www.dacoromanica.ro ROMANIAE CJ> A MOLDOV Voi. XVIII www.dacoromanica.ro HISTORICA< ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Documenta romaniae HISTORICA COMITETUL DE COORDONARE: t Acad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU t acad. ALEXANDRU ELIAN, f dr. DAMASCHIN MIOC, prof. univ. dr. IOAN CAPROŞU, f prof. univ. dr. CONSTANTIN CHIHODARU, AUREL RĂDUŢIU, f LEON ŞIMANSCHI EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „A-D. XENOPOL” - IAŞI A. MOLDOVA VOLUMUL XVIII (1623-1625) VOLUM ÎNTOCMIT DE I. CAPROŞU şi V. CONSTANTINOV EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2006 www.dacoromanica.ro Copyright © Editura Academiei Române, 2006. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5 050711, Bucureşti, România Tel.: 4021-3188106; 4021-3188146; Fax: 4021-3182444 E-mail: edacad@ear.ro Adresa web: www.ear.ro CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ŞI CULTELOR, PRIN ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL Redactor: Magdalena BEDROSIAN Tehnoredactor: Daniela FLORESCU Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Bun de tipar: 20.11.2006 Format: 16/70x100 Coli de tipar: 47,75 C.Z. pentru biblioteci mari: 9 (498) (001-12) C.Z. pentru biblioteci mici: 9 (498) (001—12) www.dacoromanica.ro In memoria lui Mihai Costăchescu www.dacoromanica.ro V PREFAŢĂ Volumul al XVIII-lea al colecţiei Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, cuprinde 413 acte interne din anii 1623-1625; dintre acestea, 410 sunt documente autentice, iar trei sunt false. Aproape două treimi din ele au fost publicate în colecţia Documente privind istoria României, veacul XVII, A. Moldova, voi. V (1621-1625), Bucureşti, Ed. Academiei, 1957 (doc. nr.244-506 şi doc. îndoielnice, nr. 2-4), dar mai mult de jumătate din acestea, adică toate textele în limbi străine, au fost editate numai în traducere românească. în volumul de faţă, toate documentele din intervalul 1623-1625 sunt publicate după cea mai bună formă de păstrare cunoscută până în prezent. Majoritatea actelor din volum sunt editate după originale: peste 280 de documente, dintre care 145 slavone şi 130 româneşti, după piese arhivistice şi câteva prin intermediul ediţiilor mai vechi, 17 după traduceri vechi (16 româneşti şi una germană), 54 după copii (12 copii slavone, 38 româneşti, 3 copii după traduceri vechi şi una după o copie grecească), 47 după rezumate vechi (38 româneşti şi 9 germane) şi 13 după menţiuni. Piesele arhivistice editate în acest volum se păstrează la Arhivele Naţionale din Bucureşti (129 de acte), în fondul de Documente istorice al Bibliotecii Academiei Române aflat în prezent la Arhivele Naţionale din Bucureşti - 115 acte, la Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale (81 acte), la Direcţia Judeţeană Mehedinţi a Arhivelor Naţionale, Drobeta-Tumu Severin şi Muzeul judeţean Suceava (câte 13 acte), la Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale (9 acte), Muzeul Naţional de Istorie - Bucureşti (6 acte), la Institutul de Istorie din Sankt-Petersburg al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, Fondul de documente moldoveneşti (4 acte), la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale, la Arhiva de Stat a regiunii Cernăuţi, la Muzeul de Istorie a Moldovei-Iaşi, la Biblioteca Centrală a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, la mănăstirea Xiropotam de la Muntele Athos, Grecia şi la mănăstirea Protaton din acelaşi loc (câte două acte), la Arhivele Naţionale Chişinău, la Direcţia Judeţeană Bacău a la Arhivelor Naţionale, la Direcţia Judeţeană Galaţi a Arhivelor Naţionale, la Direcţia Judeţeană Vaslui a Arhivelor Naţionale, la Direcţia Judeţeană Vrancea, Focşani, a Arhivelor Naţionale, la Biblioteca Filialei din Sardă Petersburg a Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse şi la Biblioteca din Paris (câte un act); 25 de acte se publică după ediţii anterioare.Nu au putut fi cercetate încă unele fonduri arhivistice medievale foarte importante din străinătate, precum cele ale unor mănăstiri de la Muntele Athos - Grecia, ale unor instituţii din Orientul Apropiat şi ale Arhivelor VII www.dacoromanica.ro Statului din Viena'; de asemenea, accesul cercetătorului la unele acte din fonduri documentare aflate la unele instituţii din ţară a devenit în ultima vreme din ce în ce mai dificil, ca să nu mai vorbim de absenţa inventarelor de sală, ceea ce înseamnă interzicerea legală (!) a accesului cercetătorului la document pentru fonduri sau părţi de fonduri de documente medievale din unele arhive foarte importante, cum este cea din Iaşi, care interesează nemijlocit şi în chip hotărâtor seria A a acestei colecţii de izvoare diplomatice, privată de multă vreme de beneficiul unei cercetări arhivistice sistematice. Alcătuirea volumului de faţă a pornit, în chip firesc, de la textele româneşti publicate în volumul Vprivitor la secolul al XVH-lea al colecţiei D.I.R. „întocmit de colectivul secţiei de istorie medie a Institutului de Istorie şi Filologie din Iaşi al Academiei", colectiv a cărui componenţă rezultă din transcrierile (semnate) ale acestor documente aflate în arhiva D.I.R.-m/mj păstrată la Institutul de Istorie „N. Iorga" din Bucureşti, ce ne-a fost pusă la dispoziţie de conducerea acestui Institut. Aceste transcrieri au fost făcute, după normele de editare ale corpusului respectiv (prin transliteraţie, la actele în limba română, şi prin întregirea tacită a prescurtărilor, la cele slavone), de Rodica Anghel (12 acte în limba română), I. Apostoaie (7 acte în limba română), Dalila Aramă (21 de acte slavone), Haralambie Chircă (7 acte slavone), Constantin Cihodaru (8 acte slavone), Dimitrie Ciurea (22 de acte slavone), Dumitru Constantinescu (24 de acte în limba română), Elena Gheorghiade (19 acte în limba română), Nicolae Grigoraş (30 de acte slavone şi în limba română), P. P. Panaitescu (15 acte slavone), Margareta Serghi (29 de acte slavone), Mihai Regleanu şi Constantin Turcu (câte un act în limba română); 30 de transcrieri nu au fost semnate, iar 40 provin din manuscrisele definitivate pentru tipar ale lui Mihai Costăchescu: şi < Documente moldoveneşti de la Radu Mihnea voievod>. Toate transcrierile slavone şi traducerile acestora au fost colaţionate de D. Ciurea (86), P. P. Panaitescu (30), Dalila Aramă (15) şi C. Cihodaru (14), iar transcrierile româneşti, de Dalila Aramă (35), Nicolae Grigoraş (20), Dumitru Constantinescu (10), Haralambie Chircă (5) şi cei menţionaţi deja pentru textele slavone. Pentru prezentul volum, toate aceste transcrieri (263 după documentele autentice şi 3 după acte false) au fost recolaţionate şi completate de noi potrivit normelor de editare ale noii colecţii, Documenta Romaniae Historica1 2, şi regulilor adiţionale stabilite pentru seria A a acestui corpus3. Lărgirea investigaţiei arhivistice şi bibliografice a dus totodată în chip firesc la sporirea numărului de documente menţionat mai sus cu încă 148 de acte, astfel încât noul volum, al XVIII-lea, al seriei A a colecţiei Documenta Romaniae Historica conţine 413 acte 1 Cf. D.R.H., A. Moldova, voi. XXIV (1637-1638), întocmit de C. Cihodaru şi I. Caproşu, p. VIII şi 1-4. 2 Cf. Introducerea la D.R.H., B, p.V şi urm. 3 Vezi Prefaţa la D.R.H., A, vol.I, p. VIII şi urm.; cf. şi ibidem, vol.XXIV, p.X. VIII www.dacoromanica.ro (410 autentice şi 3 false). Transcrierea tuturor actelor noi, traducerea celor slavone şi definitivarea tuturor acestora pentru computerizare a fost făcută împreună cu mai tânărul meu coleg Valentin Constantinov de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău, care, redactând cu câţiva ani în urmă o monografie privitoare la domniile lui Radu Mihnea, a avut posibilitatea unei familiarizări adecvate cu documentele istorice ale acestei epoci; tot lui îi aparţin redactarea indicilor şi computerizarea întregului volum. Ca şi la celelalte tomuri ale seriei A, şi de această dată am fost preocupaţi de înregistrarea la descrierea arheografică a actului a tuturor elementelor ce conţin informaţii privitoare la caracterul extern al acestuia*, care sunt atât de necesare ştiinţelor auxiliare ale istoriei. Pentru unele informaţii arheografice privitoare la unele documente româneşti din Federaţia Rusă îi mulţumim şi pe această cale colegului Demir Dragnev, directorul Institutului de Istorie din Chişinău, iar colegului Mihai-Ştefan Ceauşu de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol" din Iaşi îi adresăm de asemenea mulţumiri pentru transcrierea şi traducerea documentelor 120, 139 şi 184 aflate în copii germane în fondul Consiliul Aulic de Război al Bucovinei de la Arhivele Naţionale din Bucureşti. Volumul de faţă este editat după normele ortografice ale Academiei Române, cu respectarea însă a particularităţilor fonetice ale limbii române vechi pentru care cercetătorul interesat are la îndemână şi textele facsimilate după acte originale din ultima secţiune a cărţii*. I. Caproşu 4 5 4 Cf. şi D.R.H., A, XXIV, p.XI. 5 Nu am cuprins în secţiunea Facsimile a volumului documentele în limba română şi cele slavone ale căror fotocopii au fost publicate anterior. www.dacoromanica.ro IX BIBLIOGRAFIE - PRESCURTĂRI Antonovici, Doc. bărlădene = Aricescu, Indice, II = Balan, Doc. bucovinene = Balan, Documentele mănăstirilor = din Bucovina Balan, Fam. Onciul = Balan, Hotarul de la Ceremuş = Băleanu, Doc. comunicate = Băleanu, Doc. şi regeşte = Berechet, Doc. sec. XVI-XVII Berechet, Procedura de judecată = Antonovici, preotul Ioan (episcopul Huşilor Iacov), Documente bărlădene, voi. II, Bârlad, 1912; voi. III, Bârlad, 1915; voi. IV, Bârlad, 1924. Aricescu, C., Indice de documente ajlate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista Istorică a Arhivelor României", II, Bucureşti, 1876. Balan, Teodor, Documente bucovinene, voi. I, Cernăuţi, 1933; voi. II, Cernăuţi, 1934; voi. III, Cernăuţi, 1937; voi. VII, Iaşi, 2005. Balan, Teodor, ms., Documentele mănăstirilor din Bucovina, voi. V, la Arh. St. Suceava, Fond personal II/6. Balan, Teodor, Familia Onciul. Studiu şi documente, Cernăuţi, 1927. Balan, Teodor, Hotarul de la Ceremuş, în „Codrul Cosminului”, IX (1935), p.275-282. Băleanu, A., Documente , în „Ioan Neculce”, VII (1928), p. 148- 150. Băleanu, Alex., Documente şi regeşte moldoveneşti (urmare), în „Cercetări istorice”, X-XII (1934-1936), nr. 1, p. 257- 302. Berechet, Ştefan Gr., Documente de drept public şi privat. Secolul a! XVI-XVII-lea, în ,.întregiri. Buletinul Institutului de Istoria Vechiului Drept Românesc”, Iaşi, 1932, p. 169-212, 245-258. Berechet, Ştefan Gr., Procedura de judecată la slavi şi români, Chişinău, 1926. X www.dacoromanica.ro Bezviconi, Boierimea Moldovei Bianu, Cat. ms. rom. Boga, Doc. Boga, Doc. basarabene Boga, Doc. sec. XVI-XVII Boga, Doc. din sec. XVIII Bulat, Diviziunea proprietăţii rurale Bulat, Din doc. m-rii Văratec Bulat, Doc. m-rii Văratec Bulat, Hotinul Bulat, Teritoriile raialelor Caian, Focşani Caproşu, O condică de doc. a familiei Donici Caproşu, Zahariuc, Doc. istoria Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, voi. I-II, Bucureşti, 1940, 1943. Catalogul manuscriptelor româneşti, întocmit de Ioan Bianu, tom I, Bucureşti, 1907. Boga, L. T., Documente basarabene (acte privitoare la Peresecina, Sămănaca, Teleşeu şi Cobălca, judeţul Orhei), publicate de ..., în „Arhivele Basarabiei”, X (1938), p. 106-120. Boga, L. T., Documente basarabene, voi. VII, Hrisoave şi cărţi domneşti (1604-1653), Chişinău, 1929. Boga, L.T., Documente din secolul al XVI- XVII- lea, în „Arhivele Basarabiei”, IV (1932) , p. 143-157. Boga, L. T., Documente din secolul al XVIII- lea, în „Arhivele Basarabiei”, II (1930), p. 447-492. Bulat, T. G., Diviziunea proprietăţii rurale în ţinutul Hotinului după desfiinţarea raialei, în .Arhivele Basarabiei”, II (1930), p.381-412. Bulat, T. G., Din documentele mănăstirii Văratec, în .Arhivele Basarabiei", V (1933) , nr. 4, p. 89-98; VII (1935), nr. 3-4, p. 257-340. Bulat, T. G., Documentele mănăstirii Văratec, Chişinău, 1939 Bulat, T. G., Hotinul, străveche stăpânire românească, în .Arhivele Basarabiei”, V (1933), nr. 2, p. 30-51. Bulat, T. G., Teritoriile raialelor Hotinului şi Brăilei redate stăpânitorilor români în 1808, în .Arhivele Basarabiei”, V (1933), nr.l, p.43-55. Caian, Dimitrie F., Istoricul oraşului Focşani, Focşani, 1906. Caproşu, I., O condică de documente a familiei Donici (I), în .Analele ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi” (serie nouă), Istorie, tom XXXV (1989), p.65-88; tom XXXVI (1990), p.105-125. Caproşu, Ioan, Zahariuc, Petronel, www.dacoromanica.ro oraşului Iaşi, I Caproşu şi Pricop, Documentele satului Rănghileşti (I) Carte de hotărnicie Chipurici şi Răţoi, Col. „Dr. C.I. = Istrati" Ciucă Marcel - Dumitru, Vătafii - = Găitan Silvia, Colecţia Achiziţii Noi, I Ciurea, Organizarea = administrativă Codrescu, Uricariul Colecţia documente Bacău Constantinescu, Doc. mold. din sec. XV-XVII Costăchescu, Doc. = Costăchescu, Doc. mold. din j. Neamţ Costăchescu, , f.a. Chipurici, Nicolae şi Răţoi, Tudor, Colecţia „Dr. Constantin I. Istrati" (1429-1945). Inventar arhivistic, întocmit de..., D.G.A.S., Bucureşti, 1988. Arhivele Naţionale ale României. Colecţia Achiziţii Noi. Indice cronologic Nr. 25, voi. I (sf. sec. XIII - 1685), întocmit de ..., Bucureşti, 2002. Ciurea, D., Organizarea administrativă a statului feudal Moldova (sec.XIV-XVIII), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» din Iaşi”, tom II (1965), p.143-235. Codrescu, Teodor, Uricariul, voi. I, Iaşi, 1852; voi. VI, Iaşi, 1875; voi. XI, Iaşi, 1887; voi. XIV, Iaşi, 1885; voi. XVI, Iaşi, 1891; voi. XVII, Iaşi, 1891; voi. XXII -XXIII, Iaşi, 1892-1895. Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului, judeţul Bacău. 1400-1864. Catalog, întocmit de Dumitru Zaharia, D.G.A.S., Bucureşti, 1986. Constantinescu, D., Documente moldoveneşti din secolele XV-XVII, în .Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D. Xenopol» din Iaşi”, VII (1970), p.335-352. Costăchescu, M., Documente comunicate de ..., în „Ioan Neculce”, fasc. 4, 1924, p. 176-186; fasc. 8 (1930), p.61-70. Costăchescu, M., Documente moldoveneşti din judeţul Neamţ (urmare) în .Arhiva Românească”, tom V, 1940, p. 315-338. Costăchescu, M., Costăchescu, Costăchescu, Satele Ruscanii şi = Găneştii Costăchescu, Satul Cristeşti = Costăchescu, Satul Prigoreni = Costăchescu, Săneştii = Costea, Solea Costin, Opere = Crestomaţia limbii române vechi = Creşterea colecţiunilor = Dan, Cronica Ep. Rădăuţi = Dan, M-rea Suceviţa = Dan, Putna = D.I.R., A, XVI, voi. III, IV neşti de la Radu Mihnea voievod>, manuscris incomplet la Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” din Iaşi. Costăchescu, M., , manuscris incomplet la Inst. de Ist. „A- D. Xenopol” din Iaşi. Costăchescu, M., Satele Ruscanii (Buznea) şi Găneştii, cu trupurile lor, Căcăceştii şi Moiceştii, din judeţul Iaşi (Schiţă istorică), în „Ioan Neculce”, VI (1926-1927), p.85- 111. Costăchescu, M., Satul Cristeşti cu trupurile sale, Popişcani, Coşeşti şi Bărbeşti, din jud. Iaşi (Schiţă istorică), în „Ioan Neculce”, VIII (1930), p.23-59. Costăchescu, M., Satul Prigoreni, cu trupurile sale, Avrămeni şi Râtul (din jud. Iaşi) (Schiţă istorică), în „Ioan Neculce”, (1925), p.40-70. Costăchescu, M., Săneştii cu trupurile sale: Onişcanii, Podobiţii, Bătărăştii, Ştorneştii şi Pleşeştii (din jud. Iaşi) -Schiţă istorică, în „Ioan Neculce”, IV (1924), p. 1 -45. Costea, Erast, Ctitoria voievodului Ştefan Tomşa al Il-lea, de la Solea (1613-1785-1938), Cernăuţi, 1939. Costin, Miron, Opere, I, ed. V. A. Urechia, Bucureşti, 1886. Crestomaţia limbii române vechi, voi. I (1521-1639), coordonator Alexandru Mareş, Bucureşti, 1994. Academia Română, Creşterea colecţiunilor pe anii 1907-1942, Bucureşti. Dan, Dimitrie, Cronica Episcopiei de Rădăuţi cu apendice de documente slavone originale şi traduse şi mai multe ilustraţiuni, Viena, 1912, 264 p. + 12 il. Dan, Dimitrie, Mănăstirea Suceviţa. Cu anexe de documente ale Sucevifei şi Schitului celui Mare, Bucureşti, 1923. Dan, Dimitrie, Mănăstirea şi comuna Putna, Bucureşti, 1905. Documente privind istoria României, A, www.dacoromanica.ro XIII Moldova, voi. III (1571-1590), voi. IV (1591-1600), Bucureşti, 1951. D.I.R., A, XVII, voi. I, II, III, = Documente privind istoria României, A, rv, V Moldova, voi. I (1601-1606), voi. II (1607- 1610), voi. III (1611-1615); IV (1616- 1620), voi. V (1621-1625), Bucureşti, 1952-1957. Dmitriev ş.a., Moldova, I = Dmitriev , P. G., Dragnev, D. M., Rusev, E. M., Sovetov, P. V., Moldova în epoca feudalismului, voi. I, Documente slavo-moldoveneşti (veacul XV - întâiul pătrar al veacului XVII), Chişinău, 1961. Docan, Cuvântul frate = Docan, N., Cuvântul „frate " în documente, în .Arhiva”, XI (1900), nr. 9-10, 422-444. „Doc. răzeşeşti” = „Documente răzeşeşti”, Bârlad, I (1932). Dragnev ş.a., Moldova, III = Dragnev, D. M., Nichitici, A. N., Svetlicinaia, L. I., Sovetov, P. V., Moldova în epoca feudalismului, voi. III, Documente slavo-moldoveneşti 1600-1640, Chişinău, 1982. D.R.H., A, I = Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, voi. I (1384-1448), întocmit de Constantin Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1975. D.R.H., A, XIX = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XIX (1626-1628), întocmit de Haralambie Chircă, Bucureşti, 1969. D.R.H., A, XXI = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXI (1632-1633), întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şiman¬ schi, Bucureşti, 1971. D.R.H., A, XXII = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXII (1634), întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1974. D.R.H., A, XXIII = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXIII (1635-1636), întocmit de L. Şimanschi, Nistor Ciocan, Georgeta Ignat şi Dumitru Agache, Bucureşti, 1996. D.R.H., A, XXIV = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXIV (1637-1638), întocmit de C. Cihodaru şi I. Caproşu, Bucureşti, 1998. XIV www.dacoromanica.ro D.R.H., A, XXV D.R.H., A, XXVI D.R.H., A., XXVII Gaster, Crestomaţie Ghibănescu, Arhiva = Ghibănescu, Doc. comunicate, în = .Arhiva” Ghibănescu, Doc. comunicate, în = „Ioan Neculce” Ghibănescu, Ispisoace Ghibănescu, Ms. Surete = Ghibănescu, Surete = Ghibănescu, „T. Codrescu” Ghibănescu, Tărgu-Ocna = Ghibănescu, Uricariul şi doc. Iaşi = Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXV (1639-1640), întocmit de Nistor Ciocan, Dumitru Agache, Georgeta Ignat şi Marius Chelcu, Bucureşti, 2003. Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXVI (1641-1642), întocmit de I. Caproşu, Bucureşti, 2003. Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, voi. XXVII (1643-1644), întocmit de Petronel Zahariuc, Cătălina Chelcu, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Nistor Ciocan, Dumitru Ciurea, Bucureşti, 2005. Gaster, Mozes, Crestomaţie română. Texte tipărite şi manuscrise (sec. XVI-XIX) analecte şi populare, vol.I, Leipzig-Bucureşti, 1891. Ghibănescu, Gh., Arhiva Muzeului municipal Iaşi, fasc. I, Documente slavo-romăne (1400-1653), Iaşi, 1928. Ghibănescu, Gh., Documente comunicate în .Arhiva”, XV (1904), nr. 10-11. Ghibănescu, Gh., Documente comunicate, în „Ioan Neculce”, fasc. 8 (1930), p. 120-128. Ghibănescu, Gh., Ispisoace şi zapise, voi. II, II, 1, Iaşi, 1909; III, 1, Iaşi, 1910; VI, 1, Iaşi, 1925. Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade. Manuscrise, voi. I-VII1, XIII, XVI, XIX, XX, XXIII, XXV, XXVI, XXXI', XXXII. Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, voi. II, Iaşi, 1907; III, Iaşi, 1907; V, Iaşi, 1908; VI, Iaşi, 1909; VII, Iaşi, 1912; VIII, Iaşi, 1914; IX, Iaşi, 1914; X, Iaşi, 1915; XI, Iaşi, 1922; XIV, Iaşi, 1925; XV-XVI, Iaşi, 1926; XXI, Iaşi, 1929; XXIII, Iaşi, 1930, XXIV, Iaşi, 1931. Ghibănescu, Gh., „T Codrescu”, V (1916). Ghibănescu, Gh., Tărgu Ocna. Studiu istoric de .... în .Arhiva”, II (1890-1891), p.593-644. Ghibănescu, Gh., Uricariul (XXV volume) www.dacoromanica.ro Giurescu, Istoria podgoriei = Odobeşti Gonţa, Indicele numelor de locuri = Gonţa, Indicele numelor de persoane Hasdeu, Arhiva istoricii = Ichim, Doc. comunicate = Iorga, Anciens doc. = Iorga, Călugării de la Sântilie = Iorga, Documente Hurmuzaki = Iorga, Lucruri nouă = Iorga, St. şi doc. = Istrati, Condica Mavrocordat = Istrati, Vechi sate = şi documentele ce vorbesc de Iaşi, în „Ioan Neculce”, fasc. 7 (1928), p.255-262. Giurescu, Constantin C., Istoria podgoriei Odobeştilor. Din cele mai vechi timpuri până în 1918, Bucureşti, 1969. Gonţa, Alexandru I., Documente privind istoria României, A., Moldova, veacurile XIV-XVII (1384-1625), Indicele numelor de locuri, ediţie îngrijită şi Prefaţă de I. Caproşu, Bucureşti, 1990. Gonţa, Alexandru I., Documente privind istoria României, A., Moldova, veacurile XIV-XVII (1384-1625), Indicele numelor de persoane, ediţie şi Cuvânt înainte de I. Caproşu, Bucureşti, 1995. Hasdeu, B.P., Arhiva istorică a României, tom I (partea 1-2), Bucureşti, 1865; tom. III, Bucureşti, 1867. Ichim, Traian, Documente comunicate de ..., în „Ioan Neculce”, fasc. 3 (1923), p. 96-104; fasc. 5 (1925), p. 182-192; fasc. 6 (1926-1927), p.286-288. Iorga, N., Anciens documents de droit roumain, voi. I, Paris-Bucureşti, 1930; voi. II, Paris-Bucureşti, 1931. Iorga, N., Procesele călugărilor de la Sântilie şi Gheorghe pisarul leşesc, în „Academia Română. Memoriile Secţiunii Istorice”, seria III, tom IV (1925), p. 411-434. Iorga, N., Documente privitoare la istoria românilor (colecţia Hurmuzaki), voi. XV, partea II, Bucureşti, 1913. Iorga, N., Lucrurile nouă găsite în Basarabia, în „Revista istorică”, VI (1920), nr.3-6, p.69-95. Iorga, N., Studii şi documente cu privire la istoria românilor, voi. IV-VII, Bucureşti, 1902-1904; voi. IX, Bucureşti, 1905; voi. XI, Bucureşti, 1906; voi. XVI, Bucureşti, 1909; voi. XXI, Bucureşti, 1911. Istrati, C., Condica lui Constantin Mavrocordat, voi. I-III, editate de ..., Iaşi, 1985-1987. Istrati, C., Vechi sate din ţinutul Fălciului, XVI www.dacoromanica.ro Marinescu, Caproşu, Zahariuc, Doc. rom. Athos. Catalog I, Marinescu, ş.a., Documents greco-roumains Marinescu, Protaton Marinescu, Xeropotamu Mezerean, Condica M-rii Solea Mezerean, Condica M-rii Voroneţ = Melchisedec, Biblioteca Dlui Dimitrie Sturza Melchisedec, Cronica Huşilor Melchisedec, Cronica Romanului = Meteş, Familia Buhuş în ,.Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D. Xenopol» - Iaşi, tom XXIII/1 (1986), p.309-323. Marinescu, Florin, Caproşu, Ioan, Zahariuc, Petronel, Documente româneşti din Arhiva mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, I (1432-1800), editat de..., Iaşi, 2005. Marinescu, Florin, Penelea-Filitti, Georgeta, Tabaki, Anna, Documents greco-roumains. Le fond Mourouzi d’Athenes, Athenes-Bucarest, 1991,450 p. Marinescu, Florin, MapivâaKOU, «FXopcbv, PouŞavndj fiYYpcupa xoa» Âyiou Opouc;. Apxeio riptoxatou, A9r|va (Documente româneşti de la Sfântul Munte. Arhiva Protaton), Atena, 2001, 658 p. Marinescu, Florin, Mapiveoicou, Xopiv, PouŞavncd eyypatpa xoO Ayiou ’Opouţ. Apxeio Ispâţ MoGu; Siponox&ţiou, Toaoţ rcpoxoţ, A0t)va. (Documente româneşti de la Sfântul Munte. Arhiva sfintei mănăstiri Xeropotamu, tom. I, Atena, 1997). Mezerean, Vartolomei, Condica mănăstirii Solea, edată de Sim. FI. Marian, Suceava, 1902. Mezerean, Vartolomei, Condica M-rii Voroneţ, edată de Sim. Florea Marian, Suceava, 1900. Melchisedec, episcop, Biblioteca Domnului Dimitrie Sturza de la Miclăuşeni din judeţul Romanului, în „Revista pentru Istorie, Arheologie şi Filologie”, II, voi. IV, 1884, p.169. Melchisedec, Cronica Huşilor şi a episcopiei cu asemenea numire şi Apendice la Cronica Huşilor, Bucureşti, 1869. Melchisedec, Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, partea I (1392-1714) Bucureşti, 1874. Meteş, Ştefan, Contribuţii nouă privitoare la familia boierească Buhuş din Moldova, în A.A.R.M.S.I., s. III, VII (1927), p. 285- XVII www.dacoromanica.ro Miclescu-Prăjescu, Obârşia unei -familii din Moldova Mihailovici, Doc. Constantinopol = Mihail, Doc. şi zapise Constantinopol Mihailovici, Regeşte Constantinopol Miron, Vasile ş.a., Tezaur sucevean Opis Episc. Huşilor Papadopul Calimah, Bârlad Pavlescu, Economia breslelor Popescu, Doc. mold. Popovici, Index Zolkiewiensis Potra, Contribuţii la istoricul ţiganilor din România Racoviţă-Cehan, întregiri la familia Racoviţă-Cehan Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II Rosetti, Pământul 340 (şi extras) Miclescu-Prăjescu, I. C., Obârşia unei familii din Moldova, în „Revista istorică română”, X (1940), p. 175-209. Mihailovici, Paul, Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol <1462-1755>, în C.I., VEI-IX (1932-1933), nr. 3, p. 3-63. Mihail, Paul, Documente şi zapise moldoveneşti de la Constantinopol (1607-1806), Iaşi, 1948. Mihailovici, Diacon Paul, Regestele actelor moldoveneşti de la Constantinopol, a Sf. Mormânt, în „Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău”, voi. XXIV, Chişinău, 1934, p. 316-^115. Tezaur documentar sucevean. Catalog de documente, 1393-1849, întocmit de Vasile Gh. Miron, Mihai-Ştefan Ceauşu, Gavriil Irimescu, Sevastiţa Irimescu, Bucureşti, 1983. Opisul documentelor Episcopiei Huşi, f.l„ f.a. Papadopul Calimah, Alexandru, Notiţă istorică despre Bârlad, Bârlad, 1889. Pavlescu, Eugen, Economia breslelor în Moldova, Bucureşti, 1939. Popescu, Orest, Câteva documente moldovene, extras din „Candela”, XIII (1894). Popovici, Gh., Index Zolkiewiensis, în „Candela11, III (1884), p.541-553, 687-700, 747-757, şi IV (1885) p.22-23, 92-103. Potra, George, Contribuţii la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939. Racoviţă-Cehan, gen. M., întregiri la familia Racoviţă-Cehan, Bucureşti, 1942. Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, voi. II (1621-1652), întocmit de Mihai Regleanu, Iulia Gheorghian, Veronica Vasilescu Doina Duca, Bucureşti, 1959. Rosetti, Radu, Pământul, sătenii şi stăpânii, I, Bucureşti, 1907. XVIII www.dacoromanica.ro Sava, Doc. Lăpuşnei Sava, Doc. Orhei Sava, Doc. putnene Solomon-Stoide, Doc. tecucene Soveja ş.a., Catalogul doc. = moldoveneşti, supl. I Stănescu, Viaţa religioasă la = români Stoicescu, Dicţionar = Stoicescu, Lista marilor dregători = Stoide, Bisericani = Stoide, Doc. ţinutul Neamţ Stoide-Turcu, Doc. Neamţ (sec. XVI-XVIII) Stoide-Turcu, Doc. Neamţ (sec. XVII) Suceava, Documente Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, publicate de ..., Bucureşti, <1937>. Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, publicate cu un studiu introductiv de..., Bucureşti, 1944. Sava, Aurel, Documente putnene, I, Vrancea, Odobeşti-Cămpuri, publicate cu un studiu introductiv despre Vrancea de ..., Focşani, 1929. Solomon, Constantin, Stoide, C. A., Documente tecucene, voi. I—II, Bârlad, 1938-1939. Catalogul documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale, supliment I, (1403-1700), întocmit de Maria Soveja, Mihai Regleanu, Doina-Tinculescu, Marcel Ciucă, Gabriela Birceanu, Bucureşti, 1975. Stănescu, Dumitru, Viaţa religioasă la români şi influenţa ei asupra vieţii publice, Bucureşti, 1906. Stoicescu, Nicolae, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971. Stoicescu, Nicolae, Lista marilor dregători ai Moldovei (sec. XIV-XVII), în A.I.I.A.I., VIII, 1971, p. 401-423. Stoide, C. A., Contribuţii la istoricul mănăstirei Bisericani, în .Arhiva”, XLII (1935), p. 146-166 (şi extras). Stoide, C. A., Documente din ţinutul Neamţ. Secolele XVI-XVIII, în .Anuarul Liceului «Petru Rareş»-Piatra Neamţ”, 1936-1940, p. 19-31. Stoide, C. A., Turcu, Constantin, Documente şi regeşte din ţinutul Neamţului. Secolele XVI, XVII, XVIII. Extras din .Apostolul”, nr.9-11, 193 5. Stoide, C. A., Turcu, Constantin, Documente şi regeşte din ţinutul Neamţuluif secolul XVII), extras din .Anuarul Liceului de băieţi din Piatra-Neamf, 1934-1935. Suceava. Documente privitoare la istoria www.dacoromanica.ro XIX Tezaur vasluian Turcu, C., Inventarul pergamentelor de la Arh. St. Iaşi Udişteanu, M-rea Secu Ungureanu, , Doc. româneşti din sec. XV-XVII Velichi, Doc. Constantinopol Vitencu, Doc. moldoveneşti Wickenhauser, Homor Wickenhauser, Moldowiza Wickenhauser, Solka oraşului. I388-I9I8, volum întocmit de Vasile Gh. Miron, Mihai-Ştefan Ceauşu, Ioan Caproşu, Gavril Irimescu, Bucureşti, 1989. Din tezaurul arhivistic vasluian. Catalog de documente 1399-1877, întocmit de Grigore Găneţ, Costică-Ioan Gâmeaţă, D.G.A.S., Bucureşti, 1986. Turcu, Constantin, Invenarul pergamentelor de la Arhivele Statului Iaşi (dintre anii 1399-1793), în îndrumător în Arhivele Statului Iaşi, I, 1947, p.20-36. Udişteanu, Dionisie I., Comori din trecutul cultural al mănăstirei Secu. Istoria piciorului Sf. Ioan Botezătorul, , 1940. Ungureanu Gh., , Documente româneşti din sec. XV-XVII aflate la Biblioteca Naţională din Paris, în „Revista Arhivelor”, vol.XXXIV, nr.2, 1972, p.271- 292. Velichi, Constantin N., Documente moldoveneşti (1607-1673) din arhiva metohului Sf. Mormânt din Constantinopol, culese şi publicate de ..., în ,3uletinul Institutului Român din Sofia“, nr. 1, 1941, p. 211-258, şi nr. 2, 1942, p. 493-556 ( şi extras). Vitencu, Al., Vechi documente moldoveneşti. Extras din ,Anuarul Şcoalei regale superioare ortodoxe din Cernăuţi, pe anul şcolar 1923/24”. Wickenhauser, Franz Adolf, Geschichte der Kloster Homor, Set. Onufri. Horodnik und Petraus, Czemowitz, 1881. Wickenhauser, Franz Adolf, Die Urkunden des Klosters Moldowiza, Wien, 1962. Wickenhauser, Franz Adolf, Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, Czemowitz, 1877. XX www.dacoromanica.ro Bălan, Teodor, Satele dispărute din Bucovina, extras din Omagiu lui Ion Nistor, Cernăuţi, 1937. Bogdan, Damian P., Paleografia romăno-slavă. Tratat şi album, Bucureşti, 1978. „Buletinul oficial”, partea I, nr. 163-165, vineri, 20 decembrie 1968. Cemovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, 1977. Dicţionarul geografic al Basarabiei, de Zamfir Arbore, Bucureşti, 1904. Dicţionarul geografic al Bucovinei, de Em. Grigorovitza, Bucureşti, 1908. Documente privind istoria României (D.I.R.), Introducere, voi. I—II, , 1956. Ghidul drumurilor din România, lucrat sub direcţiunea lui Ion Cămărăşescu, Bucureşti, 1928. Grămadă, Nicolai, Toponimia minoră a Bucovinei, voi. I-II, ed. Ion Popescu-Sireteanu, 1996. Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coordonatori Ovid Sachelarie şi Nicolae Stoicescu, Bucureşti, 1988. Iordan, Ion, Gâştescu, Petre, Oancea, D. I., Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti, 1974. Istoriia mist i sil Ukrainskoi P.S.P. Cernoveţka oblasti, Kiev, 1969. Marele Dicţionar Geografic al României, voi. I-V, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe, de Giorge Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu şi Grigore G. Tocilescu, Bucureşti, 1898-1902. Mătasă, Preot C., Câmpul lui Dragoş. Topopnimie veche şi actuală din judeţul Neamţ, Bucureşti, 1943. Moldova în epoca feudalismului, voi. VII, partea I—II, Recensămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-1773 şi 1774. Alcătuirea, cuvântul introductiv şi comentariile de P.G. Dimitriev. Sub redacţia lui P. V. Sovetov, Chişinău, 1975. România. Atlas rutier, de general maior ing. Dragomir Vasile, col. ing. Balea Victor, col. ing. Mureşanu Gheorghe, Epuran Gheorghe, , <1981>. Slava veche şi slavona românească, coordonator Pândele Olteanu, Bucureşti, 1975. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974. Tezaurul Toponimic al României. Moldova, voi. I. Repertoriul istoric al unităţilor administrativ-teritoriale. 1772-1988. Partea I, A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii); B. Unităţi complexe, coordonatorul seriei Dragoş Moldovanu, Bucureşti, 1992. Vârtosu, Emil, Paleografia romăno-chirilică, Bucureşti, 1968. * Moldavskaia S.S.R. Administrativno-territorialnoe delenie Moldavskoi S.S.R., Masştab 1: 600 000, Moskva, 1978. Moldavskaia S.S.R. Administrativno-territorialnoe delenie Moldavskoi S.S.R., Masştab 1: 400 000, Moskva, 1986. Topograficeskaia Karta. Cernoviţkaia oblast', Masştab 1: 200 000, Ukrgeodezkarto-grafia. www.dacoromanica.ro XXI * * * ANIC = Arhivele Naţionale în. = înainte Istorice Centrale j- = judeţul Arh., arh. =Arhiva, -ele, lat. = latin, -esc Arh. St. = Arhivele Statului m.p. = mânu propria Bibi. = Bibliotecă menţ. = menţiune/menţi- Bibi. Acad. =Biblioteca unea Rom. Academiei Române miji. = mijlocul cca. = circa mod. = modem, -ă Col., col. = Colecţia, colecţia mold. = moldovenesc cont. = contemporan, -ă m-re, m-ri, = mănăstire, -i, -ile, descr. = descriere m-rile, m-rilor - ilor descr. arheogr. = descriere Ms., ms., = Manuscrise (fond), arheografică manuscris, -e (piesă dezv. = dezvoltat arh.) diam. =diametru n. = nota D.J.A.N. = Direcţia Judeţeană nr. = număml a Arhivelor op. = opis Naţionale orig. = original, -ul doc. = documentul P- = pagina, paginile dos. = dosar perg. = pergament ed. = ediţie, -i r. = recto edit. = editat, editor, -i rez. = rezumat ex. = exemplu rom. = românesc f. = fila rus. rusă, rus, -ească, -eşti f.d. = fără dată s. = sat, -e facs. = facsimil sec. = secolul fam. = familia sf. = sfârşit, -ul fasc. = fascicola Sf. = Sfânta, -ul % = figura sl. = slav, slavon fond = fondul subl. ns. = sublinierea noastră foto = fotocopie supl. = supliment fr. = francez text = textul germ. = german/ă Tr., tr. = Transport, transport gr- = grecesc trad. = traducător, traducere Inst. de Ist. = Institutul de Istorie transcr. = transcriere, transcris inv. = inventar ţ- = ţinut XXII www.dacoromanica.ro urm. = următor, următoare V. =verso (după numere) voi. = volumul * * * ( ) = marchează în text întregirea prescurtărilor. < > = delimitează completările editorilor în cazul rupturilor, ştersăturilor sau omisiunilor, precum şi echivalarea cronologică în anii erei de la Hristos. ... = corespund locurilor rupte sau şterse, care nu au putut fi întregite. [ ] = indică ceea ce este de prisos în text. www.dacoromanica.ro XXIII REZUMATELE DOCUMENTELOR 1. 1623 (7131) ianuarie 1. Şoltuzul şi pârgarii din târgul Bârlad dau mărturie că Zamfira, soţia lui Dumitraşco Chiriac, cu copiii săi, Toader şi Maria, au vândut lui Gheneu pârcălab şi soţiei sale Irina a patra parte din Mastaci şi Picegani în Gura Băncii, cu vad de moară pe Bârlad, cu 100 taleri de argint. 2. 1623 (7131) ianuarie 1. Ispisoc sârbesc privitor la Piţigani, Mastatice şi Seliştea lepii. 3. 1623 (7131) ianuarie 2, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Dumitru Buhuş şi surorii sale, Safta, satele Hulpăşeşti, Simioneşti, Dobriceni şi Molovata. 4. 1623 (7131) ianuarie 9, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod porunceşte unei slugi domneşti să cerceteze pricina dintre Dumitraşcu şi ionaşco, cu cneaghina lui Beldiman, pentru o parte din satul Plopeşti. 5. 1623 (7131) ianuarie 15. Gheanghea, mare logofăt, Nicoară, mare vornic, şi Lupul, al treilea logofăt, dau mărturie că Nicoară, feciorul Moşului, nepotul lui Căldăruş, şi alţii au vândut fratelui lor, Enache postelnic, doi bătrâni din satul Fântânele, ţinutul Tecuci, cu 200 de taleri bătuţi. 6. 1623 (7131) ianuarie 18, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Dumitraşco, fost stolnic, nişte părţi din satul Glodeni cumpărate de la Melentiana şi alţii cu 30 şi 15 taleri, o parte din satul Cemaţi, numit Dilţigani, pe Bogdana, cumpărată de la Gavril cu 50 de taleri, un loc din satul Stoeşti dăruit de Urâta, mătuşa sa. 7. 1623 (7131) ianuarie 18, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Gheorghe diac din Dolheşti a şasea parte din satul Lăţcani, ţinutul Suceava. 8. 1623 (7131) ianuarie 20, Iaşi. Loghina, fiica lui Lupan, vinde partea ei din Scobinţeni, ţinutul Cârligăturii, fratelui său, Vasile vistiemicel, cu 4 taleri de argint. 9. 1623 (7131) ianuarie 23. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Vartic o parte de moşie din satul Godineşti, cumpărată de la Iuliana şi rudele ei. 10. 1623 (7131) ianuarie 27. Popa Simion din Todereşti şi alţii adeveresc că Misăilă cu fraţii săi au cumpărat de la feciorii Honicei toată partea lor din Arpăşeşti cu 15 galbeni. 11. 1623 (7131) ianuarie 28, Iaşi. Gheorghie, Simion şi Leavul vând lui Ghianghea, mare logofăt, satul Leoşti pe Sărata, ţinutul Fălciu. XXIV www.dacoromanica.ro 12. 1623 (7131) ianuarie 30. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Nicoriţă jumătate din a patra parte din satul Rogojeşti în urma unei judecăţi cu Căzacu, cumnatul său. 13.1623 (7131) februarie, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Solea satul Radomireşti, ţinutul Neamţ, cumpărat de la Lazăr, fiul lui Anghel, cu 300 de galbeni. 14. <1623 (7131)> februarie 6, Şiviţa. Condrea din Fereşti dă toată partea sa de ocină din Fereşti, până va plăti, lui Petru Cehan, pentru un cal furat de la Nicoară, fiul lui Dumitru Erhan, pentru care a fost chezaş. 15. . Gavril, Gheorghe, fratele lui, şi Bălaia vând lui Petrea Cehan ocina şi moşia lor din satul Prigorceni. 16. 1623 (7131) februarie 14, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Sfântul Nicolae din ţarina târgului Iaşi (Aron vodă) satul Rânzeşti pe Prut, ţinutul Fălciu, cu bălţi de peşte, în urma unei judecăţi cu cneaghina lui Mihalcea Meleştan şi cu copiii ei. 17. <1623 (7131)> februarie 25. Ihnat duvalmul şi Ştefan, fratele lui, au dat partea lor de ocină şi moşie din satul Strâmtura lui Petrea Cehan pentru nişte cai pierduţi. 18. 1623 (7131) februarie 28, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod dăruieşte lui Sacotă medelnicer satul Prigorceni, ţinutul Vaslui, fost al lui Ionaşco Bolea, vornic de gloată, care l-a pierdut în hiclenie. 19. <1623 (7131) martie 1>. Gavril, Todosie şi Maria vând lui Petrea Cehan partea lor din satul Româneşti cu 9 taleri. 20. 1623 (7131) martie 1, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Petrea Cehan partea lui Ihnat duvalmul şi alţii din satul Strâmtura pentru nişte cai pierduţi, partea lui Gavril şi a surorilor lui din satul Româneşti, ţinutul Vaslui, cumpărată cu zece taleri, şi partea lui Condrea din satul Fereşti, ţinutul Vaslui, pentru chezăşia la un cal pierdut, preţuit cu 44 de taleri de argint. 21.1623 (7131) martie 2, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Vasilie Pilat clucer părţi din satul Hănţeşti cu vaduri de mori pe Şiret. 22. 1623 (7131) martie 2. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Ionaşco Buzdugan o silişte de pe apa Bujor, în urma unei judecăţi cu Bălan, Petricu şi Mihoci. 23. 1623 (7131) martie 4, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte Candachiei, cneaghina lui Goe, fost postelnic, satul Buruieneşti. 24. 1623 (7131) martie 4, Iaşi. Ghianghea, mare logofăt, şi alţi boieri dau mărturie că Nicoară, fost vornic al Ţării de Jos, a vândut lui Vasile Neagoie satele Cocoreni şi Loeşti, sub codru, în ţinutul Hârlău, cu 900 de taleri de argint. 25. 1623 (7131) martie 5, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Gheorghe şi fraţilor săi jumătate din satul Lăţcanii, ţinutul Roman, pentru care pierduseră dresele. www.dacoromanica.ro XXV 26. 1623 (7131) martie 5, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod dăruieşte mănăstirii Solea satele Solea, ţinutul Suceava, şi Fărăoani, ţinutul Bacău, scutindu-le de toate dările. 27. 1623 (7131) martie 6, Iaşi. Nepoţii lui Pătraşco vând lui lonaşco Ghianghea, mare logofăt, a treia parte din satul Lăţcani cu 60 de taleri de argint. 28. 1623 (7131) martie 6. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Drăgan, mare armaş, Briţcanii, ţinutul Chigheciului. 29. 1623 (7131) martie 7, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Lupul Prăjescul şi cneaghinei lui, Safta, satul Miclăuşeni, ţinutul Roman, danie de la Simion Stroici, fost vistiernic. 30.1623 (7131) martie 8, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui lonaşco Ghianghea, mare logofăt, părţi din satul Lăţcani, ţinutul Roman. 31. 1623 (7131) martie 9, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod porunceşte dăbilarilor din ţinutul Neamţ să nu asuprească satele Zăneşti şi Dingani ale mănăstirii Tazlău. 32.1623 (7131) martie 14, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Vasile Neagoe satul Cocorenii şi siliştea Loeştii din sus de Botăşeni, cumpărate de la Nicoară, fost mare vornic, cu 900 de taleri. 33. 1623 (7131) martie 20, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod dă carte de slobozenie călugărilor de la mănăstirea Galata pentru satul Voroveşti, ţinutul Cârligătura. 34. 1623 (7131) martie 20, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Eremia Vâmav diac şi fraţilor săi o ocină la Săcuiani, ţinutul Neamţ. 35. 1623 (7131) martie 20. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Onciul luraşcovici o parte din satul Româneşti pe Horaiţa, ţinutul Suceava, în în urma unei judecăţi cu Zaharia Tăutu şi Popul diac. 36. 1623 (7131) martie 20. Avram şi alţii vând călugărilor de la mănăstirea Berzunţul ocina şi moşia lor Poiana Stroei cu 140 zloţi de argint. 37. <1623 (7131)> martie 21, Târgul Neamţ. Pietra din Târgul Neamţ vinde lui Vasile Stroici o casă din satul Lăţcani, ţinutul Suceava. 38. 1623 (7131) martie 23, Adjud. Ghincea şoltuzul şi 12 pârgari din Adjud dau mărturie că Lazăr, fiul Sascăi din Uricheşti, Cozma Stan, Cristina, fiica lui Şandru, şi Păcurar Palici au vândut lui Cozma din Copăceşti părţile lor din satul Uricheşti. 39. 1623 (7131) martie 25. Agafia, cneaghina răposatului Boul vistiernic, întoarce diaconului Larion o parte din satul Răteşti. 40. . Toma Barta şi Crăciun cu rudele lor vând părţile lor de moşie din satul Crăhăneşti lui lonaşco Vrabie, cu 27 taleri de argint. 41. . Dumitru, fiul Toporoaiei, şi rudele lui vând părţi din satul Crăhăneşti lui lonaşco Vrabie, cu 100 de taleri bătuţi. XXVI www.dacoromanica.ro 42. . Dumitru, fiul Toporoaiei din Crăhăneşti, înfiază pe Ionaşco Vrabie „dinaintea poporului” şi-i dăruieşte partea sa de moşie din satul Crăhăneşti. 43. 1623 (7131) martie 28. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Ionaşco Vrabie părţi din satul Crăhăneşti. 44. 1623 (7131) martie 30. Cumpărarea a 3A de falce de vie în Dealul Laslo din Cotnari. 45.1623 (7131) . Marii dregători ai lui Ştefan Tomşa voievod dau mărturie mănăstirii Solea, zidită de el, pentru dania satelor Solea şi Fărăoani. 46. 1623 (7131) aprilie 2, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Lupul Prăjescu mai multe sate. 47. 1623 (7131) aprilie 3. Cămărzan din Câmpul lui Dragoş din satul Rediu dă mărturie că după porunca domnească a ales cu oameni din Grozeşti, Cândeşti şi Beţeşti un loc de prisacă în Codru, lui Vasile Bantăş. 48.1623 (7131) aprilie 4. Vasilie dă lui Dumitraşco Ştefan, mare vornic al Ţării de Jos, a treia parte din satul Blăjeni, pentru că i-a scos capul de la pieire. 49. 1623 (7131) aprilie 6, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod dăruieşte lui Toma, al treilea logofăt, satele Tămăduiani şi Păşcani, pierdute de Balica hatman în viclenie. 50. 1623 (7131) aprilie 6. Ştefan Tomşa voievod dăruieşte călugărilor de la schitul de pe Pârâul Alb o curătură pe care aceştia au facut-o în hotarul domnesc şi întăreşte altă curătură, Pârâul Vierului, danie de la Gligorcea Vlăescul. 51. 1623 (7131) aprilie 8, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Gheorghe, fost mare spătar, seliştea de pe Topoliţa, fostă domnească şi ascultătoare de ocolul cetăţii Neamţului, împreună cu părţi din satele Galbeni, Aldeşti şi Dumeşti, ţinutul Neamţ. 52. 1623 (7131) aprilie 9, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Lupul, al treilea logofăt, două părţi din satul Bojdăreşti pe râul Răut, ţinutul Soroca, cu vad de moară, cumpărate de la Văsian şi Anghelina, fiii Stancăi, şi de la alţii, cu 60 de galbeni ungureşti. 53. 1623 (7131) aprilie 9, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod dăruieşte lui Manolache, mare vameş, pentru slujbele sale satele Rogojeni, Vistiernici, Roşiaci, cu bălţi de peşte şi vaduri pe Răut, ţinutul Soroca, şi satul Măşceni pe Nistru, acelaşi ţinut, piedute de Balica hatman în hiclenie. 54. 1623 (7131) aprilie 9. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Mierea Marmure uricar mai multe sate şi părţi de sate. 55. 1623 (7131) aprilie 10. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Stratilat Borulean uricar a şasea parte din satul Ivancicăuţi, ce se numeşte Drăgomireşti. 56. 1623 (7131) aprilie 12, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod dăruieşte lui Lupul, al treilea logofăt, o falce şi jumătate de vie la Huşi, în dealul Dric, pierdută de Balica hatman în hiclenie. www.dacoromanica.ro XXVII 57. 1623 (7131) aprilie 12, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Ionaşco Ghianghea satele Mărgiucani, cu moară în Bârlad, Ruptura din ţinutul Bârlad şi Tomeşti, ţinutul Hârlău. 58. 1623 (7131) aprilie 12. Ştefan Tomşa voievod întăreşte uric lui Mihai Tăutu, pârcălabul Hotinului, mai multe sate şi părţi de sate moştenite sau cumpărate. 59.1623 (7131) aprilie 15. Ignat vinde partea sa din vatra satului Mânzaţi, în Fundătură, lui Toader, fiul lui Vasâleuţă, cu 20 de lei. 60. 1623 aprilie 20. Timotin egumenul şi cu tot soborul de la mănăstirea Sfântul Sava vând jumătate din satul Vlăşineţi, pe Prut, în ţinutul laşului, lui Toader şetrarul şi fiilor lui pentru 60 de stupi de albine. 61. 1623 (7131) aprilie 25. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Enache postelnic părţi din satul Fântâna, ţinutul Tecuci, cumpărate de la Stavăr, fost pârcălab, cu 340 de taleri. 62. 1623 (7131) aprilie 27, Cârjeşti. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Secu satul Petricani. 63. <1623> aprilie 27. Nicoară, fost mare vornic, face cunoscut megieşilor din Munteni că uricele lui Costin şi Drăgan sunt la el şi să-i lase în pace. 64. 1623 (7131) mai 1, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Enache postelnic satul Medeleni, ţinutul laşi, cumpărat de la nepoţii lui Medelean cu 132 de taleri de argint. 65. 1623 (7131) mai 1. Nedelea, fiica Chirilii, vinde lui Dumitraşco Buţii şi lui Gheorghie moşia sa din Ciurăni şi Comăneşti, pentru doi boi de negoţ. 66. <1623 (7131) mai 1>. Vasilie şi fraţii lui vând lui Dumitraşco Buţii părţile lor de moşie din satele Ciorăni şi Comăneşti, cu 80 de lei. 67. 1623 (7131) mai 2, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Lupul, al treilea logofăt, jupânesei sale, Marica, şi fraţilor ei, Gheorghie şi Ion, feciorii lui Ştefan Prăjescu, fost stolnic, satul lor Agiudeni pe Şiret, ţinutul Roman. 68.1623 (7131) mai 7. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Lupul, al treilea logofăt, partea de moşie din satul Popişcani la Cârligătura, cumpărată de la Ion Ghimoc şi alţii. 69. 1623 (7131) mai 14, Galaţi. Vasilie, fiul lui Popa, şi rudele sale vând lui Ghianghea, mare logofăt, satul Tuluceşti pe Prut, aproape de Galaţi, în ţinutul Covurlui, şi o vie cu 100 de ughi. 70. 1623 (7131) mai 15, Cetăţuia. Duca comis şi Savul pârcălabul vând lui Ghenghea, mare logofăt, părţi din satele Lăleşti, Stoicani şi Rădeni. 71. 1623 (7131) mai 16, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Solea nişte case în Suceava, dăruite de fiii lui Nicoară Prăjescu, fost vistiernic. 72. 1623 (7131) mai 17, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Condre, mare vameş, o ocină în Tomceşti cu vad de moară în Bârlad, cumpărată de la nepoţii lui Toma Talabă, cu 100 de taleri de argint. XXVIII www.dacoromanica.ro 73. 1623 (7131) mai 17. Anastasie, arhiepiscop şi mitropolit de Suceava, dă carte de despărţenie Chiranei de bărbatul ei, Platon. 74. 1623 (7131) mai 18, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Ursul medelnicer o parte din satul Miceleşti. 75. 1623 (7131) mai 21, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Simion Gheuca, fost mare comis, partea din satul Păuleşti, dăruită de Stanca, soţia vornicului Murgoci. 76. 1623 (7131) mai 29, Cotnari. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Fealtin, sas din Cotnari, o moară şi o povarnă, pe pârâul Buhăinţi. 77. 1623 (7131) mai 30, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Ghenghea, mare logofăt, satul Tuluceşti pe Prut, aproape de Galaţi, cumpărat cu 100 de ughi, şi părţi din satul Ghinduşeni, cumpărate cu 95 de ughi. 78. 1623 (7131) iunie 6. Ghianghea, mare logofăt, împreună cu alţi boieri dau mărturie pentru dania de dugheni din Iaşi pe care o face Sinclitichia Bilăiasa lui Dumitraşco Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos. 79. 1623 (7131) iunie 7, Iaşi. Nicoară, fost mare vornic, vinde satul Cocoreani şi siliştea Loeşti, ţinutul Hârlău, lui Vasile Neagoe vornic. 80. 1623 (7131) iunie 9, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod dă episcopului de Roman, Anastasie, dreptul de a lua dijme de la oamenii din Bumăreşti, Scripiţeni şi Lupeni. 81. 1623 (7131) iunie 11, Iaşi. Pătraşco şi soţia sa zălogesc partea lor de ocină din satul Boţeşti, pentru o cupă de argint în valoare de 12 ughi, până vor scoate cupa. 82. 1623 (7131) iunie 13, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Sf. Sava viile şi grădinile dăruite de călugărul Macarie, care în mirenie s-a numit Cefut Manole, în pricina cu mănăstirea Galata. 83. 1623 (7131) iunie 15. Gărdan din Bahnă zălogeşte moşia sa din Bahnă lui Zaharia din Berbeşti, pentru suma de 25 de taleri. 84. 1623 (7131) iunie 18, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod hotărăşte în pâra dintre Gligore cu Dumitru şi Mircea din Răspopi asupra unor oameni de pe moşia lor, înscrişi la cislă. 85. 1623 (7131) iunie 19, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod porunceşte pârcălabilor de la Neamţ să pună în vedere târgoveţilor din Tg. Neamţ să lase în pace o poiană a mănăstirii Secu. 86. 1623 (7131) iunie 20, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Dumitraşco Fulger diac nişte case şi părţi din satul Todereşti, ţinutul Cârligăturii, cu 53 şi 12 taleri, şi o parte din satul Lupşeşti, pe Soluneţ, ţinutul Soroca, cu 50 de ughi galbeni. 87. 1623 (7131) iunie 20, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Zadul un loc de casă în Antăleşti cu jirebie la câmp, răscumpărate de la Onichie şi alţii. 88. 1623 (7131) iunie 22, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod porunceşte ureadnicului din târgul Piatra şi altor slugi să lase în pace hotarul mănăstirii www.dacoromanica.ro XXIX Pângăraţi de la Jvăneşti şi Bilăeşti, ţinutul Neamţ, ca nimeni să nu cosească fânul călugărilor. 89. 1623 (7131) iunie 23, Bârlad. Şoltuzul şi pârgarii din târgul Bârlad dau mărutire pentru satul Ionăşeşti, dăruit lui Dumitraşco Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, de către popa Vasile Gavrincea şi alţii pentru un om ucis. 90. 1623 (7131) iunie 25. Iaşi. Ştefan Tomşa voievod porunceşte starostelui de Putna să lase în pace nişte mori din ţinutul Putna, ale mănăstirii Tazlău. 91. 1623 (7131) iunie 25, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Solea satul Stroeşti, din ţinutul Hârlău, care a fost ascultător de ocolul târgului Hârlău. 92. 1623 (7131) iunie 25, Iaşi. Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, dăruieşte mănăstirii Solea, satele Mlenăuţi şi Plopeni, ţinutul Dorohoi, iar după moartea lui, satele Uricani, ţinutul Cârligătura, şi Căcăceni, ţinutul Neamţ. 93. . Cercetarea boierilor în pricina dintre popa Vasile şi călugării de la mănăstirea Dieneşti cu Vitoltie pentru o ocină de la Gălăşeşti. 94. 1623 (7131) iunie 28 Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Solea satele Mlenăuţi şi jumătate din satul Plopeni, ţinutul Dorohoi, Uricani, la Cârligătura, cu casă şi moară la Bahlui, şi satul Căcăceni, ţinutul Neamţ, dăruite de Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava. 95. 1623 (7131) iulie, Vlădeni. Sava, fratele său, Petrică, şi sora lor, Nastea, dăruiesc mănăstirii Secu a treia parte dintr-un moş din Vlădeni. 96. 1623 (7131) iulie 10, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte Dochiei o parte din satul Ţutcani, ţinutul Neamţ, în urma unei judecăţi cu Vasile Bulboacă. 97. <1623 (7131)> iulie 10. Judecată între Neculai egumenul şi tot soborul de la mănăstirea Sfântul Ilie Proorocul cu Dumitraşco Şoldan şi alţii pentru nişte vii în Dealul Asinului, câştigată de călugări. 98. 1623 (7131) iulie 11. Ştefan Tomşa voievod scrie călugărilor de la mănăstirea Sfântul Ilie să-i bată pe aceia care le tulbură stăpânirea asupra unei ocini şi asupra unor posluşnici dăruiţi în satul Şcheia. 99. 1623 (7131) iulie 12, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Dumitraşcu Seachil Seliştea Ruşilor, ţinutul Neamţ, în urma unei judecăţi cu Luca Fuştele. 100.1623 (7131) iulie 15, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte Păscălinei lacomiasa o parte din satul Rusii Goei cumpărată de la Nastasia şi Erina, cu 20 de galbeni ungureşti. 101.1623 (7131) iulie 19, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Ionaşco Cehan, vornic de gloată, părţi de moşie din satele Nemicani, cumpărată cu 30 de taleri, Şopârleni, cumpărată cu 60 de taleri, şi Dolheşti, cumpărată cu 22 de taleri. 102. 1623 (7131) iulie 23. Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte lui Manolachi, mare vameş, satele Vistiemiceni, Rogojani şi Roşieci pe Răut şi satul XXX www.dacoromanica.ro Măşceani pe Nistru, în ţinutul Soroca, pierdute de Balica hatman în hiclenie, iar Manolachi a dat 600 de galbeni la trebuinţa pământului. 103. 1623 (7131) iulie 29. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Homor două fălci de vie la Cotnari, în Dealul Episcopului, dăruite de Mihai Trifan, fost postelnic. 104.1623 (7131) august 4, Iaşi. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Secul o parte din satul Vlădeni, cu loc de moară şi iaz pe Dobruşa, ţinutul Soroca, dăruită de copiii lui Văscan. 105. 1623 (7131) august 11. Ştefan Tomşa voievod întăreşte mănăstirii Suceviţa satul Verbia pe Jijia, ţinutul Hârlău, şi două falei de vie în dealul Ţombricului, la Cotnari. 106. 1623 (7131) . Radu Mihnea voievod întăreşte uric lui Marmură uricarul şi jupânesei lui, Mărica, jumătate din satul Bojieni, cu loc de moară pe pârâul Bârlăzălului, cumpărată de la Gavriil Bălici şi fraţii lui, cu 150 de taleri de argint. 107.1623 (7131) . Radu Mihnea voievod întăreşte uric lui Marmură uricarul şi jupânesei sale Marica părţi din satul Scăleni, cu locuri de moară pe apa Bârlăzălului, cumpărate de la Gavril, fratele lui Bălan, şi alţii, o parte cu 20 şi alta cu 25 de taleri de argint. 108. <1623 (7131)> august 18, Năvârniţi. Nicoară mărturiseşte că a luat de la vorniceasa cea mare, Todosia, jupâneasa lui Nicoară mare vornic, un cal şi două vaci, zălogindu-i jumătate din satul Deviceni până se va tocmi cu vornicul să i le plătească. 109 <1623 septembrie 1 - 1624 august 31> (7132), Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Golia stăpânirea asupra satului Tomeşti, din ocolul târgului Iaşi, dăruit de Ştefan Tomşa. 110. <1623 septembrie 1 - 1624 august 31> (7132). Radu Mihnea judecă pricina între fetele lui Mândău, nepotul Bazgăi armaş, cu Lupul Prăjescul pentru nişte ţigani. 111. <1623 septembrie 1-1624 august 31> (7132). Fiii Anei din Valea Albă îşi împart averea, iar Gavril face nişte cumpărături în Hărţăşti. 112. <1623 septembrie 1-1624 august 31> (7132). Marii boieri dau mărturie că Nicoară Moţoc a vândut lui Condre vameş şi jupânesei sale, Sofronia, vara lui Nicoară Moţoc, o ocină la Şişcăuţi. 113. <16>23 (<71>32) septembrie 8. Gheorghe, fiul lui Cristea, zălogeşte partea sa din Odobeşti lui Dumitrache Mătiaş pentru doi galbeni. 114. <1623-1627> septembrie 15, Suceava. Nacul, Dociul fost paharnic, Pătraşco şi Toderaşco, feciorii lui Simionel din Soloneţ, îşi împart ocinele din Soloneţ, Comăneşti şi a patra parte din Dărmăneşti, vânzând fratelui lor Costantin o parte de ocină. www.dacoromanica.ro XXXI 115. 1623 (7132) septembrie 15, Iaşi. Ghianghea, mare logofăt, şi alţi boieri dau mărturie că Lupul, al treilea logofăt, a cumpărat satul Drăceni, ţinutul Fălciu, de la Ion, fiul lui Toma, şi alţii, cu 60 de ughi. 116. 1623 (7132) septembrie 18. Radu Mihnea voievod pentru pâra dintre Gorce cu călugării... pentru o moară din Volcineţi. 117.1623 (7132) octombrie 26. Savin, fost sulger, dă mărturie că lonaşco a vândut partea sa din Cărbuneşti lui Gligorie Buhuş, cu 26 de taleri. 118. 1623 (7132) noiembrie 3, Iaşi. Radu Mihnea voievod împuterniceşte călugării de la mănăstirea Sfântul Sava din Iaşi să-şi aducă înapoi vecinii fugiţi de pe moşia Stroeşti a mănăstirii. 119. 1623 (7132) noiembrie 6, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Grecul vistiemicel satul Paşcani, ţinutul Suceava. 120. 1623 (7132) noiembrie 6, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte Mitropoliei de Suceava satul Zaboloteni. 121. 1623 (7132) noiembrie 15, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Secul vechiul hotar al acesteia stabilit în timpul lui Ieremia Moghilă. 122. 1623 (7132) noiembrie 19, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Secul nişte mori, o prisacă, o odae şi câţiva vecini, care sunt la Târgul Frumos. 123. 1623 (7132) noiembrie 20. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Galata satele Voroveşti, Mihăleşti, Plopi, Cârsteşti, Belceşti, Sadina şi Tămăşani. 124. 1623 (7132) noiembrie 20, Iaşi. Radu Mihnea voievod judecă pricina dintre călugării de la mănăstirea Sfântul Sava din laşi şi Lupul, al doilea logofăt, cu jupâneasa lui, Marica, şi fraţii ei, Gheoighie şi Ion, feciorii lui Ştefan Prăjescul stolnic, pentru satul Agiudeni lângă Şiret, ţinutul Roman. 125. 1623 (7132) noiembrie 21, Iaşi. Radu Mihnea voievod scuteşte de dări satele Belceşti, Plopi şi Călugăreni din ţinutul Hârlău, ale mănăstirii Galata, metoh al Sfântului Mormânt. 126. 1623 (7132) noiembrie 21, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte tuturor dregătorilor domneşti să nu perceapă nicio dare de la chevăsăria mănăstirii Sfântul Sava din laşi. 127. 1623 (7132) noiembrie 21, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte tuturor dregătorilor domneşti din ţinutul Fălciu să lase în pace vecinii mănăstirii Sfântul Sava din satul Guşeţei, care sunt obligaţi să lucreze numai pentru mănăstire. 128. 1623 (7132) noiembrie 22, Iaşi. Radu Mihnea voievod împuterniceşte pe Enachie postelnic să ţină satul Prigorceani ce a fost al lui Sacotă, fost postelnic, care este dator lui Enachie postelnic cu 66 de galbeni. 129.1623 (7132) noiembrie 22. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Galata satele Sagna, Tămăşani, cu loc de mori pe Şiret, şi satul Blăgeşti, pe Şiret, în ţinutul Suceava. XXXII www.dacoromanica.ro 130.1623 (7132) noiembrie 23. Radu Mihnea voievod judecă pricina unor vecini din Stroeşti. 131. 1623 (7132) noiembrie 24, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte împărţeala satelor Seliştea Rusii, Bârjovenii, Feleştii, Gocimani, Arămeşti şi Seliştea Rumânii, făcută de Dumitraşco Seachil cu fraţii săi. 132. <1623 (7132) noiembrie 24 - 1630 (7139) octombrie 28>. Dumitraşco Ştefan, mare logofăt, mărturiseşte că Constantin s-a îndatorat să întoarcă în trei zile vânzarea lui Lupaşcu către Popovici. 133. 1623 (7132) noiembrie 25, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte slujbaşilor din târgul Roman să nu supere cu dări satele Tămăşeni şi Sadna ale mănăstirii Galata. 134. 1623 (7132) noiembrie 29, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Manolache mare vameş satele Rogojani, Roşieci şi Vistiernici pe Răut şi Măşceni pe Nistru, ţinutul Soroca. 135. 1623 (7132) noiembrie 29, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupul Prăjescu şi jupânesei lui, Safta, satul Miclăuşani, ţinutul Roman, dăruit de Simion Stroici vistiernic pentru care s-au judecat cuMiron Bamovschi hatmanul. 136. 1623 (7132) decembrie 1, Iaşi. Radu Mihnea voievod scuteşte de orice dări şi obligaţii oamenii străini pe care îi va aduce mănăstirea Galata în satul Voroveşti, ţinutul Cârligătura. 137. 1623 (7132) decembrie 2, Iaşi. Toma postelnic şi Iordache dau mărturie pentru jumătate din satul Paşcani al lui Balica hatman, răscumpărat de la Ştefan vodă de Ionaşco vistiemicel. 138. 1623 decembrie 2, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte Mitropoliei Sucevei satul Poiana Vlădicăi de lângă Iaşi şi scuteşte de dări 20 de vecini de acolo pentru a lucra la viile Mitropoliei, din al căror venit să se procure cele necesare la biserica Sf. Gheorghe din Suceava. 139.1623 (7132) decembrie 2. Radu Mihnea voievod întăreşte Mitropoliei de Suceava satul Pescari, ţinutul Suceava, pe râul Suceava. 140. 1623 (7132) decembrie 6, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ghiorghi, diac din Tătăreni, un loc de prisacă în hotarul Popeştilor. 141. 1623 (7132) decembrie 11, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte unor aprozi ca să prindă şi să aducă la locul lor pe oamenii fugiţi din satele mănăstirii Galata. 142. 1623 (7132) decembrie 11. Radu Mihnea voievod porunceşte slujitorilor domneşti şi boiereşti din ţinutul Vaslui să nu mai ia pâinea de la moşiile mănăstirii Galata, aflate la Curţeşti. 143. <1623 (7132)> decembrie 14. Gligore şi sora sa, Sofronia, copiii Grozavei, nepoţii lui Gherman din Zmiiani, vând lui Drăgan, Efrim şi Albul o parte din Zmiiani. www.dacoromanica.ro XXXII! 144. 1623 (7132) decembrie 15, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupul, al doilea logofăt, satul Boziani pe Iucaş, ţinutul Neamţ, în urma unei judecăţi cu Duca, fost uşar. 145. 1623 (7132) decembrie 16, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte Salomiei, cneaghina lui Voruntar, satul Negriteşti, ţinutul Neamţ, în urma unei judecăţi cu Duca, fost uşar. 146.1623 (7132) decembrie 20. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Zadul, fiul Magdei, părţi de ocină din satul Antăleşti. 147. 1623 (7132) decembrie 21, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Sfanţul Ilie de lângă Suceava satul Războieni, ţinutul Nemţ. 148. 1623 (7132) decembrie 26, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Simion, mare spătar, satul Portăreşti pe Simila, cumpărat cu 350 de taleri de la Parasca Crăiască şi fiii ei. 149. 1624 (7132) ianuarie 7, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte călugărilor din mănăstirea Pângăraţi o vie ce este în hotarul Bogdăneştilor cu grădini, case şi pivniţă, danie de la Pavel călugăr şi fraţii lui. 150. 1624 (7132) ianuarie 7, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Sfântul llie o bucată de pământ în hotarul satului Şchei, dăruită de Ştefan Tomşa voievod. 151. 1624 (7132) ianuarie 7, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Condrea, vistiemicel din Ţibucani, să oprească moara şi pâinea lui Petrea din Strâmbi şi să stabilească zi de judecată pentru dânsul şi Niculachi, mare stolnic, în pricina acelei mori. 152. 1624 (7132) . Radu Mihnea voievod judecă pricina dintre Petrea din Strâmbi şi Niculachi, mare stolnic, pentru un vad de moară. 153. 1624 (7132) ianuarie 9, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Athanasie, episcop de Roman, hotarul unei prisăci de la Bacău. 154. 1624 (7132) ianuarie 10, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Bistriţa gloabele şi duşegubinele din satele ei, pentru odăjdii şi încălţăminte. 155. 1624 (7132) ianuarie 13, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Secul nişte poieni din hotarul Târgului Neamţ, danie de la Ieremia Moghilă voievod. 156. 1624 (7132) ianuarie 13, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Secul un vad de moară la Purceleşti, danie de la Ghiorghie stolnic şi cneaghina sa, Nastasia. 157. 1624 (7132) ianuarie 13, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Tazlău tot hotarul satului Colţeşti dinspre Şerbeşti. 158. 1624 (7132) ianuarie 13, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Tazlău iezerul şi braniştea împreună cu toate iezercanele şi gârlele dimprejur. XXXIV www.dacoromanica.ro 159. 1624 (7132) ianuarie 15. întăreşte lui Pătraşco Udrea o parte din Orăşeni, ţinutul Botoşani, pe care a cumpărat-o. 160. <1624 (7132) ianuarie 17>. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Gureş, fiul lui Ştefan din Şuvertcni, jumătate din satul Scorţeni, în urma unei judecăţi cu Macovei şi Gulian. 161. 1624 (7132) ianuarie 19. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupul, fost spătar, părţi de moşie în Fiţingheşti, cumpărate de la Ghedeon, fiul lui Voico logofăt, cu 80 de taleri. 162. 1624 (7132) ianuarie 19. Radu Mihnea voievod întăreşte slugii sale Lupul spătar a treia parte din satul Fiţingheşti şi dintr-un vad de moară din gârla Putnei, cumpărate de la Ghedeon, fiul lui Voico, fost logofăt. 163. 1624 (7132) ianuarie 21. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Berzunţul o parte din poiana Găuricea, cumpărată de la Avraam, fiul Nastei. 164. 1624 (7132) ianuarie 26, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Pătraşco Udrea, fost pitar, şi jupânesei lui, Marica, o parte din satul Orăşani, cu balta Strâmba, poiene de fân şi iaz, în ţinutul Hârlău. 165. 1624 (7132) ianuarie 27, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Gavril Capşa pitar o casă cu jirebie din satul Stroeşti pe Moldova. 166. <1624-1625> ianuarie 29. Dumitraşco Ştefan, mare logofăt, Ionaşco, mare vornic de Ţara de Jos, Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus, Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, şi Lupul, al doilea logolăt, adeveresc şi întăresc lui Necula Gheorma a patra parte din jumătatea satului Bănileşti, ţinutul Bârlad, pe apa Bârladului, danie de la Efrim de Şerboteşti, pentru pomenire. 167. 1624 (7132) februarie 1, Iaşi. Ghianghea, fost mare logofăt, şi alţi boieri dau mărturie pentru o parte de sat din Băloşeşti, cu vad de moară şi prisacă, vândută de Vasile Hasnaş şi surorile sale lui Apostol, fost pârcălab de Roman, cu 110 taleri buni. 168. 1624 (7132) februarie 11, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte Maricăi Cristea vorniceasa satul Blăjeri pe Bârlad la Tecuci. 169. 1624 (7132) februarie 23. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Vasilie diac şi lui Băzăcianul să cerceteze pricina lui Simion Mălai cu Platon şi Dumitraşco din Fireasca, care cu heleşteul lor îi îneacă moara. 170. 1624 (7132) februarie 27, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus, o ocină la Creţeni, ţinutul Tutova, cumpărată de la Toader, cu 60 de taleri. 171. 1624 (7132) februarie 29, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Apostol, fost pârcălab, parte din Buruieneşti, ţinutul Roman, cumpărată de la Dumitru Pârvul, cu 100 de taleri bătuţi. 172.1624 (7132) martie 15, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte diecilor luraşco şi Gheorghe Başotă stăpânirea asupra seliştilor Tătăreni şi Zbereni. www.dacoromanica.ro XXXV 173. 1624 (7132) martie 15, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Pilat şi feciorilor săi părţi din satul Hânţeşti, cu vecini, în urma judecăţii cu Neagoe şi cneaghina sa Candachie, fosta soţie a lui Bucioc vornicul. 174. 1624 (7132) martie 17, Iaşi. Radu Mihnea voievod dăruieşte lui Duca, fost mare uşer, satul Tişăuţi din ocolul târgului Suceava, pentru slujbă dreaptă. 175. 1624 (7132) martie 20. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupul, al doilea logofăt, părţi din satul Rusii Zavolui, cumpărate de la Grigorii, fiul Anei, cu 30 de taleri. 176. 1624 (7132) martie 24, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Simion Gheuca, mare spătar, satul Portăreşti, pe Smila, ţinutul Tutovei, cumpărat de la Parasca cu 350 de taleri de argint, părţi din satul Băcani şi o parte din satul Păuleşti, ţinutul Tutovei. 177. 1624 (7132) martie 24, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Vasilie Roşea, mare medelnicer, satul Bărbeşti, ţinutul Cârligăturii, danie de la Ştefan Tomşa, pierdut în hiclenie de Balica hatman. 178. <1624 martie 24>. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Solea satele dăruite de ctitorul Ştefan Tomşa voievod. 179. 1624 (7132) martie 24. Chilsia din Iucşeşti şi rudele sale vând lui Apostol pârcălab din Băloşeşti parte din satul Hârleşti cu 48 de taleri. 180. 1624 (7132) martie 24, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Miron Bamovschi hatman satul Bosancea din ţinutul Suceava. 181. 1624 (7132) martie 24, Iaşi. Radu Mihnea întăreşte lui Miron Bamovschi satele Verbova, Verejani, Zaluceni şi Nemirovul în ţinutul Soroca. 182. 1624 (7132) martie 25. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Enache postelnic mai multe sate cumpărate în ţinuturile Chigheci, Fălciu, Iaşi, Lăpuşna, Soroca, Tecuci şi Tutova. 183. 1624 (7132) martie 26, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Nicoară, mare vornic al Ţării de Sus, satele Diviceni şi Ceucani din ţinutul Tutova, satul Coijouţi, ţinutul Hotin, satul Cajval, ţinutul Iaşi, şi părţi din satul Munteni pe Şiret, ţinutul Neamţ. 184. 1624 (7132) martie 26. Radu Mihnea voievod confirmă bisericii Mitropoliei de Suceava stăpânirea asupra satului Zaboloteni, ţinutul Suceava, cu loc de moară pe râul Suceava. 185. 1624 (7132) martie 26. Radu Mihnea voievod confirmă bisericii Mitropoliei de Suceava stăpânirea asupra satului Zaboloteni, ţinutul Suceava, cu loc de moară pe râul Suceava, şi asupra Poienii Vlădicii de lângă laşi şi a satului Pascari. 186. 1624 (7132) martie 26, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Condrea, mare vameş, părţi cumpărate din satele Tomceşti, ţinutul Tecuci, Popi la Gura Gerului, Popeni, Gereni, ţinutul Tecuci, Iujdeleni, ţinutul Covurlui, şi jumătate din satul Răfleşti. XXXVI www.dacoromanica.ro 187. 1624 (7132) martie 27, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Nicoară, mare vornic al Ţării de Sus, satele Măgura şi Giulinţi din ţinutul Dorohoi, Trifauţi, ţinutul Soroca, Şirăuţi, ţinutul Hotin, două falei de vie, părţi din satul Huhurezi şi satul Bădeşti, pe Prut, ţinutul Iaşi. 188. 1624 (7132) martie, . Gavril Budul, fost şoltuz de Hârlău, dăruieşte mănăstirii zidite de Zagavei poiana Pârcovaci, în ţărmurile Bahluiului. 189. 1624 (7132) martie 29, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Dumitraşco Fulger diac stăpânirea peste nişte case şi o parte de ocină din satul Todereşti. 190. 1624 (7132) aprilie 5, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte cneaghinei răposatului Goia, fost mare postelnic, o parte din satul Buruieneşti. 191. 1624 (7132) aprilie 5. Mădălina, preoteasa din Pereni, şi fiii ei şi Arvasie Hoşmăndoaie cu fiii ei dau părţile lor din satul Pereni la Turia, ţinutul Iaşi, lui Dumitraşco diac, ca despăgubire pentru un cal, preţuit cu 25 de lei. 192. 1624 (7132) aprilie 6, Mirceşti. Constantin, fiul Mădălinii, şi Boţia, fiul Pribei, vând moşia lor din Şurineşti lui Todică de acolo pentru o vacă bună şi un viţel. 193. 1624 (7132) aprilie 6. Toader, fiul lui Şarpe, vinde partea lui de moşie din Şurineşti lui Todică cu 12 taleri. 194. 1624 (7132) aprilie 9. Radu Mihnea voievod întăreşte călugărilor de la mănăstirea Sfântul Ilie Proorocul patru falei de vie din Dealul Asinului, în urma unei judecăţi cu Dumitraşcu, fiul lui Pătraşco logofăt. 195. 1624 (7132) aprilie 12, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ionaşco Cehan satul Voloşeni, din ocolul Stănileşti, ţinutul Fălciu. 196. 1624 (7132) aprilie 13, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ionaşco Cehan, fost vornic, nişte ţigani robi. 197.1624 (7132) aprilie 14. Radu confirmă lui Feltin, gazda sa, un loc de heleşteu şi de moară. 198. 1624 (7132) aprilie 14, Iaşi. Radu Mihnea întăreşte lui Ionaşco Cehan, fost vomic, satul Novaci din ţinutul Fălciu. 199. 1624 (7132) aprilie 18, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte vătafilor de Suceava să despresoare partea de ocină din Volcineţi a lui Gorcea, feciorul lui Ilie, oprită de călugării mănăstirii Suceviţa. 200.1624 (7132) aprilie 19, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Toma postelnic o parte din satul Hăneşti, ţinutul Dorohoi, care îi fusese zălogită, până i se vor înapoia banii, în urma unei judecăţi cu cneaghina lui Soltan din Hăneşti. 201. 1624 (7132) aprilie 20. Radu Mihnea voievod întăreşte văduvei lui Dumitru Goia, fost postelnic, ocinele ei. 202. 1623 aprilie 21. Radu Mihnea voievod dă un obroc pentru sărbătorirea hramului Sfântului Ioan cel Nou la biserica mitropolitană din Suceava. 203. <1624> aprilie 23, Hreaţca. lonaşcu Băzăcean aprod şi Vasilie diac cercetează pricina dintre Simion Mălai cu Platon şi popa Gheorghie din Hreaţca, www.dacoromanica.ro XXXVII pentru un heleşteu care ameninţă să-i înece moara de ia hotarul Pleşeştilor, hotărând ca Platon să-şi lase jgheaburile morilor lui mai jos pentru a nu îneca morile lui Mălai. 204. 1624 (7132) aprilie 26. Iaşi. Dumitraşco, mare logofăt, şi alţi boieri dau mărturie că Enache postelnic a cumpărat satul Larioneşti pe Nistru de la Gherasim Roşea şi fraţii săi, cu 600 de taleri de argint. 205. 1624 (7132) mai 1, Ghireni. Nastasia, fiica lui Ionaşco, dă Dochiei partea sa de moşie din satul Adăşeni, cţinutul Dorohoi>, pentru doi boi şi trei oi, care au pierit din vina ei şi a fratelui ei. 206. 1624 (7132) mai 5, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Berzunţ părţi de ocină în satele Hilteu şi Ciofreşti, ţinutul Trotuş, cu vii şi patru sălaşe de ţigani. 207. 1624 (7132) mai 5, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Berzunţ mai multe sălaşe de ţigani şi un hotar. 208.1624 (7132) mai 5, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Anastasie Crimca, mitropolit de Suceava, un loc de prisacă în hotarul satului Todereşti, cumpărat de la Pătapie din Româneşti cu 50 de taleri de argint. 209. , Iaşi. Vasile Vartic se învoieşte cu Nastasia pentru folosirea în devălmăşie a iezerului din satul Cerlena Mică. 210. <1624 (7132)> mai 10. Ion Ţircov ia un poloboc de mere cu 13 lei de la Platon, pentru care îi dă o jumătate de jirebie de moşie până îi va da banii. 211. 1624 (7132) mai 27, Iaşi. Andrei, fiul lui Bejan Buznea, împrumută de la Grigore mare paharnic 51 de galbeni, bani de argint, şi un galben prost, zălogind partea sa de moşie din satul Şerbeşti. 212. 1624 (7132) iunie 9, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ionaşco Cujbă, vornic de poartă, moştenirea lui Necoară Moţoc, în urma unei judecăţi cu Mărina, jupâneasa lui Necoară Moţoc. 213. 1624 (7132) iunie 15, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Toader Onilă părţi de cumpărătură din satele Micleşti, cumpărate de la Dronţa şi Cârstea cu 12 şi 20 de taleri, şi o parte din Nuoreşti, cumpărată de la Vasile, fiul Todoscăi, cu 20 de taleri bătuţi. 214.1624 (7132) iunie 15, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ursu şi Dumitraşco, fiii lui Nădăbaico, fost vornic, o moară din satul Târgoveţi, pe apa Putna, şi părţi de ocine cumpărate de tatăl lor cu 40 de taleri de argint. 215. 1624 (7132) iunie 24, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte călăraşilor din târgul Fălciu să nu se amestece în balta Luciul, care este a lui Duca comis. 216. 1624 (7132) iulie 1, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte pârcălabilor de Orhei să înapoieze uneltele luate de Iane, fost dregător la satul Horilcani, călugărilor de la Sfântul Sava. 217. 1624 (7132) iulie 1, Iaşi. Radu Mihnea voievod scuteşte de dări şi gloabe satul Holercani, ţinutul Orhei. XXXVIII www.dacoromanica.ro 218. 1624 (7132) iulie 8, Iaşi. Radu Mihnea voievod porunceşte pârcălabilor, şoltuzului şi pârgarilor de Roman să nu învăluiască posluşnicii episcopiei de Roman. 219. 1624 (7132) iulie 9, Iaşi. Radu Mihnea voievod dăruieşte mănăstirii Sfântul Sava din târgul Iaşi, care este metoh la Ierusalim, satul Mârzeşti, ţinutul Iaşi. 220. 1624 (7132) iulie 14. Maria, fiica lui Petru Şchiopul, închină mănăstirea Hlincea mănăstirii Galata. 221. 1624 (7132) iulie 15. Ionaşcu Coşăscu a cumpărat de la Ionaşcu din Ivăneşti şi de la fratele lui, Ifrim, partea lor de ocină din Ivăneşti, cu 24 de taleri. 222. 1624 (7132) iulie 22, Iaşi. Radu Mihnea voievod dăruieşte lui Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, satele Iucşeni şi Unguraşi, ţinutul Suceava, foste domneşti şi ascultătoare de ocolul târgului Suceava. 223. 1624 (7132) august 2, Târgul Şiret. Marica, soţia lui Vasilie Orăş, fost vornic, dă zestre fiicei sale, Anghelina, şi ginerelui său, Onciul Iuraşcovici, fost staroste, satul Şendriceni, ţinutul Hârlău. 224. 1624 (7132) august 11. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Vasilie şi femeii lui, Anuşca, o parte din satul Florinteşti, cumpărată de la Marica, fiica Florii din Florinteşti, cu 12 taleri. 225. 1624 (7132) august 12, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte nişte părţi din satul Corlăteşti lui Toader din FTreasca şi fraţilor lui, în urma unei judecăţi cu Nicolachi stolnic şi feciorii lui Boul vistiernic. 226. 1624 (7132) august 14, Iaşi. Dumitraşco, mare logofăt, şi alţi mari boieri judecă pricina dintre jupâneasa lui Damian vistiernic cu Niculache stolnic, pentru părţi de moşie din Corlăteşti şi Stejereni. 227. 1624 (7132) august 15, Iaşi. Lupul pitărel din Obrejeni, Ion tot de acolo, Onofrei din Moineşti şi alţii dau mărturie că Borvină din Mohorâţi vinde lui Gheorghe, diacul din Tătăreni, un loc de prisacă în hotarul Popeştilor. 228.1624 (7132) august 22. Tiron Petrea, fiul lui Condrea, vinde lui Pană stolnic a patra parte din satul Zămeşti, ţinutul Covurlui. 229. 1624 (7132) august 22. Miron Negrea, fiul lui Condrea, vinde lui Pană stolnic a patra parte din satul Zămeşti. 230. <1624 septembrie 1-1625 august 31> (7133). Lupul Neghici, soţia sa, Candachia, şi copiii lor şi cu familia vând parte din satul Bălăceni lui Stratulat Dobrenschi din Bălăceni, cu 80 de taleri. 231. 1624 (7133) septembrie 3, Bârlad. Hilina, fiica popii Gligorie din Cerchejeni, zălogeşte ocina ei din satul Orgoeşti vărului său Dumitraşco Cămărzan, pentru 10 lei. 232. 1624 (7133) septembrie 15. Radu Mihnea voievod confirmă privilegiile bisericii mitropolitane Sfântul Gheorghe pentru trebuinţele luminatului, ale vinului, tămâii ş.a. XXXIX www.dacoromanica.ro 233. 1624 (7133) octombrie. Uliana şi fiii ei dau partea lor din satul Dămieneşti din hotarul Rusii Zavului, vărului lor, popa Grigorie din Dămieneşti, care le-a plătit multe dabile domneşti. 234. 1624 (7133) octombrie 2, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Cristian Rotompan, logofăt al treilea, o parte din heleşteul de lângă Nemiceni, cumpărată de la Dumitraşco, fiul lui Evloghie, cu 10 taleri. 235. 1624 (7133) octombrie 9, Suceava. Ana şi fratele ei, Ionaşco din Antăleşti, vând ocina lor din Antăleşti lui Dealeu din Spătăreşti, cu 55 de taleri. 236. <1624 (7133)-1625 (7134)> octombrie 17, Hârlău. Popa, fiul lui Ştefan, nepotul lui David, şi cu feciorul lui, Lazor, vând vornicului Nicoară şi jupânesei sale Todosia a şasea parte din Davidescu, cu 40 de taleri; de asemenea, Tâmpa şi femeia lui, Grozava, vând o vie cu casa în vatra satului şi cu vad de moară din Fântâneni. 237.1624 (7133) octombrie 24. Radu Mihnea voievod închină mănăstirea Aron Vodă din ţarina Iaşilor mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul din Sozopolis. 238. 1624 (7133) octombrie 27, Iaşi. Gheorghe, fiul lui Danco din Todereşti, dă mărturie că Dumitraşco diac a plătit banii pentru Gheorghe din Todereşti şi a luat asupra sa curtenia acestuia. 239.1624 (7133) noiembrie 3, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ponici, diac din Rugăşeşti, satele Socrujeni, Bisericani, Zaluceni, Sfetcăuţi şi Hrijăni. 240. 1624 (7133) noiembrie 12, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Secul satele Ruşciori şi Jideşti, ţinutul Neamţ. 241. 1624 (7133) noiembrie 14, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Onciul Iuraşcovici satul Şendriceni şi alte moşii. 242.1624 (7133) noiembrie 15, Suceava. Radu Mihnea voievod hotărăşte ca dregătorii târgului Piatra să lase în pace satele Avereşti, Giurov şi Nicoreşti ale mănăstirii Aron Vodă, în urma plângerii călugărilor. 243. 1624 (7133) noiembrie 22. Pârcălabul de Neamţ dă mărturie despre oamenii care au fost fără dăjdii şi cărora li s-au aprins casele din braniştea Slatinei, Ruşcii şi a Neamţului. 244. 1624 (7133) decembrie 5. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ghianghea, fost mare logofăt, stăpânirea unei părţi din satul Frăţeşti, cumpărată de la Candachia, nepoata Huhulii pitar. 245. 1624 (7133) decembrie 8. Radu Mihnea voievod întăreşte o moşie din Muncel. 246.1624 (7133) decembrie 15, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte zapisul adus de Zadul, prin care acesta a luat de la Beleaiu, pentru datorii, o jumătate de loc de casă din Antăleşti. 247. 1624 (7133) decembrie 17, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Simion, mare spătar, ocina din Băcani cu mori în Simila, cumpărată de la Ignat şi de la femeia sa, Draga, cu 100 de taleri. XL www.dacoromanica.ro 248. 1624 (7133) decembrie 18. Toader şoltuzul şi cei 12 pârgari din Târgu Frumos aleg hotarul Ulmilor de al Slătinenilor. 249. 1624 (7133) decembrie 18. Ion armaşul şi şoltuzii cu cei 12 pârgari din Cotnari şi din Târgu Frumos arată în scris domniei că au ales hotarul satului Ulmi, de hotarul călugărilor de la mănăstirea Slatina. 250. 1624 (7133) decembrie 20, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ghianghea, fost logofăt, jumătate din satul Lăţcani, pe Şiret, ţinutul Roman, cumpărată de la fiii lui Pătraşco, cu 150 de taleri. 251. 1624 (7133) decembrie 21, Suceava. Radu Mihnea voievod porunceşte aprodului Istratie din Albeşti să facă lege dreaptă în pricina dintre Racoviţă şi popa Gonţea de Soleşti cu alţi răzeşi, privitor la o moară pe care au facut-o împreună. 252. . Mărturie hotamică de la Pătraşcu, mare vătav, şi alţii privitoare la patru case ale lui Năvrăpăscu din satul Boureni, ţinutul Suceava. 253. . Sofronia, soţia lui Toader, dă un zapis privitor la Avereşti. 254. 1625 (7133) ianuarie 3. Radu Mihnea voievod porunceşte pârgarilor şi şoltuzului de la Cotnari să lase în pace cramele mănăstirii Neamţ ce le are la Cotnari şi la Hârlău. 255. 1625 (7133) ianuarie 7, Suceava. Radu Mihnea voievod scuteşte de dări satele Avereşti şi Giurov ale mănăstirii Aron Vodă din ţarina laşilor. 256. 1625 (7133) ianuarie 8, Suceava. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Vasile Păulel, hotnog de călăraşi, să oprească o parte de ocină din Slăvniceni, în urma plângerii lui Sturdza diac şi Sava Pepelea din Tâlhăreşti asupra lui Dumitraşco Şeptelici. 257. 1625 ianuarie 9, Soleşti. Istratie, păhămicel din Albeşti, judecă pricina dintre Racoviţă şi popa Gonţea din Soleşti şi cu răzeşii săi, pentru o moară, ce o făcuseră împreună pe apa Vasluiului, hotărând să o stăpânească împreună, iar dacă se va mai face o moară să o stăpânească tot împreună. 258. <1625 (7133)> ianuarie 10. Grigorii, fiul lui Onciul din Boureni, zălogeşte casa şi toată partea sa din satul Boureni lui Mihăilescul vornic pentru o datorie de 50 de galbeni. 259. 1625 (7133) ianuarie 10, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Bisericani un hotar, o poiană şi o curătură. 260. 1625 (7133) ianuarie 11. Radu Mihnea voievod a întărit Mierlei, jupânesa lui Steţco, nişte părţi de ocină din satul Liteni, pe Şiret, în ţinutul Sucevei, în urma unei judecăţi cu Iacob Moţoc şi cu fratele său, Lazor. 261. 1625 (7133) ianuarie 12, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte schimbul satelor Solea şi Mihalciul între Evloghie, episcop de Rădăuţi, şi Ieremia Murguleţ. 262. 1625 (7133) ianuarie 17, Baia. Antimia, fiica Anei, vinde lui Deleu aprod o jirebie la Spătăreşti, cu 7 taleri. www.dacoromanica.ro XLI 263.1625 (7133) ianuarie 21. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Condrea vameş jumătate din satul Vasileu, cumpărat de la Prodan diacul, cu 100 de taleri. 264. 1625 ianuarie 24. Maria Potoţki, fiica lui Ieremia Moghilă, mărturiseşte că tatăl său, Ieremia Moghilă voievod, a cumpărat satul Hrinceşti, (mutul Suceava, de la Dumitraşcu căpitan şi de Ia fiica lui, Tofana, cu 300 de galbeni. 265. 1625 (7133) ianuarie 31, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte l’ăscălinei ţarina la Ruşi în pricina cu Costin din Poieni care făcuse acolo heleşteu, putând să facă heleşteu în altă parte. 266. 1625 (7133) februarie 1, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Tudori, pârcălab de Hotin, satul Clişcăuţi, ţinutul Hotin, fost domnesc, şi a şasea partea din satul Unguraşi, cumpărată de la Ghidion, fiul lui Voico, fost logofăt, cu 100 de taleri, şi alte părţi din acel sat. 267. 1625 (7133) februarie 3, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Tăutul, fost logofăt, o parte din satul Sârbi pe Başeu, cumpărată de la Lupul, fiul lui Gorcea Udrea, cu 100 de taleri. 268. <1625 (7133)> februarie 6, Iaşi. Codrea vameşul vinde lui Andrei lujdele şi Tonaşco Gheleman a patra parte din Iujdeleni, ţinutul Covurlui, şi parte din Huzumi, cumpărătură de la Ilie, fratele lui Samson, şi sora lor, Nastea, cu 30 de taleri bătuţi. 269. 1625 (7133) februarie 11, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Solea satul Hrenceşti de pe Solea, ţinutul Suceava, în urma unei judecăţi cu mănăstirea Suceviţa. 270. 1625 (7133) februarie 12. Evloghie, episcopul de Rădăuţi, şi soborul mănăstirii Solea dau mănăstirii Suceviţa satele Iubăneşti, ţinutul Dorohoi, şi Cârstineşti din ocolul Botoşani, pentru satul Hrinceşti şi seliştile Iazlovăţ şi Ceaplinţi. 271. 1625 (7133) februarie 12. Zapis de la egumenul mănăstirii Suceviţa, Aftanasie, despre schimbul cu episcopul Rădăuţilor, Evloghie, şi mănăstirea Solea al satului Hrinceşti şi al seliştii Ciaplinţi şi Iazlovăţ pentru satele Iubăneşti şi Cârstieneşti. 272. 1625 (7133) februarie 12. Anastasie Crimca, arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei, dă lui Crâstiian logofătul satul Demideanii, ţinutul Dorohoi, pentru care Crâstiian are să dea în toţi anii câte o mie de curechi la mănăstirea Dragomima. 273. 1625 (7133) februarie 14, Suceava. Radu Mihnea voievod porunceşte dregătorilor din ţinutul Hârlău să lase în pace satele Plopi, Belceşti şi Călugăreni ale mănăstirii Galata. 274. 1625 (7133) februarie 14, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupul logofăt jumătate din satul Măcicăuţi pe Răut, ţinutul Orhei, cumpărat de la rudele sale, Tudosca şi Agapia, fetele lui Frăţian, cu 50 de taleri bătuţi. XLII www.dacoromanica.ro 275. 1625 (7133) februarie 16, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Vasile Roşea medelnicer satul Berbeşti, care fusese al lui Balica hatman şi i s-a luat pentru hiclenie. 276. 1625 (7133) februarie 19, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Dumitraşco Şeptelici două falei de vie în Dealul Domnesc, la Cotnari, cumpărate de la Coste, fiul Vrâncenesei, cu 200 de taleri. 277. 1625 (7133) februarie 20, Suceava. Radu Mihnea voievod acordă Candachiei, cneaghina lui Goia vornic, dreptul de a răscumpăra de la Apostol, cu 200 de taleri, a patra parte din satul Buruieneşti, ţinutul Roman, deoarece ea cumpărase o jumătate de sat înainte de Apostol. 278. 1625 (7133) februarie 20, Buceaci. Maria Chiriţoaia a răposatului Chiriţă Dumitraşco Paleolog postelnicul dăruieşte lui Mardarie, fiul Tomei, ocina sa din Ghermăneşti, ţinutul Orheiului. 279. 1625 februarie 20. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Solea satele Badeuţi, Drăgăneşti, Crainiceşti, lvancicăuţi şi Părlăşani, din ocolul Badeuţi, în urma judecăţii dintre mănăstirile Suceviţa şi Solea. 280. 1625 (7133) februarie 21, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte cneaghinei Mariica, fiica lui Cârstea, fost mare vornic, ocină la Blăjeri pe Bârlad, ţinutul Tecuci. 281. 1625 (7133) februarie 23, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Condrea păhămicel şi soţiei sale Anuşca, partea lor de ocină din satul Preuteşti de pe Şomuz, ţinutul Suceava. 282. 1625 (7133) februarie 23, Suceava. Singlitichia, văduva lui Bilăi vornic, dăruieşte nepotului său Dumitraşco Ştefan, mare logofăt, satul Roznov, ţinutul Neamţ, şi satul Cămileşti, ţinutul Tecuci. 283. 1625 (7133) martie 1, Todereşti. Capşa din Todereşti vinde nişte case şi părţi de moşie în satul Todereşti lui Manole cu 25 de taleri. 284.1625 (7133) martie 1. Ivaşcu dă un zapis pentru Hreasca. 285.1625 (7133) martie 1. Cârjeu stolnic şi fiul său, Ivaşcu, vând un sălaş de ţigani, anume Luca cu femeia lui şi cu trei feciori, lui Pană vistiernic, cu 30 de galbeni de aur. 286.1625 (7133) martie 4. Radu Mihnea voievod îi rânduieşte pe Ionaşco Avram şi Racea să meargă la Blăjari să aleagă partea de sus a lui Drăgan, ce este împresurată de Vasile medelnicer. 287.1625 (7133) martie 6, Iaşi. Văsiian, fiul lui Ion Policeanul, şi Vasile, fiul lui Mănăilă, vând lui Dumitraşco Fulger diac părţi din satul Todereşti, ţinutul Cârligătura, cu 25 de zloţi. 288. 1625 (7133) martie 8, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Iane, fost pârcălab, şi jupânesei sale Nastasia, un loc de prisacă în hotarul târgului Suceava, cu heleşteu şi livezi, cumpărat de la Crâstâna, soţia popii Fedor, cu 140 de taleri. www.dacoromanica.ro XLIII 289. 1625 (7133) martie 9, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Dingan păhămicel părţi de ocină la Oteşti, ţinutul Adjud, cumpărate de la Parasca şi Ion. 290. 1625 (7133) martie 15, Suceava. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Gheorghe Roşea, fost vistiernic, şi lui Ştefan, diac din Podobiţi, să aleagă hotarul dintre satele Oneşti şi Scobinţeni. 291. 1625 martie 15, Suceava. Titiana, fiica lui Gheorghe Albotă, vinde lui Toma postelnic o vie de la Cotnari, în Dealul Laslăului, cu 80 de taleri. 292. 1625 (7133) martie 15, Hodorăni. Miron din Crasna vinde ocina sa din Armăşani cu 180 de lei. , 293. . Neniul, fiul lui Marco Mutre din Armăşeni, vinde partea sa din Armăşeni lui Lungul pentru doi boi buni şi două vaci cu viţei. 294. 1625 (7133) martie 16, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte Candachiei din Steţcani o parte de moşie în satul Cărbuneşti, cumpărată de la Iuraşco, nepotul lui Goe, cu 26 de taleri. 295. 1625 (7133) martie 18, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte un schimb făcut de Dumitru Buhuş cu nişte rude ale sale pentru părţi din satele Găneşti, Răvăcani şi Găureni. 296. 1625 (7133) martie 18. Radu Mihnea voievod întăreşte moşia Mărăţeii, ţinutul Neamţ. 297. 1625 (7133) martie 22, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ionaşco, fiul lui Nicoară Prăjescul, jumătate din satul Stolniceni, vândută de către Ghiorghie şi Todosia lui Nicoară Prăjescul, cu 100 de ughi. 298. 1625 (7133) martie 22, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ionaşco, fiul lui Nicoară Prăjescul, o parte din satul Stolniceni, vândută de Efrim şi Palaghia lui Nicoară Prăjescul cu 150 de taleri. 299. 1625 (7133) martie 24. Ionaşco, fiul lui Toader din Dumbrăveni, vinde a treia parte din partea lui Nechifor în satul Dumbrăveni, lui Constantin, fiul lui Petru Cehan, cu 15 zloţi şi 2 potronici. 300. 1625 (7133) martie 24. Ionaşco, fiul lui Toader din Dumbrăveni, vinde lui Constantin, fiul lui Petre Cehan, a treia parte din partea lui Nichifor în satul Dumbrăveni, cu 30 de zloţi. 301. 1625 (7133) martie 27, Suceava. Radu Mihnea voievod întăreşte nepoţilor lui Toader Stânigeanul câteva jirebii din satele Giurgeşti şi Silişte. 302. 1625 (7133) martie 29. Gheorghe din Costeni, fost vornic, dă mărturie pentru hotarul satului Orbie al mănăstirii Bisericani. 303. 1625 (7133) martie 29. Tufa, Ioana şi Părasca vând lui Costantin cămăraş ocina lor din satul Şendreni, cu 150 de ughi. 304. 1625 (7133) martie 30. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Toflea Batin, fost armaş, a cincea parte din satul Giurgeoani, pe Zeletin, satul Bălăneşti, tot pe Zeletin, şi satul Blăneşti cu două mori în râul Bârladului. XLIV www.dacoromanica.ro 305. 1625 (7133) aprilie 10, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Miron Volcinschi satul Volcineţ, ţinutul Suceava. 306. 1625 (7133) aprilie 12. Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Bejan, fost paharnic, părţi de moşie din Brahna, Hilipeşti, Dieneşti şi case cumpărate de la Tamaş din Hilipeşti cu 13 taleri şi şi de Arhip vraciul cu 16 taleri. 307. 1625 (7133) aprilie 12. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Dumitraşco Ştefan, mare logofăt, o moşie în satul Poiana (113 pământuri) pe apa Tazlău, ţinutul Trotuş, cu loc de moară pe Tazlău, cumpărată de la Grosu, fratele lui Grigorie, surorile şi nepotul lor, cu 120 de taleri de argint, şi 14 pământuri cumpărate de la Mihăilă şi alţii, cu 60 de taleri de argint. 308. 1625 (7133) aprilie 17, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Gheorghe părţi din satul Selişte pe Şomuz, cumpărate de la Marica, fiica lui Ionuţ, şi de la bărbatul ei, Deleu, cu 60 de taleri de argint şi cinci taleri. 309. 1625 (7133) aprilie 21, Hârlău. Radu Mihnea voievod împuterniceşte mănăstirea Neamţ să-şi aducă din Ţara Ungurească ţiganii fugiţi, cărora le acordă diferite scutiri. 310. 1625 (7133) aprilie 21. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Pană, al treilea vistiernic, stăpânirea asupra ţiganului Radu Voicu, cu soţia şi copiii lui, cumpăraţi de la Braţul, fiul lui Voico, logofăt din Ţara Românească, cu 30 de galbeni ungureşti. 311. 1625 (7133) aprilie 22. Hârlău. Anastasie Crimca, mitropolitul Sucevei, Athanasie, episcopul Romanului, Pavel, episcopul Huşilor, şi marii boieri dau mărturie lui Cârstian logofăt pentru răscumpărarea cu 150 de galbeni, de la mănăstirea Solea, a satului Lămăşiani, ţinutul Suceava. 312. 1625 (7133) aprilie 23. Samfira, fiica Axeniei, vinde partea sa din satul Stolniceni lui Ionaşcu Prăjescul cu 120 de taleri, bani buni. 313. . Dumitraşco împarte cu Vasilie 17 jirebii din satul Hreaţca. 314. 1625 (7133) aprilie 24, Hreaţca. Rotopan, fost vornic, şi Vasile Dinga diac adeveresc pentru împărţirea unor ocini din Hreaţca şi Onceşti, făcută de Simion Malaiu cu fratele său, Gheorghe, şi sora lor, Tofana. 315. 1625 (7133) aprilie 25. Lelea, fiica lui Grozav din Glodeni, cu fiii, fiicele şi ginerii ei, vând a patra parte din Glodeni, pârcălabului Apostol cu 100 de taleri de argint. 316. . Lucoci, mare vătav, lasă soţiei sale Stanca toată averea sa. 317. 1625 (7133) aprilie 26. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Luca Bărbânţă, fost stolnic, o ocină în satul Blăgeşti, cumpărată de la Vărvara şi de la fratele ei Gliga, cu 70 de taleri de argint. 318. 1625 (7133) aprilie 29. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Grigorie, fiul lui Sas, şi nepoţilor lui, feciorii lui Petre, jumătate din satul Pitici, ţinutul XLV www.dacoromanica.ro Putna, cu vad de moară în gârla Putnei, răscumpărate de la soţia lui Toader Hâtje şi fiii săi. 319. 1625 (7133) aprilie 30, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Simion Malai, Tofanei şi lui Gheorghe, fraţi, 9 jirebii în Hreaţca şi 4 jirebii în Onceşti, ţinutul Suceava. 320. 1625 (7133) aprilie 30, Hârlău. Radu Mihnea voievod face danie pentru hramul Sfântul Ioan cel Nou de la biserica mitropolitană din Suceava. 321. 1625 (7133) mai 3, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Dumitraşcu Fulger diac o casă şi o parte de ocină în satul Todereşti, în urma unei judecăţi cu Drăguşan diac. ' 322. 1625 (7133) mai 4, Hârlău. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Căzan, fost postelnic, să cerceteze pricina dintre Nicolachi stolnic şi Arsenie logofăt pentru o parte din moşia Potlogeni. 323. 1625 mai 4, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte unui duvalm al mănăstirii Bisericani moşia ce are în satul Măstacăni. 324. 1625 (7133) mai 7, Hârlău. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Ionaşco jitnicer şi Gligorie Gorovei să pună în posesie pe Nicoară de Răteşti peste un heleşteu, dacă acesta îl va fi stăpânit până acum în pricina cu Ion din Obârşie. 325. 1625 (7133) mai 11. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ghianghea, fost mare logofăt, . 326. 1625 (7133) mai 13. Anghelina, fiica lui Toader Jora, nepoata lui Mera, dăruieşte lui Dumitraşco Ştefan, mare logofăt, şi jupânesei lui, Zanica, jumătate din satul Măciucaşii de Jos şi părţile cumpărate de Mera în satul Bărzăeşti. 327. 1625 (7133) mai 14, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupan şi răzeşilor lui din Scobenţeni un heleşteu la Scobenţeni şi dealul Ţiganul, în urma unei judecăţi cu călugării de la mănăstirea Sfântul Ilie. 328. 1625 (7133) mai 14, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Cârstian, al treilea logofăt, satul Lămăşeni, ţinutul Suceava, în urma unei judecăţi cu călugării de la mănăstirea Solea. 329. 1625 (7133) mai 19, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ghianghea, fost mare logofăt, stăpânirea asupra unui rob ţigan, Ionaşco Lungul, cumpărat de la Lupul, fiul lui Gorcea Udrea, cu 35 de taleri. 330. 1625 (7133) mai 21. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Apostol şi Sima din Târgul Trotuş trei pământuri din satul Cofeşti la Viişoara Voicului, din apa Putnei până în hotarul Milcovului, cumpărate de la Necoară şi alţii cu 24 de taleri. 331. <1625(7133)> mai 25, Iaşi. Buşea, fiica Bogzei logofăt, vinde partea ei din Duşeşti lui Ionaşco, mare hânsar, cu 50 de galbeni roşii. 332. 1625 (7133) mai 29. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Apostol şi Sima trei pământuri la Viişoara Voicului în satul Cofeşti, cumpărate cu 24 de taleri. XLVI www.dacoromanica.ro 333.1625 (7133) mai 29. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Neamţ trei pământuri în satul Cofeşti, în apa Putnei până la hotarul Milcovului, cumpărate de la Apostul şi Sima, soţia lui. 334. 1625 (7133) mai 30. Radu Mihnea voievod întăreşte lui lonaşco Ghianghea, fost mare logofăt, jumătate din satul Dăneşti pe Prut, ţinutul Iaşi, jumătate de baltă şi cu loc de iaz, cumpărate de la lonaşco, fiul Anghelinii. 335. 1625 (7133) iunie 1, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Cârstian logofăt satul Lămăşenia, din ţinutul Suceava, în pricina cu mănăstirea Solea, pentru care Cârstian logofăt a dat mănăstirii 300 de galbeni ungureşti. 336 1625 (7133) iunie 2, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupul Prăjescu diac o parte din satul Druleşti, ţinutul Roman, cumpărată cu 40 de taleri bătuţi. 337. 1625 (7133) iunie 3. Candachia, soţia lui Goia, fost vornic, şi fiii săi vând lui Enachi postelnic partea lor din satul Mărtineşti, ţinutul Tecuci, cu 300 de ughi. 338. 1625 (7133) iunie 8, Hârlău. Radu Mihnea voievod dăruieşte lui lonaşco Cehan, vornic de gloată, două vaduri de moară la Măicani pe Prut. 339. 1625 (7133) iunie 9, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Bisericani stăpânirea asupra unei poieni. 340. 1625 (7133) iunie 10, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ghianghea, fost mare logofăt, satul Temauca, în urma judecăţii cu Ghiugiul şi fratele său, Iuraşco. 341. 1625 (7133) iunie 11. David din Zaluceni, Savin Urmeziu şi Vasile Gafencu scriu marelui logofăt despre alegerea unor părţi de moşie din satul Băloşeni. 342. 1625 (7133) iunie 15. Popa Draguş şi cu Marica, soţia fratelui său, vând un loc din Pologeni lui Simion Bărtilă, cu 60 de taleri. 343.1625 (7133) iunie 15. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Focea uricar şi soţiei sale Marica două părţi de ocină din satul Rotompăneşti, pe Bogdana, ţinutul Tuto vei. 344. 1625 (7133) iunie 20. Radu Mihnea voievod judecă pricina dintre locuitorii din Blăjari şi medelnicerul Vasile Roşea. 345. <1625 (7133)> iunie 20, Hălăştiani. Popa Leahul şi alţii vând lui Lupul Prăjescu jumătate din satul Druleşti, cu 150 de taleri. 346. 1625 (7133) iunie 22, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Miron Vulcenschi o parte din satul Volcineţ, pe Şiret, ţinutul Suceava, în urma învoielii cu călugării de la Suceviţa. 347. 1625 (7133) iunie 23, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Mihul şi lonaşco Grecul o parte din satul Paşcani. 348. 1625 (7133) iunie 24, Solea. Duca stolnic dăruieşte mănăstirii Solea iezerul Luciul, ţinutul Fălciu, şi satul Ciorsaci cu seliştea Broşteni, ţinutul Suceava. www.dacoromanica.ro XLVII 349. 1625 (7133) iunie 24. Radu Mihnea voievod întăreşte uric mănăstirii Sfântul Sava din laşi satul Tescani, ţinutul laşi, în gura Ursoaiei, pe Jijia, dăruit de răzeşi pentru pomenire, cu uric de la Petru voievod şi ispisoace de la Ieremia Moghilă voievod. 350. 1625 (7133) iunie 26, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Apostol, mare uşer, o parte din satul Băloşeni, ţinutul Roman, în urma unei judecăţi cu Luchian diac şi rudele sale. 351. 1625 (7133) iunie 26, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui lonaşco Moga şi lui Păcurar partea lor din satul Ilişeşti. 352. 1625 (7133) iunie 27. Gavril Albiei din Bătăreşti şi alţi oameni dau mărturie cum s-a tocmit Gheorghe din Todereşti cu Dumitraşco Fulger diac ca să-l radă din curtenie pe Gheorghie şi să-i dea casa tătâne-său. 353. 1625 (7133) iunie 30. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Alivan diac o parte din moşia din Negoeşti a lui David Druc, ginerele Nichitei, în urma mărturiei lui lonaşco geambaş şi a altora din Negoeşti. 354. 1625 (7133) iulie. Feciorul lui Frăţian vinde lui Costantin cămăraşul partea sa din satul Şendreni, cu 95 de galbeni. 355. 1625 (7133) iulie 1, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte Maricăi satul Potlogeni, în urma unei judecăţi cu Arsenie logofătul. 356. 1625 (7133) iulie 2, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Lupul Prăjescu un loc de prisacă şi un vad de moară pe apa Şeacovăţului şi cu loc de jirebie, în ţinutul Cârligăturii. 357. 1625 (7133) iulie 11. Radu Mihnea voievod întăreşte lui lonaşco Ghianghea, fost mare logofăt, satul Tuluceşti şi 170 paşi din satul Ghinduşani. 358. 1625 (7133) iulie 17. lonaşco, fiul lui Ursu din Vârtop, vinde lui Dumitraşco căpitan partea sa de moşie din Dolheşti, cu 15 taleri. 359. 1625 (7133) iulie 20, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Sfântul Sava satul Teţcani. 360. 1625 (7133) iulie 25. lonaşco din Ivăneşti vinde lui lonaşco Coşescu o parte din satul Ivăneşti cu 6 galbeni şi 6 potronici. 361. 1625 (7133) iulie 31, Hârlău. Radu Mihnea voievod dă carte lui Grecu şi popii Mihul din Paşcani să-şi apere satul Paşcani, învăluit de Capotă. 362. 1625 (7133) august 3. Petrică vinde Pârvului doi bătrâni din Albeşti, pe Stemnic, ţinutul Vaslui, cu 36 de zloţi. 363. 1625 (7133) august 6, Hârlău. Radu Mihnea voievod îl împuterniceşte pe Onciul Iuraşcovici, fost staroste, să-şi oprească fânul de la Şendriceni. 364.1625 (7133) august 6, Jigoreni. Mohai din Jigoreni şi rudele lui vând lui Toader Grecul din Făureşti 8 delniţe de fân cu locul din Poiana Mănăstirei, cu 25 de taleri. XLVIII www.dacoromanica.ro 365. 1625 august 11, Baia. Şoltuzul şi pârgarii de Baia dau mărturie că Mehil şi rudele lui au vândut o casă cu jirebie din Spătăreşti lui Deleu, cu 45 de taleri. 366. <1625 (7133)> august 12. Ionaşco jitnicer şi Gorovei dau mărturie că numai fiii lui Ioan au cheltuit de au făcut iazul, iar nu şi Nicoară din Răteşti. 367. 1625 (7133) august 13. Frăsina şi Mălina vând părţile lor de moşie din Albeşti, pe Stemnic, Petricăi, fost armaş. 368. 1625 (7133) august 18, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Radu, vornic de gloată, şi fratelui său Simion postelnic satul Rauce, ţinutul Neamţ, cu vad de moară pe Sărata. 369. 1625 (7133) august 24. Pătraşco Başotă, logofăt al doilea, şi Gheorghe Başotă, al doilea vistiernic, adeveresc pentru părţile din moşia Mogoşeşti, ţinutul Neamţ, cumpărate de Pană vistiernic de la Zaharie, fraţii şi sora lui, cu 80 de taleri. 370. 1625 (7133) august 31, Purceleşti. Borăleanul uricar împarte în două satul Purceleşti pentru Ionaşco Tăbârţă, fost vornic în Suceava, şi Ionaşco Prăjescul. 371. <1625 septembrie 1-1626 august 31> (7134). Grigorie, fiul Anisiei, vinde lui Ionaşcu Coşescu o parte din satul Ivăneşti. 372.1625 (7134) septembrie 16. Nastasia şi fiii ei vând lui Gavril Cocris a patra parte din Pănureşti. 373. 1625 (7134) septembrie 17. Mintă, fiica lui Mătiaş, cu soţul ei, Grozav, fiul Şteavcăi, vând partea lor din Iujineţi lui Gavrilaş, staroste de Cernăuţi, cu 50 de taleri. 374. 1625 (7134) septembrie 21, Cernăuţi. Gligorcea, fiul lui Mătiaş, vinde a patra parte din satul Iujineţ lui Gavrilaş staroste cu 30 de taleri. 375. septembrie 25. Petriman vinde a treia parte din satul Armăşani lui Lungul, cu 80 de taleri. 376. 1625 (7134) octombrie 6. Rusul, Ionaşco şi surorile lor vând ocina lor din Roşiori Antimiei pentru un bou şi o vacă cu viţel. 377.1625 (7134) octombrie 7, Hârlău. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Ciulpan, fost spătar, să dea înapoi via de la Câijeşti mănăstirii Sfântul Neculai a lui Aron Voievod, danie de la Maria Jora. 378. 1625 (7134) octombrie 9. Loghina şi fiii ei dăruiesc mănăstirii Pângăraţi o curătură mai sus de Straja. 379. 1625 (7134) octombrie 12. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Simion, diac din Hreasca, partea de ocină a lui Gorciu, pentru că acesta fugind de bir i-a plătit el cisla. 380.1625 (7134) octombrie 13. Zapis de la Toader pentru moşia Avereşti. 381. 1625 (7134) octombrie 14, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Nicolae, mare stolnic, ocina lui Eremia din Potlogeni, care a fost pusă zălog de Simion Bertil din Potlogeni pentru 140 de taleri. XLIX www.dacoromanica.ro 382. 1625 (7134) octombrie 20, Hârlău. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Neculachi stolnic să vină la judecată în faţa domniei cu logofătul Arsenie pentru o ocină din Potlogeni. 383. 1625 (7134) octombrie 20, Hârlău. Radu Mihnea voievod porunceşte lui Onciul din Itrineşte să dea zi pentru a se înfăţişa la judecată Ştefan cu Istrate în pricina pentru o parte de ocină din Vârtopel. 384. <înainte de 1625 noiembrie 2>. Deleu cumpără ocină în satul Spătăreşti de la fratele său, Ştefan, cu 30 de taleri. 385.1625 (7134) noiembrie 2, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Deleu aprod o jirebie în Spătăreşti, cumpărată de la Solomie şi de la fiul ei, Dumitraşco, cu 14 taleri. 386. 1625 (7134) noiembrie 21, Călugăreni. Machidon Hirevcescul din Fedcouţi, fiind dator lui Cozman Popei cu doi boi şi opt stupi de la dajdie, îi dă pentru datorie partea sa din Voicouţi. 387. 1625 (7134) noiembrie 21, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Istratie, fiul lui Hăra din Verceşti, nişte pământuri din Verceşti, în urma unei judecăţi cu Ştefan din Bălăneşti. 388. <înainte de 1625 (7134) noiembrie 25>. Loghina, fiica lui Bogza, vinde parte din satul Duşeşti lui Dumitru Purcel, cu 18 taleri. 389.1625 (7134) noiembrie 25, Hârlău. Dumitru Purcel şi lonaşco hânsar vând lui Pană vistiernic părţile lor din Duşeşti cu 186 de galbeni. 390. 1625 (7134) noiembrie <25-30>, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Pană vistiernic o ocină în satul Duşeşti, ţinutul Vaslui. 391. 1625 (7134) decembrie 5. Ştefan şi fratele său, Apostol, vând lui lonaşco Cehan vornic un vad de moară cu piatră în satul Brăteni cu 25 de taleri. 392. 1625 (7134) decembrie 12, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Simion Mălai părţi de moşie din Hreasca şi un loc de casă în Onceşti. 393.1625 (7134) decembrie 12, Hârlău. Nicula Bălan vinde lui Costantin cămăraşul ocina sa din Şendreni, cu 40 de galbeni. 394. <înainte de 1625 decembrie 13>. Nichita din Sârbi vinde lui Toma postelnic partea sa din Bodeşti şi a lui Pătraşcu Giuncul, cu 20 de taleri. 395.1625 (7134) decembrie 13. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Toma, postelnic al doilea, o parte din satul Bodeşti, cumpărată de la Nechita din Sârbi, cu 20 de taleri. 396. 1625 (7134) decembrie 13, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Toma, postelnic al doilea, stăpânirea peste o vie în dealul Laslău şi peste o ţelină, cumpărată de la Titiana, soţia lui Tiron, cu 80 de taleri. 397.1625 (7134) decembrie 13. Bolneasca şi fiii ei vând o parte din satul Răcăciuni. 398. 1625 (7134) decembrie 14, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Petrea Cehan părţi din satele Româneşti, Prigorceni, Strâmbi, Fâstâci şi Dobroslăveşti, de cumpărătură. L www.dacoromanica.ro 399. 1625 (7134) decembrie 16, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Petrea Cehan partea de ocină a Tomei cel bătrân din satul Strâmturi, ţinutul Vaslui. 400. . Banul, fiul lui Gligorcea din Prigorceni, şi Anton vând partea lor din Fereşti lui Constantin, fiul lui Cehan, cu 12 taleri. 401. . Constantin Cehan dă un cal bun armăsar lui Bogza călugăr pentru un loc de prisacă, unde a murit Vremeş. 402. . Todosia, fiica lui Ghelasie, cu toată seminţia ei, vinde toată partea sa din satul Strâmtura pe apa Vasluiului jupânesei Igogoaei, cu 19 taleri. 403. 1625 (7134) decembrie 17, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Toader Greculeţ şi fratelui său Dumitru poiana cumpărată de la Mihai din Jigorcni, cu 41 de taleri. 404.1625 (7134) decembrie 22. Nechita, fiul lui Moţoc, vinde lui Pană, al treilea vistiernic, o parte din satul Petreşti, ţinutul Bacău, cu vad de moară pe Bistriţa, cu loc de fanaţ. 405.1625 (7134) decembrie 22, Hârlău. Dumitraşco Ştefan, mare logofăt, Aslan, mare vornic de Ţara de Jos, şi alţii dau mărturie că Nechita Moţoc a vândut lui Pană, al treilea vistiernic, parte din satul Petreşti, ţinutul Bacău, cu vad de moară în apa Bistriţei şi cu loc de fanaţ. 406. 1625 (7134) decembrie 22, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Pană vistiernic al treilea, stăpânirea peste o parte din satul Petreşti, ţinutul Bacău, cu vad de moară pe Bistriţa şi cu loc de fanaţ. 407. 1625 (7134) decembrie 24. Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Ghianghea logofăt parte din satul Ghinduşeni, ţinutul Covurlui, cumpărată de la Marco Gagea, cu 50 de ughi. 408.1625 (7134) decembrie 26. Necoară şi fraţii lui, fiii Băseanului, vând lui Pană, vistiernic jumătate din satul Boţeşti, cu 130 de ughi. 409. <1625 (7134) decembrie 27, Hălăştiani. Gligorie din Oboroceni şi fiii săi, Vasile, Ionaşco şi Toader, vând lui Lupul Prăjescu partea lor din satul Druleşti, cu 20 de taleri de argint. 410. 1625 (7134) decembrie 30, Hârlău. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Irimia din Boureni dreptul de stăpânire asupra unei case cu o jirebie din ţarină. LI www.dacoromanica.ro DOCUMENTE FALSE I. 1623 (7131) aprilie 5. Vasile Neagoe vornic hotărăşte împreună cu megieşii şi răzeşii partea lui Dumitru vătav şi a lui Bordea din satul Dragomăneşti. II. 1623 (7131) aprilie 5. Fragment dintr-o scrisoare către nişte oameni care au încălcat un loc al altora. III. 1624 (7132) aprilie 25, Iaşi. Radu Mihnea voievod întăreşte lui Vasile Ureche stăpânirea asupra averii rămase după moartea soacrei sale, cneaghina lui Andrei hatman. LII www.dacoromanica.ro RESUMES DES DOCUMENTS Glossaire: agă = dignitaire charge du commandement des troupes pedestres. aprod = fi Îs de boyard remplissant des Services usuels â la cour prindere, parmi lesquels la fonction de page. armaş = boyard qui surveillait Ies prisons et l’execution des peines capitales. aspru = monnaie turque en argent. ban = grand dignitaire charge de l’administration de la province d’Oltenie (en Valachie). bătrân = subdivision du patrimoine villageois. branişte = terrain reserve â l’usage exclusif du prince ou d’un monastere. brazdă = sillon. brănişter = agent du capitaine de branişte. bucate = betail, ruches et d’autres. casă = subdivision du patrimoine villageois. Cămară = tresorerie privee du prince. cămănar = agent qui levait l’impot payable en cire. cămăraş = chef de la Cămară, căpitan = commandant d’armee. ceaşnic = voir paharnic, câmp = champ. clucer = sommelier â la cour prindere. cluceroaie = epouse du clucer, cneaghină = epouse d’un grand boyard. comis = dignitaire charge de la surveillance des chevaux comisoaia = epouse du comis, cupar = voir paharnic, curătură = coteau plante de vigne. curteni = nobles ayant une charge â la cour d’un souverain. dărăban = fantassin, gendarme desetină =dîme. diac = scribe (ecrivain des actes). dregător = representant du pouvoir princier, d’un couvent ou d’un boyard. falce = unite de surface (environ 14.322 m2). feciori de boieri = jeunes boyards, subordonnes aux grands dignitaires. fârtai = quart d’une falce. funie = lopin etroit de terre. gloabă = amende pour Ies inffactions graves. hatman = comandant general d’une armed ieromonah = moine ordonne pretre. ispisoc = acte officiel (princier) de confirmation d’une propriete. ispravnic = mandataire princier, voir aussi ureadnic. izvod = document. jirebie = v. răzor. www.dacoromanica.ro LIII jitnicer = administrateur des greniers princiers. jumătate = unite de mesure pour le vin. jupâneasă = epouse d’un boyard. leu = monnaie en argent. medelnicer = boyard qui remplissait la fonction d’ecuyer tranchant. obroc = boisseau. paharnic = echanson du prince. păhărniceasa = epouse du paharnic, păhărnicel = petit dignitaire sous 1’ autori te du grand paharnic, pământ = v. răzor. părgar = membre du conseil administratif d’une viile (forme de 12 personnes). pitar = boyard charge de pourvoir de pain la cour prindere. pârcălab = commandant d’une forteresse et chef du district environnant. portar - commandant de l’armee chargde de la garde de la forteresse (et de la cour prindere) de Suceava. posluşnic = serviteur. potronic = monnaie divisionnaire en argent. postelnic = chambellan de la cour prindere. postelniceasă = epouse du postelnic, postelnicel = petit dignitaire sous l’autorite du grand postelnic, răzeşi = coproprietaires. răzor = terrain de culture d’une etendue determinee. schit = ermitage. seimen = mercenaire etranger servant dans le corps d'infanterie affecte â la garde du prince. selişte = emplacement d’un village abandonne. spătar = porte-epee du prince. spătărel = petit dignitaire subordonne au spătar. spătăriţă = epouse du spătar, staroste = chef administratif d’un district. stolnic = dignitaire charge du service de la table prindere. stolniceasa = epouse du stolnic, sulger = intendant des viandes pour la Cour prindere. şetrar (şătrar) = dignitaire qui veillait sur Ies tentes princieres. şoltuz = bourgmestre. ştează = auge ou l’on foule Ies tissus de laine. Ţara de Jos = la pârtie sud-est de la Moldavie. Ţara de Sus = la pârtie nord-ouest de la Moldavie. ureadnic = mandataire princier dans Tadministration locale; voir aussi ispravnic. uric = document certifiant le titre de propriete. uricar = ecrivain de chartes. vătav = intendant. vătav de aprozi - intendant A'aprozi, vătăman = dirigeant du village. vecin = serf (paysan attache â la glebe). vistiernic = tresorier general de l’etat. vistiernicel = petit dignitaire sous 1’autori te du grand vistiernic, vistierie = tresorerie. vornic = chef administratif du district. vorniceasă = epouse du vornic, vornic de gloată / Poartă = dignitaire subordonne au vornic, vornicel = petit dignitaire sous P autori te du grand vornic. LIV www.dacoromanica.ro * * * 1. 1623 (7131) janvier 1. Le şoltuz et Ies părgari de la viile de Bârlad attestent que Zamfira, epouse de Dumitraşco Chiriac, avec ses enfants, Toader et Maria, ont vendu â Gheneu le pârcălab et â son epouse, Irina, le quart de Mastatici et Picegani â Gura Băncii avec emplacement de moulin sur Bârlad pour 100 ecus d’argent. 2. 1623 (7131) janvier Ispisoc serbe au sujet de Piţigani, Mastatice et Seliştea Iepii. 3. 1623 (7131) janvier 2, Jassy. Ştefan Tomşa voi'evode confirme â Dumitru Buhuş et â sa sceur, Safita, Ies villages Hulpăşeşti, Simioneşti, Dobriceni et Molovata. 4. 1623 (7131) janvier 9, Jassy. Ştefan Tomşa voi'evode ordonne â un serviteur princier d’enqueter dans le litige entre Dumitraşcu et Ionaşco, avec la cneaghina de Beldiman, pour une pârtie du village Plopeşti. 5. 1623 (7131) janvier 15. Gheanghea, grand logofăt, Nicoară, grand vornic, et Lupul, le troisieme logofăt, attestent que Nicoară, le fils de Moşu, petit-fils de Căldăruş, et autres personnes ont vendu â leur frere, Enache postelnic, deux bătrâni du village Fântânele, district de Tecuci, pour 200 ecus argent comptant. 6. 1623 (7131) janvier 18, Jassy. Ştefan Tomşa voi'evode confirme â Dumitraşco ancien stolnic quelques parties du village Glodeni achetees â Melentiana et â d’autres pour 30 et 15 ecus, une pârtie du village Cemaţi, denommee Dilţigani, sur Bogdana, achetee â Gavril pour 50 ecus, et un emplacement du village Stoeşti donne par Urâta, sa tante. 7. 1623 (7131) janvier 18, Jassy. Ştefan Tomşa voi'evode confirme â Gheorghe diac de Dolheşti la sixieme pârtie du village Lăţcani, district de Suceava. 8.1623 (7131) janvier 20, Jassy. Loghina, la fille de Lupan, vend sa pârtie de Scobenţeni, district de Cârligătura, â son frere Vasile vistiernicul, pour 4 6cus d’argent. 9. 1623 (7131) janvier 23. Ştefan Tomşa voi'evode confirme â Vartic la pârtie de moşie du village Godineşti, achetee â Iuliana et â ses parents. 10. 1623 (7131) janvier 27. Le pretre Simion de Todereşti et autres personnes certifient que Misăilă avec ses freres ont achete aux fils de Honicea toute leur pârtie de Arpăşeşti pour 15 galbeni. 11.1623 (7131) janvier 28, Jassy. Gheorghe, Simion et Leavul vendent â Gheanghea grand logofăt le village Leoşti sur Sărata, district de Fălciu. 12. 1623 (7131) janvier 30, Jassy. Ştefan Tomşa voi'evode confirme â Nicoriţă la moitie du quart du village Rogojeşti, suite â un proces avec Căzacu, son beau-frere. LV www.dacoromanica.ro 13. 1623 (7131) fevrier. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Solea le village Radomireşti, district de Neamţ, achete â Lazăr, fils de Anghel, pour 300 galbeni. 14. <1623 (7131)> fevrier 6, Şiviţa. Condrea de Fereşti fait don de toute sa part de ocină de Fereşti, jusqu’â ce qu’il acquitte â Petru Cehan pour un cheval voie â Nicoară, fils de Dumitru Erhan, pour lequel il a ete garant. 15. . Gavril, Gheorghe, son frere, et Bălaia vendent â Petrea Cehan leur ocină et leur moşie du village Prigorceni. 16. 1623 (7131) fâvrier 14, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Sfântul Nicolae la ţarina de la viile de Jassy (Aron Vodă), le village Rânjeşti sur le Prut, district de Fălciu, avec des etangs â poisson, suite â un proces avec la cneaghina de Mihalcea Meleştan et ses enfants. 17. 1623 (7131) fevrier 25. Ihnat le duvalm et Ştefan, son frere, ont fait don de leur pârtie de ocină et de moşie du village Strâmtura â Petrea Cehan pour des chevaux perdus. 18. 1623 (7131) fevrier 28, Jassy. Ştefan Tomşa voievode fait don â Sacotă medelnicer le village Prigorceni, district de Vaslui, appartenant â Ionaşco Bolea, vornic de gloată, qui Pa perdu par traîtrise. 19. <1623 (7131) marş 1>. Gavril, Todosie et Maria vendent â Petrea Cehan leur pârtie du village de Romaneşti pour 9 ecus. 20.1623 (7131) marş 1, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Petrea Cehan la pârtie de Ihnat le duvalm et des autres du village Strâmtura pour des chevaux perdus, la pârtie de Gavril et de ses sceurs du village Romaneşti, district de Vaslui, achetee pour 10 ecus, et la pârtie de Condrea du village Fereşti, district de Vaslui, comme gage pour un cheval perdu evalue â 44 ecus d’argent. 21.1623 (7131) marş 2, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Vasilie Pilat clucer des parties du village Hănţeşti avec des emplacements des moulins sur Şiret. 22.1623 (7131) marş 2, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Ionaşco Buzdugan une silişte sur Ies eaux de Bujor, suite â un proces avec Balan, Petricu et Mihoci. 23. 1623 (7131) marş 4, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Candachia, la cneaghina de Goe, ancien postelnic, le village Buruieneşti. 24.1623 (7131) marş 4, Jassy. Gheanghea, grand logofăt, et autres boieri attestent que Nicoară, ancien vornic de Ţara de Jos, a vendu â Vasile Neagoe Ies villages Cocoreni et Loeşti enbas de la foret dans le district de Hârlău, pour 900 6cus d’argent. 25. 1623 (7131) marş 5, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Gheorghe et â ses freres la moitid du village Lăţcani, district de Roman, pour laquelle ils avaient perdu Ies documents. LVI www.dacoromanica.ro 26. 1623 (7131) marş 5, Jassy. Ştefan Tomşa voievode fait don au monastere Solea, Ies villages Solea, district de Suceava, et Fărăoani, district de Bacău, Ies dispensant de tous Ies impdts. 27. 1623 (7131) marş 6, Jassy. Les petits-enfants de Pătraşco vendent â Ionaşco Gheanghea, grand logofăt, le tiers du village Lăţcani pour 60 6cus d’argent. 28.1623 (7131) marş 6. Ştefan Tomşa voievode confirme â Drăgan, grand armaş, Briţcanii, district de Chigheciul. 29. 1623 (7131) marş 7, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Lupul Prăjescul et â sa cneaghină, Safla, le village Miclăuşeni, district de Roman, don de Simion Stroici, ancien vistiernic. 30.1623 (7131) marş 8, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Ionaşco Gheanghea, grand logofăt, des parties du village Lăţcani, district de Roman. 31. 1623 (7131) marş 9, Jassy. Ştefan Tomşa voievode ordonne aux dăbilari du district de Neamţ de ne pas persecutor les villages Zămeşti et Dingani du monastere Tazlău. 32. 1623 (7131) marş 14, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Neagoe le village Cocorenii et la silişte Loeştii en haut de Botoşani, achetes â Nicoară, ancien grand vornic, pour 900 ecus. 33.1623 (7131) marş 20, Jassy. Ştefan Tomşa voievode fait don de Pacte de liberation aux moines du monastere Galata pour le village Voroveşti, district de Cârligătura. 34. 1623 (7131) marş 20, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Eremia Vâmav diac et â ses freres une ocină â Săcuiani, district de Neamţ. 35. 1623 (7131) marş 20. Ştefan Tomşa voievode confirme â Onciul Iuraşcovici une pârtie du village Romaneşti sur Horaiţa, district de Suceava, suite â un proces avec Zaharia Tăutu et Popul diac. 36.1623 (7131) marş 20. Avram et autres personnes vendent aux moines du monastere Berzunţul leurs ocina et moşia Poiana Stroiei pour 140 zloţi d’argent. 37. <1623 (7131)> marş 21, Târgul Neamţ. Pietra de Târgul Neamţ vend â Vasile Stoici une maison du village Lăţcani, district de Suceava. 38. 1623 (7131) marş 23, Adjud. Ghincea le şoltuz et les 12 pârgari d’Adjud attestent que Lazăr, le fils de Sască de Uricheşti, Cozma Stan, Cristina, la fille de Şandru, et Păcurar Palici ont vendu â Cozma de Copăceşti leurs parties du village Uricheşti. 39. 1623 (7131) marş 25. Agafia, la cneaghină du defunt Boul vistiernic, rend au diacon Larion une pârtie du village Răteşti. 40. . Toma Barta et Crăciun, avec leurs parents, vendent leurs parties de moşie du village Crăhăneşti â Ionaşco Vrabie pour 100 ecus d’argent. 41. . Dumitru, le fils de Toporoaia, et ses parents vendent des parties du village Crăhăneşti â Ionaşco Vrabie, pour 100 ecus argent comptant. LVII www.dacoromanica.ro 42. . Dumitru, le fils de Toporoaia de Crăhăneşti, adopte Ionaşco Vrabie et lui fait don de sa pârtie de moşie du village Crăhăneşti. 43. 1623 (7131) marş 28. Ştefan Tomşa voievode confirme â Ionaşco Vrabie des parties du village Crăhăneşti. 44.1623 (7131) marş 30. Achat de trois quarts de falcie de vignes â Dealul Laslo de Cotnari par le monastere Sfanţul Ilie, district Suceava. 45. 1623 (7131) . Les grands dregători de Ştefan Tomşa attestent au monastere Solea, bâti par lui, le don des villages Solea et Fărăoani. 46. 1623 (7131) avril 2, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Lupul Prăjescu plusieurs villages. - 47. 1623 (7131) avril 3. Cămărzan de Câmpul lui Dragoş du village Rediu atteste que, conforme â l’ordre princier, il a choisi avec les habitants de Grozeşti, Cândeşti et Beţeşti un lieu pour des ruches â Codru, pour Vasile Bantăş. 48.1623 (7131) avril 4. Vasilie fait don â Dumitraşco Ştefan, grand vornic de Ţara de Jos, un tiers du village Blăjeni. 49.1623 (7131) avril 6, Jassy. Ştefan Tomşa voievode fait don â Toma, le troisieme postelnic, les villages Tămăduiani et Păşcani, perdus par Balica hetman pour traîtrise. 50. 1623 (7131) avril 6, Jassy. Ştefan Tomşa voievode fait don aux moines du couvent de Pârâul Alb une curătură que ceux-ci ont faite sur le territoire princier et confirme une autre curătură, Pârâul Vierului, don de Gligorcea Vlăescul. 51. 1623 (7131) avril 8, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Gheorghe, ancien grand spătar, la selişte sur Topoliţa, autrefois prindere et subordonnee â la citadelle de Neamţ, en commun avec des parties des villages Galbeni, Aldeşti et Dumeşti, district de Neamţ. 52. 1623 (7131) avril 9, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Lupul, le troisieme logofăt, deux parties du village Bojdăreşti sur la riviere Răut, district de Soroca, avec emplacement de moulin, achetes â Vasian et Anghelina, fils de Stanca, et â d’autres pour 60 galbeni hongrois. 53. 1623 (7131) avril 9, Jassy. Ştefan Tomşa voievode fait don â Manolache, grand douanier, pour ses Services les villages Rogojeni, Vistiernici, Roşiaci, avec etangs â poissons et emplacements de moulins sur Răut, district de Soroca, et le village Măşceni sur le Dniestr, meme district, perdus par Balica hetman pour traîtrise. 54.1623 (7131) avril 9, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Mierea Marmure uricar plusieurs villages et parties de villages. 55. 1623 (7131) avril 10. Ştefan Tomşa voievode confirme â Stratilat Borulean uricar une sixieme du village Ivancicăuţi, denommee Dragomireşti. 56. 1623 (7131) avril 12, Jassy. Ştefan Tomşa voievode fait don â Lupul, le troisieme logofăt, une falce et moitie de vigne â Huşi, sur la colline Dric, perdue par Balica hetman pour traîtrise. LVIII www.dacoromanica.ro 57. 1623 (7131) avril 12, Jassy. Ştefan Tomşa voî6vode confirme â Ionaşco Gheanghea Ies villages Magiucani, avec moulin sur Bârlad, Ruptura, district de Bârlad, et Tomeşti, district de Hârlău. 58.1623 (7131) avril 12. Ştefan Tomşa voîevode confirme par document â Mihai Tăutu, le pârcălab de Hotin, plusieurs villages et parties de villages heritees ou achetees. 59.1623 (7131) avril 15. Ignat vend sa pârtie de l’emplacement du village Mânzaţi, de Fundătură, â Toader, le fils de Vasâleuţi, pour 20 lei. 60. 1623 (7131) avril 20. Timotin le prieur, avec toute l’assemblee du monastere Sfântul Sava, vendent la moitiS du village Vlăşineşti, sur le Prut, district de Iaşi, â Toader le şetrar et â ses fils, pour 60 ruches d’abeilles. 61. 1623 (7131) avril 25. Ştefan Tomşa voîevode confirme â Ianache postelnic des parties du village Fântâne, district de Tecuci, achetees â Stavăr, ancien pârcălab, pour 340 ecus. 62. 1623 (7131) avril 27. Ştefan Tomşa voîevode confirme au monastere Secu le village Petricani. 63. <1623 (7131)> avril 27. Nicoară, ancien grand vornic, fait savoir aux voisins de Munteni que Ies documents de Costin et Drăgan sont chez lui et qu’ils soient laisses tranquilles. 64.1623 (7131) mai 1, Jassy. Ştefan Tomşa voîevode confirme â Enache postelnic le village Medeleni, district de laşi, achete aux petits-enfants de Medelean pour 132 ecus d’argent. 65. 1623 (7131) mai 1, Jassy. Nedelea, la fille de Chirilie, vend â Dumitraşco Buţii et â Gheorghie sa moşie de Ciurăni et Comăneşti, pour deux bceufs de negoce. 66. <1623 (7131) mai 1>. Vasilie et ses freres vendent â Dumitraşco Buţii leurs parties de moşie des villages Ciorăni et Comăneşti, pour 80 lei. 67.1623 (7131) mai 2, Jassy. Ştefan Tomşa voîevode confirme â Lupul, lc troisieme logofăt, â sa jupâneasă, Manca, et â ses freres, Gheorghie et Ion, fils dc Ştefan Prăjescu ancien stolnic, leur village Agiudeni, sur Şiret, district de Roman. 68. 1623 (7131) mai 7. Ştefan Tomşa voîevode confirme â Lupul, troisieme logofăt, la pârtie de moşie du village Popişcani â Cârligătura, achetee â Ion Ghimoc et â autres personnes. 69. 1623 (7131) mai 14, Galaţi. Vasilie, le fils de Popa, et ses parents vendent â Ghianghea, grand logofăt, le village Tuluceşti, sur le Prut, preş de Galaţi, dans le district de Covurlui, et une vigne pour 100 ughi. 70. 1623 (7131) mai 15, Cetăţuia. Duca le comis et Savul le pârcălab vendent â Ghianghea, le grand logofăt, leurs parties des villages Lăleşti, Stoicani el Rădeni. 71. 1623 (7131) mai 16, Jassy. Ştefan Tomşa voîevode confirme au monastere Solea quelques maisons â Suceava faîtes don par Ies fils de Nicoară Prăjescu, ancien vistiernic. LIX www.dacoromanica.ro 72.1623 (7131) mai 17, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Condre, grand douanier, o ocină â Tomeşti avec emplacement de moulin sur Bârlad, achetee aux petits-enfants de Toma Tălabă, pour 100 ecus d’argent. 73.1623 (7131) mai 17. Anastasie, archeveque et metropolite de Suceava, fait don de Pacte de liberte â Chirana, de son mari, Platon. 74. 1623 (7131) mai 18, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Ursul medelnicer une pârtie du village Miceleşti. 75. 1623 (7131) mai 21. Ştefan Tomşa voievode confirme â Simion Gheuca, ancien grand comis, la pârtie du village Păuleşti, faîte don par Stanca, Pepouse du vornic Murgoci. 76. 1623 (7131) mai 29, Cotnari. Ştefan Tomşa voievode confirme â Fealtin, sas de Cotnari, un moulin et autres possessions sur le ruisseau Buhăinţi. 77. 1623 (7131) mai 30, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Ghianghea, grand logofăt, le village Tuluceşti sur le Prut, preş de Galaţi, achete pour 100 ughi, et des parties du village Gbinduşeni, achetees pour 95 ughi. 78. 1623 (7131) juin 6. Ghianghea, grand logofăt, simultanement avec autres boieri attestent le don des boutiques de Jassy que fait Sinclitichia Bilăiasa, femme de Dumitraşco Ştefan, grand vornic de Ţara de Jos. 19. 1623 (7131) juin 7. Nicoară, ancien grand vornic, vend le village Cocoreani et la silişte Loeşti, district de Hârlău, â Vasile Negoe vornic. 80. 1623 (7131) juin 9. Ştefan Tomşa voievode fait don â Feveque de Roman, Anastasie, le droit de prelever Ies impots des habitants de Bumăreşti, Scripiţeni et Lipeni. 81. 1623 (7131) juin 11, Jassy. Pătraşco et son epouse mettent en gage leur pârtie de ocină du village Boţeşti pour une coupe en argent en valeur de 12 ughi, jusqu’â ce qu’ils acquitteront la coupe. 82. 1623 (7131) juin 13, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Sfântul Sava Ies vignes et Ies jardins faits dons par le moine Macarie, qui avant d'entrer en monachisme se nommait Cefut Manole, en son litige avec le monastere Galata. 83.1623 (7131) juin 15. Gărdan de Bahnă met en gage sa moşie de Bahnă â Zaharina de Berbeşti, pour la somme de 25 ecus. 84. 1623 (7131) juin 18, Jassy. Ştefan Tomşa voievode decide dans le litige entre Gligore avec Dumitru et Mircea de Răspopi regardant quelques habitants de leur moşie, inscrits sur la liste des personnes imposables. 85. 1623 (7131) juin 19, Jassy. Ştefan Tomşa voievode ordonne aux pârcălabi de Neamţ d’informer Ies habitants de la viile de Târgu Neamţ de laisser tranquille une clairiere du monastere Secu. 86. 1623 (7131) juin 20, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Dumitraşco Fulger diac des case et des parties du village Todereşti, district de Cârligătura, pour 53 et 12 ecus, et une pârtie du village Lupeşti, sur Soluneţ, district de Soroca, pour 50 ughi galbeni. LX www.dacoromanica.ro 87. 1623 (7131) juin 20, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Zadul un emplacement de maison â Antăleşti, avec jirebie au champ rachetes â Onichie etâ d’autres. 88. 1623 (7131) juin 22, Jassy. Ştefan Tomşa voievode ordonne â Vureadnic de la viile de Piatra et aux autres serviteurs de laisser tranquilles Ies confins du monastere Pângăraţi de Ivăneşti et Bilăeşti, district de Neamţ, pour que personne ne fauche le foin des moines. 89. 1623 (7131) juin 23, Bârlad. Le şoltuz et Ies pârgari de la viile de Bârlad attestent que le village Ionăşeşti a ete donne â Dumitraşco Ştefan, grand vornic de Ţara de Jos, par le pretre Vasile Gavrincea et autres personnes pour un homme tue. 90. 1623 (7131) juin 25, Jassy. Ştefan Tomşa voievode ordonne au staroste du Putna de laisser tranquilles quelques moulins du district de Putna, appartenant au monastere Tazlău. 91. 1623 (7131) juin 25, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Solea le village Stroeşti, district de Hârlău, qui a ete soumis â la viile de Hârlău. 92.1623 (7131) juin 25, Jassy. Miron Bamovschi, hetman et pârcălab de Suceava, fait don au monastere Solea, Ies villages Mlenăuţi et Plopeni, district de Dorohoi, et apres sa mort, Ies villages Uricani, district de Cârligătura, et Căcăceni, district de Neamţ. 93. . Enquete des boieri dans le litige du pretre Vasile et Ies moines du monastere Dieneşti avec Vitoltie pour une ocină de Gălăşeşti. 94. 1623 (7131) juin 28. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Solea Ies villages Mlenăuţi et la moitie du village Plopeni, district de Dorohoi, Uricani, â Cârligătura, avec maison et moulin sur Bahlui, et le village Căcăceni, district de Neamţ, don de Miron Bamovschi, hetman et pârcălab de Suceava. 95. 1623 (7131) juillet, Vlădeni. Sava, son frere, Petrică, et leur soeur, Nastea, font don au monastere Secu un tiers d’un moş de Vlădeni. 96. 1623 (7131) juillet 10, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Dochia une pârtie du village Ţutcani, district de Neamţ, suite â un proces avec Vasile Bulboacă. 97. <1623 (7131)> juillet 10. Proces entre Neculai le prieur et toute l’assemblfee du monastere Sfântul Ilie Prorocul avec Dumitraşco Şoldan et autres personnes pour des vignes de Dealul Asinului, gagne par Ies moines. 98. 1623 (7131) juillet 11. Ştefan Tomşa voievode ecrit aux moines du monastere Sfântul Ilie de battre ceux qui troublent leur possession sur une ocina et sur des posluşnici, faits don dans le village Şcheia. 99.1623 (7131) juillet 12. Ştefan Tomşa voievode confirme â Dumitraşco Seachil Seliştea Ruşilor, district de Neamţ, suite â un proces avec Luca Fuştele. www.dacoromanica.ro LXI 100. 1623 (7131) juillet 15. Ştefan Tomşa voievode confirme â Păscălina Iacomiasa une pârtie du village Rusii Goei achetee â Nastasia et Erina pour 20 galbeni hongrois. 101. 1623 (7131) juillet 19, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Ionaşco Cehan, vornic de gloată, des parties de moşie des villages Nemicani, achetee pour 30 ecus, Şopârleni, achetee pour 60 ecus, et Dolheşti, achetee pour 22 ecus. 102. 1623 (7131) juillet 23, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme â Manolache, grand douanier, Ies villages Vistiemiceni, Rogojani et Roşieci sur Răut et le village Măşceani sur le Dniestr, dans le district de Soroca, perdues par Balica hetman pour traîtrise, et Manolachi a fait don de 600 galbeni pour le besoin de la terre. 103. 1623 (7131) juillet 29, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Homor 2 fălci de vignes de Cotnari, sur Dealul Episcopului, faites don par Mihai Trifan, ancien postelnic. 104. 1623 (7131) aout 4, Jassy. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Secul une pârtie du village Vlădeni, avec emplacement de moulin et etang sur Dobruşa, district de Soroca, faite don par Ies enfants de Văscan. 105. 1623 (7131) aout 11. Ştefan Tomşa voievode confirme au monastere Suceviţa le village Verbia sur Jijia, district de Hârlău, et deux fălci de vigne sur la colline Ţombricu, â Cotnari. 106. 1623 . Radu Mihnea voievode confirme par document â Marmură Vuricar et â sa jupăneasă, Marica, la moitie du village Bojieni, avec emplacement de moulin sur le ruisseau Bârlăzălul, achetee â Gavril Bălici et â ses freres, pour 150 ecus d’argent. 107. 1623 . Radu Mihnea voievode confirme par document â Marmură l’uricar et â sa jupăneasă, Marica, des parties du village Scăleni, avec emplacements de moulin sur Ies eaux de Bârlăzăl, achetees â Gavril, le frere de Balan, et â d’autres, une pârtie pour 20 et l’autre pour 25 ecus d’argent. 108. <1623 (7131)> aout 18, Năvârniţi. Nicoară confesse qu’il a enleve de la grande vorniceasă, Todosia, la jupăneasă de Nicoară, le grand vornic, un cheval et deux vaches, lui mettant en gage la moitie du village Deviceni jusqu’â ce qu’il aille traiter avec le vornic pour lui payer. 109. <1623 septembre 1 - 1624 aout 31> (7132), Jassy. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Golia la possession du village Tomeşti, sur le territoire de la viile de Iaşi, fait don de Ştefan Tomşa. 110. <1623 septembre 1 -1624 aout 31> (7132). Radu Mihnea voievode juge le litige des filles de Mândău, le petit-fils du armaş Bâzgăi, avec Lupul Prăjescul pour quelques tziganes. 111. <1623 septembre 1 -1624 aout 31> (7132). Les fils de Ana de Valea Albă se partagent la fortune, et Gavril fait quelques achats â Hărţăşti. LXII www.dacoromanica.ro 112. <1623 septembre 1 — 1624 aout 31> (7132). Les grands boieri attestent que Nicoară Moţoc a vendu â Condre le douanier et â sa jupâneasă, Sofronia, cousine de Nicoară Moţoc, une ocină â Şişcăuţi. 113. <16>23 (<71>32) septembre 8. Gheorghe, le fils de Cristea, met en gage sa pârtie de Odobeşti â Dumitrache Mătiaş pour deux galbeni. 114. <1623-1627> septembre 15, Suceava. Nacul, Dociul, ancien paharnic, Pătraşco et Toderaşco, les fils de Simionel de Soloneţ, se partagent les ocine de Soloneţ, Comăneşti et le quart de Dărmăneşti, vendant â leur frere Costantin une pârtie de ocină. 115.1623 (7132) septembre 15, Jassy. Ghianghea, grand logofăt, et autres boieri attestent que Lupul, le troisieme logofăt, a achete le village Drăceni, district de Fălciu, â Ion, le fils de Toma, pour 60 ughi. 116. 1623 (7132) septembre 18. Radu Mihnea voievode juge le litige de Gorce avec les moines ... pour un moulin de Volcineţi. 117. 1623 (7132) octobre 26. Savin, ancien sulger, atteste que Ionaşco a vendu sa pârtie de Cărbuneşti â Grigorie Buhuş pour 26 ecus. 118. 1623 (7132) novembre 3, Jassy. Radu Mihnea voievode autorise les moines du monastere Sfanţul Sava de ramener les voisins ayant fui de la moşie du monastere Stroeşti. 119. 1623 (7132) novembre 6, Jassy. Radu Mihnea confirme â Grecul vistiernicel le village Paţcani, district de Suceava. 120. 1623 (7132) novembre 6, Jassy. Radu Mihnea confirme â la Metropole de Suceava le village Zaboloteni. 121. 1623 (7132) novembre 15, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Secul l’ancien territoire du temps de leremia Moghilă. 122. 1623 (7132) novembre 19, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Secul quelques moulins, un rucher, une odaie et quelques vecini qui sont â Târgu Frumos. 123. 1623 (7132) novembre 20. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Galata les villages Voroveşti, Mihăleşti, Plopi, Cârsteşti, Belceşti, Sadina şi Tămăşani. 124. 1623 (7132) novembre 20, Jassy. Radu Mihnea voievode juge le litige entre les moines du monastere Sfântul Sava de Jassy et Lupul, le troisieme logofăt, avec sa jupâneasă, Marica, et ses freres, Gheorghe et Ion, les fils de Ştefan Prăjescul stolnic, pour le village Agiudeni preş de Şiret, district de Roman. 125. 1623 (7132) novembre 21, Jassy. Radu Mihnea voi'6vode dispense d’impots les villages Belceşti, Plopi et Călugăreni du district de Hârlău, appartenant au monastere Galata, metoh du Saint Sepulcre. 126. 1623 (7132) novembre 21, Jassy. Radu Mihnea voievode ordonne â tous les serviteurs princiers de Jassy de respecter la dispense d'impots accordee â la douane du monastere Sfântul Sava de Jassy. www.dacoromanica.ro LXIII 127. 1623 (7132) novembre 21, Jassy. Radu Mihnea voîevode ordonne â tous Ies dregători princiers du district de Fălciu de laisser tranquilles Ies voisins du monastere Sfantu Sava du village Guşeţei, qui sont obliges de travailler seulement pour le monastere. 128. 1623 (7132) novembre 22, Jassy. Radu Mihnea voîevode autorise Enache postelnic de garder pour lui le village Prigorceani qui a ete â Sacotă postelnic, redevable â Enache postelnic, pour 66 galbeni. 129. 1623 (7132) novembre 22. Radu Mihnea voîevode confirme au monastere Galata Ies villages Sagna, Tămăşani, avec emplacement de moulin sur Şiret, et le village Blăgeşti, sur Şiret, district de Suceava. 130. 1623 (7132) novembre 23. Radu Mihnea juge le Iitige entre des voisins de Stroeşti. 131.1623 (7132) novembre 24, Jassy. Radu Mihnea voîevode confirme le partage des villages Seliştea Rusii, Bâijovenii, Feleştii, Gocimani, Arămeşti et Seliştea Rumânii, realise par Dumitraşco Seachil avec ses freres. 132. <1623 (7132) novembre 24-1630 (7139) octobre 28>. Dumitraşco Ştefan, grand logofăt, temoigne que Constantin s’est oblige â rendre en trois jours la vente de Lupaşcu â Popovici. 133. 1623 (7132) novembre 25, Jassy. Radu Mihnea voîevode ordonne aux serviteurs princiers de la viile de Roman de ne pas mecontenter avec des impots Ies villages Tămăşeni et Sadna du monastere Galata. 134. 1623 (7132) novembre 29, Jassy. Radu Mihnea confirme â Manolache, grand douanier, Ies villages Rogojani, Roşieci et Vistiernici sur Răut et Măşceni sur Dniestr, district de Soroca. 135. 1623 (7132) novembre 29, Jassy. Radu Mihnea confirme â Lupul Prăjescul et â sa jupâneasa, Safta, le village Miclăuşani, district de Roman, fait don par Simion Stroici vistiernic pour lequel ils ont ete en Iitige avec Miron Bamovschi le hetman. 136. 1623 (7132) decembre 1, Jassy. Radu Mihnea voîevode exempte de tous impots et obligations Ies 6trangers que va amener le monastere Galata dans le village Voroveşti, district de Cârligătura. 137.1623 (7132) decembre 2, Jassy. Toma postelnic et Iordache attestent pour la moitie du village Paşcani de Balica hetman, rachetee â Ştefan voîevode par Ionaşco vistiernic. 138.1623 (7132) decembre 2, Jassy. Radu Mihnea voîevode confirme â la Metropole de Suceava le village Poiana Vlădicăi â cote de Jassy et exempte d’impâts 20 vecini de lâ-bas pour travailler dans Ies vignes de la Metropole dont la rente soit utilisee pour ce qui est necessaire â l’eglise Sfântul Gheorghe de Suceava. 139. 1623 (7132) decembre 2. Radu Mihnea voîevode confirme â la Metropole de Suceava le village Pescari, district de Suceava, sur la riviere Suceava. 140. 1623 (7132) decembre 6, Jassy. Radu Mihnea voîevode confirme â Ghiorghi diac de Tătăreni un emplacement de rucher dans le territoire de Popeşti. LXIV www.dacoromanica.ro 141. 1623 (7132) decembre 11, Jassy. Radu Mihnea voi'evode ordonne â quelques aprozi qu’ils prennent et ramenent â leur lieu Ies gens ayant fui des villages du monastere Galata. 142. 1623 (7132) decembre 11. Radu Mihnea voi'evode ordonne aux serviteurs princiers et seigneuriaux du district de Vaslui de ne plus prendre le pain des moşii du monastere Galata, se trouvant â Curţeşti. 143. <1623 (7132)> decembre 14. Gligore et sa soeur, Sofronia, enfants de Grozav, petits-enfants de Gherman de Zmiiani, vendent â Drăgan, Efrim et Albul une pârtie de Zmiiani. 144.1623 (7132) decembre 15, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Lupul, deuxieme logofăt, le village Boziani sur Iucaş, district de Neamţ, suite â un proces avec Duca, ancien uşar. 145.1623 (7132) decembre 16, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Salomia, la cneaghina de Voruntar, le village Negriteşti, district de Neamţ, suite â un proces avec Duca, ancien uşar. 146.1623 (7132) decembre 20. Radu Mihnea voi'evode confirme â Zadul, le fils de Magda, des parties de ocină du village Antăleşti. 147.1623 (7132) decembre 21, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme au monastere Sfântul Ilie â cote de Suceava le village Războieni, district de Neamţ. 148.1623 (7132) decembre 26, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Simion, grand spătar, le village Portăreşti sur Simila, achete pour 350 ecus â Parasca Crăiasa et â ses fils. 149. 1623 (7132) janvier 7, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme aux moines du monastere Pângăraţi une vigne qui est sur le territoire des Bogdăneşti avec jardins, maisons et cave, faits dons par Pavel le moine et ses freres. 150. 1624 (7132) janvier 7, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme au monastere Sfântul Ilie un morceau de terrain sur le territoire du village Şchei, fait don par Ştefan Tomşa voi'evode. 151. 1624 (7132) janvier 7, Jassy. Radu Mihnea voi'evode ordonne â Condrea, vistiemicel de Ţibucani, d’arreter le moulin et le pain de Petrea de Strâmbi et d'etablir le jour du proces de celui-ci avec Nicolachi, grand stolnic, dans le litige sur ce moulin. 152.1624 (7132) . Radu Mihnea voi'evode juge le litige de Petrea de Strâmbi avec Nicolache, grand stolnic, pour un emplacement de moulin. 153. 1624 (7132) janvier 9, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Athanasie, eveque de Roman, le territoire d’un rucher de Bacău. 154.1624 (7132) janvier 10, Jassy. Radu Mihnea confirme au monastere Bistriţa Ies gloabe et duşegubine de ses villages, pour des vetements. 155.1624 (7132) janvier 13, Jassy. Radu Mihnea confirme au monastere Secul quelques clairieres du territoire de Târgu Neamţ, faîtes don par leremia Moghilă voi'evode. LXV www.dacoromanica.ro 156. 1624 (7132) janvier 13, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Secul un emplacement de moulin â Purceleşti, fait don par Gheoghie stolnic et par sa cneaghină Nastasia. 157. 1624 (7132) janvier 13, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Tazlău tout le territoire du village Colţeşti du cote de Şerbeşti. 158.1624 (7132) janvier 13. Radu Mihnea confirme au monastere Tazlău le lac et la braniştea ensemble avec tous Ies lacs et Ies ruisseaux. 159.1624 (7132) janvier 15. Radu Mihnea confirme â Pătraşco Udrea une pârtie de Oroşeni, district de Botoşani, qui l’a achetee. 160. <1624 (7132) janvier 17>. Radu Mihnea voievode confirme â Gureş, le fils de Ştefan de Şuverteni, la moitie du village Scorţeni, suite â un proces avec Macovei et Gulian. 161. 1624 (7132) janvier 19. Radu Mihnea voievode confirme â Lupul, ancien spătar, des parties de moşie â Fiţingheşti, achetees â Ghedeon, le fils de Voico logofăt, pour 80 ecus. 162. 1624 (7132) janvier 19. Radu Mihnea voievode confirme â son serviteur Lupul spătar le tiers du village Fiţingheşti et un emplacement de moulin sur Putna achetes â Ghedeon, le fils de Voico, ancien logojat. 163. 1624 (7132) janvier 21. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Berzunţul, une pârtie de la clairiere Găuricea, achetee â Avraam, le fils de Nasta. 164. 1624 (7132) janvier 26, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Pătraşco Udrea, ancien pitar, et â sa jupâneasă, Marica, une pârtie du village Orăşani, avec l’etang Strâmba, pâturages et lac, dans le district de Hârlău. 165. 1624 (7132) janvier 27, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Gavril Capşa pitar une maison avec toute la rente du village Stroeşti sur Moldova. 166. <1624-1625> janvier 29. Dumitraşco Ştefan, grand logojat, Ionaşco, grand vornic de Ţara de Jos, Nicoară, grand vornic de Ţara de Sus, Bamovschi, hetman et pârcălab de Suceava, et Lupul, le deuxieme logofăt, certifient et confirment â Necula Gheorma le quart de la moitie du village Bălineşti, district de Bârlad, sur Ies eaux de Bârlad, fait don par Efrim de Şerboteşti en commemoration. 167.1624 (7132) fevrier, Jassy. Ghianghea, ancien grand logojat, et autres boieri attestent pour une pârtie du village de Băloşeşti, avec emplacement de moulin et rucher, vendue par Vasile Hasnăş et ses soeurs, â Apostol, ancien pârcălab de Roman, pour 110 ecus bons. 168.1624 (7132) fevrier 11, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme â Marica Cristea vomiceasă le village Blăjeri sur Bârlad â Tecuci. 169. 1624 (7132) fevrier 23. Radu Mihnea voievode ordonne â Vasilie diac et â Băzăcianul d’enqueter dans le litige de Simion Mălai avec Platon et Dumitraşco de Hreasca qui bloquent avec leur etang le moulin. LXVI www.dacoromanica.ro 170. 1624 (7132) fevrier 27. Radu Mihnea voi'evode confirme â Nicoară, grand vornic de Ţara de Sus, une ocină â Creţeni, district de Tutova, achetee â Toader, pour 60 ecus. 171. 1624 (7132) fevrier 29. Radu Mihnea voi'evode confirme â Apostol, ancien pârcălab, une pârtie de Buruieneşti, district de Roman, achetee â Dumitru Pârvul, pour 100 ecus. 172. 1624 (7132) marş 15. Radu Mihnea voi'evode confirme aux dieci Iuraşco et Gheorghe Başotă leurs droit de propriete sur Ies selişti Tătăreni et Zbereni. 173.1624 (7132) marş 15. Radu Mihnea voîevode confirme â Pilat et â ses fils des parties du village Hânţeşti, avec voisins, suite au conflit avec Neagoe et sa cneaghină, Candachie, ancienne epouse de Bucioc vornic. 174.1624 (7132) marş 17. Radu Mihnea voi'evode fait don â Duca, ancien grand uşar, le village Tişăuţi, ancien territoire de la viile de Suceava, pour bon service. 175. 1624 (7132) marş 20. Radu Mihnea confirme â Lupul, le deuxieme logofăt, des parties du village Rusii Zavolui, achetees â Grigorii, le fils d’Ana, pour 30 ecus. 176. 1624 (7132) marş 24, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Simion Gheuca, grand spătar, le village Portăreşti, sur Smila, district de Tutova, achete â Parasca pour 350 ecus d’argent, des parties du village Băcani et une pârtie du village Păuleşti, district de Tutova. 177. 1624 (7132) marş 24, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Vasile Roşea, grand medelnicer, le village Bărbeşti, district de Cârligătura, fait don par Ştefan Tomşa, perdu pour traîtrise par Balica hetman. 178. <1624 (7132) marş 24>. Radu Mihnea voi'evode confirme au monastere Solea Ies villages, offerts par le voi'evode Ştefan Tomşa, le fondateur de monastere. 179. 1624 (7132) marş 24. Chilsia de Iucşeşti et ses parents vendent â Apostol, pârcălab de Băloşeşti, une pârtie du village Hârleşti pour 48 ecus. 180. 1624 (7132) marş 24, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Miron Bamovschi hetman le village Bosancea du district de Suceava. 181. 1624 (7132) marş 24, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Miron Bamovschi Ies villages Verboa, Verejani, Zalucenii et Nemirovul, dans le district Soroca. 182. 1624 (7132) marş 25. Radu Mihnea voi'evode confirme â Enache postelnic plusieurs villages, achetes dans Ies districts Chigheci, Fălciu, Iaşi, Lăpuşna, Soroca, Tecuci et Tutova. 183. 1624 (7132) marş 26, Jassy. Radu Mihnea voi'evode confirme â Nicoară, grand vornic de Ţara de Sus, Ies villages Diviceni, Ceucani, district Tutova, le village Cajva, district de Jassy, et des parties du village Munteni sur Şiret, district de Neamţ. www.dacoromanica.ro LXVII 184. 1624 (7132) marş 26. Radu Mihnea voievode confirme â l’eglise metropolitaine de Suceava la possession du village Zaboloteni, district de Suceava, avec emplacement de moulin sur la riviere Suceava. 185. 1624 (7132) marş 26. Radu Mihnea voievode confirme â l’eglise metropolitaine de Suceava la possession du village Zaboloteni, district de Suceava, avec emplacement de moulin sur la riviere Suceava, le domaine nomme Poiana Vlădicii â cote de Iaşi et le village Pascari. 186. 1624 (7132) marş 26, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Condrea, grand douanier, des parties achetees des villages Tomceşti, district de Tecuci, Popi â Gura Gerului, Popeni, Gereni, district de Tecuci, Iujdeleni, district de Covurlui, et une moitie du village Răfleşti. 187. 1624 (7132) marş 27, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Nicoară, grand vornic de Ţara de Sus, Ies villages Măgura et Giulinţi, district de Dorohoi, Trifăuţi, district de Soroca, Şirăuţi, district de Hotin, deux fălci de vigne, des parties du village Huhurezi et le village Bădeşti, sur le Prut, district de Jassy. 188. 1624 (7132) marş, Hârlău. Gavril Budul, ancien şoltuz de Hârlău, fait don au monastere bâti par Zagavei la clairiere Pârcovaci, sur Ies bords du Bahlui. 189. 1624 (7132) marş 29, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme â Dumitraşco Fulger diac la possession des quelques maisons et d'une pârtie de ocină du village Todereşti. 190. 1624 (7132) avril 5, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â la cneaghină du d6funt Goia, ancien grand postelnic, une pârtie du village Buruieneşti. 191. 1624 (7132) avril 5. Mădălina, l’epouse du pretre de Pereni, et ses fils et Arvasie Hoşmăndoaie avec ses fils donnent leurs parties du village Pereni sur Turia, district de Jassy, â Dumitraşco diac, comme dedommagement pour un cheval, estime â 25 lei. 192. 1624 (7132) avril 6, Mirceşti. Constantin, le fils de Mădălina, et Boţia, le fils de Priba, vendent leur moşie Şurineşti â Todica de lâ-bas pour une vache bonne et un veau. 193.1624 (7132) avril 6. Toader, le fils de Şarpe, vend sa part de moşie de Şurineşti â Todica pour 12 ecus. 194.1624 (7132) avril 9. Radu Mihnea voi'6vode confirme aux moines du monastere Sfântul Ilie Prorocul quatre falei de vigne â Dealul Asinului, suite â un proces avec Dumitraşco, le fils de Pătraşco logofăt. 195. 1624 (7132) avril 12, Jassy. Radu Mihnea voi’6vode confirme â Ionaşco Cehan le village Voloşeni, territoire de Stănileşti, district de Fălciu. 196. 1624 (7132) avril 13, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Ionaşco Cehan, ancien vornic, quelques tziganes esclaves. 197. 1624 (7132) aprilie 14. Radu confirme â Feltin, son hote, une emplacement d'etang et de moulin. LXVIII www.dacoromanica.ro 198. 1624 (7132) avril 14, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Ionaşco Cehan, ancien vornic, le village Novaci dans le district de Fălciu. 199. 1624 (7132) avril 18, Jassy. Radu Mihnea voievode ordonne aux vătafi de Suceava de ne plus faire pression sur la pârtie de ocină de Volcineşti appartenant â Gorcea, le fils de Ilie, gardee par Ies moines du monastere Suceviţa. 200.1624 (7132) avril 19, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Toma postelnic une moşie du village Hăneşti, district de Dorohoi, qui lui avait ete mise en gage, jusqu’â ce qu’il lui sera rendu l’argent, suite â un proces avec la cneaghina de Soltan de Hăneşti. 201.1624 (7132) avril 20. Radu Mihnea voievode confirme â la veuve de Dumitru Goia, ancien postelnic, ses ocine. 202.1624 (7132) avril 21. Radu Mihnea voievode envoie un boisseau pour la fete de Sfântul Ioan cel Nou, le patrone de l’eglise metropolitaine de Suceava. 203. <1624 (7132)> avril 23, Hreaţca. Ionaşco Băzăcean aprod et Vasilie diac enquetent le litige de Simion Mălai avec Platon et le pretre Gheorghie de Hreaţca, pour un etang qui menace de lui bloquer le moulin du territoire Pleşeşti, decidant que Platon laisse Ies auges de ses moulines plus bas pour ne pas bloquer Ies moulins de Mălai. 204. 1624 (7132) avril 26, Jassy. Dumitraşco Ştefan, grand logofăt, et autres boieri attestent que Enache postelnic a achete le village Larioneşti sur Dniestr â Gherasim Roşea et â ses freres, pour 600 ecus d’argent. 205. 1624 (7132) mai 1, Ghireni. Nastasia, la fille de Ionaşco, donne â Dochia sa pârtie de moşie du village Adăşeni, district de Dorohoi, pour deux bceufs et trois moutons, qui ont peri â cause d’elle et de son frere. 206. 1624 (7132) mai 5, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Berzunţ des parties de ocină dans Ies villages Hilteu et Ciofreşti, district de Trotuş, avec des vignes et quatre familles de tziganes. 207. 1624 (7132) mai 5, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Berzunţ plusieurs familles de tziganes et un territoire. 208. 1624 (7132) mai 5, Jassy. Radu Mihnea voievode confirme â Anastasie Crimca, metropolite de Suceava, un emplacement de rucher dans le territoire du village Todereşti, achete â Patapie de Româneşti pour 50 ecus d’argent. 209. , Jassy. Vasile Vartic se met d’accord avec Nastasia pour l’usage en commun du lac du village Cerlena Mică. 210. <1624 (7132)> mai 10. Ion Ţircov achete un tonneau de pommes pour 13 lei â Platon pour lequel il lui donne une moitie de jirebie de moşie jusqu’â ce qu’il lui donnera l’argent. 211.1624 (7132) mai 27, Jassy. Andrei, le fils de Bejan Buznea, emprunte de Grigore, grand paharnic, 51 monnaies d’argent mettant en gage sa pârtie de moşie du village Şerbeşti. www.dacoromanica.ro LXIX 212.1624 (7132) juin 9, Jassy. Radu Mihnea voîevode confirme â Ionaşco Cujbă, vornic de poartă, l’heritage de Nicoară Moţoc, suite â un proces avec Mărina, la jupâneasa de Nicoară Moţoc. 213. 1624 (7132) juin 15, Jassy. Radu Mihnea voîevode confirme â Toader Onilă des parties d’achats du village Micleşti, achetees â Dronţa et Cârstea pour 12 et 20 ecus, et une pârtie de Nuoreşti, achetee â Vasile, le fils de Tudosca, pour 20 ecus argent comptant. 214. 1624 (7132) juin 15. Radu Mihnea voîevode confirme â Ursu et Dumitraşco, Ies fils de Nădăbaico, ancien vornic, un moulin du village Târgoveţi, sur Ies eaux de Putna, et des parties de ocine achetees par leur pere pour 40 ecus d’argent. 215.1624 (7132) juin 24. Radu Mihnea voîevode ordonne aux cavaliers de la viile de Fălciu de ne pas se baigner dans l’etang Luciul, qui est la propriete de Duca comis. 216. 1624 (7132) juillet 1, Jassy. Radu Mihnea voîevode ordonne aux pârcălabi de Orhei de rendre Ies outils enleves par Iane, ancien dregător au village Horilcani, aux moines de Sfântul Sava. 217. 1624 (7132) juillet 1, Jassy. Radu Mihnea voîevode exempte d’impots et de gloabe le village Holercani, district de Orhei. 218. 1624 (7132) juillet 8, Jassy. Radu Mihnea voîevode ordonne aux pârcălabi, şoltuz et păr gări de Roman de ne pas persecuter Ies posluşnici de le’evîche de Roman. 219. 1624 (7132) juillet 9, Jassy. Radu Mihnea voîevode fait don au monastere Sfântul Sava de la viile de Jassy, qui est metoh â Jerusalem, le village Mărgeşti, district de Jassy. 220. 1624 (7132) juillet 14. Maria, la fille de Petru Şchiopul, dedie le monastere Hlincea au monast6re Galata. 221.1624 (7132) juillet 15. Ionaşco Coşăscu a achete â Ionaşco de Ivăneşti et â son frere, Ifrim, leur pârtie de ocină de Ivăneşti pour 24 ecus. 222. 1624 (7132) juillet 22, Jassy. Radu Mihnea voîevode fait don â Miron Bamovschi, hetman et pârcălab de Suceava, Ies villages Iucşeni et Unguraşi, district de Suceava, naquere princiers et soumis au territoire de la viile de Suceava. 223. 1624 (7132) aout 2, Târgul Şiret. Marica, l’epouse de Vasile Orăş, ancien vornic, donne comme dote â sa fille, Anghelina, et â son gendre, Onciul Iuraşcovici, ancien staroste, le village Şendriceni, district de Hârlău. 224. 1624 (7132) aout 11. Radu Mihnea voîevode confirme â Vasilie et â sa femme, Anuşca, une pârtie du village Florinteşti, achetee â Marica, la fille de Flora de Florinteşti, pour 12 ecus. 225. 1624 (7132) aout 12, Jassy. Radu Mihnea voîevode confirme â Toader de Hreasca et â ses freres Ies parties de Corlăteşti, suite â un proces avec Nicolachi stolnic et Ies fils de Boul vistiernic. LXX www.dacoromanica.ro 226. 1624 (7132) aout 14, Jassy. Dumitraşco Ştefan, grand logofăt, et autres grands boieri jugent la cause de la jupâneasa de Dămian vistiernic avec Nicolachi stolnic, pour Ies parties de moşie de Corlăteşti et Stejereni. 227.1624 (7132) aout 15, Jassy. Lupul, pitărel de Obrejeni, Ion de lâ-bas, Onofrei de Moineşti et autres confirment que Borvină de Mohorâţi vend â Gheorghe, diac de Tătăreni, un lieu de rucher dans le territoire de Popeşti. 228. 1624 (7132) aout 22. Tiron Petrea, fils de Condrea, vend â Pană stolnic la quatrieme pârtie du village Zămeşti, district de Covurlui. 229. 1624 (7132) aout 22. Miron Negrea, fils de Condrea, vend â Pană stolnic la quatrieme pârtie du village Zămeşti, district de Covurlui. 230. <1624 septembre 1-1625 aout 31>. Lupul Neghici, son 6pouse et ses enfants vendent une pârtie du village Bălăceni â Stratulat Dobrenschi de Bălăceni, pour 80 ecus. 231. 1624 (7132) septembre 3, Bârlad. Hilina, fille du pretre Gligorie de Cerchejeni, met gage sa ocină du village Orgoeşti, â Dumitraşco Cămărzan, pour 10 lei. 232. 1624 (7132) septembre 15. Radu Mihnea voievode confirme Ies privileges de l’eglise metropolitaine Sfântul Gheorghe pour ses necessites de lumiere, vin, et encens. 233. 1624 (7132) octobre. Uliana et ses fils donnent leur pârtie du village Dămieneşti dans le territoire de Rusii Zavului â leur cousin, le pretre Grigorie de Dămieneşti, qui a paye pour eux plusieures dabile princteres. 234. 1624 (7132) octobre 2, Suceava. Radu Mihnea confirme â Cristian Rotompan, troisieme logofăt, une pârtie d’etang achetee â Dumitraşco, fils de Evloghie, pour 10 ecus. 235. 1624 (7133) octobre 9, Suceava. Ana et son frere Ionaşco de Antăleşti vendent leur ocina de Antăleşti â Dealeu de Spătăreşti, pour 55 ecus. 236. <1624 (7133)-1625 (7134)> octobre 17, Hârlău. Popa, fils de Ştefan, petit-fils de David, et son fils, Lazor, vendent au vornic Nicoară et â son epouse Todosia la sixieme pârtie de Davidescu, pour 40 6cus; aussi, Tâmpa et son epouse, Grozava, vendent une vigne avec maison et emplacement de moulin â Fântâneni. 237.1624 (7133) octobre 24. Radu Mihnea voievode fait don le monastere Aron Vodă au monastere Sfântul Ioan Botezătorul de Sozopolis. 238. 1624 (7133) octobre 27, Iaşi. Gheorghe, fils de Danco de Todereşti, atteste que Dumitraşco diac a paye l’argent pour Gheorghe de Todereşti et a pris pour lui-meme sa curtenie. 239. 1624 novembre 3, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Ponici, diac de Rugăşeşti, Ies villages Socrujeni, Bisericani, Zaluceni, Sfetcăuţi et Hrijăni. 240. 1624 (7133) novembre 12, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme au monastere Secul Ies villages Ruşcioci et Jideşti, district de Neamţ. www.dacoromanica.ro LXXI 241. 1624 (7133) novembre 14, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme â Onciul Iuraşcovici le village Şendriceni et autres moşii. 242. 1624 (7133) novembre 15, Suceava. Radu Mihnea voi'dvode decide que Ies dignitaires de târgul Piatra doivent laisser tranquilles Ies villages Avereşti, Giurov şi Nicoreşti appartenant au monastere Aron Vodă, apres une petition des moines. 243.1624 (7133) novembre 22. Le pârcălab de Neamţ temoigne â propos des gens qui n'ont pas eu â payer des dîmes et dont Ies maisons ont ete brulees dans Ia braniştea Slatina, Ruşcii et Neamţ. 244. 1624 (7133) decembre 5. Radu Mihnea voi'evode confirme â Ghianghea, ancien grand logofăt, le droit de propriete sur une pârtie du village Frăţeşti, achetee â Candachia, petite fille de Huhulea pitar. 245. 1624 (7133) decembre 8. Radu Mihnea voi'evode confirme une terre de Muncel. 246. 1624 (7133) decembre 15, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme l’acte apporte par Zadul, par lequel celui-ci a pris de Beleaiu, pour dettes, une moitie de place de maison â Antăleşti. 247. 1624 (7133) decembre 17, Iaşi. Radu Mihnea voi'evode confirme â Simion, grande spătar, la hoirie de Băcani avec des moulins, achetee â Ignat et de son epouse, Draga, pour 100 ecus. 248. 1624 (7133) decembre 18. Toader şoltuz et Ies 12 pârgari de Târgu Frumos delimitent Ies confins de Slatina. 249. 1624 (7133) decembre ie 18. Ion armaş et Ies şoltuzi avec Ies 12 pârgari de Cotnari et Târgu Frumos informent le voi'evode qu’ils ont delimite Ies confins du village Ulmi des confins du monastere Slatina. 250.1624 (7133) decembre 20, Hârlău. Radu Mihnea voi'evode confirme â Ghianghea, ancien logofă, une pârtie du village Lăţcani, â Şiret, achetee au fils de Pătraşco, pour 150 ecus. 251.1624 (7133) decembre 21, Suceava. Radu Mihnea voi'evode ordonne a l'aprod Istratie de Albeşti de faire correctement justice dans le litige de Racoviţă et le pretre Gonţea de Soleşti avec autres răzeşi, â propos d’un moulin qu’ils ont construit ensemble. 252. . Temoignage pour confins de Pătraşcu, grand vătav, et des autres concemant quatre maisons de Năvrăpăscu dans le village Boureni, district Suceava. 253. . Sofronia, epouse de Toader, donne un acte concemant Avereşti. 254. 1625 (7133) janvier 3. Radu Mihnea voi'evode ordonne aux pârgari et au şoltuz de Cotnari de laisser tranquilles Ies pressoirs que le monastere Neamţ possede â Cotnari et Hârlău. LXXII www.dacoromanica.ro 255.1625 (7133) janvier 7, Suceava. Radu Mihnea voi'evode exempte des dîmes Ies village Avereşti et Giurov appartenant au monastere Aron Vodă du territoire de Iaşi. 256. 1625 (7133) janvier 8, Suceava. Radu Mihnea voi'evode ordonne â Vasile Păulel, hotnog de călăraşi, de retenir une pârtie de la hoirie de Slăviceni, â la suite de la plainte de Sturdza diac et de Sava Pepelea de Tâlhăreşti contre Dumitraşco Şeptelici. 257. 1625 janvier 9, Soleşti. Istratie, păhămicel de Albeşti, juge le litige de Racoviţă et du pretre Gonţea de Soleşti et ses răzeşi pour un moulin, qu’ils ont fait ensemble sur l’eau de Vaslui, et decide de l’avoir en propriete ensemble. 258. <1625 (7133)> janvier 10. Grigorii, fils de Onciul de Boureni, met en gage la maison et toute sa pârtie du village Boureni â Mihăilescul vornic pour une dette de 50 ducats. 259. 1625 (7133) janvier 10, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme au monastere Bisericani un confin, une clairiere et un terrain. 260. 1625 (7133) janvier 11. Radu Mihnea voi'evode confirme â Mierla, epouse de Steţco, des parties de horie dans le village Liteni, sur Şiret, district de Suceava, â la suite du proces avec Iacob Moţoc et son frere, Lazor. 261. 1625 (7133) janvier 12, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme l'echange des villages Solea et Mihalciul entre Evloghie, l’eveque de Rădăuţi, et Ieremia Murguleţ. 262. 1625 (7133) janvier 17, Baia. Antimia, fille d’Ana, vend â Deleu aprod une jirebie â Spătăreşti, pour 7 6cus. 263. 1625 (7133) janvier 21. Radu Mihnea voi'evode confirme â Condrea douanier une moitie du village Vasileu, achetee â Prodan diac, pour 100 ecus. 264. 1625 janvier 24. Maria Potoţki, fille de Ieremia Moghilă, atteste que son pere, Ieremia Moghilă voi'evode, a achete le village Hrinceşti, district Suceava, â Dumitraşcu capitaine et â sa fille, Tofana, pour 300 ducats. 265.1625 (7133) janvier 31, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme â Păscălina la terre â Ruşi dans le litige avec Costin de Poieni, qui avait construit lâ-bas un etang. 266. 1625 (7133) janvier 1, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme â Tudori, pârcălab de Hotin, le village Clişcăuţi, district Hotin, autrefois princier, et la sixieme pârtie du village Unguraşi, achetee â Ghidion, fils de Voico, ancien logofăt, pour 100 ecus, et autres parties de ce village. 267. 1625 (7133) janvier 3, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme â Tăutu, ancien logofăt, une pârtie du village Sârbi sur le Başeu, achetee â Lupul, fils de Gorcea Udrea, pour 100 ecus. 268. <1625 (7133)> fevrier 6, Iaşi. Codrea douanier vend â Andrei Iujdele et â Ionaşco Gheldeman la quatrieme pârtie de Iujdeleni, district Covurlui, et une www.dacoromanica.ro LXXIII pârtie de Huzumi, achetee â Ilie, fiere de Samson, et â leur soeur, Nastea, pour 30 6cus. 269.1625 (7133) fevrier 11, Suceava. Radu Mihnea voîevode confirme au monastere Solea le village Hrenceşti sur Solea, district Solea, â la suite du proces avec le monastere Suceviţa. 270. 1625 (7133) fevrier 12. Evloghie, Peveque de Rădăuţi, et le concile du monastere Rădăuţi donnent au monastâre Suceviţa Ies villages Ibăneşti, district Dorohoi, et Cârstieneşti du circonscription Botoşani pour le village Hrinceşti et Ies seliştele Iazlovăţ et Ceaplinţi. 271. 1625 (7133) fevrier 12. Acte du prieur du monastere Suceviţa, Aftanasie, pour l’eveque de Rădăuţi, Evloghie, et le monastere Solea par lequel on atteste un echange des villages et des selişte entre Ies deux monasteres. 272. 1625 (7133) fevrier 12. Anastasie Crimca, archeveque et metropolite de Suceava, donne â Crâstiian logofăt le village Demideani, district Dorohoi, Crâstiian devant donner toutes Ies annees miile choux au monastere Dragomima. 273. 1625 (7133) fevrier 14, Suceava. Radu Mihnea voîevode ordonne aux dignitaires du district Hârlău de laisser tranquilles Ies villages Plopi, Belceşti et Călugăreni, proprietes du monastere Galata. 274. 1625 (7133) fevrier 14, Suceava. Radu Mihnea voîevode confirme â Lupu logofăt une moitie du village Măcicăuţi sur Răut, district Orhei, achetSe de ses parents, Tudosca et Agapia, filles de Frăţian, pour 50 ecus. 275.1625 (7133) fevrier 16, Suceava. Radu Mihnea voîevode confirme â Vasile Roşea medelnicer le village Berbeşti, qui a appartenu â Balica hetman et a ete perdu pour traîtrise. 276.1625 (7133) fevrier 19, Suceava. Radu Mihnea voîevode confirme â Dumitraşco Şeptelici deux falei de vigne en Dealul Domnesc â Cotnari, achetees â Coste, fils de Vrânceneasa, pour 200 6cus. 277. 1625 (7133) fevrier 20, Suceava. Radu Mihnea voîevode accorde â Candachia, epouse de Goia vornic, le droit de racheter, pour 200 ecus, la quatrieme pârtie du village Buruieneşti, district Roman, parce qu’elle a achete une moitie â village avant Apostol. 278. 1625 (7133) fevrier 20, Buceaci. Maria Chiriţoaia, veuve du feu Chiriţă Dumitraşco Paleologul postelnic, fait don â Mardarie, fils de Toma, sa hoirie de Ghermăneşti, district Orhei. 279.1625 fdvrier 20. Radu Mihnea voîevode confirme au monastere Solea Ies villages Badeuţi, Drăgăneşti, Crainiceşti, Ivancicăuţi et Pârlişani, de circonscription Badeuţi, â la suite d'un proces entre Ies monasteres Suceviţa et Solea. 280. 1625 fevrier 20. Radu Mihnea voîevode confirme â Mariica, fille de Cârstea, ancien grand vornic, la hoirie de Blăjeri sur Bârlad, district Tecuci. LXXIV www.dacoromanica.ro 281.1625 (7133) fevrier 23, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme â Condrea păhărnicel et â son epouse Anuşca leur pârtie de hoirie du village Preuteşti sur Şomuz, district Suceava. 282. 1625 (7133) fevrier 23, Suceava. Singlitichia, Ia veuve de Bilăi vornic, fait don â son neveu Dumitraşco Ştefan, grand logojat, le village Roznov sur Şomuz, district de Neamţ, et le village Cămileşti, district de Tecuci. 283.1625 (7133) marş 1, Todereşti. Capşa de Todereşti vend des maisons et des parties de terre du village Todereşti â Manole, pour 25 ecus. 284.1625 (7133) marş 1. Ivaşcu donne un acte pour Hreasca. 285. 1625 (7133) marş 1. Cârjeu stolnic et son fils, Ivaşcu, vendent une familie des tziganes, c’est â dire Luca et son epouse et ses trois fils, â Pană vistiernic, pour 30 ducats. 286. 1625 (7133) marş 4. Radu Mihnea voievode ordonne â Ionaşco. Avram et â Racea d’aller â Blăjari et de chosir la pârtie de Drăgan, qui est menaee par Vasile medelnicer. 287. 1625 (7133) marş 6, Iaşi. Văsiian, fils de Ion Policeanul, et Vasile, fils de Mănăilă, vendent â Dumitraşco Fulger diac dej parties du village Todereşti, district de Cârligătura, pour 25 zloţi. 288. 1625 (7133) marş 8, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme â Iane, ancien pârcălab, et â son epouse Nastasia un emplacement de rucher entre Ies confins du bourg Suceava, avec etang et jardins, achetes â Crâstâna, epouse du pretre Fedor, pour 140 ecus. 289. 1625 (7133) marş 9, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme â Dingan păhărnicel des parties de hoirie â Oteşti, district Adjud, achetees â Parasca et Ion. 290. 1625 (7133) marş 15, Suceava. Radu Mihnea votevode ordonne â Gheorghe Roşea, ancien vistiernic, et â Ştefan diac de Podobiţi d'etablir Ies confins entre Ies villages Oneşti et Scobinţeni. 291. 1625 marş 15, Suceava. Titiana, fille de Gheorghe Albotă, vend â Toma postelnic une vigne â Cotnari, dans Dealul Laslăului, pour 80 ecus. 292.1625 (7133) marş 15, Hodorăni. Miron de Crasna vend sa hoirie de Armăşani, pour 180 lei. 293. . Neniul, fils de Marco Mutre de Armăşeni, vend sa pârtie de Armăşeni â Lungul pour deux beufs et deux vaches. 294. 1625 (7133) marş 16, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme â Candachia de Steţcani une pârtie de terre dans le village Cărbuneşti, achetee â Ionaşco, neveu de Goia, pour 26 ecus. 295. 1625 (7133) marş 18, Suceava. Radu Mihnea voievode confirme un echange entre Dumitru Buhuş et ses parents pour des parties des villages Găneşti, Răvăcani et Găureni. 296. 1625 (7133) marş 18. Radu Mihnea voievode confirme la moşia Mărăţei, district Neamţ. www.dacoromanica.ro LXXV 297. 1625 (7133) marş 22, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme â Ionaşco, fils de Nicoară Prăjescu, une moitie du village Stolninceni, vendue par Ghiorghie et Todosia â Nicoară Prăjescu, pour 100 ecus. 298. 1625 (7133) marş 22, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme â Ionaşco, fils de Nicoară Prăjescu, une pârtie du village Stolninceni, vendue par Efrim et Palaghia â Nicoară Prăjescul, pour 150 ecus. 299.1625 (7133) marş 24. Ionaşco, fils de Toader de Dumbrăveni, vend â Constantin, fils de Petre Cehan, un tiers de la part de Nechifor dans le village Dumbrăveni, pour 15 zloţi et 2 potronici. 300.1625 (7133) marş 24. Ionaşco, fils de Toader de Dumbrăveni, vend â Constantin, fils de Petre Cehan, un tiers de la part de Nechifor dans le village Dumbrăveni, pour 30 de zloţi. 301.1625 (7133) marş 27, Suceava. Radu Mihnea voi'evode confirme aux petits-fils de Toader Stănigeanul des jirebii dans Ies villages Giurgeşti et Silişte. 302. 1625 (7133) marş 29. Gheorghe de Costeni, ancien vornic, fait temoignage pour Ies confins du village Orbie du monastâre Bisericani. 303. 1625 (7133) marş 29. Tufa, Ioana et Părasca vendent â Constantin cămăraş leur hoirie du village Şendreani, pour 150 ughi. 304. 1625 (7133) marş 30. Radu Mihnea voi'evode confirme â Toflea Batin, ancien armaş, Ia cinqieme pârtie du village Giurgeoani, sur Zeletin, le village Bălăneşti sur Zeletin et le village Blăneşti avec deux moulins sur Bârlad. 305. 1625 (7133) avril 10, Hârlău. Radu Mihnea voi'evode confirme â Miron Volcinschi le village Volcineţ, district de Suceava. 306. 1625 (7133) avril 12. Hârlău. Radu Mihnea voi'evode confirme â Bejan, ancien paharnic, des parties de moşie de Brahna, Hilipeşti, Dieneşti et des maisons achetees â Tamaş de Hilipeşti, pour 13 ecus et, â Arhip le medecin pour 16 ecus. 307.1625 (7133) avril 12. Radu Mihnea voi'evode confirme â Dumitraşco Ştefan, grand logofăt, une moşie dans le village Poiana sur Tazlău, district Trotuş, avec emplacement de moulin sur Tazlău, achetee â Grosu, frere de Grigorie, â ses soeurs et leur neveu, pour 120 ecus, et 14 terres achetees â Mihăilă et aux autres persomes pour 60 ecus. 308. 1625 (7133) avril 17, Hârlău. Radu Mihnea voi'evode confirme â Gheorghe des parties du village Selişte sur Şomuz, achetees â Marica, fille de Ionuţ, et â son epoux, Deleu, pour 60 ecus d’argent et 5 ecus. 309. 1625 (7133) avril 21, Hârlău. Radu Mihnea voi'evode autorise le monastere Neamţ d’apporter de Ţara Ungurească ses tziganes, auxquels il accorde certains privileges. 310. 1625 (7133) avril 21. Radu Mihnea voi'6vode confirme â Pană, troisiâme vistiernic, la propriete sur le tzigane Radu Voicu, son epouse et ses enfants achetes â Braţul, fils de Voico, logofăt de Ţara Românească, pour 30 ducats hongrois. LXXVI www.dacoromanica.ro 311. 1625 (7133) avril 22. Hârlău. Anastasie Crimca, metropolite de Suceava, Athanasie, l’eveque de Roman, Pavel, l’eveque de Huşi, et Ies grands boieri temoignent â Cârstian logofăt le rachetement pour 150 ducats au monastere Solea du village Lămăşiani, district Suceava. 312. 1625 (7133) avril 23. Samfira, fille d'Axenia, vend sa pârtie du village Stolniceni â Ionaşco Prăjescul pour 120 ecus. 313. . Dumitraşco partage avec Vasilie 17 jirebii du village Hreaţca. 314. 1625 (7133) avril 24, Hreaţca. Rotopan, ancien vornic, et Vasile Dinga diac attestent le partage des hoiries de Hreaţca et Onceşti, realise par Simion Malaiu et son frere Gheorghe et leur soeur, Tofana. 315.1625 (7133) avril 25. Lelea, fille de Grozav de Glodeni, avec ses fils, filles et gendres, vendent la quatrieme pârtie de Glodeni â Apostol pour 100 ecus. 316. . Lucoci, grand vătav, legue a son epouse Stanca tout ses biens. 317. 1625 (7133) avril 26. Radu Mihnea voievode confirme â Luca Bărbânţă, ancien stolnic, une hoirie dans le village Blăgeşti, achetee â Varavara et â son frere Gliga, pour 70 ecus. 318.1625 (7133) avril 29. Radu Mihnea voievode confirme â Grigore, fils de Sas, et â ses neveux, fils de Petre, une moitie du village Pitici, district Putna, avec emplacement de moulin sur Putna, rachetes â l'epouse de Toader Hârje et â ses fils. 319. 1625 (7133) avril 30, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Simion Malai, â Tofana et â Gheorghe, freres, 9 jirebii dans Hreaţca et 4 jirebii dans Onceşti, district de Suceava. 320. 1625 (7133) avril 30, Hârlău. Radu Mihnea voievode fait don â Teglise metropolitaine de Suceava â l'occasion de la fete du patron de l'eglise Sfanţul Ioan cel Nou. 321. 1625 (7133) mai 3, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Dumitraşcu Fulger diac une maison et une pârtie de hoirie du village Todereşti, â la suite du proces avec Drăguşan diac. 322.1625 (7133) mai 4. Hârlău. Radu Mihnea voievode ordonne â Căzan, ancien postelnic, d’enqueter le litige de Nicolachi stolnic avec Arsenie logofăt pour une pârtie de moşia Potlogeni. 323.1625 mai 4, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â un duvalm du monastere Bisericani la moşia qui'il a dans le village Măstacăni. 324. 1625 (7133) mai 7, Hârlău. Radu Mihnea voievode ordonne â Ionaşco jitnicer et â Gligorie Gorovei d'introduire en possession Nicoară de Răteşti pour un etang, si celui-ci l'avait eu en propriete jusqu’â maintenant dans le litige avec Ion din Obârşie. 325. 1625 (7133) mai 11. Radu Mihnea voievode confirme â Ghianghea, ancien grand logofăt, . www.dacoromanica.ro LXXVII 326. 1625 (7133) mai 13. Anghelina, fille de Toader Jora, petite-fille de Mera, fait don â Dumitraşco Ştefan, grand logofăt, et â son epouse, Zanica, une moitie du village Măciucaşii de Jos et Ies parties achetees par Mera dans le village Bărzăeşti. 327. 1625 (7133) mai 14, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Lupan et â ses răzeşi de Scobenţeni un etang â Scobenţeni et la colline Ţiganul, â la suite du proces avec Ies moines du monastere Sfântul Ilie. 328. 1625 (7133) mai 14, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Cârstian, le troisieme logofăt, le village Lămăşeni, district de Suceava, â la suite du proces avec Ies moines du monastere Solea. 329. 1625 (7133) mai 19, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Ghianghea, ancien grand logofăt, le droit de propriete sur un esclave tzigane, Ionaşco Lungul, achete â Lupul, fils de Gorcea Udrea, pour 35 ecus. 330. 1625 (7133) mai 21. Radu Mihnea voîevode confirme â Apostol et â Sima de Târgul Trotuş trois terres du village Cofeşti â Viişoara Voicului, de Putna jusqu’aux confins de Milcov, achetees â Necoară pour 24 ecus. 331. <1625(7133)> mai 25, Iaşi. Buşea, fille de Bogza logofăt, vend sa pârtie de Duşeşti â Ionaşco, grand hănsar, pour 50 ducats. 332. 1625 (7133) mai 29. Radu Mihnea voîevode confirme â Apostol et â Sima trois terres â Viişoara Voicului dans le village Cofeşti, achetees pour 24 ecus. 333. 1625 (7133) mai 29. Radu Mihnea voîevode confirme au monastere Neamţ trois terres dans le village Cofeşti, sur Putna, jusqu’aux confins de Milcov, achetees â Apostul et â Sima, son epouse. 334. 1625 (7133) mai 30. Radu Mihnea voîevode confirme â Ionaşco Ghianghea, ancien grand logofăt, une moitie du village Dăneşti sur Prut, district Iaşi, avec une moitie d’ etang et un emplacement d’ etang, achetes â Ionaşco, fils de Anghelina. 335. 1625 (7133) juin 1, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Cârstian logofăt le village Lămăşeni, district Suceava dans son litige avec le monastere Solea, pour lequel Cârstian logofăt a donne au monastere 300 ducats hongrois. 336 1625 (7133) juin 2, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Lupul Prăjescul diac une pârtie du village Druleşti, district Roman, achetee pour 40 ecus. 337. 1625 (7133) juin 3. Candachia, epouse de Goia, ancien vornic, et ses fils vendent â Enachi postelnic leur pârtie du village Mărtineşti, district Tecuci, pour 300 ughi. 338. 1625 (7133) juin 8, Hârlău. Radu Mihnea voîevode fait don â Ionaşco Cehan, vornic de gloată, deux emplacement de moulin â Măicani sur Prut. 339. 1625 (7133) juin 9, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme au monastere Bisericani la propriete sur une clairiere. LXXVIII www.dacoromanica.ro 340. 1625 (7133) juin 10, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Ghianghea, ancien grand logofăt, le village Temauca, â la suite du proces avec Ghiugiul et son frere, Iuraşco. 341. 1625 (7133) juin 11. David din Zaluceni, Savin Urmeziu et Vasile Gafencu ecrivent au grand logofăt sur le partage de quelques parties dans la terre de village Băloşeni. 342.1625 (7133) juin 15. Le pretre Draguş et Marica, epouse de son frere, vendent une place de Pologeni â Simion Bărtilă, pour 60 ecus. 343. 1625 (7133) juin 15. Radu Mihnea voievode confirme â Focea uricar et â son epouse Marica deux parties de hoirie du village Rotompăneşti, sur Bogdana, district Tutova. 344. 1625 (7133) juin 20. Radu Mihnea voievode juge le litige des habitants de Blăjari avec le medelnicer Vasile Roşea. 345. <1625 (7133)> juin 20. Le pretre Leahul et autres personnes vendent â Lupul Prăjescu une moitie du village Druleşti, pour 150 ecus. 346. 1625 (7133) juin 22, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Miron Vulcenschi une pârtie du village Volcineţ, sur Şiret, district Suceava, â la suite d'un accord avec Ies moines de Suceviţa. 347. 1625 (7133) juin 23, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Mihul et â Ionaşco Grecul une pârtie du village Paşcani. 348.1625 (7133) juin 24, Solea. Duca stolnic fait don au monastere Solea l'etang Luciul, district de Fălciu, et le village Ciorsaci avec seliştea Broşteni, district de Suceava. 349. 1625 (7133) juin 24. Radu Mihnea voievode confirme uric au monastere Sf. Sava de Iaşi le village Tescani, district Iaşi, â la source de Ursoaia, sur Jijia, donne par Ies răzeşi en commemoration, avec uric de Petru voievode et ispisoace de Ieremia Moghilă voievode . 350. 1625 (7133) juin 26, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Apostol, grande uşer, une pârtie du village Băloşeni, district Roman, â la suite du proces avec Luchian diac et ses parents. 351. 1625 (7133) juin 26, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Ionaşco Moga et â Păcurar leur pârtie du village Ilişeşti. 352. 1625 (7133) juin 27. Gavril Albiei de Bătăreşti et autres personnes temoignent que Gheorghe de Todereşti a fait un accord avec Dumitraşco Fulger diac pour eliminer de curtenie Gheorghie, et lui donner la maison de son p6re. 353. 1625 (7133) juin 30. Radu Mihnea voievode confirme â Alivan diac une pârtie de terre de David Druc â Negoeşti, gendre de Nichita, â la suite du temoignage de Ionaşco geambaş et autres villageois de Negoeşti. 354. 1625 (7133) juiilet. Le fils de Frăţian vend â Costantin cămăraş sa pârtie du village Şendreni, pour 95 ducats. 355. 1625 (7133) juiilet 1, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Marica le village Potlogeni, â la suite du proces avec Arsenie logofătul. www.dacoromanica.ro LXXIX 356.1625 (7133) juillet 2, Iaşi. Radu Mihnea voîevode confirme â Lupul Prăjescu un emplacement de rucher et un emplacement de moulin sur Şeacovăţ et un emplacement de jirebie, dans le district de Cârligătura. 357. 1625 (7133) juillet 11. Radu Mihnea voîevode confirme â Ionaşco Ghianghea, ancien grand logofăt, le village Tuluceşti şi 170 pas dans le village Ghinduşani. 358. 1625 (7133) juillet 17. Ionaşco, fils de Ursu de Vârtop, vend â Dumitraşco capitaine sa pârtie de terre de Dolheşti, pour 15 ecus. 359. 1625 (7133) juillet 20, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme au monastere Sfântul Sava le village Teţcani. 360. 1625 (7133) juillet 25. Ionaşco de Ivăneşti vend â Ionaşco Coşescu une pârtie du village Ivăneşti pour 6 ducats et 6 potronici. 361. 1625 (7133) juillet 31, Hârlău. Radu Mihnea voîevode donne permission â Grecu et au pretre Mihul de Paşcani de defendre leur village Paşcani, menace. 362. 1625 (7133) aout 3. Petrică vend â Pârvul deux bătrâni en Albeşti, sur Stemnic, district de Vaslui, pour 36 zloţi. 363.1625 (7133) aout 6, Hârlău. Radu Mihnea voîevode autorise Onciul Iuraşcovici, ancien staroste, de s'approprier le foin de Şendriceni. 364. 1625 (7133) aout 6, Jigoreni. Mihai de Jigoreni et ses parents vendent â Toader Grecul de Făureşti, 8 delniţe de foin avec l’emplacement de Poiana Mănăstirei pour 25 ecus. 365. 1625 aout 11, Baia. Le şoltuz et Ies părgari de Baia temoignent que Mehil et ses parents ont vendu une maison avec jirebie de Spătăreşti â Deleu, pour 45 ecus. 366. <1625 (7133)> aout 12. Ionaşco jitnicer et Gorovei temoignent que seulement Ies fils de Ioan ont paye pour faire des etangs, sans Nicoară de Răteşti. 367. 1625 (7133) aout 13. Frăsina et Mălina vendent leurs parties de terre de Albeşti, sur Stemnic, â Petrică, ancien armaş. 368. 1625 (7133) aout 18, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Radu, vornic de gloată, et â son frere Simion postelnic le village Rauce, district de Neamţ, avec emplacement de moulin sur Sărata. 369.1625 (7133) aout 24. Pătraşco Başotă, deuxieme logofăt, et Gheorghe Başotă, deuxieme vistiernic, attestent que Ies parties de terre de Mogoşeşti, district de Neamţ, ont ete achetees, par Pană vistiernic â Zaharie, ses freres et ses soeurs, pour 80 ecus. 370.1625 (7133) aout 31, Purceleşti. Borăleanul uricar divise en deux le village Purceleşti pour Ionaşco Tăbârţă, ancien vornic dans Suceava, et Ionaşco Prăjescul. 371. <1625 septembre 1-1626 aout 31> (7134). Grigorie, fils de Anisia, vend â Ionaşcu Coşescu une pârtie du village Ivăneşti. LXXX www.dacoromanica.ro 372. 1625 (7134) septembre 16. Nastasia et ses fils vendent â Gavril Cocris la quatrieme pârtie de Pănureşti. 373. 1625 (7134) septembre 17. Mintă, fille de Mătiaş, avec son epoux, Grozav, fils de Şteavca, vendent leur pârtie de lujineţi â Gavrilaş, staroste de Cernăuţi, pour 50 ecus. 374.1625 (7134) septembre 21, Cernăuţi. Gligorcea, fils de Mătiaş, vend la quatrieme pârtie du village Iujineţ â Gavrilaş staroste pour 30 ecus. 375. septembre 25. Petriman vend le tiers du village Armăşani â Lungul, pour 80 ecus. 376. 1625 (7134) octobre 6. Rusul, Ionaşco et leurs soeurs vendent leurs hoiriers de Roşiori â Antimia pour un boeuf et une vache avec veau. 377. 1625 (7134) octobre 7, Hârlău. Radu Mihnea voievode ordonne â Ciulpan, ancien spătar, de retoumer la vigne de Cârjeşti au monastere Sfântul Neculai de Aron Voievode, donnee par Maria Jora. 378. 1625 (7134) octobre 9. Loghina et ses fils font don au monastere Pângăraţi un terrain au nord de Straja. 379.1625 (7134) octobre 12. Radu Mihnea voievode confirme â Simion diac de Hreasca la pârtie de hoirie de Gorciu, parce que celui-ci a paye la dîme pour Gorciu. 380.1625 (7134) octobre 13. Acte de Toader pour la moşia Avereşti. 381. 1625 (7134) octobre 14, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Nicolae, grand stolnic, la hoirie de Eremia de Potlogeni, mise en gage de Simion Bertil de Potlogeni pour 140 de ecus. 382. 1625 (7134) octobre 20, Hârlău. Radu Mihnea voievode ordonne â Neculachi stolnic de se presenter au jugement princier dans le litige avec Arsenie logojat pour une hoirie â Potlogeni. 383. 1625 (7134) octobre 20, Hârlău. Radu Mihnea voievode ordonne â Onciul de Itrineşti de decider un jour pour la proces de Ştefan et Istrate pour une hoirie de Vârtopel. 384. . Deleu achete une hoirie dans lc village Spătăreşti â son frere, Ştefan, pour 30 de 6cus. 385.1625 (7134) novembre 2, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Deleu aprod une jirebie dans Spătăreşti, achetee â Solomie et â son fils, Dumitraşco, pour 14 ecus. 386. 1625 (7134) novembre 21, Călugăreni. Machidon Hirevcescul de Fedcouţi, etant redevable â Cozman Popei pour deux boeufs et huit ruchs d'impot, lui donne pour la dette sa pârtie de Voicouţi. 387.1625 (7134) novembre 21, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Istratie, fils de Hăra de Verceşti, quelques terres de Verceşti, â la suite du proces avec Ştefan de Bălăneşti. 388. . Loghina, fille de Bogza, vend une pârtie du village Duşeşti â Dumitru Purcel, pour 18 ecus. www.dacoromanica.ro LXXXI 389. 1625 (7134) novembre 25, Hârlău. Dumitru Purcel et Ionaşco hânsar vendent â Pană vistiernic leurs parties de Duşeşti pour 186 ducats. 390. 1625 (7134) novembre <25-30>, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Pană vistiernic une hoirie dans le village Duşeşti, district de Vaslui. 391. 1625 (7134) decembre 5. Ştefan et son frere, Apostol, vendent â Ionaşco Cehan vornic une emplacement de moulin dans le village Brăteni pour 25 ecus. 392. 1625 (7134) decembre 12, Iaşi. Radu Mihnea voîevode confirme â Simion Mălai des parties de terres â Hreasca et un emplacement de maison dans Onceşti. 393. 1625 (7134) decembre 12, Hârlău. Nicula Bălan vend â Costantin cămăraşul sa hoirie de Şendreni, pour 40 ducats. 394. . Nichita de Sârbi vend â Toma postelnic sa pârtie de Bodeşti et â Pătraşcu Giuncul, pour 20 ecus. 395.1625 (7134) decembre 13. Radu Mihnea voîevode confirme â Toma, deuxieme postelnic, une pârtie du village Bodeşti, achetee â Nechita de Sârbi, pour 20 de ecus. 396.1625 (7134) decembre 13, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Toma, deuxieme postelnic, la proprietâ d'une vigne sur la colline Laslău et d'un terrain achete â Titiana, epouse de Tiron, pour 80 de ecus. 397.1625 (7134) decembre 13. Bolneasca et ses fils vendent une pârtie du village Răcăciuni. 398.1625 (7134) decembre 14, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Petrea Cehan des parties des villages Româneşti, Prigorceni, Strâmbi, Fâstâci şi Dobroslăveşti, achetees. 399.1625 (7134) decembre 16, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Petrea Cehan la pârtie de hoirie de Toma cel Bătrân dans le village Strâmturi, district Vaslui. 400. . Banul, fils â Gligorcea de Prigorceni, et Anton vendent leur pârtie de Fereşti â Constantin, fils de Cehan, pour 12 ecus. 401. . Constantin Cehan donne un bon cheval â Bogza le moine pour un emplacement de roucher, ou est mort Vremeş. 402. . Todosia, fille de Ghelasie, avec tous ses parents, vend sa pârtie du village Strâmtura sur Vaslui â la jupăneasa Igogoaea, pour 19 ecus. 403. 1625 (7134) decembre 17, Hârlău. Radu Mihnea voîevode confirme â Toader Greculeţ et â son frere, Dumitru, la clairiere achetee â Mihai de Jigoreni, pour 41 6cus. 404. 1625 (7134) decembre 22. Nechita, fils de Moţoc, vend â Pană, troisieme vistiernic, une pârtie du village Petreşti, district de Bacău, avec emplacement de moulin sur Bistriţa,et une pâturage. LXXXII www.dacoromanica.ro 405.1625 (7134) decembre 22, Hârlău. Dumitraşco Ştefan, grand logofăt, Aslan, grand vornic de Ţara de Jos, et autres personnes temoignent que Nechita Moţoc a vendu â Pană, troisieme vistiernic, une pârtie du village Petreşti, district de Bacău, avec emplacement de moulin sur Bistriţa et une pâturage. 406.1625 (7134) decembre 22, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Pană, troisieme vistiernic, la propriete d'une pârtie du village Petreşti, district de Bacău, avec emplacement de moulin sur Bistriţa et une pâturage. 407.1625 (7134) decembre 24. Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Ghianghea logofăt une pârtie du village Ghinduşeni, district de Covurlui, achetee â Marco Gagea, pour 50 ughi. 408. 1625 (7134) decembre 26. Necoară et ses freres, fils de Băseanu, vendent â Pană vistiernic une moitie du village Boţeşti, pour 130 ughi. 409. <1625 (7134) decembre 27, Heleştieni. Gligorie de Oboroceni et ses fils, Vasile, Ionaşco şi Toader, vendent â Lupu Prăjescu leur pârtie du village Druleşti, pour 20 ecus. 410.1625 (7134) decembre 30, Hârlău. Radu Mihnea voievode confirme â Irimia de Boureni le droit de propriete sur une maison avec jirebie. DOCUMENTS FAUX 1. 1623 (7131) avril 5. Vasile Neagoe vornic etablit avec Ies voisins et Ies răzeşi la pârtie de Dumitru vătav et de Bordea du village Dragomăneşti. H. 1623 (7131) avril 5. Fragment de lettre adressee aux personnes qui ont envahi la propriete des autres. HI. 1624 (7132) avril 25, Iaşi. Radu Mihnea voievode confirme â Vasile Ureche la fortune laissee de sa belle-mere, la cneaghină de Andrei hetman. Traduit par Dany Bourdet. LXXXIII www.dacoromanica.ro 1623 www.dacoromanica.ro 1 DOCUMENTE 1 1623 (7131) ianuarie 1 Eu, Ioan Carapotona şoltuzul, şi 12 pârgari şi preotul domnesc şi toţi oamenii bătrâni târgoveţi din târgul Bârladului, scrim şi dăm de ştire cu această scrisoare a noastră, cum că au venit înaintea noastră giupâneasa Zamfira soţia lui Dumitraşco Chiriac, şi fiii săi, Toader şi Mariia, că de a lor bunăvoie, de nimene siliţi, nici asupriţi, şi-au vândut a lor ocină şi moşie, ce au avut ei cumpărătură de la Anisia fiica lui Isaiu, nepoată de fiiu a lui Gherman postelnicel, a patrulea parte din Mastaci, şi Piceganii în Gura Băncii; pe aceiaş au vândut-o ei d(umi)sale lui Gheneiu pârcălab, drept 100 taleri de argint, însă cu vad de moară în pârâul Bârladului. Şi d(umnea)lui Gheneiu cu soţia sa Irina, le-au plătii [mai] toţi deplin pe acei de mai sus arătaţi bani, în mâinile sus arătatei Zamfirii şi a fiilor ei, dinnaintea noastră şi dinnaintea a tuturor târgoveţilor Şi iarăşi mai sus numita Zamfira şi fiii săi, de a lor bunăvoie,...' au vândut al patrule parte din sat dintr-o silişte ce se numeşte Iapa ...' cu loc de moară pe pârâul Bârladului, ce i-au fost ei cumpărătură de la Tătiul fiiul lui Şteful, şi de la Anghelina fiica Melaniei, şi de la Dragoş şi de la Iancul, nepoţi de fii a lui Fărâmă, strănepoţi a lui Ona Giuliciu; pe aceiaş au vândut-o Ion cu fiii săi d(umi)sale lui Gheneiu şi soţiei sale, Irinii, drept 60 talere de argint. Şi pe toţi acei de mai sus scrişi bani, Gheneiu şi soţia sa i-au plătit în mâinile Zamfirii şi fiilor săi. Deci, noi, dacă am văzut între dânşii de bunăvoie tocmală şi plată deplină, dinaintea noastră, i-am dat d(umi)sale lui Gheneiu şi soţiei sale, Irinii, această scrisoare de la noi ca să le fie lor de credinţă, până când îşi vor face ei lor şi alte privileghii. Şi, pentru mai mare credinţă, am pus pecetea târgului într-acest zapis, ca să să ştie2. 7131 <1623> ghenarie 1. După Codrescu, Uricariul, II, ed.I, p. 258-259 (text cu alfabet de tranziţie). Ibidem, ed. a Il-a, p. 263-264 (text cu caractere latine). Arh. St. Bucureşti, Fond Sever Zotta, dosar nr. 131, f. 126, nr. 2 (rez. fără văleat). Arh. St. Iaşi, Documente, CDXXX/82 (rez. intr-un izvod din 1820 mai 24). ALTE EDIŢII: Antonovici, Doc. bârlâdene, IV, p.52-53, nr.XXIX (text după Uricariu, ed. a Il-a, cu unele abateri); Ghibânescu, Surete, XXIV, p. 147, nr. 131 (menţ. într-un perilipsis din sec. 3 www.dacoromanica.ro XVII după idem, Ms. Surete, XXV); Soveja ş.a., Catalogul doc. moldoveneşti, Supliment I, p.148, nr.390 (rez.). 1 în textul editat, menţiunea: „lipsă”. 2 Urmează menţiunea editorului: ,,l(ocul) p(eceţii)”. 2 1623 (7131) ianuarie 1 7131 <1623>ghen(arie) l-iu. Ispisoc sârbescu pe Piţigane şi pe al 4-le parte de Mastatice şi a 4-le parti din selişti Iapei, cu tălmăcire lui di Ioan Stamate. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCLXXXIX/127, f. 1, c. Rez. din 1849. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 179, nr.246 (acelaşi rez., greşit plasat în volum, cu ziua: 10). 3 1623 (7131) ianuarie 2 Tălmăcire di pe uricu vechiu sârbescu de la Ştefan Tomşa v(oie)vod, scris de Bergovici în Iaşi, 7131 <1623> ghenarie 2. Noi Ştefan Tomşa v(oie)vod, cu mila lui D(u)mnezeu, domnu Ţării Moldavi(i). Iată domniia noastră i-am dat şi i-am întărit slugii noastră, lui Dumitru Buhuş, şi surorii lui, Saftii, fiicii lui Cărăiman pah(amic), şi soţiei sale, Nastasiei, pe a lor dreaptă ocină şi danie din privileghie de danie şi de cumpărătură ce au avut de la mai sus numiţii părinţii lor de la Ieremia v(oie)vod, satul anume Hulpăşeştii, supt codru de fagu; şi satul Gâdinţii pe Cobâle şi cu vad de mori în Siretu, şi cu pod trecătoriu (umblătoriu) şi cu bălţi de peşte; şi satul Simioneşti pe Moldova şi cu vadul de mori în Moldova, în ţânutul Romanului; şi satul Dobricenii în Cărpineştii1, ce este în ţânutul Dorohoiului; şi satul Molovate di pe Nistru, ci este în ţânutul Orheiului, ce au fost de ocolul târgului (ţânutului) Orheiului, şi le-au fost lor danie aşişdere de la Ieremie v(oie)vod şi din uricul de întăritură de la Radul v(oie)vod Mihne. Drept aceea ca să le fie lor şi de la noi ocină şi întăritură cu tot venitul. Şi altul să nu să amestice înaintea aceştii cărţi a noastră. Domnul au zâs. Ghenghea vel logofăt au învăţat şi au iscălit. Din limba sârbască s-au tălmăcit de mine, Ion Stamati biv vel pitar, în Iaşi, la 1818 fevruarie 10. 4 www.dacoromanica.ro Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom.4657, f.2. Copie veche. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.I78, nr.244 (aceeaşi copie). 1 Cărpiniş. 4 1623(7131) ianuarie 9 t Ivw Ctc^an ToMurfe bocboaa, Eojk'i'k» m(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)A(<0pi 36a\ah Moaaabckoh. I1hui6av CA&s-k HAui...'. Dămu-ţi ştire că ni s-au jeluit sluga noastră Dumitraşco şi luraşco pre giupâneasa loi Beldiman, dzicându că le ţine o ocină a lor ce le iaste moşie din sat di în Plopeşti2. Drept[a] aceea, [dea] deaca vei vedea carte domniei mele, iar tu să le faci lege drept(ă), ca să le dea ocina înnapoi şi să-ş(i) ia banii înnapoi. Iar de nu vrea să-ş(i) ia banii, să le dai dzi, să stea de faţ(ă) naintea Porţii domniei mele. TaK A<* 3NA6T6, HNAK H6 $HHNMT€. 8 de, bi A’fe'r(o) x3PA* renUpVe) •?. t r(o)cn(o)A(H)Hi pe«i(e). t BeAHgH GOA-tpH 8uh. f EipAAN . Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLX/I80. Orig., hârtie, pecete domnească aplicată. EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XIV, p. 171 (orig. în posesia editorului); D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 181 -179, nr.245 (orig.). 1 Loc liber. s Cuvintele „di în Plopeşti”, scrise cu altă cerneală. 5 1623 (7131) ianuarie 15 t Adec(ă) eu, Gheanghe v(e)l log(ofâ)t, i Nicoar(ă) vel dvomic, i Nicoar(ă) vt(ori) log(ofât), i Lupul 3<-lea> logofăt mărturisim cu acest(ă) carte a noastră cum de bunăvoie lor au venit înaint(ea) noastră Nicoar(ă) feciorul Moşului, nepotul lui Căldăruş, şi cu Iorga feciorul Dingăi, şi Costandin, şi Spiridon feciorul Mârzii, nepot Coţuşii, şi Neniul feciorul Stâncii, nepot Coţuşii, şi Nica feciorul lui' Mihăil(ă), nepot lui Bârlă, şi Simion feciorul lui Stâncii, nepot Coţuşii, şi Bălan feciorul Fătului, nepot Coţuşii, şi Lepădat aşijderea fecior Fătului, nepot Coţuşii şi www.dacoromanica.ro 5 Şărban feciorul lui Epure, nepot lui Epure celui bătrân, şi Stanciul feciorul Ţigului, nepot Coţii, de nime îndemnaţi şi asupriţi de au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie din sat din Fântânele, din ţinutul Tecuciului, doao părţi a doi bătrâni cu tot venitul fratelui nostru Enache post(elnic) drept 200 de taleri bătuţi. Deci noi, văzind că ei de bunăvoia lor s-au tocmit şi deplin le-au plătit cu bani gata, câţi scrie mai sus, fratelui nostru Ianache post(elnic) denaintea noastră, noi am făcut dumisale aceast(ă) scrisoare. Deci ca să aibă a-şi face şi drese domneşti pre această scrisoare a noastră. Şi pre mai mare credinţă noi ne-am pus şi peceţile noastre. 7131 <1623> ghen(arie) 15. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr.628, f.208 v. Copie în Condica Asachi I scrisă la sfârşitul sec. XVIII. EDIŢTI: Regleanu ş.a.. Catalogul doc. mold., II, p.41, nr.128 (rez.). 6 1623 (7131) ianuarie 18, Iaşi t Hw Ctb^ah To/vuirk bobboaa, E(o)jkîbio m(h)a(o)ctîio, r(oc)n(o)AAp'B 3bmah Moaaabckoh. CDjkb np'ÎHAe np^A haaah h np-kA haiuhmh BOA'kpH Mbabethsha, aohka TAHrop, 8noka Chahwah, h bh8k ch, TAHropie, cuhi> non Hp^niON, bh8k Chahwh, no AOEpOlO BOAiB, HBKHAA NBnOH$HAH WT Iţp’BKOB 1'OCnOAAp'BCKA KAKO np'ÎHAe np^A HHAAH BpJRTA, A'btpA MO\(T6 EâwpinâA, no BH AOBpOH BOrtk AArt H nOAApOBAA BH npABAA A’bAHHnB BAHH A/rfcCTO BAHKO cfc H3BBpBT WT CBAO CTOBIţiH HA rpliAO II8tHOH H CB nOAOBHHA 6p$A 3A AAABHO WT TOrOJKB CBAO CTOBl}iH. TOT nOAApOBAA Bh8k BH, A&MHTpAUiKO CTOAHHK BT» 3A A^UiB 6 www.dacoromanica.ro €H H pOAl'AeAHM 6H. H no CA^ITM €H HHKTO WT ChpOAHHlţH €H A<* «€ HAM6T CKA3HTH €H AMNI6. UNO MU BHA’kBllJH «X A06p0€B0AH&K> AMHI6 H THJK€ HCflAlHO 3AnAAT, A AAH ei|16W6 H WT HAC A<*AH H nOTBpi>AHAH CA&PA HAUI A^HTpAllJKO CTOAHHKA HA TOTl' lip^A P6H6HHX HACTH 3A WTHHHH, 6JK6 BHUJ6 (ÎHIIICA*, H BpOA 3A AAA6H KAKO M €CT €A\S H HAAOAA CrO Cb BBC npHXOA H Cb AlfkcTO 3A AAA6H& 8 HepHAlţH AirkcTO 3A (1ACHK$ HenopOUIBHHO HHKOAHJK6 HA B4lKH. H HH M cfe H€ ^mHIHABT. 8 Blcox AiiT x3pAA reHApVe mT. t Caa* r(o)cn(o)A(H)Hi> seA-kA. t TraHrb B6A Aoro<{>eT 8hha h hckaa . t . | Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Melentiana, fiica lui Gligor, nepoata lui Silioan, şi nepotul ei, Gligorie, fiul popii Crăciun, nepotul lui Silion, de a lor bunăvoie, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor dedină, jumătate din a treia parte a întregului sat Glodeni, cu loc de moară şi cu tot venitul. Aceasta au vândut-o slugii noastre Dumitraşco, fost stolnic, pentru treizeci de taleri număraţi. Şi întru aceea, de asemenea au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Cârstea şi fratele lui, Nechifor, şi sora lor, Axenia, fiii lui Ion, nepoţii lui Silion, iarăşi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a patra parte din a treia parte a aceluiaşi sat Glodenii. Aceasta de asemenea au vândut-o slugii noastre Dumitraşco stolnic pentru cincisprezece taleri. Şi întru aceea, de asemenea au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Gavril, fiul lui Toader Bălţatul, nepotul lui Cozma med(elnicer), de a lui bunăvoie, şi a vândut dreapta sa ocină şi dedină, a patra parte din jumătatea satului Cemaţi, care se cheamă Dilţiganii, pe Bogdana. Aceasta de asemenea au vândut-o slugii noastre Dumitraşco stolnic pentru cincizeci de taleri număraţi. Şi apoi, de asemenea a adus sluga noastră Dumitraşco stolnic un zapis de mărturie de la şoltuzul şi 12 pârgari din târgul Bârlad şi de la ureadnicul Botici şi popa Ştefan de la biserica domnească, că a venit înaintea lor Urâta, fiica lui Moise Buoreanul, de a ei bunăvoie, a dat şi a dăruit dreapta ei dedină, un loc cât se va alege din satul Stoeşti pe gârla Putnei şi cu jumătate de vad de moară din acelaşi sat. Stoeşti. Acestea le-a dăruit nepotului ei Dumitraşco stolnic, pentru pomenirea ei şi a părinţilor ei. Şi după moartea ei să nu strice dania ei nimeni din rudele ei. www.dacoromanica.ro 7 Deci noi, văzând dania ei de bunăvoie şi de asemeni plata deplină, noi încă şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre, Dumitraşco stolnic, aceste părţi de ocină spuse mai înainte, care scriem mai sus şi vadul de moară, ca să-i fie lui şi copiilor lui cu tot venitul şi cu loc de moară la Cemaţi şi loc de prisacă, neclintit niciodată în veci. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, anul 7131 <1623> ianuarie 18. t însuşi domnul a poruncit. t Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . t Focea . Muzeul Naţional de Istorie - Bucureşti, sub dată (cota veche: XIV/2). Orig. slav, hârtie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, stricată. Cu o trad. rom. din 1784 septembrie 8. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p. 179-180, nr.247 (trad. rom.). 7 1623 (7131) ianuarie 18, Iaşi t Iw Gte^an Tortuui boeboaa, Eowi'io iw(h)a(o)ctYio, r(o)cn(o)AApi> 3emah Mwaaabckoh. Aaa cec ahct r(o)cn(o)ACTBA a\h CAăs’k hauieaiS rewprYe aiiak wt AoAxeipn spre acea să hie tare şi puternic, cu cartea domn(i)ei mele, a opri şi a ţinea a şasea parte de sat de Lâţcani, de ţinutul Suceavei, ce-i iaste direaptă ocină şi moşie. Şi dentr-acea a şasea parte loc de o cas(ă), ce-au fost zălojit un unchiu a lui Gheorghie la Drăgan de Stroeşti, ce-au fost vitreg lui Ifrim Corpaci, aflatu-s-au vândutu de Petră, sora lui Drăgan, lui Vas(i)lie Stroici, care parte o au răscumpărat Gheorghie de la Ionaşco Stroici, pre ai săi bani. Iară feciorii lui Ifrim, fiiastrul lui Drăgan, să n-aibă treabă cu acel loc de cas(ă). Iar de le va părea strânbu, să-şi întrebe cu moaşea lor, Pietră, sora lui Drăgan. Mai multă jalobă să nu vie înnaintea domn(i)ei mele. IIhc(a) 8 Mc, bi> A’kT(o) gSpAA rEitUpiE) îTY. r(o)cn(o)A(H)H1> BEA-kA. riAHT-k BEA AWr(o)<Ţ(e)T 8mh h hckaa . Muzeul Naţional de Istorie - Bucureşti, sub dată (cotă veche: XX/24). Orig., hârtie, pecete domnească aplicată. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 1535, f.lv., nr.10 (rez. din 1843). Arh. St. Iaşi, Documente, CDLVI/2, p.l r., nr. 10 (menţ. într-un opis din 1841). D.I.R., A, XVII, voi. V, p.180, nr.248 (orig.); Regleanu ş.a., Catalog doc. mold., II, p.40-41, nr.127 (rez. cu data de zi greşită: 13). 8 www.dacoromanica.ro 8 1623 (7131) ianuarie 20, Iaşi t Adecă eu, Loghina fata lui Lupan, strinipoata lui Ivaşco, mărturisescu cu cestu zapis al miu cum eu, de bunîvoî mea, am vândutu a mea dreaptă ocinî şi moşie, ce-am avutu în satu Scobinţeni, în ţinutul Cârligăturie, partea mea ce să va alege, o am vândut frăţini-miu, lui Vas(i)lie vistemicel, drept patru1 taler(i) de argintu. Şi mi-au dat banii deplini întru mânule mele, dennaintea a oameni buni, anume lui Gavril Albiei hotnog şi dennaintea Lupului vistemicel den Hoiceşti şi altor oameni buni şi bătrâni. Dreptu acea ca să aibă a-şi face şi derese domneşti pre acest zapis al miu, ca să-i fie ocină şi moşie, cu tot venitul. Şi pre mai mare mărturie pusu-ne-am peceţil(e) nostre. Şi eu, Neaniul ce-am fost pârcălabu, am scris ca să se ştie. 8 Mc, bt» A(t)T(d) X3piu renap ’k. t 113, rraNrfc Aoro4>(e)T . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XLVI/153. Orig., hârtie, filigran (30x21 cm.). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.181, nr.249 (orig.). 1 Scris pe loc liber cu altă cerneală. 9 1623 (7131) ianuarie 23 7131 <1623> ghenari 23. Ispisocul domnului Ştefan Tomşa, întăritori pe o parte de cumpărătură lui Vartic şi fraţâi lui, de la luliana şi alţâi a ei, parte ci să va alegi din Godineşti, câmp, pădure şi cu vad de moară. Arh. St. Iaşi, Anaforale nr.14, f. 127 v. Rez. din 1837. Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr. 1683 (248), f.6143 (acelaşi rez.). EDIŢII: D.I.R, A, XVII, voi. V, p.181, nr.250 (acelaşi rez.). 10 1623 (7131) ianuarie 27 t Adecă eu, popa Simion ot Todereşt(i), şi Cârstea arman, i Miron, i Floriţa i Eremiia Arpaş, mărturisim cu sufletele noastre de rândul lui Misailă cu fraţii ş(i) 9 www.dacoromanica.ro cum au cumpărat partea lui Vasilie şi a Palaghiei şi a Paului şi a lui Costin, toţi feciorii Honicei, şi partea Anghelinei fata Măricăi, nepoata Honcei. Deci au cumpărat partea lor de ocină, toată cât au avut în Arpăşeşti(i) în partea din sus, dirept cincisprădzece galbeni, bani buni. Şi s-au dat acei bani tot deplin dinnaintea noastrî, însă s-au dat acei bani în dzilele Eremiei vodî şi s-au fost făcut şi zapis şi s-au pierdut. Deci acmu s-au strânsu aceşt(i) oameni de iznoav(ă) de au mărturisit cu sufletile lor, carii s-au tânplat atunce şi m-au rugat pre mene, Drăguşan diiac, de am scris. Insă acei bani i-au dat Misail împreună cu fraţii lui, anume Ionaşco şi Zahariia. Şi am pus a noastre peceţ(i). Bi» A(i)To j(3piw reH(Api'e) K3. t Eu, popa Simion, jihcU) . : f Zapis pre Arpăşăşti . Arh. St. Iaşi, Documente, CDLXI/44. Orig., hârtie difolio (30,5x20,5 cm.), filigran, rupt la îndoiturile filei a doua, lipit, cerneală cafenie, patru peceţi inelare aplicate în aceeaşi cerneală. Arh. St. Bucureşti, Colecţia Documente moldoveneşti, XVIII/21, nr.8 (menţ. cu data de zi: 23). EDIŢII: Ghibănescu, Surele, XXII, p.150-151, nr.167 (orig.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.181-182, nr.251 (orig.); Soveja ş.a., Catalogul doc. mold., Supliment I, p. 148, nr.148, nr.391 (rez.). 11 1623 (7131) ianuarie 28, Iaşi ...' şi Simion f.Jrtei, strenepo' ...' şi..' <în>'şine pre noi mărturisim 'tru cum noi, de bunăvo1 noastre, de nime nevoiţ(i), nici asupriţ(i), tocm...1 d(u)mnealui Ghianghea logofătul ‘ mare şi i-am vândut d(u)m(i)sal(e) tot satul Leoştii iaste la obârşiia Săraţii, pre 'ărata, în ţinutul Fălciiului. Eu, Ghiorghe, am vândut jumătate de sat, part'in gi‘s, şi eu, Simion, iară giumătate din partea din sus. Acesta sat am 'dut d(u)m(i)sale, direptu o sută de taler(i) d argintu; şi ne-au plătit d(u)mn(ealui) deplin, întru mânule noastre. Şi uric de moşie ce au avut strămoşii noştri, Pătru şi Leoa, de la Ştefan vod(ă) cel Bătrân, încă l-a', dat la mâna d(u)m(i)sale. Şi iar eu, Ghiorghie, şi Simion şi Leavul, feciorul lui Gavril Văţul, iar ne-am tocmit cu d(u)mnealui logofătul şi iar i-am vândut d(u)m(i)sale o bucată de loc, mai 10 www.dacoromanica.ro de gios Leoşti, pre Sărata, despre răsărit, ce au fost dintr-acestaş(i) uric, ce mai sus s' şi după acea au fost luat loc d(o)mnescu de la moşii noştri. Iară du'cea, iară părinţii noştri iară au scumpă'cel loc de la cestu iarăşi am vândut d(u)m(i)sale logof(ă)tului, direptu treidzeci de tal‘c de cumpărătură ce-au avut părinţii noştri de 'tru vod(ă) iarăş(i) l-am datu la mâna d(u)m(i)sale logofătului. Şi i-am vândut a' locuri cu toate veniturile, cu vii şi cu grădini şi cu l' de priseci şi cu loc de mori într-apa Sărăţiei. Şi-'tr-această toclă s-au tâm

‘tă ocină şi moşie de în sat de în Prigorceni, de nime nevoiţi şi de nime nepreasoraţi, Petrea Cehan, dereptu ...2 Să hie loe moşie i s(â)nă ego. Aestă tocmală s-au fâcot denainte loi Domitraşco Sur(u) ot Micleşte şi popei loi Vasilie ot Fereşte, Berbece ot tam, şi Petrea hânsar ot tam. Şi noi ne-m pos peceţile. Şi Toma ot Româneşti . : f Prigorceni; <în prima jumătate a sec. XIX>: N. 33 Prigorceni. Arh. St. Mehedinţi, Drobeta-Tumu Severin, Colecţia Dr. C. I. Istrati, I /55 (2861). Orig., hârtie (17,50x20 cm.), cerneală cafenie, două peceţi inelare, octogonale, în fum. Data probabilă, după doc. din <7131 (1623)> februarie 6, Şiviţa (după martori). EDIŢII: Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. C. I. Istrati, p. 63, nr. 80 (rez. cu data: ). 1 Omis. 2 Loc liber. 16 1623 (7131) februarie 14, Iaşi î Bl> HM-fe C9(Th)lţ«, H C(td)NA, H C(BA)T(i»)rO C(BA)t4h BAHNOcatiţiH'kH h NepasA’bAHM’bH Tpo(H)iţH. Ce as, pas ba(a)a(u)ku r(ocnoA)A E(or)a h 15 www.dacoromanica.ro Cn(d)cd aaoeKo) I(c)v(cd) X(pHcr)d, hcthhhmh iiokawhhk GU^T-ku Tpo(H)iţH, Hw Ct64><»h BoeBOAd, E(o)îki'eio aa(h)a(o)ctho r(o)cn(o)A(d)p-h 3eaaah Moaaabckoh, c(u)Hh BAdrOMHCTHBdr(o) CTE^dH TWAAIUH BOEBOAd. 3HdAA€HHTO 4HHHAA CHAA AHCTOAA HdUJHAA BliCt rt\ KTO Hd HEAA BTiSpHT HAH MbT^tfJIH €r(o) &CAHIUHT 1»k(e) npiHAOUJA np^A HdAAH, H fip^A ScHAAH HdIUIIAAH AAOAAdBCKHAAH BOA'tpH, BEAHKHAAH H AAdAHAAH Aa(o)AEEHHJ4H HdlUH KdAârepH, er^AABH h ch bec cheop, wt c(ba)taa aaohacthp Hd3HBdEAA*i*H C(ba)tmh HHKOAde WT IţdpHHH TpTird IdCKOrO, H TErdAH (A 3d AHlţ Ch KH’trHH't MHXdAMH jUlEAEIJJdH H cil A'kTH EH pdAl’ eAHO C€AO Hd HAA li PliNSeiflIH, Hd np^T-t, HTO $ BOAOCT (DIiAmViO, peK^HH WHd H Ch A’tl'H EA, A>k(e) 6CT HAA T06 C6AO npdBdd WTHHHd H A<*dNI6 H IIOCTdBHAH np^A HdAAH H SpHK 3d A^dHIE «JTO HAAdA 8hKO HX, M6A6t{JdH 6HB nOCTEAHHK, WT IleTpd BOEBOAI, d AA(o)AEBHHlţH HdUJH KdA&rEpH BHUl(e) (IHCdHHIH ndKMH<(e) nOCTdBHUI np-tA HdAAH 8pHK, MTO HAA AAH wt flpWHd BOEBOAI 3d A^dHl'e H AAHAOBdHIE c(BA)T'feH AAOHdCTHpH H Ch 8EAHKOA KdtTBOA SdHEJK B’hS'tA TO C€AO flpWH BOEBOAd WT MEAElfJdH BHB nOCTEAHHK 3d XHTA'kHCTBd ErAd BliSABHrdA ck Ch AOEOA$ XBTAAdH Ch BWHCKH AAHWrH KliSdlţCKHX Hd CKHIlTpS MHCTHTdr(o) lţ(d)p'k H Hd flpWHd BOEBOAI H AANWr 3A0 ChTBOpHUJA H nOBWEBdUl 36AAAA HdUJ MWAAdBCK^. TOE pdAH BHHU B'hS'kTV eKo) C6AO TO. Ap^rOEîKE H np’kjKAC A<*>KA0 IlETpd BOEBOAl' €1|1E BHA CEAO TO npdBO r(o)cn(o)A(d)pCKO H npHCA&UJHO Kli WKOdS Tpiir(d) EpiiAdA- H MEAElfJdH nocTEAHHK he HAAdA A't'i’H wt csoEro T’kdd. Cero pdAi’ r(o)cn(o)A(cr)B(d) AAH Ch BEC C'hB'kT CXAHXWAA HX Ch npdB'lH CAA no 3dKWH$ 36AACKOAA8 ChAAOTpHXOAA HAA H flpHBHrtira MTW WHH HAAdAH H WBp'tTOXOAA A>k(e) ECT npdBdd WTHHHH, H A<*dHIE, H AAHAOBdHIE Aa(o)aEBHHKWAA HdUJHAA KdA$rEpWAA WT BUUj(e) pEHEHHUH AAOHdCTHpH c(ba)tuH NHKOAdE. HhO BUUj(e) pEMEHHIH AA(o)AEBHHlfH, HdUl(u) KdA$rEpH, WnpdBHAH ct H nOCTdBHAH COBH 4>epVlO np-kA HdC kX 3AdTH, d KH'trHH't MHXIiAHOE Ch A’tl’H EH WHH 3WCTAAH WT BliCErO SdKWHd 3EAACKdr(o). H TOE BUUj(e) nHCdHHOE CEAO P1iHS€1|jVh HE BHAO HAA 3d A’tAHHnâ, H 3dr$BHA er(o) BUUj(e) nHCdHHIH MEAElfJdH BHB nOCTEAHHK 3d XHTA'tHCTBO, HA H np-tjKAB CEAO TO BHA npdBO r(o)cn(o)A(d)pCKO, H TOT 8pHK, MTO HAAdA MEAElfJdH WT IlETpd BOEBOaV, ElfJE CbptSdUJA WT np^A r(o)cn(o)A(CT)6(d) AAfd. T-tAA pdAH, r(o)cn(o)A(CT)B(o) AAU AAAH H nOTBpiiAHAH ECAAU TOE BUUj(e) nHCdHHOE CEAO PAHSElfJl'H, Hd Ilpfrr'k, H Ch BliCtAAH CBOHAAH EOAWTdAAH H KOTElfEX, HTW 8 BOAWCT ©TiAmVk) BUUj(e) nHCdHHUAA Aa(o)aE6HHKWAA HdUJHAA KddSrEpWAA WT c(B H3BepeT r(o)cn(o)A(A)peM euth haujbh 3eMAH /UWAAABCTku, TOT EH HM H6 nOpSlUHA HAIUeKo) AAAhYa H nOTBpliTKAeHYA, HM ABH HM AAA H ^KpkflHA. (I KTO ck nOK^CHT H ApT»3H6T pA30pHTH HAI1J6 AAAHI6 H nOTBpliHf A^Hie H I1AMAT Toro r(o)cn(o)A(n)HA flpWHA bobboaY, cute aaa h $KpkriHA ci> bbahkhmh h ctpaujhumh KAkTBAMH CBO€m8 MOHACTHpS T06 BUIlj(e) p6M6H06 C6AO PliHS6l{jYH, TAKOBUH fi,A BMA6T npOKAkT H TpliKAkT WT T(oCnOA)A E(or)A CliTBOpUJAr(o) H(e)EW H 36MAk, H WT np(k)M(H)cTAA E(o)rO M(A)T(e)pT» X(pHCTO)B$, H WT bY Afl(o)c(To)Ah, H WT £ ev(AH)r(e)AHCTH, h wt thY C(ba)tux ©T(b)ivb Hhkbhckhx, h npoKAkTYeBo flpVeBO aa nplHACT HA rAAB$ er(o), H \A flOHţpeT ero 36MAk 1KHBA lAKOHţ(e) Aa<0>AHA H flBHpOHA, H nAMkT ero wt 36MAk ci> ujSmom noruBneT, h aa hmast hact ct» I^abh B'b3'bnHBWHMH HA T(ocnOA)A HAIUer(o) I(c)8(ca) X(pHCT)A, KpT»B er(o) HA HHX, H HA HAAkx HX 6H<(e) 6CT H E^ACT, H Cb npkAATeAeM X(pHCTo)ek Bl» B63KOH6HHUA MMKU, AMHH. fl ha EOAIUH KpknOCT H nOTBp1>JKA€HYe TOmS BteeA^ BUI1J6 nHCAHHOM^, BCAkAH 6CMU HAUJ6m8 BkpHOM^ H nOHbT6HHOA\8 BWAkpHH^ I1Ah8 HwHAUJk8 TlAHrk B6AHKOm8 AWro4>6T^ flHCATH H HAlu8 flBMAT flpHB63ATH K1> C6m8 HCTHHHOM^ AHCtS HAUICM^. www.dacoromanica.ro 17 ITMc(a) A^MTpă nHCAp, $ Mcox. BT» A(-fc)TO 3pAA 6B(p8ApYe) AL CtCŢAN B06B0AA. rraHrfe A0r0<{>6T. t în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfanţului Duh, Treime Sfântă, de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi al Mântuitorului meu, Iisus Hristos, închinător adevărat al Sfintei Treimi Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domnul Ţării Moldovei, fiul binecinstitorului Ştefan Tomşea voievod. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, rugătorii noştri călugări, egumenul şi întreg soborul, de la sfânta mănăstire numită Sfântul Nicolae, din ţarina târgului Iaşilor, şi s-au pârât de faţă cu cneaghina lui Mihalcea Meleştan şi cu copiii ei, pentru un sat anume Rânzeştii, pe Prut, ce este în ţinutul Fălciiu, spunând ea şi copiii ei că este al lor acel sat dreaptă ocină şi danie şi au pus înaintea noastră şi uricul de danie ce a avut unchiul lor, Meleştan fost postelnic, de la Petru voievod. Iar călugării noştri mai sus scrişi iarăşi au pus înaintea noastră uricul ce au avut de la Aron voievod, de danie şi miluire sfintei mănăstiri, şi cu mare blestem, pentru că a luat acel sat Aron voievod de la Meleştan fost postelnic pentru hiclenie, când s-a ridicat cu Lobodă hatmanul, cu multe oşti de cazaci, asupra sceptrului cinstitului împărat şi asupra lui Aron voievod şi mult rău au făcut şi au călcat cu război Ţara noastră a Moldovei. Pentru această vină, s-a luat satul acela. Şi alta, şi mai înainte, până la Petru voievod, încă a fost satul acela drept domnesc şi ascultător de ocolul târgului Bârlad. Şi Meleştean postelnic nu a avut copii din trupul său. De aceea, domnia mea cu tot Sfatul i-am judecat cu judecată dreaptă, după legea ţării, şi am cercetat şi privilegiile ce ei au avut şi am aflat că este dreaptă ocină şi danie şi miluire rugătorilor noştri călugări, de la mai sus zisa mănăstire Sfântul Nicolae. Deci, mai sus zişii rugătorii noştri călugări s-au îndreptat şi şi-au pus ferâie înaintea noastră 24 de zloţi, iar cneaghina Mihălcioaie cu copiii ei, au rămas din toată legea ţării. Şi acel mai sus scris sat Rânzeştii nu le-a fost moştenire şi l-a pierdut mai sus scrisul Meleştan fost postelnic, pentru hiclenie, ci şi mai înainte satul acela a fost drept domnesc, şi acest uric, ce a avut Meleştan de la Petru voievod, încă s-a tăiat dinaintea domniei mele. De aceea, domnia mea am dat şi am întărit acel sat mai sus scris, Rânzeştii pe Prut, ce este în ţinutul Fălciiu şi cu toate bălţile sale şi coteţele, mai sus scrişilor rugătorilor noştri călugări, de la sfânta mănăstire Sfântul Nicolae, din ţarina târgului Iaşi, ca să fie şi de la noi sfintei mănăstiri dreaptă ocină, danie şi întărire şi uric tare, cu tot venitul, şi cu bălţi de peşte, anume: Rătundul, şi Cârligatul, şi Cârligăţelul, şi Valicul, şi Hârceata1, şi de acolo, în gârla Vrabiei, până la plopul 18 www.dacoromanica.ro cel mare, în malul Prutului, şi de acolo, înainte la câmp, la Pârâul Măceşului, şi de la Măceş drept până la Pârâul Mihălcei şi pe pârâu în sus, unde se întâlneşte cu hotarul Elanului. Iar dacă se vor ivi, în vreo vreme, alte oarecare drese, de la cneaghina Mihălcioae sau de la fiii ei, pe acel sat, să nu se creadă, ci să se dea şi acelea în mâinile călugărilor. Şi să nu mai2 pârască mai mult Mihălcioaie, nici copiii ei, pe călugări pentru această pâră, niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat mai sus scris, Rânzeştii pe Prut, şi cu toate bălţile de peşte, fiecare după rândul său şi cu coteţe, ce este în ţinutul Fălciiu, să-i fie hotar, din toate părţile, după hotarele sale vechi, pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre a mai sus scrisului, Noi Io Ştefan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Nicoară, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului Dumitru Ştefan, mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Drăgan Tăutul şi Iuraşco Dracea pârcălabi de Hotin, credinţa panului Ionaşco, pârcălab de Neamţ, credinţa panului Vasilie Bucium, pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Gheorghie postelnic, credinţa panului Alexa spătar, credinţa panului Apostol Catargiul ceaşnic, credinţa panului Toma stolnic, credinţa panului Mihălachi vistiernic, credinţa panului Ion comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau, iarăşi, pe oricine Dumnezeu îl va alege să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu le clintească dania şi întărirea noastră, ci să le dea şi să le întărească. Iar cine s-ar ispiti şi ar îndrăzni să strice dania şi întărirea noastră şi pomenirea acelui domn Aron voievod, care a dat şi a întărit, cu straşnic de mari blesteme, mănăstirii sale, acel sat mai sus zis Rânzeşti, acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata Maică a lui Dumnezeu Hristos, şi de 12 Apostoli şi de 4 Evanghelişti şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheia, şi blestemul lui Arie să cadă asupra capului lui, şi să-l înghită pământul de viu, ca pe Datan şi Aviron, şi amintirea lui de pe pământ să piară cu vuiet, şi să aibă parte cu iudeii, care au strigat asupra Domnului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor, care este şi va fi şi cu Iuda vânzătorul de Hristos, în chinurile cele fără de sfârşit, amin. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Ionaşco Ghianghea, mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră la această carte a noastră adevărată. A scris Dumitru pisar la Iaşi, în anul 7131 <1623> februarie 14. Ştefan voievod. f Eu, Ghianghea logofăt . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, Peceţi II, nr.261. Orig., perg. (52x55 cm.), pecete domnească mare atârnată cu şnur împletit de mătase roşie şi albastră, având In www.dacoromanica.ro 19 scut capul de bour cu steaua între coame, soarele şi luna pe margini, iar în exergă, legenda: f Iw CT€^«Hk Twmum bocboaa, E(o)wYi« m(h)a(o)ctVi», r(o)cn(o)A, nr. 1684 (249), f.6144-6149 (trad. rom.) şi f.6150-6156 (transcr. orig. sl.). EDIŢII: Creşterea colecţiunilor. 1920-1932, p.14, col.I (rez.); Ghibănescu, Surele, II, p.309-316, nr. 141 (orig. slav. şi trad. rom.); Antonovici, Doc. bărlădene, IV, p.54-57, nr.XXX (trad. rom. după Ghibănescu, Surete, II, cu data de zi greşită în regest (8) şi cu notă asupra ocolului târgului Bârlad, p.57-60); D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 185-187, nr.255 (trad. rom.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.41-42, nr. 132 (rez.). 1 h Xi»p februarie 25 t 3ac saiihc wt ovc'hhho chao CTp'hMTăpT.2 cum au venit Ihnat dovalmul i braţ ego, Ştefan s(â)nă Annei, nepoţi popei lui Plătică den sat Strâmtură ot v(o)lost Vasl(u)iuscâem, cum au ei dat de a lor bonăvoie, de nime siliţi, nici nevoiţi, de au ei dat parte lor de ocină şi moşie ce să va alege den sat den Strâmtură cu vad de moră şi co tot venitol de o au dat Petreai loi Cehan pentru ce au perdut Ihnat dovalmol 1 cal tretin şi 5 strigiiaci de no ş-a poţi da sama nemică de acei cai. Şi aşijderilea iarăşi, frate-său Ştefan au perdut un cal forte bun. Deci pentru ce s-au făcut atâta pagobă noi i-am facot zapis pentr(u) ei lui Cehan pre această ocină cum şi mai sos scrie. Şi această tocmală s-au fâcot denainte a omeni boni; pread Marco hân(sar) ot Fereşt(i), i pread Petrea hân(sar) o(t) tam, i pread Parca şăt(rar) o(t) tam, i pread Necoară ot Şcheai, i pread Ion vătămanol o(t) tam, i pread loi Baico o(t) tam. Deci noi vădzindo peîntr-o dânşei tocmală bonă, noi ne-am pos peceţile. Eu, popa Vasilie pisai. Vasile iscal F(e)v(ruarie) 25. : f Zapis ot selo Strâmtur(a). Arh. St. Mehedinţi, Drobeta-Tumu Severin, Colecţia C. I. Istrati, 1/49 (2676). Orig., hârtie (32,50x20 cm.), rupt (putrezit), restaurat, filigran, cerneală cafenie, patru peceţi inelare în fum fără semnături. Anul după doc. din 7131 <1623> martie 31, laşi (nr. 20). 20 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Ghibănescu, Surete, XVI, p.38, nr.LIX (orig., cu aceeaşi datare); Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. C. I. Istrati, p.61-62, nr. 75 (rez. cu aceeaşi datare). 1 Omis. 2 în original, literele p şi t sunt inversate: „CpT't.M'răp't,”. 18 1623 (7131) februarie 28, Iaşi t M(h)a(o)ctYio E(o)aţH6io, A\u, Hw Gtb^an Twmurb boeboaa, r(o)cn(o)A(a)pii 3ea\ah MwaaabckwY. 3ham6hhto hhnha\ cnm ahctwaa hauihaa BT>cbm KTW HA H6AA BT.3pHT, HAH HkTSlţiiH 6r(o) ScAHUJHT fi>x(e) TOT HCTHHNUH CaStA HAUJ, GaKOTT. mEAEANHH'bpTi, Ca8»KHA HAAA (lpABO H BtpNO H HAUJ6H 36AAAH MwAAABCt4h. T-bm, mu BHA’bBuie er(o) npABOBipNSio ca8>kb8, jkaaobaaY cernu ero wcobnoio NAUJ6IO Aa(h)a(o)ctY|0, AAaY H nOA\HAOBAAl' 6CMM 6r(o) 8 NAU16H 36AAAH 8 MwAAABCKoY, CI 6ANO C6A0, NA Hmt npHrWpH6NH, HTW 8 BOAWCtY BaCa8hCKoY, NA nOTOlft GT.pT.46Y, CT> CTABOB6 H CT> mtcTO 3A AAAHN NA TWm nOTOIft HTO T06 C6AO EUAO HwNAIUKO EwA'b BWpNHK TAWTnYh H H3r$EHA 6r(o) BT> JţHTA'tHCTBO, 6rAA BkCABHSAA c4 CT> HOCTANTNN BOEBOAA H CT> HNUAAH (lpHB'tsH, 0X0 C6B6, H CT> mNWXfECTBO A^fe^WB H KT.3AKWB NA r(o)cn(o)A(cT)B(A) mu h naa 3emA-b r(o)cn(o)A(cT)e(A) mu, h bcahk pasbwY CkTBWpHllJA CT> r(o)cn(o)A(CT)s(omk) mu, NA )KH>kY|0 pix8, H BT>CEm(H)A(o)CTHBUH E(or)k np-kAACT «x noA menem r(o)cn(o)A(cT)B(A) mu, tae h kocth h\ ran-fe np-bA A6?k8t, BT> B'kHNOE SNAmENIE. T-bm nAAH, a* ect wt Ko)cii(o)a(ct)b(a) mu toe buui(e) iihcannoe ceao IIpHrwpHENH, HTW 8 BOAWCT EaCaSYcKoY, BUUJ(e) p6HENNOm8 CaSs^ NAUlEm8, GAKOTT» mEAEANHH'bp, CT> CTABWBE H CT> micTO 3A mAHN, NA (lOTOlţi GT.pT.46l'. (I \wTAp haet wt ropu BacaSioaoţ'i h npi\wAHT noTwx Gt>pata h AwbrAET AANt(e) AO TaOA, A WT BUU1E, (1AK A^brAET AO XWTaP WT At.N61||Ym, a WT NHNt(6) A® XOTAp GTpAXW61|IH. Cero pmY, a* b8aet em8 ct> BT>c6m A<>X0Awm, 8pHK h wtnhna, aaanYe h mHAOBANie h buca8>k6nY6, wt r(o)cn(o)A(cT)B(A) mu, em8 h A'bTEm ero, h wNSnATwm ero, h npinSHATwm ero, h np-btpSp-bTwm ero, h BT>cem8 pwA§ er(o), kto cb em8 HSBEpET NaYbAHKnYh, N6nop8ui6NO HmT» HHKOAIDKE, NA b4kU B'bHNUH. 11 XWTAp T0m8 BUUl(6) nHCANN0m8 cea8, WT nOAi, H WT A-bcS, H wt bwa8 h CT> cbNOJKATmH, H CT> CTABAmH, H CT> BpOA 3A mAHN A* b8aET X0TâP n0 CBOMmM CTApHmH XWTApH, nO k8aA H3 b4ka 8>khbaaY. www.dacoromanica.ro 21 fl ha to ecT B'kpA HAuuero r(o)c(no)A(cT)B(d) Buui(e) iihcahaKo), Mu, Hw Ct6<{>AH TOA\wk B06B0AA, H B'kpA BWlAp HAUJHX: B'kpA (1AHA A^MHTp# LfJeŢAH B6AHKAr(o) ABWpHHKA AWAH'kH 36AAAH, B'kpA nANA BCAHKArO ABWpHHKA TWpH'feH 3eA\AH, B’kpA nANA Ap^AN TiVt8a H lOpAUJKO ApAH'k npiKlAAB(H) XWTHHCKH^, B’kpA ll(A)HA IWNAUJKO H ... ' npiKlAAE(H) NCAACIţCKHX, B'kpA nANA BaCHaYs E8m8a\ llpiKlAAB PoAVANCkYh, B'kpA nANA MHpWH EApHWBCKIH X^TAAAH H lipiKAAAB C8mABCK*IH, B'kpA DANA flAegA CfllTApt, B'kpA nANA TewprYH nOCTCAHHKA, B'kpA nANA flnOCTOA KATApU&A MAUJHHKA, B'kpA nANA TOAIVA CTWAHHKA, B'kpA I)(a)hA MHXn>AAKH BMCT'kpHHKA, B'kpA nANA HWHAUUKO KOAAHCA, H B'kpA Btckx GWEip HAUJHX, BCAHKH^ H AAAAH^. fl HO HAU16AA JKHBOT'k KTO e8a£T r(o)cn(o)AU)ph WT A’kTIH HAUJHX HAM WT HAUjer(o) pwAA, hah jiakh b8aU) Koro B(o)ri H3eepeT r(o)cn(o)A(A)peA\ bhth haiubh 3eA\AH MOAAABCT'kH, TWT BH HA/V H6nop8lUHA HAUJCrO AAAHIA H AVHAWBAhYa, H* A BH baa8 a*a h SKp'knHA sa mto bct ba/v8 npABoe bucaSh<6hY6. (I kto ck hokScht h ap^shct pAsopHTi HAuie aaahic h aivhaobahYc h ero npABoe BucA^eHi'e, takobui' aa bSact lipOKA'kT H TpiKAtTl WT T(oCnOA)A E(o)rA ClTBOpUJAr(o) h(€)bW U SBAIVA'k, H WT Ilp('k)H(H)CTAA E(o)rO M(a)t(6)p,I> X(pHCT0)B*, H WT bT fln(o)CT(o)Al, H WT A* 6v(âAN)r(eAH)CTH H WT ThY G(ba)t(h)xI ©(Tfc)lţl, €JK6 Bl HCKCH JipABOCAABYe H B'kp'k O^TEpiAHUlA, H H€HCTOBAr(o) flpilA AHA««A\A IlOAAAUJe H M nOWpCT 6rO 36A\A'k JKHBA, IAK(o)jKe AA4-AHA H flBHpWHA H J1AAAAT 6rO WT 36A\AA, CI Uj8a/VWAA AA norUBMCT H AA WCffiJKAeHh BffiAeT TAKOBUH CI YcUfA^H B131J1HBUJHAM1 HA r(0Cn0A)A HAUJ6rO I(cvc)-: X(pHCT)A, KpiB 6TO HA HH^ H HA HAA'kx «X, 6JK6 6CT H b8a€T, H CI I8a«* np’kAATeASAA X(pHCTo)BIAAA Bl BSSKOHBMHUA AIURKM, AAAHH. iI haY bwaujh KpknocT h noTBpi>KACH*i6 toaa8 biccaa8 Buiu(e) hhcahhoaiv8, BBA'kAH 6CA\H HAUJ6Aa8 B’kpHOA/lS H nOHT6HHOA\S EWA'kpHH8, IIAh8 HWHAUJkS TiaHrk BBAHKOAaB AOrO6T8 IIHCATH H HAUJjR I16HAT npHB'k3ATH Kl C6A\8 HCTHHHOA\8 AHCt8 HAUJ6Aa8. IlHCAA A$A\HTp8 IIHCAp, 8 RÎCOX, B(l) A(k)TW X^PAA, A\(e)c(A)UA ŢeB(p8ApYe) KÎT. Ct6AN B06B0AA (ln, PhHrh Aoro<|>(e)T . : f Gi 8p«K bct Cakoti MeACAHHH'kp2 de Prigorceni pe apa Sărăţi. t Din mila lui Dumnezeu, Noi, Io Ştefan Tomşea voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că această adevărată slugă a noastră, Sacotă medelnicer, ne-a slujit drept şi credincios nouă şi Ţării noastre a Moldovei. 22 www.dacoromanica.ro De aceea, noi văzând dreapta şi credincioasa lui slujbă, l-am miluit cu deosebita noastră milă, am dat şi l-am miluit, în Ţara noastră a Moldovei cu un sat, anume Prigorceni, ce este în ţinutul Vaslui, pe pârâul Sărata, cu iazuri şi cu loc de moară pe acel pârău. Ce acel sat a fost al lui Ionaşco Bolea, vornic de gloată, şi l-a pierdut în hiclenie, când s-a ridicat cu Costantin voievod şi cu alţi pribegi ca şi el şi cu mulţimea de Ieşi şi de cazaci asupra domniei mele şi asupra ţării domniei mele şi mare război au făcut cu domnia mea, la râul Jijia, şi atotmilostivul Dumnezeu i-a dat sub sabia domniei mele, unde şi oasele lor aievea se află ca semn veşnic. De aceea, să fie de la domnia mea acest sat mai sus scris, Prigorceni, ce este în ţintutul Vaslui, mai sus zisei slugii noastre Sacotă medelnicer, cu iazuri şi cu loc de moară pe pârâul Sărăţei. Iar hotarul merge din dealul Vasluiului şi trece pârâul Sărata şi ajunge până la Glod; iar din sus, iarăşi ajunge la hotarul dinspre Lăneşti, iar din jos, până la hotarul Strahoeştilor. De aceea, să-i fie, cu tot venitul, uric şi ocină, danie şi miluire şi vislujenie de la domnia mea, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor şi întregului lui neam, cine i se va alege cel mai apropiat, neclintit lor niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat mai sus scris, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu faneţe şi cu iazuri şi cu vad de moară, să-i fie hotar după hotarele sale vechi, pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre a mai sus scrisului, Noi, Io Ştefan Tomşea voievod, şi credinţa tuturor boierilor noştri: credinţa panului Dumitru Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului ...', mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Drăgan Tăutul şi Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, credinţa panului Ionaşco şi ...', pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Vasilie Bucium, pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Barnovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Alexa, spătar, credinţa panului Gheorghie postelnic, credinţa panului Apostol Catargiul paharnic, credinţa panului Toma stolnic, credinţa panului Mihălachi vistiernic, credinţa panului Ionaşco comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau, iarăşi, pe cine Dumnezeu îl va alege să fie domn Ţării noastre a Moldovei, acela să nu clintească dania şi miluirea noastră, ci să-i dea şi să-i întărească, pentru că îi este dreaptă vislujenie. Iar cine s-ar ispiti şi ar îndrăzni să strice dania şi miluirea noastră şi dreapta lui vislujenie, acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata Maică a Domnului Hristos, şi de 12 Apostoli, şi de 4 Evanghelişti, şi de 318 Sfinţi Părinţi ai noştri, care în Nicheia au întărit pravoslavia şi credinţa şi pe îngâmfatul Arie l-au supus anatemei, şi să-l înghită pământul de viu, ca pe Datan şi Aviron, şi să piară amintirea lui de pe pământ, cu vuiet, şi osândit să fie acela cu iudeii, care au strigat asupra Domnului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor www.dacoromanica.ro 23 şi asupra copiilor lor, care este şi va fi cu Iuda vânzătorul lui Hristos în chinurile fără sfârşit, amin. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Ionaşco Ghianghea, mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră la această carte a noastră adevărată. A scris Dumitru pisar, la Iaşi, în anul 7131 <1623> luna februarie 28. Ştefan voievod. f Eu, Ghenghea logofăt . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, Pece(i II, nr.66. Orig., perg., cerneală cafenie, pecete domnească mare, atârnată cu şnur împletit de mătase, având In exergă legenda: f lh CTe<|>«Nb Tomuia bobboaa. EWwYw a\(h)i\(o)ctYio. r(o)cn(o)A«p 3bmah Moaaabckoh (t Io Ştefan Tomşa, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei). Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr. 1685, (250), f.6157-6161 (trad.) şi f.6162-6166 (transe, orig. sl.). EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.187-188, nr.256 (trad. rom.). 1 Loc liber In orig. 2 Acest uric este al Iui Sacotă medelnicer... 19 <1623 (7131) martie 1> f 3a£ 3AitMC wt w(t)m6mo wt cmao Portfi» 1 uit(h). Scliem şi măltorisim cum au venit Gavril, i Todosie, i Măriia, feciorie Chiliei, nepoţie Hreanciuloie de neme novoiţe, nece împresoraţi, ce de a lor bonăvoie de ş-au vândot a lor parte ce să va alege de în sat de Romă'şti, ceast gios, şi a(m) vândot Petreae loi Cehan, derepto 9 taleri. Şi aceast(ă) tocma' s-au fâcot dena'e loi Bogonosie păh(amic) ot Gărcine, i Petrea hân(sar) ot Fereşte, i Marco hân(sar) ot tam, i Glegorie ot Mirceşt(i). I popa Vasilie pisai. : t Româneşti. : N.13. Arh. St. Mehedinfi, Drobeta-Tumu Severin, Colecţia Dr. C. I. Istrati, 1/54 (2687). Orig., hârtie (23x16 cm.), pătat la un col(, cerneală cafenie, trei pece(i inelare rotunde în aceeaşi cerneală. Datat după doc. din 7131 (1623) martie 1, laşi (v. nr. 20) EDIŢII: Chipurici şi Rătoi, Colecfia Dr. C. I. Istrati, p.62, nr. 76 (rez. cu aceeaşi datare). 1 Omis. 24 www.dacoromanica.ro 20 1623 (7131) martie 1, Iaşi t Hw Cte^ah Tomiu-k boeboaa, E(o)îkieio m(h)a(o)ctik>, r(o)cn(o)A(A)p,b 3emah Mwaaabckoh. G3<%e>' pYhag np^A hamh h np-kA maujhmh 60' IlETp'k Hh^AH H npHHSCH np*kA HAMH EAHH 3AIIHC 3A CB'kAHTEACTBO WT np^A AK>AH AoepH h cA$nt r(o)cn(o)A(cT)e(A) a\h, HM-k /VUpKo xi>n(cap) ot Oepei|iH, h IlexpA Xl>H(CAp) WT TAM, H IlApKA UIET(pAp) THJk(e), H np^A IWH BTiTTiAAAN WT UlK'kH, H HeKOAp(-k) thjk(e), h Eahko thîk(e), h non EachaYe wt «PepeipH fihcasijjh kako npiHAE npiA nhmh Hxhat a$baam$a h BpAT Ero, c(u)h(o)be Ahhk, bh&jh non IlA'bTHK'b, no HX AOBpOH BOAIO A^AH «X npABAA WTH(h)hV H A^AHMIIV EAHKO CA H3B6p6T WT CEAO CTp'bMTVp'b WT BEC (WtcT(o) CI» iwtcT(o) 3A MAHH MTO HA p'klţA BACAVA. TAA A<*A Crtifet HAUJH IlETpEBH MhXAHH 3A MTO H3r$6HAV EMV ABA KOHH A^BpHH H nAT CTpHHCIIAMH. H HE M02KHAH WHH A^TH COGH CAM$ 3A TOtY KOHH, HHO pAAH THX KOHH WHH AAA(h) TOTA HX WTH(h)hV. H w tom thjk(e) npHHECouiA np'kA hamh Apvr 3AnHC wt npAA EoroHoc n-hxCApHHK) WT r-hpMHHH H IlETpA X'BB(CAp) WT EpElfJH, H MApKO X*BH(cAp) WT TAM, H TAHrop'lE WT MnpMEIţJH, H non Bac(h)aYe WT Q>EpEl|JH nHCAAl|l(H) H CB’&AHTEACTBWRlţJH KAKO npYHAB npAA HHMH TABpHA H CECTpA ErO, TOAOCHA H AtApHIO, c(u)h(o)be KhaYk», bn8hh Xp’kNMVA, no hx A^epoio boaio, hekhm hehohSjkabhh, a hh npHCHAOBAHH H npOAAA HX npABAA WTNHnS H BHK$nAEHIE BTiCfe MACT HX HAHKO CA HSBEpET WT CEAO POMl>HEI|JH £îk(e) V B(o)AOCT(b) EaCAVA. TaA npOAAA CAVTA HA1U IlETpi HHXAH 3A A6cfeT TAA(Epb) 6Ht(h)X- H TAKOHCAHpE npHHECH npAA HAMH EAHH 3AnHC WT AIOAH A0GpH H CAVTH r(o)cn(o)A(A)pi>CKHX WT HHOcYe WT Kp-bCTHHHMH, H EEpstM-k XT>n(CAp) WT OEpElţlH, H Mohca wt 3'hnoAYiztHH, h Mhxt»ha(t») wt Cteukahh, kako npYHAB np^A hhmh KoNAP’t c(u)h8 Mahuh, bhvk Cabeh, no er(o) A°npoH BOA-k aaa Ero npABAA wtn(h)n8 h A^AHHhS EAHKO c(a) H3BEpET Cb BEC A&X°A WT CEAO «DEpElJIH, V B(o)AOCT(h) BaCa8|0, 3A MTO BHA WH nop$K 3A NHKOApi» c(u)h8 SpXAH 3A EAHH KOH(b) AOGpO BHmSaOBAH pAAH METHpHAECAT H METHpH TAAEp(b) CpeRptMHX WT np^A AIOAH AOEpH Eîk(e) BHU|(e) nHIUEM. HHO MH, BHAtBUJH er(o) npABH H HCTHHHH 3AnHCE, A MH B'kpOBAAH ECMH H WT HAC EI|IEHc(e) AAAH H nOTBp'bAHAH ECMH CAVTA HAIU IlETpEBH MHXAHV HA TOT BUU|(e) np’kA pEMEHHX MACTH 3A WTh(h)hH H OVfpHK Cb B*bCEM A^A^M HEnOp$UIEHHO HHKOAHHC(E) HA B-kKU. H HH AA c(a) HE SmHUIAET. IIHc(a) V Mc, a(4)t(o) X^pAA MAPtO'e) A a(b)h(h). t TiaHrfe bea Aoro<|>(e)T 8m(h) h c(a) hckaaa . www.dacoromanica.ro 25 t OOM-fe <(1HCAA>. t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri sluga noastră Petrea Cihan şi a adus înaintea noastră un zapis de mărturie dinaintea oamenilor buni şi slugi ale domniei mele, anume: Marco, hânsar din Fereşti, şi Petrea, hânsar de acolo, şi Parcoşetrar de asemenea, şi înaintea lui Ion vătăman din Şchei, şi Nicoară de asemenea, şi Baico de asemenea, şi popa Vasilie din Fereşti scriind cum au venit înaintea lor Ihnat duvalmul şi fratele lui, Ştefan, fiii Annei, nepoţii popii Plătică, de bunăvoia lor au dat dreapta lor ocină şi dedină, câtă se va alege, din satul Strâmtură din tot locul, cu loc de moară ce este pe râul Vaslui. Aceea a dat-o slugii noastre Petrea Cihan pentru că i-a pierdut doi cai buni şi cinci strijaci. Şi n-au putut ei să dea sama pentru acei cai, deci, pentru acei cai au dat acea ocină. Şi întru aceea, de asemenea, au adus înaintea noastră alt zapis dinaintea lui Bogonos, păharnic din Gârcini, şi Petra, hânsar din Fereşti, şi Marco, hânsar de acolo, şi Gligorie din Mirceşti, şi popa Vasilie din Fereşti scriind şi mărtusrisind cum au venit înaintea lor Gavril şi surorile lui, Todosia şi Maria, fiii Chiliei, nepoţii lui Hreanciul, de bunăvoia lor, de nimeni siliţi, nici asupriţi şi au vândut dreapta lor ocină şi cumpărătură toată partea cât se va alege din satul Româneşti, care este în ţinutul Vaslui. Aceea au vândut-o slugii noastre Petrea Cihan pentru zece taleri bătuţi. Şi de asemenea au adus înaintea noastră un zapis de la oameni buni şi slugi domneşti, de la Inosie din Crăstinici, şi Berbecea, hânsar din Fereşti, şi Moise din Zăpodiani, şi Mihăilă din Steţcani, cum au venit înaintea lor Condrea, fiul Maicăi, nepotul Savei, de bunăvoia lui a dat dreapta ocină şi dedină câtă se va alege cu tot venitul din satul Fereşti în ţinutul Vaslui pentru care i-a fost chezăş pentru Nicoară, fiul lui Erhan pentru un cal bun preţuit pentru patruzeci şi patru taleri de argint, înaintea oamenilor buni care sunt scrişi mai sus. Deci noi, văzând dreptele şi adevăratele lui zapise, iar noi am crezut şi de la noi încă am dat şi am întărit slugii noastre Petrea Cihan acele mai sus zise părţi de ocină ca să-i fie lui şi copiilor lui ocini şi uric cu tot venitul, neclintit nicicând în veci. Şi altul să nu se amestece. S-a scris în Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 1 zile. t Ghianghea, mare logofăt, a învăţat şi s-a iscălit . t Focea : f Deres pre Strâmtură, şi pre Fereşti şi pre Româneşti. : f Dresu pre Strâmtură. : 1) Pe Strâmtură şi 'reşti ...’; 2) No. 17, trecut să să tălmăcească. 26 www.dacoromanica.ro Arh. St. Mehedinţi, Drobeta-Tumu Severin, Colecţia Dr. C. I. Istrati, 1/81 (2760). Orig., hârtie (42x28,5 cm.), deteriorat (putrezit la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier), lipsă colţul din dreapta, sus, restaurat, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie, aplicată în ceară roşie, stricată. Ibidem, 1/81 a şi b (1737) (două trad. din sec. XIX). EDIŢII: Ghibănescu, Surele, XVI, p.42-43, nr. LXII (trad. rom. a editorului după textul si. din idem, Ms. Surete, XXXI, p.230, cu menţionearea unui suret vechi la f. 229); Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. C. I. Istrati, p.62, nr.77 (rez.). 1 Rupt (putrezit). 21 1623 (7131) martie 2, Iaşi Suret de pe un uric de la Ştefan vodă Tomşa din anul 7131 <1623> martie 2. f Facem însămnare cu această carte a noastră, tuturor carii pre dânsa vor căuta sau citind-o vor asculta, adecă adevărat şi credincios sluga noastră Vasilie Pilat cluceru ne-au slujit noî cu dreaptă credinţă şi Pământului nostru al Moldovei. Pentru aceea şi noi văzând a lui dreaptă credinţă şi slujbă, l-am miluit pre dânsul şi, cu deosăbită milă, i-am dat şi l-am miluit pre dânsul, în Pământul nostru al Moldovii, cu o jirebie de ocină cu casă în vatra satului Hănţeştii ce sânt în ţinutul Sucevii şi cu vătaşină loc de casă boiaraşti, în parte de sus a satului, şi cu loc de mori în Şiret şi cu loc de hălăşteu şi de mori în pârâul satului. Care acea parte au fostu a socru-său, lui Onul, care au fost de la Coste Bucioc vornicul. Şi ne-au arătat noaî un ispisoc încă de la Alexandru Iliiaş vodă de danie şi de miluire pre acele părţi de ocină, parte de sus Hănţeştii. Şi iarăşi dăm şi întărim slugii noastre lui Vasilie Pilat cluceriul şi giupânesii sale Axinii o jirebie de ocină în parte de gios, iarăşi întru acel sat în Hănţăşti, ce iaste lor dreaptă cumpărătură de la Cârstina fata Odochii preutesii, drept doîzăci şi cinci de taleri, bani buni, dintr-un ispisoc de cumpărătură de la Eremia vodă. Şi iarăşi dăm şi întărim pre sluga noastră Vasilie Pilat clucăr cu doî casă cu jirebii, a lui Alexii şi a Nechitei, în ţarină, ce iaste lor dreaptă moşie dintr-un ispisoc de la sângur domnia mea. Şi întru aceeaşi, iarăşi dăm şi întărim pre sluga noastră Vasilie Pilat clucer şi giupânesii sale Axinii doî jirebii şi cu casă dintru acelaşi sat Hănţăştii şi cu loc de mori în Şiret şi în pârâul satului, care jirebii le-au răscumpărat lui şi de la Coste Bucioc vornic şi au dat lui şesîzăci de taleri, bani buni, iar Coste Bucioc au fost cumpărat acele jirebii de la Gligorii şi de la soru-sa Costanda, ficiorii Gherlii lui Pătraşco, nepoţii lui Drăguşan; şi ispisoc(ul) de la Radu vodă ce-au avut Bucioc, de cumpărătură, încă l-au dat el în mânule slugii noastre lui Vasilie Pilat cluceriul. Pentru aceea şi domniia mea dacă am văzut acele ispisoace de danie şi de miluire şi de cumpărături de la cei mai denainte domni, şi domnia mea mai vârtos m-am milostivit şi de la noi de am dat şi am miluit şi am întărit pre sluga noastră ce 27 www.dacoromanica.ro mai sus s-au scris, Vasilie Pilat, ac61e ce mai sus s-au zis jirebii de ocină de sat den Hănţeşti, ce sânt în ţinutul Sucevii, şi cu loc de mori în apa Şiretului şi cu loc de hălăşteu şi de mori în pârâul satului, care sânt pentru daniia, şi miluirea, şi cumpărătura şi slujba, ca să-i fie lui şi de la noi uric şi ocină, lui, şi ficiorilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui şi a tot neamul lui, carii să vor alege să fie lui mai de aproape, neruşeit niciodănăoară, în vecii vecilor. Iar hotarul acestora ce mai sus s-au scris jirebii şi părţi de ocină, ca să fie lor hotarul despre toate părţile: din câmpu, şi din pădure, şi din apă, şi cu pod, şi cu loc de mori în apa Şiretului, şi cu loc de hălăşteu şi de mori în pârâul satului, după hotarăle sale cele vechi, pe unde din vac au trăit. Iar spre aceasta iaste credinţa domnii noastre ce mai sus s-au scris, Ioan Ştefan Tomşea voie vodă, şi credinţa boiarilor noştri: credinţa boiarinului Dumitru Ştefan marele vornic de Pământul de Gios, credinţa boiarinului ...' marelui vornic de Pământul de Sus, credinţa boiarinului Drăgan Tăutul şi Iuraşco Drace pârcălabi de Hotin, credinţa boiarinului Ionaşco pârcălabul de Neamţu, credinţa boiarinului Vasilie Bucium pârcălabul de Roman, credinţa boiarinului Miron Bamovschi hatman şi pârcălab de Suceavă, credinţa boiarinului Alexii spătariul, credinţa boiarinului Ghiorghii postelnicul, credinţa boiarinului Apostol Catargiul păhămicul, credinţa boiarinului Tomii stolnicul, credinţa boiarinului Mihălachi vistemicul, credinţa boiarinului Ionaşco Corui comisul şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iară după a noastră viiaţă, cine va fi domnu, din fiii noştri sau den neamul nostru sau altul pre care Dumnezeu va alegi domnu a fi pământului nostru al Moldovii, ca să nu strice a noastră danie şi miluire şi a lui dreaptă cumpărătură, ce mai vârtos ca să dea şi să întărească a lui dreaptă slujbă şi cumpărătură ce au cumpărat pre ai săi drepţi bani. Iar cine va îndrăzni să strice a noastră danie şi miluire şi a lui dreaptă cumpărătură, unul ca acela să fie proclet şi treclet de Domnul Dumnezeu, ce-au făcut ceriul şi pământul, şi de Preacurata a lui Dumnezeu Maica lui Hristos, şi de 12 Apostoli, şi de 4 Evanghelişti şi de 318 Sfinţi Părinţi ce au fost în Nicheia şi blăstămul lui Arie să vie pre capul lui şi să aibă parte cu jidovii cei ce au strigat asupra Domnului nostru Isus Hristos, sângele lui spre dânşii şi spre ficiorii lor, carele iaste şi va fi, şi cu Iuda vânzătoriul lui Hristos, în munca cea fără de sfârşit, amin. Iar pentru mai mare întărire, pentru toate aceste ce mai sus s-au scris, poruncit-am alui nostru credincios şi cinstit boiariu, boierinului Ionaşco Ghenghii marelui logofăt, a scrie şi a noastră pecete a lega la această adevărată carte a noastră. Scris-au Dumitru pisar, în Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 2. Ionache Luca Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi. CI/8 a. Trad. din sec. XVIII. 28 www.dacoromanica.ro Ibidem, 8 b. (trad. de Veniamin Zotov, din 1820 noiembrie 25). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 188-190, nr.257 (aceeaşi trad.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.42, nr.133 (rez. dezv.); Marcel Ciucă şi Silvia Vătafu-Găitan, Colecţia Achiziţii Noi, I, p.70, nr.956 (rez.). 22 1623 (7131) martie 2 Suretul di pe ispisocul sârbăscu de la Ştefan Tomşe vodă, l(ea)t 7131 <1623> mar(ie) 2. Adecă au venit înainte noastră şi denainte a tot Sfatul nostru sluga noastră Ionaşco Buzdugan diiacul şi cu fraţii lui: Erimiia Agărăci şi Nechifor, cu sămenţiia lor, din satul Popeştii, ot ţinutul Fălciiului, toţi nepoţii giupânesâi Movileancăi, ş-au pârât de faţă pe Bălan, şi pe Petriul, şi pe Mihoci şi pe săminţiia lor, din satul Bălăneştii, pentru o sălişte unde s-au numit c-au fost Giurcan Şandru cel Orbu, pe de amândoao părţile Bujorului. Ş-au arătat înainte noastră uric de la bătrânul Ştefan vodă, cum că este lor dreaptă ocină şi cumpărătură moşului lor de la Ivaşco pisariul din Vasluiu. Ce domniia mea şi cu al nostru Sfat giudecatu-i-am pre dânşii după lege ţării. Ionaşco Buzdugan şi cu Erimia Agărăci şi cu Nechifor şi cu săminţiia lor au rămas ei pe Bălan, şi pe Petriul, şi pe Mihoci şi pe săminţie lor, din toată lege pământului, denaint(e) noastră şi denaint(e) a tot Sfatul nostru; şi îndreptându-s(e) ei, ş-au pus fierâie 12 arginţi tătărăşti, în visterie g(ospo)d. Drept aceea, domniia mea încă am dat ş-am întărit lor de la domniia mea pe acea sălişte, mai sus scrise, pe de amândoaî părţile de Bujor, ca să le fie lor şi de la noi dreapt(ă) ocină şi moşie şi cumpărătură moşilor lor, ca să aibă ei a ţâne, cu tot vinitul. Şi nime altul să nu s-amestice pe unde au hotărât al nostru credincios boiar Ionaşco Cehan, ca să ţie pe aceli semne şi stâlpi de piatră, şi ca să aibă a lua şi din pânele ci or fi pe aceli pământur(i) vinitul lor. Şi de această pâră să nu s(e) mai pârască pist(e) această cârti a noastră. t Acest suret l-am scos pe moldovenie la velet 7244 <1736> fev(ruarie) 7. Eu, Tanas(e) log(o)fţă)t de taină. : 156 ani sânt pără acumu, la 7287. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCXXX/246. Trad. Arh. St. Iaşi, Documente, XXXIV/1 (trad. rom din 7249 < 1741 > februarie 3, de Tănase logofăt). EDIŢII: D.I.R.. A, XVII, vol.V, p.I90-I9I, nr.258 (aceeaşi trad.) www.dacoromanica.ro 29 23 1623 (7131) martie 4, Iaşi Noi Ştefan Tomşa v(oie)vod, cu mila lui Dumnezău, domnu Ţărâi Moldovii. Iată au venit, înnainte noastră şi înnainte boierilor noştri, dumnaei giupâneas(a) Candachie a dum(i)sale Goe ce au fost post(elnic), cu un zapis de mărturie de la mulţi oameni buni: anume Onul din Maxineşti, şi Cozma de acolo, şi Ursul din Şărăţăi, şi Simion tij de acolo, şi Pătraşcu ot Lăţcani, şi Gheorghie tij de acolo, şi Oancea ot Lucani, şi Epure tij de acolo, şi Ionaşco din Druleşti, şi Toader Gâlcă tij de acolo, şi popa Pintilii ot Doljeştii, şi Ionaşcu tij de acolo, şi popa Pahulce, şi popa Leahul de acolo şi mulţi oameni buni, scriindu că ar fi hotărât ei cu sufletele lor şi ar fi ales giupânesăi lui Goe post(elnic) parte ei de moşie şi de cumpărătură din satul Buruieneşti şi au aflat trei părţi a tot satul; iar a patra parte s-au aflatu numai a Pârvuleştilor. Deci dar dintru acea a patra parte încă iarăş(i) s-au aflat că au fostu cumpărat dum(nea)lui Goe post(elnic) de la un frate a Pârvuleştilor o bucată de locu. Ci învoindu-să şi aşăzându-să ei întru dânşii, din bunăvoinţa lor, au rămas ace bucată de locu dintru acea ocenă, adecă dintru acea a patra parte, au rămas supt stăpânire Pârvuleştilor. Pentru aceea şi domnie mea, văzându zapisul cel adevărat, întărit cu aţâţa marturi, oameni buni şi preoţi, însumi domnie mea m-am încredinţat, şi de la noi încă am dat şi am întărit dum(i)sale giupânesăi Candachii a lui Goe post(elnic) ca să aibă a stăpâni acele trei părţi din satul Buieneşti, ce iaste în ţinutul Romanului, ca să fie ei şi fiilor lor moşie neclătită şi uric cu tot venitul, neruşăit [neruişăit] nici odănăoară, în veci. Şi altul nime să nu s(e) amestece preste hrisovul domnii mele. 8 Mc, b(ti) a€t(o) x3Ta^ maPt A- Cam KcOciiCcOaChInt. bcaLa1. PraHrk bsa Awr(o)<ţk(e)T. Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr.13, f.50. Copie rom. din 1796 octombrie 14 în condica M-rii Bărboiu din Iaşi, scrisă de Costantin Polimaz logofăt.. M-rea Doljeşti, XV/17, nr.10 (rez. într-un izvod din prima jumătate a sec. XIX). EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p.57 (rez.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.l 919-192, nr.259 (aceeaşi copie). 1 Urmează menţiunea copistului: „pecete g(os)p(o)d”. 24 1623 (7131) martie 4, Iaşi f Ce 8b8, AVU, riANrfc B6A AOrC>4>(e)T, H A^AVHTpAUlKO [ţle^AN B8A ABOpNHK AOAhLu 38AVAH, H MupOH EApHOBCKIH T6TAVAH H npT»KT»AA6 CSmABCKÎH, H A$ BOA», H6KHAA HenoHVJKAeH, h nsnpHCHAOBAH, h npoAAA cBoero npdBOK» wth(h)hv h KSnew, wt HApiABHie 3d EMB^nABHie, MTO MAMA 6rO A\(h)a(o)ct(|») C6AO KOKOpiHIH, Cl> Ao61||Vh, MTO CVT nVA EOKOBHHV, BHUj(e) EOT'hUJ'fcNb, V BOAOCT X'BpA'BV’CKOAAV, MTO B^WS KvnejKHO ero a\(h)a(o)ct(b) wt rîwprie h wt Mcak, c(u)hvb6 Hp(h)cth KoKop’knvA, t< WT MlOpKA, CBCTpd Kp(H)cTH HOKOpiHVA, H WT BHVIţH HAA, c(m)h8b6 AOTHN, HA HAvk AJIhX'BHA'B, H WT c(u)nSb6 TOAA^P HOKOpiHVA, BTiCHX BHVuV POAAAH KOKOp'kHVA, WT llpABAr(o) âpHKA, MTO HAAAAH WT Il6TpA B06B0AA. T06 flpOAAA EaCÎAÎ6BH Niroe ABOpHHK WT EOT'BllJ'kH(H), pAAl' ABb4t COT TAAbp CpBGpliHHX. H BtCTAA ci Eac(h)aYG Niroe H 3AnAATHA BTiCHX THX BHUj(e) nHCAHH n(H)H(4)SH, BTi PVk(h) n(d)HV NHKOAp(li) BHB B6A ABOpHHK wt np'kA bi»chx, npiA naa\h. HhO }K(e) A\H BHA'kBUJS, A\6JKAV HHAAH, AOBpOBOAHOK» TOKA\6W H nAliHOG nAATV, A A\H CbTBOpHXC>A\, CIA\ AHCTOA\, WT HAC, n(A)HV Bac(h)aV6BH HirOC, AA BliA^T GAa8, 3A CBSA'kTSACTBO AONAGJK(e) ChTBOpHT COBH M HAptA6HH6 r(o)cn(o)AU)pCKÎH. To6 nHLU6A\ H CB6A6T6ACTBOHA\, H CHA\ AHCTOA\ NAUJ6A\ H A3, Eop'bA'kHVA VpHKAp, nHCAA, AA c(-k) 3HA6T. nHc(A) 8 IUC. Bli a(4)T0 X3pAA, <«ApT A- fls, rmHrk Aoro(e)T . AVA\HTpAUJKO B6A ABOpHHK . 03, EtpHOBCKYe xbtaaah, hckaa . IWHALUKO nptJKeCKVA THJK(e) npHKAOMHXOAA . 03, AvVWHTpV VpHKAp HCKAA . JiOHAUJKO nk(H)K(li) JKHKHHM-kp . A8d\HTp8 A\ATI6U16Ck8a ABOpHHK HC(KAA) . HHKOApt BHB BOpHHK . TOAABp IlSTpHMAHKO npHKAOMHXOAA ck, THJK(g) . 03, HDpAUJKO Eaujot(ti) . f Adică noi, Ghianghea mare logofăt, şi Dumitraşco Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, şi Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, şi Dumitru Mătieşescul, vornic de gloată, şi lonaşco jitnicer, şi Iuraşco Başotă, şi Baico şetrar, şi Lupul Prăjescul şi alţi boieri şi oameni de frunte scriem şi mărturisim, cu această carte a noastră, cum a venit înaintea noastră milostivirea sa panul Nicoară, fost mare vornic de Ţara de Jos, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit, şi a vândut dreapta sa ocină şi cumpărătură din drese de cumpărătură ce a avut milostivirea sa, satul Cocorenii. cu Loeştii, ce sunt sub bucovină mai sus de Botăşeni, în ţinutul Hârlău, ce a fost cumpărătură milostivirii sale de la Gheorghie www.dacoromanica.ro 31 şi de la Isac, fiii lui Cârstea Cocoreanul, şi de la Ciurca, sora lui Cârstea Cocoreanul, şi de la nepotul lor, fiul lui Loghin, anume Mihăilă, şi de la fiii lui Toader Cocoreanul, toţi nepoţii lui Roman Cocoreanul, dreptul lor uric, ce au avut de la Petru voievod. Aceasta au vândut lui Vasilie Neagoi, vornic de Botăşeni, pentru nouă sute de taleri de argint. Şi s-a sculat Vasilie Neagoie şi a plătit toţi aceşti bani, mai sus scrişi, în mâinile panului Micoară, fost mare vornic, dinaintea tuturor, înaintea noastră. De aceea, noi, văzând între dânşii tocmeala de bunăvoie şi plata deplină, şi noi am făcut această carte, de la noi, panului Vasilie Neagoie, ca să-i fie de mărturie până când îşi va face şi dres domnesc. Aceasta scriem şi mărturisim cu această carte a noastră. Şi eu, Borăleanul uricar, am scris, să se ştie. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 4. Eu, Ghianghea logofăt . Dumitraşco Ştefan mare vornic . Eu, Bamovschie hatman, am iscălit . Ionaşco Prăj eseul, de asemenea m-am întâmplat . Eu, Dumitru uricar, am iscălit . Dumitru Matieşescul vornic am iscălit . Ionaşco Peicaj ienicer . Nicoară fost vornic . t Toader Petriceico m-am întâmplat, de asemenea . Eu, luraşco Başotă . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCLXX/33. Orig., hârtie difolio (34,4x21,2 cm.), filigran, cerneală cafenie, 11 pece(i inelare aplicate in cerneală. Arh. St Iaşi, Documente, CDL/5, p.2! şi 33 (73 v. şi 78v.) (copie după o trad. din 1812). Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr. 1932 (496), f.7164-7166 (trad.) şi f.7167-7169 (transr. orig. sl.). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.l92-193, nr.260 (trad. rom. după orig.). 25 1623 (7131) martie 5, Iaşi ţ Hw Ctc^am ToMurk bocboaa, EojkVcio mmaocti'€k>, rocnoAApi 3ca\ah Moaaakckoh. Qîkc npÎHAOurk np^A naaah h np^A naujhm cib€toa\, CA^rw nauihx reoprî'e, c(u)n£ fliTpAuiKo wt ccao Ai>ukahîh, boaocti' Pomahckoh, h ct» epATi'iax CBOHX, Kt»3Ak8a H CT» E63KAN, BICM c(u)H0B6 IFhTpAUlKOBH, A BH^UH AtKOBH MAUIHHkS H 3KAA0BAAUI6 ck np^A KAAAH CI B6AHK06 3KAAOBOIO, CHIţ6 pCK^MH AM<6 HAp^A^NIA II SpHK H3K6 WHH HAAAAUI6 WT rOCnOA^piH np^ANblX, HA «X npABAA WTHHhS H A^AHN^, nOAOBHH^ 32 www.dacoromanica.ro C6a8 ATiUKANYh A WNH H3r^BHUJ6 H npYHAOwk CE ANNOrO CB6AHT6ACTBO AK>A. t MepAeNOBCKHH . f Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea Sfatului nostru, slugile noastre, Gheorghie, fiul lui Pătraşco din satul Lăţcanii, ţinutul Roman, şi cu fraţii săi, Căzacul şi cu Bejan, toţi fiii lui Pătraşco şi nepoţii lui Luca ceaşnic, şi s-au jeluit înaintea noastră, cu mare jalobă, astfel zicând că dresele şi uricul pe care le-au avut ei, de la domnii dinainte, pe dreapta lor ocină şi dedină, jumătate din satul Lăţcanii, le-au pierdut şi au venit cu multă mărturie a oameni buni şi slugi domneşti şi toţi au mărturisit înaintea noastră că şi-au pierdut privilegiile lor. Deci domnia mea şi cu Sfatul nostru i-am miluit cu mila noastră deosebită, şi le-am dat şi le-am întărit şi de la noi acea mai sus scrisă jumătate de sat Lăţcani, ce este în ţinutul Roman, <şi> care este pe pârâul numit Lăţcoaia. De aceea, să le fie şi de la noi dreaptă ocină şi dedină şi cu tot venitul, neclintit, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 5. f însuşi domnul a spus. f Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . f Cerlenovschi . Arh. St. Bucureşti, Ms. nr.602, fila 17. Orig., hârtie difolio (30,5x20 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, stricată; cu o trad. rom. din a doua jum. a sec. XVIII, f. 19. Idem, M-rea Doljeşti, 1/42, nr.l (rez. vechi). EDIŢII: D.I.R. A, XVII, vol.V, p.193, nr.261 (trad. rom. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.42, nr.l35 (rez.). www.dacoromanica.ro 33 26 1623 (7131) martie 5, Iaşi Bli HAVfe ©T(b)[*A, H C(u)HA, H C(BA)T(o)rW A(8)x«. C(BA)TiH H JKHBOTBOp-felJJeH eAHNOCAUJJN'tiH H NepA3A't<'HAVfcH TpOHIţH. Ce A3, pAB BAAAHKU r(ocnoA)d E(or)d h CnU)cA Avoer(o), I(cvc)-: X(phct)a, hcthhuh bokawnhhk C(BA)T'fcH Tpo(n)uH, Iw Cte^an B06B0AA, Eomieio a\maoct‘ik>, rOCnOAApT» 3&VVAH Moaaabckoh, C(u)nT» EAArOHHCTHBATO CtC^AHA TOAMllH B06B0AH. 3hAAV6NHTO HHHHAV CHAV AHCTOAV HAUJHAV BliCt AV KTO HA H6AV BTiSpHT HAH HbT8l|Jl'H 6rO ScAUUJHT, WJK6 r(o)cn(o)A(CT)B(o) A\U BAAr0np0H3B0AH HAUJHAV BAAHdAV npH3B0A6m'6AV HHCTHAV H CB-kTAHAV CepAUCAA Cb nOAVOJJjieAV EOJKieAV, r(o)cn(o)A(CT)B(o) AVH p6BH$;RI|ie H cbAMTp’fcMijje AwepuAV h eaatmav a^aw/w hhuav c(ba)toiiomhthbujhav rocnoAApEAv np-kjKAe 6UBU1HAV HAC, 63K6 Cb3HAAUIA Hp(li)KBH H AVONACTHp’fe BT» CAABV CTpAUJHOAvS H B6AHKO A-knHOAvS HAV6HH E(o)r8 HAUI6Av8 H nOAVHAWBAUlA H StipţllHllIA pAAH CniiCeHIA A($)uTb HX B’blHAA HAV IIAAIVAT. T-kAV pAAH h r(o)cn(o)A(cT)B(o) avh av(o)ahav r(ocnoA)A E(or)A h np'bHHCTAA ero MATepi> iako aa nocn’kuiecTBSeT h haav bt» AOGpux A’kA’kx nocA'kAOBATH BAAroA’bANi'wAv Hjţ, Toro paaY h r(o)cn(o)A(cT)B(o) avh ci» BAArocAOBemeAv EojkYcav h o» EAArOCAOB6HYeA\ AVOA6EHHKWAV HAUJHAV Ap^YepCWAV E02KH6AV H6THp6X C(BA)T(HTe)Al> HALEH^ AVWAAABCKHX KVp flHACTAc'ie RpHAVKOBHH H AVHTpOnOAHT C8haBCKIH, H KVp fl^AHAcVe enHCKon-h PwavanckYh, h KVp 6vAwrYe enHCKom» PaawbckYh, h KVp I1ab6a enHCKom» x8ujckYh, h ck CbB-fcTWAv BT»cer(o) HAmer(o) C'bB'fcTA r(o)cn(o)A(cT)B(A) avh SaVHAOCTHBH^ cfc H AAAWXWAV H nWAVHAOBA^WAV BTi HAVfc JKHBOAVV E(or)v TBOpIţV H(e)GV H 36AVAH HA€H{(e) 6CT ^pAAV C(ba)tU^ BTipXOBHU^ H np'hBOnp'kCTWAHU^ flnOCTOAli IleTpA H IlABAA H npOHlHX C(BK)e nO TA(ArOA)â HAIO M nptEHBAET LApOCTH iuta EOJkYlO HAA TOrO m(Ls) A(OBe)KA H Bis CIH BtK H Bis ElsAKIJJH stKH H Bis a(>0hH AIOT M H/WAIOT WT E(or)A AIOTH WTBtTH 0»fAAA€H H WtSjKACHO AA BMABT WT AHlţA EoJKIA H WT MHAOCTIs 6r0 H AA C1sHHA6T A^WA H TtAO ero Bis E63HM Haobo nptucnoA ntro, ha«k(6) cjkt 3akoho nptcTftnHHiţH, ha€>k(€) 6CT HCKAlOHMArO pABA, HJK6 6CT CKA3A €m8 Ii?AA c(u)H1s nOrHetAHHnptAABIH T(OCno)AA T§ JKHAHLJ16 CB06 A<* HMA6T Bis BtKH c(ba)tYx H TptHd3r8B$ CtnepHHLLH M BTsA^T 6mS HBnptcTAHO nptxBAAHHX H npisBOctAAAHHX H Bp1»XOBHHX flnOCTOATs liCTpA H JlABAA H npOH’lH C(ba)tUX flnOCTOATs rpAHLAA HHCMqiHX Bis ]6p(£)cU)AHM BHUlHtH. d HAH B6AHK06 KptnOCTH H KptnOCTtx BHUi(e) nHCAHHtH, B6AtAH 6CMH HALliCM^ stpHOM^ H n0HT6H0M$ BOAtpHH nAHA IWHAIllKO TtHrt B6AHK0M§ AWrO6T nHCATH H HALII nCHAT WBtSATH Kls C€m8 HCTHHHOmS AHCtS HALH€M^. IlHCAA EAACI6 MlsHsâA, V Blcox, b(1s) AtTO X3?^ Aa(€)c(a)l;A MApTIH 6. www.dacoromanica.ro 35 Ct6AH B06B0AA. în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfanţului Duh, al Sfintei şi de viaţă făcătoarei celei de o fiinţă şi nedespărţită Treimi. Iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, adevăratul închinător al Sfintei Treimi, Io Ştefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiul binecuvântatului Ştefan Tomşa voievod, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau citindu-se o vor auzi. Iată că domnia mea am binevoit cu a noastră bunăvoinţă, din cinstită şi curată inimă, cu ajutorul lui Dumnezeu, domnia mea râvnind şi văzând bunele şi fericitele fapte ale altor sfinţi răposaţi domni, care au fost înaintea noastră, că au zidit biserici şi mănăstiri întru mărirea straşnicului şi de mare cuviinţă numelui Dumnezeului nostru şi le-au miluit şi le-au întărit pentru mântuirea sufletelor lor, veşnica lor pomenire. Pentru aceasta şi domnia mea rugăm pe Domnul Dumnezeu şi pe Preacurata lui Maică să ne sporească şi pe noi în faptele cele bune şi a urma binefacerile lor, drept aceea şi domnia mea cu binecuvântarea lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea rugătorilor noştri sfinţii patru arhierei dumnezeieşti, chir Anastasie Crimca, arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei, şi chir Athanasie, episcop al Romanului, şi chir Evloghie, episcopul Rădăuţului, şi chir Pavel, episcopul Huşilor, şi cu sfatul întregului nostru Sfat, domnia mea m-am milostivit şi am dat şi am miluit sfânta noastră rugă şi mănăstire Solea, pe care am zidit-o în numele celui de viaţă dătător Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, unde este hramul Sfinţilor de frunte Apostoli Petru şi Pavel, şi a celorlalţi Sfinţi Apostoli. Drept aceea pe cât a fost cu putinţă şi cu prilejul dat de la Dumnezeu, domnia mea am miluit a noastră rugă cu sate, şi cu vaduri de mori, şi cu ţigani robi şi cu altă cuviincioasă miluire, din care pe unele le-am dat din satele noastre domneşti, iar pe altele pe toate le-am cumpărat cu bani gata. Şi iar am dat şi am miluit acest dumnezeiesc hram cu două sate, anume satul Solea, ce este în ţinutul Suceava, şi satul Fărăoani, ce este în ţinutul Bacău, care aceste mai sus scrise sate sunt domneşti drepte cumpărături. Drept aceea, cu binecuvântare dumnezeiască şi cu binecuvântarea rugătorilor noştri arhierei dumnezeieşti mai sus zişi, şi cu sfatul sfetnicilor noştri, mari şi mici, boierii domniei mele, m-am sfătuit şi am ales mai sus zisele două sate: satul Solea, ce este la ţinutul Suceava, şi satul Fărăoani, ce este la ţinutul Bacăului, ca să n-aibă a ne da nouă niciodată, niciun fel de lucru să nu ne lucreze, nici iliş să nu plătească, nici 50 aspri, nici sulgiu pe vaci, şi nici pe oi, nici ughi pentru casă, nici gorştină de oi, şi nici de mascuri, nici desetină pe albine, dar nici alta nimic din câte sunt dabile pe ceilalţi săraci, ci să aibă a sluji şi a asculta de sfânta mănăstire mai sus zisă, Solea. Drept aceea să le fie lor de la domnia mea cu tot venitul nestricat niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acelor mai sus scrise sate să le fie hotar din toate părţile pe hotarele vechi pe unde din veac au stăpânit. 36 www.dacoromanica.ro Iar la aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrise, Io Ştefan Tomşa voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitru Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului Ion, mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Mihail Tăutul, pârcălab de Hotin, credinţa panului Ionaşco, pâcălab de Neamţ, credinţa panului Vasile Bucium, pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Gheorgbe postelnic, credinţa panului ...' spătar, credinţa panului Apostol Catargiu paharnic, credinţa panului Duca stolnic, credinţa panului Dumitrachi vistiernic, credinţa panului Costachi comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, pe cine va alege Dumnezeu să fie domn în această creştinească parte în Ţara Moldovii, din copiii noştri sau din neamul nostru, sau pe oricine ar fi voia şi mila dumnezeiască asupra lui în acest chip, să nu aibă în niciun fel a-i învălui, precum şi noi în vremea de acum nu am voit şi nici nu am îndrăznit a strica sau a distruge obiceiul şi mila altor înaintaşi nouă domni răposaţi, care au făcut şi au miluit alte sfinte mănăstiri înainte de această vreme. Şi la aceasta este credinţa domniei mele mai sus scrise, Noi, Io Ştefan Tomşa voievod, şi credinţa boierilor noştri mai sus scrişi. Iar cine ar încerca să strice şi să surpe dania şi mila acestui sfânt hram făcut şi zidit în numele celui de viaţă dătător şi atotputernicului Dumnezeu, dă, Doamne, după vorba noastră ca să se adauge mânia şi urgia divină asupra acelui om şi în acest veac şi în vecii viitori; şi în ziua cea cumplită să aibă de la Dumnezeu răspuns cumplit, îndepărtat şi înstrăinat să fie de la faţa (ui Dumnezeu şi de la mila lui,şi să coboare sufletul şi trupul lui în bezna Iadului cea mai de jos, unde sunt acei călcători de lege, unde este sclavia celor osândiţi care este arătarea lui Iuda, fiul pieirii, vânzătorul de Dumnezeu, acolo să-şi aibă lăcaşul său în vecii vecilor, şi să-i fie lui de trei ori îndoit pârâşi necontenit sfinţii întru tot lăudaţii şi de frunte şi mai mari Apostolii Petru şi Pavel şi ceilalţi Sfinţi Apostoli; mai mult încă să nu fie părtaş nici de cetatea Ierusalimului celui din sus. Iar spre mai mare tărie şi putere a celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier Ionaşco Gheanghea mare logofăt să scrie şi pecetea noastră să o lege la această adevărată carte a noastră. A scris Vlasie Mânzul, în Iaşi, la anul 7131<1623> martie 5. Ştefan voievod. După Codrescu, Uricariul, XVIII, p.337-340. Text sl. editat de Ghibănescu după orig.. perg. bine păstrat, pecete domnească atârnată, sustrasă (prin tăierea perg.); actul se afla în proprietatea lui Theodor Codrescu. Cu o trad. rom. (p.341-346) şi comentariul editorului (p.346-348). Arh. St. Suceava, M-rea Putna, 11/19, nr.6, p.24-25 (rez. vechi); Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, V, p.257-265 (text si. după Ghibănescu şi trad. rom.) şi p.250-256 (transcr. si. fără Sfatul domnesc şi trad. rom.). Arh. St. Iaşi, Documente, CCLIX/3, £9 r., nr.3 (rez. în copia unui izvod din 1804 septembrie 27); CCLX/3, p. 2 (rez. într-un izvod din 1805 august 20); DCCXCI, £192 V.-193 r. (copie după copia făcută de Pavel Debrici în 1805 iunie 24). Arh. St. Bucureşti, Fond Sever Zota, dosar nr. 124, £292, nr.6 (rez.). www.dacoromanica.ro 37 ALTE EDIŢII: „Albina românească”, laşi, 1860, p.269-270 (rez.); Wickenhauser, Solka, p.82-84, nr. XVIII (trad. germ.); Mazerean, Condica M-rii Solea, p.24, nr.5 (rez.); Costea, Solea, p. 197-200, nr.15 (trad.rom după Ghibănescu); Balan, Doc. bucovinene, p.86 (rez. după Ghibănescu); Soveja ş.a.. Catalogul doc. mold. Supliment I, p.148, nr.392 (rez. dezv.). 1 Loc liber. 27 1623 (7131) martie 6, Iaşi Ce $6$ 43, IJJ64>ah, h jkhha cboa rpo34B4, at»Hia NHCTop, H Iwh, H roprîe, H cecTpA hm, Coaomka, cunSec Hhap^a, bh^uh IliiTpAiiiKO, h nona h nonAAiu cTAparo, CAMH HA HAC CB6A'kT6ACTBOHM H CHM AHCTOM HAUJHM KAKO BTiCTA^OM cfc no HAUJIO AOBpOlO BOAK>, H6KHM HenOH&KACXH, A H6 npHCCAOBAHHH npOAAAH 6CMH HAUl8 npABAA WTHHH& H A^AHHhS, WT BTiCerO CCAO WT AltUKAHH TpeTAA MACT Cit M'fcCTO 3A CTAB H 3A MAHH HA nOTOlţe AltUBOAC; TOA npOAAAH 6CMH 6rO MHAOCTH nAH$ IWHAUJKO fTlAHrH B6AHKOA\8 AOrO^CTCS), pAAI UieCTAeckT TAAHp Cpe6p1>HHX. H thjk(c) ce 8b8 mh FTewprie h EpATi'rax moh, Ki>3ak8a h Eokah, cuhSbc IThTpAWKO, BN$UH A8kH HAUJHHK, nAKHHte no HAUJIO A^EpOlO BOAIO, H6KHM HenOH&JKA^NH A H6 npHCeAOBAHH H npOAAAH BCMH NAlu8 npABOlO WTHHH& H A^AHHhS WT TOrOÎK6 C6AO WT Al>UKAH, WT TpeTAA HACT, nOAOBHHA; TOA npOAAAH CCMH THÎK(e) nAN$ IWHAUJKO riranrH b6AHKOm8 Aoro^eTCS), pAA'i' TpHAeckT TAAep cpeGp-bNHX, Ch m^ct# 3a mahh h 3A CTAB, HA T06 nOTOlţH BHW6 nHCAN. H BTiCTAA ck ero MHAOCTh nAN$ IWHAUJKO rYlANfira B6A AOrO^ST H 3AnAATHA Bit p8l?H NAUJH B'hCHX T«X BHUJ6 nHCAHH nHN'liSH HCnA'hHAA. H B-buje cYra tokmcjkaS wt np-kA Ule^AH HoirhpAYe, h wt np^A flnocTăA ehb np'BK'bAAB, h wt np'kA Mkob AAouok nHTAp, h A^mhtpawko E^uj, h A^MHTpâ SpHKAp, H CTOHKA BHB ApMAUJ, H A^MHTpS HOAnAN, H HHHX BOA'kpH, H BOHHHX np-kANIH, IAKO AA ChTBOpHT COBH 6rO MHAOCT(h) H HAp^ACHle rOCnOAAp'hCKIH. Cnue CBCA'kTeACTBOHM H CHM AHCTOM NAIUeM$. H Eop'hA'kNâA SpHKAp nHCAA, AA Ck 3NA6T. IIHc(a) 8 Mc, BT» A-kT(o) XSjpÂA MApT t Mkob /VVouok . A&v\HTpAWKo E<8x8uj> hckaa . A^MHTpS HOAnAH . fls, EoptA-kH^A . ...1 nocTBANHK . f Adică eu, Ştefan, şi femeia mea, Grozava, fiica Iui Nestor, şi Ion, şi Gorghie şi sora lor, Solomca, fiii lui Andrul, nepoţii lui Pătraşco şi ai preotesei 38 www.dacoromanica.ro celei bătrâne, înşine mărturisim, cu această carte a noastră, cum ne-am sculat de bunăvoia noastră, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi am vândut dreapta noastră ocină şi dedină, a treia parte din tot satul Lăţcani, cu loc de iaz şi de moară pe pârâul Lăţcoaia; aceasta am vândut-o milostivirii lui, panului Ionaşco Ghianghea mare logofăt, pentru şasezeci de taleri de argint. Şi, de asemenea, iată noi, Ghiorghie şi fraţii mei, Căzacul şi Bejan, fiii lui Pătraşco, nepoţii lui Luca ceaşnic, iarăşi de bunăvoia noastră, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, am vândut dreapta noastră ocină şi dedină din acelaşi sat Lăţcani, jumătate din a treia parte; aceasta am vândut-o de asemenea panului Ionaşco Ghianghea mare logofăt, pentru treizeci de taleri de argint, cu loc de moară şi de iaz pe acel pârâu mai sus scris. Şi s-a sculat milostivirea sa, panul Ionaşco Ghianghea mare logofăt, şi a plătit în mâinile noastre toţi acei mai sus scrişi bani, deplin. Şi a fost această tocmeală dinaintea lui Ştefan Ciocârlie, şi dinaintea lui Apostul fost pârcălab, şi dinaintea lui Iacob Moţoc pitar, şi Dumitraşco Buhuş, şi Dumitru uricar, şi Stoica fost armaş, şi Dumitru Ciolpan şi a altor boieri şi oşteni ca să-şi facă milostivirea sa şi drese domneşti. Astfel mărturisim cu această carte a noastră. Şi Borăleanul uricar a scris, să se ştie. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 6. t Iacob Moţoc . Dumitraşco B a iscălit . Dumitraşco Ciolpan . Eu Borăleanul . ...' postelnic . Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 602, fila 8-9. Orig., hârtie difolio (30,3x20,5 cm.), filigran, cerneală cafenie, şapte peceţi inelare în aceaşi cerneală; la f. 10, o trad. rom din 1761 iunie 22 a lui Evloghie dascăl, scrisă de Gheorghie, fiul lui Evloghie. Idem, M-rea Doljeşti, VII/29 (copie după trad. veche), 1/19, nr. 11 (rez.), 1/47, nr.13 (rez.) şi V/80, nr. 11 (rez.). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 193-194, nr.162 (trad. rom. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.42-43, nr. 136 (rez. dezv.). 1 Ilizibil. 28 1623 (7131) martie 6 Ştefan vodă, lui Drăgan vel armaş, pentru Briţcani, în ţinutul Chigheciului, ce avea „de la bătrânul Pătru vodă şi de la Ştefan vodă şi de la Alexandru vodă”. 39 www.dacoromanica.ro „Care acel sat au fost prăp(ă)dit cu asuprial(ă) de către Urec(he) vornic, şi cu mult(ă) cheltuial(ă) au scos de la dânsul, ce-au făcut ace cheltuial(ă) 250 ug(hi) de aur; car(e) şi ispisocel(e) ce scriu mai sus el singur de la robie păg(â)nilor le-au scos”. Pomenit „Toder Răspop”. După Iorga, St. şi doc., V, p.215-216, nr.25. Trad. rom. prescurtată. Arh. St. Bucureşti, Fond Sever Zotta, dosar nr. 126, p.53, nr. 7 (rez. fără văleat), şi dosar nr. 41, f. 136 v., nr.8 (rez. fără lună şi zi). EDIŢII: Soveja ş.a., Catalogul doc. mold., Supliment I, p.148-149, nr.393 (rez.). 29 1623 (7131) martie 7 f M(h)a(o)ctVio E(o)tKHeio, mu, Hw Cte^ah Tomurt bocboaa r(o)cn(o)AU)pi> 3eTA, BhSkA ChAMIOH CTpOHM EHB BHCT'tpHHK, C1> 6AHH 3AI1HC 3A CB^ACTeACTEO WT H^, ChAHIWH CTpOHM BHCT'tpHHK, CHI^e nHCA6l|IH H cE-faA(c)i’6ACTBmi|JA laKomfe) wh no ero AOBpoio boaio, hhkhaa HenoH&KA6H a hc npHCSAOBAH, H Hm 6AHH C6A0 HA HAVt MHKATiSlirkNYH, MTO 8 BOAWCT PomAHCKOH, Ch CTABH, H CT» mAHHH, H Ct nACHKAmH, H CB BtiCfemU H CI B6AHKOIO KA'fcTBâ MTO TOT BHOl(e) nHCAHHOlO C6AO 6CT 6m8 npABAA WTHHH# H BHK8nA6NI6 HA CBOHX npABHX H nHTOmHX nHH-fesH WT âpHMe 3A KânetKHO MTO HAAAA WT IleTpA B06B0AA h sa noTBptitKAeH|c wt BpemHA bobboaa hho aaa Hm 3AHeH?(e) whh rocokothah ero AO CB06H CTApOCTH H H6m01|JH 3AH6tK(e) A’t'l’H WT lATpOGA 6r0 H6 HmAAH HT, BHAlifie C6B6 B63 MAA6H, H BHA'bipe TOAHKA COKOTHHg$ H 6ipetK6 6m8 M6THpH T6A6rApH MOpHH BHMOAOBAHH 3A M6THp CTA TAA6p nAOXH n(H)H(t)SH m6AHHX H 6AHA CTO H neTAecfeT $rApcKJH n(H)N(i)sH a°ephx> a wh npiKeAOHHA cb Hm cb Toro cbao, A\HKAt,âurfaHVH H BtiSiA H HA HHX BUTH 6mS c(u)hOB6 H &A nOCOKOTHT 6rO laKOW(e) H HA w(Th)gH HX AO C'kmp(’k)TH H nO C’kA\p('li)TH 6rO nAKHH<(e) ero rpntKATH H nOmHHATH (AKO C8 nOAOBABT, A WT HHUjVH CBOH nAemeHHg(H) H BH$gH HH 6AHA COKOTHlgS H6 HmAA H HCnpHBHAie MTO WH HAAAA 3A BHK$nA6NI6 WT IleTpA BOBBOAA h 3a noTBptitKA^Ve wt GpemVia bobboaa eipeade) hx a^h bt, p§kh Btiuj(e) nncAHHm caSsh HAw(e)mâ, A$n$A npii?KecK$A, h KH-brnHH ero, Cath. Hho r(ocno)A(cT)B(o) mH BHA’bBUie tot 3AnHC 3a bbahkaa cB,kA(e)TeACTBO h ck B6AHKOIO KA'fcTBâ H 3A AAAH*l'e WT BHUj(e) nHCAHHArO ChA\HON CTpOHM BHB BHCT'tpHHK, H 40 www.dacoromanica.ro WT MHOfU 60A-kpH H CA8rU Ko)c(|1o)a(cTBA), MH TAKOJKACpfe) H WT HAC AAAH H HOTBpiiAHAH 6(MH Ca8sH HAUI6m8, A«HfnTH, T06 BHU16 nHCAHHOK) C6AO HA Hm4 MHKAltSui'kHVH, HTO 8 BOAOCT(h) POMAHCKOH, C1> CTAEOBB, H MAHHH, H Cit nACHKAMH KAKO \A 6CT HMH H WT HAC npABAA WTHHn8 H 8pHK H nOTBpitJKA^NVe HM, H A^TUM HX, H Wh8«IATOM, H np4WH8«IATOM, H np'klţJKtp'kTOM, H BltCCM# POa8 HM, KTO c4 HMH H3B€p$T HAHBAHWhYh, H6nop8ui6HO 6M HHKOAHffitc) HA B’kKU b^hh'ih. fi X0TdP TOm8 BHtll(e) nHCAHHOM8 C6AO MuKA1t8llJ'kHHM fi,A 6CT no TA6 6CT XOTApen H CTATtllABH, A WT HHU1HX CTOpOHH nO CTApOM$ X^TApiO nO k8a« H3 b4kA WJKHBAAH. fl HA TO 6CT B'kpA HAUlCrO r(o)c(no)A(CT)BU) MH BHUj(c) flHCAHAr(o) MU, Hw CtC^AH TOMwfc B06B0AA, H B'kpA BOA'kpH HAUIHX: B'kpA n(d)HA AMfAUHTpAUlKO IflC^AH BBAHKArO ABOpHHKA A^h4h 3CMAH, B'kpA nAHA ... BBAHKArO ABOpHHKA TopH-kH 3CMAH, B'kpA nAHA Tlt8T8A H IOpAtlIKO ApAH’k npitlCItAABH XOTHHCKHX, B'kpA n(d)HA IWHAUJKO H A8MHTp8 npitKltAABH N6M6IJCKOH, B'kpA nAHA BACHaYb EojfMIOM npitKltAABOBC POMAHCKOM, B'kpA nAHA /ftHpOH EpitHOBCKH T6TMAHA H npTtKTtAAB C8mABCKH, B'kpA nAHA reoprm nOCTBAHHKA, B'kpA nAHA drtegA CnitTAp'k, B'kpA nAHA flnOCTOA nitXApHHKA, B'kpA nAHA N6k8aAKH CTOAHHKA, B'kpA n(d)HA MHXItAAKH BHCT’fcpHHKA, B'kpA nAHA HWH KOMHCA, H B'kpA BltCkx BOA'kpH HAUJHX, B6AHKHX H MAAHX* d no haujhm HtHBOT-k h r(o)cn(o)A(c)TBA mh, kto e8abt r(o)cn(o)A(A)pit WT A’kTIH HAUJHX HAH WT HAUJBrO pOAA HAH (1AK e8a(i0 KOr(o) HoCnOAlb E(o)rb H3B6p6T r(o)cn(o)AU)p£M bhth haujbh 3bmah Moaaabckoh, tot bh bm8 H6nop8tuHA NAiuero AAAhYb H nOTBpTtJKAeHie H 8cTp06HI6, Hlt AA6 BH HM AAAH H itapitlHAH 3A HTO 6CT HM npABAA AAAHI*6, H MHAOEAhYb, H BHK8nA6HI6. fl KTO nOK8cHT CA pA30pHTH HAUJBrO nOTBpttHfACHYc H 8cTp06HI6 Tlt Aa pACXHTHT 6rO rHCkB E(o)?KIH H M BltACT npOKA'kT H TpTtKAiT WT r(0Cn0A)A E(o)rA, CltTBOpHTBA'k H(e)BO H 36MAH, H WT IIp(4)i|(H)cTAA E(o)ro M(d)THp(b) Icv(ca) X(phcto)ba h wt bT C(ba)tux EpitxoBHUx flnocTOAH, Bit hhxhîc a VvCSahMbahIcth h wt thY C(ba)thx C3(Tb)i;it haujhx eîK(e) NcKBHCT'kM rpAA'k npABOCAABYe H sipi i^TEptAHlUA H TpOHlţB pACTptSATeAi HBHCTOBArO flpYra, AHAABM4 nOAAALJje H AA OCItJKA^H BTtAeT TAKOBH Cit B1t31tnHBUJHMH HA T(0Cn0A)A HAujcro I(c)v(ca) X(phct)a peKTtipjHM, KpitB ero ha hhx h ha haa4x hx h aa hmabt HACT Cit IVAOM npOAAT6A6M r(0Cn0AH)u'k Bit B63K0H6HhYm b4kH H MltKH, AMHH. fl HA b8auJ6M KpinOCTH H nOTBpitJKA^HYe TOm8 BTtCeM^ BHUj(e) nHCAHH0M8 BBA'kAH 6CMH HAUJ6m8 B4pHOM8 H nOHHT6HHOM8 BOAipiJH nAHA HWHAUJKO FlBNrH B6AHKOM8 AOrO^BTA flHCATH H HAUJJO n6HAT 3AB43ATH Kt C6m8 HCTHHOmS AHCTO HAUJ6m8. IIhcaa EoptAinoxA 8 Rîcox, B(t) a(4)to xsjpÂA, m(6)c(aMa mapt8, 3 a(b)hh. www.dacoromanica.ro 41 GtC^AH 806B0A* . . f Din mila lui Dumnezeu, Noi, Io Ştefan Tomşa voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră Lupul Prăjescul şi cneaghina lui, Safta, nepoata lui Simion Stroici, fost vistiernic, cu un zapis de mărturie de la unchiul lor Simion Stroici vistiernic, astfel scriind şi mărturisind cum el, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit, şi le-a dat un sat, anume Miclăuşeni, ce este în ţinutul Roman, cu iazuri şi cu mori şi cu priseci şi cu toate veniturile şi cu mare blestem. Care acel sat mai sus scris îi este dreaptă ocină şi cumpărătură pe drepţii şi propriii săi bani, din urice de cumpărătură ce a avut de la Petru voievod şi de întărire de la Eremia voievod, şi le-a dat pentru că ei i-au purtat de grijă până la bătrâneţea şi neputinţa sa, pentru că n-a avut copii din trupul lui, ci văzându-se fără copii şi văzând atâta socotinţă şi încă i-au dat patru telegari negri, preţuiţi la patru sute de taleri proşti, bani de aramă, şi o sută şi cincizeci ungureşti, bani buni, şi el s-a închinat şi li s-a lăsat lor cu acel sat Miclăuşeni şi i-a luat să-i fie fii şi să-l îngrijească ca şi pe părinţii lor până la moarte, şi după moartea lui iarăşi să aibă a-1 îngriji şi pomeni precum se cuvine; iar de la alţi veri şi nepoţi ai lui nicio socotinţă n-a avut. Şi privilegiile ce el le-a avut, de cumpărătură, de la Petru voievod şi de întărire de la Eremia voievod încă le-a dat în mâinile mai sus scrişilor: slugii noastre, Lupul Prăjescul, şi cneaghinei lui, Safta. Deci domnia mea, văzând acel zapis de mare mărturie şi cu mare blestem şi de danie de la mai sus scrisul Simion Stroici fost vistiernic şi de la mulţi boieri şi slugi ale domniei mele, noi de asemenea şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre Lupul Prăjescul şi cneaghinei lui, Safta, acel mai sus scris sat anume Miclăuşeni, ce este în ţinutul Roman, cu iazuri, cu mori şi cu priseci, ca să le fie şi de la noi dreaptă ocină şi uric şi întărire, lor, şi copiilor lor şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor, şi la tot neamul lor, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit lor, niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acelui sat mai sus scris, Miclăuşenii, să fie pe unde este hotărnicit şi stâlpit, iar din alte părţi după hotarul vechi pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, Noi, Io Ştefan Tomşa voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitraşco Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului ...2 mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Tăutul şi a lui Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, credinţa panului Ionaşco3 şi a lui Dumitru, pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Vasile Bucium3, pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Gheorghie postelnic, credinţa panului Alexa3 spătar, credinţa panului Apostol paharnic, credinţa panului Neculachi3 stolnic, credinţa 42 www.dacoromanica.ro panului Mihălachi3 vistiernic, credinţa panului Ion comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau, iarăşi, pe oricine îl va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu le clintească dania şi întărirea şi întocmirea noastră, ci să le dea şi să le întărească pentru că le este dreaptă danie şi miluire şi cumpărătură. Iar cine s-ar ispiti să strice întărirea şi întocmirea noastră, pe acela să-l sfâşie mânia lui Dumnezeu şi să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata Maică a lui Dumnezeu Iisus Hristos, şi de 12 Sfinţi Apostoli de frunte între care 4 Evanghelişti, şi de 318 Sfinţi Părinţi ai noştri care au întărit la cetatea Necheia pravoslavia şi credinţa şi au supus anatemei pe sfâşietorul Treimei, îngâmfatul Arie, şi să fie osândit unul ca acela cu cei ce au strigat asupra Domnului nostru Iisus Hristos, spunând sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi să aibă parte cu Iuda vânzătorul Domnului, în veacurile şi chinurile fără sfârşit, amin. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră la această adevărată carte a noastră. A scris Borăleanul, la Iaşi, în anul 7131 <1623>, luna martie, 7 zile. Ştefan voievod . : Eu Gheanghea logofăt . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, Peceţi II, nr.126. Orig., perg., cerneală cafenie, pecete domnească atârnată cu şnur împletit de mătase. Idem, Ms. nr. 818., f.9-11 (copie sl., cu o trad. din 1766 (7264) iunie 14, de Procopie dascăl şi uricar). EDIŢII: Melchisedec, Biblioteca Dini Dimitrie Sturdza, în „Revista pentru ist., arh. şi fii.”, an. II, vol.IV, p.708-711, nr.8 (text sl. după o copie dintr-o condică de Ia Miclăuşeni şi trad. rom.); D.l.R, A, XVII, vol.V, p.194-196, nr.263 (trad. rom.); Regleanu ş,a., Catalogul doc. mold., 11, p.43, nr.137 (rez. dezv.). 1 Omis în orig. 2 Loc liber în orig. 3 Scris cu altă cerneală (cu care semnează marele logofăt). 30 1623 (7131) martie 8, Iaşi t Hw Ct€Ţan ToAUirfe bobboaa, Eojkiw mhaoctVk», rocnoAApti 3€mah Mwaaabckoh. ©aţe npÎHAe npiA namh h npiA Schmh hauicmh BOAipn, UIcŢan h jkbna ero, TposABA, a^Uia Hhct©p, h Iwn, h Topri'e, h cecTpA hm, Goaomka, cun$b€ www.dacoromanica.ro 43 flNAp^A, BHMfUH IlTiTpAllJKO H non^AIH CTApArO, nO CBOHX A©BpOIO BOA'k, N6KHM HenOH8fKA€HH, A H6 npHCBAAEAHH H npOAAAH CBOHX WTHHH8 H A'tAHHHS, WT HX npABIH HAp-kA^Nie MTO HAAAAH 3A A^AN»1^, WT BTiCerO C6AO WT Ai>UKAH(h), Tp6TAA HACT, CT» iwfeCTO 3A CTAB H 3A AAAHN, HA nOTOl^ AtlJKOAe, MTO 8 BOAOCT POAAAHCKOH. TOA npOA^AH haw6a\8 B'fepHOMS h iiomhtbhhwaaS BOA'tpHH(8) hah8 Iwhaujko nîraHrH B€AHKOAa8 AOrO^CTCS), pAA'l' UJeCTAecfeT TAA6p CpeBpliHHX. H WT TOAA THHţ(e), tlp'lHAB np^A HAMH H np^A HAUJ6MH BOA^pH, rewprî'e H CB BpAT^B-k ero, Kb3Ak8a H EeJKAH, CBIh8b6 IlBTpAUJKO, Bh8uH A8kBH HAUJHHK, THHt(e) no CBOHX A^BpOlO BOAIO, HEKHAA H6nOH8>KA€HH, A H6 npHCBAOBAHH, H npOAAAH CBOHX nP‘JBC,w WTHHH8 H A^AHHhB, WT TOrOHîe C6AO WT Alil4KAHH, WT Tp6TA HACT nOAOBHHA; TOA npOAAAH nAKHH{(e) BOAtpHHS HAUJ6A\8 BHIil€ nHCAHNOM^, nAH8 IWHAUJKO TiraNITI B6AHKOAa8 AOro4>6T(8), pAAl' TpHAectT TAAEp CpBBpliHHX. H BBCTAA ct HAI11 B’tpHHIH H nOHHT€HHOA\8 BOAtpHH, nAN$ IWHAUJKO rflAHrk B€A AOrO^T, H SAnAATHA HCnAliHA BliCHX THX BHUje nHCAHH nHHi3H BT» ppBKH THAA BHI116 nHCAHHA\ AK»aV, HAvt Iţle^AN H HÎH ero, rpOSABH, H IWH, H Topr'l'e, H GoAOAMtlk, cbih8b6 Hhap^a, bh8ijh Il'BTpAIJjKO, 3Ak8a H> ECJKAH, CBIHOB6 n-BTpAllJKO, bh8ijh a8k-bh HAUIHHK, WT np^A HAMH H WT np^A HAU1HMH BOAtpH. TfeM pAAl, THX BHIU6 p€H€HHIH MACTH 3A WTHHH8 WT C6AO AlilJKAHH CB AvfccTO 3A CTABH H 3A MAHH HA nOTOIţH AlklţKOAe, &A 6CT H WT HAC BOA'kpHH^ HAUJ6Aa8 nAH8 Iwhaujko nîaHrH bba Aoro^eT npABA wthhh8, h BH^nAcrne, h 8pHK, h noTBpi>H f Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri Ştefan şi femeia lui, Grozava, fiica lui Nistor, şi Ion, şi Gorghie, şi sora lor, Solomca, fiii lui Andrul, nepoţii lui Pătraşco şi ai preotesei celei bătrâne, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, din dreptele lor drese ce au avut de moştenire, a treia parte din întreg satul Lăţcani, ce este în ţinutul Roman, cu loc de iaz şi de moară, în pârâul Lăţcoaia. Aceasta au vândut-o credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt, pentru şasezeci de taleri de argint. Şi la aceasta, de asemenea, au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Gheorghie şi cu fraţii lui, Căzacul şi Bejan, fiii lui Pătraşco, nepoţii lui Luca ceaşnic, de asemenea de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, din acelaşi sat Lăţcani, jumătate din a treia parte; 44 www.dacoromanica.ro aceasta au vândut-o iarăşi boierului nostru mai sus scris, pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt, pentru treizeci de taleri de argint. Şi s-au sculat credinciosul şi cinstitul nostru boier pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt şi a plătit deplin toţi acei mai sus scrişi bani, în mâinile acelor mai sus scrişi oameni, anume Ştefan şi femeia lui, Grozava, şi Ion şi Gorghie şi Solomca, fiii lui Andrul, nepoţii lui Pătraşco, <şi Gheorghie şi Căzacul şi>* Bejan, fiii lui Pătraşco, nepoţii lui Luca ceaşnic, dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri. De aceea, acele mai sus zise părţi de ocină din satul Lăţea2, cu loc de iazuri şi de moară pe pârâul Lăţcoaia, să fie şi de la noi boierului nostru, pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt, dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întărire, cu tot venitul, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Şi nimeni altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 8 zile. f Domnul a spus. f Eu, Nicoară al doilea logofăt, am iscălit . Arh. St. Bucureşti, Ms. nr.602, f.20. Orig., hârtie (36,5x25,5 cm), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, pierdută. Cu o trad. din 1761 (7269) iunie 22 de Evloghie dascăl, scrisă de fiul său Gheorghie, la f.21. Idem, M-rea Doljeşti, V/4 (trad. de aceiaşi), XIII/1 (copie), 1/42 (rez.) şi 1/47, nr.16 (menţ.). EDIŢII: Aricescu, Indice, II, p.53, nr.1828 (rez.); D.I.R, A, XVII, vol.V, p.196-197, nr.264 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.43, nr.138 (rez. dezv. şi descr. arheografică). 1 Rupt. 2 Aşa în orig. 31 1623 (7131) martie 9, Iaşi f Hw Gtc^an Toaalua bocboaa, E(o)huk> aa(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)A(A)pb 3caaah MoAAABCKOH. riHLiieiW B'hCtAA A'hUHAApOAA 6AHUH K»T X°AHT6 C1> Ca8*B6 WT r(o)c(no)A(cT)B(a) aah no boa(o)ct N6aa6ukoh. BTko 83pHT6 cec ahct r(o)c(no)A(cT)B(a) AAH A BH M WCTABHT6 S^AO 8AAHpN0 C6A0 3i»N614jYh H AHHrAH'lH MTO c8t c(BOHACTHp TA3AT>8 BT» HHMHCOJK(e) M N6 BAa8hT6 HA NH)( HH KOAAATH HAA H6 WnHpAHTC pAA(H) HNLUAX C6A0B HAH pAA(«) HNL1JH)( A»A NT» TT»KAAO A<» HAAAIOT nAATHTH CB06 A^BHA KAKO BT»A6T NAnHCANH 8 BHCTHAp Ko)c(ro)a(Ct)b(a) AAH. T^AA PAA(h) H BH n'hpK'hAABH, H rAOBHHUH, H Aew8r$EHNApH, H WATiKApH, H nOABOAApH BT» HHMHCO?K(e) M H6 BAa8hT6 NA NHX pA3B"fe Aip6 WBp-fcip6T ci H'feKHX SAOA'hH M HAAAIOT HAAHTH H A® Ko)c(ro)a(Ct)b(a) AAH npHNCCTH A HH, NHKTO WT 45 www.dacoromanica.ro CA^rAM r(o)c(no)A(CT)B(d) A\M \A H6 CA/vklOT BAAOBATH HAM (lOrH^TM np^A CMAA AHCTOAA r(o)c(no)A(cT)6(d) mh. & Mc, A(-fe)T(o) XSpAA M*pT •£. t CdAV r(o)c(no)A(M)HTi B€a4a. t TodAep . t Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem domnia mea slugilor noastre, tuturor dăbilarilor, câţi veţi umbla cu slujbe de la domnia mea prin ţinutul Neamţ. Dacă veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să lăsaţi foarte în pace satele Zăneştii şi Dinganii, care sunt ale sfintei mănăstiri Tazlău, cu nimic să nu le tulburaţi, nici bucatele lor să nu le opriţi pentru alte sate sau pentru alţi oameni, ci numai să aibă a-şi plăti dabilele lor, cum vor fi scrise în vistieria domniei mele. De aceea şi voi, pârcălabi şi globnici şi deşugubinari şi olăcari şi podvodari, întru nimic să nu-i tulburaţi, afară numai dacă se vor afla nişte răufăcători, să-i prindă şi să-i aducă la domnia mea. Iar altul nimeni dintre slugile domniei mele să nu îndrăznească să-i tulbure sau să-i asuprească, înaintea acestei cărţi a domniei mele. La Iaşi, anul 7131 <1623> martie 9. t însuşi domnul a poruncit. t Toader . : De la Ştefan Tomşea voievod pentru satul Zăneşti. Arh. St. Bucureşti, M-rea Tazlău, NI/12. Orig., hârtie difolio (33x21 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, pierdută. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 197, nr.265 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.43, nr.139 (rez.). 32 1623(7131) martie 14, Iaşi j* Hw Cts^an TomwL bosboaa, E(cOjk(k> m(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)AU)pt 36mah A\waaabckoh. COade) npiHAOtu-k, np-kA namh h np-kA Schmh hauismh BOA-kpH, haui B’kpNNÎH BOA'kpHN, NHKOAp(-h) BHB B6A BOpNHK, (10 grO A©BpOK> BOAK>, N6KHAA H8nOHâ>KA6H, A H8 fipHCHAOBAH, H tipOAAA CBOSrO npABOK» WTNHnS H BH^nASme, WT HAp-kA6HÎ6 3A BMnSnAgNl'e, HTO HA\AA WT PaA$A B06B0AA, H 3A nOTBpi>atA6HYe WT rauinap bocboaa h wt fÎAegANApS bocboaa, csao ha HA\-k KoKop-kmH ci> ceAHtp-k 46 www.dacoromanica.ro AoCIJJtYh, n^A BOKOBHHA, BHUl(e) TpT.rU) EOTT.UJ'feHH Cil CTdBOB'k, H CI» MAHH, HA nOTOUH CHTH06 H CI» B6C ripH^OA. MTO £ BOAOCT Xl»pAOBCKOM&, MTO H 6M$ 6HA0 BHK^nAeHYe, wt reoprie h Hcak, c(h)n£b6 Kp(h)cth Kokopah&a, h wt kiotuh hm, IlOpKA, H WT CECTpd eY ... , C6CTpHB"t Kp(H)cTH KOKOpAN^A, H WT c(u)H^Be TOAA6p KOKOpAH&A, BH&lţl PoMAH KOKOpAHOIfA, WT H^ lipABAr(o) gpHKA, MTO HMAA PoMAH KOKOpAH&A WT ...' B06B0AA. TOA lipOAAA CA&SH HAUi(6h) B’kpHHfH EaCHaYe N^roe ABOpHHK WT EOT'kUl'kH, pAAI* A^Lt CWT TAA6p Cp66pT»HHX. H BTiCTAA ct CA$rA HAU1, BachaYb H-kroe, h saiiaatha hciiaiiHa bt»chx th BHiu(e) iihcanh ii(h)h(L)sh 14 TAAep CpeBpTiHHX, Bl» P^k(h) BOA'kpHHâ HAUICmS, HHKOApi» ABOpNHK, WT lip^A HAMH H WT np'kA HAU16MH BOA-fepH. Toro pAAl', T06 C6AO BHUl(e) p6M6NNOM$, HM"fe KoKOp’kHÎH, CI» CCAHIţrk A06141YH, CI» CTABOB'k, H CI» MAHH, HA IlOTOIţl* GhTNOI, &A 6CT H WT HAC, CA&SH HAUj(6H) Bac(h)aY6 Hiroe, npABOH WTh(h)h3 H BHK8nAe2, H nOTBpi»>KABHY6, H SpHK, H6nOp$UJ6HHO, 6M$ HHKOAHHt(e), HA B^KH B'I.MhYh. H HH HIKTO &A c(a) H6 $MHUlAeT. Hhc(a) 8 Iflc, Bl» A(-b)T(c») X3pAd **PT 'A A(b)hH. f r(o)cn(o)A(H)Hl» KA3AA. f riANrk B6A Aoro(e)T 8mh h hckaa . EopijAtH^A . t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri credinciosul nostru boier, Nicoară, fost mare vornic, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit, şi a vândut dreapta lui ocină şi cumpărătură, din dres de cumpărătură ce a avut de la Radul voievod, şi de întărire de la Gaşpar voievod, şi de la Alexandru voievod, satul, anume Cocoreanii, cu seliştea Loeştii, sub bucovină, mai sus de târgul Botoşani, cu iazuri şi cu moară, pe pârâul Sitna, şi cu tot venitul, ce este în ţinutul Hârlău, ce şi lui i-a fost cumpărătură de la Ghiorghie şi de la Isac, fiii lui Cârstea Cocoranul, şi de Ia mătuşa lor, Ciurca, şi de la sora ei...', surorile lui Cârstea Cocoranul, şi de la fiii lui Toader Cocoranul, nepoţii lui Roman Cocoranul, din dreptul lor uric, ce a avut Roman Cocoranul de la ...' voievod. Pe acestea le-a vândut slugii noastre credincioase, Vasilie Neagoe vornic de Botoşani, pentru nouă sute de taleri de argint. Şi s-a sculat sluga noastră, Vasilie Neagoe, şi a plătit deplin toţi aceşti bani scrişi mai sus, 900 taleri de argint, în mâna boierului nostru Nicoară vornic, dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri. De aceea, acest sat mai sus zis, anume Cocoreanii, cu seliştea Loeştii, cu iazuri şi cu moară pe pârâul Sitna, să fie şi de la noi slugii noastre, Vasilie Neagoe, dreaptă ocină şi cumpărătură şi întărire şi uric, neclintit lui, niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 14 zile. www.dacoromanica.ro 47 f Domnul a spus. f Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . f Borăleanul . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCLXXVIII/34. Orig., hârtie, difolio (31,5x21,3 cm.), lipsă 1/3 din fila a doua, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, stricată parţial. Arh. St. laşi, Documente, CDL/6, p.21 v. şi 33 (copie după o trad. din 1812). Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr.1933 (497), f.7170-7171 (trad.) şi f.7172-7173 (transcr. text. slav). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.197-198, nr.266 (trad. după orig.). 1 Loc liber. 2 Omis. 33 1623 (7131) martie 20, Iaşi f Hw Ctg^ah ToAvw-k bogboaa, E(o)jkno av(h)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(A)pT» 36aaah AVortAABCKOH. &AAH 6CA\H C6C AHCT r(o)c(no)A(cT)B()tAA AVOHACTHp TaAATH H B'hT'hAAAH HX WT C6AO BopOB€lţJH HTO 8 BOAOCT Hpi>AHrhTâp(H) HA TO OHH BApH KOAH A IO Al AA6T npiHTG TAA\ 8 C6AO H H€ gSa^T HAnHCAHH 8 A4BHA HAH AIOAÎ OT HUtllH^ 36AAAH p8c, HAH ABjţ, HAH B6Hr6p, HAH BAA^H HAH B^A^T 3A HTO IA3HKA b8a€T &A HAVAIOT WT r(o)c(no)A(CT)s(A) AAH CBOGO}KA6HVe HA ... A-kTÎ, H6 A<»NB A4BATH, H6 HAHUI, FIAATHT6, H6 Ca8>Ke8 3A KpABH, A H6 3A WBlţH, A H6 6AHA AHrepîra AA H€ AABAT'i' a» KOA-k HAnABHHTCk THX A-kTl' H}k(g) BHUl(e) nHUJ6A\. T-kAV pAA’î, H TH, B6A B4>TAB WT TOr(o) BOAOCT(h), H TAOGHHH, H nOABOAApH, H OA-hKApH Afi H6 HAVAHT6 BAAOBAT6 TOr(o) C6AO T1.KAVO AlflG WBp-kl|l6T ck H*kKH AK>AI 3AH, TATÎ' HAH pA360HHHlţH, HA ThH A* HAVAIOT HAVHT6 H A® r(o)c(no)A(CT)e(A) AAH npHH6CHTÎ. TaK AA 3HAHT6, HHAK H6 8hHHHT6. 8 de, X^pAA AVApT ”k. t Caaa r(o)c(no)A(H)H-t. seAiA. Gtg^ah bogboaa . Ill>TpAUIKO. f Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat această carte a domniei mele rugătorilor noştri călugări de la sfânta mănăstire Galata şi vătămanului lor din satul Voroveşti, ce este în ţinutul 48 www.dacoromanica.ro Cârligătura, spre aceea ca oricâţi oameni vor veni acolo, în sat, şi nu vor fi scrişi la dabilă, sau oameni din alte ţări, rus sau leah sau ungur sau vlah sau fie de orice limbă vor fi, să aibă de la domnia mea slobozenie pe ...' ani, niciun bir să nu dea, nici iliş să nu plătească, nici 50 de aspri, nici sulgiu pentru vaci şi nici pentru oi şi nicio angherie să nu dea, până când se vor împlini acei ani, care scriem mai sus. Pentru aceea şi tu, mare vătav de la acel ţinut, şi globnici, şi podvodari, şi olăcari, să nu aveţi a tulbura acel sat; numai dacă se vor afla nişte oameni răi, hoţi sau ucigaşi, pe unii ca aceia să aibă a-i prinde şi aduce la domnia mea. Aşa să ştiţi, altfel să nu faceţi. La Iaşi, 7131 <1623> martie 20. t însuşi domnul a poruncit. Ştefan voievod . Pătraşco . Arh. St Bucureşti, M-rea Galata, X/ll, 12. Orig., hârtie (30,5x19,5 cm), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească inelară aplicată în cerneală roşie, neclară. Cu o trad. rom. din 1795 iulie 20 a lui Andrei Sabin, fost mare căpitan. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.198-199, nr.267 (trad. după orig.); Regieanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.43-44, nr.140 (rez. şi descr. arheografică). 1 Loc liber în orig. 34 1623 (7132) martie 20, Iaşi t Hw Ct6<{w*n ToMUJ-k BoeeoAd, E(o)jkYk» m(h)a(o)ctYio, r(oc)n(o)A(d)pi> 3ba\ah MWAAdBCKOH. A<*AH h nOTEpiiAHAH €CMH NAIUHM CaSiH, 6p€MH6 EdpNABH AIKK, H BpAT$M$ ero, lOpAIUKO, H C6CTpHM HX, Copd H flKCHNIÎA, c(u)hSb6AIV El>pNABH, HX npABOlO WTN(h)h8 H K^netKHO WT(TI»)u8 HM WT HCnHCOK 3A BHK$nA6NI6 MTO HMAA w(Tb)ui> HM El>pNABA WT IICTpd B06BOAA, WT n€TAA MACT WT C6AO Cl>K$iaNH n€Tdd HACT, MTO 8 BOAOCT H6M6UKOm8, MTO TOA WH EHA COEH K$flHA WT 11A6M6MHK 6r0, P8c8a, c(u)Hl> CoXÎHKItH, Bh8k MhxSa, pAAÎ* UieCT CTO <3AA> H TATApCKÎH H nAKHHt(e) ApârAA MACT WT TOrOHt(e) C6AO WT GltKSiaHH BT»C-k MACtY Kp...1 TeKAH, AOMRH TOAAep TO ... 1 K$nHA WT hYh ____' pAl M6T ... TOT 3AnHC 3A CB6A<6> 1T6ACTBO WT THX BOA-kpH H AIOA^' A' .... ' AHH A Ko)c(ho)a(ct)b(a) MH eifieHtfe) AAAOXOM H nOTBpT»AHX°M BHUl(e) p€M€MMOM$ Ca8sh H AII3K A<* £CT 6M8 H WT HAC TOA MACT 3A WTn(h)n8 WT C€AO GtKSiaMH WT 116TAA MACT 1 mLctS 3A CTAHH H 3A MAHh(h) HA nOTORH C6AO H Cl> B6C npHXOA npAEAA WTN(h)h8 H BH 1 HÎe H nOTEpitHtACH'e H 8pHK HenOp8lHHO 6m8 ... 1 49 www.dacoromanica.ro H HN M C-k H6 j^MHUJAeT^. IlHCU) 8 de, BT> rt(-k)T(o) XSPAA AMpT ît A(l»)NH. f r(o)cn(o)A(H)H1. KA3AA. f rtnHrfe B6A Aoro^(6)T 8h(h) h hckaax . t E0p(l>)A-kH8A . f Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat şi am întărit slugii noastre Eremia Vămava diac şi fratelui său, Iuraşco, şi surorilor lor, Sora şi Axinia, fiii lui Vămava, dreapta lor ocină şi cumpărătură a tatălui lor, din ispisoc de cumpărătură ce a avut tatăl lor Vămava, de la Petru voievod, a cincea parte din a cincea parte din satul Săcuiani, ce este în ţinutul Neamţului, pe care şi-a cumpărat-o de la vărul lui, Rusul fiul Sohiicăi, nepot lui Mihul, pentru şase sute de zloţi tătăreşti. Şi iarăşi altă parte din acelaşi sat, din Săcuiani, toată partea lui Cr ...1 Teclei, fiicele lui Toader ...' a cumpărat de la ele ...' pentru patru ...' acel zapis de mărturie de la acei boieri şi oameni buni ...' domnia mea încă am dat şi am întărit mai sus zisei slugii ' diac, să-i fie şi de la noi acea parte de ocină din satul Săcuiani, din a cincea parte ' loc de iaz şi de moară pe pârâul satului şi cu tot venitul, dreaptă ocină şi cumpărătură şi întărire şi uric, neclintit lui...1. Şi altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> martie 20 zile. f Domnul a zis. f Ghianghea mare logofăt am învăţat şi am iscălit . t Borăleanul . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXX/73. Orig., hârtie (29x24 cm.), deteriorat, lipit pe altă foaie, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie stricată. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.199, nr.268 (trad. după orig.). 1 Loc liber In orig. 35 1623 (7131) martie 20 1 ispisocu scris pe sârbie de la Ştefan Tomşe v(oie)v(o)d, în care scrie că au datu cartea mării săli, slugii sale Onciului Iuraşcovici biv staroste şi surorii lui, Măricăi, fetii lui Iuraşco biv pârcălabu, răpăosatului, să fie tare şi ltemic cu ace cart£ a mării sale a ţine şi a opri a loru dreaptă moşie din moşi, pre car6 o au în satulu Româneşti, pe Horaiţă, ci iaste în ţinutul Sucevii, dintru a treia parte 50 www.dacoromanica.ro giumătate, parte dinu giosu, ci iaste cătră amiadzădzi, de cătră Zahariia Tăutulu şi Populu diiacu, de acolo din satu şi de cătră megiiaşi, câţi vor fi în partea aceea, iar să aibă a opri şi a ţine, pentru că au arătat mărie sale a loru drepte dres6 de la domnii dintâi, de la Aronu v(oie)v(o)d şi de la Ierimiia Moghila v(oie)vod şi de la feciorulu său Costantin v(oie)vod, cumu că acea parte mai sus scrisă iaste înpărţită şi aleasă şi cum au giuratu Onciulu Iuraşcovici cu 12 oameni buni şi oşteni, slugi vechi domneşti, şi atunci s-au îndreptat şi ş-au pus şi fereiu 12 zloţi în visteriia domnească. Iară Zahariia Tăutul şi cu Popul diiacu au rămas din toată lege ţărâi. Deci mărie sa, vădzându acel6 drese domneşti de la răposaţii domni, vecinică pomenire să le fie, au întărit lui Iuraşcovici şi surorei lui, Măricăi, ace parte ce s-au scris mai sus, să o stăpânească în veci i proci. 7131 <1623> mart(ie) 20. Bibi. Acad. Rom., Bucureşti, Ms. rom. nr. 111, f.35 r. Copie după trad. în Condica M-rii Humor, scrisă în 1779 august 16. Arh. St. Suceava, Fond personal Teodor Balan, 11/6 (Ms. Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol.V, p.270 (transcriere după Ms. nr. 111). EDIŢII: Wickenhauser, Homor, p.109, nr.XV (trad. germ.); Balan, Familia Onciul, p.25-26, nr.21 (trad. după o copie germ.); Idem, Doc. bucovinene, II, p.81-82, nr.33 (trad. rom. după o copie germ.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.200, nr.269 (aceeaşi copie). Lipsă. 36 1623 (7131) martie 20 1 O copie de pe un zapis sârbăsc din velet 7131 <1623> mart(ie) 20, în care scrie că un Avram, f...' cu maică-sa Anastasia, cu fratele său Cazan şi cu toţi nepoţâi lor au vândut a lor oci' şi moşie ...1 Poiana Stroei, a patra parte den hotarul careli s-au ales mai înainte de' ...' ia lor Mărie din tot satul Poieni a strămoşalui lor Stroia. Aceasta o au vândut sfinţilor părinţi călugări de la sfânta mănăstire Berzunţul drept 140 zloţi de argint. Şi le-au plătit dinainte starostelui de Trotuş şi alţî oameni buni care au pus pecete târgului Trotuşului zicând egumenul că această copie ar fi de pe cel adevărat zapis ce este sârbăsc, care zapis l-au şi...1 ni l-au arătat. Şi luându-i noi sama cu amăruntul, pecete târgului Trotuşului ce scrie că s-au pus pe zapis nu să află. Arh. St. Iaşi, Documente XCV/20 f.l r., nr. 1. Rez într-o mărturie hotarnică a isprăvniciei ţinutului Bacău, din 1818 februarie 25. 1 Rupt. www.dacoromanica.ro 51 37 1623 (7131) martie 21, Târgul Neamţ t Adecă eu, Pietră de Tr<âg>1 de Neamţu, sora Iui Drăgan de sat den ', mărturisăscu cu cest zapis al mieu cum au cumpărat fratele mieu Dr<ăgan>2 Ioc de 2 case din sat din Lăţcani, de Ia Andreica şi de Ia feciorul Iui, Macsin, pr' ai săi bani. Deci cuconi nu-i i-au custat şi frăţine-mieu i s-au tâmplat moarte. Şi câte bucate au avut frate-mieu, tot(e) au rămas Ia mâna fiiastrului său, lui Efrin, şi la mâna mea nemic nu mi-au dat. După acea, eu m-am sculat şi am vândut dentr-acăle 2 cas(e): una Iui Vas(i)!ie Stroici, iar o cas(ă) eu nu am vândut, căci m-au oprit Gheorghie feciorul Botului, să-m(i) dea banii câţi au dat frate-mieu, căci că i-i Iui ocină şi moşie. Derept acea, de să vor găsi nescare dires(e) de cumpărătură) pre această ocină ce-au cumpărat frate-'u, să nu s(ă) creadză, căci am luat eu banii de Ia Stroici, iar de Ia Vasilie Stroici o au răscumpărat Gheorghie. Şi a' zapis I-am făcut den‘ amţu Stavăr ş...1 era şi denaintea şoltuzului P're şi pârgar(i). Şi eu, Măt... crăli cam nimi€M. I7hc(a) 8 Tpi»r N-kiwuB, MAp-rie ka. Muzeul Naţional de Istorie - Bucureşti, sub dată (cotă veche: XX/25). Orig., hârtie, rupt, două peceţi inelare aplicate şi una timbrată. Anul, după doc. domnesc din 7131 (1623) ianuarie 18, privitor la acelaşi sat şi la aceleaşi persoane. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.200-20I, nr.270 (orig. cu aceeaşi datare). 1 Rupt. 2 Şters. 38 1623 (7131) martie 23, Agiud t Adecă eu, Ghincea şoltuzul, şi doispredzici pârgari scriem şi mărturisim cum au venit înnaintea noastră Lazar feciorul Sascăei, nepotul Iui Dragoş Copaci, de nime neibiiat, nice nevoit, de ş-au vândut parte mâne-sa, ce s-au venit Iui, den sat den ' richeşt(i), den câmpu, şi de silişt(e), şi dentr-a[a]pă şi de pre decinde de apî Totruşului p(â)nă unde să vor agiunge cu alte hotari. Şi acee parte au cumpărat Cozma den Copaceşt(i) za ...' tal(eri), bani de ardzintu, denaintea celora ce sântu mai sus scriş(i), şi denaintea Iui Stanasie d'n Copăceşt(i), şi Iui Costantin Bârlibaş de acolea şi a mulţi oameni buni. 52 www.dacoromanica.ro Şi ,şijderea s-au scolat Cozma Stan den Uricheşt(i) şi au vândut o curâtură suptu coaste, pre locul * icheştilor, de au cumpărat Cozma den Copaceşt(i), dereptu 2 tal(eri) bani buni, iarăş(i) denaintea 'ra ce sâmtu mai sus scriş(i), şi denaintea lui Pl' scoţan, şi denaintea lui Trif den M'ta Şandrului den Copăceşt(i) şi au vândut o curătura, în Dealul Copaceştilor, Cozmei de acole, pentru 2 tal(eri), denaintea Lupului Burciului şi a lui2 Pala' de acolea. Şi aşijderea au venit, înnaintea oameni buni, Gavrilă fecioru’ Opriş, nepotul Toloşcăi den Copaceşt(i), au vândut o săpătură în dubravî, pe locul Copaceştilor, Cozmei den aco...1 pentru 2 tal(eri), denaintea Tomei den Mihăileşt(i) şi denaintea lui Irimiia Ţimirac. Aşijderea le-au vândut Păcurar Palici de la Boul un pământu den ţarină Boului, dereptu 25 pot(ronici) de ardzintu, denaintea popei lui Ghervasie de acolea şi lui Gheorghie3 de acolea, să fie moşie lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui. Şi au plătit t1 ...' Cozma deplin înnaintea ce’ sânt mai sus scriş(i). 3a cVL CB'bAT'bTeACTBviVw. IlHC(d) «f Tp^r b(t») A(-b)T(o) ^S^p^Ad AAdpTfOd KT A(l>)NH. : 7031 (sic) mart(ie) 23. No 9. Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Documente, LX/1. Orig., hârtie difolio (31,8x20,5 cm.), rupt la îndoituri, lipit, cerneală cafenie, pecetea târgului Adjud, rotundă (3,5 cm. în diam.), în fum, slab şi incomplet imprimată. EDIŢII: Ghibănescu, Zapis, în „Arhiva”, Iaşi, An. XV (1904), p.75-79 (orig. cu comentariu); Idem, Ispisoace, 12, p. 151 -152, nr.88 (orig.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.201, nr.271 (orig.). 1 Rupt 2 Urmau literele „Atan”, şterse cu două linii cu aceeaşi cerneală. 2 De la începutul paragrafului „(Aşijderea)”... până aici, şters cu o linie, cu aceeaşi cerneală. 39 1623 (7131) martie 25 t 6t© a3, Agafiia, giupâneasa răpăosatului Boului vistiiamicului ce au fost, mărturisescu eu cu ceastî scrisoare a mea cum am fost cumpărat cu vistiiamicul împreunî, Dumnedzău-1 iarte, nişte părţi de ocinî în Răteşt(i), de la Tudora şi de la sora ei, Erina, şi de la fratele lor, Nechifor, şi de la nepoţii lor Sava şi Grozava, feciorii lui Ionaşco Ganea. După acea au venit semenţiia lor, diiaconul 'arion, www.dacoromanica.ro 53 de s-au rugat, d'pă moartea giupânului, ca să ne întoarcî banii pre acele părţi de ocinî din Răteşt(i), ce sânt mai sus scrise. Deci eu, de bunîvoia mea, mi-am luat banii de la diiaconul, toţi câtu mi-au spus în derese, şi am dat toate deresele, ce am avut, întru mâna diic2ului, ca să hie lui ocinî. Nime din feciorii noştri să nu învăluiască. Pre mai mare credinţî mi-am pus şi pecetea. Şi au fost de faţ(ă) şi fraţii noştri, Savin sulj(er) şi Dumitru Buhuş şi Goroveiu. Şi eu, Pătraşco Başot(ă), am scris. Bt» a(4)to X3?aa MapTO'e) ke. Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCXX/43. Orig., hârtie, cerneală cafenie, patru peceţi inelare aplicate în aceeaşi cerneală: două octogonale şi două rotunde, neclare. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.202, nr.272 (orig.) şi p.459 (foto). 1 Rupt. 2 Omis. 40 <înainte de 1623 (7131) martie 28> | ©?k(e) npÎHA6T TOAUA EApTA H Kp-hM^H, EpAT ero, H A$AI\MTp8 TMHt(e), H TOAACp HpACTA^AH H IlHTpA, JKHNA flNAplK'hEY, H BACEAYE CDAAHH4 H IlABItA BpAT 6rO, H6KHAA HenOHW^A^HU, A H6 npHCOAWBANI, H llpOAAA h4kA WTNEN# H A^AHHHIO WT CEAO H’hpX'tHeipV, MTO BMA BT»3AA TA WTNENIO WT EEn4, 3AN£JK(e) GMCT flAAT WHÎ* h4kA CtAAp'hT WT M(h)A(©B4)Krh, H}k(s) EUCT 8gY6T E6h4 TOT H(b)A(0B4)KT» TA K^nHA IWHAUIkS BpABl'e H AAA pAAÎ' Nfra K3" TAA(ep) 3A CEGpOO WT BOA$ IIpOTOBY A® BOAA GaAHObY, Ch AvtcT 3A AAAEN H Ch GOAWTA H Ch ia3ldp£ H Ch B-hCfc/W A®XWA®[X0}M‘ Hm» aa c(a) he Saahujaet wgamY aa eht6 6A\S wthhhS h a4anhnS, h h4a8a\ hx H np'bWNOM'kAWAA. Hm» aa c(a) ne Saahujaet. t Iată a venit Toma Barta şi Crăciun, fratele lui, şi Dumitru de asemenea, şi Toader Crastafan şi Pitra, femeia Andricăi, şi Vaselie Flancea şi Pavăl, fratele lui, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut o ocină şi dedină din satul Crăhăneşti, care ocină fusese luată de la Benea, pentru că plătiseră ei o moarte de om, pe care om îl omorâse Benea. 54 www.dacoromanica.ro Aceasta a cumpărat-o Ionaşco Vrabie şi a dat pentru ea 27 taleri de argint, din apa Prutului până în apa Elanului, cu loc de moară şi cu baltă şi cu iazăre şi cu tot venitul. Altul să nu se amestece, ci să-i fie ocină şi dedină şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor. Altul să nu se amestece. : COt vpHK sa aamnic hto HAHAA WT CtCŢAH CTApArO B<0>6B0AA 3A Ah(h)a(o)b(a)nT61 . <în stânga, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: f Zapis de cumpărătură pe o parte din Crăhăneşti ot Ştefan vod(ă), bez velet, ot v(o)lost Fălciiu. Arh. St. Iaşi, Documente, DXIX/1. Orig., hârtie difolio (28,5x21 cm.), cerneală cafenie, patru peceţi inelare, în aceeaşi cerneală: trei octogonale şi una rotundă. Inst. de Ist. „A.D.XenopoI” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr.2356 (872), f.8445 (trad. rom.) şi f. 8446 (transcr. orig. sl.). Datat după doc. de întărire din 1623 (7131) martie 28. EDIŢII: Ghibânescu, Surete, XXII, p.151, nr.168 (orig. sl. şi trad. rom. cu aceeaşi datare după Idem, Ms. Surete, XIV, f.730); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.202, nr.273 (trad. după orig., cu aceeaşi datare). 1 Din uric de danie ce a avut de Ia Ştefan voievod cel bătrân, de miluire. 41 <înainte de 1623 (7131) martie 28> f COwt(e) npiHACT A^HTpv c(u)nv TwnwpoAH h ci cecTpv ero, Gwpa, h cu TOAACp, WT Kpl»XT,N6l|JH, N6KHAA H6nOHO>KA6HU, A H6 flpHCUAOBAM H flpOAAA CBOA fipABA WTN6NV H A'tANHNV WT Hp'UX1>H6l|l(H), WT BOA4 IIpOTOBV H H6pH3 HaAHOBH, H CU BOAWTOBH H CU IA3Mp6 flO TA6 flOJKHBBT HNHX AK>Al' H EUCT HA\ X®TApY TA «SflIlA IWNAUiKOy EpABl'e H A44 pMÎ Cita WTN6NIO H A^ANCNI/- CTO TAA6p EÎ6TH V pSk(h) AVAtHTpV H C6CTpâ 6rO, CwpA, H CU pVK T0AA6p IAKO A4 BHT6 6AAV WTH6HI0 II A^AnCiOnV 6AAV H H'bflyflA HX> H BHOKUAA, H flp'feWNVH'feAWAt HX CU B'UC'hAA A«X°AWAA. Hh A4 c(a) H6 $A\HLUA6T. H BHAÎ AIOaV TOrA4 ... 1 flpUBIH PVCVA WT nOŢA-fem, II TOAVpAH THÎK(e), H TOAAA EApTA WT EplX^HeipH, H Il6HT6AVlO THMt(e), H E'UAWlll THHt(e), H KwpKWAHA WT TopElţlV. GVra HCflHCOK CUTBOpHXOAA AAU A4 c(: Zapis de Crăhăneşti ot v(o)lost Fălciiu. Arh. St. Iaşi, Documente, DXIX/2, Orig., hârtie difolio (28,2x21,2 cm.), cerneală cafenie, patru peceţi inelare în aceeaşi cerneală: trei octogonale şi una rotundă, inegal imprimate. Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costâchescu, , nr.2357 (873), f.8447 (transcr. orig. sl.) şi f.8448 (trad. rom.). Datat după doc. de întărire din 1623 (7131) martie 28 (v. nr. 43). EDIŢII: Ghibănescu, Surele, XXII, 152-153, nr. 169 (orig. si. şi trad.); D.J.R., A, XVII, vol.V, p.203, nr.274 (trad. după orig. cu aceeaşi datare). 1 „din Crăhăneşti”, scris deasupra rândului. 2 Neclar. 42 <înainte de 1623 (7131) martie 28> t Cit» CB^AETEAIO ChTBOpMA CAM AVAAHTpV, c(u)H1> TwflOpOAM WT KpT>X'BHElJJH, OHO AA c(rfv) 3HAET, KAKW B1>3'kx«AA c(u)H1> 3A A($)me HA IWHAUJKO BpABÎE WT fipEA nonwpwBÎ h wt np-bA aioa'i’ A^BpM h npH3BHTHpî, npiiBÎH non Hxhat, h PScva wt riHA’bHH, H TOAVpAH TMHt(e), H TOMA EdpTd WT Kp^X^HEljlH, H KpiiMVH THJk(e), H KwpKWAEA WT TOpeiţlH, H XpiiKVA TMÎk(e) HHHX MHOr WT BHUJHHX H HlttKHHX H B1i3AAAHXWA\ EMV B'BC’b MACT AVOH WT C6A0 Hp'hX1lHe,l,H. ^TO ci H3B6pHT C% a3Uf)€ H Ch BpWA 3A AAAEH BOAA 0AAHOBH. H H6KT0 WT AIOAÎ* AAOH H WT EpdT MOI AA H€ HAAA6T HH 6AH0 A'tAW CT» MACT MO IO H Cl> BHHOrpAA MOH H1> AA HMAET AP'B^HTH WH H MAAWM, HM A HHHX AK>AI AA HE HMAET HHHt(E) EAHO Tp^B C1> TOT M*bCT. GVa CB^AITEAIO CTBOpilM Cb. a($)u!E MOH, IAKO AA c(a) 3HAET. t Această mărturie am facut-o însumi Dumitru, fiul Toporoaiei din Crăhăneşti, ca să se ştie că am luat fiu de suflet pe Ionaşco Vrabie, dinaintea poporului şi dinaintea a oameni buni şi preoţi, întâi popa Ihnat şi Rusul din Pileni, 56 www.dacoromanica.ro şi Toduran de asemenea, şi Toma Barta din Crăhăneşti, şi Crăciun de asemenea, şi Corcodel din Goreşti, şi Hârcul de asemenea <şi>' alţi mulţi din sus şi din jos. Şi i-am dat toată partea mea din satul Crăhăneşti, ce se va alege, cu iazăre şi cu vad de moară, în apa Elanului. Şi nimeni dintre oamenii mei şi dintre fraţii mei să nu aibă nicio treabă cu partea mea şi cu via mea, ci să aibă a stăpâni el şi copiii lui, iar alţi oameni să nu aibă nicio treabă cu acel loc. Această mărturie am facut-o cu sufletul meu ca să se ştie. : t Zapis ot Crăhăneşti ce este de danie lui Ionaşco Vrabie ce-au fost ficior de suflet lui Dumitru sân Toporoaie; : cu vad de moară în Elan. Arh. St. Iaşi, Documente, DXIX/3. Orig., hârtie difolio (26,5x21,2 cm.), cerneală cafenie, patru peceţi inelare în aceeaşi cerneală: trei octogonale şi una rotundă, inegal imprimate. Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr.2358 (874), f.8449 (trad. rom.) şi f.8450 (transcr. orig. sl.). Datat după documentul de întărire din 1623 (7131) martie 28 (v. nr.43). EDIŢII: Ghibănescu, Surete, XXII, p.153, nr.I70 (orig. sl. şi trad. rom. cu aceeaşi datare, după idem, Ms. Surete, XIV, f.730); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.203, nr.275 (orig. cu aceeaşi datare). 1 Omis în orig. 43 1623 (7131) martie 28, Iaşi t Hw Ctb^ah ToMiu'b eobboaa, E(o)jkVk> m(h)a(o)ctVk>, r(o)cn(o)A(a)p'h 3bmam 1ckoh. C0>K(e) npÎHAourk np-kA ha/wh h np-kA haujmmm EOA'kpM CA&rA hauj HwHAUIKO Bp l΀ H npMHCCMA 6AHH 3AMIC 3A CB"kAAeA WT r8p6l|l(H) H WT MHOTH A IO Al A0BPH, nHCAIAlţl(H) BT» TOT 3ADHC IAlw(e) WH CBct K&nHA WT np^A HHAfVH 6AHA HACT 3A WTh(h)h8 WT C6AO Mp-E^-EHClţlM WT A$MHTp8 c(u)hTi TonOpOAB H WT C6CTpA 6r(o), CopA, H WT TOAACp, Bicb HACT KOAHKO ck H<3>B6pHT WT BOAA IIpSTOBI H H6p€S 6aahobh h ce goaotamm h ce iA3epe 3a bana cto taabp bhti. H thjk(b) wm cest kSiIHA WT np^A HHA/IM 6AMA HACT 3A WTh(h)h8 WT TOr(o) C6AO Kp’E)(TiHei|l(M) WT TOAAA EApTA H WT BpATÎ' 6r(o), Mp-EH^M, H WT A^lWHTpS, H WT TOAABp, K

1 ACTA^AH, H WT IlÎBTpA, HUMA flHApBHK'EH, H WT Eac(h)aÎB OpAHM'k, H WT BpAT 6r(o) JIaB-EA M<6TBp,E>lTAA HACT 3A WTH(m)m8 BHAH WMH BTiS^AM ... ' WH K$HMA pAAI A«A A^CkT H C6AHAA TAA€p ... ' www.dacoromanica.ro 57 HNO MH EHA^BLUe TOT 3AnHC 3A CB'feAATert WT TOAHKH AIOa’i’ AOBpH, A AAH B'fepOBA^OA\ H WT HAC THH<(e) A^M H nOTBpt»SKA<»eA\ CA$SM HAW6A\8 BHUl(e) I1HCAHH0A\$ NA T^X BHUl(e) nHCANHHX HACTM 3A WTH(h)h8 WT C6AO Kpi>X'l>Neifj(H) KAKO A* CCT 6A\$ H WT HAC lipABA WTh(m)h$ H A’tAHHHS H BHkSoABnYb Ch B1iC6A\ a«X°A0M NenopSuieNNO HCKOAHJKCb) HA B*kKH B’kMHIM. H HH A* c(a) H6 8/WHUIA6T. 8 DÎC, 3pAA AAApT KM. t r(o)cn(o)A(H)H'b pen(e). t riAHrfe B6A AOrO^(e)T 8mm h ca hckaaa . t Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit, înaintea noastră şi a boierilor noştri, sluga noastră Ionaşco V'bie şi a adus un zapis de mărturie de la Rusul din Pieleni, şi de la Tudoran de acolo, şi de la Toma Barta din Crăhăneşti, şi de la Pănteleiu de acolo, şi de la Băloş de acolo, şi de la Corcodel din Gureşti, şi de la mulţi oameni buni, scriind în acel zapis că el şi-a cumpărat, dinaintea lor, o parte de ocină din satul Crăhăneşti, de la Dumitru, fiul Toporoaiei, de la sora lui, Sora, şi de la Toader, toată partea lor cât se va alege, de la apa Prutului şi peste Elan şi cu bălţi şi cu iezere, pentru o sută de taleri bătuţi. Şi, de asemenea, el şi-a cumpărat, dinaintea lor, o parte de ocină din acel sat Crăhăneşti, de la Toma Barta şi fraţii lui, şi de la Dumitru, şi de la Toader Căstafan, şi de la Pietra, femeia Andreicăi, şi de la Vasilie Francea, şi de la fratele lui, Pavăl, a patra parte de ocină au luat ei ...’. Aceasta a cumpărat-o el pentru douăzeci şi şapte de taleri Deci noi, văzând acest zapis de mărturie de la atâţia oameni buni, şi noi am crezut şi de la noi de asemenea dăm şi întărim slugii noastre mai sus scrise aceste mai sus scrise părţi de ocină din satul Crăhăneşti, ca să-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărătură, cu tot venitul, neclintit niciodată în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece. în Iaşi, 7131 <1623> martie 28. f Domnul a spus. t Ghianghea mare logofăt a învăţat şi s-a iscălit . Arh. St. laşi, Documente, DXII/7, Orig., hârtie (30,5x21 cm.), rupt la îndoituri, lipit pe altă foaie, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie (4,5 cm. în diam.), aplicată în ceară roşie, stricată. EDIŢII: Ghibănescu, Surele, XXII, p.154-155, nr.171 (orig. sL şi trad. rom după idem, Ms. Surele, XIX, f732) şi p.155-156 (comentariu); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.204, nr.276 (trad. după orig.). 1 1 Loc rupt. 58 www.dacoromanica.ro 44 1623 (7131) martie 30 Zapis prin care să arată că au cumpărat mănăst(irea) % fălci di vii la Cotnari în Dealul Laslo. 30 mart(ie) 7131 <1623>. Arh. St. Iaşi, Documente, CCLIX/3, f. 26 r. („Viile măn(ăstirii) Sveti Ilie”), nr.51/8. Rez. în copia autentificată în 1805 martie 7 a unui izvod din 1804 septembrie 27. 45 1623 Ce 8bo mu, bt»ch paEH r(ocn©A)8 E(or)8 h Ea(a)a(m)kh HdiueA\$ H(c$)c$ X(pHCT)â rt\(o)A(e)BHHltH H BA(d)A(td)lţH 36AACKHX H B8AHKHX BOA'kpH eAHlţHtttCe) 3A£ KliHtAO no HAA6HH HAI1Hc(d)HH 6CAAH, KVp flHdCTdCÎ'e dpjţHAAHTpOIlOAHT CSudBCKHJţ, H ffoffiHdcYe enncK(o)n Poaaahckhx, h CBAorie en(H)cK(o)n PdAOBCKH^, h IIdB6A enncKon WT X8lU , H B-hCH BeAHltH BOA'kpH H C'BB'kTHHltH r(o)cfl(o)A(H)H$ HdllieAltS HW CTC^dH ToAAurk BoeBOAd, BA(d)roBOA6HÎ6AA E(o)jkîhaa, r(o)cn(o)A(d)pi> haa XP(M)CTIiaHCKAA hoa BT» MOAAABCKOH 36AAAH. Ce A3, TtHrk BSAHKdrO A©r©<|k6Td, H A$AAHTp8 CT6dHOBHM rOA6AAÎH ABOpHHK A^AN^M 36AAAH, H MHpOH EiRpHOBCKHH reTAIVdN, H IWH B6AHKÎH ABOpHHK WT TopN-kH 3e,kVh, H TH ’l'e B6A nOCTBAHHK, H flnOCTOA KdTdpilH$A B6A MdUlHHK, H &&KA B6A CTOAHHK, H NHKOdpffi BTOpÎH AOrO<|keT, H KOCTdKH B6A KOAAHC, H HWHdUl1 npiKlAdB N€AA61ţKH, H HpCTÎ'ldH BHCT-kpHHK, H A$I1$A Tp6TÎH AOrO<ţ>€T, H Me^dH ABCfHH rAOTHÎH H IWH IlOTAOr ABOpHHK. IlHIUeAA H CB(-b)A(e)TeACT,eAA CÎ'ra HAUlt H3B*kcHd H HCTHHd llHCdHÎe WT Kd30BdHÎîa Ko)cii(o)a(h)h8 hh wt p-kA npT»BÎH h w r(o)cn(o)A(cT)Ed r(o)cn(o)A(cT)B^ CB06A\8 WT TOrAd, EO &WHAOCTHBHA CA B'hC€pdrO H B-hCeAAHAOCTHBdrO E(or)d H •«(H)CTHTdrO u(d)p’b nOAAHAOBdA H IlOAdpOBdA K©)c(|10)a(ct)b8 CH npÎHTH HA€5K(e) 64^^ npdBd h HCTHHd WT(e)>iecTBO r(o)cn(o)A(d)pi> bhth haa XPCTIiaMCKM n0A 81k MOAAdBCKOH 36AAAH. IlOTOAA B-hCTdAH CA H Bli3BH$dAH c(a) HdA r(o)cn(o>A(cT)BH THX CknOCTdTH H HenpVldT6AH Ch BOHCKH H Ch BpdH npVldTH HdA Ko)cn(o)A(cT)B(d) CH Cit AAHOrdld 3AOBOA h HSBeAouii ero hs WT(h)u(e)cTBd r(o)cn(o)A(cT>B8 cb©6aa8 h whh c-hA’kBdiuA A/wora 3A0B/K H npiH3AHXd KT, Kp'hBOnpOAHTÎe. TdHt(e) BHA'kipd E(or)d HeKAiouHAAdro h h6(ioa(o)bho a^ao whh TBop-kiţjd dEÎe BT»He3ddn* nopd3V hx dnr(e)A r(o)cn(©)A(H)HT, h bi>3aaa£ haa E(orK xP’hBeT H www.dacoromanica.ro 59 Bi^AMe r(o)cn(o)A(cT)sâ ch weaacti* h noB-kA* ha ChnocTathia BparH h hhsaojkh EtorH chnpoTHBO Eopiţe/w h BpAro/v\ meTANie/w h bi>ch Buui-b iako HHHTOÎK(e) WTpHNOBCNH H CAVhTCNH EH111A H HCTKHIHX E(orK raliBO/W CBOHAV H lApOCTYlA CB06M CM^tV HX H BHUJ-b IAKO npA\ npkA AHlţeM BtTpS, H nOrHBB I1AM6T «Xt Ch W$A\OA\. TaJKC BT» Bpk/WA WNO Bit H/Y\A JKHBOA\$ E(or)£ r(o)cn(o)A(CT)Bl3 CH BHAO NAHHNAA WCNOBATH H Ch3AATH c(ba)tAA MONACTHp p6KOA\l'lA GOAKA, HA^HtCs) 6CT XP^M G(ba)tHX CAABHHX H B'hCHXBAAHHX flnOCTOAH IleTpA H IlABAA H pAAH WNA CM^Teme, HTO npHKAlOHHrt CA r(o)cn(o)A(cr)B!$ CH WT KT» TAKOBHX N6npYlAT6AH N6B'h3A\0rA'h ChBp’hUJHTH A. N(bl)Ht WT H6AHJK6 $A\HAOCTHBHrt CA ECoiOl» H m(h)cTHTAPO [ţ(A)pk A<*TH r(o)cn(o)A(cT)Bi3 CH IIAKH npiHTH BT» 36A\AH BTOpHlt'hta r(o)cn(o)A(cT)BA CH WBpkTBA cYlA XPCTiraHCKAA 36AAAA CKATHAA H nonpHAA H NAF1ACTBOBANA WT TkîKCCTH H WT KpHBOCTH pA3AHHN0 WBpA3Nk Chip A WHH, IAKO 6AHA CTAA* WBlţA/W 3AErt'hJKAeNA BT» nâcTHHA Ne H/Yvbipex flACTHp, B*h N-fejKe B'hNHAKT BAIilţH XHUJNHlţH B'hCXHTHTH H pACTp’hSATl" IA B63 /Y\(h)a(o)cT, TAKOBH/W WEpA30A\ BHAH CHX XPCTIIANH WT CIA 36AAAA Sb^JBCNH H SaAABNH NA CBAKHX CTp WBH H3AHX WU1AH BHUJA Bl» SrOpCKOH 36AAAH H BT» AaAHIANCKOH 3<6M>>AH, HNHXt(e) BT» A\$NTkNCKOH 3CA\AH, Ap^SHHtCe) nO WrAl pACTOHCNH H £aAA6NH KTO n© TAC BT>3A\©rA'h StAHNH c(a) H B'hAAClJlATH c(a) WT TAKOBHX 3»A\IH N6CUTHX H IAAOBHTH B63 HA3HpANIIA WT K«R NHKOrO. Tajk(6) bt» âNO»(e) Bpk/wA r(o)cn(o)A(cT)B(o) ch iiocaaa ahcth r(o)cn(o)A(cT)Bl3 CH no B'hC'hAâ. BT» CBAKHX Tp'hrăpH2 nO B'h3l'AACHTH H AATH 3HANI6 B’hckAA $EOrHA\ PACTON6HHAA ChBHpATH CA WT no B’hC’hA^ npiHTH K’hîKAOÎKe 6% CBOA w(Th)>l(e)cTBl3 H WTn(h)n8. TaJk(b) B*h Bp-k/WA WNO WBpCTAAH c(a) BT» 3AnâcT6HI6 ChlflA C6AO COAKA HTO 6CT 8% B(o)AOCT C^HABCKOH H C£AO ®*p’hWANH, HTO 6CT BT» b(o)aOCT EaKaS TT»KAAO C6AHI|1AAAH n$CTH. Hho r(o)cn(o)A(cT)s(o) ch raatha h hck$iiha Tkx aba ceAHipH cbc ch n(H)N(k)SH rOTOBH H N6 ChTBOpHA CA NAnACT H npHCHAOBAHI6 WT K* r(o)cn(o)A(cT)B(A) CH HHKO/WîS BT» N6HTOHt(e) NK CB~k 3AI1AATHA A® 6AHH BAN, EAKOHtte) IţkNHAH T^X CeAHipAX- H X0TeHle/W E(o)jkYh/W, Ko)cn(o)a(ct)b(o) CH WTNKA ChBp'hllJHA H WNA c(ba)tAA AAOHACTHp GOAKA BT» HAAA JKHBO/YlS fi(©r)8 Ch3AANA H ROA\(h)a(o)BAA H SKpknHA TOTA B(o)»(e)cTB(e)NA XPA/VV C1> CBAOB6 H Ch 6p$AH AAAHNCKHX H Ch IţHTANH H Ch BHHOrpAAH H Ch HN'kAAH pA3AHHH0 A\(H)A(o)CT'h. H B"h TO Bpk/WA nOAApOBAA H ROA\(h)a(o)BAA H ^KpknHA c(BA)TAA AAOHACTHp H Ch TAX ABA C6AAX, C6AO GOAKA, HTO 6CT B"h B(o)AOCT CSHAB('k), H C6AO (D^p'hWAHH, WT B(o)AOCT EAKKâ. flA6 Ch A\(H)A(o)CTb E(o)mcYk> ChTBOpHA WT TAX CBAHI|1AX C6AOB6 lAKOHt(e) nOAOBABT CA Ehm AAAHYa c(BA)T'kH MOHACTHp TOH. 60 www.dacoromanica.ro H BT» WHOHt(e) BptMA, MTO r(o)cn(o)A(CT>B(«) CH nOAILHAOBAA, UINA B(o)w(e)cTB(e)nA XPam CT» TAX aba CEAAX CI Birt A\H HAAAH CB’tiTOBAA H H3BpAA TAX ABA CEAAX A* 6T»A*T npOlfJENH UF BliCAX AABHAAX, IAKO fi,A NE HAMUT HHKOAH?k(e) HH AAN A^BATV, NH pABOT pABOTATH, HH HAHUI (IAATHTH, HH (l^TACCAT ACIlpH, HH C^AHtSÎ 3A UIBIJH H 3A CBIINH, HH ABC’fcTHNOIf 3A I1MEA, HA &A HAMIOT UFNH CaSîKHTH H nOCA^UIATl' TOH c(BA)T'tH AAONACTHp. fl nocAH jknbot r(o)cn(o)A(H)N8 hh h no ckohmanYia jknbotS hauiea/i$ kto H3BEpET E(or)h BHTÎ' r(o)cn(o)A(A)pli Bl> cVra 3ea\aa Moaaabckoh hah baacteah IAKOHî(e) H A\H ECAAH BTi N(hl)N,kllJNA BptAVk A* NE HAMUT HX Bl> HHMTOHî(e) BAAOBATH, NA AA HAMUT UINH AAHp H nOKOENIE H nOCA^UJATH c(BA)T'tH AAONACTHp IAKOHî(e) CAAAOrO r(o)cn(o)A(H)Nl> NU NE HAMET pA30pHTH H CKA3HTH UIBHMNA H nOMHAOBANIlA Ap$rHA\ np'kANHAA r(o)cn(o)A(A)pEM âcOBWHM, MTO ChABAAAH H nOAAHAOBAAH AP&SAX CBETAX AVONACTHp Ilp’fejKAe Cl'lA BpAAAA. fl KTO CA nOKOCHT pA30pHTH CIIA nOMNAOBANIE H NALBA SAnOB'kAH np-feCTT»nHTH iako?k(e) ne noAOBAET, a<» h bicechane n a\(h)a(o)ctnbe E(oroB)E no r(AAro)Aâ r(o)cn(o)A(H)N^ NN H no r(AAro)At3 HAU Toro M(b)rt(OB-k)KA CTpmTHB H HEpA3^A\EH AA CIMETAN BAAET Cil 3AK0N0np'kCTAnNHA\H, 3AnAl>BAA H $NHMH}KEN BHBATH np^A CTpAUJNOA\S CtAHqjă ErAA C'tA'feT CA BliCAX 3EA\H0p0ANYH N A* HTiNHAET a(^)|BA H T^aS UINOfW$ np-kCTAnNHK^ Bt BTipliMENIE H Bt UirOpMENIE dAOBO, B1> BE3NA npt ... ’-ferO HABJKE CAT rpOSH HEChrpEHA\A H CTpAAAH'm NECKA3ANNHX H NECl>Tpi>nHAILHX T^AH EtfJE AA HAMET Bl B'kKH B'kKA H TplicSr^BO CmEpHHUH BUTYEA\# C(ba)tHX CAABNHX H BICE XBAAHHX N Bpl>XOBNHXh flnOCTOAH flETpA H tlABAA, rpAJKAAHE CIIJJA B1> BHlBH’ferO Hep^c(a)aha\a. d NA BOAU1H $B£p£NI£ AAN BICH ApXHEn(H)CK(o)nH H nOMHTENH GOA’bpH EAHIţH KliAAO no HAAENH 3AE NAnHCANH AAU nOAOAHXOAA H npHA'knHXOAA 3AE NAUIHX nEMATH NAA CIIA NAUrk H3B-bCNA nHCAHIIA BUTH N£nOp$lll£NO H NEnp'tiAOJKNO XOT^H EAHKO ECT EANA UITA HAH EANA MEpTA NHKOAHAE B1> B("t)KH. B(l>) A-tTO ţ3pAA. AâAAHTpAUlKO IjlE^AN BEA ABOpNHK . fl3, MHpOH EApNOBCKH X^TAAAN . lUIN BEA ABOpNHK HCKAX . t <13, A8ka bea ctoannk nckaa . t d3, lUIN BEA AAEAEANHMEp, NCKAA . f fl3, NHKOApli BTOplH AUir(o)<|k('h)T, NCKAA . f d3, Aân^A TpETIH AUir(o)4(l»)T, NCKAA . : HcnncoK de la boiar(i) 3a ceao «PipiuiAHN H 3A CEAO COAKA NE A*N AABATH. www.dacoromanica.ro 61 Adică noi, toţi robii Domnului Dumnezeu şi Stăpânului nostru Iisus Hristos, rugătorii şi vlădicii ţării şi marii boieri câţi suntem fiecare aici scrişi pe nume, chir Anastasie, arhimitropolit de Suceava, şi Athanasie, episcop de Roman, şi Ivloghie, episcop de Rădăuţi şi Pavel, episcop de Huşi, şi toţi marii boieri şi sfetnici ai domnului nostru Io Ştefan Tomşea voievod, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, domn asupra părţii creştineşti în Ţara Moldovei, adică eu, Ghianghea mare logofăt, şi Dumitru Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, şi Miron Bamovschi hatman, şi Ion, mare vornic de Ţara de Sus, şi Tăutul şi Dracea, pârcălabi de Hotin, şi Ghiorghie, mare postelnic, şi Apostol Catargiul, mare ceaşnic, şi Duca, mare stolnic, şi Nicoară, logofăt al doilea, şi Costachi, mare comis, şi Ionaşco, pârcălab de Neamţ, şi Cârstian vistiernic şi Lupul, logofăt al treilea, şi Cehan, vornic de gloată, şi Ion Potlog vornic. Scriem şi mărturisim ' această scrisoare a noastră deosebită şi adevărată, din cele arătate de domnul nostru despre domnia domniei sale de atunci, din rândul întâi, căci s-a milostivit atot<îndurătorul>' şi atotmilostivul Dumnezeu şi cinstitul împărat l-a miluit şi a dăruit domniei sale să vină unde îi era dreapta şi adevărata patrie, să fie domn asupra părţii creştineşti, în Ţara Moldovei. După aceea, s-au sculat şi s-au ridicat asupra domniei acei duşmani şi vrăjmaşi, cu oşti, şi au venit cu război asupra domniei sale, cu multă răutate şi l-au scos din patria domniei sale şi ei au făcut mult rău şi multă vărsare de sânge. Şi văzând Dumnezeu fapta nesocotită şi necinstită pe care au făcut-o ei, îndată pe neaşteptate i-a lovit îngerul Domnului şi i-a dat Dumnezeu înapoi şi dădu domniei sale putere şi biruinţă asupra vrăjmăşiei duşmanilor şi răpuse Dumnezeu pe duşmani şi cutezanţa vrăjmaşilor şi toţi au fost alungaţi şi măturaţi ca nimic şi Dumnezeu cel adevărat, cu mânia şi urgia sa, i-a împrăştiat şi au fost ca praful în faţa vântului şi a pierit amintirea lor cu vuiet. Şi în acea vreme, în numele lui Dumnezeu cel viu, domnia sa a început să pună temelia şi să zidească sfânta mănăstire numită Solea, unde este hramul Sfinţilor, slăviţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli Petru şi Pavel şi din pricina acelei tulburări ce i s-a întâmplat domniei sale, din partea unor astfel de duşmani, n-a putut-o sfârşi. Acum, de când s-a milostivit Dumnezeu şi cinstitul împărat şi i-a dat domniei sale să vină iarăşi în ţară a doua oară, domnia sa a găsit această ţară creştinească stricată şi călcată şi năpăstuită de greutăţi şi de nedreptăţi felurite, fiind ca o turmă de oi rătăcită în pustiu, neavând păstor, şi în care intră lupii hrăpăreţi să răpească şi să sfâşie fără milă. în aşa chip aceşti creştini din această ţară au fugit şi s-au îndepărtat în toate părţile, unii, în mare număr, au plecat în Ţara Ungurească şi în Ţara Leşească, alţii în Ţara Muntenească, iar alţii împrăştiaţi şi îndepărtaţi fiecare pe unde au putut să se ascundă şi să apuce din pricina unor astfel de şerpi nesătui şi veninoşi, fără ocrotire din partea cuiva. 62 www.dacoromanica.ro Şi în acea vreme, domnia sa a trimis cărţile domniei sale pretutindeni, în toate târgurile2 să glăsuiască şi să dea de ştire tuturor sărmanilor împrăştiaţi, să se strângă de pretutindeni să vină fiecare în patrie şi la ocina sa. Şi în vremea aceea s-a aflat, fiind în părăsire, satul Solea, ce este în ţinutul Suceava, şi satul Fărăoani, ce este în ţinutul Bacău, numai cu selişti pustii. Deci domnia sa a plătit şi a răscumpărat acele două selişti, tot cu bani gata, şi nu s-a făcut năpastă şi asupreală de către domnia sa nimănui întru nimic, ci totul a plătit până într-un ban2 cum au preţuit acele selişti. Şi cu voia lui Dumnezeu, domnia sa a sfârşit cu totul şi această sfântă mănăstire Solea, zidită în numele lui Dumnezeu cel viu, şi a miluit şi a întărit acest dumnezeiesc hram cu sate şi cu vaduri de moară şi cu ţigani şi cu vii şi cu alte felurite miluiri. Şi în acea vreme a dăruit şi a miluit şi a întărit sfânta mănăstire şi cu aceste sate: satul Solea, ce este în ţinutul Suceava, şi satul Fărăoani din ţinutul Bacău. Insă, cu mila lui Dumnezeu, a făcut din acele selişti, sate cum se cuvine, să fie danie acelei sfinte mănăstiri. Şi în aceeaşi vreme, în care a miluit domnia sa acel hram dumnezeiesc cu aceste două sate, s-a sfătuit cu noi toţi şi a ales aceste două sate să fie iertate de toate dabilele, ca să nu aibă a da niciodată, niciun bir, nici lucru să nu lucreze, nici iliş să nu plătească, nici cincizeci de aspri, nici sulgiu pentru oi şi pentru vaci, nici ughi pentru casă, nici gorştină pentru oi şi pentru porci, nici desetină pentru albine, ci să aibă ele a sluji şi a asculta de acea sfântă mănăstire. Iar după viaţa domnului nostru şi după sfărşirea vieţii noastre pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn în această Ţară a Moldovei sau dregători cum suntem şi noi în vremea de acum, să nu aibă a le tulbura întru nimic, ci să aibă ele pace şi linişte şi să asculte de sfânta mănăstire, ca şi însuşi domnul nostru să nu aibă a rupe şi a strica obiceiul şi miluirea celorlalţi domni de mai înainte, răposaţi, ce au făcut şi au miluit alte sfinte mănăstiri mai înainte de această vreme. Iar cine s-ar ispiti să strice această miluire şi să calce porunca noastră, cum nu se cuvine, atotputernice şi milostive Dumnezeule, după cuvântul domnului nostru şi după cuvântul nostru, acel om stricat şi nebun să fie socotit cu călcătorii de lege, scuipat şi batjocorit să fie înaintea înfricoşatei judecăţi, când se vor judeca toţi pământenii şi să intre sufletul şi trupul acelui pângăritor în chinurile şi în amărăciunea iadului, în bezna ...', unde sunt grozăviile şi chinurile de nespus şi de neîndurat şi acela încă să aibă în vecii vecilor şi de trei ori îndoiţi pârâşi să-i fie Sfinţii, slăviţii şi întru tot lăudaţii şi de frunte Apostoli Petru şi Pavel, cetăţeni fiind în Ierusalimul de sus. Şi pentru mai mare încredinţare, noi, toţi arhiepiscopii şi cinstiţii boieri, câţi suntem scrişi aici, fiecare pe nume, am pus şi am aplicat aici peceţile noastre pe această scrisoare deosebită a noastră, să fie neclintită şi neschimbată niciodată, în veci, nici măcar o iotă sau o trăsătură, în anul 7131 <1623>3. Dumitraşco Ştefan mare vornic • Miron Bamovschi hatman . 63 www.dacoromanica.ro Ion mare vornic am iscălit . Eu, Duca mare stolnic, am iscălit . Eu, Ion mare medelnicer, am iscălit . Eu, Nicoară logofăt al doilea, am iscălit . Eu, Lupul logofăt al treilea, am iscălit . : Ispisoc de la boiari pentru satul Fărăoani şi pentru satul Solea să nu dea dări. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, DLXXXIX/22. Orig., hârtie difolio (44x32,5 cm.), lipsă 1/3 din fila a doua, cerneală cafenie, şase peceţi inelare aplicate în aceeaşi cerneală. A lui Dumitraşco Ştefan, rotundă, cu iniţialele numelui în partea superioară: A-IJL a lui Miron Bamovschi cu monograma în câmpul heraldic, iar celelalte neclare. Arh. St. Iaşi, Documente, CCLIX/3 (rez. cu data: 7123 <1623> martie 30, în copia unui izvod cu documentele Clirosului din Bucovina, din 1804 septembrie 27). Arh. St. Suceava, Fond personal Teodor Balan, 11/6 (Ms. Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol.V, p.285-287 (copie după D././?.); idem, M-rea Putna, 11/19, nr.7, p.25 (rez. cu data completă, după care a fost întregită cea din original). Luna şi ziua din dată, completate după rezumatul din 1804 sept. 27 (v. mai sus). EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XVIII, p.348-358, nr.68 (text sl. şi trad. fără lună şi zi, după orig. ce se afla în proprietatea Iui Teodor Codrescu, publicate de Gh. Ghibănescu) şi p.358-366 (comentariu de Gh. Ghibănescu); Wickenhauser, Solka, p.84, nr.I9 (rez. germ.); Mazerean, Condica M-rii Solea, p.24, nr.6 (rez.); Costea, Solea, p.200-203, nr.16 (trad. după Codrescu cu luna şi ziua: martie 10); Vasile Miron ş.a., Din tezaurul sucevean, p.l 14, nr.234 (rez.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.204-207, nr.277 (trad. după orig. cu data: „1623 (7131) ”). 1 Rupt în orig. 2 Aşa în orig. 3 Anul, scris mai târziu, de altă mână. 4 Fiecare semnătură este însoţită de pecete inelară. 46 1623 (7131) aprilie 2, Iaşi K(e) BOAOCT. H 8 TOM, THttt(e) AACA\ H nOTBprh?KAA6M CA8sk NAUJ6M8 A8n8A I1prh}KeCK8A 6ANO CBAO, NA HM-k P'hA’kN’lH, NA IlOTOlvk fi-klţH, H Ch M^CT 3A MAHN H 3A Ct8|1H NA TOM nOTOIţ-k, HTO 8 BOAOCT NeMeiţCKOH, HTO eCT ero npABAA WTNHNA H A’kANHNA. H 8 TOM, TH?K(e) AA6A\ H nOTBp,hJKAA€M CaSs^ HAUieM8 A8n8A 1 ABA CEAOBe, NA HM'k IJ8tKA H A^B'hB'hlţSA, NTO 8 BOAOCT HepNOIţCKOH, HTO 6CT 6r0 npABAA WTNHNA H A^ANUNA. T-kM pAAH, aa cct wt r(o)cn(o)A(cT)s(A) mii aaan'i'6 h noTBp-hSKAeNie BHUi(e) nncANOM8 crt8sk nawcm8 A8n8A IIp’hHcecKSA tih bhuih peneNiH ccaa ch bi>c6m AOXOAOM, Ch CTABOBAMH, H Ch MAHHAMH, H Ch EpOA§ 3A MAHN H Ch BOAOTAMH pHGOAOBNHMH A* BIRaSt 6m8, H A’kTBM ero, H Wn8hATOM H B'hC6M8 pOA^ erO, KTO CA 6m8 H3B6p6T NAHBAHJKN'hlH N6nop8lljeNO HM NHKOAHX<(e), NA B^KH B’klN’hlH. d X^TAp THM BHUj(e) nHCANlilM C6AAM AA 6CT HM X®TAp WT 8cH^ CTOpON nO 6BOHMH CTApHMH ^OTApH nO k8aA H3 B^KA 8?KHBAAH. d na to ecT B*kpA NAwero r(o)cn(o)ACTBA B-hiujCe) nncANAro, mii, Hw Ctc^ah B(oe)BOAA, H B*kpA BOIApH NAUIHX-' B’kpA nANA A&WHTp8 lf]e<ţ>AN B6AHKAr(o) ABOpNHKA 2 AOAN-kH 36MAH, B*kpA nANA ... B6AHKArO ABOpNHKA I’opN’kH 36MAH, B'kpA nANA AP^rAN Ti>8t8a H lOpAUiKO ApAH'k np'hK'hAABH XOTHNCKHX, B’kpA nANA lOpAUJKO H ... 2 n-hpK'hrtABH N6M6I4CKHX, B’kpA nANA EACHrtVe E8h8m H ...2 n’hpK’hAAEH POMANCKHX, B’kpA nANA MHpON EApNOBCKH X&TMAN H (1’hpK'hrtAE C8HAECKIH, B’kpA nANA flA6§A CniTAp-k, B’kpA nANA reopne nOCT6ANHKA, B’kpA nANA dnOCTOA KATApu’l^A HAUJNHKA, B’kpA nANA N6k8aAKH CTOAHHKA, B’kpA nANA HwNAUJKO Kop8H KOMHCA H B’kpA Bickx BOlAp NAUJHX MOAAABCKHX, B6AHKHX H MAAHX* d no NAU1HM HCHBOT’k, KTO e8a6T r(o)cn(o)AApi> WT A’k’rVH NAUJHX HAH 0T NAUierO pOAA HAH, nAKU, b8a Koro E(o)K’h) H3E€p€T BUTH HAUJ6H 36MAH MOAAABCrkH TOT BH HM Ne nop8uiHA NAUierO AAAnYa H nOTBp’hJKABNIA Hmi(6) flHCANNCxwS, B6aLaH 6CAIVH N4IU€A\8 B’kpHOA\^ H nOMT6NOA\8 EOA'fcpHHS, n*N$ HwNAUIkS TANrk B6AHKOAIl8 AOrO^eT^, flHCATH U NAUl8 (I6MAT flpHB'fccHTH Kt C€All8 HCTHHOAIvS AMCtS HAUiemS. FIhCAA A^A\HTp8 nHCAp, 8 IflCOX. B A6T0 XSpAA A\(i)c(A)l^A AflpHA ? A(h)nt. Din mila lui Dumnezeu, noi, Ion Ştefan Tomşa voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că dăm şi întărim slugii noastre Lupul Prăjescul dreptele lui ocini şi dedini, din dreptele lui urice, satul anume Hălăştiiani cu iazurile, ce este dreapta lui ocină şi dedină. Şi întru aceea, de asemenea dăm şi întărim slugii noastre Lupul Prăjescul un sat, anume Buşcătenii, cu iazurile şi cu morile, în acelaşi ţinut, ce este dreapta lui ocină şi dedină. Şi întru aceea, de asemenea îi dăm şi întărim o selişte, anume Şopârlenii, şi cu iazul mare şi cu bălţile de pescuit peşte, în acelaşi ţinut, care este dreapta lui ocină şi dedină. Şi întru aceea, de asemenea dăm şi întărim slugii noastre Lupul Prăjescul satul anume Onicenii şi cu bălţile de peşte şi cu loc de râmnice în acelaşi ţinut. Şi întru aceea, de asemenea, dăm şi întărim slugii noastre Lupul Prăjescul un sat, anume Rângăleşti cu iazurile, ce este în ţinutul Iaşi, care este dreapta lui ocină şi dedină. Şi întru aceea, de asemenea, îi dăm şi întărim jumătate din satul anume Boriseni, pe Prut, şi cu bălţile de peşte şi cu loc de moară pe Prut, în acelaşi ţinut. Şi întru aceea, de asemenea, dăm şi întărim slugii noastre Lupul Prăjescul un sat, anume Rădeni, pe Pârâul Alb, şi cu loc de moară şi de stupină pe acel pârâu, ce este în ţinutul Neamţ, ce este dreapta lui ocină şi dedină. Şi întru aceea, de asemenea, dăm şi întărim slugii noastre Lupul 3 două sate, anume Ciutca şi Dubăvăţul, ce sunt în ţinutul Cernăuţi, ce sunt dreapta lui ocină şi dedină. De aceea, să-i fie de la domnia mea danie şi întărire mai sus scrisei noastre slugi Lupul Prăjescul acele mai sus scrise sate cu tot venitul, cu iazurile şi cu morile, şi cu vadurile de moară, şi cu bălţile de pescuit peşte, să-i fie lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi întregului său neam, cine i se va alege mai aproapiat, în vecii vecilor. Iar hotarul acelor mai sus scrise sate să-i fie dinspre toate părţile după hotarele lor vechi pe unde din veac au folosit. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrise, noi, Io Ştefan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitru Ştefan, mare vornic al Ţării de Jos, credinţa panului mare vornic al Ţării de Sus, credinţa panului Drăgan Tăutul şi Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, credinţa panului Iuraşco şi ...2 66 www.dacoromanica.ro pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Vasilie Bucium şi pârcălabi de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Alexa spătar, credinţa panului Gheorghie postelnic, credinţa panului Apostol Catargiul ceaşnic, credinţa panului Neculachi stolnic, credinţa panului Mihalachi vistiernic, credinţa panului Ionaşco Corui comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn din copiii noştri, sau din neamul nostru, sau, iarăşi, pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu-i strice dania şi întărirea noastră, deoarece i-am dat şi i-am întărit, pentru că îi este lui dreaptă ocină şi dedină. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, panului Ionaşco Ghianghea mare logofăt, să scrie şi pecetea noastră să o atârne la această adevărată carte a noastră. A scris Dumitru pisar, la Iaşi, în anul 7131 <1623> aprilie 2 zile. Arh. St. Botoşani, Colecţia Bogdan I. Goilav-Botoşani. Condică de documentele satului Rânghileşti, nr. 2. Copie autentificată de Divanul Apelaţiei Ţării de Sus în 1836 aprilie 17. EDIŢII: Caproşu şi Pricop, Documentele satului Rânghileşti (I), p.316-318, nr.l (aceeaşi copie sl. şi trad. rom.). 1 în loc de: Htta. 2 Loc liber în text. 3 Omis în text. 47 1623 (7131) aprilie 3 f Adecă eu, Cămărzan den Câmpul lui Dragoş, din sat di(n) Red(iu), mărturisescu cum au venit la mene Vasilie Bantăş cu cinstit(a) cartea măriei sale lui vodă, ca să mergu să-i aleg un loc de prisac(ă) în hotarul Grozeştilor. Deci, eu m-am sculat de am strânsu bătrânii Grozeştilor şi a Cândeştilor şi din Beţe[ş]şti, anume: Salom vătavul, şi Za'riia de acolea, şi Nechita cel bătrân de Grozeşti, şi Toader Blidarul de acolea, şi Mihăil(ă) Năsoescul tij, şi Sanson cel bătrân ot tam, şi Drăguţul ot tam, şi Mihăil(ă) Talambută de Beţeşti şi Glig'cea ot tam. Deci noi i-am căutat şi i-am ales un loc de prisac(ă) în codru mereu între vădureal(e), să-şi taie pren prejurul prisăcei. Şi-ntr-acea bun(ă) tocmal(ă) ne-am tâmplat şi noi oamen(i) den ţinutul Neamţului, anume: Gheorghie sulgeriul, şi onaşco Bucelescul, şi Iuraşco de Porce[ş]şti şi Pătraşco cel bătrân den Bieră[ş]şti- Şi, mai mare credinţă, ne-am pus peceţil(e). www.dacoromanica.ro 67 L(ea)t 7131 <1623> apr(ilie) 3. Ionaşco Buceles‘. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, DCCXXXV/36. Orig., hârtie difolio (32x21 cm.), filigran, lipsă 1/3 din fila a doua, cerneală cafenie, şapte peceţi inelare aplicate în fum şi una în aceeaşi cerneală. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.207, nr.278 (orig.). 1 Omis. 48 1623 (7131) aprilie 4 t Adecă eu, Vas(i)Iie ...'ha feciorul Domirei, nepotul Baciului, însumi pre mene mărturisescu cu cest zapis al mieu cum am cădzut eu întru o greutate de-am fost de perire. Deci, am cădzut de m-am rugat dumisal(e) lui Dumitraşco Ştefan vornicului cel mare de Ţara de Gios să-m(i) plătească capul să nu pieiu. Deci dumnealui vornicul mi-iau plătit capul de la perire. Deci eu prentru ce mi-iau scos dumnealui capul, cu altă n-am avut cu ce-mi plăti capul ce i-am dat dumisal(e) vornicului a treia parte de sat den Blojeni ce iaste partea mea aleasă, partea din sus ce iaste în ţinutul Cohurluiului. Şi în tocmala noastră au fost Arvat armaşul, şi Ghiorghie din Cobăceni ce-au fost paharnic, şi Ghiorghie Başot(ă), şi Pătraşco Ciolpan, şi Ştefan Ciocârlie păhamicul, şi Baico ce-au fost stolnic ot Mihăilaşă, şi Enachie ot Singureni v(o)lost(i) Orheiu, şi Vartic din Spanciocani, şi Drăguş ot Mărceşti din ţinutul Tecuciului şi Bejan Balşe ot Albeşti. Şi eu, Moiseiu diiacul am scris zapisul. Şi, 2 mai mare mărturie, noi toţi câţ(i) am fost la această tocmală ne-am pus peceţi le pre acest zapis ca s(ă) să ştie. E(t») rtC-kM©) an(pHrtie) a. Arvat armaş3 . Ghiorghie Başotă3 . Ghiorghie paharnic3 . Baico stolnic3 . Drăguş3 . Ciocârlie ceaşnic3 . Bejan Balşe3 . fÎ3, rhxTpdUJKO HCKAA . Arh. St. Bucureşti, M-reaTazlău, VIII/15. Orig., hârtie difolio (32,5x21 cm.), filigran, rupt la îndoituri, cerneală cafenie, şapte sigilii inelare în aceeaşi cerneală, slab imprimate. 68 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.44, nr.141 (rez.). 1 Rupt. 2 Omis. 3 Pecete inelară. 49 1623 (7131) aprilie 6, Iaşi f M(h)a(o)cti'io E(o)îki'io, MW, Hw Cts^ah bosboaa, r(o)cn(o)A(a)pi> 3emah Mwaaabckoh, c(m)ni c(B<9k)TonoHHBUJAro Gtb^ana Tomujh bocboaa. 3hambhhto mhhhm CHM AHCTOM HAI1JHM BlckM KTO HA NHA\ Bl3pHT HAH MTOMIH 6rO ScAlIllJHT t»K(e) TOT HCTHHHYn EOA-fcpHN HAUJ BipNIH TOMA TpCTIH (10CT8AHHK Ca8>KHA llpilEA^ HHHM c(ba)T0I10MHBI1jYh npiANHM r(o)cil(o)A(A)peM, A AH6C CaSîKHA r(o)cnCo)A(cT)a(A) MH H 36MAH HAUJH npABOlO H BipHOK» Ca8>Ke8. TkM A\H BHAA'kBllJ6 6rO npABOlO H BipHOK» Ca8>KEO A® hac, HtAAOBAAH 8CMH 6m8, ScOGHOlO HAUJ6H m(h)a(o)ctYiO, H A*AH H I10m(h)a(o)bAAH 6CMH 6m8 WT HAC 8 HAUJ8H 3ea\AH MWAAABCTiH 6AHO C6AO, HA HMi TTjA\MA«>VraHYH, H 6AHA HACT WT C6AO niUIKANIH, HTO HA CHpiTi, 8 BOAOCT C8HABCKOH, HTO TOT C8AO H TA HACT 3A WTHHhS WT C8AO IIlsllJKAHH BHAO npABH WTHHHH EAAHKH rGTMANA H H3rO\fEHAH B"h BHKA'kHCTBA, TOrAA KOrAA B13BHSAAH ci HAA r(o)cn(o)A(CT)B(A) MU H HA CKHIlTp8 HHCTHTArO IţAp-b, CI Ko)cI1(o)a(h)h8 HX KoCTAHTHH BOBBOAA H MHWr(o) MHOJK8CTBA AAA’hlAHCKA HA pilii ^HJKHIO H B6AHK pA3EOIO ChTBOpHUI-k Ch HHMH H r(0C!10A)l E(or)l llpiAAAH flOA M’k'IHM r(o)cn(o)A(cT)s(A) mh, habhcCb) h kocth hx raei npiA abîkht bi ei>iH06 CB’kA'^TBACTEO. T-kM pAAi' tot siluite) nnHoe csao IIiuj kahh h ta mact 3a wthhh8 wt CSAO niUJKAHH1, &A 6CT 6m8 WT Ko)cn(o)A(CT)B(A) MH AMHI6 H m(h)aOBAhYS H 8pHK H WTHHH8 CI BICSM A^X°A^AA 6m8 H A’t'fHM HrO H Wh8>IATOM H lipii WhShATOM H npAipopATOM h bic6m8 poA$ ero, kto ck en/\8 H3B6p6T hahbahhchYh HHnop8iu6H8 6m8 HHKOAHJk(b) HA 8-kKH B’kHHIH 3A MTO WEpiTAA CA AJK8 BHA 6m8 3A A^AHMuS WTCTApOAABHHX A(*»)nH. fi X0TAP TOMO BHUie IIHCAHOS CSAO TlMlA^raHIH, H TA MACT 3A WT CSAO niUIHH AA 6CT 6m8 X0TAP WT BICHX CTOpOHH nO CBOHMH CTApHMH X^TApH no K^AA H3 B-kKA WHtHBAAH. 11 HA TO eCT B-kpA HAUJSrO r(o)cn(o)A(CT)s(A) BHUie nHCAHHArO, MU Hw CtE4>AH TOMUli B06B0AA, H B*kpA BOIApHX HAUIHX-' B'kpA n(A)HA A$Kl>AdBOB6 N6A\6lţCKHX, H B'kpd n(d)Hd K8pT§ H WaY6 m»pKT»AdBH POAAAHCKHX, B'kpd n(d)Hd A/VwpOH EdpHOBCKÎA rSTAAdHd H np'hK'feAdB CShABCKU^, B'kpd ii(a)ha rewprîe iioctbahhka, B'kpd n(d)Nd cm»Tdp'k, s-kpd n(d)Hd A^ka ctoahhka, B'kpd n(d)Hd A§A\HTpdKH BHCT'kpHHKd, B'kpd n(d)Hd KOCTdKH KOAAHCd H B'kpd ScH^ BOA'kpHX HdUJHX AUVAAdBCKUX B6AHKHX H MdAH^. 11 no HdllIHAA JKHBOT-k H r(o)c(no)A(CT)B8BdHÎ6 KTO e8aGT r(o)cn(o)A(d)pT» WT A^TH^ HdUJHX HAH WT Hdiuero pOAd HAH e8a Koro E(or)t H3E6p6T r(o)cn(o)A(d)p6AA BHTH HAUJ6H 36AAAH MWAAdBCT'kH, TOT EH 6A\8 H6 nOpSllJHA HdUJ6rO A^dHIB H A\(h) A(o)HdNIA H 8cTp06HI6, HiR dA6 EH 6A\8 AdAH H OVfKp-knHAH, 3d HTO 6CT 6A/\8 npdBd A^dHIB H AA(H)A(o)BdHI6 H nOTBpl>H M eCT npOKA'kT H TptKA-kT WT r(ocnoA)d E(or)d Cn(d)cd iwoero H(c8)c8 X(pHCT)d, h wt np(’k)><(H)cTdd ero Kp"knOCT H nOTBpliHţABHVe TOm8 BHUJ6 nHCdHHOA\8, BBA’kAH 6CA\H HdUJ6A\8 B*kpHOA\8 H nOHHT6HHOAA8 BOA"kpHH 3 KT» C6Ad8 HCTHHHOm8 AHCt8 HdUJ6A\8. 8 Mcox, nHCdA BAdcVe MtihsSa b(t») A(*k)To spiCr dn(pHAÎe) s. CT6<{kdH BOEBOAd . t Din mila lui Dumnezeu, Noi, Io Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei, fiul sfantrăposatului Ştefan Tomşa voievod. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că acest adevărat boier al nostru credincios, Toma, postelnic al treilea, a slujit mai înainte altor domni înaintaşi sfantrăposaţi, iar acum a slujit şi domniei mele şi ţării noastre, cu slujbă dreaptă şi credincioasă. Pentru aceea, noi, văzând slujba lui dreaptă şi credincioasă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă, şi i-am i-am dat şi l-am miluit, de Ia noi, în Ţara noastră a Moldovei, un sat, anume Tămăduianii, şi o parte din satul Păşcanii, ce este pe Şiret, în ţinutul Suceava, care acest sat şi acea parte de ocină din satul Păşcani au fost drepte ocine ale lui Balica hatman şi le-a pierdut în viclenie, atunci când s-a sculat asupra domniei mele şi asupra sceptrului cinstitului împărat cu domnul lor Constantin voievod şi mare mulţime de Ieşi la râul Jijia şi mare război s-a făcut cu ei şi Domnul Dumnezeu i-a pus sub sabia domniei mele, unde şi oasele lor zac aievea spre veşnica mărturie. Drept aceea, acest mai sus scris sat Paşcani1 şi acea parte de ocină din satul Păşcani, să-i fie de la domnia mea danie şi miluire şi uric şi ocină, cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor, şi întregului neam 70 www.dacoromanica.ro al lui, cine i se va alege cel mai apropiat neclintit lui, niciodată, în vecii vecilor, pentru că s-a aflat că i-a fost moştenire din zilele de demult. Iar hotarul acelui mai sus scris sat Tămăduianii şi al acelei părţi din satul Păşcani să-i fie hotarul din toate părţile după vechile lor hotare pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este cedinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, Noi, lo Ştefan Tomşa voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitraşco Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, şi credinţa panului ...1 2 mare vornic de Ţara de Sus, şi credinţa panului Mihail Tăutu şi a lui Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, şi credinţa panului lonaşco ...2 pârcălabi de Neamţ, şi credinţa panului Curt şi Metodie, pârcălabi de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Gheorghie postelnic, credinţa panului ... 2 spătar, credinţa panului Apostol Catargiul ceaşnic, credinţa panului Duca stolnic, credinţa panului Dumitrachi vistiernic, credinţa panului Costachi comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Şi după viaţa şi domnia noastră, cine va fi domn, dintre copiii noştri sau din neamul sau pe oricine îl va alege Dumenzeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu clintească dania şi miluirea şi întocmirea noastră, ci să-i dea şi să-i întărească, pentru că îi este dreaptă danie şi miluire şi întărire de moştenire. Şi cine s-ar ispiti să strice sau să nimicească dania şi miluirea şi întărirea noastră, acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul meu Iisus Hristos, şi de Preacurata lui Maică, şi de 4 Evanghelişti, şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheia şi 12 Apostoli şi de toţi sfinţii, şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie în nesfârşitele veacuri şi chinuri, amin. Iar spre mai mare putere şi întărire a celor mai sus scrise am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier 3 la această adevărată carte a noastră. A scris Vlasie Mânzul la Iaşi, în anul 7131 <1623> aprilie 6. Ştefan voievod . : f 8pmc na ccao TiiWhAviaNiH. : 1) Tămăduienii. No. 13; 2) Păşcanii. Tămăduienii; 3) 7131/1623 apr(ilie) 6.No.3. Arh. St. laşi, Documente, CCCXL/18. Orig., perg. (41x62 cm.), cerneală cafenie, pecete atârnată, smulsă cu o porţiune din partea de jos a pergamentului. EDIŢII: Ghibănescu, Surete, XXII, p. 161 -164, nr.174 (orig. sl. şi trad.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.207-208, nr.279 (trad. după orig.). 1 în Ioc de T^m^a^rinh (Tămăduiani). 2 Loc liber în orig. 3 Rupt. Completat după formular şi numele marelui logofăt din acea perioadă. www.dacoromanica.ro 71 50 1623 (7131) aprilie 6 Noi, Ştefan Tomşa v(oie)v(od), cu mila lui Dumn(e)zău, domn Ţării Moldovei. Despre aceia că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveneşti rugătoriul nostru ieromonahul Silvestru şi cu alţi călugări carii petrec într-un schit ce este pe Pârâul Albu mai sus de Ceahlău, peste Bistriţa, unde este hramul Sf(ântul) arhistratig Mihail şi Gavril, şi s-au rugat pentru o deosăbită milă a noastră ca să-i miluim cu o curătură ce ei au curăţit şi în pădure în hotarul domniei mele şi a ţării, pe Pârâul Albu, de la gură până la capăt pe amândoăo laturile. Şi iarăşi s-au rugat noă şi pentru altă curătură carea să numeşti Pârâul Vierului, lângă Bistriţa până la Strâmtoare Solovani; şi iarăşi şi pentru altă curătură ce o au făcut Grigorcea Vtăiescul şi o au dat pentru sufletul său acelui schit şi sfintei biserici; de aseminea, şi pentru altă curătură ce o au făcut însuşi rugătoriul nostru Silvestru ieromonah mai la vale de schit până la Pârâul Adâncul, unde are el moară şi în susu de Lunca Socilor; şi pentru altă curătură de la Lunca de Sus până la Boişteoară, unde să numeşte Şipotul lui Ghinadie, pe amândoî părţile pârâului şi mai gios de Fântânele şi cu Fântânelile şi coasta Fântânelilor; şi alta curătură de la pârâul Durăul până unde să numeşte Căşurelile, lângă Ceahlău. Apoi domnia mea cu Sfatul nostru, văzând rugămintea sus scrişilor rugătorilor noştri, Silvestru ieromonahul şi cu alţi călugări ce petrec în acel schit unde este hramul Sffântul) arhistratig Mihail şi Gavriil, domniia me ne-am milostivit şi am dat şi am miluit cu toate acele mai sus scrise curături şi locuri pe acel schit şi pe sfânta biserică pentru sufletul domniei mele şi a părinţilor domniei mele şi a doamnei domniei mele şi a fiilor noştri; iară ei să aibă a să ruga Domului Domnezău zioa şi noaptea. De aceea să dă lor şi de la noi dreaptă ocină şi curăturile în vecii vecilor, cu tot venitul, nestricată de nime niciodată. Iară cine va voi a strica a noastră danie şi miluire şi înzăstrare, să fie neiertat de Domnul Dumnezău şi de Preasfânta Maică a lui Dumnezeu şi de toţi sfinţii, amin. Şi altul nimine să nu să amestice. S-au scris în Ieşi, la anul 7131 <1623> aprilie 6. însuşi domnul au poruncit1. Ghenghea vel logofet iscal. Borolianul uricariul. Tălmăcit de protos Melchisedec. Arh. St. Iaşi, Documente, CD/5. Trad. din prima jumătate a sec. XIX. 1 Urmează, într-un cerc desenat de traducător, menţiunea acestuia: ,,I(ocul) p(eceţii) gospod”. 72 www.dacoromanica.ro 51 1623 (7131) aprilie 8 t A\(h)a(o)ctYio EojkYk», Mu, Hw Gtb^ah ToMUit bobboaa, r(o)cn(o)A(d)pi 3BMAH MWAAABCKOH. 3haMBMHT0 HHHHM HCl CHM AHCTOM HdlUHM BlciM KTO NA HBM Bl3pHT HAH HTOHIH ero &CAHUJHT ll»«(e) TOT HCTHMIH CA$TA HAUI, TewprYc BHB B6A cniTdp, caSjkha np’kwAC hhhhm cCbaHohohhbiiiYhm r(o)cn(o)A(d)p€A\ npdso h Btpno ci>Ad caSjkha h r(o)c(no)A(cT)B(d) mh npdBOio h stpnoio. Hho mu BHAtBiue ero npdBOlO H B'kpNOlO ero Ca8?Kb8 AC MAC, AM!! H nOTBpi>AHAH 6CMH 6M$ WT HAC 8 HAUIIH 36MA6 8 MOAAABCKOH 6r0 npABIH WTH(h)hH, II AAAHl'e, H MHAOBAMIB, H KOI16JKMOH UIT ero npdBYH HAptABHiH mto hmaa 3a aaami’b h m(h)aobanY6 h 3d noTBpiwAeHie uit Paa8a BoesoAA, h uit rduindp bobboaa, h uit f1rte|lAHAp8 bobboaa cana ceAHipi ha HM"k Cakiaiuibi{jYh na noTOiţY TonoAYiţi, ci ep8A 3a mahn [sa mahh] 8 TonoAHiţi, mto 8 boaoct Hbmbiickoh hto toa ceAHipe etuie npdBA r(o)cn(o)Apicitd npHCA8uieH Kl UIKOA rpdA^ NBMB4CKOm8. TtM pdAH AA 6CT 6Ah8 H UIT HAC CI BlctM ACXCACM. H UIT TOM THftCe) AACM H IlOTBpiJKAABM Bm8 6rO npdBOlO WTHHh8 H K8neJKHO UJ6CTA HACT UIT ceAO TdABCNH UIT BlCBrO C6AO CI CTAB H CI MAHH HA nOTOlţt C6AO, § TOrOJKB & boaoct NeMeiţcKOM&. Mto toa bct bm8 npdBdd K8newHO uit ToMd EnpTOK h uit BpdT ero iUa^-tch AnpoA, a^th 6pHHH Ehptokoab, bh8i;7h Bachakh uit hx npdBdro 8pHKd HTO HMAAH UIT CTdpdrO CtB^ANA B06B0AA. TOA UIH COBH K&IIHA pdAI* HBTHpHACctT 8rH WOATH. H uit tom thjkCb) aabm h noTBpiJKAABM BHui(e) iihcannom8 rfewprYe CniiTdp H KH'krHHH ero NaCTAcYa BANA HACT 3A WTHHhS UIT ceAO flAAeijJH UIT nOAOBHHA C6A0 TpeTAA HACT HTO 8 BOAOCT NBM6UCKOM8 HTO ' HACT 3A ' 6CT HM npABA WTHHhS H K$nB>KNO UIT CBCTpA A®KHlţA, AHjJA MipHKH, H UIT c(u)h8b6 6H, IIlTpAlHKO, H CKlHT'be, H CHMHOH, H MipHKA, H TOAOpA, pAAl’ II6TA6CAT TAA6p CpeBpiHHX, WT HX npABATO 8pHKd, HTO HMAIOT BlKSllt WT CtC^AHA B06B0AA CTApAr(o). H WT TOM TH>K(e) AABM H nOTBpi^AABM HM ABA MtcTO 3A ABA A®MOB6 WT CBAO AâpN6l{JH HTO WHH COBH k8|1HAH WT TOAOCIA KH'krHH'k GTABip, H TAKOJKABpB Biet HACT BH HTO ct H3EBpBT 3d AtAHHnS UIT TOrO»(e) CBAO A^PNCipH CI MtCTO Cd CTAB. Toa WHH COBH K$nHAH 3d HBTHpH A^ctT TAABpH CpBnpiHHX. H WT TOM THÎK(e) Ad BCMH H nOTBpiJKAABM HM BAHA A®m8 WT A$PH6l|IH HTO TOA COBH ItSllHA UIT nond ChmYuIH H WT MWH, H AdpHWH, H TOAAep, H WT CBCTpd HX MipHKd, c(u)h8b6 ... 1 , Bh8uH A&PNH 3d TpHACctT TAABpH CpBBpiHHX H THJk(b) nOAOBHHA JKHptBIH WT TOrO}K(e) C6A0 WT A^PNell1H '•TO TOA WHH COBH K$nHAH WHH k8|1HAH UIT TAHropYe HHKUlt 3A ABAHAAEctT TAABp CpBBpiNHX- 73 www.dacoromanica.ro T’k/u pa ai Toe bhiij6 iihcahoe ceahiije CAKAA'hajeqjVH ci /wk(To sa mahh S TonOAHIţl H THX BTiCHX BHUI6 IIHCAHH^ MACTH 3A WTHHh8 WT CEAO PaAB6h(h) H WT flrtAeijJH h wt ASpNeijJH a* ect h wt hac ca8sh HAiue Teopre cniTAp h KN-ferHNH ero, HaCTACIH, npABIH WTn(h)nH, H A<*AhV6, H m(h)aOBAHÎ6, H BHK$nA6NI6, H nOTBpiHtAEHIE HM, H A’bTHAN HM, H WhSmATOM, H np’kl|ll©p'kTOM, H BICEm8 pOA^ KTO ck HM HSB6p6T HAHBAHJKHÎH, HEnOp8lUEHO HHKOAHJKE, HA B'kKH B’kMHIH. (I ^OTAp TOm8 BHI1J6 I1HCAHH06 C6AHI|I6 CAKAAlUJEI|jYH H THM BlckM MACTH 3A WTHHH8 MTO 8 BOAOCT NEMEIţCKOM8 M 6CT HM WT BICU^ CTOpOHH nO CB06m8 CTApOM# ^OTAp(S) nO k8aA H3 B’tKA WHtHBAAH. fl HA TO 6CT B’kpA HAIUErO r(o)cn(o)A(CT)BA BUUj(e) nHCAHHATO, MU, Hw CTE^AH TOMWk B06B0AA, H B’kpA BOrtkpH HAUM^2 B'kpA nAHA A$MHTpAUJKO IJjE^AH B6AHKATO ABOpHHKA AOAN-kH 3EMAH, B’kpA nAHA ... ' BEAHKATO ABOpHHKA BHUJH'kH 3EMAH, B'kpA nAHA Ti8t8a H nAHA lOpAIUKO ApAnk nptKAAABOBC XOTHHCKH^, B'kpA nAHA HWHAUJKO H A^MHTpâ npt KAAAEOB6 NEMEIţCKOH, B'kpA nAHA BACHaYe E8mIOM npiKlAA60BE POMAHCKOH, B'kpA nAHA MHpON EApHOBCKIH T6TMAHA H npiKlAABA C$MABCKArO, B'kpA nAHA rewpr'l'e nOCTEAHHKA, B'kpA nAHA flrtEgA Cn’hTAp'k, B'kpA nAHA dnOCTOA MAUJHHKA, B'kpA nAHA Nek8aAKH CTOAHHKA, B'kpA nAHA Mh^AIKH BHCT'kpHHKA, B'kpA nAHA Hopân KOMHCA, H B'kpA BICHX BOrtkpH HAUIU^, BCAHKH^ H MAAH. fl no HAI1JHM JKHBOT'k H r(o)cn(o)A(CTBOBA)HH(e), KTO BIA^T r(o)cn(o)A(A)pi> WT A^TIH HAI1JHX HAH WT HAIUErO pOAA HAH nAK BT»A KOr(o) r(oCnOAHH)l> E(o)d H3B6p6T Ko)cn(o)A(A)p6M BHTH HAIuYh 3EMAH AlOAAABCKOH TOT GH HM NE nop8lUHA HAIUErO AAAH'i'e, H m(h)aOBAhVe, H nOTBpi>HET nHCATH H HAIIJIO nEMATH npHBE3ATH KT» CEm8 HCTEHHOm8 AHCTO HAUJEm8. IlHCAA EoptA-kN^rt, 8 Blcox, B(l) rt(-k)TO X^pAA, M(-k)c(A)lţA AnpHA, ÎT a(b)hH. f fl3, rraHr’k AOrO^ET. f Din mila lui Dumnezeu, Noi, Io Ştefan Tomşa voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că această adevărată slugă a noastră, Gheorghe fost mare spătar, a slujit mai înainte altor sfântrăposaţi domni, drept şi credincios, iar acum slujeşte domniei mele drept şi credincios. Deci noi, văzând dreapta şi credincioasa lui slujbă către noi, i-am dat şi întărit de la noi, în Ţara noastră a Moldovei, dreapta lui ocină şi danie şi miluire şi cumpărătură, din dreptele lui drese de danie şi de miluire şi de întărire, care le-a 74 www.dacoromanica.ro avut de la Radul voievod şi de la Gaşpar voievod şi de la Alexandru voievod, o silişte, anume Săcălăşeştii, pe pârâul Topoliţa, cu vad de moară în Topoliţa, ce este în ţinutul Neamţ, care acea silişte a fost dreaptă domnească, ascultătoare către ocolul cetăţii Neamţ. Pentru aceea să-i fie şi de la noi, cu tot venitul. Şi la aceasta, de asemenea îi dăm şi întărim dreapta lui ocină şi cumpărătură, a şasea parte din satul Galbeni, din tot satul, cu iaz şi cu moară pe pârău! satului, în acelaşi ţinut Neamţ, care îi este dreaptă cumpărătură de la Toma Birtoc şi de la fratele lui, Matei aprod, copiii Erinii Birtocoaie, nepoţii Vasilicăi, din dreptul lor uric, pe care l-au avut de la Ştefan voievod cel Bătrân. Aceea şi-a cumpărat-o pentru patruzeci de ughi galbeni. Şi la aceasta, de asemenea dăm şi întărim mai sus scrisului Gheorghie spătar şi cneaghinei lui, Nastasia, o parte de ocină din satul Aldeşti, a treia parte din jumătate de sat ce este în ţinutul Neamţ, care ' parte de * le este lor dreaptă ocină şi cumpărătură de la sora lor Dochiţa, fiica Maricăi, şi de la fiii ei, Pătraşco şi Scânteie şi Simeon şi Mărica şi Todora, pentru cincizeci de taleri de argint, din dreptul lor uric, ce au împreună, de la Ştefan voievod cel Bătrân. Şi la aceasta, de asemenea le dăm şi le întărim două locuri de două case din satul Dumeşti, ce şi-au cumpărat de la Todosia cneaghina lui Stavăr, şi de asemenea toată partea ei, ce se va alege, de moştenire din acelaşi sat Dumeşti, cu loc de iaz. Aceea ei şi-au cumpărat-o pentru patruzeci de taleri de argint. Şi la aceasta, de asemenea le dăm şi întărim o casă din acelaşi sat, din Dumeşti, pe care şi-au cumpărat-o de la popa Simeon, şi de la Ion, şi Ilarion, şi Toader, şi de la sora lor, Mărica, fiiinepoţii Dumei, pentru treizeci de taleri de argint. Şi de asemenea jumătate de jirebie din acelaşi sat, din Dumeşti, care aceea ei şi-au cumpărat-o de la Gligorie Nicşea pentru doisprezece taleri de argint. Pentru aceea, această mai sus scrisă selişte Săcălăşeştii, cu loc de moară la Topoliţa, şi acele toate mai sus scrise părţi de ocină din satul Galbeni şi din satul Aldeşi şi din Dumeşti să-i fie de la noi slugii noastre, Gheorghie spătar, şi cneaghinei lui, Nastasia, drepte ocini şi danie şi miluire şi cumpărătură şi întărire, lor, şi copiilor lor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi întregului lor neam, care li se va alege cel mai apropiat, neclintit lor, niciodată în vecii vecilor. Iar hotarul acelei mai sus scrise selişti, Săcălăşeştii, şi al tuturor acelor părţi de ocină, ce sunt în ţinutul Neamţ, să le fie din toate părţile, după hotarul lor vechi, pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre a mai sus scrisului Noi, Io Ştefan Tomşa voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitraşco Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului ...2 mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Tăutul şi a panului Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, credinţa panului Ionaşco şi Dumitru pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Vasilie Bucium pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Gheorghe postelnic, credinţa panului Alexa spătar, credinţa panului Apostol ceaşnic, credinţa panului Neculachi stolnic, credinţa www.dacoromanica.ro 75 panului Mihalachi vistiernic, credinţa panului Coroi comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru, sau iarăşi pe oricine îl va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu clintească dania şi miluirea şi întărirea şi întocmirea noastră, ' întărească, pentru că îi sunt drepte ocini şi danie şi miluire şi cumpărătură pe drepţii şi propriii lui bani. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră de această adevărată carte a noastră. A scris Borăleanul, la Iaşi, în anul 7131 <1623>, luna aprilie, 8 zile. t Eu, Ghianghea logofăt . Arh. St Bucureşti, Peceţi I, nr.199. Orig., pergament (39x57 cm.), rupt la Îndoituri, lipit pe pânza, cerneală cafenie, pecete domnească mare, deteriorată, atârnată cu şnur Împletit de mătase albastră şi roşie. Idem, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCCXLI/19 (trad. rom incompletă). EDIŢII: „Bul. Corn. Mon. Ist”, XXVI(I933), p. 106 (menţ.); D.l.R. A, XVII, vol.V, p.209-210, nr. 280 (trad. rom. după orig.); Regleanu ş.a.. Catalogul doc. Mold., II, p.44, nr.142 (rez. dezv.). 1 Rupt în orig. 2 Loc liber în orig. 52 1623 (7131) aprilie 9 f M(h)a(oc)tYk> E(o)>kYk>, Mu, Hw Gte^ah Toiwwe boeboaa, r(o)cnoAApi 36iWAH MOAAABCKOH. C0>K(e) TOT HCTHHnYh Ca8Ka) HAUJ B^pHIH AânâA TpCTÎH AOrO<ţ>CT HtAAOBAAH 6CAAH 6A\8 WCOBHOIO HAUJ6IO A\(h)a(o)ctYw H A<»AH H nO^TEpliAHAH 6CA\U €A\8 CUf HAUJ6IO 3eA\AH M W AAABCKOK» 6r0 npABÎH WTHHHH H BUKânAEHl'e WT erO npABYH)( HCI1HC0AM6 3A BHK$nA6HY6 MTO WH HiWAA WT CAlWCTO r(o)cn(o)A(CT)s(o) A\H ABA MACTH 3A WTh(h)h8 WT C6A0 EOJKAtpeipH, 6HtH pA3AAA-fceT CA C6A0 HA TpH MACTH, MTO HA Pt»8t, 8 BOAOCT(h) G0p0KCK0A\8, H Ch Bp^A 3A A\A6H 8 PTi^T, MTO WH H)( g4 K^nHA WT BliCYlAHH WT CBCTpA 6r0, fÎNreAHNA, c(u)h(o)b6 GtAHKA, BHâllH...1, H WT Bh8k HWHAUJKO c(u)Hl> AptrAN, EtCH np’kWH^ltH MH)(AA46H, H WT nA6A\6HHlt6 IţlE^AH H BpAT erO, 6p6A\AUJK0, H TpOUJKA, H CECTpH H\, KtrtHNA, c(u)h(o)b6 HWHAUJKO, BN^H MahktiH, np’kwnâttH €T. T4a\ pAAH KAKO AA 6CT 6m£J VWT HAC $pHK H nOTEpiiHtACHie CI» Bl»CeM A^X0. H VW TOM THHte AABM H nOTBpi>HtAA€M GOA’kpHHi? HAIUGmS BH1U6 nMCAHHOM$, ASn&V Tp€TIH AOrO^BT HA 6AHA MACT 3A VWTh(h)hS VWT C6AO A/lAMKl»8lţHt MTO HA PT»$T, S BOAVWCT(h) Qpxeio, no HMJK6 GtAP*IH COpXeiOA, VVT nOAOBHHA C€AO TpCTAA MACTh, VWT BHUIHAA nOAOBHHA H CI» MACTH VWT MA€H$ VWT HHHChYh Bp^A, 6JKH COBH K$nMA VWT CopHlţA AOMKA JKmBAAT» H VWT nA€M€HHIJA €H, Kp'klţA AOHKA CABH EOpOTKO, H nAK VWT nA€M€HHlţA HX, A&VVHTpA A<>MKA HvWHAlilKO, VWhSkA XhbAAM, B1»CH Bh8|JH H np'kvWH&ţH K(l>)pCTH BpAT nopOcb*JM, VWT MCnpHBHAIG 3A NSM^HH^ VWT flAGgAHApA B06B0AA 3A TpHAec-bT SropcKux- H THJK6 AA6M H nOTBpliJKAAGM 6M$ HA AP&™ MACT 3A VWTh(m)h$ VWT TOrOHtB C6AA MAMK'hSnH VWT HHHtHAA nOAOBHHA 6AHKO ck HSEGpHT MACT KA€HY€ CI» BMiCGM Aoxoaom 6m8, h A’bi'HM ero, h vwh8matom, H npAl|10pAT0M ero H BT»C€m8 pOA^ cro, KTO ck 6M$ H3B€pHT HAHBAHHtH'lH Henopâiuenâ, 6m8, H6KOAHJK6, HA b1»KH B’kMHIH. d HA TO eCT B'kpA HALUGrO r(o)cn(o)A(CT)B(A) BHLU6 nHCAHHAro, A\w, Hvw Ctb^ah 806B0AA, H B'kpA GOIApH HAUJHX'. B'kpA nWHA A82AA6H HeMBTCKArO, B'kpA nAHA EaCHaYg ESmHM H ... 1 npi»K1»AABH PoMAHCKHX, B'kpA nAHA MHpOH EApHOBCKIH X^TMAN H npi»K1»AAB CSmABCT^H, B'kpA nAHA rHVWpne nOCTGAHHKA, B'kpA n(A)HA flA6§A Cm»TApi, B'kpA n(A)HA (InOCTOA KATApQH&V MAlilHHKA, B'kpA n(A)HA NeKâAAKl'e CTOAHHKA, B'kpA nU)HA MmXAHAAKM BHCT-kpHHKA, B'kpA nU)nA Kop8lO KOMHCA H B'kpA Bt»ckX 60-kpH HAUJHX AVOAAABCKHX. B6AMKMX H MAAHX* d no HAUIHM JKHBOT'k, KTO G1»A€T r(o)cn(o)AApi>, VWT A'kl'HX HAUJH HAH VWT HAuiero poAA hah nAK Koro E(or)i> H3G€pHT r(o)cn(o)A(A)pi> ght€ haujYh 3€mam MoAAABCtYh, TOT BH Gm8 H€ nopSuiHA HAuiero AAAHl'e H nOTBp-hHfACNYe, HI» nAM€ €M$ AAAH H ^Kp-knHAH, 3AHGJKG C$T GmS npABYu VWTh(h)hM H BHK^nAeHYe HA CBOHX npABHX H nOTOMH3 n(H)H-ksH. d HAHBOAUiYh Kp-knOCT H 2TBpi»HtABHYA TOMO BltCeM^ BHUJ6 nHCAHHOM^, BGA'kAH eCMH HAIIIGmS B'kpHOMS H nOMTGHHOM^ GOA'kpHHS h(a)hS HVWHAUJKO PlAHrli B6AHKOMO AOTO<|»6tS nHCATH H HAUlS n€MAT npYB'kSATH KT» C€m8 HCTHHOmS AHCTO HAUI€m8. IIhcaa A^MHTpâ, S Mcox, si» a4to x3Ta^ AnpHAie «• a(k)hh. www.dacoromanica.ro 77 roHrk Aoro4>eT hckaa . t Din mila lui Dumnezeu, noi, Io Ştefan Tomşa voievod, domn al Ţării Moldovei. Iată pe această adevărată slugă a noastră şi boier credincios Lupul al treilea logofăt l-am miluit cu mila noastră deosebită şi i-am dat şi i-am întărit în Ţara noastră a Moldovei dreptele lui ocini şi răscumpărări din ispisoacele lui drepte pentru răscumpărare ce el le avea de la însumi domnia mea, două părţi de ocină din satul Bojdăreşti, care sat se împarte în trei părţi şi este pe Răut, în ţinutul Sorocii, şi cu vad de moară în Răut, pe care el le-a cumpărat de la Văsiian şi de la sora lui, Anghelina, fiii Stancăi, nepoţi...', şi de la nepotul lor, Ionaşco, fiul lui Drăgan, toţi strănepoţii lui Mihalcea, şi de de la nepotul lor, Ştefan, şi fratele lui, Eremeşco, şi Troşca, şi sora lor, Călina, fiii lui Ionaşco, nepoţii Maicăi, strănepoţii Fedulei, pentru banii săi drepţi şi proprii, pentru şasezeci de galbeni ungureşti. Şi privilegiile pe care ei le aveau pe această dedină din sat au mărturisit că le-au ars tătarii într-o peşteră şi cu alte bunuri, iar dacă vor apărea vreodată careva drese pe acel sat să nu se creadă şi să se ia şi să se dea în mâinile boierului nostru mai sus scris, Lupul al treilea logofăt. De aceea, să-i fie şi de la noi uric şi întărire cu tot venitul. Şi întru aceea de asemenea dăm şi întărim boierului nostru mai sus scris, Lupul al treilea logofăt, o parte de ocină din satul Macicăuţi, ce-i pe Prut, în ţinutul Orheiului, mai jos de Orheiul Vechi, din jumătate de sat a treia parte din jumătatea de sus şi cu părţi de moară din vadul de jos, pe care şi le-a cumpărat de la Soriţa, fiica lui Jivală, şi de la nepoata ei, Creaţa, fiica lui Sava Borotco, şi iarăşi de la nepoata lor, Dumitra, fiica lui Ionaşco, nepoata lui Jivală, toţi nepoţii şi strănepoţii Cârstei, fratele lui Poroseaci, din privilegiul de schimb de la Alexandru voievod, pentru treizeci de galbeni ungureşti. Şi de asemenea, îi dăm şi îi întărim o altă parte de ocină din acelaşi sat Macicăuţi din partea de jos cât se va alege partea lui Frăţiian pe care a cumpărat-o de la Dosea şi de la sora ei1, fiicele lui Frăţiian, cu douăzeci de galbeni ungureşti. Drept aceea ca să-i fie lui şi de la noi uric şi răscumpărare şi întărire cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor lui, şi la tot neamul lui, cine i se va alege mai apropiat neclintit, lui, niciodată în vecii vecilor. Şi la aceasta aceea este credinţa domniei noastre mai sus scrise, noi, Io Ştefan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitru Ştefan mare vornic al Ţării de Jos, credinţa panului ... 1 mare vornic al Ţării de Sus, credinţa panului Tăutul şi Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, credinţa panului Ionaşco şi Dumitru, pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Vasile Bucim şi ... 1 pârcălabi de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Ghiorghie postelnic, credinţa panului Alexa spătar, credinţa panului Apostol Catargiul ceaşnic, credinţa panului Neculachie stolnic, credinţa panului Mihăilachi vistiernic, credinţa panului Coruiu comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. 78 www.dacoromanica.ro Iar după viaţa noastră, cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine Dumnezeu îl va alege domn să fie în Ţara noastră a Moldovei, acela să nu strice dania şi întărirea noastră, ci mai mult să-i dea şi să-i întărească, deoarece îi sunt lui drepte ocini şi cumpărături cu banii săi drepţi şi proprii. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor de mai sus scrise am poruncit boierului nostru drept şi cinstit panului Ionaşco Ghianghea mare logofet să scrie şi pecetea noastră să o lege la această carte adevărată a noastră. A scris Dumitru la Iaşi, în anul 7131 (1623) aprilie 9 zile. Ghianghea logofăt a iscălit . Arh. St Bucureşti, Peceti I, nr.226. Orig., perg. (51x62,5 cm.), cerneală cafenie, pecete domnească mare (cca 13 cm. în diam.), atârnată cu şnur de mătase roşie şi albastră, cu capul de bour într-un scut heraldic triunghiular ascuţit având steaua între coame, soarele şi sabia în stânga, luna şi lancea în dreapta, iar în exergă, între două cercuri perlate, legenda: lw Cte^h Twmuia boeboaa, Eojkîîo mhaoctY». rocnoAdpt 3emae MoaaabckoT (ţ Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei). Idem, Fotografii de documente, VI/12 (foto orig.). EDIŢII: Regteanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.44-45, nr.143 (rez. şi descr. peceţii). 1 Loc liber în orig. 2 Omis. 3 în loc de „nuTomn”. 53 1623 (7131) aprilie 9 t M(h)a(oc)tYio E(o)}kYk>, Mu, Hw Cts^an Tomuia bobboaa, rocnoAApi 36mah MwAAABCKOH. 3HAM6HHT0 HHNHiW HCHM AHCTOM NALUHlW BC-klW KTO HA HHM Bl3pHT, HAH htohTh er(o) Scauiiiht. GhK(e) tot hcthhhYh BOA-hpHHâ halu B’hpHÎH Mahoaakh b6a AtHTHHK CA^HtHA flp-kîKAe HNIHM c(BA)TOnOHHBLUIH flpAANÎH r(o)cn(o)AAp6M npABO H B-kpNO H CAA CaSîKHA H r(o)cn(o)A(CT)B(8) A\H flpABOW H BipNO. HhO MH BHA’bBLUe ero npABoio h B'fepNoio ero caShcbo a® hac waaobaah 6CAAH ero Scobno HALU6H m(h)a(o)ctYio H AAAH H nOM(H)rt(o)BAAH 6CMH e«8 WT HAC 8 HALU6H 36MAH MOAAABCKOH CI TpH C6AOB6.' HA Hiwk PorOJKANIH, H EHCT-fepNHHÎH H PoUlYiaHYH HA Pi8t, MTO 8 b(o)aOCT CopOKA, CI Bp^AOBB 3A MA6HH H CI BOAOTAMH pHBNHMH H C6A0 MtlUMAHIH HA NHCTp8, HTO 8 Toro BOAWCT, HTO Tt^ BHL1I6 nHCANIH C6A0B6 B-fellie HCAK EAAHKH X^TMAH, HA H3r§BHAH WN Bl CBOH EHKAAHCTBO KOrAA B13BHSAAH ck CI r(o)cn(o)AHH8 H^, www.dacoromanica.ro 79 KOCTAHTHH BOEBOAA, H CI» MHOrO MHOJKHCTBA H K03AUH HAA r(o)cn(o)A(CT)BV A\H H HA CKHnpT^ MHCTHTATO IţApi H B6AHK pT»3B0K> ChTBOpHllji C NHfWH HA pilţA >KhsVk> h ECorK npiAAA h^ noA «chem r(o)cn(o)A(eT)B(A) aah eahwe h kocth h^ iaşi np'kA A6JBHT BT» BAHH06 CBAA'feTBACTBO. Tim pAAH KAKO AA 6CT EAaS H WT HAC SpHK H WTH(h)h$ CT» BliCEAA A©X°A©M, eaa8, h A’k'i’HAA Ero, h Shohatoaa er(o), h npiipopATOAA h BT»ceA\8 pe>A$ ero, kto ci EAa8 H3B6pHT HAHBAH2KHIH HEnop$UJEH$, EAaS, HEKOAHJKH HA B^KH BilNIH. d X®TAp T^AA BHllie nHCANIH CEAOBE HA HAAi PorOffiiNlV, H BHCTipNHMIH H PoiljViaMVH HA Pt»8t, HTO 8 B(o)AOCT CopOKCKOAA$ H CEAO M'hUJH'kmV HA HHCTpS Eli Toro BOAWCT AA 6CT HAA ^OTAp WT 8cH^ CTOpOHH nO CBOHAAH CTApHAAH ^OTApH nO k8aA H3 B^KA WJKHBAAH. d HA TO eCT BApA HAUJErO r(o)cn(o)A(CT)B(A) HH BHI1I6 [IHCAHHArO, fflU, Hw CtB^AH TOAAUji BOEBOAA, H B^pA BOtApH^ HAUJH)(b: BipA n(A)HA A^AAHTpS IJlE^AH B6A ABOpHHK AcAH-kH 36AAAH, BipA n(A)HA B6A ABOpHHK TopHiH 3EAAAH, BipA n(A)HA ApT»rAH Tt»VTVA H K)pAUJKO ApAHi np’BK'bAABH XOTHHCKAPO, BipA n(A)HA nplK’BAABH NEAAElJCKArO, BipA (i(a)hA Eac(h)aYe ESmHAA H np'hK'BAAGH Poaaahckih, B-kpA IIAHA MnpOH EApHOBCKIH ^STAAAH H npitKltAAB C8mABCTAH, H BipA I|(a)hA dAAegA BEA Cm»TAp, B-kpA n(A)HA rHWpriE nOCTCAHHKA, BipA n(A)HA dnOCTOA KaTAPH||8a B6A HAUJHHK, B-kpA I|(a)hA TOAAA CTOAHHKA, B-kpA I1(a)hA A\H^1jHAAKH BHCTikpHHKA, BipA I|(a)hA KopSw KOAAHCA H fiipA BltCix BOBpMX HAIUH^, BEAHKH\ H AAAAH\. d no HAUJHAA HCHBOT-k H r(o)c(no)A(CTBo)B(A)HIH, KTO B1>ACT r(o)cn(o)A(A)pit WT AiTHX HAUJHX HAH WT HAUJErO pOAA HAH nAK KOTO E(orH H3B6pHT r(o)cn(o)A(A)pi> BHT6 HAUJ6H 3EAAAH MWAAABCTiH, TOT BH EAA$ H6 nop8lUHA HAUJErO AAAHIE H AA(h)a(o)bahYe, H^ AAH BH 6Aa8 AAAH H $KpinHAH AA ECT 6AA$ npABA AAHl'e H aa(h)a(o)bahi‘e. d KTO Ci nOK^CHT pA3$CTE HAUJErO AAAhYa H Aa(h)a(o)bANI£ H gcTpOENIE, TI» AA ECT npOKAiT H TpTiKAiT WT T(0Cn0A)A E(ot)a ChTBOpHJUArO HEBO H 36AAAH H WT IIp(i)H(H)CTA ErO M(A)TEph, H WT îl C(ba)tHX Bpi>XOBHHX'k fln(o)CT(o)AH H WT HETH2 6v(AH)r(EAH)cTH H WT tST 0(Th)HTi EHCH Bl» HhkYhCKMX H WT B1»cix c(ba)thx, AAAHH. d HAHBOAlilâlO KpinOCT H nOTBpiiHCACHYE TOAAO BIjCE BHUIE nHCAHHOAA^ BEAiAH ECMH HAUIEAa8 BipHOAA^ H nOHHTEHHOAAS EOAipHH^ h(a)h8 HWHAUIKO TlAHri BEA A0r0<^6T nHCATH H HAUj8 nEHATH npHBi3ATH KT» CEAa8 HCTHHOA\8 AHCTO HAUJEAItS. B(i>) A(i)TW ^ipiiu AnpHAOe) & ahh. Cte^ah boeboaa . Hwhaujko rranri aoto^et . 80 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, noi, Io Ştefan Tomşea voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se. Iată acel adevărat boier al nostru credincios, Manolachi, mare vameş, a slujit înainte sfântrăposaţilor domni de mai înainte dreptcredincios şi a slujit şi domniei mele drept şi credincios. Deci noi, dacă am văzut slujba lui dreaptă şi credincioasă faţă de noi, l-am miluit cu mila noastră deosebită şi i-am dat şi l-am miluit de la noi în Ţara noastră a Moldovei cu trei sate, anume: Rogojanii, şi Vistiernicii şi Roşiiacii pe Răut, care sunt în ţinutul Soroca, cu vaduri de moară şi cu bălţi de peşte, şi satul Măşceanii pe Nistru în acelaşi ţinut, care acele sate mai sus scrise au fost ale lui Isac Balica hatman, dar le-a pierdut în viclenia sa, când s-a ridicat cu domnul său, Costantin voievod, şi cu mare mulţime de Ieşi şi cazaci împotriva domniei mele şi a sceptrului cinstitului împărat şi am făcut mare război cu ei pe râul Jijia şi Dumnezeu i-a dat sub sabia domniei mele, unde şi oasele lor zac, ca mărturie veşnică. De aceea, să-i fie lui şi de la noi uric şi ocină, cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor, şi la tot neamul lui, cine i se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată în vecii vecilor. Iar hotarul acelor sate mai sus scrise, anume: Rogojanii şi Vistiernicii şi Roşiiacii pe Răut, care sunt în ţinutul Soroca, şi satul Măşceanii pe Nistru în acelaşi ţinut, să fie din toate părţile pe hotarele lor vechi, pe unde au stăpânit din veac. Iar întru aceea este credinţa domniei noastre, mai sus scrisului, noi, Io Ştefan Tomşea voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitru Ştefan, mare vornic al Ţării de Jos, şi credinţa panului...' mare vornic al Ţării de Sus, şi credinţa panului Drăgan Tău tul şi Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, şi credinţa panului pârcălabi de Neamţ, şi credinţa panului Vasilie Bucim şi...' pârcălabi de Roman, şi credinţa panului Miron Barnovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, şi credinţa panului Alexa mare spătar, credinţa panului Ghiorghie postelnic, credinţa panului Apostol Catargiul, mare ceaşnic, credinţa panului Toma stolnic, credinţa panului Mihăilachi vistiernic, credinţa panului Corui comis şi credinţa tuturor boierilor noştri mari şi mici. Iar după viaţa şi domnia noastră cine va fi domn, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine Dumnezeu îl va alege să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu-i strice dania şi miluirea noastră, ci să-i dea şi să-i întărească ca să-i fie lui dreaptă danie şi miluire. Iar cine va îndrăzni să strice dania şi miluirea şi întocmirea noastră acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, care a făcut cerul şi pământul, şi de Preacurata lui Maică, şi de 12 Sfinţi Apostoli, şi de Patru Evanghelişti şi de 318 Părinţi care au fost laNiceea şi de toţi sfinţii, amin. www.dacoromanica.ro 81 Iar pentru mai mare putere şi întărire a celor tuturor mai sus scrise am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier panului Ionaşco Ghianghea mare logofăt să scrie şi să lege pecetea noastră la această carte adevărată a noastră, în anul 7131 aprilie 9 zile. Ştefan voievod . Ionaşco Gheanghea . Arh. St. Bucureşti, Peceţi I, nr. 200. Orig., perg. (22-28x44-52 cm.), tăiat In colţul de jos din dreapta, cerneală cafenie (invocaţia în cerneală roşie şi aur, iar semnătura domnului în cerneală roşie), pecete domnească mare (cca. 12,5 cm. în diam.), atârnată cu şnur de mătase roşie şi albastră, deteriorată puţin la partea inferioară. Idem, Ms. nr. 628, f. 676 v-677 r. (copie prescurtată în Condica Asachi I scrisă la sfârşitul sec. XVIII). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.45, nr.144 (rez. şi descr. arheografică). 1 Loc liber în orig. 2 Omis. 54 1623(7131) aprilie 9 f M(h)a(oc)ti'io E(o)jki'k>, Iw Cte^ah Tomuie boeboaa, r(o)cn(o)A(A)pT» 3emah MOAAABCKOH. 3HAMEHHTO HHHHM HCHM AHCTOM HAUIHM BcltM KTO HA Hh BT»3pHT HAH MTOHH-b ero Scauujht. Cero tot hcthhh'ih CA$rA haui MYep'b MApMotfpe SpHKApio HtAAOBAAH ECMH 6m8 OCOBHOIO MHAOCTHK» H A»>AU H nOyTBpTiAHAH 6CMH Em8 ' 6A\8 H OT NAC âpHK H nOTBpJKAeme Ch BctiAA A^A^AMI. llAKHNfCe) ApSnM MACT 3A OTNHNH OT €ANO B^A 3A AAA6N Ch AAAHN TOTOB OT C€AA repreip(M) NA rplAO nSTNOlO IIOAOBHNA, AA6 pA3B6 OCAUA MACT €CT €Aa8 BUK8nA€NI€ OT <116> TpH H OT 6pATI€ ero OT BP(a)tH6H II'hTp'hlliKAN, CUN0B6 ToAACp KopKHA, pAAH uiecTHAAecbT neN(,k)3H A°BpHx h ot ToroHt(e) Ep$A 3a aaach ot ccao reprm|i(M) IIOAOBHNA MTO €CT €Aa8 EHN^nABNIB OT TOAACp Epl BOC&A H OT ChCTpA €rO flNrBAHNA pAAH ABB-bT n(€)N('k)3H A^fipN^. H TMHt(e) ApSrOlO MACT 3A OTNHN& OT MCTBp'hTAA MACT OT TOrOJK(e) Bp^A 3A AAAHN OT C€AO Peprei|l(H) TpCTA MACT H OT TAA AP$™A IIOAOBHNA OCAAAA MACT MTO 6CT 6AA$ BMK$nAeNYe OT ClIHpHAON H OT ChCTpA €rO flNKA CUNOSC IIATK8A pAAH UI6CT n(e)N(t)3H A°EpHX H THHî(e) ApSrOlO MACT 3A OTNHN& OT Torow(e) Bp^A 3A AAAHN OT C€AO FepreiJl(H) OT MCTBp'hTAA MACT, TpCTAA MACT MTO €CT €Aa8 BUkS|1A€nV€ OT TOAAA H OT BpAT €rO ETiAmSa H ChCTpA HX PogANAA, c(u)nOBC GtOHKA, pAAH TpH ...3 n(H)N(-k)3H AOBpHX* H TUH<(e) Ap$B06 MACT 3A OTNHN& OT MCTBp'hTAA MACT OT TOrOH<(e) Ep^A 3A AAAHN rOTOB OT CCAO F€pr€l|l(M) TpCTAA MACT mto cct caa8 bwkSiiabmYe ot AtAe8 h ot cecTpM ero Hatphna h Co^Vhka, cunosc flNKAA, BltCH BN$lţH ToAACpKO HHpHA pAAH TpH n(H)N(t)3H AOBpMX- TtAA pAAH KAKO A« 6CT 6Aa8 H OT NAC 8pHK H nOTBp'hJKA^Hl'e Ch B'hCCAA H o toaa npiHAe nptA naaah h nptA OAfCHAAH nauiaaah aaoaaabckhaah BOA'bpH, B6AHKHAAH H AAAAi'aAH, CA0Af3t HAUlh BACHAlVh X$X$At AltK CUN MApHKH On8k rHOprîe AOrO^BT no ero AOBpOlO BOAIO, NCKHAA N€I10n8hK(e) H HCnAlHOlO 3AnAAT§, A AAH TAKOIKAepe H OT NAC A^AH H nOTEp^AHAH 6CA\H CA^3t NAUI6A\S BHUl(e) iihcannoaaS MVept MApA\8pe SpHKApS Toe nptApeMeHHoe ccao ha HAAt Hbt»n€L|ih c ABOpH [NelrOTOBH H Ch AAAHN H C I1ACHKH H C nOAtHAAAH. TtAA pAAH KAKO M «T €A\S H OT HAC SpHK H BIKSnAeNVe H nOTBpltlKAeHYih Ch BctAA A^X^A^AA, CAaS, H AtTCAA 6rO, H OHOM6TOAA, H npe§NOMeTOAA, H nptljlOpeTOAA 6rO H B-hCeA\8 pOA§ ero KTO ct €3B€p€T HAHBAHIKnVh, NenOpSuieNO HHKOAH?k(€), NA BtKH. www.dacoromanica.ro 83 fl X4TAP TA BHUj(e) F1HCANN06 C6AO HB'bH6l4JH A* 6CT 6A\S HA 3HAAA6HH FIO CBOHMH CTApHMH XOTApH, nO K§AA H3 b4kA OHtHBAAH. fl ha to 6CT BipA HAiuero r(o)cn(o)A(cT)B(A), A\U, Iw Ct64>AH TOAMLe B06B0AA, H B-kpA BotpH HAUJHX: BtpA FI AHA IJle^AH B6A ABOpNHK, BtpA FlAHA ... B6A ABCfHHK, B*kpA FlAHA TT»8t8a H ApAHi np'bK'bAABOBe XOTHHCKHX, BipA FlAHA HOHAWKO H A^AWTpS np'bK'bAAEOBC H6A\(e)lţKHX, fitpA FFAHA BACHaVc E8*f8a\ ... 3 FFp’hK'hAABOB PoMAHCKHX, B-kpA FFAHA MlipOH EApHOBCKÎe X^TAAAH H FlOpTApK» CShABCKHX, B"kpA FFAHA TlOprie FF0c(t6AHHKa), BipA FFAHA flABgA CFFAT(Ap*k), BtpA FFAHA flnOCTOA HAUJHHKA, BipA FFAHA HeB^AABie CTOA(hHKa), BipA FFAHA MHXAHA BHc(TepHHKA), BipA FFAHA K©p8w KOAUFc(a) H BipA B'bcix'b Boip HAUJHX «OAAABeKHX, B6AHKHX H AAAAHX* fl n« HAFIJHAA JKHBOTi, KT© B^ACT F’(o)cff(o)a(a)p'1» OT A^t'iH HAUJHX HAH C,T HAmero poAA hah nAKH Koro E(©)ft» H3BepeT f’(o)cff(o)a(a)p bhth 8 hauj'ih 3eA/uve FU0AAABCT6H, TOT BH 6A\S H6 nOpSuJHA HAUjerO AAHl’e H nOTBp'bFKABHl'e, HI» F1AM8 Î^TEp-hAHA H âKpinHA, 3AH6»t(e) c8t 6A\8 FFpABÎe OTHHHH H BHK$F1A6hYh HA CBOHX npABHX nHTOAAH n(H)n(i)3H. fl HA BOAUj'lH KpinOCT H nOTEpiiHtABHie TOA\8 BT»C6A\8 BMUj(e) F1MCAHH0A\$, B€AiA €CA\H BipHOA\â H n0HT6HH0A\â BOAipHHÎ? nAH HOHAUJKO TiurA B6AHKOM# AOF^CtI? nHCATH H HAUjâ n6*FAT npHBi3ATH K C6A\8 HCTHHHOAaS AHCt8 HAIU6m8. IThcaa M'bHFKi B(t») AiTO X3pAA «(«a)4A AnpHAl'e A.. rinrA bea Aoro4>ET. t Din mila lui Dumnezeu, Io Ştefan Tomşa voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se. Cu aceasta l-am miluit cu mila noastră deosebită pe sluga noastră adevărată Mierea Marmure uricar şi i-am dat şi i-am întărit în Ţara noastră a Moldovei ocinile şi cumpărăturile lui drepte din adevăratele ispisoace de cumpărătură pe care el le-a avut de la Radul voievod, şi de la Alexandru voievod şi de la domnia mea, o parte de ocină din a patra parte din satul Zmiiani, a patra parte cu locuri pentru mori în pârău! Smilei şi în Bogdana şi cu casele pe care el şi le-a cumpărat de la nepoţii Maricăi şi de la fiii ei, Ofrim şi Albul, pentru douăzeci de taleri de argint, partea Erinei şi a fratelui ei, Gligorie, fiii Părascăi, şi partea mătuşii lor Odocsia, pentru care Irina şi fratele ei Gligorie, fiii Parascăi, au dorit să ia banii de la Necora mare vornic şi să întoarcă de la Marica şi fiii ei, Frim şi Albul, pentru acea parte de ocină din satul Zmiiani, iar sluga noastră Mierea Marmure, fiind lor cel mai apropiat, nu a vrut să lase oameni străini să intre în ocina lor adevărată şi dedină, ci însuşi a întors acei bani mai sus scrişi. Şi iarăşi o altă parte de ocină a dat din jumătate din satul Bereşti jumătate, care îi este lui cumpărătură de la Maxim, fiul Ilenei, ocină din uric de împărţire ce l-a avut bunica lui, Neaga, de la Bogdan voievod, şi cu jumătate din moara gata pe 84 www.dacoromanica.ro pârâul satului pentru patruzeci de taleri bătuţi. De aceea, să-i fie lui şi de la noi uric şi întărire cu tot venitul. Şi iarăşi altă parte de ocină dintr-un vad de moară cu moară gata din satul Ghereşti în gârla Putnei jumătate, dar din a opta parte care îi este Iui cumpărătură de Ia trea şi de Ia fraţii Iui şi de Ia fraţii Iui Pătrăşcan, fiii Iui Toader Corchil, pentru şasesprezece bani buni şi din cealaltă jumătate de moară din satul Gherişti jumătate care îi este lui cumpărătură de la Toader Bărbosul şi de la sora Iui Anghelina pentru nouă bani buni. Şi de asemenea altă parte de ocină din a patra parte din acel vad de moară din satul Ghereşti a treia parte şi din cealaltă jumătate a opta parte, care îi este cumpărătură de Ia Spiridon şi de Ia sora Iui, Anca, fiii lui Pateul, pentru şase bani buni. Şi de asemenea altă parte de ocină din acelaşi vad de moară din satul Ghereşti din a patra parte, a treia parte care îi este cumpărătură de la Toma şi de Ia fratele lui, Bâlciul, şi sora lor, Roxanda, fiii Iui Stoica, pentru trei ...3 bani buni. Şi de asemenea altă parte de ocină din a patra parte din acelaşi vad de moară şi cu moară gata din satul Ghereşti a treia parte care îi este Iui cumpărătură de Ia Deleu şi de la surorile lui, Catrina şi Sofiica, fiii Ancăi, toţi nepoţii Iui Toaderco Chirii pentru trei bani buni. De aceea să-i fie şi de Ia noi uric şi întărire cu tot venitul. Şi întru aceea a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră Vasilie Huhulea diac, fiul Maricăi, nepotul Iui Ghiorghie logofăt, de bunăvoia Iui, de nimeni silit, nici asuprit, şi a vândut a sa dreaptă ocină şi dedină din uricul de dedină pe care I-a avea bunicul Iui, Ghiorghie logofăt, de Ia Ştefan voievod cel Bătrân şi din ispisocul de cumpărătură de Ia Ioan voievod, şi din privilegiile de cumpărătură şi întărire în semne pe care Ie-a avut bunicul lui, Ghiorghie logofăt, de Ia Petru voievod, un sat anume Ivăneştii, cu curţi gata şi cu Ioc pentru moară pe pârâul satului şi cu prisăci şi cu poieni. Aceea a vândut-o slugii noastre Mierea Marmure uricar pentru trei sute de bani ungureşti buni. Şi i-a plătit deplin toţi acei mai sus scrişi bani, 300 de bani ungureşti buni, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni. Deci noi, văzând a lor bunăvoie şi această înţelegere şi plată deplină, şi noi, de asemenea, şi de Ia noi am dat şi am întărit slugii noastre mai sus scrise Mierea Marmure uricar acel sat mai sus scris anume Ivăneşti, cu curţi gata şi cu moară şi cu prisăci şi cu poiene. De aceea să-i fie şi de la noi uric şi cumpărătură şi întărire, cu tot venitul, Iui, şi copiilor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor Iui şi întregului său neam, cine i se va alege cel mai aproapiat, neclintit niciodată în veci. Iar hotarul acelui mai sus scris sat Ivăneştii să fie după semne pe hotarele Iui vechi, pe unde au folosit din veac. Şi Ia aceasta este credinţa domniei noastre, Noi, Io Ştefan Tomşa voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitraşco Ştefan, mare vornic, credinţa panului ...3 mare vornic, credinţa panului Tăutul şi Dracea, pârcălabi de Hotin, credinţa panului Ionaşco şi Dumitru, pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Vasilie Bucium ... 3 pârcălabi de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi portar de Suceava, credinţa panului Ghiorghie postelnic, credinţa panului Alexa spătar, credinţa panului Apostol ceaşnic, credinţa panului Neculachie stolnic, www.dacoromanica.ro 85 credinţa panului Mihail vistiernic, credinţa panului Corui comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine Dumnezeu va alege domn în Ţara noastră a Moldovei, acela să nu strice dania şi întărirea noastră, ci să-i întărească şi să-l împuternicească, deoarece îi sunt drepte ocine şi cumpărături cu banii săi drepţi şi proprii. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului boier pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt să scrie şi să lege pecetea noastră la această carte adevărată a noastră. A scris Mânjea în anul 7131 (1623) luna aprilie 9. Gheanghea mare logofăt. După Murzachevici, Zapiski Odesskago..., vol.IV, p.346-348 (text slav.). Menţiunea editorului: „Pergament, pecete atârnată Imprimată în ceară roşie cu legenda „Iw Cre^AH-h Tomuia bocboaa, B(«)wVk) m(h)a(o<)tho, r(ocno)AAp 3cmac Moaaabckoh”, In centru stema cu capul de bour, soarele şi luna în părţi.” ALTE EDIŢII: Berechet, Doc. slave, p.337. 1 Menţiunea editorului: „A fost adăugat un rând, care a fost ulterior şters”. 2 Omis. 3 Aşa în textul editat. 55 1623 (7131) aprilie 10 7131 <1623> aprile 10. Hrisov de la Ştefan v(oie)v(o)d întăritoriu lui Strătilat Borulean uricariu a şasa parte din satul Ivancicâuţii, ce să numeşte Drăgomireşti; ca să-i fie despre toate părţile după hotarăle vechi. Arh. St. Iaşi, Documente, CDL/100, p.307-308/f. 171 (169), nr.100/13. Rez. în copia unei cărţi de judecată a Divanului din 1823 noiembrie 3 din condica de „docomcnturile moşiei Cocorenii, Loeştii şi a cincea parte din Ipoteşti, din ţinutul Botoşanii, proprieteatea a dumisale log(ofătului) Anastasie Başotă”, de la mijlocul sec. XIX. 56 1623 (7131) aprilie 12, Iaşi t Hw Ctc^an Toiwurk bocroaa, E(o)îkîîo a\(h)a(o)ct'îk>, r(o)cn(o)A(<»)p'k 3€ai\ah MWAAABCKOH. fflwfe) TOT HCTKHNYh NdlU BOA-kpHN B’kpNÎH, A$nVA TpeTÎH AWrO) ha r(o)cn(o)A(CT)B(A) AAH H HA CKHflTpS H(e)CTHTArO uUipt H B6AHK pA3B0H C'hTBOpHUl'fe C HH HA ptlţA ^HJKIIO H r(ocnoA)T» E(or)i» npiAAA «x noA a\6h6a\ r(o)cn(o)A(cT)B(A) aah HA€JK(e) h kocth «x raBi npiArtejHHT bt» B^nnoe cbLactb©. TiA\ pAAl’ KAKO AA 6CT 6A\8 WT NAC 8pHK H WTNHn8 Ch B'hC€A\ A^A^l, 6A\8 H a4tha\ ero Henopvujeno, 6a\8, hhkoahjk(6) na bLhm b^hhiT. 11 no HAU16A\ JKHBOT’fe H r(o)cn(o)A(cT)BOBANVe, KTO ci nOKScHT CKA3HTV H pASOpHTH cna HAine AAAHÎe H A\(h)a(o)bAh'|6, TI AA eCT npOHA^T M Tp'kKA'tiT WT r(ocnoA)A E(or)A h On(A)cA NAiuero I(c8)cv X(p«ct)a h wt tiîT C(ba)thx GDt(i»)ivi» HHK6HCKUX H WT B’bC'kx c(BA)TUX E(o)rO 8rOAHBUlHX H M HA\AeT MACT CI» lOVfAOA np,bAAT6A6A\ r(oCnOAH)H'fa BT» B63K0H6HHIA B^KH H AVBKH, AAAHH. S BÎC, X3pAA An(pHAHe) Bif. f Caa\ r(o)cn(o)A(H)HT» BeA-feA. f CTe4>AN BOHBOAA . t EAAcYe . : Ha caha h ooa 4aah6 BHworpAA Kt x8uj(h), AAAHÎ'e f\T Ule^AH bocboaa Tomurb. t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al "ţarii Moldova, lată acest adevărat boier al nostru credincios, Lupul logofăt al treilea, ne-a slujit nouă şi ţării noastre drept şi credincios. De aceea, noi văzând dreapta şi credincioasa lui slujbă faţă de noi, ce ne-a slujit, domnia mea m-am milostivit şi am dat şi l-am miluit de la noi, cu o falce şi jumătate de vie, ce este în Huşi, în Dealul Dric, care acea vie a fost dedină a lui Balica hatmanul şi a pierdut-o în viclenie, atunci când s-a ridicat, cu mare mulţime de oaste leşească, cu domnul lor, Costantin voievod, asupra domniei mele şi asupra sceptrului cinstitului împărat, şi mare război s-a făcut cu dânşii la râul Jijia, şi Domnul Dumnezeu i-a pus sub sabia domniei mele, unde şi oasele lor aievea se află ca veşnică mărturie. De aceea, să-i fie de la noi uric şi ocină, cu tot venitul lui şi copiilor lui, neclintit lui niciodată în vecii vecilor. Iar după viaţa şi domnia noastră, cine s-ar ispiti să strice şi să nimicească această danie şi miluire a noastră, acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hrisos şi de cei 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheia şi de toţi sfinţii plăcuţi lui www.dacoromanica.ro 87 Dumnezeu şi să aibă parte cu Iuda, vânzătorul Domnului, în veacurile şi chinurile Iară sfârşit, amin. în Iaşi, 7131 <1623> aprilie 12. t însuşi domnul a poruncit, t Ştefan voievod . t Vlasie . : Pe o falce şi jumătate de vie de la Huşi, danie de la Ştefan voievod Tomşea. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXV/I97. Orig., hârtie (31,5x21 cm.), cerneală cafenie, pecete domnească octogonală (1,5 cm.), timbrată, cusută cu mătase verde, deteriorată, semnătura domnului cu cerneală roşie. Inst. de Ist. „A.D.XenopoI” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr.I928 (492), f.7148-7149 (trad. rom.) şi f.7150-7151 (transcr. orig. si.). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voI.V, p.2I0-2I I, nr.28I (trad. rom.) şi p.425 (foto). 57 1623 (7131) aprilie 12, Iaşi Suret de pi ispisocu sârbescu de la domnul Ştefan Tomşa voievod din let 7131 <1623> apr(ilie) 12. Cu mila lui Dumnezeu, noi Ştefan Tomşa v(oie)vod, domn Pământului Moldavii. Facim ştire cu aceastî cârti a noastrî tuturor cui spre dânsa vor căuta sau cecetându-să vor auzi, că iată acestu adivărat credinciosu şi cinstit al nostru boieriu, dumnelui Ionaşcu Ghenghea marile logofăt, mai înainti slujând şi altor răposaţi domni cu multă cinsti, domnilor ci au fost cu dreaptă şi credincioasă slujbî pân(ă) şi la domniia me tot cu dreaptă şi credincioasă slujbî cătră noi, miluitu-l-am cu deosebitî a noastră milă, datu-l-am şi l-am întărit lui de la noi, întru a nostru Pământ al Moldaviii, pe a lui dreaptî moşii şi danii şi cumpărătură, din ipisocu de danii şi de cumpărături ci au avut de la Alexandru Iliiaş v(oie)vod, satul Mărgiucanii pe pârâul Tutuovii, despre răsărit, cu moarî în apa Tutovii, ci eşti în ţân(u)tul Bârladului. Cari acel sat au fost drept domnescu, ascultător ocolului târgului Bârlad(u)lui, l-au cumpărat şi el de la Alexandru Ilieş v(oie)vod, drept şasă cai buni şi drept trii şuti galbini ungureşti, cari acei cai şi acei bani s-au dat la trebuinţăle pământeşti, undi ave pâră nevolnicii. Pentru aceea să-i fii lui şi de la noi cu tot venitul. După aceasta, aşâjderea dăm şi întărim mai sus scrisu boierului nostru, dumisale Ionaşcu Ghenghea marilui logofăt, pe a lui dreaptă moşii şi cumpărătură, din ispisocu de cumpărătură ci ari de la însuşi domniia me, giumătati de sat din 88 www.dacoromanica.ro Ruptura, cu vad de moară în pârâul Bârladului, ci eşti în ţân(u)t(ul) Bârlad(u)lui, cari aceia eşti lui cumpărătură de la Buculeiu ginerile Jăvroai şi de la toţi cumnaţii lui: Iacob Scântei, Nistor şi Ioan şi de la fraţii lui, drept una sută taliri de argint, bani buni, dintra a lor drept uricu ci au avut de Ia moşii lor. Aşâjdirea şi ceialantă giumătati dintru acealaşi sat de Ruptură, dintru acealaş(i) ispisocu ci-1 au de la însuş(i) domnia me. Cari aceea el au cumpărat de la Andonii ficior Petrii şi de la toţi fraţii lui şi de la Istrati ficior lui Trifan Răuliţi, şi de la Tropoteiu ginerile Barbului, şi de la Toader ficior lui Trifan Gladii, şi de la Zahariia ginerile Săsoai, şi de la Leoa ficior lui Pavăl şi de la Manea ficior pitarului şi de la Bălan ficior Ţârului, toţi nepoţii şi strănepoţii Danului, întru u sutî taliri de argint, bani buni, dintru acealaşi uric ci au avut 6i de moşii. După aceea, iar au venit, înnaintea noastră şi înaintea a tuturor boierilor noştri ai Moldavii, mari şi mici, Todosiiia fata Nastsâii, nepoata lui Toader Poniţi, di a ii bunăvoi, de nimi sălitî, nici asuprită, ş-au vândut a ei dreaptă ocină şi moşii a triia parti din sat Tomeştii, la Cazancea, ci eşti în ţân(u)t(ul) Hârlăului, cu loc de iazul şi cu tot venitul, cari ace parti au luat-o de la feciorii şi nepoţii bătrânului Tomăscu, căci au vândut parte ei, Tomăscul, din satul Lucenii, ci eşti pe Prut, în ţân(u)t(ul) leşii, şi partea ei din sat(ul) Socrojănii, iarăşi până în Căzanciul. Aceea au vândut-o boierului nostru mai sus scrisul, dumisale Ionaşcu Ghenghea marilui logofăt, drept doî şuti taliri de argint, înainte nostră şi înaintea boieriloru noştri. Aşâjdirea au cumpărat lui şi altă parti dintru acelaş(i) sat din Tomeşti, din a triia parti din mijlocu, giumătati de parti, cu parti di iazu şi cu tot venitul. Aceea au cumpărat lui şi de la Lupul şi de la frati-său Pătraş Costin şi soru-sa Marâia, toţi ficiorii lui Sămion Oţăl, nepoţi Drăganii, fetii Danciului Tomăscul, strănepoţi lui Ichim Piliialoviciu, drept cinzăci galbini ungureşti, din drepţi preveleghiuri ci au di mărturii de la Petru v(oie)vod şi din ispisocu de întăritură ci au avut de la Irimiia v(oie)vod. Pentru aceea, celi mai sus scrisă, satul Mărgiucanii, cu moară în apa Bârlad(u)lui şi sat(ul) Ruptura pe Bârlad, în ţân(u)t(ul) Bârladului, cu vad de moară în apa Bârladului, şi giumătati din sat din Tomeşti, la Căzancea, ci eşti în ţân(u)t(ul) Herlăului, să-i fii de la noi boieriului nostru mai sus scris Ionaşcu Ghenghea marile logofăt, dreaptă ocină şi cumpărătură şi întăritură şi uric, lui, şi feciorilor lui, nepoţiloru, şi strănepoţiloru, şi înprăştieţâloru şi a tot neamul lui, ci să va alegi mai de aproapi, neclintit nici odineoră, în vecinie. Iar hotarul acelui mai sus scris satul Mărgiucanii şi cu moară în Bârlad şi sat(ul) Ruptura şi cu vad de moară iarăş(i) în Bârlad şi giumătati de sat Tomeştii, cu loc di iaz ci eşti în ţânut(ul) Hârlăului, ca să-i fii lui, despre toati părţile, pe a loru celi bătrâni hotară, pe undi din vechiu au umblat. Şi spre aceasta eşti credinţa domnii noastri mai sus scrisă, Noi Ştefanu Tomşa voievod, credinţa dumisale Dumitraşc(u) Ştefan marile vor(nic) din Pământul de Gios, credinţa dumisale marilui vor(ni)c din Pământul se Sus, credinţa dumisale Tăutul şi Iuraşc(u) Draciul pârcălabu de Hotinu, credinţa dumisale Ionaşc(u) şi Dimitrul pârcălabii de Neamţu, credinţa dumisale Vasâlii Bucium www.dacoromanica.ro 89 pârcălabul de Romanu, credinţa dumisali Miron Bamovschii hatman şi pârcălabu de Suceava, credinţa dumisale Gheorghii post(elnic), credinţa dumisale Neculaiu stoI(ni)cu, credinţa dumisale Mihalachi vistiernicul, credinţa dumisale Coroia comis şi credinţa a tuturoru boieriloru noştri, mari şi mici. Iar după a noastră viiaţi şi domnii, cini va fi domnu din fii noştri sau din neamul nostru sau iarăş(i) Dumnezău pe cine va alegi să fie domnu Pământului nostru a Moldavii, ca să nu-i strici de la dânsul a noastră danii şi întăritură şi aşăzământ, pentru că-i sânt lui direpti ocini şi cumpărături, pe a Iui drepţi şi curaţi bani. Şi pentru mai bună şi întemeiare şi întărire tuturoru celor mai sus scrisă, poruncit-am la al nostru boiaru Necoară cedincios al doilea logofăt ca să scrii şi a noastră peceti să o legi cătră această adivărată cârti a noastrî. S-au scris Ia Iaşi; Boleriuc . Iscălit de însuş(i) domnulu. 1817 maiu. Tălmăcit de Ghiorghii Radoviciu. : Nemul Buculeieştilor să trag din nemul ade Crupenschi, care trag nemul lor, nemul Jorăi de la Cârlegătură şi trag moşii la Ruptură. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCXXIV/25. Trad. Ibidem, CXVI/196 (trad. din 1817) şi DCXXV/85 (trad. din 1828). Arh. St. Iaşi, Documente, DXII/4 (trad. din 1828 februarie 21). EDIŢII: Creşterea colecfiunilor. 1920-1932, p. 14, col. I (rez.); Iorga, St. şi doc., V, p.216, nr.26 (rez. după aceeaşi trad.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.211-213, nr.282 (aceeaşi trad.). 58 1623 (7131) aprilie 12 t M(h)a(oc)tVk> E(o)jkYk>, mu, Hw Ctb^ah Tomuit bo€boa. r(ocno)A(a)pi> 36MAH ăăWAAABCKOH. 3hAA\6H6TO HHHHAt H c(t) CHA\ AHCTOA\ HAUIHA\ BC"fcA\ KTO HA H€A\ Bt3pHT HAH HTOhYh ero ScAHIUHT TOT HCTHHHIH CaSta HAUI B'fcpHIH Mh^AHA Tt»8t8a np'hK'hAAE XOTHHCKIH 2KAAOBAAH 6CA\H 6r0 WCOBHOIO HAUIIO A\(h)a(oc)tY|0 AAAH H nOTBptAHAH 6CAAH 6A\8 WT HAC 8 HAUiYh 3eMAH 8 MOAAABCT’tH €ro npABIH WTHHHH H AiAHHHH H K^neîKHHX WT ero npABYH npHBHAYn>X MTO HA\A€T 3A A^AHHhB H 3A BHKSnAenie h noTBp'h*KHYe: noA cbao PpiAteipH, bhuihaa iioaobhha, ci> aaahhh ha P’klţ'fc CHp-feTCKOH, HTO WH C6B6 K$[1HA WT 8hk8 6r0 TOAA€p c(m)ht» T1i8t8a AOrO^BT, H noA C6AO P8a61|JH, HH2KHAA nOAOBHHA, MTO ct 6A\8 A<>CTAA HACT WT w(Th)lţA 6TO 3AXApHA Tt,8t8a H Ct AA'fecTO 3A CTAB H A\AHHH, H C€AO ApT»*’8uj'fcljYl'H BHUI Tpir GHpiTCKOH, MTO WH C6B6 K$[1HA WT EaCHAI'6 H WT C€CTpH 6rO, A^TH 6p€HH Aptr^H-fecH, BH$lţH fiSpAT» KOAAHC, H HBTBpiiTAA HACT HH2KHAA HACT WT BliCerO C€AO 90 www.dacoromanica.ro P8n»iuei|JH ha CnpiTi, hto wh ceee k^fima wt H-b3ak8a h wt >khha ero Hactaci'h, A^A flrA^IH TOAOHKOA6, BH&KA IlOHHHA, H TpBTAA HACT WT BHIUHA nOAOBHHA WT TOrO C6AA HACT CB A/\iCTO SA AAAHHH HA GHpiîi H S MOAHHIVB 8b©X HACT WT BOAOCT CShabckoio hto ceee «ăriHA wt EachaVc h BpAT ero, TAHrop'i'e, h ceTpA hx rpoSABA, A'tTH HWHAWKO riHT'hpeCKâA, BH^H «P'BAOpKA, npiwH^HH TOKOJK BHlu(e) flHCAHHArO KOSA/VA IlOHHHA, WT HX FlpABHX flpHBHAHRtX HTO HAAAAH WT GTApArO GtC^AHA B06B0AA, h c6ao [tăiat afară]1 h ce Micro sa ctabh h mahhh ha tom nwToni, hto bha npHCA^UJHO Kli WKOA A°P°XOHCKOft'^> HT0 6CT flpABA BHCA§>KeHY GTpOHHA AOrO6TA, H HeTBpTiTAA HACT WT (IOAOBHHA C6AO EOCHHIOK, HTO 6CT 6m8 HCK$nAeNie wt BOAOCT HepHliâlţKOAIvâ, H nOA CCAO EOAHHHCIl, WT BOAOCT GopOKA, H ABA ^AHH BHHOrpAA 8 Top r(oc)n(o)AH)5, H 6AHA 4>AAHe BHHOrpAA, HTO ci 6m8 A®CTAAO THW no KHirHHi ero, ffnreAHHH, A®*AAH6 BHHOrpAA THJK TAm8 HTO C6B6 KânHA HA CBOHX nHHisH WT k8mHAT ero, QHO^peVlO BP'EHHAhSa, H «AHA 4>aahb h noA sa BHHOrpAA wt rop 6n(H)cK(o)ni> WTKT» 3AOAIHKA WTKT» nOA6, HTO ceee K$nHA WT Ule^^A H WT MApTHH 8rpHN, H ABA <|>AA,,€ BHHOrpAA 8 Top AaCATiV WT KOTHAp, HTO ci 6m8 A®CTAAO nO KHirHHi CH, To^AHH, A®*pH, WT EOT'BUjiHH, HTO 8 Top Xp'BAOBi, H ApSrA BHHOrpAA HTO nOHHHee TOe HTO WHH ci €m8 AaaH a® *hbota ABl' rpHHCAA H nOMHHAA. Toe B-BCH BHLLie nHCAHHOe CeAOBi H HACTH SA WTHHH8 KÎ?neJKHHX 3A AiANHHâ H BHHOrpAAH AA 6CT 6A\8 H WT HAC npAB'lH WTHHHH H nOTBp’BJKA^HVe H SpHK CB BliCiA/lH XOTApH H A®X®AAAAH 6A\8 H Ai™1" 6rO H WhShATOM, H npiWHÎ?HATOA\, H npil}lâpiTOAA H B-BCeA\8 pOA^ ero, KTO CA eA\8 HSBepeT HAHBAHHCHin HenopâujeHHO, HA\, HHK®AHH<(e), HA BiKH BinHIH. iI X0TAP T^X BTiCix BHllj(e) nHCAHHHX C6AAX H HACT SA WTHHHH Aa 6CT KAKO Ci HAA npHXOAHT, A WT HHWHX CTOpOHH && 6CT nO CBOHAAH X®TApH nO K§Aa H3 BiKA WHCHBAAH. fi ha to ecT BipA HAiuer(o) r(o)cn(o)A(cT)s(A) BHin(e) nncAHAro, a\u Iw Ctb^ah TOAAini B06B0AA, H BipA BOAipH HALUHX! BipA nAHA A8A\HTpAUJKO Ule4>AH B6AHKATO ABOpHHKA AWAHiH 3eAAAH, fiipA nAHA IWHA B6AHKATO ABOpHHKA EHUJHiH 3BAAAH, BipA nAHA lOpAUJKO ApAHi np'BK'BAABA XOTHHCKATO, BipA nAHA IWHAUi H A$A\HTp$ n-BpITBAABOBe HemeirCKArO, BipA nAHA EaCHAIC EShIOAA np'BK'BAABA POAAAHCKOrO, BipA nAHA MnpOH EApHOBCKIH T6TAAAHA H np'BK’BAABA G^HABCBArO, BipA nAHA FeWpfie www.dacoromanica.ro 91 I10CT6ANHKA, B'kpA IldHd flrtegd CIVtTdp'fe, B'kpA ndHd ffrlOCTOA MdUJHHKd, B'kpA IldNd NBkSaAKH CTOAHHKA, B'kpd ndHd MHXtAAKH BHCT'kpHHKA, B'kpd ndHd H^pSld KOMHCA, H B'kpd BlckXli EOA-kpH HdUJHX, B6AHKHX H MAAHX- d no HAI1JHM fKHBOT-k H r(oc)n(o)A(cT)BO, KTO 6T»A€T r(oc)n(o)A(A)pT» WT A’kTlH Hdine hah wt Hdinero poaa hah ndK e8a Kor(o) E(o)n» H3sepeT r(oc)n(o)A(d)p6A\ bhth haiuîh 3HMAH MWAAdBCT'kH, TOT BH HM HenopSllJ6A HdUJ6rO A^Nl‘6, H nOTBptJKA^HVe, H ScTpoeme, hi dAe bh bm a*ah h âKp-knHAH, 3d mto c8t hm SpHK, h wthhhh, h A'kAHHHH, H Ki?nejKHH Hd CBOHX npABÎHX H nHTOMH nHH"k3H. d Hd boaujVh KpknocT h noTBpixeTd nncdTH h Hdinio neMdT 3dse3dTH Kt cbmS hcthhhomS ahctS HdineMl?. IlHCdrt EoptA-kH^A, B(t) rt(k)TO X3prtd‘ M(6)c(A)l|d dnpHA(He) BÎ. TraHr-k Aoro^»(6T). t Din mila lui Dumnezeu, Noi, Io Ştefan Tomşea voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că pe această cinstită şi credincioasă slugă a noastră, Mihail Tăutul pârcălab de Hotin, am miluit-o cu a noastră deosebită milă, i-am dat şi i-am întărit de la noi în Ţara noastră a Moldovei ale lui drepte ocini şi dedine şi cumpărături dintr-ale lui drepte privilegii ce le are drept dedină şi cumpărătură şi întăritură: jumătate de sat Grămeşti, jumătatea de sus, cu mori în râul Şiretului, ce el şi-a cumpărat de la unchiul său, Toader, fiul lui Tăutul logofăt, şi jumătate de Rudeşti, jumătatea de jos, ce i-au venit parte de la părintele său Zahariia Tăutul şi cu loc de iaz şi mori, şi satul Drăguşeştii mai sus de târgul Şiretului, ce el şi-a cumpărat de la Vasilie şi de la sora lui, copiii Eremii Drăgăneasii, nepoţii lui Burlă comis, şi a patra parte, partea de jos, din tot satul Rugăşeşti pe Şiret, ce el şi-a cumpărat de la Căzacul şi de la femeia lui, Nastasia, fiica Agafiei Tolocicoaiei, nepoata lui Ponici, şi a treia parte din jumătatea de sus din acelaşi sat, parte cu loc de mori pe Şiret şi pe Molniţă, amândouă părţile din ţinutul Sucevii, ce şi-a cumpărat de la Vasilie şi fratele lui, Gligorie, şi sora lor, Grozava, copiii lui Ionaşco Pitărescul, nepoţii Fădorcei, strănepoţii aceluiaşi mai sus scris Cozma Ponici, din ale lor drepte privilegii, ce le-au avut de la bătrânul Ştefan voievod, şi satul [tăiat afară]1 şi cu loc de iaz şi de mori pe acel pârău, ce a fost ascultător de ocolul Dorohoiului, ce îi este dreaptă vislujenie, şi satul anume Vijniţa ce şi-a cumpărat şi a curăţat singur în codrii de nepătruns, unde câmp niciodată n-a fost, nimic, şi satul Miliia, ce este pe Ceremuş, cu loc de mori în Topliţa, care îi sunt cumpărături pe banii lui drepţi şi sunt lui dreaptă moşie, şi jumătate de sat Câmpulung, ce este în munţi, ce îi este dreaptă moşie, şi jumătate de sat, partea de jos, din Văscăuţi, tot pe Ceremuş, cu mori în Tepliţa, şi jumătate din hotarul satului Voloca şi trei părţi din hotarul satului Ciortoriia, şi partea lui Vasile Hlipco cât i se va alege din acelaşi sat Ciortoriia ce este ascultătoare de hotarul Văscăuţilor şi a patra parte din satul Pleşinţa, cu loc de mori pe Brusniţă şi cu fanaţe în jumătate cu Bărbeştii şi jumătate de sat Slobodca, lângă Cadobişte, şi o parte câtă i se va veni 92 www.dacoromanica.ro din satul Ivancăuţi, care aceste părţi îi sunt după jupâneasa lui, Anghelina, fata lui Ion Vrânceanul, şi după jupâneasa lui, Magda, fata lui Onciul cel bătrân, şi tot jumătate de sat de Cuciur Mic cu loc de heleşteu în ţarină, ce el şi-a cumpărat de la Ionaşco fiul lui Stroici logofăt, şi a patra parte din jumătate de sat Boenciuc, ce îi este cumpărătură, din ţinutul Cernăuţilor, şi jumătate de sat Volcineţ, din ţinutul Soroca, şi două fălci de vie în Dealul Domnesc şi o falce de vie ce i-a venit tot după jupâneasa lui, Anghelina, fata Vrânceanului, altă falce de vie tot acolo, ce şi-a cumpărat pe ai lui bani de la cumnatul său Onofreiu Vrânceanul, şi o falce şi jumătate de vie de la Dealul Episcopului dinspre Zlodiica, dinspre câmp, ce şi-a cumpărat de la Şteful şi de la Martin Ungurul, şi două fălci de vie în Dealul Laslăului din Cotnari ce i s-au venit după jupâneasa lui, Tofana, fata lui Gligorie Udre medelnicer, şi nişte vie a lui Druţă şi a femeii lui, Mărie de la Botoşani, ce este în Dealul Hârlăului, şi altă vie ce este mai jos de acelea, ce i s-au dat în timpul vieţii ca să-l grijească şi să-l pomenească. Aceste toate mai sus scrise sate şi părţi de ocină cumpărate drept moşii şi vii să fie lui şi de la noi drepte ocini şi întăritură şi uric cu toate hotarele şi veniturile, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor, şi întregului neam al lui care i se va alege cel mai apropiat, nestricat lor niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul tuturor acelor mai sus scrise sate şi părţi de ocini să fie după cum li se cuvine, iar despre alte părţi să fie pe vechile lor hotare, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrise, Noi, Io Ştefan Tomşea voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitraşco Ştefan, mare vornic al Ţării de Jos, credinţa panului Ion, mare vornic al Ţării de Sus, credinţa panului Iuraşco Dracea, pârcălab de Hotin, credinţa panului Ionaş şi Dumitru, pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Vasilie Bucium, pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Gheorghie postelnic, credinţa panului Alexa spătar, credinţa panului Apostol ceaşnic, credinţa panului Neculachi stolnic, credinţa panului Mihălachi vistiernic, credinţa panului Curui comis şi credinţa tuturor boierilor noştri, mari şi mici. Iar după viaţa şi domnia noastră, cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn Ţării noastre a Moldovei, acela să nu le strice dania şi întăritură şi aşezarea noastră, ci să dea şi să întărească, fiindcă le sunt lui uric şi ocină şi moşie şi cumpărătură pe banii săi drepţi şi proprii. Iar pentru mai mare putere şi întărire tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier panului Ionaşco Ghianghea mare logofăt să scrie şi să lege pecetea noastră la această carte adevărată a noastră. A scris Borăleanul, anul 7131 <1623> luna aprilie 12 zile. Ghianghea logofăt. www.dacoromanica.ro 93 După Ms. Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, voi. V, p.302-305, la Arh. St Suceava, Fond personal Teodor Balan, II/6. Text sl. după orig., perg., pecete ruptă, de la V. Aritonovici din Botoşani. Cu o trad. rom şi scurt comentariu ibidem, p.306-309. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 629 f. 229 (copie rom., prescurtată, în Condica Asachi II, scrisă la sfârşitul sec. XVIII). EDIŢII: Iorga, St. şi doc. V, p.216, nr.26 (rez. după o trad. „de pe la 1750”); Ghibănescu, Surete, V, p. 172-176, nr.CXXIl (trad. din 1802 aprilie 28); Balan, Doc. bucovinene, I, p. 185-186, nr.89 (text după Ghibănescu) şi p. 186-187 (comentariu); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.45, nr.145 (rez. dezv. după Ms. nr.629). 1 Aşa în text. 59 1623 (7131) aprilie 15 Copii Precum au vinit Ignat feciorul lui Babeş şi Antonei fata lui Pitic şi s-au1 vândut a lor dreptă ocină şi moşie din vatra satului ot Mânzaţi, în Fundătură, parte din sus unde au fost casăle nostre, în giumătati di giumătati Fundătura ot ruptura delului, pi unde înblă hotarul vechiu, pi culme delului înspre sori răsări cu locul drept, sînt şi cu pome. Şi am vândut dumisale lui Todir sân lui Vasâleuţi ot Pătrăneşte sân lui Ciomeiu, care moşie iaste la ţinutu Tutovei; însă hotărăşte cu moşei di gios. Şi am mai vândut 12 pământuri cu levada de meri, cu izvor în levadă parte de gios dispre răsărit drept 20 lei ca să să ştie. Şi mi-au dat plata diplen şi pi parte din sus 4 boi şi 2 vaci cu viţăi. Şi când s-au făcut această scrisori s-au întâmplat mulţi omine bătrâni şi tineri ca să fie dreptă ocină, moşie cuconelor dumi(sa)le şi nepoţilor şi strănipoţilor în veci. Şi, pentru credenţa, am pus şi degetul şi să aibă a-ş(i) face şi dres gospod pi scresore nostră. Let 7131 <1623> ap(rilie) 15. Ignat sân Babeş am vândut2. Antonie fata lui Pitic2. Şi Costache, martor2; Apostol Ţira mart(or)2; Caleci mart(or)2; i un Teron, mart(or)2; Deguţul mart(or)2; Vas(i)lie ot Mânzaţi2. : Copie zapisului lui Todir; cel adevărat iaste la postelniciţa Catenca Bălan. Arh. St. Iaşi, Documente, DCXV/1. Copie de la începutul sec. XIX, cu indicarea locului a opt amprente digitale. 94 www.dacoromanica.ro Ibidem, DCVIII/4I, menţ. într-o mărturie din 1807 ianuarie 20. 1 Aşa în copie. 2 Se indică locul amprentei digitale. 60 1623 (7131) aprilie 20, Iaşi f 6tO A3, ThAXOTHN er^MCH H B6C CTiEOp WT c(BA)TAA AXOHACTMp GaBA, WT TpT»r MuJH, CAAXH CB’kAHTBACTBâeAA Ck CHIA HAllI AHCT, WHt(e) AAH B'kCHX, H6KHAX NeriONStKAeNH, A HH npHCeAOBAHH, H* 3A A^spoio HAllI BOA'b, npOAAXOAX nOAOBHHA C6AO BAlkUIHHei|JH, HA np^T-k, MTO 8 b(o)aOCT dCKOH, Ck GOAOTAlWM H Ck A'fec, HTO EtlllC NA AX AAANÎ'e H nOAXHAOBAHÎB WT CÎH6 (IpH^T. TAA AXH B'kCHX npOAAXOAX TOAAepOB(H) LlieTpAp H c(w)n(o)b6 6rO, A^HTpAUlKO H 0HAKH6, H A^IKA 6rO, A°AOAHHA, pAAl’ WHCTAeC-feT [1M6AH AXATM6. d Al|ie B'kCXOipeT NiKOrAA WT HAUierO EpATH TerATY HA TOAAep UlCTpAp H HA C(u)h(o)b6 ero, A Tor(o) HAU! BpAT AA c(a) H€ B€p<>€T. H HA Toe HAU! TOKAXAA BHA 0HAKH6 flOCTCAHHK, H KOHA6 AXHTHHK, H HWHAUlKO KăwE'k EHB ABOpHHK, H HXNAT Mah8a61( K^nCU, MAAHBAH A'hAK, H ThKA BHB (1'kpK'kAAB. AA HAXA6T C6B6 CkTBOpHTÎ' HCnpHBHAHE r(o)cn(o)A(A)pCKOH. 3a CHA CB'kAHTeACTBăeAX H nOCTABHXOAX HAU! tlBHAT, H nHCANIG AA c(«k) B'fepOBT. H AA c(«k) 3HA6T. IlHC 8 dUI, A(tTO) XSpAA An(pHAIA) KA. t Adică eu, Timotin egumenul, şi cu tot soborul de la mănăstirea Sfântul Sava din târgul laşului, însuşi mărturisim cu această carte a noastră că noi toţi, de nimeni siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, am vândut jumătate de sat Vlăşineşti pe Prut, în ţinutul laşului, cu bălţi şi cu păduri, ce ne-a fost nouă danie şi miluire de la Ian amăut. De aceea, noi cu toţii am vândut lui Toader şetrarul şi fiilor lui, Dumitraşco şi Enache, şi fiicei lui, Dodolina, pentru 60 de stupi de albine. Iar dacă ar vrea vreodată cineva din fraţii noştri să pretindă la Toader şetrarul şi la feciorii lui, acel frate al nostru să nu fie crezut. Şi la această a noastră tocmală a fost Enache postelnicul, şi Conde vameşul, şi Ionaşco Cujbă fost vornic, şi Ignat Manuleţ negustorul, Malivan diacul şi Ghica fost pârcălab. Şi să aibă ei a-şi face privilegiu domnesc. Pentru aceasta mărturisim şi punem pecetea noastră să se creadă şi să se ştie. Scris la Iaşi, în anul 7131 (1623) aprilie 201. www.dacoromanica.ro 95 Inst. de Ist. Sankt-Petersburg, Acte moldoveneşti, dosar 30, 30 a, orig., hârtie (30,4x21 cm.), patru peceţi inelare (din care una a egumenului Timotin) aplicate în fum cu o trad. din 1855. EDIŢII: Dragnev ş.a., Moldova, III, p. 166-168, nr.82. Orig. şi trad. rom. a editorilor cu litere ruseşti. 1 Urmează cinci semnături neclare. 61 1623 (7131) aprilie 25 f Hw CtbŢan To/wurb bobboaa, E(o)>k'ho aa(h)a(o)ct'iîo, rocnoAAp-h 36a\ah Moaaabckoh. Qnte np'iHAe np-bA naaah > Schaah nalu6a\$ BOA-bpH, bbahkYh h AtAAH, [kOm] CA^rA HALII CTABUp EHB n'hpKUAAB, c(bl)Hli KpUMION, BhSk 3BHIAp-b, nO 6rO AOBpOlO BOAIO, N6KHAL NenON&KABN A H6 (IpHCBAOBAN H npOAAA CB06I-0 [IpABA WTNHnS H A*bAHHHâ WT CBOK»X HApBA’bNIB MTO HAAAA WT ..} B06B0AA, Tp€TAA MACT WT C6A0 (DUNTUNU, BHIUHAA MACT, MTO $ BOAOCT TeKWMCKOAA. ToA npOAAA HAUIB/Vt^ B^pNO/wS EOA'bpHH 6hAK6 nOCTBANHK pAAI BANA CTO H MBTHpABC'bT TAABpH Cp6Bp6Hl>X- H THtK np'i'HAOiuA np-bA haaah h np-bA hauih/wh BOA-bpn NHKOAp-H, c(u)hi> Moujoioa, bhSk HiiAA-BpSui'ik, h lOprA c(u)hi> AHnrA, h CnnpHAOH c(u)h-i> Mtip3-b, h H-br^A c(u)hi> Ctahkh, h Chamiwh c(u)h-i> Ctah, h E-haah h Aen-UAAT, c(u)hob6 «Pw-Sa, h Ctah c(u)h-b Uhi-Sa, b-bchx bh$uh KomSujV h Alnx-hMA-h c(u)hi> EâpA-h, h UI-hpBAH c(u)hi> GnSpe, bh8k CTApo/w Gncrtppe, no haah A^Bpoio boaio, hbkhaa HBnOHâtKA'bHH A HH npHCBAOBAHH H npOAAAH CBOHX npABOlO WTHHhS H A’bANHH#, A® A MACT 3A WTHHH&, MTO B^A^T ABA CTApH, WT TOrO C6AW WT O'hHT'IkH'Ik, MTO BlkABT MACTHAA, WT T^X HApeACHl'e BHUI6 nHCAHH. ToA npOAAAH WHH nAKHJKC BOA-bpHH^ HAUI6AA$ BHUI6 nHCAHHO/wâ, 6hAK6 nOCTCAHHK, pAAI AB-b CTA TAA€pH Cp6GpeHHX- H B-hCTAA C-b HAUI B^pHIH BOAlpHH IHNAK63 nWCTSAHHK H 3AnAATHA BTiCHX T«X BHUI6 nHCAHH nHH*b3H WT np^A HAMH H WT np^A HAUIH/WH EOA*bpH, Ţ/W TAA6pH, BT» p$K (rTABTip BHB n-BpKTjAAB H THJK C TAA€pH Cp6Bp6Hl>X BTi p8lC B-hCH/W THX BHUI6 nHCANNH/W AtOAH. Toro pAAH, THX BHUI6 p6M€NH MACT 3A WTNHhS WT C6AO ' tuturor boierilor noştri mari şi 96 www.dacoromanica.ro mici, sluga noastră Stavăr, fost pârcălab, fiul lui Crăciun, nepotul lui Zbiarea, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit şi a vândut ocina şi dedina sa dreaptă din dresele sale, pe care le-a avut de la voievod, a treia parte din satul Fântâna, partea se sus, care este în ţinutul Tecuci. Aceasta a vândut-o credinciosului nostru boier, Enache postelnic, pentru o sută patruzeci de taleri de argint. Şi de asemenea au venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Nicoară, fiul lui Moşoiul, nepotul lui Căldăruşă, şi Iurga, fiul lui Dinga, şi Spiridon, fiul lui Mârzea, şi Neagul, fiul Stancăi, şi Simion, fiul lui Stan, şi Bălan şi Lepădat, fiii lui Fătul, şi Stan, fiul lui Ţigul, toţi nepoţii lui Coţuşea, şi Mihăilă, fiul lui Burlă, şi Şerban, fiul lui Epure, nepotul lui Epure cel bătrân, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, două părţi de ocină, cât vor fi doi bătrâni din acest sat, din Fântână, cât va fi partea lor, din acele drese mai sus scrise. Acestea le-au vândut ei tot boierului nostru mai sus scris, Ianache postelnic, pentru două sute de taleri de argint. Şi s-a ridicat credinciosul nostru boier Ianache3 postelnic şi a plătit aceşti bani mai sus scrişi dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri, 140 de taleri, în mâna lui Stavăr fost pârcălab şi, de asemenea, 200 de taleri de argint în mâinile tuturor acestor oameni mai sus scrişi. De aceea, aceste mai sus scrise părţi de ocină din satul Fântână să-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură şi întărire şi uric, neclintit, lui, niciodată, în veci. Şi altul să nu se amestece. 7131 <1623> aprilie 25. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr.628, f.210. Copie slavă în Condica Asachi 1 de la sfârşitul sec. XVII. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.213-214, nr.283 (trad. rom.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.45, nr.146 (rez.). 1 Omis în copie. 2 Loc liber. 3 Aşa în copie (mai sus: 6h4ks (Enache). 4 a* cU), în copie greşit: a«t. 62 1623 (7131) aprilie 27, Cârjeşti f Hw Ctc^an Tortuurfc B06B0A<». B(o)jkV» aa(h)a(o)ctho, rocnoAapT» 3cmah Mwaaabckoh. Aaah ecAUH cec ahct r(o)c(no)A(cr)B(A) ami a\(o)a6enhkoa\ haui6a\ KAA$repOA\ WT c(BA)TA AHWNACTHp 30B6AHA CikSa HA TO WNH A* c8t A\01ţNH H CHAHH H CHrtt AHCTOrtt r(o)c(no)A(cr)B(A) A'tp^ATV H WBpANHTÎ' C6A0 IleTpHKAHH H CU 97 www.dacoromanica.ro B'hC'kMH XOTApAMH Er©, no TA6 E'fcllJH A1>P>k(a)aH KAAlîrEpH WT PhAATA H IIO PAE b8a€T 3NAAH rtK>A‘l‘ AOEpHX BO 6CT X®TAp TOr(o) C6A0. H HHKTO AA N6 CAvfeET $AAHI1JATH $ XOTAp TOr(o) C6A0. fi K0A/\8 c(a) AANHT H-kKA KpHB CI» N6r(o), A WH CTATY AHIţH CT» NHX np^A r(o)c(no)A(cT)B(A) aah. Hnak ne gi>a6t. 8 K'hpJKEqiH, X3^AA An(pHAIE) K3. t GaAA r(o)cn(o)A(H)N1> BEA^A. t A^AAHTpAUlKO IţlE^AN BEA ABOp(NHIt) Sm(h). f BaacYe . t Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat această carte a domniei mele rugătorilor noştri călugări de la sfânta mănăstire numită Săcul, spre aceea ca să fie tari şi puternici, cu această carte a domniei mele, a ţine şi apăra satul Petricani şi cu toate hotarele lui, pe unde au stăpânit călugării de la Galata şi pe unde vor şti oamenii buni că este hotarul acelui sat. Şi nimeni să nu îndrăznească a se amesteca în hotarul acestui sat. Iar cui i se va părea vreo strâmbătate cu dânsul, el să stea de faţă cu ei, înaintea domniei mele. Altfel să nu fie. LaCârjeşti, 7131 <1623> aprilie 27. t însuşi domnul a poruncit, t Dumitraşco Ştefan mare vornic a învăţat . t Vlasie . Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, VI/6. Orig., hârtie (34,5x22,3 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, pierdută. Cu o trad. rom din 1804 iunie 21 a lui Pavel Debrici, polcovnic de la Mitropolie, şi o copie şi o trad. rom. noi. Idem, XXXVI/24, nr.9 (rez. într-un opis din prima jumătate a sec. XIX) şi Ms. nr. 628, f. 551 (rez. având numai văleatul, în Condica Asachi I de la sfârşitul sec. XVIII). EDIŢII: Udişteanu, M-rea Secu, p. 15-16, nr. 6/90 (rez.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.214, nr. 284 (trad. rom.) şi p. 426 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.45-46, nr.147 (rez.). 63 <1623 (7131)> aprilie 27 NEKOApi. ehb ABopNHK scriem la megiiaşii noştri de în sat den Munteni. Altă, vă dau de ştire că am înţeles că cereţi uricele la Costin şi Drăgan, uricele cum au fost mai denainte întru mânile oamenilor noştri; acmu încă sântu întru mânule noastre. Cine va avea vreo nevoie să vie să-şi întrebe cu noi, iar pre aceşti oameni să-i lăsaţi în pace, întru nimic să nu-i învăluiţi. 98 www.dacoromanica.ro Gl TpAH1. Aprilie 27. Nicoară dvomic. Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei, CXL1/3-4. Orig., hârtie, pecete domnească aplicată in ceară roşie, pierdută. Datat după Necoară, care la această dată nu mai era vornic mare al Ţării de Jos. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.215, nr.285. 1 Să fiţi sănătoşi. 64 1623 (7131) mai 1, Iaşi t Hw Gte<|>ah Toiwiui boeboaa, E(o)jkVio aa(m)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)AU)p,k 3ea\ah Mwaaabckoh. G3îk(e) npiHAOW-h np-hA haaah h np-hA Schavh hauj(h)aah BOA-hpH E$cka h c(h)h8bE EH, 3ABâAHK(l>), H COpEHA, H HAhlIA, H THJk(e) EaCIAHE c(u)n1i Ma§HN, HO CBOHX AOBpOK) BOAIO, HEKHAA HEnOHStKA^HH, A NE npHCEAOBAHH, H HpOAAAH CBOHX npABOK» WTNHnS H A^AHHhS METBp"hTAA MACT WT CEAO MeABA^HH no OB^X CTOpOMM Ilp$TA. TOA WHH npOAAAH NALUEAftâ B'hpHOA/lS EOA"hpHH n(A)H$ 6hAKH nOCTEAHHK pAA*l* HETA^cfeT H AB'h TAAEp CpEBp'hHHX- H thîk(e) np'iHAB np-hA haaah Hwhaujko K-hK-hpAs(-h), c(u)hi> AilAp'iH, h thîk(e) A"hA\YiaH H BpAT ErO, ToAAEp, H NHKOAp(-h), c(kl)HOBE MAp'lH, HO CBOHAAH A^BpOlO BOAK» TH$k(e) npOAAAH CBOHAAH npABOK» WTHHH$ H A"hAHHN$ AP^AA MACT 3A WTHHH& WT TOrOÎK(s) CEAO WT MEABA'hHH, WT METBp"hTAA MACT, TpETAA MACT. TOA lipOAAAH nAKHJK(E) BOA-kpHHS HAUI (e)aH$ n(A)H$ 6HAKH (IOCTEANMK pAAl' ABAAECiT TAAEp CpEBp’hHHX* H thîk(e) np'iHAB np-hA haaah h np-hA maujeahh BOA-hpH lOcHn, c(u)H-h Tanh, h CECTpA ErO, flrA^IIA, H nAEAAEHHIţH HAA, AApYwH c(u)h1» A^HA H CECTpA Er(o), flrA^’ua, HEKHAA HEnOH^JKACHH. A HEnpHCEAOBAHH, H npOAAAH CBOK» npABOlO WTHHnS H A'hAN'NS H ApârAA MACT 3A WTm(h)h8 WT TOrOÎK(E) CEAO WT MEABA-hH(H) WT METBp-hTAA MACT, TpETAA MACT, HO WB"h CTOpOHHX IIp^TA. TOA WMH HpOAAAH nAKHÎK(E) EOA"hpHN$ HAUJEAaS nU)H$ 0HAKH nOCTEAMHK pAA’l’ TpHABchT TAAEp CpEBp'hHHX. H thjk(e) npiHAE np-hA haaah h np-hA hauieaah BOA-hpH Aha, aomka (P-hAop, h CECTpA EH, TOAOCVra IţHTAHKA, HEnOATE MEA6AhH, H npOAABAAH Ap^AA MACT 3A WTh(h)h8 WT TOrOHtCfi) CEAO WT MEA6A"hHH, WT METBp-hTAA MACT TpETAA MACTţ 99 www.dacoromanica.ro IMKHHtCe) npOAAAH BOA'tpHHS HAUlCAItg n(A)N$ GhAKÎH IIOCT6AHHK pAAÎ’ TpMACcfeT TAACp Cp6Bp(l>)NHX. H THH<(e) npiHAOiii't np-kA haaah Xhahii N-kuioA, c(u)hi> M'bpi'HK'teH ESaog, h Hâwp, H dAegAHApS, BhSuM E8a8a8, no CBOHX AOEpOK) BOAIO THM{(e) npOAAAH CBOHX npABOlO WTMMm8, M€TBpi»TAA 4ACT WT C6AO ăil€A6A'kH(H)l no WE^X CTOpOH I7p$TA, MTO 8 BOAOCT MCKOAvS. TOA npOAAAH THM{(e) BOA'kpHHS HAUI6Aft$ Ii(a)n8 0HAKH nOCTCAHHK. H BltCTAA ck HAU1 B'kpHHIH BOA'kpHH 0HAKH nOCTCAHHK H SAnAATHA BltCHX TÎH BHUl(e) p€4€HH A IO AH M WT np^A HAUIHAA BOA'kpH. TtA\ pAA*l* KAKO AA eCT H WT HAC npAB'lH WTHHhS H BHKSnA6HI6 THX BT.CHX MACTl" 3A WTHHhS C6AO M6A6A'bH(H) H SpHK H nOTSpiiHCACHie CT> BlcfeM A«X°AOAA. H HH AA c(a) H6 SmHUIACT. I1Hc(a) 8 Ifîc, b(i>) A(-k)T(o) XSpAA MAH *A a(b)hH. t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri, Buşea şi fiii ei, Zabulică, şi Orena1, şi Ileana, şi, de asemenea, Vasilie, fiul lui Maxin, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a patra parte din satul Medeleni, pe amândouă părţile Prutului. Aceasta au vândut-o credinciosului nostru boier, pan Enache postelnic, pentru cincizeci şi doi de taleri de argint. Şi de asemenea au venit înaintea noastră Ionaşco Căcăradză, fiul Măriei, şi de asemenea Dămian şi fraţii lui, Toader şi Nicoară, fiii Măriei, de bunăvoia lor, de asemenea au vândut dreapta lor ocină şi dedină, altă parte de ocină din acelaşi sat Medeleni, a treia parte din a patra parte. Aceasta au vândut-o iarăşi boierului nostru pan Enachi postelnic, pentru douăzeci de taleri de argint. Şi de asemenea au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Iosip, fiul Ganei, şi sora lui, Agafia, şi verii lor, Larion, fiul lui Dănilă, şi sora lui, Agafia, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină şi altă parte de ocină din acelaşi sat din Medeleni, a treia parte din a patra parte, pe amândouă părţile Prutului. Aceasta ei au vândut-o iarăşi boierului nostru pan Enachi postelnic, pentru treizeci de taleri de argint. Şi de asemenea au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Ana, fiica lui Fădor, şi sora ei, Todosia Ţiganca, nepoate1 lui Medelan, şi au vândut altă parte de ocină, din acelaşi sat din Medeleni, a treia parte din a patra parte; iarăşi au vândut boierului nostru pan Enachi postelnic, pentru treizeci de taleri de argint. Şi de asemenea au venit înaintea noastră Hilip Neniul, fiul Măriicăei1 Budoaie, şi Nuor şi Alexandru, nepoţii Budoaiei, de bunăvoia lor, de asemenea au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a patra parte din satul Medeleni, pe amândouă părţile Prutului, ce este în ţinutul Iaşi. Aceasta au vândut-o de asemenea boierului nostru pan Enachi postelnic. 100 www.dacoromanica.ro Şi s-a sculat credinciosul nostru boier Enachi postelnic şi a plătit toţi acei mai sus scrişi bani, în mâinile acelor mai sus scrişi oameni dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri. De aceea, să-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură toate acele părţi de ocină din satul Medeleni şi uric şi întărire, cu tot venitul. Şi altul să nu se amestece. Şcris la Iaşi, în anul 7131 <1623>mai 1 zi. t Domnul a zis. f Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . f Borăleanul . Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XXII/6. Orig., hârtie difolio (42x28,3 cm.), filigran, rupt la îndoirturi, cerneală cafenie, pecete domnească timbrată. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.215-216, nr. 286 (trad. rom.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.46, nr.148 (rez.). 1 Aşa în orig. 65 1623 (7131) mai 1 t Eu, Nedelea fata Chirilii, însămi mărturisescu cu acest zapis al meu, cum am vândut parte mea de ocină din sat din Ciurăni şi din Comăneşti, dintr-un bătrân a patra parte, de nime silită, nici nevoită, ce însemi de bunăvoia mea, lui Dumitraşco Buţii şi lui Gheorghie, dereptu 2 boi de negoţ, preţuiţi(i) dreptu 50 de lei; deci pentru aceea ca să-i fie lui dreaptă ocină şi moşie, şi ficiorilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi am vândut-o denainte lui lonaşco ot tam, şi denainte lui Ichim ot Boziiani, şi a lui Afteniia ot tam, şi Gligorie Boiştian ot Rădeni, şi denainte lui Rămăşcani şi denainte a mulţi oameni buni şi bătrâni. Iar cine o va mai întorce şi cine ar mai gâlcevi, să fie treclet şi proclet, şi anaftima şi blăstămat să fie de 318 Oteţi de la Nichiia. Deci dintra aceasta să-ş(i) fac(ă) şi dres(e) d(o)mneşti. Deci, pentru mai mară credinţă, ne-am pus şi peceţile. Let 7131 <1623> mai'. Arh. St. Iaşi, Documente, DXII/5. Copie din sec. XVIII. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.2I6, nr.287 (aceeaşi copie). www.dacoromanica.ro 101 66 t Eu, Vas(i)lie, şi eu, Iordachiia, şi eu, loniia, şi Tudora, feciorei Iii2 înşine mărturisim cu acestu zapis al nostru cum că am vândut parte noastră de ocină din sat din Ciorăni şi din Comăneşti: dintr-un bătrân gium(ă)tate, dreptu 80 lei; dreptu aceea ca să-i fie lui ocină şi moşii, lui Dum(i)traşco Buţii şi feciorilor lui, şi nepoţilor şi strănepoţilor. Iar cine aru avea a întoarce sau a gâlcevi, să fie trecletu şi proclet şi analtima şi să fie blăstămat de 318 Oteţi ce Iacuiescu întru Nichiia. Şi am vândut-o denainte lui Hilip vătavul de Sipeni, şi a lui Vasiiu ot tam, şi a lui Vidraşcu diaconul ot tam, şi a lui Pătraşco de Blăgeşti, şi a lui Pătru de Ciorăni şi a lui Ionaşcu ot tam, şi Căpăţină de Buziiani şi Boiştian de Rădeni. Deci dintru acee ca să-ş(i) facă şi dres(e) domneşti. Mai pre mai mare mărturie, eu, popa Ştefan din Crăhăneşti. Pentru aceea am pus şi peceţile. Arh. St. Iaşi, Documente, DXI1/6. Copie din sec. XVIII. Datat după doc. din 1623 (7131) mai 1 (v. nr. precedent). EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.216-217, nr.288 (aceeaşi copie). 1 Rupt. 2 Litere scrise cu altă cerneală peste „lui”. 67 1623 (7131) mai 2, Iaşi f Hw CT&ţkdN To/vmrk bocboaa, E(o)îkYk> m(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)A(d)pi> 3«mah Mwaaabckoh. COîK(e) tot hcthnnîh caSKa) h GOA’kpHH haui ASiiSa TpefÎH Aorw(e)T CAVHCHA np-kwtAe HHLUHAA c(ba)tWI10MMB11JMAA r(o)cn(o)A(d)pi>IA\ BHBUIH HAC npABO H B-kpNO H ChAd CaSwHA H r(o)cn(o)A(CT)B(A) AAH H 36AAAH NAU16H npABO H B’fepHO. T'kAA pAAÎ, AMd EHA^BUie npABOe H B-kpNOlO ero cavjkev hjk(6) ham caSjkma r(o)cn(o)A(CT)s(S) Altu, JKAAOBAAH 6CAAH 6rO VC0BH06 NAU1 m(h)a(o)cTU, A^AH H 110m(h)a$BAAH H flOTBpliAHAH eCAAH 6AAV H KH’kl'HHH 6rO, AăAplHKH, H EpATIIAM 6H, Tetipne H ittH, C(m)h(o)b6 Iţle^AH ITp'hHteCKV BHB CTOANHK, npABOlO WTH(h)h8 H A^AHHHV WT H\ npABH^ HCIlpHBHAÎlA^ hto haaaah a^A0B6 «x wt CTAparo h np'kAOBpdro flAegAHApv bocboaa, h wt CTAparo CT64kAHA B06B0AA, H ndK, WT flA€§AHApA B06B0AA AIaAAÎ, H WT 6p6A\YlA MorHAA B06B0AA C6AO HA HAirk fluSA’tHÎH, HA CHp’fcT('fc), HTO V BOAWCT POMAHCKOH, H CI» MA6HH V 102 www.dacoromanica.ro CHpiT(i), HTO Toro C6AO Blllll(e) (ÎHCAHIH fluSA’kHIH r(o)cn(o)A(cr)B(A) MU ET^La EMX Bt npABoe NAiu(e) r(o)cn(o)ACTBw b-bith r(o)cn(o)A(A)p,BCKYH, 3AN€?K(e) E-k h3ivbha ero 3A BHKA'bHH Iţle^AN flp'BJKeCKVA CTOANHK KOPAA npHUlAH B'kuie CB KOCTANTHN BOBBOAA H cb bohcka A-btţcKA. r(o)cn(o)A(cr)B(A) A\u noTOAi erAAJK(e) npHiuAH B^uiCe) PaaSa B06B0AA B1> 36AAA6 fi,AA EH er© BOA'tpHHV CBOCAIV fÎNTON K'BAVBpAUJV, A flHTON K'BAVhpAW iiokaohha ero KAASrepoAi wt aionacthp C(ba)tih Caba wc(BA)iii(e)NAr© wt Tpir Iflc. d noTOAA erAAH<(e) npHuieA TAuinAp bocboaa iiak Bi^-kA E-k Tor(o) c«ao wt KAA$rep h aaa HA\ AP^r C6AO HA «Alt XtHVA, HA Pt»VTV, HTO 8 BOAWCT CopOlţKOIO. H 6rAA2K(e) npHHAOUie flAegANApS BOeBOAA HaIAUI nAKHHlte) aaa EH^ Toro C€AO BOA-fcpHHV HAU1 BkUlj(e) riHCAHHIH. H nOTO/W IIAK CB npHCHAOBANie EH)( 6rO. T wro paaV, Ko)cii(o)a(ct)b(a) mu BHA’kBuie cavjkhv ero hjk(€) caSjkha r(o)cn(o)A(cT)B(A) a\h h 3e/v\Ai‘io HAui(e) h cB/WBTp-kAqie toahkh Spune h HcnpHBHAiA hto 8ka30baah wt np-kAHHX c(ba)tohohhbuihx r(o)cn(o)A(A)p,Bix kako ecT hai npABOio WTH(h)hV H A^AH(H)Htr CBBtTOBAXOAl CB Bec HAUI ClB-kT H W6p-kTOXOA\ CHIţe AJK(e) npHXOAHT CA Tor(o) C6AO nQSA’kHIH EOA-kpHHV HAUI BHUl(e) nHCAHIH, AVWA AWr(o)4>€T, h KH-brHHH ero h uivpeNOAi er(o, cunosc Ijle^AH np'EJKecKVA, h B'B3'kxoA\ ero wt KAAvrepn h aaa^x^aa bt» pi>kax BHui(e) mhcanoai BOA'kpHHV AvnvA Aorw^eT. TtAi paaV kako aa ecT haiv h wt Ko)cii(o)a(ct)b(a) a\h aanîc h ai(h)aobanîa h nOTBpjKA^Nie H CB EBC-feM A«X°AHenopSuiCH HA\ HHKOAHJK(e) HA B*kKH BtlHIH, 3AH6JK(e) np'BBÎH r(o)cn(o)A(CT)s(A) AMd B-BS-kX^ ero r(o)cn(o)A(A)pi>CKfH, A H(u)H’k nAKH>K(e) Ko)cii(o)a(ct)b(a) aih vaa(h)a(o)cthbhx ca h aaaoX0/u h noTBpi>AHXWA\ er(o). d no NAUJHfW IKHBOT'k KTO E1>A6T r(o)cn(o)A(A)pi> WT A^tY HAUIHX hah wt HAuiero poAA hah b^act Koro E(or)i> H36'fcpHT r(o)cn(o)A(A)pMAi bbit hauich 3€a\ah M aaabckoh, tot eh hai Ne nopSuiHA NAuînro aaanib h Ai(H)A(o)BANÎe h SKptnAeNÎe nt» AAH BH HAI AAA H SKptnHA 3AN6?Ke c8t HAI npABHH WTNHNV H A^AN^HIC H AANIC H Ai(H)A(o)BAHVe 3a cBoer(o) npABoeB-kpNOio er(o) cavjkev. d KTO ck nOKOCHT B'BS'kTY WT HHX TOr(o) C6a(o) EC3 BOAt HAI AA CCT Tp'kKAAT H npOKA-kT WT r(ocnOA)A E(o)rA CBTBOpUJArO h(b)b W H 3CAIAH H WT np(’k)n(H)CTAA E(o)rv lUATepi h wt Bi>ckx c(ba)thx* H aa haiabt hact(b) cb H3aok> h cb npoKA-kTOAi flpYia BB Ee3K0HeHNIH B'kKH, AAIHH. Hh m c(a) Ne vwihiuact np-kA chai ahctoai naujhai. I1hc(a) v Iflc, BT» A(t)TW xspiÎA aa(€)c(a)ua aiah B. Caai r(o)cn(o)A(H)NT» BeA-kA. f Ctc^an Bo(e)BOAA . t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată această adevărată slugă şi boier al nostru, Lupul al treilea logofăt, a slujit mai înainte altor sfântrăposaţi domni, care au fost mai înainte de noi, drept şi www.dacoromanica.ro 103 credincios şi acum slujeşte şi domniei mele şi ţării noastre drept şi credincios. Drept aceea, văzând dreapta şi credincioasa lui slujbă care ne slujeşte nouă, domnia mea l-am miluit cu deosebita noastră milă, i-am dat şi l-am miluit şi i-am întărit lui şi cneaghinei sale, Mariica, şi fraţilor ei, Gheorghie şi Ion, fiii lui Ştefan Prăjescu fost stolnic, dreapta lor ocină şi dedină din dreptele lor privilegii ce au avut bunicii lor de la bătrânul şi preabunul Alexandru voievod şi de la bătrânul Ştefan voievod şi iarăşi de la Alexandru voievod ce Tânăr şi de la Ieremia Moghilă voievod, satul anume Agiudenii, pe Şiret, ce este în ţinutul Roman, şi cu mori în Şiret, care acel sat mai sus scris, Agiudenii, domnia mea l-am fost luat să fie drept al nostru domnesc pentru că l-a pierdut pentru viclenie Ştefan Prăjescul stolnic când a venit cu Costantin voievod şi cu oastea leşască. Domnia mea, după aceea când a venit Radul voievod în ţară, l-a dat boierului său Anton cămăraş. Iar Anton cămăraş l-a închinat călugărilor de la mănăstirea Sfântul Sava. Iar după aceea, când a venit Gaşpar voievod iar a luat acel sat de la călugări şi le-a dat alt sat, anume Heciul, pe Răut, ce este în ţinutul Soroca, şi când a venit Alexandru voievod Iliiaş iarăşi, a dat acel sat boierului nostru mai sus scris. Şi după aceea iar cu sila l-a luat de la dânsul. Drept aceea, domnia mea văzând slujba sa, care a slujit domniei mele şi ţării noastre şi văzând atâtea urice şi privilegii ce au arătat ei de la înainte sfântrăposaţii domni ca să le fie lor dreaptă ocină şi dedină, ne-am sfătuit cu tot Sfatul nostru şi astfel am aflat că se cuvine acel sat Agiudenii boierului nostru mai sus scris, Lupul logofăt, şi cneaghinei sale şi cumnaţilor săi, fiii lui Ştefan Prăjescu. Şi l-am luat de la călugări şi l-am dat în mâinile mai sus scrisului boier, Lupul logofăt. Drept aceea, ca să-i fie lui şi de la domnia mea danie şi miluire şi întărire cu tot venitul, nestricat lor niciodată, în vecii vecilor, pentru că mai întâi domnia mea l-am luat să fie domnesc, iar acum iarăşi domnia mea s-a milostivit şi I-am dat şi i-am întărit. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe cine Dumnezeu îl va alege să fie domn al Ţării noastre Moldova, acela să nu strice dania şi miluirea şi întărirea noastră, ci să le dea şi să le întărească pentru că le-am dat şi le-am întărit pentru că le este dreaptă ocină şi dedină şi danie şi miluire pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă. Iar cine va încerca să ia de la ei acel sat fără voia lor să fie de trei ori blestemat şi blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata Maică a lui Dumnezeu, şi de toţi sfinţii şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie în veacurile fără de sfârşit, amin. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> luna mai 2. t însuşi domnul a poruncit. t Ştefan Tomşea voievod . : Pentru Agiudeni. No.5. : 7131 <1623> mai 2. N.2; : l. Ispisoc sârbăsc pentru Agiudeni 104 www.dacoromanica.ro Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - laşi, sub dată. Copie după orig., hârtie, pecete domnească mijlocie, timbrată. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f.246, şi Ms. nr.579, f. 149 V.-150 r. (copii în condicile M-rii Trei Ierarhi, scrise în prima jumătate a sec. XIX). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.46, nr.149 (rez. dezv. după Ms. nr.578 şi 579); Marinescu, Protaton, p.45-46, nr.14 (rez. gr. dezv. după orig., hârtie difolio (43x28,4 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr.1066. 68 1623 (7133) mai 7 L(ea)t 7131 (1623) mai 7. Ispisoc de la Ştefan Tomşe voiev(o)d cum Ion Ghimoc cu alţii a săi, fără nume, au vândut ocina ce-au avut cumpărătur(ă) în Popişcan(i) di la Iftoghie fata Cozmii şi de la alţi rudi a ei Lupului 3<-lea> log(o)f(ă)t. Şi bani nu scrie. Şi dresă ce-au avut le-au dat. Arh. St. Bucureşti, M-rea Doljeşti, XII/43, nr.3. Rez. din a doua jumătate a sec. XVIII. Ibidem, XII/13, nr.3 (rez. din aceeaşi vreme). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.46, nr.150 (rez.). 69 1623 (7131) mai 14, Galaţi t Ca $eo rt\M, Bachaic c(u)tn> nona, bn8k 8pc$A, h Hwcnn c(u)hi> k'i>8, Hwh h ntipacna bn$k SpcSa, h Gtan sct M'hpYiaNA, h IţupA'k c(h)nt» CabcY, bn8k Spc&t, h CHMHWN cOcOnI» H6KHtYh, Bn8k H Kt»3Ak8a 36T H6KHtYm, TH>k(€) Bn8k iU$UIIH, nHU16AA H CB6A6T6ACTB$€A\, CI» CHrt\ NAUI6A\8 HCTHNOAA 3AnHC, KAKO «î, no NAUI6A\$ AOBpOH BOAIO, NHKHAV H€nON$JKA€HH A HH npHCHAOBAHH, H npOAAAH 6CAAH npABAA WTn(h)n8 H A’bAHHH^, B6C C6A0 T8a8*I€I|jY, HA np^T, BAH3 FAAAlţl*, MTO Otf B(o)AWCT K0B0pAÎ?icK0A\8, CI» 6AHA BHNOrpAA, MTO gLuIB EaCHaYc, c(|*0n8 OonA, TOT npOAAA €CA\H r(o)cn(o)A(cT)BA ch nAH r’knr'k b6ahkoa/\8 Aoro46T> P^A* cana cto 8ri jkoatih. H B%CTABU16 ck er(o) a\(h)a(o)ctb rkNrra bca Aoro^er <«>' sahaatha t«x bhui(6) n(e)H(t)sH, "p jkoati'h, b-k p$K haui(h) wt np-kA Fabpma MnpKA cTapocTe wt B(o)aWCT KOBOpAglOCKOAtg, H WT nptA H6k8aA npT»KT»AAB WT ftutAlO*, H UIOAtSsOAA Ch bT np-hrap'i', h npo^up K^ntiţ THxs(t), h Koctahthh c(u)ht> T$a°P K$n€it, h Ha'ic K$n6iţ, www.dacoromanica.ro 105 H (10(1 IflNH, H iUEKH ANHTHHK, H A^ANHTpâ c(b()N1> flAEgd, H ittHKAliSlU C(u)Nn> IIaSa, H AOBpOAMfp c(u)h'K E'hpKdp, H KpTiH$H 36T NEK$Ad (lp’hK'hAAB H HHH ANHOrV AK>aV A«BpH. H âpUK MTO HA\dA\Y Nd TOT BHUj(e) (IHCAhY CEAO T8a8*(EI|iY, BT»3EaY WT NdC TdTdpY C1> AAHOrH )(pdBOpAH H KOAMtY, ErAd nOBpdrtl' NdC TdTdpY. HHO dl|(E (îpOEBAET CA N-bKOrAd, TA6, Tor(o) AA ct NE BEpOBdTY, (IOHHJK(e) HHUJdd (lAÎiHE H ChpOAHHlţY (ckcTAAH EE3 EAHKO A\H (lHCdNl' 3 AC- Toro pdAY wt H(u)H-k (id np-bA AA cct ea\(8) wth(m)h8 h idAom eKo) m(h)a(o)ct(b) [h] (lpdBd H BHK$(1a4hYiA Hd CBOHX npdBlH (1HT0ANHX n(H)H(-b)$H, A0H(e)a6H Hd B-tKH B-fcHHHX. HM HHKTO AA c(a) HE BdAHUldET. riHCdA 8 TdAdlţH, b(i>) dC'bÎTO X^^Ad MAI t Adică noi, Vasilie, fiul lui Popa, nepotul Iui Ursul, şi Iosip, fiul Iui Ion Făcău, şi Părasca, nepoţii Iui Ursul, şi Stan, ginerele lui Măriian, şi Ţârgea, fiul Savei, nepotul lui Ursul, şi Simion, fiul Nechitii, nepotul Muşii, şi Căzacul, ginerele Nechitii, de asemenea nepotul Muşii, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, am vândut dreapta ocină şi dedină, tot satul Tuluceşti, pe Prut, aproape de Galaţi, ce este în ţinutul Covorlui, cu o vie, ce a fost a Iui Vasilie, fiul Iui Popa. Aceasta am vândut-o domniei sale, panului Ghianghea mare logofăt, pentru o sută de ughi galbeni. Şi s-a sculat milostivirea sa Gheanghea mare logofăt <şi>’ a plătit aceşti bani de mai sus 100 de ughi galbeni, în mâna noastră, dinaintea Iui Gavril Mirca, staroste de ţinutul Covurlui, şi dinaintea lui Necula, pârcălab de Galaţi, şi a şoltuzului cu 12 pârgari, şi a lui Prohir, negustor de asemenea, şi Costantin, fiul lui Tudor negustor, şi Ilie negustor, şi popa Iani, şi Mechi vameş, şi Dumitru, fiul Iui Alexa, şi Miclăuş, fiul lui Paul, şi Dobromir, fiul Iui Bărcar, şi Crăciun, ginerele Iui Necula pârcălab, şi alţi mulţi oameni buni. Şi uricul ce avem pe acest sat mai sus scris, Tuluceşti, I-au luat de Ia noi tătarii, cu multe lucruri şi bucate, când ne-au lovit tătarii. Deci dacă se vor ivi cândva, undeva, atunci să nu se creadă, pentru că altă seminţie şi neamuri nu suntem fără de câţi suntem scrişi aici. De aceea, de acum înainte, să-i fie ocină Iui şi copiilor milostivirii sale şi dreaptă cumpărătură, pe drepţii săi bani proprii, până îşi va face uric domnesc, cu tot venitul, în vecii vecilor. Altul nimeni să nu se amestece. Scris la Galaţi, în anul 7131 mai 14. : Zapisul lui Vasâli sân Popa, nepot Ursului, prin care vinde tot satul Tuluceştii Iui Ionaşcu Ghenghe vel log(o)f(ă)t. 106 www.dacoromanica.ro Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CD/116. Orig., hârtie (32,5x21 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecetea rotundă a târgului Galaţi având în centru doi peşti, iar în exergă legenda, neclară (3 cm. în diam.), şi opt peceţi inelare aplicate în cerneală cafenie, neclare. Arh. St. Iaşi, Divanul Domnesc, dosar 1/1836, f.80 r. (numerotare veche: 116 r.), nr. 2 (rez. într-un opis din 1836 iunie 1). Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” — Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr. 1939 (503), f.7201-7202 (trad. rom.) şi f.7203*7204 (transcr. orig. sl.). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.217-218, nr.290 (trad. rom.) şi p.428 (foto). * Omis. 70 1623 <7131> mai 15, Satul Cetăţuia 7131 <1623> maiu 15, 1. Zapis de la Duca comis şi Săvul pârcălabul şi alţii mărturisind cum au dat2 Ghenghii log(o)f(ă)t(ul) celui mare parte din sat din Lăleşti şi parte din Stoicanii3 ca să-i fii dreaptă ocină şi moşie. Arh. St. Iaşi, Divanul Domnesc, dosar 1/1836, f.86 r. (numerotare veche: 124 r.), nr.l. Rez. într-un opis din 1836. EDIŢII: Mihailovici, Regeşte Constantinopol, p.367, nr.26 (alt rez.). 1 Completat după rez. publicat de Mihailovici (v. EDIŢII). 2 în acelaşi rez.: „prin care vând”. 3 în acelaşi rez.: „şi o parte din Rădeni”. 71 1623 (7131) mai 16, Iaşi t Bt, Hrtirk fâ(Ti»)iţd, h C(m)na, h G(ba)t(o)to A(8)x«, C(ba)t4h 6ahhocai||4h h HepA3A4AH(V\4H TpoHiţH. Ge A3i», pan Ba(a)a(u)bu r(ocnoA)AN B06B0AA, E(o)atVeio a/v(h)a(o)ctYio, rocnoAdpii 3€a/vah Moaaabckoh, c(u)hi> BAdrOMHCTHBAr(o) CTe^dHd TOAMIJH B06B0AA. CDat(e) np'lHAOUJA np^A NdA/VM H np^A 8cHA\H NdlUHAIH BOA*kpH, B6AHKHMH H AAdAHMH, HCTHMMWH CdSrU HdUlH, A$I1$A H BpdT ero, IwHduiKO, c(u)nwb6 HmîOdp* npxHteciîSn bhb BHCT-kpNmn,, nmkha/v h6iioh8}kachh d MH npHCHAOBdHH, H (lHBHHlţâ KAAV6Hh8. TAA A^AM WHH WT np-fcA B'hC'k/HH HAUJHAVH BWA’kpH c(EA)TiiH AVOHACTHpH HAUJ6H HOBOC'hSAAHH’kH HmeNOBAHN-bH CWAlţ-fe, HAejK(e) 6CT XP‘*rtV 0(ba)t(u)x1> np-bxBAAHUX, H IlpiiBOnp’kcTVVAHUX, H Bpi>XWBHHX fln(o)c(To)Ab Il6TpA H IlABAA pAA'' VXlTflăipeHIA rp'bx HX, H POAHT6A6AA «X, A /w(o)a6BHH[^H HAU1H AUIHCH c(ba)i|I€HHHI(H H AHIAKWHH WT HAU1 c(ba)t*A Aa(o)aB« H AAOHACTHp BHUl(e) flHCAHHUH CWAKA A* HAVAIOT HX HAI1HCATH H PWAHT6A6H HX BT» c(ba)tMH, B6AHKIH H AVAAÎ'h, flO/wfcNHHKT» H BT» B(o)jK(e)CTT>BHMM JKp'hT'hBHHK. T-feAfV pAAH, MU BHA’kBUie HX A°Bp0B0AH06 A^AHIIE, €JK(e) KT* c(Bih)T'kH AAOHACTHpH, A AVU, TAKOJKA€ H WT HAC A^AV H nOTBpi>%A^AA TIH BHUl(e) (IHCAHhVh AOAAWB6 H CT» nHBHHlţâ KAAV6HH$ BUUl(e) p6M6HHUAA Av(o)a6BHHKWAV HAU1HAV, WT HAU1 BHUl(e) tlHCAHHArO Av(o)ABAV H AVOHACTHp CWAKA A<* €CT HAV H WT HAC HCI1HCWK HA TIH AOAVWB6 HBIIOKOA'bBHAV HHKOAH%(6) HA, B^KH BiiMHHX. iI KTO C-fc nOB^CHT H Api>3H6T pA30pHTH HAUl(e) A<*AHYe H flOTBp'hJKA€HI6 H (1AK HX tnxl nAAvkT 6%(e) KT» c(BA)T-kH AVOHACTHpH, WT HX c(u)hWB HAH WT HX pOA$, nO HX WHBOT-fe, TAKOBUH A<* B^A^T fipOKA-fcT H Tp’hKA'tiT WT T(0Cn0A)A E(or)A, CbTBWpHUlAr(o) H(e)BO H 36AAA*k, H WT IIp(-fc)M(H)CTAA EorO lUATBpH, H WT BÎ fln(0)c(T0)Ah, H WT A 6Vr(AH)r(€)AHCTH, H WT Tm G(ba)t(h)x'B ©T(h)lVh HHK€HCKttX> h npoKA-kTVe flpHCBO a<* npiMA^T ha itvabS er(o), h a<* mavact mact ct» Ic^ao* np-bA^TBABAV X(pHCTO)B-feA\ Bit G63KOH€MHU<¥l AVttKtd, AAVHN. t IlHCAA 8 IHCOX, b(t») A(-fe)TO XSpAA, AVAH SÎ. Ctb^ah bobboaa . t ASiWHTpS nHcey. t în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfanţului Duh, Treime Sfântă de o fiinţă şi nedespărţită. Adică eu, robul Stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului meu Iisus Hristos, adevărat închinător al Sfintei Treimi, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiul binecinstitorului Ştefan Tomşa voievod. Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, adevăratele noastre slugi, Lupul şi fratele lui, Ionaşco, fiul lui Nicoară Prăjescul, fost vistiernic, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, ci de bunăvoia lor, şi au dat nişte case ale lor, ce au avut ei în târgul Suceva, pe Uliţa Armenească, şi cu pivniţă de piatră. Acelea le-au dat ei, dinaintea noastră şi dinaintea tuturor boierilor noştri, sfintei mănăstiri a noastre, nou zidită, numită Solea, unde este hramul Sfinţilor prealăudaţi şi întâi şezători şi de frunte Apostoli Petru şi Pavel,pentru iertarea păcatelor lor şi ale părinţilor lor, iar rugătorii noştri monahi, preoţi şi diaconi, de la sfânta noastră rugă şi mănăstire mai sus scrisă, Solea, să aibă a-i scrie pe ei şi pe părinţii lor în sfântul marele şi micul pomelnic şi în dumnezeiescul jertfelnic. 108 www.dacoromanica.ro Pentru aceea, noi, văzând dania lor de bunăvoie, cea cătră sfânta mănăstire, noi de asemenea şi de la noi dăm şi întărim acele mai sus scrise case şi cu pivniţă de piatră mai sus zişilor rugători ai noştri de la mai sus scrisa rugă şi mănăstire a noastră Solea, să le fie şi de la noi ispisoc pentru acele case, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Iar cine se va ispiti şi va îndrăzni să strice dania şi întărirea noastră şi iarăşi pomenirea lor, cea către sfânta mănăstire, dintre fiii lor sau din neamul lor, după viaţa lor, unul ca acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de precurata Maică a Domnului şi de 12 Apostoli şi de 4 Evanghelişti şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheia şi blestemul lui Arie să vină asupra capului lui şi să aibă parte cu Iuda, vânzătorul lui Hristos, în chinurile nesfârşite, amin. Scris la laşi, în anul 7131 <1623> mai 16. Ştefan voievod . Dumitru scriitor. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXV/17. Orig., hârtie difolio (43,5x29 cm.), cerneală cafenie, (invocaţia, majuscula iniţială şi semnătura domnului - aurite), pecete domnească timbrată (4,5 cm.). Cu o trad. rom din sec. XVIII. Arh. St. Suceava, M-rea Putna, 11/19, nr. 164, p.91 (rez.); Idem, Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol.V, p.266-269 (transcriere sl. dupăD./.R. (foto orig.) şi trad. rom.). EDIŢII: Wickenhauser, Solka, p.84, nr.20 (rez. germ.); Mazerean, Condica Solea, p.58-59, nr.l (rez. rom.); DIR, A, XVII, vol.V, p.218-219, nr.291 (trad.) şi p.429 (foto); Miron, Tezaur sucevean, p.l 14, nr.235 (rez. după Mazerean); Suceava, Documente, p.242-244, nr.104. 1 Omis. 72 1623 (7131) mai 17, Iaşi ţ Hw Ct€4><»h ToMurfe bocboaa, E(o)jkîîo aa(h)a(o)ct'îk>, r(o)cn(o)A(a)p'h 3€mah /Mwaaabckoh. CDîK(e) np’iHAom-fc, np^A haa/ih h np^A Schaah haui6aah aaoaaabckhaah GOA-kpH, T8a<>PA H C6CTP* 6H, M'hpHKA, A’BlRHpH 6p€AMÎf Ti A AGI, 110 CBOH)( A0EpAA BOAH, H6KHAA H€llOH&KAeNH A H6 lipHC6AOBAHH, H ti pO A ABA AH CBOH)( npABA WTHHH& H A'fcAHHMi} WT CBOH^ HAp^A^HIE HTO HANAA A^A HAN TOANA T'hAAB'h, HCTBp’hTAA HACT WT C6AO TOAAHClţJH, Biet HACT HTO c('a\H BOA-fepH BT» p^KAX THX BHUj(e) nHCAHH AIOAI T^AOpH H CBCTpH 6r(o), MApHKH, A^l^HpH 6p6AAIH Tl»AABT», H flA€AA€HH HX> lOCHn H CBCTpHAA 6rO, SpVTH H fiHTBAvVH, A'feTH A&WHTp8 TAAAB(l»). Tfe/W pAAI AO BCT 6A\8 H WT HAC tlpABOK) WTHHH8, H BHKSflAfiHÎB, H 8pHK, H nOTBpliHtABHVe H6nOp8lU6HHOA/v8 HHKOAH>«(e), HA B^KH B'feHHlM. H HH AA C( KA3AA. f riAHrk B6A AOrO^WT 8m(h) h hckaaa . t Bopi»A'feH8A . t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, Tudora şi sora ei, Mărica, fiicele lui Eremia Tălabă, de bunăvoia lor, nesilite de nimeni, nici asuprite, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, din dresele lor, ce a avut bunicul lor Toma Tălabă, a patra parte din satul Tomceşti, toată partea ce se va alege a lui Eremia Talabă; şi de asemenea au vândut ele şi o altă parte de ocină din acelaşi sat, din Tomceşti, împreună cu verii lor, Iosip şi cu surorile lui, Urâta şi Antonia, copiii lui Dumitru Tălabă, toată partea unchiului lor Pătraşco Talabă, ce se va alege, a patra parte, cu loc de vad de moară în Bârlad şi cu bălţi de peşte şi cu tot venitul. Aceea au vândut-o boierului nostru Conde mare vameş pentru o sută de taleri de argint. Şi s-a sculat credinciosul nostru Conde mare vameş şi a plătit deplin toţi acei mai sus scrişi bani, dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri, în mâinile acelor mai sus scrişi oameni Tudora şi sora ei Marica, fiicele Iui Eremia Talabă, şi verilor săi, Iosip şi surorilor lui, Urâta şi Antemia, copiii lui Dumitru Talabă. Pentru aceea să-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întărire, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> mai 17. Domnul a zis. Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . Borăleanul . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXII/25. Orig., hârtie (32x20,5 cm.), cerneală cafenie, filigran, pecete domnească aplicată în ceară roşie, pierdută. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.219-220, nr.292 (trad. rom.). Omis. 110 www.dacoromanica.ro 73 1623 (7131) mai 17, Iaşi ţ flpX'i€n(M)cKomi flHACTAcVe h MHTponoAHT Cvmabckoh. Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră Chirana, de s-au jeluit pre bărbatul său, pre Platon, şi au dzis că i-au mâncat şi i-au strâcat tot ce au avut; după aceea, au fugit şi o au lăsat. Şi au mărturisit popa Vasile de Româneşti şi alţi mulţi oameni buni cum Platon nu iaste om bun, ce iaste făcătoriu rău. Printr-aceea, noi dac-am vădzut jaloba ei şi atâta mărturie mare, noi i-am făcut cartea noastră, ca să nu mai aibă treabă Platon cu Chirana, nici Chirana cu Platon, ce să fie slobodzi unul de altul, în veci. De aceasta scriem şi mărturisim cu această carte a noastră. I1hc(a) 8 Ac, a(4)t(o) X3pAA AAAH 3Î. Anastasie mitropolit . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CDXXV/112. Orig., hârtie, pecete timbrată, căzută. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.220, nr.293 (orig.) şi p. 460 (foto). 74 1623 (7131) mai 18, Iaşi f Hw Ctb^an ToAAurk bobboaa, Eo>ki‘k> aahaoctYio, rocnoAApt 3baaah Moaaabckoh. GOatfe) aaah h noTBptAHAH ecAAH caSsh naluh 8pc8rt AABA^AHHM'fep ero npAsoio otnhhS h KSneîKHO ot ncnncoK 3a cBeA'kTeACTBo h 3A h bhkSiiachVc, mto haaaa ot PaaSa bobboaa: BANA MACT 3A otnhn8 OT C6AO MHKABtpH, MTO 8 BOAOCT G9p)(eHCKOAA8, MTO TOA 6CT 6Aa8 npABA * H BHKSflrteie OT HA-hNA H OT CBCTpA 6H, HABKCAHApA, A^H MorrttAH BHB nHTAp, AA6 nOAOBHHA OT TOA MACT 3A OTHHhS, MTO KSnHA OTBlft» HAA, Morrt'BA'k BHB nHTAp, OT K03AAA CTpABOB, Bh8k AAhKAHM, OT HAp^Aerne MTO HAAAA K03AAA CTpABOe OT CTApArO flA6KCANAp8 bobboaa no TOB K8nHA COBH 3A HBTHpABcfeT TAABpH CpBBp'hHHX. T’feAA pAAÎ KAKO AA 6CT H OT HAC HAUI BHUl(e) I1HCANOAA8 CaSsH HAUI, 8pc8 AABABAHHM'kp 3A TOA MACT 3A OTNHh8 OT C6A0 M.HKAeiJJH, nOAOBHHA OT ItSneîKNOlO MorbrtAH BHB nHTAp, npABOlO OTHHnS H BHKSnABHVe H 8pHK H ItOTBpliîKABHie H6nOp8uieHHO, 6Aa8, HHKOAHHtCe), HA B^KH B’feMNIH. H HH AA c(a) H6 8aAHUIABT. r(o)cn(o)A(H)H1> KA3AA. IIHC(A) 8 UlC, Bt» ABT(o) x3'prtA AAAH m. www.dacoromanica.ro 111 Tratirb B6A Aoro^eT 8m(h) h hckaa. Eop'hA'bN&A . t Io Ştefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, lată am dat şi am întărit slugii noastre Ursul medelnicer dreapta lui ocină şi cumpărătură din ispisocul de mărturie şi cumpărătură ce a avut de la Radul voievod: o parte de ocină din satul Micleşti, ce este în ţinutul Orheiului, care îi este lui dreaptă * şi cumpărătură de la Ileana şi de la sora ei Alexandra, fiicele lui Mogâldea pitar, însă jumătatea acelei părţi de ocină pe care a cumpărat-o tatăl lor Mogâldea pitar de la Cozma Stravoe, nepotul lui Midiei, din dresul pe care l-a avut Cozma Stravoe de la bătrânul Alexandru voievod aceasta a cumpărat-o cu patruzeci de taleri de argint. Pentru aceea ca să-i fie şi de la noi ...2 mai sus scrisei slugi a noastre Ursul medelnicer, pe această parte de ocină din satul Micleşti, jumătate din cumpărtura Mogâldei pitar, dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întărire nestricat, niciodată, în vecii vecilor. Şi nimeni să nu se amestece. Domnul a zis. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> mai 18. Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit. Borăleanul . După Sava, Doc. Orhet, p.63, nr.56. Orig. „pe hârtie, cu pecetea mare roşie, căzută” se afla în colecţia editorului; ibidem, p.64 (trad. editorului). 1 Omis în orig. 2 Aşa în textul editat. 75 1623(7131) mai 21, Iaşi t Hw Ctc^ah ToAUiii bocboaa, E(o)>kYio a\(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)A(A)pi> 3ca\ah Mwaaabckoh. G0?u(e) npÎHAe npi>A naaah h npi>A Schmh nauicaah BOA-bpH CA$rA naui, ChMHON re$KA GHB B6A KOiWHC, H &KA30BAA 6AHH 3AI1HC 3A CB^ACTCACTEO WT AK-AH AOBpHX H CTApÎHX: WT TAHrOpîe HAAA6CNHK WT EpiiAAA, H HCK^AAH AP^ÎK er8, H flpceme, h wt Hwnauiko, h HoHApt wt Iţu^eipH, h wt Kp(H)cT-fe wt SpAAiţ(H), h wt non wt Eopoceipu, h c(u)Nik Koahh, h ASmhtpauiko TeA-kr(i»), h wt hhhx aioa'i AOBpxx, kako npÎHAe np-bA naaamI KN'brHN'k Ctahka MăprtfiOAe, h ct» bn$uh nţaluS eu, MăprOH ABOpNHK, HAvb HCAK, H BpAT 6r0, KOCTAHTHH, H C6CTpHB6 HX> flBrHNlîa, 110 CBOHAAH A^upoio BOAIO, H6KHAA H6nOH$?KA€AMI A N6 npHCCAOBANÎ, H Aaah H nOAApOBAAH 112 www.dacoromanica.ro CBOHX npABOlO WTHHnS H A^AHHnS, B-hC-k MACT HM 3d A^AHUnS MTO HMd6T WT C6A0 ITb8a611|(h), H THHc(e) BTiCfe MdCT HM 3d WTh(h)h8 MTO HMdAH 3d [h] BHKSnA6H*l*6 WT Toronc(e) C6A0, MTO HMdAH WT BpdTOBC KN'krHHH CTdHKH MSpi^MOdC CB B6C npH^OA2 WT CBOHX npdBlHX Hdp-kACHYe MTO HMdAH WT ...3 BOCBOAd. Tod A<*AH H nOAdpOBdAH BHUl(e) nHCdHHOM^ Ca8sH HdUie Chmhoh komhc. HhO MH ISKO ^BHA'kXOM TOT 3dnHC 3d CBCA^TCACTEO WT AIOaY A©EpHX» d MH eKo) âBBpOBdXOM, H fldKHHcte) AM^X^M H nOTBp'tAHX0) N£ 8mHUIA6T. IlHCdA 8 IHc, b(-b) d(’k)T(o) X3pAd MdH Kd. f r(o)c(no)A(H)N’B Kd3dA. r-kNrk bga Aor(o)4>(e)T 8m(h) h HCKdA . t Eop’BH’kHâd . t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri, sluga noastră Simion Gheuca fost mare comis şi a arătat un zapis de mărturie de la oameni buni şi bătrâni: de la Gligorie namesnic din Bârlad, şi Neculai cetaşul lui, şi Arsenie, şi de la Ionaşco, şi Condrea din Ţifeşti, şi de la Cârstea din Urlaţi, şi de la popa din Boroseşti, şi fiul lui Colici, şi Dumitraşco Telegă şi de la alţi oameni buni, cum a venit, înaintea noastră1, cneaghina Stanca Murgucioaie şi cu nepoţii panului ei Murgoci vornic, anume Isac şi fratele lui, Costantin, şi sora lor, Avghinia, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi şi au dat şi au dăruit dreapta lor ocină şi dedină, toată partea lor de moştenire ce au din satul Păuleşti şi de asemenea toată partea lor de ocină ce au avut de cumpărătură din acelaşi sat, ce au avut de la fraţii cneaghinei Stanca Murgucioaie, cu tot venitul2 din dreptele lor drese ce au avut de la voievod. Aceea au dat-o şi au dăruit-o mai sus scrisei noastre slugi Simion comis. Deci noi, dacă am văzut acel zapis de mărturie de la oameni buni, noi l-am crezut şi de asemenea i-am dat şi i-am întărit lui, împreună cu cneaghina lui, acele înainte zise părţi de ocină din satul Păuleşti, ca să le fie şi de la noi dreaptă ocină şi danie şi dăruire, neclintit lor niciodată în veci. Şi nimeni dintre rudele cneaghinei Stanca Murgucioaie sau din rudele lui Murgoci vornic să nu aibă a se amesteca acolo sau să tulbure. www.dacoromanica.ro 113 Iar cine va îndrăzni să strice această danie, acela să nu fie iertat de Domnul Dumnezeu şi de Preacurata Maică a Domnului Iisus Hristos şi să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu şi de toţi sfinţii. Şi altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> mai 21. f Domnul a zis. f Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . f Borăleanul . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLI/17. Orig., hârtie , cerneală cafenie, filigran, pecete domnească aplicată, inelară. Ibidem CXLII/55 (trad. rom veche). Bibi. Acad. Rom-Bucureşti, Ms. rom. nr. 5181 (cota veche), f.42 r. (copie după trad. rom din 1767). EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XX (ian-sept. 1912), p.lll (rez.); Antonovici, Doc. bărlădene, 111, p.30-31, nr. XIX (trad. veche); D.I.R., A, XVII, p.220-221, nr.294 (trad. rom. după orig.). 1 Greşit, în loc de nhmh (lor). 2 n-b^AEipH ... npHxoA (Păuleşti... venitul), şters cu cerneală. 3 Loc liber în orig. 76 1623 (7131) mai 29, Cotnari t Hw Gte^ah ToAuirk boeboaa, E(o)>kho a\(m)a(o)ctîk>, rocnoAdpi» 3gaaam MOAAABCKOH. CDîKE rOCnOACTBO A\H AAA H tlOTBpTiAHA ECAUA TA3AH HAUJH O-bATHH CAC WT KOTHAp HA 6rO npABOK) WTHHHi? H K^nEHtHO WT HCnpHBHAÎH 3A K$n6}KHO WT IlETpA B06B0AA H 3A nOTBptHtAEHYE WT CAAAArO rOCnOACTBA AAH, EANA AAAHH H 6AHA nOBApHE, MTO HA noTOiţ-k E^\AHHUHA\. Tim pAAl’ KAKO AA 6CT EA/$ H WT HAC WTH(h)h$ H SpHK H nOTBpiiHtACHYe, HenopouienHO, eaaS, hhkoahjke ha b^kh. H HH AA ck HE &WMUJAET np-kA cmaa ahctoav haiuuaa. & KOTHAp(w) BT» A^TO \3pAA AAAH K*. f Caa\ rocnoAHHT» bea^a. t MTkHHfk . t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am întărit gazdei noastre, Fealtin, sas din Cotnari, dreapta lui ocină şi cumpărătură din privilegiu de cumpărătură de la Petru 114 www.dacoromanica.ro voievod şi de întărire de la însămi domnia mea, o moară şi o povarnă, ce sunt pe pârâul Buhainţilor. De aceea să-i fie şi de la noi ocină şi uric şi întărire, neclintit, lui, niciodată în veci. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. La Cotnari, în anul 7131 <1623> mai 29. A t însuşi domnul a poruncit. Mânjea . f Bi» nebhtnoct bea Awro<|>eT nocAH rocnoAHtiS hh 8 Mc, as A8n8d TpeTÎH Aoro^eT h hckaa (f în lipsa marelui logofăt, trimis de domnul nostru Ia Iaşi, eu Lupul al treilea logofăt am iscălit). Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, DCXXVII/5. Orig., hârtie difolio (21x21 cm.), filigran, lipsă 2/3 din fila a doua, cerneală cafenie, filigran, pecete domnească aplicată în ceară roşie, distrusă. EDIŢII: Şt. Gr. Berechet, Documente de drept public, p.176, nr.VI (text sl. şi trad. rom. după orig.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.221, nr.295 (trad. rom.). 77 1623 (7131) mai 30, Iaşi t Hw Grefau ToAUirk boeboaa, E(o)h Ilond. Tod npOAAAH HdUJ6Afl8 BApNOArtă H nOMHT6NNOA\8 BOAtpHNCS) (iahS Hwhauiko TaHru beahkoa\8 Aoro^CT, pdAi' eaha cto 8rw hcoathx. H wt toaa thjhCe) npÎHAE np^A naa/ih h np^A hauihmu BOA^pn A^P^am c(ld)H1> Xoprd, H (ÎNApeiO c(td)H1> MHplH, BnSiJH KpiMlOH Tiohkh, h IIi>hteaeh c(u)hi> TeTHAKH, BnSk EoHA^UI, ndKHMt(E) 3d CBOHX AOBpOHBOAH, N6KHA\ HEnON8atA6HH d NE ItpHCEAOBdHH, H npOAAAH CBOM^ npdBd WTNHn8 H A^AHHh8, MACT A1>P'l>BdH CI» fiHApCIO, EAHA CTO H WCHAAAECkT ndUJH WT UdpHHâ, WT CEAO THA^UrkHH. Tod npOAAAH THHt(e) BOA-tpHHă NAUlEA/lS nd«8 flidHrH AOrO^ET 3d ABdAECkT H nET 8rw JKOAtY. a ndK MdCT 115 www.dacoromanica.ro ItlNTEAEIO, WCHMAectT lldUIH WT TOIO JK6 lţdpHH8, WT tCrtO rHA$UrfcNHA\ ripOAdA pdAI 6AHA KpdBd AOEpd, Cl> TBAHIţ IvfcNOBdNd 3d K€ TdACpH CpeGpiHHX. H BlCTdA cfe B-tpNm H nOHHTCHHÎH BOrt'bpHH nAH iTiaHrk B6A AOr<>4>€T H 3dllAdTHA 6AHA CTO 8rH JKOATI Bl> pW(K BdCHAÎE, c(m)h8 Florid, H IOcHn c(m)hI IWH (DlKlCAf, H IIipdCKd, H CTdH 3-fcT MipildH, H IţipA'k c(bl)Hl CdB6H, BlCHX Bh8u« 8pc8, H CHAAHWN c(u)Hl> NEKHtY, H Kt.3Ak8a 3-kT HCKHtV, Bh8uH A\8wH, H THHt(e) K€ 8™ Bl p$K A'EP'EBAH H dHApeiO, H EAHA KpdBd 8 p«fK I11HT6A6IO. HhO AAH, IdKO 8BHA'tX0M M62KA8 HHAAH AOEpOBOAHOK» TOKA\6îK H nAlN8lO nAAT8, a rocnoACTBo mh ndKHHcfe) h wt hac aaao\om h noTBpiAHXOM BOA*kpHH8 hauieaa8, ndH8 rfldHrVH BBAHKOAlkS AOrO^eTOC TOC C6AO T8a8h6IJJH Hd np8Tt, BAH3 TlAdlţH, CI 6ANd BHHOrpdAI HTO BHA BdClAl‘6BH c(u)Hl> Ilond H THX pIT 2 WT C6AO rHA8lll-kHH H THJk(e) WCHAAA^ctT ndtUH WT TOHJk(e) IţdpHNS C6AO rHA$UrkHH. KdKO A* 6CT EAWAf npdBOlO WTHHh8, H BHK8nA6HH6, H 8pHK, H nOTBpiHCAENYB, H6nOp8tlJ6HHO HHKOAH2k(e), Hd B'fcKH B’fcHNÎH. H HH Aa Ct NC SdAHUldCT. IlHc(d) 8 Mc, b(i) a(4)t(o) XSpAd AAdH d" AkHH. f r(o)cn(o)AHHl CdAA Kd3dA. f NHKOdp(l) BTOp'lH AWrO6T 8hH H HCKdA. f Eopia4h8a . f Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri, Vasilie, fiul lui Popa, nepotul lui Ursu, şi Iosip, fiul lui Ion Făcău, şi Părasca, şi Stan, ginerele lui Măriian, şi Ţărdea, fiul lui Sava, nepoţii lui Ursu, şi Simion, fiul lui Nechita, nepotul Muşii, şi Căzacul ginerele lui Nechita, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, tot satul Tuluceşti, ce este în ţinutul Covurlui, pe Prut, lângă Gălaţi, cu o vie care a fost a lui Vasilie, fiul lui Popa. Aceasta au vândut-o credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Ionaşco Gheanghea mare logofăt, pentru o sută de ughi galbeni. Şi întru aceasta, de asemenea a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Dărăban, fiul lui Horga, şi Andreiu, fiul lui Mirea, nepoţii lui Crăciun Tiucă, şi Păntelei fiul lui Tetilcă, nepotul lui Bonduş, de asemenea de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, partea lui Dărăban cu Andreiu, o sută şi optzeci de paşi de ţarină, de la satul Ghiduşeni. Aceasta au vândut-o de asemenea boierului nostru, pan Ghianghea logofăt, pentru douăzeci şi cinci de ughi galbeni. Şi, iarăşi, partea lui Pănteleiu optzeci de paşi din aceeaşi ţarină din satul Ghiduşeni, a vândut-o pentru o vacă bună cu viţel, preţuită la 25 de taleri de argint. Şi s-a ridicat credinciosul şi cinstitul nostru boier, pan Ghianghea mare logofăt, şi a plătit o sută de ughi galbeni în mâinile lui Vasilie, fiul lui Popa, şi lui 116 www.dacoromanica.ro Iosip, fiul lui Ion Făcău, şi Părasca, şi Stan, ginerele lui Măriian, şi Ţărdea, fiul lui Sava, toţi nepoţii lui Ursu, şi Simion, fiul lui Nechita, şi Căzacul, ginerele lui Nechita, nepoţii Muşei, şi de asemenea 25 de ughi în mâinile lui Dărăban şi Andreiu şi o vacă în mâna lui Pănteleiu. Deci noi, dacă am văzut tocmeala de bunăvoie dintre ei şi plata deplină, iar domnia mea iarăşi şi de la noi am dat şi am întărit boierului nostru, pan Ghianghea mare logofăt, acest sat Tuluceşti pe Prut lângă Galaţi cu o vie, care 'lie, fiul lui Popa, şi acei 180 de paşi din ţarină de la satul Ghiduşeni şi de asemenea optzeci 2 din aceeaşi ţarină a satului Ghiduşeni, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întărire, neclintit, lui, niciodată în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece. S-a scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> mai 30 zile. f însuşi domnul a spus. t Nicoară al doilea logofăt a învăţat şi a iscălit . t Borăleanul . Arh. St. Vrancea-Focşani, Fond Muzeul de Istorie şi Etnografie - Focşani, înv. nr. 2333. Orig., hârtie (39x28 cm.), pecete domnească aplicată în ceară roşie, căzută. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Fotografii, XXXII/41, fotocopie după orig. slav. Arh. St. Iaşi, Anaforale, nr.63, f.42 r., nr.l (rez. din 1844 aprilie 24); idem, Divanul Domnesc, dosar 1/1836, f.80 r. (numerotare veche: 116 r.), nr.3 (rez. într-un opis din 1836 iunie 1). D.l.R., A, XVII, vol.V, p.222-223, nr.296 (trad. după orig.). 1 Rupt 2 Omis. 78 1623 (7131) iunie 6, Iaşi t Ce 8b8 mu, rinmrk bea Aoro^(e)T, h rewprî'e bea nocTSAHHK, h Nhkoap(i) 4>TopÎH Aoro^eT, h A$n$A Tpefi' Aoro^(e)T, h Iwhauiko He^am ABopmtK rrtOTNiH, h A$MHTp8 M’hTÎ'eiiJeCKVA EHB AKOpNHK, H Eac(h)aÎE N-ferOE A^OpHHK H P8uHN(i) MIT Ap. Scriem şi mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au venit înaintea noastră giupâneasa Sinticlichiia Bilăias(a), de a ei bunăvoie, de nime nevoită, nici asuprită, înpreună cu feciorul său, cu Ionaşco Bilăi, şi au dat şi au dăruit nepotului său, giupânului Dumitraşco Ştefan vornicul cel mare de Ţara de Gios, şi hiilor dumisale a ei dreaptă ocină şi cumpărătură, tot locul de dugheni cu dughdne cu tot, ce iaste în târgul Iaşilor pre Uliţa Strâmbă, în Târgul Năou. www.dacoromanica.ro 117 Iară dumnealui giupânul Dumitraşco vornicul ca să aibă a gri* pre giupâneasa Bilăias(a) până la moartea ei, iară după moartea ei, iarăş(i) să o grijască şi pre dânsa şi pre feciorul ei, pre Ionaşco Bilăi, cum să cade morţilor. Deci noi, dac-am vădzut că i-au dăruit dumisale şi cuconilor dumisale acele dughâne şi dumnealui să o grijască cum să cade, noi am făcut cest zapis al nostru, ca să-i hie de mărturie până-ş(i) va faci şi deres(e) domneşti. Şi nime de semenţia lor ca să nu s-mesteci într-aceste dughene, ce mai sus scriu. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile cătră acest adevărat zapis. Şi eu, Borăleanul uricar, am scris, ca să s(e) ştie. IlHc(d) v Mc, Bt rtC-tMo) x3Trt^ i®NG'e) jT. f fl3, Traurb Aorc>4>(e)T . fl3, Avnvrt Awr(o)4>(e)T . <13, HHKOdp(i>) BTopVn Awr(o)4>(e)T . f Rugină pitar 2. fl3, AVAAHTpV A\dTH6Uj(6CKVrt) BOpNHK, HCKAA . Ionaşco Cehan . fl3, BdCHAi'e H'brwe . : Conţeştii. : 7131 <1623> iunie 6. No.l; 2) Conţeştii; 3) . Arh. St. Bucureşti, M-rea Bâmova, X/l. Orig., hârtie difolio (31,5x21,5 cm.), filigran, cerneală cafenie. Idem, Ms. nr. 645, f.15 r. (rez. în Condica M-rii Bamovschi, scris de Costantin Polimaz, fiul protopopului Ioniţă din Bacău, la 1796 decembrie 12). EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.223, nr.297 (orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.46, nr.151 (rez.); Caproşu şi Zahariuc, Documente istoria oraşului Iaşi, I, p.201-202, nr.150 (orig.). 79 1623 (7131) iunie 7, Iaşi t Ce 8b8 A3, NHKOAp(t) BHB B6A AEOpHHK, nHUJ6AA H CB6A'bT€ACTBOHA\ Ch CH/U AHCTOAA NAIU6AA KAKO BtCTAXOAA ft no AAOIO AOBpOK» BOAIO, H6KHAA HenONSatA^H, A H6 npHCSAOBAH, h npoAd^oAd A\OK> npABOio wthhhS H K^neatHO, C6AO KOKOp’bHIH cn> C6AHI|16 AoeijllH, HTO 8 BOAOCT X'tpA't8cKOA\8, Ch CTABOB6 H Ch AAAHH H Ch B6C npH\OA- To6 npoAAX<>A\ h(a)h8 Eac(h)aV6 Ntroe abophhk wt EoT'hui’kHH, pAj^i ...1 TAA(eph) 118 www.dacoromanica.ro Cp6Bp1>NNHX, HTO BHAO H HAM npABOlO Ki3n6HC WT rewpfîe H WT BpAT 6r(o) HCAK, c(u)hSb6 Kp(H)CTH KOKOpi»H$A, H HlOpKA, C6CTpA Kp(H)cTH KOKOp-feH^A, H WT c(u)h!3b6 ToAAep KOKOp’bn8a HAp^eaie 3A [h] BHKănAeme, hto hmaxom eifjewle) aaao ci bt» P§k(h) Bac(h)a‘i6 Hiroe, aab ha iioaobhha cbao. d ha aba saiihc hto hmaxom wt HlOpKA H WT ... H WT CCCTpH KOKOpiH^A, HA flOAOBHHâ C6A0, TH?k(6) SAIlHCe H6 A*AO c(a) a® p8k Eac(h)ai6 Hiroe, 3ah«k(6) ne bhah a« aa6H6, aac h thx 3Annc aa maaaio AABATH Bl» p$KH Eac(h)aY6 Hir06. d 6CAH H6 bSa^T ci AABAtV, A WHH M N6 HA\AIOT ci BipoBATi hi» aa ci aact th bi> p8k(h) Niroe. H CIA T0KM6JK BilHS WT npiA flAH H'lAHri B6A AOrO^(l»)T, H flAN A^MHTpAUJKO B6A ABOpHHK A^AHiH 36AAAH, H NHKOAp(l>) 4>T0PHH A®rO. A^MHTpAUJKO IjJe^AH B6A ABOpH6K . d3, Nhkoap(i>) Awr(o). NHKOApl» BHB BOpHHK . A©Y iunie 7. www.dacoromanica.ro 119 Eu, Ghianghea logofăt . Eu, Nicoară logofăt . Dumitraşco Ştefan mare vornic . Nicoară fost vornic . Dumitru Matieşescul vornic, am iscălit . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCLXXVIII/35. Orig., hârtie difolio (29,5x20,5 cm.), cerneală cafenie, cinci peceţi aplicate în aceeaşi cerneală. Arh. St. Iaşi, Documente, CDL/10 (copie după o trad. rom.) din 1812 şi CDL/7, p.22 v„ 24 şi 33 v. (copie după trad. rom. din 1812). Inst. de Ist. „A.D.Xenopol”, Iaşi, Costăchescu, , nr.1934 (498), f.7175-7177 (trad. rom.) şi f.7178-7180 (transcr. orig. si.). EDIŢII: D.IR., A, XVII, vol.V, p.244, nr.298 (trad. după orig.). 1 Loc liber. 80 1623 (7131) iunie 9, laşi f HW CTE^AH TOMUfb BOEBOAd, E(o)>kY|0 m(h)a(o)ctY|0, r(o)cn(o)AAp’k 36MAH MOAAABCKOH. AArtH ECMH CEC AHCT r(o)cn(o)A(cT)B(a) MH W(Tk)ll8 H m(o)a(e)bHHM HAIll KVp fl*AHAcYE enHCKOn POMANCKOH H HA KOr(o) MET nOCAATI Ad ECT MOlţEH H CHAEH Cl> CHM AHCTOM r(o)cn(o)A(CT)B(d) MH Ad BTj3HMAET AkJKMT» HA EtfpH'kpEljJM H WT HA CKpHnHtvkHH WT HA TH)( A»Al‘ HHt(e) np’btSHBAET B"k M-bCTO CEAO MoUEipY H Bl> X0TdP M01)E1(j(h), H X0TdP A^niHH H Bl X0TdP n-kH-kâ, KAKO Ad BT^HMAET WT A^C-bT KA-kHH A* MOHACTIpCKA WT nETY KAINH POAOBHh(a) KAAHH WT miiEHHlţH, H WT IAHMEH, H WT npocâ TH>k(e), H WT 8HHO, WT A^cbT BEApE 2 MOHACTIpCKH npOTOHt(E) HHKTO IAKO Ad HE CM-bET ApT>*dTY, HAH WTnHpATl" np^A CHM AHCTOM r(o)«l(o)A(CT)B(A) MH HHAK HE ShhhhtY, 8 Mc, A(-b)T(o) X3?*^ WHH' t Cam r(o)cn(o)A(H)Hi» BEA-bA. f Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat această carte a domniei mele părintelui şi rugătorului nostru, chir Athanasie episcop de Roman, şi pe cine va trimite să fie tare şi puternic, cu această carte a domniei mele, să ia dijma de la Bumăreşti şi de la Scripiţeni, de la acei oameni care trăiesc pe locul satului Mogeşti şi în hotarul Mogeştilor, şi hotarul Lupeni şi în hotarul Peneu, ca să ia din zece clăi una mănăstirească, din cinci clăi jumătate de claie din grâu şi din orz şi din meiu, de asemenea şi din vin din zece vedre una mănăstirească. 120 www.dacoromanica.ro Pentru aceea, nimeni să nu îndrăznească a ţine sau opri, înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu faceţi. La Iaşi, anul 7131 <1623> iunie1 1. t însuşi domnul a poruncit. Arh. St. Bucureşti, M-rea Bistriţa, XII/4-5. Orig., hârtie difolio (33x21,5 cm.), filigran, pecete domnească mijlocie aplicată în cerneală roşie, căzută (pierdută). Cu o trad. rom. din 1796 mai 17 a lui Andrei tălmaciu căpitan (numele satului Mogeşti, citit: Mângeşti). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.217, nr.289 (trad. rom., cu luna: mai şi cu numele satului Moţeşti) şi p.427 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.47, nr.152 (rez. cu data de lună: iunie şi cu numele satului Mogeşti ortografiat corect). 1 „iunie”, scris peste cuvântul „mai”, care a fost răzuit. 81 1623 (7131) iunie 11, Iaşi t Adecă eu, Pătraşco, şi femeie mea, Mărica, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum au fostu o cupă de argintu de au tras 12 ug(hi) şi alte unelte, ce ni s-au venit din partea Fătului, mie şi lui Costantin. Deci cupa au pierit la nişte dajnici, pentru treaba casei noastre. Dereptu acea, noi ne-am pus ocina zălog, din Boţeşti, până-i vom scote cupa. Şi acele unente, ce ne s-au venit din partea unchiului nostru, lui Făt(u) şi alte un6n, să-şi cee de la văru său, de la Pavăl. Şi aceasta tocmală s-au făcut denaintea a mulţi omeni buni, anume: Măteiaş vătavul, şi Ionaşco cizmariul, şi Cadiul, şi Costantin diiacul şi alţi mulţi omeni buni. Şi mai pre mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile. însă stupie să-i înpărţim acum. Eu, Ionaşco diicul, am scris. f IIhcU) 8 Mc, A'k'r(o) X^pAd K>nCie) îT aCiOnh. Honauiko hckaa . : t Zapis de la Pătraşco şi de la fimeia lui, Mărica, derept o cup(ă) ce au fostu zălog, dereptu 20 lei, la Dumitraşco Boldor şi la Costantin din Boţăşti. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, III/! 53. Orig., hârtie (31x21 cm.), filigran, cerneală cafenie, trei peceţi inelare aplicate în aceeaşi cerneală. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.224-225, nr.299 (orig.). www.dacoromanica.ro 121 82 1623 (7131) iunie 13, Iaşi f Hw Gt€4>ah Toamua boeboaa, E(o)jkYk> aa(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)A(A)pii 3eaaah MoAAABCKOH. AaAH 6CAAH CEC AHCT r(o)c(no)AC(T)&(d) AAH Aa(o)a£BHHKOAA HAUJHAA ErSAAEH H BliCHAA ChEOpOAA KAA8r€pHAA WT c(ba)tA AAOHACTHp G(ba)tH CaBA HA TO WHH AA BTiAET AAOUHI’h H CHAhYh cil AHCTOAA KoMikOaUtJbU) AAH ApTiHÎATH H'kKH^ BHHOrpAAI* h BTipTorpAAi hto c8t aa TpT»r Mckoh 8 rop 3aEI|8 HTO BHA AAAH 3A Makap'ie KAd8rEp H>k(e) BHA EAa8 HAA*k 3A AAHpEHIE ME^St MaHOAE, A H(bl)H'k WH np’kfiHBAIOT 8 c(ba)tA AAOHACTHp TaAAtYiA H )(OI|jeT BT>3ATH T^X BHHOrpAAI* H BTipTOrpAAI WT c(B.fc)TA AAOHACTHp C(ba)tH CdBA. T4(V\ pAAl' AlfJS WH XOtfJET np-feBHBATH 8 c(ba)ta AAOHACTHp G(ba)tH CaBA A WH AA HAAAIOT IIOCOKOTHTH T^X BHHOrpAAI* H A® BTipTOrpAAI* H no CaSîKHTH c(BA)T'kH AAOHACTHpH AlfJS HE X^lfJET lipiiBHBATH 8 C(ba)ta AAOHACTHp C(B«fc)TH CaBA H* X0^61, lip'kBHBATH 8 HHI11AX AAOHACTHp A WH AA HE HAAAIOT Tp*kB8 8 T^X BHHOrpAAI* H 8 BTipTOrpAAY AA BTiAET KAdSrEpH WT c(ba)ta AAOHACTHp C(ba)tH CaBA AAOIJHH H CHAHHH ATipWATH H WBpAHHTY BHHOrpAAI* H BTipTOrpAAI' WT KTi HEAa8 A AI|JE X®ipET WH BAAOBATH A WHH AA HAAAIOT KApATH HA HEr(o) H lipHXHAT WT TAAA. H HHKTO A* HE CAA*klOT HAA 3A ApiiHCATH HAH WnHpATH np^A CHAA AHCTOAA r(o)c(no)A(CT)B(A) AAH. 8 MC, A(-fe)T(o) X3pAA WHH ff. f r(o)c(no)A(H)H1i BEA^A. f A8lVAHTpAlllKO LJJE^AH BEA ABOpHHK 8lH. f TOAAEp . t Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat această carte a domniei mele rugătorilor noştri, egumenului şi la tot soborul, călugărilor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, ca ei să fie tari şi puternici cu cartea domniei mele a ţine nişte vii şi grădini, ce sunt la târgul Iaşi, la Dealul Iepurelui, ce au fost date de Macarie călugărul, care s-a numit în mirenie Cefut Manole, iar acum se află la sfânta mănăstire Galata şi voieşte să ia acele vii şi grădini de la sfânta mănăstire Sfântul Sava. Pentru aceea, dacă el voieşte să şadă în sfânta mănăstire Sfântul Sava, el să aibă a socoti acele vii şi grădini şi să slujească sfintei mănăstiri, iar dacă nu vrea să stea în sfânta mănăstire Sfântul Sava, ci voieşte să trăiască în altă mănăstire, el să n-aibă treabă cu acele vii, nici la grădini, să fie călugării din sfânta mănăstire Sfântul Sava tari şi puternici să ţină şi să apere viile şi grădinile de către el; şi dacă ar voi el să-i tulbure, ei să aibă a-1 pedepsi şi alunga de acolo. Şi nimeni să nu îndrăznească a-i ţine sau opri, înaintea acestei cărţi a domniei mele. 122 www.dacoromanica.ro La laşi, anul 7131 <1623> iunie 13. t Domnul a poruncit. t Dumitraşco Ştefan mare vornic a învăţat, t Toader . : 1) 7131 <1623> iun(ie) 13. Iepure 5; 2)Num(ăr) 11. Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava- Iaşi, XLII/5. Orig., hârtie difolio (32x21,5 cm.), filigran, cerneală cafenie, rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, distrus. Cu o trad. rom. din 1794 octombrie 19 a lui Andrei tălmaci căpitan. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.225, nr.300 (trad.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.47, nr. 153 (rez.); Caproşu, Zahariuc, Documente istoria oraşului laşi, I, p.202-203, nr. 151 (orig.). 83 1623 (7131) iunie 15 f Adecă eu, Găr' din Banhănă, sângoru mărtorisăscu cu cest zapis al miu corn am cădzut întru nevoia printru neşti mascorii a lui Larion din Urdzecii, deci şi a Ştefului a ţâganului. Deci eu -am avot nece o potere, ce am cădzut la Zaharie din Berbeştii, de mii-au dat 25 taler(i) bani mar(i) şi mi-am pos ocena din Bahnă zalugu până 1 Mare. De noiuu însamă banii să-i dau să hie ...' dinainntea lui Mihăilă Hoţmăndii din Mărişeşti, şi dinaintea ...' Larion ot tam, şi denaintea lui Gavril ot tam, şi lui Miloş Podrigă ot tam, şi denaintea lui Ionăş ot Berbeştii, şi Toader ot tam, şi Berheci de acolo şi Vas(i)lie de acolo şi denaintea mulţi omeni bon(i) am fostou într-acea tocmală. Mai mar6 credinţa mi-am pus iscălitora. Pop(a) Larion V(ă)l(ea)t 7131 <1623> iuni2 15. Arh. S. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XLII/5. Orig., hârtie (16,5x20 cm.), rupt, lipit pe altă foaie, cerneală cafenie, două peceţi inelare aplicate în aceeaşi cerneală. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.226, nr.301 (orig.). 1 Rupt 2 Cifra unităţilor din an şi lună corectate. www.dacoromanica.ro 123 84 1623 (7131) iunie 18, Iaşi f Iw CT6<|>AN TcxVUU'b B06B0AA, E(©)îKÎI0 AA(h)a(o)ctY|©, r(o)cn(o)A(A)pii 3&WAH Moaaabckoh. CO^K(e) TerAA sa ahi^h np-kA nopTt r(o)cn(o)A(cTBA) mh rnYrop wt ccao Pl>CnOn(H), NA AăAAHTpS WT TAAl" $ C6AO I1HCAN WT HA ftnpABA€HH6, A MHpKA H A$AAHTp8 p€KOM AHte Ne BHA6 AK>Al' I1HCAHHH 8 MHCAO H npABA€NH€. AAH<(e) A^A^X 3AKON NA MHpKA H NA A^MHTpS H BOJK6A Ch AlOAl' A^^pHH H WnpABHA CA H nOCTABHA COB(e) ŢepYlO np^A NAAAH. TAHt(e) wt ceAe na np-kA AA Ne haaact T-krATH TAHrop na Mhpka h na A&VVHTpS 3A Cl'ra T-kjK H6KOAHHî(e) HA B6KH np^A CHA\ AHCTOAA r(o)cn(o)A(CTBA) AAH. H TAHrop AA HMA6T I1AATHTH MHCAO (AKO B1>A6T HMATH KOMATH H IAKO B1>A€T nHCAH WT WnpABABHHe. TAK AA 3HA6T6 H MAH 6$AUie HtAAOB AA H6 npHHACTTi np^A HAC. HNAK H6 8mHNHT6 H\ HAHAAHT-h AA HMAIOT AHUIHTH SAAO 8 MHpHO 3A MHCAO. 8 Mc, A(-k)T(o) X3?aa iohh hT. f r(o)cn(o)A(H)N-h p6M(e). f HWNAUJKO He^AN ABOpNHK <#MH> . f KfîCTHN . t Io Ştefan Tomşa voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a pârât de faţă, înaintea Porţii domniei mele, Gligor din satul Răspopi pe Dumitru de acolo şi pe Mirca de acolo şi pe alţi săteni pentru îndereptări1 şi pentru cislă, ci spunând Gligor asupra Iui Mirca şi asupra lui Dumitru că el a avut nişte oameni în satul lor scrişi de Ia îndreptări, iar Mirca şi Dumitru au spus că nu au fost oameni scrişi Ia cislă şi îndreptări. Şi am dat lege Iui Mirca şi Dumitru şi au jurat, cu oameni buni, şi s-au îndreptat şi şi-au pus ferâie înaintea noastră. Şi de aici înainte să nu mai pârască Gligor pe Mirca <şi pe>2 Dumitru pentru această pâră, niciodată în veci, înaintea acestei cărţi a domniei mele. Şi Gligor să plătească cisla cum va avea bucate şi cum va fi scris de îndreptări. Aşa să ştiţi şi mai mult jalobă să nu vină înaintea noastră. Altfel să nu faceţi, să-i apucaţi, să-i lăsaţi foarte în pace de cislă. La Iaşi, anul 7131 <1623> iunie 18. t Domnul a spus. t Ionaşco Cehan vornic . t Costin . Arh. St. Bucureşti, Episcopia Huşi, XVII/6. Orig., hârtie (32,3x20,5 cm.), filigran, rupt la îndoituri, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în cerneală roşie, stricată. 124 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Opisul doc. Episc. Huşi, p.43, nr.I2 (rez.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.226-227, nr.302 (trad. rom.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.47, nr.154 (rez.). 1 Aşa în orig. 2 Rupt în orig. 85 1623 (7131) iunie 19, Iaşi | Hvw Cte^ah Ton/uu-b boeboa*. E(o)wi'io aa(h)a(o)ctîk>, r(o)cn(©)AU)p,u 3eaaah Mwaaabckoh. IIhujeaa r(oc)n(o)ACTso aah caSpaaa haujhaa napKAAAGCw wt NtAMţg. Dămu-v(ă) de ştir(e) că domnii meii s-au jeluit rugători noştri călugări de la sfânta mănăstiri de la Săcul pre târgoveţi, pre nemţdni, dzâcându că ş-au făcut ei o carte să oprească o poian(ă) a sventei mănăstiri; ce pentru acea poian(ă) s-au fost ei mai pârât în dzileli Radului vodî şi i-au fost rămas şi le-au hotărâtu şi s-au aflatu că iaste locul sventei mănăstiri şi le-au făcut şi dr6se pre acea poian(ă). Dereptu aceea, deaca veţi vedea cartea domnii meii, iar voi să dziceţi acelor târgoveţi să lase acea poian(ă) a sventei mănăstiri foarte în păci; iar de le va părea lor cu strâbul, să li daţi dzi, să stea faţî înnaintea domnii m61i şi să-ş(i) aduc(ă) şi dresele înnaintea noastră, şi să li faceţi şi hârtie de dzi. Toe baaa nmuEAft, hnak ne Shhnhte. V Mc, xs?aa ionCîe) -m. t Caaa r(o)cn(o)A(H)Ht bea^a. t EeAHUH BOA'kpH 8h(h). t BaacYe . Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LIII/4. Orig. hârtie (32,3x20,5 cm.), filigran, pecete domnească mijlocie, aplicată în cerneală roşie, neclară. Ibidem, XXV/17, nr.5 (rez. într-un opis din prima jumătate a sec. XIX). EDIŢII: D.IR., A, XVII, voi. V, p.227, nr.303 (orig.) şi p.461 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold II, p.47, nr.155 (rez.). 86 1623 (7131) iunie 20, Iaşi t Hw Gte4>a ToAAurb boeboaa, E(o)wYw aa(h)a(o)ctîeio, r(o)cn(o)A(A)pi» 3eaaah Mwaaabckoh. C0*(e) npÎHAomt nptA naaah h np-feA Schaah naiuhaa(h) aaoaaabckhaah BOAtpî, BEAHKHAAH H AAAAHAAH, CaStA HAUiH, A^AAHTpAUiKO CD$AU€p AÎIAK, Cit EAHH 3AnHC www.dacoromanica.ro 125 3A CB-kA(i)T, h wt rHwpri'e POUIKA BHCT’kpHHK, H WT NtHIOA BHB nplKIAAE, H WT Ap'brglllAH AIOK, H WT A8llAH KITA8 3A BHCT’kpMHM, H WT lOpAAKH AIGIK, H WT nOn GhAAHWH, H WT MHCAHA (W€A(€AMHMAp), H WT 8pCAH llHTUp), H WT Bac(h)aYe EpOACKl KlAMpAUJ, H WT A&V\A KlflHTAN, H WT KplM$N PBWsS X©THOI\ H WT A^AWA BITAB, H WT TOAAEp 3aTMK, H WT CAAA^HpHM, H WT T^A^pV, H WT EaYko' H WT AAHOrH A10 Al A0GpH BOAtpH H CA^rH r(o)cn(o)A(CT)B(A) A\H H BOHHH liptAHIH, I1HCAA1||(h) H CBtAHT6ACTB0iai|l(H) bi T-kx 3AFIHC6, BKO>K(e) WH C6B6 k8|IHA, WT nptA HAAAH, HtlCHX AOAUOBE, WT CEAO TOAepELpH, WT BOAOCT KpiAHnTOypl, CB AfttcTO A°AAOB, H THHţ(e) €AHA MACT SA WTh(h)h8, WT CA§rA NALU, GhAVHWN HAIHllt A\eA€AHHH6peA, pAA’l’ neTAeckT H TpH TAAEpl' BHTHX, Biet MACT er(o) 6AHK0 ct H3B6pHT, WT BATp8 CEAO H WT BOA A, CI AutcTO SA CTAB, H WT llOAt, H WT IţApHNâ, H WT Atc8, MTO TAA MACT SA WTHHH& BHA EA/v8 k8|1E}KH0 WT TIOTKA er(o), (PplCHHA, A^A BHKOA. H TH>«(e), WH CE6t k8(HIA WT liptA HHA\H, bana mact sa wth(h)h8, wt ToroH{(e) cbao ToAepei|iH, wt Mimau h wt EpAT ero, TOAAep, H WT CECTpH HX, dNreAHNA H AVAp'l'ra, c(m)h(o)bE flHEH, BH$Ul' e8aauiko, Biet MACT HX, 6AHK0 ct H3B6pHT, WT BlCBrO A/\tcTO, H CI AutcTO 3A IIACHK(g), pAAl' ABANAABctT TAABpH BHTHX. H TH>«(e) 6AHA MACT SA WTh(h)||8, WT TOr(o) CEAO, WH C6Bt k8|1HA WT NACTAcYia, AUPA flpAAAH, WT 6AHK0 ct HSEEpHT MACT llpAIVAH, nOAOBHHA MACT, pAAY AKAHAABctT TAAEpY BHTHX- H THH{(e), WH cest k8|1HA nOAOBHHA C6A0, WT AâimieiJIH, HA Goa8hEU, 8 BOAOCT GopOlţCKOM, H CI CTAB, 8 B0a8 Goa8hEIJ, WT MWH 8>KAHAl, c(Bl)Hl .. ,2, pAA,V wecTAectT 8™ moath. HhO AAH BHAtBUie THX SAnHCe 3A CBtAATCACTBO WT TOAHKA AK>AI A<>GpHX, BOAtpH H Ca8tH r(o)cn(o)A(CT)BA AHH H BOHHH liptAHHX, A AHH HX BtpOBAXOAH H WT HAC THJk(e) AA6AA 6 nOTBplîKAAEAA Ca8sH NAUI€A\8 BHUI6 IIHCAHH0Alv8, A^AMTpAUJKO (D^AUep AYoK, HA TtAA Bictx MACTl' SA WTh(h)hH, HJk(e) BHUJ6 IIHCAHHHX, KAKO AA ECT, EA/v8, H WT HAC, lipABAA WTh(h)h8 H K8ll€îKNO H nOTBpiHX0AOA/V, H6nOp&tU6H&, EAa8, HEKOAHH<(e) HA BtKH BtMHIH. H HH AA c(a) H6 8aAHUIAETI nptA CHAA AHCTOAA HAU1HAIV. 8 MC, B(l) A(t)TO X3?AA IOHH 1?. r(o)cn(o)A(n)Hi peM(e). t rtAHrb BEA AOro4>(e)T 8mh h hckaa . ţ A8AAHTp8 KlA/v(lpAUl) . t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Dumitraşco Fulger diac, cu un zapis de mărturie de la boierii noştri Lupul logofăt al treilea, şi de la Ghiorghie Roşea 126 www.dacoromanica.ro vistiernic şi de la Neaniul fost pârcălab, şi de la Drăguşan diac, şi de la Lupan vătav de vistiemicei, şi de la Iordachi diac, şi de la popa Simion şi de la Misail medelnicer, şi de la Ursan pitar, şi de la Vasilie Broască cămăraş, şi de la Duma căpitan, şi de la Crăciun Găozu hotnog, şi de la Dediul vătav, şi de la Toader Zatic, şi de la Samfirici, şi de la Tudor, şi de la Baico' şi de la mulţi oameni buni, boieri şi slugi ale domniei mele şi oşteni de frunte, scriind şi mărturisind în aceste zapise precum el şi-a cumpărat, dinaintea lor, nişte case din satul Todereşti, din ţinutul Cârligătura, cu locul caselor. Şi de asemenea o parte de ocină de la sluga noastră, Simion Capşea medelnicerel, pentru cincizeci şi trei de taleri bătuţi, toată partea lui, cât se va alege din vatra satului şi din apă, cu loc de iaz şi din câmp şi din ţarină şi din pădure. Ce acea parte de ocină i-a fost cumpărătură de mătuşa lui, Frăsina, fiica lui Vicol. Şi, de asemenea, el şi-a cumpărat, dinaintea lor, o parte de ocină din acelaşi sat Todereşti de la Iachim şi de la fratele lui, Toader, şi de la surorile lor, Anghelina şi Maria, fiii Anei, nepoţii lui Bulaşco, toată partea lor, câtă se va alege, din tot locul, şi cu loc de prisacă, pentru doisprezece taleri bătuţi. Şi de asemenea, o parte de ocină din acel sat el şi-a cumpărat de la Nastasia fiica lui Arman, din cât se va alege partea lui Arman, jumătate de parte, pentru doisprezece taleri bătuţi. Şi, de asemenea, el şi-a cumpărat jumătate de sat de Lupşeşti, pe Soluneţ, în ţinutul Soroca, şi cu iaz în apa Soluneţului, de la Ion Ujdilă, fiul lui .../ pentru cincizeci de ughi galbeni. Deci noi, văzând aceste zapise şi mărturie de la atâţia oameni buni, boieri şi slugi ale domniei mele şi oşteni de frunte, noi i-am crezut, şi de la noi dăm şi întărim slugii noastre mai sus scrise, Dumitraşco Fulger diac, toate aceste părţi de ocină, ce sunt scrise mai sus, ca să-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură şi întărire, cu tot venitul, neclintit, lui, niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7131 <1623> iunie 20. Domnul a spus. Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . Dumitru cămăraş . : Ahct wt CTG^AN TO/VUllt BO6BOA(<0 na TOAHpetţlH, 8 BOAOCT K’kpAHDiTâpH, H pAAH A$flUjtNH, MTO 8 BOAOCT CopOKA. : CDt ToAMpeiţiH. Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, VIII/5. Orig., hârtie difolio (41,5x28 cm.), rupt la Îndoituri, cemelă cafenie (invocaţia simbolică şi majuscula iniţială, cu cerneală roşie), pecete domnească mijlocie (4,5 cm în diam.), timbrată pe o hârtie romboidală (având in scut capul de bour cu steaua in şase colţuri între coame, timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni şi flancat de sabie şi soare în stânga şi buzdugan şi semilună in dreapta, iar în exergă, între două cercuri perlate, desflşurându-se www.dacoromanica.ro 127 legenda: t Iw Ct64>«m» Toamiia bocboaa, r(o)cnoAU)p 3ea\ah MoaaabckoY (f Io Ştefan Tomşa voievod, domn al Ţării Moldovei). Cu o trad. din 7240 <1732> mai 18, de Miron Gafencu comis, „posleduită” de Hrisant ieromonah în 1815 noiembrie. Inst. de Ist. „A.D.Xenopol”, Iaşi, Fotografii, 11/25 (foto orig.) Idem, ms. M.Costăchescu, , nr. 1831 (396), f.6778-6780 (irad. rom.) şi f.6781-6783 (transcr. orig. sl.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, 12, pi52-155, nr.89 (orig. sl. şi trad. editorului); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.227-228, nr.304 (trad.). 1 Cuvintele T$a®P h wt Eahko (Tudor şi de la Baico), adăugate pe loc liber. 2 Loc liber în orig. 87 1623 (7131) iunie 20, Iaşi f Hw Gt6ah Toiwwk boeboaa, E(o)jk'i'k> a\(h)a(o)ctYk>, rocnoAAp-B 3emah Moaaabckoh. COjke np'iHAE, np^A naaah h np^A hawhaah BOA-kpH, 3aa$a ^hOht» MarAH, CB 3AnHC SA CB^ABTEACTEO H 3A K^neatNO WT irBTpAlllKO EHB BEAHkYh ABOpHHK CB^ABTEACTEOIOM, KAKO ItpiHA^ np^A HEr(o), /VlArAA, Aa(a)tH 3aaSa, H TErAA HA kSaAHAT CH, COnHKI'E, pAA'l' EAHA MACT 3A WTh(h)h8 AVkcTO 3A EAHA A<>AA WT nOA’k KOTOpAA MACT BHA HCk8|)HAA DhHkYe WT 6pEAMIA Ct'BHMECkSa, H Ct'BHMECkSaOBH 6HAA BHK$nAEHYe WT EopAAOTT» pAAI ABA BOAM H n6T TAAEp. Ta>k(e) nOTOKAAHAHC(a) WT np-kA H6r(o) H BpATHA B-h p$KH QhHkYe nOAOBHHA WT TAA WTh(h)h8 6AHH BOA H ABA TAAEp THHţ(e) AAAH npHAAA /VlArAA H ABA WBlţH BT» p$KH EEAtlO, c(ld)H1> EopAAOTT». H THJk(e) npHHECHA 3aA$A 3AIIHC 3A CB’kAETEACTBO, WT CA$TA HAU16 A"kAE$ AlipOA, CB'kAETEACBOtOM KAKO npiHAC np^A H6r(o) (D’hAOpA, JKEHA CDhHkYe, no 6H AOBpO BOA'k, HEKHA/V H6nOHOB(T»)T 8m(h) h hckaaa . f EACHAI6 Ahn™ . f Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri Zadul, fiul Magdei, cu zapis de mărturie şi de cumpărătură de la Pătraşco, fost mare vornic, mărturisind că a venit, înaintea lui, Magda, mama Iui Zadul, şi a pârât pe cumnatul său Onichie pentru o bucată de ocină, loc pentru o casă, din satul Antăleşti şi cu jirebie din câmp, care parte a răscumpărat-o Onichie de la Eremia Stăncescul, şi lui Stăncescul i-a fost cumpărătură de la Bormotă pentru doi boi şi cinci taleri. Şi s-au tocmit dinaintea lui şi a întos în mâinile lui Onichie jumătate din acea ocină, un bou şi doi taleri, şi încă a mai dat Magda şi două oi în mâinile lui Beleiu, fiul lui Bormotă. Şi, de asemenea, a adus Zadul zapis de mărturie de la sluga noastră Dealeu aprod mărturisind că a venit înaintea lui Fădora, femeia lui Onichie, de bunăvoia ei, nesilită de nimeni, nici asuprită, şi a vândut şi cealaltă jumătate partea de ocină mai sus spusă, din satul Antăleşti, jumătate dintr-o casă din vatra satului şi cu jirebie din câmp. Aceea a vândut-o nepotului ei Zadul, pentru douăzeci şi unu de taleri şi un bou, cu care bani şi bou i-a fost datoare; şi s-au tocmit dinaintea lor. Deci domnia mea, cum am văzut acele zapise de mărturie le-am crezut. Pentru aceea i-am dat şi am întărit lui Zadul acea parte de ocină, loc pentru o casă din satul Antăleşti, ca să-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură, cu tot venitul. Pentru aceea, altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> iunie 20. t Domnul a poruncit. t Gheanghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . t Vasilie Dinga . Muzeul de Istorie - Suceava (fost la Muzeul Fălticenilor, nr.23). Orig., hârtie, pecete domnească aplicată. Inst de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, Fotografii, 11/25. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.228-229, nr.305 (trad.). 8$ 1623(7131) iunie 22, Iaşi t Hw Gt64>an ToAuui bo6boa». E(o)>kîîo m(h)a(o)ctîîo, r(o)cn(o)A(A)pi» 3cmah MWAAABCKOY. riHUJ6A\ r(o)cn(o)A(CT)B(o) MH CAVS-fc HdUl Vp’kANHK WT Tpi»r KAM6N II BT»c4a\ KOMHUJ6HM KOTOpÎH X®A«T CI» CAVJK66 r(©)cn(o)A(cT)B(d) MH pAA« ctNO, deacă www.dacoromanica.ro 129 veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să aveţi a lăsa în pace hotariul sventei mănăstiri a Pângăraţilor de la Ivăneşti şi de la Bilăeşti, ce sântu în ţinutul Neamţului, să nu cosiţi fân ce să lăsaţi în pace să hie de treaba sventei mănăstiri să cosască călugărie. Chuc baiw nmueiw h hnak hc vhhhht6. t Gaah r(o)cn(o)A(H)N'h pen(e). 8 Mc, b(t») AiT(o) X3pAA »H0e) kT. BeAHUH EC’A'bpH vhha(h). t IJIe^AH . Arh. St. Bucureşti, A.N., MMDCCLXVIII/2. Orig., hârtie difolio (30,5x20 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie, aplicată in cerneală roşie, având in scut capul de bour cu steaua cu şase raze între coame, timbrat de o coroană cu cinci fleuroni cu soarele şi sabia în stânga şi luna şi suliţa în dreapta, iar în exergă, între două cercuri, legenda: t Iw CTe#H Tomuia bobsoa*. r(»)cn»AU)p 3e«AH MoaaabckoY (f Io Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.47-48, nr.156 (rez. şi descr. arheografică). 89 1623 (7131) iunie 23, Bârlad t Ce otfBO, Htâpwâ iuoat83 h bî ntkprapH, h Aa3«p bhb m^Tpap, h Kp-hHiOH MHKOpHHH, H Mk>AMH Ma^TCH ItSlieU, 6NAKÎ6 roiau K^neu H B'hCH CTAp'l'e AlteUlHAHH WT Tptr EptAAA. Adecă au venitu, înaintea noastră şi înnaintea a tot oraşul, popa Vasilie Gavrincea, şi Dămiian, şi Ştefan, şi Cium(ă)rtan, şi Ganea şi Eremiia, ce sânt toţi din Ionăşeşt(i), de ţânutul B(â)rladului, toţi nepoţii lui Ivanu, moşul lor din sat din Ionăşeşt(i), de obârşiia Jiravăţului; ş-au dat ei de bunăvoia lor acel sat giupânului Dumitraşco Ştefan vornicul cel mare de Ţ(a)ra de Gios, dereptu 120 de galbeni, bani buni, pentru ce s-au găsit un om ucis într-acea seleşt(e); şi noi, tot oraşul, am vădzut acea moarte cu ochii noştri. Deci, ei au venit şi s-au rugat cu rugăciune mare, den faţa oraşului, ş-au dat ace seleşt(e), ce-i mai sus scris(ă), Ionăşeşt(i), dumisali vornicului, ca să-i hie dumisali dereptă ocină şi moşie, netrecută neci odănăoară. Deci noi, deca am vădzut feţele cestor oameni buni, dându şi facându bună tocmală, noi, aşijdere, de la noi am făcut cest zapis şi scrisoare de la oraş, ca să-i fie dumisale vornicului direaptă ocină şi moşie cu credinţă, până cându va faci ş-alte deres(e). Mai pre mare credinţă, pecete oraşului am pus, ş-[a]ale nostre ca să să ştie. 8 Ep(l»)AAAâ, A-feT(o) XSpAA lONfl'e) KT. 130 www.dacoromanica.ro Arh. St. Bucureşti, M-rea Nicoriţă, IX/3,4. Orig., hârtie difolio (29,5x21,5 cm.), filigran, rupt la îndoituri, cerneală cafenie, trei peceţi aplicate în fum: două sigilii inelare şi unu al târgului Bârlad cu legenda: [Icnata Tpbr* Ept»aaa (Pecetea târgului Bârlad). Cu o copie din 1790. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.229-230, nr.306 (orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.48, nr.157 (rez.). 90 1623 (7131) iunie 25, Iaşi t Hw CTe^dH Tcxwiirk bocboaa, E(o)>kYk> m(h)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(A)pb 3ba\ah Mwaaabckom. IlHuie/w r(o)c(no)A(cT)B(A) mh caStam hauicm ctapoctba/l wt II8tha h BbTArOM 3A M npOMYMM CrtSrAM HALII HM KOAHlţH KK5T X°AHtY Cb Ca8?K60K> r(o)c(no)A(«T)B(A) MH no Tor(o) b(o)aW«T A* HMABtY WCTABHtY B6AAAA SlWHpNO H’llKHX MAHHH c(Brf»)T-hH MOHACTHpH r(rtAro)rt6A\AA TA3Ab8 H KOMATl' MTO WNH HMAAH TAM$ A<> TAX AtAHHH Bb HHMHCOHt(e) A& H6 HMA6T6 BAaSbAtY H AHH Bb3HA/LATY MTO WT TA\ MAHKM Nb A* BbACT B6AMA SiWHpNO HAH 6AHA Tp^EA A<» H6 HA\A6Tl' Cb T^X AAAHHH. T06 BAA\ nHUJ6M, H EOAUJA H6 BAaShtY. 6p6 A\AHl fipiHA6T HCAA$Gb AOBP'k M B'kcTe epe BbA6T6 3A bcahkaa KApAHi'e. Hnalk H6 Smhhhtb. 8 Mc, B(b) A(-k)T(o) X3?AA IOHH6 K€. t Cam r(o)cn(o)A(H)Hb bcaLa. t EAAtYe . t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem domnia mea slugilor noastre, starostelui de Putna şi vătafului de hânsari şi celorlalte slugi ale noastre, câte vor merge cu slujba domniei mele prin acel ţinut: să aveţi a lăsa foarte în pace nişte mori ale sfintei mănăstiri numite Tazlău şi bucatele ce au avut ei acolo, la acele mori, întru nimic să nu aveţi a tulbura şi nici a lua ce este la acele mori, ci să fie foarte în pace şi nici o treabă să nu aveţi cu acele mori. Aceasta vă scriem şi mai mult să nu tulburaţi. Dacă mai1 vine jalobă, să ştiţi bine că veţi fi de mare pedeapsă. Altfel să nu faceţi. La Iaşi, în anul 7131 <1623> iunie 25. t însuşi domn ul a poruncit, t Vlasie . Arh. St Bucureşti, M-rea Tazlău, IV/6. Orig., hârtie difolio (33,5x21,7 cm), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie, aplicată în ceară roşie, distrusă. www.dacoromanica.ro 131 EDIŢII: Hasdeu, Arh. istorică, I (1864), p.144, nr.2U (orig. sl. şi trad. rom.); Ghibănescu, Surele, II, p.254-255, nr.107 (orig. sl. şi trad. rom.); D.I.R, A, XVII, vol.V, p. 230, nr. 307 (trad. rom.) şi p. 431 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.48, nr.158 (rez. şi menţ. ediţiilor actului). 1 Româneşte în orig. 91 1623 (7131) iunie 25, Iaşi f Bl» MM-fc C0(Tb)tţd, H C(bl)Nd H G(ba)tOPO A(8)X«, Tp©(H)lţ6 C(Bd, C6 8e© d31>, pdB BA(a)a(m)kU iŢoCflOA)*» E(or)d, H Cn(d)cd A\Oer(o) J(CVC)8 X(pMCT)d, HCTHNNUH nOKAWNNHK G(BA)TiH Tpo(H)tţH, Iw Ctb^an BoeBOAd, E(o)>Kieio m(m)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(A)pt» 3bmah Mwaaabckoh, c(u)ni» BA(d)rOM(H)CTHBdr(o) CTB^dNd ToAUUH B06B0AI. 3nAA\6NHTO hhnhm cha\ AHCTWM NdUJHM BTiCfeM KTO Nd N6A\ Bb3pHT HAH HbTSlţJIM 6rO ScAtdlliHT. ©HtCe) r(o)cn(o)A(cr)B(d) mu BA(d)roBOAemeM B'bceApbtKHTeA'k B(or)d h npoMucAWM CBoer(o) Ad(H)A(o)c(e)pAVd WT MAdACNCTEd BT»3pdCTd NdWer(o) B(o)rOAI06NUM JK6AdNH6M B’btKA^A'kx CTWflOM BA(d)rOA’tdNIWA\ nOCA'feAOBdTH BA(d)rOM(lt)cTHBUAd np-kîKAe BUBLUIHM CTdpiMM Ko)cn(o)Adp6A\ A^A^BW/U H np-kA^AOM NdlUHAVKOTOpm Cb3HAdUlA Lţp(l>)KBH H AdWHdCTItp'k, Bb CAdBffi H nO\BdA$ CTpdUIHOAdS H B6AMKOA'knNO/Vv8 MM6NM E(or)8 NduiCAdS, Bb nd/wkT cest h pWAHT6A6A\ h\ ewe h nonp’kcTdBACNH cboem t^acca H\ NHN’k CTO IdKO JKHBH IlOMHBdMT B1> A^Ad TBWp6Nld p*K CBOM^, A(8)lUd JK6 H\ Bl» p^iţ-k E(o)îkVh. C0 c6aa 8bo r(o)cn(o)A(cT)s(d) mu B'bcerAd npoujem'd Ndiuero, H*(e) 6A(d)rOHdA6Hrkxw/U H CbTKOpHXWM lţp(l»)KWB H MONdCTHp Bb BA(d)rOldRA6HHdrO HdM M"kcTO CwAKd HMSHWBdHHUH 65K6 H Wc(ba)tH cfc Bb HMA C(ba)tux np*kxBdANUX H npbBonp’kcroAHUX h sp^x WBNUX fln(o)cr(o)Ab IleTpd h IldBAd, H npWM'lHX c(ba)tUX dn(o)cr(o)ATi. T-kM ÎK6 r(o)cn(o)A(cT)B(d) MH no 6AHKO CHA'k H npHABHtS E(o)rO AANdKo) r(o)cn(o)A(cT)Bld MH npHKIHXWM c(BA>Tdd lţp('b)KWB H MONCdTHp H ndKU nOMHAOBdXWM NdlUK m(o)aE» Cb CANO C6AO Hd HM*k CTOpElţJIH, 132 www.dacoromanica.ro HTW 8 8(o)AWCT XpTiAWB, MTO TOC C6AO BHA lipAB r(oc)fl(o)AU)pCKO H npHCA^lllHO Kl> WKOA& Tpi»r(A) XpTiAOK. TOr(o) pAAH M 6CT WT HAC T06 Bkllll(e) (1HCAHH06 C6AO GTWp61|lVH BUUl(6) p6M6HHUAA m(o)a6EHHK WM HAUJHM WT HAIHA c(ba)tAA MOHACTHp C WAKA, 8pHK H WTHHHA Cb BbC6M WT flOA-fc, H WT AkCA H WT BOa8 nOrA6 eSa^T H Cb CAHOHCATH H6n0p$UI6HH0 HM MHKOAHJK6 HA B'kKbl B'kHHUH. d X0TdP T0m8 BUllj(e) (IHCAHHOMtl C6a8 M 6CT 6m8 X0TdP VWT ^CHX CTOpONH no CBOHM CTApHM X^TApH, (10 K&AA H3 B^HA SîKHBAAH. d HA TO 6CT B’kpA HAUI6r(o) r(o)cn(o)A(CT)B(A) BUUl(e) nHCAHHArO, MU, Iw CTe<|>AH BW6BWAA, H B'kpA BWlAp HAUIHX: B'kpA (IAMA A^MHTpi? [JJe^AH BBAHKaKo) ABOpHHKA AWAM’kH 36MAH, B'kpA (IAMA ...' BCAHKArO ABWpNHKA TopH-fcH 36MAH, B’kpA (IAMA MHXAHA TT»8t8a H lOpAUlKO ApAlk lipiiKAAABI* XWTHHCKHX, B’kpA (IAMA HWHAUIKO (ipbKAAAG N6M6lţCKHX> B'kpA (1AHA BaCHAI6 E8h8m fip'bK'bAABH POMAHCKHX, B’kpA (1AHA (UHpWH EApHWBCKIH X^TMAH H np'bK’bAAB GShABCKÎ'h, B’kpA (1AHA reWpflH (10CT6AHHKA, B’kpA (1AHA CniiTAp-k, B’kpA I1AHA finOCTWA KATApUÎ$A MAUIHHKA, B3pA (IAMA HWHAUIKO Kop^H KOMHCA H B'kpA Bbckx BWlAp HAUIHX MWAAABCKHX, B6AHKHX H MAAHX» d nO HAUIHM HtHBOT-k, KTO ET.A6T r(o)cn(o)A(A)p,b WT A^TIH HAUIHX HAH WT HAUiero pwAA, hah (iak b8aM «oro E(or)b H3Gep€T r(o)cn(o)A(A)p6M buth hauibh 3eMAH (UWAAABCT-kH, TOT BH HM H6 (10p8uiHA HAUI6rO AAAHH6 H MHAOBAhVa, HK A6H HM AAA H itapinHA. d KTO ck (10K$CHT H ApT»3N6T pA30pHTH HAUI6 AAAhVc H MHAOBAhVc H HAUlk flAM-kT 6H<(e) KT, c(BA)TkH MOHACTHpH TAKOBUH M eSaBT (ipOKAkT H Tp’bKA'fcT WT r(ocriOA)A E(or)A CbTBOpUIArO h(b)bO H 36MAk H WT np(e)H(H)CTAA E(o)rO A\(a)t6PT, X(pHCTO)BM H WT CAMblX c(ba)t(u)x Bpi>XOBHUX AflOCTOAT, H WT A 6v(AH)Ke)AHCTH H WT T*m G(Bib)T(u)xb Cd(Tb)lVb HhKBHCKUX H npOKrtkTl'6 flp’l’eBO M npiHABT ha taabS ero H AA HMA6T HACT Cb I^A^H B'bS'bnHBUÎÎMH HA r(0C(10A)A HAUI6T0 I(cV*c) •! X(pHCT)A, KpiiB ero HA HHX H HA HAABkX «X, 6H<(e) 6CT H bSa6T, H Cb I^AOff npkAAT6A6M X(pHCTO)B*kM BT, B63K0H6HHUM MffiKU, AMHH. d HA BOAUIH KptflOCT H flOTBpT,}KA6m'e TOM$ BT,C€m8 BUUl(e) (IHCANNOmS, B6AkAH 6CMU HAUJ6m8 BipNOM^ H nOMbT6NNOM$ BWAkpHH$ (1An8 IwHAUIkS TlAHrk B6AHK0M$ A0r04>6TS (1HCATH H HAUJ$ (16HAT (ipHBkSATH Kb C6m8 HCTHNNOmS AHCtS HAUJ6M$. Hhcaa A^HTpS 8 Wcwx, b(ti) a(4)tw x3Taa M(k)c(AH B06B0AA . t în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Treime Sfântă, de o fiinţă şi nedespărţită. Adică eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului meu, Iisus Hristos, adevărat închinător al Sfintei Treimi, Io Ştefan voievod, din www.dacoromanica.ro 133 mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiul binecinstitorului Ştefan Tomşea voievod, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că domnia mea, cu bunăvoirea atotţiitorului Dumnezeu şi prin cugetul îndurării sale, din frageda noastră copilărie, în dorinţa iubirii dc Dumnezeu, am dorit ca să urmăm paşii binefacerilor domnilor celor vcclii binecinstitori, care au fost mai înainte, a bunilor şi a străbunilor noştri, care au zidit biserici şi mănăstiri, întru slava şi lauda temutului şi măreţului nume al Dumnezeului nostru, pentru pomenirea lor şi a părinţilor lor, cc şi după trecerea trupurilor lor, acum stau ca vii, se odihnesc în faptele îndeplinite cu mâinile lor, iar sufletele lor sunt în mâna lui Dumnezeu. La aceasta deci domnia mea totdeauna întristându-se şi din durerea inimii dorind, preabunul Dumnezeu, în mila lui preabogată, netrecând cu vederea ruga noastră, cea către binefăcătorul bogat în nădejde, a binevoit şi s-a îndurat de noi şi ne-a dăruit puterea şi vremea prielnică de am căpătat ceea ce am dorit. De aceea, cu bunăvoirea lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea rugătorilor noştri arhierei ai lui Dumnezeu, ierarhii noştri moldoveni: chir Anastasie, arhiepiscop şi mitropolit de Suceava, şi chir Atanasie, episcop de Roman, şi chir Evloghie, episcop de Rădăuţi, şi chir Pavel, episcop de Huşi, domnia mea am început şi am făcut biserica şi mănăstirea, în locul cel bine arătat nouă, numit Solea, care s-a şi sfinţit în numele Sfinţilor, prealăudaţilor şi întâilor stătători şi Apostoli de frunte Petru şi Pavel şi al celorlalţi sfinţi apostoli. Şi de aceea, domnia mea, după câtă putere şi sârguinţă dată de Dumnezeu domniei mele, am înzestrat sfânta biserică şi mănăstire şi iarăşi am miluit ruga noastră cu un sat anume Stroeştii, ce este în ţinutul Hârlău, ce acest sat a fost drept domnesc şi ascultător de ocolul târgului Hârlău. De aceea, să fie de la noi acest sat mai sus scris, Storeştii, mai sus zişilor rugătorilor noştri de la sfânta noastră mănăstire Solea uric şi ocină, cu tot venitul din câmp şi din pădure şi din apă, pe unde va fi, şi cu faneţe, neclintit, lor, niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat mai sus scris să-i fie hotar din toate părţile, după hotarele sale vechi, pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre a mai sus scrisului noi, Io Ştefan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Dumitru Ştefan, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului ...' mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Mihail Tăutul şi Iuraşco Dracea, pârcălabi de Hotin, credinţa panului Ionaşco, pârcălab de Neamţ, credinţa panului Vasilie Bucium, pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Gheorghie postelnic, credinţa panului ...' spătar, şi credinţa panului Apostol Catargiul paharnic, credinţa panului stolnic, credinţa panului Dumitrachi vistiernic, credinţa panului Ionaşco Corui comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau, iarăşi, pe oricine Dumnezeu îl va alege să fie domn al Ţării noastre a 134 www.dacoromanica.ro Moldovei, acela să nu le clintească dania şi miluirea noastră, ci să le dea şi să le întărească. Iar cine s-ar ispiti şi ar îndrăzni să strice dania şi miluirea noastră şi pomenirea, cea către sfânta mănăstire, acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata Maică de Dumnezeu a lui Hristos şi de înşişi Sfinţii Apostoli de fiunte, Petru şi Pavel, şi de ceilalţi sfinţi apostoli şi de 4 Evanghelişti, şi de 318 Părinţi de la Nicheia. Şi blestemul lui Arie să cadă asupra capului lui şi să aibă parte cu iudeii care au strigat asupra Domnului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi care va fi şi cu Iuda, vânzătorul lui Hristos, în chinurile cele fără sfârşit, amin. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră la această adevărată carte a noastră. A scris Dumitru la Iaşi, în anul 7131 <1623> luna iunie 25. Ştefan voievod . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Peceţi II, nr.67. Orig., perg., cerneală cafenie, pecetea domnească mare, foarte bine conservată, atârnată cu şnur de mătase, având în exergă legenda: | Iw CT6AH Twmuia bo6eoa«, E(o)acîîo a\(h)a(o)ctîîo, r(o)cn(o)A«pi> 36MA6 Moaaabckoh (f Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei). Arh. St. Suceava, Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol.V, p.272-275 (transcriere după D.I.R.). Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr.1686 (251), f.6167-6170 (trad. rom.) şi f.6171-6176 (transcr. orig. sl.). EDIŢII: D.I.R. A, XVII, vol.V, p.230-232, nr.308 (trad. după orig.). 1 Loc liber în orig. 92 1623 (7131) iunie 25, Iaşi Ce $BO A3, MupOH E'bpNOBCKl'H XeTMAN H m»pKT\AAB C&HABCKÎH, CAM HA C6BC, C€ 3HABAI0 CHAA MCTMNMiW A\06A\8 SAnHCOAA KAKO A3, NHKHAA HenOHOHfACH A NM finpHCHAOBAN, HO no CB06M AOBpOlO BOA IO H OT BT,C6« MHAOCT C'tp'hlte» A nOKAOHH CA cCBAlT'kH MOHACTHp H0B0C'h3AANH'kH COAKA HMeHOBAHHAA, 6A6>K(e) C(BA)T-kx Hp'bxBAAHHX H npABOnp-kCTOAHHX M B-hpXOBNHX flnOCTOA IICTpA H IlABAA, H c(B BpOA 3A AAAHH 8 ÎKYjKIA H HA IOBIH'feCA H AAECTO 3A AAAEHHlţ$ H CTAB. H CHX ABA CEAOBE BHLlj(e) JlHCAHIH, A3 AAA©X0m BHH'fa H HCflpHEMAIE K$nEJKHOIO HTO HA\A\OA\ HA TAX CEAOBE, ElfJEHt(E) AAA©X0M Bl pOKH KAA^rEpEAA WT c(BA)TAA AAOHACTHp CWAlţH. H THJKE EljJE AAA» AATH CEAOBE c(BA)T'feH A\OHACTHp CWAlţH, HA HAAS CEAOBE BpHKAHIH, HA EAXAOIO, CI ABOpOBE H CI AAAHH 8 EaXA$IO H CI 11ACHK$ HTO 8 BOAOCT KlpAHrtTSpl, H>KE ECT AAOE JlpABO KOJlAEHl'E, H JJAK ApOrO CEAO, HA HAAS KlKlHEHIH, HA KpAKl8, HTO 8 BOAOCT NeaAEUKOH, H CI AAAHH 8 KpAKl8 H CI ABOpOBE H tlACHKO, HTO TOS CEAO BHUj(e) F1HCAHO ECAAH AAAH'iE WT AAOErO 8hKA nOKOHHIH CHAAHWH CTpOHH BHCTEpHHK, 3AHE7KE WH HE HAAAA WT CBOE TEAO. flAi CHX ABA CEAOBE: SpHKAHH HA EaXa8h, 8 BOAOCT KpiAHriTOIfpH, H HlKlHiHYH 8 BOAOCTH NHAAELţKH, AA HAAAAA A3 TOTOBATH CEC H HHAAH AO CBO* JKHBOTA, A nO HAUJ ClAAipTH JJAK A* c8t CBETEE AAOHACTHp CoAlţH H CI BICEAAH A^X°A^AA. fI (1AK c(ba)tEH HHOlţV KAAOTEpH WT BHU1E nHCAHAA c(ba)tEH AAOHACTHp CWAKA AA HAAAIOT HAnHCATH WTLţH H pOAHTEAH HAUJ H HA HAC H 8hKA HAUJ CHAAHWH CTpOHH Bl c(ba)tHX H BE(ah)'kHX (no)^AAEHHK H Bl BOJKECTB'kHH JKHpTBHHK H AA HAAAET H nAAAET CITBOpHTH HAAA H WTLţEAA HAUJHAA WT TOA A* rOA Bl A*»l C(ba)tATO BEAHKO AAIHEHHKA X(pHCTO)BA, ABAAHTp'l'lA, 4>t0Pih A^H. fl no HAUJE JHHBOTE, KTO CE H3EEpET WT HAIUEJ'O nA'kAAEHHlţH H CipOAHHIţH XHTE1|1H pA30pHTH HAUJ AAAN'lE H 8cTpOEHIE, HJKE Kl c(ba)tAA AAOHACTHp, TOT AA ECT NEJipOlţlEH WT r(ocnOA)A E(or)A ClTBOpUJAr© HEBO H 3EAAA4, H WT npiiHHCTAA ETO A\AT6p, H WT BICEX c(ba)tHX H AA ECT Tp^HAHT H npOKAHT H M HAAAET HACT CI I^AOIO np'faAATEAEAA rOCJlOAHHAAA, Bl BESKOHEHhYe Bl B'faKH, AAAHH. 8 Mc, b a Ist© xs’p'a'a wh0'6) ke. MnpOH ElpHOBCKIE XBTAAAH H npiKIAAB CoHABCkYe, piKl AAOA BAACTHAA HCKAA. Adică eu, Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, însumi iată înştiinţez cu acest zapis cum eu, nesilit de nimeni şi nici asuprit, ci de bunăvoia mea şi din toată inima mea, am închinat sfintei mănăstiri nou zidite numite Solea, unde este hramul Sfinţilor prealăudaţilor şi întâistătătorilor şi de frunte Apostoli Petru şi Pavel, şi am dat sfintei mănăstiri din averile mele şi din dreptele mele ocini şi cumpărături, pentru păcatele părinţilor noştri şi pentru păcatele noastre, un săticel în ţinutul Dorohoi, numit Mleneuţii, cu curţi şi cu moară şi cu bălţi de peşte, şi iarăşi jumătate de sat din acelaşi ţinut, anume Plopeni, şi cu vad de moară pe Jijia şi pe Iubăneasa şi loc de moară şi de iaz. Şi aceste două sate mai sus scrise eu le-am dat acum; şi privilegiile de cumpărătură ce le-am avut pe aceste sate încă le-am dat în mâinile călugărilor de la sfânta mănăstire Solea. 136 www.dacoromanica.ro Şi încă am mai dat două sate sfintei mănăstiri Solea, anume satele Uricanii, pe Bahlui, cu curţi şi cu moară pe Bahlui şi cu prisacă ce este în ţinutul Cârligătura, care este cumpărătura mea dreaptă, şi iarăşi alt sat, anume Căcăcenii, pe Cracău, ce este în ţinutul Neamţ, şi cu moară pe Cracău şi cu curţi şi cu prisacă, care acel sat mai sus scris îmi este danie de la răposatul meu unchi Simion Stroici vistiernic, pentru că el nu a avut din trupul său. Iar acele două sate: Uricanii pe Bahlui, în ţinutul Cârligătura, şi Căcăcenii, în ţinutul Neamţ, să am eu a mă folosi de ele în timpul vieţii, iar după moartea noastră iarăşi să fie a sfintei mănăstiri Solea şi cu tot venitul. Şi iarăşi sfinţii călugări de la mai sus scrisa mănăstire Solea să aibă a-i scrie pe părinţii noştri şi pe noi şi pe unchiul nostru Simion Stroici în sfântul şi marele pomelnic şi în dumnezeiescul jertfelnic şi să aibă a ne face şi pomenire nouă şi părinţilor noştri din an în an în ziua Sfântului mare mucenic al lui Hristos, Dimitrie, a doua zi. Iar după viaţa noastră, cine s-ar alege din neamul şi rudele noastre vrând să strice dania şi întocmirea noastră către sfânta mănăstire, acela să fie neiertat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de preacurata lui Maică, şi de toţi sfinţii şi să fie de trei ori blestemat şi blestemat şi să aibă parte cu Iuda vânzătorul Domnului în veacurile fără sfârşit, amin. La Iaşi, în anul 7131 <1623> iunie 25. Miron Barnovschie, hatman şi pârcălab de Suceava, cu mâna mea am iscălit. După Codrescu, Uricariul, XXFII, p.74-76, nr. 28. Text sl. după orig. scris de Miron Bamovschi, cu pecetea inelară a acestuia, din Arhiva Sion din Brăteşti (aflată acum la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca). Cu o trad., ibidem, p.76-78, şi o notă, p.78-79. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XIX/31 (trad. rom. de la începutul sec. XIX). Arh. St. Suceava, Documente, 1/35 (trad. din 1765 iunie 21, de Evloghie dascăl, cu ziua: 26); idem, M-reaPutna, 11/19, p.107, nr.192 (rez.). EDIŢII: Wickenhauser, Solka, p.85, nr.22 (rez. germ); Mazerean, Condica M-rii Solea, p.64, nr.l (rez. rom.); Balan, Doc. bucovinene, II, p.86 (menţ.); Costea, Solea, p.205-206, nr.18 (trad. după Vricariu, XXIII, p.76-78); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.232-233, nr.309 (trad. de la începutul sec. XIX); Miron ş.a., Tezaur sucevean, p.l 15, nr.237 (rez. dezv.). 1 Aşa în textul editat. 93 Suret de pe copie ci au arătat sv(ânta) episcop(i)e adeverită de Costand(in) Leondari şi de răp(o)s(a)ţâi boieri Lupul Balş vor(ni)c şi de Manolachi Dimachi vor(ni)c, din 1812 sept(emvrie) 4, încredinţată, iar copie fără nici un veletu. 137 www.dacoromanica.ro Milostive şi luminat(e) doamne rugămu-ne şi dăm ştire domnii tale că au venit popa Vasili de Găleşăşti şi cu călugării de la mănăstire de la Dieneşti cu cinstite cărţile mării tale [lipsă]1 scriind la noi pentru o ocină şi moşâe a lor ce au fostu vândută de nişti unchi a lor Condei lui Bucium vor(ni)c(ului) celui mare, iar Condei Bucium au fostu dat-o ficiorului său Vasilie Bucium. Deci Vasilie Bucium au ţânut-o pân(ă) în zâlile lui Ştefan vodă, iar când au fost în zilele lui Ştefan vodă datu-i-au o slujbe lui Vasilie Bucium. Deci dintr-ace slujbă au rămas cu nişte bani câţiva datori domnu-său; altă n-au avut ce da şi cu ce să plătea(scă) ci au vrut să vândă ace ocină sâ-ş(i) plătească capul şi datorie, iar giupâneasa Mărica n-au [lipsă]1 să cumpere alţâi [lipsă]1 şi au dat şasăzăci şi şasă [lipsă]1 lui Ştefan vodă [lipsă]1 13 boi şi vaci de la [lipsă]1 Deineţi de au răscumpărat ace moşâe [lipsă]1 iaste [lipsă]1 din Găleşăşti şi au dat mănăstirii Diineţului [lipsă]1 şi nepoţâlor săi să s(e) hrănească, iar Vitoltie au dat 11 vite de au plătit pe frati-său anume să amestecă [lipsă]1 pre a se ocină. Deci, i-au chemat popa Vasilie şi călugării, pre Vitoltie, la noi să-i giudecăm şi să alegem parte, iar Vitoltie n-au vrut să vie după cărţile mării tale. Noi aşa ştim şi mărturisim cu sufletele noastre şi de va fi pre vo un giurământ om şi giura. Să hii domnie ta sănătos, amin. Acestu suret fiind întocma cu copie s-au adeveritu şi cu a me iscălitură. Cosma spat(ar) hotar(ni)c. Arh. St. Bucureşti, A.N., MDCCCXIII/11. Copie. Datat după Vasile Bucium, care este menţionat pentru ultima dată, ca pârcălab de Roman, la 1623 (7131) iunie 25 (v. doc. nr.91). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.52-53, nr.180 (rez. cu aceeaşi datare); Marcel - Dumitru Ciucă, Silvia Vătafii - Găitan, Colecţia Achiziţii Noi, I, p.72, nr.976 (rez. cu aceeaşi datare). 1 Aşa în suret. 94 1623 (7131) iunie 28, Iaşi t Bt> HlYli C0(Th)4«, H C(bl)NA, H C(BA)TOre A(3)xfl- C(ba)taa BAHNOChlţJNAA H N8pA3AeAHA\AA, C6 A3, pAB Ba(a)aUKU T(ocnOA)A E(or)A, H CnACA aaobKo) I(cvc)-: X(phct)a, hcthnnm iiokaonnhk C(ba)t4h Tpo(h)uh, Iw Ctb^an bobboaa, E(o)>Kieio , r(o)cn(o)A(A)pT» 3e<\\AH Mwaaabckoh, c(u)hi> BA(A)ron(H)cTHBAr(o) GTe4>AHA TOAAUJH B06B0AI'. ©«(e) TOT HCTHNNMH H B'bpNUH BOA'kpHH NAIU, MHpWH EApHOBCKlH ţţBT/WAN H np’hK’hAAB G^HABCKYh npYHABT np^A HAA\H H np^A ScHAAH HALUHAAH AAWAAABCKHAAH BWA'kpH, B6AHKHAAH H AAAAHAAH, nO €ro A®GpOK> 138 www.dacoromanica.ro BOAIO, NHKHM N6nON$}KA6N, A HH npHCHrtOBAN, N(R CI» Brt(A)rOBOrt6Ni'eM BlceAplWHTert'k E(or)a h ci. npOMucrtOM cBoer(o) m(h)a(o)c(6)paTa h aaa h noMHrtOBArt naiu6h c(BA)TiH M(o)rtBU H MONACTHp NWB0Cl3AANN-kH HA\6NOBANN'kH CwrtKA, HA€Hî(e) 6CT XpAA\ C(ba)twX. np'kxEAANUX, nplBOnp-kcTWrtNHX H EplXOBNUX fln(o)cT(o)/\i CI M6THpH C6AA WT CBOHX npABUX WTNHNH NA HM'b A\rteNlO\flJH, MTW 8 BOrtWCT AOpOXOHCKOH Cl> ABOpWBB, H CI (WrtHNH, H CI EOrtOTAMH pHBOrtWBNHMH, H (1AK nOAOBHNA C6AAX IlAOneNH, WT TOrOH?(e) BOAWCTI* H CI BpOA 3A MrtHNH 8 HÎNÎKlU pilţi, H NA nOTOl^'k lOBIN'kcA, CI M-facTO 3A CTAB. H AAA€ npHBHAIA K^neîKNO MTO HMArt NA T6X C6AOB Bl p^KU M(o)rt6BNHKWM NAI1JHM KArtSrepOM WT NAUl BUHj(e) p6M6NNAA MONACTHp GwrtKA. H THHî(e) eiye aaa cbao na hmIi Sphkan'i'h mto 8 b(o)aoctV KpiAHnT$p(H) ci ABWpOBB, H CI (WrtHNH 8 EaXaSiO, H CI IIACHkS, HHî(e) 6CT 6m8 npABOe BUK$nA6NI6. H IIAK C6AO NA H(wi K'hK'hH'bmH MTO 8 b(o)aWCtV N6M6UCKOH H A® HCHEOTA 6r(o) HMA6T WN Ap1>3 HlKlM'kNiH CI ABOpOB'k H CI (WrtHNH ArSlţH H CI (IACHkS H N6 BHrtO 6M$ k8|16}KNO BHCT'fepHHK 3A MTO N6 H(WArt A'kl'H WT CBOBrO T'krtA TA WN AArt c(BA)T'kH (WONACTHpH CwAlţt, B(u)lll(e) p6M6N-kH, AA GlABT BiMHH-tH XBAAH r(OCnOA)^ E(or)3, TBOpi$ h(6)b8 H 36rt(WH, H a(8)uj8 6r(o), H pOAHT6rt6(W ero, H A^AWM, H npiA'bAWM er(o). Ti(W pAAl' KAKO AA eCT H WT NAC NA1U6H c(BA)TliH A\(o)rtBH BUUl(6) p€M€HH'tH (WONACTHpH CWrtlţi HCI1HCOK H WTNHNA CI Bicirt\ A«’XţlAW(W WT nOrti, H WT rt^C, H WT BOAA, no TA6 bSa^T, NenOpSuJCNO H(W NHrtOrtHH<(e) NA B'bKhl B^MNIH. fl 6râ(W6N, H c(ba)4J6NHHI;H, H ANAKONH, H BICH HM W X(pHCT)'t BpATl'lA np*kBHBA. t în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Treime Sfântă, de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului meu Iisus Hristos, adevărat închinător al Sfintei Treimi, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiul binecinstitorului Ştefan Tomşa voievod. Iată acest adevărat şi credincios boier al nostru, Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, a venit înainte noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit, ci cu bunăvoinţa atotţiitorului Dumnezeu şi cu grija milostivirii sale şi a dat şi a miluit sfânta noastră rugă şi mănăstire nou zidită, anume Solea, unde este hramul Sfinţilor prealăudaţilor <şi> întâi şezătorilor şi de frunte Apostoli Petru şi Pavel şi al celorlalţi sfinţi apostoli, cu patru sate, din dreptele sale ocini anume: Mlenăuţi, ce este în ţinutul Dorohoi, cu curţi şi cu mori şi cu bălţi pentru pescuit, şi iarăşi jumătate din satul Plopeni, din acelaşi ţinut, şi cu vad de moară în râul Jijia şi cu loc de iaz pe pârâul Iubăneasa. Şi a dat şi privilegiile de cumpărătură ce a avut pe aceste sate în mâinile rugătorilor noştri călugări de la mai sus zisa noastră mănăstire Solea. Şi de asemenea, încă a mai dat satul anume Uricanii, ce este în ţinutul Cârligătura, cu curţi şi cu mori în Bahlui şi cu prisacă, care îi este lui dreaptă cumpărătură şi, de asemenea, satul anume Căcăcenii, ce este în ţinutul Neamţ. Şi cât timp va fi în viaţă să aibă el a ţine acele două sate mai sus zise, Uricanii şi Căcăcenii, şi după moartea lui iarăşi să fie ale sfintei mănăstiri mai sus scrise, Solea, cu tot venitul. ' Căcăcenii, cu curţi şi cu mori...’ şi cu prisacă nu i-a fost lui cumpărătură vistiernic <şi>, pentru că n-a avut copii din trupul lui, el l-a dat sfintei mănăstiri mai sus spuse, Solea, să fie întru veşnică laudă Domnului Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi pentru sufletul lui şi al părinţilor lui şi al moşilor şi al strămoşilor lui. Pentru aceea, să-i fie şi de la noi sfintei rugi mai sus spuse, mănăstirii Solea, ispisoc şi ocină, cu tot venitul, din câmp şi din pădure şi din apă, pe unde vor fi neclintit lor niciodată, în vecii vecilor. Iar egumenul şi preoţii şi diaconii şi toţi cei întru Hristos fraţi trăitori în această sfântă mănăstire să aibă a-1 înscrie la sfântul mare şi micul pomelnic şi la dumnezeiescul jertfelnic şi pe părinţii lui şi să le facă pomenire, din an în an, părinţilor lui în ziua ...2 şi să-i pomenească în fiecare zi la vecernie şi la pavecemiţă, şi la utrenie, şi la liturghie şi la sfânta proscomidie, după cum este obiceiul sfintelor, dumnezeieştilor biserici, după aşezarea sfinţilor părinţi, să fie aşa până când va sta sfânta mănăstire. 140 www.dacoromanica.ro Iar după trecerea lui din viaţa pământească, cine va fi ruda lui şi se va ispiti să strice dania şi miluirea şi pomenirea lui cea către sfânta mănăstire, unul ca acela să fie de trei ori blestemat şi blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata Maică a Domnului Hristos şi de Sfinţii de frunte Apostoli Petru şi Pavel şi de ceilalţi sfinţi apostoli şi de 4 Evanghelişti şi de 318 Sfinţi Părinţi şi blestemul lui Arie să vină asupra capului lui şi să aibă parte cu Iuda, vânzătorul lui Hristos, în muncile cele fără sfârşit, amin. Scris la Iaşi, în anu 7131 <1623> iunie 28 zile. Ştefan voievod . Bibi. Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Fond Sion, Nr. 18. Orig., hârtie, pecete domnească aplicată. Inst de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, III/184 (foto orig.). Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCLVI/4 (trad. din 1765). Arh. St. Suceava, Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, V, p.276-280 (text sl. şi trad. după orig.); Idem, M-rea Putna, 11/19, nr.193, p.107 (rez.). EDIŢII; Wickenhauser, Solka, p.86, nr.22 (menţ germ., cu luna: iulie); Mazerean, Condica M-rii Solea, p.65, nr.2 (rez.); Codrescu, Uricariul, XXIII p.79-85, nr.29 (orig. sl. şi trad. rom.); Costea, Solea, p.206-208, nr.19 (trad. după Codrescu); D.I.R., XVII, vol.V, p.233-234, nr.3I0 (trad. după orig.); Miron ş.a., Tezaur sucevean, p.I15, nr.238 (rez. şi ediţii). Neclar. 2 Loc liber. 95 1623 (7131) iulie, Vlădeni t Adecă eu, Istratie hto bhb npi»Ki>AA6, h Pi>iukob *cro bhb KtnHTAN, adecă cum au venit înnaintea nostră Sava şi cu frate-său cu Petrica şi suru-sa, Nastea, ficiorii lui Văscan, nepoţii Tudorei, de nimene nevoiţi şi nesiliţi de au închinat şi dăruit sv(i)ntei mănăstiri ce să chemă Săcul a treia parte dentro un moş după ce s-au hotărât pentro sufletul moşilor săi şi pentro sufletul părinţilor săi şi pentru sufletul a lor ce să va alege partea lor a treie parte de sat den Vlădeni ca să le hie lor pamentea şi pomană nesăvârşită în veci. H BHAH H HHH AOBpH AVA fi HA HAX'fe ChMHWH WT C'hAA'hlJUKAN'h H AVKA. H HA EOAUJVK» B'hpHH n6H6T npHAOJKHAH. $ Ba1>ACH(h), A\(’fe)c(A)uA IOA(Ye). Simion...' Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, CXLIII/10. Orig., hârtie (27,7x12 cm.), cerneală cafenie, două peceţi inelare în fum. www.dacoromanica.ro 141 Anul, după doc. domnesc din 1623 <7131> august 4, în care este menţionată mărturia lui Ion Răşcoi fost căpitan (v. nr.104). EDIŢII: Soveja ş.a., Catalogul doc. moldSupliment I, p.149, nr.394 (rez.). 1 Un cuvânt neclar. 96 1623(7131) iulie 10, Iaşi t 0t6<(w»h Toiwurb boeboaa, E(o)jkYek> m(h)a(o)cthio, r(o)cn(o)A(d)pi» 3emah Moaaabckoio. GDwe r(o)cn(o)ACTBO mu a*ah h noTBpt»AHAH ecmh Aoki'h, aohkh nou Iwn, WT U(8tKAHH EH lipABAA WTHHh8, H A^ANHuS, WT CEAO UStKAHH, TpETAA MCT CEAO MTO 8 BOAOCT NEMEUCKOK», HTO TAA TpETAA MACT CEAO B^UJE npHCHAOBAHA 3A BaCHa'iE EOABOAKI», H B'klUE WH ChTBOpHA CEBE 3AI1HCE 3A AAApTSplE, WT AlOAl’ AobPhX> BE3 3HAHÎE EH, KAKO WN COBH K&I1HA WT HEIA, TA BH1UE I1HCAHA WTNHNA. HnO nOTOM, npHUJAA WNA npEA TOCnOACTBA Atu, H T*krAAH CA pAAl EH npABAA wtnhnS H A'tAHHH^. Hno rocnoACTBO ama h ci» bec naiu ctB-bT ci>ahx«m h^ iipabeahhm ct»aoa\ h WCTABHXOAt HA CB^AlTEAH, KOTOpH c8t I1HCANH 8 3AtlHc8 E.4CHAVE E8a60AKT», H nOCAd^OAd AHCT TOCnOACTBA MU, A® CABHH BHB C&MKAp, H ABH HAAAET CT»AHTH «X H A* HMAIOT llpH3BAAH BTiCH CB^AHTEAH BaCHaYe E8aBOAKAHAH ecmh Aok'ih toa WTHHHA, TpETAA HACT, KAKO A* ECT Em8 H WT HAC 8pHK H WTHHh8, Ch BttCkM A©X°A©a\. H HH HHKTO AA cfc HE 8mHIUA£T, flp^A CHAA AHCTOAA HAU1HAA. I1hc(a) 8 IHc, a^tCo) xspAA ioaYeT t Cam rocnoAHHt» bea^a. t Ct»k8io . : t Bt hebhthoctY Ero mhaoct(k) iiah TiAHrk bea Aoro<(>6T 8 A^opA, A3, HHKOApit AWrO^ET HCKAAA . f Io Ştefan Tomşa voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am întărit Dochiei, fiica popii Ion din Ţutcani, dreapta ei 142 www.dacoromanica.ro ocină şi dedină din satul Ţutcani, a treia parte de sat ce este în ţinutul Neamţ, care această a treia parte de sat fusese împresurată de Vasilie Bolboacă şi el îşi făcuse zapise de mărturie de la oameni buni, fără ştirea ei, cum şi-a cumpărat el, de la ea, această mai sus scrisă ocină. Iar apoi a venit ea înaintea domniei mele, şi s-au pârât pentru dreapta ei ocină şi dedină. Deci domnia mea şi cu tot Sfatul nostru i-am judecat cu dreaptă judecată şi am lăsat martorii care sunt înscrişi în zapisul lui Vasilie Bulboacă şi am trimis cartea domniei mele la Savin fost sulger, şi să aibă a-i judeca şi să aibă a chema pe toţi martorii lui Vasilie Bulboacă şi să aibă a jura cum a cumpărat acest mai sus scris Vasilie Bulboacă această parte de ocină mai sus scrisă, de la ea. Iar când i-a chemat, niciunul dintr-înşii nu a vrut să jure, ci au spus că nu ştiu nimic. Deci a rămas acel zapis mincinos, după cum însumi domnia mea am văzut cartea de mare mărturie de la Savin sulger. De aceea, Dochia, fiica lui Ion din Ţutcani, s-a îndreptat dinaintea noastră. Pentru aceea, domnia mea şi de la noi am dat şi am întărit Dochiei acea ocină, a treia parte, ca să-i fie şi de la noi uric, ocină cu tot venitul. Şi nimeni altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, anul 7131 <1623> iulie 10. t însuşi domnul a poruncit. f Săcuiu . : f în lipsa milostivirii sale panului Ghianghea mare logofăt de la curte, eu, Nicoară logofăt, am iscălit . Arh. St. Botoşani, nr. 353. Orig., hârtie, filigran, pecete aplicată stricată. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.234-235, nr.311 (trad. rom.). 97 <1623 (7131)> iulie 10 Un zapis de la Neculai egumenul şi tot soborul mănăstirii Sfant(ul) Ilie Proorocu, fără velet, din iuli 10, prin care arată că pentru pâră ci au avut cu Dumitraşcu Şoldan marele vornic şi cu fraţii dumisali, anumi: Iordachi vistiernic, Costandin Stârce, i Racoviţi log(o)f(ă)t, Toderaşcu Şoldan, Grigori Pisoţchi pentru nişte vii din Dealu Asinului, rămâindu-1 din giudecată, le-au dat toate scrisorile ci au avut; şi orice scrisori s-or mai găsi, să rămâie răsuflate. Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXX/113, f.2r., nr.3. Rez. într-un perilipsis privitor la documentele relative la viile de la Cotnari, din 1827 decembrie 20. Anul, după doc. domnesc din 7132 (1624) aprilie 9 (v. nr.193), în care este menţionată pricina de mai sus. www.dacoromanica.ro 143 98 1623 (7131) iulie 11, Iaşi f Hw Ctb^ah ToAiuirk bo6boaa, B(o)>k'iî© a/\(h)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(a)pT» 3b«ah MWAAABCKOH. riHUJ6AA r(o)cn(o)ACTBO AAH AAOA6BHHKOAA NAUJHAV, 6r8/W6N$ H BT»ckA\ ciiBop wt c(ba)ta AAONACTHp pBKOAAAA C(ba)th Hahb. Dămu-v(ă) ştire că aţi trimis pre ceşt(i) călugăraş(i) şi cu carte de la voi, de la săbor, de vă jeluiţi pentru rândul celui loc de ocină domnească ce v-am dat domniia acolea şi neşte posluşnici ce v-am dat acolea, pre acel loc, să vă hie vecini şi posluşnici, cum intră Şcheii pre hotarul vostru şi învăluiescu pre acei posluşnici. Volnic iaste domnul cu locul domnescu să facă cu dânsul ce va vrea şi a-1 da cui va vrea. Dereptu acea, deaca veţ(i) vedea cartea domniei mele, iar voi să socotiţ(i) hotarul acelui loc: pre cine veţ(i) prinde în hotarul acelui loc, ce v-am dat domniia mea, să-l bateţi cu trei sute de toiage, pân(ă) să vor zdrobi; iar de nu veţ(i) face aşea cum iaste învăţătura domnii măle, vom trimite de vor face voao aceea certare. Nimică să nu vă temeţ(i) de aceia oameni ce-i veţ(i) prinde pre acelu Ioc; iar de va hi cumva, domniia mea vom da samă de aceia oameni şi cu domniia mea-ş(i) vor întreba. Aşijderi, acei oameni ce v-am dat domniia mea posluşnici, să-i certaţi, să posluşască şi să lucredză mănăstirei, Ia ce va hi lucrul şi posluşeniia, însă şi voi să-i socotiţi când vor veni la magherniţă, cu bucate şi cu băutură, că aceia vă sint voao vecini şi posluşnici. Aceasta vă scriem. Hnak ne Shhhhtb. Hnak mc e^act. 8 Iflc, X3?aa h8ah€ Si. t Caaa r(o)cn(o)A(H)NT» BeA-kn. t JIliTpAUJKO . Muzeul de Istorie-Suceva, nr.63. Orig., hârtie, pecete domnească mijlocie aplicată. Arh. St. Suceava, Fond personal II/6 (Ms. Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, V, p.281-282 (transcriere după orig.) EDIŢII: Balan, Documente bucovinene, I, p. 188, nr.90 (orig.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.235-236, nr.312 (orig.) 99 1623 (7131) iulie 12, Iaşi f Hw Ctb^ah ToAvurk bo6boaa< E(o)jkî'io a/\(h)a(o)ctîîo, r(©)cn(o)AU)pT» 3baaah Mwaaabckoh. G9m(e) np'ÎHAe np^A naa\Y h np-kA haujhaaî EOA-kpH ca$ta hauj, Ne^AAio c(w)h1j A(^)a\Ytpaujk^ C'kKeA, Kt boaoct N€a\6ckYh h ttiran ahu(oaa) npkA maaah h 144 www.dacoromanica.ro np^A HAUI6MM EOA-fepH ci» A:ka OKipeAe wt flsepeiţi, pAAi’ «aho cmao, h/mbui/m CHAkipk P8c€AOp, l|JO €CT 8 BOAOCT H€AA€CKH^. Hho, NekSaaio, c(u)hi> A&mhtauik8 C'bKeA, npuHec cobi' np abi npeeeAYe h HAp'kA6NI*€, HSkCc) WH HAAA6T 3A k8|1€}KHO€ Cb IIWTBp'bJKACNlYl WT flAE^AHApT» B06B0AA, H Cb 8pMK WT 6p€A/\MIA /Uor'lAA B06B0AA H WKA3AA Tl)( np€K€Al’e lip^A HAmV (AHOHCfe) 6ct cm8 npAs8 KânextHoe to cbao, ux<(e) Bi'iu(e) nuuie/w ha\€N€a\ CHA-kipk PâceAop, h 30CTAA HA A8kA €pTj6, npkA HAM*!* N€k8aAIO C(u)H'b ASa\YtPAUIk8 C-kK€A. Hho A8ka . : Bt hbbhthoct er(o) A\(H)A(o)cr(b) nAH rianrk bea awKo)(€)t 8 ABOpA, A3 NHBOApTi BTOp'lH AWr(o)<|>(e)T, HCKAAA. C3t 3ocma\ h wt ToAAep CeAeipk p8c'i'h, hto ha CdpsHK ... n. mahh.3 Ispisoc de pâră ce s-au pârât Seachil cu Fuştele. f Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri sluga noastră Neculai, fiul lui Dumitraşcu Seachel, din ţinutul Neamţului, şi s-a pârât de faţă, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, cu Luca Fuştele din Avereşti pentru un sat anume Siliştea Ruselor, ce este în ţinutul Neamţ. Deci, Neculai, fiul lui Dumitraşcu Seachel, şi-a adus drepte privilegii şi drese, ce are el de cumpărătură şi de întărire de la Alexandru voievod şi cu uric de la Ieremia Moghilă voievod. Şi a arătat aceste privilegi, înaintea noastră, cum îi este lui dreaptă cumpărătură acel sat ce scrie mai sus, anume Siliştea Ruselor, şi a rămas pe Luca Fuştele, din toată legea şi şi-a pus ferâie înaintea noastră Neculai, fiul lui Dumitraşcu Seachel. Deci Luca Fuştele, de acum înainte, să nu mai aibă a pârî pentru această pâră pe Neculai, fiul lui Seachel, niciodată în veci, înaintea acestei cărţi a domniei mele. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> iulie 12. Domnul a poruncit. Marii boieri au învăţat. Cojocea . : în lipsa milostivirii sale pan Ionaşco Ghianghea mare logofăt de la Curte, eu, Nicoară logofăt al doilea, am iscălit . www.dacoromanica.ro 145 Arh. St. Iaşi, Documente, CCCL/160. Transcriere de M. Costăchescu, , ms., f. 6175-6177, nr. 1687 (252), după orig., hârtie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, ce se afla la Hanu din Siliştea, corn. Podoleni, jud Neamţ. Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, ms. M.Costăchescu, , nr.I687 (252), f.6175-6176 (trad. rom.) şi f.6176-6177 (transcr. orig. sl.). EDIŢII: M. Costăchescu,. Doc. Neamţ. nr. 6, (orig.); D.I.R., A, XVII, vol.V, p.236, nr.313 (trad. după M. Costăchescu, Doc. moldoveneşti..., ms., f. 6175-6176). 'Aşa în orig. 2 Aşa în textul transcris de M.Costăchescu. 3 De la Zosim şi de la sora lui, Todosia, fiii lui Toader, seliştea Rusii, ce-i la Orbie ...cu moară. 100 1623(7131) iulie 15, Iaşi f Hw CT6, rocnoA^pit 3ea\ah AAwaaabckoh. CDHt(e) npiHAe, np^A haa\h h np^A naujea/vh BOA'kpH, IIi>cki>ahna IflKOA\YracA cb cahh sanhc sa CB’kAeTCACTBO wt IIpoKon, h wt fipeeme, h wt Iwnauiko KântţH WT Tpi>r IfîUJ, H WT AAHOrH K^niţH H AK>AI AOBpH^, I1HCAAII|MI KAKO WHd COBH kSfIHAA 6AHA HACT 3A WTHHhS WT BlCErO CEAO PSciH POEM U16CTAA HACT WT f10A6 H WT Att H WT B0a8 WT NACTACYia H WT 6pHHA, AOHKH fleTpi CnVTAp, pAAI ABAAEctT SrOpCKH tKOATHX- HNO AAH BHAiBUlE TOT 3AIIHC 3A CB^ABTEACTEO WT TOAHIţH K^niţH H AK>Al’ AOBpHX, A AMd BipOBAAH 6CMH 6rO H TAKOWAEpE H WT HAC AAAH H IIOTBpiiAHAH 6CAHH II'hCK'hKHHH MKOAItYtACA T06 fip^A p6M6HH06 U16CTAA HACT WT P$CIH POEM. Ttrtt pAAI KAKO AA 6CT 6H H WT NAC 8pHK H WTHHn8 H BHK8nAENI6 C1> BtiCbAll A®X®A®ah. Hn AA ci H6 Saivhuiaet. IIhc(a) 8 Mc, b(t») AiT(o) X3pAA »aY6 16. t Caav r(o)cn(o)A(H)Ni> BSAtA. t MApAItSpE . t Ei» hcehthoctY ero amiaocth nAN PraNrfe bea AoroŢeT oip ABopA, A3, MHKOApi» BTOpiH AWroŢET, HCKAAA . t Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Păscălina Iacomiasa cu un zapis de mărturie de la Procop şi de la Arsenia şi de la Ionaşco, neguţători din târgul Iaşi, şi de la mulţi neguţători şi oameni buni, scriind cum şi-a cumpărat ea o parte de 146 www.dacoromanica.ro ocină din satul Rusii Goei, a şasea parte din câmp şi din pădure şi din apă, de la Nastasia şi de la Erina, fiicele lui Petrea spătar, pentru douăzeci de galbeni ungureşti. Deci noi văzând acel zapis de mărturie de la aţâţi neguţători şi oameni buni, noi l-am crezut şi de asemenea şi de la noi am dat şi am întărit Păscălinei Iacomiasa acea înainte zisă a şasea parte din Rusii Goei. De aceea, să-i fie şi de la noi uric şi ocină şi cumpărătură, cu tot venitul. Altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> iulie 15. f însuşi domnul a poruncit. f Marmure . : f în lipsa milostivirii sale, pan Ghiaghea mare logofăt de la Curte, eu, Nicoară logofăt al doilea, am iscălit . . : f Ispisoc de Ia Tomşea vodă, pe Ruşi. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXI/27 a. Orig., hârtie difolio (31,5x22 cm.), filigran, cerneală cafenie, sigiliu domnesc mijlociu aplicat în ceară roşie, stricat EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.237, nr.3I4 (trad.); Caproşu şi Zahariuc, Documente istoria oraşului Iaşi, I, p.203-204, nr. 152 (orig.). 102 (315) 1623 (7131) iulie 19, Iaşi t Hh GTe4>dN To/vmrfc bo6b1vv*, B(o)m m(h)a(o)ctîk>, r(©)cn(o)AU)pT» 3€/mah ăiltiAAABCKOH. fâîK(e) npiHAe np^A hamh h np^A 8chami naijuhmh mIîaaabckhmh GOrtipu, BOA-kpHH-: HAUieAlt-:, HtlNdUIKO H6)(dN ABOpHHK rAOTHiH, Ch 6AHH 3A(1HC 3d cb^ahtcacteo Iît iip^A non(d) Neitodpii Iît XopatetpH h cath r(o)cn(o)A(d)prbeKM h AK»a'Î AOBpH, HAA’kHM H^dN CTdp(dro), H P-.'C-tA H BpAT 6rO, AdSp ItT CT1iN6l|IH, H T0AA6p Ml>p 6AAT, H tlT CTTîNrdH, H tlT CHMlîiH Ht Ct1iH€1|IH, H tlT EtAHH H B'bcYlO ItT Hopitpu, ItHCAftlflH H CB'fcAHTeACTBOătljlH KAKO tlH COGH K-:itHA 6ANd HdCT 3d 1ÎTh(h)h-: ItT C6AO tle/WHKANH tlT TOAACp XlAMM IIMT(dp) tlT X-.'AHHdHH Bici HdCT 6AHK0 ((a) M3G€p€T tlT C€AO HeAflHKdNH1, HTO Tdd HdCT 1ÎTh(h)h-: BHAO 6M\ 8HK-:nA6HÎ6 ItT TOdAep KOCHLfh pdAI TpHACCfcT TdAepH BUTH)ţ. H ndKHJK(e) npHHecHA np^A haa\h ap-.t(m) 3aiihc Iît ToAAep A -bt» '. otfpeAHHK Iît XăuiH h Iît ujoat :3 h 'hşşY npi>rdpH Iît tam, h Iît non(d) TpH^dH, h Iît A ^HTpâ Cop**t, h Iît TdBpHA lOpiecK iA, h Iît Eaaki,-: IîIhuioa thjk, h Iît Poamn h TAHropYe Iît www.dacoromanica.ro 147 ni>XH6(ţlH< H t)T EHAAUIKO, H «DplA, H XHAHI1, H IlOnU) tlT 'onp'hA'bHH, TAKOiKAHpe IIHCAAIJJH KAKO COBH K&I1HA 6ANA MACT IÎTn(h)h-: tlT GaBA CTOAHHH6A, c(u)h-: PaUJKO, 6AHK0 CA H3G6pHT nOAOBHHA ttT C6AO UJOflp'kA'kHH pAA’î UI6CTACCAT TAA6p(«) Cp6BpTiHHX. H TAKOJKAHpB )1pHH6CHA llp^A HAMH Hn(o) 3AI1HC tlT llp^A HtlNAUlKO BHB B6A ApMAUU, H t)T TOAACp t)T EOTH'bHH, H t)T nOn(A) 6<}>pHM, H t)T A/lO\C6H THÎK(e) nHCAKlţlH KAKO COBH K$flOBAA CANA MACT IÎTh(h)h8 tlT M'kplHKA GT’kHrkHOA6, A’klJM riOCA\Ar, BH-.KA MHK'kH, BltCb MACT 6H 6AHKO CA H3G6pHT tlT C6A<0>2 AOAXeiPH’ IIOAOBHHA, AAH HACT flT IţApHH\ H t)T BATpA C6AO, A cfiHOJKHTH A* €CT BBC, pAAl' ABAAecbT H ABA TAABpH EHTHX* Hn<0>2 AMA, BHA'bBUUH 6M\ TOT HCTHnYh 3AIIHC0BB CB'kAHTBACTBOAljlH frr TOAHlţH BOA-fepH H A10Al’ A^BpH, A Mkl B'fepOBAAH 6CA\H HX TAK0?KAHp6 H tlT HAC A*AH H nOTBpliAHAH 6CA\H 6M\, EOA"kpHH\ HALU6M \ BHLu(e) TIHCAHOM'.* HtlHAIllKO MCXAHTi ABOpHHK TAOTH'fcH HA TOTH Btct BWLU6 np^A pGHGHH'tiH HACTH 3A tlTNHHH tlT TOTH C6A0B6 KAKO M 6CT 6M\, H HAAOM 6M \ flTHHHH H BHK$nAeHlÎ0, SpHK H nOTBp'kJKABHl'e Ck BTiCBAA H tî TOA\ THJK A^rtH H IlOTBp'kAHAH 6CA\H 6A\•: tlT HCIlHCOKli 3A nOTBp’kJKABHl'e tlT 6pHA\IA iUorHAA B06B0AA 6rO flpABOH X0AC,n IVkrAH, HA HA\*k TOAACp, Ck JK6HA ero ToA^cYa, Ck A'feTHA\ HX HTO B20 GM\ H BHK$nAeHlÎ0 tlT itiHAUUKO BHB CTOAHHKT» pAAl 6AHN KOH Iţ'kHHOBAH 3A 116TA6CAT TAA6p6 AHHHHX- T'tM pAAl’ Aa 6CT 6A\(S) Ck B'kC6A\ np«XOAOA\ H6nOp:LU6HHO H H6(10ABH}K6HH, NHKOAHJK(e) HA B'kKkl B'kHHHX- H HH AA ct H6 0\fA\HLUA6T llp^A CHM AHCTOM HAUJHM. IIhc(a) ■: Blcox, b(t>) A(i)To spĂA1 ioaCib) -oY t Cam r(o)c(no)A(H)Hi> bcaLa. t H(îh t Et» hbbhcthoctY er(o) m(h)a(o)cT (1AH TlAHri B6A AOr(o)(e)T •: ABOpA, A3 NHKOAp('k) BTOplH AOrtty(e)T HCKAAA. t Io Ştefan Tomşea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boieriilor noştri moldoveni, boierul nostru, Ionaşco Cehan, vornic de gloată, cu un zapis de mărturie dinaintea popii Nicoară din Horjeşti şi a slugii domneşti şi oameni buni, anume: Cihan cel bătrân, şi Rusul, şi fratele lui, Laur din Stăneşti, şi Toader Mărgelat, şi de la Stângaci, şi de la Simion din Stăneşti, şi de la Bălici, şi Văsiu din Ciorăşti, scriind şi mărturisind, că el şi-a cumpărat o parte de ocină din satul Nemicani, de la Toader Hudici pitărel din Hudiceani, toată partea lui cât se va alege din satul Nemicani, care acea parte de ocină i-a fost cumpărătură de la Toader Cosiţă, pentru treizeci de taleri bătuţi. 148 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huşi şi de la şoltuzul şi 12 pârgari de acolo, şi de la popa Trifan, şi de la Dumitru Soraci, şi de la Gavril luriescul, şi de la Balcău Ianciul, iarăşi şi de la Roman, şi Grigorie din Pâhneşti, şi de la Bilaşco, şi Frăea, şi Hilip, şi popa Oniţă din Şopârleni, de asemenea scriind că şi-a cumpărat o parte de ocină de la Sava stolnicel fiul lui Raşco, din toată partea tatălui său, Raşco, cât se va alege, jumătate din satul Şopârleni, pentru şasezeci de taleri de argint. Şi de asemenea a adus înaintea noastră alt zapis dinaintea lui Ionaşco, fost mare armaş, şi de la Toader din Botneni, şi de la popa Efrim, şi de la Moisei, de asemenea scriind că şi-a cumpărat o parte de ocină de la Măriica Stângăcioaie, fiica lui Posmag, nepoata Micăi, toată partea ei cât se va alege din satul Dolheşti, jumătate, însă partea din ţarină şi din vatra satului, iar fanaţul să fie tot, pentru douăzeci şi doi de taleri bătuţi. Iar noi văzându-i acele adevărate zapise de mărturie de la alţi boieri şi oameni buni, noi am crezut şi de asemenea şi de la noi i-am dat şi i-am întărit boierului nostru mai sus scris, Ionaşco Cehan, vornic de gloată, acele toate mai sus zise părţi de ocină din acele sate, ca să-i fie lui şi copiilor lui ocine şi cumpărătură, uric şi întărire, cu tot venitul. Şi la aceasta iarăşi i-am dat şi i-am întărit, din ispisocul de întărire de la Eremia Moghila voievod, dreptul lui rob ţigan, anume Toader, cu femeia lui, Todosia, cu copiii lor, care i-a fost şi cumpărătură de la Ionaşco fost stolnic, pentru un cal preţuit la cincizeci de taleri număraţi. Pentru aceea, să-i fie cu tot venitul nemişcat şi neclintit niciodată în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> iulie 19. însuşi domnul a poruncit. Ion Focea . : în lipsa de la Curte a milostivirii sale, pan Ghianghea mare logofăt, eu, Nicoară logofăt al doilea, am iscălit . t Ispisoc di la Ştefan vod(ă) Tomşea pi Şopârleani, şi pe Măicani, şi pi Dolhăştii ş(i) pe Botneanii ot vol(o)st Fălciiul. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., CXLI/86. Orig., hârtie difolio (42,6x28,3 cm.), rupt la îndoituri, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, pierdută. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V p.237-238, nr.315 (trad. după orig.). 1 2 1 H«mhk4hh (Nemicani), scris pe loc răzuit, pe care fiisese scris Hudiceani. 2 Rupt. www.dacoromanica.ro 149 102 1623 (7131) iulie 23, Iaşi Io Ştefan Tomşa v(oie)vod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Mold(a)vie. Adică acest adivărat sluga noastră credincioasă, Manolachi vel vam(e)ş, au slujit noî cu direaptă credinţă. Pentru aceea, văzând noi a lui dreaptă credincioasă slujbă au slujit noî şi pământului nostru, i-am dat şi l-am miluit de la noi, în Pământul nostru a Moldavii, nişti sate anumi Vistemiceni i Rogojani i Rosiiacii, de pe Răut, cu loc de moari în Răut şi cu heleştei, şi altu sat, anumi Măşcenii, ce este pe apa Nistrului, ot ţân(u)t(ul) Sorocăi. Cari aceli sate au fost a lui Isac Balica hat(man) şi le-au prăpădit la a lui vicleşug, când s-au legat ei şi cu alţi boieri pribegâţ(i) din Ţara Leşască cu multă oaste leşască şi cazaci, cu săbii şi focuri, şi au vinit asupra domnii meii şi a pământului nostru şi mari război s-au făcut cu domniia me la apa Jâjâi, şi atotputernicul Dumnezău i-au adus supt sabiia domniei meii, unde şi oasăli lor faţă sânt pentru vecinica mărturii. Şi boierul nostru de mai sus scris, Manolachi vel vameş, au dat domnii meii 600 galbini, cari bani am dat domniia mea la trebuinţa pământului. Drept aceea, să-i fie şi de la domniia me aceli de sus arătati sate, danie şi întăritură, fiilor lui, cu toate hotarăli şi cu tot venitul, neclintit în veci. Dar cini s-a ispiti să strici a noastră danie şi aşăzari şi miluiri, acela să fii neiertat şi afurisit de la Domnul Dumnezău şi ziditorul cerului şi a pământului şi de Maica precista, Precurata Ficioara Mariia, şi să şază ca Daftan şi viron la soboari, şi să lăcuiască cu Macsimiian şi Dioclitiia, vrăjmaşii lui Dumnezău, şi să fii părtaşi cu Iuda şi Arie, vânzătorii de Dumnezău, în veci de veci, amin. S-au scris la Ieşi, la anul 7131 <1623> iuli 23. însuşi domnul au poroncit. Noi Ştefan v(oie)vod. Ion Focea . S-au tălmăcit asămine de Andrei tălmaci cap(i)t(an), la an(ul) <1>794 oc(tom)vr(ie) 4. S-au posleduit şi esteîntocma. Theod(o)r Gaşpardiiac, 1819 apr(ilie) 1. . Fiindcă în celu adevăratu ispisoc să cuprind şi alţi numi de moşii a casăi, s-au oprit la casă şi sfinţii mănăstiri s-au dat această adivărată copii. <1>819 apr(ilie) 20. Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XXXVII/1. Copie după traducere. EDIŢII: Iorga, St. şi doc., V, p.15, nr. 68 (rez.); Ghibănescu, Ispisoace, 12, p. 155-157 (aceeaşi copie); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.238-239, nr.316 (aceeaşi copie după ms. M.Costăchescu, , nr.1872 (437), f.6940-6942). 150 www.dacoromanica.ro 103 1623 (7131) iulie 29 Carte domnească scrisă pe sirbie, de la Ştefan Tomşe v(oie)vod, în care scrie că au venitu înainte mării sale şi a boiarilor călugării de la sf(â)nta m(ă)n(ă)stâre Homorul cu unu zapis de la Mihăilu Trifan biv post(elnic) precumu au dat numitei m(ă)n(ă)stiri 2 fălci vie la Cotnariu, în Dealulu Episcopului, pentru sufletul lui şi a părinţiloru lui şi ca să-i facă călugării pomelnic dinu anu în anu şi să-i scrie în sf(â)ntul marele pomelnic. Pentru aceea şi mărie sa, văzându acelu zapis de mărturie de la Trifan biv post(elnic), întăreşte stăpânire numitei m(ă)n(ă)stiri pre acele doao fălci vie de la Cotnari. Din anii 7131 <1623> iul(ie) 29. Bibi. Acad. Rom.-Bucureşti, Ms. rom. 111, f.77 v. Copie rom. din 1779 în Condica M-rii Humor. Arh. St. Suceava, Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, V, p.288 (aceeaşi copie). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.239, nr.317 (aceeaşi copie). 104 1623 (7131) august 4, Iaşi ţ Hw Ctb^ah Toamu-k bobboaa, E(o)>kYio m(h)a(oc)tYio, r(o)cn(o)AU)pi> 36mah Moaaabckoh. Oat(e) npî'HAOuiA np-kA haavh h np-fcA B’bc-kmH hauihmh BOA-kpu, B6AHKHAAH H AAAAHAflH, AflOABBHHlţH HAU1H KAA8r6pH OT c(ba)tAA MOHACTMp HA3HBAHAMA 0t»k8a, eA6w(e) 6CT XPaAM AoepH HAnucAuie h CB(eAe)TAbCTB8iaipe bt, tot sAnuc kako npiHAOui'k np-kA hhaah Gaba H BpAT ero, IleTpHKA, H C6CTpA «X, HACT'k, c(u)HOBe B-bCKAH, BH^lţH T8A®pYe OT BAAA6N, MTO 8 BOAOCT CopOMCKOlO, H6KHAA H6nOH8>KA6HHX, A H6 npHCHAOBAHHX, NT» flO HX A^pOlO BOA-k, H AAA CBOA npABOA OTHHHA H A'kANHNA OT U1BCTA1A «ckCT C6AO BA’bACHYH, Tp€TAA MACT HA AoBp8lUA CI Bp8A«B6 3A AAA6H H Cb AlvkCTO 3A X^Aeijl'ke OT HCnpHAHAl'e MTO HAAAA A^A ”X ®T «AAAAr(o) r(ocnOACT)BA AMd, OT np'bB'kH r(oc)n(o)A [ll6TpA] 2 r(oCno)A(CT)BO aam. Ta AAA H IIOAAHaSbAA «(baIt^M AAOHACTHp C’bKSAOB’b 3A a8u!6 A^A 6rO H BT» 3A a8u!6 pOAHT6A"kH HX H 3A A$UI6 CBOHX AA6 no X0T<1PeHie €JK(€) H(ld)H'k X^TApH npH r(oCno)A(tT)B(A) AMd KAKO a* BT»A6T HAU nAAA6T H6nop8ui6HO hhkoahjk(€) HA B'kKH. www.dacoromanica.ro 151 Ei» tom r(ocno)A(cT)BU) a\m laKoade) BHA’fcx0'" raK©>K(e) sha^X0'" tot 3a(ihc 3A CBAA(e)TAhCTBO OT HX, Ca8tH r(oc)fl(o)A(CT)BU) A\H, BHUj(e) (1HCAHHX H OT AK>AH AOBpH, A A\U BipOBAX<>A\ H TAKOWAB H OT HAC AAAH H IIOTBpliAHAH 6CA\H BHUj(e) nHCAH-fcH c(BA)T'bH A\OHACTHpH Ct»k8a TA H'bCT 3A OTHHHA A* BliA^T c(ba)t4h A\OHACTHp SpiK H OT HAC CI» Bc4a\ N6nOp8llJ6NA HHKOAHHf(e) HA B'bKU B-fc^HIH. Hh AA C(A) H6 8a\HLUA6T fip-fcA CHA\ AHCTOAA HALUHA\. I1hc(a) 8 Mc, Bii a4to x3pAA A\(e)c(<9i)uA AB(rScT) b a a(*»)h(h). f Caa\ r(o)cn(o)A(H)Hii B6a4a. t Oepri'e . : f Bt» h8ehthoct ero a\(h)a(oc)th iiah TiaHrb bba Aoro<(>eT 8 ABOpA, ... BTOplH AWro4>8T MCKAAA . t Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri, mari şi mici, rugătorii noştri călugări de la sfânta mănăstire numită Secul, unde este hramul Tăierii cinstitului cap al înaintemergătorului Botezător Ioan, cu un zapis de mărturie de la Istratie1, fost pârcălab, Ioan Reaşcoi, fost căpitan, şi de la Simion din Sămăşcani şi Luca de acolo şi de la alţi mulţi oameni buni, scriind şi mărturisind în acest zapis cum au venit înaintea lor Sava şi fratele lui, Petrica, şi sora lor, Nastea, fiii lui Văscan, nepoţii lui Tudor din Vlădeni, ce este în ţinutul Soroca, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, ci de bunăvoia lor şi au dat dreapta lor ocină şi dedină, a treia parte din a şasea parte a satului Vlădenii, pe Dobruşa, cu vaduri de moară şi cu loc de heleşteie din privilegiul ce a avut bunicul lor de la însăşi domnia mea din întâia domnie a domniei mele. Aceea a dat-o şi a miluit sfânta mănăstire Săcul, pentru sufletul bunicului lor şi pentru pomenirea părinţilor săi şi pentru sufletele lor, însă după hotărnicia ce s-a hotărât acum, sub domnia mea, ca să le fie pomenire neclintită niciodată, în veci. Intr-aceea domnia mea cum am văzut acel zapis de mărturie de la acele slugi ale domniei mele mai sus scrise şi de la acei oameni buni, noi am crezut şi, de asemenea, şi de la noi am dat şi am întărit sfintei mănăstiri mai sus scrise, Secul, acea parte de ocină să fie sfintei mănăstiri uric şi de la noi, cu tot venitul, neclintit niciodată în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, în anul 7131 <1623> luna august în 4 zile. t însuşi domnul a poruncit. t Serghie . : în lipsa milostivirii sale panului Ghenghea mare logofăt de la curte,... al doilea logofăt a iscălit. După Zapiski Odesskago..., III, 1853, p.260-261. Text si. cu greşeli, după orig., cu data de zi: 4. 152 www.dacoromanica.ro Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, C/U, nr. 9 (rez.), şi C/30, nr. 11 (rez.); idem, XXX1V/9, nr.6 (menţ.), toate cu data de zi: 2. ALTE EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p. 48, nr.159 (rez., cu data de zi: 2); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.240, nr.318 (trad. după Zapiski). 1 în D.I.R., greşit: Braţ ei (sf. doc. nr.95 din acest volum). 2 Aşa în text. 105 1623 (7131) august 11 L(ea)t 7131 <1623> av(gust) 11. Ştefan Tomşe vodă. întru numele Părintelui şi a Fiiului şi a Sf(â)ntului D(u)h, Troiţei cei preînfiinţată şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnedzău şi Mântuitoriului meu I(su)s Hr(istos) şi aceeaş(i) întru tot cinstită Maică Purure ficioară Mărie, adivărat închinătoriu Sfinţii Troiţe, Ştefan v(oie)vod, fiul prebl(a)gocestivului Ştefan Tomşe vodă. Adecă domnia mea bine vrând cu a noastră bună vrere, cu luminată şi curată inimă, cu agiutoriul lui Dumnedzău, domniia mea râvnind bunelor lucruri şi socotindu celor de mainte repoosaţi domni ce au fost maiinte de noi iubitori carii au făcut mile către Dumnedzău şi cătră sfintele lor biserici şi m(ă)n(ă)stiri, şi de Dumnedzău rugătorilor cărei au miluit ş-au întărit pentru a lor sp(ă)senie şi sufletel(e) întru vecinica pomenire ...'. Drept aceea, şi domniia mea, din mila şi cu agiutorul lui Dumnedzău a tot ţiitorul, şi cu bl(a)goslovenie rugătorilor noştri arhierei lui Dumnedzău: chir Anastas(ie) Crimcovici mitropolitul, şi Aftanasie episcopul de Roman, şi Evloghie episcopul de Rădăuţi şi Pavel episcopul de Huşi, şi cu tot Sfatul a toţi boiarii noştri moldoveneşti, domniia mea m-am milostivit ş-am dat ş-am miluit sf(â)nta a noastră m(ă)n(ă)stire ce se cheamă Suceviţa, unde este hramul învierei lui Dumnedzău, cu un sat anume Verbia, pe apa Jijiei, în ţinutul Hârlăului, care acela sat au fost mai dinainte a sfinţii m(ă)n(ă)stiri a Suceviţii. Şi s-au sculat Balica hat(manul) ş-au făcut mare împresurare sfinţii m(ă)n(ă)stiri, şi l-au luat lui de la sf(â)nta m(ă)n(ă)stire în putere sea, şi l-au lipit cătră satul său Căcăcenii; ce după aceea l-au perdutu pre însul, întru viclenia lui, când s-au rădicatu-se cu multă mulţime de oaste 2diiansca asupra domnii mele şi 'supra steagului cinstitului împărat, cu Costantin vodă, ş-au făcut mare războiu pe apa Jijiei, şi milostivul Dumnedzău i-au dat pre dânşii subt sabia domniei mele, unde oasele lor dzac şi astăzi pe câmp întru pomenirea vecinică să s(e) mărturisească. Pentru aceea l-am datu-1 întru cinste şi lauda Domnului Dumnedzău făcătoriul cerului şi a pământului, ca să fie de la noi acei de mai sus scrise sfintei m(ă)n(ă)stiri Suceviţii, pentru sufletul domnii mele, a doamnei noastre Acsanina, şi www.dacoromanica.ro 153 a de Dumnedzău dăruiţilor odrasla domnii mele Ion Leviin şi Ilieş voievod, şi a părinţilor şi a moşilor noştri, drept aceea ca să fie şi de la noi sfintei m(ă)n(ă)stiri uric şi ocină cu tot vinitul neclătit, neruşuit niciodănăoară, în veci. Şi iarăşi m-am milostivit domniia mea ş-am dat, ş-am miluit mai sus scrise sf(â)nta m(ă)n(ă)stire Suceviţa cu 2 falei de vie ce sânt în dealul Ţiambricul la Cotnar(i), cari acele vii sint drepte cumpărături de însuş(i) domniia mea. Pentru aceea ca să fie de la noi sfintei m(ă)n(ă)stiri cu tot venitul. Iară călugării ce vor fi petrecători întru acea sf(â)ntă m(ă)n(ă)stire ca să aibă a ne scrie pe noi la sfântul marele pomelnic şi la dumnedzăiescul jârtăvnic, şi ca să aibă a ne pomeni la toate dumnezeieştile slujbe după obiceiul bisericescu; şi iarăş(i) ca să ne facă pomenire din an în an şi ca să roage pe Dumnedzău pentru sănătatea noastră şi a toată creştinătate. Acesta scriem. Şi este ispisocul iscălit de însuşi domnul şi cu slove de aur şi pecetluit cu pecete cu ceară moale şi sânt numiţi în ispisoc boieri de Sfat: Ionaşco Gheanghe vel logof(ă)t, Dumitru Ştefan vel vornic Doinii 2, Ion vel vornicul de Vişnii Zemli, Mihail Tăutul parcalab de Hotin, Miron Bămovsche hat(man) i portariu Sucevei, Apostol Catargiu vel ceaşnic, Ion vel medelnicer. 7131 <1623> august 11. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr.629, f.230-231. Copie în Condica Asachi II, scrisă Ia sfârşitul sec. XVIII. Arh. St. Suceava, Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, V, p.289-291 (copie după Miron Costin, Opere, I, ed. V.A.Urechia). EDIŢII: „Ateneul român”, Iaşi, 1861, p.13-14 (aceeaşi copie); Costin, Opere, I, p. 213-215, nr.VII (aceeaşi copie, după „Ateneul român”); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.48-49, nr.160 (rez). 1 Loc liber. 2 Omis. 106 1623 (7131) Suret de pe ispisocu sârbăsc de la Radu v(oie)v(o)d, den let 7131 <1623> mart(ie)1 zile. Facim ştire cu această carte a noastră pentru adevărată sluga noastră Marmură uricariul şi giupâneasa lui, Mărica fata Nastasii, pe care i-am miluit osăbit de a noastră milă dat-am şi am întărit lor pre a lor dreptâ ocină şi moşii cumpărătură den ispisoaci de cumpărătură ci au avut el de la Ştefan v(oie)v(o)d Tomşevici giumătati de sat Bojienii cu curătură şi cu loc de moară pe pârău 154 www.dacoromanica.ro Bârlăzălul, cu prisăci şi cu livezi ci sânt la fundul Bârlăzălului, ci eşti lui cumpărătură de la Gavril Bălici şi de la fraţii lui, Lupul, şi Vasilii şi Gheorghii, şi sora lor, Ethenca2, feciorii Dimitrii, nepoţi Anesii, strănepoţi lui Dragoş Rotompan, drept o sută şi cincizăci taleri de argint. Pentru aceea ca să-i fie lui şi de la noi uric şi întăritură cu tot vinitul acest sat de ocină lor şi ficiorilor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi a tot nemul lor ci să va alege mai aproapi. Iar hotarul acelui sat de moşie de mai sus scrisă să fie lor despre alte părţi după hotarul cel vechiu pe undi au umblat din vec. Şi spre aceasta este credinţa domnii meii Radu Mihne v(oie)v(o)d şi credinţa a preiubit fiiul domnii meii, Alecsandu vodă, şi credinţa tuturor boierilor noştri, a mari şi mici. Iar pentru mai mare întărire am poruncit cinstit şi credinciosul(u)i boierului domnii meii dum(isale) Ghenghe vel log(o)f(ă)t să scrie şi pecete noastră să o legi cătră această adevărată carte noastră. Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei. VIl/4b. Trad. de la începutul sec. XIX, cu luna greşită martie. Datarea, după începutul domniei lui Radu Mihnea şi sfârşitul logofeţiei din vremea acestuia a lui Ionaşco Ghianghea (cf. Stoicescu, Lista marilor dregători moldoveni, p.402, col. II). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.49, nr.161 (rez. cu luna: ). 1 Luna greşită (v. datarea de mai jos). 2 Aşa în suret. 107 1623 (7131) Suret de pe ispesocul sârbăsc de la Radul v(oie)v(o)d, den let 7131 <1623> martie1. Facim ştiri cu această carte a noastră pentru adevărată sluga noastră Marmură uricariul şi giupâneasa lui, Mărica fata Nastasii, pe care i-am miluit osăbit de a noastră milă dat-am şi am întărit lor pre a lor drepţi ocini şi moşii cumpărături den urici şi den ispisoaci de cumpărătură ci au avut el de la însuşi ...2 den a trie parte den satul Săcălenii a cince parte cu loc de moară pe Bârlăzăl şi cu poieni şi cu loc de prisacă ci-i eşti lui cumpărătură de la Gavril şi de la frate-său, Bălan şi Sămion şi surorili lor, Tudora şi Nastasie, ficiorii Petrii Uclot3, şi nepotul lor, Marcu ficioru lui Ignat şi de la Ştefanie şi Vărvara, feteli lui Lazor beceriu şi nepoatile Ghervasiei fata popii lui Vasâli, şi Mărie şi Tudora, feteli lui Grigori, şi www.dacoromanica.ro 155 nepotul lor ...', ficiorul Irinii, nepot lui Lazor beceriu, toţi nepoţi şi strănepoţi ...2, drept dooîăzăci taleri de argint şi pe altă parte pentru aceiaşi a trie parte de ocină den satul Săcăleni a cince parte cu loc de moară şi de prisacă şi cu parte de poieni ce îi este lui cumpărătură de la Vasâli şi de la frate-său, Grigori, şi Ionaşcu şi de la surorili lor, Vasâlca şi Onisâie şi Anghelina şi ...*, ficiorii lui Dumitru diiacu drept dooîăzăci şi cinci taleri de argint. Dentr-aceasta ca să-i fie lui şi de la noi uric şi întăritură cu tot vinitul aceli de mai sus scrisă să fie de tot hotarul părţile pe cât le va vine. Şi spre aceasta iaste credinţa domnii meii Radul Mihne v(oie)v(o)d şi credinţa a preiubit fiiul domnii meii, Alecsandru vodă, şi credinţa tuturor boierilor noştri, a mari şi mici. Iar pentru mai mari întărire am poroncit cinstit(ului) şi credinciosului boieiului domnii meii dum(isal)i Ghenghe vel log(o)f(ă)t să scrie şi pecete noastră să o legi cătră această adevărată carte a noastră. Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei, VII/5 b., Trad. din prima jumătate a sec. XIX, cu luna greşită: martie. Datarea, după începutul domniei lui Radu Mihnea voievod şi sfârşitul logofeţiei din vremea acestuia a lui Ionaşco Ghianghea (sf. Stoicescu, Lista marilor dregători moldoveni, p.402, col.II). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc., mold., II, p.49, nr.162 (rez. cu luna: ). 1 Luna, greşită (v. datarea de mai jos). 2 Loc liber. 3 Aşa în suret. 108 august 18 Năvârneţi f Adecă eu, Nicoar(ă), adecă mărturisescu cu cest zapis al meu cum am luat u(n) cal şi doaă vaci de la dumeaei de la giupâneasa Todosiia de la vorniceasa cea mare , de la giupâneasa dumisale vornicului Iu Nicoar(ă). Şi am zălojit giumătate de sat de Device[c6]ni până mă voiu tocmi cu dumealui cu vornicul Sămio(n) Plătică. De ceasta mărturisescu cu cest zapis al meu. TlHC(d) 8 Ni>Bi>pMeiiH, rtvbc(AUd) AB(răcTd) hT. Nicoară1. Arh. St. Bucureşti, M-rea Nicoriţă, VI/1. Orig., hârtie difolio (32x20 cm.), filigran, rupt parţial la îndoituri şi pătat, cerneală neagră, două sigilii inelare în fum. Anul, după întărirea domnească din 1624 (7132) martie 26 (v. nr. 183) 156 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Soveja ş.a., Catalogul doc. mold, Supliment I, p.149, nr.395 (rez. cu aceeaşi datare). 1 Pecete inelară. 109 <1623 septembrie 1-1624 august 31> (7132), Iaşi Noi Radul voievod, cu mila lui Dumnezău, domn pământului Moldaviei. Iată domnia me bine am voit, cu a noastră bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă, din tot sufletul nostru şi din agiutoriul lui Dumnezeu, şi am dat, şi am miluit şi am întărit rugătorilor noştri călugări de la sfânta mănăstirea Golie din târgul Ieşii, ce iaste metoh sfintei marei lavre, ce să numeşte Vatoped, dintr-a lor drepte drese ce au avut de danie şi miluire de la Ştefan Tomşa voievod, un sat, anume Tomeştii, ce au fost drept domnesc şi să află în ocolul târgului Ieşii, cu loc de prisăci şi de mori, în gura Bahluiului. Pentru aceasta ca să le fie şi de la noi mai sus ziselor sfintelor monastiri cu tot venitul, iar rugătorii noştri călugări de la amândouă mai sus numitele sfinte monastiri au a scrie pe domnia me, şi pe doamna domniei mele, şi pre fiii noştri şi pre părinţii noştri în sfântul marele pomelnic, şi a face pomenire din an în an. Iar de s-ar ispiti cineva, după a noastră viiaţă şi domnie, a strica a nostră danie şi miluire, unul ca acela iaste blestămat şi întreit blestemat de Domnul Dumnezău şi Mântuitorul nostru I(su)s Hr(istos), şi de Preacurata sa Maică, şi de 318 Părinţi cei din Nichei şi de toţi sfinţii. Amin. Pentru aceasta, altul să nu să amestece peste această carte a noastră. în Ieşi, let 7132. Singur domnul au poruncit. Noi Radul voievoda1. Toma . Aih. St Iaşi, Tr. 661, opis 727, dosar 102, f. 79. Copie dupltrad. din prima jumătate a sec. XIX. EDIŢII: Zota, M-rea Golia, p.34-35, nr.IV (aceeaşi copie); Caproşu Zahariuc, Documente istoria oraşului Iaşi, I, p.204-205, nr.153 (aceeaşi copie). 1 Urmează menţiunea: ,,l(ocul) p(eceţii) gospod”. 110 <1623 septembrie 1 -1624 august 31> (7132) Ispisoc de la Radul vod(ă), din v(ă)let 7132 precum s-au pârât faţă fetele lui Măndău nepot(ul) Bazgăi armaşului cu Lupul Prăjăscul pentru aceşti ţigani ce scriu www.dacoromanica.ro 157 mai gios: Ivan căldărar cu casa lui, Lupul Dileul cu casa lui, Climent cu casa lui, Fuiul cu casa lui, Mândău cu Maree, Tatărcanu, toţ(i) fecior(i) Lupului ţigan. Arh. St. Bucureşti, Colecţia Doc. moldoveneşti, XXXVIU/2, nr.13. Rez. din a doua jumătate a sec. XVIII. EDIŢII: Soveja ş.a., Catalogul doc. mold., Supliment I, p. 152, nr.407 (rez.). 111 <1623 septembrie 1 -1624 august 31> (7132) Un izvod precum să împart ficiorii Anii din Vale Albă şi nişti cumpărături a lui Gavril din Hirtăşti. Arh. St. Bucureşti, A.N., MMV/31, f.36 v., nr. 191. Menţ. într-un opis din 1834. EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.60-61, nr.216 (menţ. cu data: „1624 (7132)”; Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafii-Găitan, Colecţia Achiziţii Noi, I, p.73, nr.987 (men(. cu data: „1624 (7132)”). 112 <1623 septembrie 1 -1624 august 31> (7132) Mărturie de la marii boieri că Nicoară Moţoc a vândut lui Condre vameşul şi jupânesii sale, Sofronia, vara lui Nicoară Moţoc, ocină la Şişcăuţi. Arh. St. Bucureşti, Fond Sever Zotta, dosar nr.76, f.l 12 (nr.l). Rez. după doc. familiei lanoş Olinschi. EDIŢII: Soveja ş.a., Catalogul doc. mold., Supliment I, p.152, nr.406 (rez. cu data „1624 (7132)”). 113 <16>23 (<71>32) septembrie 8 <71>132 (<16>23) săpt(embrie) 8. Zapis de la Gheorghie sin Criste, cu cuprindire că parte lui ce să va alegi din Odobeşti au pus-o zălog la preotul Dimitrache Mătieşi pentru doi galbeni ce au fost 158 www.dacoromanica.ro datori să plătească la patru boi şi o iapă ce au fost perit pentru dânşii la2 nişte cară împărăteşti. Arh. St. Bacău, Colecţia Documente, XL/2 (II). Rez. fnt-un act din prima jumătate a sec. XIX. EDIŢII: Colecţia de documente — Bacău, p.22, nr. 19 (rez.). 1 Foaia actului, tăiată; întregit după ordinea cronologică a rezumatelor. 2 Adică: pentru 114 <1623 -1626> septembrie 15, Suceava t Adecă eu, Nacul, şi Dociul ce au fost păhamic, şi Pătraşco, şi Toderaşco ficior lui Simionel den Soloneţ, scriem cest zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, ne-am voit şi ne-am tocmit şi ne-am împărţit noi toţi fraţii cu ocine ce am avut de moşie anum(e) Soloneţul şi Comăneşti şi a patra parte de sat de D<ă>rşti, ales a patru fraţi satul Soloneţul anume Nacului şi Dociului şi ...1 traşco şi a patra parte de sat de Dărmăneşti şi cu giumătate de hălăşteu ...I Nacului Zbirii cumnatul nostru şi în Comăneşti lui Costantin i s-au venit parte şi cât au mai trecut den cea parte ce i s-au venit fratelui nostru lui Costantin den Comăneşti, mai pre deasupra, noi i-am vândut de bunăvoia noastră, toţi fraţii, anume: Nacul, şi Dociul, şi Pătraşco şi Toderaşco, de nime nevoiţi, nici siliţi, ce de bunăvoia noastră i-am vândut şi am luat doo sute de taleri, bani gata, şi au mărturisit şi tată nostru, Dumn(e)dzău-1 pomenească, către noi. Şi ştim noi că au dat şeaptedzeci de taleri, bani gata, frate nostru Costantin când au cunpărat tată nostru aceleaşi farcele doo sute de taleri ce mai sus scriem, ce ne-au dat noo bani, făr(ă) câteva lazuri ce au cunpărat la Lupul Florii cindzeci de zloţi şi făr(ă) de o morte de om ce au fost aşijderil(e) au dat un cal derept cincidzeci de zloţi, însă cu moară şi cu hălăşteu şi cu tot venitul şi cu toţi oamenii câţi simt acolo şi preseci cu zemnici şi în pădure şi în cânpu. Şi câţi oameni simt fugiţi toţi să-i trag(ă) la loc să n-aib(ă) treab(ă) alţi fraţi nici să aibă mai a întorce alţi fraţi ce să-i fie lui dereptă ocină şi moşie lui şi cuconilor lui în veci de veci şi să aibă a-şi faci şi drese domneşti pre acest zapis. Şi în tocmala noastră au fost Evloghie ep(i)sc(o)p, şi toţi Murgeşti, şi Pârvul, şi Dobrencheşti, şi Gligorcea din Ilişeşti, şi Dumitraşco, şi Gherman, şi Ion de acolo. Şi, pre mai mar(e) credinţă, ne-am pus şi pece<ţi>2le, să să ştie. IImc(a) v CvqAB('k), m( 159 www.dacoromanica.ro fia, IKTpdUJKO HCKAA fl3, T0A6p HCKAA fia, Hp6A\Vd hivmeh, am iscălit 03, IţlE^AH MvprVAEIţ, HCKAA t Eu, Ilie Şeptelici, încă m-am tâmplat într-această tâmplari3 . fia, (1hapeh(?) MvprvAen, hckaa . Az, Andrii, martor . HHCTSpd rAHropHEH3 . GBAorÎE EnacKon hckaa3 . Az, Ionaşco Ghinţa m-am tânplat într-aceas tocmală şi mi-am pos şi iscălitura . fia, CtptitSaat .. .4, hckaa . fia, Nhkoaah, hckaa . Gavril a iscălit. fls, ...4, hckaa. Eu, Moisei de Deresca, şi feciorul nostru, Mihailaşco, încă ne-am tâmplat la această tocmală . (13, IlABTiA, HCKAAX . Arh. St. Bucureşti, A.N., CLXXV/1, Orig., hârtie (31x20,6 cm.), cerneală neagră, un sigiliu inelar octogonal, in fum. Anul, după Evloghie episcop de Rădău(i (v. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, voi. III, p.529, sub voce). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, voi. II, p.49, nr.163 (rez. cu anul: <1623-1627>). 1 Rupt. 2 Omis. 3 Pecete inelară 4 Neclar. 115 1623 (7132) septembrie 15, Iaşi f Ce ©ţbo mu, rraurh bea Awro) BTop'iH Awro4>(i»)T. GDwe np'ÎHAOurh np'ÎA namh Iwh c(u)nt, Toaaa, bn8k Kaokota, h iiaea\6hhk Ero, Tabpha, c(u)nt» Kaokota, h iiAerneNHiţH hx, TposAB, c(u)ht. Iwnauiko, bn8k Kp(h)cth, h npiwHSK IaVebh CTAp, h nAemeHHK Ero TAHropiE, c(u)ni» IIhaat, bn8k Ia'iebh, h TAKOHtAepe iiaeaaehhkobe hx, Bi>aah, c(u)hi> EeriOA, h 160 www.dacoromanica.ro 6p*T sro, GDepewVe, h Tep/w^H, h r«pHA, h RpCnleTA, h cetpa hx, GpHHA, h bhSk hx, AA30p, c(u)hTi KAAHHHK, BliCH BH$lţH H lipiwHOlţH IWH Kt»AHA\AH CTAp, H TAKOJK^EpH I1AEAAEHHKOEE HX, ittAgHH, c(u)hT» k(e) Apărăm h (lAEMEHHHIţA HX, T«fAOpA. AT»4M Ha4hH, WH&KA H np4wH$KA TAHrOpOBH H (1AEMEHHK hx, Chaahwh, c(u)hi> Khphaa, bh8k ToAAep KAnpEui, h npiwH$K Ahhh Ctapa, h TAKOHîA^pe DA6AA6HHKOBE HX> AA30p, c(m)hT, IţOflA, Bh8k b4cEA, H nAEMEHHlţA El», Iţl>rAHKA, AOHKA OopH, WH$KA AlApEUl H (1AEAAEHHK HX, IIpEKO(l, c(u)hT, AIhXAAHH, Bh8k TABpHA XHUITOK, H CECTpA El», AhTEAHNA, H (16AAA6HHK HX, CTpATHAAT, c(u)Hl> KOHApi, Bh8k H npiwH^K Mt,AHHEH, H KnpAHA, AOHKA 6pEM!H E4cea, HHKHAA H6nOH8j«A€HH, A HH (îpHCHAOBAHHH, HT» 6 HX AOBpO» BOA» H lipOAAAH HX (ipABAA WTHHHA H A4AHHHA WT HX npABHX HCnpHBHAIlAX HTO HAAAAH np^A^AOBC HX 3A nOTBp'KJKABHie WT CTApAr(o) IleTpA B06B0AA, C6AO HA HA\4 ...' HTO ((a) T6nep HA\6H$6T Ap'B'l'bHVH HA np8l"k, HTO 8 B(©)AWCT (DaAhVhCKOH, AAE EAHKO c(a) H3B6p6T HACT HX WT BATpA C6AO, H WT H0a4, H WT BOAOTAAAH pHBHHAAH, H WT BEC npHXOA. TOA (ipOAAAH WT np^A HAC A$ll8AWBH TpETOA/kS A0r0<(k(6)T 3A L11HCTA€c4t 8rH fl(H)H(4)SH AOBpHX- H BTiCTAA ci A$n$A AWrO^liT H 3A(1AATHA HA\ HCIlAliHO THX BHUJ(e) HHCAHHHX muiisH wt npiA HAC. HhO MU BHAABUJE HX AOBpOBOAHO» TOKMEHt H HOIAIHO» 3AI1AAt8, A MU, TAKOHtABpe H WT HAC, ChTBOpHXOAA A8(i8aWBH AWPO<{>(e)t8 CICĂ MApT$pHE KAKO A* €CT cm8 sa sipHOCT aohabîk(e) B^AOifT cobh ShhhhtY h HcnpHBHAiH r(cOcn(o)A(A)pT,CKUx HA TOT CEAO BHUj(e) nHCAHHIH. H HAH BOAUIE âsipEHIE lipHAWHtHXOM HAUIH (1EHATH HA CEC HAIU 3AI1HC, M C(a) 3HAET. 8 Mc, X3?ab- ceii(tembphe) î?. . As, TiAHri Aoro<ţ,(E)T . t Adică noi, Ghianghea mare logofăt, şi Dumitraşco mare vornic, şi Miron Bamovschi hatman, şi Ion mare vornic, şi Ion mare medelnicer, şi Cujbă marc armaş, şi Nicoară logofăt al doilea. Iată au venit, înaintea noastră, Ion, fiul lui Toma, nepotul lui Clocot, şi vărul lui, Gavril, fiul lui Clocot, şi verii lor, Grozav, fiul lui Ionaşco, nepotul Cârstei şi strănepotul lui Ilie bătrânul, şi ruda lui, Gligorie, fiul lui Pilat, nepotul lui Ilie, şi, de asemenea, rudele lor, Bălan, fiul lui Beghiul, şi fratele lui, Obreje, şi Gherman, şi Gavril, şi Cârstea şi sora lor, Erina, şi nepotul lor, Lazor, fiul lui Calinic, toţi nepoţii şi strănepoţii lui Ioan Căliman bătrânul şi do asemenea rudele lor, Maxin, fiul Mariicăi, nepot ...'şi strănepot lui Drăguş, şi ruda lui, Nechifor, fiul lui Maxin, nepotul popii Ciogolea şi strănepotul aceluiaşi Drăguş, şi ruda lor, Tudora, fiica Elenii, nepoata ...' şi strănepoata lui Gligorie şi ruda lor, Simion, fiul lui Chirilă, nepotul lui Toader Capreş şi strănepotul Anei www.dacoromanica.ro 161 bătrâna, şi de asemenea ruda lor, Lazor, fiul lui Ţopa, nepotul lui Veasel, şi ruda lui, Ţiganca, fiica Sorei, nepoata lui Mareş, şi ruda lor, Precop fiul Mihalcei, nepotul lui Gavril Hiştoc, şi sora lui, Anghelina, şi ruda lor, Stratilat, fiul lui Condrea, nepotul şi strănepotul Mălinei, şi Chirana, fiica Ieremiei Veasel, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, ci de bunăvoia lor şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, din dreptele lor privilegii de întărire ce au avut străbunii lor de la Petru voievod cel Bătrân, satul anume ...T, care acum se numeşte Drăcianii pe Prut, ce este în ţinutul Fălciu, însă cât se va alege partea lor din vatră de sat şi din câmp şi din bălţi cu peşte şi din tot venitul. Aceea au vândut-o, dinaintea noastră, lui Lupul al treilea logofăt. Şi s-a sculat Lupul logofăt şi le-a plătit deplin acei mai sus scrişi bani, dinaintea noastră. Deci noi, văzând tocmeala lor de bunăvoie şi plata deplină şi noi de asemenea şi de la noi am făcut lui Lupul logofăt această mărturie ca să-i fie de credinţă până când îşi va face şi privilegii domneşti, pentru acel sat mai sus scris. Şi, pentru mai mare încredinţare, am pus peceţile noastre pe acest zapis al nostru să se ştie. în Iaşi, 7132 septembrie 15. Eu, Ghianghea logofăt . : Pentru Drânceni. Arh. St. Iaşi, Documente, CDXIX/15. Orig., hârtie difolio (31,5x20,4 cm.), filigran, rupt la îndoituri, restaurat, cerneală cafenie, un sigiliu inelar (1,7 cm. în diam), aplicat în aceeaşi cerneală cu monograma în bandă neclară. Ibidem, CDXXXV/1 (copie din prima jumătate a sec. XIX după trad. de Andrei Sabin, din 1790 iunie 8). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.240-241, nr.319 (trad. după orig.). 1 Loc liber în text. 116 1623 (7132) septembrie 18 Zapis de la Radul vod(ă) ot Volcineţ, ce s-au pârât Gorce pentru moară cu călugării. L(ea)t 7132 <1623> săpt(emvrie) 18. Arh. St. Bucureşti, M-rea Agathon, 11/48, nr.3, Rez. într-un izvod din 1742 (7250) februarie 20. EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. Mold., II, p.49, nr.164 (rez.). 162 www.dacoromanica.ro 117 1623 (7123) octombrie 26 t 6to as, nAH Cabhh bhbuiVh c$Atytp, scriu ceastă mărturie, corn au venit Iuraşco nepot lui Goei, de şi-u vândotu parte de ocină ot Cărbuneşti lui Gligori Buhuş, şi i-eu dat 26 de taliri, bane bune, pri acea parte ci ari Iuraşco ot Cărbuneşti în tot locol şi în vatra satului şi în câlpo şi co o cas(ă) a lui Costin i sân Toader ot Cărbuneşti. Deci, au luat Iuraşco nepotul Goei, 26 de talir(i), bane bune, denain‘ lui Savin biv sulgir, şi denainte lui Costin diiac ot Gociman(i), şi lui Tofan ot tam, şi denaintea Onciului diiac ot Itrineşti, şi lui Ştefan diiac ot Hociungea, şi denainte Berti tij, şi denaintea lui Dumitra<ş>lco diiac ot Plopeşti şi denaintei popei ot Negrileşt(i). De asta dămu ştiri, cu sufletili noştri, toţi [toţ(i)] c<âţi>2 eşti scriso mai sus. f Bt» A^tCo) XSliAB' : 1) Zapis pe o parte de sat Cărbuneşti; 2) Zapis pe Cărbuneşti No. 49. Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XLVIII/28. Orig. hârtie (29x19,7 cm.), rupt la îndoituri, filigran, cerneală cafenie, trei peceţi inelare (două octogonale şi una rotundă), foarte slab imprimate In aceeaşi cerneală.. EDIŢII: Ghibănescu, Ispîsoace, 112, p.I57, nr.9I (orig.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.24I-242, nr.320 (orig.). 1 Omis. 2 Şters. 118 1623 (7132) noiembrie 3, Iaşi Hw PaaSa bo6boaa, E(o)wYe» /v\(h)a(o)ctY», r(e)cn(o)A(A)pi> 36Mah Mwaaabckoh. Adecă s-a(u) ...' de faţă naintea doml mele călugaraşii de la sfantaa monasti Sfântul Savi cu ...1 vecini a lor pre nume Grigorie şi cu Ulea, fecior a lui Dumitru şi cu listor, feciorul Mogăi şi cu Ştefan fecior lui Buzdugan şi cu Toader fecior şi cu Albul, frat‘le Focşei din 'troieşt(i), pentru ce au fugit din satul sventile monastici); deci au rămas călugării pre dânşi(i) dintru toată legea şi denaintea domniei mele, pre aceşti vecini holtei, pre toţi, şi s-au îndreptat şi ş-au pus călugăraşii ferâie, naintea domnii mele. www.dacoromanica.ro 163 Deci, de [ajacmu nainte ca să aibă ei a-i aduce pre dânşii, pre toţi, de grumazi, la satul sventie monăstir(i) şi dă acmu nainte ca să J mai multu ...1 pre călugări, nici dănăoar(ă) în veci, de aiasta pâră naintea cărţei dumnii mele. 8 de, b(t») rt(i)T(o) xspAÎf NoeB(p'ie) r. f r(o)cn(o)A(H)Hi» pene. f Ct...1 . Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXXIII/29. Orig., hârtie (26,5x20 cm.), rupt la îndoituri, lipit, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie (4,5 cm. în diam.), aplicată în cerneală roşie, imprimată parţial. Idem, CCCXXIV/16 (rez. în „gheneralnic opis” din 1843 al moşiilor din (in. Botoşani ale lui Mihail Grigorie Sturza voievod). EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.242, nr.321 (orig.). Rupt. 119 1623 noiembrie 6, Iaşi f âA BHCT6pH ... niilllKAHH ......WTHHhS H A'tAHHHS ... nAUlKAHÎH H HACT HHHtHA HTO CmP^tS, 8 BOAOCT CShABCKOH, HTO BHA fipOAAA HCAK K0AAHUJ6A EAAHKH X^T^dH H HCkSiIHA WHH WT CtB^AHA B06B0A* TOMUIA HA 6AHH KOH A^BpOH. TAAA pAA> KAKO M B1>A6T HAA H WT HAC npABA WTHHhS, H A^AHUH^, H $pHK, H nOTBpi>H(A6HÎ6 CI» B1»C6AA AOX°Aom> H6flOKOA'feBHA\$ HHKOAHHtţc) HA B^KH B’hlHHX TOT BHU16 IIHCAH C6A0 n'bUrkKAHIH, H HACT HHHtHA HTO 6CT CCAHlţlH, HTO 6CT AA6JKa8 CHpiTA, H CT» nO^HA H AAOrHAA H 8 Bp'hS'hx CTApArO Cup^TA W BTtCTOK H CI» BpOA^ 3A AAWCT H6p63 ..-1 Cwp'kTA, HA CTApArO X0TAP H AAOHACTHp Ul6pB06lţJ6. Tina pm’î, hh m hc haaa6t Saahuiath ca npiA chaa ahctoaa haujhaa. flipe ah ace npoiBAieT Bii h^koio spina-h H-hicoAHKHx HAp^ACHie, A4 eh hc B'kpSeT. F1hc(a) 8 de, BT% A-kTO X^pAB, H06Bp’l6 's. f Caaa rocnoAHHti BCA-hA. f fl3, rmHrh B6A Aoro^eT, o\(hh h hckaaa . f ' 2ul vistiem(icel) ...l şcani ...’ ocină şi dedină din ...’ Păşcani şi partea de jos, ce este * Şiret, în ţinutul Suceava, ce vânduse Isac comişel lui Balica hatman şi au răscumpărat ei de la Ştefan Tomşa voievod, pentru un cal bun. 164 www.dacoromanica.ro De aceea, să le fie şi de la noi dreaptă ocină <şi> dedină şi uric şi întăritură cu tot venitul, neclintit niciodată în vecii vecilor, acel mai sus scris sat Păşcani şi partea de jos, care este selişte, ce este între Şireturi şi cu poiană şi movilă la malurile Şiretului vechi, ' răsărit şi cu vad de pod peste ...' Şiret, pe hotarul vechi şi mănăstirea Şerboieşti. De aceea, altul să nu aibă a se amesteca înaintea acestei cărţi a noastre; şi dacă se vor ivi, în vreo vreme, unele drese, să nu se creadă. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1623> noiembrie 6. f însuşi domnul a poruncit. f Eu, Ghianghea mare logofăt, am învăţat şi am iscălit . Arh. St. Buc. A. N., CCXVII/9. Orig., hârtie (32x27 cm.), rupt, lipseşte partea de început, cerneală cafenie, pecete domnească timbrată deteriorată. Cu o trad. din 1765 (7273) martie 20 de Procopie, dascăl de la Mitropolie (cu partea de început lipsă). Idem, A. N., CCXVII/14, nr.4 (rez. având numai văleatul (greşit): 7135). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.242-243, nr.322 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.49-50, nr.165 (rez. şi descr. arheografică) 1 Lipsă o parte din act. 120 1623 (7132) noiembrie 6, Iaşi Extractus Wir Radul Mihne Vojevod von Gottes Gnaden Fiirst des Landes Moldau, haben von unseren freien Willen, reinen und erlauchteten Herzen, und von ganzen Seele mit Hilfe Gottes unserer Fiirbitter der heiligen groBen Metropolie Kirche von Suczawa, die dem grossen heiligen Maryerer- allmăchtigen Siegem und Helden Christi, George, gewidmet ist, und wo selbst sich auch der heilige Leib des Johann Novi befundet, mittelst Schenkung eines Dorfes Namens Saboloteny, und MUhl Plazes am Suczawa Fluss, Suczawaer Districts, welches unserer Herrlichkeit wirklich eigen ist, und unter den Befehlen des Szuczawaer Okols stehet, begnădiget. Es solie dahero unser heilige Metropolie dieses Geschânck fur uns und unsem Herrlichkeit Seelen und Siinden dann wegen uns - und unsem Kinder Gesundheit, zum Weihrauch und Lampen verwenden. Nach unseren Ableben aber, sollen weder unsem Kinder, Anverwandten nach den Gott als Herm dieses Landes erwăhlen wird, befugt sein unsem heiligen Metropolie auch nur nie Mindesten zu storen, sondem vielmehr derselben dieses Geschenk bekrăftigen und bestătigen. www.dacoromanica.ro 165 Zu Iassy den 6ten November 7132/16241. Auf selbst eigenen fiirstlichen Befehl. Wir Radul Mehne Fiirst L. S. DaB vorstehende Abschriften ihren ins deutsche Qbersetzen Originalien gleichlautend seien, zeuget nachstehende Amts Fertigung. Czemowitz, am 26tcn July 1784. Von Orlandini, m.p., Stabsoberauditor. L. S. Aaron, m.p., Dolmetscher. Extract Noi Radul Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, din bunăvoinţa noastră, cu inimă luminată şi curată, din tot sufletul nostru, cu sprijinul Domnului am dăruit rugătoarei noastre, sfintei mari biserici a Mitropoliei din Suceava, care este închinată Sfanţului mare martir, atotbiruitor şi erou al lui Hristos, Gheorghe, şi unde se găsesc şi sfintele moaşte ale lui Ioan cel Nou, printr-o danie un sat numit Zaboloteni şi locul de moară pe râul Suceava, ţinutul Suceava, care este propriu al domniei noastre şi care stă sub ascultarea ocolului Suceava. De aceea să întrebuinţeze sfânta noastră Mitropolie acest dar pentru tămâie şi lampă, pentru sufletul şi păcatele domniei noastre, apoi pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri. După moartea noastră însă, cine va fi ales de Dumnezeu ca domn al acestei ţări din copiii noştri sau rudele noastre, să fie împuternicit nii numai ca Mitropoliei noastre cu nimic să nu tulbure, ci acela mai mult să confirme şi să întărească această danie. în Iaşi la 6 noiembrie 7132/16241. Din însăşi propria poruncă domnească. Noi Radu Mihnea voievod. L. S. Că prezenta copie este conformă cu originalul tradus în germană o mărturisesc următoarele semnături oficiale. Cernăuţi la 26 iulie 1784. Von Orlandini, m.p., procuror de stat major. L. S. Aaron, m. p., tălmaci. Arh. St Bucureşti, Consiliul Aulic de Război, XVII/23 x. Copie după trad. germ. Arh. St Suceava, Documente, XIII/5. Copie de la sfârşitul sec. XDC după rez. germ. din Inventarul doc. Mitropoliei Moldovei alcătuit în 1783 ian. 3, la Zdlkiew, de Johann Anastasius Manovarda, Fasciculus Lit A, nr.2. Bibi. Acad. Rom. Bucureşti, ms. nr. 5120 (cotă veche), £ 60, nr.2 (rez. rom. într-un perilipsis de la sf. sec. XVIII). 166 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Popovici, Index ZoOdewiensis, p.690, nr.2 (copie după rez. germ. al lui J. A. Manovarda şi trad.); Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p.21 (rez. în perilipsis de la sfârşitul sec. XVIII), D.I.R., A, XVII, p.243, nr.323 (trad. rezumatului din Index Zolkiewiensis). 1 Aşa în text. Greşeală în calcularea anului de la Hristos. Din văleat, după 1 septembrie, trebuie să se scadă 5509. 121 1623 (7132) noiembrie 15, Iaşi f Hw Paa$a boeboa*. E(o)>Kiew noiembrie 15. t însuşi domnul a poruncit, t Toma . Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, CXXX/21. Orig., hârtie (31,6x19,7 cm.), filigran, pecete domnească mijlocie, aplicată în cerneală roşie, slab imprimată. Cu o trad. rom de la începutul sec. XIX de Pavel Debrici, polcovnic de la Mitropolie. Idem, CXXX/46, nr.4 (rez. într-un perilipsis din 1792 octombrie 31), CXXX/49, nr.3 (rez. într-un perilipsis din 1794 februarie), CXXX/95 (rez. într-un opis de la mijlocul sec. XIX) şi CD/86, f. 1 r., nr. 2 (rez. într-un doc din 1844 iunie 28). EDIŢII: „Tinerimea Română”, XIII (1895-1896), 237, nr.ll (rez.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.243, nr.324 (trad. după orig.) şi p.432 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.50, nr.166 (rez. şi menţionarea ediţiilor). www.dacoromanica.ro 167 122 1623 (7132) noembrie 19, Iaşi f Hw Paa8a bwgboaa, B(o)wi» a\(h)a(o)ctY», r(e)cn(e)A(A)pT» 3gmah MWAAABCKOH. C3jk(g) r(o)cn(o)A(CT)Bd MH AAAH H HOA\(h)a(o)bAAH H nOTBptAHAH 6CA\H A\(o)a6BHKKQA\ KAUIHM ertUlGHl} H BtCGAflS CTiBOpS WT c(ba)tAA MOEHACTHp HASUBACA\AA Ci»k8a, 6A6îk(6) 6CT XpAA\ G(fi<î.)T(o)rO H GAaBNAr(o) IlpopOKA H np(4)AT(e)MA, Iip(l»)cTHT0A4 X(pHCTO)BA, HWANA, H HGCTHArO eKo) 8cfeKMOBGK'l6, HX lipABOl© WTNHnS H A^AK(h)nS WT HX npABOHX HCmiCOAMG, MTO HA\AA 3A A\(h)a(o)baN!6 H 3A 30TEprb/BACHVe WT GpHAUÎa BOeS^AA H WT GtG^AH B06B0AA, H4KHX MACII H GAHA ISACHKA, H 6AHA WAA6 H N'iiKOAHLtH cScGAH, HHt(e) C$T HA X^Ap r(o)cn(o)A(cT)s(A) MH AO Kp(a)ch‘i‘h Tptr. Tkw pAAI, KAK© AA C$T H WT HAC c(ba)t4h (V.OHACTHp AAANÎe II nOA\HA(o)sAnYe H IlOTBp'hîHAeHYe Cl> BTiC6A\ A°X°A0M- H HH AA c(a) HG 8a\HUJA6T fip^A CHA\ AHCTOM HAU1HA\. 8 HC, b(t») a4t0 x3pAEÎ HOGB(pHG) Y©T. f Gaa\ r(o)cn(o)A(H)Hi» bga4a. f riAHrh B6A Aoro6T 8m(h) h hckaaa t A^A\HTp8 . f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am miluit şi am întărit rugătorilor noştri egumenului şi întregului sobor de la sfânta mănăstire numită Săcul, unde este hramul Sfântului şi slăvitului Prooroc şi înaintemergător Botezător al lui Hristos, Ioan, şi a cinstitei lui Tăieri, dreapta lor ocină şi dedină din dreptele lor ispisoace, ce le-au avut de miluire şi de întărire de la Ieremia voievod şi Ştefan voievod, nişte mori şi o prisacă şi o odaie şi câţiva vecini, care sunt pe hotarul domniei mele de la Târgul Frumos. Pentru aceea, să fie şi de la noi sfintei mănăstiri danie şi miluire şi întărire cu tot venitul. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7132 <1623> noiembrie 19. t însuşi domnul a poruncit. f Ghianghea mare logofăt a învăţat şi a iscălit . f Dumitru . Arh. St Bucureşti, M-rea Neamţ, 11/17. Orig., hârtie difolio (42,9x28 cm.), filigran, pecete domnească mijlocie, timbrată. Cu un rezumat din 1725 (7223) iulie 13, scris de Pavel diac, şi o copie şi trad. recente. Idem, Ms. nr. 628, f.S60 v. (rez. fără lună şi zi, in Condica Asachi 1, scrisă la sfârşitul sec. XVIII); idem, M-rea Neamţ, XXXVI/48, nr.20 (rez. din prima jumătate a sec. XIX). 168 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Udişteanu, M-rea Secu, p.ll, nr.2 36 (rez.); D.l.R, A, XVII, voi. V, p.244, nr.325 (trad. după orig.) şi p.433 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.50, nr.167 (rez.). 123 1623 (7132) noiembrie 20 Ispisoc tij de la Radul v(oie)v(o)dă, întăritură tot pe aceste sate ce sânt scrise mai sus1. L(ea)t 7132 <1623> noiem(vrie) 20 d(i)ni. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 159 v. Rez. în Condica Asachi I scrisă la slărşitul sec. XVIII. EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold II, p.50, nr.168 (rez.). 1 în doc. domnesc din 7125 <1617> iulie 2: „Voroveştii, şi Mihăileştii, şi Plopii şi Cârsteştii ce să numesc acum Pizdenii, şi Belceştii, şi Sadea şi Tămăşanii 124 1623 (7132) noiembrie 20, laşi f Hw Paa$a boeboaa, E(o)wYio a^h)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(d)pi> 3emah Mwaaabckoh. GMe) npiHAome npkA hamn h npkA Bi»ck*H haiuhaah BOrtkpH m(o)a(e)bnhuh nauj(h) KAnSrepH wt mohacthph C(ba)tYh Caba C9c(BA)t|iENNAro, cate 6CT 8 Tpi>r MckYh, H T’trAAH AHUOA\ npkA HAAMI HA 60AkpHN8 NAIlj(8) A8h8a ^TOpYH Aorw4(a)T, h na KN'bPHN'k Ero, MapYhka, h na BpATi'ra)( eh, rsoprH h Iwn, c(u)h(o)be IţlE^AN npl>HCECKSA CTOAHHK, pAAI CEAO flltâAkNIH, HTO NA GHpkT, 8 BOAWCT POMANCKON. H 8ltA3AAH KAA$rEpH EAHN 8pHK H EAHN HCtlHCOKl? SA AAnYe WT CAAMrO r(o)cn(o)A(cT)BA mh n Ap8r ucnucoK sa noTBpi»}KAEHiE wt TAUinAp boeboaa h eahn HCnHCOK WT AAEgAHApâ HaYaUI BOEBOA(a). A HAII18 BOA'kpHnB BHU|(e) nHCAHIM A8o8a AOrO^EÎT H KN'fcrHN'k Ero, H BpATYH ero, TEWprYE H IWN, WNH 8kASOBAAH (ip^A NAA/IH COEH flpABH^ HCnpHBHAiraX sk AkAH(H)N8 MTO HAtAAH WT c(BA)TWnOHHBUJH)( np^ANH^ r(o)cn(o)A(A)pU, WT CTApArO H npkAOBpAr(o) AAEgANApS BOEBOAA, WT CTApAr(o) CTE^AHA BOEBOAA, H WT flAEgAHAp8, w(Th)ll8 EorAANA BOEBOAA, H WT GpHAOia AilortlAA BOEBOAA H flOTOAA H3npHBHAYtA^ SA nOTBpT»>KA6HYB H 3A B*h3BpAipEHiE WT GtE<|>AN(a) ToAWllk BOEBOAA. Tk* pAA'i, r(o)cn(o)A(cT)B(o) mu h ci» bec nauj(b) C’BB'kTA sha^buje toahkh^ HCnpHBHAlAX MTO HA\4aH WT CTApN\ H np^ANH^ r(o)cn(o)AApU KAKO ECT HAU ttpABAA www.dacoromanica.ro 169 WTH(h)hA H A^Ah(h)ha H T-k\ HCnpHBHAlAX 3A np-feNIA H SA B1i3BpAI|JEHYE H 3A noTspiiHtACNiE wt Cte4>an Tomui'k boeboaa, a r(o)cn(o)A((T)B(«) mu h cb haui(iO CtB-feT fMKHWfe) CHAA WEpASOAA WBp'tTOXOAIV Hm 3AK0N BO nOAOBAET CA A(e)pi»HlA-fepHH8 HAUl($) BHU|(e) I1HCAH, H KH’kl'HHH er(o) h uiSpEHH er(o), c(u)h(o)be IJJeŢAH IIpi.}keck8a ctoahhkS, h wnpABAH^om hx wt BICEKo) HAUl(h) 3 ABONA, A BHU|(e) I1HCAHH KAA^rEpH WT BHU|(e) IIHCAHHAA mOHACTHp(H) WHH 30CTAAH WT Bl>CEr(o) HAU! 3ABONA. H NAp-kwENIE HTO HmAAH KAA$rEpH HA TOr(o) CEa(o) EI|IEH<(e) B1>3'kx0m HX WT P*KH KAA^rEpOm. H WT CTxAA HE HmAET mAH T-krATH KAA^rEpH HA c(u)h(o)bE IţlE4>AH np-hWECKSA, A HH A^BHBATH HX HHKOAHH<(e) HA B^KU np^A CHm AHCTOm HAUlHm. IIHc(a) 8 Mc, b(t.) A(-fe)TW XSpAB, m(-fe)c(A)UA HOEm(BpiA) K. ţ CAm r(o)cn(o)A(H)Hi> beaIla. Hw Paa8a boeboaa . : xspab HOEm(BpÎA) kb ha HuSa^hh. t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri rugătorii noştri călugări de la mănăstirea Sfanţul Sava cel Sfinţit, care este în târgul Iaşi, şi au pârât de faţă înaintea noastră pe boierul nostru Lupul, al doilea logofăt, şi pe cneaghina sa, Mariica, şi pe fraţii ei, Gheorghie şi Ioan, fiii lui Ştefan Prăjescul stolnic, pentru satul Agiudenii, ce este pe Şiret, în ţinutul Romanului. Şi au arătat călugării un uric şi un ispisoc de danie de la însumi domnia mea şi alt ispisoc de întărire de la Gaşpar voievod şi un ispisoc de la Alexandru Iliaş voievod. Iar boierul nostru mai sus scris, Lupul logofăt, şi cneaghina sa şi fraţii săi, Gheorghie şi Ion, au arătat înaintea noastră dreptele lor drese pentru dedină ce au avut de la mai înainte sfantrăposaţii domni, de la Bătrânul şi Preabunul Alexandru voievod, şi de la Bătrânul Ştefan voievod, şi de la Alexandru, tatăl lui Bogdan voievod, şi de la Erimia Moghilă voievod şi apoi din drese de întărire şi de întoarcere de la Ştefan Tomşa voievod. Drept aceea, domnia mea şi cu tot Sfatul nostru, văzând atâtea drese ce au de la domni bătrâni de mai înainte, cum le este lor dreaptă ocină şi dedină, şi acele privilegii de stăpânire şi de întoarcere şi de întărire de la Ştefan Tomşa voievod, iar domnia mea şi cu tot Sfatul nostru, iarăşi cu acest chip le-am aflat lor lege că se cuvine a stăpâni acel sat mai sus scris, Agiudenii, boierul nostru mai sus scris, şi cneaghina sa şi cumnaţii săi, fiii lui Ştefan Prăjescul stolnic, şi i-am îndreptat din toată legea noastră, iar mai sus scrişii călugări din mai sus scrisa mănăstire ei au rămas din toată legea noastră. Şi dresele ce au avut călugării pe acel sat încă le-am luat de la mâna călugărilor. Şi de acum înainte mai mult să nu aibă a mai pârî călugării pe fiii lui 170 www.dacoromanica.ro Ştefan Prăj eseul şi nici să dobândească niciodată în veci, înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1623> luna noiembrie 20. f însuşi domnul a poruncit. Io Radul voievod . 7132 <1623> noiembrie 22, pe Agiudeni. : Ispisocu pentru Agiudeni, No. 5; No. 3. Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hârtie, pecete domnească mijlocie aplicată. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f.246 V.-247, şi Ms. nr. 579, f.150 v.-151 r. (copii în condicele M-rii Trei Ierarhi scrise în prima jumătate a sec. XIX). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.51, nr.172 (rez. dezv. după Ms. nr. 578); Marinescu, Protaton, p.46, nr.15 (rez. gr. dezv. după orig., hârtie difolio (33,4x31,1 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 1065). 125 1623 (7132) noiembrie 21, Iaşi t Eli HlW-fc ©(Tb)lV», H C(kl)HA H C(B<4v)T(o)rO A(S)XA> C(ba)t4h ÎKHBOTBOp-felljeH 6A(H)H0C1il|JN'faH H HEpASA'bAHM'bH TpwOOltH. Ce A3, pAB Ba(a)a(u)kU X(phct)a E(or)A Moero h ero Ei»c6N6nop(o)MN'kH MUMeplH, IIp(h)chno A(4)b4h ăltApÎH, HCTHNNH nOKAONHK C(BA)T'kH Tpo(H)LlH, Hw PAaSa B06B0AA, E(o)iKieiO m(h)a(o)ctYeio, r(o)cn(o)A(A)pV 3bmah Mwaaabckwh. G9at(e) r(o)cn(o)A(cr)Bâ mh BA(A)ronpOH3BOAH\ HAUJHM BrtU)rHM np0H3B0A6HI6M CB4THX H MHCTUM Cp(T»)AH6M noMotpneM b(o)jkY6a\ r(o)c(no)A(cT)a(A) mh peBH&RipH A°BpH6M a4aom ci>matpaau|jh hhhYh c(BA)TonoM6BuiHA\ r(o)cn(o)A(A)p6x np4HtA6 bhbiuhm hac w awb(o)b6 6Ht(e) Hm4aH KT» E(or)ă H KT» c(ba)tHM 6r0 Ltp(l»)KBAM H MOHACTHpAM H E(o)rS m(o)a(6)b(hh)uhx HHte hx nomHAOBAUj'k h âKp4nHurk paaY cn(A)c(e)HYe a(8)uj8 h b4mh4a flAM6T. Tam paai', h r(o)c(no)A(cT)s(A) mh eahko no cha4 HAuiero AepxfABYn m(o)ahm E(o)rA iako aa nocniuiHCBoeT h ham bt» Aoepnx a4aax bt» caaaobath ba(a)pwa4hwm «x. Toro paai r(o)c(no)A(cT)B(A) mh ci» BA(A)rocAOB€Ni€M m(o)a(6)bhhkom haujhm ApxVepewM B(o)îKHeM c(ba)thtea haujhx mwaaabckhx Kvp HhactacY6 ApxîenHnHCK(o)m» Mwaaabckhx h MHTponoAHT G8mabckhx, h Kvp fl-o-AHAcie YenHCK(o)m» Pomahckhx, h Kvp HBAorYe HenHCK(o)n Paaobckhx, h Kvp IIabea HenncK(o)m» xSuickom, h ct» ct»b4tom BT»cero H(A)uiero c’hB'bTA r(o)e(no)A(cT)B(A) mh $mhahxom cb s4ao, h aaah h hom(h)a(o)baah ecMH wt hac 8 HAUie 3€ma‘i Mwaaabctah cn(A)c(eH)4H caabh4h Iep(8)c(A)AHAIVCKArO UpTtKBA HA€Hî(e) €CT CTpAUlHA H MIOAOTBOpUA rp$B T(ocnOA)A E(or)A H Cn(A)CA H(A)ujerO HcS(ca) X(pHCT>A CT» TpH CEAOBt ha HM-b EbameiiiYh, H IlAOniH, H www.dacoromanica.ro 171 K'tASn.p'fcNYH, mto ci» Tenep hmhh$et npo3no3Beiţi8 mto ha Eaxa£a 8 boaoct XpikAOHCKOH CI» CTABOBE H Cl> MAHH HA nOTOIţt Ea^aBa, MTO TA»X BHUi(e) nHCAHHIH CEAOBE WT CTApm AABHlYl a(a)hYh B’klUe lipABHH r(o)cn(o)A(A)pCKHX npHCAâlHHO KT» WKOA Tpi»r HAU1H\ KOTHApt nOTOM B-fclUE AAAHIE H m(h)a(o)b(a)hIE WT CErO CTApArO BOEBOaY CBOEH m(o)A6H H0B0C1»3AAHAA MOHACTHp TaAATAH, £Jk(e) 6CT BAH3 IflCKHX Tpi»rAA, EJK(e) CT»AA WB'kqjAA ci H AApOBAAct BHTH METOX TWH BHUl(e) nHCAHHIH c(BA)T'fcH |6p(8)c(a)a(hm)cKA lţpi»KWB E(o)}KIE. TaKOJK(e) r(o)c(no)A(cT)s(A) MH aaah h IIOTBpiiAHAH ECMH c(BA)T'tiH MWNACTHp IAKO»K(e) BHAO AAAME H I10M(h) ALBANIE WT IleTpA B06B0AI, H WT GtB^AH ToMUJA BOEBOAH. H bpoa\(h)a(o)ctYbhx ck r(o)c(no)A(cT)B(o) a\h h npnsBAXOM aioaY bt» tax BHUj(e) nHCAH^H CEAOBE 3AHHH<(e) KOTAA fipHBEAHA HH P(ocnOA)l» E(or)l» BTOpYlţlA BT» wtamectbaa r(o)c(no)A(cT)B(A) a\h bt» 3emaY Mwaaabctah r(o)c(no)A(cT)B(A) A\H WBp,faTOXOA\ T«*X BHU](e) [1HCAHHX CEAOBE nScTH. Tor(o) pAAY SmHAHX CA $('b)AO H AMOA\ HA\ AHCT r(ocno)A(cT)B(A) A\H 3A npOl^EHIE IAKO AA H6 HA\A6T HAA\ AATH HH AAH B6AHKAA, HH A\AAA, HH pABOT HAA\ pABWTATH, HH HAHUJ HAA\ IIAATHTH, HH CA$?KB&, HH ropiJJHH 3A WBlţH, A HH 3A CBHH, HH A^ckTHH HmCeMnYh, HH rAOBH(H)lţH, HH AeUJOr^BHHAp AA H6 BltHHAET BT» TAX CEAOBE, A H6 EANH AHrEpYAX Eîk(e) CT»T HA HHUJH §B(o)rH h(a)1!J6 WT CEMAI* h(a)uJH, TT» mVk> AA HMAWT WHH nOCASîKHTY, 3A MTO B$A$T TptBAA H nOCA^UIAHIA c(ba)tAH A\WHACTHp. H BTiCtx CHX BHlu(e) flHCANH AABHAAX, H ropiJIHHE H AECkTHHil AA HMAET HX WHH AATH BT» piiKH A\(o)a(6)bh(h)kOA\ h(a)|UHM KAA$r6pOM WT rAAATAA. (I KAA$rEpYH AA HA\A6T HX IIOCAATH A® CB(a)tAA lţp(l»)KBAA E(o)»tY* HEp(8)c(a)a(h)mCKAA, IAKO AA R$A6T TAA\0 3A &BOBAHIE H 3A HHU1HX TOM$ c(Ba)t(o)m$ M*kcTW H lţp(l»)KOB E(o)jkYe BHUl(e) [lHCAHH'bH. Toro pAAY, TAX BHUl(e) IIHCAHHX C6A086 H HAU16 AAHl'e, H m(h)a(o)b(a)hi'e h BKp4nA6HYe, KAKO AA ECT H WT HAC BHIl](e) nHCAHH'kH 4p(t»)kbY E(o)h H3BepeT r(o)cn(o)A(A)p6M bhth hauie 3emaY /WwAAABCT’fen wh, ero m(h)a(o)cth, aa H6 nOpâlUHT HAUier(o) AAAhYe H m(h)a(o)b(a)hIE EJK(e) KT» c(BA)T'fcH (ţp(l»)KWB E(o)h SKp'fenHTH r(o)c(no)A(cT)BA Ero h hactabht Ero ha A'kAAHYE BA(a)tA H EH((e) KT» Ch(a)c(e)hYe H npOipEHIE AApSET EM^. (I KTO c("b) nOK^CHT 172 www.dacoromanica.ro pd30pHTH H(a)uj(6)rO AAAHÎG H m(h)a(o)bANÎG Gîk(g) KTb CB( ega^a. IIHc(a) 8 Mui b(t») A(t)T(o) x3prtB no(gmbphg) ka. Hw PaaSa bogboaa t aSkom . f în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Treime de viaţă făcătoare, de o fiinţă şi nedespărţită. Adică eu, robul stăpânului meu Hristos Dumnezeu şi acelei întru totul neprihănite Maici, pururea Fecioară Maria, adevărat închinător al Sfintei Treimi, Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am binevoit, cu bunăvoinţa noastră, cu inima luminată şi curată şi cu ajutorul lui Dumnezeu, domnia mea râvnind către faptele bune şi căutând la alţi sfantrăposaţi domni, care au fost mai înainte de noi, de dragostea pe care au avut-o de Dumnezeu şi faţă de sfintele lui biserici şi mănăstiri şi faţă de rugătorii lui Dumnezeu, pe care ei i-au miluit şi i-au întărit, pentru mântuirea sufletului lor şi pentru veşnica pomenire. De aceea şi domnia mea, cât este în puterea şi stăpânirea noastră, roagă pe Dumnezeu ca să ne ajute şi pe noi să urmăm prin fapte bune binefacerile lor. De aceea, domnia mea cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea rugătorilor noştri arhiereii lui Dumnezeu, ierarhi ai noştri moldoveni, chir Anastasie, arhiepiscop al Moldovei şi mitropolit de Suceava, şi chir Atanasie, episcop de Roman, şi chir Ivloghie, episcop de Rădăuţi, şi chir Pavel, episcop de Huşi, şi cu tot Sfatul nostru, domnia mea m-am milostivit foarte şi am dat şi am miluit de la noi, în Ţara noastră a Moldovei, sfintei biserici din Ierusalim, unde este înfricoşatul şi de minuni făcătorul mormânt al Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu trei sate anume: Belceştii, şi Plopii, şi Călugărenii, care acum poreclit se numeşte ...', care sunt pe Bahlui, în ţinutul Hârlău, cu iazuri şi cu mori pe pârâul Bahlui, care acele mai sus scrise sate, din zilele de demult au fost drepte domneşti ascultătoare de ocolul târgului nostru Cotnari şi după aceea au fost danie şi miluire de la Petru voievod cel Bătrân rugii sale nou zidite, mănăstirii Galata, care este aproape de târgul Iaşi şi care acum s-a făgăduit şi s-a dăruit a fi metoh acelei mai sus scrise sfinte biserici a lui Dumnezeu din Ierusalim. De asemenea domnia mea am dat şi am întărit sfintei mănăstiri precum i-a fost danie şi miluire de la Petru voievod şi de la Ştefan Tomşa voievod. www.dacoromanica.ro 173 Şi m-am milostivit domnia mea şi am chemat oameni în acele mai sus scrise sate, pentru că atunci când ne-a adus Domnul Dumnezeu pentru a doua oară în patria domniei mele, în Ţara Moldovei, domnia mea am găsit acele mai sus scrise sate pustii. De aceea, domnia mea m-am milostivit foarte şi le-am dat cartea domniei mele de iertare ca să nu aibă a ne da nici darea cea mare, nici cea mică, nici să ne facă nouă vreo muncă, nici să ne plătească iliş, nici sulgiu, nici deşugubinarii să nu intre în acele sate şi nicio angărie din acele care sunt pentru alţi sărmani ai noştri din ţara noastră, numai să aibă ei a sluji pentru ce va fi treaba şi posluşania sfintei mănăstiri. Şi toate aceste mai sus scrise dabile şi gorştine şi desetine să aibă ei a le da în mâinile rugătorilor noştri călugări de la Galata să aibă a le trimite la sfânta biserică a lui Dumnezeu din Ierusalim pentru ca să fie acolo pentru încălţăminte şi pentru celelalte ale acelui sfânt loc şi biserici lui Dumnezeu mai sus scrisă. De aceea, acele mai sus scrise sate, danie şi miluire şi întărire a noastră să-i fie şi de la noi mai sus scrisei biserici a lui Dumnezeu din Ierusalim, cu tot venitul, neclintit lor, niciodată în vecii vecilor. Şi iarăşi rugătorii noştri, sfinţii părinţi, care vieţuiesc acolo, să aibă a ne scrie în sfântul marele pomelnic şi de asemenea şi pe părinţii domniei mele şi pe copiii noştri ca să fim pomeniţi în toate slujbele dumnezeieşti, după obiceiul bisericesc. De asemenea să ne facă şi pomenire şi să roage pe milostivul Dumnezeu pentru viaţa noastră, pentru buna pace şi pentru domnie îndelungată pentru ca să putem întotdeauna milui sfintele lui Dumnezeu biserici şi mănăstiri. Aceasta scriem domnia mea. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine Dumnezeu îl va alege să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela, milostivirea sa, să nu clintească dania şi miluirea noastră, pe care am facut-o sfintei biserici a lui Dumnezeu din Ierusalim, şi pomenirea noastră, pentru ca şi Domnul Dumnezeu să întărească domnia lui şi să-l îndrumeze spre facere de bine şi să-i dăruiască lui mântuire şi iertare. Iar cine se va ispiti să strice dania şi miluirea noastră pe care am făcut-o sfintei biserici şi pomenirea noastră, să-l sfâşie mânia lui Dumnezeu, şi să fie de trei ori blestemat şi blestemat de Domnul Dumnezeu făcătorul cerului şi al pământului şi de Preacurata Maica Domnului Iisus Hristos şi de soborul a 12 Apostoli şi de patru Evanghelişti şi de 318 Sfinţi Părinţi care au fost laNicheia şi de celelalte soboare ecumenice ale sfinţilor şi de toţi sfinţii. Amin. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1623> noiembrie 21. însuşi domnul a poruncit. Io Radul voievod . t Lucoci . Arh. St Bucureşti, M-rea Galata, 1/3. Orig., hârtie difolio (42x27,8 cm), filigran, rupt la îndoituri, pecete domnească mijlocie, aplicată în ceară roşie, deteriorată. Idem, ms. nr.628, f.172 (menţ. în Condica Asachi I, scrisă la sfârşitul sec. XVIII). 174 www.dacoromanica.ro EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.244-246, nr.326 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.50, nr.169 (rez. dezv.). 1 Loc liber. 126 1623 (7132) noiembrie 21, Iaşi t Hw PAA$A BOGBOAA, E(o)>kV6IO Aa(h)a(o)cTIGIO, rOCnOA^pii 36AAAH lUWAAABCKOH. IlHIlJGAA r(o)dl(o)A(CT)B(A) AAH CaStAAA NA111HAA Sp'bANHKS WT TpT»r EÎCKOH H npOHIH B*hC€AA CA$rAAA NAIUHAA A"hGHAApOA\ 6AHIi(h) B-hA^T X°AHTe Ch CA&KBAX r(o)cn(o)A(cT)BU) aah no tot Tpiir h iiioatSsom, h nptrApHA\, h ki>am>h Apn aa, qko $3pHTG cec AHCT r(o)cn(o)A(cT)s(A) AAH, A BH M AHUIHT6 S^A© 8 AAHpNO 3A B’hC'tx Aabhaax h ANrepVrax KGpB’hchp'i'rax aa(o)agbnhkoaa naiuhaa kaaStgpoaa wt c(ba)taa AAOHACTHp r(AAr©)A6AAAA G(ba)t'|'h CABA WT TpT»r DICKHX. HHKTO M N6 HAAA6T BliHHTG BT» TOA KGpB'hC’hp'l'G N’blTO BA'bHHTe: NH SptANHK, HH A^BHAAp, NH UIOAt8s8, NH np-hrAp, HH KpAHHHK, HH WAliKAp KOHHHAA B"h WAAKCTBO M H6 BliSHAAftT HH 3A nOABOAe, HH KAAA’hH’h BGAHKOG, HH AAAA06 B’hS’bTH WT HA nHBHHIţA AAOHACTHpCKOH «ITO CAT TAAAO, A HH B1> B’hHHHHCOHtfe) M HG CAVbGT HX BAAOBATl'; Al|16 H<(g) KTO BT»A€T HAAAtY N’bKTO N’bKA KpHBOCT'l'ta Ch AIOaV WT TOA KepB’hC’hp'l'e, TAKObYh M HAAACT CCB'fc nHTATH Ch HHAAH AHlţGAA np^A HAAAH. fl HH HHKTO A* NC HAAAGT HH GAHO TptB Ch HHAAH, nOHGHt(e) r(o)cn(o)A(CT)B(o) MH 8aa(h)a(o)ct(h)bHX cfa H ROA\Ha(o)b(a)xOA\ BHUl(e) nHCAHHAA c(ba)tAA AAOHACTHp Ch TOT npHXOA WT TOA KepB’hC'hp'l'e H npOCTHXOA\ 6A 3A B’hC’bx THX BHUl(e) nHCAHHIH Aabhac h ANrepVrax ibkoîkCg) ehao hm npoipeHOH aano h m(h)a(o)bahho h wt c(B. t A^MHTpS . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem domnia mea slugilor noastre, ureadnicului din târgul Iaşi şi tuturor celorlalte slugi ale noastre, dăbilarilor câţi vor merge cu slujbele domniei mele prin acel târg, şi şoltuzului, şi pârgarilor, şi cămănarilor, cum veţi vedea această carte a domniei 175 www.dacoromanica.ro mele, voi să lăsaţi foarte în pace de toate dabilele şi angheriile chervăsăria rugătorilor noştri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava din târgul Iaşi. Nimeni să nu aibă a intra în acea chervăsărie să tragă ceva: nici urednic, nici dăbilar, nici şoltuz, nici pârgar, nici crainic, nici olăcar, caii lor în olac să nu-i ia, nici de podvoade, nici camăna mare, nici cea mică să nu ia de la pivniţa mănăstirii, ce este acolo, şi nici cu nimic să nu îndrăznească a-i tulbura; iar dacă cineva va avea vreo oarecare strâmbătate cu oamenii de la acea chervăsărie, acela să aibă a se întreba cu dânşii de faţă, înaintea noastră. Iar altul nimeni să nu aibă nicio treabă cu ei, pentru că domnia mea m-am milostivit şi am miluit mai sus scrisa sfântă mănăstire cu acel venit de la acea chervăsărie şi am iertat-o de toate acele mai sus scrise dabile şi angherii, după cum Ie-a fost iertat şi dat şi miluit şi de sfantrăposaţii de mai înainte domni ca să fie sfintei mănăstiri pentru hrană şi întărire. Şi mai mult jalobă să nu vină la domnia mea. Aşa să ştiţi, altfel să nu faceţi. La Iaşi, anul 7132 <1623> noiembrie 21. f însuşi domnul a poruncit. Io Radul voievod . t Dumitru . : 1) 7132 <1623> noiemv(rie) 21. Radul v(oie)vod. 8; 2) . Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, XXXV A/8. Orig., hârtie difolio (42,5x28,3 cm.), filigran, cerneală cafenie, sigiliu domnesc mijlociu aplicat în ceară roşie, distrus. Cu un rez. din 1902 de Ilie Bărbulescu. EDIŢII: D.l.R, A, XVII, voi. V, p.246, nr.327 (trad. după orig.) şi p. 434 (foto); Regleanu ş.a.. Catalogul doc. mold., II, p.50-51, nr.170; Caproşu şi Zahariuc, Documente istoria oraşului Iaşi, I, p.205-206, nr. 154 (orig.). 127 1623 (7132) noiembrie 21, Iaşi t Hw P*A$A B06BWAA, E(o)jkVk> aa(h)a(o)ct'îio, r(o)cn(o)A(<*)pTi 3&wah lUWAAABCKOH. flHUieAA r(o)c(no)A(CT)s(o) AAH CA$rdA/l NAUlHAfl BltCfem AdJKNHKOM, H rAOBHHKOAfl, H A€lu8r$EHMApHA\, H nOAKOAApHAA, H WAliKdpHAfl H HMHAA BltCbAt CA$rdAA HAU1HAA KOAHU(h) KK>T X^AHT€ CI» CaSjKBO r(o)cn(o)A(CT)s(d) AAH nO BOAOCT (pAAlV. WkO SspHTe cec ahct r(o)cn(o)A«TBA a\h bh w(e) a<* "Macre wctabhtc s^ao 8 Mnpuo chmh c8c€AI c(BA)T'feH AAOHdCTHp CdBH nO HAA't r8uiet(eH, AA N6 HAAA6T nOT’kruSTH Bit NHMTO 176 www.dacoromanica.ro A HH TOBrtp HM AA H€ B1i3(WeTH pAAl’ HHHJţ AtOAl', HAH p^Al’ HNUJA)( C€AA)(, A NH 8 nOABOAAG 3* HTO £St c8c€AI c(BA)T-bH MONACTHp CaBH, H CnpliTABT cb H(u)H'k c8c6aY TAAuS. Toe BAAIV nHlU€A(V H HAH BOAlirb ÎKAaSb AA N€ npiHA6T A® r(o)cn(o)A(cr)B(A) AflH. iI KOA/vS cb AIVNHT N^KOIO KpHBA$ WT Kt WNH CTATl’ AHlţCAU np^A r(o)c(no)A(cT)B(A) aivh. Hhak hc BtA€T np-bA cha\ ahctoah r(o)cn(o)A(cr)B(A) aah. 8 IfTc, x3pAB HOeB(pHe) KA. t Caa/v r(o)cn(o)A(H)Ht bcaLa. Hw Paa8a B06B0AA t A8A(VHTp8 . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Scriem domnia mea slugilor noastre, tuturor dajnicilor, şi globnicilor, şi deşugubinarilor, şi podvodarilor, şi olăcarilor şi tuturor celorlalte slugi ale noastre câţi veţi merge cu slujbele domniei mele prin ţinutul Fălciu, cum veţi vedea această carte a domniei mele, voi să aveţi a lăsa foarte în pace acei vecini ai sfintei mănăstiri * Sava anume Guşeţei, să nu aveţi a-i trage la nimic şi nici vitele lor să nu le luaţi pentru alţi oameni sau pentru alte sate, nici la podvoade, pentru că sunt vecinii sfintei mănăstiri Sava şi se strâng acum vecini acolo. Aceasta vă scriem şi mai multă jalobă să nu vină înaintea domniei mele. Iar cui i se va părea oarecare strâmbătate dinspre ei, ei să stea de faţă înaintea domniei mele. Altfel să nu fie înaintea acestei cărţi a domniei mele. La Iaşi, 7132 <1623> noiembrie 21. t însuşi domnul a poruncit. Io Radul voievod . t Dumitru . Arh. SL Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, XLVII/8. Orig., hârtie difolio (31x21 cm), filigran, pecete domnească inelară, aplicată tn ceară roşie, distrusă. EDIŢII: D.l.R, A, XVII, voi. V, p.247, nr.328 (trad. după orig.) şi p.425 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.51, nr.171 (rez.). 1 Omis. 128 1623 (7132) noiembrie 22, Iaşi f Hw Paa8a B06B0AA, E(o)îkYk> m(h)a(o)ct'i'k>, r(o)cn(o)A(A)pb 36aiu\h Mwaaabckoh. Dat-am cartea domniei mele alui nostru credincios şi cinstit boiarin 177 www.dacoromanica.ro Enache postelnic, ca să hie tare şi puternic cu cartea domnii măle a ţină ş-a opri satul Prigorceanii ce iaste în ţânutul Vasluiului, ce-au fost a lui Sacotă ce-au fost postelnic, pentru şasădzăci şi şas(e) [galbeni] de galbeni ce i-au fost dator, iar cine va hi de(n) oamenii lui Sacotă de le va părea cu strâmbul, ei să-i întoarcă banii înnapoi şi să-şi ţie satul. T'k/w PMÎ, NHKTft A<* N6 CrtvklOT Api>>KdTH HAH WflHpATH np^A : Prigorcenii la Vaslui. : Prigorcenii. No.6. Arh. St. Mehedinţi, Drobeta-Tumu Severin, Colecţia Dr. C. I. Istrati, 1/83 (2742). Orig., hârtie (31x19,5 cm.), pătat (putrezit In colţul din dreapta, sus), restaurat, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie, aplicată în cerneală roşie, imprimată parţial. EDIŢII: Ghibănescu, Surete, XVI, p.43-44, nr.LXIV (trad. editorului după textul sl. din idem, Ms. Surete, XXXI, f.87); Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. C. I. Istrati, p.63, nr.79 (rez.). 129 1623 (7132) noiembrie 22 Ispisocul domnului Radu voievod prin care întăreşte stăpânire mănăstirii Galata, atât pe alte sate ce sunt miluire de la domnul Petru voievod, precum şi pe satul Sagna şi Tămăşani, cu loc de mori în Şiret şi cu toate bălţile, care aceste sate au fost domneşti, şi satul Blăgeşti pe Şiret, în ţinutul Sucevii, care sat este cumpărat de unchiul domniei sale Petru vodă şi dat mănăstirii Galata. Arh. St. Iaşi, Anaforale nr.24, f.49. Rez. din 1839. 130 1623 (7132) noiembrie 23 7132 <1623> noiemb(rie) 23. Cartea domnului Radul v(oie)v(o)d în pricina a unor vecini de pe Stroeşti. Arh. St. laşi Documente, CCCXX1V/16, f.30 v., nr. 9. Menţ. în „gheneralnic opis ... pentru moşiile din Moldova, ţinutul Botoşani, a preînălţatului voievod Mihail Grigorii Sturza. 1843” („plicul n 11”, „pachetul n 1”). 178 www.dacoromanica.ro 131 1623 (7132) noiembrie 24, Iaşi t Hw Paa8a B06B0AA, B(o)wVw m(h)a(o)ct'ÎW, r(o)cn(o)A(A)pb 36A\AH Mwaaabcko'i. GOrnCe) npÎHAe np^A namh h np^A 8cha\h H(A)uie mwaaabckhx BOA’kpH ca8pa n(a)uj6, A8a\htpaujko O^kha h KN’fcrHNH er(o), NactacYa, h bpathiam hx, Toan G^kha, h cecTpA hx, ToaocVia, h iiotokmhah cb wt np^A naa\h h wt np^A 8cha\Y N(A)uie BOA-fepH, H pA3AtAHAl' CBOHMH npABIH WTH(h)hH H A^AnC^NH. TA>l?(e) A*CTAAO c(a) Bl» HACT CaSsH h(a)uJH, A^HTpAUJKO C’feKHA, H KN'ferHNH er(©), NACTAcYra, C6A0 CerteipA PSc'lH H C6A0 E'bpTKOB’feNiH H (P6A61|jVh, a Bl» HACT ToŢAN C’bKHA H CeCTpH er(o), ToaocYia, aoctaao c(a) cbao Tohman'i'h h cbao flp'biwBijiYH h cbabijia p8a\t»nYh. Hho r(o)cn(o)A(cT)B(o) a\h sha^blub 3A A$Bp© hx boa^ toka\aaao h aapsano h wt hac AAA'i' H nOTBpTiAHAl' eCA\H CaSsH HAU! AâMHTpAUJKO GLkHA H KN’krHNH 6r(o), NACTACIA, NA npABH WTn(h)nH H A'^An(h)n8, C6A0 C6A6l|JA P8cYh, HTO HA CdpBHK Cb CTAB H Cb MAHN NA ptivfe GOpBHKA, H E'bpJKOBtm'H, H QbABIJiYh, HTO 8 BOAOCT N6rt\6UCK©Y, KAKO AA 6CT HA\ WT HAC FipABAA WTN(h)n8 H A^Ah(h)n8 H SpHK H nOTBp'bJKABHIB, Ch B1»C6A\ AOX°AOA\. Hn aa c(a) ne 8a\huiabt np-feA cha\ ahctoa\ n(a)uihaa. 8 Mc, 6(1») A(t)T(o) X3pAÎf N0B(6A\BpVe) «A. t CAA\ r(o)cn(o)A(H)N1» BBaLa. t A§A\HTpAllJKO B6A A©r©(e)T. t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni sluga noastră, Dumitraşco Seachil, şi cneaghina lui, Nastasia, şi fraţii lor, Tofan Seachil, şi sora lor, Todosia, şi s-au tocmit dinaintea noastră şi dinaintea tuturor boierilor noştri şi şi-au împărţit dreptele lor ocine şi dedine. Şi s-a venit în partea slugii noastre Dumitraşco Seachil şi a cneaghinei lui, Nastasia, satul Seliştea Rusii şi satul Bârjovenii şi Feleştii; iar în partea lui Tofan Seachil şi a surorii lui, Todosia, s-a venit satul Gocimani şi satul Arămeştii şi Seliştea Rumânii. Deci domnia mea văzând tocmeala şi înţelegerea lor de bunăvoie, şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre Dumitraşco Seachil şi cneaghinei lui, Nastasia, dreptele lor ocine şi dedine, satul Seliştea Rusii ce este la Orbie, cu iaz şi cu moară pe râul Orbie, şi Bârjovenii şi Feleştii, ce sunt în ţinutul Neamţ, ca să le fie de la noi dreaptă ocină şi dedină şi uric şi întărire, cu tot venitul. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7132 <1623> noiembrie 24. t însuşi domnul a poruncit, t Dumitraşco mare logofăt. www.dacoromanica.ro 179 : 1) De la Radul vod(ă), ispisoc de împărţală, lui Dumitraşcu Seachil şi lui Tofan Seachel şi Tudosii îmii lui Costantin Buhuş; 2) S-au tălmăcit de popa Mihaiu. Arh. St. laşi, Documente, CCCL/161. Transcriere de M.Costăchescu după orig. hârtie, ce se afla la Nanu din Siliştea, comuna Podoleni, jud. Neamţ, pecete domnească timbrată, cu legenda: t iw Paa8 bo6boa«. E(o)jkV» m(h)a(o)ctmo, c(u)nt, (WHXH'fe B06B0AA. jâpKA (t Io Radu voievod, din mila lui Dumnezeu, fiul lui Mihnea voievod. 7124) din idem, (ms.), f.6188-6191, nr.1689 (254), unde se menţionează „la acelaşi deţinător şi o trad. din 1786 martie 1, de protoiereiul Mihail tipograful”. EDIŢII: M. Costâchescu, Doc. Neamţ, în „Arhiva Românească”, V, 1940, p.329-330, nr.24 (orig. sl. şi trad.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.247-248, nr.329 (trad.). 132 <1623 (7132) noiembrie 24 -1630 (7139) octombrie 28> Mărturiea lui Dumitraşcu vel logofăt precum Constantin s-au îndatorit să întoarcă până în trii zile vânzarea lui Lupaşcu cătră Popovici. Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 1535, f.32, nr. 2. Rez. „în gheneralnic opis ... pentru moşiile ... preaînăltatului voievod Mihail Grigorii Sturza. 1843”. Datat după Dumitraşco Ştefan, mare logofăt între 1623 (7132) noiembrie 24 şi 1630 (7139) octombrie 28 (Stoicescu, Lista marilor dregători, p.402, col.II). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.53, nr.183 (rez. cu datarea: „1623-1630”). 133 1623 (7132) noiembrie 25, Iaşi f Hw PaaSa bo6b©aa, E(o)îKÎio /w(h)a(o)ctî'w, r(o)cn(o)A(«)pi» 36a\ah MWAAABCKOH. IIHUJ6AA r(o)cn(o)A(CT)BO «WH CaStAAA NAUJHlW np’hK’hAABOM WT Poaaah H UI0ATV30AA h np^rapoAv wt TA/w. Deacă veţ(i) vedea cartea domnii mele, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în pace sateli Tămâşeni i Sadna, ce iaste a sventei mănăstiri a Galatei, de podvoade şi de cai de olac şi de toate angheriile şi de gloabe ce să vor face, ca să aibă a giudeca rugătorii noştri călugării de la svânta mănăstire, să le hie de bocanci şi de îmbrăcăminte, iar cu târgul sau cu ţânutul nimică să nu trageţ(i) numai să-ş(i) plătească cisla lor, ce vor hi scriş(i) în vistier(ie), şi dobitocul lor să nu-1 trageţ(i) dirept alţi oameni sau dirept alte sate. Iar mai mult nime să nu cutâdză a învălui, înnaintea cărţâi domnii mele. 180 www.dacoromanica.ro 8 Mc, b(t») a(4)t(o) xspAA noB(e«BpYe) ne. f CAA\ r(o)cn(o)A(H)H1» BEa4a. Hw Paa$a boeboaa ITljTpAUJKO , Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, II/5. Orig., hârtie difolio (30x21,5 cm), filigran, ros la îndoituri, pecete domnească inelară, aplicată în ceară roşie, neclară. Idem, ms. nr.628, f.228 v. (rez. în Condica Asachi 1, scrisă la sfârşitul sec. XVIII). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.248, nr.330 (orig.) şi p.462 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.51, nr.173 (rez. după orig.). 134 1623 (7132) noiembrie 29, Iaşi t Iw Paa$a b(oe)b(o)aa, E(o)hc(6îîo) a\(h)a(o)ct(iîo), r(o)cn(o)AApT» 3ca\ah MOAAABCKOH. GDjkCb) r(o)cn(o)A(CT)B(o) A\H A** H flOTEpiiAHA ECAAH HALUE B-fcpHOAI\$ H nOH6T'fcHHOA\â rtlAHOAAKH B6AHKHH AVhTHHK ErAA npABOlO OTh(h)h8 H AAAHÎ'e H nOAMAOBAHl'e WT 8pHK SA AAAHl'e H tlOAAHAOBAHIE OT CtE^AN TOAMJJA b(oe)bOAA, C6AO PorOJKtHHH H PoiJJIAHHH H BHCTtpNHHHH, HTO HA Pt»8t, H CT» BpOAOBE 3A AIUVfeHH H Ch BOAOTAAflH pEENHK, H C6AO AVHUJHiNHH HTO HA ANHCTpOtf, 8 BOAOCT CopOKCKOH, HTO T^X BHLU(e) F1HCAHHH CEAOBE b4|JJE HCAK EaAHKA X6T/wdH H HSr^BHA BT> CBOH XHKa4hCTB0 KOrAA B1>3BH3AAH c(a) CT» r(o)cn(o)A(H)HA HX KoCTAHAHH MorHAA b(oe)bOAA H CT» AAHOTA AAH05K6CTB0 A^OBE H KOSAIţH HAA CTE^AHA b(oe)b(o)aA H BCA nAAowb noA a\ehea\ ero. T4/YI pAAH KAKO AA ECT EA/l8 H OT HAC AAAHHE H flOTEpTiHtACHIE H 8pHK H WTh(h)h8 T^X BHUJ(e) nHCAHHH CEAOB4 PorOHffeHHH H POUIHIAHHH H BHCT4pHHHHH H Mt»luh4nhh, ct» bt»cem aox°A0/w' HEnopouiEHHO em8 hhkoahjkh ha b4kh b4hhhh. H HH AA C-k HE 8/WHUJAET npEA CHAA AHCTOAA HAUIHAA. Caah r(o)cn(o)A(H)Hi> bea4a. 8 Mc, a4to x^pAtf hoeaa(bp'ie) A8a\HTPAUJKO IţlE^AH BEA AOr(o)(e)T. '. t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am întărit credinciosului şi cinstitului nostru Manolache, mare vameş, dreapta sa ocină şi danie şi miluire, din uric de danie şi miluire de la Ştefan Tomşea voievod, satul Rogojenii şi Roşiacii şi Vistiemicenii, care sunt pe 181 www.dacoromanica.ro Răut, şi cu vaduri de mori şi cu bălţi de peşte, şi satul Măşceni, care este pe Nistru, în ţinutul Soroca, care aceste mai sus scrise sate au fost ale lui Isac Balica hatman şi le-a pierdut în viclenia sa, când s-a ridicat cu domnul lor, Costandin Moghila voievod, şi cu multă mulţime de Ieşi şi căzaci asupra lui Ştefan voievod şi toţi au căzut sub sabia lui. Pentru aceea, să-i fie lui şi de la noi danie şi întărire şi uric şi ocină aceste mai sus scrise sate, Rogojenii şi Roşiiacii şi Vistemicenii şi Măşcenii, cu tot venitul, neclintit lui niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. însuşi domnul a poruncit. In Iaşi, anul 7132 <1623> noiembrie 29. Dumitraşco Ştefan vel logofăt. *. Bibi. Acad, Rom.-Bucureşti, Ms. rom. Nr.237, £519 r. Copie de la mijlocul sec. XVIII. Arh. St Iaşi, Fond Spiridonie, XXVII/2. Trad. EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, I* p.158, nr. 92 (trad. rom. din 1794); D.I.R., A, XVII, voI.V, p.248-249, nr.331 (aceeaşi trad. după ms. M. Costăchescu, , nr. 1848 (439), f.6945-6946); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p.348-350, nr.1563 (copie sl. şi trad.). 1 Completat după trad. din 1794. 135 1623 (7132) noiembrie 29, Iaşi Iw PaaSa B06B0AA E(o)>kYk> a\(h)aoctTi9, rocnoAApT» 3ba\ah Moaaabckoh. COHiCe) np'lHAe npiA NAA\H H np-hA NAUIHA\(h) BOA-fcpH NAUIH B-fepNOiwS BOA'hpHN MHpON BdpHOBCKiH \ata\ah şi au pârât de faţă, înaintea noastră, pre sluga d(o)mnii măle Lupul Prăjescul şi pre giupâneasa lui, Safta, prentr-un sat, anume Miclă(u)şenii, ce-s în ţinutul Romanului, care satu au fost dereaptă ocină şi cumpărătură lui Simion Stroici, D(u)mnezeu să-l iarte, zicând el că se vine lui acel satu derept ce i-au fost unchiu, şi feciori de trupul său n-are. Iar Lupul Prăjescul şi cu giupâneasa lui, Safta, au arătat înaintea d(o)mnii măle şi înaintea Svatului nostru un zapis făcut de Simion Stroici vistâmicul scriindu într-însul cum el de bunăvoia sa, de nime nevoit, nice asuprit, au luat pre Lupul Prăjescul, şi pre giupâneasa lui, Safta, şi pre ficiorul lor, Gligorie, ce i-i fin şi botezat de dinsul ca să-i fie lui fecior de suflet şi le-au dat lor acel sat ce-i şi mai sus scris, Miclăuşănii, cu tot venitul, ca să fie lor de la dânsul pomană, iar ei să aibă a-1 socoti pri-nsul până va fi viu, iar după moartea lui se aibă a-1 comănda cumu să cade, iar alţii din nepoţii săi, sau den semenţiia sa, nime să n-aibă treabă cu acel satu. 182 www.dacoromanica.ro Deci, domniia mea, dacă am văzut acel zapis adevărat şi cu blăstăm de la Simion Stroici vistemic şi atâţia marturi de faţă, d(o)mniia mea i-am giudecat cu Svatul nostru pre legea ţărâi şi aşea le-am aflat legea: că nu se cade a strica darea şi tocmala cestui cin şi mai sus scris Simion Stroici vistemic, că i-au fost direaptă ocină şi cumpărătură de şi-au fost volnic cui va da. Deci au rămas Miron Bamovschii hatmanul din toată legea d(o)mnii mele ca să nu mai aibă a mai pârî, nici a dobândi, nici dănăoară în v6ci. Iar Lupul Prăjescul şi cu giupâneasa lui, Safta, nepoata lui Simion Stroici, se-au îndereptat şi şi-au pus ferâid în visteariul d(o)mnii mele 24 florinţi. Deci, domnia mea încă i-am dat şi i-am întărit acestu sat Miclăuşenii, să-i fie lui şi de la noi direaptă danie şi întăritură cu tot venitul. Altul să nu se amestece. Cam r(o)cn(o)AHH'b B6Atd. IIhc(a) 8 MC, b(t») A(i)T(o) JţSpAÎf NO€A\B(pYe) K*. TodABp . Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 818, f.l 1. Copie. EDIŢII: Episcop Melchisedec, Biserica de la Miclăuşerti, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, an. II, voi. III, 1884, p.711, nr.9 (text cu slove chirilice); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.51, nr.174. (rez.). 136 1623 (7132) decembrie 1, Iaşi | Hw Paa$a bobboaa, E(o)jkYio m(h)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(a)p'b 36a\ah MwAAABCKOH. A^AH 6CAHH C€C AHCT r(o)cn(o)A(cT)B(d) AAH m(o)A6BHHKWM HdUlBM Kdd8rHpH WT C(BA)TAA MOHACTHpH rdAdTYld H B'hT'hMdH H)( WT C6A0 EopOBBljlH, MTO 8 BOAWCt(h) Kp,bAHrhT8p'k, Hd TO WHH BdpH KOAHI4H AK>Al' M6T npIHTC TdA/l 8 C6A0 H H6 B8A6T HdnHCdHH 8 AdBHA, H AK>AÎ WT HHUJHX 36A/IAH, p8c, HAH aL^, HAH BCNrep, HAH BAdX», HAH B8Ab 3d MTO IdSHKd b8a6T, Ad HA/ldIOT WT r(o)c(no)A(cT)B(d) A/VH CBOBOJKACHÎe Hd TpH A^tY H€ AdH AdBdTÎ, N6 HAHU1 flAdTHTB, N€ H dCnpH, N€ c8a?k8 3d KpdB, d M€ 3d WBI^H, d H6 6ANd dNrepîldX Ad H6 AdBdTI A® KOaL NdflA'hNHT ct T«X AtTH HHt(e) BHUi(b) (1HIU6A\. TLm pdAÎ H TH B6A B1»TdX WT TOr(o) BOAOCT, TAOBHHM, H nOABOAdpH, HAH WAliKdpH, Ad H6 HAddHTS BAA0BAT6 TOr(o) CBAO, T'hKAAW dl(IH WGptlJieT cfe H^KH AIOAÎ 3AH Td tY HAH PA3B0HHHMH Hd T'hH Ad HAAdIOT HA/16T6 H A® r(o)c(no)A(CT)B(d) MH npHH6CHTÎ. TdK Ad SHdHTY. Hhak N6 8mhhhtb. IlHC(d) <8>l Mc, BOl») A(-k)T(o) jjS'pa'b A6K(6MBpH6) d. www.dacoromanica.ro 183 t Cam r(o)cn(o)A(H)»n» BCA-hA. Hw PaaSa B06B0AA . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat această carte a domniei mele rugătorilor noştri, călugării de la sfânta mănăstire Galata, şi vătămanului lor din satul Voroveşti, ce este în ţinutul Cârligăturii, pentru ca oricâţi oameni vor veni acolo în sat şi nu vor fi scrişi la dabile, şi oameni din altă ţară, rus sau leah sau ungur sau vlahi, * fie ce limbă va fi, să aibă de la domnia mea slobozenie pe trei ani, nici bir să nu dea, nici iliş să nu plătească, nici 50 de aspri, nici sulgiu de vaci şi nici de oi, şi nici o angherie să nu dea, până când se vor împlini acei ani care mai sus scriem. Pentru aceea şi tu, mare vătah din acel ţinut, globnici şi podvodari, ori olăcari, să nu tulburaţi acel sat. Numai dacă se vor afla nişte oameni răi, hoţi sau tâlhari, pe aceştia să aibă a-i prinde şi a-i aduce la domnia mea. Aşa să ştiţi. Altfel să nu faceţi. Scris * Iaşi, în anul 7132 <1623> decembrie 1. t însuşi domnul a poruncit. Io Radul voievod . Pătraşco a scris. Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, VI/14. Orig., hârtie (31x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, cerneală cafenie, pecete domnească inelară aplicată în ceară roşie, neclară. Ibidem, X/20 (trad. din 1795 iulie 20, cu cifra zecilor din văleat citită greşit: 7152 în loc de: 7132). EDIŢII: D.I.R., A., XVII, voi. V, p.249, nr.332 (trad. după orig.), şi p. 436 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.52, nr.175 (rez.). 1 Omis în orig. 137 1623 (7132) decembrie 2, Iaşi ţ Ce 8bo a3, Toma postelnic şi Iordachi, scriem şi d<ăm ştire cu această scriso>1are a noastră cum s-au fost milostivit măriia * ... 1 ne-au miluit cu giumătati de sat de Păşcani...1 ce-au fost a Balicăi hatmanul, vândută de Isac Pa...1 într-aceia au venit Ionaşco Grecul vistemicel de acolo ...1 2rese de la Ştefan vodă, de răscumpărătură. Deci noi vădzindu a lui direse, noi am dat <şi i->'am întărit şi din uricul 1ostru încă am ras, ca s(ă) nu mai...1 de noi şi de ...1 să hie volnic a-ş(i) ţinea a sa di'tă ocină de sat, ce-i mai su1ri, Păşcanii. 184 www.dacoromanica.ro Aiasta scriem şi dăm ştire, cu ciastă carte a noastră. 8 Mc, A’feTO \3pAK AeK(eMBpHe) "b. fl3, Toaua nocTeAHHK, uckaa . Eu, Iordachie . : Un zapis la mâna lui Icnaşco Grecul pentru gium(ă)tati de sat de Păşcani. . Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, CCXVII/10 Oig., hârtie difo'.io (30,5x20,5 cm), rupt, două pcceţi inelare în aceeaşi cerneală, neclare. Ibidem, CCXVI1/14 (nr. 3) (rez. având numai valsatul). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V', p.249-250, nr.333 (orig.); Regleanu ş.aCatalogul doc. mold., II, p.52, nr.176 (rez.); Marcel-Dumitru Ciucă <şi> Silvia Vătafu-Găitan, Colecţia Achiziţii Noi, I, p.71, nr.972 (rez.). 'Rupt şi pătat. 2 Neclar. 138 1623 (7132) decembrie 2, Iaşi Ioan Radul Woywoda detto, detto1. D(e) d(a)to Jassy 7132 <1623> den 2. December. Ioan Radul voievod, la fel, la fel1. Dat în Iaşi, 7132 <1623> decembrie 2. Arh. St. Suceava, Documente, XIII/5, f. 8v., Fasc. Lit. A, nr. 108. Copie de la sfârşitul sec. XVIII sau începutul sec. XIX după rez. germ. din Inventarul doc. Mitropoliei Moldovei alcătuit în 1783 ianuarie 3, la Zâlkiew, de Johann Anastasius Manovarda. EDIŢII: Popovici, Index Zâlkiewiensis, în „Candela”, III (1884), p.750, nr. 108 (rez. germ. şi trad. editorului); Tezaur sucevean, p. 116, nr.224 (rez. rom.); Caproşu şi Zahariuc, Documente istoria oraşului Iaşi, 1, p.206-207, nr. 155 (rez. germ. şi trad. rom.). 1 Se referă la doc. nr. 21 din Inventar: Ioan Georg Ştefan Wojwod priviligeret das zur Suczawaer Mitropolie ad S den 22, Marz. www.dacoromanica.ro 185 Ioan Ghcorghe Ştefan voievod întăreşte Mitropoliei Sucevei, Sfântul Gheorghe şi Ioan cel Nou, satul Poiana Vlădicii de lângă Iaşi şi scuteşte de dări pe cei 20 de posluşnici de acolo pentru a lucra la viile Mitropoliei, din al căror venit se procură lumânările de la moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Dat în Iaşi, 7162 <1654> martie 22. 139 1623 (7132) decembrie 2, Iaşi (Jbersetzung Radul von Gottes Gnaden Beherrscher der Moldau geben und bestatigen auch unserer Seits der Suczawaer Metropoliekirche ad Stum Georgium wo der Leib des heiligen Johann Novi ruhet ein Praedium Peskari genannt in dem Suczawaer District am dem FluB Suczawa............1 Dieses Praedium Peskari soli von nun an auch wie vorher mit allen Einkiinften der obbesagten Kirche eigen bleiben auf ewig und unverănderlich, ohne daB sich jemand darwidersetzen. Zu Jassy den 2**“ Dber 7132/1623. L. S. Dumitrascko GroB Logofet. Jonaschko geschrieben. DaB vorstehende Abschriften ihren ins deutsche iibersetzen Originalien gleichlautend seien, zeuget nachstehende Amts Fertigung. Czemowitz, d26ten July 1784. Von Orlandini, m.p., Stabsoberauditor Aaron, m.p., Dolmetscher Traducere Radu, din mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei, dăm şi întărim şi din partea noastră bisericii Mitropoliei Sucevei la Sântul Gheorghe, unde se odihnesc moaştele Sântului Ioan cel Nou, o selişte numită Pescari, în ţinutul Suceava, pe râul Suceava.....1 Această selişte Pescari să rămână sus zisei biserici de acum înainte, ca şi până acum, cu toate veniturile, pe veci şi netulburată, fără ca cineva să se amestece în aceasta. în Iaşi la 2 decembrie 7132/1623 L.S. Dumitraşco mare logofăt Ionaşco a scris. 186 www.dacoromanica.ro Că prezenta copie este conformă cu originalul tradus în germană o mărturisesc următoarele semnături oficiale. Cernăuţi la 26 iulie 1784. Von Orlandini, m.p., procuror de stat major L. S. Aaron, m. p., tălmaci. Arh. St. Bucureşti, Consiliul Aulic de Război al Bucovinei, XVII/23 (nr.2). Copie după trad. germ. EDIŢII: Popovici, Index Zolkiewiensis, p.94, nr. 107 (rez. germ. şi trad, editorului); Soreja ş.a., Catalogul doc. moldoveneşti, Supl. I, p.149, nr.397 (rez.). 1 Aşa în text. 140 1623(7132) decembrie 6, Iaşi t Hw Paa$a boeboaa, E(o)îkYio aa(h)a(o)ctmo, r(o)cn(o)AU)pi> 3eaaah Mwaaabckoh. CD>k(e) npiHAe npiA naaah h nptA naujhaah GOA-fep(H) ca$ta hauj rîwprîe AÎ'raK WT T’hT’hppiHCH) CI» EANT» 3AI1HC 3A CatA^NIE WT A$n$A A'hpA'hS IIHT(Ap), H WT HWN, WT G9bpE}KAN(h), H WT ăin^liHA, WT MOHAAEipH, H WT IWNAUIKO, H WT BAItQ'b WT T'hTlipp'faN(H), H WT BACHaVe llAOn, A'iraK WT T1>pr$ M(, IUKAIOh(h) Bl» HHM kako nplHAET nptA NHlYlH TOAAEp EOpBHNT» WT A^Optl^M), HEKHAA NEnONOHfAEN, A NE npHCEAOBAN, H npOAAA CBOA npABAA WTn(h)n8 H BHKSflAENÎE EANO AIltCTO 3A I1ACHK8 8 b8kOBHn(8) BT» X0taP nonEtpHAA CI» f1ACHK(8) H A9A\ rOTOBA H WKp'BCT KOAHKO (IAETAET EAHT» H(l»)A(OB'h)K1> CI» CBKHpAAAH CA$SH NAUIEmS iTwpri'E AIRK pAAl' ABA A^cfeT TAAEp bYtY H ABA nHEAH AOBpH. H BliCTAA cb CA^rA NAUI, rîwpflE, WT lip^A NHMH H 3AI1AATHA EA/l8 HCflTiANO K TAA(Epu) Bl» p^KAX EopBHNT». HnO r(o)c(no)A(CT)B(o) AAH laKO 8sHA'bXM^ TOT 3AI1HC B'bpOBAXAAO H WT NAC E14JH AAAH H nOTBpT»AHAH ECAAH CA83H NAIUEAI18 TlWprYE TOT AirbcT(o) 3A I1ACHK(8), &A ECT EAh8 WT HA' (IpABAA WTn(h)n8 H BHK8nAENIE CI» 81>cbA\ A^X^A^AA. H NN A<* c(a) ne 8aahujaet. I1hc(a) 8 Ele, b(i>) A('b)T(o) x3pAB AeK(EAHBpHE) $. t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, sluga noastră Ghiorghie diac din Tătăreni, cu un zapis de mărturie de la Lupul Dârlău pitar, şi de la Ion din Obrejani, şi de la Onofrie, şi de la Mihăilă din Moimeşti, şi de la Ionaşco, şi de la Vlăgea din Tătăr^pi, şi de la Vasile Plop diac din târgul Iaşi, scriind în el, cum a venit înaintea lorToader Borvină din Mohorâţi, nesilit de nimeni nici asuprit, şi a vândut dreapta www.dacoromanica.ro 187 sa ocină şi cumpărătură, un loc de prisacă în bucovină, în hotarul Popeştilor, cu prisacă şi casă gata împrejur cât aruncă un om cu securea, slugii noastre Ghiorghie diac, pentru douăzeci de taleri bătuţi şi doi stupi buni. Şi s-a sculat sluga noastră Ghiorghie, dinaintea lor, şi i-a plătit deplin 20 taleri, în mâinile lui Borvină. Deci domnia mea, cum am văzut acel zapis, am crezut şi de Ia noi încă am dat şi am întărit slugii noastre Ghiorghie acel loc de prisacă, să-i fie de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură, cu tot venitul. Şi altul să nu se amestece. t Scris la Iaşi, în anul 7132 <1623> decembrie 6. t Domnul a spus. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXU/26. Orig., hârtie , filigran, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie aplicată In ceară roşie, stricată. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.250, nr.334 (trad. după orig.). 1 Omis. 141 1623 (7132) decembrie 11, Iaşi t Hw PaaSa bocboaa, E(o)>kYw aa(h)a(o)cti'k>, r(o)cn(o)AU)pi> 36aaah MWAAABCKOH. AaaH 6CAAH C6C AHCT r(o)c(no)A(CT)B$ AAH CA$rAAA HAUI6AA, CHAAH AlipOSH HA HAIfk Kocthn h Toaaa, HA T© WHH AA 6CT aa8uhih h chahih chm ahctoaa r(o)c(no)A(cT)BO MH XWAÎ'tH H CirliTATH B1>CH c8cYaY BT»CH cScHAÎ* WT B’hC'bx C6AOB6 cCeaIt^H AAOHACTHp ŢAAATÎlA KOTOpÎH nOBSPAIH WT C6AOB6 AAOHACTHpH BT» HHUIIH C6AAX bSa(>>) BT» KOTOpÎH BOAOCT eSa^T HX WBp'kTATH BT» 36AAAH p(o)c(|1o)a(ct)b(a) AAH, HAH b8a(0 BT» H6H C6AA B$A6T, HAH 8 C6AOB6 r(o)c(no)A(CT)BO AAH, HAH 8 C6AOB6 IIAHCKHX, HAH 8 C6AOB6 KAA8r6pCKÎH, HAH 110 CA0B03IH, HAH 8 TpUl^pH BUCH AA HAAABT HX BUSAAHT H CT» Btcfex KOAAATH HAA H !10T'hrH8TH HX A® C6AOB6 cfBAlT'kH AAOHACTHpH KOTOpYe PA6 np'kEHBAAH AAAH1 H3AABH0. TtAA pAAH, HHKTO AA H6 CAA’kCT 3A AP^WATC HAH WIIHpATH lip^A CHAA AHCTOAA HAU1HAA. FIhc(a) 8 Mc, b(t») A(-k)T(o) ^3pil\B A^K(eAABpHe) Âî. t Caaa r(o)cn(o)A(H)H,h bcaIia . Hw PAa8a 806B0AA t 3AXApîîa . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat această carte a domniei mele slugilor noastre, acestor aprozi anume Costin şi 188 www.dacoromanica.ro Toma, ca să fie ei tari şi puternici, cu această carte a domniei mele, să meargă şi să strângă pe toţi vecinii din toate satele sfintei mănăstire Galata, care au fugit din satele mănăstirii în alte sate, în orice ţinut i-ar afla, în ţara domniei mele sau în ale oricui sate vor fi, sau în satele domniei mele, sau în satele boiereşti, în satele călugăreşti, sau prin slobozii, sau prin târguri, pe toţi să aibă a-i apuca, cu toate bucatele lor, şi să-i tragă la satele sfintei mănăstiri, care pe unde au fost mai înainte. Pentru aceasta nimeni să nu îndrăznească a reţine sau a opri înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1623> decembrie 11. t însuşi domnul au poruncit. Io Radul voievod . t Zaharia . . Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, Vl/15. Orig., hârtie difolio (29,5x21 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească ineleară aplicată în ceară roşie, distrusă. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.251, nr.335 (trad. după orig.) şi p.438 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.52, nr.177 (rez.). 1 Aşa în orig. 142 1623 (7132) decembrie 11 A Gălăţii. Hw Paa(8) B06B0A, E(o)>k(Yk>) a\ma(oc)t(ho), r(o)cn(o)A(<0p'«» 3eaaah Moaaabckom. Scriem tuturor slugilor domnii mâle, boiarilor şi slugi boiereşti şi a slugi vătăşăşti şi tuturor dăbilarilor câţ(i) vor umbla cu slujbă la ţinutul Vasluiului. Dau-vă a şti că au jăluit egumenul şi cu tot săborul din sfânta mănăstire Galata şi aşa zicând înainte domnii mele că au acolo o silişte şi nişt(e) mori anume Curţeşti şi nu iaste nici un om făr(ă) acele mori voi mergiţ(i) de le luaţi pâinea din moar(ă) că alt nu-i nimic. Drept aceea, nimen(i) din slugile domnii mele să n-aibă nici o strâmbă acolea la acea silişte şi la acele mori, că bine să ştiţ(i) pâ care va mai veni jaloba lor de voi mare certare veţi avea. Aşa să ştiţ(i) într-un chip să nu vă mai amestecaţ(i) înainte cărţii domnii mele. 7132 <1623> dic(hemvrie) 11. www.dacoromanica.ro 189 Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 628, f.210 r. Copie în Condica Asachi I, scrisă la sfârşitul sec. XVIII. EDIŢII: Regleanu ş.a, Catalogul doc mold., II, p.52, nr.178 (rez.). 143 decembrie 14 Gligore şi sora sa, Sofronia, copiii Grozavei, nepoţii lui Gherman din Zmeiani, vând lui Drăgan, Efrim şi Albul o parte din Zmiiani. Martori: Simion Gheuca fost comis, Petru pârcălab, Lupul fost hotnog, Paşco chihaia. Arh. St. Bucureşti, Fond Sever Zotta, dosar nr.131, f.l 16 (nr.16). Rez. (cu aceeaşi datare). Datat după Simion Gheuca fost mare comis. EDIŢII: Soveja ş.a, Catalogul doc. mold., Supl. I, p.150, nr.398 (acelaşi rez.). 144 1623 (7132) decembrie 15, Iaşi t Hw Paj$a bwsbwaa, E(o)jkYio m(m)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(a)p,k 3emah AHwaaabckoh. C9>K(e) T-fcrAAM ahijem np'fcA r(o)c(no)A(cT)BO mh h np’bA nauih BOA-kpu CA$PA HAUJ, J$KA BHB $UJAp, HA 60A*kpHHA HAUj(e)rO A$n$A BTOpiH AOrW^(c)T H HA KH'krHH'k ero, 3BpAI|16NY6 H 3A flOTBpii}KA6NÎ6 WT CtB^ANA TOMLllt B06B0AÎ WT IlOCA'bANAA 6r0 r(o)cn(o)A(cT)BW. T-fe/w paaY, r(o)cn(o)A(cT)aA mu h ct» naui c'BB'bTOM eha^biuc hx toahkhx npABHX HcnpHBHrtYrax wt nptANHX r(oc)n(o)A(A)pux. h t^x HcnHCOAHe sa tajk(iO h sa 4>epAN TOMIUA B06B0AY, A r(ocno)A(cT)BO mu h ci» naiu ciiB'bTA «iAhxom hx no sakon semcKAro h wnpABAHX*M NAUI BHU16 nHCANNArO EOAbpHNA NALUMTO A$I1$A AOrW<ţ>(e)T H NA KN^HINA 6r(o), AlApYHKA, H NA BpAThA 6H, c(u)n(o)B6 lţl64>ANA npi>}K6CKSA CTOANHK, H NA nA^MCNHI^Cu) HX, H nOCTABHAH COBt KA 3a(a)t 8 BHCTbp r(o)c(no)A(CT)BA A\H. fl A^KA Swfep WN 30CTAA WT BHCBrO NAU1HTO 3ABONA. H WT CHAt NA np^A BWAW6 &A N6 HMA6T TfiTATH A^KA 8ll](tp) NA BOA^pUN NAUI AOlfn^A AWr(o)4>(e)T H NA lll$p6NH er(o), c(u)n(o)b6 IţlB^AN ripi»fK6CK8A, H NA I1A6M6NHLI HX, A NN AOBHBAtY HX 3A CIA TAHî(h) NHKOAHNî(e) NA B'bKH. H eijj(e) 8tbpi>ahxwa\ caobo: bo Aipe N-bnorAA BtcxoipeT A°Y>3bhsatY taîkbS pAAi' cer(o) cbaa a wn m cct 3a tawb8 nopTOio r(o)c(no)A(cT)BA mu N BWAH. TAM paaY, KAKO M 6CT HM H WT NAC SpHK H WTn(h)n8 H nOTBpi>iKA6NY6 H CT» BliCAM AOXWAOM NenOpSweNNO HM NHKOAHHtCe) NA B'bKH BA4NIH. H HN M c(a) N6 Smhuiabt npbA chm ahctom nauihm. IIHc(a) 8 de, b(t») A(b)TW x3"pa"b A6K(6MBpH6) Yi a(b)h(h). t Gam r(o)cn(o)A(H)N,b bca^a. Hw PaaSa B06B0AA . t CeprYe SpHKAp. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a pârât de faţă înaintea domniei mele şi înaintea boierilor noştri sluga noastră, Duca, fost uşar, pe boierul nostru Lupul, al doilea logofăt, şi pe cneaghina lui, Mariica, şi pe fraţii ei, Gheorghie şi Ion, fiii lui Ştefan Prăjescu stolnic, pentru satul Boziani, ce este pe Iucaş, în ţinutul Neamţ, spunând că îi este lui danie de la Ştefan Tomşea voievod, din prima domnie, pentru că Ştefan Prăjescul în acea vreme era în Ţara Leşească, cu domnul său, Costantin voievod, şi după aceea şi de la însămi domnia mea din prima noastră domnie. Iar boierul nostru, Lupul logofăt, şi cneaghina lui, Mariica, şi fraţii ei, fiii lui Ştefan Prăjescul stolnic, şi verii lor, ei au arătat înaintea noastră şi înaintea întregului Sfat al domniei mele privilegiile lor drepte şi proprii de moştenire şi pentru întărire ce au avut ei de la domnii de mai înainte sfăntrăposaţi: de la Alexandru voievod cel Bătrân şi Preabun, şi de la Ştefan voievod cel Bătrân, şi de la Alexandru voievod, de la acest Petru voievod, şi de la Eremia voievod, şi iarăşi www.dacoromanica.ro 191 ispisoc de pâră şi pentru ferâie de la Gaşpar voievod şi alt ispisoc de întoarcere şi de întărire de la Ştefan Tomşea voievod din cea din urmă domnie a lui. Pentru aceea, domnia mea şi cu Sfatul nostru, vă2ând atâtea privilegii drepte ale lor de la domnii de mai înainte şi acele ispisoace de pâră şi pentru ferâie şi de întoarcere de la Gaşpar şi de la Ştefan Tomşea voievozi, domnia mea şi cu Sfatul nostru i-am judecat 1 şi am îndreptat pe boierul nostru mai sus scris, Lupul logofăt, şi pe cneaghina lui, Mariica, şi pe fraţii ei, fiii lui Ştefan Prăjescul stolnic, şi pe verii lor şi şi-au pus ferâie 24 de zloţi în vistieria domniei mele. Iar Duca uşar el a rămas de toată legea noastră. Şi de acum înainte mai mult să nu aibă a pâri Duca uşar pe boierul nostru Lupul logofăt şi pe cumnaţii lui, fiii lui Ştefan Prăjescul, şi pe verii lor, nici să dobândească pentru această pâră niciodată în veci. Şi încă am întărit cuvântul: dacă vreodată va vrea Duca uşar să mai ridice pâră pentru acest sat, el să fie de gloabă Porţii domniei mele SO de boi. Pentru aceasta, să le fie şi de la noi uric şi ocină şi întărire şi cu tot venitul neclintit, lor, niciodată, în vecii vecilor. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1623> decembrie 15 zile. t însuşi domnul a poruncit. Io Radul voievod t Serghie uricar. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XLII/13. Orig., hârtie difolio (44,5x32,5 cm.), cerneală cafenie, pecete domnească timbrată. EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.251-252, nr.336 (trad. după orig.). 1 Rupt în orig. 146 1623 (7132) decembrie 16, Iaşi Tălmăcire di pe uric sirbăsc de la domnul Radul v(oie)v(o)d, din let 7132 <1623> dechemv(rie) 16, scris în Ieş(i) de Toma. Noi Radul v(oie)v(o)d, cu mila lui Dumnezău, domn Ţării Moldov[v]ii. Iată s-au giudecat de faţă, înnainte noastră şi înnainte boirilor noştri, Duca biv uşăr cu Solomie giupâneasa lui Vorontar com(i)s şi cu fii ei, pentru satul Negriteştii, ce iaste în ţin(u)t(ul) Neamţului, zicând Duca cum că i-ar fi fost danie de la Ştefan Tomşa v(oie)v(o)d, din domnie ce dintâi, şi de la însumi domnie me şi, de întăritură iarăş(i) de la Gaşpar v(oie)v(o)d din domnie ce dintâi (sic!), pentru că boierul ei, Vorontar com(i)s, într-aceeaşi vremi au fost în Ţara Leşască. 192 www.dacoromanica.ro Iar mai sus numita giupâ[pâ]neasa lui Vorăntar com(is), Solomie, cu fiii săi, au arătat înnainte noastră şi priveleghii de danie şi de cumpărătură de la Irimie v(oie)v(o)d şi iarăş(i) ispisoc de giudecată şi de feri6 de la Gaşpar v(oie)v(o)d şi de la Ştefan Tomşa v(oie)v(o)d, din domnie ce di pe urmă, iarăş(i) pentru giudecată şi ferie. Drept aceea, domnie me şi cu Sfatul nostru, văzind a lor drepte dresuri de cumpărătură şi de giudecată şi de ferie de la domnii cei de mai înainte, i-am giudecat pe dânşii după lege pământuui şi s-au îndreptat înnainte noastră şi s-au pus ei ferie 24 zloţ(i) în visterie domnii mele. Şi mai sus numitul Duca uşăriu s-au dat rămas din toată lege noastră. Şi mai mult de acum înnainte să nu aibă a să mai pârî sau a să mai acolisi Duca uşărul, niciodată în veci, înnainte acestii cărţi a noastre. Insuş(i) domnul au poruncit. Io Radul v(oie)vod. Din limba sârbască s-au tălmăcit de Ion Stamati pitar, în Iaşi, la 1806 iulie 26. Arh. St. Iaşi, Documente, D/14. Trad. rom. din 1806. EDIŢII: Stoide şi Turcu, Doc. Neamţ (sec.XVI-XVIII), p. 14-15, nr.XXIV (aceeaşi trad.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.252-253, nr.337 (aceeaşi trad.). 1 Urmează menţiunea traducătorului: „L.p.g” (locul peceţii gospod). 146 1623 (7132) decembrie 20 t Hw Paa8a boeboaa, B(o)wV» a/\(h)a(o)ctY» r(o)cn(o)AApi, 3eaaah Mwaaabckoh. C3îk(e) r(o)c(no)A(cr)B(o) a\h a*ah h noTBpi>AHAH ecaah 3aa8a c(u)ni> MarAA ha ero npABA wtn(h)n8 3a BHKSriAENiE wt hoimcok hto wn hmaa wt IJIe^an TOAAUrfe B06B0AÎ' CANT» AA'fecTO 3A AOA\ WT CEAO HnTTiAEI|J(h) NT,1 JKÎp-kBÎe WT nOA^HH HTO TOAA HACT 6CT HCKSnHAAA WT IwnYkYe H WT GpHAAl'ia GtT>NHECk8a, A GtT,NHSCk8a8h BHAA BHK8nA6HÎ6 WT Eop/WOTT», H THJK(e) HA Ap8rAA nOAOBHNA 3A A®AA H HACT 3A WTh(h)n8 THJK(e) WT CEAO (1hTT>AE1(|(h) H WT BATpO CEAO H CT> JKHp-feBYlO WT IlOA-t HTO HCK8nHA WT KIOT2 £Aa8 OttAOpA, 2KHHA QnY'kIE pAAY KA TAAEp BHTH)ţ H A BOA. T’feAA pAAY KAKO ECT EAa8 Tbx HACT 3A WTn(h)n8 WT CEAO dNTT>AEip(H) H WT NAC npABAA WTn(h)n8, H BHK8nAENYE, H 8pHK, H nOTBpTtJKACNYE CT» BTtCEAIk AOX°A°AA. Hn AA c(a) he 8aahuiaet np^A chm ahctoaa h(a)uihaa. 8 de, b(t») a(4)t(o) ^pAB ABK(EAABpHE) k. t Caaa r(o)c(no)A(H)NT> beaIla. www.dacoromanica.ro 193 t A&WHTpAUJKO Iţle^AH B6A A©r©<|>eT . t ASkoh <5ihcaa>. t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei . Iată domnia mea am dat şi am întărit lui Zadul fiul Magdei dreapta lui ocină din ispisoc de cumpărătură ce a avut de la Ştefan Tomşa voievod, un loc de casă din satul Antăleşti cu o jirebie din poiană, care acea parte a fost cumpărată de la Ionichie şi de la Eremia Stâncescul, iar Stăncescului3 i-a fost cumpărătură de la Bormotă; şi de asemenea altă jumătate de casă şi parte de ocină, de asemenea din satul Antăleşti şi din vatră de sat şi cu jirebie din câmp, pe care a cumpărat-o de la mătuşa lui Fădora, femeia lui Onichie, pentru 21 de taleri bătuţi şi un bou. Pentru aceea, să-i fie acele părţi de ocină din satul Antăleşti şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întărire, cu tot venitul. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. în Iaşi, în anul 7132 <1623> decembrie 20. t însuşi domnul a poruncit. t Dumitraşco Ştefan mare logofăt . t Lucoci . : Anteleşti. : 1) 7132 <1623> dec(he)m(vrie) 20; 2) No. 83. Vasilii Milu. Arh. St. Iaşi, Documente, CCLXXIV/10. Orig., hârtie difolio (30,3x19,3 cm.), filigran, pecete domnească mijlocie, aplicată în ceartă roşie, stricată parţial, având în scut capul de bour cu steaua în şase colturi între coame, cu o coroană deasupra mărginită de două steluţe, cu luna şi lancea în dreapta scutului şi soarele şi sabia în stânga, iar în exergă, între două cercuri perlate, legenda: ţ lw Paa&a bmboa<4 Eo>kY»> m(h)a(o)ctY», c(u)tn» bocboaa ^apHA (t Io Radul voievod, din mila lui , fiul lui Mihnea voievod. 7124). Muzeul Jedetean Suceava, sub dată (fost la Muzeul Fălticenilor, 1/18) (trad. rom. din 1785). EDIŢII: D.I.R, A, XVII, vol.V, p.253, nr.338 (trad. după orig.). 1 Greşit, în loc de: c-h. 2 KIOTKA. 5 Aşa în orig. 147 1623 (7132) decembrie 21, Iaşi t Hw PaaSa BW6B0AA, E(o)jkVk> a\(h)a(o)ctYk>, rio)cn(o)A(A)pn> 3gamj Mwaaabckwh. CMe) npYuAG np-kA naaui h np-kA Scmaah h(a)uj(h)aah mwaaabckih BWA-kpx, m(o)a(6)bnxiix 194 www.dacoromanica.ro n(a)iUE KdAârepiH Clk BEC CliBWp WT c(ba)tAA MONACTHp C(ba)tÎH HaÎE IIp(o)pWKTx H HCAAOBAAH c(a) CI» BEAÎ'kOIO JKAAOBOI© HA IWNAIUKO H NA BliCH A»aV ErW WT CEAO 8cKAIţH, pEKTklţlH KAA^repVH AJK(e) CKTBOpHAH BEAIKAA llpVcHAOBANIE EpH BliS'kx HM EANA eSkATO 3A WTn(h)h8 WT KT» CEAO H\ Pl»3B0iaMH, HTO c8t 8 BWA(o)cT NEMEIţCKOH, HTO TOTAA e8kATO 3A WTn(h)n8 ECT AMHI'e CSCaIt^M Up(li)KBM WT CEAO Pl>3G0IAHH WT GTApAArO GteŢaN BWEBWAA, MTO Bl&S'kT H3 X0T*P CEAO ScKAAlţHM, H AAAO Iţp'hKBH WT Pi>3B0IAH(h). H HA np’kjKAe BpkMA, Bl» aWnVh Cte^AH ToMUIA BOEBOaV, B^blllE (10CTABHA a(*>)hTi IWHAIUKWBH H AIOAHM ErW, ABH npHCHrATl’ CT» KA AIOaV AOBpHX CA^rH r(o)cn(o)AAp’BCKHX, KAKO npHHECHA np-kA r(o)cn(o)A(cT)B(A) mh knhKa) wt Gte4>an Tomiua boeboaV iakoik(e) he BOHtHA A° A(*0nT», UT» 30CTAA. Ei» tom b^x npHCAAA GteŢan Tomiua boeboaV ahct a8 BOA*bpHN8 h(a)uie, JlpcENiE AWrO<ţ>(E)T H IIOCOKOTHA TOAA WTn(h)n8 CI» AOBpHMH AIOAI WKp(l»)cT MEUHIAIU(h) H IIOCTABHA «X CTAT»flH WT KT» ScKAlţH WT rA&ttfe) H3HAET HCTOHHHK CTT»pBHNOACH WT A^CA EAHh CTT»An8, A WT TI»a8, AOAO HA HCTOHHHK, A° rAABH NHBOBH, THJkCe) EAHH CTAT»n, A WT ThAO, nOAAH A°P°Xa> TM>k(e), EAHH CTAT»I1, A WTTT»AO, npoCTO BEpX rWp THH<(e) EAHH CTAT»n$, A WT TOA”b H£p63 IIOTOK BT» EAHH AWB CBTBOpEN fiSwp. Taw(e) Ko)cii(o)a(ct)b(o) mh ci» bt»cet(o) G'KB'bTAA Ko)cii(o)a(ct)b(a) MH BIA'kBIllE BO 6CT HX PpABA WTn(m)n8 H A^A^Ma) H WT 8hKA Ko)cI1(o)a(ct)b(a) MH, IlETpA boeboa’i’ takowah, amn'i'e h noTBpiJKAei’e ha tot ceao bhiu(e) iihcah PtiSBOiahih Ko)cb(o)a(ct)b(a) mh AM°Xom H noTBpiv\HxoM cb(a)toh mohacthp C(ba)tYh Haie np(o)pWK, KAKO M ecT H WT HAC c(BA)vbH MWNACTHp npABAA WTNHNA H llOTBpT>JKAEHY£ H 8pHK CB BICEM AOX°Aom T0T CEAO Pt»3B0IAnYh. dl|lEAH HC(e) npOABA'kET CA Bit H'kKOE Bp"kMA N'bKOAHKHX HAp’kAEHIE OT Ko)cIi(o)a(ct)b(a) MH HAH WT GTE^AH ToMUIAA BOEBOAV tVh NAp-kABNIE M c(a) HE B^bp^ET. Hm aa ca ne 8mhuiaet np-kA chm ahctom n(a)uihm. 11hc(a) 8 Mul, b(i>) A0k)TO X^pAA M(t)c(A)UA ACK(eMBPHE) KA. ţ Cam r(o)cn(o)A(H)NT, bea^a. AâAUlTpAUlKO lţlE^AN BEA AwKo)4>(e)t 8h(h) . f A8kOH . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni rugătorii noştri călugări, cu tot soborul de la sfânta mănăstire a Sfântului Ilie Proorocul, şi s-au jeluit cu mare jalobă asupra lui Ionaşco şi asupra tuturor oamenilor lui din satul Uscaţi, zicând călugării că li s-a făcut mare asupreală, că li s-a luat o bucată de ocină dinspre satul lor, Războiani, ce este în ţinutul Neamţ, care bucată de ocină este danie a sfintei biserici, din satul Războianii de la Ştefan voievod cel Bătrân, ce a luat-o din hotarul satului Uscaţi şi a dat-o bisericii din Războiani. Şi mai înainte vreme, în zilele lui Ştefan Tomşa voievod, s-a pus zi lui Ionaşco şi oamenilor lui, ca să jure cu 24 de oameni buni, slugi domneşti, precum 195 www.dacoromanica.ro au adus înaintea domniei mele carte de la Ştefan Tomşa voievod precum n-au jurat la zi, ci au rămas. întru aceasta, a trimis Ştefan Tomşa voievod carte Ia boierul nostru Arsenie logofăt, ca să socotească această ocină, cu oameni buni, megieşi de prinprejur şi le-a pus stâlpi de către Uscaţi, de unde iese izvorul Stăvrinoasa din pădure, un stâlp, şi de acolo la vale pe izvor, la capetele ogoarelor, de asemenea un stâlp, şi de acolo la vale pe izvor, la capetele ogoarelor, de asemenea un stâlp, şi de acolo lângă drum, de asemenea un stâlp, iar de acolo drept la vârful dealului, de asemenea un stâlp, şi de acolo peste pârâu, într-un stejar, făcut bour. Astfel, domnia mea, cu întregul Sfat al domniei mele, văzând că le este dreaptă ocină şi dedină, şi de la unchiul domniei mele, Petru voievod, de asemenea danie şi întărire pe acest sat mai sus scris, Războiani, domnia mea am dat şi am întărit sfintei mănăstiri ' Ilie Proorocul, ca să fie şi de la noi sfintei mănăstiri dreaptă ocină <şi întăriro1 şi uric, cu 1 venitul, acest sat Războianii. Iar dacă se vor ivi oarecare drese, în oarecare vreme, ' sau de la Ştefan Tomşa voievod, acele drese să nu se creadă. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris în Iaşi, în anul 7131 <1623> luna decembrie 21. t însuşi domnul a poruncit. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . t Lucoci . : 7132 <1623> dechemvr(ie) 21. Hrisovul de la Radul v(oie)v(o)d cu copii de tălmăcire. No.6. : Isaie Balmoş monah ; Visarion Fanah (?) monah <şi o semnătură indescifrabilă a unui pahamic>. Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, XIV/6. Orig., hârtie difolio (42x27,7 cm.), rupt la îndoituri, pecete domnească mijlocie (4,5 cm. în diam.) timbrată, având în scut capul de bour cu steaua între coame, semiluna şi soarele de o parte şi de alta a botului, o coroană închisă deasupra scutului, flancată de cifrele arabe 16 şi 12 , iar în exergă, între două cercuri perlate, legenda: Iw CTe<|>«H neTpi bo6boa4, Eomhio m(h)aoct», rocn(o)A(«)p(n>) 3(6)mah M(o)a(a«bc)koh ^ptS (Io Ştefan Petru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. 7181 )2. Cu o trad. de la sfârşitul sec. XVIII. Arh. St. Bucureşti, A.N., MMV/31, nr. 273 (rez. din 1835 într-un opis). Inst. de Ist. „A.D.XenopoI”-Iaşi, ms. M. Costăchescu, , nr.2016 (581), f.7460-7463 (text sl.) şi f.7457-7459 (trad.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, I2, p.l59-161, nr. 93 (orig. şi trad. rom. şi legenda sl. a peceţii cu observaţia că aceasta a putut fi lipită în sec. XVIII de Hrisant ieromonah); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.253-254, nr.339 (trad. după ms. M. Costăchescu). 1 Rupt în orig. 2 Pecetea lui Ştefan Petriceicu voievod a fost pusă mai târziu pe locul celei a lui Radu Mihnea voievod. 196 www.dacoromanica.ro 148 1623 (7132) decembrie 26, Iaşi t Hw Paa$a boeboaa, E(o)jkY» m(h)a(o)ctY», r(o)cn(o)A(A)pi> 3emah Mwaaabckoh. COjk(e) npVHAouii np6A hamh h npiA 8chmh haiuemh moaaabckhmh BOA'kpH KH'trHH'k tllipACKA Kpi[ACBA CI c(u)h(o)b6 EH, TEWprYe H IIliTpiilllKAH, H HHUiHX c(u)n(o)b6 6H 110 AOGpOtO BOA IO, HEKHM H6I10hSjKA€H A HH npHCHAOBAHH, H npOAAAH npABOlO WTh(h)h8, H A^AnChInS, H BHKânAEHÎE 6 AH O CEAO HA HM"fc IlopTipEl^YH, HA p^UA CMHAA, 8 BOAOCT TStOBCKOIO, CI AA-kCT 3A CTABOB6 H 3A AAAHH HA TOE piui WT SpHK H HAp^AGHIE HTO HMAAH WT HOCTAHTHH BOEBOAA. TAA WHH npOAAAH HAIUEm8 B’kpHOMâ BOA’kpH H§ GhmYwH BEAHkYh CniTAp pAAl’ TpH CTA H IlETACC-kT TAAEpH BHTHX- HHO MU BHA'kBIllE A^BpO BOAHO HX TOKMEH<(h) H HOlrtlNOtO 3AI1AAt8, A MH TAKOHtACpe H WT HAC AAAH, H IlOTBpiiAHAH 6CMH HAIUEM$ B’kpHOMiU BHIll(6) IIHCAHHOmS BOAipHHS GhmYwh beahkYh ciut Ap toe npiA pchehhoe ceao ha HM"k nopTipEipiiH Cil MiCT 3A CTABOBE HA nOTOlţi CMHAA. TkM pAAl’ KAKO AA ECT Em8 H WT HAC SpHK H npABOio BHKSnAEHYe ci BiciM aoxoaom. Hh aa ci he $mhiuaet. IIHc(a) 8 Mc, b(t») rt(i)T(o) ^s'pAB A6K(£MBpHE) K3. t Cam r(o)cn(o)A(H)Hi> BEAiA. A^MHTpAlllKO UlE^AH BEA A©r(©)4>(e)T 8h(h) . f MApM^pE . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, cneaghina Părasca Crăiasa cu fiii ei, Ghiorghie şi Pătrăşcan, şi alţi fii ai ei, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină şi cumpărătură, un sat anume Portăreşti, pe râul Smila, în ţinutul Tutova cu loc de iazuri şi de mori, pe acelaşi râu, din uric şi dres, ce au avut de la Costantin voievod. Acesta au vândut-o credinciosului nostru boier Simion mare spătar, pentru trei sute şi cincizeci de taleri bătuţi. Deci noi, văzând tocmeala lor de bunăvoie şi plata deplină, şi noi de asemenea şi de la noi am dat şi am întărit credinciosului boier mai sus scris, Simion mare spătar, acel înainte zis sat, anume Portăreştii, cu loc de iazuri pe pârâul Smila. Pentru aceea ca să-i fie şi de la noi uric şi dreaptă cumpărătură, cu tot venitul. Altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1623> decembrie 26. t însuşi domnul a poruncit. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . t Marmure . 197 www.dacoromanica.ro Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLI/8, Orig., hârtie, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie, pierdută. Ibidem, CXLIV/110 (trad. din a doua jumătate a sec. XVIII). Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, A3141 (fost Ms. rom. nr. 5181); f. 42 (trad. rom într-o condică scrisă în 1767). EDIŢII: Antonovici, Doc. bârlădene, III, p.31, nr.XX (trad. rom. prescurtată, cu ziua: 27); D.l.R., A, XVII, p.254-255, nr.340 (trad. după orig.). 198 www.dacoromanica.ro 1624 www.dacoromanica.ro 199 150 1624 (7132) ianuarie 7, Iaşi t Hw Paa$a bo€boaa. E(o)>kYk> a/i(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)A(A)pi» 3ea\aY Mwaaabckoh. QîK(e) Ko)c(no)A(cT)BS aah aaah m iionobhah h noTBptAHAH 6caah BEC /wfecT, 6AHKO A^pHCAT 8rpAHCA6HY6A, H ct A&W0B6, H llHBHHlţ. TfcA* pAA'r, KAKO AA 6CT H WT HAC Cb(a)tAH AAOHACTHp TAA BHHOrpAAS, Ch BIC6A\ AO)(OAOA\, AAAHI6, H nOTBpl>»KA6HY6, H SpHK, N6flOKOA'fcBHA\8 HHKOAHHC(c) HA B'kKH, np^A CHAA AHCTOAA h(a)uJH(e)T 8h(h) . f A8kOH . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am înnoit şi am întărit rugătorilor noştri călugări de la sfânta mănăstire Pângăraţi, din ispisoc de întărire ce ei au avut de la Ştefan Tomşa voievod, dreapta lor ocină şi dedină, ce ei au danie de la Pavel călugăr şi fraţii lui, Bălan şi Samson, fiii popii Holoba, o vie ce este în hotarul Bogdăneştilor, cu grădini şi cu tot locul cât ţine îngrădirea şi cu casele şi pivniţa. Pentru aceea, să fie şi de la noi sfintei mănăstiri acea vie, cu tot venitul, danie şi întărire şi uric, neclintit niciodată, în veci, înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7132 <1624> ianuarie 7. f însuşi domnul a poruncit. f Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . f Lucoci . Arh. St. Bucureşti, M-rea Pângăraţi, 111/26. Orig., hârtie difolio (31,5x20 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie (4,5 cm. în diam.), aplicată în ceară roşie, deteriorată; cu o trad. rom din 1909 mai 5 a lui Stoica Nicolaescu şi cu un rez. din 1901 august de Ilie Bărbulescu. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.255, nr.341 (trad. după orig.) şi p. 439 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.53, nr.184 (rez.). 150 1624 (7132) ianuarie 7, Iaşi t Hw PaaBa bocboaa, E(o)>kYk> aa(h)a(o)ctiio, r(o)cn(o)A(A)pi> 3eaaah MwAAABCKWH. Qjk(e) r(o)cn(o)A(CT)B(A) AAH A*AH H nOHOBHAH H nOTBplAHAH ECAAH 200 www.dacoromanica.ro t(BA)TAH MWABH MWHACTHp pEKOMAA C(ba)t1H HaYe IIpwp(o)K HA «X fipABA WTh(h)h8 WT HCnHCOK 3A nOA\(H)A(C>)BAHVe HTW HMAAH 3A AAAhYE H 3A m(h)a(o)bAHIE WT [Cte] GtE^AH TOAUirb BOEBOAl' CB BEAHKO» KAkTBW HA 6AHAA BOIfKATIt 3A WTh(h)h8 WT CEA© UlK'kH H CTi HETHpHM A^A\OB'k H CB EAHA B$KATO 3EMAY WT X0TdP TOM CEAAA HTO TOT CEAO IUk4hH H TOT X$T*P ECT nPdB0 Ko)Cfl(o)AU)pCKO npHCA$llJEH K*B WKOA C^MABCKAro Tp*BrAA hauieKo) rpAAÎ. H H3BpAX HM TOT M'fcCT WT ItOMEHUIH X$T*P WT BP6r nPdB "A A^pOrS HTO np'lHA6T WT MOHACTHp, A WT TOA'k BblIll(E) A® SAHH XP^UI HTO ECT 3HAMEHAH CB T^p, A WT TOAk HA A^P^ră AH 6AHAA KAMEH (lOrpHBEHAA, A WT TOA'k HEpE3 CTAB AAJk(e) A® MOCT AOMOBH H HA BAXHh «f BHUi(e) AA>k(6) A® «fCT EAHOH A®AHHH, EH<(e) np’lHA6T WT Kp'BHHlfâ P'BA^UJK'BHBH, A WT TOA'k fipABO A® Kp'BHHuS, A WT TOA'k lipABO A® £A«A MOrHAO 0\* AOBpOBk, A WT TOAk 8 BHUI, A® 6AHA MOfHAAA HHHc(e) T^p, HTO IIOAAH AOporă, TO ECT BEC X®TAp. TkM pAA'l KAKO AA 6CT M WT r(o)c(no)A(CT)BU) MH CbU)t4h m(o)a(e)BH MOHACTHp HaVia IIpwp(o)K TOT BHUi(e) flHCAH CEAO UIiekHH (ipABAA WTh(h)h8, H AAAhYE, h noTBp'BJKAeme, h 8pHK cb bicem a»X$A°m HHnoKOA'kBYMS hm hhkoahjk(e) ha b4kh BkHHIH. fl no HAUIHM JKHBOTA, KTO BTiACT Ko)cn(o)A(A)p,B WT A^tCeh) HAUIHX, HAH WT HAlUEr(o) pOAA, HAH b8a®Y KOr(®) Efor)!» H3BEpET r(©)«l(©)A(A)pEM BHTI h(a)U!EH 36MAEmY MwAAABCTAH TOT BH HM HEnopâuiHA HAUIEr(o) nOTEpitMCA^H'lE, HT» AAH ABH HM AAAH H SnpknHAH 3A HTO ECT HM npABAA AAAHIE H m(h)a(o)bBAhYe. fl KTO c(a) nOKOCHT pA30pHTH HAUIEr(o) nOTBp'BWAEHYE H $CTpOEHIE TT» AA ECT Tp'BKA'kT H npOKAkT WT r(0Cn0A)A E(or)A CBTBOpillArO h(e)BO H SEMaY, H WT IIp('k)H(H)CTAA Er(o) M(a)t(Ep)h, H WT Tm C(ba)tHX G9(TB)l(bl Hhkehckhx, h WT B*BCH c(b amhh. npOTOJK(e) HHKTO AA HE HMAET SmHUIATH c(a) npkA CHM AHCTOM h(a)uIHM. IIhc(a) 8 Mul, b(t») A(k)T(o) x3pAB teh(aphe) îT a(b)hYh. t Cam r(o)cn(o)A(H)H,B bea^a. A^MHTpAIUKO IţlE^AH BEA AOr(o)<|>(e)T 8h(h) . t ASkoh . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am înnoit şi am întărit sfintei rugi, mănăstirii numite Sfântul Prooroc Ilie, a lor dreaptă ocină, din ispisoc de miluire ce au avut de danie şi de miluire de la Ştefan Tomşa voievod, cu mare blestem, o bucată de ocină din satul Şchei şi cu patru case şi cu o bucată de pământ din hotarul acelui sat Şchei şi acel hotar este drept domnesc ascultător de ocolul târgului Suceava, cetatea noastră. Şi li s-a ales acel loc şi începe hotarul din mal drept la drumul care vine de la mănăstire, iar de acolo în sus, la un păr, care este însemnat cu un bour, şi de acolo www.dacoromanica.ro 201 pe drum la o piatră îngropată şi de acolo până la podul casei şi pe bahnă în sus până la gura unei văi, care vine de la Fântâna lui Răduşcă, şi de acolo drept la fântână, şi de acolo la o movilă în dumbravă, şi de acolo în sus la o movilă, din jos de bour, ce este lângă drum. Acesta este tot hotarul. Pentru aceea ca să fie de la domnia mea sfintei rugi, mănăstirii Proorocul Ilie, acel mai sus scris sat, Şchei, dreaptă ocină şi danie şi întărire şi uric cu tot venitul, neclintit, lor, niciodată, în vecii vecilor. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu le clintească întărirea noastră, ci să le dea şi să le întărească, pentru că le este dreaptă danie şi miluire. Iar cine s-ar ispiti să strice întărirea şi întocmirea noastră acela să fie de trei ori blestemat şi blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata lui Maică şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheia şi de toţi sfinţii amin. Pentru aceea, nimeni să nu aibă a se amesteca înaintea acestei cărţi a noastre. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1624> ianuarie 7 zile. f însuşi domnul a poruncit. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . Lucoci . Muzeul judeţean Suceava, Documente sub dată. Orig., hârtie, cerneală cafenie, pecete domnească timbrată. Inst. de Ist. „A.D.Xenopol” - laşi, Fotografii III/42 (foto). Arh. St. Suceava, Fond personal 11/6, Ms. Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, V, p.300-303 (orig. sl. şi trad. rom..) EDIŢII: Balan, Doc. bucovinene, I, p.149 (menţ.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.255-256, nr.342 (trad. după orig.). 151 1624 (7132) ianuarie 7, Iaşi Noi Ioan Radul voevod, Boj(iiu)1 milostiiu, gospodar Zemli Moldavscoi. Scriem domniia me slugii noastre Condrei vistemicel din Ţibucani, dămu-i ştire că s-au jăluit al nostru boiariu credincios Neculachi stol(ni)'c cel mare pre Petre din Strâmbi, zicând înaintea domnii mele că ş-au făcut o moară pre locul stolnicului în ţări ia sa. Pentru aceia, dacă vei vide carte domnii meale iar tu să mergi să opreşti ace moară şi pâine ce va hi şi ce să va strânge să ste bine şi să le dai zi să stea de faţă înnainte domnii mele când va vre boerinul nostru stolnicul şi să le faci de zi. Aceasta scriem şi într-alt chip să nu fie. 202 www.dacoromanica.ro U las, let 7132 <1624> ghenar 72. însuş(i)l domnul au poroncit. Veliţii boeri au învăţat. După Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p.216, nr. CLXXVIII. Copie In condica de acte ale moşiei Braniştea, jud. Iaşi. 1 Aşa în textul editat 2 în acelaşi text menţiunea: ,,L(ocul) p(eceţii) g(ospod)”. 152 1624 (7132) Noi Radul voevod, Bojiiu milostiiu, gospodar Zemli Moldavscoi. Adică au venit înaintea noastră şi înnaintea alor noştri boeri al nostru credincios boiariu Neculachie stolnicul cel mare şi s-au pârât de faţă cu sluga noastră Petre pitărel din Strâmbi pentru moară ce-au făcut Petre pre un vad ce iaste pre a triia parte din tot satul din Strâmba, pre vale satului; şi dintr-acela vad doao părţ(i) sântu a boiarinului nostru Niculachie stolnic şi a giupânesii lui, Maria fata Boului vistiernic, iar a tria parte iaste a Petrei. Iar Petre, el au vrut să ţie însuşi acel vad şi s-au fost şi mai pârât înnainte lui Ştefan vodă în doă rânduri ş-au fost hotărât cu boeri şi cu slugi domneşti şi cu mulţi oameni buni cum au arătat al nostru boiariu ce-i mai sus scris şi cărţi de pără de la Ştefan vodă. Iar după acea, s-au sculat Petre, al treile, şi iară au părăt pe Neculachi stolnic şi pre acei hotărnici, anume: Fătul stolnicel şi Nichifor păhămicel din Şerbeşti cum ei n-au fost hotărât cu dreptul ...* După A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 216-217, nr.CLXXIX. Copie incompletă în condica de acte ale moşiei Braniştea, jud. Iaşi. Luna şi ziua după doc. anterior (care se referă la aceeaşi chestiune). 1 în textul editat urmează menţiunea: „Sfârşitul filei tăiat din condică”. 153 1624 (7132) ianuarie 9, laşi t Hw Paa^a bobboaa. B(o)wVi© ET 8h(h) . TAHropst . f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat această carte a domniei mele rugătorului nostru chir Athanasie episcop de Roman, ca să fie sfinţia sa tare şi puternic, cu această carte a domniei mele, să apere hotarul prisăcii ‘ ce este în Bacău, peste viile Bacăului, şi ca nimeni să nu îndrăznească a merge ' să pască vite sau să taie lemne sau nuiele sau alt ’ să facă într-acea pădure. Deci cum veţi vedea această carte a domniei mele, voi să aveţi a prinde pe acel om pe care îl vor găsi tăind lemne sau mergând cu vitele, iar ei să aibă a lua de la el tot ce va avea, să îl lase gol numai cu trupul. De aceea, nimeni să nu îndrăznească a ţine sau a opri, înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu faceţi. La Iaşi, în anul 7132 <1624> ianuarie 9. f însuşi domnul a poruncit. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . t Gligorcea . Arh. St. Bucureşti, M-rea Bistriţa, 1/5-6. Orig., hârtie (32x20,5 cm.), rupt în partea dreaptă, sus, pecete domnească aplicată în ceară roşie, pierdută. Cu o trad. rom. din 1796 de Andrei tălmaciu căpitan. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.256-257, nr.343 (trad. după orig.) şi p. 440 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.53, nr. 185. 1 Loc rupt. 204 www.dacoromanica.ro 154 1624 (7132) ianuarie 10, Iaşi t Hsboaeh’ieaa G9(ti>)i4A, h ci> nocn-buJEHYeAA C(u)ha h cbsp'bUJEHHEAA 0(BA)T(o)r© A(8)Xa- **3, pAB ba(a)a(w)ka AAoero H(c8)c$ X(pHCT)A, Hw PaaSa boeboaa, B(o)hîVk> aa(h)a(o)ctYio, r(o)cn(o)A(«)p,h 3eaaah Moaaabckoh. G3jk(e) BA(A)r0np0H3B0AHX(0A\) r(o)c(no)A(CT)s(A) AAH HAUJHX BA(A)rHAA npOHSBOAEHIEAA HHCTOAA H Cb4tAHAA CpC'bUlţEAA’b BTiCIM HAUJEffi aO^UJEJR H WT E(or)A nOAAOipiA ChAAATp-beitlH Ap'bBHHA/k BaCa^OHHCTHBHAA r(o)cn(o)A(A)pEA\ H nO«w(H)A(o)BABIUHX H WTBp'hAHBUJHX c(ba)tHX AAOHACTHp TAKO H r(o)c(no)A(cr)B(A) AAH AAAH H (lOTBp-hAHAH ECAAH H nOA\(n) a(o)bAa(h) WT HAC c(ba)tAA AAOHACTHp pEKOAAAA EHCTpHIţA, HAEJk(e) ECT XP<»M OifcnEHIE np'k(Ht>)CT'kH E(orOp«AH)l4E, Ch rAOABE H Ch A6UJ$r$BHNE HTO ChTBOpHTH ffe BT» BC-fcx CEAAX AAOHACTHp bSaW BT» KOH b(o)aWCT. fl np'bK'bAABH H BEAHIţH B1>TA}k(h), H rAOEHHIJH, H AeUJ$r8BHNApH A* HE HAAAET ChAHTE CEAO c(BA)T"feH AAOHACTHp, A AI|IE B^AET TAKOBHH H(t)A(OB’b)K’h 3AUH HAH nOBHHEH ChAApVr, A BOA'kpH AA C'hTBOp'bT EM$ nO 3AK0H0 H nO A^A ErO, A KOTOp'l'H MET WCTABHTE Cb I7AOBOIO WT 3AKOH A* BtSMET KAA^repH A& Ne B1>3HMAET HHHTA WT I7VOABE H WT A6UJ$r$EHHE, HH np'bK'bAABH, HH BEAHIţH BTiTAJkCh), HH CTApOCTE, A HH TAOBHHIţH, A HH A6UJ$r$EHHApH, HT» A* B*h3HAAAET rAOABE H ASUlârâBHHe KAA$rEpH WT AAOHACTHp nO npABA'kM WT KOTOp'lH l(h)A(OB'b)K'h WCTABHTEAAET WT 3AK0H nOBHHEH Aa B’hSAAtÎT, H H6 nOrpABA'klOT WT AP$™X A IO Al’, WT CEA KOTOp'lH HE B^AET BHHOBAT, AAE A* BT»3AAET HTO eSaET CAM HAAAT, KOTOp'lH BT»AET BHHOBAT, H A* NE nOrpABA^IO HH pOAITEAH Er(o), HH BpAT Er(o), HH pOAHHHH ErO, T’bHIIO ALJi(e) B^AET c(bl)H'b Cb w(Tb)4’h BT» EAHH A^AA, WHH A* HAAAET A^tY CAAA*? H nAATHT 3A c(u)HA CBOEr(o). fl AlţlEAH Hî(e) bSaET c(u)H'b WCOGAEH BTiAET BT» A®«A CH WT pOAHTEAH CBOHX CAAA WT CEb4 A& B1>3AACT WTb4t H A* BT»AET nO npABHA c(ba)tOE AA HE nOrpABHT CA BHU|(e) pEHEHHAA c(u)HA pAAl’ w(Th)lVh, A HH w(Tb)lVb pAA*l* C(u)H-h. (I nO HAUJHAA JKHBOT(-b) KTO ci nOK^CHT pA30pHTV c’lA HAUJ TOKAAEHt(b) HHt(E) n(o)AA(n)A(o)BAX hauj(h) aa(o)aebhhi^h, iako a* B-bAET w(Tb)iţEAA aa(o)a(e)bhhk 3A WATiHiAH H 3A HWBOtY, A WHH A* HAAAET E(or)A OACAAOAHTH W HAUJHX rP^CH H WT rpicAX poai'teaex h(a)ujhx, h 3a B'hcbx xpYctYiahh. (I pAsâpoifB’m cYra hauj tokaaejk a* ECT npOKAiT WT T(0Cn0A)A E(or)A, H WT H(b)CTAA ErO M(A)TEp(b), H WT B'bC'kx c(ba)tHX H A<» HAAAIOT C'hnp’hHHK np-bA CTpAUlHAr(o) Gi>AHUJ(a) X(pHCTO)B'b, H G(ba)t4h OifcnEHiE E(oropoAH)iţE, haejk(e) ect XPam- H HHKTO a* cU) HE OlfAAHUJAET HHKAKOH{(e) np^A CHAA AHCTOAA HAUJ(hAA). 8 mc, ^s'pÎAB rEH(ApHE)T t Caaa rCoJcnCoJACHiHT» bea4a. t IţlE^AH . fI pASBOHHHIJH Aa HAAHTH HX H A® Ko)c(no)A(CT)B(A) AAH npHHECTH. www.dacoromanica.ro 205 t Cu voia Tatălui, şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. Eu, robul Stăpânului meu Iisus Hristos, Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată am binevoit domnia mea cu a noastră bunăvoinţă cu inima curată şi luminată tot sufletul nostru şi cu ajutorul lui Dumnezeu căutând spre domnii de demult binecinstitori şi care au miluit şi întărit sfintele mănăstiri, aşa şi domnia mea am dat şi am întărit şi am miluit de la noi sfânta mănăstire numită Bistriţa, unde este hramul Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu gloabele şi cu deşugubinele ce se vor face în toate satele mănăstirii, din oricare ţinut vor fi. Iar pârcălabii şi marii vătafi şi globnici şi deşugubinarii să nu aibă a judeca satele sfintei mănăstiri, iar dacă va fi un asemenea om rău, sau vinovat de omor, boierii să-i facă după lege sau după fapta lui. Şi care va fi lăsat cu gloaba după lege, să ia călugării, să nu ia nimic din gloabe şi din deşugubine nici pârcălabi, nici marii vătavi, nici staroştii, nici globnicii, nici deşugubinarii, ci să ia gloabele şi deşugubinele călugării de la mănăstire, după dreptate, de la care om va fi lăsat vinovat de lege să ia şi să nu prade de la alţi oameni din sat, care nu vor fi vinovaţi, ci să ia ce însuşi va fi avut, cel care va fi vinovat şi să nu prade nici pe părinţii lui, nici pe fratele lui, nici rudele lui, numai dacă va fi fiul cu tatăl într-o casă, el să aibă a da seamă şi să plătească pentru fiul său. Iar dacă fiul va fi deosebit de părinţii săi în casa sa, însuşi de la sine să dea răspuns şi să fie după pravila sfântă, să nu se prade mai sus zişii, fiul pentru tată, nici tatăl pentru fiu. Iar după viaţa noastră, cine s-ar ispiti să strice această tocmeală a noastră, cu care am miluit pe rugătorii noştri, ca să fie părinţilor rugători de îmbrăcăminte şi de ciubote, iar ei să aibă a ruga pe Dumnezeu pentru păcatele noastre şi pentru păcatele părinţilor noştri şi pentru toţi creştinii. Iar cine ar strica această tocmeală a noastră, să fie blestemat de Domnul Dumnezeu şi de curata lui Maică şi de toţi sfinţii şi să aibă pârâş înaintea înfricoşătoarei judecăţi a lui Hristos şi Sfânta Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, unde este hram. Şi nimeni să nu se amestece, nici cum, înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, 7132 <1624> ianuarie 10. t însuşi domnul a poruncit. t Ştefan . Iar pe tâlhari să-i prindeţi şi să-i aduceţi la domnia mea. Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XXXIV bis/I2. Orig., hârtie (32,5x20,5 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în cerneală roşie, stricată. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.257-258, nr.344 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.53-54, nr.186 (rez.). 206 www.dacoromanica.ro 155 1624 (7132) ianuarie 13, Iaşi f HW PAAttfA B0660AA, G(o)îkYk> , r(o)cn(o)A(i»)pTi 36MAH MwAAABCKOB. A*AH H nOTBp('k)AHAH 6C1WH A\(o) A(e)BHHKOM HAIliHM KAA$repOM WT C(BA)TAA fWOHACTHp GTikSa H^KH^ nOA’feHHX HTO CA HM6H$HT riOA'kHA Tp^I^A, 6W(e) BHAH r(o)cn(o)A(a)pCKHX WT X*TApA TpT»rA N'fefWltA WT HCtlHCOK 3A TA5KB& HTO HAAAAH WT CAAAOmS r(o)c(no)A(CT)B(A) «H WT np’kAHHX r(o)cn(o)A(c)TBO, KOTAAA XOTApHA HA\ M(o)A(e)BHHK HAlli I1AB6A 6nHCK(o)m» H IWHAIIJKO CrVhTAp Ch MHOTH AK>a(h) A^BpH H CTApH, IAKOM<(e) BHAO 3HAM6HAHH0 Bit 0\fpHK0B6 c(BA)T'feH MONACTHp, HTO Cl?T 3A AaahYb wt epHMira Mothaa bobboaa. T’bm paaV raKoade) aa 6ct wt hac t^x noA’bHH Toe c(BA)T’kH BHUi(e) nHCAHH’feH AAOHACTHp CkK8A AAAH6A H A\(h) AOBAHYiO H noTBpi>}KABHYio ci> Bitcfem a®X°AOa\ HenopSujeNH [Henop$iu6HHH] neKOAHade) ha b^kh B’kHHH. Hn aa ca H6 $A\HUJAK>T. 8 mc x3pAB reH(ApHe) ff. f Cam r(o)c(no)A(H)Hik B6AtA. A^MHTpAQiKO Iţle^AH B6A AWr(o)4k(li)T Sh(h) . t TOAVA . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat şi am întărit rugătorilor noştri călugărilor de la sfânta mănăstire Săcul nişte poiene ce se numesc Poienile Târgului1, care au fost domneşti, din hotarul Târgului Neamţ, din ispisoc de pâră ce au avut de la însumi domnia mea, din domnia de mai înainte, când le-a hotărnicit rugătorul nostru Pavel episcop şi Ionaşco spătar, cu mulţi oameni buni şi bătrâni, cum a fost însemnat în uricele de danie ale sfintei mănăstiri ce sunt de la Eremia Moghila voievod. Pentru aceea, să fie de la noi acele poieni acestei sfinte mănăstiri mai sus scrise Săcul danie şi miluire şi întărire cu tot venitul, neclintit niciodată în vecii vecilor. Altul să nu se amestece. La Iaşi, 7132 <1624> ianuarie 13. t însuşi domnul a poruncit. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . t Toma . Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, CXXX/22. Orig., hârtie difolio (30,7x19,5 cm.), pecete domnească aplicată în ceară roşie, deteriorată. Ibidem, CXXXI/36, (nr. 9) (două trad. vechi). EDIŢII: „Tinerimea Română”, XIII (1895-1896), p.237, nr.12 (rez.); D.I.R., A, XVII, voi. V. p.258, nr.345 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.54, nr.187 (rez.). 1 Cuvintele floa-tuiA Tfrar&v (Poienile Târgului), scrise cu altă cerneală pe loc lăsat liber. www.dacoromanica.ro 207 156 1624 ianuarie 13, Iaşi t Hw PaaSa B06B0A*, B(o)jkV» a\(m)a(o)ctVw, r(o)cn(o)AU)pii 36aaah Moaaabckoh. Qw(e) r(o)c(no)A(cr)B(A) mm aaam h n©TBpT»A*iAH bcmm m(o)a(6)bnhkom NALU6M KAASr6pOA\ WT c(ba)tAA AAONACTHp ClsK^A 6AHN Bp8A 3A AAA6N HTO 6CT NA rpiAO IIStnOIO, WT KT» 3AI1AA, BT» C6AO IlSpH6A6IJJH WT NAp^ASNI» 3A m(m)aOBANÎIO HTO HA\AA WT CtB^AN TOAAUJ'fe B06B0AA, HTO TOT Bp^A 3A AAA6N A*A c(ba)tLh AAONACTHp fi'wpre bhb ctoanhk h KN'krHH'k ero, Nactac'i'a, Bis 3a aQ3)uia HAA H HAAOAA HAA. H aa HMA6T NAnHCATI HJ( Bis c(ba)tYm B6AHKIH (lOAA'tsNHK. Tfem pAA’l’ AA BTsA^T HM H WT NAC AAANVe, H MMAOBANI6, H flOTBplsH. f lţl€<ţ>AN . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată domnia mea am dat şi am întărit rugătorilor noştri călugărilor de la sfânta mănăstire Săcul un vad de moară ce este la gârla Putnei, dinspre apus, în satul Purceleşti, din dresele de miluire ce au avut de la Ştefan Tomşea voievod, pe care vad de moară l-a dat sfintei mănăstiri Ghiorghie, fost stolnic, şi cneaghina lui, Nastasia, pentru pomenirea lor şi a copiilor lor şi să aibă a-i scrie în sfântul mare pomelnic. Pentru aceea, să le fie şi de la noi danie şi miluire şi întărire acel vad de moară sfintei mănăstiri mai sus scrise Săcul, neclintit niciodată, în veci, înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, în anul 7132 <1624> ianuarie 13. f însuşi domnul a poruncit, t Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . t Ştefan . Arh. St., Bucureşti, M-rea Neamţ, LXIX/5. Orig., hârtie difolio (31,3x19,5 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească aplicată în ceară roşie sfărâmată. Ibidem, XXXVI/62 (nr.5) (menţ. într-un opis din prima jumătate a sec. XIX).. EDIŢII: D.J.R., A, XVII, voi. V, p.258-259, nr.346 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.54, nr.188 (rez.). 208 www.dacoromanica.ro 157 1624 (7232) ianuarie 13, Iaşi t Hw Paa<3a bocboaa, E(o)*Vio m(h)a(o)ctV», r(o)cn(o)A(A)pi> 3sa\ah Moaaabckoh. ©}«(e) npVHAOLUA np’bA haa/ih h np’bA haujhavh BOA'bpH, aa(o)a€bhhui HAUIH, €r$M€H H BBC CKBOp WT c(ba)tAA AAOHACTHp TASAOBCT’bY H ttfAAWBAAY HAM Ck BBAHKOK» JKAA$B$ HA EliHOK BHB B6A ABOpHHK, peK&l 6p6 K1>AA BHAW npH A«H KOCTAHTHH B06B0AA, WH B1>3AA 6AHA b8kat8 36MAH, CBAW c(BH(ACHYe wt hhhx nptAHHX r(o)cn(o)A(A)pex, h wt hac takowacpY aaaY h noTBptAHAY bca/ih m(o)a6BHHKOM HAU1HAV BHUj(e) nHCAHl’ KAASlTpOAA WT c(ba)tAA AAWNACTHp TASA’kCflf, KAKO AA HMA6T AP'kJBATl' nOKÎ^AA H3 B'bKA BHAO X*TAp «X» KAKO HAAABT H HOIHCOK WT dABgAHApS BOBBOAA. H HH AA c(a) H6 &MMUIA6T. 8 Mc, x3pAB reHUpwe) n. f GaM r(o)cn(o)A(H)HT» BCA^A. A§A\HTpAUJKO Iţle^vAH B6A AWr(o). f BaacYb . GDt Paa-:a bobboaCa), ha cbao KoHiţeipfH). t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, rugătorii noştri, egumenul şi tot soborul de la sfânta mănăstire Tazlău şi s-au jeluit nouă, cu mare jalobă asupra lui Băcioc fost mare vornic, zicând că atunci când a fost în zilele lui Costantin voievod, el a luat o bucată de pământ din satul sfintei mănăstiri din Colţeşti, la satul lui, Şerbeşti. Deci noi, cum am văzut atâta jalobă şi asuprire a lor, şi drese de hotărnicie1 încă au arătat înaintea noastră, de la Ştefan voievod şi de întărire de la alţi domni, de la noi asemenea am dat şi am întărit rugătorilor noştri mai sus scrişi, călugărilor de la sfânta mănăstire Tazlău, ca să aibă a stăpâni, pe unde din veac a fost hotarul lor, cum au şi ispisoc de la Alexandru voievod. Şi altul să nu se amestece. în Iaşi, 7132 <1624> ianuarie 13. t însuşi domnul a poruncit. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . t Vlasie . : De la Radul voievod, pe satul Conţeşti. 209 www.dacoromanica.ro Arh. St. Bucureşti, M-rea Tazlău, Vl/5-6. Orig., hârtie (31,7x21,5 cm.), filigran, rupt la îndoituri, pecete domnească aplicată în cerneală roşie, stricată, cu legenda în exergă (putându-se citi: tli Paa .a bo€b»a« ■■■ c(u)nii MHXxt bo6boa(a) (Io Radul voievod ..., fiul lui Mihnea voievod). Cu o trad. rom., din 1796 febr. 24, a lui Andrei tălmaciu căpitan. Bibi. Centrală Universitară „Mihai Eminescu” - laşi, Ms. III-99, p.63, nr.6 (rez. gr. într-o condică din sec. XIX a mănăstirii Tazlău). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, Ms. M. Costăchescu, , nr. 2244 (759), f.8199-8200 (text sl.) şi f.8197-8198 (trad.). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.259, nr.347 (trad. după Ms. M. Costăchescu) şi p.44l (loto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.54, nr.189 (rez.). 1 „hotărâtu” în orig. 158 1624 (7132) ianuarie 13, Iaşi f Hw PaaSa bocboaa, E(o)jkYi© a\(h)a(o)ctYw, r(o)cn(o)A(A)pi> 36a\ah MOAAABCKOH. AaAH H nOHOBHAH 6CA\H iw(o)a6ENHK HALUHlW KAA$r6pOA\ UIT c(BA)TAA A\ONACTHp TA3AT»8 H HA KOr(o) WHH KIOT flOCAATI, A WHH A* C&T A\WUHH H CHAHH, H CHA\ AHCTOA\ HALUHlW, A^P^AtV H WBpAHHTl' M36p$A H &CTOH UIT T06 CTpAHO, H UIT CIIA HO UIBA CTpAHAX, H BliCt fW IA36pKAHH H Tp'hAAAAH HTO c8t UIKpT»CT IA36pS H UIT KT» C6AW, H UIT KT» GI36p8, H 6AHO A^BpABO H?K(e) 6CT «(baJ^H AAOHACTHp. d KTO OBp’blJjeT AUIBHtY H)( pHB, HAH CKAÎKHtY, HAH UipATH HAH KOCHTH BT» A\-bcTO, A WHH BT»3HA\A6T 6A\$ A\p’kîK€, H BOAOAH6A6, H ctlKHp WT BpAHHIjlH, H BC6 HTO BT>A6T HA\ATl'. H KTO BT>A^T WpATY 863 M)( BOAIO M HAAA6T BT»3HA\AtY 6A\8 BOAH. IlpOTOHtte) HHKTO AA H6 CAVklOT BT»AA3HTH lip^A CHA\ AHCTOH HA111HAA. 8 MC, x3pAB r6H(ApH6) rT. t CAA\ r(o)c(no)A(H)H1> B€A"feA. A$A\HTpAinKo IJJe^AH bba Awr(o)^(T»)T 8h(h) . t BAACYe . f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Am dat şi am înnoit rugătorilor noştri călugări de la sfânta mănăstire Tazlău şi pe cine vor trimite ei, ei să fie tari şi puternici, cu această carte a noastră, a ţine şi apăra Iezerul şi gura, dintr-o parte şi din alta, pe amândouă părţile, şi toate iezercanele şi gârlele care sunt împrejurul iezerului şi dinspre sat şi dinspre iezer şi o dumbravă care este a sfintei mănăstiri. Iar pe cine vor afla prinzând peştele lor, sau stricând, sau arzând sau cosind pe locul lor, ei să-i ia mrejele şi voloacele1 şi securea, din branişte şi tot ce va fi având. Şi cine va fi arat, fără voia lor, să-i ia boii. 210 www.dacoromanica.ro Pentru aceea, nimeni să nu îndrăznească a intra, înaintea acestei cărţi a noastre. La Iaşi, 7132 <1624> ianuarie 13. t însuşi domnul a poruncit. Dumitraşco Ştefan mare logofăt a învăţat . f Vlasie . Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, XXXIII/11. Orig., hârtie (32x20,7 cm.), filigran, rupt la îndoituri, pecete domnească aplicată în cerneală roşie (4,5 cm. în diam.), având în scut capul de bour cu steaua în şase colturi între coame, cu o coroană deasupra, mărginită de două steluţe, luna şi lancea în dreapta scutului, soarele şi sabia în stânga, iar în exergă, între cele două cercuri perlate legenda: „f Iw P«a8a boeboaa, Eojk'i'w aumoct'iîo, cuni> iUh^n^ boeboaa. x3pka” (Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, fiul lui Mihnea voievod. 7124). Cu o trad. rom. din a doua jum. a sec. al XVIII-lea de Enache polcovnic. Bibi. Centrală Universitară „Mihai Eminescu” - Iaşi, Ms. III-99, p.108, nr.8 (rez gr. într-o condică din sec. XIX a mănăstirii Tazlău). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.260, nr.348 (trad. după orig.) şi p.442 (foto); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.54, nr.190 (rez.) şi descrierea peceţii, cu anul greşit în legendă: 7121 în loc de: 7124). 1 „voloacele”, aşa în orig. 159 1624 (7132) ianuarie 15 Tij, tij' di 15 ghenar 7132 <1624>. Arh. St. Iaşi, Documente, CCLIX/3, p.22, nr. 40/5. Menţ. în copia din 1805 martie 7 a izvodului din 1804 septembrie 27 privitor la „moşiile clirosului din Bucovina’’. 1 Se referă la documentele nr. 403 şi 4 din izvod: „Tij di la domn(ul) Ştefan pi o parte din Oroşeni, <ţin. Botoşani> ce au cumpărat Pătraşcu Udre...” (vezi şi în acest volum doc. nr. 164). 160 1624 (7132) ianuarie 17, Iaşi t Hw boeboaa, B(o)jkîîo a\(h)a(o)ct'i'k>, r(o)cn(o)AU)pt 3emah Moaaabckoh. Adecă a pârât de faţ(ă) înnaintea d(o)m(n)ii mele, la Divan, Gureş, fecioru lui Ştefan din Şuverteni, pe Macovei şi pe Guliian pentru o giumătate de sat din Scorţ6ni, ce-au dzis c-au cumpărat tată-său Ştefan de la Gavrilă Hărăşor, omul lor, ce-au fost dereptu 50 taler(e) bătute şi 50 de oi cu miei, ce-au făcut peste tot o www.dacoromanica.ro 211 sută de taleri, bani buni. Dereptu acea, însuşi al nostru credinciosu boiarin Farchie dvomic glotnâi au mărturisit cu ‘ufletul său înaintea noastră, când au fost trimis de 'niia ... ia în gios la Fălciiu, ei s-au pârât d’ţ<ă î>'naintea lui. Deci ei l-au <înt>'rebat pe Gureşu: are zapis au *a? Gureş au dzis că n-are, căci că i-au fost luaţi tătar cu totul. Deci nu l-au credzut, ce i-au dat lege să aducă nişte oameni buni bătrâni. Deci n-au adus ei 6 oameni, ce-au adus 6 sate, de-au mărturisit cu suflete lor, cu mar(e) credinţă şi giurământiu, cum c-au cumpărat Ştifan, tatălu lui Gureş acea giumătate de sat din Scorţeni, dereptu o sutî de taler(i) bani buni. Deci deac-au agiunsu pre dânşii cu atâta mărturie, ei n-au avut cum şi în ce chip, ce i-au făcut ei mărturie, cumu o au arătat şi înnaintea d(o)m(n)ii mele. Derept acea, s-au socotit cu lege direaptă c-au fost învăluindu Macovei şi Giuliian fără isprav(ă). Deci au rămas ei din toată le‘ şi dinnaintea noastră, iar Gureş, elu s-au îndereptat şi ş-au pus ferâie. Deci de-acmu înna1e să-ş(i) ţâie ocina ş(i) cumpărătura, să-i hie direaptă ocină şi moşie ’ venitul ce v' hi. Iar Macoveiu şi Guliian în veci să nu mai a'ă a pâri sau ceva a învălui pe Gureş, de această pâră np-feA cum AHCTOM NAUJIIM'h. 8 IFlin, Bii a4to reNUpue) sT. t Gam r(o)cn(o)A(H)Hii bea^a. f Tt»b8h . Arh. St. Iaşi, Documente, CCLIV/l. Orig., hârtie (31,8x20 cm.), rupt, restaurat, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie (4,3 cm. în diam.), aplicată în cerneală roşie, având în scut capul de bour cu steaua în şase coifuri între coame, mărginit de sabie şi buzdugan timbrat de o coroană deschisă între două stele cu şase colţuri, iar în exergă, între două cercuri (primul, cel mare, perlat), legenda: „t lw P«a8a bocboaa, EojkY» mhaoct'iîo, c(u)m> Mu^iit bobboaa. ^spka" (t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, fiul lui Mihnea voievod. 7124). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.260-261, nr.349 (orig). 1 Rupt. 161 1624 (7132) ianuarie 19 Io Radul v(oie)vod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Ţărâi Moldovei. Iată au venit înnainte noastră şi înainte boierilor noştri sluga noastră Lupul biv spat(ar) cu un zapis de mărturie de la Ghedeon sân Voico log(o)f(ă)t, scriindu şi mărutisindu precum el, de bunăvoie lui, de nimene sălitu, nici asuprit, i-au vândut dreaptă a sa ocină şi moşie cât să va alege din satul Fiţingheşti, din vatra satului i pământu lui din ţarnă şi cu vad de moară şi cu vii ce au fost cumpărătură tatălui său Voico 212 www.dacoromanica.ro log(o)f(ă)t de la Toma şi de la Andreica, i Stroie, i Nechifor, i Giurge, i Lupe, i Toader, ficiorii Popii, i Petre, i Ion, i Ivanu din Vinişeni, i Ivanu din Grozeşti, i Simion ot Purceleşti drept 80 taleri, bani gata. Drept aceea, dacă am văzut noi a loru de bunăvoie tocmală şi plata deplină, domnie mea încă am dat şi am întărit slugii noastre Lupului spat(ar) acele părţi de moşie din satul Făţingheşti din vatra satului i pământuri în ţamă, i vaduri de moară şi vie ca să-i fie danie şi cumpărătură şi întăritură cu tot venitul, neclătit niciodineoară, în veci. Şi altul să nu să amestece1. însuşi domnul au poruncit. 7132 <1624> ghen(arie) 19. Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 372, f.84 v., Copie în condica mănăstirii Răchitoasa, scrisă la sfârşitul sec. XVIII. EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.55, nr. 191 (rez.). 1 Urmează, într-un cerc desenat de copist, menţiunea acestuia: „Pecete g(os)pod”. 162 1624 (7132) ianuarie 19 Altă carte tot de la mărie sa Radul v(oie)vod precum au dat şi au întărit slugii sale Lupului spat(ar) pe a lui cumpărătură ce au cumpărat de la Ghidi(on) sân Voico biv log(o)f(ă)t a triia parte din satul Fiţingheşti şi a trie parte din vad de moară din gârla Putnii ce iaste parte în sat din ispisoc de cumpărătură ce au avut tatăl lui, Voico log(o)f(ă)t, de la Ştefan v(oie)vod care au cumpărat de la popa Crăciunu i di la soru-sa Chiriana, fiii Moişei, nepoţii Cernii, drept 30 de tal(eri). Pentru aceea au dat şi i-au întărit ca să-i fie moşie în veci. Şi altul să nu se amestece. însuşi domnul au poruncit. 7132 <1624> ghen(arie) 191. Dumitraşco Ştefan vel log(o)f(ă)t. Toma . Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 372, f.84 v., Copie prescurtată în condica mănăstirii Răchitoasa, scrisă la sfârşitul sec. XVIII. EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.55, nr.192 (rez.). 1 Urmează, într-un octogon desenat de copist, menţiunea acestuia: „Pecete gospod”. www.dacoromanica.ro 213 163 1624 (7132) ianuarie 21 Suret scos de pe sârbie de pe o carte de l(a) Radul vod(ă), din l(ea)t 7132 <1624> ghen(arie) 21 d(i)ni. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domnu al Ţării Moldaviei. Iată am dat şi am întăritu domniia mea rugătorilor noştri de la sfânta mănăstire anume Berzunţul, pre al lor dreaptă ocină şi moşie, dintru a şasea parte din poiana Găuricea a patra parte, ce le ieste lor cumpărătură de la Avraam feciorul Nastii, nepotul lui Cazanu, din ispisocul de înpărţală ce-1 au de la muma lori annume Nastea, de la Ion voievod, ce să numeşte Despotu şi de întăritură de la Petru voievod. Pentru aceea, iată că am datu lor şi de la noi ca să le fie ocină şi moşie şi uricu şi întăritură pre acea din a şasea parte din poiana Găuricea a patra parte şi cu totu venitul. Şi altu nimenea să nu să amestece preste cartea domniei mele. însumi domniia mea poroncescu. S-au tălmăcit de(n) sârbie de Procopie dasc(ăl) ot Mitropolie, l(ea)t 7271 <1763> ghenari 7 d(i)ni. Arh. St. Bucureşti, M-rea Bogdana, XLI/7. Trad. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.261, nr.350 (aceeaşi trad.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.55, nr.193 (rez.). 164 1624 (7132) ianuarie 26, Iaşi Hw PaaSa B06B0AA, E(o)>kYio a/\(h)a(©)ctYio, r(o)cn(o)AU)p'b 3ca\ah Moaaabckoh. GDatCe) aaaY h noTBpiAHAÎ bcaah ca8sh nalu, Il'hTpAuiKO 8ap>h bhb flHTAp, H KN’krHNÎ 6r0 AtApHKlH, H)( fipABOK» WTn(h)n8 H BHK8nAeNÎ6 WT HCflHCOAHH 3A [h] BHKSnABNYe, h 3a n©TBpi>KAeNYe hto wnY hmaaY wt np-fcANHX r(o)cn(o)A(A)pex, H6TBpT>TAA HACT WT B1>C6r(o) C6A0 G9p'bUJ'kN(H) H CT> 6AHA BOAOTA pHBNA, H(Wfe HpHBAIA, H CT> nOAiNAAAH 3A C6N0>KAtY H C*b CTAB 8 C6A0, HTO 8 BOAOCT X^pAlScBOAdS, MTO TAA 6CT HAA npABA H BHK8nA6NY6, WT P8c8a H WT C6CTpHB-fc 6r(o), flNN6cYia H Ml>pHKA, c(u)n8b6 TABpHA H^AAMUJ, BN8ltY RptUHSN, HHt(6) H3 flpABATO 8pHKA HTO HAAAa(h) WT IlSTpA B06B0AA, pAAY TpH CTA TAA6p cp6Bpi>NH^. 214 www.dacoromanica.ro Tbm PMI, AA 6CT HM H WT HAC npdBd wtn(h)n8, H BHk8i1A6HI6, h noTBp’hXfAeNie, n> bt»c6m aox^om. H HN Ad c(a) NE SmHWAET. IlHc(d) 8 Mc, b(t») a(4)t(o) x3pAB rEN(dpHE) K KdSdA. t Ec>pi»a4h8a . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată am dat şi am întărit slugii noastre, Pătraşco Udrea fost pitar, şi cneaghinei lui, Maricăi, dreapta lor ocină şi cumpărătură, din ispisoace de cumpărătură şi de întărire ce au avut ei de la domnii de mai înainte, a patra parte din tot satul Orăşeni şi cu o baltă de peşte, cu numele Strâmba, şi cu poiene pentru fanaţ şi cu iaz în sat, ce este în ţinutul Hârlău, care aceasta le este dreaptă cumpărătură de la Rusul şi de la surorile lui, Annesiia şi Mărica, fiii lui Gavril Nemiş, nepoţii lui Crăciun, din dreptul lor uric, ce au avut de la Petru voievod, pentru trei sute de taleri de argint. De aceea să le fie şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură şi întărire cu tot venitul. Şi altul să nu se amestece. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1624> ianuarie 26. t Domnul a spus. t Borăleanul . : 1) Orăşeni; 2) Num(ărul) 5. : 7132 <1624> ghenar 25. Hrisov în dialectul sirbesc atingătoriu de Orăşăni. No.l. : Orăşeni. Lit(tera) C. 1924. Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XXIX/1. Orig., hârtie difolio (31,5x19 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească mijlocie, aplicată în ceară roşie, stricată. Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, ms. M. Costăchescu, , nr. 1875, f.6949-6951 (text sl.) şi 6947-6948 (trad.). EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, I2, p. 162-163, nr.94 (orig. şi trad. cu câteva erori); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.261-262, nr.351 (trad. după ms. M. Costăchescu). 165 1624 (7132) ianuarie 27, Iaşi t Hw PaaSa boeboaa. E(o)>kîîo m(h)a(o)ct'iîo, r(o)cn(o)A(d)pi» 3bmah 1. G9n<(e) npi'HAe np^A hamh h np^A Schmh haujhmh BOAipH TdBpHA 215 www.dacoromanica.ro Karuui nHT(Ap) h 8ka30baa np-bA haaah bahh 3AnHc sa cbea^teacso wt bohhhx np-bAN>H h a mai A®Gp”X H|VV^ Bac(h)aî'e TtrtMAH, h Bac(h)aîe PoAVkiUHEA, h Bachaîe KopnAH, h Iwhaiuko CTEJKEp’bHSA, Bac(h)aie EipAHM, h Aaanhioa wt Xoaahua, h Xhahfi POB$A WT CTpOElţJH, H nonA IWHAIUKO WT TAAA, H nOIlA TAHrOp'lE THJK(e), H WT HHIUHX A (O AH A®BpHX, KAKO nplHAC Ilp^A HHAAH KOCTHH Ck JKEHA Er(o) ÂOKHIţA, A^IP* /UpHKA npsâT'bCA, pAAl’ 6AHA A^AÎKHA HTO BHA A®AJK6H WH KAnUJEBH nHT(Ap) Ck nETHAA6cfeT TAAEp CpEBp(li)HHX H Ck TpH BOAH. ă WHTi BTiCTAAO C(b) H A^A CB O (O npABOK) WTh(h)hK), H A^Ah(h)hS EAHA JKHpiBVKi WT CEAA CTpOEtJj(H) Ck BliCEAA A°X°A°M H AAAH A^AH 6Aa8 «AHA tlAp KAAIVEH AAAEHOBOK) IţiNOBANH pAAl nET TAAEp. HHO A\H IAKO ^BHA’feX0'" TOE BHIlj(e) nHCAHOE TOKAAEWA^ AAEîk(e) HHX, A r(ocno)A(cT)B(A) mh nAKHî«(e) h wt hac a<*A0X0AH bea Awr(o)4>(e)T . t AOBpENKH . t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri Gavril Capşea pitar şi a arătat înaintea noastră un zapis de mărturie de la oşteni de frunte şi oameni buni, anume: Vasilie Tălmaci, şi Vasilie Romăşcel, şi Vasilie Corpaci, şi Ionaşco Stejereanul, şi Vasilie Bârlici, şi Danciul din Homiţa, şi Hilip Robul din Stroeşti, şi popa Ionaşco de acolo, şi popa Gligorie de asemenea şi de la alţi oameni buni, că au venit înaintea lor Costin cu femeia lui, Dochiţa, fiica Măricăi preuteasa2 pentru o datorie ce au fost ei datori lui Capşea pitar cu cincisprezece taleri de argint şi cu trei boi. Şi ei s-au sculat şi au dat ocina şi dedina lor, o jirebie din satul Stroeşti cu tot venitul, şi i-au mai2 dat lui o pereche de pietre de moară preţuite drept cinci taleri. Deci noi, dacă am văzut această tocmeală mai sus scrisă între ei, domnia mea de asemenea am dat şi am întărit şi de la noi sus zisului Gavril Capşea pitar acea casă cu jirebie şi cu tot venitul din satul Stroeşti pe Moldova şi acea pereche de pietre de moară, să-i fie şi de la noi cu tot venitul. Şi altul nimeni să nu se amestece. Scris la Iaşi, anul 7132 <1624> ianuarie 27. Domnul a spus. f Dumitraşco Ştefan mare logofăt . f Dobrenchi . 216 www.dacoromanica.ro Arh. St. Iaşi, Documente, CLV111/11. Orig., hârtie (31,5x20,5 cm.), rupt la îndoituri, restaurat, pecete domnească mijlocie (4,5 cm. în diam.), aplicată în ceară roşie, neclară (lipsă partea cu numele domnului). Ibidem, CDXVI1/8 (trad. din 1806 aprilie 14, de Pavel Debrici de la Mitropolie); CDXVI1/277, f.l r., nr.3 (rez. într-un opis din 1840 decembrie 20). EDIŢII; D.I.R., A, XVII, voi. V, p.262-263, nr.352 (trad. după orig.). Omis în orig. 2 Aşa în orig. 166 <1624 (7132) -1625 (7133)> ianuarie 29 Iată eu, Dumitraşco Ştefan velichi log(o)f(ă)t, i lonaşcu vel vor(ni)c de Ţara de Gios, i Nicoară vel vor(ni)c de Ţara de Sus, i Bamovsche hat(man) i pârcălab Sucevii, i Lupul vtorie log(o)f(ă)t. Adecă au venit înainte noastră Efrim de Şerboteşti ficiorul Nastei, nepotul lui Huru ce-au fost vor(ni)c, de bunăvoie lui, de nime nevoit, nici silit, ce de bunăvoie lui, s-au îndurat de au datu o parte de ocină din satu din Bănileşti, ce iaste de ţinut(ul) Bârladului, pre apa Bârladului, din giumătate de satu a patra parte ce s-au ales parte lui şi o au datu dinainte noastră Neculii Gheormii dreptu sufletul său şi a părinţilor săi ca să-i fie pomană, pentru căci el feciori din trupul său n-au avut. Dreptu aceea, noi, văzându acestă dare şi miluire de bunăvoie, lui, de la noi, încă am făcut acestu zapis ca să-i fie de la noi de întăritură. Dreptu aceea, nime dintru surorile lui, sau dintru nepoţii lui, sau din rudele lui, nime că nu aibă a să amesteca. Iar cine să va amesteca ca să fie proclet şi treclet de la domnul Dumnezeu, cel ce au făcut ceriul şi pământul, şi să nu-i agiute 318 Oteţi ce-s întru [vo] Nichie. De aceasta scriem. ‘ mai mare credinţa ne-am pus şi iscăliturile şi peceţile să să ştie. Ghen(arie) 29 2. Dumitraşco Ştefan vel log(o)f(ă)t; Ionaşco vel vor(ni)c; Nicoară vel vor(ni)c; Bamovschie hat(man); Lupul iscal. Eu, Ifrim Huru însumi scriu cu mâna me şi mărturisescu cu sufletul mieu cum am dat parte mea din satu din Bălineşti pentru sufletul cui l-au agonisit şi pentru sufletul nostru să-i hie în veci. Arh. St. Bucureşti, Ms., nr.656, f.67, nr. 3. Copie în condica mănăstirii Bâmova, scrisă de Costantin Polimaz logofăt în 1796 octombrie 2. www.dacoromanica.ro 217 Anul, după Dumitraşco Ştefan, mare logofăt (1623 noiembrie 24-1630 octombrie 28) şi Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus (1624 februarie 27-1625 decembrie 22) (cf. Stoicescu, Lista marilor dregători, p.402 şi, respectiv, 405). EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.55-56, nr.196 (rez. cu aceeaşi datare). 1 Omis 2 Menfiune în copie. 167 1624 (7132) februarie 1, Iaşi t Adecă eu, Ghianghea biv logofet, şi Ghiorghie vornicul de portă, şi Ion ce-u fost vornic şi alţi oameni bun(i) de la ţară, anume: Vasilie păh(ămicel) den Iucşeşti, şi Păntelei păh(ămicel) den Băloşăşt(i), şi Bosiioc den Bătrâneşti), şi Zahariia den Gloden(i), şi Raţă vătahul den Ruşi. Adecă au vinit, înnainte nostră, Vasilie Hasnăş şi cu soru-sa, cu Todosiia, şi cu altă sor(ă), cu Nas[s]tasiia, de bunăvoia lor, de nime nevoiţi, nici asupriţ(i) şi au vândut a sa direapt(ă) ocină şi moşâie, partea lor câtă să va alege den sat den Băloşeşt(i), cu vadu de moră şi cu loc de prisacă şi cu fanaţur(i) şi cu tot vinitul. Şi au vândut derept o sută şi dzece taler(i) bun(i)1, ca să-i hie lui moşâie şi ficiorilor lui, neclătit în veci. Şi au vândut slugei nostre lui Apostol, ce au fost pârcălab la Roman. Pre mai mare mă2turee ne-am pus şi peceţele, ca să s(e) ştie ...3. 8 Mc [ac], bt» a4to X3p<\B 46B(pâApue) A. fl3, riAMrfe BMB AwKo)<Ţ(e)T . Hum BHB ABOpHHK HCKAA . fl3, reopre abophhk . t Eu, Vasilie Hasnăş, am făcut acest zapis. Şi eu, Gligorie Hruşciu vătavul de la hatmanul, am fost într-această tocmalî şi mii-am pus eu pecete. t într-această tocmal(ă) am fost şi eu, Toader diiacul de Tânis(lă)veşti, să se ştie. fEu, Ghiorghie Jora, iihcaa. : 1) Zapisul Boloşeştilor de Hasnăş, b(o)aoct Roman. 2) Şi Iucşăşti şi au vândut în Băluşeşti. : 19 pământuri de la Vasâle Hasnăş şi surorile lui, din bătrânul Popăscul. Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, XXXIX/7. Orig, hârtie difolio (32,5x21 cm.), cerneală cafenie, şapte peceţi inelare în cerneală. Ibidem, XXX VI/29 (rez. într-un opis din prima jumătate a sec. XIX). 218 www.dacoromanica.ro EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.263, nr.353 (tfrig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, II, p.56, nr.197 (rez). 'Cuvânt scris cu altă cerneală. 2 Omis. 3 Un rând rupt. 168 1624 (71329 februarie 11, Suceava f Hw PaaSa B06B0AA, E(o)>KUO m(h)a(o)CTÎΩ, r(o)cn(o)A(A)pi» 36AAAH MOAAABCKoe. G9>K(e) Ko)C[i(o)a(ct)b(o) MH AAAH H nOTBpiiAHAH 6CMH KHfcrHHH MlipHKH A1>ipA KpCT-fe BHB B6A ABOpHHK CB06H lipABAA WTNHNA H A^AHHHA WT nOAOBHHA C6AO EA'htK'kpH, WT HHtKH-kA MACT MTO c(a) H3B6p6T, WT TAC c(a) 30B6T Na Evlap, MTO HA E'hAAA'b, V BOAOCT TCKVM, H CI» BpVA 3A MAHH 8 Ep’BAAA'fe, WT HCtlHCOK 3A BHK$nA€Nl€ MTO HA\AA w(Th)uV 6H KpCTt ABOpHHK WT €p6Nl'ia MorHAA B06B0AA, 6Xt(e) BiiuCe) 6a\v BHKvriAeme wt Iwh, h wt NcncS, h wt Taiva m wt ckah, h Hokhh(i>), h fÎNApeiO H TOMA, nAKHXt(e) VHVKOB6 MOUI ElUJMAr, WT HCnpHBHAlB 3A A\ApTVpi6 MTO HMAa(h) WHH WT IwAH B06B0AA. T'km pAA’l' H WT r(o)cn(o)A(CT)B(A) MH AAAH H nOTBpiiAHAH 6CMH KH-ferHHH MlipHKH HA TAA MACT 3A WTHHHV WT C6AO EA'BJK’kpH, MTO HA Ep'BAAA’k, V BOAOCT TeKVM, H Cil BpVA 3A MAHH, V BOAOCT EpAAA BtKOXtCc) AA 6CT 6H npABA WTHHHA H A'kAHHHA H HCI1HCOK H nOTBpiiJKABHVe Cl> BTiCkM AO\OAOM, H6nopVUI6HV> HCKOAHHtCc) HA B'kKH. Hh aa c(a) hc 8mhiua6t. V CvM(AB-k) XSpAB 4>6B(p8ApYe) KA. A ^AtHTpAUJKO IţlC^AH B6A AOrO^CT. Tom a . f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Adică domnia mea am dat şi am întărit cneaghinei Măricăi, fiica lui Cristea, fost mare vornic, a sa dreaptă ocină şi dedină din jumătate de sat Blăjari, din partea de jos ce i se va alege, de unde se numeşte La Buiar, ce este pe Bârlad, în ţinutul Tecuciului, şi cu vad de moară în Bârlad, din ispisoc de cumpărătură ce l-a avut părintele ei, Cristea vornic, de la Eremia Moghilă voievod, care i-a fost lui cumpărătură de la Ion, şi de la Neneu, şi de la Gagul şi de la Fătul, toţi nepoţii lui Moş Băşmag; şi www.dacoromanica.ro 219 iarăşi de la Mitiutelul, şi de la Moschici, şi Văscan, şi Ciochin, şi Andreiu, şi Toma, iară nepoţii lui Moş Băşmag, din dresele de mărturie ce le-au avut ei de la Ioan voievod. Drept aceea şi de la domnia mea am dat şi am întărit cneaghinei Măricăi pe acele părţi de ocină din satul Blăginari, ce sunt pe Bârlad, în ţinutul Tecuciului, şi cu vad de moară în apa Bârladului, ca să-i fie ei dreaptă ocină şi moşie şi ispisoc şi întăritură cu tot venitul, nestricat niciodată în veci. Altul să nu se amestece. La Suceava, 7132 <1624> februarie 21. Dumitraşco mare logofăt. Toma . După Ghibănescu, „T.Codrescu”, An. II (1916), nr. 7 (octombrie), p.114, nr.49. Text sl. după orig., hârtie, pecete domnească de ceară, sfărâmată, ce se afla în proprietatea editorului. Cu trad. lui Ghibănescu, ibidem, p. 115. 169 1624 (7132) februarie 23, Iaşi ţ Hw PaaSa boeboaa, E(o)>kYw m(h)a(o)ct'iîo, r(o)cn(o)AApii 3ea\ah MoaaabckoY. Scriem domnia mea slugii noastre Vas(i)lie diiac şi la Băzăcieanul. Dămu-ţi ştire că au pârât de faţă Mălaiul di Hreasca pre Platon şi pe Dumitraşco şi au dzis că-i îneacă morile lui cu hăleşteul lor printru cât ş-au suit iazul lor mai sus de cum au fost a părinţilor săi. Dereptu aceea deacă veţi vedea cartea dumnii mele iar voi să alegeţi oameni buni şi megiiaşi şi să căutaţi şi să-i tocmiţi să lase ei budăiul şi morile mai gios să poată îmbla şi morile lui Mălaiu cum au îmbiat şi a părinţilor săi mai de înnainte vreme. Şi li s-au pus dzi să-ş(i) pogoară morile deacă să va curăţi gârla şi după scădzutul apii să aveţi a tocmi acolo şi să scrieţi o carte la noi cum veţi afla mai cu direptul cu sufletel(e) voastre. HhAK H6 ăuHHHTE. IlHc(d) 8 de, a(4)to xspAB 4>(e)B(p$ApYe) kt. t Cam r(o)cn(o)A(H)Ni> ps>i(e). Arh. St Bucureşti, A.N., MMDXIX/9. Orig., hârtie (31,7x20 cm.), rupt la îndoituri, pătat cerneală cafenie, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în cerneală roşie, slab imprimat. EDIŢII: Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold, I, p. 56, nr.198 (rez.); Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vâtafu-Găitan, Colecţia Achiziţii Noi, I, p.72, nr.980 (rez.). 220 www.dacoromanica.ro 170 1624 (7132) februarie 27, Iaşi t Hw Paa8a bobboaa, E(o)>kYio aa(h)a(o)ctYk>, r(o)cn(o)A(A)pi> 3baaah Moaaabckoh. 0D>n(e) npiHAOui-fc np-kA naaah h npiA nauihaah, bbahuh h maah, BOA-kpH aawaaabckoh ToAAep wt Kp4iţBNH, no ere AOEpoio boao, nbkhaa nbiioh8jka€H, a nb npHCHAOBAH, Ml» 3A 6r(o) AOEpO BOAO, H npOAAA BANA CTAp WT C6AO KpBlţkHH, *ITO cfc H3EBpiT MACT Bm8 H Bn8uH 6Aa8, HTO 8 b(o)aWCT T8tOb4, NA (lOTOlţi T8tOb4, H CTi AlfkcTO 3A AAABN 8 nOTOl^t T8tOb4, H npOAAA NAUIBm8 B4pNOAI\8 H nOHTBNOA\8 BOA^pHN HBKOAp(lk) BBAHKOm8 ABOpNHK EHlUN'fcH 3EMAH pAAI* UIHCTACcfeT TAABpH AHHNYh^. H WCTABUIB NAUI sipNIH GOA-fcp HHî(b) BHU|(b) nHUl(e), H A*A BTi p8k(h) BA\8 TH BHUi(b) I1HCANHX n(H)N(t)SH, UIHCTA6c4t TAA(Bp) AHMNHX 3A HCIlAliNO. T4a\ >KB AAH BHa4bU1B HX AOBpOlO BOAO HCIIAlkNOlO 3A(1AAt8 h wt nac 6CMH AAAH H WTBpi»AMAH KAKO AA BCT Bm8 WT NAC 8pHK Ch B1>c4m A^X°Aom 6Aa8, A^TH 6Aa8, H BN814H 6Aa8, H npAipOVfp'bTOM Bm8 H BTiCLmO pOAO Br(o) KOTOpYH Cil H3BBpBT AAAH bahwnYh, NBnopouiBH nbkoahm<(b) na b4kh. H hn m c(a) nb 8aahuiabt npiA chm ahctom r(o)c(no)A(cT)s(A) aah. 8 Ele b(t») a(4)t(o) x3pAB 4>6B(p8ApHB) K3. f Caaa r(o)cn(o)A(H)Nii bba4a. A8aahtpauiko IJJe^AN bba awKcO^CtOt 8h(h) ...1 . f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, Toader din Creţeni, de bunăvoia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit, ci de bunăvoia lui, şi a vândut un bătrân din satul Creţeni, ce este în ţinutul Tutova, pe pârâul Tutova, ce se va alege partea lui şi a nepoţilor lui şi cu loc de moară în pârăul Tutova şi a vândut credinciosului şi cinstitului nostru boier Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus, pentru şasezeci de taleri număraţi. Şi s-a sculat credinciosul nostru boier care este mai sus scris şi a dat în mâinile lui acei mai sus scrişi bani, şasezeci de taleri număraţi, pe deplin. Pentru aceea, noi, văzând plata lor deplină de bunăvoie, şi de la noi am dat şi am întărit, ca să fie de la noi uric cu tot venitul lui, copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, care se va alege mai de aproape, neclintit niciodată în veci. Şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a domniei mele. La Iaşi, în anul 7132 <1624> februarie 27. f însuşi domnul a poruncit Dumitraşco Ştefan mare logofăt . ...' . : A mănăstirii Necoriţii. Let 7257 <1749> ian(arie) 25. www.dacoromanica.ro 221 Arh. St. Bucureşti, M-rea Nicoriţă, X/3. Orig., hârtie difolio (29,5x20,5 cm.), filigran, rupt la îndoituri, pecete domnească mijlocie, aplicată în ceară roşie, pierdută. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.264, nr.354 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.56, nr. 199 (rez.). 1 Rupt în orig. 171 1624 (7132) februarie 29, Iaşi Io Radul v(oie)vod, cu mila lui Dumnezău, domnu Ţării Moldovii. Iată au venit, înnainte domnii mele şi înnainte tuturor boierilor Moldovii noastre, sluga noastră Apostol ce-au fostu pârcălabu şi au adus un zapis de mărturie de la boierii de curte domnii mele şi de la alţi oameni buni şi slugitori ai curţii şi înnainte Lupului vt(orâi) log(o)f(ă)t, şi a Cârstii tretii log(o)f(ăt), i a lui Baico biv şăt(rar), i a lui Solomon biv pârcălab, i a Ursului Nădăbaico, şi a Cozmii vist(emicel) din Măxineşti, i a Onuţului de colo şi a Savii diiacul, scriindu şi mărturisindu într-acel zapis în ce chipu au venit înnainte lor Dumitru Pârvul din satul Buruineşti, de nime nevoit, nici asuprit, ce de a lui bunăvoinţă, şi au vândutu a lui dreaptă ocenă şi moşie, a patra parte din tot satul Buruineşti, ce iaste în ţinutul Romanului, din vatra satului, din câmpu şi din ţar(i)nă şi din livez(i) şi din păduri şi din vad cu moară, pre apa Şiretului, pre aceasta au vândut-o slugii noastre lui Apostol ce-au fost pârcălabu, drept o sută de talere bătuţi. Pentru aceea şi domnie mea, deacă am văzut acel zapis de mărturie de la boierii domnii mele şi de la alţi slujitori ai Curţii şi oameni buni şi de cinste şi a lor de bunăvoie tocmală şi plată deplin, domnie mea încă am dat şi am întărit pre acea parte de moşie ce mai sus scriem, a patra parte din satul Buruineşti, cu vad de moară şi cu tot venitul, ca să-i fie lui şi de la domnie mea dreaptă ocenă şi cumpărătură, cu tot venitul. Şi altul nime să nu să amestece preste hrisovul domnii mele. 8 mc, Bl A-kTO X^pAB 4>€B(pSdpH6) k*. Domnul au zis. AâMHTpAlllKO I|l64>AN B€A A»r(o)^(e)T. Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr.13, f.50r.-50v. Copie rom. în condica M-rii Bărboiu din Iaşi scrisă în 1796 octombrie 14 de Costantin Polimaz logofăt. EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p.57 (rez.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.264-265, nr.255 (aceeaşi copie). 222 www.dacoromanica.ro 172 1624 (7132) martie 15, Iaşi t M(h)a(o)ctV» E(o)jki'io, Mu Hw Paa8a boeboaa, r(o)cn(o)A(A)pi» 3ea»ah MOAAABCKOH. 3hAA»EHIITO MHHHA» H CHA» AHCTOA» h(a)|U6A» SliCEA» KTO HA HHA» B1>3pHT HAH mtwmih Er(o) Scahujht. G3jk(e) twtu hcti'hYh caSik HAiue ruwpre EauiotCt») h BpAT erw, lOpAUlKO EaUJOT1>, AIAUH, A<»AH H n\VTBpi>AHAH £CA»H HA» WT HAC 8 HAUIE 36A»AH MWAAABCKOH HX npABH WTh(h)hH WT npABHHX H nHTOA»HX HCnpHBEAIITlX 3A AAAHIE H 3A BHItânACHie MTO WHH HA/VAAH WT CT£<}kAHA TwaMUAA BOEBWAi", AB6 CEAHIJJH HA HA»"k T'hT'hp'kHIH, MTO 8 BOAWCT XptAWBA HA nOTOIţH MHA’tTHH’fe, MTO T06 C6AO BHAW npABO r(o)cn(o)A(A)pi> MpHCA$WeH KT» WKOA IliHnOTEA» H CEAW 3E6pkHl‘H nAKHHC(e) 8 T06 BOAWCT MTO TW6 C6AW EHAO npABO r(o)cn(o)A(A)pi> npHCA8lU6H KT. WKWA Tptr XptAOBA, MTO HA nOTOtţH KpliHtOAA. Taa» paa'i' kako aa 6ct ha» h wt r(o)c(no)A(cT)B(A) a»h aaahYe, h f10TBpTi?KA€HVe, H 8pHK, H WTh(h)h8, H BHK8nA£HI£ CB BteeM HA», H A^TIIM HX, H 8hOMATOA», H np-kljJOp-kTWA» HX, H BteeM pOA8 HX, KTO CA HA» H3B6p6T HAHEAHJKHIH H6nop8lU6H8 HA» HA B^KU. fl X0TAp T'feA» BHUl(e) nHCAHH CEAOB'k AA 6CT HA\8 WT BliCH CTOpOHH nO CBOHA»H CTApHA»H X^TApH, no KOVfAA H3 B'kKAA W9KIBAAH. fl HA TO ECT BApAA H(A)lU£rO r(o)cfl(o)A(CT)BA A»‘l‘ BHUJ(e) IIHCAHAArW, A»H, Iw Paa8a BOEBOAA, H np'kBli3AI0BAEHAr0 c(u)HAA r(o)c(no)A(CT)s(A) A»H Hw flAAEgAHAP^ BOEBWAi', H B'kpA EoipHX HAUJH: B'kpA (i(a)hA HwHAUJKO BEAHKArO ABOpHHKA AwAh4h 3eA»AH, B'kpA Ii(a)hAA HEKOAAp(li) BEAHKAPO ABOpHHKAA FopukH 36A»aY, B'kpA n(A)HAA TSAOpY H ... npliKliAABOBE XOTHHCKHX, B'kpA n(A)HAA MHpOH EApHOBCKIH X^TMAHM H npliKliAAB C8mAECKWH, B'kpA nU)HAA TpO<ţ>AHAAA nOCTEAHHKAA, B'kpA n(A)HAA CHA»HWH CniiTApk, B'kpA ll(A)HAA ... MAUJHHKAA, B'kpA n(A)HAA XpH3*k BHCTApHHKAA, B'kpA ll(A)HAA HEk8aAKH CTOAHHKAA, B'kpA (I(a)hAA MHXAAHA (D0Pt8hAA KOA»HCAA, H B'kpA BiiC-kx BOApHX h(a)ujex a»waaaabckYh, beaYkYa»h h a»aaha»h. fl no haiuha» jkYbota h r(o)cn(o)ACTBOBAHYe, kto BiiAET r(o)cn(o)A(A)pi> wt A^TH h(a)uJ£, HAH WT HAUIEr(o) pOAAA, HAH nAAK KOr(o) E(or)l> H3BEpET r(o)cn(o)A(A)p£A» EHTH HAUIE 3ea»AH M AAAABCTAH, TOT BH HA» H£nop8ui£A HAUJErW AAAHIE H nOTBpT»JKAenYE, HX Aa(e) EH HA» AAAAH H 8KpknHAH, 3A MTO ECT HA» npABAA AAAHIE H BHK8nAEHie. fl HAH EWAIUH KpknOCT H nOTBpTiJKA€Hl‘6 TOm8 BTiC€ BHUI(e) nHCAHOA»8 BEA'kAH ECA»H HAIU£A»8 B*kpHOA»8 H nOMT£HHOA»8 BOAkpHuS n(A)H1> A$A»HTpAWKW ÎJIE^AH BEAHKWm8 AWrO^ET nHCATH H HAUJH nEMATH npHBkâATH KT» C£A»8 HCTHHOA»8 AHCt8 haujea»8. I1hc(a) 8 Aui, b(i>) A(k)TO x3pAB A»(£CA)t4A A»ApT eT. 223 www.dacoromanica.ro A$MHTpAH B6A Awr(o)<|>(e)T . ASkoh . f Din mila lui Dumnezeu, Noi Io Radu Mihnea, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că pe aceste adevărate slugi ale noastre, Gheorghe Başotă şi fratele lui, Iuraşco Başotă, dieci, le-am miluit cu deosebita noastră milă, le-am dat şi le-am întărit de la noi, în Ţara noastră a Moldovei, dreptele lor ocini din dreptele şi propriile lor privilegii de danie şi de cumpărătură ce ei au avut de la Ştefan Tomşa voievod, două silişti, anume Tătărenii, ce este în ţinutul Hârlău, pe pârâul Miletin, care acel sat a fost drept domnesc, ascultător de ocolul Şipotelor, şi satul Zberenii, ce este pe pârâul Câijoaia, iarăşi în acel ţinut, care acel sat a fost drept domnesc ascultător de ocolul târgului Hârlău. Pentru aceea să le fie şi de la domnia mea danie şi întărire şi uric şi ocină şi cumpărătură cu tot venitul, lor şi copiilor lor, şi nepoţilor lor, şi la tot neamul lor, cine li se va alege cel mai aproapiat, neclintit, lor, în veci. Iar hotarul acelor mai sus scrise sate să le fie din toate părţile după hotarele lor vechi, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, Noi Io Radul voievod, şi a preaiubitului fiu al domniei mele, Io Alexandru voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Ionaşco, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Tudori...* pârcălabi de Hotin, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Trofanda postelnic, credinţa panului Simion spătar, credinţa panului...' paharnic, credinţa panului Hrizea vistiernic, credinţa panului Neculachi stolnic, credinţa panului Mihail Fortuna comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa şi domnia noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu le clintească dania şi întărirea noastră, ci să le dea şi să le întărească, pentru că le este dreaptă danie şi cumpărătură. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Dumitaşco Ştefan, mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră la această adevărată carte a noastră. Scris la Iaşi, în anul 7132 <1624> luna martie 15. Dumitraşco Ştefan, mare logofăt . Lucoci . Muzeul judeţean Suceava, nr. 1696. Orig., perg., cerneală cafenie, pecete domnească mare (12 cm. tn diam.), atârnată cu şnur de mătase împletit, având într-un scut ascuţit capul de bour cu o cruce între coame, iar în exergă, între două cercuri, legenda: ţ lw Paa&» bobsoaa, E(o)jkîi* m(m)a(o)ctVks, c(w)nb MMXwh bo6boaa. rocnoAAp 36mah «Uwaaabckoh (ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, fiul lui Mihnea voievod, domn al Ţării Moldovei) 224 www.dacoromanica.ro Inst. de Ist.„A.D.Xenopol” - Iaşi, Fotografii, XXVI/34 (foto). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.265-266, nr.256 (trad. după orig.). 1 Loc liber în orig. 173 1624 (7132) martie 15, Iaşi Hw Paa$a b©6boa<», E(o)w;Vio a\(h)a(o)ctîîo, r(o)cn(o)AU)pi> 3ba\ah Mwaaabckoh. Adecă au venit înaintea noastră şi înniantea boiarilor noştri sluga noastră Pi lat ce au fost clucer şi s-au pârât de faţă cu sluga noastră Neagoe ce au fost postelnic şi cu giupâneasa lui, Candachiia, ce au fost mainte după Bucioc dvomicul, printru nişte părţi de ocină din sat din Hânţeşti din cutul de sus, care părţi au fost cheltuite de mătuşea saa1, anume Costanda, şi cu ruda ei toate părţile sale lui Bucioc dvomicul. Deci Pilat şi cu feciorii săi s-au sculat că le-au fost lor moşie şi semenţie mai aproape. Deci au întorsu lui Bucioc dvomiculjirebi şeasăzăci de taleri cu loc de moară şi cu vecini şi cu tot venitul a altă jirebie ce au fost pusă zălog de soacră-sa, de Drăgălinaa, ce au fost ia ...2 iar o au încă domniia dumi mele dintâiu, cum înşine am văzut zapis de la Bucioc de întoarcere, iscălit cu mâna lui. Iar de doao jirebii ce au zis Neagoe şi cu fameia sa carea scrie mai sus, că n-au întorsu Pilat lui Bucioc nici un ban pre acele doao părţi, căci Pilat dir6se ce au fost avându pre acele doao părţi, el le-au pierdut, ce au adus mărturie pre boiarinul nostru Ghianghea logofetul şi au mărturisit cum însuşi ştie că au luat Bucioc banii de la Pilat şi pre acele doao părţi de au rămas Neagoe şi cu fameia saa' din toată legea, iar pre Pilat l-am îndireptat şi am luat de laa1 dinsul 24 florinţi în visteriul dumi meii. Iar de să vor afla în vreo vreme nescari direse sau urice, acele ca să nu să crează pre acele părţi, ce să se rumpă. Şi de acmu nainte să n-aibă mai mult a pâri Neagoe şi fameia saal pre Pilat de aiasta pâră nice a dăbundi în veci naintea cartei dumi mele. 8 Mc, b(Ti) a4t0 XSpAB AMpTHB 6Î. Caav r(o)cn(o)A(H)Hi> B6a4a. A^(V\HTpAUJKO B6A AWr(o)4>(e)T . ASkOM . Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, CI/9. Orig, hârtie difolio (42,6x28,7 cm.), filigran, cerneală cafenie, pecete domnească timbrată. www.dacoromanica.ro 225 EDIŢII: D.I.R., A, XVII, voi. V, p.266-267, nr.357 (orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.56, nr.200 (rez.); Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Colecţia Achiziţii Noi, p.72, nr.981 (rez.). 1 Aşa în orig. 2 Loc liber în orig. 174 1624 (7132) martie 17, Iaşi f Iw Paa^a boeboaa, E(o)jkiw a\(h)a(o)ctYw, r(o)cn(o)A(A)pi> 3ea\ah Mwaaabckoh. Adecă domniia mea m-am milostivit şi am dat şi am miluit pre sluga noastră credincioasă Duca ce au fost uşer mare cu un sat, anume Teşeuţii, ce iaste direptu domnescu şi au fost ascultându de ocolul târgului Sucevei, pentru slujba direaptă, cu credinţă, ce au slujit noao şi ţărâi. Deci să-i hie lui dare şi miluire cu tot venitul, şi lui, şi feciorilor lui, şi nepoţilor şi strenepoţilor lui şi înprăştiiaţilor lui şi a toată semenţiia lui, cine i să va alege mai aproape, neclătit niciodănăoară, în veci. Şi, aşijderi, pre urma noastră, cine va dărui Dumnezău întru a noastră Ţară a Moldovei, din feciorii noştri, sau din sămenţiia noastră, sau hie cine va alege Dumnezău să hie domnu, tot ca să aibă lui a-i da şi a-i întări pre acela sat ce scriem mai sus, anume Teşeuţii. Iar cine să va ispiti să răsipască a noastră dare şi miluire, ca să hie treclet şi proclet de la Domnul Dumnezău ce au făcut ceriul şi pământul şi de la Precurata a lui Maică şi de la toţ(i) sfinţii şi de la Doisprădzece Apostoli şi de la Trei sute optusprădzece Svinţi Părinţi ce simtu în Nichei şi de la Patru Evanghelişti şi ca să aibă parte cu Iuda şi cu procletul Aria, întru muncile vecilor, nesfârşite, amin. 8 Mc, Bl» A^TO X3?AB- /V\APt(h6) 3Î. t Cam r(o)cn(o)A(H)tn» bea^a. Hw Paa8a boeboaa . f IKtpauiko . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXIV/208. Orig., hârtie difolio (32x20 cm.), cerneală cafenie, pecete domnească timbrată. EDIŢII: D.I.R.. A, XVII, voi. V, p.267, nr.358 (orig.). 175 1624 (7132) martie 20 7132 <1624> mart(ie) 20. Ispisoc vechiu sârbăsc de la domnul Radul v(oie)vod. Iată au venit, înnaintea noastrî şi înnainte boieril(o)r noştri, Grigorii ficior Anii, nepot Zahariei şi strănepot 226 www.dacoromanica.ro Anuşcăi, că de niminea silit, nici asuprit, ş-au vândut a sa dreaptă ocină şi moşii din uric de moşii ce au avut de la Petru v(oie)vod, câtă să va alegi partea lui, din sat(ul) Rusii Zavolui, din vatra satului şi din curătură şi din heleşteu şi din livez(i) şi cu loc de prisacă şi din ţarină 12 pământuri şi iarăşi patru pământuri ce şi le-au cumpărat el de la Ioan Ciuntul, ficiorul Maricăi, nepot Stancăi, prestrănepot Anuşcăi; pe aceeaş(i) au vândut-o, denainte noastră, boieriului nostru Lupul vtori log(o)f(ă)t, drept 30 taleri, bani gata, număraţi. Şi iarăşi au venit, înnaintea noastrî şi denainte boieril(o)r noştri, Larion şi sora lui, Antimiia, feciorii Petrii, nepoţ(ii) Zaharii, prestrănepoţ(ii) Anuşcăi, ş-au vândut a lor dreaptă ocinî şi moşii, dintr-acelaş(i) uric şi dintr-acelaş(i) sat, toate părţile lor câte să vor alegi din vatra satului şi din curătură şi din fanaţ şi din loc de moarî şi din ţarină, 12 pământuri şi din tot venitul, iarăş(i) mai sus numitului boieriului nostru, drept 24 taleri, bani gata, număraţi. Şi iarăş(i) au venit, înnaintea noastră şi denainte boieril(o)r noştri, Sirghii ficior Zahii, nepot Anghelinii, prestrănepot a lui Zavula, ş-au vândut toată parte lui de ocină, câtă să va alegi dintr-acelaş(i) sat, din vatra satului şi din heleşteu şi din curături şi din ţarină şi din tot venitul, iarăş(i) boieriului nostru, drept 30 taleri de argint, şi moşii şi cumpărătură. Şi iarăş(i) au venit, înnainte noastră şi înnaintea boieril(o)r noştrii, Nastasiia fata lui Ioan, nepoata Zaharii şi strănepoata Anuşcăi, ş-au vândut moşiia sa dintr-acelaş(i) sat, câtă să va alegi partea ei din tot venitul şi din ţarină, doî pământuri, drept doi galbini de aur ungureşti. Şi iarăş(i) au venit, înnainte noastră şi înnainte boieril(o)r noştri, Grigorii ficior Anii, nepot Zaharii, ş-au vândut a lui una parte de ocină dintr-acelaş(i) sat Rusii, ce şi l-au cumpărat el de la Cozma, ficior Tomii...', strănepot Baliceoai, câtă să va alegi parte Cozmii, din tot venitul şi din ţarină, opt pământuri şi giumătate, pe acelaşi au vândut-o mai sus numitul slugii noastre, drept 20 taleri, bani gata, număraţi. Şi iarăş(i) au venit, înnainte noastră şi înnaintea boierilor noştrii, Mariia şi soru-sa, Ştefana, şi fratele lor, Toad(e)r, ficiorii Arsănii, ficiorii lui Micul, nepotul Tomii şi prestrănepot Onişcăi, şi ş-au vândut o parte de ocină din satul Dămieneştii, ce i-au fost lui cumpărătură de la soacră-sa Stanca, din vatra satului şi din heleşteu şi din tot venitul şi din ţarină, opt pământuri, pe aceeaş(i) au vândut-o mai sus numitului boieriului nostru, drept 20 de taleri. Şi iarăş(i) au venit, înnainte noastră şi înnainte boieril(o)r noştri, Gavrilaş pitar şi fratele său, Coste, şi sora lor, Nastasiia, ficiorii Anghe(li)nii, câtî să va alegi dintr-acelaş(i) sat Rusii, din vatra satului şi din heleşteu şi din tot venitul şi din ţarină, unsprăzăci pământuri, iarăş(i) mai sus numitului boieriului nostru Lupul log(o)f(ă)t, drept 30 de taleri de argint. Deci sculându-să mai sus numitul boieriul nostru Lupul log(o)f(ă)t, au plătit toţ(i) deplin acei de mai sus arătaţi bani, denaintea noastrî, în mâinile mai sus numiţilor vânzători. www.dacoromanica.ro 227 Drept aceea domnia noastră, dacă am văzut a lor de bunîvoi tocmalî şi plată deplin(ă), noi aşâjdere şi de la noi i-am dat şi i-am întărit mai sus scrisului boieriului nostru pe acele părţi de ocină din sat(ul) Rusii Zavului şi din Dămieneşti, ca să-i fii lui şi de la noi ocină şi uric şi întăritură nestricat niciodinioare, în veci. Şi altul să nu să amestici înnainte aceştii cărţi a noastre. însuşi domnul au poroncit. Dumitraşco Ştefan vel log(o)f(ă)t au învăţat. Din limba sârbască pe limba moldovenească s-au tălmăcit de mine, loan Stamati biv vel pit(a)r, în Ieşi, la anul 1816 mart(ie) 18. Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 234, f. 165v.-166r. Copie de la începutul sec. XIX. EDIŢII:D./.R, A, XVII, voi. V, p.268-269, nr.259 (aceeaşi copie). 1 Loc liber. 176 1624 (7132) martie 24, Iaşi f M(h)a(o)ct'îk5 E(o)jkîio, Hw PaaSa bogboaa, r(o)cn(o)A(A)pi» 3ca\ah AVWAAABCKOH. 3nAA\GNHTO HHNHAt CHA\ AHCTWAA HAU16AA BltCfam KTO HA HGAA BT»3pHT, hah hi>t8i(jYh ero Scamwht hjK(e) npiHAOUJA np-bA naaah h np-bA 8cha\h hawhaah BWA'bpHAAH [BOA'bpH] KN'brHN'b IlApACKA KpitiaCKA Cl> c(ld)NWB6 6H, rGWprÎG H II'hTp'hliiKdN, H HNIilHX c(u)nOB6 6H, no A^BpOlO BOA», NHKHAA NGnON8jKAENH, A HH npHCHAWBAAAH, H tipOAAAH HJJ npAs8lO WTNHn8, H A^AHUH^, H BblK$nA6HI6, GANO CGAO HA HAirb nopTiipeipiH, na noTOifb Caahaa, 8 boawctY t8twbckoh, ci> Avbcro sa ctabobg h SA AAAHN H NA TOAA nOTWlfb1, WT 8pHK H NAp’bAENÎG HTO HAAAAH WT KOCTAHTHH B06B0AA. TAA WNH lipOAAAH HAW6Aa8 B'bpNOAlkB H nOHTGNNOA\8 BWA'bpHH8 CHAAYWN Fg8kA B6A Cm»TAp, pAAI TpH CTA H nGTAGcbT TAA6p CpeEpiiNH^. H BltCTABUlN Cb BUUl(e) riHCANNUH BWA'bp'h NAIil ChAUWH CnVTAp H 3AIIAATHA HAA BTiCG HCflAliNA WT np^A NAAAH, H np^A BTiCGrO ChB'bTA HAlUGrO Bit p^KU BULu(e) pGHGN'bH KN'brHN'b IlApACKH H CUNWAA 6H, TGWprYe H II'hTp'hUIKAH. HNW AAU BHA'bBUJG NHAAH TWKAAGJK H HCnAT»H8* IIAAtS, A AUd TAKOH«AEp6 H WT NAC AdAH 6CAAH GAa8. H 8 twaa thjk(g) npYHAE np-bA naaah [h np-bA naa\h] h np-bA hawhaah BWA-bpn HXNAT WT E-hKANH2, H HCGNA GTO, APdrd. AW1KA CtANk8a, WT EltKANH, no CBOIO AOBpOK» BOAIO, NHKHAA NGnON8}KAENH, A NN npHCHAOBANH, H npOAAAH HJ( npABSlO WTHHn8 H A'bAHHHS WT B-hC-bx 1ACT CtANk8a, HGTBp-hTAA HACT, H AP$™A MACT WT IIOAHlJtAH, 228 www.dacoromanica.ro TpETdd MdCT, MdCT rrtHrWpVe, Ch fWAHN TOTOB Ch KdAfkEHH WT BdTp8 CEAd WT GliKdHH, MTO 8 BOAWCTl' T8TOB(-k), WT flOA-fc H WT ftHOJKdTV. Tdd WHH npOAdAH HdUJEAfk8 BWA-kpHH8 ChA\YwN CirbTdp, 3d CTO TdA-kp CpEBpiiHH^. H BTiCTdBllJH ck BWA-fepHH HdUIBUUJE llHCdHHtdH II 3dllAdTHA HAA BICE HCIlAliNd WT np-kA HdAAH H np-kA HdllJHAAH BWA-kpH. H 8 TOAA THJK(e) A^EA\ H flOTBpiiJKAdEA\ BUUIE !1HCdHHOAfk8 BWA-fcpHHS HdUJEAfk8 ChAMWH CniiTdp TpETdd MdCT WT CEAO GliKdHH, BUUJHdd MdCT H Ch BpOA 3d AAAHH Hd nOTOlţi CdAHAd, *ITO WH COBH k8(1HA EAHd MdCT 3d WTHHn8 WT MdKOBEH Il0AHLţdN8A H WT BpdT Ero TAHrWpYE, CUHWBE FlOAHlţdHSA, H WT BN8Kd HAA, AVhpHKd, WT HCIIHCOK k8(1E?KNO MTW HA\dA J70AH4dH8A WT IlETpd BOEBOAY. Tdd K8nHA WH [k8(1Ha] CObY, pdAl' EANd CTO H ABdAEC-kT Tdd(EpH) CpEEpTiNH^. H TH?k(e) K8llHA COBH H AP^rdd MdCT 3d wthhh8 WT TOrOHt(E) CEAO WT GliKdHH, WT MdKWBEH, CUNTi [a] IIOAHLţdH, TpETdd MdCT WT k8|1EîKNO MTW BHA MdCT COAOAAWN, pdAl’ nETAECkT TdAEp CpEBpiiNH^. H THHi(e) ndKH WH COBH K8llHA EAHd MdCT 3d WTHHH8 WT TOTOJkCe) CEAd GliKdHH WT BHIliHdd MdCT WT A^HMIOA, CUNTi MdpHKH, Bh8k IlOAHlţdHSA, BliCk MdCT ErO pAAY nETAEC-kT TdAEp CpEBpiiHH^. H TH?k(e) K8nHA COBH H AP^rdd MdCT 3d WTHHH8 WT TOPOJK(e) CEAd WT TOAOCl'ld, A1>I|JA G9A0kYh, Bn8kA IlOAHLţdNSA, WT TOd BHUJHdd MdCT, BTiCk MdCT EH, MTO ck HSBEpET pdAY nETAecbT TdAEpn Cpesp-hHHX. H 8 TOA\ THHî(e) A<>EA\ H nOTBpiiHtAAEAA EWA-fcpHNS HdlliEA\8 ChAMWH BEA CniiTdp EAHd MdCT 3d WTHHH8 WT CEAO II1i8aEI|IH, MTO 8 BOAWCT TStOB^3, MTO EA\8 nOAdpOBdAl' KN’krHN’k4 CTdHKd M8pr8MOdE H Ch Bh8i4H ndH8 EH, M8prOM ABWpHHK, Hd HAţ'k HedK H BpdT Ero, KoCTdHTHH, H CECTpd HJţ, flBrHNl’d. Tdd WHH A^pWBdAH no H\ AOBpOlO BOAIO BliC-k MdCT HAfk 3d WTHHH8 MTO HAAdAH WT BpdT8sE KH'fcrHHH CTdHKH M8pr8MOdE Ch BEC npH^OA WT CBOH^ npdBIHX Hdp’kAEHYH MTO HAAdAH WT 6pEA\Yd3 BOEBOAd. T"kd\ pdAV, bko 8BHA'kx0M l,T® HA'<1€T BWA-kpHH Hdiu Cha\Ywh CniiTdp H npHBHAfra 3d A^pOBdHYE WT CTE<|kdHd BOEBOAI TOAMUEBHM AA(e) H\ MdCTH WT CEAO III18AEIIIH6, d AfkM TdKOJKAB H WT HdC A^AH H IIOTHpiiAHAH ECAAH EA\8, A* ®CT EA\8 H WT rOCnOACTBd AfkH AAAhYe H nOTBpiiJKABHYE, 8pHK H WTNHNd Ch B-hCEA\ A®X®A®M ea\8, h A'kTElW Ero, H Wh8mATW/W, H np'klJl8p'kTW/W, H BTiCEA\8 pWA$ Bro, KTO ck HSBEpET HdHBAHJKHIH HEnOp8lUEHHO HAA HHKOAHJKE Hd B^KU B^MNU. fi X®Tdp THA\ BUU|(e) nHCdHHUAA CEAdAA H MdCTH 3d WTHHHH KdJKA® nO MHh8 CB06A\8 A* BCT HAfk X®TdP WT 8cHX CTOpWH nO CBOHAfkH CTdpHAAH XWTdpH nO k8a<* H3 8-kKd 8?KHBdAH. www.dacoromanica.ro 229 (I HA TO ECT B'kpA HAUJErO TOCnOACTBA BUUJE flHCANNArO, MU, IvV Paa8a BOEBOAA, H B'kpA BWiap HAUIHX: B'kpA (1AHA HWNAUJKO BEAHKArO ABOpHHKA 3eA\AH, B'kpA IIAHA HHKOApit BEAHKArO ABWpHHKA I'WpH'kH 3eA\AH, B'kpA (1AHA T8a®PÎH npiKTiAAB XOTHNCkYh, B'kpA (1AHA IOpAUJKO EaUIOTIi ItpTiKTiAAB H6AAEI(kYh, B'kpA (1AHA Ghi npTjK-hAAB PpWA\AHCKIH, B'kpA (1AHA MwpOH EaPHOBCkYh \ETAVAH H np'hK'hAAB GShABCkYh, B'kpA IIAHA Tpo4>AHAA nOCTEAHHKA, B'kpA IIAHA ...? HAUIHHKA, B'kpA (1AHA HEk8aAK|'h CTWAHHKA, B'kpA (1AHA XpH3k BHCT'kpHHKA, B'kpA fi AHA ©8pt8hA KOAAHCA, B'kpA BT>ckx BWkp HAUIHX AAWAAABCKHX, BEAHKH\ H A/VAAH\. fi no HAUIEM HîHBOT-k, KTO b8aET rOCnOAApii WT A^Yh HAUIH^ HAH WT HALUErO pOAA HAH nAKU KOrO E(or)l» H3BEpET TOCnOAApEAA BUTH HAUIEH 3eA\AH MWAAABCT-kH, TWT BH HA/V HE nopSllIHA HAUIETO AAAhYa H nOTBp'hlKAENYA, HM A BH ErtlS AAA H SKp-knHA, 3A HTO ECT EA/v8 npABOE BMKSnAEHÎE HA CBOH\ fipABUX H LlHTOAMriX nHHkâYH. fi HAH BVVAUIH KpknOCT H nOTBptWAENl'E t8a\8 BUCEA/v8 BUUJE (1HCAHH0A\8, BEAkAH ECAAH HAUJEA/v8 B'kpHOAAS H nOHTEHHOAvS BWA'kpHnS nAH8 A,8A\HTp8 lJI&JkAH BEAHKOAvS AOTO^>Et8 nHCATH H HAUl8 IIEMAT npHBk3ATH KTi CEm8 HCTHHHOM& AHCTt8 HAUIEAvS. IIhc(a) A^AAHTp8 nHCAp 8 dcwx, b(i>) a(4)t0 X^PAB MApT KA- A,8aVHTPAUIKO IţlE^AH BEA AWrW^BT . t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că au venit venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri cneaghina Parasca Craiasa cu fiii ei, Gheorghie şi Pătrăşcan, şi alţi fii ai ei, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină şi cumpărătură, un sat anume Portăreştii, pe pârâul Smila, în ţinutul Tutova, cu loc de iazuri şi de mori pe acel pârâu1, din uricul şi dresele pe care le-a avut de la Costantin voievod. Aceasta au vândut ei credinciosului şi cinstitului nostru boier, Simion Gheuca mare spătar, pentru trei sute şi cincizeci de taleri de argint. Şi s-a ridicat mai sus scrisul nostru boier, Simion spătar, şi le-a plătit totul deplin dinaintea noastră şi dinaintea întregului nostru Sfat, în mâinile mai sus zisei cneaghine Parasca şi ale fiilor ei, Gheorghie şi Pătrăşcan. Deci noi, văzând tocmeala dintre ei şi plata deplină, iar noi de asemenea şi de la noi i-am dat. Şi întru aceasta, de asemenea, a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Ihnat din Băcani2 şi femeia lui, Draga, fiica lui Stancul din Băcani, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină şi dedină, a patra parte din toate părţile lui Stancul şi altă parte din partea lui Poliţan, a treia parte, partea lui Gligorie, cu moară gata cu pietre, din vatra satului de la 230 www.dacoromanica.ro Băcani, care este în ţinutul Tutova, din câmp şi din fâneţe. Aceasta au vândut-o ei boierului nostru Simion spătar pentru o sută de taleri de argint. Şi s-a ridicat boierul nostru mai sus scris şi le-a plătit lor totul deplin dinaintea noastră şi dinaintea boierilor noştri. Şi întru aceasta, de asemenea, dăm şi întărim mai sus scrisului nostru boier, Simion spătar, a treia parte din satul Băcani, partea de sus şi cu vad de moară pe pârăul Smila, pe care el şi-a cumpărat-o, o parte de ocină de la Macovei Poliţanul şi de la fratele lui, Gligorie, fiii lui Poliţanul, şi de la nepoata lor, Marica, din ispisocul de cumpărătură, pe care l-a avut Poliţanul de la Petru voievod. Aceasta şi-a cumpărat-o el pentru o sută şi douăzeci de taleri de argint. Şi, de asemenea, şi-a cumpărat şi altă parte de ocină din acelaşi sat din Băcani de la Macovei, fiul lui Poliţan, a treia parte din cumpărătură, care a fost partea lui Solomon, pentru cincizeci de taleri de argint. Şi, de asemenea, iarăşi el şi-a cumpărat o parte de ocină din acelaşi sat, Băcani, din partea de sus, de la Danciul, fiul Măricăi, nepotul lui Poliţanul, toate părţile lui pentru cincizeci de taleri de argint. Şi, de asemenea, şi-a cumpărat şi altă parte de ocină din acelaşi sat de la Todosiia, fiica Odochiei, nepoata lui Poliţanul, din această parte de sus, toată partea ei, ce se va alege, pentru cincizeci de taleri de argint. Şi întru aceasta, de asemenea, dăm şi întărim boierului nostru, Simion mare spătar, o parte de ocină din satul Păuleşti, care este în ţinutul Tutova3, pe care i l-au dăruit cneaghina4 Stanca Murgucioae şi cu nepoţii panului ei, Murgoci vornic, anume Isac şi fratele lui, Costantin, şi sora lor, Avghinia. Aceasta au dăruit-o ei de bunăvoia lor, toată partea lor de ocină din acelaşi sat pe care au avut-o cumpărătură de la fraţii cneaghinei Stanca Murgucioae cu tot venitul, din dreptele lor drese pe care le-au avut de la Eremiia3 voievod. De aceea, dacă am văzut că boierul nostru, Simion spătar, are şi privilegiu de danie de la Ştefan voievod Tomşa, însă 5 părţile din satul Păuleşti6, iar noi, de asemenea, şi de la noi i-am dat şi i-am întărit să-i fie şi de la domnia mea danie şi întărire, uric şi ocină cu tot venitul, lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor, şi la tot neamul lui, cine i se va alege mai apropiat, neclintit, lor, niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acestor mai sus scrise sate şi părţi de ocină, fiecare după rânduiala sa, să le fie hotarul din toate părţile, după hotarele lor vechi, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, Noi Io Radul voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Ionaşco mare, vornic de Ţara de Jos, credinţa panului Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Tudorii, pârcălab de Hotin, credinţa panului Iuraşco Başotă, pârcălab de Neamţ, credinţa panului Enea pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschii, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Trofanda postelnic, credinţa panului ...7 păhamic, credinţa panului Niculachi stolnic, credinţa panului Hrizea 231 www.dacoromanica.ro vistiernic, credinţa panului Furtuna comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu-i clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i dea şi să-i întărească, pentru că îi este dreaptă cumpărătură, pe banii săi drepţi şi proprii. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier pan Dumitru Ştefan mare logofăt să scrie şi să atârne pecetea noastră de această adevărată carte a noastră. A scris Dumitru pisar la Iaşi, în anul 7132 <1624> martie 24. . : Acest uric iaste a spătarului Simion. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, Peceţi II, nr.293. Orig., perg., cerneală cafenie, pecete domnească mare (12 cm. diam.), atârnată cu şnur de mătase împletit, având intr-un scut ascuţit capul de bour cu o cruce între coame, iar in exergă, între două cercuri, legenda: t Iw Paa&v boeboa*. E(o)>kYw m(h)a(«)ctYio. c(u)wi> soesoA*. KoicnCoUUipi. 3«mah Mwaamkkoh (t Io Radul voievod, din mila Dumnezeu, fiul lui Mihnea voievod, domn al Ţării Moldovei). Idem, Ms. nr. 629, f. 232 (copie în Condica Asachi II, scrisă Ia sfârşitul sec. XVIII). EDIŢII: Ghibănescu, Surete, V, p.265-271, nr.CLXXXII (text slav şi trad., după idem, Ms. Surete, VII, f.745); Antonovici, Dac. bărlădene, III, p.48-50, nr.XXXIV (trad. de Stoica Nicolaescu); D.I.R., A, XVII, p.269-271, nr.360 (trad. după orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.57, nr.202 (rez. şi ediţii). 1 Pasajul cano cert# ... tom neToui (un sat... acel pârâu), şters cu o linie neagră. 2 Kt Eiikahh (din Băcani), scris cu altă cerneală pe loc liber. 3 Cuvânt scris cu altă cerneală pe loc liber. 4 Pasajul eAH« hact ... kh^hiha (o parte.. cneaghina), şters cu o linie neagră. 5 Omis. 6 Pasajul »n(e) IKârtenjM (însă Păuleşti), şters cu o linie neagră. 7 Loc liber. 177 1624 martie 24, Iaşi t M(h)a(o)CT1K> B(o)*l», Iw PaA$A MHXH'fe B06B0AA, r(o)cn(o)A( A)pT» 36A/IAH MWAAABCKWH. 3nAA\6NHTO HHNHA\ H Ch CHArt AHCTOArt h(a)uJ6A\ B-fecfelW KT© HA H6AA BT»3pHT, HAH MtiT^lţllH 8rO &CAMI1IHT t\}t<(e) AA6M H IlOTBpiitKAACAA BOA’kpHhâ HAUI6Avâ EACHAi'6 POUJKA B6A A\6A6AHHM'flp'h 6AHO C6AO HA HA\-fe Gl>pB6l|jVH WT b(o)a\VCtT KpT»AHrT,T^pti, WT SpHK 3A AAAH16, H MHAOBAH16, H 6rO ItpABoe BUCA^HtCNie WT GT6<|>AHA B06B0AÎ' T0A\UJ6BHH, HTO T06 C6AO, npttKA6 BMAO HCAK EAAHKA X6TAAAH H H3r&6HA ero buta^hctbci, erAA b-bsabhsaa cfe ci> Koctahthh bwcbwaa, n> MNwr(o) 232 www.dacoromanica.ro MHWJKliCTBW BwYcKA AAAYiaHCKA H Kli3AUKA, H npÎHAOUJA B% 36MAA Ko)c(|Io)a(ct)b(a) A\H H B6AHK pii3EwY CbTEOpHUlA Cb Ct€ŢaH B06BWAA TWMUI6BHH, H B1>C6 CHAHUÎ fit npiAAA hx noA mbh ero. Cero paah, aa cct h wt r(o)c(no)c(cT)BU) mu tob Bhim(e) riHCAHHoe cbao E'hpBeijjYH, Buiu(e) p€h€hhom8 6WAtpHH$ haui6m$, BachaYb Pouika A\6A€AHHH4p, aa eSa^T 6M$ H WT HAC AAAHI6, H MMAOBAMYe, H nOT8p-bHKMBAaY. d ha to ecT B'fcpA hauibKo) r(o)c(no)A(cT)BA 8uiu(e) nHCAHHAr(o), mu Iw PaaSa MHXH-k 606B0AA, H B'fcpA Bwfcp HAUIHX’. B’fcpA nAHA IWHAUIKO BCAMKaKo) AKWpHHKA AOANiH 36MAH, B'fcpA nAHA HHKOApii BEAHKArO ABWpHHKA TopE^H 3eMAH, B'fcpA nAHA T^AWpYH n-hpKTiAAE XOTHHCKIH, B'fcpA nAHA IOpAUJKO EaUIOTA nTipKliAAB N6M6lţKIH, B'fcpA nAHA 6H*k npliKliAAB PpWMAHCKIH, B'fcpA nAHA MHpOH EApHOBCKIH X^TMAH H niipKliAAB GShABCkYh, B'fcpA nAHA TpO^AHAA nOCTBAHHKA, B'fcpA nAHA GhmYwH r6^KA Cn'bTAp'fc, B'fcpA nAHA ...' HAI11HHKA, B'fcpA nAHA HBkSaAkYh CTWAHHKA, B'fcpA nAHA XpH3-fc BHCT'fepHHKA, B'fcpA nAHA m npiAATBABM X(pHCTO)BiA\, Bli B63K0H6HHUA MMKU, AMHH. d HaY BWAU1H KpinOCT H nOTBp-bHCAeNie TOM$ B%C6M$ BUUl(e) nHCANHOM#, B6AiAH 6CMU HAUIEmB BipHOA\S H nOHTCHHOA^ BWA’bpHH$, nAH$ A^MHTp# Iţle^AH B6AHKOM& AWrO^eT^ HHCATH H HAUjS n6HAT(b) npH&i3ATH KT» C€M$ HCTHHHOM& AMCt8 HAU16M$. IlHCAA ASaAHTP^ nHCAp, 8 Mcwx, b(Ti) A(i)TW ^AB MApT KA-AâAAHTpAUlKO IJlB^AH B6A awKo^CiOt . t Din mila lui Dumnezeu, Io Radu Mihnea voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că dăm şi întărim boierului nostru Vasilie Roşea, mare medelnicer, un sat anume Bărbeşti, din ţinutul Cârligătura, din uric de danie şi miluire şi a lui dreaptă vislujenie de la Ştefan Tomşa voievod, ce acest sat a fost mai înainte a lui Isac Balica hatman şi l-a pierdut în hiclenie, când s-a ridicat cu Costantin voievod, cu multă mulţime de oaste leşească şi 233 www.dacoromanica.ro căzăcească, şi au venit în ţara domniei mele şi mare război au făcut cu Ştefan Tomşa voievod, şi atotputernicul Dumnezeu i-a dat sub sabia lui. De aceea, să-i fie şi de la domnia mea acest sat mai sus scris, Bărbeştii, mai sus zisului boierului nostru Vasilie Roşea medelnicer, sâ-i fie şi de la noi danie, şi miluire, şi întărire, uric şi ocină, cu tot venitul, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor, şi întregului său neam, cine i se va alege cel mai aproapiat, neclintit, lor, niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acelui sat mai sus scris, Bărbeştii, să-i fie hotar din toate părţile după hotarele sale vechi, pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, Noi Io Radu Mihnea voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Ionaşco mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Tudor, pârcălab de Hotin, credinţa panului Iuraşco Başotă, pârcălab de Neamţ, credinţa panului Enea pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Barnovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Trofanda postelnic, credinţa panului Simion Gheuca spătar, credinţa panului ...1 paharnic, credinţa panului Niculachi stolnic, credinţa panului Hrizea vistiernic, credinţa panului Furtună comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine Dumnezeu îl va alege să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, măria lui să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i dea şi să-i întărească, pentru că îi este lui dreaptă vislujenie. Iar cine s-ar ispiti şi ar îndrăzni să strice dania şi întărirea noastră, unul ca acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat, de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, şi de Preacurata lui Maica a lui Hristos şi de 12 Apostoli şi de 4 Evanghelişti şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheia, şi blestemul lui Arie să cadă asupra capului lui şi să aibă parte cu Iuda vânzătorul lui Hristos, în chinurile fără sfârşit, amin. Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului şi cinstitului nostru boier, pan Dumitru Ştefan mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră la această carte adevărată a noastră. A scris Dumitru pisar, la Iaşi, în anul 7132 <1624> martie 24. Dumitraşco Ştefan mare logofăt . : Ispisoc de la Radul Mihnea vod(ă), de întăritură lui Vasile Roşea vel medelnicer, pe danie lui Ştefan vod(ă) Tomşa, la vălet 7132 <1624> mart(ie) 24. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, Peceţi II, nr.152. Orig., perg., cerneală cafenie, pecete domnească mare (12 cm. diam.), atârnată cu şnur de mătase împletit, cu legenda în exergă: ţ ne*MT ifi PaaSa boeboa*. <(m)hi» bocboa. rocnoAAp 3bmah MoaaabckIîh (f Pecetea lui Io Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, domn al Ţării Moldovei). Inst. de Ist. „A. D. Xenopol” - Iaşi, ms. M. Costăchescu, , nr. 1691 (256), f.6201-6204 (text sl.) şi f.6198-6200 (trad.). 234 www.dacoromanica.ro EDIŢII: Costin, Opere complete, I, p.199-200 (trad.); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.271-272, nr.361 (trad. după ms. M. Costăchescu). 1 Loc liber în orig. 178 <1624 martie 24, Iaşi> f Bl HMt 0(Tb)lt<«, H C(ld)Nd, H C(BA)T(o)rO A(8)X<». C(BA)TtH, 6AHN0C*HjJN'bH h H€pd3AtAHMtH Tpw(H)iţH. Ce as, pdB ba(a)a(m)km r(ocnoA)A E(or)d H Cn(d)cd MO€r(o) I(c8c)v X(pHCT)d, HCTHNNMH IIOKAONHKl G(BA)TtH Tpo(H)ltH, Hw PaaSa BoeBOAd, E(o)jki€io m(h)a(o)ctYeio, Ko)cn(o)A(d)pi> 3«mah Mwaaabckoh. 3NAM6NHTW MHHHM CHM AHCTOM NdllIHM BlctM KTO Nd N6M Bl3pHT HAH MLt8i|iYh er(o) âcAMWHT. Qh<(€) A<*6M H IIOTBpiiJKAAEAA M(©)A6BNHKWM HdUJHM KddSrepWM WT c(BA)Tdd MONdCTHp CWAKd HJţ llpasin WTNHNH MTO A^A CtE^AN TOMUjt B06BWAA H WT HCnpHBHrtVH 3d nOTBp1>}KA6HY6 WT CdMdKo) Ko)c(no)A(CT)B(d) MH, Bl nplBOB r(oc)n(o)A(cT)so, h wt flAegdNApi HaYiaiu bocbwai’, cano cbao ha HMt EdA^SitiH, wt b(o)aWCT CSMdBt, H CI MAHNH Bl CSndBCTtH ptlţt H C1> BlctMH X^TApAMN 6rO. H 8 TOM THH<(e) AA6M H nOTBpli}KAA6M c(ba)T’tH MOHdCTHpH CWAIţt MCTHpH C6AWB6 Hd HMt Ap^riNeipiH, H KplNHMeqjlH, H BdNHHKl8lO*H, H FltpAHlUdNl'H H CI BlctMH AOX°AOA\H IdHtB Hd HHX> MTO tYh C6AWB6 Biet Btx* Ko)cn(o)A(d)pKH H HdSHBddXM CA WT WKOA EdA68lţH H W HHHTOÎK6 Bl flOTptEM Ko)cn(o)A(d)p6M. H 8 TOM THH<(e) A^A^X^M H IlOTBplAHXWM C(fiA)TtH MOHdCTHpH CWAIţt A®t C6AWB6 Nd HMt HopCAHIH H EpOI|ltNIH WT B(o)AOCT CSMdBCT'bH Nd BeAHKUH UIom831 CI CTABWB6 H CI AAAHNH Bl IIIWmSsI, MTW H cYh C6AWB6 Btx» Ko)cn(o)A(d)p(c)TYH. H 8 TOM TH>K(e) AOXWM H nOTBplAHXWM c(ba)TtH MWHdCTHpH CWAIţA A«t C6AWB6, Hd HMt CTSnKd H AlMdWdNIH, Bl TOrO>K(e) BOAOCTH H CI BlctMH AOX^'WH HX MTO H TYH C6AWB6 fitx* r(o)cil(o)A(A)p(c)TYH. H 8 TWM THH<(e) A«M H IlOTBpl?KAA€M C(BA)TtH MOHdCTHpH CWAIţt A&t C6AWB6, MWNdCTYptNIH H KWCT6H1IH, H CI MAHHH Nd CHptTt, MTO BHAH llpHCASllINIH Kl WKOa8 EWT8lUdHWM. H ndKH A«6M H nOTBplHCKC,rt'^ £l CTdBWBE H CI MAHHH, KOTOpYH C6AO EHA (iptjKAE npHCA8lU€H Kl WKOa8 AopOXOK>CKOrtl^- 6rO>K(e) WTpiSdA WT TdM HCdK EdAHKd Bl AN6X CBOHX H BistA eha ero cest, d noTOM HsrSeHA ero bi XHTdtHCTBo erAd npmAe ci mcmbm h CI MNOJK6CTBO AtxOB NdA cYld 3€MAA H HA CT6dNd BW6BWaY. H 8 TOM THJK(e) ndKH AA6M H flOTBpl>KA<»€M c(BA)TtH MOHdCTHpH COAlţt 6AHO C6AO Nd HMt A8m6HH 8 TOrO>K(e) b(o)aWCt(h), MTO T06 C6AO (iptjKAE EHA HCdK EdAHKd X^TMdH H npHdtnHA EHA €fO Kl WKOa8 KlKIMtHWM, d nOTWM H3r8sHA €f(o) www.dacoromanica.ro 235 Bl» XHTA'kNCTBO BrAA BT»3ABHSAA c4 Ch KOCTANTHN BOBBWAA HA CtB^AHA 80BBWAY H NA CKHnTp8 HHCTHTaKo) u(A)pi>. H 8 TOM THH«(6) AA6AA H nOTBpi»}KAA6M c(ba)t4h MWHACTHpH CWAIţ4 ABA CBAWBB NA HM 4 AW3HAA H K1»AHN6I|jVh, HTW 8 b(©)aWCtY C8hABCKWH, HTW tYh CBAWBB b4uib np'kjKAB EachaYb Ctp©hh, h hspSbha hx bt» xhta4hctb© erAA npYHAe ci» mbhbm H CI» filUBM NAA cYlA 36Ma4 MNOr(o) MNOJKBCTBO a4xWB H K1»3AKWB H HA CtB^ANA bobbwaY. H 8 TOM TH?k(b) (1AKH AA6M BAN© CBAO NA HMIA CTpWBIJjYH, HTO H b(©)aWCtY XpiAOB, HTO TOC CBAO np4jKAB BUA Ko)cn(o)A(A)p(c)ltO. H 8 TWM TN?k(b) flAK, AA6M H nOTBpi»}KAA6M c(ba)t4h MWHACTHpH CWAIţ4 CANO CBAO NA Hm4 CaOBOsYb, 8 b(o)aWCtY PpOMANCKOtO, BAH31» K0THAp4, HA n©T0L<4 KpiiJKOAB H CI» AflAHNH NHJk(b) CBAA NA T0Mîk(s) n0T0Lţ4. H TOM TH3k(b) AABAA H nOTBpi»ÎKAABM c(ba)t4h MOHACTHpH CWAlţ4 BAN© CBAO NA Hm4 IT0A0a4nYh, 8 b(©)aWCtY ®T»AhY», CI» BliCBM A^X^WM, HTO T06 CBAO BUA npAB r(o)cn(o)A(A)p(c)KO H XWAHA WT pKKU Bl» p8lţH. H 8 TOM THÎkCb) AA\WM H nOTBpi»AHXWM c(ba)t4h MWHACTHpH CWAlţ4 BANO CBAO NA Hm4 8ctY|A, 8 b(o)aWCtY &PX6HCKOm8, NA Bp4r HHCTp8 TA6 B’bflAAABT nOTWK Pi»8t8 Bl» MHCTp8, H CI» MAHNH Bl» P 1.8x4 H Bl» HNCTp8, HTO TOB CBAO BHA (10Ca8uJBH kt» wkoa8 C9pxYbbckoaa8. Tor(o) pAAH, aa bct h wt r(o)c(no)A(cT)B(A) mh aaanYb n notbpi»nAH'hH 36MAH, B4pA nANA NHKOApi» BBAHKArO ABWpNHKA TopH4H 36MAH, B4pA nANA T8AWpYH npi»Kl»AAB XOTNNCkYh, B4pA nANA lOpAUJKO BaLUOTT» npi»Kl>AAB NBMBI4KIH, B4pA nANA 6n4 m»pKT»AAB PWMANCKIH, B4pA nANA MHpWH EAPNOBCkYh X6, WT a4tYh HAUIHX han wt NAIUBr(o) pWAA, HAH, nAKU, KOrO B(or)l> HSBBpBT Ko)cn(o)A(A)pBM BUTH HAUIBH 36MAH Mwaaabct4h, tot bh hm hb nop8uiHA NAuiero aaahYa h noTBpi»JKA6HYA, na, a bn hm, AAA H Kp4nHA. 236 www.dacoromanica.ro d KTO ck nOK^CHT H Ap1>3N6T pA3WpHTH NAW6 AAANÎ'e H nOTBptJKAeNYe TAKOBUH M eCT npOKA'tiT H TpTiKA'tiT WT T(0Cn0A)A E(or)A CTiTBWpHlljAr(o) H(e)BO H 3€A\AH, ,...2 dn(o)c(To)At H WT A 68(AN)r(e)AHCTH, H WT THÎ C(BA)T(ld)Xb ©T(h)lVIi HHK6HCKUX. h AA HAAA6T MACT Cl> ISa®* npflAAT6A6AA X(pHCTo)B'kM, Bl B63K0H6HHUA AAiRKH, AAVHN. ...2â LJIeŢAN B6AHKOA\i3 AOrO^BT^ I1HCATH H NAUlS I16MAT npHB-ti3ATH KT» C6A\$ HCTHNNOAvS, AHCt8 NALHeAA&2. t în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Treime Sfântă şi de o fiinţă şi nedespărţită. Adică eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului meu lisus Hristos, adevărat închinător al Sfintei Treimi, Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, iată dăm şi întărim rugătorilor noştri călugări de la sfânta mănăstire Solea, dreptele lor ocine ce le-a dat Ştefan Tomşa voievod şi din privilegii de întărire de la însămi domnia mea, în prima domnie, şi de la Alexandru Iliaş voievod, un sat anume Badeuţii, din ţinutul Suceava, şi cu toate hotarele lui. Şi la aceasta de asemenea dăm şi întărim sfintei mănăstiri Solea patru sate, anume: Drăgăneştii, şi Câmeceştii, şi Vancicăuţii, şi Pârlişanii şi cu toate veniturile ce sunt la ele, care sate au fost toate domneşti şi s-au numit de ocolul Badeuţi şi nu sunt de nicio trebuinţă pentru domnie. Şi la aceasta de asemenea am dat şi am întărit sfintei mănăstiri Solea două sate anume Ciorsacii şi Broştenii, din ţinutul Suceava, pe Şomuzul Mare, cu iazuri şi cu mori în Şomuz, care şi acele sate au fost domneşti. Şi la aceasta, de asemenea, am dat şi am întărit sfintei mănăstiri Solea două sate, anume Stupea şi Lămăşanii, în acelaşi ţinut şi cu toate veniturile lor care şi acele sate au fost domneşti. Şi la aceasta, de asemenea, dăm şi întărim sfintei mănăstiri Solea, două sate, Monastirenii şi Costeştii, şi cu mori pe Şiret, au fost ascultătoare de ocolul Botoşanilor. Şi iar dăm şi întărim un sat, anume Iubăneştii, din ţinutul Dorohoi, cu iazuri şi cu mori, care sat a fost mai înainte ascultător de ocolul Dorohoi şi l-a smuls de acolo Isac Balica hatman în zilele sale şi l-a luat, iar apoi l-a pierdut în hiclenie, când a venit cu sabie şi cu mulţime de Ieşi asupra ţării aceştia şi asupra lui Ştefan voievod. Şi la aceasta, de asemenea, dăm şi întărim sfintei mănăstiri Solea un sat anume Dumenii, în acelaşi ţinut, care sat mai înainte a fost al lui Isac Balica hatman şi l-a alipit la ocolul Căcăcianilor, iar apoi l-a pierdut în hiclenie, când s-a ridicat cu Costantin voievod asupra lui Ştefan voievod şi asupra sceptrului cinstitului împărat. www.dacoromanica.ro 237 Şi la aceasta, de asemenea, dăm şi întărim sfintei mănăstiri Solea două sate, anume Lozna şi Călineştii, ce sunt în ţinutul Suceava, care sate au fost mai înainte ale lui Vasile Stroici şi le-a pierdut în hiclenie, când a venit cu sabie şi foc asupra ţării acesteia şi asupra lui Ştefan voievod, cu mare mulţime de Ieşi şi cazaci. Şi la aceasta, de asemenea, dăm iarăşi un sat anume Stroieştii, ce este în ţinutul Hârlău, care sat a fost mai înainte domnesc. Şi la aceasta, de asemenea, iar dăm şi întărim sfintei mănăstiri Solea un sat, anume Slobozia, în ţinutul Roman, lângă Cotnari, pe pârâul Cârjoaie, şi cu mori mai jos de sat, pe acelaşi pârâu. Şi la aceasta, de asemenea, dăm şi întărim sfintei mănăstiri Solea un sat, anume Podolenii, în ţinutul Fălciu, cu tot venitul, care sat a fost drept domnesc şi a mers din mână în mână. Şi la aceasta, de asemenea, am dat şi am întărit sfintei mănăstiri Solea un sat, anume Ustiia, în ţinutul Orhei, pe malul Nistrului, unde cade pârâul Răut în Nistru, şi cu mori în Răut şi în Nistru, care sat a fost ascultător de ocolul Orheiului. Pentru aceasta să fie şi de la domnia mea danie şi întărire, uric şi ocină sfintei mănăstiri Solea cu tot venitul, neclintit, lor, niciodată, în vecii vecilor. Iar hotarul acelor mai sus scrise sate să le fie hotar din toate părţile după hotarele lor vechi, pe unde au folosit din veac. Şi la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, Noi Io Radul voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Ionaşco, mare vornic de Ţara de Jos, credinţa panului Nicoară, mare vornic de Ţara de Sus, credinţa panului Tudor pârcălab de Hotin, credinţa panului Iuraşco Başotă, pârcălab de Neamţ, credinţa panului Enea, pârcălab de Roman, credinţa panului Miron Bamovschi, hatman şi pârcălab de Suceava, credinţa panului Trofanda postelnic, credinţa panului Simion Gheuca spătar, credinţa panului ...' ceaşnic, credinţa panului Niculachi stolnic, credinţa panului Hrizea vistiernic, credinţa panului Furtună comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn dintre copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe cine îl va alege Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu le clintească dania şi întărirea noastră, ci să-i dea şi să le întărească. Iar cine ar încerca şi ar îndrăzni să nimicească dania şi întărirea noastră, acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, <şi de cei 12>2 Apostoli şi de 4 Evanghelişti şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda vânzătorul lui Hristos, în muncile fără de sfârşit, amin. 2 Ştefan mare logofăt, să scrie şi să lege pecetea noastră la această adevărată 2. Muzeul judeţean Suceava, Documente, nr.105. Orig., perg., rupt în partea de jos, cerneală cafenie, pecetea atârnată, pierdută. Cu o trad. rom. din sec. al XlX-lea. 238 www.dacoromanica.ro Arh. St. Suceava, Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, V, p. 192-199 (text după orig. sl. şi trad. rom., cu datarea: 1623-1625). Datat după boierii din Sfatul domnesc (cf. doc. anterioare). EDIŢII: Wickenhauser, Solka, p. 88-90, nr. XXVI (trad. germ. cu data: 1625 ianuarie 24); Balan, Doc. bucovinene, I, p. 180-184, nr.88 (orig. sl. şi trad. rom., cu datarea: 1623-1626); Costea, Solea, p.214-216, nr.25 (trad. rom. după Doc. bucovinene, I); D.I.R., A, XVII, voi. V, p.272-274, nr.362 (trad. după orig.) 1 Loc liber în orig. 2 Rupt. 179 1624 (7132) martie 24 t Adecă ', Chilsiia, şi cu feciorul2, anome Dumitraşco şi Parasc(hi)va d‘ satu den lucşeşti, înşene pre noi mărturisimu cu cest zapis al nostru cum am vândutu de bunăvoia noas'ă, de neme nevoiţi, nici asupriţi, am vândut lui Apos'ol pârcălabul den Baloş', de ţinotul Romanolui, o parte de ocină den satu den Hârleşti, partea Sanfirei, ce au fostu derept patrodzăci şi optu de taleri. Şi într-aceasta tocmală au fostu Ion medelniceriul, şi 'iorghie Roşea vistemic

‘lat Ghiorghie şi Ioraşco Başoteştii, şi Dumitraşco Pătraşcov...', Lupul cupar, şi Iacob şi Lazor Moţoşeşti. Şi eu, Vasilie Dinga diiacu <în>'sumi cu mâna mea am scris cestu zapis. Şi să aibă d(u)mnealui logof(ă)t(ul) a-ş(i) face şi alte direse de cumpărătur(ă) de ‘ d(u)mnealui, de la domnul nostru. Pre mai mare mărturie, pusu-ne-am peceţi‘ şi am iscălit cătră acest pis , să să ştie. IlHc(d) 8 Mc, x3pAd reH(apVe) km. fl3, rewp'e 1 . fl3, lOpdUlKO Eauiotu . ASmhtpauiko . Arh. St. Bucureşti, Episcopia Huşi, XLIII/1. Orig., hârtie (31x20 cm.) rupt, cerneală cafenie, două peceţi inelare în aceeaşi cerneală. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p.182-183, nr.252 (orig.); Regleanu ş.a., Catalogul doc. mold., II, p.41, nr.129 (rez.). Rupt 12 1623 (7131) ianuarie 30 Suret de la Ştefan Tomşea voievod l(ea)t 7131 <1623> ghen(arie) 30. Facem înştiinţare precum s-au pârât de faţă îna[a]inte noa' Nicoriţă ginirile Tolocicoaia, cu Căzacu, iarăş(i) ginirile Tolocicoaia, pentru a patra parte de sat de Rogoşeşti, dzicând Căzacul că s-ar fi venit muierii lui acea part(e), iară Nicoriţ(ă) iarăşi au dzis că să vine femeii lui, Catruşii, înpreună cu a Căzacului ş(i) au arătat şi ispisoc de înpărţală de la Radul voievod, cum că le-au înpărţit lor soacra lor, Tolocicoaia, şi e'te în mâna Căzacului şi nu vru să-l scoată înainte judecăţii. Şi aşe au mărturisit înainte noastră şi socrul lor, Dumitru Ponici cel bătrânu, şi cumnatu-său, lsac diiacu, ş(i) Ionaşco Vrabie şi toate 'niile Poniceştilor, www.dacoromanica.ro 11 precum s-au venit lor înpreună acea a patra part(e) de ocină din satul Rogăşeştii, şi acel ispisoc de înpărţeală, ce-au avut ei între dânşii, este în mânule Căzacului. Deci noi am dat zi Căzacului, ca să-ş(i) aducă ispisocul la dzi. Şi când au fost la dzi nu l-au adus ispisocul acela de înpărţeală, ci au rămas din toată legea ţărâi; iară Nicoriţă, înpreună cu femeia sa încă au mai aşteptat o săptămână peste soroc şi s-au îndrept' şi ş-au pus şi ferie înaintea noastră. Pintru aceea, domnia mea am dat şi am întărit celui de mai sus scris Necoriţă şi fieii săli, Catruşii, pre acea giumătat(e) din a patra parti din satul Rogoşeşti, ca să fie şi di la noi, lor, dreaptă ocină şi moşii şi înpărţală, cu tot venitul. Şi altul s(ă) nu s(e) mai amesteci. S-au tălmăcit de Evloghie dascal, l(ea)t 1765. Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CDLXV/1. Trad. EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 183, vol.253 (aceeaşi trad.). 1 Loc rupt. 13 1623 februarie..., Iaşi t Eli HAvfc C9(Th)Ud H C(m)nA H C(BA)T(d)rO A(£)xd> C(BA)T"kH 6AHH0CXt|lH'kH h Nepd3A'trtHA\4H TpoHUH. Ce as, pdB r(ocno)A* E(or)d h Cn(d)cd Aiioero I(c)v(ca) X(pHCT)d, HCTHNNUH nOKdtîNNHK C(BA)T'tH TpOHltH, Iw CtC^AH BOCBOAd, EOJKÎ'eiO A\(h)a(o)cTÎIO, r(o)cn(o)A4p'h 36AHAH MOAAABCKOH, c(u)hi> EA(d)rOHHCTHBdrO CT64>dHd TOAMUH B06B0AA. COwe npHÎAOUIA nptA HdAIVH H nptA VCHMH HdUIHAIVH AAWAAdBCKHAAH BOA’kpH, B6AHKHAVH H AUdAHAlH, HCTHHÎÎl CAVTH HdUIH, Ad30p, c(u)hi> AnTCA H BNVK ...* flNKd H OrtopHttd, Ai>t|jepH flnrertd, no H)( AOBpoio boaio, nhkhau NenoNVJKAeNH, d hh npHCHAWBdNH, H npOAAAH CBOIO npdBOlO WTHHHV WT SpHK MTO HAIVdA WT(e)lVh Hjp», flnrert, wt IleTpd boceoaV, «€a© PdAOMHpetpi'H, mto v eoawct NeAiieiiKOAiiv, mto bhct npHCAVIUeH KT» WKOA Tp'hr(d) EdKOB-k, Cb BOAWTdAAH pHEHHAIVH. Td npOAdAH A\(o)a€BHHKOAIV HdUIHAA KdAVr€pWA/V WT HdUid c(BA>Tdd A\(o)aBK H MOHdCTHp HOBOCl>3AdHH,kH Nd3HBd€AMH CwAKd, HA&Ke CCT XPd/W C(ba)tMJ( npi)(BdAHUX H IIpiiBOnp'kCTOAHHX H Ep'b)(WBHH)( fln(o)CT(o)Ak IleTpd H IldBAd, 3d TpH CTd VrOpCKH^ ... 1 3AdTH n6H6SH ... 1 Bl>CTdBUIH fk HdUIH A\(o)a6BHHUH KdAVrep(n) H WT Hdlil c(BA)Tdd AAOHdCTHp BHUI6 p6M6HHd H 3dnAdTHAH B1>C6 HCnAliHd TC BHIUC peHCNHUH nHH-bSH TpH CTd SrOpCKHX M€pBA€HW)( BTi pVKd^ B-blUje nHCdHHUAIV CAVTdM H(d)uiHA\ Ad3wp, c(u)hi> flHr€A, H CeCTpdAt €rO, 0NKd H (ftAOpHlJd, np^A HdAAH H np^A 12 www.dacoromanica.ro BciiW C'bB'kTOA/l rOCnOACTBd A/IM. H TOTH HCnpHBHAl'e neTpA BOeBOAl 6l|ie>Ke HX AAAH Blk pVKAX ... 1 HAUJMA/V KAAVr6pWA/l WT HAC BI1IUJ6 I1HCAHHA/1 A/i(o)a6BHMKWA/1 KAA$repOA/l TAA BHUie nHCANNoe npiA peneHHoe cbao, ha HAvk PAAOA/iHpeijJiH, v boaoct NeA/ieiţKOAM/', ci» EOAWTAAAH pMEHMAAH K ... 1 HAUJ cCeaItIsH AAOHACTHp MCI1MCWK H WTHHHA WT flOA^, H WT A'kcS, H WT BOAS, Ch BT.C€rt\ fi,9\9AWfik, H6nOp8llieHHO HHKOAHJK6 HA B^KH B’kHHIH. fl no HAUI6AH HtHBOT'k, KTW b8a6T r(o)cn(o)A(A)pii, WT A^TCM HAUJHX, HAH WT ApSroro poAA, hah bt»a «oro E(orh» HSEepeT r(o)cn(o)A(A)peA/i buth hauibh 36a/iah MWAAABCT-kH, TOT BH HA\ HenopSllIHA HAUJBrO AAAH'iA H llOTBpi,HtA6NYA, A BH HA/l AAA H SKpinHA 3A HTW 6CT HA\ npABAA WTHHHA H BHKVnA6HH€ HA CBOHX npABHX llMTWAMriX nHHiSH. d KTO Ci nOKVCHT H AP^3H6T pASOpHTH HAUJ6 AAAHI6 H 110TBpTi>KAeHYe ... H hx npABoe BHKvnAeme, takobuh aa bvact npoKAiT wt r(ocnoA)A E(or)A, ClkTBOpHUiAr(o) H6BO H 36A/IAH, H WT I1p(i)H(H)CTAA E(o)rO MUMelpb XpHCTOBi?, H wt C(ba)tux Bpi>xwbhhx dn(o)c(To)Ai> IlCTpA H IlABAA, H WT npwHHX CBATUXb AnocTOAii, h wt  6vAHr(e)AHCTH ... 1 h npoKA-fcTie flpYeBO aa npYHA^T ha taabu hx ... 1 H AA HAAA6T MACT Cb IWfAO-K npiAATB ... 1 8 Dlcwx, bt» A(i)T(o) X3^a7, 4>€B(păApYe), CTe^AH B06B0AA. A§A\HTp8 . f în numele * şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Treime Sfântă, de o fiinţă <şi>‘ nedespărţită. Adică eu, robul Domnului Dumnezeu şi al Mântuitorului meu Iisus Hristos, adevărat închinător al Sfintei Treimi, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiu al binecinstitorului domn <Ştefan>* Tomşa voievod. 1 adevărate slugi ale noastre: Lazor, fiul lui Anghel şi nepot...1 ' şi Floriţa, fiicele lui Angh‘...', au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, ' bunăvoia ', nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta ' ocină din uric ce a avut tatăl lor, Anghel, de la Petru voievod, satul Radomireşti, ce este în ţinutul Neamţ, ce a fost ascultător de ocolul târgului Bacău, cu bălţile de peşte. Acesta l-au vândut rugătorilor noştri călugări de la ‘ noastră rugă şi mănăstire nou zidită, numită Solea, unde este hramul Sfinţilor, prealăudaţilor şi întâi şezători şi de frunte Apostoli Petru şi Pavel, pentru trei sute de 1 ungureşti...1 galbeni cheltuială ... <Şi> s-au sculat rugătorii noştri călugări de la sfânta noastră mănăstire mai sus zisă şi au plătit totul deplin ... 1 zişii bani, trei sute de galbeni ungureşti roşii...1 în mâinile mai sus ‘ slugilor noastre, Lazor, fiul lui Anghel, <şi surorilor>1 lui, Anca şi Floriţa, <înaintea noastră şi înaintea întregului>' Sfat al domniei noastre. Şi aceste privilegii ...2 de la Petru voievod încă le-au dat în mâinile 2 noştri călugări 2 mai sus scrişilor rugătorilor noştri călugări ...1 mai înainte zis sat, anume Radomireştii, în ţinutul Neamţ, cu bălţi de peşte sfintei noastre www.dacoromanica.ro 13 mănăstiri, ispisoc şi ocină, din câmp şi din pădure şi din apă, cu tot venitul, neclintit niciodată, în ' vecilor. Iar după viaţa noastră, cine va fi domn, dintre copiii noştri sau ' sau pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al Ţării noastre a Moldovei, acela să nu clintească ' şi întărirea noastră, ci să le dea şi să le întărească, pentru că le este dreaptă ocină şi cumpărătură pe banii ' drepţi şi proprii. Iar cine se va ispiti şi va îndrăzni să strice dania şi întărirea noastră şi dreapta lor cumpărătură, acela să fie blestemat şi de trei ori blestemat de Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului <şi al pământului>', şi de Preacurata Maică a lui Dumnezeu, a lui Hristos, şi de Sfinţii Apostoli de frunte Petru şi Pa‘ ceilalţi sfinţi apostoli şi de 4 Evanghelişti ... 1 şi blestemul lui Arie să vină asupra capului ‘ aibă parte cu luda vânzătorul... \ La Iaşi, în anul 7131 <1623> februarie ...'. Ştefan voievod. Dumitru . Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXV/46. Orig. slav., hârtie (41,5x27,5 cm.), foarte rupt, cerneală cafenie, pecete domnească timbrată aplicată în ceară roşie, distrusă. Arh. St. Suceava, Fond personal Teodor Balan, 11/6 (Ms. Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol.V, p.248-249 (transcriere după £)././?., V, nr.254). EDIŢII: D.I.R., A, XVII, vol.V, p. 183-184, nr.254 (trad. rom.). 1 Rupt. 2 Omis. 14 <1623 (7131)> februarie 6, Şiviţa t Eu, Condrea din Fereşt(i), mărturisăscu cu această sc' are a mea cum am dat toată partea mea de ocină ce să va alege den sat den Fereşti printru ce-am fost chizeş de Nicoară feciorul lui Dumitru Erhan, pintru un cal ce i-a fost furat ş-au fost el s(ă) plătească şi l-au apucat moartea şi nu i l-au plătit. Să aibă Petrea Cehan a-1 ţine până voi plăti. Şi cându i-am dat ocina mea fost-au oamini buni: Ion Madzare din Şiviţă, şi Andreiaş de acolă, şi Păcurar, şi preutul Pahilli tij. Şi 2 mai mare credinţă pus-am eu, Adreiu pecetea mea în ceastă scrisoare. Şi mi-am luat dzi de acmu până în dziua de Blagoveştenii. De nu-i voiu plăti să hie locul. IIhc(a) 8 UlMBHlVh, ŢeB(p8(tpH6) {T. 14 www.dacoromanica.ro : Fereştii. : Pe Fereşti. No. 38. Arh. St. Mehedinţi, Drobeta-Tumu Severin, Colecţia Dr. C.I.Istrati, 1/57 (2825). Orig., hârtie difolio (32x21,50 cm), filigran, rupt în partea dreaptă (putrezit), o pecete inelară ovală în aceeaşi cerneală, având în câmp o cruce-floare. Anul, după doc. din 7131 (1623) martie 1, Iaşi (v. doc. nr. 20). EDIŢII: Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. C. I. Istrati, p.61, nr.74 (rez. cu aceeaşi dată). 1 Rupt. 2 Omis. 15 f Adecă eu, Gavril s(â)nă Ştefan ot Criceşt(i), i Gheorghe braţ ego, i Bălaia fata popei lui Suholeţi ot Burdogani, sam mărturem cu cesto zapis al nostro com m-amu vândot a nostră dere