ISTORICUL DATORIEI PUBLICE A ROMÂNIEI DE GH. M. DOBROVICI SUBDIRECTORUL DATORIEI PUBLICE DIX MINISTERUL DE FINANȚE Z^IOTBÂ\ * ACADEMIEI* ALBERT BAER BUCUREȘTI, STRADA NUMA-POMP1LIU, 5-7 1913 PREȚUL LEI 12 PREFAȚA Prin lucrarea de față, am căutat să dăm într’un singur tot împrumuturile contractate de țara noastră din cele mai depărtate timpuri ale existenței sale. Ceeace ne-a îndemnat la aceasta, a fost nevoia pe care am simțit-o noi înșine, cari având onoarea de a aparține Ad- ministrațiunei finanțelor Statului, deseori ne-am găsit in situațiuni cu totul neplăcute, când cerându-ni-se lămuriri asupra vechilor noastre împrumuturi, cu toate sforțările de- puse, ne eră imposibil să dăm un răspuns satisfăcător, fiindcă dacă documentele nu ne lipseau, nu puteam da insă de urma lor atunci când ne trebuiau. O broșură oficială tipărită în anul 1876, la Imprimeria Statului, intitulată „Colecția Manualul Datoriei Publice* care ne-ar fi fost de o foarte mare utilitate pentru împrumutu- rile contractate înainte de anul 1876, este epuizată, negă- sindu-se nici la Monitorul Oficial și Imprimeria Statului și nici în vreuna din bibliotecile noastre. In afară de partea administrativă, am crezut de o foarte mare necesitate a arătă împrumuturile contractate și filiera lor, întrucât numai din expunerea lor succesivă se poate vedeă creditul Statului nostru în diferitele sale împrejurări. Totalitatea împrumuturilor contractate formează oglinda creditului țârei noastre, a energiilor desfășurate pe toate tărâmurile de activitate socială, pornind dela creditul cu do- bânzi de peste /S°/ₒ și cu constituire de ipotecă și ajungând la creditul moral de care ne bucurăm astăzi, cu o dobândă de 5°/₀ maximum. După cum am spus mai sus, am concentrat în lucrarea de față toate împrumuturile contractate în ordinea lor cro- 4 nologică, arătând împrejurările care le-au determinat după isvoarele găsite și menționate în citațiuni, nepermițându-ne altceva decât istoricul fiecărui împrumut, lăsând altora, specialiști în cunoștințele financiare și economice ale țârei noastre și cu totul înalte situațiuni decât acelea ale noastre, să facă studii critice și comparative, cari vor fi cu mult mai folositoare în vederea împrumuturilor ce se vor contractă în viitor, decât un simplu istoric al împrumuturilor noastre ca cel de față. Expunând împrumuturile așă cum le-am găsit, cași cum ne-am fi aflat față de autoritatea lucrului judecat, o re- comandăm atenliunei indulgente a cititorului, căci dacă nu este o lucrare de o valoare oarecare, să fie considerată to- tuși de un folos real pentru studii aprofundate. AUTORUL ISTORICUL DATORIEI PUBLICE A ROMÂNIEI O privire generală asupra stărei financiare a principatelor până Ia începutul secolului al XIX. La începutul constituire! Principatelor tot pământul neocu- pat eră moșie domnească, lucru se vede clar din zicerile cro- nicarilor, din legendele timpului și din felurite fragmente ră- mase de pe atunci; așă Neagoe Basarab, Domnul Munteniei (1512—1521) se exprimă astfel în învățăturile ce da fiului său Teodosie Vodă și către alți Domni, către toți: „Iar veni- tul tău, ce-ți va veni din toată țara ta, acela să fie tot în mâi- nele tale. Să nu cumva să-1 dai și să-l împărți pe boerii tăi, sau pe rudele tale, sau pe niscai slugi de ale tale, ce-ți vor fi făcut niscare slujbe, ci să fie tot cu seamă în mâinele tale". „Dă cuî vei vrea să dai cu mâna ta, ca să! știe și să mulțumească că tu ești Domn."¹) Prin urmare toată țara fiind moșia Domnului, el încasă toate veniturile și tot el suportă cheltuelile necesare, așă că eră o singură casă de venituri și cheltueli, o singură vis- terie și a Domnului și a țărei. Cu trecerea timpului, pentru slujbele făcute domniei de către cei mai destoinici dintre locuitori, Domnul îi răsplătea cu părți din moșia sa, acordându-le și scutiri de dări pe care toți ceilalți locuitori erau datori să le plătească. Prin aceste privilegii numărul acelora cari erau impuși la plata dărilor se micșoră și deveniau din ce în ce mai îm- povărați, din care cauză unii emigrau cu mulțimea, iar alții 1) B. P. Hajdău, Archiva Istorică a României. T. I. pag. 122. 6 se puneau sub protecția privilegiilor boerești, pentruca ast- fel să .scape de biruri și de tot felul de angarale. De acî consecința împuținărei continuă a contribuabililor și prin urmare a veniturilor, care se observă în toate semile vechi. Aceasta fiind starea anterioară sec. XVIII ea se accentu- ează și mai mult în cursul acestui secol, din cauza schimbă- rilor și frământărilor politice, cari devin din ce în ce mai dese. Schimbările Domnilor, aproape la fiecare 2 ani, aduceau turburări adânci în organismul celor două principate, cari se răsfrâng și asupra finanțelor lor. Fiecare Domn, care veneă în țară, eră încărcat de datorii și râvnitor nu numai de a se plăti de ele, dar încă de a mai adună cevă și încă mult, pentruca în cazul când va fi mazilit, să fie pregătit pentru o nouă cumpărare de domnie și deci vrând nevrând trebuiă să jefuiască țările. Se impuneau birurile cele mai grele și toate împreună: dijmă, goștină, desetină, oeritul, prisăcăritul, vădrărit, vină- riciu, pogonorit, fumărit și câte altele nenumărate, în afară de darea cea mare a sferturilor, care apăsă numai asupra ță- ranilor și care fusese introdusă în îndoitul scop : de a des- ființă toate celelalte dări și de a o aruncă numai pe spatele clasei muncitoare. Aceste sferturi, cari trebuiau plătite de 4 ori pe an, ajunsese a fi cerute de 6, 7 și chiar 12 ori pe an. Văcăritulx) ajunsese una din cele m’ai odioase dări, încât țăranii ne mai putând plăti sumele enorme ce li se cereau pe vitele lor, care uneori se ridicau până la valoarea lor însăși, le ucideau când nu mai puteau să le ascundă, spre a nu fi nevoiți să răspundă darea și chiar astfel tot nu scăpau, căci li se luă văeăritul și după vitele moarte și nu odată, ci de 2 ori de 3 ori pe an ;¹ ²) de asemenea dărâmau hornurile, unii chiar casele și se adăposteau iar prin păduri ca în vremile preistorice. Dar Domnii erau foarte meșteri în arta despoerei, căci ei impuneau dările cele mai grele toc- 1) Grigore Ureche, Letopisețe, Tom. I, pag. 234, înființat în Moldova la 1580 de lancu Vodă Sașul, el se percepea în natură „de lăcomie ce avea tri- mis-au să ia a zece din boi în toată țara“. 2) Neculcea Letopisețe^Tom. II, pag. 415 (între anii 1733—1758) sub Domnii C. și I. Mavrocordat, C. Racoviță și Sc. Ghika. Mr. de B.¹. Memoires sur al Valachie 1778 pag. 69. 7 mai în timpul când omul eră mai legat de pământul ce-1 mun- cise, cu câtva timp înaintea strângerei recoltelor. Ele se a- șezau de Domn când și cât îi plăceă și nu pe cap de locuitor ci pe sate și târguri întregi, căci eră foarte greu de făcut un recensământ al locuitorilor. Dările pentru a fi percepute se dădeau în întreprindere anuală cu contracte, iar întreprinză- torii nu erau decât acei veniți cu Domnul dela Constantinopol cari le cumpărau la licitație. Când nu se dădeau în întreprin- dere ele erau împlinite prin slujitori și comisari cărora li se ziceau dabilari.¹) Aceștia năpustindu-se ca lăcustele asupra comunelor se dădeau la vandalismul cel măi sălbatec, totul fiind la bunul plac al stăpânirei. ( Dar în afară de dările de mai sus se mai adăogâ și altele sub numele de : ajutorința, plocoanele, proviziunile de toamnă și de primăvară (Zahereaua) ¹ ²), cari deși erau considerate ca resurse extraordinare, de oarece la început se puneau nu- mai la urcarea Domnului, mai târziu devin ordinare căci nu s’au mai ridicat de loc. Dar dacă dările cât și strângerea lor erau neomenoase, apoi modul cum se cheltuiau banii eră revoltător, întru cât toți banii intrau în pungile fără fund ale turcilor, o minimă parte o luă Domnul, fără a se mai cheltui cevă și în folosul țări<- lor. Nici o sumă nu se vede trecută, care să fi avut ca țintă vre-o îmbunătățire materială sau morală a țărei sau a po- porului, ca: drumuri, poduri, școli, etc. Trebuiă deci să vină niște împrejurări cu totul în afară de rânduiala lucrurilor, precum ciuma din anul 1797, pentru a scoate pe Stat, adică pe Domn, din nepăsarea în care stăteă față cu interesul pu- blic, și a-1 face să cheltuiască cu „lazareturile“ bolnavilor suma de lei 6.351. Astfel toate cheltuelile aveau în vedere numai interesele personale ale turcilor, Domnilor și boerilor. Pe lângă că, dările creșteau mereu, prezenturile către turci ’ se înmulțeau, apoi când Poarta aveă vreun răsboi, Princi- patele trebuiau să o ajute cu producte și să le cumpere chiar dacă nu erau de ajuns și toate acestea din visteria țărei. 1) Gr. Ureche, Letopisețe, Op. Citat; M. Carra, Istoria României și Moldo- vei, pag. 248. 2) O dare în grâne înființată pentru prima oară în 1756 care trebuiă dusă la destinație 8 Domnul nu da nimic, sau dacă da, dădea cu împrumut, care i se restituiă numai decât din primele venituri ale visteriei, secate și ele cu totul din cauza emigrărei continuăi a țăra- nilor și a privilegiilor boerești și călugărești.x) Visteria ne mai putând face față cheltuelilor din cauză că nu mai aveau dela cine strânge dările, începuse să se îm- prumute cu mici sume de bani dela boerii din țară, așa pen- tru țara românească s’a găsit între câtevă răvașe risipite si- netul grec din 6 Noemvrie 1767, prin care un loan Zăra,- ful, mărturisește că Biv Banul Dudescu, a dat împrumut vis- teriei cinci sute lei. ¹ ²) Nici o samă din aceste vremuri nu înfățișează vreun pri- sos de cheltueli rămaș în visferie, așă că suntem îndreptățiți a crede că cuvântul defictPeră necunoscut limbei de atunci, și nici nu puteă fi altfel, când pungile și tot avutul contri- buabililor eră la dispozițiunea ocârmuirei și când la amenin- țarea unei lipse se scoteă imediat și o nouă contribuție. Totuși dintr’un studiu făcut de d-1 N. lorga, asupra unor însemnări nu făcute într’un registru special, ci într’o con- dică particulară a Domnului Scarlat Calimah (1806 și 1807— 1812), care condică legată în piele roșie cu armele Mol- dovei se află în biblioteca d-Iui A. D. Holban din Iași³) re- zultă că el însemnă acî în grecește, prin secretarul său atât veniturile cât și cheltuelile, adăogând însă cu mâna sa în li- tere totalurile. Ea este unică în felul ei, pentru prima oară avem un catastih personal al Domnului, în care-și notează condei cu condei, veniturile și cheltuelile politice secrete. Pen- tru prima oară avem o mărturisire din partea unui Domn asupra rezultatului bănesc ultim al unei întreprinderi prin- ciare, spovedania unui triplu deficit pe care de sigur nimeni nu Par fi așteptat. După ce într’un tablou ne arată veniturile punct cu punct pentru întâia sa domnie dela August 1806 în sumă de Lei 615.191,05, și cum cheltuelile întrecuse veniturile, scrie în- suși Domnul „am rămas datori din cheltuiala domniei dintâi, afară de datoria noastră din dragomanat, lei 35’1.252,79.“ 1) Al. D. Xenopol, Istoria Românilor, Voi. X. pag. 110 (C. Racovițâ 1756—57). 2) N. lorga: Documente și cercetări asupra Istoriei financiare și economice a principatelor, 1902. 3) Idem pag. 173. 9 Prin urmare, începuse dejă pentru Domn, seria deficitelor și deci neapărat și pentru țară. După revoluția grecească, din anul 1821, se restabilește în Principate în locul domniilor fanariote, domniile pămân- tene cu Qrigore Chica în Muntenia și loan -Sandu Sturza în Moldova. Visteriile ambelor principate fiind cu totul goale și în neputință de a încasă dările dela o populație fugită și îm- prăștiată, în Muntenia, boierii caimacami, după înțelegerea a- vută la Constantinopol cu noul domnitor au căpătat împuter- nicirea. de a acoperi lipsurile visteriei din veniturile averilor mănăstirești, luate de turci dela călugării greci. In acest scop au impus împrumuturi mănăstirilor din țară închinate și neînchinate. S’a trimis cărți deschise în 17 ju- dețe, spre a se rânduî oameni pentru catagrafiarea moșii- lor mănăstirești, cari nu sunt arendate, cari sunt, și cu ce preț, dându-se știre arendașilor să nu plătească arenda mănăsti- rilor pe viitorul an, sub pedeapsă de a-i pierde. Acesta nu eră decât un împrumut forțat, impus mănăstirilor cărora le asigură o dobândă de 5 taleri la pungă pe lună. Tot împrumutul s’a urcat la 23.550 taleri.¹) In Moldova s’a recurs la împrumuturi de sume adeseori cu totul neînsemnate dela boierii din țară, spre a se puteă duce de azi pe mâine sarcinile ocârmuirii ; așă Ion Sandu Sturza, împrumută pentru nevoile visteriei în anul 1823 luna Iulie 5, dela banul Enacache Dimitrie 400 lei și în luna Octomvrie 24 dela Căminarul Constantin Boteanu 150 lei. Reproducem mai jos pitacul Domnului Ion Sandu Sturza, către Banul Enacache Dimitrie, pe care-1 îndemnă a da a- jutor patriei la nevoi suma de 400 lei, cu care este înscris în lista boerilor arătându-i mulțumirile domnești, precum și zapisul liberat de Visterie Căminarului Constantin Boteanu.¹ ²) Noi Ion Sandu Sturza Voevod, cu mila lui Dumnezeu Dom- nu țărei Moldovei. Cinstit, credincios boierul Domniei mele, Dumnia-ta Enă- cache Dimitrie Biv Vel Ban, sănătate. 1) V. A. Ureche, Istoria Românilor, Tom. XIII, Seria 6. Talerul valoră 3 lei, 71 bani. 2) C. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, pag .256 și 404. 10 CDLII. După nevoia și strâmtoararea ce urmează întru cheltuelile Domniei și a pământului, care după starea cea căzută de acum și cunoscută de obștie a lăcuitorilor țărei, ne- putându-se a se mai însărcină peste dările ce urmează, cu sfat de obște s’au socotit și cu bună învoire a toată tagma boerească din Eși, prin adunarea la sfânta Mitropolie, ca din partea simpatrioților boeri să se facă o împrumutare Dom- niei de o sumă de bani, la care ești și Dumnia-ta însărcinat să dai 400 lei. Deci fiind cunoscută Domniei mele filotomia Dumitale și socotind că cu toată mulțumirea sufletească vei îmbrățișa nevoia și lipsa ce avem, giudecând că precum¹ Dum- nia lor boerii din Eși s’au filotimisit să te parachinisești (îndemni) a împlini și Dumnia-ta prin această datorie către însuși patria Dumitale. lată ți se trimete pecetluitul nostru pe suma arătată, și scriem Dumitale ca închipuind cele drepte, că cu această împrumutare împlinești și către patrie și către noi o deo- sebită datorie să faci toate chipurile și banii însărcinați să-i trimeți îndată la boerii rânduiți, Dumnia-lui Hatmanul Vasile Roset și Dumnia-lui Vornicul lordache Cătargiu ca prin Dum- nia lor să se dea la locul rânduit de Dumnia Voastră, și pe lângă împlinirea patrioticeștei datorii, vom lăudă și noi pro- thimia Dumi-tale, rămânând ca un obștesc părinte a te îm- brățișa și a te ajută cu Domneștile mile. 1823 Iulie 5 Vel Visternic. CCLXXX. 150 lei, adică una sută cincizeci lei, am împru- mutat Dumnia-lui Căminarul Constantin Boteanu în trebu- ința cheltuelilor țărei, cu vade de doi ani și cu dobândă le- giuită și la împlinirea vadelei să( i se plătească atât capetele cât și dobânda. Drept aceea s’au dat Dumnia lui pecetluitul nostru acesta. 1823 Octombre 24 Vel Visternic. Din acestea se poate închipui lipsa în care se află țara Moldovei și fiindcă, și prin aceste mijloace nu se mai pu- tea procură banii trebuincioși nevoilor țărei, s’a recurs pen- tru acoperirea lipsurilor visteriei, la un ajutor de bani peste birul obicinuit, dar nici aceasta nu eră de ajuns fiindcă vis- teria eră goală cu totul. 11 Despre negocierea unui împrumut străin nici nu putea fi vorba pe acele vremuri, și o încercare făcută a fost fără nici un rezultat, așa în toamna anului 1823 luna Octomvrie 23, Aga lancu Cananău, om crescut în Europa merse la Brody;, târgul evreesc din Galiția, unde p-ână atunci se duceau nu- mai pieile iepurilor moldoveni. De acolo se întoarse cu 2 zarafi numiți David Miinz și Mihail Nathan fiul, cari se ară- tau dispuși a da până la o sută mii galbeni, pentru ajutora- rea finanțelor țărei. Dar Cananău, nu eră omul care să in- spire încredere și apoi nici boerii nu voiau să garanteze pen- tru Domn și ocârmuire, încât evreii din Brody, se întoarse acasă fără ispravă. Insă banii trebuind numai decât pentru a întreține pe turci și ostașii împăratului, Domnul a pus un impozit extraordinar pe boeri, luându-le venitul scutelnicilor în folosul țărei. Socoteala acestei dări e cuprinsă în manus- criptul 889 al Academiei Române, care poartă titlul de ,,Con- dică pentru banii împrumuturii dela stări și moșiile boe- rești".¹) Sumele adunate se înseamnă pe județe. Lista e precedată întâiu de calculul deficitului produs de cheltuelile cu oastea împărătească. Dăm mai jos parte din mențiunile cele mai însemnate re- produse de d-1 N. lorga, în lucrarea d-sale citată mai sus : ,,Tecuciul. Sama !de banii neagiunsului cheltuelilor pe Iulie, Avgost și Septemvrie 1822.... Lipsa a 5.000 ce s’au dat în polița căimăcamului fiind banii luați cu împrumutări, câte 27 lei mahmudiiaoa și 3 lei rubiiaoa. (împrumut) dela boeri în monede, ci să politicești la alișveriș și în plata poliților s’au dat cu scăderi... 1.782 lei 60 bani. Niamțul. ...S’a plătit la un loc sâlnic, cari să luasă în banii împru- mutări Visterii și au a se scade din suma sânetului, din banii împrumutări ci s'au 'dat du'misale Postelnicului lanacachi Milo, din parte Visteri... 106... 1) N. lorga, op. citat, pag. 117 și urm.; Hurmuzache X. p. 250 — 1’ CCCXXVIII p. 255 No. CCCXXXIV p. 659; Le Jeune „Voyage en Moldavie et en Valachie"; Textul este în nemțește „Harțe către Kreuchely despre împrumutul mol- dovenesc și trimișii lui loniță Sturza la întrevederea dela Cernăuți¹¹. 12 Putna. ....neguțătorii din Focșani (204 lei), neguțătorii ot Agiud (326 lei)../" In a doua .parte a cpndicii, d-1 lorga ne spune că se dă suma, chiar a împrumutului, însemnându-se anume cât a dat fiecare boer, însă nu ne reproduce decât numele mai cunos- cute: 12.000 episcopul de Roman, tot atâta acel de Huși; 4.00Q Vornicul T. Balș ; 2.000 Vornicul Gostachi Mavrocor- dat și Vornicul Andronachi Donici; 2.000 Alecu Beldiman Vornic. Din cele expuse mai sus, rezultă până la evidență că împrumuturile de sume oricât de mici devenise o necesitate de neînlăturat, întrucât poporul român fusese stors neome- nește, că se sleise toate puterile de producțiune ale princi- patelor și că bieții țărani reduși la sapă de lemn, intrară în codri, sau emigrară cu grămada peste Carpați și Du- năre, spre a scăpă de caznele zapciilor, pentru plata nesfâr- șitelor contribuții arbitrare. Starea financiară a principatelor dela ocupațiunea rusească până la Tratatul din Paris (1828—1856). Regulamentul 1828 Principatele române fiind ocupate de armatele ru- organic al Prin-sești, în oaza convenției dela Ackerman, șe hotărî îmbunătă- cipatelor. țiᵣₑₐ soartei lor, în care scop, s’a însărcinat un comitet de 8 boeri cu întocmirea Regulamentului Organic, prin care odată cu organizarea politică și administrativă li se dădeă și o or- ganizare financiară, stabilind dela început cât și când are să dea fiecare locuitor în locul nenumăratelor dări în bani și în natură din trecut. Legiuitorul regulamentar pătruns de însemnătatea princi- piului financiar modern : ca. impozitul să fie determinat, iar nu arbitrar și să fie împlinit la anumite epoce mai dinainte hotărîte și bine cunoscute de contribuabili, introduce în cap. III al Reg. Org. al Munteniei, care tratează despre finanțe, și după ce mai întâi înfierează opera trecutului, rânduiala de mai jos, care poate fi considerată ca un principiu financiar și care puteă să servească drept călăuză în materie de finanțe și anume : 13 a) Să strice și să desputerniceze orice bir și dajdie păgu- bitoare dajnicilor, b) Să rânduească neapăratele cheltueli ale Statului pentru fiecare an, c) Să hotărască birurile și toate veniturile Statului cari se vor strânge de acum înainte și se vor rânduî a întâmpină chel- tuelile anului, d) Să așeze regule hotărîtoare și nestrămutate pentru cata- grafii și împărțirea birului și a dajdiilor, e) Să hotărască rânduiala ce trebue să se păzească la strângerea birului și a celorlalte ramuri de venituri ale Sta- tului, f) Să se așeze chipul cu care Cassa Visteriei să-și dea so- coteală.¹) Pe baza acestor puncte s’a înscris art. 61 în Regulamentul Organic al Munteniei și art. 65 în Regulamentul Organic al Moldovei, prin care s’au desființat toate dările din trecut și m locul lor înființează două impozite directe: Capitațiunea (birul) și Patenta ; boerii nu plăteau capitația, precum nici neguțătorii și meseriașii, cari plăteau patenta ; adăogă și câ- teva impozite indirecte pe cari le plăteau toate clasele so- cietăței. Cu mici deosebiri aceleași imposite se stabilesc și de Re- gulamentul Organic al Moldovei, întrucât Comitetele pen- tru alcătuirea regulamentelor s’au întrunit împreună în Bu- curești.¹ ²) . Din cele de mai sus vedem că și Regulamentul Organic a consfințit nedreptatea din trecut, ca boierii să nu plătească, nici o dare directă ; aceasta nu eră altceva decât consecința directă și imediată a organizării administrative care a lăsat societatea împărțită tot în două caste, boerimea de o parte având toate privilegiile și țăranii de alta, suportând toate sar- cinile fără nici un drept. Se lăsase portița deschisă și egalitatea înaintea dărilor nu mai puteă există, ba cevă mai mult, când Consulul Gene- ral Minciaky a căutat să aplice instrucțiile primite dela Gu- 1) Analele Parlamentare ale României, Tom. I, partea I, pag. 128. 2) Analele Parlamentare ale României, Tom. I. partea I, pag. 375, și ale Mol- dovei Tom. I, partea I, pag. 129. vernul Rusesc,¹) pentru a impune o dare directă asupra pro- prie'tăței, fără deosebire, a fost imposibil, căci boierii l-au convins că un astfel de impozit nu va fi primit niciodată de adunările de revizie compuse numai din boeri. Aceiași soartă a avut-o și impozitul timbrului, care fusese propus în îndoitul scop, de a alimentă veniturile și de a pune un capăt proceselor interminabile intentate de boeri contra țăranilor. Rămâneau deci numai impozitele indirecte să fie suportate de clasa privilegiată, așa : venitul vămilor, care prin noua or- ganizație trebuiă să se perceapă la fruntarii, desființându-se vămile interioare dela oraș și care de acum încolo nu va mai fi un venit al Domnului ca în trecut, ci se va vărsă între veni- turile Statului; venitul sărei asupra căruia Statul aveă mo- nopol ; un drept de exportație asupra boilor și vacilor ; un drept de intrare la pășunat în țară< a oilor și caprelor moca- nilor din Transilvania sub denumirea de oerit și cornărit. Veniturile domeniilor Brăilei, Giurgiu și Turnu, precum și pescuitul bălților și ișanalelor Dunărei, formând un domeniu propriu zis al Statului s’au înscris pentru prima oară în bu- getul pe 1831, de asemenea și un venit de 25% asupra ave- rilor mișcătoare ale Mitropoliei, Episcopiilor și tuturor mă- năstirilor. Toate aceste venituri de acum încolo trebuiau să intre în Cassa Visteriei, pentru a face față tuturor nevoilor Statului. Afară de veniturile de mai sus s’a prevăzut și alte veni- turi, pentru Casse speciale ca: cutia satelor sau cutia Obștei, Cassa Orașului, etc. Odată hotărîtă natura veniturilor, a stabilit că nu se va mai ridică nici o altă dare sub nici un cuvânt și sub nici o formă, Domnul nu mai puteă să pună nici un impozit în pro- fitul sau personal, nici să ceară vre-o dare în bani sau în na- tură sub vreo oarecare denumire, fixându-i-se o listă civilă, care trebuiă să servească pentru cheltuiala întregei sale curți. Se instituie și o „Cassă de rezervă^ în care să se verse și excedentele ce ar rezultă după acoperirea cheltuelilor, pre- cum și acelea ce ar luă naștere din vreun venit nou al Statului. 1) Analele Parlamentare ale României, Tom. I, pag. 620, și ale Moldovei Tom. I, pag. 29. 15 Pe baza regulamentărilor de mai sus s’a întocmit un bu- get de venituri și cheltueli, care trebuiă să servească ca normă și în alcătuirea bugetelor viitoare. Astfel în ‘bugetuLanului 1831, bazat numai pe probabilități, în lipsa unui recensământ, care nu se făcea decât în cursul a- cestui an,i) găsim în Muntenia la venituri Lei 14.329.000,— și la cheltueli .... Lei 12.144.628,— și pentru Cassa rezervei ... . Lei 2.184.372,—¹ ²) iar în Moldova la venituri . Lei 6.652.572,— și la cheltueli..........................Lei 6.392.597,— cu un excedent de lei 259.975, care s’a trecut de asemenea la Cassa rezervei.³ ⁴) I. MUNTENIA Să examinăm acum bugetele Munteniei dela anul 1832 Bugetele Mun- până la anul 1855 inclusiv si să vedem cari sunt rezultatele ¹ ' 1832 pana la obținute prin noua organizare financiară și împrumuturile anul 1856 ?i contractate în acest timp. împrumuturile ¹ contractate. Bugetul Munteniei pe anul 1832 4) făcut pe baza recensă- Anul 1832 mântului înscrie la venituri . . Lei 17.020.259,— și la cheltueli ................... . Lei 14.192.473,— cu un excedent, care s’a trecut la Cassa Rezervei de Lei 2.827.786,— însă din analiza acestui buget rezultă că diferența eră destul de mare între formarea bugetului și executarea lui, căci din cauza nestrângerei dărilor la timp, rămășițele lăsate erau foarte mari și pentru a se face față tuturor nevoilor, s’a re- curs la împrumuturi, cu dobânzi oneroase până la 18%⁵) Examinând „Tabla Obștească de veniturile și cheltuelile principatului pe anul 1832“⁶) găsim la venituri suma de Lei 24.520.178,— în care intră și rămășițele anului trecut la 1 Ianuarie 1832 în sumă de Lei 5.249.953,80, precum și Lei 2.186.357, totalul împrumuturilor făcute în cursul anului 1832; iar la cheltueli Lei 22.597.858,49%, rămânând și 1) Analele Parlamentare ale României, Tom. II, pag. 475. 2) Analele Parlamentare ale României, Tom. I, pag. 218 și 219. 3) Analele Parlamentare ale Moldovei, partea II, pag. 94 și 129. 4) Analele Parlamentare ale României, Tom. II, pag. 542. 5) Analele Parlamentare ale României, Tom. IV, pag. 212. 6) Analele Parlamentare ale României, Tom. IV, pag. 217 16 un prisos la 1 Ianuarie 1833 de Lei 1.922.319,72¹/₂ ; ori din „Tabla în care se arată rămășițele de încasat și datoriile ce trebuiau plătite până la 1 Ianuarie 1833*‘ rezultă rămășițe de încasat în sumă de Lei 7.036.687,75,-¹) și datorii de plătit după paragrafe de cheltueli și din împrumutul de mai sus Lei 5.114.368,02¹/₂, ceeace ne arată că rămășițele în loc să se lichideze, au rămas aproape aceleași ca în trecut și deci nu numai că nu poate fi vorba de un prisos, dar de un deficit și chiar foarte mare, căci nu se puteă contă de loc că rămă- șițele vor intră așă curând în Cassa Visteriei. Împrumuturile făcute cu dobânda de 10, 12 și 18 °/₀, apă- sau destul de greu asupra bugetului, căci încasările se făceau cu multă greutate, de oarece pe lângă că populația eră să- racă, mai eră și redusă prin emigrările anterioare. Dăm acî tabloul sumelor împrumutate în anul 1832: Banii ce arată Visteria CÂTIMEA TOTALUL că a luat S U M E L 0 R cu împrumutare în curge- Lei P. rea anului 1832 Lei ÎL । BĂGARE DE SEAMĂ Delavremelniceasca des- părțire ....... Din depozițion al Vis- 772.500 teriei . ...... 77.500 Dela Logofeția dreptăței 160.000 Cu zapisul Sfatului No. 1 Dela Logofătul Atanasie 157.500 i Cu zapisul Sfatului No. 2 Hristopolu ... 158.230 1 și cu dobândă 10% Dela Dvornicia Mare . 75.600 Cu 3 zapise, însă: Dela maior Ganscheio- 116.781 1. Al visteriei cu No. 3 vici........ 44.100 de lei .... 66.000 Dela Sfânta Mitropolie 126.000 2. Al sfatului cu Dela spătăreasa Ghera- 25.200 No. 11 de lei . 19.330 china....... 3. Al sfatului cu Dela Polcovnicul Cuciu- No. 23 de lei . 72.900 bei al 2-lea .... 158.230 DelaEpistimia Greceanca Cu zapisul sfatului No. 4 și cu dobândă 10% Cu zapisul sfatului No. 6 Asemenea No. 7 Asemenea No. 9 Cu 2 zapise însă : 1. Al sfatului cu No. 8 cu dobânda lO°/o 15.750 i Asem. cu No. 14 60 cu dobânda 10°/o 9.450 i 25 200 1) Analele Parlamentare ale României, Tom. IV, p. I pag. 235. Sumele din această lucrare sunt trecute in lei vechi, iar acolo unde am voit să facem o comparație cu moneta nouă, am trecut în paranteză și lei noi. 17 Banii ce arată Visteria CÂTIMEA TOTALUL că a luat SUMELOR BĂGARE DE SEAMĂ cu împrumutare în curge- Lei P. Lei p. rea anului 1832 Dela Pascale Gazoti 31.500 _ Asemenea No. 15 Dela paharnicul Arion . 1.993 60 Cu zapisul visteriei No.27 Dela Medelnicerul loan Budișteanu..... 30.000 --- Cu zapisul sfatului No. 16 Dela Slugerul Tănase și cu dobândă 12°/o Raișoreanu..... 31.500 --- Cu zapisul sfatului No. 17 și cu dobânda 12% Dela Scarlat Geanulu. . 10.017 --- Asemenea No. 18 și cu Dela Aga Constantin Ra- dobândă 10% let........ 47.250 --- Asemenea No. 19 și cu Dela Serdarul Grigore dobândă lO°/o Obedeanu..... 31.500 --- Asemenea No. 20 și cu Dela Vistierul Nenciu- dobândă 18°/o lescu....... 12.600 --- Asemenea No. 21 și cu dobândă 12% Dela Hiler Manuah . . 132.000 .--- Asemenea No. 22 și cu dobândă 18°/o Dela Doftorul Teodosie 15.750 --- Asemenea No. 24 și cu dobândă lO°/o Dela Serdarul Nicolae Asemenea No. 25 și cu Vasilescu. . . . • . 94.500 --- dobândă 10% Dela logofeția Credinței 34.335 --- 2.186 357 --- Asemenea No. 26 Din aceste împrumuturi s’au achitat în cursul anului 1833 o sumă de Lei 1.468.323.60 rămânând de plată la 1 Ianuarie 1834 Lei 718.033.60, s’au mai achitat de asemenea și o parte din plățile după diferitele cheltueli de paragrafe rămase în întârziere. Dar ar fi să ne amăgim singuri dacă am crede că din în- Anul 1833 casarea rămășițelor s’au plătit sumele de mai sus și nimic nu ne îndreptățește la aceasta, întru cât visteria în cursul anu- lui 1833 s’a împrumutat cu suma de Lei 3.654.150,116,¹) fără ca restul primului împrumut să fi fost lichidat; aceasta ne dovedește că rămășițele se încasau cu greu și că mergem cu pași repezi spre deficite și mai mari. Dăm mai jos sumele ce s’au împrumutat de visterie cu Za- pisele Sfatului și acelea rămase a se plăti la 30 Decemvrie 1833: 2) Analele Parlamentare ale României, Tom. V, p. I, pag. 80. 2 18 Câte dintre Câte Sumele aceste au rămas sa DATORIILE datoriilor s’au plătit se plătească Băgare pânăla 15 pe de seamă August 1834 viitorime Lei P. Lei | P. Lei P. Împrumutare pe anul 1832 cu zapisele sfatului Dela D. Logofăt Atanasie Hristopolu...... 157.500 --- 157.500 --- Dela D. maior Gaieskevici 75.600 --- 75.600 --- Dela D. polcovnic Cuciubei 126.000 --- 126.000 --- Dela maica Epistimia . . . 25.200 --- 25.200 --- Dela Scarlat Geanoglu . . 10.017 --- 10.017 --- Dela D. Marele Vistier Al. Nenciulescu...... 12.600 --- 12.600 --- Dela Marea Logofeție a pricinilor bisericești . . 34.335 --- 34.335 --- Dela Marea Logofeție a dreptăței...... 160.000 --- 55.000 --- 105.000 --- Dela Sfânta Mitropolie , . 116.781 60 116.781 60 718.033 60 663.033 60 împrumutare pe leat 1833 Dela D. Căminar Costache Mânu ........ 31.500 --- 31.500 --- Dela M-me Tereza Saorvain 63.000 --- 63.000 --- Dela D. Postelnic Costache Șuțul........ 63.000 --- 63 000 --- Dela D. Polcovnic Odobescu 78.750 --- 78.750 --- Dela D. G. Opran, însă îm- prumut. de galbeni 70.000 2.205.000 2.205.000 --- cu 19 zapise Imprum. de galbeni 15.246 448.875 448.875 dela Ghiță _ Opran, sau Prin învoire pe zapise dela dela cel ce 1 Sept. 1834 până când au le va înfă- plătit și toată dobânda la țișă cu soroc a le plăti în această sumă 3 ani dela Dela D. Gheneral Maior ziua împru- Stacov........ 189.000 --- 189.000 --- mutării cu dobândă împrumut. Eforiei Ocnelor 549.431 116 549.431 116 10% pe an. Dela monăstirea Segarcea. 25.594 25.594 --- împrumutare pe leat 1834 3.654.150 116 3.628.556 116 în urma jurnalului dela 30 Decemvrie Dela Ghiță Opran în 2.558 galbeni spre răfuirea da- toriei către Monăstirea Se- garcea și de lei 55.000 la logofeția Dreptăței la care s’au plătit și dobânda până la 1 Septemvrie al curgă- torului an....... 80.594 --- 4.372.184 56 Din împrumutul anului 1833, dela 15 August 1834 până la finele lui Decemvrie al acehiiaș an se mai plătește încă o sumă de Lei 748.495,40. 19 Din lista de „Datoriile visteriei ce au fost la 1 Ianuarie 1834, după socotelile controlului, câte s'au ptătit din aces- tea în curgerea anului 1834 și ce au mai rămas datorie la 1835“ găsim că totalul datoriilor, împrumuturi și rămășițe pe anul 1833 erau de : Lei 7.112.808,119 x/₂, din cari în cursul anului 1834 s’au plătit: Lei 2.878.525,—, în cari intră și suma de Lei 829.089,40, plătită din împrumuturi și anume : Lei 55.000 din primul îm- prumut și Lei 774.089,40 din al 2-lea împrumut, restul eră din diferite cheltueli după paragrafe, astfel că la 1 Ianuarie 1835 rămâneau de plătit din primul împrumut Lei 663.033,60 și din cel de al doilea Lei 2.880.061,76. Tot odată s’a mai plătit și dobânda la împrumuturile pe anii 1832 și 1833 în sumă de Lei 154.072,100¹). S’ar părea că față cu sumele plătite, mergem spre o re- Anul 1834. pede lichidare a datoriilor trecutului, însă dacă vom luă în considerare că în cursul anului 1834 se fac noui împrumuturi în sumă de Lei 4.125.820 ¹ ²) cu dobânzi destul de mari, ne convingem ușor că situația mergea din rău în mai rău. Din împrumuturile contractate în cursul acestui an, se plă- tește numai suma de lei 589.356,60, rămânând a se plăti pe viitor Lei 3.536.463,60, astfel cum se arată în tabloul ur- mător. Deficitul acestui an fiind de Lei 3.367.000,— din care mai mult de jumătate erau sume ramase de plată din banii ocnelor după sarea vândută în Turcia, care sumă neputându-se prevedea că s’ar încasă așă de ușor și pentru a întâmpină lipsă pe viitor, se înființează dela 1 Ianuarie 1835, oarecari adăogiri asupra dărilor dejă existente. Așă pentru birnicii și plugarii din sate și orașe se adaogă, Aᵤᵤₗ ₁₈₃₅ câte 4 sfanți, pentru mazili câte 6 sfanți ; apoi un adaos la fiecare birnic de Lei 3 la capitație; la mazili de Lei 4,60; câte 2 parale la ocaua de sare și câte 2 parale la Leu funcționari- lor ce au mai mult de Lei 100 lunar, pe această din urmă adăogire însă Obșteasca Adunare ifa primit-o, rămânând a fi aplicate numai adaosurile dintâi. 1) Analele Parlamentare ale României, Tom VI, pag. 281, 393, 423 și 427. 2) Din această sumă s’a primit însă numai Lei 3.844.323,21 rămânând a se primi și lei 281.496,99, dela Căminarul St. Moshu din suma zapiselor ce i s’au dat de visterie în sumă de lei 2 000 250. 20 Listă de sumele ce au luat Visteria cu împrumutare în din aceștia în curgerea leatului 1834 și 1 No. Zapisului 1 Sumele împrumutate LUNA ȘI NUMELE IMPRUMUTĂTORILOR In Socotiți în lei ZIUA galbeni peste tot Bucăți | Lei P 1 Aprilie 20 Gheorghe Opran și Solomon Halfon .... 5.000 --- 157.500 --- 2 Iunie 24 Idem dela numiții............ 2.558 80.594 --- 3 Iulie 12 D. Pot. Polcovnic Nojin , . •...... 3.000 --- 94.500 --- 4 August 10 Logofeția dreptăței........... 11.236 Următoarele zapise s’au slobozit pentru îm- prumutarea de 26789 galbeni lei 4, bani 16 ce s’au făcut prin D. Serdar Ghiță Opran a se plăti aducătorului cu soroc de 3 ani, începându-se dela 1 Septemvrie 1834 și cu dobândă de șase la sută pe fiecare an în 2 semestruri pe fiecare an. ........ 5 Septemvrie 1 Zapis de galbeni............ 100 6__ 271 Zapise galbeni a 100 galbeni fiecare. . . . 26.600 841.050 21 curgerea leatului 1834 cu zapisele sfatului, ce au plătit ce au rămas datorie la zi 1 Ghenarie 1835. Sumele ce s’au plătit din această în leatul 1834 Ce au rămas datorie a se plăti pe viitorime Aicea se înseamnă dobânzile cu cari s’au făcut împrumutarea și alte băgări de seamă 157.500 80.594 94.500 11 236 Cu soroc de 3 luni și cu dobândă câte 10% » » b » r » » „ » „ ,» b „ „ 3) » 1 el U „ ,, y, „ n Pentru dobânda acestor galbeni, socotită până la îm- plinirea sorocului de 3 ani, când urmează a se plăti capetele, s’au slobozit deosebite 6 zapise toate cu data dela 1 Septemvrie 1834 și fiecare zapis cu câte 3 galbeni, cu îndatorire a se plăti dobânda la soroacele ce se arată însă : No. 1 zapis a se plăti la 1 Martie 1835 galbeni 3 cm co Tt< m o „ „ 1 Septemvrie 1835 » 3 6 o d o o „ „ 1 Martie 1836 » 3 zzzzz „ „ 1 Septemvrie 1836 » 3 „ „ 1 Martie 1837 » 3 „ „ 1 Septemvrie 1837 » 3 841.050 Pe lângă această sumă de dobândă li s’au slobozit alte șase zapise cu data dela 1 Septemvrie 1834, tot pentru dobândă socotindu-se câte 4°/0 afară de 6 cu soroc a se plăti însă: No. 272 zapis a se plăti la 1 Martie 1835 galbeni 534 No. 273 „ „ ,, „ „ 1 Sept. 1835 „ 534 No. 274 „ „ „ „ „1 Martie 1836 „ 534 No. 275 „ „ „ „ „ 1 Sept. 1836 „ 534 18 No. 276 „ „ „ „ „1 Martie 1837 „ 534 4.788 No. 277 „ „ „ „ 1 Sept. 1837 „ 534 3.204 Din care la sorocul de 1 Martie 1835 galbeni 1.335 8.010 Idem la . . . • . 1 Sept. „ 1.335 „ „ . 1 Martie 1836 „ 1 335 „ 1 Sept. „ 1.335 „ . 1 Martie 1837 „ 1.335 „ ! Sept. „ 1.335 8.010 22 No. Zapisului 1 Sumele împrumutate LUNA $1 NUMELE IMPRUMUTÂTORILOR In Socotiți în lei ZIUA galbeni peste tot Bucăți Lei | P. 278 Septemvrie 1 Hiier Manuach evreu saraf ..... --- i 460.000 --- Următoarele zapise s’au slobozit p. împrumu- tare ce s’au făcut de . , , . prin . . .. . a se plăti înfățișitorului cu soroc de 2 ani, începându-se de la 1 Octomvrie 1834 și cu I dob. câte 6 galbeni la sută pe an în două 1.000 semestre pe fiecare an ...... ---- --- 279 Octomvrie 1 Idem, ! । 280 Octomvrie 1 Idem 1.000 ---i --- ' 281 V » • 1.000 ---. --- 282 V 1.000 - : ! ------------ --- 283 99 » .... . . 1.000 --- ---- --- 284 » » « 1.000 --- --- 285 99 » 1.000 --- --- 286 99 1.000 --- --- - 287 99 ° • - 1.000 --- 288 H » ........... 1.000 --- 289 W Zapis cu asemenea cuprindere: . 500 --- 290 328 Zapise de galbeni a 500 fiecare...... 19.500 --- ' --- --- 329 Zapis cu asemenea cuprindere de galbeni . . 250 --- --- --- 330 408 Zapise de galbeni a 250 ... 19.750 --- --- 409 Octomvrie 1 100 --- ; --- --- 410 Zapise de galbeni a 100 fiecare .... 13.400 543 ! li 23 Sumele ce Ce au rămas Aicea se înseamnă dobânzile Galbeni s’au plătit din datorie a se cu cari s’au făcut împrumutarea și aHe această în plăti pe băgări de seamă leatul 1834 viitorime Lei p. Lei p. 351.262 60 108.737 60 Pe care orânduește a-și primi dela Eforia vămilor din sferturile ce este să răspunză la visterie, câte lei 117,087, bani 60 pe fiecare lună în 4 luni în- cepând dela 1 Octomvrie leat 1834 până la 1 Fe- vruarie 1835 cu dob. 10°/o pe an. Pentru dobânda acestor 1000 galbeni socotiți până la împlinirea sorocului de 2 ani când urmează a se plăti capetele s’au slobozit deosebite 4 zapise cu data dela 1 Octomvrie 1834 și fiecare zapis de câte 30 galbeni cu îndatorirea a se plăti do- bânda la soroacele ce se arată însă : Zapis a se plăti la 1 Aprilie 1835 de galbeni 30 Idem la 1 Octomvrie....... » 30 „ „ i Aprilie 1836 ...... » 30 „ „ 1 Octomvrie....... » 30 120 --- 120 120 --- 1 1 1 1 1 „ ............. ...... 120 » ........ • ........ • 120 ---,j n • ... .......... . ■ 120 1 _____________________ _ 120 ; ________________ _ 120 _ _ 120 ■1 i Cupoanele acestui zapis cu aceeași dată însă : 120 1 --- Zapis a se plăti la 1 Aprilie 1835 de galbeni 15 60 1 --- Idem la 1 Octomvrie .......... 15 2.400 „ „ 1 Aprilie 1836 . ........ 15 30 „ „ 1 Octomvrie . ....... . 15 2.370 Cupoanele acestui zapis cu aceeaș dată însă : 12 Zapis a se plăti la 1 Aprilie 1835 de galbeni 7 V2 1.608 --- Idem la 1 Octomvrie.....« . . . . 7^2 „ „ 1 Aprilie 1836 ....... 7^2 „ „ 1 Octomvrie.......... 7l/z Cupoanele acestui zapis cu aceeași dată însă : Zapis a se plăti la 1 Aprilie 1835 de galbeni 3 Idem la 1 Octomvrie.......... 3 „ „ 1 Aprilie 1836 ........ 3 --- „ „ 1 Octomvrie .......... 3 24 1 No. zapisului 1 Sumele împrumutate LUNA ȘI NUMELE IMPRUMUTĂTORILOR In Socotiți în lei ZIUA galbeni peste tot Bucăți | Lei P, 63.500 2.000.250 548 Decemvrie 12 Hiler Manuah evreu saraf ........ 3.750 : 118.125 549 M Idem.......... ..... 3.250 ---. 102.375 --- 550 Î9 » ...... • ....... 3.000 ---.■ i 94.500 --- 551 28 » • • ........... • • 1.200 --- i 37.800 --- 552 V •••«•••< ......* 1.270 ---1 ' 40.005 --- - 553 V V • * • • • ” »..... • 1.000 •---' 31.500 --- 554 n » ................. 1.010 --- 31.815 --- 555 ff .......... • • • • 780 ~i i 24.570 --- Peste tot . . . 1 : 4.125.820 Cu toate aceste adăogiri asupra impozitelor, anul 1835 lasă un deficit în sumă de Lei 1.367,627,OS¹/^ deși bugetul fusese evaluat cu o neajungere de Lei 2.092.568.¹), Pentru preîntâmpinarea acestui deficit s’au făcut împrumu- turi în sumă de Lei 2.231.986, din care s’au plătit chiar în 1) Analele Parlamentare ale României Tom. V, pag. 77, lit. E. 25 Sumele ce Ce au rămas s’au plătit din datorie a se Aicea se înseamnă dobânzile cu care s’au ’E această în plăti pe făcut împrumutarea și alte leatul 1834 viitorime băgări de seamă L e i P. L e i P. O Pe lângă această sumă de dobândă s’a slobozit alte 4 zapise cu data dela 1 Octomvrie 1834 tot pen- tru dobândă socotindu-se câte 4% afară din 6 cu soroc a se plăti insă : No. 544 zapis a se'plătî la 1 Aprilie 1835 galbeni 1.270 No. 545 Idem la 1 Octomvrie.....„ 1.270 No. 546 „ „ 1 Aprilie 1836 . . . „ 1.270 No. 547 „ „ 1 Octomvrie ... . „ 1.270 Din care la sorocul dela 1 Aprilie 1835 galbeni 3.175 „ „ „ „ „1 Octomv. „ 3.175 „ „ ,, .. „ 1 Aprilie 1836 „ 3.175 5.080 1 2.000.250 --- „ „ „ „ „ 1 Octomv. „ 3.175 12.700 ! 118.125 II 1 1 1 1 1 1 1 Cu soroc la 3 ani și cu dobândă câte 7 12.700 1 1 II I 1 ! M i 102.375 Asemenea . 1/2°/o la pungă. 94.500 Asemenea . 37-800 Asemenea . 40.005 Asemenea . 31.500 Asemenea . 31.815 Asemenea 24.570 Asemenea . 589.356 60! | 3.536,463 60 cursul anului Lei 1.424.213, rămânând de plată restul de Lei 807.773. i) Din această sumă s'a plătit încă în anul 1836 Lei 773.123, lăsând a se plăti în viitor restul de Lei 34.650.¹ ²) Dăm mai jos tabloul sumelor împrumutate și plătite de visterie în cursul anului 1835. 1) Analele Parlamentare ale României Tom. VII, p. I, pag. 235 și 245. 2) Analele Parlamentare ale României Tom. VIII, pag. 47. 26 Lista de banii ce au plătit Visteria LA CINE ANUME A FOST DATORIE Lei I1’ 1 Pe temeiul zapiselor Sfatului Administrativ D-lui Kir Iiiler Manoah ovrei, piața capetelor ce a împrumutat Visteria Va- lahiei, împrumutați pe temeiul poruncei Măriei Sale No. 272 din annl 1834. Zapis dela 13 Fevruarie 1835 No. 3 . . . ..... 31 500 Idem altul ...... . . No. 4 ......... 28.350 --- 2 Idem tot numitului cu trei zapise scrise dela 12 Decemvrie 1834 de 10.000 galb. pe temeiul poruncii Măriei Sale dela 15 Decembrie 1834 No. 272. După zapisul No. 548 pentru galbeni . 3.750 Idem altul No, 549. „ „ . 3.250 Idem altul No» 550. „ „ . 3.000 10.000 --- Idem cu 2 zapise scrise dela 29 Ghenarie 1835 : După zapisul No. 1 pentru galbeni ..... 550 Idem altul No. 2 „ „ .... 450 ” 1.000 Idem cu alt zapis No.5 scris dela 24 Fevruarie 1835 : 315.000 galbeni 2.000 31.500 13.000 63.000 3 Pe temeiul zapisului casei Visteriei dela 3 Iunie No. 329 D-lui 28.350 Il 1 1 1 1 1 II 1 1 4 Marelui Vistier Alexandru Vilara pentru alți atâta ce a îm- 80.000 prumutat Visteriei. 100.000 Idem al zapiselor sfatului Administrativ D-lui Kir Hiler za- 83.484 raful plata capetelor ce a împrumutat visteria pe temeiul 31.500 poruncilor Măriei Sale No. 209 și 405 : 28.350 După zapis scris dela 20 Martie 1835 No. 6...... 110.000 Idem 20 Martie „ „ 7 . . . 47.250 Idem 15 Aprilie „ „ 8 ..... . 40.320 I em 28 „ „ 9 . . ... 31.500 Idem 6 Mai „ „ 10 ..... . Idem 10 „ „ „11 ..... Idem 10 „ „ „ 12 . . . Idem 20 „ „ „ 14 ..... Idem 4 Iunie „ „ 17 galbeni 1280 Idem 10 „ „ „ 18 galbeni 1000 . 5 Pe temeiul zapiselor Sfatului Administrativ D-lui Kir Hiler 31.500 i । u n । n Manoah zaraful pentru plata capetelor de banii ce a împru- 34.650 mutat Visteria câte 18 galbeni la °/0 pe an: 28.350 După zapis scris la 10 Iulie No. 18 galbeni 1.000 .... 15.750 „ „ w „ » 19 ,, 1.000 . 47.250 „ „ „ , „ 20 „ 900 ... . 63.000 „ „ „ „ 21 „ 500 . . 22.050 „ ,, „ „ n 22 „ 1.500 .... „ ~ ,, 23 M 2.000 . . . „ „ „ „ 24 „ 700 . . . . 7 700 De reportat . . --- --- 27 din împrumutările anului 1835 S’au plătit în Au rămas da- curgerea torie la 1 TOTAL BĂGĂRI DE SEAMĂ anului 1835 Ghenarie 1836 Lei p. Lei P. Lei P. Dobânda câte Lei 7 parale 60 la pungă pe lună. --- --- --- --- --- --- Idem 59.850 --- --- --- --- --- --- Idem _ _ _ --- Idem 409.500 --- --- --- --- --- 28.059 --- --- --- --- --- _ _ _ _ _ Idem --- --- --- --- --- --- Idem --- --- --- --- --- --- Idem --- --- - --- --- - --- Idem .--- --- --- --- --- --- Idem --- --- --- --- --- --- Idem .---* --- --- --- --- --- Idem --- --- --- --- --- --- Câte 18°/o pe an. ---• --- --- --- --- --- Idem --- --- --- --- --- --- Idem 580.754 --- --- -- --- Cu suma de lei 31.500 din zapisul dela 10 Iulie No. 18 s’au trecut, de plătiți lei 13230 împrumuta* rea arătată la venit: No. 15 Iunie 1, cum și alți lei 18270 din îm- prumutarea de lei 630.000 alcă- tuită din 2 zapise unul 27 și al- tul No. 28 August 1 pentru că Visteria pe cel I condei nu l’a 1 242.550 trecut la datorii neplătite, cum și 1.320.713 --- --- --- --- --- din lei 630.000 scade acești le; 18270 și trece numai lei 611.730. 28 LA CINE ANUME A FOST DATORIE Lei P. 6 Report . . . 7 Idem al zapisului scris dela ................ imprimeria Logofeției dreptăței spre plata banilor ce a împrumutat pe Visterie . Pe temeiul zapisului sfatului administrativ s’a dat la Sf. Mitro- polie plata capetelor de banii ce a împrumutat pe Visteria Valahiei _ _ După zapisul dela 1 Septemvrie 1835 No. 29..... 60.000 --- Idem altul dela 2 „ „ No. 30...... 30.000 8 Idem D-lui Hiler Manoah, zaraf, plata capetelor: După zapisul dela 21 Iulie No. 25 în galbeni 7.000 . . 220.500 --- Idem 26 „ „ 3.000 . . . 94.500 10.000 --- --- 9 Zapis dela Mai 17 cu No. 13 împrumutarea dela Epistimia. . 10 Idem dela Iunie 1 cu No. 16 la D. Gheorghe Papa..... --- --- 11 Idem dela August 1 cu No. 27 Ia Hiler Manoah...... '346.500 --- 12 Idem la „ 1 „ 28 283 500 --- Se scade ce s’au plătit din suma de lei 31.500 care se arată 630.000 --- la No. 5.................... 18.270 -- 13 Zapis dela Decemvrie 16, No. 31 Serdarul Opran și Solomon Halfon....................... --- --- 14 Idem dela Dechemvrie 20 No. 32 la D. Caminar Moshu. . . --- --- Idem dela Dechemvrie 28, No. 33, D. Serdar Opran și So- lomon Halfon.................... --- --- Se scad: Cei trecuți la No. 2 trei zapise No. 548, 549 și 550 în 1000 galbeni, fiind împrumutare din anul 1834 și s’au trecut după cuviință în condica fără anume paragraf....... _ Peste tot . . . --- --- 29 S’au plătit în Au rămas da- curgerea torie la 1 TOTAL BĂGARE DE SEAMĂ anului 1835 Ghenarie 1836 Lei P. Lei P. L ei P. 1.320.713 13.500 --- - --- --- --- _ _ _ _ Cu dobândă pravilnică. --- --- --- --- --- --- Idem 90.000 ___ --- --- --- --- --- Câte 18°/o pe an. --- --- --- --- --- --- Idem 315.000 --- _ 9.450 --- --- --- Câte 12°/o pe an _ --- 25.200 --- --- --- Câte 18°/o pe an ____- --- --- --- --- --- Idem --- --- --- --- --- --- Idem - 611.730 --- --- --- Idem --- --- 63.000 --- --- --- Idem --- --- 35.393 --- --- --- Idem --- --- 63.000 --- --- --- Idem 1.739.213 --- 807.773 --- 315.000 --- 1.424.213 --- 807.773 --- 2 231.986 --- 30 Comisia financiară trimițând în verificarea Obșteștei Adu- nări bugetul veniturilor și cheltuelilor pe anul 1835, atrage atenția că deficitele urmându-se unul după altul, deficit la încheerea bugetului, deficit la finele anului după executarea lui, aceasta ar fi o lucrare nepotrivită cu sfârșitul unui buget, și-și exprimă în mod imperios dorința ca bugetul anului 1836 să se încheie cât mai aproape de adevăr, cercetându-se cu deamănuntul fiecare condei în parte. No. LUNA CELA CINE ANUME C zl T Ă S U M Ă ZIUA Galbeni ? Lei P 1 1 Chenar 10 Dela Hiler Manuah Saraful .... 19.590' 617 085 _ 2 Martie 8 ,, lancu Vlădoianu....... 3.000. 94.500 --- 3 10 „ Hiler Manuah Saraful .... 12 ooo: 378.000 --- 4 10 Idem .... 3.000 94.500 --- 5 21 D-nei Hătmănesei Eleni Erachinii . . 900 28.350 --- 6 » 21 Slăvitei Dragomănesei Marioara Șuțu . 1.100? 34.650 --- 7 Mai 4 Hiler Manuah Sarafu ..... 20.000' 630.000 --- 8 18 D. Serdar Gheorghe Obedeanu . . . 2.500 78.750 --- 9 29 D-nei Hătmănesei Elenii Filipescu . . 1.000 31.500 --- 10 w 30 „ D. Mihalache........ 700? 22.050 --- 11 Iunie 8 D. Solomon Halfon. ........ 2.860? 90.090 --- 12 10 „ Secretar Culen . ...... 1.000? 31.500 --- 13 Iulie 1 D-nei Madame Terezia Saorvain . . I.OOOh 31.500 - 14 n 1 „ Marioara Roset ....... 600? 18.900 --- 15 » 1 D. Coleschi reghistrator Const. Pîrgu . 3 000? 94.500 --- 16 August 1 Dela Hiler Manuah Sarafu..... 10.000? 315.000 --- 17 n 8 Cuvioasa maica Epistimia ..... 400? 12.600 --- 18 » 24 Dela Hiler Manuah Sarafu .... --- ? 10.000 --- 19 Octomvrie 4 Idem . . . 5.000 157.500 --- 20 » 9 W • 2.222? 70.000 --- 21 Noemvr 7 „ .... 11 235? 353.902 60 22 Decemvrie 8 Dela Hătmăneasa Elenca Erachina • . 3.000? 94.500 --- 23 17 D. Căminaru Manolache Serghiadi . 1.400' 44.100 --- 24 » 18 Chir Constandin Buzulea..... 700; 22.050 --- 106.207;! 3.355.527 60 31 Anul 1836, fiind favorizat de o recoltă abundentă, bugetul Anul 1836 lasă un excedent cu toate că se acoperise și deficitul anului 1835. Totuși pentru un moment visteria, neputând să facă față tuturor nevoilor deși erau foarte limitate, a făcut împru- muturi în sumă de Lei 3.355.527,60, cu dobânzi oneroase până la 18°/₀ și pe termene scurte de 6 luni și chiar un an, astfel cum se poate vedea din tablourile de mai jos:¹) DIN AU ACEȘTIA R Ă M A S S’AU DATORIE BĂGĂRI DE SEAMĂ PLĂTIT Lei | P. Lei | P. 617.085 Cu dobândă câte 18% ș’ cu soroc de 6 luni --- 94.500 --- » v 10 % „ „ „ 1 an --- 378.000 --- » »» ,.18 °/ o „ „ „ 1 n --- 94.500 --- » „ 18% „ „ „ 6 luni --- 28.350 --- » n 18°/o „ „ „ 6 „ --- 34.650 --- >> „ „ 18% „ „ „ 6 „ 630.000 --- --- » » n 1 b *% „ „ „ 5 w --- 78.750 --- » » n 1 8 °/ 0 „ „ „ 3 „ --- 31.500 --- v ,, „ 18% „ „ „ 6 „ --- 22.050 --- „ « „ 18% „ „ I an --- 90.090 --- ,> „ 18% „ „ „ 6 luni --- 31.500 --- „ „ „ 12% „ „ „ I an --- 31.500 --- „ 12% „ „ „ 6 luni 18.900 --- ,, .. 18% ......6 „ --- 94.500 --- „ „ 12% „ 6 „ 315.000 --- „ „ „ 18% „ 6 „ 12.600 --- .> , 12% „ „ 6 „ --- 10.000 --- „ n „ 1 8% „ „ 6 157,500 --- „ „ „ 18% „ „ „ 6 „ --- 70.000 --- „ „ „ 18% „ „ „ 6 „ --- 353.902 60 .. 18% „ „ „ 4 „ --- 94.500 --- „ v » 12°/o „ „ „ 1 an 44 100 --- „ 18% „ ,, „ 6 luni --- 22.050 --- » » „ 18°/o „ „ „ 6 „ 1.247.085 --- 2.108.442 60 1) Analele Parlamentare ale României Tom VIII p. I, pag. 83. 32 Listă de sumele dobânzilor cuvenite pe sea LA CINE ANUME ȘI PE CE ANUME CAPETE Împrumutări din anul 1834 1 D. Polcovnic-Nojin după zapisul cu No. 3 la lei...... 40.950 --- Din anul 1835 2 Epistemici Greceanca după zapisul No. 13........ 9 450 _ 3 Gh. Papa, după zapisul No. 16............. 25.200 --- 4 Hiler Manuah cusurul din zapisul No. 31 și 33..... 611.730 --- 5 D. Serdar Opran și Solomon Halfon, după zapisul No. 31 și 33 126.730 --- 6 Din anul 1836 617.085 --- Hiler Manuah Sarafu după zapisul No. 1........ 7 D. lancu Vlădeanu, după zapisul No. 2......... 94.500 --- 8 Hiler Manuah zarafu, după zapisul No. 3......... 378.000 --- 9 Idem după zapisul No. 4......... ..... 94.500 --- 10 D-nei Hătmănesei Elenii Erachinii după zapisnl No. 5 . . . 28.350 --- 11 D-nei Slăvitei Dragomăneasa Maria Șuțul după zapisul No. 6 . 34.650 12 Hiler Manuah Saraful, după zapisul No. 7........ 630.000 --- 13 D. Sardar Gh. Obedeanul, după zapisul No. 8...... 78.750 --- 14 D-nei Hătmănesei Elenii Filipeasca după zapisul No. 9 . . . 31.500 --- 15 D. Mihalache după zapisul No. 10 . . •........ 22.050 --- 16 D. Solomon Halfon după zapisul No. 11......... 90.090 --- 17 Secretarul Culen „ „ „ 12......... 31.500 --- 18 D-nei Madam Terezia Saorvain după zapisul No. 13 . . ° > 31.500 --- 19 D-nei Marioara Răsti după zapisul No. 14........ 18.900 --- 20 D. Coleschi registrator, Constantin' Pârgu după zapisul No. 15 94.500 --- 21 D. Hiler Manuah Saraful, după zapisul No. 16...... 315.000 --- 22 Cuvioasa Epistimie, după zapisul No. 14......... 12.600 --- 23 D. Hiler Manuah Saraful, după zapisul No. 18..... 10.000 --- 24 Idem „ 19..... 157.000 - 25 „ „20...... 70.000 --- 26 „ „21...... 353.902 60 27 D-nei Hătmăneasa Eleni Erachini după zapisul No. 22 . . • 94.500 --- 28 D. Căminar Manolachi Serghiadi după zapisul No. 23 . . • 44.100 --- Constantin Vizulea, după zapisul No. 24........ 22.050 33 ma leatului 1836 la împrumuturile visteriei !) Dobânzi cu- S’au plătit în Au rămas da- venite pe sea- curgerea aces- torie la zi 1 ma anului tui an. Ghenarie 1837 BĂGĂRI DE SEAMĂ 1836 LEI P. LEI p. LEI P. 853 853 15 __ _ Socotită dela 1 Ghenarie până la 15 Martie 1836, când s’au răfuit cape- tele câte 10% pe an. 1.134 567 567 Câte 12°/o. 4.536 <--- --- --- 4.536 --- Câte 18% și afară de alți lei 2268 datorie de dobândă la această sumă pe 6 luni din anul 1835. 53.192 75 53.192 75 _ _ Câte 18% și socotită dela 1 Ghena- rie până la 1 Octombrie 1836 când s’au răfuit rânduri rânduri capetele. 3.915 3.915 Câte 18o/0 dela 1 Ghenarie până la 20 Martie 1836, când s’au răfuit capetele. 70.227 99 70 227 99 Câte 18% socotită până la 1 Oct. 1836 când s’au răfuit capetele; însă lei 500 din cei arătați sunt întorși la venit. 7.665 4.725 2.940 Câte 10%, 54.810 --- 39 690 --- 15.120 --- „ 18% 13.702 60 9.922 60 3.780 --- „ 18% 3.954 99 2 679 9 1.275 --- „ 18% 4.836 17 1.717 77 3.118 60 „ 18% Visteria la suma plătită are sloboziți mai mult cu lei 2 bani 56, pentru care i s’au făcut cunos- cut prin No. 58.357 96 58.357 96 Câte 18% Potrivit cu bilanțul Visteriei. 8.741 30 3.543 90 5.197 60 „ 18% 3 323 30 2.835 --- 488 30 „ 18% 2.315 30 --- --- 2.315 --- „ 18% pe zile 210 9.099 10 8.108 12 990 118 „ 18 10 ... » 472.60 D. Sovetnic Serviei Stoian Simici pentru plata de dobândă la sumele ce au răspuns înaintea sorocului orânduit ă da în Visterie pentru exportația sărei............................. Pentru plata de dobândă și cheltueli D. Căminarului Ștefan Moshu la polițele trase la Țarigrad în socoteala Înaltei Porți Otomane, însă : Pe semestru din urmă al anului 1835 la lei 472.000 . 16.644,114 Pe semestrul al anului 1836 la lei 707.928 . . . 28.309,60 Din tablourile de mai sus deducem că se plătește chiar în cursul anului zapise în sumă totală de Lei 1.247.085, ră- mânând a se mai plăti restul de Lei 2.108.442.60 în viitor; de asemenea din totalul dobânzilor în sumă de Lei 441.031,117 se plătește numai suma de Lei 241.080,29. Anul 1837 cursul anului 1837 visteria face împrumuturi în sumă de Lei 2.804.770, din care până la finele anului achită o 35 parte minimă de Lei 245.070, restul de Lei 2.559.700 tre- cându-1 în sarcina anului viitor și din totalul dobânzilor cu- venite pentru acest împrumut nu plătește decât Lei 221.160,26 restul fiind lăsat a se plăti în anul următor. Dăm mai jos tabloul de dobânzile ce s’au plătit și sunt a se mai plăti la împrumuturile visteriei în sumă totală de Lei 5.086.036,90 pe anul 1837. 36 Dobânzile ce s’au plătit și sunt a se mai plăti 6 No. zapiselor 1 Luna, Ziua DE LA CINE ANUME CÂTĂ SUMĂ Z Galbeni Lei p. Din leat 1835 1 Epistimia Greceanca...... 300 9.450 --- 2 Gh. Popa........... 800 25.200 --- 34.650 --- Din leat 1836 3 D-nei Spătăreasa Eleni Erachina . 2.000 63.000 --- 4 D-nu Serdar Opran....... --- 75.174 90 5 2 D-nu loan Vlădeanu ..... 3.000 94,500 --- 6 3 D-nu Iler Manuah zaraful . . . 12.000 378.000 --- 7 4 Idem............. 3.000 94.500 --- 8 5 D-nei Hatmaneasa Eleni Erachina. 900 28.350 --- 9 6 Slăvitei Dragomănesei Maria Șuțu 1.100 34.650 --- 10 8 D-nu Serdarul Gh. Obedeanul . . 2.500 78.750 --- 11 9 D-nei Hătmâneasa Elenei Filipeasca 1.000 31.500 --- 12 10 D-nu Mihalache........ 700 22.050 --- 13 11 D-nu Solomon Halfon...... 2.860 90.090 --- 14 12 D-nu Secretarul Gulen..... 1.000 31.500 --- 15 13 D-nei Madam Terezia Saorvain 1.000 31.500 --- 16 14 D-nei Marioara Roset..... 600 18.900 --- 17 15 D-nu Coleschi Registrator Cons- tantin Pârgu......... 3.000 94.500 --- 18 16 D-nu ller Manuach Zaraful . . . 10 000 315.000 --- 19 17 D-nei Cuvioasa Epistemia .... 400 12.600 --- 20 18 D-nu Iler Manuach Zaraful . . . 10.006 --- 21 19 Idem............. 5.000 157.500 --- 22 20 Idem........... 2.222 70.000 --- 23 21 Idem ............. 11.235 353.902 --- 24 22 D-nei Hătmăneasa Eleni Ezachina. 3.000 94.500 --- 25 23 D-nu Căminar Manolache Serghiadis 1.400 44.100 --- 26 24 D-nu Constantin Vuzulea .... 700 22.050 --- 2246.616 90 Din leat 1837 27 1 Martie 13 D-nei Vorniceasa Zmaranda Mânu 1.500 47.250 --- 28 2 n H D-nei Cucoana Alexandrina Florescu 400 12.600 --- 29 3 Aprilie 1 D-nei Eleanca Bălăceanca . . . 1.650 51.975 --- 30 4 » 2 D-nei Alexandrina Florescu . . . 200 6.300 --- 31 5 „ 21 D-nu Lazăr Calenderoglu .... 3.400 107.100; --- 32 6 „ 24 D-nei Cucoana Eleanca Bălăceanca 600 18.900 --- 37 la împrumuturile Visteriei în anul 1837 T) Dob. cuve- Ce au plătit Ce au ră- • d nită pe în mas datorie I Pe câte zile d la datoria za anul 1837 anul 1837 la 1 Genarie pisului pânăl BĂGARE DE SEAMĂ 1838 Cu cât la (,/0 I sfârșit, an. 18; Lei P. Lei P. Lei p- pe an | 1.134 567 567 12 360 2.595 72 2.595 72 18 206 f Insă pe 206 zile pentru lei 63.000 și 5.943 --- 3.780 - 2.163 --- 12 360 ' pe 154 zile p. 31.500 fiindcă ceilalți ț s’au dat. f Dob. cuvenită la această sumă pe 90 10 360 J anul 1837 câte io°/0 face lei 7517,57 3.758 90 --- --- 3.758 | bani dar s’au trecut în sumă mai l mică potrivit cu arătarea Visteriei. Insă pe zile 60, socotită câte ioc/0 pe 284 zile câte i2°/0 pentru toată 360 suma și pentru 16 zile asemenea 10.789 96 7.245 --- 3.544 96 12 câte T2°/o p. 50.400 ce au rămas ne- plătite. In care rânduri, rânduri, s’au plătit capetele. 9.938 30 9.938 30 --- --- 18 90 17.010 --- 17.010 --- --- --- 18 360 5.103 --- 5.103 --- --- --- 18 360 6.237 --- 3.118 60 3.118 60 18 360 4.252 60 4.252 60 --- --- 18 108 5.670 --- 5.181 90 488 30 18 360 749 84 749 84 --- --- 18 68 16.216 24 7.117 32 9.098 112 18 360 1.680 --- 1.680 --- --- --- 12 160 3.780 --- 1.890 --- 1.890 --- 12 360 3.402 --- 1.710 --- 1.710 --- 18 360 11.340 5.670 --- 5.670 --- 12 360 f In care vreme, rânduri, rânduri, 8.281 107 8.281 107 --- --- 18 90 \ s’au răspuns capetele. 1.512 --- 756 --- 756 --- 12 360 1.050 --- 1.050 --- --- --- 18 210 20.081 30 20.081 30 --- --- 18 255 8.818 107 8.188 107 _ _ 18 234 ( Până când s’au răfuit capetele rân- 22.368 59 22.368 59 --- --- 18 180 V duri, rânduri. 11.340 --- 10.647 --- 693 --- 12 360 7.938 --- 7.651 42 286 78 18 360 3.969 --- 3.836 84 132 36 18 360 4.520 30 2.835 1.685 30 12 287 1.201 24 756 --- 445 24 12 286 4.660 51 3.118 --- 1.542 51 12 269 562 96 378 --- 184 96 12 268 13.333 114 13.333 114 18 249 1.549 96 1.134 --- 415 96 12 246 1) Analele Parlamentare ale României Tom IX pag. 515. 38 No. zapiselor 1 Luna, Ziua DE LA CINE ANUME CÂTĂ SUMĂ 6 Galbeni Lei p. 33 7 Aprilie 28 D-nei Medelnicereasa Eufrosina An- droneasca......... 350 11.025 --- 34 8 Dela Epitropia răposatului Hagi An- ghel • . . . ........ 3.130 98.595 --- 35 9 Aprilie 30 D-nu Coleschi Registrator Constau- tin Pârvu.......... 1.000 31.500 --- 36 10 Mai 14 D-nu Procopie Dimitriu..... 2.000 63.000 --- 37 11 Mai 20 D-nu Procopie Zaraful . ... 4.850 152.775 --- 38 12 Mai 24 D-nei Ralița Nenciulescu..... 700 22.050 --- 39 13 Iunie 10 D-nei Eliza fiica d-nei Aga lorda- che Florescu......... 200 6.300 --- 40 14 D-nul Secretarul Culen..... 250 7.875 --- 41 15 Iunie 11 D-nei Maria Gheorghiu . 600 18.900 --- 42 16 D-nu Procopie......... 3 000 94.500 --- 43 17 Iunie 14 D-nu Anica Petrov....... 300 9.450 --- 44 18 D-nu Constantin Buzulea .... 900 28.350 --- 45 19 Epitropia Casa răposatului Hagi An- ghel........... 1.850 58.275 --- 46 20 Iunie 18 D-nei Sița Nenciulescu..... 450 14.175 --- 47 21 Maica Epistimia Greceanca . . . 400 12,600 --- 48 22 Iunie 22 D-nu Logofăt Constantin Can4a- cuzino.......... 1.000 31.500 --- 49 23 Iulie 7 Dela Eforia Spitalului lubirei de oa- meni............. --- 146.250 --- 50 24 Sept. 15 D-nu Iler Manuah Zaraful. . . . 6.000 189.000 --- 51 25 D-nu Prăcopie Dimitriu Zaraful . 1.000 31.500 --- 52 26 Sept. 18 D-nu Dohtorul Nicolae Guși. . . 2.200 69.300 --- : 53 27 Sept. 28 D-nei Baroneasa Anica luschiul. . 4.000 126.000 --- 54 28 Sept. 21 D-nul Serdarul lancul Prijbeanul . --- 10.000 --- : 55 29 Oct. 12 D-nei Cucoana Nenciulescu . . . 400 12.600 --- 56 30 D-nei Dvorniceasa Zmaranda Mânu 500 15.750 ---- 57 31 Oct. 15 D-nei Anica Petrov....... 380 11.970 --- 58 32 Oct. 24 D-nei Hătmăneasa Eleni Erachina. 1.000 31.500 --- 59 33 D-nei Logofeteasa Maria Fălcoianca 500 15.750 --- 60 34 Noem. 26 D-nu Iler Manuah Zaraful.... 10.000 315.000 --- 61 35 D-nu Procopie Dimitriu Zaraful . 1.000 31.500 --- 62 36 Noem. 29 D-nul Logofătul Constantin Canta- cuzino........... 2.000 63.000 --- 63 37 Dech. 1 D-nei Hătmăneasa Eleanca Filipeasca 500 15.750 --- 64 38 Dech.., < 2 D-nei Eleanca Bălăceanca .... 470 14.805 --- 65 39 Dech.': g'4 D-nu Solomon Halfon..... 4.000 126.000 --- 66 40 Idem............. 3.500 110.250 --- 67 41 Idem............. 2.500 78.750 --- 68 42 Dech. 8 D-nu Pitar Ion Măinescu .... 400 12.600 --- 69 43 Dech. 9 D-nu Manuah Zaraful..... 5.00C 157.500 --- 70 44 D-nu Postelnicu Constantin Șuțul . 5.300 166.950 --- 71 45 Dech. 21 D-nu Iler Manuah Zaraful. . . . 4.700 148.050 --- De reportat . . . 2804.770 --- 39 Dob. cuve- Ce au plătit Ce au ră- ile de nită pe în mas datorie a za- anul 1837 anul 1837 la 1 Genarie ^0 ânăla 1838 £ 1.1837 BĂGARE DE SEAMĂ □ câte z pisului p Lei P. Lei P. Lei P. O datori sfârșit, ai Hătmăneasa Elena Erachini 2.000 galbeni.................. , 63.000,--- ,1 H », » Marele Ban Mihail Ghica în patru zapise câte 500 galbeni, unul în 2.000 galbeni < . 63.000,--- » » » 1, Gheorghe Ispirescu 2.500 galbeni..................... . 78.750,--- Aseme ea. Medelnicer N. Alexandrescu din împrumutarea de 1 500 galbeni în 900 galbeni 28.350,--- / Plătiți din aceștia în anul Costea Onorie 400 galbeni................ , 12.600,- \ 1839 galbeni 500. Cucoana Luxița Coridalef în 750 galbeni......... , 23.625,--- Plătiți în anul 1839. Epitropia Casei răposatului Ion Hagi Anghel 2.000 galbeni . , , 63.000,--- Plătiți în anul 1839. Sumele DATORII datoriilor BĂGARE DE SEAMĂ Lei P. Căminarul Manolache Serghiadis 400 galbeni................ 12.600,--- Medelnicerul N. Alexandrescu 1.850 galbeni........*....... 58.275,--- Căpitan Rasfeschii.........• . . ........ 21.855,--- Chir Dimitrie Doridis 750 galbeni..... 23.625,--- Spătarul Ion Roset.......... 15.000,--- Sorica Caciornia 100 galbeni...... 3.150,--- Polcovnicul Hristache Vasiliu 300 galbeni ... 9.450,--- Marina Mănciuleasca 350 galbeni..... .... 11.025,--- Luxița Dumanicioaica.......... ‘ • 20.000,--- Colonel Ion Odobescu 1.000 galbeni..... ..... 31.500,--- N. Adam Gherman 6.000 galbeni ... ...... 189.000,--- Chir llel Saraful 3.500 galbeni....... 110.250,--- Idem llel 4.000 galbeni....... ... ... 126.000,--- Sorica Caciornia 100 galbeni........... ... 3.150,--- Clucerul Grig. Obedeanul 1.000 galbeni . . 31.500,--- N. Adam Gherman 6.000 galbeni........... 189.000,--- Idem 1.800 galbeni.............. 56.700,--- Cucoana Sevastița Mavru 2.000 galbeni . -....... 63.000 ,--- Madam Baroneasa Maria Rucman 600 galbeni........ 18.900,--- N. Budișteanu 1.800 galbeni............ 56.700,--- Polcovniceasa Rucsandra Malisefschina 500 galbeni ..... 15.750,--- Plătiți în anul 1839. Paharnicul Ion Brijbeanul 500 galbeni...... . . .... 15.750,--- Plătiți în anul 1839. Clucerul Grigorie Obedeanul 600 galbeni........ ... 18.900, - Asemenea Dohtorul N. Guși 1.600 galbeni......... 50.400,--- Asemenea Gh. Adam Gherman 1.000 galbeni....... 31.500,--- Asemenea Maioreasa Marghioala Coleri 10.000 galbeni ... 315.000,--- Asemenea llel Manuah Saraful 1.000 galbeni . . . •.......... 31.500,--- Asemenea Marele Ban Mihail Ghica 2.200 galbeni . . . . •......... 69.300,--- Plătiți în anul 1839. Chir Solomon Halfon 5.000 galbeni................ 157.500,--- 1 1 S’au plătit din aceștia în anul Polcovnicul Hristache Vasiliu 3.000 galbnni................. 94.000,--- 3.264.073 60 1 1839 lei 20.475. Dob. ce se cuvine a se plăti la aceste împrumuturi socotită până la 1 Ghenuarie 1839 138.263 --- 3.402.336,60 Analele Parlamentare ale României Tom IX pag. 113. 45 Trecând acum la bugetul anului 1840, observăm în partea Anul 1840 cheltuelilor suma de Lei 4.281.896,13 drept „cheltueală efec- tuată în prefacerea zapiselor vechi plătite", iar în partea ve- niturilor suma de Lei 1.061.916,80 rezultată prin prefacerea acelor zapise, ceeace ne-ar face să credem! că s’ar fi operat stingerea unor împrumuturi vechi prin altele noi. Că această operație s’ar fi făcut pentru reducerea dobânzei sau în alt scop, nu putem afirmă nimic precis, lipsindu-ne datele. Avem însă o listă de banii ce s’au plătit din datoriile vechi ale visteriei după zapisele Sfatului Administrativ, în cursul acestui an, în sumă de lei 2.095.705,x) indicându-ni-se în acelaș timp plata fiecărui zapis pe nume de împrumutător. Dacă această sumă o vom deduce din totalul împrumutu- rilor rămase neplătite la 1 Ianuarie 1840, mai rămâne de plată suma de Lei 3.478.058,90 în care intră ~și suma zapi- selor prefăcute în cursul acestui an ; or, din Obștescul bilanț încheiat la 1 Ianuarie 1841 constatăm' că ar mai fi rămas de plată împrumuturi pe trecut și prezent în sumă de Lei 3.045.183,60,¹ ²) deci cu[o diferență în Imînus de Lei 432.875,30, ceeace ne-ar îndreptăți să credem că și această sumă a fost plătită fără a se fi trecut în lista sumelor plătite, sau într’o altă listă separată, însă când s’a făcut controlul asupra exe- cutărei bugetului s’a observat și s’a dedus din totalul dato- riilor. De altfel aceasta este o presupunere a noastră, căci nu-i putem da altă explicație. Tot astfel s’a procedat și în anul 1841, care la 1 Ianuarie Anul 1841 1842, lăsă neplătit din împrumuturi pe trecut și curent suma de Lei 1.984.985,³) astfel cum' se arată în tabloul următor. Această sumă s’a plătit în cursul anilor 1842 și 1843, ră- mânând de plată la 1 Ianuarie 1844 următoarele: Din anul 1840 ....................Lei 217.000 Din anul 1841 . . ... Lei 90.000 Din anul 1842 ....................Lei 77.816 Total de plată Lei 384.816 1) Analele Parlamentare ale României Tom. X, pag. 453. 2) Analele Parlamentare ale României Tom. XI, pag. 423. 3) Analele Parlamentare ale României Tom. XII, pag. 205. 46 Obștesc bilanț de starea întru care s’a aflat Visteria Prințipatului la zi 1 Ghenarie 1842. 1 No. curent 1 DATORII Câtă sumă TOTAL Lei P. Lei P. Din împrumuturi 1837 1 Dela baroneasa lusciul.......... 126.000 _ 126.000 1838 2 Dela Madam Baroneasa Rucman...... 18.900 --- 3 La casele făcătoare de bine....... 40 18.940 _ 1839 4 Infățișătorul zapisului............ 94.500 5 Baroneasa Rucman............ 44.100 6 Tituleaincoi lovetnica Anastasia Romaneasca . . 31.500 --- 7 Pităreasa Catinca Briceasca......... 6.000 8 Epistimia Grecesnca.......... . 25.200 9 Căminăreasa Zinca Moshu.......... 47.250 248.550 După §§-ri 1840 10 Pentru drumuri și păduri.......... 89.820 11 D ei Ecaterinei Timoni.......... 63.000 12 D-ei Căminăreasa Zinca Moshu....... 53.550 13 Eforia Spitalelor............ . 146.250 14 „ pensiilor.....•........ 217.000 15 Maior Nicolae Lahovar........... 52.250 --- 621.870 Din anul 1841 1II 1 1 1 1 1 1 1 1 16 Biserica Sf. Spiridon din București...... 42.525 17 Eforia Spitalelor............. 51.030 18 Matei Protopopov........... 126.000 19 Eforia pensiilor.............. 90.000 20 Stacki Svoetmic lacovenko........ 109.620 21 Manda Costeasca............ 37.800 22 Consulatul Rusesc . . ......... 157.500 23 Serdarului lancu Trăsnea......... 315.000 24 Către veniturile anului 1842 , . ...... 40.150 969.625 Total..... 1.984.985 --- 47 Din cele arătate rezultă că totalul sumelor împrumutate de Visterie, cu începere din anul 1832 până în anul 1840, se urcă la suma de Lei 24.813.049,86, din care în anul 1840 mai rămăsese de plată minima sumă de Lei 217.000. Aceasta ne dovedește că bugetele pe ultimii ani s’au sol- dat cu excedente, cari au permis să lichideze nu numai dato- riile trecutului, dar și acelea cari s’ar mai fi angajat în cursul anilor din urmă, bine înțeles pe termene scurte, așă că până la închiderea anului ele au și fost achitate, căci din semele Visteriei vedem că începuse să se achite și datoriile după pa- ragrafe de cheltueli rămase în întârziere. In anul 1845 Visteria s’a împrumutat dela Cassa Centrală Anii 1845/46 a Mănăstirilor cu suma de Lei 2.800.000, pentru care s’a li- berat zapisul Sfatului Administrativ No. 1 din 2 Martie 1845. Acest împrumut a fost motivat pentru a preîntâmpină cheltuelile făcute de Domnul Qheorghe Bibescu/ (1842—1848) la Constantinopol, precum și pentru acoperirea unei părți din cheltuelile de instalația în domnie, cari în total se urcase la suma de Lei 3.465.000. împrumutul contractat s’a hotă- rît a se 'plăti în curs de mai mulți ani din Cassa rezervei. Cu începere din acest an, împrumuturile contractate de Visterie iau o formă cu totul nouă; de unde până acum am văzut că Visteria se împrumută cu sume mai mult sau mai puțin însemnate dela particulari, pe termene scurte și fără ca să se arate necesitatea împrumutării acelor sume, în acest an vedem că Visteria se împrumută dela o cassă specială motivându-și nevoia împrumutării, iar prin zapisul pe care-1 liberează, se specifică că suma împrumutată, se va plăti în- tr’un curs de mai mulți ani. Domnia lui Oh. Bibescu, din punctul de vedere financiar, se poate socoti foarte fericită, întru cât grație lui se a- junge la echilibrarea bugetului, așăcă în 1846, datoriile vechi toate erau plătite și Visteria dispuneă de o rezervă de aproape 4 milioane. La 1 Ianuarie 1847 s’a încheiat un contract, pentru aren- Anii 1847/48 •darea Ocnelor de sare pe timp de 6 ani: cu Colonelul Alexie .Simici și Maior Mișu Anastasievici, pe ’suma de Lei 20.945.000, cu obligațiunea de a răspunde Visteriei în primii doi ani ai arendărei câte Lei 2.472.500, iar pe ceilalți patru ani câte 4.000.000 pe fiecare an. In bugetul în curs evaluându-se venitul Ocnelor la suma 48 de Lei 3.490.833,13 lipseau Visteriei, pentru acoperirea chel- tuelilor Lei 1.018.333,13. Pentruca Visteria să nu fie în suferință, pe temeiul Ofi- sului Măriei Sale cu No. 27, întărit prin raportul cinstitei Obștești Adunări cu No. 250, urmă ca dânsa să se împru- mute pe anii 1847 și 1848, cu acei bani dela o Cassă pu- blică, adică cu suma de Lei 2.036.666,26, care sumă urmă a se acoperi din prisosul venitului Ocnelor începând dela anul al III-lea al arendărei, astfel că până la finele anului al Vl-lea să fie achitată întreaga sumă.¹) Prevederile erau cât se poate de juste și în spiritul fi- nanciar, dacă cauza evenimentelor politice, cari încep și la noi odată cu anul 1848, nu ar fi răsturnat echilibrul financiar,, apărut o clipă numai și înmormântat apoi pentru multă vreme. Datoriile încep a formă din nou un șir nesfârșit, cari nu se vor puteă plăti decât cu mari sacrificii. Anii 1849/52 La 1 Ianuarie 1849, situația financiară eră din cele mai grele, încasările aproape stagnau, așă că rămășițele ajunseră la suma de Lei 5.174.410, iar datoriile se urcară la o sumă cu mult mai măre, adică de Lei 8.891.831,25, din cari Lei 5.103.957,25 ²) erau numai din împrumuturi, astfel după cum se specifică în tabloul de mai jos. No. I LUNA SUMA Zapis. 1 și DELA CINE ANUME ZIUA LEI p. _ _ Din capitalurile cutiilor satelor după decretul căzutului guvern No. 87 primiți în lunile August și Septemvrie.......... 1.008.957 25 Dela Casa Centrală din suma zapisului Sfatu- lui administrativ de lei 1,000.000 pe temeiul decretului căzutului guvern No. 113 negă- sindu-se banii s’a luat numai..... 900.000 Oct. 12 Dela Casa Eforiei Spitalului pe temeiul decre- telor No. 43, 652 și 992 ....... 565.000 --- Dela Ștabul Corp. V pe temeiul decretului cins- titei Căimăcanii No. 1299 pentru dobândirea productelor de îndestulare a oștirilor rusești în 20.000 olandezi ........... 630.000 Total Lei . . 3.103.957 25 5 Dec. 15 împrumutați în 1845 pentru acoperirea chel- tuelilor de instalarea Domnului G. Bibescu . 1.000.000 --- împrumutați în 1847 pentru împlinirea veni- tului Ocnelor............. 1.000.000 --- 5.103.957 25 1) Analele Parlamentare ale României Tom XIV, pag. 1147. 2) Analele Parlamentare ale României Tom XV, pag. 723. 49 Armatele rusești și turcești, intrând în țară, Visteria a fost nevoită ca pentru întreținerea lor să contracteze împru- muturi cu dobândă până la 12°/₀ pe an. In cursul anului 1849 Visteria s'a împrumutat cu sumla de Lei 5.405.445. Thibault Lefebvre în „Etudes diplomatiques et economi- ques sur la Valachie“ (Paris), expunând reaua stare a finan- țelor, arată că datoria principatului la finele anului 1849 se urcă la 18.301.677 piaștri = 6.771.617,87 franci și anume: Datoria la 1 Ianuarie 1848 provenită din Piaștri Franci anul 1842 ............................... 2.356.244,19 = 871.810 — Datoria contractată în 1848 din cauza in- trărei Rușilor și Turcilor ................. 1.477.985,13 = Datoria pentru întreținerea armatelor de ocupație rusești în 1848 ................ 8.135.132,— = Datoria pentru întreținerea armatelor de ocupație turcești în 1848 .................... 736.903,34 = Diferite cheltueli pentru întreținerea ar- matelor ..................................... 991.099,16 = Di erite cheltueli pentru întreținerea ar- matelor ...................................... 890.359,24 — Datoria pentru întreținerea armatelor ru- sești până la 1 Ianuarie 1850 . . . . 1.600.000,— = Datoria pentru întreținerea armatelor ru- sești până la 1 Ianuarie 1850 ............... 250.000,— = Datoria pentru acoperirea deficitului bu- getar din 1849 .............................. 1.863.953,— = 546.854,— 3.009.998,84 272.654,20 366.706,— 329.432,83 592.000,— 92.500,— 689.662,— 18.301.677,— = 6.771.617,87 După cum vom vedeă această datorie s'a mărit cu împru- muturile contractate în cursul anului 1850 în sumă de Lei 5.076.889,30, așă că la 30 Decemvrie 1850 avem o datorie de Lei 19.525.075,34 ; iar rămășițele de încasat numai de Lei 2.426.287, pie care deducându-le din totalul datoriilor, ar mai rămâne o datorie netă de Lei 17.098.788,1) dacă însă vom¹ adăoga la această sumă și deficitul anului 1851 provenit din cauza perturbațiunilor continui și a plăței dobânzilor în suma de Lei 1.964.961, la 1 Ianuarie 1852 ne găsim în fața unei datorii de Lei vechi 19.063.749 sau Lei noi 7.060.684,, cheltuiți aproape în întregime pentru ocupațiunea rusească. 1) Anale Parlamentare ale României letinul Ofic al al țârei Românești No. 14 Tom XVI, pag. 1989 și 2169. Bu- din 27 Martie anul 1853. 4 50 Bilanț de rămășițuri și datorii pe anul 1850 alcătuit cu aproximație până la sfârșitul lui Dechemvrie al acestui an.¹) DATORII Sumele g 6 Z Lei P. ja O Din anul 1846 1 Din § 17 câștiul al 3 din lei 56.000 ai clădirilor de poștie la 8 puncturi, rămași neplătiți Peta- rului Matache Eliad Gontraciul........ 4.000 --- Din anul 1847 2 Din § 18 ce sunt hotărâți pentru deschiderea unei ocne după un metod sistematic prin mineralogul adus pentru aceasta, rămași neplătiți..... 13.584 39 Din anul 1848 3 La § 13 pentru dregerea drumurilor și a podurilor --- 4 din Principat. ............... 5 Rămași neplătiți la Casa Centrală din suma de lei 6 2.800.000 ce s’au luat cu împrumutare pentru a- 291.094 copenrea cheltuelilor urmate la instalația Domniei 1.000.000 fost prinț Bibescu............ 1.000.000 Luați cu împrumutare de la Casa Centrală în anul 900.000 1847 p. acoperirea cheltuelilor Visteriei pe acest an Idem de la Casa Centrală după decretul nepravil- nicului guvern No. 113........... Datorii după zapisele sfatului Administrativ pe leat 1849 7 Dela Ștabul corpului al 5-lea..... 525.000 „ D. Căminar M. Darvari..... 63.000 „ Epistimia Greceanca....... 31.500 „ Idem............. 34.650 „ Frați Halfon......... 40.000 „ Pitar Lazăr Calenderoglu .... 31.500 „ Clucer D. loanidis....... 31.500 „ D-nei Agreasa Luksa Mavrocordat 15.750 „ Colonel N. Lahovari...... 47.250 „ Pitar N. Tătăranu » . . . . . . 126.000 „ Tudorache Predescu....... 40.000 „ Clucer D. loanidis....... 15.120 „ Conțipist C. Movilă...... 78.750 „ Steabul corpului 5-lea..... 472.500 „ Logoteasa Manda Cocoreasca . . 37.800 „ Anastasia Romanico...... 45.450 „ Polcovnic rus Al. Birzov..... 74.700 „ Pitar Lazăr Calenderoglu .... 28.000 „ Aga C. Crețulescu....... 31.500 „ Păhărniceasca Catinea Miteasca . . 110.250 „ Elenca Săuleasca .... «... 22.050 1) Analele Parlamentare ale României, Tom. XVI, pag. 1969. 51 DATORII Sumele Lei P. Dela Zoița Machedonschi................... 9.000 „ Eforia Spitalelor fără dobândă . . 218.115 „ Serdar Catinca Tănăseasca . . . 10.000 „ Paharnic Scarlat Geanoglu . . . 40.950 „ Pitar Lazăr Calenderoglu . . . 48.825 „ Frați Halfon....................... 37.260 „ Spiridon Gazoti.............. 47.250 „ Panait Trandafiliu........... 63.000 „ Vornic C. Cantacuzino........ 63.000 „ Leon Gerlendi................ 126.000 „ D-nei Baroneasa Anica luscul . . 126.000 „ D. Leon Cerlendi. •............. 252.000 „ D. Leon Cerlendi................. 63.000 „ Spiridon Gazoti................... 40.950 „ Clucer C. Niculescu Câța .... 50.400 „ Căminar Mihail Darvari........... 63.000 „ Clucer Petre Poenaru...... 94.500 „ Mărgărit Ivanovici ................ 157.500 „ Liuța Isvoranu............ 157.500 „ Paharnic Ispas Făgărășanu .... 63.000 „ Adam Anastasiu............ 37.800 „ Doctor Apostol Arsache.... 236.250 „ Anica Costea.............. 22.500 „ Tănase Carabulea.......... 26.000 „ Marghioala și Slugerul Gh. Iconomu 8 000 „ Anica Cuciubei............ 133.875 „ Maior Stoica.............. 31.500 „ Aga Costache Crețulescu... 31.500 „ Andrei Adamovici. ....... 18.000 „ Clucer C. Costescu........ 31.500 „ Cinstita Casă a Eforiei spitalelor prin cinstitul departament al Cre- dinței................. 565.000 Dela Steabul Corpului al V-lea .... 630.000 8 9 10 11 12 La Casa Centrală p. cei împrumutați Mărirei Sale fostului domn Bibescu și pe care Măria Sa i-a plătit la Visterie din venitul exportației felurimii vitelor deosebite din tarifa vămilor galbeni 17.540 Din legiuitele 6 zile ale drumurilor nelucrate . . Cei primiți în Casa Visteriei, din capitalurile cutii- lor satelor.................... ....................... Cei ce au rămas neplătiți din suma de lei 315.000 hotărîți a se slobozi pentru îmbunătățiri publice . Cei ce sunt a se întoarce de către Visterie la cins- tita dejurstvă pentru clădirei cazărmei numită Sf. Oheorghe............................................... 5.405.445 --- 552.510 __ 716.142 24 1.008.957 25 43.558 --- 1.173.086 29 52 d DATORII Sumele Observații Z Lei P. 14 15 16 17 18 20 21 22 23 Suma ce după socotelile comisiei îndestulării oștiri- lor Rusești, alăturată pe lângă departamentul din năuntru este a se plăti dela intrarea acestei armii în țară până la sfârșitul an. 1850 lei . 7.451.253, 8 Se scade suma ce s’a plătit de Vis- terieîn cursul an. 1848, 1849 și 1850 6.091.653,28 Din anul 1850 Lefile rămase neplătite după § 3...................... Din simbria vătășeilor și a slușbașilor mesei pașa- poartelor alăturată pe lângă Agie................... Simbria dorobanților administrației și poliției . . Simbria dorobanților comisiilor ...................... închirieri de case publice............................ Lemne de încălzit .................................... Cheltueli de drum..................................... Dregerea drumurilor și podurilor din Prințipat . . Pentru acoperirea lefurilor amploeaților obșteștei epitropii.......................*................... Cei rămași neplătiți comisarilor dela scheli pentru transportul serei...................................... 1.359.599 671.797 6.900 29.206 2.000 19.497 22.134 8.268 157.500 60.102 2’803 21 14 4 8 Datorii după zapise pe 1850 Dela D-l Anghel Hagi Pandeli .... 94.500,— „ Măria Sa D-na Elisabeta Știrbei . 23.940,— „ Gh. Ivanovici............. 28.125,— „ Căpitan Zadorobanți....... 37.705,— „ Dohtor N. Picolu.......... 56.700,— „ Logofătu D. Ralet......... 94.500,— „ N. Vasiliu................ 63.000,— „ Vorniceasa Smaranda Mânu . . . I 34.650,— „ Aga Pană Băbeanu.......... 113.400,— „ D-na Căpitan Elenca Erachina . . 94.500,— „ N. Colceag......................... 81.900,— „ Paharnicul Scarlat Geanolu .... 31.500,— „ Mihail Cobruha............ 22.500,— „ Registrator de coleg. C. Pârgu . . 189 000,— „ Leon Cerlenti............. 189.000,— „ Idem...................... 157.500,— „ Praporcicul Pash. Sumiceanu.. . . 50.000,— „ Logofăt D. Ralet.......... 94.500,— ,, Gh. Ivanovici..............70.000,— „ Clucer C. Slătineanu...... 103.500,— „ Pitar C. Carp............. 31.500,— „ Aneta lanu Parizer........ 25.200,— „ Clucer Al. Conduratu.......31.500,— „ Ion Fav................... 31.500,— 53 DATORII Sumele o Z Dela » » W » » n » » n » n » n » » » n Serdar C. Cernovodeanu............ 31.500,— Leon Cerlenti.................... 315.000,— Smaranda Presiceanu............... 13.000,— Clucer Simeon Marcovici .... 20.000,— Vornicu C. Cantacuzino............ 45.000,— Tarsița Negri..................... 78.750,— Agiasa Lascăr.................. 15.750,— Vornicu Barbu Catargiu............ 47.250,— Vornicu C. Cantacuzino............ 78.750,— Marița Deșloaica............... 173.250,— Ion Fiescu....................... 252.000,— Triandafil Varta................. 252.000,— Casa Bisercii Noi Sft. Spiridon prin D-l Paharnic Tase Pestreanu . • 140.000,— Triandafil Varta................. 220.000,— Andrei Vrubleschi................. 63 000,— Serdăreasa Elena Foiasca .... 15.750,— Casa răposatei Tarsița Boteanca . 9.069,30 Săftica Multeasca................ 20.000,— C. Mavrulea...................... 20.000,— Casa Centrală.................... 630.000,— Comisionerstva d e proviant în 100.000 ruble argint .... 1050 000 5.076.889 19.525.075 30 34 54 Pentru acoperirea acestui deficit Comisia financiară a pro- cedat în acelaș mod cași în trecut, recurgând la veniturile mănăstirilor închinate și neînchinate,¹) și la aplicarea mai multor zecimi pe un șir de ani. Cum însă de astă dată situația eră cu mult mai grea, Co- misia a găsit de cuviință ca să se ia dela fiecare sătean și proprietar câte 2 zecimi adiționale și un 5°/₀ asupra proprie- tăților cari nu vor avea locuitori; să se pună la ajutor epar- chiile și mănăstirile închinate și neînchinate, cu începere dela 1 Ianuarie 1851, cu câte o a 4-a parte din veniturile lor până la stingerea complectă a întregei datorii. Mănăstirile închi- nate, fiind în afară de regulele ocârmuirei veniturilor Statului, propune să se vândă prin licitație perceperea veniturilor lor, ca să se poată astfel cunoaște și dreptul Statului și al locașu- rilor. Prin acest mijloc Comisia financiară nu s'a înșelat de loc în prevederile sale, căci acea a 4-a parte a rezultat din concurența licitațiunei. Prin aceste propuneri se asigură un venit de vre-o 4 miL 600.000 lei și anume: Lei 1.900.000 totalul celor două zecimi adiționale și ,5% asupra venitului pământurilor nelocuite. „ 1.260.000 ¹/₄ venitul mănăstirilor cari pot să se ridice pe calea adjudecațiunilor publice la Lei 5 mii. 040.000 în loc de 3.412.494, sumă la ¹ care s'a ridicat în anul 1847. „ 1.440.000 x/₄ din venitul dioceselor și mănăstirilor in- digene. Lei 4.600.000 totalul anual, care urmă să se adune de Visterie ca fond de amortisment numai în plata datoriei publice, până la desăvârșita ră- fuire a capitalului și a dobânzilor.¹ ²) Pentru prima oară întâlnim această denumire. Domnul Barbu Știrbei înființase acest fonld numai pentru timpul ne- cesar la plata datoriei contractată, pentru acoperirea chel- tuelilor necesare armatelor de ocupație. 1) Cesar Boliac, Mănăstirile închinate. 2) Analele Parlamentare ale României Tom. XVI, pag. 2287; N. lorga, Măr- turii istorice privitoare la viața și domnia lui Știrbei Vodă pag. 530/536 ; Thi- bault Lefebvre. op. cit. pag. 226. 55 Clerul grec, opunându-se însă, au fost supuse numai mă- Anii 1853/55 năstirile neînchinate și totuși Domnul Barbu Știrbei, reuși prin regularitate și control, atât asupra cheltuelilor cât și asu- pra încasărilor, ca enorma datorie să fie plătită și redusă în 1853 la suma de Lei 6.700.000. In toamna anului 1853, isbucnind răsboiul între Ruși și Turci din cauza locurilor sfinte, Domnul Barbu Știrbei la 16 Octomvrie 1853 se retrage din domnie și se duce la Viena, încredințând ocârmurirea Sfatului Administrativ extraordinar. Autoritatea superioară fiind înlocuită cu agenți rusești, ar- matele ruse intră în țară, pentru a căror întreținere trebuise neapărat să li se procure proviziile necesare și rușii neavând bani, emit pentru plata tuturor cumpărăturilor bonuri cu curs forțat până la suma de Lei 17.590.000. Turcii schimbând teatrul luptelor din Valea Dunării în Crimeia, Rușii în Iulie 1854 își retrag armatele din principat și nu plătesc din în- treaga datorie decât Lei 5.276.647, restul rămâne în sar- cina visteriei. Conform înțelegerei cu Turcia, trupele Austriace intră în Principat la 3 Septemvrie 1854 și nu mult după aceasta Barbu Știrbei întorcându-se în țară își reiă frânele dom- niei.¹) El caută cu orice preț să aducă la îndreptare finanțele care fusese lăsate în ruină și abiă în anul 1855 ajungând a încheiă socotelile, vede cu durere că datoria, care fusese redusă în 1853 la suma de Lei 6.700.000, se adăogase cu rămășița împrumuturilor făcute și neplătite de Ruși de Lei 12.313.553, pe lângă cheltuelile ocupației Austriace dela intrarea lor în țară până la 7 Iunie 1855 în sumă de aproape 7.000.000 Lei, astfel că datoria Statului se urcase la o sumă de aproape Lei 26.013.553 (9.625.355). Domnul Barbu Știrbei menține cele 2 zecimi din trecut și suportă cheltuelile armatelor austriace, fără vreo urcare oare- care a datoriilor Statului, pe care le fixează la finele anului 1855 la suma de Lei 25.988.459,17. 1) Buletinul Oficial al tarei Românești No. 66 și 72/1854. Tablou de starea financiară a visteriei Ia finele anului 1855 *) TOTAL OBSERVA ȚI UNI L e i P. A După bilanțul visteriei pe anul 1854 lit. A trimis Restul datoriei din Lei 19.063.749 ce a fost până la finele anului 1850 la Divanul obștesc pe lângă ofisul No. 332 din B a. crt. 1855. Deficitul anului 1853 .................... După socotelile întărite în anul 1853. > » 1854 .................... După socotelile visteriei îndreptate la Divanul ob- c ștesc pe lângă ofisul No. 332 arătat mai sus însă: Cheltueli ostășești spre a căror în- Veniturile anului 1854 Lei ... 20.742.157,33 tâmpinare visteria se împrumută Pentru apro- Cheltuelile » » » . . . 22.425.102,52 și face datorii, însă: vizionări și al- Chirii de încăperi prin urmare deficit Lei..... 1.682.934,19 Pentru armia rusă dela intrarea ei în tele cari se con- de locale spitali- După socotelile așternute de comisia specială sub țară în anul 1853 și până la a eî sideră de către cești, reparații mo- președenția Șefului controlului, cari s’au în- desăvârșită retragere în anul 1854 oștiri că vor fi bilă, diferiie trans- dreptat la Divanul obștesc pe ofisul No. 760 Pentru cea Otomană...... despăgubite porturi, ecleraj eșo- din a. crt. 1855. Pentru Austrieni....... Visteriei faj cari se pretind După socotelile așternute de Departamentul din Din suma de Lei 10.674.584,31 de oștiri a rămâne 4.646.479 21 Lăuntru cari s’au trimis Ia /Div.; obștesc pe se scad Lei 5.276.647 primiți de în sarcina țării 333.244 28 lângă ofisul No. 641 din a. crt. 1855. Visterie de la Intendența rusă . . 10.674.584 31 1.682.934 19 Idem, după socotelile așternute de Departamentul 4.646.208 14 6.915.606 6 17.590.190 37 din Lăuntru cari s’au îndreptat Ja Divanul ob- 1.280.965 19 5.927.173 33 ștesc pe lângă ofisul No. 621 din anul curent 1.085.082 39 1.085.082 39 1855. 15.320.793 5 9.281.654 24 31.265.106 17 5.276.647 5.276.647 10.044.146 5 9.281.654 24 25.988.459 17 i) N. lorga. Mărturii istorice privitoare la viața și domnia lui Știrbei Vodă pag. 594/95. 57 Bugetul anului 1856, lăsând un prisos de Lei 2.738.580 a Situația aauhî fost întrebuințat la suportarea cheltuelilor extraordinare pe |ᵢₒₙₑₐ fdavaju- acest an. ' luⁱ (P™a emi- In același timp Cassele publice, oferiau rezerve însemnate de>Wⁱga~ de peste Lei 28.000.000, din cari aceia a Mănăstirilor Lei 5.000.000, a Mitropoliei Lei 3.000.000 și a Podurilor și Șo- selelor Lei 8.500.000. Această rezerva a făcut cu putință procurarea sumelor ne- cesare ocupațiunilor armatelor străine până la împlinirea ve- niturilor, cari dacă și acum ar fi fost împrumutate dela privați ca în trecut, ar fi încărcat bugetul cu procente fabuloase.¹), In acest an s’a decretat abolițiunea sclavajului încercată pentru prima oară în anul 1847 sub domnia lui G. Bibescu, și, a doua oară în baza legei din 11 Fevruarie 1856 sub Barbu, Știrbei. Prin această din urmă lege s’a acordat proprietarilor de sclavi drept despăgubire 10 galbeni de individ, până la suma de 500 galbeni se plăteă în numerar, iar tot ce se trecea peste această sumă s’a dat de Visterie Obligațiuni de ale Statului de câte 200 galbeni fiecare, purtând un inte- res de 5°/₀ pe an, cu începere dela 1 Iulie 1857. Dobânda se plăteă la finele anului, iar plata capitalului urmă să se facă prin tragere la sorți.¹ ²) Drept despăgubire țiganii, plăteau la Cassa Visteriei 50 Lei pe an, care sumă a format un fond denumit al desrobiților, administrat de Mitropolitul țărei și cinci boeri. Totalul emancipaților până la finele ^nului 1859, este în număr de 50.310, din cari 3247 fără pretenție, aparținând Statului și mănăstirilor și 47.063 cu despăgubiri a 10 gal- beni de cap, sau galbeni 470.630=Lei 14.824.845 calculat a Lei 31 parale 20, galbenul.³). Din întreaga sumă s’a liberat 1498 Obligații, în valoare de Lei 9.347.520, rămânând a se mai emite și pentru suma de Lei 20.580 proprietarilor ale căror drepturi nu se constatase încă, deci în total Lei 9.368.100, iar restul s’a plătit în nu- merar de Visterie celor cu drepturi sub 500 galbeni. 1) Al. D. Xenopol, Ist. Românilor Tom. 6, pag. 437. 2) Vestitorii Românesc No. 16 din 29 Octomvrie 1856. 3) Monitorul Oficial No. 107 din 7 Mai 1860. Starea financiară a Țărei Ro- mânești la retragerea din Domnie a lui Barbu Știrbey. 58 Prima tragere la sorți a avut loc la 30 Ianuarie 1861. Prin urmare în anul 1857, pentru prima oară se emit a- ceste Obligațiuni, în baza cărora țara devenea debitoare față de foștii proprietari ai țiganilor și trebuiă să li se plătească pe fiecare an, procentele stipulate, iar capitalul reprezentat prin acele Obligațiuni nu urmă a li se restitui decât acelora ale căror Obligațiuni ar fi eșit la sorți. Acest mijloc de stingere al datoriilor contractate prin e- misiune de Obligațiuni cu stipulațiunea expresă de rambur- sare și bonificare de interese, ar formă fondațiunea datoriei noastre publice. Am văzut că Domnitorul Barbu Știrbei, încă din anul 1850, din cauza datoriilor prea însemnate pe care le contractase țara în suportarea cheltuelilor de ocupație ale armatelor ru- sești, turcești și austriace, datorii destul de mari față cu ve- niturile Principatului pentru a puteă fi achitate într’un sin- gur an, înființase fondul de amortisment în plata datoriei publice, credem însă, că denumirea eră împrumutată și nu corespundeă unei stări de fapt, căci datoriile nu fusese con- tractate cu stipulațiune de rambursare treptată și constituire de interes, în care scop să se fi făcut și vreo emisiune de Obligațiuni perpetui sau pe termen. Domnitorul Barbu Știrbei, în dorința de a ușura finan- țele, căută mijloace de a mări veniturile și în acest scop in- sistă mereu pe lângă Turci de a regulă cestiunea mănăstirilor închinate Grecilor, însă cum această afacere eră prea încurcată și domnia lui mărginită la 7 ani, cari erau aproape a se îm- plini cu anul 1856, nu putu ajunge la un rezultat favorabil finanțelor țărei sale. Totuși el cu economia cea mai severă și cu privigherea menținerei ordinei în socoteli’ a adus foarte multă rânduială în finanțe. II. MOLDOVA Bugetele Mol- Dacă am procedă la fel făcând și pentru bugetele Moldo- deîa aⁿ!¹! vei aceiași examinare casi asupra bugetelor Munteniei, am 1832 până la ᵥ A ’ anul 1856 și observa dela început o deosebire caracteristică și anume ca împrumuturile bugetele Moldovei erau mai cu îngrijire evaluate sau mai Anii 1832/47. în legătură cu nevoile și starea vitală a poporului, întrucât 59 ele se soldează cu excedente; dintre bugetele anilor T832— 1850, numai acelea pe anii 1835 și 1838 lasă deficite și a- ceasta din cauza anilor răi agricoli. Nu este mâi puțin adevă- rat că bugetul anului 1838 dela începuît a fost evaluat cu o neajungere și Domnul Mihai Sturza, care știa bine că Rusia nu va încuviință adăogirea vreunei zecimi la capitația pluga- rilor, iar chestiunea mănăstirilor închinate întâmpină greu- tăți mari în rezolvirea ei, a comunicat Obșteștei Adunări la 1 Martie 1838, că deficitul care va rezultă la finele anului îl va luă asupra sa, acoperindu-1 cu din însăși averea sa particu- lară.¹) Evaluarea cumpănită a bugetelor a făcut ca Moldova să nu recurgă la împrumuturi decât foarte târziu și atunci for- țată de cauze neprevăzute. Rezervele rezultate se înglobau la veniturile anului viitor, Anii 1848/4® ceeace făceă să mărească cheltuelile în proporția corespun- zătoare, așă că până la un punct oarecare credem că ne aflăm în fața unor situații normale, cari însă din nenorocire nu du- rează decât până la anul 1848, când din cauza intrărei ar- matelor rusești în țară, găsim că Visteria' a luat cu împrumu- tare suma de Lei 157.000, dela Logofătul Alecu Balș, în baza adresei No. 1457 și a înaltei rezoluții pusă pe anafo- raua Visteriei No. 3668; din suma de mai sus s’a plătit o parte și a mai rămas de plată în 1849 suma de Lei 143.486 bani 57¹/₂. Tot în acest an Visteria s’a împrumutat cu o sumă mult mai mare fără să o putem preciza, însă din recapitulația budgetului acestui an, găsim că ar fi rămas de plată suma de Lei 733.356,07¹/₂ „din cei luați cu împrumutare", nu gă- sim în'să nimic specificat la venituri, sau să dăm peste oare- cari indicii asupra vreunui împrumut. Dela 1850 starea financiară pare a se înrăî din ce în ce Anii 1850/52 și aceasta din cauza evenimentelor politice cari nu-i mai dă- deau răgaz; pentru un moment ne vine a crede că iarăși înce- puseră timpurile de sub fanarioți. Din cauza ocupațiunei armatelor rusești din 1848, se cheltuise din Cassa rezervei Lei 1.108.990, afară de suma de Lei 544.595 par. 113 tre- cuți prin semele Visteriei pe 1848 și 1849 ca cheltuiți pentru întreținerea acelorași trupe. In afară de împovărările de 1) Analele Parlamentare ale Moldovei Tom. VIII, partea II, pag. 567. 60 mai sus, bugetul pe anul 1850, lasă un deficit de Lei 541.788. Din sama acestui an deducem că Visteria ar fi împrumutat dela Aga Constantin Ciocan, din București, în trebuințele Statului, suma de Lei 1.260.000, după anaforaua Sfatului No. 3175, împărtășită Visteriei în copie pe lângă adresa No. 3234, care sumă urmează a se plăti jumătate în termen de un an, și jumătate împreună cu a lor dobânda la vremlea arătată,¹) suma este trecută la venituri extraordinare. Totuși deficitul crește și în anul 1851 îl găsim în sumă de Lei 1.060.768, iar în cursul anului 1852, eșind trupele din țară, el se reduce la suma de Lei 655.266. Anal 1853. Bugetul anului 1853, eră să lase un excedent, dacă o nouă invazie a oștirilor rusești n’ar fi avut loc în Iunie 1853, din care cauză echilibrul statornicit aj finanțelor țărei se răstoarnă, și la finele anului 1853 ne aflăm în fața unui deficit în sumă de Lei 1.223.817, în afară de datoria trecutului către înalta Poartă, care pe a,cel an nu se plătise. In fața acestei noui invaziuni Domnitorul Gr. A. Ghica (1849—1856) fuge Ia Viena, iar guvernul pro- vizoriu stabilind bugetul pe anul 1854, nu găsește altcevă mai nimerit pentru acoperirea deficitului anului 1853, decât să su- prime din buget paragraful plăței tributului, a listei civile și plata agentului la Constantinopol, ceeace a făcut ca să sol- deze bugetul cu un excedent de Lei 1.410.358. înțelegem bine că excedentul nu eră decât în aparență și vom vedea că starea eră mult mai rea. însuși Domnitorul Gr. A. Ghica, în comunicarea ce o face Divanului General în 10 Mai 1856, arată că în Octomvrie 1854, întorcându-se în țară, a găsit Cassa rezervei împovărată cu o sumă de Lei 2.408.345, și că această sumă a mai crescut prin plata tributului și a agen- tului nostru la Constantinopol pe un an și jumătate, așă că neajunsul eră în sumă de Lei 3.025.091, după cum se poate dovedi și din tabloul supus de către Ministrul finanțelor, P. Mavrogeni, Domnitorului pe lângă raportul din 8 Noem- vrie 1854 sub No. 6271.¹ ²) 1854/55. In fața unei situațiuni atât de grele Consiliul extraordinar 1) Bugetul de venituri și cheltueli al Ministerului de finanțe din Moldova pe anul 1850, pag. 494. 2) D. A. Sturdza, Acte și documente relative la Istoria Renașterei Românilor Tom. III pag. 466. 61 decide a se contractă împrumuturi. Așă se explică că în buget găsim la venituri extraordinare suma de Lei 166.500 și la cheltueli aceiași sumă, ca bani luați cu împrumutare dela bancherii Leiba Kană și Moisă Idei Wexler,¹) pe termen de 4 luni începător (dela; 9 Noemvrie 1854, urmând' a li Ise înapoia la împlinirea termenului. Acest împrumut s’a făcut pe temeiul Jurnalului încheiat de Sfatul Ocârmuitor extraordinar prezidat de înălțimea sa Domnitorul, înaintat Visteriei în copie pe lângă adresa Se- cretariatului de Stat din 8 NoemVrie cu No. 3785. Suma în chestiune se împrumutase pentru îndestularea trupelor Aus- triace din Capitală. Suma de altfel e ridiculă față cu întrebu- ințarea ei, știut fiind că eră nevoe de sume cu mult măi mari; aceasta ne dovedește însă cât de restrâns eră creditul Statului, și cât de puțini bani se găseau pe atunci în Moldova. Pe baza aceluiași Jurnal, în 9 Decemvrie 1854, se contrac- tează un împrumut de Lei 2.400.000 la bancherul Hillel B. Manuah din București, pentru a acoperi neajunsul anului 1854. împrumutul de măi sus nefiind suficient mai rămâneă un deficit de Lei 642.367. Pentru acoperirea acestui deficit cât și a cheltuelilor extraordinare urgente ce nu se puteau înlătură, s’a mai contractat un alt împrumut de Lei 2.500.000 dela Maiorul Mișu Anastasievici tot din București; cu toate acestea bugetul anului 1854 se soldează cu un deficit de Lei 103.718,73V2- Această aparentă ușurare a finanțelor nu a fost decât până la închiderea anului 1855, căci bugetul anu- lui 1856 lasă un deficit în sumă de Lei 3.583.898,78, din cauză Situația anului că din bugetul acestui an, s’a scos dela venituri, venitul Oc- nelor de sare evaluat la circa Lei 1.450.000, iar cheltuelile tractate, s’au încărcat cu plata pe 12 luni a sumei împrumutate, dela bancherul Hillel B. Manuah, plus suma hotărîtă pentru despă- gubirea proprietarilor de robi liberați din sclavie. Examinând semile Visteriei pe anii 1854, 1855 și 1856 con- statăm că împrumuturile contractate s’au plătit în modul următor: 1) împrumutul de Lei 2.400.000, împreună cu dobânda pe 30 luni, s’a urcat la sumă de Lei 2.710.000, care s'a hotă- rît a se plăti astfel: 1) Bugetul Moldovei pe anul 1854, pag. 636. 62 In anul 1855 In anul 1856 In anul 1857 Lei 1.156.000 Lei 1.060.000 Lei 494.000 Lei 2.710.000 Din § 24 de sub rubrica cheltuelilor bugetului pe anul 1855 vedem că s’a plătit o sumă mai mare decât cea menționată și anume: Lei 1.196.172,60, în care intră pe lângă anuitatea împrumutului de Lei 2.400.000 și 'dobânda banilor împrumu- tați dela bancherii Leiba Kană și Moise Idei Wexler, precum și cheltuiala aducerei banilor dela București, adică: în contul împrumutului făcut în 1855, capete și dobândă Lei 1.156.000,— cheltuiala aducerei banilor dela București și paguba suferită din cursul monezilor Lei 35.732^60 dobânda pe 4 luni, la împrumutul de Lei 166.500, împrumut care s’a plătit la îm- plinirea termenului......................Lei 4.440,— Total: Lei 1.196.172,60 Din suma de Lei 1.156.000 cât trebuiă să se jplătească în 1855, nu s’a plătit decât Lei 1.063.333,39, drept aconto, lăsând restul în sarcina anului viitor, care după cum vom ve- dea eră destul de împovărat.¹) 2) împrumutul de Lei 2.500.000 cu dobânda de 10°/₀ pe an, pe termen de 4 ani, cu începere dela 1 Octomvfie 1855, s’a hotărît a se plăti astfel: In anul 1856 Lei 250.000 dobânda pe primul an In anul 1857 Lei 1.052.083,40 1 . T 1 1OEO I • aao I Prⁱⁿ anuități dm 3 în In anul 1858 Lei 968.750,— | ₃ ₗᵤₙᵢ In anul 1859 Lei 885.416,80 J Total: Lei 3.156.250,20 Examinând sama Visteriei pe anul 1856 Ia § 24 al cheltue- lilor efectuate în plata împrumuturilor contractate în 1854 și 1855, s’a alocat suma de Lei 1.310.000, astfel: 1) Bugetul Ministerului de finanțe pe anul 1855 pag. 672. 63 rata împrumutului făcut la bancherul Hillel B. Manuah.................................. Lei 1.060.000 și dobânda pe primul an, cuvenită la împru- mutul de Lei 2.500.000 .................... Lei 250.000 Lei 1.310.000 In cursul acestui an 1856, s’a luat cu împrumutare dela Maiorul Mișu Anastasievici, suma de Lei 1.375.000, pe ter- men de 3 ani și 2 luni, cu dobânda de 10°/₀ pe an, plătibilă cu începere dela 1 NoemVrie 1856. Din aceste constatări reese că împrumuturile se achitau regulat, totuși dobânzile cele mari unite cu cheltuelile ar- matelor austriace, aduc la sfârșitul domniei lui Gr. Ghica un neajuns de lei 6.984.148*) (lei n. 2.586.721). Cu toate acestea este departe de a se compară situația Moldovei cu acea din Muntenia,, unde neajunsul la aceiași dată eră în sumă de Lei 25.988.459 (lei n. 9.625.355). Domnia lui Or. Ghica, a fost aspru criticată în ceeace pri- Critica ?i apă- vește finanțele Statului și de aceea ne permitem¹ a da în re- zumat conținutul unei broșuri apărută în acele timpuri sub din punctul de titlul „Observation sur l’etat actuel des finances en Moldavie, ^reaIf,Iⁱaⁱ¹’ presențe ă la Caimacamie par le Vestiar Ch. Rosetti, raipport du 10 Acut 1856 (Bruxelles, imprimerie de Qustav Gratiot et comp)“, datorită lui Alexandru Catargiu fost Director al De- partamentului finanțelor dela 2 Noemvrie 1854—15 Iulie 1856, prin care se pun lucrurile în adevărata lor lumină, dân- du-ni-se niște relațiuni de o foarte mare importanță asupra stărei finanțelor de sub ultimii doi ani ai domniei lui Gr. Ghica. Prin această broșură de 66 pagini, împreună cu actele justificative, tipărite pe două coloane, în românește și în fran- țuzește, căută să se spulbere toate acuzațiile aduse finanțelor Moldovei. Nu-i putem cunoaște data aparițiunei întrucât nu poartă nici o mențiune asupra ei, de asemenea nu am găsit însuși raportul în cestiune asupra căruia s’a făcut de către Alexan- dru Catargiu, observațiunile pe cari le vom vedea mai jos și din cari nu rezumăm decât pe acelea în strânsă legăturăi cu lucrarea noastră. î 1) Buletinul Oficial al Țărei Românești No. 17 din 22 Septemvrie 1856. 64 La 12 Septemvrie 1856, apare o broșură oficială tipărită în presa buletinului legilor, sub titlul „Rappoft ă S. E. le Caimacam sur Petat du departament des finances en Mol- davie“. Acest raport scris în franțuzește și în românește, subscris de Vornicul Scarlat Rosetti, Ministrul finanțelor și contra- semnat de K. Negruți, Directorul acestui Departament, pur- tând data de 10 August 1856, a fost ținut secret timpi de o lună, și n’a fost dat la lumină decât în momentul când orice răspuns pe calea publicităței eră imposibil, din cauza resta- bilirei cenzurei, care adusese suprimarea tuturor jurnalelor independente, apărând numai organul oficial al Guvernului „Gazeta Moldovei". Raportul eră motivat pe necesitatea de a supune un ex- pozeu detailat de starea diferitelor ramuri a serviciului pu- blic, pentru a servi ca bază la cercetările cari ar fi ulterior cerute în interesul țărei de către Comisarii înaltelor puteri; însă aceasta eră numai un pretext, căci prin el tipdeă să a- tace cu înverșunare pe oamenii Guvernământului Prințului Ghica, cari cuprinși de sentimente adevărat patriotice îm- brățișaseră cu toată căldura cauza unirei. Finanțele țărei fură mijlocul cel mai potrivit de a com- promite în fața publicului, oamenii, cari făcuse parte din gu- vernul dela 2 Noemvrie 1854. Pamflete ordinare scrise de pene vândute sau de oamenii ce aspirau a dobândi pozițiuni înalte, descriau cu culorile cele mai negre, imputând numai oamenilor puși în capul Statului la 2 Noemvrie 1854, o si- tuație financiară nenorocită în adevăr, dar care în realitate fusese moștenită dela predecesori și în mare parte dela șirul crudelor încercări, cari dela 1848 bântuiau necontenit Prin- cipatul. Ca act oficial destinat a lămuri pe comisari în lucrările lor, un aâemenea raport oficial nu nuteă rămâne fără răspuns din partea acelora acuzați pe nedrept. Vornicul P. Mavrogeni, care a făcut parte din acel Gu- vern, ca Șef al Departamentului finanțelor, s’a crezut obli- gat să adreseze o protestare către agenții puterilor semna- tare a tratatului din Paris, spre a fi supusă Comisarilor. Alexandru Catargiu, ca Director al Departamentului finan- țelor în timpul Ministerului dela 2 Noemvrie 1854 și solidar 65 responsabil pentru actele imputate, ar fi răspuns imediat învinuirilor aduse prin acel raport, dacă presa ar fi fost li- beră, dacă publicitatea nu s’ar fi erijat în monopol. Din cauza cenzurei însă el tipărește broșura sa la Bruxelles și mai mult ca sigur că nu a dat-o la iveală decât odată cu apariția tuturor gazetelor, cam pe la finele anului 1858, sau începutul lui 1859, când unirea devenise un fapt îndeplinit. Prin broșura sa el căută să respingă articol cu articol toate acuzările conținute în raportul lui Scarlat Rosetti, între cari și următoarele: 1) Că la 2 Noemvrie 1854 fiind în visterie o rezervă de Lei 1.138.478, s’a absorbit îndată, 2) Că peste două luni s'a arătat un deficit de Lei 2.204.780 pentru a cărui acoperire s'a făcut împrumuturi, 3) Că Visteria are un deficit de Lei 13.000.000. La 2 Noemvrie 1854, P. Mavrogeni, fiind numit Minis- tru de finanțe, la intrarea sa în funcțiune, a făcut bilanțul finanțelor Statului și prin raportul No. 6271 din 8 Noemvrie 1854, adresat Domnitorului Gr. Qhica, arată toată jena finan- ciară a Statului și stabilește clar, că dificitul real al tezauru- lui la finele anului 1854 va fi aproximativ de Lei 3.025.009,97. In consecință Consiliul Administrativ trebuind a face față grelei sîtuațiuni, a fost forțat să recurgă la împrumuturi pe care le și votă la 9 Noemvrie 1854, așă că pretinsa rezervă n’a existat. Relativ la aserțiunea că tezaurul eră grevat de o datorie de Lei 13.000.000, s’a răspuns că deficitul dela 2 Noemvrie 1854—1 Iulie 1856 s’a suit la suma de Lei 6.984.148; pen- tru cel ce va ține socoteală de toate cheltuelile extraordi- nare, de plata dobânzilor pentru împrumuturile ce contrac- tase Visteria, spre a întâmpină noianul de cheltueli ce se adu- nase deodată, de reducerea sumei de Lei 1.450.000 dela veni- turi în urma concesiei făcută antreprenorului Ocnelor, spre a scăpă pe locuitori de transportarea silităl a sărei pe un preț derizoriu, ușor se va explică deficitul de mai sus; deci numai în dorința de a compromite Ministerul dela 2 Noemvrie 1854, se adăogâ la datoria de mai sus încă vre-o 6.000.000 care formează datoria Statului pentru răscumpărarea robilor, emancipați pe baza legei din 11 Decemvrie 1855, însă uitau acuzatorii că această datorie nu poate fi pusă în aceiași ca,te- 66 gorie cu datoria provenită din neajunsurile succesive ale bugetelor anuale. Serviciul intereselor datoriei contractate, pentru abolirea sclavajului cași amortismentul său anual se afflă regulat prin contribuțiunile plătite de emancipați împreună cu alte sume anume afectate. Acest capitol nu poate fi confundat cu acelea ale datoriei care apăsă tezaurul imediat și apoi legea emancipărei nu fu- sese de nimeni dezaprobată. Prin aceste lămuriri Alexandru Catargiu, spulberase acu- zațiunile nedrepte aduse gestiunei finanțelor guvernului de la 2 Noemvrie 1854 susținând încă, că față de crudele încer- cări, consecință a evenimentelor și a sistemelor noastre po- litice, cari dela 1848 bântuiau Moldova, este de mirat cum deficitul a fost atât de mic. Abolițîunea Domnia lui Gr. Ghica, este glorificată prin emanciparea «clavagiulm. țiganilor. Deși încă din 1844 Adunarea generală extraordinară hotărîse liberarea sclavilor în schimbul indemnităței proprie- tarilor în drept,¹) totuși în anul 1855 Decemvrie 11 s’a decretat abolițiunea sclavajului și cași în Muntenia s’au li- berat proprietarilor de robi Obligațiuni purtătoare 'de inte- rese, rambursabile prin tragere la sorți. întreaga datorie rezultată pentru liberarea sclavilor s’a regulat definitiv tocmai în anul 1858, până când treptat se liberase foștilor proprietari de robi Obligațiuni în valoare nominală de Lei 5.727.500. Domnitorul Gr. Ghica în dorința de a face ca finanțele Sta- tului să fie cât mai prospere, în ultimul timpi al guvernărei sale căutase resurse noi de venituri ; în acest scop făcuse o lege relativă la veniturile mănăstirilor închinate și o alta asu- pra taxelor de timbru, la a căror aplicare Poarta n’a, con- simțit. Starea financiară a principatelor dela tratatul din Paris până la 1 Ianuarie 1864. Răsboiul Crimeei terminându-se prin încheierea tratatului din Paris dela 18/30 Martie 1856, s’a dat Moldovei, Basara- bia luată de Rusia și în baza art. 24 din acel trata# s’au convocat Divanurile Ad-hoc din Iași și București pentruca 1) Gazeta Moldovei din 28 Noemvrie No. 99 din 1855. 67 poporul obijduit de veacuri să-și spuie păsurile lui, cari erau cristalizate în patru memorabile puncte, dela care depindea regenerarea întregei vieți românești și anume: 1) Garantarea autonomiei țărei și a drepturilor sale inter- naționale, astfel cum erau definite prin capitulațiunile înche- iate între țările române și sublima Poartă în anii 1393, 1460 și 1513, precum și neutralitatea teritoriului Moldo-Ro- mâniei. { 2) Unirea Moldovei și Munteniei sub o singură ocârmuire. 3) Principe strein cu ereditatea tronului ales în una din dinastiile domnitoare din Europa, ai cărui moștenitori născuți în țară să fie crescuți în religia ei. 4) Guvern constituțional reprezentativ, potrivit cu vechile obiceiuri ale țărei, o singură adunare obștească întemeiată pe o bază largă electivă, astfel ca să reprezinte interesele ge- nerale ale poporației românești. Pe lângă aceste patru puncte au mai cerut: desființarea privilegiilor de clasă, egalitatea tuturor Românilor înaintea leg ei și așezarea dreaptă și gene- rală a contribuțiilor în proporție cu averea fiecăruia fără osebire.¹) Lucrările Divanurilor Ad-hoc, formează una din paginile cele mai mărețe ale istoriei renașterei noastre. In ele se oglindesc dorințele întregului popor român muncit de vea- curi întregi, pentru a-și cuceri libertatea. Din Divanuri făceau parte reprezentanții Clerului, Deputății proprietarilor mari și mici ai orașelor și ai târgurilor, așa că prezentă cea mai frumoasă priveliște a mândriei naționale, când foștii Domni ai principatelor erau veniți acolo la olaltă cu țăranii, frămân- tați de acelaș gând. Cuprinși cu toții de un patriotizm și o ab- negație fără seamăn, au învins greutățile și au pus temelia României moderne, când rând pe rând și într’un timp re- lativ scurt toate dorințele poporului român au fost reali- zate, începând cu actul cel măi greu, acela al unirei din anul 1859, prin îndoita alegere dela 5 și 24 Ianuarie a lui Alexan- dru Cuza, ca Domnitor al Principatelor Române-Unite. De acum încolo se impunea Românilor datoria ca să se organizeze ca Stat modern, toți cetățenii urmând să fie egali 1) D. A. Sturdza, Acte și documente privitoare la Istoria Renașterei României Voi. VI, partea I, pag. 141. 68 înaintea legilor, nu numai de drept ci și de fapt, trebuia de- pusă o muncă încordată și continuă din partea tuturor întru cât nu se puteă rupe de odată cu obiceiurile trecutului, așa că cu multă dreptate s’a zis: „la începutul anului 1859 stă Ro- mânia în grea cumpănă între trecut și viitor... lumea veche eră încăerată cu lumea nouă.... dela rezolvirea înțeleaptă și solidă a acestui conflict depindeă viitorul poporului români Trebuia deci să se lichideze complect cu moștenirea trecutului din toate punctele de vedere: politic, social și economic, fă- când să dispară antagonismul privilegiilor de clasă și do- rința de supremație, pentruca țara să fie așezară pe noi te- melii, astfel ca opera începută să se cimenteze spre asigurarea viitorului. Piedicile au fost pe cât de mari pe atât de numeroase, însă spre mândria noastră națională au fost învinse cu de- săvârșire. Sub continue frământări politice, cari vor dură aproape zece ani, pentru punerea bazelor unui Stat modern chemat la viața socială, să urmărim situația financiară în ambele Principate. Muntenia. începând cu Muntenia vom vedeă că eră foarte anevoios să se îndrepte greaua situație financiară moștenită. Anii 1857/58. Bugetele cași în trecut se soldează cu deîfiicite mari, ast- fel acela al anului 1857 lasă un deficit bănesc de Lfei 5.507.097,13 și al anului 1858 de Lei 5.030.442,34, așă că la începutul anului 1859 după bilanțurile încheiate de Minis- terul Controlului găsim¹ următoarea datorie z¹) 1) Din capitalurile Casselor Comunale Lei 965.887,01 2) Din depozitele Tribunalelor „ 1.577.115,08 3) Din depozitele Municipalităților 168.831,23 4) Din depozitele către particulari 16.691,--- 5) Din capitalurile magistratelor Turnu și Ruși de Vede n 190.000,--- 6) La fondul beneficiului recruților 46.131,30 7) La particulari pentru producte H 8.058.076,01 8) La Poarta Otomană '26.535,30 9) Către foștii posesori de sclavi 9.424,800,--- j Lei 20.474.068,13 1) Expunerea de motive a proiectului de lege relativ la fixarea bugetului generat al Statului pe anul 1865 pag. 6 și 7 și Monitorul Oficial din 13/25 Ianuarie 1 86 69 Pentru a se lichidă această datorie, trebuiă, ca consecință logică a dorinței realizate „că toți românii sunt egali înaintea legilor și a impozitelor" am zis trebuiă, cași clasele privile- giate, cari mai înainte erau scutite de darea personală, de acum încolo să fie impuse fără excepție, ceeace n'a fost așă de ușor; totuși s’a transformat în fapt căci în bugetul pe anul 1859 găsim impuse la capitație toate clasele sociale, tre- cându-se de asemenea în buget și veniturile fondurilor spe- ciale, spre a fi supuse astfel unui control !mai eficace din par- tea Adunărilor legiuitoare; s'a votat și darea fonciară asu- pra venitului proprietăților nemișcătoare și cu toate acestea nu se puteă îmbunătăți starea finanțelor așă de greu apăsată de datoriile trecutului. Când s’a văzut că prin mijlocul impo- zitelor nu eră posibilă îndreptarea finanțelor și că noua stare politică ce ni se creiase prin îndoita alegere dela. $i 24 Janaurie 1859 a lui Alexandru Ion Cuza ca Domnitor al Principatelor Române-Unite, necesită sforțări mari pentru aducerea la îndeplinire a grelelor însărcinări menite a ci- menta situația noastră ca Stat față cu celelalte State moderne, Domnitorul a cerut țărilor lui câte un ajutor bănesc. In Mun- tenia s’a cerut deschiderea unui credit de 8.000.000 care să se acopere printFun împrumut. Prin Ofisul domnesc din 21 Fevruarie 1859 se motivă ne- voia acestui împrumut pe baza deficitului însemnat și că în împrejurările de față Guvernul ar trebui să aibă la dispoziție mijloace spre a întâmpină cheltueli neprevăzute, așăcă se accentuă dela început scopul național al împrumutului. In ședința dela 27 Fevruarie 1859 Adunarea electivă a Anul 1859 României a votat cu majoritate contractarea unui împrumut Î^^ooqo* de Lei 8.000.000 „pentru întâmpinarea nevoilor Statului". Acest împrumut oferea o dobândă de 10°/₀ pe an, și se achită în termen de 3 ani.¹) ]La 13 Aprilie 1859 Domnitorul face o chemare către țară, spre a se acoperi împrumutul prin o subscripție națională la nevoile țărei.¹ ²) 1) Monit. Of. al Țărei Rom. No. 25 și 43 din 12 Martie și 20 Aprilie 1859. 2) Al. D. Xenopol. Domnia lui Cuza, vol.?7. Monit. Oficial al Țărei Româ- nești 17 Aprilie 1859. 70 Dăm mai jos dispozițiunile împrumutului: Art. 1.—Se deschide la Departamentul Finanțelor o împru- mutare națională de bună voie până la concurența de 8 mi- lioane. Art. 2,—Sumele împrumutate se iau pe termen de 3 ani, rezervându-și Guvernul dreptul de a desface datoria și mai înainte de se va înlesni. Plățile parțiale înaintea termenului, de trei ani se vor face prin tragere la sorți. Art, 3.—Guvernul chibzuește la sumele împrumutate do- bânda de 10°/ₒ pe an, care se va plăti la sfârșitul fiecărui an. Art. 4.—Sumele împrumutate se depun contra bonuri de tezaur de 100, 500, 1.000 și 5.000 lei, acestea vor fi tipărite după alăturatul model, întocmit astfel, ca să înfățișeze toate garanțiile și să previe orice contrafacere, și vor fi subscrise de Consiliul ordinar al Miniștrilor și contrasemnate de Șeful Secției, pentru încredințare despre efectuarea sumelor înpru- mutate. Bonurile vor cuprinde în josul lor adeverirea Casie- rilor ce primesc banii, însă pentru cele care se dau deadreptul prin Ministerul Finanțelor de către Obștescul Casier, iar pen- tru cele date prin administrații, de secretarii lor. Art. 5.—Bonurile .după această împrumutare nu se pot în- toarce în plățile către Visterie înaintea expirărei termenului.. Art. 6.—Pentru înlesnirea doritorilor de a luă parte la această împrumutare se deschide liste de subs'criere pe la toate Administrațiile de districte și spre acest sfârșit se vor trimete acestora câte un registru de bonuri, ca deodată cu în- scrierea să se verse și banii în Cassă!. Art. 7.—Numele tuturor împrumutaților se vor publică cu arătare de sumele împrumutate și numerația bonurilor ce li s’au dat, spre acest sfârșit toate administrațiile sunt înda- torate ca pe fiecare expediție să comunice la Departamentul finanțelor lista cu deslușirea de mai sus de toți împrumu- tătorii. Art. 8.—Răspunderile din acest fond nu se pot face decât pentru trebuințe chibzuite și încuviințate de Consiliul Mi- niștrilor și cu îndeplinirea formelor legiuitoare, pentru care se va face socoteală osebită. Art. 9.—Toate lucrările relative la această împrumutare și la întrebuințarea fondului se vor face prin Secția Conta- bilităței din Ministerul finanțelor. 71 Art. 10.—Pentru înlesnirea expedierei acestei lucrări se va adăogă provizoriu pe lângă Secția Contabilităței un ajutor cu un onorariu pe lună de Lei 800 și un numărător cu Lei 300, cari vor fi tot cei însărcinați cu lucrările relative la împrumu- tarea fondului de 200.000 galbeni, acordat pentru ajutorul comerțului. Onorariul se va plăti din § extraordinar al buge- tului Visteriei până ce se va începe operația în ajutorul co- merțului, căci atunci spre a se răspunde din diferența scon- tului, conform dispozițiunilor legiuirei speciale. Din acest împrumut nu s’a realizat decât suma de: Lei 3.151.924,27, astfel: a) Dela particulari ca ofrandă Lei 142.792,13 b) Dela particulari cu și fără dobândă „ 638.840,24 c) Dela Episcopul de Buzău „ 1.972.791,30 d) Dela fondul emancipaților „ 397.500,--- Total: Lei 3.151.924,27 Sumele realizate din acest împrumut au fost achitate con- form legei până în anul 1863. Din împrumutul de Lei 8.000.000, neputându-se realiză de- cât a treia parte, față cu numeroasele îmbunătățiri ce Guver- nul propusese a se face, avea trebuință de bani, iar creditul public nu-i venea deloc. în ajutor. Guvernul făcea de asemenea toate sforțările pentru a da un avânt și comerțului, procurându-i o parte din fondurile necesare cu toată suferința în care se află însăși țara; căută apoi să înființeze institute de credit cari ar fi putut veni în ajutorul comerțului și chiar al creditului Statului, toate în- cercările însă au rămas zadarnice, așă: Guvernul propune înființarea unui capital de 200.000 gal- beni împărătești pentru ajutorarea comerțului. Suma trebuiă să se procure prin un împrumut dela par- ticulari pe un timp de un an cu procente de 8—10 °/₀. El se făcea pe acțiuni a 200 galbeni împărătești și capita- lul să se pună în circulația comerțului. Statul până la intrarea sumelor dădeă 70.000 galbeni îm- părătești și cu dobândă de 2°/₀ în plus, peste procentele ce plătește Visteria la sumele împrumutate de dânsa. Im- împrumutul de 200.000 gal- beni pentru aju- torarea comer- țului. 1) Dosarul Ministerului de finanțe No. 269/62 aflat în Arhivele Statului. 72 prumutul s⁷a votat, cu toate obiecțiunile ridicate că se avan- tajează numai câțiva comercianți, însă n’a fost realizat.¹) împrumutul de De asemenea Ministerele de finanțe din Țara Românească 60.000.000lei și din Moldova, au fost autorizate a contractă un împrumut Lei 60.000.000 efectiv la institutele de Credit sau Cassele crearea de banei de scont și cir-de Bancă din Europa. Prin acest proect de lege se stipula: cuiațiune. Guvernul Român rezervă dreptul Principatelor-Unite de a luă parte la această subscriere; că dobânzile împrumutului și diferențele ce vor rezultă între prețul subscrierei (taux d'emission) și valoarea nominală (taux de remboursement) a obligațiilor, precum comisionul și toate celelalte chel- tueli să se cuprindă în un maximum de 8°/₀ pe an. Pentru siguranța creditorilor propuneau drept garanție: Țara Românească, venitul domeniilor Brăila^ Giurgiu, Turnu și acela al consumației și exploatărei sărei; iar Moldova, ve- niturile anuale ale salinelor, domeniul din Basarabia și a,cela al veniturilor mănăstirești garantate de Stat. Produsul acestui împrumut nu puteă servi decât la crearea institutelor de bănci fonciare de circulație și de escompt la București și la Iași, în care scop 35.000.000 vor fi asigurate pentru Țara Românească și 25.000.000 pentru Moldova,²) îm- prumutul însă nu s’a realizat. Din acestea vedem interesul mare al Guvernelor de pe atunci pentru înființarea institutelor de credit și ajutorarea comerțului precum și lipsa banilor. Aproape nu eram de loc cunoscuți și dacă poporul român nu subveneă nevoilor Sta- tului cu atât mai mult nu puteam cere aceasta străinătăței. Revenind la nevoile directe și imediate ale țărei, armata în primul loc aveă partea cea mai principală, ca una ce con- țineă elementele necesarii pentru desvoltarea și consolidarea naționalității române. Anul 1860. Guvernul dorind să-i dea o desvoltare și o îmbunătățire cât 5000M0¹ lei ma* &ra^ⁿ^ca' a ProPus un împrumut național de lei 5 mili- tpentruîmbună- oane. Adunarea Națională însuflețită de aceiași dorință pen- itățirea armatei. țᵣᵤ ₘărirea națională, la propunerea Guvernului, a acordat un credit de Lei 5.000.000, special pentru îmbunătățirea ar- matei române, prin votul dat în ședința dela 29 August 1860, 1) Monitorul Oficial al Țărei Românești No. 30 din 23 Martie 1859. 2) Monitorul Oficial No. 236 din 4 Octomvrie 1860. 73 dispunându-se ca acest credit să se acopere printr’un îm- prumut național în condițiunile următoare: 1) împrumutul se face sub titlul de „împrumutul național pentru îmbunătățirea materială a armatei române". 2) împrumutarea se face pe termen de trei ani cu dobândă până la 10°/₀, care se va plăti la fiecare șease luni. 3) Guvernul își rezervă dreptul de a desface împrumuturile contractate și înaintea termenului de trei ani, oricând se Va înlesni, anunțând împrumutătorilor cu 2 luni înainte epoca și modul desfacerei. Niciodată însă și sub nici un pretext Guvernul nu va putea prelungi întoarcerea capitalurilor îm- prumutate peste termenul de mâi sus. 4) încasarea banilor împrumutați se face dându-se împru- mutătorilor Obligații, ce Ministerul finanțelor este autorizat a emite în numele Guvernului. 5) Obligațiunile vor fi de câte lei (3.000) trei mii fiecare, și la ordin spre a puteă circulă. Ele vor coprinde numele împrumutătorului, data depunerei banilor în Cassa Tesauru- lui Public, și vor fi învestite cu subsemnătura Ministrului Finanțelor, a Șefului Contabilităței și a Casierului respectiv. 6) Aceste Obligații a căror valoare se va răspunde de către împrumutători în monetă autorizată a circulă, nu se vor puteă întoarce în plățile către Stat, înaintea expirătei termenului de trei ani. 7) Pentru înlesnirea datoriilor de a luă parte la această împrumutare, s’au depus liste de subscripții, pe la toate auto- ritățile publice sub sigiliul Ministerului Finanțelor. Răspun- derea însăi a banilor împrumutați se va face de-a dreptul către Visterie sau către sucursalele sale din județe, dela care-și vor primi împrumutătorii Obligațiile cuvenite. 8) Numele împrumutătorilor ce vor ejfectuă răspunderea banilor împrumutați, se vor publică pe fiecare zi prin „Mo- nitorul Oficial". In publicațiunea care anunță acest împrumut. Ministerul fi- nanțelor face un apel la toți românii cari doresc fericirea pa- triei lor si mărirea armatei române, ca să contribuiască fie- care pe cât îl va iertă mijloacele la acest împrumut, spre a se puteă efectuă mai curând, căci dela călduroasa îmbrăți- șare a cetățenilor și dela neîntârziata realizare a, împrumu- tului, depinde îmbunătățirea propusă de mandatarii nației 74 și românii vor trece în ochii Europei de o nație demna de glorioșii lor străbuni și de poziția ce i-au creat puterile cele mari europene. Guvernul e convins că acest apel va găsi ecoul cel mai călduros în inima fiecărui român și că corpul comer- cial care în toate ocaziile s’a arătat cu dorință ori de câte ori a fost vorba de un interes național, se va întrece prin mijloa- cele de care dispune, a concură la realizarea celei mai mari părți din acest împrumut.¹) Prin ziarul „Românul" din 16 Octomvrie 1860, s’a atacat acest împrumut numai în ce privește valoarea Obligațiunilor ce urmau să se libereze subscriptorilor, căci ele fiind număr de Lei 3.000 fiecare, nu se da posibilitatea și celor mai nevo- iași de a-și plasă economiile lor, cari nu ajungeau până la suma de lei 3.000, și atunci s’au fixat 4 categorii de Obli- gațiuni: de 100, 500, 1.000 și 3.000. Subscrierea s'a făcut cu greu, nu s’a acoperit decât o- minimă parte care a și fost achitată în anii 1863, 1864 și <865. And 1861. In anul 1861, s’a făcut un proiect de lege, pentru contrac- iriTooîooo⁶ tarea uⁿui împrumut de lei 4 milioane,²) asupra veniturilor acestui an; cu care sumă să poată Visteria, care se găsește în complectă lipsă de bani, a se înlesni în plățile ce are a face pentru cheltuelile prevăzute în buget, spre justificarea la timp a trebuințelor publice. Banii ce se vor realiză din împrumut să se întoarcă împrumutătorilor în termen 3e 6 luni, cu o dobândă de 12°/₀ pe an, timp în care se credeă că situația tezaurului se va îndreptă. In expunerea de motive care însoțea acest împrumut. Ministerul Finanțelor arată că funcționarii erau neplătiți, că soldații n’aveau îndestulare, bolnavii în spitaluri n’aveau hrană, că numai dela moșiile mănăstirești eră un deficit de Lei 22.000.000, sifme care tre- buiau achitate la 30 Martie 1861. împrumutul a fost atacat că dobânda de 12°/₀ eră prea mare și că trebue să fie maxi- mum 10%, iar dacă nu se găsește în țară să se adreseze streinătăței. Nu putem preciză dacă acest împrtimut s’a realizat sau nu lipsindu-ne actele oficiale, însă din Expunerea de motive 1) Monitorul Oficial al Țărei Românești No. 101 din 9 Mai 1861. 2 Monitorul Oficial al Țărei Românești No. 101 din 9 Mai 1861. 75 a bugetului pe anul 1862 suntem îndreptățiți a crede că el n’ar fi fost realizat, căci iată cum se exprimă Ministrul de finanțe. „In totdeauna Tezaurul a simțit nevoe a întrebuința pro- vizoriu în cheltuelile sale ji fondurile particulare ce-i erau încredințate în depozit până la intrarea resurselor afectate la aceste cheltueli. Astfel s’a văzut despuindu-se în cazuri de strâmtorare din depozitele Tribunalelor, sume cari aveau o destinație particulară și chiar din fondurile afectate la unele din cheltuelile Statului ș;i a căror plată nu eră încă recla- mată. Aceasta prezentă pe lângă alte inconveniente și acela de a bântui creditul public și a face astfel dificilă și imposi- bilă orice tranzacție a Tezaurului cu capitalurile private. Pre- cedentele justifică pe aceste din urmă în modul cel mai evi- dent, pentrucă tezaurul n’a putut efectua Ia timp și pe de- plin cele două împrumuturi deschise în anii din urmă, ba încă DUtem zice că asemenea încercări au fost de natură a pune în joc poziția ministerială și prin urmare a aduce perturbare în treburile Statului^. Negă'sindu-se trecut prin bugetul anului 1861 acest îm- prumut, ar fi posibil să credem că realizându-se cevă dintr’în- sul și achitându-se chiar în cursul anului, nu s’a mai făcut nici o mențiune asupra lui. Moldova In Moldova situațiunea financiară eră tot atât de tristă ca Moldova, anul și în Muntenia. i857,?iîmpm- T mutunle c o n- In anul 1857, s’a contractat două noui împrumuturi după tractate, hotărîrile Consiliului Administrativ superior și anume: Dela Banca Națională a Moldovei Lei 1.260.000 Din capitalurile Cutiilor satelor Lei 720.520 Lei 1.980.520 Cu această sumă s’a achitat ratele unor împrumuturi vechi și anume: a) rest din împrumutul făcut la Hillel B. Manuah Lei 494.000,— b) în contul acelui făcut în anul 1855 „ 1.052.083,40 c) în contul acelui făcut în anul 1856 „ 126.041,80 Total: Lei 1.672.125,20 După cum vedem starea financiară eră destul de proastă, întrucât se făceau împrumuturi noui pentru plata celor 76 vechi, mergem din deficite în deficite, cu toate că între ve- nituri se treceau și sumele realizate din împrumuturi. Tot în acest an, s’a răscumpărat de Stat dela Vornicu) Teodoriță Qhica, privilegiul dilijențelor pe suma de 10.000 galbeni, din cari 1.000 galbeni s’au răspuns în momentul contractării, iar pentru restul de 9.000 de galbeni s’a sem- nat de Consiliul Administrativ o obligațiune pe termen de un an, cu începere dela 14 Noemvrie 1857 cu procent de 7°/₀ pe an. La finele anului 1857, avem' un deficit bugetar de Lei 1.135.127,27 7/12, care deficit, conform obiceiului din trecut se scădea din veniturile anului viitor. Datoria Visteriei la 1 Ianuarie 1858 eră următoarea: Anul 1858 Deficit din anul 1857 după sama acestui an Lei 1.135.127,27⁷/₁₂ teriei°rⁿle V¹S" din cutiile sătești în anul 1857 „ 720.520,— Datorie contractată în anii 1855 și 1856 către Maior Mișu Anastasievici și care se va plăti în 1859 și 1860 „ 2.117.187,60 împrumutați dela Banca Națională a Mol- dovei pentru plata datoriilor din trecut ,, 1.260.000,— Pentru răscumpărarea privilegiului dili- jenților dela Vornicul Teodoriță Qhica,, 283.500,— In total: Lei 5.5 1 6.334,87⁷/₁₂ In cursul acestui an, regulându-se datoria pentru sclavii emancipați, datoria Visteriei se încărcă cu valoarea totală a Obligațiunilor remise foștilor proprietari de robi, precum și cu dobânzile cuvenite și rămase neplătite încă din anul 1855, astfel după cum se specifică în situațiunea de mai jos: Lista datoriilor Statului la 18 Octomvrie 1858 x) Lei Parale 885.416,80 Datoria către Maiorul Mișu Anastasievici, ră- masă din împrumutul făcut în anul 1855 și regulată a se plăti din venitul Vămilor și anume: La 1 Ianuarie 1859 Lei 229.166,80 „ 1 Aprilie „ „ 223.958,40 „ 1 Iulie „ „ 218.750,--- . 1 Octomv. „ „ 213.541,80 = Lei 885.416,80 1) Bugetul Moldovei pe anul 1858. I. G. Valentineanu. Documente relative la administrația Guvernului interimar 1856—1858. J.231.771,— Tot către Maiorul Mișu Anastasievici, rămași din împrumutul făcut în 1856, regulat a se plăti din venitul salinelor și anume: La 1 Ianuarie 1859 Lei 257 812,60 „ 1 Aprilie „ „ 252.083,60 „ 1 Iulie „ „ 246 354,20 „ 1 Octomv. „ „ 240.625,— ., 1 Ianuarie 1860 „ 234.895,100=Lei 1.231.771,— 720.520,— acei împrumutați’ din capitalurile zeciuelilor să- tești în 1857 osebit de dobânzi, 1.260.000,—, Idem dela Banca Națională în 40.000 gal- beni osebit de dobânzi, 283.500,—, ce au a se da Vornicului Teodoriță Ghica în 9.000 galbeni, restul din prețul răscumpă- rărei dilijenților, osebit de dobânzi, 7.110.465,—, datoria Statului după Obligațiile date pen- s tru eliberarea sclavilor după legiuirea din 18 Decemvrie 1855, însă 5.727.500 capitalul din 18 Martie 1856, 6.500 se scad ca plătiți, 5.721.000 1.389.465 dobânda pe 2 ani și 7 luni până la 18 Octomvrie 1858 și anume: 1.417.875 face dobânda 28.410 se scad dați din dob. 1.389.465 7.110.465 11.491.672,80 osebit de suma neajunsului ce va înfățișă sama anului 1858. Lipsa de bani eră atât de mare încât cele mai mici sume pe cari le avea Visteria în depozitul său fără însă ca să-i aparțină, le absorbea imediat; așă către finele anului 1858 Guvernul a arendat cârciumele din Basarabia și arendașii au fost obligați a depune în afară de prețul arendărei, care constituia venitul țărei, o cauțiune în sumă de Lei 105.336,81. Nevoile neapărate ale țărei a făcut ca această sumă să fie luată din depozit drept împrumutare, cu începere dela 15 Noemvrie 1858 cu procent de 3°/₀ pe an. Suma trebuiă a se restitui depunătorilor la finele anului 1861 când expiră con- 78 tractul antreprizei, conform adresei Ministerului Trebilor Stre- ine aprobată de Consiliul Miniștrilor. In cursul anului 1858, s’a mai plătit ceva din datoriile contractate, iar dela 1 Ianuarie 1859 împrumuturile contrac- tate se urcau la suma de Lei 8.490.028,34x) numai capete fără procente și anume: 1) La Cassele Comunale Lei 720.520,--- 2) La Banca Națională a Moldovei 1.260.000,--- 3) Depozitul Cârciumilor din Basarabia n 105.336,81 4) La Maiorul Mișu Anastasievici 781.770.33 5) La Teodoriță Ghica 283.500,--- 6) La foștii posesori de sclavi n 5.338.900,--- Total: Lei 8.490.028,34 Anul 1859. Domnitorul Alexandru Cuza, imediat după suirea sa pe tron a cerut cași în Muntenia, un ajutor bănesc, însă sub forma unei dări de: Lei 5.000.000. Prin Ofisul din 30 Ianuarie 1859 el motivă nevoia acestei dări „pe starea cea rea în care s’ar află Cassa Statului și pe mijloacele trebuitoare pentru noua organizare". Cum darea aceasta trebuia impusă asupra proprietății funciare, mulți dintre boeri s’au opus și căutau să o înlocuiască printr’un împrumut. Ideia împrumutului găsind de asemenea oarecari împotriviri a căzut și atunci darea cerută de guvern trebuiă să fie votată în unanimitate, spre a nu fi socotită ca o îm- potrivire la cererea Domnitorului făcută în scopuri patriotice. Legea fiind votată, a fost sancționată și decretată la 24 Fevruarie 1859, adăogându-se încă și un articol prin care să arate că „deocamdată legea se va execută provizoriu și că va fi supusă Comisiei Centrale după a ei constituire". Conform art. 37 din convenția dela Paris, Comisia Cen- trală aveâ în căderea sa, de a cercetă toate legile votate de Adunări, pentru a nu contraveni organizărei comune a Prin- cipatelor. Legea de mai sus nefiiind cercetată de dânsa^ fiindcă nici nu eră constituită și pentrucăj i se adăogase și articolul ul- tim fără să fi trecut prin Adunarea Electivă, s’a formulat o 1) Expunerea de motive a proiectului de lege relativ la fixarea bugetului ge- neral al Statului pe anul 1866; Monitorul oficial din 13/25 Ianuarie 1867- 79 moțiune de blam, prin care nu se căută decât revocarea dărei de 5 milioane asupra proprietății funciare, de oarece dânsa atingeă privilegiul clasei boerești. Moțiunea fiind primită de Adunare a atras căderea guvernului și deci și a proiectului de lege propus (8 Martie 1859). La 30 Aprilie 1859, s’a prezentat un nou proiect de lege pentru deschiderea unui credit de 8 milioane care să se aco- pere printr’un împrumut. Necesitatea acestui credit se în- temeia pe faptul că „bugetul nu s’ar putea întocmi în grabă, fiind de nevoie a se reformă așezarea dărilor și pe de alta, <ă este trebuință a se organiză armata și a se întruni milițiile principatelor amândorora într’un câmp de manevre^ (aft 43 din convenție). In urma unei cuvântări foarte caldă a Principelui Gr. M. Sturza, prin care felicită pe Domn, pentru întărirea armatei, creditul a fost votat¹) Acest credit urmând a fi acoperit printr’un împrumut, nu s’a putut realiză decât suma de Lei 415.136,64 luată cu îm- prumutare dela Coloniile Bulgare în 40.555 ruble co- peici argint, cu procent 3°/₀ pe an, și pentru care urmă să s’e libereze Obligațiile cuvenite. Bugetul lasă un deficit de Lei 1.096.071,06, care s’a trecut în sarcina anului 1860. Din expunerea de motive a bugetului privitor pe anul 1860, Anul 1860. rezultă că din cauza lipsei capitalurilor de circulație precum; Expyⁿerej și a inărimei dobânzei, agricultura, industria și comerțul n’au tului pe acest putut luă nici o dezvoltare și care ar fi putut să fie avântul aⁿ* progresului când interesul legal al capitalului eră de 10°/₀? „Instrumentele agricole în stare primitivă, lipsite de aju- torul mijloacelor care le-au creat; păduri, mine de tot felul, care nu așteaptă decât capitaluri și mijloace de transporta#, ca să reverse în sânul țărei sale cele mai mari bogății. Toate acestea ne dau dreptul a zice că suntem abiă în epoca prp mitivă a bogăției noastre, că avem înaintea noastră un câmp mănos și întins pentru a introduce rezultatele de bogăție ce le-au produs și în alte state progresul științelor. In această privință preocuparea cea întâi a guvernului actual a fost de a se pune în relație cu capitaliștii străini, 1) Al. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă Voi. 7 pag. 76—90 Monit. Of. al Moldovei 5 Mai 1859. Steaua Dunărei 4 și 11 Mai 1859. 80 spre a >da principatelor confcursul lor și ^ceasta în puterea unor garantii din cele mai sigure. Prin ajutorul unor asemenea capitaluri, prin înființarea de bănci ipotecare de circulație și prin întemeierea creditului public, proprietarii și comer- cianții cași industriașii și agricultorii, vor găsi un echiva- lent mult mai însemnat decât micile sacrificii ce li se vor cere în trebuințele Statului după noul ordin de lucruri". Din acestea, putem deduce foarte ușor că eră o foarte mare lipsă de capital, fără care progresul nu puteă luă nici un avânt, față cu noua stare a Principatelor. Banii nu se mai gă- seau în țară, pentru a subvenî necesităților publice și cei ce fusese, erau întrebuințați dejă și rambursarea lor se făcea cu foarte multă anevoință. Datoria Statului la 1 Ianuarie 1860, reprezenta suma de:. Lei 11.163.054,07, capete și procente când tot bugetul Mol- dovei eră de aproape 43.000.000 lei. Împrumutul jₙ cursul anului 1860 s’a făcut un împrumut provizoriu kî°2^645L000* de Lei 2.645.000 și s’a căutat oarecum a se converti vechile împrumuturi prin prelungirea termenului de plată, precum: și a reducerei dobânzei, mai cu seamă că expirase și privile- giul acordat Băncei Naționale a Moldovei, dela care se împru- mutase Visteria Statului. încercările nu au rămas infructuoase, căci după cum vom vedeă dobânda¹ a fost redusă în parte la 5°/₀ dela 10 la sută. Totuși, cu toate măsurile de prevedere luate, bugetul lasă un deficit de Lei 43.198,17,—la care însă dacă vom adăogă și restul de Lei 1.500.000,— din împrumutul provizoriu de Lei 2.645.000, care nu s’a putut plăti în cursul anului 1860, deficitul lăsat la 1 Ianuarie 1861 este de Lei 1.543.198,17. Nici nu puteă fi altfel, căci sistemul nostru financiar nu eră așezat pe baze solide, de a puteă funcționă în mod nor- mal, din cauza necontenitelor și deselor prefaceri politice din țară urmate de mai mulți ani în șir, precum și din cauza greu- tăților, parte moștenite din trecut, parte isvorîte din funda- mentala transformare la care au fost supuse toarte vechile noastre instituțiuni dela 5 Ianuarie 1859, așacă nu se puteă cași finanțele să nu fie atinse de perturbarea acestei epoce de criză. Obligațiunile create de Stat în 1856, pentru liberarea scla- vilor fusese înființate din două motive foarte puternice: des- 81 ființarea acelei categorii care formă la noi un trist anacro- nism și inaugurarea creditului public prin emisiunea acelor Obligații purtătoare de procente și plătibile prin sistemul amortizărei cu tragere la sorți în curs de mai mulți ani; aceste Obligațiuni cari la început se vindeau cu 85°/₀, scăzuse acum la 3O°/ₒ și chiar așa se vindeau foarte cu greu. Ministrul de finanțe P. Mavrogeni, la 20 Martie 1861,. Datoria către în raportul ce-1 face către Domnitor asupra bugetului pe anul 1861, după ce arată că întâiul isvor al datoriilor Statului nu dobânzei dela este decât rezultatul deficitelor adunate de ani cu ani, cari au lo°/o la ⁵°/o- adus și periclitarea creditului Statului, încât obligațiile men- ționate mai sus. nu se puteau vinde nici cu 3O°/ₒ, se exprimă astfel: „Reînălțarea cursului acestor hârtii ale Statului este o da- torie de onoare sacră pentru guvern“ și propune pentru con- solidarea creditului Statului, să se reguleze în cursul anului' 1861 procentele tuturor sumelor împrumutate și să se plă- tească capetele în parte la toate împrumuturile existente. ₍ In acest scop regulează datoria către Banca Moldovei, care consistă din două Obligațiuni a 20.000 galbeni fiecare, una din 21 Martie și alta din 20 Mai 1857 pe termen de 6 luni și cu un procent de 6°/₀ pe an. Din capital nu se achitase nimic, iar procentele nu se plă- tise decât pe anul 1857. ' In urma tratativelor urmate între Ministerul de finanțe și’ Direcțiunea Băncei, s'a stabilit în baza Jurnalului încheiat de Consiliul Miniștrilor în ședința din 26 Iulie 1860, ținut sub preșidenția Inălțimei Sale Domnitorului, să i se plătească do- bânda de 6°/₀, dela expirarea termenului Obligațiunilor până la 11 Iunie 1858, data anulărei privilegiului ce-i fusese acor- dat; iar dela această dată și până la 1 Octomvrie 1860 câte 9% pe an; totalul procentelor calculate astfel se urcau la suma de 9.836 galbeni, 24 lei și 27 parale cursul pieței.. Pentru această sumă Ministerul finanțelor i-a liberat o Obli- gație cu termenul de 1 Octomvrie 1860, iar în ce privește: capitalul de 40.000 galbeni să se plătească la 1 Aprilie 1861, împreună cu dobânda dela 1 Octomvrie 1860 până la 1 Aprilie 1861, despre care s’a făcut mențiune pe dosul Obli- gațiilor aflate în păstrarea acelei bănci, astfel că suma, de răspuns la 1 Aprilie 1861 eră următoarea: 6 82 Lei 1.260.000,— capete Lei 56.700,— procente Lei 1.316.700,— în total, și fiindcă trebuiă să se răspundă într’un termen atât de scurt, împrejurările favo- rizând pe ambele părți, s’a adoptat o soluție din cele mai avantajoase și anume: Banca se împrumutase încă din anul 1857, la diferite Tri- bunale judecătorești, din totalul depozitelor aflate în păstra- rea lor, cu suma de 30.153 galbeni, 4 lei și 35 parale, cu procente de 5% pe an. In mai multe rânduri Banca propusese, ca Guvernul să ia asupra sa acea datorie descărcând-o pe dânsa către Tribunale cu o sumă echivalentă din acea ce-i datoră Visteria. Propune- rea nu puteă să fie decât avantajoasă Statului și în cele din urmă a fost primită din două motive, pentrucă nefiind exi- gibilă ₇decât la termene îndepărtate și treptat, treptat, se ușura sarcina bugetară pe anul curent și apoi dobânda se reduceă într’un mod simțitor la 5% dela 9% ' : La 1 Aprilie 1861, Visteria datoră băncei suma de 40.900 galbeni capete și procente și în baza jurnalului încheiat de Consiliul Miniștrilor în ședința dela 1 Martie 1861, s’a ho- tărît ca datoria zisei bănci în sumă de 30.153 galbeni, 4 lei și 35 parale, către depozitele judecătorești, să se treacă asu- pra Ministerului finanțelor, descărcându-se Visteria cu a- ceastă sumă din datoria către Bancă, în care scop s’a și prevăzut în bugetul pe anul 1861 o treime din aceă sumă, spre a putea face față cererilor eventuale pentru restituirea a o parte din acele depozite, iar restul de 10.746 galbeni, 32 lei și 5 parale s’a plătit imediat băncei spre stingerea complectă a întregei datorii către Bancă. (Anexele i, ii, nișiiv). Anul 1861. 'Evaluându-se veniturile și cheltuelile pe anul 1861, bu- imprumut. vre- gₑțᵤț ᵤₙ deficit de Lei 9.596.364,86, deficit care s$ melmc de lei D J J 7.000.000 din speră a fi cu mult mai mic, căutând a se realiză economii ihatDdecâtre2> îⁿsemⁿate din executarea bugetului. milioane. Pentru întâmpinarea nevoilor momentane s’a cerut autori- zarea ca Guvernul să trateze negocierea unui împrumut vre- melnic de Lei 7.000.000. Intrându-se în tratative cu bancherii Moisi Idei Wecskr, Leibu Cahan și Michel Daniil, aceștia au acordat un împrumut numai de Lei 2.000.000 cu 10% pe an, plătibil în 15 luni cu începere dela 1 Iulie 1861. Pentru plata 83 acestui împrumut s’a afectat veniturile vămilor și s’a emis 45 obligațiuni purtătoare de capital și interese. La finele fie- cărei luni Direcția vămilor trebuia să achite câte trei obliga- țiuni. Până la finele anului 1861 se achitase suma de Lei' 800.000 iar restul de Lei 1.200.000 a rămas să se plătească ÎH cursul anului 1862. (Anexele V și vi). Pentru a face față multiplelor cheltueli, Guvernul a dispus împrumuturi ca toate depozitele judecătorești încredințate Tribunalelor unde stăteau fără a produce vreun procent, să fie utilizate de Stat, bonificând procente, ca împrumut provizoriu sau dato- rie flotantă, aducând astfel un folos depunătorilor prin pro- centele ce li erau plătite de Stat. De asemenea garanțiile bă- nești și prisoasele comunale ar Intră în acelaș titlu în datorie flotantă. La 1 Ianuarie 1862, datoria flotantă eră de Lei 5.130.623,56 din care numai banii Orfanilor cari fusese depuși la Tribuu nale, se urcau la suma de Lei 2.831.223, la cari Statul a< ofe- rit o dobândă de 10% pe an, iar la rest 5% pe an, ajșă că în bugetul Moldovei pe anul 1862 găsim trecuți între veni- turi Lei 5.130.623,56, iar la cheltueli Lei 653.687,77, drept procente ale datoriei flotante.¹) In anul 1862, făcându-se și unirea administrativă a țărilor Anul 1862 surori s’a început și o oarecare organizare financiară, prin unificarea legilor fiscale, aslfel că în anul 1863 avem' pfimul buget unificat. TDintr’o examinare sumară asupra bugetelor din ultimii ani, vedem că toate nu au lăsat decât deficite foarte mari din cauză evaluărilor disproporționate între venituri și cheltueli și apoi a adăogirilor de cheltueli, cari s’au făcut treptat în anii din urmă. Dacă sporurile s’ar fi făcut în timpul unor situații în- floritoare a Casselor publice, tot ar fi fost o scuză, dar ele se făceau atunci când destrăbălarea cea mâî mare domneă în finanțe, când toate Cassele erau goale, ofițerilor și învățăto- rilor nu li se achitase lefurile pe mai multe luni, soldații umblau goi și desculți, iar Statul cerșetoreă ofrande dela privați și nu se jenă când ele i se ofereau; așă Teodor Balș, îi hărăzește 200 galbeni, și călugării dela Neamț 4.000, și după cum am văzut măi multe sume se subscriau fără pro- cente Ia împrumutul de 8 milioane. 1) Expunerea de motive a proiectului de buget special al Moldovei pe anul 1862. 84 Evaluările veniturilor erau fantastice și cheltuelile peste puterile țărei, pentru care negăsindu-se mijloace de acope- rire s’a recurs la măsuri extraordinare.*) Dările se încasau cu greu, rămășițele creșteau necontenit încât chiar Ministrul de finanțe al Moldovei ajunsese să facă strania mărturisire că „veniturile directe ar fi supuse îndoelei și unor variațiuni neînlăturabile“, pe când știut este că ele sunt cele mai sigure și că variațiunea este de natura celor in- directe. Din cauza acestei situațiuni financiare atât de critice, j>rin legea din 5 Martie 1862, s’a creat un sistem financiar „Dato- ria flotantă", de care toate Statele căutau să se scape, pe când la noi el eră găsit ca fiind 'foarte salutar, fiindcă „publi- cul subscriă mai curând la bonuri cu scadențe mai lungi de- trei luni, fiind dobânda 10% căci îndată ce ele sunt plătite sunt din nou reîmprumutate. Succesul acestei operațiuni este asigurat, și putem speră că bonurile de tezaur vor permite a învinge crizele care au înlăturat împrumuturi oneroase de bancă“.¹ ²) Este drept că bonurile de tezaur fereau pe Stat de a recurge la împrumuturi în străinătate, ceeace pe atunci se consideră ca foarte primejdios. Insă nici prin aceste expediente nu se mai puteă conduce finanțele principatelor, căci îngrămădindu-se neîncetat cre- dite și împrumuturi peste împrumuturi, ne aflăm în pragul unei jene financiare din cele mai grozave, trebuiă deci să se ia cele mai severe și mai grabnice măsuri în încasarea venitu- rilor cât și în stânjenirea cheltuelilor. Din cauzele pe care le-am văzut mai sus, precum și din faptul că bugetele nu se votau la timp sau chiar de loc și se continuă mereu cu bugetul anului trecut, lipsind orice orien- tare în efectuarea cheltuelilor mereu crescânde, la 1 Ianuarie 1864, ne aflăm în fața unei datorii de Lei vechi 28.162.584,08 sau Lei noi 10.429.000. Dacă am căută să facem o comparație între datoria Prin- cipatelor de sub regimul regulamentar care la 1 Ianuarie 1859 eră de Lei vechi 28.964.097,07 sau Lei noi 10.727.442,92, și între aceea pe care ne-o lasă regimul convențional la 1 1) Al. D. Xenopol. Istoria Românilor, Voi. 7 și 8. 2) Referatul Ministrului de finanțe. Monitorul Oficial din 15 Septemvrie 1862. 85 Ianuarie 1864 de Lei vechi 28.162.584,08 sau Lei noi 10.430.589,69, nu observăm vre-o diferență însemnată din punctul de vedere al cifrelor în favoarea ultimului regim, însă din punctul de vedere social și politic, se îndeplinise acte mari naționale punându-se bazele unui Stat modern „Ro- mânia". Datoria publică dela 1 Ianuarie 1864 până Ia 1 Aprilie 1882. In urma unificărei legilor fiscale și a bugetelor, situa- țiunea Datoriei Publice la 1 Ianuarie 1864 se prezentă astfel: financiară la 1) Datoria pentru emanciparea țiganilor de dincoace de Milcov, capital Lei 6.306.300,— 2) Datoria pentru emanciparea țiganilor de dincolo de Milcov, cap. și proc. „ 7.833.077,03 3) Datoria către Cassele Comunale de din- coace de Milcov „ 299.304,06 4) Datoria către Cassele Comunale de din- colo de Milcov, cap. și procente „ 941.179,10 5) Datoria către Depozitele Judiciare din Moldova aprox. cap. și proc. „ 592.777,17 6) Datoria către Depozitele Judiciare de din- colo de Milcov și operații de tresorer. „ 4.490.594,30 7) Datoria către Coloniile Bulgare Cap. și proc. 3% „ 163.360,16 8) Cauțiunea arendașilor, cârciumarilor din Basarabia „ 124.692,07 9) Datoria către Cassa beneficiului recru- ților „ 885.155,13 10) Datoria către Dăscăleasa „ 113.146,04 11) Din împrum. provizoriu asupra Creditului de 4 mii. bon No. 4 „ 261.828,38 12) Asupra Creditului de 600.000 p. dato- ria prov. din 1863 „ 859.838,27 13) Asupra Creditului de 10.000.000 p. da- toria prov. votat în 1863 „ 2.887.674,21 14) Din împrumutul de Lei 5.000.000 „ 1.544.334,32 15) Subvenția către Spitalul de infirmi din Oalata neplătită pe 4 ani ___„ 200.000 --- Transport. Lei 27.503.353,24 86 Report Lei 27.503.353,24 La această sumă urmează să mai adăogăm oarecare sume ce trebuiau achitate ca rezul- tând din diferite angajamente și despăgubiri; acordate și cari erau trecute tot sub Capito- lul Datoriei Publice „ 659.230,24 TotalTei 28.162.584,OS sau Lei noi 10.430.589,69. întreaga această datorie se socotea a se plăti cu din totalul rămășițelor din venituri cari la aceiași dată erau în sumă de Lei 50.595.478, în cari intrau și rămășițele arenzilor moșiilor mănăstirești acum secularizate. Mai rămânea deci și un prisos destul de mare, dar aceasta nu eră decât în aparență, căci de altfel se știe cât de greu-, se încasau rămășițele, încât Statul nu puteă face față nici chiar micilor nevoi momentane și trebuiă să recurgă la îm- prumuturi ; fără însă ca să se țină vre-o socoteală de toate acestea, am văzut că cheltuelile s’au mărit din an în an, ve- niturile au fost și ele mărite în mod iluzori-u, așa că starea financiară eră din cele mai critice. Această situațiune critică a finanțelor Principatelor-Unite a fost expusă destul de documentat în raportul adresat către Domnitor de N. Rosetti Bălănescu, ad-interim al Departa- mentului Finanțelor, cu ocazia prezentărei celui de al 2-lea buget pe anul 1864, la 11 Iulie, în baza Statutului din 2 liilie 1864, adică fără votul adunărei .elective. S’a procedat astfel fiindcă a'dunarea își pierdea timpul în discuțiuni sterile, și nu votă bugetele cari, toate, se prezentau cu sporuri la venituri ce priveau mai mult clasa înstărită și cari până la convenția din Paris dela 7/19 August 1858 fu- sese scutită de orice dare. Eră nedrept ca acei cari se foloseau de toate înlesnirile să nu contribue cu nimic la sarcinile Statului, așă că de acum încolo urmă sa se ușureze greutățile clasei, care de secole întregi duceă toate sarcinile și fusese și cea mai oropsită. Bugetul anului 1864 fusese împărțit, atât în ce privește veniturile cât și cheltuelile, în buget ordinar și extraordinar. Cel ordinar cuprindeă cheltuelile cari se repetau în tot anul și cari trebuiau acoperite cu venituri normale; iar cel extra- ordinar pentru cheltuelile ce corespundeau unor trebuințe 87 întâmplătoare și pentru cari trebuiau să se prevadă resurse extraordinare. Bugetul ordinar prevedea la venituri Lei 137.497.870 și la cheltueli Lei 165.767.997,32 cu un deficit de Lei 28.270.127,32; iar cel extraordinar la ventiuri Lei 13.072.217 și la cheltueli Lei 38.272.678,29, deci cu un deficit total de Lei 53.470.589,31 (19.803.722), pentru a cărui acoperire se cerea a se contractă împrumuturi. Trebue să menționăm că în acest buget se trecuse și veni- turile averilor mănăstirești, secularizate în baza legei din 13 Decemvrie 1863, evaluate la suma de Lei 43.910.281 (16.263.067), cari venituri trebuiau reduse la cel puțin a treia parte, căci la 15 August 1864, decretându-se legea pentru împroprietărirea țăranilor tocmai jDe moșiile mănăsti- rilor secularizate, urmă să se dea arendașilor o despăgubire pentru clacă și dijmă de care de acum încolo vor fi lipsiți, astfel că evaluarea veniturilor nu eră reală din acest punct de vedere. Vom vedea cum a fost regulată și această nouă re- sursă de venituri, care implică și o nouă cheltuială. In cursul acestui an, Statul aveă neapărată trebuință de următoarele sume: Lei 38.430.000, despăgubire acordată locurilor sfinte,¹) Contractarea Lei 18.574.688, pentru satisfacerea trebuințelor armatei, și primului împm- ⁷ mut extern. Lei 13.809.342, pentru acoperirea deficitelor din trecut. Lei 70.814.030 în total, pentru care sumă, Guvernul a cerut contractarea unui împrumut. Adunarea electivă a votant un împrumut numai pentru suma de: Lei 48.142.767, deci atât cât eră necesar pentru despăgubirea acordată locurilor sfinte și cevă pentru satisfacerea în parte a nevoilor armajtei. In baza legilor din 30 Decemvrie 1863 și 15 Ianuarie 1864, Gu- vernul a contractat primul nostru împrumut exterior pe piața 1) Prin art. 3 al legei pentru secularizarea averilor mănăstirești, se dădea o despăgubire locurilor sfinte către cari fusese închinate mănăstiri’e pământene și acesta numai cu titlul de ajutor, mărginită la maximum de 82 milioane lei, cursul Constantinopolului, odată pentru totdeauna, în care intră și suma de lei 31 mili- oane ce acele locuri datoriau țărei Românești după stipulațiunile anterioare, așa că datoria de plătit eră numai de lei 51 milioane. Prin art. 7 al aceleiași legi, s’a mai adăogat încă lei 10 milioane, curs Constantinopol, pentru fondarea unei școli laice și a unui spital pentru creștini de toate riturile sau în total lei. 61.000.000, curs Constantinopol, sau lei 38.430.000, cursul țărei noastre. 88 Londrei cu Banca Imperială Otomană și Frații Stern, în va- loare nominală de Lire Sterlinge 916.000=Lei vechi 61 mii. 372.000=Lei noi 22.889.437,03 sau efectiv Lire Sterlinge 718.548=Lei vechi 48.142.767=Lei noi 17.797.921,63. îm- prumutul a fost acoperit de'două ori în Anglia.¹) Cu acest împrumut se începe o serie însemnată de împrumuturi în ana- lele noastre financiare și de acî încolo putem spune că avem o Datorie Publică cu un caracter bine definit. încă din anul 1853 se înființase în București o Bancă Oto- mană cu capital englez, care eră în măsură la data contraictărei împrumutului, să fie destul de edificată asupra resursei veni- turilor din ambele principate. La data înființărei acestei bănci, însă noi eram foarte pu- țin cunoscuți, numai dela răsboiul Crimeei, s’a început a se cunoaște bogățiile naturale ale solului nostru. Englezii cari străbătuseră Turcia și toată Asia Minoră, căutând debu- șeuri pentru desfacerea produselor industriale, în care scop începuseră deja a construi cu capitalurile lor linii ferate, erau gata oricând a-și plasă capitalurile și la noi, însă erau împie- dicați din cauza frământărilor politice prin care treceam. Mai târziu însă prin faptul Unirei țărilor surori, chestiu- nile economice preocupară guvernele și la prima ocazie și-au oferit capitalurile și cevă mai în urmă au obținut și primele întreprinderi de lucrări publice.¹ ²) Reproducem acî în întregime Contractul și Legământul General pentru contractarea împrumutului menționat mai sus. Contractul împrumutului de lire sterlinge 916.000. Intre subscrisul D. Ludwig Steege, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finanțelor Principatelor Române Unite, lucrând în numele Guvernului Inălțimei Sale Principele 1) Al. Xenopol. Domnia lui Cuza Vodă pag. 195; La France 6 Ianuarie 1865 Le Courier d’Orient I Fevr. 1865; Correspondance Generale de Vienne 10 Sept. 1864. Desbaterile Adunărei Elective din 30 Decemvrie 1863. Discursurile ținute de I. Otetelișeanu, G. Vernescu, Prințul D. Ghika, Catargiu, G. Costaforu și Colonel Adrian. Idem din 1864 Ianuarie 15. Discursurile ținute de L. Catargiu, Costaforu, B. Boerescu, C. A. Rosetti, G-l FJorescu, Prințul D. Ghika, P. Mavro- geni și L. Steege Minist. finanțelor. 2) Les finances de la Roumanie. 89 Alexandru Ion I, în virtutea împuternicirilor ce are, de o parte, și D-l D. Pascoe du Pre Qrenfell, lucrând în numele Băncei Imperiale Otomane și Baronul Hermân Stern în numele D-lui D. Stern Brothers, fiecare pentru jumătate, de altă parte, s’a fost înțeles și s’a convenit cele ce urmează : Art. 1,—Guvernământul Român declară pe Banca Impe- rială Otomană și D-l D. Stern Brothers din Londra concesio- nari ai împrumutului de șapte sute optsprezece mii, cinci sute patruzeci și opt (718.548) Lire sterlinge, echivalând cu suma de patruzeci și opt milioane una sută patruzeci și două de mii, șase sute șaptezeci și șase (48.142.676) Lei cursul tezaurului, ce zisul Guvernământ este autorizat a împrumută în virtutea legilor votate de către Adunarea Generală a Ță- rei la 30 Decemvrie 1863 (11 Ianuarie) și 15/27 Ianuarie 1864 legi sancționate și promulgate de către înălțimea Sa Prințul Domnitoi. Ari. 2.—Banca Imperială Otomană și D-l D. Stern Bro- thers din partea lor declară, că iau zisul împrumut ferm (sigur) pe riscul și pericolul lor, cu condițiunile cuprinse acî și se angajează a plăti Guvernământului Român sau la or- dinul său, oricari ar fi soarta și rezultatul subscripțiunei publice, suma precitată de șapte sute optsprezece mii, cinci sute patruzeci și opt (718.548) Lire Sterlinge neto, în ter- menele și în modul următor: Ls. 16.000,— îndată, sub titlul de cauțiune și în contul împrumutului în trate asupra Băncei Oto- mane din București plătitoare trei zile după ordinul în schimb drept șasezeci și șapte (67) lei, pentru Lira Sterlingă pre- cum este fixat la art. 3. Ls. 45.418,— în o trată plătitoare la 25 Decemvrie 1864 stil nou. Ls. 84.000,— la 13 Decemvrie st. n. Ls. 573.130,— la 25 Decemvrie 1864. Ls. 718.548,— se vor vărsă în natură, contra căror se vor liberă de către Guvernul Român succesiv Obligațiuni defini- tive pentru valoarea corespunzătoare fiecărei vărsări. ,4/L 3.—Aceste sume vor fi depuse, libere de orice chel- tuială de transmisie și schimb la București sau Constantino- pole, după voința Guvernului Român, care le va determină 90 câtimea sumelor ce vor fi a se depune la fiecare din locurile indicate. । Plățile se vor face la București pe socoteala de șasezeci și șapte (67) Lei, cursul Tezaurului Român pentru Lira Ster- lingă, sau în monedă franceză de douăzeci și cinci franci pe socoteala de cincizeci și patru (54) Lei, cursul tezaurului Român pentru piesa de 20 franci sau în altă monedă ad- misă în circulație în țară și tot pe cursul tezaurului român sau la Constantinopol pe socoteala de una sută șapte și jumă- tate (107i/₂) lire turcești, pentru una sută lire sterlinge. Cu toate acestea este liber Guvernul de a facd să se vers'e la Paris o sumă până la concurența de una sută patruzeci și cinci de mii patru sute optsprezece (145.418) Ls. pe cari concesionarii o vor plăti în franci după cursul zilei. In cazul când concesionarii vor fi nevoiți a trimite mo- nedă de aur pentru toată sau pentru o parte din sumă, spre a face plățile la București, Guvernul se angajează a, trans- portă, cu cheltueala sa, aurul dela Galați la București, luând măsurile necesare de siguranță. An. 4.— Spre a îndemniză pe concesionari de pierderile schimbului ce poate să li se întâmple depunând deodată în- seninătoarele sume în cestiune în locurile și cu taxele arătate, precum și despre șansele de pierderi ce vor aveă a suferi in- troducând pe riscul și pericolul lor un nou fond pe piețele europene, Guvernul le fixează o bonificație de douăzeci și patru mii șase sute cinci (24.605) Ls. Art. 5.—Guvernul român poate confiscă în profitul său cauția de 16.000 Ls. care se va depune în mâinele sale odată cu iscălirea acestui act, dacă prin orice împrejurare concesio- rii n’ar efectua plata sumelor citate la art. 2 la epocile și locurile arătate. Nu este exceptat decât cazul când înainte de 30 Octomvrie 1864 st. n. ar surveni împrejurări politice și financiare în urma cărora consolidatele engleze ar scădea mai jos de opt- zeci și cinci suta (85%) singurul caz în care părțile contrac- tante nu vor fi obligate a-și ține angajamentul prezent și în care cauționamentul va fi restituit concesionarilor în bo- nuri de tezaur ale Guvernământului Român, plătitoare în termen de 9 luni dela cererea restituirei cauției cu procent de șapte la sută pe an. Dacă însă zisa scădere (a consolida)- 91 telor) nu s’ar întâmplă până la 30 Octomvrie 1864 st. n. contractul de față va subsistă în toată puterea sa și conce- sionarii vor plăti sumele stipulate la epocele fixate orfcari ar fi întâmplările subsecinte. Aft. 6 — împrumutul va fi reprezentat prin Obligațiuni către înfățișitor coprinzând o dobândă anuală de șapte la sută, asupra capitalului nominal, care dobândă va curge dela 1 Septemvrie 1864 st. n. 19 August st. v. și se vă pl.ă)tî din șase în șase luni. El va fi emis pe prețul de 88% (opt- zeci și opt la sută) și se va plăti drept sută, (100) întrea|gă(. Cu toate acestea concesionarii vor putea să vândă Obliga- țiile, dacă vor găsi de cuviință atât pentru interesul Guver- nământului Român, cât și pentru al lor propriu, spre a face să isbutească împrumutul mai bine, mai jos decât prețul de 88% fără ca cu toate acestea să rezulte pentru Guvernă- mântul Român vreun prejudiciu, sau vreo agravație la con- dițiile acestui tractat, sub orice numire ar fi, dacă s’ar în- tâmplă din aceasta niscai pierderi, ele vor privi în totul pe concesionari. Un fond de doi la sută (2%) se va mai plăti de Guver- nul român la sfârșitul fiecărui an, sub titlul de amortisment, la care se va adăogă succesiv dobânzile acumulate ale Obli- gațiilor anual trase la sorți și plătite pe valoarea lor nomi- nală (au pair). Cu această anuitate de nouă la sută (9%), datoria capital și procente va fi cu totul stinsă într’un period calculat foarte riguros după regulele amortismentului. Acest period va în- cepe dela 1 Ianuarie 1865 st. n. 19 Decemvrie 1864 st. v. Art. 7.—Se va plăti Băncei Imperiale Otomane și Domnilor Stern Brothers, un comision de cinci la sută (5%) calculat asupra sumei de șapte sute optsprezece mii cinci sute patru- zeci și opt (718.548) lire sterlinge, care are! a se vărsă neto, cu care comision ridicându-se la treizeci și cinci mii nouă sute douăzeci și șapte (35.927) Ls. concesionarii se însărci- nează a purtă exclusivamente toate cheltuelile de emisie, de publicitate, de încăsuire, de curtagiu etc. etc., fără! a pretinde nici o altă indemnitate, dela Guvernământul Român pentru a- ceste cheltueli, afară de bonificațiile stipulate la art. 4, 10 și 11. Art. 8,—Titlurile împrumutului nu vor putea fi mai mici de 10 lire sterlinge, nici mai mari de cinci sute Lire Sterlinge. 92 Art. 9.—Vărsările trebue să fie făcute concesionarilor de către subscriitorii împrumutului la epocile pe care concesio- narii le vor fixă. Art. 10.—Subscriitorii vor avea dreptul de a se liberă cu anticipație, dându-li-s-e un escompt, care nu va puteă fi frnai mic de șase la sută, nici mai mare de opt la sută pe an. Banca Imperială Otomană și D-nii Stern Brothers, iau asu- pra lor angajamentul de a purtă în sarcina, ce rezultă din acest escompt pentru Guvernământul Român și spre a-i despăgubi, zisul Guvern le hotărăște o sumă fixată (ă forfait) la două- zeci și șapte mii (27.000) Lire sterlinge. Art. 11.—In consecință spre a se despăgubi: 1) De suma curată ce are să se verse în tezaur saiu* la or- dinul Guvernului Român, adică Ls. 718.548,— 2) Acei cinci la sută (5%) pentru comi- sion, calculat asupra sumei de mai sus Ls. 35.927,— 3) De cheltuelile de schimb și de trans- misie contractate ă forfait, precum și de șansele rele ce pot surveni in- troducând pe risicul și pericolul lor un nou fond asupra piețelor Europei Ls. 24.605,— 4) De escomptul vărsărilor asemenea con- tractate ă forfait Ls. 27.000,— Dând un total de: Ls. 806.080,.— Se vor creă spre a se emite Obligațiuni pentru un capi- tal nominal de nouă sute șasesprezece mii (916.000) lire sterlinge, pentru care capital nominal Guvernul român va plăti cum s’a zis mai sus anual șapte la sută ca, dobândă și două la sută ca amortisment, sau o anuitate de optzeci și două mii patru sute patruzeci (82.440) lire sterlinge în cursul unui număr de ani strict necesar pentru stingerea succesivă și integrală a datoriei. Această anuitate va^ curge dela 1 Septemvrie 1864 st. n. (19 August 1864 st. v.). Cu toate acestea acei doi la sută pentru amortisment delaj data citată până la 31 Decemvrie anului curent, vor fi plătiți prin bonuri de tezaur, cu scadența de trei luni în profitul concesionarilor. Art. 12.—Concesionarii se angajează a deschide subscrip- ția publică, cât mai curând se va puteă, rezervându-șî cu toate acestea, de a alege ei însuși momentul favorabil. 93 Art. 13.—Plata anuităților garantată prin o întâie ipo- tecă asupra veniturilor vantale a Principatelor Unite-, care vor fi colectiv și solidar responsabile de plata succesivă și integrală a ziselor anuități. » Ministrul D-l L. Steege, declară\ că. această ipotecă este creată prin legea din 15/27 Ianuarie 1864, ce servă de bază la acest contract. Art. 14.—Concesionarii vor fi însărcinați cu serviciul do- bânzilor și a amortismentului pentru un comision de jumă- tate la sută, asupra sumei anuității’. Art. 15.—Tragerea la sorți a Obligațiunilor ce sunt a se stinge, va avea loc în fiecare an la Londra, prin îngrijirea și cu cheltuelile concesionarilor, în prezența unui notar a reprezentantului ad-hoc al Guvernului român și a unuia din- tre concesionari. Cea întâia tragere se va face la 1 Noemvrie 1865. Art. 16.—Guvernul se angajează a operă plățile anuităților cu productul venitului vămilor, prin vărsări mensuale cât se poate mai egale la București în mâinele Băncei Imperiale Otomane, însărcinată cu primirea acestor fonduri și transmi- sia lor către concesionari, în proporție cu încăsuirea lor, astfel ca fondurile destinate la plata procentelor și amortis- mentelor să fie vărsate la Agenția Băncei Imperiale Oto- mane, la București cel puțin cu o lună înaintea scadențelor respective. Concesionarii din parte-le se angajează a bonifică Gu- vernământului Român dobânda pe prețul mijlociu al escomp- tului Băncei Engliterei pe semestrul expirat, pentru toate sumele astfel primite cu anticipație la diferite epoce până la o lună înaintea scadențelor semestriale pentru dobânzi și anuale pentru amortismentul Obligațiilor. In cazul când Guvernul nu ar puteă să se înțeleagă cu Agenția Băncei Imperiale Otomane, asupra taxei schimbului remizelor, el este liber a cumpără singur aceste remize pe care zisa agenție va trebui să le plătească până la concurența fondurilor primite de câtre ea, adăogând și interesul ce s’ar cuveni Guvernului pentru plățile anticipate. Art. 17.—Obligațiunile vor fi subscrise de către un de- legat ad-hoc, al guvernământului român și de către Concesio- nari, toate sușele acestor Obligațiuni vor fi chiar ele sub- scrise de către zisul delegat la vremea cuvenită. 94 Art* 18.—Guvernul va face tot putinciosul său, spre a ob- ține cota (la cote) acestor obligații la Bursa Parisului. Art. 19.—In caz de neînțelegere între Guvernământul ro- mân și concesionari asupra interpretației stipulațiilor acestui act, diferendul va fi supus la arbitri aleși în număr egal din- tr’o parte și dintr’alta și în caz de neparietate a> voturilor, la un supra-arbitru numit prin un comun acord de către am- bele părți și care va judecă diferendul în ultima instanță. Textul francez va fi singur luat de bază. Art. 20.—Guvernământul se angajează a preveni pe agen- tul Băncei Otomane la București, la sfârșitul lui Septem- vrie, sau mai curând dacă se va puteă, în ce loc, București sau Constantinopole, acele cinci sute șaptezeci și trei mii una sută treizeci (573.130) lire sterlinge trebuje.a fi plătite. Art. 21.—Guvernul se angajează a nu emite un nou împru- mut public în cursul anului curent. Art. 22.—Contra fiecărei plăți a concesionarilor, Guver- nul român va liberă suma corespunzătoare în obligații defini- tive. Obligațiile cari vor reprezintă cauția vor face parte din acea dupe urmă livresoană de Obligații. In ceeace privește plățile ce vor urmă să se efectueze even- tual la Paris, conform art. 3 alin. 2 agenția Băncei Imperiale din București va liberă Guvernământului român, îndată după cererea sa, trate asupra Parisului până la; concurența stipulată pentru optzeci și patru mii (84.000) Ls. plătitoare la 31 Octomvrie 1864 st. n. și pentru rest, plătitoare la 25 De- cemvrie următor și va primi pentru aceste trate dela Gu- vern, valoarea corespunzătoare în bonuri de tezaur f.ăjră do- bândă, cari bonuri vor fi schimbate la zisele epoce contra obligațiilor definitive sau la cazul prevăzut prin art. 5 vor fi plătite în modul acolo arătat. Pentru acest sfârșit, acest act a fost făcut în patru exem- plare iscălite de că,tre părțile contractante și învestite cu ki- giliurile lor. Făcut la Paris, la 22 August 1864 st. n. {L. Steege. P. du Pre Grenfell, pentru Banca Imperială Otomană. Hermun Stern pentru Stern Brothers. 4 Ion Slewart. Martori: 1 A. Caroursel. I Virgile. 95 Legăment general al împrumutului de Ls. 916.000. Noi Alexandru Ion I din mila lui D-zeu și voința națio- nală, Domn al Principatelor Unite Române, la toți de față și viitori, sănătate. Facem cunoscut prin aceasta: Având în vedere că excelența sa Domnul Ludo vig Steege, Ministrul nostru Secretar de Stat la Departamentul Finan- țelor, lucrând în numele Guvernului nostru, în virtutea depli- nelor puteri cari i-au fost date, a încheiat cu agenția B,an- cei Imperiale Otomane și Domnii frați Stern în Londra un împrumut de nouă sute șasesprezece mii (916.000) Lire Ster- linge, în favoarea Principatelor Unite. Și având în vedere că contractul încheiat de zisul Nostrțu Ministru cu zisele Case de Bancă, Ne-a fost supus de Mi- nistrul Nostru, și că, Consiliul de Stat fiind ascultat, Noi Fam aprobat și sancționat prin legea specială promulgată la 6/18 Octomvrie 1864. Având în vedere între altele, că zisul împrumut a fost în- cheiat cu încredințarea că rambursarea sa va fi garantată prin o întâie ipotecă asupra veniturilor Vămilor a Principatelor Unite Române în termenele și condițiunile ce urmează, adică: 1)0 anuitate de optzeci și două mii, patru sute patruzeci (82.440) livre sterlinge compusă din suma dobânzilor ale zi- sului împrumut de șapte la sută pe an, și aceă de două la sută de amortizat pentru răscumpărarea împrumutului, va fi plătită la agenția Băncei Imperiale Otomane la București în modul prevăzut în contract, astfel că fondurile reținute pentru plata dobânzilor și răscumpărarea împrumlutului să fie vărsate la zisa agenție la București cel puțin trei zeci zile înainte de întâi Martie și întâi Septemvrie st. n. al fiecărui an, și aceasta în decursul anilor trebuincioși pentru stingerea integrală a datoriei și cari vor fi calculați după regulele a- mortismentului. 2) Această parte a zisei sumi de optzeci și două mii, pa- tru sute patruzeci (82.440) livre sterlinge, cuvenite după întâi Ianuarie una mie opt sute șasezeci și cinci, care nu va fi reținută pentru plata dobânzilor sus¹ citate, va fi întrec buințață anual în luna lui Martie, cu începere de întâia zi) a 96 lui Martie, unₜa mie opt sute șesezeci și șase, pentru răscum- părarea împrumutului pe valoare nominală. 3) Obligațiunile pentru sumele care vor fi astfel răscum- părate se vor trage la sorți la agenția Băncei Imperiale Oto- mane la Londra în prezența unui reprezentant al Guvernului Român, a agenților Băncei, Imperiale Otomane, a Domnilor frați Stern și a unui notar public, în luna lui Ianuarie a fie- cărui an. întâia tragere la sorți va avea loc la întâi Ianuarie una mie opt sute șasezeci și șase. 1866. 4) Numerile Obligațiunilor eșite la sorți, vor fi înserate în două din cele mai principale jurnale publicate în Londra, cel puțin șase săptămâni înainte de termenul fixat pentru rambursare. Capitalul Obligațiunilor eșite cu dobândă datorată va fi. plătit la Agenția Băncei Imperiale Otomane la Londra în livre sterlinge. 5) Orice Obligațiune eșită, încetează a purtă dobânda cu începere dela întâia zi a lunei Martie, care va urmă trafgerea la sorți. [ 6) Obligațiunile rambursate cu cupoanele lor vor fi îndată după plata lor anulate și găurite în prezența unui reprezen- tant al Guvernului Român, a Agenților Băncei Imperiale Oto- mane, a Domnilor Frați Stern și a unui notar public. 7) Obligațiunile care vor fi făcute pentru împrumutul de față vor fi subsemnate de un reprezentant al Guvernului român, care va fi numit pentru acest finit, și contrasemnate de agenții băncei Imperiale Otomane și domnii frați Stern. Ele vor fi pentru capitalul de una sută și cinci sute livre ster- linge, prevăzute cu cupoane pentru serviciul dobânzilor se- mestriale. 8) Dobânzile zisului împrumut vor fi plătite și răscumpă- rarea capitalului va continuă atât în timpuri de resbel cât și în timpuri de pace și fieca posesorii Obligațiunilor să de- pindă de un stat amic sau ostil, fie că acei posesori; să se afle streini sau indigeni, Obligațiunile lor vor trece la moște- nitorii lor în ordinea succesiunei stabilită prin legea țărei a căror supuși sunt. Obligațiunile vor fi apărate de opriri sau sequestrate pen- tru cauză de reclamațiune sau de cerere din partea Guvernu- 97 lui Principatelor Unite sau vreunei alte persoane sau autori- tate a ziselor Principate. In acest scop dar, Noi am sancționat, aprobat și ratificat zisul contract încheiat la 22 August 1864 prin zisul Nostru Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finanțelor cu A- genția Băncei Imperiale Otomane și Domlnii Stern frați la Londra și prin urmare am ratificat și confirmat cuprinderea^ condițiunilor mai sus citate. Prin urmare, Noi, legăm și îndatorăm: pe Guvernul Nostru, la plata zisului împrumut în capital și dobânzi, precum se arată mai sus și încărcăm venitul general al vămlilor cu platan zisei anuități de optzeci și două de mii, patru sute patruzeci (82.440) livre sterlinge pe timpul strict necesar pentru stin- gerea datoriei după fegulele amortizărei. Noi declarăm, că zisele venituri ale vămilor noastre sunt împreună și în parte răspunzătoare de plata succesivă și integrală a ziselor anuități. Făcut în București în a treia (cincisprezece) zi a Iun ei Decemvrie una mie opt sute șasezeci și patru (1864). MINISTRU SECRETAR DE STAT ALEXANDRU ION la Departamentul finanțelor Ludowig' Steege No. 1704. împrumutul încheiat în condițiunile de m|a;i sus a fost de- contat astfel: Ls. 916.000 a 67 Lei cursul pieței tezaurului Lei 61.372.000,—, calculat pe 88% cursul de emisiune fac Lei 54.007.360,— din care vom deduce cheltuelile generale de emisiune, de schimb, de publicitate, 5% comision etc., obținute de sindicat în sumă de Ls. 87.532 cari pe cursul de 67 fac Lei 5.864.593,— Sumă netă ce s’a încasat la Tezaur Lei vechi 48.142.767,— sau Lei noi 17.797.921,63 ceeace reprezintă o emisiune pe cursul de Lei 78.44% raportați la Lei vechi și de 77.75% pentru Lei noi. > Cursul fiscului era 67 lei 20 parale. 98 Domnitorul Alexandru Cuza la 6 Decemvrie 1864, în Me- sajul de deschidere a Adunărei aleasă sub regimul loviturei de Stat dimpreună cu Corpul ponderator înființat prin Sta- tutul din 2 Iulie acelaș an, se exprimă astfel asupra acestui împrumut: „...asigurarea ce o trag din contractarea împrumutului de 48 milioane, carele în conformitate cu votul foastei Adu- nări din 30 Decemvrie a. t. s’a săvârșit de către Ministrul meu de finanțe la Londra și care împrumut s’a contractat în condițiuni cu mult mai favorabile decât ale altor State mai întemeiate și cu un credit de mai mult tijmp cunoscut pe piețele financiare ale Europei^.¹) Pentru întreaga sumă s’a emiis următoarele obligațiuni: 916 bucăți a 500 Ls. dela No. 1—No. 916=Ls. 458.000 4580 bucăți a 100 Ls. dela No. 917—No. 5496=Ls. 458.000 Total: Ls. 916.000 Fiecare titlu purtă 45 cupoane semestriale începând cu cel de 1 Martie 1865 și terminând cu 1 Martie 1887, prima tragere la sorți a avut loc la 1 Ianuarie 1866, iar amorti- zarea a început la 1 Martie 1866. întreaga sumă a fost răspunsă Statului până la 13/25 Decemvrie 1865, căreia nu i s’a dat în întregime destinația pentru care fusese împrumutată, căci suma de Lei 9.712.767, conform legei, s’a întrebuințat pentru cumpărarea de -mate- rial destinat armatei, iar asupra, sumei de Lei 38.430.000, contra valoarea a Ls. 573.130 s’a dispus astfel: Ls. 300.000,— să se verse la Constantinopol, spre a sta acolo în depozit până la determinarea ci- frei ajutorului locurilor sfinte, și Ls. 273.130,— s’a vărsat la TesaurA a cărui contravaloare de: Lei 18.299.710 (6.777.760), s’a afectat la acoperirea golului ce rezultă din scăzâmân- tul făcut arendașilor moșiilor Statului, ca despăgubire pentru ridicarea de clacă și dijmă. După cum vedem, parte din împrumut a fost sustras dela 1) Monitorul oficial din 15 Octomvrie și 17 Decemvrie 1864. 99 destinația lui, rămânând ca să se caute alte resurse pentru reîntregirea cifrei ce reclamă răfuirea ajutorului locurilor sfinte.*) Posterior produsul efectiv al acestui împrumut a fost re- gulat definitiv prin scriptele Ministerului de finanțe astfel: Trecuți între veniturile anului 1864 pentru trebuințele ar- matei Deficit rezultat din scăderea arendașilor pentru clăcași Acont pentru tributul Otoman Anuitatea împrumutului de Lei turcești 150 milioane (Zarifi) Anuitatea acestui împrumut Acoperirea de cheltueli ordinare bugetare ale anului 1865 Diferențe de curs și cheltuiala transportu- lui banilor acestui împrumut Total Lei 3.600.000,— Lei 6.580.548,13 Lei 884.074,— Lei 3.013.964,40 Lei 555.577,90 Lei 2.911.757,20 Lei 252.000,— Lei 17.797.921,63 Din tabloul de amortismentul împrumutului deducem că în 22*/₂ ani, s’a plătit pentru stingerea integrală suma de Ls. 1.864.16H/₆=Lei vechi 125.694.682=Lei noi 46.553.586,08, din,cari numai interese, Ls. 948.161i/₆=Lei vechi 63.893.202= Lei noi 23.664.149,05, restul a fost amortismentul capitalului. Din cele de mai sus rezultă că condițiunile în cari a fost contractat împrumutul, nu pot fi considerate dintre cele m'ai oneroase, dat fiind timpurile prin care treceam. Pentru a pune în evidență terenurile țărei noastre și pen- tru ca agricultura, care eră cea mai puternică sorginte aj bo- găției noastre naționale să fie pusă în valoare, se simțeă ab- fer. solută necesitate pentru construirea de șosele, de poduri peste principalele râuri, la cari până acum nimeni nu se gândise și cari față cu noua organizare nu mai puteam fi lă- sate în părăsire; trebuiă deci a se construi căi de comunicație prin ajutorul cărora țara să fie în stare de a exploajtă cu folos bogățiile sale naturale și a introduce astfel oarecare activitate comercială și în acele părți ale țărei, cari erau cele 1) Bugetul veniturilor și cheltuelilor Statului pe anul 1865. 100 Bugetul pe a- nul 1865. mai sărace, tocmai fiindcă nu aveau la îndemână mijloacele de a exportă productele solului. In acest scop s'a încheiat o convenției) între Stat și lohn Staniforth și lohn Trevor Barklei, pentru construirea a 19' poduri de fer pe prețul de Lei 32.473.669,20 (12.027.285). Lichidarea acestei sume trebuia să se facă prin plăți anuale de 9°/₀ procent și 3°/₀ amortisment, în termien de 16 ani, 36 zile cu începere dela 1 Fevruarie 1865. Procentul și amortismentul constituiau o anuitate fixă de Lei 3.896.839,32 (1.443.274), garantată de Guvern în veni- tul Salinelor²) a cărui alocație s'a prevăzut în bugetul Direc- țiunei Lucrărilor Publice a Statului și plătibilă în București în 4 rate și anume: La 1 Fevruarie, 1 Mai, 1 August și 1 Noemvrie până la acoperirea întreg,ei sumi, care trebuia s.ă aibă loc în anul 1881. Din această operațiune Concesionarii primiră drept cost al lucrărilor executate conform¹ convenției suma de Lei 62.738.189,76 (23.236.336,32), din care numai interese de Lei 30.264.519 (11.209.081,32). [Anexa vii]. La 30 Decemvrie 1864, Guvernul prezintă Adunărei Depu- taților Bugetul pe anul 1865, pentru a cărui echilibrare se aflase în fața unor dificultăți serioase, căci aplicarea legei rurale din 15 August 1864 menită să tămăduiască o rană socială, nu se putea aduce la îndeplinire fără oarecari sa- crificii. Am văzut că în bugetul anului 1864 se trecuse la venitul arenzilor mănăstirești, suma de Lei 43.910.281 (16.263.067) fără însă ca să țină socoteală că foștii proprietari trebuiau despăgubiți pentru clacă și dijmă, de cari de acum în colo erau să fie lipsiți prin aplicarea legei de mai sus; urmă deci a se scădeă arenzile moșiilor mănăstirești la cât se urcau ele după contracte cu o sumă echivalentă. Pe de altă parte ar fi fost prea greu ca țăranii împământeniți să fie supuși la ace- iași dare fonciară, pe când aveau de plătit și anuitățile pen- tru despăgubiri. Guvernul atunci a decis ca pe anul 1865 să se înscrie la venitul arenzilor ziselor moșii numai suma ¹ ² 1) Decret No. 1473 din 31 Octomvrie (12 Noemvrie) 1864. 2) Venitul Salinelor Principatelor Unite fusese evaluate pentru anul 1865 la suma de lei vechi 18.500.000. 101 de Lei 28.080.000 (10.400.000) și restul de Lei 15.830.281 (5.863.067), a fost redus drept despăgubire cuvenită arenda- șilor pentru dijmă și clacă, iar pentru acoperirea acestui gol s’a luat suma necesară din împrumlutul Stern, întrucât ea stă- tea în depozit, de oarece nu se hotărîse încă totalul sumei ce urmă să se dea ca ajutor locurilor sfinte; această prelevare eră numai provizorie până ce Guvernul va creiă noui venir furi în care scop se află în studiu pentru bugetul anului 1866 „Dreptul exclusiv de a vinde tutunul strein sau indigen". Cu toate măsurile de precauțiune luate bugetul anului 1865 evaluat cu un excedent, a lăsat uri deficit de Lei 26 milioane (9.641.561,24).¹) Pentru a se regulă odată pentru totdeauna drepturile pro- Emisiunea o- prietarilor Guvernul a hotărît ca cu începere din acest an bligațiunilor sa se emită Obligațiuni pentru claca și dijmal, a căror va- bîre de dacă ?i loare nominală s’a urcat la suma de Lei 289.569.200 (107 dⁱjmă- mii. 247.852), purtând dobânda de 10% pe an, amortiza- bile în 15 ani. Pentru întreaga sumă s'a emis Obligațiuni de 5.000, 1.000, 500 și 100 Lei, purtând cupoane semestriale, începând cu cuponul de 23 Octomvrie 1865, ultima sca- dență fjind la 23 Aprilie 1880. Prima tragere la sorți tre- buia să aibă loc la 23 Aprilie 1867, însă cum până la această dată ₓnu se emisese toate obligațiunile, din cauză că nu se terminase încă toate constatările, tragerea la sorți s’a amâ- nat cu un an, scurtându-se termenul amortizărei, ceeace a și contribuit ca să se ridice fondul de amortisment cu ¹/₂°/o aproape. Această datorie nu eră propriu zis o datorie a Statului, alde- vărații debitori erau clăcașii împroprietăriți și Statul nu eră decât garantul lor; pe de o parte el îngrijeă de perceperea cotităței fixate pentru răscumpărarea clăcei și dijmei, iar pe de altă parte vegheă la plata dobânzilor și la amortizarea capitalului. Pentru aceste motive, ea nici n’a fost trecută la datoria publică a Statului, ci s’a instituit un comitet sub denumirea de „Comitetul de lichidare a Obligațiunilor rurale" însăr- cinat cu administrarea fondurilor, percepând veniturile și făcând plățile privitoare la lichidarea datoritei. 1) Finanțele României de Th. Aslan pag. 105. ^7- ,, 102 Statul nu eră decât un garant și din acest motiv el exercită dreptul de control și privighere prin Ministrul de finanțe, care eră și Președintele Comitetului. Prin urmare rolul Sta- tului, față cu această datorie eră dublu: pe de o parte eră garant, iar pe de alta eră și donatorul capitalului ce i se cuveneă ca despăgubire pentru partea pământului domenii- lor sale, ce o cedase locuitorilor fără a primi Obligațiuni ca ceilalți proprietari și fără a percepe vreo dobândă pentru valoarea acelor pământuri. Construirea Pentru desvoltarea stărei financiare trebuiă neapărat mij- Buc^rești-Giur- l°ace care sa ajute la ridicarea agriculturei și comerțului. In fiu. special agricultura nu puteă progresă din cauza lipsei comuni- cațiunilor, căci productele până a fi transportate Ia Du- năre perdeau aproape % din valoarea lor. Scurripetea și greutatea cu care exploatatorul agricol își procură capitalul de exploatare, făcuse ca dobânda reajă să se urce dela 10% la 18%. In scopul de a se veni deci în ajutorul agricultorului și agriculturei în special, către finele anului 1865, Statul a în- cheiat tot cu concesionarii podurilor de fer, convenția pentru construirea drumului de fer București—Giurgiu,¹) pe prețul total de Lei 37.138.500 (13.755.000) pentru o lungime de cale ferată de aproape 70 km'. 480 m. Condițiunile de plată erau aceleași cași pentru construirea podurilor de fer, ceeace revenea la o anuitate anuală de Lei 4.455.000 (1.650.000) sau pe timp de 16 ani Lei 71.280.000 (26.400.000). [Anexa viii.] In urma detronărei Domnitorului Alexandru loan Cuza, Gu- vernul Prințului Carol, modificând întru câtva stipulațiunile convenite, capitalul trebuiă a se restitui în 10 ani în loc de 16 ani, anuitatea cajculată tot cu 9% procent însă cu 6 la sută amortisment, se urcă acum la suma de Lei 5.427.000 (2 mii. 100.000), așă că costul total al liniei eră de Lei 56.700.000 (21.000.000), deci folosul eră destul de evident pentru Stat, și nu e mai puțin adevărat că și concesionarii au tras beneficii însemnate. Anuitățile pentru construirea podurilor de fer și a dru- mului de fer București—Giurgiu, până la anul 1874 se plăr teau din bugetul Ministerului Agriculturei, Comerțului și Lu- 1) Decret No. 1076 din 1 Septemvr e 1865. 103 crărilor Publice, pentrucă cu acele sume se executase lucrări producătoare de venit, deci nu eră o datorie propriu zisă ci o contra valoare sau plata unor lucrări de utilitate publică, cari se achitau prin însăși veniturile lor.¹) Noi însă le vom consideră dela început ca făcând parte din bugetul Datoriei Publice, întrucât în bugetul ei trebuesc a fi trecute toate împrumuturile contractate, pentru orice natură de lucrări de cari profită mai multe generațiuni și al căror cost neapărat urmează a se achită într'un șir de mai mulți ani, astfel că este natural cași generațiunile viitoare să con- tribue în parte la amortizarea cheltuelii operilor făcute de predecesorii lor, de ale căror foloase se bucură și pe baza cărora generațiunile noui, pot pune în practică alte opere de o utilitate publică și mai folositoare. Tot în acest an Ministrul finanțelor I. Strat a cerut votarea- împrumutai rfe unui împrumut de 150.000.000 Lei, curs Constantinopol, pen- tru despăgubirea acordată locurilor sfinte. împrumutul eră să fie realizat de Societatea Generală Otomană, plătind un procent de 6% și 2°/₀ pentru amortizarea capitalului, ceeace reveniă la o sarcină anuală pentru bugetul Statului de 15 milioane lire turcești sau Lei 9.300.000, cursul tezaurului nostru^ însă cum¹ trebuiă să treacă timp până; la studierea ces- tiunei locurilor sfinte de către o comisie internațională, s’a renunțat la el și suma de Lei 9.300.000 vărsată în 1865 s’a întors la Tezaur.¹ ²) La începutul anului 1866', România treceă prin o dublă Starea finan- criză: criza politică și criza financiară; dacă față cu ce^ dintâi providența a fost mai darnică, rezolvându-se imediat nului 1866. spre fericirea noastră națională, întrecând astfel toate preve- derile și toate speranțele, încât numai în câțivă ani am in- trat în concertul Statelor moderne, cea dîe a doua însă eră de- parte de a fi ameliorată cel puțin, căci chestiunile economice de cari sunt strâns legate cele financiare, își au legile lor fi;- 1) Expunere de motive la Bugetul general al Statului pe anul 1868. N.B. La 15 Decemvrie 1865 s’a votat o lege pentru contractarea unui îm- prumut de 6 milioane cu 12 °/o, pentru care s’a deschis un credit de dobânzi de 360.000 la 1/13 Ianuarie 1866, dar nu s’a realizat. 2) Desbaterile Adunarei Elective No. 20 și 21 din anul 1865, cuvântările lui C. Bosianu Președintele Consiliului, Chr. Teii, N. Pâcleanu, A. Florescu, B. Belu, I. I. Filipescu. 104 rești de propășire, cari dacă nu sunt conduse cu răbdare, zdrobesc. Guvernul Locotenenței Domnești, făcând un inventar amă- nunțit de starea în care s’a aflat țara la detronarea fostului Domnitor, Ministrul de finanțe P. Mavrogeni, se exprimă astfel asupra situațiunei financiare :x) „Starea finanțelor țării este cunoscută de toți departe de a fi mulțumitoare, ea ne înfățișează un tablou din cele mai întristătoare. In ziua când Guvernul actual a luat în mână cârma Statului, s'a ridicat vălul ce acoperea prăpastiajn care eram amenințați a cădea. Grăim'ăjdirea deficitelor peste deficite și acoperirea lor prin contractări de împrumuturi cari la rân- dul lor prin plată de procente, împovărau bugetul cheltue- lilor în nici o proporțiune cu veniturile adevărate ale Stâtului, trecerea în bugetul veniturilor a unor cifre iluzorii și nejus- tificate n’au putut avea alt rezultat decât a îngreuiă din an în an Situațiunea financiară și a ne conduce în fine lai punctul de a nu mai puteă merge niai departe. Creditul Statului se- cat cu totul, toate Casele publice goale și tezaurul împovărat, afară de datoria fixă regulată prin plată de anuități, de o datorie exigibilă de Lei *55.761.841,02 (20.652.535). Iată situațiunea noastră financiară în ziua de 11 Fevruafie 1866“. La începutul anului 1866, datoria exigibilă¹ a țărei eră ur- mătoarea : Bonuri de tezaur (datorie flotantă) parte ajunsă la scadență parte plătibilă în cursul anului........................................Lei 24.018.188,26 Bonuri de tezaur pentru cumpărarea tutunului, plătibile în cursul anului, atât ajunse cât și neajunse la scadență . ,, 15.714.498,19 Cauțiunea depusă de concesionarii Băncii României . • . . „ 2.700.000,— Datoria contractată în 1865 către diferite Casse................„ 1.329.153,37 Mandate în suferință............................................. 12 000.000,— Total Lei 55.761.841,02 Să adăogăm și anuitățile împrumuturilor : Împrumutul Sern . . .Lei 5.523.480 Drumul de fer Giurgiu . „ 4.456.620 Podurile de fer . . . . „ 3.896.839 împrumutul de 34 mili- oane ²)................„ 9.300.000 = 23.176.939,— Cheltueli neordonanțate............. 10.000.000,— Transport . Lei 55.761.841,02 1) D. A. Sturza „Trei zeci ani de domnie ai Regelui Carol 1“ voi. I, pag. 41 și următoarele. 2) Se referă la împrumutul național de 40 milioane care nu s’a realizat. 105 Report . Lei 55.761.841,02 Kestul datoriilor din 1859 și cele an- terioare ......................... 3.220.996,19 «Cheltuelile bugetului după prevederile anului 1865: Lei 135.433.281,— Se scad plățile făcute „ 5.326.055,07 = 130.107.225,33 = Lei 166.505.161,12 Totul însumează o sarcină a Tezaurului Public de . . . „ 222.267.002,14 isau lei noi 82.321.112,—. Dacă din aceste vom deduce sumele rămase de încasat și veniturile bugetare . ...............................„ 170.310.937,— Lipsesc spre acoperire................................ 51.956.065,14 rsau lei noi 19.242.987,—. Tot la acest deficit am mai putea adaogă suma de Lei 20.377.718, cheltuiți în 1865 din împrumutul Stern fără au- torizație, precum și suma de Lei 28.499.221, cheltuelile fă- cute de oștirile de ocupație ruse și austriace, după constată- rile controlului. Guvernul luând măsurile cuvenite asupra cauzelor și a remediilor necesare, a ajuns la concluzia că cauzele datoriei flotante de Lei 24.018.188,26 sunt: Ministerul de finanțe pentru prima oară în anul 1862, prin legea dela 5 Martie, a fost autorizat a contractă împrumuturi provizorii prin emi- siuni de bonuri de tezaur asupra unui credit de dobândă de Lei 400.000, cu condiție ca orice împrumut să se facă cu o prealabilă autorizație a Consiliului Miniștrilor și în baza, acestuia s’a contractat împrumuturi cu procente variate, pen- tru a căror dobândă s’a mai cerut un credit de Lei 26.000, deci în anul 1862, avem o datorie în bonuri de tezaur de Le|i 6.168.435; în anul 1863 s’a deschis un credit pentru servi- ciul dobânzilor la datoria flotantă, de Lei 600.000 și Minis- terul a contractat împrumuturi ale căror procente au întrecut cu Lei 99.353 creditul acordat, a lăsat însă în sarcina anului 1864 o datorie numai de Lei 4.210.213, mai mică deci ca în anul 1862. Pentru anul 1864, s’a autorizat un credit de dobânzi de Lei 1.000.000, cu condiție ca datoria să nu treacă de Lei 10.000.000 capete și procente și că îndată ce se va con- tractă un împrumut du termene depărtate, datoria flotantă să fie redusă numai la 5.000.000 capete. Din creditul citat mai sus s’au acoperit pe de o parte pro- 106 centele ce s’au angajat mai mult peste creditul din 1863? iar pe de alta, s’au angajat în cursul acelui an, împrumuturi cari au absorbit în procente Lei 998.685, lăsând în sarcina anului 1865 o datorie de Lei 10.595.836 adică cu Lei 595.836 mai mult decât permitea legea ad-hoc; în fine în anul 1865, s’a acordat prin legea bugetară un credit de Lei 500.000,. pentru plata de procente, cu condiție ca bonurile în circu- lație să nu întreacă 5 milioane capital. Ministerul însă a con- tractat împrumuturi, în cursul acelui an și până la 11 Fe- vruarie 1866, cari au absorbit în procente Lei 1.220.411 și datoria eră de Lei 24.492.285, adică cu 19 milioane mai mult decât permiteă legea financiară a anului 1865. Pentru justificarea acestei procedări, s’a găsit un jurnal al Consiliului Miniștrilor, încheiat la 9 Decemvrie 1865, a- probat de fostul Domnitor, prin care în considerația neputin- ței în care se găsiau arendașii moșiilor Statului, de a răs- punde rămășițele pe trecut, autoriză pe Ministrul de finanțe să facă un împrumut provizoriu în comptul acelor arendași, pentru timpul cât au întârziat plata câștiurilor. Procentele numai se urcau la suma de Lei 743.926. < Față cu această stare Guvernul actual, prin jurnajul înche- iat în ședința dela 13 Martie 1866, a luat dispozițiuni de a nu se mai emite bonuri de tezaur decât num’ai pentru lichi- darea bonurilor ajunse la scadență., cu spericificarea expresă ; de asemenea a dispus să se anuleze bonurile de tezaur liberate Cassei de Depuneri și să se deschidă un cont curent care să se lichideze din 6 în 6 luni, iar pentru plata procentelor la datoria flotantă pe curent, să se prevadă prin bugetul în curs suma de Lei 1.200.000. împrumutul Pentru nevoile în care se aflase Guvernul trecut, se ceruse 3oooooooleⁱ C¹°ⁿtractarea unui împrumut de Lei 40.000.000 menit a acoperi deficitul anului trecut și a scoate Statul din greutățile finan- ciare nedescurcate încă. Cerându-se urgența se încinge o vie discuție, pentruca împrumutul să fie votat odată cu bugetul, ca astfel fiecare să-și dea seamă de situația, financiara a țărei și de mijloacele de a întâmpină noua sarcină pusă pe capul țărei. Urgența căzând, N. Crețulescu, Președintele Consiliului,, consimte la dorința exprimată cu condiție ca Adunarea să-i încuviințeze contractarea imediată a unui împrumut provi- zoriu de 6 milioane, căci lipsa eră așă de simțită încât nu s!e 107 sfiă a arătă că. „nu poate plăti astăzi nici amploiațij, nici pen- sionarii, sunt apoi de plătit bonuri, cari nu pot suferi întâr- ziere. Apoi Domnilor Dvs. și Senatul are să-mi ceară peste puțin diurnele și nu voi avea de unde să le dau^.¹) / împrumutul votându-se s'au căutat toate mijloacele pentru realizarea lui și fiind imposibil, în ședința dela 1 Fevruarie 1865 s’a arătat că nu se pot găsi bani nici în țară, nici la Londra, din cauză că suma este prea mică și în consecință s'a cerut Adunărei ca să se voteze împrumutul de 40 milioane cât mai urgent posibil, întrucât se începuse tratative cu niște Case de bancă cărora trebuia să li se dea răspunsjul neîntârziat. Cu toată opoziția înverșunată ce s’a ridicat, împrumutul a fost votat în ședința dela 10 Fevruarie 1866.¹ ²) După evenimentele dela 11 Fevruarie 1866 Guvernul Lo- cotenenței Domnești, aflându-se în fața unei lipse complecte de fonduri a Casselor publice și în fața cererilor des repe- tate ale creditorilor Statului, cari reclamau creanțele expirate deja, Ministrul finanțelor P. Mavrogeni, a înlocuit legea de mai sus prin acea dela 21 Fevruarie 1866 prin care Adună- rile elective au autorizat m împrumut național de 30 milioaneᵣ. destinat" anume pentru acoperirea datoriilor trecutului, rămâ- nând ca împrumutul de 40 milioane, într'un caz eventual de realizare, să fie luat în considerare numai pentru suma care nu se va acoperi prin subscrierile la împrumutul național. Gondițiunile de subscriere erau foarte avantajoase, căci pe lângă că se puteau plasă capitalurile cu'foloase îndestulătoare, dădea apoi prilejul creditorilor Statului de a se despăgubi cu creanțele ce aveau dela Stat prin depunerea lor în comptul noului împrumut, iar pe de alta dădea facultatea contribua,- bililor de a-și achită cu înlesnire contribuțiile plătibile după 30 Septemvrie viitor, prin Obligațiuni de ale împrumutului național. Acest împrumut a fost emis pe cursul de 80% și pe timp de 3 ani, adică Guvernul se obliga a rambursă subscriitorilor împrumutului la 31 Martie 1867, 1868 și 1869 câte 100 lei pentru fiecare 80 lei, fără a le bonifică vreo altă dobândă. Obligațiunile au fost de 3.000, 1.500 și 300 împărțite în 1) „Monit. Oficial“ din 24 Decemvrie 1865. 2) Al. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, Voi. II. pag. 71—75. 108 trei secțiuni. Guvernul puteă retrage acest împrumut și îna- intea scadenței, iar în acest caz se plăteă detentorilor 86%% în cursul anului 1866, 93% în 1867 și suta sută în 1868. Subscrierea însă se făceă cu greu, cu toate că pe lângă înlesnirile de măi sus, li se acordase și dreptul de a puteă plăti banii în mandate în suferință și alte efecte de ale Sta- tului, de a puteă achită rămășițele de contribuțiuni prin toate secțiile înaintea scadenței lor pe deplina lor valoare, de a puteă achită contribuțiunile dela 1 Octomvrie al fiecărui an, cu secțiunea plătibilă la 31 Martie viitor. Termenul subscrie- re! s’a amânat și în baza jurnalului Consiliului de Miniștri din 11 Aprilie 1866, s’a numit un consiliu de 11 membri care să propage avantajele împrumutului și să dea toate deslușirile necesare pentru activitatea realizărei lui: Nu este mai puțin adevărat, că chiar dela început s’a întâr- ziat deschiderea subscripțiunei din cauza pregătirii Obliga- țiunilor, cari să poată da mai multe garanții atât publicului cât și tezaurului, ceeace a făcut să se bănuiască că nesub- scrierea proveneă chiar din neglijența Ministrului de finanțe, însă bănuiala nu eră întemeiată, adevărata ca,uză fiind nede- prinderea publicului cu asemenea operațiuni financiare, lipsa, de numerar care la această epocă eră în culme, din cauza; ani- lor nenorociți din urmă, cari lovise toate clasele societăței și apoi situațiunea politică atât de turbure, făceă ca capita.- liștii să găsească o întrebuințare mai bună capitalului lor în alte părți. Din aceste motive termenul închiderii subscripțiunii s’a amânat reînoindu-se prelungirea lui, până la finele lunei lui Mai, sporind și prețul emisiunei la 81% dela 80%, căci termenul de achitarea acestor obligațiuni de către Stat s’a fixat la 31 Martie 1866. Cu toate acestea nu s’a putut realiză decât o sumă de Lei 12.790.900 nominal (4.711.444) sau efectiv Lei 10.176.720 (3.769.155). Casa de li- Guvernul Locoteneriței Domnești, preocupat de împedicarea chidare pentru cₑ ₛₑ ₐducₑâ în satisfacerea trebuințelor Statului din cauza rie^fhtante.¹⁰ datoriilor trecutului, a înființat o Cassă de lichidare pentru stingerea datoriei flotante, contractate până la finele anului 1865, pentru a separă astfel starea financiară a trecutului de acea din prezent. Bugetul acestei Casse pe anul 1866 eră 109 alimentat la venituri cu rămășițele anilor 1859—1865 inclusiv, cu produsul ce se va realiză din vânzarea tutunului și cu pro- dusul împrumutului național de Lei 30 milioane. Această Cassă eră condusă de către Ministrul de finanțe, de Secretarul General al Ministerului de Finanțe și un m'enb bru al Curței de Conturi, iar operațiile bănești se făceau prin Casieriile Statului pentru a nu se creiâ noui cheltuelL Cassa de lichidare constituită pe aceste baze prezentă: La venituri Lei 82.599.000 (30.592.222) și La cheltueli Lei 71.373.880,20 (26.434.770,43) cu un exce- dent de Lei 11.225.119,90 (4.157.451,55). Mesajul din 28 Aprilie 1866 rezumă în acești termeni si- Situația finan- tuatiunea financiară lăsată de căzutul Guvern la 11 Fevrua,rie «ara moștenită. ’ dela guvernul 1866: din 11 Februa- „Datorii colosale în proporțiune cu mijloacele țărei; ve-r,e ¹⁸⁶⁶, nituri compromise și micșorate din cauză de dezordine ; „Lipsă de sistem' și de legi eficace pentru repartiția și per- ceperea impozitelor; „Rămășițe colosale de venituri și impozite împleticite în cea mai mare confuziune, neconstatate și mare pa^rte pierdute; „In administrația vămilor dezordine, lipsă de legi și de control; i „In administrația domeniilor Statului tot dezordine, lipsă de sistem de regulament și de control; .„In administrația monopolului tutunului, dacă aceasta: se mai poate numi administrație și monopolul regiei, o îndoită cursă, care s'a întins Statului și publicului, cursă în care a picat și Statul și publicul, unul și altul jertfe ale cupidităței traficanților de tutun și ale oamenilor însărcinați cu înființa- rea și administrația acestui monopol; „Bugete până azi iluzorii, în cari se aflau veniturile spre a le apropiă pe cât se va puteă mai mult de suma cheltuelilor ; noua și ingenioasa metodă de echilibrare în materie de buget. „Acum că vălul care acopereă partea cea mai gra^vă a ranelor noastre financiare s'a rupt, putem a le privi și a Id consta,tă cu înlesnire. j „Greșelile, risipile, nepăsarea și neprevederea cari ne-au împlântat într’o situațiune atât de dureroasă, cari au pus Guvernul român în pozițiune umilitoare de a lăsă creditorii^ 110 funcționarii, pensionarii săi, armata sa, contractării săi, în- tr’o suferință ruinătoare și intolerabilă, aceste greșeli, a- ceastă risipă, această nepăsare de banul contribuabililqr și, de viitorul țărei, vor servi sperăm de acum înainte, de un aspru învățământ pentru noi și urmașii noștri..., însă a con- stată numai răul nu înseamnă a aplică și remediul. Remediul este într’adevăr urgent.... nouă sacrîficiuri de împrumut §au impozite până Ia desvoltarea resurselor de care dispune țara, spre a-și recăpătă echilibrul și timpul necesar pentru oriice operă omenească, spre a se puteă vindecă răul prin economie, organizare și un control eficace/'*) Dacă starea financiară dela 1859—1866 merită cu ade- vărat cuvânt acest aspru rechizitoriu, nu tot astfel ar puteă fi judecată activitatea guvernelor relativă la starea politică, eco- nomică și socială. In afară de starea politică, în acest timp s’au făcut legile cari au îmbrățișat toate ramurile de activitate socială; s’au făcut legile comunale și județene, legea instrucțiunei pu- blice, legea de organizare judecătorească și legea contabilită- ței generale a Statului, iar pentru privigherea împărțirei dreptăței și a mânuirei banilor publici, s’au înființat Curtea de Casație și Curtea de Conturi; în ordinea socială, s’a făcut desființarea privilegiilor de clasă și impunerea tuturor cetă- țenilor la contribuțiuni, iar în ordinea economică avem secu- larizarea averilor mănăstirești și împroprietărirea țăranilor, acte mari cari au și pus bazele României moderne. .Regele Carol, abia suit pe tronul Principatelor-Unite, a căutat să îmbrățișeze cu toată atenția și energia sa, toarte ramurile de administrație ale nouei sale patrii și să ajducă toate îndreptările posibile față cu mijloacele de care putea dis- pune. Pentru un moment toată atenția și-a concentrat-o asu- pra finanțelor Statului, cari după cum am văzut fusese în cea mai mare parte neglijate, căutând din răsputeri sa le echilij- breze, așezându-le pe baze solide și raționale. Sforțările făcute n’au rămas infructuoase. Contractarea Prevăzându-se că bugetul anului 1866 va lăsă un deficit, mprumutulm pₑₙțᵣᵤ preîntâmpinarea lui precum și pentru retragerea bo- 1) D. A. Sturza. Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I Voi. II pag. 82 și urm; „Monitorul Oficial“ No. 93 din 29 Aprilie/11 Mai 1866. 111 nurilor de tezaur din circulație și a mandatelor rămase în su- ferință până la finele anului 1866, s’a votat de Adunarea Constituantă și s’a promulgat la 15 Iulie 1866, legea pentru înstreinarea unei părți din domeniile Statului până la concu- rența sumei de Lei 75.000.000, iar prin art. 36 al acestei legi se autoriză Ministerul finanțelor a trată cu capitaliștii realizarea unui împrumut de Lei 50.000.000.¹) Vânzarea domeniilor Statului mergând foarte încet, iar deficitul fiind de neînlăturat și creditul tezaurului amenințat, s’a început tratative pentru contractarea unui împrumut spre acoperirea deficitelor anterioare.¹ ²) Din actele oficiale aflate în păstrarea Arhivelor Statului, deducem că împrumutul s’a făcut în cele mai grele condi- țiuni, însă nu se puteă altfel când avusese loc două negocia- țiuni anterioare, aceia a lui I. Bălăceanu, agentul nostru la Paris, cu Ch. Lefevre, și a baronului de WernercuEim. Erlan- ger et C-nie. La 16 Iulie 1866, Guvernul din cauze de strâmtorare finan- ciară s’a adersat către I. Bălăceanu, agentul țării la Paris, însărcinându-1 să intre în tratative cu capitaliștii de acolo, pentru contractarea unui împrumut, a primit răspunsul tele- grafic că negociațiuni definitive de împrumuturi nu pot fi întreprinse decât pe baza unor împuterniciri formale și că are certitudinea de a contractă între 13 și 15% în cari intră comisionul și celelalte cheltueli; că cursul actual al împru- mutului nostru (Impr. Stern) la Londra, este între 60 și 64 și că în fine cere o autorizare formală dei a contractă cu 13% și alta secretă pentru a puteă sfârși cu 15%, lăsându-i-se pentru hotărîrea anilor de amortizare și celelalte amănunțimii deplină libertate de acțiune. La 23 Iulie, Bălăceanu, printPo altă depeșă, explică Gu- vernului că împrumutul propus este de 7%, însă după cursul cu care se cotează împrumutul Stern la Londra, adevărata, do- bândă se urcă la 13%. Ministrul finanțelor P. Mavrogeni, supune cestiunea în toată întregimea ei, Consiliului de Mihiștri, arătându-i în a- celaș timp necesitățile tezaurului public și criza financiară în 1) „Monitorul Oficial“ din 18/30 Ianuarie 1867. 2) „Monitorul Oficial" din 24 Noemvrie 1866. 112 care se află țara, și întemeindu-se pe legea din 15 Iulie,, cere învoirea de a trată un împrumut de Lei noi 18.500.00Qᵣ cu un maximum¹ de 14°/₀ pe an, cuprinzându-se în aceasta nu numai plata intereselor anuale, dar încă șî toate cheltuelile de orice natură. Consiliul Miniștrilor aprobând în totul referatul Minis- trului de Finanțe, la 31 Iulie se trimite telegrafic lui Bălă- ceam:, împuternicirea prin care-1 autoriză a contractă un îm- prumut în sumă de Frs. 18.500.000 numerar, după cursul ce va avea renta Principatelor (împrumutul *Stern) la Londra,, în ziua subscrierei contractului, cu o dobândă de 7°/₀, asupra capitalului nominal și cu condițijunea ca dobânda ajiuală, comisionul, samsarlâcul și toate soiurile de cheltueli, să nu. întreacă 14°/₀ calculat asupra capitalului sunător. Bălăceanu, în baza împuternicirilor date de Guvern, a in- trat în tratative cu Ch. Lefevre, și când se căzuse de acord a- supra tuturor punctelor și se dresase chiar contractul împru- mutului, Ministrul de finanțe aflând cine este concesionarul împrumutului, telegrafiază la 8 Octomvrie lui Bălăceanu,, arătându-și părerea de rău, că a tratat cu un om așa de puțin sigur și-l roagă a reziliă contractul, dacă va găsi vreun, motiv, considerând această soluție ca cea mai norocită. Ch. Lefevre, nefiind decât un samsar, fără mijloace proprii,, ă avut intențiunea de a emite împrumutul la Paris, și neob- ținând de a fi înscris la cota oficială a bursei, care în acel timp eră coprinsă de o criză grozavă și din cauza boalev lui Napoleon al IlI-lea, a căutat a-1 emite pe pia/ța Londrei. Asociații săi însă retrăgându-se, el l-a luat în întregime a- supra sa, încercând a-1 trece unor Casse de bancă din Lon- dra. Fiecă bancherii cu cari intrase în tratative n’au voit a-i lăsă beneficiile la care are drept orice Cassă de bancă când acordă un împrumut, fiecă piața ne eră defavorabilă, din câhza fraților Stern, concesionarii primului nostru îm- prumut extern, cari erau rău impresionați, că Guvernul nu li se adresase tot lor pentru emisiunea unui nou împrumut, pe care ar fi dorit să-1 ia asupra lor, însă acum așteptau să vadă propunerile Casselor către care se adresase Guver- nul și apoi să-și prezinte și oferta lor, cert este, că în con- tractul intervenit între Bălăceanu și Lefevre, se prevedea )13 clauza că la 17 Octomvrie 1866 concesionarul trebuia să, verse la Tezaur franci 5.000.000, și neputându-se ține de angajament din cauza piedicilor ce întâmpinase, contractul s’a anulat. •La această dată se începuse dejă noui tratative de ba,ronul de Werner cu Em. Erlanger et C-nie din Paris. Gondițiunile acestui împrumut care eră a se emite cu 56 suta, 7% dobânda și amortizarea în 15 ani, se resping de guvern ca fiijnd prea ruinătoare. La 21 Octomvrie 1866 Bălăceanu întreabă telegrafic pe Ministrul finanțelor dacă s’a încheiat împrumutul cu Em. Erlanger și i se răspunde, că condițiile propuse fiind prea ruinătoare, preferă mizeria în care se găsește Tezaurul pu- blic, decât asemenea condiții și că trebue așteptat un mo- ment mai favorabil. La 23 Octomvrie Bălăceanu telegrafiază Ministrului de finanțe întrebând dacă voește un împrumut de franci 18 miL 500.000 cu 13% și un comision de ³/₄°/o., cerândv-i răspunsul prin DA sau NU în 24 ore și dacă acceptă, să i se reîno^ iască cea întâi împuternicire, coprinzând într’însa și comi- sionul ce nu eră prevăzut în prima. Ministrul finanțelor răspunde lui Bălăceanu că Măria Sa Domnitorul lipsind din țară, nu poate hotărî nimic fără aprobarea Sa și ar fi chiar în neputință de a luă o deriziune în 24 ore asupra unei afaceri așă de importantă,, fără cunoș- tința tuturor amănunțimilor ; iar dacă persoanele cari voesc a contractă, consimt a așteptă^ să. i se -qomunice condițiile con- tractului. La 25 Octomvrie., deci 48 ore mai târziu, Bălăceanu, tele- grafiază Ministrului de finanțe că nepri’mind răspuns până în 24 ore., a socotit că face bine, în virtutea vecheii salid împuterniciri și a contractat împrumîutul cu Cassa Oppen- heim et C-nie, care trimite chiar franci 5.000.000 prin poștă; adăogând însă că absența Măriei Sale fiind singura cauză a; ezitațiunei Ministrului de finanțe, ia în fața Măriei Sale res- ponsabilitatea faptelor sale,/ La 28 Octomvrie D-l D. Sturdza Ministru, care însoțeă pe Măria Sa la Constantinopol, telegrafiază Ministrului de fi- nanțe că agentul țărei la Paris, încunoștiințând pe Măria Sa despre contractarea împrumutului cu Cassa Oppenheim¹ et C-nie, Măria Sa socoate cu cale a răspunde, că cel întâi îm- 8 114 prumut făcut de agentul din Paris fiind reziliat și împuterni- cirea sa ad-hoc încetând, Ministerul a negociat aiurea; și că înainte de a avea cunoștință de rezultatul negociațiunilor si dfe condițiunile împrumutului Oppenheim, nu se poate ratifiă. Acest ordin al Măriei Sale, Ministrul Finanțelor îl depe- șează la 29 Octomvrie d-lui P. P. Carp₍, secretarul agentului din Paris, însărcinându-1 a-1 comunică și lui Oppenheim, în- cunoștiințând totdeodată și pe Bălăceanu. La această telegramă Bălăceanu, răspunde astfel Minis- trului de finanțe: „Că dacă d. Ministru ar reciti împuternicirea sub propria sa iscălitură, D-sa s’ar convinge că nu-i poate refuză o ratifiicație, care nici nu-i este trebuitoare; că concesionarii fiind de bună credință D-l Ministru ar pierde negreșit orice proces; că ar aruncă prin aceasta ridicolul asupra, Guvernului și că ar ucide totdeodată creditul său; că încât se atinge de D-sa, dacă a întrecut împuternicirea sa, sunt legi și tribunale înain- tea cărora va răspunde de actele sale; dară că până arunci D-l Ministru poate lesne înțelege, că d-sa nu mai poate și nu mai vrea a servi o ora mai mult un guvernământ care-1 dezo- hbră și că oricât de odioasă ar fi această procedare., D-lui nu este surprins decât pentrucă vine mai degrabă decât o aș- teptă. Totdeodată anunță pornirea în țară“. La 3 Noemvrie Ministrul finanțelor telegrafiază lui Win- terhalder secretarul general al Ministrului de finanțe la Dus- seldorf, că Bălăceanu deși în concediu a contractat un împru- mut cu Cassa Oppenheim fără autorizarea Ministrului, ci în virtutea vechei d-sale plenipotențe, că consecințele pot fi rele și să meargă de îndată la Paris, cu baronul Werner, pe care l-a rugat Domnitorul a-1 însoți și sa vadă la d-l P. P. Carp, corespondența cu Bălăceanu, să meargă la Oppenheim și să-I înduplice prin toate mijloacele a renunță de bună voe la acest împrumut. La 28/9 Noemvrie, Winterhalder, telegrafiază Ministrului de finanțe, că a văzut pe d-l Carp, că nu i-a putut arătă nici corespondența, nici contractul, întrucât Bălăceanu le-a luat cu D-sa; că a văzut pe Oppenheim care a refuzat aj-i arătă contractul, că el este în regulă și că Bălăceanu' a cerut autorizația telegrafică, pretinzând că a văzut răspunsul Mi- nistrului de finanțe de a încheiă. 115 La 31 Octomvrie/12 Noemvrie 1866 Bălăceanu sosind în București, a prezentat Președintelui de Consiliu Ion Ghica, care eră Ad-interim la Ministerul finanțelor, contractul în- cheiat cu Cassa Oppenheim la 24 Octomvrie 1866 st n., pen- tru un împrumut efectiv de Lei 18.500.000 sau nominal Lei 34.357.000 cu procent de 7% pe an amortizabil în 23 ani, asupra căruia s’a pus-rezoluția: „Serviciul Contabilităței va, regulă executarea întocmai a acestui contract ti) împrumutul deși încheiat în condițiuni dezavantajoase a fost acceptat de guvern și ratificat, neprezentându-se alte o- ferte mai favorabile și țara având nevoie imediia;tă de bani. Reproducem acî: Contractul împrumutului de 18.500.000 franci efectiv sau valoare nominală de 31.610.500 frs. încheiat la Paris la 24 Octomvrie 1866 st. n. Intre subsemnații d-1 Ion Bălăceanu, agentul Principate- lor Unite la Paris, lucrând în numele Alteței Sale Serenis- sime Principele Carol I, în virtutea împuternicirei ce posedă și care se anexă acî, De o parte: și D-1 D. Oppenheim Nepot & comp., bancheri din Alexandria (Egipet), D-1 Sulzbach bancherul din Francfort pe Main și D-1 Oscar Planat deputat la corpul legislativ, alegându-și toți domiciliul la agenția D-lui H. Oppenheim Nepot & C-nie No. 17 Str. Londrei la Paris, De altă parte: S’a decis și stipulat cele ce urmează: Art. 1.—D-nii D. Oppenheim, Sulzbach și Planat se obligă a împrumută Guvernului Român cu clauzele și condițiunile următoare suma de optsprezece milioane cinci sute de mii (18.500.000) franci, sau de șapte sute patruzeci mii (740.000) lire sterlinge efectiv sau echivalentul lor în Lei socotiți a șasezeci și șapte (67) Lei românești pentru una liră steri., sau Lei 54 pentru un Napoleon, sumă' a împrumutului ce zisul Guvern este autorizat a contractă în virtutea votului legisla- tiv promulgat la 15 Iulie trecut. 1) Dosarul No. 321 și 323/1866 al Arhivelor Statului. 116 Art. 2,—Această sumă se va plăti de către D-nii D. Oppen- heim, Sulzbach și Planat în modul următor: Cinci milioane frs. sau două sute mii lire sterlinge, vbr trebui a fi vărsate cel mult în termen de 21 zile dela sub- scrierea actului de față la reședința Guvernului la București, trei milioane frs. sau o sută douăzeci mii lire sterlinge la 15 Fevruarie 1867. Patru milioane frs. sau o sută șasezeci mii lire sterlinge: la 15 Mai 1867, și Șase milioane cinci sute mii franci sau două sute șasezeci mii lire sterlinge la 15 Iunie 1867. • Art. 3.—Vărsările se vor face la București în napoleoni,, sau în lire sterlinge, socotit napoleonul pe prețul de 54 lei și lirele sterlinge pe prețul de șasezeci și șapte (67) lei, sau în orice altă monedă de aur primita a circulă în țară pe cursul tezaurului român. Art. 4.—D-nii D. Oppenheim, Sulzbach și Planat, luând în sarcina lor transmiterea și predarea fondurilor la București, Guvernul le acordă pentru cheltuelile de transport, comision,, schimb și asigurare, un comision de unul și jumătate la sută asupra totalului efectiv al împrumutului; acest comision se va scade din vărsămintele ce se vor face; Guvernul va fi preve- nit la timp de către împrumutători, dacă trimiterile de bani se fac în monedă sunătoare, spre a li se da în acest caz es- corta trebuincioasă, care să garanteze siguranța, transportului pe teritoriul român. Art. 5. — împrumutătorii au facultatea de a mărgini acest împrumut la sumă reprezintată prin întâiul vărsământ de cinci milioane franci, sau două sute miji lire sterlinge și de a realiză tratatul în ceeace privește vărsările ulterioare, în acest caz împrumutătorii sunt datori a notifică opțiunea lor prin scris agentului Principatelor Unite la Paris, și această cu 15 zile înaintea epocei fiecărei vărsări. In cazul negativ, împrumutătorii vor fi desfăcuți de orice angajament ulterior și această reziliare din parte-le nu va atrage după sine pentru Guvernul român nici o sarcină nouă și sarcinile ce le-ar privi vor fi proporționale cu vărsările de bani dejă efectuate. Art. 6.—Prin termenele acordate împrumutătorilor pentru plata sumei totale a împrumutului și data obligațiunilor îm- prumutătorii se bucură de procente în timpul de patru luni. 117 și jumătate, termen de mijloc, dar fiindcă acest drept ar pu- tea fi anulate sau redus în caz când împrumtitătorii ar desființa oonvențiunea înaintea celui din urmă vărsământ, este bine înțeles că dreptul de procente pe tim'p de patru luni și ju- mătate le este dobândit pentru toate sumele vărsate și li se va plăti în Obligațiuni pe prețul ce costă. ' Art. 7.—Imprumutătorii vor avea facultatea de a face prin anticipațiune vărsările, pentru tot sau parte din împrumut, și în acest caz Guvernul român le va bonifică un escompt soco- tit a 8% pe an. Rămâne bine înțeles că în cakul facerei văr- sămintelor prin anticipațiune, facultatea de a mai opta înce- tează pentru împrumutători pentru suma vărsată. Art; 8.—Guvernul român va plăti împrumutătorilor asupra sumei de optsprezece milioane, cinci sute de mii franci, sau asupra aceleia de șapte sute patruzeci mii lire sterltnge, o dobândă de 13% pe an, ce se ridică la două milioane patru sute cinci mii franci sau nouăzeci și șase mii două sute lire sterlinge; această sumă va fi afectată pentru serviciul do- bânzilor a șasezeci și opt mii șapte sute patrusprezece Obliga- țiuni de cinci sute franci sau de douăzeci lire sterlinge, pro- ducând șapte la sută dobândă asupra, valoarei nominale și rambursabilă sută pentru sută (au pair), Guvernul român va mai răspunde încă împrumutătorilor o anuitate îndestulătoare care spre a efectua amortismentul de sută pentru sută a celor 68.714 Obligațiuni de în douăzeci și trei de ani. Do- bânzile vor fi plătitoare pe semestru și obligațiunile vor fi datate dela 1 Octomvrie 1866. Primul semestru se va plăti dar la 1 Aprilie 1867 și cel din urmă la 1 Octomvrie 1889. Amortismentul se va face prin tragere la sorți a Obliga- țiilor, care va aveă loc la 1 Septemvrie al fiecărui an, lai Paris sau la Londra, la Francfort sau la Berlin după locul în care se va face emisiunea, în prezența unui notar public și al unui delegat al guvernului român. Plata obligațiunilor eșite la sorți se va face deodată cu plata procentelor semestrului la 1 Octomvrie al fiecărui an după tabloul special alcătuit pentru serviciul dobânzilor și amortismentului, care se va formă în urmă pe bazele arătate de către un expert comptabil. Art. 9.—Imprumutătorii vor avea dreptul de a adoptă oricare alt tip de Obligațiuni sau de rentă ce ar aduce ma^i 118 i multă sau mai puțină dobândă, destul ca tabloul special format de un expert să probeze Guvernului român că tabloul anuități- lor și al amortismentului în timp de 23 ani fixat pentru aceste „.titluri, nu covârșește totalul stipulat prin articolul precedent. Art. 10.—Răspunderea sumei totale a procentelor și a amortismentului se va face de Guvernul român în fiecare se- mestru cel mai târziu cu o lună înaintea expirărei safe, la a- genția d-lor H. Oppenheim, Nepot & C-nie la Paris, sau la oricare altă Cassă de Bancă, a orașului unde emisiunea se va face și pe care concesionarii împrumutului o vor alege în urmă pe propria lor răspundere; totuși împrumutătorii vor avea facultatea de a credită un Agent la București cu misiu- nea de a primi fondurile la timpul cuviincios și de a da chi- tanță valabilă de descărcare. Remiterea acestor fonduri se va face de Guvernul român în trate plătitoare la vedere în Paris sau în Londra, fie în piese de 20 franci franceze, fie în lire sterlinge. Este bine înțeles că timbrul acestor vărsăminte sau cheltuelile de transport al ba- nilor la Paris sau Londra vor fi în sarcina Guvernului român. Art. 11.—Guvernul român acordă împrumutătorilor o jumă- tate la sută comision pentru plata procentelor și amortis- mentului asupra totalului fiecărei plăți. Art. 12.—Titlurile reprezentând capitalul nominal al îm- prumutului vor fi confecționate în forma legală la Paris sau la Londra prin îngrijirea împrumutătorilor, însă cu cheltue- lile Guvernului rontân, care nu va avea să poarte nici o altă sarcină în privința emiterei acestor titluri. Ele vor fi nume- rotate și vor aveă un talon cu matcă; Guvernul român va niu'mî în cel mai scurt termen un delegat cu deplină împuternicire pentru subsemnarea acestor titluri care vor rămânea depuse în mâinele agentului Principatelor Unite la Paris. Art. 13.—Guvernul român va eliberă împrumutătorilor în schimbul întâiului vărsământ de cinci milioane franci sau de două sute mii lire sterlinge, douăzeci și una (21) mii Obli- gații de câte cinci sute (500) franci sau de câte douzeci lire sterlinge fiecare, producând 7°/₀ procente și amortizabile în douăzeci și trei anuități. In schimbul celui d’al doilea vărsământ de trei milioane franci sau o sută douăzeci mii lire sterlinge, Guvernul român va- da ordin agentului său la Paris de a eliberă împrumutăto- 119 rilor douăsprezece mii Obligații, în schimbul celui de al III-lea vărsământ de patru milioane franci sau o sută șasezeci mii lire sterlinge, se va eliberă cincisprezece mii Obligații și în schimbul celui de al IV-lea și ultimului vărsământ de șase milioane cinci sute mii franci sau de două sute șasezeci mii, lire sterlinge se va eliberă spre sold restul de 20.714 Obligațiuni. Rămâne înțeles că aceste procedări succesive de Obligații sunt provizorii până la facerea unui reglement de compturi de- finitiv care va fi stabilit de ambele părți contractante la lichi- darea în parte sau totală a opera^iunei. Este asemenea bine înțeles că în cazul când împrumtitătorii ar adoptă un alt tip după facultatea lor abordată prin art. 9y predarea titlurilor li se va face în proporția sus arătată. Totuși confecționarea titlurilor definitive cerând un ter- men oarecare, Guvernul român va liberă împrumutătorilor sau împuterniciților titluri provizorii pentru aceste douăzeci și una mii Obligații, contra plăței de cinci milioane franci sau de două sute taii lire sterlinge, ori echivalentul lor în Lei diupăl cursul tezaurului român. Aceste titluri provizorii vor fi subsemnate de Excelența Sa Ministrul de finanțe sau de delegatul său și vor fi schiim’- bate mai târziu în titluri definitive. Art. 14.—Cupoanele plătite și Obligațiunile stinse vor fi semnate de împrumutători prin un timbru de anulare și se vor înmână agentului Principatelor Unite la Paris, care va da^ chitanță valabilă de descărcare. 'Art. 15.—Plata anuităților și amortismentului este garan- tată prin întâia ipotecă asupra Domeniilor Statului Principa- telor Unite^ ale căror venituri evaluate la un minimum de șase- sprezece milioane cinci sute patruzeci și cinci mii (16.545.000) Lei vor fi afectate la plata dobânzilor și amortismentului suc- cesiv și integral al acestui împrumut. Guvernul va formă un stat nominal de aceste domeniuri și se angajează de asemenea a liberă un bon general și împuterniciri legale pentru delegații subsemnători ai Obligațiunilor în formele cerute de legile țărei unde emisiunea se va face după regulele observate dejă pentru împrumutul precedent. Art. 16.—Imprumutătorii prevăzând eventualitatea unifică- rei datoriei dejă contractate ide Guvernul ro!mân cu împrumutul de față, acesta dă dinainte consimțimântul său pentru această 120 operațiune posibilă cu condițiunea că ea nu-i va ocaziona nici sarcini nici îndatoriri noui, el bonifică numai împrumutătorilor diferența de care se va folosi prin prelungirea amortismentului.^ Arț. 17.—Guvernul român își interzice formal negocierea oricărui nou împrumut înaintea expirărei celui din urmă ter- men acordat concesionarilor acestor împrumuturi pentru a no- tifică operațiunea lor, adică înainte de 15 Iunie 1867. Ari. 18.—La caz când Guvernul român ar simți trebuință de a negocia un nou împrumut sau de a face o nouă emisiune de titluri, cu scadență lungă, atunci va trebui să acorde D-Ior Oppenheim, Sulzbach și Planat, preferința cu prețuri și oondL țiuni egale asupra oricărei alte Casse de Bancăț ce s’ajr în- sărcina cu expusa operațiune. Totuși această prerogativă își va avea puterea numai în timp de 3 ani, și va încetă după 15 zile dela notificarea oficială a clauzelor și condițiunilor sta- tornicite definitiv între Guvern și Cassa de Bancă angajată, dacă D-nii Oppenheim;, Sulzbach și Planat nu vor fi acceptat formal operațiunea în condițiunile și clauzele astfel convenite. Această clauză este obligatorie pentru Guvern, numai dacă concesionarii vor fi făcut toate vărsămintele împrumutului de față. Ari. 19.—In caz de contestație amândouă părțile contrac- tante sunt învoite a supune neînțelegerile lor unui Tribunal arbitrai compus din două persoane alese, una de către Agen- tul Guvernământului și cealaltă de concesionarii împrumutului care își vor asociă în caz de neunire un al treilea arbitru nu- mit de Președintele Tribunalului de Comerț din Paris. Acest Tribunal arbitrai va judecă în ultima instanță. D-l H. Oppenheim, va subsemnă actul de față și pentru D-l S. Sulzbach absent, pentru care ia asupra-și a, dobândi semnă- tura sa după trecerea timpului material necesar. Făcut în patru exemplare, pentru fiecare din părțile intere- sate. Paris douăzeci și patru Octomvrie una mie opt sute șase- zeci și șase (1866). Se aprobă cele de mai sus. H. Oppenheim, Nepot & C-nie Oscar Planat I. Băl&ceanu. Prin autorizare specială pentru S. Sulzbach H. Oppenheim 121 Articolului 15 din acest contract, i s’a adus posterior prin- tr’un articol adițional oarecari modificări, în ce privește ga- rantarea serviciului de dobânzi și amortisment față de conce- sionarii împrumtuuluii, așă că s’a mai afectat drept garanțife: Venitul a 119 proprietăți ale Statului și bunuri mănăsti- rești, libere de orice ipotecă și sarcihe, ale căror venituri fixație după lista oficială se urcau la suma de Lei 10.150.297; iar din venitul Vămilor neafectat ca garanție la împrumutul con- tractat în anul 1864, s’a afectat suma, de Lei 6.040.000 sau în total X-ei 16.190.297 anual. Prin dispozițiuni ulterioare s’a convenit, față și cu dispozi- țiunile art. 9, ca dobânda să se urce la 8°/₀ în loc de 7% iar capitalul de amortizat să se reducă dela suma, de Lei 34.357.000 la suma de Lei 31.610.500, astfel ca anuitatea de plată să rămână aceiași. Plata cupoanelor s’a dispus a se face tot semestrial însă cu începere dela 1 Iulie 1867 în loc de 1 Aprilie 1867. Prin aceste ultime modificări, căzându-se definitiv de acord asupra tuturor condițiunilor împrumutului s’a dat publicităței următorul decret: Legământ General Noi Carol: I prin grația lui Dumnezeu și Voința națională Principe Domnitor al Principatelor Unite Românești, la toți de față și viitori, sănătate. Având în vedere că Excelența sa Petru Mavrogeni, Minis- trul nostru de finanțe, lucrând în comptul nostru în virtutea unei legi promulgată la 15 Iulie 1866 ratificată prin un vot legislativ dela 26 Ianuarie 1867 a încheiat un contract prin agenția d-lor D. H. Oppenheim Nepot & C-nie, d. S. Sulz- bach și d-1 Oscar Planat (mai jos arătati ca contractanți), pentru un împrumut de un milion două sute șasezeci și patru mii patru sute douăzeci (1.264.420) Lire sterlinge în favo- rul Guvernului nostru. Și având în vedere că zisul contract care poartă data de 24 Octomvrie 1866 și articolul adițional alăturat, data,t din 19/31 Decemvrie 1866, Ne-a fost supus de Ministerul nostru și noi l-am aprobat și sancționat. Și având în vedere, că zisul împrumut a fost încheiat cu 122 condițiunea ca rambursarea lui să fie garantată pe o întâie ipotecă asupra veniturilor domeniilor Statului Principatelor Unite Române, arătate în alăturata listă., urcându-se la unai sută cincizeci și două mii (152.000) Lire sterlinge sau a- proape pe an și prin o a doua ipotecă de 90.000 (nouăzeci mii) Lire sterlinge sau aproape pe an din veniturile vamale ale Principatelor Unite Române, producând două sute șapte- zeci mii (270.000) Lire sterlinge sau aproape pe an, asupra cărora împrumutul Principatelor Unite Române din 1864 are o prioritate de ipotecă de optzeci și două mii patru sute patru- zeci (82.440) Lire sterlinge pe an. Și având în vedere că zisul împrumut a fost contractat ase- menea în termenele ji condițiunile următoare adică: 1) Dobânda va trebui să fie plătibilă cu opt la sută pe an, asupra zisei sume de un milion două sute șasezeci și patru mii, patru sute douăzeci (1.264.420) Lire sterlinge sau asu- pra acelei care nu va fi plătită la 1 lanuajrie si 1 Iulie a fiecărui an în curs de douăzeci și trei ani la Cassa de Bancă d-lor Friihling și Goschen, sau la oricare altă Bancă sau Cassă de Bancă care se va desemnă de ei, cea dintâia plată semestrială expirând și trebuind să fie plătită la 1 Iulie 1867. 2) Suma principală de un milion două sute șiasezeci și patru mii patru sute douăzeci (1.264.420) Life sterlinge va tre- bui plătită, în termen de douăzeci și trei ani, prin rambursări anuale al titlurilor al pari începând din Decemvrie 1867 șt terminând în Decemvrie 1889. 3) Ca adaos la dobânda semestrială se va mai remite în acelaș mod o sumă anuală suficientă conform¹ calculelor con- ținute în tabela acî alăturată pentru plata sumei principale a ziselor titluri pe valoarea nominală, prin rambursări anuale după cum se stipulează în sus zisa tabelă. 4) Suma necesară pentru plata acestei dobânzi va trebui să fie remisă numiților agenți la Londra cel puțin cu 30 zile înainte de 1 Ianuarie și 1 Iulie a fiecărui an, și suma nece- sară pentru rambursarea anuală a/capitalului, va trebui să fie plătită numiților agenți la Londra în acelaș timp când va fi remisă și suma dobânzilor plătibile la 1 Ianuarie a fie- cărui an. 5) Obligațiunile pentru suma care va trebui să fie plătită 123 se vor trage la sorți la Banca Engliterei în prezența unui notar public în luna Decemvrie a fiecărui an. Prima tragere va avea loc în Decemvrie 1867. 6) Numerile obligațiunilor trase vor fi publicate în trei din cele mai principale jurnale din Londra, îndată după tragere. 7) Capitalul obligațiunilor trase cu dobânda exigibilă, va trebui să fie plătită la biurourile zișilor d-lor D. Fruhling & Qoschen în lire sterlinge. 8) Fiecare obligațiune trasă încetează d|e a mai purtă do- bândă dela epoca fixată pentru rambursare și obligațiunile rambursate cu cupoanele lor vor fi anulate. 9) Titlurile cari vor fi create pentru împrumutul de față vor trebui să fie emise pentru suma totală de un milion două sute șasezeci și patru mii patru sute douălzeci (1.264.420) lire sterlinge și vor fi subsemnate de reprezentantul Guver- nului Principatelor Unite Române la Paris care este învestit cu depline puteri pentru acest sfârșit și contrasemnate de d-nii Fruhling & Qoschen șî obligațiunile vor trebui să poarte o copie după acest legământ general anexata sau alăturată și vor trebui să reprezinte capitaluri de una mie (1.000) Ls., de cinci sute <(500) Ls., de o sută (100) Ls., de cincizeci (50) Ls., de douăzeci (20) Ls. și de zece (10) Ls. în proporțiu- nile ce D-nii Fruhling & Qoschen vor hotărî, vor fi prevăzute de cupoane pentru plata semestrială a dobânzilor și ele pot fi de formă înscrise în dosul acestuia. 10) Dobânzile acestui împrumut vor trebui să fie plătite și rambursarea capitalului va trebui să urmeze atât în timp de resbel cât și în timpuri de pace și fie purtători streini sau indigeni titlurile lor vor trece la moștenitorii, execu- torii sau administratorii lor în ordinea succesiunei stabilită prin legile țărei a căror supuși sunt. Obligațiunile vor fi apărate de popriri sau sechestre din cauza de reclamațiuni sau cerere din partea; guvernului Princi- patelor Unite Române sau difn partea vericărei alte persoane sau autorități a ziselor Principate. Prin urmare facem cunoscut că Noi, am sancționat, aprobat și ratificat zisul contract încheiat la 27 Octomvrie 1866 și ar- ticolul¹ adițional al acestuia datăt din 19/31 Decemvrie 1866 de către zisul nostru Ministru de finanțe cu zișii contractante 124 și Noi prin urmare am ratificat și confirmat ținerea condițiu- nilor conținute în ceeace s’a zis mai sus. In consecință Noi legăm și Obligăm pe Noi și succesorii noștri precum și Guvernul Nostru, pentru plata zisului îm- prumut în capital și dobânzi precum se stipulează în aceasta și ipotecăm veniturile ziselor Domeniuri ale Statului și ziselor venituri ale Vămilor pentru sumele mai sus menționate, pen- tru plata zisei dobânzi și amortisment pe timpul trebuincios pentru stingerea datoriei, după tabelă și Noi declarăm¹ că veniturile ziselor Domenii ale Statului și Veniturile Vămilor noastre pentru suma citată mai sus sunt împreună și în parte răspunzătoare pentru plata succesivă și integrală a dobânzei și amortismentului. Făcut în București la 28 Ianuarie 1867. CAROL I Ministru de finanțe, P. Mavrogeni împrumutul fiind definitiv încheiat Guvernul a emis: 29.942 Obligațiuni în următoarele bucăți: 200 dela No. 1- 200 ă 25.000 frs. sau 1.000 Ls. = Lei 5.000.000 500 » 201- 700 r> 12.500 500 » =. » 6.250.000 4000 ff 701- 4700 2.500 »» 100 = 10.000.000 2800 » 4701- 7500 » 1.250 50 --- ff 3.500.000 5000 ff 7501-12500 » 500 V 20 V 2.500.000 17442 ff ff 12501-29942 w 250 » ff 10 = ff 4.360.500 29942 Total nominal franci sau Lei noi........... 31.610.500 0 Această sumă a produs efectiv lei noi 18.500.000, (Lei vechi 49.950.000) din care ar mai urmă să deducem încă l¹/2°/o drept comision acordat asupra efectivului rămânând sumă netă realizată Lei 18.222.500, așă că cota de emisiune ar fi de 57,64790%, însă fiindcă s’a făcut venit la tezaur suma de Lei 18.500.000, cota de emisiune este de 58.53%. 1) In scriptele Ministerului de Finanțe împrumutul Oppenheim se află trecut pe suma de Lei 34.357.000 până în anul 1869, iar din acest an pe suma de Lei 31.610.500, astfel cum fusese modificat posterior. 125 In Corpurile legiuitoare împrumutul a fost atacat cu o vehemență uimitoare și însuși raportorul lui arată că adevărata cotă de emi/siune ar fi cu m'ult mai mică, căci deducea afară de comisionul de mai sus, o sumă de aproape Lei 2.824.699, drept beneficii acordate concesionarilor, be- neficii pentru fiecare plată de interese cu o lună înainte, tri- miterea anuităților la Londra și cheltuelile timbrului pe tot timpul amortismentului, trimiterea unui agent la Paris în fie- care an, pentru a asistă la tragere, cheltuiala efectuărei Obli- gațiunilor, samsarlâcul unui oarecare Cohen redactorul zia- rului Francia ca intermediar., etc. dovedind că cota emisiunei eră 52°/₀ adică cu IO¹/?⁰/*) sub cursul Obligațiunilor Stern la Londra, în momentul contractăm împrumutului și de care Bălăceanu eră ținut să se conducă. Acuzarea eră și pătimașă, mergându-se până a se acuză întregul Guvern de condițiunile dezastroase ale contractărei. Petre Mavrogeni, Ministru de finanțe, a afirmat că împru- mutul poate fi calificat de nenorocit, fatal, dar că nu a sgu- duit creditul țării, ci din contra l-a restabilit, căci nu trebue să se uite că țara se află într’o criză grozava și veșnic supusă asaltului tuturor creditorilor Statului, deci împrumuțtuil a scă- pat țara de criză și de mari nenorociri ridicând creditul nostru dărăpănați) Din împrumutul Oppenheim, suma de Lei 12.673.027 (4.693.714) a fost întrebuințată la lichidarea bugetului pe exercițiul 1866, iar restul de Lei 37.276.973 (13.806.286) a alimentat bugetul Cassei de lichidare pe anul 1867 pentru plata datoriilor trecutului, din care se plătise o parte, iar pen- tru cealaltă parte se deschisese un cont curent cu Cassa de Depuneri, care în anul 1867 eră în sumă de Lei 24.018.188b66 (8.895.625), în bonuri de tezaur. Din aceasta rezultă că întregul împrumut a fost întrebuin- țat numai la acoperirea dificilelor. 1) Desbaterile Adunărilor legiuitoare ședința dela 13 Ianuarie 1867 și urm. cu ocazia discuției bugetului Minist. de finanțe. Raportorul Comisiei bugetare Gr. Balș. Discursurile ținute de C. Grădișteami, N. lonescu, B. Boerescu, N. Bla- renberg, I. Brătianu, M. Cogălniceanu, I. Ghica, Președintele Consiliului, și de d-nii N. Fleva și P. Grădișteanu. Idem din 23/4 și 25/6 Aprilie 1868, discur- surile ținute de A. Cociu, I. Negură, G. Chițu, P. Buescu, I. Ghica, M. Co- gălniceanu, P. Mavrogeni, T. Mehedințeanu și A. Holban. 126 DARE 1 Su™a. *°!? a a 'mPrumutului contractat la Paris la 12/24 Oct. 1866 frs. 18.500.000 a lei 2 parale 28 ¹ ²) Dobanda pe 4 zile de 8% la suma de lei 710.000 vărsată după termenul de 3|15 Iunie .... Idem pe 6 zile pe 8°/₀ la suma de lei 1.054.000 idem idem..................................... 49.950.000 631 4 1.405 13 1.169 24 3 12 3.209 13 49.953.209 13 1) Dosarul Minist. de Finanțe No. 370/1866 și No. 321 al arhivelor Statului. 2) Lege pentru înfințarea unui nou sistem monetar și pentru fabricarea mone- telor naționale. Decret 14 Aprilie 1867 (1.000 1. v.=370,37 1. n., 1 1. v. = 0.37 b. 1.000 1. n. = 2.700 1. v., 1 1. n. = 2.28 I. v.) 127 AVERE Chitanța tez. român din 17/29 Mai 1866 pentru frs. 5.000.000 a lei 2 parale 28....... Chitanța tez. român din 31/12 Fevr. 1867 pentru frs. 3.000.000 a lei 2.28.......... Chitanța tez. român din 9/21 Mai 1867 ..... 13.500.000 Comision de P/2% asupra sumei de frs. 6.500.000 8.100.000 sau lei 17.550.000 vărs, al 4-lea împrumut frs. 10.800.000 97.500 a lei 2.28............. 263.250 Rest din suma de frs. 601.247.50 sau lei 1.623.368 138.368 lo/4o bonific, pentru schimbarea datoriei folosinței 3.492.665 frs. 51.247.50 a 2.28............ 1.080.000 Cupon de 1 Iulie 1867 a 7°/o asupra capitalului 66.115 nominal de Ls 1.264.420 . . Ls. 50.576.16.--- 273.375 Comision l/2°lo asupra sumei de Ls. 264.418 50.576.16 conform art. 11 al con- 9.094.500 tractului ..........Ls. 252.17. 8 710.000 Valoarea la 20 Mai (1 Iunie) 1867 Ls. 50.829.13. 8 1.054.000 10 Dobânda pentru 14 zile a 8% Ls. 158. 2. 9 751.893 30 Sumă plătită la Londra a lei 68 V2 50.987 16 5 1.350 23 pentru Livra Sterlinge și timbru .______________ 363.273 30 Tratele Minist. Finanțe asupra Casei Oppenheim 49.953.209 13 Albert & Cie la 3/15 Iunie în ordinul băncei Ro- mâne frs. 400.000 a lei 2.28........ Plata făcută D-lui Odobescu după ordinul Minist. Financelor frs. 24.487 a lei 2.28....... Plata făcută D-lui Cohen pentru curtagiu după or- dinul Minist. de finance frs. 101.250 a 2.28 . . Cheltueli de confecționare, timbru titl.def. Ls. 3860.2.6 a 68V2 pentru Londra........ Vărsările făcute la Casa tez. public până la 3/15 Iunie contra recipiselor No. 1438, 1440, 1442, 1454, 1460 ................ Vărsați la tez public 7|19 Iunie cu recip. No.1495 (val. 3/15 Iunie).........• . . . Idem la 9/21 Iunie recip. No. 1518 (val 3/15 Iunie) Idem la 10/22 Iunie recip. No. 1533 (val 3/15 Iunie) Idem la 14/26 Iunie recip. No. 1581 (val 3/15 Iunie) De vărsat pentru saldo............ Ministrul Finanțelor, A. VĂSESCU 128 Dăm mai jos totalul sumelor contractate prin împrumuturi și a acelora rezultate din executarea lucrărilor de drumuri și poduri de fier: Data împr. 1 Denumirea Capital Capital Amortis- Data împrumu- nominal realizat Interese mentul TOTAL stingerei tului 1864 Impr. Stern . 22.889.437 03 17.797.921 63 23.664.149 05 22.889.437 03 46.553.586 08 Mart. 1887 Podurile defer 12.027,285 --- 12.027.285 --- 11.209.081 32 12.027.285 --- 23.236.266 32 Febr. 1880 1865 C. F. Buc.-Giur- giu..... 13.755.000 --- 13.755.000 7.245.000 _ 13.755.000 ___ 21.000.000 __ „ 1876 1866 Impr. Oppen- heim .... 31.610.500 --- 18500.000 --- 38.491.880 _ 31.610.500 _ 70.102.380 _ Ian. 1890 D Impr. Național 4.711.444 --- 3.769.155 --- --- --- 4.711.444 --- 4.711.444 --- --- 1869 Total. . . 84.993.666 03 65.849.361 63 80.610.110 37 84.993.666 03 165.603.776 40 Datoria Pu- Din expunerea de motive a bugetului pe anul 1868, de- blică la 1 la- ducem că în cursul anului 1867 s’a amortizat din datoria pu- nuarie 1868. „ ᵤ ¹ blica, suma de..................., . . Lei 11.004.694,35 din care deducând suma cu care a crescut datoria către Cassa de Depuneri . . . Lei 1.268.149,46 Suma cu care s’a micșorat datoria publică în cursul anului 1867 Lei 10.636.544,89 Datoria publică la 1 Ianuarie 1868 eră următoarea: Anul DENUMIREA Capital nomi- Capital amor- Capital nea- Data ÎMPRUMUTURILOR nal emis tisat mortisat la 1 stingerei Ian. 1868 1864 împrumutul Stern Brothers..... 22.889.437 03 2.939.437 03 19.950.000 --- 1887 1864 Podurile de fer . . . 12 027.285 _ 1.182.798 85 10.844.486 15 1880 1865 Obligațiunile rurale 107.247.852 --- 10.113.109 78 97.134.742 22 1880 conv. 1865 C. F. București-Giur- giu cap. și interese 21.000.000 --- 2.910.000 --- 18.090.000 --- 1876 1866 împrumutul Oppen- heim....... 34.357.000 --- 519.000 --- 33.838.000 --- 1890 1866 împrumutul Națio- nal ....... 4.711.444 --- 1.806.959 19 2.904.484 81 1869 Bonurile pentru e- mancipați dela 1864 5.236.806 31 3.777.472 97 1.459.333 34 --- _ Bonurile de tezaur . 14.715 810 --- 7.563.711 29 7.152.098 71 --- 1867 Datoria la Casa de 6.190.319 07 --- - 6.190.319 07 --- Depuneri..... 1.000.000 --- 259.259 26 740.740 74 --- Cauția Băncei Roma- niei........ 229.375.953 41 31.071.748 37 198.304.205 04 Not\ă. In baza legei din 14 Aprilie 1867 s’a adoptat în țara noastră sistemul monetar zecimal. 129 Din acest tablou rezultă că în termen mediu s’ar fi achi- tat pe fiecare an câte aproape 8 milioane. Din tabloul de mai sus am văzut că la 1 Ianuarie 1868, datoria publică contractată se urcă la suma de Lei 198.304.205,04 dacă dintr'însa vom deduce datoria repre- sentată prin Obligațiuni rurale, pentru care Statul este numai garantul debitorilor și care eră în sumă de . Lei 97.134.742,22 datoria pentru poduri de fer...................Lei 10.844.486,15 datoria pentru calea fe- rată București-Giurgiu . Lei 18.090.000,— Lei 126.069.228,37 rezultă că, datoria publică propriu zisă la 1 Ianuarie 1868 eră de . . . Lei 72.234.976,67 asupra căreia iată cum se exprimă Ministrul de finanțe I. C. Brătianu: „Când veți luă în considerațiune că veniturile se înmul- țesc din an în an prin creșterea populațiunei, prin progre- siva desvoltare a agriculturei, industriei și comerțului țărei, că Statul posedă în avere teritorială aproape a 4-a, pafte a teritoriului țărei, când veți luă în considerațiune că puterea contribuitoare a populațiunei este mult mai presus de ceeace produc contribuțiunile directe și indirecte, cari sunt așezate într’o proporțiune foarte mică, fiind nici a cincea parte din ceeace este în alte state, căci proprietatea nu este la noi im- pusă decât cu 4% asupra venitului și contribuțiunilor indi- recte, sunt cu totul ușoare și nesimțitoare. Să niț credeți că vă amintez aceasta cu intențiunea de a mări impozitele, am voit numai a menționă un fapt, propriu de a combate zgomotul despre îngrijitoarea situațiune a finanțelor noastre, ce ina- micii țărei au răspândit în streinătate spre a compromite creditul nostru. Ați văzut că în cursul anului 1867 Datoria Publică s’a împuținat cu Lei 10.636.544,89. In anul curent amortizarea va fi mai mică, fiindcă regularea, răfuirei prin anuități fixe, mărește din an în an amortizarea în proporțiiu- nea în care scade dobânda. Situațiunea noastră financiară departe de a, fi un obiect 9 130 e o dobândă de 8% și pe un amor- tisment de 4%. Gr. Heliad, antreprenorul, primind întreaga sumă dela Societatea financiară! a României, Statul a liberat acesteia din urmă un bon general pentru plata; semiestriala a anuităților până la stingerea întreagă a capitalului de con- strucțiune convenit. (Anexa xi) Emisiunea de Cum cheltuelile se măreau în mod simțitor și nu se mai rentă perpetua pUțₑ^ cₑᵣₑ ᵣₑₛᵤᵣₛₑ noui dₑ venituri, iar proiectul de lege pen- tru emisiunea de rentă perpetuă 5% fiind votat de Cor- purile Legiuitoare, Guvernul în baza legilor din 7 Martie 1875 a fost autorizat mai întâiu a contractă un împrumut de 19 milioane efectiv, pentru acoperirea deficitului trecutului, apoi unul de 5 milioane efectiv, pentru acoperirea deficitului bugetar pe anul în curs și în fine un altul tot de 5 milioane efectiv pentru complectarea armamentului țărei, în totul Gu- vernul fusese autorizat a face o emisiune pentru un total e- fectiv de Lei 29.000.000 în titluri de rentă perpetuă tip 5% pe an. Emisiunea nu se puteă face pe un curs mai mic de 00%, fie prin subscriere publică, fie prin adjudecațiune, sau prin o contractare directă cu Cassele de Bancă din țară sau străi- nătate, după cum Guvernul va găsi mai avantajos pentru te- zaurul public. ( Pentru realizarea împrumutului Guvernul s'a adresat mai întâi bancherilor din Capitală, cari în urma, m|ai multor con- vocări neoferind decât un curs maximum de 62 la sută, cu o bonificație de 1 %., pentru acei cari vor subscrie mai mult de 2 milioane. Aceste propuneri nefiind destul de avantajoase s’a intrat în tratative cu Em. Hillel Manuach, în calitate de reprezentant al Caselor de Bancă Fould et C-i.e și Camondo et C-ie din Paris, și împrumuturi a fost contractat pe cursul de 65 suta.¹) Concesionarii împrumutului de Lei 29.000.000 efectiv au luat emisiunea pe rizicul și pericolul lor, îndatorându-se a plăti Guvernului român la Cassa Centrală în București întreaga sumă în piese de câte 20 franci la termenele următoare: 1) împrumutul a fost aprobat cu Decretul No. 636 din 29 Martie 1875 și publicat prin Monitorul Oficial No. 78 din 6 Aprilie 1875. 147 Lei 4.000.000 în 200 000 piese ă 20 franci în ziua însemnărei contractului de împrumut adică la 29/10 Aprilie 1875. 5.000.000 250.000 20 fr. dela 20---30 Aprilie st. n. 1875. 5.000.000 250.000 M 20 „ „ 20 --- 30 Mai „ 1875. 5.000.000 250.000 V 20 „ „ 20---30 Iunie „ 1875. 5.000.000 T> 250.000 V 20 „ „ 20---30 Iulie „ 1875. '5 5.000 000 250.000 V 20 „ „ 20 --- 30 August „ 1875. Concesionarii depusese o garanție de un milion, și orice vărsământ întârziat sau nedeplin efectuat autoriză Guver- nul român a consideră contractul intervenit ca reziliat de drept, fără vre-o somațiune sau îndeplinirea oricăror forma- lități de procedură, lăsându-se facultatea Guvernului român de a contractă prin bună învoială cu un alt concesionar pentru restul sumelor nevărsate. Concesionarii se mai obligau ca diferența, rezultată din re- miterea banilor la București să se acopere cu din ga,ranția depusă, iar dacă ar fi rezultat vre-un beneficiu acesta apar- țineă Statului și concesionarii nu puteau participă în nici un mod. ⁴ ¹ Concesionarii fiind liberi a emite sau a vinde acest îm- prumut prin toate mijloacele pe care le vor crede de cu- viință după loc și timp, și în cazul când ar alege și sublscrip- țiunea publică, sunt obligați a deschide subscrierea și în România în orașele București și Iași. Orice cheltueli de timbre etc., ocazionate prin negocierea titlurilor pe piețele streine priveau numai pe concesionari neputându-se reclamă niciodată și sub nici un titlu Statului român. In schimb Guvernul se obligă a le remite titlurile confec- ționate cu cheltuelile Statului, astfel cum vor dispune conce- sionarii și la termenul stipulat cel m'ai târziu 1/13 Septem- vrie 1875, garnatându-le plata la, ziua scadenței cupoanelor, în țară la toate Cassele Statului și în streinătate la Paris și Londra, fie prin împuterniciți de ai Statului român, fie prin o Cassă de bancă de primul rang. Cu 15 zile înaintea fie- cărei scadențe, Guvernul român se obligase a face să se publice pe cheltuiala sa domiciliul acelora însărcinați cu plata cupoanelor acestei rente. Prin art. 10 al contractului se stipulase că Guvernul român eră liber de a retrage această rentă prin toate mijloacele ce va găsi de cuviință, când va voî, și în proporțiunile ce le 148 va crede mai potrivit fără ca concesionarii sau detentorii ti- tlurilor să poată interveni în această operațiune. La 29 Martie—10 Aprilie 1875 semnându-se contractul și îm- prumutul reprezentat prin titluri de o rentă perpetuă asupra Statului român de 5 lei pe an, pentru una sută lei capital nominal, s'a remis contractanților titluri de rentă perpetuă 5% purtând cuponul de 1 Octomvrife 1875, pentru un capital nominal de Lei 44.600.000 în următoarele bucăți : 61.200 tit. ă lei 500 c. n. Lei 30.600.000 renta an. Lei 25 ă 5°/« 1 530.000 3.500 „ „ „ 1.000 ..... 3.500.000 „ „ 50 „ 175.000 1.750 „ „ „ 2.000 „ „ 3.500.000 „ „ „ 100 „ •> 175.000 350 „ „ „ 10.000 „ „ 3.500.000 500 „ 175.000 175 „ „ „ 20.000 „ „ „ 3 500.000 „ 1.000 „ w 175.000 66.975 Lei 44.600.000 2.230.000 Contractul împrumutului cu renta 5°/o Aprobat cu decretul No. 636 din 29 Martie 1875 și publicat prin «Monitorul oficial» cu No. 78 din 6 Aprilie 1875 Art. 1.—In virtutea legilor votate de Adunările legislative ale României și promulgate prin Monitorul Oficial din 7/19 Martie 1875, și în condițiunile coprinse în aceste legi, guver- nul român declară • Pe Domnii Fould și C-nie din Paris și pe Domnii I. Ca- mondo și C-nie din Paris concesionari ai împrumutului de douăzeci și nouă milioane (29.000.000) lei efectiv. Art. 2.—Domnii Fould et C-nie și I. Camondo et C-nie declară că iau acest împrumut pe riscul și pericolul lor în condițiunile stabilite prin legile sus citate și prin actul de față și se îndatorează; a plăti guvernului român la. București suma de douăzeci și nouă milioane lei în piese de câte douăzeci franci în termenile și în modul următor: 1) Patru milioane, în două sute mii piese de câte douăzeci franci, în ziua semnărei contractului de față. 2): Cinci milioane, în două sute cincizeci niii piese de câte douăzeci franci, dela 20 până la 30 Aprilie 1875 st. nouu 3)’ Cinci milioane, în două sute cincizeci mii piese de câte douăzeci franci dela 20 până la 30 Maiu 1875 st. nou. 4) Cinci milioane, în două sute cincizeci ntii piese de câte douăzeci franci, dela 20 până la 30 Iunie st. nou. 149 5) Cinci milioane, în două șute cincizeci ntii piese de câte douăzeci franci, dela 20 până la 30 Iulie st. nou. 6); Cinci milioane, în două sute cincizeci ntii piese de câte douăzeci frunci, dela 20 până la 30 August 1875 st. nou. Art. 3.—Casieria centrală a ministerului financelor va li- beră împrumutătorilor, după fiecare vărsământ, titluri provi- zorii sau recepise la purtător al cărora număr se va, fixă de împrumutători în conformitate cu vărsămintele efectuate. Art. 4.—Sumele specificate prin articolul 2 al actului de față vor fi pe deplin vărsate de împrumutători la casieria, centrală în București în termenile anume fixate și fără deduc- țiune de veri-o cheltuială sub orice titlu ar fi. Aceste sume nu vor purtă nici un interes în beneficiul împrumutătorilor chiar în cazul d’a face vărsămintele cu an- ticipație. Art. 5.—Pentru asigurarea efectuărei vărsământului jnte- gral și regulat al sumelor specificate prin art. 2 în epocile fixate, concesionarii se îndatorează a depune o cauțiune în valoare de un milion franci în efecte publice. Această garanție va rămâne depusă în mâinile guvernului român până la efectuarea tuturor vărsămintelor de conce- sionari. Orice vărsământ întârziat sau nedeplin autoriză pe guver- nul român a consideră contractul de față ca reziliat de drept și fără altă somațiune sau procedură. Faptul din partea concesionarilor de a lăsă să treacă ter- menul fixat fără a efectuă vărsământul este de ajuns, fără altă somațiune, pentru a stabili dreptul Staltului a consideră plata ca întârziată ; în caz de reziliare a contractului, guvernul va putea realiză sumele nevărsate încă, fie contractând prin bună învoială cu un alt concesionar, fără! a fi obligat să ob- serve condițiunile contractului de față, fie prin orice alt mij- loc va găsi de cuviință. Diferența în mai puțin ce ar rezultă pentru Stat din a- ceastă operațiune se va pune în sarcina concesionarilor con- tractului de față și garanția lor se va incasă pentru a acoperi deficitul; în cazul când al doilea contract ar da, din contra, Statului un beneficiu relativ cu actul de față, acest beneficiu va rămânea Statului, fără ca concesionarii actuali să poată participă în nici un mod. După vărsarea pe deplin a sum’ei 150 de douăzeci și nouă milioane de către împrumtători în ter- menile fixate, garanția lor va, deveni liberă și guvernul le-o va remite îndată. { Art. 6.—Acest împrumut va fi reprezintat prin titluri de o rentă perpetuă asupra Statului român de cinci (5) lei pe an pentru o sută (100) lei capital nominal. Renta acestor titluri va începe a curge deU 1 Aprilie st. n. 1875 și plata ei în monedă sunătoare va deveni exigibilă la finele fiecărui semestru. Primul cupon va fi plătibil la 1 Octomvrie 1875. । Art. 7.—Titlurile de rentă vor fi la purtător. Repartițiunea valorei se va fa^ce după cererea concesiona- rilor și după valorile titlurilor determinate prin al doilea aliniat al articolului 2 din lege. Titlurile vor cuprinde, în extract, textul dispozițiunilor principale din legea asupra compta,bilităței generale a Sta- tului român și se vor tăia dintr’un registru ă souche și se vor semnă de ministrul financelor, casierul central și de directorul comptabilităței generale. Aceste titluri de rentă se vor con- fecționă de guvernul român cu a sa cheltuială și se vor remite concesionarilor cât mai curând și nu mai târziu de 1/13 Sep- temvrie 1875, în schimbul recepiselor sau titlurilor provi- zorii, pe prețul convenit de șeasezeci și cinci suta (65 suta) pentru un capital de una sută (100) lei nominal, raportând cinci (5) lei rentă anuală. Art. 8.—Concesionarii vor fi liberi a vinde sau a emite pe comptul lor acest împrumut după cum vor găsi de cuviință în condițiunile de preț, loc și mijloace ce vor alege. In cazul când concesionarii ar alege subscripțiunea-, publică ca mijloc de emisiune a rentei, ei se îndatorează a, deschide această subscripțiune în România cel puțin în orașele Bucu- rești și Iași. Pentru drepturile de timbre sau veri-ce alte drepturi pen- tru negociarea titlurilor de rentă în străinătate, vor rămâne în sarcina concesionarilor sau a; detentorilor de titluri și nu va putea niciodată și sub nici un titlu să se reclame la guver- nul român. Art. 9.— Guvernul român se îndatorează a face să se plă- tească renta titlurilor în ziua scadenței în România; de către toate casele Statului și în străinătate la, Paris și Londra, fie 151 prin împuterniciți ai Statului român, fie prin o casă de bancă de primul rang. Guvernul român se îndatorează a face să se publice prin unul din jurnalele cele mai răspândite în fiecare din aceste orașe, 15 zile înaintea expirărei fiecărui semestru, domici- liul agentului român sau al bancherilor însărcinati de Stat a plăti cupoanele rentei. Art. 10.—Guvernul român răntâne liber d’a stinge această rentă, prin toate mijloacele ce va găsi de cuviință, când va voi, și în proporțiunile ce-i va plăcea, fără ca concesionarii sau detentorii de titluri să poată interveni în această operațiune. Art. 11.—In cazul când guvernul român și concesionarii să nu se poată înțelege asupra interpretărei stipulațiunilor con- tractului de față, diferendul se va supune la arbitri numiți în număr egal de amândouă părțile, și, în caz de diver- gință, un supraarbitru va fi numit de amândouă părțile da,că se vor putea înțelege, și de președintele Curței de casațiune și justiție din România, dacă nu se vor putea unî. Făcut în dublu exemplar, câte unul pentru fiecare din părțile interesate. București^, douăzeci și nouă Martie st. vechiu (zece Aprilie st. nou), una mie opt sute șeaptezeci și cinci (1875). Ministru financelor, G. Gr. Cantacuzino. No. 8.118 p. Concesionari: Em. Hillel Manoach. Emisiunea făcându-se pe cursul convenit de 65°/₀ valoa- rea lor efectivă de Lei 28.990.000, s’a făcut venit la Te- zaur, cărei’a: i s’a dat următoarea întrebuințare : Lei 17.000.000 pentru acoperire de bonuri de tezaur vechi și Lei 11.990.000 pentru acoperirea deficitului bugetar al anului 1875. Titlurile erau la purtător și nesupuse la taxa, timbrului și înregistrărei sau la orice alt impozit, cupoanele lor exigi- bile se puteau primi drept numerar la toate Ca.ssele Statului putându-se a fi primite drept cauțiune la toate Gassele Pu- blice pe cursul zilei. Prin contractul emisiunei împrumutului, stabilindu-se mo- dalitatea plăței cupoanelor, Guvernul a, încheiat o convențiune cu Societatea Generală pentru încurajarea și desvoltarea co- merțului în Franța, prin care s’a regulat condițiunile de plată ale cupoanelor atât la Paris cât și la Londra. 152 Conform dispozițiunilor acelei convenții, Guvernul trebuiă să-i remită fondurile necesare la plata cupoanelor cu 15 zile înaintea fiecărei scadențe și să le bonifice un comision de ¹/₂⁰/₀ asupra valoarei nominale a cupoanelor plătite; rambur- sând în același timp Societăței diferența de curs calculată pe media celor dintâi 15 zile a scadenței fiecărui cupon, consta- tându-se aceasta prin declarâ,țiunea a doi agenți de schimb jurați din Londra. Proviziunile ce li se dădeau urmau a fi de o valoare e- gală cu aceia a cupoanelor plătite în semestrul precedent, exceptând semestrul primului cupon. Cupoanele plătite erau înaintate Ministerului de finanțe la două luni după fiecare scadență, adică la 1 Iunie și la, 1 Decemvrie, așezate pe scadențe și în ordinea numerică anu- late prin timbre deosebite pentru Paris și Londra, spre a nu se confundă unele cu altele. In anul 1882, Statul primind propuneri mai avantajoase pentru serviciul plăței cupoanelor atât din partea Băncei Na- ționale cât și a mai multor Ca'sse din Paris, Londra, Berlin, Viena etc., s’a redus comisionul dela ¹/₂°/₀ la VsVo, rama“ nând a face serviciul de plată numita Societate numai la Paris, aceiaș însărcinare s’a, dat și Băncei Naționale, iar pen- tru Londra s’a desemnat o Cassă de bancă din acel oraș. Prin aceiași lege prin care se autoriză împrumutul cu rentă de 5°/₀ Guvernul fusese autorizat a creă o Cassă de amortizare pusă sub privigherea Comitetului Cassei de De- puneri și Consemnațiuni și sub controlul Ministrului de fi- nanțe. Fondurile acestei case erau următoarele: a) Produsul unei noui vânzări de bunuri ale Statului, care se va efectua, conform dispozițiunilor legei din 1868. Maximum venitului anual al bunurilor destinate a se vinde, nu va întrece suma de 12.000 lei, pentru fiecare bun în parte. Vânzarea acestor bunuri se mărginește la suma; de 6 mi- lioane lei. Ratele provenite din această vânzare se vor vărsă la. Casa de amortizare. , b) Renta răscumpărată de către Cassa de atnbrtizare. Aceste fonduri nu puteau fi sustrase dela destinațiunea. lor. 153 In baza legei din 26/10 August 1875 a intervenit convenția Construirea între Ministerul Agriculturei, Comerțului și Lucrărilor Pu- p^ti-Preded blice și C. Crawley & Comp., din Londra, pentru construirea ?i Adjud Tg.- liniei ferate Ploești-Predeal și Adjud-Tg.-Ocna, capitalul ne- Ocⁿa’ cesar construcțiunei eră de Lei 42.500.000, pentru care Gu- vernul a fost autorizat a contractă un împrumut ou 7°/₀ pe an, emițând obligațiuni rambursabile în 50 ani, cota de emi- siune nu puteă fi inferioară de 91 suta. împrejurările însă pentru emiterea împrumutului nefiind favorabile și la 1 Decemvrie 1876, ne mai putând continuă lucrările s’a anulat partea convenției relativă la linia Adjud- Tg.-Ocna, și s’a remis lui Crawley drept cost al lucrărilor suma de Lei 11.803.018,57. Continuarea lucrărilor pentru linia Ploești-Predeal s’a con- cedat Iui Guilloux, pe suma de Lei 20.300.000, care împreună cu cea remisă lui Crawley în bonuri de tezaur, se autori- zase Guvernul a o acoperi prin un împrumut intern cu do- bânda de 7% amortizabil în 50 ani, cota de emisiune fiind de 87V2 suta, însă nici acest împrumut n’a putut fi realizat. Linia a fost terminată la finele anului 1879, iar costul to- tal modificat prin mai multe legi posterioare s’a urcat la suma de Lei 34.350.351, pentru cari se emisese bonuri de tezaur și care a fost acoperită în 1881 cu o emisiune de rentă. La începutul anului 1876 Datoria publică a Statului repre- Situația Da- zintă un capital nominal de Lei 531.874.66'2,88 cu o anuitate |°ⁿei ianuarie de Lei 57.068.140,65 și anume: ¹⁸⁷⁶- 154 Data Denumirea Capital nomi- Capital nea- Anuitatea pe Data emisiunei împrumutului nal emis mortizat la 1 anul 1876 stingerei Ian. 1876 1864 Impr. Stern Brot- hers . . . 22.889.437 03 16.575.000 2.124.376 80 1887 1864 Podurile de fer . 12.027.285 --- 5.691.244 44 1.443.274 --- 1880 1865 C. F. București- Giurgiu . . 13.755.000 _ 1.909.192 24 2.010.000 --- 1876. 1865 Bonurile rurale . 107.231.962 96 55.713.846 44 14.400.000 --- 1880conv 1866 Impr. Oppenheim 31.610.500 --- 25.127.500 --- 3.164.241 --- 1890 1871 C. F. Suceava- Roman . . . 51.535.640 _ 51.535.640 --- 3.865.173 --- 1960 transfera- C. F. Roman-Vâr- te în 1872 1871 ciorova . . . 248.130.000 247.492.268 96 18.609.750 Jși conv. în 1880 și 1881 în 1871 Impr. Domenial 78 000.000 70.070.000 8 000.000 U°|0și50/0 1872 C.F. lași-Ungheni 3.770.215 41 3.174.649 97 452.425 85 1886 1872 Impr. la Casa de Depuneri . . 10.001.000 _ 9.985.320 83 748.900 _ 1912 1875 Renta 5°/0 per- petuă .... 44 600.000 --- 44.600.000 --- 2.250.000 --- perpetuă Total . . 623.551.040 40 531.874.662 88 57.068.140 65 Anuitatea de Lei 57.068.140,65 reprezintă 10,72% din totalul capitalului rămas de amortizat. In afară de emisiunea bonurilor rurale făță de cari Statul nu eră debitor, ci numai garantul debitorilor, restul datoriei contractate se poate împărți în două : prima parte a fost con- tractată pentru acoperirea deficitelor bugetare și a doua parte pentru construcțiuni de drumuri de fer și anume: a) împrumuturi contractate pentru acoperire de deficite bugetare : împrumutul Stern, cap. nom. Lei 22.889.437^03 împrumutul Oppenheim, cap. nom. Lei 31.610.500,— împrumutul Național (30 mii.) cap. nom. Lei 4.711.444,— împrumutul Domenial cap. nom. Lei 78.000.000,— Renta perpetuă 5% din 1875 cap. nom. Lei 44.000.000,— Total Capital nominal Lei 181.811.381,03 din care deducându-se suma de Lei 3.600.000 prelevați din împrumutul Stern cari s’au trecut între veniturile anului 1864, întrebuințându-se la cheltuelile necesare armatei, restul a. servit la acoperirea deficitelor bugetare ale anilor 1862— 155 1876, deficite cari se urcase la suma de Lei 96.473.523.13, afară de bugetele anilor 1863, 1867 și 1873, cari s’a,u soldat cu excedente în sumă totală de Lei 12.803.100,66, excedente provenite de fapt prin împrumuturile contractate. b) împrumuturi contractate pentru constmcțiuni de drumuri de fer: [ Podurile de fer C. F. București-Qiurgiu C. F. Suceava-Roman C. F. Roman-Vârciorova Impr. la Casa de Depuneri pentru avan- sul făcut Societăței Acționarilor C. F. lași-Ungheni Total capital nominal Lei 12.027.285 — „ 13.755.0001,— „ 51.535.640,— „ 248.130.000 — „ 10.001.000,— „ 3.770.215,,41 Lei 339.219.140,41 Din acestea rezultă că două treimi din capitalul împrumutat a fost pentru lucrări de primă utilitate publică ș’i aproape o treime pentru deficite bugetare. In anul 1876 din cauza relei stări a recoltelor și a înceti- . BugetuFani- nelei transacțiunilor eră o criză economică și monetară din lor 1876 și . / . s a j ’. j. 1877 și măsu- cele mai acute, criza care mergea crescând și din cauza raz- ᵣₑₗₑ ₗᵤ*ₜₑ ₚₑₙ_ boiului de lângă hotarele noastre, amenințând să dea naștere tru ecbilibra- unei conflagrațiuni generale în Orient. Bugetul fusese înche- rea lor’ iat cu un deficit de Lei 6.999.502,08 și pe lângă aceasta se mai cerea și emisiunea unui împrumut de 42i/₂ milioane pen- tru construirea liniei ferate Ploești-Predeal și Adjud-Tg.Ocna, în care scop se ridicase orice limite în privința cursului de emisiune, precum¹ și a procentelor la bonurile de tezaur, așă încât încă din Fevruarie 1876 gravitatea situațiunei financiare nu se mai puteă tăgădui căci cheltuelile crescuse dela 1871 la 1876 cu mai mult de a 3-a parte de cum erau în 1871 și eram siliți să procedăm la economii. S’a numit o comisiune bugetară care} a lucrat vara în timp de patru luni, și care a făcut cea mai mare economie lovind exagerarea veniturilor și reducerea cheltuelilor,i) pe care le-a redus cu 17 milioane fixând veniturile la 80 milioane, iar cheltuelile cu 11.600.000 și tot prezentă un deficit de lei 6 milioane. Bugetul acestui an» s’a încheiat cu un deficit de Lei 35.321.742,92. Față cu 1) Emil Costinescu, Situațiunea financiară în 1900 discurs rostit în ședința Adunărei Deputaților la 22 Martie 1900 și Expunerea de motive a bugetului pe 1876. 156 acest deficit reducerea cheltuelilor eră poate mijlocul cel mai eficace, eră o necesitate neînlăturabilă, cu toate că se ri- dicase protestări enorme, atingându-se interese angajate, si- tuații dobândite, cari față cu binele comun cu interesul ge- neral trebuia să cadă ; căci când cheltuelile nu mai sunt în raport cu puterea de producțiune a avuției unui popor nu se va puteă face îndeplinirea dărilor și fatal vor lăsă rămășițe, cari îngrămădindu-se unele peste altele, vor da naștere la deficite cari n’ar puteă fi acoperite decât cu împrumuturi, cari repetate peste măsură cum s’a făcut până acum a,duc a- servirea Statului către creditorii sai. Ca o consecință inevitabilă a trecutului, bugetul pe anul 1877 a fost foarte anevoios de încheiat și cu toate Încercă- rile energice cari s’au depus el a fost soldat cu un deficit de Lei o.bb2.021,41, pentru a cărui acoperire s’a votat următoa- rele legi: taxa de 5% asupra retribuțiunei personalului (4 Mai 1877), s’a urcat cu 15% costul biletelor de drum de fer, s’a adus un spor asupra talelor de timbru și înregistrare (1 Iunie 1877), s’a introdus taxa proporțională a legei pa- tentelor (23 Martie 1877) și s’a înființat darea pentru căile de comunicațiune, desființându-se contribuția personală și de șosele, (18 Martie 1877),. Cum însă răsboiul eră la hotarele noastre și întreaga noa- tră armată eră mobilizată, pentru orice eventualitate, în vede- rea cheltuelilor extraordinare, s’a autorizat Guvernul a emite bilete ipotecare pentru suma de Lei 30 milioane (12 Iunie 1877). In acelaș timp decretându-se trecerea armatelor noastre peste Dunăre, pentru a intră în răsboi alăturea cu armadele ruse, s’a proclamat independența țărei în aplauzele Corpu- rilor Legiuitoare pentru fericirea întregei suflări românești și suma de Lei 914.000 care figură în bugetul Datoriei pu- blice sub denumirea de „Darea către înalta Poartă" a fost ștearsă și s’a afectat trebuințelor armatei. Notă. Prin vechile capitulații pentru protecția acordată de glorioșii padișahi Otomani, Principatelor române, aces- tea s’au îndatorat la o dare anuală : Valachia la finele seco- lului XIV s’a obligat a plăti 3.000 bani roșii sau galbeni, sporit apoi la 10.000 și Moldova la începutul secolului XVI 4.000 galbeni sub nume de peșcheș. Aceste sume apoi au fost mă- 157 rite treptat cu toate protestările, retragerile din domnie și lun- gile lupte ale Domnitorilor. Prin tratatul dela Adria,nopol din 2/14 Septemvrie 1829, se stipula că Principatele să plă- tească o sumă de bani pentru toate dările la, câte erau supuse în trecut, și o altăi sumă! echivalentă dării pe un an, care se va plăti la fiecare schimbare de Domn. Prin tratatul dela St.-Petersburg (29 Ianuarie 1834) darea anuală pentru ambele principate s'a, hotărît la suma de 6.000 pungi sau 3.000.000 lei turcești. „Darea către înalta* Poartă" care s’a plătit fără întrerupere, până la declararea indepen- denței. i) i ₍ Datoria Publică, care până în acest a.n eră cuprinsă în bu- getul Ministerului de finanțe “(partea I) de aci încolo a* fost separată sub denumirea de „Serviciul Datoriei Publice și al Subvențiilor" pentru a se mai pune în evidență această parte a jcheltuelilor, care pe anul 1877 eră de Lei 44.026.144y40 în mai puțin cu Lei 2.174.924,56 decât în anul 1876, prin faptul că se stinsese datoria pentru calea, ferată București- Giurgiu. i ! După ce s'a făcut toate economiile și ca măsură de pre- Starea finan- vedere s’a votat toate legile pentru preîntâmpinarea, defici- «ne- tului, a venit o epocă de prosperitate financiară extra,ordi- 1877? aⁿuluⁱ nară, cari a făcut ca bugetul, cu toarte că nu fusese aplicat așa cum se prezentase de Comisia bugetară, să la^e un exce- dent de Lei 5.072.653,78 provenit dela căile feratei, poștă și telegraf. Comerțul însuși a devenit mai activ, căjci arma- tele rusești în baza convențiunei încheiate trecând pe teri- toriul nostru în Bulgaria, trebuia ca să-și procure în parte cele necesare pentru întreținere și aprovizionare și din țara noastră. Grație împrejurărilor răsboiului s’a putut face față tuturor cheltuelilor extraordinare numai cu resursele ordi- nare ale bugetului lăsând și excedentul de mai sus. Resursele Statului cari erau deja insuficiente pentru satis- facerea trebuințelor publice se împuținase și mai mult din cauza răsboiului. Particularii și Statul se găseau într’o strim- torare bănească ne mai pomenită. Numerariul devenise din ce în ce mai rar, parte din el trecuse granița și parte sta ascuns din cauza răsboiului. Transa»cțiunile dintre particulari 1) D. A. Sturdza. Istoria Renașterei României Voi, VI p. I pag. 303. Lucră- rile Divanului Ad-hoc, ședința din 26 Noemvrie 1857. 158 Emisiunea bi- letelor ipote- care. se făceau cu anevoință din cauza ra;rităței mijlocului de schimb și a cheltuelilor impuse Statului, mărite și din cauza nevoi- lor timpului, n’aveau cu ce să se acopere, căci încasările se făceau numai pe jumătate și cu foarte multă greutaJte. Această stare nu mai putea continuă și trebuia căutat un remediu căci situația se agrava din ce în ce maj mult. Dacă ar fi fost timpuri normale s’ar fi procedat poate la economii în cheltueli, însă față cu gravele evenimente cari se desfășurau împrejurul nostru și apoi menținerea demnităței noastre naționale ne impuneau ținerea^ pe picior de răsboiu a unei armate numeroase care ne reclamă cele mai mari sacri- ficii. In acele împrejurări dificile nu se puteă recurge decât la un împrumut foarte oneros, iar în atari împrejurări â forță pe Guvern la împrumuturi, însemnă a nu-i da nici un concurs pe care sentimentul patriotic îl impuneă. Despre un împru- mut voluntar în țară nici nu putea fi vorba căci capitalurile mult, puțin, cât mai erau, se ascunsese și trebuiau forțate pen- tru a ieși la lumină. Guvernul propune proiectul emisiunei biletelor ipotecare, care nu eră decât o măsură extremă cauzată de împrejură- rile excepționale prin care treceam. Statul, pentru 30 milioane de care avea trebuință și pe cari nu și le putuse procură nici prin sporire de impozite, nici prin împrumut voluntar, emite bilete ipotecare pentru o ace- iași valoare garantându-le cu proprietăți de-ale sale. Ele erau impuse ca monedă legală creditorilor Statului, obligându-se și Statul a le primi ca atare. Plata lor nu eră să se facă de către Stat decât prin vânzarea imobilelor ipotecate, deci ele nu reprezentau decât mobilizarea proprietăților Statului pen- tru valoarea corespunzătoare. Pe de o parte ele aveau carac- terul unui împrumut de oarece realizarea adevăratei lor va- lori nu se făceă decât treptat cu vinderea proprietăților, iar pe de alta aveau și caracterul de adevărată monetă, întrucât ele reprezentau fiecare câte o părticică din proprietățile cu cari erau garantate, astfel că reprezentau o valoare, care puteă servi ca mijloc de comparație între alte valori. Valoarea lor intrinsecă nu eră stabilită în mod positiv, așă că erau supuse oarecăror deprecieri, cari erau să fie suportate de purtătorii lor, întrucât erau siliți să le primească al pari, 159 sută în sută, însă fiindcă eră vorba de o măsură extremă Gu- vernul impuneă țărei această sarcină ca o fatală necesitate.¹) Proiectul deși a fbst combătut pe tema hârtiei monedă arătân- du-se efectele dezastroase, cari le-au produs în Franța, Tur- cia, Anglia, Italia etc., a fost votat și promulgat la 12 Iu- nie 1877. Biletele ipotecare emise conform legei erau în valoare de Lei 5, 10, 20, 50, 100 și 500 fără procente putând fi date și primite în plăți ca monedă legală a țărei la toate Ca- sele publice exceptând acele plăți contractate a se fa^ce în monedă sunătoare. Ele erau garantate prin proprietăți de ale Statului de o valoare îndoită și negreva,te de vre-o sarcină oarecare. Aceste proprietăți trebuiau să se vândă treptat, iar cu produsul vânzărei să se retragă biletele după piață, ast- fel că în cel mult 5 ani, toate biletele să fie retrase și dis- truse prin ardere. Prin această măsură se punea capăt grelei situațiuni finan- ciare creată de dificultățile trecutului., cari apăsati din zi în zi asupra tezaurului și apoi se înlesnea mijloacele de schimb în transacțiunile interne, care încetase aproape din cauza răsboiului, numerariul ne mai intrând în țară întrucât orice exportație eră oprită. Pe de altă parte se ușură bugetul cu o anui(tate de cel puțin 3 milioane, ce ar fi necesitat contractarea unui împru- mut, cari în împrejurările acelea străinătatea nu l-ar fi a- cordat de loc, sau dacă l-ar fi acordat condițiunile ar fi fos't foarte oneroase. Conform legei s’a procedat la estimațiunea^ imobilelor, •cari urmau a fi ipotecate în primul rang, și s’a constatat că nu mai rămăsese imobile negrevate decât pentru suma de Lei 52.512.037.37, și în conformitate cu dispozițiunile art. 4 din legea lor de emisiune s’a fixat emisiunea la, suma de Lei 26.260.000.¹ ²) Confecționarea lor s’a făcut la Paris sub supravegherea 1) Monitorul oficial No. 123 din 2/14 Iunie 1877 șl urm. Desbaterile Par- lamentare. Cuvântările ținute de Gr. Vulturescu, C. Grădișteanu, B. Maniu. Em Protopopescu Pake, P. Buescu, N. lonescu, R. Pătărlăgeanu, G. Cantili, D. Pruncu, E. Stătescu, D-nul N. Fleva și I. Brătianu Președintele Consiliului. 2) Monitorul Oficial No. 134 din 12 Iunie 1877 și No. 101 din 7 Mai 1878. .Expunerea Situației financiare a Tezaurului pe 1882/1883 pag. XII. 160 D-lui Emil Costinescu, și a lui Eugeniu Carada, ia^r controlul emisiunei și al tuturor operațiunilor a fost încredințat Con- siliului de Administrație al Casei de Depuneri sub denumirea de Comitetul biletelor ipotecare, prezentând astfel toate ga- ranțiile prin modul compunerei lui. Numărul și valoarea biletelor ipotecare emise, a fost: 431.156 bucăți ă Lei 5 în total Lei 2.155.780,--- 614.350 „ ,, ,, 10 „ n 6.143.500,--- 153.946 „ 20 „ n 5) 3.078.920 --- 70.538 „ n >> 50 „ 3.526.900,--- 46.024 „ n 100 „ 4.602.400,--- 13.505 „ 500 „ 6.752.500,--- 1.329.519 bucăți în total Lei 26.260.000.--- Valoarea acestor bilete pe măsura emisiunei s’a trecut la venituri ca resursă extraordinară și s’a întrebuințat la exe- cutarea lucrărilor de utilitate publică^ așa prin legea din 14 Martie 1879, încuviințându-se construirea liniei ferate Mărăf șești-Buzău, s’a afectat suma de Lei 9.000.000 în bilete ipo- tecare, iar restul s’a întrebuințat pentru cheltuelile de arma- ment și echipamentul armatei. < Primul serviciu adus Statului de aceste bilete a fost men- ținerea creditului, servind ca fond de avans până la< intrarea sumelor destinate diferitelor cheltueli, iar publicul a avut un instrument de circulațiune comod și sigur în momentul când lipsa de exportațiune împuținase numerariul în țară. ²) întrebuințarea dată biletelor ipotecare emise în sumă de Lei 26.260.000 este următoarea : Lei 9.000.000,— pentru linia ferată Mărășești-Buzău. Lei 15.448.999,90 pentru trebuințele armatei și Lei 1.811.000,10 pentru cheltuelile ordinare ale anilor “ ' 1874 și 1880. Lei 26.260.000,00 Total. Răscumpăra-*** Floarea națiunei noastre pe câmpiile Bulgariei cucerind rea Căilor fe- victorii peste victorii., sub conducerea Viteazului Căpitan, Ma- siuneJ¹ capiu- rele nostru Rege Carol I, ne-a confirmat proclamarea indepen- luluâ de cons-_______________ trucție. ₐₙᵤi ₁₈₈q îₙființându-se Banca Națională conform art. 30 din legea ei / constitutivă, Corpurile Legiuitoare i-au dat dreptul și îndatorirea de a le retrage- din circulație înlocuindu-le cu bilete de Bancă. 161 denței, și mai târziu ridicarea țărei la ra,ngul de Regat, pa- văza neadormită și veșnic conducătoare la Gurile Dunărei. Din punctul de vedere politic ajunsesem la apogeu, și ră- mânea de acum să dăm aceleași dovezi și pe tărâmurile econo- mice și financiare. Dela consolidarea, noastră internă depindea desvoltarea finanțelor țărei. Munca trebuia condusă cu ace- iași râvnă pentru a scoate la iveajă bogățiile naturale ale solului și punerea lor în valoare, desvoltarea diferitelor ma- nifestări ale muncei, luminarea poporului deșteptându-1 la viața socială, înăbușită de mai bine de cinci secole și asigu- rarea lui materială. Agricultura trebuiă să ocupe primul loc, virginile și mă- noasele noastre câmpii dându-i dreptul la aceasta, căci nu trebue să scăpăm di'n vedere a adăogâ, că; încă din vremuri depărtate, că toți istoricii și cronicarii precum și toți străinii, cari au stat și au vizitat țările noastre, se întreceau în a arătă puterea de muncă a românului și a lăudă fertilitatea solului. Prima resursă de bogăție ar fi fost deci desvoltarea a- griculturei și pentru care nu se poate spune că nu s’au și făcut cele mai mari sacrificii. Primul pas făcut pentru desvoltarea economică a țărei a fost răscumpărarea Căilor Ferate, care fusese concedate lui Strusberg și apoi Societății Acționarilor C. F. Române, pen- truca Statul să ia asupra sa exploatarea și administrațiunea lor rambursând capitalul întrebuințat în construcție. Eră de o necesitate vitală ca drumurile de fer să fie ale Statului și nu în mâinele particularilor sau a vreunei so- cietăți streine, pentrucă numai Statul putea cunoaște ne- voile țărei și el putea să ia toate măsurile necesare pentru ca agricultura, comerțul și traficul să se facă ieftin, maj iute și cu foarte multă regularitate. Foloasele pentru Sta,t erau e- norme din toate punctele de vedere și sunt tratate pe larg în Expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege prezen- tat Corpurilor Legiuitoare de d-i D. A. Sturza, Ministru de finanțe la acea dată. Societatea Acționarilor C. F. R. emisese succesiv trei fe- luri de titluri: 11 162 1) Acțiuni primitive în locul Obligațiunilor emise de ve- chii concesionari în valoare nominală de Lei 245.160.000,— 2) Acțiuni de prioritate, emise în 1873 cu un dividend minimum de 8°/₀, necesare la continuarea construcțiunei., întrucât capi- talul primitiv nu fusese suficient. Anui- tatea acestora urmă să fie plătită înaintea acțiunilor primitive din venitul garantat al Căilor ferate. Ele se stingeau în anul 1943 și erau în val. nom. de .... Lei 48.290.062,50 3) Obligațiuni 6% ale Societăței ac- ținarilor C. F. R. (Schuldverschreibun- gen), emise în 1876 pentru terminarea construcțiunei lucrărilor, constituind o da- torie a acționarilor primitivi și de priori- tate întrucât nu le ajunsese capitalul pus în construcție. . . Lei 56.250.000,— Răscumpărarea privea numai acțiunile primitive și de prio- ritate, căci ele dădeau voturi în adunarea, generală a ac- ționarilor și prin trecerea lor în mâinele Statului el de- venea stăpân al C. F. Române. Obligațiunile 6% ale Societăței treceau și ele asupra Sta- tului ca o datorie a capitalului în acțiuni, însă fără a fi convertite, întrucât cursul lor eră prea urcat și convertirea lor n’ar fi dat nici un beneficiu. Prin urmare Statul urmărea nu numai răscumpărarea, căi- lor ferate ci și conversiunea capitalului de construcție, în- trucât garanția de interese si timpul cât mai trebuiă plă- tită., erau prea împovărătoare atât a,supra bugetului pentru un moment, cât și asupra generațiilor viitoare. La 1 Ianuarie 1880, situațiunea, acțiunilor și Obligațiu- nilor emise eră următoarea: 1) Dintre acțiunile primitive se amortizase pentru o sumă de Lei 1.868.250, mai rămânând în circulație pentru o sumă de..........................................Lei 243.291.750 2) Dintre acțiunile de prioritate se amor- tizase pentru suma de Lei 405.562,50 ftiai rămânând pentru o sumă de .... . Lei' 47.884.500 Total acțiuni Lei 291.176.250 163 Dintre Obligațiunile 6%, o parte minimă nu se emisese, a căror valoare, împreună cu a acelor amortizate se urcă la suma de Lei 8.718.000, măi rămânând în circulație pentru suma de Lei 47.532.000. Pentru preschimbare, Guvernul propunea câte 60 Obli- gațiuni de Stat 6%, pentru 100 acțiuni primitive, ceeace pen- tru un capital nominal de Lei 243.201.750, se cuvenea Obli- gațiuni de ale Statului în valoare nominală de Lei 145.975.050 iar pentru 100 acțiuni de prioritate, Guver- nul propunea 133i/₃ Obligațiuni de Stat, fiindcă prin statutele de emisiune se prevă- zuse, că pentru cele ce vor eșî la sorți să plătească pe lângă valoarea lor nominală și un extra-dividend de 33i/₃°/₀ ceeace pentru capitalul nominal de Lei 47.884.500, trebuia să se dea obligațiuni de Stat în valoare no- minală de............................ . . . „ ,63.846.000 Capital nominal Obligațiuni de Stat 6% în total . . . Lej 209.821.050 pentru un total de acțiuni primitive și de prioritate în va- loare nominală de Lei 291.176.250. Pentru activarea prezentărei la preschimbare se mai a- cordă un premiu de 2% acțiunilor primitive și 2i/₂°/₀ celor de prioritate, dacă erau prezentate până la 1 Martie 1880. Conform proiectului de lege, Statul trebuia să emită O- bligațiuni de Stat 6% C. F. R., pentru o valoare nominală, de Lei 237.500.000 amortizabilă în 44 ani a căror întrebuin- țare eră următoarea: Pentru preschimbarea acțiunilor primitive și de prioritate capital nominal........................ Lei 209.821.050,— Pentru plata premiilor capital nominal . Lei 5.000.000,— Pentru spesele preschimbărei cap .nom. Lei 2.678.950,— Pentru a fi întrebuințat de Stat la pune- rea în bună stare de funcționare a C. F. R. (un împrumut nou)....................Lei 20.000.000,— Total capital nominal Lei 237.500.000,— sau mărci 190.000.000. Statul făceâ deci _pe lângă o operațiune de ordin eco- nomic și una de ordin financiar, luă asupra sa Obligațiu- 164 nile 6°/₀ ale Societății acționarilor, convertiă acțiunile pri- mitive și de prioritate reducând dobânda de 7¹/₂⁽⁾/o *a 6% și termenul de amortizare în 44 ani în loc de 81, făcând și un nou împrumut de Lei 20.000.000 pentru diferite ame- najări urgente. Să vedem acum cari sunt beneficiile financiare reajizate de Stat prin aceste operațiuni: Până la 1 Ianuarie 1880 Guvernul plătea Societății ac- ționarilor suma de Lei 18.857.880 astfel: Lei 18.609.750 dobânda de 7i/₂% înscrisă în bugetul Dato- riei Publice, drept garanție de interese la un capital de construcție de Lei 248.130.000, Lei 248.130 cota anuală de amortizare de 1% asupra a- celuiași capital, sumă care eră înscrisă la, cheltueli în bilanțul căilor ferate, și care se deducea anual din venitul lor. Prin conversiunea propusă de Stat, urmă să se emită Obli- gațiuni 6 % în valoare nominală de Lei 237.500.000, amor- tizabile în 44 ani, dela 1 Ianuarie 1880 până la 31 Decem- vrie 1923. 1) Anuitatea acestea emisiuni împreună cu acea a, Obli- gațiunilor 6% emisă de Societatea acționarilor i) variă între un maximum de Lei 18.847.870 și un minimum! de Lei 17 mii. 451.400, cari față cu anuitatea, plătită anual până acunfl, rezultă pentru Stat, prin plata anuităților ma,i mtici și nu- mai în 44 ani, un beneficiu în sumjă de Lei 33.908.093. \La acelaș rezultat vom ajunge dacă vom' face următorul calcul: i , । ₍ Anuitatea anuală în sumă de Lei 18.857.880 înajnte de răs- cumpărare dacă s’ar plăti în 44 anii, ajdică timpul necesar pentru amortizarea nouilor Obligațiuni de Stat .6 %, s'ar urcă la suma de..................................Lei' 829.746.720 Din care dacă vom deduce: Valoarea nominală a Obligațiunilor de Stat 6%.....................Lei 237.500.000 1) Obligațiuni 6 °/₀ ale Societății acționarilor de............Lei 47.532.000 Interese pe 20 ani până la stingere ............................Lei 34.961.477 Anuitatea de plată până la 31 Decemvrie 1899 .................Total Lei 82.493.477 165 Report Lei 237.500.000 Interesele acestui capital nom. a 6% pe afî în 44 ani...................'Lei 475.845.150 Capitalul și interesele Obli- gațiunilor 6% ale ' So- cietății acționarilor . . Lei 82.493.477=Lei 795.838.627 Beneficii rezultate din plata anuităților mai mici în 44 ani cu 6°/₀.....................Lei 33.908.093 sau în cifră rotundă Lei 34.000.000 2) Pentru conversiunea capitalului inițial cu 7¹/₂°/₀ în valoarea nominală de Lei 243.291.750 în Obligațiuni 6%, ar necesită un capital nominal în efecte care s’a,r urcă la sunia de .Lei 291.950.000 din care dacă vom deduce capitalul ce Statul va aveai a stifrige în timp de 44 |ani și ajnume : Obligațiunile 6% ale So- cietății acționarilor . . Lei 47.532.000 Nouile Obligațiuni de Stat 6 °/₀................. Lei 237.500.000=Lei 285.032.000 Beneficii rezultate numai din conversiunea titlurilor.................................Lei 6.918.000 sau în cifră rotundă 7.000.000. 3) Capitalul primitiv datorit Societății cu începere din anul 1871 eră de Lei 248.130.000 cu un procent de 7¹/₂% a- mortizabil prin o cotă de 1% anual în timp de 60 ani, iar după trecerea acestui timp Societatea maj urmă să benefi- cieze încă un timp de 21 ani, de întregul venit al C. F. până; la concurența anuităței de Lei 18.857.880, cum până la 1 Ianuarie 1880 trecuse nouă ani, iar capitalul la această dată eră de Lei 243.291.750, care urmă a se amortiză în 51 ani, de acum încolo, prin noua soluție propusă de Quivern, în- treaga datorie care se contractă în vederea răscumpărărei se amortiza în 44 ani, deci în mai puțin cu 7 ani sau Lei. 18.857.880 pe an, reveneă la o economie de Lei 132.000.000. Din cele de mai sus rezultă că răscumpărarea Cjăilor ferate eră una din operațiunile cele mai avantajoase Statului, asupra căreia iată cum se exprimă D-l D. A. Sturdza, în con- 166 cluziunea expunerei sale de motive asupra proiectului de lege a răscumpărărei: 1) Prin convențiunea, ce se propune, Guvernul va avea la dispozițiunea sa sumele necesare pentru preschimbarea, ti- tlurilor Societății în titluri ale Statului, pentru ameliorarea' și punerea în bună stare a C. F. R. și pentru exploatarea lor în mod cuviincios și satisfăcător. 2) Prin această operațiune Căile ferate vor fi puse în pu- tința nu numai de a satisface cerințelor și exigenților agri- culturei și comerțului nostru, ci încă de a activa producțiunea și transportul sporind astfel propriul lor venit. 3) Această conversiune a jumătății datoriei publice va a- duce Statului ca beneficii certe: a) împuținarea anilor, în cari căile ferate vor fi exploatate în beneficiul Societății, care a avansat fondurile de construc- ție, dela 81 ani la 44 ani. b) /Micșorarea datoriei de 245 milioane capital nominal la 217i/₂ milioane capital nominal. c) Profitul de către Stat a unui capital de 193.000.000 în țifră rotundă compusă din : Lei 7.000.000,— profit asupra conversiunei, Lei 20.000.000,— împrumutul nou, Lei 34.000.000,— profit asupra anuităților în timp de 44 ani, Lei 132.000.000,— profit asupra neplăței integrale a ga- ranției în timp de 7 ani dela expira- rea termenului de 44 ani, până la îm- plinirea a 51 ani, ce mai rămân din cei 60 ani, a amortizărei totale a ca- pitalului primitiv. Repartizat asupra celor 44 ani, acest profit reprezintă un beneficiu anual de 4i/₂ milioane. d) Profitul venitului net al căilor ferate în timp de 21 ani, cât ar mai dură concesiunea actuală după terminarea celor 60 ani de amortizare. 4) In urma punerei în bună stare a căilor ferate venitu- rile brute vor spori dinpreună cu veniturile curate și Statul va puteă comptă pe un veni't curat de minimum 7 milioane în loc de 4 milioane precum' este astăzi. Acest spor de venit corespunde la o micșorare imediată a anuităței. 167 5) In fine rezultă mai presus de toate, că Căile ferate, vor aparține țărei, vor fi exploatate în profitul țărei și alt- fel era independenții va fi inaugurată în modul practic, luând Statul din mâini streine, instrumentul cel mai puternic de desvoltare economică, mijlocul cel mai periculos pentru a stabili în Stat o influență mare, a cărei rădăcini nu sunt le- gate cu interesele țărei și al căreia centru de gravitase e afară din țară“.i) Dată fiind importanța capitală a acestei Gestiuni, în prea- labil, se ceruse avizul Consilierilor Juridici din Berlin, iar în Camera și Senatul țărei a avut loc cea mai largă discuțiune, cooperând astfel la rezolvirea acestui act de o mare impor- tanță economică, socială și financiară, toți bărbații de Stat ai țărei. Legea a fost votată, sancționată și promulgată la 29 Ianuarie 1880, iar tratările răscumpărărei a,u fost conduse cu succes de d-1 loan Kalinderu, în calitate de însărcinat al Guvernului Român și de d-1 D. A. Sturdza, Ministru de finanțe. In baza legei de mai sus s’au emis următoarele Obligații de Stat 6% C. F. R. 237.500 Obligații ă 500 lei sau cap. nom. Lei 118.750.000,— 23.750 Obligații ă 5.000 lei sau cap. nom. Lei 118.750.000,— Total Capital nominal Lei 237.500.000,— garantat prin o ipotecă asupra Căilor Ferate Române și asu- pra venitului monopolului Statului. Anuitatea s’a înscris în bugetul Datoriei Publice împreună cu aceia a Obligațiunilor 6°/₀ ale Societăței acționarilor. (Anexa XII) Odată operațiunea conversiunei terminată a intervenit o convențiune între Ministerul de finanțe și Direcțiunea Dis- conto Gesellschaft și Casa S. Bleichroder din Berlin, pen- tru a face serviciul de plată al cupoanelor și Obligațiunilor eșite la sorți. Guvernul român se obligase a le remite fon- durile necesare la Berlin cu 14 zile înainte de scadență și Comision asupra plăților efectuate.¹ ²) 1) Răscumpărarea Căilor ferate române, Expunerea de motive, Legea și con- versiunea pag. 95 și următoarele. Ediție Oficială din 1880, Raportorul legei D-nul N. Fleva. Discursurile ținute^de D-nii E. Costinescu, D» A. Sturza Ministrul Fi- nanțelor, N .Fleva și M. Pherechide și de I. Brătianu Președintele consiliului, I. Câm- pineanu, V. Boerescu, I. Ghica și D. Giani. Desbaterile din 21 Noemvrie 1879— 14 Ianuarie 1880. 2) Convențiunea încheiată cu Ministerul finanțelor din 22 Martie 1880. 168 In cursul anilor 1880 și 1881 s’au votat și adus la, înde- plinire încă următoarele legi pentru îmbunătățirea economică și financiară) a țărei: Pentru desvoltarea creditului și venirea în ajutorul marilor proprietari și a comerțului s’a înființat Ba,nea Națională cu privilegiul emisiunei biletelor de bancă (11 Aprilie 1880), iar pentru ajutorarea micilor agricultori s’a înființat Credi- tele agricole (27 Iunie 1881) cari puteau să le acorde împru- muturi pe gajuri până la 700 lei. Cursul rentelor la începutul anului 1880 fiind peste pari, și anume: împrumutul Stern 7% Mărci 101—105. împrumutul Oppenheim 8% Mărci 102,50—108,75. împrumutul Domenial 8% Lei 98—102,50. Renta perpetuă 5% Lei 68i/₂—75. eră momentul cel mai favorabil ca convertirea, oarecăror îm- prumuturi să nu mai fie amânată nici un moment, în care scop s’a și votat următoarele legi: 1) Convertirea împrumutului făcut la Cassa de Depuneri în anul 1872 (11 Aprilie 1880). 2) Convertirea Obligațiunilor rurale (19 Aprilie 1880). 3) Convertirea Obligațiunilor Domeniale și consolidarea datoriei flotante (8 Aprilie 1881) și 4) Convertirea Obligațiunilor 6% Schuldverschreibungen (1 Iulie 1881). Să examinăm fiecare conversiune în parte: ₐ Conveniunea 1) In Martie 1872 Guvernul a contractat un împrumut la deb^mde Casa de Depuneri și Consemnațiuni de Lei 10.001.000 cu pro- Depaneri din cₑₙf 7i/₂°/₀ din care Lei 9.520.000 a fost întrebuințat la ¹⁸⁷²’ plata avansului făcut către Societatea acționarilor C. F. Ro- mâne și restul a fost procente și diferite cheltueli. Până la 31 Martie 1881, se achitase din capitalul de mai sus suma de Lei 15.679,17 mai rămânând suma de Lei 9.985.320,83. In baza convențiunei intervenită între Ministe- rul de finanțe și Direcțiunea acelei Casse, dobânda a fost re- dusă la 5°/₀ și un amortisment de 2%, iar prin legea din 11 Aprilie 1880, dobânda s’a redus la 3i/₂%, rămânând amor- tismentul fixat tot la 2°/₀. In timp de 41 ani Statul a plătit următoarele sume: 169 Interese Amortismen: Total Dela 1 Martie 1872-31 Martie 1881 Lei................. 5.508.000 15.679,17 5.523.679,17 Dela 1 Aprilie 1881-31 Martie 1912 Lei................. 6.491.786,74 9.985.320,83 16.477,107,57 Total . Lei 11.999.786,74 10.001.000,— 22.000.786,74 împrumutul acesta convertit s’a stins la 31 Martie 1912. Prin această conversiune s’a realizat o economie anuală de Lei 223.900, anuitatea înainte de conversiune fiind de Lei 748.900 și după conversiune de Lei 525.000 sau în total lei aproape 6.000.000. 2) In baza legei din 14 Aprilie 1864, se emisese Obliga- Conversiunea țiunile rurale 10% pentru despăgubirea proprietarilor de ^Ieaîoo"ol<>r clacă și dijmă. Ele nu constituiau propriu zis o datorie a Statului ci a țăranilor împroprietăriți, Statul nu eră decât garantul debitorilor. Intervenția sa eră în scopul de a. oferi mai multă garanție operațiunei acesteia, priveghind și stimu- lând pe de o parte ca sumele 'datorate de țăraini să fre versie la Cassa Obligațiunilor rurale, iar pe de alta ca Obligațiu- nile emise să fie amortizate în 15 ani, conform legei. încasările însă se făceau cu greu, așă că în anul 1876 eră o rămășiță de Lei 17.865.185,16 încât Cassa Comitetului eră sleită de fonduri, și nu-și puteă plăti la timp do- bânzile și amortismentul Obligațiunilor, din care cauză Sta- tul, pentru a-și menține urcat cursul acestor valori, a fost forțat să-i vină în ajutor primind în vărsări fie la împru- muturile cu bonuri de tezaur, fie în contul veniturilor buge- tare, cupoane scăzute și Obligațiuni eșite la sorți în sumă de Lei 2.172.218,24 împrumutându-i chiar dela tezaur aproape 5 milioane lei. In anul 1877 s’a amânat tragerea la sorți cu un an, așă că amortizarea în loc să se termine la 23 Aprilie 1880 se va termină la 23 Aprilie 1881. Țăranii împroprietăriți mai aveau de vărsa,t la Cassa O- bligațiunilor rurale, pentru plata Obligațiunilor cu scadența 23 Aprilie 1880 și 1881., suma de Lei 25.880.693,04, din care jumătate exigibilă imediat; încasările făcându-se cu greu lipseau fondurile necesare pentru achitare și Stațul se află în greua situațiune de a mai ajnână încă cu un an tragerea, ceeace ar fi produs o scădere a cursului acestor valori, men- ținut cu atâtea sacrificii din partea, Statului aproape de pari. 170 Aceasta fiind situațiunea, Statul a luat asupra sa această datorie, convertind-o într'un nou împrumut, rămânând a în- casă rămășițele treptat dela țărani. In baza legei din 19 Aprilie 18801) Guvernul a fost au- torizat a flace o emisiune internă cu 6°/₀ pe an în valoare no- minală de Lei 31.600.000 amortizabilă în 44 ani, prin trageri semestriale. Emisiunea s’a făcut în țară pe cursul de 84 suta. Detentorilor cari prezentau la conversiune Obligațiuni ru- rale în termen de 20 zile dela promulgarea legei, li se aeordă o primă de 2°/₀ asupra valoarei nominale a acelor Obliga- țiuni, iar după trecerea acestui termen nu se mai puteau z bucură de nici o favoare, restituindu-li-se numai valoarea no- loarea nominală prin Cassa de Depuneri, unde Statul consem- nase valoarea Obligațiunilor nepresentate la conversiune. Dacă nici la această Cassă, nu erau prezentate la rambursare în ter- men de 10 ani, erau supuse prescripțiunei—capital și interese. Situațiunea Obligațiunilor rurale la 30 Septemvrie 1879, pe care s’a bazat dispozițiunile legei din 19 Ianuarie 1880, pentru conversiunea lor eră următoarea: Obligațiuni emise......................Lei 107.231.962,96 Obligațiuni amortizate dela 23 Aprilie 1866—23 Aprilie 1880 ....................Lei 81.351.269,94 Obligațiuni aflate în circulație . . . Lei 25.8801.693,02 Insă dela 30 Septemvrie 1879 până la data deschiderei conversiunei s’au mai emis obligațiuni de o valoare nominală de Lei 15.888,88, de asemenea după închiderea conversiunei mai mulți proprietari de moșii prezentau la Cassa Obligațiu- nilor titluri provizorii, spre a primi în schimb Obligații de- finitive și s’a hotărît ca posesorii lor să fie plătiți în nu- merar din fondurile Cassei de lichidare a a,celor Obligațiuni. Deci suma totală pentru cari ar fi trebuit să se emită Obliga,- țiuni, ar fi fost de Lei 107.247.852. 1) Desbaterile Parlamentare. Ședințele Adunării Deputaților dela 10—21 Martie 1880 Raportorul legii C. Boerescu. Discursurile ținute de d-nii P. P. Carp și I. Negrutzi și de Al. Lahovari, Gr. Eliad și N. Nicorescu. Ședința Se- natului dela 29 Martie 1880. Cuvântările ținute de G-ral Mânu, M. Germani, P. Grădișteanu, Manolescu Costacbi, I. Câmpineanu, Ministrul Finanțelor și Eug. Stătescu. 171 Prin urmare ne vom ocupă numai de Obligațiunile aflare în circulație la 30 Septemvrie 1879, asupra căroraj se fă- cuse lucrările pregătitoare pentru conversiune și cari erau în sumă de Lei 25.880.693,02, și din cari s’au prezintat la conversiune în termen legal pentru suma de Lei 24.151.575,4&, neprezentându-se la conversiune Obligațiuni pentru suma de Lei 1.729.117,56. S’au emis în acest scop Obligațiuni de Stat 6% în va- loare nominală de Lei 31.600.000 și anume: a) 15.800 bucăți ă Lei 100—Lei 1.580.000,— b) 60.040 bucăți ă Lei 500—Lei 30.020.000,— 75.840 bucăți în valoare de Lei 31.600.000,— Fiecare Obligațiune purtă deocamdată 44 cupoane înce- pând cu cel de 1 Noemvrie 1880. Anuitatea de Lei 2.047.894, s’a trecut în bugetul Dato- riei Publice pe anul 1881/82, iar la veniturile Cassei Obli- gațiunilor rurale s’a trecut pe acelâș an suma de Lei 817.894, care trebuiă să se verse anual de țărani în contul daforiei convertite. Pentru serviciul anuităților s’a afectat sumele datorite de însurăței, împroprietăriți în anii 1879 și 1880 pe domeniile Statului, iar în caz de insuficiență urmă, a se complectă cu sumele ce se vor împlini din rămășițele despăgubirilor vechi. Valoarea nominală a. Obligațiunilor rurale fiind mai mică decât suma de Lei 31.600.000, la cât se fixase valoarea no- minală a nouilor Obligațiuni de Stat 6%, pentru diferența în plus s’a deschis subscriere publică pe cursul de 881/4. suta, ea a fost dintre cele mai satisfăcătoare, căci s’a subscris jpentru o valoare de aproape 25 milioane, asupra căreia s’a făcut o reducere proporți/onală. Suma realizată din această emisiune a fost aceasta : Capital nominal Lei 31.487.000 ă 84 %=Lei 26.449.080,— Capital nominal Lei 113.000 ă 88i/₄%= „ 99.722,50 Leii 26.548.802,50 ceeace revine la un curs mijlociu de 84.015°/₀. Suma realizată s’a întrebuințat astfel : Valoarea Obligațiunilor rurale, prezentate la conversiune, Lei 24.151.575,42 172 Report Lei 24.151.575,42 Prima de 2% acordată deferitorilor, cari în termen de 20 zile prezentase Obliga- țiunile la preschimbare..................Lei 483.022,77 Cheltuelile conversiune!....................Lei 70.248,17 Depuși la Cassa de Depuneri și Consem- națiuni pentru rambursarea Obligațiu- nilor neprezentate la conversiune . . Lei 1.729.117,58 Trecuți între veniturile bugetare ale exerci- țiului 1888/89, conform legei din 20 Ianuarie 1889 ..........................Lei 114.838,56 Total Leii 26.548.802,50 Prin această operațiune Statul se obligă a plăti timp de 44 ani, o anuitate de Lei 90.108.844, așa că nu poate fi de un beneficiu asupra unei operațiuni financiare, ci de un beneficiu moral întrucât Statul își îndeplinea o datorie de onoare consolidând astfel creditul țărei. (Anexa xni) Conversiunea 3) Obligațiunile domeniale emise în anul 1871 purtau o do- obligațiunilor fo^ndă de 8%, cari acum nu măi erau în nici un raiport cu cre- domemale și '¹ stingerea dato- ditul Statului. Ele se bucurau de o situațiune privilegiată riei flotante. jₙ cₒₙfᵣₐ căreia n’ar fi nimic de zis, \dacă cursul lor care eră peste 105, nu ar fi avut asupra celorlalte efecte publice o înrâurire păgubitoare. Conversiunea lor impunându-se, Guvernul prezentă Cor- purilor Legiuitoare proiectul pentru conversiunea Obligațiu- nilor domeniale și stingerea datoriei flotante. D-1 P. P. Carp,, în calitate de raportor afl comisiunei pen- tru studiarea proiectului în cestiune, se exprimă în acești termejni: „Proiectul Guvernului revendică pentru Stat dreptul de a oferi în orice moment detentorilor de Obligațiuni plata capi- talului lor, chiar atunci când la contractarea împrumutului s’a stipulat pentru plată, prin tabela^ de amortisment, termene fixe de care detentorii sunt în drept a beneficiă. Intr’un cuvânt Statul anulează vechile Obligațiuni și oferă ori noui titluri în condițiuni mai folositoare pentru dânsul, ori rambursarea capitalului nominal și face astfel o conver- siune obligatorie. Comitetul delegaților în majoritate crede că Statul nu are 173 dreptul de a impune creditorilor săi opțiunea între conver- siune și plata imediată, decât atunci când, ca la rentele per- petue, nu s’a stipulat nici un termen ; când însă ca la împru- muturile amortizabile s’a stipulat a^nume epocele de plată; conversiunea nu poate fi decât facultativă și opțiunea nu mai are loc între noi titluri și plată, ci între noi titluri și titluri (an- terioare. In sprijinul părerei sale Guvernul a invocat princi- piul că termenul este în favoarea debitorului, la rândul ei co- misiunea a susținut că acest principiu contestat de unii, ad- mis de alții., în puține cazuri bine definite, este de sigur su- pus controversei și că Statul nu face bine de a deslegă prin atotputernicia lui controversele în favoarea sa. In materie de credit, unde mai ales pe lângă solvabili- tate, respectul religios al iscăliturei joacă un rol atât de în- semnat, o asemenea procedare a părut periculoasă, pentrucă în schimbul unui mic folos momentan, ea produce o sdrun- cinare a încrederei ce Statul inspiră, sdruncinare ce se traduce totdeauna prin pierderi mult mai însemnate. Și alte State au fost în pozițiunea noastră; de ex.: An- glia a convertit în Secolul XVIII datorii ale căror termene de plată nu ajunseseră încă la scadență, daₜr precum zice Leroy Beaulieu, a obținut aceasta pe calea persuasiune!, iar nu pe calea constrângerei. Calea persuasiune! este deci singura con- formă cu dreptul și interesul Statului și cum¹ acî este vorba de bani, persuasiunea nu e posibilă decât întovărășită de un folos real^. , Din aceasta rezultă că conversiunea nu putea fi obligato- rie, ci trebuiă să fie facultativă, în care caz foloasele ce Gu- vernul oferea detentorilor de Obligațiuni, trebuiau să fie des- tul de serioase, pentrucă să-i îndemne la conversiune. Ori după cum vom vedea Statul prin proiectul său acordă destule a- vantagii atât detentorilor de Obligațiuni domeniale, cât și creditorilor săi cu bonuri de tezaur, în afară de faptul că con- versiunea se ofereă de Guvern într’un timp când creditul Statului mergea sporind, ceeace dădea ferma speranță că prima esitațiune ce ar fi produs o nouă emisiune fiind în- vinsă prin avantagiile acordate conversiune!, cursul nouilor efecte avea să se urce foarte repede, ceeace nu eră decât în avantajul detentorilor. Să vedem acum care eră capitalul în Obligațiuni domeniale 174 și în bonuri de tezaur ce se propunea a se converti și conso- lida prin un nou împrumut. Obligațiunile domeniale aflate în circulație erau în valoare nominală de....................................Lei 56.022.000 Datoria flotantă reprezentată prin bonuri de tezaur și anume: pentru acoperirea cheltuelilor de construcție ale C. F. R. Ploești-Predeal în sumă de: Lei 34.350.351 pentru stingerea deficitelor din trecut constatate la închiderea exercițiului 1876 în sumă de . Lei 31.077.726= „ 65.428.077 Total. . Lei 121.450.077 pentru acoperirea căruia Guvernul prin legea din 8 Aprilie 1881, a fost autorizat a face o emisiune până la sumța de Lei 152.000.000, capital nominal în renta 5% emisă Ipe cursul minimum de 80 și amortizabilă în cel mult 100 se- mestre consecutive prin anuități semestriale de cel puțin 4.155.000 lei fiecare, obligându-se Statul a nu-1 converti în timp de 10 ani dela promulgarea acestei legi. In conformitate cu dispozițiunile legei de mai sus emi- siunea urmă’ a se acoperi prin subscriere publică la care se primeau: a) Obligațiuni domeniale neeșite Ia sorți pe valoarea lor nominală ; b) Bonuri de tezaur și c) Numerar. Subscriitorii cu Obligațiuni domeniale beneficiau în mo- mentul subscrierei de 4% valoarea cuponului de 1 Iulie 1881 al Obligațiunilor lor, osebit de o primă de 2% în numerar asupra valoarei nominale a Obligațiunilor ce prezentau, iar subscriitorii cu bonuri de tezaur beneficiau de o primă ide 1%% asupra capitalului înscris în fiecare bon, dacă prezen- tau bonuri în valoare până la un milion și de 2% pentru sumele dela un milion în sus. Subscriitorii în numerar vărsau imediat 20% din capitalul subscris iar în cazul când nu ar fi făcut și celelalte Vărsăminte 175 la termenele fixate, titlurile lor se vindeau direct de Stat pe riscul și pericolul lor. Pentru Obligațiunile domeniale, care nu ar fi fost prezen- tate la conversiune în timpul desemnat subscrierei*, Statul consemnă la Cassa de Depuneri și la dispozițiunea debitorilor lor, numerariul reprezentând valoarea nominală a acelor O- bliigațiuni, precum și plata cuponului de 1 Iulie 1881 fără însă a avea dreptul la primă. Plata cuponului și a amortizărei nouilor titluri se făceă în țară la Cassele Statului în lei,, la Paris în franci și la Ber- lin în mărci. Cupoanele scăzute și neprezentate la plată se prescriu după cinci ani dela scadența lor. Aceste cupoaue sunt scu- tite de orice taxă de timbru sau alt impozit. Nouile titluri puteau fi primite pe valoarea lor nominală ca garanție la toate Cassele publice, iar cupoanele scăzute puteau fi primite la aceste Casse drept bani. Proiectul de lege propus de Guvern’ a fost discutat în toată întregimea lui în Corpurile Legiuitoare, ridicându-se obiecțiu- nea obligativităței sau facultativităței acestei operațiuni, s’a invocat principiile de drept politic și de drept comun, după cum Statul puteă fi considerat față de detentori ca Stat sau ca particular, conchizându-se că conversiunea în cazul de față nu puteă fi obligatorie. D-l P. P. Carp, cu ocaziunea studierei proiectului în Secțiu- nile Camerei, depusese un amendament prin care cerea înfiin- țarea de rentă perpetuă și unificarea datoriei, primindu-se astfel la conversiune și împrumuturile Stern și Oppenheim, însă amendamentul a fost respins pe motivul că anuitățile de amortizare prevăzute la chiar contractarea unui împrumut silește pe Stat a-și plăti datoriile și pune o piedică la contrac- tarea de noui împrumuturi. Comisiunea fidelă principiului recunoscut de dânsa, că un împrumut cu amortizări fixe nu poate fi. rambursat la orice moment afară de o anume sti- pulațiune, a prevăzut în proiectul de lege, că Statul nu poate converti noul împrumiit în timp de zece ani dela con- tractarea lui. ₍ S’a ridicat obiecțiunea ca cuponul să se plătească numai în țară, iar nu și la Paris și la Berlin!, de asemenea caf plata să se facă numai în aur sau numai în argint. 176 Bine înțeles amendamentele au fost respinse, admițân- du-se ca plata să aibă loc în ța^ră, la Parisi și la Berlin, în scopul de a se da acestor cupoane o pia;ță comercială mai în- tinsă, căci dacă s’ar fi admis ca planta să se facă numai în țară, dat fiind cantitatea mare de efecte publice pe care le aveam în circulație în țară, ne-a,m fi putut așteptă la o depre- ciere și de aceea s’a căutat înlesnirea circulațiunei lor, pen- truca nu cumva prin înmulțirea lor într’un singur loc să se provoace o panică, care ne-ar fi putut duce la un moment dat la niște rezultate triste, ce nu le-am fi putut prevedea ; apoi avându-se în vedere unitățile monetare ale țărilor în cari aveau a se plăti cupoanele, s’a admis redactarea : în țară la Cassele Statului, la Paris în franci și la Berlin în mărci. Prin urmare s’a căutat ca piețele Europei să ne fie cât mai deschise, fiindcă o țară ca a noastră unde industria nu eră nici în fașă, unde agricultura se făceă în starea; cea mai primitivă, eră neapărat nevoe de a ne pune în legătură prin acest mijloc cu piețele Europei., pentru a atrage capitalurile streine și în țara noastră, chiar dacă ne-ar fi costat oarecari sa- crificii în plata cupoanelor pe piețele de mai sus., totuși ele ar fi fost larg compensate prin alte a^vantagii în Viitor. Fiind discuția dacă emisiunea să se facă în renta perpetuă sau în renta amortizabilă, s’a, admis aceasta din urmă, calea cea mai conformă necesităților noastre, căci amortizarea eră busola cea mai sigură, pentru înflorirea creditului țărei noa;- stre de care tocmai aveam foarte multă' necesitate. Conform dispozițiunilor ultimului articol din lege s'a fă- cut un regulament pentru aplicarea legei., care s’a decretat tot la 8 Aprilie 1881, adică odată cu promulgarea, ei. Prin acest regulament Guvernul eră autorizat a, face e- misiunea pe cursul de 82 efectiv suta nominală, în Ioc de 80. ceeace necesită o emisiune de titluri în rentă amortibilă 5% în valoare nominală totală de Lei 148.200.000. Regulamentul coprindeă dispozițiuni relative la valoarea și forma nouilor titluri, la modul și condițiunile subscrierei,. Emisiunea urmând a se acoperi prin subscriere publică ea a fost deschisă dela 28 Aprilie '1881 ora 11 a^. m., până la 30 Aprilie ora 4 p. m., în București : la Banca Națională, la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, la Catsieria Centrală a Tezaurului și la Casieria Generajă a județului Ilfov, iar în 177 județe la Casieriile generale, subscriindu-se un capital efec- tiv de Lei 121.524.000, din care s’a încasat la₄ Tezaur numai suma de Lei 121.523.380 întrucât unul dintre subscriitori n’a făcut vărsământul integral. Realizându-se capitalul necesar conform dispozițiunilor re- gulamentului cu începere din luna Iulie 1881, s’au emis ti- tluri de rentă 5% amortizabilă purtând cuponul de 1/13 Oc- tomvrie 1881 și următoarele pentru valorile de mai jos: 40.000 titluri ă 500 lei 400 mărci fiecare titlu pe o val. nom. de Lei 20.000.000 20.000 „ „ 5.000,, 4.000 mărci „ „ „ „ „ „ „ „ 100.000.000 1.410 „ „20.000,, 16.000 mărci „ „ „ „ „ „ „ „ 28.200.000 Total nominal Lei 148.200 000 Această primă emisiune de titluri de rentă 5% amortiza- bilă făcând parte din o serie întreagă de emisiuni, efectuate până la anul 1888, contopindu-se într’un singur împrumut de Lei 436.525.000, vom reveni asupra ei atunci când în- treaga emisiune s’a făcut complet.i) (Anexa xiv) 4) Odată cu răscumpărarea Căilor ferate, Statul luase asu- Conversiunea pra sa, după cum am văzut Obligațiunile 6% ale Societăței i°ₐbo^ Acționarilor, cu obligațiunea de a le plăti până la^ stingerea tații Acționari- lor, conform convențiunei din anul 1880. Ior’ Deși răscumpărarea fusese un fapt îndeplinit, totuși nu se putea strămută cu înlesnire sediul Societăței dela Berlin în București, întrucât datoriile Societăței erau representate prin Obligațiunile 6% (Schuldverschreibungen), asigurate prin o ipotecă asupra liniilor ferate. Prin legea din 1 Iulie 1881,¹ ²) Guvernul a autorizat pe Mi- nistrul de finanțe să intre în înțelegere cu Adminis'trațiunea Societăței Acționarilor C. F. Române, pentru denunțarea O- bligațiunilor și convertirea lor în Obligațiuni de Stat 5% 1) „Monitorul Oficial" No. 63/81 și urm. Desbaterile Adunării Deputaților Ședința dela 14 Martie 1881, pag. 1926—1965. Raportor d-1 P. P. Carp. Dis- cursurile d-lui N. Fleva și ale lui B. Conta, P. Buescu, A. Lahovary, G. Chițu, Gr. Eliad, G. Mârzescu, G. Cantili și I. Brătianu, Președ. Cons. și Minist. Fi- nanțelor și Ședința Senatului dela 28 Martie 1881. Discursurile d-lui Theodor Roseti și al lui M. Germani și I. Brătianu Președ. Cons. și Minist. Finanțelor, pag. 2335-2338. 2) Desbaterile Parlamentare ședința Adunării Deputaților din 14 Iunie 1881. Raportorul legei P. Buescu. Discursul D-lui D. Sturza Ministrul Finanțelor și al D-lor Al. Sihleanu, N. Nicorescu și N. Fleva și al lui I. Brătianu Președintele Consiliului. 12 178 fără ca sarcinile anuale sau durata amortizărei să fie mărite. Emisiunea se putea face direct de Stat prin bună înțelegere cu mai multe Casse de bancă din țară sau din străinătate. In baza acestei legi a intervenit convenția, între Ministerul de finanțe și Direcțiunile Disconto și S. Bleichroder din Ber- lin și Banque de Paris et des Pays—Bas din Paris, prin care aceste Casse se angajau a pune la dispozițiunea; Societăței acționarilor de drum de fer române sumele necesare, pe comptul și în numele Guvernului Român, la 1 Fevruarie 1882, pentru a rambursa și plăti în numerar al pari capita- lul nominal al Obligațiunilor 6% ale Societăței, aflate în circulație. Textul convențiunei pentru această conversiune este ur- mătorul : i Convențiune *) Intre ministrul finanțelor al regatului României, lucrând în numele guvernului român în virtutea legei din 23 Iunie (5 Iulie) 1881 și reprezintă! prin D. Qeorge G. Cantacuzino învestit cu deplină putere, de o parte, și Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft, casa de bancă S. Bleichroder din Berlin și banca de Paris și de Pays-Bas din Paris, reprezentată prin D. E. Russ’el, învestit cu deplină pu- tere, de altă parte, s’a convenit ce urmează: Art. 1.—Casele de bancă mai sus menționate se anga- jează a pune la dispozițiunea societăței drumurilor de fer române, pe comptul și în numele guvernului român, la 1 Fe- vruarie 1882, fondurile necesare pentru a rambursă și plăti în numerar capitalul nominal aj tuturor obligațiunilor 6% ale societăței cari vor mai fi în circulație, și cart vor fi che- mate de societatea prin acțiuni a drumurilor de fer române la rambursare. Din suma acestor obligațiuni, care eră fixată în anexa V a convențiunei din 22 Martie 1880 la M. 38.025.600 S’a amortizat în 1880 o sumă de..............................M. 1.052.200 De reportat M. 1.052.200 M. 38.025.600 1) Buletinul Legiuirilor Financiare voi. I partea II pag. 90 și urm. 179 Report M. 1.052.200 M. 38.025.600 Se va mai amortiză prin tra- gerea din anul 1881 o sumă de M. 1.115.300 Guvernul român va mai a- mortiză în mod extraordinar su- ma care se mai găsește în por- tofoliul societăței, adică . M. 576.400 ₜ M. 2.743.900 Rămâne de denunțat și de rambursat . M. 35.281.700 Denunțarea acestor obligațiuni se va face de direcțiunea regală a zisei societăți până la 1 August 1881 cel mai târziu, într’un termen de 6 luni. Cassele de bancă mai sus menționate se angajează, pe lângă aceasta, a face în comptul zisei societăți rambursarea și plata în numerar (mărci) al pari a acestor obligațiuni r6°/₀ denunțate, în sumă de mărci 35,281.700 (fes. 44 mii. 102.125). Obligațiunile rambursate vor fi imediat însemnate cu o stampilă constatând plata lor și date ministerului de finanțe al României. Se înțelege că această operațiune se va face fără nici o cheltuială a detentorilor obligațiunilor rambursate, sau a so- cietăței drumurilor de fer. Procentele pentru obligațiunile chemate la rambursare de Ia 1 Decemvrie până la termenul fixat prin denunțare pentru rambursare, 1 Fevruarie 1882, sunt în sarcina bancherilor contractanți. Art. 2.—Pe lângă aceasta, casele de bancă contractante se angajează, pentru cazul când detentorii de obligațiuni 6% ale societăței ar face opoziție la transferarea scaunului socie- tăței la București, a oferi imediat zișilor detentori, sau direct, ori prin intermediarea direcțiunei regale a drumurilor de fer, rambursarea obligațiunilor lor d’im’preună cu procentele, până în ziua plăței în schimbul dărei titlurilor lor, și a primi astfel, înainte de 1 Fevruarie 1882, zisele obligațiuni. Art. 3.—In schimbul sarcinelor, cheltuelilor și angajamen- telor impuse prin convențiunea de față băncilor contractante, ministerul de finanțe al României le va da—în schimbul remi- terei sumelor prevăzute la art. 1 sau a obligațiunilor ’6 % 180 ale societăței, denunțate și plătite—o sumă de 47.948.000- franci capital nominal în obligațiuni de Stat 5°/₀ conform cu modelul acî anexat, rambursabile prin trageri semestriale în timp de 18 ani, până la Decemvrie 1899. Prima tragere la sorți a acestor obligațiuni va aveă loc la 1 Aprilie 1882. Obligațiunile vor fi date dimpreună cu cuponul de interes, semestrial, având scadența de 1 Iunie 1882. Predarea nouilor obligațiuni se va face la Berlin până la 1 Fevruarie 1882, treptat cu restituirea obligațiunilor de- nunțate și rambursate din depozitul garanțiilor prevăzute la. art. 6, sau contra remiterei capitalurilor neîntrebuințate la ram- bursare până, la 1 Fevruarie 1882. Cele trei case de bancă vor primi aceste noui obligațiuni drept plata tuturor sarcinelor, cheltuelilor și angajamentelor ce le sunt impuse prin convențiunea de față. Ele vor face emisiunea și vânzarea pe riscul și pericolul lor și pentru prețul (taux) ce le va conveni. Art. 4,—Băncile contractante iau în sarcina lor toate chel- tuelile de emisiune, confecționare și alte, a nouilor obli- gațiuni de Stat 5%, dimpreună cu drepturile de timbru cari ar putea fi luate ori în Germania, ori în Franța, dacă ban- cherii cred necesar a face emisiunea și în această din urmă țară. Nici un fel de cheltueli nu vor putea fi puse în sarcina guvernului român ori a societăței cu ocaziunea acestei emi- siuni și a rambursărei vechilor obligațiuni 6% denunțate de societate. Cheltuelile pentru publicațiunile necesare vor fi de ase- menea în sarcina caselor de bancă mai sus menționate, precum în general toate cheltuelile de orice natură, fără nici o excep- ție, la care va da loc această convențiune și executarea ei, inclusiv pierderile de interese cari vor naște pentru casele de bancă contractante ca consecință a dispozițiunilor prezentei convențiuni. ; Art. 5.—Suma în numerar a capitalului nominal al obliga- țiunilor 6% ale societăței, cari , nu vor fi fost prezintate la rambursare până la termenul fixat prin denunțare (1 Fe- vruarie 1882), va fi revărsat la Berlin de casele de bancă contractante, în comptul minsterului de finanțe al României., care-1 va ține la dispozițiunea purtătorilor retardatari. 181 Ari. 6.—Ministerul finanțelor al României., pentru a faci- lita emisiunea titlurilor, acordă caselor de bancă dreptul de a luă prin anticipare, înainte de 1 Fevruarie 1882 chiait, ti- tlurile noului împrumut de Stat 5°/₀. In cazul când bancherii ar exersă această facultate de a luă prin anticipare nouile titluri 5%, ei vor fi ținuți a da la Berlin guvernului român, după cererea sa, și până la concu- rența sumei nominale a titlurilor date cu anticipare, o cau- țiune în valori cotate la bursa din Berlin sau din Paris și primite de ministerul de finanțe român, evaluate după cursul zilei. Art. 7.—Guvernul român va face a se confecționa nouile titluri de Stat 5% într’un termen de patru luni cel mlult dela încheierea prezentei convențiuni, pe cheltuiala celor trei case de bancă, și va da, după cererea acestora'), în cazul prevăzut de articolul precedent și aliniatul III dela art. 3, titluri pro- vizorii. Art. 8.—Serviciul cupoanelor și amortismentului noului îm- prumut se va face prin casele de. bancă contractante în ace- leași locuri și sub aceleași condițiuni ca pentru obligațiunile de Stat 6°/₀, emise în virtutea art. 8 al convențiunei din 22 Martie 1880. Fondurile vor fi remise de guvernul român sau în mărci la Berlin, ori în franci la Paris (suma nominală), după cererea caselor de bancă Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft și S. Bleichroder. Art. 9.—Deși cele trei case de bancă contractante sunt interesate deopotrivă la prezentul tratat, fără angajament solidar, corespondența cu guvernul regal român și compta- bilitatea afacerei pentru mai multă facilitate, vor fi ținute de Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft. Art. 10.—Pentru toate contestațiunile cari ar putea naște din prezenta convențiune, cele două părți adoptă arbitragiul prevăzut în convențiunea încheiată la 21 Noemvrie (3 De- cemvrie) 1868 între guvernul român și concesionarii drumu- rilor de fer române. Art. 11.—Toate datele enunțate în convențiunea de față sunt socotite după stilul nou. Art. 12.—Prezentul tratat s’a dresat în dublu, în limba 182 germană și în limba franceză. In caz de îndoială, redacțiunea franceză va face credință și va servi de bază la interpretare. Făcut la Berlin, la 20 Iulie 1881. Situațiunea Obligațiunilor 6% a societății acționarilor eră următoarea: Obligațiuni emise în valoare nominală de Lei 47.532.000 Obligațiuni amortizate în anul 1880 Lei 1.315.250 Obligațiuni de amortizat în a- nul 1881 Lei 1.394.125 Suma aflată disponibilă în portofoliul Societăței și pe care Statul român se obligă a o amortiza în mod ex- traordinar Lei 720.500=Lei 3.429.875 Lei 44.102.125 sau mărci 35.281.700, valoarea nominală a Obligațiunilor '6% ale Societăței acționarilor, care se tratau a fi convertite în Obligațiuni de Stat 5%. Cassele de Bancă contractante se mai obligau, ca în cazul când detentorii Obligațiunilor 6% ar ridică oarecari obiec- țiuni la transferarea scaunului Societăței la București, a oferi imediat direct ori prin Direcțiunea regală a drumurilor de fer din Berlin, rambursarea Obligațiunilor lor împreună cu procentele până la ziua plăței în schimbul dărei titlurilor lor și a primi astfel înainte de 1 Fevruarie 1882 zisele Obli- gațiuni. In schimbul tuturor angajamentelor Guvernul urmă a le predă la Berlin Obligațiuni de ale Statului tip 5°/₀ în va- loare nominală de Lei 47.948.000, rambursabile prin trageri semestriale în timp de 18 ani, purtând 36' cupoane, primul de 1 Iunie 1882 și ultimul de 1 Decemvrie 1899. Băncile contractante puteau să vândă renta pe orice curs pe rizicul și pericolul lor, de asemenea le priveau toate cheltuelile ne- cesitate de această operațiune precum și confecționarea ti- tlurilor. i Raportând valoarea nominală a Obligațiunilor 5% la acea 183 a Obligațiunilor 6% denunțate, rezultă că cursul de emisiune al nouilor Obligațiuni ar fi de 91.98%. Nouile Obligațiuni emise au fost în proporțiunea urmă- toare : ₍ 17.896 bucăți ă 500 lei sau capital nominal Lei 8.948.000* 6.000 bucăți ă 2.500 lei sau capital nominal Lei 15.000.000 4.800 bucăți ă 5.000 lei sau capital nominal Lei 24.000.000 Total capital nominal Lei 47.948.000 Să vedem care a fost economia realizată de Stat prin a- ceastă operațiune. Capitalul înainte de conversiune . Lei 44.102.125 Interesele de 6% pe an, în 18 ani . Lei 29.336.552 Le» 73.438.677 Capital emis după conversiune Lei 47.948.000 Interesele de 5% pe an tot în 18 ani Lei 25.018.250=Lei 72.966.250 Economie realizată! Lei 472.427 care dacă din punctul de vedere al cifrelor n’ar avea nici o însemnătate, din punctul de vedere al economiei și mândriei naționale eram pe deplin în stăpânirea Căilor ferate, sediul Societătei se strămutase în București și în baza legei din 27 Iulie 1882 s'a lichidat întreaga avere socială. In urma conversiunilor arătate mai sus anuitățile 'datoriei publice s’au diminuat cu măi mult de 10 milioane lei și anume: i : . Anuitatea Anuitatea anuală inainte anuală după împrumuturi convertite de conversiune conversiune Calea ferată Roman-Vârciio- rova 18.857.880 14.678.550 Impr. la Cassa de Dep. 748.900 525.000 Obligațiuni domeniale 8.000.000 Dobânzile la datoria flo- tantă de lei 31.077.726 3.727.324 8.309.750 Anuitatea liniei Ploești- Predeal 2.529.0001 Obligațiunile 6°/₀ ale Soc. Acționarilor 4.167.170 4.100.125 Total 38.030.274 27.613.425 — 10.416.849 184 Față cu starea prosperă a finanțelor Statului, Ministerul de finanțe în baza legei dela 6 MJartie 1875, prin care se autorizase împrumutul cu renta perpetuă și răscumpărarea lui, atunci când resursele tezaurului se vor înlesni, afectân- du-se în acest scop și ratele bunurilor vândute și care se consemnau la Cassa de Depuneri, a început din anul 1880 să răscumpere renta perpetuă după piață treptat până în anul Situațiunea datoriei publice Data contrac* In- tărei DENUMIREA ÎMPRUMUTURILOR terese împrumutărilor 1864 August 10 împrumutul Stern Brothers 7°/o 1864 Octom. 31 Podurile de fer....... 9°/o 1865 --- --- Obligațiunile rurale pr clacă și dijmă.......... 10°/o 1866 Octom. 12 împrumutul Oppenheim . . 8°/o ' 1868 Febr. 1 C. F. Suceava-Iași-Roman . . 7V2n/o 1868 --- --- C. F. Roman-Vârciorova .. . W/o 1871 Iulie 1 împrumutul Domenial. . . 8°/o 1872 Mart e 16 împrumutul la Casa de De- puneri 71/2°/o........ 3°/o 1872 Iunie 12 C. F. lași-Ungheni...... 8°/o 1875 Martie 29 Imprum. cu rentă perpetuă 5% 1880 --- --- Obligațiuni de Stat 6% G.F.R. 6"/o --- --- --- Obligațiuni 6°/0 (Schuldver- schreibungen)...... 6°/0 1880 Aprilie 19 Obligațiuni6°/o conversiunea rurală ........... 6°/o 1881 Aprilie 8 împrumutul cu rentă .... 5°/o 1881 Iulie 1 Obligațiuni de Stat 5°/0. . . 5°/o Capitalul de Capitalul Plătit până la amortisat la 1 nominal emis 31 Decembrie Ianuarie 1880 1879 înainte de conversiune 22.889.437 03 11.496.937 03 11.392.500 _ 12.027.285 --- 10.593.908 14 1.433.376 86 107.231.962 96 81.351.269 92 i) 25 880.693 04 31.610.500 --- 11.159.000 _ 20.451.500 --- 51.535.640 --- 71.062 63 51.464.577 37 248.130.000 --- 4.838.250 --- •)243.291.750 --- 78.000.000 --- 18.721.000 --- 59.279.000 --- 10.001000 _ _ _ 10.001.000 _ 3.770.215 41 1.509.864 80 2.260.350 61 44.600.000 --- --- --- 44.600.000 --- 237.500.000 --- --- --- --- --- 47.532.000 --- --- --- --- --- 31.600.000 --- _ _ --- _ 148.200.000 --- --- --- --- _ 47.948 000 --- --- --- --- --- 1.122.576.040 40 139.741.292 52 470.054.747 88 Anuitatea prevăzută în bugetul datoriei Lei 42.288.472,27 adică aproape 7.15 lasUtă împrumutul Stern....................... împrumutul Oppenheim ..... Renta amortibilă 5 la sută din 1881 . . Rentă prepetuă 5 la sută din 1875 . . . Obligațiuni de Stat 6 Ia sută rurale . . Anuități pentru construcții de C. F.. . . Anuitatea împr. de Lei 9.985.320,83 . . împrumuturi provizorii................. In total . . . ¹ ² ³ ⁴ 1) Convertit în anul 1880 în «Obligațiuni 6 la sută conversiunea rurală» 2) Convertit în anul 1880 în Obligațiuni de Stat 6 la sută C. F. R.“ cap. 3) Suma de Lei 56.022.000 împreună cu datoria flotantă reprezentată prin bugetar de Lei 31.077.726 și pentru acoperirea costului construcțiunei liniei siune de rentă 5 la sută în anul 1881 în valoare nominală de Lei 148.200.000. 4) Convertit în obligațiuni de Stat 5 la sută în 1881. 185 1898, când s’a convertilt restul rămas neretras, într’un alt împrumut. Când vom trată conversiunea acestei rente perpetuă în rentă amortibilă, vom' arătă pe larg efectele răscumpărate și acelea rămase în circulație în momentul conversiunei. In anii 1880/1882, se răscumpărase efecte în valoare nominală de Lei 4.407.500. In urma acestor conversiuni situația Datoriei publice la 1 Aprilie 1882 se prezentă astfel: la 1 Aprilie 1882 Capitalul de Capitalul de Capitalul a- Capitalul amortizat la 1 Plătit amortizat Plătit mortizat până de amortizat Data stingerei Ianuarie 1880 în anul 1880 Ia 1 Ianuarie în anul 1881 la 31 Martie la sau după 1881 1882 1 Aprilie 1882 conversiunei conversiune 11 392.500 _ 1.262.500 _ 10.130.000 _ 1.362.500 _ 14.121.937 03 8.767.500 _ Martie 1887 1.433.376 86 1.433.376 86 Știi s 1880 , _ _ _ _ _ _ _ - _ _ --- --- Convertit 1880 20.451.500 --- 1.412.000 _ 19.039.500 --- 4.944.000 ---. 14.095.500 --- 17.515.000 --- Ian. 1890 51.464.577 37 11.134 91 51.453.442 46 11.968 77 94.166 31 51.441.473 69 Oct. 1960 Convertit 1880 59.279.000 --- 3.257.000 --- ’) 56.022.000 --- --- --- --- --- --- --- Convertit 1881 10.001.000 _ 15.679 17 9.985.320 83 240.358 25 256.037 42 9.744.962 58 Martie 1912 2.260.350 61 277.029 76 1.983.320 85 299.635 38 2.086.529 94 1.683.685 47 Iunie 1886 44.600.000 3.679.500 _ 40.920.500 --- 728.000 --- 4.407.500 --- 40.192.500 --- Perpetuă 237.500.000 --- 435.000 --- 237.065.000 --- 460.000 --- 895.000 --- 236.605.000 --- Iulie 1923 47.532.000 1.315.250 --- 46.216.750 --- 1.394.125 --- <) 2.709.375 --- --- - Conv. 1881 31.600.000 76.000 _ 31.524.000 _ 158.800 _ 234 800 ,--- 31.365.200 --- Mai 1924 --- _ _ _ _ --- 450.000 _ 450.000 --- 147.750.000 --- Oct. 1931 47.948.000 --- Dec. 1899 517.514 304 84 13.174.470 70 504.339.834 14 10.049.387 40 39.350.845 70 593.013.321 74 publice pe anul 1882/83 este de din capitalul rămas de amortizat. Lei 2.124.722,12 » 3.147.938,50 » 8.512.000,— > 2.270.000,— > 2.047.922,— 23.541.823,84 538 001,12 106.064,69 Lei 42.288.472.27 cap. nom. Lei 31.600.000. nominal Lei 237.500.000. bonuri de tezaur emise în baza legei din 2 Mai 1876 pentru acoperirea deficitului Ploești-Predeal Lei 34.350.351, în total Lei 121.450.077 s’au acoperit prin o emi- 186 Datoria Publică dela 1 Aprilie 1882 până la 1 Aprilie 1892. Emisiunea pᵣjₙ înălțarea României la rangul de regat, națiunea noa- mortizabilă din stră luă un avant puternic de desvoltare, la care aUcontri- 1881/88. buit îₙ ₘₐᵣₑ parte și institutele de credit înființate, atât de necesare Statelor moderne. Pe când mai înainte creditul Sta- tului eră foarte limitat și împrumuturile contractate se emi- teau sub forma de Obligațiuni, cu începere din anul 1881,; se începu acoperirea datoriilor prin mijlocul rentei amorti- zabile, calea cea mai largă de credite acordate Statelor civili- zate ale căror situațiuni financiare sunt bine stabilite. Pentru întreaga serie de lucrări de utilitate publică, pe care și le propusese Guvernul să! le execute în curs de mai mulți ani, pentruca țara noastră să merite cu drept cuvânt locul ce-1 ocupase în rândurțle țărilor moderne, s’a făcuț o deosebire complectă între cheltuelile ordinare ,și acelea ex- traordinare. Cheltuelile ordinare rămâneau a fi acoperite nu- mai din veniturile bugetare, iar pentru acoperirea celor extra- ordinare s’a autorizat treptat emisiune de rentă. Din diferite împrejurări nu se putea imediat recurge la emisiune de rentă, atunci cheltuelile se acopereau în 'mod provizoriu din bugetul ordinar, iar când aceste naturi de chel- tueli îngreuiau prea mult bugetul ordinar, se emiteau bonuri de tezaur pe termene scurte, cari adunându-se mereu pe mă’- sura lucrărilor executate și plătite, se acopereau apoi prin e- misiune de rentă. In anii în cari bugetele se soldau cu excedente s’a evitat și emisiunea bonurilor de tezaur, acoperindu-se costul lucră- rilor executate cu din bugetul ordinar, astfel pe de o parte se făcea o economie în plata intereselor și pe de alta se în- trebuința resursele ordinare pentru achitarea costului lucră- rilor extraordinare, iar pentru plata anuităților Datoriei pu- blice, cari erau în sarcina bugetului ordinar, se întrebuință resursele extraordinare procurate prin emisiune de rentă, evi- tându-se astfel transportul costisitor al numerariului. Dela 1 Aprilie 1881 — 31 Martie 1892, s’au deschis suc- cesiv credite extraordinare pentru suma de Lei 761.197.375,65 din care dacă vom scădeă suma de Lei 121.528.380, reprezen- tând produsul net al emisiunei Obligațiunilor domeniale, a stingerei datoriei flotante și a costului construcțiunei liniei 187 ferate Ploești-Predeal, pentru a căror acoperire s’au emis titluri de rentă 5% amortizabilă în valoarea nominală de Lei 148.200.000, rămân credite extraordinare proprii pentru exe- cutarea de lucrări în sumă de Lei 639.668.995,65. Prin însăși legile prin cari se acordă Guvernului credite extraordinare, el fusese autorizat ca pentru acoperirea lor să emită titluri de rentă amortizabilă 5% fie prin subscriere publică deschisă de dânsul în țară, fie prin vânzare directă la bursă, fie prin negociare cu Casse de bancă indigene sau streine. Pentru emisiunile sau vânzările ce s’ar fi făcut pe piețele germane, serviciul rentei amortizabile 5% urmă a se face prin Cassele Rothschild și Fii și Disconto Gesellschaft. In cazul când Guvernul ar fi găsit condițiuni mai avanta- joase pentru emisiune de titluri speciale, garantate în Căile ferate răscumpărate sau de construit, el puteă contractă un împrumut și prin emisiune de asemenea titluri, cu condițiune ca dobânda să nu fie mai mare de 5% nici termenul amorti- zării^ mai mare de 50 ani.¹). Treptat cu deschiderea creditelor pentru executarea lucră- rilor extraordinare Guvernul a procedat la acoperirea lor prin emisiune de rentă și anume: In anul 1882—1883 s’au făcut emisiuni, cari reprezintă un capital nominal de Lei 33.325.000, producând efectiv Lei 30.632.836,40 bilete, și anume: 1) In Aprilie 1882 s’a vândut Băncei Naționale a Româ- niei un capital nominal de 4.000.000 lei, rentă amortibilă 5% * pe cursul de 90% bilete, producând un capital efectiv de Lei 3.600.000 bilete. 2) In Septemvrie 1882 s’a vândut tot Băncei Naționale, pe cursul de 92.50% bilete rentă amortibilă 5%, pentru un capital nominal de Lei 4.325.000, producând efectiv în bi- lete Lei 4.000.625. 3) In Octomvrie 1882 s’a încheiat o convențiune cu con- sorțiul Disconto-Qesellschaft din Berlin și M. A. Rothschild și fiii din Frankfort pe Main, pentru emisiunea unui capital nominal de Lei 50.000.000 în titluri de rentă amortibilă 5%. Prețul fixat prin convențiune eră de 91% pentru cele dintâi 1) Monitorul Oficial No. 228 din 11 Ianuarie 1883. 188 25.000.000 Lei valoare nominală, luate ferm, mai puțin 1% drept comision și cheltueli, și cu dreptul la jumătatea bene- ficiului ce va rezultă din plasarea titlurilor prin subscriptiune publică sau vânzare la bursa peste prețul convenit și cu bo- nificarea procentelor în curs, conform uzului pieței Berli- nului ; pentr'u ceilalți 25.000.000 lei valoare nominală, rentă amortibilă 5°/₀, cursul a fost fixat la 91.50% măi puțin 1% drept comision și spese și iarăși cu bonificarea procen- telor în curs și a jumătăței din beneficiile realizate din pla- sarea titlurilor pe un preț mai ridicat decât cel convenit. Din vânzarea celor dintâi 25.000.000 Lei valoare nomi- nală rentă amortibilă 5% s’a realizat sumă de Mărci 18 mii. 090.836,26. Aceste mărci s’au vândut Băncei Naționale, însă : Mărci 13.004.364,10 contra 633.432 Lire st. 5 schil, calcu- late a 20 m. 35 pf. fiecare liră ster- lină sau lei 25,94 bilete fiecare liră sterli|nă.................................Lei 16.431.226,73 Mărci 5.086.469,16 contra Lei în bilete calculate a Lei 125,47 suta de mărci . . Lei 6.381.992,83 Mărci 18.090.833,26 contra valoarea în Lei 22.813.219,56 Vânzarea la bursă a titlurilor de rentă în valoare nominală de 25.000.000 efectuându- se pe un preț mai ridicat decât acel prevă- zut prin convențiune, jumătate din acel be- neficiu s’a decontat Guvernului român pro- ducând lei bilete . . Lei 218.991,80 Total : Lei 23.032.211,36 ceeace reprezintă 92,13% bilete. In rezumat dar în anul 1882—1883, s’a vândut renta amor- tibilă 5% : Pentru un cap. nom. de lei 4.000.000 producând efectiv în bilete lei 3.600.000,— „ „ „ „ „ „ 4.325.000 „ „ „ „ „ 4.000.625,— „ „ „ „ „ „ 25.000.000 „ „ „ „ „ 23.032.211,36 Total Cap. nominal Lei 33.325.000 „ „ „ „ Lei 30.632.836,36 Vânzarea a 50.000.000 lei capital nominal rentă 5% a- mortizabilă s’a făcut prin următoarea convențiune : 189 Convențiune. Intre Direcțiunea Disconto-Gesellschaft din Berlin, repre- zintată prin D-nii Adolf de Hansemann și Emlil Russell, lu- crând pentru dânsa și în numele și pentru! Comptul Cassei de bancă M. A. de Rothschi'ld și Fii din Frankfort pe Main, de o parte și D-1 Eugeniu Carada, lucrând în numele și pentru comptul Guvernului României de altă parte, s'a convenit ce urmează : Art. 1.— Guvernul român concedează Direcțiune! Disconto- Gesellschaft și Sindicatului ce-1 va formă ea, dreptul de a face în România și în Germ'ariia, emisiunea unui capital nomi- nal de 25 până la 50 milioane franci în rentă română amor- tizabilă 5%. < Art. 2.—Pentru această emisiune, Disconto-Gesellschaft, se angajează a constitui un sindicat compus din Cassa de bancă Rothschild din Frankfort pe Main, Di s-con to Gesellschaft și din oricari alte bănci pe care le vor crede de cuviință? a le alătură, cu facultatea pentru Banca Națională a României de a intră în acest sindicat pentru o zecime. Art. 3.—Asupra sumei capitalului indicat la art 1 conce- sionarii iau fix 25 milioane de franci și se însărcinează a face emisiunea prin subscripțiune publică, simultaneu deschisă în. România și în Germania. Subscripțiunea în România va fi deschisă la Banca Națională în București și în sucursalele sale în districte, cu rezerva ca ea să primească aceleași condi- țiuni cași ceilalți membri ai sindicatului. Concesionarii își rezervă pe lângă aceasta dreptul de op- țiune pentru celelalte 25 milioane de emis, pentru a com- plectă suma de 50 milioane și se angajează a face declara- țiunile lor în această privință înainte de finele anului curent. Dacă această declarațiune este făcută în termenul prescris, concesionarii vor avea dreptul a face emisiunea acestor 25 milioane sau vânzarea directă la Bursă, dacă această opera- țiune ar fi mai avantagioasă, la epocile pe cari dânșii le vor judecă oportune, fără de a putea însă trece peste finele lunei „Iunie 1883. Art. 4.—Până la complecta trecere a rentei mâi sus con- cedată și cel mai târziu până la finele anului 1882, pentru partea luată fix și până la 30 Iunie 1883, pentru soldul de 190 25 milioane, Guvernul nu va mai putea face nici o emisiune de titluri de rentă amortizabilă 5 % fără învoirea concesiona- rilor. Art, 5.—Epocile emisiunilor sau vânzărilor, în limitele pre- scrise de art. 3, vor fi alese de concesionari. Prețul emisiunei sau al vânzărei va fi de asemenea fixat de ei. In orice caz însă, concesionarii garantează Guvernului ro- mân, chiar de acum și pe riscul lor (ă forfait);» un preț mi- nimum de 91 mărci la suta de mărci nominale pentru partea luată fix și 91% la suta de mărci nominale pentru partea de opțiune, în condițiunile pieței de Berlin, adică cu bonificarea intereselor cuponului în curs, până în ziua fiecărui vărsământ. Art. 6,—Asupra sumei acestor vărsăminte, Guvernul va bo- nifică din partea sa pe concesionari cu 1% din nominal, pen- tru a acoperi cheltuelile publicațiunei, ale cotei pe piețele germane, a plăței timbrului german, a curtagiului și alte drep- turi către bursă, etc., cu un cuvânt ale tuturor cheltuelilor cari ar puteă să fie ocazionate direct sau indirect de operațiunile emisiunei, subscrierei, vânzărei, transportului și primirei ti- tlurilor. Art. 7. — Titlurile de rentă vor fi după modelul actualmente în circulație. Ele vor fi confecționate prin îngrijirea Guver- nului român și liberate concesionarilor. Art. 8.—Dacă prețul de emisiune sau al vânzărei rentei ar fi superior prețului minimtim garantat de către concesionari, diferența în plus va fi împărțită în două părți egale, din care una va reveni Guvernului român și alta concesionarilor. Art, 9,—Suma netă cuvenită Guvernului din produsul sub- scripțiunei sau vânzărei titlurilor va fi vărsată de către con-" cesionari la dispozițiunea și după instrucțiunile guvernului român, la Berlin în mărci. Concesionarii vor aveă asemenea facultatea a face toate sau parte din aceste vărsăminte la Bu- curești, după cursul fixat de acord cu Guvernul. Art, 10,—Vărsămintele vor fi efectuate după cum urmează: 1) Pentru cele 25 milioane fix, concesionarii vor vărsă: 40% în trei zile cari vor urmă după subscripțiune sau cel mai târziu la 5 Noemvrie 1882, stil nou; 30% cel mai târziu după o lună; 30% cel mai târziu după o lună în urmă. Concesionarii vor trebui să facă vărsămintele la epocile 191 acî sus indicate chiar dacă emisiunea publică n’ar fi încă Tă- cută. In aceăt caz regularea definitivă a părței cuvenită Gu- vernului din participarea sa la diferența în plus, între prețul garantat și prețul subscris, va fi făcută după închiderea ope- rațiunilor subscripțiunei. 2) Pentru 'soldul de 25 milioane rezervate opțiunei, conce- sionarii vor vărsă suma garantată guvernului și produsul par- ticipațiunei sale asupra diferenței în plus, treptat emisiunilor sau vânzărilor la termenele fixate în art. 3 cu dreptul de an- ticipare. I Art. 11.—Pentru fiecare vărsământ Guvernul, va liberă | concesionarilor la București titluri de rentă 5% după alegerea lor, în bucăți de 500 și de 5.000 franci', capital nominal în cantitate corespondentă sumei vărsate. Aceste titluri vor fi însoțite de cupoanele de interese semestriale, începând prin acela a cărui scadență va aveă loc la 1/13 Aprilie sau la 1/13 Octomvrie, care va urmă fiecare vărsământ. Din acest cupon concesionarii vor bonifică guvernului—cum s’a zis la art. 5—suma reprezentând procentele trecute dela scadența precedentă, până la ziua vărsărilor. / Art. 12.—Dela 1/13 Aprilie 1883, serviciul cupoanelor și ; al amortismentului rentei române amortizabile 5%, se va face în Germania prin intermedierea exclusivă a Băncilor M. A. de Rothschild și Fii la Frankfort și Direcțiunea der Disconto- Gesellschaft la Berlin. Acest serviciu se va face cu un comi- sion de i/₈ la sută la valoarea sumei plătită prin intermedierea lor. Fondurile necesare vor fi trimise cu cincisprezece zile îna- intea fiecărei scadențe în mărci, după cursul fix de 81 'mărci la 100 franci la Berlin sau la Frankfort. Proporțiunile pen- tru fiecare din aceste piețe vor fi indicate aproximativ cu o lună înainte de către concesionari. Aj%. 13.—Corespondența și Comptabilitatea pentru toate cestiunile relative la convențiunea de față va fi totdeauna schimbată între Guvernul român și Direcțiunea der Disconto- Gesellschaft considerată ca reprezentând pe concesionari. Art. 14.—Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft, garantează •executarea prezentului contract până la constituirea sindica- tului. Din acest moment fiecare din membrii cari-1 compun va fi responsabil de participarea sa constatată prin sem- nătura sa. । • ¹ 192 Art, 15.—Prezenta convențiune va fi supusă la ratificarea Guvernului român. Dacă această ratificare nu se dă în cele cinci zile cari urmează după data semnăturei, convențiunea va fi considerată ca nulă. Făcută la Berlin, la 14 Octomvrie 1882 în triplu exemplar. DIRECȚIUNEA DER DISCONTO GESELLSCHAFT (ss) A. Hansemann, E. Russelb (ss) Eugeniu Carada. । Subsemnați! M. A. von Rpthschild șî Fii, bancheri din Franc- fort pe Main, aderăm la conținutul acestei convențiuni înche- iată de Direcțiunea Disconto-Gesellsthaft din Berlin la 14 Octomvrie 1882 cu d-l Eugeniu Carada, lucrând în numele și pentru comptul Guvernului României, pentru partea care ne revine în afacere, acceptând toate clauzele stipulate între păr- țile contractante și relative la drepturile tuturor Obligațiunilor convenite. Francfort p/M. 16 Octomvrie 1882. (ss) M. A. von Rothschild & Fii Această convențiune s'a ratificat de Consiliul de Miniștri prin Jurnalul cu No., 1 din 7 (19) Octomvrie 1882 și s’a a- probat prin Decretul cu N. 2605 din 19 Octomvrie 1882J) Anul 1883—84. înainte ca Sindicatul să fi luat asupra sa și emisiunea restului de 25.000.000 lei capital nominal, con- form convențiunei de mai sus, Guvernul hotărîse subscrierea unei noui emisiuni de Lei 18.000.000 capital nominali și Sin- dicatul face cunoscut Ministerului de finanțe că ia asupra sa și emisiunea capitalului acestuia, rugându-1 în același tim’p să-i concedeze și noua emisiune în condițiunile prevăzute în convențiunea de mai sus, așă că în cursul anului 1883—84f, au avut loc două emisiuni de rentă ambrtibilă 5%, una în Apri- lie 1883, pentru un capital nominal de 25.000.000 lei și alta în Iulie același an, pentru iun calpi tal nominal !de 18.000.000 lei. Emisiunea din luna Aprilie 1883, s’a făcut pe temeiul con- vențiunei încheiată în Octomvrie 1882 cu consorțiul de ban- cheri din Germania, prin sub'scripțiune publică atât în țară cât și în străinătate. In țară suma destinată pentru sțubscrip- $ 1) Buletinul legiuirilor financiare Voi. I partea II pag. 286. 193 țiune a fost de Lei 3.000.000 pe cursul de 94% în bilete, iar în străinătate, la Berlin de Lei 22.000.000 pe prețul de 92,75% taur; iar prețul stipulat prin convențiune pentru a- ceste 25.000.000 lei capital nominal a fost de 91,50% mai puțin 1% drept comision și spese. Din această emisiune tezaurul public a realizat în bilete suma de Lei 22.962.257,10 și anume: a) Lei 22.000.000 capital nominal, pus în subscripție la Berlin sau mărci 17.600.000 a 91,50%, conform¹ conven- țiunei fac mărci 16.104.000, cari împreună însă cu procen- tele bonificate precum și cu jumătate din beneficiul rezultat dintre prețul ferm 91,50% și 92,75% cu cât s’au pus în subscripțiune la Berlin, s’a realizat suma de Mărci/ 16.275.110,90 b) Lei 3.000.000 capital nominal, pus în subscripție în țară sau mărci 2 mii. 400.000 cu 94% bilete în loc de 91,50%, conform convențiunei, a pro- dus în bilete Lei 2.820.000 sau mărci socotite a 126,20 lei bilete suta de mărci împreună cu procentele, a pro- dus efectiv............................ „ 2.219.266,50 In total dar capitalul nominal întreg de 25 milioane Lei, rentă amortibilă 5% sau mărci 20.000.000, a produs Mărci 18.494.377,40 Se scade comisionul 1% cuvenit ban- cherilor la capitalul nominal de mărci 20.000.000 ............................ „ 200.000,— Produs definitiv realizat. Mărci 18.294.377,40 Aceste mărci au fost vândute Băncei Naționale pe cursul mediu de 125,82%% și s’a realizat Lei bilete 22.962.257,10^ ceeace revine la Lei 91.849 suta nominală. Emisiunea din Iulie 1883, s’a făcut pentru un capital no- minal de Lei 18.000.000 și tot prin Sindicatul bancherilor din Germania; prețul de emisiune a fost fixat la 91,50% mai puțin 1% drept comision și spese și cu avantagiul pen- tru Stat de a participă la jumătatea beneficiului rezultat prin vânzarea titlurilor la bursă, peste prețul convenit de 91,50%. Din această emisiune s’a realizat un produs net de mărci 13 194 13.371.687,76, cari s'au vândut Băncei Naționale pe prețul de Lei 125,50 bilete suta de mărci, încasând tezaurul în bilete suma de Lei 16.781.468,30 sau 93,23%. In cursul anului 1883—84 s’a vândut dar: Lei 25.000 000 cap. nom. rentă amort. 5°/o producând efec. lei bilete 22.962.257,10 „ 18.000.000 „ „ „ „ 5°/o „ „ „ „ 16.781.468,30 Lei 43.000.000 „ „ „ „ 5% „ „ „ „ 39.743.725,40 Anul 1884—85. In cursul acestui an, s'a vândut rentă amor- tibilă 5% pentru un capital nominal de Lei 11.949.000; din aceștia Lei 5.700.000 s’au vândut Băncei Naționale cu prețul de 92,50 % aur, iar produsul în aur s’a vândut tot Băncei Naționale, care a bonificat tezaurului un agio de 12%. Res- tul capitalului nominal în sumă de Lei 6.249.000 s’a vândut la Bursa din Berlin cu diferite cursuri, iar aurul realizat ș’a vândut de asemenea la diferite epoce pe cursuri diferite. Pentru vânzarea făcută la Bursa din Berlin, Guvernul a avut să suporte diferite cheltueli, precum : timbru german,, comision, porto, timbrul camerei de comerciu, asigurare și altele. Din totalul capitalului în sumă de . . Lei 11.949.000,— Statul a realizat în aur suma de . . . Lei 11.174.825,— Acest aur a fost vândut pe diferite pre- țuri cu un agio între 10, 12, 15 și 17%irea- lizându-se suma de.........................Lei 1.376.382,40 sau în total...............................Lei[ 12.551.207,40 Se scad cheltuelile de timbru german, comision, porto, timbru camerei de co- merciu. asigurare etc......................Lei 39.717,80 Produs definitiv încasat de tezaur . . Lei 12.511.489,60 în bilete, ceeace reprezintă 104.707 la suta nominală. Anul 1885/86.—Emisiunile făcute în cursul acestui an se ridică la un capital nominal de Lei 50.051.000 și anume: 1) In Mai 1885, s’a vândut prin Banca Națională, Sindica- tului de bancheri din Germania, un capital nominal de 9 mii. 600.000 mărci sau 12.000.000 lei, cu prețul ferm de 92,80% și cu bonificarea procentelor în curs. Tezaurul public a realizat din această vânzare suma de Lei aur 11.039.528,52. In intervalul dela Mai 1885 până la finele lunei Iulie 1885, 195 s’au mai făcut vânzări de rentă amortibilă 5% tot prin Banca Națională atât în București cât și în Berlin pe cursuri variind între 91,75 și 93,60 pentru un capital nominal de Lei 2 mii. 474.500, cari au produs efectiv suma de Lei 2.277.104,90 aur, ceeace revine la cursul de 92,02%. In cursul lunilor Decemvrie 1885, Ianuarie și Fevruarie 1886 s’au făcut vânzări de rentă amortibilă, 5%, pe cursuri variind dela 91,75—95%, pentru un capital nominal de Lei 10.576.500, producând efectiv Lei aur 9.911.706,25, ceeace revine la cursul de Lei 93,71%. In fine în Fevruarie 1886, s’au vândut Sindicatului de ban- cheri din Germania Lei 25.000.000, capital nominal rentă a- mortibilă 5%, pe prețul de Lei 94% aur, mai p|U'țin; 1 la sută drept cheltueli, și cu bonificarea procentelor în curs, con- form uzului pieței Berlinului. Decontul acestei vânzări este următorul: Capital nominal renta amortizabilă 5% Lei 3.750.000 sau mărci 3 mii. ă 94% fac Mărci 2.820.000.— Capital nominal renta a- martizabilă 5% Lei 21 mii. 250.000 sau mărci 17.000.000 ă 94% Mărci 15.980.000,—=M 18.800.000,— Procente la Mărci 3 mii. pentru 120 zile socotite â 5°/₀ pe an ... . Mărci Procente la Mărci 17 mii. pentru 122 zile so- cotite ă 5% pe an Mărci Mărci Se scade 1% cheltueli la Mărci 20 mii. vapital nominal . ................ „ Produs definitiv Mărci 50.000,— 288.055,55=M 338.055,55 19.138.055^55 200.000 — 18.938.055,55 Aceste mărci au fost vândute Băncei Naționale a Româ- niei pe cursul de Lei aur 123,50 suta, de mărci și tezaurul a încasat în aur suma de Lei 23.388.498,60, ceeace revine la 93,55%. Deci în cursul anului 1885—1886 s’au vândut: Lei 12.000.000 cap. nom. renta amort. producând efectiv Lei aur 11,039.528,52 „ 2.474.500 „ „ „ „ „ „ „ „ 2.277.104,90 „ 10.576.500 „ „ „ „ „ „ „ „ 9.911.706,25 „ 25.000.000 „ „ „ „ „ „ „ „ 23.388.498,60 Lei 50.051.000 Lei aur 46.616.838,27 196 Anul 1886—87.—In cursul acdstui an s’au făcut două vân- zări de rentă amortibilă 5%. Prima în Aprilie 1886, coprin- zând un capital nominal de Lei 15.000.000, s’a făcut către Sindicatul de Bancheri cu prețul [de 94i/₄% și cu -celelalte con- dițiuni obicinuite, adică scăderea 1% drept cheltueli și boni- ficarea procentelor în curs, conform uzului pieței Berlinului; cea de a doua în Decemvrie 1886 către Banca Națională a României cu prețul fix de 94% lei aur, pentru un capital no- minal de 7.000.000 lei.* ¹). Pe baza acestor prețuri și condițiuni, aceste vânzări au produs: Capital nominal rentă amortibilă 5% Lei 15.000.000 sau mărci 12 milioane ă 94%%, plus dobânzile fac Mărci' 11.340.<00:0 se scad cheltuelile de 1°/. . , , . . . „ 120.000 Produs definitiv Mărci 11.220.000 cari s’au vândut Băncei Naționale pe prețul de Lei 123^40 suta de mărci în aur, tezaurul încasând în aur Lei 13.845.480, ceeace revine suta capital nominal rentă 5% pe Lei 92,30 Cea de a doua vânzare, făcută către Banca Națională,, a produs Lei aur 6.580.000. Totalul emisiunei în acest an a fost de Lei 22.000.000^ capital nominal, care a produs suma de Lei aur 20.425.480. Anul 1887—88.—In trei rânduri succesive, s’a vândut în cursul acestui an renta amortibilă 5% pentru un capital de Lei 28.000.000. 1) Prima vânzare asupra unui capital nominal de 3.000.000 lei, s’a făcut în Mai 1887 către Banca Națională a României, pe cursul de 94% aur, producând astfel efectiV în aur Lei 2.820.000. 2) A doua vânzare s’a făcut tot în Mai 1887 către Sin- dicatul de bancheri din Germania, pentru un capital nominal de 12.500.000 Lei, cu prețul de 94,50% aur, cu deducțiune 1) Desbaterile Parlamentare. Ședințele Adunărei Deputaților dela 9—14 și 17 Martie 1887. Cu ocaziunea discuțiunei asupra proiectului de buget general al Statului pe anii 1887/88 s’a criticat și s’a susținut emisiunile continui de împru- muturi contractate dela 1881. Discursurile ținute de G. D. Pallade, I. C. Co- drescu, D-nii P. P. Carp, Take lonescu, Al. Xenopol, Al. Djuvara, Em. PorumbaruF N. Fleva, Em. Costinescu raportorul bugetului D-nul C. Nacu Ministrul de finanțe,. I. C. Brătianu Președintele consiliului. 197 de 1% drept cheltueli și cu bonificarea procentelor în curs. Produsul acestor vânzări a fost: Capital nominal rentă amortibilă 5% Lei 12.500.000 sau mărci 10.000.000 ă 94,50% .... Mărci 9.450.000,— Dobânzi pe 50 zile dela 1/13 Aprilie 1887 la 20 Mai 1887, socotite ă 5% pe an „ 66.666,65 „ 9.516.666,65 Se scad cheltuelile de 1% „ 100.000,— Mărci 9.416.666,65 cari s’au vândut Băncei Naționale a României pe prețul de Lei 124 aur suta de mărci. Pe baza acestui preț, tezaurul a în- casat în aur suma de Lei 11.679.666,65, ceeace revine 93,41% capital nominal. 3) In fine a treia vânzare, purtând asupra unui capital nominal de Lei 12.500.000, s’a făcut în Martie 1888 tot Sindicatului de bancheri, în condițiunile obicinuite și pe cur- sul de 90%%. Rezultatul acestei vânzări a fost: Capital nominal renta amortibilă 5% Lei 10.000.000 sau mărci 8.000.000 â 91%% fac • • • Mărci 7.240.000,— Procente 5% pe an, calculate pe 90 zile fac..................................... „ 100.000,— Capital nominal rentă amortibilă 5% Lei 2.500.000 sau mărci 2.000.000 ă 90%°/ . ............................. „ 1,810.000,— Procente de 5% pe an, calculate pe 167 zile . . . . . . 46.388,90 Mărdi 9.196.388j,90 Se scade 1% drept cheltueli , , „ 100.000,— Mărci' 9.096.388,90 Aceste mărci s’au vândut Băncei Naționale pe cursul de 125 lei aur suta de mărci, producând astfel în aur sumă de Lei 11.370.486,15. Din aceștia Lei 2.992.500 s’au încasat în aur de Casie- ria Centrală; a Tezaurului public, iar restul de Lei aur 8 mii. 377.086,15 s’au vândut contra bilete pe curs de 15,75% pro- ducând astfel drept agio Lei 1.319.532,81. In definitiv dar din această emisiune s’au încasat : Lei 2.992.500,— în aur, Lei 9.697.518,96 în bilete, Lei 1*27690.018,96 în total, ceeace revine la 102,52% 198 Deci în cursul acestui an₃ emisiunea totală a fost de Lei 28.000.000 capital nominal pentru care s’a realizat suma de Lei 27.186.685, 61 aur și bilete. Anul 1888—89.—In acest an s’a emis rentă 5% amortiza- bilă, pe un capital nominal de Lei 100.000.000. Emisiunea s’a făcut printr’un sindicat de bancheri compus din Direc- țiunea der Disconto-Gesellschaft și S. Bleichroder din Berlin, M. A. von Rothschild & Sdhne din Francfort pe Main și Banca Națională a României pe baza Convențiunei din .24 Iunie 1888y a cărei coprindere este următoarea : Convențiune Intre Guvernul român, reprezintă! prin Excelența Sa D. Petre Carp, Ministrul Afacerilor Streine, de o parte și un Sindicat compus din Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft din Berlin, reprezentată prin Directori giranți D. A. von Han- semann, Consilier intim și D. A. Lent; Cassa de Bancă S. Bleichroder din Berlin, reprezintată prin D. I. L. Schwa- bach, Consilier intim ; Cassa de Bancă M. A. von Rotchild & Sdhne din Frankfort pe Main, reprezintată prin D. A. von Hansemann, Consilier intim¹; Banca Națională a României din București, reprezintată prin Direcțiunea der Disconto- Gesellschaft, de altă parte; S’a convenit următoarele: Art. 7. — In virtutea autorizațiunei legale Guvernul ro- mân va emite un capital nominal de franci 100.000.000=Mărci 80.000.000 în titluri de rentă amortizabilă, divizate în: 12248 titluri de franci 5.000 = mărci 4.000 fiecare 77520 „ „ 500= „ 400 2. — Titlurile vor fi emise la purtător și tipul lor va fi identic cu acela al titlurilor deja în «circulație, create conform legei și regulamentului din 7/19 Aprilie 1881, con- ținând stipulațiunile următoare : Guvernul este autorizat a emite titluri de rentă 5 % amor- zabile în o sută semestre cel mult prin trageri la sorți semestriale. Statul se mai obligă a mi converti această rentă în curs de 199 10 ani, cu începere din ziua promulgărei legei .sus men- ționată. i Titlurile de rentă 5% amortizabile vor fi primite pe va- loarea lor nominală ca garanție, Ia toate Cassele Statului. Cu- poanele scăzute vor fi primite la aceleași Casse ca numerar. Cupoanele vor fi scutite de orice taxe de timbru sau alt impozit. Plata cuponului și amortismentului se va face la 1/13 Aprilie și la 1/13 Octomvrie din fiecare an, în România la Cassele Statului în lei, la Paris în franci și la Berlin în mărci. Cu o lună cel puțin înainte de scadența cupoanelor, Ministerul de finanțe va face cunoscut prin publicitate, Cas- sele cari vor fi însărcinate a face în străinătate plata cupoa- nelor și a amor' smentului. Cupoanele scăzute și neprezin- tate la plată vor fi prescrise în termen de 5 ani, dela data zilei în care au devenit exigibile. Art. 3. — Cași pentru toate emisiunile precedente ale jrentei române 5% amortizabilă, de asemenea prezenta emisiune, Guvernul român va însărcina cu plata cupoanelor și amortis- mentului în Germania exclusiv pe Direcțiunea der Disconto- Gesellschaft și Cassa de Bancă S. Bleichroder din Berlin și pe Cassa de Bancă M. A. von Rotchild & Sohne din Francfbrt pe Main. Guvernul român se angajează; a remite fondurile ne- cesare pentru aceste plăți în Germania cu cincisprezece zile înainte de fiecare scadență. Aceste remisiuni se vor face în Mărci pe cursul fix de 81 Mărci pentru 100 franci, astfel că plățile la Berlin și la Frankfort pe Main, se vor efectua prin intermediarul casselor de mai sus și pe cursul arătat. Guvernul român va fi încunoștiințat cu o lună înainte de fiecare scadență, despre pro porțiunea remisiunilor de făcut la fiecare din aceste piețe. Pentru plata cupoanelor și titlurilor eșite la sorți Guvernul român va bonifică Băncilor însărcinate cu acest serviciu, un comision de 1/8% asupra valorei sumelor plătite. Aceste bănci vor avea facultatea de a face să se efectueze pe contul lor și cu risicurile și pericolele lor, în Olanda și în Belgia plata cupoanelor și a titlurilor eșite la sorți ale rentei române 5 % amortizabilă. Decomptul acestor plăți cu Guvernul (român se va face cași cum ele ar fi fost făcute la Berlin sau la Francfort pe Main. Art. 4.— După fiecare tragere la sorți a titlurilor de rentă 200 română 5% amortizabilă, Guvernul român va îngriji a se pu- blică, cu cheltuiala sa, numerile titlurilor eșite la sorți. Aceste publicațiuni se vor face în „Deutche Reichs An- zeiger“ și în alte 4—6 jurnale desemnate de Sindicat: patru jurnale germane, eventual un jurnal Olandez și un jurnal Belgian. Art. 5.— Din valoarea totală de 100.000.000 franci, rentă română 5% amortizabilă, Sindicatul cumpără ferm și Gu- vernul român îi cedează 50.000.000 franci capital nominal pe cursul de 90% din care se deduce 1 % din capitalul (nominali, pentru acoperirea cheltuelilor de publicațiuni, ale cotărei asupra piețelor germane, timbru german și altele, curtagiu și alte drepturi ale bursei etc., cu un cuvânt, toate cheltuelile cari direct sau indirect, ar putea să se ocazioneze prin opera- țiunile subscripțiunei publice ale vânzărei, ale transportului și ale primirei titlurilor. Guvernul român acordă pe lângă aceasta Sindicatului opți- unea pentru celelalte 50.000.000 franci, capital nominal rentă română 5%, amortizabilă pe același preț și cu aceiași reduc- țiune de unul la sută pentru cheltueli. Prețul se înțelege în mărci, calculate ă 80 mărci pentru 100 franci, cu adaosul intereselor cuponului în curs de 5% pe an, până în ziua vărsământului. A/tf. 6. — Vărsămintele se vor efectuă la Berlin, conform cu cerințele guvernului român. In contra, acest din urmă va li- beră Sindicatului la București valoarea corespunzătoare în ti- tluri. Cheltuelile de confecțiunea titlurilor vor fi în sarcina guvernului român. Art. 7, — Sindicatul se angajează a vărsă prețul cumpă- rărei titlurilor luate ferm în modul următor: 20.000.000 franci capital nominal până la 1 Iulie viitor, și 30.000.000 franci capital nominal până la 15 Iulie viitor. Din primul vărsământ ce se va face până l|a 1 Iulie viitor, se va acoperi avansul făcut guvernului român de Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft și Cassele Bleichroder și M. A. von Rothchild & Sdhne de mărci 4.500.000 plus interesele și comisionul până în ziua vărsământului. Din tel de al doilea vărsământ ce urnfează a se face până la 15 Iulie viitor, băncile sus menționate se angajează 201 a înlesni Quvernuliui român un vărsămîânt la Paris pentru o sumă de 23 milioane franci, aproape către /finele lui' August sau începutul lui Septemvrie viitor, la data ₓcar‘e i se va indică de guvern. Decompful acestui vărsământ la Paris va avea loc după cursul zilei dela bursa .Berlinului pentiru Paris, două luni, fără alte cheltueli. Art. 8.—Cât despre opțiune, Sindicatul are facultatea de a face uz de ea până la 18 Fevruarije 1889, după cum îi va con- veni în părți, cari nu vor fi mai mici de 2 milioane franci ca- pital nominal. Cu toate acestea dacă Sindicatul n’ar fi optat și efectuat vărsămintele relative până la concurența de: 8.000.000 franci capital nominal până la 30 Septemvrie 1888 8.000.000 » n w n 31 Octomvrie 1888 8.000.000 w » w n 30 Noemvrie 1888 8.000.000 » n w 31 Decemvrie 1888 8.000.000 W ir n 31 Ianuarie 1889 10.000.000 M w v> » 28 Fevruarie 1889 Sindicatul se obligă la fiecare din termienele sus ară- tate, a pune la dispozițiunea guvernului român după cererea sa, la Berlin în mărci, toată sau o parte din suma efectivă servind la complectarea vărsământului termenului corespun- zător. Contra acestor avansuri Guvernul român va liberă Sin- dicatului bonuri de tezaur în măreț învestite cu timbru German și plătibile la Berlin 6 luni după data emisiunii lor. Valoarea acestor bonuri de tezaur se va fixă prin înțe- legerea prealabilă cu Sindicatul. Sindicatul ia pe contul său aceste bonuri de tezaur cu reducțiunea unui scont, care se va calculă pe 5% pe an, asupra capitalului nominal, cu începere din ziua avansului până la termenul scadenței lor. Dacă după termenul fixat, Sindicatul ar uză de opțiunea rentei române 5 % amortizabilă, bonurile de tezaur liberate la termenul respectiv vor fi date în plată pe valoarea nominală pentru prețul cumpărărei titlurilor cu scontul de 5% pe an, cu începere din ziua facerei vărsământului acestui preț, până la scadența bonurilor de tezaur. Atf. 9, — După dorința Guvernului român, membrii Sindi- catului se angajează, fiecare în proporție cu participarea sa, să primească în cont curent dela Guvernul român^umeîe' ⁷ 202 rezultate din vărsămintele ce se vor efectua în virtutea opți- unilor, și de a bonifică o dobândă de 3 % pe an în favoarea guvernului. Aceste conturi curente vor fi stabilite cu mărci și membrii Sindicatului se angajează fiecare pentru partea sa de a ține la dispoziția guvernului român sume netrecând peste 500.000 mărci, la orice cerere și pentru sume mai mari de 500.000 mărci, după un aviz prealabil de cinsprezece zile. Ari. 10. — Guvernul român acordă Sindicatului, pentru li- chidarea afacerei libertatea târgului până la 1 Iulie 1889. Această libertate a târgului va fi numai până la 1 Aprilie 1889 în cazul când la această epocă guvernul ar avea încă a rambursa din bonurile de tezaur, emise pentru contul terme- nului de 30 Noembrie 1888 (art. 8) lși ea va fi numai până la 1 Martie 1889, în cazul când guvernul român ar avea încă de: rambursat la această epocă din bonurile de tezaur emise pentru comptul termenului de 30 Septemvrie și 31 Oc- tomvrie 1888 (art. 8). Guvernul român nu va procedă la nici o emisiune ulterioară de obligațiuni de Stat, purtând procente, înainte de expira- rea iibertăței târgului acordat Sindicatului, afară de cazuri de forță majoră, în caz de resbel și alte asemenea calamități. Arₜt. 11. — In cazul când ar fi necesitate de a se emite titlur* provizorii pentru 50 milioane franci capital nominal de lentă luată ferm de siindi'cat, acesta din urmă va îngriji de confecționarea lor cu cheltuelile sale. Cu toate acestea Guvernul român se angajează a predă Sindicatului, până la 1 Septemvrie viitor cel mai târziu, ti- tlurile a căror predare ar fi întârziat. Art. 12.—Membrii sindicatului participă la acest con- tract fără solidaritate între ei și în proporțiunile aci deter- minate, adică Direcțiunea der Disconto-Qesellschaft din Ber lin................................................. 46.4% Cassa S. Bleichrdder din Berlin..................... 21.6% Cassa M. A. von Rotchi.ld & Sdhne din Francfort pe Main......................•......................22, % Banca Națională a României la București .... 10, % Total 100 din afacerea întreagă. Art. 13. — Direcțiunea der Disconto-Gesellchaft, este auto- 203 rizată a corespunde în numele Sindicatului cu Guvernul român a-i face declarațiunea de opțiune, a regulă cu el comptabili- tatea și a da chitanțe de sume și de valori. Art. 14. — Determinațiunile timpului prevăzute în artico- lele 7, 8, 10 se înțeleg după stil nou. Art. 15.— Acest contract a fost făcut în două exemplare originale, din care unul pentru Guvernul român și altul pentru Direcțiunea der Disconto-Gesellchaft. Se vor face însă pentru ceilalți contractanți un număr suficient de copii, cari vor fi legalizate de către Guvernul român. Berlin, 24 Iunie 1888. (ss) P. P. Carp Direcțiunea der Disconto-Geselschaft (ss) A. Hansemann, Lent (ss) S. Bleichroder In virtutea deplinelor puteri pentru M. A. von Rotchild & Sdhne (ss) A. Hansemann Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft, lucrând pentru Banca Națională a României : (ss) A. Hansemann, Lent Această convențiune a fost aprobată de Consiliul Miniș- trilor în ședința sa din 20 Iunie *1888 prin jurnalul cu No. 27. i). Conform dispozițiunilor convențiunei de mai sus, Minis- terul a liberat Sindicatului următoarele titluri: 73760 titluri a 500 Iei representând un capital nominal de lei 38.760.000- 12624 „ „ 5.000 „ „ , „ „ „ „ 61.240.000 din cari: Lei 66.000.000 capital nominal cu cuponul de 1/13 Apri- lie 1888 și Lei 34.000.000 capital nominal cu cuponul 'de 1/13 Octomvrie 1888. Decontul acestei operațiuni este următorul : Lei 100.000.000 capital nominajl ă 90% fac Lei 90.000.000,— cari calculați ă 80 mărci suta franci fac Mărci 72.000.000,— Su adaogă interesele calculate ă 5 % pe an dela data scadenței cuponului cu care s’a liberat până la datele efectuărei vărsă- mintelor de către Sindicat, conform art. 7 1) Buletinul Legiuirilor financiare Voi. I partea II-a pag. 306 și urm. 204 și 8 din convenție, mai puțin spese și 1 % comision, cari s’au ridicat la suma de „ 83.420,75 Plus interesele de 3% și 4%% la su- meie rămase în depozit la Direcțiunea der Disconto-Qesellschaft din Berlin, dela data vânzărilor până la retragerea, banilor dela Berlin ..................................... „ 377.331,73 Produs net '• M. 72.460.752,48 Aceste mărci s’au vândut pe un curs între lei 123.077 și 125 % producând net................Lei aur 89.675.052,34 însă din această sumă s’a vândut o sumă de lei aur 47.^94.605,15 contra bilete cu un agio între 16,10%—0,60% realizându-se. „ 2.974.874,29 Total lei 92.649.926,63 ceia ce revine la 92,65 suta. In cursul anului 1888—1889 s’a mai încasat, ca produs al rentei amortizabile 5% suma de Lei 4.519.140,50, drept agio la emisiunile făcute pe anii precedenți. împrumuturile făcute erau de o necesitate imperioasă pen- tru desvoltarea internă a Statului, și anume: desvoltarea di- feritelor ramuri de administrațiune publică, a învățămân- tului, a armatei, întărirea țărei prin mijlocul fortificațiu- nilor care ne-a pus la adăpostul oricăror eventualități; în fine pe lângă complectarea întregei rețele de căi ferate se răscumpărase linia ferată Cernavoda-Gonstanța, se construi podul peste Dunăre și linia ferată care leagă Capitala icu primul Port al ei la Marea Neagră, transflormându-se astfel portul Constanța în port european. Pentru executarea lucrărilor de mai sus s’au emis între anii 1882—1888 titluri de rentă 5% amortizabilă j>entru un capital nominal de Lei 288.325.000 sau efectiv Lei 274.286.122, la care dacă vom aciăoga și suma de Lei ca- pital nominal 148.200.000 efectiv Lei 121.523.380, pentru care s’a făcut prim'a emisiune de rentă tip 5 % amortizabilă în anul 1881, ajungem la un total de emisiune de rentă 5% dela 1881—1888 în valoare nominală de Lei 436.525.000 în contul căruia s’a încassat la tezaur ca produs net suma de Lei 395.809.812,47, astfel cum se arată în tabloul următor: 205 Capitalul de lei 436.525.000 întreg- trebuia amortizat în. 50 ani. Acest capital împreună cu interesele se urcă la sumla de Lei 1.136.195.287,50 ceeace se traducea printr’o anuitate anuală mijlocie de Lei 22.723.905,75. In acest interval însă se stinsese împrumuturile pentru podurile de fier, pentru calea ferată București-Giurgiu, lași- Ungheni și împrumutul Stern, totuși anuitățile datoriei pu- blice se mărise cu aproape zece milioane, căci în anul 1881 —1882 erau de Lei 44.649.551,59 iar în anul 1888—89 erau de Lei 54.546.788,92 osebit suma de Lei 8.129.805 drepi cheltueli de remisiune și agio sau în total Lei 62.676.593,92 la un capital nominal de amortizat în sumă de Lei 765.889.991,09. Din cauza acestor măriri continue a sarcinelor Statului cu toate că și veniturile crescuse, începuseră însă -din nou ca bugetele să echilibreze cu greutate; după ce bugetul anului 1884—1885 se închegase cu un deficit și acela al anuluț 1885—1886, lasă de asemenea un deficit de Lei 5.493.247,98¹) pentru a cărui acoperire guvernul în baza legei din 30 Martie 1887, jă contractat un împrumut la Cassa de Depuneri și Consemnațiiuni de lei 4.493.247,98, care urmă să se lichi- deze în cinci ani. Cauza acestei noui turburări financiare, eră nu atât mă- AgiuL rirea cheltuielilor cât aparițiunea unui flagel care bântuiă finanțele Statului și acesta eră „Agiul“. Aparițiunea lui, sub forma unui mic profit asupra schim- bului monedelor se datoră răsboiului Ruso-Turc, când decre- tându-se trecerea armatelor rusești în Bulgaria prin țara noastră și aprovizionarea lor de către noi contra plăței ace- lor proviziuni în monedă necesară, care eră rubla de argint. Guvernul ia permis circulațiunea acelei monede, deși nu eră bătută conform sistemului zecimal, însă în mod excepțional și numai pentru timpul răsboiului. Circulațiunea lor însă a fost menținută și după răsboi până la anul 1880, când din cauză unei concepțiuni greșite s’a luat hotărîrea ca cele 6.500.000 ruble de argint, aflate pe piața noastră ’să se transforme în monedă română de 5 lei; mai mult încă, s’a cumpărat argint fin, cu care de asemenea s’a bătut moneda de 5 lei. ; j | 1) D. A. Sturdza. Finanțele României în 1906. 206 «i⁰/ amortizabilă Tablou de ^misiunile de re dᵤsul lor în anii VALOAREA Cursul 1\ ©0©0 0 0000©0000000©0000©0©000©0©0©©©©© TITLU NOMIN ALĂ de . 1\ O O O~ O ©^ O O O O O~~ O O O O O~~ o" o" O ©" o" O © O <3» o o © © O" O o" ©" ©~ ©* Anul LEI emisiune { 1 .--- 'u M n N N Ol ca O 1© _ca O caca ... de 500 lei emisiunei brut Jac ior-ooioo^-co'1-r-ț© 1 1881/82 148.200 000 o o o o o o o o o o © o oooooooeoooaoooocooooooo© 3 U 16.453 » o 1.034 000 10.000 » SI 870.000 4.000 1885/86 S» 1.445.000 2.700 » U 925.000 15 000 » 800.000 11.190 ;•> 875 000 73.760 » 12.000.000 » 1.135.000 1886/87 450.000 1887/88 g 116.500 » 30.000 » S 20.000 1888/89 260.000 1889/90 213.000 1890/91 250.000 346.500 o 230.000 S 1.620.000 £] 2.500.000 © 4.000.000 w 1.880.000 25.000.000 15.000.000 7.000.000 3.000.000 12.500.000 12.500.000 100.000 000 436.525.000 --- --- 301.440 70 cî 109 52 la sută în anii a) Prețul de emisiune a atins cifra de 10* ,⁷ ? ᵢᵢᵤₙj afară de acea s’a încasat în bilete, adică cu agio, pentru toate celelalte em drept agio în anul 1888/89 suma de lei 4.519.140-“'»• ₘₐ îₙcₐₛₐtă |ₐ b) Diferența de lei 310 între produsul ""izoriu din care s’a vărsat de lei 620, un vărsământ asupra unui titlu de renta provizon ₑjₑcțᵤₐț nus cu suma de lei 310, restul vărsământuiui care nu s a mai 207 efectuate si sumele încasate de tezaur din pro- 1881—1888 RILE EMIS E Produsul net Pe cât Încasările efectuate de de realizat din fiecare revine suta în fiecare an 5.000 lei 20.000 lei emisiune nominal din produsul emisiu- nilor 19.999 1.015 121.524.000 82 865 3.600.000 90 1.635 4.000.625 92.50 2.499 23.032.211 36 92.13 1.598 22.962.257 10 91.85 889 16 781.468 30 93.23 1.811 12.511.489 60 a) 104.70 470 11.039.528 52 92.--- 121.523.380 4.000 2.277.104 90 92.02 | 30.414.154 3.000 9.911.706 25 93.71 | 39.962.717 60 1.000 23.388.498 60 93.55 12.231.562 16 330 13.845.480 65 92.30 46.896.765 50 1.000 6.580.000 96 94 } 19.845.480 37 1.381 2.820.000 73 94 | 27.766.685 61 12.624 11.676.666 50 93.41 68.786.576 58 12.690.018 a) 102.52 4.519.140 50 92.649.926 92.65 21.355.723 24 4.519.140 agio 2 507.626 91 53.101 1.015 b) 395.810.122 47 90.68 b) 395.809.812 47 1884/85 și 1887/88 pentru că produsul împrumuturilor de 11.494.000și de 12.500.000 de 100.000.000 lei, prețul și încasarea s’au realizat în aur, asupra aur, s’a vărsat tezaur provine din faptul că la emisiunea din 1881/82 s’a încasat în minus suma la tezaur în anul 1883/84 numai suma de Lei 310, așa că încasările sunt în mi- 208 Această abundență de numerar disproporționată cu ne- voile circulațiunei a avut o influență nenorocită, căci a alungat aurul din țară, conform teoriei, că moneda rea alungă pe cea bună, și noi care adoptasem sistemul bimetalist deve- nisem pe nesimțite monetaliști argint, aurul ascunzându-se devenise scump din cauza rarității lui și agiul își făcuse apa- rițiunea, cari în cele din urmă ajunsese o.adevărată calamitate. La această tristă situațiune monetară, a miai contribuit și retragerea biletelor ipotecare de către Banca Națională, cari în baza legei din 11 Aprilie 1880, fusese însărcinată să le retragă, înlocuindu-le cu bilete de bancă emise peste limitele prevăzute de art. 12 din legea ei constitutivă, așa că biletele ne mai fiind garantate prin 1/3 stoc metalic, publicului nu/i se mai oferea aceiași garanție în circulația lor. Din această cauză o perturbare generală coprinsese toate afacerile, prețurile variau dela un moment la altul, supuse ca- priciului speculațiunei, așa că orice prevedere eră înlăturată. Speculați’unea eră la apogeu și flagelul bântuiă cu o furie de nedescris, începând dela cele mai mici și mai neînsem- nate afaceri. însuși Statul, cari la începutul anului 1881 —1882 prevăzuse în bugetul datoriei publice pentru plata anuităților în străinătate drept cheltueli, comision și agio, suma de Lei 530.546,70, ajunsese în anul 1888—1889 la suma fabuloasă de Lei 8.129.805. In fânul 1884 când agiul mergea spre o creștere uimitoare d-1 P. P. Carp, în ședința Camerei dela 29 Noemvrie ară- tase consecințele funeste ale agiului, și stăruia asupra adop- tărei etalonului de aur. In anul 1888, agilul ajunsese la 15, 17, 20 și chiar 22%, așăcă lesne ne putem închipui cât de mare stânjenire se a- duceă creditului public, când nimeni nu puteă preciza cât are să dea la un termen dat pentru a putea face față angajament telor pe piață. Situațiunea aceasta nu puteă merge mâi de- parte și Menelas Germani, Ministrul de finanțe la acea dată, dispunând regularea corupturilor Statului cu Banca Națio- nală și exercitarea unui control serios asupra circulațiunei fiduciare, s’a observat după câtva timp o descreștere simți- toare a agiului și către finele anului 1888 scade la 5%%, iar în Decemvrie 1888, prezentându-se proiectul de lege pen- tru emisiunea unui împrumut intern al cărui produs eră des- 209 final la retragerea biletelor ipotecare dela Banca Națională, agiul începuse a scădea continuu și în Martie 1889 se cobo- rîse la 0.10%, de acum încolo îl putem¹ consideră cași ne- existent, de fapt reforma monetară eră îndeplinită. Peste' un an în baza Jegei din 12 Mărtie 1890x) se stabilește unitatea' monetară a României „leul aur⁽ⁱ stockul metalic al Băncei Naționale reprezentând 40% din totalul emisiunei biletelor de bancă, și care se găseă în piese d!e 5 lei, se transformă în aur, acum biletul de bancă reprezenta lei aur și prin aceasta reforma valutei noastre eră un fapt îndeplinit și' agiul nu mai există ¹ ²). Prin disparițiunea agiului creditul statului s’a restabilit; în bugetul Datoriei publice pentru plata anuităților pe anul 1889—1890 s*a prevăzut drept cheltueli, comision, etc. nu- mai suma de Lei 1.350.000, iar pentru anul 1890—'1891 suma de Lei 700.000 care a mers încă descrescând; iar cursul efec- telor, cari erau întFo scădere îngrijitoare, a'început din nou să se urce. Un fapt de o deosebită importanță economică a fost că în baza legei din 13 Fevruarie 1889 publicată în „Monitorul Oficial^, No. 260/89 Guvernul a luat asupra Statului exploa- tarea liniilor de drum de fier lași-Rom'an-Suceava-Botoșani, din cauza relei lor administrațiuni de către Compania Lem- Luarea în ex- ploatare de că- tre Stat a liniei ferate Suceava- lași-Roman-Bo- toșani. berg-Cernăuți-Iași. Conform dispozițiunilor art. 2 din con- venția intervenită între Stat și acea Companie (Anexa No. x.V) s’a stabilit că Statul va plăti companiei³) în două semestre la 1/13 Aprilie și 1/14 Octomvrie al fiecărui an suma de lei aur 3.865.173,86 până la 1 Aprilie 1960 inclusiv. Costul total de construcție s’a ridicat la suma de Lei 51.535.640, iar interesele calculate ă 7,488 72%; dela anul 1871 la 1960 cota amortizărei capitalului s'a urcat la sumă de Lei 347.865,630,20. 1) L’Economiste Europeen No. 981 și 982 paragr. XIV pag. 616. Primul proiect de lege a fost supus Corpurilor Legiuitoare in sesiunea din anul 1888/89 de Ministrul finanțelor G. Vernescu. Ședința adunărei deputaților din 29 Mai 1889. Discursul d-lui P. P. Carp; al lui G. Panu, G. D. Palladi și M. Germani. 2) Gr. P. Olănescu. Apparition et disparition de L’agio en Roumanie 1900. 3) Ministrul Lucrărilor Publice a făcut un raport către Consiliul Miniștrilor prezidat de D-nul Th. Rosetti prin care se arată reaua administrație a Societății cerând punerea sechestrului de către Stat pe liniile ferate române exploatate de către acea companie, ceia ce s’a și încuviințat. 14 210 Rata dc 1/14 Octomvrie 1911 fiind plătită s’a achitat din anui 1871 până în prezent (1 Aprilie 1912) din capitalul de Lei 51.535.640 suma de Lei 1.421.724,90 și drept interese suma de Lei 157.050.386,16 m!ai rămânând de plată dela 1/13 Aprilie 1912 din capital suma de Lei ;50.113.915,10 și din interese Lei 139.279.604,04 sau în total Lei 189.393.519,14. Pentru lichidarea conturilor Guvernul a mai remis acelei Companii suma de Lei 735.797.62, pentru care s’a deschis un credit extra-ordinar care apoi s’a acoperit prin emisiune de rentă. împrumutai Am văzut că în baza legei din 12 Iunie 1877 Guvernul emi- Le?32 500 ooosese bilete ipotecare, pentru a căror retragere pro- pusese treptat mai multe soluțiuni: așă prin art. 8 al legei lor de emisiune se prevedea sau contractarea unui împrumut în £ondițiuni avantajoase pentru Stat în termen de doi ani, dela promulgarea legei din 12 Iunie 1877, cu al cărui produs să se retragă biletele ipotecare pe valoarea lor nominală în plus cu 10%; sau, în cazul când împrumutul nu s’ar putea face în termenul prescris, să se procedeze la vânzarea trep- tată și imediată a imobilelor ipotecate, astfel că în termen de șase ani, dela promulgarea legei din 12 Iunie 1877 biletele să fie retrase. Prin legea dela 12 Aprilie 1880, s’a prelungit termenul pentru contractarea împrumutului dela 2 ani la 4 ani și în cazul când el nu s’ar face, se prelungește termenul de vânzarea moșiilor dela șase la opt ani. In baza legei dela 11 Aprilie 1880, pentru înființarea bănci de scont si cir- culațiune, se dă obligațiune băncei ca în termen de cel mult 4 ani să retragă din circulațitme biletele ipotecare, înlo- cuiindu-le cu bilete de bancă, emise peste limitele stabilite de art. 12 pentru emisiunea biletelor sale, iar biletele ipo- tecare retrase să se păstreze în Cassa băncei până la schim- barea lor al pari și fără primă în monedă la Cassele Sta- tului, proporțional cu vânzarea proprietăților ipotecate, cari formau garanția lor. Termenul pentru retragerea lor dela Banca Națională eră până la 12 Iunie 1885, și cum până la această dată statul nu retrăsese nici unul, s’a încheiat o con- venție cu Banca, prin care s’a prelungit termenul de re- tragere până la 30 Iunie 1912, iar rambursarea către Bancă să se facă în 27 rate anuale, treptat cu vânzarea bunurilor, 211 conform unei tabele formată de Ministerul de finanțe bazată pe vânzări de cel puțin un milion pe an, în schimbul, aces- teia Statul a acordat Băncei prelungirea termenelui duratei 20 ani dela 1880—1900 până la 31 Decemvrie 1912 și un comision de 1 % asupra valoarei biletelor ipotecare aflate în Cassa Băncei la epoca plăței fiecărei rate. In anii 1886—1889, se retrăjsesie dela Banca Națională, conform convențiunei, bilete ipotecare, pentru suma de Lei 512.215 așâcă se mai aflau în depozitul ei bilete pentru suma de Lei 25.748.785. < Din cauza acestei soluțiuni dată asupra modului de depo- zitare și retragere a biletelor ipotecare, am văzut că cre- ditul Statului se periclitase în totul din qauza agiului, care stă- pânea puternic mersul afacerilor, și pentru a se pune un capăt speculațiunilor prin legea din 22 Decemvrie 1888, s’a deschis Guvernului un credit extraordinar de Lei 26.000.000 pentru plata imediată sau în termen de șase luni, a bile- telor ipotecare emise în baza legei din 12 Iunie 1877¹). Acest credit urmă a, se acoperi prin o emisiune de rentă sub orice formă o va găsi Guvernul mai avantajoasă. Biletele ipotecare neretrase încă dela Bancă se rambursau direct de Ministe- rul de finanțe în termen de cinci ani, dela promulgarea legei iar după trecerea acestui termen, valoarea biletelor nepre- zentate la plată rămâneau în folosul Statului. Pe baza dispozițiunilor de mai sus s’a deschis o subscriere publică în țară pentru emisiunea unui împrumut cu rentă amortizabilă 4 °/₀ pe an, în valoare nominală de lei 32.500.000 purtând cupoane semestriale plătibile în aur la toate Cassele Statului. Amortizarea capitalului se va face în 44 ani, prin trageri semestriale, cari vor aveă loc cu o lună înainte de scadență fiecărui cupon. Prețul de emisiune eră fixat la lei 80 aur, pentru suta de lei aur nominal, acordându-se o prhriă de 1% acelor ce vor subscrie o singură dată cel puțin un milion. Vărsămmtele se puteau face în aur sau în bilete de bancă ; 1) Desbaterile Parlamentare Ședințele Ad. Deputatilor dela 10 și 13 Decem- vrie 1888. Cuvântările D-lor N. Ceaur Aslan P. P. Carp, I. Lahovari, Th. Ro- setti Președintele Consiliului; Em. Protopopescu Pache, Al. Lahovari, Lascăr Catargi Președ. Consiliului, G. D. Palladi și M. Germani Minist. Finanancelor. 212 în acest ultim caz subscriitorii plătiau și un agio care se fixase de Minister. Subscrierea s’a făcut la București și în județe în zilele de 3, 4, și 5 Fevruarie 1889, dela orele 11 a. m. până la orele 4 p. m. și rezutatul a fost dintre cele mai frumoase cu toate că pentru prima oară se punea pe piața noastră tipul 4%. De a doua zi chiar dela deschiderea subscrierei împru- mutul fusese acoperit de aproape 8 ori, ceeace explică încre- derea publicului în mărimea scopului pe care-1 urmăriă Statul prin acest împrumut. Capitalul fiind subscris și repartizat, s’a emis următoarele titluri de rentă: 3200 bucăți ă lei aur 5.000 nominal=Lei 16.000.000 16000 bucăți â lei aur 1.000 nominal=Lei 16.000.000 5000 bucăți ă lei aur 100 nominal=Lei 500.000 Lei 32?500.000 Titlurile au fost redactate în limbele: română, franceză și germană și erau scutite de orice dare sau timbru putând fi admise ca garanție pe valoarea lor nominală la toate Cassele Statului, și la autoritățile administrative sau instanțele ju- decătorești din țară. x) Decontul împrumutului de 32.500.000 Iei rentă 4%, a~ mortizabilă este următorul: Capital nominal 32.500.000 lei renta 4% calculat ă 80% aur fac . . . . Lei aur 26.000.000,—> Se scade prima de 1 % bonificată sub- scriitorilor pentru sume mai mari de un milion .......................... Lei aur 247.798,— Rămas produs al împrumutului . . Lei aur 25.752.202,—• Se adaogă agio încassat la Lei aur 11.484.242,19 ............Lei 146.145,68 Produs net Leii 25.898.347,68 Ceeace revine la un curs net de 79,68%. întrebuințarea dată acestei sume a fost: Biletele retrase dela Ban- ca Națională . . . Lei 25.539.680 -____- De reportat Lei 25.539.680 Lei 25.898.347,68 1) Monitorul Oficial No. 232 din 21 Iunie 1889. 213 Report Lei 25.539.680 Lei 25.898.347,68 Biletele retrase prin Mi- nisterul Finanțelor de- la particulari până la 25 Decemvrie 1893, după care termen ele urmau a fi prescrise. „ 106.290 Prelungindu-se însă ter- menul până la 31 Martie 1896, s’au mai prezintat la plată încă bilete ipotecare pentru suma de................ ᵣ 30.235=,, 25.676.205,— LeF 222.142,68 Se scade comisionul de 1 % Pe suma cuvenită Băncei Naționale la biletele re- trase ......................................... 64.657.85 Rest din produsul împrumutului . . Lei 157.484,83 In baza legei sancționată cu Decretul No. 2086 din 5 Aprilie 1900 suma de „ 72.580,— representând valoarea biletelor ipote- care neprezentate la rambursare, s’a fă- cut venit la tezaur pentru acoperirea de . deficite și restul în sumă de .... Lei 84.904,83 s’a trecut la resurse pentru acoperire de lucrări extraordi- nare. !) Sițuațiunea titlurilor aflate în circulație la 1 Aprilie 1912 este următoarea: Totalul ca- Rentă.4% 1889 int. Val. Val. Val. Total Capitalul Interese pital. și a 100 1.000 5.000 intereselor de plătit Emise la început . 5.C0C 10.000 3.200 24.200 32.500.000 36.838.402 69.338.402 Amort până la 31 1.588 5.049 1.009 7.646 10.252.800 25.992.256 36.245.056 Martie 1912 . . . 3.412 10.951 2.191 16.554 22.247.200 10.846.146 33.093.346 Rămase în circ, la 1 Aprilie 1912 . . In vederea lucrărilor extraordinare care erau în curs deᵥ împrumutul executare Guvernul a contractat un împrumut extern cu 4% ?le" le3cl ¹ 'u 50.000.000. 1) Expunerea situațiunei financiare la 30 Septemvrie 1901. 214 pe an, de Lei 50.000.000 aur sau 40.000.000 mărci cajpitb'î nominal, cu Cassele de Bancă Dresdner Bank și Deutsche Bank din Berlin, prin convențiunea încheiată la 4/16 August 1889, pentru acoperirea creditelor deschise în virtutea legilor din 22/3 Aprilie 1889 pentru cumpărare de vagoane (Lei 7.848.800); 23/4 Iunie 1889,, pentru fortificațiuni (Lei 15.000.000); 8/20 Iunie 1889 pentru Căi ferate de interes local (Lei 6.630.000) și pentru plata vechilor datorii ale Statului (Lei 1.386.921,16); 26/7 Iunie 1889, pentru plata către Compania Lemberg-Cernăuți-lași (Lei 735.797,62), pre- cum și pentru transformarea stocului de argint de Lei 12.000.000, care lege însă nefiind însă promulgată la data contractărei împrumutului, s*a înlocuit prin legea din 29 Martie 1885, care acordase Guvernului un credit de Lei 21.000.000 pentru portul Constanța. Prin convențiune s’a stipulat că Cassele de Bancă iau ferm acest împrumut pe cursul de 84% mai puțin 1% drept comision și cheltueli ,cu bonificația pentru Stat a procentelor în curs, după uzul pieței Berlinului. De asemenea titlurile erau scutite de orice taxă de timbru sau de impozit prezent sau viitor. Băncile s’au obligat a pune întreaga sumă la ' dispoizi- țiunea Guvernului român la Berlin,* în patru termene câte 10 milioane mărci la fiecare termen stabilit între 13—15 Sep- temvrie și 13—15 Decemvrie 1889, în schimb Guvernul ro- mân se angajase a le remite la cerere titlurile de rentă 4%, amortizabile pentru o valoare nominală de lei 25.500.000, iar restul de lei 24.500.000 în termen de trei luni, dela data convențiunei. Serviciul plăței cupoanelor și al amortismentului apar- țineau exclusiv băncilor contractante, pentru care Guvernul se angaja a le remite fondurile necesare cu cel puțin 15 zile înaintea fiecărei scadențe stil nou, cu paritatea de 8’1 mărci ă 100 franci, bonificându-le și ¹/₈ % asupra totalului sumelor plătite contra cupoane și titluri eșite la sofTi. In aceste condițiuni s’a predat băncilor contractante ur- x mătoarele titluri de rentă am’ortibilă 4% purtând cuponul 1 Ianuarie 1890 stil nou: 215 5.000 titluri ă 5.000 lei representând un capital nominal Lei 25.000.000 20.000 „ „ 1.000 w 20.000.000 10.000 „ „ 500 „ „ „ „ „ „ 5.000.000 Total Lei 50.000.000 întregul -.tfhprumut a fost făcut venit la tezaur pe baza următorului decont: Lei 50.000.000 capital nominal, sau Mărci 40.000.000 ă 83% net fac .... Mărci 33.200.000,— Interesele cuponului în curs conform convențiunei: 4% pe an la Lei 25.500.000 sau MărL 20.400.000 pe 74 zile, dela 1 Iulie până la 14 Septemvrie 1889 stil nou când s’a făcut primul vărsământ. M. 167.733,30 4% pe an la Lei 24.500.000 sau Mărci 19.600.000 pe 136 zile dela 1 Iulie până la 16 Noemvrie 1889 stil nou, când s’a făcut al 2-lea vărsământ . . M. 296.177,75= „ 463.911.05 Interesele bonificate la sumele rămase în depozit la Bănci : 2% pe an dela 14 Sep- temvrie până la 16 Noemvrie stil nou, con- form convențiunei. . M. 32.842,65 4% % Pe an, dela 16 Noemvrie până la 3 August 1890 stil nou, conform an gaj am en tu- tului special . . . . M. 464.573,80 3 % pe an dela 4 Au- gust până la 3 Octom- vrie 1890 stil nou . M. 31.137,80 4 V/2% Pe an, dela 1 Noemvrie până la 17 Decemvrie 1890 stil nou................M. 25.550,20= „ o54.104,45 Total Mărci" 34.218.015,50 216 Produsul total de Mărci 34.218.015 pf. 50 s’a ridicat dela băncile contractante și s’a încassat la tezaur pe cursu- rile următoare : Mărci 34.218.015,50 pe cursul mediu de lei 123,30 a produs.................Lei aur 42.252.249,11 Asupra sumei de Lei 20.559.637,93 din acest aur s’a decontat și agio în sumă de....................................... Lei 100.039,45 Total Lei 42.352.288,56 Din această sumă deducându-se suma de......................................... „ 1.257.249,14 care reprezintă totalul intereselor boni- ficate de Sindicajt și care s’au făcut venit extraordinar la bugetul ordinar, rămâne produs net al împrumutului suma ide . . Lei 41.095.039,42 ceea ce reprezintă o cotă de emisiune de 82,19%. Suma s’a făcut venit la tezaur la fondurile extrabuge- tare în cursul anilor 1889—90 și 1890—91.x) Situațiunea titlurilor de rentă 4% amortizabilă din 1889, aflate în circulațiune la 1 Aprilie 1912. Val. Val. Val. Total capi- Rentă 4% 1889 ext. 500 1000 5000 Total Capital Interese tal și inte- rese Titluri emise . . 10.000 20.000 5.000 35.000 50.000.000 56.674.430 106.674.430 Amortizate până 3.050 6.106 1.525 10.681 15.256.000 39.293.270 54.549.270 la 31 Martie 1912 6.950 13 894 3.475 24.319 34.744.000 17.381.160 52.125.160 Rămase în circu- lație la 1 Aprilie 1912....... Împrumutul In baza legei din 25 Fevruarie 1889 sumele împrumutate contractat de dₑ Atheneul Român și anume: Lei 200.000 în anul 1888 mân^lnat asu- și Lei 250.000 în anul 1889 dela societatea Creditului Fun- pra Statului. ciar Urban din București, cu 5% procente pe an, urmau a se amortiza semestrial în timp de 40 de ani de către Stat, iar A- theneul Român punea edificiul său din București la dispozi- țiunea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, pen- ii Desbaterile Adunârei Deputaților ședința dela 9 și 10 Martie 1890 Dis- cursurile lui G. Palladi, G. Panu, D-lui P. P. Carp și M. Germani Ministrul finanțelor. 217 tril congrese internaționale, întruniri artistice, științifice, li- terare și pentru solemități școlare. Anuitatea acestor două împrumuturi trecându-se în bu- getul Datoriei Publice, el s'a încărcat cu suma de 1.044.939,61 capital și interese. Din întregul capital de Lei 450.000 până la 1 Aprilie 1912 s’a amortizat Lei 152.638,11, rămânând să se mai amortizeze Lei 297.361,89 iar din interese s’a plătit suma de LĂ 446.751,26, rămânând de plată Lei 148.188,35¹). In afară de această serie de împrumuturi externe, Statul s’a mai împrumutat în diferite rânduri dela Cassa de De- puneri și Consemnațiuni, astfel după cum se arată în ta- bloul urmiător. Toate aceste împrumuturi cu începere dela 1 Aprilie 1889 au fost unificate și s’a regulat plata lor prin anuități tri- mestriale în timp de 10 ani și pe baza unui procent de 4% conform legei din 15 Iunie 1889¹ ²). Capitalul și procente în sumă totală de Lei 12.972.960,70 s’a înscris în bugetul d’atoriei publice plătindu-se anual o anuitate, între suma de Lei 1.299.723,60 și Lei 1.296.984,10 stingându-se prin acest mod Jntreg împrumutul în Martie 1899. In anul 1889 cursul .efectelor noastre tipul 5% și 4% erau aproape de pari, iar al Obligațiunilor 6% C. F. R. tre- cuse de mult timp încă de pari și rambursarea lor al pari eră un obstacol asupra cursului lor pe lângă că exercitau o influență defavorabilă asupra rentei 5% și 4 °/₀. Ceia ce făceă ca tipul 6% să aibă atât de mare im'por-- tanță, eră fiindcă această emisiune reprezenta aproape x/₃ din datoria publică a țărei și când dânsa oferea detentorilor o dobândă de 6% se înțelege dela sine, că publicul nu puteă să acorde tipului 5% și 4% vreo preferență, decât dacă jaceste ultime emisiuni i-ar fi asigurat aproape aceleași avantaje ca și tipul 6°/₀, așă că conversiunea tipului 6% în 4 la sută eră un punct de sprijin de mare importanță în mersul cres- când al creditului Statului. In acest scop Guvernul prin legea din 16/28 Iunie 1890, 1) Monitorul Oficial No. 265 din 3 Marlie 1889. 2) Monitorul Oficial No. 58/1889 și Buletinul Legiuirilor financiare pag. 477. împrumutu- rile făcute la Casa de Depu- neri în sumă de Lei 13 milioane 303.526,62. împrumutul 4°/₀ din 1890 pentru conver- siunea obligați- unilor 6°/₀ C. F. R. Tablou de împrumuturile contractate la Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. Capitalul Procente ne- Capitalul C apitalul Data legei pe baza SCOPUL PENTRU CARE împrumutat plătite până amortizat pâ- și procente ne- căreia s’a contractat îm- S’A FĂCUT ÎMPRUMUTURILE la la TOTAL nă la plătite până prumutul început Dobânda a- 1 31 Martie 31 Martie la 31 Martie nuală la °/o 1 1889 1889 1889 1875 Martie 15 Restaurarea teatrului Național . 300.000 - 9 348 332 31 648.332 31 --- --- 648.332 31 Cumpărare de porumb spre a se 1882 Martie 20 veni în ajutorul locuitorilor 1883 Fevruarie 21 lipsiți de hrană din cauza re- lei recolte........ 1.137.590 81 4 --- --- 1.137.590 81 500.151 27 637.439 54 1886 Martie / 18 Monopolul chibriturilor și căr- 1886 Iunie | 19 ților de joc........ 1.288.174 --- 5 --- --- 1.288.174 --- 477 229 07 810.944 93 1886 Iunie ( 17 Reconstruirea șoselelor degra- 1887 Aprilie | 11 date prin inundație .... 1.667.961 59 5 --- --- 1.667.961 59 580.636 79 1.087.324 80 1887 Martie 30 Acoperirea deficitului pe anul 1885/86 ......... 4.493.247 98 5 --- 4.493.247 98 828.574 85 3.664.673 13 1887 Mai 30 Rescumpărarea fabricilor de chi- brituri .......... 1.068.219 93 5 --- --- 1.068.219 93 22.091 74 1.046 128 19 1887 Decemvrie 11 Cumpărare de porumb pentru înlesnirea sătenilor lipsiți de hrană .......... 3.000.000 - 4 --- --- 3.000.000 --- 242.877 60 2.757.122 40 12.955.194 31 348 332 31 13.303.526 62 2.651.561 32 10 651.965 30 218 219 este autorizat a denunță și plăti cu anticipație Obligațiunile 6°/₀ emise în anul 1880 pentru răscumpărarea Căilor Ferate Române¹). Pentru formarea capitalului necesar Ministerul de finanțe este autorizat a emite titluri de rentă amortibilă 4% cu con- dițiunea ca termenul lor de amortizare să nu întreacă pe acela al Obligațiunilor 6 % și ca sarcinile ce vor rezultă pentru Stat să fie mai mici decât cele actuale. Emisiunea se puteă face direct de Stat sau prin înțelegere cu una sau mai multe casse de bancă române ori streine. La subscrierea noilor titluri se acordase preferința Obli- Discursul mi- gațiunilor de 6 °/₀ de a fi primite pe valoarea lor nominală. “nț^M Cu ocaziunea discuțiunei acestei legi, ridicându-se o mul- mani, țime de obiecțiuni Ministrul/Finanțelor M. Germani a sus- ținut astfel proiectul său: „Eu domnilor nu sunt orator, nu am multă facilitate de cuvânt și nu e generos din partea d-voastră când eu vă ascult cu multă paciență fără să vă întrerup, D-voastră nu mă lăsați nici două minute fără întreruperi; nu am afirmat nimic ne- corect, nu am blesat pe nknfeni prin ceeace am zis și chiar dacă ași fi făcut-o, D-voastră aveți mijlocul, fie de a cere cu- vântul în fond în urma mea, fie de a-1 cere în cestiunea per- sonală ca să replicați dacă am zis cevă necorect. D-lor chiar cestiunea constituțională eu nu o înțeleg cum veniti să o puneți tocmai la votul acesta, unde vi se cere drep- tul pentru guvern de a denunță și a pliătî o datorie ale cărei sarcini sunt astăzi prea mari, cerând totodată și mijloacele prin o nouă emisiune de a puteă plăti acea datorie. Când nu vi se cere nimic nici prelungirea termenului... Rog pe d-I Pallade să nu surâdă cu malițiositate, căci prin prelungire de termen se poate obține ușurarea în prezent, dar îngreunări mari în viitor. D-lor este o cestiune foarte importantă prelungirea ter- menului, căci numai conversiunea făcută cu același termen 1) D^sbaterile Adunării Deputaților Ședința dela 7 Iunie 1890. Discursurile ținute de D. Balș, General G. Mânu Președintele Consiliului, G. D. Palladi și M. Germani Ministrul finanțelor și de D-nul I. Lahovari; Desbaterile Senatului din 8 și 9 Iunie 1890. Discursul D-lui D. A. Sturdza și răspunsul Ministrului de finanțe M. Germani. 220 de stingere a datoriei, numai aceea este o adevărată conver- siune. Ce alt v’am cerut noi, d-lor, decât să profităm de urcarea creditului nostru, ca să ușurăm sarcinile Statului? Și D-v. ziceți: Cum! Fără un curs minimal? Și ridicați cestiunea constituțională. Apoi onor, preopinent, de ce nu ați ridi- cat-o la milioanele fortificațiunilor, de ce nu ați cerut atunci fixarea de curs minimal? De ce nu ați ridicat-o atunci când a fost vorba de căi ferate, de șosele și de alte diferite lucrări, unde vi se cereau 50 și 60 milioane credite și nu ați zis ni- mic de cursul minimal? De ce numai aci veniți cu acest mi- nimum, și încă faceți dintr’însul o cestiune constituțională? Obiecțiunea d-voastră dar nu este de loc fundată. Ziceți că s’au făcut și alte conversiuni în trecut, și că nici chiar D. Brătianu, când eră în apogeul mărirei sale, n’a avut curajul nostru și ați citat două exemple : conversiunea rura- lelor și conversiunea domenialelor. Apoi ați cugetat bine a- supra acestor așă zise conversiuni? D-lor n’a fost nici o con- versiune la rurale a fost un excedent de titluri rămase în circulațiune neamortizate în timpul prescris de lege. Aceste titluri ajunseseră la scadență și pentru plata lor guvernul nu avea bani necesari; atunci a trebuit să ceară un credit pentru plată și s’a împrumutat cu 6% în loc de 10%. Apoi aceasta va să zică conversiune? Cred că nimeni din D-voastră nu va putea afirmă că aceasta este conversiune; 30 milioane bonuri rurale ajunseseră la scadență, guvernul nu aveă cu ce să le plătească și a cerut dela Cameră autori- zarea să facă un împrumut prin emisiune de rentă cu emi- siune de 80 și cu dobândă de 6 %. Ei bine, aceasta nu se chiamă conversiune? Să venim la a doua conversiune. La 1871 s’a emis un împrumut domenial cu obligațiunea de a se stinge în 20 ani prin amortismentul relativ. Pentru ca să se stingă acest împrumut în 20 de ani înțelegeți că cota amortismentului trebuiă să fie tare, în anul întâiu fiind totdeauna mai mic, dar crescând din an în an, s’au amortizat în 10 ani numai 23 milioane din 75 milioane, așă încât au mai rămas 52 milioane cari urmau după legea primitivă să fie amortizate în ceilalți 10 ani următori, în cari cota a- mortismentului eră aproape patru milioane la început, și creș- 221 tea mereu pentruca să acopere cele 52 milioane. Ce s’a fă- cut cu așa zisa conversiune de atunci? S’a prelungit plata' acestor 52 milioane în loc de 10- ani la 44 ani, și prima cotă s’a redus la 280 miji lei în anul întâiu, așă că cu modul acesta s’a realizat în buget o economie de 3 la 4 milioane ca să servească de resurse bugetare. Aceasta a fost o conversiune adevărată? Aceasta a fost o scădere de dobânzi? Ferească Dumnezeu! S’a emis rentă de 5% în loc de 8% și emisiunea s’a făcut pentru plata acelei datorii. S’a emis rentă 5% cum zic, dar cu emisiunea de 82 ceeace face 6’i/₄ dobândă pentru capi- talul real; s’a emis pentru 44 ani, cu 82 pentru sută. Acest ecart de 18% în 44 de ani., a că'rora mijlocie este de 22 ani, constituie încă 1% pentru capitalul debursat. Vedeți dar că 6 % a primit detentorii pe de o parte și 1 de altă parte;,j ceeace face 7% în loc de 8, cum eră miai înainte. Ei bine 7% asigurați în 44 ani este un avantagiu pentru Stat? Eră mult mai avantagios pentru Stat dacă se continuă cu amor- tizarea primitivă și se stingeă toată datoria în cei 10 ani și pe urmă eră să fie o adevărată ușurare a bugetului. Prin urmare nu poate fi aici vorba de o asemenea operal- țiune. Acelea nu au fost adevărate conversiuni. S’a făcut însă în timpul guvernului trecut o adevărată con- versiune, de care nu ați binevoit a vorbi. Pe lângă celelalte datorii ale Statului, știți bine că există o datorie de 40 mili- oane obligațiuni 6 % privilegiate cu primă ipotecă asupra căilor noastre ferate, în afară de acțiunile Strusberg, în afară de priorități, cari 40 milioane aveau primia ipotecă și au ră- mas în prima ipotecă chiar după răscumpărarea căilor noas- tre ferate, chiar după ce s’au emis actualele obligațiuni de 6% pe cari voim să le convertim astăzi. Aceste obligațiuni trecând peste pari, guvernul â procedat la convertirea lor, le-a convertit punând același termen de a- mortizare care figură în obligațiunile primitive, și vă cere autorizarea de a le denunță prin proiectul ce este în discu- țiune astăzi. Proiectul nu prevede nici un curs și nici că se puteă altfel. Este incontestabil dacă nu aveți încredere dacă nu credeți D-voastră că după riguroasele teorii constituționale nu pu- teți da guvernului facultatea de a denunță, de a plăti și de 222 a contractă totodată împrumutul necesar pentru plata aces- tor obligațiuni, atunci este inutilă orice discuțiune astăzi, pentrucă am vota în zadar orice am vota. Atunci negreșit guvernul trebue să găsească mijloace și odată mijloacele gă- site să vă prezinte o convențiune și să vă zică: ratificați-o. Ei bine aceasta este mai periculos,, în situațiunea actuală, decât ceeace vă propunem noi. Dar ni se mai zice de ce ați venit așa de târziu cu acest proiect? f Mă mir de ce nu mi s’a făcut acuzarea și mai gravă: de ce stați de doi ani și nu ați venit cu conversiunea? Să vă spun pentruce : când eu am¹ venit la Ministerul finanțelor în 1888 în cursul verei și al toamnei, eră un avânt considerabil către conversiune: cine mă întâlnea pe stradă și oriunde îmi zicea : dar când ai să faci conversiune? Păreă că aceă conversiune aveă să facă să dispară toate datoriile publice. Atunci am cugetat, am luat condeiul și am zis : să conver- tim ; dar cum să convertim? Ca să convertim trebue să plă- tim, și ca să plătim trebue să găsim bani; găsind bani tre- bue să plătim dobânzi etc. Făcând calcule pe hârtie am¹ vă- zut că nu câștigăm absolut nimic, nu realizăm nici un be- neficiu din această conversiune. De ce? Pentrucă renta noas- tră de 4°/₀ astă toamnă se cotă cu 82i/₂ pe când astăzi este de 87, iar cele cu 5% erau cu 96 sau cu 97 și făcând con- versiunea fără a aveă un câștig nu făceam decât să șicanăm pe detentori. Prin urmare atunci eră cevă îndoială și nu credeam că s’ar fi putut găsi cinevă care să proceadă la o asemenea opera- țiune, căci detentorilor de acțiuni nu ie place să fie jenați^ ei au titlurile lor și le place să-și taie cupoanele regulat din ,6 luni în 6 luni de zile, și să-și încaseze veniturile. Ei bine, ca să proced la o asehienea operațiune, trebuia să am beneficiul real și de aceea nu am venit cu conversi- nea decât numai când am crezut că se poate realiză un bene- ficiu real, când am văzut că cursul efectelor noastre de Stat crește și că astfel este posibil de a realiză un ade/vărat be- neficiu. Iată pentru ce am întârziat. Acum să vedem de când cursurile acestea cele cu 4°/₀ au ajuns la 87 și cele de 5°/₀ al pari, de o lună;, două de zile. 223 Până acum o lună titlurile noastre de 4°/₀ erau Ia 84 și 85 și când am văzut că ele se urcă la 87 și cele de cinci la sută merg al pari, atunci mi'-am zis: Aici este un mijloc de a operă o conversiune realizând un adevărat beneficiu pentru Stat. Acum, d-lor, vin la întrebarea ce mi se pune că de ce nu fixăm de pe acum împreună cu Camera un singur titlu de 4°/₀ și un preț minimum de emisiune? Voiu avea onoarea să vă spun motivele pentru cari nu fac aceasta, cu toate că sunt convins că chiar dacă ași acceptă ambele aceste propuneri totuși d-1 Palladi nu ar votă această lege. Vă mărturisesc, d-lor, că pentru titlul de 4% nu numai ași avea cea mai mică dificultate de făcut, dar încă l-,ași primi cu mulțumire : fiindcă precum spuneam și în secțiuni d-lui Palladi, când făcea această propunere, eu am fost cel dintâiu care am avut curagiul a prezentă Europei creditul nostru cu acest titlu de 4% și încercarea aceea a avut de- plin succes precum cred că va avea și această conversiune de acum, tot cu același titlu de 4°/₀. Prin urmare vedeți bine că eu țin la titlul acesta, pentrucă am zis-o și o zic și astăzi, că acesta trebue să fie pentru noi titlul normal de acî înainte, până când va veni altcinevă care să mă detroneze cu un titlu de 3%, până atunci însă eu susțin pe cel de 4%, căci cred că aceasta este astăzi ade- vărata măsura a creditului nostru, atât în tară cât și în pie- țele din străinătate. De aceea eu ași primi să figureze numai acest titlu în lege, dar sunt dator să vă spun că având numai un singur titlu, ministrul de finanțe s’ar află oarecum dezarmat, nu în fața detentorilor acelor titluri cari au a se converti, dar în fața celuilalt public la care s’ar adresă. Cu toate acestea eu sper că conversiunea se va face cu 4°/₀ și aceasta nu o zic pentru mine personal, ci pentru ori- care ar fi ministru de finanțe însărcinat cu această opera- țiune. i Acum vin la cestiunea fixărei unui minimum. D-lor, astăzi renta noastră 4% este cotată cu 87. La noi acî cota este după uzurile adoptate în Franța unde ca și la noi în cota unui titlu nu se cuprinde și procentele, la noi nu se face socoteala zilelor trecute ale cuponului cum se face 224 în Germania, la noi când se negociază un efect el se plătește în întregul lui împreună cu cuponul care poate să fie plă- tibil chiar după trei, patru zile. Așă fiind d-lor¹, vă întreb care ar puteă să fie minimum pe care mi l-ați fixă acum d-voastră? O voce: 84 sau 85 la sută. Eu rog pe d-nii stenografi să consemneze în procesul ver- bal această declarațiune a d-lor întrerupători, pentrucă a- ceasta are însemnătatea sa. Cursul de 85 când e vorba de 5, 6 sute de mii de lei, de un milon sau două milioane, este posibil*, să se menținăj dar când e vorba să dați deodată două sute și mai bine de milioane, la cât voește d. Pallad'i să fixeze acel minimum? Eu cred că ori câtă încredere să aibă cineva în situațiune,, nu va puteă indică alt cur's decât 83 fiind astăzi cursul 85. Fac apel la d. Vernescu să spună dacă nbm fost destul de curagios când zic eu 83. Șutiți ce ați face cu aceasta? Ați face lucrul urmă|tor, că, dacă, prin excepțiune, având în vedere desvoltarea creditului nostru, având în vedere pletora de bani ce e în Europa și siguranța lumei întregi că nu vomi aveă răsboiu, dacă cursurile vor merge și m’ai departe,, vom fi ți- nuți legați... Onor, d-le Brătianu, vă rog să nu râdeți de acest argu- ment, căci capitaliști cari dețin bani știu ce fac; ei vor putea să ne răspundă: de oarece Camera a indicat 83, noi nu pu- tem să vă dăm mai mult; noi la rândul nostru am zice că nu putem da mai ieftin decât 84, așă încât n’am face alt decât să ne pierdem timpul, fără a realiză nimic. In orice caz, în- treb : dacă s'a ridicat cursul la 88? am (dreptul să emit cu 83 (sgomot). Prin urmare ce ați câștigat? Afară numai dacă vă temeți că fiind cursul 85 eu am¹ să dau cu 75 și știți că nu pot da cu 75, căci atunci n'ajunge suma... (ilaritate). Nu e deci nici o utilitate practică în a se fixă un minimum. Dar onor. d. Palladi mi-a mai zis: lasă-ne în pace deo- camdată ; du-te acasă, studiază cestiunea, meditează bine, și la toamnă, nu să vii cu convențiunea ca să facem noi ratifi- carea, dar să vii cu un proiect de lege studiati, și să iei răs- punderea emisiunei. Va să zică să iau răspunderea cursului emisiunei? Adică, să vă spun eu: iată cursul cu care voiu emite și sunt si- 225 gur că voiu emite? Dar bine D-lor, aceasta nu o poate pre- tinde nimeni. D. G. Palladi: Recunosc și eu că nu, dar n’am zis așa. D. M. Germani: Totul se reduce la cestiunea de încre- dere sau neîncredere în guvern, ca să-i dați facultatea de ia încheia o convențiune, având autorizarea d-voastră de a plăti cu anticipațiune o datorie a Statului. Aceasta e adevărat au- torizare ce ne-o dă legea, căci nu putem să plătim cu antici- pațiune fără învoirea D-voastră. Cred D-lor în urma celor ce avui onoare a vă spune, că nu mai am nimic de adăogat, D-voastră sunteți luminați și veți vota așa cum veți crede că e mai bine.“ T) Legea votându-se Ministrul finanțelor a intrat în tratări cu diferite casse din străinătate și a primit oferte din partea a trei Sindicate. Propunerile lor au fost următoarele: 1) Propunerea făcută prin Cassa de bancă Mendelssohn & C-ie din Berlin. Bazele acestei propuneri erau următoarele: ă) Guvernul român crea o rentă amortizabilă 4% în aur, pentru un capital nominal de Lei 274.000.000 cu aproxi- mațiune. Dobânzile titlurilor ar fi fost plătibile pe se- mestre, iar amortizarea s’ar fi efectuat în 33 ani prin tragere la sorți, Guvernul obligându-/se a nu converti acest împrumut până la 1 Ianuarie 1900; b) Plata dobânzilor și a titlurilor eșite la sorți să se facă în Berlin de cassele contractante, iar în celelalte piețe ger- mane și în Paris prin intermediul bancherilor recomandați de Sindicat. In Germania plata se făcea pe cursul de 81 mărci suta de lei ; iar drept remunerațiune a bancherilor pentru acest serviciu, guvernul să le bonifice o .comisiune de 1/8%; c) Cupoanele și Obligațiunile împrumutului trebuiau să fie scutite de orice impozit; d) Produsul împrumutului să fie destinat exclusiv la con- versiune și la plata prin anticipațiune a Obligațiunilor 6% căi ferate; e) Să se ofere mai întâi detentorilor de Obligațiuni 6% schimbul contra titluri de 4% pe cursul de 85,47% sau drept 100 lei în Obligațiuni 6% purtând cuponul de 1 la- 1) Ședința Adunărei Deputaților dela 7 Iunie 1890. 15 226 nuarie 1891 să se ofere lei 117 în titluri de rentă 4% pur- tând cuponul cu aceiași scadență de 1 Ianuarie 1891 ; f) Din totalul capitalului nominal de rentă 4 % amorti- bilă ce s’ar fi emis și cari ar fi rămas eventual disponibil din faptul neprezentărei la schimb a tuturor Obligațiunilor 6% aflate în circulațiune, sindicatul se angajia a lua ferm un capital nominal de 50.000.000 lei, tot pe cursul ide 85,47%. Produsul acestui capital nominal s’ar fi întrebuin- țat la plata prin anticipațiune a unei sume corespunză- toare în Obligațiuni 6%. g) Dacă și după întrebuințarea produsului acestor 50.000.000 lei capital nominal, tot ar mai fi rămas dispo- nibil un capital nominal în titluri de rentă 4 % și prin urmare dacă încă ar mai fi fost în circulațiune Obligațiuni 6 % sin- dicatul își rezervă dreptul de opțiune asupra restului ră- mas disponibil tot cu prețul de 85,47%. Acest drept de op- țiune ar fi încetat la 15 Aprilie 1891 și nu s’ar fi putut exer- cită pentru sume mai mici de 15.000.000 lei. In proporțiune cu opțiunile făcute, Guvernul ar fi denunțat plata unor sume corespunzătoare în Obligațiuni 6 % ; h) Sindicatul își rezervă dreptul a deschide o subscrip- țiune publică în numerar pentru procurarea capitalului ne- cesar la plata Obligațiunilor 6%. Prețul de subscripțiune ar fi fost cel puțin cu la sută mai superior prețului fixat pentru preschimbarea Obligațiunilor 6% în titluri de rentă 4% adică cursul de 85,47%; i) Pentru acoperirea cheltuelilor de conversiune, sindi- catul cereaj a i se acordă : Lei 350.000,— drept cheltueli de publicitate; Lei 1.371.000,— sau % % asupra capitalului nominal al ti- tlurilor de rentă 4 % ce s’ar fi emis, drept cheltueli de guichet (Comisioane, etc.) ; Lei 1.000.000,— sau 2% asupra capitalului nominal de 50.000.000 lei, ce sindicatul se angagia a luă în mod ferm; Lei 550.000 drept cheltueli pentru timbru german Lei 3.271.000,— Total. j) Cheltuelile pentru confecționarea titlurilor atât provi- zorii cât și definitive rămâneau în sarcina guvernului, pre- 227 cum și cheltueli pentru remiterea titlurilor la Berlin. A- ceste cheltueli erau evaluate la aproape 200.000 lei; k) Convențiunea definitivă nu intră în vigoare decât după obținerea cotei la bursa din Berlin pentru noul împrumut de 4%. 2) Propunerea făcută prin Cassa Dresdner-Bank din Ber- lin. Sindicatul reprezintat prin această Cassă de bancă o- ferea: i a) De a luă ferm împrumutul de 4 % în rentă amorti- zabilă ce Guvernul urmă a emite pentru conversiune și even- tual pentru plata prin anticipațiune a Obligațiunilor 6%; b) împrumutul ar fi fost cu totul scutit de orice impozit român (capital și dobânzi), iar titlurile ar fi purtat cuponul de 1 Iulie 1891. Capitalul eră amortizabil în 33 ani prin tra- geri la sorți semestriale după un tablou de amortizment ce se va fi prezentat de Guvern. Atât cuponul cât și capitalul tras la sorți trebuiă să fie plătibile pe cursul fix de 81 mărci drept 100 lei; c) Băncile contractante se angagiau a plăti Guvernului prețul de mărci 87% pentru Lei 125 capital nominal renta 4% amortizabilă și se obligau de a oferi titlurile 4% de- tentorilor de Obligațiuni 6% pe aceiaș curs de mărci 87% pentru lei 125 capital nominal. Se mai obligă încă a primi aceste Obligațiuni pe cursul de 102% cuponul de 1 Ianuarie 1891 rămânând în favorul detentorilor; d) Bonificarea de 2% ce se făcea detentorilor de obli- gațiuni 6% erea în sarcina sindicatului. Tot în sarcina Sindi- catului erau și toate cheltuelile de publicitate, de obținerea cotei la diferitele burse, acelea pentru timbru german și în fine orice alte cheltueli ale emisiunei; e) Guvernul român bonifică sindicatului: 3¹/₄ % asupra valorei nominale a împrumutului de 4%; %% pentru serviciul plăței cupoanelor și a titlurilor eșite la sorți. De asemenea rămânea în sarcina Guvernului cheltuelile de confecționare a titlurilor provizorii și definitive, precum și remiterea lor franco la Berlin ; f) împrumutul nou 4 % nu se putea converti în timp de 10 ani. Serviciul cuponului și al amortismentului urmă a se 228 face în Germania prin cassele de bancă contractante și în Paris prin alte casse ce s’ar fi desemnat în urmă ; g) Băncile contractante erau obligate a face demersu- rile necesare pentru obținerea cotei la bursa din Berlin a noului împrumut. Guvernul nu va puteă însă denunță plata Obligațiunilor 6% decât după Obținerea acelei cote. In caz când cota nu s’ar fi putut obține pentru noul împrumut, de- nunțarea obligațiunilor 6 % nu se putea face decât la o epocă mai depărtată, ce s’ar fi determinat în comun acord între gu- vern și sindicat. Totuși însă guvernul român se bucură încă dela 1 Ia- nuarie 1891 de avantagiile ce se va decurge pentru dânsul din faptul conversiunei și Băncile contractante erau obligate în asemenea caz, de a vărsă tezaurului român contravaloarea mijlociei anuale a economiei ce ar fi rezultat pentru dânsul din faptul conversiunei, sau lei 315.000 pe trimestru. 3) Propunerea făcută prin cassa de bancă Disconto-Gesell- schaft din Berlin, Sindicatul prezintat prin această casă de bancă s’a oferit: a) De a luă ferm dela guvernul român împrumutul de 4% în titluri de rentă pentru un capital nominal de 274.700.000 lei pe cursul de 85,25% sau mărci 222.507.000 socotite a 81 mărci suta de lei. Din produsul împrumutului urmează a se deduce 1 % din capitalul nominal, drept cheltueli de publicitate, de cotă, de timbru german, de curtagiu și în fine drept orice alte cheltueli ocazionate prin faptul conversiunei sau al plăței cu anticipare a obligațiunilor 6 %; b) împrumutul cel nou nu se va puteă converti în timp de 10 ani. Capitalul și dobânzile vor fi scutite de orice timbru sau impozit român; c) Amortizarea împrumutului se va face în 33 ani prin trageri la sorți semestriale, conform unui tablou ce se va întocmi de Ministerul finanțelor. Plata titlurilor și a cu- poanelor se va face în străinătate prin cassele de bancă contractante. In Germania plata se va face pe cursul fix de 81 mărci suta de franci. Guvernul va bonifică Casselor de bancă plătitoare o co- misiune de %% asupra sumelor plătite; 229 d) Sindicatul va oferi dententorilor de Obligațiuni 6°/₀ noile titluri de rentă 4°/₀ pe cursul maximum de 87¹/₂ mărci pentru lei 125; iar Obligațiunile 6% se vor primi pe cursul de 102% cuponul de 1 Ianuarie 1891 al obligațiunilor 6% rămânând al dententorilor. e) Guvernul român nu va puteă face până la 19 Sep- temvrie (1 Octomvrie 1891) nici o nouă emisiune de fonduri de Stat române decât în urma unei prealabile înțelegeri cu sindicatul. Se face însă excepțiune pentru un împrumut in- terior de 30—40 milioane lei efectiv pe care Guvernul îl va putea face după finele lui Ianuarie stil nou, și pentru renta 4% ce va trebui să emită în scopul de a-și procură capitalul necesar la conversiunea eventuală a Obligațiunilor 6 % men- ționate în articolul 2 din legea dela 16/28 Iunie 1890. Se exceptează de asemenea cazurile de forță majoră, etc. f) Sindicatul se obligă a face schimbul Obligațiunilor 6% care se vor prezentă la conversiune, fără ca Ministerul să aibă a suportă vre-o cheltuială sau vre un comision. Sin- dicatul se mai obligă! a plăti și titlurile cari nu se vor pre- zentă la conversiune. In schimbul acestui serviciu, Ministerul va plăti o comisiune de %% în conformitate cu art. 4 din convențiunea dela 2 Octomvrie 1879 stil nou și cu art 16 din convențiunea de rescumpărare a Căilor ferate române. Acest comision însă, în nici un caz, nu va trece peste suma de 275.000 lei; g) Sindicatul își rezervă dreptul de a face să participe la această operațiune și banca de Paris et des Pays Bas din Paris, precum și alte instituțiuni de credit și casse de bancă din Paris. Acestea sunt principalele condițiuni aie ofertelor primite din partea celor trei sindicate formate în vederea efectuării bperațiunei de conversiune a Obligațiunilor noastre 6% Căi ferate. Examinând și comparând partea curat bănească, in- dependent de sistema propusă pentru facerea operațiunei, constatăm că: a) In ce privește pe Stat, Capitalul efectiv necesar a se procură este, după propunerea Mendelssohn, de lei 234.431.000 și anume: 230 Lei 230.960.000 pentru conversiunea sau rambursarea Obli- gațiunilor actuale 6 % , Lei 3.271.000 cheltueli reclamate de sindicat, Lei 200.000 cheltueli necesare pentru confecționarea ti- tlurilor noului împrumut, rămase în sar- ________________ cina guvernului și altele. Lei 234.431.000, cari pe cursul propus de 85,47% sau în titluri de rentă 4% drept 100 efectiv, ar fi reclamat emi- siunea unui capital nominal de Lei 274.286.000 ; b) Propunerea Cassei Dresdner-Bank ar fi necesitat un ca- pital efectiv de lei 240.077.000, însă, Lei 230.960.000, pentru conversiunea sau rambursarea Obli- gațiunilor actuale 6 %, Lei 8.917.000, cheltueli de 3 %% reclamate de Sindicat asupra capitalului nominal de emis în titluri 4%, Lei 200.000 cheltueli pentru confecționarea titlurilor 4% ________________ și altele. Lei 240.077.000, cari pe cursul propus de 87% drept 100 ar fi reclamat în cifre rotunde un capital nominal de lei 274.375.000; c) Iar după propunerea făcută prin cassa Disconto-Ge- sellschaft, se cere procurarea unui capital efectiv de lei 233.903.000 și anume: Lei 230.960.000 pentru conversiunea sau rambursarea Obli- gațiunilor actuale 6 %, Lei 2.743.000 comision de 1 % asupra capitalului nominal ce urmează a se emite în titluri de rentă 4% amortizabilă, Lei 200.000 cheltueli pentru confecționarea titlurilor ________________ noului împrumut și altele. Lei 233.903.000 total. Acest capital efectiv pe cursul propus de 85,25% reclamă un capital nominal de lei 274.375.000. Prin urmare, propunerea Cassei Disconto-Gesellschaft eră pentru Guvern echivalentă cu aceea a lui Dresdner-Bank și a- mândouă erau mai puțin avantajoase (decât aceia, a Cassei Men- delssohn et C-nie, întrucât, după oferta acestei din urmă casse capitalul nominal de emis eră de Lei 274.286.000, 231 pe când, după propunerea celorlalte două casse, urmă a se emite un capital nominal de lei 274.375.000. In ce privește situațiunea ce se crea dententorilor de Obligațiuni 6% Cassa Mendelssohn' se obligă a oferi, drept 100 lei în Obligațiuni 6% lei 117 în titluri de rentă 4% ceeace revine la cursul de 85,47%. Cassa Mendelssohn, pro- puneă însă a se emite titlurile 4% cu cuponul de 1 Ianuarie 1891 pe care să-l dea în schimbul cuponului de 1 Ianuarie 1891 al Obligațiunilor 6%; or, acest cupon fiind de 3 lei pentru suta pe semestru, iar cuponul nouilor titluri 4% fiind de 2 lei pe semestru, detentorii ar fi perdut 1 leu la sută, ceeace echivala cu predarea titlurilor de 4% pe cursul de 86,47%. După acest curs, un titlu de rentă amortibilă 4% de 500 lei valora efectiv lei 432,35. După propunerea Sindicatului reprezintat prin Dresdner- Bank precum și după aceea făcută de sindicatul reprezentat prin Disconto-Gesellschaft, se ofereă detentorilor de Obliga- țiuni 6%, titlurile noului împrumut român pe cursul de mărci 87,50 drept lei 125 capital nominal, li se mai acordă o bonificațiune de 2%, căci obligațiunile 6% se primea pe cursul de 102% și li se lăsă și folosința cuponului de 1 Ianuarie 1891. Prin urmare, o Obligațiune 6% de 500 lei sau mărci 400 se primiă la schimb drept mărci 408, cari transformați în lei, pe cursul de 81 mărci drept 100 lei, va- lorează lei 503 bani 70. Iar un titlu de 500 lei rentă 4% va- lorează pe cursul de mărci 87% drept 125 lei, mărci 350 sau efectiv lei 432 bani 10, socotite 81 mărci drept 100 lei. In ce privește partea bănească, propunerea Cassei Men- delssohn, eră mai avantajoasă pentru Statul român decât acelea făcute de celelalte două sindicate, și în privința si- tuațiunei ce se crea detentorilor de Obligațiuni 6 % nu se depărtă decât foarte puțin de acelea ale Casselor Dresd- ner-Bank și Disconto-Gesellschaft. Sistemul însă ce propuneă pentru realizarea operațiunei de conversiune eră nesigur și ar fi putut produce pentru Stat o situațiune păgubitoare cre- ditului și finanțelor sale. In adevăr Sindicatul propunea ca guvernul să nu denunțe de o cam dată Obligațiunile 6 %, ci să facă mai întâi o con- versiune facultativă, rezervându-și dreptul de a face denun- țarea numai pentru Obligațiunile 6%, cari nu se vor fi pre- 232 zentat Ia conversiune șî numai pentru o parte din ele, de oarece sindicatul nu se angajează a procură Statului întreg capitalul necesar întru aceasta, ci numai echivalentul unui capital nominal Lei 50.000.000, iar pentru restul Obligațiunilor S°/ₒ ele ar fi rămas în circulațiune, până când Sindicatul ar uză de dreptul de opți'une ce-și rezervă asupra titlurilor de rentă 4 °/₀ amortibilă ce nu au fost încă plasate, opțiune al cărui termen eră fixat în Aprilie 1891. Prin urmare, dacă din cele 230.960.000 lei Obligațiuni 6% chemate Ia con- versiune, nu s’ar fi prezintat, de exemplu, decât 130.000.000 lei la conversiune, ar mai fi rămas în circulațiune încă 100.000.000 din cari nu s’ar fi putut denunță și plăti decât vre-o 43.000.000 lei, cât adică ar fi produs cele 50.000.000 lei în titluri 4% luate ferm de sindicat. Celelalte 57.000.000 lei, ar fi rămas în circulațiune încă până la Aprilie 1891, presupunând că la acea dată Sindicatul ar fi uzat de opțiunea ce-și rezervă și procură capitalul necesar și pentru plata lor. Iar în cazul când opțiunea nu s’ar fi exercitat, Guvernul ar fi trebuit să facă apel la alte casse de bancă, cari i-ar fi pro- curat, poate în condițiuni foarte desavantajoase, capitalul ne- cesar pentru a ieși din situațiunea creată prin faptul ne- reușitei operațiuni de conversiune, în sistemul propus de Cassa Mendelssohn et C-nie. Pe lângă aceasta, convenți.unea ce s’ar fi încheiat cu nu- mita Cassă nu ar fi fost valabilă decât numai în cazul când s’ar fi putut obține cota bursei din Berlin, pentru noul îm- prumut 4% român. Guvernul nu se îndoiă de obținerea cotei la bursa din Berlin, în tot cazul însă, a crezut că nu eră bine a subordona executarea convențiunei, ce s’ar fi încheiat, primirei sau neprimirei la cota bursei din Berlin a noului nostru titlu de 4 °/₀. Pentru aceste considerente, Guvernul nu a putut să pri- mească oferta sindicatului reprezentat prin Cassa Mendels- sohn et C-nie din Berlin și astfel a înlăturat-o. De altminteri, și în ce privește partea bănească, am arătat că eră mai puțin avantajoasă pentru detentori, decât aceia din propunerile celorlalte două sindicate, iar pentru Stat, deși puțin mai avantagioase, însă ea nu difereă în definitiv decât cu neînsemnatul capital nominal de Iei 89.000. Celelalte două oferte au fost făcute în acelaș sistem, con- 233 sistând în a denunță mai întâi plata tuturor Obligațiunilor [6%, și a oferi apoi detentorilor, sau schimbul lor în contra de titluri de rentă 4% amortizabilă, sau plata lor în nu- merar. Amândouă sindicatele propuneau guvernului, după cîim am arătat, a luă asupră-le întreg împrumutul și amândouă oferiau detentorilor absolut aceleași avantagii. Iar pentru obligațiunile 6%, cari nu se prezentau la conversiune, și din o parte și din alta, se punea la dispozițiunea guvernului toate fondurile necesare pentru plata lor în numerar. Pentru tezaurul român, propunerea Dresdner-Bank, eră identică cu aceia a lui Disconto-Gesellschaft, căci și una și alta reclamau emisiunea unui capital nominal de lei 274.375.000 în titluri de rentă 4 °/₀ amortizabilă. Disconto-Gesellschaft, cerea însă ca pentru Obligațiunile 6% ce se vor plăti în numerar, să i se bonifice o comisiune de ¹/₄°/₀ în limita unei cifre de 275.000 lei, comisiune prevăzută de art. 4 al convențiunei din 2 Octomvrie 1879 st. nou. Art. 4 din acea convențiune, precum șî art. 16 din con- vențiunea de răscumpărare a căilor ferate române, stipu- lează în mod expres, că numita cassă va face exclusiv în străi- nătate plata dobânzilor și a capitalului Obligațiunilor 6% în schimbul unui comision de ¹/4% asupra plăților efec- tuate. Dacă conversiunea nu s’ar fi făcut, și prin urmare dacă s’ar fi urmat cu plata anuităților conform tabelei de amortizare alcătuită în 1880, acea cassă de bancă ar fi per- ceput suma de lei 1.377.500, repărțită în 33 ani¹; iar asupra capitalului de Lei 230.960.000 care astăzi mai este în circu- lațiune, în caz de denunțare, acel comision de ¹/4% repre- zintă suma de lei 577.400, pe care Ministerul ar fi fost ne- voit a o piști, în cazul când operațiunea de conversiune sxar fi făcut prin alt sindicat. Pretențiunea dar pentru plata sumei de lei 275.000, eră întemeiată, și tot aceasta eră și idei-a celuilalt sindicat, în- trucât presimțind legitimitatea pretențiunilor Casselor con- tractante din 1879 de a li se păstră intacte drepturile pre- văzute prin convențiunea financiară din acel an, a prevăzut în oferta lui că este gata a renunță la dreptul exclusiv de a face serviciul anuităților noilor titluri de rentă 4 °/₀ în cazul când Guvernul ar aveă oarecari obligațiuni de respectat în virtute de convențiuni anterioare. Prin urmare, chiar de ar fi să se plătească Cassei Disconto-Qesellschaft comisionul de ³7_₄ °/₀ în sumă de lei 275.000 oferta ei tot nu eră mai puțin avantagioasă, întrucât, în cazul când conversiunea nu s’ar fi făcut printriînsa, ea ar fi avut dreptul de a pretinde ca plata capitalului denunțat să se facă printriînsa, și atunci Minis- terul ar fi fost ținut să-i plătească 577.400 lei, în loc de maximum 275.000 lei. Această Cassă apoi a făcut și în 1880 emisiunea Obliga- țiunilor 6 % și eră un îndemn mai mult pentru detentorii acestor Obligațiuni, să vină să le preschimbe în titluri de 4 °/p, văzând afacerea conversiunei condusă de aceiași Cassă, care acum 10 ani a plasat valorile a căror convertire se cere acum. Operațiunea de conversiune aveă un succes complect, atunci când totalitatea sau aproape totalitatea Obligațiunilor chemate la conversiune se prezentă la preschimbare, și pen- tru atingerea acestui scop, menit a ridică și întemeiă încă și mai bine creditul Statului nostru, Guvernul a dat preferință ofertei Sindicatului Disconto-Gesellschaft. De altmintrelea propunerea sindicatului Dresdner-Bank, prezintă o condițiune absolut inadmisibilă, și anume acea co- prinsă și în propunerea Cassei Mendelssohn, ca Guvernul să nu poată face denunțarea Obligațiunilor 6% decât după obținerea cotei la bursa din Berlin. In cazul când cota nu s’ar fi putut obține pentru noul împrumut, sindicatul cereă ca denunțarea Obligațiunilor să nu se facă decât la o epocă mai depărtată, care se va determină în comun acord de Gu- vern și sindicat. Și deși sindicatul se obligă, chiar în cazul neexecutărei convențiunei, să verse pe fiecare an mijlocia anuală a eco- nomiei ce va rezultă pentru Stat din conversiune și în con- formitate cu tabloul de amortisment ce s’ar fi întocmit de Guvern, chiar dela 1 Ianuarie 1891, Guvernul a crezut însă că Statul nu trebue să se preteze la asemenea combinațiuni. Căci chiar dacă, în definitiv, după un timp oarecare s’ar fi a- juns la facerea conversiunei, nu e mai puțin adevărat că s⁷ar fi creat Statului o situațiune neregulată, situațiune care ar fi putut să pericliteze temeinicia creditului de care se bucură. In afară de aceasta, subordonarea executărei convențiunei faptului admiterei noului împrumut la cota Bursei din Berlin și ipoteza numai că s’ar fi putut refuză admiterea cotei, 235 ar fi creat o stare de nesiguranță prejudiciabilă pentru Stat. In fine, o altă considerațiune care a militat în favorul propunerei făcută de Cassa Disconto-Gesellschaft, este că acest sindicat și-a rezervat dreptul de a face să participe la această operațiune și Casse de bănci din Paris. Importanța acestui fapt este netăgăduită pentru plasarea titlului nostru 4 % care, în curând, sperăm că va deveni tipul normal al datoriei noastre publice. In cât privește prețul de 84,25 net cu care s’a cedat sin- dicatului cele 274.375.000 lei capital nominal rentă 4% amortizabilă, el pare a nu fi în concordanță cu cursul de a- atunci al rentei noastre 4 °/₀, care se ridicase până la 89%. Dacă ar fi fost cestiunea numai de un împrumut, negreșit că prețul convenit de 84,25% net, nu ar fi fost acceptabil. Sco- pul însă ce s’a urmărit prin această operațiune a fost con- versiunea Obligațiunilor 6% și prin urmare trebuiau făcute detentorilor toate avantagiile posibile pentru ca să prezinte la conversiune Obligațiunile lor. Nu trebuește perdut din ve- dere că orice beneficiu mai mare ce s’ar fi obținut pentru Stat, ar fi tras după sine o îngreunare a condițiunilor pentru detentori, ceeace nu eră în interesul conversiune!. Pe baza tuturor acestor considerațiuni, Consiliul de Mi- niștri, prin Jurnalul cu No. 3 din 3 Septemvrie 1890, a admis oferta sindicatului reprezentat prin Disconto-Gesell- schaft din Berlin și la 15/27 Septemvrie 1890 Ministerul a și încheiat cu acel sindicat convențiunea definitivă, pentru : emisiunea unui împrumut de Lei 274.375.000 în titluri de ■' rentă 4 %'amortizabilă, pe bazele coprinse în ofertă. Convențiunea a fost semnată mai întâi de Ministrul fi- nuațelor ,deoparte ,de altă parte, de Direcțiunea der Dis- conto-Oesellschaft și d. S. Bleichroder din Berlin, de d-nii M. A. Rothschild et Fii din Francfort p/M. și de Banca Națio- nală a României. In urmă însă ea a mai fost semnată și de următoarele Casse de Bancă din Paris: Banque de Paris et des Pays-Bas, Heine et Comp., L. et R< Cahen d’Anvers et Comp., Societe generale pour favoriser le developpement du Commerce et de l’Industrie en France, Societe generale de Credit industriei et Commercial, Banque imperiale Otomane, Credit Lyonnais, Comptoir National d’Es- 236 compte de Paris, care toate au primit o participațiune în a- ceastă operațiune. La 5/17 Septemvrie 1890 Ministrul de finanțe a semnat publicațiunea pentru denunțarea și plata cu anticipațiune a Obligațiunilor 6% în sumă de Lei 230.960.000 cari se mai aflau în circulațiune; în aceiași zi a înaintat la Berlin pros- pectul noului împrumut de 274.375.000 lei, arătând că acest împrumut este destinat la convertire și la plata cu anticipa- țiune a Obligațiunilor 6%, indicând cursurile cu cari se vor emite noile titluri și prețul cu cari se vor primi Obligațiu- nile 6%. Pe baza acestui prospect și a publicațiunei de denunțare obți:nându-se și cota la bursa din Berlin pentru noile titluri de rentă amortibilă, sindicatul a deschis subscripțiunea pu- blică pentru conversiune, în zilele de 27 Septemvrie st. nou până la 8 Octomvrie st. nou inclusiv și pentru subscripțiu- nea în numerar în ziua de 8 Octomvrie st. nou. Subscripțiunea a avut loc: In București, la Banca Națională a României și la sucur- salele sale din Iași, Galați, Brăila și Craiova; In Berlin, la Direcțiunea Disconto-Qesellschaft și la Cassa de bancă S. Bleichroder ; In Frankfort p./Main la Cassa de bancă M. A. Rothschild și Fii; In Paris, Bruxelles și Atnsterdam, la Banque de Paris et des Pays-Bas și la sucursalele sale; In Bâle, la Basler Bank-Verei'n și la Basler Depositen Bank; In Zurich^ la Schweizerischen Kreditanstalt. Operațiunea a avut un deplin succes. Din 230.960.000 lei, Obligațiuni 6% cari au fost chemate la conversiune, s’au presentat Lei 186.778.500, adică mai mult de 80 °/₀, ră- mânând prin urmare Obligațiuni 6% cari au preferit plata în numerar, pentru suma de 44.181.500 lei. Subscripțiunea în numerar, pentru procurarea sumelor necesare la plata Obligațiunilor 6% neprezentate la conversiune, a acoperit și dânsa de mai multe ori suma cerută. Suma de 186.778.500 lei convertită s’a subscris: 237 In România Lei 3.337.500 In Berlin „ 171.102.000 In Frankfort p/M „ 5.863.500 In Paris „ 4.323.000 In Copenhaga „ 1.295.000 In Ziirich „ 85.000 In Bâle „ 67.500 In Bruxelles „ 452.500 In Amsterdam 252.500 Total Lei 186.778.500 Decontul împrumutului nou emis în sumă de lei 274.375.000 este următorul : Lei 274.375.000 capital nominal rentă 4% amortizabilă, pe cursul net de 84,25 °/₀ Lei 231.160.937,50 Obligațiuni 6% pre- zentate la conversiune Lei 186.778.500 Obligațiuni 6 % cari urmează a se plăti în numerar Lei 44.181.500=Lei 230.960.000,— “Sold Lei 200.937,50 Nouile titluri de rentă 4°/₀ vor fi amortizabile în 33 ani, adică în timpul cât urmau a se amortiza și Obligațiunile 6%. Ele se vor emite în 211.270 bucăți și anume: 82314 bucăți ă 500 lei, sau lei 41.157.000 82313 bucăți ă 1.000 lei, sau lei 82.313.000 32924 bucăți â 2.500 lei, sau lei 82.310.000 13719 bucăți ă 5.000 lei, sau lei 68.595.000 211270 bucăți în val. totală de lei 274.375.000 Plata anuităților, adică a cupoanelor scăzute și a titlurilor eșite la sorți, se va face la 1 Ianuarie st. nou și 1 Iulie st. nou din fiecare an, în România, la Cassele Statului în lei aur; în :.B,erlin la Cassele de Bancă Disconto-Gesellschaft și S. Bleichroder, în mărci, socotite 81 mărci drept 100 lei; în Frankfort p.M. la Cassa de Bancă M. A. Rotschi.ld et Fii, tot în mărci, socotite tot pe cursul de 81 mărci suta de lei și în Paris, în franci, la Banque de Paris et des Pays-Bas. Pentru plata în străinătate a anuităților, Statul va plăti 238 Casselor de Bancă o comiisiune de ¹/₈ %; pentru actualele Obligațiuni 6% comisiunea ce se plătea bancherilor eră VWo- ’ Cupoanele și titlurile eșite la sorți neprezentate la plată în timp de cinci ani dela exigibilitatea lor, se prescriu. A- ceastă dispozițiune, care eră prevăzută numai pentru cupoa- nele Obligațiunilor 6°/₀, am obținufo și pentru capitalul reprezintat prin titlurile noui de 4% pentru a se evită în viitor cereri de credite extraordinare^ întrucât; după art. 71 din i'egea Contabilității' generale, creditele bugetare neîn- trebuințate în curs de cinci ani, se anulează în mod definitiv. Pentru a termină, rămâne să arătăm economia ce rezultă pentru Stat din faptul acestei conversiuni. După tabloul de amortifsment al Obligațiunilor 6% Statul va avea să plătească până la a lor definitivă stingere, suma de lei 551.883.200 capital și dobânzi, și anume: Capital . . Lei 230.960.000 Dobânzi ... . Lei 320.923.209 Total . . Tti“'55L883.20b Anuitățile Obligațiunilor 6% nu sunt egale pe fiecare an ; după tabloul de amortisment al acestor Obligațiuni, anui- tățile sunt mai mici în anii până la 1899, și mai mari dela 1900 pentrucă în acești dintâi 8 ani, Statul mai are să su- porte și anuitatea Obligațiunilor 5 % ferate, Obligațiuni cari în total se sting în anul 1899. In cifre rotunde, anuitățile Obligațiunilor 6°/₀ și 5°/₀ sunt: In anii • 8ot —1898 Pentru Obligațiuni 6% 14.675.000 Pentru Obligațiuni 5 °/₀ 4.100.000 48/775.000 In nnnl 1889 15.527.000 2.050.000 17.577.000 In anii ••900-1923 17?455.000 17.455.000 Pentru noul împrumut 4 %, a trebuit ca prin combinațiuni de cifre, pe de o parte, anuitățile să fie mai mici în primii 8 ani, iar pe de altă parte s’a căutat să se egaleze sarcinile tezaurului pentru amândouă seriile de Obligațiuni, cari s’au emis cu ocaziunea răscumpărărilor Căilor noastre ferate. Astfel dar s’a combinat tabloul de amortisment, după care, în primii 8 ani, Statul va aveă să plătească o anuitate de Lei 12.554.000, în anul al 9-lea o anuitate de Lei 14.604.000, 239 iar în restul de 24 de ani câte Lei 16.652.500 pe fiecare an. Cu această combin,ațiune tezaurul a realizat economiile următoare: In prim'ii 8 ani câte Lei 2.121.000 pe an sau în 8 ani....................................Lei 16.968.000 In al noulea o economie de Lei 923.000 Lei 923.000 Iar restul celorlalți 24 ani câte lei 803.500 pe an, în 24 ani .... Lei 19.284.000 Total Lei 37.175.000 sau în mijlocie pe fiecare an o economie i de aproape 1.130.000 lei. Totdeodată și sarcinile tezaurului sunt egalate pentru tot timpul de 33 ani, pentru amândouă împrumuturile ce s’au contractat cu ocazia răscumpărărei Căilor ferate, căci va avea de plătit: In anii In anii 1891 — 1898 In anul 1899 1900—1923 Pentru renta 4 % amort. 12.554.000 14.604.000 16.652.000 Pentru Obligațiuni 5% 4.100.000 2.050.000 — 16.654.000 16.654.000 16.652.000 In rezumat, dar putem constată cu sattsfacțiune că con- versiunea Obligațiunilor noastre 6%, s’a făcut în condițiuni foarte avantajoase și cu un deplin succes, căci din totalitatea Obligațiunilor chemate la conversiune, mai mult de 80 % au acceptat schimbarea contra noilor titluri 4%, cu toate că Obligațiunile ’6% erau garantate prin o ipotecă specială asupra Căilor ferate și asupra venitului regiei tutunurilor, pe când titlurile 4 °/₀, nu au o asemenea garanție specială. Aceasta dovedește temeinicia creditului de care se bucură Statul român și de încurajarea care i se da, de a păși și mai departe, în timp util, Ia conversiunea și unei alte părți din datoria noastră publică ¹). TReproducem mai jos în întregime contractul intervenit în această conversiune. Convențiunea din 15/27 Septemvrie 1890 J) Intre subsemnații, excelența sa ministru de finanțe al Ro- mâniei de o parte, și un sindicat, compus din Direcțiunea 1) Expunerea situațiunei Financiare a tezaurului public la 30 Septembrie 1890. 2) Jurnalal Consiliului de Miniștri No. 3 din 3 Septemvrie. 240 Disconto-Gesellschaft, Cassa de bancă S. Bleichroder din Berlin, Cassa de bancă M. A. Rothschild și Fii din Frankfort pe Main, Banca Națională a României din București, de altă parte, s’a convenit ceeace urmează : Art. 1. — In virtutea legei din 16/28 Iunie 1890 Guver- nul român va proceda la emisiunea unul împrumut în va- loare nominală de franci 274.375.000=mărci 222.243.750 în titluri de rentă 4% amortizabilă din 1890, capital și procente plătibile în aur. — Art. 2. — împrumutul de 4% amortizabil în aur din 1890 va fi afectat exclusiv la conversiunea și rambursarea soldului încă în circulație (cu reducerea tragerei de 19 Septemvrie 1 Octomvrie 1890) cari se ridică la suma de franci 230.960.000 = mărci 184.768.000 capital nominal, al Obli- gațiunilor de Stat 6 °/₀ emise în 1880 pentru răscumpărarea Căilor ferate române (Roman-Vârciorova). Art. 3. — Noul împrumut va fi emis în Obligațiuni la purtător, fiecare de câte 500 franci=mărci 405 : In 82314 bucăți de 1 Obligațiune „ 82313 „ „ 2 Obligațiuni „ 32914 „ „5 „ 13719 „ „ 10 Textul titlurilor va fi redactat în limbele română, franceză, și germană.—Ele vor arătă numele Casselor contractante, cari sunt însărcinate cu serviciul împrumutului. Aceste nume vor vor fi de asemeneja imprimate în textul cupoanelor. FArt. — Guvernul român se obligă a nu converti acest ; împrumut în tim'p de 10 ani dela ziua promulgărei legei î menționate la art. 1. Titlurile și cupoanele acestui împrumut vor fi scutite pen- tru totdeauna de orice taxe de timbru sau alt impozit român ; prezent și viitor. Titlurile vor fi primite, pe valoarea lor nominală ,ca ga- ranție, la toate Cassele publice, cupoanele scăzute vor fi pri- mite la aceleași Casse ca numerar. Art. 5.— Obligațiunile acestui împrumut vor purtă do- bânda de 4% pe an, asupra capitalului nominal. Dobânzile vor începe a curge dela 19 Septemvrie (1 Octomvrie) 1890 și se vor plăti pe semestru la 19 Iunie (1 Iulie) și 20 De- 241 cemvrie (1 Ianuarie) din fiecare an. Certificatele provizorii vor aveă un cupon de dobânzi trimestriale, plătibil la 19 Decemvrie (1 Ianuarie) 1891. ’ / Amortismentul acestui împrumut se va efectuă al pari (suta ! în sută) în curs de 33 ani, Conform' tabloului ce se va stabili de către Ministerul finanțelor, prin trageri la sorți semes- ( trialejcari vor aveă loc la 20 Martie (1 Aprilie) și la 19 Sep- temvrie (1 Octomvrie) din fiecare an, cu începere dela 20 Martie (1 Aprilie) 1891, data fixată pentru prima tragere. Tabloul de amortisment va figură în textul Obligațiunilor. Obligațiunile eșite la sorți se vor plăti la trei luni după tragere, contra remiterei titlurilor însoțite de talonul lor și de toate cupoanele având scadență după termenul rambur- sărei. | Valoarea cupoanelor lipsă se va deduce din capitalul de rambursat. ( Numerile Obligațiunilor eșite la sorți la fiecare tragere vor Tî publicate șî vor face obiectul unei liste speciale la care se va anexă în detaliu arătare de acele Obligațiuni eșite la sorți la tragerile precedente și cari nu au fost încă presentate la plată. Aceste publicațiuni se vor face cu chel- tueala Guvernului român în România și în străinătate în șase până la 8 jurnale germane, franceze sau altele, după desemnarea sindicatului. Art. 6. — Serviciul titlurilor, se va efectuă, după alegerea detentorilor, la Berlin și la Frankfort pe Main în mărci, la Paris în franci și la București la Casseîe Statului în Iei aur pe cursul de 500 franci = 405 mărci = 500 lei aur. Cupoanele scăzute și neprezentate la plată se vor prescrie după trecerea de 5 ani dela data scadenței lor. Art. 7. — In streinătate serviciul dobânzilor și al amor- tis'mentului Obligațiunilor de rentă 4% amortizabilă în aur din 1890 se va efectuă exclusiv, La Berlin: La Direcțiunea |deiPDrscdnto-Gesellschaft și la d-1 S. Bleichroder, la Frank- fort pe Main, la d-nii M. A. von Rothschikt și Fii la Paris lai una sau miai multe bănci pe cari Ministerul de finanțe le va acceptă după propunerea sindicatului. Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft din Berlin, va aveă facultatea a efectuă, pe contul său și cu riscurile și pericolele sale în Olanda, în Belgia sau pe alte piețe din Germania, 16 242 plata cupoanelor și a Obligațiunilor eșite la sorți, ale a- cestui împrumut. Decontul acestor plăți cu Guvernul român se va face cașî cu'm ele ar fi fost efectuate la Berlin. Art. 8. — Guvernul rofnân se obligă a emite în Germania și în Franța fondurile necesare pentru acest serviciu cu cinci sprezece zile înainte de fiecare scadență. Aceste re- misiuni se vor face în mărci Direcțiunei der Disconto-Gesell- schaft pentru serviciul în Germania și în franci pentru ser- viciul în Franța, la banca sau la una din Băncile însărci- nate cu acest serviciu. Guvernul român va fi încunoștiințat de Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft cu două luni înainte de fiecare sca- dență despre proporțiunea remiselor de făcut la Berlin și la Paris. Pentru plata cupoanelor și Obligațiunilor eșite la sorți Guvernul român va bonifică băncilor însărcinate cu acest serviciu un comision de % % asupra valoarei sumelor plătite. Art. 9. — Sindicatul ia ferm și Guvernul român îi ce- dează franci 274.375.000 = mărci 222.243.750 capital nomi- nal, valoarea totală a rentei române 4% amortizabilă în aur din 1890 pe cursul de 85,25% cu deducțmne de 1 % asupra capitalului nominal, pentru acoperirea cheltuelilor de pu- blicațiuni, de cotare pe diferitele piețe, de timbru german, francez sau altele, de curtagiuri și alte drepturi la bursă etc., cu un cuvânt, toate cheltuelile cari, direct sau indirect, ar Ifi ocazionate prin operațiunile de conversiune, precum chel- tuelile subscripțiunei publice în efecte sau în numerar (art 13) ale vânzărei Obligațiunilor noului împrumut în afară de subscripțiune, ale transportului și ale primirei tuturor ti- tlurilor noului împrumut 4 % și aie împrumutului 6 % men- ționat la art. 2, precum și cheltuelile de rambursarea Obli- gațiunilor împrumutului 6 % afară de comisionul ce Gu- vernul român ia asupra-și conform art. 15. Prețul se înțelege în franci și se fixează pentru totali- tatea împrumutului la franci 231.160.937,50 neto. In acelaș timp Sindicatul ia în sarcina sa valoarea totală a dobânzilor acestui împrumut până la 20 Decemvrie (1 Ianuarie) 1891, și în acest scop el va pune la dispozițiunea Ministerului de finanțe al României, cu 15 zile înainte de 243 scadență, suma de franci 2.743.750 valoarea cuponului trimes- trial cu scadență la 20 Decemvrie (1 Ianuarie) 1891. Cu a- cest mod Ministerul de finanțe nu va avea să suporte sar- cinile noului împrumut 4 °/₀ decât cu începere dela 20 De- cemvrie (1 Ianuarie) 1891. Băncile și Cassele de Bancă prevăzute Ia art. 7 se însărci- nează, fără nici un comision ,cu plata sus zisului cupon. Art. 10. — Ministerul finanțelor va pune, în București, la dispozițiunile Sindicatului, titlurile definitive și certificatele provizorii ale noului împrumut pe măsură ce operațiunile subscripțiunei publice, ale vânzărei și ale conversiunei Obli- gațiunilor 6 % menționate la art. 2 ar cere predarea lor. Cheltuelile de confecționarea titlurilor definitive și a certi- ficatelor provizorii sunt în sarcina guvernului român. La 19/31 Ianuarie 1891 cel mai târziu, Ministerul de fi- nanțe va aveă gata titlurile definitive ale noului împrumut conform art. 3, dacă însă Cassele contractante îi vor da toate deslușirile necesare întru aceasta înainte de 3/15 Octom- vrie 1890. Art. 11.— Sindicatul va face plata valorei Obligațiunilor 4 % luate ferm după art. 9, în Obligațiuni 6 % emise în 1880 pentru răscumpărarea drumurilor de fier române (Ro- man-Vârciorova), precum este menționat mai la vale la art. 17, cu toate acestea, Sindicatul nu va putea prezentă în plată Obligațiuni eșite la sorți la tragerile efectuate deja, precum nici pe acelea ce vor ieși la tragerea dela 19 Sep- temvrie (1 Octomvrie) 1890. Art. 12. — Ministerul de finanțe, care este autorizat prin legea din 16/28 Iunie 1890, va denunță înainte de 19 Septem- vrie (1 Octomvrie) 1890, pentru a fi rambursate la 20 De- cemvrie (1 Ianuarie) 1891, toate Obligațiunile neeșite încă la sorți ale împrumutului 6 % din 1880, exceptându-se acelea cari vor eșî la tragerea dela 19 Septemvrie (1 Octomvrie) 1890. In acest scop se va publică în mod oficial că, cu în- cepere dela 20 Decemvrie (1 Ianuarie) 1891, Obligațiunile denunțate ale sus zisului împrumut vor încetă de a mai pro- duce dobânzi și că ele vor fi rambursate la aceă dată, pe a- ceiași valoare și la aceleași Casse, cași acelea desemnate până acum pentru rambursarea Obligațiunilor acestui îm- prumut eșite la sorți. 244 Plata cuponului Obligațiunilor 6% din 1880, cu scadența la 20 Decemvrie (1 Ianuarie) 1891, rămâne în sarcina Guver- nului român. Art. 13. — Conform art. 4 al legei din 16/28 Iunie 1890, Sindicatul va oferi, pe cale de subscripțiune publică, deți-* nătorilor de Obligațiuni denunțate ale împrumutului 6% din 1880, a le schimbă titlurile lor cu noi Obligațiuni 4%. Prețul Obligațiunilor 4% nu se va fixă mai sus de 350 mărci sau 432,10 franci sau lei aur pentru o Obligațiune de 500 franci, și în schimb Obligațiunile b°/₀ vor fi primite pe prețul de 408 mărci sau 503,70 franci sau lei aur pentru o Obligațiune de 500 franci. Sindicatul se angajează sau a liberă Obligațiuni de 4 % cu dobânzi curgătoare dela 20 Decemvrie (1 Ianuarie) 1891 în schimbul Obligațiunilor 6% cu aceleași dobânzi, sau a schim- ba Obligațiunile 4% având cuponul trimestrial cu scadența de 20 Decemvrie (1 Ianuarie) 1891, contra Obligațiuni 6% cu cuponul semestrial aceeași scadență, calculându-se intere- sele asupra celor două valori pe 4 % respectiv 6 % până la 19/31 Decemvrie 1890. Sindicatul va aveă facultatea de a primi, în timpul sau după conversiune, subscripțiuni în numerar, în limitele va- loarei ce ar rămâne disponibilă prin conversiunile operate. Prețul noilor Obligațiuni 4 % ce s’ar luă prin subscripțiune în numerar sau altfel, se va fixă de Sindicat. 'Ministerul finanțelor va învesti cu semnătura sa, prospectul subscripțiunilor, întrucât ele se reporta la descripțiunea noi- lor Obligațiuni 4%, conform art. 1 — 8 din această con- vențiune. Ari. 14. — Condițiunile ce urmează a se îndeplini de de- ținători pentru a putea obține rambursarea titlurilor chemate la conversiune, se vor determină de către Ministerul de finanțe, contractanții vor supune la timp, confirmațiunei Ministeru- lui, propunerile lor relative întru aceasta. Art. '15. — Sindicatul se angajează a efectua, în timp o- portun, preschimbarea titlurilor cari s’ar prezintă la con- versiune fără ca Ministerul să aibă a suportă vre-o cheltueală sau comision. Sindicatul se obligă, pe lângă aceasta, a plăti titlurile cari nu s'ar prezentă la conversiune în termenul fixat de către 245 Sindicat; la Berlin pe cursul de 405 mărci, da Paris pe cursul de 500 franci și la București pe cursul de 500 lei aur, pentru fiecare Obligațiune de 500 franci. Pentru acest serviciu Guvernul va plăti Casselor Disconto Gesellschaft și Bleichroder din Berlin și băncei din Paris et des Pays-Bas din Paris un comision de ¹/₄% conform art 4 al convențiunei din 2 Octomvrie 1879 stil nou și art. 16 al convențiunei pentru răscumpărarea Căilor ferate române. A- cest comision nu va trece în nici un caz suma de 275.000 franci. , Art. 16. — Pe măsură ce s’ar primi titlurile, atât con- vertite cât și rambursate ale împrumutului de 6% din 1880, ele vor fi predate Ministerului de finanțe. Ari, 17. — Decontul final al operațiunei se va face pre- cum urmează. In plata prețului cu care s’a cumpărat noul împrumut, adică franci 231.160.937,50, sindicatul va predă Ministerului de finanțe franci 230.960.000 valoarea nominală în titluri 6% ale împrumutului din 1880, aceste titluri în- soțite de taloanele lor respective, și îi va vărsă franci 200.937,50 în numerar. Sindicatul va predă cu cheltuiala sa la București titlurile sus zisului împrumut, care îi vor fi intrat în urma conversi- unei sau a rambursărei, treizeci de zile cel mai târziu după termenul fixat pentru rambursarea lor. (Art. 12). Art. 18. — După expirarea termenului fixat prin articolul precedent pentru predarea titlurilor, sindicatul va pune la dispozițiunea Ministerului finanțelor în mărci contra va- loarea titlurilor cari ar lipsi până la acoperirea totalități Obligațiunilor 6 % chemate 1 a£ rambursare și cari nu s’ar fi prezentat sau depus încă pfetă. Aceste titluri vor fi calculate pe cursul de 405 mărci pentru o Obligațiune de 500 franci. Ou toate acestea, Cassele contractante vor fi ținute a continuă, pe contul și în sarcina guvernului, rambursarea titlurilor chemate la plată și de a e- fectuă această plată ca mai înainte, în condițiunild stabilite în art. 12 și pe cursul de 405 mărci la Berlin, de 500 franci la Paris și de 500 lei la București, pentru fiecare Obliga- gațiune de 500 franci. Este bine înțeles, că Guvernul nu va aveă să suporte ab- solut nici o cheltuială sau diferență de schimb rezultând din 246 47,15% 35.35% 2,50% 15; 00% aceste rambursări, afară de comisionul de %% în limitele prevăzute de art. 15. Art. 19. — Contractanții participă la prezenta convențiune fără solidaritate între ei și în proporțiunile următoare: Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft pentru Cassa de bancă S. Blerchroder pentru Cassa de bancă M. A. v. Rotschild și Fii pentru Banca Națională a României pentru Total pentru T 00,00% ----—r— .»™ -'W"»"'»'- ,,, ■ Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft și Cassa de bancă S. Bleichroder își rezervă dreptul de a transferă ybăncei de Paris et des Pays-Bas din Parts și la alte bănci sau Casse de bancă, pe care le va acceptă Ministerul de finanțe, o por- țiune din partea lor de participațiune. In acest caz Băncile sau Cassele de bancă vor participă la prezenta convențiune în proporțiune cu quota-parte transferată cu drepturile și datoriile aferente. Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft și Cassa S. Bleichroder vor fi descărcate de porțiunea transfe- rată din participația lor. Art. 20.— Guvernul român nu va procedă până la 19 Septemvrie (1 Octomvrie) 1891, la nici o emisiune de fonduri de Stat român în aur sau de valori române în aur garantate de Stat, decât în urma unei înțelegeri prealabile cu sindi- catul.; Se exceptează însă un împrumut interior de 30—40 milioane franci efectiv, care nu va fi emis înainte de finele lui Ianuarie 1891 stil nou, precum' și pentru emisiunea titlu- rilor de rentă 4%, spre a-și procură Guvernul capitalul nece- sar la conversiunea Obligațiunilor de 6% menționate în ali- niatul 2 al legei din 16/28 Iunie 1890; asemenea pentru ca- zuri de forță majoră, cum resbel și alte asemenea calamități, f 'Art. 27.— Dacă ar surveni oarecari evenimente extraor- dinare, sindicatul va avea dreptul de a declină executarea a- cestui contract. Cu toate acestea, această facultate de reziliare nu-i este acordată decât până la publicațiunea oficială a de- nunțărei Obligațiunilor 6% din 1880. In caz de reziliare a a angajamentelor sindicatului, prezenta convențiune rămâne nulă și de nul efect. ' Art. 22. — Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft este au- torizată a corespunde în numele Sindicatului cu guvernul ro- 247 mân, a regulă cu el contabilitatea și a da chitanțe de sume și de valori. i /W., 23. — Prezenta convențiune este scutită de orice drept de timbru român. Convențiunea s’a făcut în două exemplare originale, din cari unul pentru guvernul român și altul pentru Direcțiunea der Disconto-Gesellschaft Se vor face însă pentru ceilalți contractanți un nutnăr de copii suficiente, cari se vor legaliza de către guvernul român. București 15/27 Septemvrie* 1890 Berlin 18 Septemvrie 1890 MINISTRU de FINANȚE DIRECȚIUNEA DER DISCONTO GESELSCHAFT (s) M. Germani (s) A. Hansemann (s) Erich (s) A. Hansemann pentru M. A. von Rotschild și Fii in virtutea deplinei pu- teri date. (s) S. Bleichroder BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI p. Guvernator (s) Anton Carp In virtutea art. 19 din prezenta convențiune, Direcțiunea der Disconto-Qesellschaft și Cassa de Bancă S. Bleichroder, transferă din participațiunile lor părțile următoare : Băncei de Paris et des Pays-Bas din Paris 9 1/3 % D-lor Heine și Compania din Paris 1 11/21°/₀ D-lor L. & C. Cahen d’Anvers &'Comp. din Paris 1 11/21% Societăței generale pentru favorizarea dezvoltărei Comerțului și industriei în Franța din Paris 1 11/21% Societăței generale de credit industrial și Comer- cial din Paris 1 11/21% Băncei imperiale Otomane din Paris 1 11/21% Creditului Lyonez din Paris 1 11/21% Contuarului național de scont din Paris 1 11/21% Total 20 % Sus zisele Casse intră în prezenta convențiune, acceptând aceste participațiuni fără solidaritate între ele, cu drepturile și datoriile aferente. Ministrul de finanțe al României aprobă acest transfert. Făcut în trei exemplare, din care unul pentru guvernul 248 român, al doilea pentru Direcțiunea der Disconto-Gesell- schaft și al treilea pentru Banque de Paris et des¹ Pays-Bas. Se va face în acelaș timip pentru ceilalți contractati, un număr suficient de copii.¹) București 1/13 Octomvrie 1890 MINISTRU de FINANȚE (s) M. Germani Berlin 2 Octomvrie 1890 DIRCȚIUNEA DER DISC0NT0 GESELSCHAFT (s) A. Hansemann (s) Erich (s) A. Hansemann pentru M. A- von Rotschild și Fii în virtutea deplinei pu- teri date. (s) S. Bleichroder BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI p. Guvernator (s) Anton Carp Situațiunea titlurilor de rentă 4% amortizabilă din 1890 aflate în circulație la 1 Aprilie 1912. Val. Val. Val. Val. Total ca- Rentă 4°/0 1890 500 1000 2500 5000 Total Capital Interese pital și in- terese Titluri emise . . . 82.314 82.313 32.924 13.719 211.270 274.375.000 240.331.650 514.706.650 Titluri amortiza- 35.070 35.069 14.026 5.844 90.009 116.889.000 197.982.140 314.871.140 te la 31 Martie 47.244 47.244 18.898 7.875 121.261 157.486.000 42.349.510 199.835.510 1912....... Titluri în circula- ție la 1 Aprilie 1912....... împrumutul Prin convențiunea Obligațiunilor 6% C. F. R. în 4% se Koane" ⁴⁵^mⁱ se accentuase la noi tipul 4% și eră momentul bine venit ca să se acopere printr’o nouă emisiune creditele deja des- chise. Statul trebuiă deci să-și procure fondurile necesare pentru acoperirea plăților de lucrări extraordinare efectuate până la 31 Decembrie 1890, precum și pentru acelea cari a- veau a se mai îndeplini până în toamna anului 1891. Cum aceste cheltueli nu mâi eră posibil a le satisface cu resursele bugetului ordinar, mai cu seamă că în lunile Ianuarie și Fevruarie 1891 scădeau bonurile de tezaur, emise pentru o sumă de aproape Lei 7.900.000 afară de cele 2.500.000 lei avansați Guvernului de fondul de epizotii tot pe bonuri 1) Buletinul Legiuirilor financiare voi. I partea II pag. 430. 249 de tezaur, o nouă emisiune de rentă eră pe cât die imediată pe atât de necesară. După legile votate de Corpurile Legiuitoare creditele des- chise prin emisiune de rentă se ridicau la sumă de Lei 660.232.168,45 In contul acestei sume se emisese : 1) Renta amortizabilă 5 °/₀ pentru un Aceasta fiind situațiunea, Guvernul s’a adresat banche- rilor din Capitală, cari i-au oferit o emisiune pe un curs de 83 % miai puțin 1 % pentru comision. Pe baza acestui curs Statul ar fi încasat efectiv Lei 34.400.000 pentru un capital nominal de Lei 42.000.000; cursul oferit fiind prea mic, Gu- vernul s’a adresat aceluiași Sindicat care luase asupra sa conversiunea Obligațiunilor 6 % C. F. R. Aceștia au oferit cursul de 84.375 % minus 1 % pentru curtagiu, comision, timbru, etc., sau net 83.375% la care dacă adăugăm inte- resele ce urmă să se bonifice dela data cuponului cu care avea să se emită renta, până la facerea vărsământului sumelor conform trebuințelor Statului, precum și 3 % pe an, sumelor rămase în depozit la sindicat până la ridicarea lor de către Guvern, după calculele făcute ar fi produs net Lei 35.024.600 pentru un capital nominal de lei 42.000.000, care față de cursul oferit de bancherii din Capitală rezultă în favoarea Statului suma de lei 584.600. Dacă s’ar fi respins oferta grupului Disconto-Gesellschaft, Guvernul nu ar îi avut alt mijloc să-și procure sumele necesare,, decât făcând apel la o subscriere publică, fără' a i se puteă da vre-o garanție pentru subscrierea în întregime a capi- talului de Lei 42.000.000, în care caz s’ar fi expus și cre- ditul Statului la o sdruncinjare serioasă. Apel la un alt grup de bancheri streini nu se puteă face, fiindcă după cum' am văzut Sindicatul pentru conversiunea Obligațiunilor C. F. R., își rezervare libertatea târgului până la finele lui Septemvrie 1891. Față cu considerațiunile de mâi sus Guvernul a încheiat cu Grupul Disconto-Gesellschaft, emisiunea împrumutului de lei capital nominal 45.000.000 tipul tot 4% și prin art. 16’ al convențiunei acestui împrumut, s’a stabilit Că „In înțelegere 251 comună contractanții convențiunei relativă la emisiunea îm- prumutului 4% amortizabil în aur, din 1890 și la con-» versiunea și rambursarea Obligațiunilor de Stat 6% emise în 1880 pentru răscumpărarea căilor ferate, noul împrumut 4% amortizabil în aur din 1891, se va emite în locul împru- mutului interior de 30—40 milioane efectiv.. Pe baza acestui articol astfel redactat la 23 și 16/28 Fe- vruarie 1891, s’a semnat convențiunea împrumutului de lei 45.000.000 capital nominal, care a produs suma de lei 37.600.082,62, ceeace revine pe un curs de 83,55%. Prin articolul 17 al convențiunei, Ministerul de finanțe, rezervându-și dreptul de a cedă unei instituțiuni de Stat ro- mân franci 3 milioane capital nominal, se angaja ca el să nu fie pus în vânzare până la 19/1 Octomvrie 1891. Din întregul capital nominal de Lei 42.000.000 Sindicatul luă ferm¹ Lei 25.000.000 sau Mărci 20.250.000, capital nomi- nal rentă română 4% amortizabilă în aur din 1891, pe cursul de 84.375% mai puțin 1% pentru acoperirea de cheltueli de publicitate, comision, timbru etc.'Prețul net de 83.375% se înțelegeă după uzul pieței Berlinului (100 fr. = 80 mărci). Pentru Lei 17.000.000=Mărci 13.770.000, capital nominal,. Sindicatul aveă drept de opțiune cel mai târziu la 15/27 Martie 1891 și în aceleași condițiuni cași pentru partea luată ferm, dacă însă până la acea dată sindicatul nu declara opți- unea, se obliga a procură Guvernului sumele de cari aveă ne- cesitate până la concurența va loarei supusă op/țiunei și la termenele anume desemnate, contra bonuri de tezaur române cu dobânzi de 5 % pe an, și pe termene de 4 până la '6 luni. Aceste bonuri erau plătibile în franci la Paris și în mărci la Berlin, după dispozițiunile luate de Sindicat, con- tra căror el va pune la dispozițiunea Ministerului de finanțe contravaloarea lor, sută pe sută în moneta țărei respective fără nici o sarcină pentru guvernul român decât cheltuelile de timbru german sau francez. Restul de Lei 3.000.000 sau Mărci 2.430.000, capital no- minal, rentă 4% amortizabilă, emisă în aceleași condițiuni, a fost cedat fondului de epizotii administrat de Ministerul de Interne, tot pe cursul de 83.375% conform' art. 16 din convențiune. 252 Plata contravaloarei Obligațiunilor 4% a fost făcută la Berlin astfel: Capital nominal franci 10.000.000 la 20/ 1 Fevruarie 1891 1 luate ferm » w 15.000.000 „ 15/27 Martie » J 10.000.000 „ 15/27 Aprilie supuse » 7.000.000 „ 15/27 Mai opțiunei Sumele puse la dispozițiunea Statului și nezidîcate erau considerate ca primite în cont curent și se bonifică o do- bândă de 3°/₀ pe an. Titlurile erau scutite de orice taxă de timbru sau impozit prezent sau viitor. Celelalte condițiuni asupra plăței cupoa- nelor si titlurilor, precum și a previziunilor necesare, eHau aceleași cași a împrumuturilor anterioare. Pe baza acestor dispozițiuni, la termenul prevăzut în con- vențiune, Guvernul a emis următoarele titluri: 13.500 bucăți â Lei 500 = Mărci 405 = Capital nominal Lei 6.750.000 13.500 „ „ „ 1.000= „ 810 = „ „ „ 13.500.000 5.400 „ „ „ 2.500= „ 1.022 = „ „ 13.500.000 2.250 „ „ „ 5.000= „ 4 050= „ „ „ 11.250.000 Total Lei 45.000.000 purtând cuponul de 1 Iulie stil nou 1891. ₍ Din capitalul nominal de Lei 45.000.000 s’a predat: Lei 42.000.000 sindicatului de bancheri, și Lei 3.000.000 fondului de epizotie. Decontul acestui împrumut este următorul: 1) Lei 42.000.000 capital nominal sau Mărci 34.020.000, cedate sindicatului ă ■83.375% fac..............................M. 28.014.000,— 2) 3.000.000 capital nominal sau mărci 2.430. 000, cedate fondului de epizotii â 83.375%................................. „ 2.001.000,— Interesele cuponului în curs: a) La 10.000.000 lei sau 8.100.000 mărci pe 30 zile dela 1 Ianuarie până la 1 Fevruarie 1891 st. n. M. 26.666,70 b) La 15.000.000 lei sau 12.150.000 mărci pe 64 zile dela 1 Ia- De reportat M. 26.666,70 M. 30.015.000,— 253 Report M. nuarie până la 4 Mar- tie 1891 stil nou. „ c) La 17.000.000 lei sau 13.770.000 mărci pe 86' zile dela 1 la- pnuarie până la 26 Martie stil nou 1891. „ d) La 3.000.000 lei sau 2.430.000 mărci pe 60 zile dela 1 Ia- nuarie până la 28 Fe- vruarie 1891 st. nou. „ ' e) interesele de 3% pe an, la sumele lăsate în depozitul sindicatu- lui până la ridicarea tuturor acelor sume conform convențiunei 26.666,70 M. 30.015.000,— 85.333,33 „ 129.955,55 16.000 — 132.418,27 „ 390.373,85 Total M. 30.405.373,85 Suma de mărci 30.405.373 pf. 85 s’a încasat la tezaur pe cursurile următoare: Mărci 4.800.000,---pe cursul de Lei 123,90 suta de mărci Lei 5.947.200,--- 19.553.257,15 „ n 123,50 » n » 24.148.272,57 876.666,70 „ 123,60 «■> 1.083.560,05 2.017.000,--- „ 125,--- n "1 V „ 2.521.250,--- 800.000,--- 123,25 "> n 986.000,--- p 700.000,--- „ 123,40 u H » 863-800,- 1.658 450,--- „ n n 123,61 '.i y> n 2 050.000,--- Mărci 30.405.373,85 în total cari au produs . . Lei 37.600.082.62 din cari Lei 10.811.710,05 s’au încasat în anul 1890—91 și Lei 26.788.372,57 s’au încasat în anul 1891—92 Lei 37.600.082,62 totalul produsului net încassat, ceeace reprezintă un curs de emisiune de SSjSSS⁰/^¹) 1) Expunerea Situațiunii financiare la 30 Septemvrie 1892 și 1893. 254 Situațiunea titlurilor de rentă 4% amortizabilă din 1891 aflate în circulație la 1 Aprilie 1912. Val. Val. Val. Val. Total ca- Rentă 4% 1891 500 1000 2500 5000 Total Capital Interese pital și in- terese Titluri emise . . • 13.500 13.500 5.400 2.250 34.650 45.000.000 51.006.660 96.006.660 Titluri amortiza- 3.720 3.723 1.486 618 9.547 12.388.000 33.433.550 45 821.550 te până 1 a 3 1 9.780 9.777 3.914 1.632 25.103 32.612.000 17.573.110 50.185.110 Martie 1912 . . . Titluri aflate în circulație la 1 Aprilie 1912 . . Situația ere- Creditele extraordinare acordate până la 31 Martie 1892, ditelor deschise jggfinate a fi acoperite prin emisiune de rentă amortizabilă îo/prin^emî- se urcau la suma de 761.197.375,65 repartizată astfel pe siune de rentă. Ministere: Ministerul de Răsboi Lei 204.364.203,57 ,, „ Finanțe „ 151.090.951.09 ,, „ Culte „ 31.460.307,12 „ „ Interne „ 9.683.248,74 „ „ Justiție „ 5.200.000,--- „ „ Externe „ 252.500,--- „ ., Domenii „ 12.045.984.92 „ „ Lucr. Pub 347.100.180,21=761.197.375,60 In contul acestor credite se plătise până Ia închiderea exercițiului 1891---92 suma de: Lei 542.107.131 bani 61 astfel: Ministerul de Răsboi Lei 151.255.805,87 „ ., Finanțe „ 142.521.077,05 ,, „ Culte „ 16.960.909,47 „ „ Interne „ 6.399.158,90 „ „ Justiție „ 1.674.641,87 ,, „ Externe „ 252.500,--- ,, „ Domenii „ 8.130.191,47 . „ „ Lucr. Pub. „ 214.913,026,92=542.107.311,61 Credite rămase disponibile în sumă to- tală de................................Lei 219.090,064,04 Pentru acoperirea creditelor acordate și a plăților efec- tuate s’a emis rentă amortibilă 5% și 4% până la 31 Martie 1892, în valoare nominală de lei 564.025.000 astfel: 255 nom. Lei 4.36,525.000 „ „ 127.500.000 „ Lei 564.025.000 sau Renta amortizabilă 5°/₀ cap. „ „ 4% „ Totalul rentei emise „ Dacă din totalul plăților efectuate deja în sumă de . . am deduce capitalul realizat prin emisiuni de rentă de . deducem că s’a plătit în plus peste sumele realizate prin emisiuni de rentă suma de.......................... la care dacă vom adăogă și creditele extraordinare deschise pentru efectuarea lucrărilor în viitor și care de asemenea urmează a fi acoperite tot prin emisiuni de rentă adică...................................... , efectiv Lei 395.809.812,47 „ „ 105.850.718,86 „ Lei 501.660.531,33 . . Lei 542.107.311,61 . . . „ 501.660.531,33 Lei 40.446.780,28 Total Lei 219.090.064,04 259.536 844,32 sumă pentru care Guvernul urmă să avizeze la noi emisiuni de rentă. ₍ In urma acestora să vedem care este situațiunea Datoriei Publice la 1 Aprilie 1892. Data con- Sumele a- Datoria Anuitatea ÎMPRUMUTURILE tractării Capital îm- mortizate la 1 Aprilie de plată la lor prumutat până la 31 1892 Data 1892-93 Martie 1892 stingerei Renta perpetuă 5°/0 . . . 1875 44.600.000 11.262 500 33.337.500 perpet. 2.230.000 Renta amortibilă 5% . . 1881/88 436.525.' 00 --- 20.993.000 --- 415 532 000 --- 1933 24.183.512 50 Obligațiuni 5% căi ferate 1881 47.948.000 --- 21.747.500 --- 26.200.500 --- 1899 4.100.150 6°/0 conv. ru- Talelor........ 1880 31.600.000 --- 2.465.300 --- 29.134.700 --- 1924 2.017.885 --- Renta 4°/0 amortibilă in- ternă.......... 1889 32.500.000 --- 870.100 --- 31.629.900 --- 1932 1.575.790 --- Renta 4°/o amortibilă ex- ternă .......... 1889 50.000.000 --- 1.104.000 --- 48.896.060 --- 1933 2.424.650 --- Renta 4% amortibilă C. ferate .......... 1890 274.375.000 _ 1.595.000 --- 272.780.000 --- 1923 12.554.270 _ Renta 4°/o amortibilă 45 milioane........ 1891 45.000.000 - 386.000 44.614.000 - 1934 2 181.590 - Calea ferată Suceava-Iași- 3.865 173 Roman-Botoșani .... 1871 51.535.640 --- 276.073 22 51.259.566 78 1960 86 împrumutul la Casa de 525.000 Depuneri........ 1872 9.985.320 83 2.449.278 28 7.536.042 55 1912 --- împrumuturile la Casa de 7.884.519 Depuneri unificate . . . 1889 13.186.235 95 5.301.716 95 --- 1899 | j 1.296.985 80 1.037.255.196 78 68 450.468 45 968.804.728 33 --- 56.985.007 16 Din acest tablou observăm că întreaga datorie publică re- clamă pentru anul 1892—-93, o anuitate de Lei 56.985.007,16, la care urmează să mai adăogăm drept cheltueli ce sunt de făcut cu efectuarea remisiunilor în străinătate suma de Lei 510.000 prevăzută în bugetul aceluiași an, sau în total Lei 57.495.007,16 adică 5,93% din totalul datoriei publice. Această anuitate este mai mică decât anuitatea de Lei 54.540.788,92 deosebit de suma de Lei '8.129.805 drept chel- tueli de remisiune și de agio în total Lei 62.676.593,92 adică 256 8,18% înscris în bugetul Datoriei Publice pe anul 1888—89, dacă am raportâ-o și la anuitatea anului 1882—83, care era de Lei 42.288.472,27 adică 7,15%, ne convingem¹ până la evidență, că aceia a anului 1892—93 este mai mică decât toate celelalte, cu toate împrumuturile făcute în ultimul timip unele după altele. Economia produsă eră simțitoare, provenită pe de o parte din dispariția agiului, iar pe de alta a intereselor împrumutu- rilor cu 5% și 4% și a conversiune! Unei treimi aproape din datoria publică dela 6% la 4%.i) Totalul rentei emise dela anul 1881 până la 31 Martie 1892 se urcă la sumă de Lei capital nominal 838.400.000, din care cu procente de 5% Lei capital nominal 436.525.000 adică 52,07%, și cu procent 4% Lei capital nominal 401 mii. 875.000 adică 47,94% ceeace ne arată că tipul 4% se accentuase mai puternic ca tipul 5%. Datoria Publică dela 1 Aprilie 1892 până la 1 Aprilie 1905. împrumutul Campania lucrărilor extraordinare continuând și în cursul de lei 75 mi- anului 1892, Guvernul a adoptat un sistem¹ nou și anume, a- e* cela de a prevedea în bugetul fDatoriei Publice pe anul 1892;— 93, anuitatea împrumutului ce eră pe cale de a se realiză și care fusese fixat la sumă de Lei 75.000.000, această normă eră nouă căci până acu'm se ffăceă mai întâi emisiunea și în urmă se cerea înscrierea anuităței aferente în buget. Sistemul inaugurat eră din cele mai bune, tăci Camera puteă să exer- cite astfel un control asupra emisiunilor ce se vor face în viitor.¹ ²) Până la 31 Martie 1892, Guvernul deschisese credite ex- traordinare, pentru sumă de Lei 761.197.375,65 din cari mai mult de trei pătrimi erau afectate administrațiunei răsboiului și lucrărilor publice. Cheltuelile pentru armată le impunea starea politică ge- 1) Expunerea situațiunii financiare a Tezaurului la 31 Septemvrie 1877, 1883, 1889, și 1893. 2) Desbaterile Parlamentare. Ședințele Adunărei Deputaților din 24 și 25 Martie 1892. Discursurile D-lor Em. M. Porumbaru, C. C. Arion și M. Ger- mani Ministrul de finanțe asupra proiectului de buget general al Statului pe anul 1892 — 1893. 257 nerală și situațiunea ce ne-o dobândisem printre celelalte na- țiuni. Cheltuelile afectate lucrărilor publice au fost cheltueli fecunde, căci într'o largă măsură au contribuit la desvoltarea bogăției naționale, care nu se poate concepe fără mijloade de co'municațiuni repezi și lesnicioase, căci acolo unde se crează o mișcare se crează și o avuție și totuși eram departe încă de a avea o rețea complectă de căi de comunicație; cu cât ele s’ar îmbunătăți cu atât ar crește valoarea pământului din care Statul și-ar trage resursele sale, contribuind astfel la propășirea noastră morală și materială dând și un avânt tu- turor forțelor sale de producțiune. ____ Viața modernă în care intrasem reclamă încă foarte multe sacrificii cari trebuiau în cea mai mare iparte satisfăcute. Deocamdată Guvernul mai avea trebuință pentru suma de Lei 86.500.000 și anume: Lei 25.500 000 la plata bonurilor de tezaur emise pentru a- coperirea lucrărilor executate în anul trecut; Lei 10.000.000 aproximativ avansul făcut din bugetul ordi- ! nar al Statului pentru lucrări efectuate tot în trecut; "" Lei 25.000.000 sumă necesară Ministerului Lucrărilor Pu- blice, pentru lucrările ce erau a se execută [în anul 1892—1893; Lei 20.000.000 idem, idem, pentru trebuințele Ministerului de Răsboiu, și Lei 6.000.000 sumă necesară celorlalte Ministere. Pentru procurarea acestor sume sau ce! piuțfn a unor părți din ele, se începuse tratative cu Grupul Disconto-Gesellschaft din Berlin. Ministrul de finanțe, Menelas Germani, prin referatul sau către Consiliul de Miniștri, arată că dispozițiunile piețelor streine și în special a pieței germane, erau în general foarte defavorabile în acel moment împrumuturilor exterioare, așăcă aceasta influențase și asupra cursurilor efectelor Statului Ro- mân, cu toate că situațiunea noastră financiară eră satisfă- cătoare. Din această cauză Sindicatul nu plasase încă un stok de aproape Lei 45.000.000 în rentă 4% din emisiunile ante- rioare, emisiuni cari făcute aproape exclusiv în Germania 17 258 se urcase la suma de Lei 396.375.000, într’un timp de mai puțin trei ani, interval în care tipul 4% al datoriei noastre publice, nu putea încă să fie bine clasat. ¹ Intr’o asemenea situațiune, o nouă emisiune de rentă a- mortizabilă 4% nu eră posibilă, așăcă Guvernul a fost silit să-l abandoneze, recurgând la tipul 5%, destul de bine cunos-' cut și clasat în Germania. In baza autorizațiunei Consiliului de Miniștri, Ministerul de finanțe, începând negociațiunile cu Sindicatul Disconto- Gesellschaftt a obținut efectuarea unui îmiprumut de 75.000 000 capital nominal rentă 5% amortizabilă. In baza convențiunei semnată la 1/13 Fevruarie 1893 îm- prumutul ne-a fost acordat în condițijunile următoare : 1) Sindicatul luă ferm! suma de Lei 37.500.000 capital nominal, și-și rezervă dreptul de opțiune pentru restul de Lei 37.500.000 capital nominal până la 3/15 Decemvrie 1892. 2) In cazul când sindicatul n’ar îi putut face opțiunea, 'se angajă a procură Guvernului sumele de cari ar fi avut trebu- ință, până la concurența contra valoarei capitalului nominal de Lei 37.500.000, prin bonuri de tezaur cu scadența de 4—6 luni cu dobânda de 5% pe an. , , 3) Prețul de emisiune atât pentru suma ce se luă ferm, cât și pentru acea rezervată opțiunei, se fixase la Lei 95¹/₂% cu deducțiunea de 1% drept comision și celelalte cheltueli, deci 94¹/₂ net, ceeace se înțelege după usajul pieței Berlinului 100 franci=81 miărci. Restul condițiunilor erau identice cu ale împrumuturilor anterioare. La data contractărei împrumutului, raportul între tipul de 4% și acela de 5°/₀, stă astfel: tipul de 4% pe cursul de 8O°/o echiv. cu tipul de 5°/o pe cursul de 93% „ „ 40/0 „ „ „ 81% ,, „ „ „ 5% „ „ „ 94.25°|o „ „ 4°/o „ „ „ 82% „ „ „ „ 5% ,, „ „ 95.40% Prin urmare avându-se în vedere cursul de 95¹/₂°/₀, ce ni se! oferise pentru tipul de 5%, renta 4% ar fi trebuit emisă pe cursul de cel puțin 82% și acest curs eră im’posibil de obți- nut, când acest titlu la bursă se cotă cu 82%—83%. Din punctul de vedere al anuităților emisiunea tipului 5% eră imai avantajoasă și anume : Capitalul nominal de Lei 75.000.000 în renta 5% amorți- 259 bilă pe cursul de 95.50% producea efectiv Lei 71.625.000 iar anuitatea de plată pe an ar fi fost ide Lei 4.231.748. Dacă s’ar fi perzistat cu orice preț în tipul de 4%, cur- sul maximum ce s’ar fi putut obține eră de 80% și pentru a realiză un capital efectiv de Lei 71.625.000 cu acest din urmă curs, ar fi necesitat emisiunea unui capital nominal de Lei 89.500.000, a cărui anuitate s’ar îi urcat la suma de Lei 4.339.730, prin urmare o diferență pe an de Lei 108.000 în favoarea emisiunei 5%.i) Pe baza acestor considerațiuni s’a încheiat convențiunea din 26/7 și 2 Iunie 1892, prin care Guvernul rom|ân a emis împrumutul de Lei 75.000.000=Mărci 60.000.000, capital no- minal în titluri de rentă 5% -amortibilă în 44 ani, purtând cu- poane semestriale de Iulie și Ianuarie al fiecărui an. In acest scop, s’au emi's titluri de rentă în proporțiunea următoare: 9186 titluri ă Lei 5.000 fiecare sau în total Lei 45.930.000 58140 titluri ă Lei 500 fiecare sau în total Lei 29.070.000 67326 Total capital nominal Lei 75.000.000 Contra remiterei titlurilor Sindicatul se angaja a efectuă plata titlurilor luate ferm la termenele de mai jos : Lei 11.000.000 capital nominal la 8/20 Iunie 1892 Lei 15.500.000 capital nominal la 18/30 Iunie 1892 Lei 11.000.000 capital nominal la 10/22 Iulie 1892 iar pentru restul capitalului asupra căruia sindicatul își re- zervase opțiunea, fie pentru sumă totală, fie pentru suma parțială, eră obligat să o declare până la 3/15 Decemvrie 1892, în tot cazul se obligase a pune la dispozițiunea Guver- nului, restul sumei de Lei capital nominal 37.500.000 la da- tele de mai jos : Lei 11.000.000 capital nom. cel mai târziu 3/15 Sept. 1892 Lei 11.000.000 capital nom. cel mai târziu 3/15 Noemv. 1892 Lei 15.500.000 capital nom:. cel mai târziu 3/15 Decemv. 1892 contra bonuri de tezaur pe 4—6 luni, cu dobânda de 5% 1) Desbaterile Adunărei Deputaților ședințele dela 11, 12, 15 și 19 Martie 1893. Discursurile D.Ior Em. M. Porumbaru, C. C. Arion, N. Eleva și M. Ger- mani Ministrul Finanțelor asupra proiectului de buget al Statului pe 1893/94. pe an, plătibile în franci la Paris și în mărci la Berlin, a căror contravaloare la termenele stipulate mai sus, sindicatul o punea la dispozițiunea Guvernului român în moneda pieței respective. ; In cazul când sindicatul ar fi declarat opțiunea la 3/15 De- cemvrie 1892, pentru o sumă oarecare vărsată dejă Guver- nului contra bonuri de tezaur, aceste bonuri trebuiau a ffi date guvernului în plăți al pari plus interesele aferente. Din cauza diferitelor dificultăți ale pieței germane Sindi- catul n*a putut declară opțiunea la 3/15 Decemvrie 1892, to- tuși pusese la dispozițiunea Guvernului român sumele nece- cesare contra bonuri de tezaur, conform angajamentului ce-și luase. Aceste bonuri de tezaur scăzând în Martie, Maiu și Iunie, trebuia găsită o modalitate pentru plata lor și atunci s'a intrat din nou în negociațiuni cu Sindicatul, cari în lurma tratativelor au luat ferm¹ până la 3/15 Martie 1893 Lei capital nominal 22.000.000, pe cursul de 93,75% net, rezervându-și dreptul de opțiune pentru restul de Lei capital nominal 15 mii. 500.000 până la 3/15 Mai 1893 pe cursul de 94% net, la această dată dacă nu declară opțiunea, se obligă a pre- schimbă bonurile de tezaur ajunse la scadență, în schimb gu- vernul i-a prelungit libertatea târgului pieței, pentru plasarea titlurilor de Lei capital nominal 37.500.000 până la 3/15 Mai 1893, data declarărei opțiunei. ¹ Sindicatul la 3/15 Mai 1893 declarând opțiunea și pentru soldul de Lei capital nominal 15.500.000, s'au remis restul ti- tlurilor de aceiași valoare, care complectă totalul emisiunei de Lei 75.000.000 capital nominal în titluri de rentă 5%. Pentru acest capital nominal de Lei 75.000.000 =Mărci 60.000.000 s'a realizat suma de Mărci 56.841.402,19, cari vândute pe un curs între 125 și 123,15 lei suta de mărci, au produs efectiv suma de Lei 70.268.387,94, ceeace reprezentă o cotă de emisiune de 93,69%, cari s'au făcut venit la tezaur în cursul anului 1892—93 și 1893—94.1) 1) Acest împrumut convertindu-se în anul 1905 nu mai dăm tabloul situați- unei efectelor și al capitalului ce ar fi; rămas de amortizat la I Aprilie 1912. 261 Decontul acestui împrumut este următorul: Lei 15.035.000 capital nominal, rentă 5°/o amortisabilă, cu cuponnl de Ianuarie 1893 vândute la 7 Iunie 1892 st. n., sindicatului de bancheri din Germania, pe eursul de 95^2 suta nominală, mai puțin 1 °/o drept comision și spese ale împrumutului sau mărci 12.028.000,— a 94 V2 net suta nominală producând..................................M. 11.366.460,— Se scade dobânda de 5°/o pe an pentru 23 zile dela 7 Iunie st. n., până la 30 Iunie st. n., întrucât titlurile emise poartă cuponul de 1 Ianuarie st. n., 1893, ceeace repre- sintă dobânda dela 1 Iulie st. n., înainte.............M. 38.422,75 “ " M. 11.328.037,25 „ 11.000.000 capital nominal rentă 5°/o a- mortisabilă cu cuponul de Ia- nuarie 1894, vândut la 20 Iunie 1892 st. n., aceluiaș sindicat pe același curs de 95^2 suta nominală, mai pu- țin l°/o drept comision și speze ale împrumutului sau mărci 8.800.000, producând a 941/2 °/o............. . M. 8.316.000,— Se scade dobânda de 5°/o pe an pentru 10 zile dela 20 Iunie st. n., până la 30 Iu- nie st. n., întrucât titlurile au fost emise cu cuponul de Ianuarie 1893 și prin urmare nu purtau dobânda decât de la 1 Iulie st. n., înainte . M. 12.222,20 M. 8.303.777,80 „ 11.000.000 capital nominal rentă 5% a- tisabilă cu cuponul de 1 Ia- nuarie 1893, vândut la 22 Iulie 1892 st. n., sindicatului pe același curs de 95^2 °/o cu deducțiune de l°/o drept spese ale împrumutului și comision sau mărci 8.800.000 producând a 94¹/2°/o . . . M. 8.316.000,— Se adaugă valoarea cupo- nului în curs socotită a 5°/o Lei 37.035.000 De reportat . . •. M. 8.316.000,— M. 19.631.815,05 Lei 37.035.000 Report. . . M. 8.316.000 — M. 19.631.815,05 pe an pentru 22 zile dela 1 Iulie 1892 până la 22 Iulie 1892, întrucât titlurile au fost emise cu dobânda curgând dela 1 Iulie 1892, iar banii s’au pus la dispoziția guver- nului pe ziua de 22 Iulie 1892 *......................M. 26.888,90 ‘ —- M 8.342.888,90- Lei 22.000.000 capital nominal rentă 5% a- mortisabilă cu cuponul de 1 Iulie 1893 vândut la 26 Ia- nuarie 1893 (7 Fevruarie 1893) aceluiaș sindicat pe cursul de 94,75°/o, cu deduc- țiune de l°/o drept spese și comision sau mărci 17 mi- lioane 600.000 producând a 93,75% net..................................M. 16.500.000 — Se adaugă interesele cu- ponului în curs socotit a 5% pe an pe 37 zile dela 1 Ia- nuarie 1893 st. n., până la 7 Fevruarie st. n. 1893, în- trucât titlurile au fost emise cu cuponul dela 1 Iulie 1893 adică cu dobânzile curgând dela 1 Ianuarie 1893 st. n., pe când banii s’au vărsat la 7 Fevruarie 1893 st. n. . . M. 90.444,45 M. 16.590.444,45 Lei 14.839.000 capitalul nominal rentă 5 °/o amortisabilă cu cuponul de 1 Iulie 1893, vândut la 8 Mai st. n., sindicatului de bancheri, pe cursul de 95°/o cu scădere del% drept spe- se și comision sau mărci 11 milioane 871.200 a 94% . M. 11.158.928,— Se adaugă valoarea cupo- nului în curs socotită a 5°/o pe an, pentru 128 zile dela 1 Ianuarie 1893 st. n., până la 8 Mai st. n., întrucât ti- tlurile fiind emise cu cupo- nul de Iulie 1893, dobânda , Lei 73.874,000 De reportat . . . M. 11.158,928,— M. 44.565.148,40 263 Lei 73.874 000 Report. . . . M. 11.158.928,— M. 44.565.148,40 curge dela 1 Ianuarie 1893, pe când banii s’au pus la dis- poziția guvernului la 8 Mai. M. 211.043,55 M. 11.369.971,55 Lei 465.000 capital nominal rentă amor- tisabilă 5°/o cu cuponul de 1 Ianuarie 1893 cedat la l Iulie 1892 st. n., fondului de epizo- otie administrat de ministerul de interne, pe cursul net 94 !/2 suta nom. sau mărci 372.000 a 94l/2%....................................M. 351.540,— M. 351.540,— Lei 500.000 capital nominal rentă amor- tisabilă 5°/o cu cuponul de 1 Iulie 1893 cedat la 31 Martie 1893 st. n. aceleiaș adminis- tra țiuni pe cursul de 94°/o net suta nominală, sau mărci 400.000 a 94°/o net. . . . M. 376.000,— Se adaugă valoarea cupo- nului în curs socotită a 5% pe an, pe 90 zile dela 1 Ia- nuarie 1893 st. n. până la 31 Martie 1893 s.. n., întru cât dobânda titlurilor curgea dela 1 Ianuarie 1893 st. n. iar banii s’au vărsat la tesaur la 31 Martie 1893 st. n. . M. 5.000,— M. 381.000 — Lei 161.000 valoarea unor titluri făcând parte din acest îm- prumut eșite la sorț înainte de a fi vândute și cari prin urmare reveneau tesaurului, achitân- du-se valoarea lor din creditul budgetar pre- văzut pentru plata anuităței împrumutului sau M. 128.800,— Dobânzi de 2% pe an bonificate de bancheri, la sumele ce au stat în dopozitul lor, din ziua vânzărei rentei până la retragerea și încasarea banilor.........................................M. 44.942,24 Lei 75.000.000 cap. nom. sau M. 60.000.000 cu un pr. ef. de M. 56.841.402,19 Aceste mărci s’au vânddut și s’au încasat la tezaur pe diferite cursuri producând : 264 Mr. 861.340,--- pe cursul de 125,--- lei suta de mărci lei 1.076.675 --- 7.963.600,--- » » » 124,--- w w n 9.874.864,--- 8.192.222,22 n 123,80 V n V 10.141.971,10 w 33.903.239,97 n 123,50 n w 41.870.501,34 » 2.500.000,--- V » 123,45 v n m n 3.086.250,--- » 1.650,000,--- T) w 123,40 v> TJ V) ?? 2.036.100,--- 1.040.000,--- w » 123,25 »» V) >1 n n 1.281.800,--- W 731.000,--- V n 123,15 r 900.226,50 56.841.402,19 producând în total . • • 70.268.387,94 Din acest total: Lei 45.568.976,91 s’a încasat la tesaur în cursul anului 1892 — 93, iar restul de „ 24.699.411,03 în cursul anului 1893—94 până la 30 Septemvrie 1893¹). „ 70.268.387,94 împrumutul Lucrările extraordinare continuând și în cursul anului 1893, Hoane* ⁵⁰ mî' Pitise din bugetul ordi iar până la 1 Ianuarie 1893 aproape Lei 22.300.000 și având necesitate încă dfonduri pentru plata lucrărilor în curs, s’a acordat Ministerului de fi- nanțe, autorizarea, de a negocia contractarea unui nou îm- prumut. In acest timp, pentru renta noastră 4°/₀ se obținuse cota- rea ei la bursa din Londra. Un sindicat londonez ne făcuse și o ofertă pentru contractarea unui împrumut pe acea p;ață, însă după câtva timp din cauza unei crize puternice ivită în Australia și Grecia, sindicatul și-a retras cererea. Pe de altă parte se începuse negociațiunea cu alte Casse din Germania și neajungându-se la nici un rezultat, s’a intrat în tratative cu vechiul sindicat reprezintat prin Disconto-Gesellschaft, care dela început a înlăturat posibilitatea facerei împrumutului cu 4% ; de altfel tipul 4% nu ne-ar fi fost avantajos pentru ace- leași motive arătate la împrumutul contractat în anul 1892. S’a căutat apoi ca să se depărteze rezerva opțiunei, pentrucă sindicatul să ia ferm întregul capital ce ar fi urmat a' se e- mite, sau cel puțin ³/₄ dintr’însul și a fost imposibil a, se oo- ține din cauza situațiunei piețelor, cari nu erau de loc favora- bile împrumuturilor externe la acea dată. i In urma negocierilor definitive s’a acceptat emisiunea de 5% a unui capital nominal de Lei 50.000.000 în condițiunile următoare: > 1) Din suma de Lei 50.000.000 capital nominal Sindicatul luă ferm până la 3/15 Iunie 1893 suma de Lei 25.000.000 ca- 1) Expunerea situațiunei financiare a tezaurului la 30 Septemvrie 1893. 265 pital nominal ; pentru rest își rezervă dreptul de opțiune și anume: pentru Lei 12.500.000 capital nominal până la 16/28 Septemvrie 1893 și pentru alți Lei 12.500.000 capital nominal până la 4/16 Decemvrie 1893. 2) Prețul de emisiune atât pentru capitalul luat ferm cât și pentru cel rezervat opțiunei s’a fixat la 95,50% nominal mai puțin 1% pentru comision, plus interesele cuponului în curs după uzul pieței Berlinului. 3) In cazul când la datele de 16/28 Septemvrie 1893 și 4/16 Decemvrie 1893 Sindicatul n’ar puteă exercită opțiunea, se obligă a pune la dispozițiunea Guvernului contra bonuri de tezaur, sumele corespunzătoare ce ar fi trebuit să-i verse dacă s’ar fi declarat opțiunea. 4) Se asigură Sindicatului libertatea târgului pieței până la 16/28 Fevruarie 1894. Pe baza acestor dispozițiuni și a celorlalte analoage îm- prumutului din 1892, s’a semnat convenția din 15/27 Iunie 1893. Guvernul a remis Sindicatului titluri de rentă în valoare nominală de Lei 25.000.000 cu cuponul de 1 Iulie 1893, cari au produs net suma de Mărci 19.266.666,67. împrejurările dificile ale piețelor monetare streine nu per- misese Sindicatului ca până la 3/15 Decemvrie 1893 a-și exer- cită dreptul de opțiune ce-și rezervase, însă sum'ele necesare guvernului român, i-au fost puse la dispoziție conform cionven- țiunei, contra bonuri de tezaur până la concurența contra va- loarei celor 25.000.000 capital nominal rentă amortibilă 5%. Guvernul preocupat ca să asigure tezaurului mijloacele ne- cesare ca bonurile de tezaur emise, să fie plătite la scadență și în același timp ca să se poată face față și cheltuelilor extraordinare pentru campania anului financiar 1894—95, s’a început negociațiuni la Paris, la Londra și la Berlin, pentru plasarea celor 25.000.000 Lei capital nominal rămași din împrumutul de Lei 50.000.000 capital nominal, cât și pentru emisiunea unui nou împrumut. La Londra cu toate că se obținuse cotarea la bursă a rentei noastre 4% amortizabilă, negocierile n’au avut nici un rezul- tat, iar la Paris, propunerea făcută pentru emisiunea de rentă 4% amortibilă n’a fost acceptabilă, atât din cauza cursului de emisiune, cât și al cifrei împrumutului. Sindicatul din Berlin, preocupat la rândul lui ca să dea un 266 nou debușeu rentelor noastre, a intrat în negociațiuni cu Banque de Paris et des Pays Bas din Paris, în scopul de a formă un nou sindicat care să plaseze renta noastră la Paris ; în urma acestora s’a făcut o ofertă Guvernului prin care noul sindicat luă ferm¹ cele 25.000.000 lei capital nominal rentă amortibilă 5%, ce rămăsese din împrumutul de Lei 50.000.000 capital nominal contractat în anul 1893, cu pre- țul de 93% măi puțin 1% pentru cheltuelile de comision, ti'mbru, etc., cu obligația pentru guvernul român de a-i asi- gură libertatea târgului până la finele lui Septemvrie 1894 st. n., în care trecere de timp, Guvernul să nu poată face nici o altă emisiune internă sau externă. Cum în această ofertă nu se făceă nici o mențiune asupra emisiunei unui nou împrumut, cu al cărui produs să se poată acoperi și cheltuelile extraordinare necesare campaniei lucră- rilor anului 1894—95, Guvernul a intervenit în acest sens și în urma negocierilor urmate, Sindicatul a consimțit ca să pună Ia dispozițiunea tezaurului, cu începere din luna Mai 1894 până la finele lunei Septemvrie 1894 st. n., o sumă de Lei 20.000.000 contra bonuri de tezaur cu scadența 6 luni și cu dobânda 5% pe an, plus cheltuelile de timbru german. Cu toate că se oferise un preț de emisiune cu 2%%, mai puțin decât acela cu care se contractase împrumutul în anul 1893, avându-se în vedere că cursul rentei noastre 5% la Berlin nu se urcase de 95%, Guvernul a autorizat contracta- rea împrumutului cu noul sindicat în cari intră și Banque de Paris et des Pays Bas din Paris. împrumutul fiind plasat în întregimea lui, s’a liberat sin- dicatului și restul titlurilor în valoare nominală de Lei 25 milioane capital nominal, din care Lei 85.500 eșise la sorți înainte ca Sindicatul să fi luat asupra lui partea rezervată opțiunei. Guvernul pentru întreg acest împrumut a liberat [ur- mătoarele titluri de rentă 5% amortibilă : 6000 titluri 5% Lei 5.000 capital nominal Lei 30.000.000 40000 titluri 5% Lei 500 capital nominal Lei 20.000.000 46000 titluri 5% pentru capitalul nomin.de Lei 50.000.000 cari conform cursurilor menționate mai sus și cu bonificarea pentru Guvern a cuponului în curs de 5% după uzul pieței Berlinului, a produs net Mărci 37.860.937,87. 267 Aceste mărci s’au vândut pe cursul de 123,50% și 125% maximum, producând în total suma de Lei 46.785.586,04, ceeace revine pe cursul de 93,571% care s’a încasat la tezaur până la 31 Martie 1894. Decontul acestui împrumut este următorul: Lei 20.000 000 capital nominal rentă amortizabilă 5% cu cuponul de 1 Iulie 1893, vândut sindicatului de bancheri din Germania la 15 Iunie 1893 st. n. pe cursul de 95 V2 suta nominală cu deducțiune de l°/₀ drept spese ale împrumutului și comision sau m. 16.000.000 cari au produs net 94¹/2°/₀..................................M. 15.120.000,— Se adaugă valoarea cuponului în curs so- cotită a 5°/o pe an, pe 165 zile dela 1 Ianu- arie 1893 până la 15 Iunie 1893 st. n. întru cât la titlurile emise dobânda curgea dela 1 Ianuarie 1893, iar banii s’au pus la dispoziția guvernului la 15 Iunie 1893 ..................„ 366.666,67 „ 5.000.000 capital nominal rentă amortizabilă 5°/₀ cu cu- ponul de Ianuarie 1894. vândut aceluiaș sindi- cat la 1 Iulie st. n., tot în condițiunile mai sus stipulate, fără însă a se mai face veri-o decon- tare de dobânzi, întrucât titlurile s’au emis cu dobânzile curgătoare din ziua când s’a răspuns și banii, sau mărci, 4.000.000 a 94¹/2°/₀ net . „ 3.780.000,— 24.914.500 capital nominal rentă amortisabilă 5% cu cu- ponul de 1 Iulie 1894, adică cu dobânzile curgătoare dela 1 Ianuarie 1894 st. n., luat la 1 Martie 1894 st. n., pe prețul de 92°/₀ net, sau mărci 19.931.600 a 92°/₀ M. 18.337.072, — Interesele cuponului în curs conform usului pieței Berlinu- lui, socotite a 5°/₀ pe an, pe 58 zile, adică dela 1 Ianuarie 1894 st. n., până la 28 Fevruarie 1894 st. n........................M. 160.560.20 „ 18.497,632,20 „ 85.500 capital nominal rentă amortisabilă 5°/₀ eșită la sorți înainte ca sindicatul să ia întreaga sumă de 50.000.000 Iei contractată sau m. 68.400 ...................................... „ 68.400,— Dobânzi plătite de sindicat la sumele ră- mase în depozitul lor, dela punerea banilor la dispoziția guvernului până la retragerea și încasarea lor la tezaur........................ 28.239,— Lei 50.000.U00 capital nominal cari au produs în total . . . M. 37.860.937,87 268 Aceste mărci s’au vândut și s’au încasat la tezaur pe pre- țurile următoare: Mr. 2.861.040,22 pe cursul de lei 123,35 suta producând lei 3.529.093,10 V 2.020.619,10 „ „ 123,40 ♦1 W ff 2.493.444,--- » 24.437.648,55 „ „ 123,50 n n u 30.180.495,95 1.657.918,40 „ „ 123,649 *• M V 2.050.000,--- » 50.000,- „ „ „ „ 123.7254 • • >1 M 61.862,74 2.331.878,10 „ „ „ 123,75 H »» 2.885.699,15 1.600.000,--- „ „ „ 123,95 tf v 1.983.200,--- 1.700.000,--- „ „ 124,--- n t» 2.108.000,--- .. 1.133.433,50 „ „ 124,25 » n h 1.408.291,10 ^^68^400, „ „ „ ,, 125,- 85.500,--- 37.860.937.87 producând în total suma de..... „ 46.785.586,04 care s’a și încasat la tezaur până la 31 Martie 18941) Acest împrumut s’a convertit în anul 1905 în rentă 4% amortizabilă. Discursuld-lui Cu ocaziunea discuțiunei proiectului de buget al datoriei Em. M. Porum-publice pe anul 1894—95, opozițiunea din Cameră a atacat baru‘ administrațiunea financiară a Guvernului¹ ²) din cauza emisiunei continuă de împrumuturi. D-l Em. M. Porumbaru în ședința Adunărei Deputaților dela 23 Fevruarie 1894 se exprimă astfel : „Nu credeți că a sosit momentul ca să punem o margine uzului pe care l-am făcut până astăzi de creditul acestei țări și de puterile ei de producțiune? Eu cred că acel moment a sosit și că greșesc acei cari nu înțeleg că trebue, pe o peri- oadă de câțiva ani să închidem era împrumuturilor și a emi- siunilor de rentă, la cari recurgem pentru cele mai mici tre- buințe ale Statului, Știu de mai înainte ce are să-mi răs- pundă d-l Ministru de finanțe M. Germani, d-sa are să zică: avem un excedent bănesc de 25 milioane, prin urmare o situațiune prosperă care ne permite să mergem înainte, fiindcă creditul Statului este foarte bine stabilit. Iată pentru ce am cerut, încă de eri, ca legea relativă la întrebuințarea exced’en- tului să fie adusă odată cu bugetul, ca să puterri îmbrățișa’ și această cestiune în discuțiunea noastră. Ați luat angajamentul în fața Camerei încă de doi ani, că veți limită în fiecare an cifra emisiunei de rentă. Acum 1) Expunerea situațiunii financiare a tezaurului la 30 Septemvrie 1894. 2) Președintele Consiliului Lascăr Catargiu, Ministrul de finanțe M. Germani. 269 doi ani ați făcut o emisiune de 75 milioane, iar anul trecut o emisiune de 50 milioane, pentrucă Camera v’a restrâns în aceste limite prin anuitatea înscrisă în buget. Dar când Ca- mera a cerut să se limiteze emisiunea de rentă,, ea a făcut-o din două puncte de vedere: mai întâi pentru a nu se aruncă în fiecare an o suma prea mare de titluri române pe piețele Europei, ceeace ar putea, la un moment dat, să slăbească creditul Statului și al doilea, pentrucă d-v. să mărginiți lucră- rile extraordinare în fiecare an, la o cifră fixată de mai îna- inte, așa încât să se știe de contribuabili că nu se vor face asemenea cheltueli decât în marginea acelei cifre. Eu cred că a venit timpul ca sarcina Datoriei publice să nu mai crească în fiecare an. Are să-mi zică poate d. Ministru de finanțe: acesta este un cântec vechiu pe care vi 1-am¹ cântat noi D-v., în timp de mai mulți ani, și pe icare ni-1 cântați acum’ d-v. nouă, dar nu vă putem ascultă pentrucă avem 'tre- buințe noi și chiar multe lucrări cari sunt începute de d-v. și cari trebuesc terminate. Ei bine, mie îmi pare că deși starea noastră financiară, în comparațiune cu aceea a altor țări este o stare bună* prosperă¹, suntem însă datori să prevedem și viitorul, să ne gândim dacă după anii de prosperitate nu pot să vină și anii în cari avuția țării să fie pusă la o grea încercare. Ce vomî face atunci dacă nu vom' mai găsi pe piețele streine creditul pe care-1 avem astăzi? Este un simptom după care se poate cunoaște adevăratul credit al unui Stat și acest sinfptom consistă în înlesnirea cu care el își plasează titlurile sale. Din acest punct de ve- dere știți ce ni s’a întâmplat nouă. D-1 Ministru de fi- nanțe a făcut o conversiune a titlurilor noastre de rentă și a încercat să introducă tipul 4% în locul tipului 5°/₀. Ei bine, la al doilea împrumut, d-sa a văzut că cu tipul 4°/₀, renta noa- stră nu; a putut fi plasată în mod avantajos. Aceasta ar fi tre- buit să-i dovedească că am făcut deja un uz prea mare de creditul nostru în străinătate și că este momentul sa¹ nu mai mergem înainte pe această cale. D-1 Ministru de finanțe, însă care este foarte priceput în operațiuni financiare, s’a gândit la o combinațiune ingenioasă. D-sa v’a propus înfi- ințarea Cassei de amortisment, căreia s’a dat prin lege drep- tul ca, cu fondurile sale disponibile, să cum'pere în contul 270 Statului titluri de rentă și să le desființeze. Cu alte icuvinte, prin intermediul acestei instituțiuni care pare a aveă de scop principal, amortizarea mai repede a datoriei publice, Statul se face cumpărător de rentă, alăturea cu particularii, pentru a contrabalansa creșterea de oferte, provenind din emisiunile anuale prin o creștere corespunzătoare a cererei de titluri, adică prin o amortizare specială deosebită de amortizarea care se face regulat în fiecare an. Prin aceasta se susține, în mod practic cursul titlurilor noastre pe piață, mascându-se scăderea care ar rezultă în mod neîndoios din excesul emi- siunilor. Să nu ne facem| iluziuni, dacă nu ați fi făcut această Cassă de amortizare, nu zic că titlurile noastre de rentă ar fi scăzut prea mult, dar pot să afirm, fără teamă de a fi desmințit, eă ar fi fost puțin mai scăzute decât sunt. Și cu toate acestea nu zic că ați făcut rău înființând Cassa de amortizare. Ați făcut bine, dar nu e mai puțin adevărat că în scăderea cur- sului titlurilor noastre trebuiă să vedeți un indiciu prevestitor că am mers prea departe cu emisiunile, că prin urmare, trebue să vă gândiți că pot veni împrejurări grele în cari să avem nevoțe a face un apel extraordinar la credit, și că ar fi un adevărat dezastru dacă în asemenea împrejurări creditul nostru ar fi slăbit prin neprevederea de astăzi. Ce trebue dar să facem? am spus-o și cu altă ocaziune : Ar trebui cel puțin pentru un period' oarecare de timp Să vă hotărîți a închide cartea datoriei publice. S’au votat destule credite pentru emisiuni de rentă. S’au început destule lucrări cari au mărit și vor mări avuția națională. Trebue să aștep- tăm ca aceste lucrări să înceapă a produce roadele ce se aș- teaptă dela dânsele și apoi să facem așă, ca cu veniturile ordinare ale Statului astfel sporite, să putem face față noilor trebuințe și noilor îmbunătățiri cari vor deveni necesare. Dacă veți avea această putere asupra D-v. înși-vă, dacă în timp, de câțiva ani, veți închide cartea datoriei publice, mărginindu-vă numai la acele îmbunătățiri și lucrări, cari se vor puteă face cu ex- cedentul resurselor bugetare, este învederat că se va produce o reacțiune favorabilă cursului hârtiilor noastre și că creditul nostru va crește, iar când împrejurări neprevăzute ne Vor sili să facem un nou apel la capitalurile streine, le vom găsi în aceleași condițiuni avantajoase în cari le-am¹ găsit până a- 271 cum. Pentruca să ne îndrumăm spre o asemenea situațiune v’am propus și anul trecut ca lucrările extraordinare să se facă într’un mod rațional și cumpănit, să știm și noi, să știe și Parla- mentul și țara, cât se cheltuește pe fiecare an pentru asemenea ludfări. Ori Domnilor, noi avem în această privință situațiunea cea mai neregulată. Nu cred că există o a doua țară în care lu- crurile să se petreacă într’un mod așa de anormal ca în țara noastră. De câte ori e nevoe de o lucrare oarecare pe care gu- vernul nu o poate face cu resursele ordinare ale bugetului, se aduce un proiect de lege izolat și să cere autorizarea Ca- merei pentru deschiderea unui credit. Așă Camera votează ne- contenit asemenea credite, fără ca ea ;să poată la un moment dat, să-și facă o socoteală exactă de suma la care se urcă acele credite și fără să poată controla întrebuințarea lor. Atunci am zis : când veți puteă să unificați bugetele, faceți un buget pentru resurse extraordinare, alături de bugetul ordinar, fixați în fiecare an cifra resurselor destinate pentru lucrări extra- ordinare ; dar specificați în acelaș tim'p și lucrările cari tre- buesc să se facă în cursul anului cu acele resurse. Pentru ce tocmai în partea cea mai importantă a vieței noa- stre de Stat, care-și perfecționează pe fiecare an utilagiul său, să nu avem cu privire la lucrările extraordinare un buget fixat de Cameră, care să ne permită a exercită asupra actelor Guvernului, controlul nostru constituțional? Singura concesiune care s’a obținut până astăzi, a fost să se prevadă în bugetul fiecărui an, anuitatea corespunzătoare emisiunei de rentă, adică cifra până la care Guvernul este au- torizat a emite rentă în cursul acelui an. Aceasta este prea puțin pentru atingerea (scopului pe care îl avem în vedere. Nu este destul a se fixă resursele extraor- dinare, trebue încă și acî este o cestiune care interesează mecanismul regulat al regimului constituțional, trebue ca Camera să știe cari sunt lucrările cari urmează a se face în cursul unui an, pentrucă ce se întâmplă în practică? Dv. începeți într’un an lucrări cari nu se pot termină în acel an, în al doilea an lăsați neterminate lucrările înce- pute, în care ați băgat un capital care nu produce nimic, care stă mort și începeți altele pe cari asemenea le abandonați he- terminate și așă mai încolo, aruncând astfel confusiune în spiritul contribuabililor și făcând orice control imposibil. 272 Discursul lui M. Germani. Rămâne să decideți dacă a venit ori nu timpul să intro- duceți această reformă în administrațiunea financiară. Eu cred că nu mai putem merge înainte cu această situa- țiune, că trebue pusă o regulă care să permită a ne face o idee exactă de adevăratele noastre puteri și trebuințe. Ne tre- bue un buget extraordinar alături cu bugetul ordinar". Ministrul finanțelor răspunzând tuturor obiecțiunilor ridi- cate, a arătat că necesitatea lucrărilor în curs de executare și desvoltarea țărei pe toate tărâmurile, cerea neapărat contrac- tarea de împrumuturi. S’a arătat apoi că cu toate împrumuturile cari s'au con- tractat în ultimii ani? unele după altele, anuitatea datoriei pu- blice raportată la veniturile bugetare eră cu mult mai mică ca în trecut: așa veniturile pe anul 1880—81 erau de Lei 110.313.400, iar la 1894—95 erau de Lei 202.634.265, ra- portându-se anuitatea datoriei publice la venitul bugetar gă- sim următoarele coeficiente: . Pentru anul 1880—81 găsim¹ un coificient de 39% din venitul bugetar pentru anuitate. Pentru anul 1888—89 coifrcentul este de 38%. Pentru anul 1893—94 coificientul este de 33,75% și Pentru anul 1894—95 coificientul este de 32,60%. Descreșterea aceasta a anuităților datoriei publice se da- torește desvoltărei extraordinare a resurselor normale ale țărei și a scăderei dobânzei împrumuturilor.¹) Cu ocaziunea discuțiunei proiectului de buget pe anul 1895—96, atacându-se din nou împrumuturile făcute în anul 1892 și 1893, tip 5%, după ce se emisese mai înainte renta tip 4% în valoare nominală de Lei 401.875.000, M. Ger- mani, fost Ministru de finanțe, pe când s’a contractat acele împrumuturi, a susținut emisiunea tipului 5% astfel : „Relativ la faptul că eu am: revenit la tipui de 5% în 1892 și 1893, după ce în 1890 și 1891, ba chiar în 1889 emisesem împrumutul cu 4%, iată ce zice d-l Ministru de finanțe". (G. Cantacuzino). „Această întoarcere înapoi cu 4 ani, dela tipul 4% la ti- 1) Desbaterile Parlamentare. Ședința Adunărei Deputaților din 24 Februarie 1894. Discursul Ministrului de finanțe M. Germani. 273 pul 5% care fusese părăsit, a fost păgubitoare bănește pen- tru Stat și a influențat în mod deprimător efectele noastre publice". „Am avut onoare deja să spun Onor Camerei cu ocaziunea discuțiuuei legei de suprimare a Cassei de amortizare, că calculele făcute așa simple nu sunt exacte. Ca să calculezi sarcina care apasă asupra Statului dintr’un împrumut amorti- zabil, trebue să calculezi câtă anuitate ai să plătești, fiindcă din faptul cursului de emisiune poate să se ajungă la rezul- tatul următor : că emisiunea de rentă făcută cu procente mai mici să coste mai scump, împreună cu amortismentul, decât emisiuni de rentă făcute cu procente mai mari, (și am dat un exemplu, pe care cred că este inutil să-1 mai repet, d-1 Ministru de finanțe îl cunoaște și ne va spune dacă este exact). Domnilor, am zis atunci și repet și astăzi, că un împrumut, o emisiune de rentă, amortibilă în 44 ani, cu 5°/₀ emisă pe 93,70 suta, constitue o sarcină anuală a Statului de Lei 6,04. O emisiune de rentă 4% emisă pentru 44 ani, pe cursul de 83,75 suta, constitue o sarcină anuală de Lei 5,80. Dacă emisiunea se face pe 81 lei suta, sarcina anuală este de lei 6, iar pe cursul de 80, sarcina anuală este de Lei 6,10. Vedeți dar că puteți să emiteți cu 4% și să Va coste anual mai mult decât 5°/₀, căci dacă emiteți 4°/₀ pe cursul de 80, are să vă coste Lei 6,10 anual, pe când emisiunea 5°/₀ pe cursul de 93,70 suta, constitue o sarcină anuală numai de Lei 6,04 anual. Ca să mă explic, proporțiunea este cea următoare: cine emite renta 4% amortibilă în 44 ani, pe cursul de Lei 80 suta, și cine emite renta 5°/₀ pe 44 ani pe 93 suta, constitue o sarcină anuală absolut egală, pentru Stat la sumă reală. Deci nu se poate face calculul așă simplu și a se zice că dacă pentru emisiunea de 4°/₀ se dă patru, pentru cea de 5°/₀ se dă 5°/₀ calculul nu mai este exact, pentrucă sarcina Statului diferă, nu mai este aceiași, este mai mare în împru- mutul 4% emis cu 80 căci este 6,10, iar emisiunea 5% cu 93,70 este numai 6,04. Acestea fiind stabilite, să vedem; dacă eu în Mai 1892, când am fost nevoit să fac împrumutul, puteam să emit 18 274 rentă 4% cu 84 și cu 83¹/₃%, curs pe care-I ia de bază d-1 Ministru de finanțe ca să stabilească rezultatele. Domnilor, în 1890—91, s’a emis rentă Lei 274.375.000 pentru conversiunea 4°/₀ cu 84¹/₄ și în Fevruarie 1891 Lei 45.000.000 rentă 4°/₀ cu 83 și trei optimi. In urma acestei emisiuni, la 1892 când am voit să fac împrumutul de aproape Lei 70 milioane, care trebuiă pentru campania anului ăce- luia la lucrările extraordinare, iată care a fost cursul rentei 4°/o Și vedeți mersul ei în anul 1891 și 1892: In luna Aprilie 1891 86,---% ,, ,, Mai ,, 85,70% ,, ,, Iunie ,, 85,95% ,, „ Iulie „ 85,50% ,, „ August „ 83,60% ,, ,, Septemvrie „ 83,60% ,, ,, Octomvrie „ 83,-% „ „ No em vrie ,, 80,70% ,, ,, Decemvrie „ 82,60% „ ,, Ianuarie 1892 83,75% ,, ,, Fevruarie „ 83,45% ,, ,, Martie „ 82,60% ,, ,, Aprilie „ 82,30% „ „ Mai „ 82,55% Cari sunt cauzele de a scăzut renta noastră în străinătate? Cele arătate de d-1 Ministru de finanțe, adică revenirea la tipul 5%? Situațiunea noastră nenorocită acî în țară? Si- tuațiunea financiară ? Nu, adevărata cauză a fost criza și catastrofa Argentina. Aceasta, poate să vă facă sa vă migrați, dar așa este, pen- trucă această criză a provocat căderea Cassei celei mai mari din Englitera, care, cu creditul și averea ei, trecea înaintea Cassei Rotschild, din Londra, Cassa Frații Baring. Știți ce operațiune a necesitat această Cassă? Ca să se evite căderea acestei Casse, care eră să provoace o catastrofă pe piața Londrei, și poate și pe alte pieți, din continent, s’au adunat bancherii cei mai mari din Londra și au constituit un sindicat de garanție; a subscris fiecare câte o sumă drept garanție până la complectarea sumei de 15 milioane lire sterlinge și a zis băncei Engliterei: „fă bine 275 și plătește toate acceptele, toate obligațiunile, căci altfel se întâmplă o catastrofă mare“. Și atunci cursul valorilor celor mai bune a tuturor Statelor din Europa a scăzut în mod simțitor. Au scăzut consolidatele engleze, a scăzut renta fran- ceză, au scăzut valorile germane, a scăzut și renta noastră. Iată adevărata cauză a scăderei. In asemenea condițiuni a- vând nevoie de bani, fiind silit a mă! împrumută, am intrat în tratative cu bancherii noștri. S’a încercat multe, ca să găsim și alte pieți, care să ne împrumute cu bani, dar în fine tot Berlinul, e bancherul nos- tru, să* nu ne ascundem. Cursurile oferite din Paris și Londra, au fost așa de in- ferioare încât eră peste putință să le accepte cineva. Care e cursul cu care putem contractă? Ați văzut că am contractat 5 la sută și ne-a dat 93,70net! Care eră cursul care ași fi putut să-l obțin, pentru renta 4%. Ați văzut că în Martie 1892, cursul rentei noastre 4°/₀ eră Lei 82,60% ; în Aprilie eră Lei 82,30; în Mai Lei 82,55, cursul la bursă pentru vânzări de Lei 100.000, de Lei 1 'mi- lion, adică pentru transacțiuni zilnice. Ce curs puteam pre- tinde eu în mod logic dela bancherii cari au luat o sumă im- portantă de 70—80 milioane, fiindcă atât trebuia să iau, căci nouă ne trebuiau 70 milioane real. Niciodată nu puteam pretinde mai mult decât 81, fiindcă împrumuturi mari se contractează totdeauna cu l¹/₂, 2 chiar 3% mai jos decât cursul zilei. Care eră cursul ce puteam să obțin? 81. Scade 1% chel- tuelile cari s’au scăzut și la renta 5% și cari se scad tot- deauna, rămânea cu 80. Ei bine cu 80% renta 4% eră să mă coste 6 lei și 10 bani anual, peste 100 de Lei real în timp de 44 ani, pe câtă vrem’e cu renta 5% care a realizat Lei 93,70% ne costă Lei 6 bani 04 anual pe 100 Lei real, înca- sați pe un timp de 44 ani, adică emisiune de rentă 5% cu 93,70% net, o sarcină anuală de Lei 6,04% și cu emisiune de rentă 4% cu 80% net, sarcina de Lei 6,10 la sută. lată un motiv pentru care a trebuit să mă întorc la tipul de 5%. Pe lângă aceasta, bancherii aceia cari au susținut totdeauna creditul nostru mi-.au declarat că nu eră posibil a se emite renta -4% cu succes. 276 Am întrebat pentru ce? Iată răspunsul : Am emis Lei 320.000.000 rentă 4% în anul 1890—91 și' acele milioane Domnule Ministru, nu sunt încă clasate, nu au ajuns încă pe mâinele acelora cari să le închidă în ladă, pe când renta 5°/₀ este deja clasată și putem a face o emi- siune nouă. Iată motivele pentru cari am fost nevoit să mă întorc la tipul de 5°/₀, nu am făcut aceasta de plăcere, am căutat cât am¹ putut, dar când ai nevoie de bani nu poți D-ta să faci lege acelui care-ți dă, mai mult sau mai puțin ți-o face el, și astfel am fost nevoit să mă întorc la tipul de 5%. până când împrejurările ar permite ca renta noastră să revină la un curs mai favorabil, pentru a puteă reveni la tipul de 4°/₀. In orice caz, calculul pagubelor bănești, nu este fondat, și în privința aceasta rog, să se controleze acest calcul și se va vedea că nu este fondat.¹) împrumutul Pentru plata lucrărilor cari încă se aflau în curs de exe- delei 120 mi-cᵤ^ᵤₙₑ cₐᵣj țᵣₑfoᵤiₐᵤ ₛ£ continue si în cursul anului vii- lioane. tor 1895—96, eră absolut necesar contractarea unui împrumut de o sumă mai importantă, procurându-se astfel fondurile ne- cesare, atât pentru trebuințele anului 1894—95 cât și pentru acelea ale anului viitor. In acest scop Ministerul finanțelor a început negociațiuni atât la Paris cât și la Berlin cu diferite Casse de Bancă. Ne- gociiațiunile la Paris nu au dat nici un rezultat. Prețul ce se oferise de către un puternic stabiliment de Bancă a fost neacceptabil și astfel cu toată dorința Guvernului, de a con- tractă de astă dată împrumutul direct pe piața Parisului, s’au părăsit și s’au mărginit la piața Berlinului, ale căror propuneri erau mai avantajoase. Sindicatul Berlinez în frunte cu Cassa Disconto-Gesell- schaft prin oferta ce o făcuse, se angaja a luă dela Guvernul român renta amortibilă 4% pentru un capital nominal de Lei 120.000.000, din care jumătate adică Lei '60.000.000 ferm, iar cealaltă jumătate prin opțiune, pentru care cerea un ter- men până la finele lunei Fevruarie 1895 st. n. Prețul emisiu- 1) Desbaterile Adunărei Deputaților Ședința dela 13 Martie 1896 și urm. Dis- surile lui Menelas Germani, G. Cantacuzino, Ministrul finanțelor și al d-lui E. Costinescu raportorul proiectului de buget general al Statului pe ex. 1896/97. 277 nei era de Lei 83% pentru capitalul nominal luat ferm și de Lei 83%% pentru cel luat prin opțiune cu deducțiune de 1% pentru cheltueli de emisiune, publicitate, timbru și al- tele. Afară de aceasta se mai bonifică Guvernului interesele cuponului în curs, conform uzului pieței Berlinului. 1 Sindicatul mai cerea a i se garantă libertatea târgului pieței până la finele lunei Septemvrie 1895 st n. în cazul când va exercită opțiunea, iar în cazul când nu va exercită opțiunea, libertatea târgului va fi acordată numai până la fi- nele lunei Fevruarie 1895 st n. Celelalte condițiuni relative la serviciul piăței anuităților la tragerile la sorți, la durata împrumutului, erau identice ca a împrumuturilor anterioare și în special cu acelea ale împrumu- tului de Lei 45.000.000. Preocuparea de căpetenie a Guvernului în urmarea nego- ciațiunilor eră, pe de o parte de a procură tezaurului suma suficientă pentru a face față nevoilor extraordinare, iar pe de alta ca cursul pe care se va face emifsiunea să fie avantajos, adică în raport cu cursul rentelor noastre pe piețele din țară și din străinătate. Dacă sindicatul va luă întreaga sumă de Lei 120.000.000 emisiunea producea aproximativ Lei 98 mii. 500.000, suma suficientă pentru acoperirea trebuințelor anului curent și a celui viitor. Dacă însă nu se exercită op- țiunea pentru cele 60.000.000 lei capital nominal, suma luată ferm producea aproximativ 49.000.000 leL, cari se credeă că vor fi de ajuns până la finele lui Fevruarie 1895 st. n.? când expiră termenul pentru libertatea târgului și când prin urmare Guvernul putea să contracteze noi angajamente. Relativ la cursul de emisiune constatăm că rentele noa- stre 4% cotă între 84 și 85,50%, prețul oferit de sindicat de 83% nu diferea mult decât cu 1 —1,50%, așăcă oferta eră avantajoasă, întrucât eră vorba de un împrumut de o așă mare importanță, urmă a se lăsă sindicatului 1 —1,50% pen- tru acoperirea rizicurilor și pentru îndemnarea publicului la noua emisiune care i se oferiă. Consiliul Miniștrilor¹) aprobând oferta s’a încheiat con- venția din 12/24 Septemvrie 1894 și în consecință la 15/27 Septemvrie, sindicatul a luat ferm Lei '60.000.000 capital 1) Prim ministru Lascăr Catargi Ministru de finanțe Menelas Germani. 278 nominal din cari s’au cedat Lei 2.000.000 pentru Cassa de amortizare și fondul de epizootie. In urmă sindicatul dorind a introduce împrumutul și pe piața Parisului și cheltuelile de emisiune acolo fiind prea însemnate, a propus și Guvernul a acceptat ca Lei 30.000.000 capital nominal, să se cedeze pe cursul de 82% din care să se deducă 1%, iar restul să urmeze cele stipulate prin prima convențiune, adică opțiunea pentru restul de încă Lei 30 milioane capital nominal, să se facă pe cursul de sau 82i/Jo/ₒ ₙet Conform acestei stipulațiuni sindicatul a optat pe ziua de 1 Ianuarie 1895 st. n. pentru prim’ele 30.000.000 lei, cari s’au încasat la tezaur pe cursul net de 81%, iar restul a fă- cut încă obiectul a 2 opțiuni, una de Lei 12.000.OOOcapital no- minal pe ziua de 14/26 Martie 1895 și alta de Lei 18.000.000 capital nominal pe ziua de 30/11 Aprilie 1895, ambele cedate pe cursul net de 82%%. Guvernul a liberat sindicatului următoarele titluri de rentă 4% în valoare nominală de Lei 120.000.000 : 36.000 titluri â Lei 500 fiecare sau în total Lei 18 000.000 cap. nom. 36.000 .. „ ,, 1.000 ., „ ., „ „ 36.000.000 „ 14.400 „ „ „ 2.500 ., „ „ „ , 36.000.000 „ 6000 „ „ „ 5.000 „ ,, „ „ „ 30.000.000 „ 92.400 titluri în valoare totală de...Lei 120.000.000 cap. nom. purtând jumătate cuponul de 1 Ianuarie 1895 st. n. și cealaltă jumătate cuponul de 1 Iulie 1895. Decontul împrumutului este următorul : Lei capital nominal 60.000.000 ă 82% fac Lei 49.200.000 Lei capital nominal 30.000.000 ă 81% fac Lei 24.300.000 Lei capital nominal 30.000.000 ă 82% fac 24.675.000 Total Lei 98.175.000 cari calculate pe cursul de 80 mărci, 100 franci, produc 'mărci.................. .................... 78.540.000,— se mai adaogă interesele cuponului în curs dela 1 Iulie 1894 st. n. și dela 1 Ia- nuarie 1895 st. n. până la datele când s'au pus sumele la dispozițiunea Guver- nului de către sindicat sau în total mărci 711.783,54 plus dobânzile de 2% pe an, plătite de Sindicat la sumele rămase în depozit sau 59.979,— In total, Mărci 79.311.762,54 279 Decontul amănunțit se prezintă astfel . I. a) Lei 120.000.000 sau mărci 96.000.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei ,ca- pital nominal rentă 4% amor- tizabilă cu cuponul de 1 Ia- nuarie 1895 st. n. s’au cedat sindicatului de bancheri re- prezentat prin direcțiunea der Di s-co-n to Gesellschaft din Berlin pe prețul de 82% net, conform convențiunei din Sep- temvrie 1894 din care sindica- tul a luat până la 30 Septem- vrie 1894 Lei 58.000.000 sau mărci 46.400.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei capital nominal al cărui produs pe prețui convenit de 82% fac M. 38.048.000,— Se adaugă interesele cu- ponului în curs pe 86 zile de la 1 Iulie 1894 st. n. până la 27 Septemvrie 1894 st. n. ă 4% pe an.....................„ 443.377.78 b) Lei 1.050.000 sau mărci 840.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei, capital nomi- nal rentă 4% amortizabilă e- misă în aceleași condițiuni s’au cedat fondului cassei de amortizare pentru stingerea datoriei publice administra⁴' de Ministerul finanțelor pe ziua de 27 Septemvrie 1894 st. n. pe prețul de 82% uet producând pe cursul de 80 mărci drept 100 lei ....,, Se adaugă interesele cupo- nului în curs pe 86 zile dela De reportat M. 38.491.377,78 38.491.377,78 688.800 — 688.800“ 280 Report M. 1 Iulie 1894 st. n. până la 27 Sept. 1894 a 4% pe an . . ,, c) Lei 700.000 sau mărci 560.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei, capital nomi- nal rentă 4°/₀ amortizabilă, e- misă în aceleași condițiuni s’au cedat fondului de epi- zootie administrat de Ministe- rul de Interne pe ziua de 27 Sept. 1894 st. n. pe prețul de 82°/₀ net, producând pe cursul de 80 mărci drept 100 lei . ,, Se adaugă interesele cupo- nului în curs pe 86 zile dela 1 Iulie 1894 st. n. până la 27 Sept. 1894 a 4°/₀ pe an . . ,, d) Lei 250.000 sau mărci 200.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei capital nomi- nal rentă 4% amortizabilă e- misă în aceleași condițiuni s’au cedat fondului cassei de amortizare pentru stingerea datoriei publice pe ziua de 15 Oct. 1894 st. n. pe pre- șul de 82°/₀ net, producând pe cursul de 80 mărci drept 100 Lei.....................„ Se adaugă interesele cupo- nului în curs pe 105 zile de la 1 Iulie 1894 st. n. până la 15 Oct. 1894 st. n. . . . „ II. e) Lei 28.000.000 sau mărci 22.400.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei capital nominal rentă 4% amortiza- bilă cu cuponul de 1. Iulie De reportatM. 688.800,— 38.491.377,78 8.026,68 696.826,68 459.200,— 5.351,12 464,551,12 164.000 — 1.694,66 165.694,66 39.818.450,24 281 Report M. — 1895 st. n. luați ferm de Sin- dicatul împrumutului pe ziua de 1 Ianuarie 1895 st. n. cari au produs pe prețul de 81% net..................... f) Lei 2.000.000 sau mărci 1.600.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei, capital nominal rentă 4% amortiza- bilă cu cuponul de 1 Iulie 1895 st. n. s’au cedat fon- dului cassei de amortizare pentru stingerea datoriei pu- blice administrat de Minis- terul financelor pe ziua de 1 Ianuarie st. n. pe prețul de 81% net producând . . . III. Lei 12.000.000 sau mărci 9.600.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei capi- tal nominal rentă 4% amor- tizabilă cu cuponul de 1 Iulie 1895 st. n. luați ferm de sin- dicatul împrumutului pe ziua de 26 Martie 1895 st. n. cari au produs pe prețul de «82,25% net ....................7.896.000,— Se adaugă interesele cupo- nului în curs pe 86 zile de la 1 Ianuarie 1895 st. n. (până la 26 Martie 1895 st. n. a 4% pe an......................., 91.733,30 IV. Lei 18.000.000 sau mărci 14.400.000 calculate pe 80 mărci drept 100 lei, ca- pital nominal rentă 4% amor- tizabilă cu cuponul de 1 Iulie 1895 st. n. luați de sindica- De reportat M. — ' 39.818.450,24 18.144.000,— 1.296.000 — 7.987.733,30 67.246.183,54 282 Report M. - 67.246.183,54 tul împrumutului pe ziua de 11 Aprilie 1895 st. n. cari au produs pe prețul de 82,25% net...................„ 11.844.000,— Se adaugă interesele cupo- nului în curs pe 101 zile de la 1 Ianuarie 1895 st. n. până la 11 Aprilie 1895 st. n. a 4% pe an.....................„ 161.600,— 12.005.600,— V. Dobânzi de 2% pe an plătite de bancheri la sumele rămase în depozit dela 27 Sept. 1894 st. n. până la 11 ' Aprilie 1895 st. n. 59.979,___ Mărci 79.311.762,54") cari s’au încasat la tezaur pe un curs variat între 123,04 și 125%, producând net Lei 98.052.234,08, ceeace revine la un curs de emisiune de 81,71%. Acest curs este cel mai jos care obținuse atât la emisiu- nile de rentă amortizabile 5% cât și la cele de 4%, afară numai de împrumutul intern 4% de Lei 32.500.000, care fiind contractat în țară în condițiuni avantagioase pentru public, cursul de emisiune a fost de 79,68%.²) Situația titlurilor rămase în circulație la 1 Aprilie 1912 este următoarea : Val. Val. Val. Val. Total Total ca- Re nat 4% 1894 500 1000 2500 5000 efecte Capital Interese pital și in- terese Titluri emise . . . 36.000 36.000 14.400 6.000 92.400 120.000.000 136.018.630 256.018.630 Titluri amortizate 7.341 7.343 2.936 1.222 18.842 24.463.500 74.452.720 98.916.220 pană la 31 Martie 28 659 28.657 11.464 4.778 73.558 95.536.500 61.565.910 157.102.410 1912. . . • . • Titluri rămase în circulație la 1 A- prilie 1912 . . . 1) Expunerea Situațiunii financiare a Tezaurului la 30 Septembrie 1894 și 1895. 2) Desbaterile Parlamentare. Ședința Adunărei Deputaților de la 9 Martie 1895. Discursurile D-lui Em. M. Porumbaru și Menelas Germani Ministrul Fi- nanțelor asupra proiectului de buget al Datoriei Publice pe ex. 1895/96 283 In cursul anului 1894—95, s’a m’ai făcut un împrumut împrumutul de rentă internă 5% amortizabilăde Lei '6.500.000, capital ⁱⁿterⁿ ⁵⁰/⁰ de . , , . XI 1 -1- Lei 6.500.000. nominal, care s’a făcut venit la rezaur pe valoarea nominala prețul unor moșii și păduri cumpărate de Stat dela Primăria comunei Iași, în baza legilor din 13 Aprilie 1880 și 17 Mar- tie 1882, al căror cost după cum am văzut s’a plătit al pari în rentă 5%.9 Dăm mai jos situația titlurilor aflate în circulație la 1 Aprilie 1912 : Val. Val. Total Total ca- Renta 5°/o 1894 500 5000 efecte Capital Interese pital și in- terese Titluri emise. . . 6.500 650 7.150 6.500.000 9.634.537.50 16.134.537.50 Titluri amortizate 1J55 114 1.269 1.147.500 5.271.475,- 6.418.975- până la 1 Martie 5.345 536 5.881 5.352.500 4.363.062,50 9.715.562,50 1912....... Titluri rămase în circulație la 1 A- prilie 1912 . . . Desființarea Fondul special pentru răscumpărarea rentei perpetuă 5% Casei de amor- creat prin legea din 6' Martie 1875, pentru emiteiea împru- stinglreaD^to” mutului de 44.600.000 lei capital nominal, renta 5% perpe- Hei publice, petuă, urmă să servească la răscumpărarea pe cursul zilei a rentei emise. Fondurile de cari dispunea tezaurul pentru aceste răs- cumpărări erau : 1) Produsul unei vânzări de bunuri ale Statului până la suma de Lei ‘6.000.000. 2) Renta (dobânda) titlurilor răscumpărate. La început s’a vândut moșii în rate din al căror preț s’a răscumpărat în anul 1880—81, titluri pentru o valoare nomi- nală de Lei 3.679.500. Cu din cupoanele acestei rente și ratele ulterioare, s’au răscumpărat până la finele exercițiului 1897— 1898 titluri pentru o valoare nominală de Lei 14.375.000, ră- mânând încă un fond în numerar la 31 Martile 1898 de Lei 1.159.863,03. Prin legea din 24 Fevruarie 1898 s’a chemat la plată în- 1) Monitorul Oficial No. 57 din 12 Iunie 1893. treg capitalul nerăscumpărat, soldul în efecte 30.225.000 ca- pital nominal, care s’a plătit din produsul împrumutului de conversiune, iar numerarul disponibil s’a făcut venit la fon- dul rentei, urmând a servi pentru acoperirea cheltuelilor din credite extraordinare, pentru cari erau autorizate emisiuni de rentă. Legea vânzărei bunurilor Statului promulgată cu înaltul Decret Regal No. 1048 din 8 Aprilie 1881 dispunea, ca pro- dusul vânzărei bunurilor mari, să se consemneze la Cassa de Depuneri, unde va formă un fond special pentru stingerea datoriei publice. Prin legea din Aprilie 1889 se dispune de asemeni, ca a- mortismentul bunurilor vândute în Ioturi, să se consemneze iarăși la Cassa de Depuneri, spre ;a servi tot la stingerea datoriei Statului. Deși s’au vândut bunuri de ale Statului în conformitate cu legile de mai sus și s’a consemnat ratele și amortismentul, însă în lipsa unei legi, care să determine modul în care să se proceadă la stingerea datoriei, nu s’a dat nici o urmare acestor dispozițiuni. Osebit de aceasta, parte din ratele bunu- rilor vândute după legile anterioare celui din 1889, s’au între- buințat—prin autorizațiuni speciale—ca venituri ordinare ale bugetului. Din această cauză prin legea din 30 Mai 1892 s’a creat Cassa de amortisment pentru stingerea datoriei publice, prin răscumpărarea la bursă a titlurilor de rentă și a Obligațiu- nilor Statului. Această Cassă de amortizare eră alimentată de: a) Ratele bunurilor vândute idupă legile anterioare celor din Aprilie 1889; b) Amortismentul bunurilor vândute în conformitate cu le- gea din Aprilie 1889; c) Dobânzile plătite de Cassa de Depuneri la sumele con- semnate din cele 2 fonduri precedente ; d) Dobânzile (valoarea cupoanelor), dela titlurile și Obli- gațiunile răscumpărate ; e) Valoarea Obligațiunilor și rentelor cari eventual vor eșî la sorți. Cum rezultatul funcționărei acestei Casse nu eră dintre cel mai favorabil Statului, prin legea din 18 Martie 1896, ea a fost desființată dispunându-se ca numerarul, ce se află în fi- 285 ință la finele anului 1896—97, să se treacă ca venit extraor- dinar al aceluiași an.i) Capitalul aflat în efecte la desființarea acestei Casse se urcă la cifra de 6.811.500 și prin amortizări anuale la 31 Martie 1900, s’a redus la cifra de 6.527.500 lei. Prin legea din 5 Aprilie 1900 Ministerul de finanțe a fost autorizat sa în- străineze acest fond în condițiunile ce va găsi m'ai avanta- joase, iar produsul să se încaseze la tezaur pentru acoperi- rea deficitelor constatate până la închiderea exercițiului 1899- 900. In conformitate cu dispozițiunile acestei legi Ministerul a cedat Cassei de Depuneri titluri în valoare nominală de Lei 694.500 și anume : Lei 255.000 valoare nominală în titluri de rentă internă 4% pe cursul de 81% și Lei 439.500 valoare nominală în ti- tluri de rentă 4% externă pe cursul de 83% obținând net suma de ......................................Lei 571.335,— Titluri de rentă eșite la sorți în valoare nominală de Lei 33.000 s’au încasat la tezaur ai pari .... ....... Lei 33.000,— Titluri de rentă în valoare nominală de Lei 5.800.000 s’au remis Cassei Disconto Qe- sellschaft din Berlin, pentru a se vinde la bursă cari pe cursul de 80,91%, au pro- dus net .................................... Lei 4.692.920,25 Total Lei 5.297.255,25¹ ²) împrumutul de Lei 120.000.000 în renta amortizabilă 4% împrumutul contractat în cursul lunei Septemvrie 1894, cu toată prevede- ⁹⁰ rea care se făcuse că va satisface și trebuințele anului 1805— 1896, n’a avut loc, căci la 30 Septemvrie 1895 cheltuelile extraordinare întreceau cu Lei 25.868.807, fondul realizat prin emisiunea de mai sus, iar pentru acoperirea lor încă din luna Mai 1895, se procedase la emisiune de bonuri de tezaur, atât în țară cât și în străinătate, bonuri cari la aceiași dată de 30 Septemvrie 1895 se urcau la suma de Lei 33.887.000. 1) Desbaterile Adunărei Deputaților, Ședința dela 9 Martie 1896 Discursurile lui M. Germani și G. Cantacuzino ministrul Finanțelor. Idem ședința dela 13 Martie 1896. Expunerea de motive a proiectului de buget al Datoriei Publice pe exercițiul 1896/97 de G. Cantacuzino Ministrul finanțelor. 2) Expunerea situațiunei financiare din 30 Septemvrie 1901 pag. XLIV, 296 și 297. 286 In lunile următoare s’a continuat a se emite bonuri de te- zaur pe măsura plăților, ce se efectuase din creditele ce ur- mau a se acoperi cu emisiuni de rentă, așă că la finele lunei Ia- nuarie 1896, bonurile de tezaur emise se urcau la suma de Lei 43.063.583,20 iar cheltuelile întreceau cu Lei 39 mil- 622.010,72 fondul realizat jp rin emisiunile de rentă anterioare. Cele mai multe din bonurile de tezaur emise ajungând la scadență, eră absolut necesar pentru plata lor, a se procedă la contractarea unui împrumut cu care să se acopere cheltue- lile deja efectuate și să se creeze în același timp un fond sufi- cient, pentru a se face față lucrărilor în curs de executare, sau acelora cari s’ar proiectă din nou. Aceasta fiind situațiunea, s’au început negociațiuni cu sin- dicatul de bancheri din Berlin, reprezentat prin Direcțiunea Disconto-Gesellschaft. înainte ca sindicatul să facă o ofertă Guvernului român, a voit să știe destinațiunea ce se va da împrumutului în stare de proiect, adică dacă el va fi întrebuințat în cheltueli miai mult sau mai puțin fructuoase. Guvernul le-a făcut cunoscut că el eră absolut destinat la terminarea Căilor Ferate de co- municațiune Pitești-Curtea de Argeș, Craiova-Calafat, Doro- hoiu-Iași și la continuarea construcției Portului Constanța des- tinat a legă cu Marea Neagră: România cu Germania și cu Anglia; marile cheltueli făcute în trecut pentru apărarea țărei erau complect terminate. Pe când se urmau tratativele, sindicatul a ridicat obiecțiu- nea, că piața Parisului face cele mai mari dificultăți la plasa- rea rentei românești și că cu foarte multă greutate au putut obține chiar pârtieipațiunea lor într’o minimă parte la ulti- mele emisiuni, totuși Franța are parte principală în lucrările publice din România, așă că piața Germaniei își poate reproșa cu drept cuvânt, că dânsa îi procură sumele necesare, pentruca industria franceză să tragă toate foloasele. i Ministrul de finanțe G. Cantacuzino, i-a răspuns în numele Guvernului, că este foarte adevărat că în ultimii ani industria franceză obținuse oarecari lucrări importante, ca Podul peste Dunăre, lucrările Portului Constanța, însă ele nu erau decât rezultatul adjudecațiunei publice. Insă importațiunea industriei franceze, nu poate să sufere nici o comparațiune cu enorma cantitate de produse ale in- 287 dustriei Germane introduse în țară, așă că Germania ocupă primul loc pe scara impoftațiunilor, iar Franța cel din urmă, dovedindu-le aceasta cu date statistice dintre anii 1883 și 1894. In urma acestora Sindicatul a acordat Guvernului român contractarea unui împrumut cu rentă amortizabilă 4% pen- tru un capital de Lei 90.000.000 în condițiunile următoare : 1) Sindicatul luă ferm Lei 60.000.000 capital nominal, iar pentru restul de Lei 30.000.000 își rezervă dreptul de opțiune până la 18/30 Septemvrie 1896; 2) Cursul de emisiune pentru întreaga sumă 40/0 » „ 5.000 5, V „ 22 500,000 Total Lei 90.0C0.000 Capital nominal care s’a cedat Sindicatului la epocele următoare: La 13/25 Mai . . 1896 renta 4°/o pentru un capital nominal de Lei 24.200.000 1/13 Iunie. . n 4% » » » 6.600.000 r> 1/13 5, • • •5 n 4% » » » » 2.000,000 ii 4/16 T> n 4°/o n ’!•> » 55 27.200.000 * 28/10 Iulie . . n » •n 55 55 55 5.000.000 9 4/16 Ianuarie 1897 ■n 4°/o 55 T> 55 15 55 25 000 000 Total Lei 90.000.000> 289 cari calculați ă 84% fac Lei 75.600.000 transformați în mărci socotindu-se 100 lei 80 mărci, fac: Mărci 60.480.000,— contravaloarea a Lei 90.000.000 capital nominal. Mărci 395.644,40 interesele cuponului în curs dela 1 Mai st. n. 1896 până la datele la cari s’a remis sindicatului renta. Mărci 86.618,01 dobânzi bojaificate de sindicat în- tre 2—3% la sumele rămase în depozit. Total Mărci 60.962.262,41,x) cari s’au vândut și s’au înca- sat la tezaur pe un curs între 123,20 și 124,30%, producând net suma de Lei 75.405.904,40, ceeace revine pe un curs de 83,78%; acesta este cursul cel m'ai mare care s’a obținut până acum la emisiunile de 4%, afară de cursul de 84,25% obținut la împrumutul de Lei 274.375.000, însă acî nu eră vorba de o nouă emisiune, ci de o conversiune care dăduse loc la preschimbarea Obligațiunilor 6% C. F. R. în titluri de rentă 4%. Situația efectelor emisiunei de mai sus aflate în circulație la 1 Aprilie 1912 este următoarea: Val. Val. Val. Val. Total Total ca- Renta 4% 1896 500 1000 2500 5000 efecte Capital Interese pital și in- terese Titluri emise. . . 27.000 27.000 10.800 4.500 69.300 90.000.000 103.813.430 193.813.430 Titluri amortizate 4.650 4.646 1.860 775 11.931 15.496.000 51.763.260 67.259.260 până la 31 Martie 22.350 22.354 8.940 3.725 57.369 74.504.000 52.050.170 126.554.170 1912....... Titluri rămase în circulație la 1 A- prilie 1912 . . . Impru|muturile contractate la diferite epoci și cari consti- Conversiunea tuiau Datoria Publică a Statului, se urcase la cifra nominală “ⁿeⁱ țărt* . Datoria rubli- de Lei 1.365.568.960,83 care prin amortizările succesive s’a că și împru- redus cu un capital de Lei 143.034.935,83, așă că la 1 Aprilie ^“qqq^qq⁶¹ 1898 capitalul datorat se urcă la suma de Lei 1.222.534.025 pentru cari se aflau emise titluri la purtător, afară de datoria către Cassa de Depuneri și Calea ferată Lemberg-Cernăuți- lași, pentru cari nu se emisese nici un fel de obligațiuni. * ¹⁹ Expunerea Situațiunei financiare a tezaurului public la 30 Septemvrie 1896 și 1897. 19 290 Prin emisiunea împrumutului de Lei 90.000.000 capital no- minal în rentă amortizabilă 4?/₀ din 1896 cursul de 84°/₀ neto obținut, prezintă în adevăr un succes însemnat pentru finanțele Statului, însă nu reprezintă adevăratul curs la care eram îndreptățiți față cu starea economică a țărei, cu desvol- tarea dată diferitelor isvoare de avuție publică și cu situațiu- nea noastră politică în raport cu celelalte State europene. Una din cauzele cele mai însemnate care împiedică desvolta- rea cursului efectelor noastre, eră că se mai aflau în circu- lație efecte din împrumuturile vechi, contractate cu dobânzi mari, al căror curs trecuse de pari¹) și apăsă asupra cur- sului celorlalte, ținând astfel în loc creditul țărei, nelăsând deplină desvoltare cursului împrumuturilor mai recente, cari erau încheiate mâi în raport cu situația creditului țărei noa- stre. Conversiunea acelor împrumuturi cu dobânzi mari se impuneă date fiind condițiunile favorabile ale piețelor streine, în afară de faptul că dădeă naștere la economii însemnate pentru tezaur. Iată care eră situațiunea împrumuturilor vechi a căror de- nunțare își propusese guvernul să o realizeze. Gapital împru- Capital amor- Capital de a- Anuitatea a- mutat tizat mortizat nuală de plată Renta Perpetuă 5°/o din 1875................ 44.600.000 14.375.000 30.225.000 2.230.000 Obligațiuni rurale 6% . 31.600.000 4.806.700 26.793.300 2.048.000 Renta amortizabilă 5% din 1881/88....... 436.525 000 46 784.000 389.741.000 24.183.500 512.725 000 65.965.700 446.759.300 28.461.500 După cum se vede, împrumuturile de convertit reprezentau aproape o treime din totalul’ Datoriei Publice, așă că este ușor 1) Cursul efectelor la finele lunei Ianuarie 1898 eră următorul: Renta perpetuă .... . 5% se cotă 104I/4°/o Renta amortibilă din 1881/88 ....... 5°jo 102 „ w „ 1892 (impr. 75 mii.) . 5"/o 101 „ „ ., 1893 (impr. 50 mii.) . . 5°!o T) 101 „ 1894 (impr. 6 V2 mii.). 5% 97*/2 „ „ „ 1889 (intern 32 */2 mii.). 4°/o •* 88V2 „ V) „ .. 1889 (ext. 50 mii.) . . . 4°/o îî *>7 92>/2 „ v: ,, „ 1890 ( „ 274 mii.) . . . 4% 93 V2 ,, ■n ,, ... 1891 ( „ 45 mii.) . . 4°/o 93V2 „ „ „ 1894 ( „ 120 mii.) . . . . 4°/o 93>/2 „ ,, „ 1896 ( „ 90 mii.) . . . 4°/o y> r 94 „ Obligațiuni de stat 6°/₀ co iversiunea rurală 102¹[s °/₀. 291 de înțeles cum o datorie așa de mare cu 5 și cu 6% ale cărei Obligațiuni și rente care o reprezentau, trecuse de pari, apăsă asupra cursului celorlalte efecte; prin urmare eră o necesitate a le denunță și converti, pentru a înlesni avântul celorlalte efecte publice către un curs în raport cu creditul de care se bucură Statul. Renta noastră 4°/₀ se cotă cu 93¹/₂°/₀, deci diferența între cursul de emisiune și pari se micșorase, așă că pentru o conversiune se impunea a se adoptă cursul de 4%, astfel capitalul nominal de împrumutat nu diferea în mod simțitor de cel ce urmă a fi plătit, pentru achitarea împrumuturilor propuse a se converti; mai mult ar fi rezultat un beneficiu de P/g milioane anual, pe care se puteă contă chiar dacă nu s’ar fi putut respectă termenele de amortizare ale împrumutu- rilor ce se converteau. Apoi Ministerul de finanțe întâmpină serioase dificultăți pentru răscumpărarea rentei perpetue, conform legilor din 6 Martie 1875 și 12 Aprilie 1880, căci nu numâi că eră obli- gat a plăti 103 până la 105 franci pe titluri de rentă de 100 lei, ceeace constituiă o pierdere însemnată, dar se află și în imposibilitate de a găsi o asemenea rentă, din care cauză se găsea o sumă disponibilă în numerar de Lei 803.067,13, fără a i se putea da întrebuințarea cuvenită, negăsindu-se rentă 5°/₀ perpetuă!; la acest numerar adăogând și cuponul de 1 Aprilie * 1898 ;al rentei răscumpărată, se sporea cu Lei 359.550, astfel că prin conversiune nu numai că se evită o pierdere la răscumpărarea ei, dar se obținea și un capital disponibil de Lei 1.162.617,13. Eră apoi un interes indirect nu mai puțin real și foarte important, acela de a aveă un tip unic pentru toate împrumu- turile și Statul bucurându-se de un credit consolidat, noua emisiune ar fi influențat în mod mai favorabil asupra cur- sului celorlalte împrumuturi, decât apăsarea ce o exercitau e- fectele a căror conversiune se propuneă; însă avantajul di- rect al operațiunei eră ca anuitățile nouei emisiuni, să fie in- ferioare celor actuale ale titlurilor ce se convertesc. Pe baza acestor avantaje, Guvernul a prezentat Corpurilor Legiuitoare următorul ,,Proiect de Lege pentru conversiunea unei părți din Datoria Publică". Art. 1.—Ministerul de finanțe este autorizat a denunță 292 și plăti cu anticipație: 1) Renta perpetuă 5°/₀ din 1875; 2) Obligațiunile 6°/₀ conversiunea ruralelor din 1880 și 3) Renta amortibilă 5% emisiunile dela 1881 până la 1888. Art. 2.—Pentru formarea capitalului necesar, spre a se efectua aceste plăți, Ministerul de finanțe este autorizat a emite titluri de rentă amortibilă 4°/₀ în forma și în condițiu- nile ce se va găsi mai avântagioase, cu singura restricțiune ca anuitățile să fie inferioare celor actuale, chiar dacă s'ar admite pentru aceste titluri termenele de amortizare ale îm- prumuturilor citate în articolul precedent Art. 3.—Se vor primi de preferință îjn schimbul nouilor titluri de rentă amortibilă titlurile împrumuturilor denunțate. Art. 4.—Guvernul este autorizat a face cheltuelile de con- fecțiune, timbru, publicație, și altele ocasionate de această o- perație. Ele se vor cuprinde în titlurile de rentă am'ortibilă emise potrivit art. 2. Art. 5.—Fondul în numerar al Cassei de amortizare a rentei 5°/₀ perpetuă, disponibil în momentul denunțărei, va fi afectat la plata cheltuelilor pentru cari sunt autorizate emisiuni de rentă. Din articolul 2 nerezultând în mod clar, dacă Guvernul pentru noua emisiune va păstră acelaș termen de amorti- zare, ca și al efectelor ce se propunea spre a fi convertite, în Corpurile Legiuitoare, proiectul a fost atacat numai pe durata amortizărei, adică că noul împrumut ce se emite, să nu în- treacă termenul amortizărei împrumuturilor ce se convertesc, deci noul împrumut să se amortizeze în același termen în care eră să se amortizeze vechile împrumuturi și anume: dacă împrumuturile 6 și 5°/₀ amortibile expiră în termen de 35 sau 33 de ani, noul împrumut care se contractează nu trebue să întreacă termenul împrumutului care se stinge; dacă Par întrece, atunci nu mai este o scădere de dobândă, ci numai quantu'mul amortismentului scade prin faptul prelungirei ter- menului de plată. Scopul unei adevărate conversiuni nefiind acesta, ci acela de a reduce dobânda menținând termenul stingerei împru- mutului, căci dacă se prelungește termenul, atunci făcându-se calculul, se va vedeă că sunla ce se plătește este mult mai; mare decât ceeace se plătea până acî și eră o sarcină foarte grea ce se impuneă generațiunei viitoare. 293 Nu este mai puțin adevărat că un Stat în plină desvoltare în toate direcțiunile, nu poate face acoperirea necesităților sale, fără ca să încarce cu datoriile ce le contractează și pe generațiunile viitoare, dar nu este mai puțin adevărat că acest principiu nu trebue întins prea departe. împrumuturile noa- stre făcute numai pe 44 ani și totuși aproape două gene- rațiuni se încărca cu cheltuiala prezentului, așă că dacă se trecea peste acest termen operațiunea n’ar fi fost bună. O adevărată conversiune este aceia prin care noul împru- mut se stinge în acelaș termen, în care urmă a se stinge îm- prumutul ce se convertește. Prelungindu-se termenul nu se face o conversiune, ci o re- ducere de dobânzi, o micșorare de amortizare și un împrumut anticipat pornind dela termenul în care expiră vechea datorie, ceeace ar constitui un împrumut nou pe seama generațiilor viitoare. La această obiecțiune Ministrul finanțelor G. Canta- cuzino, a răspuns că intențiunea sa este de a prelungi ter- menul de amortizare și că în aceasta nu a fost preocupat decât de economia generală a țărei. Dacă împrejurările cer să prelungească termenele de amortizare, pentru ca să ajungă la satisfacerea acelui interes, declară că nu ezită nici un too- ment dela o asemenea prelungire de termen. El nu se preo- cupă de a respectă niște termene scurte de amortizare, atunci când trăiam într’o epocă, în care neîncetat se prelungeă ter- menele de amortizare, prin faptul împrumuturilor noui ce se contractau cu termene lungi. Ceea ce-și propusese Guvernul să realizeze, eră ca să nu mai existe datorii de ale Statului cu o dobândă mai mare de 4°/₀. Din acest fapt și combinându-se bine termenele de amorti- zare, se putea ajunge succesiv a se realiză împrumuturi, fără ca bugetul datoriei publice să fie încărcat cu un ban 'mai mult. La obiecțiunea termenelor lungi s’a răspuns că aceasta eră o dovadă de creditul țărei; cu cât termenul de plată este mai lung cu atâta se dovedește că țara are credit la capita- liști, căci capitalurile nu se lasă timp îndelungat încredințate celor ce au o solvabilitate nesigură, iar asupra faptului că urmașii noștri au să suporte greutăți mari din faptul dato- riei ce se contractă, s’a dat explicația justă că aceste noui datorii nu se fac în scopul de a plăti erori politice, expedi- țiuni coloniale nesocotite sau răsboaie nenorocite^ ci jpen- 294 tru drumuri de fer, poduri, șosele, porturi, docuri, magazii, etc., deci numai pentru lucrări productive, cari vor folosi nu numai copiilor copiilor noștri, dar neamurilor neamului nos- tru au să folosească, și este drept că și ei cari vor avea roadele cele mai pipăite ale acestei situațiuni, să suporte o mică și ușoară părticică din acele datorii, cari altfel ar fi apăsat greu numai asupra acelei generațiuni. Pe baza acestor motive Corpurile Legiuitoare au votat legea pentru conversiunea unei părți din datoria publică,¹) prin care Ministerul finanțelor este autorizat a denunță și plăti cu anti- cipație: Renta perpetuă 5°/₀ din 1875, obligațiunile 6%, conversiunea ruralelor din 1880 și renta amortizabilă 5°/₀ emisiunile dela 1881 până la 1888. In același timp însă tezaurul pentru acoperirea cheltue- Iilor extraordinare de lucrări publice, armamente, etc., pen- tru cari erau deja autorizate emisiuni de rentă amortizabilă, făcuse diferite emisiuni de bonuri de tezaur în țară și în străinătate, pentru plata acestor cheltueli, cari la 1 Fevrua- rie 1898 întreceau suma de Lei 59.000.000 și cari trebuiau neapărat să fie acoperite prin o emisiune de rentă, mai cu seamă că bonurile de tezaur ajunsese la scadență. Atât pentru plata împrumuturilor ce se chemau la con- versiune, cât și pentru acoperirea cheltuelilor extraordinare pentru cari se emisese deja bonuri de tezaur, fiind nevoie de o nouă emisiune de. rentă, s’a intrat în negociațiuni cu sindicatul de bancheri reprezentat prin Cassa Discorito-Oe- sellschaft, care a propus Guvernului emisiunea unui împru- mut de rentă amortizabilă 4°/₀, numai pentru un capital de Lei 180.000.000 din cari: ⁷ Lei 75.000.000 capital nominal, noul împrumut pentru aco- perirea cheltuelilor extraordinare pentru cari erau autorizate emisiuni de rentă și Lei 105.000.000 capital nominal, împrumut necesar la con- versiune pentru a se plăti astfel cu antici- pație : Lei 30.225.000 capital nominal renta 5°/₀ per pe tu ă n eres cum p ăr at ă până la 23 Fevruarie 1898, 1) Monitorul Oficial No. 259 din 24 Fevruarie 1898. 295 Lei 26.793.300 capital nominal rămas ne- amortizat din obligațiu- nile rurale 6°/₀ după tra- gerea la sorți dela 1 Apri- lie 1898, Lei 36.320.000 capital nominal rentă 5°/₀ amortizabilă din 1881 — 1888, iar restul până la suma de Lei 180.000.000 eră -destinat a servi la aco- perirea dobânzilor în curs dela scadență până la data chemărei la rambursare, precum și diferitele cheltueli de emisiune. Am văzut însă, că Guvernul proiectase și tratările cu Sin- dicatul de bancheri începuse pentru conversiunea în rentă 4°/₀ a unui capital nominal de Lei 446.759.300, în care intră întreg capitalul nominal de Lei 389.741.000 renta amortibilă 5°/₀ emisiunea din 1881—88. Fie-că capitalul nominal de con- vertit se urcă la o sumă prea mare, fie-că în timpul pe când se urmau tratativele între Guvern și Sindicat, se comisese oare- cari indiscrețiuni și se presimțise, că cea mai mare parte dintre titluri se vor prezentă la rambursare, iar nu la conversiune, căci chiar unele instituțiuni pendinte de Stat în dorința de a bonifică depunătorilor o dobândă de 5°/₀ cât mai mult timp, începuseră a. vinde obligațiunile 6°/₀ și titlurile de rentă 5°/₀, cumpărând în locul lor alte efecte tot 5%, însă cari nu intrau în categoria acelora ce urmiau a fi convertite, ceeace a contribuit să se prevadă că, dacă însăși instituțiunile de Stat nu-și vor prezentă efectele la conversiune, cu atât mai mult nu o vor face particularii. Probabil că, din aceste cauze și a altora de ordin financiar, cari interesau direct pe Sindicat în reușita plasărei unui capital atât de mare, negocierile s’au încheiat cu emisiunea unui împrumut numai pentru un ca- pital nominal de Lei 180.000.000, în care din renta 5% emisiunea din 1881—88, nu se converteă decât un capital no- minal de Lei 36.320.000, cari apoi posterior a fost mărit la Lei 37.470.000, după cum vom vedea mai departe. Condițiunile împrumutului erau următoarele : 1) Cursul de emisiune pentru întreg împrumutul de Lei 180.000.000 capital nominal eră de 91¹/₂°/o cu deducțiune de l°/₀ în favoarea Sindicatului, drept cheltueli de conversiune, 296 publicitate, timbru, etc., și cu obligațiunea pentru Sindicat să bonifice Guvernului român interesele cuponului în curs, conform uzului pieței Berlinului. 2) Durata împrumutului eră de 60 a!ni, sau 120 semestre, în care timp urmă a se amortiză întreg împrumutul, în loc de 88 semestre cât se admisese la împrumuturile anterioare contractate dela 1881, iar libertatea târgului îi eră garantată până la 19/31 Ianuarie 1898. 3) Condițiunile celelalte ale împrumutului relative la ser- viciul plăței, anuitatea lor, la tragerile la sorți, la modul de e- fectuare al conversiunei, erau cele admise cu ocaziunea con- tractărei împrumuturilor anterioare prin mijlocirea aceluiași sindicat. 4) Interesele acestui împrumut începeau a curge dela 19 Aprilie—1 Mai 1898, așă că urmâu a se plăti la 1 Mai și 1 Noemvrie st. n. al fiecărui an. In conformitate cu dispozițiunile art. 3 din legea de con- versiune, s’a impus sindicatului ca titlurile împrumuturilor denunțate să se primească cu preferință în schimbul nouilor titluri și prețul Obligațiunilor 4°/₀ din noul împrumut, să nu se poată fixă în Germania mai sus de 94¹/₂°/₀, plus dobânzile în curs, după uzul pieței Berlinului și în afară de Germa- nia, mai sus de valoarea corespunzătoare în moneta țărei, iar Obligațiunile denunțate să fie primite pe un preț nu mai jos decât valoarea lor la termenul de rambursare. Să vedem’ acum dacă condițiunile propuse de sindicat erau sau nu favorabile. împrumutul de Lei 75.000.000 pentru trebuința tezauru- lui, eră destul de evidentă, căci cu produsul ce se realiză, urmă a se achită imediat bonurile de tezaur emise în străinătate; iar pentru cheltuelile extraordinare în curs de executare, se a- tribuiă fondul ce mai rămânea disponibil din acest împru- mut, împreună cu bonurile de tezaur ce eram autorizați a scontă la Cassa de Depuneri și Banca Națională a României, cari se credeă a fi îndestulătoare pentru a face față tuturor nevoilor până la contractarea unui nou împrumut, în confor- mitate cu legile cari autorizase cheltuelile extraordinare ce urmau a se acoperi prin emisiune de rentă. Din acest împrumut Guvernul își rezervase suma de Lei 8.000.000 capital nominal pentru diferite instituțiuni dințară., 297 Suma de Lei 105.000.000 ce urmata fi întrebuințată la con- versiunea unei părți din Datoria Publică eră suficientă pentru a face să dispară din circulație Obligațiunile rurale 6%, îm- prumuturile cu renta perpetuă 5% și o parte din împrumu- turile 5% din 1881 — 88, cari apăsau destul de simțitor asu- pra desvoltărei cursurilor celorlalte împrumuturi. Cursul de 9O,5O°/ₒ net ce se oferise, eră cât se poate de avantajos, căci dacă ne vom întoarce privirile numai cu doi ani îndărăt, în anul 1896 cursul de emisiune al rentei 4% nu a fost decât 84% net, iar în 1894 cu ocaziunea împrumu- tului de 120.000.000 abia se putuse obține 81,80%; punând aceasta în raport și cu cursul obținut în anul 1890 când s’a făcut conversiunea Obligațiunilor C. F. R. tot în titluri 4%, cursul ce se oferiă eră cu '6,25°/₀ superior, cu toate că în a- ceste operațiuni intră și un împrumut de Lei 75.000.000; amortizarea capitalului se obținuse în 120 semestre în loc de 88 semestre, cum fusese admis pentru celelalte împrumu- turi, siau 66 semestre cum a fost admis pentru conversiunea din 1890. Pe baza acestor condițiuni s’a semnat convențiunea din 9 Martie 1898 st. n., angajându-se sindicatul a luă ferm întreg împrumutul de Lei 180 mii., conform stipulațiunilor, din cari: 1) Plata contravaloarei a Lei 75.000.000 capital nominal în rentă amortizabilă 4%, s’a fixat a se face pentru un capi- tal nominal de Lei 50.000.000, la 19/1 Mai 1898 și pentru restul capitalului nominal de Lei 25.000.000, la 3/15 Septem- vrie 1898, Ministerul rezervându-și după cum am văzut suma de Lei 8.000.000 capital nominal, cedate unor instituțiuni publice ale Statului. Decontul operațiune! este următorul: Lei 75.000.000 capital nominal rentă 4% amortizabilă din 1898 cu cuponul de 1 Noemvrie 1898 st. n.., s’a cedat Sin- catului de bancheri pe prețul de 90,50% sau în total Lei 67.875.000 care calculate pe 80 mărci suta lei a produs Mărci 54.300.000,— se adaogă interesele cuponului în curs dela 1 Mai 1898 st. n. până la datele la cari s’a remis renta Sindicatului cu cupo- nul de 1 Noemvrie 1898 . ... Mărci 161.780,95 Total Mărci 54.461.780,95¹) 1) Expunerea Situațiunii financiare a tezaurului public la 30 Septemvrie 1898. 298 cari s’au vândut pe un curs între lei 123,35³⁹ și 125 suta de mărci, producând efectiv Lei 67.377.183,15, ceeace revine La un curs de emisiune de Lei 89,83⁶². Plata contravaloare! Obligațiunilor 4% în sumă dd Lei 105.000.000 capital nominal, urmă a se face până la 3/15 Septemvrie 1898, în Obligațiuni rurale 6%, în titluri de rentă perpetuă 5% din 1875 și în titluri de rentă amortizabilă 5%, emise în 1881 —1888. Chemarea la plată a împrumuturilor denunțate fiind făcuta pe ziua de 1/13 Iulie 1898, Ministerul a cedat Sindicatului pe acea zi nouile titluri de rentă 4% în valoare nominală de Lei 105.000.000 și Sindicatul și-a luat sarcina de a plăti Obli- gațiunile și titlurile prezentate la conversiune cu nouile ti- tluri conform condițiunilor subscripțiunei, iar cele prezentate la rambursare în numerar. . ¹ l Cu începere dela 3/15 Septemvrie, aceste plăți treceau în sarcina Guvernului român, iar Sindicatul trebuia să verse Mi- nisterului de finanțe contravaloarea Obligațiunilor și titluri- lor neprezentate la conversiune sau rambursare, afară de ca- zul în care interesul Statului ar cere ca operațiunea să se efec- tueze întreagă de sindicat. Obligațiunile și titlurile denunțate urmând a se plăti cu interesele în curs dela ultima scadență până în ziua de 1/13 Iulie 1898, când erau chemate la plată, decontul ope- rațiunei se prezintă astfel: Lei 105.000.000 capital nominal cedat Sindicatului pe cursul de 90,50% net fac Lei 95.025.000 transformați în mărci, socotit 100 lei drept 80 mărci, a produs ..............• ........ .............M. 76.020.000,— Interesele cuponului în curs pe 72 zile dela 19 Aprilie/1 Mai până la 1/13 Iulie 1898, s’au urcat la suma de . . . . „ 672.000,— Suma datorită de Sindicat . . M. 76.692.000,— In schimb Sindicatul trebuia să prezinte Ministerului de fi- nanțe : Obligațiuni rurale 6% convertite pentru suma de . . Lei 26.793.300,— Titluri de rentă 5% perpe- petuă convertite în sumă de . „ 30.225.000^— Titluri de rentă amortizabilă 5%, 1881/88 ................„ 36.320.000 — 93.338.300,— Sindicatul trebuia să plătească deținătorilor și interesele în curs dela ultimul cupon până la che- — De reportat Lei 93 338.300,—M. 76.692.000,— 299 Report . . Lei marea la plată și anume: pen- tru Obligațiunile rurale dobânzi dela 1/13 Mai până la 1/13 Iu- lie 1898 .........................„ pentru titlurile de rentă 5°/o perpetuă dobânzi dela 20 Mar- tie/1 Aprilie 1898 până la 1/13 Iulie 1898 .......................„ pentru titlurile de rentă 5°/o amortizabilă dobânzi dela 1/13 Aprilie până la 1/13 Iulie 1898 „ 93.338.300,—M. 76.692.000,— 267.933,— 428.187,50 454.000,— 1.150.120,50 Total Lei 94.488.420,50 sau în mărci socotindu-se 100 franci drept 81 mărci . . . . M. 76.535,620,60 iar diferența de..............................................M. 156.379,40 urmă să servească ca fond pentru confecționarea titlurilor, timbre, publicațiuni și altele ce s’ar ocasiona prin această operațiune. După cum se vede acest decont este încărcat cu Lei 1.150.120,20 cuponul în curs la împrumuturile convertitei,, pentru care guvernul dispunea prin bugetul de cheltueli al exercițiului 1898—1899 de alocațiunile necesare pentru aco- perire. Pentru ca produsul conversiunei însă să nu fie încărcat cu cheltueli, ce nu puteau privi propriu zis operațiunea de conversiune. și pentru a se puteă retrage din circulațiune cât mai multă rentă amortizabilă 5% din 1881—1888, Ministerul a propus Direcțiune! der Disconto-Qesellsîchaft, să mărească cifra de Lei 36.320.000 prevăzută în decontul specificat mai sus, cu o sumă echivalentă de Lei 1.150.120,50, ce reprezintă interesele împrumuturilor denunțate dela ultima scadență, până la data de 1/13 Iulie, când erau chem'ate la rambursare. Propunerea fiind admisă de acea Direcțiune, decontul ope- rațiunei s’a modificat astfel: Contravaloarea a Lei 105.000.000 capital nominal, în rentă amortizabilă 4% împreună cu dobânzile în curs, reprezintă M. 76.692.000 Obligațiunile și titlurile chemate la plată s’au fixat: Obligațiunile rurale '6% în sumă de Lei 26.793.300 Titlurile de rentă perpetuă 5% din 1875 .................. Lei 30.225.000 Titlurile de rentă amortis. 5% 1881 — 88. Lei 37.470.000 Lei 94.488.300 300 sau în mărci socotite pe 81%.................M. 76.535.523 Restul de M. 156.477 urmând a servi pentru acoperirea cheltuelilor ocasionate de operațiunea conversiunei. Suma totală de Mărci 76.692.000 s’a făcut venit la te- zaur pe cursurile următoare: M .76.535.523 pe cursul leg. de 123.456.791% (100 l.=81 m.) pr. L. 94.488.300,— „ 156 477 „ „ de 123,24%..............................„ 192.841,50 M. 76.692.000 producând suma netă de.........................Lei 94.681.141,50 care raportată la capitalul nominal revine la un curs de 90,17%. ! Subscrierea pentru împrumutul de Lei 180.000.000 a a- vut loc în zilele dela 19/31 Martie până la 3/15 Aprilie 1898, în țară și în străinătate. Operațiunea conversiunei s’a continuat în termenele pre- văzute în conversiunea dintre Guvern și Sindicat, adică până la 3/15 Septemvrie 1898. Rambursarea titlurilor neprezentate la conversiune a conti- nuat să se facă prin Sindicat până la 3/15 Noemvrie 1898, când această operațiune s’a luat de către Minister. Durata noului împrumut de Lei 105.000.000 emis pentru acoperirea împrumuturilor convertite fiind de 60 ani sau 120 semestre, ne mai rămâne a dovedi că anuitatea ce ar fi ur'mat să se plătească de tezaur pe cursul convenit, chiar dacă se menținea termenele de stingere ale vechilor împru- muturi, eră totuși inferioară anuităților ce se plăteaîu până acum. Vom examina fiecare împrumut în parte, de oarece terme- nele de stingere nu sunt aceleași pentru fiecare îrriprumut convertit : a) Obligațiunile rurale 6% aflate în circulațiune la che- marea lor la plată, se urcau la suma de Lei 26.793.300 și se amortizau definitiv la 1 Mai 1924, peste 26 ani sau 52 semestre. Capitalul nominal în titluri de rentă amortizabilă 4% ce s’a emis ca contravaloare pe cursul de 90,50%, ținând seamă și de cheltuelile de conversiune, se urcă la suma de Lei 29.774.000. Anuitatea ce urmă să se plătească în fiecare an, cu condi- țiune ca întreg capitalul de Lei 29.774.000 să fie amortizat 301 tot până la 1 Mai 1924, adică peste 26 ani sau 52 semestre, când se stingea vechiul împrumut de 26.793.300 lei, se urcă la suma de...................................Lei 1.852.484 Anuitatea ce se servea la vechiul împrumut fiind de................... . . . Lei 2.047.909 Rezultă o economie anuală de . . . Lei 195.425 sau în timp de 26 ani........................Lei 5.081.050 b) Titlurile de rentă perpetuă 5% din 1875, nerescumpă- rate până la efectuarea conversiunei se urcau la sumă de Lei 30.225.000 capital nominal. Aceste titluri urmau să se răscumpere după cursul zilei, prin Sindicatul Bursei, și atunci când deținătorii se prezentau de bună voe să le vândă. La epoca cea mai apropiată de conversiune, aceste titluri erau cotate pe piețele din Paris și București, pe cursul de minimum 105%, ofertele de vânzare erau rare și Guvernul deși dispuneă de fonduri în numerar, în tot cursul anului 1897—1898, abia putuse să răscumpere titluri în valoare nominală de Lei 389.500. Timpul în care s’ar fi putut răscumpără întreg capitalul din renta perpetuă aflat în circulațiune, nu se puteă fixă decât cu aproximațiune. Ținând seamă de fondul de care dispuneă Cassa de răscumpărate dela data conversiunei, de cursul pe care ar fi următ 'să se răscumpere efectele, de greu- tățile din ce în ce măi însemnate de a se găsi vânzători de asemenea efecte, precum și de faptul că în primii 18 ani. abia se răscumpărase Lei 14.375.000 capital nominal din 44.600.000 cât se emisese, s’a crezut, în cazul cel mai de- favorabil, că acest capital s’ar fi putut răscumpără tot până ia Mai 1924, când expiră împrumutul precedent, deși capitalul nerăscumpărat eră mai mare decât capitalul nominal în cir- cuiațiune din Obligațiunile rurale. Capitalul nominal în titluri de rentă amortizabilă 4% ce s’a emis ca contravaloare pe cursul de 90,50%, ținând seamă și de cheltuelile conversiunei, se urcă la sumă de Lei 33 mii. 588.000, iar anuitatea, ce ar fi să se plătească socotind că întreg împrumutul s’ar fi răscumpărat tot în 26 ani, se urcă în fiecare an la suma de................Lei 2.089.784 Anuitate ce se servește actualmente și care _________. De reportat Lei 2.089.784 %; 302 Report Lei 2.089.784 ar fi continuat tot timpul de 26 ani, căci altfel titlurile nu s’ar mai fi putut răscumpără în intervalul de 26 ani, fiind de . . Lei 2.230.000 rezultă o economie de . . . . Lei 140.216 care în timp de 26 ani fac .< . . ... Lei 3.645.616 c) In ceeace privește titlurile de rentă amortizabilă 5% din 1881 —1888, în valoare de Lei 37.470.000 capital nomi- nal convertit, calculul economiei realizate nu se poate face cu aceiași preciziune, întrucât tabela de amortizare a între- gului împrumut, aflat încă în circulațiune,, a rămas neschim- bată până la efectuarea întregei operațiuni de conversiune angajată. Deocamdată, economia se alege numai în ceeace privește dobânzile, cari au fost scăzute dela 5°/₀ la 4°/₀. Pentru capitalul de Lei 37.470.000 dobânzile de 5°/₀ în fiecare an, se urcă la suma de............... Pentru capitalul de 41.638.000 lei, ce s’a emis ca contravaloare în titluri de rentă 4°/₀ dobânzile de 4°/₀ se urcă la suma de . . O economie anuală de . Lei 1.873.500 Lei 1.665.520 Lei 207.980 Presupunând că capitalul amortizat din renta 5% emisiu- nile 1881—88, ar fi constituit un împrumut special, calculul economiilor realizate se stabilește astfel: Anuitatea ce se plăteă pentru capitalul de Lei 389 mii. 741.000 rentă 5°/₀ amortizabilă, emisiunile din 1881—88 se urcă în fiecare an la suma de Lei 24.183.350. Partea proporțională pentru capitalul de Lei 37.470.000 este anual de . . . convertit în sumă . Lei 2.325.006 Anuitatea ce ar fi urmat să se plătească la capitalul în sumă de Lei 41.638.000 emis în rentă 4°/₀ amortizabilă, cu condițiune să se stingă definitiv la Octomvrie 1931 peste 67 semestre, se urcă la suma de . . Economie anuală de . sau în timp de 33¹/₂ ani . . Lei 2.267.036 Lei 57.970 Lei 1.941.995 Restricțiunea pusă de legiuitor fiind astfel îndeplinită, vom arătă acum economia ce rezultă din prima parte a con- versiunei pe care Ministerul a fost autorizat să o efectueze. 303 Alocațiunea pentru împrumuturile chemate la conversiune se cifra la suma de Lei 28.461.259, din care: Alocațiunea pentru Obligațiunile 6°/₀ rurale Lei 2.047.909,— Alocațiunea pentru renta perpetuă din 1875 Lei 2.230.000,— Alocațiunea pentru renta 5% amortizabilă din 1881 — 88 . . Lei 24.183.350,— Lei 28.461.259,— S’a înscris pentru bugetul următor : Alocațiunea pentru împrumutul de Lei 105 milioane.................................Lei 4.6'29.992,50 Alocațiunea pentru renta 5% amortizabilă însă alocațiunea conform tabelei de a- mortizare a anului 1899—1900 Lei 24.183.125 se deduce 5% la 37 mii. 470.000 capital nominal retras din circulație . . .Lei 1.873.500 =Lei 22.309.625,— Lei 26.939.617,50 Alocațiunile anterioare fiind de . . Lₜei 28.461.259,— Economia anuală este de . . Lei 1.521.641,50 Economia ce s’ar fi putut realiză în total de către tezaur din efectuarea acestei operațiuni, nu se va puteă stabili decât după conversiunea și a restului rentei 5°/₀ amortizabilă ră- masă încă în circulațiune. Această economie stabilită aproximativ și în parte, eră susceptibilă de a se mări în raport cu cursul de emisiune ce se puteă obține pentru restul operațiunei, rezervată anume a se face pe un curs superior celui obținut cu această oca- ziune. Deci după cum am văzut cursul de 9O,5O°/ₒ net, obține ; atât pentru împrumutul de Lei 75.000.000 cât și pentru emisiunea de Lei 105.000.000 capital nominal, ca contravaloare a titlurilor în sumă de Lei 94.488.300 chemateț la conver- siune, este superior cu 6 și 6,25% cursului obținut în 1896 cu ocaziunea împrumutului de Lei 90.000.000 și cursului obți- nut în 1890 cu ocaziunea conversiune! Obligațiunilor Căilor ferate 6%. Comparat și cu cursul de 92 și 94,50% obținut în anul 1893 pentru împrumutul de Lei 50.000.000, care purtă însă 304. o dobândă de 5%, dovedește că operațiunea a fost încoro- nată de succes, și ne dă o indicațiune îmbucurătoare că Afec- tele române se apropie de cursul la care le dădea dreptul si- tuațiunea economică și financiară a Statului.¹) Situațiunea titlurilor aflate în circulație la 1 Aprilie 1912: Val. Val. VaL Val. Total ca- Renta 4% 1898 500 1000 2500 5000 Total Capital Interese pital și interese Titluri emise . . . 81.000 54.000 21.600 6.300 162.900 180.000.000 299.839.050 479.839.050 Titluri amortiza- 5.586 3.725 1.490 434 11.235 12.413.000 94.372.090 106.785.090 te la 31 Martie 75.414 50.275 20.110 5.866 151.665 167.587.000 205.466.960 373.053.960 1912....... Titluri rămase în circulație la 1 A- prilie 1912 . . . Criza anului Pentru acoperirea plăților spre executarea lucrărilor ex- erea⁹împrumu- traordinare, guvernul treptat cu trebuințele, emisese renta tului de Lei amortizăbilă 4°/₀ și 5°/₀ în valoare nominală de Lei 980 mii. 525.000, care produsese net Lei 864.792.577,80 din cari: Capital nominal Lei 568.025.000 în titluri de rentă 5% pro- când.......................................Lei 519.363.786,45 Capital nominal Lei 412.500.000 în titluri de rentă 4% producând . . . Lei 345.428.791,35 Lei 864.792.577,80 La această sumă urmează să mai adăogăm : Restituirile făcute de Cassele de Credit Agricol în contul capitalului ce-i fusese a- vansat din fondul rentei Lei 85.083,45 Numerariul Cassei de răs- cumpărare al rentei per- petui 5%, conform le- gei speciale .... Lei 1.159.863,03 De reportat Lei 1.244.946,48 Lei 864.792.577,80 1) Desbaterile parlamentare. Ședințele Adunârei Deputaților și a Senatului dela 18 și 21 Fevruarie 1898. Discursurile D-lor B. Missir, N. Fleva, P. P. Carp, Lascăr Catargiu și G. Cantacuzino Ministrul finanțelor. Discursul lui M. Germani asupra proiectului de buget al Statului pe 1899/900 în ședința Camerei dela 10 Fevruarie 1899. 305 Report Lei 1.244.946,48 Lei 864.792.577,80 sumele reîntregite la fon- dul rentei din cele ordo- nanțate rămase neplătite și rambursate la tezaur ca fără întrebuințare . . Lei 4.009.409,35=Lei 5.254.355,83 Fond disponibil pentru lucrări extra- ordinare ............................... Lei 870.046.933,63 Plățile efectuate fiind de ... . Lei 933.943.612,93 Excedent de plăți peste emisiunile de rentă............................. Lei 63.896.679,30 pentru care se emisese bonuri de tezaur până la 31 Martie 1899 în sumă de Lei 64.692.276,05. Pentru a se față față cheltuelilor extraordinare, și în cur- sul anului 1899—900, s’a continuat a se emite bonuri de te- zaur cu speranță că se vor acoperi cât mai curând prin o emisiune de rentă, pentru care se și începuse tratări cu Iun sindicat de bancheri din Berlin, însă din cauza crizei care în- cepuse să se arate încă dela începutul anullui 1899, face a- proape imposibil realizarea unui împrumut, iar bonurile de tezaur emițându-se mereu, la finele lui Noemvrie 1899, va- loarea lor se urcă la suma de Lei 103.609.2^1,70. Criza din anul 1899, a fost una din cele" mai grele, prin care a trecut țara noastră. Comerțul și agricultura stagnând au îndurat cele mai mari suferințe, iar Statul a trecut prin > momente foarte critice până în toamna anului 1899, când în fine cu mare greutate a putut să-și consolideze datoria flo- tantă prin contractarea împrumutului de Lei 175.000.000. Să vedem care au fost cauzele cari au dat naștere crizei anului 1899 și cum dânsa a atins în mod atât de simțitor și țara noastră. In vara anului 1898, s’a observat o mare abundență de numerar pe toate piețele Europene, încât Banca Angliei, scoborîse scontul la 3%, iar la începutul lunei Iulie la 2¹/₂°/o₅¹) pe la finele lunei August și începutul lui Sep- temvrie 1898, procurarea banilor începe a deveni ceva mai anevoioasă, iar la finele anului 1898 eftinătatea excesivă a capitalurilor din cursul anului dispăruse complect. > 1) Le Marche Financier 1898 pag. 9. 20 306 Criza monetară eră generală, pe de o parte din cauza avântului prea mare luat de întreprinderile industriale din unele țări, printre care Germania și a plasărilor enorme de capitaluri în afacerile coloniale. Scăderea prea mare a dobânzilor efectelor de Stat și abuzurile ce se f ăcuse cu conversiunile, slăbise căutarea e- fectelor cu o dobândă fixă, și capitalurile se îndreptară mai cu folos spre afacerile industriale cari serveau dividende, deși variabile și mai puțin sigure, dar în genere mai profita- bile și uneori chiar însemnate. Prin aceste imobilizări excesive de capitaluri în afaceri industriale și coloniale, s’a dat naștere lipsei de numerar și deprecierei efectelor de Stat, care începuse a se mani- festă încă din toamna anului 1898, s’a accentuat din ce în ce mai mult la începutul anului 1899. Scontul la Berlin se urcase la 6%, la Londra la 4°/₀, iar valorile de plasare și fondurile de Stat scădeau mereu. , ¹ ' Pe lângă cauzele de mai sus s’au adăogat două evenimente politice cari au apăsat și mai greu asupra burselor: mai întâi afacerea Dreyfus, care neliniștea lumea financiară de teama unui desnodământ revoluționar și înăsprirea ra- porturilor dintre Anglia și Transvaal, urmată de declararea de răsboi și apoi înfrângerile Englejilor, înfrângeri cari la fi- nele anului 1899 încă nu lăsau să se întrevadă care va fi sfâr- șitul operațiunilor din Africa de Sud. , Restrângerea târgului monetar exterior adusese nu numai reducerea lui, dar chiar suprimarea oricărui credit în străi- nătate. Aceste evenimente influențând asupra cursurilor efectelor de Stat, nu se puteă să nu se resimtă și situația târgului nos- tru financiar, așă : La începutul La începutul lui Ian 1899. lui Oct- *899 împrumutul 4°/0 intern Lei 32.500.000 din 1889 91 83 » 4% extern „ 50.000.000 1889 92 841/2 » 4% „ 274.375.000 1890 92 86 4°|0 r „ 45.000.000 V 1891 92 86 V 4°/0 w „ 120.000.000 1894 92 86 V 4°/o n 90.000.000 V 1896 93 871/2 4°/0 V „ 180.000.000 V 1898 93 871/2 5°/0 436.525.000 •>' 1881/88 IOOV2 961/2 5°/0 r 75.000.000 V 1892 100 971/2 5°/0 „ 50.000.000 V 1893 100 971/2 307 de asemenea aceiași scădere o găsim și asupra scrisurilor funciare și acțiunilor, iar scontul dela 5°/₀ în 1898, se urcase la 9% la finele anului 1899. Criza monetară europeană fiind deci destul de resimțită și în țara noastră, am mai avut nenorocirea să fim isbiți de o criză agricolă dintre cele mai grozave, cum nu se mai pome- nise până atunci. O secetă cumplită din cauza lipsei de ploi, care a durat aproape zece luni, distrugând complect recolta acelui an, a dat lovitura dezastroasă agriculturei și deci și comerțului; de unde exportul productelor agricole în anul 1898 se urcase la suma de Lei 224.558.394, în anul 1899 abia ajunsese la suma de Lei 82.221.821, și nu trebue să ui- tăm că și acest export, eră datorit mai cu seamă stocului ră- mas disponibil din anul trecut. Principalul izvor de bogăție al țărei noastre fiind agricul- tura, efectele crizei provenite și din cauza relei recolte, s'au resfrânt nu numai asupra comerțului, industriei și finanțelor, dar și asupra tuturor ramurilor de activitate națională. Prin urmare criza monetară europeană și lanul agricol de- zastros, ambii acești factori, adăogându-se și multiplicându-se unul prin altul, a creat o stare de lucruri care a surprins Sta- tul cu o datorie flotantă ce ajunsese la o sumă care nu fu- sese niciodată atinsă și am fost astfel cuprinși de o criză fi- nanciară cum nu se mai văzuse la noi dela anul 1871.¹) Am văzut că datoria flotantă la 1 Aprilie 1899 ajunsese la suma de Lei 64.692.276,05, mai erau lucrări angajate pe bază de contracte ce nu se puteau anulă de peste 65.000.000 lei, numai pentru anul 1899—900, așă că prima grijă a Gu- vernului din 11 Aprilie 1899 a fost consolidarea datoriei flotante,¹ ²) pentru care scop s’a și intrat în negociațiuni cu Sindicatul de bancheri din Berlin, reprezentat prin Disconto- Gesellschaft.³) înainte de a intră în tratative, s’a cerut agentului nostru din Berlin, d-lui Al. Beldiman, să ne comunice dacă Guver- nul trecut luase vre-o dispozițiune și tratase cu cineva facerea 1) Raportul D-lui Virgil Arion, asupra proiectului de buget al Statului pe anul 1906/907. 2) Guvernul Gr. Cantacuzino, Ministru de Finanțe General G. Mânu. 3) Desbaterile parlamentare. Ședința Adunărei Deputaților dela 29 Noem- brie 1899, Discursul Ministrului de finanțe General Mânu. 308 unui împrumut. La întrebarea ce se făcuse, d-1 Beldiman, răspunde următoarele : „Negociațiunile pentru împrumut nu fusese încă angajate. A fost numai cestiunea necesităței unui împrumut în acest an. Eră vorba de a se alege momentul o- portun". „Hansemann este abs,ent pentru câteva zile. Imediat după întoarcerea sa, voiu face demersuri în sensul indicat". ' La 23 Aprilie 1899, d-1 A. Beldiman, Ministrul nostru la Berlin telegrafia următorul răspuns Ministrului nostru de fi- nanțe, General Mânu : „Am văzut pe d-1 Hansemann. După părerea lui momentul actual nu e de loc favorabil unui îm- prumut. El va cercetă situația financiară cu ceilalți membri ai Sindicatului, spre a puteă să ne arate aproximativ epoca când emisiunea unui împrumut ar aveă mai mulți sorți de is- bândă". In urma acestui răspuns, Ministrul nostru de finanțe, s’a întreținut continuă cu d-1 E. Costinescu, reprezentantul sin- dicatului din București, insistând asupra stăruinței ce o aveă Statul a consolida datoria sa flotantă. La 18/30 Aprilie 1899 Ministrul de finanțe, s’a adresat personal D-lui Hansemann, Președintele Sindicatului cu urmă- toarea scrisoare : „Nu propunem decât realizarea unui împru- mut de 150—160 milioane, care să amortizeze datoria flo- tantă și să procure mijloacele de a acoperi cheltuelile indis- pensabile angajate. Știu că voi consiliați de a așteptă încă, momentul nefiind cu totul favorabil pentru a contractă un nou împrumut. Voiu așteptă cu răbdare noui încunoștiințări". La această scrisoare se răspunde astfel Ministrului de finanțe : „Cât pentru emisiunea unui împrumut nou, rog pe Exce- lența Voastră să-mi permită să amân încă câtvă timp răspun- sul meu". La 7 Iunie 1899, Ministrul de finanțe trimite o nouă scri- soare : „Doresc serios să regulez datoria flotantă printr’un îm- prumut, adică înaintea toamnei. Deci, vă rog să-mi coimunicați unde am ajuns cu negociațiunile pe cari aîți binevoit a le întreprinde". ■ La 26 Iulie 1899, d-1 Hansemann, scrie Ministrului de fi- nanțe : 309 „Târgul francez, nu e în măsură (Pa absorbi material de oarecare însemnătate ; pentru acest cuvânt amicii noștri din Paris, au dat sfatul ca să amânăm până în toamnă orice apel la acel târgu. Răspunsul deci, eră categoric, nu se puteă face nici un împrumut până în toamnă. Amânarea pe care ne-o cerea grupul financiar, prin care am realizat mai toate împrumuturile noastre de Stat, se întemeiă pe speranța că situația monetară din Europa se va îmbunătăți. Din nenorocire s’a întâmplat, în contra tuturor prevederilor, că această situație să devie dimpotrivă și mai critică. Ministrul nostru de finanțe, avii atunci, cam prin mijlo- cul lunei lui Augfust, o întrevedere cu d-1 Hansemann, aproape de Kissingen. Apoi reprezentații diferitelor Casse, cu care tratam, avură o conferință la Bruxelles în ziua de 2 Septem- vrie stil nou, spre a discută cestiunea împrumutului român. Se comunicară atunci Ministrului nostru de finanțe, condi- țiunile în care reprezentanții grupului adunați la Bruxelles, prețuiau că ar puteă eventual să emită un împrumut. Iată aceste condițiuni: ; Mai întâi se stabilește că în acele circumstanțe este im- posibil de a se face o emisiune de titluri 4%. , ! împrumutul va, trebui săise facă numai în 5%. Temenul luji, va fi de 60 ani. Suma totală a împrumutului se fixează la cifra de 175 mi- lioane și cu condițiunea de a nu se mai emite un alt împru- mut timp de trei ani. Comunicarea făcută Guvernului nostru mai stipulă că : „Presupunând că târgul european, va fi degajat de teme- rile ce apasă asupra Europei, temeri cari, deocamdată, înlă- tură orice putință de emisiuni de bonuri de tezaur ori de împrumut cu emisiune, s’a luat în perspectivă de a primi emisiunea unui împrumut cu opțiune pentru jumătate de ti- pul 5°/₀ pe cursul de 93¹/₂ sau fix de 92. Acest împrumjut s’ar face îndată ce sindicatul va fi în putință de a deschide o subscripție publică, ceeace astăzi nu e posibil din cauza afacerei Dreyfus și a temerilor de răsboi în Transvaal". „Sindicatul exprimă totuși speranța că târgul va fi ușurat de evenimentele politice ce se împotrivesc pentru moment oricărei emisiuni.“ 316 " Această comunicare poartă data de 6 Septemvrie stil nou. „La 8 Septemvrie Ministrul nostru de finanțe, trimite răs- punsul său, care cuprinde următorul punct 'Capital: „Am luat notă că sindicatul ne propune tipul 5%". „Vă rog d’a realiză angajamentul sindicatului". La 20 Septemvrie d-1 Hansemann, răspunde: „Trebue să vă fac atent că în conferința dela Bruxelles, un angajament de a participă la un împrumut de 175 mi- lioane, n’a fost luat câtuși de puțin. Această afacere a făcut numai obiectul unui schimb de vederi". Și apoi adăogă : „Astăzi când situația s’a înrăutățit, nu mai poate fi vorba de a menține acele condițiuni: Această stare de lucruri a mai dăinuit încă câteva săptă- mâni. In luna Octomvrie reprezentanții Casselor ce compuneau Sindicatul s’au întrunit din nou la Berlin, spre a discută ces- tiunea împrumutului român. La această conferință, România a fost reprezentată prin d-1 loan Kalinderu, care mulțumită întinselor sale relațiuni și amintirilor ce lăsase la Berlin, unde negociase altă dată răscumpărarea Căilor noastre ferate, a putut aduce neprețuite servicii Statului român.¹) La 7/19 Noemvrie 1899, s’a semnat convențiunea prin care s’a contractat la Berlin, împrumutul de 175 milioane lei capital nominal, în bonuri de tezaur 5%- pe cinci ani, luat de sindicat pe cursul de 91%, sau deducându-se comisionul de 1,50% rămâne net cursul de 89%%. Iată principalele condițiuni ale acestui împrumut: Rambursarea se va face la 1 Decemvrie 1904 st. n. sau și mai înainte, după aprecierea Guvernului, în total sau în parte. ' Sindicatul ia ferm 100 milioane capital nominal pe ziua de 4/16' Noemvrie 1899, iar pentru rest s’a dat facultatea de opțiune în modul următor: 1) Ședința Adunărei Deputaților dela 18 Martie 1900 pag. 1158-1160. Ra- portul Comisiunei bugetare asupra bugetului pe anul 1900/901. Raportor D-1 N. Filipescu. 311 Lei 33.000.000 până la 17/29 Decemvrie 1899. Lei 23.000.000 până la 16/28 Fevruarie 1900. Lei 19.000.000 până la 3/16 Mai 1900. Prin art. 18 al convențiunei se stipulase: exceptându-se emisiunea unui împrumut pentru consolidarea datoriei con- tractate prin bonurile de tezaur rambursabile în cinci ani, de care e vorba în prezenta convențiunea Guvernul român se obligă a nu procede la veri-o altă emisiune de împrumut, nici la veri-un împrumut interior ori exterior, nici la un împrumut de bonuri de tezaur, nici de a garantă alte valori înainte de rambursarea sumei totale a acestor bonuri de tezaur și aceasta nici într’un caz înainte de 1 Decemvrie 1902 st. n.; se excep- tează cazul de forță majoră, precum războ|i, ori alte ase- menea calamități. O asemenea clauză există în mai toate împrumuturile noa- stre, însă în cazul de față, fiind dată natura împrumutului, s’a stipulat un termen ceva mai lung, de trei ani. Acesta este aproape singurul împrumut de Stat emis în Europa în anul 1899. In adevăr situația piețelor eră așă de rea, încât aproape nu s’au emis împrumuturi de Stat în cur- sul acestui an.¹)' Acest împrumut nu a fost criticat decât din cauza întâr- zierei lui, susținându-se că trebuiă încheiat în primăvara a- nului 1899, când situația piețelor financiare părea a fi fost mult mai favorabilă.¹ ²) 'Ministrul de finanțe, Generalul Mânu, în ședința Adună- rei Deputaților din 29 Noem'vrei 1899, răspunzând criticilor aduse împrumutului termină discursul său, exprimându-se astfel: „Suntem fericiți că această dată s’a dovedit din nou că 1) S’a emis un împrumut german de 200.000.000 mărci pe cursul de 98³/s°/o la începutul anului 1899, când criza nu devenise așa de întinsă și un împrumut bulgar pe un curs ca și forțat de abea de 30.000.000. 2) Desbaterile Parlamentare. Ședințele Adunărei Deputaților dela 25, 26, 27, 29 și 30 Noemvrie 1899, Discursul D-lor I. I. C. Brătianu, N. Filipescu, P. P. Carp, Emil Costinescu, N. Xenopol, C. C. Arion, Al. Marghiloman și Take lonescu Ministrul de Culte și Instrucțiuni Publice, cu ocaziunea discuțiunei la adresă. Ședin- țele Senatului dela 1—4 și dela 6—9 Decemvrie inclusiv. Discursurile D-lor A Carp, M. Germani, P. Missir, Em. Porumbaru, N. Fleva Ministrul Domeniilor și Take lonescu Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice. 312 nu merităm neîncredere, căci împrumutul care s’a făcut s’a subscris așa încât s’a simțit chiar nevoie să se facă repar- tițiunea. In loc de 100 milioane s’au obținut 125 milioane, prin urmare s’a făcut o repartițiune de 75 la sută, ceeace însem- nează încrederea ce o are, publicul din Europa în seriozitatea creditului țărei românești, și aceasta cu atât mai mult cu cât, s’a încercat de către împrumutătorii din streinătate, cu oca- ziunea acestui împrumut, să ceară un fel de garanție gu- vernului, sub forma făgăduelei, că impozitele pe cari le vom votă vor fi afectate la plata acestui nou împrumut. Ei bine, toate aceste garanții au fost respinse de noi #și de îm- puternicitul nostru și s*a făcut împrumutul numai pe cre- ditul Statului și pe reputațiunea ce și-a făcut-o România de bun platnic în orice ocaziune“. Guvernul a remis Sindicatului bonuri de tezaur la purtă- tor în cinci serii, fiecare serie reprezentând un capital de Frs. 35.000.000=Mărci 28.350.000=Lei 35.000.000 astfel: 2000 bonuri de tezaur a 500 sau în total Lei 1.000.000 9000 bonuri de tezaur a 1.000 sau în total Lei 9.000.000 3000 bonuri de tezaur a 5.000 sau în total Lei 15.000.000 1000 bonuri de tezaur a 10.000 sau în total Lei 10.000.000 ' > Total Lei 35.000.000 Interesele începe;au a curge dela 1 Decemvrie 1899, și erau plătibile semestrial la 1 Iunie și 1 Decemvrie st. n. al fie- cărui an. Rambursarea sumei totale a bonurilor trebuiă să se facă al pari la 1 Decemvrie 1904 st. n. Cu toate acestea Guvernul român putea, în baza unei înștiințări prealabile de 3 luni, să ramburseze al pari la orice epocă înainte de 1 Decemvrie 1904 st. n.; de asemenea putea procedă la rambursarea lor prin tragere la sorți. Celelalte condițiuni erau întocmai ca și a împrumuturilor anterioare. ! Decontul împrumutului este următorul: Lei 175.000.000 capital nominal pe cursul de 89 fac Lei 156.625.000 cari calculați pe cursul de 80 mărci suta franci au produs . • Mărci 125.300.000,— se adaogă interesele cuponului în curs................... „ 605.145,75 dobânzile bonificate de Sindicatul de bancheri la sumele rămase în depozit până la întrebuințarea lor....................... 26.773,65 Mărci 125.932.219,40 313 cari s’au încasat la tezaur în diferite rânduri și pe diferite cursuri între 123,85 și 123,22 producând suma de lei 155.793.760,80 ceiace revine la un curs de 89.02% !). La 30 Septemvrie 1901 creditele extraordinare deschise se urcau la suma de.........................................Lei 1.022.793.785,08 In contul acestor credite se efectuaseră plăți până la 30 Sep- temvrie 1901 pentru suma de.................................„ Credite rămase disponibile la aceiași dată.............• .Lei La aceste credite urmează să mai adăogăm sumele reîntre- gite până la 30 Septemvrie 1901 din cele ordonanțate și plătite, dar restituite la tezaur fiind rămase fără între- buințare...................................................„ Credite definitive rămase disponibile la 30 Sept. 1901 . • Lei Pentru acoperirea plăților în sumă de......................... Guvernul treptat cu trebuințele și în conformitate cu au- torizările legale ce avusese, realizase până la 30 Sep- temvrie 1901 din împrumuturile efectuate în trecut suma de....................................Lei din cari: 568.025.000 cap. nom. în rentă a produs . . . 412.500.000 cap. nom. în a produs . . . 962.500 cap. nom. în 1.010.420.083,98 12.373.701,10 5.735 667,29 18.109.368,39 1.010.420.083,98 Lei Lei Lei rentă 4 °/o Lei 5°/o Lei 4°/o Lei 865.755.077,80 519.363.786,45 345.428.791,35 962.500.— 865.755.077,80 85.083,45 1.159.863,03 5.735.667,29 = Lei 872.735.691,57 rentă ________________perpetuă a produs . Lei 981.487.500 cap. nom. a produs Lei La această sumă urmează să mai a- dăogăm: Restituiri făcute de Cassele de Credit Agri- col din capitalul ce le fusese avansat din fondul rentei___Lei Numerariul Cassei de rescumpărare al ren- tei 5°/o perpetuă, conform legei speciale din Fevruarie 1896 ..................Lei Sumele reîntregite la fondul rentei din cele ordonanțate și plătite însă rambur» sate de titularii ordonanțelor, fiind ră- mase fără întrebuințare .... Lei Deci la 30 Septemvrie 1901 plățile întrecuse emisiunile de rentă cu suma de........................................... Dacă la această sumă mai adăogăm și creditele definitive rămase disponibile la 30 Septemvrie 1901 și cari urmau a se plăti : Pentru ordonanțe deja emise dar nepre- zentate la plată......................Lei 5.735.667,29 Pentru lucrări extraordinare în curs de execuțiune..........................Lei 12.373.701,10 = Lei 18.109.368,39 Total egal cu produsul împrumutului ... Lei 155.793.760,80 1) Expunerea situațiunei tezaurului la 30 Septemvrie 1900 și 1901. Lei 137.684.392,41 Situația cre- ditelor extraor- dinare deschise și mijloacele de acoperire. 314 Pentru a ajunge la acest rezultat prin legea din 22 Iunie 1901 s’a dispus anularea tuturor creditelor extraordinare ce depășiau fondul realizat din împrumutul cu bonuri de tezaur 5°/₀ de Lei 175.000.000, rămânând' ca toate lucrările extra- ordinare să se mărginească în creditele ce rămâneau încă la dispozițiunea diferitelor Ministere.¹) Statul pentru a face față nevoilor sale curente, pe lângă cheltuelile ce necesitau executarea lucrărilor extraordinare se împrumutase pe bonuri de tezaur până la suma de Lei 144.582.975 pentru a căror acoperire, am văzut că s’a con- tractat împrumutul extern 5°/₀ cu bonuri de tezaur pe 5 ani. Această sumă a fiost împrumutată dela următoarele Casse r împrumutați dela Cassa de Depuneri, Consemn, și Economii . Lei 15.350.000,— ;> > Banca Națională a României.........'. » 4.800.000,— > > Primăria Orașului București...............» 1.500.000,— > » Direcția G-rală a Poștelor, Telegr. și Telef. . » 1.000.000,— » » Banca României......................» 8.070.697,50 > » ' » Marmorosch Blank & Comp.........» 16.327.334,50' • •> » » Generală Română.................» 11.818.354,70 > prin » Jeschek & C-ie din București. . . » 7.005.114,25 > dela Disconto-Gesellschaft din Berlin ... . » 75.410.303,55 • > prin Creditul Belgo-Român din București . ...» 2.021.750,— > dela C. I. Hambro & Son din Londra . . . » 1.279.420,50 Lei 144.582.975,— în care intră și soldul sumelor împrumuturilor, pentru lucrări extraordinare în cursul anului 1898—99. Aceste sume grație împrumutului cu bonuri de tezaur 5°/₀. în sumă de Lei 175.000.000, și reformelor financiare intro- duse de guvern, au fost plătite rămânând în circulație bonuri de tezaur, numai pentru suma de Lei 3.810.369,50,¹ ²) cari au și fost achitate în cursul anului 1900. Renta școa- La 28 Ianuarie 1900, Guvernul a prezentat Corpurilor lelor din Bra- Legiuitoare, legea pentru capitalizarea sumei de Lei 38.500, ?ov’ pe care Statul o datoră Bisericei Sf. Nicolae din Brașov, pen- tru întreținerea gimnaziului și școalei reale Qreco-Orientală. română din acel oraș ; aceasta eră un drept real și consacrat de secole pe care aceă biserică l-a avut față de Principatele Române în trecut, iar de mai bine de un sfert de veac față de România. 1) Expunerea situațiunei financiare la 30 Septemvrie 1901 pag. XLII. 2) Expunerea situațiunei financiare la 30 Septemvrie 1900 pag. 264 și urm. 315 înainte încă de unire, Moldova și Muntenia, recunoscuseră cele ce se impuneau de altfel, că datoresc Bisericei Sf. Nico- lae din Brașov, pentru școalele Greco-Orientale Române de acolo, venituri vechi și folosințe felurite în puterea danii- lor și a așezămintelor domnești și istorice. In anul 1868 și 1875 Parlamentul nostru a (determinat s(uma de 38.500 anual, drept rentă datorită acelei biserici. Nimeni nu putea tăgădui că renta aceasta nu eră un ajutor, nici o datorie prescrisă ce ar fi reînviat dintr’un simțimânt de echi- tate, ci eră și este un drept real neîntrerupt și perpetuu.¹) Legea votându-se, în consecință s’a efectuat un titlu de rentă perpetuă 4°/₀ în sumă de Lei 962.500 pe numele bise- ricei Sf. Nicolae din Brașov, pentru gimnaziul și școala reală Greco-Orientală română din acel oraș. Acest titlu a fost re- mis numitei biserici prin Ministerul de Externe, purtând 100 cupoane semestriale, plătibile la 15 Aprilie st. v. al fiecărui an, în valoare de Lei 38.500 fiecare. Suma s’a înscris în bugetul Datoriei Publice, iar la termi- narea cupoanelor se va emite o nouă serie de cupoane. împrumutul de Lei 175.000.000, încărca bugetul Datoriei Măsurile luate Publice pe anul 1900—901, cu o anuitate în sumă de Lei de peⁿ" 8.750.000, pentru a cărei plată Guvernul trebuia să creeze bugetului pe a- resurse noui, căci din cauza crizei impozitele directe se în- ¹¹¹¹¹ 4900/901. casau cu greu, iar cele indirecte căzuse atât de jos, încât nu se puteă speră, că se vor încasă nici jumătate din evaluările bugetare. In astfel de condițiuni Guvernul a fost nevoit a crea re- surse noui, care se evaluase la suma de Lei 18.035.000 și anume : Impozite directe: Taxa de 5°/₀ asupra salariilor funcționarilor Lei 4.000.000 O zecime adițională la impozitele directe Lei 3.085.000 Modificarea legei patentelor ...................Lei 800.000 Lei 7.885.000 1) Desbaterile Parlamentare. Ședințele Adunărei Deputaților din 28 și 29 Ianuarie și ale Senatului din 10 și 11 Fevruarie 1900. Discursurile d-lor I. I. C. Brătianu, N. N. Săveanu, B. St. Delavrancea, Jean Lahovari Ministrul afacerilor streine și Take lonescu Ministrul de finanțe. Legea din 22 Fevruarie 1900. '316 Impozite indirecte: Modificarea legei timbrului și înregistrărei Lei 2.200.000 Sporirea taxei spirtoaselor dela 8 la 12 bani de grad . . ...........................Lei 2.000.000 Taxa de consumațiune dela 15 la 30 bani la kgr. de zahăr . . . ...........................Lei 2.250.000 Taxa de consumațiune de 7 bani la kgr de petroleu ................ₑ.....................Lei 2.200.000 Monopolul hârtiei de țigaretă..................Lei 1.500.000 Lei 10.150.000 Am putea să mai adăogăm și impozitul taxelor militare evaluat la suma de Lei 500.000, însă el alimentă bugetul Cassei Dotațiunei Ostei, iar nu bugetul general al Statului. Pe baza acestor creări de impozite noui și a adăogirilor la impozitele dejă existente, s’a votat bugetul pe anul 1900— 901, la 31 Martie 1900, ale cărui venituri s’au evaluat la suma de Lei 245.325.400, iar cheltuelile la suma de Lei 238.278.376, deci cu un excedent de evaluări la venituri de Lei 7.047.024. încă din Aprilie 1900, prevăzându-se rezultatul dezas- tros al încheerei bugetului pe anul 1899—900, s’a afectat conform legei din 5 Aprilie 1900, pentru acoperirea defici- tului următoarele resurse: ¹ 1) Produsul net ce aveă să se realizeze din vânzarea capi- talului nominal de Lei 6.527.500, al desființatei Casse de amortizare, care a produs.......................Lei 5.297.915,25 2) Valoarea biletelor ipotecare nepre- zentate la plată și prescrise în favoarea Statului, conform legilor din 22 Decemvrie 1888 și 4 Mai 1895 .............................Lei 72.580,— 3) Soldul fondului rural aflat în Cassă Ija 30 Septemvrie 1899 ......................Lei 181.784,26 4) Rambursări la tezaur din fondul de exploatare al C. F. R. înființat prin le- gea din 9 Iulie 1891 ...........Lei 3.000.000,— Total Lei 8.552.279,51 La 30 Septemvrie 1900, închizându-se exercițiul 1899— 900 a rezultat un deficit bănesc de Lei 35.404.909,52, pentru a cărui acoperire Guvernul a mai creat încă noui resurse în cursul anului 1900—901 și anume: 317 1) S’a afectat cesiunea venitului monopolului hârtiei de țigarete pe timp de 12 ani și 7 luni, tu începere dela r/14 Septemvrie 1900, unul consorțiu de bancheri reprezentat prin Disconto-Gesellschaft, conform legei din 5 Octomvrie 1900 pe prețul de mărci 12.150.000, care a produs net suma de......................................Lei 15.197.491,'60 2) Idem vânzarea sumei de Lei 14 mii. , 800.000, reprezentând partea Statului în capitalul și rezervele Băncei Naționale a României, conform legei din 25 Ianua- rie 1901, care împreună cu procentele până la data vărsămintelor a produs Lei 14.920.466,66 Deci în total Lei 30.117.958,26 In vederea formărei bugetului pe anul 1901—902, Guver- Măsuri! uate nul prezidat de d-1 P. P. Carp, ocupând și portofoliul fi- truecbiHbrareâ nanțelor, a propus o serie nouă de impozite, cari se urcau bugetului pe a- la o sumă de aproape Lei 20.000.000. Prin aceste impozite ⁿul ¹⁹⁰¹/⁹⁰²- s’a căutat a se impune toate naturile de venituri, ori, cum prin aceste impuneri se atingea mai mult clasa avută, în parla- ment au întâmpinat o opozițiune puternică, ceeace a făcut ca proiectele să fie retrase. Formându-se un nou Guvern, prezidat de d-1 D. A. Stur- dza, pentru fixarea veniturilor și cheltuelilor pe 1901—902, s’a procedat la economii, reducând cheltuelile de personal și material; a scăzut lefurile și diurnele senatorilor și depu- taților cu 2O°/ₒ, realizând astfel o economie de aproape Lei 27.000.000; a mărginit bugetul la cifra de Lei 218.500.000 iar veniturile reale neputându-se urcă decât la suma de Lei 213.000.000, s’au propus și s’au votat adăogiri asupra im- pozitelor deja existente, a mărit reținerile asupra diferitelor categorii de pensiuni, modificând însăși legea pensiunilor, care devenise foarte împovărătoare pentru Stat. Prin aceste mijloace s’a întocmit bugetul pe 1901—902 prezentând la venituri suma de Lei 218.500.000 și la cheltueli Lei 217.682.908,36, rămânând pentru fondul deschiderilor de credite suplimentare și extraordinare numai Lei 817 mii 091,64. Bugetul anului 1900—901 s’a încheiat și el cu un deficit de Lei 27.244.017,10, care nu eră decât consecința situațiunei 318 critice în care s’a aflat bugetul Statului cât și tezaurul pu- blic încă dela începutul anului 1899. Opera de îndreptare a finanțelor Statului întreprinsă până -acum, eră pe de o parte de a pune capăt deficitelor în vii- tor, pentru care scop s’a realizat toate economiile posibile în cheltueli, făcându-se și o evaluare justă a veniturilor Sta- tului, iar pe de alta de a acoperi golurile tezaurului, prove- nite din deficitele trecutului, în care scop am văzut că se efec- tuase oarecari venituri, cari se urcau aproape la suima de Lei 38.650.000. Față însă cu deficitul anului 1900—901, Guvernul preocu-, pat de acoperirea lui, a intrat în tratative cu Banca Națio- nală, cari în baza convențiunei încheiată la 11 Mai 1902, Banca punea la dispozițiunea Statului 15 milioane fără do- bândă, nici comision, iar restituirea ei urmă< a se face în astfel de condițiuni încât Statul să nu-și micșoreze veniturile înscrise în buget, așa că numai plusul peste suma de Lei 622.000, C!e- i se cuveniă Statului ca beneficii din Bancă pe anul 1900—901, să fie afectat pe fiecare an la plata sumei de Lei 15 milioane, iar la finele privilegiului Băncei, dacă va mai rămâne vre-un rest, să fie acoperit din alte resurse ale Statului; în schimb Statul a prelungit privilegiul Băn- cei încă pe 10 ani, dela 1920 până la 31 Decemvrie 1930, convenindu-ise ca proporția între stokul metalic al băncei și emisiunea biletelor, care în principiu se menținea la 4O°/ₒ, să poată fi redusă în împrejurări excepționale și pe timp mărginit la 33°/₀.¹) După contractarea acestui împrumut în ^condițiuni cum nu ₍se putea mai avantagioase, Guvernul a prezentat parlamentului proiectul de lege pentru lichidarea deficitelor din trecut, cari la 31 Martie 1902 se urcau la suma de Lei 70.762.960,35 Pentru a cărui acoperire am văzut că Guvernul afectase următoarele sume: Prin legea din 5 Aprilie 1900 suma de....................Lei 8.552.279,51 Prin legile din 5 Octom- vrie 1900 și 25 Ianuarie 1901 ...... Lei 30.117.958,26 De reportat Lei 38.670.237,77 Lei 70.762.960,35 1). Expunerea de motive a legei din 20 Iunie 1901. 319 Report Lei 38.670.237,77 Lei 70.762.960,35 împrumutul contractat la Banca Națională în baza legei din 20 Iunie 1901 Lei 15.000.000,— =Lei 53.670.237,77 Deficit la 31 Martie 1902 de ‘Lei 17.092.722,58 cari s’au dispus a fi acoperiți provizoriu din împrumutul de Lei 175.000.000, aflat disponibil în Cassa tezaurului până la terminarea lucrărilor pentru care fusese destinat,¹) iar prin legea din 28 Fevruarie 1902, Guvernul a fost autorizat a-1 lichidă prin mijloacele pe care le va crede mai avantajoase pentru Stat, cu exclusiunea oricărei operațiuni de vânzare «din averea Statului. Pentru a nu se mai da loc la emisiuni de bonuri de tezaur s’a dispus încetarea oricăror lucrări extraordinare, iar prin legea sancționată prin înaltul Decret Regal No. 2542 din Iunie 1901, s’a anulat și creditele deschise în sumă de Lei 79.426.544,58, pentru cari erau autorizate emisiuni de rentă. Prin aceste măsuri luate de Guvern, opera de regenerare a finanțelor Statului se îndeplinise, greșelele trecutului se re- parase, fără ca să se compromită interesele vitale ale viito- rului țărei noastre. Bonurile de tezaur 5% în sumă de Lei 175.000.000 emise Conversiunea în anul 1899, urmau a fi achitate integral la 1 Decemvrie boⁿur,¹.°^dele‘ 1904, Guvernul căutând a pofită de creditul ce-1 dobândise mutul 5% de Statul nostru atât prin îmbunătățirea situațiunei economice a Leⁱ ¹⁸⁵ m¹¹, țărei, cât și prin prudenta administrațiune a finanțelor Sta- tului, care se traducea prin excedente bugetare, s’a decis a consolida înainte de termen acea daotrie flotantă și a (contractă un împrumut sub formă de rentă, exclusiv destinat la con- versiunea bonurilor de tezaur aflate în circulație.¹ ²) D-1 Emil Costinescu, Ministru de finanțe, în ședința Came- rei dela 9 Ianuarie 1903, depune proiectul de lege pentru convertirea și consolidarea în rentă amortibilă 5%, a bonu- rilor de tezaur 5°/₀, în aprobarea unanimă a întregei Camere, căci ea eră privită nu numai ca o cestiune pur economică, 1) Expunerea situațiunei financiare la 30 Septemvrie 1902 pag. XXXVII. 2) Cursul rentei noastre 5% la 1 Ianuarie 1903 eră : 1/1881/88 100 1/4% 2/1892/65 99 1/2% 320 dar ca ridicarea unei sarcini care îngreuiă mersul regulat al Statului. O datorie flotantă de Lei 175.000.000, care trebuia plătită în întregime la scadența fixă dela 31 Decemvrie 1904, eră pe sufletul tuturor un fel de act frumos și de bun patriotism de a o îndeplini cu o oră mai înainte, mai 'cu seamă| că situațiunea noastră financiară înfloritoare o permitea aceasta, dându-se astfel o nouă dovadă de forțele noastre economice și de buna noastră stare financiară.¹)' Pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiunilor legei de mai sus se intrase deja în tratative cu Sindicatul de bancheri din Germania, reprezentat tot prin Cassa Disconto-Gesell- schaft din Berlin, care a propus emiterea unui împrumut în rentă amortibilă 5°/₀ în sumă de Lei 185.000.000, capital no* minai, afectat exclusiv la convertirea și rambursarea împru-» mutului în bonuri de tezaur 5°/₀ din 1899 menționat mai sus, în următoarele condițiuni : Sindicatul a luat întregul împrumut asupra lui pe cursul de 95¹/₂°/₀ capital nominal, cu o deducțiune de D/^/o pen- tru cheltuelile de publicitate, de timbru german și francez, de curtagiu și alte drepturi la bursă, într’un cuvânt pentru acoperirea tuturor cheltuelilor, care ar putea să fie direct sau indirect ocasionate prin vânzarea Obligațiunilor noului împrumut și prin operațiunile conversiunei; asemenea pentru acoperirea cheltuelilor de transport și primire a titlurilor nou- lui împrumut 5% și de rambursarea bonurilor de tezaur 5°/₀. Toate celelalte condițiuni sunt aproape identice cu ale convențiunilor anterioare încheiate pentru diferite împrumu- turi cu același sindicat. ""Prețul net de 94°/₀ se înțelege după uzul stabilit și în con- vențiunile anterioare pe cursul de 80 mărci pentru 100 lei.’ Soldul în numerar disponibil pentru rambursarea bonurilor de tezaur în circulațiune, produce până la întrebuințare o dobândă în favoarea Statului de l°/₀ sub scontul, oficial al Băncei Imperiale Germane, fără a trece de 3°/₀ pe an. Ministerul a pus la dispozițiunea sindicatului toate titlu- 1) Desbaterile parlamentare. Ședința Adunării Deputaților și a Senatului dela 9 Ianuarie 1903. Discursurile D-lor P. P. Carp, Em. Costinescu, M. Vlădescu, și D. A. Sturdza, General Mânu și General I. Lahovari. 321 rile definitive ale noului împrumut, luând asupra-și cheltuelile de confecțiunea lor. Prețul de rambursare a bonurilor de tezaur s’a făcut pe paritatea fixată prin convențiunea încheiată la 9/21 Noem- vrie 1899, dar întrucât decontul operațiunei se țineă în mărci și din cauza schimbului favorabil francilor, se presupunea că bonurile de tezaur se vor prezentă la preschimbare în Franța, deci pe franci, așă că s’a stabilit cursul schimbului la 81,35 mărci 100 franci. Din împrumutul contractat, Sindicatul a luat ferm și Gu- vernul i-ța cedat 110.000.0,00 capital nominal, pentru rest s’a lăsat Sindicatului dreptul de opțiune pe acelaș curs până la 30 Noemvrie st. n. 1902. Plata contravaloarei Obligațiunilor se stabilise a se efec- tuă la Berlin, pentru un capital nominal de franci 55.000.000 până la 31 Martie 1903, iar pentru restul de fr. nom. 55 mi- lioane până la 31 Mai 1903. La capitalul nominal urmă să se adaoge interesele cu începerea folosinței dela 1 Decemvrie st. n. 1902. Sindicatul de altfel se obligă sa dea în plăți, bonuri de tezaur 5°/₀ din 1899, convertite purtând acelaș cu- pon ca și al rentei 5°/₀ pe care Statul o cedase Sindicatului. Termenul de amortizat al întregului împrumut este de 40 ani, adică mult mai scurt ca acela al emisiunilor anterioare care eră de 44, și chiar de 60 ani. In acești termeni s’a în- cheiat convențiunea împrumutului care s’a semnat la 11/24 Ianuarie 1903. încă dela începutul contractărei s’a atras atențiunea că cifra totală a emisiunei noului împrumut de 185.000.000 lei capital nominal nu este suficientă pentru a converti întreaga sumă de 175.000.000 lei, efectiv în bonuri de tezaur, din cauzla diferenței între efectiv și nominal, precum¹ și a schimbului cu totul favorabil francilor, așă că bonurile aveau să se pre- zinte la conversiune pe franci, iar nu pe lei, nici pe mărci, ceeace dădeă naștere la o cheltuială în schimb, care neapărat urmă a se deduce din produsul noului împrumut, dând naș- tere astfel unei neajungeri care avea să se urce până la suma de aproape Lei 4.000.000. I Băncile contractante participă la contractarea acestui îm- prumut fără solidaritate între ele în următoarele proporțiuni: 21 322 Direcțiunea Disconto-Gesellschaft din Berlin pentru 35,61% Cassa de Bancă S. Bleichroder pentru................... 23,74°/o Direcțiunea Disiconto-Qesellschaft din Frankfurt p. 5,55°/₀ Comptoir National d'Escompte din Paris pentru 9,70% Banque de Paris et des Pays-Bas din Paris pentru 10,20% Societe generale pjour favpriser le developpement ' du commerce et de ^Industrie en France pentru 3,60% Banca Națională a României pentru .........................8,64% Banca Qenearlă Română pentru....................... . 2,96% Total: 100.—% Sindicatul declarând opțiunea pentru restul capitalului no- minal de frs. 75.000.000 la 21 Fevruarie 1903, adică îna- intea termenului prevăzut în convențiune, Guvernul i-a și re- mis următoarele titluri: 83000 buc. a 500 lei pentru o val. nom. de Lei 41.500.000 56000 buc. a 1.000 lei pentru o val. nom. de Lei 56.000.000 22000 buc. a 2.500 lei pentru o val. nom. de Lei 55.000.000 6500 buc. a 5.000 lei pentru o val. nom. de Lei 32.500.000 Capital nominal: Lei 185.000.000 Toate aceste titluri purtau cuponul de 1 Iunie 1903 st. n. deci interesele începeau a curge dela 1 Decemvrie 1902 st. n. Situațiunea generală a conversiunei la 31 Mai 1903, data la care expiră termenul acordat detentorilor pentru a con- verti bonurile de tezaur în noua rentă 5% eră următoarea : Cap. n. Frs. 80 000.000 bonuri de tezaur 5°/o prezentate la conversiune cu cupo- nul de 1 Iunie 1903 st. n., plus interesele de 5% pe 81 zile dela 1 Decern vrie 1902 la 21 Februarie 1903 ..............................Frs. 80.900.000,— „ „ „ 10.000.000 idem, plus intereselepe 85 zile dela 1 Decemvrie 1902 la 25 Februarie 1903 Frs. 10.118.055,60 „ „ 2.954.000 idem, plus interesele pe 110 zile dele 1 Decemvrie 1902-20 Martie 1903 Frs. 2.999.638,20 „ „ 50.921.500 idem, plus interesele pe 180 zile dela 1 Decem- vrie 1902—31 Mai 1903 Frs................. 52.194.025,— Frs. 146.211.718,80 â 81,35 suta franci.............M. 118.943.233,24 „ „ 1 13.875.500 De reportat..................M. 118.943 233,24 323 Cap.n. Frs. 143.875.500 Report.................................M. 118.943.233,24 „ „ 31.124.500 bonuri de tezaur nepre- zentate la conversiune până la 31 Mai 1903, plus interesele dela 1 Decem- vrie 1802 pâuăla 31 Mai 1903 ................Frs. 31.902,612,50 a 81,35 suta franci.....................M. 25.952.775,25 Frs. 175.000.000 M. 144.896.008,49 Se scade valoarea cupoanelor consta- tate lipsă la bonurile de tezaur prezen- tate la conversiune Lei 1.037,50 a 81,35% adică............................M. 844 M. 144.895.164,49 Decontul împrumutului destinat la convertirea bonurilor de tezaur este următorul: Lei 185.000.000 Capital nominal în renta 5% amortizabilă din 1903, cu cuponul de 1 Iunie st. n. 1903, cedat Sindicatului însărcinat cu conversiunea bonurilor de tezaur 5% din 1899, pe cursul de 94% net a produs suma de Lei 173.900.000 cari pe cursul de Mărci 80% fac....................M. 139.120.000 1) Se adaogă interesele cuponului în curs de 5% bonificate de Sindicat dela 1 Decemvrie 1902 până la datele decontărei bonurilor de te- zaur, cărora li s’a bonificat interesele în com- pensație, și anume: Interese pe 81 zile dela 1 Decemvrie 1902 21 Februaria 1903, asupra capitalului nominal de lei 86.481.000 ............Lei 972.911,25 Idem pe 85 zîle dela 1 Dec. 1902 — 25 Fevruarie 1903 as, cap. nom. Lei 10.810.000 . . „ 127.618,10 Idem pe 110 zile dela 1 Dec. 1902—20 Martie 1903, as/ cap. nom. Lei 3.193,000 . . . „ 48.781,95 Idem pe 180 zile dela 1 Dec, 1902 — 31 Mai 1903 as/ cap. nom. de Lei 55.000.000 . . „ 1.375.000,— 2) Se adaogă interesele cu- ponului în curs la renta remisă Sindicatului purtând cuponul de 1 Iunie 1903 st. n. al cărui ca- pital și interese a servit Sin- dicatului la rambursarea bo- rilor de tezaur neprezentate la conversiune și anume: Interese pe 100 zile dela 1 De reportat . . . Lei 2.524.311,30 M. 139.120.000 M. 144 895.164,49 324 Report, . .Lei 2.524.311,30 M. 139.120.000 M. 144.895.164,4 Dec. 1902 — 10 Martie 1903 as/ cap. nom. Lei 15.000.000 „ 208.333,33 Idem pe 171 zile dela 1 Dec. 1902—21 Mai 1903 asupra cap. nom. Lei 14.516.000 . . „ 344.755,— Lei 3.077.399,63 a 80 mărci suta lei fac M. 2.461.919,80 3) Se adaogă interesele de 2 ¹/2°/q la sumele aflate în de- poziția Disconto Gesellschaft și nerambursate încă până la 31 Mai 1903 adică............Lei 88.240,45 a 8O°/o facM. 70.592,36 Produs net al* împrumutului M. 141.652.512,16 Cum însă această sumă nu eră suficientă pentru acoperirea bonurilor de tezaur convertite, diferința în minus de .... M. 3.242.652,33 s’a remis Sindicatului prin Banca Națională a României, de unde au și fost cumpărate pe cursul de 124°/₀ plus lo/ₒₒ co- mision, și anume: Mărci 3.242.652,33 a 124°/₀ fac........Lei 4.020.888.90 1°/₀₀ Comision .........................,, 4.020,90 Lei 4.024.909,80, cari s’au acope- rit provizoriu din disponibilul în numerar al Tezaurului până la regularea de finitivă prin dispozițiuni legislative viitoare. încă dela negocierea împrumutului s’a prevăzut că produsul său efectiv nu va fi suficient pentru conversiunea și ram- bursarea tojtalăi a bonurilor de tezaur din 1899, din cauza di- ferenței între efectiv și nominal, precum și din împrejurarea că bonurile se prezentau la conversiune pe franci, iar nu pe lei, nici pe mărci, din cauza schimbului cu totul favorabil francilor. Guvernul a căutat atunci a dobândi dela Sindicat, suma integrală necesară conversiunei, însă nu i-a fost prin putința a majoră cifra emisiunei împrumutului, așă că a rămas fixat tot la 185.000.000. Din decontul de mai sus rezultă că împrumutul de Lei 185.000.000, capital nominal, pe cursul de 94% plus Ido- bânzile, a produs suma de..........................Lei 177.065.640,08 ceeace revine pe un curs de 95.715°/₀, care s’a întrebuințat la retragerea bonu- rilor de tezaur 5% din 1899 de Lei 175 milioane cari produsese efectiv . . . Lei 155.793.760,80 De reportat Lei 21.271.879,28 325 Report Lei 21.271.870,28 sumă întrebuințată)! a acoperirea cheltue- lilor de conversiune, care însă nefiind' suficientă, am văzut că s’a mai remis Sindicatului încă Mărci 3.242.652,33 cari pe cursul de 124°/₀ plus comisionul au costat ... .....................Lei 4.024.909,80 Totalul cheltuelilor necesitate pentru conversiunea bonurilor de tezaur 5°/₀ din anul 1899 ............................. Lei 25.296.789,08 1) Situațiunea titlurilor aflate în circulație la 1 Aprilie 1912 este următoarea: Val. Val. Val. Val. Total Total ea- Renta 5% 1903 500 1000 2500 5000 efecte Capital Interese pital și in- terese Titluri emise . . . Titluri amortizate 83.000 56.000 22.000 6.500 167.500 185.000.000 249.208.775 434.208.775 până la 31 Martie 1912....... 6.958 4.682 1.856 548 14.044 15.541.000 80.371.400 95.912.400 Titluri în circu- 76.042 51.318 20.144 5.952 153.456 169.459.000 168.837.375 S38.296.375 lație la 1 Aprilie 1912....... Datoria Publică dela 1 Aprilie 1905 până la 31 Martie 1912 Prin emisiunea noului împrumut 5°/₀ de Lei 185.000.000, Conversiunea proporțiunea între tipul de rentă 4°/₀ și 5°/₀ nu mai putea fi aceiaș ca în trecut. La începutul anului 1905, se află în 1888, 1892 și circulație renta de 5°/₀ pentru suma de Lei 613j950.000 ¹⁸⁹³* și renta de 4°/₀ pentru suma de . . . Lei 691.047.100 Dintre aceste două tipuri de rentă, renta 4°/₀, reprezentă suma cea mai mare și prin urmare Creditul Statului nostru se măsură pe acest tip de rentă. Guvernul hotărîse conver- siunea tipului 5°/₀ din anii 1881—88 și 1892—93 în tip de 4°/₀, pentru a se accentua mai mult acest curs pe piață și a nu fi ținut în loc de cursul 5°/₀, micșorând astfel anuită- țile Datoriei Publice. Dăm mai jos motivele invocate de Ministrul de finanțe D-1 Take lonescu, pentru convertirea a trei pătrimi din da- toria noastră publică tipul 5°/₀ : 1) Expunerea situațiunii financiare a tezaurului la 30 Septemvrie 1903 și 1905. 326 „Pe câtă vreme, se află în circulație o sumă însemnată, și anume peste 600 milioane, de rentă amortibilă 5°/₀ al cărui curs este împiedicat d!e a trece prea mult peste pari din pri- cina amortizarei, este evident că renta 4°/₀ nu se poate urcă la pari. Capitalistul care voește să-și pue banii săi în renta română, dacă are alegerea între tipul 5⁰/"₀ și 4%, firește că va preferi tipul 5%, pe atât timp pe cât îl va găsi disponibil. Este dar necesar ca tipul 5°/₀ să fie înlăturat din circulație. Această necesitate a condus și pe guvernul dela 1898, care odată cu conversiunea obligațiunilor de 6°/₀, a voit să realizeze și conversiunea rentei perpetue 5°/₀ din 1875 și a rentei amortibile 5%, emisiunile dela 1881 până la 1888. Operațiunea autorizată prin legea dela 23 Fevruarie 1898, nu s’a realizat decât în privința Obligațiunilor de 6°/₀ și a rentei perpetue. Renta de 5°/₀ amortibilă, care există la 1898 a rămas ne- convertită și în urmă datorită crizei dela 1899 renta 5°/₀, s’a sporit în 1903 cu încă 185 milioane, destinate să consolideze datoria flotantă regulată prin bonuri de tezaur. Astăzi când condițiunile pieței sunt favorabile, este un act de înțelepciune ca Statul român să convertească în renta 4%, toate emisiunile de rentă 5°/₀, afară, bine înțeles, de emisiunea dela 1903, care este garantată neconvertibilă pen- tru un timp de 10 ani. . Această conversiune va aveă nu numai avantajul de a per- mite repedea urcare a cursului rentei 4°/₀, dar va crea și o economie pentru tezaur, economie care va înlesni cumpă- nirea dintre cheltuelile și veniturile din bugetul român. Este adevărat că se poate face o obiecțiune în contra acestei versiuni și anume: că emițându-se chiar pe termenul cel mai scurt, acela de 40 de ani, renta de 4% va dură; până la 1945, pe când rentele de 5°/₀ pe care le înlocuește, s’îar sfârși definitiv la 1931, 1936 și 1937. Cu alte cuvinte se poate obiectă, că ușurarea generației prezente se obține prin încăr- carea generației viitoare. Această obiecțiune nu este întemiată. Nu e țară cari să amortizeze datoria sa publică mai iute decât România. Neavând nici o rentă perpetuă ,contractând împrumuturile noastre pe termene scurte de 40 și 44 ani, amortizând pe 327 an pentru o sumă egală cu 10°/₀ din bugetul total, Româ- nia poate cu mândrie să vorbească de sforțările pe cari le face, tocmai pentru ca să nu asvârle asupra generațijilor viitoare sarcini prea mari. De altfel, dacă conversiunea dela 1898 s’ar fi realizat, sarcină s’ar fi întins piână la 1958, adică cu 13 ani mai departe decât ar face-o operația de astăzi. De aceea și legiuitorul dela 1898 și noi, aruncăm o parte din povara de astăzi asupra generațiilor viitoare. Generației trecute și generației actuale le-a căzut o grea sarcină, aceia de a crea întregul aparat de Stat și uneltele publice ale vieței economice. Generațiile cari vor veni, vor găsi opera realizată și se vor bucură fără nici o jertfă de creațiunile noastre".¹) Proiectul de lege împreună cu expunerea lui de motive depuse pe biuroul Camerei, precum și expunerea raportului făcut de d-1 D. S. Nenițescu, au fost criticate, din cauza cur- sului de conversiune prea scăizut, a duratei stingerei, cât și a emisiunei unui nou împrumut. Iar la argumentul invocat: ,,că generațiunea actuală și generațiunea care ne-a precedat, a făcut totul pentru desvoltarea economică a României și că este, prin urmare legitim, ca o parte din serviciile pe cari le-au creat aceste generațiuni, să le arunce și pe generațiu- nile viitoare, cari venind de-a gata și găsind toate lucrurile cu rostul lor, pot suportă, pe bună dreptate, o parte din plată". D-l Al. Marghiloman în ședința Camerei din 4 Aprilie 1905, Discursuld-lui s’a exprimat astfel: ' Al«. Marghilo- a man. ,,Argumentul acesta nu este nou. Cu dânsul s’a legitimat pentru prima oară conversiunea domenialelor. Cu dânsul s’a legitimat pe urmă conversiunea lui Cantacuzino dela 1898. Se invoacă și astăzi, se va mai invocă și după! 25 de ani, dacă și după 25 de ani va mai fi încă un Ministru de fi- nanțe în necesitate de a găsi un argument tipic, pentru a le’- gitimă sporirea anuităților spre a-și .ușura bugetul anual. Și ași dori ca cel puțin într’o cestiune de felul acesta, să 1) Desbaterile Parlamentare. Ședința Adunării Deputaților dela 4 Aprilie 1905 pag. 393 și 575/586 și următ. Discursurile D-lor Al. Marghiloman, Th. Crivătz și loan I. C. Brătianu. Ședința Senatului 4 Aprilie 1905, pag. 445—450, Discursurile D-lor D. A. Sturdza, C. C. Arion și Take lonescu Ministrul Finanțelor. 328 ne dăm seamă că România are o pozițiune specială, pentru care argumentul tipic de care mă plâng nu este bun. In adevăr, Domnii mei, generațiunile actuale pu făcut totul, dacă vreți, sau foarte mult pentru desvoltarea econo- mică a țărei. Dar politicește să nu socotiți însă, că într’un viitor oarecare, nu mai rămâne și generațiunilor viitoare foarte mult de făcut. In mersul ascendent al unor vecini, de dincolo de Dunăre, se vor impune generațiunilor viitoare într’un termen care nu aparține să-1 determinăm astăzi, dar care este fatal, se vor impune sacrificii mari, nu numai pen- tru paza celor ce am dobândit, dar pentru întregirea unor fruntarii, cari sunt necesare securităței țărei noastre și liniștei generale. Pentru o scadență așa de importantă, naționalicește vorbind, este bine, Domnii mei, să lăsăm aproape integrală posibilitatea de emisiuni a Statului român și de câte ori se aruncă pe viitor sarcini, ași rugă pe toți să se gândească, și dc 3 ori să se gândească, la această scadență care va veni, îmi ajunge sper, să enunț înaintea nouei Camere Române, ca să nu mai fie nevoie să o dezvolt mai departe. Este deci absolut exact, că trebue să ne atingem de vii- tor cât se poate de puțin, și în toate operațiunile noastre financiare să luăm cât se poate de puțină hi potecă asupra viitorului. Așa dar argumentul care se invoacă, cum că generațiunea actuală are dreptul de a se ușură și generațiunile viitoare de sarcinile pe cari le-a înscris în bugetul țărei, nu este un ar- gument absolut exact în România". Continuând d'-l Al. Marghiloman, a criticat astfel proiec- tul depus : „operațiunea care ni se propune nu este o adevă- rată conversiune, ci este substituirea unui împrumut cu ter- men lung, unui împrumut existent cu termen mai scurt, dar conversiune în sensul adevărat al vorbei, nu. Ce e o con- versiune? Să-'mi permiteți să vă reamintesc teoria. Toți știți că o convesiune este diminuțiunea dobânzei, rămânând însă cu amortizarea înăuntrul termenului împru- mutului pe care-1 convertești. îndată ce prelungești termenul acesta, nu mai e o conversiune. E, dacă vreți, după expresiunea unor scriitori: o conver- siune bastardă. Dar conversiune propriu zisă, nu. Puțin ne importă însă această concesiune a scriitorilor, 329 pentrucă la noi, în opiniunea oamenilor de guvernământ con- servatori, nu a trecut o asemenea operațiune drept conver- siune. Aceasta voiu arătă-o imediat. Astăzi datorim în rentă 5% un capital nominal de Lei 561.000.000, care e redus în urma diferitelor amortizări, la vre-o 425.000.000. Cifra aceasta din urmă, cu mare pre- cesiune nu o putem avea, pentrucă dacă ne raportăm la expunerea din bugetul datoriei publice, o găsim trecută cu 425.343.000 lei, dacă ne raportăm la scriptele Ministerului de finanțe, căci am avut grija să facem această verificare, cifra nu este decât de 424.613.000 lei, dar luăm ca cifră bună de convertit, aceea pe care ne-o dă „Situațiunea“ adică 425 milioane; Aceste 425.000.000 provenite din trei împrumu- turi, căutau să se stingă, în jocul normal al anuităților pentru o mare porțiune în anul 1931, adică după 31 și 32 de ani. In locul acestei datorii de 5% voim să substituim o altă datorie de 4%, a căreia cifră o vom determină pe urmă, însă care are să se stingă numai în 40 de arii. E evident că dacă repartizezi amortizarea pe un număr mai mare de ani, decât acela în care trebuiă să se stingă datoria, pe care vrei să o convertești, anuitatea scade cu atâta. De acî un beneficiu anual și o reducere a sarcinei bugetare. Insă încă odată a- ceastă reducțiune nu provine din scăderea procentului, ci pro- vine din faptul că amortizezi într’un număr mai mare de ani. Trei operațiuni financiare așă botezate conversiuni, au fost făcute de Statul român : conversiunea domenialelor, conver- siunea lui Germani la 1890 și conversiunea dela 1898 a lui G. Cantacuzino. Aceste trei operațiuni, două făcute de partidul liberal, au fost făcute totdeauna cu prelungirea termenului de amor- tisment, una făcută de partidul conservator a fost făcută înă- untrul termenului de amortisment. Și pentru aceasta să vă citesc textul precis art. 2 din legea dela 1890: „Pentru formarea capitalului necesar, Ministerul de fi- nanțe, este autorizat a emite titluri de rentă amortibilă, în forma și în condițiunile ce va crede de cuviință, cu restricțiu- nea însă, ca termenul de amortizare să nu întreacă pe acela al actualelor Obligațiuni 6°/₀ și cu obligațiunile ca sarcinile ce vor rezultă (pentru Stat, să fie mai mici decât cele actuale". 330 Și tocmai comparațiuneasistemului acestuia cu sistemiul pre- lungitei termenului de amortizare, a dat totdeauna partidului conservator o armă în contra partidului liberal. Așă zisele con- versiuni ale partidului liberal au fost criticate de partidul conservator, tocmai pe temeiul acesta, că nu erau conversiuni, ci că erau substituțiuni de împrumuturi, cu termene mai lungi, unui împrumut actual cu termen mai scurt. Cei cari își aduc aminte de discuțiunea vie care a avut loc la 1890, când cu conversiunea, adevărata conversiune, fă- cută de Menelas Qhermani în guvernul dslui General Mânu, trebue să-și aducă aminte de vigoarea cu care d-l Ion Laho- vari și d-l General Mânu, susținea teoria pe care o susțin eu azi. D-l Ion Lahovari, în ședința dela 7 Iunie 1890, criticând! conversiunea făcută de Brătianu, conversiuni de acelea cu prelungire de termen, le numiâ periculoase și împovărătoare pentru țară, și se exprimă în chipul următor : „Sunt conversiuni rele, cari nu sunt decât o minciună și o decepțiune : Sunt acelea cari ușurează prezentul, împovă- rând viitorul. Acele conversiuni rele consistau într’aceasta că ușurau anuitățile de plătit, ni se prelungeau termenele de amorti- zare, și prin această pentru o economie de câteva milioane făcută în prezent, impuneă zecimi multe de milioane, unui viitor apropiat. Iată conversiunea care trebuia combătută. Dacă guvernul actual v’ar fi propus o conversiune în ase- menea condițiuni, atunci ați fi fost în drept să o criticați și să cereți Camerei de a o respinge^. Am puteă zice azi însușindu-mi același cuvânt, d-nii mei, sunteți în drept să criticați și vă cer alături de d-l loan Laho- vari, să respingeți operațiunea care vi se propune azi. D. General Mânu eră și mai categoric: „Vă rog să nu faceți comparație între conversiunea ce vă propunem noi și cele făcute de guvernul trecut (guv. liberal). Acele pretinse conversiuni nu erau decât niște adevărate îm- prumuturi noui pe un termen mai lung, așă încât prin pre- lungirea termenului puteau micșoră anuitatea și aveau avan- taje anuale la bugete, prin scăderea ratei anuale din buget... Condițiunea esențială însă a unei conversiuni, < este de a 331 micșoră anuitatea rămânând strict în același număr de ani pentru amortizare, căci numai atunci beneficiul anual buge- tar este o realitate ; pe când dacă ter'menul amortizărei se pre- lungește dela 25 ani la 40, sau dela 40 la 60, atunci; chiar dacă ar fi o anuitate inferioară celei de mai înainte, aceea nu mai este o conversiune, ci un expedient budgetar, care a- runcă asupra generațiunilor viitoare o sarcină, de care ele ar fi fost scutite, dacă nu se făcea acea pretinsă conversiune^. Va să zică, necontestat, în termeni foarte buni și foarte preciși, d. General Mânu zicea un mare adevăr, că dacă nu rămâi strict în termenul primitiv de ani, pentru amortizare, nu faci o conversiune, ci recurgi la un simplu expedient bu- getar. Să facem aplicațiunea acestor teorii la operațiunea de as- tăzi, și să vedem dacă prin reducere aparentă de dobândă, se ușurează bugetul sau dacă el se ușurează aproape exclu- siv prin faptul că se prelungește amortizarea. Iată d-nii mei, un mic calcul pe care sper că d. Ministru de finanțe, dacă va binevoi a-1 urmări, spre a-mi spune dacă întru cevă este greșit. Avem de convertit o sumă reală de 425 milioane 300 mii și cevă de lei. Această sumă, dacă o convertești în 4°/₀, după cum zicea d. ministru de finanțe,’ cu S?¹/^ suta,—ițî trebue un capital nominal de Lei 486.100.000 pentru ca să poți acoperi capitalul real de 425.000.000 lei, pe care vrei să-l rambursezi. Emiți prin urmare un capital de 486 milioane lei cu 4°/₀ ca să scapi de o datorie de 425 (milioane cu 5%. Rămâne de pus în vedere anuitățile respective. Care este anuitatea de astăzi a lui 5%, din suma aceasta totală? Deschideți dacă voiți expunerea bugetului, și veți găsi cifra precisă. Astăzi anuitatea, pentru cele trei împrumuturi 5°/₀ ce se convertesc, este de 29.362.000 Lei. Care va fi anui- tatea celor 487 milioane 4°/₀ cari se emit? După tabelele de amortisment, această anuitate trebue să fie de 24.300.000 lei. Deci la prima vedere, cercetând operațiunea găsești,— nu-i așă?—Aparența aceasta favorabilă, că azi plătești 29 milioane, pentru viitor nu vei mai plăti decât 24 milioane anual. Ușurezi deci sarcina bugetară cu 5.062.000 lei pe an. Cum o ușurezi și cu ce preț? Aceasta este de examinat ca 332 ■să vedem dacă critica pe care o fac eu, pusă sub scutul auto- rităței d-Iui General Mânu și a d-fui Ion Lahovari, este înte- meiată sau nu? Sunt silit să fac un nou calcul. Evident că cifrele acestea sunt aride, dar pentru acei-dintre d-voastră cari cunosc bine materia,—nu este așă?—Intr’însele este tot miezul afacerei. Când datorești astăzi 425.300.000 lei, cu 5% pe an, des- compunând anuitatea de 29.362.000 lei, găsești că partea pură a procentelor este de 21 milioane și ceva, restul până la 29 milioane este amortisment. Când vei emite 486 'mi- lioane cu 4%, asemenea partea pură a procentelor va fi de Lei 19.444.000, iar partea amortismentului va fi de 4 mii. 800.000 lei. Deci, făcând diferența între fiecare cifră, ți-ai zice la prima vedere : câștig la interese diferența dintre 21 milioane și cevă și 19 milioane și ceva, adică precis 1.821.000 lei; câștigi la anuitate diferența între 8 milioane și 4.800.000 adică precis 3.200.000 lei. Și prin urmare, ți-ai zice: deși prelungesc termenul de conversiune cu vre-o 14 ani, eu toate acestea, tot câștig dela procente o diferență de 1.800.000 lei, iar dela amortizare numai 3.200.000 lei. Vedeți însă pe dată, că nu ușurați bugetul de astăzi, chiar luând cifrele acestea de bune, decât scontând mult vii- torul, căci scăderea dobânzei nu dă decât un beneficiu de 1.800.000 lei, pe când beneficiul cel mare de 3.200.000 lei îl trageți dela amortismentul mai mic obținut prin prelun- girea termenului. Am admis, deocamdată cifrele ca bune. In realitate bene- neficiu din scăderea dobânzei aproape nu este de loc. In ade- văr, dacă nominal ai emis un capital de 486 milioane cu 4°/₀ nu plătești numai 4°/₀, pentrucă nu ai primit sută în sută, ci ai emis sută pe 87¹/₂. Când vei aveă să rambursezi capitalul detentorilor eșit la sorți peste un an, zece ani, sau patruzeci de ani, puțin im- portă, d-ta vei mai aveă de dat de fiecare sută câte 12¹/₂ lei, ceeace însemnează că-i dai o supra primă peste procen- tul de 4°/₀. Cât face această supra primă de 12¹/₂ lei capital? Impăr- țiți pe 40 de ani—termenul împrumutului—și aveți un su- pliment de dobândă anual de 31 centime. 333 Va să zică deferitorilor cărora le-ai remis titlul de 87¹/₂ᵣ le plătești odată 4°/₀, și prin faptul că-1 rambursezi al pari îi mai dai 31 de centime, ceeace face 4.3l°/₀.¹ Dar nu este numai atât. D-ta plătești 4°/₀ pentru sută, pe când nu ai primit decât 87x/₂- Astfel că banul efectiv ce am luat pe 4°/₀ mă costă în adevăr 4.57°/₀, ceeace face că procentele cari le plătește Statul, sunt: odată 4.57 plus 31, deci 4,88, adică aproape de 5°/₀, ceeace face... (Itreruperi). Mă rog, este un calcul fantesist? Ași fi foarte fericit dacă m’ați îndreptă. Prin urmare, dela procente nu se câștigă decât foarte pu- țin, substituindu-se 4% lui 5°/₀. Ce se câștigă? Câteva cen- time. Și cu toate acestea se ușurează bugetul cu' 5 milioane Aceasta indică că tot câștigul îl faci dela amortismente, nu-1 faci dela procente, prin urmare este un adevărat expedient bugetar, cum zicea cu atâta vioiciune d-1 General Mânu, în 1890. Degrevați bugetul cu 5 milioane: dar această degra- vare nu o obțineți prin faptul că substituiți un titlu de 4% titlului de 5°/₀, ci o obțineți în marea ei totalitate numai prin faptul că amortizați într’un mai măre număr de ani. Atunci această operațiune este criticabilă, și tot ce s’a putut zice în contra conversiunilor de felul acesta, se aplică cu toată vioiciunea termenilor cari au fost întrebuințați în 1890! Dar mi se va ripostă : „toate acestea sunt teorii, botezați operațiunea cum vă place, noi ^guvern, credem că facem o ope- rațiune financiarmente foarte bună“.. Și, cam de părerea aceasta aveă aerul să fie și majoritatea, dacă judec după ovațiunile cu cari s’a primit anunțarea pro- iectului de lege. Poate că se va mai fi răcit nițel, această căldură a ma- jorităței, dacă a examinat mai de aproape, cu judecată rece, și elementele operațiunei. Să vedem dacă această operațiune este bună. Eu cred că nu, d-nii mei, și îmi veți permite să vă⁽ spun rațiunile, pentru cari operațiunea nu este bună.’ Să facem iarăși ceva cifre, cele trei împrumuturi pe cari do- rim să le convertim,—a avut grija să v’o spună de altminteri și d. raportor,—ar fi fost plătite : Unul cel mai mare, de 436 milioane la 1931. 334 Celelalte două mai mici la 1936 și la 1937. , , Atunci cred că este o operațiune simplă de făcut; să vedem ce sume de anuități am fi avut să plătim până la ateste trei scadențe, să stabilim dincoace ce sumă de anuități avem să plătim pentru împrumutul nou pe care îl emitem, să punem totalurile în comparațiune și să vedemr dacă balanța între cele două cifre este destul de bună, pentru ca într’însa să găsim justificațiunea operațilunei care ni se propune. Să iau pe rând pe fiecare din cele trei împrumuturi. împrumutul cel mare, adică rentă emisă dela 1881 la 1888, care mai avea de alergat încă 26 de ani, până la 1931, în- suma o anuitate de 22 ani, găsim exact 579 de milioane; va să zică statul român, continuând regulat cu plata anuală a 22 milioane, până la anul 1931, ar fi avut, în total, 579 mi- lioane de dat. Cu această sumă s’ar fi stins, absolut stins, împrumutul acesta. Al doilea împrumut, cel din 1892, care mai avea de aler- gat 31 de ani. Anuitățile lui fiind de 4 milioane și ceva, avem înmulțind cu 31, un total exact de 131 de milioane. împrumutul de al treilea, cel din 1893, are încă 32 de ani, cari înmulțiți cu anuitatea de 2.800.000 face 89 de milioane. Adiționând aceste trei totaluri, am fi avut 799 de milioane, pe cari tezaurul român ar fi trebuit să le consacre stingerei normale actuale ale acestor trei împrumuturi. | In locul lor ni se propune un împrumut 4%, a cărui cifră de anuitate este de 24.300.000 de lei, plătibilă în curs de 40 de ani. Acesta este cel puțin termenul pe care îl indică d. raportor, în raportul d-s;ale. Așă este? împrumutul are să se emită pe 40 de ani; deci 40 de ani, în cari avem să nu-> mărăm regulat anuitatea de 24.300.000. înmulțiți cifrele între dânsele : ele vă dau un total de 972 de milioane. Deci, lăsând lucrurile în starea în care sunt, sacrificiul total al tezaurului ar fi fost de 799 de milioane; substituind du-1, împrumutul cel nou, sacrificiul total este de 972 de milioane. Deci operațiunea ne costă 173 de milioane în total. Ei bine, nu credeți că este a plăti scump avantagiul de a dispune, în buget, pentru câțivă ani de 5 milioane? Eu cred, d-&iii mei, că operațiunea este simplă și că a- ceste 173 milioane, cari se dau detentorilor actuali, sunt o 335 primă de conversiune mult prea urcată, și că prin aceasta chiar operațiunea nu este bună. Dacă comit vreo greșală asupra cifrelor, vă rog, nu vă jenați să mi-o spuneți. Sunt absolut la dispoziția D-voastră să o discut. •Mai este operațiunea rea și dintr’un alt punct de vedere. Se emite noul împrumut pe cota 87,50, care este cursujl cursul rentelor noastre astăzi? < După toate datele pe cari le-am putut adună, cursul rentei noastre 4°/₀ în Paris este 93,80. . - Vă voiu aduce numărul cel din urmă; al ziarelor franceze sosite astăziₜ unde veți vedea un tip de rentă română, îm- prumutul Germani, al cărui curs este de 94. Cursul dje 93,80 îl veți găsi în toate buletinele, publicate de toate jur- nalele române, pe zilele din urmă. i Cursul Berlinului este de 91,90—93,20. Evident că acolo mijlocește o diferență aparentă și din modul cum se calcul ea ză în pfenigi francul nostru, și din faptul că cursul Berlin este stabilit ex-cupon. In sfârșit cursul rentelor noastre în Bu- curești este dela 92,50 la 94. Aceasta este cota pe care o veți găsi în darea de seamă a Bursei în „Monitorul^ de Sâmbătă. Prin urmare puteți comptă că cursul mijlociu al rentei 4°/₀ este de 93. Vreți 92? Este indiferent. Să emiteți însă renta la 87,50! Eu cred că cursul acesta de emisiune este prea jos, prea slab, și că de acî operațiunea începe să devină și mai puțin decât părea. f Este un fapt precis, că la 1898 Gogu Cantacuzinoj a emis pentru 105 milioane rentă 4°/₀ pe 90[/₂ neto. Știu bine că nu a putut continuă conversiunea pe acest picior, dar cel pu- țin s’a emis 105.000.000 pe 90¹/₂ neto. Or dela 1898 încoace, creditul nostru a trecut prin para focului crizei cumplite de la 1900 și 1901. Când un stat a eșit cu fruntea sus, dintr’o criză așă de grea, și când detentorii de rentă n’au avut un singur mo- ment nici îndoială, nici întârziere, creditul Statului s’a afir- mat în destul, pentru a se puteă să se caute prețuri de emi- siune mai înalte decât de 87¹/₂. Iar d. ministru de finanțe îmi va zice: nu cârmuesc eu târgul; atât mi se oferă, 87¹/₂, nu ni s’a oferit mai mult, nici 88, nici 89. 3?6 Nu-i fac din aceasta o vină, dar îi fac o altă vină: dje- ce face atunci operațiunea? De ce nu așteaptă timpuri mai bune? Este evident, d-lor, dacă renta română s’a putut plasă la 1898 cu 90¹/₂ⱼ că suntem în drept să sperăm la un curs, cel puțin mai apropiat de QO¹^, decât de 87x/₂. Prin urmare, cred că și din acest punct de vedere, ar fi fost foarte prudent ca operațiunea aceasta să nu se facă. Așa dar, d-nii mei, atât din punctul de vedere al sacrifi- ciului total, care se impune țărei, cât și din punctul de ve- dere al cursului de emisiune al noului titlu, socotesc că ope- rațiunea nu este bună și că ar fi fost d'e tot în avaintagiul țărei ca ea să nu se facă.' Dar mi se va zice: avem nevoie de resurse și nu este de disprețuit ușurarea bugetului cu 5.000.000! ' Ei bine d-nii mei, că aveți nevoie de resurse, aceasta este un fapt mărturisit. Ați-fost siliți să sporiți bugetul minis- terului de răsboiu, după cum a fost cererea noastră constantă în opozițiune, ați venit cu o taxă pe care nu o cred cea mai bună, și cu o sporire de patentă pe care o cred destul de bună, nu v’am făcut niici un fel de dificultate; ne-am abținut chiar de a luă parte la discuțiune. Ați cerut pentru 4x/₂ milioane resurse noui, taxe noui, vi s’a dat mai mult chiar. Dacă aveți nevoie de resurse și mai întinse de 10.000.000, cum se spune, pentru ce să le obțineți speculând vii torul ? luând ipotecă asupra lui, și nu le căutați aiurea? In orice caz operațiunea aceasta amânată, este sigur că s’ar fi făcut fin condițiuni mai bune decât se face astăzi. , - Dacă cu orice chip, căutați resurse în scăderea anuităței, atunci eră altceva de făcut, poate să mă înșel, dar cred că eră mai bine de prelungit, pur și simplu, termlenul de amorti- zare al actualelor împrumuturi. ; » Aveți împrumuturi de 5°/₀ care vă costă o anuitate de 21 de milioane, am explicat mai sus că, în această anuitate, 8 milioane sunt cota amortizărei, iar restul e procent. Dacă prelungiați termenul acestor împrumuturi, și-l du- ceați la 40 de ani, cum vreți s’o faceți astăzi,—aplicându-^ acestui termen, cota de amortizare inițială de 82 centimle °/₀, ați fi avut pe dată amortizarea redusă la cifra unei amortizări inițiale de circa (trei) 3 milioane, deci o ușurare între 4¹/₂—5 337 milioane, asupra amortizărei actuale, adică aproape exact ce vă dau operațiunile d-voastre de astăzi. [ D. Take. lonescu, ministru de finanțe: Nu tocmai: e o deosebire. Z). Marghiloman: Mică nu e așă? D. Take 1 onesta, ministru de finanțe: Nu mare. . D. Marghiloman: Aștept să mi-o arătați. i Afirm până la proba contrarie, că prelungindu-sie pur și simplu pe 40 de ani amortizarea actualului împrumut, ajun- geam aproape la același rezultat, la care ați ajuns prin ă- ceastă pretinsă conversiune. '■ ¹ ' îmi veți zice însă: nu este tot o ipotecă luată asujpra viitorului? Da, însă cu un mare avantagiu. E că mâine poi- mâine, în doi ani, în trei ani, când' circumstanțele ar fi fost mai favorabile decât astăzi, aveai posibilitatea de a converti, posibilitate pe care ți-o tai astăzi. Nu e de sperat că în! 40 de ani, o să poți face la acești 4°/₀ o nouă conversiuni și să-i reduci tipul la 3¹/₂°/₀ sau 3%. De ce? Apoi Franqiei i-a trebuit un secol de capitalizare a enormelor sale bogății, ca să poată ajunge la clasificarea tipului de 3%. Anglia în s'i- tuațiunea ei excepțională și cu contribuțiunile mondiale la cari toate coloniile sunt supuse, abia a ajuns să fie sub 3%. Să nu credeți că România, și că alte State în starea economică a României, pot să spere să facă mereu conversiuni peste con- versiuni, astfel încât să poată ajunge la tipul de 3¹/₂ sau 3°/₀. Ași dorî-o din toată inima, dar nu este înțelept să comptezi pe această perspectivă. Dacă ați fi prelungit termenul împrumutului actual, puteți obține o ușurare la anuități, ca aceia pe care o căutați astăzi și să rămâneți cu mână absolut liberă, pentru ca să vă faceți conversiunea în timp util, dar în condițiuni mai bune și m'ai eftine decât astăzi. Credₜ dar, d-nii mei, că-operațiunea ce se prezintă prin legea de față nu e cea mai bună ce se poate face.’ O cred oneroasă pentru fiscul nostru, o cred depărtată de ia ceeace a fost totdeauna teoria financiară a partidului con- servator, și în asemenea condițiuni, eu unul cel puțin nu voiu vota. In legătură cu această operațiune nu poate să nu fie și 22 338 împrumutul. 11 veți face prin același act, adică îl veți cuprinde în aceiași emisiune: este evident că nu-1 veți puteă face cu altă cotă de emisiune decât însăși operațiunea zisă a con- versiunei. Ori astăzi, 87¹/₂°/₀ la un împrumut de 40 milioane este o cotă cu totul insuficientă, rentele noastre sunt mult mai sus. Statul găsea oricând în țară chiar, aceste 40 milioane pe un curs altul, cu totul superior celui de 87¹/₂.' Este o mare greșală de a legă acest împrumut de întreaga conversiune, pentrucă îl faci să suporte greutățile conver- siunei, adică sarcina primei ce dai celor pe cari voești să-i aduci la conversiune. Și fracțiunile nu sunt de disprețuit: un punct, două puncte la sută, te duc pe dată la q cifră însem- nată. A emite un împrumut de 40 milioane, 4°/₀, pe 87¹/₂, este azi a declasa cu totul renta noastră actuală 4%. înțelept eră să faceți împrumutul și să nu faceți conver- siunea, rezervând această operațiune pentru timpuri când vi s’ar fi oferit condițiuni mai bune. In toate cazurile conversiu* nea poate fi mediocră: împrumutul însă ca codiță a ei, este rău de tot. Discursul d-lui D-l I. I. C. Brătianu, criticând și d'-sa proiectul conver- I. I.C.Brătianu ₛiᵤₙₑi, ₛ>ₐ ₑXp.ᵣiₘₐt astfel: „D-lor deputați, am regretat foarte mult de a nu mă fi găsit în incinta Camerei în momentul când proiectul de lege, pe care avem onoare să-l discutăm astăzi, s’a adus în deliberarea ei. Am regretat pentrucă ași fi vrut să asist la recepțiunea entusiastă ce i s⁷a făcut. Cred însă că. relațiunile ziarelor au fost adevărate și că în realitate anunțarea conversiunei a făcut să isbucnească în rândurile majorităței aplauze en- tusiaste. Cred cu atât mai ușor cu cât o primire de același fel i s’a făcut de presa conservatoare și de presa amică conservato- rilor, cari au adresat elogiile cele mai ditirambice guvernului și în special, autorului conversiunei, d-lui ministru de finanțe. M’am întrebat de ce? Pentrucă s’a făcut o conversiune? In momentul când această recepțiune s’a făcut, nimeni nu știă condițiunile speciale ale acestei conversiuni. Poate că majoritatea a crezut în acel moment, că s’a fă- cut conversiunea' în înțelesul strict al cuvântului, în înțelesul care dela o vreme încoace este singurul ce se dă în Statele 339 cu finanțele înaintate și cu renta perpetuă, adică o conversiune în care pur și simplu se schimbă titlul cu Un interes! mai mare în titlul cu un interes mai mic, operațiune care se face totdeauna în paguba rentierilor și spre folosul necontestat al Statului. Asemenea conversiune este cert, aduce Statului un câștig sigur real, mai mult sau mai puțin important, după diferența de interes și cursul efectelor. Dar dacă cuvântului „conversiune" nuț i se acordă acest înțeles restrâns și cum am zis modern, dacă prin conversiune se înțelege orice fel de schimbare în datoria publică, atunci apreciarea ei devine mai dificilă. Sunt chiar falimente cari se pot numi conversiuni. A aplaudă, fără a ști condițiunile, o conversiune numai pentru faptul că există, este sau act de generalitate din partea aceluia care aprobă așemenea operațiuni, fărăi a le fi studiat, sau din contră e o lipsă sau dorință de a face numai o re- clamă de ordin politic, asupra unei cestiuni necunoscută în sine.... Poate pentru onoarea majorităței că nici una nici alta din ipotezele mele nu erau fundate, și că majoritatea a acor- dat cuvântului un înțeles pe care nu-1 are operațiunea d-lui ministru al finanțelor, înțelesul la care tinde să reducă con- versiunile, financiarii serioși. Deși am fost învinuit că mi-am permis în această Adunare, să stabilesc oarecafi definițiuni, și deși s’a proclamat că defi- nițiunile surit 'încercări puerile, eu voiu persistă în siste- mul meu, de a căută definițiunile clare, pentrucă sunt convins că prin însăși definițiunea clară a unor cestiuni, se pune în evidență principiile cari le domină și dela carj nu ne putem depărtă. E natural că acei cari se tem de principii să se teamă și de definițiuni. E natural ca ei să caute a aruncă disprețul pe acele spirite copilărești, cari se încearcă cu definițiuni și cu principii. Când vrei ca să guvernezi în afară de principii și când cauți ușurarea tuturor cestiunilor politice sau financiare în expediente, definițiunile sunt un bagaj greu de purtat și e, de sigur, abil a voî să ridiculizezi pe aceia cari le reamintesc. 340 De aceea, d-lor, eu voiu începe și de rândujl acesta cu o de'finițiune. Ziceam că conversiunea, în sensul modern al cuvântului, e o degrevare a surciniLor fiscale prin reducerea procentului fără alte obligațiuni din partea Statutul, Celelalte condițiuni precum cursul de emisiune, schimbul termenelor de amortizare, creșterea capitalului, alterează ca- racterul curat al unei conversiuni. Pentru a-și menaja posibilitatea unor asemenea conver- siuni curate, Statele preferă, când fac împrumuturi, emisiunile mai ridicate cu dobânzi mai mari, emisiunilor mai scăzute cu dobânzi mai mici. Astfel de conversiune a făcut în timpii din urmă Statele cu finance serioase și voiu cită,—pentrucă d. raportor ne-a invitat la asemenea citațiuni,—voiu cită printre ele, Statele germane cari în anii 1896—1897 au convertit 5.681.000.000 lei dela 4% la 3°/₀ și au obținut o scădere anuală de do- bândă de 28.403.303 lei, fără nici o sarcină nouă pentru Stat. Anglia nu prin conversiunile mai vechi citate de către d. raportor, ci prin conversiunea dela 1888, asemenea a obți- nut o scădere anuală de dobândă care dela 1885 la 1903 eră de 410 lire sterlinge, iar dela 1903 înainte este de 820.000 lire sterlinge. Cea din urmă conversiune din Franța, aceea a lui Bur- deau, dela 1894, are același caracter: scădere de dobândă fără nici o obligație nouă pentru Stat. Prin urmare definițiunea ce am dat este exactă pentru conversiunile moderne ale Statelor cu finance sănătoase. Dar nu toate operațiunile de conversiuni au avut același caracter. Fiindcă vorbeam de raportul cu care ni s’a jxezin- tat acest proiect de lege, voiu observă că el face oarecare amestec între multe și felurite conversiuni, citate toate la un loc, deși toate conversiunile din același Stat, cum' a fost în Anglia, n’au avut acelaiși caracter, și nu cred că toate se pot cită ca exemple de imitat. ¹ • De aceea ziceam că este foarte greu a aplaudă la simplu cuvânt de conversiune. Sunt conversiuni cari s’au .făcut cu ridicare de dobândă, altele cu ridicare de capital, altele cu prelungirea termenului de amortizare. Diferitele combinațiuni 341 ale acestor operațiuni au fost mai toate încercate. Sunt State cari au făcut adevărate împrumuturi,—și nu s’au ascuns,— sub formă de conversiune. Astfel Austria la 1798 a urcat pro- centul și a cerut dela detentori o nouă vărsare de capital; Anglia, la 1818 de asemenea. Alte State din potrivă, pentru a ușură generațiile viitoare, au redus capitalul efectiv, păs- trând aceiași anuitate. In rezumat, operațiunile făcute de diferitele State sub formă de conversiune, prezintă cea mai mare diversitate și, dacă nu restrângi sensul cuvântului la înțelesul său strict mo- dern, poți prin el înțelege orice soiu de modificare adusă datoriei publice. Eu cred că nu trebue să admitem alt soiu de conversiune decât acele cari sunt degrevări ale fiscului, rezultând din scăderea dobânzilor și de aceea înțeleg teoria făcută de unii din fruntașii conservatori la 1890. Pentru d. ministru de domenii, e acî, eu nu voiu reciti cu- vintele pe cari le-a pronunțat atunci, le-a citit un onorabil ora- tor care m’a precedat. Sunt în fond de aceeași părere cu d-nii Ion Lahovari și Mânu. Sunt de aceiași părere cu sinceritate, nu numai pentru a face o lecție neplăcută unor adversari politici, ci pentrucă cred că așă trebue să procedăm. Cred astfel, fiindcă suntem într’o eră financiară, alta decât eram înainte de 1898, și dacă teoria d-lor General Mânu și I. Lahovari eră adevărată atunci, cu atât mai adevărată ar tre- bui să fie azi, nu numai pentrucă cei cari le-au emis, sunt azi pe banca ministerială, dar pentrucă și situațiunea Statului nostru ne impune acum mâi hotărît politica pe care d-lor a- tunci o preconizaseră. Intr’o conversiune sinceră și un împrumut este o deose- bire capitală: conversiunea serioasă, adevărată^ se face în momente de prosperitate a Statului, a econontiei națipnale și a pielei financiare ,iar împrumutul, din contră se face a- tunci când Statul are nevoie de bani. Această deosebire însăși poate arătă că nu este bine, din principiu, a amestecă două operațiuni cari, prin esența lor, sunt diferite și chiar contrarii. Conversiunea care merită a- probarea ca o operațiune în sine binefăcătoare pentru fi- nanțele Statului, este aceea pe care o îngădue scăderea do- 342 bânzei și care se face în favoarea contribuabililor. Asupra a- cestor conversiuni într’adevăr nu poate fi contestație că sunt în avantajul Statului, și de aceea asupra lor discutiune a fost numai dacă Statele erau autorizate, din punct de vedere ju- ridic, ca să le facă sau nu. ⁷ Scăderea interesului este în sine, de sigur un lucru avan- tagios. In priyința aceasta sunt de acord cu expunerea de motive a d-lui ministru de finanțe, că un titlu superior apasă în totdeauna asupra titlului inferior și că e bine ca Statul să găsească momentul oportun pentru a face o unificare a datoriei sale. Mă întreb însă: a fost momentul oportun acela care l-a ales d. ministru de finanțe? Adică a făcut d-sa conversiunea la vremea cea mai priincioasă de liniște finan- ciară și, în special, de prosperitate a creditului Statului român? Totdeodată mă întreb : A făcut d-sa conversiunea astfel încât să nu fie un expedient bugetar? Pentrucă nu trebue uitate criticile foarte aspre pe cari financiarii serioși, Leon Say în special, le aduc contra conversiunilor cari constituesc expediente bugetare. In ceeace privește piața generală a financelor se poate zice că nu e un moment din cele mai rău alese. Dar în ceeace privește situațiunea specială a creditului Statului no- stru, este oare timpul cel mai oportun? Voiu căută întâiu să fac să reiasă dacă a fost sau nu mo- mentul cel mai oportun din chiar rezultatele obținute prin această conversiune. Pentru a cântări aceste rezultate, voiu zice și eu ca unul din oratorii cari m’au precedat, că foarte greu este de sta- bilit datele precise ale acestei operațiuni; din actele din cari mi s’a comunicat oficial și expunerea de motive și raportul Camerei sunt foarte parcimonioase de explicațiuni. D. rapor- tor ne-a vorbit mai mult de istoricul conversiunilor în genere, decât de conversiunea de față și de avantagiile sale reale : între puține date și cifre pe cari le dă, am găsit o dată falsă care pretinde că conversiunea dela 1898 n’a convertit nimic din renta 5°/₀, pe câtă vreme în realitate ea convertise 36.220.000 lei. Dar cu toate acestea, strângând puținele ele- mente din expunere și din raport, citind și ziarele streine, și profit de această ocaziune ca să repet ceeace mai spuneam 343 odată întFalt Parlament conservator, că este un obiceiu cu- rios și regretabil ca știrile cele mai importante relative la politica noastră, să le aflăm noi din ziarele străine,—în privința conversiunei acesteia în special, din ziarele germane am putut să găsesc cifrele cari nfau condus, deși suboformlă deosebită, la rezultatele dejă prezintate Camerei adineaori de un domn orator. împrumuturile cari se convertesc calculate după datele cari sunt, ținându-se seamă de sumele dejă amortizate și de diferitele epoce ale convertirei se pot evaluă după mine, la 421.295.000 lei. In cifre rotunde 422 milioane. /Vcești 422 milioane lei cu 5°/₀ convertindu-se pe curs de 87¹/₂ cu 4°/₀, dau o valoare nominală de 482.300.000 lei, adică un spor de capital aproximativ de '60 milioane. Am calculat întru ce scăderea de anuitate, cu care se feli- cită d. ministru de finance, este în realitate un câștig dobândit de d-sa prin scăderea interesului, datorit ridicărei creditului Statului. Fiind dat că operațiunea d-lui ministru constă din trei părți : din schimbarea interesului dela 5 la 4°/₀, din creșterea capitalului cu 60 milioane și din prelungirea termenelor de amortizare, am socotit interesant să stabilesc influența rela- tivă pe care fiecare din aceste trei operațiuni le-a avut asupra rezultatului dobândit. Am constatat că dacă fără a se atinge de loc de interes și de capital, d. ministru de finanțe se mărgineă pur și sim- plu a face partea cealaltă a operațiunei efectuată de d-sa, adică prelungirea termenului de amortizare, ar fi adus în bu- get aceiași economie cu mica deosebire de 228.610 lei. Cu alte cuvinte în operațiunea numită de d-sa conversiune, amâ- narea amortizărei reprezintă anual 4.864.981 lei, iar cele- lalte operațiuni, adică creșterea capitalului, emisiunea cea nouă și schimbarea interesului, aduce în anuitate numai o schimbare anuală de 228.610 lei. Prin urmare, desbrăcată de amânarea amortizărei, opera- țiunea convertirei propriu zisă la o sumă de 480 milioane, face o economie de 228.610 lei. Pentru această sumă se com- promite posibilitatea pentru viitor a unei conversiuni seri- oase într’un timp oportun. Am făcut altă socoteală. Am voit să compar sumele totale 344 pe care Statul va trebui să le plătească după facerea acestei conversiuni, cu acele ce am fi avut de plătit până la amorti- zarea complectă a sumei care astăzi se convertește, dacă con- versiunea nu s’ar fi făcut. Am constatat că în cifre rotunde am fi plătit 801.522.175 < lei, în cazul al doilea, pe când cu conversiunea trebue să plătim 970.773.440 lei, adică prin faptul conversiunei vom plăti 169.251.265 lei mai mult. D. ministru de finanțe ne va spune poate: da, dar eu în primii ani economisesc în modul acesta 5.093.589 lei pe an la buget, cari capitalizați până la termenul amortizărei îm- prumutului aduc o economie totală de 164.232.932 lei. Chiar admițând această obiecțiune, tot rămâne deosebi- rea între 169.251.265 lei și 164.232.932 lei, adică 5.018,333 lei pagubă netă adusă de conversiune. Dar chiar dacă paguba ar fi nulă sau chiar sumă de 5 milioane ar fi nu pierdută, ci câștigată, tot n’ar motiva o conversiune de 480 milioane pentru obținerea unei atari sume. De fapt însă obiecțiunea e infirmată pentrucă, de sigur, suma înscrisă la bugetul d-lui ministru ide finanțe nu se va capitaliza și va trece ca orice venit ordinar la cheltuelile ordinare al căror caracter îl cunoaștem. ; Alte date, din cari reiese caracterul real al acestei conver- siuni, sunt judecățile ziarelor germane cari tocmai o susțin și o laudă, ca „Berliner Tageblattu, „Vossische Zeitung^ și al- tele. Ele spun că emisiunea 4°/₀ este în realitate., ținând iseamlă de curs de 4,57°/₀, adică că reducerea interesului de fapt nu e nici de o jumătate la sută. Ele adaogă că dacă se ia în considerație prima de convertire, foarte ridicată, rezultă că Statul roman nu a beneficiat nimic din această conversiune. Aceste feluri deosebite de a lăudă conversiunea în presa germană și în cea română, apar ca acele figuri cu două măști, din cari una se înfățișează publicului român, alta celui german, cumpărătorul de efecte. In realitate pentru români conversiunea este făcută în con- dițiuni cari, odată cunoscute nu mai permit entusiasm. In Germania din contră, unde aprobarea nu se putea obține până a se fi stabilit prin socoteli serioase avantagiile reale pentru detentori, s’au comunicat dela început cifrele și con- 345 dițiunile cari arată cui revin adevăratele foloase ale conver- siunei și care probează că Statul nu beneficiază nimic din ea. De altminteri trebue să dau o notă bună d-lui ministru de finanțe, în privința unei calități cari, în privința sincerităței: expunerea de motive citită cu atențiune, deși foarte parcimo- nioasă despre condițiunile operațiunei și tocmai pentrucă alte date nu dă, arată clar că în realitate ceeace a făcut preo- cuparea care a dictat această conversiune, scopul ei final și rezultatul, prin urmare, obținut, este un împrumut. ,,Generației trecute și generației actuale le-a căzut o grea sarcină, aceea de a creă întregul aparat de Stat și uneltele publice ale vieței economice. Generațiile cari vor veni, vor găsi opera realizată și se vor bucură fără nici o jertfă de creațiunile noastre^. Și mai sus zice: ,,România poate cu mândrie să vorbească de sforțările pe cari le face, tocmai pentrucă să nu asvârle asupra gene- rațiilor viitoare sarcini prea m.ari“. Iar după aceasta conchide că trebue să le asvârlim o parte din această sarcină, deși se mândriă că nu le-am aruncat-o. Eu cred, mai întâiu de toate, că concepțiunea este cam sim- plistă, că generațiunlie viitoare nu vor mai avea să facă nici o jertfă. De sigur, nu vor mai avea să facă jertfe pentru desvoltarea lor, pentru creații noi pe cari necesități noui le vor aduce ? Evoluțiunea generală a lumei arată din contră că jertfele merg crescând, nu numai în Statele noui ca ale noastre, dar în toate Statele. Și noi, cari ne dăm seamă de denivelarea încă considerabilă, care ne separă de Statele culte și cari ne dâm totdeodată seamă de mersul repede al Statelor culte, găsim de sigur că este o exagerare foarte mare de a crede că ge- nerațiunilor viitoare nu le vor mai incumbă jertfe mari și continue. Din contră, concepțiunea sănătoasă a științei economice moderne, este să caute chiar în Statele mult mai bine apro- vizionate ca al nostru, să ocrotească cât mai mult isvoarele generațiunilor viitoare. La această necesitate, de sigur nu răspunde conversiunea actuală. Conversiunea actuală nu poate să aibă decât un motiv te- 346 meinic, amânarea plăței unei datorii, scontarea unor venituri mai depărtate. Mă așteptam—și adăstarea mi s'a împlinit—să se ziuă: con-> versiunea actuală se poate compară și cu conversiunile ante- rioare și prin oarecari cifre, chiar este mai bună. • Eu mă abțin de a face asemenea comparațiune. Refuz, de a face comparațiuni, nu pentrucă nu mi-ar conveni să arăt că la conversiunea lui Cantacuzino dela 1898, cursul de emi- siune eră mai mare și să fac să-i reiasă avantagiile, dar mă abțin pentrucă cred că era financiară în care s'a făcut con- versiunea trecută, eră alta decât aceea în care o facem pe cea de astăzi. Cred că orice om care-și dă seamă de rostul finanțelor noastre, trebue să admită ca o axiomă, care domină întreaga situațiune financiară, că era împrumuturilor mari este trecută. Nu știu, întrucât, nici în teorie măcar, guvernul conservator nu vrea să admită nici azi acest adevăr. Incontestabil, însă, că înainte de 1898, nici unii, nici alții nu considerau încă era împrumuturilor celor mari terminată și ca probă este că guvernele și unele și altele, cu mai multă sau cu măi mare lăcomie, ap făcut creațiuni și cheltueli extraordinare din îm- prumuturi. Criza dela 1899, din care atâta am suferit, tre- bue, însă să aibă ăcest avantagiu Ca să ne clarifice situațiu- nea noastră și pentru o perioadă financiară dată, să ne arate cari sunt necesitățile noastre de Stat. De aceea când conchid că conversiunea actuală nu este o conversiune, ci este un împrumut, stat două întrebări cari se pun. Cea dintâiu : a fost ea făcută la un moment oportun? A doua : împrumutul care-1 maschează este el forma cea mai bună în care se putea face? Pentru a răspunde, este necesar să examinăm cum stăm față de împrumuturi. Cum ziceam, pentru¹ noi, partidul li- beral, era împrumuturilor mari este terminată. Credem¹ că trebue să nu le mai facem decât cu maximum' de parcimonie și numai pentru necesități indispensabile, de creațiuni noui aducătoare de venituri. Trebue să ne stabilim astfel, ca chiar creațiunile extraordi- nare neaducătoare de venituri să le putem face din venitu- rile ordinare. Aceasta este nu numai în acord cu necesitatea simțită de 347 noi toți a bugetului Statului nostru și a creditului său, dar este de acord și cu teoriile tuturor economiștilor moderni, cari conchid că creațiunile extraordinare, cu caracter neprodu- cător, să se facă cât se poate mai mult din venituri ordinane. Noi am fost necumpătați, sau mai bine zis n’am fost des- tul ‘de clarificați, asupra acestei deosebiri, cari trebuia sa existe în întrebuințarea veniturilor ordinare și extraordinare. Dacă parte, și partea cea mare din împrumuturi s’a între- buințat în realitate la opere producătoare și a ajutat incon- testabil la prosperitatea mare a țărei noastre și erau necesare, și bine este că s’au făcut, nu este mai puțin adevărat că;, din această lipsă de metodă și din această lipsă adesea de atențiune, s’a risipit o parte din ele. Averea Statului dacă, pe de o parte, s’a mărit prin crea- țiuni noui, prin lipsă de regulă pe de altă parte a scăzut. Ar fi interesant de a se face o socoteală arătândU-se toate împrumuturile cari s’au dat pentru cheltueli ordinare. Ar fi interesant, în special, de a se vedea deficitele bugetare cari s’au acoperit din împrumuturi. In această ordine de idei se poate vedea din cifrele ur- mătoare, că chiar din averea Statului, s’a trecut dela 1870 și până astăzi 227.525.180 lei la cheltueli ordinare. Statul a avut proprietăți. S’a trecut în buget dela 1870 (drepturi constatate a se încasă): ₜ 1) din vânzarea pământului în Basarabia 2.852.041 2) darea coloniștilor împroprietăririlor în Basa- rabia .4.869.371 3). venit din vânzarea diferitelor bunuri 29.859.467 4) venit din embaticuri și răscumpărări 7.731.175 5) ratele bunurilor vândute 71.141.265 6) despăgubiri dela însurăței 24.636.294 7) venitul din vânzarea pământului din Do- brogea 29.336.465 8) venitul din răscumpărarea dijmei în Dobrogea 6.735.741 9) venitul din vânzarea bunurilor mici, o va- loare mai mică de 10.000 lei 3'2.542.534 209.704.353 10) datoria sătenilor împrumutați cu porumb 6.396.529 De reportat 216.100.882 348 Report 216.100.882 11) anuitatea bunurilor vândute după legea din 1889—96 11.424.298 Total 227.525.180: Prin urmare averea Statului 227 milioane au fost topite în cheltuelile ordinare. Aceasta arată necesitatea reală și absolută ca cheltuelile extraordinare, ca veniturile ordinare și veniturile extraordi- nare, să fie separate. Anuitatea datoriei publice reprezintă 37?,8°/₀ din totalul chdtuelilor Statului. In momentul de față am ajuns cu dato- ria publică astfel încât dacă considerăm pe de o parte ave- rea actuală) a Statului și venitul ei, vorbesc de veniturile pri- vate ale Statului, cari au fost succesiv dela 1899 până azi, anual de 59, 61, 67, 61, 65, 65 de milioane lei, și considerăm pe de altă parte, anuitatea datoriei publice, în care în aceiași ani a fost de 77, 80, 86, 85, 86, 86 milioane, constatăm că diferența care este plătită diri veniturile ordinare, adică par- tea din anuitatea împrumuturilor plătită din impozite, este, în mijlociu, de 28 milioane pe an. f De sigur, d. ministru de finanțe a zis : pentrucă această parte a datoriei pe care o plătim din impozite este prea mare, e bine s’o mai aruncăm și pe umerii generațiunilor viitoare. Eu cred că trebuia să așteptăm mom'entul când puteam să scădem această anuitate, nu aruncând-o pe umerii genera- țiunilor viitoare, ci scăzând-o în realitate prin micșorarea interesului, adică prin ridicarea pur și simplu a creditului Statului. In orice caz, eră cu atât mai necesar ca să nu facem o operație care maschează un împrumut deghizat, cu cât împru- muturile noastre mai toate sunt în străinătate ?cu cât, precum am avut onoarea să vă spun și la discuția bugetului, noi avem de plătit numai pentru anuități trei miliarde 700 de milioane, diln care cea mai mare parte ’merg în străinătate. De aceea, înainte de a părăsi guvernul, în consiliul de miniștri din care am avut onoarea să fac parte, se luase ho- tărîrea ca împrumuturile reduse la strictul necesar fixat de noi la 25 de milioane, dar sporit de d. ministru de finanțe 349 actual, nu știu cu ce sumă, aceste împrumuturi să le facem în țară. Această măsură eră cu atât mai indicată, cu cât am con- statat că, în cursul anilor grei prin cari am trecut, nu ni s’a dat situațiunea pe care trebue s’o avem în raport cu mo- dul cinstit în care Statul acesta și-a îndeplinit toate îndato- ririle sale față de străinătate. In aceste momente, d-voastră cari ați trecut direct prin ele și cari vă reamintiți afacerea Hallier, cari vă reamintiți mono- polul hârtiei de țigară și cari vă reamintiți și alte condițiuni pretinse de străinătate, sunt sigur că nu puteți să nu cunoaș- teți cât de adânc resimte un Stat, la momentele de greutate, faptul că e prea mult împrumutat în străinătate. De aceea, trebue să tăiem odată pentru totdeauna cu co- nexitatea între asemenea afaceri cu cestiuni financiare. In a- ceastă privință e un simțimânt care trece peste limitele unui partid politic, e un simțimânt de patriotism¹, pe care orice om care-și dă seama de cestiunile de Stat, trebue să resimtă adânc ca o necesitate absolută, ca cestiunile de ord'iine fi- nanciară să nu mai fie legate cu alte afaceri și cu alte cestiuni. Nu fac acî teorie abstractă. In timp de 4 ani cât am fost la guvern astfel am procedat, și poate să se găseas!că în dosarele ministerelor și ale legațiunilor, modul în care am considerat asemenea cestiuni, și intransigența absolută pe care am arătat-o totdeauna : ca cestiunile de afaceri de altă natură să nu fie legate de operațiunile financiare ale Statului. Zic aceasta, pentrucă s’a vorbit în presă și s’a adus bănu- iala pe care din toată inima: o sper nefundată, că operațiuni, că afaceri noui, că contractări noui, că conversiuni de altă natură ar putea să fie ca corolar al acestui împrumut. Nici nu mi-aș fi permis să amintesc aceste bănueli în Adunare, dacă nu aveam experiența unei alte legislaturi con- servatoare unde, după ce la Mesagiu repudiasem însu-mi posibilitatea realizărei unor atari bănueli, cari prevestiau afa- cerea Hallier, vânzarea serviciului maritim și fluvial, înstrăi- narea petroleurilor Statului, etc., am constatat cu adânc re- gret că optimismul meu eră neîntemeiat și că bănuelile fuse- seră fundate. 350 Sper însă că, de rândul acesta vorbele ziarelor nu se vor adeveri și că experiența trecutului va folosi. । Din examinarea conversiune], cum am zis reiese clar că ea de fapt este un împrumut, și oratorul guvernamental care m’a precedat, în discursul 5ău a și neglijat a mai da numele de conversiune, numind-o continuu: „acest împrumut" este un împrumut sub o formă de scorvtare a veniturilor după unul 1931 și meritul ei se poate măsura după oportunitatea împrumutului p\e care-l acoperă. Din ceeace am zis reiese, cred, destul de clar, că nu eră oportun a se face această operațiune. M’am întrebat totdeodată dacă forma acestui împrumut de- ghizat este cea mai priincioasă și răspund că este cea mai primejdioasă, tocmai pentrucă nu e sinceră și face să intre la veniturile și la cheltuelile ordinare sume provenite din îm- prumuturi. Cunosc promisiunile date de d. ministru de finanțe în expunerea de motive a bugetului, că aceste sume sunt nece- sare pentru Casa rurală,—căreia d. ministru al domeniilor îi refuză acest nume, dar pe care, sub o formă sau alta, pentru abreviațiune eu o voiu numi astfel,—și pentru subvenția căi- lor ferate de interes privat. Oricari ar fi,însă aceste promi- siuni, pe de o parte eu cred că chiar ‘în ipoteza că guvernul actual ar dură mai mulți ani și că ar fi și ar rămâne ferm hotărît să se țină de cuvânt, tot nu ar puteă face legământ că aceia cari vor veni după dânsul vor procedă tot astfel. Când se înscrie la ventiuri ordinare o cifră, ea de sigur fatalmente, prin forța gravitațiunei bugetare alunecă la chel- tuelile ordinare. De aceea zic, că împrumuturile făcute sub formă de înscriere de sume la veniturile ordinare, sunt cele mai prmeijdioase și cele mai puțin în armonie cu adevăratele precedente ale igienei financiare. ; Prin urmare, dacă în aceasta stă conversiunea, dacă din punctul de vedere al rezultatelor financiare, pot zice, din punctul de vedere al unui bun sistem de politică financiară, ea este inoportună, păgubitoare și primejdioasă, mă întreb atunci, unde este meritul ei și ce a motivat aplauzele entu- siaste cu care a fost primită? ; D. Take, lonescu, ministru de finanțe: Acelea sunt mai greu de convertit. 351 D. I. /. C. Brăt'wm: Foarte bine a zis d. ministru de finanțe: aplausele acelea sunt ă forfait. Ele nu lipsesc în nici un caz. Poate să fie conversiunea oricât de rea , ele sunt ho- tărîte dinainte și se acordă necondiționat. Dior, când am întrebat unde este meritul, să observați că nu numai n’am nici un parti pris ostil, dar pot să zic că dau o lecțiune de modestie, pentrucă, dacă ar fi un merit, cui ar reveni el? Când se face o conversiune, după al cui credit se face ea? După al ministrului personal sau după al Statului? Oricât ar fi de mare opiniunea pe care majoritatea aceasta o are de capacitatea d-lui ministru de finanțe, nu cred să poată cineva susține că, afară de efectul produs prin impo- zitul nou dela vinuri și prin moneta de nichel, d. ministru de finanțe să fi contribuit în ceva la schimbarea creditului Statului. Prin urmare dacă ar fi vre-un merit cu un mic coeficient, care se raportează direct la personalitatea d-lui ministru de finanțe, meritul conversiunei întreg ar reveni acelora cari au restabilit creditul Statului. Ași fi fost deci foarte fericit să constat că suntem dejă într’o situațiune astfel, după patru ani de guvernământ li- beral, încât conversiunea să fie strălucită și aplauzele pe cari le-a adus majoritatea să fie meritate. Este însă o cestiune de dreptate, care mă face să recunosc -că nu eră încă oportună conversiunea, că cu toate sforță- rile noastre eficace, sincere și hotărîte, n’a ajuns încă cre- ditul Statului, după grelele încercări prin cari a trecut, să fie astfel restabilit, încât să așezăm pe zecimi de ani, pentru vii- tor, situațiiunea reală a financelor noastre. ; . De sigur că eră să vină un moment oportun, și tocmai a- ceasta este rezultatul pe care-1 regret foarte mult, al așă zisei conversiuni a d-lui ministru de finanțe, care a făcut să piară posibilitatea acelui moment, care trebuiă să vină, când după continuarea unei politici sănătoase financiară, o conversiune, s’ar fi putut face în condițiuni în adevăr satisfăcătoare pen- tru contribuabilii acestui Stat și pentru bugetul nostru. In definitiv, cel mult dacă este de aplaudat ceva, este de aplaudat pur și simplu curagiul d-lui ministru de finanțe, care a făcut conversiunea în asemenea momente și în aseme- 352 nea condițiuni. Dar la asemenea curagiu, ce merit voiți să găsesc? : Sunt de sigur, multe feluri de curagiu din partea uneî persoane, care nu se știe îndeajuns preparată, e dje sigur cura- giiu a se supune la o încercare oarecare. Dar pentru a ști dacă, acest curagiu a fost înd!rezneală sau bărbăție, trebue să întrebi mai întâiu cum a eșit la exa- men? Nu se cuvine să aplaudați pur și simplu, pentrucă s’a prezintat la examen cu grabă mai mare. Altul care s’ar fi preparat mai bine și ar fi trecut un examen strălucit, ar me- rită în tr’adevăr aprobare. ț > Cred că meritul unui asemenea curagiu este cel puțin dis- cutabil. De aceea în toate aceste conversiuni, nu văd decât o grabă, o grabă foarte mare de a face această operațiune. Graba aceasta nu pot s’o explic decât pentru trei motive, și cred că poate câte trele au intervenit la facerea acestei con- versiuni. Unul a fost nevoia unui expedient pentru a crește bugetul, ceeace am arătat că, din punctul de vedere financiar, este deplorabil. Altul este faptul, că moștenind un nivel al creditului, sta- bilit cu mari sforțări de guvernul care a plecat, d. ministru de finanțe, care este un om inteligent, și-a zis : cu proce- deurile mele n’ași puteă să-1 mențin mult, și, prin urmare, este bine să mă grăbesc, să fac această conversiune, câtă vreme sunt încă proaspete influențele lăsate de guvernul trecut. D. Take lonescu, ministru de finanțe: Aceasta este bine găsit. D. Ion Luhovari, ministrul domeniilor: Tocmai aceasta ne^am zis în consiliul de miniștri. D. /. /. C. Brătimu: Se poate să nu se fi zis acestea în consiliul de miniștri, dar sunt lucruri cari, fără să se zică se simt adânc și eu cred că aci este unul din acelea. Știu că se va zice : dar cum eră să stau cu piața Euro- pei? Cine-mi spune mie, că după răsboiul din Mandciuria, piața nu se va schimbă? Eu voiu spune mai întâiu că actualmente chiar, se resimte deja răsboiul din Manciuria : dar să admit că pentru o peri- oadă de 3—4 ani se va resimți mai mult. Insă cum zice 353 românul : „nu ne pusese nimeni oala“. Ar fi putut trece încă 2—3 ani, și pentru o operațiune de felul acesta am mai fi așteptat. Pentru a fi așteptat trebuiă un singur lucru : simți- mântul, și nu simțimântul, ci convingerea absolută că cre- ditul acestui Stat este astfel îndrumat, încât fiecare an care trece în afară de nivelațiuni momentane, este un an în folosul acestui Stat. Cu această credință nu putea nimeni să nu ju- dece că o amânare a conversiunei este timp câștigat pentru Statul român. Alt reilea motiv, care poate de asemenea nu se va fi spus în consiliul de miniștri, în special nu-1 va fi auzit d. ministru de domenii, pentrucă urechile oamenilor politici n’au toate aceiași acuitate, pentru toate felurile de cestiuni, și poate că din acest punct de vedere felicit pe d. Ministru de Domenii, că d-sa, poate în Consiliul de Miniștri n'a auzit al treilea argument. Al treilea argument, poate să fie că Ministrul însuși nu o fi având încredere în prea lunga lui durată și să-și fi zis : este vorba de „faire un grand coup“: cine ne spune nouă că din pricina răsboiului din Manciuria și a tuturor celorlalte, cine ne spune nouă, dacă vom trece ocaziunea din primăvara aceasta, atât de fericită, încât să se poată aduce orice în a- plauzele unei majorități docile, și în articolele ditirambice ale unei prese dinainte câștigate, cine ne spune nouă, că dacă nu vom aduce-o acum, o s’o putem aduce în aceleași condițiuni la toamnă? ! In orice caz, necesitatea amânărei unei asemenea opera- țiuni eră indiscutabilă. Dacă poate dintr’un punct de vedere n;ar fi fost în folosul d-lui Ministru de finanțe, din toate punctele de vedere ar fi fost în folosul Statului, și de aceea eu, care trebue să mă preocup numai de acel al Statului, voiu vota contra. Adunarea votând proiectul de lege în ședința dela 5 Apri- lie 1905, a fost supus deliberărilor Senatului, unde d-1 D. A. Sturdza în discursul pe care l-a ținut, s’a exprimat astfel asupra proiectului conversiunei. D-le președinte, cuvântarea mea nu va fi lungă, fiindcă Discursul d-lui . 1 , J . A . . . X- Dim. A. Sturdza am spus mai deunăzi ceeace am avut de zis m privința cestiu- nei financiare. Astăzi mă voiu mărgini la cestiunea conversiunei. 23 354 Ceeace am de regretat, este că expunerea de motive a d-lui ministru de finanțe nu conține nici o deslușire asupra conversiunei, cu toate că ziarele străine ne dau de două zile o mulțime de amănunte asupra acestei operațiuni. Cât știm din aceste ziare, este că ele și-au căpătat informa- țiunile din sorginte oficială dela Cassele de bancă cu care s’a tratat și încheiat conversiunea. Se va observă că guvernul actual și în cazul de față nu a făcut alta, decât să ne imiteze pe noi național-liberalii, în modul cum s’a prezintat în 1903 consolidarea împrumutului flotant de 175.000.000 lei. E cert însă că împrejurările nu se potrivesc. Astăzi situațiunea tezaurului public și a credi- tului Statului sunt bune. Anul 1903 nu numai eră mai apropiat de situațiunea dezas- truoasă a anului 1900, ci există o altă cauză care se impunea atât guvernului din București cât și băncilor contractante din Berlin ca să observe cea mai mare discrețiune. Ne aducem aminte cu toții ce campanie înverșunată eră ridicată atunci de certe cercuri interesate din țară, în legătură ou certe cercuri interesate din străinătate, pentru a împiedică reușita conso- lidărei datoriei flotante. Presiunea din străinătate se făceă pentru a obține schimbarea art. 7 din Constituțiune, pre- siunea internă speră că nereușita consolidărei va atrage după sine o schimbare de guvern. Ambele știau că consolidarea da- toriei flotante exigibilă în termen de cinci ani nu se putea evită și că restabilirea creditului țărei depindeă de această consolidare. Astăzi nimic nu ne silește a face conversiunea chiar acum și nu a așteptă consolidarea creditului țărei. înainte de a intră în discuțiunea conversiunei actuale, do- resc să rectific o eroare. Atât onorabilul raportor al Senatului cât și onorabilul ra- portor al Adunărei Deputaților, au arătat în rapoartele d-lor că : datoria noastră publică constitue la 1 Aprilie 1905 suma de 1.607.383.460 lei. Aceasta este o eroare. Expunerea mi- nistrului de finanțe la proiectul de buget al datoriei publice pe exercițiul 1905—906 zice anume: ,,Datoria publică a Sta- tului la 1 Aprilie 1905 va fi de 1.359.927.235 lei, 40 bani". Aceasta se constată și la pagina! 8 a bugetului datoriei publice pentru 1905—906. In rubrica ,,capitalul împrumutat", se află cifra de 1 mi- 355 liard 607.383.460 lei, 83 bani, iar în rubrica „capitalul ră- mas neamortizat la 1 Aprilie 1905“ stă cifra de 1.359.927.235 lei 40 bani. Când se vorbește de datoria publică, a unui Stat, se citează totdeauna capitalul rămas neamortizat, iar nu capi- talul împrumutului. Este o deosebire în defavorul nostru când se aude de public că avem; o datorie de 1.600.000.000 lei în loc de 1.300.000.000 lei! Am socotit de datoria mea' a rectifica acest lapsus calami, această eroare de condeiu. { De vreme ce d-1 ministru nu ne-a expus precum eră de da- toria sa, ceeace stă tipărit în ziarele străine, sunt silit să fac eu această expunere, după cum ea reiese din acele publica- țiuni. Trei rente de Stat 5% sunt a se converti în rente 4%. Capitalul rămas neamortizat al acestor rente 5°/₀, reprezintă în momentul de față 421.000.000 lei valoare nominală. Ope- rațiunea financiară astăzi desăvârșită consistă întâi în stam- pilarea titlurilor de rentă 5°/₀ în titluri de 4% și în urmă o emisiune nouă de 100.000.000 lei, titluri de rentă 4°/₀. In total se institue deci rentă 4°/₀ pentru suma de 521.000.000 lei valoarea nominală. Din această emisiune totală de 521 mii. lei rentă amortizabilă 4°/₀ suma de Lei 481.000.000 reprezintă conversiunea a Lei 421.000.000 rentă- 5°/₀ și 40.000.000 lei un împrumut nou 4°/₀ destinat a face față la acoperirea defi- citelor bugetare rămase din trecut, precum și la trebuințele armatei și a lucrărilor publice. De acest nou împrumut nu avem; a ne ocupă în timpul de față. Discuțiunea se restrânge numai asupra conversiunei a căreia termen este de 40 ani adică anul 1945. Renta 5°/₀ ce este a se converti cere o anuitate de 29 mii. 362.950 lei. Anuitatea nouei rente 4%, destinată conver- siunei e de 24.204.603 lei. Rezultă deci în bugetul datoriei publice o economie de 5.158.347 lei în favoarea Statului, însă o economie limitată precum voiu desluși mai jos. Două puncte atrag la prima vedere aprobarea acestei o- perațiuni: numele de conversiune și economia menționată mai sus, care constitue o reducere a bugetului datoriei publice. Nu este însă de ajuns numele de conversiune, ca operațiu- nea să fie declarată de buna; ci trebue să cercetăm amănun- tele operațiune! pentru a ne convinge dacă ea este în adevăr favorabilă ori nu. Nu este tot astfel și cu un împrumut sini- 356 piu? El va fi foarte favorabil dacă se contractează de exemplu cu 4% și sută în sută, adică al pari, și va fi foarte defavo- rabil cu 8°/₀ și pe curs de 50 la sută, adică încasându^se numai jumătatea capitalului împrumutat și plătindu-se o do- bândă îndoită. Este dar împrumut btin și împrumut rău, și tot asemenea stă și cu conversiunile. Gestiunile de împrumuturi de Stat cu rentă amortibilă și a conversiunilor, au trecut în timp de jumătate de secol prin multe faze. Nu sunt 50 de ani când rentele neiamortizabile erau singurele ce se emiteau pentru împrumuturi de Stat. De a- tunci s’a făcut un pas înainte în desvoltarea ad'ministrațiunei finanțelor Statului. Rentele neamortizabile s’au prefăcut în multe locuri în rente amortizabile, și casele de amortizare ale datoriei publice au fost suprimate, pentrucă eră avanta- gios ca datoria publică să nu crească necontenit, adăogân- du-se la rentele vechi neamortibile altele noui, și pentrucă practica a dovedit că dinaintea unor nevoi momentane, casele de amortizare dispăreau, întrebuințându-se sumele adunate pentru satisfacerea acelor nevoi. Astfel s’a întâmplat în Franța, astfel în Anglia. De aceea astăzi rentele amortizabile sunt adoptate ca mai conforme cu o regulată conducere a finanțelor unui Stat. Toate împrumuturile Statului român dela 1864 până as- tăzi constitue respectabila sumă de 2.606.607.363 lei 30 bani, din care până la 31 Martie 1905 s’au amortizat 410.990.915 lei 47 bani, și s’a convertit 835.689.212 lei 13 bani în total suma de 1.246.680.127 lei 60 bani, adică 47,84%, rămânând la 1 Aprilie 1905 o datorie neamortizabilă de 1.359.927.235 lei 40 bani. Conversiunea de față constă în o prelungire a termenului de amortizare. ' Cele trei împrumuturi 5% din anii 1888, 1892 și 1893 ce sunt a se converti se amortizează în 1931, 1930 și 1937. îm- prumutul cel nou se amortizează din anul 1905 în 40 de ani adică la 1945. Toate aceste date le dau după datele publicate în ziarele străine, cari au sosit ieri și astăzi în București și prin ur- mare, după cum ele sunt date de casele cari au încheiat con- versiunea. Le cred exacte. 357 Să examinăm mai de aproape aceste cifre pentru a constată; foloasele conversiunei. Dacă guvernul în loc să convertească tipul 5% de 421 milioane Iei în tip de 4% de 481.000.000 lei, ar fi prelungit tipul 5% 42T.000.000 lei până la 1945 adică pe 40 ani, atunci anuitatea capitalului 5% de 421.000.000 Iei, ar fi fost de 24.439.934 lei, bani 10 în loc să fie de 24.204.603 lei bani 2, precum va fi astăzi pentru capitalul 4% de 481 mi- lioane lei. Diferența între amândouă anuitățile ar fi dar suma mi- nimă de 235.331 lei, 8 bani. Se pune atunci întrebarea: ce valoare are conversiunea în fața pierderei dela 87¹/₂°/₀ cât e cursul emisiunei actuale până la 95¹/₂°/₀ cursul pe care efectele de Stat române 4% le-au avut în Martie 1898 și pe care de sigur îl vor ajunge cu o administrațiune financiară strânsă și cu puțină răb- dare. Nici novicii în finanțe nu trebue să lase să fie cuprinși de agitații febrile, căci greșelile în cari sunt asvârliți de neastâmpăr sunt costisitoare pentru contribuabili! Aceiași cifră de 235.331 lei 8 bani, iese dacă scădem din economia anuităței menționată de 5.158.347 lei, economie ce s’ar fi realizat în anuitate cu prelungirea împrumutului 5% de 421.000.000 lei până la 1945, acea anuitate redusă ar fi fost de 4.923.016 lei. Prin urmare fără a schimbă tipul într’un moment nefavorabil încă, Statul tot ar fi avut prin prelungirea termenului de 40 ani aproape același avantagiu în anuități: 4.923.010 lei în loc de 5.158.347 lei. Se va obiectă : dacă o economie, oricât de mică ar fi ea, de ce să nu se facă? Răspund cu altă întrebare: de ce să nu avem răbdare unul, doi sau trei ani ca cursul efectelor noastre publice să se urce și să avem atunci un câștig mai însemnat la scăderea reală a dobânzilor și la scăderea reală a anuităților? ¹ Operațiunea conversiunei de astăzi produce numai un câș- tig aparent iar nu real, mai mult Statul suferă o pagubă în- semnată. Cursul efectelor publice ajunseseră în Ianuarie și Fevrua- rie 1898 la 95¹/₂°/₀. Astăzi ele au cursul de 92¹/₂%. Deose- birea e de 3%. Cu un curs de 92¹/₂ s’a căpătat conversiunea pe 87¹/₂%, adică în mai puțin cu 5%. De așteptam cursul de 95¹/₂, conversiunea s’ar fi făcut pe 9OL/₂°/₀. Am pierdut deci 3% ceeace constitue 16 milioane. Cum poate d-l Ministru de Finanțe să anunțe țărei din ca- pul locului că va administra finanțele astfel ca creditul Sta- tului să pășească spre scădere? Și face aceasta grăbindu-se să facă o operațiune păgubitoare Statului pentrucă efectele Statului 4°/₀ nu se vor urcă la precum erau în 1898. Și aceasta o face ministrul de finanțe, pe când prestigiul regatului stă astăzi mai sus decât eră atunci. De ce nerăbdarea aceasta? Răspunsul e ușor de dat. Mi- nistrul actual de finanțe a făcut un mare fiasco cu bugetul său din 1900—901, prezintat țărei cu alaiu de surle’și cim- poaie. El se anunță cu un excedent de 7 milioane, și s’a sol- dat cu o diferență în mai puțin de 35 milioane. Astăzi caută să-și refacă reputațiunea de financiar și dorește să-și îndrep- teze greșala. Intențiunea e bună și lăudabilă dar ceeace a rămas de- plorabil este metoda pe care d-sa o menține. Metoda d-sale consistă într’o ușurință fără limită și fără măsură care pe d-sa îl dă de mal, dar care ruinează totodată) Statul. Greșeala capitală a ministrului de finanțe constă în nesocotirea banului Statului și a puterei contribuabililor. D. ministru de finanțe e din școala unui filosof din Iași, pe care l-am auzit strigând din toate puterile: bani! bani! bani! Această filosofie duce la ruină pe orice om și pe orice Stat. Un bărbat de Stat însă are de datorie a privi afacerile de Stat nu din punct de vedere personal, ci din punct de vedere al intereselor Sta- tului. Acest lucru l-am zis atunci când eram ministru, și-l zic as- tăzi când sunt reprezentantul națiunei. Am zis și zic, că Statul este stăpânul nostru al tuturora. Acest cântec însă nu-i place d-lui ministru de finanțe actual! El place însă cetă- țenilor, pentrucă cetățenii compun Statul și ei plătesc defi- citele. Poate d. ministru de finanțe să se laude că a făcut conver- siunea, însă eu zic că ar fi fost mult mai bine chiar pentru reabilitarea d-sale, și în folosul Statului și în folosul contri- buabilililor, să mai fi așteptat cu conversiunea până atunci când printr’o bună administrațiune, s’ar fi consolidat defini- tiv creditul nostru public, situațiunea noastră financiară econo- 359 mică și agricolă. Aceasta eră cu atât mai tnult necesar cu cât mai eră încă de regulat o bucată din situațiunea anterioară a deficitelor din trecut, de care vorbește chiar d. ministru în expunerea sa de motive. Dacă se regulă acea situațiune, dacă pășeam cu administra- țiune strânsă a finanțelor și nu am fi început iarăși cu chel- tueli destrăbălate, am fi ajuns de sigur și la cursuri mai ur- cate și la conversiune avantagioasă. Numai bugete cu exce- dente ne pot duce spre o situațiune înfloritoare sigură și chinuitoare. Numai o situațiune financiară asigurată și prin urmare dăinuitoare, ridică creditul unei țări și-1 consolidează, iar nu bugete fantastice menite să asurzească și să uimească numai pe cei nepricepuți. Exemplele din trecut trebue să ne serve pentru a imită numai pe cele bune, și pentru a dis- tinge situațiunile precum se prezintă de fapt. Ori de unde ai apucă această conversiune, ea se prezintă în mod defavorabil. Semnul cel mai energic că momentul pentru a face con- versiunea nu ne e favorabil, este că băncile cu care se face această operațiune s’au legat numai pentru 250 milioane, și și-au rezervat opțiunea pentru restul de 231 milioane. Dacă băncile nu vor optă pentru acest rest de convertit, cum stă conversiunea? Am arătat că dacă se prelungesc împrumuturile de 5% de 421.000.000 până la 1945, anuitățile de plătit ar fi fost numai cu 235.331 lei mai mari în fiecare an, decât anuită- țile conversiunei actuale. * Aceasta este o dovadă certă că creditul nostru nu e ast- fel restabilit, încât o conversiune să poată fi avantagioasă în momentele actuale. In mod positiv această conversiune e însă defavorabilă. Această dovadă o voiu da pe cinci căi diferite, întâia cale. Anuitatea conversiunei 4% de 481 milioane lei e de 24 mii. 204.603 lei, 2 bani. Această anuitate multiplicată cu 40, anii duratei acestui împrumut dela 1905 la 1945, dă suma de 968.184.120 lei, bani 80, cari reprezintă bani ce Statul român va plăti în curs de 40 de ani. Să calculăm anuitățile sumei 5°/₀ de 421.000.000 ce este a se converti. 360 Precum am arătat, suma de convertit se compune din trei împrumuturi 1881—88, 1892 și 1893, din cari unul expiră în 26 ani, la 1931, al doilea în 31 ani, la 1936 și al treilea în 32 ani la 1937. Primul poartă o anuitate de 22.31Q. 150, care înmulțită cu 26, anii duratei lui, dă suma de 580.063.900 lei. Al doilea poartă o anuitate de 4.231.450 lei, care în- mulțită cu 31 ani, dă suma de 131.174.950. Al treilea poartă o anuitate de 2.821.350 lei care înmul- țită cu 32 ani, dă suma de 90.283.200 lei. Tustrele aceste sume dau un total de 801.522.050 lei. Am văzut că suma anuităților conversiunei e de 968 mii. 184.120 lei, 80 bani. Dacă sustragem din ea suma anuităților celor trei împrumuturi 5%, adică 801.522.050 lei, avem di- ferența de 166.662.070 lei, 80 bani, care reprezintă paguba reală a conversiunei. Cu alte cuvinte : ca să avem fericirea a face în 1905 conversiunea a 421.000.000 lei rente amortiza- bile 5% în rente amortizabile 4%, Statul suferă o pagubă de 166.662.070 lei, bani 80. A doua cale. Anuitatea sumei de 5% de 421.000.000 cere o anuitate de 29.362.950 lei. Anuitatea conversiunei 4°/₀ de 481.000.000 lei, cere o anuitate de 24.204.603 lei. Diferența între amân- două sumele de 5.158.347 lei constitue pentru 26 ani o scă- dere a anuității datoriei publice. Acest folos multiplicat cu 26 ani, ne dă suma 'de 134.117.022 lei câștig al Statului dela 1905 până la 1931 când se stinge împrumutul din 1881—88. Cu anul 1932 câștigul scade, căci anuitățile vechi nu mai sunt de 29.362.950 lei pe an, ci în timp de cinci ani până la finele 1936 anuitățile vechi sunt de 7.052.800 lei, iar în ultimul an al serviciului vechilor împrumuturi, în 1937 anui- tatea e numai de 2.821.350 lei. Scăzând deci, cu începerea anului 1932 și până la finele anului 1936 anuitatea celor două împrumuturi 5% de 7 mii. 052.800 lei, din anuitatea conversiunei 4°/₀ de 24 mii. 204.603 lei, avem 17.052.803 lei, care înmulțiți cu ’5 ani dau suma de 85.759.015 lei, ce se plătește de Stat în acest inter- val pentru conversiunea 4% de 481.000.000 lei. Scăzând în 1937 ultima anuitate a împrumutului 5% de 2.821.350 lei, din anuitatea menționată a conversiunei 4% avem 21 mii. 383.253 lei. Dela începutul lui 1932 la finele lui 1937 361 Statul a plătit dar în realitate și efectiv pentru conversiune suma de 107.142.2’68 lei. La această sumă trebue adăogat 193.636.824 lei, lanuitatea plină a conversiunei, adică 24 mii. 204.603 lei înmulțit cu 8 ani rămași din cei 40 dela în- ceputul lui 1938 la finele lui 1945. Aceste două sume con- stitue 300.779.092 lei. ! Scăzând din 300.779.092 lei, suma efectivă de plată pentru conversiune, suma de 134.117.022 lei,—câștigul anual dela 5.158.347 pe 26 ani,—constatăm iarăși pierderea menționată de 166.662.070 lei. A treia cale. Se va obiectă, că trebue calculat și deoparte și de alta câș- tigurile și pierderile cu dobânzi compuse. Iată și calculul acesta. Câștigul anual de 5.158.347 lei, calculat a 4%, dă la finele a 26 ani capitalul de 237.718.369 lei, 09 bani. Pierderile începând cu anul 1932 mai întâiu pe cinci anui- tăți de 17.052.803 lei, pe urmă pe o anuitate de 21.383.253 lei și în fine pe 8 anuități pline de 24.204.6'03 lei, calculate și acestea cu 4%, dau o pierdere de 350.244.360 lei, 05 bani. Scăzând din pierderile de 350.244.360 lei, 05 bani, câști- gul de 237.718.369 Iei, 09 bani, avem; o pierdere reală și pe această cale de 112.525.990 lei, 96 bani. A patra cale este a calculă valoarea actuală, adj'că îm 1905 a tuturor anuităților și d|e o parte și de alta. Valoarea actuală a anuităței conversiunei de 4°/₀ de 24 mii. 204.603 lei, bani 2, plătibilă în curs de 40 ani, este de 479.076.234 lei, bani 43. Valoarea actuală a celor trei împrumuturi 5%, ce sunt a se converti este: Pentru împrumutul care expiră la finele lui 1931 de 320.012.540 lei, 32 bani ; pentru acel care expiră la finele lui 1936 de 65.980.197 lei, 99 bani;- pentru ftceî care expiră în 1937 de 44.584.881 lei, bani 82 adică în total de 430.577.620 lei, bani 13. Scăzând 430.577.620 lei, 13 ba;ni din 479.076.234 lei, 43 bani, avem o diferență de 48.498.614 lei, bani 30, diferență în paguba Statului în valoarea actualăi a t|U|turor anuităților de o parte și de alta. A cincia cale. Se poate obiectă că în tot cazul, dacă se face acum con- versiunea și nu se așteaptă încă doi ori trei ani cursuri mai 362 favorabile, Statul câștigă pe an 5.158.347 lei, diferența între vechile anuități și anuitățile conversiunei. Să urmărim și această socoteală pentru trei ani. Diferența de 5.158.347 lei pentru trei ani, constitue un câștig de 75.475.041 lei pentru Stat. In trei ani 1905, 1906 și 1907 amortizările cuprinse în a- nuitățile vechi se ridică însă la' 25.522.008 lei. Scăzând din această sumă pe cea dintâiu, rezultă o pier- dere de 10.046.967 lei, iar capitalul datorit scade la 399 mii. 820.992 lei, ceeace scade și suma de convertit. Ori din ce punct de vedere se va exaniină conversiunea în discuțiune, ea esfe păgubitoare pentru Stat și deci deplora- bilă. Ea constitue numai un asalt momentan, prin care mi- nistrul de finanțe caută să șteargă din memoria țărei bugetele sale cele sălbatice. Datoria servitorilor Statului și a slujbașilor credincioși este însă ca să lucreze în favoarea Statului și toate cele care privesc persoana lui să le lase la o parte. Numai atunci datoria e îndeplinită și binele făcut Statului se revarsă și asupra slujbașilor. Lauda este o satisfacție me- ritată cu atât mai ales, când ea nu e plătită cu banii altora, a contribuabililor. D-l Take lonescu, Ministrul finanțelor ,răspunzând atât în Adunarea Deputaților cât și în Senat, tuturor criticilor a- duse proiectului de lege pentru conversiunea unei părți din datoria publică, el a fost votat, sancționat și promulgat prin înaltul Decret Regal din 8/21 Aprilie 1905.¹) In baza acestei legi, Ministerul de finanțe eră autorizat a denunță și plăti cu anticipație : » Lei capital nominal 313.482.000 renta amortibilă 5% din 1881—88 purtând cuponul de 1 Aprilie 1906. „ „ „ 66.326.000 renta amortibilă 5% emi- siunea din 1892, purtând, cuponul de 1 Ianuarie 1906, ,, ,, ,, 44.805.000 renta amortibilă 5% emi- siunea din 1893, purtând: cuponul de 1 Ianuarie 1906,. Lei capital nominal 424.613.000. 1) Discursurile ținute de D-l Take lonescu, Ministrul de finanțe, atât în Adu- narea Deputaților cât și în Senat nu s’au trimis spre a fi publicate în Desbate- rile Corpurilor Legiuitoare. 363 In legătură cu această conversiune, căutând a se satisface împrumutai nevoile tezaurului pentru acoperirea unor cheltueli extraordi- W milioane, nare efectuate în trecut, precum și cheltuelile ce necesită conversiunea rentelor de mai sus, se simțiă necesitatea con- tractărei și a unui nou împrumut de aproape Lei 100.000.000. Trebuințele Statului pentru acoperirea cheltuelilor extraor- dinare din trecut erau următoarele : Lei 17.092.722,58 acordate prin legea pentru lichidarea de- ficitelor bugetare, provenind din gestiu- nea exercițiului 1900—901 (legea din 27 Fevruarie 1902). Lei 4.024.909,80 pentru acoperirea deficitului rezultat din Conversiunea bonurilor de tezaur în anul 1903 (legea din 9 Ianuarie 1903) și Lei 18.162.367,62 pentru plata comenzei făcută în străină- tate pentru armamente și altele în baza le- gilor decretate la 12 Martie 1904 și 9 și 26 Aprilie 1905. Lei 39.280.000,—. restul până la 100.000.000 se calculă a satisface cheltuelile conversiunei. In dorința de a se ușură și sarcinile bugetare cu peste 5 milioane anual, sumă ce ar fi reprezentat beneficiul rezultat din conversiune, s’a intrat în negocieri cu Sindicatul de ban- cheri din Germania, reprezentat tot prin Cassa Dis'conto-Ge- sellschaft din Berlin. Condițiunile propuse erau următoarele : Din totalul rentelor, cari urmalu a fi convertite, Sindicatul luă ferm 250.000.000 lei capital nominal renta 4% a'morti- bilă, iar pentru rest cerea un termen de opțiune fixat la 30 Octomvrie 1906. Spre a puteă Sindicatul efectua conversiunea cu ușurință și a plăti detentorului o primă, corespunzătoare cu reducerea dobânzei, cereă o bonificațiune de lei 13% drept sultă, și 1,30% din valoarea nominală, pentru cheltuelile ce ar fi ne- cesitat operațiunile conversiunei, ceeace se urcă la o sumă de Lei 60.719.659 sau în cifră rotundă Lei 60.720.000. Data stingerei se fixase la 1 Octomvrie 1945. In ce privește împrumutul de Lei 100.000.000, capital 364 nominal în rentă amortibilă 4%, s’a făcut următoarea distinc- țiune: Pentru Lei 60.720.000 capital nominal, titlurile emise urmau a fi liberate sindicatului treptat cu con- versiunea și serveau la acoperirea pri- mei de 14,30% prevăzută mai sus, iar Pentru Lei 39.280.000 capital nominal s’a propus cursul de 87% netto, în titluri cari urmau a fi emise pentru acoperirea trebuințelor Statului, pe care Sindicatul le luă ferm. Lei 100.000.000. Acest împrumut avea aceiași dată de stingere ca și a titlu- rilor convertite 4%, aceleași scadențe pentru plata cuponului, 1 Ocomvrite și 1 Aprilie al fiecărui an. Dobânzile curgeau dela 1 Octomvrie 1905 st. n. Acestea fiind condițiunile principale propuse de sindi- cat, Ministrul finanțelor în referatul său către Consiliul Mi- niștrilor, pentru aprobarea condițiunilor de mai sus, se ex- primă astfel : „Târgul monetar așă cum se prezintă astăzi este favora- bil conversiunei ce propunem. Dacă așteptam încă câtva timp, poate că întâmpinam condițiuni mai puțin favorabile ca cele de azi. Renta noastră nu suferă creșterea în curs potrivit mărirei producțiunei agricole ori industriale la noi în țară, ci depinde de scopul privat al capitalurilor ce caută plasament temporar în străinătate. Atât conversiunea cât și împrumutul se fac pe term'ene de 40 ani, 'aceasta pentru a urmă obiceiul luat în politica noastră financiară, România este țara care amortizează renta sa în timpii cei mai scurți, generațiunile viitoare nu se pot dar plânge de o nedreaptă încărcare, dat fiindcă lor, cu începere din 1924 le va fi dat să vadă sarcinile bugetare scă- zute cu peste 16 milioane (la Iulie 1924 se stinge împru- mutul de Lei 274.375.000 din 1890). Dacă prelungim terme- nul rentelor ce convertim cu aproape 13 ani, avem însă în schimb avantajul de a vedea creându-se resursă de peste 5% milioane, care întrebuințată în mod productiv va face să crească prin aceasta creditul general al țărei, al cărui corolar va fi o viitoare conversiune, tinzând astfel către un tip in- 365 ferior celui ce-1 avem azi; credem că continuăm o politică fi- nanciară pe al cărui fundament generațiile viitoare să-și poată rezemă cu ușurință greutățile ce vor aveă de întâmpinat Cu privire la plata cupoanelor am luat următoarea înțe- legere cu sindicatul: Cuponul de Octomvrie 1905 al emi- siunilor 5% 1881—88, va fi plătit integral, fără ca vre- unul din titluri să poată fi amortizat, căci tragerea! din Au- gust 1905 va fi suspendată până la 18/1 Iulie 1906, când se va efectuă odată cu aceea a rentelor 5% din 1892 și 1893 cu cari dela 1 Octomvrie 1905 formează unul și același îm- prumut denumit împrumutul de Lei 424.613.000 din 1905 convertit. Cuponul rentelor 1892 și 1893 va fi achitat în momentul conversiunei numai pentru spațiul de timp dintre 1 Iulie— 30 Septemvrie, așă că dela 1 Octomvrie 1905 serviciul de plată al cupoanelor să privească împrumutul global pe un interes de 4% anual. > Sindicatul este autorizat a prezentă la conversiune ori a cere în urmă, denunțarea restului din împrumutul 5%, nu însă pentru o sumă inferioară celei de 40 milioane și a- ceasta pentrucă sindicatul nu ia ferm decât 250 milioane¹, pe cari le propunem conversiunei. Această autorizare însă are termen fatal de 31 Octomvrie 1906 st. n.> după care, orice opțiune rămâne neconvertită“. Consiliul de Miniștri aprobând condițiunile conversiunei cât și ale împrumutului de Lei 100.000.000 capital nominal, la 22 Aprilie 1905, s’a semnat convențiunea noului împrumut și a conversiunei rentelor menționate mai sus. In consecință s’a făcut publicațiuni necesare atât în țară cât și îfn străinătate prin cari acei ce voiau a beneficia de facultatea conversiunei, trebuiau a prezentă titlurile din e- misiunea 1881—88, tu cuponul de 1 Aprilie 1906 și cele de emisiunea 1892—1893 cu cuponul de 1 Ianuarie 1906, cu începere dela 28/11 Mai 1905 până la 11/24 Mai 1905 la următoarele Casse: In București: La Banca Națională și Banca Generală Ro- mână, iar In județe: la sucursalele Băncei Naționale. In Franța: la Banque de Parte et des Pay^ Bas, Ia So- 366 ciete generale pour favoriser le developpement du oommerce et de PIndustrie in France. In Germania: La Direcțiunea Disconto-Gesellschaft din Berlin și la Direcțiunea Disconto-Oesells'chaft din Frank- furt s/M. La Cassa S. Bleîchroder. La Norddeutsche Bank in Hamburg, de asemenea și In Belgia și Olanda: La Cassele și stabilimentele de credit. Conversiunea se efectua din ordinul Guvernului român, prin aplicarea pe titlu a unei ștampile, prin care se arătă, reducerea dobânzei dela 5% la 4°/₀ și prelungirea terme- nului de amortizare până la anul 1946. Detentorii titlurilor 5%, prezentate la conversiune, pri- meau o sultă de Lei 10,50% sau Lei 52,50 pentru fiecare titlu de 500 lei capital nominal 5%. Aceaastă sultă le eră remislă în titluri de rentă 4% amortizabilă 1905 seria B., în momen- tul conversiunei, fracțiunile de sultă inferioare pentru care nu se puteă remite titluri întregi, erau remise în numerar pe cursul de lei 89,40 suta de lei sau 89,25 suta de franci. Detentorii titlurilor 5% 1892 și 1893 primiau în afară de sulta de conversiune de mai s|us, interesele de 5% dela 1 Iulie—30 Septemvrie 1905, căci dela 1 Octomvrie 1905, cur- geau interesele împrumutului 4% convertit. Până la 24 Mai 1905 st. n., data până când se făcupe chemarea la conversiune, din totalul rentei 5% 1881—88 de Lei 313.482.000 se prezentase la conversiune titluri în valoare nominală de Lei 257.081.500 rămase în circulație titluri pentru un capital nominal de Lei 56.400.500 La 1/14 August 1905, urmă ca Comisiunea de tragere la sorți a titlurilor de rentă să procedeze la a 49-a tragere la sorți a titlurilor din emisiunea de mai sUs, însă din trata- tivele urmate între Ministerul de finanțe și Sindicatul de bancheri, reprezentat prin Direcțiunea Disconto-Qesellsdiaft din Berlin, s’a convenit de a rambursa la 1/14 OctomVrie- 1905, pe valoarea nominală toate titlurile rămase în circula- ție, dispozițiune care se putea luă cu atât mai ușor cu cât prin însăși legea împrumutului Emisiunilor de rentă 1881—88 se indică, că după trecerea de 10 ani, Guvernul poate oricând 367 denunță acest împrumut, fie pe cale de rambursare, fie pe cale de conversiune. Atunci Comisiunea de tragere a d-eclarat rambursabile pe ziua de 1 Octomvrie 1905 toate titlurile de rentă 5% 1881— 88 în valoare nominală de Lei 56.400.500, cari nu s’au pre- zijntat la conversiune, chemate fiind prin legea din 8/21 Afprilie 1905. Prin legea din 8/21 Aprilie 1905, se mai chemase la con- versiune și "titlurile de rentă 5%, emisiunile 1892 și 1893 la care dată se aflau în circulație: din emis. 1892 titluri de rentă 5% calp .nom. Lei 66.326.000 din emis. 1893 titluri de rentă 5% ca-p. nom. Lei 44.805.000 până la 24 Mai 1905 st. n., s’au prezentat la conversiune ur- mătoarele titluri: : din renta 5% 1892 pentru un cap. nom. de Lei 54.034.000 din renta 5% 1893 pentru un cap. nom. de Lei 34.884.500 așă că mai rămâne în circulațiune următoarele solduri : din renta 5% 1892 capital nominal Lei 12.292.000 din renta 5% 1893 capital nominal Lei 9.920.500 Aceste solduri față cu totalul efectelor aflate în circulație fiind prea mare, în de comun acord cu sindicatul conversiu- nei, s’a făcut, o a 'doua chemare la conversiune a restului titlu- rilor aflate în circulațiune, acordându-se detentorilor un nou termen până la 15/28 Septemvrie 1905. La 26/8 Septemvrie 1905 urmă să aibă loc tragerea a 27-a pentru emisiunea din 1892 și a 25-,a pentru emisiunea din 1893, până la aceă dată nu se primise încă la Minister din partea Casselor însărcinate cu primirea titlurilor spre con- versiune, tablouri cu numerile titlurilor prezentate spre con- vertire la a doua chemare, iar comisiunea neputând așteptă decontul, în baza tot a tratativelor urmate între Ministerul de finanțe și Sindicatul conversiunei, a declarat rambursa- bile cu începere dela 20/2 Ianuarie 1906, toate titlurile din emisiunile 1892 și 1893, cari nu au fost prezentate la con- versiune, cărora urmă să li se plătească valoarea nominală plus cuponul de 1 Ianuarie 1906. Odată operațiunile conversiunei fiind terminate, Guver- nul a remis sindicatului titluri de rentă 4% din 1905 converi tite în proporțiunea următoare: 368 305786 titluri ă Lei 500 fiecare sau în total Lei 152.893.000 51252 titluri ă Lei 5.000 fiecare sau în total Lei 256.260.000 773 titluri â Lei 20.000 fiecare sau în total Lei 15.460.000 357811 titluri în valoare totală de Lei 424.613.000 cu cuponul de 1 Aprilie 1906. împrumutul de Lei 100.000.000 după cum' am văzut, a fost destinat astfel: Lei 39.280.000 în titluri de rentă 4% amortibilă seria A., a fost luat ferm de sindicat pe cursul de 87% net. Lei 60.720.000 în titluri de rentă 4% amortizabilă seria B., a fost cedat sindicatului pentru acoperirea sultei și a altor cheltueli ce necesită conversiunea; Total Lei 100.000.000 capital nominal, pentru care s^a emis 95.500 titluri de rentă 4% din 1905 seria A, și seria B, di- vizate astfel: 55000 t. ăL. 500 Ser. A. N. 1—22000 Ser. B. N. 22001 — 55000 L. 27.500.000 25000 „ „ 1.000 „ „ „ 55001—65000 „ „ „ 65001—80000 „ 25.000.000 12000 „ „ 2.500 „ „ „ 80001—84800 „ „ „ 84801—92000 „ 30.000.000 3500 „ „ 5.000 „ „ „ 92001 — 93256 „ „ „ 93257—95500,, 17.500.000 95500 Lei 100.000.000 Am văzut că din capitalul de Lei 100.000.000 s'aj cedat Sindicatului de bancheri pentru efectuarea convelrsiunei Lei 60.720.000 capital nominal, iar restul de Lei 39.280.000 capital nominal luat ferm pe cursul de 87% net, a fjost pus¹ la dispozițiunea Guvernului pe ziua de 11 Mai 1905 st. n., al cărui decont a fost următorul: ( Lei 39.280.000 capital nominal cu cuponul de 1 Aprilie 1906 pe cursul de 87% au produs suma de Lei 34.173.600,— din care s'a scăzut interesele de 4% pe an, dela 11 Mai 1905 st. n. de când sumele fu- sese puse la dispozițiunea Guvernului,: până lai 30 Septemvrie 1905 st. n., datăidela care înce- pea să curgă interesele cuponului de 1 Aprilie/ 1906 st. n., adică • Lei 606.657,80 Lei 33.566.942,20 369 cari pe cursul de 80 mărci 100 lei fac M'ărqi 26.853.553,80 se adaogă interesele de 2% bonificate Gu~ vernului dela 11 Mai 1905 st. n., până la 15 Iulie st. n. la sumele rămase în depo- zitul sindicatului precum și dobânzile de 3°/₀ bonificate de diferitele bănci, la su- mele ce le-au fost împrumutate din dis- ponibilul împrumutului . . Mărci 250.233,62 Mărci 27 103.787,42 a căror contravaloare în sumă de Lei 33.599.576,37 s’a făcut venit la casieria tezaurului ca produs net al împrumutului se- ria A, ceeace revine la un curs de 85,538%. Situația titlurilor de rentă 4% din 1905 convertită și îm- prumutul de Lei 100.000.000 aflate în circulație la 1 Apri- lie 1912: Renta 4®/0 1905 Val. Val. Val. Total Total ca- Gonv. 500 5.000 20.000 efecte Capital Interese pital și in- terese Titluri emise. . . 305.786 51.252 773 ,357.811 424.613.000 438.565.220 863.178.220 Titluri amortizate 19.190 3.218 49 22.457 26.665.000 99.346.160 126.011.160 până la 31 Martie 286.596 48.034 724 335.354 397.948.000 339.219’060 737.167.060 1912....... Titluri în circula- ție la 1 Aprilie 1912....... Renta 4°/0 1905 Val. Val. Val. Val. Total Total ca- A. B. 500 1000 2500 5000 efecte Capital Interese pital și in- terese Titluri emise. . . 55.000 25.000 12.000 3.500 95.500 100.000.000 103.285.980 203.285.980 Titluri amortizate 3.460 1.570 754 219 6.003 6.280.000 23.396.880 29 676.880 până la 31 Martie 51.540 23.430 11.246 3.281 89.497 93.720.000 79.889.100 173.609.100 1912....... Titluri în circula- ție la 1 Aprilie 1912....... Cu ocaziunea discuțiunei asupra răspunsului la Mesagiul Tronului pentru deschiderea sesiunei ordinare a Corpurilor Legiuitoare din 15 Noemvrie 1905, atât conversiunea cât și împrumutul de 100.000.000 au fost combătute pe tema prelun- girei termenului de stingere și pe motivul, că nu eră timpul favorabil conversiunei și nouei emisiuni. 24 37,0 Discursuld-lui Dăm mai jos din discursul d-lui Emil Costinescu ținut în Emil Costmescu ședința Camerei dela 29 Noemvrie 1905, pasajele în strânsă legătură cu cestiunile ce ne preocupă: „Cum s’a născut ideia, concepțiunea conversiunei, eu nici acum nu-mi dau bine seamă. Când am plecat dela Ministe- rul finanțelor, am crezut că-mi îndeplinesc o datorie de bun funcționar, căci și un Ministru este un funcționar, predând eu singur serviciul D-lui Ministru și predându-i diferite acte, între cari eră unul privitor la un împrumiut intern pregătit. De unde îmi venise această ideie a împrumutului intern? Ca răspuns, am să vă citesc actul pe care l-am lăsat d-lui Mi- nistru. Două •ciîfre importante din situațiunea tezaurului rămân încă neregulate prin compturi, stând sub forma de opera- țiune provizorie de trezorerie. Aceste două cifre sunt: 1) 17.000.000 lei, restul din deficitele vechi, ales la în- cheerea exercițiului 1900 până la 1901, după diferitele ope- rațiuni prin cari s’a redus cifra totală a deficitelor. 2) 4.024.909 lei, sumă ce nu s’a ajuns pentru convertirea împrumutului de 175.000.000 în bonuri de tezaur și cari s’au acoperit provizoriu din sumele aflate disponibile în tezaur. Ar fi fost foarte lesne a se regulă definitiv aceste doufă* cifre prin contractarea unui împrumut de 21 milioane. Chiar legile trebuinciloase pentru aceasta sunt în vigoare. Insîă numai dobânda la un asemenea împrumut costă peste 1 mii. 050.000 lei pe an, și când în tezaur erau atâtea milioane disponibile, pentru ce să nu admitem o operațiune provizorie, care să aducă Statului acest profit pe an, rămânând a se face regularea definitivă în momentul cel mai oportun și cu cel mai mare folos pentru tezaur? Dacă excedentele bugetare ar fi mers înainte tot în mă- sura excedentului celor din urmă trei exerciții, s’ar fi putut face amortizarea sumei de 21 milioane în patru sau cinci ani vijtori; dacă s’ar fi ivit o scădere în seria excedentelor, a- tunci se regulă definitiv cifra printr’iun împrumut. ¹ Sunt două împrejurări care ne îndeamnă astăzi să recur- Desbaterile parlamentare din anul 1905/906. Discursul d lui I. I. C. Brătianu în Adunarea Deputaților asupra bugetului Statului pe anul 1906/907, pag. 933 și urm. 371 gem la cel din urmă mijloc de acoperire. Mai întâi în toamna anului curent s’a comandat noua artilerie cu tragere repede, care cere o cheltuială de circa 25 milioane. După legea care autoriză comanda artileriei, această cheltuială trebue să fie acoperită sau din excedente, sau prin emisiune de rentă, dacă vor lipsi excedentele. Iată o sarcină nouă care cade în prima linie asupra exce- dentelor, apoi seria excedentelor mai este întreruptă de anul dezastros 1904. Am luat dar hotărîrea a se acoperi suma de 21 milioane printr’un împrumut. Bine înțeles acest împrumut trebue să fie intern. împrumuturile în străinătate sunt singure un mare rău economic și pot deveni chiar un pericol politic în țară, împrumuturile interne nici nu sărăcesc țara, nici nu consti- tuesc o slăbiciune pentru Stat. Noul împrumut de 21 milioane, trebue să fie contractat prin emisiune de rentă 4%. Renta 5% trecând peste pari,, ar fi o greșeală nepermisă unei bune gestiuni financiare, de a se mai emite. întoarcerea la tipul 4% se impune. Cursul rentei 4% trecuse săptămânele din urmă peste 90, acum a suferit o 'mică scădere, dar tot se menține în apropiere de 90. Cred că împrumutul de 21 milioane s’ar puteă luă ferm de către grupul bancherilor români pe cursul de 88 minus 2°/₀ comision (adică net 86). ¹ Am și avut oarecare înțelegere cu Banca Națională, și cu o altă Cassă de Bancă relativ la acest împrumut, și am dobândit asigurarea că el se poate realiză cu înlesnire, aceasta cu atât mai mult că și Cassa de Depuneri și Economii are trebuință de plasament și printr’o combinațiune apropiată împrejur rări, ar puteă luă cu înlesnire 5 milioane din noua rentă internă". Mai înainte de a formă acest proiect, mi se anunțase pro- puneri pentru conversiune; un amic comun al D-lui Mi- nistru și al meu a venit din străinătate prin Octomvrie și m’a anunțat că în anul următor, adică în anul 1905, au să mi se facă propuneri de conversiune. Aceă comunicare veniă din partea omului celui mai autorizja't a o face. După ce am primit această știre, am examinat cursul ren- telor noastre, am socotit și am văzut că e peste putință să 372 mi se ofere condițiuni cari să facă conversiunea folositoare pentru țară. Conversiunea fiind privită de mine cu neputință a se face în condițiuni acceptabile, m’am gândit să regulez printr’un împrumut intern sumele acoperite provizoriu printr’o ope- rațiune de trezorerie. In consecință am început să negociez în țară pentru contractarea unui împrumut în rentă 4°/₀. Cum v’am spus, văzând că conversiunea nu se poate face decât pentru cea mai mare pagubă* a țărei, am¹ început să ne- gociez pentru contractarea unui împrumut intern. A venit atunci la mine un alt amic comun, al D-lui Ministru¹ și al meu, un financiar important și foarte considerat în piață și m’a întrebat: Adevărat este că vreți să faceți conversiunea? I-am răspuns : Bine, să mă întrebe altcineva, dar D-ta? Socotește, vezi,, se poate propune o conversiune fără pagubă pentru țară? El mi-a răspuns îndată: Negreșit că nu. Bancherii pot zice nu, dar dacă totuși o- perațiunea se face, fiecare aleargă să apuce ceva, cine fuge de câștig? Atunci i-am zis: Dacă și d-ta recunoști aceasta, să faci bine să iai parte la. împrumutul intern pe care-1 pregătesc. D. Take lonescu, ministru de finanțe: Mă iertați d-le Cos- tinescu, dacă vă întrerup-, cam la ce epocă a anului s’a fă- cut aceste două propuneri? D. E. Costinescu.: In Octomvrie 1904, financiarul în ces- tiune a primit foarte bucuros să ia parte la noul împrumut, și încă cu o sumă destul de însemnată, Uiai multe milioane. Am negociat și cu alții, și am ajuns a regulă un împru- mut nominal cam de 25 milioane, în tot cazul un minimum efectiv de 21 milioane, de care aveam trebuință. Pregătisem totul ca să se efectueze această operațiune chiar în Ianuarie, când a venit schimbarea guvernului. A- tunci am comunicat d~Iui Ministru, actul pe care vi l-am citit —nu i-am vorbit nimic de conversiune.— Când nu eră locul a-i vorbi despre conversațiuni particu- lare și despre un proiect nerealizabil; trebuiă numai să-i. predau actele și serviciul, după cum î le-am și predat. 373 După cât știu, d-1 Ministru îmbrățișase la început ideia împrumutului intern, și chiar negociase pentru urcarea cifrei la 30 de milioane, ceeace dobândise cu cea mai mare înlesnire și în cele mai bune condițiuni. Ce s’a întâmplat pe urmă, ca această hotărîre salutară, care ne făcea să rupem cu împrumuturile externe, care, re- pet, este o slăbiciune pentru orice țară, să fie părăsită. Ce l-a făcut pe d-1 Ministru să renunțe la această hotărîre?* Fost-au ademeniri din afară? După câte știu, nu. Din contră, cei din afară au atras atenția d-lui Ministru asupra faptului, că nu este momentul oportun de a se face conversiunea, i s’a spus că nu este zeitgemăss. D. General Mânu, ministru de răsboi: Așă am pățit și eu cu Disconto-Gesellschaft, două luni de zile mi-a spus că nu este zeitgemăss (1899). Cuvântul eră bine zis și la locul lui și în 1899, când Germania eră bântuită de una din cele mai teribile crize eco- nomice, de sigur că nu eră momentu*,!, a se face împrumut. La începutul anului curent, eră chiar întemeiată observațiunea că nu e timpul oportun pentru o mare conversiune în condițiuni avantagioase. Dar totuși este o deosebire imensă între aceste două e- poce. In 1899, este adevărat, nu eră timpul oportun pentru contractarea unui împrumut, dar Statul român eră absolut ne- voit să facă împrumut. In 1899, țara trecea prin o așă cumplită criză financiară, încât nu se puteă să nu se contracteze un împrumut cu orice preț. S’a contractat și să ne faceți d-lor, această dreptate, să recunoașteți că nici unul din noi nu a criticat condițiunile în care s’a efectuat. S’a făcut ce se putea în asemenea momlente, un împrumut provizoriu pe cinci ani, ca să se treacă Iun mo- ment foarte periculos. Așă a fost oare cazul în anul curent? Singuri spuneați că ne bucurăm de o stare extraordinară de înfloritoare a finan- țelor, că sunt excedente continue. Cine ne silea atunci să tre- cem peste acest timp neoportun și să facem o conversiune dezastroasă? M’am aflat eu singur ca Ministru, într’o situațiune foarte grea, amenințat de a vedeă expirând deodată în 1904 cele 175.000.000 în bonuri de tezaur pe cinci ani. Eram strânși 374 de gât. Nu puteam să nu facem împrumut, de oarece altfel nu puteam plăti 175.000.000 lei deodată. Și am fost foarte fericit că s’a contractat acest împrumut în bune condițiuni, căci în orice condițiuni, trebuiă să se facă. Dar acum în 1905, nu eră de loc același lucru. Eram stă- pâni să facem sau să nu facem conversiunea. Să o facem bine, dacă se puteă, să nu o facem de loc, dacă nu se puteă face bine; nimic nu ne obligă să o facem cu orice preț. Cu toate acestea s’a făcut, fără necesitate, fără să fim obligați, într’o situație financiară splendidă, cu o serie întreagă de exce- dente, și s’a făcut într’un moment neoportun și în foarte rele condițiuni, repet, niciodată nu s’a efectuat o operațiune financiară în așă rele și dezastroase condițiuni, pentru țară și aceasta vă voi demonstra-o. Comparațiunile pe cari le-am văzut făcându-se, le-am ci- tit, căci din nenorocire eram greu bolnav când se discută conversiunea în Cameră. Comparând între conversiunile din străinătate și cea care se pregăteă la noi, nu aveă nici un temeiu. Toate conversiunile citate, din străinătate, erau conver- siuni de rentă perpetuă, nici una din rentă amortibilă. O rentă perpetuă este bună de convertit în orice moment, cu singura condițiune ca dobânda să fie mai mică, ca cifra care se trece ca dobânzi în bugetul cheltuelilor să fie mai mică. La renta amortibilă nu este de loc așă. La această rentă este un element care lipsește la renta perpetuă; este termenul în care țara și-a luat dispozițiuni să scape de datoria contrac- tată, și trebue să se țină cea mai mare seamă de acest ele- ment. Numai într’un singur caz; conversiunea unei rente a- mortibile se poate compară cu conversiunea unei rente per- petue, anume în cazul când termenul final nu se schimbă. O asemenea conversiune s’a făcut în România, o singură dată și s’a făcut bine. Dar când e vorba de a prelungi termenul amortizărei, a- tunci trebue a se socoti dacă avantagiile ce se dobândesc prin reducerea anuității nu sunt prea mici în comparațiune cu sacrificiile pe cari le facem, prin prelungirea termenului ; dacă sacrificiul este prea mare, conversiunea este rea și nu trebue sa fie făcută. Nu vreau să fac pedantism, să vin acî să vă citez autori 375 în această materie, dar vă rog să-i consultați, dacă nu pe toțiᵣ măcar pe unul, care este foarte lesne de citit, pe Leroy-Beau- lieu, și să vedeți dacă este vre-o analogie între conversiunile bune, admise de acest autor și conversiunea ce s’a făcut la noi. Este lesne de zis : „să plătească și generațiunile viitoare, căci noi lucrăm acum și pentru dânsele". Aceasta se poate zice când se contractează un împrumut pentru lucrări publice, pentru armament, etc., atunci neapărat socotim cam cât tre- bue să aruncăm din sarcină generațiunilor viitoare ₄,și ce termen să fixăm pentrucă nici ele să nu fie prea oberate, nici contribuabilii de astăzi nedreptățiți. La noi s’a ales ter- menul de 40 de ani, și eu cred că e foarte bine ales, pen- trucă atunci când se face un împrumut în țară, este egal să fie cu termen mai lung și chiar în rentă perpetuă, pentrucă tot ce se plătește de Stat rămâne în țară și complicațiurd economice și politice nu se pot ivî. Când însă se contrac- tează un împrumut în străinătate, trebue să avem' mare grijă să scăpăm cât mai curând de dânsul. Imlprujmutunile Statului în străinătate sunt aserviri economice către țările creditoare, și acest fapt poate să aibă urmări grave nu numai pentru economia națională, dar chiar pentru situațiunea po- litică a țărei în împrejurări grele. Nu voiu cită regate și imperii cari și-au pierdut indepen- dența complectă, cari și-au pierdut dispozițiunea absolută asupra averei lor prin asemenea împrumuturi, dar actualmente chiar, cel mai mare și cel mai puternic imperiu al Euro- pei, Rusia, nu prea stă bine cu împrumuturile lui în afară, și nu știm cum va sta dacă criza actuală va dură încă trei, patru ani, precum; e probabil că va dură. Când suntem datori în țară la noi, trecem situațiunile grele fără să ne execute nimeni din afară, plătim cum și când pu- tem, neapărat pe cât se poate mai exact. Când suntem datori în străinătate, trebue să băgăm bine de seamă, ce facem, și când am fixat un termen la care să ne scăpăm de datorie, trebue să ne ținem¹ de termenul acela, să nu-1 modificăm. Mai este încă altceva de considerat. Când facem cum am! zis, lucrări publice, drumuri de fer de cari au să se bucure și generațiunile viitoare, le putem impune să le plătească în 40 de ani, dar când după ce am făcut aceasta, venim în urmă 376 și le condamnăm, să le plătească încă 20 sau 30 ani peste termenul fixat, le impunem o împovărare nedreaptă și inu- tilă, aceasta închide calea viitorului de a face prin împrumu- turi noui lucrări de utilitate publică, care nu se termină nici- odată. Dar în definitiv ce este această distincțiune în generațiuni prezente și viitoare? Câștigă s’au pierde țara dintr’o ase- menea operațiune financiară? Aceasta este de întrebat? Ce suntem noi în viața țărei, în viața României? O zi tre- cătoare. Românită a trăit și trebue să trăiască de-a pururea, și deci, fără să vorbim de generațiunile viitoare și de cele prezente, trebue să ne facem această sim-ptă socoteală : țara câștigă sau pierde? Când constatăm că pierde, operațiunea este rea și nu trebue să fie făcută. Ei bine, țara pierde colosal din operațiunea pe care a-ți făcut-o d-voastră, făr,ă ca nici o necesitate să vă obligi 1a aceasta. Dacă Statul eră în pericol, dacă situațiunea finan- ciară a României și creditul ei depindeă de acea economie anuală de 5.000.000 pe cari ați făcut-o din anuități, ce să ne facem ! Eră o necesitate și trebuia să Ue supunem ; dar când nu suntem în această stare, când din contră, suntem, într’o situațiune financiară înfloritoare, când nimic nu ne o- bligă, de ce să ne expunem la paguba ce ați adus țărei? Să facem puțină socoteală: s’au Convertit 424.613.000 lei în rentă 4°/₀. Pentru această convertire s’a dat o sultă’ în rentă 4°/₀ de 60.720.000. Cu alte cuvinte, în schimbul datoriei de 424.613.000 în rentă de 5%, țara se dă datoare străiinătăței pentru 485.333.000 în renta 4%, care se va stinge nu în 40 de ani, cum s’a declarat, ci în 41 de ani. Acî este o ces- tiune foarte importantă, care nu s’a discutat de loc, nici în Camera, nici în Consiliul de Miniștri și asupra cărei voiu reveni. Anuitatea înscrisă în buget pentru vechea datorie pră 29.362.950 lei. Anuitatea referitoare la emisiunea nouă, după taneTele de amortizare, pe cari le-am găsit aci în dosare pentru 485.333.000 este de '24.422.6'00 lei. Deci, se economi- sește asupra anuîtăței anterioare 4.940.350 lei. Neapărat dacă această economie se dobândeă fără prelun- girea de termen, operațiunea eră bună și nu aveam' nimlic de zis, eră logic să se facă. Dar pentru această economie anuală 377 de aproape 5.000.000 să vedem ce sacrificii colosale se im- pun țărei, țărei de astăzi, de mâine și de apururea? Nu trebue să facem deosebire între momente, când este vorbă să apărăm un interes unic și perpetuu. Mai întâi d-lor, care este prelungirea de termen? Nu este de 40 de ani, cum s’a comunicat Camerei, ci de 41 de ani. Acî se pune o cestiune foarte curioasă, pe care dosarele, nu mi-au lămurit-o pe deplin. D-1 Ministru a făcut un act care nu se face decât de Sta- tele în cea mai deplorabilă situațiune financiară, de frica unui faliment. D-sa a amânat amortizările pe un an întreg, fără să spună nimic Camerei și n’am găsit nici în referatul către Consi- liul de Miniștri, vre-o vorbă;, despre amânare cu un an a- amorti zărilor. Mai mult decât atât. Am găsit în dosar, primul proiect semnat de d-1 Ministru de finanțe, în care se spunea că amor- tizarea începe la anul 1905 și se termină la 1945. Dar în socoteala definitivă a operațiunei și în contractul definitiv, se amână toate tragerile la sorți până la 1906 și împrumutul se stinge la 1946. Dosarele sunt acî, rog, pe d-1 Președinte să ordone să le aducă, fiindcă poate cinevă dintre d-voastră să aibă nevoe de confirmare. Amânarea amortizărei s’a propus și pe când țara se află în cea mai grea situațiune financiară, nu ca acum, când sun- tem în cea mai bună situațiune. Dar n’am! voit să uzăm de a- cest mijloc, căci este dăunător creditului țărei. Aiurea, când se face aceasta, se aduce la cunoștință și se supune la cunoștința și aprobarea tuturor Corpurilor Statului. Amânarea amortizărei s’a făcut pe nebăgatele în seamă, ca să nu mă servesc de alți termeni, și aceasta ca să se economisească în mod excepțional în anul 1905—906 suma de '6.700.000 lei. Fără lege, fără nici un vot al Corpurilor Legiuitoare, fără aprobarea Consiliului de Miniștri, nu s’a fă- cut o tragere la sorți de 4.000.000 și în anul 1906 nu se va face alta de 2.700.000, în total s’au amânat două trageri la sorți și s’au lăsat în circulațiune titluri de 6.700.000 lei. Și știți d4v., în viitor cu cât se plătește această amânare? Cu peste 11 milioane. ■Legea care autoriză conversiunea lasă în adevăr mare lati- 378 tudine Guvernului, îl autoriză a face cum va crede că este mai nimerit Dar o conversiune nu este o amânare de amortizări. Și Ministru, a abuzat de dispozițiunea prea largă a legei, luând o măsură la care nu se recurge decât în situațiunile financiare disperate. Să ne întrebăm acum : care este rațiunea acestui act bla~ mabil? Situațiunea Statului român depindea oare de aceste 6 milioane? Eră el la pragul falimentului, și trebuiă aceste 6.700.000 lei ca să fie salvată? Nimic din toate acestea. Singura rațiune este că trebuia bani mulți pentru felurite lucrări cari n’ar trebui să existe. Mă întorc la urmarea demonstrațiunei mele asupra valoa- rei operațiunei. Ca să fac socoteală dacă operațiunea este bună sau rea, trebue să operez separat asupra acelor trei îm- prumuturi convertite, fiecare având o scadență diferită. Par- tea cea mai mjare â operațiunei o are suma de 313.482.000, rămasă neamortizată din împrumuturile dela 1881—1888. La origină, data scadenței trebuiă să fie pentru toate a- ceste împrumuturi în anul 1931. Insă în anul 1898, s’a con- vertit din aceste împrumuturi o sumă de 37.470.000 lei și d-l Ministru de finia’nțe, a spus cevă inexact, când în raportul,către Consiliul de miniștri, relativ la conversiune, a zis că atunci s'a convertit numai renta perpetuă și titlurile de 6%. In reali- tate s'a convertit din rentele împrumuturilor dela 1881 —1888 suma de 37.470.000. Ce a rezultat de aci? Deși această parte din împrumuturi s,a convertit, totuși nu s’a schimbat în ace- lași timp tabla de amortizare a rămas în vigoare tot cea veche și bine s’a făcut pentrucă aceste 37 milioane vin acum' în scăderea împrumutului și în scurtarea termenului amortizân- du-se în fiecare an suma întreagă, cât se amortiză pe când împrumuturile nu se redusese prin convertire, se ajunge cu amortizarea totală mai bine doi ani, mâi curând și stingerea totală, în loc de a fi la 1931, este înainte chiar de 1929. Deci cât mai aveau de curs aceste împrumuturi până la stingerea totală? 24 de ani. In 24 de ani eram scăpați de toate. Tratând pe aceste baze, convertirea sumei de 313.482.000 lei și ținând seamă că pentru convertire Statuii a dat o sultă de Lei 14,30 pentru fiecare sută, din care numai 10,50 s’au dat purtătorilor de titluri și 3,80 a fost păstrat ca profit al 379 sindicatului, găsim că drept 313.482.000 în titluri 5°/₀ s’a emis 358.309.926 în titluri 4°/₀. Fie zis în treacăt, asemenea profit n’a avut niciodată vre-un sindicat într’o așă de mare operațiune. Cu cât ope- rațiunea este mai mare, cu atât profitul asupra sultei, trebue să fie mai mic. Aici din contră în operațiunea cea mai mare ce s’a făcut vre-odată, s’a dat profitul cel mai mare. Această cifră de 358.309.926 lei în rentă 4°/₀, se va stinge în 41 de ani cu o anuitate de 18.030.600 lei. Anuita- tea plătită astăzi fiind de Lei 22.310.150, Statul economi- sește pe an, în timp de 24 de ani, câte 4.279.550 lei. In schimb va plăti 17 ani, adică dela 1929 până] la 1946 câte 18.030.600 lei, deci va economisi în primii 24 ani Lei 102 mii. 709.200 și va plăti mai mult decât eră obligat în trecut Lei 306.520.200. Vedeți d-v., chiar de acum dacă este compensată paguba prin folos, vom vedea mai departe toată mărimea sacrificiului ce s’a făcut pentru un folos momentan. Dacă facem aceiași socoteală la al doilea împrumut con- vertit, la cel din 1892, găsim că pentru conversiunea sumei de 66.336.247 lei, ce eră încă neamortizată, s’a emis renta 4°/₀ în cifră nominală de Lei 75.822.300, care se va stinge în 41 de ani, cu o anuitate de 3.815.476 lei. Astăzi se plă- tește pentru acest împrumut o anuitate de Lei 4.231.450. Economia ce s’a realizat este de Lei 415.974 pe an. împru- mutul cel vechiU. avân'd a se stinge în 1936, țara se va fo- losi de această economie în timp de 31 de arii sau în toital de Lei 12.895.194 dar, pe de altă parte, va plăti până la 1946 adică 10 ani, mai mult decât eră obligată câte Lei 3.815.476 în total 38.154.760 lei. In conversiunea împrumutului al treilea și cel din urmă din 1893, constatăm că pentru 44.794.750 lei sumă rămlasă nea- mortizată s’a emis renta 4°/₀ în cifră de 51.200.403 lei. Aceasta se va amorți ză în 41 de ani, cu o anuitate de 2.576.500 lei. Anuitatea înscrisă astăzi în buget e de 2.821.350 lei. Statul economisește pe an 244.850 lei. Acest împrumut a- vând a se stinge în anul 1937, reducerea s'e va întinde asu- pra 32 de ani, dând o economie totală de 7.835.200 lei; pd de altă parte însă Statul va plăti până la 1946 adî'că 9 ane 380 câte 2.576.500 lei'mai mult decât eră obligat în trecut sau în total 23.188.500 lei. Pentru 7.800.000 lei ce-i economisim în timp de 32 de ani, ne angajăm â plăti m'ai târziu 23.188.000 lei peste anuitățile ce eram datori a plăti după vechile con- dițiuni. In rezumat, reducerea de aproape 5 milioane pe an, do- bândită asupra anuităților din trecut, va da Statului, în întreg termenul în care împrumuturile convertite erau să fie defini- tiv stinse, o economie totală de 123.439.594 lei. ' In schimb însă, prin prelungirea termenelor, Statul și țara, când este vorba de împrumuturi contractate în străinătate, să nu uitați țara, căci în străinătate țara le plătește, pe când la împrumuturile interne țărei se întoarce ceeace Statul plă- tește,—țara, zic va plăti 3’67.863.460 lei mai mult decât eră obligată să plătească după vechile convențiuni. Deci pierderea netă, fără nici o compensare, este de 244 mii. 423.866 lei. Ei numai un Stat la pragul falimentului face asemenea o- perațiuni, numai când trebuia să iasă dintr'un impas ce nu se poate rezolvă altfel, îi este permis să facă sacrificii de așă natură. Ce ne-a silit pe noi să comitem afceastă faptă? Se obiectează că cele 5 milioane pe an, de caire ne folo- sim acum, intră în economia națională și se capitalizează. Nu mă împotrivesc a zice că este așă, convin că în tot termfenul de 24 de ani, în care trebuiă să se stingă vechile 'datorii, cele 5 milioane au să se capitalizeze, pentrucă ele rămân în țară se întrebuințează în munca națională și măresc cu atâta avuția publică. Dar dacă este adevărat că partea economisită din anuitate rămânând în țară se capitalizează;, tot atât de ade- vărat este că dacă plusul ce-1 plătim pentru prelungirea ter- menului ar rămânea în țară, în loc de a merge în străină- tate și dânsul s’ar capitaliză în perioada de prelungire, în- tocmai cum se capitalizează reducerea dela anuități. Ca să răspund la această obiecțiune, de care se face un mare caz, și cu drept cuvânt am făcut și această socoteală. Am făcut capitalizarea cu o dobândă foarte mică. Cu cât do- bânda va fi mai mică, cu atât va fi în favoarea operațiune! guvernului: cu cât va fi mai mare, cu atât va fi !m'ai în defavoarea operațiunei. Ei E>omnilor, iată rezultatul acestor calcule: ; 381 Suma de aproape 5.000.000 lei, ce se economisește asupra anuităților, fiind capitalizată anual, iarăși în cele trei împru- muturi până la stingerea lor, după vechile contracte, ne dă un capital total de 232.176.800 lei. Cu alte cuvinte dacă ca- pitalizăm suma economisită din anuități prin conversiune, găsim că țara câștigă prin această economisire Lei 232 mii. 176.800. Iar sumele plătite în plus pentru prelungirea termenelor prevăzute prin vechile contracte, dacă le capitalizăm, dela aceste termene până la 194'6, ne dau în total Lei 544.261.890. Prin urmare, dacă sumele ce le plătim în plus, ar rămâneă în țară, în loc de a fi vărsate în străinătate, ele ar produce cu 4¹/₂°/o, sumă totală arătată, și aceasta e pierderea ce o su- feră țara. Deducând suma ce economisim, din ceeace dăm în plus, pentru operațiunea d-v., găsim o diferență netă de 312 mi- lioane, care constituește pierderea reală pentru țară. încă odată, ce ne-a silit să facem această dezastroasă ope- rațiune, care va apăsă 41 de ani într’un mod sdrobitor asu- pra țărei? S’a zis că trebuia să dispară tipul de rentă 5%, că această disparițiune este un mare succes. Este o mare deșertăciune, o mare eroare, fiindcă tipul de rentă 5°/₀ nu a dispărut. Sunt în circulațiune 185.000.000 lei ale Statului, în renta 5%, sunt peste 400 milioane scrisuri ale creditelor funciare tot cu 5°/₀, așă că tipul 5% există și va există încă mulți ani de acî înainte. Sper că guvernele viitoare sau cel care se va întâmplă să fie la putere, când împrumutul de 185.000.000 lei va putea să fie convertit, nu-1 va converti decât într’o situațiunee excep- țional de avantajoasă, căci numai în așă situațiune se con- vertesc împrumuturile amortibile. Nu dispare tipul 5°/₀, dar de ce să dispară? Care e necesi- tatea? Ceeace a susținut d-1 Ministru de finanțe, că fiind mai multă rentă, 4%, se vor urcă cursurile ei, este o adevă- rată erezie. Ceeace a zis d-sa echivalează cu a susține că mărirea o- fertei urcă prețul mărfei. 382 Aceasta este o erezie economică, mărirea ofertei din con- iră scade prețul mărfei. Vă rog, uitați-vă în cotele streine, și veți vedeă că sunt State, cari au rentă 5%, 4°/₀ și chiar 3¹/₂ la sută, și fie- care rentă se urcă sau se scoboară, nu pentru consliderațiu- neă că este aproape sau departe de părți, ci după cererea de care este solicitată. Este adevărat că un titlu de rentă amortibilă, care trece odată de pari, suferă o oarecare oprire în cursul lui, din cauză că, eșind la sorți, este plătit numai al pari. Dar, d-lor, ce ne pasă nouă de aceasta? Aspirăm de atâta timp să închidem odată robinetul rentei, să nu ne măi ducem cu împrumuturile afară din țară, și, în orice caz, nu mâi avem de gând să emitetn renta 5%. Așă fiind ce ne pasă nouă că renta 5%, din care nu mai voim să emitem, are la burse cota de 103 sau 105, în loc de a avea 110 sau mai mult? Ce ne pasă nouă de aceasta? ' [ Faptul constatat este următorul: când un titlu amorti- zabil trece de pari, cursul lui se oprește nu prea departe de pari, de temerea eșirei la sorți. Aceasta nu se întâmplă cu renta perpetuă, al cărei curs se poate urcă oricât de mult, după cerere. Iar titlurile cari stau sub pari, din cauza dobânzei lor mai mică, se urcă sau se co- boară, după cum sunt mai multe sau mai puține cerute, in- dependent de cele cari au trecut peste pari. Deci d-lor, ori din ce parte veți privi conversiunea, veți constată că ea a fost cea mai nenorocită și cea mai ruinătoare operațiune financiară ce s’a făcut până astăzi în Statul ro- mân, iar aplauzele frenetice cu care a fost primită, aplauze acordate în neștire, vor răsună foarte dureros în sufletul ge- nerațiilor viitoare, cari vor plăti această fantazie financiară. In această fantazie financiară mai este un lucru rău, des- pre care n’am vorbit încă. Când eră vorba să se facă împrumutul intern, pe care l-am negociat eu, și pe care l-a negociat și d-l Ministru de fi- nanțe, eră vorba de cel mult 30 milioane. Când a fost însă să treacă în străinătate, unde latitudinea de mărire, prin ur- mare și pericolul d'e a se îndatoră prea mult e mai mare, îm- prumutul s’a urcat la aproape 40 milioane, exact 39.280.000. De ce s’a făcut acest împrumut în străinătate? Ca să fie 383 mai avantagios? Voiu dovedi îndată că este mai desavanta- jos decât dacă ar fi fost făcut în țară. V’am citit nota pe care am lăsat-o d-lui Ministru de finanțe, când am plecat dela Minister, și în care am arătat că un împrumut intern 4°/₀ se puteă face pe cursul de 88, minus 2 la sută comiision, ₖa- dică 86' net, căci orice s’ar zice, bancherii din țară au pretențiuni mai modeste decât cei din străinătate. Cei din țară s’ar fi mulțumit cu un comision de 2 la sută, celorlalți le-au trebuit 3,80. Să vedem cu ce curs net s’a făcut împrumutul în străi- nătate. Art. 9 al convențiunei zice: pe prețul net de 87%, însă adaogă: după uz, pe cursul de 80 de mărci pentru 100 lei. D-v. știți bine că aceasta este un curs' fictiv, căci 100 de lei valorează mai mult decât 80 de mărci, chiar după cursul fiscului, piesa de aur de 20 mărci nu valorează 25 de lei, ci numai 24,70. Deci dacă țineți seamă de acest curs fictiv și faceți so- coteala exactă a cursului real, vedeți că Statul, n’a dobândit nici 86, a dobândit 85,95 și o fracțiune, vedeți că merg până la a treia zecimală. Apoi când cursul de 86 se puteiă dobândi în țară, de ce s’a făcut împrumutul în străinătate? Pentrucă să mai mărim iarăși anuitățile pe cari țara le plătește în străinătate? Dar aceste anuități cari eșind din țară, împuținează a- vuția publică, sunt o simplă calamitate și sperăm să ve- dem în fine o oprire în loc și prin desvoltarea ei economică, țara să înceaplă a răscumpără djatoria din străinătate. Italia, care a făcut progrese economice colosale, în dece- niul din urma mulțumită desvoltărei sale industriale, a răs- cumpărat mai toată renta sa; astfel azi nu mai dătorește decât puțin¹ în străinătate și-și dătorește mult sie însăși. Statul dator plătește țărei, iar nu străinătăței, țara din par- le-i contribue pentru sarcinile Statului, se face astfel o ro- tațiune care nu deplasează averea în dauna țărei. Ceeace să- răcește o țară este deplasarea averei în profitul străinătăței. De ce reîncepem un rău în contra căruia toți am strigat? Foarte bucuroși ar fi fost bancherii din străinătate să se facă numai simpla operație a conversiunei; să li se dea frumoasa sultă de 14,30 pentru fiecare sută de rentă con- 384 vertită și să se mărginească la operațiunea de 285 de mili- oane. Eră o nenorocire și aceasta, cum am demonstrat, dar nu mai eră și a doua. De ce mă plâng așă de mult în contra acestui împrumut de 39.280.000? Mă tem că iarăși rămâne deschis acel robinet, despre care atâția ani am strigat că trebue să-l închidem, mă tem că iarăși ajungem să plătim anuitățile în străinătate cu noui împrumuturi în străinătate ,cum se făcea înainte de 1899. Mergem cu pași giganți către un alt 1899, dacă vom continuă pe calea pe care am pornit din nou. Discursul d-lui Ministrul finanțelor d-l Take lonescu, în ședința Came- Take lonescu. ᵣₑj ^da 1 Decemvrie 1905, răspunzând tuturor obiecțiunilor ridicate de d-l Em. Costinescu, s’a exprimat astfel: Ascultând pe d-l Costinescu eri, om de finanțe, spunân-‘ du-ne lucruri, cari o să mă silească ca astăzi înainte de a-i arătă pentru ce a greșit, să-l aduc, cum se zice, pe d-sa sin- gur până la absurdul raționamentului său, sunt silit să iau o primă precauțiune, să răspund la întrebarea celor tineri, care-și vor zice în conștiința lor: este posibil ca d'-l Costi- nescu, într’o cestiune pur de finanțe, să spună lucruri cu desă- vârșire imposibile? îmi amintesc, D-lor, cel dintâiu lung discurs pe care l-am pronunțat în această Cameră, eră la Martie 1887. In colecțiunea mea este numărul 1 ; ocupă vre-o 50 pa- gini de tipar. La Martie 1887, am vorbit acî vre-o trei ceasuri, ca să combat pe d-l Costinescu, care susțineă că agiul este un lucru bun pentru agricultură, pentrucă ajută pe proprietar să-și vânză grânele pe aur, și să plătească munca pe hâr- tie; bun pentru industrie, pentrucă constitue o suprataxă protectoare pentru industira națională. Există astăzi d-lor, un singur financiar cunoscut în lume, care să fie partizan al dublului etalon, nu al dublului etalon universal după o convențiune internațională, dar a dublului etalon local? Nu este nimeni. Dacă dar m’am găsit încă odată în viața mea în luptă cu d-l Costinescu, într’o cestiune financiară, în care d-sa sus- ținea un lucru absurd, dovedit absurd, de ce nu s’ar putea să 385 mă găsesc și astăzi, după ce au trecut 18 ani, la unii* cu .folos, la alții fără. Gestiunea conversiunei să-mi dăți voie să o împart în multe cutiuțe. întâia cutiuță a reminiscențelor personale și a regretelor personale, că nu am făcut ca d-lui. A doua cutiuță, a micilor mele greșeli, și pe urmă focul de artificii: cele 312 milioane cu cari am păgubit România, când alergând după cinci milioane pe an, am dat peste o pagubă finală de 312 milioane. D-lor, dacă aș fi făcut acest lucru, trebue săi fiu absolut de legat, nu mai este un ministru de răsturnat, este Un bol- nav de dat în îngrijirea unei părintești și binevoitoare căutări medicale. Examinez întâia parte: reminiscențele d-sale. D-1 Costinescu zicea: „Am predat Ministerul urmașului meu cu amabilitate și bunăvoință." Exact, foarte exact, și nu eu voiu tăgădui caracterul* foarte gentil și foarte amabil al d-lui Costinescu și modul foarte cavaleresc foarte leal, cu care m’a primit la Minister și mi-a predat singur serviciul. Intre hârtiile pe cari mi le-a, predat d-1 Costinescu, eră și un fel de memorandum' al său asupra necesităței de a se contractă un împrumut de 20—25 milioane, zice d-sa. Eră vorba de rentă patru la sută, cota de emisiune eră lă- sată în alb și a umplut-o față de mine cu țifra 86. Dar memoria a trădat pe d-1 Costinescu, mai eră și un comision. D. E, Costinescu: Fără comision, citiți vă rog. D. Take lonescu, ministru de finanțe: N’o am, n’atn mai păstrat-o. D. E. Costinescu: Am păstrat-o eu. D. Take lonescu, ministru de finanțe: Nu eră scris afară de comision, dar mi-ați spus despre comision. i D. E. Costinescu: rămâne 86 net. D. Take lonescu, ministru de finanțe: Vă voiu dovedi cu acte că aceasta nu s’ar fi putut, aveți răbdare, veți vedeă cu cursurile de atunci că nu se puteă 86 net. D. E. Costinescu: Nu este comision, este scăzământ de curs, care-1 dai totdeauna când faci emisiune nouă. D. "Take lonescu, ministru de finanțe: 88 eră în piață, 25 386 în acel moment, emisiunea: bancherii nu o puteau luă mai sus de 86, dar mai le trebuia și un comision. Asupra comisionului, însă spuneți că eră discuțiune și cre- deați că voiu reuși să obțin să nu fie mai mult de unul, dar spuneați că vă cercă mai mult de unul. Dar, d-lor, se puteă să fie altfel? Am aci cursurile ren- tei patru la sută în tot cursul lui 1904; nu s’a suit niciodată’ în tot 1904 mai sus de 88 și a stat mai mult la 87. Toți știți, că nu este emisiune care să se facă pe cursul din piață, și că între cota pe care ți-o dă bancherul și cursul zilei este totdeauna o deosebire de 4°/₀, în cazurile cel mai bune. Nu este exact lucrul acesta? D-1 Costinescu, a emis la anul 1903 împrumutul de con- versiune al bonurilor de tezaur. Care a fost cursul pe care i l-au dat bancherii? 94. Cu cât au emis bancherii în piață împrumutul? 98 și jumătate. ' Deci, patru și jumătate eră marginea bancherilor. Nu este vorba, o găsește foarte mțcă fiindcă este a d-lui; o găsește foarte mare pe a mea, pentrucă este de 3,80! D. E. Costin&scu: Dar nu eră comision, acesta este un sim- plu schimb, nu este comision. D. Take Ion eseu, ministru de finanțe: Și celalt, ce eră decât un schimb fiindcă se plăteau bonurile de tezaur și se dădea cinci la sută. Așa încât patru și cincizeci al d-lui eră mic, iar trei și optzeci al meu este scump! Foarte bine, dar cari erau cursurile? In Ianuarie.............. 1904 88,40 „ Fevruarie................„..............88,25 „ Martie.......................... ...... 88,40 „ Aprilie..................„..............87 „ Mai.....................................87¹/* ,. Iunie..................................86,10 „ Iulie...................................87,^2 „ August...................;..............87 „ Septemvrie .... ................88 „ Octomvrie............„..................88 „ Noemvrie ... . „...............88 și s’a sfârșit. Ei, cum se puteă ca un împrumut care în piață eră 88, să poată Statul să-l plaseze cu 86 netto? i Dar lucrul n’are importanță. ¹ 387 Îmi zice d-1 Costinescu, în prima sa imputare: de ce n’ai făcut împrumutul așa? Vă voiu arătă imediat pentru ce n’am făcut împrumutul așa. Pentrucă am’ făcut și conversiunea, și pentrucă eră un lucru neadmisibil și imposibil ca să facăi conversiunea concomitent cu un alt împrumut fără ca aceste două operațiuni să fie legate și să se facă de aceiași oameni. Dar, dacă n’ași fi făcut conversiunea, ași fi făcut împru-i mutul pe care-1 vrea d-1 Costinescu? m’am resgândit, și m’ami convins că ași fi comis o îndoită greșală dacă făceam' acest lucru. Și știți de unde vine eroarea D-lui Costinescu? Din- tr’o eroare de vorbe. împrumutul intern crede d-sa, că este un împrum'ut care are puterea magică ca renta să stea în țară, chiar dacă n’ar mai fi capital în țară, și împrumut ex- tern crede d-sa că este un împrumut care iar are puterea magică să stea neclintit în străinătate, chiar dacă ar fi bani destui în țară. Să mă ierte d-1 Costinescu. Aceasta este o concepțiune care provine din o nepricepere a nomenclaturei. împrumut extern și împrumut intern însemnează cu totul altceva. împrumut ex- tern este acela care convii să-l plătești și în străinătate, a- dică te obligi să plătești cuponul în aur în toate împrejură- rile ; împrumutul intern este acela pe care-1 plătești în țară și pe care-1 plătești prin urmare în moneda țărei. i Cestiunea de intern și extern, deci* nu poate face ca a- cest îmiprumut la purtător, în viața lui de 40 de ani, să riU treacă prin cutare sau cutare frontieră; aceasta atârnă cu totul de altceva. Dacă țara e bogată, dacă se acumulează capita- luri acî, oriunde emiți renta, ea tot intră în țară, cum s’a în- tâmplat cu renta italiană în Italia, dacă însă țara( sărăcește, renta se va duce, dar se va duce prost și purtătorul va suferi; pe când dacă o faci plătibilă în aur, se va duce mai bine, căci cursul va fi mai bun, pentrucă va găsi un târg mai în- tins și mai stabil. Acesta este adevărul. Dar ce n’ași fi făcut, când m’am răsgândit mai bine, dej ce n’ași fi făcut un împrumut intern? Chiar dacă-1 emiteam în țară, tot împrumut extern eră să fac și aceasta din două împrejurări: una permanentă și alta transitorie, ivită astă primăvară. ; Care este permanentă? Nu este bine ca datoria Statului ro- 388 mân să o legăm prea mult numai pe piața internă.' a Statului, căci într'un moment de criză, când ar trebui ca rentierii să se poată desface de capitalul lor, bunul simț ne spune, că dacă piața este mică, scăderea va fi mai măre. Din potrivă., cu cât târgul este mai întins, mai internațional, cu atât ești mai sigur că în momente de criză poți reuși să se des- facă renta fără prea multă pagubă, fiindcă poți găsi cumpără- tori pretutindeni. Eră D-4or, și un cuvânt special al vremei în care emiteam. Care eră acest cuvânt? La Aprilie, nu se putea ști care va fi soarta recoltei; la Aprilie ne aflam după o recoltă rea, aceea a anului 1904;, prin urmare ne aflam în lipsă de numerar, iar nu în pletoră de numerar. Cuminte ași fi fost eu, ca să sorb încă 40 de milioane din numerariul care se află atunci în țară!, când eu nu puteam să ghicesc că ne va da D-zeu 36 milioane hec- tolitri de grâu și că:, prin urmare, voi aveă pletora de bani care a venit în urma bunei recolte? Iată cele două cuvinte, unul de ordin general și altul de împrejurarea momentului, care mă obligau chiar dacă făceam împrumutul cu bancherii de acî, să-l fac tot cu plata cuponului în aur, prin urmare tot împrumut tu târg larg, cu târg general. Acum d-lor, acest împrumut l-am făcut scumfp, fiindcă am dat paritatea de 80 mărci, suta de franci în loc de 81. D. E. Costinescu: Nu este aceasta, socoteala făcută este de 86 fără 5 centime. D. Take lonescu^ ministru de finanțe: Dar tocmai din acea paritate vine socoteala. Ei bine această paritate am inven- tat-o eu? D. Costinescn: A fost totdeauna. D. Take lonescu^ ministru de finanțe: Dacă pe ea se cal- culează cursul și dacă a fost totdeauna, de ce nu ai calculat-o și la d-ta, când ai spus că ai făcut pe 94 emisiunea? Ai fă- cut-o pe 93! Dacă vei scădea dela toate emisiunile câte unu, nu vedeți că o să ajungeți tot acolo? Cum de-mi imputați că am făcut același lucru ca toată lumea. Dar nu e numai atât, a fost un ministru de finanțe care a adus o notă nouă în aceste calcule. Nouă ni se calculează când plătim suta de Lei 81 mărci.. 389 Dar când nouă ni se plătește se calculează cu 80 mărci suta de lei. Toate împrumuturile noastre sunt tot așă. La d-1 Costinescu, însă, la 1903 nu a fost 81 mărci ; la d-sa a fost de 81,35 pfenigi, adică a fost cu 35 pfenigi mai scump la emisiunea din 1903 decât oricând. Dar, d-lor, eu îl acuz de aceasta? OmfUjl a făcut cum a pu- tut ; de ce să-1 acuz? Dacă însă știe că d-sa a obținut mai puțin cu 35 pfenige decât oricine altul, dacă știa că nici un Ministru de finanțe nu a obținut alt curs decât 80 mărci la 100 lei, pentru ce... D-1 Costinescu, azi o spune că totdeauna, a fost așă. Eu care știu că așă, a< fost, am priceput de eri, dar publicul care ar fi citit discursul d-sale, dacă nu provocam această discuție, ar fi priceput că eu sunt acela care am acceptat prețul a- cesta și că dela mine pornește greșeala. i D-lor, între alte lucruri mititele mai spuneă d-sa că am făcut o greșeală cu ocaziunea conversiunei. ' Vorbesc de lucrurile mici, înainte de a veni la cele mari. Și adaogă d-sa, nu e numai greșeală, da;r e un fel de abuz de încredere față de Consiliul de Miniștri, căci nu a văzut acest lucru în jurnalul Consiliului de Miniștri și nici în referatul la Consiliul de Miniștri. V’am cam înșelat nițel! Sunteți și lesne de înșelat. Și prin înșelarea colegilor, am făcut un lucru foarte grav; un lucru care s’ar fi făcut în Serbia și nu mai știu unde. Ei! ce am făcut? lucru grav ,nu e așă? împrumutul începeă să curgă dela Octomvrie 1905 și a- mortizarea nu curge decât dela Octomvrie 1906. Atunci am mâncat un an dela amortizare. D-lor, voiu arătă cum s'a făcut totdeauna și nu; se poate alt- fel, dar o primă cestiune de bun simț: se poate amortiza un împrumut din momentul în care se contractează? Atunci, nu te mai împrumuți dacă începi să plătești în momentul chiar în care te împrumuți. ¹ Bunul simț spune că nu se poate; căutați tabelele dife- ritelor împrumuturi. La cel dela 1898 primul amortisment, nu a început decât peste șase luni. La împrumutul d-lui Costinescu tot astfel, primul amortisment nui a început decât peste șase luni. D. Costinescu: Amândouă au fost regulate. 390 D. Take lonescu, Ministru de finanțe: Atunci de ce vă plângeți? Dar de aceea mă împrumutasem, ca să nu încep cu plata din prima zi a împrumutului. Inchipuiți-vă unul care ar cumpără un titlu de rentă emis azi și tot azi ar află că a eșit la sorți! Dar îmi spuneți, de ce n’am tras la sorți, nu renta nouă de 4°/₀, ci renta de 5 la sută, pe care o 'converteam. Să vă spun de ce nu am tras. Nu puteam să le trag; d-l Costinescu care a fost bancher, știe și a trebuit să știe lu- crul acesta, care este foarte natural. Cum s'a făcut contractul meu cu sindicatul? Sindicatul a luat ferm 250 milioane și opțiune pentru rest. In cât timp Sindicatul aveă să-și exercite opțiunea? Intr'un timp lung, nu este așa? Dar ce s'a întâmplat însă? Sindicatul și-a exer- citat opțiunea foarte curând. Odată ce Sindicatul și-a exercitat opțiunea peste tot împrumutul, eră chemat la rambursare, tot deveneă amortizat Se făceă o ofertă tuturor detentorilor, ca să le plătesc sută în sută capitalul, dacă nu primesc conversiunea. Și a- funci d-lor, firește, n’am putut să mai trag la sorți din acest împrumut, fiindcă am amortizat tot. De aceea procesele ver- bale ale conversiunei de tragere la sorți spun: „Că s'a amortizat întreg capitalul de 5 la sută prin opțiunea ban- cherilor și chemarea tuturor subscriitorilr să vină să-și pri- mească capitalul, dacă nu vor să vină să ia titlurile cele noui“. Că din aceasta a rezultat că tezaurul anul acesta nu a, făcut o cheltuiială de 4 milioane, a fost în firea lucrurilor, nu se puteă să fie altfel, eră absolut cu neputință. Acum, d-lor, dacă ar fi fost o greșeală, ași mărturisi-o. De ce nu? Ați fi avut și precedente. Voiți să vă arăt eu o greșeală de socoteală, cu ocaziunea unui împrumut? Să o iau tot dela d-l Costinescu, de ce să o iau dela altul? Eu d-lor, nu sunt infailibil. Credeți-mă, când greșesc măr- turisesc, căci pot să greșesc. Și chiar spun de multe ori funcționarilor mei la ministerele unde mă duc: D-lor, eu vreau să mergem înainte, și să nu vă fie frică de greșeală. Cui îi este frică de greșeală, stă pe loc. Mai bine activitate cu 10 greșeli pe zi, decât starea pe loc fără mici o greșeală. Acesta este un principiu care este bine să conducă orice 391 administrație publică și privată. Acțiunea e totul. Și nu e greșeală mai mare decât să stai pe loc, de frică ca nu tumvă să faci vre-o greșeală. Ei bine, d-lor, să iau ce a făcut d-1 Costinescu. "Când a făcut d-1 Costinescu împrumutul său de conversiune al bonu- rilor de tezaur pe 5 ani, așă și-a combinat datele că a plătit două dobânzi la aceleași sume. Vă dau detalii, nu este așa? foarte interesante. Greșeala ne costă o pagubă de 778.000 lei și am să v’o detailez. Dobânzile împrumutului de 185 milioane renta 5 la sută din 1903, încep a curge dela 1902. Adițcă primul cupon plătit a fost cel din Iunie 1903. Bonurile de tezaur prezentate la conversiune până la 31 Martie 1903, se primeau cu cuponul de 1 Iunie 1903, adică fără a se achita dobânzile dela 1 Decemvrie 1902 până la 1 Iunie 1903, pentru o valoare totală de 143.800.000 lei. Cele prezentate la rambursare, după data conversiunei din Mai 1903, au fost plătite împreună cu cuponul de Iunie 1903, în valoare de 31 milioane, deci, pentru această sumă s’a plă- tit cuponl Iunie 1903, atât la bonurile de tezaur cât și la noul împrumut, adică un plus de 778.000 lei, pentru care s’a des- chis un credit special, ca să se plătească. । Când ați făcut conversiunea dela 1903, ați făcut-o incom- plectă. D. Costinescu: Acest lucru a fost voit și spus în Cameră. D Tuke Io ne seu, Ministru de finanțe: De ce? D. E. Costinescu: Fiindcă nu trebuiâ să exagerăm emisiu- nea, de oarece avem excedente mereu și aveam cu ce plăti prin urmare acest sold. D. Take lonescu, ministru de finanțe: Nu l-ați plătit din excedente, l-am plătit eu din noul împrumut. Acum, d-lor, am să trec la cele două cestiuni mai în- semnate : D-1 Costinescu, zicea : un prim punct: nu este nici un a- vantagiu ca un Stat să aibă numai renta 4 la sută, căci renta 5 la sută nu apasă asupra cursurilor rentei 4 la sută. Ei bine nu este așă, în această privință, trebue să constat că d-1 Costinescu este cel dintâi în această țară care pretinde acest lucru. 392 Să admit că poate d-lui să aibă dreptate, dar atunci îi fac o mică imputare : la 1898 când răposatul Gogu Cantacuzino, a venit cu proiectul său de conversiune a celor 389 de mili- oane de rentă 5 la sută în 4 la sută în expunerea de mo- tive zicea.... . D. E. Costin.escu: Dar eră și renta de 6 la sută și renta perpetuă. D. Take lonesai, ministru de finanțe: Cea perpetuă eră numai de 30 milioane, cea de 6 la sută 26 milioane; iar 389 milioane renta 5 la sută. Voiu ceti expunerea de motive a fostului Ministru liberal și voiu citi și discursul lui categoric și vă voiu întrebă, de ce nu v’ați sculat să combateți această idee pe care o declarați absurdă, că prezența lui 5 la sută apasă asupra cursului lui 4 la sută? Căci, poate, dacă vorbeați atunci, luminați pe toată lume, și mă luminați și pe mine și nu cădeam în păcat. Iată d-lor, ce ziceă în expunerea de motive Gogu Can- tacuzino : ₐ,După cum se vede, împrumuturile de convertit repre- zintă aproape o treime din datoria noastră publică actuală to- tală. Este ușor de înțeles cum o "datorie în 5 și 6 lașută, așă de importantă, în care Obligațiunile și rentele care o prezintă, au trecut de pari, cum o asemenea datorie, zicem, apasă asupra desvoltărei cursului' celorlalte efecte. De acî, pe lângă economiile de realizat de tezaur, o nouă necesitate de a denunță și a converti aceste titluri pentru! a înlesni a- vântul celorlalte efecte publice către un curs în raport cu creditul de care se bucură Statul". Voiți acum discursul fostului Ministru de finanțe? Iată-1: „Voesc să spui în câtevă cuvinte ceea ce-și propune Gu- vermil să realizeze, dacă d-v. veți votă proiectul în discu- țiune : prin legea de față ne propunem să facem ca în țara noastră să nu mai fie datorii de ale Statului, cu dobândă mai mare de 4 la sută". Va să zică, dacă este aci o simplă erezie, în această ere- zie mă găsesc de acord nu cu cuvântarea unui membru al partidului liberal, astăzi în opoziție, ci cu cuvântul de gu- vern al partidului liberal și cu făptuirea de guvern al par- tidului liberal. Și am îndrăzneala să adaog că peste 7 ani, când se va 393 converti renta 5 la sută, emiisă de d-l Costinescu, poate să p facem noi, dacă nu noi, o veți face d-v., din nou se va reaminti aci la tribună, același adevăr care sare în ocâii tuturor, căci nu se poate ca prezența unui titlu 5 la sută al aceluiași datornic, să nu influențeze cursurile lui 4 la sută. Acesta este un lucru asâ de evident încât nu merită multă discuțiune. Și acum d-lor Deputați, trec la punctul cel mai grav al cuvântărei d-lui Costinescu. Ce importă, d-lor, dacă conversiunea s’a făcut mai fru- mos sau mai urît prin o amânare de șase luni sau un an, pe un curs sau pe altul, ce importă când d-l Costinescu ₍a adus acî socoteli, pe care le voiu urmă cifră cu cifră și a căror consecință este, nu că conversiunea mea este rea—a- cesta este mic lucru—dar că nu se poate niciodată converti o rentă amortizabilă 5 la sută în rentă amortibilă 4 la sută. D. E. Costinescu: Decât în condițiuni excepțional de avan- tajoase. D. Tttke lonescu^ MLnțstru de finanțe: Luați orice con-» dițiuni și cu socotelile d-lui Costinescu, tot nu se poate, căci orice prelungire de termen pe socotelile d-sale duc la pagubă și fără prelungire de termen conversiunea este imposibilă. De ce nu se poate? înainte de a vă face socoteală, amintiți-vă două fapte: renta noastră amortibilă are un timp foarte scurt de a-» mortizare, 40—44 ani. De 60 este numai a lui Cantacuzino, dela 1898, apoi toate sunt totdeauna garantate neconvertibile în timp de 10 ani dela emisiune. Va să zică, în momentul în care s’ar puteă vorbi de con- versiune, nu mai sunt de curs decât 30 de ani. । Vă desfid, să-mi arătați un calcul după care se poate con- verti o rentă de 5%, care nu mai are decât 30 de ani de curs, în 4 la sută fără prelungire de termen și să ai și eco- nomie dela anuități. Nu este posibil. De ce s’a putut face conversiunea lui Germani? Fiindcă renta pe care o converteă Germani în 4 nu eră 5, eră 6 și prin urmare diferența de dobândă între 394 6 și 4 făceă posibilă conversiunea fără prelungirea ter- menului și ou câștig pentru tezaur. Acum, d-lor, dau cifrele d-lui Costinescu. Ce a făcut d-l Costinescu? Și să-mi dați voe de a face un ca,Icul înainte de| a v-ă arătă unde stă greșeală lui. Eu voiu aplică sistemul dJlui la o altă conversiune. întâi ddor, bunul simț. Toți trebue să vă fi zis lucrul ur- mător : Extraordinar trebue să vă fie calculul acesta al amor- tizării, dacă la operațiunea care s’a făcut s’a pierdut 312 milioane, toți trebue să vă fi întrebat: unde s’au dus cele 312 milioane, căci un lucru este sigur: purtătorii de rentă care a fost convertizata, tot au pierdut cevă dela dobândă-. Nu socotesc cât le-a dat bancherul, presupun că bancherii au dat purtătorilor tot atât cât le-am dat eu lor, și iată so- coteala : dând unui om Oi sută de lei rentă 4 la sută pe cursul de 87¹/₂ în loc de 100 lei rentă! 5 la sută, dobânda, pe care el o primește este de 4,57, deci purtătorului exact îi scade din dobândă 0,43 pe an. Aceasta este suma pe care a pierdut-o din dobândă fiecare purtător; aceasta e paguba iui, dacă faci paritatea între ceeace a primit și ceeace avea înainte. încasează o dobândă de 4,57 în loc de 5, va să zică a pierdut 0,43 pe an. La acești 0,43 pe an, reportează-i la suma întreagă a rentei convertite și înmulțește-o cu numărul de 26 ani și veți găsi că dânșii au păgubit 47x/₂ milioane, dacă nu se Tăcea conver- siunea încasau "47¹/₂ milioane mai multe dobânzi în acest timp. Și totuși Statul a fost păgubit cu 3'12 milioane. Unde s’au dus? După acest prim punct de bun simț, oricui îi vine în minte să blăstăme împrumuturile cu termene lungi. Și în adevăr, dați unui profan să examineze cum se operează un împru- mut la Creditul funciar rural de ex.: te împrumuți cu 100.000 lei pe 40 de ani. Știi cât plătești în acești 40 de ani? 233.000 lei, dacă te împrumuți cu aceiași cifră pe 60 ani, plătești 316.000 lei. Conclusiunea : Nu vă împrumutați niciodată pe termen lung. Vă veți face mult mai bine treburile, împru-» mutându-vă pe 10 ani, și toți acei cari vă împrumutați pe termen lung, să aveți conștiința că plătiți mai mult decât Iu ați. Acesta este raționamentul sub forma lui primitivă, . 395 Acum, d-lor, să-l scuturăm—dacă pot zice așa—acest ra- ționament, să-1 încercăm puțin acest raționament. Emisiunea mea a fost de 87¹/₂, puteți să ziceți că este o emisiune joasă» Sunt gata să discut acest lucru. Dar fie, să admitem că este joasă. Emisiunea Cantacuzino ,cea dela 1898 a fost pe OO¹/^ D-lor, la emisiunea pentru Stat de QO¹/^, trebue să adăogăm cele 4 puncte ale bancherilor, deci însemnează un curs de 94¹/₂, de sigur pentru renta 4 la sută, 947₂ este unul din cursurile cele mai frumoase. Rămâne să aplicăm calculele d-lui Costinescu, la opera- țiunea care s’a făcut în 1898, și să vedem¹, d-lor, după calcu- lele d-sale cât a pierdut fiscul la 1898. In ce constă calculele d-lui Costinescu. D-sa ne-ța dat nouă două maniere de calculat ca să alegem. Una eră maniera mai simplă după care se zice: iau, adun de o parte economia anuală, pe tot timpul pe cât aveă să curgă împrumutul convertit, adun de altă parte anuitatea pe care o vei plăti pentru renta pe care ai prelungit-o pe toți anii în cari nu ai mai fi plătit nimic. Compar aceste două cifre și am o deosebire : aceasta este paguba. La conversiunea mea, după d-sa prima cifră, economia este de 123 milioane, cea- laltă plată reprezintă o cifră de 367 milioane, deosebirea; între ele este de 244 milioane. Aceasta este paguba. Al doilea calcul: iau acele economii și ți le adun, nu sim- plu an cu an, ci cu dobânda compusă pe tot timpul cât aveă să curgă acel împrumut convertit, de o parte; de altă parte iau sumele pe cari le voiu plăti pe timpul prelungirei an cu an, calculând și acî cu [dobândă compusă pe câți ani voiu plăti r compar ambele cifre și diferența e pagubă. Aplicat la con- versiunea mea face 232.000.000 de o parte economia și 564.000.000 de altă parte, deci o pagubă de 312.000.000, în loc de 244.000.000. D-lor fac și eu același lucru, absolut acelaș, cu conversiu- nea din 1898. Știți că l,a 1898 nu s’a convertit numai renta perpetuă și Obligațiunile de 6 la sută, s’a convertit și 37.470.000 renta 5 la sută în 4 la sută. Acesta este un lucru știut. Care a fost, d-lor,. efectul a- cestei conversiuni? Renta- 5 la sută de 37.470.000 mai aveă 39G să curgă 27 de ani, atât mai avea să curgă, anuitatea eră 2.558.000 pe an—luați tabela și veți vedeă că așă este/Renta cea nouă 4 la sută, și calculată pe paritatea nu paritatea mea 87,50, ci paritatea de atunci de 90,50—exige o anuitate pe an de 1.813.000, vrea să zică, câștigul pe an> e de 745.000. Dacă înmulțiți 745.000 cu 27, veți aveă pentru Stat un câș- tig de Lei 20.123.000. Luați acu'm însă anuitatea de 1.813.000 lei și înmulțiți, cu 33 de ani, fiindcă cu atât s’a prelungit în conversiunea dela 1898 și vă dă 59.800.000 lei. Paguba pentru tezaur este de Lei 39.723.000 când s’au convertit numai 38 milioane, dacă A se convertiă tot, adică 389 de milioane, paguba eră de 390 de milioane. Acum vin la a două formulă de calcul, cu dobânda com- pusă pe 27 de ani, economia de 745.000 lei fac 39.724.000 lei câștig pentru Stat. Anuitatea de 1.813.000 lei pe 33 de ani, cu dobândă compusă face 136.853.000. Pagubă) pentru Stat 97 milioane. Va să zică după calculele d-lui Costinesicu, conversiunea din 1898 pentru 38 milioane a produs o pia- pagubă de 97 milioane. Dacă reușea partidul liberal să se convertească toate cele 389 milioane, paguba eră să fie de zece ori mai mare, adică de 970 milioane. Cevă mai puțin decât un miliard, care, d-lor, așă de greu ar fi apăsat pe monumentul din strada G. CantacuzinQ, de lângă școala centrală de fete, încât nu ar putea monu- mentul să reziste la această greutate. Dacă am făcut acest calcul, această comparațiune, e dam vrut să vă arăt unde poate să aducă nepriceperea, când te a- puci de lucruri în cari te încurci. Vedeți d-v., un financiar care să spună serios că la o o- perațiune de 38 milioane pentru o simplă) conversiune, în care s’a scăzut dobânda cu 1 la sută, și cu o emisiune bună de 90¹/₂ se păgubește 97 milioane, iar dacă reușeă conver- siunea, căci știți că nu a reușit, se păgubea, după socoteală 390 milioane, după alta un miliard. Atunci o să mă întrebați de unde vine comedia aceasta? Foarte simplu. D4 Costinescu, nu și-ia dat seamă că dacă pui să socotești darea și averea în ziua în care trebuie să ex- pire împrumutul pe care-1 convertești, trebue în adevăr să pui dobânda compusă la sumele pe cari le economisești în 397 fiecare an, dar nu și la sumele pe care ai să le plătești după acea dată, la acelea nu trebuie dobândă compusă, ci scont. Acum, d-lor, ia gândiți-lvă dacă un om la o întrunire pu- blică, în vremea când trăia repausatul Cantacuzino—și lupta eră cam vie la 1899—se sculă și zicea: Ce este Transilvan nia? Ce sunt școlile din Brașov? Am să vă dovedesc că, Gu- vernul liberal a votat o lege de conversiune după care țara pierde un miliard! Socoteala o am dela un mare financiar, dela Directorul unei Bănci, și raportor al bugetelor liberale și după soco-) teala aceasta pierde țara un jmiliard! Oândiți-vă ce scump ar fi plătit partidul liberal, dacă noi ,am fi stat într’un colț și am fi lăsat legenda ace'asta Să crească. > Nu este tolerabil ca un om serios să nu-și dea socoteală, când face calcule de asemena natură. Și ce simplu eră,, d-lor, să nu s,e cadă în această greșeală. Orice calcul atârnă firește de ziua în care te pui să so- cotești economia de o parte și plata în plus de alta. Dacă te pui în ziua în care expiră împrumutul de con- vertit, natural economia anuală care ți-a profitat să o soco- tești cu dobândă compusă până atunci. Dar ce ai de plătit de acî înainte? Poți să o socotești* ca și când ai plătit-o în aceă zi? Neapărat că nu. Căci nu vei plăti azi, ci peste un an, doi, zece, douăzeci până la treizeci și trei, la Cantacuzino, treisprezece în medie la mine. Dar cum se socotește în valoarea de azi ceeace voiu| plăti peste 20 de ani? Scomptând. Prin scompt se reduce o; plată viitoare., la valoarea unei plăți de azi. Or, dacă vrei să calculezi ca și cum azi ași plăti toate acele anuități preᵣ lungite, nu poți face decât ținând seamă de scompt. Și atunci, d-lor, dacă vă aminteați acest lucru de bun simț, care nu trebue să fie cinevă matematic ca să-l priceapă, vedea-i ca nici conversiunea lui Cantacuzino nu a păgubit țara și că nici conversiunea mea nu, a păgubit-o, și că nu se putea să o păgubească. Este inacceptibil, că atunci când se scad dobânzile măcar cu o centimă, în realitate să plătești mai mult decât dacă nu se scade dobânda. J 398 Iată dar cestiunea de socoteală. Dar numai atât este d-lor? Aceasta este o socoteală matematică, găsesc că cei cari «ajung cu socoteala lor la concluziunea că țara pierdea un miliard făcând conversiunea din 1898, nu au dreptul să mai vorbească de fantazii și ar putea cel puțin acum la urma urmelor să se pocăiasă. Când cineva spune, că după o socoteală am păgubit țara cu 244 milioane, iar după alta mai lămurită am păgubit-o cu 312 milioane într’una și aceiași operație, nu are drept să vorbească de fantazii. Să regrete că s’a încurcat la socoteli și să ne lase să ne vedem de treabă. De aceea și eu când am făcut o prelungire de termen, am fost cuminte, cum și Gogu Cantacuzino eră cuminte, când făcea prelungirea,—cam lungă nu este vorbă—dar a făcut-o și când spunea în discursul lui: „ceea ce-mi importă m!ie, este cum se pot lucră mai bine în interesul economiei gene- rale a țărei, dacă împrejurările cer ca să prelungim terme- nele de amortizare pentrucă să ajung la satisfacerea acelui in- teres, atunci declar că nu ezitez un moment la o asemenea prelungire de terlmen“. Mai eră încă un lucru, care nu trebue să-l uitați, când' vorbiți, nu vorbiți de datoria bancherului X, ci de datoria unui Stat. Calculele matematice mu sunt suficiente. Pentru un parti- cular se poate zice: 5 milioane astăzi, este tot una cu 5 mili- lioane peste 20 ani, pentrucă averile noastre, nu se știe dacă vor merge progresând. Pentru un Stat, un asemenea calcul este iun calcul fără pricepere politică. Nu este exact că 10 milioane ale Româ- niei de astăzi, reprezintă aceleași sacrificii și aceleași sfor- țări ca 10 milioane ale României de peste 40 de ani, când’ populațiunea va fi îndoită în această țară, când fără îndoială se va întreî și avuția din această țară. Aceste lucruri nu se găsesc în tabela de amortizare. A- ceste lucruri le gfăsim altundeva, într’o judecată de om de Stat și de om politic. Daca țara aceasta ar fi destinata să stea pe Ioc, dacă nu ar crește populațiunea cu 100.000 de suflete pe an, șî’ sa spe- răm că va crește și mai mult, cânld vom luă măsuri de în4 sănătoșire a satelor noastre, dacă avuția noastră nu ar crește 399 așă cum crește și va crește., dacă nu s’ar îndoi bugetul în 30 de ani, ași putea să stau la socoteală de un milion mai mult sau mai puțin; dar când îmi dau seamă că 10 milioane de peste 40 de ani, nu Vor reprezentă nici jumătate din 10 mili- oane de azi, ar fi un calcul strâmt și îngust ca să mă pun pe un teren matematic, care de altmintrelea și el îmi dă dreptate. Dar acum, d-lor, este altă cestiune. Eră nevoie de conver- siune? Pentru ce ai făcut conversiunea? Foarte simplu. Aceasta mă conduce să vă arăt dacă am avut o ideie politică finan-> ciară, în ziua în care mi s’a făcut onoarea să mi se dea acest loc, sau dacă am venit să duc o viață efemeră, de un Ministru de finanțe de azi pe mâine? Care eră situațiunea când am venit la Guvern? In urma marei crize dela 1899 s’au făcut impozite, s’au făcut eco-* nomii, bune și unele și altele, necesare, nu zic nimic, dar nu puteți să tăgăduiți că s’au strâns cam prea mult unele servicii publice, nu vorbesc de funcționari, deși acolo este ceva adevărat, vorbesc mai ales de cheltuelile de material și de cheltuelile de apărare națională. v Și zic, că nu vorbesc de funcționari, dar este și acolo cevă, adevărat: eu nu cred că se va puteă în permanență să ră- mâie lefurile slujbașilor Statului cum sunt astăzi. Vă declar sincer că nu poți ajstăzi, nu-mi dă mâna să mă mișc, dar iar nu pot admite că vor urmă în permanență așă. Cred, că în permanență nu este posibil ca să avem judecă- tori inamovibili, neplătiți și buni, nu cred că în permanență este posibil, viața scumpindu-se pentru toată lumea, o clasă numai din viețuitorii acestei țări să aibă veșnic aceleași mij- loace de trai. Să nu credeți că fac demagogie, vorbesc din convingere. Vreți dovadă? Iată legea pensiilor: mă pot sco- borî la 58 de ani. D-nealor anunțau în „L’Independance Roumaine'f, ce este drept, erau pe ducăț, o lună înainte de cădere^ că vor scădea la 56. Eu nu pot mai jos de 58, regret, dar nu pot. Am' sen- timentul răspundere!; mai departe nu pot. Dar care eră situațiunea. Ia să examinăm diferitele noa- stre paragrafe bugetare, să vedem’ cari erau nevoile cari se prezentau înaintea Statului, la care Ministerul de finanțe eră 400 chemat să facă față nu pe o sesiune, n’am venit pentru o sesiune, dar măcar pentru o legislatură, că așă am venit. Eră d-lor, întâi Ministerul de Răsboi. La Ministerul de Răsboi avem știință că cel puțin cu 10 m'ilioane va crește bugetul în cursul legislaturei. A crescut cu 2 și jumătate mi- lioane în anul trecut, crește cu 2 jumătate milioane în anul acesta, și țiu să se știe că nu ne-am oprit, chiar bugetul din acest an nu va fi complect, multe credite pentru material nu vor fi în buget, pentrucă n’am putut să dau mai mult pentru anul acesta. Va să zică este un spor de 10 milioane la bugetul Mi-- nisterului de răsboiu. Dar bugetul Ministerului de Răsboi numai așă crește? Avem nevoie de cheltueli mari pe armament. In anii cu ex- cedente mari, este lesne, dar în anii fără excedente? Anul trecut? 6 milioane care s’^u redus la 3 milioane prin credi- tele suplimentare nu este un excedent de care să poți vorbi. Atunci cum? ¹ S’a spus în mesagiu că se va veni cu o cerere de ere-; dite suplimentare pentru armament. Ce? Adică cum am' aflat că vor trebui credite suplimentare pentru armament? Noi știam aceasta când am venit la Guvern și am¹ luat răspunde- rea finanțelor Statului. Cerem anul acesta 30 milioane. Ași vrea să ajungă. Nu pot însă să afirm că vor ajunge. Dar d-lor, Căile Ferate? Nu este un țipăt general în toată țara că trebue îmbunătățiri, că nu este cu putință fără va- goane, fără gări, fără dedublări de linii? Știți cât ar costă programul în total? 100 milioane. Vă cerem¹ 32 milioane în anul acesta. Nu vă putem cere mai mult. Dar nu se va termină cu atât. Dar portul Constanța, care, atunci când va fi gata, când va mânca încă 30 milioane, sunt sigur că vor trebui noui ba- zinuri să se creeze, pentrucă am încredere în desvoltarea eco- nomică a țărei și văd nevoile ei mereu crescânde. Dar nu este numai atât, d-lor, Țara aceasta poate să tră- iască fără construiri de noui căi ferate? Nu vorbesc de îmbu- nătățirile actuale ca de sporiri de căi ferate. De aceea am făcut legea, care se va pune în aplicare acum, și de aceea vă doare, nu că stăm aici, căci, dacă am sta fără să facem nimic, v’ar fi indiferent, ar fi un fel de intermezzo până 401 când să vă aranjați d-vs., în erarhiile d-v., de voe sau de nevoe. Eu, d-lor, vă afirm : vre-o 600 de kilometri se vor începe în primăvara aceasta și vor rămâne făcuți de noi. Dar întregirea Domeniului Statului? Și acî subvenție. Și acî cheltueli. Dar, d-lor, Ministerul Domeniilor? Știți că Ministerul de Domenii este un Minister de producțiune; însă Ministerul de Domenii nu este înzestrat și nu este cu pu- tință să continue astfel ,dacă este să dea roade pentru agri- cultură și industrie. Noi îi vom da material ,nu personal. Dar este Ministerul Instrucțiune! Publice. Bugetul d-lui Haret sporea cu un milion și jumătate și știți că d-l Haret nu trece drept un galanton, căci, a cornpromjis la un moment dat chiar Macedonia, pentru a face economii. Ei bine d-lor, adunați nițel. O să vă aducă la un spor de vre-o 20 milioane asupra bugetului d-v. Ei, ce trebue să fac eu ca Ministru de finanțe în fața a- cestei situatiuni? Cea dintâi datorie a mea eră să mă adresez la impozite. M’am adresat cu curaj, am cerut anul trecut impozitul pe vin, impozit greu, recunosc, cam nedrept pentru unii, care mă duce azi la consecința creărei Creditului Viticol, cu care am să vin în Ianuarie. Dar este greu, incontestabil de greu. Am mărit patenta arendașilor și am să o mai măresc la anul. O spun de pe acum : faceți capital, faceți întruniri contra mea! Am făcut recensământul. Adifcă nu-mi eră lesne să fac o lege ca să-1 suspend? Și am făcut eu recensământul pentru ca să dau una, două mii de lei Inspectorilor financiari din Minister? Și credeți că-mi fac eu ilusiune că din capitalul de partid, cu care venisem, recensământul nu ne-o fi smuls câte o pană din arini pe ici, pe colo? Dar mi-am făcut dato- ria și am sporit venitul. Studiez în acest moment impozitul pe venitul capitalului mobiliar, și dacă voiu aveă norocul să găsesc formula de sfârșitul sesiunei, voiu veni și cu el. Și mai avem sporul pe care ni-1 va da tariful vamal cânld se va aplică. Toate acestea însă, d-lor, toate dările noui nu se pot întrebuința numai pentru cheltueli. Trebue să profitării de 402 aceste noui impozite și pentru oarecare acte de dreptate în așezarea impozitelor. De aceea din recensământ voiu profită pentru a ușura pe țărani cu 4 lei pe an, iar din aplicarea tarifului vamal, daca ne va da ceeace sperăm, va trebui Ministrul de finanțe, ori- care ar fi el, să scadă unele taxe asupra sărei, asupra chibritu- rilor, asupra petroleului, puse de mine da, puse de mine. Trebue să ne gândim la o mai mare dreptate în așezarea impozitelor. Și atunci când ni se punea o astfel de problemă, putința de a realiză o economie de 5 milioane prin conversiune, dacă ași fi pus-o eu în balanță cu fulgerile d-lui Costi- nescu, ași fi fost cu adevărat un nemernic". împrumutul In anul 1905, pentru a se veni în ajutorul locuitorilor lip- tunerTde Lei de harnă, precum și pentru a li se procură furajele ne- 7.850.000. cesare vitelor lor, din cauza unui rău an agricol, Guvernul a contractat un împrumut dela Cassa de Depuneri, Consemna- țiuni și Economie în sumă de Lei 7.850.000 cu procent de 5°/₀, plătibil în trei ani, cu începere dela 1 Ianuarie 1906.¹) Locuitorii cărora li s’au dat producte și furaje au fost debitați cu valoarea care s’a încasat prin organele Ministe- rului de finanțe. Din întreaga sumă s’a achitat până azi la Cassa de De- puneri suma de Lei 6.339.322,18, mai rămânând de plată Lei 1.510.673,82. Împrumutul Totuși mijloacele acordate de Stat nefiind suficiente, lo- cnnLe¹-⁸ mⁱ,‘ cuitorii au mai contractat datorii si la Băncile Populare, tot lizat. pentru procurare de producte; în anul 1906, Guvernul a ve- nit în ajutorul lor și în baza legei din 9 Mai, s’a luat asu-< pra Statului o pătrime din datoriile contractate de către locui- torii țărani către Băncile Populare, pentru cumpărarea porum- bului de hrană în anii 1904 și 1905, pentruj a cărei plată Mi- nisterul de finanțe a fost autorizat să se împrumute dela Cassa de Depuneri până Ia concurența sumei de Lei 8 mii. 1) Desbaterile Senatului. Interpelarea D-lui D. A, Sturdza adresată în ședința dela 16 Fevruarie 1906 D-lui G. Gr. Cantacuzino Prim-Ministru asupra situațiunii financiare și economice a țării, răspunsul D-lui Prim-Ministru și al Ministrului de finanțe D-l Take lonescu. „Monitorul oficial^ No. 12 din 14 Aprilie 1905. Legea sancționată cu înaltul Decret Regal No. 2269 din 12 Aprilie 1905. 403 500.000 plătibil în 12 ani, cu începere din anul 1907. Acest împrumut, n’₍a fost realizat întrucât sum'a s’a plătit din alte fonduri rămase disponibile. In vederea acoperirei cheltuelilor Expozițiunei din anul 1906, Ministerul de Agricultură, Industrie, Comerț și Do- Impramotul. de Lei 5 miL 070 mii ne^- menii în baza legei din 22 Fevruarie 1905, fusese autorizat «,ealiz*t a contractă un împrumut la Cassa de Depuneri, Consemna- țiuni și Economie în sumă de Lei 5.070.000 cu procente de 3%. In contul acestei sume s’a și ridicat dela aceă Cassă suma de Lei 5.000.000, care însă a fost restituită imediat Cassei de Depuneri din numerariul disponibil al Tezaurului Public. Cum însă expoziția din 1906 privea întreaga țară, s’a hotărît ca în cazul când va fi nevoie pentru lichidarea expon ziției, să se ridice suma dela Cassa de Depuneri, iar anui- tatea să se înscrie în bugetul Datoriei Publice. împrumutul însă nu s’a realizat Cu începerea anului 1906, în mersul continuu spre pro,- împrumutul greș al Statului nostru, Guvernul, pentru satisfacerea trebu- tei 70 mit înțelor armatei, a lucrărilor publice, a agriculturei, industriei și comerțului, în baza legei din 14 Ianuarie 1906», a deschis un credit în sumă de Lei 68.000.000, iar prin legea din 1Q Martie 1907 un altul în sumă de Lei 73.700.000 sau în total Lei 141.700.000. Prin aceste legi se prevedea că creditele deschise vor fi acoperite prin excedente sau prin emisiune de rentă. Cum însă excedentele rezultate s’au întrebuințat în alte cheltueli producătoare de venit și cari trebuiau acoperite imediat, trebuiă ca Guvernul să recurgă la împrumuturi. Pe la jumătatea anului 1908 s’a intrat în tratative cu sin- dicatul de bancheri, reprezintă! tot prin Disconto-Gesell- schaft, pentru contractarea unui împrumut de Lei 70.000.000 nominal, calculat a produce cel puțin Lei 60.000.000, rămâ- nând ca restul până la acoperirea creditelor deschise să fie acoperit din excedente. împrumutul solicitat a fost acordat pe cursul ferm de 88%, mai puțin 1 la sută pentru timbru, și spese de emisiune, iar durata amortizărei s’a fixat la 32 de ani. Ministrul de fi- nanțe, d-l Emil Costinescu, care negociase împrumutul cerând 404 Consiliului de Miniștri ratificarea lui, i-a prezentat refe- ratul de mai jos z¹) ¹ „Dela 1901, de când greu încercați de criza periculoasăj dela 1899—1900, am intrat pe o cale financiară nouă, s’au realizat până la 30 Septemvrie a. c., excedente reale în pri- mele șase exerciții și excedente brute în 1907 și 1908, într’o țifră totală de Lei 258.117.260,06, după cum se arată în tabela următoare : Excedente Excedente Exerciții bugetare Creanțe reale 1901 --- 1902 21.217.189,18 2.025.762,33 19.191.426,85 1902 --- 1903 32.329.760,33 1.698.735,90 30.631 024,43 1903 --- 1904 28.668.733,53 3.335.335,50 25.333.398,03 1904 --- 1905 6.475.726,55 2.344.718,20 4.131.008,35 1905 --- 1906 45.446.355,93 6.037.192,42 39.409.163,51 1906 --- 1907 52.920.424,12 12.630.212,86 40.290.211,26 1907 --- 1908 1 2) 64.457.779,35 --- 64.457.779,35 1908 --- 1909 2) 34.673.248,28 --- 34.673.248,28 (30 Sept. 1908) 286.189.217,27 28 071.957,21 258.117 260,06 Aceste excedente au fost o mare binefacere pentru pro- gresul general al țărei; cu ajutorul lor s’au făcut mari lu- crări de utilitate publică și multe îmbunătățiri în toate aci- ministrațiunile Statului. In această perioadă de opt ani, s’au făcut cu cheltueli extra-bugetare, acoperite în cea mai mare parte din exce- dente : lucrări publice pentru suma de Lei 168.586.982,82; spitale pentru 4.295.712,45; cumpărări de vase de comerț- pentru 7.462.041,53; s’au împărțit produse de hrană și nu- treț, în cazuri de lipsă pentru 21.781.629,62; s’au dobândit tunuri, puști și alte materiale de răsboi pentru 58.674.620,04 ; s’au cheltuit cu expoziția din 1905—1906 suma de 7 mii. 741.812,50; s’au întrebuințat în fine pentru potolirea răs- coalelor din 1907 Lei 2.150.000 etc. Următoarea tabelă al- cătuită după ordonanțările Ministerului finanțelor, arată toate cheltuelile extrabugetare făcute dela 1901 până la 30 Sep- temvrie 1908, precum și parte din resursele din cari s’au acoperit. ! 1) «Monitorul Oficial» No. 183 din 13 Noemvrie 1908. 2) Excedentele reale se vor alege în aceste două exerciții după ce se vor de- duce creanțele, ceia ce se va face în Ianuarie 1909, pentru exercițiul 1907/1908 și în Ianuarie 1910 pentru exercițiul 1908/909. După toată probabilitatea exce- dentele reale ale acestor două exerciții nu vor rămâne mai prejos de ale exer- cițiilor precedente. CHELTUELI EXTRAORDINARE (PLĂȚI) Materiale | Cumpărări Pentru Sulta plătită ban- Producte Pentru EXERCIȚII Lucrări de război ! și expoziția cherilor pentru Și potolirea publice Spitale । reparațiuni din conversiunea din furaj * răscoalelor ’i de vase 1905---1906 1905 și alte cheltueli în ani de din 1907 Diferite TOTAL relative laacelîmpr. lipsă 1 1901-1902 15.417.040 22i 1 30 620.657 53 i 1 1 1 1 1 1 1 1 1 05 1902-1903 4.578574 02, 197.850 45 3.009.158 33 40.008 65 I 16.235.548 12 1903-1904 7.256.970 19 17.026 45 15.660.680 50 380.040 40 3.211.413 34.000 4.635.609 37 1904-1905 9.767.344 92 13.364 85 9.165.449 08 360.621 86 2.796.688 2 1 8.931.651 22; 1.554.354 501 i 10.659.533 35 1905-1906 15.238.826 53 617.779 95 29.582.969 55 1.826.052 69 1.679.025 i 64.823.063 65 i 12.849.661 40 18.123.256 68! ! 35.372.078 55 1906-1907 44.143.737 29 164 674 95 1.098.883 53 2.651.583 93 54.684 317 274.602 29 I 44.010.432 55 1907-1908 42 257.912 20 292.055 55 157.521 05 1.094.550 57 472.363 1162.413.672 75 1908-1909 29.926.577 45 1.336.926 95 488.525 90 1.900.000 i 49.641.900 28 Ordonan- 1.656.033 1 ' 1 n 1 250.000 33.005.706 țări 30 Sept. 168.586.982 82 4.295.712 45 58.674.662 04 7.462.041 53 7.741.812 50 64.823.063 65 21.781.629 62 2.150.000 --- 20.458.576 41 1355.974.481 02 1908 405 RESURSELE PEN TRU ACOPERIREA CHELTUELILOR EXTRABUGETARE . Din împrumu- Din împrumuturi Din fondul de re- Din veniturile Din fondul lo- , turile cu rentă la Cassa de depu- zervă al căilor fe- expoziției teriei de Stat TOTAL excedente realizate neri realizate rate - 16.235.548 05 । 1 1 1 1 1 1 II 16.235.548 05 131.143 42 4.504.465 70 4.635.609 12 8.802.417 93 1.857.115 44 10.659.533 37 25.042.498 10 1.397.929 03 26.440.427 13 24.013.161 70 1.929.417 35 33.792.579 05 25.554.715 511 93.250017 88 7.850.000 1.000.000 î 636.048 121.940.781 89 8.404.583 90|i 324.982 29 1.300.000 1.001.411 -i 894.388 11.325.365 98 13.763.948 ____________145.555 71 700.000 _ | 1.001.823 85| 25.565 L88£ȘJJ._.......I J 200.000 14.936.893 44 105.712.468 56: 119.645.031 45 9.850.000 --- 3.003.234 85 1.556.003 17! 200.000 --- 239.966.738 03 406 Rezumat Cheltueli extrabugetare efectuate Lei 355.974,481,02 Resurse pentru acoperirea cheltuelilor extrabugetare ............................Lei 239.966.738,03 Cheltueli extrabugetare acoperite provi- zorii din depozitul tezaurului, adică tot din excedente ... ... Lei 116.007.742,99’ Această tabelă ne arată cheltuelile extrabugetare în cifră, totală de 355.974.481. Dacă din cifra de 355.974.481 deducem sulta și alțe spese, plătite pentru conversiunea din 1905, Lei 64.823.063,, precum și deficitul anterior anului 1902 de Lei 17.092.722, în total Lei 81.'915.785, rămâne deci net Lei 274.058.696, cheltuiți în cea mai mare parte în lucrări publice producă- toare de venit. Aceste 274.058.696 lei, au fost acoperite prin preluări în cifră totală de Lei 105.712.468 din excedente și prin 116 mii. 007.743 luate provizoriu din disponibilul tezaurului, a- dică tot din excedente. Deci, 221.720.211 lei au fost luați din excedente și nu- mai 52.338.485 din împrumuturi și alte resurse. In acest mod s’au făcut toate lucrările și îmbunătățirile în cei din urmă 8 ani. Un asemenea rezultat este menit a ne îndemnă să perse- verăm în sistema financiară aplicată dela 1901 până astăzi, însă cu mai multă prudență. Marele număr de credite deschise prin mai multe legi, din cari numai cele dela 14 Ianuarie: 1906 și 10 Martije 1907 alcătuiau împreună cifra de 136 mii. 700.000 lei efectiv, au permis să se întreprindă deodată atâ- tea lucrări încât toate mijloacele înlesnite de excedentele bugetare s’au sleit mai înainte de a se termină lucrările întreprinse. Este adevărat că legile cari deschideau credite, prevedeau că acestea vor puteă să fie acoperite și prin împru- muturi ; însă situațiunea târgurilor monetare a fost neîn- cetat nefavorabilă emisiunei unui împrumtit, fie intern, fie extern, și am urmat până astăzi; a ne mărgini numai în re- sursa excedentelor. întârzierea silită de a contractă un împrumut ne-a făcut să economisim o mare sumă de dobânzi, însă, spre toamna 407 anului curent, situațiunea a început să devină îngrijitoare și ar fi fost foarte imprudent d!e a maii depărta momentul con- tractării, deși târgurile monetare erau tot nefavorabile. In adevăr, lucrările întreprinse în virtutea creditelor des- chise, nu s’au terminat, rezervele provenind din excedente erau împuținate și aveam de acoperit noua cheltuială extra- ordinară de Lei 15.000.000, pentru ușurarea daunelor cau- zate de răscoale. Trebuia să asigurăm terminarea, în orice eventualitate a lucrărilor începute, spre a nu lăsă neproducă- tor un capital de zecimi de milioane pus în Căi ferate și în portul Constanța. Este încă un cuvânt, pentru care deși situațiunea monetară nu este prielnică, trebuia totuși să ne asigurăm de un împru- mut îndestulător spre a puteă lucră în liniște cel puțin doi ani. Eră fapt cunoscut că pentru anul 1909 se pregătesc îm- prumuturi de Stat de mai multe miliarde de emis pe toate piețele Europei, deși nici anul 1908 nu fusese cruțat de ase- menea emisiuni; numai în Germania, dela Fevruarie până la Septemvrie anul curent, în șapte luni se emisese împrumuturi de două miliarde de Statele Imperiului și de câtevă orașe principale. Piața Parisului, cea mai bogată din toate, eră și dânsa încărcată de împrumuturi foarte mari interne și mai cu osebire externe ; aceste din urmă în cifră de circa 1 mi- liard și jumătate în bonuri de tezaur, așteaptă consolidarea care va apăsă asupra anului 1909. Piața engleză, coborîtă din rolul pe care-1 aveă în trecut pe continent, este absorbită de trebuințele ei însăși și ale întinselor colonii engleze. In fiine, America de Nord, care în trecut aveă un rol activ pe piețele Europei, este de câtva timp tot mai mult debitoarea lor, mai în specia-l a Franței și Engliterei. încă un semn al situatiunei este faptul că dobânzile bonurilor de tezaur ale marilor State s’au urcat, în Germania au trecut dela 3r/₂ Ia 4°/₀. Dacă România voiă să dobândească un împrumut, trebuiă neapărat să-l realizeze mai înainte de anul 1909, pentru care sunt atât de multe și mari împrumuturi în pregătire. Negreșit că tot ce ar fi fost mai de dorit, este că îm- prumutul trebuincios să se fi putut contractă în țară. Aceasta s’ar fi putut face la finele anului 1906, acel an agricol făiră pereche, când numerari;ul eră atât de îmbelșugat la noi. 408 Dar La finele anului 1908, după răscoalele anului 1907, după cele două recolte slabe din 1907 și 1908, orice emisiune de rentă a Statului deveneă peste putință. Mai erau încă alte două cuvinte pentru care Guvernul nu se puteă gândi să recurgă la piața românească: 1) Această piață fusese inundată de circa 100.000.000 Obligațiuni ale creditului județean și comunal, emise în mare parte în cei doi ani din urmă, pentru înființări de căi ferate, și n’ar fi fost bine a se distrage publicul dela cumpărarea a- cestor Obligațiuni solide și trebuincioase pentru lucrările ce se fac. 2) Piața acaparată de sutele de milioane ale emisiunilor creditelor funciare, rurale, urbane, județene și comunale, are să aibă în curând a se ocupă și de negociarea bonurilor Cassei rurale. Deci mijloacele pieței fiind pe deoparte restrânse de doi ani consecutivi de recoltele rele, iar pe de altă parte inte- resul general cerând; a se lăsă târgul intern liber pentru ti- tlurile ce se negociază în țară, eram nevoiți să ne adresăm străinătăței pentru împrumutul de care aveam trebuință. Concursul financiar l-am găsit și de astă dată tot pe lângă Sindicatul puternic, care de aproape 30 de ani, n’a lipsit în nici o ocaziune a ne arătă încrederea sa și a ne da spriji- nul său. In temeiul autorizării ce am dobândit dela Dv., D-lor Mi- niștri, am negociat în Septemvrie trecut, contractarea unui împrumut în cifră nominală de 70.000.000 lei. Fiind dat ca încasările anilor 1907 și 1908 n’au fost de loc mai slabe decât ale anului excepțional 1906, ci din contră au mers urcâ'n- du-se, de unde rezultă că și în acești doi ani vom aveă exce- dente bugetare însemnate, cred că cifra ce vom realiză din împrumutul de 70.000.000 lei, va ajută pentru îndeplinirea programului de lucrări publice pe doi ani viitori. Spre a da! o dovadă de buna stare a finanțelor noastre și că nu mai înțelegem de acî înainte a contractă împrumuturi decât pentru lucrări imediat și direct producătoare, am onoa- rea să vă propun că întreaga sumă provenind din împru- mutul de 70.000.000 lei, s’o afectăm numai pentru trebuin- țele Căilor ferate și ale portului Constanța. Acest împru- mut este contractat întru aplicarea legilor din 14 Ianuarie 1906 și 10 Martie 1907, cari deschideau credite în cifră totală 409 de Lei 136.700.000 efectiv. Din această cifră de Lei 83 mii. efectiv, sunt afectate la Căile ferate și portul Constanța,, împrumutul de 70.000.000 va produce o sumă efectivă de mai bine de Lei 60.000.000; cu această sumă vom acoperi, cea mai mare parte din creditele de Lei 83.000.000 pentru Căi ferate și portul Constanța, iar neajunsul de Lei 23.000.000, plus Lei 53.700.000 până la totalul creditului, va fi acoperit din excedente; tot din excedente se vor îndestulă și toate trebuințele extraordinare ale armatei; asemenea din exce- dente se vor da și cele 15.000.000 lei, pentru ușurarea dau- nelor cauzate de răscoalele din 1907. Condițiunile în cari noul împrumut a fost contractat, deși nu corespund dorințelor ce le-am avut așteptând o îmbunătă- țire a situațiunei monetare, sunt însă bune, dacă ținem seamă de târgul titlurilor de Stat în toată Europa și de situațiunea politică. Această situațiune. a devenit chiar atât de gravă câ- teva zile după ce convențiunea împrumutului fusese subscrisă, încât dacă mai întârziam, contractarea oricărui împrumut de- venea peste putință. Pe timpul când negociam împrumutul și chiar luni de zile mai înainte, cursul rentei 4°/₀ românești la Berlin oscilă între 89 și 89,50, mijlocia se puteă socoti la 89,25; totuși am putut dobândi dela sindicatul reprezentat de Disconto-Ge- sellschaft cursul ferm de 88 din care urmează a se scădea 1% pentru timbrul german, francez și spesele de emisiune. Deci împrumutul a fost contractat cu o diferență de 1,25 sub cursul pieței. Trebue să recunosc că Sindicatul financiar, mulțumindu-se cu o diferență numai de 1,25 sub cursul pieței, ne-a făcut o condițiune mai favorabilă decât în toate împrumuturile con- tractate dela 1880 până astăzi. O particularitate a noului împrumut este termenul relativ scurt de amortizare. Cuvintele pentru cari am cerut această modificare la condițiunile din trecut sunt următoarele: Când împrumuturile se contractează în țară, nu este de mare însemnătate a căută termenul de amortizare cel mai favorabil, adică acela în care Statul se achită cu cea mai mică sarcină pentru dânsul, căci prisosul de anuități tot în țară rămâne și aceasta nu pierde nimic. Cum însă împrumuturile se contratează în străinătate, 410 trebue să ne ferim ca, pentru o mică economie în anuități, să plătim dobânzi grele un prea mare numlăr de ani, căci toate acele dobânzi es din țară și sunt pierdute penjtru dânsa. Făcând calculul anuităților, constatăm că până la un anume număr de ani, diferența între cifrele anuităților este mai frriare ; însă cu cât numărul anilor devine mai miare, cu atât diferența între cifrele anuităților devine mai mică. Deci, îndată ce a- jungem la un număr de ani în care anuitățile începi a arătă între dânsele diferențe puțin însemnate, se cuvine să ne o- prim cu termenul de stingere a împrumutului, ca să nu plă- tim dobânzi de prisos. Pentru împrumutul de 70.000.000 nominal am stabilit acest termen la 32 de ani. Diferența între anuitățile pe un termen de amortizare de 40 ani și unul de 32 de ani, este numai de 374.856 lei. Când avem un sistem bugetar, care ne dă exce- dente de zecimi de milioane în fiecare an, a ne bucură de o asemenea economie, spre, a plăti dela 32 de ani înainte încă 8 ani câte 3.522.540 lei pe an, ar fi a încărcă peste măsură viitorul, spre a avea o ușurare imediată, neînse’mnată față cu situațiunea noastră financiară. Dacă capitalizăm cu 4% 32 ani economia de 374.856, dobândim suma de 23.504.000 lei; dacă capitalizăm însă suma de 3.522.540 în timp de 8 ani ajungem la cifra de Lei 32.457.494; deci o diferență de aproape 9 milioane în favoarea termenului de 32 ani. Argumentul ce se dă spre a stabili amortizări cu termene lungi, este că lucrările și îmbunătățirile ce se fac au să fo- losească și generațiunilor viitoare. Aceasta este mai mult o scuză decât un argument serios. Oare generațiunile viitoare nu vor aveă și ele trebuințe de satisfăcut și poate mai grele decât cele de astăzi., căci viața privată ca și viața publică merge mereu complicându-.se? Negreișit că sarcini noui și mai grele decât cele de astăzi vor cădea asupra generațiu- nilor viitoare și atunci de ce să aruncăm prea mult din sar- cinile noastre de astăzi asupra lor și să le închidem astfel calea progresului? Intru aceasta este o dreaptă măsură de observat: negreșit nu putem șă îndestulăm trebuințele noastre de astăzi, dacă nu vom împărți pe un număr oarecare de ani datoriile ce con- tractăm, dar nici nu trebue să dispară din spiritul nostru grija viitorului și să anticipăm prea mult asupra lui. 411 Care este această dreaptă măjsură), adî e cestiunea. Ea de- pinde în cea mai mare parte de ceeace voim¹ să facem cu sumele cu cari ne împrumutăm. Un industriaș care a înființat o fabrică, face amortizări de diferite feluri: clădirile le amortizează în 20 ani, mașinele în 10 ani, fiindcă clădirile țin mai mult timp, iar mașinele se tocesc, se strică mai curând și mai 'totdeauna slunt scoase din uz, spre a fi înlocuite cu altele perfecționate. Așa rațio- nează industrialul. Pentru ce Statul ar raționa cu totul alt- fel, fără să țină nici o seamă de scopul în care face chel- tuiala ? Spre exemplu, în cheltuelile pentru care contractăm îm¹- prumutul de 70.000.000 lei, intră la Căile ferate locomotive, vagoane, șine, aparate de tot felul, apoi în portul Constanța motoare, elevatoare, remorchere, drage, transportatoare, etc., pentru multe zecimi de milioane. Peste 30 de ani, toată a- ceastă înzestrare scumpă și complicată va fi tocită, desfiin- țată, înlocuită; pentru ce atunci generațiunile ce vor face cheltuiala înlocuirii, să ducă și parte din cheltuiala înzestrării uzate și desființate? Toate aceste cuvinte cari trebue să ne îndemne a nu sta- bili termene prea lungi de amortizare, sunt temeinice în toate țările ; la noi, însă, ele se impun, mai ales pentru îm- prumuturile ce le contractăm în străinătate. In afară de cursul ferm al împrumutului comparativ cu cursul pieței și de termenul de amortizare, celelalte condițiuni ale contractului sunt identice cu cele cari de aproape treizeci de ani se reînoesc cu ocaziunea fiecărui împrumjut. Ar fi fost de dorit, ca unele din aceste condițiuni să se schimbe, dar momentul nu înlesnea impunerea unei modificări. Aceste sunt, D-lor Miniștri, condițiunile cu cari am fost autorizat de D-v., a contractă noul împrumut, și vă rog să binevoiți a le da și formala D-v., ratificare". In baza referatului de mai sus, obținându-se aprobarea Consiliului de Miniștri, s’a semnat convențiunea împrumutului la 26/9 Octomvrie 1908,/în baza căreia Sindicatul a luat ferm capital nominal Lei 35.000.000, iar pentru restul de capital no- minal Lei 35.000.000, dreptul de opțiune până la 15 Mar- tie 1909 st. n. Guvernul a liberat Sindicatului titluri de rentă 4%, pur- 412 tând cuponul de 1 Aprilie 1909, în valoare nominală de Lei 35.000.000, cu a căror contravaloare în mărci am fost cre- ditați de Direcțiunea der Disconțo-Gesellschaft, pentru par- tea luată ferm La 1 Octomvrie 4908 st. n., iar pentru restul capitalului nominal de Lei 35.000.000, întrucât opțiunea nu s’a exercitat la termenul stipulat în convențiune, adică la 15 Martie 1909 st. n., ci tocmai la 8 Aprilie 1909 st. n., am fost creditați la această dată, bineînțeles cu bonificațiunea asupra cuponului în curs, și s’a liberat sindicatului capital nominal în rentă de Lei 35.000.000 cu cuponul de 1 Oc- tomvrie 1909. Asupra sumelor rămase în depozit, Sindicatul se oblțgă a bonifică guvernului un interes de 1%% Pe an, sub scontul Băncei Berlinului, în orice caz nu mai mare de 3%, nici mai mic de 2% pe an. Plata sumelor cu care a fost creditat Guvernul, s’a efec- tuat astfel : Mărci 16.000.000 la 15 Decemvrie 9108 st .n. Mărci 8.360.000 la 1 Aprilie 1909 st. n. Mărci 8.000.000 la 8 Aprilie 1909 st n. Mărci 16.360.000 la, 1 Iulie 1909 st. n., plus interesele , cuponului în curs Total Mărci 48.720.000. Decontul împrumutului este următorul: Capital nominal Lei 70.000.000 rentă română 4% din 1908 cu cuponul de 1 Aprilie 1906 st. n. a 87% net, fac Cei 60.900.000, cari transformați în mărci pe cursul de 80 suta lei a produs..........................Mărci 48.720.000,— se adaogă interesele bonificate de sindi- cat la sumele rămase în depozit con- form convenției .... Mărci . 577.735,82 Total Mărci 49.297.735,^82 cari făcându-se venit la tezaur pe cursul de 123.456 791 % au produs suma de Lei 60.861.402,26, ceeace revine la un curs de emisiune de Lei 86.9448%. Discursuld-hi In ședința Adunărei Deputaților dela 9 Decemvrie 1908, Take lonescu. p_j yₐj<ₑ iₒₙₑₛcᵤ jₙ discuția asupra răspunsului la Mesa- giul Tronului referindu-se și la finanțele țărei, se exprimă astfel: 413 „D-l Miinistru de finanțe, a făcut un împrumut de Lei 70.000.000, încep, d-lor, prin a-1 felicită că Pa făcut; foarte bine a făcut, și lunga sa expunere de motive către Consn liul de Miniștri, este foarte documentată. Eră necesar împru- mutul și regret că nu l-a făcut mai mare. D-l Ministru ⁽de finanțe a ales și bine momentul împrumutului; dacă mai așteptă, nu mai puteă să-l facă; iarăși îl felicit că nu( a mai așteptat. D-l Ministru de finanțe a făcut împrumutul extern, și iarăși îl felicit, deși d-sa când eu făceam împrumutul ex- tern—am acî desbaterile—mă ocără de ce nu-1 fac - intern. Dar cum voiți să mă supăr acum că d-l Miinistru de finanțe a făcut cum am făcut eu și n’a făcut așă cum ziceă dumnealui. Prin urmare îl felicit, și să vă spun de ce. Știți care e deose- birea între un împrumut intern și un împrumut extern? Nu este, D-lor, că unul se cumpără în țară și altul în străinătate, căci împrumutul extern poate foarte bine să se întoarcă în țară, când sunt banii în țară; în epocile de bel- șug de bani, noi totdeauna am importat renta externă din afară. Renta italiană, știți bine că s’a întors trei pătrimi în Italia, odată cu restabilirea finanțelor italiene. Alta este deosebirea, este că cuponul împrumutului străin se plătește în aur în străinătate, pe când cuponul împrumutului intern se plătește în moneda țărei, în țară. De ce ziceam că nu vreau împrdmut intern, chiar dacă ași puteă și ași vrea împrumut extern? Pentru două cuvinte : întâi pentrucă un Stat ca al nostru trebue să păstreze pentru renfa lui un târg larg, și târgul european este mai larg decât tâ[r-< gul intern, căci nu vreau ca la un moment de criză, un răsboi, sau măcar o serie de recolte rele, să fim siliți să Vindem î.rr pagubă renta internă, care ar fi plasată în țară, ci prefer ca împrumutul să fie extern, pentrucă renta externă o treci mai lesne, pentru renta externă plătești o gloabă mai mică₇ ca să treacă fruntaria. Dar eră un al doilea cuvânt: Româ- nia este încă în epoca în care are plasamente de făcut, în care atât industria cât și agricultura și comerțul au nevoie de capital, este încă în vremea în care împrumută capital,, în care nu exportă capital. In această vreme de oarece Statul 1) Desbaterile Parlamentare, Ședința Adunărei Deputaților dela 9 Decemvrie 1908, pag. 81. 414 împrumută în mai bune condițiuni decât particularii, pre- fer să se rezerve capitalurile interne pentru nevoile particu- larilor, fie ale comunelor și ale județelor, fie acum ale Cassei rurale, fie ale comerțului, ale agriculturii, ale industriei, de- cât să-i trimit pe aceștia la împrumuturi externe, pe cari le-ar face în condițiuni mai grele decât Statul. Cât va ține această! perioadă de lipsă de capital, e mâi bine ca Statul să fie un împrumutător de capital din afară, decât să sece toate buzuna- rele pentru trebuințele lui, și să nu mai rămână nimic pentru trebuințele celorlalte. D-1 Ministru de finanțe spune că a făcut împrumut extern, deși eră mai bine să-l facă intern, dar l-a făcut extern, pen- trucă sunt nevoi multe în țară, credite județene, comunale, Cassa rurală, etc. Foarte bine, n’am nimic de zis ; îl felicit pe d-1 Ministru că l-a făcut așă. Este încă un punct unde nu pot să felicit pe d’antregul pe d-1 Ministru. D-lor, eu îl felicit și pentru cotă, este bună cota, este foarte bună, nu se puteă obține o mai bună cotă:. Dar nu îl felicit că ne ascunde cota, că nu ne spune cota, cea adevărată. In adevăr, D-lor, dacă citiți expunerea de motive! a împru- mutului, veți vedeă că cota împrumutului este de 87, adică 88 minus unul pentru comision. Nu este exact, cota împru- mutului este mai puțin de 86 și voiu dovedi aceasta ime- diat. D-lor să nu v,ă închipuiți că este vorba de aceă pari- tate între lei și mărci, în cari noi pierdem 1 la sutăb căci acea paritate a fost în toate împrumuturile noastre la fel și aceea, dacă o aplicați la toate împrumuturile, trebue pe toate să le reduceți cu 1 la sută și dacă o aplicați și acestui îm- prumut, cota ar fi 84,92, aceasta ar fi cota adevărată, dar nu o aplic acî, căci a fost aceiași la toate împrumuturile. Este însă altcevă acî, de unde vine diferența între cota „aparentă" cum ziceă d-1 Dissescu, între „ce se vede" și între cota reală, ce nu se vede. Pentru prima oară în acest împrumut, am imitat un lucru care se face foarte des în îml- prumuturile rusești. Iată ce este aceasta. Te împrumuți cu rentă al cărui cupon începe la cutare dată, în speță la\ 1 Octomvrie st. n. 1908. D-v., începeți să plătiți cuponul de atunci, dar banii când ți-i dă? In toate împrumuturile noa- stre de până acum, banij îi luai când vreai, puteai șă-i iei 415 din prima zi. Din potrivă chiar au fost împrumuturi unde banii s’au dat înainte de a începe să curgă cuponul, plătind noi firește dobândă pentru banii împrumutați. împrumutul pe care l-am făcut eu la 1905, fiindcă aveam nevoe de bani, am stipulat că deși plata cuponului se începea la Octomvrie 1905, bancherii să-mi dea bani dela Aprilie și eu să dau 4°/₀ dela Aprilie până la termenul cuponului. Este art 9 cel din urmă aliniat al vechiului contract. D-1 Costinescu se împrumută la Octomvrie 1908 cu 70 mili- oane nominal, și stipulează ca să plăteas'că cuponul dela 1 Octomvrie 1908, ceeace calculată pe cota de emisiune repre- zintă o dobândă de 4,60 la sută. Să-mi dați voie să vă citesc: „Dobânzile vor începe să curgă dela data (18 Septemvrie) 1 Octomvrie 1908. Va să zică vedeți sunt precisă Ce face însă d-1 Ministru? Și vă repet: în împrumuturile rusești veți găsi același lucru,. Iată ce face : stipulează cu bancherii că, deși d-sa plătește dobânzile dela 1 Octomvrie, ei nu-i vor da banii decât trep- tat și mai târziu. Iată D-lor: „In articolul 10 se spune că se va deschide un cont Guvernului pentru suma rezultată prin împrumut, și că această sumă va produce dobândă dela 1 Octomvrie 1908 până la plată". „Se va bonifică Guvernului dobânzi de \r/₂ la sută mai prejos de scomptul băncii imperiului german; dar în nici un caz, nici mai mult de 3°/₀, nici mai puțin de 2°/₀pean". In vechile împrumuturi eră vorba de loyₒ sub scomptul băncei imperiului, de rândul acesta e de su^ scomptul băncei. Dar nu această deosebire de ¹/₂°/o are importanță, ci altcevă. In împrumuturile trecute, aceasta se petrecea numai în cazul când noi Guvernul nu voiam să luăm bani, când ră- mâneau banii la ei din voința noastră. Acum d-1 Costi- nescu, se obligă d-sa să lase banii la bancheri, și iată ce urmează : „Plata sumelor creditate, adică cari ni se cuvin din acest împrumut, va fi efectuată pentru 16 milioane de mărci la 15 Decemvrie 1908; pentru 8.360.000 de mărci la 1 Aprilie 1909: și în cazul când opțiunea pentru celelalte 35 milioane va fi făcută, se vor plăti alte 8 milioane de mărci lai Apri- lie 1909, iar restul de 16.360.000 mărci la 1 Iulie 1909". Va să zică d-lor, noi plătim dobândă de 4,60 la sută pen- 416 tru suma. întreagă dela 1 Octomvrie 1908, și banii ni se dă nouă la aceste date pe cari vi le-am citit Ce dobândă ni se dă în acest timp? l¹/₂% sub scomptul băncii, și cum acest scompit a fost de 4°/₀, nouă ni se va da 2¹/₂o/o, iar dacă scomptul băncii imperiului va scădea la 3¹/₂ ni se va da numai 2%. Cât face deosebirea? Am făcut socoteală pe 2¹/₂°/₀ ca să fiu larg, deși e ten- dința să se scadă scomptul băncei imperiului;; Ei bine, deosebirea între dobânzile pe cari le plătim noi și cele cari ni se plătesc nouă, se urcă la mai puțin de? 498.265 de mărci. Dacă scădeți această deosebire de dobânzi din suma totală, pe cari noi o încasăm pentru împrumutul nostru, și dacă țineți socoteala și de acea chestiune a tran- sformărei mărcilor în lei, care a fost în toate împrumuturile, cota împrumutului ar fi exact 84,90. Dar aceasta ar fi nedrept. Nu trebue să ținem socoteală de transformarea mărcilor în lei, pentrucă așă a fost în toate împrumuturile. Cota reală e dar de 85,94, iar nu de 87 cum afirmă d-l Ministru. Aceasta e cota' reală) a acestui împrumut 85 și 94 exeact. E, D-lor, această cotă, e cotă bună? E cotă excelentă? Dar, D-lor, mă plâng de un lucru..., de această tendință de a nu se arătă adevărul în actele noastre. । In zadar veți căută în expunerea de motive vre-o aluzie măcar la această clauză, care, obligator împiedică pe Statul român de ași luă banii când se împrumută, care, obligator îm- parte plățile în 4 câștiuri, cel din urmă tocmai în Iulie 1909u. Ministrul finanțelor d-l Ef. Costinescu, în ședința Camerei dela 13 Decemvrie 1908, răspunzând sumar obiecțiunilor de mai sus, a arătat că prin modul cum d-sa a contractat împrumutul ,nu s’a căutat decât să se aducă avantagii Sta- tului. Titlurile de rentă aflate în circulație la 1 Aprilie 1912.______________ Val. Val. Val. Val. Total Total ca- Renta 4°Io 1908 500 1000 2500 5000 efect Capital Interese pital și interese Titluri emise . . 38.500 17.500 8.400 2.450 66.850 70.000.000 55.138.780 125.138.780 Titluri amortiza- 1.614 735 353 102 2.804 2.934.500 8.284.950 11.219.450 te până la 31 36.886 16.765 8.047 2.348 64.046 67.065.500 46.853 830 113.919.330 Martie 1912 . . . Titluri în circu- lație la 1 Apri- lie 1912 . • . 417 In baza legei din 18 Decemvrie 1908, Ministerul de Dome- Emisiunea reu- nii și Agricultură, a fost autorizat să cumpere păduri dela Cassa rurală, iar pentru procurarea fondurilor necesare, Mi- duri, nisterul de finanțe urmă să emită pe fiecare an, până lâ con- curența sumei de Lei 5.000.000 rentă 4%, intitulată pentru cumpărare de păduri amortibilă în 40 de ani. In aplicarea dispozițiunilor legei de mai sus, Ministerul de finanțe a emis până în prezent titluri în valoare nomi- nală de Lei 5.383.600, pentru care s’a realizat suma de Lei 5.005.160,98, ceeace revine la un curs de 92^97. Amortizarea va începe atunci când întreaga emisiune de maximum Lei 20.000.000 va fi complect efectuată. Am văzut că împrumutul contractat în anul 1908 în valoare împrumutul de nominală de Lei 70.000.000, a produs efectiv suma de Lei Leⁱ ¹²⁸ mⁱ¹- 60.861.402,26, iar totalul creditelor deschise și cari urmă a fi acoperite prin emisiune de rentă se urcau la sumă de Lei 141.700.000 din care dacă vom deduce suma realizată din îm- prumutul de mai sus, rămân credite extraordinare neacoperite în sumă de Lei 80.838.598. In luna Fevruarie 1910, s’au mai deschis două credite ex- traordinare, pentru construcțiuni noui de căi ferate, în sumă totală de Lei 70.000.000, așă că totalul creditelor cari urmau a fi acoperite prin emisiune de rentă întrucât excedentele realizate dela 1905—1909 inclusiv, fusese întrebuințate pentru alte lucrări de utilitate publică,¹) se urcă la suma totală de Lei 150.838.597,74, pentru ă cărei acoperire, Ministrul fi- nanțelor fusese însărcinat să negocieze contractarea unui îm- prumut, al cărui produs efectiv să acopere totalul creditelor extraordinare rămase neacoperite, y ?/ Ministrul finanțelor intrând în negociațiuni cu Sindicatul germano-francez, au stabilit condițiunile emisiunei unui îm- prumut în valoare nominală de Lei 128.000.000; pe un curs de 88°/₀ mai puțin l¹/₂°/o ‘pentru timbru și celelalte chel- tueli de emisiune. Durata împrumutului eră de 40 de ani. Cum suma contractată nu eră suficientă pentru acoperirea tuturor creditelor, Sindicatul rezervase dreptul Guvernului de a e- mite și un împrumut intern de Lei 40 milioane efectiv, atunci când piața ne va fi favorabilă. 1) „Monitorul Oficial" No. 261 din 21 Fevruarie 1910. Contul întrebuințărei excedentelor dela 1907-1909 inclusiv. 27 418 Condițiunile principale ale nouei emisiuni fiind stabilite în principiu, Ministrul finanțelor d-1 E. Costinescu a supus' aprobărei Consiliului de Miniștri, referatul de mai jos : Ne aflăm la capătul unei perioade de mare prosperitate fi- nanciară, în timpul căreia disponibilul tezaurului fiind din ce în ce mai mare, din cauza rezervelor acumulate, s’au putut face provizoriu cu ajutorul lor multe cheltueli extraordinare, fără a recurge până astăzi la o regulare definitivă prin împru- muturi. Momentul acestei regulărfi a venit: am¹ început prin a decide ca rezerva tezaurului și a fondului comunal sa se verse la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni, sipre a se întrebu- ință în cumpărări de rente producătoare de venit. Trebue să trecem acum la acoperirea numeroaselor credite extraordi- nare acordate pentru lucrări publice și pentru armată. In cursul lunei curente acordându-se încă două credite, în total de Lei 70.000.000, pentru lucrări ale Căilor ferate, situațiunea nu mai puteă să rămână nehotărîtă și o regulare până la zi și definitivă se impune. Creditele ce urmează' a se acoperi în mod complect sunt următoarele : Creditul promulgat la 14 Ianuarie 1906, din care: 30.000.000 pentru trebuințele armatei, 33.000.000 pentru lu- crările publice, 4.200.00 pentru Ministerul agr icul turei, in- dustriei și comerțului, 600.000 pentru antrepozitele dela Iași, 200.000 pentru Spitalul de alienați dela Mărcuța, total Lei 68.000.000 Creditul promulgat la 10 Martie 1907 > din cari : 23.700.000 pentru trebuințele armatei, 50 milioane pentru lucrări publice, total Lei 73.700.000 Creditul promulgat la 10 Fevruarie 1910 pentru material rulant și numeroase lu- crări la Căile ferate........................Lei 45.000.000 Creditul promulgat tot la 10 Fevruarie 1910 pentru terminarea Căilor ferate •' județene, și începerea a patru linii noui de căi ferate . ....... Lei 25.000.000 Total general Lei 211.700.000 In legile privitoare la primele două credite, cari se urcă 419 împreună la 141.700.000 lei, se prevedea că ele vor fi aco- perite din excedente sau prin emisiune de rentă; însă toate excedentele ce s’au împărțit dela 1906 până astăzi au fost întrebuințate în alte cheltueli extraordinare ,așă încât împru- mutul de Lei 70.000.000 nominal safu60.861.402,26 efectiv, a fost singur afectat la acoperirea a parte din acele credite. Deci din creditele totale de ... Lei 211.700.000,— trebue să deducem cifra efectivă realizata din împrumut ... . Lei 60.861.402,26 Rămâne de acoperit Lei 150.838.597,74 Această sumă nu poate să fie acoperită altfel decât prin- tr’o emisiune de rentă, de oarece toate resursele din exce- dente sunt întrebuințate în alte cheltueli extraordinare. A mai lăsă parte din această sumă neacoperită, este peste putință, căci s’ar atacă din nou, cum s’a întâmplat dela fi- nele anului 1906 până în 1909, fonduri de cari Statul nu are dreptul să se atingă; și apoi nu se știe dacă mai târziu un împrumut n’ar fi mai anevoie de realizat decât astăzi. Este un fapt cert, că de câțivă ani suflă peste toată Eurojpa un vânt din ce în ce mai puternic de mari cheltueli publjcei. Dobânzile pe cari Statele Europei le plătesc se ridică în consecință din ce în ce mai mult: Germania, care se împru- mută cu 3°/₀, plătește astăzi 4°/₀; chiar consolidatele en- gleze reputate ca titlurile cele mai solide din lume, sunt scăzute la cursul de 82. Toate bugetele celor mai puternice State se acoperă în parte cu împrumuturi. Chiar în primă- vara anului curent sunt în pregătire în Germania și în Aus- tro-Ungaria împrumuturi de peste un miliard și jumătate. Aceasta fiind situațiunea financiară a Europei, nu ne mai este permis să rămânem în necunoscut ; trebue sa regulăm de- finitiv acoperirea cheltuelilor extraordinare hotărîte până azi și aceasta de urgență, mai înainte dei a se aruncă pe piețele Europei marile emisiuni ce se pregătesc. La contractarea în țară a unui împrumut de 150.000.000 lei, nu ne putem gândi. Pe de altă parte, a contractă în străi- nătate toate cele 150.000.000 pe cursurile ce se pot aveă, în situațiunea de astăzi a piețelor streine, ar fi prea oneros și, din oarecari puncte de vedere netrebuincios. 420 Cred dar, că din suma de 150.838.598, trebue să rezer- văm 40 milioane pentru o emisiune în țară. Pentru 110.000.000 'propun un împrumut de încheiat tot prin ajutorul sindicatului germano-francez care ne servește de (aproape 30 ani. Suma de 838.598.000 ce mai rămâne până Ia lichidarea definitivă se va acoperi dintr'o rezervă cruțată din excedentul împărțit în 1908. । Emisiunea de făcut în țară vom păstră-o pentru momentul cel mai favorabil al anului curent. Pentru împrumutul de 110.000.000 efectiv în renta 4% de contractat în străinătate, am dobândit cursul de 88 ; nu ne putem așteptă la o emisiune mai favorabilă, când cursul rentei românești la Berlin; a variat în ultimele timpuri între 89 și 90; numai de puține zile s’a ridicat la 90,70, prin sa- crificiile ce le face sindicatul ca să îmbunătățească cursurile în vederea emisiunei viitoare. O sarcină care apasă din ce în ce mai greu asupra împru- muturilor în străinătate, este timbrul ; în Germania a fost ridicat dela 0,70 cât eră în 1908 la 1% ; în Franța dela 1 la 2%. Pentru împrumutul de Lei 70.000.000 am plătit l°/₀, asupra capitalului nominal pentru timbru și celelalte spese; acel împrumut fiind emis numai în Germania, Sindicatul a acoperit timbrul de 0,70 și i-au mai rămas 0,30% pentru alte spese. Pentru împrumutul proiectat acum de 110 milioane efectiv sau 128.000.000 nominal, n'am reușit să scad plata de făcut pentru timbru și spese sub 1%% și aceasta numai din cauza urcărei timbrului. Acest împrumut se va emite după informațiunea dată de sindicat, jumătate în Germania, și ju- mătate la Paris. Jumătatea din Germania va plăti timbrul de 1%, jumătatea din Paris 2%, peste tot la s^tă. Deci din comisionul de l¹/₂% nu rămâne nimic Sindicatu- lui ; toate celelalte spese, între cari cele de publicitate, foarte mari la Paris, vor 'fi plătite din diferența ce se va dobândi între cursul de 88 și cursul de emisiune. î Aceste amănunte învederează că condițiuni mai avanta- joase pentru Stat nu se puteă dobândi. Vom aveă însă¹ o* largă compensare în emisiunea de 40.000.000 din țară, care, grație trebuințelor Cassei de Depuneri pentru plasarea rezer- velor, se va acoperi cu înlesnire; la această emisiune vom pu- teă dobândi un curs între 90 până la 91 net. 421 O chestiune foarte importantă de rezolvat, cu ocaziunea contractărei acestor împrumuturi, este aceea a pierderilor foarte însemnate de dobânzi ce le-am fi încercat, dacă am' fi cerut să se verse deodată la 'tezaurul public tot produsul împrumuturilor. Trebuiă să ținem seamă că sumele prove- nind din aceste operațiuni urmează a se cheltui în doi și mai complect în trei ani. In această categorie intră toate cele 70 milioane contractate pentru căile ferate, asemenea și o sumă de Lei 20.600.000 ce mai este de întrebuințat din creditele anterioare acordate. A ține la tezaur neproducătoare 150 mi- lioane, este o nesocotință, pe care un guvern nu poate să o comită. A căută în țară plasament pentru această sumă nu eră de gândit: Statul nu se poate apucă de specule de bancă cu rizicul ce ele implică, nici o lege nu-1 autoriză și nu trebue să-1 autorize a face asemenea operațiuni. A recurge la Cassa de Depuneri spre a plasă o parte însemnată din această sumă, iar nu e prin putință, căci retragerile de bani în momentele cerute de cheltueli ar produce cea mai mare perturbare pe piață. Dela 1902 am introdus la Ministerul finanțelor cumpă- rările cu anticipație de remise pentru plata cupoanelor în străi- nătate, operație fericită care a aduis o economie de 2.000.000 în bugetul datoriei publice ; dar niciodată nu s’au putut în- trebuință în această operațiune mai mult de 20 sau maxi- mum de 25.000.000, și inu toate epocile sunt favorabile a- cestui fel de operațiune. Schimbul nu ne este totdeauna fa- vorabil, în special anii în cari exportul noțstruț e mic, schim- bul este totdeauna nefavorabili. Astfel dacă în anul mănos 1907 s’au putut câștigă, deosebit de economia din bugetul datoriei publice, încă 800.000 lei, asupra schimbului, în anul de mic export 1909 s’a pierdut asupra schimbului circa 50.000 lei, economia din buget rămânând aceiași. In împrejurările în cari ne aflăm 40.000.000 din emisiu- nea ce vom face-o în țară vor sta în tezaur; a aduce peste aceasta sumă și cele 110.000.000 ale împrumutului în străi- nătate^ ar fi a îjncărdă tezaurul du o pierdere de dobânzi peste măsură de mare. M’am gândit atuncți a lăsă părți din acest împrumut în străinătate, în schimb de dobânzi, variind între 3 și 2°/₀. Dacă vărsările treptate obligatorii pentru sindi- cat nu vor aveă o întrebuințare imediată, le vom¹ putea lăsă asemenea în străinătate și le vom ridică cu un prea'viz de 6 422 săptămâni, iar până la ridicare vor purtă tot dobânzile con- tractuale. In acest scop am introdus¹, în contractul ce am o- noarea a vă supune, un aliniat special la art. 10. Dacă însă vom puteă vinde mai avantajos în țară pentru trebuințele schimbului, mărcile puse la dispozițiunea noastră la Ber- lin, nu vom face uz de acest aliniat și vom dispune de vărsă- mintele sindicatului pe măsură ce se vor efectua-. In fine, în loc de a cumpără’, adesea cu pagubă, cum s’a întâmplat în cursul anului 1909, rimese de pe piață pentru plata cu- poanelor noastre în străinătate, vom dispune deadreptul la Berlin, asupra averei noastre în mărci, ferind astfel Sta- tul de paguba unui schimb nefavorabil. "In scurt, sprei a reduce la minimum paguba de dobânzi la împrumuturile contractate, vom face uz și de plasările Cassei de Depuneri în împrumuturi pe titluri, bine înțeles pe sume moderate, și de cumpărările larg anticipate de rimese, cu cari înlesnim mult de 7 ani trebuințele pieței românești, vom încasă și dobânzi la sumele ce vor rămâneă în străinătate. Așă am procedat și cu ocaziunea ultimului împrumut, nea- părat, pe o scară mai mică,, și folosul pentru tezaur a fost destul de însemnat. Pentru consîderațiunile expuse până acî, am onoare să vă propun, D-lor Miniștri, acoperirea tuturor creditelor extra- ordinare, rămase până astăzi neacoperite, în cifră totală de 150.838.598 prin mijloacele următoare: 1) Un împrumut de 110.000.000 efectiv contractat în străi- nătate în condițiunile ce le-am arătat. 2) Un împrumut de 40.000.000 efectiv de emis în țară în cursul anului curent. ' 3) 838.598 lei de acoperit din suma rămasă disponibilă din excedentul împărțit în anul 1908.¹) La 23/8 Martie 1910 s’a semnat convențiunea împrumutu- lui de Lei 128.000.000 capital nominal. întregul împrumut fiind luat ferm de Sindicat, Guvernul a remis titlurile de rentă 4%, purtând cuponul de 1 Sep-i temvrie 1910, în valoare nominală de Lei 128.000.000, a căror contravaloare în Mărci s’a pus la dispozițiunea guvernului român astfel: l) „Monitorul Oficial “ No. 261 din 21 Fevruarie 1910. 423 Mărci 18.000.000 la 1 Aprilie 1910 st. n. Mărci 18.000.000 la 1 Septemvrie *1910 st. n. Mărci 26.000.000 la 1 Aprilie 1911 st. n. Mărci 26.576.000 la 1 Septemvrie 1911 st. n. Decontul acestui împrumut este următorul: । Lei 128.000.000 capital nominal titluri de rentă 4°/₀ amor- zabi.lă a 88°/₀ mai puțin n/2% ^ac Lei 110L720.000 cari transformați în mărci pe cursul de 80 suta de Lei au produs Mărci 88.576.000, cari s'au făcut venit la tezaur pe cursul de Lei 123.456 791°/₀, producând net suma de Lei 109 mii. 353.086,42, ceeace revine pe un curs net de 85.435°/₀. Situațiunea titlurilor aflate în circulație la 1 Aprilie 1912 este următoarea : Val. Val. Val. Val. Total Total ca- Renta 4% 1910 500 1000 2500 5000 efecte Capital Interese pital și interese Titluri emise . . . 75.000 32.500 14.400 4.400 126.300 128.000.000 130.305.200 258.305.200 Titluri amortiza- 1.216 527 233 71 2.047 2.072.500 10.] 99] 00 12.271.600 te până la 30 73.784 31.973 14.167 4.329 124.253 125.927.500 120.106.100 246.033.600 Martie 1912 . Titluri în circu- lație Ia 1 Apri- lie 1912..... convențiunea împru- că Guvernul își re- Conform dispozițiunilor art. 14 din mutului de Lei 128.000.000, am văzut zervase dreptul ca la timpul oportun să facă o emisiune de renta 4°/₀ internă în valoare efectivă de Lei 40.000.000, pen- tru plasarea fondului de rezervă al tezaurului public în sumă de Lei 29.570.875 și al fondului comunal în sumă de Lei 7.999.747,50, consemnat la Cassa de Depuneri și Consem- națiuni, precum și pentru plasarea numerariului disponibil de Lei 2.429.472,50 al Cassei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. Subscrierea s’a făcut în ziua de 1/14 Septemvrie 1910 la Casieria Centrală a Tezaurului și la Cassa de Depuneri pe prețul de 9O,5O°/ₒ, realizându-se un capital efectiv de Lei 40.000.095, pentru un capital nominal de Lei 44.199.000 în titluri de rentă 4°/₀, purtând cuponul de 1 Martie 1911 st, n. In urma înțelegerei ce s’a luat cu sindicatul împrumutului 4°/₀ extern din 1910, s'a stabilit că imprimarea titlurilor și' intern de Lei 44.199 000 din 1910. 424 cupoanelor emisiunei interne să se facă întocmai ca și aceia a împrumutului de Lei 128.000.900, desemnându-se chiar aceleași Casse de bancă care să facă serviciul de plată al cupoanelor și titlurilor eșite la sorți, astfel că renta internă să poată fi negociabilă și pe piețele streine, pentrucă într’un caz eventual când Statul s’ar afla în suferință și ar aveă nea- părată trebuință de fondul chiar al rezervelor sale, să și-l poată procură prin Sindicatul împrumutului de Lei 128 mi- lioane, sau prin oricare altul. Pentru un moment întreaga emisiune internă de Lei 44 mii. 199.000 cedată fondurilor menționate mai sus, s’a con- semnat la Cassa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie care a fost însărcinată să facă și serviciul de plată. Situațiunea titlurilor aflate în circulație la 1 Aprilie 1912, este următoarea: Val. Val. Val. Val. Total Total ca- Renta 4°/0 1910 509 1000 2500 5000 efecte Capital Interese pital și interese Titluri emise . . . 18.398 12.000 5.200 2.000 37.598 44.199.000 44.996.560 89.195. Titluri amortiza- 272 156 52 10 490 472.000 2.647.270 3.119.270 te până la 31 18.126 11.844 5.148 1.990 37.108 43.727.000 42.349.290 86.076.290 Martie 1912 . . . Titluri în circula- ție la 1 Apri- lie 1912..... Căile ferate Prin legea din 19 Ianuarie 1906, județele fusese autorizate județene luate ₛ£ contracteze împrumuturi la Cassa de Depuneri, Consem- asupra Statului . . . , națiuni și Economie, pentru construcțruni de Cai ferate, de interes județean. In virtutea aceleași legi pentru plata anui- tăților la împrumuturile contractate, județele erau autorizate a percepe până la 2 zecimi, iar Statul le servea; o subvenție care se urcă până la 3¹/₂ din costul construcțiunei, în cazul când acel cost ar trece de 90.000 lei de kilometru. Județele: Dâmbovița, Ialomița, Iași, Ilfov, Prahova și Vlașca în baza legei de mai sus, s’au împrumutat dela Cassa de Depuneri cu sumă de Lei 39.490.000, cărora li s’au li- berat Obligațiluni de credit județean și comunal 4¹/₂°/₀, iar dânsele pentru realizarea numerariUlui necesar le-au vândut prin Sindicul Bursei. Liniile ferate : București-Oltenița ; Rucioasa-Moroeni; Plo- ești-Urziceni; Urziceni-Slobozia ; Hârlău-Podul Iloaiei; Giur- 425 giu-Blejești, parte nu fusese începute de loc, iar cele înce- pute a fi executate rămăsese neterminate din cauză că sumele cari le fusese acordate prin lege nu le erau suficiente, de oarece din ele plăteau chiar anuitățile împrumuturilor, întru cât nu puteau fi acoperite cu resursele propriilor lor venituri. Prin urmare, sarcinile care și le luase județele fiind în disproporție îngrijitoare față cu puterea lor financiară, în anul 1910, s’au adresat Guvernului, cerând a termină cu re- surse de ale Statului, liniile începute, intrând prin aceasta în rețeaua căilor ferate și exploatate de Stat prin Direcțiu- nea Generală a C. F. R., și â luă în sarcina sa anujitățile împrumuturilor contractate. Guvernul n’a întârziat nici un moment pentru a satisface cererea județelor, căci altfel s’ar fi compromis capitalul de Lei 39.490.000 întrebuințat în Căile ferate și rămase neter- minate, în neputință de a fi puse în stare productivă, fără noui cheltueli și fără asigurarea plăței regulate a anuită- ților datoriei contractate. Prin legea din 9 Fevruarie 1910, s’a abrogat legile din 19 Ianuarie, 14 Fevruarie, 4 și 10 Martie 1906, pentru con- tractarea de împrumuturi județene în scopul de a construi Căi ferate, descărcându-se județele menționate mai sus de sar- cina de a plăti anuitățile împrumuturilor în sumă totală de Lei 39.490.000, înscriindu-se în bugetul Datoriei Publice anuitatea aferentă. r S’au desființat de asemenea zecimele adiționale impuse de județe, în schimbul cărora Statul urmează' a percepe cu în- cepedere dela 1 Aprilie 1911 asupra contribuțiunilor directe și a licențelor asupra băuturilor spirtoase, ¹/₂ zecime în județul Ilfov, împreună cu București, 1 zecime în județul Dâmbovița, 1 zecime în județul Prahova, P/g zecime în ju- dețul Ialomița, ¹/₂ zecime în județul Iași și 1 jum. zecime în județul Vlașca, al căror produs s’a înscris între veniturile Statului. In conformitate cu dispozițiunile art. 22 al legei tocmelilor Emisiunea ren agricole din 27 Martie 1909, institutiunile de binefacere tc,perpe!u.î.It¹ și de cultură ca spitalele, bisericile, școlile, seminarele, Aca- 5°/opentruisla- demia Română, își vor puteă vinde terenurile cari le aparțin zurⁱ comu,ⁱa,e- pentru constituire de islazuri comunale și cari le vor fi plă- tite de Stat în rentă perpetuă 5°/₀ și netransmisibiia. 426 Comuna căreia i s’a constituit islaz comunal, va plăti Sta» tului prețul convenit, prin o ajnuitate care va cuprinde dobânda și amortizarea în termen de 40 de ani. Cu partea relativă a amortismentului, Statul urmează să răscumpere pe fiecare an titluri de rentă amortibilă din Da- toria Publică. Până în acest an, s’a remis menționatelor instituții în cursul anilor 1909—1911 contra vânzărilor de terenuri pentru constituire de- islazuri comunale, titluri de rentă 5°/₀ per-t petuă și netransmisibilă pentru o valoare nominală de Lei 6.007.900. înlocuirea ren- D. P. P. Carp, Prim-Ministru și Ministru^ de finanțe, în tei 4®/° amorți- SCOpUi de ₐ introduce în datoria noastră publică tipul de 4% perpetuă, rentă 4°/₀ perpetuă și de a pro'duce o economie bugetară a- nuală de peste 3 milioane, prin suprimarea amortismentului, a prezentat Corpurilor Legiuitoare proiectul de lege, pentru înlocuirea titlurilor de rentă 4°/₀ amortizabilă aparținând casselor și fondurilor speciale, inclusiv fondul de rezervă a Tezaurului public, cu titluri de rentă 4°/₀ perpetuă la purtător. Motivele cari au determinat prezentarea proiectului de mai sus le găsim în Expunerea de motive ce-I însoțește, a că- reia coprindere este următoarea: „Prin legi și regulamente s’au creat casse și fonduri speciale cu anumite destinațiuni, dându-se administrația lor în sarcina diferitelor servicii ale Statului. Capitalurile acestor casse și fonduri, mai toate inaliena- bile și mereu în creștere, însumează peste 130.000.000 lei și se află consemnate la Cassa de Depuneri, Consemnațiitni și Economie în efecte, din cari mai mult de jumătate sunt rentă românească 4°/₀ amortizabilă din diferite emisiuni. Această Cassă, pe de altă parte, are plasați în același fel de rentă peste 69.000.000 lei din disponibilele și rezervele ei, cari de asemenea se găsesc în continuă creștere: Sunt astfel imobilizați la Cassa de Depuneri mai bine de 140.000.000 lei în rentă de 4°/₀, a căror amortizare repre- zintă pentru bugetul Statului o cheltuială însemnat#, și a căror manipulare este foarte anevoioasă, atât pentru diferitele ser- vicii cari le administrează, cât și pentru Cassa de Depuneri cari le păstrează, din pricina deselor preschimbări ale titlu- rilor eșite la sorți. 427 Prin proiectul de lege alăturat, se propune înlocuirea unei valori nominale de până la 150.000.000 lei din acest fel de rentă 4°/₀ perpetuă. Scopul pe care-1 urmărim este să introducem în datoria pu- blică tipul rentei 4°/₀ perpetuă și să dăm astfel bugetului,, prin suprimarea amortismentului, posibilitatea de a-și acoperi alte cheltueli mult mai folositoare. Am prevăzut suma rentei de retras și a celei de emis la 150.000.000 lei, ținând seamă că diferitele Casse și fonduri speciale capitalizează mereu excedentele lor, și apoi se poate ca unele din ele să găsească mai avantajos a-și transformă în rentă 4°/₀ amortizabilă alte efecte ale lor și apoi a o înlocui cu rentă perpetuă 4°/₀. Realizându-se această operațiune, vom înlătură în primul rând o cheltuială bugetară anuală de circa 3.000.000 lei, ți- nând seamă că pentru întreaga datorie publică de 1 miliard 580.000.000 lei, amortismentul anual este de 30.000.000 lei ; vom ușură apoi sarcina serviciilor și a Cassei de Depuneri cu lucrările pentru înlocuirea efectelor ieșite la sorți, cari în cursul rentei perpetuă nu vor ^mai aveă loc. Am mai prevăzut în proiectul de lege că titlurile retrase să fie anulate și înaintate Inalței Curți de Conturi; apoi renta emisă să beneficieze de toate drepturile celorlalte e- fectc ale Statului în cazul când ar fi dată pe piață. In ce privește plata procentelor, dispozițiunea e aceiași ca pentru renta amortizabilă, adică plata să se facă semes- trial la finele semestrului. Acoperirea acestei plăți se va face pentru anul 1912— 1913, dintr'un credit extraordinar bugetar, iar economia ce va rezultă din această cauză la anuitățile rentelor înlocuite, va spori fondul pentru deschideri de credite. In fine, proiectul de lege mai prevetie că toate cheltuelile izvorîte din aplicarea legii, se vor suportă de către bugetul. Statului și se vor plăti dintr’un credit extraordinar". Proiectul trecând prin Comitetul delegaților Camerei, fără nici o modificare, d-1 G. Q. 'Mironescu raportor, a cerut a- probarea lui, susținându-1 astfel: ,,Proiectul de lege propus de d-1 Președinte al Consiliu- lui și Ministru de finanțe, decide transformarea în rentă perpetuă 4°/₀ a unei valori nominale de 150.000.000 lei din 428 renta noastră amortizabilă 4°/₀, valoare care reprezintă ca- pitalurile Casselor și fondurilor speciale ce se găsesc consem- nate la Cassa de Depuneri și Consexnnațiuni și cari sunt mai toate inalienabile. Operațiunea aceasta este foarte avantagioasă. Prin ea se urmărește, în primul loc, de, a se introduce în datoria noastră publică—întriun mod lesnicios și fără nici un sacrificiu—tipul rentei perpetue, care, degrevând buge- tul de plata amortismentului, permite acoperirea altor chel- tueli folositoare mai urgente. ' i Degrevarea anuală ce rezultă pentru buget din operațiu- nea propusă, este de aproximativ 3.000.000 lei. Proiectul de lege prevede câteva dispozițiuni de detaliu asupra modului cum se va efectuă operațiunea și dispune că noul tip de rentă, va beneficiă de aceleași drepturi ca și titlu- rile existente de rentă amortizabile. Ar putea fi discuțiune asupra chestiunilor următoare : clacă renta perpetuă este preferabilă rentei amortizabile și dacă este bine ca un Stat să aibă mai multe tipuri de rentă în datoria sa publică. - In ce privește prima chestiune, discuția este în cazul nos- tru fără interes practic. ¹ » In adevăr, dintre inconvenientele ce se atribue rentelor perpetue, singurul care merită a fi ținut în seamă e acela că împrumutul cu rentă perpetuă poate încuraja la risipă, fiindcă Statul nefiind obligat la o amortizare regulată a capitalului împrumutat, nu are destulă grije de plata împrumutului, a- dică amortismentul regulat și obligator, ține pe Stat în frâu și îl împiedică de a alunecă pe povârnișul împrumutului continuu, iar suprimarea amortismentului (împrumutarea prin rentă perpetuă) înlesnește contractarea de noui datorii. Dar chiar dacă ar fi exact aceasta în teorie, nu se poate aduce asemenea obiecțiuni în cazul de față—și de aceea am zis că discuția acestei chestiuni nu prezintă, în cazul nostru, interes practic—fiindcă nu se contractează un nou împrumut, ci numai se transformă din amortizabilă în perpetuă,, o parte din datoria noastră existentă. De altfel, după cum se știe, denumirea de rentă perpetuă nu trebue înțeleasă ad-litteram, adică renta perpetuă nu în- semnează că Statul nu va plăti niciodată capitalul, ci însem- 429 nează pur și simplu că Statul nu ia obligațiunea d‘e a plăti capitalul la o anumită epocă și nu poate fi dar silit a-1 plăti în anume termen, ci rămâne liber a-1 plăti când îi con- vine mai bine. Orice rentă perpetuă este convertibilă și rambursabilă Ia epocile ce convin Statului împrumutat. In ce privește a doua chestiune—aceea de a ști dacă este bine ca un Stat să aibă mai multe tipuri de rentă—s’a susții nut, în adevăr, că adoptarea simultanee a mai multor tipuri de rentă conduce la agiotaj asupra fondurilor publice și la deprecierea unora din aceste rente. Dar s’a răspuns, cu drept cuvânt, că, din potrivă, diver- sitatea tipurilor de rentă dă satisfacție cererilor variate ale capitaliștilor și aduce prin chiar aceasta o desvoltare a cre- ditului public; iar pe de altă parte, de fapt, în principalele State s’a adoptat diversitatea de tipuri de rentă și rezultatul a fost foarte bun. Credința noastră este că Ia noi introducerea rentei perpe- tuă, va aduce o urcare a rentei amortizabile a Statului, ur- care de care vor profită în genere toate fondurile publice. Operațiunea ce ni se propune deci, prin alăturatul proiect de lege, prezintă numai avantaje și nici un inconvenient. De aceea Comitetul Delegaților, a admis proiectul așă cuni a fost propus și vă roagă, prin subsemnatul raportor, să-i dați cuvenita aprobare". Proiectul astfel cum a fost votat de Camera Deputaților, a trecut și la Senat, iar legea s’a promulgat prin Decretu;! Regal No. 1440 din 8 Martie 1912.¹) ; Diverse rente și subvenții Pe lângă sumele de mai sus bugetul datoriei publice mai suportă și plata sumei de Lei 157.797,05 drept subvenții și rente acordate în împrejurările următoare : 4) Răposatul T. Gadela, în anul 1843, a idepus Ia Mitropo- lia din Iași, un fond în sumă de Lei vechi 40.000, pentruj a se servi anual o rentă de câte 500 lei vechi spitalelOjr: 1) Desbaterile Corpurilor Legiuitoare ședința dela 23 Fevruarie (Camera) și 5 Martie 1912 (Senatul). 430 Chișinău (Basarabia Rusească), Niejina (Rusia) și Mănăs- tir ei Sf. Spiridon din Iași. In anul 1861, depozitul de Lei v. 40.000 fiind luat de Stat în satisfacerea trebuințelor sale, renta s’a înscris în bugetul Ministerului finanțelor cu începere din anul 1866, achitându-se și pe trecut sumele cuvenite ziselor spitale. A- ceste rente figurează azi în bugetul datoriei publice fiecare cu câte Lei 185,20. 2) Epitropia Sf. Spiridon din Iași, pe lângă suma de mai sus, mai primește următoarele subvenții și rente: Lei 7.777,75 un drept de supraveghere consacrat Sft. Spi- ridon după Regulamentul Organic al Mol- dovei, conform art. 74 § 20 și care s’a înscris pentru prima oară în bugetul Mol- dovei pe anul 1831 pe suma de Lei vechi 21.000.¹) Lei 18.518,90 Subvenție pentru întreținerea Ospjciului de in- firmi dela Qalata, care s’a înscris pentru prima oară în bugetul Ministerului finanțe- lor pe anul 1864, plătindu-se cu începere din anul 1860 câte 50.000 lei vechi pe fiecare an. Lei 4.444,45 rentă perpetuă pentru sclavii emancipați de acea mănăstire; ea a fost înscrisă pentru prima oară în bugetul pe anul 1878 (Lei vechi 12.000). Lei 30.741,10. 3) Epitropiei bisericei Stejarul din București, i se servește anual suma de Lei 370,35 (Lei vechi 1.000), pentru porțiu- nile de locuri ce i-au fost cumpărate de Stat în anii 1857 și 1860 pentru folosința actualului palat regal, conform a- probărei Consiliului de Miniștri din 20 Octomvrie 1861, apro- bat de Domnitor prin rezoluția pusă pe raportul Ministerului de finanțe No. 1613/61.¹ ²) 4) Institutului Elisabeta, i s!e servește suma de Lei 370, drept procente de 10°/₀ pe an la capitalul de Lei vechi 10.000, 1) Analele parlamentare ale României Tom. II pag. 96. 2) Bugetul pe anul 1863. 431 lăsat de Clucerul D. Urlau, pentru a servi la întreținerea a- cestui institut. Această stimă s’a înscris pentru prima oară în bugetul pe 1869, cu începere din anul 1867. 5) In baza transacțiunei intervenită între Ministerul de Domenii și moștenitorii defunctei Eliza Opran, s’a acordat o rentă viageră legatarilor usufructuari și moștenitorilor de sânge ai sus numitei în sumă totală de Lei 125.¹) Nota, Intre aceste subvenții a mai figurat până la anul 1875 și aceia a Prin- țesei Radu Moruzi, încă din timpul Regulamentului Organic cu suma de lei ve- chi 9.000 (3.333,33) anual, pentru locul din mahalaua Păcurari (Iași), luat de guvern pentru trebuința bisericei catolice și pentru care s’a acordat Prințesei, dreptul prin hrisov domnesc, de a primi căte 50.000 oca sare pe fiecare an și in urmă guvernul a chibzuit a i se plăti în bani prețul sărei. 1) Monitorul Oficial No. 9 din 11 Aprilie 1909. 432 împrumuturile contractate dela CURSUL ÎMPRUMUTURILE Capitalul Capitalul brut net pe care împr, CONTRACTATE împrumutat realizat convențional convențional s’a făcut venit Anul contractării la Tezaur împrumutul Stern...... 1864 22.889.437 03 17.797.921 63 88 77,7572 Podurile de fier....... 1864 12.027.285 --- 12.027.285 --- --- ---. --- Calea ferată Bucur.-Giurgiu . 1864 13.755.000 --- 13.755.000 --- --- --- împrumutul Oppenheim . . 1866 31.610.500 --- 18.500.000 --- --- --- 58,53 Imprum. național de 30 mii. 1866 4.711.444 --- 3.769.155 --- 80 80 80 Imprum. o. f. r. Suceava-Iași . 1868 51.535.640 --- 51.535.640 .--- --- --- --- Imprum. Vârciorova - Bucli- rești-Roman......* . 1868 248.130.000 --- 248.130.000 _ _ _ _ împrumutul Domenial.... 1871 78.000.000 --- V 58.500.000 --- 75 75 75 Calea ferată lași-Ungheni . . 1872 3.770.215 41 3.770.215 41 --- --- .--- Imprum. la Casă de Depuneri 1872 10.001.000 --- 10.001.000 --- --- --- --- Renta 5% perpetuă...... 1875 44.600.000 --- 28.990000 --- 65 65 65 Bilete ipotecare....... 1877 26.260.000 --- 26.260,000 --- .--- --- --- Obligații 6'7o convers, rurală 1880 31.600.000 --- 26.548.802 50 --- • --- 84,015 6° o căi ferate . . . 1880 237.500.000 --- 237.500.000 --- --- --- --- n 6% ale Societ. ac- ționarilor c. f. r...... 1880 47.532.000 _ 47.532.000 _ _ _ _ Imprum. conv. la Casa de De- 1880 9.985.320 83 9.985.320 83 _ 1 _____________ --- puneri........... 1881 47.948.000 --- 44.102.125 --- --- 91,98 Obligații 5% căi ferate . . . Renta 5% amortibilă..... 1881/88 436.525.000 --- 395.809.812 47 90/9574 90/94*/4 90,68 „ 4°/o pentru plata bilete- lor ipotecare........ 1889 32.500.000 _ 25.898.347 68 80 80 79,68 Renta 4% externă...... 1889 v 50.000.000 --- 41.095:039 42 84 83 82,19 Imprum. la Casa de Depuneri p-tru unificarea datoriilor: Teatru, porumb, monopol chibrit., șosele, deficit 85/86 1875/88 13.303.526 62 13.303.526 62 Renta 4% P- convers, oblig. 6°/0 c. f r.......... 1890 274375.000 _ 231.160.937 50 857i 84.25 84.25 Renta 4°/o din 1891...... 1891 45.000.000 --- 37.600.082 62 84,3772 83,37Va 83,55 , „ 1892 ..... 1892 75.000.000 --- 70.268.387 94 95 94 93,69 , S'lo „ 1893...... 1893 50.000.000 --- 46.785.586 04 947i 9374 93,57 „ 5°/0 „ 1894 internă.. 1894 6.500.000 --- 6.500.000 --- 100 100 100 w 4°L „ 1891 externă. . 1894 120.000.000 --- 98.052.234 08 82/8171 81/8174 81,71 , 4"/0 , 1896 „ 1896 90.OQO.000 --- 75.405 904 40 85 84 83.78 , 4°/o > 1898 » 1898 75.000.000 --- 67.377.183 15 9U/2 9072 89,84 105.000.000 --- 94.681.141 50 91’/2 907'- 90,17 Bonuri de Tezaur 5°/o 1899 . 1899 175.000.000 155.793.760 80 91 8972 89,02 Renta 4°/0 perpetuă Brașov . 1900 962.500 --- 962.500 --- 100 100 100 „ 5°/o din 1903...... 1903^ 185.000.000 --- 177.065.640 08 95'/2 94 95,72 seria A 1905 ' 39.280,000 --- 33.599.576 37 88 87 85,53 „ 4°/0 din 1905 # B 1905 60.720.000 --- 60.720.000 --- --------------------------------------------------- ! 100 4o/0 „ 1905 convert. . 1905 424.613.000 424.613.000 --- --- --- .--- ’ 4' Roman-București-Vârciorova........ 248.130 000 --- » » lași-Ungheni .......... 3.770.215 41 împrumutul contractat la Casa de Depuneri in 1872 . . . 10.001.000 --- Biletele ipotecare............. 26.260.000 --- Obligațiuni 6°/o Căi ferate...... ...... 237.500.000 --- » 6°/0 ale Societăților acț'onarilor C. F. R. (Schul- dverschreibungen) ................ 47.532.000 --- împrumutul convertit la Casa < e Depuneri (1872) . . . 9.985.320 83 împrumuturile unificate la Casa de Depuneri..... 13.303.526 62 Renta 5°/0 1894 internă.............. 6.500.000 --- Renta 4°/0 perpetuă pentru școli'e din Brașov..... 962.500 --- » 4°/o 1905 convertită............ 424.613 000 --- » » » Seria B . .............. 60.720.000 --- Iprumuturile 4^2°/0 la Casa de Depuneri pentru construire de Căi ferate județene luate asupra Statului în anul 1910 39.490.000 --- Total . . . 1.206 085 487 86 435 împrumuturi contractate pe valoare nominalii: I M PRUMUTUL Valoarea Suma nominală reali a t ă Împrumutul Stern . . . z< . . .... 22 889 437 03 17.797.921 63 Oppenheim) r. . J . . 31.610.500 - 18.500.000 --- Național de 30 milioane ' 4711444 --- 3.769.155 --- J» Domenial . • • » • 78.000 000 --- 58 500.000 --- Rentă 5°/0 perpetuă . . . .’ . ■ ... . 44 600.000 --- 28 990.000 --- Obligații 6 °/n conversiunea rurală . . . 31.600 000 --- 26 548.802 50 5°/o căi ferate . < . . . 47.948.000 --- 44 102.125 --- Renta 5% amortibilă 1881/88 . . 436 525.000 --- 395.809.812 47 4°/o „ 1889 internă . 32.500.000 --- 25 898.347 68 țy V „ 1889 exT^nră .O. 50 000.000 --- 41.095.039 42 V „ 1890 , Q. 274.375 000 --- 231.160.937 50 v n „ 1891 Q. 45.000.000 --- 37.600.082 62 5% „ 1892 „ P. 75.000.000 --- 70.268.387 94 V n „ 1893 „ .0. 50.000.000 --- 46.785.586 04 4% 1894 „ d. *120.000.000 --- 98 052.234 08 „ 1896 90 000.000 --- 75.405.904 40 „ 1898 „ .O. 180 000.000 --- 162.058.324 65 Bonuri de tezaur 5% 1899 . . 175.000.000 - 155.793.760 80 'Renta 5°/o amortibilă 1905 „ . V? 185.000.000 177.065.640 08 „ 4% „ 1905 „ Seria A 39.280 000 --- 33.599.576 37 1908 „ Q. 70 000.000 --- 60.861.402 26 „ 1910 128 000.000 --- 109 353.086 42 .. „ 1910 internă . . 44.199.000 --- 40.000 095 --- Total . . , 2 256 238.381 03 1.959.016.221 86 1 Capital nominal emis și făcut venit inte- gral la tezaur......................... 1.206 085.487,86 1.206.085.487,86 Capital nom nal emis . •.................. 2.256.238.381.03 — ,, efe:tiv realizat ................... — 1.959.016.221.86 3.462.323.868.89 3.165.101.709.72 nominal efectiv de unde rezultă că împrumuturile emise revin la un curs de 86.82%. Din totalul împrumuturilor contractate o parte s’a stins prin amortizări normale, o altă parte prin convertire în noui împrumuturi cari impuneau Statului sarcini mai ușoare, iar o altă parte se află în ființă, (constituind datoria publică actuală, astfel : 436 împrumuturi stinse prin amortizare : DENUMIREA ÎMPRUMUTURILOR Valoarea nominală Împrumutul Stern......... . . 22.889.437 03 Podurile de fer......... . . 12.027.285 --- Calea ferată București-Giurgiu ... 13.755.000 --- împrumutul Oppenheim...... 31.610.500 --- „ Național de 30 milioane . . ... 4.711.444 --- Calea ferată lași-Ungheni....... ... 3.770.215 41 Obligațiuni 5% C. F. R............ 47.948.000 - împrumuturile unificate la Casa de Depuneri..... 13.303.526 62 împrumutul la Casa de Depuneri 1872 .... . . 9 985 320 83 Total 160.000.728 89 împrumuturi stinse prin conversiune : DENUMIREA ÎMPRUMUTURILOR Valoarea nominală Capitalul de construcție al C. F. Roman-București-Vârcio- rova....................................................... împrumutul domenial .... ..................... „ la Casa de Depuneri (1872)......................... Renta 5 °/₀ perpetuă.................•.................... Biletele ipotecare......................................... Obligații 6°/₀ conversiunea ruralelor...................... „ 6°/₀ căi ferate.......................... . . „ 6% ale Societății acționarilor C. F. R. (Schuld- verschreibungen)......................................... Renta 5°/₀ Bonuri de amortibilă 1881/88 . 1892 ................. 1893 ................. tezaur 5°₀ 1899 . . Total 248.130.000 78.000.000 10.001.000 44.600.000 26.2G0.000 31.600 000 237.500.000 47.532.000 436.525 000 75.000.000 50.000 000 175.000.000 1.460.148.000 437 împrumuturi în ființă : DENUMIREA ÎMPRUMUTURILOR Valoarea nominală Capitalul de construcție al C. F. R. Suceava-Iași-Roman 51.535.640 li 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 1 11 1 1 Renta 4°/0 amortibilă din 1889 internă....... 32.500.000 „ „ „ „ 1889 externă....... 50 000.000 „ 1850 „ ....... 274 375 000 1891 ...... 45.000.000 „ „ „ „ 1894 „ ....... 120 000.000 „ 5% „ „ 1894 internă . . .... 6.500.000 „ 4°/0 „ „ 1896 externă....... 90.000.000 „ „ „ „ 1898 , ....... 180.000 090 ,, „ perpetuă „ 1900 „ ....... 962.500 „ 5°/0 amortibilă „ 1903 ., ..... ^85.000 000 „ 4°/0 „ „ 1905 convertită externă . . . 424.613 000 „ „ „ „ 1905 Seria A. B. externă. . . 100.000.000 „ „ „ „ 1908 externi....... 70 000.000 » •» » „1910 „ . ..... 128.000.000 „ „ „ „1910 internă....... 44.199 000 Obligațiuni județene și comunale 41/s°/0 pr. cciictruc. de . 39 490.000 C. f. județene luate asupra Statului .... . 1.842.175 140 - însumând cele trei totaluti avem : împrumuturi stinse prin amortizare Lei 160.000.728.89 „ „ „ convertire. „ 1.4f 0.148.000,— „ înființa.................. 1.842.1 75 140,— Total . . . Lei 3.462.323.868,89 Din punctul de vedere al scopului care a determinat con- tractarea împrumuturilor, le putem clasifică astfel : 1) împrumuturi fără destinație anumită, însă cari au ser- vit la acoperiri de deficite bugetare, pentru cari dela înce- put nu se stabilise că vor fi acoperite din resurse speciale : împrumutul Stern......................... 22.889.437,03 ,, Oppenheim.......................... 31.610.500,— ,, Național de 30 milioane .... 4 711.444,— „ Domenial............................ 78.000 000,— Rentă perpetuă 5°/₀ ..................... 44.600.000,— 181.811.381,03 2) împrumut cu o destinațiune anumită că- I ruia însă i s’a dat altă întrebuințare, întrucât a servit la acoperire de cheltueli, pentru cari dela început nu se hotărîse că se vor aco- peri din resurse speciale : Biletele ipotecare...................... . 26 260.000. - 3) împrumuturi cu destinațiune anumită pre- văzută prin însăși legea care amortiza contrac- tarea lor : De reportat Lei 208.071.381.03 438 Lei — 208.071.381,03 . . 12.027.285,— . . 13.755.000,— . 51.535.640,- . .248.130.000,— 3.770.215,41 10.001.000,— 31.600.000,— 13.303.526,62 6.500.000,— 962.500,— 391.585.167,03 Report. . . Podurile de fer.......................... Calea ferată Bucureșfi-Giurgiu .... „ Suceava-Iași-Roman. . . „ Roman-București-Vârciorova . „ „ lași-Ungheni.................... împrumutul la Casa de Depuneri (1872). Obligațiuni 6% (conversiunea ruralelor) . Împrumuturile unificatela Casa de Depuneri (1889) Renta 5°/o din 1894 interne (pentru cumpărarea de păduri de comuna Iași)..................... Renta 4% perpetuă (Brașov).................... 4) împrumuturi destinate la convertirea u- nora din împrumuturile anterioare: Obligațiuni 6°/o căi ferate................ 237,500.000,— „ 6⁰/⁰ (^chulverschreibungen) . . . 47.532.000,— „ 5% căi ferate.............. . 47.948.000,— împrumutul la Casa de Depuneri (1880) . . 9.985.320,83 Renta 4% amortibilă din 1890 ............... 274375.000,— „ 4°/o „ ,, 1898 împrumutul de Lei 180.000.000 ......................... 105 000.000,— Renta 5°/o amortibilă din 1903 .... . 185.000.000,— „ 4°/o „ „ 1905 .............. 424.613.000,— ,, 4% ,, „ 1905 Seria B împru- mutul de Lei 100.000.000 60.720.000,— 1.392.673.320,83 5) împrumuturi fără destinație anumită însă pentru acoperirea cheltuelilor necesitate de efec- tuarea lucrărilor extraordinare și cari trebuiau acoperite din resurse speciale : Împrumutul 5°/o amortibil din 1881/88 . . .436.525.000,--- r> 4°/o- „ 1889 intern . . 32.500.000,--- 77 77 „ 1889 extern . . 50.000.000,--- n 77 77 „ 1891 „ . . 45.000.000,--- n 5»/o „ 1892 „ . . 75.000 000,--- 5 °/o „ 1893 » . . 50.000.000,--- 4°/o „ 1894 . .120.000.000,--- T> '.•> „ 1896 „ . . 90 000.000,--- v> „ „ 1898 „ (îtn- prumulul 180.000.000) .... 75.000.000,--- Bonuri de t ezaur 5°/o din 1889 . . .... 175.000.000,--- împrumutul 4°/o amortibil din 1905 extern (îm- prumutul 100.000.000) Seria A . .... 39.280.000, - împrumutul 4°/o amortibil din 1908 extern . . 70.000.000,--- 77 r> „ 1910 „ . . 128.000.000,--- 77 '•> t> „ 1910 intern . . 44.199.000,--- Obligațiunile județene și comunale la Casa de Depuneri luate asupra Statului................ 39.490.000,-- 1.469.994.000,— Totalul împrumuturilor. , . 3.462.323.868,89 439 Am văzut că sumele amortizate din împrumuturile contrac- tate, reprezintă un capital nominal de Lei 581.402.262,81 și anume : împrumuturi amortizate în întregime din cele contractate Lei 160.000.728,89 Sume amortizate din împrumuturi cari apoi s’au convertit ................Lei 155.936.719,17 Sume amortizate din împrumuturile în ființă .............................Lei 265.464.814,75 Total Lei 581.402.262,81 pe lângă care Statul a mai plătit drept interese dela anul 1864 până la 31 Martie 1912 suma de Lei 2.053.193.465,26, rămânând a mai plăti capital și interese cu începere dela 1 Aprilie 1912 până la stingerea tuturor împrumuturilor în ființă suma de Lei 2.960.193.007,94 astfel cum rezultă din tablourile de mai jos z¹) Sumele amortizate și cele rămase de amortizat din împrumuturile în ființă la 31 Martie 1912 Denumirea împrumu- Sume Sume de a- Totalul Data turilor amortizate rnortizat capitalului no- | stingerei minal Calea ferată Suceava-la, i- Roman...... 1.421.721 90 50.113.915 10 51.535.640 1960 Renta 4% 1889 internă . 10.252 800 --- 22.247.200 - 32.500.000 --- 1933 „ „ 1889 externă. 15.256.000 --- 34.744.000 --- 50.000.000 --- 1933 „ „ 1890 „ 116.889.000 --- 157.486.000 --- 274.375.000 --- 1924 „ „ 1891 „ 12.388 000 32.612.000 --- 45 000.000 --- 1935 Renta 5% 1894 internă . 1.147.500 --- 5.352 500 --- 6.500.000 --- 1938 Renta 4°|o 1894 externă . 24.463 500 --- 95.536.500 --- 120 000.000 1939 ■ 1896 15.496.000 --- 74.504.000 --- 90.000.000 --- 1940 „ ,, 1898 „ . 12.413.000 - 167.587.000 --- 180.000.000 --- 1958 .. „ „,1900 „ --- --- 962.500 --- 962.500 --- perpet. Renta 5°/o 1903 „ 15.541.000 --- 169.459.000 --- 185.000.000 --- 1943 Renta 4°/o 1905 conv. . . 26.665.000 --- 397.948 000 --- 424.613.000 --- 1946 „ 1905 A. B. . 6.280.000 --- 93.720.000 --- 100.000.000 --- 1946 „ „ 1908. . . . 2.934.500 --- 67.065 500 --- 70.000.000 --- 1940 ... „ „ 1910 externă. 2 072.500 --- 125.927.500 --- 128.000.000 --- 1950 - „ „ 1910 internă . 472.000 --- 43.727.000 --- 44.199 000 --- 1950 Căile ferate județene luate asupra Statului . . . 1.772 289 85 37.717.710 15 39.490.000 --- 1946/49 265.464.814 75 1.576.710.325 25 1.842.175.140 --- 1) Se exceptează renta școalelor din Brașov pentru care se va plăti în per- petuu un procent de 4°/o la capitalul de Lei 962.500 sau anual Lei 38.500. 440 Interesele plătite și cele ce se vor mai plăti la împrumuturile contractate de Stat de la anul 1864 până la data stingerei lor. Capitalul no- Interesele Interesele Timpul ÎMPRUMUTURILE minal plătite de de plată plată împrumutul Stern....... 22.889.437 03 23.664.149 05 1864 -1887 Podurile de fer....... 12.027 285 --- 11.209.081 32 --- --- 1864-1880 Calea ferată București-Giurgiu . 13.755.000 --- 7.245.000 --- --- --- 1864-1876 împrumutul Oppenheim .... 31.610.500 --- 38.491 880 --- 1866---1889 „ Național de 30 mii. 4.711.444 --- --- --- --- -- 1866-1869 Calea ferată Suceava-Iași-Roman 51.535.640 --- 157.050.386 16 139.279,604 04 1871-1960 „ „ Roman-București Vârciorova.......... 248.130.000 _ 204.707.250 _ __ .1869-1880 împrumutul domenial..... 78.000 000 --- 50.022.080 --- --- --- 1871-1881 Calea ferată lasi-Ungheni. . . 3.770.215 41 2.563.746 49 --- 1872-1886 Imprumul la Casa de Depuneri 1872 .............. 10.001.000 _ 5.508.000 __ __ 1872-1881 Renta 5°/o perpetuă...... 44.600 000 --- 51.190.000 --- --- --- 1875-1898 Biletele ipotecare........ 26.260.000 --- --- --- --- Obligațiunile 6°/o rurale .... 31.600.000 --- 32.056.002 --- --- --- 1880-1898 „ 6% C. F. R. . . . 237.500.000 --- 154.921,950 --- --- --- 1880-1899 „ 6% Schuldver- schreibungen......... 47.532.000 --- 5.624.925 _ --- 1880-1881 împrumutul convertit la Casa de Depuneri......... 9.985.320 83 6.491.786 74 __ --- 1881-1912 Obligațiile 5% C. F. R..... 47.948.o00 --- 25.018.250 _ --- --- 1882-1899 Renta O°/o amortibilă...... 436.525.000 _ 417.330.725 --- --- --- 1881-1905 - Renta 4°/o amortibilă 1889 int.. 32.500.000 _ 25.992.256 __ 10.846 146 --- 1889-1933 Renta 4% amortibilă 1889 ext. . 50.000.000 --- 39.293.270 --- 17.381.160 --- 1889-1933 împrumuturile unificate la Casa de Depuneri......... 13.303.526 62 2.320.995 40 _ _ 1889-1899 Renta 4°/o amortibilă din 1890 . 274.375.000 --- 197.982.140 --- 42.349.51'» 189.)->924 Renta 4°/o amortibilă din 1891 . 45.000.000 --- 33.433.550 --- 17..>73.110 --- 1891-1935 Renta 5°/o amorții ilă din 1892 . 75.000.000 --- 47.167.525 --- --- _ 1893-1905 Renta 5°/o amortibilă din 1893 . 50.000.000 ___ 29.212.337 50 --- --- 1894-1905 Renta 5% amortibilă din 1894 internă ............ 6.500.000 __ 5.271.475 --- 4.363.062 50 1894-1938 Renta 4°/o amortibilă din 1894 externă............ 120.000.000 --- 74.452.720 _ 61.565.910 __ 1894-1939 Renta 4°/o amortibilă din 1896 . 90.u00.000 51.763.260 --- 52.050.170 --- 1896---1940 Renta 4% ăniortibilă din 1898 . 180.000.000 _ 94,372.090 - . 205.466.960 -- 1898-1950 Bonurile de tezaur 5°/o 1899 . . 175.000.000 --- 26.250.000 --- --- --- 1900-1903 Renta școaklor din Brașov 4°/o perpetuă .......... 962.500 _ 577.500 _ _ perpetuă enta 5°/o amortibilă din 1903 185.000.000 --- 80.371.400 --- 168.837.375 --- 1903-1943 Renta 4°/o amortibilă din 1905 conv.............. 424.613.000 _ 99.346 160 _ 339.219.069 _ 1905-1946 Renta 4% amortibilă din 1905 A. B........ .... 100.000.000 23 396.880 _ 79.889.100 _ 1905-1946 Renta 4°/o amortibilă din 1908 . 70.000.000 --- 8.284.950 --- 46.853.830 --- 1908-1940 Renta 4% amortibilă din 1910 . 128.000.000 --- 10.199.100 - 120.106.100 --- 1910-1950 Rent i 4°/o amortibilă din 1910 internă ........... 44.199.000 ___ 2.647.270 _ 42.349.290 _ 1910-1950 împrumut. 4'/2o/o p. căi ferate ju- dețene luate asupra Statului 39.490.000 --- 7.763.374 60 35.352.295 15 1906/8-1946/49 3.462.323.868 89 2.053.193.465 26 1.383.482.682 69 Sumele de amortizat și interesele de plată de Ia 1 Aprilie 1912 până la data stingerei împrumuturilor în ființă. ⁱ⁾ ² ³ DENUMIREA V A L O A REA TITLURILOR TOTAL SUME INTERESE TOTAL Data ÎMPRUMUTURILOR IOO în ciic lație la 3i Martie 1912 de de Capital și inte- stingerei 1 50c i 1000 ' 25oo ■: 20000 amortizat PLATĂ rese h 5000 de plată Renta 40/0 1889 internă ..... 3.412 ! 10.951' 2.191 16 554 22.247.200 10.846.146 33.093.346 1933 40/0 1889 externă ... --- i 6 950 13.894 3.4751! - 24.319 34.744.000 _ 17.381.160 --- 52.125.160 _ 1933 40/0 1890 .....• ... --- I : 47.244 ; 47.244! • 18.898 7.875 1 --- 121.261 157.486.000 _ 42.349.510 --- 199.835.510 _ 1924 40/0 1891 ....... --- 9.780 , 9.777: ' 3.9141 1.632 --- 25,103 32.612.000 _ 17.573.110 --- 50.185.110 _ 1935 40/0 1894 externă..... --- ' 28-659 28.657! 11.4641; 4.777 i ------------ 73.557 95.536.500 --- 61.565.910 --- 157.102.410 --- 1939 50/0 1894 internă...... --- ! 5.345 ; ---------- 1 536 --- 5.881 5.352.500 4.363.062 50 9.715.562 50 1938 4°/o 1896 .......... --- : 22.350 22.354, 8.940 3 725 1 --------------- 57.369 74.504.000 _ 52.050.170 --- 126.554.170 _ 1940 40/0 1898.......... --- 1 75 414! : 50 275 20.110 5.866 i -- 151.665 167.587.000 --- 205.466.960 --- 373.053.960 --- 1958 4°/o 1900 ......... --- !■ --- 1 I1 --- ! --- --- --- --- ') 962.500 --- --- i --- 962.500 --- perpet. 5°/o 1803 ......... --- ■ 76.042 51.318; ! 20.144 5.952 1 --- 153.456 169.459.000 _ 168.837.375 _ 338.296.375 _ 1943 4°/o 1905 coiiv........ --- ; 286.596! --- 1 --- 48-034 724 335.354 397.948.000 --- 139.219.060 --- 737.167.060 --- 1946 4°/o 1905 A. B. . . ..... --- : 51540 ' 23.430: 11.246 3.281 i ------------ 89.497 93 720.000 --- 79.889.100 --- 173.609.100 _ 1946 40/0 1908 ......... --- 36.886i i* 16 765: 8.047 2.348 --- 64.046 67.065.500 _ 46.853.830 _ 113.919.330 _ 1940 40/0 1910 externă...... --- ! 74-197 32.151- : 14.247 4.353 1 ------------ 124.948 125.927.500 120.106.100 _ 246.033.600 _ 1950 40/0 1910 internă...... --- ; 18 263 .11.924! 5.174 1,995 1 ------------ 37 356 43.727.000 --- 42.349.290 --- 86.076.290 --- 1950 3.412 1 739.266 I 318.740- i*122.184|! 96.040 724 1.280.366 1.488.878.700 _ 1.208.850.783 50 2.697.729.483 50 Împrumuturile județene pentru 1: Căi ferate luate de Stat .... --- --- ; --- --- --- --- --- 2) 37.717.710 15 35.352.295 15 73.070.005 30 1946/49 Calea ferată Suceava-lași-Bolo- șani --- i --- --- --- --- --- --- 50.113.915 10 139.279.604 04 189.393.519 14 1960 1.576.710.325 25 1.383.482.682 69 2-960.193 007 94 i) S’a emis un singur titlu de rentă Iscare se află anexate 100 cupoane fiecare a Lei 38.500, peste o sută ani când se va epuiza această serie de cupoane se va emite o alta și așa mai departe. 2) S’au emis 20.448 obligațiuni de Credit județean și comunal ^J₂QiQ în valori de 100. 500. iocoșî 2500 pentru o valoare nominală de Lei 39.490.000. 3) Pentru capitalul de construcție al liniei ferate Suceava-Iași-Botoșani nu s’a emis obligațiuni. 442 Am văzut că totalul sumelor realizate efectiv din împrumuturile contractate dela anul 1864 până la 31 Martie 1912 se urca la suma de . Lei 3.165.101.709,72 Se adaugă numerariul desființatei Case de răscumpărare a rentei 5°/o perpetuă din 1875 ................................... . „ 1.159.863,03 Din care_deducem : 1) Sumele realizate din îm- prumuturi și cari au servit la acoperirea de deficite : Din împrumutul Stern . Lei împrumutul Oppenheim „ Impr. național de 30 mii. „ împrumutul domenial . „ Renta perpetuă 5% 1875 „ Din val. bilet, ipotecare „ Total Lei 3.166.261.572,75 14.197.921,63 18.500.000,— 3.769.155,— 58.500.000,— 28.990.000,— 1.811.000,10 125.768.076,73 2) Sumeie realizate din îm- prum. cari însă au servit la conversiunea altor îm- prumut. sau au fost stinse ele însăși prin convers. : Obligațiunile 6°/o convers. rurală...............Lei 26.518 802,50 Obligațiunile 6°/o c. f. . „ 237.500.000,— „ 6°/o Schuldver- schreibungen. . . .Lei 47.532.000,— Imprumumutul conv. la Casa de Depuneri. . . .Lei 9.985.320,83 Obligațiunile 5% c. f. . ,, 44.102.125,— Renta 4°/o din 1890 . . 231.160.937,50 Din împrumutul cu rentă 4 °/o din 1898 ............Lei 94.681.141,50 Bonuri de tezaur 5°/₀ 1899 „ 155.793.760,80 Renta 4% 1905 convertită „ 421.613.000,— 1.271.917.088,13 1.397.685.164,86 Suma netă rămasă pentru acoperirea cheltuelilor . Lei 1.768.576.407,89 deducând suma întrebuințată pentru acoperirea cheltuelilor extra-ordinare în conformitate cu dispozițiunile legilor respective, adică............................1.607.879.139,31 Suma rămasă neîntrebuințată la 31 Martie 1912 „ 160 697.268,58 și care va servi la acoperirea lucrărilor în curs de executare. Dăm mai jos, în rezumat, natura cheltuelilor cari au fost acoperite prin emi- siune de rentă și anume : Datoria Publică Pentru cheltueli de emisiune ale împrumu- tului din 1905...............................Lei De reportat. . . Lei 78.153,85 78.153,85 443 Report. . . Lei Sumă bonificată consorțiului de bancheri conform convențiunei din 25 Aprilie 1905 încheiată cu Ministerul Finanțelor pentru plata în titluri pe valoarea nominală a primei cuvenită detentorilor vechilor tit- luri 5% convertite și comisionul sin- dicatului ..................................Lei Pentru acoperirea deficitului constatat în cursul exercițiului 1900 —-1901 conform legei sancționată cu decretul No. 817 din 27 Fevruarie 1902 ..........................Lei Pentru acooerirea restului cheltuelilor con- versiunei împrumutului de lei 175.000.000 cu bonuri de tezaur 5°/o din 1899 con- form legei sancționată cu decretul No. 58 din 9 Iunie 1903 . . . . . Lei 78.135.85 60.720.000,— 17.092.722,58 4.024.909,80 Lei 81.915.786,23 Ministerul de Armament înainte de anii 1881/82 . . Lei Construcțiuni militare..................„ Fortificațiile l'ucureș^i și Focșani, Nămoloasa Galați, material de război și echipament militar............ ... . Lei Transporturi militare...................„ Răscumpărarea pulberăriei dela Laculețe și a materialelor găsite în depozit. . Lei Pentru parte din cheltuelile de cumpărarea materialului de artilerie conform legilor sancționate cu decretele No. 1765/904 și 2384/905..............................Lei Războiu 12 600.000,— 42.511.739,08 200.104.019,74 4.582 382,13 2.234.101,57 10 903.790,14 Lei 272.936.032,66 Ministerul de Finanțe Conversiunea obligațiunilor domeniale Lei Retragerea și plata biletelor ipotecare „ Stingerea deficitelor constatate la închiderea exercițiului 1876 .....................Lei Achitarea sumelor datorite de ministere și provenind din exerciții deja închise Lei Suma avansată Cred. Funciar din Iași „ Transformarea în aur a monetei de 5 lei argint.................................Lei Dotația Caselor de Credit Agricol . „ Reconstruirea localului Ministerului, cons- trucțiuni de vămi, instalațiuni de șantiere De reportat. . . Lei 56.022.000,— 25.813.442,85 31.077.726 — 1.386.921,16 ' 1.369.000,— 6.394.228,35 17.870.680,70 139.933.999,06 Lei 354.851.818,89 444 Report. . . Lei și cumpărare de vapoare Ss. al. n. flu- viale ............................Lei Capitalul Regiei Monopol, tutunurilor și sporirea lui, construire de depozite de fermentare și conservarea tutunului, cons- truirea palatului Regiei Monopol. Stat, și al înaltei Curți de Conturi . . Lei Cheltuielile conversiunei bonurilor de tezaur 5% din 1899 ... ... Lei 139.933.999,06 Lei 354.851.818,89 6.073.111,91 21.243.117,66 21.271.879,28 Lei 188.522.107,91 Ministerul Cultelor și Instrucțiune! Publice Construcțiuni de localuri de școli secundare, super oare, normale, seminare, biserici și stabilimente eclesiastice precum și res- taurarea lor...........................Lei Dotațiunea Casei Școalelor pentru cons- trucțiuui de localuri de școale primare rurale.................................Lei Capitalul cuvenit Bisericei Sft. Nicolae din Brașov pentru gimnaziul și școala greco- orientală-româriă din acel oraș, întreținute de zisa biserică ... . . . Lei 53.155.716,10 4.442.975,37 962.500^— Lei 58.561.191.47 Ministerul de Interne Construirea Palatului legislativ al Impri- meriei Stat, și Telegrafo-Postal precum și instalarea.........................Lei Construiri de penitenciare, oficii telegrafo- postale, ospicii p. nebuni și spitale Lei Construiri de spitale rurale...........„ Cumpărare de porumb pentru țărani . „ 8.862.809,50 6.309.367,21 2.471.567,60 2.000.000,— Lei 19.643.744.31 Ministerul Lucrărilor Publice Construc. liniei ferate București-Giurgiu Lei 13.755.000,— „ ,, „ Suceava-Iași-Botoș. „ 51.535 640,— ,, „ „ București-Vârcior. „ 248.130.000,— „ „ „ Roman-Iași-Ungh. „ 3.770.215,41 „ „ „ Mărășești-Buzău „ 15.448.999,90 „ „ „ Ploești-Predeal „ 37.114.691.44 Construcția și terminarea diferilelor căi ferate................................Lei 284.977.585,75 De reportat. -/. , Lei 654.732.132,50 Lei 621.578.862,58 445 Report . . Lei 654.732.132,50 Construcții de gări...................... 18.397.936,41 Cumpărări de locomotive, vagoane și ma- terial rulant.....................Lei 53.852.571,82 Construcția Intrepozitelor și docurilor „ 17.156.852,— Construirea și repararea Podurilor peste Dunăre și Borcea, Olt, Șiret, Argeș și altele, căilor de comunicație și școala de Poduri și Șosele....................Lei 89.175.527,52 îmbunătățirea și mărirea Portului Cons- tanța ... Lei 31.633.126,74 Plata sumelor datorite Companiei Lemberg Lei 621.578.862,58 Cernăuți...............................Lei Crearea Serviciului Maritim..............„ Restituirea capitalului împrumutat de Regie pentru crearea Serviciului fluvial . . Lei Cumpărarea imobilelor de la Pașcani și pentru Ministerul Lucrărilor Publice Lei încurajarea fabricelor de zahăr . „ Stingerea diferendului Godillot . . . ,, Construiri de căi ferate județene (Dâm- bovița, Iași, Ialomița, Ilfov, Prahova și Vlașca) luate asupra Stat. în an. 1910 Lei 627.269,34 10.000.000,— 2.599.545,15 219.570,28 500.000,— 800.000,™ 39.490.000.— Lei 919.184.531,76 Ministerul Justiției Construcția și terminarea palatelor de Jus- tiție din București și Craiova . . .Lei 6.797 917,11 Ministerul de Domenii 6.797.917,11 Construirea, terminarea și restaurarea Pa- latelor Regale București, Cotroceni și Iași, stabilimente balneare și țesătorie . . Lei Construcții necesare Ministerului, crearea de ferme model și ateliere Școalelor de Meserii București și Iași .... Lei Construirea de târguri pentru vânzarea a- nimalelor . ..........................Lei Plata moșiilor și pădurilor cumpărate dela Comuna Iași . . ......................Lei Captarea apelor minera’e . . „ 7.071.419,69 8 326.4 4 1,4 9 1.74 3.270,89 6.500.000,— 1.000.000,-- Lei 24 641.132,07 Ministerul Afacerilor Streine Cumpărarea terenurilor și clădirilor situate în Str. Vamei pentru instalarea Ministe- rului .....................................Lei 252.500,-^- De reportat. . . Lei — „ 252.500. - 1.572.454.943,52 446 de Industrie și Comerț Report. .Lei — Lei 1.572.454.943,52 Construiri de clădiri..................Lei 92.384.17 „ 92.384,17 Diverse Construirea a 19 poduri de fer în 1864 . Lei Repararea Teatrului Național, cumpărare de porumb, repararea șoselelor și de- ficitul anului 1885/86 .................Lei Cheltuieli efectuate cu ocazia concesiunei Societății acționarilor de drum de fer, avans și procente în 1872 . . . Lei 12 027.285,— 13.303 526,62 10.001.000,-— Totalul sumelor cheltuite pentru acoperirea cheltuielilor extraordinare........................................................ Lei , 35 331.81 1,62 1 ei 1.607.879.139,31 Datoria Publică Ia 1 Aprilie 1912 se prezintă astfel • ----------- Capitalul a- Capitalul ră- Anuitatea pe anul 1912 ---1913 Capitalul ră- Capitalul mortizat până mas de amorti- dela mas de amorti- DATA împrumutat la 31 Martie zat la 1 Aprilie 1912 --- 31 Martie 1913 zat la stingerei îm- ÎMPRUMUTURI 1912 1 Aprilie 1912 Interese Amortisment Martie 1913 prumuturilor L e i B. D e i L e i B. L e i |B. L e i |b. îl L e 1 ln- Calea ferată Suceava-Iași-Ro- man din 1871..... 51.535.640 1.421.724 90 50.113.915 10 3.752.890 76 112.283 10 50.001 632 --- 1960 Renta 4°/o 1889 internă. • 32.500.000 10.252 800 --- 22.247.200 --- 883.030 --- 692.800 --- 21.554.400 --- 1933 Renta 4% 1889 externă. . 50.000 000 15 256.000 --- 34.744 000 --- 1.379.410 --- 1.045.000 --- 33.699.000 --- 1933 Renta 4°/o 1890 externă. . 274.375.000 116.889.000 --- 157.486.000 --- 6.195.900 --- 10.457.000 --- 147.029.000 --- 1924 Renta 4% 1891 externă. . 45.00D.000 12.388.000 --- 32.612.000 --- 1.295.710 --- 886.500 --- 31.725.500 --- 1935 Renta 5% 1894 internă. . 6.500.000 1.147.500 --- 5.352 500 --- 266.387 50 100.500 --- 5.252.000 --- 1938 Renta 4°/o 1894 externă. . 120.000.000 24.463.500 --- 95.536.500 --- 3.801.490 --- 2.017.000 --- 93.519.500 --- 1939 Renta 4°/o 1896 externă . 90.000.000 15.496.000 --- 74.504.000 --- 2.966.320 --- 1.397.500 --- 73.106 500 --- 1940 Renta 4°/o 1898 externă. . 180.000 000 12.413.000 --- 167.587 000 --- 6 691.140 1.246.000 --- 166.341.000 --- 1958 Renta 4°/o perpetuă pentru școlile din Brașov . . . 962.500 _ --- 962.500 --- 38.500 --- --- --- 962.500 --- perpetuă Renta 5°/o 1903..... 185.000.000 15.541.000 --- 169.459.000 --- 8.444.625 --- 2.295.000 --- 167.164.000 --- 1943 Renta 4°/o 1905 A. B. . . 100.000.000 6.280.000 --- 93.720.000 --- 3.735.970 --- 1.296.000 --- 92.424.000 --- 1946 Renta 4% 1905 conv. . . 424 613.000 26.665.000 --- 397.948.000 --- 15.863.430 --- 5.504.000 --- 392.444.000 --- 1946 Renta 4°/o 1908 .... . 70.000 000 2.934.500 --- 67.065.500 --- 2.670.160 --- 1.258.500 --- 65.807.000 --- 1940 Renta 4% 1910 externă. . 128.000.000 2.072.500 --- 125.927.500 --- 5.022.720 --- 1.452.000 --- 124 475.500 --- 1950 Renta 4°/o 1910-internă . . 44.199.000 472.000 --- 43.727.000 --- 1.744.210 --- 491.500 --- 43.235.500 --- 1950 Renta 4% 1910 p. păduri. 13.000.000 --- --- 13.000.000 --- 520.000 --- --- - 13.000.000 --- Renta 5°/o perp. p. islaz. 1910 18.000.000 --- --- 18 000.000 --- 900.000 --- --- --- 18.000.000 --- perpetuă Impr. contractat de jud.: Ilfov. Prahova, Ialomița, Dâmbo- vița, Vlașca și lași p. c. f. ju- dețene luate asup. Statului 39.490.000 1.772.289 85 37.717.710 15 1.791 069 40 445.151 20 37 272.558 95 1946/49 1.873.175.140 265.464.814 75 1.607.710.325 25 67.962.962 66 30.696.734 30 1.577.013.590 95 448 Concluzia Am constatat că datoria noastră publică în faza ei primi- tivă. își are origina înaintea epocei domniilor regulamentare sub forma de milei împrumuturi dela particulari din țară. Prima încercare a unui împrumut dela bancherii din afară din țara noastră, cu toată neimportanța sumei, rămăsese ne- realizată. Sub domniile regulamentare, împrumuturile visteriei dela particulari, prin liberare de zapise se succed aproape regulat în fiecare an, pentru a face față cheltuelilor până Ia împli- nirea dărilor. Acoperirea deficitelor bugetare se făcea din veniturile anului următor și când ele nu erau suficiente, pentru a face față și cheltuelilor curente, ceeace se întâmplă în fiecare an, atunci se contractau împrumuturi pe zapise cu termene scurte, ceeace ar corespunde astăzi cu bonurile de tezaur. Cu începere dela anul 1848, din cauza revoluțiunei și apoi cevă mai târziu din cauza ocupațiunilor armatelor streine, pe timpul răsboiului Crimeei, între anii 1853 și 1854, princi- patele fiind forțate a suportă cheltueli peste puterile lor, au. fost nevoite a se împrumută cu sume mult mai mari ca în trecut, ceeace făcea imposibilă achitarea lor în cursul unui an sau chiar a doi și trei ani ,din care cauză Domnitorul Barbu Știrbey, am văzut că înființase dări speciale cari se încasau la un anumit fond, denumit al amortizărei datoriei publice, fond consacrat numai în plata datoriilor contractate pentru oștirile de ocupație. Denumirea nu corespundea tocmai realităței, întrucât nu se emisese titluri de rentă sau obligațiuni a căror rambursare să se facă prin tragere la sorți la anumite termene stabilite dinainte, sau la datele pe cari le va crede mai favorabile de- bitorul, astfel cum se procedează astăzi cu toate emisiunile amortizabile sau perpetui. Prima emisiune de Obligațiuni a avut Ioc în anul 1857, în Moldova, în baza legei din 11 Decemvrie 1855 și în Mun- tenia în baza legei din 11 Fevruarie 1856, ambele făcute în interesul social al emancipării sclavilor, propriu zis n’a fost un împrumut contractat de principate, ci eră o datorie morală, 449 care se impunea sarcinei lor, pentru abolirea sclavagiului, act de o foarte mare importanță socială. Cu instituirea acestor Obligațiuni găsim pentru prima oară luând ființă în țara noastră un contract bilateral sau sina- lagmatic, părțile obligându-se reciproc una către alta, ca acela care leagă astăzi pe Stat și creditorii săi. Statul împru- mutat asigură plata intereselor sumelor împrumutate, rezer- vându-și facultatea de a rambursa, la momentul ce-1 va a- lege dânsul, sau la termenele anume hotărîte, împrumutăto- rul renunțând la dreptul de a cere rambursarea capitalului servindu-i-se interesele perpetuu, sau convenind la rambur- sarea lui atunci când Statul va crede de cuviință sau la anu- mite termene prin targere la sorți. Primul împrumut contractat în străinătate prin emisiunea de Obligațiuni a fost împrumutul Stern la anul 1864 pe piața Londrei, dela care dată putem afirmă că avem deschisă o Carte mare a datoriei publice a Statului. Toate împrumuturile cari s’au contractat dela anul 1864 până la anul 1881, au fost sub formă de obligațiuni foarte oneroase pentru Stat, atât din cauza interesului cât și a cursu- lui de emisiune; chiar împrumutul domenial care s’a sub- scris în țară pe lângă că oferea o dobândă de 8°/₀, cursul pe care s’a deschis subscrierea a fost de 75 suta, iar o primă și ultimă emisiune de rentă perpetuă pe piața Pari- sului purtând un interes de 5°/₀, s’a făcut pe cursul de 65 suta, așa că atât în țară cât și în străinătate creditul nostru eră extrem de limitat, cu toate că pentru plata anuităților se afectase veniturile vămilor și salinelor, se luase o 'in- scripție ipotecară asupra domeniilor Statului, iar plata anui- tăților se îndeplineă cu o regularitate exemplară. Cauza nu o putem găsi decât în situația noastră politică și economică, căci nu eram decât o provincie sub suzerani- tatea Turciei, iar prin pozițiunea noastră geografică ne gă- seam svârliți la gurile Dunărei, înconjurați de toate părțile de elementul slavon, gata la orice moment a ne înăbuși și cotropi, totul la un loc, contribuiă ca să nu inspirăm încrede- rea, chiar în noi înși-ne, cu atât mai puțin apusului, la care forțele și aspirațiunile noastre ca Stat tânăr ne-ar fi dat dreptul. După răsboiul din 1877—78, cândr cu toată bravura des- 29 450 fășurată de armata noastră pe câmpiile Bulgariei sub co- manda viteazului ei șef Domnitorul nostru Carol I, am fost aproape dacă nu negiijeați dar nedreptățiți, căci ni s’a luat Basarabia, dându-ni-se în schimb Dobrogea; poate că dacă Franța de astă dată aliata Rusiei, ne-ar fi susținut în con- gresul dela Berlin, astfel cum ne susținuse atunci când a fost vorba de întronarea în Principate a unui Principe dintr’o, dinastie domnitoare a Europei, poate n’am fi fost atât de rău răsplătiți, în urma victoriilor câștigate pe câmpul de răsboiu. Recunoscând,li-ni-se independența și în anul 1881 țara noastră ridicându-se la rangul de regat, starea politică a țărei ne mai fiind aceia din trecut totul intrând într’o con- tinuă prefacere, ne trebuiau capitaluri, și de aceia eram nea- părat forțați să recurgem la împrumuturi. Noua stare politică din țara noastră începuse a inspiră oarecare încredere capitalurilor streine, încredere mărită și prin faptul că făcusem față tuturor angajamentelor noastre, în ce privește plata anuităților împrumuturilor deja con- tractate, așă că din acest punct de vedere, trecutul eră pen- tru noi unul din cele mai puternice mijloace de sprijin, în introducerea capitalurilor streine în țară, cari, nu este mai puțin adevărat, au găsit un plasament sigur și rentabil. Fie că pe tronul țărei noastre se află un Domnitor dintr’o origină germană, fie că din cauza alianței dintre Franța și Rusia în răsboiul Ruso-Româno-Turc, Franța ne părăsise complect, faptul cert este, că în satisfacerea nevoilor noastre mereu crescânde, am căutat să ne atragem creditul german, sub forma de împrumuturi prin emisiune de titluri de rentă amortizabilă. Dela emisiunea de rentă perpetuă, făcută în anul 1875 pe piața Parisului, nu ne-a mai fost posibil să putem uziă de acest sistem de credit, care este ceva foarte obicinuit Statelor puternice și mari. De altfel nu trebue să regretăm, căci față cu trebuințele cari la fiece pas se înmulțesc și se rnăresb, am fi fost și noi forțați să contractăm fără încetare împru- muturi, după cum am și făcut, și interesele cari le-am fi avut de suportat, ar fi apăsat prea greu asupra datoriei pu- blice, într’un timp mai depărtat, când împrumuturile s’ar fi îngrămădit unele peste altele. Sistemul amortizărei, cel mai favorabil reducerei unei da- 451 lorii sub formă constantă și fără un sacrificiu prea greu, dă garanție că împrumutul contractat într’un timp dat se va stinge, după cum și lucrările cari s’au efectuat cu suma reali- zată din acel împrumut, prin trecerea de timp și întrebuin- țare, s’au deteriorat și trebuesc reînoite. Paralel aproape cu amortizarea împrumutului și lucrările de utilitate publică exe- cutate, devin improprii scopului pentru cari au fost creiate, fie prin faptul uzărei, fie prin faptul flescoperirei noilor me- toade pe cari știința la fiecare moment le inventează. Ast- fel tot utilajul fiind într’o continuă prefacere cu mersul spre progres al omenirei, împrumuturile contractate pentru crearea lui se sting pe calea amortismentului și generațiile viitoare vor fi mai la largul lor, dându-le astfel putința de a contractă noui împrumuturi, bine înțeles cu sarcini mult mai ușoare că în trecut. Am arătat că, sumele realizate din împrumuturile contrac- tate, aproape în întregime au fost întrebuințate în coiistruc- țiuni de căi ferate, la fortificațiuni pentru apărarea țărei, la armament și echipament militar, la construcțiuni de clă- diri militare și școlare, iar pe măsura trecerei timpului și a progreselor științei, aproape totul a trebuit refăcut, tran- sformat chiar. Prin urmare, durata lucrărilor executate fiind limitată, este natural ca și împrumuturile realizate pentru efectuarea lor să se stingă prin amortizare, de oarece noui și indispen- sabile cheltueli vor trebui suportate, pentru efectuareia a noui lucrări reclamate prin reînoirea treptată și neîncetată a actua- lului utilaj. Amortizarea se face prin tragere la sorți a titlurilor de rentă pe baza unor tabele de amortisment, stabilite odată cu încheierea fiecărui împrumut. Această tabelă de amortisment este astfel întocmită încât amortismentul se mărește în fiecare an, în măsura în care interesele se micșorează, astfel că anuitatea cuprinzând inte- resele și amortismentul, să fie aceiași sau aproape aceiași, pe fiecare an, până la stingerea împrumutului. Amortismentul la început este mic, pe care deducându-1 an cu an din ca- pital, acesta se micșorează, interesele corespunzătoare capi- talului se vor reduce și ele, în schimb însă amortismentul se mărește pentrucă anuitatea să rămână aceiași cu mici variații în fiecare an. 452 Prin acest sistem s’a amortizat până astăzi un capital no- minal de Lei 581.402.262,81. Excepție făcând de amorti- zarea capitalului pentru construcțiunea liniei ferate Suceava- lași-Botoșani de Lei 51.535.640 din anul 1871, cari se stinge în anul 1960, restul împrumuturilor s’au făcut pe termene scurte de 44,40 și chiar 32 ani. Dintre împrumuturile contrac- tate din nou în cari intră și împrumuturile din anul 1910, cea mai depărtată dată de stingere este anul 1950, iar dintre împrumuturile contractate pentru conversiunea unor vechi îm- prumuturi, ca fiind foarte oneroase, data stingerei are loc numai pentru unul din ele în anul 1958, celelalte se sting înaintea anului 1946. Dacă cu ocazia contractărei vre-unui împrumut s’a scris și s’a spus în Parlamentul țărei, de voci autorizate, ca să se mai strângă robinetul emisiunilor cu rentă, că prea am mers repede pe calea împurmuturilor, îngrămădindu-le unele peste altele, nu este mai puțin adevărat că s’a recunoscut că amortizăm foarte repede. ! Dăm mai jos tabloul anuităților datoriei publice dela anuL 1864—1912 inclusiv. ; ANII Anuitățile ANII Anuitățile datoriei publice datoriei publice 1864 4.855.026 53 1889--- -1890 57.797.631 06 1865 4.577.751 12 1890 --- 1891 57.171.323 86 1866 5.920.730 50 1891 --- -1892 57.259.214 25 1867 8.642.131 15 1892 --- -1893 60.896 065 32 1868 13 006.659 44 1893--- 1B94 63.675.189 87 1869 12.251.725 63 1894 - 1895 65 881.606 70 1870 11.553.930 95 1895 --- •1896 69 205.225 15 1871 6 829.429 78 1896 --- 1897 72.207.099 66 1872 13.795.393 12 1897 --- ■1898 74.565.072 26 1873 15.413.772 39 1898--- ■1899 76.907.035 61 1874 27.179.661 9l 1899--- 1900 80.357.442 51 1875 41.606.672 51 1900 --- 1901 85.892 055 31 1876 41.604 513 53 1901 --- -1902 84.290.291 31 1877 42 665.785 27 1902 --- 1903 84.691 055 31 1878 42.949 243 --- 1903 --- 1904 83 991 101 81 1879 43 078 357 01 1904 --- 1905 85.881.741 31 1880 43.619.524 81 1905--- -1906 86 864.751 31 1881---1882 44.682.408 34 1906 --- 1907 82 918.244 32 1882---1883 42.288.472 59 1907 - 1908 ' 84.397 986 72 1883---1884 45.134.960 13 1908--- ■1909 84 398.167 22 1884---1885 46.874.947 18 1909 --- 1910 87.400.768 32 1885 --- 1886 48 868 579 36 1910 --- 1911 97.108.096 95 1886---1887 54.278 365 58 1911 --- ■1912 98.612.626 74 1887-1888 58 072.257 57 1912--- 1913 98.659.696 96 1888---1889 54.546.788, 92 453 Numai grație acestor amortizări prea repezi, am putut ca într’o trecere de timp relativ scurtă dela anul 1864, când primul împrumut a fost contractat cu un interes de 7°/₀, dar care în ultima analiză s’a apropiat de 18%, pe un curs de emisiune 78%%, garantând plata anuităților printr’o primă ipotecă asupra venitului vămilor, astăzi avem ‘tipul 4°/₀ și cursul de emisiune 88%, iar drept garanție oferim¹ numai creditul moral de care ne bucurăm pe piețele financiare ale apusului. Este drept că această amortizare repede impune un greu sacrificiu generațiilor actuale în profitul generațiilor viitoare, cari vor găsi de-a.gata și vor beneficia de progresele realizate în toate ramurile de activitate ale vieței noastre de Stat. Dela anul 1881, Statul nostru, pentru satisfacerea trebuin- țelor sale fiind forțat a contractă împrumuturi, s’a adresat numai Cassei de bancă Disconto-Gesellschaft din Berlin, care fie în fruntea unui sindicat format exclusiv din cassele de bancă din Germania, fie din cassele de bancă fraudeze, către cari s’a adresat deseori, a căutat să ne satisfacă, garan- tându-ne reușita împrumuturilor. Afară de împrumuturile 4% din 1889 de lei 32.500.000 contractat prin subscriere publică In țară, pentru retragerea biletelor ipotecare din circulație, 5% din 1894 de Lei 6 mil- 500.000 efectuat pentru cumpărarea unor păduri și moșii dela comuna Iași, 4% din 1910 de Lei 44.199.000 pentru plasarea rezervei tezaurului și 4%% de Lei 39.490.000 pen- tru căi ferate județene luate asupra Statului¹, toate celelalte împrumuturi au fost contractate aproape numai prin Direc- țiunea Disconto-Gesellschaft din Berlin. După cum vedem, Statul n’a recurs la emisiuni de împru- muturi interne, căci ele n’ar fi putut fi acoperite din cauza lipsei capitalurilor disponibile. Țara noastră deși este soco- tită ca o țară bogată, totuși bogăția ei se mărginește la fer- tilitatea solului, căci industria abiă putem spune că este la începutul desvoltărei ei, din care cauză toate capitalurile noa- stre es în fiecare an din țară, drept cost al produselor manu- facturiere și industriale introduse. In afară de aceasta însă sunt încă o mulțime de alte cauze, care contribue la risipi- rea unei averi cari s’ar fi putut formă și la noi, dintre care 454 Plăți, cupoane și titluri, efectuate în DENUMIREA Rentă 5»/0 ti Rentă 4*/q Rentă 40/^ Rentă 40/0 Rentă 50/0 Rentă 5% Rentă40/0 Rentă 4% 1 CASELOR PLĂTITOARE 1881/88 C 00 1889 ext. 1890 1891 1893 1894 1894 1896 II O 00 Germania Disconto Gesselschaft Berlin, Disconto Franck- furt â Main, S. Bleichroder Dresdner Bank. Berlin . . 1.275 1.911.250 13.434.400 1.565.370 2.250 2.764.040 1.4Î2.540 Franța Banque de Paris și Comp- toir Național Paris . . . __ _ 124.210 1.558.160 104.330 --- _ 1.724.350 2.475.110 Belgia Banque de Bruxelles, Deutsche Bank Bruzelles, și Banque Centrale An- versoise. Anvers..... 46.270 Țară Casieria Cent, a tezaurului _ 1.480.658 311.970 664.820 440.470 _ 362.437,50 501.750 347.830 1.275 1.480.658 2.347.430 15.657.380 2.110.170 2.250 362.437.50 4.990.140 4.281.750 RECAPL Plăți în Germania .... „ „ Franța........ „ „ Belgia ....... >> Țară........... Aceste cifre variază dela un an la altul după cum moneta unei țări are o neral nsă suma totală a plăților făcute, atât în străinătate cât și în țară rămâne 455 exercițiul financiar 1910 1911. Rentă 4% । Rentă 4°/> Rentă40/0 1 Rentă Rentă 50/0 1898 perpetua Rentă 50/0 Rentă 4% Rentă 40/0 Rentă 4 °/o Rentă 4% 1910 int 4% P. 1910 perpet. total 1900 1903 conv. 1905 AB 1905 1908 1910 ext. _ păduri 1910 p. islazuri 2.228.400 --- 4.264.512,50 9.956.280 2.193.430 2.290.880 1.388.870 - --- --- 43.413 497,50 4.327.460 --- 5.627.262,50 | 6.368.400 1.923.600 ,743.420 1.495.790 - --- --- 26.472.092,50 29.880 --- 122.912,50 --- - 166.160 28.160 - - - 393.382,50 1.293.610 38.500 739.762,50 5.087.420 910.380 545.130 217.250 883.980 24.758 95.012,50 13.945.738,50 7.879.350 38.500 10.754.450,- 21.412.100 5.027.410 3.745.590 3.130.070 883.980 24.758 95.012,50 84.224.711.- TUL ATIE Lei 43.413.497,50 „ 26.472.092,50 „ 393.382,50 Lei 70.278.972,50 „ 13.945.738,50 Lei 84.224.711,— primă asupra monetei altei țări, din cauza variațiunei cursului de schimb, în gCw aproape aceiași. 456 putem cită lipsa spiritului de economie și asociație și apoi ab- sentismul. / Lipsa capitalurilor disponibile a făcut să recurgem la îm- prumuturi externe, titlurile noastre s’au plasat în mâinele purtătorilor de prin piețele streine, ceeace a contribuit a se sustrage și pe această cale o parte a avuției noastre, căci o sumă destul de importantă se trimite streinătăței pe fiecare an, spre plata cupoanelor și titlurilor eșite la sorți, astfel cum se poate vedea din tabloul anterior. Rezultă deci că din totalul anuităților datoriei publice a- proape 84% se plătește de către Stat în aur în străinătate și numai 16% în țară în moneta noastră, ceeace împiedică în mare parte formarea capitalurilor circulante și în consecință ne tot îndepărtează de timpul, când va trebui ca și rentele noastre să aparțină detentorilor din țara noastră. Ne aflăm în epoca când țara noastră are încă mari opere de îndeplinit. Agricultura, industria și comerțul au trebuință de multe capitaluri, ceeace ne forțează să le introducem din afară. Interesele, fiind destul de urcate la noi, economiile cari au început să se formeze, găsesc imediat plasamente în interio- rul țărei, pentrucă produc mai mult; așă că încă mult timp emisiuni de împrumuturi în țară nu se vor puteă face și Statul va fi forțat să se adreseze streinătăței pentru plasarea îm- prumuturilor sale și în viitor. Totuși avem convingerea nestrămutată că grație marilor și valoroșilor noștri bărbați de Stat, conduși de mâna energică, de mintea ageră și veșnic neobosită a iubitului nostru Rege Carol I, toate isvoarele nesecate de bogăție ale solului și sub- solului vor fi puse în valoare, industria se va desvoltă și va înflori neîncetat, poporul român harnic și muncitor din fire, va trage foloasele necesare și va puteă pune cevă la o parte, drept prisos al muncei lui nesfârșite. Opera economică va fi astfel pe deplin realizată, finanțele Statului vor deveni din ce în ce mai solide și prin (analogie cu cele ce s’au petrecut în alte țări devenite prospere, renta noastră se va emite numai în țară, aceia aflată în străinătate va intră în țară și va deveni românească, aparținând produsului muncei românești. — FINE — ANEXE ANEXA I Referatul D-lui Ministru al Financelor din Moldova cu No. 6417 din 19 Iulie 1860 către Consiliul de Miniștri Conform închei erei Onor. Consiliului comunicată ministeru- lui financelor prin adresa ministrului trebilor streine sub No. 988, subscrisul intrând în înțelegere cu direcția Băncei pentru prelungirea termenului plăței banilor datoriți ei de visterie, direcția drept rezultat a adresat ministerului financelor decla- rația sub No. 150 împreună cu o socoteală lămuritoare de su- mele ce; i se cuvin din visterie. Prin citata declarație, direcția băncei cere a i se plăti dobânda de 6°/₀ pe an dela expirarea termenului obligațiilor până la 11 Iunie 1858, data anulărei concesiei privilegiului acordat ei, iar de atuncea până la 1 Octomvrie viitor pe soco- teala de 10°/₀ și fără a se mai rosti despre prelungirea ter- menului plăței capitalului de 40.000 galbeni. In urmarea acesteia, subscrisul prin adresa sub No. 6437 propuind direcției, pe de o parte că încât privește dobânda dela 11 Iunie 1858, să binevoiască a acceptă de a se socoti numai 9°/₀ pe an, iar pe de alta că plata capitalului să se poată amâna până la îndemânarea visteriei tot aceiași do- bândă de 9 la sută pe an, direcția prin alăturatul răspuns sub No. 505 comunică știința, că primește condiția de do- bândă, fără nici o rezervă, iar pentru plata capitalului să se fixeze termen la 1 Aprilie anul viitor 1861, rămânând ca pentru dobânda cuvenită până la 1 Octomvrie, lămurită a- nume prin socoteala acî alăturată, să i se sloboază obligații din partea acestui minister plătitoare la 1 Octomvrie viitor. In consecință, subscrisul considerând că guvernul are nea- părată trebuință, mai ales în împrejurările de față a-și sus- 460 ținea creditul; considerând că acceptarea direcției băncei la propunerea ce i s’a făcut, precum mai sus se arată, este în avantagiul visteriei, socoate de datoria sa a referă Onor. Consiliului, rugându-1 să binevoiască a delibera asupra a- cestei chestiuni și da hotărîrea ce va găsi de cuviință, cu adăugire că socotința subscrisului este dacă și onorabilul Consiliu va aprobă de a se îndeplini mijlocirea direcției băncei, prin slobozirea obligației cuvenită pentru suma de 9.836 galbeni, 24 lei, 27 parale, cursul pieței, plătitoare la 1 Octomvrie viitor și trecerea în dosul obligațiilor ce păs- trează a termenului fixat pentru plata capitalului, iar câti- mea dobânzei să se treacă în condica datoriilor Statului, ce este înființată pentru anul curent, prin plata restului din împrumutul făcut în anul 1856 dela d-1 Majoru Mișu Anas- tasievici, și care plată s’a efectuat din câștigul ocnelor pe trilunia trecută 1, potrivit condiției stipulate la contractarea zisului împrumut. Ministrul Financelor (ss) E. Alcasu Casier general al statului (ss) Albinets ANEXA II. Jurnalul încheiat în ședința 75 din 26 Iulie 1860 No. 827 ținută sub președinția Inălțîmei Sale Domnul Principatelor Unite Române Consiliul miniștrilor luând în băgare de seamă referatul din 19 Iulie 1860 sub No. 6417 prin care d-1 Ministru’ al Ifi- nancelor declară că, pe temeiul autorizației Consiliului, in- trând în înțelegere cu direcția provizorie a Băncei Naționale pentru prelungirea termenului plăței capitalului de 40 mii galbeni ce visteria datorește băncei, au primit adresa acei direcții sub No. 150 dimpreună cu o socoteală lămuritoare de sumele cel i se cuvin din visterie. Văzând din citata adresă că direcția băncei a cerut a i se plăti dobânda de 6°/₀ pe an dela expirarea termenului o- bligațiilor până la 11 Iunie 1858, data anulărei concesiei acor- date ei, iar de atunci până la 1 Octomvrie 1860 săi i fse răspunză o asemenea, pe socoteala de 10°/₀, fără însă a se rosti despre prelungirea termenului plăței capitalului citat de 40 mii galbeni. 461 Văzând apoi că, după lucrările înaintate de d-1 Ministru al finanțelor în urma adresei mai sus citată sub No. 150, direc- ția băncei prin osebita adresă sub No. 505 au răspuns în fine că primește de a i se plăti dela 11 Iunie 1858 dobânda de 9 la sută pe an, pentru capitalul arătat, care dobândă, de atunci și până la 1 Octomvrie 1860, precum și acea de 6°/ₑ cuvenită până la 11 Iunie 1858, urcându-se în totul după soco- teala prezentată, la suma de 9.836 galbeni, 24 lei, 27 parale cursul pieței, să i se sloboază o obligație din partea minis- terului financelor pe această sumă plătitoare la 1 Octomvrie 1860, iar cât pentru răspunderea întregului capital de 40 mii lei, să se fixeze termen la 1 April anul viitor 1861, când să se plătească din preună cu dobânda de 9°/₀ pe an. socotită dela 1 Octomvrie 1860. Considerând propunerea D-lui Ministru al financelor că spre susținerea creditului în timpul de față, să se primească condițiile mai sus arătate, care sunt în avantagiul visteriei și să se sloboadă direcției zise, obligația cuvenită pe suma ară- tată de nouă mii, opt sute treizeci și șase galbeni, douăzeci și patru lei, douăzeci și șapte parale cursul pieței plătitoare la 1 Octomvrie 1860, trecându-se totodată .în dosul obliga- țiilor, ce păstrează banca, termenul fixat la 1 Aprilie 1861 pentru plata capitalului, iară câtimea dobânzei să se treacă în condica datoriilor Statului ce este înființată pe anul cu- rent, prin plata restului din zmprumutul făcut în anul 1856 dela d-1 Major Mișu Anastasievici și care plată s’au efectua# din câștigul ocnelor pe trilunia trecută l-iu, jpotrivit condi- ției stipulată la contractarea zisului împrumut. Găsind nemerită propunerea de mai sus a d-lui Ministru. Hotărăște: Punerea în aplicare a acestei propuneri. D-1 ministru al financelor este însărcinat cu executarea acestui jurnal. (semnați) Cogălniceanu, E. Alcas, D. Cosadini și Bojincă 462 ANEXA III. Referatul D-lui Ministru al Finanțelor din Moldova cu No. 15019 din 24 Decemvrie 1860 către Consiliul Miniștrilor Este cunoscut onor Consiliu, că după încuviințarea dată prin Jurnalul sub No. 827 încheiat în ședința 75 din 26 Iulie 1860 la ocazia plăței dobânzei ce s’au cuvenit fostei bănci Naționale până la 1 Octomvrie 1860, pentru capitalul de 40.000 galbeni împrumutat guvernului în anul 1857, plata capitalului dimpreună cu dobânda de 9 la sută pe an s’au amânat la 1 April anul viitor 1861, însemnându-se aceasta chiar în dosul obligațiilor de capital ce păstrează banca. Acum direcția provizorie a băncei prin alăturata acî decla- rație sub No. 551 din 25 Decemvrie curent, propune că, spre a se disercină de restul depozitelor cari mai dator esc osebi- telor instanții judecătorești, să primească ministerul finan- celor asupra-și plata unor asemenea depozite din datoria, către bancă și pentru acest sfârșit au și supus cu citata declarațiune socoteală prin care lămurește că suma ce i se cuvine a primi la 1 lanuar 1861 din datoria Statului este de 40.900 galbeni capitalul și dobânda, iar aceia ce dator este din depo- zite tot la 1 lanuar este de 30.153 galbeni, 4 lei 35 paralei asemenea capital cu dobânda, încât primind guvernul asu- pra-și plata depozitelor, băncei se mai cuvine la 1 Ianuarie 1861 spre ecsoflisirea totalei datorii a Statului, suma de 10.746 galbeni, 32 lei, 5 parale. Subscrisul considerând că citata propunere a băncei este avantagioasă pentru guvern, în privire că el după lucrările (fin urmă, este obligat, a plăti băncei o dobândă de 9°/₀ pe an, iar pentru depozite, banca nu plătește decât 5%. 'Considerând că suma depozitelor nu urmează a se plăti odată la un singur termen ci rânduri, rânduri, după cum s’ar cere; Considerând că prin această măsură Guvernul profită atât în privirea dobânzei, cât și a termenului de achitare a acestei datorii. Are onoare a referă Onor. Consiliul despre aceasta, spre a se da hotărîrea ce va găsi de cuviință, cu adăogire că opinia subscrisului este, de a se acceptă propunerea băncei, dacă ea însă va încuviință a primi restul tot la 1 Aprilie. 463 Singura cestie ce urmează' a se luă în privire, este că pre cât măsura propusă de bancă îi avantagioasă pentru guvern, pre atâta ministerul financelor deocamdată ar întâmpină greu- tate, pe de o parte pentru răspunderea la 1 lanuar 1861 a restului ce se mai cuvine băncei, la caz de a nu consimți la amânarea termenului până la 1 Aprrilie, iar pe de altai ca bugetul anului viitor 1861 în comipta căruia trebue să se facă atât această plată cât și acea a sumei depozitelor ce s’ar cere în cursul acelui an, nu este încă votat. Ministrul Financelor (ss) D. Cosadini Casier general al statului (ss) Albinetz ANEXA IV. Jurnal încheiat în ședința 13 din 1 Martie anul 1861 No. 77. Consiliul miniștrilor luând în deliberație referatul d-lui ministru al financelor din 24 Decemvrie 1860 No. 15019 re- lativ la suma de 40.000 galbeni ce visteria Statului dătorește Băncei Moldovei și a căruia plată dimpreună cu dobânda s’au amânat până la 1 Aprilie 1861 după încuviințarea Consi- siliului prin Jurnalul sub No. 827 încheiat în ședința 75 din 25 Iulie 1860 la ocazia lichidărei dobânzei pe socoteala de 9 la sută pe an cuvenită Băncei până la 1 Octomvrie 1860, pentru capitalul arătat de patruzeci mii galbeni împrumutat guvernului în anul 1857. , , Văzând din acel referat că direcția Băncei prin declarația sub No. 551 din 25 Decemvrie propune ca, spre a se diser- cină de restul sumelor din depozite pe care mai dătorește osebitelor instanții judecătorești, ministerul finanțelor să pri- mească asupra-și plata unor asemenea depozite din dato- ria către Bancă. Văzând că, după socoteala prezentată suma ce banca are a primi la 1 Ianuarie 1861 din datoria Statului este de 40.900 galbeni capitalul și dobânda, iar acea ce dătorește din depo- zite tot la 1 Ianuarie, este de 30.153 galbeni, 4 lei, 35 pa- rale asemenea capital cu dobândă, încât primind guvernul asupra-și plata depozitelor se mai cuvine băncei la 1 Ianua- rie 1861 suma de 10.746 galbeni, 32 lei, 5 parale, spre achitarea totalei datorii a Statului. 464 Considerând că o asemenea propunere a băncei este avan- tagioasă pentru guvern, în privire că el, după lucrările din urmă, este obligat a plăti Băncei o dobândă de 9°/₀, iară pentru sumele din depozite, Banca nu plătește decât 5%. Considerând că suma depozitelor nu urmează a se plăti odată la un singur termen ci rânduri, rânduri după cum s’ar cere. Considerând că prin această măsură, Guvernul profită atât în privința dobândei cât și a termenului de achitarea acestei datorii. Considerând în fine omniuneia D-lui Ministru de a se ac- ceptă propunerea Băncei, dacă ea va consimți a primi restul tot la 1 Aprilie. Otărăște: Datoria Băncei pe suma de treizeci mii, una sută cincizeci și trei galbeni, patru lei și treizeci și cinci parale luată din depozite va trece către ministerul financelor, scăzându-se vis- teria cu o asemenea sumă din datoria sa către Bancă, spre care finit se va prevedea în bugetul anului curent o a treia parte din suma sus arătată de 30.153 galbeni, 4 lei, 35 pa- rale, spre a se puteă plăti sumele ce s'ar cere în cursul ja- cestui an din depozite, iară restul de zece mii șapte sute patru- zeci și șase galbeni, treizeci și doi leu cinci parale cu care visteria rămâne datoare către Bancă se va plăti acum de mi- nisterul financelor, spre achitarea în totul a datoriei sale către Bancă. D-1 Ministru al financelor este însărcinat cu executarea jurnalului de față supuindu-1 prealabil la cunoștința Inălțimei Sale Principelui Domnitor. (semnat) Panu, C. Hurmusache, P. Mavrqgheni, C. Rolla ți Cuciureanu ANEXA V Referatul D-lui Ministru al Finanțelor din Moldova cu No. 6249 din 9 Iunie 1861 către Consiliul Miniștrilor. Onor Consiliu luând în considerație referatul subscrisului sub No. 5959 relativ la încercările făcute și condițiile propuse de bancheri pentru săvârșirea unui împrumut de 2 jum. mii. 465 lei, spre plata celui întâi împrumut de 1 jum. milioane lei, făcut dela ei mai înainte, precum și spre întâmpinarea neur- niților trebuinți ale Cassei Statului în timpul de față, și în- credințându-se că aceste condiții nu pot fi admisibile, prin jurnalul încheiat în ședința 34 din 6 Iunie curent, sub No-. 345, au pus subscrisului din nou însărcinarea ca să stărue a se putea contractă un împrumut însă sub condițiunea cât va fi prin putință mai avantagioase pentru fisc. Subscrisul pe acest temeiu, reîncepând stăruințele sale, s’au înțeles în sfârșit cu D-lor bancherii Moisi Idei Vexler, Leibu Cahan și Mihel Daniil, cari au făcut propunerea ur- mătoare : a) Să dea cu împrumutare o sumă de două milioane lei cursul visteriei. b) Dobânda pe acest împrumut să fie câte 10 la sută pe an, c) Din acest împrumut să li se plătească 700.000 lei (șapte sute mii) acont capitalului datorit D-lor-Sale din împrumutul de milion Lei făcut mai înainte dimpreună cu dobânda de 15°/₀ pe an, cuvenită D-lor-Sale până la 1 Iulie viitor, după lucrările cunoscute consiliului, d) Asemenea din această sumă de 2 milioane, să li se plătească 600.000 lei capital și dobânzi pentru obligațiile ce păstrează din acele liberate de Guvern, după legiuirea din anul 1855 pentru emanciparea sclavagiului, primindu-se dela D-lor acele obligațiuni ecsoflisite, e) Termenul de plată a capitalului precum și a 'dobânzei de 10 la sută pe an, să fie pe 15 luni începătoare dela 1 Iulie» viitor, pentru care să li se elibereze 45 obligațiuni analoage pe capital și dobândă, plătitoare câte trei la sfârșitul fiecăreia luni, prin direcția vămilor și din veniturile ei. Subscrisul considerând că aceste condițiuni a împrumutului de față nu pot fi privite decât ca avantajoase pentru fisc: întâi că dobânda este de 10 la sută pe an, iară nu 15 la sută precum se plătește încă pentru împrumutul făcut mai înainte ; al doilea că pentru plata sumei de 600.000 Lei a- compt capitalului și a dobânzei datorite după obligațiunile sclavagiului Statul amortiz2ază asemenea datorie pentru care chiar prin bugetul anului curent supus Camerei, se afectează suma totală cuvenită pentru dobândă până la finele acestui an; al treilea că prin plata analogului de capital și dobândă 30 în curs de 15 luni, Casa Statului poate achită această datorie cu mâi multă ușurință decât a se plăti odată la un singur termen. Are onoare a referi Onor. Consiliu, cu propunerea că dacă și el va găsi de cuviință ca menționatul împrumut să se facă sub condițiile propuse de numiții bancheri, precum mâi sus se arată (și din care condiții nu s’au putut reduce nimic, după toată stăruința întrebuințată către ei) să binevoiască a autoriză pe subscrisul, ca să săvârșească acest împrumut, după ce mai întâi i se va supune spre aprobarea Inălțimei Sale Prințului Domnitor. Ministrul Finanțelor Ad-Interim (ss) Negruți ANEXA VI Jurnal încheiat în ședința a 35 din 9 Iunie 1861 No, 366. Apostilul Miniștrilor. Jurnalul de față se va supune cu raport Dom- nului spre aprobarea Consiliul Miniștrilor. Având în vedere jurnalul său din 6 Iunie curent No. 345 urmat asupra referatului D-lui ministru al financelor sub No. 5959, jurnal prin care s’au pus însărcinare D-lui minis- tru ca să stăruie de a contractă un împrumut spre întâmpi- narea neurnitelor trebuințe ale casei Statului, cu condiții pre cât se va puteă mai avantagioase pentru fisc, în privire ca acele propuse de bancheri și arătate prin numeratul referat s’au găsit inadmisibile. Văzând acum din referatul D-lui ministru sub No. 6249, că pe acest temeiu au reînceput stăruințele sale și s’au în- țeles în sfârșit cu D-lor bancherii/. Moisi Idei Vecsler, Leib Cahan și Mihel Daniil cari au făcut propunerea următoare: a) Să dea cu împrumutare o sumă de 2 milioane lei cursul visteriei, b) Dobânda pe acest împrumut să fie câte 10% pe an. c) Din acest împrumut să li se plătească 700.000 (șapte sute mii) lei, aoompto capitalului datorit D-lor Sale din îm- prumutul de 1% milion lei făcut miai înainte din preună cu dobânda de 15% pe an cuvenită D-lor Sale până la 1 Iulie viitor, după lucrările cunoscute Consiliului. 467 d) Asemenea din această sumă de două milioane să li se plătească 600.000 (șase sute mii) lei capital și dobânzii pentru obligațiile ce păstrează din acele eliberate de gu- vern după legiuirea din anul 1855, pentru emanciparea scla- vilor primindu-se dela D-lor acele obligații exofiisite. e) Termenul de plată a capitalului precum și a dobânzei de 10% pe an să fie pe 15 luni începătoare dela 1 Iulie viitor, pentru care să li se elibereze 45 obligații analoage pe capital și dobândă plătitoare câte trei la sfârșitul fiecărei luni, prin direcția vămilor și din veniturile ei. Considerând că aceste condiții, după cum încredințează D-1 ministru, nu pot fi privite în împrejurările de față, decât ca avantagioase pentru fisc; întâi că dobânda este de 10 la sută pe an, iar nu 15°/₀ precum se plătește încă pentru împrumutul făcut mai înainte ; al doilea că prin plata sumei de 600.000 lei acompto capitalului și a dobânzilor datorite după obligațiile sclavilor, Statul amortizează asemenea dato- ria, pentru care chiar prin bugetul anului curent supus Ca- merei, se afectează suma totală cuvenită pentru dobânzi până la finele acestui an; al treilea că prin plata analogului de ca- pital și dobândă în curs de Î5 :luni, Casa Statului poate a- chită această datorie cu mai multă ușurință decât a se plăti odată la un singur termen. Considerând că din aceste condiții nu s’a putut reduce nimica, după toate stăruințele întrebuințate de D-1 ministru către numiții bancheri. încuviințează contractarea împrumutului de 2 milioane (două milioane) lei, în cursul visteriei ,sub condițiile mai sus arătate. D-1 Ministru al financelor, este însărcinat cu executarea jurnalului de față, cerând prealabil sancțiunea Inălțimei Sale Principelui Domnitor. (semnați) Panu, Rolla, Negruți, I. Silion și D. I. Roseti. ANEXA VII Convențiunea pentru poduri de fier (1864). Intre domnul Ministru de interne, agricultură și lucrări publice din Principatele-Unite de o parte și dd. lohn Sta- niforht și lohn Trevor Barkley de altă parte. 468 Guvernul Principatelor-Române-Unite concedând construi- rea unor poduri, dd. lohn Staniforth și lohn Trevor Barkley. Intre domnul ministru de interne, agricultură și lucrări publice, împuternicit prin decretul princiar din 31 Octom- vrie sau 12 Noemvrie 1864, sub No. 1473, și între dd. lohn Staniforth și lohn Trevor Barkley: Art. 1. — DD. lohn Staniforth și lohn Trevor Barkley se angajează a construi nouăsprezece poduri în condițiunile sta- tornicite în comun acord, și care sunt conținute în caetul de însărcinări anexat acestei convențiunî. Art. 2. — Costul construirii acestor poduri, care sunt enu- mărate în zisul caet de însărcinări se fixează la suma totală de 12.027.285 fr., adică douăsprezece milioane douăzeci și șapte mii două sute optzeci și cinci franci. Art. 3.— Guvernul Principatelor-Unite se angajează a plăti și liquida această sumă de 12.027.285 franci, prin plăți anuale de nouă la sută procent, și trei la sută amortisment, până la lichidarea întreagă a arătatei sume de 12.027.285 franci. Art. 4.— Procentul de 9% și amortismentul de 3% vor constitua o anuitate fixă de 1.443.274 franci, adică un mi- lion patru sute patruzeci și trei de mii două sute șaptezeci și patru franci. , Art. 5.— Această anuitate de 1.443.274 franci este garan- tată de către guvern în venitul salinelor Principatelor-Unite;, șî se va alocă în bugetul anual a,l Statului. Art. 6.— Zisa anuitate de 1.443.274 franci se va, plăti în București concesionarilor sau representantului împuternicit de către ei, în patru sume egale de câte 360.818 ³/₄ adică!, trei sute șasezeci mii opt sute optsprezece franci și ³/₄, vărsați în trimestre în condițiunile stipulate la articolii 7, 8 și 9. Art. 7.— Aceste plăți trimestriale de câte 360.818 franci și trei pătrimi fiecare se vor face la 1 Fevruarie, la, 1 Maty la 1 August și la 1 Noemvrie a fiecărui an, până la aco- perirea sumei menționate de 12.027.285 franci. ¹ Art. 8.— întâiul vărsământ de 360.818³/₄ se va efectua la 1 Fevruarie 1865, și cele următoare vor continua precum este stipulat la articolul precedent. Art. 9.— Aceste plăți de procente și amortisment vor continuă în timp de 16 ani și 36 zile, șase sprezece ani și treizeci și șase zile, socotiți dela 1 Fevruarie 1865, dată U, 469 care urmează, a se efectua de către guvern întâiul vărsământ, menționat Ia articolul precedent. Art. 10.— Drept garanție pentru executarea convențiunei de față dd. lohn Staniforth și lohn Trevor Barkley vor depune guvernului o cauțiune subscrisă de către o casă de bancă acceptată de guvern, pentru o sumă de 500.00 franci, cinci sute mii franci. Această cauțiune se va depune cel mai târziu la, 30 Ia- nuarie 1865, și se va restituă depositarilor la sosirea în Prin- cipatele-Unite a celui întâi transport de materiale, pentru construirea podurilor, în valoare echivalentă garanției sus menționate. Pentru ic|a această cauțiune să fie reală, concesionarii vor garanta tot în modul din aliniatul precedent al presentului articol ,al doilea vărsământ de 360.818% franci, urmând a li se restituă acea garanție îndată ce lucrurile vor fi începute la terminul fixat prin art. 11. Art. 11.— Concesiunea de față va fi anulată, și garanția de cinci sute mii franci melnționată la art. 10, va rămâne în profitul guvernului, dacă până la 1 Iulie viitor nu se vor începe lucrările, iar concesionarii vor restituă guvernului su- mele avansate. Art. 12. — In caz de osebire între textul Român și acel Francez al prezentei concesiuni, textul Francez se va luă de bază. Făcut și subscris la București în 31 Octomvrie sau 12 Noemvrie 1864, în două expedițiuni, spre a servi ca unul și acelaș act, una subscrisă de domnul Ministru de internei, agricultură și lucrări publice, și dată dd. concesionari, și alta de domnul lohn Staniforth, în numele său; și în numele domnului lohn Trevor Barkley, pe temeiul împuternicirii dată celui întâi de acest din urmă, și depusă în arhiva Ministe- rului de interne, agricultură și lucrări publice. Ministerul de interne agricultură și lucrări publice Ko- gălniceanu. Concesionarii Staniforth pentru domnia sa și domnul Bar- kley. (Decretul 1473 din 31 Octomvrie 1864). 470 ANEXA VIH Convențiunea pentru Calea Ferată București-Giurgiu (1865). Intre d. ministru de interne agricultură și lucrări publice al Principatelor-Unite- Romane autorizat în regulă prin De- cretul Domnesc din 1 Septemvrie 1865, pe de o parte, și dd. lohn Staniforth, și lohn Trevor Barkley, reprezentați prin d. Artiir Griim, de altă parte. Art. 1.— Domnii lohn Staniforth și lohn Trevor Barkley, se îndatorează a construi pentru socoteala guvernului Prin- cipatelor-Unite-Române o linie de drum de fier între Bucu- rești și Giurgiu, în condițiunile consimțite de o prealabilă înțelegere, și conținute în caetul de însărcinări, anexat pe lângă această convențiune. Art. 2.— Prețul pentru construcțiunea acestui drum de fer este fixat ă forfait la suma de o sută nouăzeci și șajs e mii cinci sute franci (196.500 fr.) pe kilometru, fără a puteă întrece pentru totala lungime suma de treispre zece milioane șapte sute cincizeci și cinci mii franci (13.755.000). Art. 3. — Guvernul Principatelor-Unite-Române, se înda- datorește a plăti și lichidă această sumă de treisprezece mi- lioane șapte sute cincizeci și cinci mii franci, prin plăți a- nuale de nouă la sută dobândă și trei la sută de amortisment până la întreaga lichidare a, acestei sume de treisprezece mi- lioane șapte sute cincizeci și cinci mii franci. Art. 4. — Dobânda de nouă la sută și amortismentul ;de trei la sută maximum, vor constituă o {anuitate fixată de un mi- lion șase sute cincizeci mii șase sute franci. Art. 5. — Această .anuitate de un milion șase sute cincizeci mii șase sute franci este garantată de guvern prin veniturile en gros a salinelor Principatelor-Unite-Române care sunt dejă date ca garanție pentru o anuitate de un milion patra sute patru zeci și trei mii două sute șaptezeci și patra franci, afectată la construirea podurilor, prin convențiunea din 31 Octomvrie 12 Noemvrie 1864. Ea va mai fi garantată prin veniturile drumului de fer și înscrisă în bugetul anual al Statului. Art. 6.— Zisa anuitate de 1.650.000 franci, va fi plătită concesionarilor sat» unui reprezentant autorizat legalmente 471 de ei, în București în patru sume egale de 412.650 franci vărsate din trimestre în trimestre, și în condițiunile prevă- zute la art. 7, 8 și 9. Art. 7.— Kz&te plăți trimestriale de 412.650 fr. se vor face fiecare la 20 Octomvrie sau 1 Noemvrie, 20 Ianuarie sau 1 Fevruarie, 20 Aprilie sau 2 Mai și 20 Iulie sau /I August a fiecărui an, ipână la strângerea zisei sumi de 13.755.000 fr. Art. 8.— Cea dintâi plată de 412.650 franci, va fi fă- cută la 20 Octomvrie sau 1 Noemvrie 1865, și plățile urmă- toare vor fi continuate, precum s’a stipulat la articolul de mai sus. Art. 9.— Plățile de dobânzi și de amortisment, vor fi continuate 16 ani și 36 zile dela 20 Octomvrie sau 1 Noem- vrie 1865, epoca la care cea dintâi piață menționată la arti- colul de mai sus, va fi efectuată de guvern. Art. 10.— Drept garanție pentru executarea acestei con- vențiuni, concesionarii vor fi ținuți a depune în mâinile gu- vernului nu mai târziu decât 19 Octomvrie sau 31 Octom- vrie 1865, un cauționamenf sub semnătura unei case de ba«ncă acceptată de guvern pentru suma de cinci sute mii franci. Această cauțiune va rămâne în folosul Statului dacă, construc- torii nu vor fi început lucrările în soroacele prescrise. A-* ceastă cauțiune va fi înapoiată concesionarilor îndată ce se vor putea justifică, că sau în lucrări executate sau în mate- riale aprovizionate în țară, a,u făcut cheltueli de o valoare de trei ori mai mare decât cauțiunea depusă. Plățile trimestriale de efectuat vor fi garantate în între- gimea lor, prin cauțiune tot de acea na,tură, pe tot timpul cât lucrările executate și materialele aprovizionate, nu vor re- prezenta o valoare îndoită a părței de anuitate, concesio- narii vor avea de primit. Ari. 11.— Concesionarii se îndatoresc a începe lucrările drumului de fer în termin de o lună dela data predărei de către guvern a terenurilor necesare pentru linia drumului de fer, și aceasta în conformitate cu condițiile câetului de însărcinări. Art. 12. — Concesionarii vor avea facultatea de a combina operațiunea financiară, în cât privește emisiunea acestei în- 472 treprinderi, precum o vor socoti mai priincioasă intereselor și execuțiunei întreprinderii. Făcută și subscrisă în București la 1 Septemvrie anul o mie opt sute șase zeci și cinci, în două expedițiuni spre a servi ca unul și acelaș act, una subscrisă de d. ministru de interne, agricultură și lucrări publice și dată d-lor concesio- nari, și alta de d. Artiir Griim în numele dd. lohn Sta- niforth și lohn Trevor Barkley, pe numele împuternicirei dată celui întâi, de către acești din urmă și depuse acele îm- puterniciri în archiva Ministerului de interne, agricultură și lucrărilor publice. > । In caz de divergență între textul francez și român textul francez va servi de bază. (Decretul No. 1076 din 1 Septemvrie 1865) ANEXA ]X Lege pentru construcția și concesiunea Căilor Ferate Române. Sancționată la 21 Septembre 1868 prin decretul cu No. 1.516 și promulgată la 22 Septembre 1868 prin „ Monitorul oflcial“ cu No. 214 din acel an Art. 1.— Se declară de utilitate publică construirea unei rețele de căi ferate coprinzând următoarele secții : Secția I. Dela Suceaya leu Roman cu un ram la Botoșani șt altul la Iași. < Secția II. Dela Roman la Galați cu un ram dela Tecuci Ia Bârlad. " . Secția III. Dela Galați prin Brăila^, Buzău și Ploești la București. Secția IV. Din București prin Pitești, Slatina, Craiova și TurnU'Severin la Vârciorova. Art. 2. — Construirea și exploatarea secției l Se concetâe D-lui cavaler d’ Ofenheim, reprezentantul legal al D-lor Princi- pele Leon Spieha₃ Vladimir Comite Borkowsky, Dr. Cari Gis- kra, Thomas Brassey, W. R. Drake, L. M. Rate din Londra, conform anexului aci act de concesiune. Construirea și exploatarea secțiunilor II, III și IV se concede D-lor Principele Hugio de Hohenlohe duce d'Uest Principele Victor Hugo duce de Ratibor, Carol comite de 473 Lehndorff și doctorul Bethel Henry Strusberg, conform a- nexatului aci act de concesiune. Aceasta lege, împreună cu ambele concesiuni, s'a votat de Adunarea deputaților în ședința dela, 27 Mai anul 1868, și de Senat în ședința dela 18 Septemvrie 1868. Act de concesiune pentru Calea Ferată dela Suceava la Iași, Roman și Botoșani. Sancționat cu decretul No. 1516 din 21 Septemvre 1868 și publi at prin „Monitorul Oficial⁴⁴ cu No. 216 din 25 Septemvre 1868 Art. 1. — Guvernul Alteței Sale Serinissime, Principelui Domnitor al Românilor dă prin acest act, cu ratifica^rela Camerilor, D-lor Principe Leon Sapieha, Vladimir Comite bdrkowsky, Dr. Carol Giskra din Viena, Thomas Bra^ssey, W. R. Drake, L. M. Rate din Londra, reprezentați în formă prin Viena la Septemvrie 1867, concesia cerută de D-lor pentru D. Victor d’Ofenheim în virtutea deplinei împuterniciri date la construcția și exploatația unei căi fera,te, care, plecând dela frontiera Austriei aproape de Suceava^ va legă drumurile de fer austriace cu Iași, Roman și Botoșanii. Punctul de întrunire pentru brațul Botoșani va fi fixat de către guvern în înțelegere cu concesionarii, după ce stu- diile vor fi făicute și aprobate de către guvern. Locurile și numărul stațiunilor și al gărilor de bifurjca- țiune se vor fixă în urmă, după !un comun acord, între mi- nistrul lucrărilor publice și concesionari. Art. 2.—Concesionarii nu pot fi dispensați, în nici un caz, de îndatoririle contractate pentru construcțiunea, căilor ferate; dar ei vor puteă însă suspendă timporar lucrările în caz de forță majoră. Tribunalul arbitrar, prevăzut la a,rt. 28, va judecă faptele cari constituesc aceste cazuri după principiile generale de drept. Tot tribfunalul arbitrar va decide a,supra încetărei cazului de forță majoră. In timpul suspendării lucrărilor, guvernul român va sus- penda plata subvențiunei prevăzută la art. 17. In caz când termenele pentru începerea și terminarea con- 474 strucției (art 4) ar trece, și întârzierea n'ar fi justificară prin cauze de forță majoră recunoscute de tribunalul arbitraj (art 28), concesiunea de față se va anulă și D-nii concesionari vor pierde cauțiunea de un milion franci, prevăzut la art 31. Art. 3.— Construcția și organizația exploatărei căilor fe- rate vor fi executate conform cu proiectele detaliate aprobate de D. ministru al comerțului, agriculturii și lucrărilor pu- blice, și concesionarii vor fi îndatorați a se conforma cu dânsele. Guvernul își rezervă dreptul a face acestor proiecte schim- bările ce va crede necesarii în interesul traficului public, întru cât prin aceste dispoziții prețul construcțiunii nu va fi în- trecut și lucrările deja începute n'ar suferi din aceasta. In caz când în timpul construcțiunei ar fi necesar, în interesul exploatărei sau economiei construcției, a se face oarecari schimbări în traseul sau detajiurile de construcției, concesionarii vor fi autorizați a procede în acest sens, dacă însă aceste schimbări nu sunt în detrimentul direcției generale a liniei sau a solidității și a nivelimentului ei. Concesionarii sunt autorizați, spre a accelera deschiderea căi ei ferate concedate a construi poduri provizorii cari mai târziu vor fi înlocuite cu poduri definitive de piatră și dd fer bătut (nu vărsat). întinderea kilometrică se va calculă pe linia definitivă pe care vor urmă a se construi podurile definitive, neținân- du-se compt de curbele accesorii ce se vor cauză de lucrările provizorii. Terminarea podurilor definitive va fi obligatorii pentru concesionarii până la expirarea ajhului al șaselea dela deschi- derea liniei. Podurile definitive de fer bătut și piatră vor fi construite pentru două linii (double-voie). Dacă la expirarea acestui termin podurile definitive nu vor fi făcute, guvernul le va execută în socoteala sumelor ce concesionarii au a primi dela Stat. Pante de 10 milimetri maximum la metru se vor admite pentru linia Suceava-Roman, și de 18 milimetri maximum pentru trecerea înălțimei dintre stațiunea de bifurcare de pe linia Suceava și dintre Iași. Aceste maxime însă nu vor fi admise decât atunci când 475 guvernul s'ar convinge prin studii serioase că nu se pot reduce prin oarecari ocoluri. La curbe, razele nu vor puteă niciodată fi mai mici de trei sute (300) metri. Lucrările de terasamente nu vor fi făcute decât pentru o singură cale, și concesionarii nu vor putea fi siliți a con-* struî o a doua cîale ferată decât când venitul brut a, doi ani consecutivi va ajunge !a cifra de șfâezeei ntii (60.000) franci pe kilometru. Art. 4. — Concesionarii se îndatoresc a începe construcția drumului de fer concedat într'un termen de șase luni și a o termină și dă în circulațiune cel mai târziu după doi ani dela aprobația studielor definitive, cari vor fi predate minste- rului lucrărilor publice în cele trei luni după ratificația con- cesiei de față. Guvernul se obligă a aprobă studiele definitive cel mai târziu șase săptămâni după prezentarea Ion Art. 5. — Toate terenurile necesarii pentru stabilirea căiei ferate, a ramurilor și a dependințelor sale; pentru depla- sarea căilor de comunicație; pentru stabilirea^ șanțurilor, a acostamentelor stațiunilor, gare, magazine, atelieruri, depo- zite de materiale, biurouri telegrafice, case de cantonieri și de păzitori, rezervoare de apă, carieri de piatră, de pietriș, și de nisip, escavații pentru împrumuturi de pământ, și, în genere, pentru executarea de oricari lucrări ce s’ar cere pen- tru acest stabiliment, vor fi cedate gratis concesionarilor pe domeniele și proprietățile de cari dispun sau va puteă dis- pune Statul, și aceasta în limitele trebuinciosului. întreprinderea fiind de utilitate publică, concesionarii vor cumpără cu spesele lor pe proprietățile particulare toate te- renurile arătate la aliniatul precedent, conformându-se pres- cripțiilor legei de exvropriație pentru cauză de utilitate publică. Concesionarii vor face exproprierile ca pentru două căi. Ei vor fi învestiți, pentru executarea lucrărilor dependințe de această întreprindere, de toate drepturile ce Statul posedă sau va obține în virtutea legilor existente sau viitoare în materie de lucrări publice; ei rămân, cu toate acestea, su- puși la toate obligațiile ce derivă pentru Stat din aceste legi și regulamente. 476 Art. 6. — Facere/z drumului de fer, d’acurmezișul căilor naționale, județene și vicinale, se va face sau pe deasupra, sau pe sub aceste căi cu viaducuri solide construite în aceleași condițiuni ca și podurile peste ape. Trecerile de nivel nu vor fi admise decât în caz de impo- sibilitate dovedită și numai cu consimțământul guvernului. In ceeace privește greutatea ralielor (șinelor) pe metru curent, concesionarii se vor conformă datelor și normelor admise de construirea căilor europene de prima ordine și cari vor fi supuse primirei guvernului român. In ceeace privește materialul mișcător (roulant), precum : trăsuri de persoane și de mărfuri (wagons), locomotive și alte asemenea materia,luri trebuincioase, concesionarii se o- bligă a Ie aveă totdeauna în proporțiuni suficiente spre a nu suferi întru nimic serviciul. Art. 7.— Pe timpul construcțiunei și a exploatațiunei li- niei concedate, concesionari vor fi îndatorați & se conforma cu dispozițiunilje concesiunei de față, precum și cu legile și prescripțiunile țărei, prezinte și viitoare, întru cât nu se vor găsi contrarii prezentului act de concesiune. Cheltuielile de supraveghere și control din partea Statului, evaluate la optzeci (80) franci pe kilometru și pe mn, vor fi în sarcina concesionarilor. Aceste cheltueli vor începe în ziua începerei lucrărilor și se vor plăti pe trimestru prin an- ticipație. Aceste cheltueli de supraveghere vor fi coprinde în chel- tuelile de exploatare. Art. 8. — Pentru trebuința administrațiunei poștelor, con- cesionarii 'sunt îndatorați a expedia cel puțin un tren pe zi în fiecare direcțiune, și a se însărcină cu transportul gratuit aj poștei și al impiegatului postai care va, însoți posta de scri- sori, gropuri și alte pachete. In caz când administrațiunea poștelor a,r crede necesar să stabileze pe liniile concedate o postă ambulantă, precum aceasta se află pe maj multe linii de căi ferate străine, a- semenea concesionarii vor fi obligați a da, și a menține în stare bună vagoanele pentru posta ambulantă, construite con- form cu cererile administrațiunei poștelor, spre înlocuirea vagoanelor ordinare cu opt sau cu patru roate, dar guvernul nu va putea cere acest aranjament decât când el ar fi fost 477 stabilit pe drumul defer dela Lemberg la Cernăuți și Suceava^ In interesul serviciului poștei, concesionarii sunt îndato- rați a pune la dispozițiunea administrațiunei poștelor, în toate stațiunile pentru căi ferate, unde serviciul poștei va fi organizat, un local adoptat pentru stabilirea unui biurou de postă, fără nici o despăgubire. Concesionarii sunt obligați a [transportă și a distribui gra- tuit la stațiuni pachetele poștei (exceptându-se gropurile de bani și alte valori), cari n'ar fi acompaniate de un impiegat al poștei. Toată corespondența consiliului de administrațiune sau a direcțiune! căilor ferate cu diferiții săi agenți și impiegați sau a acestor din urmă între dânșii, va fi transportată pe calea ferată de către impiegații întreprinderii. Art. 9.— Concesionarii vor permite stabilirea gratuită a unui telegraf al Statului în tot lungul drumului de fer și a secțiunilor sale parțiale. Pentru aceasta Statul se poate servi cu stâlpi ce concesiona- narii se obligă a înființa și a supraveghiă prin agenții Ion toate liniile telegrafului, fără nici o despăgubire din partea Statului. Telegraful drumului de fer al concesionarilor se va în- trebuința numai pentru serviciul căiei ferate, cu aprobarea^ guvernului; însă el va puteă fi utilizat și pentru expedi- țiunea depeșilor guvernului și ale particularilor în favoarea Statului. Art. 10[ — Maximul tarifelor ce concesionarii sunt auto- rizați a percepe pentru transportul călătorilor și al mărfu- rilor va fi tot același ca pe linia, dela Lemberg la Suceava^, redus la centime franceze sau bani. Călători (pe cap și pe kilometri): l-a clasă 12 bani; Il-a clasă 9 bani; IlI-a clasă 6 bani. In trenurile de mare iuțeală, cari se vor compune numai de vagoane de l-a și a 2-a clasă, aceste tarife vor puteă fi ridicate cu 20 la sută, cu conditiune însă ca iuțeala lor să nu fie inferioară la aceea a trenurilor exprese după căile ferate în corespondență. 478 Mărfuri (cu iuțeală mică și pentru 100 de kilograme și pe kilometru). । l-a clasă 1,4 bani; ₉ Il-a 1,5 bani; IlI-a clasă 2.25. Prețul transportului pentru orice alte obiecte, precum și taxele accesorii, clasificarea mărfurilor și condițiunile dîe trans- port, vor fi regulate în înțelegere cu guvernul, conform cu tarifele țărilor învecinate. In orice caz, sarea și cărbunii minerali se vor bucură de o tarifă redusă de 25 la sută asupra clasei I. Art. 11.— Tarifele vor putea fi, după voința concesio- narilor, reduse sub limitele maximum fixate prin art. 10 pentru toate mărfurile sau pentru unele numai din obiecte de trans- portat, fie pe întinderea liniei întregi, fie pe aceia a unei părți a căiei ferate în orice direcțiune. Această scădere va putea fi admisă pentru toate distanțele fără deosebire, sau va putea fi gradată în proporțiune cu lungimea întinderii. Tarifele astfel scăzute vor putea fi ridicate din nou până la limitele maximum aprobate de guvern, dar numai după ce au fost în vigoare în timp de trei luni. In caz când un expeditor sau un antreprenor de transporturi va fi obținut o reducere de tarifă cu oarecare condițiune, concesionarii vor ti obligați a acorda aceiași favoare tuturor expeditorilor și antreprenorilor de transport, cari ăr primi aceleași condițiuni,, astfel încât în nici un caz să nu se facă veri o favoare ex* cepțională. Guvernul va avea dreptul a cere o reducțiune de tarife pentru transportul călătorilor și a mărfurilor, precum și a. taxelor accesorii îndată ce venitul neto a doi ani precedenți va întrece cu 50% suma garantată. Art. 12. — Transporturile militare vor trebui efectuate de către concesionari cu jumătate din prețul tarifelor, pentru militari izolați sau în corp, precum și pentru cai, bagaje, e- fecte militare și materiale de resbel. In caz când obiecte aparținând Ia materialul de resbel n’ar fi expres arătate în clasificațiune, ele vor fi asimilate la clasa a doua de mărfuri cu iuțeală mică. Regulile de observat pentru transportul materialului mili- 479 tar și de resbei și a materiilor primejdioase sau inflamabile vor fi fixate prin un regulament special. Ari. 13.— Impiegati Statului sau ceilalți funcționali că- lătorind din ordinele autorităței, însărcinați cu controlul ad- ministrațiunei și a exploatațiunei căiei ferate pe acea linie, fie pentru a păzi interesele Statului, fie pentru serviciul vă- milor, și cari vor justifică misiunea lor, vor fi transportați gratis precum și bagajele lor. Art. 14. — Guvernul va avea dreptul, în caz de foamete în România!, a reduce tarifele pentru grâne până la jumătatea tarifului maximum. Art. 15. — Concesionarii vor avea dreptul de a formă ca- pitalul necesar pentru construcțiunea căiei ferate cum vor voi; ei vor aveă dreptul de a forma o companie anonimă de acțio- nari sau de a se fuziona cu o companie deja existentă, dar care va trebui a fi totdeauna reprezentată în țară de un co- mitet dirigent, care va fi organul său legal pe lângă gu- vernul român. Compania ce va fermă concesionarii va intră în toate drepturile, precum și în toate obligațiunile concesionarilor. Art. 16. — Concesionarii vor aveă dreptul a stabili agenți în înăuntru și în străinătate, precum și a organiză întreprin- prinderi pentru transportul călătorilor și a mărfurilor pe uscat și pe apă, conformându-se regulamentelor existente din țară. Art. 17.— GuvernuJ acordă concesionarilor o subvențiune de patruzeci mii (40.000) franci de kilometru, plătitoare în modul următor: Lungimea liniei concedate este presupusă ca de două sute (200) kilometri; dar dfra aceasta se va verifică după finirea liniei, și deosebirea în mai mult sau mai puțin se va regulă după deschiderea căiei Vărsămintele aceste* subvențiuni a guvernului se vor îm- părți în 20 luni, încât guvernul va aveă a plăti în curgerea acestui timp:, la fiecare zi întâi a lunei, sus arătata subven- țiune pentru numărul de zece (10) kilometri, cu excepțiune pentru a 20-a lună, pentru care guvernul nu va avea a plăti decât subvențiunea cuvenită pentru restul de kilometri. Fiecare sumă ce se va da gradat concesionarilor va fi garantată de dânșii cu polițe acceptate de o bancă și primite 480 de guvern, și plătitoare în caz când concesionarii ifar exe- cută îndatoririle lor. Aceste polițe sau bonuri de tezaur român vor fi depuse la o casă de bancă în București, primită de guvernul român. In contra acestor polițe guvernul va vărsă în fiecare lună partea sa de subvențiune la aceeași bancă, care nu va puteă dispune de dânsa în favoarea concesionarilor decât pe certi- ficate vizate de inginerul guvernului. In proporțiune cu înaintarea lucrărilor, polițele depuse de concesionari se vor restitui în proporțiune cu suma cheltulilor făcute și certificate, și cari vor fi de o valoare îndoită decât suma polițelor ce se restitue. întâiul vărsământ din partea guvernului se va face trei luni după promulgarea concesiunii de față. Acest întâi vărsământ precum și cele două următoare se vor efectuă fără numitele certificate de lucrări executate, rămâind polițele acestor trei vărsăminte depuse până ce se va certifică lucrările executate în proporțiunea de mai sus. Guvernul garantează, afară de acestea, concesionarilor, pen- tru calea ferată concedată prin prezentul act, un venit anual neto (coprinzându-se și amortismentul) de șapte și jumă- tate la sută asupra. unui capital de două sute treizeci mii (230.000) franci pe kilometru, care, după verificarea lun- gimei kilometrice, va fi transformat în o singură sumă anuală fixată, plătitoare în numerar de 17.250 franci, înmulțiți cu numărul kilometrilor defâ construiți. Această garanție va începe a curge din ziua punerii în exploatare a liniei întregi și va fi menținută în tot timpul du- ratei concesiunei, astfel că dacă venitul anual neto al căiei fe- rate n’ar ajunge la suma sus menționată, deficitul va trebui a fi completat de către guvern. In caz când venitul anual neto ar întrece suma garantată), excedentul va fi mai întâi, și cu preferință de orice altă în- trebuințare, afectat la înapoierea avansurilor făcute de gu- vern pentru completarea intereselor garantate. îndată ce sus zisele avansuri vor fi plătite guvernului^ excedentul va fi împărțit între guvern și concesionari, în pro- porțiune de o a șașea parte pentru guvern și cinci desimi pen- tru concesionari. ₜ zb7. 18. — Concesionarii se îndatorează a amor tiză asupra 481 venitului anual neto garantat de guvern, tot capitalul emis pentru construcțiunea sau întreținerea căiei ferate, înainte de expirarea concesiunei de față. Art. 19.— In caz când guvernul va fi chemat a completai venitul anual neto până la concurența sumei garantată, el va fi dator a face în termen de patruzeci (40) zile, dela data notificării făcute de concesionari, avansurile îecesarii pentru complectarea plăței intereselor semestriale. Aceste avansuri ale guvernului vor fi făcute pe baza so- cotelilor aproximative semestriale prezintate de concesionari. Pentru facerea bilanțului și fixarea, venitului neto se vor adoptă bazele luate în această privire la căile ferate din Galiția. Dacă, după ce bilanțul întreprindere! a fost făcut (ceeace trebue să se facă’ cel mai târziu trei luni după expirarea fie- căruia an de exploatare) ar rezultă că avansele făcute de guvern întrec suma datorită de dânsul, concesionarii vor fi îndatorați a-i restitui imediat excedentul de 7 și jumătate Ia sută dobândă. Din contră, guvernul va aveă să plătească diferența în mai mult, între suma garantată și avansele făcute în termen de patruzeci (40) zile după ce bilanțul îi va fi fost prezintat Dacă nici un avans n’a fost cerut guvernului și dacă bi- lanțul ar demonstra un excedent peste venitul neto garantat de guvern, concesionarii vor aveă a plăti, cel mai târziu patruzeci de zile după prezintarea acestui bilanț, suma ce ar reveni guvernului conform art. 17. Art. 20. — Pentru a păzi interesele Statului, guvernul este autorizat a cere ca construcțiunea liniilor precum și organi- zațiunea exploatării pe tot parcursul căiei ferate, să fie făcute și stabilite într’un mod solid și în condițiunile căilor ferate de întâiul ordin și că tot ce se va constată defectuos, să fie imediat scos și înlocuit. Dreptul de supraveghiare al guvernului se va exercită prin delegați speciali, cari vor aveă asemenea dreptul a asistă la ședințele consiliului de administrațiune precum și la adu- nările generale ori de câte ori guvernul va găsi de trebuință; guvernul va trebui să fie informat la timp oportun de locul și data adunărilor. Acești delegați vor aveă drept a suspendă orice dispozițiuni 482 cari le-ar păreă contrarii intereselor Statului, dar vor fi datori a supune obiecțiunile lor imediat ministerului lucrărilor pu- blice, care va decide fără întârziere. Afară de aceasta, guvernul va, avea dreptul, în calitatea sa de părtaș în întreprindere, a numi un număr proporțional de membri în consiliu* de administrațiune. u4/;A 21.— Concesionarii vor fi scutiți de orice impozit sau taxă asupra venitului și de plata, a orice contribuțiune, fie timbru sau taxă de înregistrare, atât asupra imobilelor fă- când parte din calea ferată, cât și asupra acțiunilor, obli- gațiunilor și cupoanelor. Aceste scutiri de mai sus vor aveă loc pe tot timpul con- strucțiunei și încă zece ani după punerea în exploatare, pentru taxele deja stabilite; iar pentru acele cari ar fi sta- bilite mai în urmă, pe timp de zece ani după stabilirea lor. Afară de acestea, concesionarii vor fi scutiți de orice taxă de intrare pentru toate materialile necesarii la construcțiunea și la exploatarea calei ferate pe tot timpul construcțiunei și încă pentru zece ani din ziua deschiderei calei ferate. Art. 22. — Durata concesiunei este fixată la nouăzeci de ani dela deschiderea linei. Cu toate acestea concesiunea va putea fi declarată de ex- pirată înainte de epoca sus zisă, în caz când termenele fixate pentru începerea și terminarea construcțiunei (art. 4) ar tre- ce, și întârzierea n’ar fi justificată prin cauză de forță majoră sau prin crize politice și financiare, constatate și recunoscute de către tribunalul arbitrar. Art. 23. — Guvernul își rezervă dreptul de a răscumpără calea ferată concedată prin a;ctul de concesiune de față., la orice epocă după expirarea de 30 de ani dela deschiderea liniei. Pentru a fixa prețul răscumpărăreî se va însemna pro- ductul neto anual obținut de întreprindere în timpul celor șapte ani cari vor precedă anul când aje a se efectuă res- cumpărarea și se va evalua producerea neto mijlocie a ace- lor ani. Acest product neto mediu, care însă în nici un caz nu va puteă fi mai mic decât venitul neto garantat de guvern, se va plăti concesionarilor sub forma unei rente anuale până la expirarea concesiunei. 483 Art. 24. — La epoca fixată pentru expirarea concesiunei sau în caz de răscumpărare a calei ferate din partea guver- nului, Statul va luă în posesiune, liberă de orice sarcini, pământurile, lucrările de artă și terasamentele, clădirile, calea ferată și toate dependințele sale, precum: materialul miș- cător, gare, locuri de încărcare și de descărcare, case de can- tonieri și de păzitori, cu toate mobilele și imobilele în stare bună, în limitele condițiunilor prescrise prin art 3 și 6. Dar, în orice caz, fie ca concesia să expire sau că guvernul să rescumpere calea ferată, concesionarii vor rămânea pro- prietari pe fondul de rezervă, format chiar prin veniturile intreprinderei, pe creanțele de încasat încă, preciim și pe clă- dirile speciale construite cu fondurile particulare ale conce- sionarilor, precum: cuptoare de coks, vărsători, uzine de mașine și alte aparate, magazine, doks, etc.; la stabilireă și la cumpărarea cărora concesionarii au fost autorizați de către guvern, cu condițiune că ele nu vor forma o parte din dependințele căiei ferate. Guvernul va aveă dreptul a cumpără și aceste stabili- mente, după prețuirea făcută de experți numiți de ambele părți. Ari. 25. — Concesionarii vor fi liberi a angaja., atât pen- tru construcțiune cât și pentru exploatarea căiei ferate, ingi- neri și impiegați pământeni sau străini, cari vor fi fără dis- tincțiune supuși la legile țărei. După,' 5 ani, jumătate cel puțin din impiegați inferior/* să fie pământeni. Art. 26.— Guvernul asigură concesionarilor tot sprijinul necesar pentru constmcțiunea căiei ferate și va da ordine precise la toate autoritățile civile și militare spre a le da tot ajutorul și a-i garantă contra tuturor împiedicărilor locale. Ari. 27. — Concesionarii nu vor putea niciodată să se prevaleze de vreo protecțiune străină în contestațiunile cari s’ar ridică între dânșii și administrațiune în privința con- cesiunei de față. Art. 28. — In caz de divirgență între guvern și concesio- nari, pricina va fi supusa la doi arbitri, din cari unul va fi numit din fiecare parte. Partea care va avea recurs la arbitragiu, va informă pe cealaltă de alegerea ce Va fi făcut a arbitrului și o va invită a numi și dânsa un arbitru din parte-i. | 484 In caz când cealaltă parte n'ar răspunde la această invita- țiune în termen de douăzeci și una zile, partea care va, aveă recurs Ia arbitragîu va numi pe al doilea arbitru în numele celeilalte părți, având numai a-i notifică această numire. Acești doi arbitri vor procede imediat la numirea unui supra-arbitru. Dacă arbitrii nu s'ar putea înțelege în termen de șase zile dela numirea lor asupra alegerei supra-arbitrului, atunci primul-președinte al înaltei curți de justiție și casațiune va fi supra arbitru de drep\ Amândouă părțile vor fi datoare a se supune fără apel la. decizia unanimă a arbitrilor, și, în caz de neînțelegere a aces- tora, la sentința supra-arbitrului, care va fi dator a se unî cu una din cele două opiniuni emise. ; Arbitrii și supra-arbitrul ce aceștia vor numi pot fi pă- mânteni sau străini. Sentința arbitrală trebue să fie pronunțată în termen de patru săptămâni cel mai târziu. In caz când arbitrii nu și-ar da sentința în termenul prescris ei vor fi excluși din funcțiunile lor și se va procede imediat la numire de alți arbitri. Art. 29.— Toate amănuntele cari nu s'au prevăzut a Tribunalul de arbitri, în consiiderațiunea deriziunilor sale de mai sus, găsește echitabile a apără pe ambele părți de asemenea cheltueli. Dată și pronunțată astăzi, în 15 Mai 1872, în audiență publică, ținută în localul înaltei curți de justiție și casație. C. Bosianu, M. Kogălniceanu ANEXA X Act de concesiune pentru Căile Ferate Române. Sancționat cu decretul No. 1.516 din 21 Septembre 1868 și publicat prin „Monitorul oficial" cu No. 216 din 25 Septembre 1868 In virtutea legei votate de Adunarea deputatilor în .șe- dința din douăzeci și șapte Mai anul una mie optsute șasezeci și opt, și de Senat în ședința din 18 Septemvrie anujlî 1868, care lege a fost sancționată și promulgată prin decretul princiar No. 1.516, s’a încheiat convențiunea de maj jos': Intre domnul ministru al agriculturei, comerciului și lu- crărilor publice, în numele guvernului, de o parte, și domnii: Principele Hugo de Mohenlohe, Duce d'Ujest; Principele Victor Hugo, Duce de Ratibor ; Carol comite de Lehndorff, și : Doctorul Bethel Strusberg, de altă parte. 491 pentru construcția și exploatarea căilor ferate pe liniile șt în condițiunile următoare: £ 7. Guvernul român acordă, prin convențiunea de față,, întreprinzătorilor indicați mai sus, concesiunea pentru a con- strui și exploata căile ferate următoare: a) Dela Roman prrn Tecuci la Gajați, cu ambrașanrentul dela Tecuci la Bârlad ; b) Dela Galați prin Brăila, Buzău și Ploești la București c) Dela București, prin Pitești, Slatina, Craiova la Turnu- Severin și Vârcîorova (frontiera); d) Dela Buzău prin Focșani la Adjud, care rămâne obliga,- torie pentru concesionarii, cu aceleași condițiuni și preț după terminarea liniilor de mai sus, facultativă însă pentru gu- vernul român dacă ar găsi de cuviință. £ 2. Concesionarii primesc concesiunea acordată în între- gul ei, și sunt ținuți a termină liniile concese în termenele pre- văzute la § 6. 3. Concesionarii îsi rezervă dreptul de a alege liniile pe- cari vor voî să înceapă lucrările de construcțiune. Asemenea sunt în drept de a începe deodată lucrările pe mai multe sau pe toate liniile, însă liniile dela Gajați la Roman, dela Galați la București și dela Severin la București vor trebui să le înceapă mai întâi. Ei se îndatorează a procede la fixarea traseului și elabo- rarea planurilor detaliate, în termen de șase săptămâni după promulgarea concesiunei de față și a prezintă guvernului după acest termin, cel mult în patru luni, proiectele preli- minarii. Lucrările pregătitoare pentru fixarea traseului, pentru pla- nurile detaliate de situațiune și de nivelment, precum și pro- iectele pentru poduri și clădiri vor fi supuse guvernului ro- mân în două exemplare, spre examinarea și acordarea permi- siunei de a le execută. ' ; , î Guvernul se obligă a aprobă sau a respinge zisele proiecte, înștiințând pe concesionari despre rezultat într’un termen de patru săptămâni, socotit din ziua prezentării lor. Dacă până ia expirarea termenului ci'taf guvernul nu se va pronunță nici pentru nici contra proiectelor prezintate, ele se vor consideră ca aprobate și atât guvernul cât și agenții săi nu vor mai fi m drept a împiedică executarea lor. La, caz 492 de respingere însă, și în lipsă de coînțelegere între ambele părți, hotărîrea unui tribunal arbitrai va, decide dacă, și în ce mod, proiectele respinse va trebui a se modifică. Arbitrii și supra-arbitrui se vor numi conform paragrafului 27; trebue să fie bărbați tehnici cu cunoștință de lucrările din Prusia. Dacă arbitrii nu se vor înțelege asupra numirei supra-arbi- trului, președintele cnrței de casațiune va numi pe supra- arbitru. £ 4. Formarea planurilor detaliate și executarea construc- țiunei se vor face după normele următoare: 1. Terenul necesar pentru drumul de fer se va cumpără în lățime pentru o cale îndoită; asemenea și pentru locurile de stațiuni se va aveă în vedere viitoarea lor mărime, în pro- porțiune cu sporirea comunicațiunei. 2. Tot drumul de fer cu toate construcțiunile după dânsul se va construi în lărgime numai pentru un singur drum, afară de acele locuri unde concesionarii vor găsi util a-1 construi în întreaga sa lărgime, adică pentru două drumuri. Pentru profilul normal se va luă o lărgime a coroanei de 5 metri (16 picioare de Prusia), afară de maferialul ne- cesar pentru fundament. Talasurile vor fi în genere de unul și jumătate picioare înălțime, fără însă a exclude prin aceasta și ajte înclinări dacă sunt cerute și permise de natura terenului. 3. Raporturile de pante și curbe se vor face astfel precum sunt la căile din Prusia și se !vor iluă de normă și dispozițiunile convenite la 11—16 Septemvrie 1865 la Dresda, între direc- țiunile societăților de drumuri de fer germane. 4. Construcția suprafeței se va execută astfel precum este uzitată la căile ferate din Prusia, prin șine Vignol cu baze largi și tălpi de lemn; lungimea șinelor va fi în genere de 21 picioare de Prusia (6.59 metri), dar nu sunt excluse și șinele de optsprezece picioare de Prusia (5.648 metri) și cele de 15 picioare de Prusia (4.707 metri) lungime. Soliditatea șinelor, precum și depărtarea tălpilor trebue să corespundă greutăței locomotivelor. । Materialul pentru fundament va constă din prund, acolo unde va există prund, și se va întrebuință 1,18 metri cubici de prund la metrul curent. La munte se pot întrebuință petre sfărâmate mărunțel, iar Ia acele locuri unde nu se află prund 493 se poate întrebuința și nisip curat, care însă nu trebue să fie în cantitate mai mare de ²/₃ din materialul necesar. Lungimea șinelor laterale dela gare nu va trece peste 10 la sută din lungimea totală a liniei. 5. Garele se vor construi după modelul celor din Prusia și în mărime corespunzătoare cu împrejurările locale. 6. Trecerea peste drumuri și închiderea acestora prin baj- rieri, precum și întărirea rampelor se va face ajstfel precum este uzitat în Prusia. 7. Aparatele pentru semnale vor constă dintr’un fir de sârmă cu aparate de vorbit pentru stațiunile de ga-re și din semnale cu clopote pentru stațiunile de cantonieri. Fiecare stațiune de gară va aveâ afară de aceasta și semnale optice pentru oprire. 8. Casele cantonierilor se vor construi astfel precum sunt în Prusia. In apropiere de sate sau oraișe cantonierii vor avea gherete, cari să se poată încălzi și sigure contra intempe- riilor, cu o bază de 6 metri pătrați. 9. La mijloacele de transport se va calculă pentru un ki- lometru de drum : Vgde locomotivă, ¹/₂ trăsură de persoane; si 1 ]/₂ trăsură pentru marfă și alte obiecte. Atât pentru toate celelalte construcțiuni cari nu s’au arătat acî în special cât și pentru toate construcțiunile mai sus numite, vor servi în genere menționatele convențiuni teh- nice ale direcțiunilor căilor ferate germane ce s’au încheiat la 11 —16 Septemvrie 1865 în Dresda, cari fac parte inte- grantă a acestei concesiuni. £ 5. Dispozițiunile de mai sus sunt obligatorii atât pentru concesionari la lucrarea proiectelor cât și pentru guvernul român la examinarea acestora. Guvernul numai atunci va puteă cere modificarea- dispozi- țiunilor de mai sus, când cheltuelile concesionarilor nu s’ar spori prin aceste modificațiuni. Concesionarii vor putea face în cursul construcțiunei nu- mai modificațiuni parțiale și numai atunci când ele nu vor a- duce prejudițiu nici direcțiunei totale a liniei, nici soli- dităței construcțiunei, nici siguranței exploatațiunei. £ 6. Concesionarii sunt obligati a începe construcțiunea totdeauna până în șase săptămâni după primirea planurilor aprobate și după obținerea permisiune! de a în,cepe lucrarea. 494 Construcțiunea se va activa astfel ca liniile dela Roman prin Tecuci la Galați și ramul Bârlad, să fie terminate și date în circulațiune în trei ani. Liniile dela Galați prin Brăila, Buzău, Ploești la București în doi ani și jumătate. Liniile dela București prin Pitești, Slatina, Craiova, Turnu- Severin la Vârciorova (fruntarie) în trei ani. Termenul începerei liniei Vârciorova se va fixă după o înțelegere între guvern și concesionari. £ 7. Capitalul necesar pentru construire^ căilor ferate a- rătate în § 1 este fixat ta suma d\e două sute șaptezeci mi) (270.000) franci capital nominal în obligațiuni de căi fe- rate (§ 8), pentru kilometru de cale ferată. In această sumă se cuprinde toate cheltuelile pentru cum- părarea terenului necesar; asemenea și costul materialului de exploatațiune, cheltuelile generale, interesul fondului de con- strucțiune pe timpul construcțiunei tuturor liniilor, toate per- derile provenite din diferența cursului obligațiunilor cari se vor emite de concesionari pe comptul lor propriu, precum și toate cheltuelile ce vor face concesionarii, spire a-și procură bani prin vânzarea obligațiunilor de căi ferate. Odată cu aprobarea planului de construcțiune se va fixă și suma fondului necesar pentru fiecare linie în parte. Costul kilometric pentru linia dela Turnu-Severin la Vârcio- rova se va face de guvern împreună cu concesionari în urmai studiilor ce se vor face de către inginerul acestora împreună cu un inginer al Statului. Tot în acel timp se va face un calcul comparativ de dife- rența ce ar rezultă în mai puțin pe kilometru, pe linia primi- mitivă dela Buzău, Râmnicu-Sărat, Focșani și linia actual- mente concesă dela Tecuci la Bârlad. Beneficiul ce va rezultă din această lucrare se va luă în băgare de seamă pentru acoperirea în parte a sumei în plus ce va costă linia dela Severin la Vârciorova. < In caz când costul kilometric al liniei Severin-Vârciorava ar necesită spre acoperire diferența în mai ieftin a liniei dela Tecuci-Bârlad în comparațiune cu linia dela Buzău la Foc- șani, atunci construcțiunea acestei din urmă linii rămâne fa- cultativă pentru concesionari ca și pentru guvern. 8. Concesionarii vor formă o campanie care va ave(ă 495 scopul și dreptul de a'•și procură fondurile necesarii la con- strucțiunea tuturor căilor ferate, prin obligațiuni confecționate și emise în numele lor propriu, fiind și diferența cursului pe comptul și pericolul lor. Aceste obligațiuni vor fi asigurate în întregul fond al drumului de fier și în dobânzile garantate de Stat (§ 15). Obligațiunile vor aduce șapte și jumătate la. sută inte- rese anuale, plătibile din șase în șase luni. x Obligațiunile vor glăsuî la purtător (au porteur) și vor fi de câte trei sute șaptezeci și cinci fr., adică de câte cins'pre- zece livre sterlinge sau. o sută taleri de Prusia fiecare. Ele vor purtă numere curentei, dar se vor puteă întruni într’o singură obligațiune și până la 20 numere împreună. Aceste obligațiuni vor fi supuse amortizațiunei (§ 17) și nu se vor puteă retrage d'e către purtători. £ 9. Concesionarii sunt autorizați a confecționa obligați- uni pentru fondurile necesarii la construirea ă trei sute kilo- metri, imediat după promulgarea acestei concesiuni. Confec- ționarea ulterioară de obligațiuni va, puteă aveă loc numai după aprobarea fiecăreia din liniile de construit și după constatarea lungimei lor prin calcule exacte (§ 7). Confecționarea și emisiunea obligațiunilor vor fi supuse supraveghierii și controlului unui comisar al Statului, a. cărui numire este rezervată guvernului român ; el va aveă reședința sa în Berlin. In proporțiune cu înaintarea lucrărilor construcțiunei și cu predarea materialelor, precum și pentru avansurile fă- cute pentru mijloacele de exploatațiune și pentru materiajuri, asemenea și pentru plata dobânzilor obligațiunilor dejă e- mise, comisarul general este autorizat și însărcinat a liberă concesionarilor în câștiuri suma corespunziătoare în obligațiuni confecționate. Obligațiunile pentru lucrări executate, pentru mate- riale aduse și pentru avansuri de plată se vor liberă concesio- narilor pe baza certificatelor ca inginerul șef al concesio- narilor pentru căile ferate române va liberă și va prezintă comisarului Statului. Aceste certificate se vor liberă sub con- trolul guvernului. Pentru conștiincioasa compunere a aces- tor certificate inginerul-șef va fi obligat a da. parola sa de onoare. 496 Certificatele se vor face după prețurile estimative din devis, cari se vor desface în prețuri unitare. Liberarea obligațiunilor pentru plata, cupoanelor dela o- bligațiunile deja emise urmează a se face cel puțin cu patru săptămâni înaintea termenului de scadență. Pentru cheltuelile preliminarii, comisarul Statului va li- beră concesionarilor obligațiuni pentru o sumă de două mi- lioane franci, pentru care ei vor depune polițe acceptate de o sumă egală. Din câștiurile ce vor fi a se achită, mai întâi se va reține totdeauna i/₂₀ parte în obligațiuni, înapoindu-se concesiona- rilor o sumă analogă în polițe depuse de ei, pânăl când obli- gațiunile liberate pentru avansul în sumă de două milioane franci vor fi acoperite prin lucrări terminate, materiale predate, etc., și prin urmare până se vor fi înapoiat toate polițele depuse. Afară de aceasta mai este permis concesionarilor a vinde,, după a lor chibzuire, verificând obligațiunile asupra drumului de fer în valoare ce vor găsi de cuviință și în limita maxi- mală, prin case și institute de bancă. Insă ei nu pot dispune din banii intrați din vânzarea obligațiunilor decât numai cu permisiunea comisarului Statului și sub aceleași condiți- uni sub cari dispunea de obligațiunile vândute. Până atunci banii rămân depuși într’o casă sau institut de bancă. £ 10. Toate obligațiunile drumului de fer vor fi păstrate într’o ladă de fier sigură, dela care și comisarul Statului va •aveă o cheiă. Lada se va păstră într’un institut de bancă primit de ambele părți. v Tot acolo vor fi păstrate și recipisele primite atât pentru obligațiuni cât și pentru banii depuși la veriun institut de bancă (§ 9) primit de ambele părți. £ 11. Pentru a supraveghiă și examinâ lucrările de con- strucție, precum și certificatele menționate la § 9, și ordo- nanțele necesarii pentru liberarea obligațiunilor, ceilalți con- cesionari vor trebui a însărcina un comitet special sau un plenipotent general, care va reprezintă pe concesionari ca companie înaintea publicului și a întreprinzătorului general. 12. Guvernul își reservă dreptul de a trămite în verice timp un comisar, pentru a se convinge de soliditatea lucră- rilor executate și de observarea planurilor de construcțiune. 497 După terminarea construirei fiecăreia din liniile speci- ficate în § 1, guvernul va examina și va admite lucrările săvârșite și materialul de exploatațiune. Dacă guvernul s’ar opune a le primi sub cuvânt că nu sunt bune, iar concesionarii nu ar recunoaște de întemeiate aceste obiecțiuni, în cazul acesta întâmpinările făcute de guvern se vor supune unei decisiuni arbitrare. Arbitrii și supra-arbitrul se vor numi conform § 3. Deodată cu reviziunea se va face și calculul definitiv al lungimei liniei săvârșite. Asigurându-se guvernul, în urma acestei reviziuni, că toate lucrările s’au executat solid și conform devizului, va da a- tunci voie de a se pune în circulațiune linia executată. Cheltuielile ce se vor ocaziona arbitrii (§ 3 și 12)) privesc pe concesionari. £ 13. îndată ce guvernul va consimți la darea în circulație a întâiei secțiuni, concesionarii sunt obligați a înființa o direcțiune administrativă a cărei rezidență va fi la București și care va aveă depline împuterniciri și instrucțiuni suficiente spre a se putea reprezintă ea însuși. Numirea capului admi- nistrativ și a inginerului șef va fi supusă la aprobațiunea guvernului român. In aceea ce privește numirea celorlalți impiegați, atât pentru exploatațiunea cât și pentru construcțiunea drumului de fer, nu se va face concesionarilor nici o restricțiune, și ei vor putea angaja fără osebire, străini sau pământeni. Cu toate acestea, atât acești impiegați cât și membrii direcțiune! vor fi supuși legilor țărei. 14. Concesionarilor le este rezervat dreptul de a înmulți numărul lor prin coopțiune și prin noi participanți. Ei sunt asemenea autorizați a constitui pe posesorii de obligațiuni într’o societate de acționari chia,r în timpul con- strucțiunei sau după darea în circulațiune a secțiunilor par- țiale a drumului de fer. Această societate va fi autorizată' a-și numi un consiliu de administrațiune. Drepturile și îndatoririle acționarilor, precum și organiza- țiunea întreagă a administra,țiunei, vor fi regulate prin sta- tute care se vor supune la aprobarea guvernului și care vor aveă de bază condițiunile coprinse în această concesiune. In aceste statute se vor determină totodată și regulile 32 498 după cari participațiunea guvernului în administrațiune, prin numirea de comisari sau membri la consiliul de administrație, va trebui a aveă loc. Aceste statute, convenite astfel între guvern și concesio- nari, vor fi de drept obligatorii pentru posesorii de obliga- țiuni chiar fără consimțământul lor prealabil. 15. Durata concesiunei este fixată prin actul de față la nouăzeci de ani, socotiți din ziua deschiderii liniei dela Ro- man la Galați. După trecerea termenului de nouăzeci ani, tot stabilimentul drumului de fer cu toate dependințele sale trece în deplina proprietate a guvernului român și liber de verice pretențiune ar puteă aveă o a treia persoa.nă asupra averei drumului de fer. Concesionarii însă vor fi datori ca la expirarea termenului să predea guvernului drumul de fer cu toate dependințele sale mobile și nemobile în bună stare; pentru aceea guvernul român are dreptul ca. cu cinci ani înainte de expirarea ter- menului, să constrângă pe concesionari a-1 pune în bună stare. De ,aceea amortismentul obligațiunilor acestor căi ferate va începe îndată cu deschiderea liniilor parțiale, astfel încât să fie săvârșit la expirarea concesiunei (§ 17). Guvernul român garantează pentru obligațiuni o dobândă anuală de șapte și jumătate la sută, adică de douăzeci de mii două sute cincizeci franci, pentru un capital nominal de două sute șaptezeci mii franci de kilometru. Această garanție începe dela emiterea obligațiunilor și se va întinde fără schimbare pe tot timpul duratei concesiunei. Dobânzile vor fi plătite în timpul construcțiunei de con- cesionari (§ 7); îndată îns:ă ce se va da comunicațiunei pu- blice o secțiune, guvernul român garantează concesionarilor, cu începerea semestrului din ziua în care s’a pus în circulație acea secțiune, un venit neto anual (§ 17) de șapte și jumă- tate la sută pentru un capital nominaj de două sute șaptezeci mii franci pentru kilometru, care, după constatarea lungimei kilometrice, se va fixă pentru fiecare secțiune într’un venit neto și se va plăti pe fiecare an în monetă sunătoare. După deschiderea a două sau mai multe secțiuni sa,u după deschiderea tuturor liniilor, nu se va face socoteala pentru 499 fiecare linie în parte, ci, din contră, venitul neto al fiecărei linii, se va transportă asupra celorlalte linii, astfel ca Sta- tul să aibă a acoperi numai deficitul totaj al tuturor liniilor ce se vor fi pus în circulațiune (în modul cum se va stipula mai la vale). Dobânzile obligațiunilor se vor plăti de către casele de bancă, ce se vor desemnă de către concesionari, și mai cu osebire la București, Berlin și Paris. £ 16. Dobânzile obligațiunilor vor fi calculate anual ipe șapte și jumătate sată și se vor răspunde pe semestru. In cursul celui dintâi semestru se va face un bilanț aproxi- mativ și la sfârșitul semestrului al doilea un bilanț defi- nitiv, pentru fiecare an de exploatațiune precedent. Exer- cițiul anual începe în fiecare an la 1 Aprilie stil nou. Plata procentelor se va face în fiecare an la 1 Ianuarie și la 1 Iulie stil nou, bilanțul trebue să se prezinte guver- nului cel mai târziu în termen de patru săptămâni după ex- pirarea fiecărui semestru, adică la 1 Ma,i și 1 Noemvrie stil nou. Guvernul va fi obligat a complectă venitul neto pentru plata procentelor semestriale în patruzeci de zile din ziua primirei bilanțului. In caz când din bilanțul întregului exercițiu anual ar re- zultă un excedent, astfel încât n’ar fi nici o plată în sarcina* garanției anului încetat, suma ce guvernul ar fi plătit în mai mult pentru întâiul semestru i se va restitui direct. £ 17. Veniturile anuale brute ale căiei ferate se compun din toate veniturile ordinare și extraordinare primite de con- cesionari și din exploatațiunea căilor ferate și a dependin- țelor lor. Pentru facerea bilanțului și fixarea venitului neto se vor adoptă măsurile luate în această privire de căile ferate din Prusia. Se vor scădeiă din venitul brut: 1) Toate cheltueliJe pentru administrațiune și exploata,- țiune, inclusiv toate emolumentele amploiaților. 2. Cheltuielile pentru reparațiuni și pentru reînoiria con- strucțiunei superioare a materialului de exploatațiune, a clă- dirilor, etc., întru cât acestea nu vor fi plătite din fondul de reînoire (ad. 3). 500 3. Pentru formarea unui fond de rezervă și de reînoire, unul la mie la capitalul de construcțiune, până ce acest fond va ajunge la cifra de cinci mii franci de kilometru, pentru liniile ferate date deja în circulațiune, și când n’ar fi fost împuținat prin cheltueli. , 4. Pentru amortizarea fondului de construcțiune, pe fiecare an câte unul la mie la capitalul total, pentru a stinge cu desă- vârșire acest capital în optzeci și doi ani cel mai târziu. Excedentul venitului brut peste cheltuelile mai sus ară- tate, formează profitul neto al anului. Din a,cest profit neto concesionarii, sau consiliul de administrațiune care îi va în- locui, vor primă 3 la sută mai întâi, spre a le împărți între dânșii după punerea la cale ce vor face, ia,r suma ce va mai rămânea va fi întrebuințată la plata dobânzilor obli- gațiunilor. La caz când venitul neto și după acoperirea dobânzilor ar mai lăsă un excedent, acesta va fi întrebuințat mai întâi pentru a înapoiă sumele plătite de guvern în anii trecuți pe baza garanției date de dânsul, fără însă ca guvernul să fie în dreplt a cere si dobândă pentru aceste sume. După înapoiarea acestor avansuri, a patra parte din acest excedent va fi afectat fondului de rezervă, cu destinațiune ca să rămână de aci încolo disponibile, pentru a complectă venitul neto de șapte și jumătate la sută pentru întregul fond de construcțiune, Din restul de trei pătrare, jumătate va fi întrebuințat Ia creșterea fondului de amortizare, și cealaltă jumătate va servi de supra-divident pentru concesio- nari, sau, după formarea unei societăți prin acțiuni, pentru purtătorii acestora. £ 18. Sumele fondului de amortizațiune vor fi întrebuin- țate spre a răscumpără obligațiunile drumului de fer. Aceste obligațiuni se vor cumpără sau la bursă cel mult pentru valoarea lor nominală, sau se vor stinge prin plata valoarei nominale a numerilor cari se vor determină prin sorți după prealabilă prevestire. Această prevestire se va publică trei luni înainte de sosirea termenului, pentru plata dobânzilor, prin foile publice ce se vor destină d'e către con- cesionari prin înțelegere cu guvernul. Din ziua termenului de plată încetează plățile de do- bânzi pentru obligațiunile trase la sorți și, dacă după trecerea 501 de încă zeice ani nu s’a ridicat suma capitalului, obligațiu- nile devin nule și nevalabile, fără veri-o altă formă. Numai din punctul de vedere al echităței și cu consim- țimântul guvernului, se mai poate încuviința plata, sumei totale sau parțiale a obligațiunilor, și după trecerea acestui termen. £ 19. Dobânzile obligațiunilor drumului de fer, cari pu vor fi fost ridicate în termenul de patru ani dela scadența lor, vor deveni nule și trec în beneficiul fondului de amor- tizațiune. Aceste dobânzi, precum și sumele obligațiunilor amortizate cari nu vor fi ridicate în termenul fixat de 10 ani, vor fi în- trebuințate la răscumpărarea de obligațiuni. £ 20. Spre a veni în ajutorul întreprinderii întregi a drumului de fer, guvernul român se obligă: 1. A ceda fără despăgubire terenul necesar pentru toate construcțiunilor căilor ferate și mai cu seamă pentru clădiri, pentru drumuri și pentru strămutarea drumurilor și a apelor, pentru extragerea și depunerea de materiajuri, etc., pe cât timp aceste terenuri vor aparține statului, sau pe cât timp guvernul va puteă dispune de dânsele; iar pentru terenurile cari aparțin particularilor, a face să ia în posesiune prin des- păgubiri de către concesionari în virtutea legei de expro- priațiune, când nu le-ar fi cu putință a se înțelege cu pro- prietarii prin bună învoială. 2. A scuti pe concesionarii de taxele de import pentru toate materialele necesarii la construcțiunea și exploatarea căilor ferate și pentru obiectele de înzestrare pe timpul construc- țiunei, șî încă zece ani după deschiderea tuturor liniilor. 3. A-i scuti de verice taxe de justiție și de timbru pentru toate contractele privitoare la drumul de fer, pentru acțiuni sau obligațiuni, pentru cupoanele de dobânzi și pentru afa- ceri cu autoritățile române. 4. A nu înființă pe tot timpul concesiunei, nici Statul, nici comunele, nici dsitrictele sau particularii, veri o taxă, sub verice numire a r aveă aceasta, sub nici un cuvânt, asupra exploatațiunei căilor ferate. £ 21. Concesionarii vor permite stabilirea gratuită a unui telegraf al Statului în tot lungul drumului de fer și a.s^^ țiunilor sale parțiale. Pentru aceasta Statul se poate ser'vî 502 cu stâlpii companiei, și compania se obligă a supra,veghiă prin agenții săi, toate liniile telegrafului. Telegraful drumului de fer al concesionarilor se va în- trebuință numai pentru serviciul căiei ferate; ^cu aprobarea guvernului însă, el va putea fi utilizat și pentru expedi- țiunea depeșilor guvernului și ale particularilor în beneficiul Statului. Pe lângă aceasta, concesionarii sunt obligați, pentru tre- buințele administrațiunei poștale, a porni în toate zilele, în fiecare direcțiune cel puțin un tren și a se însărcina cu trans- portul fără plată a scrisorilor, banilor și alte pachete încre- dințate poștei, până la o greutate care se va, determină apoi mai de aproape; asemenea, vor fi datori a transportă fără plată și pe funcționarul postai care va însoți aceste obiecte. Totodată concesionari/ sunt datori a înființa, o postă ambu- lantă, dacă guvernul ar cere aceasta. Concesionarii sunt asemenea îndatorați a procură fără plată localurile necesarii pentru serviciul poștei, la stațiile căilor ferate ce se vor. însemnă de guvern. Pachetele și corespondența concesionarilor, ale direcțiunei și ale consiliului de administrațiune cu agenții și impiegați lor, se vor transportă de impiegații drumului de fer. Impiegații și alți funcționari delegați de guvern pentru a controlă administrațiunea și exploatarea căilor ferate, sau cari vor aveă afaceri în serviciul vamal dela frontieră, dacă vor justifică misiunea lor prin acte autentice, vor fi transportați gratuit cu bagajele lor, cu toate trenurile. $ 22. Fixarea tarifelor pentru transportul persoanelor și mărfurilor este rezervată numai guvernului român, care va aveă în vedere relațiunîle generale ale comerciului public, cerințele Statului și ale diferitelor localități. Consimțământul concesionarilor va fi însă necesar când fi cele mai mici tarife ale țărilor vecine. ' , ₍ fi cele mai mici tarife ale țărilor vecine. Guvernul va aveă dreptul de a cere reducțiunea tarifelor. a) Pentru producte particulare ale țărei, precum pentru sare, cărbuni de pământ, oleuri (păcură) și lemne de con- strucție ; b) Pentru transportul soldaților izolați sau în corpuri, 503 pentru cai, bagaje, efecte militare și pentru materialul de resbel; c) Pentru transportul de victuale, în caz de foamete în^ România. Nu are dreptul de a cere însă vre-o parte din cifra tarife- lor pentru casa fiscului. £ 23. Concesionari’ nu pot fi dispensați niciodată de în- datoririle contractate pentru construcțiunea căilor ferate. Ei vor puteă însă suspendă timporar lucrarea în caz de forță majoră (vis major). Tribunalul arbitrar, prevăzut Ia § 27, va judecă faptele cari constituesc aceste cazuri, după princi- piile generale de drept. Tot tribunalul arbitrar va decide și asupra încetărei ca- zului de forță majoră In caz când termenile pentru începerea și terminarea con- strucțiunei ar trece, si întârzierea ar urmă încă șase luni fără să fie justificată prin cauză de forță majoră recunoscută de tribunalul arbitrar, concesiunea se va anulă și D-nii conce- sionari vor pierde cauțiunea prevăzută de § 24. £ 24. Concesionarii ce angajează a depune Ia tezaurul pu- blic o cauțiune în bani sau efecte publice de un milion de franci. Această cauțiune va rămânea ca garanție pentru în- deplinirea îndatoririlor contractate de ei. Ea, se va restitui concesionarilor după ce vor termină lucrări de o îndoită valoare. Concesionarii nu vor putea niciodată să se prevaleze de veri-o protecțiune străină, în contestațiunile cari s’ar ridică între dânșii și guvernul român, în privința concesiunei de față. £ 25. Deși durata concesiunei este fixată la 90 a,ni, gu- vernul însă, își rezervă dreptul de a cere, după trecerea de 30 de ani dela deschiderea celei dintâi secțiuni, cesiunea tuturor drepturilor ce rezultă pentru concesionari din această concesiune, luând asupră-și obligațiunile emise în suma ho- tărîtă, adică pentru două, sute șaptezeci mii fr. de kilometru minus obligațiunile conform § 15, și va intră astfel amor- tizate în proprietatea și administra-țiunea drumului de fer. Dispozițiunile însă, relative la plata dobânzilor și Ia, a- mortizarea obligațiunilor căilor ferate, nu vor puteă fi aᵣ tinse prin aceasta. Cu toate acestea amortizarea obligațiu- 504 nilor va putea începe mai de timpuriu decât cum s’a hotărît prin § 17. l In asemenea caz însă contractele de serviciu încheiate cu impiegați, precum și contractele relative la administrațiune vor trebui să fie respectate de guvern, în calitatea sa< de suc- cesor în stăpânirea și drepturile calei ferate. £ 26. Toate amănuntele neprevăzute în actul de față vor fi regulate prin o comună înțelegere, luându-se de bază dis- pozițiunile legislative ale Austriei pentru căi ferate. £ 27. Neînțelegerile ivite între guvern și concesionari vor fi judecate de către doi judecători arbitri aleși câte unul din fiecare parte. După încunoștiințarea făcută de alegerea arbitrului, cealaltă psrte va, fi datoare a-și alege pe arbi- trul său în termen de douăzeci și una zile. Dacă acest termen va trece fără a se fi numit arbitrul, partea^ care a avut recurs la arbitragiu alege și pe arbitrul celeilalte părți. Cei doi arbitri aleg un supra arbitru; dacă însă după șase zile dela numirea lor nu se vor putea înțelege asupra alegerei, supra-arbitrului, atunci primul președinte al înaltei curți de justiție și casațiune va fi supra-arbitru de drept. In caz de divirgență de opiniuni între arbitri, supra-arbitrul va fi dator a se declara pentru opiniunea uneia sau alteia din arbitri. Sentința arbitrală va trebui să se pronunțe cel mai târziu în termen de patru săptămâni; la caz contrariu se va pro- cede imediat la alegerea din nou a arbitrilor. Arbitrii și supra-arbitrul vor putea fi pământeni sau străini. Ivindu-se divirgență între textul francez și cel român al acestei concesiuni textul francez va servi de bază la interpre- tarea autentică a convențiunei de față. Făcut în dublu la București în ziua de 21 Noemvrie (3 Decemvrie) anul una m\ie opt sute șasezeci și opt> și semnat de o parte de D. ministru al agriculturei ,comerciului și lucră- rilor publice, în numele guvernului român, și de alta de D. Conrat Busse în virtutea deplinelor puteri date de concesio- nari doctorului Strusberg prin § 10 al cererei de concesiune și prin delegațiunea acesteia din urmă, dată prin act înre- gistrat la Berlin la 23 Noemvrie st. n. 1868 și depuse în archivele ministerului.. Această concesiune, împreună cu legea, s’a votat de Adu- 505 narea depiutaților în ședința dela, 27 Mai 1868, și de Senat în ședința dela 20 Septemvrie 1868. Lege pentru soluțiunea cestiunei drumului de fer Sancționată Ia 17 Iulie 1871 prin decretul cu No. 1365 și promulgată la 20 Iulie 1871 prin „Monitorul Oficial“ cu No. 158 Art. 1.— Guvernul va urmări reziliarea concesiunei din 21 Noemvrie (3 Decemvrie) 1868, acordată ducilor de Ujest și de Ratibor, comitelui Lehndorf și doctorului Strusberg, îna- intea tribunalului arbitrar, prevăzut prin aceeași concesiune, fără a întrerupe cursul acțiunilor civile și penale dejă deschise la Berlin. Art. 2.— După reziliarea concesiunei, guvernul ca mă- sură conservatoare, va îngriji de calea ferată neexploatabilă și va exploata calea ferată în părțile exploatabile, punându-o sub direcțiunea unui consiliu de administrațiune, și fără ca aceasta să angajeze altfel responsabilitatea Statului. Art. 3.— Aceste măsuri este autorizat guvernul a le luă și în cazul când, în timpul duratei procesului de reziliare Doctorul Strusberg și consorțiul vor abandonă exploatarea calei ferate. Art. 4. — Posesorii de obligațiuni vor fi încunoștiințați^, prin toate mijloacele de publicitate, că sunt imediat puși în întârziere (mis en demeure) de a se constitui în so- cietate de acționari, îndată după reziliarea concesiunei, con- form art. 14 din această concesiune. Această societate, din momentul constituirei sale și luă- rei drumului ferat în exploatare, își ia asupră-i printr’această chiar, toate drepturile ca și toate îndatoririle concesionarilor primitivi. Art. 5. — După reziliarea acestei concesiuni, și în caz când posesorii de obligațiuni nu se vor constitui în societate de acționari în interval de 30 zile după sentința de reziliarea concesiunei primitive, cărei sentință se va da cea mai întinsă publicitate, atunci guvernul va procede în modul prevăzut de articolul următor. Art. 6. Guvernul, îndată după reziliarea concesiunei, făcând o justă și largă estimațiune a lucrărilor și a materialului 506 existent în țară, va despăgubi pe toți detentorii de obliga- țiuni cu suma ce va ip.șî din această estimaițiune. Art. 7. — Guvernul, după reziliarea concesiunei sau în timpul abandonărei liniei ferate de către doctorul Strusberg și compania, este autorizat să facă toate cheltuielile necesare pentru conservarea și întreținerea liniei până la cifra de 5 milioane lei, pe cari îi va lua prin compt curent din cifra de 9 milioane dela casa de depuneri și consemnat luni. Lege pentru regulamentarea legei dela ¹⁷/₂₉ Iulie 1871 Sancționată prin decretul din 24 Decembre 1871 și promulgată la 25 Ianuarie 1871 prin „Monitorul Oficial" No. 287 Art. 1.—Concesiunea căilor ferate, acordată la ¹/₂₃ Noem- vrie 1908 ducilor de Ujest și de Ratibor, comitelui Lehn- dorf și doctorului Strusberg, fiind reziliată, societatea acțio- narilor, formată pe baza legei dela 17 Iulie 1871, va con- strui și termină liniile ferate prevăzute prin acea concesiune, după condițiunile stipulate în articolele următoare. Art. 2.— Această societate va intră, dela data promulgării prezentei legi, în toate drepturile și îndatoririle vechilor concesionari, precum și în posesiunea tuturor liniilor acestui drum de fer în construcțiune, a tuturor construcțiunilor aflate pe dânsul, a întregului material mișcător și a tuturor mate- rialurilor aprovizionate. Ea ia asupră-i construirea, săvârșirea și exploatarea ur- mătoarelor linii: a) Roman prin Tecuci la Galați, cu ambranșamentul dela Tecuci la Bârlad; b) Dela Bărboși prin Brăila, Buzău, Ploești, Chitila Ia Pitești și București; ₍ c) Dela Pitești, Slatina, Craiova, la Turnu-Severin, Vârcio- rova (frontieră); i d) Joncțiunea între gările filaret și Târgu-Vestei la Bu- curești ; e) Ramurile dela gările Galați și Brăila Ia port. Art. 3. — Toate lucrările terminate sau numai începute de către consiliul de administrație al acestor căi ferate, conform art. 7 din legea dela ¹7 Iulie, se vor primi de societate, îna- 507 poind guvernului sumele cheltuite până în momentul intrării societăței în posesiunea acestor linii. Art. 4. — Societatea va săvârși și predă liniile prescrise la art. 2, litera //, b, e la, 1 Septemvrie, iar joncțiunea dintre gările dela litera d, /a 1 Decemvrie 1872; podurile și via- ducele se pot construi provizoriu de lemn, iar lucrările defi- nitive de fer și piatră se vor termină în termen de 3 ani dela promulgarea acestei legi. Art. 5.— Guvernul va da societăței acționarilor, la, 1 Ia- nuarie 1872, o sumă de 4.760.000 lei, precum și 4.760.000 lei la 1 Iulie același an, toate aceste sume garantate în fondul drumului de fer. Dacă la 1 Septemvrie 1872 liniile dela art. 2 litera, a, b, și e vor fi terminate și primite, garanția de mai suîs în-* cetează. J Dacă societatea va termină maj înainte de 1 Septemvrie liniile Roman, Galați, Brăila și București, și vor fi în stare a fi primite de guvern, atunci garanția pentru aceste linii și primirei lor de către guvern. Dobânda de 7¹/₂ la sută garantată de Stat atât pentru li- niile dela art. 4, litera a, b, d și e, precum și pentru acelea dela art. 6, nu se va plăti de guvern decât în ziua săvârșire! și primirei lor de către guvern. Durata concesiunii va începe dela 1 Iulie, 1871. Art. 6. — Societatea va termină construcțiunea liniei Pi- tești, Slatina, Turnu-Severin, Vârciorova (frontiera), în ter- men de 3 ani dela dsta promulgării prezentei legi. Podurile și viaducele se pot construi provizoriu de lemn, iar lucrările definitive de fer sau piatră se vor termină; în termen de 6 an de’a 'promulgarea prezentei legi. Art. 7.— Podurile și viaducele provizorii și definitive, atât acelea pentru secțiunea dela art. 6, cât și acele prevăzute la art. 4, se vor face din fondul de construcțiune. Art. 8. — Guvernul garantează, conform concesiunii, o do- bândă de 20.250 lei pe kilometru. Art. 9. — Dobânzile pentru capitalul reprezintat de sus zisele căi ferate (determinat prin art. 11) se garantează de către Stat și se vor trece în bugetul anual ca datorie a Sta- tului, mai întâi pentru liniile menționate la art. 4 și în urmă 508 pentru acelea dela art. 6, îndată după terminarea și primirea lor de către guvern. Art. 10. — Dacă în termenul prescris de art. 6 nu se va săvârși linia Pitești, Slatina, Craiova,, Turnu-Severin, Vârcio- rova (frontiera), sau dacă în curs de un an dela promulgarea acestei legi nu se vor începe lucrările, guvernul va putea concedă construcțiunea ei la oricare altă companie, fără nici un drept de contestațiune din partea societăței. Diferența a- nuităței ce ar puteă rezultă în acest caz din cifra totajă, a se înscrie în buget pentru tot restul, se va plăti în comptul societăței, reținându-se din anuitățile garantate pentru liniile dela art. 4. Dacă însă nici liniile dela art. 4 nu vor fi fost terminate și primite la termenul prevăzut în acest articol, atunci socie- tatea va fi deposedată imediat de către guvern din pose- siunea acestei linii și nu va avea alt drept decât să primească dela Stat, prin plată de anuități, valoarea lucrărilor săvârșite și constatate prin o comisiune de patru experți numită de ambele părți; doi experți se vor numi de societate și doi de guvernul român. Acești patru experți, înainte de a pro- cede la orice altă lucrare, vor alege un al cincilea expert. In caz de neînțelegere asupra alegerei acestuia, președin- tele curței de casațiune numește pe acesta al cincilea expert. Rezultatul acestei expertize este definitiv. Din valoarea lucrărilor se va deduce mai întâi suma de 9.520.000 lei avansată prin art. 5 și restul se va plăti prin anuități cu 71/₂ la sută dobândă. Numai cazurile de forță majoră se pot invocă pentru întârzieri, la termenile prevăzute la art. 4 și 6, cari se vor aprecia de către tribunalul de arbitri, prevăzut în concesiunea primitivă la art .27. Art. 11. — Societatea este datoare a converti imediat în acțiuni obligațiunile depuse până acum în sumă de 200.791.125 lei. Ea va fi asemenea în drept a converti în acțiuni restul obligațiunilor în circulațiune cari nu se află încă depuse, până la suma întreagă de 245J 60.000 lei emise de vechii concesionari. Dacă posesorii obligațiunilor nedepuse încă ar refuză să adere la cele prescrise de art. 4 din legea dela, 17/29 Iulie, 509 societatea va fi ținută a-? îndemniză conform art 6 din legea citată mai sus. Societatea are dreptul a emite, în riscul și pericolul său, acțiuni și priorități suplimentare pentru cheltuelile nece- sarii la construcțiunea căilor ferate Pitești, Vârciorova (fron- tiera), joncțiunea între gările dela București și la desăvâr- șita terminare și reparațiune a liniilor specificate la art. 4. In nici un caz garanția Statului stipulata pentru tota- litatea liniilpr arătate la art. 4 și 6 și care se urcă da 18.609.750 leii, corespunzătoare la 919 kilometri lungime totală și definitivă ddla Roman la Vârciorova (fruntaria) și ramurile, nu va putea trece peste această cifră, oricari ar fi cheltuelile, sub orice denumire, emisiunea acțiunilor și a priorităților suplimentare neputându-se face în sarcina Sta- tului. Societatea va aveă însă facultatea, pentru conversiunea în acțiuni a obligațiunilor emise de vechii concesionari, precum și pentru emisiunea acțiunilor și a priorităților suplimen- tare, să răpărțească suma de 18.609.750 lei, menționată la aliniatul precedent, asupra sumei totale a capitalului repre- zintat în acțiuni, în urmarea conversiunei și a emisiunei su- plimentare. Amortismentul capitalului suplimentar ce societatea va e- mite în virtutea acestui articol va rămâne însă cu totul în sar- cina sa, fondul de amortisment prevăzut de art. 17 din vechea concesiune neputând privi decât asupra sumei de 248.130.000 lei corespunzătoare cu lungimea întregului re- sou de 919 kilometri. Fondul de rezervă și de amortisment pentru capitalul de 248.130.000 lei se va constitui îndată ce veniturile brute o vor permite, conform art .17 din vechea concesiune. Art. 12. — Dispozifiunile articolelor 17 și 25 din vechea concesiune ,relative la amortisment, la formarea fondului de rezervă și la concesiunea către Stat după trecerea de 30 ani, nu se vor puteă îngreună, sub nici un cuvânt și niciodată., prin capitalul suplimentar emis de societatea de acționari în rizicul și pericolul ei, rămânând prin urmare bine înțeles că fondul de construcțiune recunoscut de Statul român este fixat la cifra de 248.130.000 lei, și că amortizarea fondului de construcțiune suplimentar este în sarcina societăței și nu 510 se poate pune în compt la cesiunea prevăzută de art. 25 din vechea concesiune. Art. 13. — Drepturile Statului român contra vechilor con- cesionari, rezultând din legea dela 17 Iulie, se trec socie- tăței de acționari. Asemenea societatea ia asupra-și răspunderea către de- tentorii de obligațiuni ce nu ar voî să participe la societatea de acționari. îndatoririle vechilor concesionari, precum plata expropriațiunei, desfacerea sub-concesionarilor, plata tutu- ror lucrărilor și materialului existent în țară, cari n’a,r fi încă achitate, și plata cupoanelor scăzute până la primirea liniei conform concesiunei, trec în sarcina societăței de ac- ționari. Asemenea și toate pretențiunile unor al treilea,, de orice natură ar fi ele, cari ar izvorî din vechea concesiune pentru timpul cât ea a fost iacordată D-lui Strusberg și consorții. Societatea acționarilor este în drept a urmări pe vechii concesionari pentru plata cupoanelor datorite de aceștia și pentru restituirea depozitului sustras de dânșii, fără ca să se poată prevala în i?ici un caz, sau în numele său sau în numele tierșilor, de veriun drept ce s’ar deduce din aceasta contra Statului român. Art. 14.— Deodată cu promulgarea acestei legi se vor delegă trei comisari români aleși, câte unul, de Senat, Adu- nare și guvern, cari vor merge la Berlin spre a pune timbru de anulare atât pe obligațiunile emise de vechii 'concesionari, cât și pe cupoanele lor, și societatea nu va puteă emite ac- țiunile ei decât în proporțiune cu obligațiunile anulate. Obligațiunile anulate se vor predă guvernului român spre a se desființa. Art. 15. — Reședința consiliului de administrațiune și a direcțiunei de exploatare va fi în București. Bugetul pentru oheltueli nu va fi valabil decât după a- probarea prealabilă a, guvernului român, și va fi prezintat eu 6 luni înaintea exercițiului. Guvernul are dreptul de privighiare și de control în pri- vința administrațiunei resoului. Art. 16, — Societatea de acționari se va, conformă cu ca- etul de însărcinări întocmit de către ministerul lucrărilor pu- 511 blice, atât pentru săvârșirea, cât și pentru constructiunea liniilor. Art. 17. — Societatea nu are dreptul de a înstrăină nici posesiunea., nici exploatațiunea drumului de fer la nici o altă societate, nici a fuziona cu veri-una. Art. 18.— Toate dispozițiunile concesiunei primitive, câte nu sunt contrarii legei de față, rămân în vigoare. Art. 19. — In virtutea acestei legi, guvernul este auto- rizat a încheia o convențiune cu societatea acționarilor. Dispozițiwni adiționale. Art. 20.— La caz când', în termen de 40 zile dela data promulgărei acestei legi, societatea detentorilor de obliga- țiune nu va voî a primi convențiunea elaborată de guvern în conformitate cu articolul de mai sus;, se va procede după cum urmează: £ /. In virtutea sentinței arbitrilor, dată la 3/15 Octom- vrie 1871, conform kgei dela 17/29 Iulie anul curent, to- talitatea căilor ferate, concedate la 21/3, 11/22, 1868 ducilor de Ujest și Ratibor, comitelui de Lehndorf și Dr. Strus- berg, atât cele în parte săvârșite, cât și cele în construcțiune sunt și rămân în deplină și întreagă proprietate a Statului român, libere de orice sarcine. i Drepturile concesionarilor sunt stinse. £ II. In privința reclamațiunilor sumelor datorate pentru construcțiunea și stabilirea drumului de fer, pentru furnituri de materiale, de exploatare sau de organizare a traficului liniilor, reclamațiuni provenite din obligațiuni contractate din epoca construcțiunei și exploatărei drumului de fer de către concesionari, anterioare luărei drumului din posesiunea lor, guvernul nu recunoaște nici o creanță. £ ///. Pentru despăgubirea detentorilor de obligațiuni ale vechilor concesionari, guvernul român va plăti 140.000.000 Iei valoarea nominală în titluri, purtând 7¹/₂% dobândă și și jumătate la sută amortisment, astfel ca datoria aceasta să fie amortizată între. .. și... ani... Cu anuitatea de 11.200.000 lei, ce ministerul finanțelor o va plăti în timp de .,va retrage din circulațiune imediajt 512 obligațiunile vechilor concesionari și va amortiza datoria de 140.000.000 lei. Prin recunoașterea datoriei de 140 milioane lei a, Statului, guvernul dobândește toate drepturile ce detentorii aveau în concesiunea dela 21/3, 11/12 1868 în fața guvernului, iar pentru plata cupoanelor scăzute la 1 lajnuarie și 1 Iulie 1871 se regulează la $ 8 de mai jos; amortizarea va începe la 1 Ianuarie 1872. £ IV, Suma trebuincioasă pentru plata dobânzilor și a amortismentului, în termenii prescriși prin prezenta lege, se va înscrî invariabile în fiecare a,n în bugetul Statului. £ V. Titlurile capitalului și ale dobânzilor acestei datorii a Statului, vor fi apărate de orice fel de impozite de taxe, fie )pe seama Statului, sau a. comunelor, fie sub orice alt titlu. Plata dobânzilor se va efectua cu cheltuiala Statului Ja 1 Ianuarie și la 1 lulre stil nou a fiecărui a,n pe piețele Bu- curești, Viena, Paris și Londra, la casele sau stabilimentele desemnate spre acest sfârșit de ministerul finanțelor. £ VI. Guvernul este autorizat să acorde V₂o/o asupra cifrei de 140 milioane leî a datoriei Statului, stipulat la § III, drept comision caselor sau stabilimentelor prin a căror mijlocire se va face retragerea stipula-tă la § III. £ Vil. Schimbul vechilor obligațiuni în contra titlurilor Statului prin biurourile caselor sau stabilimentelor cari vor fi desemnate prin publicitate de către guvernul român, va fi terminat până la 1 Iunie 1872 cel mult. VIII. Detentorii de obligațiuni vor aveă recurs pentru plata cupoanelor scăzute înainte de 1 lainuarie 1872, sau pentru orice alte pretențiuni privitoare la depozit, în contra vechilor concesionari, cari singuri sunt răspunzători de plata lor. Convențiune Publicată prin „Monitorul Oficial" cu No. 57 din 5 Februarie 1872 In virtutea legilor din 17 Iulie și 24 Decemvrie 1871, între D. Nicolae Krețulescu, ministrul agriculturei, comer- ciului și lucrărilor publice, lucrând în numele guvernului ro- mân, deoparte, și D. From, împuternicitul societăței ano- 513 nime, formată de detentorii obligațiunilor emise de fostul consorțiu Strusberg, pentru construcțiunea și exploatarea căi- lor ferate române de altă parte, s’a încheiat următoarea alcătuire: Art. 1.— Concesiunea căilor ferate acordată Ia; 21 Noem- vrie (3 Decemvrie) 1868 ducilor de Ujest și de Ratibor, comitelui Lehndorf și doctorului Strusberg, fiind reziliată, societatea acționarilor, forma,tă pe baza legei din 17 Iulie 1871, va construi și termină liniile ferate prevăzute prin acea concesiune după condițiunile stipulate în prezenta conven- țiune. ; Art. 2. — Această societate va intră dela data prezentei convențiuni în toate drepturile și îndatoririle vechilor conce- sionari, precum și în posesiunea tuturor liniilor acestui drum de fer în construcțiune, a tuturor construcțiunilor aflate pe dânsul, a întregului material mișcător și a tuturor materia- lurilor aprovizionate. Ea ia asupră-i construirea, săvârșirea și exploatarea urmă- toarelor linii: . a) Dela Roman prin Tecuci Ia Galați, cu ambrașamentul dela Tecuci la Bârlad ; « b) Dela Bărboși prin Brăila, Buzău, Ploești, Chitila la Pitești și București; c) Dela Pitești, Slatina, Craiova Ia Turnu-Severin, Vârcio- rova (frontieră); d) Joncțiunea între gările Filaret și Târgu-Vestea la Bu- curești : e) Ramurile dela gările Galați și Brăila la port. Art. 3.— Toate lucrările terminate sau numai începute ide către consiliul de administrație al acestor căi ferate, conform art. 7 din legea dela 17 Iulie, se vor primi de societate, înar poind guvernului sumele cheltuite până în momentul intrărei societăței în posesiunea acestor linii. Art. 4.—Societatea va săvârși și predă liniile prescrise la art. 2, litera a, b, c, la I Septemvrie, iar joncțiunea dintre gările dela litera dț la 1 Decemvrie 1872; podurile și via- ducele se pot construi provizoriu de lemn, iar lucrările defi- nitive de fer și fer și piatră se vor temină în termen de zWI ani -dela 24 Decemvrie 1871. Art. 5.— Guvernul va da societății acționarilor, dela 1 33 514 Ianuarie 1872, o sumă de 4.760.000 lei, precum și 4.760.000 lei la 1 Iulie același an, toarte aceste sume garantate în fondul drumului de fer. i Dacă la 1 Septemvrie 1872 liniile dela art. 2, literile a, b și c, vor fi terminate și primite, garanția de mai sus încetează. Dacă societatea va termină mai înainte de 1 Septemvrie liniile Roman-Qalați-Brăila și București, și vor fi în stare a fi primite de guvern, atunci garanția pentru aceste linti va data din ziua primirei lor de către guvern. Dobânda de 7 V₂% 'garantată de Stat atât pentru liniile dela art. 4, litera a, b, d și eₜ precum și pentru acelea dela art .6, nu se va plăti de guvern decât în ziua săvârșire! <șr primirei dor de către guvern. Durata concesiunei va începe dela 1 Iulie 1871. Art. 6. — Societatea va termină construcțiunea liniei Pi- tești-Slatina-Craiova-Turnu-Severin-Vârciorova (frontieră) în termen de trei ani, socotiți dela 24 Decemvrie 1871. Podurile și viajducele se pot construi provizoriu de lemn₄ iar lucrările definitive de fer sau piatră se vor termina în termen de șase ani, cu începere dela 24 Decemvrie 1871. Art. 7.— Podurile și viaducele provizorii și definitive, atât acelea pentru secțiunea dela art. 6, cât și acelea prevă- zute la art .4, se vor tace din fondul de construcțiune. Art. 8.-— Guvernul igarantează, conform concesiunei, o do- bândă de 20.250 lei pe kilometru. Art. 9.— Dobânzile pentru capitalul reprezintă! de sus¹ zisele căi ferate (determinate prin art. 11) se garantează de către Stat și se vor trece în bugetul anual ca datorie a Sta- tului, mai întâi pentru liniile menționate la art. 4 și în urmă pentru acelea dela art 6, îndată după terminarea și primirea lor de către guvern. Art. 10.— Dacă în termenul prescris la art. 6 nu se va săvârși linia Piteștî-Slatina-Craiova-Turnu-Severin-Vârciorova (frontieră), sau dacă în curs de un an dela 24 Decemvrie 1871 nu se vor începe lucrările, guvernul va putea concede construcțiunea ei la orice altă companie, fără nici un drelpt de contestațiune din partea societăței. Diferența anuitățeî ce ar puteă rezultă în acest caz din cifra totală a se înscrie în buget pentru tot resoul, se va plăti în comptul societăței, 515 reținându-se din anuitățile garantate pentru liniile dela, art. 4. Dacă însă nici liniile dela art. 4 nu vor fi terminate și primite la termenul prevăzut în acest articol, atunci socie- tatea va fi deposedată imedîa,t de căftre guvern din pose- siunea acestei linii și nu va avea alt drept, decât săj primească dela Stat prin plată de anuități valoarea lucrărilor săvârșite și constatate printr’o cornisiune de patru, experți, numită de ambele părți. Doi experți se vor numi de societate și doi de guvernul român. Acești p\atru experți, înainte d’e a procede la orice altă lucrare, vor alege un al cincilea expert. La caz de neînțelegere asupra ajegerei acestuia, preșe- dintele curței de casațiune numește pe ace'st al cincilea expert. Rezultatul acestei expertize este definitiv. Din valoarea lucrărilor se va deduce mai întâi suma de '9.520.000 lei avansată prin art. 5 și restul se va plăti prin anuități cu 7 x/₂ la % dobândă. Numai cazurile de forță majoră se pot invocă pentru întârziere la termenele prevăzute la art. 4 și 6, cari se vor aprecia și decide de către tribunalul de arbitri prevăzut în concesiunea primitivă la art. 27. Art. 11.— Societatea este datoare a converti imediat în acțiuni, obligațiunile depuse până acum în sumă de 200.791.125 lei. Ea va fi asemenea în drept a converti în acțiuni restul •obligațiunilor în circulațiune, cari nu se află încă depuse; până la suma întreagă de 245.160.000 lei emise de vechii concesionari. Dacă posesorii obligațiunilor nedepuse încă, ar refuză să adere la cele prescrise la art. 4 din legea dela 17 (29) Iulie societatea va fi ținută a-i îndemniză, conform a,rt. 6 din legea citată mai sus. Societatea are dreptul a emite în riscul și pericolul său acțiuni și priorități suplimentare pentru cheltuelile nece- sare la construcțiunea căilor ferate Pitești-Vârciorova, (fron- tieră), joncțiune între garele dela București și la desăvâr- șita terminare și reparațiune a liniilor specificate la art. 4. In nici un caz garanția Statului stipulată pentru totalitatea liniilor arătate la art 4 și 6 și ca,ri se urcă la 18.609.750 lei, corespunzătoare la 919 kilometri lungime totală și defi- 516 nitivă dela Roman la Vârciorova (frontieră) și ramurile^ nu va putea trece peste această cifră, oricari ar fi cheltuelile, sub orice denumire, emisiunea acțiunilor și a priorităților suplimentare neputându-se face în sarcina Statului. Societatea va avea însă facultatea pentru conversiunea în acțiuni a obligațiunilor emise de vechii concesionari, precum și pentru emisiunea acțiunilor și a proprietăților suplimen- tare, să repărțească suma de 18.609.750 lei, menționată la aliniatul precedent, asupra sumei totale a capitalului repre- zintat în acțiuni în urmarea conversiunei și a, emisiunei su- plimentare. Amortismentul capitalului suplimentar ce societatea va e- mite în virtutea acestui articol va rămâneă însă cu totul în sarcina sa, fondul de amortisment prevăzut la art. 17 din vechea concesiune neputând privi decât asupra sumei de 248.130.000 lei, corespunzătoare cu lungimea întregului ro- sou de 919 kilometri. Fondul de rezervă și de amortisment pentru capitalul de 248.130.000 se va constitui îndată ce ve- niturile brute o vor permite, conform art. 17 din vechea concesiune. Art. 12.— Dispozitiunile articolelor 17 și 25 din vechea concesiune relative la amortisment, la formarea fondului de rezervă și la cesiunea către Stat după trecere de 30 ani, nu se vor putea îngreuna sub nici un cuvânt și niciodată prin capitalul suplimentar emis de societatea, de acționari în ri- zicul și pericolul ei, rămând prin urmare bine înțeles că fondul de construcțiune recunoscut de Statul român este fixat la cifra de 248.130.000 lei, și că amortizarea fondului de construcțiune suplimentară este în sarcina societăței și nu se poate pune în compt la cesiunea prevăzută la art. 25 din vechea lege. Art. 13.—Drepturile Statului român contra vechilor con- cesionari rezultând din legea dela 17 Iulie, se trec societăței de acționari. Asemenea societatea ia a,supră-și răspunderea către deten- torii de obligațiuni ce n’ar voî să participe la societatea de acționari; îndatoririle vechilor concesionari, precum plata expropriațiunei, desfacerea sub-concesionarilor, plata tuturor lucrărilor și materialului existent în țară, care n’ar fi încă achitată, și plata cupoanelor scăzute până la primirea liniei,, 517 conform concesiunei, trec în sarcina societăței de acționari. Asemenea și toate pretențiunile unor al treilea, de orice na- tură ar fi ele, cari ar izvorî din vechea concesiune pentru tim- pul cât ea a fost acordată d-lui Strusberg și consorțiu. Societatea acționarilor este în drept a urmări pe vechii concesionari pentru plata cupoanelor datorite de aceștia și pentru restituirea depozitului sustras de dânșii, fără ca să se poată prevală în nici un caz, sau în numele său, sau în numele tierșilor, de vreun drept ce s’ar deduce din aceasta contra Statului român. Art. 14. — îndată după subscrierea prezentei convențiuni, se vor delega trei comisari români aleși câte unul de Senat, Adunare și guvern, cari vor merge la Berlin spre a pune tim- bru de anulare atât pe obligațiunile emise de vechii conce- sionari, cât și pe cupoanele lor, și societatea nu va puteă emite acțiunile ei decât în proporțiune cu obligațiunile a- nulate. , Obligațiunile anulate se vor predă guvernului român spre a se desființa. Art. 15.— Reședința consiliului de administrațiune și a discuțiunei de exploatare va fi în București. Bugetul pentru cheltueli nu va fi valabil decât după a- probarea prealabilă a guvernului român și va fi prezintat cu șase luni înaintea exercițiului. Guvernul are dreptul de privighiare și de control în pri- vința administrațiunei resoului. Art. 16. — Societatea de acționari se va, conformă cu cae- tul de însărcinări întocmit de către ministerul lucrărilor pu- blice atât pentru săvârșire, cât și pentru construcțiunea li- niilor. Art. 17. — Societatea nu are dreptul de a înstrăină nici posesiunea, nici exploatațiunea drumului de fer la nici o altă societate, nici a fuziona cu vreuna. । Art. 18.— Toate d^spozițiunile concesiunei primitive, câte nu sunt contrarii convențiunei de față, rămân în vigoare. Făcut la București, Ja 2/14 Fevruarie, anul 1872, în două exemplare, semnate de către ambele părți contractante, și din cari unul s’a predat D-lui ministru agriculturei, comerciu- lui și lucrărilor publice, spre a rămâneă în arhivele minis- terului, iar cel de al doilea s’a predat D-lui From, împuter- 518 nicitul societăței, în virtutea procurei în regulă prezintată de D-sa și anexată la prezentă convențiune. Ministrul agriculturei, comerciului împuternicitul societăței acționarilor și lucrărilor publice, ex-consorțiului Strusberg, N. Kretzulescu. From. ANEXA XI Calea Ferată lași-Ungheni Contractul Intre Ministerul Agriculturei, Comerțului și Lucrărilor pu- blice de o parte și . D-1 Qrigore Heliad de altă parte; Pentru construirea liniei ferate dela Iași la, Prut, adju- decată asupra Domniei sale la, concurența ținută înaintea Consiliului de miniștri în ziua de 30 Mai trecut, cu un scă- zământ de opt și jumătate la sută și prețurile devizului în sumă de 4.120.454 Iei; Se stipulează următoarele: Art. 1. — D-1 Gr. Heliad se îndatorează) a începe imediat lucrările liniei ferate coprinzând calea propriu zisă, podu- rile, stațiunile cu toate dependințele lor și materialul miș- cător ; iar pentru construcțiunea podului de peste Prut, se va înțelege cu societatea drumului ferat Chișenef-Prut, spre a se termină deodată cu partea ce privește pe guvernul. Rusiei. Toate aceste lucrări se vor da cu desăvârșire gata până la finele lunei Octomvrie anul una mie opt sute șaptezeci și trei (1873). Ari. 2. — Lucrările se vor execută după planurile devi- zul și caetul de însărcinări ce au servit de bază la concurență;, care subscrise de d-1 Gr. Heliad și anexate a,ici, fac parte integrantă din contractul de față. Terasamentele drumului de fer se vor face pentru o sin- gură cale, iar pilele și culeele podurilor se vor construi pen- tru două căi. Ar£. 3.— Terenurile necesare pentru stabilirea călei fe- rate și a dependințelor sale în conformitate cu planurile, adoptate, se vor cumpără de d-1 Antreprenor, conform legei de expropriați, iar pe domeniile Statului se vor cedă fără 519 plată; exproprierea acestor terenuri în toată lungimea dru- mului de fer, care se va face în lărgime pentru două căi.. Art. 41— Pentru garantarea dura-bilităței lucrărilor d-1 Qr. Heliăd, se îndatorează ca după complecta terminare a liniei ferate și primirea ei de către guvern, săîntrețieîn termen de 2 ani lucrările de terasamente, calea metalică, podurile, clă- dirile și orice imobile, iar materialul mișcător îl va întreține în termen numai de patru luni.— In acest termen d. Antre- prenor, va fi dator a întreține lucrările în bună stare și a înlocui cu a sa cheltuială, orice stricăciuni totale sau parțiale ce vor cauză calei ferate și dependințelor sale, afară de uzarea provenită din serviciu și din stricăciuni ivite din cauză (de forță majoră, precum resbel sau inundațiuni cu totul extra- ordinare. Art. 5. — Pentru toate lucrările enumărate mai sus după proiectul și condițiunile caetului de însărcinări se va plăti d-lui Gr. Heliadi ă forfait suma de patru milioane, una sută două zeci mii, patru sute cincizeci și patru (4.120.454) lei, conținută în deviz, minus scăzământul de opt și jumătate la sută și care scăzământ însumează 350.238 lei 59 bani, astfel că suma de plătit se reduce la cifra de trei milioane șapte! sute șeaptezeci mii, două sute cincisprezece (3.770.215) lei patruzeci și unu bani (41). Această sumă se va plăti în termen de patrusprezece ani, socotit dela data contractului de față prin anuități de câte patru sute cincizece și două mii, patru sute douăzeci și cinci (452.425) lei opt zeci și cinci bani (85) pe fiecare an, calculat pe bazele de opt la, sută dobândă și patru la sută amortisment. Aceste anuități se vor răspunde prin vărsăminte semestriale în sumă de două sute două zeci și șase mii două sute două sprezece (226.212) lei nouă zeci și doi (92) bani, plătită la finitul fiecărui semestru cu deosebire că la ultimul se- mestru se va mai ad.ăogă suma de două mii șa(pte sute șaptesprezece (2.717) lei optzeci și șase (86) bani, pentru definitiva amortizare, astfel că vărsământul acestui ultim se- mestru va fi de două sute două zeci și opt mii, nouă sute treizeci (228.930) Iei șaptezeci și opt (78) bani). Plățile semestriale se vor urmă pe baza constatărilor ce se vor face de inginerii Statului,, că lucrările executate și 520 materialele aprovizionate de d-1 Antreprenor sunt în va- loare care să întreacă cu jumătate mai mult cifra vărsămân- tului semesrtial, luându-se de bază la estimarea acestor lu-^ crări și materiale seria prețurilor statornicită în ca4etul de însărcinări. Art. 6.— Pentru garantarea angajamentului luat prin con- tractul de față, d-1 Gr, Heliad a depus o cauțiune de cinci la sută din valoarea lucrărilor, în efecte ale Statului, care se va înapoia d-sale după complecta terminare a calei ferate și primirea ei de către guvern. Contractul de față făcut în două exemplare s’a pres- chimbat între părțile contractante. (ss) Grigore Heliad No. 6282 Iunie 12, 1872. Legământ General Noi subsemnatul Ministru Secretar de Stat la Departa- mentul de finanțe al României, Având în vedere comunicațiunea ce ni s’a făcut la 9 Iulie curent sub No. 6806 de d-1 Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agrîcvlturei. Comerțului și Lucrărilor Pu- blice, că linia ferată lași-Ungheni, este terminată și pri- mită pe contul Guvernului; Având în vedere legea votată de către Corpurile Legiui- toare și promulgată la 21 Fevruarie 1872, privitoare la construcțiunea acestei lânii: Având în vedere aliniatul b, al art. 2 al sus zisei legi în cuprinderea următoare: „Costul total al construcțiunei liniei va fi plătit prin o „anuitate de 8°/₀ dobândă maximum asupra capitalului efec- „tiv și un amortisment de 4°/₀ pe an, astfel că în termenul „de 14 ani, datoria să fie stinsă în întregimea ei“. Având în vedere jurnalul Consiliului de Miniștri cu data de 12 Iulie curent, sub No. 5 în privința acestei materii. Recunoaștem și declarăm că Statul are a, plăti încă So- cietăței financiare a Românie^ a cărei reședință este la Bu- curești sau oricărei alte persoane sau stabiliment pe care ea îl va puteă legalmente desemnă pentru acest sfârșit a 521 primi în locu-i douăsprezece (12) anuități de patru sute cinci zeci și două mii, patru sute două zeci și cinci (452.425) franci opt zeci și patru centime (84), fiecare divizându-se în două zeci și patru (24) părți semestriale de câte două sute două zeci și șase mii, două sute doisprezece (226.212) franci nouă zeci și două (92) centime, din care cea dintâi plată va aveă loc la 12/24 Decemvrie din anul de față 1874 și așă mai departe din șase în șase luni până la 12/24 Iunie 1886, epocă la care guvernul va trebui a adăogă la cea din urmă anuitate suma de două mii, șapte sute șaptesprezece (2.717) franci 86 centime, prevăzute în contractul construcțiunei li- niei ca saldos pentru amortizarea capitalului. Orice emitere de titluri făcută pe baza anuităților [da- torite de guvern, nu trage după sine nici o altă obligațiune pentru Stat, decât aceă stipulată în prezentul legământ ge- neral, adică plata regulată a anuităților în primirea poseso- rului legământului general recunoscut și primit de el. Spre încredințare acest legământ general a fost liberat pentru a servi celui în drept. București în 13 Iulie 1874 Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finanțelor (ss) P. Mavrogeny No. 20292 Societatea financiară a României cedează prezentul legă- mânt general cu toate drepturile și obligațiunile atingătoare „Societăței generale pentru favorizarea industriei naționale în Bruxelles^. București 7/19 August 1874 Pentru Societatea financiară a României Director (ss) A. Taponnier Pentru Subdirector (ss) C. Sechehaye ANEXA XII¹) Lege pentru cesiunea Căilor Ferate ale Societăței Acționarilor către Statul Român Sancționată la 26 Ianuarie 1880 prin decretul cu No. 322 și promulgată la 29 Ianuarie 1880 prin „Monitorul Oficial" cu No. 23 Art. 1.— Guvernul este autorizat a încheiă cu societatea acționarilor căilor ferate române alăturata convențiune pentru cedarea definitivă și fără restricțiune către guvernul român 522 a administrațiunei și a exploatațiunei căilor ferate ale zisei societăți, cu toate drepturile și îndatoririle lor, și în genere toată gestiunea întreprinderei sociale, precum și pentru pres- chimbarea acțiunilor primitive și de prioritate ale societăței în obligațiuni de Stat 6 la sută, precum și alăturata conven- țiune financiară încheiată de guvern pentru facerea plăților. Art. 2.— Guvernul este autorizat a emite obligațiuni de Stat 6 °/₀ amortizabile în 44 ani, pentru o sumă care nu trece peste cifra de 237.500.000, adică două sute treizeci și șapte milioane, cinci sute mii lei noi, valoare nominală, din cari 209.820.000 adică, două sute nouă milioane opt sute douăzeci mii lei noi, pentru preschimbarea acțiunilor primitive și de prioritate în obligațiuni de Stat 6 la sută, iar restul de 27.680.000, adică douăzeci și șapte milioane, șase sute optzeci mii lei noi, pentru scotpurile anume desemnate la conven- nea menționată. Art. 3. — Se constitue pentru obligațiunile de Stat 6 la sută, create în virtutea art. 1 de sus, o ipotecă legală asupra întregei rețele a căiei, ferate Roman-Vârciorova cu ramurile ei, ipotecă scutită de orice inscripțiuni și de orice drepturi sau cheltueli fiscale de înregistrare sau de timbru. Art. 4.— Guvernul este autorizat a face cheltuelile pre- văzute în convențiunea menționată. Aceste cheltueli se vor acoperi în limitele prevăzute în art. 2 'de mai sus prin obligațiuni de Stat 6 °/₀. Art. 5. — Guvernul este obligat a învesti convențiunea ce este a se încheia cu ^ocietaftea acționarilor căilor ferate ro- mâne, și care face parte integrantă din prezenta lege, cu toate formele legale cerute de legile germane pentru validitatea și executarea ei. Art. 6. — In termen cel mult de o lună dela intrarea în vigoare a convențiunei menționată, guvernul este obligat a luă măsurile necesare pentru transferarea reședinței socie- tăței la Bucureșit. Art. 7.— Guvernul va rânduî, îndată după promulgarea legei de față, unul sau mai mulți comisari speciali, pentru a pregăti transferarea către Statul român a gestiunei între- prinderei sociale (bilanț și inventar), și pentru a controlă administrațiunea căilor fearte până la instalarea direcțiunei princiare. Acești comisari vor asistă, îndată după promulgarea 523 legei de față, la lucrările direcțiunei actuale, precum și aje consiliului de supraveghiare al societăței. Art. 8. — Este bine înțeles că detentorii de obligațiuni ₜ6 la sută, fără deosebire, n’au dreptul de a împiedecă, în nici întriun mod, exploatarea liniei de către guvernul român. Această lege, împreună cu convențiunea anexată la ea, s'a votat de Senat în ședința dela 22 Decemvrie 1879, și de Adu- narea deputaților în ședința dela. 15 Ianuarie 1880. Convențiune între Statul Român și Societate a Acționarilor Căilor Ferate Române Intre D-nu...................ministru de finanțe, lucrând’ în numele guvernului român, în virtutea legei din . . . . . de o parte. și D-nii ...... împuterniciți din partea societă- ței acționarilor căilor ferate române, prin autorizația legală în virtutea deciziunei adunărei generale extraordinare a ac- ționarilor societăței din ședința din...................de altă parte; S’au convenit cele următoare: Art. 1. — Societatea acționarilor căilor ferate române, cu reședința în Berlin, cedează și transferă Statului român, cu în- cepere dela 1 Ianuarie 1880 și pentru tot restul auratei con- cesiunei primitive, în mod definitiv și fără nici o restricțune, administrațiunea și exploata,țiun ea întregei rețele a liniilor ferate ale societăței și în genere toată gestiunea întreprin- derei sociale. Art. 2.— In contra cesiunei complete a administrațiunei și a exploatațiunei, prevăzute în articolul 1 precedent, gu- vernul român se obligă a preschimbă acțiunile primite și acțiunile de prioritate, actualmente în ființă ale societăței, în titluri emanate direct dela Stat și crea,te în condițiunile de mai jos precizate. ' Art. 3. — Obligațiunea de a preschimbă acțiunile primi- tive și de prioritate în titluri noi aje Statului român va începe cel mai târziu la 1 Mai 1880, adică după ce consiliul de su- 524 praveghiare al zisei societăți va fi constatat că ține la dispo- zițiunea guvernului român cel puțin majoritatea absolută (a- dică mai mult decât ⁵/io) a tuturor acțiunilor de prioritate sau primitive, fără distincțiune, actualmente existente, pre- cum și a capitalului total reprezintat prin aceste acțiuni, și din ziua în care prezenta convențiune va fi rămasă definitivă) prin îndeplinirea tuturor prescripțiunilor coprinse la art 27. Spre acest sfârșit, îndată ce prezenta convențiune va fi aprobată de adunarea generală a acționarilor și subsemnată) de către reprezentanții guvernului român și ai societăței, consiliul de supraveghiare și rep-rezentațiunea executivă (Vor- stand) ale societăței vor publică imediat un aviz, prin care vor invită, în numele guvernului român, pe detentorii de ac- țiuni primitive sau de prioritate, cari vor voî să-și preschimbe titlurile, să depună acțiunile lor însoțite de cupoanele de di- vidend aferente anului 1880 și celor viitori, în localurile desemnate în acest aviz. In dreptul titlurilor depuse, acțio- narii vor primi certificate, cari le vor da dreptul la noi o- bligațiuni ale Statului» emise conform articolului 11 de mai jos. Aceasta, bine înțeles, numai pentru cazurile unde ma- joritatea absolută a capitalului și a acțiunilor primitive și de prioritate, fără distincțiune, vor fi depuse în termenul fixat de către consiliul de supraveghiare și de către re- prezentațiunea executivă (Vorstand), termen care nu va putea trece peste 1 Maiu 1880. Dacă majoritatea absolută menționată va fi depusă îna- inte de 1 Maiu 1880, preschimbarea în titluri 6% ale Sta- tului român, precum și transferarea administrațiunei și a exploatațiunei căilor ferate către guvernul român, se va face înainte de acest termen; după îndeplinirea dispozițiu- niolr de mai sus. Ari. 4. — Consiliul de supraveghiare, pentru a constata că majoritatea absolută a capitalului și a acțiunilor au și fost prezintate în termenul stipulat la preschimbare în ti- tluri noi 6°/₀ ale Statului român, ve prezintă un certificat detaliat al băncei imperiului german, atestând că această majoritate se află deja depusă la sus zisa bancă. Acest certificat, tradus în limba franceză, va fi legalizat de către cancelaria imperiului german și va fi remis mi- nisterului de finance al României. 525 Dacă majoritatea absolută menționată mai sus n’a fost prezintată pentru a fi preschimbată cel mult până la 1 Mai 1880, convențiunea de față va fi nulă și de nul elfect, fără vreo altă somațiune sau judecată prealabilă, și aceasta prin simpla expirațiune a termenului, amândouă părțile fiind des- legate de orice angajament reciproc, fără indemnitate de o parte sau de alta. Numai în acest caz acțiunile depuse, pre- cum și cupoanele lor, vor fi restituite deponsanților în schimbul certificatelor lor. Art. 5.— Dacă majoritatea absolută menționată mai sus va fi prezintată spre a fi preschimbată (a»rt. 3 și 4), guvernul român se obligă, a oferi în timp de doi ani, cu începere dela 1 Mai 1880, restului de purtători de acțiuni primitive și de prioritate, cari ar voî să profite de aceasta, preschimbarea acțiunilor lor în contra titlurilor emanând direct dela Stai, în conformitate cu art 11. Preschimbarea va rontinuă astfel a, se efectua Ia Bucu- rești prin mijlocirea casei de depuneri și consemnațiuni, la Berlin prin direcțiunea Disconto-Gessellschaft și a băncei S. Bleichroder, la Paris prin altă casă de băncă. Este bine înțeles că acționarii cari se vor prezintă după termenul fixat de către consiliul de supraveghiare și de către reprezentațiunea executivă (Vorstand), termen care nu va. trece peste 1 Mai 1880, nu vor aveă drept Ia prima pre- văzută în articolul 12 de mai jos. Art. 6. — Acțiunile date guvernului român în schimbul obligațiunilor celor noi vor fi însemnate, prin îngrijirea con- siliului de administrațiune al casei de depuneri și de con- semnațiuni din București, cu un timbru, care va constată scoaterea lor din circulațiune. In tot timpul duratei societăței aceste acțiuni vor rămânea depuse la casa de depuneri și consemnațiuni. De altfel s’a păstrat tuturor acestor acțiuni drepturile lor statutare. Ele participă la amortizare (art. 13). Pe cât timp amortizarea acțiunilor primitive se va efectuă prin răs- cumpărare, acțiunile primitive preschimbate vor putea fi în- trebuințate pentru acest scop. In urma cesiunei administrațiunei și a exploatațiunei pre- văzute la art. 1 al prezentei convențiuni, numai guvernul va putea exercită, prin mandatarii săi, toate drepturile legate 526 de titlurile cele vechi astfel preschimbate, și mai ales să uzeze de ele pentru a luă parte și a vota în adunările generaje. In conformitate cu statutele, fiecare acțiune primitivă sau •de prioritate dă drept la vot. Cu toate acestea, guvernul va exercită drepturile sale de a asistă și de a votă la adunările generajle, prezintând numai recipisa de depunere a acțiunilor, emanată dela casa de de- puneri și consemnațiuni din București, recipisă care va ține locul chiar al titlurilor. Art. 7.— Cheltuelile și rizicurile de transport ale titlu- rilor celor vechi și a celor noi, precum și cheltuielile de con- fecțiune și de timbru, de preschimbare și de emisiune ale cestor din urmă, vor fi în sarcina Statului român. Art. 8. — Totalitatea titlurilor de emis de către Statul român este taxată la suma de franci nominali 237.500.000 (190.000.000 mărci nom.), din care franci nominali 209.820.000 (167.856 000 mărci nom.) vor fi exclusiv des- tinați pentru preschimbarea acțiunilor primitive și de prio- ritate și restul de franci nominali 27.680.000 (22.144.000 mărci nom.) vor rămânea Ia dispozițiunea guvernului român însă numai pentru a servi la îmbunătățirea drumului de fer, la schimbarea traseului unei părți a liniei ferate, la construc- țiuni de gare și de magazii, la lucrări de poduri și de por- turi, la sporirea materialului de exploatațiune ș. c. 1., la plata cheltuelilor menționate în art. 7, a primei prevăzute în art. 12, a sumelor conținute în sentințele sau hotărîrile rămase definitive și pronunțate în contra societăței, și, în fine, pentru a servi Ia diferitele transacțiuni pe cari direc- țiunea princiară le va face pentru stingerea unor procese pendinte ș. c. 1. Cifra de franci 237.500.000 nu va fi întrecută niciodată. Cu toate acestea însă guvernul român își rezervă facultatea de a emite titluri noi identice, cari vor servi exclusiv, fie în mod direct, fie în mod indirect, la preschimbarea obligațiu- nilor de 6°/₀ actualmente existente ale societăței căilor ferate. Totalitatea acestor operațiuni va trebui să fie suprave- ghiată de către consiliul de administrațiune al casei de de- puneri și de consemnațiuni. Art. 9. — Anuitaeta necesară pentru serviciul intereselor 527 și a amortizărei titlurilor create în virtutea convențiunei pre- zente va fi regulai plătită de către guvernul român. Aceste obligațiuni noui vor fi asigurate printr’o ipotecă asupra întregei rațele a liniei Roman-Vârciorova cu ramurile ei, și prin venitul net al monopolului tutunurilor. Ipoteca men- ționată, scutită de orice inscripițiune, de orice drepturi fis- cale sau cheltueli, este constituită prin legea care autoriză pe guvern a preschimbă titlurile societăței în titluri noi ale Statului. Această ipotecă nu poate atinge drepturile ce le au obligațiunile 6₀/° ale societăței de a fi plătite de preferință în capital și dobânzi. Este bine înțeles că, conform articolului 8 al legei spe- ciale, detentorii de obligațiuni 6 °/₀ fără deosebire, nu au dreptul de a împiedică nici într’un mod exploatarea liniei de către Statul român. Art. 10. — Guvernul român se obligă a nu aliena căile ferate menționate pe tot timpul cât va dură amortizarea noilor obligații de Stat 6%. Art. 11.—Schimbarea titlurilor se va face: a) Pentru acțiunile de prioritate pe 133¹/₃ în obligațiuni de Stat pentru 100 în obligațiuni de prioritate; b) Pentru acțiunile primitive pe 60 în obligațiuni de Stat pentru 100 în acțiuni primitive. Acțiunile prezintate Ja preschimbare trebue să fie însoțite de cupoanele de divvdendă aferente la anul 1880 și ur- mătorii, și vor fi preschimbate în obligațiuni ale Statului ro- mân însoțite de cupoane cu începere dela 1 Ianuarie 1880, astfel încât primul cupon va fi plătibil la 1 Iulie 1880. In caz de a se prezintă acțiuni cari nu ar fi însoțite de toate cupoanele corespunzătoare de dividendă, cupoanele corespunzătoare ale titlurilor de Stat vor fi reținute de către guvernul român, când se va efectua preschimbarea. Art. 12.— Guvernul ia asupra sa și se obligă a plăti purtătorilor de acțiuni primitive, cari ar depune, spre a fi preschimbate în obligațiuni ale Statului, titlurile lor în ter- menul fixat de către consiliul de supraveghiare și de către reprezintațiunea executivă (Vorstand), termen care nu va trece peste 1 Mai 1880, o bonificațiune de 2% asupra valoarei no- minale, sau pentru fiecare acțiune șase mărci în numără- toare plătibile în momentul preschimbărei. 528 Guvernul român ea asemenea în sarcina sa și oferă pur- tătorilor de acțiuni de prioritate*, cari ar prezintă titlurile Tor spre a fi preschimbate, în termenul fixat în aliniatul precedent, o primă în numărătoare de 2¹/₂°/₀ asupra valoarei nominale a acțiunilor, sau pentru fiecare acțiune 11 mărci 25 pfenigi în numărătoare, plătibile în momentul preschim- bărei. Aceste bonificațiuni vor fi independente de plata cuponului aferent la exercițiul anului 1879 și aparținând tuturor acțio- narilor fără distincțiune. Art. 73.— Guvernul român, în schimbul drepturilor care îi sunt concese prin prezenta convențiune se obligă a plăti acțiunilor primitive și. de prioritate, cari nu s’au prezintă# spre a fi preschimbate în obligațiuni noi ale Statului : a) La 1 Martie al fiecăruia, an, acțiunilor de prioritate ale societăței căilor ferate române un venit fix de 8°/₀ pe an al valoarei nominale, sub titlul de dividendă statutară, a căreia primă plată se va face la 1 Marte 1881 pentru anul 1880. b) La 1 Iulie al fiecăruia an, acțiunilor primitive ale so- cietăței căilor ferate române un venit fix de 3¹/₂% pe an al valoarei nominale, drept dividendă pentru anul expirat, cu începere dela 1 Iulie 1881 pentru anul 1880 și astfel înainte. Guvernul român se obligă a face toate cele necesare pen- tru amortizarea tuturor acțiunilor primitive și de prioritare ca și în trecut (adică pentru acțiunile (de prioritate prin tralgfcre la sorți), conform cu statutele și cu tabelele de a’mortizare aci anexate. Este bine înțeles că obligațiunea de a plăti dividendele și amortizațiunea mai sus fixate este obligatorie pentru Stat, chiar când veniturile societăței nu vor fi suficiente pentru plata lor. Tot asemenea, în cazul când aceste venituri sunt mai considerabile, prisosul rămâne în profitul guyernului român. Acțiunile de prioritate conservă conform statutelor pozițiu- nea lor privilegiată de astăzi. Toate drepturile atribuite prin articolul prezent acțiunilor primitive și de prioritate nu pot fi alterate prin nici o deri- ziune ulterioară a adunărilor generale. Art. 14.— Pentru drepturile concese guvernului român și 529 obligațiunile pe cari el le ia asupră-i prin convențiunei de față, societatea căilor ferate române se obligata nu fixă pentru anul 1879 în favoarea acțiunilor primitive o dividendă mai mare de 3⁶/₁₀°/₀ și în favoarea acțiunilor de prioritate o dividendă mai mare de 8°/₀. Afâ. 15.— Sumele necesare pentru plata dividendelor și a amortismentelor acțiunilor primitive și de prioritate apar- ținând anului 1879, fac parte din pasivul societăței, care trece către guvernul român dela 1 Ianuarie 1880. - Ar\t. 16. — Noile obligațiuni de Stat vor fi create în franci și în mărci efectivi, în diviziuni cari vor fi fixate de mi- nistrul de finance în unire cu consiliul de supraveghiare, spre a înlesni preschimbarea lor. Ele vor purtă, conform trio- delului acî anexat, care face parte integrantă a prezentei convențiuni, semnătura reprezintantului Statului și tabloul de amortizare. Aceste titluri, scutire de impozitele actualmente existente, sau cari s’ar putea decretă în urmă, vor purtă o dobândă de 6⁽⁾/₀ plătibilă în franci și în mărci în fiecare semestru, la 1 Ianuarie și la 1 Iulie a fiecărui an, în București, la casele Statului, în străinătate, exclusiv la Berlin în cassele: „Di- rection der Disconto-Gessellschaft^ și S. Bleichroder, și în Paris la, o casă de bancă care va fi indicată de către casele menționate în momentul începerei preschimbărei titlurilor. Ele vor fi amortizabile în 44 de ani prin trageri la sorți semestriale, cari se vor face la 1 Aprilie și la 1 Octombre al fiecăruia an, la București în prezența consiliului de admi- nistrațiune al casei de depuneri și de consemnațiuni, conform cu tabloul de amortizare acî anexat, care face parte integrantă din această convențiune. Titlurile vor fi plătite al pari în locurile de plată a cupoanelor și la aceleași epoci. Obligațiunile prezintate pentru a fi plătite vor fi înso- țite de toate cupoanele de dobânzi cari nu sunt încă plătibile ; în caz contrariu, valoarea cupoanelor ce lipsesc va fi scăzută din capital. Titlurile vor fi primite pe cursul zilei de casele publice sau de administrațiunile Statului sub aceleași condițiuni ca și celelalte valori ale Statului român cari se bucură actualmente de acest drept. Guvernul va publica toate avizurile și în genere tot ce pri- 34 530 veste obligațiunile 6% ale Statului, precum și listele (de tragere la sorți în ziarele următoare: In Monitorul Oficial, în Românul, în Presa, și în Curierul financiar la București. In Deutscher Reichsanzeiger, în Borsenzeitung și în Bor- sencourier la Berlin. Ln Journal of fidel și în Journal des Debats la Paris. Ziarele neoficiale pot fi schimbate prin deriziunea mi- nistrului de finance, publicată în cele trei ziare oficiale menționate. Ari. 17.— Din cele 45 milioane mărci valoarea nominală de obligațiuni 6°/₀ pe care societatea avea facultatea â le emite conform cu planul de amortizare, se va amortiza, până la finele anului 1879, asupra părței emise și asupra aceleia care se află încă în portofoliul societăței, o ‘stumăi de............................................. . . 3.937.100 valoare nominală. O altă sumă de 3.037.300 nu va puteă fi pusă în circulațiune, astfel încât cifra care va fi în circulațiune, sau care va ră- mânea încă disponibilă la 31 Decemvrie 1879 în portofoliul societăței, se va urcă la 38.025.600 Sumă egală 45.000.000 Titlurile cari reprezintă suma de 3.037.300 mărci sus in- dicate, și cari nu vor fi puse în circulațiune, vor fi lovite de un timbru, constatând că nu au nici o valoare. Obligațiunile 6% ale societăței conservă integral pozi- țiunea pe care o au astăzi conform articolului 9', fără a fi jignite de noile obligațiuni 6% create de Stat în virtutea, acestei convențiuni. Plata dobânzilor și rambursarea acestor obligațiuni se vor face ca și în trecut la Berlin și în mărci efective. Art. 18.— Consiliul de administrațiune al casei de depu- neri și consemnațiuni din București va veghia la strictă exe- cutare a articolelor 6. 8, 9, și 16 pentru a garantă noilor obligațiuni de Stat, o securitate și o regularitate perfectă în serviciul anuităților. Art. 19.— Dela 1 Mai 1880 cel mult, ziua cesiunei administrațiunei și a exploatațiunei, Statul român va admi- nistra singur și exclusiv drumurile de fer Roman-Vârciorova 531 printr’o direcțiune sau reprezentațiune executivă, compusă de unul sau mai mulți membri numiți de către guvernul român și revocabili după placul lui. Direcțiunea 'drumurilor de fer va purtă titlul de Direcțiune princiară a căilor ferate române. Când guvernul ar numi mai multe persoane ca directori, una singură va putea aveă semnătura socială. In caz când cesiunea administrațiunei și a exploatațiunei se va face după 1 Ianuarie 1880, societatea va continuă a administra calea fera+ă prin organele sale dela 1 lanurie 1880 până la terminal Jde 1 Mai 1880', cel mai târziu, pe contul guvernului român, după instrucțiunile ce se vor da în această privire de ministrul lucrărilor publice române. Art. 20. — Direcțiunea princiară, astfel instituită, repre- zintă societatea acționarilor în toate drepturile sale și în toate obligațiunile sale, și aceasta atât în justiție cât și extra- judiciarmente, având în acelaș timp toate drepturile și în- sărcinările cari sunt acordate și impuse, conform cu codul de comerț german, direcțiunei unei societăți prin acțiuni, și fără alte restricțiuni decât acele specificate în articolele 10 și 22 ale acestei convențiuni. Art. 21.—Din ziua cesiunei administrațiunei și a exploa- tațiunei căilor ferate către guvernul român, direcțiunea sau reprezentațiunea executivă (Vorstand), actualmente existentă, va încetă de a mai funcționă. Dela aceiași dată, comitetul de exploatațiune și consiliul de administrațiune al căilor ferate, instituite prin statutele constitutive ale societăței, vor încetă de a mai există. Atribuțiunile cari, după statute și regulamente actualmente în vigoare, aparțin organelor suprimate ale societăței, trec de drept, în limitele legei, la noua direcțiune princiară, cu excep-țiunea atribuțiunilor consiliului de supraveghiare, sti- pulate la art. 23. Art. 22.—Administrațiunea și exploatațiunea rețelei socie- tăței căilor ferate române sunt direse de către direcțiunea princiară a căilor ferate conform cu legea și cu convențiunea prezentă, și pentru rest exclusiv după instrucțiunile cari îi vor fi date de către ministrul de lucrări publice al României. Obligațiunile legalmente contractate de către organele so- cietăței, actualmente existente după statute, și aceasta până 532 la 1 Maiu 1880, adică până în ziua în care cesiunea adminis- trațiunei către Stat va fi desăvârșită, se vor respectă și exe- cută riguros de către noua direcțiune. Art. 23.—Consiliul de supraveghere are toate drepturile și toate obligațiunile cari sunt acordate și impuse de codul de comerciu german actualmente în vigoare, unui consiliu de su- praveghiare al unei societăți anonime. Art. 24.—Adunarea generală va fi convocată în sesiune or- dinară în luna care va urmă aprobarea definitivă' a comptu- rilor exercițiului expirat la 31 Decemvrie precedent, și în nici un caz mai târziu decât 30 Septemvrie. Atunci se va procedă imediat la alegerea membrilor consiliului de supra- veghiare, la citirea raportului direcțiunei și al consiliului de supraveghiare asupra exercițiului expirat. Art. 25.—Statutele societăței actualmente în vigoare sunt înlocuite de statutele modificate, acî anexate, cari fac parte integrantă din această convențiune. ‘ Art. 26.—Toate contestațiunile sau dificultățile cari ar pu- teă să se ivească din cauza acestei convențiuni între guvernul român și societate, vor fi judecate și decise de către tribu- nalul arbitrar prevăzut în convențiunea încheiată la 21 Noem- vrie (3 Decemvrie) 1868 între guvernul princiar și concesio- narii căilor ferate române. Art. 27.—Prezenta convențiune nu va deveni definitivă decât când va fi aprobată și subsemnată, de o parte de către guvernul român legalmente autorizat, și de altă parte de către reprezentațiunea executivă (Vorstand) actuală, conform cu deriziunea adunărei generale a acționarilor, și dacă sta- tutele modificate vor fi fost înscrise în registrul tribunalului din Berlin, și dacă majoritatea absolută a tuturor acțiunilor primitive sau de prioritate, precum’ și a capitalului total re- prezentat prin aceste acțiuni, vor fi fost prezentate pentru a fi preschimbate în nouile obligațiuni de Stat, în termenul prevăzut la articolele 3 și 4 ale acestei convențiuni. i Art. 28.—îndată ce convențiunea va fi intrată în vigoare prin executarea articolelor 3, 4, 19—21 și 27 de mai sus. Guvernul român își rezervă facultatea de a cere dela direc- țiunea princiară convocarea unei adunări generale de acțio- nari, pentru a propune decisiunei sale, în conformitate cu dispozițiunile statutelor societăței și codului de comerciu ger- 533 man, transferarea scaunului societăței dela Berlin la București. Art 29.—Toate datele enunțate în această convențiune sunt, bine înțeles, după stilul nou. Acest trata[ț a fost redac- tat în limbele franceză, română și germană. In caz de difi- cultate asupra sensului unei dispozîțiuni, textul francez va fi singur obligatoriu și va servi de bază pentru interpretare. Făcut la....................în anul una mie opt sute ..................în două exemplare, din cari unul a fost pre- zintat d-lui ministru de finanțe (sau delegatului guvernului român) și cel-alt D-lor i Convențiune din 22 Martie 1880 între D. D. Sturdza, Ministru de Finance al României și casele de bancă Disconto- Gesellschaft și S. Bloichroder. Art. 1.—rȘi după transferarea administrațiunei și â exploa- tarei căilor ferate române către Statul român în virtutea convențiunei proiectate, direcțiunea Disconto-Qesellschaft și casa de bancă Bleichroder rămân îndreptățite și se declară gata a funcționa ca case de plată: 1. Pentru dividendele acțiunilor primitive și de prioritate, precum și pentru acțiunile de prioritate trase la sorți și pen- tru acțiunile primitive trase la sorți, când ele se vor amor- tiza prin tragere la sorți; 2. Pentru cupoanele de dobânzi și pentru plata obligațiu- nilor 6% ale societăței căilor ferate române, trase la sorți sau declarate anulabile. Nu se vor rânduî în Germania alte case de plată decât acele numite și anume Disconto-Qesellschaft și casa S. Blei- chroder. ; Art. 2.—Guvernul român va remite în Berlin caselor de bancă numite fondurile necesare pentru plățile eventuale, 14 zile înainte de scadență și le va bonifică, precunȚ o face acum societatea acționarilor căilor ferate române, un pătrar de procent ca comisiune pentru sumele plătite. Art. 3.—Direcțiunea Disconto-Qesellschaft și casa de bancă S. Bleichroder se declară gata a conlucra, ca bancheri ai so- cietăței, la preschimbarea acțiunilor primitive și de prioritate, prevăzută în art. 3 al convențiunei cu societatea, și prin ur- 534 mare a funcționa dânsele ca case de preschimbare, precum și a însărcină alte case cu primirea acțiunilor. Guvernul român va bonifică acestor case de bancă, pen- tru această osteneală și conlucrare, precum și pentru chel- tuelile și spesele ce sunt legate de această operațiune, o comisiune de ¹/₃ procent a sumei nominale a capitalului de acțiuni primitive și de prioritate invitate la preschimbare. Casele de bancă numite au a face din această provisiune toate cheltuelile operațiunilor prevăzute la art. 3, și mai ales cheltuelile publicațiunilor făcute de societatea căilor ferate române și de amândouă casele de bancă, și cheltuelile cer- tificatelor ce sunt a se emite. Această provisiune însă va fi plătită numai atunci când majoritatea acțiunilor și a capitalului stabilit în convențiune se va fi declarat gata de preschimbare și se va fi depus la banca imperiului german (art. 3 și 4 al convențiunei). Chel- tuelile acestei depuneri nu sunt în sarcina caselor de bancă menționate. Casele de bancă menționate vor aveă însă a e- fectuă fără plată de cheltueli, în contra provisiunei de mai sus, și preschimbarea nouilor obligațiuni de Stat în contra certificatelor emise, precum și preschimbarea ulterioară a acțiunilor în contra obligațiunilor în tot intervalul de doi ani prevăzut în art. 5 al convențiunei. Obligațiunile cores- punzătoare se predau spre acest sfârșit de către guvernul ro- mân la Berlin. Dacă majoritatea convențională nu se va prezintă spre schimbare, guvernul român nu va aveă a răspunde previ- ziunea de mai sus, iar casele de bancă menționate nu au, în acest caz, nici o pretențiune în contra guvernului român pentru înapoiarea cheltuelilor făcute din parte-le. Art. 4.—Direcțiunea Disconto-Gesellschaft și casa de bancă S. Bleichroder se declară gata, în conformitate cu art. 16 din convențiunea menționată, a servi ca case de plată exclusive pentru dobânzile și capitalul nouilor obligațiuni de Stat ce sunt a se emite. Guvernul român va remite acestor caise fondurile necesare cu patrusprezece zile înainte de scadență în Berlin și le va da o provisiune de ¹/₄; procent pentru plățile efectuae. Este rezervat, conform art. 16 din convențiune, a desemnă o casă de bancă din Paris, care este pusă în aceleași drepturi și îndatoriri prevăzute în acest art. 4. 535 ANEXA XIII Lege pentru conversiunea obligațiunilor rurale 10°/ₒ. Sancționată la 18 Aprilie 1880 prin decretul No. 1.350 și promulgată la 19 Aprilie 1880 prin „Monitorul Oficial" No. 92 Art. 1.—Pentru plata obligațiunilor rurale, cu scadența la 23 Aprilie 1880 și 23 Aprilie 1881, în sumă de Lei 25 mii. 880.693, bani 4, guvernul este autorizat a face o emi- siune de titluri cu tipul de 6 la sută pe an, dobânda plătită în două rate și amortizarea făcută în 44 ani, prin două tra- geri la sorți semestriale. Art. 2.—Detentorii de obligațiuni rurale 10 la sută, cari vor veni să preschimbe titlurile lor în aceste noui obliga-^ țiuni, și aceasta până în 20 zile dela promulgarea legei de față, se vor bucură de un premiu de 2 la sută din valoarea nominală a obligațiunilor rurale preschimbate. Art. 3.—Pentru toate obligațiunile rurale ce nu se vor prezintă la preschimbare în termenul fixat La art. 2, gu- vernul va depune la casa de depuneri și consemnațiuni, în numerar, valoarea acelor obligațiuni. Din momentul depunerei detentorii obligațiunilor rurale nu vor mai aveă nici un drept față cu casa de lichidare sau cu Statul. Ei vor beneficiă de dobânda ce plătește casa de depuneri și consemnațiuni. Obligațiunile cari nu se vor prezintă la plată, în interval de 10 ani dela promulgarea acestei legi, se vor consideră ca prescrise, capital și dobândă. Art. 4.—Spre a-și procură banii trebuincioși pentru plata în numerar a obligațiunilor rurale ce nu se vor prezentă la preschimbare, pentru plata primelor și pentru întâmpinare# tuturor cheltuelilor reclamate de conversiune, guvernul este autorizat a plasă, prin subscripțiune publică, restul titlurilor ce se crează până la concurența maximului cifrei de 31 mii. 600.000 lei valoare nominală, și cari titluri vor rămânea dis- ponibile după preschimbare. Emisiunea se face cu 84 suta. Nouile titluri, depunân- du-se ca garanție, se vor primi de Stat pe valoarea lor nomi- nală. Cupoanele exigibile se vor primi drept bani la toate casieriile Statului. Art. 5.—Până la realizarea împrumutului, și spre a face față tuturor cheltuelilor de punere în aplicare a acestei legi, 536 precum și pentru plata primelor, a diferențelor rezultate din nepotrivirea sumelor în obligațiuni de Stat, guvernul este autorizat a luă cu împrumut dela casa de depuneri și con- semnațiuni până la 600.000 lei, și cu o dobândă ce nu va trece peste 6 la sută. Acești bani se vor înapoia pe dată ce se va termină operațiunea. Art. 6.—Resursele casei rurale, după ce se vor face plățile obligațiunilor și cupoanelor în suferință, precum și anuita- tea acestei emisiuni, nu se vor puteă întrebuința decât în virtutea unei anume legi votată de Senat și Adunare. In nici un cas, aceste rămășițe și acest excedent nu vor puteă servi ca resursă budgetară. Art. 7.—Un regulament de administrațiune publică va de- termină toate celelalte condițiuni și amănunte ale conver- siunei. ' ANEXA XIV Lege pentru conversiunea împrumutului domenial, acoperirea cheltuelilor de construcțiune ale liniei Ploești-Predeal și pentru consolidarea datoriei flotante, rezultând din deficitele anterioare auului 1877. Sancționată la 7 Aprilie 1881 prin înaltul decret No. 1.014 și promulgată la 8 Aprilie 1881 prin „Monitorul oficial" No. 7. Art. 1.—Pentru conversiunea obligațiunilor domeniale în sumă de Lei 56.022.000, pentru acoperirea cheltuelilor de construcțiune ale calei ferate Ploești-Predeal în sumă de 34.350.351 lei, pentru stingerea deficitelor constatate Ia în- chiderea exercițiului 1876 în sumă de 31.077.726 lei,'în total 121.450.077 lei, guvernul este autorizat a face o emisiune până la 152.000.000 nominal în rentă 5% emisă pe cursul minimum de 80 și amortizabilă în cel mult 100 semestre consecutive, prin anuități semestriale de cel puțin 4.155.000 lei fiecare, obligându-se Statul a nu-1 converti în timp de 10 ani dela promulgarea acestei legi. Plata cuponului și amortizărei se va face în țară la ca- sele Statului, la Paris în franci și la Berlin în mărci. Primul cupon și amortizarea primului semestru se vor plăti la ¹/₁₃ Octomvrie 1881. 537 Art. 2.—Emisiunea se va acoperi prin subscriere publică. Epoca și data subscrierei se vor fixă prin publicalțiuni făcute odată cu promulgarea acestei legi. । Art. 3.—Se vor primi la subscriere: a) Obligațiuni domeniale pe valoarea lor nominală; b) Bonuri de tezaur; c) Numerar. Art. 4.—Subscriitorii cu obligațiuni domeniale vor bene- ficiă îndată la subscriere de 4%, valoarea cuponului de Iu- lie al obligațiunilor lor, osebit de prima de 2% în numerar asupra valoarei nominale a titlurilor ce prezintă. Art. 5.—Subscriitorii cu bonuri de tezaur vor beneficia de o primă dela 1%% până la 2°/₀ asupra capitaluluji în- scris în fiecare bon, însă: 1) Prima va fi de 1%% pentru cei ce prezintă bonuri în valoare până la un milion ; 2) De 2% pentru sumele dela un milion în sus. Pentru bonurile prezentate la subscriere, înainte de sca- dența lor, se va reține o dobândă de 6% pe an calculată dela ziua subscrierei și până la ziua scadenței. Pentru bonurile prezintate la subscriere, după scadență, nu se va bonifică nici o dobândă dela data scadenței până la aceea a prezintărei la subscriere. Art. 6.—Subscriitorii în numerar vor vărsă imediat 20% din capitalul ce voesc să subscrie. îndată după închiderea subscrierei se va procede la repartiția sumelor subscrise în numerar, și subscriitorii vor fi înștiințați prin publicațiuni de rezultatul repartiției și de epocile ce se fixează pentru vărsarea sumelor complimentare. Aceste epoce vor fi deter- minate astfel ca ultimul vărsământ să fie efectuat până la ¹ /13 Octomvrie 1881. Art. 7.—Titlurile subscriitorilor de numerar, cari nu vor urmă cu vărsămintele conform termenelor fixate, se vor vinde direct de către Stat, în riscul și pericolul lor. Art. 8.—Detentorii de obligațiuni domeniale, cari nu-și vor fi prezintat titlurile la conversiune în timpul cât sub- scrierea este deschisă, vor găsi depus la casa de depuneri, la dispozițiunea lor, cu începere dela Iulie viitor, 1881, nume- rariul reprezintând valoarea nominală a obligațiunilor lor; 538 cuponul de Iulie li se va achită tot atunci; nu vor avea însă drept la primă. Art. 9.—Cupoanele nouilor titluri amortizabile 5°/₀ scă- zute și neprezintate la plată, se prescriu peste 5 ani dela scadența lor. Aceste cupoane sunt scutite de veri-ce taxă de timbru sau alt impozit. Art. 10.—Nouile titluri create prin legea de față se vor primi pe valoarea lor nominală ca garanție la toate casele pu- blice. Iar cupoanele scăzute vor fi primite la aceste case drept bani. Art. 11.—îndată ce legea de față își va fi primit aplicarea, legea din 1871 pentru contractarea împrumutului domenial, legea împrumutului pentru acoperiera cheltuelilor de con- strucțiune ale liniei Ploești-Predeal, precum și legea din 12 Iunie 1880 pentru emiterea bonurilor de tezaur, sunt și rămân abrogate. Art. 12.—Comitetul și casa domenială se desființează odată cu terminarea operațiunei de conversiune acî prescrisă ; resur- sele acestei case se vor trece în veniturile ordinare ale Sta- tului. Art. 13.—Un regulament de aplicație se va decretă deodată cu promulgarea acestei legi. ANEXA XV Convențiune pentru regularea exploatațiunei de către guvernul român a liniilor române ale companiei Lemberg-Cernăuți-lași. Guvernul regal român și compania căilor ferate Lemberg- Cernăuți-Iași, dorind de comun acord să reguleze în mod definitiv raporturile reciproce isvorând din sechestrul înfi- ințat prin decretul din 7 Octomvrie 1888. Intre subsemnații A. Marghiloman, ministrul lucrărilor pu- blice a! României, de o parte, și D-nii doctor Eugen Weissel, membru al consiliului de administrațiune al căilor ferate I. R. Priv. Lemberg-Cernăuți-lași, și D. Anton P. Kuhnelt, consilier de guvern Imp. Regal și secretar general al acestei 539 companii, împuterniciți în baza votului anexat al adunărei generale a acestei companii din 14 Noemvrie 1888 și a procu- rei companiei din, 5 Ianuarie 1889, de altă piarte, a intervenit următoarea convențiune: 4) Dela data de azi, sechestrul se ridică și guvernul român ia asupra lui, până la finele concesiunei, adică până la 1 Noemvrie 1961, pe riscul lui, exploatațiunea liniilor române ale companiei, adică linia Suceava-Roman cu embrașamentele la Iași și Botoșani. Guvernul român va face exploatațiunea și administrațiu- nea pe comptul său cum îi va conveni mai bine și fără veri-un amestec sau control din partea companiei, precum și fără sar- cină de întreținere din partea acesteia. In consecință, guvernul român, pe de o parte, are dreptul de a unifică, cum și când va crede cuviincios, administrațiunea și comptabilitatea acestor linii cu ale liniilor Statului; iar pe de altă parte încetează de a mâi puteă numi delegați speciali sau un membrui în consiliul de administrație al companiei. Tot asemenea încetează pentru companie obligațiunea de a aveă în România un organ special conform art. 15 din con- cesiune. 2) Guvernul regal român va răspunde, conform actului de concesiune, pentru tot timpul concesiune! sau până la. răs- cumpărare, în București, către companie, prin împuternicitul ei, suma anuală- garantată de 3.865.173 fr. și 86 centime aur, fără veri-un scăzământ pentru taxe sau altele, în două rate semestriale, la 1 f 13 Aprilie și 1/13 Octomvrie ale fie- cărui an. In schimb, compania se obligă\ de a justifică pe fiecare an către guvernul român tragerea la sorți a titlurilor compa- niei, înaintându-i o copie le galiș ată a procesului-verbal de tragere, conținând numerile titlurilor eșite la sorți. 3) Compania renunță la acele ⁵/₆ de beneficiuri, cari, con- form art. 17 al concesiunei, i s^ar cuveni eventual dintr'un ex- cedent al venitului garantat. 4) Pozițiunea personalului aflător pe liniile române ale companiei trecute în exploatațiunea guvernului român se re- gulează prin anexa A a acestei convențiuni; iar separațiunea fondului de pensiune prin anexa B. 5) Casele de locuit dela Pașcani, cari aparțin în propriu 540 companiei, trec în stăpânirea guvernului român, care se o- bligă a le plăti companiei în termen de trei luni pe prețul de 130.000 franci, valoarea lor după registre. 6) Materialele de aprovizionare constatate contradictoriu în ziua de 18/30 Octomvrie 1888, și pe cari guvernul regal român va voi a le păstră, vor fi ,plătite de guvern companiei după valoarea lor. Iar cele pe cari guvernul român nu va voi a le primi, vor fi puse la dispoziția companiei în stațiunea de frontieră Iț- cani, libere de orice taxe vamale. Pentru materialul păstrat de guvernul regal român, pre- țul lui se va determină în total și după schemă și după ci- frele din registre și guvernul regal român va avea alegerea între aceste două estimațiuni. Atât plata materialelor primite de guvernul regal român, cât și înapoiarea materialelor puse la dispoziția companiei, se vor efectua în șase luni de astăzi. 7) Operațiunile bănești se vor lichidă pe ziua de 30 Oc- tomvriie 1888 stil nou, orele 12 din zi. Astfel toate plăți-le efectuate de guvernul regal român după această dată pentru obligațiuni ale companiei anterioare a- cestei date, precum și toate încasările făcute de guvernul regal român după această dată și rezultând difn operațiuni ale companiei anterioare ei, se vor decomptă reciproc prin compt curent. Acest comp-t curent va fi regulat și toate plățile rezultând dintr’însul și dintr’o parte și din cealaltă parte vor fi plătite în termen de șase luni dela data de azi. 8) Banii în numerar și hârtiile de valoare aflate la 30 Octomvrie stil nou 1888, orele 12 din zi, în casieriile compa- niei, și anume franci 11.230,72 aur, lei noui 175.911,44 ar- gint, mărci 2.902,78 aur, florini 2.839,22 hârtie, și cari au fost primite conform tablourilor de verificare, sunt a se trece la creditul companiei în această decomptare. Achitarea lor prin comptul curent de mâi sus se va face în termenul și condițiunile dela articolul precedent. 9) Guvernul regal român este responsabil față cu pro- prietarii lor de banii în numerariu și de hârtiile de valoare aparținând particularilor cari s’au găsit în casă și cari s’au constatat prin procesele-verbale de inventariare. । 541 10) Stip'ulațiunile convențiunei căilor ferate din 10/22 Fe- vruarie 1873 și ale protocolului final din 14/26 Fevruarie? 1881, privitoare la joncțiunea liniilor la Suceava-Ițcani, nu sunt atinse prin prezenta convențiune. 11) Prin trecerea exploatațiunei asupra guvernului regal român, dânsul intră în drepturile și obligațiunile contrac- telor de furnituri încheiate de companie și coprinse în lista din anexa C. ■ , I Tot asemenea guvernul regal român se substitue în pro- cesele pendinte sau cari s’ar naște exclusiv, relative la exploa- tațiunea liniilor mai sus specificate. 12) Compania sau reprezentanții ei vor aveă dreptul de a consultă, oricând ar aveă necesitate, actele, documentele, re- gistrele, întrucât ele se referă la timpul înainte de 30 Oc- tomvrie stil nou 1888 și nu i se va face dificultăți când ar fi nevoie săj i se încredințeze un act în original. Actele fostului comitet dirigent, întrucât ele nu privesc exploatarea liniilor române, se vor detașă și se vor înapoia companiei. 13) Raporturile financiare între guvernul regal român și companie regulându-se într’un mod definitiv, suma de fr. 490.378,62 cent. în aur, cu care se lichidează bilanțurile de exploatare pe anul 1880 până la și inclusiv 1887, se va plăti companiei în termen de șase săptămâni. 14) Guvernul regal român va rezolvă, în termen de trei luni dela presintarea lui, bilanțul ce va întocmi compania pen- tru gestiunea ei dela 1 Ianuarie la 30 Octomvrie stil nouj 1888, pentru care scop direcțiunea generală₍ a căilor ferate ro- mâne va pune fără întârziere la dispoziția companiei în București actele necesare de decomptare. Dacă părțile cad de acord asupra soldului, acesta se va plăti în acelaș termen de șase săptămâni. 15) Guvernul regal român va răspunde companiei, în ter- men de șase săptămâni, taxele de transporturi creditate dife- ritelor autorități ale Statului, și cari au fost trecute în veni- turile liniilor și cari se urcă, pe timpul dela 1 Aprilie 1885 până la 31 Martie st. n. 1888, la cifra de lei 225.419. Direcțiunea generală a căilor ferate române ia asupra ei încasarea sumelor rămase neachitate până la 30 Octomvrie stil nou 1888 atât din ministerul de resbel cât și din cele- 542 lalte autorități ale țărei, și va trece sumele astfel incasate în compt curent la creditul companiei. ' Regularea completă a acestor decompturi pentru transpor- turi creditate se va efectua prin bilanțul comptului de exploa- tare dela 1 Ianuarie 1888 la 30 Octomvrie stil nou 1888. 16) Convențiunea de față nu alteră întru nimic dreptul re- zervat prin actul de concesiune guvernului regal român de a răscumpără liniile române ale companiei. 17) Convențiunea de față nu va fi executorie decât după aprobarea ei prin consiliul de miniștri și autorizarea ei prin decret regal. Făcută la București, la 10/22 Ianuarie 1889. (ss) A. Marghiloman (ss) EugenWeissel (ss) Anton P. Kuhnelj:. * ACADEMIEI* TABELELE DE • ACADEMIEI# INTERESE Șl AMORTISMENT ALE ÎMPRUMUTURILOR CONTRACTATE DELA ANUL 1864 PÂNĂ LA 1 APRILIE 1912 II Tablou de interese a împrumutului de Ls. 916.000 contractat * 38.026 19.014 19.013 11.399 1.904 * ” “ X Tablou de amortizarea obligațiunilor de Stat 6°/₀ C. F. R. Totalul sumelor amortizate Anul Amortis- Numă- mentul rul L e i Interesele pe semestru TOTAL obliga- L e î L e i L e î țiunilor 1880{ I 7.125.000 215.000 } 14.678.550 430 215.000 II 7.118.550 220.000 870 435.000 1881{ I 7.111.950 225.000 } 14.677.150 1.320 660.000 11 7.105.200 235.000 1.790 895.000 1882{ I 7.098.150 240.000 j 14.679.100 2.270 1.135.000 II 7.090.950 250.000 2.770 1.385.000 1883{ I 7.083.450 255.000 } 14.679-250 3.280 1.640.000 II 7.075.800 265.000 3.810 1.905.000 1884{ I 7.067.850 270.000 } 14.677.600 4.350 2.175.000 11 7.059.750 280.000 4.910 2.455.000 1885{ I 7.051.350 290.000 } 14.679.000 5.490 2.745.000 II 7.042.650 295.000 6.080 3.040.000 1886{ I 7.033.800 305.000 } 14.678.450 6.690 3.345.000 II 7.024.650 315.000 7.320 3.660.000 1887-ț I 7.015 200 320.000 } 14.675.800 7 960 3,980.000 II 7.005.600 335.000 8.630 4.315.000 1888{ I 6.995.550 345.000 } 14 680.750 9.320 4.660.000 II 6.985.200 355.000 10.030 5.015.000 I 6.974.550 365.000 } 14.678.150 10.760 5.380.000 1889-ț II 6.963.600 375.000 11.510 5 755.000 1890{ I 6.952.350 385.000 } 14.678.150 12.280 6.140.000 II 6.940.800 400.000 13.080 6.540.000 1891{ I 6.928.800 410.000 } 14.675.300 13.900 6.950.000 II 6.916.500 420.000 14.740 7.370.000 1892{ I 6.903.900 435.000 } 14.674.750 15.610 7.805.000 II 6.890.850 445.000 16.500 8.250.000 1893{ I 6.877.500 460.000 } 14.676.200 17.420 8.710.000 II 6.863.700 475.000 18.370 9.185.000 1894{ I 6.849.450 490.000 ) 14.679.200 19.350 9.675.000 II 6.834.750 505.000 20.360 10.180.000 1895{ I 6.819.600 520.000 } 14.678.600 21.400 10.700.000 II 6.804.000 535.000 22.470 11.235 000 1896{ I 6.787.950 550.000 } 14.679.400 23.570 11.785.000 11 6.771.450 570.000 24.710 10.355.000 XI Totalul sumelor Amortis- amortisate Anul mentul Numă- pe semestru rul L e i Interesele L e i TOTAL obliga- L e i L e i țiunilor 1897{ I . 6.754 350 585.000 } 14.676.150 25 880 12.940.000 II 6.736.800 600.000 27.080 13.540.000 1898{ I 6.718.800 620.000 } 14.679 000 28.320 14.160.000 11 6.700.200 640.000 29.600 14.800.000 1899{ I 6.681.000 670.000 } 15.526.900 30.940 15.470.000 11 6.660.900 1.515.000 33.970 16.985.000 1900{ I 6.615.450 2.110.000 } 17.452.600 38.190 19.095.000 11 6.552.150 2.175.000 42.540 21.270.000 1901{ 1 6.486.900 2.245.000 } 17.456.450 4/.030 23.515.000 II 6.419.550 2.305.000 51.640 25.820.000 1902{ I 6.350.400 2.375.000 } 17.454.550 56.390 28.195.000 II 6.279.150 2.450.000 61.290 30.645.000 1903{ I 6.205.650 2.520 000 } 17.455.700 66.330 33.165 000 II 6.130.050 2.600.000 71.530 35.765.000 1904{ I 6.052.050 2.675.000 } 17.453.850 76.880 38.440.000 II 5.971.800 2.755.000 82.390 41.195.000 1905{ I 5.889.150 2.835.000 } 17.453.250 88.060 44.030.000 II 5.804.100 2.925.000 93.910 46.955.000 1906{ I 5.716.350 3.010.000 } 17.452.400 99.930 49.965 000 II 5.626.050 3.100.000 106.130 53.065.000 1907{ I 5.533.050 3.195.000 } 17.455.250 112.520 56 260.000 II 5.437.200 3.290.000 119.100 59.550.000 1908{ I 5.338.500 3.390.000 } 17.455.300 125.880 62.940.000 II 5.236.800 3.490.000 132.860 66.430.000 1909{ I 5.132.100 3.595.000 } 17.456.350 140.050 70.025.000 11 5.024.250 3.705.000 147.460 73.730.000 1910{ I 4.913.100 3.810.000 } 17.451.900 155.080 77.540.000 II 4.798.800 3.930.000 162.940 81.470.000 1911{ I 4.680.900 4.045.000 } 17.455.450 171.030 85.515.000 11 4.559.550 4.170.000 179.370 89.685.000 1912{ I 4.434.450 4.290.000 } 17.455.200 187.950 93.975.000 11 4.305.750 4.425.000 196.800 98.400.000 1913{ I 4.173.000 4.555.000 } 17.454.350 205.910 102.955.000 II 4.036.350 4.690.000 215.290 107.645.000 XII Totalul sumelor Amortis- amortisate Anul mentul Numă- pe semestru rul L e i Interesele L e i TOTAL obliga- L e i L e i țiunilor 191<{ I 3.895.650 4.830.000 } 17.451.400 224.950 112.475.000 II 3.750.750 4.975.000 234.900 117.455.000 1915{ I 3.601.500 5.125.000 } 17.454.250 245.150 122.575.000 II 3.447.750 5.280.000 255.710 127.855.000 1916{ I 3.289.350 5.440.000 } 17.455.500 266.590 133.295.000 II 3.126.150 5.600.000 277.790 138.895.000 1917{ I 2.958.150 5.770.000 } 17.453.200 289.330 144,665.000 II 2.785.050 5.940.000 301.210 150.605.000 1918{ I 2.606.850 6.120.000 } 17.455.100 313.450 156.725.000 II 2.423.250 6.305.000 326.060 163.030.000 1919{ I 2.234.100 6.495.000 } 17.453.350 339.050 169.525.000 II 2.039.250 6.685.000 352.420 176.210.000 I 1.838.700 6.890.000 } 17.455.700 366.200 183.100.000 1920{ II 1.632.000 7.095.000 380.390 190.195.000 1921{ I 1.419.150 7.310.000 } 17.454.000 395.010 197.505.000 II 1.199.850 7.525.000 410.060 205.030.000 1922{ I 974.100 • ■ 7.555.000 } 17.455.550 425.570 212.785.000 II 741.450 7.985.000 441.540 220.770.000 1923{ I 501.000 8,225.000 } 17.487.050 457.990 228.995.000 II 255.150 8.505.000 475.000 237.500.000 L _ ... r J XIV Tablou de amortisare a obligațⁱuⁿ^or <^e Stat 6°/₀ con Numărul Anul Semestrul CAPITAL obligațiunilor DATA ȚEI de amortizate SCA DEN amortizat a 500 lei a 100 lei 1 1880 Noembre 1 . 31 600.000 144 40 1 2 1881 Maiu 1 . . . 31.524.000 149 37 3 1881 Noembre 1 . 31.445.800 153 41 2 4 1882 Maiu 1 . . . 31.365.200 158 40 5 1882 Noembre 1 . 31.282.200 162 45 3 6 1883 Maiu 1 . . . 31.196.700 168 41 7 1883 Noembre 1 . 31.108.600 172 47 4 8 1884 Maiu 1 . . . 31.017.900 177 49 9 1884 Noembre 1 . 30.924.500 183 47 5 10 1885 Maiu 1 . . . 30.828.300 189 46 11 1885 Noembre 1 . 30.729.200 194 51 6 12 1886 Maiu 1 . . . 30.627.100 199 57 13 1886 Noembre 1 . 30.521.900 206 53 7 14 1887 Maiu 1 . . . 30 413.600 212 55 15 1887 Noembre 1 . 30.302.100 219 55 8 16 1888 Maiu 1 . . . 30.187.100 224 63 17 1888 Noembre 1 . 30.068.800 232 59 9 18 1889 Maiu 1 . . . 29.946.900 239 61 19 1889 Noembre 1 . 29.821.300 245 68 10 20 1890 Maiu 1 . . . 29.692.000 253 67 21 1890 Noembre 1 . 29.558.800 261 67 11 22 1891 Maiu 1 . . . 29.421.600 268 73 23 1891 Noembre 1 . 29.280.300 277 71 12 24 1892 Maiu 1 . . . 29.134.700 285 74 25 1892 Noembre 1 . 28.984.800 293 79 13 26 1893 Maiu 1 . . . 28.830.400 303 76 27 1893 Noembre 1 . 28.671.300 311 83 14 28 1894 Maiu 1 . . . 28.507.500 320 87 29 1894 Noembre 1 . 28.338-800 330 88 15 30 1895 Maiu 1 . . . 28.165.000 341 85 31 1895 Noembre 1 . 27.986.000 350 94 16 32 1896 Maiu 1 . . . 27.801.600 361 94 33 1896 Noembre 1 . 27.611.700 371 101 17 34 1897 Maiu 1 . . . 27.416.100 383 100 35 1897 Noembre 1 . 27.214.600 395 101 18 36 1898 Main 1 . . . 27.007.000 406 107 37 1898 Noembre 1 . 26.793.300 418 112 19 38 1899 Maiu t . . . 26.573.100 431 112 39 1899 Noembre 1 . 26.346.400 444 116 20 40 1900 Maiu 1 . . . 26.112.800 457 121 41 1900 Noembre 1 . 25.872-200 471 123 21 42 1901 Maiu 1 . . . 25.624.400 485 127 oo 43 1301 Noembre 1 . 25.369.200 499 134 22 44 1902 Maiu 1 . . . 25.106.300 515 133 9 Q 45 1902 Noembre 1 . 24.835.500 529 144 2o 46 1903 Maiu 1 . . . 24.556.600 546 143 De reportat . . . 13.928 3.667 N.B. Aceste obligațiuni s’au convertit în rentă 4°/₀ în anul 1898. XV versiunea rurală în valoarea nominală de 31.600.000 lei. SUMELE AMORT1SATE_____ PLĂTI In obliga- In obliga- Procente Pe țiuni a țiuni TOTAL semestru Pe an a 500 lei 100 lei 72.000 4.000 76.000 948.000 1.024.000 1.024.000 74.500 3.700 78.200 945.720 1.023.920 76.500 4.100 80,600 943.374 1.023.974 2.047.894 79.000 4.000 83.000 940.956 1.023.956 81.000 4.500 85.500 938.466 1.023.966 2.042.922 84.000 4.100 88.100 935.901 1.024.001 2.047.959 86 000 4.700 90.700 933.258 1.023.958 88 500 4.900 93.400 930.537 1.023.937 2.047.872 91.500 4.700 96.200 927.735 1.023.935 94.500 4.600 99-100 924.849 1.023.949 97.000 5.100 102.100 921.876 1.023.976 2.047.925 99.500 5.700 105.200 918 813 1.024.013 103.000 5.300 108.300 915.657 1.023.957 2.047.970 106.000 5 500 111.500 912.408 1.023.908 109.500 5.500 115.000 909.063 1.024.063 2.047.971 112.000 6.300 118.300 905.613 1.023 913 2.047.877 116.000 5 900 121.900 902.064 1.023.964 119.500 6400 125.600 898.407 L024.007 2.047.946 122.500 6.800 129.300 894 639 1.023.939 126.500 6.700 133-200 890.760 1.023.960 130.500 6.700 137-200 886.764 1 023.964 2.047.924 134.000 7.300 141 300 882.648 1.023.948 138.500 7.100 145 600 878.409 1.024.009 2.047.957 142.500 7.400 149.900 874.041 1.023.941 146 500 7.900 154.400 869.544 1.023.944 2.047.885 151.500 7.600 159-100 864.912 1.024.012 1 2.047.951 155.500 8.300 163 800 860.139 1.023.939 160.000 8.700 168-700 855.225 1.023.925 2.047.889 165.000 8.800 i 173.800 850.164 1.023.964 170.500 8.500 ' 179-000 844.950 1.023.950 2.047.930 175.000 9.400 ! ' 184.400 839.580 1-023.980 180 500 9.400 j 189-900 834.048 1-023.948 2.047.899 185.500 10.100 i 195.600 828.351 1-023.951 191.500 10.000 ! 201.500 822.483 1-023 983 197.500 10.100 207.600 816.438 1.024.038 । 2.048.021 203.000 10.700 213.700 810.210 1-023 9^0 2.047.909 209 000 11.200 220.200 803.799 1-023.999 215.500 11.200 226.700 797.193 1-023.893 2.047.885 222.000 11.600 i ; 233.600 790.392 1-023-992 228.500 12.100 , i 240 600 783.384 1-023.984 : 2.047.950 235-500 12.300 । 247.800 776-166 1.023.966 ] 242.500 12.700 !: 255.200 768.732 1-023.932 i 249.500 13.400 ■ 262.900 761.076 1-023.976 j ! 2.047.908 257.500 13.300 270.800 753-189 1-023-989 ! ; 2.047.954 264.500 14.100 ii 278 900 745*065 1-023.965 j 273.000 14.300- 287.300 736.698 1-023.998 i 1 2 047.877 6.964.000 366.700 7.330.700 39.771.696 47.102.396., i 48.126.275 II i XVI I Anul CAPITAL Numărul Semestrul DATA de obligațiunilor SCADENȚEI amortizat amortizate a 500 lei a 100 le Report . . . 13.928 3-667 O/i 47 1903 Noembre 1 , ...... 24.269.300 562 148 48 1904 Main 1......... 23.973.500 579 153 9 R 49 1904 Noembre 1....... 23.668.700 597 154 50 1905 Maiu 1......... 23.354.800 614 163 51 1905 Noembre 1....... 23.031.500 633 165 40 52 1906 Maiu 1......... 22.698.500 652 171 Q7 53 1906 Noembre 1....... 22.355.400 671 178 4 l 54 1907 Maiu 1......... 22.002.100 691 184 98 55 1907 Noembre 1....... 21.638.200 713 183 40 56 1908 Maiu 1......... 21.263.400 733 195 9Q 57 1908 Noembre 1....... 20.877.400 756 197 4V 58 1909 Maiu 1 ......... 20.479.700 778 205 QA 59 1909 Noembre 1...... 20.070.200 801 214 Ov 60 1910 Maiu 1......... 19.648.300 826 215 2 1 61 1910 Noembre 1...... 19.213.800 850 226 o 1 62 1911 Maiu 1......... 18.766.200 876 ; 230 32 63 1911 Noembre 1....... 18.305.200 902 238 64 1912 Maiu 1......... 17.830.400 929 245 33 65 1912 Noembre 1....... 17.341.400 957 252 66 1913 Maiu 1.....• ... 16.837.700 986 259 34 67 1913 Noembre 1....... 16.318.800 1-016 264 68 1914 Maiu 1......... 15.784 400 1-045 279 35 69 1914 Noembre 1....... 15.234.000 1-078 279 70 1915 Maiu 1......... 14.667.100 1-109 295 36 71 1915 Noembre 1...... 14.083.100 1-143 300 72 1916 Maiu 1........ 13.481.600 1-177 310 37 73 1916 Noembre 1 ....... 12.862.100 1-212 321 74 1917 Maiu 1........ 12.224.000 1-249 327 38 75 1917 Noembre 1....... 11.566.800 1-286 340 76 1918 Maiu 1......... 10.889-800 1-325 348 39 77 1918 Noembre 1....... 10.192.500 1-365 356 78 1919 Maiu 1......... 9.474 400 1-405 373 40 79 1919 Noembre 1...... 8.734.600 1-448 379 80 1920 Maiu 1........ 7.972.700 1-491 393 41 81 1920 Noembre 1....... 7.187.900 1-536 403 82 1921 Maiu 1......... 6.379.600 1.582. 416 42 83 1921 Noembre 1....... 5.547.000 1.629 430 81 1922 Maiu 1......... 4.689.500 1.678 443 43 85 1922 Noembre 1....... 3.806.200 1.729 453 86 1923 Maiu 1....... 2.896.400 1.780 471 44 87 1923 Noembre 1....... 1.959.300 1.834 482 88 1924 Maiu 1......... 994.100 1 889 496 60.040 15.800 XVII SUMELE AMORTISATE PLĂȚI In obliga In obliga- Procente Pe țiuni țiuni TOTAL semestru Pe an a 500 lei a 100 lei 6.964.000 366 700 7.330.700 39.771.696 47.102.396 48 126.275 281.000 14.800 295.800 728.079 1.023.879 2.047.966 289.500 15.300 304.800 719.205 1.024.005 298.500 15.400 313.900 710.061 1.023.961 2.047.889 307.000 16.300 323.300 700.644 1.023.944 316.500 16.500 333.000 690.945 1.023.945 2.048.017 326.000 17.100 343.100 680.955 1.024.055 335.500 17.800 353.300 670.662 1.023.962 2.047.909 345.500 18.400 363.900 660.063 1.023.963 356.500 18.300 374.800 649.146 1.023.946 2.047.924 366.500 19 500 386.000 637.902 1.023.902 378.000 19.700 397.700 626.322 1.024.022 2.047.897 389.000 20.500 409.500 614.391 1.023.891 400.500 21.400 421.900 602.106 1.024.006 2.047.963 413.000 21.500 434.500 589.449 1.023.949 425.000 22.600 447 600 576.414 1.024.014 2.047.942 438.000 23.000 461 000 562.986 1.023.986 451.000 23 800 474.800 549.156 1.023.956 2.047.854 464 500 24.500 489.000 534.912 1.023 912 478.500 25.200 503.700 520.242 1.023.942 2.047.995 493.000 25.900 518.900 505.131 1.024.031 508.000 26.400 534.400 489.564 1.023.964 2.047.852 522.500 27.900 550.400 473.532 1.023.932 539.000 27.900 566.900 457.020 1.023.920 2.048.006 554.500 29.500 584.000 440.013 1.024.013 571.500 30-000 601.500 422.493 1.023.993 2.047.911 588.500 31.000 619.500 404.448 1,023.948 606.000 32.100 638.100 385.863 1.023 963 2.047.924 624 500 32.700 657.200 366.720 1.023.920 643.000 34.000 677.000 347.004 1.024.004 2.047.869 662.500 34 800 697.300 326.694 1.023.994 682.500 35.600 718.100 305.775 1.023.875 2.047.970 702.500 37.300 739.800 284.232 1.024.032 724.000 37.900 761.900 262.038 1.023.938 2.047.918 745.500 39 300 784.800 239.181 1.023.981 768.000 40.300 808.300 215 637 1.023.937 2.047.898 791.000 41.600 832.600 191.388 1.023.988 814 500 43.000 857.500 166.410 1.023.910 2.047.971 839.000 44.300 883.300 140.685 1.023.985 864 500 45.300 909.800 114.186 1.023.986 2.047.971 890.000 47.100 937.100 86.892 1.023,992 917.000 j 48 200 965.200 58.779 1.023.979 1.023.923 944 500 | ; 49.600 994.100 29.823 1.023.923 30.020 000 j 1.580.000; 31.600.000 58.508.844 ,90.108.844 90.108.844 2 XVIII Tablou de amortismentul împrumutului de lei 9.985.320, Plata anuităților la finele 0 DATA P L Ă Ț E I Capital de amortisat 1 1881 Iunie . . . 30 9.985.320 83 2 » Septemvrie . 30 9.935.394 23 3 » Decemvrie . 31 9.884.843 54 4 1882 Martie . . 31 9.838.660 97 5 Iunie . . . 30 9.744.962 58 6 n Septemvrie. 30 9.695.730 72 7 V Decemvrie . 31 9.646.068 08 8 1883 Martie . . 31 9.595.970 83 9 w Iunie . . . 30 9.545.418 57 10 w Septemvrie 30 9.497.690 97 1] Decemvrie . 31 9.449.545 76 12 1884 Martie . . 31 9.400.979 26 13 Iunie . . . 30 9.351.987 86 14 Septemvrie 30 9.302.567 76 15 Decemvrie . 31 9.252.715 23 16 1885 Martie . . 31 9.202 426 49 17 w Iunie . . . 30 9.151.697 72 18 V Septemvrie 30 9.100.525 07 19 V Decemvrie . 31 9.048.904 67 20 1886 Martie . . 31 8.996.832 58 21 n Iunie . . . 30 8.944.304 86 22 Septemvrie 30 8.891.317 52 23 v Decemvrie . 31 8.837.866 55 24 1887 Martie . . 31 8.783.947 88 25 Iunie . 30 8.729.557 42 26 Septembrie 30 8.674.691 04 27 Decemvrie . 31 8.619.344 58 28 1888 Martie . . 31 8.563.513 84 29 M Iunie . . . 30 8.507.194 58 30 Septembrie 30 8.450.382 53 31 n Decemvrie . 31 8.393.073 38 32 1889 Martie . . 31 8.335.262 78 33 Iunie . . . 30 8.276 946 33 34 Septemvrie 30 8.218.119 63 35 » Decemvrie 31 8.158.778 18 36 1890 Martie . . 31 8.098.917 48 37 Iunie . . . 30 8.038.533 --- 38 Septemvrie 30 7 977.620 15 39 »♦ Decemvrie . 31 7.916.174 35 40 1891 Martie . . 31 7.854.190 90 41 t, Iunie .• . . 30 7.791.665 --- 42 Septemvrie 30 7.728.592 05 Report . . . --- XIX bani 83, făcut de Stat la casa de depuneri în anul 1872. fie-cărui trimestru. rata trimestrială______ TOTALUL RATEI_____ PROCENTE Pe %' ■ Suma Amortisment trimestru Pe an । pe an ■ 5 124.816 51 49.926 60 174.743 11 5 124.192 42 50.550 69 174.743 11 5 123.5G0 54 51.182 57 174.743 11 3V2 86.044 73 88.698 39 174.743 12 698.972 45 1 85.268 42 49.231 86 134.500 28 84.837 64 49.662 64 134.500 28 84.403 03 50.097 25 134.500 28 n 83.948 02 50.552 26 134.500 28 538.001 12 2 83.522 40 47.727 60 131.250 --- 83.104 79 48.145 21 131.250 --- 82.683 50 48.566 50 131.250 --- 82.258 60 48.991 40 131.250 --- 525.000 --- 3 81.829 90 49.420 10 131.250 --- 81.397 47 49.852 53 131.250 --- 80.961 26 50.288 74 131.250 --- w 80.521 23 50.728 77 131.250 --- 525.000 --- 4 80.077 35 51.172 65 131.250 --- 79.629 60 51.620 40 131.250 --- 79.177 91 52.072 09 131.250 --- 99 78.722 28 52.527 72 131.250 --- 525.000 --- 5 78.262 66 52.987 34 131.250 --- 77.799 03 53.450 97 131.250 --- 77.331 33 53.918 67 131.250 --- n 76.859 54 54.390 46 131.250 --- 525.000 --- 6 76.383 62 54.866 38 131.250 --- 75.903 54 55.346 46 131.250 --- 75.419 26 55.830 74 131.250 --- 74.930 74 56.319 26 131.250 --- 525.000 --- 7 74.437 95 56.812 05 131.250 --- 73.940 85 57.309 15 131.250 --- 73 439 40 57.810 60 131.250 --- 72.933 55 58 316 45 131.250 --- 525.000 --- 8 72.423 30 58.826 70 131.250 --- 71.908 55 59.341 45 131.250 --- 71.389 30 59.860 70 131.250 --- 70 865 52 60.384 48 131.250 --- 525.000 --- 9 70.337 15 60.912 85 131.250 --- 69.804 20 61.445 80 131.250 --- 69 266 55 61.983 45 131.250 --- 68.724 10 62.525 90 131.250 --- 525.000 --- 10 68.177 05 63.072 95 131.250 --- w 15 63 624 85 131 250 --- 262 500 --- n 67 625 11 3.378.119 94 2.321.353 63 8.699.473 57 XX DATA pl Aței Capitalul^ de amortisat De reportat . • . 1 1 --- --- 43 1891 Decemvrie . 31 7.664.967 20 44 1892 Martie . . 31 7.600.785 65 45 n Iunie . . . 30 7.536.042 55 46 n Septemvrie 30 7.470.732 95 47 Decemvrie . 31 7 404.851 85 48 1893 Martie . . 31 7.338.394 30 49 » Iunie . . . 30 7.271.355 25 50 » Septemvrie ........... 30 7.203.729 60 51 Decemvrie . 31 7.135.512 20 52 1894 Martie . . 31 7.066.697 90 53 » Iunie . . . 30 6.997.281 50 54 Septemvrie 30 6.927 257 70 55 Decemvrie . 31 6.856.621 20 56 1895 Martie 31 6.785.366 65 57 Iunie . . . 30 6 713.488 60 58 n Septemvrie 30 6.640.981 60 59 Decemvrie . 31 6.567.840 20 60 1896 Martie . . 31 6.494.058 80 61 Iunie . . . 30 6.419.631 80 62 » Septemvrie 30 6.344.553 60 63 v> Decemvrie . 31 6.268.818 45 64 1897 Martie . . 31 6 192.420 60 65 Iunie . . . 30 6.115.354 30 66 w Septemvrie c 30 6.037.616 65 67 77 Decemvrie . 31 5.959.192 75 68 1898 Martie . . 31 5.880.085 65 69 w Iunie . . 30 5.800.286 40 70 » Septemvrie 30 5.719.788 90 71 » Decemvrie . 31 5.638.587 05 72 1899 Martie . . 31 5.556.674 65 73 n Iunie . . . 30 5.474.045 55 74 » Septemvrie 30 5.390.693 45 75 Decemvrie . 31 5.306.612 76 1900 Martie . . 31 5.221.794 85 77 » Iunie . . . 30 5.136.235 60 78 » Septemvrie 30 5 049.927 65 79 Decemvrie . 31 4.962.864 50 80 1901 Martie . 31 4 875.039 55 81 n Iunie . . . 30 4 786.446 15 82 »> Septemvrie Report . . . j 30 4 697.077 60 XXI RATA TRIMESTRIALĂ TOTALUL RATEI PROCENTE °/o Suma Amortisment re Pe an pe an trimestru 3,378.119 94 2.321.353 63 5.699.473 57 3V2 67.068 45 64.181 55 131.250 --- 66 506 90 64.743 10 131.250 --- 262.500 --- 11 65.940 40 65.309 60 131.250 --- 65.368 90 65.881 10 131.250 --- 64.792 45 66.457 55 131.250 --- 64.210 95 67.039 05 131.250 --- 525.000 --- 12 99 63.624 35 67.625 65 131.250 --- 99 63.032 60 68.217 40 131.250 --- 62.435 70 68.814 30 131.250 --- 61.833 60 69.416 40 131.250 --- 525.000 --- 13 99 61.226 20 70.023 80 131.250 - K 60.613 50 70.636 50 131.250 --- 59.995 45 71.254 55 131.250 --- •>•> 59.371 95 71.878 05 131.250 --- 525.000 --- 14 99 58.743 --- 72.507 --- 131.250 --- 58.108 60 73.141 40 131.250 --- 1 99 57.468 60 73 781 40 131.250 --- 99 56.823 --- 74.427 --- 131.250 --- 525 000 --- 15 56.171 80 75.078 20 131.250 --- 99 55.514 85 75 735 15 131.250 --- 54.852 15 76.397 85 131.250 --- 54.183 70 77.066 30 131.250 --- 525.000 --- 16 53.509 35 77.740 65 131.250 --- : 52.829 10 78.420 90 131.250 --- 99 52.142 90 79.107 10 131.250 --- ■ 99 51.450 75 79.799 25 131.250 --- 525.000 --- 17 99 50.752 50 80.497 50 131 250 --- 99 b0.048 15 81.201 85 131,250 --- 49 337 60 81.912 40 131.250 --- 99 48.620 90 82.629 10 131.250 --- 525.000 - 18 47.897 90 83.352 10 131.250 --- 47.168 55 84.081 45 131,250 --- 46 432 85 84.817 15 131.250 --- n 45.690 75 85.559 25 131.250 --- 525 000 --- 19 44.942 05 86.307 95 131.250 --- 44.186 85 87.063 15 131.250 --- 43.425 05 | 87.824 95 131.250 --- 99 42.656 60 88.593 40 131.250 --- 525.000 --- 20 41.881 45 89.368 55 131.250 --- 41.099 50 1 90.150 50 131.250 --- 262.500 --- 5.570.079 84 5.379.393 73 --- --- 10.949.473 57 XXII DATA PLĂȚEI Capital * de amortisat De reportat . . . --- --- --- ■ 83 1901 Decemvrie 31 4.606.927 10 84 1902 Martie . 31 4.515.987 75 85 Iunie . . . 30 4.424.252 65 86 w Septemvrie 30 4.331.714 90 87 Decemvrie . 31 4.238.367 40 88 1903 Martie 31 4.144.203 20 89 Iunie . . . 30 4.049 215 --- 90 » Septemvrie 30 3.953.395 70 91 Decemvrie 31 3.856.738 --- 92 1904 Martie 31 3.759 234 60 93 Innie . . 30 3.660.877 90 94 » Septemvrie 30 3.561.660 60 95 .. Decemvrie 31 3.461.575 20 96 1905 Martie . . 31 3.360.614 10 97 V Iunie . . . 30 3 258.769 60 98 Septemvrie 30 3.156.033 90 99 Decemvrie . 31 3.052.399 30 100 1906 Martie . • 31 2.947.857 90 101 » Iunie . . . * 30 2.842.401 70 102 n Septemvrie 30 2.736.022 80 103 Decembrie . . ........ 31 2.628,713 10 104 1907 Martie . , ........ 31 2 520.464 40 105 w Iunie . . . 30 2.411 268 60 106 Septemvrie 30 2.301.117 40 107 D. cemvrie 31 2.190 002 40 108 1908 Martie . 31 2.077.914 90 109 Iunie . . . 30 1.964.846 70 110 W Septemvrie 30 1.850.789 10 111 Decemvrie . 31 1.735 733 50 112 1909 Martie . - 31 1.619.671 20 113 » Iunie . . . 30 1.502.593 40 114 Septemvrie . . . . . . . . . 30 1.384.491 20 115 Decemvrie . 31 1.265.355 60 116 1910 Martie . . 31 1.145.177 50 117 » Iunie . . . 30 1.023.947 90 118 Septemvrie 30 901.657 50 119 » Decemvrie . 31 778.297 10 12 j 1911 Martie . . 31 653.857 40 121 fi Iunie . . . 30 528.328 90 122 N Septemvrie 30 401.701 90 123 Desemvrie . 31 273.966 80 124 1912 Martie • . . . •....... 31 145.114 10 Toții . . . XXIII __RATA TRIMESTRIALĂ________ __TOTALUL RATFI PROCENTE e Amortisment Ee ; Pe an Suma trimestru 2. 5.570.079 84 ; 5.379.393 73 --- j 10.949 473 57 3'/2 40.310 65 90.939 35 131.250 --- । 39.514 90' 91.735 10 131.250 --- 1 262,500 --- 21 38.712 25 92.537 75 131.250 --- î 37.902 50 93.347 50 131.250 --- ■ 37.085 80 94.164 20 131 250 ------------------- ! 36.261 80 94.988 20 131.250 --. 525.000 --- 22 35.430 70 95.819 30 131.250 --- 34.592 30 96.657 70 131.250 --------------------- ' 33.746 60 97.503 40 131.250 --------------------- l 32.893 30 98.356 70 131.250 -------------------------------- ■ 525.000 --- 23 32.032 70 99.217 30 131.250 -------------- ! n 31.164 60 100.085 40 131.250 ---------------------- 1 30.288 90 100.961 10 131.250 ---------------- 1 .. 29.405 50 101.844 50 131.250 --- ! 525.000 --- 24 28.514 30 102.735 70 131.250 --- ! 27.615 40 103.634 60 131.250 -------------------- : »» 26.708 60 > 104.541 40 131.250 ------------------------------ ■ 25.793 80 105.456 20 131.250 --------------------------------- , 525.000 --- 25 n 24.871 10 i 106.378 90 131.250 --' 23.940 30 i 107.309 70 131.250 1 n -------------------- ■ i H 23.001 30' 108.248 70 131.250 -------------------- , 1 n 22.054 20 । 109.195 80 131 250 । 525.000 --- 26 99 21.098 80 110.151 20 131.250 --- ; 20.135 --- । 111.115 --- 131.250 --- i .. 19.162 50 ! 112.087 50 131.250 --- 1 V 18.181 80 * 113.068 20 131.250 --- 1 525.000 --- 27 99 17.192 40 114.057 60 131.250 --- i H 16.194 40 j 115.055 60 131.250 --- i 15.187 70 116.062 30 131.250 --- 1 99 14.172 20 117.077 80 131.250 --- 525.000 --- 28 13.147 80 118.102 20 131.250 --- 99 12.114 40 119.135 60 131.250 --- 99 11.071 90 120.178 10 131.250 --- 99 10.020 40 121.229 60 131.250 --- 525.000 --- 29 99 8.95.9 60 122.290 40 131.250 --- .. 7.889 60 123.360 40 131.250 --- 99 6.810 30 124.439 70 131.250 --- 99 5.721 50 125.528 50 131.250 --- 525.000 --- 30 99 4.623 --- 126.627 --- 131.250 --- 99 3.514 90 127.735 10 131.250 --- • * 2.397 30 | 128.852 70 1 31.250 --- 99 1.269 90 ! 145.114 10 146.384 --- 540.134 --- 31 6.491.786 74 i 9.985.320 83 --- --- ! 16.477.107 57 i XXIV Tablou de amortizare a obligațiunilor de Stat 5%, emise în virtutea legei dela 23 Iunie (5 Iulie) 1881 | Semestrul 1 TERMENUL DE AMORȚI- TOTAL PLATA STIL NOU CAPITAL DOBANDA SARE Dobândă și Semestrul 1 amortisare 1 1 Iunie . . . 1882 I 47.948.000 1.198.700 _ 851 000 2.049.700 _ 2 1 Decembre . --- II 47.097.000 1.177.425 --- 873.000 2.050.425 --- 3 1 Iunie . . . 1883 I 46.224 000 1.155.600 --- 894.000 2.049.600 --- 4 1 Decembre . --- II 45.330.000 1.133.250 --- 917.000 2.050.250 --- 5 1 Iunie . . , 1884 I 44.413.000 1.110.325 --- 940.000 2.050.325 --- 6 1 Decembre --- II 43.473.000 1.086.825 --- 963 000 2.049.825 --- 7 1 Iunie . . . 1885 I 42 510.000 1.062 750 --- 987.500 2.050.250 --- 8 1 Decembre . --- 11 41.522.500 1.038.062 50 1.012.000 2.050.062 50 9 1 Iunie . . . 1886 I 40.510.500 1.012.762 50 1.037.000 2.049.762 50 10 1 Decembre . --- II 39.473.500 986.837 50 1.063.500 2.050.337 50 11 1 Iunie . . . 1887 1 38.410.000 960.250 --- 1.089.500 2.049.750 --- 12 1 Decembre . --- 11 37.320 500 933.012 50 1.117.000 2.050 012 50 13 1 Iunie . . . 1888 I 36.203.500 905.087 50 1.145.000 2.050.087 --- 14 1 Decembre . --- II 35.058.500 876.462 50 1.174.000 2.050 462 50 15 1 Iunie . . . 1889 I 33.884.500 847.112 50 1.203.000 2.050.112 50 16 1 Decembre . --- II 32.681.500 817.037 50 1.233.000 2.050.037 50 17 1 Iunie . . . 1890 1 31.448.500 786.212 50 1.263.500 2.049.712 50 18 1 Decembre . --- II 30.185.000 754.625 --- 1.295 500 2.050.125 --- 19 1 Iunie . . . 1891 I 28.889.500 722.237 50 1.328.000 2.050.237 50 20 1 Decembre . --- II 27.561.500 689.037 50 1.361.000 2 050.037 50 21 1 Iunie . . 1892 I 26.200.500 655.012 50 1.395.000 2.050 012 50 22 1 Decembre . --- 11 24.805.500 620.137 50 1.430.000 2.050.137 50 23 1 Iunie . . . 1893 I 23.375.500 584.387 50 1.465.500 2.049.887 50 24 1 Decembre . --- II 21.910.000 547.750 --- 1.502.500 2 050.250 --- 25 1 Iunie . . . 1894 I 20.407.500 510.187 50 1 540 500 2.050.187 50 26 1 Decembre . --- 11 18.867.500 471.687 50 1.578 500 2.049.687 50 27 1 Iunie . . . 1895 1 17.289.500 432.237 50 1.618 500 2.050.237 50 28 1 Decembre --- II 15 671.500 391.787 50 1.658.500 2.050.287 50 29 1 Iunie . . . 1896 I 14.013 000 350.325 --- 1.699 500 2.049.825 --- 30 1 Decembre . --- II 12.313.500 307.837 50 1.742.000 2.049.837 50 31 1 Iunie . . . 1897 I 10.571.500 264.287 50 1.786.000 2.050.287 50 32 1 Decembre . --- II 8.785.500 219.637 50 1.830.500 2.050.137 50 33 1 Iunie . . . 1898 I 6.955.000 173-875 --- 1.876.000 2.049.875 --- 34 1 Decembre . --- 11 5 079.000 126.975 --- 1.923.000 2.049.975 --- 35 1 Iunie . . 1899 I 3.156.000 78.900 --- 1.971.500 2.050 400 --- 36 1 Decembre --- 11 1.184.500 29.612 50 1.184.500 1.214.112 50 Total. 25.018.250 --- 47.948.000 72.966.250 --- XXVI Tablou de amortisment pentru împrumutul de Le 1 Semestrul SCADENȚA CAPITAL PROCENTE 1 de 2.50 °/o Amor- amortisat tismentul 1 1881 Octombre . . . Vi 3 148.200.000 3.705.000 --- 450.000 2 1882 Aprilie . . . » 147 750.000 3.693.750 --- 461.000 3 » Octombre . . . » 155.614.000 3.890.350 --- 485.000 4 1883 Aprilie «... 180.129.000 4.503.225 --- 533.000 5 Octombre . . , 222.596.000 5.564.900 --- 601.000 6 1884 Aprilie . • . . 221.995.000 5.549.875 --- 600.000 7 » Octombre . . . 221.395.000 5.534.875 --- 615.000 8 1885 Aprilie .... 232.729.000 5.818.225 --- 740.000 9 Octombre . . . 246.693.500 6.167.337 50 791.000 10 1886 Aprilie . . . 281.249.000 7.031.225 --- 847.000 11 w Octombre . . . 295.402.000 7.385.050 --- 967.000 12 1887 Aprilie .... » 301.435.000 7.535 875 --- 1.010.000 13 » Octombre . . . 315.925.000 7.898 125 --- 1.077.000 14 1888 Aprilie . . . 327.348.000 8.183.700 --- 1.131.500 15 » Octombre . . . 392.216.500 9.805.412 50 1.301.500 16 1889 Aprilie .... » 424.915.000 10 622.875 --- 1.479.000 17 Octombre . . . 423.436.000 10.585 900 --- 1.495.500 18 1890 Aprilie .... 421.940.500 10:548 512 50 1.543.500 19 » Octombre ;> 420.397.000 10.509.925 --- 1.581.500 20 1891 Aprilie . . . W 418.815.500 10.470.387 50 1.621.500 21 Octombre . . . W 417.194.000 10.429.850 --- 1-.662.000 22 1892 Aprilie .... 415.532.000 10.388.300 --- 1.703.500 23 V Octombre . . . 413.828.500 10.345.712 50 1.746.000 24 1893 Aprilie .... V 412.082.500 10.302.062 50 1.789.500 25 w Octombre . . . » 410.293.000 10.257.325 --- 1.834.500 26 1894 Aprilie .... » 408.458.500 10.211.462 50 1.880.000 27. » Octombre . . . 406.578.500 10.164.462 50 1.927 500 28 1895 Aprilie . . 401.651.000 10.116.275 --- 1.975.500 29 » Octombre . . » 402.675.500 10.066.887 50 2.024.500 30 1896 Aprilie .... 400.651.000 10.016.275 2.075.500 31 w Octombre . . . » 398.575.500 9.964.387 50 2.127.500 32 1897 Aprilie . . . » 396.448.000 9.911.200 --- 2.180.500 33 » Octombre . . . » 394.267.500 9.856.687 50 2.235.500 34 1898 Aprilie . . . 392.032.000 9.800.800 --- 2.291.000 35 » Octombre . . . 389.741.000 9.743.525 --- 2.348.000 De reportat . 296.579.737 50 49.132,000 N.B.—Acest împrumut a fost convertit în rentă 4°/₀ amortizabilă în anul 1 5 XXVII 436.525.000, capital nominal, rentă 5% amortisabilă Anuitatea Suma de plată Numărul titlurilor Capitalul pe pe an de de de amortisat semestru 500 Iei 5.000 lei 20.000 lei 4.155.000 --- 4.155.000 --- 290 61 --- 450.000 4.154.750 --- 262 46 ! 5 911.000 4.375.350 - 8.530.100 --- 160: 65i 4 1.396.000 5.036.225 --- 236 67 : 4 1.929.000 6.165.900 --- 11.202.125 --- 312 73 i 4 2.530.000 6.149.875 --- 350 73 ? 3 3 130.000 6.149.875 --- 12.299.750 --- 360 i 75 i 3 3.745.000 6.558.225 --- 460 90 ! 3 4 485.000 6.958.337 50 13.516.562 50 552 i 91: 3 5.276.000 j 7.878.225 --- 604 97! 3 6.123.000 8.352,050 --- 16.230 275 --- 684 113, 3 6.990.000 1 8.545.875 690 i 121 1 3 8.100.000 8.975.125 --- 17.521.000 --- 694 126 : 5 9.177.000 i 9 315.200 - 763 134 4 10.308.500 i 11.106 912 50 20.422.112 50 873 157: 4 11.610.000 12.101.875 --- 1 018 182 i 3 13.089.000 1 12.081.400 --- 24.183.275 --- 1.041 183; 3 14 584.500 12.092.012 50 1.117 185 । 3 16.128.000 12.091.425 --- 24.183.437 50 1.143 186 j 4 17.709.500 12.091.887 50 1.143 194 i 4 19.331.000 12.091 850 --- 24.183.737 50 1.164 200 4 20.993 000 12 091.800 1.167 204 5 22.696.500 12.091.712 50 24.183.512 50 1.232 i 2101 4 24.442.500 12 091.562 50 1.239 214 5 26.232.000 12.091.825 --- 24.183.387 50 1.289 222 4 28.066.500 12.091.462 50 1.310 225 | 5 29.946.500 12 091.962 50 24.183.425 --- 1.345 231 ; 5 31.874.000 12.091.775 _ 1.381 237 5 33.849.500 12.091.387 50 24.183.162 50 1.419 243 5 35.874.000 12.091.775 __ 1.451 250 5 37.949.500 12.091.887 50 24.183.662 50 1.495 256 5 40.077.000 12.091.700 _ 1.531 263 5 42.257.500 12.092.187 50 24.183.887 50 1.571 270 5 44.493.000 12.091.800 ____ 1.592 275 6 46.784.000 12.091.525 --- 24.183.325 --- 1.646 281 6 49.132.000 345.711.737 50 33.584 5 900 142 XXVIII Semestrul SCADENȚA CAPITAL PROCENTE Amor- de 2.50 °/o tismentul amortisat Report . . . 296.579.737 50 49.132.000 36 1899 Aprilie .... Vi 3 387.393.000 9.684.825 --- 2.407.000 37 Octombre . . . 384.986.000 9.624.650 --- 2.467.000 38 1900 Aprilie .... 382.519.000 9.562.975 --- 2.528.500 39 Octombre . . 379.990.500 9.499.762 50 2.592.000 40 1901 Aprilie .... 11 377.398.500 9.434.962 50 2 656.500 41 n Octombre . 55 374.742.000 9.368.550 --- 2.723.500 42 1902 Aprilie ... 372.018.500 9.300.462 50 2.791.000 43 Octombre . . . V 369.227.500 9.230.687 50 2.861.000 44 1903 Aprilie .... >5 366.366 500 9.159.162 50 . 2.932.500 45 Octombre . . . 363.434.000 9.085.850 --- 3.006.000 46 1904 Aprilie .... 360.428.000 9.010.700 --- 3.081.000 47 Octombre . . . 357.347.000 8.933.675 --- 3.158.000 48 1905 Aprilie .... » 354.189.000 8.854.725 --- 3.237.000 49 Octombre . • TI 350.952.000 8.773.800 --- 3.318.000 50 1906 Aprilie . . . • 347.634 000 8.690.850 --- 3.401.000 51 Octombre . . . 344.233.000 8.605.825 --- 3.486.000 52 1907 Aprilie .... >1 340.747.000 8.518.675 --- 3.573.000 53 Octombre . , • V 337.174.000 8.429.350 3.662.500 54 1908 Aprilie .... T> 333 511.500 8.337.787 50 3.754.000 55 TI Octombre . . . V 329.757.500 8 243.937 50 3.847.500 56 1909 Aprilie .... 325.910.000 8.147.750 --- 3.944.000 57 n Octombre . . • V 321.966.000 8.049.150 --- 4.042.500 58 1910 Aprilie .... TJ 317.923.500 7.948.087 50 4.143.500 59 n Octombre . . . V 313.780.000 7.844.500 --- 4.247.500 60 1911 Aprilie .... y> 309.532.500 7.738.312 50 4 353.500 61 Octombre . V 305.179.000 7.629.475 --- 4.462.000 62 1912 Aprilie .... w 300.717.000 7.517.925 --- 4.574.000 63 » Octombre . . • W 296.143.000 7.403.575 --- 4.688.000 64 1913 Aprilie .... 291.455.000 7.286.375 --- 4.805.000 65 » Octombre . . . 5? 286.650.000 7.166.250 --- 4.926.000 66 1914 Aprilie . . . • 281.724.000 7.043.100 --- 5.048.500 67 n Octombre . • • 55 276.675.500 6.916.887 50 5.175.000 68 1915 Aprilie .... 55 271.500.500 6.787.512 50 5.304.000 69 » Octombre . . 55 266.196.500 6.654.912 50 5.437.000 70 1916 Aprilie . . . V 260.759.500 6.518.987 50 5.573.000 71 Octombre . . . n 255.186.500 6.379.662 50 5 712.000 De reportat . 1 593.963.412 50 187.050.500 XXIX Anuitatea N u m ăru 1 titlurilor pe Suma de plată de de de Capitalul semestru pe an 500 lei 5.000 lei 20.000 lei amortisat === 345.711.737 50 33.584 5.900 ' 142 12.091.825 --- 1.684 289 6 51 539.000 12.091.650 --- 24.183.475 --- 1.714 298; 6 54.006.000 12 091.475 --- 1 767 305 6 56.534.500 12.091.762 50 24.183.237 50 1.814 313. 6 59.126.500 12.091.462 50 1.853 318 1 7 61.783.000 12.091.050 --- 24.183 512 50 1.897 327 ! 7 64.506.500 12.091.462 50 1.952 335^ 7 67.297.500 12.091.687 50 24.183.150 --- 2.012 343 7 70.158.500 12 091.662 50 2.055 353 1 7 73.091 000 12.091.850 --- 24.183.512 50 2.112 362 7 76.097.000 12.091.700 --- 2.142 370 8 79.178.000 12.091.675 --- 24.lg3.375 --- 2.216 378 8 82.336.000 12.091.725 --- 2.274 388 8 85.573.000 12.091.800 --- 24.183.525 --- 2.336 398 8 88.891.000 12.091.850 --- 2.392 409 8 92.292 000 12.091.825 --- 24.183.675 - 2.432 418 i 9 95.778.000 12.091.675 --- 2.506 428' 9 99.351.000 12,091.850 --- 24.183.525 --- 2.575 439 9 103.013.500 12.091,787 50 2.638 451 9 106.757.500 12.091.437 50 24.183.225 --- 2.685 461 10 110.615.000 12.091 750 --- 2.758 473 10 114.559^000 12.091.650 --- 24.183.400 --- 2.835 485 10 118.601.500 12.091.587 50 2.917 497 10 122.745.000 12.092.000 --- 24.183.587 50 2.995 510 10 126.992.500 12.091.812 50 3.047 522 11 131.346.000 12.091.475 --- 24.183.287 50 3.124 536 11 135.808.000 12 091.925 --- 3.208 550 1 11 140.382.000 12.091.575 --- 24.183.500 --- 3.296 560 i 12 145.070.000 1 12.091.375 --- 3.370 576 ' 12 149.875 000 12.092 250 --- 24.183.625 --- 3 462 591 12 154.801.000 12 091.600 --- 3.557 606 ' 12 159.849.500 12.091.887 50 24.183.487 50 3.650 622 ; 12 165.024.500 12 091.512 50 3.728 636 i 13 170.328.500 12.091.912 50 24.183.425 --- 3.824 653 ’ 13 175.765.500 ■| 12 091.987 50 3.926 î 670 1 13 181.338.500 12.091.662 50 24.183 650 --- 4.004 ! 686 14 187.050.500 781.013.912 50 130.341 22.456 j 480 XXX | Semestrul SCADENȚA CAPITAL PROCENTE 1 de 2.50 % Amor- amortizat tismentul Report . 593.963.412 50 187.050.500 72 1917 Aprilie . . Vi 3 249.474.500 6.236.862 50 5.855.000 73 » Octombre . V 243.619.500 6.090.487 50 6 001.000 74 1918 Aprilie . . 237.618.500 5.940.462 50 6 151.500 75 Octombre . 231.467,000 5.786 675 --- 6.305.000 76 1919 Aprilie . . M 225.162.000 5.629.050 --- 6.462.500 77 n Octombre . V 218.699.500 5.467.487 50 6.624.500 78 1920 Aprilie . . 212.075.000 5.301.875 --- 6.790.000 79 Octombre . n 205.285.000 5.132.125 --- 6.959 500 80 1921 Aprilie • . 198.325.500 4.958.137 50 7.133.500 81 Octombre . n 191.192.000 4.779.800 --- 7.312 000 82 1922 Aprilie . , 183.880.000 4.597.000 --- 7.495.000 83 Octombre . 176.385.000 4.409.625 --- 7.682.000 84 1923 Aprilie . . 168.703.000 4.217.575 --- 7.874.000 85 » Octombre . V 160.829.000 4.020.725 --- 8.071.000 86 1924 Aprilie . . 152 758.000 3.818-950 ---■ 8.273 000 87 » Octombre . n 144.485.000 3.612.125 --- 8.479.500 88 1925 Aprilie . . 136.005.500 3.400.137 50 . 8.691.500 89 n Octombre . v 127.314 000 3.182 850 --- 8 909.000 90 1926 Aprilie . . 118.405 000 2.960.125 --- 9.131.500 91 » Octombre . p 109.273.500 2.731.837 50 9.360.000 92 1927 Aprilie . . 99.913.500 2.497.837 50 9.594.000 93 Octombre . n 90.319.500 2.257.987 50 . 9 834 000 94 1928 Aprilie . . 80.485 500 2.012.137 50 10.079 500 95 » Octombre . 70.406.000 1.760.150 --- 10.331.500 96 1929 Aprilie . . n 60.074.500 1.501.862 50 10 590.000 97 » Octombre . » 49.484.500 1.237.112 50 10.854.500 98 1930 Aprilie . . 38.630.000 965.750 --- 11.126.000 99 Octombre 27.504.000 687.600 --- 11 404.000 100 1931 Aprilie . . 16.100.000 402.500 --- 11.689.000 (01 Octombre . n 4.411.000 110.275 --- 4.411.000 699 670.537 50 436.525 000 XXXI Numărul titlurilor Anuitatea Suma de plată * Iulie 17.647.000 352.940 60 ! 1919 » Ianuarie 17.212.000 344.240 61 | W Iulie 16.768.300 335.366 62 | ; 1920 Ianuarie 16.315.800 326.316 63 ! t< Iulie . 15.854.100 317.082 64 1921 Ianuarie 15.383.300 307.666 Report . . . 32.830.874 XXXV Anuitatea SUMA NUMĂRUL TITLURILOR Amortismen- . pe de 0 CAPITALUL tul semestru plată pe an ă 5.000 ă 1.000 0 amortisat lei lei t-l QJ 6.100,400 25.213.886 25 213.886 600 3.002 984 260.000 787.992 } 1.575.884 26 126 40 6.360 400 265.100 787.892 26 132 31 6.625.500 270.400 787.890 } 1.575.872 27 132 34 6 895.900 275.900 787.982 27 137 39 7.171.800 281.400 787.964 } 1.575.900 28 137 44 7.453.200 287.000 787.936 28 143 40 7.740.200 292.700 787.896 } 1.575.838 29 143 47 8.032.900 298.600 787 942 29 149 46 8.331.500 304.600 787.970 } 1.575.848 30 150 46 8.636.100 310.600 787.878 31 151 46 8.946.700 316.900 787.966 } 1.575.894 31 157 49 9.263.600 323.200 787.928 32 159 42 9.586.800 329.700 787.964 } 1.575.934 32 165 47 9.916.500 336.300 787.970 33 166 53 10252.800 342.900 787.844 } 1.575.830 34 168 49 10.595.700 349.900 787.986 .34 175 49 10.945.600 356.800 787.888 } 1.575.840 35 177 48 11.302.400 364.000 787.952 36 179 50 11.666.400 371.300 787.972 } 1 575.918 37 181 53 12.037.700 3/8.700 787.946 38 183 57 12.416.400 386.200 787.872 } 1.575.820 38 190 62 12 802.600 394.000 787.948 39 193 60 13.196.600 401.900 787.968 } 1.575.898 40 196 59 13.598.500 409.900 787.930 40 203 69 14.008.400 418.100 787.932 } 1 575.902 41 206 71 14.426.500 426.500 787.970 42 210 65 14.853.000 435.000 787.940 } 1.575.880 43 213 70 15.288.000 443.700 787.940 43 222 67 15.731.700 452.500 787.866 } 1.575.882 44 225 75 16.184.200 461 700 788.016 46 225 67 16.645.900 470.800 787 882 46 234 68 17.116.700 480.300 787.966 | 1.575.848 47 238 73 17.597.000 17.597.000 50 427.874 50.427.874 1.732 8.667 2.700 XXXVI CAPITAL Procente Semestrul 1 Anul SCADENȚA de 2°/f, amortisat Report . . . 32.830.874 65 V „ Iulie.......... 14.903.000 298.060 66 1922 „ Ianuarie........ 14.413.100 288.262 67 . Iulie.......... 13.913.500 278.270 68 1923 „ Ianuarie......... 13.403.800 268.076 69 „ Iulie.......... 12.883.900 257.678 70 1924 „ Ianuarie •........ 12.353.700 247.074 71 „ Iulie.......... 11.812.800 236.256 72 1925 „ Ianuarie........ 11.261.100 225.222 73 w „ Iulie.......... 10.698.400 213.968 74 1926 „ Ianuarie........ 10.124 500 202.490 75 „ Iulie.......... 9.539.000 190.780 76 1927 „ Ianuarie......... 8.941.800 178.836 77 w „ Iulie.......... 8.332.700 166.654 78 1928 * Ianuarie......... 7.711.500 154.230 79 „ Iulie.......... 7.077.800 141.556 80 1929 „ Ianuarie......... 6.431.400 128.628 81 „ Iulie.......... 5.772.100 115.442 82 1930 „ Ianuarie . . ,....... 5.099.600 101.992 83 » Iulie.......... 4.413.600 88.272 84 1931 „ Ianuarie......... 3.714.000 74.280 85 ,, Iulie......... 3.000.300 60.006 86 1932 „ Ianuarie......... 2.272.400 45.448 87 » „ îulie.......... 1.529.900 30.598 88 1933 „ Ianuarie....... 772.500 _______15.450 Total . . . 36.838.402 XXXVII Anuitatea SUMA NUMĂRUL TITLURILOR Amortismen- pe de o o CAPITALUL tul semestru plată pe an ă 5 ooo o o amortisat lei 2 2 1-1 1 1 Iulie.......... 1891 45.000.000 900.000 2 1 Ianuarie........ 1892 44.809.000 896.180 3 1 Iulie......... 44.614.000 892.280 4 1 Ianuarie......... 1893 44.415.500 888.310 5 1 Iulie .... • . . . . » 44.213.000 884.260 6 1 Ianuarie......... 1894 44.006.000 880.120 7 1 Iulie.......... V 43.795.500 875.910 8 1 Ianuarie......... 1895 43.580 000 871.600 9 1 Iulie.......... » 43.361.000 867.220 10 1 Ianuarie . ....... 1896 43.137.000 862.740 11 1 Iulie.......... 42.909.000 858.180 12 1 Ianuarie........ 1897 42.676.000 853.520 13 1 Iulie......... 42.438.500 848.770 14 1 Ianuarie........ 1898 42.196.000 843.920 15 1 Iulie....... v 41.949.000 838.980 16 1 Ianuarie........ 1899 41.697.000 833.940 17 1 Iulie......... n 41.440 000 828.800 18 1 Ianuarie......... 1900 41.178.000 823.560 19 1 Iulie.......... 40.910.500 818.210 20 1 Ianuarie......... 1901 40.637.500 812.750 21 1 Iulie.......... 40.359.500 807.190 22 1 Ianuarie....... . 1902 40 075.500 801.510 23 1 Iulie.......... 39.786 000 795.720 24 1 Ianuarie....... . 1903 39.491.000 789.820 25 1 Iulie . ........ 39.190 000 783.800 26 1 Ianuarie ... .... 1904 38.882.500 777.650 27 1 Iulie.......... 38.569.500 771.390 28 1 Ianuarie ...... 1905 38.249.500 764.990 29 1 Iulie.......... » 37.923.500 758.470 30 1 Ianuarie ......... 1906 37.591.000 751.820 31 1 Iulie.......... 37 252 000 745.040 32 1 Ianuarie....... . 1907 36.9U6.000 738.120 Transport . 26.464.770 XLVII lei 45.000.000 capital rentă 4°/₀ amortizabilă NUMĂRUL TITLURILOR Anuitatea Amortismen- SUMA o 0 tul de plată pe an o 0 0 o 2.500 q 0 pe 1T) JV Lei K 2.182.180 10 24 60 57 198.500 1.090.780 } 2.181 590 10 24 62 61 202.500 1.090.810 10 25 63 63 207.000 1.091.260 \ 9 121 220 11 25 62 62 210.500 1.090.620 f Z.lOl.OOU 10 27 64 68 215.500 1.091.410 k 01 Q0 01 o 10 28 64 70 21 9.000 1.090.600 ? Z. loZ. Viu 11 28 64 70 224.000 1.091.220 1 0121000 11 28 68 70 228.000 1.090.740 ( z.Loi.you 11 28 73 70 233.000 1.091.180 1 0120 0nn 12 28 72 71 237.500 1.091.020 ? Z. 1 OZ.ZUU 12 29 73 74 242.500 1.091.270 \ 9129100 13 29 73 73 247 000 1.090.920 i Z.lOZ.JtlU 13 29 78 73 252.000 1.090.980 \ 9121090 13 31 78 73 257.000 1.090.940 i z.ioi.ozu 14 31 78 73 262.000 1.090.800 L 0121 200 14 31 80 80 267.500 1.091.060 ț Z.lol.OOv 14 32 82 82 273.000 1.091.210 1 0 121 000 14 33 83 85 278.000 1.090.750 14 35 84 85 284.000 1.091.190 1 9 189 900 14 36 86 87 289.500 1.091.010 j- 4i.1Ozj.4ivU 15 35 88 89 295.000 1.090.720 \ 9181 540 15 36 91 90 301.000 1.090.820 15 37 94 92 307.500 1.091.300 \ 9181950 16 37 94 93 313.000 1.090.650 16 38 96 98 320.000 1.091.390 j 2.182.380 16 39 99 99 326.000 1.090.990 17 40 99 97 332 500 1.090.970 1 9121700 17 42 99 100 339:000 1.090.820 17 43 102 103 346.000 1.091.040 1 9 1 29 1 00 18 43 104 103 353.000 1.091.120 \ Z.l OZ. 1 Ov 423 1.017 2 528 2.523 8.447.000 34.911.770 | 34.911.770 1 XLVIII ’s Capital /l3 75.000.000 1.875.000 2 Iulie........ V 74.759.000 1.868.975 3 1894 Ianuarie....... » 74.512 000 1.862.800 4 » Iulie......... 74.259.000 1.856.475 5 1895 Ianuarie...... » 74.000.000 1.850.000 6 w Iulie......... » 73.734.000 1.843.350 7 1896 Ianuarie....... T> 73.461.000 1.836.525 8 Iulie........ » 73.182.000 1.829.550 9 1897 Ianuarie....... » 72.896.000 1.822.400 10 Iulie......... » 72.602.000 1.815.050 11 1898 Ianuarie....... n 42.302.000 1.807.550 12 » Iulie......... » 71.993.000 1.799.825 13 1899 Ianuarie...... » 71.677.000 1.791.925 14 T> Iulie......... » 71.533.000 1.783.825 15 1900 Ianuarie........ » 71.021.000 1.775.525 16 Iulie......... V 70.681.000 1.767.025 17 1901 Ianuarie....... » 70.332.000 1.758.300 18 99 Iulie......... 69 974.000 1.749.350 19 1902 Ianuarie.....• » 69.608.000 1.740.200 20 99 Iulie....... » 69.232.000 1.730.800 21 1903 Ianuarie ...... 68.847.000 1.721.175 22 Iulie......... » 68.452.000 1.711.300 23 1904 Ianuarie...... » 68.048.000 1.701.200 24 Iulie......... » 67.633.000 1.690.825 25 1905 Ianuarie....... n 67.208.000 1.680.200 26 Iulie......... » 66.772.000 1.669.300 27 1906 Ianuarie...... » 66.326.00u 1.658.150 28 V Iulie......... » 65.868.000 1.646.700 29 1907 Ianuarie....... 65.399.000 1.634.975 30 n Iulie....... n 64.918.000 1.622.950 31 1908 lanuurie...... n 64.425.000 1.610.625 32 Iulie......... •>•> 63.920.000 1.598.000 33 1909 Ianuarie...... 63 402.000 1.585.050 34 » Iulie........ » 62.871.000 1.571.775 35 1910 Ianuarie....... 62.327.000 1.558.175 36 Iulie........ » 61.769.000 1.544.225 37 1911 Ianuarie....... » 61 198.000 1.529.950 : 38 Iulie......... 60.612.000 1.515 300 39 1912 Ianuarie...... » 60.011.000 1.500.275 : 40 Iulie......... n 59.395.000 1.484.875 41 1913 Ianuarie....... 58.764.000 1.469.100 > 42 99 Iulie........ 58.117.000 1.452.925 ‘ 43 1914 lanaarie....... 57.455.000 1.436.375 "'44'..... Iulie......... 55.395.000 1.419 375 de Reportat . . --- 74.177.250 i LIII 75.000.000, capital nominal, rentă 5°/₀ din 1892. REPARTIȚIA titlurilor Amortismentul Suma de plată Plata T ‘el pe semestrul pe an Titlu Titlu: de de L e i L e i L e i 5.000 : 5.oo 1< 29 192 241.000 2.116.000 30 194 247.000 2.115 975 4.231 975 31 196 253.000 2.115.800 32 198 259.000 2.115.475 4.231.275 33 202 266.000 2.116.000 34 206 273.000 2.116.350 4.232.350 35 208 279.000 2.115.525 35 222 286.000 2.115.550 4.231.075 36 228 294.000 2.116.400 37 230 300.000 2,115 050 4.231.450 39 228 309.000 2 116.550 39 242 316.000 2.115.825 4.232.375 40 248 324.000 2.115.925 41 254 332.000 2.115.825 4.231.750 42 260 340.000 2.115.525 43 268 349.000 2.116.025 4.231.550 44 276 358.000 2.116.300 44 292 366.000 2.115.350 4.231.650 45 302 376.000 2.116.200 46 310 385.000 2.115.800 4.232.000 47 320 395.000 2 116.175 48 328 404.000 2.115.300 4.231.475 49 340 415.000 2.116.200 50 350 425.000 2.115.825 4.232.025 51 362 436.000 2,116.200 53 362 446.000 2.115.300 4.231.500 55 366 458.000 2.116.150 57 368 469.000 2.115.700 4.231.850 59 372 481.000 2.115.975 61 376 493.000 2.115.950 4.231.925 62 390 505.000 2.115.625 64 396 518.000 2.116.000 4.231.625 66 402 531.000 2 116.050 67 418 544.000 2.115.775 4.231.825 69 426 558.000 2.116.175 70 442 571.000 2.115.225 4.231.400 72 452 586.000 2.115.950 74 462 601.000 2.116.300 4.231.250 76 472 616.000 2.116.275 78 482 631.000 2.115.875 4.233.150 80 494 647.000 2.116.100 82 504 662.000 2.114.925 4.231.025 85 510 680.000 2 116.375 87 522 696.000 2.115.375 4.321.750 2.317 14.672 18.921.000 | | 93.098.250 93.098.250 LIV trul CAPITAL Procente Vi SCADENȚA 5°/0 37.850.000 946.250 Report . . . --- 49.452.425 LVII 50.000.000 lei capital nominal rentă 5 % lei 1893. REPARTIȚIA Suma Plata pe titlurilor Amortismentul de plată pe an de de L e i semestru L e i 5.000 500 L e i 19 132 161.000 1*411.000 1 411.000 19 138 164.000 1.409.975 20 138 169.000 1.410.875 2.820.850 20 146 173.000 1.410.650 21 144 177.000 1.410.325 2 820.975 21. 154 182.000 1.410.900 22 152 186.000 1.410.350 2.821.250 22 162 191.000 1.410.700 23 162 196.000 1.410.925 2 821.625 24 160 203.000 1.410.025 24 172 206.000 1/11.025 2.821.050 25 170 210.000 1.409.875 25 182 216.000 1.410.625 2,820.500 26 184 222.000 1 411.225 27 184 227.000 1.410.675 2.821.900 27 194 232.000 1.410.000 28 196 238.000 1.410,200 2.820.200 29 200 245.000 1.411.250 30 200 250.000 1.410 125 2.821.375 31 204 257.000 1.41 0.875 32 206 263.000 1.410.450 2.821.325 33 210 270.000 1.410.875 34 212 276.000 1.410.125 2.821.300 35 218 284.000 1.411.225 35 230 290.000 1.410.125 2.821.350 36 236 298.000 1.410.875 37 240 305.000 1.410 425 2.821.300 38 246 313.000 1.410.800 39 250 320.000 1.409.975 2.820.775 40 258 329.000 ’ 1.410.975 41 264 337.000 1.410 750 2.821.725 42 270 345.000 1.410.325 43 278 354.000 1.410.700 2.821.025 44 286 363.000 1 410.850 45 294 372.000 1.410.775 2.821.625 46 302 381.000 1.410.575 47 310 390.000 1.409.950 2.820.425 48 322 401.000 1-411.200 49 330 410.000 1.410.175 2.821.375 50 342 421.000 1.410.925 52 342 431 000 1 410 400 2.821.325 53 354 442.000 1.410.625 54 366 453.000 1.410.575 2.821.200 ___55 378 464.000 1.410.250 1 1.151 10.118 12.614.000 --- 60.655.175 LVII1 *5 CAPITAL Procente Tn SCADENȚA 5°/o E L e i L e i zn De reportat . • '. 49.452.425 45 1916 Ianuarie...... Vi 3 37.386.000 934.650 46 >/ Iulie........ 36.910.000 922.750 47 1917 Ianuarie....... 36.422.000 910.550 48 Iulie ........ ■n 35.922.000 898.050 49 1918 Ianuarie...... 35.409.000 885.225 50 T> Iulie....... 34.884.000 872.100 51 1919 Ianuarie....... » 34.346.000 858.650 52 w Iulie........ » 33.794.000 844.850 53 1920 Ianuarie....... 33.228.000 830.700 54 Iulie....... 32.648.000 816.200 55 1921 Ianuarie....... n 32.054.000 801.350 56 » Iulie........ » 31.444.000 786.100 57 1922 Ianuarie....... » 30.820.000 770.500 58 » Iulie....... '>•) 30.180.000 754.500 59 1923 Ianuarie ....... 29.524.000 738 100 60 ■i GO/i Iulie...... . » 28.851.000 721.275 61 Iy24 Ianuarie . . . . • . » 28.162.000 704.050 62 Iulie....... n 27.455.000 686.375 63 1925 Ianuarie....... » 26.731.000 668.275 64 Iulie....... n 25.989.000 649.725 65 1926 Ianuarie....... » 25.228.000 630.700 66 Iulie........ n 24.448.000 611.200 67 1927 Ianuarie....... 23.649.000 591.225 68 » » nn 1 qOQ Iulie....... 22 829.000 570.725 oy i yzo Ianuarie . . • . . . . n 21.990.000 549.750 70 » » 7 1 1 qoq Iulie....... 21.129.000 528.225 ( 1 i y z y Ianuarie...... » 20.246.000 506.150 72 •n- 7Q z» Iulie........ 19.342.000 483.550 < o i y ou Ianuarie . 18.415.000 460.375 74 » » 7K 1 qq i Iulie........ 17.465.000 436.625 < 0 i y o i Ianuarie....... n 16.491.000 412.275 76 n n 77 1 q qo Iulie........ 15.492.000 387.300 i y oz Ianuarie..... n 14.469.000 361.725 78 w » 7Q 1 qQQ Iulie........ 13.420.000 335.500 i y i y o o Ianuarie...... » 12.345.000 308.625 80 n n £1 1 qqi Iulie........ 11.243.000 281.075 ol Ianuarie...... » 10.114.000 252.850 82 » » qq f qqc Iulie....... 8’956.000 223.900 o o 1 Jou Ianuarie . .... » 7.769.000 194 225 84 ,5 » QK 1 qqc Iulie....... 6’553.000 163.825 Ol> 1 y o o Ianuarie...... n 5.306.000 132.650 86 n R7 1 qQ7 Iulie....... 4.028.000 100.700 i y o ( Ianuarie...... T> 2.718.000 67.950 88 T> Iulie...... n 1.376.000 ______ 34.400 ȚOtal . . n | 74.130.925 LIX REPARTIȚIA Suma Plata pe titlurilor Amortismentul de plată pe an de de L e i semestrul L e i 5 000 500 L e i 1.511 10.118 12.614.000 60.655.175 57 382 476.000 1.410.650 2.820.900 59 386 488.000 1.410 750 61 390 500.000 1 410.550 2.821.300 62 406 513.000 1.411.050 64 410 525.000 1.410.225 2.821.275 65 426 538.000 1.410.100 67 434 552.000 1.410 650 2.820.750 68 452 566 000 1.410.850 69 470 580.000 1.410 700 2.821.550 71 478 594.000 1.410.200 73 490 610.000 1.411.350 2.821.550 75 498 624.000 1 410.100 77 510 640 000 1.410.500 2.820.600 79 522 656.000 1.410.500 81 536 673.000 1.411 100 2.821.600 83 548 689.000 1.410.275 85 564 707.000 1.411.050 2.821.325 87 578 724.000 1.410 3 75 89 594 742.000 1.410.275 2 820.650 91 612 761.000 1.410.725 93 630 780.000 1.410.700 2.821.425 95 648 799.000 1.410.200 98 666 820.000 1.411.225 2 821 425 101 668 839.000 1.409.725 104 682 861 000 1.410.750 2.820.475 106 706 883.000 1.411.225 109 718 904.000 1.410.150 2.821.375 112 734 927.000 1.410.550 115 750 950.000 1.410 375 2.820.925 117 778 974.000 1.410.625 120 798 999.000 1.411.275 2.821.900 123 816 1.023.000 1.410.300 126 838 1.049.000 1.410.725 2.821.025 129 860 1 075.000 1.410.500 132 884 1.102.000 1.410.625 2 821.125 135 908 1.129.000 1.410.075 138 936 1.158.000 1.110.850 2 820.925 142 954 1.187.000 1.410.900 145 982 1.216.000 1.410.225 2.821.125 150 994 1.247.000 1.410.825 153 1026 1.278.000 1.410.650 2.821.475 157 1050 1.310.000 1.410.700 161 1074 1.342.000 1.409.950 2.820.650 165 1102 1.376.000 1.410.400 ________1.410,400 6.000 40.000 50.000.0000 124.130.925 LX Tablou de amortisment pentru împrumutul de lei 3 CAPITAL Procente cn SCADENȚA 5°/o C > 6.126 000 153.150 --- 17 Octombre ... 6.095.500 152.387 50 18 1903 Aprilie ... 6.064 500 151.612 50 19 Octombre...... 6.033.000 150.825 --- 20 1904 Aprilie...... .. 6.000,500 150 012 50 21 Octombre . . 5.967.000 149.175 --- 22 1905 Aprilie....., 5.933.000 148.325 --- 23 Octomare..... n 5.898.000 147.450 --- 24 1906 Aprilie...... v 5.862.000 146.550 --- 25 Octombre .... .. 5.825.000 145.625 --- 26 1907 Aprilie....... 5.787.000 144.675 --- 27 Octombre.....• 5.748.000 143.700 --- 28 1908 Aprilie .... 5.708 500 142.712 50 29 Octombre . . ,, 5.668.000 141.700 --- 30 1909 Aprilie...... » 5.626.000 140.650 --- 31 Octombre . . 5.583.000 139.575 --- 32 1910 Aprilie....... >> 5.539.000 138.475 --- 33 Octombre...... »> 5.494.000 137.350 --- 34 1911 Aprilie...... 5 448 000 136.200 --- 35 Octombre...... 5.401.000 135.025 --- 36 1912 Aprilie....... 5.352.500 133.812 50 37 Octombre...... 5.303.000 132 575 --- 38 19 13 Aprilie..... n 5.252.000 131.300 --- 39 Octombre...... 5.200.000 130.000 --- 40 1914 Aprilie....... 5.146.500 128.662 50 41 Octombre...... 5.091.500 127.287 50 42 1915 Aprilie...... 5.035.500 125.887 50 43 Octombre..... 4 978.000 124.450 --- 44 1916 Aprilie...... >1 4.919.000 122.975 --- Report . . . --- 6.428.425 --- LXI 6.500.000, capital nominal, rentă 5% internă din 1894. REPARTIȚIA Suma titlurilor Amortismentul de plată pe Plata de de L e i semestru pe an 5.000 500 L e i L e i 2 22 21.000 183.500 - 2 23 21.500 183.475 - 366.975 --- 2 24 22.000 183.437 50 2 25 22 500 183.387 50 366.825 --- 2 26 23 000 183.325 --- 2 27 23.500 183.250 --- 366.575 --- 2 28 24.000 183.162 50 2 29 24.500 183.062 50 366.225 --- 3 21 25.500 183.450 --- 3 22 26.000 183.312 50 366.762 50 3 24 27.0Q0 183.662 50 3 25 27.500 183.487 50 367.150 --- 3 26 28.000 183.300 --- 3 27 28.500 183.100 --- 366.400 --- 3 29 29.500 183.387 50 3 31 30.500 183.650 --- 367.037 50 3 32 31.000 183.387 50 3 33 31.500 ____183.112 50 366.500 --- 3 35 32 500 183.325 --- 3 37 33.500 ___183.512 50 366 837 50 4 28 34.000 183.175 --- 4 30 35.000 ____183.325 --- 366.500 --- 4 32 36.000 183.450 ~ 4 34 37.000 ____183.550 - 367.000 --- 4 36 38.000 183.625 --- 4 38 39.000 183.675 --- 367.300 --- 4 39 39.500 183.200 4 41 40.500 183.212 50 366.412 50 4 44 42.000 183.700 --- 4 46 43.000 183.650 --- 367.350 --- 4 48 44.000 183 575 --- 4 50 45.000 183.475 - 367.050 --- 4 52 46.000 183.350 --- 5 44 47.000 183.200 --- 366.550 - 5 47 48.500 183.525 --- 5 49 49.500 188.312 50 366.837 50 5 52 51.000 183.575 --- 5 54 52.000 183.300 --- 366.875 --- 5 57 53.500 183.500 --- 6 50 55.000 183.662 50 367.162 50 6 52 56.000 183.287 50 6 55 57.500 183387 50 366.675 --- 6 58 59.000 183.450 --- 6 61 60 500 183.475 --- 366.925 --- 164 1.643 1.641.500 8 069.925 | - 8.069.925 --- LXII 3 CAPITAL Procente cn SCADENȚA 5o/o £ 4.663.000 111.575 --- 52 1920 Aprilie....... V 4.391.000 109.775 --- 53 » Octombre...... V 4.317.500 107.937 50 54 1921 Aprilie...... V 4.242.000 106.050 --- 55 Octombre...... 4.165.000 104.125 --- 56 1922 Aprilie....... V 4.085.500 102.137 50 57 Octombre..... ff 4.004.500 100.112 50 58 1923 Aprilie...... V 3.921.000 98 025 --- 59 V Octombre...... ft 3.836.000 95.900 --- 60 1924 Aprilie..... V 3.784.500 93.712 50 61 » Octombre...... V 3.659.000 91.475 - . 62 1925 Aprilie....... v 3.567.000 89.175 --- 63 Octombre...... 3.473.000 86.825 --- 64 1926 Aprilie . . • . H 3.376.500 84.412 50 65 V Octombre..... n 3 277.000 81.937 50 66 1927 Aprilie....... v 3.176.500 79.400 --- 67 Octombre ... V 3.072.000 76 800 --- 68 1928 Aprilie . . . . • . . h 2.965.500 74.137 50 69 Octombre...... n 2.856 500 71.412 50 70 1929 Aprilie....... n 2.744.500 68.612 50 71 V Octombre...... n 2.630.000 65.750 --- 72 1930 Aprilie...... V 2.512.500 62.812 50 73 Octombre...... jj 2 392.000 59.800 --- 74 1931 Aprilie....... n 2.268.500 56.712 50 75 Octombre...... M 2.142.000 53.550 --- 76 1932 Aprilie...... v 2.012.000 50.300 --- 77 Octombre...... D 1.879.000 46.975 --- ■ 78 1933 Aprilie..... 1.742.500 43.562 50 79 » Octombre...... V 1.602 500 40.062 50 80 1934 Aprilie ...... H 1.459.500 36.487 50 81 » Octombre...... 1.312.500 32.812 50 82 1935 Aprilie ... n 1.162 000 29.050 --- 83 Octombre...... 1.008 000 25 200 --- 84 1936 Aprilie....... V 850.000 21.250 85 Octombre ...... n 688 000 17.200 --- 86 1937 Aprilie ..... 522 000 13.050 ---■ 87 » Octombre...... 352.000 8.800 --- 88 1938 Aprilie....... 1 77.500 4.437 50 --- 9.634.537 50 LXIII REPARTIȚIA Suma titlurilor Amortismentul de plată pe Plata de de L e i simestrul pe an 5.000 500 Lei Lei 164 1.643 1.641.500 8.069 925 8.069.925 6 64 62.000 183.462 50 6 67 63.500 183.412 50 366.875 --- 7 60 65.000 183.325 --- 7 63 66.500 183 200 --- 366.525 --- 7 67 68.500 183.537 50 7 70 70.000 183.325 --- 366.862 50 7 74 72.000 183.575 --- 7 77 73.500 183.275 --- 366.850 --- 8 71 75.500 183.437 50 8 74 77.000 183.05£ --- 366.487 50 8 79 79.500 183.625 --- 8 82 81.000 183.137 50 366.762 50 8 87 83.500 183.612 50 8 90 85.000 183.025 --- 366.637 50 9 85 87.500 183.400 --- 9 £9 89.500 183.212 50 366.612 50 9 94 92.000 183.475 - 9 98 94.000 183.175 366.650 --- 10 93 96.500 183.325 ~ 10 98 99.000 183.412 50 366.737 50 10 103 101.500 183.437 50 10 108 104.000 183.400 - 366.837 50 11 103 106.500 183.300 ~ 11 108 109.000 183.137 50 366.437 50 11 114 112.000 183.412 50 11 119 114.500 183.112 50 366.525 --- 12 115 117.500 183.250 --- 12 121 120.500 183.312 50 366.562 50 12 127 123 500 183.300 --- 13 123 126.500 183.212 50 366.512 50 13 130 130.000 183 550 --- 13 136 133.000 183.300 --- 366.850 --- 14 133 136.500 183.475 - 14 140 140.000 183.562 _50 366.037 50 14 146 143.000 183 062 50 15 144 147.000 183.487 50 366.550 --- 15 151 150.500 183.312 50 16 148 154.000 183.050 - 366.362 50 16 156 158.000 183.200 --- 16 164 162.000 183.250 --- 366.450 --- 17 162 166.000 183.200 --- 17 170 170.000 183.050 --- 366.250 --- 17 179 174.500 183.300 --- 18 175 177.500 181.937 50 365.237 50 650 6.500 6.500 000 16.134.537 50 16.134.537 50 LXIV Tablou de amortisment pentru împrumutul de lei 5 w SCADENȚA CAPITAL Procente v 4% E 1914 Ianuarie..... 92.480.500 ) 1.849.610 3< ) „ Iulie . . ....... 91.421.00( ) 1.828.420 4( ) 1915 Ianuarie......... 77 90.340.00C ) 1.806.800 4: 1 „ Iulie .... ... 77 89.237 50( J 1.784.750 4‘ 2 1916 Ianuarie ....... . 77 88.113.00( ) 1.762.260 4! 3 „ Iulie...... .... 77 86.966.001 ) 1.739.320 4- 4 1917 Ianuarie . ... » 85 796 OOP ) 1.715.920 Report . . . 92.611.680 LXV 120.000.000 capital nominal rentă 4% din 1894 REPARTIȚIA TULURILOR 1 Titluri 1 'S 1 Titluri de Titluri de Titluri de Suma 74 504.000 1-490 080 33 Noemvrie 11 73.812-000 1.476.240 34 1913 Maiu . . 73.106.500 1.462 130 35 ii Noemvrie » 72.386.500 1 447.730 36 1914 Maiu . . 71.652 000 1.433.040 37 » Noemvrie 70.903.000 1.418 060 38 1915 Maiu . . 70.139.500 1.402.790 39 Noemvrie 69.360.000 1.387.200 40 1916 Maiu » 68.565.500 1.371.310 41 » Noemvrie 67.754.500 1.355.090 42 1917 Maiu . . ,5 66.928.000 1.338.560 43 Noemvrie 11 66.084.500 1.321.690 44 1918 Maiu . . 11 65.224 000 1.304 480 Report . . . --- 69.uZI.660 LXIX 90.000.000 capital nominal rentă 4 °/0 din 1896. ____REPARTIȚIA TITLURILOR Amortismentul Suma de plată Plata pe L- --- pe semestru an i w o o --- o □ O ~ ~ 'O O *0 o O *-> o L e i l_ o o L e i L e i in --- --- --- ---. : --- 1.800.000 1.800.000 382.000 19 46 115 114 2.182.000 389.500 19 47 118 118 2.181.860 4.363.860 397.500 20 48 118 119 2.182 070 405.500 20 49 122 122 2.182.120 4.364.190 413 500 21 49 124 124 2.182 010 421.500 21 51 126 126 2.182.740 4.363.750 430.500 22 51 129 128 2.182.310 438.500 22 52 132 133 ^IȘ^JOO 4.364.010 447 500 22 54 135 135 2.181.930 456.500 23 55 136 136 2.181.930 4.363.910 465 500 23 56 140 141 2 181.850 475.000 24 57 142 141 2.182.040 4.363.890 484.500 24 59 145 144 2.182.040 494.000 25 59 147 149 2.181.850 4.363.890 504.000 25 61 151 151 2.181.970 514.500 26 61 155 154 2.182.390 4.364.360 524.000 26 63 158 157 2.181.600 535.000 27 64 160 160 2 182 120 4.363.720 545.500 28 65 162 162 2 181.920 556.500 28 66 168 167 2 182.010 4.363.930 567.500 29 67 170 170 2.181.880 579.000 29 69 174 175 2.182.030 4.363.910 590.500 29 71 178 180 2.181.950 602.500 30 72 182 181 2.182.140 4.364.090 614.500 30 75 185 184 2.182.090 626.500 31 76 187 189 2.181.800 4.363.890 639.000 32 77 191 191 2.181.770 652.000 33 78 194 196 2.181.990 4.363.760 665.000 33 81 198 199 2.181.950 678.500 34 81 204 204 2.182.150 4.364.100 692.000 35 82 209 206 2.182.080 705.500 35 84 214 213 2.181.740 4.363.820 720.000 36 87 215 215 2.182 130 734.500 37 88 220 219 2.182 230 4.364.360 749.000 37 90 226 226 2.182.040 763.500 38 92 229 229 2.181.560 4.363.600 779.500 39 94 233 233 2.182.290 794.500 40 95 238 238 2.181.700 4.363.990 811.000 40 98 244 244 2.182.310 826.500 41 99 249 250 2.181 590 4.363.900 843.500 42 101 254 254 2.182.060 860.500 43 103 259 258 2 182 190 4.364 250 877.500 44 105 263 264 2.181 980 25 653.500 1.282 3.078 7.699 | | 7.699 95.625.160 93.443.180 LXX CAPITALUL Procente Semestrul SCADENȚA de 4 °/o amortisat L e i L e i Report . . . 69.971.660 45 1918 Noemvrie 713 64,346.500 1.286.930 46 » Maiu . . 63.451.500 1.269.030 47 1919 Noemvrie 62.538.500 1.250.770 48 T> Maiu 61.607.500 1.232.150 49 1920 Noemvrie » 60.657.500 1.213.150 50 Maiu . . 59.688.500 1.193.770 51 1921 Noemvrie n 58.700.500 1.174.010 52 7> Maiu . . 57.692.500 1.153.850 53 1922 Noemvrie 56.664.500 1.133.290 54 Maiu . . 55.616.000 1.112.320 55 1923 Noemvrie 54.546.000 1.090.920 56 Maiu . . 53.455.000 1.069.100 57 1924 Noemvrie 52.342.000 1.046.840 58 Maiu , . 51.207.000 1.024.140 59 1925 Noemvrie 50.049.000 1.000.980 60 Maiu . . 48.868.000 977.360 61 1926 Noemvrie 47.663.500 953 270 62 Maiu . . 46.435.000 928.700 63 1927 Noemvrie 45.181.500 903.630 64 Maiu . . 43.903.000 878.060 65 1928 Noemvrie 42 599.500 851.990 66 V Maiu . . 41.269.500 825.390 67 1929 Noemvrie 39.913 000 798.260 68 w Maiu . . 38.529.000 770.580 69 1930 Noemvrie 37.117.500 742.350 70 Maiu . . 35.678.000 713.560 71 1931 Noemvrie 34.209.500 684.190 72 Maiu . . 32.712.000 654.240 73 1932 Noemvrie 31.184.000 623.680 74 Maiu . . 29.626 000 592.520 75 1933 Noemvrie 28.036.500 560.730 76 » Maiu 26.415.000 528.300 77 1934 Noemvrie ■>•> 24.761.500 495.230 78 Maiu . . )) 23.075.000 461.500 79 1935 Noemvrie v 21.354.500 427.090 80 Maiu . . 19.599.500 391.990 81 1936 Noemvrie n 17.809.500 356.190’ 82 Maiu . . 15.983.500 319.670 83 1937 Noemvrie 14.121.500 282^430 84 Maiu . . n 12.221.500 244.430 85 1938 Noemvrie w 10.284.000 205.680 86 Maiu . . ii 8.308.000 166.160 87 1939 Noemvrie 6.292.000 125.840 88 V Maiu . . » 4.236.000 84,720 89 1940 Noemvrie » 2.139.000 42.780 Total . . . --- 103.813.430 LXXI REPARTIȚIA TITLURILOR Amortismentul __ Suma de plată Plata pe ’C ’') 141.442.500 2,828.850 60 1928 Maiu........ 140.320.500 2,806.050 61 Noembre....... 139.140.000 2.782.800 62 1929 Maiu ........ 137.954.000 2 759.080 63 !! Noembre........ » 136.744.500 r 2.734.890 64 1930 Maiu........ 135.511,000 2.710 220 65 Noembre....... 134.252.500 2.685.050 66 1931 Maiu......... 132.969 500 2.659.370 67 Noembre........ SI 131.659.500 2.633.190 68 1932 Maiu....... 130.324.000 2.606.480 69 Noembre...... 128.962.000 2.579.240 70 1933 Maiu......... 127.572 500 2.551.450 71 V Noembre........ 126.155.000 2.523.100 72 1934 Maiu........ 124.709.500 2.494.190 73 n Noembre....... 123.235 000 2.464.700 74 1935 Maiu......... 121.731.000 2.434.620 75 Noembre .... ... .. 120.197.000 2.403.940 76 1936 Maiu.......... M 118.632.500 2.372.650 77 » Noembre...... » 117.036.500 2.340.730 78 1937 Maiu......... 115.408.500 2.308.170 79 Noembre...... . li 113.748. 500 2.274 960 80 1938 Maiu..... . . 112.054.500 2.241.090 81 Noembre........ .. 110.326.500 2.206.530 82 1939 Maiu......• . . 108.564.500 2.171.290 83 Noembre . . •..... » 106.767.000 2.135.340 84 1940 Maiu......... n 104.934.000 2.098 680 De Reportat . . . | 256.062.540 LXXV Amortis- REPARTIȚIA TITLURILOR Suma Plata mentul Titluri de Titluri de ' Titluri de Titluri de de plată pe an L e i 5.000 lei 2.500 lei 1000 lei 500 lei pe semestru L e i L e i 23.081.500 807 2.770 6.925 10.393 166.314.850 166.314.850 830.500 29 100 249 373 3.968.870 7.937.520 847.000 30 101 253 383 3.968.760 863.500 30 103 260 392 3.968.320 7.937.080 881.500 31 106 264 395 3.968.05'» 898.500 31 109 270 402 3.968-420 7.937.470 916.500 32 110 275 413 3.968.451' 935.000 33 112 279 422 3.968.620 7.937.070 | i 954.000 34 113 286 431 3.968.920 ! 972.500 34 117 292 436 3.968.340 7.937.260 j 992.500 35 119 297 446 3?968?890 1.012.000 35 122 304 456 3.968 540 7.937.430 Ț 1.032.500 36 124 310 465 3.968.800 1 1.053.000 37 126 317 472 3.968.650 7.937.450 i 1.074.000 37 129 324 485 3.968.590 1.095.500 38 132 329 493 3.968.610 7.937.200 1 1.117.500 40 • 134 334 497 3.968 700 i 1.140.000 40 137 342 511 3.968 850 7.937.550 ! 1.162.500 41 139 348 524 3.968.550 i 1.186.000 42 142 356 530 3.968.850 7.937.350 1.209.500 42 145 363 548 3.968.580 1 1.233.500 43 148 370 557 3.968.390 7.937.970 1.258.500 44 151 377 568 3.968.720 ! 1.284.000 45 154 385 578 3.968.050 7.937.770 1.309.000 46 157 392 589 3.968.370 1.335.500 47 160 400 601 3.968.690 7.937.060 1.362.000 47 164 409 616 3.968.480 1.389.500 49 167 418 618 3.968.740 7.937.220 1.417.500 50 170 425 635 3.968.950 1.445.500 50 174 434 653 3 968.600 7.937.550 1.474.500 52 177 443 658 3.968.690 j 1.504’000 52 181 452 679 3.968.700 7.937.390 i 1.534.000 54 184 460 688 3.968.620 i 1.564.500 55 187 469 706 3.968.440 7.937.060 i 1.596.000 56 191 478 721 3.968.650 ! 1.628.000 57 195 489 733 3.968.730 7.937.380 Ș 1.660.500 58 200 498 745 3.968.670 ! 1.693.500 59 204 508 761 3.998.460 7.937.130 : i 1.728.000 60 207 519 783 3.968.090 i 1.762.000 62 211 527 795 3.968 530 7.937.620 ! 1.797.500 63 216 539 807 3.968.790 1.833.000 64 220 550 826 3.968.340 7.937.130' 1.870.000 65 224 562 846 3.968.680 1 - - l 76.936.000 2.692 9.232 23.081 34.630 332.998.540 332.998.540 i 1 i LXXVI 3 CAPITALUL Procente v> 175.702 000 4.392 550 14 Decembre......... M 174.725.000 4.368.125 15 1910 Iunie.......... 173.723.000 4.343.075 16 » Decembre...... » 172.696.000 4.317.400 17 1911 Iunie........... 171.644.000 4.291.100 18 Decembre ..... ... 170.565.000 4.264.125 19 1912 Iunie........ 169.459.000 4.236.475 : 20 Decembre....... » 168.326.000 4.208 150 i 21 1913 Iunie.......... » 167.164.000 4.179.100 1 22 Decembre..... 165.973.000 4.149.325 ! 23 1914 Iunie......... 164.753.000 4.118.825 | 24 » Decembre......... 163.502.000 4.087.550 1 25 1915 Iunie . . . . •..... ,, 162.220.000 4.055.500 । 26 » Decembre..... , „ 160.906.000 4.022.650 ! 27 1916 Iunie.......... 159.558.000 3.988.950 • 28 » Decembre......... 158.177.000 3.954.425 1 29 1917 Iunie.......... » 156.762.000 3.919.050 i 30 Decembre........ V 155.311.000 3.882.775 31 1918 Iunie....... . . 153.842.000 3.845.600 32 Decembre..... n 152.300.000 3.807.500 33 1919 Iunie........... 150.738.000 3.768.450 34 » Decembre........ 149.136.000 3.728.400 • 35 1920 Iunie....... )> 147.495 000 3.687.375 ; 36 Decembre..... . 145.813.000 3.645.325 1 37 1921 Iunie.......... 144.088.000 3.602.200 38 Decembre......... » 142.320.000 3.558.000 39 1922 Iunie........... 140.508.000 3.512.700 40 Decembre...... 138.651.000 3.466.275 41 1923 Iunie...... 136 748.000 3.418.700 42 Decembre . . ... » i 1 134.797.000 3.369.925 43 1924 Iunie....... 132 797.000 3.319.925 44 90.026.000 2.250.650 61 » Iunie . . » 86.907.000 2.172.675 62 1930 Decembre » 83.710.000 2.092.750 63 1931 Iunie . . » 80.433.000 2.010.825 64 1932 Decembre » 77 074.000 1.926.850 65 w Iunie . . » 73.631.000 1.840.775 66 1933 Decembre » 70.102.000 1.752.550 67 1934 Iunie . » 66.484.000 1.662.100 68 w Decembre » 62.776.000 1.569.400 69 1935 Iunie . . » 58.976.000 1.474.400 70 1936 Decembre » 55.081.000 1.377.025 71 1937 Iunie . . » 51.088.000 1.277.200 72 1938 De embre » 46 995.000 1.174.875 73 » Iunie . . » 42.800.000 1.070.000 74 1939 Decembre » 38 500.000 962.500 75 » Iunie . . » 34.093.000 852.325 76 1940 Decembre » 29 576.OoO 739.400 77 1941 Iunie . . » 24 945.000 623.625 78 » Decembre » 20.199 000 504.975 79 1942 Iunie . . » 15.334.000 383.350 80 » Decembre » 10.348.000 258.700 81 1943 Iunie . . » 5.237.000 130.925 Totat . . --- LXXXI Suma de REPARTIȚIA TITLURILOR Amortis- plată Titluri Titluri Titluri Titluri mentul pe semestru de de de de L e i L e i 5.000 lei 2.500 lei 1.000 lei 500 lei 56.354.000 --- 1.980 6.701 17.058 25.287 2.154.000 5.370.150 76 256 651 966 2.208.000 5.370.300 78 262 668 990 2.262.000 5.369.100 79 269 687 1.015 2,319.000 5.369.550 82 275 702 1.039 2.378.000 5.370.575 83 284 720 1.066 2.437.000 5.370.125 86 289 738 1.093 2.497,000 5.369.200 87 298 757 1.120 2.560.000 5.369.775 90 304 776 1.148 2.624.000 5.369.725 92 312 795 1.178 2.690.000 5.370.175 94 320 816 1.208 2.757.000 5.369.925 98 328 831 1.232 2.826.000 5.370,000 99 336 857 1.268 2.896.000 5.369.350 102 344 877 1.298 2,969.000 5.369.950 104 353 900 1.333 3.043.000 5.369.725 107 362 920 1.366 3.119.000 5.369.650 110 371 943 1.397 3.197.000 5.369.675 112 380 969 1.436 3.277.000 5.369.750 115 390 992 1.470 3.359.000 5.369.825 118 300 1.017 1.504 3.443.000 5.360.850 121 409 1.043 1.545 3.529.000 5.369.775 124 419 1.070 1.583 3.618.000 5.370.550 127 430 1.096 1.624 3.708.000 5.370.100 130 442 1.122 1.662 3.800.000 3.369.400 134 451 1.150 1.705 3.895.000 5.369.400 137 463 1.179 1.741 3.993.000 5.370.025 140 475 1.210 1.797 4.093.000 5.370.200 144 486 1.240 1.836 4.195.000 5.369.875 148 499 1.267 1.881 4.300.000 5.370.000 151 512 1.301 1.928 4.407.000 5.369.500 155 524 1.334 1.976 4.517.000 5.369.325 159 538 1.363 2.028 4.631.000 5.370.400 163 551 ..401 2.075 4.746.000 5.369.625 167 564 1.436 2.130 4.865.000 5.369.975 171 578 1.474 2.182 4.986.000 5.369.350 175 593 1.509 2.239 5.111.000 5.369.700 180 608 1.545 2.292 5.237.000 5.367.925 182 624 1.586 2.362 185.000.000 --- 6.500 22.000 83.000 6 Lxxxin? Tablou de amortisment pentru împrumutul 4% amor- tisabil din 1905 Cap. nom. Lei 424.613.000 Interese Amortis- Total de Numărul bu- Termen Capital 4% ment plată căților 20.000I 5.000 500 1/4/1906 424.613.000 8.492.260 8.492.260 1/10/1906 424.613.000 8.429.260 2.191.000 10.683.260 4 264 1.582 1/4/1907 422.422.000 8.448.440 2.235.000 10.683.440 4 270 1.610 1/10/1907 420.187.000 8.403.740 2.280.000 10.683.740 4 275 1.650 1/4/1908 417.907.000 8.358.140 2.325.500 10.683.640 4 281 1.681 1/10/1908 415.581.600 8.311.630 2.372.000 10.683.630 4 286 1.724 1/4/1909 413.209.500 8.264.190 2.419.500 10.683.690 4 293 1.749 1/10/1909 410.790.000 8.215.800 2.467.500 10.683.300 5 297 1.765 1/4/1910 408.322.500 8.166.450 2.518.000 10.683.450 5 304 1.795 1/10/1910 405.805.500 8.116.110 2.567.500 10.683.610 5 310 1.836 1/4/1911 403.238.000 8.064.760 2.619.000 10.683.760 5 316 1.878 1/10/1911 400.619.000 8.012.380 2.671.000 10.683.380 5 322 1.922 1/4/1912 397.948.000 7.958.960 2.724.500 10.683.69p ( 5 329 1.959 1/10/1912 395.223.500 7.904.470 2.779.500 10.683.360 5 336 1.999 1/4/1913 392.444.000 7.848.880 2.834.500 10.683.380 5 342 2.049 1/10/1913 389.609.500 7.792.190 2.891.500 10.683.790 5 349 2.093 1/4/1914 386.718.000 7.734.360 2.949.000 10.683.360 5 356 2.139 1/10/1914 383.769.000 7.675 380 3.008.000 10.683.610 5 363 2.186 1/4/1915 380.761.000 7.615.220 3.068.500 10.683.720 6 370 2.197 1/10/1915 377.692.500 7.553.850 3.130.000 10.683.850 6 378 2.240 1/4/1916 374.562.500 7.491.250 3.192.000 10.683.250 6 385 2.294 1/10/1916 371.370.500 7.427.410 3.256.000 10.683.410 6 393 2.342 1/4/1917 368.114.500 7.362.290 3.321.500 10.683.790 6 401 2.393 1/10/1917 364.793.000 7.295.860 3.387.500 10.683.360 6 409 2 445 1/4/1918 361.405.500 7.228.110 3.455.500 10.683 610 6 417 2.501 1/10/1918 357.9.50.000 7.159.000 3.524.500 10.683.500 6 425 2.559 1/4/1919 354.425.500 7.088.510 3.595.500 10.683.010 7 434 2.571 1/10/1919 350.830.0u0 7.016.600 3.666.500 10.683.100 7 443 2.623 1/4/1920 347.163 500 6.943.270 3.740.500 10.683 770 7 452 2.681 1/10/1920 343.423.000 6.868.460 3.815.000 10.683.460 7 4 60 2.760 1/4/1921 339.608.000 6.729.160 3.891 500 10.683.660 7 470 2.803 1/10/1921 335.716.500 6.714.330 3.969.500 10.683.830 7 479 2 869 1/4/1922 331.747.000 6 634.940 4 048 .500 10.683.440j 7 488 2.937 1/10/1922 327.698.500 6.553.970 4.129.500 10.683.470 8 498 2.959 1/4/1923 323.569.000 6.471.380 4.212.000 10.683.380 8 508 3.024 1/10/1923 319.357.000 6.387.140 4.296.500 10.683.610 8 518 3 083 1/4/1924 315.060.500 6.301.210 4.382.500 10.683.710 8 529 3.155 1/10/1924 310.678.000 6.213.560 4.470.000 10.683.560 8 530 3.230 1/4/1925 306.208.000 6.124.160 4.556.500 10.683 660 8 550 3.299 1/10/1925 301.648.500 6.032.970 4.650 500 10 683.4’0 8 561 3.371 * 1/4/1926 296.998.000 5.939.960 4.743.500 10.683.460 9 5'73 3.397 De reportat. . . 132.358.500 241 15 974 95.337 LXXX11I Numărul bu- căților Termen Capital Interese Amortis- Total de o 5.000 500 4°/0 ment plată o o o Report. . . 132.358.500 241 15.974 95.337 1/10/1926 292.254.500 5.845.090 4.838.500 10.683.590 9 584 3.477 1/4/1927 287.416.000 5.748.320 4.935.000 10.683.320 9 295 3.560 1/10/1927 282.481.000 5.649.620 5.034.000 10.683.620 9 608 3.628 1/4/1928 277.447.000 5.548.940 5.135.000 10.683 940 9 621 3.700 1/10/1928 272.312.000 5.446.240 5.237.000 10.683.340 10 633 3.744 1/4/1929 267.075.000 5.341.500 5.342.000 10.683.500 10 645 3.834 1/10/1929 261.733.000 5.234.660 5 449.000 10.683.669 10 658 3.818 1/4/1930 256.284 000 5.125.680 5.558.000 10.683 680 10 671 4.006 1/10/1930 250.726.000 5.014 520 5.667.000 10.683.520 10 684 4.098 1/4/1931 245.057.000 4.901.140 5.702.500 10.683.640 10 698 4.185 1/10/1931 239.274.500 4 785.490 5.898.000 10.683.490 11 712 4.236 1/4/1932 233.376.500 4.667.530 6.016 000 10 683.530 11 726 4.332 1/10/1932 227.360.500 4.547.210 6.136.500 10.683.710 11 741 4.423 1/4/1733 221.224.000 4.424.470 6.259 000 10.683.480 11 755 4.528 1/10/1933 214.965 000 4.299.300 6.384.000 10 683.300 12 770 4.588 1/4/1934 208.581.000 4.171.620 6.512.000 10.683.620 12 786 4.684 1/10/1934 202.069.000 4.041.380 6.642.500 10.683.880 12 802 . 4.785 1/4/1935 196.426.500 3.908.530 6.775.000 10.683.530 12 810 4.890 1/10/1935 188.651.500 3.773.030 6.910 500 10.683.530 13 834 4.961 1/4/1936 181.741 000 3.634.820 7.048.500 10 683.320 13 851 5.067 1/10/1936 174.692.500 3 493.850 7.190.000 10.683.850 13 867 5.180 1,4/1937 167.502.500 3.350.050 7.333 500 10.683.550 13 885 5.297 1/10/1937 160.160.000 3.203.380 7.480.000 10.688:380 14 903 5 370 1/4/1938 152.689.000 3.053.780 7.630.000 10.683.7*0 14 921 5.490 1/10/1938 145.059.000 2.901.180 7.782.000 10.683.180 14 939 5.614 1/4/1939 136.277.000 2.745.540 7.938.000 10.683.540 14 958 5.736 1/10/1939 129.339 0001 2.586.780 8.097.000 10.683.780 15 977 5.824 1/4/1940 121.242.000 2.424.840 8.258.500 10.683.340 15 997 5.948 1/10/1940 112.983.500 2.259.670 8.424.000 10-683.680 15 1.017 6 078 1/4/1941 104.559.500 2.091-190 8.592.500 10.683.690 16 1.037 6.175 1/10/1941 95.967.000 1.919.340 8.764.000 10.683.340 16 1.057 6.318 1/4/1942 87.203 000 1.744.060 8.939.500 10.683.560 16 1-079 6.449 1/10/1942 78.263 500 1 565.270 9-118 500 10.683.770 17 1.101 6.547 1/4/1943 69.145.000 1.382.900 9.100.500 10.683.400 17 1-122 6.791 1/10/1943 59.844.500 1.196 890 9.487.000 10.683.890 17 1.145 6.844 1/4/1944 50.357.500 1.007.150 9.676.500 10.683.650 18 1.168 6.953 1/10/1944 40.681.000 813.610 9.869.500 10.683.120 18 1.191 7.198 1/4/1945 30.811 500 616.230 10.067.500 10.683.730 18 1.216 7.255 1/10/1945 20.744.000 414.880 10.268.500 10 683.380 19 1.240 7.377 1/4/1946 10.475.500 209.510 10.475.500 10 683.010 19 1.205 7.541 Total. . . 424.613.000 \ 773 51.252 305.786 JLXXXIV Tablou de amortisment pentru împrumutul 4% amortisabil din 1905 seria A. B. cap. nom. Lei 100.000.000 Interese Amortis- Total BUCĂȚI Termen Capital 4°/o ment de 500 2500 5000 plată | 1000 1/4/1906 100.000.000 2.000.000 2.000.000 1/10/1906 100.000.000 2.000.000 516.000 2.516.000 284 129 62 18 1/4/1907 99.484.000 1.989.680 526.500 2.516 180 294 132 63 18 1/10/1907 98.957.500 1.979.150 536.500 2.515.650 295 134 64 19 1/4/1908 98.421.000 1.968 420 548.000 2.516.420 302 137 66 19 1/10/1908 97.873.000 1.957.460 558.500 2.515.960 304 139 67 20 1/4(1909 97.314.500 1.946.290 570.000 2.516.290 314 142 68 20 1/10/1909 96.744.500 1.934.890 581.000 2.515.890 322 145 70 20 1/4(1910 96.163.500 1.923.270 593.000 2.516.270 325 148 71 21 1/10/1910 95.570.500 1.911.410 604.500 2.515.910 332 151 73 21 1/4/1011 94.966.000 1.899.320 61K.500 2.515.820 343 155 74 21 1/10/1911 94.349.500 1.886.990 629 500 2.516.490 345 157 76 22 1/4/1912 93.720.000 1.874.400 641.500 2.515.900 348 160 77 23 1/10/1912 93.078.500 1:861.570 654.500 2.516.070 361 164 78 23 1/4/1913 92.424.000 1.848.480 667.500 2.515.980 371 167 80 23 1/10/1913 91.756.500 1.835.130 681.000 2.516.130 372 170 82 24 1/4/1914 91.075.500 1.821.51 0 694.500 2.516.010 386 174 83 24 1/10/1914 90.381,000 1.807.620 708.500 2.516.120 388 277 85 25 1/4/1915 89.672.500 1.793.450 722.500 2.515.950 400 180 87 25 1/10/1915 88.950.000 1.779.000 737.000 2.516.000 404 185 88 26 1/4/1916 88.213.000 1.764.260 752.000 2.516.260 408 188 90 27 1/10/1916 87.461.000 1.749.220 767.000 2,516.220 322 191 92 27 1/4/1917 86.694.000 1.733.880 782.000 2.515.880 432 196 94 27 1/10/1917 85.912.000 1.718.240 798.000 2.516.240 438 199 96 28 1/4/1918 85.114.000 1.702.280 813.500 2.515.780 449 204 98 28 1/10/1918 84.300.500 1.686.010 830.500 2.516.510 457 207 100 29 1/4/1919 83.470.000 1 669.400 846.500 2.515.900 464 212 101 30 1/10/1919 82.623.500 1.652.470 863.500 2.515.970 475 216 104 30 1/4/1920 81.760.000 1.635.200 881.000 2.516.200 487 220 105 31 1/10/1920 80.879.000 1.617.580 898.500 2.516.080 497 225 108 31 1/4/1921 79.980.500 1.599.610 •916.500 2.516.110 505 229 110 32 1/10/1921 79.064.000 1.581.280 934.500 2.515.780 511 234 112 33 1/4/1922 78.129.500 1.562.590 953.500 2 516.090 516 238 115 34 1/10/1922 77.176.000 1.543.520 972.500 2.516.020 539 243 116 34 1/4/1923 76.203.500 1.524.070 992.000 2.516.070 543 448 119 35 1/10/1923 75.211.500 1.504.230 1-012.000 2.516 230 558 253 122 35 1/4/1924 74.199.500 1.483.990 1-032.000 2.515.990 568 258 124 36 1/10/1924 73.167.500 1.463.350 1-053.000 2.516.350 580 263 126 37 1/4/1925 72.114.500 1.442.290 1.073.500 2.515.790 594 269 129 37 1/10/1925 71.041.000 1.420.820 1-095.500 2 516.320 600 273 131 39 1/4/1926 69.945.500 1.398.910 1.117.000 2.515.910| 614 280 134 39 1/10/1926 68.828.500 1.376.570 1.139.500 2.516.070! 624 285 137 40 1/4/1927 67.689.000 1.353.780 1.’162 000 2.515.780 634 290 140 41 1/10/1927 66.527.000 1.330.540 1.186.000 2.516 540 658 297 142 41 1/4/1928 65.341.000 1.306.820 1.209.000 2.515.820 669 302 145 42 1/10/1928 64,132.000 1.282.640 1.233.500 2.516.140 681 308 148 43 LXXXV Interese Amortis- Total BUCĂȚI Termen Capital 4% ment de 1000 2500 5000 plată 500 1/4/1929 62.898.500 1 257.970 1.258.000 2.515.970 691 315 151 44 1/10/1929 61.640.500 1.232,810 1.283.500 2.516.310 705 321 154 45 1/4/1930 60.357.000 1.207.140 1.309.000 2.516.140 719 327 157 46 1/10/1930 59.048.000 1.180.960 1.335.000 2.515.960 732 334 160 47 1/4/1.931 57.713.000 1.154.260 1.361.500 2.515.760 743 340 164 48 1/10/1931 56.351.500 1.127.030 1.389.000 2.516.030 774 347 166 48 1/4/1932 54.962.500 1.099.250 1.417 000 2’516.250 776 354 170 50 1/10/1932 53.545.500 1.070.910 1.445.000 2.515.910 796 362 174 50 1/4/1933 52.100.500 1.042.010 1 474.500 2.516.510 808 368 177 52 1'10/1933 50.626.000 1.012.520 1.503.500 2 516.020 825 376 180 53 1/4/1934 49.122.500 982.450 1.533.5001 2.515.950 849 384 184 53 1/10/1934 47.589.000 951-780 1.564.000 2.515.780 856 291 188 55 1/4/1935 46.025.000 920.500 1.596.000 2,516.500 879 399 191 56 1/10/1935 44.429.000 888.580 1.627.500 2.516.080 893 406 196 57 1/4/1936 42.801.500 856 030 1.660.000 2.516.030 915 415 199 58 1/10/1936 41.141.5001 822.830 1.693.000 2.515.830 933 424 203 59 1/4/1937 39.448.500 788.970 1.727.000 2.515.970 947 431 207 61 1/10/1937 37.721.500 754.430 1.762.000 2.516.430 972 441 212 61 1/4/1938 35.959.500 719.190 1.796.500 2.515.690 990 449 215 63 1/10/1938 34.163.000 683.260 1.833.000 2.516.260 1.010 458 220 64 1/4/1939 32.330.500 646.600 1.869.500 2.516.100 1.018 468 225 66 1/10/1939 30.460.500 609.210 1.907.000 2.516.210 1.047 476 229 67 1/4/1940 28.553 500 571.070 1.945.000 2.516.070 1.071 487 233 68 1/10/1940 26 608.500 532.170 1.984.000 2.516.170 1.096 496 238 69 1/4/1941 24.624.500 492.490 2.023.500 2.515.990 1.110 506 243 71 1/10/1941 22.601.000 452.020 2.064.000 2.516.020 1.136 516 248 72 1/4/1942 20.537.000 410.740 2.105.000 2 515.740 1.158 526 252 74 1/10/1942 18.432.000 368.640 2.147.500 2.516.140 1181 537 258 75 1/4/1943 16.284.5001 325.690 2.190.500 2.516.190 1.207 547 262 77 1/10/1943 14.094.000 281.880 2.234.000 2 515.880 1.225 559 269 78 1/4/1944 11.860.000 237.200 2.279.000 2.516.200 1.253 570 273 80 1/10/1944 9.581.000 191.620 2.324.500 2 516.120 1.282 581 279 81 1/4/1945 7.256.500 145.130 2.371.000 2.516.130 1.301 593 285 83 1/10/1945 4.885.500 ! 97 710 2 418.500 2.516.210 1.329 604 290 8o 1/4/1934 2.467.000 | 49.340 2.467.000 2.516.340 1.360 617 296 86 H »i .nw■■ini i 12.000 3.500 Total . . . 100.000.000 55.000 25.000 LXXXVI Tabloul de amortisment al împrumutului 4°/₀ amortisabil din 1908 Cap. nom. Lei 70.000.000. Interese Amortis- Total BUCĂȚI Termen Capital 4°/o ment de 500 1000 2500 5000 .Plată Lei Lei Lei Lei 1/ 4/1909 70.000.000 1.400.000 1.400.000 1/10/ „ 70.000 000 1.400.000 564.000 1.964.000 311 141 67 20 1/ 4/1910 69.4M.000 1.38.8.._7_2n . 575.000 1.963.720 317 144 69 20 1/10/ „ 68.861.000 1.377.220 586.500 1.963.720 322 148 71 20 1/ 4/1911 68.274.500 1.365.490 598.500 1.963.990 329 149 72 21 1/10/ „ 67.676.000 1.353.520 610.500 1.964.020 335 153 74 21 .1/ 4/1912 67.065.500 1 341.310 623.000 1.964-310 341 155 75 22 1/10/ „ 66.442.500 1.328.850 635.500 1.964-350 350 158 77 22 1/ 4/1913 65.807.000 1.316.140 648.000 1.964.140 357 162 77 23 1/10/ „ 65.159.000 1.303.180 661.000 1.964.180 365 166 79 23 1/ 4/1914 64.498.000 1.289.960 674.000 1.963.960 372 168 80 24 1/10/ „ 63.824 000 1.276.480 687.500 1.963.980 378 171 83 24 1/ 4/1915 63.136.500 1.262.730 701.500 1.964.230 386 176 85 24 1/10/ „ 62.435.000 1.248.700 715.500 1.964.200 393 179 86 25 1/ 4/1916 61.719 500 1.234.390 729.500 1.963.890 400 182 87 26 1/10/ „ 60.990 000 1.219.800 744.500 1.964.300 410 187 89 26 1/ 4/1917 60.245.500 1.204.910 759.500 1.964.410 416 189 91 27 1/10/ „ 59.486.000 1.189.720 774.500 1.964.220 421 194 94 27 1/ 4t1918 58.711.500 1.174.230 789.500 1.963.730 433 198 94 28 1/10/ „ 57.922.000 1.158.440 805.500 1.963 940 444 201 97 28 1/ 4/1919 57.116.500 1.142.330 822-000 1.964.330 452 206 98 29 1/10/ „ 56.294.500 1.125 890 838.500 1.964 390 464 209 101 29 1/ 4/1920 55.456.000 1.109.120 855.000 1.964.120 470 215 102 30 1/10/ „ 54.601.000 1.092.020 871-500 1.963.520 482 218 105 30 1/ 4/1921 53 729.500 1.074.590 889 500 1.964.090 490 222 107 31 1/10/ „ 52,840.000 1.056.800 907-500 1.964.300 498 226 109 32 1/ 4/1922 51.932.500 1.038.650 925.500 1.964.150 510 233 111 32 1/10/ „ 51.007.000 1-020.140 944-000 1.964.140 521 236 113 33 1/ 4/1923 50.063.000 1.001.260 962-500 1.963.760 530 240 (15 34 1/10/ „ 49.100.500 982.010 982.000 1.964.010 539 245 117 35 1/ 4/1924 48.118.500 962.370 *•002.000 1.964.370 552 251 120 35 1/10/ „ 47.116.500 942.330 *•022 000 1.964.330 562 256 122 36 1/ 4/1925 46.094.500 921.890 * 042.000 1 963.890 574 260 126 36 1/10/ „ 45.052.500 901.050 *•063-000 1.964.050 584 266 128 37 1/ 4/1926 43.989.500 879.790 1-084.000 1.963.790 596 271 130 38 1/10/ „ 42.905.500 858.110 1-106.000 1.964.110 608 277 132 39 1/ 4/1927 41.799.500 835.990 1-128.500 1.964.490 618 282 135 40 1/10/ „ 40.671.000 813.420 1-151.000 1.964.420 633 287 139 40 1/ 4/1928 39.520.000 790.400 *•173*500 1.963 900 646 293 141 41 1/10/ „ 38.346.500 766.930 1-197.000 1.963.930 659 300 143 42 1/ 4/1929 37.149.500 742.990 1.221.000 1.963.990 672 305 146 43 1/10/ „ 35.928 500 718.570 1.245.500 1.964.070 684 311 149 44 1/ 4/1930 34.683.000 693.660 1.270.500 1.964.160 698 319 153 44 1/10/ „ 33.412.500 668.250 1.296.000 1.964.250 714 324 156 45 1/ 4/1931 32.116.500 642.330 1.322.000 1.964.330 727 331 159 46 De reportat . . 39.205.500 21.563 9.804 4.704 1.372 LXXXVII Total BUCĂȚI Termen Capital Interese Amortis- de 2500 500 4°/o ment plată 500 1000 Lei Lei Lei Lei Report . 39.205.500 21.563 9.804 4.704 1.372 1/10/1931 30.794,500 615.890 1.348.000 1,963.890 742 337 162 47 1/ 4/1932 29 446.500 588.930 1,375.000 1.963.930 757 344 165 48 1/10/ „ 28 071.500 561.430 1,403.000 1.964.430 771 350 169 49 1/ 4/1933 26.668.500 533.370 1.431.000 1.964.370 788 357 172 50 1/10/ „ 25.237.500 504.750 1.459.000 1.963.750 803 365 175 51 1/ 4/1934 23./78.500 475.570 1.488.500 1.964.070 818 372 179 52 1/10/ „ 22.290.000 445.800 1.518.000 1.963.800 833 379 181 54 1/ 4/1935 20.772.000 415.440 1.549.000 1.964.440 852 388 186 54 1/10/ „ 19.223 000 384.460 1 580.00U 1.964.460 870 395 190 55 1/ 4/1936 17.643.000 352.860 1.611.000 1.963.860 886 403 194 «JO 1/10/ „ 16.032.000 320.640 1.643.000 1.963.640 903 409 197 r o 1/ 4/1937 14 389.000 287.780 1.676.500 1.964.280 922 418 201 00 1/10/ „ 12.712.500 254.250 1.710 000 1.964.250 941 427 205 59 1/ 4/1938 U.002 500 220.050 1.744.000 1.964 050 959 437 209 60 1/10/ „ 9.258.500 185.170 1 779.000 1.964.170 978 445 214 61 1/ 4/1939 7.479.500 149.590 1.814.500 1.964.090 998 453 217 62 1/10/ „ 5.665.000 113.300 1.850 500 1.963.800 1.017 462 64 1/ 4/1940 3.814.500 76.290 1.888.000 1.964.290 1.038 474 222 65 1/10/ „ 1.926.5001 38.530 1.926 500 1.965.030 1 061 481 226 66 232 67 Total . . . 70.000.000 38.500 17 500 8.400 2.450 LXXXVIII Tabloul de amortisment al împrumutului intern^. 4% amortisabiJ din 1910 cap. nom. Lei 44.199.000. Interese Amortis- Total de BUCĂȚI Termen Capital 4’/„ ment plată 1 500 1.000 2.500 5.000 | 1 Lei i Lei Lei Lei | 1/3/1911 44.199.000 883.980 _ 883.980 1/9/ „ 44.199 000 883.980 233.500 1.117.480 135 76 26 5 1/3/1912 43.965.500 879.310 238.500 1.117.810 137 80 26 5 1/9/ „ 43.727.000 874.540 243.500 1.118.040 138 82 27 5 1/3/1913 43.483.500 869.670 248.000 1.117.670 137 82 27 6 1/9/ „ 43.235.500 864.710 253.000 1.117.710 137 87 27 6 1/3/1914 42.982.500 859.650 258.000 1.117.650 137 92 27 6 1/9/ „ 42.724.500 854.490 263.500 1.117.990 142 95 27 6 1/3/1915 42.461.000 849.220 268.500 1.117.720 146 98 27 6 1/9/ „ 42.192.500 843.850 274.000 1.117.850 147 98 27 7 1/3/1916 41.918.500 838.370 279.500 1.117.870 148 103 27 7 1/9/ „ 41.639 000 832.780 285.000 1.117.780 148 106 28 7 1/3/1917 41.354.000 827 080 291.000 1.118.080 150 111 28 7 1/9/ „ 41.063.000 821.260 296.500 1.117.760 151 116 28 7 1/3/1918 40.766.500 815 330 302.500 1117.830 151 117 28 8 1/9/ „ 40.464.000 809.280 308.500 1.117.780 .51 118 30 8 1/3/1919 40.155.500 803.110 315.000 1.118.110 156 122 30 8 1/9/ „ 39.840.500 796.810 321.000 1.117.810 158 122 30 9 1/3/1920 39.519.500 790.390 327.500 1.117.890 158 126 31 9 1/9/ „ 39.192.000 783.840 334.000 1.117.840 159 127 31 10 1/3/1921 38.858.000 777.160 340 500 1.117.660 160 128 33 10 1/9/ „ 38.517.500 770.350 347.500 1.117.850 162 129 35 10 1/3/1922 38.170.000 763.400 354.500 1.117.900 162 131 35 11 1/9/ „ 37.815.500 756.310 361.500 1 117.810 162 133 37 11 1/3/1923 37.454.000 749.080 369.000 1.118.080 166 136 38 11 1/9/ „ 37.085.000 741.700 376 000 1-117.700 166 138 38 12 1/3/1924 36.709.000 734.180 383.500 1-117.680 166 138 39 13 1/9/ „ 36.325.500 726.510 391.500 1-118.010 168 140 41 13 1/3/1925 35.934.000 718.680 399.000 1 117.680 168 140 42 14 1/9/ » 35.535.000 710.710 407.000 1-117.710 170 142 44 14 1/3/1926 35.128.000 702.560 415.500 1-118.060 172 142 45 15 1/9/ „ 34.712.500 694.250 423.500 1-117.750 174 144 45 16 1/3/1927 34.289.000 685.780 432.000 1-117.780 174 145 48 16 1/9/ » 33.857.000 677.149 440.500 1 117.640 177 147 48 17 1/3/1928 33.416.500 668.330 449.500 1-117.830 180 147 49 18 1/9/ 32.967.000 659.340 458.500 1-117.840 183 147 52 18 1/3/1929 32.508.500 650.170 467 500 1-117.670 183 151 52 19 1/9/ n 32.041.000 640.820 477.000 t-117.820 184 155 54 19 1/3/1930 31.564.000 631.280 486.500 1-117.780 179 157 56 20 1/9/ „ 31.077.500 621.550 496.500 1-118.050 183 160 58 20 1/3/1931 30.581.000 611.620 506.500 1-118.120 189 162 58 21 1/9/ „ 30.074.500 601.490 516.500 1-117.990 191 161 62 21 1/3/1932 29.558.000 591.160 526.500 1-117.660 193 160 66 21 1/9/ „ 29.031.500 580.630 537.500 1-118.130 195 165 66 22 1/3/1933 28.494.000 569.880 548.000 1-117.880 199 166 67 23 1/9/ „ 27.946.000 558.920 559.000 1-117.920 204 167 70 23 LXXXIX Interese Armortis- Total de BUCĂȚI Termen Capital 4% ment plată 500 I 1.000 2.500 5.000 Lei Lei Lei Lei 1/3/1934 27.387.000 547.740 570.000 1.117.740 208 166 70 25 1/9/ „ 26.817.000 536.340 581.500 1.117.840 211 166 72 26 1/3/1935 26.235.500 524.710 593.000 1.117.710 217 167 75 26 1/9/ „ 25.642.500 512.850 605.000 1.117.850 223 166 75 28 1/3/1936 25.037.500 500-750 617.000 1.117.750 227 166 79 28 1/9/ „ 24.420.500 488.410 629.500 1.117.910 225 167 80 30 1/3/1937 23.791 000 475.820 642.000 1.117.820 229 170 81 31 1/9/ „ 23.149.000 462.980 655.000 1.117.980 239 168 85 31 1/3/1938 22.494.000 449.880 668.000 1.117.880 2p7 167 85 33 1/9/ „ 21.826.000 436.520 681.500 1.118.020 253 170 86 34 1/3/1939 21.144.500 422.890 695.000 1.117.890 260 175 88 34 1/9/ „ 20.449.500 408.990 709.000 1.117.990 266 176 88 36 1/3/1940 19.740.500 394.810 723.000 1.117.810 267 177 93 36 1/9/ „ 19.017.500 380.350 737.500 1.117.850 271 182 92 38 1/3/1941 18.280.000 365.600 752.500 1.118.100 271 182 96 39 1/9/ „ 17.527.500 350.550 767.500 1.118.050 263 186 98 41 1/3/1942 16.760.000 335.200 782.500 1.117.700 279 188 98 42 1/9/ „ 15.977.500 319.550 798.500 1.118.050 286 188 101 43 1/3/1943 15.179.000 303.580 814.500 1.118.080 294 190 103 44 1/9/ „ 14.364.500 287.290 830.500 1.117.790 306 190 105 45 1/3/1944 13.534.000 270.680 847.500 1.118.180 318 191 105 47 1/9/ „ 12.686.500 253.730 864.000 1.117.730 326 191 108 48 1/3|1945 11.822.500 236.450 881.500 1.117.950 331 191 112 49 1/9/ , 10 941.000 218.820 899.000 1.117.820 349 192 111 51 1/3/1946 10.042.000 200 840 917.000 1.117.840 363 193 113 52 1/9/ „ 9.125.000 182.500 935.500 1.118.000 381 190 114 54 1/3/1947 8.189.500 163.790 954 000 1.117.790 404 192 116 54 1/9/ „ 7.235.500 144.; 10 973.500 1.118.210 428 192 119 54 1/3/1948 6.262.000 125.240 992.500 1.117.740 459 193 118 55 1/9/ „ 5.269.500 105.390 1.012.500 1.117.890 479 193 120 56 1/3/1949 4.257.000 85 140 1.033.000 1.118.140 498 194 124 56 1/9/ „ 3.224.000 64.480 1.053.500 1.117.980 517 195 126 57 1/3/1950 2.170.500 43.410 1.074.500 1.117.910 438 198 125 59 1/9/ „ 1.096.000 21.920 1.096.000 1.117.920 569 199 129 58 Total . . 44.996.560 44.199.000 89.195.560 18.398 12.000 5.200 2.000 XC Tabloul de amortisment al împrumutului de 4°/₍₎ amortibil din 1910 Cap. nom. Lei 128,000.000 -.................. ■■ B U c A Ț I Capital Interese Amortis Total 5 ment de plală 500 1000 2500 5000 E 4o/o L e i L e i L e i L e i H 1/9/1910 128.000.000 3..&6D.Q.QQ 2.560.000 __ _ --- --- 1/3/1911 128.000.000 2.560.000 677.000 3.237.000 398 173 76 23 1/9/ „ 127.323.000 2.546.460 691.000 3.237.460 405 176 77 24 1/3/1912 126.632.000 2.532.640 704.500 3.237.140 413 178 80 24 1/9/ „ 125.927.500 2.518.550 719.000 3.237.550 419 182 81 25 1/3/1913 125.208.500 2.504.170 733.000 3.237.170 430 188 82 25 1/9/ „ 124.475.500 2.489.510 747.500 3.237.010 439 188 84 26 1/3/1914 123.728.000 2.47 k5 60. 763.000 3.237.560 448 194 86 26 1/9/ „....... 122.965.000 2.4597300 778.000 3 237.300 455 198 87 27 1/3/1915 122.187.000 2.413.740 793.500 3.237.240 465 201 90 27 1/9/ „ 121.393 500 2.427.870 809.500 3.237.370 474 205 91 28 1/3/1916 120.584.000 2.411.680 825.500 3,237.180 484 211 93 28 1/9/ „ 119.758.500 2.395.170 842.000 3.237.170 493 213 95 29 1/3/1917 118.916.500 2.378.330 859.000 3.237.330 502 218 96 30 1/9/ „ 118.057.500 2.361.150 876.000 3.237.150 513 222 99 30 1/3/1918 117.181.500 2.343.630 893.500 3.237.130 525 226 100 31 Z9/ „ 116.288.000 2.325.760 912.000 3.237.760 535 232 103 31 1/3/1919 115.376.000 2.307.520 929.500 3.237.020 545 237 104 32 1/9/ „ 114.446.500 2.288.930 948.000 3 237.430 554 239 107 33 1/3/1920 113.498.000 2.269.960 967.000 3.236.960 567 246 109 33 1/9/ „ 112.531.000 2.250.620 987.000 3.237.620 579 250 111 34 1/3/1921 111.544.000 2.230.880 1.006.500 3.237.380 591 256 114 34 1/9/ , 110.537.500 2.210.750 1.026.500 3.237.250 601 261 114 36 1/3/1922 109.511.000 2.190.220 1.047.000 3.237.220 612 266 118 36 1/9/ „ 108.464.000 2.169.280 1.068.000 3.237.280 627 272 121 36 1/3/1923 107-396.000 2-147.920 1.089.500 3.237.420 637 276 122 38 1/9/ „ 106.306.500 2.126.130 1.111.000 3.237.130 653 282 125 38 1/3/1924 105.195.500 2.103.910 1.133.000 3.236.910 663 289 127 39 1/9/ „ 104.062.500 2-081.250 1.156.000 3.237.250 678 293 130 40 1/3/1925 102.906.500 2-058.130 1.179.500 3.237.630 692 300 133 40 1/9/ „ 101.727.000 2-034.540 1.202.500 3.237.040 705 305 136 41 1/3/1926 100-524.500 2 010 490 1.227.000 3.237.490 717 311 137 43 1/9/ „ 99.297.500 1.985.950 1.251.500 3.237.450 734 317 141 43 1/3/1927 98-046.000 1-960.920 1.276.000 3.236-920 746 323 144 44 1/9/ « 96 770.000 1.935.400 1.302.000 3.237.400 765 332 145 45 1/3/1928 95-468.000 1.909.360 1.328.000 3.237.360 777 337 151 45 1/9/ „ 94-140.000 1.882.800 1 354.500 3.237.300 794 345 151 47 1/3/1929 92-785.500 1.855.710 1.381.500 3.237.210 811 351 156 47 1/9/ „ 91-404.000 1.828.080 1.409.000 3.237.080 824 357 158 49 1/3/1930 89-995.000 1.799.900 1.437.500 3.237.400 843 366 162 49 1/9/ „ 88.557.500 1-771.150 1.466.000 3.237.150 858 372 166 50 1/3/1931 87.091.500 1.741.830 1.495.500 3.237.330 878 379 167 52 1/9/ „ 85.596.000 1.711.920 1.525.500 3.237.420 895 388 172 52 1/3/1932 84.070.500 1.681.410 1.556.000 3.237.410 912 395 174 54 1/9/ „ 82.514.500 1.650.290 1.587.000 3.237.290 930 402 178 55 1/3/1933 80.927.500 1.618.550 1.618.500 3.237.050 948 412 183 55 1/9/ „ 79.309.000 1-586.180 1.651.000 3.237.180 966 418 186 57 XCI B u c A Ț 1 Interese Arnortis- Total o Capital 4<’/o ment de plată 500 1000 2.500 5000 E L e 1 L e i L e i L e i H 1/3/1934 77.658.000 1.553.160 1.684.000 3.237.160 986 426 190 58 V9/ „ 75.974.000 1.519.480 1.718.000 3.237.480 1.007 437 193 59 1/3/1935 74.256.000 1.485 120 1.752.000 3.237.120 1.027 446 197 60 1/9/ „ 72.504.000 1.450.080 1.787.500 3.237.580 1.049 453 202 61 1/3/1936 70 716.500 1.414.330 1.823.000 3.237.330 1.068 464 204 63 1/9/ „ 68.893.500 1,377.870 1,859.000 3.236.870 1.089 472 209 64 1/3/1937 67.034 500 1.340.690 1.897.000 3.237.690 1.112 481 214 65 1/9/ „ 65.137.500 1.302.750 1 934 500 3.237.250 1.132 491 217 67 1/3/1938 63.203.000 1.264.060 1.973.000 3.237 060 1.156 500 222 68 1/9/ „ 61.230.000 1.224.600 2 013.000 3.237.600 1.180 513 226 69 1/3/1939 59*217.000 1.184.340 2.053.000 3.237-340 1.204 521 232 70 1/9/ „ 57.164.000 1.143.280 2.094.000 3.237.280 1.226 531 236 72 1/3/1940 55 070.000 1.101.400 2.135.500 3 236 900 1.252 542 239 74 1/9/ „ 52 934.500 1.058.690 2.178.500 3.237-190 1.276 553 245 75 1/3/1941 50 756.000 1.015.120 2.222.500 3.237-620 1.303 566 250 76 1/9/ „ 48.533.500 970.670 2.266.500 3.237.170 1.330 574 255 78 1/3/1942 46.267.000 925 340 2.312.000 3.237 340 1.352 586 260 80 1/9/ .. 43.955.000 879.100 2.358.000 3.237-100 1.383 599 265 81 1/3/1943 41.597 000 831.940 2.405.500 3.237.440 1.409 611 272 82 1/9/ „ 39.191.500 783.830 2.453.500 3.237.330 1.438 622 275 85 1/3/1944 36.738.000 734.760 2.502.500 3.237 260 1.466 637 281 86 1/9/ „ 34.235.500 684.710 2.552.500 3.237.210 1.497 649 288 87 1/3/1945 31.683 000 633.660 2.603.500 3.237.160 1.527 660 292 90 1/9/ „ 29.079 500 581.590 2.656.000 3 237.590 1 554 674 300 91 1/3/1946 26.423.500 528.470 2.708.500 3.236.970 1.589 689 304 93 1/9/ „ 23.715.000 474.300 2-763.000 3.237-300 1.619 701 311 95 1/3/1947 20.952.000 419.040 2.818 000 3.237 040 1.651 715 317 97 1/9/ „ 18.134.000 362 680 2 875.000 3 237.680 1.685 730 323 99 1/3/1948 15.259.000 305.180 2.932.000 3.237.180 1.718 743 330 101 1/9/ „ 12.327.000 246.540 2.990.500 3.237 040 1.751 760 336 103 1/3/1849 9-336.500 186 730 3.051.000 3.237-730 1.787 775 343 105 1/9/ „ 6.285 500 125.710 3111.500 3.237.210 1.823 790 350 107 1/3/1950 3.174.000 63 480 3-174.000 3.237.480 1.854 807 360 108 Total . . 128.000.000 75.000 32 500 14 400 4.400 XCII Tablou de amortisment a împrumuturilor județiene pentru construcții de cai ferate. SCADENȚA Capital Amortisment Procente Decemvrie .... 1906 21.750.000 _ 99.261 489.375 --- Iunie...... 1907 21.650.738 25 101.495 15 487 141 60 Decemvrie .... 21.549.243 10 103.778 80 484.857 95 Iunie...... 1908 22.395.464 30 110.449 45 503.897 85 Decemvrie .... 28.585.014 85 141.686 15 643.162 80 Iunie .... 1909 37.383.328 70 185.674 10 841.124 85 Decemvrie .... 38.747.654 60 196.925 55 871.822 25 Iunie...... 1910 38.550.729 05 201.356 45 867.391 35 Decemvrie .... 38.349.372 60 205.886 85 862.860 95 Iunie...... 1911 38.143.485 75 210.519 45 858.228 35 Decemvrie .... 37.932.966 30 215.256 15 853.491 65 Iunie .... 1912 37.717.710 15 220.099 40 848.648 40 Decemvrie . . . 37.497.610 75 225.051 80 843.696 --- Iunie ..... 1913 37.272.558 95 230.115 25 838.632 55 Decemvrie .... 37.042.443 70 235.292 85 833.454 95 Iunie...... 1914 36.807.150 85 240.586 90 828.160 90 Decemvrie . . * . 36.566.563 95 246.000 25 822.747 55 Iunie...... 1915 36.320 563 70 251.535 15 817.212 65 Decemvrie .... 36-069.028 55 257.194 80 811.553 --- Iunie..... 19’10 35 811.833 75 262.981 70 805.766 10 Decemvrie . 35.548.852 05 268.898 70 799.849 10 Iunie..... 1917 35.279.953 35 274.948 85 793.798 95 Decemvrie .... 35.005.004 50 1 281.135 35 787.612 45 Iunie ... 1918 34.723.869 15 287-460 90 781.286 90 Decemvrie .... 34.436.408 25 293.928 65 774.819 15 Iunie ...... 1919 34.142.479 60 300.542 10 768.205 70 Decemvrie . . v 33.841.937 50 . 307.304 20 761 443 60 Iunie..... 1920 33.534.633 30 314.218 70 754.529 10 Decemvrie . 33.220.414 60 321.288 50 747.459 30 Iunie .... 1921 32.899.126 10 328.517 55 740.230 25 Decemvrie . . 32.570.608 55 335.909 25 732.838 55 Iunie...... 1922 32.234 699 30 343.467 15 725.280 65 Decemvrie . . 31.891.232 15 351.195 10 717 552 70 Iunie..... 1923 I 31.540.037 05 359.097 05 709.650 75 Decemvrie . . . 31.180.940 --- 367.176 70 701.571 10 Iunie...... 1924 30 813.763 30 375.438 20 693.309 60 Decemvrie .... » 30.438.325 10 383.885 55 684.862 25 Iunie ...... 1925 30.054.439 55 392.522 90 676.224 90 Decemvrie . 29.661.916 65 401.354 75 667.393 05 Iunie...... 1926 29.260.561 90 410.385 30 658.362 50 Decemvrie .... Iunie • 28.850.176 60 419.618 80 649.129 --- 1927 28.430.557 70 429.060 25 639.687 55 Decemvrie .... Iunie 7) 28.001.497 55 438.714 15 630.033 65 OAPAtn vrî a 1928 27.562.783 40 448.585 25 620.162 55 UCLClllVHC ... 27.114.198 15 458.678 45 610-069 35 lume . . . . , DeremvriA 1929 26.655.519 70 468.998 75 599.749 05 h/UVvIllVAlV 9 , 26.186.520 95 479.551 15 589.196 65 Report . . . 13.783.030 20 34.227.535 05 xcin SCADENȚA Capital Amortisment Procente Report . . . 13.783.030 20 34.227.535 05 Iunie...... 1930 25.706.969 80 490.341 10 578.406 70 Decemvrie .... n 25.216.628 70 501.373 70 567.374 10 Iunie...... 1931 24.715.255 --- 512.654 60 556.093 20 Decemvrie .... 24.202.600 40 524.189 35 544.558 45 Iunie ..... 1332 23.678.411 05 535.983 60 532.764 20 Decemvrie . . • . r 23.142.427 45 548.043 25 520.704 55 Iunie...... 1933 22.594.384 20 560.374 10 508.373 70 Decemvrie .... «« 22.034.010 10 572.982 55 495.765 25 Iunie..... 1934 21.461.027 55 585.874 70 482.873 10 Decemvrie .... V) 20.875.152 85 599.057 469.690 80 Iunie...... 1935 20.276.095 85 612.535 75 456.212 05 Decemvrie .... ■>■> 19.663.560 10 626.317 80 442.430 --- Iunie...... 1936 19.037.242 30 640.409 95 428.337 85 Decemvrie .... 18.396.832 35 654.819 15 413.928 65 Iunie...... 1937 17.742.013 20 669.552 60 399.195 20 Decemvrie , . . . 17.072.460 60 684.617 55 384.130 25 Iunie...... 1938 16.387.843 05 700.021 40 368.726 40 Decemvrie .... 15.687.821 65 715.771 80 352.976 --- Iunie..... 1939 14.972.049 85 731.876 85 336.870 95 Decemvrie .... n 14.240.173 --- 748.343 85 320.403 95 Iunie..... 1940 13.491.829 15 765.181 70 303.566 10 Decemvrie . . • . 12.726.647 45 782.398 25 286.349 55 Iunie..... 1941 11.944.249 20 800.032 30 268.745 50 Decemvrie . . . 11.144.246 90 818.002 30 250.745 50 Iunie...... 1942 10.326.244 60 836.407 35 232.340 45 Decemvrie .... 9.489.837 25 855.226 50 213.521 30 Iunie...... 1943 8.634.610 75 874.469 10 194.278 70 Decemvrie .... 7.760.141 65 | 894.144 55 174.603 25 Iunie...... 1944 6.865.997 10 914.262 95 154.484 85 Decemvrie . . . 5.951.734 15 934.833 95 133.913 85 Iunie...... 1945 5,016.900 20 955.857 55 112.890 25 Decemvrie .... V 4.061.042 65 977.374 30 91.373 50 Iunie..... 1946 3.083.668 35 999.376 10 69.371 70 Decemvrie .... n 2.084.292 25 433.214 50 46.896 55 Iunie..... 1947 1.651.077 75 442.961 85 37.149 20 Decemvrie . . . 1.208.115 90 452.932 25 27.178 80 Iunie..... 1948 755.183 65 437.413 90 16.986 60 Decemvrie .... 317.769 75 276.749 65 7.149 20 Iunie...... 1949 41.020 10 41.020 10 928 75 Total . 39.490.000 | 00 46.009.824 TABLA DE MATERII Pag. Prefața ....................................• • .................... 3 O privire generală asupra starei financiare a Principatelor până la începutul secolului al XIX ....................................... 5 Starea financiară a Principatelor dela ocupațiunea rusească până la tratatul din Paris 1828-1856 • ...................... 12 Regulamentul Organic al Principatelor................................. 12 1) Muntenia .......................................................... 15 Bugetele Munteniei dela anul 1832 până la anul 1856 și împrumutulile contractate...................................................... 15—55 Situația anului 1856 și abolițiunea sclavajului (Prima emisiune de Obli- gațiuni) ........................................................... 57 2) Moldova ........................................................... 58 Bugetele Moldovei dela anul 1832 până la anul 1856 și împrumuturile contractate .. ,.........................................58—60 Situația anului 1856 și împrumuturile contractate....................... 61 Critica și apărarea Domniei Ini Gr. Ghica, din punctul de vedere al fi- nanțelor Statului................................................... 63 Abolițiunea sclavajului................................................ 66 Starea financiară a Principatelor dela tratatul din Paris până la 1 Ianuarie 1864 ...................................................... 66 1) Muntenia............................................................ 68 Anii 1857/1858 ......................................................... 68 Anul 1859. împrumutul de lei vechi 8.000.000 ......................... 69 Împrumutul de 200.000 galbeni, pentru ajutorarea comerțului............. 71 împrumutul de lei vechi 60.000.000 efectiv, pentru crearea dc bănci de scont și circulațiune............................................. 72 Anul 1860. împrumutul de lei vechi 5.000.000 pentru îmbunătățirea ar- matei .............................................................. 72 Anul 1861. împrumutul de lei vechi 4.000.000 ...................... 74 2) Moldova............................................................. 75 Anul 1857 și împrumuturile contractate................................ 75 „ 1858 și datoriile Visteriei.......................................76 ,, 1859. împrumutul de lei vechi 8.000.000 ......................... 78 „ 1860. Expunerea de motive a bugetului pe acest an................. 79 împrumutul provizoriu de lei vechi 2.645.000 ......................... 80 Datoria către Banca Moldovei și reducerea dobânzei la 5°/o dela lO°/o . 81 Anul 1861. împrumutul vremelnic de lei 7.000.000 din care nu s’a rea- lizat de cât 2.000.000 ........................................... 82 împrumut provizoriu sau datorie flotantă.............................. 83 Anul 1862 ............................................................ 83 Datoria publică dela 1 Ianuarie 1864 până la 1 Aprilie 1882 85 Datoria publică și situația financiară la începutul anului 1864 ...... 85 Contractarea primului nostru împrumut extern (Stern).................. 87 xcv Pag. Construirea podurilor de fer ... ......................................... 99 Bugetul pe anul 1865 .................................................... 100 Emisiunea obligațiunilor pentru despăgubirea de clacă și dijmă . . . . 101 Construirea drumului de fer București-Giurgiu ............................102 împrumutul de lei turcești 150.000.000 ................................. 103 Starea financiară și politică la începutul anului 1866 ................ 103 împrumutul național de lei vechi 30.000.000 ............................. 106 Casa de lichidare pentru stingerea datoriei flotante......................108 Situația financiară moștenită dela Guvernul din 11 Fevruarie 1866 . . 109 Contractarea împrumutului Oppenheim.............................• ... 110 Datoria publică la 1 Ianuarie 1868 . .................................... 128 Concesiunile pentru construcțiunea căilor ferate..........................130 împrumutul domenial din 1871..............................................133 Convertirea datoriei flotante și împrumutul cu renta perpetuă 5o/o . . . 140 Linia ferată lași-Ungheni............................................... 145 Emisiunea rentei perpetuă 5°/₀............................................146 Construirea liniilor ferate Ploești-Predeal și Adjud-Tg.-Ocna.............153 Situația datoriei publice la 1 Ianuarie 1876 ........................... 153^ Bugetele anilor 1876 și 1877 și măsurile luate pentru echilibrarea lor . 155 Starea financiară și monetară a anului 1877 ............................. 157 Emisiunea biletelor ipotecare........................................... 158 Răscumpărarea căilor ferate și conversiunea capitalului de construcție . . 160 Conversiunea împrumutului dela Cassa de Depuneri din 1872 ............... 168 Conversiunea Obligațiunilor rurale 10°/₀..................................169 Conversiunea obligațiunilor domeniale și stingerea datoriei flotante . . 172 Rescumpărarea Obligațiunilor 6°/₀ ale Societăței Acționarilor.............177 Situațiunea Datoriei Publice la 1 Aprilie 1882 . ....................... 184 Datoria publică dela 1 Aprilie 1882 pana la 1 Aprilie 1892 186 Emisiunea rentei 5°/₀ amortizabilă din anii 1881/88.......................186 Agiul.....................................................................205 Luarea în exploatare de către Stat a liniei ferate Suceava-Iași-Roman- Botoșani ............................................................209 împrumutul intern 4°/₀ de Lei 32.000.000 ............................. 210 împrumutul extern 4°/₀ de Lei 50.000.000 ............................. 213 împrumutul contractat de Atheneul Român luat asupra Statului ..... 216 împrumuturile făcute la Cassa de Depuneri de Lei 13.303.526,62 . . . 217 împrumutul 4°/₀ din 1890 pentru conversiunea Obligațiunilor 6°/o C.F.R. 217 Discursul Ministrului de finanțe M. Ghermani .... •................219 împrumutul 4°/₀ de Lei 45.000.000 ...................................... 248 Situațiunea creditor deschise și a acoperirei lor prin emisiune de rentă (31 Martie 1892).................................................... 254 Datoria publică dela 1 Aprilie 1892 până la 1 Aprilie 1905 256 împrumutul 5°/₀ de Lei 75.000.000 ....................................... 256 împrumutul 5°/₀ de Lei 50.000.000 ....................................... 264 xcvi Pag. Discursul D-lui Em. M. Porumbaru....................... . •............268 Discursul D-lui M. Ghermani..............................................272 împrumutul 4°/₀ de Lei 120.000.000 ..................................... 276 împrumutul Intern 5°/₀ de Lei 6.500.000 ................................ 283 Desființarea Cassei de amortizare pentru stingerea Datoriei Publice . . 283 împrumutul 4°/₀ de Lei 90.000.000 ...................................... 285 Conversiunea unei părți din datoria publică și împrumutul 4°/₀ de Lei 180.000.0003........................................................289 Criza anului 1899 și negocierea împrumutului de Lei 175.000.000 cu bonuri de tezaur . .................................................304 Situația creditelor extraordinare deschise și mijloacele de acoperire . . 313 Renta școalelor din Brașov ..............................................314 Măsurile luate de guvern pentru echilibrarea bugetului pe anul 1900/901 315 Măsurile luate de guvern pentru echilibrarea bugetului pe anul 1901/902 317 Conversiunea bonurilor de tezaur și împrumutul 5% de Lei 185.000.000 319 Datoria publică dela 1 Aprilie 1905 până Ia 31 Martie 1912 325 Conversiunea împrumuturiior 5°/₀ din 1881/88 și 1892/93 ............... 325 Discursul d-lui Al. Marghiloman.........................................327 Discursul D-lui I. I. C. Brătianu.......................................339 Discursul d-lui D. A. Sturdza . . ..............................353 împrumutul 4°/₀ de lei 100.000.000 .................................... 363 Discursul d-lui Emil Costinescu........................................370 Discursul d-lui Take lonescu......................................... 384 împrumutul la Cassa de Depuneri de lei 7.850.000 ................... 402 » »> » ₙ » „ „ 8.500.000 ............... 402 » » » -n * » ,» 5.070.000 .................... 403 „ 4% de lei 70.000.000 ...................................... 403 Discursul d-lui Take lonescu............................................412 Emisiunea rentei 4°/₀ pentru cumpărare de păduri......................417 împrumutul 4°/₀ de lei 128.000.000 ................................... 417 „ intern 4°/₀ de lei 44.199.000 ... .................. 423 Căile ferate județene luate asupra Statului...........................424 Emisiunea rentei perpetue și netransmisibilă 5 °/₀ pentru constituire de izlazuri comunale..................................................425 înlocuirea rentei 4°/o amortizabilă cu rentă 4°/c perpetuă............426 Dierse rente și subvenții............................................... 429 împrumuturile contractate dela anul 1864 până la 31 Martie 1912. 432 Datoria Publică la I Aprilie 1912.......................................447 Conclusia.............................................................. 448 Anexe...................................................... . .... 459_,„. Tabele de interese și amortisment ale împrumuturilor contractante dela anul 1864 până la 1 Aprilie 1912. I-XCI :a. ____ ___ \ (* ACADEMIEI*) ' f E RATA Pag. rândul In loc de a se citi 37 11 de jos în sus. 8.818 107 8.188,107 56 7 col. de observație de jos în sus. 20.42.157.133 20.742.168,33 154 6 de jos în sus. 44.000.000 44.600.000 170 19 de sus în jos. Ianuarie Aprilie 172 14 ,, ,, „ ,, nu poate fi nu poate fi vorba 188 13 „ „ ,, r; 18 mii. 090.836,26 18 mii, 090.833,26 197 19 » n » 9P/2 /o 90 l/2 275 11 de jos în sus peste Pe 324 1 de sus M. 144.895.164,4 M. 144.895 164,49 420 5 de sus în jos 838.598.000 838.598 XXXII Report Lei 1 913.486 Lei 19 113.486