ROMAN IAE «=c m o o MOLDOVA VOL. XXVII www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Documenta romaniae H ISTORICA COMITETUL DE COORDONARE f Acad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, f acad. ALEXANDRU ELIAN, f dr. DAMASCHIN MIOC, univ. dr. IOAN CAPROŞU, f prof. univ. dr. CONSTANTIN CIHODARU, AUREL RĂDUŢIU, LEON ŞIMANSCHI EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „A- D. XENOPOL” - IAŞI A. MOLDOVA VOLUMUL XXVII (1643 -1644) VOLUM ÎNTOCMIT DE PETRONEL ZAHARIUC, CĂTĂLINA CHELCU, MARIUS CHELCU, SILVIU VĂCARU; NISTOR CIOCAN, DUMITRU CIUREA EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2005 www.dacoromanica.ro Copyright © Editura Academiei Române 2005. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, Bucureşti, România; Tel. 4021-318 81 06, 4021-318 81 46; Fax 4021-318 24 44; E-mail: edacad@ear.ro; Web: www.ear.ro Referenţi: prof. univ. dr. Ioan Caproşu, dr. Mihai-Ştefan Ceauşu Descrierea CEP a Bibliotecii Naţionale a României Documenta Romaniae Historica / comitetul de redacţie: acad. Ştefan Pascu, acad. Ştefan Ştefanescu, acad. Constantin Cihodaru,... - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1965 voi. ISBN973-27-0436-5 A: Moldova: Voi. XXVQ: (1643-1644) coord. acad. Ştefan Pascu, acad. Ştefan Ştefanescu, acad. Alexandru Elian, ...; voi. întocmit de: Nistor Ciocan, Dumitru Ciurea, Petronel Zahariuc,... -2005.-ISBN 973-27-1233-3 I. Celcu, Marius (ed.) II. Pascu Ştefan (coord.) 94(498)(093.2)___________________________________________ Redactor: Mihai POPA Tehnoredactor: Daniela FLORESCU Bun de tipar: Format: 16/70 * 100. Coli de tipar: 45,75. C.Z. Biblioteci mari C.Z. Biblioteci mari 9(498)(001-12) Imprimat în România www.dacoromanica.ro în onoarea domnilor profesori Ioan Caproşu şi Leon Şimanschi www.dacoromanica.ro PREFĂŢĂ Volumul al XXVII-lea al colecţiei Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, cuprinde 486 de acte interne din anii 1643 — 1644; dintre acestea 475 sunt autentice, trei sunt îndoielnice şi opt false. După forma de păstrare, majoritatea actelor din volum sunt editate după originale: 313, dintre care 216 româneşti şi 97 slavone, 55 de copii (45 româneşti şi 7 slavone), 16 după traduceri vechi, 78 după rezumate vechi, 24 după menţiuni şi 74 după ediţii anterioare (57 româneşti şi 17 slavone). La acestea se adaugă: un act original în limba greacă, două traduceri în limba germană şi o traducere în limba latină. Din totalul actelor, pe care le publicăm în acest volum, aproximativ 200 sunt pentru prima dată editate, în vreme ce, dintre celelalte, doar puţine au fost, până acum, tipărite în întregime. Piesele arhivistice editate în acest volum se păstrează la: Arhivele Naţionale Bucureşti (255 de acte din care o bună parte provin din fondul de Documente istorice preluat de la Biblioteca Academiei Române), Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale - Iaşi (113 acte), Biblioteca Naţională - Bucureşti (14 acte), Biblioteca Academiei Române (12 acte); Direcţia Arhivele Naţionale - Suceava (4 acte), Direcţia Judeţeană a Arhivele Naţionale - Mehedinţi (3 acte); Arhivele Naţionale - Filiala Municipiului Bucureşti (1 act); Direcţia Arhivelor Naţionale -Bacău (1 act); Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale - Neamţ (1 act), Muzeul Judeţean - Suceava (1 act), Arhivele Naţionale - Chişinău (3 acte), Arhiva Istorică Centrală a Actelor Vechi din Moscova - Federaţia Rusă (2 acte), Biblioteca Publică „Saltăcov-Scedrin ” din Sankt-Petersburg - Federaţia Rusă (1 act). Suntem convinşi că din diferite fonduri arhivistice păstrate în ţară şi în străinătate vor mai ieşi la lumină şi alte documente, care vor întregi informaţia istorică pentru aceşti doi ani, 1643 — 1644, din domnia lui Vasile Lupu. Din păcate, în cele cinci volume de documente româneşti, apărute până acum, păstrate în mănăstirile de la Muntele Athos: Protaton, Xeropotamu, Sfântul Pavel, Cutlumuş şi Simonopetra, întocmite de cercetătorul Florin Marinescu (catalogul Simonopetra a fost lucrat şi publicat împreună cu Dumitru Nastase), nu a fost cuprins nici un act inedit din aceşti doi ani ai domniei lui Vasile Lupu. La întocmirea acestui volum au muncit, vreme de jumătate de veac, trei generaţii de istorici. în primul rând, aproximativ 60% din documente, au făcut parte din materialul adunat pentru colecţia Documente privind istoria României (D.I.R.), seria A. Moldova. La transcrierea, traducerea şi colaţionarea acestor acte, pentru cei doi ani din domnia lui Vasile Lupu, au trudit: Rodica Anghel, Dalila Aramă, Haralambie Chircă, Constantin Cihodaru, Dumitru Constantinescu, www.dacoromanica.ro VII Dimitrie durea, Nicolae Grigoraş, Pândele Olteanu, P. P. Panaitescu, Margareta Serghi-Ştefănescu ş. a. Dintre toţi aceşti iluştri predecesori, Dimitrie durea a lăsat cea mai adâncă urmă în „arhiva” acestui volum, drept pentru care aşezarea lui în rândurile editorilor reprezintă o datorie şi o onoare. Această moştenire ştiinţifică a fost preluată de editorii colecţiei Documenta Romaniae Historica (D.R.H.), seria A. Moldova: Leon Şimanschi, Nistor Ciocan, Ştefan S. Gorovei, Dumitru Agache şi Georgeta Ignat, ajutaţi şi de Constantin Cihodaru şi Ioan Caproşu, care au completat-o cu un număr de acte originale preluate mai ales după Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhivele Istorice Centrale şi după Moldova în epoca feudalismului şi cu un mare număr de rezumate şi menţiuni păstrate la Arhivele Naţionale — Iaşi (multe dintre ele nu se mai regăsesc astăzi, fie din pricina cotelor greşite, fie din pricina recatalogării unor fonduri de documente). în ceea ce priveşte rubrica Ediţii, ea s-a alcătuit prin munca tuturor editorilor care au lucrat la cele două colecţii de documente interne: D.I.R. şi D.R.H. O menţiune aparte trebuie să facem pentru repertorierea finală a documentelor din vremea lui Vasile Lupu, care s-a făcut prin munca întregului colectiv al colecţiei D.R.H., A. Moldova, dar mai ales prin strădania domnilor Nistor Ciocan, Leon Şimanschi, Ioan Caproşu (cel care a adunat pe lângă sine şi a îndrumat lucrul, la strângerea documentelor, a mai multe generaţii de studenţi)1, Georgeta Ignat şi Dumitru Agache. întregul material, astfel adunat, a fost cuprins în volumul XXVII al colecţiei D.R.H. La un moment dat, domnul Ştefan S. Gorovei, a cărui muncă se regăseşte în „arhiva” acestui volum, s-a retras. în anul 1986, volumul, fiind lucrare de plan, a fost predat, într-o formă extrem de generală: fără transcrierile actelor slavone, fără transcrierea şi traducerea textelor dificile, fără identificarea actelor îndoielnice şi false, fără colaţionarea actelor româneşti, fără indici (majoritatea documentelor au avut nişte fişe de indice, făcute de editori şi de studenţii Facultăţii de Istorie, dar nu ne-au fost de folos) etc. Aceste deficienţe se pot vedea, pentru cei ce nu cred şi doresc să „cerceteze”, în Arhiva Institutului de Istorie „A. D. Xenopol". Totuşi, trebuie menţionată, în chip deosebit, importanta contribuţie a domnului cercetător Nistor Ciocan, drept pentru care s-a impus, de la sine, trecerea lui în rândul editorilor. Un număr de aproximativ 70 de acte, dintre care majoritatea româneşti şi doar câteva slavone (dar cu transcrieri anterioare), au fost transcrise de domnul cercetător Dumitru Agache, într-o formă brută, urmând ca revizuirea acestor transcrieri să fie făcută, cu competenţa şi cu acribia recunoscute, de domnul cercetător ştiinţific Leon Şimanschi, lucru care, din nefericire, nu s-a întâmplat. în toamna anului 2002, beneficiind de interesul pe care domnul director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, prof. univ. dr. Alexandru Zub, l-a arătat pentru această colecţie, volumul a fost preluat de un nou grup de cercetători: Cătălina Chelcu, Marius Chelcu, Silviu Văcaru şi autorul acestor rânduri. Având în spate o apăsătoare moştenire, am preluat „bolovanul sisific", dorind să-l ducem până la capătul drumului, adică în tipografie, fiind conştienţi că nu mai putem lucra „ în ritmuri cosmice ” şi nu ne mai putem propune proiecte care „ să ne ţină, 1 I. Caproşu, Prefaţă la D.R.H.,A. Moldova, XXVI, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003, p. V111-1X. VIII www.dacoromanica.ro netulburaţi, până la pensionare’’2. întregul volum a fost transcris in întregime după fotocopiile aflate în proprietatea Institutului de Istorie „A. D. Xenopol" din Iaşi şi, unde a fost necesar şi posibil, după originalele de la Arhivele Naţionale Bucureşti şi Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale - Iaşi. Noul colectiv a completat volumul cu un număr de acte, aproximativ 10%, a stabilit autenticitatea actelor cuprinse în volum (aproximativ 50 de acte au fost scoase din volum, deoarece nu aparţin acestor ani, fiind doar „umplutură"), a realizat listele de rezumate româneşti şi franţuzeşti, a alcătuit indicele de nume şi indicele de materii etc. Datorită faptului că multe dintre fotocopiile păstrate în Arhiva Institutului de Istorie „A. D. Xenopol" nu cuprind şi însemnările de pe verso, nu am reuşit, din motive mai cu seamă financiare, să acoperim această lipsă. Din aceleaşi motive, unele dintre actele din acest volum nu au fost măsurate, nefiind, totodată, precizată culoarea cernelii. în schimb, au fost descrise toate sigiliile păstrate, fie ele domneşti, mănăstireşti, boiereşti sau orăşeneşti. La transcrierea actelor am folosit regulile stabilite pentru editarea colecţiei Documenta Romaniae Historica3, reguli care au fost completate atât de colectivul de la Iaşi, mai ales prin strădania domnului profesor dr. Ioan Caproşu1 şi a domnului cercetător ştiinţific Leon Şimanschi, cât şi de colectivul de la Bucureşti, în urma rezultatelor ştiinţifice la care a ajuns doamna profesor univ. dr. Violeta Barbu. Munca lor ne-a ajutat să depăşim dificultăţile inerente oricărui început, fapt pentru care le adresăm şi pe această cale mulţumirile noastre. De asemenea, am folosit, pentru a putea depăşi obstacolelor ridicate de transcrierea slovelor chirilice, o serie de importante contribuţii în domeniul editării textelor chirilice româneşti. 2 Eugen Simion, Cuvânt înainte la Micul dicţionar academic. Prefaţă de Marius Sala. Redactori responsabili Marius Sala şi Ion Dănăilă, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001, p. V. 3 Vezi Introducere la Colecţie, în D.R.H., B., Ţara Românească, voi. întocmit de P. P. Panaitescu şi Damaschin Mioc, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1966, p. V-XVII. 4 Notă asupra ediţiei, la Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, Pars I: Genesis, Iaşi, 1988, p. 129-130, şi Pars V: Deuteronomium, Iaşi, 1997, p. 98-99. Vezi şi Introducere, la Documente privitoare la istoria oraşului laşi, voi. I, Acte interne (1408-1660), Editura „Dosoftei , Iaşi, 1999, p. V-VII (voi. întocmit împreună cu Petronel Zahariuc). 5 Prefaţă, la D.R.H., A. Moldova, voi. XXIII (1635-1636), voi. întocmit de Leon Şimanschi, Nistor Ciocan, Georgeta Ignat şi Dumitru Agache, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996, p. VII-XIV. 6 Studiu introductiv şi Notă asupra ediţiei, în D.R.H., B., Ţara Românească, voi. XXX (1645), voi. întocmit de Violeta Barbu, Marieta Chiper, Gheorghe Lazăr, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998, p. V-XXV. ' Andrei Avram, Contribuţii la interpretarea grafiei chirilice a primelor texte româneşti, extras din „Studii şi cercetări lingvistice”, an. XV (1964), fasc. 1-5, 137 p.; G. Mihăilă, Dicţionar al limbii române vechi (sfârşitul sec. X— începutul sec. XVI), Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974, p. 179-195; N. A. Ursu, Problema interpretării grafiei chirilice româneşti din jurul anului 1800, în „Limba română”, an. IX, nr. 3, 1960, p. 33-46; idem, Din nou despre interpretarea grafiei chirilice româneşti, în „Limba română”, an XXV (1976), nr. 5, p. 475-489; Crestomaţia limbii române vechi, volumul I (1521-1639), alcătuit de Emanuela Buză, Magdalena Georgescu, Alexandru Mareş şi Florentina Zgraon, coordonator Alexandru Mareş, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1994, p. 44-50; Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVl-lea. Text stabilit şi indice de Gheorghe Chivu, Magdalena Georgescu, Magdalena Ioniţă, Alexandru Mareş şi Alexandra Roman-Moraru. Introducere de Alexandru Mareş, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1979, p. 13-89. www.dacoromanica.ro IX Pentru înjghebarea acestui volum, editorii au primit câteva semnalări ale unor acte, adăpostite în depozite arhivistice bucureştene, de la domnul prof. dr. Mircea Ciubotaru, de la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” -Iaşi, căruia îi mulţumim, dorindu-ne, totodată, ca această colaborare să continue. De asemenea, un şir întreg de dificultăţi, legate de consultarea unor documente păstrate în arhivele din ţară, au fost biruite doar cu ajutorul doamnei Rodica Iftirni (custode la sala de lectură a Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale - Iaşi) şi al domnilor Marcel-Dumitru Ciucă (directorul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale -Bucureşti), Tudor Răţoi (directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale -Mehedinţi) şi Ioan Scripcariuc (directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale - Suceava); tuturor, calde mulţumiri. De asemenea, întreaga noastră gratitudine se îndreaptă şi către doamna Nina Florea, redactor din partea Editurii Academiei Române, de al cărei sprijin ne-am bucurat pentru ducerea la bun sfârşit a acestui volum. în încheiere, cei care s-au străduit să definitiveze acest volum îl închină domnilor profesori Ioan Caproşu, care tocmai a împlinit frumoasa vârstă de 70 de ani, şi Leon Şimanschi, care a împlinit în văleatul 7511 <2003> 65 de ani, pentru îndărătnicia cu care s-au străduit ca această colecţie să meargă mai departe. Amândurora, multă sănătate (/HNOro 3ApaBHe!) şi La mulţi ani! Petronel Zahariuc X www.dacoromanica.ro SIGLE - PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE-ABREVIERI SPECIFICE - SIMBOLURI* A.A.R.M.S.I. A.I.I.A.I. A.I.I.X. ArhGen Arhiva A. Ş.U.I. B. C.I.R. B. C.M.I. C. I. C. L. D. G.A.S. D.I.R., A D.R.H., A L.R. R.A. Rdl R. I. S. M.I.M. „Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice” „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol»-Iaşi” „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. XenopoI»-Iaşi” "Arhiva Genealogică” - Iaşi „Arhiva. Organul Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi” "Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza» - Iaşi” „Buletinul Comisiunii istorice a României” „Buletinul Comisiunii monumentelor istorice” „Cercetări istorice” „Convorbiri literare" Direcţia Generală a Arhivelor Statului Documente privind istoria României, seria A. Moldova Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova „Limba română” „Revista Arhivelor” „Revista de istorie” „Revista istorică” „Studii şi materiale de istorie medie” Andreescu, Doc. Kogălnicenilor = Andreescu, C. I., Documentele Kogălnicenilor din Arhiva Fundaţiei Culturale „ Mihail Kogălniceanu ", Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale „Mihail Kogălniceanu”, 1942, 40 p. (extras din „Arhiva românească”, VII, 1941). Antonovici, Doc. bărlădene = Antonovici, preotul Ioan (episcopul Huşilor Iacov), Documente bârlădene, voi. III-IV, Bârlad, 1915, 1924. Apostolescu, Cu privire la unele = Apostolescu, V., Cu privire la unele falsificări de materiale falsificări documentare din trecut în Moldova, în R.A., an. VI (1963), nr. 1, p. 244—266. Aricescu, Indice, II = Aricescu, C., Indice de documente aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista Istorică a Arhivelor României”, II Bucureşti, 1876. * V. şi indice de nume proprii, alte abrevieri, simboluri, lămuriri. www.dacoromanica.ro XI Balan, Doc. bucovinene Balan, Fam. Onciul A. Băleanu, Documente şi regeşte moldoveneşti Belous, HecKOJiKO pyccKUXb u py.MyHCKUXb epciMomb Berechet, Doc. sec. XM-XVII Bezviconi, Boierimea Boga, Doc. basarabene Boga, Doc. din sec. XVIII Bulat, Din doc. m-rii Văratec Bulat, Diviziunea proprietăţii Bulat, Hotinul Butnariu, Circulaţie monetară Caproşu, Câteva documente Caproşu, Documente româneşti din sec. al XVII-lea Caproşu-Zahariuc, Doc. Iaşi, 1 Catalog, 11 Catalog, 111 Catalog, Supliment 1 Ciubotaru, M., O străveche aşezare Codrescu, Uricariul Col. „Dr. C.I. Istrati" Balan, Teodor, Documente bucovinene, voi. 1—VI, Cernăuţi, 1933-1940. Balan, Teodor, Familia Onciul. Studiu şi documente, Cernăuţi, 1927. A. Băleanu, Documente şi regeşte moldoveneşti, în C.I., V111-1X (1932-1933), nr. 2, p. 80-150. Feodor Uv. Belous, HecKOJiKO pycaaixb u pyMyncKUXb zpaMomb dpeemixb zocnodapeu MOJidaecKuxb, KojiOMbia, 1879. Berechet, Şt. Gr., Documente de drept public şi privat. Secolul al XVI-XVII-lea, în „întregiri. Buletinul Institutului de istoria vechiului drept românesc”, laşi, 1932, p. 169-258. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, voi. 1, Bucureşti, 1940. Boga, L. T., Documente basarabene, voi. Vil, Hrisoave şi cărţi domneşti (1604-1653), XIV, Chişinău, 1929. Boga, L. T., Documente din secolul al XVIII-lea, în „Arhivele Basarabiei”, 11, 1930, p. 477-492. Bulat, T. G., Din documentele mănăstirii Văratec, în „Arhivele Basarabiei”, V (1933), nr. 4, p. 89-98; Vil (1935), nr. 3-4, p. 257-340. Bulat, T. G., Diviziunea proprietăţii rurale în ţinutul Hotinului, după desfiinţarea raialei, în „Arhivele Basarabiei”, 11 (1930), p. 381-412,111 (1931), p. H 8-124. Bulat, T. G., Hotinul străveche stăpânire românească, în „Arhivele Basarabiei”, V (1933), nr. 2, p. 30-51. Butnaru, Viorel M., Circulaţie monetară şi zărăfie în Moldova în secolul XVII, în A.I.I.A.I., t. XXV1/1, p. 249-267. Caproşu, 1., Câteva documente de la Vasile Lupu, în AŞU1 (serie nouă), a. Istorie, tom. XXX (1984), p. 51-58. Caproşu, Documente româneşti din sec. al XVII-lea, în AŞU1 (serie nouă), a. Istorie, tom. XXXIV (1988), p. 79-90. Caproşu, loan şi Zahariuc, Petronel, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, voi. 1, Acte interne (1408-1660), laşi, 1999. Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, voi. 11,1621-1652, Bucureşti, 1959. Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, voi. 111, (1653-1775), D.G.A.S., Bucureşti, 1968. Catalogul documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale, Supliment 1, (1403-1700), Bucureşti, 1975. Mircea Ciubotaru, O străveche aşezare de pe valea Bârladului: Negreşti (judeţul Vaslui) (I), în A.l.l.A.l, XX, 1983, p. 317-331; (II), în A.I.I.A.I., XXI, 1984, p. 411-424. Codrescu, Teodor, Uricariul, voi. VI, Vil, XI, XV1-XV11, XX, XXII, XXIII, laşi, 1875-1896. Colecţia „Dr. Constantin I. Istrati" (1429-1945). Inventar arhivistic, întocmit de Nicolae Chipurici şi Tudor Răţoi, D.G.A.S., Bucureşti, 1988. XII www.dacoromanica.ro Col. doc. - Bacău = Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului, judeţul Bacău. 1400-1864. Catalog, întocmit de Dumitru Zaharia, D.G.A.S., Bucureşti, 1986. Costăchescu, Doc. = Costăchescu, M., Documente , în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului municipal Iaşi”, II (1922), p. 353— 354; III (1923), p. 108-116. Costăchescu, Varia = Costăchescu, M., Varia, în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului municipal Iaşi”, VI (1926-1927), p. 271-272. Costăchescu, Documente = M. Costăchescu, Documente moldoveneşti din judeţul Neamţ, in moldoveneşti din judeţul Neamţ „Arhiva istorică”, tom V, 1940, p. 315-338. Crestomaţia limbii române = Crestomaţia limbii române vechi, volumul I (1521-1639), alcătuit de vechi Emanuela Buză, Magdalena Georgescu, Alexandru Mareş şi Florentina Zgraon, coordonator Alexandru Mareş, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1994. Creşterea colecţiunilor = Academia Română, Creşterea colecţiunilor. Bucureşti, (1908— 1942). D.I.R., A, XVI, voi. III = Documente privind istoria României, A, Moldova, veacul XVI, voi. III (1571-1590), Bucureşti, Editura Academiei, 1951. D.I.R., A, XVII, voi. III, IV D.R.H., A, 1 D.R.H., A, XIX D.R.H., A, XXI D.R.H., A, XXII D.R.H., A, XXIII D.R.H., A, XXIV D.R.H., A, XXV = Documente privind istoria României, A, Moldova, veacul XVII, voi. III (1611-1615); IV (1616-1620), Bucureşti, Editura Academiei, 1954. = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. I, voi. întocmit de Constantin Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, Editura Academiei, 1975. = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XIX (1626-1628), volum întocmit de Haralambie Chircă, Bucureşti, Editura Academiei, 1969. = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXI (1632-1633), volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, Editura Academiei, 1971. = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXII (1634), volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, Editura Academiei, 1974. = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXIII (1635-1636), volum întocmit de L. Şimanschi, Nistor Ciocan, Georgeta Ignat şi Dumitru Agache, Bucureşti, Editura Academiei, 1996. = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXIV (1637-1638), volum întocmit de C. Cihodaru şi I. Caproşu, Bucureşti, Editura Academiei, 1998. = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXV (1639-1640), volum întocmit de Nistor Ciocan, Dumitru Agache, Georgeta Ignat şi Marius Chelcu, Bucureşti, Editura Academiei, 2003. D.R.H., A, XXVI = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXVI (1641-1642), volum întocmit de I. Caproşu, Bucureşti, Editura Academiei, 2003. D.R.H., B. XXX = Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească, voi. XXX (1645), voi. întocmit de Violeta Barbu, Marieta Chiper, Gheorghe Lazăr, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998. www.dacoromanica.ro XIII Dan, Pulna Ghibănescu, Gh., Din traista cu vorbe Ghibănescu, Istoria unei moşii Ghibănescu, Doc. comunicate, în Arhiva Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi Ghibănescu, Arhiva Ghibănescu, Doc. comunicate în „Ioan Neculce” Ghibănescu, Ispisoace Ghibănescu, Ms. Surele Ghibănescu, Surele Ghibănescu, „T. Codrescu” Gonţa, Indicele numelor de locuri Gonţa, Indicele numelor de persoane Gorovei, Când a primit Lupu vornicul domnia Moldovei? Gorovei, Documente moldoveneşti Grigoraş, Instituţii Hăjdeu, Arch. ist. Iorga, Anciens doc. Iorga, Documente Hurmuzaki Iorga, St. şi doc. = Dan, Dimitrie, Mănăstirea şi comuna Putna, Bucureşti, 1905. = Ghibănescu, Gh., Din traista cu vorbe, Iaşi, Dacia, p. 361. = Ghibănescu, Gh., Istoria unei moşii din secolul al XV-lea şi până astăzi, în „Arhiva”, I (1889), p. 385-417, 556-574. = Ghibănescu, Gh„ Documente comunicate, în „Arhiva”, Iaşi, XI (1898), p. 477-478; XV (1904), nr. 10-11. = Ghibănescu, Academia şi doc Iaşi, în „Ioan Neculce”, fasc. V (1925), p. 321. = Ghibănescu, Arhiva Muzeului municipal Iaşi, fasc. I, Documente slavo-romăne (1400-1653), Iaşi, 1928. = Ghibănescu, Gh., Documente comunicate, în „Ioan Neculce”, Iaşi, fasc. III (1923), VII (1928); VIII (1930), p. 120-128. = Ghibănescu, Gh., Ispisoace şi zapise, voi. II/2, Iaşi, 1910; III/l, Iaşi, 1910; VI/2, Iaşi, 1933. = Ghibănescu, Gh., Surele şi izvoade. Manuscrise, voi. I, II, IV-VIII, XIII, XVI, XXXI. = Ghibănescu, Gh., Surele şi izvoade, voi. II, Iaşi, 1907; III, Iaşi, 1907; IV, Iaşi, 1908; V, Iaşi, 1908; VIII, Iaşi, 1914; X, Iaşi, 1914; XVI, Iaşi, 1925; XXI, Iaşi, 1929; XXV, Iaşi, 1932. = Ghibănescu, Gh., „T Codrescu”, „Revistă istorică”, Iaşi, an. 1(1916). = Gonţa, Alexandru I., Documente privind istoria României, A., Moldova, veacurile XIV-XVII (1384-1625), Indicele numelor de locuri, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, ediţie îngrijită şi Prefaţă de I. Caproşu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990. = Gonţa, Alexandru I., Documente privind istoria României, A., Moldova, veacurile XIV-XVII (1384—1625), Indicele numelor de persoane, ediţie şi Cuvânt înainte de I. Caproşu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995. = Gorovei, Ştefan S., Când a primit Lupu vornicul domnia Moldovei?, în Io Vasilie voievod, domn al Ţării Moldovei — 360 de ani de la urcarea pe tron, în A.I.I.X., XXXI, 1994, p. 4-9. = Gorovei, Şt. S., Documente moldoveneşti din veacul al XVII-lea, în A.I.I.A.I., t. XII, 1975, p. 289-295. = Grigoraş, N., Instituţii feudale din Moldova, I, Organizarea de stat până la mijlocul sec. al XVIII-lea, Bucureşti, 1971. = Haşdeu, B.P., Archiva istorică a României, tom. I (parte 1—2), Bucureşti, 1865; tom. III, Bucureşti, 1867. = Iorga, N., Anciens documents de droit roumain, voi. I, Paris-Bucarest, voi. I, 1930. = Iorga, N., Documente privitoare la istoria românilor (colecţia Hurmuzaki), voi. XIV/1, Bucureşti, 1915, p. 173, nr. CCLIV. = Iorga, N., Studii şi documente cu privire la istoria românilor, voi. IV—VII, Bucureşti, 1902-1904; XVI, Bucureşti, 1909; voi. XXII, Bucureşti, 1913. XIV www.dacoromanica.ro Iorga, Un mănunchi de doc. = Iorga, N., Un mănunchi de documente româneşti, în C.L., rom. XXXIV (1900), fasc. VII, p. 617-623. Iorga, Un act fals = Iorga, N., Un act fals, în R.I., an X, nr. 10-12, 1924, p. 249- 250. Karadja, Doc. cantacuzineşti = Karadja, Constantin şi Marcela, Documentele moşiilor cantacuzineşti din Bucovina, în B.C.I.R., X (1931), p. 5-77 (şi extras). Marinescu, Copii de documente Marinescu, Xeropotamu Meteş, Familia Buhuş Micul dicţionar academic Mihailovici, Doc. Basarabia Mihailovici, Constantinopol Mihail, Doc. şi zapise Constantinopol Mihailovici, Constantinopol „Miron Costin” Moldova Marinescu, Iulian, Copii de documente din diferite arhive (1557-1853), în B.C.I.R., an. VIII (1929). Marinescu, Florin, PoupaviKa cyypatpa toii Ayiov Opnţ. Apxpeio lepaf povtţ ZtpojtoTapou, Topo£ jtqoto^, AGiva, 1997. (Marinescu, Florin, Documente româneşti de la Sfântul Munte. Arhiva Sfintei mănăstiri Xeropotamu, Tom. I, Atena, 1997, 748 p.). Meteş, Ştefan, Contribuţii nouă privitoare la familia boierească Buhuş din Moldova, în A.A.R.M.S.I., s. III, t. VII (1927), p. 285-340 (şi extras) Micul dicţionar academic, cuvânt înainte de Eugen Simion, prefaţă de Marius Sala, voi. 1-1V, Bucureşti, Editura Univers enciclopedic, 2001-2004. Mihailovici, Paul, Documente cu privire la Basarabia, în „Arhivele Basarabiei”, V (1933), nr. 3, p. 271-272. Doc. = Mihailovici, Paul, Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol <1462-1755>, în C.I., VIII-IX (1932-1933), nr. 3, p. 3-63. Mihail, Paul, Documente şi zapise moldoveneşti de la Constantinopol (1607-1806), Iaşi, 1948. Regeşte = Mihailovici, Paul, Regestele actelor moldoveneşti de la Constantinopol, a Sf. Mormânt, în „Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău”, voi. XXIV, Chişinău, 1934, p. 316-415. = „Miron Costin”, an. I (1913), p. 50-51, nr. 57. = Moldova în epoca feudalismului, voi. IV, Cărţi domneşti şi zapise slavo-moldoveneşti şi moldoveneşti, 1641-1660, Alcătuitori D. M. Dragnev, A. N. Nichitici, L.I. Svetlicinaia <şi> P.V. Sovetov, sub redacţia lui P. V. Sovetov, Chişinău, 1986. Pavel Josef Safafik, Drevniho pisemnictive jihoslovanuv. Popovici, Index Zolkiewiensis Repertoriul Vasile Lupu Sava, Doc. Lăpuşnei Sava, Doc. Orhei Solomon-Stoide, Doc. tecucene = Pavel Josef Safarik, Drevniho pisemnictive jihoslovanuv. Dil Predchozi. Vydânie druhe, Praze, 1873. = Popovici, Gh., Index Zolkiewiensis, în „Candela”, III (1884) şi IV (1885). = Repertoriul documentelor interne din domnia lui Vasile Lupu, întocmit de Nistor Ciocan, Leon Şimanschi, Ioan Caproşu, Georgeta Ignat şi Dumitru Agache (în ms. la Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi). = Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti, <1937>. = Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti, 1944. = Solomon Constantin şi Stoide C. A., Documente tecucene, voi. I—II, Bârlad, 1938-1939. www.dacoromanica.ro XV Stoicescu, Dicţionar Stoicescu, Lista marilor dregători Stoide, Căpitanul Ştefan Stoide, Toderaşco din Galaţi Stoide-Turcu, Doc. Neamţ (sec. XVII) Stoide-Turcu, Doc. Neamţ sec. XVI. XVII. XVIII Szâkely, Maria Magdalena, Heraldică, genealogie şi sigilografîe Tanoviceanu, Articolul antepus Tezaur sucevean Vîrtosu, Din sigilografia Moldovei Velichi, Doc. Constantinopol Visarion, Episcopul, însemnări Visarion, Episcopul, Diferite acte de hotărnicit Zahariuc, Relaţiile lui Vasile Lupu cu Biserica sârbă Zahariuc, Observaţii asupra unor sigilii Zahariuc, Note de sigilografîe eclesiastică Zahariuc, Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971. Stoicescu, Nicolae, Lista marilor dregători ai Moldovei (sec.XIV-XVII), în A.I.I.A.I., VIII, 1971, 401^123. Stoide, C.A., Căpitanul Ştefan, neamul său şi M-rea Dumbrăviţa, în „Arhiva”, XLIII (1936), p. 200-216. Stoide, C. A., Un pretendent brăncovenesc la tronul Moldovei, Toderaşco din Galaţi, în „Arhiva românească”, t. X, 1945— 1946. Stoide, C. A. şi Turcu, Constantin, Documente şi regeşte din ţinutul Neamţului (secolul XVII), extras din „Anuarul Liceului de băieţi din Piatra-Neamţ”, 1934-1935. Stoide, C. A. şi Turcu, Constantin, Documente şi regeşte din ţinutul Neamţului. Secolele XVI, XVII, XVIII, extras din revista „Apostolul”, nr. 9-11, Piatra-Neamţ, 1935. Maria Magdalena Szekely, Heraldică, genealogie şi sigilografîe la familia boierilor Ureche, în ArhGen, 1 (VI), 1994, nr. 3-4, p. 35-42. loan Tanoviceanu, Articolul antepus ei, ai, îi, 7 la numele proprii feminine, „Arhiva”, VIII, 1897, nr. 5-6, p. 329-344. Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente, 1393-1849, întocmit de Vasile Gh. Miron, Mihai Ştefan Ceauşu, Gavril Irimescu, <şi> Sevastiţa lrimescu, D.G.A.S., Bucureşti, 1983. Vîrtosu, Emil, Din sigilografia Moldovei şi a Ţării Româneşti, în Documente privind istoria României. Introducere, voi. II, Bucureşti, 1956, p. 333-558. Velichi, Constantin N., Documente moldoveneşti (1607-1673) din arhiva metohului Sf. Mormânt din Constantinopol, culese şi publicate de..., în „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Bucureşti, anul I, nr. 1 (1941), p. 211-258, şi nr. 2 (1942), p. 493-556 (şi extras). Visarion, Episcopul, însemnări despre monăstirile şi schiturile eparhiei Hotinului, din anul 1820, în .Arhivele Basarabiei”, anul II, nr. 3 (1930), p. 261-268. Visarion, Episcopul, Diferite acte de hotărnicit ale moşiilor Todireni, Verdeşeni, Golăeşti, Dumulugeni şi Sgărburoaia din Moldova, în „Arhivele Basarabiei”, VI (1934), nr. 4, p. 380-381. Zahariuc, Petronel, Relaţiile lui Vasile Lupu cu Biserica sârbă: un nou document', înA.I.LX., L XXXI, 1994, p. 99-110. Zahariuc, Petronel, Observaţii asupra unor sigilii medievale moldoveneşti (I), în „Arhiva genealogică”, IV (IX), 1997, 1-2, p. 255-266. Zahariuc, Petronel, Note de sigilografîe eclesiastică moldovenească, în „Herb”. Revista Română de Heraldică, I (VI), 1999, 1-2, p. 171-182. Zahariuc, Petronel, Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru loan Cuza”, 2003. XVI www.dacoromanica.ro Arhivele Naţionale ale României. Colecţia Achiziţii Noi. Indice cronologic Nr. 25, voi. 1 (Sf. sec. XIII - 1685), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Bucureşti, 2002. „Buletinul oficial al Republicii Socialiste România”, Partea I, anul IV, Nr. 163-165, Vineri, 20 decembrie 1968, p. 1485-1743. Bogdan, Damian, P., Paleografia româno-slavă. Tratat şi album, Bucureşti, 1978. Caproşu, Ioan, şi Mioc, Damaschin, Documente slavo-romăne în arhivele din URSS, în S.M.I.M., X, (1983), p. 115-134. Cemovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1977. Codurile poştale ale Republicii Moldova în noua organizare administrativ-teritorială, Chişinău, 1999. Dicţionarul geografic al Basarabiei, de Zamfir Arbore, Bucureşti, 1904. Dicţionarul geografic al Bucovinei de Em. Grigorovitza, Bucureşti, 1908. Documente privind istoria României, (D.l.R.). Introducere, voi. I—II, , Editura Academiei, 1956. Ghidul drumurilor din România, lucrat sub direcţiunea lui Ion Cămărăşescu, Cultura Naţională, Bucureşti, 1928. Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar. Coordonatori Ovid Sachelarie şi Nicolae Stoicescu, Bucureşti, Editura Academiei, 1988. Iordan, Ion, Gâştescu, Petre <şi> Oancea, D. I., Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti, Editura Academiei, 1974. lstoriia mist i sil Ukrainskoi P.S.P. Cernoveţka oblasti, Kiiv, 1969. Marele Dicţionar Geografic al României, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe, de Giorge Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu şi Grigore G. Tocilescu, voi. I-V, Bucureşti, 1898-1902. Moldova în epoca feudalismului, Volumul VII, Partea I—II, Recensămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-1773 şi 1774. Alcătuirea, cuvântul introductiv şi comentariile de P.G. Dimitriev. Sub redacţia Iui P. V. Sovetov, Chişinău, Editura „Ştiinţa”, 1975. Nicu, Vladimir, Localităţile Moldovei în documente vechi, voi. I (A-L) şi II (M-Z), Chişinău, Editura „Universitas”, 1991. R.S.S. Moldovenească. Împărţirea administrativ-teritorială, la data de 1 aprilie 1988, Editura „Cartea moldovenească”, Chişinău, 1988. Republica Moldova. Harta teritorial-administrativă, Scara 1:400.000, Institutul „Ingeocad” şi Editura „Iulian”-Chişinău. Republica Moldova. Hartă fizico-geografică. Scara 1:400.000, Bucureşti, 1994. România. Atlas rutier, de General maior ing. Dragomir Vasile, Col. ing. Balea Victor, Col. ing. Mureşanu Gheorghe <şi> Epuran Gheorghe, , Editura Sport-Turism, <1981>. Slava veche şi slavona românească. Coordonator Pândele Olteanu, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1975. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974. Maria Magdalena Szekely, Sfetnicii lui Petru Rareş. Studiu prosopografic, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2002. Tezaurul Toponimic al României. Moldova, Volumul I. Repertoriul istoric a! unităţilor administrativ-teritoriale. 1772-1988. Coordonatorul seriei Dragoş Moldovanu, Partea I, A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii)', B. Unităţi complexe, Bucureşti, Editura Academiei, 1992. Vîrtosu, Emil, Paleografia româno-chirilică. Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968. www.dacoromanica.ro XVII Arh. Centr. = Arhiva Centrală Arh., arh. = Arhiva, -ele, arhivistic Arh.St. = Arhivele statului Bibi. Acad. = Biblioteca Academiei Bibi. Centr. Univ. = Biblioteca Centrală Universitară cf. = conform cm = centimetru Col., col. = Colecfia, colecţia compl. = completarea Cons. = Consiliul cont. = contemporan, -ă descr. = descriere descr. arheogr. = descriere arheografică dezv. = dezvoltat diam. = diametru doc. = documentul dos. = dosar ed. = ediţie, -i edit. = editat, editor, -i ex. = exemplu f. = fila f.d. = fără dată facs. = facsimil fam. = familia fasc. = fascicola fig- = figura fond = fondul foto = fotocopie germ. = german/ă Inst. de Ist. = Institutul de Istorie inv. = inventar în. = înainte îns. = însemnare îns. cont. = însemnare contemporană j- = judeţul jum. =jumătate l.z. = lună şi zi lat. = latin, -esc m.p. = mânu propria menţ. = menţiune/menţiunea miji. = mijlocul mod. = modern, -ă mold. = moldovenesc m-re, m-ri, m-rile, = mănăstire, -i, -ile, - m-rilor ilor Ms., ms., = Manuscrise (fond), manuscris, -e (piesă arh.). Muz. Jud. = Muzeul Judeţean n. = nota nr. = numărul ns. = noastră, -e op. = opis orig. = original, -ul P- = pagina, paginile perg. = pergament Pi¬ = plural pi. = planşa (înainte de cifre romane). pt. = pentru r. = recto rez. = rezumat rus. = rusă, rus, -ească, -eşti s. = sat, -e s.v. = sub voce sec. = secolul sf. = sfârşit, -ul Sf. = Sfânta, -ul sig. = sigiliu sing. = singular sl. = slav, slavon subl. ns. = sublinierea noastră supl. = supliment text = textul Tr., tr. = Transport, transport trad. = traducător, traducere transcr. = transcriere, transcris t- = ţinut Univ. = v. Bibi. Centr. Univ. urm. = următor, următoare V. = vezi V. = verso (după numere) voi. = volumul xero. = xerocopie XVIII www.dacoromanica.ro () = marchează în text întregirea prescurtărilor. < > = delimitează completările editorilor în cazul rupturilor, ştersăturilor sau omisiunilor, precum şi echivalarea cronologică în anii erei de la Hristos. ... = corespund locurilor rupte sau şterse, care nu au putut fi întregite. [ ] = indică repetiţiile şi ceea ce este de prisos în text sau introducerile şi copiile târzii, precizările diecilor. / = notează alternanţa terminologică. www.dacoromanica.ro XIX REZUMATELE DOCUMENTELOR 1. 1643. O carte de la Vasile voievod, pentru moşia Japca, aflată în stăpânirea mănăstirii cu acelaşi nume, de lângă satul Sănătauca. 2. 1643 (7151) ianuarie 4, Iaşi. Ileana, jupâneasa lui Cujbă fost mare vornic, vinde vărului ei, vornicul Gheorghie Moţoc, jumătate din satul Iacobeni, pe Jijia, ţinutul Hârlău, cu mori pe Jijia, curţi şi pivniţe, şi părţi de ocină din satul Broşteni, pe Jijia, ţinutul Iaşi. 3. 1643 (7151) ianuarie 8. Călugărul lonaşco Ciorte dăruieşte mănăstirii Goiia averea sa. 4. 1643 (7151) ianuarie 9, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Fortuna fost comis să cerceteze pricina dintre Bechea şi Ion din Ciumăleşti, pentru o iapă. 5. 1643 (7151) ianuarie 12, Iaşi. Marii boieri dau mărturie că Ileana, jupâneasa lui Cujbă fost vornic, vinde vărului său, vornicul Gheorghe Moţoc, o jumătate din satul Iacobeni, pe Jijia, ţinutul Hârlău, cu mori pe Jijia, curţi şi pivniţe, pentru 250 de taleri de argint, şi părţi din satul Broşteni, pe Jijia, ţinutul Iaşi, pentru 100 de taleri de argint. 6. 1643 (7151) ianuarie 12, Iaşi. Vasile voievod întăreşte vornicului Gheorghe Moţoc stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Iacobeni, pe Jijia, ţinutul Hârlău. cu mori pe Jijia, curţi şi pivniţe, precum şi asupra câtorva părţi din satul Broşteni, pe Jijia, ţinutul Iaşi. 7. 1643 (7151) ianuarie 12, Iaşi. Vasile voievod întăreşte mănăstirii Bistriţa stăpânirea asupra unei jumătăţi din seliştea Tătăruşi, partea de jos, ţinutul Iaşi, fostă domnească, ascultătoare de ocolul târgului Piatra. 8. 1643 (7151) ianuarie 12. Act de la Vasile voievod pentru un loc de prisacă în Barca, ţinutul Iaşi. 9. 1643 (7151) ianuarie 13, Iaşi. Vasile voievod întăreşte fostului comis Corni stăpânirea asupra unor părţi din satul Făurei, ţinutul Tutova, în urma judecăţii cu Andrei şi soţia sa, Ştefana, nepoata lui Lazor Chişineu. 10.1643 (7151) ianuarie 13, Iaşi. Vasile voievod porunceşte fostului mare vornic Savin Prăjescu să cerceteze pricina dintre mănăstirea Pângăraţi şi satul Dărmăneşti, pentru nişte poieni, mai sus de Strajă. 11. <înainte de 1643 (7151) ianuarie 15>. Gavril, fiul lui Ion, nepotul lui Iachim Helgiul, împreună cu rudele sale, vând lui Bechea pârcălab din Bogdăneşti o parte din satul Bogdăneşti, partea lui Ion Măcăii, pentru 16 galbeni. 12. <înainte de 1643 (7151) ianuarie 15>. Mărica, fiica lui Ionaşcu vătavul din Săuceşti, cu fiii săi, şi Nechita, fiul lui Ion Praznic, vând lui Ştefan Bechea fost pârcălab părţi de ocină din satul Bogdăneşti, ţinutul Roman. 13.1643 (7151) ianuarie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Ştefan Bechea fost pârcălab stăpânirea asupra unor părţi din satul Bogdăneşti, ţinutul Roman, cumpărate de la Isimia, fiica lui Iachim Helgiul, de la nepoţii ei şi de la alţii. 14. 1643 (7151) ianuarie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Ştefan Bechea fost pârcălab stăpânirea asupra unor părţi din satul Bogdăneşti, ţinutul Roman, cumpărate de la Isimia, fiica lui Iachim Helgiul, de la nepoţii ei şi de la alţii. 15. 1643 (7151) , Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Gligorie din Tabără stăpânirea asupra câtorva părţi din satele Seliştioară, pe Prut, ţinutul Iaşi, şi din Oneşti, cumpărate de la Gheorghiaş şi de la fratele acestuia, Aftenie, fiii lui Prodan din Mihăilăşea, ţinutul Orhei, pentru 20 de lei de argint. 16.164<3> (715<1>) , Iaşi. Vasile voievod împuterniceşte pe Toderaşco I ano viei mare logofăt să judece pricina dintre Mierăuţă din Procelnici şi călugării mănăstirii Bârnova pentru o parte din satul Budeşti. XX www.dacoromanica.ro 17.1643 (7151) iulie 27, Iaşi. Toader Petriceico mare vornic al Ţării de Sus dă lui Toderaşco mare logofăt o parte din satul Corlăteni în schimbul unei părţi din satul Gârbeni şi a unor case din Iaşi. 18.1643 (7151) ianuarie 20. Vasile voievod judecă pricina dintre Condre căpitan şi Ostahi, împreună cu alte rude ale lor, cu Miron vameşul, pentru o jumătate din satul Borosăni, la obârşia Camancăi, ţinutul Iaşi. 19.1643 (7151) ianuarie 24. Vasile voievod porunceşte lui Onigaş să aleagă hotarul satului Tocileni. 20.1643 (7151) ianuarie 27. O mărturie a câtorva boieri. 21.1643 (7151) februarie 1, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Costantin Ciurea stăpânirea asupra unor părţi din satele Râsipeni, ţinutul Bârlad, Voruntari, cu părţi din poiana din jur, ţinutul Covurlui, precum şi asupra unor părţi din Dăneşti, Dămiiani şi Lucăceni, din acelaşi ţinut. 22.1643 (7151) februarie 1. Andrei împreună cu sora sa, Ştefana, nepoata lui Lazăr şetrar, au vândut lui Dumitraşco Gheuca vornic de gloată câteva părţi din satul Băicani. 23.164<3> (715<1>) februarie 8. Vasile voievod întăreşte Iui Pătraşco Milşcu aprod din târgul Iaşi stăpânirea asupra unui loc de prisacă în satul Popeşti, ţinutul Vaslui, lângă Trestiana, cu pomăt, poiană şi cu tot venitul, cumpărat de la Grigorie Hurmeziu şi de la soţia sa, Candachia, precum şi de la fiica lor, Măria. 24.1643 (7151) februarie 10. Gheoghie Grecul din Băşeni mărturiseşte că i-a ales lui Pană negustor părţi de ocină din satul Cândeşti, ţinutul Iaşi, cumpărate de la Vasilie Cândescul, fiul lui Gavril şi al Frăsinei, nepotul lui Cândescul, şi de la Istratie şi Tofan. 25.1643 (7151) februarie 10, Bârlad. Andreiaş şoltuzul şi pârgarii de Bârlad, împreună cu alţii, dau mărturie pentru vânzarea unei părţi din satul Creţeni de către Costantin, fiul lui Avram din Tomeşti, lui Bofe căpitan. 26.1643 (7151) februarie 11, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Dumitraşco stolnic stăpânirea asupra unor părţi din satul Buciumi, ţinutul Tecuci, cumpărate de la Necula, fiul lui Toader, şi de la alţii. 27. . Todosie, fiul Stancăi, nepotul lui Filip din Fiţingheşti, vinde lui Dumitraşco sulger partea părinţilor săi din satul Fiţingheşti. 28. 1643 (7151) februarie 11, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Dumitraşco sulger, fiul lui Lupul spătar, stăpânirea asupra unor părţi de ocină din satul Feţingheşti, ţinutul Putna, pe Gârla de Jos a Putnei, în urma judecăţii cu popa Ion şi nepotul acestuia, Vasile. 29. 1643 (7151) februarie 15. Fiii lui Nicoară din Leiconeşti vând lui Tomiţa din Şetrăreni partea lor de ocină din satul Stăneşti, pentru un cal şi 20 de galbeni. 30.1643 (7151) februarie 17, Iaşi. Andronic Săcescul, ginerele lui Soltan, şi soţia sa, Antimiia, împreună cu Nacul şi soţia acestuia, Mărica, nepoata lui Soltan, au vândut lui Toma Cantacuzino mare vornic o parte din satul Brănişteri, pe Başeu, ţinutul Dorohoi, pentru 50 de lei bătuţi. 31. 1643 (7151) februarie 20. Vasile voievod dă lui Lupul Stroescul carte de apărare pentru hotarele satului Şubraneţ. 32. 1643 (7151) februarie 21. Mărica, jupâneasa vornicului Tănasă, vinde cumnatului său, Gheorghie Roşea vistiernic, o jumătate din satul Zăvoieni, cu loc de moară pe Moldova, ţinutul Suceava. 33. 1643 (7151) februarie 21, Iaşi. Vasile voievod întăreşte împărţeala ocinelor între fiii lui Vasilie Mihăilescul şi rudele lor, anume: satele Botăşinţi, Oglindzi şi Oglindeşti, câte o jumătate din satele Bugucica, Negreşti şi Buhuceşti, precum şi o parte din Răciuleni. 34. 1643 (7151) februarie 21, Iaşi. Varlaam arhiepiscop şi mitropolit de Suceava şi marii boieri dau mărturie că Mărica, jupâneasa lui Tănasie fost vornic, a vândut cumnatului ei, Gheorghe Roşea fost vistiernic jumătate din satul Zăvoieni, pe Moldova, ţinutul Suceava, cu loc de mori în Râcica şi în Moldova, pentru 200 de lei bătuţi. 35. . Mai mulţi boieri dau mărturie că Simion din Obârşie şi soţia sa, Anghelina, împreună cu fiii lor, au dat lui Racoviţă Cehan logofăt o parte din satul Slipoteni, ţinutul Tecuci, pentru nişte stupi furaţi. 36. 1643 (7151) februarie 23. Danul împreună cu fiii săi vând lui Mihăilă Săpoteanul jitnicer partea lor de ocină din satul Vărzăreşti, pe Bâc, cu 30 de taleri. www.dacoromanica.ro XXI 37. 1643 (7151) februarie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma Cantacuzino mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Brănişteri, pe Başeu, ţinutul Dorohoi, cumpărată de la Andronic Saca şi de la sofia acestuia, Antimiia, fiica lui Soltan, şi de la rudele ei, cu 50 de lei bătuţi. 38.1643 (7151) februarie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma Cantacuzino mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul lteşti, pe Başeu, ţinutul Dorohoi, cumpărată de la socrul său, Miron clucer, de la Drăgan şi de la Benţea 39. 1643 (7151) martie 1. Vasile voievod judecă pricina dintre lonaşco Grecul, Vasilie Şteful, Constantin Bantăş, Vasile Cârlig, nepoţii lui Toader Cârlig, şi alte rude ale lor pentru hotarul satului Bologeşti. 40.1643 (7151) martie 8. Vasile voievod întăreşte lui lorga mare vistiernic stăpânirea asupra unor părţi din satul Ciureşti, ţinutul laşi, cumpărate de la nepoţii lui Mihăilă Ciurea şi de la alţii, şi asupra unor părţi din satul Ungheni, cumpărate de la strănepoţii lui Domşa şi de la alţii. 41. 1643 (7151) martie 8. Zapis de vânzare pentru o parte din satul Păniceşti. 42. 1643 (7151) martie 8. Grigore Ureche mare vornic al Ţării de Jos împarte cu nepoţii săi, Neculai Ureche spătar şi Nistor Batişte, satele rămase de la părinţii săi, Nistor Ureche mare vornic şi sofia sa, Mitrofana. 43. . Lista satelor şi a altor bunuri ale lui Neculai Ureche rămase după împărţirea cu Grigore Ureche. 44. 1643 (7151) martie 10, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Grama mare jitnicer stăpânirea asupra unei bucăţi de pământ din hotarul Târgului Frumos, dăruită de Alexandru voievod, fiul lui Radu voievod. 45.1643 (7151) martie 10. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unor locuri şi vii la Cotnari. 46. 1643 (7151) martie 11, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui llea spătar stăpânirea asupra unei părţi de ocină din satul Mileşti, ţinutul laşi, cumpărată de la Dumitraşco Copaci şi de la fratele său, Onciul, fiii Tudoscăi, cu 78 taleri de argint. 47. 1643 (7151) martie 12, Iaşi. Nepoţii lui Drăgşan îşi împart ocinele rămase de la părinţii lor: părţi din satele Lehăceni, Cuzlău, Horodişte, Medvica şi Godineşti, precum şi un număr de vecini. 48.1643 (7151) martie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte Saftei, soţia răposatului Dumitraşco Şoldan fost mare vornic, stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Joldeşti, pe Başeu, ţinutul Dorohoi, cumpărată de la Neculai şi de la sofia sa, Alexandra, fiica lui Cărăiman fost vistiernic, cu 315 taleri de argint. 49.1643 (7151) martie 15. Vasile voievod întăreşte Saftei Soldăneasa şi fiilor ei satul Popeşti, pe Moldova, ţinutul Roman, în urma judecăţii cu Pavăl, Vasile, Ştefan şi Frăsina, copiii lui Stănilă şoimar. 50.1643 (7151) martie 15, Iaşi. lsac Avram, fiul lui lonaşco Avram, dăruieşte lui Toader Petriceico mare vornic de Ţara de Sus, un loc de prisacă în satul Meseheineşti, ţinutul Roman. 51. 1643 (7151) martie 15. Vasile Roşea, Maria Potronicăşi Ştefan, fiul lui Cemat, schimbă cu verii lor a treia parte din satul Brăifăni, ţinutul Fălciu, pentru a treia parte din satul Cândeşti, ţinutul Suceava. 52. 1643 (7151) martie 17. Vasile voievod porunceşte staroştilor de Cernăuţi să facă o cercetare în legătură cu nişte vecini ai lui Gorcea din Volcinef luaţi de călugării de la mănăstirea Putna şi de lsac căpitan. 53.1643 (7151) martie 17, Iaşi. Antemiia, sofia lui Dumitraşco Mihul din Turiatca, dă lui Lupul Stroescul două jirebii din satul Turiatca, ţinutul Suceava. 54. 1643 (7151) martie 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Gheorghe Roşea fost vistiernic stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Zevoiani, ţinutul Suceava, cumpărată de la cumnata sa, Mărica, soţia lui Tănase fost vornic, cu 200 lei bătuţi. 55. 1643 (7151) martie 23, Cuzlău. lrina, fiica lui lsac şi a Tudoscăi, nepoata lui Necorici din Cuzlău, dăruieşte nepotului său, Manea din Cuzlău, partea ei de ocină din acest sat, ca să o îngrijească în timpul vieţii, iar după moarte să o pomenească. 56. 1643 (7151) martie 28. Vasile voievod întăreşte lui lorga mare vistiernic stăpânirea asupra câtorva părţi de ocină din satul Todereşti, ţinutul Cârligătura, cumpărate de la Dumitraşco Fulger, cu 155 de ughi buni. XXII www.dacoromanica.ro 57.1643 (7151) martie 29, Iaşi. Vasile voievod judecă pricina dintre Pavăl, fiul preotului Ionaşco din Căutişeni, şi popa Berheci cu Vasilie din Negoşeni şi cu răzeşii lor, pentru hotarul satului Căutişeni. 58. 1643 (7151) martie 29. Vasilie voievod întăreşte mănăstirii Golia din Iaşi dreptul de a administra morile de pe Bârlad închinate mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos de jupâneasa Catrina, soţia lui Dumitru uricarul cel bătrân, precum şi stăpânirea peste partea din Ciorteşti, dăruită de Ionaşcu Ciorte, care s-a numit în călugărie Ioachim. 59. <înainte de 1643(7151) martie 30>. Mărturie a lui Vasile Cilibiu pentru moşia Lucoviţa, ţinutul Cernăuţi. 60. <înainte de 1643(7151) martie 30>. Mărturia Iui Vasile Stârce despre jurământul lui Vasile Răspopa din Lucoviţa. 61. <înainte de 1643(7151) martie 30>. Zapis de mărturie de la Dumitraşcu, ginerele lui Ionaşcu Dobrinschi, pentru moşia Lucoviţa, ţinutul Cernăuţi. 62. 1643 (7151) martie 29, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Isac Mironescul căpitan de Sinehău stăpânirea asupra unor părţi de ocină din satul Lucoviţa, ţinutul Cernăuţi, cumpărate de la Ioan Ciolpan, nepotul lui Ionaşco Ghenghea fost mare logoiat. 63. 1643 (7151) martie 30, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Gheorghie Moţoc vornic de gloată stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Iacobeni, pe Jijia, ţinutul Hârlău, precum şi asupra câtorva părţi din satul Broşteni, pe Jijia, cumpărate de la nepoata sa, Ileana, soţia lui Ionaşco Cujbă fost mare vornic. 64.1643 (7151) martie 30. Vasile voievod întăreşte nepoţilor lui Gagea şi strănepoţilor lui Pătru şi ai lui Vlaicu stăpânirea asupra ocinilor rămase de la înaintaşii lor. 65. 1643 (7151) martie 30. Vasile voievod dăruieşte lui Ionaşco Rusul fost vornic satul Tohatin, pe Nistru, ţinutul Orhei, fost domnesc, pentru că a dat domnului şase cai buni. 66. 1643 (7151) aprilie 2. Iftimie, împreună cu fraţii săi, fiii lui Ion Bueban, nepoţii lui Saca cel bătrân din Ionăşeni, vând lui Dumitraşco sulger o parte din satul Buciumi. 67. 1643 (7151) aprilie 3. Vasile voievod, pentru satul Lucoviţa. 68. 1643 (7151) aprilie 5. Drojea, fratele lui Nan din Stoileşti, dăruieşte lui Moisă ocina sa din acelaşi sat. 69.1643 (7151) aprilie 6, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Dabija fost pârcălab să meargă să aleagă ocinele mănăstirii Tazlău din satele Călimăneşti şi Mihăileşti şi din alte sate, şi din mori, din ţinutul Putnei. 70.1643 (7151) aprilie 7, Iaşi. Vasile voievod judecă pricina dintre Ciocârlan, ţigan al mănăstirii Probota, şi Fuga din Forăşti, pentru un furt. 71. 1643 (7151) aprilie 9. Vasile voievod întăreşte lui Ursu vătav stăpânirea asupra mai multor părţi din satele: Nemeş, pe Prut, ţinutul Iaşi, Ţăcoteni, Cicicani, Cotela, Forosna, Şărbenţi şi Bădroseni. 72. 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi. Grigorie Pilipovschi şi soţia sa, Mitrofana, vând lui Iorga mare vistiernic partea lor din satul Bogdăneşti, pe Prut, ţinutul Hotin, cu moară şi locuri de mori pe Vilia. 73. 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi. Marii boieri dau mărturie că Grigorie Pilipovschi şi soţia sa, Mitrofana, au vândut partea lor din satul Bogdăneşti, pe Prut, ţinutul Hotin, cu moară şi locuri de mori pe Vilia, lui Iorga mare vistiernic. 74.1643 (7151) aprilie 10, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Ioiga mare vistiernic stăpânirea asupra unei părţi din satul Bogdăneşti, pe Prut, ţinutul Hotin, cu moară şi locuri de mori pe Vilia 75. 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Dabijea fost pârcălab să cerceteze pricina dintre călugării mănăstirii Bisericani şi Irimiia pentru o parte de ocină din satul Româneşti. 76. 1643 (7151) , Iaşi. Mai mulţi boieri dau mărturie în legătură cu pricina dintre călugării mănăstirii Bisericani şi Irimiia din Româneşti. 77. 1643 (7151) aprilie 11. Vasile voievod întăreşte lui Simion Mogâlde şi lui Ionaş spătar stăpânirea asupra satului Negreşti, ţinutul Vaslui, în urma judecăţii cu Iorga vistiernic. 78. 1643 (7151) <înainte de aprilie 13>. Rezumat dintr-o hotamică a părţii preotului Toader Mogâldea cumpărată de moşul său, Simion Mogâldea, din moşia lui Simion Băisanul. www.dacoromanica.ro XXIII 79. 1643 (7151) aprilie 13. Rezumat dintr-o hotamică prin care se arată că Simion Băisanul a vândut 38 de funii dintr-o moşie a sa lui Simion Mogâldea, moşul preotului Toader. 80. 1643 (7151) aprilie 25. Vasile voievod judecă pricina dintre Toader, fiul lui lsac, şi unchiul său, Nicoară, cu Pătraşco Ciogolea fost logofăt pentru o parte din satul Plopeni, pe Jijia, ţinutul Dorohoi. 81. 1643 (7151) aprilie 25. Toader, fiul lui Mihail din Dăvideşti, vinde vărului său, Ştefan din Dragomireşti ocinele sale din satele Dragomireşti şi Bulăeşti. 82. <înainte de 1643 (7151) aprilie 28>. Loghina, împreună cu fiul său, Orăş, vând lui Apostol Cehan părţi din satul Prigorceni. 83. 1643 (7151) aprilie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Apostol Cehan stăpânirea asupra unor părţi din satele: Mărăţei, Poeneşti, Grumăzeşti, Fauri, Prigorceni, Tăcmăneşti, Petreşti şi Băileşti, cumpărate de la Vasilie Bolişor, precum şi asupra unei părţi din satul Prigorceni, cumpărată de la Loghina, fiica lui Bogza logofăt. 84. 1643 (7151) aprilie 28, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Gheorghie şi lui Lazor din Bărboşi să cerceteze o pricină pentru o parte din satul Ghidişeni. 85. 1643 (7151) mai. Ştefan Florescul vinde lui Gheorghie mare paharnic o curătură pe Bistriţa, numită Colibiţa, pentru 10 lei şi un cal. 86. 1643 (7151) mai 1. Gavril, fiul Sorei, vinde lui Dumitraşcu partea sa din satul Armeneşti. 87. 1643 (7151) mai 3. Mărturia lui Gheorghiţă sulger, staroste de Cernăuţi, privitoare la judecata cu Petre cojocarul pentru nişte dughene din Cernăuţi. 88. 1643 (7151) mai 5. Jerian, fiul lui Petre din Cătănaşi, vinde o parte din satul Cătănaşi, cu vie părăginită, lui Pană paharnic. 89. 1643 (7151) mai 7. Avram Cojan, pentru satul Hruşavăţ, ţinutul Hotin. 90.1643 (7151) mai 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Vasile Fugii din târgul Iaşi stăpânirea asupra unei părţi din satul Lăzoreni, pe Jijia, ţinutul laşi. 91. 1643 (7151) mai 8. Zapis al lui Gligorie, fiul lui Bicul, pentru un bătrân din satul Voroveşti, pe Cneja. 92. 1643 (7151) mai 12, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Toader Gherman stăpânirea asupra unor părţi din satul Cordăreni, pe Iubăneasa, ţinutul Dorohoi. 93. 1643 (7151) mai 14, Iaşi. Necula şi Vasile, fiii Nastasiei Brânzoaie, vând lui Vasile Dicăş părţile lor din satele Mădârjaci, Văleşeni, Poieni şi Micodini. 94. 1643 (7151) mai 14. Grăpina Prodăneasa dă mărturie în legătură cu împărţeala între ea şi socrul fiului ei decedat, Vartic, în satele Şişcăuţi, Perebicăuţi, Rujavinţi şi Cerlina Mare. 95. 1643 (7151) mai 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Ştefan diacon de la biserica domnească stăpânirea asupra unei părţi din satul Horileşti, cumpărată de laNican, nepotul lui Fratea, şi de la alţii. 96. 1643 (7151) mai 19, Suceava. Vasile voievod dăruieşte lui Hriza şi soţiei sale, Vamba, satul Lăturişeni, ţinutul Tecuci. 97. 1643 (7151) mai 23, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Frânţi stăpânirea asupra unor părţi din satul Jigoreni, cumpărate de Ia nepoţii lui Giurgea şi Fodor. 98.1643 (7151) mai 26, Ţigăneşti. Buta şi Romăşcel staroşti de Putna scriu domnului în legătură cu alegerea părţii cumpărată de Pătraşco în satul Burduşeşti, pe valea Zăbrăuţului, de la Ion Dărăbanul. 99. 1643 (7151) mai 27. Dimitrie staroste de Putna dă mărturie pentru părţile lui Pătraşco fost cămăraş în satul Şoldeşti, pe Zăbrăuţ. 100. 1643 (7151) mai 27, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Udrea Gânscă stăpânirea asupra unor părţi din satul Starosilţi, la gura Cozancei, ţinutul Hârlău, în urma judecăţii cu rudele sale. 101. 1643 (7151) mai 31. Vasile voievod, pentru hotarele satului Băsăeşti. 102. 1643 (7151) mai 31. Marii boieri mărturisesc că vornicul Costantin Ciogolea a cumpărat o jumătate din satul Pobrăteşti de la Gheorghie Prăjescul. 103. 1643 (7151) iunie 3, Suceava. Vasile voievod judecă pricina dintre Ştefan din Pilipăuţi şi Anghel din Mamurinţi pentru o parte din satul Mamurinţi. 104. 1643 (7151) iunie 4, Suceava. Mai mulţi boieri mărturisesc că lsac Cucoranul a cumpărat o parte din satul Hroşăuţi, ţinutul Cernăuţi, de la Dumitraşco Lenţa. XXIV www.dacoromanica.ro 105. 1643 (7151) iunie 4, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Strătulat Dobrenchi stăpânirea asupra unei jirebii din satul Bălăceni, cumpărată de la Gligorcea din Ilişeşti. 106. 1643 (7151) iunie 7, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Pătraşco Berciul aprod şi fraţilor săi stăpânirea asupra părţii lor din satul Comeşti, ţinutul Dorohoi, în urma judecăţii cu Gavrilaş fost mare logoiăt. 107.1643 (7151) iunie 9, Suceava. Vasile voievod întăreşte de la Strătulat Dobrenchi stăpânirea asupra unei părţi din satul Bălăceni, ţinutul Suceava, în urma judecăţii cu Antemia, soţia unchiului său, Dumitraşco Mihul din Sinăuţi. 108. 1643 (7151) iunie 9, Suceava. Vasile voievod împuterniceşte pe un aprod să caute doi vecini ai lui Vasilie din Vişnovăţ. 109. 1643 (7151) iunie 11. Zbiera şi fraţii săi, nepoţii lui Pisoţchi din Liteni, vând lui Dumitraşco din Ipoteşti şi soţiei sale, Anghelina, patru jirebii şi patru oameni din satul Liteni. 110. 1643 (7151) iunie 15. Gheuca mare medelnicer dă mărturie în legătură cu alegerea hotarului între satele Săpoteni şi Liveni, pentru care s-au judecat înaintea domnului Stârcea pârcălab şi soţia lui Ionaşco Roşea. 111. . Lupul, fiul lui Toader Boţ, şi fraţii săi, împreună cu alte rude ale lor, vând lui Buta pitar un vad de moară în satul Gligoreşti. 112. 1643 (7151) iunie 17, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Dumitraşco Gheuca fost vornic stăpânirea asupra cumpărăturilor sale în satele Gligoreşti, Boicani şi Făurei. 113. 1643 (7151) iunie 18. Act de judecată între nepoţii lui Albul, strănepoţii lui Sănatea, şi nepoţii lui Roman Jliagă, strănepoţii lui Buda, pentru o parte din satul Vertep, ţinutul Hotin. 114. 1643 (7151) iunie 18, Iaşi. Toader Dohadco îi dă cumnatului său, Strătulat Dobrenchi, o parte din satul Bălăceni în schimbul unei părţi din satul Cătămăreşti, ţinutul Hârlău. 115. 1643 (7151) iunie 20. Vasile voievod întăreşte strănepoţilor lui Buda, nepoţii lui Roman Jliagă, o parte din satul Vertep. 116. 1643 (7151) iunie 28, Suceava. Vasile voievod împuterniceşte pe Dumitru fost şoltuz de Botoşani să stăpânească o parte din satul Băiceni. 117. 1643 (7151) iunie 28. Foce şi Grozav, fiii lui Giurgiuman pârcălab, vând urmaşilor lui Ciomârtan din Căţeleşti o parte din satul Alboteşti, cu loc de prisacă şi de fanaţ şi cu bălţi de peşte la Şiret. 118. . Păcurar, fiul lui Talaşco, şi Păcurar, fiul Martei, vând lui lacomi pârcălab de Galaţi două părţi dintr-un sat. 119. 1643 (7151) iulie 1, Galaţi. Toader Chirculeţ şi nepotul său de soră, Ştefan Chirculescul, vând lui lacomi pârcălab de Galaţi o parte din satul Tomuzeni, pe Sohului. 120. 1643 (7151) iulie 1, Şiret. Nacul Simionel pârcălab de ţinutul Suceava, Alexa şoltuz şi cei 12 pârgari de târgul Şiret împreună cu alţii mărturisesc la facerea unei diate. 121. 1643 (7151) iulie 2, Suceava. Vasile voievod dă lui Toma mare stolnic o carte de apărare pentru o parte din satele Bodeşti şi Dănceşti, pe care o împarte cu Gherghiţă. 122. 164<3> (715<1>) iulie 4, Suceava. Vasile voievod întăreşte mănăstirii Putna hotarul satului Greci în urma judecăţii cu târgoveţii din Şiret. 123. <înainte de 1643 (7151) iulie 2>. Mărturie boierească. 124. 1643 (7151) iulie 2. Vasile voievod întăreşte lui Toma sulger şi soţiei sale, Eftimia, fiica lui Gavril sulger, părţile din satele Hlineşti şi Novacăuţi, ţinutul Hotin, primite de la Gheorghie Ştefan al treilea logofăt, în schimbul părţilor din satele Şerpeni şi Pohoceni. 125. 1643 (7151) iulie 5, Suceava. Vasile voievod dă mănăstirii Putna o carte de apărare pentru seliştea Grecii de lângă târgul Şiret, în ţinutul Suceava. 126. 1643 (7151) iulie 5, . Pavăl Albotă fost jitnicer împreună cu vornicii şi şoltuzul de Botoşani dau mărturie pentru alegerea unor părţi din satele Crivăceşti, Şarba, Costineşti şi Vancicăuţi, în urma judecăţii dintre AlecsandraNeculăiasa şi Ponici. 127. 1643 (7151) iulie 8. Petre Bantăş vinde lui Toma o parte din satul Corlăteşti. 128. 1643 (7151) iulie 8, Suceava. Nacul pârcălab vinde lui Ilie Şeptelici şi lui Gheorghie o parte din satul Nememiceni. 129.1643 (7151) iulie 12. Gligorcea Pisăvschie dă zestre fiicei sale, Antimiia, o vie. 130. . Ilisafta, fiica lui Prebici logofăt, vinde împreună cu fiii ei seliştea Negoeşti, ţinutul Bârlad, lui Scărlet şi fratelui său, Aiopul. www.dacoromanica.ro XXV 131. 1643 (7151) iulie 17. Tănasie, Hurjui şi Nicula vornici, Andreiaş şoltuz de Bârlad şi cei 12 pârgari, împreună cu negustori şi tâgoveţi din Bârlad, dau mărturie pentru vânzarea de către urmaşii lui Prebici logofăt a seliştii Negoeşti, din ţinutul Bârlad, lui Scărlet şi fratelui său, Aiopul. 132. 1643 (7151) iulie 17. Vasile voievod întăreşte lui Dumitraşcu Gheuca o parte din satul Băicani, cumpărată de la Ştefana, nepoata lui Lazor şetrar. 133. 1643 (7151) iulie 20. Andrieş şoltuz de Bârlad cu cei 12 pârgari mărturisesc pentru vânzarea de către Alecsa, fiul lui Petriman, a unei părţi din satul Măneşti şi a părţilor sale din satele Sârbi şi Dumitreşti lui loniţă şi Timoftei, fiii Iui Zgribăoan. 134. 1643 (7151) iulie 20. Zapis pentru părţi din satul Arămeşti. 135. 1643 (7151) iulie 22, Iaşi. Vasile voievod porunceşte sătenilor din lurghiceni şi Tâlhăreşti să aducă la cercetarea hotarnică a unor părţi din acele sate toate actele vechi. 136. 1643 (7151) iulie 22, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Eremia Murguleţ să hotărnicească părţile din satul Doroşcani dinspre Scobinţeni. 137. <înainte de 1643 (7151) iulie 23>. Chelsia, fiica lui Grozav din Cosiţeni, soţia lui Cornea, vinde Iui lonaş Jora partea ei din satul lugani. 138. 1643 (7151) iulie 23, Iaşi. Neanul, Bârsan, Pătraşco şi Năvrăpăscul vornici de poartă dau mărturie pentru vânzarea de către fiicele Iui Grozav din Cosiţeni a unor părţi din satul lugani lui lonaşco Jora fost vornic. 139. <1643 (7151) -1649 (7157)> iulie 24, Botoşani. Solomon fost vistiernic şi Chiriiac vornic de Botoşani trimit marelui logofăt o scrisoare de mărturie pentru cercetarea unei pricini din satul Mereşti. 140. 1643 (7151) august 1. Act de la Vasile voievod pentru un sat de pe pârâul Bujor şi pentru două locuri pustii. 141. 1<6>43 (7<1>51) august 2, Tecuci. Macovei şoltuz şi cei 12 pârgari din târgul Tecuci împreună cu alţi orăşeni dau mărturie pentru stăpânirea de către Neculai Gheorma a unor părţi din satul Bănileşti, cumpărate de la urmaşii lui lfrim Huru fost vornic. 142. 1643 (7151) august 3, Iaşi. Vasile voievod întăreşte marelui paharnic partea sa din Satul Boişte, ţinutul laşi. 143. 1643 (7151) august 5, Iaşi. Vasile voievod hotărăşte în pricina dintre Dumitraşco, cumnatul lui Toader Rugină, şi Ştefan Rugină, pe de o parte, şi Onciul fost pârcălab, pe de alta. pentru o bucată de pământ din hotarul satului Şendriceni, din ocolul domnesc al Dorohoiului. 144. 1643 (7151) august 11, Suceava. Vasile voievod dăruieşte mănăstirii Mileşevo, din Ţara Sârbească, un obroc anual de 13 000 de aspri. 145. 1643 (7151) august 18. Vasile voievod întăreşte mănăstirii Raşca satul Popeşti, la obârşia pârâului Vaslui, dupăjudecată cu Grigore Hermeziu. 146. 1643 (7151) august 21, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui lsac stăpânirea asupra unei părţi din satul Sănăuţi, ţinutul Suceava, a lui Eremia Dracea până la achitarea unei datorii. 147. 1643 (7151) august 22, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui lsac Căşoteanul jumătate din satul Bezerăceni, care se numeşte acum Buzeni, după judecata cu Costin, fiul lui Buţurca. şi cu alţii. 148. 1643 (7151) august 25, Iaşi. Vasile voievod porunceşte unor slugi domneşti să cerceie/e u pricină pentru nişte iazuri din satele Ştefeni şi Scorţeni. 149. 1643 (7151) august 29. Carte de la Vasile voievod pentru o jalbă a lui Ion de Albotcşti asupra lui luraşcu. 150. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152), Iaşi. Vasile voievod acordă lui Dumitru Buluiş fost vistiernic o carte de apărare a hotarelor satului Boldeşti şi a seliştii Sârbi. 151. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152), Iaşi. Vasile voievod acordă lui Dumitru Buluiş fost vistiernic o carte de apărare a hotarelor satului Dădeşti. 152. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152), Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Gligoric din laşi o casă cu loc cumpărată de la Pană vămăşelul din laşi. 153. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152). Act de la Vasile voievod pentru satul Borole. 154. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152). Act de la Vasile voievod pentru satul Tuleşti. XXVI www.dacoromanica.ro 155. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152). Grigorie Hermeziu mărturiseşte că a zălogit lui lsac din Pribeşti satul Popeşti, de la obârşia Vasluiului, pe care îl cumpărase de la călugării mănăstirii Râşca. 156. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152). Lughin cumpără de la Ion Cătina şi de la Andreiu din Buteşti o vie din dealul dinspre Spărieţi şi îi dă celui dintâi o vie din Branişte. 157. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152). Vasilie din Năglupeşti îi dă fratelui său, Gligorie Traistă căpitan, o parte din satul Năglupeşti, fiindcă a cheltuit atunci când i-a adus fiul din Ţara Românească, unde fusese închis. 158. <1643 septembrie 1 — 1644 august 31> (7152). Gheorghe Turma şi fratele său, Vasile, vând lui Tudor Brahă partea lor din satul Culiceni. 159. <1643 septembrie 1 - 1644 august 31> (7152), Zastavna. Onciul Iuraşcovici fost staroste dă mărturie pentru alegerea unor părţi din satul Zastavna stăpânite de către Dumitraşco. 160. <1643 septembrie 1 — 1644 august 31> (7152). Mărturia lui Onciul Iuraşcovici pentru împărţirea unor ocini din satele Zastavna, Boianciuc şi Toutrea între Iuraşco, fratele său, Nalivaicu şi Grigorie Grozăvăscul. 161. <1643 septembrie 1 — 1644 august 31> (7152). Miron din Pu(ăni îi dă lui Manolachi o parte din satul Sohului. 162. 1643 (7152) septembrie, Iaşi. Vasile voievod acordă lui Costandin Stârcea fost pârcălab şi lui Darie Stârcea o carte de apărare a hotarelor satului Hrimancăuţi, ţinutul Hotin, fiindcă au plătit o moarte de om săvârşită acolo. 163.1643 (7152) septembrie 2, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Dumitru fost vornic stăpânirea asupra cumpărăturilor lui în satele Negoeşti şi Todireşti, ţinutul Vaslui. 164. 1643 (7152) septembrie 3, Iaşi. Vasile voievod întăreşte Vârvarei agoaia, soţia răposatului Strătulat fost agă, o jumătate din satul Futeleşti, pe Elan, după judecata cu Medelean călugăr. 165. 1643 (7152) septembrie 4. Vasile voievod întăreşte lui Costantin Ciogolea vornic de poartă o jumătate din satul Pobrăteşti, ţinutul Cernăuţi, cumpărată de la Gheorghie Prăjescul. 166. 1643 (7152) septembrie 4. Paţea, ginerele lui Farmachie fost vornic, dă lui Avram, fiul lui Arvat, o parte din satul Mişloceni în schimbul unei părţi din satul Sascut. 167. 1643 (7152) septembrie 7. Ursul Vartic fost vornic dăruieşte, împreună cu soţia şi cu fiii săi, două mori din satul Clipiceşti mănăstirii de la Soveja. 168. 1643 (7152) septembrie 8. Dumitru Uscatul vinde cumnatului său, Vasile Vădeanul, părţi din satele Dragomereşti şi Tâmpeşti, pe Pârâul Alb, ţinutul Neamţ. 169. 1643 (7152) septembrie 9, Iaşi. Vasile întăreşte fiilor şi nepoţilor lui Sava din laloveni, rudele lui Vasile Drăguş fost pitar, părţile din satul Săciteni răscumpărate de la Vasâli Suruceanul. 170. 1643 (7152) septembrie 9. Vasile voievod împuterniceşte pe Ion din Alboteşti să-l cheme la judecată peNeculai, fiul lui Ursu pitar. 171. 1643 (7152) septembrie 10, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Neaniul vornic de poartă stăpânirea asupra seliştii Mihneşti, ţinutul Cârligătura, primită de la Nestor Batişte în shimbul unei părţi din satul Petreşti, ţinutul Roman, şi a 190 de galbeni. 172. <1643 (7152) - 1646 (7155)> septembrie 10, Ţipilova. Ştefan pârcălab de Soroca scrie lui Grigore Ureche mare vornic despre pustiirea satului Cureşniţa şi despre întemeierea satului Şepteliceni de către Şeptelici. 173.1643 (7152) septembrie 12, Iaşi. Vasile voievod porunceşte staroştilor, boierilor de ţară, curtenilor de frunte, hotnogilor de călăraşi şi vătavilor de hânsari, din ţinuturile Putna şi Tecuci, să reclame încălcarea hotarului ţării prin construirea unor iazuri pe Sireţel dinspre Ţara Românească. 174. <1643 (7152)> septembrie 16, Iaşi. Popa Dudon vinde lui Petriceico mare vornic o vie şi îi dăruieşte o falce din aceeaşi vie fiului vornicului, lonăşcuţă. 175. 1643 (7152) septembrie 20. Vasile voievod porunceşte staroştilor de Cernăuţi să cerceteze pricina dintre Gorce din Volcineţ şi lsac căpitan din Sinehău pentru un vecin. 176. 1643 (7152) septembrie 20. Mărturie boierească pentru vânzarea unei părţi din satul Bumboteşti lui Toderaşco mare logofăt de către nepoţii lui Grozea. www.dacoromanica.ro XXVII 177. 1643 (7152) septembrie 21. Ispisoc de la Vasile voievod pentru satul Vicoleni. 178. 1643 (7152) septembrie 21. Vasile voievod porunceşte unor slugi domneşti să aleagă hotarele dintre satele Prăjăşti şi Bârjoveni. 179. <1643 (7152) după septembrie 21>. Mărturia lui Ieremia Vârnav şi a lui Mereuţă Potâmiche pentru alegerea hotarelor dintre satele Prăjăşti şi Bârjoveni, ţinutul Neamţ. 180. 1643 (7152) septembrie 24, Iaşi. Marii boieri dau mărturie pentru stăpânirea de către Toader Petriceico mare vornic al Ţării de Sus a viilor de la Hârlău, cumpărate de la popa Dodon. 181. 1643 (7152) septembrie 24, Iaşi. Fortuna fost comis mărturiseşte că a primit de la Gavrilaş fost mare logofăt şi de la Velicico o sumă de bani pentru satul Podraga şi nişte vii de la Cotnari ce au aparţinut Necoriţoaiei. 182. 1643 (7152) septembrie 25, Iaşi. Marii boieri dau mărturie că Fortunas fost Comis a primit de la Gavrilaş fost mare logofăt o sumă de bani pentru satul Podraga şi nişte vii de la Cotnari ce au aparţinut Nicoriţoaiei. 183. 1643 (7152) septembrie 25, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Gavrilaş fost mare logofăt satul Podraga, ţinutul Dorohoi, şi o vie la Cotnari, ce au aparţinut Nicoriţoaiei, răscumpărate de la Apostol Catargiul şi de la Fortuna comis. 184.1643 (7152) septembrie 25. Bălan, fiul Varvarii, şi Marco, fiul lui Irimia din Teleneşti, nepoţii lui Grozea, vând lui Toderaşco mare logofăt partea lor din satul Bumboteşti, ţinutul Iaşi, cu 80 de galbeni. 185. 1643 (7152) septembrie 26. Isac, fiul lui Avram Meseinescul, vinde lui Furtună comis un vad de moară în apa Bârladului, la Docolina, în hotarul Ştefenilor. 186. 1643 (7152) septembrie 27, Iaşi. Răzmereţă, fiul lui Gorcea, vinde lui Iordache mare vistiernic şase pământuri în Ţigăneşti. 187. 1643 (7152) septembrie 28, Iaşi. Marii boieri dau mărturie că Isac, fiul lui Avram din Meseineşti, vinde, după judecată, lui Furtună mare comis un vad de moară în apa Bârladului, în hotarul Ştefenilor. 188. 1643 (7152) septembrie 28. Mărturia staroştilor de Cernăuţi, Boul şi Sârghii, pentru un vecin, Zăhara. 189.1643 (7152) octombrie 2, Iaşi. Strănepoţii lui Ivaşco Mladin au vândut ocina lor din satul Mlădineşti, pe Lăpuşna, lui Ştefan mare armaş, pentru 40 de galbeni. 190. 1643 (7153) octombrie 4, Iaşi. Vasile voievod întăreşte urmaşilor lui Popoţea din Bârjoveni părţile moştenite şi cele de cumpărătură ale strămoşului lor din satul Bârjoveni. 191.1643 (7152) octombrie 5, Mogeşti. Pătraşco diacon dă mărturie pentru alegerea părţilor din satul Mogeşti cumpărate de călugării mănăstirii Pângăraţi de la Florea, fiul lui Dumbravă, şi de la alţii. 192. 1643 (7152) octombrie 6, Iaşi. Safta, fiica lui Apostol pitar, scoate de sub zălog de la soţia lui Hăbăşescul vornic casele sale din târgul Iaşi. 193. 1643 (7152) octombrie 12. Vasile voievod întăreşte lui Gheorghe Dimuţă staroste de negustori părţi din satul Şendreni, pe Prut, ţinutul Iaşi. 194. 1643 (7152) octombrie 12, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Pantiul din Peresecina stăpânirea asupra unei părţi din satul Epureni, ţinutul Orhei. 195. 1643 (7152) octombrie 12. Vasile voievod întăreşte lui Iorga mare vistiernic stăpânirea asupra satului Milianca, pe Podraga, ţinutul Dorohoi, luat, în schimbul satului Băşeni, ţinutul Neamţ, şi a 200 de galbeni, de la fiii lui Ionaşco Poturul. 196. octombrie 12. Tete şi Necola vând partea lor din satul Şendreni lui Gheorghi negustor. 197. . Mărica Ignătoaie vinde lui Gheorghe din Iaşi partea sa din satul Şendreni, pe Prut, ţinutul Iaşi. 198.1643 (7152) <înainte de octombrie 12>. Ghiorghi negustor cumpără de la Vasile, fiul Varvarei, o parte din satul Şendreni. 199. 1643 (7152) octombrie 12, . Vasile voievod întăreşte lui Gheorghie Dimuţă stăpânirea asupra unor părţi din satul Şendreni, ţinutul Iaşi. 200. 1643 (7152) octombrie 12, Iaşi. Strănepoţii lui Trifan au vândut lui Gligorie mare postelnic ocina lor din satul Fâşcani, ţinutul Vaslui, cu loc de heleşteu, pentru 20 de galbeni. 201. 1643 (7152) octombrie 15. Vasile voievod întăreşte stăpânirea lui Andoca zlătar asupra satului Dăeni şi a unui vad de moară, după hotarnica făcută de Vasile Roşea vornic de gloată şi a lui Tăbârţă vornic. XXVIII www.dacoromanica.ro 202.1643 (7152) octombrie 16. Cârstea din Borceşti scrie domnului In legătură cu pricina dintre Zaharia din Usca(i şi Andronic şi fraţii lui cu Vasăi din Porceşti pentru stăpânirea unui vad de piuă. 203. 1643 (7152) octombrie 20. Urmaşii lui Miron Onciul împart între ei averea rămasă de la părinţii lor. 204. 1643 (7152) octombrie 21, Botoşani. Dămiian, fiul Solomiei, pune zălog la Pavel vornicul partea sa din satul Medeeşti, pentru că a pierdut 50 de oi ale acestuia. 205. 1643 (7152) octombrie 29. Vasile voievod porunceşte lui Tomiţa din Şetrăreni să cerceteze pricina dintre Drăgan şi nepoţii săi cu Gavrilaş logofăt, care le-a împresurat părţi din satele Conteşti şi Căbiceni. 206.1643 (7152) <înainte de noiembrie 1>. Marii boieri dau mărturie pentru o parte din satul Cucuteni, cumpărată de Ştefan Moimăscul de la nepoţii lui Pătraşco Banul. 207. 1643 (7152) noiembrie 1, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Ştefan Moimăscul armaş părţi din satul Cucuteni, ţinutul Cârligătura, şi din satul Bărboşi, cumpărate de la nepoţii şi strănepoţii lui Pănteleiu Banul. 208.1643 (7152) noiembrie 10. Act pentru satul Păniceşti. 209. 1643 (7152) noiembrie 22. Dumitraşco, fiul lui Ghica, nepotul lui Romăşcel, vinde lui Isac un loc de casă în târgul Iaşi. 210. <164>3 (<715>2) noiembrie 28. Andrei, fiul Anuşcăi, nepotul lui Vasilie Banul, vinde lui Isac vătav, ginerele lui Murguleţ, părţi din satul Vartici. 211. . Grigore Urmezeu vinde lui Grigore Ureche mare vornic al Ţării de Jos jumătate din satul Medvica, pe Prut, ţinutul Hotin, pentru 320 de lei. 212. 1643 (7152) decembrie 4. Vasile voievod întăreşte lui Grigore Ureche vornic de Ţara de Jos stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Medvica, pe Prut, ţinutul Hotin. cumpărată de la Grigore Urmeziul. 213. 1643 (7152) decembrie 9, Iaşi. Vasile voievod împuterniceşte pe jupâneasa Şoldăneasa să stăpânească o parte din satul Unguraşi, ţinutul Neamţ. 214. 1643 (7152) decembrie 10, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Ionaşco Florea din Sârbi să cerceteze pricina dintre Talpă, împreună cu răzeşii lui, şi preotul Avrentie pentru un iaz făcut la Berteşti. 215. . Dumitru uricar şi Ionaşcu scriu domnului în legătură cu cercetarea pricinii dintre Talpă cu răzeşii săi şi preotul Avrentie pentru un iaz. 216. <1643 (7152)> decembrie 17. O mărturie a lui Ştefan Boul pentru Lucoviţa, ţinutul Cernăuţi. 217. 1643 (7152) decembrie 20, Iaşi. Marii boieri dau mărturie că Iorga mare vistiernic a cumpărat de la Dumitru cel bătrân şi de la surorile sale partea lor din satul Ciureşti, pe Prut, ţinutul Iaşi, precum şi o altă parte din acelaşi sat cumpărată de la Iorga, fiul lui Gavril, şi de la vărul acestuia, Ştefan. 218. 1643 (7152) decembrie 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Iorga mare vistiernic stăpânirea asupra unor părţi din satul Ciureşti, pe Prut, ţinutul Iaşi. 219. 1643 (7152) decembrie 20, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Vasilie de Mădârjaci să cerceteze hotarul satului al lui Dumitru Buhuş vistiernic, dinspre Pietriş. 220. . Vasilie Pahomie, Vasilie Buculei şi Coste de Mădârjaci scriu lui Toderaşco Ianovici mare logofăt în legătură cu cercetarea privitoare la hotarul satului Criveşti dinspre Pietriş. 221. . Preoţii, orăşenii din Târgu Frumos şi alţii scriu marelui logofăt în legătură cu pricina dintre Buhuş vistiernic şi oamenii din satele Costeşti şi Pietriş pentru încălcarea hotarelor de către cel dintâi. 222. . Hotamica satului Criveşti. 223. 164<3 - 1649> (715<1> - <7158>) decembrie 27, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Vasilie Vartic fost vătav stăpânirea asupra cumpărăturilor sale din satul Voicouţi, cu vad de moară pe Prut, ţinutul Dorohoi. 224. 1644 (7152) ianuarie 1, Conceşti. Tudora, împreună cu fiii săi, vând lui Andreica diac şi soţiei lui, Antemia, ocina lor din satul Bobeşti, şi o parte de heleşteu, în Başeu. 225. <înainte de 1644 (7152) ianuarie 10>. Mârze şi soţia sa, Irina, fiica lui Dabija, vând lui Dabija fost staroste un vad de moară şi şase pământuri în satul Hălmăgeşti. www.dacoromanica.ro XXIX 226. 1644 (7152) ianuarie 10, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Dabija fost pârcălab stăpânirea asupra unei părţi din satul Hălmăgeşti şi asupra unui vad de moară pe Gârla Putnei de Jos, cumpărate de la Mârzea, fiul lui Andronic fost pârcălab. 227. 1644 (7152) ianuarie 11, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Bodeşti, pe Cracău, ţinutul Neamţ, precum şi asupra unei părţi din satul Dănceşti, cu loc de moară în acelaşi ţinut, cumpărate de la Ştefan Dolhescul. 228. 1644 (7152) ianuarie 11, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Cogeşti, pe Bahlui, ţinutul Cârligătura, cu loc de moară şi cu iaz, cumpărate de la Pătraşco Başotă fost logofăt. 229. 1644 (7152) ianuarie 12, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Neaniul vornic de gloată stăpânirea asupra seliştii Mihneşti, ţinutul Cârligătura, primită de la Nistor Batişte în schimbul unei părţi din satul Petreşti, ţinutul Roman. 230. 1644 (7152) ianuarie 12. Vasile voievod întăreşte lui Bucium mare vornic stăpânirea asupra satului Vişniţa, pe Ceremuş, ţinutul Cernăuţi. 231. 1644 (7152) ianuarie 12. Marii boieri dau mărturie în legătură cu pricina dintre Avram de Lucăceni şi Toader, fiul lui Pârvul, pentru satul Soloninca Cotela, ţinutul Cernăuţi. 232. 1644 (7152) ianuarie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Zavul şi rudelor sale stăpânirea asupra unor părţi din satul Boureni, pe Moldova, ţinutul Suceava, în urma judecăţii cu Strătulat uricar şi cu rudele acestuia. 233. 1644 (7152) ianuarie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Vasilie Corlat stăpânirea asupra seliştii Horeşti, ţinutul Hotin, în urma judecăţii cu fiul lui Pântea şi cu rudele acestuia. 234. 1644 (7152) ianuarie 18. Benia căpitan şi fratele său, Costandin, vând lui Isari vistier satul Năneşti, pe pârâul Bârzota. 235. 1644 (7152) ianuarie 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte Maguţei Măiăiasa, fiica Frăsinei, stăpânirea asupra unei părţi din satul Vepreuca, pe Răut, ţinutul Soroca, pentru care a pierdut privilegiile „când s-au războit cazacii şi au distrus cetatea Soroca”. 236. 1644 (7152) ianuarie 21, Iaşi. Vasile voievod împuterniceşte pe Solomon cămăraş, pe Gligori şi Nicolai, fiii lui Tăutul de Cordăreni, să stăpânească o jumătate din satul Săpoteni, ţinutul Dorohoi. 237. 1644 (7152) ianuarie 21, Iaşi. Grigore Ureche mare vornic al Ţării de Jos, împreună cu soţia sa, Lupa, Toma mare stolnic, împreună cu soţia sa, Aniţa, Lupul Bucium stolnic, cu soţia sa, Nastasiia, au împărţit ocinile rămase de Ia părinţii lor, Voruntar comis şi Solomia. 238. 1644 (7152) ianuarie 22. Vasile voievod întăreşte Măricăi şi Aniţei, fiicele lui Vrabie postelnic, stăpânirea asupra unei părţi din satul Berezeni, pe Elan, în urma judecăţii cu Ivana, soţia lui Ion vornic. 239. 1644 (7152) ianuarie 25, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Zamfir armaş stăpânirea asupra unei părţi din satul Gereni, ţinutul Tecuci, în urma judecăţii cu răzeşii din acel sat. 240. 1644 (7152) ianuarie 26, Iaşi. Vasile voievod întăreşte fiilor, fiicelor şi nepoţilor lui Vasilie Mihăilescul împărţirea satelor Buciucica, Răciuleni, Botăşeni, Oglinzi, Oglindeşti şi Suhuceşti. 241. 1644 (7152) ianuarie 27. Neaga, fiica lui Dobrin, vinde o parte din satul Floreşti, pe Milcov, lui Irimia. 242. 1644 (7152) ianuarie 30. O carte de la Vasile voievod. 243. 1644 (7152) februarie 1. Simion Cernea şoltuz şi cei 12 pârgari mărturisesc că Anghelina cu fiul ei, Vasilie, au vândut lui Scărlet din Zorileni doi bătrâni din seliştea Fărâmeşti. 244. 1644 (7152) februarie 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unor părţi din satul Cogeşti, pe Bahlui, ţinutul Cârligătura, cu iaz, moară, prisacă şi livezi, cumpărate de la Pătraşco Başotă fost logofăt. 245. 1644 (7152) februarie 21. Vasile voievod scrie lui Dumitraşcu Oţel să cerceteze pricina dintre Irimia, Bosie, Coţaca şi alţii pentru o parte din satul Răcămuş, pe pârâul Muşata. 246. cînainte de 1644 (7152) februarie 26>. Trif, fiul lui Grozav Bantăş, vinde lui Tănasie vornic nişte pomi în satul Ţigăneşti. 247. . Dabija fost pârcălab şi Pătraşco diac scriu domnului despre alegerea părţilor mănăstirii Bistriţa din satul Ţigăneşti. XXX www.dacoromanica.ro 248. 1644 (7152) februarie 26, Ţigăneşti. Dabija pârcălab şi Pătraşco cămăraş scriu domnului că au ales părţile dăruite de Sacaluş vătav mănăstirii Bistriţa din satul Ţigăneşti. 249. 1644 (7152) februarie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toderaşco mare logofăt şi lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Vârâţi, pe Prut, ţinutul Fălciu. în urma judecăţii cu Ionaşco Godinac şi cu rudele sale. 250. 1644 (7152) februarie 28. Alexandra, sora lui Pană cămăraş, vinde, după moartea fratelui ei, o jumătate din satul Frijeni lui Macarie căpitan. 251. februarie 28>. Mai mulţi boieri dau mărturie că Alexandra, sora lui Pană cămăraş, a vândut o jumătate din satul Frijeni, pe Sărata, lui Macarie căpitan. 252. <1644 (7152)> februarie 29, Iaşi. Racoviţă Cehan logofăt al doilea vinde lui Iordachie mare spătar două fălci de vie la Cotnari. 253. <1644 (7152)> martie 2. Flore, fiul lui Capotă din Petreşti, împreună cu soţia sa, Sofronia, pun zălog la Andoca ocina lor din satul Petreşti, pentru 30 de lei. 254. 1644 (7152) martie 4, Galaţi. Paraschiv, împreună cu soţia şi fiii săi, vând egumenului Galation de la biserica domnească o vie la Vadul Ungurilor, între viile domneşti. 255. 1644 (7152) martie 9. Sofronia şi fiii săi vând lui Dumitraşco Comşea partea lor de ocină din satul Borzeşti. 256. 1644 (7152) martie 11. Vasile voievod întăreşte lui Scripco aprod şi fraţilor săi stăpânirea asupra unei părţi din satul Găleşăşti, numit acum Tătăreni. 257. 1644 (7152) martie 17. Fiii lui Petriman din satul Sărăţeni şi Creţul din acelaşi sat vând Tofanei Costăchioae şi copiilor ei nişte ţigani, după o judecată. 258. 1644 (7152) martie 18. Mai mulţi boieri dau mărturie pentru vânzarea unei părţi din satul Drevcăuţi, pe Prut, ţinutul Hotin, lui Toderaşco mare logofăt, de către Gheorghe, fiul lui Ionaşcu Mironescu. 259. 1644 (7152) martie 20. Vasile voievod întăreşte lui Toderaşco mare logofăt stăpânirea asupra unei părţi din satul Drevcăuţi, pe Prut, ţinutul Hotin, cumpărată de la Gheotghe, fiul lui Ionaşcu Mironescu. 260. 1644 (7152) martie 20, Iaşi. Ion Ciurea din Porceşti vinde lui Toma mare stolnic două case în satul Porceşti. 261. 1644 (7152) martie 21. Furtuna comis vinde lui Iordachie mare spătar satele Şăbutiniţa şi Cormani, cu loc de heleşteu. 262. 1644 (7152) martie 21. Vasile voievod întăreşte lui Iordachie mare spătar stăpânirea asupra satelor Şăbutiniţa şi Cormani, cumpărate de la Furtuna comis. 263. 1644 (7152) martie 22, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Tudor căpitan din Chiliiani să aleagă lui Ion Teleagă din Năvâmiţi partea din satul Colfăşeni şi un bătrân cu vad de moară, cumpărate de la Gligorie Cofă. 264. 1644 (7152) martie 22, Iaşi. Vasile voievod întăreşte Saftei, soţia lui Dumitraşcu Şoldan, stăpânirea asupra seliştii Ştiuca, ţinutul Soroca. 265. 1644 (7152) martie 22. Ispisoc de la Vasile voievod pentru satul Cristineşti, ţinutul Dorohoi. 266. 1644 (7152) martie 22. Vasile voievod întăreşte hotarul dintre satele Başeu şi Dămileni. 267. 1644 (7152) martie 22. Ispisoc de la Vasile voievod pentru satul Todireni. 268. 1644 (7151) martie 25, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Iorga mare vistiernic stăpânirea asupra unei părţi din satul Ciureşti, pe Prut, ţinutul Iaşi, cumpărată de la Vasilie şi Ghiorghie, fiii lui Crăciun Stârcea. 269. 1644 (7152) martie 22, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Iorga mare vistiernic stăpânirea asupra unei părţi din satul Ciureşti, pe Prut, ţinutul Iaşi, cumpărată de la fiii lui Crăciun Stârcea. 270. 1644 (7152) martie 28, Iaşi. Vasile voievod scrie lui Vartic vornic să aleagă părţile lui Enachi vătav de aprozi şi cele ale lui Apostolachi din satul Dienişăşti, pentru care au avut pâră cu Dumitraşco Glod. 271. 1644 (7152) martie 29, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Andoca stăpânirea asupra seliştilor Urseşti şi Deiani, pe Prut, ţinutul Iaşi. www.dacoromanica.ro XXXI 272. 1644 (7152) martie 29, Iaşi. Irimiia, fiul lui Iuraşco Dracea cel bătrân, vinde lui Velicico fost comis patru jirebii cu patru vecini din satul Sănăuţi, ţinutul Suceava, jumătate de vad de moară pe Molniţa, precum şi casele tatălui său. 273. Circa 1644 (7153) martie 31. Vasile voievod întăreşte lui Vişan vornic stăpânirea asupra unor părţi din satele Lătăi şi Lăleşti, cumpărate de la Marica şi Bejana, din neamul lui Gheorghie Gherghina. 274. 1644 (7152) martie 31, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Simion Groze din Piciorogani şi lui Vasilie din Nelipeşti să cerceteze jalba lui Lucoci şi a lui Vişan vornicul împotriva neamului Gherghineştilor pentru o jumătate din satul Lătăi. 275. 1644 (7152) aprilie 2, Iaşi. Vasile voievod împuterniceşte pe Neculai silitrar şi pe Gheorghiţă, fiul lui Corotuşco, să stăpânească părţi din satele Cotiujeni şi Bârlinţi. 276. 1644 (7152) aprilie 5, Iaşi. Mărturia mai multor răzeşi privitoare la vânzarea unei părţi din satul Răciuleşti, pe Prut, de către urmaşii lui Oană vornic lui Ion din Hoceni şi soţiei sale, Anisia. 277. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Tupilaţi, pe Moldova, ţinutul Suceava, cumpărată de la Catrina şi de la fiii săi. 278. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Mihăeşti, pe Moldova, ţinutul Suceava, cumpărată de la fiii Părascăi. 279. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Tupilaţi, pe Moldova, ţinutul Suceava, cumpărată de la Mărica Brăioaie. fiica lui Hilip. 280. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Tupilaţi, pe Moldova, ţinutul Suceava, cumpărată de Ia Ghervasie şi de la fratele său, Dumitru. 281. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra a două case din satul Porceşti, cumpărate de la Ion Ciurea. 282. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unor părţi din satul Tupilaţi, ţinutul Suceava, cumpărate de la Irina şi de la fiicele sale, precum şi de la Gligorcea Hadăr şi de Ia fiii acestuia. 283. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Neniul vornic de gloată stăpânirea asupra unor părţi din satele Hălăseni, ţinutul Neamţ, Roşiori, ţinutul Cârligătura, şi Băloşeni. 284. <înainte de 1644 (7152) aprilie 8>. Măriica împreună cu fiicele sale, Chelsiia şi Odochiţa, vând lui Costantin vornic o parte din satul Căcăceni, ţinutul Hârlău. 285. . Avram împreună cu alţii vând părţi din satele Cureni şi Gheţăoani, pe Miletin, lui Costantin vornic. 286. 1644 (7152) aprilie 8, Iaşi. Mai mulţi boieri mărturisesc că vornicul Costantin a cumpărat de la Vasilie, fiul lui Condrea, mai multe părţi din satele Ghiţăvoiani, Cureni şi Căcăceni. 287. 1644 (7152) aprilie 10, Iaşi. Călugării Anton, Necoară şi Ihnat vând lui Costantin vornic părţi din satele Ghiţăvoiani şi Căcăceni, cu vaduri de moară în Miletin, ţinutul Hârlău. 288. <1644 (7152) aprilie 10>. Mărturie privitoare la vânzarea de către călugării Anton, Ihnat şi Tiron a unor părţi din satele Ghiţivoiani şi Căcăceni, cu vad de moară în Miletin, ţinutul Hârlău, lui Costantin vornic. 289. 1644 (7152) aprilie 10. Bacşa armean, împreună cu soţia şi copiii săi, vând lui Iordachi mare spătar cinci fălci de vie la Cotnari. 290. 1644 (7152) aprilie 12. Vasile voievod întăreşte lui Toderaşco mare logofăt stăpânirea asupra unei părţii din satul Bumboteşti, ţinutul Iaşi, cumpărată de la Ionaşco, fiul lui Nicoară, nepotul lui Titea şi strănepotul lui Dragotă. 291. 1644 (7152) aprilie 12, Iaşi. Gavrilaş şi Dumitraşco Talpă mărturisesc că au primit de la Toma mare stolnic o parte din satul Volcineţ, ţinutul Orhei, în schimbul părţilor lor din satul Lăslăoani. ţinutul Neamţ. 292. 1644 (7152) aprilie 14, Iaşi. Vasile voievod scrie lui Păraşco Boldescul să cerceteze o pricină a oamenilor care au vândut satul Scânteia călugărilor de la mănăstirea Bârnova. XXXII www.dacoromanica.ro 293. 1644 (7152) aprilie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra seliştii Lăslăoani, pe Cracău, ţinutul Neamţ, în urma judecăţii cu Lupu cupar. 294. 1644 (7152) aprilie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra satului Hăjdeiani, pe Dobrovăţ, ţinutul Iaşi. 295. 1644 (7152) aprilie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic stăpânirea asupra unei părţi din satul Hăjdeiani, pe Dubovăţ, în urmajudecăţii cu nepoţii lui Griga. 296. 1644 (7152) aprilie 15, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Simion Tricul stăpânirea asupra unui loc de casă din satul Urdzici, ţinutul Neamţ, cumpărat de la Zbiarea, fiul lui Petrea, cu 16 lei bătuţi. 297. 1644 (7152) aprilie 17. Vasile voievod întăreşte lui Gavril hatman şi pârcălab de Suceava stăpânirea asupra satelor sale, anume: Epoteşti, ţinutul Suceava, Păstrăveni, pe Topoliţa, cu locuri de iazuri şi de mori, Bălăneşti, două părţi din satele Biceşti şi Vârtop, jumătate din Gocimani, pe râul Orbie, ţinutul Neamţ, Ilieşti şi Solonţeni, pe Tazlăul Sărat, ţinutul Trotuş, Tătăraşi, pe Bârlad, ţinutul Vaslui, Bulboci, pe râul Căinări, ţinutul Soroca, Corjouţi, pe Vilia, cu iaz şi moară, ţinutul Hotin, Husieni, pe Jijia, ţinutul Dorohoi, şi Miclăuşeni, cu loc de iaz, ţinutul Dorohoi. 298. 1644 (7152) aprilie 17, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Neniul vornic de gloată stăpânirea asupra unor părţi din satul Cârniceni, ţinutul Iaşi, cumpărate de la Lepădat şi de la soţia sa, Malanca, precum şi de la alţii. 299. 1644 (7152) <înainte de aprilie 18>. Varlaam arhiepiscop şi mitropolit de Suceava împreună cu marii boieri dau mărturie că Ionaşco Cujbă mare vornic şi soţia sa, Ileana, au vândut lui Toderaşco mare logofăt jumătate din satul Cârsteşti, pe Moldova, ţinutul Suceava. 300. 1644 (7152) aprilie 18. Vasile voievod întăreşte Iui Toderaşco mare logofăt stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Cârsteşti, pe Moldova, ţinutul Suceava, şi jumătate din satul Năneşti, care s-a numit mai înainte Comăneşti, ţinutul Neamţ, cu vad de moară în râul Moldova. 301. 1644 (7152) aprilie 18, Iaşi. Vasile voievod, împreună cu Varlaam arhiepiscop şi mitropolit de Suceava cu episcopii de Roman, Rădăuţi şi Huşi şi cu întregul Sfat, dăruiesc mănăstirii Halchi, de lângă Ţarigrad, un obroc anual de 6 000 de aspri. 302. 1644 (7152) aprilie 18. Vasile voievod întăreşte lui Neniul vornic de gloată stăpânirea asupra unor părţi din satul Hălăseni, ţinutul Neamţ, cumpărate de la Toderiţă din Muşeteşti. 303. <1644 (7152)> aprilie 18, Adjud. Căprian, fiul Bacei, vinde lui Petre şoltuzul de Adjud. fiul lui Motco, partea mătuşii sale, Ghinda, din satul Văcăreşti. 304. 1644 (7152) aprilie 20. Vasile voievod întăreşte lui Gheorghie Roşea vistiernic stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Zăvoeni, cumpărată de Ia Mărica, soţia lui Tănase vornic. 305. 1644 (7152) aprilie 24, Stroeşti. Grozav, fratele lui Ihnatco, şi nepoata sa, Măricuţa, vând lui Lupul Stroescul o jumătate din satul Martineşti, ţinutul Cernăuţi. 306. 1644 (7152) , Suceava. Vasile voievod acordă lui Lupul Stroescul o carte de apărare a hotarelor unei jumătăţi din satul Martineşti, ţinutul Cernăuţi, cumpărată de Ia Grozav şi de la fraţii săi. 307. 1644 (7152) aprilie 25. Dochia Ciorboae dăruieşte preotului Zaharia un pământ din satul Şărbăneşti, pentru pomenire. 308. 1644 (7152) aprilie 30. Vasile, fiul lui Gavril, vinde lui Pană cupe) partea sa din satul Cândeşti, ţinutul Iaşi. 309. 1644 (7152) mai. Gheorghe, fiul lui Chirilă, vinde lui Mărozu Sturzăscu partea sa din satul Bolcoşăşti. 310. 1644 (7152) mai 2, Cruce. Mărturia sătenilor din Crucenii de Jos pentru alegerea părţii lui Bârlădeanu din satul Cruce. 311. 1644 (7152) mai 3, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Iorga mare postelnic stăpânirea asupra satelor Ciureşti şi Ungheni, după ce au fost hotărnicite din poruncă domnească. 312. <1644 (7152)> mai 3. Marii boieri întăresc răscumpărarea de către Toader Pârvul a satului Soloninca Cotela de la Avram. 313. 1644 (7152) mai 4. Condrea, fiul Nastasiei din Todereşti, vinde lui Dabija fost pârcălab părţile sale din Todereşti şi Mihăileşti. 314. 1644 (7152) mai 6, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Andronic Bogdan căpitan, fiul lui Bogdan diac, şi rudelor sale stăpânirea asupra satului Ostăpceni, lângă târgul Ştefâneşti, în ţinutul Dorohoi, şi a unor părţi din satul Stânceşti, ţinutul Hârlău. www.dacoromanica.ro XXXIII 315. 1644 (7152) mai 9. Nepoţii lui Coste Scânteie vând lui Andoca partea lor din satul Drăguşeni. 316. 1644 (7152) mai 9. Cârje, fiul Măriicăi, vinde împreună cu verii săi lui Andoca partea lor din satul Drăguşeni. 317. 1644 (7152) mai 9. Nepoţii lui Scânteie vând lui Andoca o parte din satul Drăguşeni. 318. 1644 (7152) mai 9. Pătraşco Boldescul vinde lui Andoca partea sa din satul Drăguşeni. 319. 1644 (7152) mai 9. Nepoţii lui Pătraşco Scânteie vând lui Andoca o parte din satul Drăguşeni. 320. 1644 (7152) mai 9. Andreiu şi Isail, nepoţii lui Necoară, vând lui Andoca o parte din satul Drăguşeni. 321. 1644 (7152) mai 10. Spiridon ieromonah la mănăstirea Agapia vinde lui Pătraşco Brut şi lui Nacul Brut două locuri de case din satul Năvrăpeşti. 322. 1644 (7152) <înainte de mai 18>. Mai mulţi boieri dau mărturie că Tudorina Pureceoaia şi cu fetele ei, Anghelina şi Solonca, au vândut lui Iuraşco Başotă părţi din satele Dănceşti, Porceşti şi Cuciulaţi, şi nişte ţigani. 323. 1644 (7152) mai 18. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare vornic al Ţării de Sus părţi din satele Bodeşti, Cuciulaţi, Dănceşti şi Porceşti, şi câţiva robi ţigani cumpăraţi de la urmaşii lui Başotă cel bătrân. 324. 1644 (7152) mai 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Ştefan căpitan din Dumbrăviţa părţi din satul Torceşti. 325. 1644 (7152) mai 20, Iaşi. Drăguş vornic din Preuteşti şi Toader din Stănăslăveşti mărturisesc că au ales, în urma poruncii domneşti, o parte din satul Ungheni lui Larion diaconul din Răteşti. 326. 1644 (7152) iunie. Bălan din Sârbi, fiul Floarei, dă împreună cu alţii o parte din satul Sârbi lui Postolache. 327. 1644 (7152) iunie 3, Suceava. Vasile voievod scrie pârcălabilor de Neamţ, în urma judecăţii dintre Cârstea şi Pătraşco Boldescul, pentru vânzarea satului Scânteie. 328. 1644 (7152) iunie 3. Vasile voievod întăreşte lui Iorga mare vistiernic seliştea Milianca, ţinutul Dorohoi, primită în schimb de la fiii lui Ionaşco Poturul. 329. 1644 (7152) iunie 4, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Andoca şi soţiei acestuia, Măricuţa, o parte din satul Drăguşeni, pe Stavnic, în ţinutul Vaslui, cumpărată de la Pătraşco Boldescul şi de la rudele acestuia. 330. 1644 (7152) iunie 5, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Toader Pârvul dascăl domnesc satul Soloninca Cotela, ţinutul Hotin, după judecata cu Avram din Lucăceni. 331. 1644 (7152) iunie 9. Dumitraşco din Bohăeşti, Pascal şi Vasilie, nepoţii lui Ghidul din Prigorceni, vând o parte din satul Prigorceni lui Racoviţă Cehan logofăt. 332. iunie 9. Dumitraşco din Bohăeşti, Pascal şi Vasilie mărturisesc despre o datorie ce o au la Racoviţă Cehan logofăt. 333. 1644 (7152) iunie 10, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Gligorie din Săcuieni să cerceteze pricina dintre fiii Şoldănesei şi alţi răzeşi din satul Şofrăceşti pentru cheltuiala făcută cu ocazia iezirii unui iaz din acel sat. 334. 1644 (7152) iunie 10. Grigori Ţapul din Scânteia vinde, împreună cu alţii, partea numită a Căuceştilor din satul Drăguşeni lui Andoca pitar. 335. . Grama fost jitnicer lasă prin diată câteva bucate fiilor săi. 336. 1644 (7152) iunie 11, Suceava. Grama jitnicer îi dăruieşte slugii sale, Petrea, o jumătate din satul Epureni, ţinutul Iaşi, pentru ajutorul dat când a fost bolnav. 337. 1644 (7152) iunie 11. Gligorie, fiul Bulcoaei, vinde o jumătate din satul Oseşti, la Cneja, lui Sava Ţopa. 338. 1644 (7152) iunie 12, Suceava. Vasile Lupu voievod întăreşte lui Strătulat Dobrenchi diac o parte din satul Bălăceni, ţinutul Suceava, primit în schimb de la Toader Dohatco diac pentru o parte din satul Cătămăreşti, ţinutul Hârlău. 339. 1644 (7152) iunie 12, Suceava. Vasile voievod porunceşte lui Borăleanul uricar să cerceteze pricina dintre Neculai Ureche spătar şi nişte răzeşi pentru încălcarea unor părţi din satul Holohoreni, ţinutul Hotin. XXXIV www.dacoromanica.ro 340. 1644 (7152) iunie 15, Suceava. Mărturie boierească acordată lui Pătraşco Ciogolea logofăt pentru stăpânirea unei părţi din satul Bobeşti, pe Başeu, cumpărată de la Andreica diaconul din acel sat. 341. 1644 (7152) iunie 15. Gheorghie Romăşcel episcop de Huşi dăruieşte nepoatei sale, Ileana, fiica lui Nebojatco fost logofăt, o parte din satul Cristeşti, pe Moldova, în ţinutul Suceava. 342. 1644 (7152) iunie 15, Suceava. Ifrosina, jupâneasa răposatului Iuraşco Başotă fost hatman vinde lui Toma mare stolnic părţile din satul Porceşti, ţinutul Neamţ, ce i-au fost lăsate prin diată de soţul ei. 343. 1644 (7152) iunie 15, Suceava. Marii boieri dau mărturie pentru stăpânirea de către Toma mare stolnic a unor părţi din satul Porceşti, ţinutul Neamţ, cumpărate de la Ifrosina, soţia răposatului Gheorghie Başotă fost vistiernic. 344. . Neaniul vornic scrie domnului despre alegerea hotarelor satelor Vlădeni, Bulbucani şi Dănuţeni. 345. 1644 (7152) iunie 16, Suceava. Vasile voievod acordă lui Miron şi fraţilor acestuia, fiii lui Vasilie Volcinschi, o carte de apărare a unei jumătăţi din satul Volcineţ, ţinutul Hotin. 346. 1644 (7152) iunie 17, Suceava. Vasile voievod acordă Grăpinei din satul Cerlina, o carte de apărare a părţilor ei din satul Horbineşti, ţinutul Hotin. 347. 1644 (7152) iunie 18, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare stolnic părţile din satul Porceşti cumpărate de la Ifrosina, jupâneasa răposatului Iuraşco Başotă. 348. 1644 (7152) iunie 20, Mitropolia . Varlaam arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei, dă mărturie pentru vânzarea de către fratele lui, Ştefan, şi unchiul lui, Nechifor, a unor părţi din satele Băiceni, Oncani şi Turbureni lui Iorga vistiernic. 349. 1<6>44 (7<1>52) iunie 21. Vasile voievod întăreşte lui Toderaşco mare logofăt o jumătate din satul Năneşti, pe Moldova, ţinutul Neamţ, cumpărată de la Todosiia şi de la fiii acesteia. 350. 1644 (7152) iunie 21, Suceava. Vasile Lupu voievod scrie lui Ionaşco din Pleşăşti să cerceteze pricina dintre Aramă din Hreasca şi popa Gheorghe din Petia. 351. 1644 (7152) iunie 22, Suceava. Vasile voievod porunceşte lui Onciul fost pârcălab şi lui Gociul din Dorohoi să aleagă părţile lui Pătraşco Ciogolea fost logofăt din satul Săpoteni. 352. <1644 (7152)> iunie 23. Cârstian, fiul lui Avram, se tocmeşte cu Toderaşco pârcălab pentru plata unor case, bucate şi vecini din satul Soloninca Cotela. 353. 1644 (7152) iunie 23, Suceava. Gulestana, armeancă din Suceava, soţia lui Necoară Nuradin, vinde, împreună cu fiii ei, două fălci de vie de la Cotnari lui Iordachi mare spătar. 354. 1644 (7152) iunie 24. Vasile voievod porunceşte să se facă o cercetare în satele Brăteni, Hăneşti şi Dolniceni, ţinutul Dorohoi. 355. 1644 (7152) iunie 25, Suceava. Vasile voievod întăreşte Maricăi şi fiilor ei, Ihnat şi Simion, o parte din satul Lăcina, ţinutul Dorohoi. după judecata avută cu Ion, fratele fostului episcop de Rădăuţi, Evloghie. 356. 1644 (7152) iunie 25. Vasile voievod întăreşte lui Costantin spătărel, fiul lui Crăciun din Tăriceni, câteva părţi din satele Bârzeşti, Buneşti şi Liudeşti, după judecata avută cu rudele Grozavei, soţia lui Ionaşcu din Ţibăneşti. 357. . Ion de Lăcina lasă cu limbă de moarte fratelui său, Vasilie, o jumătate din satul Lăcina, cu heleşteie şi vecini. 358. 1644 (7152) iunie 26, Suceava. Vasile voievod întăreşte urmaşilor lui Alexa fost şetrar stăpânirea asupra unor părţi din satul Draxini după judecata cu sătenii din Slobozia Dracşanilor şi cu Andronic Saca. 359. 1644 (7152) iunie 28. Vasile voievod întăreşte lui Ilie, fiul lui Cozma Bânzari, un loc de sat numit Hrăjavca, căruia i se spune şi Poiana Gatcăi, cumpărat de la fiii Irinei Şănţoaia. 360. 1644 (7152) iunie 28. Act de judecată de la Vasile voievod pentru pricina dintre fiii lui Mălai cu Vasili Cărăiman fost pitar pentru stăpânirea unor părţi din satul Brăteni, pe Başeu, ţinutul Dorohoi. www.dacoromanica.ro XXXV 361. 1644 (7152) iunie 30, Suceava. Vasile <-Lupu> voievod îi întăreşte lui Ghiorghie din Sălişte, după judecata cu fratele său, lordachie, stăpânirea asupra unui vecin strămutat în ograda sa în domnia lui Miron Barnovschi. 362. 1644 (7152) iulie. Vasile voievod acordă lui Buhuş fost vistiernic, lui lordache mare spătar, lui Costandin Stârce fost pârcălab, lui Drăguşăscul şi lui Darie Stârce o carte de apărare pentru seliştea Hrimancăuţi, ţinutul Hotin. 363. 1644 (7152) iulie 1, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui lorga mare vistiernic o jumătate din satul Budzeni, ţinutul Hârlău, cumpărat de la strănepoţii lui Matiaş vameş. 364. 1644 (7152) iulie 1, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Dumitraşco, fiul lui Nicolai din Ghireni, o parte din satul Miculinţi, după judecata cu Magda şi Agahiia, nepoatele lui Vucico. 365. 1644 (7152) iulie 4. Act de la Vasile voievod pentru satul Răpezăşti. 366. 1644 (7152) iulie 4. Act de la Vasile voievod pentru satul Dracşani. 367. 1644 (7152) iulie 5. Antimie vinde o parte din satul Tăoşti, pe Crasna, lui lonaş Aleuş. 368. 1644 (7152) iulie 7. Toader Echim vinde fiicei sale, Titiana, şi ginerelui lui, Oncea. o casă din satul Turbăteşti, ţinutul Cârligătura. 369. 1644 (7152) iulie 7, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Bălan pârcălab de Hotin un sălaş de ţigani cumpărat de la Toma fost sulger şi de la soţia acestuia, Aftimiia, fiica lui Gavril fost sulger. 370. 1644 (7152) iulie 7, Tuliceşti. Tudosă vameş de Galaţi cumpără o parte din satul Vomiceni de la nepoţii popii Ursul. 371. 1644 (7152) iulie 10, Boziiani. Ifrim călugărul vinde lui Ghiorghie mare paharnic nişte părţi din satul Giurcani. , 372. 1644 (7152) iulie 10. Vasile voievod întăreşte lui Vasilie Gorovei diac o parte de sat cumpărată de la nepoţii lui Sava Cucul. 373. 1644 (7152) iulie 11, Poiana Cârnului. Vasilie Banul mare medelnicer dă mărturie pentru cercetarea făcută la loc domnesc dăruit mănăstirilor Bisericani şi Pângăraţi, indicând şi hotarele jumătăţii stăpânite de călugării de la Bisericani. 374. 1644 (7152) iulie 11, Poiana Cârnului. Vasilie Banul mare medelnicer dă mărturie pentru cercetarea făcută la loc din braniştea domnească de la munte dăruit mănăstirilor Bisericani şi Pângăraţi, indicând şi hotarele jumătăţii stăpânite de cea din urmă. 375. 1644 (7152) iulie 13. Vasile voievod întăreşte urmaşilor lui Boris Braevici stăpânirile din satele Dumeni, ţinutul Hotin, Epureni şi Ungureni, din ţinutul Hârlău. 376. 1644 (7152) iulie 14, Suceava. Vasile voievod porunceşte lui Dumitraşcu Glod să meargă în satul Ursăşti să cerceteze o pricină pentru stăpânirea unei părţi din acel sat între Ursul Vartic fost vornic şi fiii lui Toader Bârgău. 377. . Dumitraşcu Dule scrie lui Toderaşco mare logofăt, mărturisind pentru cercetarea făcută în satul Ursăşti. 378. 1644 (7152) iulie 15. Simion Slăvilă îi dăruieşte lui Buhuş vistiernic nişte robi ţigani. 379. 1644 (7152) iulie 17. Doamna Maria dăruieşte lui losif de la mănăstirea Panaghia de la Halchi un obroc anual, pentru pomenirea ei şi a părinţilor. 380. 1644 (7152) iulie 18, Suceava. Ipatie Murguleţ se învoieşte cu fratele său, Ştefan, să-i dea o sumă de bani pentru a-şi face casă. 381. 1644 (7152) iulie 18, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui Gavrilaş Mateiaş fost mare logofăt şi fiilor acestuia o parte din satul Cerlina Mică, răscumpărată de la Bălan fost comis, în urma unei judecăţi. 382. 1644 (7152) iulie 18, Suceava. Vasile voievod întăreşte lui lonaşco din Vorona o parte din satul Vorona după judecată cu mătuşa sa, Părasca, soţia lui Arbure, pentru plata unei duşegubine. 383. 1644 (7152) iulie 20. Eremia Murguleţ împarte moşiile cu fraţii săi. 384. 1644 (7152) iulie 25. Suret de pe un “ispisoc sârbesc” de la Vasile voievod. 385. 1644 (7152) iulie 27, Iaşi. Vasile voievod întăreşte mănăstirii Râşca şi satelor Vânători şi Bălţăteşti hotarul muntelui, după judecata cu mănăstirea Pobrata. XXXVI www.dacoromanica.ro 386. 1644 (7152) iulie 31, Iaşi. Marii boieri dau mărturie pentru stăpânirea de către Toma mare vornic al Ţării de Sus a unor părţi din satul Bodeşti şi din seliştea Dănceşti, ţinutul Neamţ, cumpărate de la Hilip şi de la soţia şi fiul acestuia, urmaşi ai lui Başotă cel bătrân. 387. 1644 (7152) iulie 31, laşi. Vasile voievod întăreşte lui Toma mare vornic al Ţării de Sms părţi din satul Bodeşti şi din seliştea Dănceşti, ţinutul Neamţ, cumpărate de la urmaşii lui Başotă cel bătrân. 388. 1644 (7152) august 1, Iaşi. Vasile voievod acordă Iui Pătraşco Ciogolea fost logofăt o carte de apărare a părţilor din satul Pomârla, ce au fost stăpânite de Isac Balica hatman. 389. 1644 (7152), august 2. Vasile voievod întăreşte lui Malici stăpânirea asupra unei părţi din satul Cotela, în urma judecăţii cu Severia Latiş şi cu nepotul său, Grigore. 390. <înainte de 1644 (7152) august 6>. Nastasiia, fiica lui Gheorghie Duraleu, împreună cu fratele ei, Sava, şi cu alte rude vând partea lui Marco din satul Turbăteşti lui Oancea şi soţiei acestuia, Titiiana, vara lor. 391. . Gheorghie Verga scrie domnului pentru cercetarea făcută în satul Turbăteşti privitoare la judecata dintre Corlat şi Oancea, menţionând că primul nu a cumpărat partea lui Marco aşa cum pretindea. 392. 1644 (7152) august 6, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Oance partea lui Marco din satul Turbăteşti, după judecata cu Vasilie Corlat. 393. 1644 (7152) august 10, Iaşi. lordachi, Apostol şi Lupaşco, fiii Gaei, dau jupânesei Păscălina şi fraţilor ei o parte din satul Ruşi, în schimbul unei părţi din satul Doljeşti. 394.1644 (7152) august 10. Iuraşco Drace mare medelnicer vinde o parte din satul Mogoşeşti, ţinutul Cernăuţi lui Gavril fost mare logofăt. 395. 1644 (7152) august 12, Iaşi. Vasile Lupu voievod întăreşte lui Toderaşco mare logofăt o parte din satul Bumboteşti cumpărată de la lonaşco, fiul lui Nicoară. 396.1644 (7152) august 12, Iaşi. Act de la Vasile voievod pentru satul Jidani, ţinutul Fălciu. 397. 1644 (7152) august 12. Act de întărire de Ia Vasile voievod acordat lui Macarie căpitan pentru stăpânirea unei părţi din satul Frijeni, cumpărată de la Alixandra, soţia lui Penişoară vistiernic. 398. 1644 (7152) august 14, Iaşi. Vasile voievod dă diaconilor Ştefan şi Nechifor o carte de apărare pentru nişte fân cosit fără drept de Buhuş vistiernic de pe moşia lor din satul Gherghiceni. 399. 1644 (7152) august 20, Iaşi. Vasile voievod împuterniceşte pe Vasilie Banul mare medelnicer să aleagă hotarul mănăstirii Pângăraţi dinspre mănăstirea Bisericani. 400. 1644 (7152) august 22. Vasilie Banul mare medelnicer vinde lui Profir mare vameş satul Uşereşti, pe Prut, în ţinutul Lăpuşna. 401. 1644 (7152) august 25, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Grigorie postelnic stăpânirea asupra părţilor cumpărate din satele Totoeşti, Nuoreşti, Berindieşti, Micleşti, Ruseni şi asupra unor vii din târgul Huşi. 402. 1644 (7152) august 31, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Drăgancea, lui Grozav şi rudelor acestora o parte din satul Coţmăneşti, după judecata cu fiii lui Graur. 403. 1644 (7152) august 31, Iaşi. Vasile voievod porunceşte unei slugi domneşti să cerceteze pricina dintre Dumitru fost vornic şi fiica lui Bogza logofăt pentru o parte din satul Codăeşti. 404. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> (7153). Vasile voievod întăreşte lui Gavrilaş logofăt stăpânirea asupra părţilor din satul Căbiceni, dăruite de Miron Bamovschi voievod, şi asupra celor cumpărate de la Ilie Berciul. 405. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> (7153). Varlaam arhiepiscop şi mitropolit de Suceava şi Anastasie episcop de Roman mărturisesc că Gavril Sălăgean şi soţia sa, Nastasia, au înfiat-o pe nepoata lor, Măricuţa, fiica lui lonaşco Poturul. 406. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> (7153). Pavăl şi soţia sa, Irina, mărturisesc că au vândut preotului Ambrozie o parte din satul Ţoscani. 407. <1644 septembrie 1 — 1645 august 31> (7153). Toader şi fiii săi vând preotului Gheorghi şi fratelui său, o parte dn satul Soleşti. www.dacoromanica.ro XXXVII 408. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> (7153). Sirnion mărturiseşte că a vândut partea sa din satul Luceşti lui Irimie şi soţiei sale, Dochiţa. 409. <1644 septembrie 1 — 1645 august 31> (7153). Vasile, fiul Varvarei, mărturiseşte că a vândut partea sa din satul Şendreni lui Gheorghe negustor. 410. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> (7153). Gligorie din Corneşti, împreună cu soţia sa, Ileana, şi fiii lor mărturisesc că au vândut lui Sava şi lui Mătei partea lor din satul Filipeşti. 411. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> 7153. Acsinia şi fiii ei vând lui Isac vistiernicul o parte din satul Hărăgeşti, pe Bârlad. 412. 1644 (7153) septembrie 1, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Nechifor stăpânirea asupra unei părţi din satul Vâşteleşti, pe Bogdana, ţinutul Tutova. 413. 1644 (7153) septembrie 1, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Micro stăpânirea asupra unei părţi din satul Dacani, ţinutul Bârlad, în urma unei judecăţi cu fiii lui Costantin Şuşănăscul. 414. 1644 (7153) septembrie 3, Roman. Vasile Moţoc din Aldeşti mărturiseşte că a vândut partea sa din satul Forăşti lui Dumitraşco Cocriş. 415. <înainte de 1643 <7151> septembrie 5. Bogza călugărul mărturiseşte că Mândrea din Ghieban a dăruit fratelui său, Dumitru uricar, o parte din satul Todireşti, pentru sufletul părinţilor lor. 416. septembrie 5. Mândrea din Ghieban dăruieşte fratelui său, Dumitru uricar, partea sa de ocină din satul Todireşti, cu loc de iaz şi cu tot venitul. 417. 1644 (7153) septembrie 5, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Dumitru fost vornic stăpânirea asupra unei părţi din satul Todereşti, dăruită lui de Mândrea din Bibarţu, precum şi asupra altor părţi din acelaşi sat, în urma judecăţii cu preotul Cârstea din Codăeşti şi cu Vasilie Pleş şi fiii săi. 418. 1644 (7153) septembrie 5, Iaşi. Vasile voievod împuterniceşte pe Boldescu să cheme la judecată pe Sora, pe Mazilu, şi pe Vlasie, fiul lui Hociungu, pentru vânzarea unei părţi din satul Popeşti, contestată de răzeşii din acel sat. 419. 1644 (7153) septembrie 5, Iaşi. Marii boieri dau mărturie că Vasilie Banul mare medelnicer a vândut ocinile şi cumpărăturile sale din satul Uşereşti, pe Prut, ţinutul Lăpuşna, lui Profir mare vameş. 420. 1644 (7153) septembrie 6, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Toader Văscan din Hurdeşti stăpânirea asupra unei părţi din satul Băzdăgeni, ţinutul Lăpuşna, în urma judecăţii cu Hariton din Chei. 421.1644 (7153) septembrie 8, Iaşi. Vasile voievod porunceşte mai multor slugi domneşti să aleagă părţile Iui Gheorghie Arapul fost sulger din satul Petreşti, cumpărate de la Toader Moţoc. 422. 1644 (7153) septembrie 10. Avram şi soţia sa, Aniţa, vând lui Luchian o livadă de la vadul Pânceştilor. 423. 1644 (7153) septembrie 11, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Furtuna comis să aleagă lui Petriceico vornic o parte din satul Misihăneşti, în urma judecăţii cu fraţii lui Avram Misihăinescul şi cu nepoţii acestuia. 424. 1644 (7153) septembrie 11, Ştefăneşti. Gheorghe, fiul lui Gândac, şi sora sa. Ursa, mărturisesc că au vândut lui Ştefan, fiul lui Giurgea, seliştea Hăneşti, în urma împărţirii ocinilor cu fraţii lor. 425. 1644 (7153) septembrie 12, Iaşi. Vasile voievod întăreşte Agafiei stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Brăeşti, ţinutul Hârlău, în urma împărţirii satului cu fratele ei, Vasile Brăescul, şi asupra unei părţi din satul Ciabrău, pe Prut, ţinutul Hotin, cumpărată de la Dumitra Zupcoae. 426. 1644 (7153) septembrie 12. Act de la Vasile voievod pentru satele Teişoara şi Nicşăni, ţinutul Botoşani. 427. 1644 (7153) septembrie 15. Vasile voievod scrie lui Neculai Mavrichi şi lui Gavril din Bogdăneşti în legătură cu poienile lui Buhuş spătar. 428. 1644 (7153) septembrie 15. Dumitraşcu şi Vasilie, fiii lui Costantin vătav, dăruiesc lui Dumitraşcu Urdzică partea tatălui lor din prisaca de deasupra Ghindăului, în schimbul unui cal şi a unui poloboc pentru stupi. 429. 1644 (7153) septembrie 16. Marii boieri dau mărturie că Hrizea, împreună cu soţia sa, Vambula, au dăruit lui Neniul vornic de gloată o parte din satul Ulmeni şi o parte din satul Diiceni, pe Botna, ţinutul Lăpuşna. 430. 1644 (7153) septembrie 18, Iaşi. Vasile voievod scuteşte de dări pe câţiva supuşi ai Mitropoliei. XXXVIII www.dacoromanica.ro 431. 1644 (7153) septembrie 18, Iaşi. Mărturia marilor boieri privitoare la schimbul de case din Târgul Nou, din Iaşi, între Statie mare vameş şi Grama uşer. 432. 1644 (7153) septembrie 20, Iaşi. Dumitraşco şi sora sa, Palaghia, copiii Iui Nicoară Bantăş, vând lui Handoca şi soţiei sale, Măricuţa, părţile lor din satul Drăguşeni. 433. 1644 (7153) septembrie 20. O scrisoare a soborului mănăstirii Sfântului Ilie de lângă Suceava. 434. 1644 (7153) septembrie 23. Vasile voievod întăreşte lui Iorga mare vistiernic stăpânirea asupra unei părţi din satul Negreşti, pe Bârlad, ţinutul Vaslui, cumpărată de la Simion Băisanul şi de la soţia sa, Anghelina. 435. <1644 septembrie 27 - 27 august 1645> (7153). Mai mulţi răzeşi mărturisesc în legătură cu pricina dintre Boul clucer şi răzeşii din satul Negoeşti pentru un loc din hotarul satelor Strâmbi şi Davideni. 436. 1644 (7153) septembrie 28. Vasile voievod întăreşte lui Evloghie episcop de Roman stăpânirea asupra unei bucăţi de pământ de lângă satele Faraoani şi Clejea, indicându-i hotarele. 437. 1644 (7153) octombrie 4, Iaşi. Gligorie Ţapul, împreună cu verii săi, Gavril şi Sora, mărturisesc că au vândut partea unchiului lor din satul Drăguşeni, ţinutul Vaslui, cu vad de moară pe Stavnic, jupânului Andoca şi soţiei sale, Măricuţa. 438. 1644 (7153) octombrie 8. Vasile voievod întăreşte o vânzare în satul Păniceşti, ţinutul Iaşi. 439. 1644 (7153) octombrie 15. Vasile voievod întăreşte o vânzare în satul Păniceşti. 440. 1644 (7153) octombrie 15, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Gheorghie Boţul să înnoiască semnele de hotar ale părţii mănăstirii Pângăraţi din satul Silişte. 441. . Vasile voievod împuterniceşte pe Ghiorghie Boţul să stabilească hotarul satului Silişte, pe Almaşul Mic, al mănăstirii Pângăraţi. 442. 1644 (7153) octombrie 15, Tomceşti. Rohat, împreună cu soţia sa, Greaca, şi cu fiii lor mărturisesc că au vândut părţile lor din seliştea Crânceni şi din satul Tomceşti, pe Şiret, Diei şi fratelui ei, Şerbul. 443. 1644 (7153) octombrie 23. Vasile voievod pentru două părţi din satul Şofrăceşti. 444. 1644 (7153) octombrie 24, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Vasilie Roşea vornic de gloată stăpânirea asupra unei părţi din satul Brătuleni, ţinutul Iaşi, cumpărată de la Gârlea din Mărăşti şi de la copiii săi. 445. 1644 (7153) octombrie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Tudosie vameş şi soţiei sale, Aniţa, stăpânirea asupra părţii Iui Ursul din satul Vorniceni, cumpărată de la urmaşii acestuia. 446. 1644 (7153) octombrie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte preotului Avrentie şi lui Vlasie din Buteşti stăpânirea asupra unui vad de moară din hotarul satului lor, în urma judecăţii cu sătenii din Hănăşeni. 447. 1644 (7153) octombrie 29, Iaşi. Gavrilaş logofăt dăruieşte satul Vascăuţi, ţinutul Soroca, nepotului său, Vasilie, fiul lui Iordache spătar. 448.1644 (7153) noiembrie 10, Iaşi. Pătraşco Ciogolea fost logofăt mărturiseşte că s-a învoit cu Pentelei Barbovschi în legătură cu stăpânirea unei jumătăţi din satul Puţureni, pe Olovăţ. 449. 1644 (7153) noiembrie 17. Neculai Ureche mărturiseşte că a vândut lui Grigore Ureche mare vornic de Ţara de Jos satul Şcheia, pe Prut, ţinutul Iaşi. 450. 1644 (7153) noiembrie 17. Vasile voievod întăreşte lui Grigore Ureche mare vornic stăpânirea asupra satului Şcheia, pe Prut, ţinutul Iaşi, cumpărată de la Neculai Ureche spătar. 451. 1644 (7153) noiembrie 19, Iaşi. Vasile voievod întăreşte preotului Matei stăpânirea asupra satului Ruseni, cu jumătate de moară pe Vaslui, a unei jumătăţi din Poiana Cârnului, a unei jumătăţi din satul Chiujdeni şi a unei jumătăţi de moară, tot pe Vaslui, după împărţirea ocinilor moştenite de la Vărvara şi Tudora de către nepoţii şi strănepoţii acestora. 452. 1644 (7153) noiembrie 20. Poruncă de la Vasile voievod pentru alegerea hotarului satului Petriş, dinspre Criveşti. 453. 1644 (7153) noiembrie 21, Miroslăveşti. Ştefan Boul fost clucer judecă pricina dintre Nacul Brut din Năvrăpeşti şi Samson din Dobruleşti pentru stăpânirea unor ocini din satul Năvrăpeşti. www.dacoromanica.ro XXXIX 454. 1644 (7153) noiembrie 22, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Carp fost preot stăpânirea asupra unui loc de casă din laşi, în urma judecăţii cu Pântea Ghigul. 455. 1644 (7153) noiembrie 25, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui lacob chihaia şi cumnatului său. Ion, stăpânirea asupra unei părţi din satul Găgeşti, ţinutul Fălciu. 456. 1644 (7153) noiembrie 27, Ştefăneşti. lonaşco şi fraţii săi, Florea şi Todosia, toţi copiii lrinei, vând lui Macri căpitan şi soţiei acestuia, Grăpina, o parte din satul Zubriceni. 457. 1644 (7153) noiembrie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui lonaşco, soţiei lui, Mărica, şi fraţilor acesteia, stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Megreşti, pe Bârlad, ţinutul Vaslui. 458. 1644 (7153) noiembrie 28, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Căzacul, lui Apostol aprod şi altor răzeşi stăpânirea asupra satului Ghermăneşti, ţinutul Orhei, în urma judecăţii cu Ştefan şi cu fraţii săi, Sidor şi Isac. 459.1644 (7153) noiembrie 28, Iaşi. Miron din lurghiceni dăruieşte, pentru sufletul fiului său, Obrejie, partea sa din acelaşi sat, ţinutul Hârlău, lui Cârstea vătav din laşi. 460. 1644 (7153) noiembrie 28. Sora vinde partea sa din satul Bumboteşti, ţinutul laşi, lui Toderaşco mare logofăt. 461. 1644 (7152) decembrie 1, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Meculai şi lui lrimiica, fiica Marfei, precum şi rudelor lor, toţi nepoţii lui Ihnat, stăpânirea asupra unor părţi din satele Băliceni şi Zmeieni, pe Smila, ţinutul Tutova. 462. 1644 (7152) decembrie 1, Iaşi. Vasile voievod întăreşte urmaşilor lui Boris Braevici stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Brăeşti, în urma judecăţii cu Grigore Arbore, Meculai Măteeşescul şi Cirlic. 463. 1644 (7152) decembrie 2, Iaşi. Nastea, fiica Antimiei, vinde partea sa din satul Petreşti lui Andoca şi soţiei acestuia, Măricuţa. 464. 1644 (7152) decembrie 12, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Ştefan Moimăscul fost armaş stăpânirea asupra vetrei satului Bărboşi, cu livadă, în urma judecăţii cu Cârstea, Miron, Vasilie şi alte rude ale lor. 465. 1644 (7152) decembrie 12, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Vasilie Corlat cămăraş stăpânirea asupra unei vii cu livezi, prisacă şi temnic, cumpărate de la copiii lui Durilă. 466. 1644 (7152) decembrie 18, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Isac din Dumeni şi fiului său stăpânirea asupra unor părţi din satele Dumeni, pe Jijia, şi Plopeni, pe Iubăneasa, ţinutul Dorohoi, cumpărate de la Petriceico mare vornic de Ţara de Sus, de la Petrica, fiul lui lsaia, şi de la Căzacul, fiul lui Gheorghie comis. 467. . Drăgan, Bălan şi sora lor, toţi copiii lui Nechita, nepojii lui Drăghici, vând partea lor din satul Năvrăpeşti lui Nacul Brut. 468. . Vasilie, fiul lui Fârtat, vinde partea sa din satul Năvrăpeşti lui Nacul Brut. 469. <înainte de 1644 (7152) decembrie 20>. Egumenul mănăstirii Agapia mărturiseşte că a vândut ocina sa din satul Năvrăpeşti lui Pătraşco Brut şi lui Nacul Brut. 470. 1644 (7152) decembrie 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Nacul Brut stăpânirea asupra unor ocini din satul Năvrăpeşti. 471. 1644 (7152) decembrie 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Dumitraşco fost sulger stăpânirea asupra unor părţi din satul Buciumi, pe Şiret, ţinutul Tecuci, cumpărate de la Vasilie din lonăşeşti, de la fiii lui Ion Bueban şi de la alţii. 472. 1644 (7152) decembrie 20, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Vasile Fugle stăpânirea asupra unei părţi din satul Lăzoreni, pe Jijia, cumpărată de la Ştefan, fiul lui Ignat. 473. 1644 (7152) decembrie 29. Cozmiţă şi soţia sa, lrina, mărturisesc că au vândut lui lsar mare jitnicer un ţigan, Nechita, ful lui Condrea. 474. 1644 (7152) decembrie 29, Iaşi. Petre Micicoiu mărturiseşte că a vândut lui Irimia, fiul lui Cârstian, o parte din satul Văcăreşti, cumpărată de la Căprian, fiul lui Bacea. 475. 1644 (7152) decembrie 30. Macsin Drăgan împreună cu soţia sa, Mariica, mărturisesc că au vândut lui lonaşco şi lui Rusul, fiii lui Petrea, un loc numit Aluniş. XL www.dacoromanica.ro DOCUMENTE ÎNDOIELNICE A. 1644 (7152) aprilie 9, Iaşi. Vasile dăruieşte lui Marco jitnicer satul Bubuiugi, pe Bâc, ţinutul Orhei. două fălci de vie la Cotnari şi nişte ţigani. B. 1644 (7153) septembrie 30. Vasile voievod întăreşte lui Nicoară stăpânirea asupra unei părţi din satul Martineşti, ţinutul Orhei, cumpărată de la Gligorie, în timpul lui Radu Mihnea voievod, în urma judecăţii cu Gligoroaia şi cu Maria Vetroaia. C. 1644 (7153) noiembrie 2, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Gavril Mateiaş fost mare vornic stăpânirea asupra satului Dinesăuca, pe Prut, ţinutul Cernăuţi, cu bălţi de peşte. DOCUMENTE FALSE I. 1643 (7151) martie, Iaşi. Vasile voievod întăreşte lui Gavrilaş, fiul lui Vasilie Tăbârţă vornic, stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Purceleşti, ţinutul Suceava. II. 1643 (7151) aprilie 10. Gligorici din Soloveţ vinde lui Gligoraşco şi lui Nădăbaico ocina sa din Sovoleţ, cu pomet şi fânaţ. III. 1643 (7151) mai 15, Iaşi. Chirilă din Popeşti mărturiseşte că mătuşa sa, Crăciuna, i-a dăruit părţile ei din satele Popeşti şi Botoiu ca să-i facă pomenire după moarte. IV. 1643 (7151) iulie 21, Iaşi. Carte hotarnică de la Vasile voievod acordată mănăstirii Pângăraţi pentru satul Sacaloşeşti, dăruit de Gheorghie mare spătar. V. 1644 (7152) iunie 4, Iaşi. Vasile voievod porunceşte lui Vasilie Moţoc să cerceteze pricina dintre Pătraşco Boldescul şi Toma mare stolnic pentru stăpânirea unor vecini fugiţi din satul Răpedzeşti. VI. <1644 (7152)> iunie 24. Ioniţă şoltuz de Bârlad cu cei 12 pârgari mărturisesc că Apostolache a vândut lui lonaşcu Flori partea sa din satul Sârbi. VII. <1644 (7152)> iunie 25. Maria, fiica lui Bogdan, vinde lui lonaşcu, fiul Floarei, partea sa din satul Sârbi. VIII. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> (7153). Vasile voievod întăreşte lui Vasile Spancioc mare spătar stăpânirea asupra unei jumătăţi din satul Verdeşeni, pe pârâul Vladnic, ţinutul Iaşi, cumpărată de la fiii lui Iftodi şi de la nepoata acestora, Ileana. www.dacoromanica.ro XLI RESUMES DES DOCUMENTS Glossaire: agă = dignitaire chargd du commandement des troupes pedestres. aprod = fils de boyard remplissant des Services usuels â la Cour prindere, parmi lesquels la fonction de page. armaş = boyard qui surveillait Ies prisons et l’exdcution des peines capitales. aspru = monnaie turque en argent. ban = grand dignitaire charge de l’administration de la province d’Oltenie (en Valachie). bătrân = subdivision du patrimoine villageois. branişte = terrain reserve â l’usage exclusif du prince ou d’un monastere. brazdă = sillon. brănişter = agent du capitaine de branişte, bucate = betail, ruches et d’autres. casă = subdivision du patrimoine villageois. Cămară = tresorerie privee du prince. cămănar = agent qui levait l’impot payable en cire. cămăraş = chef de la Cămară, căpitan = commandant d’armde. ceaşnic = voir paharnic, câmp = champ. clucer = sommelier â la Cour prindere. cluceroaie = l’epouse du clucer, cneaghină = l’epouse d’un grand boyard. comis = dignitaire chargd de la surveillance des comisoaia = l’epouse du comis, cupar = voir paharnic, curătură = coteau plantd de vigne. curteni = nobles ayant une charge â la cour d’un souverain. dărăban = fantassin, gendarme desetină =dîme. diac = scribe (ecrivain des actes). dregător = reprdsentant du pouvoir princier, d’un couvent ou d’un boyard. falce = unite de surface (environ 14.322 m2). feciori de boieri = jeunes boyards, subordonds aux grand dignitaires. fărtai = le quart d’une falce. funie = un lopin etroit de terre. gloabă = amende pour Ies infractions graves. hatman = comandant general d’une armed. ieromonah = moine ordonnd pretre. ispisoc = acte officiel (princier) de confirmation d’une proprietd. ispravnic = mandataire princier, voir aussi ureadnic. izvod = document. jirebie = v. răzor. jitnicer = administrateur des greniers princiers. jumătate = unite de mesure pour le vin. jupâneasă = Pepouse d’un boyard. leu = monnaie en argent. medelnicer = boyard qui remplissait la fonction d’ecuyer tranchant. obroc = boisseau. paharnic = echanson du prince. păhărniceasa = l’epouse du paharnic, păhărnicel = petit dignitaire sous l’autoritd du grand paharnic, pământ = v. răzor. pârgar = membre du Conseil administratif d’une viile (forme de 12 personnes). pitar = boyard charge de pourvoir de pain la Cour princiare. pârcălab = commandant d’une forteresse et chef du district environnant. portar = commandant de l’armde chargde de la garde de la forteresse (et de la Cour princiere) de Suceava. posluşnic = serviteur. potronic = monnaie divisionnaire en argent. postelnic = chambellan de la Cour princiere. postelniceasa = l’epouse du postelnic, postelnicel = petit dignitaire sous l’autorite du grand postelnic, răzeşi = copropridtaires. răzor = terrain de culture d’une dtendue determinde. schit = ermitage. seimen = mercenaire etranger servant dans le corps de Infanterie affecte â la garde du Prince. XLII www.dacoromanica.ro selişte = emplacement d’un village abandonnd. spătar = porte-dpee du prince. spătărel= petit dignitaire subordonnd au spătar, spătăriţă = l’dpouse du spătar, staroste = chef administratif d’un district. stolnic = dignitaire chargd du service de la table princiare. stolniceasa = l’epouse du stolnic, sulger = intendant des viandes pour la Cour prindere. şetrar (şătrar) = dignitaire qui veillait sur Ies tentes princieres. şoltuz = bourgmestre. şoltuzoaie = l’epouse du şoltuz. ştează = auge ou l’on foule Ies tissus de laine. Ţara de Jos = la pârtie sud-est de la Moldavie. Ţara de Sus = la pârtie nord-ouest de la Moldavie. ureadnic = mandataire princier dans l’administration locale; voir aussi ispravnic, uric = document certifiant le titre de propriete. uricar = ecrivain de chartes. vâtav = intendant. vătav de aprozi = intendant d’aprozi, vătăman = dirigeant du village. vecin = serf (paysan attachd â la glebe). vistiernic = trdsorier general de l’Etat. vistiernicel = petit dignitaire sous l’autorite du grand vistiernic. Vistierie = tresorerie. vornic = chef administratif ou district. vorniceasă = l’epouse du vornic, vornic de gloată / Poartă = dignitaire subordonne au vornic. vornicel = petit dignitaire sous l’autorite du grand vornic. I. 1643. Un document du voîevode Vasile Lupu sur le terrain nomme Japca, preş du village de Sănătauca. 2. 4 janvier 1643 (7151), Iaşi. Ileana, jupâneasa de l’ancien grand vornic Cujbă, vend â son cousin, le vornic Gheorghe Moţoc, une moitie du village de lacobeni, sur Jijia, district de Hârlău, avec emplacements de moulin et Ies manoirs et Ies caves, pour 250 ecus; elle vend aussi quelques parties du village de Broşteni, sur Jijia, district de laşi, pour 100 ecus. 3. 1643 (7151) ianuarie 8. Le moine d’lonaşco Ciorte fait don au monastere de Golia de sa fortune. 4. 9 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voîevodc Vasile Lupu ordonne â l’ancien comis Fortuna d’enqueter le litige entre Bechea et Ion de Ciumăleşti, pour une cavale. 5. 12 janvier 1643 (7151), Iaşi. Les grands boyards temoignent que Ileana, jupâneasa de l’ancien grand vornic Cujbă, vend â son cousin, le vornic Gheorghe Moţoc, une moitie du village de lacobeni, sur Jijia, district de Hârlău, avec emplacements de moulin et les manoirs et les caves, pour 250 6cus; elle vend aussi quelques parties du village de Broşteni, sur Jijia, district de laşi, pour 100 ecus. 6. 12 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au vornic Gheorghie Moţoc le droit de propriete sur une moitid du village de lacobeni, sur Jijia, district de Hârlău, avec moulins sur Jijia, et manoirs avec caves, quelques parties du village de Broşteni, sur Jijia, district de laşi. 7.12 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au monastere de Bistriţa le droit de proprietd sur une moitie de la seliştea de Tătăruşi, l’ancienne prindere, district de Neamţ, de la circonscription du bourg de Piatra. 8. 12 janvier 1643 (7151). Le voîevode Vasile Lupu pour un emplacement de rucher dans le territoire de Barca, district de Neamţ. 9. 13 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme â l’ancien comis Corui le droit de propriete sur quelques parties du village de Făurei, district de Tutova, â la suite du proc6s avec Andrei et avec l’dpouse de celui-ci, Ştefana, la niece de Lazor Chişineu. 10. 13 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voîevodc Vasile Lupu ordonne â l’ancien grand vornic d’enqueter le litige entre le monastere de Pângăraţi et le village de Dărmăneşti, pour quelques clairieres, au nord de Strajă. II. . Gavril, fils d’lon, neveu d’lachim Helgiul, avec les parents de ceux-ci ont vendu au pârcălab de Bogdăneşti, Bechea, une pârtie du village de Bogdăneşti, la pârtie d’lon Măcău, pour 16 ducats. www.dacoromanica.ro XLIII 12. . Mărica, fille du vătav de Săuceşti. Ionaşcu, avec son fils et Nechita, fils d’lon Praznic, ont vendu â l’ancien pârcălab Ştefan Bechea quelques part ies du village de Bogdăneşti, district de Roman. 13. 15 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme ă l’ancien pârcălab Ştefan Bechea ie droit de propriete sur quelques parties d’hoirie du village de Bogdăneşti, district de Roman, achetees â Isimia, fille de lachim Helgiul. ă ses neveux et aux autres. 14. 15 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien pârcălab Ştefan Bechea le droit de propriete sur quelques parties d’hoirie du village de Bogdăneşti, district de Roman, achetees ă sa soeur. Marica, fille de lachim Helgiul, ă ses neveux, et aux autres. 15. 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme ă Gligorie de Tabără le droit de propriete sur quelques parties des villages de Seliştioară, sur Prut. district de Iaşi, et d’Onceşti, achetees de Gheorghiaş et de frere de celui-ce, Aftenie, Ies fils de Prodan de Mihăilaşea, district d’Orhei, avec 20 lei d’argent. 16. 164<3> (715<1>) , Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu autorise le grand logothăte Toderaşco lanovici d’enqueter le litige entre Mierăuţă de Procelnici et Ies moines du monastere de Bâmova pour une pârtie du village de Budeşti. 17. 27 juillet 1643 (7151), Iaşi. L’ancien vornic de Ţara de Sus Toader Petriceico fait don au grand logothete Toderaşco lanovici d’une pârtie du village de Corlăteni en echange d’une pârtie du village de Gârbeni et de certaines maisons de laşi. 18. 20 janvier 1643 (7151). Le voi'evode Vasile Lupu juge le litige entre le căpitan Condre, Ostachi et autres parents ă eux, avec le douanier Miron, pour une moitie du village de Borosăni, sur la source du Camănca, district de laşi. 19. 24 janvier 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne ă Onigaş de Orăşeni de ddlimiter Ies confins du village de Tocileni. 20. 27 janvier 1643 (7151). Le temoignage des plusieurs boyards. 21. 1 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Costantin Ciurea le droit de propriete sur quelques parties des villages de Râsipeni, district de Bârlad, de Voruntari, avec certaines parties de la clairiere, district de Covurlui, de Dăneşti, de Dămiiani et de Lucăceşti, district de Covurlui. 22. 5 fevrier 1643 (7151). Andrei et sa soeur, Ştefana, niece du şetrar Lazăr, ont vendu au vornic de gloată Dumitraşco Gheuca quelques parties du village de Băicani. 23. 164<3> (715<1>) februarie 8. Le voi'evode Vasile Lupu confirme ă Vaprod Pătraşco Milşcu le droit de propriete sur un emplacement de rucher dans le village de Popeşti, district de Vaslui, avec verger, clairiere et tout produit, achetd â Grigorie Hurmeziu, ă son epouse, Candachia, et â ses fille, Măria. 24. 10 fevrier 1643 (7151). Gheorghie Grecul de Băşeni atteste qu’il a delimite au commerţant Pană quelques parties d’hoirie du village de Cândeşti district de laşi, achetees ă Vasilie Cândescul, fils de Gavril et de Frăsina, neveu de Cândescul, et aux autres. 25. 10 fevrier 1643 (7151), Bârlad. Andreiaş le şoltuz et Ies părgarii de Bârlad et Ies autres temoignent que Costantin, fils d’Avram de Tomeşti, vend au căpitan un bătrân du village de Crcţeni, pour 28 lei. 26. 11 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Le voidvode Vasile Lupu confirme au stolnic le droit de propriete sur quelques parties du village de Buciumi, district de Tecuci, achetees â Necula, fils de Toader, et aux autres. 27. . Todosie, fils de Stanca, neveu de Filip de Fiţingheşti, vend au sulger Dumitraşco la pârtie de son parents de ce village. 28. 11 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au sulger Dumitraşco, fils du spătar Lupul, le droit de propridte sur quelques parties d’hoirie du village de Feţingheşti, district de Putna, sur Gârla de Jos de Putna, â la suite du jugement avec le pretre Ion et avec le neveu de celui-ci, Vasilie. 29. 15 fevrier 1643 (7151). Les fils de Nicoară de Leiconeşti ont vendu â Tomiţa de Şetrăreni leur hoirie du village de Stăneşti, pour un cheval et 20 ducats. 30. 17 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Andronic Săcescul, gendre de Soltan, avec son epouse, Antimiia, et Nacul avec son dpouse, Mărica, nidce de Soltan, ont vendu au grand stolnic Toma Cantacuzino une pârtie du village de Brănişteri, sur Başeu, district de Dorohoi, pour 50 lei comptants. XLIV www.dacoromanica.ro 31. 20 fevrier 1643 (7151). Le voievode Vasile Lupu autorise Lupul Stroescul de poseder le village de Şubraneţ. 32. 21 fevrier 1643 (7151). Mărica, jupăneasa du vornic Tănasă, vend â son beau-frere, le vistiernic Gheorghie Roşea, une moitie du village de Zăvoeni, sur Moldova, district de Suceava, avec emplacement de moulin sur Râşca et sur Moldova. 33. 21 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme le partage des hoiries entre Ies fils de Vasilie Mihăilescul et leurs parents, â savoir: Ies villages de Botăşinţi, d’Oglinzi et d’Oglindeşti, â raison d’une moitid des villages de Bugucica, de Negreşti et de Buhuceşti et une pârtie du village de Răciuleni. 34. 21 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Varlaam l’archeveque et metropolite de Suceava et Ies grands boyards temoignent que Mărica, jupăneasa de l’ancien vornic Tănasie, vend â son beau-frere, l’ancien vistiernic Gheorghie Roşea, une moitie du village de Zăvoiani, sur Moldova, district de Suceava, avec emplacement des moulins sur le ruisseau de Râcica et sur Moldova, pour 200 lei comptants. 35. . Plusieurs boyards temoignent que Simion d’Obârşie, son epouse, Anghelina, et ses fils, font don au logothete Racoviţă Cehan une pârtie du village de Slipoteni, district de Tecuci, pour certaines ruches volees. 36. 23 fevrier 1643 (7151). Danul et son fils vendent au jitnicer Mihăilă Săpoteanul leur hoirie du village de Vărzăreşti, sur Bâc, pour 30 ecus. 37. 28 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma Cantacuzino le droit de propriete sur une pârtie du village de Brănişteri, sur Başeu, district de Dorohoi, achetee â Andronic Saca et â epouse de celui-ci, Antimia, fille de Soltan, et achetee aussi aux parents de celle-ci, pour 50 lei comptants. 38. 28 fevrier 1643 (7151), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma Cantacuzino le droit de propriete sur une pârtie du village d’Iteşti, sur Başeu, district de Dorohoi, achetee par son beau-pere, le clucer Miron, de Drăgan Benţea. 39. 1 marş 1643 (7151). Le voievode Vasile Lupu juge le litige entre lonaşco Grecul, Vasilie Şteful, Constantin Bantăş et Vasile Cârlig avec autres parents de celui-ci pour le terme du village de Bologeşti. 40. 8 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic lorga le droit de propriete sur quelques parties du village de Ciureşti, district de Iaşi, achetees aux neveux de Mihăilă Ciurea et aux autres, et sur quelques parties du village d’Ungheni, achetees aux arriere-petits-fils de Domşa et dea autres. 41. 8 marş 1643 (7151). L’acte pour une pârtie du village de Păniceşti. 42. 8 marş 1643 (7151), Iaşi. Grigore Ureche, grand vornic de Ţara de Jos, delimite avec ses neveux, le spătar Neculai Ureche et Nistor Batişte, Ies hoiries des son parents, le grand vornic Nistor Ureche et son dpouse, Mitrofana. 43. . La liste concemante Ies villages de Neculai Ureche, apres le partage avec Grigore Ureche. 44. 10 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand jitnicer Grama le droit de proprietd sur un terrain qui est situd au terme du bourg de Târgul Frumos, qui a etd offert par le voi'evode Alexandru, fils du voievode Radu. 45. 10 marş 1643 (7151). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma Cantacuzino le droit de propriete sur des terrains et vignes â Cotnari. 46. 11 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu confirme au spătar Ilea le droit de propriete sur une hoirie du village de Mileşti, district de Iaşi, achetee â Dumitraşco Copaci et â son frere, Onciul, Ies fils de Tudosca, pour 78 ecus d’argent. 47. 12 marş 1643 (7151), Iaşi. Les neveux de Drăgşan delimitent entre eux Ies hoiries des villages de Lehăceni, de Cuzlău, de Horodişte et de Godineşti, ainsi que quelques vecini. 48. 15 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Safta, l’epouse du defunt Dumitraşco Şoldan, l’ancien grand vornic, le droit de proprietd sur une moitie du village de Joldeşti, sur Başeu, district de Dorohoi, achetde â Neculai et â son dpouse, Alexandra, fille de l’ancien vistiernic Cărăiman. pour 315 dcus d’argent. 49. 15 marş 1643 (7151). Le voîevode Vasile Lupu confirme â Saftei Şoldăneasa et aux fils de celle-ci le droit de propridte sur le village de Popeşti, sur Moldova, district de Roman, â la suite du proces avec Pavăl, Ştefan et Frăsina, les enfants de Stănilă. www.dacoromanica.ro XLV 50. 15 marş 1643 (7151), Iaşi. Isac Avram, fils d’Ionaşco Avram, fait don au grand vornic de Ţara de Sus, Toader Petriceico, le droit de proprietd sur un emplacement de rucher dans le territoire du village de Meseheineşti, district de Roman. 51. 15 marş 1643 (7151). Vasile Roşea, Maria Potronică et Ştefan, fils de Cemat, font don â leur cousins d’un tiers du village de Brăiţăni, district de Fălciu, en echange d’un tiers du village de Cândeşti, district de Suceava. 52. 17 marş 1643 (7151). Le voi'evode Vasile Lupu ordonne aux staroşti de Cernăuţi de chercher au sujet de certains vecini qui appartient â Gorcea de Volcineţ, et qui ont etd pris par Ies moines du monastere de Putna et par le căpitan Isac. 53.17 marş 1643 (7151), Iaşi. Antemiia, l’dpouse de Dumitraşco Mihul de Turiatca, fait don â Lupul Stroescul de deux jirebii du village de Turiatca, district de Suceava. 54. 20 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien vistiernic Ghiorghi Roşea le droit de propriete sur une moitie du village de Zevoiani, district de Suceava, achetee â sa belle-sceur, Mărica, l’âpouse de l’ancien vornic Tănasie, pour 200 lei comptants. 55. 23 marş 1643 (7151), Cuzlău. Irina, fille d’Isac et de Tudosca, fait don â son neveu, Manea de Cuzlău, de sa hoirie de ce village, pour qu’il s’en occupe pendant sa vie et en commemoration. 56. 28 marş 1643 (7151). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic le droit de propriete sur quelques hoiries du village de Todereşti, district de Cârligătura, achetees â Dumitraşco Fulger, avec 155 ughi. 57. 29 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu juge le litige entre Pavel, fils du pretre Ionaşco de Căutişeni, le preţ re Berheci avec Vasilie de Negoşeni et Ies răzeşi pour Ies confins du village de Căutişeni. 58. 29 marş 1643 (7151). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au monastere de Golia le droit d’administrer Ies moulins sur Bârlad, qui sont soumis au monastere de Vatoped du Mont Ahtos par Catrina, l’âpouse du vieux uricar, Dumitru, ainsi que le droit de propriâte sur la pârtie du village de Ciorteşti faite don au monastere de Golia de Ionaşcu Ciorte, nomme loachim comme moine. 59. . Le temoignage de Vasile Cilibiu concernant la terre de Lucoviţa, district de Cernăuţi. 60. . Le temoignage de Vasile Stârce concernant le serment de Vasile Răspopa de Lucoviţa. 61. . Le temoignage de Dumitraşcu, gendre d’Ionaşcu Dobrinschi, pour la terre de Lucoviţa, district de Cernăuţi. 62. 30 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au căpitan de Sinehău Isac Mironescul le droit de propriete sur ses hoiries du village de Lucoviţa, district de Cernăuţi, achetees â Ioan Ciolpan, neveu d’Ionaşco Gheanghea, l’ancien grand logothete. 63. 30 marş 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien vornic de gloată Gheorghie Moţoc le droit de propriete sur une moitie du village de Iacobeni, sur Jijia, district de Hârlău, et sur quelques parties du village de Broşteni, sur Jijia, district de Iaşi, achetees â sa niece, Ileana, l’epouse de l’ancier. grand vornic Ionaşco Cujbă. 64. 30 marş 1643 (7151). Le voi'ăvode Vasile Lupu confirme aux neveux de Gagea et aux arriere-petits-fils de Pătru et de Vlaicu le droit de propridte sur Ies hoiries hărităes de leurs parents. 65. 30 marş 1643 (7151). Le voi'evode Vasile Lupu fait don â l’ancien vornic Ionaşco Rusul du village de Tohatin, sur Nistru, district d’Orhei, ancien princier, parce qu’il a donnd six chevals bons. 66. 2 avril 1643 (7151). Iftimie avec ses freres, tous Ies fils du Ion Bueban, neveux de Sava, le vieux de Ionăşeni, vendent au sulger Dumitraşco une pârtie du village de Buciumi. 67. 3 avril 1643 (7151). Le voi'ăvode Vasile Lupu, pour le village de Lucoviţa. 68. 5 avril 1643 (7151), Iaşi. Drojea, frere de Nan de Stoileşti, fait don, â la mort de son neveu, Moisă, de sa hoirie de Sava de Căşoteni. 69. 6 avril 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â l’ancien pârcălab Dabijea de delimiter Ies hoiries du monastere de Tazlău des villages de Călimăneşti et de Mihăileşti et des autres villages, district de Putna. 70. 7 avril 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu juge le litige entre Ciocârlan, tzigan qui appartient au monastere de Probota, et Fuga de Forăşti, pour un voi. XLVI www.dacoromanica.ro 71. 9 avril 1643 (7151). Le vol'evode Vasile Lupu confirme â Ursu vătav le droit de propriâtâ sur quelques parties des villages de Nemeş, sur Prut, district de Iaşi, de Ţăcoteni, de Cicicani, de Cotela, de Forosna, de Şărbenţi et de Bădroseni. 72. 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi. Grigorie Pilipovschi et son âpouse, Mitrofana, vendent au grand vistiernic Iorga leur pârtie du village de Bogdăneşti, sur Prut, district Hotin, avec moulin et emplacements de moulins sur Vilia. 73. 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi. Les grands boyards tâmoignent que Grigorie Pilipovschi et son epouse, Mitrofana, ont vendu au grand vistiernic Iorga leur pârtie du village de Bogdăneşti, sur Prut, district Hotin, avec moulin et emplacements de moulins sur Vilia. 74. 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi. Le voîâvode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic une pârtie du village de Bogdăneşti, sur Prut, district de Hotin, avec moulin et emplacements de moulins sur Vilia. 75. 10 avril 1643 (7151), Iaşi. Le voîâvode Vasile Lupu ordonne â l’ancien pârcălab Dabijea d’enquâter le litige entre les moines du monastere de Bisericani et Irimiia pour un terrain dans le territoire du village de Româneşti. 76. 1643 (7151), Iaşi. Plusieurs boyards tâmoignent au sujet du litige entre les moines du monastere de Bisericani et Irimiia de Româneşti. 77. 11 avril 1643 (7151). Le voîâvode Vasile Lupu confirme â Simion Mogâlde et au spătar Ionaş le droit de propriâtâ sur le village de Negreşti, district de Vaslui, â la suite du proces avec le vistiernic Iorga. 78. 1643 (7151). Un fragment d’un bomage de la terre de Simion Băisanu concernant la pârtie du pretre Toader Mogâldea achetee de son pere Simion Mogâldea. 79. 13 avril 1643 (7151). Un fragment d’un bomage concernant â la vente d’une pârtie d’une terre de Simion Băisanu par celui-ci â Simion Mogâldea, pâre du pretre Toader. 80. 25 avril 1643 (7151). Le vol'evode Vasile Lupu juge le litige entre Toader, fils d’Isac, son oncle Nicoară et l’ancien logothete Pătraşco Ciogolea pour une pârtie du village de Plopeni, sur Jijia, district de Dorohoi. 81. 25 avril 1643 (7151). Toader, fils de Mihail de Dăvideşti, vend â son cousin Ştefan de Dragomireşti les hoiries des villages de Dragomireşti et de Bulăeşti. 82. . Loghina et son fils, Orăş, vendent â Apostol Cehan quelques parties du village de Prigorceni. 83. 28 avril 1643 (7151), Iaşi. Le vol'evode Vasile Lupu confirme â Apostol Cehan le droit de propriâtâ sur quelques parties des villages de Mărăţei, de Poeneşti, de Grumăzeşti, de Fauri, de Prigorceni, de Tăcmăneşti, de Petreşti et de Băileşti, toutes achetâes â Vasilie Bolişor, et sur une pârtie du village de Prigorceni, achetâe de Loghina, fille du logothete Bogza. 84. 28 avril 1643 (7151), Iaşi. Le vol'evode Vasile Lupu ordonne â Gheorghie et â Lazor de Bărboşi d’enqueter un litige pour une pârtie du village de Ghidişeni. 85. Mai 1643 (7151). Ştefan Florescul vend au grand paharnic Gheorghie Coci un terrain sur Bistriţa, qui s’appelle Colibiţa, pour 10 lei et un cheval. 86. 1 mai 1643 (7151). Gavril, fils de Sora, vend au diacre Dumitraşcu sa pârtie du village de Armeneşti. 87. 3 mai 1643 (7151). Le temoignage du sulger Gheorghiţă, le staroste de Cernăuţi, concernant le jugement de lui avec le fourreur Petre pour certaines âchoppes de Cernăuţi. 88. 5 mai 1643 (7151). Jerian, fils de Petre de Cătănaşi, vend une pârtie du village de Cătănaşi, avec une vigne abandonnâe, au paharnic Pană. 89. 7 mai 1643 (7151). Avram Cojan, pour le village de Hruşavăţ, district de Hotin. 90. 8 mai 1643 (7151), Iaşi. Le voîâvode Vasile Lupu confirme â Vasilie Fugii du bourg de Iaşi le droit de propriâtâ sur une pârtie du village de Lăzoreni, sur Jijia, district de Iaşi. 91. 8 mai 1643 (7151). L’acte de Gligorie, fils de Bicul, pour un terrain du village de Voroveşti, sur Cneja. 92. 12 mai 1643 (7151), Suceava. Le vol'evode Vasile Lupu confirme â Toader Gherman le droit de proprietâ sur quelques parties du village de Cordăreni, sur Iubăneasa, district de Dorohoi. 93. 14 mai 1643 (7151), Iaşi. Necula et Vasile, fils de Nastasie Brânzoaie, vendent â Vasile Dicăş leur parties des villages de Mădârjaci, de Văleşeni, de Poieni et de Micodini. www.dacoromanica.ro XLVII 94. 14 mai 1643 (7151). Grăpina Prodăneasa temoigne concernant le partage entre elle et le beau-pere de son fils defunt, Vartic, dans Ies villages de Şişcăuţi, de Perebicăuţi, de Rujavinţi et de Cerlina Mare. 95. 15 mai 1643 (7151), Iaşi. Le vol'evode Vasile Lupu confirme au diacre de l’6glise prindere, Ştefan, le droit de propriei sur une pârtie du village de Horileşti, achetee â Nican, neveu de Fratei et aux autres. 96. 19 mai 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu fait don â Hriza et â son ăpouse, Vamba, du village de Lăturişeni, district de Tecuci. 97. 23 mai 1643 (7151), Iaşi. Le vol'evode Vasile Lupu confirme â Frânţi le droit de proprietă sur quelques parties du village de Jigoreni, achetees aux neveux de Giurgea et de Fodor. 98. 26 mai 1643 (7151), Ţigăneşti. Buta et Româşcel, Ies staroştl de Putna, ăcritent au voi'dvode comment ils ont ddimite la pârtie achetee par Pătraşco dans le village de Burduşeşti, situă dans la văile de Zăbrăuţ, â Ion DSrăbanu. 99. 27 mai 1643 (7151). Dumitrie, le staroste de Putna, temoigne pour Ies parties de l’ancien cămăraş Pătraşco dans le village de Şoldeşti, sur Zăbrăuţ. 100. 27 mai 1643 (7151), Suceava. Le vol'ăvode Vasile Lupu confirme â Udrea Gânscă le droit de proprietă sur quelques parties du village de Starosilţi, â la source de Cozancea, district de Hârlău, â la suite du proces avec ses parents. 101. 31 mai 1643 (7151). Le vol'evode Vasile Lupu, pour Ies confins du village de Băsăeşti. 102. 31 mai 1643 (7151). Les grands boyards temoignent que le vornic Costantin Ciogolea a achetd une moitie du village de Pobrăteşti, â Gheorghie Prăjescul. 103. 3 juin 1643 (7151), Suceava. Le vol'evode Vasile Lupu juge le litige entre Ştefan de Pilipăuţi et Anghel de Mamurinţi pour une pârtie du village de Mamurinţi. 104. 4 juin 1643 (7151), Suceava. Plusieurs boyards temoignent qu’Isac Cucoranul a achetd une pârtie du village de Hroşăuţi, district de Cernăuţi, â Dumitraşco Lenţa. 105. 4 juin 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Strătulat Dobrenchi le droit de propriete sur une jirebie dans le village de Bălăceni, achetee â Gligorcea d’Ilişeşti. 106. 7 juin 1643 (7151), Suceava. Le vol'evode Vasile Lupu confirme â 1 'aprod Pătraşco Berciul et â ses fr£res le droit de propridte sur leur pârtie du village de Comeşti, district de Dorohoi, â la suite du jugement avec l’ancien grand logothete Gavrilaş Mateiaş. 107. 9 juin 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Strătulat Dobrenchi le droit de proprietă sur une pârtie du village de Bălăceni, district de Suceava, â la suite du jugement avec Antemia, l’epouse de son oncle, Dumitraşco Mihul de Sinăuţi. 108. 9 juin 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu autorise un aprod de chercher deux vecini qui appartient â Vasilie de Vişnovăţ. 109. 11 juin 1643 (7151). Zbiera et ses freres, neveux de Pisoţchi de Liteni, vendent â Dumitraşco d’Ipoteşti et â son epouse, Anghelina, quatre jirebii et quatre hommes dans le village de Liteni. 110. 15 juin 1643 (7151). Le grand medelnicer Gheuca temoigne en ce qui concerne le choix des confins entre les villages de Săpoteni et de Liveni, pour lesquels le pârcălab Stârcea et l’dpouse d’Ionaşco Roşea ont jugă devant le voi'evode. 111. . Lupul, fils de Toader Boţ, et son freres, ensamble autres parents de ceux vendent au pitar Buta un emplacement de moulin dans le village de Gligoreşti. 112. 17 juin 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien vornic Dumitraşco Gheuca le droit de proprietă sur ses achats dans les villages de Gligoreşti, de Boicani et de Făurei. 113. 18 juin 1643 (7151). L’acte de jugement entre les neveux d’Albul, arri£re-petits-fils de Strătulat Dobrenchi, et neveux de Roman Jliagă, arriere-petits-fils de Buda, pour une pârtie du village de Vertep, district de Hotin. 114. 18 juin 1643 (7151), Iaşi. Toader Dohadco fait don â son beau-frere, Strătulat Dobrenchi, d’une pârtie du village de Bălăceni, en echange d’une pârtie du village de Cătămăreşti, district de Hârlău. 115. 20 juin 1643 (7151). Le vol'ăvode Vasile Lupu confirme aux arriere-petits-fils de Buda et neveux de Roman Jliagă, le droit de propriete sur une pârtie du village de Vertep. XLVIII www.dacoromanica.ro 116. 28 juin 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu autorise Dumitru, l’ancien şoltuz de Botoşani, de poseder une pârtie du village de Băiceni. 117. 28 juin 1643 (7151). Foce et Grozav, fils du pârcălab Giurgiuman, vendent aux descendants de Ciomârtan de Căţeleşti une pârtie du village d’Alboteşti, avec emplacement de rucher et de prd, et des dtangs sur Şiret. 118. . Păcurar, fils de Talaşco, et Păcurar, fils de Marta, vendent au pârcălab de Galaţi lacomi deux parties de leur village. 119. 1 juillet 1643 (7151), Galaţi. Toadcr Chirculeţ et son neveu Ştefan Chirculescul vendent au pârcălab de Galaţi lacomi une pârtie du village de Tomuzeni, sur Sohului. 120. 1 juillet 1643 (7151), Şiret. Le pârcălab du district de Suceava, Nacul Simionel, Alexa Şoltuz et 12 părgari et ă autres temoignent pour mise en pratique d’un testament. 121. 2 juillet 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu autorise le grand stolnic Toma Cantacuzino de posdder une pârtie du village de Bodeşti et de Dănceşti, en commun avec Gherghiţă. 122. 2 juillet 164<3> (715<1>), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au monastere de Putna le droit de propriete sur le territoire du village de Greci, aprds le proces avec Ies citadins du bourg de Şiret. 123. . Un temoignage des boyards. 124. 2 juillet 1643 (7151). Le voi'dvode Vasile Lupu confirme au sulger Toma et â son dpouse, Eftimia, fille du sulger Gavril, le droit de propriete sur quelques parties des villages de Hlineşti et de Novacăuţi, district de Hotin. 125. 5 juillet 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu autorise le monastere de Putna de posdder la seliştea de Greci â cotd du bourg de Şiret, district de Suceava. 126. 5 juillet 1643 (7151), . L’ancien jitnicer Pavel Albotă, Ies vornicii Gheorghiţă et Dumitraşco et le şoltuzul de Botoşani temoignent de choisir quelques parties des villages de Crivăceşti, de Şarba, de Costineşti et de Vancicăuţi, â la suite du proces entre Alecsandra Neculăiasa et Ponici. 127. 8 juillet 1643 (7151). Petre Bantăş vend une pârtie du village de Corlăteşti â Toma. 128. 8 juillet 1643 (7151), Suceava. Le pârcălab Nacul vend â Ilie Şeptelici et â Gheorghie une pârtie du village de Nemerniceni. 129.12 juillet 1643 (7151). Gligorcea Pisăvschie fait don en dot â sa fille, Antimiia, d’une vigne. 130. . Ilisafta, fille du logothete Prebici, et ses fils vendent â Scărlet et au fiere de celui-ci, Aiopul, la seliştea de Negoeşti, district de Bârlad. 131. 17 juillet 1643 (7151). Les vornici Tănasie, Hurjui et Nicula, le şoltuz Andreiaş et Ies 12 părgari, ainsi que les commergants et d’autres citadins du bourg de Bârlad temoignent en ce qui concerne la vente par les descendants du logojat Prebici de la seliştea de Negoeşti, district de Bârlad, â Scărlet et â son fiere, Aiopul. 132. 17 juillet 1643 (7151). Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Dumitraşcu Gheuca le droit de proprietd sur une pârtie du village de Băicani, achetee de Ştefana, nidce du şetrar Lazor. 133. 20 juillet 1643 (7151). Le şoltuz de Bârlad, Andrieş, et les 12 părgari temoignent qu’Alexa, fils de Petriman, a vendu une pârtie du village de Măneşti et quelques parties des villages de Sârbi et de Dumitreşti â Ioniţă et â Timoftei, fils de Zgribăoan. 134. 20 juillet 1643 (7151). L’acte de quelques parties du village de Arămeşti. 135. 22 juillet 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne aux paysans des villages de Iurghiceni et de Tâlhăreşti d’apporter tous les vieux actes pour cercher les confins de quelques parties de ces villages. 136. 22 juillet 1643 (7151), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu ordonne â Eremia Murguleţ de delimiter les parties du village de Doroşcani, du cote de Scobinţeni. 137. . Chelsia, fille de Grozav de Cosiţeni. et l’epouse de Cornea, vend â Ionaşcu Jora sa pârtie du village d’Iugani. 138. 23 juillet 1643 (7151), Iaşi. Les vornici de poartă tdmoignent que les filles de Grozav de Cosiţeni ont vendu quelques parties du village d’Iugani â l’ancien vornic Ionaşco Jora. 139. 24 juillet <1643 (7151) - 1649 (7157)>, Botoşani. L’ancien vistiernic Solomon et le vornic de Botoşani Chiriiac dcrivent au grand logothete une lettre de temoignage pour l’enquete sur un litige du village de Mereşti. www.dacoromanica.ro XLIX 140. 1 aout 1643 (7151). L’acte du voi'evode Vasile Lupu pour un village sur le ruisseau de Bujor et pour deux terrains deserts. 141. 2 aout 1<6>43 (7<1>51), Tecuci. Macovei le şoltuz, Ies Mpârgari du bourg de Tecuci et autres citadins tdmoignent que Meculai Gheorma a achetd aux descendants de Tancien vornic Ifrim Huru quelques parties du village de Bănileşti. 142. 3 aout 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au paharnic Vasile le droit de proprietd sur sa pârtie du village de Boişte, district de Trotuş. 143. 5 aout 1643 (7151), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu decide dans le litige pour le droit de propriete sur un terrain du village de Şendriceni, de la circonscription du bourg de Dorohoi. 144. 11 aout 1643 (7151), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu font don au monastere de Mileşevo, de Serbe, d’un obroc anuuel de 13 000 d’aspres. 145. 18 aout 1643 (7151). Le vo'idvode Vasile Lupu confirme au monastere de Râşca le droit de propriete sur le village de Popeşti, situe â la sourse du ruisseau de Vaslui, â la suite du litige contre Grigore Hermeziu. 146.21 aout 1643 (7151), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu confirme â Isac le droit de propridtd sur la pârtie d’Eremia Dracea du village de Sănău(i, district de Suceava, jusqu'â l’acquittement d’une dette. 147. 22 aout 1643 (7151), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme â Isac Căşoteanul le droit de propridte sur une moitie du village de Bezerăceni, qui s’appele Buzeni, ă la suite d’un jugement. 148. 25 aout 1643 (7151), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â certaines serviteurs princieres d’enquSter une plainte pour quelques dtangs situds dans Ies domaines des villages de Ştefeni et de Scor(eni. 149. 29 aout 1643 (7151). L’acte du voi'evode Vasile Lupu concemant la pdtition d’Ion d’Alboteşti contre Iuraşcu. 150. (7152), Iaşi. Le vo'idvode Vasile Lupu autorise Dumitru Buhuş, l’ancien vistiernic, de poseder le village de Boldeşti et la seliştea de Sârbi. 151. (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu autorise Dumitru Buhuş, l’ancien vistiernic, de poseder le village de Dădeşti. 152. (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Gligorie de Iaşi le droit de propriete sur une maison avec terrain, achetde du vămăşel de Iaşi Pană. 153. (7152). L’acte du voi'evode Vasile Lupu pour le village de Borole. 154. (7152). L’acte du vo'idvode Vasile Lupu pour le village de Tuleşti. 155. (7152). Grigore Hermeziu atteste qu'il a mis en gage â Isac de Pribeşti sa hoirie du village de Popeşti, â la source de Vaslui, qu’il avait achetd aux moines du monastere de Râşca. 156. (7152), Iaşi. Lughin a achetd d’Ion Cătina et d’Andreiu de Buteşti une vigne sur la colline du cote de Spărieţi. 157. (7152). Vasilie de Năglupeşti fait don â son frere, le căpitan Gligorie Traistă, d’une pârtie du village de Năglupeşti. 158. <1" septembre 1643 - 31 aout 1644> (7152). Gheorghe Turma et son frere Vasilie vendent â Tudor Brahă leur pârtie du village de Culiceni. 159. (7152), Zastavna. L’ancien staroste Onciul Iuraşcovici atteste qu’il a choisi Ies parties du village de Zastavna qui appartient â Dumitraşco. 160. <1" septembre 1643 - 31 aout 1644> (7152). Le tdmoignage d’Onciul Iuraşcovici concemant le partage de quelques hoiries des villages de Zastavna, de Boianciuc et de Toutrea entre Iuraşco et son frere, Nalivaicu, et Grigorie Grozăvăscul. 161. (7152). Miron de Pu(ăni fait don â Manolachi d’une pârtie du village de Sohului. 162. Septembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu autorise Costandin Stârcea l’ancien pârcălab et Darie Stârcea de poseder le village de Hrimancăuţi, district de Hotin, parce qu’ils avaient payd pour une meurtre. 163. 2 septembre 1643 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au l’ancien vornic Dumitru le droit de propridte ses achats dans Ies villages de Negoeşti et de Todireşti, district de Vaslui. L www.dacoromanica.ro 164. 2 septembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu confirme â Varvara, epouse de l’ancien agă Strătulat, qui est mort, le droit de proprietd sur une moitid du village de Futeleşti, sur Elan, â la suite du jugement avec le moine Medelean. 165. 4 septembre 1643 (7152). Le voi'dvode Vasile Lupu confirme au vornic de poartă Costantin Ciogolea le droit de propriete sur une moitie du village de Pobrăteşti, district de Cernăuţi, achetee de Gheorghie Prăjescul. 166. 4 septembre 1643 (7152). Paţea, le gendre de l’ancien vornic Farmachie, fait don â Avram, flls d’Arvat, d’une pârtie du village de Mişloceni, en echange d’une pârtie du village de Sascut. 167. 4 septembre 1643 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu, avec sa femme et son flls, font don au monastdre de Soveja de deux moulins situes dans le domaine du village de Clipiceşti. 168. 8 septembre 1643 (7152). Dumitru Uscatul vend â son beau-frdre Vasilie Vădeanul quelques parties des villages de Dragomereşti et de Tâmpeşti, sur Pârâul Alb, district de Neamţ. 169. 9 septembre 1643 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme aux fils et aux petits-fills de Sava de Ialoveni, parents de l’ancien pitar Vasile Drăguş, Ies parties du village de Săcuieni rachetees par Vasâli Suruceanul. 170. 9 septembre 1643 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu autorise Ion d’Alboteşti de citer en justice sur Neculai, fils du pitar Ursu. 171. 10 septembre 1643 (7152), Iaşi. Les grands boyards temoignent que le vornic de poartă Neaniul fait don â Nistor Batişte de la seliştea Mihneşti, district de Cârligătura, avec dtang et pre, en echange d’un quart du village de Petreşti, district de Roman, avec pre et terrain et 190 ducats. 172. 10 septembre <1643 (7152) — 1646 (7155)>, Ţipilova. Le pârcălab de Soroca Ştefan ecrit au grand vornic Grigore Ureche au sujet du ravage du village de Cureşiţa et de la fondation du village de Şepteliceni par Şeptelici. 173. 12 septembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu dcrit aux staroşti de Putna et de Tecuci de chercher, depair avec le second logothete Racoviţă Cehan, la situation de quelques moulins situes sur le ruisseau de Sireţel du cote du Valachie. 174. 16 septembre 1643 (7152), Iaşi. Le pretre Dudon vend au vornic Toader Petriceico quelques fârtaie de vigne â Cotnari pour 100 lei comptants. 175. 20 septembre 1643 (7152). Le voi'dvode Vasile Lupu ecrit au staroste de Cernăuţi en ce qui concerne le litige entre Gorce de Volcineţ et le căpitan lsac pour le droit de propriete sur un vecin. 176. 20 septembre 1643 (7152. Le temoignage des quelques boyards pour la vente d’une pârtie du village de Bumboteşti au grand logothete Toderaşco par les neveux de Grozea. 177. 22 septembre 1643 (7152), Iaşi. L’acte du voi'evode Vasile Lupu pour le village de Vicoleni, sur Jijia, district de Dorohoi. 178. 20 septembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â Ieremia Vâmav et â Mereuţă Potâmiche de ddlimiter le terrain entre les heritages de Prăjeşti et de Bârjoveni, district de Neamţ. 179. . Ieremia Vâmav et Mereuţă Potârniche avoue avoir cherchd, â la suite de la disposition princiare, pour les hdritages de Prăjeşti et de Bârjoveni, district de Neamţ. 180. 24 septembre 1643 (7152), Iaşi. Les grands boyards temoignent que le grand vornic de Ţara de Sus a achete quelques fălci de vigne â Hârlău, pour 100 lei. 181. 24 septembre 1643 (7152), Iaşi. L’ancien comis Fortuna temoigne qu’il a reţu du logothâte Gavrilaş et de Velicico 350 ducats et 12 fălci de vigne â Cotnari. 182. 25 septembre 1643 (7152), Iaşi. Les grands boyards temoignent que le logothfcte Gavrilaş, avec son fils, a rachetd le village de Podraga, district de Dorohoi, et 12 fălci de vigne â Cotnari de l’ancien grand postelnic Apostol Catargiul. 183. 25 septembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu confirme au logothete Gavrilaş et au fils de celui-ci, Velicico, Ie droit de propriete sur le village de Podraga, district de Dorohoi, et sur 12 fălci de vigne â Cotnari. 184. 25 septembre 1643 (7152). Bălan, fils de Varvara, et Marco, fils de lrimia de Teleneşti, tous les neveux de Grozea, ont vendu au grand logothete Toderaşco leur pârtie du village de Bumboteşti, district de laşi, pour 80 ducats. www.dacoromanica.ro LI 185. 26 septembre 1643 (7152). Isac, fils’Avaram Meseinescul, vend au comis Fortuna un emplacement de moulin sur le ruisseau de Bârlad, â Docolina, sur le territoire du village de Ştefeni. 186. 27 septembre 1643 (7152), Iaşi. Răzmireţă, fils de Gorcea, vend au grand vistiernic lordachi six terrains dans le village de Cliceşti et six terrains dans le village de Ţigăneşti. 187. 28 septembre 1643 (7152), Iaşi. Les grands boyards temoignent que Isac, fils d’Avram de Meseineşti, vend, â la suite d’un jugement, â l’ancien grand comis Furtună un emplacement de moulin sur Bârlad, sur le territoire du village de Ştefeni. 188. 28 septembre 1643 (7152). Le tdmoignage des staroşti de Cernăuţi Boul et Sârghii pour le vecin Zăhara. 189. 2 octobre 1643 (7152), Iaşi. Les arriere-petits-fils de Ivaşco Mladin ont vendu leur hoirie du village de Mlădincşti sur Lăpuşna, au grand armaş Ştefan, pour 40 ducats. 190. 4 octobre 1643 (7153), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme aux descendants de Popo(ca de Bârjoveni le droit de propriete sur les parties heritees et les parties achetees qui ont appartenu â son pere du village de Bârjoveni. 191. 5 octobre 1643 (7152), Mogeşti. Le diacre Pătraşcu se constitue en temoin lors du choix des parties du village de Mogeşti achetees par les moines du monastere de Pângăraţi par Florea, fils de Dumbravă, et par d’autres. 192. 6 octobre 1643 (7152), Iaşi. Safta, fille de l’ancien pitar Apostol, a rachetd ses maisons du bourg de laşi l’dpouse du vornic Hăbăşescul. 193. 12 octobre 1643 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au staroste des commerţants Gheorghie Dimuţă le droit de propriete sur quelques parties du village de Şendreni, sur Prut, district de Iaşi. 194. 12 octobre 1643 (7152), Iaşi. Le voîdvode Vasile Lupu confirme â Pantiul de Peresecina le droit de propriete sur une pârtie du village d’Epureni, district d’Orhei. 195. 12 octobre 1643 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic Iorga Ie droit de propriete sur le village de Milianca, sur le ruisseau Podraga, district de Dorohoi, â la suite d’echange du village de Băşeni, district de Neamţ et des 200 ducats, des fils d’lonaşco Poturul. 196. . Tete et Necola vendent leur pârtie du village de Şendreni au commerţant Gheorghii. 197. . Mărica lgnătoaie vend â Gheorghe de Iaşi sa pârtie du village de Şendreni, sur Prut, district de Iaşi. 198. 1643 (7152). Le commerţant Ghiorghi a achete â Vasile, fils de Varvara, une pârtie du village de Şendreni, district de Iaşi. 199. 12 octobre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au commerţant Gheorghie Dimuţă le droit de propriete sur des parties du village de Şendreni. 200. 12 octobre 1643 (7152), Iaşi. Les arriere-petits-fils de Trifan ont vendu â l’ancien grand postelnic Gligorie leur hoirie du village de Fâşcani, district de Vaslui, avec emplacement d’etang, pour 20 ducats. 201. 15 octobre 1643 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au zlătar Andoca le droit de proprietd sur le village de Dăieni et sur un emplacement de moulin, apres la delimitation du vornic de gloată Vasile Roşea et du vornic Tăbârţă. 202.16 octobre 1643 (7152). Cârstea de Borceşti ecrit au voi'evode en ce qui concerne le litige entre Zaharia d’Uscaţi, Andronic et ses freres avec Vasăi de Porceşti pour un emplacement de moulin â foulon. 203. 20 octobre 1643 (7152). Les descendants de Miron Onciul de Herţa ont partagd entre eux la richesse restee de leur parents. 204. 21 octobre 1643 (7152), Botoşani. Dămiian, fils de Solomia, met en gage au vornic Pavel sa pârtie du village de Medeeşti, parce qu’il a perdu 50 moutons qui appartenaient de celui-ci. 205. 29 octobre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â Tomiţa de Şetrăreni d’enqueter le litige entre Drăgan et son neveu, Vaprod Pătraşco Berciul, et les autres avec le logothete Gavrilaş qui a environnd leurs parties des villages de Corneşti et de Căbiceni. 206. 1643 (7152). Le temoignage des grands boyards pour une pârtie du village de Cucuteni achetee â Ştefan Moimăscul des arriere-petits-fils de Pătraşco Banul. 207. 1 novembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au armaş Ştefan Moimăscul quelques parties des villages de Cucuteni, district de Cârligătura, et de Bărboşi, achetees aux arriere-petits-fils de Pătraşco Banul. LII www.dacoromanica.ro 208. 10 novembre 1643 (7152). L’acte pour le village de Păniceşti. 209. 22 novembre 1643 (7152). Dumitraşco. fils de Ghica, neveu de Romăşcel. vend au vistiernic lsac un terrain pour bâtir une maison dans le bourg de Iaşi. 210. 28 novembre <164>3 (<715>2). Andrei, fils d’Anuşca, neveu de Vasilie Banul, vend au vătav lsac, gendre de Murguleţ, quelques parties du village de Vartici. 211. . Grigorie Urmezeu vend au grand vornic Grigore Ureche une moitie du village de Medvica, sur Prut, district de Hotin, pour 320 lei. 212. 4 decembre 1643 (7152). Le voivode Vasile Lupu confirme au grand vornic de Ţara de Jos Grigore Ureche le droit de propridte sur une moitie du village de Medvica, sur Prut, district de Hotin, achetee â Grigorii Urmeziul. 213. 9 decembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu autorise la jupăneasa Şoldăneasa de poseder une pârtie du village d’Unguraşi, district de Neamţ. 214. 10 decembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â lonaşco Florea de Sârbi d’enqueter le litige entre Talpă avec son răzeşi et le pretre Avrentie, pour un etang construit â Berteşti. 215. . L’uricar Dumitru et lonaşcu ecrivent au voi'evode au sujet de l’enquete sur le litige entre Talpă et ses răzeşi avec Ie pretre Avrentie de Berteşti, pour un etang. 216. 17 decembre <1643 (7152)>. Un temoignage de Ştefan Boul pour la terre de Lucoviţa, district de Cernăuţi. 217. 20 decembre 1643 (7152), Iaşi. Les grands boyards temoignent que le grand vistiernic lorga a achetd â Dumitru le vieux et â ses soeurs leur pârtie du village de Ciureşti, sur Prut, district de laşi; il a achetd aussi une autre pârtie du meme village â lorga, fils de Gavril, et â son cousin, Ştefan. 218. 20 decembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic lorga le droit de propriete sur quelques parties du village de Ciureşti, sur Prut, district de laşi. 219. 20 decembre 1643 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â Vasilie de Mădârjaci de chercher les confins du domaine qui appartiennent â l’ancien vistiernic Dumitru Buhuş, du cote du village de Pietriş. 220. . Vasilie Pahomie, Vasilie Buculei et Coste de Mădârjaci dcritent au grand logothete Toderaşco lanovici sur l’enquete pour etablir les confins du village de Criveşti, du cote du village de Pietriş. 221. . Les pretres, les citadins du bourg de Târgul Frumos et les autres ecrivent au grand logothete en ce qui concerne le litige entre le vistiernic Buhuş et les gens des villages de Costeşti et de Pietriş au sujet d’envahissement du domaine du vistiernic du câtd des villages de Criveşti et de Pietriş. 222. . L’acte pour les confins du village de Criveşti. 223. 27 decembre 164<3 - 1649> (715<1> - <7158>), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au l’ancien vătav Vasilie Vartic le droit de propriete sur ses achats dans le village de Voicouţi, avec emplacement de moulin sur Prut, district de Dorohoi. 224. 1 janvier 1644 (7152), Conceşti. Tudora et ses enfants vendent au diacre Andreica et â son epouse, Antemia, leur hoirie du village de Bobeşti, avec une pârtie d’etang sur Başeu. 225. . Mârze et son epouse, lrina. fille de Dabija, vendent â l’ancien staroste Dabija un emplacement de moulin et six terrains dans le village de Hălmăgeşti. 226. 10 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien pârcălab Dabija le droit de propriete sur une pârtie du village de Hălmăgeşti, et un emplacement de moulin sur Gârla Putnei de Jos, achetes de Mârzea, fils de l’ancien pârcălab Andronic. 227. 11 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma Cantacuzino le droit de propriete sur une pârtie du village de Bodeşti, sur Cracău, district de Neamţ, et sur une pârtie du village de Dănceşti, avec emplacement de moulin dans le meme district, achetees â Ştefan Dolhescul. 228. 11 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma Cantacuzino le droit de proprietd sur une pârtie du village de Cogeşti, sur Bahlui, district de Cârligătura. avec emplacement de moulin et un etang, achetes â 1‘ancien logothete Pătraşco Başotă. 229. 12 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au vornic de gloată Neaniul le droit de propriete sur la seliştea de Mihneşti, district de Cârligătura, reţue â Nistor Batişte en dchange d’une pârtie du village de Petreşti, district de Roman. www.dacoromanica.ro LIII 230. 12 janvier 1644 (7152). Le votevode Vasile Lupu confirme au grand vornic Bucium le droit de propriete sur le village de Vişniţa, sur Ceremuş, district de Cernăuţi. 231. 12 janvier 1644 (7152). Les grands boyards tâmoignent en ce qui concerne le litige entre Avram de Lucăceni et Toader, fils de Pârvul, pour le village de Soloninca Cotela, district de Hotin. 232. 15 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme â Zavul et â ses parents le droit de propriete sur quelques parties du village de Boureni, sur Moldova, district de Suceava, â la suite du jugement avec Vuricar Strătulat et avec ses parents. 233. 15 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voîâvode Vasile Lupu confirme au cămăraş Vasilie Corlat le droit de propriete sur la seliştea Horeşti, district de Hotin, â la suite du jugement avec les fils de Pântea et avec d’autres parents â eux. 234. 18 janvier 1644 (7152). Le căpitan Benia et son frere, Costandin, vendent au vistiernic Isar le village deNăneşti, sur le ruisseau de Bârzota. 235. 20 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme â Maguţa Mălăiasa, fille de Frăşina, une pârtie du village de Vepreuca. sur Răut, district de Soroca, dont les actes sont perdus. 236. 21 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu autorise le cămăraş Solomon, Gligori et Nicolai, Ies fils de Tăutul de Cordăreni, de posdder une moitie du village de Săpoteni, district de Dorohoi. 237. 21 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le grand vornic de Ţara de Jos Grigorie Ureche avec son epouse, Lupa, le grand stolnic Toma avec son epouse, Aniţa, le stolnic Lupul Bucium avec son epouse. Antimiia, et Savin avec son dpouse, Nastasiia, ont partagd les hoiries de leur beau-pdre, le comis Voruntar, et de leur belle-mere, Solomia. 238. 22 janvier 1644 (7152). Le voîdvode Vasile Lupu confirme â Mărica et â Aniţa, les filles du postelnic Vrabie, le droit de propriâtâ sur une pârtie du village de Berezeni, sur Elan, â la suite du jugement avec Ivana, l’epouse du vornic Ion. 239. 25 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme â Varmaş Zamfir le droit de propriete sur une pârtie du village de Gereni, district de Tecuci, apres le jugement avec les răzeşi de bas. 240. 27 janvier 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme aux fils, aux filles et aux neveux de Vasilie Mihăilescul le partage des villages de Buciucica, de Răciuleni, de Botăşeni, d’Oglinzi, d’Oglindeşti et de Suhuceni. 241. 27 janvier 1644 (7152). Neaga, fiile de Dobrin, vend une pârtie du village de Floreşti, sur Milcov, â Irimia. 242. 30 janvier 1644 (7152). L’acte du voîevode Vasile Lupu pour le village de Ghitcăuţi, district de Dorohoi. 243. 1 fevrier 1644 (7152). Le şoltuz Simion Cernea avec les 12 părgari et des autres temoignent qu’Anghelina et son fils, Vasilie, ont vendu â Scărlet de Zorileni deux bătrâni de la seliştea de Fărâmeşti. 244. 20 fevrier 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriete sur quelques parties du village de Cogeşti, sur Bahlui, district de Cârligătura, avec âtang, moulin, rucher et prâ, achetees â l’ancien logothete Pătraşco Başotă. 245. 21 fevrier 1644 (7152). Le voîevode Vasile Lupu ecrit â Dumitraşcu Oţel d’enqueter le litige entre Irimia, Bosie, Coţaca et les autres pour une pârtie du village de Răcămuş, sur le ruisseau de Muşata. 246. . Trif, fils de Grozav Bantăş, vend au vornic Tănasie certaines arbres dans le village de Ţigăneşti. 247. 26 fevrier <1644 (7152)>, Ţigăneşti. L’ancien pârcălab Dabija et le copiste Pătraşco âcrivent au voîevode sur le choix des parties du village de Ţigăneşti qui appartient au monastâre de Bistriţa. 248. 26 fevrier 1644 (7152), Ţigăneşti. Le pârcălab Dabija et le cămăraş Pătraşco ecrivent au voîevode sur le choix des parties du village de Ţigăneşti qui ont etâ faites don au monastere de Bistriţa par l’ancien vătav Sacaluş. 249. 28 fevrier 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au grand logothete Toderaşco et au grand stolnic Toma le droit de propriete sur une moitie du village de Vârâţi, sur Prut, district de Fălciu, â la suite du jugement avec Ionaşco Godinac et avec ses parents. LIV www.dacoromanica.ro 250. 28 fevrier 1644 (7152). Alexandra, fille du cămăraş Pană. vend, apits la mort de son frere, une moitie du village de Frijeni au căpitan Macaric. 251. . Plusieurs boyards temoignent qu’Alexandra, la sceur du cămăraş Pană, a vendu une moitid du village de Frijeni, sur Sărata, au căpitan Macarie. 252. 29 fevrier 1644 (7152), Iaşi. Le second logothete Racoviţă Cehan vend au grand spătar lordachie deux falei de vigne â Cotnari. 253. 2 marş 1644 (7152). Flore, fils de Capotă de Petreşti, et son epouse, Sofronia, mettent en gage leur hoirie du village de Petreşti, â Andoca, pour un 30 lei. 254. 4 marş 1644 (7152), Galaţi. Paraschiv avec son dpouse et avec ses fils vendent au prieur Galation de l’eglise prindere une vigne â Vadul Ungurilor, entre Ies vignes princieres. 255. 9 marş 1644 (7152). Sofronna et ses fils vendent â Dumitraşco Comşea leur pârtie du village de Borzeşti. 256. 11 marş 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme â Vaprod Scripco et aux freres de celui-ci le droit de proprietd sur la pârtie du village de Găleşăşti qui s’appelle maintenant Tătăreni. 257. 17 marş 1644 (7152). Les fils de Petriman du village de Sărăţeni et Creţul du meme village vendent â Tofana Costăchioae et â ses enfants quelques tzigans, â la suite d’un jugement. 258. 18 marş 1644 (7152). Le temoignage des boyards concemant la vente d’une pârtie du village de Drevcăuţi, sur Prut, district de Hotin, par Gheorghe, fils d’lonaşcu Mironescu, du grand logothete Toderaşco. 259. 20 marş 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme au grand logothete Toderaşco le droit de proprietd sur une pârtie du village de Drevcăuţi, sur Prut, district de Hotin, achetde â Gheorghe, fils d’lonaşcu Mironescu. 260. 20 marş 1644 (7152), Iaşi. Ion Ciurea de Porceşti vend au grand stolnic Toma deux maisons du village de Porceşti. 261. 21 marş 1644 (7152). Le comis Furtuna vend au grand spătar lordache les villages de Şăbutiniţa et de Cormani, avec emplacement d’dtang. 262. 21 marş 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme au grand spătar lordache le droit de propriete sur les villages de Şăbutiniţa et de Cormani, achetes au comis Fortuna. 263. 22 marş 1644 (7152), Iaşi. Le voîdvode Vasile Lupu ordonne au căpitan Tudor de Chiliiani de delimiter la pârtie du village de Colfaşeni qui appartiennent â Ion Teleagă de Năvârniţi, et un bătrân avec emplacement de moulin, achetes â Gligorie Cofă. 264. 22 marş 1644 (7152), Iaşi. Le voîdvode Vasile Lupu confirme â Safta, l’dpouse de Dumitraşcu Şoldan, le droit de propriete sur la seliştea de Ştiuca, district de Soroca. 265. 22 marş 1644 (7152). L’acte du voievode Vasile Lupu pour le village de Cristineşti, district de Dorohoi. 266. 22 marş 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme le terme entre les villages de Başeu et Dămileni. 267. 22 marş 1644 (7152). L’acte du voîdvode Vasile Lupu pour le village de Todireni. 268. 25 marş 1644 (7151), Iaşi. Le voîdvode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic lorga le droit de propriete sur une pârtie du village de Ciureşti, sur Prut, district de laşi, achetee â Vasilie et Ghiorghie, fils de Crăciun Stârcea. 269. 22 marş 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic lorga le droit de proprietd sur une pârtie du village de Ciureşti, sur Prut, district de laşi, achetee aux fils de Crăciun Stârcea. 270. 28 marş 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu ecrit au vornic Vartic de choisir les parties du vătav de aprozi Enachi et celles qui appartiennent â Apostolachi dans le village de Dienişăşti, pour lequel il a eu une plainte contre Dumitraşco Glod. 271. 29 marş 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme â Andoca le droit de propridte sur les selişti d’Urseşti et de Deiani, sur Prut, district de laşi. 272. 29 marş 1644 (7152), Iaşi. lrimiia, fils de l’ancien pârcălab luraşco Dracea le vieux, vend â l’ancien comis Velicico quatre jirebii avec quatre vecini du village de Sănăuţi, district de Suceava, et aussi une moitid d’emplacement de moulin sur Molniţa, et les maisons de son pere. 273. . Le voievode Vasile Lupu confirme au vornic Vişan le droit de propriete sur quelques parties des villages de Lătăi et de Lăleşti, achetees â Marica et â Bej an a, descendantes de la familie de Gheorghie Gherghina. www.dacoromanica.ro LV 274. 31 marş 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â Simion Groze de Piciorogani et â Vasilie de Nelipeşti d’enqueter la plainte de Lucoci et du vornic Vişan contre la familie de Gherghineşti, pour une moitie du village de Lătăi. 275. 2 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu autorise â Neculai, le Silitrar, et â Gheorghiţă, fils de Corotuşco, de poseder quelques parties des villages de Cotiujeni et de Bârlinţi. 276. 5 avril 1644 (7152), Iaşi. Le temoignage concemant la vente d’une pârtie du village de Răciuleşti, sur Prut, par Ies descendants du vornic Oană. 277. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriei sur une pârtie du village de Tupilaţi, sur Moldova, district de Suceava, achetee â Catrina et â ses fils. 278. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de proprietd sur une pârtie du village de Mihăeşti, sur Moldova, district de Suceava, achetee aux fils de Părasca. 279. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voidvode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriete sur une pârtie du village de Tupilaţi, sur Moldova, district de Suceava, achetde â Mărica Brăioaie, fii le de Hilip. 280. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriete sur une pârtie du village de Tupilaţi, sur Moldova, district de Suceava, achetee â Ghervasie et â son frere, Dumitru. 281. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriete sur deux maisons du village de Porceşti, achetees â Ion Ciurea. 282. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriete sur quelques parties du village de Tupilaţi, district de Suceava, achetees â Irina et â ses fils et â Gligorcea Hadăr et â son fils. 283. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au vornic de gloată Neniul le droit de propriete sur quelques parties des villages de Hălăseni, district de Neamţ, de Roşiori, district de Cârligătura, et de Băloşeni. 284. . Măriica avec ses filles, Chelsiia et Odochiţa, vendent au vornic Costantin une pârtie du village de Căcăceni, district de Hârlău. 285. . Avram et Ies autres vendent au vornic Costantin certaines parties des villages de Cureni et de Gheţăoani, sur Miletin. 286. 8 avril 1644 (7152), Iaşi. Plusieurs boyards tdmoignent que le vornic Costantin a achete â Vasilie, fils de Condrea, quelques parties des villages de Ghiţăvoiani, de Cureni et de Căcăceni. 287. 10 avril 1644 (7152), Iaşi. Les moines Anton, Necoară et Ihnat vendent au vornic Costantin leur parties des villages de Ghiţăvoiani et de Căcăceni, avec emplacements de moulin sur Miletin, district de Hârlău. 288. . Le tdmoignage des moines Anton, Ihnat et Tiron concemant la vente au vornic Constantin d’une pârtie du village de Ghiţivaiani et de Căcăceni, avec emplacement de moulin sur Miletin, district de Hârlău. 289. 10 avril 1644 (7152), Iaşi. L’armenien Bacşa, son dpouse, Aşhatun et leur fils vendent au grand spătar Iordachi cinq/2/ci de vigne â Cotnari. 290. 12 avril 1644 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand logothete Toderaşco le droit de propridtd sur une pârtie du village de Bumboteşti, district de Iaşi, achetee â Ionaşco, fils de Nicoară, neveu de Titea, arridre-petit-fils de Dragotă. 291. 12 avril 1644 (7152), Iaşi. Gavrilaş et Dumitraşco Talpă temoignent qu’ils ont reţu du grand stolnic Toma une pârtie du village de Volcineţ, district d’Orhei, en echange des leur parties du village de Lăslăoani, district de Neamţ. 292. 14 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu ecrit â Pătraşco Boldescul d’enqueter tous les gens qui ont vendu le village de Scânteia aux moines du monastere de Bârnova. 293. 15 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de proprietd sur la seliştea de Lăslăoani, sur Cracău, district de Neamţ, â la suite du proc6s d’entre eux et le cupar Lupu. 294. 15 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriete sur le village de Hăjdeiani, sur Dubovăţ, district de Iaşi. LVI www.dacoromanica.ro 295. 15 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au grand stolnic Toma le droit de propriete sur une pârtie du village de Hăjdeiani, sur Dubovăţ, district de Iaşi, â la suite du proces avec Ies neveux de Griga. 296.15 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme â Simion Tricul le droit de propriete sur un terrain pour bâtir une maison du village d’Urdzici, district de Neamţ, achetd â Zbiarea, fils de Petrea. 297. 17 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au hatman et pârcălab de Suceava Gavril le droit de proiprietd sur plusieurs villages, â savoir: Epoteşti, district de Suceava, sur Topoliţa, avec emplacements des etangs et des moulins, Bălăneşti, deux parties des villages de Biceşti et de Vârtop, une moitie de village de Gocimani, sur la ruisseau d’Orbic, district de Neam(, Hieşti et Solon(eni, sur Tazlăul Sărat, district de Trotuş, Tătăraşi, sur Bârlad, district de Vaslui, Bulboci, sur le ruisseau de Căinări, district de Soroca, Corjouţi, sur Vilia, avec dtang et moulin, district de Hotin, Husieni, sur Jijia, district de Dorohoi, et Miclăuşeni, avec emplacement d’etang, du meme district. 298.17 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voidvode Vasile Lupu confirme au vornic de gloată Neniul le droit de propriete sur quelques parties du village de Câmiceni, district de Iaşi, achetees â Lepădat, â son epouse, Malanca, et aux autres. 299. 1644 (7152). Le grand vornic Ionaşco Cujbă et son epouse, Ileana, ont vendu au grand Iogothete Toderaşco une moitid du village de Cârsteşti, sur Moldova, district de Suceava. 300. 18 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au grand Iogothete Toderaşco le droit de propriete sur une moitie du village de Cârsteşti, sur Moldova, district de Suceava. 301. 18 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu avec rarcheveque et metropolite de Suceava, Varlaam, et Ies eveques de Roman, de Rădăuţi et de Huşi font don au monastere de Halchi, â cotd de Ţarigrad, d’un obroc annuel de 6 000 d’aspres. 302. 18 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au vornic de gloată Neniul le droit de propriete sur quelques parties du village de Hălăseni, district de Neamţ, achetees â Toderiţă de Muşeteşti. 303. 18 avril <1644 (7152)>, Adjud. Căprian, fils de Bacei, vend au şoltuz d’Adjud Petre, fils de Motco, la pârtie qui appartenait â sa tante, Ghinda, du village de Văcăreşti. 304. 20 avril 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme au vistiernic Gheorghe Roşea le droit de propriete sur une moitie du village de Zăvoieni, achetee â Mărica, l’epouse du vornic Tănase. 305. 24 avril 1644 (7152), Stroeşti. Grozav, frere d’Ihnatco, et sa niece, Măricuţa, vendent â Lupul Stroescul une moitie du village de Martineşti, district de Cernăuţi. 306. 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu autorise Lupul Stroescul de posseder une moitie du village de Martineşti, district de Cernăuţi, achetee de Grozav et de ses freres. 307. 25 avril 1644 (7152), Iaşi. Dochia Ciorboae fait don au pretre Zaharia d’un terrain du village de Şărbăneşti, en commemoration. 308. 30 avril 1644 (7152). Vasile, fils de Gavril, vend au cupeţ Pană sa pârtie du village de Cândeşti, district de Iaşi. 309. Mai 1644 (7152). Gheorghe, fils de Chirilă, vend â Mărozu Sturzăscu sa pârtie du village de Bolcoşăşti. 310. 2 mai 1644 (7152), Cruce. Le temoignage des paysans de Crucenii de Jos pour choisir la pârtie appartenante â Bârlădeanu du village de Cruce. 311. 3 mai 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand postelnic Iorga le droit de proprietd sur Ies villages de Ciureşti et d’Ungheni delimites par l’ordre princiare. 312. 3 mai <1644 (7152)>. Les grands boyards confirment que Toader Pârvul a rachetă le village de Soloninca Cotela d’Avram. 313. 4 mai 1644 (7152). Condrea, fils de Nastasia de Todereşti, vend â l’ancien pârcălab, Dabija, ses parties des villages de Todereşti et de Mihăileşti. 314. 6 mai 1644 (7152), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au căpitan Andronic Bogdan, fils du copiste Bogdan, et â ses parents Ie droit de propriete sur le village d’Ostăpceni, â cotă du bourg de Ştefâneşti, district de Dorohoi, et sur quelques parties du village de Stânceşti, district de Hârlău. www.dacoromanica.ro LVII 315. 9 mai 1644 (7152). Les neveux de Coste Scânteie vendent â l’orpailleur Andoca leur pârtie du village de Drăguşeni. 316. 9 mai 1644 (7152). Cârje, fils de Măriica, et ses cousins vendent â Porpailleur Andoca leur pârtie du village de Drăguşeni. 317. 9 mai 1644 (7152). Les neveux de Scânteie vendent â Andoca une pârtie du village de Drăguşeni. 318. 9 mai 1644 (7152). Pătraşco Boldescul vend â Andoca sa pârtie du village de Drăguşeni. 319. 9 mai 1644 (7152). Les neveux de Scânteie vendent â Andoca une pârtie du village de Drăguşeni. 320. 9 mai 1644 (7152). Les neveux de Nicoară, Andreiu et Isail, vendent â Andoca une pârtie du village de Drăguşeni. 321.10 mai 1644 (7152). Spiridon, le pretre du monastere d’Agapia, vend â Pătraşco Brut et â Nacul Brut terrains pour bâtir deux maisons dans le village de Năvrăpeşti. 322. 1642 (7150). Plusieurs boyards temoignent que Tudorina Purecioaia et ses filles, Anghelina et Solonca, ont vendu â Iuraşco Başotă certaines parties des villages de Dănceşti, de Porceşti et de Cuciulaţi, ainsi que quelques 6sclaves tziganes. 323. 18 mai 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme au grand vornic de Ţara de Sus le droit de propriei sur ses parties des villages de Bodeşti, de Cuciulaţi, de Dănceşti et de Porceşti, ainsi que sur quelques esclaves tziganes, achetes aux descendants de Başotă le vieux. 324. 20 mai 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au căpitan Ştefan de Dumbrăviţa le droit de propri&e sur ses parties du village de Torceşti. 325. 20 mai 1644 (7152), Iaşi. Le vornic de Preuteşti, Drăguş, et Toader de Stănislăveşti temoignent qu’ils ont delimite la pârtie du village d’Ungheni appartenant au diacre Larion de Răteşti. 326. juin 1644 (7152). Bălan de Sârbi, fils de Floarea, et d’autres, font don d’une pârtie du village de Sârbi â Postolache. 327. 3 juin 1644 (7152), Suceava. Le voievode Vasile Lupu dcrit aux pârcălabi de Neamţ, â la suite du procâs entre Cârstea et Pătraşco Boldescul, en ce qui concerne la vente du village de Scânteia. 328. 3 juin 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic Iorga le droit de propriete sur la seliştea de Milianca, district de Dorohoi. 329. 4 juin 1644 (7152), Suceava. Le voi'dvode Vasile Lupu confirme â Andoca et â son dpouse, Măricuţa, le droit de propriete sur une pârtie du village de Drăguşeni, situd sur le ruisseau de Stavnic, district de Vaslui, achetee â Pătraşco Boldescul et â ses parents. 330. 5 juin 1644 (7152), Suceava. Le voievode Vasile Lupu confirme au chantre prindere le droit de proprietd sur le village de Soloninca Cotela, district de Hotin, â la suite du proces entre lui et Avram de Lucăceni. 331. 1644 (7152) iunie 9. Dumitraşco de Bohăeşti, Pascal et Vasilie, les neveux de Ghidul de Prigorceni, vendent une pârtie du village de Prigorceni au logohtăte Racoviţă Cehan. 332. . Dumitraşco de Bohăeşti, Pascal et Vasilie, temoignent sur une dette du logothete Racoviţă Cehan. 333. 10 juin 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu ordonne â Gligorie de Săcuieni d’enqueter le proces entre les fils de Şoldăneasa et autres răzeşi du village de Şofrăceşti, en ce qui concerne la depense ndcessaire pour endiguer un dtang de ce village. 334. 10 juin 1644 (7152). Gligori Ţapul de Scânteia et d’autres vendent la pârtie appelee Căuceşti du village de Drăguşăni au pitar Andoca. 335. . L’ancien grand jitnicer Grama ldgue par testament quelques bucate des autres que son fils. 336.11 juin 1644 (7152), Suceava. Le grand jitnicer Grama fait don â son serviteur Petrea d’une moitie du village d’Epureni, district de Iaşi, pour l’aide accorde de celui-ci quand il a etd malade. 337. 11 juin 1644 (7152). Gligorie, fils de Bâlcoae, vend une moitie du village d’Oseşti, de Cneja, â Sava Ţopa. 338. 12 juin 1644 (7152), Suceava. Le voKvode Vasile Lupu confirme au copiste Strătulat Dobrenchi le droit de propriete sur une pârtie du village de Bălăceni, district de Suceava, reţue en dchange du copiste Toader Dohatco pour une pârtie du village de Cătămăreşti, district de Hârlău. LVIII www.dacoromanica.ro 339. 12 juin 1644 (7152), Suceava. Le voîdvode Vasile Lupu ordonne â Vuricar Borăleanul d’enqueter le litige entre le spătar Neculai Ureche et quelques răzeşi pour l’envahissement des confins de quelques parts du village de Holohoreni, district de Hotin. 340. 15 juin 1644 (7152), Suceava. Plusieurs boyards temoignent que le grand logothete Pătraşco Ciogolea est le propridtaire d’une pârtie du village de Bobeşti, sur Başeu, achetde au diacre Andreica du meme village. 341. 15 juin 1644 (7152). L’evdque de Huşi, Gheorghie Romăşcel, fait don â sa niece, Ileana, fille de l’ancien logothete Nebojatco, d’une pârtie du village de Cristeşti, sur la riviere de Moldova, district de Suceava. 342. 15 juin 1644 (7152), Suceava. L’epouse de l’ancien hatman Iuraşco Başotă vend au grand stolnic Toma ses parties du village de Porceşti, district de Neamţ, legudes par testament de son dpoux. 343. 15 juin 1644 (7152), Suceava. Les grands boyards temoignent pour l’autorite du stolnic Toma sur certaines parties du village de Porceşti, district de Neamţ, achetdes â Ifrosina, dpouse de l’ancien vistiernic Gheorghie Başotă. 344. . Le vornic de poartă Neaniul ecrit au voîdvode concemant l’dtablissement des confins des villages de Vlădeni, de Bulbucani et de Dănuţeni. 345.16 juin 1644 (7152), Suceava. Le voîdvode Vasile Lupu autorise Miron et ses freres, fils de Vasilii Volcinschi, de poseder une moitid du village de Volcineţ, district de Hotin. 346. 17 juin 1644 (7152), Suceava. Le voîdvode Vasile Lupu autorise Grăpina de village de Cerlina de posseder ses parties du village de Horbineşti, district de Hotin. . 347. 18 juin 1644 (7152), Suceava. Le voîdvode Vasile Lupu confirme â Toma le droit de propridtd sur les parties du village de Porceşti, achetdes d’Ifrosina, dpouse du defunt Iuraşco Başotă. 348. 20 juin 1644 (7152), la Metropolie . L’archeveque et metropolite de Suceava, Varlaam, avec les autres temoignent que le frere et le neveux du Varlaam ont vendu quelques parties des villages de Băiceni, d’Oncani et de Turbureni au vistiernic Iorga. 349. 21 juillet 44 (7<1>52)>. Le voîdvode Vasile Lupu confirme au grand logothete Toderaşco lanovici le droit de propridtd sur une moitid du village de Năneşti, sur la riviere de Moldova, district de Neamţ, achetde de Todosiia et des son fils. 350. 21 juin 1644 (7152), Suceava. Le voîdvode Vasile Lupu ecrit â Ionaşco de Pleşeşti d’enqueter un litige entre Aramă de Hreasca et le pretre Gheorghe de Petia. 351. 22 juin 1644 (7152), Iaşi. Le voîdvode Vasile Lupu ordonne â l’ancien pârcălab Onciul et â Gociul de Dorohoi de separer les parties du village de Săpoteni appartenantes â l’ancien logothete Pătraşco Ciogolea. 352. 23 juin . Cârstian, fils d’Avram, se fait tirer avec le pârcălab Toderaşco pour le payement de quelques maisons et d’autres du village de Soloninca Cotela. 353. 23 juin 1644 (7152), Suceava. Gulestana, l’armdnien de Suceava, l’dpouse de Necoară Nuradin, et ses fils vendent deux fălci de vigne â Cotnari au grand spătar Iordachi Cantacuzino. 354. 24 juin 1644 (7152). Le voîdvode Vasile Lupu ordonne â Vasilie Balşe et â Tomiţa de chercher dans les villages de Brăteni, de Hăneşti et de Dolniceni, district de Dorohoi. 355. 25 juin 1644 (7152), Suceava. Le voîdvode Vasile Lupu confirme â Marica et â ses fils, Ihnat et Simion, le droit de propriete sur une pârtie du village de Lăcina, district de Dorohoi, â la suite du jugement avec Ion, frere de l’ancien dveque de Rădăuţi, Evloghie. 356. 25 juin 1644 (7152). Le voîdvode Vasile Lupu confirme au spătărel Costantin, fils de Crăciun de Tăriceni, le droit de propridtd sur certaines parties des villages de Bârzeşti, de Buneşti et de Liudeşti â la suite du jugement avec les parents de Grozava, epouse d’Ionaşcu de Ţibăneşti. 357. . Ion de Lăcina exprime sur son lit de mort â son frdre, Vasilie, une moitid du village de Lăcina, avec dtangs et vecini. 358. 26 juin 1644 (7152), Suceava. Le voîdvode Vasile Lupu confirme aux descendants de l’ancien şetrar le droit de propridtd sur quelques parties du village de Draxini, â la suite du jugement avec les paysans du village de Slobozia Dracşanilor et avec Andronic Saca. 359. 28 juin 1644 (7152). Le voîdvode Vasile Lupu confirme â Ilie, fils de Cozma Bânzari, le droit de propridtd sur un terrain appeld Hrăjavca ou Poiana Gatcăi, achete aux fils d’Irina Şănţoaia. www.dacoromanica.ro LIX 360. 28 juin 1644 (7152). Acte de jugement du voi'evode Vasile Lupu concernant le litige entre Ies fils de Mălai et l’ancien pitar Vasili Cărăimanu pour la possession des parties du village de Brăteni, sur Başeu. district de Dorohoi. 361. 30 juin 1644 (7152), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Ghiorghie de Sălişte le droit de propriete sur un vecin qui a etait transfdre â son clos au temps du voi'evode Miron Barnovschi. 362. Juillet 1644 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu autorise l’ancien vistiernic Dumitru Buhuş, le grand spătar lordache , l’ancien pârcălab Costandin Stârce, Drăguşescul et Darie Stârce de posseder la seliştea de Hrimancăuţi, district de Hotin. 363. 1 juillet 1644 (7152), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic lorga le droit de propriete sur une moitie du village de Budzeni, district de Hârlău, achetee â l’arriere-petit-fils du douanier Matiaş. 364. 1 juillet 1644 (7152), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Dumitraşco, fils de Nicolai de Ghireni, le droit de propriete sur une pârtie du village de Miculinţi, â la suite du proces entre lui et Magda et Agahiia, arriere-petite-filles de Vucico. 365. 4 juillet 1644 (7152). L’acte de voi'evode Vasile Lupu pour le village de Răpezăşti. 366. 4 juillet 1644 (7152). L’acte de voi'dvode Vasile Lupu pour le village de Drăcşani. 367. 5 juillet 1644 (7152). Antimie vende â lonaş Aleuş une pârtie du village de Tăoşti, sur le ruisseau de Crasna. 368. 7 juillet 1644 (7152). Toader Echim vend â sa fille, Titiana, et â son gendre, Oncea, une maison situee dans le village de Turbăteşti, district de Cârligătura. 369. 7 juillet 1644 (7152), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au pârcălab de Hotin, Bălan, le droit de propriete sur une familie d’esclaves tziganes, achetee â l’ancien sulger Toma et â son dpouse, Aftimia, fille de l’ancien sulger Gavril. 370. 7 juillet 1644 (7152), Tuliceşti. Le douanier de Galaţi, Tudosă, achete une pârtie du village de Vorniceni aux neveux du pretre Ursul. 371. 10 juillet 1644 (7152), Boziiani. Le moine lfrim vend au grand paharnic Ghiorghie quelques parties du village de Giurcani. 372. 10 juillet 1644 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au diacre Vasilie Gorovei le droit de propriete sur une pârtie d’un village, achetee aux neveux de Sava Cucul. 373. 11 juillet 1644 (7152), Poiana Cârnului. Le grand medelnicer Vasilie Banul temoigne concernant l’enquete sur un terrain princier fait don des monasteres de Bisericani et de Pângăraţi, en precisant en meme temps Ies confins de la moitie de ce terrain qui appartient au monastere de Bisericani. 374. 11 juillet 1644 (7152), Poiana Cârnului. Le grand medelnicer Vasilie Banul temoigne concernant l’enquete sur terrain de branişte de la montagne, fait don des monasteres de Bisericani et de Pângăraţi, en precisant en meme temps Ies confins de la moitie de ce terrain qui appartient au monastere de Pângăraţi. 375. 13 juillet 1644 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu confirme aux descendants de Boris Braevici ses possessions des villages de Dumeni, district de Hotin, d’Epureni et d’Ungureni, district de Hârlău. 376. 14 juillet 1644 (7152), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu ordonne â Dumitraşcu Glod de chercher la plainte de l’ancien vornic Ursul Vartic, contre Ies fils de Toader Bârgău en ce qui concerne la possession d’une moitid du village d’Urseşti. 377. . Dumitraşcu Drule ecrit au grand logothete Toderaşcu lanovici concernant son enquete sur le village d’Urseşti. 378. 15 juillet 1644 (7152). Simion Slăvilă fait don au grand vistiernic Dumitru Buhuş de quelques esclaves tziganes. 379. 17 juillet 1644 (7152). La princesse Maria fait don avec losif du monastdre de Panaghia de Halchi d’un obroc annuel, en commemoration d’elle et de ses parents. 380. 18 juillet 1644 (7152), Suceava, lpatie Murguleţ s’est entendu avec son frere, Ştefan, en ce qui concerne quelques argents pourbâtir une maison. 381. 18 juillet 1644 (7152), Suceava. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien grand logothete Gavrilaş Mateiaş et â son fils le droit de propriete sur une pârtie du village de Cerlena Mică, rachetde â l’ancien comis Bălan â la suite d’un jugement. LX www.dacoromanica.ro 382. 18 juillet 1644 (7152), Suceava. Le voievode Vasile Lupu confirme ă Ionaşco de Vorona le droit de proprietd sur une pârtie du village de Vorona, â la suite du proces avec sa tante, Părasca, epouse d’Arbure, pour le payement d’une amende. 383. 20 juillet 1644 (7152). Eremia Murguleţ et son frere partagent leur heritage. 384. 25 juillet 1644 (7152). La copie d’un act serbe du voievode Vasile Lupu. 385. 27 juillet 1644 (7152), Suceava. Le voievode Vasile Lupu confirme au monastere de Raşca et aux villages de Vânători et de Bălţăteşti Ic domaine de la montagne. â la suite du proces avec le monastere de Pobrata. 386. 31 juillet 1644 (7152), Iaşi. Les grands boyards temoignent sur la possession de Toma grand vornic de Ţara de Sus de quelques parties des villages de Bodeşti et de la seliştea Dănceşti, district de Neam), achetdes de Hilip, de son epouse et de son fils, dcscendants de Başotă le vieux. 387. 31 juillet 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand vornic de Ţara de Sus le droit de proprietd sur quelques parties des villages de Bodeşti et de seliştea Dănceşti, district de Neam), achetees aux descendants de Başotă le vieux. 388. 1 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu autorise Pătraşco Ciogolea de posseder des parties du village de Pomârla qui ont ete la propriete du hatman Isac Balica. 389. 2 aout 1644 (7152). Le voievode Vasile Lupu confirme â Malici le droit de proprietd sur une pârtie du village de Cotela, â la suite du litige avec Severia Latiş et avec le neveu de celle-ci, Grigore. 390. . Nastasiia, fille de Gheorghie Duraleu, son frere, Sava, et autres parents vendent la pârtie de Marco du village de Turbăteşti â Oancea et â l’epouse de celui-ci, Ţitiana. 391. . Gheorghie Verga ecrit au voievode en ce qui concerne l’enquete dans le village de Turbăteşti pour le litige entre Corlat et Oancea. 392. 6 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme â Oancea le droit de propriete sur la pârtie de Marco du village de Turbăteşti, apres le jugement contre Vasilie Coriat. 393. 10 aout 1644 (7152), Iaşi. Iordachi, Apostol et Lupaşco, fils de Gae, font don jupânesei de Păscălina et â ses freres d’une pârtie du village de Ruşi, en echange d’une pârtie du village de Doljeşti. 394. 10 aout 1644 (7152). Le grand medetnicer Iuraşco Drace vend une pârtie du village de Mogoşeşti, district de Cernăuţi, â l’ancien grand logothete Gavrilaş . 395. 12 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au grand logothete Toderaşco Ianovici le droit de propriete sur une pârtie du village de Buniboteşti, achetee ă Ionaşco, fils de Nicoară. 396. (7152). L’acte du voievode Vasile Lupu pour le village de Jidani, district de Fălciu. 397. 12 aout 1644 (7152). L’ate de confirmation du voievode Vasile Lupu accorde au căpitan Macarie pour la possession d’une parties du village de Frijeni, achetee â Alexandra, epouse du vistiernic Pană. 398. 14 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu autorise les diacres Ştefan et Nechifor de posseder le foin fauche sans droit par le vistiernic Dumitru Buhuş de leur heritage du village de Gherghiceni. 399. 20 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu autorise le grand medelnicer Vasilie Banul de choisir les confins du monastere de Pângăraţi, du cote du monastere de Bisericani. 400. 22 aout 1644 (7152). Le grand medelnicer Vasilie Banul vend au grand douanier Profir le village d’Uşereşti, sur Prut, district de Lăpuşna. 401. 22 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme au postelnic Grigorie le droit de propridte sur les parties qu’il a achetdes dans les villages de Totoeşti, de Noureşti, de Berindieşti, de Micleşti et de Ruseni, et sur quelques vignes du bourg de Huşi. 402. 31 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme â Drăgancea, â Grozav et â ses parents le droit de propridtd sur une pârtie du village de Coţmăneşti, â la suite du proces contre les fils de Graur. 403. 31 aout 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu ordonne â un serviteur prindere d’enqueter le litige entre 1‘ancien vornic Dumitru et Ia fille du logothete Bogza pour une pârtie du village de Codăeşti. www.dacoromanica.ro LXI 404. (7153). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au logothete Gavrilaş le droit de propriâte sur parties du village de Căbiceni, qui ont ete donnees par le voi'evode Miron Barnovschi, et sur celles achetees â Uie Berciul. 405. (7153). Varlaam l’archeveque et mâtropolite de Suceava avec Anastasie, l’âveque de Roman, tâmoignent que Gavril Sălăgean et son âpouse, Nastasia, ont adopte leur niece, Măricuţa, fille d’lonaşco Poturul. 406. (7153). Pavai et son epouse, lrina, attestent qu’ils ont vendu au pretre Ambrosie une pârtie du village de Toscani. 407. (7153), Iaşi. Toader et ses fils, vendent au prâtre Gheorghi et au frere de celui-ci une pârtie du village de Soleşti. 408. (7153). Simion atteste qu’il a vendu sa pârtie du village de Luceşti au boyard lrimie et â l’epouse de celui-ci, Dochiţa. 409. (7153). Vasile, fils de Varvara, atteste qu’il a vendu sa pârtie du village de Şendreni au commerşant Gheorghe. 410. (7153). Gligorie de Corneşti, son epouse. Ileana, et leur fils attestent qu’ils ont vendu â Sava et â Mătei leur pârtie du village de Filipeşti. 411. <1644 septembrie 1 - 1645 august 31> 7153. Acsinie et ses fils vendent â Isac le vistiernic une pârtie du village de Hărăgeşti, sur Bârlad. 412. 1 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voivode Vasile Lupu confirme â Nechifor le droit de propriete sur une pârtie du village de Vâşteleşti, sur Bogdana, district de Tutova. 413. 1 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Micro le droit de propriete sur une pârtie du village de Dacani, district de Bârlad, â la suite du proces avec Ies fils de Costantin Şuşănăscul. 414. 3 septembre 1644 (7153), Roman. Vasile Moţoc d’Aldeşti atteste qu’il a vendu sa pârtie du village de Forăşti â Dumitraşco Cocriş. 415. 5 septembre <1643 (7151)>. Le moine Bogza tâmoigne que Mândrea de village de Ghieban fait don â son frere, Vuricar Dumitru, d’une pârtie du village de Todireşti, en commemoration des ses parents. 416. 5 septembre <1643 (7151)>. Mândrea de Ghieban fait don de son frere, Vuricar Dumitru de sa hoirie du village de Todireşti, avec emplacement d’etang et tout produit. 417. 5 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien vornic Dumitru le droit de propriete sur une pârtie du village de Todereşti, Iui faite don par Mândrea de Bibar(u, et sur Ies autres parties du meme village â la suite du entre lui et le prâtre Cârstea de Codăeşti, Vasilie Pleş et Ies fils du demier. 418. 5 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voi'âvode Vasile Lupu autorise Boldescu de citer en justice Sora, Mazilu et Vlasie, fille et fils de Hociungu, parce qu’ils ont vendu, sans avoir le droit, une pârtie du village de Popeşti. 419. 5 septembre 1644 (7153), Iaşi. Les grands boyards temoignent que le grand medelnicer Vasilie Banul a vendu ses parties d’hoirie et d’achat du village de Uşereşti, sur Prut, district de Lăpuşna, au grand douanier Profir. 420. 6 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voi'âvode Vasile Lupu confirme â Toader Văscan de Hurdeşti le droit de propriete sur une pârtie du village de Băzdăgani, district de Lăpuşna, â la suite du procâs avec Hariton de Chei. 421. 8 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voi'âvode Vasile Lupu ordonne au quelques serviteurs princiers de dâlimiter les parties qui appartiennent â I’ancien sulger Arapul du village de Petreşti, achetees â Toader Moţoc. 422. 10 septembre 1644 (7153). Avram et son âpouse, Aniţa, vendent â Luchian un verger situe au gue du Pânceşti. 423. 11 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voi'âvode Vasile Lupu ordonne au comis Furtuna de choisir au vornic Petriceico une pârtie du village de Misihăneşti, â la suite du jugement avec les frâres d’Avram Misihănescul et avec son neveu. 424. 11 septembre 1644 (7153), Ştefăneşti. Gheorghe, fils de Gândac, et sa sceur, Ursa, attestent qu’ils ont vendu la seliştea Hăneşti â Ştefan, fils de Giurgea, â la suite du partage des hoiries entre eux et leur freres. LXII www.dacoromanica.ro 425. 12 septembre 1644 (7153), laşi. Le voîdvode Vasile Lupu confirme â Agafia le droit de propridtd sur une moitie du village de Brăeşti, district de Hârlău, â la suite du partage entre elle et son frere, Vasile Brăescul, ainsi que sur une pârtie du village de Ciabrău, sur Prut, district de Hotin, achetde â Dumitra Zupcoae. 426. 12 septembre 1644 (7153). L’acte au voîevode Vasile Lupu pour Ies villages de Teişoara et de Nicşăni, district de Botoşani. 427.15 septembre 1644 (7153). Le voîevode Vasile Lupu ecrit âNeculai Mavrichi et â Gavril de Bogdăneşti en ce qui concerne Ies clairidres du spătar Buhuş. 428. 15 septembre 1644 (7153). Dumitraşcu et Vasilie, fils du vătav Costantin, font don â Dumitraşcu Urdzică de la pârtie du rucher situd au-dessus de Ghindău, qui a appartenu â son pdre, en dchange d’un cheval et une ruche. 429. 16 septembre 1644 (7153). Les grands boyards temoignent que Hrizea et son epouse, Vambula, font don au vornic de gloată Neniul d’une pârtie du village d’Ulmeni et d’une pârtie du village de Diiceni, sur Botna, district de Lăpuşna. 430. 18 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le voîdvode Vasile Lupu exempte de dâmes pour quelques sujets du Metropolie de Suceava. 431.18 septembre 1644 (7153), Iaşi. Le temoignage des grands boyards concemant l’echange des maisons situdes dans Târgul Nou de Iaşi entre le grand douanier Statie et Yuşer Grama. 432. 20 septembre 1644 (7153), Iaşi. Dumitraşco et sa soeur, Palaghia, les enfants de Nicoară Bantăş, vendent â Handoca et â son epouse, Măricuţa, leur parties du village de Drăguşeni. 433. 20 septembre 1644 (7153). Une Iettre du concile du monastere de Saint llie du cote de Suceava. 434. 23 septembre 1644 (7153). Le voîevode Vasile Lupu confirme au grand vistiernic Iorga le droit de propridtd sur une pârtie du village de Negreşti, sur Bârlad, district de Vaslui, achetee â Simion Băisanul et â son epouse, Anghelina. 435. 27 (7153). Plusieurs răzeşi tdmoignent -it ce qui concerne le litige entre le clucer Boul et les răzeşi du village de Negoeşti pour un terrain situd au terme des villages de Strâmbi et de Davideni. 436. 28 septembre 1644 (7153). Le voîevode Vasile Lupu confirme â l’eveque de Roman Evloghie le droit de propridtd sur un terrain du câte des villages de Faraoani et de Cleja, en indiquand les confins. 437. 4 octobre 1644 (7153), Iaşi. Gligorie Ţapul et son cousins, Gavril et Sora, attestent qu’ils ont vendu la pârtie de leur oncle, Ţapul de Drăguşeni, district de Vaslui, avec emplacement de moulin sur Stavnic, au boyard Andoca et â son dpouse, Măricuţa. 438. 8 octobre 1644 (7153). Le voîevode Vasile Lupu confirme une vente dans le village de Păniceşti, district de Iaşi. 439. 15 octobre 1644 (7153). Le voîevode Vasile Lupu confirme une vente dans le village de Păniceşti. 440. 15 octobre 1644 (7153), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu ordonne â Gheorghie Boţul de rafraîchir les marques du domaine qui appartient au monastere de Pângăraţi du village de Silişte. 441. . Le voîdvode Vasile Lupu autorise Ghiorghie Boţul d’dtablir les confins du village de Silişte, sur le ruisseau d’Almaşul Mic, en possession du monastdre de Pângăraţi. 442. 15 octobre 1644 (7153). Rohat, son epouse, Greaca, et leur fils attestent qu’ils ont vendu leur parties de la seliştea de Crânceni et de village de Tomceşti, sur Şiret â Dia et â son frere, Şerbul. 443. 23 octobre 1644 (7153), Iaşi. L’acte du voîevode Vasile Lupu pour deux parties du. village de Şofrăceşti. 444. 24 octobre 1644 (7153), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au vornic de gloată Vasilie Roşea le droit de propriete sur une pârtie du village de Brătuleni, district de Iaşi, achetde â Gârlea de Mărăşti et â ses enfants. 445. 28 octobre 1644 (7153), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au douanier Tudosie et â son dpouse, Aniţa, le droit de proprietd sur la pârtie d’Ursul du village de Vomiceni, achetde aux descendants d’Ursul. 446. 28 octobre 1644 (7153), Iaşi. Le voîdvode Vasile Lupu confirme au pretre Avrentie et â Vlasie de Buteşti le droit de propridtd sur un emplacement de moulin qui est situd dans le territoire de leur village, â la suite du jugement avec le village de Bănăşeni. www.dacoromanica.ro LXIII 447. 29 octobre 1644 (7153), Iaşi. Le logothete Gavrilaş fait don le village de Vancăuţi, district de Soroca, â son neveu, Vasilie. fils du spătar Iordache. 448. 10 novembre 1644 (7153), Iaşi. L’ancien logothâte Pătraşco Ciogolea atteste qu’il s’est entendu avec Pentelei Barbovschi concernant la possession d’une moitie du village de Puţureni, sur Olovăţ. 449. 17 novembre 1644 (7153). Le spătar Neculai Ureche atteste qu’il a vendu au grand vornic Grigore Ureche le village de Şcheia, sur Prut, district de Iaşi. 450. 17 novembre 1644 (7153). Le voi'evode Vasile Lupu confirme au grand vornic Grigore Ureche le droit de propriete sur le village de Şcheia, sur Prut, district de Iaşi, achete au spătar Neculai Ureche. 451. 19 novembre 1644 (7153), Iaşi. Le voîevode Vasile Lupu confirme au pretre Matei le droit de propriete sur le village de Ruseni, avec une moitie de moulin sur la riviâre de Vaslui, sur une moitid de la Clairere de Câmul, sur une moitie du village de Chiujdeni et sur une moitie d’un autre moulin sur Vaslui, apres le partage des hoiries de Vărvara et de Tudora entre leurs neveux et leurs arriere-petits-fils. 452. 20 novembre 1644 (7153). L’ordre du voi'evode Vasile Lupu pour le choix du territoire du village de Petreşti, du cote de Criveşti. 453. 21 novembre 1644 (7152), Miroslăveşti. L’ancien clucer Ştefan Boul juge le litige entre Nacul Brut de Năvrăpeşti et Samson de Dobruleşti pour quelques parties d’hoirie du village de Năvrăpeşti. 454. 22 novembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu confirme â l’ancien pretre Carp le droit de propriete sur un terrain pour bâtir une maison dans le bourg de Iaşi, â la suite du proces contre Pântea Ghigul. 455. 25 novembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Iacob et â son beau-frere, Ion, le droit de propriete sur une pârtie du village de Găgeşti, district de Fălciu. 456. 27 novembre 1644 (7152), Ştefăneşti. Ionaşco avec ses soeurs, Floarea et Todosia, Ies enfants d’Irina, vendent au căpitan Macri et â son epouse, Grăpina, une pârtie du village de Zubriceni. 457. 28 novembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Ionaşco et â son epouse, Mărica, ainsi qu’aux freres de celle-ci le droit de proprietd sur une moitie du village de Negreşti, sur Bârlad, district de Vaslui. 458. 28 novembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Căzacul, au aprod Apostol et aux autres le droit de propriete sur le village de Ghermăneşti, district d’Orhei, aprâs le proces contre Ştefan et son frfcres, Sidor et Isac. 459. 28 novembre 1644 (7152), laşi. Miron d’Iurghiceni fait don de sa pârtie du village d’Iurgliiceni, district de Hârlău, au vătav Cârstea du bourg de Iaşi, en commemoration de son fils, Obrejie. 460. 28 novembre 1644 (7153), Iaşi. Sora vend sa pârtie du village de Bumboteşti, district de Iaşi, au grand logothete Toderaşco . 461. 1 decembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Neculai et â Irimiica, fille de Marfa, ainsi qu’â leur parents, tous Ies petits-fils d’Ihnat, le droit de proprietd sur quelques parties des villages de Băliceni et de Zmeieni, sur Smila, district de Tutova. 462. 1 decembre 1644 (7152). Le voi'evode Vasile Lupu confirme aux descendants de Boris Braevici le droit de propriete sur une moitie du village de Brăeşti, apres le jugement avec Grigore Arbore, Neculai Măteeşescul et avec Ciurlic. 463. 2 decembre 1644 (7152), Iaşi. Nastea, fille' d’Antimia, vend sa pârtie du village de Petreşti au boyard Andoca et â l’dpouse de celui-ci, Măricuţa. 464. 12 dâcembre 1644 (7152), laşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â l’ancien armaş Ştefan Moimăscul le droit de propriete sur d’emplacement du village de Bărboşi, avec pre, â la suite du jugement avec Cârstea, Miron, Vasilie et leur parents. 465. 12 dâcembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme au cămăraş Vasilie Corlat le droit de proprietd sur une vigne avec jardins, rucher et temnic, achetd aux enfants de Durilă. 466. 18 dâcembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'evode Vasile Lupu confirme â Isac de Dumeni et â son fils le droit de propridtd sur quelques parties des villages de Dumeni, sur Jijia, et de Plopeni, sur Iubăneasa, district de Dorohoi, achetees au grand vornic de Ţara de Sus, Petriceico. de Petrica. fils d’Isaia. ainsi que au Căzacul, fils du comis Gheorghie. LXIV www.dacoromanica.ro 467. . Drăgan, Bălan et leur sceur, tous Ies enfants de Nechita, neveux de Drăghici, vendent leur pârtie du village de Năvrăpeşti â Nacul Brut. 468. . Vasilie, fils de Fârtat, vend sa pârtie du village de Năvrăpeşti â Nacul Brut. 469. . L’ăveque du monastâre d’Agapia atteste qu’il a vendu sa hoirie du village de Năvrăpeşti â Pătraşco Brut et â Nacul Brut. 470. 20 decembre 1644 (7152), Iaşi. Le voi'dvode Vasile Lupu confirme â Nacul Brut le droit de propridtd sur quelquels parties d’hoirie du village de Năvrăpeşti. 471. 20 decembre 1644 (7152), Iaşi. Le voievode Vasile Lupu confirme â l’ancien sulger Dumitraşco le droit de propriăte sur quelques parties du village de Buciumi, sur Şiret, district de Tecuci, achetdes â Vasilie de Ionăşeşti, aux fils de Ion Bueban et aux autres. 472. 20 decembre 1644 (7152), Iaşi. Le votevode Vasile Lupu confirme â Vasile Fugle le droit de proprietd sur une pârtie du village de Lăzoreni, sur Jijia, achetde â Ştefan fils d’Ignat. 473. 29 decembre 1644 (7152). Cozmiţă et son dpouse, Irina, attestent qu’ils ont vendu au grand jitnicer Isari le tzigan Nichita, fils de Condrea. 474. 29 decembre 1644 (7152), Iaşi. Petre Micicoiu atteste qu’il a vendu â Irimia, fils de Cârstian, une pârtie du village de Văcăreşti, achetde â Căprian, fils de Bacea. 475. 30 decembre 1644 (7152). Macsin Drăgan et son Ipouse, Mariica, attestent qu’ils ont vendu â Ionaşco et â Rusul, Ies fils de Petrea, un terrain qui s’appelle Aluniş. www.dacoromanica.ro LXV DOCUMENTS DOUTEUX A. 9 avril 1644 (7152), Iaşi. Le voivode Vasile Lupu fait don au jitnicer Marco du village de Bubuiugi, sur Bâc, district d’Orhei, de deux filei de vigne â Cotnari et de quelques tzigans. B. 30 septembre 1644 (7153). Le voievode Vasile Lupu confirme â Nicoară le droit de propridtd sur une pârtie du village de Martineşti, district d’Orhei, achetde â Gligorie â l’dpoque du voîdvode Radu Mihnea, â la suite du jugement avec Gligoroaia et Maria Vetroaia. C. 2 novembre 1644 (7153), Iaşi. Le vo'idvode Vasile Lupu confirme â l’ancien grand logothete Gavril Mătiaş le droit de propriei sur le village de Dinesăuca, sur Prut, district de Cernăuţi, avec dtangs. DOCUMENTS FAUX I. Marş 1643 (7151), Iaşi. Le voivode Vasile Lupu confirme â Gavrilaş, fils du vornic Vasilie Tăbârţă, le droit de propriete sur une moitid du village de Purceleşti, district de Suceava. II. 10 avril 1643 (7151). Gligorici de Soloveţ vend sa hoirie du village du meme village, avec tout produit, â Gligoraşco et â Nădăbaico de Soloveţ. III. 15 mai 1643 (7151), Iaşi. Chirilă de Popeşti tdmoigne que sa tante, Crăciuna, fait don de lui ses parties des villages de Popeşti et de Botoiu, en commemoration. IV. 21 juillet 1643 (7151), Iaşi. L’acte du vol'dvode Vasile Lupu concemant Ies limites du village de Sacaluşeşti, accordd au monast6re de Pângăraţi, et fait don de ce monastere par le spătar Gheorghie . V. 4 juin 1644 (7152), Iaşi. Le voivode Vasile Lupu ordonne â Vasilie Moţoc d’enqueter le litige entre Pătraşco Boldescul et le grand stolnic Toma Cantacuzino, en ce qui concerne la possession de certains vecini du village de Răpegeşti. VI. 25 juin . Măria, fille de Bogdan, vend â Ionaşcu, fils de Foarea, sa pârtie du village de Sârbi. VII. 24 juin . Le şoltuz Ioniţă avec 12 părgari de Bârlad attestent qu’Apostolache a vendu â Ionaşcu Flori sa pârtie du village de Sârbi. LXVI www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 <1643> Intr-o gramată a gospodarului moldovenesc, Vasilie voievod, din anul 1643, moşia (pământul) ce se află astăzi în stăpânirea monăstirei1, situată în vecinătate cu pământul satului Sănătăuca, se numeşte „Japca”, iar cel numit astăzi „Sănătăuca” se chiamâ „Păduche”. După Visarion Puiu, însemnări, p. 263. Menţiune într-un memoriu din 1820 decembrie 21. 1 Este vorba despre m-rea Japca, din fostul ţinut al Iaşilor, în Basarabia. 2 1643 (7151) ianuarie 4, Iaşi f Adecă eu, Ileana, giupâneasa lui Cujbă ce au fostu vornic mare, fata Onciului Moţoc, nepoata lui Ion Moţoc ce au fostu vornic mare, scriu1 şi mărturisescu însămă pre men(e) cu cest zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit(ă), nici împresurară), am vândut a mea direaptă ocin(ă) şi moşie, din uric ce au avut moşul mieu, Ion Moţoc vornicul de la Alexandru vodă, noaoBHNd ceao IllKOBtNÎH2, ce sintu pre Jijiia, în ţinutul Hârlăului, cu mori în Jijiia, şi cu curţi şi cu pivniţ(e); ceaste le-am făcut eu cu giupânu-mieu, cu Cujbă vornicul. Ceast(ă) o am vândut dumisal(e) văru-mieu, lui Gheorghie Moţoc vornicul, ficiorul lui Toader Moţoc, aşijder(e) nepot lui Moţoc vornicul, ce mai sus scriem, dereptu doao sute şi cindzăci de taleri, ban(i) bun(i). Şi aşijdere i-am vândut iarăş(i) dumisal(e), văru-mieu, lui Gheorghie Moţoc vornicul, nişti părţi de ocin(ă) din sat din Broşten(i), unde au fostu Târgul Broştei, în ţinutul Iaşilor, din a treia parte de sat giumătate, partea de mijloc, şi iarăş(i) a cincea parte din partea den gios, cu loc de moară în Jijiia şi cu tot venitul; acestea le-am vândut, dereptu o sută de taleri de argintu. Ce acestea părţi ne-au fostu noao cumpărătur(ă) depreună cu giupânu-mieu, cu vornicul Cujbă, de la Vas(i)lie Broască, şi Bilaş, şi Nacul şi sora lor, Antimiia, feciori Măricăi, şi de la Nastasiia şi Tudosiia, fetel(e) popei lui Ştefan Broscă, şi de la Chireana, fata popei, lui Hilip. Derepta aceia, să-i fie dumisale ocin(ă) şi cumpărătur(ă), în veci, şi să-<ş>3i facă şi direse domneşti. Şi altu nime să nu s(e) amestece. Şi eu, Dumitraşco, am scris să s(e) ştie. Y Mc, , Ai(t)c(A)ua rEN(ipîe) X <4>. www.dacoromanica.ro 1 : t Zapis de la Cujboie vorniceasa, pre Iacoben(i) h ua EpciţittiHH4. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Sf. loan Zlataust, XV11/5.6. Orig., hârtie difolio (30,5 x 21 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri, sigiliu inelar octogonal, aplicat în fum, neclar. Cu o copie din sec. al XVlll-lea. Idem, Documente istorice (fost Bibi. Acad. Rom.), DCCCLXXXIII/78 (rez., numai cu văleatul, într-un perilipsis de documente ale moşiilor Broşteni şi Glodeni, dintr-o hotamică din 1834 decembrie 15). Arh. Naţionale Iaşi, Anaforale, nr. 23, f. 100 (rez. dezv.); idem, Documente, DCXIX/11 (rez. dezv.); ibidem, DCLIV/21 (rez. dezv.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/2 (xerocopie după orig. şi după copia din sec. al XVIII-lea). EDIŢII: Hăjdeu, Arch. Ist., 1.1, 2, p. 20-21, nr. 289 (orig., cu data de zi: 14); Catalog, II, nr. 1651, p. 333 (rez. după orig.). 1 Jumătate de sat Iacobdnii”. 2 Slova 8, corectată din 8, de la cuvântul „scriem”, iar slova m a rămas suprascrisă. 3 Omis. 4 „şi pe Broştdnii”. 3 1643 (7151) ianuarie 8 Adică eu, Ionaşco Ciorte călugărul, ce-m(i) iaste numele din călugărie Io(a)chim, din sat din Ciorteşti, scriu şi mărturisăscu cu cest zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici asuprit, m-am închinat sfintei măn(ă)stiri Golăi, din tărgu din Iaş(i), cu tot ce am eu agonisită la bătrâneţile mele, şi am dat sfintei mănăstiri partea mea de ocenă, câtă să va alege despre alţi fraţi ai miei, din sat din Ciorteşti, din vatra satului, cu case gata ce am făcut eu însumi, fără alţi fraţi ai miei, şi cu pomeţ(i) ce am făcut eu la casa mea. Aceste toate le-am dat şi le-am închinat sfintei mănăstiri ce mai sus scrie, Golăe, numai până voi fi eu viu să mă hrănescu şi eu pre acel locu, iar după săvârşenie mea să fie a sfintei mănăstiri, cu tot venitul. Aşijdere şi bucate ce vor rămâne pre urma mea, şi dobitoc, şi niscar(i) bănişori şi altă ce va fi, tot să fie a sfintei mănăstiri, iar din fraţii miei sau din ruda mea să nu s(e) amestece nime, iar de va vre cineva să strice această tocmeală, să fie neiertat de Dumnezău, şi de Preacurata Maică şi de toţi Svinţii, amin. . 25 Mc, k(Y) «t(0 *3pH4 <7151/1643> rîH(apHO ff <8>. Eu, Şaidir uricar, am scris, căci au grăit el singur cu rostul său cătră mine şi au mărturisit într-acesta chip, cum mai sus scriem şi au zis că nu ştie iscăli . Bibi. Academiei Române, Manuscrise, nr. 13 (Condica m-rii Bărboi), f. 605 (Ciorteştii la ţinutul Vasluiului, nr. 1). Copie. 1 1 Urmează, într-un octogon, menţiunea: „pe(cete)”. 2 www.dacoromanica.ro 4 1643 (7151) ianuarie 9, Iaşi f Hu> Bachaîe eoeeoaa, B(o)*iio ai(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(A)pi> 3eA»*H Mwaaakckoh. II(h)uieai r(o)cn(o)ACTB(o) mh BOdtpwH r(«)cn(o)ACTB(o) mh $opTVNd ehe komhc, n'hpK'hAAE wt HtMuy1. Dau-ţ(i) ştire că domnii mele s-au jeluit şi s-au pârât de faţ(ă) Bechea cu Ion de Ciumăleşti pentr-o iap(ă), ce au dzis Bechea că au cumpărat de la Ştefan şi de la Istratie, iar Ion au dzis că nu o au cumpărat, ce o ţine Bechea far(ă) ispravă. Pentr-aceia, să socoteşti dumiia ta, de va avea Bechea doă1 mărturii cum o au cumpărat de la acei oameni, să-ş(i) ţie Bechea iapa şi să nu dea lui Ion nemic şi de aceasta pâră să nu să mai pârască. Toe nmuEM. V Mc, *3pHd <7151/1643>, fli(t)c(V)iu rEH(apîE) "o <9>. f Caam r(o)cn(o)A(H)mi pem(e). : f Cartea cu ...2 iapa de la...3. Arh. Naţionale Bucureşti, Documente istorice (fost Bibi. Acad. Rom.), CXVI/120. Orig. hârtie (30,5 x 21,5 cm), lipsă o parte din dreapta jos. Inst. de Ist. „A.D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/4 (foto. după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Surete, III, p. 198-199, nr. 118 (orig., după Ms. Surete, VIII, 367, cu data de zi: 4). 1 Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem domnia mea boierului domniei mele Fortuna fost comis, pârcălab de Neamţ. 2 „doă”, adăugat deasupra rândului, cu altă cerneală. 3 Neclar. 5 1643 (7151) ianuarie 12, Iaşi f Ce «CE0 Albi, rAEpHAAUl BEAHKÎH AWr(o)$(E)T, H ToAEpAUJKO BEAHKÎH AEOpNHK ^OAHtH 3EMAH, H ToA^Ep IlETpHUtHKO BEAHKÎH ABOpHHK TopUtH 3EMAH, H TaePHA TETAIAH H npiK'hAAE CttuABCKOH, H &ptKE BEA CflVTAp, H rHWprÎE BEA HAU1HHK, H lOpAAKÎE BEA BHCTIApHHK, H ToAIA BEA CTOAHHK, H TpAMA BEA JKHTNHHApH, H ThKA BhlB UJETpAp, H IIvrpAIUKO ‘IorOAM EhlB UJETpAp, H PbK0BHU,H llEXAH BTOpH AU>r(o)$(E)T, H rEU>prHU,H IJ1e$AH TpETÎH AU>r(o)$(E)T H HwHIUJKVU.H nOCTEAHHK, H BaCHAÎE PoUJKA ABOpHHK, H KoCTAHTHH MorOAA ABOpHHK, H TEUiprlE H'hBp'hn'hCKVA ABOpHHK, H IIaBTiA AaBOTI, H ^pAHAAţHp1 H KoCTAHTHH AE0pHHU,H rAOTNÎH H HNNH)( EOAtpH WT ^BOp r(o)cil(o)A(H)H‘h ErO A|(h)a(o)ct(h), nHUlEAI H CB1îa(h)tEACTB1$HM Ch CHM HAIUHM nHCAHÎE KAKO npÎHAE npMA HAAIH HAtHA, KHtrHHt HwHAUIKOBH KV’XE'h ABOpHHK BHB, AOMKA www.dacoromanica.ro 3 QhMIOA AIoILUIK, Bh8kA HuIAH AloIlOK AEOpHHK, 3A EH A«BpA BOAt, H npOAAAA CBOE npABAA UITh(h)hA H AtAn(H)nd, UIT EH npABArO fylHKA, HTO HMAA AtA EH, HuiAH AloIlOK AEOpHHK UIT flAE^AHAph BOEBOAA, nOAOEHHA CEAO MKOEtHÎH, MTO HA XChKHA, 8 b(o)aOCT XphAhV’CKOMV, ch mahh(h) TOTObCh) HA ptll,A ÎKhîkhia, h Ch ABOpOBE H Ch nHBHHllH, MTO UIHA ChTBOpHAO) KVflHCi Ch flAH EH, HuiHAIllKO KVKEh AEOpHHK. Ta UIHA npOAAA^A) EpATAHHMEBE2 EH, npÎBTEAlO HAUIEMV, TEUiprÎE Aloll,OK AEOpHHK, c(hl)Ht ToAAEp Aloll,OK, THk(e) BHVK HuIH A1oU,OK AEOpHHK EhlB, pAAÎ AEt CTO H REt(h) AECtT TAAEpH CpEEphHHX. H UIT TOM, TAKOKAEpE npÎHAOUlE nptA HAMH KHtTHHt HrttHA aeophhhac(a), aohka GDhhioa A1oU,ok, ehv3 Huih(a) AIoUok abophhk, no eh AOEpAr(o) BOAA, H npOAiA^) CBOA npABA UITh(h)hA H KV'nEIKHA, MTO UIHA HMAA KVT1HO Ch I1AH EH, KVlKEh AEOpHHK, UIT HUIHCOK 3A KVnEKHO MTO UIHH HMAAH uit rCo)cn(o)A(H)Hh Er(o) m(h)a(o)ct(h), Bachaîe boeboaa, uit tpetaa mact, UIT CEAO BpOiptHÎH, IIOAOBHHA, CptAHAA MACT, HTO HA 2KHMCÎA, 8 e(o)aOCt(8) McKOH, H TH)k(e) nETAA IIACT UIT TOr(o) CEAO, HHJKHAA MACT, Ch EpV*A 3A MAHH HA ptll,A ShIKÎB; IITO THX MACTH 3A UITh(h)hH EHAO HM npABA KV’nEMCHA UIT BACHAÎE BpOCKh, H UIT EpATÎBX Ero, BhAAUI H Hak8a, H CECTpA HX, AhTHMÎB, c(u)hoeh4 AIaphkh, h thjk(e) uit HactacTb h T8aocîb, AhipH non(8) I|Je$ah BpOBCKh5, H UIT KHptHA, AOHKA non(8) XHAHn, BhCH BHVUH H nptWHVUH non(8) BpoBCKh5, paaî ea(ha) cto h aec^t aevkobh. Ta uiha npoAAAA thmc(e) npÎBTEAlO HAU1E BHUj(e) nHCAHHAr(o), TEUiprHE AloIlOK AEOpHHK, pAAI EAHA CTO TAAEpH epEEHHX- H BhCTAA Ct Er(o) m(h)a(o)ct(h), TEUipnE AloU,OK AEOpHHK, H flrtATHA 8cE HCnAhHA THX n(H)N(t)sH KHU|(e) nHCAHH, TH TAAEpH CpEEHHX, Eh pVKH HHtrHHt HAtHhl, UIT nptA BhCHMH HAMH. HHO MH, BKO ^BHAtXOM HX AOBpOBOAHOE TOKME*(e) H nAhHOE 3AnAAT8, A MH H UIT HAC ELpEttO) ChTBOpHX«M Em8 CÎB h(a)|11E nHCAHlE, EHTÎ Ero m(h)a(o)ct(h) 3A BtpHOCTH. H, HA BEAHKAA Ktp* H KptnOCT, nOCTABHXOM h(a)|11E HEMAt(h) H Ch h(a)u!E p*KH nOAnHCAXOM Kh chm8 hcthhhoaiv ahct8 h(a)uiem8. H HAptAEHÎE UTO UIHH HMAAH 3A KVnEKHA HA T%X HACTH UIT BpOiptH(H) E4JE*(e) AAa(a) Bh pVKH TEUiprÎEBH AloU,OK. H as, ^<8mhtpawko, nncAA, shath ct>6. J5 Mc, Eh A(t)TO ^(3pHA, M(t)c(A)U,A TEhOpÎe), eT a(k)h(h). Tabpha fllhCTBiu b>3ea Aoro$0)T . fl3, ToAEpAIUKO BEA AEOpHHK, HCKAA . (I3, IlETpHHAHKO BEA EUipHHK, HCKAA . Taepha xet(^h) . TEUiprHE BEA nh(xOp(NH)K . H3, lOpAAKÎE BEA BHCt(aPHHk) . 4 www.dacoromanica.ro 03, nvrpdUJKO Morortt B(hi)B Awr(o)$(E)T . 03, ToflIA nOCTEANHK, BEA CTOANHK . ThKA UJETpAp BHE 7. TpAMA BEA KHT(NHi|A)p . PtKOBHLfh llEXAN AWr(o)^0)T . 03, THwprH 1{1e$ah AWr(o)^(E)T, HCKAA . 03, &ACHAÎE PoUIKA EOpHHK . 03, IlABIiA 0AB9T'h \BOpNHK . 03, Koctanthn lIoroAt . f Iată dar noi, Gavrilaş mare logofăt, şi Toderaşco mare vornic de Ţara de Jos, şi Toader Petriceico mare vornic de Ţara de Sus, şi Gavril hatman şi pârcălab de Suceava, şi Ureche mare spătar, şi Gheorghe mare ceaşnic, şi Iordache mare vistier, şi Toma mare stolnic, şi Grama mare jitnicer, şi Ghica fost şetrar, şi Pătraşco Ciogolea fost şetrar, şi Racoviţă Cehan logofăt al doilea, şi Gheorghiţă Ştefan logofăt al treilea, şi Ionăşcuţă postelnic, şi Vasilie Roşea vornic, şi Costantin Ciogolea vornic, şi Gheorghie Năvrăpăscul vornic, şi Pavăl Albotă, şi Drandafir1, şi Costantin vornici de gloată şi alţi boieri de la Curtea milostivirii sale domnul, scriem şi mărturisim cu această scrisoare a noastră că a venit înaintea noastră Ileana, cneaghina lui Ionaşco Cujbă fost vornic, fiica lui Onciul Moţoc, nepoata lui Ioan Moţoc vornic, de bună voia ei, şi a vândut sa ocină şi dedină, din uricul ei drept, pe care l-a avut bunicul ei, Ioan Moţoc vornic, de la Alexandru voievod, jumătate din satul Iacobeni, ce este pe Jijia, în ţinutul Hârlău, cu mori gata pe râul Jijia şi cu curţi şi cu pivniţe, pe care le-a făcut împreună cu panul ei, Ionaşco Cujbă vornic. Pe aceasta ea a vândut-o nepotului2 ei, prietenului nostru, Gheorghe Moţoc vornic, fiul lui Toader Moţoc, de asemenea nepotul lui Ion Moţoc fost vornic, pentru două sute şi cincizeci de taleri de argint. Şi la aceasta, iarăşi a venit înaintea noastră cneaghina Ileana vorniceasa, fiica lui Onciul Moţoc, nepoata lui Ion Moţoc vornic, de bună voia ei, şi a vândut dreapta sa ocină şi cumpărătură, pe care ea a avut-o împreună cu panul ei, Cujbă vornic, din ispisoc de cumpărătură pe care ei l-au avut de la milostivirea sa, domnul Vasilie voievod, jumătate din a treia parte din satul Broştenii, partea din mijloc, ce este pe Jijia, în ţinutul Iaşi, şi de asemenea, a cincea parte din acelaşi sat, partea de jos, cu vad de moară pe răul Dzijia; care aceste părţi de ocină le-au fost lor dreaptă cumpărătură de la Vasilie Broscă şi de la fraţii lui, Bilaş şi Nacul, şi sora lor, Antimia, fiii Maricăi, şi de asemenea de la Nastasia şi Tudosia, fiicele popii Ştefan Broiască5, şi de la Chireana, fiica popii Hilip, toţi nepoţii şi strănepoţii popii Broiască5, pentru o sută şi zece lei. Pe aceasta ea a vândut-o, de asemenea, prietenului nostru mai sus scris, Gheorghie Moţoc vornic, pentru o sută de taleri de argint. Şi s-a sculat milostivirea sa, Gheorghie Moţoc vornic, şi a plătit totul deplin, acei bani mai sus scrisşi, 350 de taleri de argint, în mâinile cneaghinei Ileana, dinaintea noastră a tuturor. www.dacoromanica.ro 5 Deci noi, dacă am văzut tocmeala lor de bună voie şi plata deplină, iar noi şi de la noi încă i-am făcut această scrisoare a noastră să-i fie milostivirii sale de credinţă. Şi, pentru mai mare credinţă şi putere, am pus peceţile noastre şi cu mâinile noastre am subscris la această adevărată carte a noastră. Şi dresele de cumpărătură pe care ei le-au avut pe aceste părţi de ocină de la Broşteni, încă le-a dat în mâinile lui Gheorghie Moţoc. Şi eu, Dumitraşco, am scris, să se ştie. La Iaşi, în anul 7151 <1643>, luna ianuarie, 12 zile. Gavril Mătiaş mare logofăt . Eu, Toderaşco mare vornic, am iscălit . Eu, Petriceico mare vornic, am iscălit . Gavril hatman . Georghie vel paharnic . Eu, Iordachie mare vistiernic . Eu, Pătraşco Ciogolea fost logofăt . Eu, Toma postelnic vel stolnic . Ghica fost şetrar 1 2 3 4 5 6 7. . Răcoviţă Cehan logofăt . Eu, Ghiorghi Şefan logofăt, am iscălit . Eu, Vasilie Roşea vornic . Eu, Pavăl Albotă vornic . Eu, Costantin Ciogolea. : f Zapis pre Iacobeni, de la vândzător <şi una mai târzie>: f Zapis pe Iacobeni, să s(e) ştie. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Zlataust, XVII/9. Orig., hârtie difolio (44 x 29 cm), filigran, rupt la îndoituri, un sigiliu inelar ocotogonal, aplicat în fum, al lui Ghica fost şetrar, având în câmp doi lei rampanţi, care susţin o cruce, iar în partea superioară, literele TK [Ghica], Cu o trad. de Procopie dascăl şi uricar, din 7275 <1766> septembrie 16; (ibidem, XXVII/10). Arh. Naţionale Iaşi, Documente, DXLIX/53 (rez.); idem, Anaforale, nr. 65 r., f. 133 v-134 r. (rez.); idem, Divanul Domnesc, Tr. 880, op. 1005, dos. 60, f. 21 şi 48 (rezumate). Inst. de Istorie „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/5 (xerocopie după orig. şi după trad. din 1766 septembrie 16). EDIŢII: Catalog, II, nr. 1652, p. 133 (rez. după orig.). 1 Greşit, pentru TpâHAâ+Hp. 2 într-un singur doc., nr. 2, apare Gheorghe Moţoc ca fiind văr al Ilenei, soţia lui Ionaşco Cujbă vornic. 3 Rupt. 4 Slova c, scrisă deasupra rândului. 5 Greşit, pentru Epojcirh. 6 Şters în xerocopie, completat după transcrierea făcută de Constantin Cihodaru. 7 Sigiliu inelar. 6 www.dacoromanica.ro 6 1643 (7151) ianuarie 12, Iaşi t Hw BaCHaIE BOEBOAA, B(o)»CÎIO A|(h)a(o)cTÎIO, r(o)cn(o)A(d)p'h 3eaiah AIwAAABCKOH. ©5k(e) npÎHAOUIE npAA HAAIH H npAA BICHAIH NAI1IHAIH AIWAAABCKHAIH EOAtpH, BEAHKHAIH H AIAAHAIH, HaANA, KHtrHHt HwHAUIKO KVOKEh EhIBIllÎH BEA AEOpHHK, AOMKA ©HHIOA AI0U.WK, BN&KA HwH AIoIIOK AEOpHHK EHB, no EH AOEpAA BOAA, HEKHAI HEnOHVMAEHA A HH npHCEAOBANA, H npOAAAA CBOA npABA WTn(h)hA H AtAH(H)HA, WT EH npABAr(o) SpHKA, 4TO HAIAA A^A EH, HwH AIoUOK AEOpHHK, 3A KmEMCHAA WT flAE^AHApt BOEBOAA H WT HHHJf r(o)cn(o)A(A)pÎE/H npAJKAE HAC EhlBlUÎH, nOAOBHHA CEA» IflKOEtNH, MTO HA ShJKHA, 6 B(o)AOCT Xp'hA'hVCKOAltt, Ch AIAHHH HA ptU,A ShîKHIO H Ch AEOpOBE TOTOBH, 4TO WHA ChTBOpHAH1 TtX AIAHh(h) H Ch TtX AEOpOBE Km HO Ch n(A)HV EH, K^JBE-h ABOpHHK. Ta WHA IIPOAAa(a) EPATAHHm(e)bE EH, EOAtpHH haui, TEwprlE AAoii,ok AEOpHHK, c(u)ni Toaaep AIoiiok, thjk(e) bhSk Hwah AIoUOK EHB AEOpHHK, pAAÎ ABA CTO H REt(h) AECtT TAAEpH CpEEptNHX- H WT TOAI, THJk(e) npÎHAE npAA HAAIH H lipAA HAU1HAIH EOAtpH, TH)k(e) HAtHA, KHtrHHt KV’JKE'h AEOpHHK, no EH AOEpA BOAA, HEKHAI HEIIOH^JKAEHA A HH npHCEAOBAHA, H npOAAA(A) CBOA (îpABA WTn(h)nA H KVHEMHA, 4TO WHA HAIAA KVnHO Ch flAH EH EhIUlO) I1HCAH, HwHAUIKO Kr>KEh AEOpHHK, WT HCIIHCOK 3A KV^IIESKHA MTO WHH HAIAAH WT CilH r(o)cn(o)ACTB(o) AIH, WT TpETAA HACT, WT CEAO BpOiptHÎH, nOAOBHHA, CpAAHAA 4ACT, TAE EhlA Tpir ÎKaEÎH, 6 b(o)aOCT McRATO, C-h Altcr(o) 3A AIAHh(h) HA ptll,A ÎKHttilO, H TH*(e) flETAA HACT WT Tor(o) CEAO BpOiptHÎH, HHJKHA 4ACT, TH)k(e) Ch BpVA 3A AIAHh(h) HA STjkTiO, H Ch BEC npHXOA. Ta WHH npOAAAH3 TAKOMAEpE EPATAHAH4(e)bE EH, EOAtpHHV HAUI, TEWprlE A1oU,WK ABOpHHK, pAAÎ EANA CTO TAAEpH CpEEp-hHHX- H EhCTAA CA EOAtpHH h(a)|UE4, TEWprTE AloIlOK, H (1AATHA 8cE HCEIAhNA THX n(H)H(t)SH BhlUl(E) I1HCAHHH, TH TAAEpH CpEEHHX, Eh pVKH KHtrHHt ABOpHHHACA, WT npAA HAAIH H npAA HAI11HAIH EOAtpH. fl THX 4ACTH <3A>4 WTh(h)hV WT CEAO BpOiptHH EHAO HAI npABAA KVnEKHA WT BaCHAÎE EpOACKX, H WT EpATÎlAX B4AAU1 H HaKVA, H CECTpA HX, AhTHAiTa, c(u)h(o)bH AlApHKhl, H TH)k(e) WT HaCTACIA H WT CECTpA EH, [h] TVAOcTa, AtipH non(8) 4$AH BpOBCKh, H WT 4ptHA, aohka non(6) XwAwn, bn&ka non(8) I)1e$an BpoACKh, Bhcw bhitiih h nptwHmn non(6) BpoACK5. HnO AIH, QKO ^BHAtXOAl HX AOEpOBOANOE TOKAIEJk(e) H nAOHOE6 3AI1AAT6, A AIH H WT HAC EIPEk(Y) AAAOXOAI 5 IlOTBphAHXOAl EOAApHH$ r(o)cfl(o)ACTB(8) AIH, rEWprlEEhl AlollWK ABOpHHK, HA TOTH Bhllll(E) npAA pEHEHA nOAWBHHA 3A CEAO IflKOEtHÎH, Ch AIAHHH TOTOBH H Ch AEOpOBE Ch nHBHHll,H, H TH5k(e) WT TpETAA MACT WT CEAO BpOiptHÎH, nOAOBHHA, TAE EHA JKaEÎH TphT, H nETAA HACT www.dacoromanica.ro 7 WT Toro CEA© BpOliltH(H), NHKNAA MdCT, Ch BpVA 3A AIAHn(m), Nd ptll,A SmKÎH, KdKO \& ECT Er(©) A|(m)a(©)ct(m) npdBd WTH(H)Hd, H BMKVnAENÎE, H 8pHK H nOTBptKAENÎE, Ch BfcCtAI AOX«A«M, HEnOpV'UlEHHO NMK©AM*0), Hd EtKH. H HdptAEHÎE 3d KVnEJKNO MT© WNH 7 Hd THy MdCThl WT CEA© EpOiptNÎH, EljlE^O) Airt(d) Bh pVKH TEWprÎEEH MoU,OK ABOpNHK. H HH Ad c(/ft) HE $AIHUldET. Mc, B(h) dCt)TO ^3pNd, Al(t)c(/ft)U,d rEN(dpÎE), if a(V)nH. f CddAI r(Y)cn(©)A(M)Nh BEAAA. TdBpHA MhTHdlll BEA A©r©$0)T . f ^VAIHTpdUlKO 6. t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, Ileana, cneaghina lui Ionaşco Cujbă fost mare vornic, fiica lui Onciul Moţoc, nepoata lui Ion Moţoc vornic, de bună voia ei, nesilită de nimeni şi nici asuprită, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, din uricul ei drept, pe care l-a avut bunicul ei, Ion Moţoc vornic, de cumpărătură, de la Alexandru voievod şi de la alţi domni care au fost mai înainte de noi, jumătate din satul Iacobeni, care este pe Jijia, în ţinutul Hârlău, cu mori pe râul Dzjijia şi cu curţi gata, pe care ea le-a făcut1 aceste mori şi aceste curţi împreună cu panul ei, Cujbă vornic. Pe aceasta ea a vândut-o nepotului ei, boierul nostru, Gheorghie Moţoc vornic, fiul lui Toader Moţoc, nepotul lui Ioan Moţoc fost vornic, pentru două sute şi cincizeci de taleri de argint. Şi la aceasta, de asemenea, a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri de asemenea, Ileana, cneaghina lui Cujbă vornic, de bună voia ei, nesilită de nimeni şi nici asuprită, şi a vândut dreapta sa ocină şi cumpărătură, pe care ea a avut-o împreună cu panul ei mai sus scris, Ionaşco Cujbă vornic, din ispisoc de cumpărătură, pe care ei l-au avut de la însăşi domnia mea, jumătate din a treia parte din satul Broştdnii, partea din mijloc, unde a fost Târgul Broaştei, în ţinutul Iaşi, cu loc de moară pe râul Jijia, şi de asemenea a cincea parte din acelaşi sat Broştenii, partea de jos, de asemenea cu vad de moară în Dzijia, şi cu tot venitul. Pe acestea ei le-au vândut2 de asemenea vărului ei, boierului nostru, Gheorghie Moţoc vornic, pentru o sută de taleri de argint. Şi s-a sculat boierul nostru3, Gheorghie Moţoc, şi a plătit totul deplin, aceşti bani mai sus scrişi, 350 de taleri, în mâinile cneaghinei vorniceasa, dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri. Iar aceste părţi 4 ocină din satul Broşteni le-au fost dreaptă cumpărătură de la Vasilie Broască şi de la fraţii săi, Bilaş şi Nacul, şi sora lor, Antimia, fiii Maricăi, şi, de asemenea de la Nastasiia şi de la sora ei, [şi] Tudosiia, fiicele popii Ştefan Broască, şi de la Chireana, fiica popii Hilip, nepoata popii Ştefan Broască, toţi nepoţi şi strănepoţi ai popii Broască. Deci noi, dacă am văzut tocmeala lor de bună voie şi plata deplină, şi noi de la noi iarăşi am dat <şi>4 am întărit boierului domniei mele, Gheorghie Moţoc vornic, această mai înainte zisă jumătate din satul Iacobeni, cu mori gata şi cu curţi 8 www.dacoromanica.ro cu pivniţe, şi de asemenea jumătate din a treia parte din satul Broştenii, unde a fost Târgul Broaştei, şi a cincea parte din acelaşi sat Broşteni, partea de jos, cu vad de moară în râul Dzijia, ca să-i fie milostivirii sale dreaptă ocină, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Şi dresele de cumpărătură, pe care ei 5 pe aceste părţi din satul Broşteni, încă le-am dat în mâinile lui Gheorghie Moţoc vornic. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, în anul 7151 <1643>, luna ianuarie, 12 zile. t însuşi domnul a poruncit. Gavril Mătiaş mare logofăt . t Dumitraşco . Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Zlataust/7. Orig., hârtie difolio (44,5 x 29 cm), filigran, rupt la îndoituri, pecete domnească mijlocie, aplicată în ceară roşie, pierdută. Cu o trad. din 176S februarie ÎS, tăcută la Cernăuţi de Andrei Daşchevici pitar (ibidem, 8). Ibidem, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), XXXI/58 (trad.) şi DCCCLXXXII1/78, f. 152, nr. 3 (menţ.). Arh. Naţionale Iaşi, Anaforale, nr. 65, f. 134 (rez.); idem, Divanul Domnesc, Tr. 880, op. 1005, dos. 60, f. 48 (rez.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/6 (xerocopie după orig. şi după trad. din 1765 februarie 15). EDIŢII: Catalog, II, p. 333-334, nr. 1653 (rez. după orig.). 1 Greşit, în loc de ctTsopHdd. 2 Greşit, în loc de wha cvrKopHdd. 3 Aşa în orig. 4 Rupt. 5 Omis. 7 1643 (7151) ianuarie 12, Iaşi t Hw SdCHdÎE BOEBOAd, E(o)>kT|0 m(h)a(o)cTÎIO, r(o)cn(o)A(1 h(a)|11E Kdd8rEpOM WT c(ka)tAA At(o)N(d)cTHp Hd3HBdET CM EHCTpHUa, eae*(e)2 ect xpdi» &cnENÎE Ea(aah)m(h)u^ h(a)uje H E(orOpo)A(H)U* H npHCH0A(t)EtH (UdpÎA, HA HX npABAA WTh(h)hA H AAAHÎE H AtHdOEdHÎE, WT HX npABÎH H nHTOAlÎH npHBHdÎAX, MTO HAIddH c(sA)TtH m(o)n(a)cTHP 3A AAHÎE H MHdOBdHÎE WT CTdpdrţV) CTEţdHd BOEBOAd, 8 WT SpHAtÎA fllorHdd BOEBOAd H WT HHHX r(o)cn(o)A(d)pÎE/H npttKAE HdC EhlBUlÎH, nOdOBHHd 34 EAHd CHdHIţlH, Hd HMA TtTtpdlll(H), HHtKHd MdCT, MTO 8 s(o)dOCT HE/HEU.CK0At8, MTO TOd CHdHIţlH EHdd Hdlll(d) npdEd r(o)cn(y)A(A)pCKd, npHCdVlllHO Kt WKWd Tptr(d) KdAlEHCKÎH. TmM pdAÎ, TOd nOdOBHHd CHdHIţlH, Hd H«t TtThpdlllH, HHtKHd MdCT, KdKO Ad ECT H WT HdC c(KA)TtH Al(o)H(d)cTMp EhlCTpHU,M npdBdd WTh(h)h8, H AddHÎE, H 8pHK H nOTBpttKAEHÎE, Ct Etcfdl A0X°AMI, HEnop8uJEHHO HHK0dH*C0, Hd KtKH. www.dacoromanica.ro 9 HnO AlţIE, (îpOHBAtET CA Eli NtKA BptME HtKHJf NAptAENÎE Hd TOd nOdOEHHd 3d CEAHIţlH, HHJKHd MdCT, M c(m) HE BtpSET. H HH Ai C(A) HE SmHIUAET nptA CHrtl AHCTWAt n(a)uJHAI. Oy Mc, d(t)TO ^3pHd, «l(t)c(A)Ud rEH(dpÎE), 1T t CddM r(o)cn(o)A(H)HTi BEAAA. rdEpHd AlVTHdUI BEA AOPO$(e)t . j- ^VMHTpdUIKO . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am întărit rugătorilor noştri, călugărilor de la sfânta mănăstire care se numeşte Bistriţa, unde este hramul Adormirea Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoare pururea Fecioară Mariia, dreapta lor ocină şi danie şi miluire, din privilegiile lor drepte şi proprii pe care le-a avut sfânta mănăstire de danie şi de miluire de la Ştefan voievod cel Bătrân, şi de la Erimia Moghilă voievod şi de la alţi domni care au fost înainte de noi, jumătate dintr-o selişte, anume Tătăraşi, partea de jos, care este în ţinutul Neamţ, care această selişte a fost a noastră domnească, ascultătoare de ocolul târgului Piatra. Pentru aceea, această jumătate de selişte, anume Tătăraşi, partea de jos, ca să-i fie şi de la noi acestei mănăstiri Bistriţa dreaptă ocină şi danie, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Deci, dacă se vor ivi în vreo vreme unele drese pe această jumătate de selişte, partea de jos, să nu se creadă. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7151 <1643>, luna ianuarie, 12 zile. t însuşi domnul a poruncit. Gavril Mătiaş mare logofăt . t Dumitraşco . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CD/123. Orig., hârtie (29 x 20 cm), pecete domnească mijlocie, aplicată în ceară roşie, deteriorată. Arh. Naţionale laşi, Anaforale, nr. 135, f. 35 (rez.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/7 (foto. după orig.). Omis. 2 Greşit, în loc de rit. 8 1643 (7151) ianuarie 12 Ispisoc de la Vasile vodă, sârbesc, pentru un loc de prisacă şi cu pomăt, ce eşti în Barca, la ţin(u)t(ul) Niamţului, din v(e)let 7151 <1643> ghen(arie) 12. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Neamţ, CXXX111/12, nr. 3 (menţ. într-un izvod din 1774 martie 30). EDIŢII: Catalog, II, p. 334, nr. 1654 (menţ.). 10 www.dacoromanica.ro 9 1643 (7151) ianuarie 13, Iaşi f Hw Bachaîe boeeoaa, B(o)*îio ai(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(d)pt 3eaiah ÎUwaaabckoh. Adecă au venit înaintea domniei mele şi înaintea alor noştri boiari, la cei mari şi la cei mici, Andreiu şi cu fameia lui, Ştefana, nepoata lui Lazor Chişineu, şi au pârât[i] de faţ(ă) înnaintea domniei mele de câteva ori pre sluga noastră, pre Coruiu ce-au fostu comis, pentru nişti părţi de ocin(ă) din sat din Făureni, ce sintu în ţinutul Tutovei, dzicându Andrei şi cu fămeia lui cum le iaste lor acea parte de ocin(ă) direaptă ocin(ă) şi moşie. Iar sluga noastră, Coruiu, aşe-u dat samă înnaintea noastră cum iaste lui direaptă cumpărătur(ă) de la Chişineu şi au arătat şi z'is de cumpărătur(ă) de la Alexandru Iliiaş vodă2. Deci, domniia 'at lor lege direaptă să-ş(i) ţie Coruiu comis părţile 'mu-i spun diresele, 2r Andrei şi cu fameia lui, Ştefana, ' treabă la acele părţi, carele spun în diresel(e) lui Coruiu, şi d'a'ta pâr(ă) să nu să mai pârască niciodat(ă), preste carte domnii mele. H HAK NE BVAET. V Mc, B(t) d(t)To jji3pNd <7151/1643> tenOpTe) fî <13>. f CAAI r(o)cn(o)A(H)H'h BEAAA. TdEpud Al'hTHdui bea aopo$(e)t . t ^VrtlHTpdlllKO . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), MCCLXXXIII/5. Orig., hârtie difolio (28,5 x 19,5 cm), filigran, ars, rupt la îndoituri şi pătat, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în chinovar, având în câmp un scut heraldic încărcat cu capul de bour, cu steaua între coarne, soarele şi spada la dextra şi semiluna şi buzduganul la senestra; capul de bour este timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni; pe margine între două cercuri perlate, legenda: f Hw Eacîahe boeeoaa, E(o)*Ti9 <*haoctîio>3, r(o)cn(o)A(Opt 3emas AIoaaabckoh („f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei”). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/9 (foto. după orig.). 1 Ars. 2 Rupt. 3 Neclar. 10 1643 (7151) ianuarie 13, Iaşi ţ Hw Bachaîe eoeboaa, E(o)>kîio ai(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)ACA)p'h 3eamh (HwaAABCKOH. 1IHU1EAI r(o)cn(o)ACTE(o) AIH G0AEpHN$ HAUlEAtS BEpNOAtS H nOMHTEHOAlS, CaBHN lIp'hXECKVA BHB BEA AEOpNHK, AIOHOr(o) 3APABÎE1. Alta, dăm ştir(e) dumitale că s-au jăluit [tuţ(i)] înnaintea domnii mele rugătorii noştri, călugării de la sv(â)nta mănăstire de la Pângăraţi pre2 satul Dărmăneştii, pentru nişte poeni, dzicându rugătorii noştri, călugării, cum le-au oprit Dărmăneşti(i) nişte fân pentru nişte poiani, ce sintu mai sus de Strajă, iar Dărmăneşti(i) au dzâs că le-au călcat călugării ace poieni ce sîntu mai sus de Strajă. www.dacoromanica.ro 11 Pentru aceia, deaca vei vedea cartea domniei mele, iar dumneata să trudeşti sângur acolo şi să socoteşti de rândul acelor poiani ce au călcat călugării. De vor hi pre locul călugărilor, pre unde au hotărât Ghiorghie Arapul, şi nu vor hi trecut mai multu, iar Dărmăneştii să răbde de fân şi de poeni, iar de vor hi trecut călugării preste acela hotar mai multu 3 ce au hotărât Arapul, ei să aibă a plăti Dărmăneştilor. Şi în ce chip vei afla dumiia ta mai cu direptul, să faci o scrisoare şi să ne dai ştir(e); h 3ApâBÎE4. J5 Mc, b(i) A(t)T(o) *3pîii rENOpîO fî. t CaAAI r(o)cn(o)A(H)N,h BEAAA. TiBpHA flllTMAllJ BEA AOrO$0)T . f HwNAIUKO . Arh. Nafionale Bucureşti, M-rea Pângăraţi, III/66. Orig., hârtie (30,5 * 21 cm), filigran, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în chinovar, cu legenda neclară (acelaşi ca la doc. nr. 9). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii XXVII/10 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 1655, p. 334 (rez. după orig.). 1 Scriem domnia mea la boierul nostru credincios şi cinstit, Savin Prăjescul fost mare vornic, multă sănătate. 2 „e” corectat din altă slovă; deasupra un „a” de prisos. 3 Omis. 4 „şi sănătate”. 11 <înainte de 1643 (7151) ianuarie 15> t Adec(ă) eu, Gavril, feciorul lui Ion, nepotul lui Iachim Helgiul, şi cu feciorii mei, şi aşijdirea eu, Zahariia, şi soru-mea, Ştefaniia, feciorii lui Toder, iar nepoţi Helgiului, şi aşijdirea eu, Simiia, fata lui Iachim Helgiul, noi, de bun(ă) voia noastră, de nime nevoiţi, nice împresuraţi, am vândut din a patra parte de sat de Bogdăneşti, ce iaste partea lui Ion Măcău, noi am vândut din a cincea parte [din partea]1 din partea moşu-nostru2, lui Iachim Helgiul, trei părţi3, pă4ţile părinţilor noştri, ce să va alege în hotarul acelui sat, cu tot venitul, de tutindurilea; acestea am vândut noi Bechei pârcălabului de Bogdăneşt(i), de ţinutul Romanului. Şi deplin ne-au plătit întru mânule nostre, cu bani gata, şesesprădzece galben(i), bani buni, dinaintea a preuţi şi a slugi domneşt(i), anume: popa Avrintie de Bogăneşt(i), Hoh bmctOpnhuea) tm*(e), Aabma tm*(e), h rupHiu tî*(e), r-iHropîE, chh nona, tm*(e), IVpÎE tm*(e), h 1[Ie$ah, chn Vpcv wt AIoIUETEIJjOO, H XhAHII, EpAT HpHAIÎB WT î'p’hMEipCH)5. Arh. Naţionale Bucureşti, Documente istorice (fost Bibi. Acad. Rom.), filigran, rupt la îndoituri. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol”- Iaşi, Fotografii, XXVII/11 (foto. după orig.). Datat după doc. de întărire din 1643 (7151) ianuarie 15. 12 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Ghibănescu, Surele, II, p. 122-123. 1 Tăiat, cu aceeaşi cerneală. 2 Slovele „hoc”, scrise deasupra rândului. 3 Aşa în orig. 4 Omis. 5 Ion vistiernicel de asemenea, David de asemenea, şi Gavriţa de asemenea, Gligorie, fiul popii, de asemenea, Gurie, de asemenea, şi Ştefan, fiul lui Ursu din Moşeteşti, şi Hilip, fratele lui Irimia din Frăceşti. 12 cînainte de 1643 (7151) ianuarie 15> f Adecă(ă) eu, Mărica, fata1 lui Ionaşcu vătavul de Săuceşti, şi cu feciorii mei, Gligorie, şi Ţuica şi Chelsiia, noi de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ne-am vândut a mea diriaptă ocin(ă) şi moşie, din giumătate de sat de Bogdăneşt(i), ce simtu în ţinutul Romanului, ce să va alege partea mea despre fraţii mei. Aceia am vândut eu frăţine-meu, lui Ştefan Bechea biv pârcălab, din direse şi di2 urice ce are moşu meu, Bechea, de la Pătru vod(ă) şi de la Iancul vod(ă). Şi deplin ne-au plă2 întru mânule nostre, cu bani gata 30 [dzeci] de galben(i) buni, ca să-i hie lui ocin(ă) şi moşie neclă2tă , cu tot venitul, din tot ciocul. Şi am vândut>2, dinaintea a oameni buni, preuţi şi slugi domneşt(i). f Şi au mai cumpărat sluga no(a)stră, Be2, iar dintr-aceia giumătate de sat, din partea Petre3 lu3 Păun, din a cincea parte, din partea popei lui Ihnat, giumătate, ce să va alege partea Bălaei. Şi deplin mi-au plătit întru mâna mea, cu bani gata, 6 ug(hi) buni, ca să-i hie lui ocin(ă) şi moşie, cu tot venitul, din tot locul. <Şi am vândut>2 dinaintea a oameni buni, preuţi şi slugi domneşti. f Şi aşidirea, eu, Nichita, feciorul lui Ion Praznic, iar am vândut Bechei de Bogdăneşt(i) din partea Petrei lui Păun, a cincea parte, ce să va alege partea părintelui meu, lui Ion, iar dintr-acelea direse ce mai sus scri2. Şi mi-au dat 12 ug(hi) buni, ca să-i hie lui ocin(ă) şi moşie neclătit(ă), cu tot venitul, din tot locul. <Şi am vândut>2 dinaintea a oameni buni, preuţi şi slugi domenşti, anume: 3pa 3hnat de Prăjişti, şi Nechifor4, şi To(a)der, şi Frăţian de Bogdăneşti, şi popa Chirii de Prăjeşt(i), şi Gavril vist(iernicel), şi Sava, şi Nu2r5 de Bogdăneşti, şi Ion vist(iernicel), şi Andronic, şi David şi Gurie de-acolea. Şi, 2 mai mare credinţă, ne-am pus peceţi2, să-şi fac(ă) şi direse domneşti de pre acesta zapis al nostru. : Zapis den bătrânul lui Păun. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CXVI/102. Orig., hârtie (30,5 x 21,5 cm), cerneală neagră, filigran, rupt la îndoituri, şase sigilii inelare, cinci ovale şi una ortogonală, aplicate în aceeaşi cerneală, neclare. Inst. de Istorie „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/12 (foto. după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Surete, IV, p. 14-15, nr. XIX (orig., datat: ante 7140). www.dacoromanica.ro 13 Datat după doc. de întărire din 1643 (7151) ianuarie 15. 1 Ultima slovă greu lizibilă. 2 Omis. 3 Rupt. 4 Numele este precedat de o cruce, deoarece este primul scris pe verso. 5 Prima slovă modificată din alta. 13 1643 (7151) ianuarie 15, Iaşi f Hw Eachaîe boeboaa, B(o)>kîio ai(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(A)pi 3eaiah AIwAAABCKOH. GD*(e) npÎHAOUJE npAA HWAIH1 H fipt* BICHAIH HAWHAIH AtWAAAECKHAtH BOAtpH, BEAHKHAIH H AtAAHAIH, CA$rA h(a)wE, BtKA BHB np’hK’hAAB, H 8kA30BAA[h] npAA HAAIH HtKHX 3AnHc(hl) 3A CBtA(t)TEACTEO WT A»AI AOEpH, HA MAIA: non(V) KHpHA^l)» H rSpÎE, H CAHCOH WT IIp'htK’hlJlH, H Hwn, h Takpha, h \akha, H Caba WT BorA^HEIflH, h Hwhawko, c(hl)Hl TEWprÎE WT llETEpAHH, H II’hTpAUJKO, BHVK lIoAnWH2 H WT HHHX AIOAÎ A«BpH H EAHNH3 npAAHH, nHCAIAIjlE Bl TtX 3AnHc(jd) KAKO npÎHAE npAA HHAIH HcHAIHA, AOMKA Mkhai Xeaijva, h ci bhvu,h eh, ha haia Tabpha, c(u)hi Îwh(a), h 3AXAPÎIA H CECTpA Er(o), UIe^IHÎA, c(n)h(o)bH ToAAEp, H flltpiB, aomka Rach4hka, th*(e) ehV’U.h Mkhai Xeamva, npAWH&UHiiH Iwh(a) AIikiv, no HX AOBpOH BOAA, HEKHAI HEnOHV*AEHH A HH npHCEAOBAAH, H npOAAAH HX npABA WTH(H)HA H AtAHHHA, [h] WT HX npABAr(o) SpHKA, HTO HAIAA A^A^ HX, HwH ffltKlV, WT IlETpt BOEBOAA H WT HHHX r(o)cn(»A(A)pÎEAI npA*AE HAC BhIBWÎH, WT METBpiTA MACt(e) WT CEAO BorAlHEipH, MTO 8 b(o)aOCt(>). Ta WHH npOAAAH CA^St HAUJEAtV BEIw(e) nHCAHHAr(o), IJlE^AH BtKA EHB nipKlAAB, pAAÎ Tphl AECAT SrApCKHX, n(H)H(t)sH TOTOBH. H WT T0A1, TH*0) npÎHAE npAA HHA1H HaCTACÎA H BpAT EH, KoHApA, H CECTpA HX, flXHMÎA, c(w)h(o)bH RipBApH, BHVuXh) AlApHKH, npAWHVU,(H) HWH AI-hK-hV, 4 WT nETA MACt(e) WT TOr(o) CEAO BUw(e) nHCAH, WT MACt(e) ^pArOUJE, HETBptTAA MACt(e). Ta Wh(h) npOAAAH nAK CAVSt HAW, BaKH np-hKtAABOJ), pAAÎ AECtT BrApCKHX- H TAKOWAEpE npÎHAE npAA HHA1H ToAAEp, H TlHACÎE, H AlHp’hUll.C'ti) H Ahecîh, c(n)h(o)bh Toaia, BHVU,(h) Apâr0UJE, H TH*(e) wh(h) npOAAAH CBOH npABAA WTh(h)hA H A^Ah(h)hA WT TOPO>k(e) CEAO BorAlHEIJJH, METBpiTAA MACt(e), EAHKO c(t) H3BEpET HACt(e) Wt(e)u,8 HAI, ToAlhl, TAKOWAEpE WT TtX NApAAENÎE BHw(e) nHCAHAr(o). Ta Wh(h) npOAAAH nAK CAl$S5 HAW BtKH ntpKtAAE, pAAÎ AKA AECAT H METHpH SrApCKHX- HhO AIH, HKO SBHAtXOAl TOT HCTHHÎH 3AnHC WT THX A»AI A«Ep06 H CTApH, BtpOBAAH ECAIH H WT HAC EI|IE>k(e) h nOTEpiAHX«« CAVSt HAW, EtKhl mpKlAAB, HA THX KklwO) nptA pEHEHH 1ACt(h) 3A WTh(h)hU WT CEAO 14 www.dacoromanica.ro BorVhNELJJM, KdKO A* ECT"h E/M& npAKA WTn(h)hV, H BHKVllAEHÎE, H «VPMK H nOTKpiiJKAEHÎe, Ch B'hCAAI A^MAOM, NEn0K0A%6H/MH NHKOAH)k(e), Hi BtKH EtMHÎH. H HH Ai c(t) NE SAIHUIiET. J5 Mc, bCO i(t)T(o) ^3pNi, m(e)c(/e)iu rEN(ipîia) Ti. t Cirtl r(o)cnC«)A(H)N'h BEiAi. ToAEpilUKO BEi i0r0+O)T HCKii . ^V’AIHTpilUKO . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Bechea fost pârcălab, şi a arătat înaintea noastră nişte zapise de mărturie de la oameni buni, anume: popa Chiril(ă), şi Gurie, şi Sanson din Prăjăşti, şi Ion, şi Gavril, şi David, şi Sava din Bogdăneşti, şi Ionaşco, fiul lui Gheorghie din Cetereni, şi Pătraşco, nepotul lui Ciolpon2, şi de la alţi oameni buni şi ostaşi de frunte, scriind în aceste zapise că a venit înaintea lor Isimiia, fiica lui Iachim Helgiul, şi cu nepoţii ei, anume Gavril, fiul lui Ion, şi Zahariia şi sora lui, Ştefaniia, fiii lui Toader, şi Măria, fiica Vasicăi, de asemenea nepoţii lui Iachim Helgiul, strănepoţii lui Ion Măcău, de bună voia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, [şi] din uricul lor drept, pe care l-a avut bunicul lor, Ion Măcău, de la Petru voievod şi de la alţi domni foşti înainte de noi, a cincea parte din a patra parte din satul Bogdăneşti, care este în ţinutul Roman, din partea lui Ion Măcău. Pe aceasta ei au vândut-o slugii noastre mai sus scrise Ştefan Bechea fost pârcălab, pentru treizeci de ughi, bani gata. Şi la aceasta, de asemenea, au venit înaintea lor Nastasia şi fratele ei, Condrea, şi sora lor, Ahimiia, fiii Vârvarei, nepoţii Maricăi, strănepoţii lui Ion Măcău, <şi au vândut> a patra parte din a cincea parte din acest sat mai sus scris, din partea lui Dragoşe. Pe acesta ei au vândut-o iarăşi slugii noastre, lui Bechea pârcălab, pentru zece ughi. Şi de asemenea, au venit înaintea lor Toader, şi Tănasie, şi Mirăuţ(ă) şi Anesia, fiii lui Toma, nepoţii lui Dragoşe, şi de asemenea ei au vândut dreapta lor ocină şi dedină din acelaşi sat Bogdăneşti, a patra parte, cât se va alege partea tatălui lor, Toma, de asemenea din aceste drese mai sus scrise. Pe aceasta ei au vândut-o iarăşi slugii noastre Bechea pârcălab, pentru douăzeci şi patru de ughi. Deci noi, dacă am văzut acest adevărat zapis de la aceşti oameni buni şi bătrâni, am încredinţat şi de la noi încă am dat şi am întărit slugii noastre Bechea pârcălab, aceste mai sus înainte zise părţi de ocină, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, în anul 7151 <1643>, luna ianuarie 15. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . Dumitraşco . www.dacoromanica.ro 15 Arhivele Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CIX/59. Orig., hârtie (42,8 x 28,2 cm), pătat, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, deteriorat. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, Fotografii, XXVII/13 (foto. după orig.). 1 Greşit, în loc de: hamh. 2 Greşit, în loc de: MsaniH. 3 Greşit, în loc de: kohhh. 4 Omis 5 Rupt. 6 Greşit, în loc de: Aoapu. 14 1643 (7151) ianuarie 15, Iaşi f Hw Eachaîe boeboaa, E(o)*îio ai(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A( Ta WHH npOAAAH EpAT$ EH, CAVSt HA IU, IJlE$AH EtKA ntp1, pAAÎ TpH AECtT VTApCKHX- H WT TOM, TH*(e) npÎHAOWE nptA HHMH EliAAA, no Ero AOEpATO boaA, h npOAAAA EH npABA WTh(h)hH H AtAh(h)hA, WT TOA nOAOBHHA 3A CEAO BorAtHEipH, din a cincea parte2, wt mact non(t) Hxhat h wt IlETpt II'hVH, EAHKO c(t) HSEEpET HACT E'hAAH. Ta WHA npOAAAA TH*(e) CAVSt HAU1, EtKA ntpKtAAE, pAAÎ U1ECT VTApCKHX. H WT TOM, TAKOKAEpE npÎHAE npAA HHAIH HEKHTA, c(hl)Nt HwH IIpASHHK, no Er(o) AOEpoio BOAt, h npoAAAH cboa npABA wth(h)hh h Atah(h)ha, nETAA MACT WT HACT IlETpEH II'hV'H, EAHKO Ct H3EEpET HACT WT(hl)u,V EMV, HwH IIpASHHK, WT T0r0>KO) CEAO EorAtHEipH H WT Ttx HApt AENÎE BHUj(e) nHCAHH. Ta WH npOAAA nAK CAVSt h(a)wE EtKH n'hpK'hAAE, pAAÎ ABA HA AECtT SrApCKHX- HhO AIH, HKO ^BHAtxOM TOT HCTHHÎH 3AnHC WT THX A IO Al AOEpî H CTApî, EtpOBAAH ECMhl H WT HAC EipE*0) AAAOXOM H nOTpsp'hAHXOM CAWA 3AU1 16 www.dacoromanica.ro EtKhl nhpKIutdE HA THJf EHUj(e) nptA pEMEHHJf HACTH 3d WTh(h)hH WT TOrO*(E) CEAO KHUj(e) nHCAH, BorA'hHElilH, KAKO Ai ECT EAlV npABA WTn(h)hA, H EHKttnAEHÎE, H C\’pHK H nOTBp'hSKAEÎE, Ch EfeCtAI AOX^AOAI, HEnopttlUEHHO HHKOAHk(e), HA EtKH. H HH Ai c(t) HE SaIHUJAET. V Mcox, sfii) A(t)TO ^apiÎA Al(t)c(A)U,A rEH^ApÎE) îî. f Caaa» r(o)cn(o)A(H)H,h beaAa. ToAEpAUJKO EEA AWr(o)^s(E)T HCKAA . ^VAIHTpAUJKO EA-hljt . f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Bechea fost pârcălab, şi a arătat înaintea noastră nişte zapise de mărturie de la mulţi oameni buni, anume: popa Ihnat din Prăjeşti, şi popa Chirilă de acolo, şi Nechifor, şi Toader, şi Frăţiian, şi Gavril, şi Sava, şi Nuor din Bogdăneşti, şi Ion, şi Andronic, şi David şi Gurie de acolo şi de la alţi oameni buni şi oşteni de frunte, aşa scriind în acest zapis că a venit înaintea lor Marica, fiica Iui Ionaşco vătaf, şi cu fiii ei, Gligorie, şi Ţuica şi Chelsiia, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, din privilegiile ei drepte pe care le-a avut bunciul ei, Bechea, de la Petru voievod şi de la Iancul voievod, cât se va alege partea ei, din tot venitul, din jumătate din satul Bogdăneşti, care este în ţinutul Roman. Pe aceasta ei au vândut-o fratelui ei, Ştefan Bechea pârcălab, pentru treizeci de ughi. Şi la aceasta, de asemenea, a venit înaintea lor Bălaia, de bunăvoia ei, şi a vândut dreapta ei ocină şi dedină din această jumătate a satului Bogdăneşti, din a cincea parte, din partea popii lui Ihnat şi a lui Petrea Păun, jumătate, cât se va alege partea Bălaiei. Pe aceasta ea a vândut-o de asemenea slugii noastre, Bechea pârcălab, pentru şase ughi. Şi la aceasta, de asemenea, a venit înaintea lor Nechita, fiul lui Ion Praznic, de bunăvoia lui, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, a cincea parte din partea lui Petrea Păun, cât se va alege partea tatălui său, Ion Praznic, din acelaşi sat Bogdăneşti şi din aceste drese mai sus scrise. Pe acesta el a vândut-o iarăşi slugii noastre Bechea pârcălab, pentru doisprezece ughi. Deci noi, dacă am văzut acest adevărat zapis de la aceşti oameni buni şi bătrâni, am întărit şi de la noi încă am dat şi am întărit slugii noastre Bechea pârcălab pe aceste mai înainte spuse părţi de ocină din acelaşi sat mai sus scris, Bogdăneşti, ca să-i fie dreaptă ocină şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, în anul 7151 <1643> luna ianuarie 15. f însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . Dumitraşco Vlăgea . www.dacoromanica.ro 17 Arhivele Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CIX/60. Orig., hârtie difolio (43/28,5 cm), pătat, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, pierdut. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/14 (foto. după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Surete, III, p. 207—210, nr. 127. (text slav după copie de pe orig., din Ms. Surete, VIII, 407, şi trad.). 1 Omis. 2 Româneşte, în textul slav. 3 Şters. 15 1643 (7151) t Hw KaCHAÎE BOEBOAA, E(o)ttîlO A|(h)a(o)cTÎIO, r(o)cn(o)A(d)pt 3emah Mwaaabckoh. GD*(e) npÎHAowt nptA r(o)cn(o)ACTB(o) aih h nptA Schaih HALUHAIH AIWAAABCKHAIH EOAtpH, BEAHKHAIH H AIAAHAIH, HHKHAI HEnOHVTKAEHH A HH npHCHAOBAHHH, HI no CBOHJf AOEpHH BOAH, rEWprÎBUJ H EpAT(l) Er(o), fl^TEHÎE, c(u)h(o)eE IIpOAAH WT AlHX"hHAAUJA, UT BOAWCT OpjfEIO, H npOAAAH CBOH npjBÎM WTHHHH H AtAHHHH, WT TpETAA MACT CEAA METBpiTAA MACT, WT CEAW CEAHlţJHWApft, HA IIp^TM, 8 BOAWCT IflcKÎH, H TH*(e) WT TpETAA MACT, METBptTAA MACT, WT CEAO fflNMElţJH, V1 BOAWCT ...2. Tu npOAAAH CAVSt HAIUEAlS rAHTOplE WT TABip*, pAAÎ ABA AECMT AEH CpEEp'hHHJf. HhO AIH, DKO)k(e) SBHAtjfOAl AIE*a8 HHAIH AOBpOBOAHOlO T0KAIE>k(e) H HCtlA'hHOH SAIIAAtS THJf BHLUE I1HCAHHH]( K AEH3, Bl p8l(H rEWprîlAUJ H EPAT8 Er(o), fl$TEHÎE, c(u)h(o)bE IIpOAAH, A AIH H WT HAC AAAH H n<0>4TBpiAHAH ECAIH CA$St HAUJEAlS, TAHrOpÎEBH WT TAEipft, HA TH]( BHUIE flHCAHHHJf MACTÎ <3A>4 WTh(h)hh, WT TpETOH MACT CEAA CHAHlţJHWAp(l), METBpiTAA MACT, H TH>k(e) WT TpETOH MACT CEAA, WT CEAO ftHMElţJH, METBpiTAA MACT, BK<0> AA EIAET EAlS H WT HAC npABOE AAAmE, H IlOBpDKAEÎE H KttnEKHO, CI BICEAI AO^OAOAI, HEnopSllJEHHO HHKOAHk(e), HA BtKhl BtMHÎH. H HH AA Ct HE SaIHIUAET nptA CHAI AHCTWAI r(o)dl(o)ACTB(a) AIH. V Mc, b(i) A(t)T(o) jj(3pHA. t CAAAI r(o)cn(o)A(H)Hl BEAtA. ToAEpAUJKO BEA AWr(o)$0)T HCKAA . f MhAKH . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, de nimeni siliţi şi nici asupriţi, ci de bună voia lor, Gheorghiaş şi fratele lui, Aftenie, fiii lui Prodan din Mihăilăşea, din ţinutul Orhei, şi au vândut dreptele lor ocini şi dedine, din a treia parte a satului a patra parte, din satul Seliştioară, pe Prut, în • ţinutul Iaşilor, şi, de asemenea, din a treia parte, a patra parte din satul Onceşti, în1 18 www.dacoromanica.ro ţinutul ...2 Pe acestea le-au vândut slugii noastre Gligorie din Tabără, pentru douăzeci de lei de argint. Deci noi, dacă am văzut tocmeala de bună voie între ei şi plata deplină a acestor bani mai sus scrişi, 20 de lei3, în mâinile lui Gheorghiaş şi ale fratelui lui, Aftenie, fiii lui Prodan, iar noi şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre, Gligorie din Tabără, aceste părţi de ocină mai sus scrise, din a treia parte a satului Siliştioară, a patra parte, şi, de asemenea din a treia parte a satului, din satul Onceşti, a patra parte, ca să-i fie lui şi de la noi dreaptă danie, şi întărire şi cumpărătură, cu tot venitul, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a domniei mele. La Iaşi, în anul 7151 <1643>. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Ianachi . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CLXXX1X/259. Orig., hârtie (31 x 21,3 cm), filigran, rupt la îndoituri şi lipit, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, deteriorat. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/15 (foto. după orig.). Datat după doc. din 1643 (7151) ianuarie 15, când apare pentru prima dată Toderaşco ca mare logofăt. 1 GOhuehih, v, tăiat cu două linii. 2 Loc liber. 3 Ic aeh, scris deasupra rândului de aceeaşi mână. 4 Rupt. 16 164<3> (715<1>) , Iaşi t Hw Bachaîe roeroaa, B(o)*îio ai(h)a(o)ctîk>, r(o)cn(o)A(4)pt 3e«ah (Uoaaeckoh. CDk(e) npÎHAE nptA 'aaih h nptA 8c hai h haiuhaih AIUIAAABCKHAtH BOAtpH, EEAHKHA1H H AtAAHAIH, CA&rA HA 111 AlÎEpfcVmi UIT n'tAHHUH H TtlMA CA Cli A|(o)a(e)bHHUH HAI11H, KAA&rEpH UIT c(st)TAA AlOHACTHp, r(o)AEAIAA EtpHOKA, pEKLIţlH AIÎE1, IAKO Cli HtKHJf MACTH 3A uith(h)h8 uto haiaiot KAASrEpH 3A aaahîe h aihaokahîe uit AlHpoH Baphokckh2 'eK0AA, 8 CEAO B8aEIJ1ÎH, UIHH npHCHAOEAIOT H MACT Ero HAIAET TAAt, UIT nOAOEHHA CEAA UIT EHI11HA 'cT, nETAA MACT. Toro pAAÎ, r(oc)n(o)A(cT)BA AIH HA8MH]ţOAI HAUlErO BOAtpHH BtpHÎH H nOMHTEHHIH ToAEpAlllKO EEA AUir(o)$0)T *AAET TAAt, AO CEAUI B8aE1PH, HA CEOEr(o) CAVT(a), J^SAIHTpAUlKO AÎlAKţ H HCnptTAA AIOAH AOBpH, OKp(li)cTHhl AlEţI<0lllH>1, HA HAlt: ffllliHlKt UIT HeaEBHH, H Ca8aA UIT IIpOMtAHHM, H HuiH UIT HEAEUHH, H HpCEHIE UIT IIpOUtAHHM, H ToAAEp 3%T AllliHlKt, H HoHAIUKO 3%T Kh8a, H ©AHMt UIT T8pBliTEipH H HHHH AtHOrH AK>AI AOBpH H EliHHAIAAH

!BpAAH MACT AAÎEpii\rUHH8, WTKt MACTH A|(o)a(e)bHHKOe(h) HAlllH^ www.dacoromanica.ro 19 KAA$rEpH WT EipHOKA, MTO BhlAA MACT ETO WT nOAOBHHA CEAA BBaEIJIH, WT MACT BHUIHAA ntTAA MACT, H H3&PAAA CA MACT fllÎEpiVU,OKA WT BHUj(e), WTICh X°™p\T CEAO HeaEDHH3, nOCTABHA CA H CTlAnH KAAIEHHÎH 8 BATptT CEAW, H 8 nOAE H 8 BICE AltCTO. Ttfll pdAÎ, WT HHHA HdnptA \* AptWATH A|(o)a(e)eHHU,H HAUIH BHUIE nHCAHTH, KAA$rEpH WT c(bA)tA 'oHACTHp EipHOKA, npABAA WTh(h)hA H AtAHH' BSaEIJIH, HA KOAHKO HAI I1HI1IET npHEHAÎA «X H 110 rAE I10CTABHAH CA CTIAIIH. H HH AA ct HE 8aIHUIAET. J5 ftlc, b(i) A(t)T(o) ^3PH4. t CaAAI r(o)cn(o)ACH)H-h BEAtA. ToAepAlllKO BEA AWr(o)$(y)T HCKAA . t Mhakh IIawii . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră Mierăuţă din Procelnici şi s-a pârât cu rugătorii noştri, călugării de la sfânta mănăstire, numită Bârnova, spunând Mierăuţă, cum cu nişte părţi de ocină ce au călugării de danie şi miluire de la Miron Bamovschi voievod1, la satul Budeşti, ei împresoară şi partea lui ce are acolo, din jumătatea satului din partea de sus, a cincea parte. Pentru aceea, domnia mea am învăţat pe credinciosul şi cinstitul nostru boier Toderaşco mare logofăt ca să trimită acolo, la satul Budeşti, pe sluga sa, Dumitraşco diac; şi a strâns oameni buni, megieşi dimpregiur, anume: Mânjea din Nedeiani, şi Saula din Procelnici, şi Ion din Nedeiani, şi Arsenie din Procelnici, şi Toader, ginerele lui Mânjea, şi Ionaşco, ginerele lui Chiul, şi Oancea din Turbăteşti şi alţi mulţi oameni buni şi au intrat şi au ales partea lui Mierăuţă, dinspre părţile rugătorilor noştri călugări de la Bârnova, ce a fost partea lui, din jumătatea satului Budeşti, din partea de sus a cincea parte, şi s-a ales partea lui Mierăuţă, din sus, dinspre hotarul satului Nedeiani, şi au pus şi stâlpi de piatră, în vatra satului, şi în câmp şi în tot locul. Pentru aceea, de acum înainte * a stăpâni rugătorii noştri mai sus scrişi, călugării de la sfânta mănăstire Bârnova, dreapta lor ocină şi dedină din satul Budeşti, după cum le scriu privilegiile lor şi pe unde s-au pus stâlpi. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, în anul 715<1>' <1643>. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Ianachi Plop . : Zapis de Budeşti . : Budeştii mănă(s)t(i)rii Bârnova, 7150, Hr(istos) 1642. <însemnare din aceeaşi 20 www.dacoromanica.ro vreme>: A domnului Vasâli v(oie)v(o)d prin cari întăreşti călugărilor de la m(ă)n(ăsti)re Bâmova ca să-ş(i) stăpânească în pace moşie Budeştii după dresăli ce au precum li s-au hotărât de cătră Dumitraşcu diacu ce-u fost rânduit. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), DLXXXIX/49. Orig., hârtie difolio (43 x 29,2 cm), filigran, cerneală cafenie, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, având în câmp un scut polonez, încărcat cu capul de bour, care are steaua cu şase raze între coame, iar la dextra semiluna şi spada şi la senestra soarele şi sceptrul; scutul este timbrat de o cască cu lambrechini, care are deasupra o coroană închisă, încadrată de cifrele arabe 1633; de jur împrejur între două cercuri perlate, legenda: t Iw Rjchaîe koekoa(j), G(o)*T» m(h)aoctîi», rocn(o)AjpH 3eamh Mw”)5. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXVII/16 (foto. după orig.). EDIŢII: Mihail, Doc. Constantinopol, p. 39-40, nr. 29 (trad. din 1795 aug. 27 cu data de an: 1642). Datat după doc. din 1643 (7151) ianuarie 15, când apare pentru prima dată Toderaşco ca mare logofăt. Rupt. 2 Miron Bamovschi, scris cu altă cerneală pe loc liber. 3 Nedeiani, scris deasupra rândului cu altă cerneală. 4 Probabil că diacul a omis cifra unităţilor; omiterea acestei cifre şi unele ezitări în redactarea textului ne îngăduie să presupunem că actul ar putea fi şi un fals, întocmit în cancelaria domnească. 5 Descrierea acestui sigiliu al lui Vasile Lupu, la Ştefan S. Gorovei, Când a primit Lupu vornicul domnia Moldovei?, p. 4—9. 17 1643 (7151) , Iaşi t Toaaep IlETpHMtHKO bea ABopNHK EhiuiHtn 3EMAH1. Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici împresurat, am făcut tocmală şi schimbătur(ă) cu dumnealui fratele nostru, Toderaşco logofătul cel mare, cu ale noastre direpte ocine şi i-am datu dumisale, log(o)fi(ă)t(ului), giumătate de sat de Corlăteni şi din ceea giumătate trei părţi, însă cu o parte ce-au fostu cumpărătur(ă) Balicăi hatmanul de la Toader Arbure ce iaste pre Jijiia, în ţinutul Dorohoiului, cu vecin(i), şi cu vadu de moară în Jijiia, şi cu hăleşteu în ţarin(ă) şi cu tot venitul. Iar dumnealui logofătul ne-au dat noao, schimbu dereptu schimbătur(ă), satul Gârbeni, pre Başeu, într-acela ţinut, cu vecin(i), şi cu hăleşteu pre Başeu şi cu tot venitul. Şi încă ne-au mai adaos dumnealui şi nişt(e) casi în târg, în Iaş(i), ce i-au fostu dumisal(e) acele cas(e) cumpărătur(ă) de la Trelea hotnogul. Iar acel sat Gârbenii au fostu mai dinainte a Balicăi hetman, iar dumisale, logofătului, iaste direaptă dare de la toat(ă) semenţiia Balicăi. Şi în tocmala noastră s-au tâmplar, dumnealui Gligorie Ureche marel(e) dvornic de Ţara de Gios, şi dumnealui Iordachie vistiiarnicul, şi dumnealui Toma marele stolnic, şi Ghica marel(e) medilnicer, şi Banul marele şetrar, şi Răcoviţ(ă) Cehan vtori log(o)f(ă)t, şi Gheorghie Ştefan treti log(o)f(ă)t, şi Ciogolea dvornic, şi Costantin dvornic şi alţi boiari din curtea dumisal(e) domnu nostru. www.dacoromanica.ro 21 Derept-aceea, ca să-i fie dumisale fratelui nostru, Toderaşco log(o)f(ă)t, acea giumătate de sat de Corlăteni şi din ceea giumătate, trei părţi, însă cu acea cumpărătur(ă) a Balicăi, cu vecini, cu 2ot, şi cu vadu de moar(ă) în Jijiia, şi cu hăleşteu în ţarin(ă) şi cu tot venitul, direaptă ocină şi schimbătur(ă), în veci. Şi mai pre mare credinţă, ne-am pus peceţil(e) pre această scrisoare a noastră şi am iscălit cu 3l(e) noastră, să-i fie dumisal(e) de credinţe, pânu-ş(i) va face şi direse domneşti. Şi direse ce am avut încă i-am dat în mâna dumisal(e) logofătului. Şi eu, Dumitraşco, am scris să s(e) ştie. t Ov Blc, K(t) /i(tTo) *3pHi <7151/1643> Ai(t)c(A)iu ...4, t fl3, IlETpimtHKO BOpNHK, HCKAA . t «SptKE AKOpNHK . f fl3, ToflIA nOCTE/INHK5, BEA CTOAHHK . f fl3, KpAAKH BEA CmiT(Ap) . t Costantin vornic . fl3, Koctahthh ’IorOAt BOpHHK, HCKAA . t P-hKOBHU(-h) llEXAH A(V)r(V)$(E)T, HCKAA . fl3, THwprH UIe^ah awp(o)^(e)t, hckaa . : Ha KopAvrtNM6; : Carte lui Petriceicu, de tocmal(ă); şi Nr. 13. Zapisul lăteni, pe Jijia. 7151 maiu; <şi încă o însemnare din prima jumătate a sec. al XIX-lea>: Zapis de scnimbu de la Toad(e)r Petriceico vel vor(ni)c dând lui Toderaşco log(o)f(ă)t(u)l cel mare pol7 sat cu vad de moară în Jijia şi cu eleşteu în ţarenă. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CLV/95. Orig., hârtie difolio (30,4 x 21 cm), cerneală neagră. Ibidem, MCXXVI/5b, nr. 11 (rez., fără data de zi). Arh. Naţionale Iaşi. Colecţia Litere, Condici K/346, f. 122 (rez., într-o anafora din 1828 martie 18, cu menţiunea: „şi în urmă se vede că s-a stricat schimbul, luându-se hrisovul Gârbenilor înapoi”). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/17 (foto.). EDIŢII: Caproşu-Zahariuc, Doc. Iaşi, p. 392-393, nr. 312 (orig., cu data: „1643 <7151 > mai 30”, dar cu menţiunea: „Lectura lunii, nesigură”). 1 Toader Petriceico mare vornic al Ţării de Sus. 2 Slova t, scrisă peste un 3 şters. 3 Greşit, pentru „mâinile”; slova tt, modificată din a. 4 Datele de lună şi de zi nu au mai fost scrise. 5 Probabil. 6 Pe Corlătăni. 7 Jumătate. 18 1643 (7151) ianuarie 20 Alt ispisoc, de la domnul Vasâle v(oie)voda, din anul 7151 <1643> ghen(a)r(ie) 20, de pâra ci au avut Condre căp(i)t(an) i Ostahi şi alte rude a lor cu 22 www.dacoromanica.ro un Miron vameşul, pentru giumătat(e) de sat de Borosăni, ci este în obârşia Camăncăi, la ţân(u)t(ul) Eşâi. Arh. Naţionale laşi, Documente, CCCXXX1II, f. 720. Rez. în copia unui hrisov din 1797. 19 1643 (7151) ianuarie 24, Iaşi f Hw Rjchahe eoeeoB(o)>kî(eio) Ai(H)d(oc)TÎeio r(o)cn(o)A(2 domniei meii s-au jeluit Lupul din Tocileni şi cu Meica pre călugări, de coşuleni, dzicându că le înpresoară o moşie a lor şi altor răzeş(i), unde să chiamă hotarul Tocilenii. Dreptu acea, daca veri3 vedea cartea domniei meii, iară tu să strângi oameni buni, megieşi din sus şi din gios, şi s-aveţi a înbla şi a socoti cum veţi şti mai bine şi mai cu direptul. Ş2 pre unde vor şti acei oameni buni c-au fost hotarul acelui sat, ce mai sus scrie, pre acolo să ave<ţ>4i a h4tul preste tot, şi d n vatra satului, şi din ţarin(ă), şi din câ4pu şi din pădure, să-ş(i) ţâe ei moşie şi ocina pre unde au ţânut şi părinţii lor. Iară de va fi cineva cosit sau arat pre acel loc să aibă a le lua a dzecea. Chu,e nmuEAi r(o)c(no^)c(T)s(o) 4h. H hak ne emet. V Mc, rtt(To) jj(3pHd rEH(dpÎE) m. t CdAI rCo)cn(o)A(H)H* KEAtrt. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CXXXVII/234. Orig., hârtie, filigran, rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în cerneală roşie, puţin clar (se observă doar capul de bour în scut). Ibidem, M-rea Coşula, IV/18 (copie din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, cu data de an greşită: 7181 <1673>, făcută de un strănepot al lui Meica, a cărui semnătură este indescifrabilă). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVI1/19 (foto. după orig şi xerocopie după copia de la Arh. Naţionale Bucureşti). EDIŢII: Catalog, II, p. 334, nr. 1656 (rez. după copie). 1 Greşit, în loc de „sluga noastră”. 2 Omis. 3 Greşit, în loc de „veţi”. 4 Rupt. 20 1643 (7151) ianuarie 27 Şi iaste şi o mărturie de la Chicoş şatrar şi Vasile Roşea, şi Costandin Ciogoli vornicii de poartă, i Trandafir, i Costandin, 3ET1 Nebojatco, i Bârsan vornicii de poartă, i de la Vasile Buznăi, i Dumbravă ot Pribeşti şi de la popa Gheorghie ot Soleşti, care mărturie asemene iaste scrisă întocmai de pe zapisul ce iaste scris mai sus, în care mărturie sintu toţi iscăliţ(i) şi peceţile puse. www.dacoromanica.ro 23 #3pHd rEH(dpHE) K3. Bibi. Academiei Române, Ms„ nr. 13 (Condica m-rii Bărboi), f. 60 r. (Ciorteştii, la ţinutul Vaslui, nr. 2). Copie. 1 Ginerele. 21 1643 (7151) februarie 1, Iaşi f Hw EdCMrtîe EOEBOAd, B(o)*îio ffl(H)d(Y)cTÎio, r(o)cn(o)A(d)pt 3e«<»h MwdAdECKOH. 0*0) npÎHAE nptA HdMH H nptA BtCHMH HdlUHMH MWdAdBCKHMH EOdtpH, BEdHKHMH H MddhIMH, HwH A!odO$EIO WT PsCHfltNH Ct Aţipi CH, rp«3dBd, H c(bl)Ht Er(o), ToMd, H HhTOCÎB, HEKHM HEnOH^AEHhl d HH [npHjfipHCHdOEdHbl, H npOAddH H)f npdEdd WTH(H)Hd H AtAH(H)Hd, MTO HMddH WHH MdCT(h)» EAHOmB CTdp, MTO c(t) fipHJfOAHT Eli MdCT(h) Hwh8 AlodOBEH, WT CEdO PftCHntHH, MTO 8 e(o)<*®CT EptddACKOMy, WT BdTpV^ CEdO, H WT nOdt, H WT dtcV^ H WT BEC lipitJfOA. Tod npOAddH WHH CdVst HdUl KoCTdHTHH lI»pt, pdAÎ nETAECtT H ntT 3ddThl]f EhlThlJf. H Bt TOM, TH*0) npÎH' nptA HdMH H nptA HdlUHMH EOdtphl KdNAdKÎA WT PsCHntHH, A*ipt HwH TEKdEUJ, KNVKd PdtBdH, no EH AOEpOH EOrtH H npOAddd CEOd npdEdd WTh(h)h$ H AtAh(h)h8, MTO HMddd WHd, ndKH*0) R* CEdO PxCHntHH, MTO c(t) H3BEpET MdCT(h) EH, V EdTpV CEdW, H V nOdH H Ct MtCTO 3d ndCHKtJ 6 dHCH H CI MtCTO 3d X^P^A, METEptTdd MdCTV WT TOrO*0) CEdO PsCHntNH. Tod npOAddd WHd CdVSt HdUl EhlUlO) nHCdHHOMV^, KoCTdHTHH lIlOpt, pdAÎ EANd KpdB H AEd'ctT pVHOBOBHV. H Eli TOM, TH*0) npÎHAE nptA HdMH H nptA HdlUHMH EOdtphl FdHropÎE EtdUJtV WT XopV^HTdpH, no 'pOH EOdH, H npOAdd CEOd npdEdd WTn(h)nV H AtAN(H)ny, MTO HMdd WN, METEptTdd MdCT WT EAHN CTdp WT CEdO Xo' BOdO KoBVpdyHCKOH, H WT nOdtHd WK BEC npH^OA, MTO CA H3EEpET TOH MdCTH. Tod npOAdd WH ndKH*0) CdWCst HdUI>3, KoCTdHTHH lIlOpt, pdAH AKdAECtT H METHpH dEVtOBhlX EhlThlX- H Eli TOM, TH*0) npÎHAE nptA HdMH H nptA HdlUHMH EOd3, HwH Bodt, no Ero aoepoh EOdH h npoAdd CEOd npdEdd wth(h)hV h AtAN(H)nv% mto HMdd WH ndKH*0) V CEdO EopHVTdp(H)2, Btct MdCT Ero, MTO Ct EMV H3EEpET, WT BdTpS CEdO, H WT nOdt H WT Ct BEC npO^OA H Ct nOdtHd WKOdV\ Tod npoAdd WH CdV'St NdUI KoCTdHTHH lIlOpt, pdAH AKdAECtT TddEpH EhIThIX. H Et TOM, TH*0) npÎHAE nptA HdMH H nptA HdlUHMH EOdtphl <(l8n>3dUJKO XsprEVHV'd H c(hl)Ht Ero, ^tdEdH, H CECTpd Er(o), KEpErHHd, H EpdT Ero, $tdA, AtTH CTdHKd, EHV'U.H ^yMHTpV nptBHV^UH CTdHMIOd WT /^tHEipH, no hx AOEpoH sodH, h npoAddH «x npdEdd wth(h)hv^ H AtAN(H)NV% 24 www.dacoromanica.ro MTO HAIAAH WNH WT CEAO ^ftNElJlH, WT EAHN CTAp, METBpiTAA MACTV, MACT CtANMIOAOBH. ToA npOAAAH WNH KoCTANTHNOEH lIlOpt, pAAÎ ABAAECtT 3AAThl](3. H Bl TOM, TH>k(e) fipÎHAE nptA NAAIH H nptA NAIIJHAIH BOAtpH Bddt WT ^AAIHIANH, no Ero iOBpOH BOAH, H npOAAA Biet MACT ETO, MTO HAIAA 8 CEAO ^KAIHIANH, KoCTANTHNOEH lIlOpt, pAAÎ EAHN KON, MTO BhlA (ipEUOBAH 3A ABAAECtT 3AATUX BUThlJf. H El TOAI, TH*(e) npÎMAE nptA HAAIH H nptA NAIUHAIH BOAtpH HEKVAA WT AVKlNElllH, NHKHAt HEnOHXK AEH A HH npHCHAOBAN, H npOAAA CEOA npABAA WTn(h)nA H An(h)', MTO HAIAA WN, WT CEAO AVKIHEIJIH, nOAOBHNA WT EAHN CTAp, WBAME WT MACT E*, MTO Ct EAIV H3BEpET 8 TOT CEAO AVKANEIJIH, MTO 8 b(o)aOCTV KoBV’PAV’HCKOH. ToA npOAAA eh thjk(e) Koctanthn lI»pt, p1t1 H ABA AEBH. TtAl pAAH, TOThl BICH BHI1|(e) nHCANNhIH MACTH 3A WTn(h)n8 KAKO AA c8t CAVSt NAUI BhlUl(E) nHCANNOAlV, ^Koo'tANTHN *IlOpt, npABAA WTn(h)nA, H At* VpHK H nOTBpiWAENÎE, CI BICtAI AOX^A^'aI, NEnopVllJENNO, HA BtKH. H HN A A C(A) HE 8aIH!UAET. V Mc, A(t)T(o) #3pHA +(e)kpCp8apTe) "a. f Caaai r(o)cn(o)A(H)Hi beaIa. ds, ToAEpAIUKO BEA AWr(o)^(E)T, HCKAA . f IIlTpAIUKO , f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, Ion Molofeiu din Răsipeni, cu fiica sa, Grozava, şi cu fiul lui, Toma, şi Antosiia, de nimeni siliţi şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, cât au avut ei parte, un bătrân, care vine în partea lui Ion Molovei, din satul Răsipeni, care este în ţinutul Bârlad, din vatra satului, şi din câmp, şi din pădure şi din tot venitul. Pe aceasta au vândut-o slugii noastre Costantin Ciurea, pentru cincizeci şi cinci de zloţi bătuţi. Şi întru aceasta, de asemenea, a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Candachiia din Răsipeni, fiica lui Ion Tecliş, nepoata lui Glăvan, de bunăvoia ei, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, pe care a avut-o ea, iarăşi din satul Răsipeni, cât se va alege partea ei, în vatra satului, şi în câmp, şi cu loc de prisacă în pădure şi cu loc de grădini, a patra parte din acelaşi sat Răsipeni. Pe aceasta ea a vândut-o slugii noastre mai sus scrise, Costantin Ciurea, pentru o vacă şi douăzeci de piei de oaie. Şi întru aceasta, de asemenea, a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Gligorie Bălşău din Horuntari, de bunăvoia lui, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină pe care a avut-o, a patra parte dintr-un bătrân din satul Horuntari, care este în ţinutul1 Covurlui, şi din poiana din jur <şi cu>' tot venitul, ce se va alege acestei părţi. Pe aceasta el a vândut-o iarăşi slugii noastre, Costantin Ciurea, pentru douăzeci şi patru de lei bătuţi. www.dacoromanica.ro 25 Şi întru aceasta, de asemenea a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Ion Balea, de bunăvoia lui, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, pe care a avut-o el însuşi în satul Voruntari, toată partea lui, ce i se va alege, din vatra satului, şi din câmp şi cu tot venitul şi cu poiana din jur. Pe aceasta el a vândut-o slugii noastre, Costantin Ciurea, pentru douăzeci de taleri bătuţi. Şi întru aceasta, de asemenea a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Lupaşco Herghegiul şi fiul său, Dălban, şi sora lui, Chereghina şi fratele lui, Felea, copiii Stancăi, nepoţii lui Dumitru D...1 2, strănepoţii lui Stanciul din Dăneşti, de bunăvoia lor, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, pe care au avut-o ei din satul Dăneşti, a patra parte dintr-un bătrân, partea lui Stanciul. Pe aceasta ei au vândut-o lui Costantin Ciurea, pentru douăzeci de zloţi3. Şi întru aceasta, de asemenea a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Balea din Dămiiani, de bunăvoia lui, şi a vândut toată partea lui, pe care a avut-o în satul Dămiiani, lui Costantin Ciurea, pentru un cal, care a fot preţuit la douăzeci de zloţi bătuţi. Şi întru aceasta, de asemenea a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Necula din Lucăneşti, nesilit de nimeni şi nici asuprit, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, pe care a avut-o în satul Lucăneşti, jumătate dintr-un bătrân, însă din partea lui, ce i se va alege în acest sat Lucăneşti, care este în ţinutul Covurlui. Pe aceasta el a vândut-o de asemenea lui Costantin Ciurea, pentru şi ...zeci1 şi doi de lei. Pentru aceasta, toate aceste părţi de ocină mai sus scrise să-i fie slugii noastre mai sus scrise, Costantin Ciurea, dreaptă ocină, şi dedină, <şi cumpărătură, şi>‘ uric şi întăritură, cu tot venitul, neclintit, în veci. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, în anul 7151 <1643> februarie 1. t însuşi domnul a poruncit. Eu, Toderaşco mare logofăt, am iscălit . f Pătraşco . : Ispisoc sârbăsc de la Vasâle voievod, din let 7141 <1643> fevr(uarie) 1, pentru moşia Răsâpenii. Arh. Naţionale Bucureşti, Documente istorice (fost. Bibi. Acad.), CLXVI/18 a. Orig., hârtie difolio (42,8 x 27,5 cm), rupt la îndoituri şi pătat, lipsă două treimi din fila a doua, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. Cu o trad. din 1782 ianuarie 13, de Gheorghie Evloghi dascăl, cu data de an citită greşit, deoarece este acoperită de sigiliul care s-a imprimat pe latura din dreapta a documentului (ibidem, CLXVI/18 b). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV1I/21 (xerocopie după orig. şi foto. după trad. din 1782). 1 Rupt. 2 Greşit, în loc de: BopV’HTapH. 3 ABdAfctT siUThijf, scris de altă mână pe loc lăsat liber. 26 www.dacoromanica.ro 22 1643 (7151) februarie 5 Al 4-le, din 7151 <1643> fevr(uarie) 5. Zapisul lui Andrei şi fîmeia lui, Ştefana, nepoata lui Lazăr şatr(ar), prin cari vând lui Dumitraşc(o) Gheuca vor(ni)c glotnii a şasa parti de sat din Băicani, parte din sus, cumpărătura moşului ei, Lazor şat(rar), di la Ion Ciobănelul şi di la Buga din Chilieni i alţi nepoţ(i) ai lor, precum şi toati părţile lui Mihăilă, ficiorul lui Ionaşc(o), nepotul lui Andrei, i a Boureanului şi a lui Bejan din Făurei, cu vad de moară şi cu loc de prisacă şi cu tot vinitul. Arh. Naţionale Iaşi, Anaforale, nr. 39, f. 69 v. Rez. dezvoltat într-o anafora din 1841 ianuarie 24. 23 164<3> (715<1>) februarie 8 Copie întocma de pre uricul şi hrisovul lui Vasile vodă, din veleatul 7150 <1642> fevr(uarie) 8. Io Vasilie voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn Moldaviei. Adică au venit, înaintea noastră şi înaintea ai noştri moldovineşti boieri, la cei mari şi la cei mici, sluga noastră Grigorie Hurmeziu şi cu fimeie lui, cu Candachie, şi cu fata lor, cu Mărie, şi de a lor bunăvoie, de nimene siliţi, nici asupriţi, şi au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie cu tot, un loc de prisacă, la sat la Popeşti, cu pomi şi cu poiană de fân, şi cu venitul, ce iaste la ţ(i)n(u)t(ul) Vasluiului, lângă Trestiana. Aceste le-au vândut slugii noastre, lui Pătraşco Milşcu1 aprodul de târgul din Iaşi, drept douăzeci de galbeni, bani buni. Şi le-au plătit lor deplin acei bani, ce mai sus scriem. Deci noi, văzând a lor bunăvoie, tocmală şi plată deplin(ă), încă am dat şi am întărit slugii noastre, lui Pătraşco Mieşcul aprodul, pre acela ce mai sus să zice loc de prisacă la satul Popeşti, cu pomăt şi cu poiană, şi cu venitul şi fanaţul, ce va fi pe acea poiană. Şi să începe hotarul şi semnile acelui loc de prisacă şi acei poieni de fânaţi dintr-un carpăn ce-i din sus de prisacă şi dinspre cel carpăn la un ulmu, şi de acolea deasupra glodului la alt carpăn, şi de acolea până în margine, şi din margine la trii stejari şi din stejari întru apa Vasluiului. Atâta iaste hotarul şi sămnile acelui loc de prisacă şi acei poieni de fânaţu. Drept acee ca să-i fie lui şi ficiorilor săi dreaptă ocină şi cumpărătură, şi uric, şi întăritură, cu tot venitul, neurnit nici odinioară, în veci. 715<1>2 (164<3>) fevru(arie) 8. Ieremia arh(imandrit) 3 Dancu adiverez că-i întocma dup(ă) hrisov. Toderaşco vel log(o)f(ă)t. Pătraşco condicariu. Arhiva m-rii Xeropotamu de la Muntele Athos, nr. 179. Copie (o xerocopie după această copie am obţinut prin bunăvoinţa domnului Florin Marinescu, căruia îi mulţumim şi pe această cale). Arh. Naţionale Bucureşti, Ms., nr. 628, f. 437 v. (rez. dezvoltat în Condica Asachi I scrisă în a doua jumătate a sec. XVIII-lea, cu data: 7150 <1642> martie 26 şi cu menţiunea: şi este ispisocul www.dacoromanica.ro 27 iscălit de Toderaşco vel logof(ă)t şi pecetluit cu ceară moale”); Ms. nr. 1220, f. 15 şi 48 v. (rez., în Condica m-rii Râşca, scrisă în prima jumătate a sec. al XlX-lea) şi Ms. nr. 1266, f. 4, nr. 9 (rez., cu data 1642 (7150) februarie 8, în Condica m-rii Râşca, scrisă în 1851 noiembrie 14). Arh. Naţionale laşi, Litere, Condici K, nr. 353, f. 23 v (menţ. într-o carte de judecată a Divanului, din 1829 iulie 10) şi nr. 334, f. 3 r. şi f. 8 r. (menţ. într-o carte domnească din 1826 ianuarie 20). lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/23 (xerocopie după copia din Arhiva m-rii Xeropotamu şi foto. după copia din Condica Asachi 1). în toate piesele documentare de mai sus, cu excepţia celei din Ms. nr. 628, unde luna şi ziua au fost citite greşit (martie 26), data este 7150 <1642> februarie 8. Probabil că diacul a omis cifra unităţilor; am datat doc. în funcţie de prima dată în care apare Toderaşco ca mare logofăt (1643 ianuarie 15) şi de doc. din 1643 (7151) august 18. EDIŢII: Codrescu, Uricariul, VI, p. 230 (menţ. după Arh. Naţionale laşi, Litere, Condici K, nr. 10 pe anii 1826-1827) şi p. 329 (altă menţ.); XX, p. 274 (rez. de la Arh. Naţionale laşi); XXII, p. 173 şi 185 (rez. de la Arh. Naţionale laşi); lorga, St. şi doc., VI, p. 56-57, nr. 7 (rez. după orig.); Catalog, 11, p. 320, nr. 1579 (rez. după Arh. Naţionale Bucureşti); Florin Marinescu, Xeropotamu, p. 96, nr. 37 (rez. grecesc după copia păstrată la m-rea Xeropotamu de la Muntele Athos-Grecia, certificată de leremia, egumenul m-rii Dancu din laşi, nr. 179, şi menţionarea rezumatelor de la Arh. Naţionale Bucureşti). 1 în rez. din Ms. nr. 628: „Măşcău”. 2 V. comentariul. 3 Omis. 24 1643 (7151) februarie 10 Eu, Gheorghie Grecul din Băşeni, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru cum au venit la noi Pană neguţitoriul cu cinstită carte domnului nostru, lui Vasilie vodă, ca se-i alegem nişte părţi de ocină, ce i-au cumpărat în sat în Cândeşti, în ţânutul Iaşilor. Mers-am acolo şi am strânsu oameni buni, bătrâni, din sus şi din gios, şi i-am ales o parte ce au cumpărat de la Vasilie, ficiorul lui Gavril şi a Frăsinii, nepotul Cândescului, ce-i cumpărată1 direptu 75 de lei, toată parte Iui, şi o am lipit la altă cumpărătură, la Cucoreni, ce au cumpărat mai de demult de la Onişo(a)ia, cu locu de casă. Aşijdere, am alesu altă parte, a lui Istratie şi a lui Tofan, iar cumpărătură, că au fost furat 5 cai şi n-au avut cu ce plăti, ce i-au dat toată partea lor, şi iară o am lipit pre lângă cele cumpărături. Şi aşijdere, au mai dat Pană 8 oi lui Tiron din Cândeşti pentru un cal a popii din Stâlpeni, pentru Istratie şi pentru Tofan. Aşijdere i-au mai dat un caragiu întregu, direptu zăci galbini2, iară pentru dânşii, şi ei au dat lui Pană, din giumătate de sat, a cince parte, parte lui Isacu. Atâta au cumpărat şi de la Vasilie Cândescul. Şi o am ales cu mulţi oameni buni şi cu dânşii depreună, anume: V(a)silie de Pereni şi Costantin, şi Ionaşco ot tam, şi Gheorghie ot par3, ot Şătrăreni, şi Bejan i Ianco4 ot tam, Robul, sinu Alaci, şi Gavril vatav ot Şetrăreni şi mulţi oameni buni, bătrâni toţi, au fost de faţă şi ni-am pusu şi peceţile. 28 www.dacoromanica.ro Eu, Sava Hangul5, am scris. B(-h) <\et(o) ^pSa <7151/1643> ţEBpC&jp») 7 <10>6. Copia aceasta, de la No. 1, fiind întocmai di pe cel adivărat, s-au încredinţat. 1828 oc(tomb)r(ie) 23. Cost(antin) Canta(cuzino) log(o)f(ă)t . Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CDXXXV111, p. 237-274, nr. 1. Copie de Theodor Gaşpar serdar şi condicar de divan, din 1828 august 30 într-o condică de documente a lui Theodor Balş mare logofăt. lbidem, p. 118-119, nr. 2 (copie defectuoasă); idem, Litere, Condici K, nr. 334, f. 245 (rez.). 1 în cealaltă copie (p. 118-119) urmează: „de răposatul”. 2 în cealaltă copie: „5 galbini”. 3 Greşit, în loc de: „tam” (acolo). 4 în cealaltă copie: „Bejan lvanco”. 5 Greşit, pentru „Hăugul”. 6 Urmează, marcată în cinci cercuri, inscripţia: L (ocul) p(eceţii). 25 1643 (7151) februarie 10, Bârlad t Adecă eu, Andreiaş şoltuzul şi cu doisprăcea pârgari din târgu din Bârladu, şi preutul Chiriiacu de acolea, şi Andonie potropopul din Năvâmieni, şi lonaşco Dinga din Bârladu, şi Grozav vătămanul din Năvârnieni, mărturisim cu cestu zapis al nostru înşine pre noi, cum au venit înaintia noastră Costantin, ficiorul lui Avram din sat din Tomeşti, de au vândut a sa direaptă ocină şi moşie, un bătrân din sat din Creţeni, ce s-au ales partea părinţilor săi, cu vadu de moar(ă) în apa Tutovei, ce iaste aşijderelea de ţinutul Tutovei, şi cu locu de ţarină şi cu locu de fânaţu, dumisali, giupânului Bofe căpitanul, şi giupâneasăi dumisali, Ilinţăi, dereptu 28 de lei bătuţi. Deci noi, văzind pre Costantin, ficiorul lui Avram, vânzindu aciastă direaptă moşie ce mai sus scrie, din sat din Creţeni, un bătrân, ce s-au ales partea părinţilor săi, de nimene nevoit, nici asuprit, ce de bunăvoia lui, însă această moşie o au vândut la moartea părinţilor săi. Aşijderelea, cându au vrut să vânză această moşie, au întrebat pre toată ruda lui şi pre toată podrujiia lui, doară să va afla cineva să i-o plătiască, şi nime dintru săminţiia lui nu s-au aflat să i-o plătiască. Printr-acesta lucru, văzând noi pre dumnealui, giupânul Bofe căpitanul, şi pre giupânias(a) dumisali, fiinţa, dându-i lui Costantin, ficiorul lui Avram din Tomeşti, bani gata câţi mai sus scrie, un bătrân din satu din Creţeni, ce sintu pre apa Tutovei, noi încă i-am făcut de la noi cestu zapis al nostru, ca să-i fie dumisali şi giupâniasăi dumisali de mărturie şi pre cestu zapis al nostru ca să aibă dumnealui, căpitanul Bof(e), şi giupâneas(a) dumisali, Ilinţa, a-şi faci direasă domneşti pre aciastă ocină, ca să li hie dumilorsali direaptă moşie. Şi, pre mai mare mărturie, am pus şi peciatia oraşului şi peceţile noastre într-acestu zapis, ca să le hie dumilorsali de mărturie, ca să s(e) ştie. & Bt*p +ek(j>8jpTe) T. www.dacoromanica.ro 29 kîio a»(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(kO) AO ptU,A CupAT, Ch BATpVH CEAO H Ch AffeCT 3A BHHHOrpAAH. Ta WH npOAAA EOAtpHH8 r(o)cn(o)ACTB(A) A1H, ^8aIHTPAU1K0BH CTOAHHK, PAAÎ ABAAECtT TAAEpM CpEEphHHX. H WT TOA1, TH*(e) nplHAOlilE nptA HAAIH H liptA HAU1HA1H BOAtpH HwH JKhBAa(ti) H Ch 5KEHA Er(o), KWCTAHAA, A04KA BVpAPR WT IIVTHA, 110 HX AOBpOH BOAt, HEKHAI HEnOHVJKAEHH, A HH npHCEAOBAHH, H npOAAAH CBOA npABA WTh(h)hA H AtAH(H)HA, EAHA nAOlţltHKA, 3A TpHAECtT CTOnHH 8 MEAo', WT Tor(o) CEAO B8UIOAIH, Ch AltCT(o) 3A A1AHH HA ptlţA CnptTWAI, H Ch AltCT(o) 3A nACHK H 3A CAAOBH H Ch Atc8 H Ch BEC npHXOA, TH>k(e) AO ptU,A CHptTSAOBH. Ta WHH npOAAAH TH*(e) BOAtpHH r(o)cn(o)ACTB(A) A1H, ^8a1HTPAU1KOBH CTOAHHK, PAAÎ AECtT TAAEpH CpEEphHHX. H WT TOAl, TAKOJKAEpE npÎHAOUIE nptA HAA1H H nptA HAU1HA1H BOAtpH Hek8aA, c(hl)Hh BapEApEH, no Er(o) AOEpO» BOA», HEKHAI HEnOHVlKAEH A HH npHCEAOBAH, H npOAAA CBOA npABAA WTh(h)hA H AtAH(n)HA, nET HA AECtT CTOnHH 8 4EA0, TH*(e) WT TOrOHlO) CEAO BHUj(e) nHCAH EV4IOAIHH, WT pAU,t CnptT8AOBH A4*(e) AO X^Ap TeKVh(h), Ch BpVA 3A AIAHH V CnptT, H Ch BHHHOrpAAÎ, H Ch CAAOBt, H Ch CtHHOJKATHMH H Ch BEC npHXOA. Ta WH npOAAA, TH>k(e) EOAtpHHV HAUJ BhltuO) HHCAH, pAAÎ nET HA AECtT TAAEpH CpEEphHHX» H TH*(e) fllHXAAHt, TAKOSKAEpE npOAAA ErO npABA WTh(h)hA H AtAH(n)HA, EAHH HHB 8 $pVHpTE2 TH*(e) WT TWr(o) CEAO BHUjCe) nHCAH, TAKOSKAEpE BOAtpHH HAUJ, pAAÎ AECAT3 TAAEpH CpEBHHX* H WT TWAI, TAKOJKAEpH npHHAE nptA HAAIH H nptA HAUJHAIH BOAtpH, HEAtJKAE, c(hl)Hh flHHhJ, BHVK AlApHKA, nptWHVK BVpVA, no Er(o) AOBpO» 30 www.dacoromanica.ro BOrtt, HEKHM HEnOHVKAEH, 4 HH npHCE40B4H, H np«A46 WH n4AET. HhO BOrttpHHS r(o)cn(o)ACTB(4) MH BhlUfO) nHC4H4r(o), ^8fHHTp4UIKO CT04HHK, n44TH4 8cE HCnAhHOlO THX n(H)H(t)sH BhlUfO) nHC4HHH Bt p8Khl THM npOA4*HHli,H EHQj(e) nHC4HHH, WT npAA HAMH H nptA H4UIHMH EOAtpH. HHO MH, 0KO 8BHAtXOM HX AOBpOBOrtHOE TOK«E*(e) H n4tHOIO 34nA4T\T, 4 MH H WT H4C EIJlEacO) A4AOXom H nOTEptAHXO« B04tpHH8 rO)cnO)ACTBO) MH EHQj(e) nHC4H, ^VMHTp4UIK0 CTOAHHK, H4 TtX BhlUfO) nptA PEMEh(h) M4CTH 34 WTh(h)hV WT CE40 BtTMIOMH, Ch Bp\TAH 34 MAHHH H4 CHptTV, H Ch C4A0BE, H Ch BHH0rp4AÎ, H WT nOAt, H Ch AltcrO) 34 n4CHKH H Ch BEC npHXOA, WT X0TdP TeKVMIOAWBH A4*(e) AO CnptT, K4K0 A4 EhAET EAItT np4B4 WTh(h)h\T, H BHK8n4EHÎE, H 8pHK H nOTBp'hfKAEHÎE, Ch BliCtAI AOX°A°M> HEnOKOAtEHMH HHK04H*(e), H4 BtKH BtMHÎH. H HH A4 C(A) HE 8MHUI4ET nptA CHAI HCTHHHOM AHCTWM hO)wEA». CV Mcox, e(ti) a(t)TO ^{«HA «(t)c(A)lX4 ^EBp(p84pÎE), 3Î aCij)h(h). f CaAM r(o)cn(o)A(H)Ht BEAftA. T0AEp4UIK0 BEA AWrO)$0)T HCK44 . f /ţVAIHTpAUfKO . f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, Necula, fiul lui Toader, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni şi nici asuprit, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, douăzeci şi trei de paşi în frunte, din satul Buciumi, care este în ţinutul Tecuci, de la hotarul Tecuciului până la râul Şiret, cu vatră de sat şi cu loc de vii. Pe aceasta el a vândut-o boierului domniei mele, Dumitraşco stolnic, pentru douăzeci de taleri de argint. Şi la aceasta, de asemenea a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Ion Jivală şi cu soţia lui, Costanda, fiica lui Burlă din Putna, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, o www.dacoromanica.ro 31 ploştină, de treizeci de paşi în frunte1, din acelaşi sat Buciumi, cu loc de moară pe râul Şiret, şi cu loc de prisacă şi de livezi, şi cu pădure şi cu tot venitul, de asemenea până în râul Şiret. Pe aceasta ei au vândut-o de asemenea boierului domniei mele, Dumitraşco stolnic, pentru zece taleri de argint. Şi la aceasta, de asemenea, a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Necula, fiul Vărvarei, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni şi nici asuprit, şi a vândut dreapta lor ocină şi dedină, cincisprezece paşi în funte, de asemenea, din acelaşi sat mai sus scris, Buciumii, de la râul Şiret până la hotarul Tecuciului, cu vad de moară în Şiret, şi cu vii, şi cu livezi, şi cu fâneţe şi cu tot venitul. Pe aceasta el a vândut-o, de asemenea, boierului nostru mai sus scris, pentru cincisprezece taleri de argint. Şi de asemenea Mihalcea, de asemenea a vândut dreapta sa ocină şi dedină, un pământ în frunte din acest sat mai sus scris, de asemenea, boierului nostru, pentru zece3 taleri de argint. Şi la aceasta, de asemenea, a venit înaintea noastră şi a boierilor noştri Nedejde, fiul Annei, nepotul Maricăi, strănepotul lui Burdul, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni şi nici asuprit, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, nouă paşi în frunte, de asemenea din acelaşi sat Buciumi, din partea lui Bordul, de asemenea, de la hotarul Tecuciului până la Şiret, din vatra satului şi cu tot venitul. Pe aceasta el a vândut-o, de asemenea, boierului nostru, Dumitraşco stolnic, pentru zece taleri de argint. Şi la aceasta, de asemenea a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Tudor, fiul lui Gligorie Puul4, nepotul lui Neagul, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni şi nici asuprit şi a dat dreapta sa ocină şi dedină, opt paşi în frunte din hotarul satului Buciumi, de la râul Şiret până la hotarul Tecuciului, şi cu tot venitul, pentru că el a prădat o groapă cu grâne şi l-au prins de faţă şi nu a avut cu ce să-şi plătească capul, ci a dat partea lui de ocină mai sus scrisă. Pe aceasta el a dat-o, de asemenea, boierului nostru, Dumitraşco stolnic, şi i-a plătit capul lui de la această nevoie, în care a căzut el. Deci boierul domniei mele mai sus scris, Dumitraşco stolnic, a plătit deplin toţi aceşti bani mai sus scrişi în mâinile acestor vânzători mai sus scrişi, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Deci noi, dacă am văzut tocmeala lor de bunăvoie şi plata deplină, iar noi şi de la noi încă am dat şi am întărit boierului domniei mele mai sus scris, Dumitraşco stolnic, pe aceste părţi de ocină mai sus scrise, din satul Buciumi, cu vaduri de moară pe Şiret, şi cu livezi, şi cu vii, şi din câmp, şi cu loc de prisăci şi cu tot venitul, de la hotarul Tecuciului până la Şiret, ca să-i fie dreaptă ocină, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei adevărate cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7151 <1643>, luna februarie, 11 zile. f însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Dumitraşco . : Ispisoc sârbesc de la Vasilie v(oie)v(o)d pe moşiia Buciumii, din ţin(u)t(u)l Tecuci. 7151 <1643> fev(ruarie), 11 zile. No. 4. 32 www.dacoromanica.ro Arh. Naţionale Iaşi, Fond Spiridonie, XIII/104. Orig., hârtie difolio (42,5 x 28,4 cm), filigran, rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat In ceară roşie, deteriorat. Cu o trad. din 1840 martie 23 de Hrisanth ieromonah. Idem, Anaforale, nr. 38, partea I, f. 243 v. (rez.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/26 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, 11/2, p. 36-40, nr. 19 (text slav după orig. şi trad. editorului). 1 8 mem, adăugat pe marginea rândului, cu altă pană. 2 Cuvânt românesc în text slavon. 3 aecat, scris cu altă cerneală. 4 Probabil greşit, pentru II&t* t Adecă eu, Todosie, feciorul Stancăi, nepotul lui Filip din Fiţingheşti, scriiu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum eu, de bun(ă)voia mea, de nimene silit, ce de a mea voie bun(ă), am vândut toat(ă) partea părinţilor miei, din sat din Fiţingheşti, din vatra satului, şi din câmpu, şi din vad de moar(ă) şi din tot venitul, câtu-i hotarul satului, din apa Putnei până în hotar(ul) Milcovului, dumisal(e) sulgerului Dumitraşco, dereptu 20 ug(hi). într-această tocmală s-au prilejit: Partenie călugărul şi Ionaşco, nepotul lui Necorici, şi Lupul, feciorul lui Mihăil(ă), şi Precopie, ce au fost preut, de Cofeşti, şi Anghel meşterul de acolo, şi Iuraşco şi Petrea de acolo, şi Irimiia, şi Vas(i)lie Scântee ce-au fost vătav şi alţi oameni buni, de pren pregiur megiiaşi. Deaca am vădzut de bun(ă)voia lui vândzându1 şi plat(a) deplin(ă), noi încă ne-am pus peceţile şi iscăliturile pre a noastră mărturie, să-ş(i) fac(ă) dumnealui şi derese domneşti, să s(e) ştie. Eu, popa Toader, înc-am fost. Todosie; Gligorie; Marcul. Eu, Ionaşco am scris, să s(e) ştie. Ionaşco . : Zapis de Feţingheşti. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CXXXVIII/76 a. Orig., hârtie difolio (29,5 x 19 cm), filigran, şase amprente. Cu o copie încredinţată de Logofeţia cea Mare, în 1828 aprilie 29 (ibidem, CXXXVIII/76 b). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/27 (foto. după orig. şi după copie). Datat după doc. anterior, din 1643 (7151) februarie 11, prin care i se întăreşte lui Dumitraşco sulger o altă parte din acelaşi sat. 1 Aşa în orig. www.dacoromanica.ro 33 28 1643 (7151) februarie 11, Iaşi ■j- Hw BdCHrtie EOEBOAâ, E(o)>kîio m(h)<\(OctT», r(«c)n(OAâp^ SffflAH AlwrtAiKCKOH. Adec(ă) s-au pârât de faţ(ă) înnaintea domniei mele şi a tot Svatul nostru popa1 Ion de pe Gârlă şi cu nepotu-său, Vasilie, şi cu boierul nostru, cu Dumitraşco sulgeriul, pentru nişte părţi de ocină şi de moşii de la sat de la Feţingheşti, ce iaste la ţinutul Putnei2, pre Gârla cia de încolo, dzicându popa Ion şi cu Vasilie, nepotu-său, că le-au înpresurat far(ă) de ispravă Dumitraşco sulgeriul şi partea lor de ocină şi de moşie de într-acel satu, ce mai sus scriie. Iară Dumitraşco sulger ne-au arătat înnaintea noastră zapis(e) şi dires(e) domneşti de la Gaspar vodă, precum simtu a lor drepte ocine şi moşii de pre tată-său, Lupul spătariul. Deci, domnie[i] mea şi cu tot Svatul nostru am dat rămas pre popa Ion şi pre nepotu-său, Vasilie, de în toată lege ţărâi, ca să aibă Dumitraşco sulgeriul a-ş(i) ţine moşiel(e) în veci. 25 Mc, a(t)T(o) #3f>H4 <7151/1643> $ER(p8ipîE) aî <11>. CădM r(o)cn(o)A(H)N'h eeaaa. f CăRă . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CXXXVIII/27. Orig., hârtie, filigran, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, avînd în câmp un scut oval, cu ornamente de jur-împrejur, încărcat cu capul de bour; pe margine, între două cercuri perlate, legenda: t Hw Bachahe koeeoaa, E(o)#h® *(h)a(o)ctî», rocnoAjp'h 3*m«h âlo'atele meu, Simion, şi cu soru-me, Irina, şi cu soru-me, Loghina, ficiorii lui Nicor(ă) din Leiconeşti, am vândut a nostră dreptă parte de ocină de sat denu Stăneşti, den giumătate de satu, den parte de sus, de a tree parte, a cince parte, cu tot vinitul, şi cunpul2, şi cu pădere3. Şi am vândut Tomiţei de Şătrăreni şi femeei lui şi cuco' lui, ca să-i fie lui moşie dreptă de 'cmu. Şi o-mu dat dreptu un cal şi 20 de gal4n4, bani gata. Şi într-aceasta tocmală au fost: Bejanu Balşe şi Gligoraşco Jora5, şi Costantin Balşe, şi Borotco de Şetrăreni şi Andreica vătăman de acole. Şi eu, popa Ionaşco, am scris. Şi pre-ace' zapis să-şi facă şi dires domnescu. B(>) aCOtCO #3(>h4 <7151/1643> $ER(p8apÎE) 17 <15>. f Pre mai mare mărturie ne-m pus şi peceţile. 34 www.dacoromanica.ro t Gligorie cu f'aţii mei; Borotco; Andreica; popa Ionaşco. f 03, EftKdN EdilIUE . f 03, TiiHropiiuiKo JKopi, HCKdii . Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Caşin, II1/1. Orig., hârtie difolio (21,5 x 19,5 cm), filigran, cerneală neagră, in coiful din dreapta jos un alt început al actului, scris de aceeaşi mână, patru sigilii inelare, aplicate in fum: trei rotunde, din care două cu decor floral şi una neclară, şi unul octogonal, având in câmp un animal. lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii XXV1I/29 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 334, nr. 1658 (rez. după orig.). 1 Omis. 2 Greşit, în loc de: „câmpul”. 3 Greşit, în loc de: „pădure”. 4 Din cauză că acest cuvânt a fost modificat dintr-un alt cuvânt, aceste litere nu se disting. 5 Slova o, corectată dintr-un a. 30 1643 (7151) februarie 17, Iaşi t Adecă eu, Andronic Săcescul, ginerele lui Soltan, şi cu fameia mea, Antimiia, fata lui Soltan, şi eu, Nacul, cu fameia mea, cu Mărica, nepo(a)ta lui Soltan, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, de nimene nevoiţi, nici asupriţi, am vândutu a nostră dreaptă ocină şi moşie din satu din Brănişteri, ce iaste la ţinutul Dorohoiului, pre apa Başeului, din totu satul a şesea parte, care drese am avutu noi de împărţală de la Pătru vod(ă). Aceia ocină am vândutu noi dumisale Tomei stolnicului celui mare, dreptu cincidzăci de [le]1 lei bătuţi, din vatra satului, şi din cânpu şi din totu venitul, ce să va afla pe acea ocină şi din toc locul. Insă până n-am întrebatu răzeşii noştri, n-am vrutu să-i vendem dumisale, iară deacă i-am întrebatu, nu s-au [în] aflatu nime din răzeşi să o cumpere. Deci am mărsu la dumnealui, la stolnicul cel mare, ş-am vândutu şi ne-au datu banii deplin în mânuite noastre. Şi în tocmala noastră s-au prilejitu: Iftimie vătavul vistemicului, lui Iordachi, şi Anton scutarul, şi Lupul aprodul şi alţi o(a)meni buni, de pen pregiur megeiaş(i). Pentru aceia, deacă am vădzutu plată deplin(ă) de la dumnealui, noi am facutu acestu zapis pre acea 3 şese parte de ocină, ce mai sus scriem. Pentru aceia, nime dintru răzeşii noştri să n-aibă a înto(a)rce şi ca să aibă a-ş(i) face şi drese domneşti de pre acestu zapis. De iasta scriem şi mărturisim. Pre mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus şi peceţile. Oţ Mui(h), ii(t)-r(o) *3pNii <7151/1643> 4-0)K(p^pu) 3Î4 <17>. 03, 0IUPONHK, HCKdil $. Eu, Ilie Şeptilici portar, înco m-am tomplat când au nomăratu banii, să s(e) ştie . www.dacoromanica.ro 35 Nacul, nepotul lui Soltan5; Lupul5; Iftimie s3utar5. t Dediul am scris. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), DCCLXXV1I1/14. Orig., hârtie, patru sigilii inelare, aplicate în cerneală: a lui Andronic (?), rotundă, având în câmp două păsări care susţin un pom; a lui Nacul, rotundă, având în câmp un animal (leu?), care trece de la stânga la dreapta; a lui Lupul, ovală, având în câmp două păsări, care susţin un copac, şi a lui Iftimie, ortogonală, care are în câmp doi lei rampanţi, ce susţin o cruce (?). Documentul a făcut parte din Fondul Spiridonie, 1X/40, actualmente la Arh. Naţionale laşi; idem, Documente, CCCXC/21 (rez.). lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV1I/30 (foto. după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, 11/2, p. 40-41, nr. 20 (orig.). 1 Preţul scris cu altă cerneală pe loc lăsat alb. 2 Greşit, în loc de „tot”. 3 Omis. 4 în orig., cifrele sunt scrise invers: Ts 5 Sigiliu inelar. 31 1643 (7151) februarie 20 Copia Wir, Wassili Woywod, von Gottes Gnaden, Fiirst der Moldauer Landschaft. Haben Unseren Furstlichen Brief dem Lupul Strojeskul ertheilt, dass er Kraft und Macht habe alle Grănzen seines Dorfes Schubranetz gegen die andem Dorfer zu besitzen, und zu verbieten, damit Niemand fremder wieder unsem furstlichen Brief liber die Grănzen hereinackem oder măhe. Soite sich aber jemand durch dessen Grănzen beschădiget befinden, der komme mit seinen Documenten und erscheine vor Unser mit unserm Diener Strojescul. Selbst der Fiirst hat es befohlen. Den 20-ten Februarii 7151/1643. L. S. Toderaschko vel Logofet. Vorstehende Ubersetzung ist dem Moldauischen Original gleichlautend befunden worden. In fidem, Aaron gesch(worener) Dollm(etscher). : Fiirstlicher Brief, dass der Lupul Strojeskul das Dorf Schubranetz immer den alten Grănzen besitzen soli. Copie. Noi, Vasile voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. I-am dat scrisoarea noastră domnească lui Lupul Stroiescul să fie tare şi puternic să 36 www.dacoromanica.ro stăpânească toate hotarele satului său Şubraneţ de către celelalte sate şi pentru a se împotrivi ca nici un străin să nu are şi să nu cosească în hotarele acestuia, contrar scrisorii noastre domneşti. Dacă cineva s-ar găsi totuşi păgubit de hotarele acestui , unul ca acela să vină cu documentele sale şi să se înfăţişeze împreună cu slujitorul nostru, Stroiescul. însuşi domnul a poruncit. La 20 februarie 7151/1643. L. S. Prezenta traducere a fost găsită conformă cu originalul moldovenesc. Spre credinţă, Aaron tălmaci, jurat. : Scrisoare domnească, pentru ca Lupul Stroiescul să stăpânească satul Şubraneţ, mereu în vechile hotare. Arh. Naţionale Bucureşti, Consiliul Aulic de Război al Bucovinei, VIII/62 e. Trad. germană. Inst. de Istorie „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/31 (xerocopie după trad. germană). EDIŢII: N. Iorga, St. şi doc., V, p. 339 (rez.); Balan, Documente bucovinene, I, p. 226 (menţ.); Catalog, Supliment I, p. 208, nr. 628 (rez. după trad. germană). 32 1643 (7151) februarie 21 Zapis de vânzare, din 7151 <1643> fevr(uar)i 21, ce vinde Măriica, giupâneasa vornicului Tănasă, giumătate de sat de Zăvoeni, ce este în ţin(u)t(ul) Sucevii, pe apa Moldovii, cu loc de moară în Râşca şi în Moldova, cumnatului ei Gheorghie Roşea vist(ier) 31. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CDLXII/13, f. 1 r.-v., nr. 2. Rez. într-o mărturie hotamică din 1803 septembrie 8. 1 Aşa în rez., pentru: „al treilea”. 33 1643 (7151) februarie 21, Iaşi f Hw RacHitîs R06K0A4, E(o)>kîio ai(h)a(o)ctîio, rCoJcnCojAOJpt ffluMAABcKOH. Adecă au venit înnaintea domniei mele şi înnaintea boiarilor domniei mele, mari şi mici, feciorii lui Vasilie Mihăilescul şi cu mătuşile lor, cu Părasca şi Dochiţa şi Nastasiia, şi cu feciorii Todoscăi, sora lor, cu o mărturie de la Başotă logofătul şi de la Savin vornicul, cum ei de bună voia lor, aceştea, ce-s mai sus scrişi, ş-au împărţit a lor derepte ocine şi moşii. Şi s-au venit Parascăi giumătate de Botăşinţi şi partea de Răciuleni. Şi s-au venit Dochiţei giumătate de Buciucica şi giumătate de Oglindzi. Şi s-au venit feciorilor Mihăilescului giumătate de www.dacoromanica.ro 37 Negreşt(i) şi giumătate de Oglindeşt(i). Şi s-au venit Nastasiei giumătata1 de Botăşinţi şi giumătate de Oglindzi. Şi lui Ionaşco s-au venit giumătate de Buhuceşt(i) şi g2ătate de Oglindeşt(i). Deci domniia mea, deaca am vădzut de a lor bunăvoie înpărţeală, noi încă le-am dat şi le-am întărit ca să aibă a ţenea pre această înpărţeală, neclătit nice dănăoară, în veci. H NAK A $eb(p8apîe) K2 <21>. t r(o)cnCo)A(H)Nt pEh(e). ToAEpdUJKO BEA AWPO^(e)t HCKAA . f K(i)pcT[p]t ^pimu3 . . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad. Rom.), DCXXVII/8. Orig., hârtie, rupt la îndoituri şi lipit, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, neclar. Idem, M-rea Neamţ, LX/44, nr. 4 (rez.); Arh. Naţionale Iaşi, Anaforale, nr. 47, f. 86 r. (rez. după orig.); Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminsecu” - Iaşi, Arhiva Melchisedec, mapa XXVII, nr. XVII (copie modernă după orig. rom); Colecţia prof. dr. Ştefan S. Gorovei (copie modernă de Artur Gorovei, după doc. din Colecţia Gh. P. Moţoc din Brusturi, p. 11-12, nr. 11). Inst. de Ist. „A- D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/33 (foto. după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, în „Teodor Codrescu”, III (1934), nr. 3, p. 40, nr. 14 (orig.); Berechet, Doc. sec. XVI-XVII, p. 185, nr. XIII (orig.); Stoide-Turcu, Doc. Neamţ (sec. XVII), p. 19, nr. XLIII (rez. după copia de la Arh. Naţionale Iaşi); Balan, Doc. bucovinene, VI, p. 77, nr. 1 (rez. după Berechet); Catalog, II, p. 334-335, nr. 1659 (rez. după rez. de la Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Neamţ). 1 Greşit, în loc de: „giumătate”. 2 Rupt. 3 Lectură nesigură. 34 1643 (7151) februarie 21, Iaşi f Ce «veo mh, Rapaaam 2 ei direaptă moşi2, din direse de înpărţală, ce au avut ei, de3preună cu alţi fraţi. 38 www.dacoromanica.ro Şi s-au sculat dumnealui, Gheorghie Roşea vistiiarnic, şi au plătit acei bani, ce mai sus scriem, 200 lei bătuţi, întru mâna Măricăi, giupâneasa lui Tănasie ce au fostu vornic, dinnaintea noatră. Iară giupâneasa Mărica au adat acei ban(i) de ş-au răscumpărat satul Ruscan(i), de la Cârligătur(ă). Deci noi, deac-am vădzut de a lor bunăvoie tocmal(ă) şi deplin(ă) plată, făcut-am de la noi, dumisale, această scrisoare, ca să-i fie de credinţe. Şi, mai pre mare credinţe, pus-am peceţil(e) şi am iscălit, să s(e) ştie. X Mc, b(*) a(>)t(o) #3pHA <7151/1643> $EB(p8dpîE) Ra <21>. EdpAAAAI AIHTpOnOAHT . ToAEpdUIKO BEA AWr(o)^0)T HCKAA . XptKE BEA ABOpNHK . : Mărturie pentru giumătat(e) de sat de Zevoeni, ce-au cumpărat Gheor[ghior]gie Roşea vist(iernic), de la Mărica, giupâniasa vornic(u)lui Tănase. 7151 <1643> fev(ruarie) 21 <şi una din prima jumătate a sec. al XIX-lea>: Necuprins în condică. Arh. Naţionale laşi, Documente, CLV111/17. Orig., hârtie difolio (29 x 19,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat, cu fragment din verso-ul filei a doua, care cuprinde cele două însemnări, lipit pe verso; sigiliul Mitropoliei Sucevei (2,7 cm în diametru), având în câmp pe Sfântul Gheorghe călare, ucigând balaurul, iar în exergă legenda; C(at)T(i)ro rcwpriu AlmponoaHî CttadscKoî („t Pecetea Sfântului Gheorghe a Mitropoliei Sucevei”). Ibidem, CLXXV/35, f. 1 r., nr. 4 (rez. în copia unui jurnal din 1838 mai 28); CDXXII/199, nr. 6 (rez. într-un perilipsis de la începutul sec. al XlX-lea); idem, Anaforale, nr. 31, f. 20 r. (rez.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/34 (xerocopie după orig.). EDIŢII; „Ioan Neculce”, an. I, fasc. II (1922), p. 353-354 (rez. de Mihai Costăchescu. după orig.); Ghibănescu, Arhiva, p. 54—55, nr. 44 (orig.); idem, Surele, XXI, p. 54-55, nr. 44 (orig.). 1 f Iată dar noi, Varlaam arhiepiscop şi mitropolit de Suceava, şi Toderaşco mare logofăt, şi Ureche mare vornic al Ţării de Jos, şi Toader Petricdico mare vornic al Ţării de Sus, şi Vasilie Banul mare şetrar, şi Răcoviţă Cehan al doilea logofăt şi Neniul vornic de gloată. 2 Rupt. Completat după Ghibănescu, Surele, XXI (v. EDIŢII). 3 Rupt, 35 <1643 februarie 21 - septembrie 25> f ThKA BEA AIEa(eaNHMAp), EdH$A BEA WhTpApiO, IţlEţAN BEA ApAIAUl, TEwprHE Peuj1 ghb bmct(apnhk)2, Ciogole vor(nic) de poartă şi Constantin, şi Bârsan şi Buta, vornicei de poartă, adecă au venit înnaintea noastră acest om, Simion de la Obârşiie, şi cu fameia sa, Anghelina, şi cu feciorii ei, Vasilie şi Erimiia, nepoţii Fătului, strănepoţii lui Lupea Berheciu, ş-au dat o parte de ocină din Slipoteni, din ţinutul Tecuciului, din tot satul, a şesa parte, cu tot venitul, dumisale, fratelui nostru, lui Răcoviţă logof(ă)t, pentru o vină ce-au avut ei, drept www.dacoromanica.ro 39 câţ(i)va stupi ce i-au furat şi s-au prinsu di faţ(ă) la acest om, dece nici el nu s-au tăgăduit, ci-au spus înainte noastră că i-au furat acei stupi. Şi cu altă n-au avut cu ce plăti, ce i-au dat acea parte de ocină. Pentru aceea, şi noi, dacă am vădzut între dânşii bună tocmală, am făcut această mărturie, ca să fie de credinţe, până îş(i) va face drese g(o)s(po)d. <în partea de sus, deasupra textului copie, însemnarea>: A lui Costantin Rusăt vor(nic). Arh. Naţionale Bucureşti, Ms., nr. 628 (Condica Asachi), f. 94. v. Copie din prima jumătate a sec. al XVIII-lea. EDIŢII: Catalog, II, p. 341, nr. 1699 (rez. după copie). Datat după Banu mare şetrar (Stoicescu, Dicţionar, p. 343) şi după Ghica mare medelnicer (ibidem, p. 403 şi Catalog, II, nr. 1673, p. 337). 1 Omis. 2 t Ghica mare medelnicer, Banul mare şetrar, Ştefan mare armaş, Gheorghie Roşea fost vistiernic. 36 1643 (7151) februarie 25 7151 <1643>’ fev(ruarie)1 25. Zapis ci dă Danul cu ficiorii săi, cuprinzătoriu că parte ci să va alegi din moşiia Vărzăreştii, di pi Bâc, au vândut-o lui Mihăilă Săpoteanul jignicer, drept triizăci taleri. După Sava, Doc. Lăpuşna, p. 58, nr. 39. Rez., care se afla la Tribunalul Lăpuşna, Arhiva Veche, dos. nr. 62/1819. 1 Parantezele noastre. 37 1643 (7151) februarie 28, Iaşi t Hw BacHrtîe boeboaa, B(o)*îio ai(h)a(o)ctîb, r(o)cn(o)A(a)p-h 3emah AAumaaeckoh. Adecă au vinitu înnaintea domnii mel(e) şi înnaintea boiarilor domnii mele moldoveneşti, a mari şi a mici, sluga noastră, Andronic Saca, şi cu fâmeia sa, cu Antimiia, fata lui Soltan, şi cu Nacul cu fâmeia sa, cu Mărica, nepoata lui Soltan, de a lor bunăvoie, de nime siliţi, nici înpresuraţi, au vândutu a lor direaptă ocină şi moşie den satu den Brănişteri, ce iaste la ţinutul Dorohoiului, pre apa Başeului, den tot satul, a şesea parte de sat, cu tot vinitul, den tot locul, care ocină au avu' ei den direse de-npărţală de la Pătru vodă. Aceia ocină o au vândutu ei boiarinului domnii mel(e) credincios, Toma stolnicul cel mare, dereptu cincidzăci de lei bătuţi. 40 www.dacoromanica.ro Derept aceia, domniia mea şi cu tot Sfatul domnii mel(e), dacă am vădzut de-a lor bunăvoie tocmal(ă) şi plată deplin(ă) de la credincios boiarinul domnii mel(e), Toma stolnicul cel mare, domniia mea încă am dat şi am întărit, ca s(ă) hie şi de la domniia mea direaptă ocină, şi moşie şi cumpărătur(ă), acea ocină ce mai sus scrie, neclăti[t]tă nici dănăoară, în veci, înnaintea cărţii domnii mel(e). V Mc, b(*) $£Rp(8. t Cam rCoJcnCojAtjON* BE[AE]AtA. ToAEpAUJKO BEA AU>r(o)$0)T HCKAA . t ntp>KVrt <11HCAA>. : t Ispisoc domnescu, de la Andronic Sacă, pre Brănişter(i), la ţinutul Dorohoiului, pre Başău <şi una din prima jumătate a sec. al XIX-lea>: Anul 7151 <1643> fevr(uarie) 28. No. 2. Arh. Nafionale Iaşi, Fond Spiridonie, IX/69. Orig., hârtie difolio (31,7 x 22 cm), filigran, cerneală neagră, rupt pu(in la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, deteriorat; a fost ataşat acestui document un alt sigiliu timbrat, bine păstrat, desprins de pe un document de la Ştefăniţă Lupu voievod. Idem, Documente, CCCXC/21, f. 1 v. (menţ. într-un izvod din 1784 iulie); ibidem, CCCXC/20, f. 1 v. (menţ. fără dată, într-un izvod din 1784 iulie). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/37 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, II/2, p. 42, nr. 21 (orig.). 1 Omis. 38 1643 (7151) februarie 28, Iaşi j- Hw Eachaîe boeboaa, E(o)mîio ai(m)a(o)ctîio, r(o)cn(o)AO)p'h 3emah (Hwaaabckoh. Adecă domniia mea am datu şi am întăritu boiarinului domnii mel(e) credincios, Toma stolnicul cel mare, pre a sa direaptă ocină şi cumpărătură den sat de Iteşti, ce iaste la ţinutul Dorohoiului, pre apa Başeului, den tot satul de Iteşti, a patra parte de satu, cu tot vinitul, den tot locul, care ocină au fost cumpărătur(ă) socrului dumisal(e), lui Miron cluceriul, şi den direse de-ntăritur(ă) de la Ştefan vodă şi de la Radul vodă şi din zapis de vândzare de la Drăgan Benţea. Derept acea, domniia mea înc-am dat şi am întăritu, ca s(ă) hie şi de la domniia [domniia] mea direaptă ocină şi moşie şi întăritur(ă) boiarinului domnii mel(e) credincios, Toma stolnicul cel mare, acea a patra parte de sat de Iteşti, ce mai sus scriem, neclătită nici dănăoară, în veci, peste cartea domnii mel(e). V Mc, b(Y) rtCt)T0 ^(îna <7151/1643> $0)b(p&apîe) Rm <28>. f Cam r(o)cn(o)A(H)Nt beaIîa. ToAEpAUJKO BEA AU>r(o)$0)T HCKAA . : Anul 7151 <1643> fevruar(ie) 28. N. 2.; : No. 2. Arh. Naţionale laşi, Fond Spiridonie, 1X/59. Orig., hârtie difolio (30 x 21,3 cm), cerneală neagră, filigran, rupt puţin la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, pierdut; a fost ataşat la acest document un alt sigiliu timbrat desprins de pe un document de la Ştefaniţă Lupu voievod. lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/38 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, 11/2, p. 43, nr. 22 (orig.). 39 1643 (7151) martie 1 Copie încredinţată, după ispisoc a domnului Vasâle v(oie)v(o)d, din anii 7151 <1643> mart(ie) 1, cuprinzător de giudecata ce-au avut un lonaşc(o) Grecul, i Vasâle Şteful, i Costandin Bantăş şi Vasâle Cârlig, nepoţii lui Toader Cârlig, şi cu alte niamuri, pentru hotarul moşii Bologeştii. Arh. Naţionale laşi, Litere, Condici K, nr. 376, f. 17 r.-v. Rez. dezvoltat în copia unei anaforale din 1814 noiembrie 24. EDIŢII: Codrescu, Uricariul, VI, p. 289, nr. 2/1 (menţ. după rez. de la Arh. Naţionale laşi). 40 1643 (7151) martie 8, Iaşi f Hw BdCHAÎE ROEROAd, E(o)'>KÎIO A|(h)a(o)cTÎIO, r(o)cn(©)A(2 8ndAET ^ţtdA Rh IIp^Tt, 8 r(o)aOCt8 WcKOH, WT RdTp$E CEAO, H WT nOAA M WT REC npHXOA. Td WHH npOAdA^u) Hdlll RtpNOfllg EOdtpHnS, H)prd REA RHCTÎIdpHHK, pdAH EAHd CTO CTO H REt(h) AECtT TdAEpH CpEBphHHX- H WT TOAI, TH*0) npÎHAOUlE nptA HdAIH H nptA HdlUHAIH EOdtpH CdRd, H T8A0pHU,H, H Ad30p, H îwHdlllKO, H T8A0CÎE H HdKVd, c(u)n(o)eH BhCKdN, EHVU.H IflKOB, nptWHVUH ^OAIUIH, H TH*(Y) ndEAIENHUH HAI, AlldpHKd H HhCTdCÎE, c(hl)H(o)RH IIpEKWn, H Ch HHX ndEAIENHUH HX, H npOAdAH CROd WTHfH^Hd H AtANHHd, nOAORHHd WT CEAO &NrtNH, TH*(e) WT TOT r(o)aOCTV, WT RdTptt CEAO H WT REC npHXOA. Td WHH npOAdAH TH*(e) EOdtpHHS r(o)cn(o)ACTR(d) AIH RtpHÎH, K)prd REA RHCTÎApNHK, pdAH TpH CTO H nET(h) AECtT TdAEpH CpEBphHHX* 42 www.dacoromanica.ro H TH*0) Eopoc H Ch ThAhlllAtdH TdKOWAEpE WHH npOAdAH 44CTV HAI WT TOd nOAOBHNd WT CEAO &NrtNH, KfrlHO Ch TH)f npOAdXCHHtlH. H WT TOAI, THk(e) npÎHAOUIE nptA HdAIH H nptA HdUIHAIH EOAtpH HwHdUIKO H TAKpHA H CECTpd HAI, THTt, c(u)h(o)bH ^dAiHdH, BHVU.H AlH^tHAh "IlOpt, H npOAAAH CEOd npdBd WTHHHd H AtAHHHd, UlECTdd HdCT(h) WT TOr(o) CEAO "IlOpEUIH, WT BdTpft CEAO H WT BEC (îpHJfOA. Ti WHH npOAAAH TH*(e) BOAtpHHS HAIU BHUj(e) IIHCAHHArO, pAAH EAHA CTO H flET(h) AECtT TAAEpH CpEEphHHJf. H WT TOAI TAKOKAEpE npÎHAOUIE nptA HAAIH H nptA HAUIHAIH EOAtpH EhCH c(u)h(o)bH TpOcSAWBH WT (IlOpEl|JH, no H)f AOEpOK> BOAIO, HEKHAI HEnOHVXCAEHH A HH npHCEAOBAHH, H npOAAAH H)f npABA WTh(h)hA H AtAHHHd, TpETdd MdCT(h) WT TOr(o) CEAO "IlOpEUIH, WT EdTpS CEAO, H WT nOAt H WT BEC npHJfOA. Td whh npoAdAH thk(e) EOdtpHHfi r(o)cn(o)ACTB(d) AIH BtpHdr(o), K)prd BEA BHCTÎDp, pdAH ABd CTO H nET(h) AECtT TdAEpH CpEEphHH)f. H BhCTdA Ct Ero Al(H)d(o)cT(h), n(d)H& K)prd BEA BHCTÎIdpHHK, H nAdTHA &CE HCnAhHd TH)f n(H)H(t)SH BblUlO) nHCdHHHAI, Eh pVKH THAI npOAdlKHHUHM WT nptA HdAIH H nptA HdUIHAIH BOdtpH. HhO AIH, BKO SBHAtXOAl H^ AOEpOEOAHOE TOKAIE)k(e) 3 HCnAXHOE 3dnAdTS, d AIH H WT HdC EI]1E>k(e) AdA«X0AI H nOTBphAHXOAl EOdtpHH& r(o)cn(o)ACTE(d) aih BtpHOAiS, K)prd BEAHKdr(o) EHCTÎiapHHKd Hd Ttx bhui(e) nptA pEMEHH MdCT(h) 3d WTh(h)h8 WT CEAO (IlOpEl|JH H WT &HrtHH, KdKO Ad ECT EAI&, Ch EhCtdl AOX«AOAI, HEnOKOAtEHAIH NHKOAHk(e), Hd BtKH. (I HdptAEHÎE MTO WHH HAIdAH Hd TOTH CEAOBE 4HH 4KO CEtAETEACTBOBdAH nptA HdAIH dttO) WHH H34BHAH WT 0HI|JE WT (x)Hl(ltHH. HhO dl|lt npotEdtET CA Eh NtKdd BptAIE Ttx HdptAEHÎE H Ch TOT SpHK CTdp, Ad c(t) HE Btp&ET, Hh Ad Bh3tdH WT HHHX AIOAH H Ad A Bh P&k(h) Er(o) A|(h)a(o)ct(h) BHUj(e) nHCdHHOAlS. H HH Ad c(t) HE SAIHUIdET nptA CHAI HCTHHOAI AHCTOAI HdUIEAI. V' Mc, d(t)T(o) ^3pHd Al(d)pT(îE) lî. f CddAi r(o)cn(o)A(H)Hh beaAa. ToAEpdUJKO BEA AWr(o)^0)T HCKdA . t ^V^AIHTpdUJKO . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mic, Albul şi cu fraţii săi, Vasilie, şi Tănasie şi Andonie, şi cu cumnatul lor, Ursul, fiii lui Gligorie, nepoţii lui Mihăilă Ciurea, şi, de asemenea, Mihalcea şi cu alţi fraţi ai săi, fiii lui Ostafie, de bună voia lor, de nimeni siliţi şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a patra parte din satul Ciureşti, care 2 cade Delea în Prut, în ţinutul Iaşi, din vatra satului, şi din câmp şi din tot www.dacoromanica.ro 43 venitul. Pe aceea ei au vândut-o boierului nostru credincios, Iurga mare vistiernic, pentru o sută şi cincizeci de taleri de argint. Şi întru aceasta, de asemenea, au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Sava, şi Tudoriţi, şi Lazor, şi Ionaşco, şi Tudosie şi Nacul, fiii lui Văscan, nepoţii lui Iacob, strănepoţii lui Domşa, şi de asemenea verii lor, Marica şi Năstasie, fiii lui Precup, şi cu alţi veri ai lor, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, jumătate din satul Ungheni, de asemenea, din acel ţinut, din vatra satului şi din tot venitul. Pe aceea ei au vândut-o, de asemenea, boierului credincios al domniei mele, Iorga mare vistiernic, pentru trei sute şi cincizeci de taleri de argint. Şi, de asemenea, Boros şi cu Tălăşman de asemenea au vândut partea lor din acea jumătate din satul Ungheni, împreună cu aceşti vânzători. Şi întru aceasta, de asemenea, au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Ionaşco şi Gavril şi sora lor, Titea, fiii lui Damian, nepoţii lui Mihăilă Ciurea, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a şasea parte din acelaşi sat Ciureşti, din vatra satului şi din tot venitul. Pe aceea ei au vândut-o de asemenea boierului nostru mai sus scris, pentru o sută şi cincizeci de taleri de argint. Şi întru aceasta, de asemenea au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri toţi fiii lui Grosul din Ciureşti, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a treia parte din acelaşi sat Ciureşti, din vatra satului şi din câmp şi din tot venitul. Pe aceasta ei au vândut-o de asemenea boierului credincios al domniei mele, Iorga mare vistier, pentru două sute şi cincizeci de taleri de argint. Şi s-a sculat milostivirea sa, pan Iorga mare vistiernic, şi a plătit deplin toţi aceşti bani mai sus scrişi, în mâinile acestor vânzători, dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri. Deci noi, dacă am văzut tocmeala lor de bunăvoie şi plata deplină, şi noi de la noi încă i-am dat şi i-am întărit boierului credincios al domniei mele, Iorga mare vistiernic, aceste înainte zise părţi de ocină din satul Ciureşti şi din satul Ungheni, ca să-i fie lui cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Iar dresele care le-au avut pe aceste sate, ei aşa au mărturisit înaintea noastră cum ei le-au pierdut de la Oişte din Oişteni. Deci, dacă se vor ivi cândva acele drese şi cu acel uric bătrân, să nu se creadă, ci să se ia de la acei oameni şi să se dea în mâinile milostivirii sale mai sus scrise. Şi altul să nu se amestece, înaintea acestei adevărate cărţi a noastre. La Iaşi, anul 7151 <1643> martie 8. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit. Dumitraşco . După Ghibănescu, Surele, III, p. 161-165, nr. 97. Text slavon după orig. şi trad. editorului. Biblioteca „Saltâkov-Scedrin”, Lenigrad, Fond Buznea, dos. 11, f. 1 (orig.). Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CDLIX/5, f. 2 r. (copie după începutul documentului). Arh. Naţionale Iaşi, CDXXXI/190, nr. 5 (rez.); CDXXXI/191, nr. 5 (rez.); CLXII/4 (rez. dezvoltat); CDLXII/5 (rez. dezvoltat rom. şi grecesc). 44 www.dacoromanica.ro ALTE EDIŢII: Moldova, IV, p. 66-69, nr. 21 (trad. rom. cu slove chirilice după orig. şi trad. in limba rusă). 1 Toate parantezele din text ne aparţin. 2 Lipsă in textul editat. Completat după începutul aceluiaşi document, aflat pe fila a doua a documentului din 1643 (7151) aprilie 25, care se păstrează la Arh. Naţionale Bucureşti, Documente istorice (fost. Bibi. Acad.), CDLIX/5. 3 Omis. 4 Aşa în textul editat de Gheorghe Ghibănescu. 41 1643 (7151) martie 8 t Eu, Gligorie şi Dumitraşco, feciorei Agahiei, nepoţii Nastasie preutesei, din Păniceşti, însumi pre mene şi pre frate-mieu, mărturisescu cu ceastă scriso[r]are' a no(a)stră, cum de bunăvoia no(a)stră am vândut partea mamei no(a)stre, Agahiei, din Păniceşti, ce să va alege partea mâne no(a)stră, parte din gios, dumisale vornicului, lui Cujbă, dereptu dzece lei, de-[a]nnaintea lui Pavăl din Tocsăbe2, şi a popei lui [Gliu] Gligorie, şi a Niculei de Bălteni, şi Ursu din Tocsăbeni, Costantin diiacul de Şăndreni şi Alexa de Dumeşti. Deci să aibă dumnealui a-şi face ispisoc domnescu, ca să-i fie dumisal(e) direaptă moşie. Pre mai mare credinţă, pus2-ne-am şi peceţile no(a)stre. Kt 4tT(o) <7151/1643> AupT(îO tT <8>. Costantin . t nHC. : f 6ana mact c(u)h(o)bex Himoîe wt IIiHHMEiţJH3; : 7151 <1643> martie 8 <şi> Păniceşti”, : No. 6. 7151 <1643> mart(ie) 8. Biblioteca Academiei Române, Fotografii, foto. după originalul păstrat în Arhiva Institutului de Istorie din Lenigrad, nr. 67. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/41 (foto. după orig.). EDIŢII: Moldova, IV, p. 65, nr. 20 (trad. rom. cu slove chirilice după orig. şi trad. în limba rusă). 1 Slova a, modificată dintr-un o. 2 Omis. 3 „t O parte de la fiii Agafiei din Păniceşti”. 42 1643 (7151) martie 8, Iaşi t Adecă eu, Gligorie Ureche vornicul cel mare de Ţara de Gios, depreună cu nepoţii miei, cu Neculai Ureche spătariul şi cu Nistor Batişte, dăm ştire cu ceastă www.dacoromanica.ro 45 scrisoare a noastră cum de bunăvoia noastră ne-am tocmit şi ne-am înpărţit cu toate satele ce ne-au rămas de la părinţii noştri, de pre Nistor Ureche vornicul cel mare şi de pre Mitrofana, giupâneasa dumisal(e), aşe cumpărături, ca şi moşii de la strămoşii noştri. Şi s-au venit pre partea Iui Gligorie Ureche vornicului: satul Dumbrăviţa, pre Şomuz, cu loc de moar(ă) şi de hăleşteu în Şomuz, şi a opta parte din Răciuleni, iar(ă) pre Şomuz, şi a treia parte de Şoimăreşt(i) pre Moldova, cu vad de moar(ă) în Râcica, ce-s la ţânutul Suceavei, şi Stroeştii, deasupra Cotnariului, ce-s la ţânutul Romanului, şi satul Goeştii, şi siliştea Mândreştii, pre Bahlueţ, şi giumătate de sat de Sirbi, şi părţile de Lungani, şi de Băneşt(i), şi din Şepteşeni, şi din Oneşti, şi din Bălţaţ(i) şi o bucată de hotar di hotarul Târgului Frumos, ce-i stâlpit şi hotărât, ce-s la ţânutul Cârligăturei, şi Schendireştii, şi Scocul şi părţile din Coluneşt(i), ce-s la ţânutul Sorocei, şi Verdeşenii, pre Vlamnic, şi părţil(e) din BoIdeşt(i)şi şi din Bogdăneşt(i), ce-s la ţ<ânu>‘tul Iaşilor, şi Căueştii, la ţânutul Vasluiu1, şi Vlădeştii, cu a treia parte den a treia parte de baltă din Gemene şi cu a treia parte din Mezin şi din Răcariul, şi Păcicenii, ce-s la ţânutul Chigheciului, şi satul Drăculeştii, ce-s la ţânutul Lăpuşnei, şi parte din Avrămeni, ce-s la ţânutul Orheiului. Şi s-au venit pre partea lui Neculai Ureche: satul Bilavinţii, cu hălăşteu şi cu moar(ă) în Viliia, şi giumătat(e) de sat de Butici, şi părţile din Sinchieuţ(i), ce-s în ţânutul Hotinului, şi Mitcăul, la ţâ'tul Cernăuţilor, şi satul Lăţcanii, cu siliştea Fundenii, ce-s la ţânutul Romanului, şi Tâmpeştii şi părţile din Dragomir‘, ce-s la ţânutul Neamţului, şi Vulpeştii, şi Peperigii, şi părţile din Poiceşti şi din Drăgoeşt(i), ce-s la ţânutul Sorocei, şi Şcheii, pre 't, şi părţile din Hotineşt(i), ce-s la ţânutul Iaşilor, şi Păcurăreştii, cu a treia parte den a treia [dinn a treia] parte din balta Gemenele şi cu a treia parte din Răcariul şi din Mezin, ce-s la ţânutul Chigheciului, şi Giuleştii, pre apa B(â)rladului, şi Dăncenii şi părţile din Chiei şi din Folteşt(i), ce-s la ţânutul Lăpuşnei, şi giumătate de sat de Hulubeşt(i), ce-s la ţânutul Tecuciului, şi giumătate de sat de Zaiceoci, ce-s la ţânutul Orheiului, şi părţil(e) din Scorţeşt(i) <şi>2 din Glodeni, ce-s la ţânutul Cârligăturii, şi partea din Brudureşt(i), ce-i în ţânutul Vasluiului. Şi s-au venit pre partea lui Nistor Batişte: satul Brăteştii, cu bălţi de peşte, şi giumătate de sat de Fedeleşeni şi părţile din Brătuleţ(i), ce-s la ţânutul Romanului3, şi Cobăcenii şi Căzăneştii, pre Răut, şi giumătate de sat de Potlogeni şi partea din Cozmeşt(i), ce-s la ţânutul Orheiului, şi Posadnicii, la ţânutul Iaşilor, şi Nămăeştii, pre Edrici, ce-s la ţânutul Fălciiului, şi Ciureleştii, şi părţile din Coţmăneşt(i) şi Bădenii, în ţânutul Bârladului, şi Mihneştii, şi a treia parte de Cioltani şi părţile din Mohorâţi, ce-s la Cârligătură, şi Lărgenii, cu a treia parte dinfn] a treia parte din baltă Gemenil(e) şi cu a treia parte din Răcariul şi din Mezin, şi Bărboşii, la ţânutul Chigheciului, şi ‘ătate de sat de Fundeni, în gura Berheciului, ce-s în ţânutul Tecuciului, şi părţile din Drăgăneşti, şi din Ciolăneşti şi din 4, ce-s la ţânutul Sorocei, şi partea din Steredzeni şi din Giugastri, ce-s la ţânutul Putnei. Aşijdiril(e), alte sate <întregi şi>4 părţi de ocine, cari nu s-au pus aici, pentru ce-s de gâlceav<ă>', deaca să vor dezbate şi să vor aşedza, să avem a le pune iar la mijloc, să le îm4 trei părţi. Iar de s-are prilej(i) să ias(ă) vreun sat din 46 www.dacoromanica.ro partea vreunuia şi să scadză din vreo parte de aiastea ce am făcut, să nu s(e) 4 această înpărţal(ă) a noastră, ce-ş(i) va lua în locul acela dintr-aiaste sate şi părţi ce s-au lăsat, înnapoi, ca să n-aibă pagubă şi să 4cmala noastră neclătită. Iar pentru cheltuiala dumisale vornicului Ureche, ce-au cheltuit pe trebele casei noastr4 datorii adevărate, ce-au arătat dumn(ea)lui şi zapis(e) de la părinţii noştri, ce s-au socotit cinci sute de galbeni, făr(ă) de partea d'misale, c-au cheltuit, i-am lăsat dumisal(e) părţile noastre ce ni s-au venit în Cepliniţi şi în Buhainţi, ce-s la ţânutul Hârlăului, ca nici noi să nu ne mai amestecăm acolo, nici parte să cerem, nici dumn(ea)lui de acele datorii să mai pomenească, nici să le ceară de la noi, că am dat ca să nu mai hie între noi price. Şi în iastă tocmal(ă) şi de bunăvoie înpărţală s-au făcut dinnaintea svenţiei sale, mitropolitului Varlaam, şi a lui Toderaşco logofătul cel mare, şi a lui Petriceaico dvornicul cel mare de Ţara de Sus, şi a lui Gavril hatmanul, şi a lui Gheorghie păhamicul cel mare, şi Apostol Catargiul postelnicul cel mare, şi a Iorgăi visternicul cel mar(e), şi a Tomei stolnicul cel mare, şi a Gramei jitniceriul cel mare, şi a lui Vas(i)lie Banul medelniceriul cel mar(e), şi a lui Răcoviţ(ă) logofătul al doile, şi a lui Gheorghiţ(ă) logofătul al treil(ea) şi a mulţi boiari din Curtea măriei sale, lui vodă, şi voinici dinnainte. Şi, mai pre mare credinţă, iscălit-am şi ne-am pus peceţile cătră acest adevărat zapis, ca să s(e) ştie. IIhc 8 Mc, b(ti) A(t)-r(o) #3pHd <7151/1643>, At(t)c(A)iu a»(a)pt(a) ff <8>. r5. Nhkoaah J5ptKE 5. Nestor Baptista6 5. &ApAAAAI AIHTponOAHT . fl3, ToAEpaujKo Awr(o)$0)T, hckaa . CflnOCTOA KâTiipţjV'A>2 BEA nOCTEANHK 5. TEWprÎE BEA MAUJNHK . fl3, IlETpHlIAHKO AEOpHHK . Tabpha xetaian . P'hKOBHU.'h 1Iexam Awr(o)$0)T . HoprA BEA BHCTtpHHK . fl3, ToAtA nOCTEAHKHK, HCKAA, BEA CTOAHHK . TpAAtA BEA 5KHt(hHMAp) . fl3, Bachaîe Ean$a bea uiet(pap)7 . fl3, ^VAEHTpAUJKO HCKAAX . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. moldoveneşti, 1/9. Orig., hârtie (44 x 29 cm), rupt la îndoituri, patru sigilii inelare octogonale, din care trei aplicate în fum şi unul în tuş. Primul, al lui Grigore Ureche, are în câmp un scut încărcat cu o cruce sau un „lambel cu cruce” (v. Maria Magdalena Szdkely, Herladică, genealogie şi sigilografie la familia boierilor Ureche, în ArhGen, I (VI), nr. 3-4, 1994, p. 37), timbrat cu o cască cu lambrechini şi literele latine M(are) V(omic); al doilea, al lui Neculai Ureche (moştenit de la tatăl său, Vasile Ureche), are în câmp un scut baroc, având în câmp www.dacoromanica.ro 47 acelaşi lambel cu cruce (eadem); scutul este surmontat de coif, care are de o parte şi de alta slovele: B şi X (iniţialele numelui lui Vasile Ureche) al treilea al lui Nistor Batişte, are în câmp pe Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, (inând crucea, iar a patra, a lui Apostol Catargiul mare postelnic, pare avea în câmp un scut oval, încărcat cu un animal rampant. Idem, Fond Sever Zotta, dos. nr. 35, f. 9 v.-l 1 r. (copie modernă, fără sfârşit, numai cu văleatul, cu majoritatea numelor de sate citite greşit); dos. nr. 126, f. 36, nr. 3 (rez. fără văleat); idem, Doc. istorice (fost. Bibi. Acad.), DCCLXXVIII/15 (copie din 1826 martie 25, cu data de zi: 9). Arh. Naţionale Iaşi, Fond Spiridonie, XCVII/9 (copie din 1807 ianuarie 18, cu data de zi: 9); idem, Documente, DCCXCI/359 (copie, după copia din 1807 ianuarie 18); CCLIX/1, f. 5 r. (rez.); CCCV/11, f. 1 (rez.). Bibi. Acad., Fotografii, XXIX/23 (foto. după orig.). Inst. de Ist. „A.D. Xenopol”- Iaşi, Fotografii XXVII/42 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, VI/2, p. 152-154, nr.l (copia de la Arh. Naţionale Iaşi, Fond Spiridonie, cu majoritatea numelor de sate citite greşit); Iorga, St. şi doc., V, p. 28, nr.l27 (regest după copia din Fondul Spiridonie); Costăchescu, Varia, în „Ioan Neculce”, VI, p. 271—272 (copie); Cioculescu, Grigore Ureche şi nepoţii săi, p. 1-2 (orig.); Creşterea colecţiunilor, XLVIII, 1937, p. 59 (rez. după orig.); Catalog, Supliment I, nr.629, p. 208-209 (rez. dezv. după orig.). 1 Rupt. 2 Omis. 3 „Romanu”, scris pe loc răzuit. 4 Rupt; completat după Ghibănescu, Ispisoace, VI/2 (vezi EDIŢII). 5 Sigiliu inelar. 6 Semnătură cu litere latine. 7 în text: „mare medelnicer”. 43 Satele ce au ieşit din parte lui Niculai Ureche după împărţală ce s-au împărţit cu unchiu-său, Gligore Ureche: t părţile din Dragomireşti, ce sintu ot kCoJuoct1 Neamţu. t giumătate de sat de Zacioci2, ce sintu la ţănut Orheiului. t Mitcăul la ţinutul Cernăuţilor. t giumătate de sat de Hulubeşti, ce sintu ot bCO^oct1 Tecuci. Sate care au fostu neîmpărţite şi le-au vândut Ureche: t Tătăreni (îndreptat: casele din Iaşi), t Meduvica3, la Hotin. t Căzăneşti. t Brătuleşti, la Roman, t o parte de Piscani, în Cârligătura. t Mănceşti (adaos: la Lăpuşna). t Tătărenii, la IaşO. Viile neîmpărţite: t 3 falei şi giumătate în Buhalnic4. 48 www.dacoromanica.ro t 8 falei în Zlodica; le ţine Chiriiacu, cu cramă cu tot. t 2 falei şi giumătate în Zlodica; le ţine Urichioaie. t 1 falce în Piscop; tij, o ţine Urechioaie. t crame în Cot(nari), care le ţine Urechioaie. t 3 falei în Zlodica, le ţine Ionaşco, pentru un poloboc de miere, t casăle în Iaş(i), cu dughiană, le-au vândut, 5 2 200 lei. Ce au luat giupâneasa lui Ureche de la Goeşti: t 4 năfrămi fâmeieşti cu mătasă. t 1 păreche de cercei de aur, cu mărgăritare stricate, t 2 părechi de sărji de aur, cu mărgăritare şi cu pietri. t 2 inele de aur. t nişte torcosă şi alte pietri mănunţele. t nişte fluturi de argintu şi poleiţi, t nişte ţinte de ceapsă şi poleite, t 5 sărvete. t 2 brâe de mătasă agravani. t 1 faţă de perină alăgea. t 1 păreche de mâniei cu mătasă. t 2 părechi de brăţări de aur. t 1 păreche de brăţări di argintu şi poleite. t 2 cămeş(i) fâmeieşti cu mătasă roşie. t 1 cupă de argintu. t 1 plasă de cuţitu viarde cu pietri. t păreche de nasturi poleiţi. t 4 feţe de perină, tij. t 1 faţă de masă proastă. t 1 prostire albă. t 1 şlicu verde cu jder. t 1 pologu de taftă. t 1 rochie verde de taftă. t 1 piuliţă de argint poleit. t 1 lingură de argint. t 1 habaciu de taftă. t 13 blide de plumb. t 3 blide de plumbu mari. t 2 grătare mari. t 1 leghian. t 1 tava. t 3 frigări de her. www.dacoromanica.ro t 2 tigăi de prăjit. t 2 tij {adaos, tigăi) cu picioare. t 2 sveşnice de aramă. t 1 şip de plumbu. t 2 traiste cu cuie de şindrilă. t 1 fufaţă de aramă cu poalele de urşinic. t 16 tingiri cu căldări mai mici. t 1 oghial prostu. t 1 cergă roşie cu la(ţe)6 mici. 1 căldare mare de bere. t 1 căldare mai mică, de traba casăi. t Ce-au luat giupâneasa lui Ureche din mănăstire de la Svinta Vineri: t 1 tăbar caragiu de postav supţire. t 2 mese de pândză. t 2 scoarţă vechi, t 1 covor agimăscu. t 3 cergi: 2 lăţate, 1 albă. t un aşternut cu 4 perine, t 1 oghial. t 3 tingiri, t 8 oghiale. t 3 tingiri, t 2 tigăi. t 5 blide de aramă, t 1 tavă cu capacu. t 1 frigare, t 2 tigăi cu picioare, t 1 scoarţă veche, t 1 grătar. t 2 şcatulci [şcatulcuci] deşerte. Vita ce au luat giupâniasa lui Ureche de la Goeşti: t 60 vaci, cu boi, cu gonitori, cu întirţii. t 40 de mascuri, t lObiholi. t 20 iape, cu 7 cai tineri, cu străjneci. t 5 cai învăţaţi. Ţigani n-am luat nimic. www.dacoromanica.ro t Alte direse şi zapise pe satul din Ţara Leşascâ şi nişte nasturi de aur, dac-au murit Ureche, le-au luat Donie, ficior Hâncului, ş-au fugit acia în ţar[ă]7. După N. Iorga, Un mănunchi de vechi documente româneşti, în „Convorbiri literare”, nr. XXXIV, fasc. VII, 1900, p. 620-622. După orig. de la Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), XLVII/97. Datat după doc. anterior. 1 din ţinutul. 2 La N. Iorga: „za Cioci”. 3 Greşit, în loc de: „Medvica”. 4 Greşit, în loc de: „Buhalniţ(a)”. 5 Omis. 6 Completat, după un cuvânt care apare mai jos. 7 Acest pasaj a fost adăugat mai târziu, după moartea Iui Neculai Ureche; Donie este fiul lui Mihalcea Hâncu (Stoicescu, Dicţionar, p. 407—408). 44 1643 (7151) martie 10, Iaşi f Hw Bachaîe boeboaa, E(o)skîio ai(h)a(o)ctîio, rCoJcnCo^CiOp'h 3em) CaSjKHAH p(oCI1o)aCTb(a) AIH H 3EAIAH r(odlo)ACTB(o) AIH. TAAI H AIH, BHAtEUlÎH Er(o) EtpNHOlO Ca8ke8 AO HAC, MAAOBAAH ECAlhl WC0BH0I0 HAU1EI0 A|(h)a(o)cTÎIO, ‘ AAAH H AIHAOBAAH ECAlhl EAI# 8 HAIUEAI& 3EAIAH, fllWAAABCTtH EAHA e8kAt8 3A 3EAIAE WT Tpir HAIU KpACHÎH, 4TO TOA E&KATH 3A yOTAp BHAO EAl8 lipABA AAAHÎE H AIHAOBAHÎE WT flAEjAHApS BOEBOAA, c(u)hi noKOHHAr(o) Paa8a boeboaa, h wt hhhx p(o)cii(o)a(a)pîhx. TtM pAAÎ, TA e8kAt8 3A 3EAIAE WT X0T4P Tptr HAIU KpACHÎH KAKO AA EA»8 H WT HAC lipABAA AAAHÎE, H AIHAOBAHÎE, H 8pHK H flOTEpDKAEHÎE, CI B IC A Al AOXOAOAI, HEnOKOAtEHAIH HHKOAH)k(e), HA BtKH BtUHÎH. H HH AA c(A) HE SaIHUJAET liptA CHAI AHCTWAI p(oCI1o)aCTb(a) AIH. 0\‘ Mc, b(1i) A(t)TO ^3pHA, Al(t)c(A)ll.A A|(a)pt(Îe), T a(e)h(h). f Caaai r(o)cn(o)A(H)Hii eeaAa. Hw Bachahe bweeoaa . f ^VAIHTpAUlKO . t Io Vasilie voevod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţarii Moldovei. Iată acest boier drept şi credincios al nostru, Grama mare jitnicer, a slujit de demult altor sfânt răposaţi domni, care au fost înaintea noastră, iar acum slujeşte domniei mele şi ţării domniei mele. Deci, şi noi, văzând slujba lui credincioasă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă, <şi>' i-am dat şi l-am miluit în ţara noastră, www.dacoromanica.ro 51 Moldova, o bucată de pământ din hotarul Târgului nostru Frumos, care această bucată de hotar i-a fost dreaptă danie şi miluire de la Alexandru voievod, fiul răposatului Radu voievod, şi de la alţi domni. Pentru aceea, această bucată de pământ din hotarul Târgului nostru Frumos, să-i fie şi de la noi dreaptă danie şi miluire, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a domniei mele. La Iaşi, în anul 7151, luna martie, 10 zile. f însuşi domnul a poruncit. Io Vasile voievod . f Dumitraşco . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost. Bibi. Acad.), DCXCV/42. Orig., hârtie difolio (29,7 x 21 cm), rupt la îndoituri, sigiliu domnesc inelar, aplicat în ceară roşie, deteriorat. Ibidem, DCXCV/43 (trad. din 1665 <7173> ianuuarie 30, de Procopie dascăl la Mitropolie); DCXCVI/118 (rez. într-o hotarnică din 1799 noiembrie 4). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/44 (foto. după orig.). 1 Omis. 45 <1643 (7151)> martie 10, Iaşi 10 mart(ie) 7141 <1633>1. Vasile vodă arată că mai mulţi moşneni vând locuri şi vii la Cotnari lui Toma vel stolnic, pentru 150 de ughi. După Iorga, St. şi doc., V, p. 21, nr. 93. Rez. al editorului după orig., care se afla în Fondul Spiridonie (astăzi la Arh. Naţionale Iaşi), Cotnari, III (documentul nu se mai găseşte în acest Fond). 1 Probabil editorul a citit văleatul greşit: 7141 <1633>, în loc de 7151 <1643>. De altfel, Toma a fost mare stolnic între 1638 februarie 4 şi 1644 iunie 15 (v. Stoicescu, Dicţionar, p. 361). 46 1643 (7151) martie 11, Iaşi f Hw Bachaîe boeboaa, B(o)xcî» 1, r(o)cn(o)A(4)ph 3emah AIwaaabckoh. ©*(e) npÎHAOiuc nptA hamh m np'A <8chmh h41u>'hmh MWAAAECKhlMH2 EOAApH, BE4HKHMH H MAAHMH, CAVT4 H4Ul(4) Av‘pdUlKCi KotlAM, H Ch EpAT ero, ©HMKA, C(u)h(o)BH TBaOCKA, ' <34 HM A>‘oBpO» BOA», HEKHM HEI10h8>KAEHH 4 HH lipHCEAOBAHH, H np<0A>'4AH CB04 np4B4 WTH(H)H4 H A(t)AH(H)H4, WT TpET44 H4CT(h) 1ETBp'hT44 H4CT(h), HT<0>3 8 E(o)AOCTV RIcKOH, WT CptAH4 H4CT(h), Ch MtCTV Si CT<4BH, H>‘ Ch MtCTV 34 I14CHKH, H Ch CtH0X4THMH H WT BEC lipHJ(0l4<4>1H H4tBH CnhT(4p), pAAÎ CEM(h) AECtT H WCHM TAAEpH CpEEHHJţ, 52 www.dacoromanica.ro H eict<44 ct cniiT(dp) h rMdTHrt ttce HcnAiHA thj nOOH(/fe)sH, oii l6BHHX, R1j P®KH A^HTpdUlKO KofldM H BpdTCO Ero, ©HMISA, WT n*A ‘pti H4UJHMH BOdtpH. Hho MH, HKO U'pOBOAHOE TOKMEM(E) H HCnAlHOE 3dn' nOTBpii}KAHX<0>lM Cdttrd H4UJ, 'i|EHH4, WT TpET4 M4CT WT CEAO fllHAEIţlH, METEpiiT4 H4CT, 'H4, H KVnE*HH4, H ttpHK H nOTBpiMAEHÎE, ...'*0 HEIlOKOdtBHMH HHK04H*(E), H4 EtKH. H HH A<4 Ct>‘ HE VMHUI4ET np%A CHM HCTHHHOM 4HCT1. & MC, B(t) 4(t)T0 jj(3pH4, M(t)C(A)l|,4 M(4)p(TÎB), 3Î A(b)H(H). t Cd4M r(o)Cn(o)A(H)Ht EE4A4. ToAEpailIKO BEA Awr(o)^(E)T <111. p.>. f AvMHTpdUIKO . t Io Vasilie voievod, 1 lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Dumitraşco Copaci, cu fratele său, Onciul, fiii Tudoscăi, ... , de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a patra parte din a treia parte ‘, care este la ţinutul laşi, din partea de mijloc, cu loc de iaz, <şi>* cu loc de prisăci, şi cu fâneţe şi cu tot venitul. ‘ lui Ilea spătar, pentru şaptezeci şi opt de taleri de argint. Şi ' sculat llea spătar şi a plătit totul deplin, aceşti bani, 78 1 de argint, în mâinile lui Dumitraşco Copaci şi ale fratelui său, Onciul, dinaintea şi1 înaintea boierilor noştri. Deci noi, dacă ' tocmeala * şi plata deplină, iar noi <şi de la noi i-am dat şi>* am întărit slugii noastre, ' zisă, a patra parte din a treia parte din satul Mileşti, ' partea de mijloc, cu loc de iaz, şi cu fâneţe, ...' şi din tot venitul, ca să-i fie dreaptă ocină, şi dedină, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, ...' neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi . La Iaşi, în anul 7151 <1643>, luna martie, 11 zile. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . ■f Dumitraşco . : în perilipsi3. S-au trecut la condică. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CXCIII/2 (fost în Biblioteca istoricului Paul Gore). Orig., hârtie difolio (46 x 32 cm), rupt la îndoituri, cu părţi lipsă. Cele două file sunt lipite din vechime între ele şi apoi pe o hârtie dintr-o tipăritură veche; sigiliu domnesc mijlociu timbrat, deteriorat. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/46 (xerocopie după orig.). 1 Rupt. în „istoria” transcrierii acestui document, pentru prima dată unele întregiri au fost făcute de Dimitrie Ciurea. 2 Cuvânt, modificat din alt cuvânt. 3 Omis. 4 Aşa în orig. www.dacoromanica.ro 53 47 1643 (7151) martie 12, Iaşi f Adecă noi, Dumitru şi Vasilie, cu surorile nostr', Tudosca şi Saft[t]a, ficiorii lui Tiron şi a Mărichii, şi nepoatele nostre, Ileana, fata Odochiei Angheloie, şi Grăpina, fata Căzacului, 'epoatele lui Tiron, toţ(i) nepoţii lui Drăgşan, mărtorişim1 2 cum noi, de bunăvoie, ne-m tocmit şi ne-am înpărţit cu ocinile părinţilor noştri. Şi s-au venit lui Dumitru şi lui Vasilie şi Saftii a patra parte de Lehăcen(i), cu toţi vecin(ii)3, şi cu giumătate de hăleşteu şi cu vad de moară în Prut. Şi, deosăbi, den parte mâne-sa, s-au venit lui Dumitru şi lui Vasilie den giumătate de sat den Cuzlău, a treia parte. <Ş>'i Tudoschii şi Saftei li s-au venit den giumătate d* sat de Horodişte, a treia parte. Şi-n partea Ile'ii, femeii Lupului T<ăut>'ului, ş' G'pinii li s-a' veni‘ ... sat de Medvica, a ... şi iară, d'sebi, den giumătate de sat de Godineşt', giumătat', şi c* giumătate de hăleşteu, cu moară, cu vecin', anume, Ilenii: Lucan Derliţi, şi Grăpinii: Trifan cu ficiorii săi şi Tudoschii4 ...5. Iară de cumpărătură ce-au avut înpreun(ă) Dumitru şi Vasilie şi Anghel, tatăl Ilenii, şi Safta şi Gorghi, cu femeia sa, Grăpina, den giumătate de sat de Godineşt(i), giumătate, cu giumătate de hăleşteu, să aibă a ţinea împreună ce-u cumpărat de la Toader Arbure şi de la ficiorii lui2, Ionaşco, şi fetele sale2, Măriia. Şi în6 tocmala noastră au fostu: Isac căpitanul den Sinihău, şi Păntilei Barbovschi, şi Isac Cucoranul, şi Andreiaş Talpă, şi Lupul Stroescul, şi Pătraşco Ţântă şi mulţi omin(i) bun(i). Şi, pre mai mare mărturie, pusu-ne-m şi peceţile pre acestu adevărat zapis al nostru, ca să-ş(i) fac(ă) şi direse domneşt(i). Eu, Vasilie Tăutul, am scris, să se ştie. 25 Mc, m(j)p(tîO kT<12>, b(V) aCKMo) #3pHi <7151/1643> Isac Cucoranul . II,hlTErtEH HCKdrt . fliup1 Tirtnt HCKddx . fl3, HciK AlHpontcKVrt . 03, IIIiHAMp, hckaax, tâmplatu-m-am . 03, AlHTpECKVrt7, HCK4A . 03, Hakva Ch/uhohea, hckaa, nipiehAdE, m-am tâmplat . f 03, BaCHrtHE AHtK, HCKâX 7. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CCCXXX/2. Orig., hârtie (aprox. 30 x 21 cm), rupt în două şi deteriorat, restaurat, cu cele două părţi inversate. Cu o copie incompletă (ibidem, CCCXXX/3). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/47 (xerocopie după orig.). 1 Rupt. 2 Aşa In orig. 54 www.dacoromanica.ro 3 „cu toţi vecin(i)”, tăiat de aceeaşi mână. 4 „şi Tudoschii”, adăugat deasupra rândului. 5 Omis. 6 Cuvântul „în”, scris deasupra rândului. 7 Rupt 48 1643 (7151) martie 15, Iaşi t Hw BdCHAÎE EOEEOAd, B(o)>kTk> Ai(h)a(o)cTÎK>, r(o)cn(o)A(d)pi flluiAAABCKOH. (3*0) nplHAOQJE nptA HdAIH H nptA EICHAIH HdlUHAIH AIUIAAABCKHAIH EOAtpH, EEAHKHAIH H AtdAHAtH, CA8rd h(a)uJE HEK&ldlO H CI KHtrHHt ErO ffdE^dHApd, A04Kd KipiHAIdH EhlB KHCTÎUpHHK, no HJf AOEpOlO EOdt, HEKHAI HEnOHVHCAtHH d HH (îpHCEAOEdHH, H npOAdAH H\ npdBd UITh(h)h8 H AtAH(w)Hd, nOAOEHHd CEdO IKoAAEIJIÎH, Hd BaUJEB, 6 b(V)aOCT ^OpOXOKCKOdltS, CI AltCT(o) 3d AIAHH 6 BdUJE& H CI BEC npH^OA. Td WHH (îpOAddH CdţThl, KHtrHHt ^SAtHTpdUIKOH IlIodAdH EblBIUhlÎH BEAHKÎH ABOpHHK, pdAl Tphl CTO H nET Hd AtCtT TdAEpH CpEEHHJf, n(H)n(t)SH TOTOBH. HhO>k(e), KHtrHHt CdţTd, UIHd BlCTdA CA H IlAdTHA &CE HCnAlHO THJf n(H)H(t)SH BHIUO) IIHCdHH, TEI TdAEpH, Bl pVKH HEK&AdH H KHtrHH(t) ErO, UdE^dHApd, WT nptA HdAtH H nptA EICHAIH HdlUHAIH EOAtpH. HhO AIH, BKO ^BHAtXOAl H^ AOEpOEOAHHO» T0KAIE*O) * HCnAlHOE 3dnddT(5, d AIH H UIT HdC E1J1E*0) AdAOXOAt H nOTEpiAHXOAl KHtrHHt CdţThl H c(u)h(o)eE EH nptA pEHEHHd nOAOEHHd CEAO XoAAElflH, CI AltCT(o) 3d AIAHH H 3d CTdE, Hd ptU,A BdlUOBt, H CI BEC npHX«A, KdKO EIAET HAI H UIT HdC npdBdd UITH^H^Hd, H Kt$nE*HHOIO, H 8pHK H nOTBpiOKAEHÎE, CI BlCtdl AOX°AOAI, HEnop&IUEHHO HHKOAHJk(e), Hd BtKH. H HH Ad C(A) HE SaIHUJAET. 0\* WCOX, s(l) d(t)T(o) jy3pîld, AlCt)c(A)ltd Al(d)pTCîE), lî aO)h(h). f CddAi rCo)cnCo)A(H)Hi beaaa. ToAtpdUIKO BEA AUir(o)+0)r HCKdA . f ^VAIHTpdlUKO . f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştrii moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Neculai, şi cu cneaghina lui, Alexandra, fiica lui Cărăiman fost vistiernic, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, jumătate din satul Joldeşti, pe Başeu, în ţinutul Dorohoi, cu loc de moară în Başeu şi cu tot venitul. Pe aceasta ei au vândut-o Saftei, cneaghina răposatului Dumitraşco Şoldan fost mare vornic, pentru trei sute şi cincisprezece taleri de argint, bani gata. Deci cneaghina Safta s-a sculat şi a plătit deplin aceşti bani mai sus scrişi, 315 taleri, în mâinile lui Neculai şi ale cneaghinei lui, Alexandra, dinaintea noastră şi dinaintea tuturor boierilor noştri. www.dacoromanica.ro 55 Deci noi, dacă am văzut tocmeala lor de bunăvoie <şi>' plata deplină, şi noi de la noi încă am dat şi am întărit cneaghinei Safta şi fiilor ei această mai sus înainte zisă jumătate din satul Joldeşti, cu loc de moară şi de iaz pe râul Başeu şi cu tot venitul, ca să le fie şi de la noi dreaptă ocină, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. La laşi, în anul 7151 (1643), luna martie, 15 zile. f însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . f Dumitraşco . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost. Bibi. Acad.), CDXXXVII/44. Orig., hârtie, filigran, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/48 (foto. după orig.). 1 Omis. 49 1643 (7151) martie 15 Noi Vasilie voievod, cu mila lui D(u)mnezeu, domnu Ţării Moldavii. Că iată au venit înnaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri ai Molda[v]viei, a mari şi mici, Pavăl, şi Frăsina, şi Vasilie şi tij Ştefan, ficiorul lui Stănil(ă) şoimar, şi cu alte rude a lor, şi au tras la giudecată, faţă denaintea noastră, pe giupâneasa Safta Şoldăneasă şi pe feciorii ei pentru o silişte, anume Popeştii, ce-i în ţinutul Romanului, pe Moldova, dzicând mai sus numiţii oameni cum că mai sus arătata silişte le iaste lor dr(e)aptă ocină şi moşie şi le-au luat-o lor în silă Căriiman pah(amic). Iar giupâneasa, Safta Şoldăneasă, şi cu ficiorii săi au răspunsu aşa şi înnaintea noastră, cum că le iaste lor dreaptă ocină şi cumpărătură a tatălui ei, a lui Cărăiman pah(a)r(nic), de la acei de mai sus arătaţ(i) oameni şi de la rudile lor, şi au arătat deînainte(a) noastră şi dresă de cumpărătură de la Costandin v(oie)vod. Deci domniia mea şi tot Sfatul nostru i-am giudecat pe dânşii cu dreaptă giudecata noastră şi aşa am aflat cu dreptul cum că acei oameni n-au nici o treabă cu mai sus numita silişte, fiindcă ei au vândut-o din vremea de demult şi au umblat cu meşteşug şi cu mare viclenie, şi s-au dat afară pe dânşii din Divanul domniei mele cu mare necinste şi s-au dat pe mâna armaşilor de s-au pus în temniţa domniei mele, fiindcă ei au tăgăduit cum că n-au vândut. Deci ei s-au dat rămaş(i) faţă de cătră noi şi de cătră toată lege(a) ţării, iar giupâneasa Safta Şoldăneasă cu ficiorii săi s-au îndreptat şi ş-au pus feriia, 24 zloţi, în Vistiriia domniei mele. Deci de acum înainte să aibă a-ş(i) stăpâni dreaptă ocină şi cumpărătură toată silişte Popeştii, pe Moldova, cu tot venitul, şi să nu mai aibă a să mai trage la giudecată pentru această pricină, nici odănăoară, în veci. Şi de să vor mai găsi vreodată niscareva dresi la acei de mai sus arătaţi oameni pe ace silişte să nu să creadă, ci să să rumpă. 56 www.dacoromanica.ro Şi altul să nu să amestece. Oy Mc, uet(o) #3pH4 <7151/1643> mapt(îe)îT<15>. însuş(i) domnul au poroncit. Din limba sârbească s-au tălmăcit de Ion Stamati noemv(rie) 2. S-au posleduit. Costandin Leondari sulger . pitar, în Iaş(i) la 1809 Arh. Naţionale Bacău, Ms., nr. 1, f. 122-123, nr. 4 (copie). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXV11/49 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog Bacău (1424-1848), p. 269, nr. 1319 (rez. după copie). 50 1643 (7151) martie 15, Iaşi f Adecă eu, Isac Avram, ficiorul lui Ionaşco Avram, scriu şi mărturisescu însumi pre mâne1 cu cest zapis al mieu cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nice asuprit, dat-am şi am dăruit dumisale, giupânului Toader Petriceico vornicul cel mare de Ţara de Sus, un loc de prisacă şi cu zemnic şi cu pomăt, unde au fost prisaca tătâne-mieu, la sat la Meseheineşt(i), în ţânutul Romanului, den partea mea am dăruit dumisale să-ş(i) facă prisacă, să ţie stupi acolo şi să-i fie dumisale ocină, în veci. Şi cându am dăruit dumisale aiastă moşie, mărturisit-am în Divanul măriei sale, lui vodă. Şi s-au prilejit câţiva boiari de Curte: dumnealui Vasilie Banul şetrariul cel mare, şi Furtuna ce-au fost comis, şi Bălan pârcălabul de Hotin şi Roşea ce-au fost vistemic. Şi am învăţat pre uricariul, pre Şaidir, de au scris acest zapis. Şi, pentru credinţa, am iscălit eu şi aeşti boiari, toţi, şi am pecetluit, să s(e) ştie. g Mc, B(t) . Bălan 2. ds, HpHMHB ABOpHHK . $>OpT&Hd KOMHC . Isac . f <^V>AIHTpO)uiK0 MCKdrt . d3, THWprHE ...3 CTOAHHK . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost. Bibi. Acad.), LXI/54. Orig., hârtie difolio (31,5 x 20 cm), filigran, cerneală cafenie, un sigiliu inelar, aplicat în aceeaşi cerneală, neclar. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/50 (foto. după orig.). 1 Aşa în original. 2 Sigiliu inelar. 3 Neclar. www.dacoromanica.ro 57 51 1643 (7151) martie 15 Scrisoare de învoială de la Vasâli Roşea1, i Mărie2 Potronică3 şi Ştefan, ficiorul lui Cernat, cuprinzătoare cum s-au învoit cu ficiorii4 mătuşei lor, Anghelina, fata Crâstei vornic, de le-au dat pentru Cândeşti5 a trie parte din sat din Brăiţăni6. Arh. Naţionale Iaşi, Anaforale, nr.12, f. 101 v. nr. 2. Rez. într-o anaforadin 1837 februarie 18. Ibidem, nr. 2, f. 81 r., nr. 2 (rez. în copia unui hrisov din 1835 ianuarie 20); idem, Fond Mihai Costăchescu, Caiet III, p. 2608, nr. 1350 (copie a rez. de la Arh. Naţionale Iaşi, Anaforale, nr.12). Rezumatele au fost transcrise şi comentate de Nistor Ciocan. 1 în celălat, rezumat (v. descrierea arheografică) urmează: „şi giupâneasa lui, Armanca”. 2 Se poate ca în original numele să fi fost Alexandra. într-un doc. din 1670 (7178) martie 22, apare „Gheorghiţă”, fiul lui Pătumiche, care vinde „toată partea îmăsa, Alexandrei, fata lui Cernat, nepoata lui Crâste vornic”, din satul Popeşti, ţinutul Fălciu. Mama Alexandrei s-a numit Maria (vezi, Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CCLXIII/37). 3 în celălat rezumat: „Potâmichi”. 4 în cel de-al doilea rezumat se menţionează că învoiala a fost făcută cu mătuşa lor, Anghelina. 5 De fapt doar a treia parte din satul amintit, după cum rezultă din acelaşi document, din 1636 martie, când la împărţirea ocinilor rămase de Cârstea fost vornic, Anghelinei i-a revenit şi a treia parte din satul Cândeşti. în celălat rezumat se face precizarea că satul Cândeşti era din ţinutul Sucevei. 6 în celălat rezumat, satul este denumit „Sârbi”. în doc. din 1636 martie 8, dar într-o altă copie, tot din acelaşi fond (MCDLVIII/60), se arată că, la împărţeala amintită Măricuţii Cemătoaie i-a revenit şi satul „Brăiţănii, la ţinutul Fălciului”. Gh. Ghibănescu arată că satul Brăiţeni s-a numit mai înainte Sârbi. Este posibil ca în originalul documentului din 1643 (7151) martie 15 să fi apărut ambele denumiri ale satului. 52 1643 (7151) martie 17 1 cart(e) di la Vas(i)li vod(ă), ci scrie la starost(ii) di Cernăuţi că s-au jăluit Gorce din Volcineţ pi călugării de Putna că-i trag nişte vecin(i), anumi Gligor(e) şi Ion Săcară, şi pe Zăhara îl tragi Isac căpitanu, din velet 7151 <1643> mart(ie) 17. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Agathon, 11/28, nr. 86. Rez. într-un catastif din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. EDIŢII: Catalog, II, p. 335, nr. 1660 (rez.). 53 1643 (7151) martie 17, Iaşi t Adecă eu, Antemiia, femeia lui Dumitraşco de Turiiatca, scriu şi mărturisescu cu ceastă scrisoare a noastră cum au fostu pus zălog Teta Stroiasca o ţintă de auru1 cu pietri scumpe2 la noi, pentru puţinei bani. Acea ţintă au fostu a Lupului Stroescul. Deci acei bani i-au dat Lupul Stroescul la mâna nostră toţi cu cât ne-au fostu datori, iar noi ţinta n-am avut de unde o da c-au perit de tâlhari den 58 www.dacoromanica.ro mâna noastră. Deci noi, vădzindu că n-avem de unde o da şi banii am luat, eu m-am tocmit cu Lupul Stroescu şi i-am dat doao jerebii den sat den Turiiatca, den partea den mijloc, ce iaste în ţinutul Sucevei, ce au fost acele doao jerebie a noastră dereaptă cumpărătură de la Costin den Valova, den ţinutul Cernouţilor, ce au fostu ficior Tomei. Deci să-i fie Lupului dereaptă ocină şi moşie, cu tot venitul, în veci. Şi de să vor afla cânduva nescari derese pre acele doao jerebii, să nu s(e) creadză înnaintea cestui zapis al mieu. Şi într-această tocmal(ă) au fost boiari de ţară: Ilie portariul de cetatea Sucevei, şi Irimiia Murguleţ, şi Ştefan Murguleţ, şi Coste de Lucavăţi, Dumitraşco de Călineşti, Gheorghie din Carapciu, Isac de Sinehău, Coste de Călineşti, Toader Gherman de Ilişeşti, Dociul, Nacul, f3atele Dociului, Cârstea Dracea de Sineuţi, sân Goian din Jadova, prentru căci s-au socotit preţul aceii ţinte cu pietre scumpe, s-au socotit patrugedzi4 de galben(i) buni. De aceasta scriu şi mărturisescu. Pentru mai mare credinţă, ş-au pus aceşti boiari, toţi, ce-s mai sus scriş(i), peceţile şi iscăliturile lor preste acestu adevărat zapis al miei5, să aibă Stroescu a-ş(i) face şi derese domneşti, să-i fie lui dereaptă ocină şi moşie, în veci. Şi nime den ruda mea şi den nepoţii miei să n-aibă a să amesteca, în veci. H hjk he e^aet. f V Mc, s(t) d(t)-r(o) <7151/1643>, «dp-rOO Sî <17>. f fl3, EHB HdllINHK, HCKdd 6. fi3, HpÎMH fllV’prV’/lEU, HCKdd . fl3, HdKVd CHMHOHECKVd nhpKhddE 6. fl3, ^VMHTpdUJKO, HCKd/1 . fl3, IJlE^dH fllVprVrtEU,, HCKd/1 . Şi eu, THwprHE w3 Kdpdn(itnv), HCKdjf 6. fl3, HdHE lllEnTH/lHM, HCKd/1 . fl3, ...7, HCKdX . fl3, HcdK fllîpMNtCKVd, HCKddd . fl3, flIH (?), r/lH(r«)pdUJ CThpHt, HCKdd, npHKdSHHXOM Ct Eh CEH T0KME1KH8 5. fl3, K(phCTt) ^pdHt, HCKdd . fl3, Chaihwh BdpEoscKÎH, HCKdX, prilejitu-ne-am şi noi într-această toc(mală) . fl3, TodAEp TEpMdN, HCKdX 6. fl3, flH^pHdiii Td/inh, HCKdX, prilejitu-m-am şi eu . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CXXXIX/151. Orig., hârtie difolio (31 x 19,8 cm), filigran, cerneală cafenie, cinci sigilii inelare, aplicate în aceeaşi cerneală: al lui Dociul fost pârcălab, octogonal, cu o inscripţie neclară în câmp, al lui Nacul Simionescul, rotund, cu doi lei rampanţi în câmp, al lui Gligoraş Stârcea, oval, având în câmpul sigilar un scut heraldic, încărcat cu doi lei rampanţi, susţinând un copac (?) şi având deasupra prescurtarea numeleui. T/ih, „Gli(goraş)”, şi două cu decor neclar. www.dacoromanica.ro 59 Inst. de Ist. „A- D- Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/53 (foto. după orig.). EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XXII, p. 68-70 (orig.); Balan, Doc. bucovinene, II, p. 41, nr. 5 (rez. după Codrescu). 1 „auru”, scris pe loc ras, pe care a fost scris: „argintu”. 2 Cuvânt, scris deasupra rândului. 3 Omis. 4 Greşit, în loc de: „patruzeci”. 5 Greşit, în loc de: „mieu”. 6 Sigiliu inelar. 7 Neclar. 8 Eu, noi (?), Gligoraş Stârcea, am iscălit; m-am prilejit la această tocmeală. 54 1643 (7151) martie 20, Iaşi f Hw Eachaîe boekoaa, E(o)>kîio m(h)a(o)ctî», r(o)cn(o)ACOpl 3**4h MwAAAECKOH. GQk(e) nplHAOUlt nptA HAMH H npAA &CHMH HAU1HMH MWAAABCKHMH EOAtpH, BEAHKHMH H MAAHMH, Al'hpHKA, KHtrHHt TlHACÎE EHB ABOpHHK, HtKHM HEnOHOMAEHA A HE npHCEAOBAHA, NA 34 EH AOEpd BOAH, H np0A44(O CBOH npAKA WTh(h)h8 H AAAH(h)hI$, nOAORHHA CEAO WT 3EB0QHH, 4T0 8 b(V)aOCT C$4ABCK0H, WT HCEIHCOK 34 pASAtAEHIE H 8pHK 34 IlOTBp'hMAEHTE, 4T0 WHA HMAa(a) WT r(o)cn(V)ACTBCA) MH, HKE CI pA3AAAHAA CI CBOHAIH EpATÎBMH. TaA WH4 npOA44H' Ul6pHH(6) Er(o), ftwprH POUIKO2 EHB BHCTApNHK, 34 AB4 CTO AEVKOBH EHTH. H BICTAA Ct EOAtpHH H4U](e), 3WprH PoiUKA BHB BHCTtp(HHK), H nAATHAH4 TOTH n(n)H(t)sH BUUi(e) I1HCAHH, "C AEVKOKH, Bl pVKH fllipHK'hH, KHtrHHt TlHACÎE EHK ABOpHHK, WT npAA HAMH H npAA HAUIHMH EOAtpH. (I KHtrHHt fllipHKH5 HA TOE n(H)H(t)sH HCK\TI1Ha(a) CEAO PVCKAHIH, 4T0 8 b(o)aoct KlpAHriTVpCH). Tor(o) paah, r(o)cn(o)ACTR(o) mh, bko Bbhaaxom mekao hhmh sa AOBpOBOAHOlO TOKMEw(e) [ăO] H nOAHOlO 3AflAAT$, A WT r(o)cn(o)ACTB(A) AAH EIJJEJk(e) A4AH H nOTBpiAHAH h(a)u]EMV EOAtpHH(S), TnwprHE POUIKA EHB BHCT(ApHHK), HA TOA 4ACT 34 WTH(h)h6, flOAOKHHA CEAO WT 3EB0BHH, K4K0 A4 ECT Em6 lip4KA WTH(h)h6, H BHK\fflAEHÎE, H SpHK H nOTEplKAEHÎE, CI BICAM A«X°AOM. H HH AA c(t) HE V’A|(h)u14ET. Oţ Mc, map(tTe) Ic. f Cam r(o)cn(o)A(H)Hi K434A. TOA^PAUIKO BEA AWTO$(e)t HCK4A . t KwpAAT . f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi 60 www.dacoromanica.ro mici, Mărica, cneaghina lui Tănasie fost vornic, nesilită de nimeni şi nici asuprită, ci de bunăvoia ei, şi a vândut dreapta ei ocină şi dedină, jumătate din satul Zevoiani, care este la ţinutul Sucevei, din ispisoc de împărţeală şi uric de întărire, pe care îl avea de la domnia mea, când s-a împărţit cu fraţii ei. Pe aceasta ea a vândut-o cumnatului ei, Ghiorghi Roşco2 fost vistiernic, pentru două sute de lei bătuţi. Şi s-a sculat boierul nostru, Ghiorghi Roşea fost vistier, şi a plătit aceşti bani mai sus scrişi, 200 de lei, în mâinile Măricăi, cneaghina lui Tănasie fost vornic, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Iar cneaghina Mărica, pe aceşti bani, a răscumpărat satul Ruscanii, care este la ţinutul Cârligăturii. Pentru aceea, domnia mea, dacă am văzut tocmeala de bunăvoie între dânşii şi plata deplină, şi de la domnia mea încă am dat şi am întărit boierului nostru, Ghiorghie Roşea fost vistiernic, această parte de ocină, jumătate din satul Zevoiani, ca să-i fie dreaptă ocină, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, 7151 <1643> martie 20. t însuşi domnul a zis. Toderaşco mare logofăt a iscălit t Corlat . : 7151 <1643> mart(ie) 20. No. 7. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CLVIII/16. Orig., hârtie difolio (31,5 x 20 cm), lipsă 2/3 din fila a doua, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut Ibidem, CDXVII/13 (trad. din 1804 aprilie 7, de Ion Stamate căpitan de darabani); CDXXII/199, f. 1 r., nr. 7 (menţ. într-un perilipsis de la începutul sec. al XlX-lea); ibidem, Fond Mihai Costăchescu, Caiet I, p. 41-42, nr. 31 (copie slavă, după orig.). Inst. de Ist „A. D. Xenopol”- Iaşi, Fotografii, XXVII/54 (xerocopie după orig.). EDIŢII: „Ion Neculce”, fasc. II (1922), p. 353 (rez., de M. Costăchescu, după orig.); Gh. Ghibănescu, Arhiva, p. 55-56, nr. 45 (orig. şi trad. editorului); idem, Surele, XXI, p. 55-56, nr. 45 (orig. şi trad. editorului). 1 Greşit, în loc de: npo/kiiti. 2 Greşit, în loc de: Poiiikj. 3 Rupt. 4 Greşit, în loc de: imjthim. 55 1643 (7151) martie 23, Cuzlău t Ierina, fata lui Isac şi a Tudoscăi, nepo(a)ta lui N'corici de Cuzlău, scriu şi mărturisescu ‘ ceastă scriso(a)re a me cum eu de bunăvoia me, de nime nevoită, nice asuprită, ce am dat [ce am dat] parte me d ocină den sate den Cuzlău şi moşiia şi cumpărătura Manei, nepotului, d'n Cuzlău, şi www.dacoromanica.ro 61 am a1 2ut şi alte moşii în sat în Ocnină şi în Nelipăuţi. Ce am mai aut2 două [vă] soror(i) şi un frate şi eu am fost a patra. Dici sor(a) me, Sofrana, ş' cu frate-mieu, Hudici, au vândut în sat în Ocnină şi sor(a) me, Gaftona, au v<ân>'dut în sat în Nelipăuţi, pre cât s-au aflat părţile nostre, iar mie mi-au lăsat în ...'ă în Cuzlău, pre cât să va alege părţile nostre den moşie şi den cumpăr<ătur>'ă. Şi am dat Manei, ce mai sus scrie, să mă grizască3 pân(ă) voi fi vie şi deacă să vor fârşi dzilele, să aibă a mă comânda cum va chibzui cu sufletul său c<ă va>‘ fi mai bine. Şi am eu şi o fată den trupul mieu, anume Annasiia, 'ata me să n-aibă treabă la ocină căci m-au adus la mare dosadă. Şi d' să va afla şi la altucineva nescar(i) zapise de mine făcute, de maint' vreme, anume la Bobăscul, ce-au ţânut pre soru-me, pre Sofrana, ce acele za

'ise să nu să creadză, căce soru-me ieşisă în vândzar(e), cum mai sus scrii. Şi au vrut alţi fraţi să-i scotă den sate, iar ea mi s-au rugat să-i dau * pân(ă) va fi vie [ş] să şadză pre

' Kt3dKVdWBH 3d TOd CHdHIJJH, EdAEVUH, Ht WnHpdIOT BtCH MdCTÎ WTh(h)hU Kt3dKVdWBH, no TAE ct WBptTdIOT Bt HHIilÎH CEdd)( H WnHpdIOT H TOd TpETdd 4dCT WT IldOntNH. Hno r(o)cn(o)ACTs(o) aih h BtcEro CtBtT r(o)cn(o)ACTB(d) aih CtAHJfOAl Hd HHJf'H TdKO WE

‘ tTOJfOAl 3dKWH npdE, KdKO Ad HAIdIOTV CdVTÎH HdUJ, TodAEp H 1HKOdp,h, npHHECHTH dIOAÎ AOBpH, WT*CHÎH A1EMHHUJH, Tdw(E) CBtA(t)TEdCTOBddH nptA HdAIH Ct CBOHAI,AIH KdKO KVnHd HcdK, WT(h)Ut TodAEp, H 'odpt TOd HdCTV Td Wt(h)hV WT Kt3dKVd AldH4 H3AdBHd WT n-hTp1 ’lorOdt, 4TO K8nHd CdHlţlt EdAEVUH WT 't3d' Ad HAIdET WCTdBHTÎ IltTpdUJKO MorOdt dWr(o)$0)T Hd TodAEp H Hd HHKOdp(t) StdO [h] 8 AIHpHHO. Hho TodAEp h ct 8* Er(o), HnKoapt, whh npHtudHHd A(0Nt ct AIHOTH dIOAÎ AOBpH H CTdpH, WTKp[c]CHhl AlE(ltlUH, H TdKO CBAA(t)TEdCTBOBddH www.dacoromanica.ro 85 nptA NdMH B'hCHJţ THJf AIOAI A«EpH, KdKO KVI1HA TOd HdCT 3d WTn(h)nV BHIIj(e) nHCdHHdr(o), wt IlrtontNH, sa HcaK h HuKOdpii, MdH4 HSAaEHHa sa Toa wtn(h)hv 4to K/nHa EOrttpHH Hauj, lIoroat . t ^vaiHTpaujKo . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, slugile noastre, Toder, fiul lui Isac, şi unchiul său, Nicoară, şi s-au pârât de faţă înaintea noastră cu boierul nostru, Pătraşco Ciogolea fost logofăt, pentru a treia parte din satul Plopeni, care este pe Jijia, în ţinutul Dorohoi, că această parte de ocină din Plopeni le este dreaptă ocină şi cumpărătură de la ruda lor, Căzacul, fiul lui Costea Ciulei, pentru patruzeci de ughi şi trei boi de negoţ, şi au arătat şi un zapis de la Căzacul. Iar boierul nostru, Ciogolea logofăt, el aşa a răspuns înaintea noastră că el a cumpărat o selişte, Badeuţi, la Ştefaneşti, de la Căzacul, iar pe urmă această selişte mai sus scrisă, Badeuţi, a luat-o de la el pentru că a fost dreaptă domnească, din hotarul târgului Ştefaneşti, şi nu are de unde să le ia banii înapoi. Aceasta este dată lui Căzacul pentru această selişte, Bădeuţi, însă opresc toate părţile de ocină ale lui Căzacul, pe unde se află în alte selişti şi opresc şi această a treia parte din Plopeni. Deci domnia mea şi întregul Sfat al domniei mele i-am judecat şi aşa am aflat lege dreaptă, ca să aibă slugile nostre, Toader şi Nicoară, a aduce oameni buni, megieşi din împrejurimi. Atunci au mărturisit înaintea noastră cu sufletele lor că a cumpărat Isac, tatăl lui Toader, şi Nicoară această parte de ocină de la Căzacul mai4 demult decât Pătraşco Ciogolea, care a cumpărat seliştea Badeuţi de la Căzacul, <şi>‘ să aibă a lăsa Pătraşco Ciogolea logofăt pe Toader şi pe Nicoară foarte în pace. Deci Toader şi cu unchiul său, Nicoară, ei au venit la zi cu mulţi oameni buni şi bătrâni, megieşi din împrejurimi, şi aşa au mărturisit înaintea noastră toţi aceşti 86 www.dacoromanica.ro oameni buni că a cumpărat această parte de ocină mai sus scrisă, din Plopeni, a lui Isac şi a lui Nicoară, mai4 demult decât această ocină pe care a cumpărat-o boierul nostru, Ciogolea logofăt. Atunci, boierul domniei mele mai sus scris, Ciogolea logofăt, el a rămas dinaintea noastră şi din toată legea ţării, iar slugile noastre, Toader, fiul lui Isac, şi Nicoară, ei s-au îndreptat şi şi-au pus ferâie, 12 galbeni, în Vistieria domniei mele. Deci de acum înainte mai mult să nu aibă a mai pârî, pentru această pâră, niciodată, în veci, ci să aibă ei a-şi ţine această a treia parte din satul Plopeni, cu vad de moară în Dzijia şi cu tot venitul, pentru că s-a aflat cu adevărat că este cumpărătura lor dreaptă, pe banii lor mai sus scrişi, patruzeci de ughi şi trei boi de negoţ. Şi un zapis pe care l-a făcut Ciogolea logofăt de la domnia mea pe această parte de ocină să nu se creadă, ci să se rupă. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, anul 7151 <1643> luna aprilie 25. însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Dumitraşco . : De Plopen(i) <şi alta, din prima jumătate a sec. al XIX-lea>: Un ispisoc de la Vasâli vodă, rusăsc, tot pe moşiia Plupenii, pe Jâjâia, în ţân(u)tul Dorohoiului, din velet 7151 <1643> aprfilie) 25. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CDLIX/5, 6. Orig., hârtie, filigran, rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat, pierdut Pe fila a doua începutul altui act, tot de la Vasile Lupu, privitor la vânzarea unei părţi din satul Ciureşti, la gura Delei, unde se varsă în Prut, din ■ ţinutul Iaşi (v. mai sus, doc. din 1643 martie 8, nr. 40). Cu o trad. din 1832. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/80 (foto. după orig.). 1 Rupt. 2 Slova hi, modificată din h. 3 AectT ttrap, corectat. 4 Aşa în orig. 81 1643 (7151) aprilie 25 t Adecă eu, Toder, ficiorul lui Mih(a)il ot Davideşti, singur pre mine mărturisescu cu cestu zapis al meu cum am vândutu partea nostră din sat din Dragomireşti şi din Bulăeşti, ce să va alege partea nostră dintr-aceste doo sate, din ţarină, şi din vatra satului, şi din vadu de moară, şi din locuri de prisac(ă), şi din poieni, şi din pomete şi din tot vinitul, ce s(e) va alege partea noastră, ca să-i hii lui dereptă moşie şi ficiorilor. Şi o-m vândut văru-meu, lui Ştefan din Dragomireşti, dereptu 7 h nod1, c2 să hii lui Ştefan dereptă moşie, şi ficiorilor lui şi nepoţilor lui, şi să-ş(i) facă şi derese domneşti pre partea nostră, care scrii mai sus, www.dacoromanica.ro 87 pintru căci i o-m vân2ut eu, de bunăvoia mea, de nim2 silitu, nici nevoitu, ce de bu[n]năvoia mea. Şi această tocmală o-m făcut dinnaintea lui Ghirasim din Coloneşti, şi dinnaintea lu Burdugan ot Dragomireşti, şi dinnaintea po[p]ei Savei din Coloneşti, şi Crăciun ot Dragomireştii, şi Vas(i)lie din Semen(i), şi Cârstea ot tam, şi Gavril ot Buneşti şi dinnaintea a mulţi omen(i) bun(i), megiiaşi din pregiur, tiner(i) şi bătrân i[n]. 2işderele şi noi, aceşti omen(i) bun(i), carii ne scrie ma2 sus, noi încă, văzându toc2 bună dinnaintea n2, noi ne-am pus şi peceţile, pintru căci să să creadză, fii la care scaun, să s(e) şt2i. E(iO i»(t)-r(o) <7151/1643> auc(a)iu npnp(d) Rf <25>. H3, ^BfllHTpdUJK®, HCKdil . f ^SrtiHTpS nncdA. : Zapis lui Ştefan di la Costişe. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, DXII/35. Orig., hârtie (30 x 21 cm), cerneală cafenie, rupt la îndoituri şi lipit cu şiruri de timbre, cinci sigilii inelare în fum, din care două rotunde (aplicat de două ori), două octogonale (una are în câmp două păsări afrontate, iar cealaltă o floare) şi una ovală, cu un motiv decorativ floral în câmp; sigiliul rotund are în câmp o cruce, cu postamentul într-un cerc (în acest cerc se găseşte şi numărul 195, cu cifre arabe), şi o legendă, din care se pot distinge literele MONENO. Ibidem, DC/14 (menţ.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/81 (xerocopie după orig.). 1 Ughi şi jumătate. 2 Rupt. 82 <înainte de 1643 (7151) aprilie 28> f Adecă eu, Loghina, şi feciorul meu, Orăş, înşine mărturisim cu cest zapis al nostru, cum am vândut partea noastră de ocină den sat din Prigorceni, ce să va alege şi cumpărătură, lui Apostol Cehan. Şi ne-au dat un poloboc de miere, dereptu zeci galbeni, şi doi galbeni, bani gata. Şi aiastă tocmelă s-au făcut denaintea a omeni buni: denaintea lui Toader croitorul, şi lui Vas(i)lie Răjgău, şi denaintea popei lui Bosie, şi popei lui Vasilie ş-a lui Dănăilă. BpdEÎE nucdit. Şi, mai mare mărturie, ne-am pus şi peceţile, ca să să ştie. Eu, popa Vasile. r<\Hr«pÎE HCKdrt. 1 Arh. Naţionale Mehedinţi, Colecţia Dr. Constantin I. Istrati, 1/114 (2868). Orig., hârtie (19 x 17 cm), filigran, două sigilii inelare, rotunde, cu decoruri geometrice, şi o amprentă digitală. 88 www.dacoromanica.ro Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/82 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Surele, XVI, p. 50, nr. LXXVI (orig.); Col. „Dr. C. 1. Islrati’’, p. 75, nr. 133 (rez. după orig.). Datat în funcţie de doc. următor. 83 1643 (7151) aprilie 28, Iaşi f Hw Eachaîe boeboaa, E(o)ikîio ai(h)a(Y)ctTio, r(o)cn(o)AO)p,h 3emah AIuiaaabckoh. GDik(e) npîHAE npAA hamh h npAA kichaih haujhaih aiuiaaabckhaih EOAtpH, BEAHKHAIH H MAAHMH, CA#rA H(Y)uJh flnOCTOA llEXAH, H &KA30BAA EAHH 3AI1HC 3A CEBEAHTEACTKO W)T CAAIArO KaCHAIE BoAHUIOp, ChTBOpEH W)T lipAA A»AH AOBpH, HAlt HAi: EpEV KaCHAÎE, H ToAIA, H ^hHhHA(h), H ToAAEp IlAElllKA, H Eachaîe Kota h HekKaa wit Hbeip(h), IIHCAEIPH h cbeahteactbKaiph Bt TOT 3AIIHC CAAI HA CEEt EACHAÎE BoAHUIOp KAKO UIH, HEKHAI HEnOH$IKAEH A HH npHCEAOBAN, HO1 3A CBOA AOEpOA BOAA, npOAAA CBOHX npABHX UITh(h)hH H AMAh(h)hH, EAHKO CA H3EEpET MACT ErO, W)T CEAO AlhphUEH, H WT IIoEHEipH, H UIT rpSAI’hSEtpH, H UIT $A$pH, H UIT IIpHropMAHH, H UIT TftKMhHEipH, H UIT IlETpEIJJH H UIT BhHAEIJJH, TAKOIKAE H MACT ErO MTO CA EAIV AOCTAHET UIT U^rAHH MTO UIH HAIAA 3A aAAh(h)hV Ch CBOHAIH EpATÎAAlH. TAX BhCAX npOAAA BHUJE nHCAHHOAlV CA8SH h(a)uJEAIV, flnOCTOA 1IeX4H, pAAÎ TpH KOHH H ABA KpABH Ch TEAHU.H H ABA AECAT ttrApCKHX H METHpH HA AECAT nMEAH, UIT BATptt CEAAX, H UIT nOAE, H UIT B0a8 H UIT EEC npHX°A> HhOJk(e), Athl, HKO ^BHAtXOAl TOT HCTHHHH 3AI1HC UIT CAAIArO BaCHAÎE BoAHUIOp, ChTBOpEH UIT npAA TOAHKHX A»AÎ AOEpHX, BtpOBAXOAl H UIT HAC EIJJE>k(e) AAA©X®m H nOTBptAHXOAl BHU1E nHCAHHOAlV CilttsH h(a)uJEAIV, flnOTOA llEXAH, HA TAX nptA pEMEHHX MACTÎ 3A UITh(h)hV UIT fllhphllEH, H UIT IIoEHEIJj(h), H UIT rp^AI-hSEip(H), H UIT $A&pH, H UIT IIpHropMAHH, H UIT T^KAl-hHEtpţH), H UIT IlETpEip(H) H UIT BhHAEipH, TAKOIKAE H UIT X^OnH IţHrAHH, MTO E&AET MACT EACHAÎE BoAHUIOp, KAKO A* ECT EAIV Ch KhCAAI AOX°AOM. H UIT TOAI, THx(e) AAEAI H nOTKphlKAAEAI CA&SH h(a)u1EAIV, flnOCTOA llEXAH, H HA ApttrAA MACT 3A UITh(h)h8 UIT CEAO IIpHropMAHH, MTO UIH CEEt K$nHA UIT (lorHHA, AOMKA Bor3A AOrO+ET, H UIT c(hl)Hh EH, OpXUJ, pAAÎ ABA HA AECAT ttrapCKHX, MTO CA H3EEpET MACT HX uit KATpV CEAO, H UIT nOAE, H UIT BOA# H UIT BEC npHX^A, KAKO &KA30KAA HAM H 3AnHC UIT CAAIAA (lorHHA H UIT c(hl)Hh EA, GE)pXUJ, ChTBOpEH UIT npAA AIOAH AOEpHX, HAlt HAI*. ToAAEp KpAKEIţ, H BACHAÎE PătlKrhV, H EpEV BoCÎE, H EpEV BaCHAÎE, H ^hHhHAh H BpAEÎE. Toro pAAÎ, Ttx Bhctx MACT 3A UITh(h)hV UIT THX CEAAX, ^AHUH BHUJE nHUJEM, KAKO Ki ECT BHEIUE nHCAHHOAlV flnOCTOA llEXAH npAKHH UITh(h)hH, H www.dacoromanica.ro 89 BHK$flA£NÎE, H 8pMK M nOEp'hlKAENÎE, Ch ETiCAfll A0)(®A©M, HEflOpSlUEHNO NHK0AH>k(e), Hd EtKH. H HH A4 CA NE (JftlMlUdET, J5 Mc, sfii) , dn(pn aCOn*. f Cdrti r(o)cn(o)A(H)N'h eeaa. t IUdHAHp . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga nostră, Apostol Cehan, şi ne-a arătat un zapis de mărturie de la însuşi Vasilie Bolişor, făcut înaintea a oameni buni, anume: preotul Vasilie, şi Toma, şi Dănăil(ă), şi Toader Pleşca, şi Vasilie Cotea, şi Necula din Iveşti, scriind şi mărturisind în acest zapis însuşi pre sine Vasilie Bolişor, cum el, nesilit de nimeni şi nici asuprit, ci de bunăvoia sa, a vândut dreptele sale ocini, cât se va alege partea lui, din satul Măreţei, şi din Poeneşti, şi din Grumădzeşti, şi din Fauri, şi din Prigorceni, şi din Tăcmăneşti, şi din Petreşti şi din Băileşti, de asemenea şi partea lui ce i se va aveni din ţiganii pe care el i-a avut de dedină cu fraţii săi. Pe toate acestea le-a vândut slugii nostre mai sus scrise, Apostol Cehan, pentru trei cai şi două vaci cu viţei şi douăzeci de ughi şi paisprezece stupi, din vatra satelor, şi din câmp, şi din apă şi din tot venitul. Deci, noi, dacă am văzut acest zapis adevărat de la însuşi Vasilie Bolişor, făcut înaintea atâtor oameni buni, am încredinţat şi de la noi încă am dat şi am întărit slugii noastre mai sus scrise, Apostol Cehan, aceste mai înainte zise părţi de ocină din Măreţei, din Poeneşti, şi din Grumădzeşti, şi din Fauri, şi din Prigorceni, şi din Tăcmăneşti, şi din Petreşti şi din Băileşti, de asemenea, şi din robii ţigani, ce va fi partea lui Vasilie Bolişor, ca să-i fie cu tot venitul. Şi la aceasta, de asemenea, dăm şi întărim slugii noastre, Apostol Cehan, şi altă parte din satul Prigorceni, pe care el şi-a cumpărat-o de la Loghina, fiica lui Bogza logofăt, şi de la fiul ei, Orăş, pentru doisprezece ughi, ce se va alege partea lor din vatra satului, şi din câmp, şi din apă, şi din tot venitul, după cum ne-a arătat şi zapis de la însăşi Loghina şi de la fiul ei, Orăş, făcut înaintea a oameni buni, anume: Toader croitor, şi Vasilie Râjgău, şi preotul Bosie, şi preotul Vasilie, şi Dănăilă şi Vrabie. Pentru aceasta, toate aceste părţi de ocină din aceste sate, câte scriem mai sus, să-i fie mai sus scrisului Apostol Cehan drepte ocini, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, în anul 7151 <1643> aprilie 28 zile. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Şaidir . : f Mărăţăi, Poeneştii, t Grumădzăştii, f Faurii, f Prigorcenii <şi, adăugat ulterior>: cât se vor alege 90 www.dacoromanica.ro părţile lor <şi una din prima jumătate a sec. al XIX-lea>: Mărăţăi, Poeneşti, Grumăzăştii, Faurii, Prigorcenii, Tecmăneştii, Petreştii, Băileştii. Sârbăsc. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), LXXIV/I73. Orig., hârtie (43,5 x 28,7 cm), filigran, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. Cu o trad. din sec. al XlX-lea. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/83 (foto. după orig. şi după trad.). EDIŢII: Ghibănescu, Surele, VIII, p. 290-293, nr. CXCIV (text slav după orig., din Ms. Surele, XXVI, 225, şi trad. editorului). 1 Greşit, în loc de: Ht. 84 1643 (7151) aprilie 28 O carte de la răpăosatul Vas(i)lie vodă, din velet 7141 <1643> apr(rilie) 28, scriindu la sluga mării săli, la Ghiorghie din Bărboş(i) şi la Lazor de acolea. Dămu-vă ştir(e) că domnii meii s-au jăluit sluga domnii meii, Vas(i)lie din Ghidişeni, pre Nacul de acole, zicându înnainte domnii meii că au cumpărat tată-său, Ion Cogălniceanul, o parte de ocină de sat, de la Ghidişeni, parte din gios, de la izvoară în gios, până în locul lui Voico, şi s-au aflat şi dre[s]se pe ace parte de locu, cum au cumpărat. Iar cându-i acmu, vra să s(e) amestice şi Nacul pre acel loc. Pentru aceea, dac(ă) veţi vede carte domnii me[l]li, iar voi să aveţi a opri pe Nacul de pe ace parte de loc. Iar lui, di-i va păre cu strâmbul, să vie să ste de faţ(ă) înnainte domnii meii. Toe nmiJErti; h N4K ne Suhnhte. Mc, i»t(o) jj(3pH4 <7151/1643> 4n(pmiîE) Rh <28>. La sfârşitul acestei copii sunt rezumate două acte, fără dată, pe care le publicăm aici: „O carte de la Mihai vodă, la părintele Iorisit', nu s-au giudecat de faţ(ă)”. „O carte de la Ion vodă de poprit moşie, iar nu au oprit”. Bibi. Naţională Bucureşti, Colecţia documente, XXI/3. Copie prescurtată, din sec. al XVIII-lea. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/84 (foto. după copia prescurtată). EDIŢII: Ghibănescu, Surele, XXV, p. 6-7, nr. VI (aceeaşi copie); Andreescu, Doc. Kogălnicenilor, p. 2, nr. III (rez. după aceeaşi copie). 1 Greşit, în loc de: „Iorest”. 85 1643 (7151) mai f Adecă eu, Ştefan Florescul, s'riu şi mărturisescu cu acestu zapis al mie' cum amu vândut eu, de-a mea bunăvoie, o curătură a mea, ce o am făcut eu den pă[n]dure întreagă, ce se cheamă Colibiţa, pre apa Bistriţei, şi o am vândut eu www.dacoromanica.ro 91 dumisale, giupânul(ui) Gheo2ghie, marele paharnic, de nime silit sau împresurat, ce eu de-a mea bunăvoie, o am vândut dumisa'e, dereptu 10 lei şi un cal. Şi, cându o am vândut, fost-au Selevestru, egumenul de la Hangu, şi cu alţi călugări, anume: Ghedeon, şi Ioil, şi Dionisie, şi vătămanul de Bălţăteşti, Ion Ţigârlea, şi Ionaşco Bârlibă, şi Dumitru Hârjabă, şi den Mânjeşti, Buzuluc(ă), şi Toma Andoniescul, şi alţi oameni buni. Şi au fostu den Gura Largului: Sturzea şi Vrânceanul, şi mulţi oameni bu'i, bătrâni şi tiner‘. Şi, cându o am vândut fost-au toată rudeniia mea şi cu ştirea tuturora o am vândut. Pentru 2, nime den ruda mea se n-aibă a-ntoarce. Iar cine va vrea se-‘toarcă, acela om să fie proclet şi afurisit de Vl(ă)d(i)ca H(ri)st(o)s şi să fie la un loc cu Iuda şi cu Ariie. Şi, pentru credinţa, pusu-mi-am şi degetul pecete. Aceasta am scris. IIhcO), rti(tcA)uO) rtidH, . Ştefan Florescul; Ion; Buzuluc(ă). f 6p(o)rtlWHilX CEAEEECTpV, ErVrtlENh WT AHrh. : Poiana Colibiţa <şi, pe o etichetă lipită, alta, din prima jumătate a sec. al XIX-lea>: No. 6. 7151 <1643> maiu. Zapisul lui Ştefan Florescul, prin care au vândut lui Gheorghie paharnicul o curătură, anume Colibiţa, deschisă din toporu, pe apa Bistriţii, la Hangu. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CD/13. Orig., hârtie (30 x 20,5 cm), rupt la îndoituri şi ros de carii, lipit pe pânză, lipsă 2/3 din fila a doua, sigiliul mănăstirii Hangu (4,4 cm în diam.), aplicat în fum, având în câmp scena Intrării Maicii Domnului în Biserică, iar în exergă, înconjurată de două cercuri perlate, legenda: t nwaT(h) Bmeaehîe E(oropo)AH(u,H) AI Apun ...3, februarie 28”), şi trei amprente digitale. Cu o copie din sec. al XVlll-lea. Ibidem, CD/100 (rez., într-un opis din 1855 septembrie 29); idem, Mitropolia Moldovei, Mănăstiri şi schituri, dos. 257/1855, f. 4 r. (rez. într-un opis din 1855 septembrie 29). Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Neamţ, CXXX/30 (copie, numai cu văleatul). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/85 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Bulat, Doc. m-rii Jăratec, în „Arhivele Basarabiei”, Vil, 1935, p. 313 (menţ. din 1804 aprilie 8); p. 315 (menţ. copiei); Catalog, II, p. 338-339, nr. 1680 (rez. după copia de la Arh. Naţionale Bucureşti). 1 Rupt. 2 Omis. 3 Neclar. 86 1643 (7151) mai 1 Zapis din 7151 <1643> mai 1, di la Gavriil, ficiorul Sorii1, cu care vinde a sa moşie din Armeneşti, din giumătate de sat, parte despre răsărit, din bătrânul Coşula2, doaî părţi3; le-au vândut lui Dumitraşco diiaconul4, drept 35 de lei bătuţi. 92 www.dacoromanica.ro Arh. Naţionale Iaşi, Litere, Condici K, nr. 378, f. 19 r. Rez. în copia unei cărţi de judecată din 1817 februarie 8; idem, Documente, CDIX/132, f. I r. (rez. în copia unei mărturii hotamice din 1820 august 12). 1 în celălalt rez. (v. descrierea arheograflcă) urmează: „nepot Tomii şi a Ghinii”. 2 în celălalt rez.: „Coşulii”. 3 în celălalt rez. urmează: „a Tomii şi a Ghinii”. 4 în celălalt rez urmează: „nepot lui Druţii Mihul şi fimei săli. Măricăi, nepoata Uşăriului”. 87 1643 (7151) mai 3 Gheorghiţă sulger, staroste de Cernăuţi1, dă mărturie cu privire la judecata cu Petre cojocarul pentru nişte dughene din Cernăuţi. După Catalog, II, p. 336, nr. 1666 (rez. după rez. dintr-un izvod de doc. de la Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Agathon, 11/28, nr. 80; astăzi, rez., nu se mai mai găseşte în izvodul de sub această cotă. 1 Se poate ca data să fie greşită, deşi, după locul ocupat de rez. în izvodul de doc., data pare a ii corectă (v. doc. din 1643 septembrie 20 şi <1643> septembrie 28). 88 1643 (7151) mai 5 f Adecă eu, Jerian, ficiorul Petrii, nepot Tă'pii o' Cătănaşi, scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al meu, precum eu, de nime silit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoie, am vândutu a mea dreaptă ocină şi moşii, dintr-u' moş, giumătate de bătrân, a patra parte de totu satul, şi cu vie de moşie părăsită, iară den satu din Cătănaşi, den ţinutul2 Cohurluiului, pre Cohurluiul Săcu, am vândut-o dumisali păharnicului Pană, dreptu treisprădzeci galbeni, bani buni, pentru căci am fostu furatu eu cinci vaci a popii Coste de Oncan(i) şi popa m-au prinsu pri mine de faţă şi m-au datu pre mâna pârcălabilor di ţinutul Cohurluiului. Deci eu cu aceşti bani ce mai sus scriem m-am plătitu3 de cătră popa şi de la pârcălabii. Şi, vândzându eu această moşie, mi-am chemat pre fraţii mie4 şi pre surorile mele denainte a mulţi oameni buni, pre soru-mea, Dahina, şi Angheliţa, şi Arsăniia, şi Nastasiia, şi Zlata, şi Odohie. Deci şi surorili meii s-au învoit cu mine şi ş-au dat şi eli părţile lor, iarăş(i) din Cătănaşi, iară eu într-alti moşii, ce avem pre aiurelea, să n-aibu treabă, să-m(i) ţie ele părţili meii. Aşijderea, noi, fraţii, mărturisim cum ne-am dat părţile noastre din Cătănaş(i), de a noastră bunăvoie pentru fraţi nostru cu învoire, dumisali, păharnicului Pană, şi cuconilor, <şi>’ [nijnipoţilor şi strinepoţilor dumisali. Şi în tocmala noastră să prilij(i): Ghervasie ot Dzirneşti, şi Tileagă ot tam, şi Costantin, şi eu, Dumitraşco, cumnatu Iu Jerian, o' Chicoşea, şi mulţi megiiaşi, şi Hulpi şi Moţoc o' Chicoşea. Şi, pentru bun(ă) cridinţă, am pus şi degeteli. www.dacoromanica.ro 93 #3pN4 <7151/1643> aiec(a)u,a aiamT <5>. Geran; Ghervas(ie); Teleagă; Costantin; Dumitraşco; Hulpe. : f Ot Jeriana, sin Pietrii, gium(ă)taate de bătrân>; : 7151 <1644> mai 5. Zapisul lui Jeran, ficior Petrii, ci dau pah(amicului) Pană. Cătănaşi <şi una din sec. al XIX-lea>: N. 249.1862 mart(ie) 30. Arh. Naţionale Neamţ, Fond M-rea Văratec, 11/76. Orig., hârtie (32,7 x 20,5), şapte amprente digitale, aplicate în cerneală. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/88 (xerocopie după orig.). 1 Omis. 2 „den ţ”, scris peste alte slove. 3 „m-am plătitu”, scris deasupra rândului, de aceeaşi mână. 4 Aşa în orig. 89 1643 (7151) mai 7 Scrisoare a lui Avram Cojan, din 7151 <1643> mai 7 ... arată că parte lui Cojan au fost numai a şăsa parte de sat ‘. Arh. Naţionale laşi, Documente, DC1X/20. Menţ. intr-un jurnal din 1809 august 5 (astăzi sub această cotă se găseşte alt doc.). 1 Completat după partea de început a jurnalului. 90 1643 (7151) mai 8, Iaşi f Hw BACHAÎE B0ER0AA, B(o)*ÎIO A|(m)a(o)ctÎIO, r(o)cn(o)A(d)p,b (llwAAABCKOH. 0*0) npÎHAOUJE npAA HAAIH H npAA BfcCMAIÎ h(a)|UHAIH AIWAAABCKHAIH EOAApH, BEAHKHX H AIAAHX, CAVrA h(a)|UE BaCHAÎE $SrAH WT Tptr IflcKdro h Ska30Baah npAA haaim eahh 3Anwc 3A crAaO)teactro wt aioaî AOEpH, HA HAIA: ^SAtHTpAUJKO $8a(IEP WT Tp^r IllcKAr(o), H flllMpA WT (l'h30pAHH, H HpHAliA WT T A Al, H HwHAUJKO WT TA Al, H HHKOAp(li) WT IIpOHAAHHH, H n-hTpAWKO WT T A Al, H ToAAEp IlMHU,Ep*V, H ©H0$pEI0 WT TAAI H WT HHHX AIOAÎ AOEpH H B0MHM nptAHÎH, nHCAIAlţlE Bfc TOT SAnHC KAKO npÎHAE npAA HAA1H IţlE^AH, c(hl)Ht HxNAT, no ErO AOBpOlO R0AI0, NEKHAI HEnOHV*AEH A HH npHCEA(o)BAH, H AAA H AApOKAA CEOA npABAA WTh(h)ha‘ H A^Ah(h)hA WT CEAO (l-h30pAHH, nETA MACT, 4T0 HA ShSÎA, V BOAOCTV ItlcKOH, WT BATp$E CEAO, H WT nOAA, H WT BOAA H WT BEC npHXOA. Ta WH AAA H AApOKAA CAVTAAI h(a)|1IE BHU|(e) nHCAHH, BaCHAÎE $VrAH, PAAÎ a(8)|1IE EAIV H pOAÎTEAEAI ErO. fl 94 www.dacoromanica.ro CAVT4AI hGOiUE, BacHAÎE, EIJlEwO) ErtlS METHpH AECAT 3AOTÎ EhITHJf H fliUTHrt rrtdKd ErtlV, 34 HE>KA4 MTO ETO nk(e) A. f ^VAIHTpdUJKO . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Vasilie Fugii din târgul Iaşi, şi a arătat înaintea noastră un zapis de mărturie de la oameni buni, anume: Dumitraşco Fulger din târgul Iaşi, şi Mirea din Lăzoreni, şi Irimiia de acolo, şi Ionaşco de acolo, şi Nicoară din Procelnici, şi Pătraşco de acolo, şi Toader Ţinţerâu, şi Onofreiu de acolo şi de la alţi oameni buni şi oşteni de frunte, scriind în acel zapis că a venit înaintea lor Ştefan, fiul lui Ihnat, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni şi nici asuprit, şi a dat şi a dăruit dreapta sa ocină şi dedină din satul Lăzoreni, a cincea parte, care este pe Dzidziia, la ţinutul Iaşi, din vatra satului, şi din câmp, şi din apă şi din tot venitul. Aceasta el a dat-o şi a dăruit-o slugii noastre mai sus scrise, Vasilie Fugii, pentru sufletul său şi al părinţilor săi. Iar sluga noastră, Vasilie, încă i-a dat patruzeci de zloţi bătuţi şi i-a plătit capul, pentru nevoia în care el căzuse. Deci noi, dacă am văzut acest adevărat zapis de la aceşti oameni buni, am crezut şi de la noi încă i-am dat şi i-am întărit slugii noastre, Vasilie Fugii, această mai sus înainte zisă parte de ocină din satul Lăzoreni, a cincea parte, cu tot venitul, ca să-i fie cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, anul 7151 <1643> luna mai 8. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Dumitru . :f Zapis pre Lăzoreni, pre Jijie, b(#)4#ct^2 Iaşi. IlHc(d) AIhxah3, : 7151 mai 8. <şi> No. 1. Lăzoreni. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CCCXXII/2. Orig., hârtie (29,7 x 21 cm), filigran, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, pierdut. Ibidem, CCCXXIV/17, f. 6 r., nr. 4 (menţ. cu data de zi: 1). www.dacoromanica.ro 95 Inst. de Ist. „A- D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/90 (xerocopie după orig.). 1 Slova t, transformată dintr-un h. 2 ţinutul. 3 A scris Mihai. 91 1643 (7151) mai 8 Un zapis de Voroveşti, de un bătrân pol, de Ia Gligor(e), sin Bicului, th*(e) wt Khejka, BE3 neA1 2 sat, ce este baştină, din velet 7151 <1643> mai 8. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), IX/79, f. 9 r. Rez., într-un izvod din 7263 <1755> martie 20, de doc. „ce sintu de moşii de pe Simion Gheuca spăt(ar) şi de la Sava, sin lui Simion, ce s-au poreclit Ţopa, de pe femeie”. 1 de asemenea, de pe Cneja, fără jumătate. 2 Omis. 92 1643 (7151) mai 12, Suceava f Hw Rachaîe koekoaj, B(o)xîie ai(h)a(o)ct7eic, r(e)cn(e)A(A)ph 3*aiah rtlwAAABCKOH. Qîk(e) r(o)cn(o)ACTE(o) MH AAAH H neTBphAHAH ECMhl CitânAt r(e)cn(OACTB0) rtlH TeAAEp Tepaiah, c(u)Hh CTApAr(e) Tepaiah, bh8k Hekhta, HA Ere npABA WTh(h)h8 H aC^)ah(h)hA, WT HAptAEHÎE UTe HAIAA WT(h)Uh Ero, TEpAtAN, WT GpEAIÎB flllerHAA BOEBOAA, WT TpETAA UACT WT CErte KepAXptHH, UETBp^TAA HACT, UTe HA lOEhNtCA, 8 B(e)AeCT ^epepHU,CKeAl8, HA WEt CTOpOHH KlBhHtCA, H Ch UETBphTAA UACT WT CTAE H WT AIAHH, UTO c8t 8 CptA CEAO, H Ch CAACBE H Ch BEC npHJfOA, UTe TCA UETBphTAA HACT BHw(e) nHCAH AOCTAAO ct EAl8 KOAH pA3AtAHAH Ch EpATÎlAX *«8. TAAI pAAl KAKO AA ECT EAl8 Ch EhCtAI A«X°A«At. H WT TOAI, npÎHAE nptA HAAIH H nptA HAWHAIH EOrttpH Crt8rA HAW, Cte$ah, h ch xeha Ere, Ahha, cectpa TeAAEp Tepaiah, ne hy AOBpeu BOAt, HEKHA1 HEnOHfJKAEH A HH npHCEAeEAHH, H ChTBepHA TOKMEîk(e) H H3AltHEHÎE Ch EpAT H](, Crt8st HAW, TeAAEp TEpAIAH. H AAA LJJe^AH H Ch KEHA Ere, flHHA, TeAAEpeB TEpAlAH, HETSphTA HACT WT TCA TpETA UACT WT CEAe KepAhptHH, WT Ttx HAptAEHlE BHw(e) nHCAH WT GpEAIÎIA BeEBCAA, H Ch HETBphTAA HACT WT Ter(e) ctab, h wt aiahh, h wt caaoeh h Ch bec[t] npwxeAV’, 4Te ct npHJţeAHAH HA TeA HACT, (l Crt8rA HAW, TeAAEp TEpAlAH, AAA MJf, HSAltHHe 3A H3AltHHV, HETpBphTAA HACT WT CEAe 3AAieCTÎA, HTe 8 B(e)AeCTV llEpHh8U,CK0Mf, Ch AltCT8 3A AIAHH HA neTelft BEpEKHHU,A H Ch BEC npHpA. 96 www.dacoromanica.ro H UIT TOM, THk(e) npHHAOWE nptA HdAIH H nptA HdUJHAIH EOdtpH ASnVd H Ch 3tT Ero, IlhHTEdEIO BdpBOECKH, H Ch KEHd ETO, Al dpi A, AOMKd HpHHH, KEHd flVnVdWBH, BHVK[K]d CTdpdr(o) TEp/HdH, 110 H]f AOBpOH EOdt, HEKHAI NEI10N8KAENH d HH fipHCEdOBdHH, H npOAddH CEOd npdEd WTN^H^Nd H A(t)AH(H)Hd, WT TOrO*(E) HdptAEHÎE MTO WHH HAIddH WT GpEAIÎA EOEBOAd, WT TOd TpETdd MdCT WT T0r0*O) CEdO KopAhptHH, METBphTdd MdCT CptAHOlO, 1Cd M Ch METBphTdd MdCT WT T0r0*O) CTdB H WT *, MTO CptA CEdO, H WT CdAOBE, MTO Hdldd 3d AtAH^H^HV, H Ch BEC npOJfOA^. Td WHH npOAddH CdBst HdUJEAlV, TodAEp TEpdldH, H JKEHd ETO, flHHd, pdAÎ EAHd CTO H ABd AECtT TddEpH CpEBphHHJf, ddE Ch ABd AECtT H nET flMEdH, H BhCTdd ct CdVrd HdUJ, TodAEp TEpdldH, H Ch )KENd ETO, flHHd, H nddTHd 8cE HCfldhHHd TH]f n(H)H(t)SH BhlUlO) FlHCdHHH, pK TddEpH CpEBphHHJf, Ch TH)f FlMEdH, Bh pVKH AvnVd H BdpBOECKH H >KEHd ET0, AldpTld, WT nptA HdAI H nptA HdUJHAIH EOdtpH. H TH*(e), AdEAI H nOTEphJKAdEAl CdSrdAI HdUJ, TodAEp TspAldH, Hd ETO npdBdd WTh(h)hA H KiSnEJKHd, WT Ero npdBdr(o) HCnHCOK MTO WH HAIdd 3d KVnEJKHd WT fllloVCH EOEBOAd, nOdOBHHd WT EAHd KdAIEH AldHHCKH, Bh TOrO*0) WT CEdO KopAhptHH, Hd ptU,A lOEhHtCd, MTO ECT EAlV npdBdd KVnEJKHd WT TodAEp HpBV’pE, pdAÎ EAHH KWH, U,tH0BdH 3d TpH AECtT TddEpH CpEEHHJf. Ttdl pdAH, Ad ECT ErttV” Ch BhCtAI AOJfOAOAI. H TH>k(e), EAHH CdA^ WT TOrOHtO) CEdO KwpAhptHH, MTO HAIdd AIHOr(o) KpdTÎ, Tt*0) nptA r(o)cn(o)ACTB(d) AIH, Ch TodAEp flpBVpE, pdAÎ TOT CdA H CBE 30CTdd TodAEp TspAldH Hd TodAEp flpEVpE WT 3dKWH, nOHEXcO) WEptTOUIE CA Bh 'dCT rEpAldHOBH, H ElţlEXcO) Add TodAEp TspAldH flpBVpEEH, EAHd KpdB Ch TEAHU.H. Ttdl pdAH, Tt]f BhlUlO) nHCdHHH MdCTÎ 3d WT'h WT CEdO KopAhptHH, Ch CTdB, H Ch AldHHH H Ch CdAOBt, KdKO Ad EhAET CdVst HdUJ BhlUlO) nHCdH, TodAEp TEpAldH, H WT HdC npdBdd WTh(h)h$, H BHKSndEHÎE, H fylHK H nOTBphMAEHÎE, Ch BhCtAI AOJfOAOAl, H Ad HAIdET AphXCdTÎ CBE JfOTdp Bh 3HdAIEHÎE, nf$ K$Ad WHH CEEt 3HdAIEHddH, HEnOKOdtEHAI HHKOAHmO), Hd BtKH. H HH Ad C(A) HE VAIHUJdET. Oy Mc, B(h) d(t)TO ^3pHd, Al(t)c(A)u,d AldH, lî aO)h(h). t CdAI r(o)cn(o)ACH)Hh BEdtd. ToAEpdlUKO BEd JIWr(o)$0)T . ţ ^f$AIHTpf$ BdhVt . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am întărit slugii domniei mele Toader Gherman, fiul lui Gherman bătrânul, nepotul lui Nechita, dreapta lui ocină şi dedină, din dres ce a avut tatăl lui, Gherman, de la Ieremia Moghilă voievod, a patra parte din a treia www.dacoromanica.ro 97 parte din satul Cordăreni, ce este pe Iubăneasa, în ţinutul Dorohoi, pe ambele părţi ale Iubănesei, şi cu a patra parte din iaz şi din moară, ce sunt în mijlocul satului, şi cu grădini şi cu tot venitul, care acea a patra parte mai sus scrisă i s-a cuvenit când au împărţit cu fraţii lui. Pentru aceasta, ca să-i fie cu tot venitul. Şi întru aceasta, a venit înaintea nostră şi înaintea boierilor noştri sluga noastră, Ştefan, şi cu femeia lui, Ana, sora lui Toader Gherman, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au făcut tocmeală şi schimb cu fratele lor, sluga nostră, Toader Gherman. Şi a dat Ştefan şi cu femeia lui, Ana, lui Toader Gherman a patra parte din acea a treia parte din satul Cordăreni, din acel dres mai sus scris de la Ieremia voievod, şi cu a patra parte din acel iaz, şi din moară, şi din grădini şi cu tot venitul, ce s-au cuvenit din acea parte. Iar sluga noastră, Toder Gherman, le-a dat, schimb pentru schimb, a patra parte din satul Zamostia, ce este în ţinutul Cernăuţi, cu loc de moară pe pârâul Berejniţa şi cu tot venitul. Şi întru aceasta, de asemenea, au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Lupul şi cu ginerele lui, Pănteleiu Barbovschi, şi cu femeia lui, Maria, fiica Irinei, femeia lui Lupul, nepoata lui Gherman bătrânul, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, din acelaşi dres ce ei au avut de la Ieremia voievod, a patra parte din acea a treia parte din acelaţi sat Cordăreni, partea din mijloc, ' ale Iubănesei şi cu a patra parte din acelaşi iaz şi din ', ce sunt în mijlocul satului, şi din grădini, ce a avut de moştenire, şi cu tot venitul. Aceea ei au vândut-o slugii noastre, Toder Gherman, şi femeii lui, Ana, pentru o sută şi douăzeci taleri de argint, însă cu douăzeci şi cinci de stupi. Şi s-a sculat sluga noastră, Toader Gherman, şi cu femeia lui, Ana, şi a plătit deplin acei bani mai sus scrişi, 120 taleri de argint, cu acei stupi, în mâinile lui Lupul şi Barbovschi şi femeii lui, Maria, dinaintea noastră şi înaintea boierilor noştri. Şi, de asemenea, dăm şi întărim slugii noastre, Toader Gherman, dreapta lui ocină şi cumpărătură, din dreptul lui ispisoc ce el a avut de cumpărătură de la Moise voievod, jumătate dintr-o piatră de moară în acelaşi sat Cordăreni, pe pârâul Iubăneasa, ce-i este dreaptă cumpărătură de la Toader Arbure, pentru un cal, preţuit pentru treizeci taleri de argint. Pentru aceasta, să-i fie cu tot venitul. Şi de asemenea, o grădină din acelşai sat Cordăreni, ce a avut odată multă pâră, înaintea domniei mele, cu Toader Arbure pentru acea grădină şi tot a rămas de lege Toader Gherman pe Toader Arbure, pentru că s-a aflat în partea lui Gherman, şi încă a dat Toader Gherman lui Arbure o vacă cu viţel. Pentru aceasta, acele mai sus scrise părţi de ocină din satul Cordăreni, cu iaz, şi cu moară şi cu grădini, ca să fie slugii noastre mai sus scrise, Toader Gherman, şi de la noi dreaptă ocină, şi cumpărătură, şi uric şi întărire, cu tot venitul, şi să stăpânească tot hotarul în semne, pe unde ei şi-au însemnat, neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. La Suceava, în anul 7151 <1643>, luna mai, 12 zile. t însuşi domnul a poruncit. 98 www.dacoromanica.ro Toderaşco mare logofăt a iscălit . f Dumitru Vlăgea . Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Doljeşti, XX11/8. Orig., hârtie (42,5 x 27,5 cm), rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. Cu o trad. din 1750, de Tănase Petrache Măcărescu fost cămăraş de izvoade (ibidem, XX11/9). Aceeaşi trad., însă prescurtată, la idem, Ms., nr. 598, f. 6) şi o alta din 1733 (7242) noiembrie 22 (idem, M-rea Doljeşti, X/8). în acelaşi fond, M-rea Doljeşti, se păstrează două rez. (X/57, nr. 5 şi X/93, nr. 6) şi două menţiuni (X/206, nr. 3, fără dată de lună şi de zi; XXI 1/5, nr. 19); o altă menţ. la idem, Ms., nr. 598, f. 62, nr. 6. Idem, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), LXXX11/55, nr. 6 (menţ., cu data de zi: 18, în „Ponturile şi dovezile ci s-au arătat pentru hotărâturile Cordărenilor ci s-au făcut mai înainte, let 7275 <1766> noiemv(rie) 26”). lnst. de Ist. „A. D. Xenopol”-Fotografii, XXV11/92 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, 11, p. 336, nr. 1667 (rez. după orig. şi inventarierea traducerilor şi copiilor păstrate la Arhivele Naţionale Bucureşti). 1 Rupt. 93 1643 (7151) mai 14, Iaşi t Adecă eu, Neculae, şi eu, Vasilie, ficiorii Nastasii îi Brândzoaie, noi, de nime nevoiţi, nice asupriţi, ce de bunăvoia noastră am vândut dereaptă ocină şi moşie den sat den Mădârjeci, şi den Văleşeni, şi den Poieni, şi la1 Micodini, o am vândut lui Vasilie Dicăş, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, lui, şi femei dumisale şi cuconilor dumisale, o am vândut dereptu 30 şi 5 de zloţi, ca să-i fie dereaptă ocină şi moşie lui Vasilie Dicuş. Şi o am vândut denaintea oameni buni, denaintea lui Ivan ot Mădârjeci, şi denaintea Grigorcii de acolo, şi Pavăl al lui Drăgăil(ă) ot tam, şi denaintea lui Vârlan den Ciunceşti, şi denaintea Lucăi den Mădârjeci, şi denaintea deiaconului, lui Băntelei den Mădârjeci, şi Pahomie 2 de-acolo, şi Buculei de acolo, şi Irimiia de acolo, şi Ignat cel spân de acolo şi denaintea a mulţi oameni buni, o am vândut ca să-i fie deraptă ocină şi moşie, în veci. Şi, pentru mai mare credinţa, ne-am pus şi peceţile, ca să să ştie. & Mc, A(t)-r(V) *3f>Hd <7151/1644> AtdH aî <14>. Ivan; Gligorcea; Drăgăil(ă); Vârlan; Luca; Deiaconol; Pahomie căpitan; Buculei; Irimiia; Ihnat. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice, MCCLXX1V/6. Orig., hârtie, filigran, zece amprente digitale. Arh. Naţionale laşi, Fond Mihai Costăchescu, Caiet 111, p. 2283, nr. 1068 (rez. de M Costăchescu, numai cu văleatul, după un ms. Ghibănescu). lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXVI 1/93 (foto. după orig.). 1 Aşa în orig. 2 Cuvântul a fost şters; întregirea s-a făcut după iscălitură. 99 www.dacoromanica.ro 94 1643 (7151) mai 14 7151 mai 14. Zapisul de la Grăpina Prodăneasă, arătând cum s-au învoit cu Avram din Lucăceni, moşul cuconilor lui Vartic, după moartea lui Vartic, ficiorul ei, precum au poftit Avram cu fata lui Irina, giupâneasa lui Vartic, şi cuconii lui Andrică, au poftit de la numita Grăpina o parte de ocină din Şijcăuţi, o a treia parte de sat, cu tot locul şi cu heleşteu, ca să fie acea parte împotriva celorlanti ocini, cum au iubit1 ei să fie cătră sat, cătră Cristeşti, iar celelalte ocini s-au venit în partea celorlalţi feciori, anume Peribicăuţii şi Rujavinţii, satu întreg, şi giumătate din Cerlica2 cea Mare la 3 ficiori, anume Lupul Talpă comis şi Aniţa şi Irina, care aceştia să nu aibă treabă la partea din Şijcăuţi, precum şi ficiorii cuconului ei, Vartic, să n-aibă treabă la celelalte; tocmind şi întărindu-i pe acei trei ficiori ai ei, adică Lupul Talpă comis să ţie giumătate de sat de Peribicăuţi şi a treia parte de Rujavinţi, şi ginerele ei, Gavrilaş, cu fata ei, Irina, să ţie asemenea giumătate de sat de Peribicăuţi şi a treia parte din Rujavinţi, şi ginerele ei, Badiul, cu fata ei, Aniţa, să ţie a treia parte din Rujavinţi şi giumătate de sat din Cerlica2 cea Mare. Şi nişte zapise ce au fost făcut Bamovschi vodă lui Vartic şi Lupului Talpă să nu se creadă, ci să se rupă ori la cine vor fi. După Ghibănescu, Surete, III, p. 290-291, nr. 164 (nr. 6). Rez. dezv. într-un perilipsis din sec. al XlX-lea pentru moşiile din ţinutul Hotin ale banului Arghire Cuza. Arh. Naţionale Bucureşti, Fond Sever Zotta, dosar nr. 76, f. 106, nr.l (reg. după documentele familiei Ianoş Olinschi); ibidem, f. 110, nr. 1 (menţ., datată: 1649 <7157>). ALTE EDIŢII: Catalog, Supliment I, p. 209, nr. 631 (rez.). 1 Probabil greşit, în loc de „dorit”. 2 Greşit, în loc de Cerlina. 95 1643 (7151) mai 15, Iaşi t Hw RdCHdÎE EOEBOAd, E(o)>KÎIO A|(h)a(o)cTÎIO, r(o)cn(o)i(d)p'h 3EAMH (VlwdAdBCOH. GDîk(e) npÎHAOUIA nptA HdAlH H (îpt* NdUIHMH BOdApH, BEdHKHX H AlddHX, HuKdN, BHVK $pdTt, H XhdHtlOdE Ch A*Mld EH H Ch 3AT EH, TodAEp, H TH>k(e) HEKHţop H Ch HNHHJf IMEAIEHHIIH CBOHAt, EhCH BHV'U.H $phTEH, (10 HŢ AOBpOH BOdA, NEKHM NEnONlOKAENNH d HHH IipECEdOBdNNH, H IipOAdd CBOHŢ IipdBd WTH(H)Hd H AtAN(H)Nd, UIT IlOdOBHHHd CEdO XopHdEIţJH METBp'hTdd MdCT H Ch EAHd BVKdTV 3d AIACT(o) V KEpjfV BoKd V CTdpÎH ndCHKd, H Ch AltCT(o) 3d CtHHO UIT HCTWMHHK BUU|(e) AdXc(E) AO CTdpÎH X0T|IP’ H WT ndCHKd MTO CA npHXOAHTÎ, H Ch EAHd nOdAHHV 3d ctHHO V BVK0E*HH MTO HAIEH^ET KhUIHlIEdE H UIT BEC X0TdP ^TO CA IipHXOAHTH, WT T0r0«O) CEdO XopHd(E)lţlH, MTO 6 B(o)dOCT KphdHrhTVpCh). Td WNH npOAddH At(o)d(E)BHHK H(d)lUEAlV, CTE^dH AÎHKOH WT UpC^BOB r(o)cnCo)A(cT)B(d) AtH, pdAÎ TpHAECtT TddEpH 100 www.dacoromanica.ro CptEp-hNHX; H tlitdTHit EICH IfCIM'hHHd, THJf n(H)H(t)sH KhlUl(t) (lHCdHHH, WT npt^ Hd1 2 npt^ HdlllHAIH BOAApH. TaM pdAT, KdKO Xi E2ET EM$ H WT HdC lipdBd WTh(h)hV, H BHKVlMENÎE, H VpHK H nOTBp’hJK^HÎE, C"h BtCAM A0)f0A0M, HEIlOpVllIENHO NHKOAHk(e), Hd KtKH. H HH \A C(A) HE VMHIIMET. IlHC S Mc, B(li) d(t)T(o) ^3pHd, rtt(t)c(A)U,d MdH, EÎ A("h)HH- t CddM r(o)cn(o)A(H)irh kma*. ToAEpdllIKO BEA AWr(o)$(E)T . t X^MHTP^U1K0 . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri mari şi mici, Nican, nepotul lui Fratea, şi Hăliţoaie, cu fiica ei şi cu ginerele ei, Toader, şi de asemenea Nechifor şi cu alte rude ale sale, toţi nepoţii Frătei, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a patra parte din jumătatea satului Horileşti şi cu o bucată de loc în vârful Voca, la prisaca cea veche, şi cu loc de fân de la izvor în sus până la hotarul vechi, şi de la prisacă ce se va cuveni, şi cu o poiană de fân în bucovina ce se numeşte Căşiţele şi din tot hotarul ce se va cuveni, din acel sat Horileşti, ce este în ţinutul Cârligătura. Aceea au vândut-o ei rugătorului nostru, Ştefan diacon de la biserica domniei mele, pentru treizeci taleri de argint; şi a plătit totul deplin, acei bani mai sus scrişi, înaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri. Pentru aceasta, ca să-i fie şi de la noi dreptă ocină, şi cumpărătură, şi uric şi întăritură, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7151 <1643>, luna mai, 15 zile. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Dumitraşco . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CLVI/52. Orig., hârtie difolio, rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, având în câmp un scut polonez, încărcat cu capul de bour, care are steaua cu şase raze între coame, iar la dextra semiluna şi spada şi la senestra soarele şi sceptrul; scutul este timbrat de o cască cu lambrechini, care are deasupra o coroană închisă, încadrată de cifrele arabe 1633; de jur împrejur între două cercuri perlate, legenda: t Iw Bachaîe k«(e«a(j), E(o)*îk> m(h)a«ctîi», rocn(o)AApH 3*aiah AIwaaakckCoh). ţSfuwB („t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. 7142 <1633 septembrie 1 - 1634 august 31>”). Pe fila a doua, începutul altui act de la Vasile voievod, prin care întăreşte lui Gavril diacon, lui popa Marco şi fraţilor lor, fiii popii Tiron, şi altor rude ale lor, nepoţii Greacăi, strănepoţii Tudosiei, răstrănepoţii Cristinei, stăpânirea asupra unei a patra părţi din satul Curi...2, ce este la mijlocul Solovăţului, în ţinutul Iaşi. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, DCCCI, f. 168-169 (copie slavă din 1747 <7255> martie 18). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/95 (foto. după orig.). 1 Omis. 2 Rupt. www.dacoromanica.ro 101 96 1643 (7151) mai 19, Suceava t îui BdCHdîE BOEBOAd, E(o)kîio Ai(H)d(o)cTλ, r(o)cn(o)A(d)pii 3eamh ffluiAAABCKOH. GD>k(e) r(o)cn(o)A(cT)B(o) aih 6ai(h)a(o)cthbhxoai cm h Add, nOHE^CO MddA Sa» Ep, H ScAIOTpHXOAl KdKO CA IlOAOKdET, dBH AP'hîKdd TOE CEdO, ilvrBpHllltHHH, CECTpd &HdKHEBH nOCTEANH‘, KHtrHHt BdAIEd C* ndH EH, XpH3d. Toro

'dAÎ, TOE nptA pEHEHHOE CEdO, ilvrBpHUKt^HHH, Nd ptu,t (Md, UIT B(o)dUICT TekBuCKOAIV, KdKO \i ECT CdSSH H(d)lllEAlV, XpH3d, H KHtrHHH CH, BdAIEd, npdEd UITH(n)Hd, H AddHÎE, H Al(H)d(o)EdHÎE, H 8pHK H nOTBtJKAEHlE, CI KtCtAI AOXOAOAt, HEnopSllJEHHO HHKOAHME, Hd BtKH. H HH Ad CA HE ^AIHUldET. «5 C^HdBCt), d(t)T(o) ^pHd AldH GÎ. t CdAI r(o)cn(o)A(H)Ht BEdtd. Hw SdCHdHE BuiEBOAd . t UldHAHp . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea m-am milostivit şi am dat şi am miluit pe sluga noastră Hriza şi cneaghina lui, Vamba, sora lui Enachi postelnic, cu un sat, anume Lăturişenii, din ţinutul Tecuci, pe râul Gerul, care sat a fost mai înainte drept de cumpărătură al răposatului Enachi postelnic. Iar când a fost la moartea lui Enachi postelnic, el a dat acel sat nepotului său, Enachi, fiul lui Costandin Celebi. Iar după aceea, s-a întâmplat moartea lui Enachi, fiul lui Celebi, şi fii nu a avut, fiindcă a murit tânăr, şi am cercetat cum se cuvine ca să stăpânească acel sat, Lăturişenii, sora lui Enachi postelnic, Vamba, cu panul ei, Hriza. Pentru aceea, acel înainte zis sat, Lăturişenii, pe râul Gerul, din ţinutul Tecuci, să fie al slugii noastre, Hriza, şi al cneaghinei sale, Vamba, dreaptă ocină, şi danie, şi miluire, şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. La Suceava, anul 7151 <1643> mai 19. t însuşi domnul poruncit. Io Vasilie voievod . t Şaidir . 102 www.dacoromanica.ro Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Galata, VII/3. Orig., hârtie difolio (42 x 28,5 cm), filigran, rupt Ia îndoituri, cusut pe altă hârtie, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/96 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 336, nr. 1668 (rez. după orig). 1 Rupt 97 1643 (7151) mai 23, Suceava t Hw RdCHAÎE BOEBOAd, E(o)>KÎIO A|(h)a(o)cTHIO, r(o)cn(o)A(d)p'h 3tAIAH fflWAAdBCKOH. 0*0) npÎHAOUlA nptA HdAIH H nptA HdlllHAIH AIWAAdBCKHAIH BOAApH, BEAHKHJf H AIAAHJţ, ToAAEp, H HtKIUA, H KEACÎA H IwHdIUKO, c(u)h(o)bE IlETpH, H KoCTHHHOBH, EHVU,(h) ţ8ptyH, no HX AOBpd BOdt, HEKHAI HEnOHVXCAEHHOAlV d H[n]H IipHCEdOBdHH, H npOAddH HX npdBdd WTh(h)hV H aCOanChJnS, AECtT HHBH 8 uCd)p(H)HV H (lOAOBHNd 3d HHb(h) WT CEAO ÎKHTOptHH, WT MdCT ţ8ptyH, WT BdTp8 CEAO, H WT nOAt H WT BEC npHXOA, H Ch EAHd AHBdAV H C"h CdAOBE. Td WHH (ipOAdAH Cd8rd HdUlO) $pdHU,H, pdAH TpHAECtT AEVKOBH BhITHX. H 0 T0A1, TH*0) npHHAE nptA HdAIH H nptA HdUlHAI* BOdtpH $*A«P ndCHMHHK WT HeIUIEIIIH, no AOEpOlO BOdt, HEKHAI HEnOHVîKAEH d HEnpHCEAOBdH, H tipOAdA CBOd npdBdd WTh(h)hV H AtAh(h)hV, TpÎH HHBH 8 U,(d)p(H)HV WT T0r0*O) CEAO ÎKnroptHH, WT KdTpV CEAO, H WT nOAt, H WT AtcV, H WT AEBESH, H Ch CtHHOJKdTH H WT BEC npHX«A> Td WH npdAdA TH*0) Cd8st HdlllE, î’pdHU.H, pdAH UJECT AEVKOBH BhITHX. H nAdTHA HAI BtCH HCnAtHHO THX n(H)H(t)SH HJk(e) BUUj(e) nHCdHHHAI, S'd BtKH BtMHÎH. H hh Ad c(a) he 8AiH'T 'tA 'ai ahctwai rCo)c(no)Ac(TBd) AIH. J5 C8ndBCh), d(t)TCo) ^3piid AidH Ier a(b)hh. t CddAi rCo)cnCo)ACH)Ht beaAa. ToAEpdUJKO BEA AWr(o)$0)T HCKdA . t XV'MHTPV> . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, mari şi mici, Toader, şi Neacşa, şi Chelsiia şi Ionaşco, fiii lui Petrea şi ai Costinei, nepoţii lui Giurgiu, de bunăvoia lor, de nimeni siliţi şi nici asupriţi, şi au vândut a lor dreaptă ocină şi dedină, zece www.dacoromanica.ro 103 pământuri în ţarină şi jumătate de pământ din satul Jigoreni, din parte lui Giurgiu, din vatra satului, şi din câmp şi din tot venitul, şi cu o livadă şi cu grădini. Aceea au vândut-o slugii noastre, lui Frânţi, pentru treizeci de lei bătuţi. Şi întru aceea, de asemenea a venit înnaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Fădor prisăcar din Ivăneşti, de bunăvoia lui, de nimeni silit şi nici asuprit, şi a vândut a sa dreaptă ocină şi dedină, trei pământuri în ţarină, dintru acelaşi sat, Jigoreni, din vatra satului, şi din câmp, şi din pădure, şi din livezi, şi din fânaţ şi din tot venitul. Aceea au vândut-o, de asemenea, slugii noastre, lui Frânţii, drept şase lei bătuţi. Şi au plătit lor tot deplin, acei bani de mai sus scrişi, 3<6>' de lei, în mâinile acelor vânzători, dinaintea noastră şi înnaintea boierilor noştri. Pentru aceea, ca să-i fie şi de la noi dreaptă ocină, şi cumpărătură, şi uric, şi întăritură, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a nostre. La Suceava, în anul 7153 <1643> mai 23 zile. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Dumitru . : Clh sanHC 3a KttneatHo Ha HtKHjţ mact 3a uithhhV uit JKHroptHH2 <şi una din sec. al XVIlI-lea>: 158 păniân(turi) aceşti 2 ...3 cu zapisă di.spre apus i bez zapisă. de la Fântâna Oniţcăi în gios. Arh. Naţionale Bucureşti, Achiziţii Noi. MMDCCV1/7. Orig., hârtie difolio (42.5 x 28 cm), rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, având în câmp un scut polonez, încărcat cu capul de bour. care are steaua cu şase raze între coame, iar la dextra semiluna şi spada şi la senestra soarele şi sceptrul: scutul este timbrat de o cască cu lambrechini, care are deasupra o coroană închisă. încadrată de cifrele arabe 1633; de jur împrejur între două cercuri perlate, legenda: t lui Eachaie koeboa(a). E(o)jkîio , rocn(o)AiipH 3eamh AIumaaeck(oh). („t lo Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. 7142 <1633 septembrie 1 - 1634 august 31>”). lbidem, A. N., MMDCLXV/1 (trad., din 1763 decembrie 3. de Evloghie dascăl). EDIŢII: Catalog, 11, p. 336, nr. 1669 (rez. după orig.). 1 Rupt. 2 Acest zapis de cumpărătură pe nişte părţi de ocină din Jigoreni. 3 Un cuvânt neclar. 98 1643 (7151) mai 26, Ţigăneşti t Milostive şi luminate doamne, să hie măriia d(u)mit(a)le sănătos. Dăm ştire măriei d(u)m(i)t(a)le că au venit Pătraşco ce-au fost cămăraş cu cinstită cartea măriei d(u)m(i)t(a)le, scriindu la noi să mergem la sat la Burduşeşti, pre valea Zăbrăuţului, să strângem oameni buni de pre înpregiur, megiiaşi, să-i alegem o parte de ocină ce ş-au cumpărat şie de la Ion Dărăbanul şi de la fâmeea lui ...' şi de Ia feciorii Iui, toată partea Codalbului, dereptu patrusprădzece galbeni. 104 www.dacoromanica.ro Strâns-am oameni buni: Solomon de Şoldeşti, popa Niştiut, Zahariia Coiandră, şi Bosie Platon, şi Sturdzea Munteanul, Gavril şi Ion Fetion de acolo, Dragomir Toader de Burduşeşti şi alţi mulţi oameni buni, bătrâni, şi i-am ales ciaste câmpu de moşie, şeasedzăci de paşi, pre deal spre Ciolăneşti, şi ce să va veni de în trei ploştence, de în a treiea parte a şăptea parte, şi de în sus de sat pre ...2 doaodzăci de paşi, şi d2 ogoar(e) de cânepi. şi întru vatra satului şeasesprădzece paşi, şi di în gios de sat cincidzăci şi doi de paşi, şi în sus pre vale şi pre deal, de în săcături în săpături, ce s(ă) va afla cu oameni buni, şi de în moar(ă), şi de în pio şi de în pădure, până unde merge hotarul satului, de în a treia parte, a şeaptea parte, den tot venitul, să aibă a ţine. Peîntr-acesta lucru, milostive doamne, cum am ales cu aceşti oameni buni, noi dăm ştire măriei d(u)m(i)t(a)Ie, să hie măriia d(u)m(i)t(a)Ie sănătos, amin. t IlHc(d) 8 llHr amh ks <26>. t Mai mici robii măriei d(u)m(i)t(a)Ie, Buta şi Romăşcel, starostii de Putna. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Brazi, XXXI/5. Orig., hârtie difolio (30,5 x 21 cm), rupt Ia îndoituri. Idem, Ms., nr. 591, f. 64 v. (copie); idem, M-rea Brazi, XXIX/25, nr. I; XXXVIII/5, nr. 1 şi XXXV/12, nr. 1 (rezumate, ultimele două cu data de zi: 20). Inst. de Ist. „A- D. Xenopol” Iaşi, Fotografii. XXVII/98 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 336-337, nr. 1670 (rez. după orig.). 1 Loc liber. 2 Rupt. 99 1643 (7151) mai 27 7151 <1643> mai 27. O mărturie de la Dimitrii starostili de Putna Ia mâna lui Pătraşc(o) ce-au fost cămăraş, pentru părţile de moşie ce le are pe apa Zăbrăuţului, la sat Şoldeşti. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Bogdana, XVII/9, nr. 4. Rez. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/99 (xerocopie). EDIŢII: Catalog, II, p. 337, nr. 1671. 1 Omis. 100 1643 (7151) mai 30, Suceava t Hw EdCHAÎE B0EB0AA, E(Y)>KÎI0 fll(lO'uhm nptA H4MH Ch CrtBst H4IUE %ApE4 r*HCKh, c(hl)Hh HhTHAIÎEH, EH$K TpHrA %Apt, nptWH$K I\iBpHA %Apt XpHHKOKH1!, pAAÎ TpETA M4CT 34 CEA© CTApOCHAlţH, HA BEpX# KOSAHMIO, BHIUHAA MACT, 8 E(o)AOCT XhpAhVCKOAlS, Ch MtCTOBE 34 CT4BH, ptKhl{lH CrtSrH H4I11 BUU1(e) I1HC4HH, BhCH BHVU.H H nptWH$UH Hc4K &Apt, Ak(e) ECT[V] HM np4B44 WTh(h)h8 H AtAH(H)H\r, T44 MACT 34 WTh(h)h8 BHI1|(e) hHCAHHA, H &K430BAA nptA H4MH 8pHK 34 AtAH(H)H\T i|TO HM44 nptAtA4 HX, %Apt KAIOMHHHK, WT CTdpdr(o) CtE$4H4 BWEBWA4, H4 ABt MACTH WT TOr(o) CE40. H CA&n H4U1 %Apt TmhCKM, WH T4K0 WTBtl|IAA nptA H4MH A)K(e) ECT[\T] HM EAH4 MACT 34 WTh(h)hV2 WT TWr(«) 8pHK np4B4 WTh(h)h8 H AtAH(H)H4 WT H4 AtA Er(o), I\iBpHA %Apt, c(u)h8 %Apt KAIOMHHHK, H &K43WB4A nptA H4MH VpHK 34 p43AtAEHÎE MTW HM44 AtA Er(o), I\iBpHA &Apt, Ch Bp4T Er(o), Hc4K &Apt, WT EwrAAHHA BOEBWAA; 4 TW4 TpET44 MACT 34 CE4W CT4pOCH4UH, BHUIHtl© MACT, EhlrtW np4BW KttnEJKHHO AtA Em8, T4BpH4 %Apt, WT TWMUlt Xp4H4, c(hl)Hh flHrEAHHhl, BHVK KoCTH n0C4AHHKS, nptWNlta4TWM KaAHBHA, 34 HETHpH CT4 H nETAECtT 344TH ThTApCKHX. H 8K43WB44H HcnHCOK 34 KW1EIKHW WT EorA4H4 BWEBWA4 H ApSrHX H4ptAEHÎE. fl nOTOM, BhCT44 Ct HpHH4, H RaCHAÎE &Apt, H T^AOCÎE &Apt H Ch BhCH fcpATÎHX, HM H npWA44(H) T44 M4CT 34 WTh(h)h^ TpET44 H4CT, BHLUH4 M4CT HcAKWEH ^tA»A©BH. Hhw r(o)c(no)ACcT)s(o) mh h BhCEr(o) H(i)iuer(o) ChBtT4 chAHXWM 4 Mi HHX ch h(4)u!HM np4BÎH ChAOM H T4K0 WBptTWXWM HM 34KWH np4B, K4K0 ECT[V] Ch HCTHHWIO TtX ABt M4CTÎ 34 CE40 CTApOCHAUH, np4B4 WTh(h)h4 H AtAH(H)NV' Crtttst H4U1E &AptEH ThHCKX, EAH4 M4CT 34 CEA© HHJKHtl©, 4 AjiSrAA MACT BHIUHAA, 4 T«X nAEMEHHIlH EM& BHUj(e) nHC4HHHM, BhCH BHVIIH H HptWHSUH Hc4K %Apt, WHH HE HM4ET HH EAHW TptB& Ch TW4 TpET44 M4CT CE4W, BHIUHAA M4CT, Hh np©A4l©T BE3 HtKWE AtA©. T4>k(e) WHH 3WCTAAH WT nptA H4MH H WT BEC 34K0N 3EMCK4r(o). il CAV^St H<4>3U1E &Apt T«HCK«, c(hl)Hh flHTHMÎEH, BHVK TpHr4 &Apt, nptWHVK T4BpH4 &Apt XpHHKOBHHH, WH mp4KH4 Ct H n0CT4BHAH CWBhl ^Eph» It 344T(h) 8 RHCTÎHp r(o)cn(o)A(cT)BCo) mh. HhO WT CHrtt H4nptA A4 HM4ET WH AP'hJKATÎ CWBhl np4B4 WTh(h)hV’ H A^Ah(h)h4, THX ABt M4CT 34 CE40 CT4pOCH4U,H, H4 BEpX^ K034HMH, Ch MtCTWBE 34 CT4EH 8 lUpHHS4, HHBCH44 M4CT, H Ch ptAH44, p4AÎ TUI4 tHUIH44 M4CT\T H WT. BEC npHX^A H A4 HE HM4ET H4H TtrATH p4A> CÎB Ttxt, HHKOAH)k(e), H4 EtKH. HhO 4I)IE npOGIBAtEM CA Bh HtK44 BptME HtKHX 106 www.dacoromanica.ro NdptAENÎE Et p($KH THJf BHUj(e) nHCdNH, Nd ABt MdCTÎ UIT TWr(o) CEAUI, A4 c(t) NE B'fepV’ET, Nţ Ad c(t) OpBdET. H HH Ad c(t) NE SdiHlUdET. Oy C8udB(>), B(l) d(t)TW jj(3pHd rtldH î a(OhH. t CdM r(o)cn(o)A(H)H'h BEdAd. ToAEpdlUKO EEd dOroţ(ET) HCKdd . t ^VMHTpdlUKO . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră Danovici ureadnic şi cu soţia lui, Irina, fiica Mariuţii, nepoata lui Gorcea Udrea, şi de asemenea Vasilie, fiul lui Pătraşco Udrea, şi cu alte surori ale lui, şi de asemenea rudele lor Tudosie Udrea şi surorile lui, fiii lui Gligorie Udrea, toţi nepoţii şi strănepoţii lui Isac Udrea, şi s-au pârât înaintea noastră cu sluga noastră Udrea Gânscă, fiul Antimiei, nepotul lui Griga Udrea, strănepotul lui Gavril Udrea Hrincovici, pentru trei părţi din satul Starosilţi, la vârful Cozancei, partea de sus, în ţinutul Hârlău, cu locuri de iazuri, spunând slugile noastre mai sus scrise, toţi nepoţii şi strănepoţii lui Isac Udrea, că le este dreaptă ocină şi dedină această parte de ocină mai sus scrisă, şi au arătat înaintea noatră uric de moştenire ce a avut strămoşul lor, Udrea cliucinic, de la bătrânul Ştefan voievod, pentru două părţi din sat. Iar sluga noastră Udrea Gânscă, el astfel a arătat înaintea noastră că-i este lui o parte de ocină din acelaşi uric dreaptă ocină şi dedină de la moşul său, Gavril Udrea, fiul lui Udrea cliucinic, şi a arătat înaintea noastră uric de împărţeală ce a avut moşul lui, Gavril Udrea, cu fratele său, Isac Udrea, de la Bogdan voievod; iar această a treia parte din satul Starosilţi, partea de sus, a fost dreaptă cumpărătură a moşului său, Gavril Udrea, de la Tomşea Hrana, fiul Anghelinei, nepotul Iui Coste posadnic, strănepotul Caliianei, drept patru sute şi cincizeci zloţi tătărăşti. Şi au arătat şi ispisoc de cumpărătură de la Bogdan voievod şi alte drese. Iar după aceasta, s-a sculat Irina, şi Vasilie Udrea, şi Tudosie Udrea şi cu toţi fraţii lui, şi au vândut această parte, partea de sus, lui Isac Dediul. Deci domnia mea şi cu tot Sfatul nostru i-am judecat pe ei cu dreapta noastră judecată şi astfel am aflat lege dreaptă, ca să fie cu adevărat aceste două părţi din satul Starosilţi dreaptă ocină şi dedină slugii noastre Udrea Gânscă, o parte de sat din jos, iar altă parte din sus, iar aceste rude ale lui mai sus scrise, toţi nepoţi şi strănepoţi ai lui Isac Udrea, ei n-au avut nici o treabă cu această a treia parte de sat, partea de sus, ci au vândut-o fără nici o treabă. Şi ei au rămas dinaintea noastră şi de toată legea ţării. Iar sluga noastră Udrea Gânscă, fiul Antimiei, nepotul lui Griga Udrea, strănepotul lui Gavril Udrea Hrincovici, el s-a sculat şi a pus ferâie 12 zloţi în Vistieria domniei mele. Astfel de acum înainte să-şi ţină a sa dreaptă ocină şi dedină aceste două părţi din satul Starosilţi, la vârful Cozancea, cu locuri de iazuri în ţarină, partea de jos şi cu rânduri, pentru această parte de sus şi din tot venitul şi să nu se mai pârască pentru aceasta, niciodată, în veci. Astfel dacă se vor afla în oarecare vreme nişte drese în mâinile acestor mai sus scrişi, pe aceste două părţi din acest sat, să nu se creadă, ci să se rupă. www.dacoromanica.ro 107 Şi altul să nu se amestece. La Suceava, în anul 7151 <1643> mai 30 zile. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Dumitraşco . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), MCDLXX1V/11. Orig., hârtie (44 x 29 cm), sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. Inst. de Ist. „A. D. Xcnopol”- Iaşi, Fotografii, XXVII/100 (foto. după orig.). 1 Omis. 2 sa wth(h)hv, scris deasupra rândului. 3 Rupt. 4 6 lupHHtt, scris deasupra rândului. 5 khwh44 uict, scris peste alte slove, care au fost şterse. 101 1643 (7151) mai 31 7151 maiu 31. Copiia scoasă de pe copiia moldovenească a uricului sărbăscu a domnului Vasăle v(oie)v(o)d, tot pentru hot(arul) Băsăeştii. Arh. Naţionale Iaşi, Fond Divanul Domnesc, Tr. 806, dos. 25, f. 31 (după noua inventariere a Fondului, doc. ar trebui să se găsească sub cota 22/1835, dar, din păcate, nu se află în acest dosar). Rez. într-un opis de documente din 1842. 102 1643 (7151) mai 31 t IWpdllIKO BEAHKÎH BEA ABopNHK EmuHtH 3em2 mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile, să s(e) ştie. E(fc) rt(t)T0 #3pNA <7151/1643> AldH aa <31>. Hăbăşasca3. 108 www.dacoromanica.ro rcwpriE IIp'hK'hcKVd câni nHc(dd)4 . (1%, ToAEprtUlKO BEd dWr(o)$(ET), HCKdd . &ptKE ABWp(HHK)*. Hăbăşescul . <13, IlETpHilUHKO, BOpNHK, HCKd)f . II3, TAHropauiKo, K^nap, HCKdd . fl3, I|I(TE$dN) AISprVMEU,, HCKdd . fl3. IIon'hcKSA bhb ntpKtddE . II3, ^SrtlHTpdUlKO HCKdd . II3, ^VrtlHTpdUlKO ^ptmj,ECK8d, HCKdd . II3, HdKSd CHAIHOH, HCKdd, 11'hpK'hddB . II3, THOprHE KopOCTEHlTd, HCKdd <111. p.>. t Eu, Ilie Şeptilici, încă m-am tâmplat Intr-această tocmală . t Eu, lase Mironescul den Sănăhău, într-aciasta tocmală m-am tâmplat . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CLX/137. Orig., hârtie, filigran, un sigiliu inelar aplicat, şters. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVI1/102 (xerocopie după orig,). t Toderaşco mare logofăt, şi Gligorie Ureche mare vornic de Ţara de Jos şi Petricdico mare vornic de Ţara de Sus. 2 Omis. 3 Sigiliu inelar. 4 Gheorghie Prăjescul însumi am scris. 103 1643 (7151) iunie 3, Suceava 1643 iunie 3, Suceava; <înaintea liii>' Vasilie vv. a venit Ştefan ot Pilipăuţi, fiul lui Ion, nepotul lui Drăghici, şi s-a judecat cu Angliei din Mamurinţi pentru o parte de moşie din Mamurinţi, ce o cumpărase Angliei cu soţia sa, Varvara, de la Nicoară şi sora lui, Anghelina, copiii Softicăi din Jeverdeani, şi de la nepoţii ei, lonaşco şi Isac, fiii lui Griga, zicând Ştefan că o cumpărase mai nainte. După Balan, Doc. bucovinene, IV, p. 13, nr. 1. Rez., după orig. slav, pecete în tuş roşu, aflat (1939) în colecţia Gh. Vasilco, Cernăuţi. 1 întregirea noastră. 104 1643 (7151) iunie 4, Suceava Eu, Constantin Ciogole vornic de poartă, şi eu, Dumitraşco Drăguţescul, eu, Coste de Lucavăţ, eu, Isac Cucoranul, Isac de Sinehău şi fratele său, Coste, Pătraşco Ţintă, Isac de Călineşti şi fratele său Toader, Pătraşco Goian şi fratele său, www.dacoromanica.ro 109 Toader, Lupul Popescul de Ispas şi mulţi alţi oameni buni, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru că Dumitraşco Lenţa, fiul lui Miron Lenţa de Iurcăuţi, de nime silit, nici asuprit, ci din a lui bunăvoie, a vândut a sa dreaptă ocină şi moşie, anume a patra parte din întreg satul de Hroşăuţi, ţinutul Cernăuţilor, cu câmp, fânaţe, pomete, vad de moară, cu heleştee, cu toate veniturile, bunului nostru prieten, lui Isac Cucoranul, pentru 160 lei bătuţi, care bani i-a plătit lui Dumitraşco Lenţa în mână, în faţa noastră. Văzând a lor bună înţelegere şi plata deplină, ne-am silit să mărturisim şi noi, ca dumnealui Isac Cucoranul să-şi poată lua întăritură domnească. Şi, pentru mai mare credinţă, am iscălit şi am întărit cu pecetea noastră. Suceava, 4 iunie 7151 <1643>. Constantin Ciogole vornic de poartă; Dumitraşco Drăguţescu; Pătraşco Goian; Toader Goian; Coste; Lupu Popescu; Isac de Călineşti. După Balan, Familia Onciul, p. 39, nr. 33 („retradus în româneşte”, cu indicaţia „Arh. Bucţovinei], pachetul Horoşăuţi”). 105 1643 (7151) iunie 4, Suceava t Hw Bac(h)aîe boeboaa, B(o)*îio ai(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(A)pi* 36aiah Moaaabckoh. 0*0) nttuowE1 nptA haaih h nptA Schaih hauieaih aioaaabckhaih EOrttpH, BEAHKHAtH H AtAAHAtH, CAlTA N(d)lUt CTpvrSAAT ^OEpEHKH Ch EAHH SAnHC 3A CTBtAtTEACTBO WT ToAAEp AIBK, H WT ^VAIHTpAUlKO ^OEpEHKH, H WT TâBpHA, cChljN'h HHKOAp(t) WT KtTtAltpEl|lH, H WT nona IlETpA WT B'hA'hMtNH H WT HrNAT WT TAAI, I1HCAEI|IE H CBtAtTEACTB^BlJlE KAKO COEH KSllHA WT JiptA HHAIH EAHA HHptEÎE WT CEAO ElAmAHH, WT TAHropUH WT HAHUJElţJH, pAAÎ ABA HA ASCtT AEEKOBH1 EHTH, H Ch THJf llHNtSH SlipOBAAHA 9KHTEAHHU.V CBOE, fflApHKV’U.S, 6 CBOEH CtAip(t)TH 8 AOAlB. B* toai, r(o)cn(o)A(cT)B(o) aih, bko BsHAtxoAi tot saiihc sa CBtAATEACBO WT TOAHKHX A&AH A«BpH, A AIH BtpOBAXOAl H WT HAC TAKOJKAEpE AAA0X®™ H no8TBp,hAHX«« CA$St HAUJE CTpvrSAAT ^OEpEHKH HA TOTA JKEptEÎE WT CEAO B'hA'hMtHH, WT MACT TAHropUH, WT BATpS H WT IlOAt, KAKO AA ECT EAI$ npABAA WTh(h)h*‘ H BHKSriAEHÎE, Ct BtctAI AAA0X0A1. fl HH AA Ct HE SaIHUJAIOT. t 6 CBmabC'O» bCO A(tT)o ispita <7151/1643> »h(îO î <4>. t CaAI rCOcnCOA(H)H. t ^VAtHTpAUJKO KApA . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, 110 www.dacoromanica.ro sluga noastră Strătulat Dobrenchi cu un zapis de mărturie de la Toader Dohadco diac, şi de la Dumitraşco Dobrenchi, şi de la Gavril, fiul lui Nicoară din Cătămăreşti, şi de la popa Petrea din Bălăceni şi de la Ignat de acolo, scriind şi mărturisind cum şi-a cumpărat dinaintea lor o jirebie din satul Bălăceni de la Gligorcea din Ilişeşti, pentru doisprezece lei bătuţi, şi cu acei bani a prohodit pe soţia sa, Maricuţa, la moartea sa, acasă. întru aceasta, domnia mea, dacă am văzut acel zapis de mărturie de la atâţia oameni buni, noi am crezut şi de la noi de asemenea am dat şi am întărit slugii noastre Strătulat Dobrenchi acea jirebie din satul Bălăceni, din partea lui Gligorcea, din vatră şi din câmp, ca să-i fie dreaptă ocină şi cumpărătură, cu tot venitul. Şi altul să nu se amestece, t La Suceava, în anul 7151 <1643> iunie 4. t însuşi domnul a poruncit. Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Dumitraşco Cara . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), LXXXIV/102. Orig., hârtie, filigran, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în cerneală roşie, având în câmp un scut heraldic, încărcat cu capul de bour, cu steaua cu şase raze între coame; la dextra soarele şi spada, iar la senestra luna şi sceptrul; deasupra coarnelor bourului se găseşte o coroană deschisă cu cinci fleuroni; între două cercuri legenda: lui Bicîiuie boekoa,!, E(o)ik(îi») m(h)a(o)ct(îi») r(o)cn(o)\(d)p'h AI(o)aa4SCKoI („t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei”). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/105 (foto. după orig.). 1 Aşa în orig. 106 1643 (7151) iunie 7, Suceava t Hui Ejchaîe boeeoaii, E(o)wîk> m(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(Opii 3emah MuKA^AâBciMH. Dat-am cartea domniei mele slugilor domniei mele Pătraşco Berciul aprodul şi altor fraţi ai săi şi lui Toader Liciul, aşijdirea cu fraţii săi, să fie tari şi puternici cu cartea domniei mele, a-ş(i) ţin6 şi a-ş(i) apăra a lor direaptă ocină şi moşie, den sat den Corneşti, de ţânutul Dorohoiului, pre unde au ţânut părinţii lor şi moşii lor, cum le spun şi diresele, căce s-au pârât şi de faţă înnaintea domniei mele cu al nostru credincios boiaren, Gavrilaş ce-au fost logofăt mare. Şi într-aesta chip li s-au ales lege, ca să-ş(i) ţie ei partea lor, să nu aibă treabă logofătul Gavrilaş la partea lor, nice a ara, nice a cosi. Deci şi logofătul Gavrilaş încă au răspunsu într-aesta chip, cum nu să amestecă la partea lor, ce să ames' la alte părţi. Pent-aceea carii mai sus scriem, Berciul şi Liciul, cu fraţii lor, să aibă a-ş(i) ţin6 ocina cum mai sus scriem, iar altu nime să nu cutedze a să amesteca, preste cartea domniei mele. într-altu chip să nu fie. Toe miiiiem. & C6uab(ii), A(t)T(o) <7151/1643> k>8n(îe) S <7>. www.dacoromanica.ro 111 t CdAI r(o)cn(o)A(H)H'h BEdtd. REA AWr(o)$(E)T 8uh(a). t UldHAHp . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.). XXXIII 5. Orig.. hârtie, filigran, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, neclar. lnst. dc Ist. ..A. D. Xenopol" - Iaşi. Fotografii. XXVII/106 (loto. după orig.). 1 Rupt. 107 1643 (7151) iunie 9, Suceava t îw RdcudÎE EoEEOAd, R(o)*Iio ai(h)a(o)ctîio, r(o)cn(o)A(d)ph 3fAldH AlwAAdBCKOH. G*(e) npÎHAOUJE npAA HdAIH H npAA 8CHAIH H(d)wHAIH AIWAAdBCKHAIH EOAtpH, EEAHKHAIH H AldAHAIH, CdUrH r(o)cn(o)A(cT)B(o) AIH CTpvrliAdT ^OEpEHKH, c(hl)Nt AlhrAhAHNH, H KoCTdHTHH, c(hl)Hh Kp(t)cTHHH, H TodAEp ^0)fUK0i 3AT HhCTdCKhl, BhCH Eh8U,H ^ttdlHTpdWKO A1hx6a OT CftHhVUH, H TtrdAH CA AHU.0AI AIHOrO KpdTH Ch fluTEAIIA, KHArHHA &HK0BH HAI, flOKOHHHOAlV ^UAIHTpdWKO A1hX&<1 WT CftH'hV’U.H, pdAÎ WTh(h)hH H a1îAH(h)hH 4TO HAIdd UhKO «X, ^#AIHTpdWKO AInX^A, H WCTdBHA THX WTh(h)hH Ch H3HK c(h)Al(h)pTHH KHtrHHH CH, HhTEAIÎH, BhITH EH 3dr0A0BdHÎE Eh *HE0Tt H ptKttljJH ndEAlEHHKOEE ^$AIHTpdWKOBH AlHXVA KdKO THX WTh(h)hH WHd HE AptJKHT dEH CA rOAOBdAd HHAIH, HH npOAdET nEAlEHHKOAl nduIS CBOEAIV, ^SrtlHTpdWKOEH AlHXVA, H* npOAdET HHIUHAI AIOAHAI 4&XAHAI H nOCTdEHT AIHOrO U.AHH0, fl EHlilE nHCdHHd fluTEAlÎA ^$AIHTphWKOdE, WHd TdKO WTBAlJJdAd, KdKO AdET WTh(h)hH THX PdA* AOAWEHÎA FldHV CBOEAlV*, ^&AIHTpdWKOBH AlHXVA, WH KOTOpOAl AAAA r(o)cnCo)A(cT)B(o) AIH ScAIOTpHXOAl Ct BEC ChBAT r(o)cn(o)A(cT)B(o) AIH H WEptXOAl KdKO HHKOAIV*(e) WT HHHX ndEAIEHHU,H HE nOAOEdET CA K&I1HTH WTh(h)hH THX, Pd3Bt ndEAIUHKOEE ^&AIHTpdlUKOBH AlHXVA, H C^AHXOAI HX no 3dK0HV 3EAICK0H H WEpATOXOAl HAI 3dKWH TdKOEHAl WEpd30AI, lddKO*(E) BHw(e) nHUlEAI. Rh TOAIJKE, CdUrd N(d)wh CTphT^ddT ^OEpEHKH, AO TOrO*0) ^HBdH, TtrdA CA 3H0B0 Ch BHWE nHCdHHd AhTEAIÎA ^UAIHTphUJKOdE, pdAÎ UlECTdd 4dCT WT CEAO RhdhHAHH, WT B(o)AOCT CSudBCKH, HAEIKE H CTpdT#AdT ^OEpEHKH n

*ABHBdET, ptK^lţlH KdKO npOAddd (IhTEAIÎA TOd HdCT 3d WTh(h)h8 c(u)h(o)bEAI Kp(h)cTÎdH AOrO^ET H nOCTdBHWE UtHHO TpHCTd AE'kOE EHTHX. O BHWE nHCdHHd HhTEAIÎA ^(5rtlHTphWKOd1, WHd TdKO WTBtlţldAd KdKO BhlCT AOAWEN ndH EH, ^AIHTpdWKO AlHXVA, Ch ABt CTd AEVKOBHX c(u)h(o)bEAI Kp(h)cTÎdHV AOrO^ETV H ElţJE EH HdH npOAdAH EAHH COT AEVKOB BhITH EH 3d rOAOBdHÎE. 112 www.dacoromanica.ro fl r(o)cn(o)A(cT)g(o) AIH no COKOTHXOAI KAKO HE nOAOEAET CA nOCTABHTH U,tHH0 rtIHOrO, Htt \A E^AET U,tHHO EAHKO H WTh(h)hA BttAET no npABAOlO H HA^MHXOM h(a)|UEPO BtpHAPO H nOHHTEHHArO EOAApHHA, ToAEpAIUKO BEA AOroţET, AA CIBHpAET AIOAH 2EpH, c(|i|)n(o)bE EOAApCKHX WT WKpCTl TOAIV AltCTO ABH U.ANOBAAH TOA IUECTAA 4ACT WT CEAO ElAllHAHH H EAHKO WEptlJlBT Ch npABAO» U,tHHO TOrO, AA HAIAT CTpATHAAT ^OBpEHKH BpATHTH n(H)H(t)3H. ThlH H Ut HO BA AH no 3AnOBtA r(o)cn(o)A(cT)B(o) AIH CI c(n)h(o)bE EOAApCKHJf, HAltHAi: SpEAIÎA fllSprVAEU, H SaÎE IIlEnTEAHHH nopTApH C&MABCKOAIV rpAA^, H Hhapeh AlvprtiAEU,, h IJIe^ah fflvprBAEU, h ^Baihtpaiuko wt Hahuieiph, h TpHropilA WT TAA1, H KoCTE flllHpOHECKVA, H ^AIHTpAIUKO ^P^UECKVA WT KlAHHEIJIH, H IIlTpAIUKO lIorOAA KlnHTAH H KoCTE WT flVKABlU,, H WEpATOUJE Ch npAEAOlO H HCnXAHOlO 3AnAATV, KAKO HHHHT TOA IUECTAA 4ACT WT ElAlHAHH TttKAlO EAHH CWT AEVKOEH CpO)Bp(l)HHX, bBaIUE HE HHHHT. H BhCTAA CA CA#rA HAUI nptA pEHEHHH, CTpiT^AAT ^OEpENKH, H npHHEC CTO AEVKOb(h) BHTHX Bl ^HEAH p(o)c(o)a(ct)e(o) AIH H AAAOUIE H)f Bl p&KH IIhTEAIÎH ^$AIHTpilUKOAE, A WHA AAAA TH)f |) AEVKOb(h) Bl pt$KH îwHAIUKOBH, c(hl)HV Kp(i)ctTah8 AOrO+ETV, WT npAA ClBtTA r(o)cn(o)A(cT)B(o) AIH, H HAptAEHÎAX HTO HAIAAH c(u)h(o)bE Kp(l)cTÎAH AOrO^ET 3A BHKVnAEHÎE EI)IE)k(e) Bl3tAH CA WT HH]f; AI|IE H HAH npOHBAtlOT HtKH^ HAptAEHÎAX Bl HAKOE BptAlt HA TOA IUECTAA HACT WT CEAO BlAlHAHH A A CA HE Btp$AT. TorO pAAH, BHIUE nHCAHHA UnTEAIÎA ^$AIHTpilUKOAE 30CTAAA WT BEC 3AKOH, A nAEAlEHHKOBE X^AIHTpAIUKOBH AIh)(8a SnpABHAH CA H nOCTABHIUE CEEt $ÎEpKAHX AIOAH K^nHTH WTh(h)hH THX, pA3Bt nAEAlEHHKOBE ^AlHTpAIUKOBH flllHXVA. (i A 1|IE HtKTO WT h8*AHX A»AÎ BttAET K^nHA WT THX WTh(h)hH, AA HAI A IOT HAI BpATHTH n(H)H(t)sH. fl TOA IUECTAA 4ACT BHIUE nHCAHHA WT CEAO BlAlHAHH AA HAIAET Ap(l)*ATH CAAI CTpATHAAT ^OBpEHKH, nOHEJKE CAAI BpATHA n(H)H(t)sH THX BHUJE HHCAHHHX, P AEVKOb(h) Cp(E)Ep(l)HHX, H A A HE HAIAIOT HAH TtrATH CA pAAH CÎA TASK, HHKOAHKE, HA BtKH. H HH AA CA HE BaIHIUAET. J5 C8nAEt, E(l) A(t)TO *3pHA, IOHH 5 A(h)Hhl. t Caai r(o)cn(o)A(H)Hi beaaa. ToAEpAIUKO BEA AWr(o)$0)T HCKAA . t LUahahp . t Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldvei. lată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, slugile domniei mele Strătulat Dobrenchi, fiul Măgdălinei, şi Constantin, fiul Cârstinei, şi Toader Dohadco, ginerele Năstascăi, toţi nepoţii lui Dumitraşco Mihul din Sănăuţi, şi s-au pârât de faţă de multe ori cu Antemiia, cneaghina unchiului lor, www.dacoromanica.ro 113 răposatul Dumitraşco Mihul din Sânăuţi, pentru ocinile şi dedinele ce a avut unchiul lor, Dumitraşco Mihul, şi a lăsat acele ocini cu limbă de moarte cneaghinei sale, Antemia, să-i fie de folosinţă în viaţa ei, spunând rudele lui Dumitraşco Mihul că acele ocini ea nu le stăpâneşte ca să se folosească de ele, nici nu le vinde rudelor panului său Dumitraşco Mihul, ci le vinde altor oameni străini şi pune mult preţ. Iar mai sus scrisa Antemia Dumitrăşcoaie, ea aşa a răspuns, că dă ocinile acelea pentru datoriile soţului său, Dumitraşco Mihul, pentru care lucru domnia mea am cercetat cu tot Sfatul domniei mele şi am aflat că nici uneia dintre rude nu i se cuvine să cumpere acele ocini, în afară de rudele lui Dumitraşco Mihul, şi i-am judecat după legea ţării şi le-am aflat lege în acest chip, cum mai sus scriem. întru aceasta, sluga noastră Strătulat Dobrenchi, în acelaşi Divan, s-a pârât din nou cu mai sus scrisa Antemia Dumitrăşcoae, pentru a şasea parte din satul Bălăcâni, din ţinutul Suceava, unde locuieşte şi Strătulat Dobrenchi, spunând că a vândut Antemia acea parte de ocină fiilor lui Cârstian logofăt şi a pus preţ trei sute lei bătuţi. Iar mai sus scrisa Antemia Dumitrăşcoaie, ea aşa a răspuns că a fost dator panul ei, Dumitraşco Mihul, cu două sute lei fiilor lui Cârstian logofăt şi încă i-au mai dat o sută lei bătuţi să-i fie pentru folosinţă. Iar domnia mea am socotit că nu se cuvine să pună preţ mult, ci să fie preţul cât va fi ocina după dreptate şi am povăţuit pe credinciosul şi cinstitul nostru boier, Toderaşco mare logofăt, să strângă oameni buni, fii de boieri dimprejurul acelui loc, ca să preţuiască acea a şasea parte din satul Bălăceni şi cât vor afla cu dreptate preţul acela, să aibă a întoarce Strătulat Dobrenchi acei bani. Şi au preţuit după porunca domniei mele cu fii de boieri, anume: Eremiia Murguleţ, şi Elie Şeptilici portar de cetatea Sucevei, şi Andrei Murguleţ, şi Ştefan Murguleţ, şi Dumitraşco din Ilişeşti, şi Grigorcea de acolo, şi Coste Mironescul, şi Dumitraşco Drăguţescul din Călineşti, şi Pătraşco căpitan şi Coste din Lucavăţ, şi au aflat cu dreptate şi plată deplină, că face acea a şasea parte din Bălăceni numai o sută lei de argint, mai mult nu face. Şi s-a sculat sluga noastră înainte zisă, Strătulat Dobrenchi, şi a adus o sută lei bătuţi în Divanul domniei mele şi i-a dat în mâinile Antemiei Dumitrăşcoaie, iar ea a dat acei 100 lei în mâinile lui Ionaşco, fiul lui Cârstian logofăt, dinaintea Sfatului domniei mele, şi dresele de cumpărătură ce au avut fiii lui Cârstian logofăt încă s-au luat de la ei; şi dacă se vor mai ivi nişte drese în vreo vreme să nu se creadă. Pentru aceasta, mai sus scrisa Antemia Dumitrăşcoaie a rămas din toată legea, iar rudele lui Dumitraşco Mihul s-au îndreptat şi şi-au pus fierâe în Vistieria domniei mele, ca de acum înainte să nu aibă nimeni dintre oameni străini a cumpăra acele ocini, în afară de rudele lui Dumitraşco Mihul. Iar dacă cineva dintre oamenii străini va fi cumpărat din acele ocini, să aibă a întoarce banii. Iar acea a şasea parte mai sus scrisă din satul Bălăceni să aibă a o stăpâni singur Stratilat Dobrenchi, fiindcă singur a întors banii aceia mai sus scrişi, 100 lei de argint, şi să nu se mai pârască pentru această pâră, niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. La Suceava, în anul 7151 <1643>, iunie 9 zile. t însuşi domnul a poruncit. 114 www.dacoromanica.ro Toderaşco mare logofăt a iscălit . t Şaidir . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), LXXXIV/103. Orig., hârtie, filigran, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/107 (foto. după orig.). 1 Rupt. 2 Omis. 108 1643 (7151) iunie 11, Suceava t Hui Rjchaîe boebom, m(h)a(o)ctîio, r(e)cn(e)A(2rţii domnii mele. Toi nHUlM. Hnjk hi Vuhnhte. ÎS Bt rt(t)T(o) <7151/1643> »h(îe) aî <11>. t Cum r(e)cn(e)A(H)Hii Biata. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), VIII/7. Orig., hârtie, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în cerneală roşie, puţin clar. Inst. de Ist „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/108 (foto. după orig.). 1 „a căuta şi a cerca” scris cu altă cerneală. 2 Rupt. 109 1643 (7151) iunie 12 Un zapis din velet 7151 <1643> iun(ie) 11, întru care scrie: Adecă eu, Zbira, şi Andrii, ficiorii Nastascăi, nipoţii lui Pisoţchi din sat din Liteni, scriem şi mărturisâm cu acestu zapis al nostru cum am vândut noi, de bun(ă)voie noastră, a noastră dreaptă ocină şi moşie, den sat den Liteni, ci au vândut doaî j(i)ribii şi cu doi omeni, Miron şi Gligori, şi locul curţii, cât să va alegi, part(ea) Zbirăi. Şi aşijderili am vândut şi Andrii, iar doaî j(i)ribii den part(ea) din sus, cu doi omini, anume Simion i Luca lui Buţul, <în>’să aceşti patru j(i)ribii den part(e) den sus le-au vândut Andrii şi cu Zbira, drept o sută de lei bătuţi, însă acele doaî j(i)ribii ce le-au vândut Zbera sînt din parte de gios, ce să chiamă Rusii, de unde au ţânut Stăncoaie. Şi aceste părţi le-au cumpărat Dumitraşco ot Ipotişti şi cu nipoată-sa, Anghelina. www.dacoromanica.ro 115 Şi într-această tocmală au fostu: Tudosii Udri, şi Gavrilaş Sculiş, şi Gheorghiţă Tăbârţă şi Şaidir uricariul. Şi eu, Andronic Didiul, am scris. Pri mai mari mărturie, ne-am pus peceţile, să să ştie. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, DCCCI, f. 27 r.-27 v., nr. 8. Copie din 1747 (7255) martie 16, într-o condică de documente a lui Lascăr postelnicul. Omis. 110 1643 (7151) iunie 15 t Ghica vel medelniceri dăm ştire cu ceastă scrisoare a noastră pentru pâră ce-au avut înnaintea mării sale, lui vod(ă), dumnealui Costantin Stârcea pârcălabul cu giupâneasa lui Ionaşco Roşcăi şi cu feciorii ei, dzicându dumnealui Stârcea pârcălabul că s-au mutat nişte stâlpi de cătră hotarul Săpotenilor în hotarul Levenilor. Deci măriia sa vod(ă) ne-au trimis pre noi acolea să socotim acel lucrti. Ce după învăţătura mării sale, lui vod(ă), am mărsu acoli şi am strânsu oameni bătrâni, megiiaşi de pen pregiur, şi am aflat doi stâlpi scoşi şi mutaţi în hotarul Levenilor şi alţi doi stâlpi mutaţi în hotarul Săpotenilor. Deci cei doi stâlpi ce-s mutaţi în hotarul Săpotenilor, ei sîntu mutaţi câte de un stânjin, iar cei doi ce sîntu mutaţi în hotarul Levenilor, ei sîntu mutaţi mai.depărcior. într-aceia am socotit să nu fie întru nimic acel lucru. Ce s-au aflat nişte oameni bătrâni, carii au fost lăcuitori mai de mulţi ani în Leveni, anume:...', şi Grigiu, carele lăcuiaşte acmu în Cucorăni, şi Andronic, ce lăcuiaşte acmu în Iubăneşti. Deci am socotit după legea ţărăi şi am pus brazda în cap şi ei încă au luat de bunăvoia lor şi a mărsu pre unde au ştiut ei cu sufletele lor. Deci noi încă am mărsu după dânşii pre unde au mărsu ei şi le-am hotărât şi am pus stâlpi, în semne, Levenilor de cătră Săpoteni şi Săpotenilor de cătră Leveni. Şi cându am socotit noi acolo au fost dumnealui: Pătraşco Ciogolea log(o)f(ă)t, şi dumnealui Ştefan Şoldan, şi Dumitraşco de Şeleşeu, şi Onciul de acolea, şi popa Ştefan de Dumeni şi Provorotceanul vătămanul de Iubăneşti şi alţi oameni buni, megiiaşi, şi ei încă de bunăvoia lor s-au voit şi au lăsat să fie precum au aflat acei oameni buni ce sânt mai sus scrişi. Şi să-ş(i) facă şi drese domneşti. Pre mai mare credinţă, au şî iscălit ei. Şi eu Gligorie Stârcea am scris, să să ştie. ECO A(t)T(o) *3pHâ <7151/1643> mio(îe) eî <15>. Ghica 2 (ls, IIvrpdiiJKO lIoro. fl3, KoCTdNTHN CTipqE, HCKirt, EHE nupKlrtiB XoTMNCKH . fl3, Onpt EHE mjpK(-hrtdE), HCKdX . t Popa Ştefan . fnopru CuioTtNBrt mckaa . 116 www.dacoromanica.ro Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Doljeşti, XXIX/49. Orig., hârtie dif'olio (31 x 20 cm), rupt la îndoituri, un sigiliu inelar în cerneală, neclar. Ibidem, XXIX/50 (copie din scc. al XIX-!ea): X/57, nr. 37; idem. Ms.. nr. 598, f. 5 v., nr. 33 (rcz.. cu data de lună: iulie). Inst. dc Ist. ,.A. D. Xenopol’’ - laşi, Fotografii. XXVII/110 (xerocopie după orig. şi după copia din sec. al XlX-lea). EDIŢII: Catalog, II, p. 337. nr.1672 (rez.). 1 Rupt şi şters. 2 Sigiliu inelar. 111 cînainte de 1643 (7151) iunie 17, Suceava> t Adecă noi, Lupul, feciorul lui Toader Boţ, şi Ursul, frate-mieu, şi Gheorghi, nepotul nostru, feciorul surorei noastre, Măgdălinei, şi Mănăil(ă), şi Ionaşco, şi Nastasiia, şi alţi nepoţi ai noştri, carii sîntu de în surorile noastre de în Ilca şi de în Protasiia, mătuşea noastră, scriem şi mărturisim înşine cu cest zapis al nostru cum noi, de a noastră voie, de nime îndemnaţi, nici nevoiţi, am vândut un vad de moar(ă), vadul de în gios, în satu în Gligoreşti. Acesta vad carele mai sus scriem, l-am vândut dumisale Butei pitariului, dereptu cincidzăci lei, bani gata. De aemu înainte să-i hie dunisale dereaptă ...' acel vad de moar(ă), cu locu preîn pregiurul...' obiceiul. Tocmala ne-au fost denaintea a b...1 ...'bunii, Romăşcel staroste de Putna, Neago' ...' ce au fost pitar, Pătrăşcan cămăraşul de ...' aprodul de Ţigăneşti, Gligorie Cuibar, şi ...l Bătineşti, Pătrăşcan, şi Ionaşco Văsc...1 'gorie Botneanul, Slăvil(ă), şi Neagul, şi Hilimo' ...', <...>'reşti si alţi oameni buni peîntru cre' ...' boieri şi cu aceşti oameni buni şi pe<...> ...' partea Măricăi ce am cumpărat noi acel zap' ...' încă l-am dat la d(u)mn(ea)lui. t PoAtliUJ4£A CTApOCT(0 HCKdA . t Htarot Kin(n)TdH hckaa . t II'hTpdUJK‘ . Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Răchitoasa, V/13. Orig., hârtie, două sigilii inelare, din care unul oval şi altul rotund, neclare. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/111 (foto. după orig.). EDIŢII: Catalog, Supliment I, p. 207, nr. 626 (rez. după orig.). Datat în funcţie de doc. următor. Rupt. 112 1643 (7151) iunie 17, Suceava t Hw Bachaîe KOEBOAd, E(o)>kîio ai(h)a(o)ctîio, r(V)cn(o)AO)pi> 3eamh AIumaabckoh. Adecă au venit înnaintea domnii mele şi înaintea boiarilor domnii www.dacoromanica.ro 117 mele, mari şi mici, sluga noastră Buta ce-au fost pitari, de a lui bunăvoie, de nime nevoit, nice silit, şi au vândut a lui direaptă cumpărătură, un vad moară pre apa Putnei, la sat la Gligoreşti, vadul den gios, şi cu loc pre înpregiurul vadului, cum iaste obiceiul. Acela vad i-au fostu cumpărătură de la Lupul şi de la Ursul, feciorii lui Toader Boţ şi de la Gheorghie, nepotul lor, feciorul Măgdălinei, şi de la Mănăil(ă), şi Ionaşco, şi Nastasiia şi de la alţi nepoţi a lor, feciorii Ilcăi şi a Protasiei. Acelea le-au vândut slugii noastre, lui Dumitraşco Gheuca, dereptu noîdzeci de lei bătuţi. Dece s-au sculat sluga noastră, Dumitraşco Gheuca ce-au fost vornic, ş-au plătit acei bani deplin, 90 de lei bătuţi, întru mânule Butii ci-au fost pitari. Dece ca să-i hie dela domniia mea direaptă oc(i)nă şi cumpărătur(ă), cu tot venitul. într-aceia, aşijdirilea au venit înnaintea noastră şi înnaintea boiarilor noştri sluga noastră, Dumitraşco Gheuca, cu un zapis de mărturie de la Neagoe şoltuzul şi cu 12 pârgari de târgul de Bârlad, şi de la alţi orăşeni, de acolea şi de la Bechea căp(i)tanul şi de la mulţi 'ni 'ni, scriindu şi mărturi1 2ndu într-acel zapis 'm au venit înnaintea lor Ştefana, nepoata lui Lazor şetra', şi bărbatul ei, Andrei, de nime nevoiţi, nici siliţi, şi au vândut a lor ocină şi moşie, a şeasea parte [parte] den sat den Boicani, partea din sus care parte de ocină au fostu cumpărătură moşu-său, lui Lazor şetrarul, de la Ion Ciobănel, şi de la Buga din Chiliiani şi de la nepoţii lor. Ac6ea au vândut slugii noastre, lui Dumitraşco Gheuca ci-au fost vornic. Aşijdirea, au vândut ei partea lui Mihăilă, toată, feciorul lui Ionaşco, nepotul lui David den sat din Făureni, cu vad de moar(ă) şi cu loc de prisacă. Aşijdirea, iar au vândut ei partea Buoreanului şi a lui Bejan, iar den sat den Fuureni3, cu tot venitul, acestea tustrele părţile de ocină le-au vândut slugii noastre ce mai sus scriem, lui Dumitraşco Gheuca ce-au fostu vornic, dereptu noîdzeci de lei bătuţi. Iar sluga noastră, Dumitraşco Gheuca, s-au sculat şi au plătit toţi acei bani ce mai sus scriem, 90 de lei bătuţi, întru mânule Ştefanii şi a bărbatului său, a lui Andrei. Deci domniia 2 deaca a vădzut bunăvoie tocmală şi plată deplin(ă), am dat şi am întărit slugii noastre, lui Dumitraşco Gheuca ce-au fost vornic, pre acele părţi de ocină ce mai sus scriem, ca să-i hie dereaptă ocină, şi moşie, şi uric şi întăritură, neclătit nice odonoar(ă), în veci. H HH M CA HE tt/UHUIdET. Oy C8ujB(t), aCOtCO *3|>ha <7151/1643> »8hOO 5T <17>. t Cam r(V)cn(y)A(H)Hii REAtd. 1 EEA rt<0>1r<0>'+(,hT) . AlipAipE . Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Răchitoasa, VI1/15. Orig., hârtie (28,5 x 21,5 cm), rupt la îndoituri şi la partea inferioară, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. Ibidem, Ms., nr. 572, f. 93 v. - 94 (copie). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/112 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 337, nr. 1673 (rez.). 1 Rupt. 2 Omis. 3 Greşit, în loc de „Făur6ni”. 118 www.dacoromanica.ro 113 1643 (7151) iunie 18 7151 iun(ie) 18. Ispisocu de la Vasâle vodă, tălmăcitu ‘ Ion, de pâră ce au fostu între Ioan şi Vlaşin, ficiorii Tofanii, nepoţ(i) Albului, strănepoţ(i) Sănatii, şi între Gorghii căp(i)t(an) şi niamurile lui, toţ(i) nepoţ(i) lui Roman Jliagă, strănepoţ(i) Budii, pentru o parte din satul Vertepu din ţânutu Hotiinului, din giumătati de satu din parte ce din sus, o a patra parte, dându-să pe Ioan şi Vlaşi' rămaş(i) din giudicată. Iară lui Gorghii căp(i)t(an) şi niamurile lui, nepoţ(i) Jliaghii, şi strănepoţâilor Budii li s-au întărit să stăpân(e)ască acea parte [parte], fiind şi alte ispisoce, tot de la acelaş(i) domn ...2. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), 11/88, f. 2. Rez. dezvoltat din sec. al XlX-lea, într-un perilipsis cu „Scrisorile pentru moşie din ţânutu Hotiriului, ce au arătat d(umnea)lui pitaru Theodosâi din Bălţi, Toma Rusanovschii şi Gavrilă Lozănschii”. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/113 (foto.). 1 Omis. 2 Urmează rez. doc. din 1643 (7151) iunie 20. 114 1643 (7151) iunie 18, Iaşi f Adecă eu, Toder Dohadco, mărtorişescu cu cestu zapis al mieu cum am tocmit cu cumnatu mieu, Strătulat Dobrenchi, şi i-am dat parte me den Bălăcen(i) de a şese parte, giumătate, ce au fostu parte lui Dumitraşco Miholui ce au răscumpărat acmu de la Ionăscuţă Cârstiian, iară Strătulat ma'-au dat mie schimbătură parta2 sa ce are cumpărătură în sat în Cătămăreşt(i), ce este în ţinutul Hârlăului, den a treia parte de sat, a treia parte. Şi-n tocmala nostră au fost Elie Şeptelici portarul, şi Nacul pârcălabul, şi Ionaşco Cârstiian, şi Andre3 şi Ştefan, Murgeştii, şi Deleu de Spătăreşt(i), şi Costantin de Sănăuţi şi alţi umini bun(i) s-au prilejit într-aceia tocmală, să să ştie. Şi eu, Vasilie Tăutul, să să ştie, am scris acestu zapis. IIhc(a) 8 Mc, bC*) N4 <7151/1643> »n(îO ^ <18>. fl3, TodAEp A®X(OaK0, HCKdrt . fl.3, Hahe LLhnTHrtHMH nopTdp . H3, HakSa ChMMONEA ntpKtAdE . fl3, IJIte+ah AI8pr8AEU,, hckaa . 03, fllUpEH AlVprVAEU,, HCKAA . 03, ÎWHAUIKO c(hl)H «8ndp, HCKAA; npHAE9KHJ(0At RfcChH T0KMAA04. fl3, ^VAIHTpiUIKO EtAItpAUl, HCKAA; npHAOJKHXOM EtcT» TOKAldAt5 <1T1. p.>. fl3, 68n4TÎE, m-am tâmplat şi eu, hckaa . fl3, A*ae8, HCK4A . fl3, ^ttMHTpAUiKO, m-am prilejit la această tocmală . www.dacoromanica.ro 119 03, HwNdWKO KptCTHHH, HCKdrt . fl3, rdgpHrt KoKpHC, HCKdrt . fl3, lUEpB'hCK^rt, HCKdrt, 3 prilejit. f Costantin6. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), LXXXIV/114. Orig., hârtie, filigran, trei amprente digitale. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/114 (foto.). 1 Greşit pentru „mi”. 2 Aşa în orig. 3 Omis. 4 Eu, Ionaşco, fiul cuparului, am iscălit; m-am întâmplat la această tocmeală. 5 Eu, Dumitraşco cămăraş, am iscălit; m-am întâmplat la această tocmeală. 6 Amprentă digitală. 115 1643 (7151) iunie 20 7151 iunii 20. ... alte ispiso(a)ce totu de la acelaş(i) domn şi tot dintru acelaş(i) an iunii 20, întărind lui Sâmion, fecioru Ţonchii, şi nepoatii ei, Irine, fetii Armence4, nepoatii Ţanchii, şi lui Luchiian, ficioru lui Ionaşcu şi lui Gorghii, ficiori Saftii, nepoată Drăghinii şi lui Prodan, feciorii Vonchii, tot nepoată Drăghinii, şi altor fraţi şi rudii a lor, tuturor nepoţ(i)Ior lui Roman Jliagă şi pre strănepoţ(i) Budii tot pe aceia a patra parte din giumătat(e) de sat Vertep, parte din sus, după ispisoc d-intăritură ce au arătat de la Radul voievod. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), 11/88, f. 2. Rez. dezvoltat din sec. al XlX-lea, într-un perilipsis cu „Scrisorile pentru moşie, din ţânutu Hotinului, ce au arătat d(umnea)lui pitaru Theodosâi din Bălţi, Toma Rusanovschii şi Gavrilă Lozănschii”. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/115 (foto.). 1 înaintea textului care urmează, se află rez. documentului din 1643 iunie 18 (v. supra, nr. 113). 2 Vasile Lupu voievod. 3 7151 (1643). 4 Omis. 116 1643 (7151) iunie 28, Suceava Noi1, Bachaîe b(oe)b(o)a, Bojkî» aihaoctî», rocnoA-ipt AAoaaabckoh. Dat-am cartea domniei mele lui Dumitru ce au fostu şoltuz de târgu de Botoşani, spre aceea să hie tare şi puternicu cu cartea domniei mele a-şi ţinea şi a-şi apăra a sa dreaptă ocină şi moşie din Băiceni, până în sămnile cele bătrâne, cu tot venitul ce i să va alege partea lui. Iar cui va părea vro strâmbătate, el să vie să ste de faţă înnaintea domniei mele. 120 www.dacoromanica.ro Pentr-aceea, nime să nu cuteze a ţinea sau a opri înnaintea cărţii domniei mele. H NdM2 NE BVAET. t Cam r(o)cn(oAH)Nt BEAta. în Suceavă, 7151 iunie 28. Larion a scris. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CCLXXXI/3. Copie din 1814, în condica documentelor moşiei BSiceni, autentificată cu semnătura neclară a unui mare logofăt şi cu semnătura lui Ioan Tăutul ban . Idem, Fond Divanul domnesc, tr. 917, op. 1057, dos. 64, f. 40 (un rez. din 1842 iunie 20, într-un opis al doc. moşiei Băiceni). 1 Greşit, în loc de: Hw. 2 în loc de: h hik. 117 1643 (7151) iunie 28 Adecă noi, [ei] Foce şi Grozav, feciori lui Giurgiuman pârcălabu, au1 vândut feciorilor lui Ciomârtan din Căţeleşti, şi lui Ionaşcu, ginerele lui, de acole, din a treia parte 2 giumătate de sat Alboteşti, cu baltă de peşti ce eşti la sat Si2t şi între apa Şiretului, şi cu loc de prisacă şi de fanaţ, şi din ţarin(ă) şi din vatra satului. Aceasta o am vândut lui Ionaşcu, drept 25 lei bătuţ(i). Şi aceste moşii au fost puse zălog de moşul nostru, Buhociu, de mai înnainte, drept 40 florinţi tătărăşti, şi s-au dat banii înnapoi. 71513 <1643> iuni(e) 28. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CCCXLIX/328. Copie prescurtată, într-un izvod de „scrisori” ale moşiei Alboteşti, din ţinutul Neamţ; în acelaşi izvod de documente se găseşte şi un rezumat, cu aceeaşi dată. 1 Greşit, în loc de „am”. 2 Omis. 3 Cifrele zecilor şi unităţilor, „51”, au fost modificate din alte cifre. 118 f Adecă eu, Păcurar, feciorul lui Talaşco, şi eu, Păcurar, feciorul Martei, nepocii1 lui Anghel şi a loi1 Vasilie, scriem şi mărturisim co1 cest zapis al nostru cum am vândut şi noi 2 părţi a noastre den partea den sus, den partea Caoi2 giupânului lacomi pârcălabul de Gălaţi, de nimene nevoiţi, nice înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, o am vândut dereptu 8 ugh(i), ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi moşie şi giupânesăi dumisale şi coconilor dumisale, în veci de veci. Şi cându s-au făcut această tocmală, au fost mulţi oameni buni, anume: Para pârcălabul, şi giupânul Costantin, şi Stamati vătavul de călăraşi, şi uncheşul Alecsa, şi Hagi neguţitoriul şi giupânul Mera. Toţi aceştia simtu mărturie. www.dacoromanica.ro 121 Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am pos1 degetele în loc de pecete. Şi eu, Savastin diiac, am scris acest zapis, să să ştie. Păcurar3; Păcurar3. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CII/38. Orig., hârtie, două amprente digitale. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/118 (foto.). Datat în func(ie de lacomi pârcălab şi Para pârcălab (v. doc. următor). 1 Aşa în orig. 2 Slova a a fost înnegrită; probabil că forma corectă a numelui este: Calodi. 3 Amprentă digitală. 119 1643 (7151) iulie 1, Galaţi t Adecă eu, Toader Chirculeţ, şi cu nepotu-mieu, Ştifan Chirculescul, feciorul Magdei, fata Chircăi, sora lui Toader Chirculescul, den sat den Tomuzeni, de pre Sohului, înşine, de nime nevoiţi, nici împresuraţi, ce de bunăvoie noastră, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vândut partea noastră de ocină den sat den Tomuzeni, den giumătate den Moghila Redului până la hotar, unde să împreună hotarăle cu Tomuzei den sus, iar den gios cu a Angheleştilor, în gios, până în matca Sohuluiului, iar în lungiş până în Lazoviţi, în zarea dealului despre răsărit. Şi o am vândut dumis(a)le, lui lacomi pârcălabului de Gălaţi şi giupânesei dumis(a)le i Dragolea, dereptu patrudzeci de galbeni, bani gata, ca să le hie dumilor sale moşie direptă, şi coconilor dumis(a)le şi nepoţilor dumis(a)le, în veci. Şi întru tocmala noastră au fostu: Păcurar Horceag, socrul lui Ştefan, şi Petre Bute den Otici, şi Chiriiac, focior1 Hacei den Negoiaşti, şi dennainte lui Tudor a Călarei2 şoltuzul de Gălaţi cu 12 pârgari, şi a lui Pară pârcălabul de Gălaţi, şi a lui Costantin Tudor, şi Alexei cel bătrân, şi a Paraschivei zet Alexa, şi a lui Bârsan den Vlăşineşt(i), şi a lui Gafton den Fântână, şi a lui Ionaşco den Colţeşti, şi a lui Bejan WT Tdfll3. Şi le-4m făcut cest zapis să le hie de mărturi(e), ca, de va vre să s(e) scornească cineva den rudenia noastră, să facă vreo pâră pentr-această ocină ce-am vândut noi, acela om să hie triclet şi proclet de tmî ©teuh5 ce sîntu ei H^km6. Pre mai mare mărturie pusu-ne-4m degetele, că peceţi n-am avut, să s(e) ştie. t rtrtdUH <]>, k(i) (t(t)-ro <7151/1643>. Toader Chirculeţ7; TTaQaţ :jtaQKaA.apoţ paQTiţ8 .; Coştantin martur; t Eu, Mihai...9 diacul, imcdu,M, şi şase amprente digitale. 122 www.dacoromanica.ro Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/119 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 337, nr. 1674 (rez.). 1 Greşit pentru: „fecior”. 2 Greşit pentru: „Tudor a Clarei”. 3 De acolo. 4 Omis. 5 „318 Părinţi”. 6 „în Nicheia”. 7 Amprentă digitală. 8 Paras pârcălab, martor . 120 1643 (7151) iulie 1, Şiret „Adecă eu, Nacul Simionel pârcălabul di ţânutul Sucevei, şi Ştefan Murguleţu, şi Toader Dohatchi, şi Nicoriţ(ă) Brah(ă) şi Alexa şoltuzul di târgul Sirătului, cu ai săi 12 pârgari, şi cu oarnini buni di acolea” mărturisesc că „Todosia, giupâneasa lui Toader Tăutul di Bălileşti, şi Ionaşco, ginirele ei, şi Ghiorghie Machidon de Rudeşti, şi popa Vlasie de Bălileşti, şi popa Onufrei de Grămeşti” au arătat că, la moarte, Toader „au dat lui Pătrăşcan, cuconul Tăutului logofătului, căci au fost nipot di văr primare şi l-au învăţat carte şi l-au luat hii di suflet”, o parte din moşie, „cum şi mândzul, ca să-l comânde”. Se pune pecetea „târgului”. X TpTir CHptT, b(tO d(tTo) *3pnKHK> 1\|(h) 3EAtdH AllwdAdBCKOH. Dat-am cartea domnii mel(e) boiarinului domnii mele credincios, Tomei stolnicului celui mare, să hie tar(e) şi puternic cu cartea domnii mel(e)1 a ţine şi a opri toată partea de ocină a lui Ştefan a Dolhescului, ce să va alege den sat den Bodeşti şi den Dănceşti şi den ţarină, şi den fanaţe, şi den livedzi şi den tot locul, să aibă a ţine şi a împărţi în doao cu Gherghiţă. Şi nime să nu cutedze a ţine sau opri preste cartea domnii mele, pentru căci este dumisal(e) direaptă cumpărătură. ToE nHUlEM HHdK HE &4HNHTE. V CvudK(-h), d(t)T(o) *3pHd <7151/1643> ». www.dacoromanica.ro 123 t Ci« r(o)cn(o)A(H)Hii BEAtA. TOASpiUJKO BEA AWr(o)40)T, HCKAA . : carte de oprit partea lui Ştefan a Dolhescului den Bodeşti şi den Dănceşti. : 7151 iulie 2. : „s-au scris = F”. Arh. Naţionale Iaşi, Fond Spiridonie, XXX/37. Orig., hârtie (20 x 30,5 cm), cerneală cafenie, rupt la îndoituri, filigran, pecete aplicată în cerneală roşie (5 cm diametru), având în câmp un scut heraldic încărcat cu capul de bour, având steaua cu şase raze între coame, apoi, roza şi spada la dextra şi luna şi buzduganul la senestra, cu legenda: ţ Hw Eachahe eoekoaa, E(Y)îk(îekO m(h)ii(octî»), rocnoAJpfc 3emae IHoaaakckoh (“f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei”). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/121 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, II/2, p. 43—44, nr. 23 (orig.). 1 ,,mel(e)”, scris deasupra rândului. 122 164<3> (715<1>) iulie 2, Suceava t Hw Bachaîe boeboa4, Eoxî» a»(m)a(o)ctî&, r(o)cn(o)A(A)pii 3eaiah AIwaaabckoh. Adecă au venit înaintea domniei meii şi înaintea alor noştri boiari, la cei mari şi la cei mici, toţ(i) târgoveţi din târgul Siretiului, şi s-au pârât de faţi înaintea noastră cu rugătorii noştri, călugări(i) de la svânta[a] mănăstire de la Putna, pentru o bucată de hotar ce să chiamă Grecii, lângă târg, dzicându târgoveţi(i) cum Ie întră călugării în hotarul târgului, şi Ie i-au mai multu Ioc de cum Ii să vine hotarul Grecilor; iară rugători(i) noştri, călugări(i) de la Putna, ei au arătat uric de Ia Ştefan văd(ă) cel Bun, scriindu în semne. Deci domnia mea şi cu tot Svatul nostru am socotit şi le-am făcut cartea domniei mele Ia oameni buni, ca să margă şi să socotească cu oameni buni, bătrâni, şi s(ă) aleagă hotarul Grecilor despre hotarul târgului pre semne, pre unde spune şi uricul. Deci ei au mărsu şi strânsu mulţi oameni bătrâni şi au luat Dumitru Ponici din Rugăşeşti şi au mărsu cu brazda în cap şi mulţi oameni şi au arătat pre unde au ştiut cu sufletul său că sintu hotarăle şi semnele cele bătrâne. Pentru aceea, de acmu înainte ca s(ă) aibă ei a-ş(i) ţine rugătorii noştri, călugării ce mai sus scriu, tot hotarul Grecilor pre hotarăle cele bătrâne, pre unde spun diresele şi pre unde au mărsu Ponici cu brazda în cap. Iară târgoveţi să nu mai aibă a să mai amesteca în hotarul Grecilor, nici a mai pârî niciodat(ă), preste cartea domniei mele. H HH A4 c(t) HE &AIHWAET. Y CSmabO), M» A(t)T(o) ^3pN' <7151/1643> »aî(e), g2 <2> a(Onî. t CdAI r(o)cn(o)A(H)NTi BEAtA. 124 www.dacoromanica.ro t A&HHTpB . : S-au cercat; Grecii. 7150 <1642> iuli 2 <şi> lit. D, 7150/1642. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), LXXXV/26. Orig., hârtie difolio (31 x 21,3 cm), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu (4,7 cm), aplicat în cerneală roşie, puţin clar. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/122 (foto.). Datat în funcţie de documentul din 1643 (7151) iulie 5, prin care Vasile Lupu voievod întăreşte m-rii Putna stăpânirea asupra hotarului seliştii Grecii. 1 Omis. 2 Cifra datei de zi 6 (2), transformată din X (4). 123 <înainte de 1643 (7151) iulie 2> Şi ieste ispisoc de întăritură şi de la toată boierimea. Arh. Naţionale Iaşi, Ms., 1855, f. 52 v. Menţ. din 1745 (7254) septembrie 1, în catastiful moşiilor lui Toader Paladi mare vistiernic. Datat în funcţie de doc. următor. 124 1643 (7151) iulie 2 A cince parte de sat de Şerpeni şi1 a cince parte de sat de Pohoceni, schimbătură lui Ghiorghie Ştefan al treilea log(o)f(ă)t cu Toma sulgeriul şi cu giupâneasa sa, Eftimie, fata lui Gavril sulger, dând Ghiorghie Ştefan log(o)f(ă)t satul Hlineştii şi Nova[n]căuţii, la ţinutul Hotinului, lui Gavril2 sulger, iar Gavril2 sulgeriul au dat acest(e) ocine de mai sus scrisă, din Şerpeşti şi din Pohoceni, cu ispisoc de la Vasili vodă, din l(ea)t 7151 iul(ie) 2. Arh. Naţionale Iaşi, Ms., nr. 1855, f. 52 v. Rez., din 1745 (7254) septembrie 1, în catastiful moşiilor lui Toader Paladi mare vistiernic. 1 Loc liber, începe de la capătul rândului cu: „f”. 2 Greşit, în loc de: Toma. 125 1643 (7151) iulie 5, Suceava t Hw BacHrtîe b(oe)b(om), Boxei» «(m) A»(t)C(/ft)UA ioa(îe) 1 <5>. t Caaa» r(oc)2n(o)2A(H)2H,h keaIîa. Bea Ao(ro^E)2T Su(ha). După Balan, Doc. bucovinene, I, p. 241-242, nr. 136. Orig., pe hârtie, cu pecete aplicată, a fost în arhiva mănăstirii Putna, sub nr. 59; Măzăreanu, Catastih Pulna, (f. 21, b), în Dan, Putna, p. 180, nr. 5 (rez.). 1 în textul editat, cu litere latine. 2 întregirea editorului. 3 Rupt. 4 Iar cui i se va părea strâmbătate, să aibă a sta de faţă ... şi să aducă şi drese. Mai mult, nimeni să nu cuteze a ţine sau a opri înaintea acestei cărţi a domniei mele. Şi altul să nu se amestece. 126 1643 (7151) iulie 5, f Adecă noi, Pavăl biv jicnicer, şi Ghiorghiţă, şi Dumitraşco, vornicii de Botăşeni, şi Gociul, şi Toader Maşul, şi Căzacul Zbiera, şi şoltuzul de Botăşeni cu 12 pârgari, şi alţi mulţi oameni buni de pren megiiaşi, scriem cum au venit la noi Alecsandra Neculăias(a) din Costineşti şi cu Ponici, cu cinstită cartea măriei sal(e), lui vodă, să mergem la ceste sate, anume la Costineşti, şi la Vancicăuţi, şi la Cirvăceşti, şi la Şarba să le hotărâm precum vom afla cu oameni buni şi pe direasă ce vor avea. Deci am mărsu ş-am strânsu oameni buni de pren megiiaşi. Intr-aceia dresă în semne n-au avut, oameni bătrâni nu s-au aflat să ştie pre unde au fostu înblându hotarul cel bătrân, nu s-au aflat într-aceia, scriindu în diresăle lor 4 sate, anume: Vancicăuţii, şi Costineştii, şi Cirvăceştii şi Şarba. într-altu chip n-am putut să le alegem, ce am măsurat tuspatru hotarăle ş-am ales hotarul Vancicăuţilor şi a Costineştilor ce scriu în diresele Poniceştilor, iară Cirvăceştilor şi Şarba, ce sîmt în partea Alecsandrei şi a simenţiei ei le-am ales deusăbi şi le-am pus stâlpi şi le-am hotărât de isprav(ă). Aşijdere, a treia parte din Şarba ce-au fost schimbătură Ponici2 cu dumnealui Boul vornic pentru Tălpălăeşti, partea pitarului Manei, aceia parte încă o am ales în partea lui Ponici şi o am stâlpit, să nu mai aibă a să mai pârâ pentru aceste hotar(e), în veci. îl(t)T(o) *3p^A <7151/1643> ioa(îe) e <5>. 126 www.dacoromanica.ro 03, AmUMTpdlUKO BMB Ct(o)<\NIIK, HCKirt . 03, IldK-hrt 0rtBOTl BMB *HK(nHMEp) . Toader Maşul . 03, TmWprMU.('h) BWpNHK, MCKdrt <111. p.>. 03, K'h34Kr<\ 3BHpA . : Costineştii; mărturii cea bătrână cându s-au hotărât de Pavăl jitnicer şi Dumitraşco, vornicii de BotăşSni; <şi una din secolul al XVIII-lea>: împărţala ci-au făcut Ivancăuţii i Costineştii în parte(a) Ponicilor, iar Cervăceştii i Şerba i parte Alexandrii Neculăias(a). Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CCLXX1V/14. Orig., hârtie difolio (31,5 x 21 cm), filigran, rupt la îndoituri. lbidem, CCLXXXIV/79, nr. 3 şi CDL /100, f. 169 r. (două rez., într-o mărturie din 1821 martie). lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV1I/126 (xerocopie după orig.). 1 Omis. 2 Scris deasupra rândului. 127 1643 (7151) iulie 8 Copie de pe zapisul lui Petre Bantăş, prin care vinde lui Toma Perju 12 pământuri din Cârleşăşti. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CDXXV/316, f. 2 v. Rez. Intr-o copie de anaforalei, din 20 martie 1842, referitoare la judecata dintre iconomul Dămian şi neamurile răzăşeşti: Tulbureştii, Pâslăreştii, Băntăşeştii şi Mihăileştii. 128 1643 (7151) iulie 8, Suceava Adică eu, Nacul pârcălabul, şi cu fimeia mea, Nastasiia, scriem acestu zapis al nostru cum am vândut fraţilor noştri, lui Ilie Şeptelici şi lui Gheorghie, a patra parte de sat de Nemerniceni, cu heleşteu şi cu tot locul ce să vine pre ace a patra parte de sat, şi din ţarină, şi din fânaţi şi din toloace. Şi această parte de ocină o am fost cumpărat noi de la Dumitraşco, ficiorul lui Evloghi. Deci noi o am vândut acestor fraţi, de bunăvoia noastră, drept 300 de lei bătuţi, bani gata, să le fie lor dreaptă ocină şi moşie, lor, şi ficiorilor şi nepoţilor lor. Şi în tocmala noastră au fost părintele svinţie sa chir Varlaam mitropolit, şi dumnealui Toderaşco vel logofăt, şi dumnealui Gligoraşco Ureche vel vornic de Ţara de Gios, şi dumnealui Toader Petriceico vel vornic de Ţara de Sus, şi dumnealui Iordachie vistiernic [vistiernic], şi dumnealui Gheorghiţă tretii logofăt şi alţi mulţi boieri şi ficiori de boieri. www.dacoromanica.ro 127 Şi pre mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi am iscălit. Şi eu sângur am scris şi am şi iscălit, ca să aibă a să vede. S-au scris în Suceavă, la anii 7151 iulie 8. Varlaam mitropolit. Toderaşco vel logofăt HCKdrt. Ureche vornic. Nacul pârcălab. Iordachi vistiernic. Petriceico. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CCCXXXIX (Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă la 1818 de Teodor Gasparovici diac de Divan), f. 830-831 (Nemerniceni, nr. 12). Copie. Ibidem, CDLVI/6, f. 3 r., nr. 65 (rez., într-un opis din 1841). 129 1643 (7151) iulie 12 t Eu, Gligorcea Pisăvschie, mărturisescu cu ceastă scrisore a mea cu1 am dat fetei mele, Antimiei2, dzestre o vie ce iaste în ţarina lui Păcurar, din ce din cialalţi fraţi, ca să n-ai3 treabă a să mesteca într-această vii, nici Antimiia să n-aibă treabă în alte vii, cu ceialalţi fraţi. Iară după ceastă scrisore a mea, ce am dat 3tei mele, Antimii, să aibă a-şi face şi zapis domnescu. De-aiast(a) 3resescu cu ceastă scrisore a mea. E(h) *3pN4 <7151/1643> »d(u) bT<12>. Gligorcea . Arh. Naţionale laşi, Documente, CDXX1V/24. Orig., hârtie (19,5 x 20,5 cm), filigran, cerneală neagră, rupt şi lipit la îndoituri. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol”-Jaşi, Fotografii, XXV11/129 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Caproşu - Zahariuc, Doc. Iaşi, p. 393-394, nr. 313 (orig.). 1 Omis. 2 Urmează două slove tăiate. 3 Rupt. 130 <înainte de 1643 (7151) iulie 17> t Adecă eu, Ilisaft', fata lui Prebici log(o)f(ă)t, şi cu fii(i) miei, Ioviţă şi Dabij‘, şi cu fetele mele, anum(e) Arvasiia şi Afteniia, nepoţi lui Prebici lo1f<ăt>1, mărturisim noi cu cest zapis al nostru cum noi, de bunăvoie noastră, de nimene nevoiţi, am vândut o selişt(e) de sat, anume Negoeşti, ce sîmtu în ţinutul Bârladului, despre răsărit, ce să înpreună cu hotarul Bojoranilor, v<ân> dut-am lui Scherlet şi frăţine-său, Aiopului de Zorileni, derept noao'eci de lei bătuţi, ca să le fie lor moşie direaptă, în veci. Şi derese domneşt(i) ce avem pre cele moşii sîmtu pre mâna semenţiei noastre, giupânesei Focei u'icariului. 128 www.dacoromanica.ro Şi într-această tocmală au fost: Păparea de Mihilaşea, de ţinut'l Orheiului, şi denaintea Ureche de Ineşt(i)2, şi Nuor de Telineşt(i), şi popa Vas(i)lie de Telineşti, şi Ionaşco, fratele lui Nuor, şi Si'on diiac de Stoineşt(i) şi Toa'ri ot Batineşti3. Şi eu, Ştefan Rango, m-am prilej't acolea şi s-au rugat de am scris. Şi vădzându noi a lor de bunăvoie tocmală, pus-am peceţi şi am iscălit, ca să le fie d' credinţă, ca să-ş(i) facă şi direse domneşt(i). As, IţlEţdH PdHrO A.ÎUK, HCKârt H nHCdrt4 . f Paparea5. tl3, ChAIHON, HCKârt . t Pop(a) Vasilie5. Nuar5. : „fără let, fără lună N. 4” <şi, de altă mână>: No 19, silişte di Negoeşti. Arh. Naţionale laşi, Documente, CLXXIX/29. Orig., hârtie (31 x 20,5 cm), filigran, cerneală cafenie, rupt, cusut chiar din sec. al XVIII-lea pe o altă hârtie, cinci sigilii inelare în fum, cu decor neclar. Ibidem, Fond M. Costăchescu, C nr. 1, p. 389-390, nr. 133 (copie după orig., cu data: cca. 1643). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVI1/130 (xerocopie după orig.). EDIŢII: „Ioan Neculce”, III (1923), p. 203, nr. 29 (orig.); Ghibănescu, Surete, XXI, p. 74, nr. 63 (orig., cu slove chirilice, datat: c. 7159 <1651> februarie 8). Datat în funcţie de doc. următor. 1 Rupt. 2 Rupt; lectură nesigură. 3 Cuvintele: „ot Batineşti”, scrise deasupra. 4 Eu, Ştefan Rango diac, am iscălit şi am scris. 5 Sigiliu. 131 1643 (7151) iulie 17 t Adec(ă), Tănasie şi Hu' şi Nicula, namesnicii de B<ă>2r2 iaş' şoltuzul cu 12 purgari3, şi popa Ştef‘ domnescu, şi Ionaşco Dinga P tij5, i Ursul Vântul tij, i Micro tij, i Ilicotă star , i Necula Bărbo...1 tij, i Neagoe ce-au fost şoltuz, i Simion Pătica tij şi mulţi orăşeni buni ş'i tineri, de oraşu de Burladu3, scriem şi mărtur'ini cu ceastă mărturie de la 2 înnaintea noastră şi a tot oraşul, Aiop

,arte me. Iar deacă au murit sor(a) me, iar eu iar mi[i]-am luat moşie înnapoi, iar Bobăscu'au dus den sat. Şi, de va ave şi făcut vrun zapis să nu să creadză dennainte acestuiia de apoi, ce l-am făcut la astrucaniia răpăusatului Turcului stolnicului, Dumne,ău-I pomenească. Şi s-au tâmplat la ceia mas(ă) şi la ceastă tocmal(ă) mulţi fi'r(i) de boiar(i) şi preuţi şi să-ş(i) fac(ă) dentr-această scriso(a)r(e) şi dires domne* moşie, în veci. Şi au fost, anume: Bălăuţe ’drea ot Pererâtaia, ...i Roşea ot Conceşti, şi Vas(i)lie Turcul ot Cuz', şi pop(a) ot Cuzlău, şi pop(a) ot Podraga, şi pop(a) ot Cotiujeni, şi [şi] alţi preuţi, şi Ionaşco portar ot Cuzlău, şi Ostahie vornicul ot Lozeni, şi Frânce ot Şăndreni, şi Ştefan vornicul ot Criva şi mulţi o(a)meni bun(i) megiiaş(i), car(e) s-au tâmp'at la acea ma', au audzit aceast(ă) tocma' şi acest zapis, când s-au făcut. Şi eu, Sturdze Badiul, l-am scris cu mâna me, ca s(ă) se ştie. IIhc «v Kv'snhi', B(h) rt(t)ro *3pN4 <7151/1643>, Ai(t)c(A)ud /m. Dumitraşco Badiul, încă am înţeles şi am iscălit . Hă, C’rV'pse, HCKddx . Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), DCXXVIII/7. Orig. hârtie (30,5 * 21,5 cm), filigran, rupt, şase sigilii inelare rotunde, aplicate în fum, neclare (doar la unul se observă un decor floral). Ibidem, CV/171 (rez. fatr-un catastif din 1752 iunie 8, cu zapisele satului Cuzlău, pe Prut, ţinutul Dorohoi). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/55 (foto. după orig.). EDIŢII: Boga, Doc. din sec. XVIII, p. 490 (rez., doar cu data de an: 7151, în copia unui doc. din 1738 <7246> martie 27); Ghibănescu, Surele, X, p. 103 (acelaşi rez.); Bezviconi, Boierimea, I, p. 112 (rez. din aceeaşi copie); D.R.H., A, XXVI, p. 460, nr. 557 (rez. după Boga). 1 Rupt; pe alocuri completat după rez. din 1752 (v. descrierea arheografică). 2 Omis. 3 Aşa în orig. 62 www.dacoromanica.ro 56 1643 (7151) martie 28, Iaşi f Uric de la Vasilie vodă, b(V) A^t^TO ^(îna, aiC^)c(a)u,a aiap(tu) Rh A(h)Nh. IlHCAA TAHropÎE IIlAHAHp. H TAK03KAE, EANO [1ACHK8 rOTOBA, Ch AOAIOEE H Ch CAAOBE, 8 BOAOCT Kp'hAHr'hTSpCKHX, [4TO EAlV BHA]1, A® CEAO ToAEpEipH, 4TO EAlV BHAO KVtlEJKNO WT CHMHWH Kdnuit AtEAEANHKUtp, H BhCt 4ACT Ero 3d WTn(h)nV WT CEAO -"ToAEpEipH, WT BATpV CEAO, H WT (10AE H WT SEC npHpA, H UACT TIOTUH Er(o), $phCHNH, A'hlIJH BHKOA, Ch AltCTO 3A CTAE, WT HC(1HC0K 3A BHk8|1AEHÎE WT Cte$ana boeboaa Toaiiuoehm. H (1AK, H ApVra UACTh 3A WTn(h)n8 WT TOrOWE CEAO ToAEpEipH, 4ACT filKHAI H EpATV- Ero, ToAAEp, H CECTpH «X, flNrEAHNA H flUpÎA, AtTH AhHH, Bh8|],H EoAAUIKO, TH5k(e) WT HCnHCOK 3A BHKVTlAEHÎE WT CtE$ANA BOEBOAA Toaiiuoehm. H (1AK, H ApVrA UACTh 3A WTn(h)n8 WT TOrOJKE CEAO ToAEpEipH, MACTh HACTACÎEH, A'hlfJA flpAldN(d), (10A0BHHA WT KWAHKO CA H3BEpET MACT flpAIANCd), wt HcimcoK th5k(e) wt Cte$aha boeboaa Toauuoehm. H TH3k(Y), ApVrA UACT WT TOrOWE CEAO ToAEpEipH, MACT flldpKO H c(u)h(o)bE ErCo), flpnENTÎE H ThHACÎE H KaCÎIAH, AtTH Kp(h)cTHHHH, Bh8|1,H dHApOHHK, WT HCnHCOK 3A BHKV'nAENÎE WT PAA8a BOEBOAA. H TH>k(e), Ap^rA MACT 3A WTn(h)n8 WT TOrOJKE CEAO ToAEpElJJM, MACT BhCÎlAN, c(hj)Nh MwNnOAEIANttA2, H BaCHaTE, c(hl)Hh AlhNhHAh, Bn8U,H IIV'pKAp. H TH5k(e), Ap^rA MACT 3A WTn(h)n8 WT ToAEpEipH, MACT HEKVAEH H BpAT Er(o), f^VMHTpV, c(hj)N0BE Kh3AKV’A KAnUlt, Ch Altcr(o) 3A I1ACHKV', TAE BHA AOAl(h) Kh3AKVA KAnUlt. H TH5k(e), ApVrA UACT 3A WTh(h)h8 WT ToAEpEipH, MACT fllhpHKA AlhTEACh, A'hlJlA HHAPOHHK, H AtTErtl EH, TEpEAClE, H fldEKCA, H ToAOCÎE, H XdpHTOH H TaHACÎE, BhCA UACT fluApONHK, H 8 AAc(a), Ch CAAOBE. TtX BhCtx npOAAA H(A)lllErtl8 EtpH0Al8 B0AtpHH8, HwprA EEA BHCTtpNHK, pAAH CTO H nET(h) AEctT H nET(h) 8rApCKHX AOBpHX- f Aceste părţi de ocină de la Todereşti, wt eoaoct KphAHr'hTV’p(H)3, toate le-au vândut Dumitraşco Fulger Iorgăi vel vistemic, să se ştie. -j- ToAEpAUlKO BEA AOroţET. Uric de la Vasilie vodă, în anul 7151 (1643), luna martie, 28 zile. A scris Grigore Şaidir. Şi de asemenea, o prisacă gata, cu case şi cu livezi, în ţinutul Cârligăturii, [care i-a fost]1, la satul Todereşti, care i-a fost cumpărătură de la Simion Capşea medelnicer, şi toată partea lui de ocină din satul Todereşti, din vatra satului şi din www.dacoromanica.ro 63 câmp şi din tot venitul, şi partea mătuşii lui, Frăsina, fiica lui Vicol, cu loc de iaz, din ispisoc de cumpărătură de la Ştefan voievod Tomşovici. Şi iarăşi, şi altă parte de ocină din acelaşi sat Todereşti, partea lui Iachim şi a a fratelui său, Toader, şi a surorilor lor, Anghelina şi Mariia, copiii Annei, nepoţii lui Bolaşco, de asemenea din ispisoc de cumpărătură de la Ştefan voievod Tomşovici. Şi iarăşi, şi altă parte de ocină din acelaşi sat Todereşti, partea Nastasiei, fiica lui Arman, jumătate din cât se va alege partea lui Arman, de asemenea din ispisoc de la Ştefan voievod Tomşovici. Şi, de asemenea, altă parte din acelaşi sat Todereşti, partea lui Marco şi a fiilor săi, Arpentie şi Tănăsie şi Casiian, copiii Cârstinei, nepoţii lui Andronic, din ispisoc de cumpărătură de la Radul voievod. Şi, de asemenea, altă parte de ocină din acelaşi sat, din Todereşti, partea lui Văsiian, fiul lui Monpoleianul2, şi a lui Vasilie, fiul lui Mănăilă, nepoţii lui Păcurar. Şi, de asemenea, altă parte de ocină din Todereşti, partea lui Necula şi a fratelui său, Dumitru, fiii lui Căzacul Capşea, cu loc de prisacă, unde a fost casa lui Căzacul Capşea. Şi de asemenea, altă parte de ocină din Todereşti, partea Maricăi Măteasă, fiica lui Andronic, şi a fiilor ei, Ghervasie, şi Alecsa, şi Todosie, şi Hariton şi Tănăsie, toată partea lui Andronic, şi în pădure, cu livezi. Acestea toate le-a vândut boierului nostru credincios, Iorga mare vistiernic, pentru o sută şi cincizeci şi cinci de ughi buni. f Aceste părţi de ocine de la Todereşti, din ţinutul Cârligăturii3, toate le-au vândut Dumitraşco Fulger Iorgăi vel vistiernic, să s(e) ştie. Toderaşco mare logofăt. : ToSepecm4. Arh. Naţionale Iaşi, Documente, CDLXI/50. Extras din sec. al XVIII-lea, după orig. Ibidem, CDXXXI/149, nr. 4 (menţ.); Arh. Naţionale Bucureşti, Ms., nr. 628 (Condica Asachi), f. 479-480 (copie după extras); idem, Doc. moldoveneşti, 1/10 (trad. din 1817 mai 19, de Pavel Debrici clucer, după acelaşi extras). EDIŢII: Catalog, II, p.335, nr. 1661 (rez. după copia de la Arh. Naţionale Bucureşti, Ms., nr. 628); ibidem, Supliment I, p. 209, nr.630 (rez. după trad. din 1817). 1 Tăiat cu aceeaşi cerneală. 2 Aşa în copie. 3 In orig. pasajul: „din ţinutul Cârligăturii” în slavoneşte. 4 Todereşti. 57 1643 (7151) martie 29, Iaşi f Hw Kachaîe boeboaa, iio ai(h)a(o)ctî», r(o)cn(o)A(d)pt 3eaiae AIwaaabckoh. 0*0) npîiuoiiiE nptA naai> h npt* b^chaih hauieaih AIWAAABCKHAIH fiOAtpH, BEAHKHAIH H AldCAHAIH, Ca6>'tA HAUIE IIaBEA, c(hl)Nt 64 www.dacoromanica.ro HwH WT KlSTHlUtNH, 'rAAH 3A AHII.H nptA HAAIH C* (1WI1 H CI BacHAÎE WT HErwmtH*EKTiipH IlAEEA KAK© ECT XWTaP CEAOAI, K-hSTHUltHHAI, H3BpAA *AAH nptA HAAIH A*(e) HE BHA© H3EpAA TWT XdTâP 1 CEAOBE, EAHAT© WT Ap&raro, Ht APt>KdT BtCH K8nH©, n© MTW 'WT EAHH CTAp. Hn« r(ocno)ÂCTBCA) Athl H BtCErO NAlUErO C’h‘ HE EtpOBAAH HA HhlXi Ht CtTEOpHAH AHCT r(©)cn(©)ACTB(A) Alhl A© CA^StAI H2 WT KtSTHllJtHCH), H A® 3âllAA4t WT ^ptlJEipH H CABA 2HEipH, KAK© AA HAIAHT WHH cnptTATH A&AÎ AWEpH, WTKtpCT2tAIATptlOT KAKO WBptTAAH AIAH3 n'hAIH A^UiCaJaIH. Ta*(e), CA^rH HAU! BhIUlO) (lHCAHHhl 2 Ch Al©AH A©EpH, CTApH H AIAAAÎ, H TAK© 'x©A»4 Ct CBOHAIH a(8)w(a)aIH, KAKO BHA H3BpAA X0T4P 2aP CEAO HErOUltHHAI H n<©>'c2 ...' CTAtnHX HA CTApH 3HAAIEHIE4 ... 23AK<©H 3EAICKÎH>2 ...*W HA KW ...'. 2 ^EptE83, AA 3AWU,(h) <8 BhcTHAP TOCnOACTBA AIH>2 ...' WT TOAt HAnptA \& HAIAE' 2 X0TaP CEAO HAI» KtSTHUJtHH, MTO 8 b(o)aWCT P©AIAHCK<ÎH>1, 2AH H CTAtnOBAA Ttx CA8st HAU1H BH2, FABpHAAUl, H 3tnAAMt, H CABA H Ct HHHX Al© AH AWBpU, 2ET HAH TtrATH pAAH CA Tt*0) HEr8lUtH' KtSTHLUtHH, HHKOAHHE, HA BtKH BtMHHH. H HH AA c(a) HE VAIHUJAET '©AI HAU1HAI. <6 Wc©X, E(t) A' j^3pHA, Al(t)c(A)U,A AIApT(ÎE) K». t CddAi r(©)cn(©)ACn)Ht BEAtA. Hw Bachahe bwebwaa . f Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Pavel, fiul popii Ionaşco din Căutişeni, <şi>' s-a pârât de faţă înaintea noastră, cu popa Berheci şi cu Vasilie din Negoşen(i) şi ' răzeşii lor, pentru hotarul acestor sate mai sus scrise, zicând Pavel că hotarul satului lor, Căutişeni, este ales şi stâlpit de către hotarul satului Negoşeni şi ei ţin pe unde au ţinut2 şi bătrânii lor. Iar popa Berheci şi Vasilie şi cu alţi oameni au arătat înaintea noastră că nu a fost ales acel hotar al ^cestor^ sate, unul de către altul, ci ţin toţi împreună, pentru că au * dintr-un singur bătrân. Deci domnia mea şi tot Sfatul nostru nu i-am crezut, ci am făcut o carte a domniei mele către slugile noastre 2 din Căutişen(i), şi către Zapalcea din Drăgeşti şi Sava din Dămineşti2, ca să aibă ei a strânge oameni buni megieşi de prin prejur, să caute şi să afle mai înainte2, cu sufletele lor5. Astfel, slugile noastre mai sus scrise 2 cu mulţi oameni buni, bătrâni şi tineri, şi aşa au aflat cu www.dacoromanica.ro 65 sufletele lor, că a fost ales hotarul 2 hotarul satului Negoşeni şi au pus ... stâlpii la semnele vechi5 ... <înaintea noastră, de toată>2 legea <ţării>2 ...'. 2 ferâie, 34 de zloţi, <în Visteria domniei mele>2, ...' de acum înainte să aibă a <ţine>2 hotarul satului lor, Căutişeni, care este în ţinutul Romanului, pe care l-au hotărât2 şi stâlpit aceste slugi mai sus 2, Gavrilaş, şi Zapalcea, şi Sava şi cu alţi oameni buni, şi să nu aibă a se mai pârâ pentru această pâră Neguşenii şi Căutişenii, niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei1 cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7151 (1643), luna martie 29. însuşi domnul a poruncit. Io Vasilie voievod . : De Căuteşeni. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CCCXLI/31. Orig., hârtie (cca. 31 x 32 cm), difolio, deteriorat, cu părţi lipsă (din fila a doua se păstrează doar două fragmente), sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, pierdut. lbidem, CCCXL1/32 (trad. din sec. al XVlll-lea, făcută în vremea în care doc. era mai bine păstrat) şi CCCXL1/33 (trad. din 1824 decembrie 9, de Vasile Zotov tălmaci); ibidem, CCCXLV1/269 (rez., în perilipsisul scrisorilor arătate de răzeşii din Căutişăni, din ţinutul Romanului); ibidem, CCCXL1X/310 (rez., într-un izvod de documente pentru satul Căutişeni). Arh. Naţionale laşi, Fond Divanul domnesc, tr. 1357, op. 1543, dos. 246, f. 145 (rez. de la mijlocul sec. al XlX-lea). lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/57 (foto. după orig. şi după cele două traduceri). EDIŢII: Codrescu, Uricariul, VI, p. 229 (menţ. după un rez de la Arh. Naţionale laşi, Litere, Condici K, nr. 331, care s-a aflat în filele de la sfârşitul condicii, dar care lipsesc acum). 1 Rupt. 2 Rupt; completat după trad. veche de la Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad), CCCXL1/32. 3 Aşa în orig. 4 în trad. menţionată, pasajul apare astfel: „Aşijdire, slugile noştri car(e) sintu scris(e) mai sus au mersu cu mulţi omini buni, bătrân(i) şi tiner(i), şi aşe au găsit cu sufletil(e) lor, precum au fost găsit hotarul satului Căutuşenii hotărât di satul Neguşenii şi au pus herul în stâlpu pi bătrân sămnul”. 5 în trad. meţionată, cuvintele de după „prin prejur” au fost traduse greşit: „aşişdire şi la muma lor cum au ţinut mai înainte cu sufletele lor”. 58 1643 (7151) martie 29 Noi Vasilie v(oie)vod, cu mila lui Dumnezău, domnu Ţărăi Moldovii. Iată au venit înainte noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri a Moldovii, mari şi mici, rugătorii noştri, egum(e)nul şi tot soborul dela sfânta mănăstire Golăe, din târgul Iaş(i), şi ni-au arătat un zapis de mărturie de la părinţii şi rugătorii noştri, chir Evloghie episcopu Romanului i chir Gheorghie episcopu Huşului, cându li s-au 66 www.dacoromanica.ro tânplat lor a merge înnaintea moaştelor a Sfintei Preacuvioasei Maicii noastre Paraschevei, Ia târgul Galaţii, scriindu şi mărturisindu într-acel zapis precum au venit înnaintea svinţiilor sale giupâneasa Catrina a Iui Dumitru uricar cel bătrânu şi de bunăvoie ei, de nime silită, nici asuprită, au dat şi au închinat a sale drepte mori ce au avut pe dubase, pe apa Bârladului. Aceste au dat ea şi au închinat sfintei mănăstiri de Ia Sfântul Munte, ce să numeşte Vatopet, pentru iertarea păcatelor soţului său şi a ei şi a părinţilor lor. Dreptu aceea, acele pomenite mori, de pe apa Bârladului, de pe dubase, să aibă a Ie ţine călugării de Ia sfânta măn(ă)stire Golăe, cu tot venitul şi alţii nimene din nepoţii Catrinei, ori din nepoţii Iui Dumitru, întru nimică să nu se amestece, fiinducă au arătat călugării zapis cu mare blestem. Dreptu aceia, nimene întru nimică să n-aibă treabă Ia acele mori. Şi, de asemenea, au venit înaintea noastră şi înainte boierilor noştri Ionaşco Ciorte, călugărul de Ia Ciorteşti, ce să numeşte călugăreşte Ioachim şi de bunăvoie Iui, de nime silit, nici asuprit, şi s-au închinat sfintei mănăstiri Golăi, ot târgul Iaş(i), cu toate mărunţuşurile sale şi altă ce au avut, ca să fie sfintei mănăstiri după viiaţa Iui. Şi au dat mănăstirii şi o parte de moşie, cât s-a alege parte Iui, osăbit despre fraţii Iui, din satul Ciorteştii, din vatra satului şi cu case gata şi livez(i) şi iazu gata, ce el singur au făcut, far(ă) de alţi fraţi ai Iui, cum şi Ioc de prisacă, şi din ţar(i)nă locu, din pământuri, şi de fânaţe în câmp şi din tot venitul. Aceste au dat şi au dăruit sfintei măn(ă)stiri Golăi, pentru iertare păcatelor Iui. Numai, până cându va fi el viu, să să hrănească el într-acel locu; iar, dacă a muri, să aibă a să strânge de călugări, de Golăe, toate rămăşiţurile Iui, i bucatele, oareşce bani, dacă s-or găsi Ia moartea Iui, şi moşie să aibă a ţine călugării, cu tot venitul, după cum mai sus scriem. Iar altu nime din nepoţii lui, oricine va fi, să n-aibă ni o triabă. Şi altul să nu se amestece. X Mc, b(tO *3pNd a\(. Bibi. Academiei Române, Ms„ nr. 13 (Condica m-rii Bărboi), f. 60 r.-v. Copie. 1 Aşa în copie. 59 cînainte de 1643 (7151) martie 30> Mărturie de Ia Vasile Cilibiu (pentru moşia Locoviţa, ţinutul Cernăuţi). După Catalog, II, p. 342, nr. 1701 (rez. după rez. unui izvod de doc. de la Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Agathon, 11/46, nr. 21). Astăzi, sub această cotă se găseşte un izvod de doc. al acestei moşii, care, însă, nu cuprinde acest rez. Datat în funcţie de doc. din 1643 (7151) martie 30. www.dacoromanica.ro 67 60 <înainte de 1643 (7151) martie 30> Mărturie de la Vasile Stârce despre jurământul lui Vasile Răspopa din Locoviţa. După Catalog, II, p. 342, nr. 1702 (rez. după rez. unui izvod de doc. de la Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Agathon, 11/46, nr. 22). Astăzi, sub această cotă se găseşte un izvod de doc. al acestei moşii, care, însă, nu cuprinde acest rez. Datat în funcţie de doc. din 1643 (7151) martie 30. 61 <înainte de 1643 (7151) martie 30> Zapis de mărturie de la Dumitraşcu, ginerele lui Ionaşcu Dobrinschi, . După Catalog, II, p. 342, nr. 1703 (rez. după rez. unui izvod de doc. de la Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Agathon, 11/46, nr. 9). Astăzi, sub această cotă se găseşte un izvod de doc. al acestei moşii, care, însă, nu cuprinde acest rez. Datat în funcţie de doc. din 1643 (7151) martie 30. 62 1643 (7151) martie 30, Iaşi Cu mila lui D(u)mnezeu, noi, Io Vasilie v(oie)v(o)d, domn pământului Moldaviei. Facem ştire cu acest hrisov al nostru tuturor care pre dânsul să va uita, sau cetindu-se vor auzi. Iată au venit înnaintea noastră şi înnaintea tuturor boierilor noştri ai Moldaviei, mari şi mici, sluga noastră Ioan Ciolban1, nepot răpăosatului Ghenghea, ce-au fost log(o)f(ă)t mare, de a lui bunăvoie, de nimea silit, nici asuprit, şi au vândut a sa dreaptă ocină şi moşie ce au fost cumpărat-o moşul său, Ghenghea log(o)f(ăt), din vremea de demult, dintr-ale sale drepte drese ce au avut de cumpărătură moşul său, Ghenghea log(o)f(ă)t, de la alţi domni de mai înnainte, din tot satul Lucoviţa, a triia parte, partea din mijloc, şi tij trei jirebii dintr-acestaş(i) sat, Lucoviţa, din partea din gios, ce este în ţin(u)t Cemăuţului, pe unde au ales şi au stâlpit Ghenghea log(o)f(ă)t în zilele lui Radul v(oie)v(o)d, ce i-au fost de-al doilea cumpărătură de la Gorcea Volcinschi, şi de la Ionaşco Dobrinchi uricar, şi de la Dumitraşco, tij ginere lui Dobrinchi bătrânul, şi de la Vasilie Răspopă, şi de la Gorcea din Holboca şi tij de la Mihai vornicelul, ce au fost cumpărat partea lui Dorohan de ocină de la fii(i) lui Dorohan, anume: Andreica şi frate-său, Vasilie, şi sora lor, Magda. Şi tij, au cumpărat Ghenghea log(o)f(ă)t şi de la Ionaşco sin Gaftei. Şi, aşijderea, şi în alte patru jirebii dintr-acestaş(i) sat Lucoviţa, din partea din gios, deosăbit de cele însămnate părţi de mai sus scrise. Aceste patru jirebii le-au fost cumpărat Ghenghea log(o)f(ă)t de la nişte oameni, anume: Mard2 şi Tofan şi 68 www.dacoromanica.ro soţia sa, Stanca, fiica lui Văscan Cornescul. Aceste de mai sus scrise părţ(i) din vatra satului, şi din câmpu, şi din apă, şi din pădure şi din tot venitul, le-au vândut slugii noastre, lui Isac Mironescul căp(i)t(an) din Senehău, drept una sută cincizeci 3 ungureşti, bani buni. Şi aşa, sluga noastră, Isac Mironescul, s-au sculat şi au plătit toţi deplin aceşti de mai sus scriş(i), 150 bani ungureşti buni, în mâinile mai sus numitului Ioan Ciolpan, nepot Ghenghei log(o)f(ă)t. Iar după aceasta, un om ce iaste mai sus scris, din mai sus numiţii vânzători, anume Gorcea Volcinschi, ginerele bătrânului Dobrinchi, s-au sculat şi au pornit jalobă asupra lui Isac Mironescul şi l-au tras pe dânsul de multe ori de faţă, înnaintea domniei mele, şi au arătat şi uric de la Ieremiia Movila v(oie)v(o)d, pentru nişte părţi de ocină dintr-aceasta de mai sus scrisă a triia parte, cea din mijloc, din satul Lucoviţa, cât să va alege partea Olenii de moşie şi 3 alege partea lui Dorohan de cumpărătură, şi aşa zic<â>3nd ...3 3 le-au cumpărat socrul său, Dobrinchii bătrânul, aceste părţi de oci3 şi de la feciorul ei, Draghici, nepotul Salomii, surorii ...3 şi de la Dorohan şi că n-au vândut ele aceste părţi ...3 log(o)f(ă)t, ci Isac îi face lui asuprire. Iar sl3 Mironescul, aşa au răspuns precum că el au cumpărat 3 şi partea lui Dorohan, înpreună cu alte părţi, câte mai sus scriem, de la Ion Ciolpan, nepotul lui Ghenghea log(o)f(ă)t. întru care, domniia mea n-am vrut să-i giudecăm pre dânşii, pentru că lui Gorcea Volcinschi nu i să cuvine a jălui asupra lui Isac, ci aşa i-am poruncit lui, ca să-ş(i) caute cu Ioan Ciolpan. Şi la aceasta s-au întâmplat Zdediul4 vor(ni)c(ul) domniei mele şi răp(o)s(atul) Lupul Prăjescul marele med(elni)c(er), ginerele Ghenghei log(o)f(ă)t. Şi au venit de faţă şi Ioan Ciolpan şi, aseminea, de faţă s-au tras cu Gorcea Volcinschi şi au arătat zapis de la însuş(i) Gorcea Volcinschi şi de la Ionaşco Dobrinchi uricar şi ispisoc de la Ieremiia v(oie)v(o)d, ce au avut bătrânul Dobrinchi de cumpărătură şi au dat ei însuş(i) acest zapis în mâinile lui Ghenghea log(o)f(ă)t, când i-au vândut lui. Şi am aflat precum că cu adivărat au vândut ei aceste de mai sus scrise părţ(i), înpreună cu a lor celelante a lor părţi într-acest sat, Lucoviţa, răpăosatului Ghenghea log(o)fat, şi partea Olenii, de moşie, şi partea lui Dorohan, de cumpărătură. Iar Gorcea Volcinschi, el iarăşi au arătat acest uric de la Ieremiia v(oie)v(o)d şi am cercetat şi am aflat într-acest uric totuş(i) aceste părţi, care sânt scrise într-acest ispisoc, ce au arătat Prăjescul şi Ion Ciolpan; aceste părţi sînt scrise şi într-acest uric de către Gorcea Volcinschi. Şi am cunoscut precum ei au vândut toate aceste părţi, după cum mai sus scriem. Şi au rămas Gorcea Volcinschi din toată legea, iar Prăjescul marele med(elni)c(er) şi Ion Ciolpan şi Isac Mironescul s-au îndreptat şi ş-au pus Isac fierâie 24 zlati5 în vistieria domniei mele, ca, de acum înainte, să aibă a ţine Isac Mironescul deplin câte mai sus scriem, pe unde au ţinut şi Ghenghea log(o)f(ă)t, şi să n-aibă asupra lui a mai trage pentru această pâră, nici odineoară, în veci. Şi după aceasta, au venit înnaintea noastră şi înnaintea boierilor noştri Marco, fostul staroste de Cernăuţi, de a lui bunăvoie, de nimea silit, nici asuprit, şi au vândut a sa dreaptă 3ină şi cumpărătură, ce i-au fost de cumpărătură de la Maxim 6vopis şi de la soţia sa, Irina, fiica lui Semanov, şi de la 3e ei, Tiron, şi de la sora ei, Măricuţa, şi de la toţi 3manov, zece jirebi(i), www.dacoromanica.ro 69 tij din satul Lucoviţa, tot 3 din gios, din vatra satului, şi din câmpu, şi din apă <şi din pădu>3re şi din tot venitul. Aceste tij le-au vândut 3stre, lui Isac Mironescul, drept una sută cincizeci 3tuţi. Şi s-au sculat sluga noastră, Isac Mironesc(ul), şi au plătit deplin toţi mai sus numiţii bani, 150 de taleri bătuţi, în mâinile lui Marco, fostul staroste. Şi dar, noi, dacă am văzut între dânşii tocmala cea de bunăvoie şi plata deplin(ă), aseminea şi de la noi am dat şi am întărit mai sus zisului Isac Mironescul pe aceste de mai sus zisele părţi de ocină din sat(ul) Lucoviţa, din tot satul, a triia parte, cea din mijloc, şi trei jirebii din partea din gios şi tij alte patru jirebii, aşijderea din partea din gios, şi iarăşi(i) zece jirebi(i) tot din partea din gios, cu heleştee, şi cu loc de mori, şi cu livezi şi cu loc de prisăci, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric, cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor, i strănepoţilor, şi prestrănepoţilor şi a tot neamul[ui] lui, care să va alege mai de aproape, nestrămutat nici odineoară, în veci de veci. Iar hotarul acestor de mai sus scrise părţi de ocină din satul Lucoviţa, să fie această a triia parte a satului, partea din mijloc, şi aceste trei jirebi(i), pe unde au ales Ghenghea log(o)f(ă)t, în vremea când au hotărât Onciu Iuraşcovici, în zilele lui Radul v(oie)v(o)d. Iar aceste patru jirebi(i) şi aseminea cele zece jirebi(i), toate din partea din gios, să fie în părţi, pre cum mai sus scriem, iar despre părţile de pin pregiur, după a lor vechile hotară, pe undi din vac au umblat. Iar la aceasta iaste credinţa domniei mele, a mai sus scrisului, noi, Io Vasilie v(oie)v(o)d, şi a preaiubiţilor fii(i) domnii mele, Ştefan v(oie)v(o)d şi Ioan v(oie)v(o)d, şi credinţa boierilor noştri: credinţa d(u)m(i)sale Grigorie Ureche mare vor(ni)c de Ţara de Gios, şi credinţa d(u)m(i)sale Toader Petriceico marele vor(ni)c de Ţara de Sus, şi credinţa d(u)m(i)sale Gavril hatman şi pârcălab Sucevei, şi credinţa d(u)m(i)sale Balan pârcălabul de Hotin, şi credinţa d(u)m(i)sale Savin pârcălab de Neamţu, şi credinţa d(u)m(i)sale ...7 pârcălabul de Roman, şi credinţa d(u)m(i)sale Apostol post(elnic), şi credinţa d(u)m(i)sale ...7 spătar, şi credinţa d(u)m(i)sale Gheorghie pah(a)r(nic), şi credinţa d(u)m(i)sale Iorga vistiernic, şi credinţa d(u)m(i)sale Toma stolnic, şi credinţa d(u)m(i)sale Coste comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici. După viiaţa noastră şi domnie, pre cine D(u)mnezeu îl va alege din copii(i) noştri sau din neamul nostru, sau iarăşi oricine D(u)mnezeu va alege a fi domn în pământul nostru al Moldaviei, să nu-i strice lui a noastră aşăzare, ci mai vârtos să-i dei şi să-i întăriască, pentru că iaste dreaptă cumpărătură pe ai săi drepţi bani. Iar spre mai mare tărie şi întărire tuturor acestor de mai sus scrise, am poroncit credinciosului nostru şi cinstit boieriu, dumisale Todiraşco Ianovici marelui log(o)f(ă)t, a scrie şi pecetea noastră a o spunzura8 cătră acest adivărat hrisov al nostru. în scaunul oraşului nostru, Eşii, în anul de la Zidirea Lumii 7151, iar de la întruparea lui H(risto)s 1643, mart(ie), în 30 zile. Au scris Grigorie Şaidir. Noi Vasilie v(oie)v(o)d9. De pe orighinalul sârbesc s-au tălmăcit pe moldovenie de mine, Hrisanth ierom(ona)h, în m(ănăstirea) Golie. 1833 iul(ie) 4. 70 www.dacoromanica.ro Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost. Bibi. Acad.), CDXL1/49. Traducere, lnst. de Ist. „A. D. Xenopol”- laşi, Fotografii, XXV11/62 (foto. după trad.). EDIŢII: lorga, St. şi doc., V, p. 399 (rez. al editorului, după o trad. făcută de Comisia de delimitare, care se păstra în arhiva Tribunalului din Cernăuţi); Balan, Doc. bucovinene, 1, p. 239-241, nr. 135 (trad. editorului, după o copie germană prescurtată, cu greşeli, care se păstra la Arh. Naţionale Cernăuţi, Liber Granicialum, VI, 445—450); ibidem, 111, p. 103 (rez. după lorga). 1 Greşit, în loc de „Ciolpan”. 2 Completat după transcrierea făcută probabil de Constantin Bălan. 3 Rupt. 4 Greşit, în Ioc de: „Dediul”. 5 Urmează, între paranteze, explicaţia traducătorului: „monedă de aur”. 6 Rupt; completat după Balan (vezi EDIŢII). 7 Omis. 8 Aşa în copie. 9 Urmează, într-un cerc, menţiunea traducătorului: „Pecetea gospod să află spunzurată”. 63 1643 (7151) martie 30, Iaşi Suret scos di pi ispisocul mării[i] sale, răpăosatului Vasâlie v(oie)v(o)d. Cu mila lui Dumnăzău, noi, Vasâliie v(oie)v(o)da, domnu Ţării Moldovii. Facim ştire cu aceasta carte ' noastră tuturor ci vor căuta spre dânsa sau citindu o vor auzi2 că iată acista adivărat al nostru boiar cridincios, Ghiorghiie Moţoc, ce-au fost vornic glotnii, şi cu giupâneasă lui, fiul lui Toadir Moţoc, nipot lui Ioan Moţoc, l-am miluit pre dânsul cu osăbită a noastră milă, datu-i-am şi i-am întărit de la noi întru al nostru pământu al Moldov(ii) pe a lor drepte ocini şi cumpărături, după ispisoc de răscumpărătură ce-au avut el însuş(i) di la domniia me, giumătat(e) di sat Iacobinii, ci este pi Jâjâia, în ţânutul Hârlăului, cu mori ci sântu pe izvorul Jâjâii, şi cu curţi gata şi cu tot vinitul, care ace giumătat(e) de satu Iacobinii i-au fost lui dreaptă răscumpărătură di la nipoată lui di sor(ă), Iliana, giupâneasă lui Ionaşco Cujbă biv vel vornic, fată lui Onciul Moţoc, nipoată lui Ion Moţoc biv vornic, drept doaoă sute cincizăci talir(i) de argintu. Pentru aciia dar, ca să le fie lor cu tot vinitul. Aşijdire dăm şi întărim boieriului domniifi] mele, mai sus scrisului, şi giupânisăi lui pre a lor drept(e) ocini şi răscumpărătur(i) de pi acel zapis ce-au avut ei de la însumi domniia me, den a trie part(e) de sat Broştinii, giumătate, pe Jâjâiia, în ţânutul laşului, partea ce den mijloc, unde au fost Târgul Broştiii, cu loc de moară pi apă Jâjâii şi cu tot vinitul. Aşijdiri, şi alta parte, dintr-acilaş(i) sat Broştinii, di pi acil ispisoc, a cinci parte, cât să va alege, în parte ce din gios, iarăş(i) cu vadul de moară în Jâjâiia, ci ş-au cumpărat el, tij di la Iliana, giupâniasă lui Cujbă biv vornic, drept una sută taliri de argintu. Iar giupânisăi Ilinii i-au fost ei drepte cumpărături di la Vasâlie Broască şi di la fraţii lui, Nacul, şi Bilaş şi Antimie, fiii Maricăi, şi di la Nastasâia şi de la sora ei, Tudosiia, fiicili a popii Ştefan Broască, şi di la Chirina, fiica a popi(i) lui Hilip, toţ(i) nipoţ(i) şi strănipoţ(i) al2 popii lui Broască. www.dacoromanica.ro 71 Drept aciia, toat(e) acest(e) di mai sus scrisă ca să li fie lor cu tot vinitul, lui, şi copiilor lui, şi nipoţâlor, şi strănipoţâlor lui şi a tot neamul lui, cât să va alige mai de aproapi, niclăntit nici odănăoară, în veci. Iar hotarul ciştii giumătăţi di sat, Iacobinii, cu mori în Jâjâia, şi iarăş(i) din a trie part(e) din sat Broştinii, giumătat(e) parte, ce di mijloc, unde au fost Târgul Broştii, şi iarăş(i) a cinci parte dintr-acist sat, Broştinii, din part3 din gios, cu locuri de mori în Jâjâia, ca să li fie lor din tot hotarul, giumătat(e) di sat Iacobinii, şi din a trie parte di sat Broştinii, giumătat(e), şi a cinci parti, part(e) din gios, într-acistaş(i) sat, cu mori pi Jâjâia, iar dispri alt(e) părţi, după hotarul cel vechiu, pi undi umbla din veci. Şi spri aceasta este cridinţă însumi a domnii meii mai sus scris(e), noi, Vasâlie v(oie)v(o)d şi cridinţă priiubiţâlor din inimă fii(i) domnii mili, Ştefana[vina]4 v(oie)v(o)d şi Ioan v(oie)v(o)d, şi cridinţă boierilor noştri: cridinţă giup(ânului) Urechi vel vor(nic) di Ţara di Gios, şi cridinţă giup(ânului) Toadir Petriceico vel vor(nic) di ţara di Sus, şi cridinţă giup(pânului) Gavriil hatman şi pârcălab Suceavschii, şi cridinţă giup(ânilor) Bălan şi Apostol pârcălabi di Hotin, şi cridinţă giup(ânului) Savin Prăjăscul părcalab Nimiţschii, şi cridinţă giup(ânului) ...' pârcălab di Roman, şi cridinţă giup(ânului) ...‘ spat(ar), şi cridinţă giup(ânului) Ghiorghii pah(arnic), şi cridinţă giup(ânului) Iorga vist(iernic), şi cridinţă giup(ânului) Toma stol(nic), şi cridinţă giup(ânului) Coste comis şi cridinţă tuturor boierilor noştri, a mari şi mici. Iar după viaţă şi domnie noastră, cîni va fi domnu pământului Moldovii, din fiii noştri sau din niamul nostru, ori iarăşi(i) pi cini îl va alege Dumnăzău a fi domnu pământului nostru, a Moldovii, acela să nu li clătiască danie noastră şi întăritură, ci să li să de şi să li să întăriască. Iar spri mai mari întăriri cridinţii di toat(e) ci s-au scris mai sus, am dat voie credinciosului şi cinstitului boieriului nostru, dum(nealui) Todiraşco vel logof(ă)t, ca să scrie şi a noastră picite să spânzuri cătră aceasta adivărată cart(e) noastră. Scrisu-s-au de Dumitraşco Vlăgea, o\’ Mc, b(i) *3pHâ <7151/1643>, luna lui mart(ie) 30. Acist suretu după ispisocu mării[i] sale, răpăosatului Vasâli v(oie)voda, s-au tălmăcit din cuvânt în cuvânt di noi, cari mai gios ne-am iscălit. & ’IhphiSuCh), *<^8 $eB(p8dpie) Tî5. IJlE^dN 3«Td BHE B(e)rt WdT(pdp) <111. p.>. Andreiu Daşchevici pitar <111. p.>. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), X1V/71. Traducere din 1765. Arh. Naţionale Iaşi. Documente, DCLIV/21 (rez. dezvoltat): idem. Anaforale, nr. 23, f. lOOr. (rez.); idem. Litere, Condici K. nr. 386, f. 146 v. (menţ în copia unei anaforale din 1825 decembrie 27). Inst. de ist. „A. D. Xenopol"’- Iaşi. Fotografii, XXVII 63 (foto. dupătrad.). 1 2 3 4 5 1 Omis. 2 Greşit, In loc de „ai”. 3 Rupt. 4 Greşit, probabil în loc de: „Ştcfaniţa”. 5 La Cernăuţi, anul 1765 februarie 15. 72 www.dacoromanica.ro 64 1643 (7151) martie 30 Suret de la Vasilie v(oie)vod ...'. Facem înştiinţare pentru adevăratele slugele noastre, Vasilie Corlat biv cămăraş şi cu fraţii lui, ficiori Irinii, şi iarăş(i) nepoţ(ii) de fraţi ai lor, ficiorii Anii, sora Irinii, toţ(i) nepoţ(ii) Gagii, strănepoţ(ii) lui Pătru şi lui Vlaicu, că i-am miluit pre dânşii osăbit de a noastră milă şi am dat şi am întărit lor de la noi întru al nostru pământ al Moldovii pre a lor drepte ocini şi moşii, dintru a lor drepte dresuri, ce au ei de la Pătru v(oie)vod, şi de la Radu v(oie)vod, şi de la Miron Barnovschi v(oie)vod şi de la domnie me, satul Tămăşănii, de părăul Jăgăliia, în ţin(u)t(u)l Fălciiului, care acel sat au fost driaptă cumpărătură moşilor l2, lui Pătru şi lui Vlaicu, de la Toader pah(a)r(nic), fratele lui Stan, şi de la Negrilă pah(a)r(nic), din dresul Gorbăneştilor, drept 65 zloţi tătărăşti. Şi iarăş(i), satul Fântânelile, unde au fost casa lor, dintru acela ţân(u)t şi dintru acela dres, şi satul Hureştii la Deal, şi iarăş(i) Hurdeştii şi o sălişte, pe din gios'de Găgeşti, şi altă sălişte la sfârşitul piscului, care să chiamă Busteştii, cu loc de heleştei şi de mori, ca să fie lor, cu tot venitul. Şi iarăş(i), dăm şi întărim slugilor noastre, lui Vasilie Corlat biv cămăraş şi fraţilor lui şi altor rudenii a lor, ficiorii ...3, nepoţ(ii) Niacşăi, strănepoţ(i) lui Stan Răpide, pre a lor drepţi ocini şi moşii, dintru a lor drepţi dresuri, ce au avut moşul lor de la bătrânul Alexandru v(oie)vod şi de la domnie me, satul Corlăteştii, pe Horăiata, în ţân(utul) Tutovii, şi satul Drujăştii, care acum să chiamă Streşâneştii, întru acelaşi ţân(ut), şi iarăş(i) nişte pământuri de rădiu, care pământuri li-au fost stăpânit Vlădeştii cu împresurare, iar după aceia sluga noastră, Vasilie Corlat, li-au scos de la dânşii, în zilile lui Moisăi Moghila v(oie)vod, precum au arătat şi carte de la domnie sa. Şi iarăş(i), dăm şi întărim slugilor noastre de mai sus zisă, lui Corlat şi rudeniilor lui, pe altă bucată de loc din hotarul satului Corlăteştii şi din ispisoc de pâră şi de ferâie, ce au avut ei de la Moisă Moghila v(oie)vod, care ace bucată de loc au fost ţinut-o Costachi şi rudeniile lui, Stoica, nepotu Itului şi lui Ioan Fiultei şi a Martei, fără nici o triabă, ca să fie lor cu tot venitul, pe unde au hotărât acel loc slugile noastre Moviţa4 pârcălab, iar după aceia au hotărât lor Mânjă5 uricariu, cu mulţi oameni buni, şi au scos stâlpii, precum au arătat înnaintea nostră şi scrisoarea lui Alexandru Iliiaş v(oie)vod şi de la domnie me, scriind în sămne. Şi iarăş(i), dăm şi întărim lui Vasilie Corlat 3 de cătră alţii, ce numai însuş(i) lui, pe nişte vii ce sînt la hotarul satului Tămăşănii, în ţân(u)tu(ul) Fălciiului, care aceli vii li-au dat şi li-au dăruit lui moaşa lui, Iliana. fata lui Onică, pentru sufletul ei şi a părinţilor ei şi a fraţilor lor, a lui Petreman şi a Vasâlcăi. Pentru aceia, ca să fie slugilor noastre cu tot venitul. Şi iarăş(i), dăm şi întărim slugil(o)r noastre de mai sus scrişi, lui Corlat şi cumnatului său, lui Dănilă, ficiorii Ilenii, nepoţii lui Ioan Zâne, strănepoţi lui Fetion, pre a lor driaptă ocină şi moşie, din uric ce au avut moşul lor, Fetion, de la Pătru v(oie)vod şi de la domnie mea, a trie parte din satul Gângureştii, ce-i pe Prut, în ţân(u)t(ul) laşului, care iaste între Şocani şi între Mânzăşti. www.dacoromanica.ro 73 Pentru aceia, toate aceli de mai sus zisă sate şi părţi de ocină şi vii ca să fie lor cu tot venitul, lor, şi ficiorilor lor, nepoţilor, strănepoţilor şi a tot niamul, ci să va alege mai aproape, neruşuit nici odinioară, în veci. Iar hotarul acelor de mai sus scrisă sate şi părţi de ocină să fie despre toate părţi(le) după hotarul cel vechiu, pe unde au umblat din vechiu. Şi spre aceasta iaste credinţa domniei mele de mai sus zis, Vasilie v(oie)vod, şi credinţa a preiubiţi fii(i) domniei mele, Ştefan şi Ioan voievod, şi credinţa tuturor boiarilor noştri, mari şi mici. Bea Aor(o)4>0)T npoM(H). S-au tălmăcit de pe uricul cel sârbesc, asămine, de Gheorghie Evloghie ot divan, 1766 iuli(e) 18. De mini s-au posleduit ...6. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), MCDXXV/55. Copie după trad. Ibidem, MCDXXV/43 (copie din prima jumătate a sec. al XlX-lea, după trad., având la sfârşit menţiunea: „Pecete în boţu di ceară”); MCDXXV/48 (rez.); MCDXXV/46 (rez.). Arh. Naţionale laşi, Documente, CDXXII/37, nr. 5 (rez. dezvoltat, din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea); idem, Anaforale, nr. 2, f. 145 (rez. într-o anafora din 1835). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/64 (foto. după cele două copii). 1 Aşa în copie. 2 Neclar în copie. 3 Omis. 4 Probabil greşit, în loc de „Moviliţa”. 5 Cuvânt scris peste alt cuvânt. 6 Iscălitură neclară. 65 1643 (7151) martie 31, Iaşi 'ha©cthi© E(©*)2Ti©, mu, Hw Bachaîe b©eb©aa, r(e)cn(e)/ţ(d)pb 3eA!AH fll«AAAECK«H. 3hAA1EHHT© MHNHAt c(t) CHA1 AHCTOAI H(a)uJHA1 BtCHAI KT© HA NEAI BtSpHT HAH Ht8hH Er© ScAHUJHT. 0*(e) T©T HCTHHHH N(a)lUb BtpHÎH BOAApHH, luiHAUJK© P8c8a BhlB AKOpHHK, ntpKtAAE 0pXEKCK«At8, CA8mHA npt*AE HHHHAt CBtT© n«HHBUJHAI r(©)cn(©)/ţ(A)pH npAKUE HAC EhlBUJHX, Ct npAB©l© H BtpN©» Ca8)KE8, A ANEc(b) r(©)cn(©)/tCTB(©Ba) AIH CASîKtllJE. T/ftAI H Albi, BHAALţIE Er© npAB«IO H BtpHdl© Ca8*e8 A© HAC, )KAA«BAAH EC[T]AIH EAl8 ©C©EH©I© h(a)uJEI© A|(h)a(«)cTÎI0 H AAAH H n©Al(H)A«EAAH EC[t]a1H EAl8 ©T NAC 8 h(a)|1JEH 3eAIAH A1«AAABCK«H EAN© CEA©, HA HAlt T©xathh8a, Ct BEC X0TliP H Ct BEC npHXOA, HT© 8 b(©)a©CT OpXEI©CK«Al8, HA ptU,A HHCTp©Bt, HT© T© CEA© EhlA npAE N(a)wb r(©)cn(©)A(a)pCKH ©T CTAp© AABHHX H AAA HAAI BHLUE I1HCAH luiHAUJK© AB©pHHK UJECT(b) KONH AOEpHX, HT© THX K©HH r(©)cn(©)ACTB(©) AIH AAAOX^AI HX Bt n«TptE8 seaickoh. 74 www.dacoromanica.ro Toro pdAH, TOE npAA pEMEHHOE CEdO, ToXdTHH$d, Hd ptUA HHCTpOEA, 8 B(o)dOCT OpjfEIOCKOAlS, Ai ECT npAA pEMEHHOAl8 H(d)lllEM8 BOdApHHS, IwHdWKO P8c8d BUB ABOpHHK, npdEdd OTHHHd, H AddHÎE, H MHdOBdHÎE, H 8pHK H nOTEp'h)KAEHÎE, Ch BbCtM AOX°AOAI, EAl8, H AtTHM EM8, H WHdHdTOM, H nptOHdMdTOAl H nptlJJOplOM H BtCEAlS pOA8 ErO, KT© CA HSBEpET BdHKHtHWÎH, HEnopSuiEHHO HM HHKOdHKE, Hd EtKH EtHHÎH. H X0TdP TOAl8 npAA pEMEHHOAl8 CEdO, TojfdTHNSd, Hd ptltd HHCTpOEt, 6 E(o)dOCT OpXEI0CK0Al8, Ai ECT OT BICMX CTOpOHH no CEOHMH CTipirtlH X0TdPH> no K^Ai H3 EtKd OMHBddH. il Hd TO ECT Btpd H(d)uiE r(o)cn(o)ACTBd BHUIE nHCdHHdTO, MU, Hw EdCHdÎE BOEEOAd, H nptB'b3d8BdEHHHX H Cp(t)AEMHHX c(u)h(o)eB r(o)cn(o)A(cT)E(d) MH, CTEţdH BOEEOAd H îwdH BOEEOAd, H Btpd BOdAp H(d)uiHX: Btpd ndHd TdHropÎE &pAKE EEdHKdTO AEOpHHKd ^OdHtH 3EMdH, H Btpd ndHd TodAEp IlETpHMtHKO EEdHKdrO ABOpHHKd TopHtH 3EMdH, H Btpd ndHd EtddH H dnOCTOd ntpKtddBOEE XoTHHCKH, H Btpd ndHd CdBHH IIp'bMECKSd ntpKtddB HemEUCKH, H Btpd ndHd ntpKTiddB PoMdHCKH, H Btpd ndHd r dBpHd XETMdH H ntpKtddB CSMdBCKH, H Btpd ndHd flnOCTOd nOCTEdHHKd, H Btpd ndHd lOprdKH cnvrdpA, h Btpd ndHd HopriE MdiiiHHKd, h Btpd ndHd H)prd BHCTtpHHKd, H Btpd ndHd ToMd CTOdHHKd, H Btpd ndHd KoCTE KOMHCd H Btpd E'hCHX BOdAp H(d)lllHX, BEdHKHX H AlddHX. il no H(d)uiHM KHBOTA H r(o)cn(o)ACTBOEdÎE, KTO E(or)b HSBEpET OT AAt(h) H(d)uiHX HdH WT H(d)lUErO pOA8 HdH ndK b8a(b) Koro E(or)h HSBEpET r(o)cn(o)A(d)pH BUTH 8 u(d)ll]EH 3ErtldH, ModAdECKOH, Ad NE nopSlUHT N(d)lU£ AddHlE H M(n)d(o)BdHÎE, h* dBH Em8 Aid H 8KpAnHd H nOHOBHd, no MTO ECT EAl8 H OT HdC npdBdd AddHÎE H Al(H)d(o)EdHÎE, pdAH Ero npdBdd H BtpHdd CdSjKBd MTO HdM Cd8)KHd H 3EAMH H(d)lUEH. il HdH fiSdlUE KpAnOCT(b) H nOTBpiXCAENÎE THM EliCHM BHUIE nHCdHHHM, BEdAdH EC[T]AIH H(d)uJEA»8 BtpHOAttt H nOMTEHHOAl8 BOdtpHNS, ndH8 ToAEpdUJKO I(1hOBHm8 BEdHKOAl8 dOrO$ET8, nHCdTH H H(d)uiE nEMdT npHEtCHTH Kl cem8 HCTHHHOAlS AHCT& H(d)uJEA»8. Et HdCTOdHÎH HdUl rpdA, ItluiCKH, b(1i) dETO OT C'hSAdHÎE fllupd jtS^Hd, d ot EEnd(E)i{iEHTE r(ocnoA)d E(or)i h Cn(d)cd N(d)uiEro Î(7c8)c(d) X(pHCTOc)d ^djfMr, Al(t)c(A)u,d MdpTd, <\d A(b)Ht. IlHCdd UldHAHp. ' Din mila Iui Dumnezeu, noi, Vasilie voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se. Iată acest adevărat boier credincios al nostru, Ionaşco Rusul fost vornic, pârcălab de Orhei, a slujit altor sfantrăposaţi domni care au fost înaintea noastră cu dreaptă şi credincioasă slujbă, iar acum îi slujeşte www.dacoromanica.ro 75 domniei mele. De aceea şi noi, văzând slujba lui dreaptă şi credincioasă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am dat şi l-am miluit cu un sat, anume Tohatinul, cu tot hotarul şi cu tot venitul, care este în ţinutul Orhei, pe râul Nistru, care acel sat a fost al nostru drept domnesc din vremurile vechi şi ne-a dat mai sus scrisul lonaşco vornic şase cai buni, pe care cai domnia mea i-am dat în treaba ţării. Pentru aceea, acest mai înainte zis sat, Tohatinul, pe râul Nistru, în ţinutul Orhei, să-i fie boierului nostru mai înainte zis, lonaşco Rusul fost vornic, dreaptă ocină şi danie, şi miluire, şi uric, şi întărire, cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor şi a întregului neam al său, care se va alege cel mai apropiat, neclintit lor niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat mai înainte zis, Tohatinul, pe râul Nistru, în ţinutul Orhei, să fie din toate părţile după vechile sale hotare, pe unde a umblat din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrise, noi, Io Vasilie voievod, şi a preaiubiţilor şi de la inimă fii ai domniei mele, Ştefan voievod şi Ioan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Grigore Ureche mare vornic al Ţării de Jos, şi credinţa panului Toader Petriceico mare vornic al Ţării de Jos, şi credinţa panilor Bălan şi Apostol, pârcălabi de Hotin, şi credinţa panului Savin Prăjescul pârcălab de Neamţ, şi credinţa panului ...' pârcălab de Roman, şi credinţa panului Gavril hatman şi pârcălab de Suceava, şi credinţa panului Apostol postelnic, şi credinţa panului lorgachi spătar şi credinţa panului Ghiorghie ceaşnic, şi credinţa panului lorga vistiernic, şi credinţa panului Toma stolnic, şi credinţa panului Coste comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici. Iar după viaţa şi domnia noastră, pe cine Dumnezeu îl va alege, dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine îl va alege să fie domn în ţara noastră, Moldova, să nu strice dania şi miluirea noastră, ci să i-o dea şi să i-o întărească şi să i-o înnoiască pentru că-i este de la noi dreaptă danie şi miluire, pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă, ce ne-a slujit nouă şi ţării noastre. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor acestora mai sus scrise, i-am poruncit boierului nostru credincios şi cinstit, pan Toderaşco lanovici mare logofăt, să scrie şi să atârne pecetea noastră la această adevărată carte a nostră. în oraşul nostru de scaun, Iaşi, în anul de la Facerea Lumii 7151, iar de la întruparea Domnului Dumnezeu şi Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, 1643, luna martie, 31 zile. A scris Şaidir. După Sava, Doc. Lăpuşna, p. 58-61. Text slav după orig., pergament (57,5 x 37 cm), sigiliu domnesc mare de ceară, atârnat, şi trad. editorului. Originalul se afla în colecţia lui Anatolie Iaroşevici, din comuna Vadul lui Vodă. din fostul judeţ Lăpuşna. Arh. Naţionale Bucureşti, Ms., nr. 629 (Condica Asachi), f. 322 (copie din sec. al XVlII-lea). EDIŢII: Catalog, 11, p. 334, nr. 1657 (rez. după copia de la Arh. Naţionale Bucureşti). 1 2 1 Omis. 2 Parantezele nostre. 76 www.dacoromanica.ro 66 1643 (7151) aprilie 2 f Adecă eu, Iftimie, şi fraţii miei, Hilohie şi Sava, i sora noastră, Todosiia, feciori lui Ion Bueban şi a Dochiei, nepoţ(i) Savei cel bătrân, din sat din Ionăşeşt(i), dăm ştire cu cest zapis al nostru cum noi, de nime siliţ(i), nici înpresuraţ(i), ce de bunăvoia noastră, am vândut a noastră direpte1 ocină şi moşie, şesesprădzece paşi în frunte, din hotarul Dinganilor până într-apa Siretiului, cu ţarină, cu silişte de sat, cu pădure, cu tot venitul. Vândut-am dumisal(e), lui Dumitraşco sulgeriul, direptu şepte galbeni, bani buni, ca să-i hie dumisal(e) cumpărătur(ă), cu tot venitul. Şi în tocmal2 noastră au fost Sava căm(ă)raş, şi popa Toader, şi Balica din Nicoreşt(i), şi Ionaşco, şi Foca, şi Blojul, şi Dumitru din Ionăşeşt(i), şi Vas(i)lie, şi Arimiia, şi Solac şi Nohit de acolea, şi Ionaşco, şi Lazor, şi Meleşean, şi Mihăil(ă), şi Serghie, şi Isăil(ă) din Buciumi, şi Târdziul de Săsăşti şi alţi mulţi oameni buni şi bătrâni, şi tineri, de pren pregiur megiiaş(i). Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus peceţile şi noi şi aceşti oameni buni ce scrie mai sus, să să ştie. *3{>Hd <7151/1643> dn(pHrtîf) t <2>. fl3, Casa KtmC^pdiiJ nHCdjpuo 3. Eu, popa Toader, încă : fust înlr-aci tocm(ală) 3. Ionaşco hânsar 3; ...4 3; Foca5; Vas(i)lie5; Blojs; Balica5; Eremiia5; ...6. : f Buciumi, ce nu s-au făcut zapise domneşti <şi>: f Iftimie. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad), CXVI/128. Orig., hârtie (31,3 x 21,8 cm), filigran, patru pcceţi inelare rotunde: a lui Sa\a cămăraş, având în câmp o pasăre stilizată, a lui Ionaşco hânsar cu o cruce în câmp şi două neclare, şi şapte amprente digitale. Inst. de Ist. „A. D. Xenopof’ - laşi, Fotografii, XXVII/66 (foto. după orig.). 1 Aşa în original. ' Omis. 3 Sigiliu inelar. 4 Neclar. 5 Amprentă digitală. 6 Neclar; amprentă digitală. 67 1643 (7151) aprilie 3 O cart(e) tij ' Vas(i)li vod(ă). 7151 <1643> ap(rilie) 3. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Agathon, 11/46, nr. 3. Menţ. într-un izvod de scrisori a două jirebii din satul Locoviţa, din 1768 (7276) aprilie 29. Vezi şi doc. din 1643 martie 30. www.dacoromanica.ro 77 EDIŢII: Catalog, II, p. 335, nr. 1662 (menţ.). 1 Omis. 68 1643 (7151) aprilie 5, t Adecă eu, Drojea, f'ateli lui Nan, din satu din Stoil[l]eşti, scriiu şi mărtorisăscu cu cestu zapis al miu, la moartea mea, de o moşie a me, ce am datu Savei de Căşoteni, dacă am sărăcitu şi am înbătrânitu, să ne ţie [şi să ne ţie] şi să ne grijasca1 2. El nu s-au ţinutu de ce au grăetu ce ne-au lăsatu în nevoi şi în mult amar de am păţitu, şi pe fiică-mea3 o au omorâtu păgânie. Deci acmo, eu am facutu această scrisoari şi mărturie cum să n-a[a]ibă Saava nici o treab(ă) cu acel loc, ce am dzis că-i voiu da; nedatu să hie de meni, căci el s-au scăpatu de ce-au grăetu. Deci de va Scuate Saava von2 zapis, să nu să ţie în samă. Eu, astă luni, în lonea Pa[ş]ştilor, înnaentea po'rului 'tu'i Leoştilor, denaen4 lui Ipatie, ...'oi, şi loi Gligorie ot tam, şi loi Andreiu ot tam, şi Toader ot Crăsnăşeni, şi Nica ot Micleşti5, şi Isaiu ot Leoş'i, Andronic ot tam, şi popa şi tuturur pupurenilor mărturisăscu de ce-i mai sus scrie. Şi acmu eu muru la mâna Moisăi, nepotu-miu. Deci eu i dau acea ocin(ă) Moisei şi feciorilor Moisăi, să fie de la meni a l[l]or ocin(ă) şi dătătur(ă). Şi feciorii mie' nici o treab(ă) ca s(ă) n-aibă, n'i aţi nepoţi, ce să [s(e)] hii numai cu4 scrie, căci el să mă îngrope, să s(e) ştie. Deci nime să nu pută să-i mai strece aceasta scrisoare. J5 c(A)u,i in(pHAÎE) T <5> a(Oh(h), b(tO <»(t)T(V) <7151/1643>. fl3, ntTpiuiKO, am scris. : No. 1. 7151 <1643>. Scrisoare de la Dronea, fratele lui Nan, din sat, din Stoileşti, făcută la moartea lui, de o moşie a lui ce au dat Savii de Căsăteni că după ce au sărăcit şi au înbătrânit nu s-au ţinut precum au grăit, ce l-au lăsat în nevoi şi în mult amar; pentru acee să nu aibă Sava nici o treabă cu acel loc, : Dăruit de părintele I. Antonovici, profesor din Bârlad, şed(inţa) 419 decem(brie) 1908. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad), CXV/1. Orig., hârtie (31,5 x 21,5 cm), rupt la îndoituri şi pătat, lipsă două treimi din fila a doua, patru sigilii inelare rotunde, aplicate în aceeaşi cerneală; unul are în câmp un scut heraldic, celelalte cu decor neclar. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol”-Iaşi, Fotografii, XXVII/68 (xerocopie după orig.). 1 Rupt. 2 Aşa în orig. 3 Slova t, transformată dintr-un s. 4 Omis. 5 După slova k ar putea fi şi slova # (Micoleşti). 78 www.dacoromanica.ro 69 1643 (7151) aprilie 6, Iaşi f Hw KăCHAÎE K0EK0A4, E(o)wîlO m(h)a(o)ctÎIO, r(o)cn(o)AC^)p'b AIuma-ikckoh. Scriem domniia mea, la sluga noastră, Dabijea biv pârcălab. Dămu-ţi ştire că s-au jăluit înnaintea d(o)mniei mele rugătorii noştri, egumenul şi călugării de la sfânta mănăstire de la Tazlău, dzicându înnaintea domniei mele, că sîntu acolo, la acel ţinut, câteva ocine a sfentei mănăstiri nealese despre alţi răzeşi, anume: la Călimăneşti şi la Mihăileşti şi la alte sate; tot să hrănescu alţii pre ocina sfentei mănăstiri şi lor nu vor să le alea'ă ocina, pre unde li s(e) vine. Derept aceia, deaca ver(i) vedea cartea d(o)mniei mele, iar tu să mergi la Călimăneşti şi la Mih(ă)ileşti şi la alte sate, pre unde vor hi moşiile sfentei mănăstiri, şi pre la mori, să strângi oameni buni de pre înpregiur megiiaş(i) şi să alegi toate ocinile a sfentei mănăstiri de pre în toate satele, pre unde vor hi avându la ţel1 2 ţinut a Putnei, cum le vor spune şi zapisăle, cum va hi mai cu dereptul, nemărui să nu faţăreşti. Şi morile aşijdere să le tocmeşti, să n-aibă înnecătură de alte mori, ce să îmbie vadurile cum au îmbiat de altă dată. Iar după ce le veţ(i) socoti şi le veţ(i) alege ocinile sfentei mănăstiri, cu oameni buni, şi de-i va părea cuiva vreo strâmbătate, să hie de faţă, înnaintea d(o)mniei mele. H NdK NE EVAET. V Mc, b(i) an(pHAÎE) S- <6>. t r(o)cn(o)A(ii)Hi> peh(e). f 3dxO)pÎA . : t Amct 3a K'hA(H)M'hHEiţJH h 3a fllHX'hHaEi|iM3 : Călimăneşti i Mihăileşti <şi una din prima jumătate a sec. XIX>: 7151 (1643) apr(ilie) 6. Carte domnului Vasâli v(oie)v(o)d cătră Dabija vel pârcălab, prin care îi poroceşti ca să meargă, după jaloba egumenului de Tazlău, şi să aleagă părţile ce ari măn(ăstirea) în Călimăneşti şi Mihăileşti şi în alte locuri şi pentru înecare morilor ce ari măn(ăstirea). Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Galata, Xl/20. Orig., hârtie difolio (30 x 21,5 cm), filigran, lipsă o treime din fila a doua, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în chinovar, puţin clar. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” — laşi, Ms., nr. 277 (Condica mănăstirii Tazlău), p. 131, nr. 19 (rez. grecesc). lnst. de Ist. „A. D. Xenopol” - laşi, Fotografii, XXV11/69 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 335, nr. 1663 (rez. după orig.). 1 Rupt. 2 Greşit, în loc de „cel”. 31 Carte pentru Călimăneşti şi pentru Mihăileşti. www.dacoromanica.ro 79 70 1643 (7151) aprilie 7, Iaşi t îw BachaTe boekoaCO* E(o)>kîk> Ai(H)rt(V)cTÎio, r(oc)n(o)Adp,h 3EAIrtH AIwiuabckoh. Adec(ă) au avut dzi înnaintea Porţăi domnie mele Ciocârlan ţiganul de la Pobrata cu Fuga de Forăşti pentru neşte cai ce s-au fostu furat Fugăi, apoi el au mersu de au prădat pe C(iocârIa)n. Iar 'poi, Fuga ş-au aflat furii, iar Ciocârlan s-au îndireptat şi au luat de la Fuga un bou pentru bucatele lui; apoi, el de iznoavă ş-au luat dzi înnaintea domniei mele. Deci Ciocârlan au vinit la dzi ş-au aşteptat păr(ă) a cincea dzâ dup(ă) dzi, şi Fuga tot nu au vinit, ce au rămas de dzi şi din toată legea ţărâi, ca să ţâie Ciocârlan boul ce au luat de la Fuga, şi să nu s(e) mai pârască aceasta în veci, peste cartea domniei mele. Jîltlc, b(iO rt(t)T(o) *3PN An(pHilÎE) ■3 <7>. r(oc)n(o)A(H)NTi pem(e). f TpdHAA^Hp * EtpCdH AKOpNHu(n) 8mh(ah}2. Toflea . După N. Iorga, St. şi doc.. IV, p. 25, nr. XXXIV. Orig., ..pecete mare, în chinovar”. ALTE EDIŢII: Idem, Anciens doc., I, p. 269-270 (orig., după St. şi doc.. IV. şi trad. In limba franceză). 1 Omis. 2 în textul editat, cu caractere latine. 71 1643 (7151) aprilie 9 7151 <1643> apri(lie) 9. Uric al răposat(u)lui Vasilie vod(ă), domnul Moldovei, prin care întăreşte stăpânirea Ursului vătaf preste a treia parte din trei părţi din satul Nemeş, din ţinutul Iaşilor, la Prutu, cu câmpu, cu vad de moară şi cu baltă dă1 peşte, ce i-au dăruit mătuşi-sa, Tudora, fiica Ambrohiei, jupâneasa lui Dumitraşco pitaru, şi preste giumătate satu(lui) Ţăcoteni, partea lui Ivan Vartic, şi preste partea Taţii, din giumătate de satu Cicicani, şi preste partea ei din Cotela, cât să va alege din giumătate sat(u)lui de către alţi fraţi, şi din Forosna, şi din Şărbenţi, şi din Bădroseni, partea Taţii, care i-au dăruit soacră-sa, Nastea, fiica lui Ivan Vartic. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice, XXXIII/I63. Rez. dezvoltat într-un perilipsis din 1812 iunie 29 de Chirifă dascăl slovenesc , adeverit de Logofeţia cea mare a Ţării Româneşti în 1812 iunie 22, arătându-sc că sunt după originale aflate la Lucsandra Câmpeneasca ..dvomiceasa”. fiica lui Constantin Cândescu fost mare logofăt. 1 Formă muntenească datorită redactării rezumatului actului în cancelaria Ţării Româneşti. 80 www.dacoromanica.ro 72 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi Eu, Grigorie Pilipovschi, cu soţia mea, Mitrofana, fiica lui Solomon vistiernicul, cu acest zapis al nostru mărturisim că de a noastră bunăvoie, de nimeni siliţi, am vândut a noastră dreaptă ocină, satul nostru Bogdăneşti, ce-i pe Prut, în ţinutul Hotin, cu locuri de mori şi cu moară gata pe Vilie, care-i aparţinea după cumpărătură tatălui nostru, Solomon vistiernicul, întărit de Aron voievod şi de Eremiia voievod, în toate hotarele, cu toate veniturile, lui Iorga vistiernicul, preţ de 400 de lei, care bani Iorga vistiernicul ne-a plătit nouă deplin, înaintea tuturor boierilor mari şi mici ai Divanului domnesc. Iar de acum înainte mai sus pomenitul sat, Bogdăneşti, cu tot venitul, îl dăm spre veşnică moştenire drept a lor stăpânire, iar cumpărătorul să aibă dreptul să ceară cărţi domneşti. Spre adeverire pun iscălitura şi pecetea. Aprilie 10 zile, anul 7151 <1644>. A iscălit Grigorie Pilipovschi'. A scris la Iaşi, Şaidir. După Moldova, IV, p. 69-70, nr. 22. Trad. în limba română, cu slove chirilice, după o copie în limba rusă, făcută de trraducătorul Holeaviţchii. Urmează menţiunea: l(ocul) p(eceţii). 73 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi Adecă noi, Toderaşco mare logofăt, Grigorie Ureche mare vornic al Ţării de Jos, Toader Petriceico mare vornic al Ţării de Sus, Gavril hatman, Gheorghe mare paharnic, Toma mare stolnic, Costea mare comis, Dumitraşco Iarali clucer, Grama mare jitnicer, Alexa mare pitar, Racoviţă Cehan al doilea logofăt, Vasile Banul mare şetrar, Ştefan mare armaş, Gheorghe Ştefan al treilea logofăt, Ionaşco postelnic, Vasile Roşea vornic de gloată şi Costantin Ciogolea vornic, cu aceasta mărturisim că a venit înaintea noastră Grigorie Pilipovschi cu soţia sa, Mitrofana, fiica lui Solomon vistiernicul, de a lor bunăvoie, de nimeni silită, nici asuprită, şi au vândut a lor dreaptă ocină, Bogdăneşti, ce-i în ţinutul Hotin, pe râul Prut, cu locuri de moară şi iazuri, şi cu o moară gata pe râul Vilie, care le aparţinea lor după cumpărătura tatălui lor, Solomon vistiernicul, întărită de Aron voievod şi Eremia voievod, cu tot venitul, fratelui nostru, lui Iorga mare vistiernic, care a plătit deplin, acei 400 de lei, lui Grigorie Pilipovschi şi soţiei lui, Mitrofana, fiica lui Solomon vistiernicul. Drept aceea, văzând noi mărturia de bunăvoie şi plată deplină, am dat acest zapis de mărturie lui Iorga vistiernic pentru stăpânirea ocinei Bogdăneşti, în ţinutul Hotin, cu locuri de moară, şi cu iazuri, şi cu moară gata pe Vilie, şi să-şi facă şi cărţi domneşti. Pentru veşnică întărire ne iscălim. A scris Şaidir, în oraşul Iaşi, aprilie 10, anul 7151 <1643>. Iscăliturile sus-numiţilor boieri. După Moldova. IV, p. 70-72, nr. 23. Trad. în limba română, cu slove chirilice, după o copie în limba rusă. făcută de trraducătorul Holeaviţchii. www.dacoromanica.ro 81 74 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi Noi Vasile voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră Grigorie Pilipovschi şi soţia sa, Mitrofana, fiica lui Solomon vistiernicul, de a lor bunăvoie, de nimeni silită, nici asuprită, şi au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie, ce au ei de la tătăl lor, Solomon vistiernicul, după drepturile de cumpărătură care ne-au fost arătate de la Aron voievod şi de întăritură de la Eremiia Movilă voievod, satul Bogdăneşti, pe Prut, în ţinutul Hotin, cu locuri de iazuri şi de mori, şi cu o moară gata pe apa Viliei. Toate acestea le-au vândut ei credinciosului nostru boier, Iorga mare vistiernic, cu patru sute de lei bătuţi. Pentru aceea, mai sus scrisul nostru boier, Iorga mare vistiernic, a plătit totul deplin, acei 400 de lei, în mâinile lui Grigorie Pilipovschii şi soţiei sale, Mitrofana, fiica lui Solomon vistiernicul. Drept aceea şi noi, văzând între dânşii înţelegerea de bunăvoie şi plata deplină, de asemenea şi de la noi am dat şi am întărit mai sus scrisului boierului nostru credincios, Iorga mare vistiernic, pentru acel sat Bogdăneşti, pe Prut, în ţinutul Hotin, cu locuri de iazuri şi mori, şi cu o moară pe Vilie, să le fie lor dreaptă ocină şi întăritură de ta noi, cu tot venitul, neclintit nici odinioară, în veci. Iar altul să nu se amestece. La Iaşi, aprilie 10 zile, anul 7151 <1643>. însuşi domnul a poruncit'. A iscălit, în moldoveneşte, Toderaşco Şaidir. După Moldova, IV, p. 72-73, nr. 24. Trad. în limba română, cu slove chirilice, după o copie în limba rusă, făcută de traducătorul Holeavitchii. 1 Urmează menţiunea: I(ocul) p(eceţii). 75 1643 (7151) aprilie 10, Iaşi f Hw KdCHrtÎE KOEROAd, E(Y)xîlO A|Ch) an(pmuE) 7 <10>. f C*M r(o)cn(o)A(H)H'h KA3AA. Bea awp(o)$(e)t VuCh). f Bac(h)aÎE . : Putna, : 7151 ap(rilie) 10 <şi una de la începtul sec. al XIX-lea>: Carte domnească de la Vasilie v(oie)vod cătr(e) Dabija pârcălabu. Arh. Naţionale Bucureşti, M-rea Bisericani, XV/35. Orig., hârtie difolio (30,5 x 21 cm), filigran, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în cerneală roşie, slab imprimat. Ibidem, Ms., nr. 548 (Condica m-rii Bisericani), f. 71 r. (rez.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVII/75 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, II, p. 335, nr. 1664 (rez. după orig.). 76 1643 (7151) f Milostive şi luminate doam', să fie măriia dumital(e) sănătos. Dăm ştir(e) noi, robii şi slugile mării tal(e), Dumitru staroste de Putna, şi pârcălabul Dabij(ea), <şi>* Irimiia, frate-său, şi Ioniţ(ă), şi Pepelea izbaşea, şi vătavul Scântee, şi vornicul Ilie de Vrancea, şi Lupul călăraşul şi alţi oameni buni mulţi, bătrâni şi tiner(i), de pen pregiur, pentru rândul unui loc de la Gâla Putnii, ce-au cumpărat călugării de la sfânta mănăstire de la Beserecani de la Crocioban şi de la toţi oamenii lui, la sat la Româneşte, noa[m] pământu' în vrunte2, cu pomi şi într-apă şi cu tot venitul şi cu vie. Cându au fost acmu, au trimis părintele de la mănăstire un călugăraş să fac(ă) neşte mori. Deci s-au sculat alţi răzeşi, anume Irimiia, murariul3 săcanilor, şi cu alţi oameni. Deci au mărsu la casa mănăstirii, de-au suduit [suduit] călugărul de lege şi i-au făcut destul val şi destulă scârbă. Şi, dup-ace(a), călugăraşul, vădzând atâta scârbă, ne-au dat ştire. Deci am mărsu şi noi acolo de-am strânsă mulţi oamen(i) de pen pregiur, de-am socotit de rândul acelui loc. Deci am găsit că ia[s]ste ocină şi cumpărătur(ă) direaptă sf(i)ntei mănăstiri, iar ceia răzeşi au îmbiat ' neşte oamen(i) far(ă) de isprav(ă). De-aceasta mărturisim cu sufletel(e) noastre; măriia dumital(e) eşti m(i)l(o)stiv. Dumitru bărcălab4 . : Putna, : La Româneşti <şi două din prima jumătate a sec. al XIX-lea>: Rămasă din Fiţingheşti <şi>: Fără an şi lună. Mărturiia Iui Dumitru staroste di Putna şi pârcălabul Dabija, cari-i pentru un loc di pe Gârla Putnii, în Româneşti, a măn(ă)st(irii) Bisăr(i)cani. www.dacoromanica.ro 83 Arh. Naţionale Bucureşti. M-rea Bisericani, XV/54. Orig., hârtie (31.5 x 21,5 cm), filigran, un sigiliu rotund (2 cm în diametru), probabil al unui călugăr, şi cinci sigilii inelare rotunde, cu decoruri florale în câmp. Idem. Ms., nr. 548 (Condica m-rii Bisericani). f. 69 v.-70 r. (rez.). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - laşi. Fotografii, XXVI 1/76 (xerocopie după orig.). EDIŢII: Catalog, 11, p. 335-336, nr. 1665 (rez. după orig.); Hâjdeu, Arch. Istorică, 1, 1, p. 93, nr. 123 (orig.. datat 1636). Datat după porunca domnească din 1643 (7151) aprilie 10. Omis. 2 Greşit, în loc de: „frunte”. 3 Aşa în orig. 4 Greşit, în loc de ..pârcălab”. 77 1643 (7151) aprilie 11 Au arătat că giumătate de sat de Negreşti, parte din gios, a unui Sâmion Băisan, ar fi vândut a trie parte la un Sâmion Mogâlde1, pe care au arătat şi ispisoc di la Vasâle vod(ă), di întăritură lui Sâmion Mogâlde pi acea a trie parte din giumătate de sat, cari este din 7151 <1643> april(ie) 11, ...2, iar 2 părţi tot dintr-această giumătate de sat li-au vândut iarăş(i) acel Sâmion Băisan la un Iorga vist(iernic), apoi sculându-s(e) Sâmion Mogâldi, împreună cu Ionaş spăt(ar)...3, cu giudecată au luat acele 2 părţi di la lorga vist(iernic), luând de la el ispisocul ce-1 ave pe acele 2 părţi, rămâiind întriagă acea giumătate de sat la stăpânire Mogâldii şi a lui Ionaşcu spătar, stăpânind 2 părţi Mogâlde şi o parte lonaş spăt(ar). Arh. Naţionale laşi. Documente, MXLV/2, f. 1 r. Rez. dezvoltat într-o anafora din 1781 mai 8. 1 Urmează: „strămoşul lor". " Urmează: „ce sînt di atunci 137 ani”. 3 Urmează: „din care să trag Fărămiţâi”. 78 1643 (7151) <înainte de aprilie 13> 57 de funii în capul moşii partea lui Băisan, care o avea preutul Toader Mogăldea cumpărată de rnoşu său, Simion Mogăldea, de la Simion Băisanu, din vălet 7151 <1643>. Arh. Naţionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CDL1/67. Rez. în hotarnica din 5 ianuarie 1765 a părţilor de moşie ale răzeşilor din Rediul Mogâldei (partea de jos a Negreştilor), din judeţul Vaslui. Acest doc. şi următorul ne-au fost comunicate de prof. dr. Mircea Ciubotaru. căruia îi mulţumim şi pe această cale. 84 www.dacoromanica.ro 79 1643 (7151) aprilie 13 57 funii în lat, parte lui Simion Băisanul. Şi dintr-aceste funii au vândut 38 funii lui Simion Mogăldea, moşul preutului Toader, la vălet 7151 <1643> ap(rilie) 13. Arh. Nafionale Bucureşti, Doc. istorice (fost Bibi. Acad.), CDLI/67. Rez. în holarnica din 5 ianuarie 1765 a părţilor de moşie ale răzeşilor din Rediul Mogâldei (partea de jos a Negreştilor), din judeţul Vaslui. EDIŢII: Mircea Ciubotaru, O străveche aşezare de pe valea Bârladului: Negreşti (judelui Vaslui) (II), în AIIAI, XXI. 1984, p. 418 (menţ.). 80 1643 (7151) aprilie 25, Iaşi f Hw RdCHdÎE BOEBOAd, E(o)>KÎIO AKHdOo'TÎIO, rCo)cn(o)A(d)pt 3eamh AlwdAdBCKOH. (x)k(e) npÎHAOLUE nptA HdAIH H np\ 'cHAIH AIWdAdBCKhlAIH2 BOdtpH, BEdHKHAlhi H AlddHAIH, 'rH HdlU ToAEp, Chitit HcdK, H 8hk8 Ero, HHKOdp(t), H Tt'dH 3d dHUH nptA HdAIH Ct BOdtpHHV HdUJ, IltTpdUJKO Morodt BhlB ', pdAÎ TpETdd HdCT WT CEdO IldOntNH, 4T0 ' 2Kh*HA, 8 g(o)dOCTV A°P°y[r]0K,i pAKSlţJH CdVrH NdLUH BHUj(e) nHCdHHH, <^T>'odAEp H HhKOdpt, dX«(E) ECTh HAI Td HdCTV 3d WTh(h)hV WT ,0ntHH, npdEd WTH(H)Hd H KVnEJKHd WT nEdEAtEHHKH HAI Kt3dK', ChIHt KOAIHC 9l0dtl0, pdAÎ HETHpH AECtT 8rdpCKH)(3 ' Tphl BOdH 3d KVMIH, H $Kd30dBddH H 3dnHC WT Hd Kt3dKVd. fl BOdtpHH^ ’dlil, MorOdA dWr(o)^(E)T, WN TdKO WTBtlţldd nptA NdAIH dlţlO) WH KVnHd EiHd CEdHlţlE EdAE8U,H, 6 IflEţtHElţJH, WT Hd Kt3dKVd, d nOTOAl TOd CHdHlţlH BHUj(e) nncdHHd, EdAEVUH, Bt3t1 wt Mere, ne 4to BtuiE npdEd r(o)cn(o)AdpcKdd, WT X0TdP TP'hr !JJE$tHEl|iHAI, H HE HAIdET WT TAE Bt3tdHAI n(H)H(A)sbl BtcntT. To Er(o) A