ACADEMIA
REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
     DOCUMENTE
        PRIVIND
ISTORIA ROMÎNIEI
RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ
       VOL. IX (16 IANUARIE 1878—3 MARTIE 1878)
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
                            1 9 S S
www.dacoromanica.ro
                 ACADEMIA
REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
         DOCUMENTE
             PRIVIND
ISTORIA ROMÎNIEI
          COMITETUL DE REDACŢIE
     V. CHERESTEŞIU, V. MACIU, S. ŞTIRB U, MIHAIL ROLLER redactor responsabil
RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ
          VOL. IX (16 IANUARIE 1878 — 3 MARTIE 1878)
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPJLARE ROM INE
                            19 5 5
www.dacoromanica.ro
       PREZENTUL VOLUM A FOST ÎNTOCMIT DE COLECTIVUL SECŢIEI DE ISTORIE MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE DIN BUCUREŞTI AL ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
                           www.dacoromanica.ro
                                        PREFĂ ŢA
     Prezentul volum conţine 775 documente emise de la 15 ianuarie 1878 pînă la 19 februarie 1878, dală clnd se termină războiul prin încheierea între Rusia şi Turcia a tratatului de pace de la San Slefano.
     La sfîrşilul volumului este anexat textul tratatului de la Berlin, la întocmirea căruia au participai şi Anglia, Germania, Franţa ele., care, precum se ştie, au modificat prevederile tratatului de la San Stefano în defavoarea popoarelor din sud-eslul Europei.
                                              ★
     Documentele relatează despre desfăşurarea operaţiilor militare în decursul ultimei săplămîni a ostilităţilor pînă la încheierea armistiţiului. în special reprezintă interes informaţiile privind rolul armatei romîne la împresurarea Vidinului. Documentele relatează despre victoria de la 12 ianuarie de la Smîrdan şi conţin informaţii cu privire la pregătirile efectuate în vederea asallării Vidinului. Pentru atingerea acestui obiectiv un rol însemnat i-a revenit artileriei. în mod deosebit s-a distins în aceste lupte divizia Cerchez. Despre activitatea acestei divizii găsim printre altele următoarele menţiuni:
     « .. .la 12 ianuarie. .. Divizia Cerchez sosită cu cîteva zile mai înainte în Gîrcea şi Dîncoviţa ia cu asalt Smîrdanul şi Inova, cu un avînt admirabil ocupă Capila-novea şi Kherumbek. Astfel învestirea Vidinului este definitiv executată» (doc. nr. 345 din 28 ianuarie 1878).
     Atacul artileriei împotriva Vidinului, după victoria de la Smîrdan, a început concomitent de pe teritoriul romînesc din direcţia Calafat, şi de pe teritoriul bulgar din direcţia Smîrdan.
     Arlilerişlii regimentului 3 « după luarea poziţiilor de la Smîrdan, luîndu-se ca trofee 4 lunuri inamice... au luat poziţia între Smîrdan şi Inova, de unde au început bombardarea Vidinului» (doc. nr. 551 din 8 februarie 1878).
     Un alt raport ne informează despre operaţiile efectuate de artileria divizionară Calafat, care a bombardai Vidinul între 12-23 ianuarie.
     «în toi timpul acestor 11 zile de bombardare —scria comandantul unităţii —nu avem a semnala nici un accident în vreo una din baterii, deşi în unele zile Turcii ripostau violent.
www.dacoromanica.ro
IV
     în această bombardare s-a consumat muniţiunea următoare:
       Bateria 1 activă : 950 obuze, ordinare, 1 srapnel
         »    2    »       ; 960   »       *     40 şrapnele  francae
         »    3  Regim.  1:  827   »       »     70    »      96 obuze   incendiare
         »    4    »       : 1437 »        »     —     »      96    »       »
S-a consumat dar... 4174 obuze ordinare, 111 şrapnele, 192 obuze incendiare » (doc. nr. 208 din 23 ianuarie 1878).
     încheierea armistiţiului a făcut să nu mai fie necesară angajarea infanteriei într-o nouă bătălie corp la corp, fază la care ajunseseră operaţiile şi în acel sector al frontului.
                                                  ★
     Documentele ne relatează că în ultima fază a operaţiilor militare şi chiar după încetarea focului, în iarna aspră din 1878 suferinţele îndurate de masele populare alît pe front cit şi în spatele frontului, au crescut în amploare. în aceste luni, ca urmare a greutăţilor provocate de lipsa de echipament, de aprovizionare slabă cu alimente, de lipsă de combustibil şi de medicamente etc., de care primul ministru Brălianu în primul rînd nu a avut grijă, au început să facă ravagii şi bolile contagioase. Cu aproape o lună după încetarea focului, colonelul Vlădescu raportează cu privire la unităţile militare aflate în apropierea Dunării că «trupele de aci au început a fi bîniuite de tifos » (doc. nr. 703 din 16 februarie 1878). Concomitent, 'Consiliul medical superior raportează că «tifosul exantematic şi febra tifoidă a luat deja, nu numai în spitalele unde se caută ostaşi romîni şi prizonieri turci, dar şi printre populaţia din Capitală, o extensiune epidemică îngrijorătoare» (doc. nr. 728 din 17 februarie 1878).
     Situaţia a fost şi mai gravă la sate, unde bolile infecţioase au pustiit şi o parte a stocului de animale. Este semnificativă în această privinţă relatarea prefecturii judeţului Dolj: «Oamenii din judeţ au împuţinat vitele şi cele rămase în mare parte sînt secerate de epizootie şi celelalte căzute din cauza deselor şi lungelor transporturi în timp de iarnă» (doc. nr. 442 din 1 februarie 1878). Se ştie că burghezia şi moşierimea au aruncat toate greutăţile făzboiului asupra maselor muncitoare de la oraşe şi sate. Plîngerile ţărănimii sărace despre urmările dezastruoase ale rechiziţiilor efectuate numai la ea pentru asigurarea transportur rilor militare, sînt impresionante. Locuitorii din comuna Poborul — de pildă — într-o petiţie colectivă scriau printre altele: « am fost porniţi pentru diferite transporturi unde am făcut 60 zile în total, cu cele ce am făcut de acasă pînă acolo. Din această cauză ne-au murit boii şi carele ni s-au ars... rămîind atît noi cît şi copii noştri muritori de foame, căci toată averea noastră cu care ne puteam agonisi existenţa copiilor noştri acestea era...» (doc. nr. 344 din 28 ianuarie 1878).
     Relatările despre abuzurile nestăvilite ale autorităţilor regimului burghezo-moşieresc completează tabloul care redă mizeria satelor noastre. Un număr de ofiţeri, revoltaţi de asemenea procedee, raportează superiorilor lor despre
www.dacoromanica.ro
V
ilegalităţile comise. De exemplu un ofiţer din serviciul intendenţei aduce la cunoştinţa şefului său « că pe lingă ceea ce s-a luat formal de la aceste sate, cu bonuri legale, apoi s-au comis multe ilegalităţi. Am găsit pe la primari bilele doveditoare de luarea diferitelor producte, fără a fi iscălite de cei care le-au luat, fără a purta măcar dala luării,... am găsit nişte călăraşi veniţi cu ordinul d-lui căpitan Urziceanu din al 5-lea Regiment de Călăraşi ca să ia cu rechiziţie ... vin, mălai, vite ş. c. I. fără însă a da nfci bon, nici chitanţă şi dacă locuitorii s-au opus la acestea, au fost bătuţi, ba chiar pe unul în salul Izvor l-au rănit la cap...» (doc. nr. 464 din 3 februarie 1878).                               ■
     Astfel erau trataţi de regimul burghezo-moşleresc familiile vitejilor ostaşi romîni ce luptau pe front pentru nealîrnarea ţării.
     Degeaba se plîng ostaşii că familiile lor nu « sînl în stare să sufere de foame şi de celelalte greutăţi de dări fiscale» (doc. nr. 538 din 7 februarie 1878, anexă). Degeaba au locîn aceste luni unele interpelări în parlament cu privire la disperarea ţăranilor (doc. nr. 20, 51, 87, 88 din 16, 17 şi 18 ianuarie 1878 ele.). Nelegiuirile şi abuzurile n-au fost stăvilite. Cazul femeii Stanca Brezoianu, soţia ostaşului V. Prujeanu, arată cu fidelitate măsurile practicate de satrapii fiscului chiar şi în vederea executării amenzilor fiscale, în ciuda existenţei legii care suspendă executările silite la familiile mobilizaţilor în armată. în plîngerea pe care a întocmii-o femeia scria: «... mica mea avere compusă de doi boi, paisprezece oi şi o găleată a fost sechestrată şi vîndulă cu cifra de lei noi 161..., rămîind numai cu o grădiniţă de slahoi şi cu un bordei în care mă adăpostesc cu copii, care şi acestea din nou le-au sechestrat, perceptorul comunal pentru restul de lei noi 39...» (doc. nr. 233 din 23 ianuarie 1878, anexă, şi 300 din 26 ianuarie 1878).
     în aceste împrejurări nu e de mirare că masele ţărăneşti încă înainte deîn-cheierea păcii se răzvrătesc într-o serie de comune împotriva stăpînirii bur-ghezo-moşiereşti.
     Cu privire la numeroasele cazuri de răzvrătiri ţărăneşti, menţionăm de pildă înştiinţarea prefecturii Dolj despre « instigaţiunile făcute printre locuitorii comunei Cîrna de către militarii rezervişti care au mers cu cutezanţă pînă a ameninţa pe subprefect şi primar » (doc. nr. 336 din 28 ianuarie 1878; vezi şi doc. nr. 501 din 4 februarie 1878).
     Mişcările ţărăneşti au început să ia amploare şi în Moldova. Autorităţile înspăimîntate s-au grăbit să dea «ordin a porni imediat la partea teritorială jandarmi Iaşi, şi detaşementul din jandarmi Bucureşti» (doc. nr. '428 din 1 februarie 1878). Faptele dovedesc căîncă din perioada tratativelor pentru încheierea armistiţiului, regimul burghezo-moşieresc, prin măsurile întreprinse, a început să spulbere orice iluzie cu privire la posibilităţile de a satisface, măcar parţial, năzuinţele maselor ţărăneşti în ceea ce priveşte revendicările lor sociale.
                                                    ★
www.dacoromanica.ro
VI
     Documentele conţin informaţii preţioase şi în legătură cu diferitele faze ale tratativelor în vederea încheierii armistiţiului şi a păcii de la San Slefano. Printre altele, o telegramă datată din 19 ianuarie 1878 ne înfăţişează alternativele în faţa cărora se găsea Turcia în momentul încheierii armistiţiului. Ţarul Rusiei de pildă, ca răspuns la ocuparea Dardanelor de către englezi, îşi pune întrebarea: «dacâ-mi este posibil să mai înlîrzii intrarea vremelnică a trupelor mele la Constanlinopol» (doc. nr. 119 din 19 ianugrie 1878).
     într-un alt document cu privire la antecedentele armistiţiului se arată următoarele: « ... la 18j30 plenipotenţiarii printr-o telegramă din Conslantinopol, datată din 12/24, declară că Turcia, nemai pulînd rezista, acceptă toate condiţiile; în aceiaşi zi chiar începură tratativele relative la bazele prealabile ale păcii şi ale convenţiei de armistiţiu. Aceste două acte au fost semnate la 19/31 la ora 6 seara » (doc. nr. 247 din 24 ianuarie 1878).
     Din relatările cu privire la conţinutul acordului de armistiţiu rezultă că acesta cuprindea în esenţă prevederile care vor fi incluse ulterior în tratatul de pace de la San Stefano semnal după o lună de la data încheierii armistiţiului. La 20 ianuarie colonelul Arion într-un raport al său trimis de la Adrianopole scrie printre altele: « preliminările alcătuiesc cinci articole între care unul stipulează următoarele: Independenţa absolută a Romîniei, Serbiei şi Monlenegrului, cu o largă eompensaţiune pentru cea dintîi» (doc. nr. 163 din 20 ianuarie 1878).
     în preajma încheierii păcii a ieşit din nou în evidenţă cu deplină putere poziţia ostilă a guvernului britanic faţă de interesele Romîniei. La 15 februarie Ion Ghica în raportul său adresai lui Kogălniceanu scrie printre altele: « Astăzi m-am dus din nou la Ministrul Afacerilor Străine, care a devenii foarte războinic cînd e vorba de integritatea Imperiului Otoman; i-am spus, întocmai ca Primului Ministru, că Anglia nu s-a interesat pînă acum de Romînia decît ca o parte a Imperiului Otoman...» (doc. nr. 689 din 15 februarie 1878).
     O poziţie asemănătoare a fost adoptată şi de Austria al cărei purtător de cuvînl a expus la Viena în ziua de 17 ianuarie 1878, deci înaintea încheierii armistiţiului, următorul principiu al guvernului său : «Ceea ce Turcia va fi acceptat va fi maximum şi ceea ce vom putea să reducem după aceia nu va putea să nu fie acceptat de către ea » (doc. nr. 46 din 17 ianuarie 1878).
     în sfîrşit poziţia Franţei se oglindeşte fidel din raportul agentului diplomatic al Romîniei la Paris, Callimaki-Catargi, care scrie: « . .. cred că gravele noastre interese n-au nici să se teamă dar nici să aştepte nimic, pentru moment, din partea guvernului francez...» (doc. nr. 651 din 12 februarie 1878).
     Faptele au confirmat că pe plan internaţional nici după încetarea ostilităţilor împotriva Turciei Romînia nu putea aştepta din altă parte ajutor pentru apărarea intereselor sale decît din partea Rusiei. Pacea impusă Porţii Otomane de către Rusia la San Slefano în ziua de 19 februarie 1878 confirmă acest adevăr cu prisosinţă. Reprezentantul Rusiei comunicînd telegrafic lui Kogălniceanu la 19
www.dacoromanica.ro
VII
februarie 1878 ştirea îmbucurătoare despre semnarea tratatului, termină telegrama sa cu următoarele cuvinte: « Nu mai pot adăoga nimic. Faptul vorbeşte de la sine » (doc. nr. 764 din 19 februarie 1878).
     Pe de altă parte trebuie adăugat că revizuirea tratatului de la San Slefano de către Congresul de la Berlin în favoarea Imperiului Otoman exprimă de asemenea fapte care vorbesc de la sine despre atitudinea acelor mari puteri în frunte cu Anglia care au reuşit să impună clauze defavorabile intereselor popoarelor din sud-eslul Europei.
                                                ★
     Cu acest volum terminăm publicarea fondului de documente privind « Războiul de Independenţă 1877—1878 », din colecţia: «Documente privind istoria Romîniei ».
     Urmează să apară indicele.
     Alcătuirea, definitivarea cuprinsului volumelor pentru editare, întocmirea prefeţelor, .etc. au fost asigurate de către Comitetul de redacţie.
     La slrîngerea, traducerea şi colaţionarea documentelor a contribuit Institutul de istorie din Bucureşti al Academiei R.P.R., printr-un colectiv al secţiei de istorie modernă şi contemporană, fapt menţionai la fiecare volum. în decursul pregătirii volumelor au făcut parte din acest colectiv în ordinea timpului folosit pentru întocmirea acestui fond al colecţiei, următorii cercetători ştiinţifici: V. Mihordea; Corina Buniş-Pătraşcu; P. Dimilriu; VI. Diculescu; Jemca Bărneanu-Ulieru; N. Adăniloaie; N. Camariano; D. Ionescu, repartizaţi la această muncă de către secţia de istorie modernă şi contemporană a Institutului.
www.dacoromanica.ro
              REZUMATUL DOCUMENTELOR
    1.     — V e r b i ţ a, 16 i a n u r i e. — Colenelul A. Costiescu, şeful coloanelor de muniţiuni, cere comisarului civil /lin Nicopole, Cioclrlan, să intervină pe lingă autorităţile din Bulgaria ca să-i pună la dispoziţie boi pentru transportarea materialului de război şi vite pentru hrana trupei.
    2.     — [C a 1 a f a t,] 16 i a n u a r i e. — Brigada 1 din Divizia de rezervă dă instrucţiuni unităţilor din avanposturi pentru executarea serviciului.
    8.     — Nazîr Mahala, 16 ianuarie.— Intendantul Diviziei I-a, Ghiurghiu, raportează colonelului Leca motivele pentru care trupele sînt lipsite de hrană.
    4.     — Nazîr Mahala, 16 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, ordonă comandantului Diviziei de rezervă să dispună încetarea bombardamentului asupra Vidi-nului pentru ziua de 17 ianuarie.
    5.     — [Călăraşi,] 16 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia IlI-a, mulţumeşte trupelor care au participat la luptele de avanposturi în ziua de 14 ianuarie.
    6.     — [Calafat, 16 ianuarie.—] Comandantul Diviziei de Rezervă face cunoscut colonelului Fălcoianu, şeful Statului Major al Armatei, că-i pune la dispoziţie şase tunuri, la pichetul Bogdan, dacă garantează trecerea lor pe malul drept al Dunării.
    7.     — [Raianovcea,] 16 ianuarie. — Comandantul Brigăzii a Il-a, Divizia I-a, colonelul Dona, ordonă ca şefii unităţilor să nu mai tolereze tăierea arborilor, arderea gardurilor şi dărîmarea caselor.
    8.     —[Calafat, 16 ianuarie—.] Comandantul Diviziei de Rezervă raportează Ministrului de Război efectul bombardării Vidinului şi încercuirea lui la nord de Brigada romînă de roşiori.
    9.     — [Calafat,] 16 ianuarie, — Comandantul Diviziei de Rezervă raportează Ministerului de Război că a comunicat Cartierului General situaţia muniţiei de la Calafat şi Rast; cere înfiinţarea a două noi depozite la Cetate şi la Poiana.
    10.     — Călăraşi [,16 ianuarie]. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a III-a, cere generalului Drenteln, comandantul trupelor ruse din Rominia, să încuviinţeze ca Regimentul 40 de Cazaci să mai rămînă la Călăraşi.
    11.     — Bucureşti, 16 ianuarie. — Comisarul general romîn, Gh. M. Ghica, face cunoscut Ministerului de Externe cererea principelui Obolenschi privitoare la cartiruirea convoiurilor de prizonieri făcuţi in Şipca.
    12.     — Bucureşti, 16 ianuarie. — Ministerul de Externe cere Ministerului de Interne să dea dispbziţiunile cuvenite pentru cartiruirea convoiurilor de prizonieri turci, venind de la Şipca.
www.dacoromanica.ro
X
     18. — B e 1 a r a d a, 16 ianuarie. — Doetorul Ursulescu, medicul şef al ambulantei mobile, trimite Comitetului doamnelor din Iaşi contul unor cheltuieli făcute de la 15 octombrie 1877 pînă la 15 ianuarie 1878.
     14.      — G a 1 i c e a, 16 ianuarie.— Generalul Cernat, comandantul Armatei, face cunoscut generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, că a dat ordin Batalionului 2 Vînători să treacă Dunărea pe la Ciuperceni.
     15.       [ A r c e r-P a 1 a n c a,] 16 ianuarie. — Instrucţiuni date de secţiunea Geniului din Marele Cartier al Armatei, companiilor de geniu, pentru executarea lucrărilor de fortificare a armatei care asediază Vidinul.
     16.       Bucureşti, 16 ianuarie.— Ministrul de Externe, M. Kogălniceanu, cere secretarului girant al Agenţiei diplomatice din Roma, Obedenaru, să-i trimită un raport amănunţit privitor la cedarea către Franţa a Nişei şi Savoei.
     17.       Paris, 16 [ianuarie]. — Calimachi-Catargi, agentul diplomatic al Romîniei la Paris, comunică lui M.Kogălniceanu, Ministru de Externe, plecarea lui Carada spre Bucureşti, aduclnd o sumă de bani.
                     , •
     18. — [V i e n a,] 16 ianuarie. — Agenţia de ştiri « Pognon » din Viena, transmite la
Bucureşti informaţii de la Constantinopol in legătură cu posibilităţile de semnare a armistiţiului.
     10. — Ciuperceni, 16 ianuarie. — Primarul comunei Ciuperceni, Stan Burci, reclamă comisarului domnesc de pe lingă Consiliul de război din Calafat că a fost bătut în exerciţiul funcţiunii de către locotenentul Brătăşanu.
     20.     — Bucureşti, 16 ianuarie.— Deputatul Bagdat cere, în şedinţa Camerei, ca miniştrii de Justiţie şi Culte să-i răspundă dacă au luat măsuri în privinţa ţăranilor arestaţi.
     21.     — Bucureşti, 16 ianuarie. — Agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti face cunoscut Ministerului de Externe că nu i s-a comunicat încă, de către Ministerul imperial al finanţelor, cursul rublei pe luna ianuarie.
     22.      — Loncea, 16 ianuarie. — Marele Duce Nicolae telegrafiază lui Reuf Paşa, Ministru de Război, la Pera că nu poate fi vorba de armistiţiu fără bazele păcii.
     28.— Bucureşti, 17 ianuarie.— Contabilul Arsenalului adjunct cl. I-a Panaitescu face cunoscut comandantului cetăţii Nicopole că Intendenţa Bucureşti nu a admis să i se trimită ădausul de a 5-a parte din soldă şi raţia, urmind a o primi de Ia partea activă.
     24.     — [G î r c e,] 17 ianuarie. — Ordin circular al Brigăzii de cavalerie a Diviziei I-a, către regimente, pentru fixarea cantonamentelor în satele indicate.
     25.       Belarada, 17 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, mulţumeşte prin ordin de zi, trupelor, pentru victoria de la Smîrdan.
     26.      — [Nazîr Mahala,] 17ianuarie.— Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, dă comandantului Diviziei de Rezervă instrucţiuni pentru continuarea bombardamentului asupra Vidinului.
     27.      — [Călăraşi,] 17 ianuarie. —Maiorul Birnbaum, comandantul Batalionului 38 de rezervă rus, pune la dispoziţia trupelor romîne două poduri şi şase bărci, construite de armata rusă.
      28.       — Olteniţa, 17 ianuarie.— Comandantul Regimentului 4 Călăraşi raportează comandantului Diviziei a IlI-a că-i trimite tabelele şi chitanţele de prizonierii turci escortaţi la Bucureşti.
      29.       C i u p e r c e n i, 17 i n u a r i e. — Maiorul Măleanu, comandantul miliţiilor, cere generalului Cernat, Comandantul Armatei, recompensarea caporalului Ionescu Voicu din Batalionul de Geniu, pentru fapte deosebite.
www.dacoromanica.ro
XI
      80.      — B e 1 a r a d a, 17 ianuarie. — Colonelul Gramont, şeful de Stat Major al Corpului de Vest, cere prin ordin circular diviziilor a raporta zilnic evenimentele petrecute în ultimele 24 ore.
      81.      — Rasa, 17 ianuarie. — Colonelul Şişman, comandantul Regimentului 8 Dorobanţi, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a IlI-a, informaţii suplimentare cu privire le ciocnirea de avanposturi.
      82.      — Rupcea, 17 ianuari e.— Şeful de Stat Major al Diviziei I-a, lt. colonel Băicoianu, -dă instrucţiuni colonelului Cruţescu, comandantul Brigăzii I-a, pentru aşezarea batalioanelor în satele Rupcea şi Musulmana.
      83.      — [Rupcea,] 17 ianuarie. — Ordin circular dat de colonelul Cruţescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia I-a, către regimente şi batalioane, pentru ocuparea noilor poziţii.
      84.      — [Rupcea,] 17 ianuarie — Comandantul Brigăzii I-a, colonel Cruţescu, trimite colonelului Leca, comandantul Diviziei I-a, doi bulgari fugiţi de la Vidin şi cere a dispune să se construiască un pod peste apa Musulmana.
      35. — [Musulmana,] 17 ianuarie. — Comandantul Diviziei I-a, colonelul Leca, dă instrucţiuni colonelului Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de Cavalerie, pentru repartizarea escadroanelor celor două regimente.
      86.      — [M u s u 1 m a n a,] 17 ianuarie. — Comandantul Diviziei I-a, colonelul Leca, trimite generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, doi bulgari prinşi de avanposturile romîneşti.
      87.      —[Bel ara da,] 17 ianuarie. — Şeful de Stat Major al Corpului de Vest, colonelul Gramont, face cunoscut comandantului Diviziei I-a, concediile acordate căpitanului Grigore Cristodo-rescu şi voluntarului Rudolf Sturza.
      38. — Turnu-Măgurele, 17 ianuarie. — Căpitanul Vasiliu, comandantul garnizoanei Turnu-Măgurele, cere generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, să-i pună la dispoziţie o corvoadă de ostaşi ca să încarce şi descarce materialele coloanei de muniţiuni a Regimentului 4 Artilerie.
      30.      — Turnu-Măgurele, 17 ianuarie. — Căpitanul Vasiliu, comandantul garnizoanei Turnu-Măgurele, cere generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, să ordone locotenentului Paciurea din Regimentul 2 Dorobanţi a conduce un convoi de ostaşi la Ciuperceni.
      40.      — 17 ianuari e.— Comandantul Bateriei a 5-a din Regimentul 3 Artilerie cere comandantului cetăţii Nicopole să-i pună la dispoziţie o sanie cu boi pentru transportarea unor bagaje.
      41.      — [C a 1 a f a t,] 17 ianuari e.— Comandantul Diviziei de Rezervă ordonă comandantului «scadronului I din Regimentul I Călăraşi să trimită un ofiţer cu şase soldaţi pe şoseaua Calafat-Craiova şi unde va întîlni pontoane să rechiziţioneze boi casă le transporte.
      42.      — [Calafat,] 17 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă cere Ministerului de Război să trimită bombe pentru mortiere şi obuze de 15 cm la Calafat.
      43.      — Calafat, 17 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă raportează generalului Cernat, comandantul Armatei, că a trimis un ofiţer şi şase soldaţi pentru aducerea unor pontoane, •dar nu ştie dacă primarii vor înlesni rechiziţionarea boilor de transport.
      44.      — B e 1 a r a d a, 17 ianuarie.— Comandantul Bateriei I-a Călăraşi, căpitan Hepites, prezintă colonelului Creţeanu, comandantul Brigăzii de roşiori, un tabel de ostaşi care s-au distins în diferite lupte, spre a fi recompensaţi.
      45.      — [C â 1 ă r a ş i,] 17 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a IlI-a, telegrafiază generalului Drenteln, comandantul trupelor din Romînia, că pe linia avanposturilor e linişte completă.
www.dacoromanica.ro
XII
      46.      — V i e n a, 17 ianuarie. — Scrisoare către Ministerul de Externe din Bucureşti, relatînd părerile baronului Calice, din Ministerul de Externe al Austro-Ungariei, privitor la condiţiile de pace.
      47.      — Bucureşti, 17 ianuarie. — Comisarul general romîn Gh. M. Ghica trimite-Ministerului de Externe nota principelui Obolenschi privitoare la inmagazinarea greşită a unei cantităţi de zahăr şi ceai al armatei ruse, de către şeful gării Iaşi.
      48.      — Bucureşti, 17 ianuarie. — Intendenţa rusă face cunoscut comisarului special Vlahide că, pînă la verificarea conturilor, a dispus să dea un acont de un milion de lei pentru cheltuielile de poştă şi telegraf.
      49.      — V i e n a, 17 ianuarie. — Agenţia de ştiri «Pognon* din Viena comunică la Bucureşti informaţii referitoare la discuţiile pentru semnarea armistiţiului.
      50.       — Bucureşti, 17 ianuarie. — Ministerul de Interne trimite Ministerului de Război lista monahilor din mănăstirea Neamţ care au oferit*l 200 lei pentru cumpărarea de arme, şi cere săi se publice In Monitorul Oficial, mulţumirile cuvenite.
      51.      — Bucureşti, 17 ianuarie. — Deputatul Misail face Camerei propunerea de a se veni cu trei proiecte de-lege pentru dotarea cu vite a ţăranilor ce şi le-au pierdut în război, ajutorarea lor cu seminţe şi scutire de impozite.
      52.      — S a d o v a, 17 ianuarie. — Arendaşul E. Valsamache cere Ministerului de Externe să dispună ca valoarea porumbului din şlepul ce i-a fost scufundat de turci la Becliet să fie scăzută din arenda moşiei Sadova.
      58.— Brăila, 17 ianuarie. — Listă de preţuri, pentru alimente şi furaje, pe piaţa Brăilei, cerută de .comandantul etapei armatei ruse.
      54.      — Brăila, 17 ianuarie. — Primăria oraşului Brăila comunică administraţiei Spitalului militar rus nr. 52, preţul cailor buni, rasă mijlocie.
      55.      — Bucureşti, 17 ianuarie.— 'Epitropia Spitalelor Brincoveneşti face cunoscut Ministerului de Război eliberarea din spital a căpitanului Panait Ionescu din Regimentul 9 Dorobanţi, care are încă nevoie de un concediu.
      56.      — Bucureşti, 18 ianuarie. — Generalul Cercasov, şeful Statului Major al trupelor ruse de la baza armatei active, face cunoscut colonelului Vlădescu, comandantul brigăzii I-a, Divizia a IlI-a, că s-a aprobat instalarea provizorie a posturilor Regimentului 40 Cazaci pe malu-stîng al Borcei.
      57.      — Cetate, 18 ianuarie. — Maiorul Gheorghiu, comandantul miliţienilor, întreabă pe comandantul Diviziei de Rezervă la Calafat cine va aduce poşta după plecarea escadroanelor din Cetate.
      58.      — Nazîr Mahala, 18 ianuarie. — Generalul Cernat, comandantul armatei, ordonă Diviziei de Rezervă din Calafat să înceapă bombardarea violentă a Vidinului.
      69.      — [B e 1 a r a d a,j 18 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, ordonă Diviziei de Rezervă să înceapă bombardarea Vidinului.
      60.      — B e 1 a r a d a, 18 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, cere Diviziei de Rezervă să ordone artileriei de coastă a înainta imediat rezultatul bombardării.
      61.      — Turnu-Măgurele, 18 i a n u a r i e, — Colonelul Novosilschi cere generalului Zefcari, comandant al cetăţii Nicopole, să ia măsuri pentru procurarea de combustibil vaselor care servesc trecerea peste Dunăre a căruţelor şi cailor armatei ruse.
www.dacoromanica.ro
XIII
      82. — N i c o p o 1 e, 18 ianuarie. — Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, /ace cunoscut Ministerului de Război lipsa de combustibil la vasele de sub comanda colonelului rus Novosilschi, care transportă materialele de pe un mal la altul al Dunării.
      68. — Nicopole, 18 ianuarie. — Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, cere comisarului civil romin, Ciocîrlan, să intervină la autorităţile bulgăreşti pentru rechiziţionarea a 20 care, spre a aduce instrumente topografice din Breslenita.
      64.      — [N i c o p o 1 e,] 18 ianuarie. — Administratorul clasa a 3-a R. Demetrescu din Batalionul 3 vinători, cere comandantului cetăţii Nicopole să intervină ca autorităţile bulgăreşti să-i pună la dispoziţie care pentru transportarea de arme de la Breslenita la Vidin.
      65.      — Turnu-Măgurele, 18 ianuarie. — Intendenta din Turnu-Măgurele face cunoscut comandantului cetăţii Nicopole că Ministerul de Război a aprobat să se dea cailor acelei garnizoane cantitatea de 50 000 kg tărî te, in loc de fin.
      66.      — [N i c o p o 1 e,] 18 ianuarie. — Ordin circular dat de comandantul cetă{ii Nicopole, generalul Zefcari, către unităţile din garnizoană pentru reglementarea trecerii ostaşilor peste Dunăre.
      67.      — [Nicopole,] 18 ianuarie. — Comandantul cetăţii Nicopole ordonă ca Regimentul 10 Dorobanţi să trimită 15 sănii la pădure, iar detaşamentul de artilerie să dea 15 oameni pentru a tăia şi aduce lemne la comandament.
      68.      — Nicopole, 18 ianuari e.— Comandantul cetăţii Nicopole, generalul Zefcari, ordonă comandanţilor de detaşamente aflate in garnizoană să se ocupe de instrucţia oamenilor in vederea inspecţiei.
      89. — V i t b o 1, 18 ianuarie. — Colonel Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, cere comandantului Diviziei a IV-a să intervină la Marele Cartier pentru a i se mai ataşa un batalion la efectivul existent.
      70.      — [C a 1 a f a t, 18 ianuarie.—] Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, raportează Ministrului de Război cum a decurs bombardarea Vidinului.
      71.      — [C a 1 a f a t,] 18 i a n u a r i e. — Comandantul Diviziei de Rezervă face cunoscut Regimentului 4 Linie că locotenentul Atanasescu Grigore este detaşat la comandamentul diviziei.
      72. — Calafat, 18 ianuarie. — Locotenent-colonel Dumitrescu Maican cere comandantu-
lui Diviziei de Rezervă să intervină la autorităţile superioare pentru a i se lua Însărcinarea de comandant al bateriilor de coastă.       ■
      73.      — [Musulmana,] 18 ianuarie. — Ordin circular al colonelului Leca, către unităţile Diviziei I-a pentru reglementarea modului de a efectua rechiziţionarea aprovizionărilor.
      74.      — Bucureşti, 18 ianuarie. — Ministerul de Război comunică generalului Cerchez, comandantul Diviziei a Il-a, numirea provizorie a colonelului Logadi în postul de comandant al Diviziei I-a teritoriale.
      75.      — Musulmana, 18 ianuarie.— Ordin al Diviziei I-a către unităţi pentru ridicarea aprovizionărilor de la depozitul din Nazîr Mahala.
      76.      — Lom-Palanca, 18 ianuarie. — Comandantul garnizoanei Lom-Palanca raportează Marelui Cartier al Armatei că Prefectura locală arată că trupele iau de prin sate carele cir boi ale locuitorilor şi nu le înapoiază luni întregi.
      77.      — [C a p i t a n o v c e a,] 18 ianuari e.— Generalul Cerchez, comandantul Diviziei a Il-a, cere comandantului Corpului de Vest să intervină la Ministerul de Război ca locotenent-colonelul Teleman să rămînă mai departe la comanda Regimentului 4 Linie.
      78.      — [Capitanovcea,]18ianuarie. — Comandantul Diviziei a Il-a, generalul Cerchez, mulţumeşte trupelor pentru vitejia cu care au cîştigat victoria de la 12 şi 13 ianuarie.
www.dacoromanica.ro
XIV
      79.        — [C ă 1 u g ă r e n i, 18 ianuarie. —] Proces-verbal de estimare a pagubelor comise de prizonierii turci arendaşului moşiei Moşteni, comuna Căiugăreni, judeţul Vlaşca, în zilele de 16 şi 17 ianuarie.
      80.        — Bucureşti, 18 ianuarie. — Ministerul de Externe face cunoscut Ministerului de Interne cererea generalului Drenteln, comandantul trupelor din Romînia, de a se cartirui un batalion ai armatei ruse in comuna Chiajna.
      81.        — V i e n a, 18 ianuarie. — Bălăceanu, agentul diplomatic romîn la Viena, cere Ministerului de Externe să-i comunice felul cum au primit ruşii şi turcii- instrucţiunile date colonelului Arion şi Îndeamnă să se reducă cifra despăgubirilor.
      82.        — B u c u r e ş t i, 18 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, dă dispozitiuni colonelului Arion, ataşat romîn pe lingă Marele Duce Nicoiae, să ducă tratative cu generalul Ignatiev în privinţa despăgubirilor.
      88.        — Silvi, 18 ianuarie. — Marele Duce Nicoiae face cunoscut Ministrului de Război al Turciei, Reuf Paşa, modul de procedare pentru încetarea ostilităţilor.
      84.        — Paris, 18 ianuarie.— Agenţia de ştiri « Pognon » comunică părerile ziarului «Ecoul», privitor Ia atitudinea Austriei fată de propunerile engleze în chestiunea orientală.
      85.        — Bucureşti, 18 ianuarie. — Comisarul special Vlahide aduce la cunoştinţa Ministerului de Exterrfe că intendenta rusă cere ca autorităţile vamale romîne de la Ungheni să lase trecerea liberă în Rusia a cărăuşilor romîni, angajaţi pentru a transporta provizii.
      86.        — [B u c u r e ş t i,] 18 ianuarie. — Ministerul de Interne trimite Ministerului de Război raportul prefectului de Dîmboviţa referitor la situaţia proprietarilor cărora li s-a rechiziţionat fîn şi nu s-a ridicat încă.
      87.        — Bucureşti, 18 ianuarie. — Deputatul Petre Cernătescu interpelează guvernul în privinţa transporturilor făcute de ţărani pentru armată.
      88.        — B u c u r e ş t i, 18 i a n u a r i e. — Răspunsul perfid dat de Brătianu la interpelarea în cameră a deputatului Bagdat, referitor Ia arestările de ţărani făcute de organele administrative.
      89.        — Bucureşti, 18 ianuarie. — Ministerul de Externe trimite Ministerului de Interne reclamatia supusului elin Maneca, din Turnu-Severin, referitoare la casa ce i-a fost rechiziţionată pentru spital.
      90.        — [Calafat, 19 ianuarie.—] Comandantul Diviziei de Rezervă cere Ministerului de Război să trimită de urgenţă muniţiuni de artilerie Ia depozitul din Poiana.
      91.        — Galice a, 19 ianuarie. — Căpitanul Scarlat Baitler de la Divizia I-a Teritorială cere comandantului Diviziei de rezervă instrucţiuni cu privire la pontoaneie abandonate pe şoseaua Calafat-Craiova.
      92.        — G a 1 i.c e a, 19 ianuarie. — Locotenentul Cucu, din Regimentul I Călăraşi, raportează Diviziei de rezervă că subprefectul Iatropoi a dat drumul oamenilor cu boii luaţi la rechiziţie-pentru transportarea unor pontoane.
      98.        — Galice a, 19 ianuarie. — Subprefectul Iatropoi face cunoscut Diviziei de rezervă că locotenentul Cucu a voit să rechiziţioneze fără ştirea Iui, în mod nejust, boi din Gaiicea pentru a transporta pontoaneie Ia Hunia Lungă.
      94.        — Bucureşti, 19 ianuarie. — Ministerul de Război cere colonelului Siăniceanu, la Calafat, ca în înţelegere cu comandanţii superiori de peste Dunăre să dispună dezgroparea şi transportarea cadavrului locotenentului Elefterescu la Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
XV
      95.      — N a z i r Mahala, 19 ianuarie. — Generalul Cernat, comandantul Armatei, ordonă Diviziei de rezervă la Calafat, să trimită la unităţile din Corpul de Vest toji oamenii sosiţi acolo, primiţi de prin spitale.
      96.      — Belarada, 19 ianuarie. — Comandantului Corpului de Vest, generalul Haralambie cere comandantului Diviziei de rezervă să ordone Regimentului 5 Linie a trece Dunărea.
      97.      — Belarada, 19 ianuarie. — Şeful de Stat Major al Corpului de Vest cere Diviziei de Rezervă din Calafat să ordone ca un ofiţer de artilerie să vină la malul Dunării pentru a primi arme şi muni]ii.
      98.      — [N i c o p o 1 e, ] 19 ianuarie. — Comandantul cetăjii Nicopole, generalul Zefcari, raportează Ministerului de Război insuficienta trupelor şi lipsa hranei şi Îmbrăcămintei la unităţi.
      99. — Belarada, 19 ianuarie.— Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, dă instrucţiuni comandantului Diviziei de rezervă cu privire la bombardarea Vidinului.
      100. — C i o c ă n e ş t i, 19 ianuarie. — Maiorul Birnbaum, comandantul Batalionului 38 de rezervă rus, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a IlI-a, revărsarea pe neaşteptate a Dunării şi măsurile luate.
      101.      — Nazîr Mahala, 19 ianuarie. — Ordin circular al comandantului Corpului de Vest, general Haralambie, pentru reglementarea serviciului poştal în cadrul celor trei divizii.
      102.      — [Călăraşi, 19 ianuari e—]. Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia-a IlI-a, mulţumeşte maiorului Birnbaum, comandantul Batalionului 38 rus^ pentru cele două poduri şi şase bărci puse la dispoziţia trupelor romîne.
      108.      — V e r b i t a, 19 i a n u a r i e. — Locotenent-colonel Anton Costiescu, şeful coloanelor de munitiuni, raportează generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, materialele de război depozitate la Verbita şi cere mijloace spre a fi transportate.
      104.      — Rasa, 19 ianuarie. — Colonelul Şişinan, comandantul Regimentului 8 Dorobanţi, raportează coloneului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a 11I-a, măsurile luate ca trupa din avanposturi să nu fie prinsă de revărsarea Dunării.
      105.      — [C ă 1 ă r a ş i,] 19 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a 11I-a, face cunoscut colonelului Şişman, comandantul Regimentul 8 Dorobanţi, să retragă linia de avanposturi pe punctele Cele mai Înalte.
      106.      — [C ă 1 ă r aş i,] 19 ianuarie. — Maiorul Ignătescu, din Regimentul 3 Linie, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a 11I-a, că a schimbat linia avanposturilor din cauza revărsării apelor Dunării.
      107.      — C ă 1 ă r a ş i, 19 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a 11I-a, face cunoscut colonelului Dimitrov, comandantul Regimentului 40 Cazaci, că s-a aprobat retragerea posturilor pe malul sting al Borcei.
      108.      — Ş o c a r i c i, 19 ianuarie.— Colonelul Dimitrov, comandantul Regimentului 40 Cazaci, raportează colonelului Vlădescu, comandantul trupelor din Călăraşi, că a retras avanposturile dintre Borcea şi Dunăre, din cauza creşterii apelor.
      109.      — C a 1 a f a t, 19 ianuarie. — Maiorul Fotino, comandantul artileriei, raportează colonelului Boteanu, şeful de stat major al Diviziei de Rezervă, cauza exploziei de la parcul bateriilor de coastă.
      110.      — Calafat 19 ianuarie. — Locotenent-colonelul Dumitrescu Maican, comandantul bateriilor de coastă, cere comandantului Diviziei de Rezervă să-i pună la dispoziţie opt care pentru transportul proiectilelor.
www.dacoromanica.ro
XVI
      111.       — Bucureşti, 19 ianuarie. — Ministerul de Război face cunoscut comandantului cetăţii Nicopole că la Bresleniţa se găseşte depozitată muniţie de război şi patru sute cojoace, care trebuie ridicate imediat.
      112.        Turn u-M ăgurele, 19 ianuarie. — Comandantul garnizoanei Turnu-Măgurele, căpitan Vasiliu, raportează generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, că autorităţile administrative nu execută la timp cererile autorităţilor militare.
      118.       — Nazîr Mahala, 19 ianuarie. — Intendentul I.Ghiurghiu raportează comandantului Diviziei I-a, colonel Leca, că a predat comitetului israelit din Lom-Palanca un grop de 500 lei.
      114.        — [S m t r d a n ,] 19 i a n u a r i e. — Comandantul Diviziei a ll-a, generalul Cerchez, cere comandantului Corpului de Vest, general Haralambie, să ordone ca ostaşii sosiţi din concendiu la Calafat să- fie trimişi la Caludger şi Smîrdan.
      115.        — Rup cea, 19 ianuarie. — Comandantul Diviziei I-a, colonelul Leca, ordonă comandantului Brigăzii a Il-a, colonelul Dona, să trimită două batalioane In satul Glrcea, iar restul brigăzii să rămlnă la Raianovcea.
      11G. — Belarada, 19 ianuarie. — Doctorul Ursulescu, medicul şef al ambulanţei, raportează Comitetului doamnelor din Iaşi activitatea desfăşurată pînă la 17 ianuarie de personalul sanitar al ambulanţei.
      117.       — Bucureşti, 19 ianuarie. — Certificat medical eliberat de Spitalul Brîncove-nesc, soldatului Ion Ion, din Regimentul 5 Infanterie, vindecat de reumatism articular.
      118.       — Bucureşti, 19 ianuarie. — Epitropia Spitalului Brîncovenesc din Bucureşti, certifică pentru sublocotenentul Alexandru Remi din armata rusă, data intrării in spital şi starea vindecării la ieşire.
      119.       — [St. Petersburg,] 19 ianuarie. — Ţarul Alexandru al II-lea arată sultanului necesitatea ocupării Constantinopolului de trupele ruse.
      120.       — Adrianopol, 19 ianuarie. — Colonelul Arion, ataşat pe lingă Marele. Duce Nicolae, raportează Ministrului de Externe că i s-a refuzat participarea la discuţiile armistiţiului şi preliminările păcii,
      121.       — B u c u r e ş t i, 19 i a n u a r i e. — Agentul diplomatic al Franţei la Bucureşti cere Ministrului de Externe să-i confirme in scris ştirea restabilirii comunicaţiilor cu mica viteză pe liniile principale spre Bucureşti.
      122.        — Paris, 19 ianuarie. — Agenţia de ştiri «Pognon» comunică la Bucureşti informaţii referitoare la atitudinea Austriei şi Angliei faţă de tratativele de pace Intre ruşi şi turci.
      123.       — Paris, 19 ianuarie. — Agenţia de ştiri «Pognon» comunică la Bucureşti informaţi din sursă engleză referitoare la evenimentele din Balcani.
      124.        — Paris, 19 ianuarie. — Agenţia «Havas» comunică la Bucureşti punctul de vedere susţinut de Gladstone In discursul de la Oxford, privitor la intrarea flotei engleze In Dardanele.
      125.       — V i e n a, 19 ianuarie.— Biroul do corespondenţă din Viena «Corbureau» comunică agenţiei «H avas* la Bucureşti că ziarele au semnalat un nou demers al lui Andrâssv, Ministrul de Externe al Austro-Ungariei, pe lingă Rusia.
      12G. —[Piteşti,] 19 ianuarie. — Prefectura judeţului Argeş cere Ministerului de Interne să ordone a se plăti, de către Comitetul permanent al judeţului Ialomiţa, salariul lui I.Rădulescu, concentrat ca subehirurg la spitalul temporar din Piteşti.
      127.       — Bucureşti, 19 ianuarie. — Ministrul de Externe, M. Kogălniceanu, cere prin raport către domn desfiinţarea Comisariatului special al circumscripţiei Ilfov, Argeş, Prahova, Ialomiţa şi Buzău, pentru relaţiile cu armata rusă.
www.dacoromanica.ro
XVII
      128.       — [Bu c u r eş t i,] 19 ianuarie. — Comisarul special romîn Vlahide cere directorului Societăţii de aprovizionare a armatei să ia măsuri contra funcţionarilor care pricinuiesc greutăţi -ţăranilor care fac transporturi de provizii,
      129.       — Bucureşti, 19 ianuarie.— Societatea de aprovizionare a armatei ruse cere Ministerului de Externe să intervină pentru a se prelungi termenul de scutire de taxe vamale a mărfurilor depozitate la Zimnicea.
      130.        — Bucureşti, 19 ianuarie. — Preşidentia Consilului de Miniştri trimite Ministerului de Interne un număr de petiţii trimise de locuitori Adunării deputaţilor, în legătură cu transporturile pentru armată.
      181.       — Bucureşti, 19 ianuarie. — Ministerul de Război face cunoscut Ministerului de Interne că a dispus libera trecere peste Dunăre a locuitorilor din Galaţi, pentru procurarea de lemne şi stuf, dacă primarul garantează că nu vor face spionaj.
      132. — Ploeşti, 19 ianuarie. — Prefectura judeţului Prahova raportează Ministerului -de Interne că unor locuitori, care au transportat provizii ale armatei la Zimnicea, le-au murit boii şi trebuie despăgubiţi,
      183. — P i t e ş t i, 19 i a n u a r i e. —Prefectul judeţului Argeş cere Ministerului de Interne încuviinţarea de a vinde o cantitate de griu de proastă calitate, cu preţul pe care-1 va putea obţine.
      134.       — Buzău, 19 ianuarie. — Prefectul judeţului Buzău, G.A.Borănescu, raportează Ministerului de Externe că generalul Ignatiev s-a oprit în trecere, şase minute în gara oraşului.
      135.       — Belarada, 20 ianuarie. — Comandantul Corpului de Vest, general Haralambie,' ordonă comandantului Diviziei de Rezervă să trimită la Smîrdan şi Calugher ostaşii Diviziei a Il-a întorşi din concediu la Calafat.
      136.       — Calafat, 20 ianuarie. — Comandantul Diviziei de rezervă cere subprefectului Iatropol să dispună transportarea la Ciuperceni a pontoanelor rămase pe drum.
      187.       — Călăraşi, 20 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a IlI-a, autoriză pe maiorul Birnbaum, comandantul Batalionului 38 rus, să retragă avanposturile pe înălţimile care domină valea Dunării.
      188.        — Nicopole, 20 ianuarie. — Comandantul cetăţii Nicopole, generalul Zefcari, cere comisarului civil Ciocîrlan să intervină la autorităţile bulgăreşti pentru a-i procura mijloace ca să transporte material de război de la Verbiţa.
      189.       — 20 ianuarie. — Medicul şef al Diviziei a IV-a cere medicului şef al Corpului de Vest, să trimită douăzeci căruţe pentru evacuarea unui număr de răniţi şi bolnavi la spitalul din Arcer-Palanca.
      140.       — Rasa, 20 ianuarie. — Colonelul Şişman, comandantul Regimentului 8 Dorobanţi raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, Divizia a IlI-a, că din cauza creşterii apelor Dunării a retras batalionul din avanposturi.
      141.       — [Raianovce a,] 20 ianuarie. — Comandantul Regimentului 3 Dorobanţi, colonelul Gorjan, propune pentru decorare, comandantului Brigăzii I-a, Divizia I-a, un număr de ostaşi care s-au distins prin fapte de arme.
      142.       — 20 ianuarie. — Adjutantul Bengescu, şeful Intendenţei, raportează generalului Gh. Angelescu, comandantul Diviziei a IV-a, că a dat 19 trăsuri la ambulanţă, pentru evacuarea bolnavilor la Arcer-Palanca.
      143.       — Belarada, 20 ianuari e.— Comandantul artileriei Corpului de Vest, colonelul Dunca, raportează generalului Haralambie situaţia muniţiunilor şi cere a se interveni pentru aprovizionarea unităţilor.
II — c. 313
www.dacoromanica.ro
XVIII
      144.      — Belarada, 20 ianuarie. — Colonelul Dunca, comandantul artileriei Corpului de Vest, tace cunoscut maiorului Fotino, comandantul artileriei Diviziei de rezervă, că la Ciuperceni şi Poiana slnt depozite de muniţiuni şi un atelier de reparaţie.
      145.      — Nazîr Mahala, 20 i a n u a r i e.—Statul Major al armatei, secţia geniului, cere' comandantului cetăţii Nicopole să dispună ca oamenii din compania de telegralie lăsaţi la Verbiţa să fie trimişi la Nazlr Mahala,
      146.      — 20 ianuarie. — Medicul şef al Diviziei a IV cere generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, să ordone a i se pune la dispoziţie care pentru evacuarea răniţilor şi bolnavilor la Arcer-Palanca.
      147.      — Bucureşti, 20 ianuarie. — Ministerul de Război face cunoscut comandantului cetăţii Nicopole, că a dat ordin Intendenţei din Turnu-Măgurele să ordonanţeze soldele escadronului din Regimentul 9 Călăraşi.
      148.      — Calugher, 20 ianuarie. — Bateria IlI-a comandată de căpitanul Lupaşcu, raportează maiorului Fălcoianu, comandantul Dizionului I din Regimentul 3 Artilerie, localităţile unde a cantonat de la 8 decembrie 1877.
      149.      — Rupcea, 20 ianuarie. — Comandantul Regimentului I Dorobanţi cere colonelului Cruţescu, comandantul Brigăzii I Divizia I, să intervină ca să se dea ordine tuturor ofiţerilor răs-pîndiţi şi detaşaţi a se Întoarce la corp.
      150.      — [Smîrdan,] 20 ianuarie. — Ordin de zi dat de generalul Cerchez, comandantul Diviziei a Il-a, către unităţi pentru a interzice ostaşilor a se atinge de bunurile'locuitorilor unde sint cantonaţi,
      151.      — [Belarada,] 20 ianuarie.— Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, cere generalului Cernat, comandantul armatei, să dispună ca bateriile de 9 cm aflate In ţară să fie aduse în faţa Vidinului.
      152.      — Calafat, 20 ianuarie. — Comandantul Diviziei de rezervă ordonă locotenent colonelului Dumitrescu Maican, comandantul Bateriilor de coastă, să Înceapă bombardarea fără Întrerupere a Vidinului.
      158.      — [Musulmana,] 20 ianuarie. — Comandantul Diviziei I, colonelul Leca, cere generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, să dispună a se trimite cel puţin un medic doctor in medicină, Regimentului 2 Artilerie.
      154.      — [Musulmana,] 20 ianuarie.— Comandantul Diviziei I, colonelul Leca, cere generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, să ordone coloanei de muniţii de la Calafat, a trimite caii ce aparţin Regimentului 2 Artilerie.
      155.      — [Belarada,] 20 ianuarie.— Colonelul Dunca, comandantul artileriei, cere generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, să intervină la Cartierul General pentru a se aproba schimbarea cailor Bateriei a IlI-a din Regimentul 1 Artilerie.
      156.      — Nazîr Mahala, 20 ianuarie. — Căpitanul Gheorghiu, comandantul Companiei a 6-a telegrafişti, cere colonelului Berindei, Şeful Secţiei Geniului din Marele Stat Major, să reglementeze chestiunea primirii telegramelor particulare.
      157.      — Ciuperceni, 20 ianuarie. — Şeful depoului din Ciuperceni, C.Ionescu, cere maiorului Măleanu, comandantul miliţienilor, să-i pună la dispoziţie oameni pentru paza magaziilor şi escortarea transporturilor de proviziuni.
      168.— Calafat, 20 i a n u a r i e. — Comandantul Diviziei de rezervă ordonă locot. colonelului Iarca, comandantul Regimentului 5 Linie, să plece cu unitatea in faţa Vidinului.
www.dacoromanica.ro
XIX
      159.      — Calafat, 20 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă ordonă maiorului Fotino, comandantul artileriei, să înceapă bombardarea Vidinului, ziua şi noaptea.
      160.      — [Calafat,] 20 ianuarie. — Comandantul Diviziei de rezervă ordonă maiornlui Basarab, comandantul Regimentului mixt, să trimită la unităţile Corpului de Vest pe toţi oamenii veniţi de prin spitale.
      161.      — Bucureşti, 20 ianuarie. —Certificat medical eliberat de Spitalul Brîncovenesc locotenentului Petre Dumitrescu din Regimentul 8 Infanterie.
      162.      — Bucureşti, 20 ianuarie. — Certificat medical eliberat de Spitalul Brîncovenesc sublocotenentului din armata turcă Achif Aii.
      163.      — Adrianopole, 20 ianuarie. — Colonelul Eracle Arion, trimis oficial pe lîngă Marele Duce Nicolae, face cunoscut Ministrului de Externe încheierea armistiţiului cu Turcii.
      164.      — Bucureşti, 20 'anuarie. — Ministrul de Externe, M. Kogălniceanu, face cunoscut colonelului Arion la Adrianopole că se duc la Bucureşti tratative cu generalul Igantiev privitoare la Romînia.
      165.      — Bucureşti, 20 ianuarie. — Agentul diplomatic ai Serbiei la Bucureşti, Petro-nievici, cere Ministerului de Externe ca Guvernul romîn să pună la dispoziţie un număr de vagoane pentru transportul de arme.
      166.      — Paris, 20 ianuarie. — Agenţia de ştiri «Pognon» telegrafiază la Bucureşti informaţii în legătură cu condiţiile armistiţiului dintre Ruşi şi Turci.
      167.       — Viena, 20 ianuarie. — Agenţia de ştiri « Corbureau» din Viena transmite agenţiei «Havas» din Bucureşti informaţii în legătură cu răspunsul Rusiei la nota contelui Andrassy, referitor la problema încheierii păcii.
      168.       — Paris, 20 ianuarie. — Agenţia de ştiri «Pognon* din Paris transmite la Bucureşti informaţii in legătură cu discuţiile din parlamentul englez privitor la chestiunile păcii.
      169.       — Atena, 20 ianuarie. —Agenţia de ştiri «Pognon* comunică la Bucureşti informaţii în legătură cu discuţiile din parlamentul grec referitor la problema războiului cu Turcii.
      170.       — B î r 1 a d, 20 ianuarie.— Comisarul regional pe lîngă armata rusă Lambrino, raportează Ministerului de Externe, numărul de trăsuri ambulanţe care au trecut prin Bîrlad între 16—19 ianuarie.
      171.      — [Bucureşti,] 20 ianuarie. — Comisarul general romîn, Gh.M.Ghica, recomandă Prefectului de Ialomiţa cazul lui Th. Simonidi, care a vîndut Intendenţei ruse o cantitate de făină şi se teme că nu va găsi care pentru a o transporta.
      172.      — Bucureşti, 20 ianuarie. — Ministerul de Interne face cunoscut Prefecturii judeţului Iaşi, pensiunea viageră făcută de colonelul Gigîrtu soldatului dorobanţ Ion Martin din satul Miseşti, rănit în război.
      178. — Dorohoi, 20 ianuarie. — Prefectura judeţului Dorohoi raportează Ministerului de Interne că a expediat pentru armată, un număr de cojoace, oferite gratuit.
      174.      — [Valea lui Soare,] 20 ianuarie.—Locuitorul Dumitru Trăeanu cere Ministerului de Interne să dispună a fi despăgubit de pierderea unui cal în timpul cit a fost rechiziţionat pentru a duce poşta armatei ruse şi a guvernului romîn.
      175.      — Calafat, 21 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă ordonă lt.-colo-nelului Dumitrescu Maican, comandantul Bateriilor de coastă, să bombardeze Vidinul timp de două zile fără întrerupere.
II*
                                          www.dacoromanica.ro
XX
      176.       — Moara Hagi Omer Bei, 21 ianuarie. — Comandantul Regimentului 4 Dorobanţi propune colonelului Dona, comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia I-a, mai mulţi ofiţeri şi soldaţi, spre a fi decoraţi.
      177.       — Bel arad a, 21 ianuarie.— Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, propune generalului Cernat, comandantul Armatei, să fie recompensaţi 2 ofiţeri ce s-au distins In lupte.
      176. — Calafat, 21 ianuarie. — Şeful Marelui Stat Major, colonelul Fălcoianu, comunică colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, că lt.-colonel Murgescu a fost numit comandant al Flotilei şi al bateriilor de coastă.
      170. — Bucoviţa, 21 ianuarie. — Colonelul Formac, comandantul Brigăzii de Călăraşi, trimite generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, 2 sîrbi bănuiţi a fi spioni.
      180.       — Belarada, 21 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, ordonă comandantului trupelor din Calafat să trimită la Rupcea caii lăsaţi de regimentul 2 artilerie la coloana de muniţii.
      181.       — Calafat, 21 ianuarie. — Corănescu, intendentul Marelui Cartier General, cere generalului Cernat, comandantul armatei, să se ia măsuri pentru reluarea circulaţiei pe Jiu.
      182.       — Bucureşti, 21 ianuarie. — Ministerul de Război comunică colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, cum au fost repartizate şi depozitate efectele noi.
      183.       — Nicopole, 21 ianuarie. — Comandantul cetăţii Nicopole dă unele dispoziţi-uni comandantului Regimentului 10 Dorobanţi cu privire la inmormîntarea oamenilor care mor In cetate.
      184.       — Bucureşti, 21 ianuarie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Externe să se intervină pe lingă autorităţile ruse ca să fie lăsată gardă romină la podul de la Petroşani.
      185.       — [Bucureşti,] 21 ianuarie. — M.Kogălniceanu, Ministrul de Externe, comunică Ministerului de Externe turc să se poate începe schimbul de prizonieri pe cale de reciprocitate şi cere să-i comunice părerile sale în această chestiune.
      186.       — [Bucureşti,] 21 ianuarie. — Ministerul de Externe, comunică lui Lascăr C, Catargiu, agent diplomatic al Romîniei la Belgrad, să ceară achitarea unui cont poştal al armatei sîrbe.
      187.       — Zimnicea, 21 ianuarie. — Bilciurescu, comisar romîn pe lîngă armata rusă din judeţul Teleorman, înaintează Ministerului de Externe trei procese-verbale referitor la pagubele suferite de Iosif Dersin cu ocazia cartiruirii prizonierilor turci.
      188.       — Bucureşti, 21 ianuarie. — Ministerul de Finanţe restituie Ministerului de Externe o sumă încasată drept vamă pentru un număr de vite ale armatei ruse.
      180. — Ploeşti, 21 ianuarie. — I.A. Furduescu, prefectul judeţului Prahova, întreabă Ministerul de Interne dacă poate întrerupe transporturile armatei ruse cîteva zile din pricina zăpezii.
      190.       — Bucureşti, 21 ianuarie. — Prefectura judeţului Ilfov comunică Ministerului de Interne că s-au depus sumele oferite pentru cumpărare de arme şi cojoace.
      191.       — Ploeşti, 21 ianuarie. — I.A.Furduescu, prefectul judeţului Prahova, cere Ministerului de Interne să-i comunice dacă poate socoti valabile cererile de despăgubire ale ţăranilor, care nu sînt făcute pe coaie de hîrtie timbrată.
      102.       — Gîrcea, 22 ianuarie. — Colonelul Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de Cavalerie din Divizia I-a, înaintează Diviziei două tabele cu propuneri pentru decoraţii.
      103.       — Belarada, 22 ianuarie. — Doctorul Murgescu, medicul şef al Diviziei I-a, raportează comandantului Diviziei asupra comportamentului personalului de la Ambulanţe în luptele de la Smîrdan şi propune spre decorare mai mulţi medici şi grade inferioare.
www.dacoromanica.ro
      194.      — [Calafat,] 22 ianuarie. — Divizia de Rezervă Înaintează Marelui Cartier General un raport al Batalionului de Miliţieni din Rast cerînd ca mai mulţi miliţieni să fie recompensaţi pentru comportament.
      195.      — Nicopole, 22 ianuarie. — Comandantul Cetăţii Nicopole cere căpitanului Vasiliu, comandantul pontonierilor, să-i trimită lista de secrete pe luna ianuarie.
      196.      — Belarada, 22 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului dq Vest, Întreabă pe generalul Cernat, comandantul Armatei, dacă poate dispune de compania de tele-, grafip din Batalionul de Geniu.
      197.      — Călăraşi, 22 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul trupelor din Călăraşi, comunică generalului Racoviţă, comandantul Diviziei a IlI-a, data sosirii In Giurgiu a Batalionului de Vlaşca.
      198.      — Calafat, 22 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă raportează Corpului de Vest că intendentul Corănescu a luat toate trăsurile de rechiziţie şi nu mai are cu ce transport^ muniţiunea.
      199.      — [Calafat,] 22 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă comunică şefului depozitului de arme şi muniţii din Craiova, că-i trimite spre păstrare o cantitate de material de război.
      200.      — Calafat, 22 ianuari e.— Comandantul Diviziei de Rezervă comunică colonelului Dunca că din cauza lipsei căpitanului Mavrocordat, nu se pot preda mai multe care cu muniţii.
      201.      — L o m-P alanca, 22 ianuarie. — Colonelul Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major, cere Preşedintelui Consiliului de Miniştri să trimită o moară mobilă şi un mecanic la Lom-Palanca.
      202.      — [L o m-P alanca,] 22 ianuarie.— Divizia I-a cere Corpului de Vest să se dea ordine pentru punerea în subsistenţă a oamenilor şi cailor din coloana de muniţii a trupelor din faţa Rahovei.
      208.      — L o m-P alanca, 22 ianuarie. — Subintendantul Tamara, de la Marele Cartier cere colonelului Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major, să se ia anumite măsuri cu privire la aprovizionarea trupelor.
      204.      — Cetate, 22 ianuarie. — Maiorul Gheorghiu, comandantul Batalionului de Miliţieni de la Cetate, cere colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, să treacă în sUbsis-tenţa escadronului tren, 7 Călăraşi lăsaţi acolo pentru poştă.
      205.      — [Lom-Palanca,] 22 ianuarie. — Divizia I-a cere generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, să se permită corespondenţa privată a ofiţerilor prin telegraful militar
      206.      — [Craiova,] 22 ianuarie. — I. Titulescu, Prefectul judeţului Dolj, raportează Ministerului de Interne, despre răscoala în care mai mulţi ţărani din comuna Cîrna s-au împotrivit cu forţa la rechiziţii.
      207.      — Belarada, 23 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, ordonă încetarea focului pe toată linia Dunării, pînă la noi dispoziţii.
      208.      —[C a 1 a f a t, 23 i a n u a r i e. —] Comandantul Artileriei Divizionare de la Calafat raportează Comandantului Diviziei de Rezervă modul cum a decurs bombardarea Vidinului şi propune spre decorare mai mulţi ofiţeri şi soldaţi.
      209.     — 23 ianuarie. — Comandantul artileriei Diviziei a Il-a raportează generalului Hara-ambie, comandantul Corpului de Vest, activitatea artileriei din faţa Vidinului între 15—23 ianuarie.
      210.      — [Smlrdan,] 23 ianuarie. — Extras din Memoriu bateriei a IV-a din Regimentul 2 Artilerie privind bombardamentele efectuate de această baterie la Vidin între 18 şi 23 ianuarie.
www.dacoromanica.ro
kxn
       211.       — [B e 1 a r a d a,] 23 ianuarie.— Corpul de Vest cere generalului Cerchez, comandantul Diviziei a Il-a, să trimită o listă de ostaşi şi ofiţeri care au luat parte la luptele de la Smîrdan.
       212.       — Belarada, 23 ianuari e.—Colonelul Gramont, Şeful Statului Major al Corpului de Vest, comunică comandantului Diviziei de Rezervă că s-a dat ordin să se trimită ofiţerii ceruţi.
       218.       — [B e 1 a r a d a,] 23 ianuarie.— Colonelul Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de Cavalerie din Divizia Il-a, ordonă comandanţilor Regimentelor II şi XIII Călăraşi să facă percheziţie şi să strîngă armele şi efectele luate de la inamic, de cei în subordine.
       214.       — V i t b o 1, 23 ianuarie. — Lt. Colonel Dumitrescu Maican, comandantul artileriei Diviziei a IV-a, arată comandantului Diviziei că este de neapărată nevoie să se înlocuiască piesele uzate de la tunuri.
       215.       — Ciuperceni, 23 ianuarie. — Maiorul Măleanu, comandantul Batalionului de Miliţieni, comunică comandantului Diviziei de Rezervă că pe la Bogdan trec ostaşi şi ofiţeri care aduc vite şi arme în ţară şi cere instrucţiuni.
       216. — Nicopole, 23 ianuarie. — Generalul Zefcari, comandantul Cetăţii Nicopole, dă un ordin circular către unităţile comandamentului arătînd că soldaţii care circulă izolat în afara razei comandamentului trebuie să aibă bilete de voe.
       217.       — Nicopole, 23 ianuarie.— Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, cere comisarului romîn al cetăţii să comunice primarilor şi locuitorilor bulgari că nu au voie să găzduiască dezertori romîni.
       218.       — L o m-P alanca, 23 ianuarie. — Subintendantul Tamara de la Marele Cartier comunică colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, informaţii privind transporturile şi aprovizionările.
       219.       — Nazîr Mahala, 23 ianuarie. — Generalul Gh. Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, cere Ministerului de Război să aprobe ca plata soldelor trupelor să se facă tot de către comandanţii de companii şi nu de plătitorii regimentelor.
       220.       — P i a t r a-N eamţ, 23 ianuarie. — Prefectura judeţului Neamţ raportează Ministerului de Interne că miliţienii concentraţi în serviciul prefecturii şi subprefecturilor nu primesc soldele şi furaje pentru cai,
       221.        — Bucureşti, 23 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică agenţilor diplomatici ai Romîniei să desmintă svonul după care domnitorul va fi proclamat rege al Romîniei.
       222.       — Paris, 23 ianuarie. — Agenţia « Pognon * din Paris comunică reprezentantului din Bucureşti informaţii in legătură cu armistiţiul.
       223.        — Viena, 23 ianuarie. — « Corbureau » comunică agenţiei « Havas » la Bucureşti că Austria a adresat o invitaţie marilor Puteri pentru o conferinţă la Viena.
      224.       — Berlin, 23 ianuarie. — Franz Cobau, fabricant de echipament militar, întreabă pe C. Balaş, girantul agenţiei diplomatice a Romîniei din Berlin, cui să se adreseze pentru a putea obţine comenzi.                                                           '
      22)5. — Calafat, 23 ianuari e.— Divizia de Rezervă cere şefului Intendenţei să se găsească modalitatea do a se da hrana oamenilor din compania căpitanului Carapancea, dacă acesta a neglijat să ia bani de la casieria Corpului său.
      226.       — Bucureşti, 23 ianuarie. — A. de Warşavschi, antreprenor al armatei ruse, 6olicită Ministerului de Interne să facă cercetări cu ajutorul prefecţilor pentru a dovedi pe unii cărăuşi care nu au dus proviziile încredinţate la destinaţie.
www.dacoromanica.ro
XXIII
      227. — Bucureşti, 23 ianuarie. — A. de Warşavschi, antreprenor al armatei ruse, ■cere Ministerului de Interne să ordone ca Prefecturile să dea concursul departamentului său pentru •dovedirea cărăuşilor care nu au transportat alimentele încredinţate la destinaţie.
      228.        — Bucureşti, 23 ianuarie. — Ministerul de Interne ordonă prefecturilor să dea ■delegatului intendenţei ruse concursul pentru dovedirea cărăuşilor care nu au transportat proviziile încredinţate de către antreprenorii intendenţei ruse.
      229.        — Bucureşti, 23 ianuarie. — A. Drenteln, şeful comunicaţiilor militare ruse, «ere Ministerului de Interne să numească reprezentanţi ai administraţiei locale în comisia rusă ■pentru luarea măsurilor de îngroparea vitelor moarte.
      230.        — Bucureşti, 23 ianuarie. — Societatea Crucea Roşie cere Primăriei Capitalei ■să restituie de urgenţă listele de subscripţie.
      281.       — Bucureşti, 23 ianuarie. — Prefectura judeţului Ilfov cere Ministerului de Interne să se ia măsuri ca pahonţii să-şi îngroape vitele care le mor.
      282.        — [Bucureşti,] 23 ianuarie. — Ministerul de Interne comunică Ministerului de Război că pentru rechiziţionarea carelor necesare transporturilor în Bucureşti să se adreseze •comisiei locale de rechiziţii.
      238.  — Bucureşti, 23 ianuarie. — Ministerul         de Interne      cere Prefecturii  judeţului
Dolj  să dea ajutorul necesar soţiei unui soldat concentrat şi condamnat în absenţă, pe       nedrept.
      284.       — Călăraşi, 23 ianuarie. — Obedeanu, Prefectul judeţului Ialomiţa, înaintează Ministerului de Interne un proces-verbal pentru pierderile suferite de locuitorul Petre •Stănescu.
      285.        — [Capitanovcea,] 24 ianuarie. — Ordin circular al Diviziei a Il-a prin care ■comunică unităţilor în subordine ordinul Corpului de Vest de încetare a ostilităţilor.
      288. — Rupcea, 24 ianuarie. — Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a din corpul ■de Vest, comunică comandanţilor Brigăzii I-a şi a Il-a din Divizia I-a că trupele romtne urmează ■să ocupe Vidinul şi Belgragicul, în urma armistiţiului.
      237.  — Bucureşti, 24 ianuarie. — Ministerul         de Război       cere colonelului Fălcoianu,
■Şeful Măreţului Stat Major, să raporteze unde se găseşte batalionul I şi 2 din regimentul 8 călăraşi,
ca să le poată trimite diferite obiecte.
      238.        — Rupcea, 24 ianuarie. — Comandantul Regimentului 2 Artilerie propune •colonelului Leca, comandantul Diviziei I-a, doi ofiţeri pentru decorare.
      239.       — T î r n a c, 24 ianuarie.— Generalul Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, propune spre decorare generalului Cernat, comandant al Armatei, pe căpitanul Rudeanu.
      240.        — [Lom-Palanca,] 24 ianuarie. — Căpitanul Gheorghiu, comandantul companiei -a Vl-a din Batalionul de Geniu, propune comandantului Batalionului să se ridice soldaţii de pe linia telegrafică Lom-Nazîr şi să fie lăsată pe seama serviciului telegrafic civil.
      241.        — Belarada, 24 ianuarie. — Comandantul Corpului de Vest dă un ordin circular •către Divizii prin care se arată că trecerea în ţară va fi permisă numai cu bilet de voie aprobat •de comandanţi.
      242.        — Belarada, 24 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul corpului de Vest, ordonă colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, să confişte vitele şi armele cu «are trec ofiţeri în ţară şi să nu permită trecerea Dunării decît cu bilete de voie aprobate de comandanţi.
www.dacoromanica.ro
XXIV
      243.       — Rupcea, 24 ianuarie. — Colonelul Leca comandantul Diviziei I-a, ordonă), unităţilor in subordine ca toate carele care merg după hrană să treacă prin Belarada pentru a lua răniţi.
      244.       — [Bucureşti,] 24 ianuarie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război să se ia măsuri pentru a se da călăraşilor concentraţi în judeţul Neamţ, solda şi furaje pentru cai_
      246.       — Golenţ, 24 ianuarie. — Administratorul Demetrescu din Batalionul 3 Vînători cere comandantului cetăţii Nicopole să intervină pe lingă autorităţile ruse să-i dea autorizaţie să ia boi de rechiziţie pentru transporturi.
      246.      — Nicopole, 24 ianuarie. — Schebnef, şeful arondismentului Nicopole comunică) Comisarului afacerilor cetăţeneşti romîne din fortăreaţa Nicopole, că nu-i poate trimite căruţe pentru transporturi.
      247.       — Bucureşti, 24 ianuarie. — Agenţia « Havas » din Bucureşti comunică ziarului Steaua Romîniei şi corespondentului său din Iaşi, Goldner, amănunte privind armistiţiul încheiat între ţările beligerante.
      248.      — [Paris,] 24 ianuarie. —Agenţia «Pognon» din Paris comunică corespondentului său din Bucureşti ştiri de politică internaţională.
      249.       — Bucureşti, 24 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică lui I. Bălăceanu, agentul diplomatic al Romîniei la Viena ca să intervină pe lîngă contele Andrâssy să sprijine participarea Romîniei la Conferinţa de pace.
      260.       — Bucureşti, 24 ianuarie. — Ministerul de Externe comunică lui G. M. Ghica, comisar general,'că s-a desfiinţat un comisariat special şi că atribuţiunile acestui comisariat vor-fi îndeplinite de comisarul general şi personalul ataşat pe lingă el.
      261.       — [Bucureşti,] 24 ianuarie. — Ministerul de Externe comunică comisarului general romîn că transporturile pentru Regia tutunului se pot face cu trenul care circulă zilnic, dacă se anunţă din timp,
      262- — 24 ianuarie. — Vlahide, delegat special pe lîngă intendenţa rusă, comunică Ministerului de Interne că s-a primit suma de 12.000 lei de la antreprenorul Warşavschi şi că trimite 7.680 lei, restul fiind folosit pentru diferite plăţi.
      263.       — Piteşti, 24 ianuarie. — Prefectura judeţului Argeş trimite Primăriei oraşului Piteşti o listă de subscripţie pentru cumpărarea de puşti din America.
      264.       —[Slatina,] 24 i a n u a r i e. — Prefectura judeţului Olt trimite Ministerului de Interne o listă de persoane din Slatina care au subscris pentru cumpărare de arme.
      266. — Slatina, 24 ianuarie, — Prefectura judeţului Olt, comunică Ministerului de Interne că banii ce se strîng prin subscripţii pentru cumpărarea de arme se depun şi că delegat pentru a reprezenta la Bucureşti comitetul este doctorul Polizu.
      266. — Galaţi, 24 ianuarie. — Prefectura judeţului Covurlui raportează Ministerului de Interne că la Galaţi au sosit 700 cai ai armatei ruse.
      257. — Comana, 24 ianuarie. — Prefectura judeţului Vlaşca comunică Ministerului de Interne că pe drumul Frăţeşti-Petroşani a fost găsit un pahonţ mort de ger.
      268.       — [Lom-Palanca,] 25 ianuari e— Ordinul circular al Diviziei I-a, către unităţile în subordine anunţîndu-le localităţile unde vor cantona, în urma armistiţiului.
      269.       — [Belarada,] 25 ianuarie. — Comandantul artileriei corpului de Vest propune-generalului Haralambie, comandantul acestui corp, mai mulţi ofiţeri şi grade inferioare spre decorare.
www.dacoromanica.ro
XXV
      260.      — Calafat, 25 ianuarie.— Lt. colonel Dimitrescu Maican, comandantul bateriilor de coastă propune comandantului Diviziei de Rezervă să recompenseze pe farmacistul Leopold Colibi pentru asistenţa medicală dată ostaşilor.
      261.       — Calafat, 25 ianuarie. — Colonelul Boteanu, şeful do stat major al Diviziei de Rezervă comunică colonelului Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major, că trimite o situaţie de muniţia pe care o are şi prezintă sugestii pentru aşezarea depozitelor de muniţiuni.
      262.       — Nazîr Mahala [25 i a n u a r i e], — Maiorul Şerbănescu din batalionul de Geniu, comunică colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, că a Întins linia telegrafică plnă la Smlrdan.
      268. — [Calafat,] 25 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă, ordonă intendantului Ghiurghiu, să pună la dispoziţia unui funcţionar o trăsură pentru a merge la Poiana In vederea înfiinţării unei staţii telegrafice.
      264.      — Calafat, 25 ianuarie. — Comandantul flotilei raportează colonelului Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major, că a cerut ca şalupa Rlndunica să plece la Nazîr Mahala.
      265.      — [Lom-Palanca,] 25 ianuarie. — Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a, comunică comandantului Regimentului 4 Dorobanţi că cererea de cojoace să o facă intendantului Ghiurghiu.
      266. — Nazîr Mahala, 25 ianuarie. — Intendantul Ghiurghiu de la Divizia I-a,
raportează colonelului Leca, comandantul Diviziei I-a, lipsa de carne şi că aşteaptă să sosească provizii şi efecte pentru trupă.                                                  '
      267.       — Belarada, 25 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul corpului de Vest, ordonă Diviziei a Il-a să nu se mai facă rechiziţii de hrană şi furaje în localităţile ocupate de trupe.
      268.       — Nazlr Mahala, 25 ianuarie. — Colonelul Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, cere comandantului Diviziei de Rezervă să trimită la Ciuperceni luntrile de care dispune spre a se întrebuinţa la transportarea proviziilor.
      269.      — Golenţ, 25 ianuarie. — Administratorul Demetrescu din Batalionul 3 Vînători, cere comandantului cetăţii Nicopole să i se dea 18 boi necesari unor transporturi de muniţii.
      270.       — B r e s 1 e n i ţa, 25 ianuarie. — Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, cere comisarului general romin din Nicopole să mijlocească procurarea a 10 boi pentru transporturi.
      271. — N i c o p o 1 e, 25 i a n u a r i e. — Comandantul cetăţii Nicopole cere comisarului general al cetăţii ca autorităţile bulgare să dea un ordin de rechiziţie pentru 2 perechi de boi pentru transporturi.
      272.       — [Nicopole, 25] i a n u a r i e.— Stabscăpitan Şebnef, şeful arondismentului Nicopole, cere comisarului romin pentru afacerile cetăţeneşti din Nicopole să satisfacă cererile de desbăgubiri pentru rechiziţii ale mai multor locuitori.
      278. — [Lom-Palanca,] 25 ianuarie. — Divizia I-a comunică colonelului Cruţescu, comandantul brigăzii I-a, că s-a acordat o permisie de 10 zile Maiorului Burileanu.
      274.      — Adrianopol, 25 ianuarie. — Colonelul Arion, ataşat pe lingă Marele duce Nicolae, comunică Ministerului de Externe informaţiuni în legătură cu încheerea preliminariilor păcii şi cere noi instrucţiuni cu privire la Întoarcerea lui in ţară.
      275.       — Bucureşti, 25 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, cheamă la Bucureşti pe colonelul Arion, ataşatul romin pe lingă Marele duce Nicolae, pentru a aduce informaţiuni cu privire la încheierea armistiţiului.
www.dacoromanica.ro
XXVI
      276.        — Viena, 25 ianuarie. — «Corbureau* comunică Agenţiei «Havas» la Bucureşti deschiderea fteichstag-ului şi linia urmată de germani în politica externă.
      277.        — Bucureşti, 25 ianuarie. — Ministerul de Externe comunică lui'I. Bălăceanu agentul diplomatic al Romîniei la Viena, să anunţe contelui Andrassy că s-au dat dispoziţiuni pentru libertatea navigaţiei pe Dunăre şi să-l roage ca să intervină pe lingă sublima Poartă să dea ordin comandantului de la Ada-Kală să nu împiedice navigaţia.
      278.        — Bucureşti, 25 ianuari e. — Ministerul de Externe, comunică directorului societăţii austriace de navigaţie pe Dunăre din Viena, că s-au dat dispoziţiuni autorităţilor vamale romîne să permită navigaţia pînă la Nicopole şi să permită exportul.
      270.        — Bucureşti, 25 ianuarie. — Ministerul de Externe cere generalului Drenteln, şeful comunicaţiilor militare ruse, să se ia măsuri pentru a se ridica torpilele care împiedică navigaţia mai jos de Nicopole pînă la Sulina.
      280.        — Bucureşti, 25 ianuarie. — Ministerul de Finanţe cere Ministerului de Externe să-i comunice sumele necesare pentru cheltuielile Ministerului pe ianuarie şi februarie.
      281.        — Buzău, 25 ianuarie. — Prefectura judeţului Buzău comunică Ministerului de Interne trecerea unor trupe ruseşti prin comunele Caragelile şi Meteleu, cărora li s-a dat concursul necesar.
      282.        — Bucureşti, 25 ianuarie. — Ministerul de Interne cere generalului Drenteln şeful comunicaţiilor militare ruse, să delege un specialist care împreună cu consiliul medical romîn să studieze posibilitatea îngropării vitelor moarte pe drumurile de etapă şi transport.
      283.        — Bucureşti, 25 ianuarie. — Ministerul de Interne comunică căpitanilor porturilor Turnu-Severin, Calafat, Bechet, Bistreţ, Cetate şi Izlaz, că s-a aprobat redeschiderea comunicaţiei pe Dunăre pînă la Nicopole şi restabilirea exportului de cereale.
      284.        — Brăila, 25 ianuarie. — Missir, prefectul judeţului Brăila, comunică Ministerului de Interne că s-au luat măsuri pentru predarea cu inventar, către primărie, a cazărmilor din Brăila, care au fost ocupate de armatele ruse.
      285.        — Piteşti, 25 ianuarie. — Prefectul judeţului Argeş, C. Micescu, cere Primăriei -oraşului Piteşti să restituie lista de subscripţie pentru Crucea Roşie şi sumele încasate.
      286.        — Bîrlad, 25 ianuarie. — Prefectul judeţului Tutova telegrafiază Ministerului •de Interne că 60 Cerchezi cu 70 cai au pornit spre Tecuci.
      287.        — Iaşi, 25 ianuarie, — D. Guşti, preşedintele societăţii de binefacere a meseriaşilor şi comercianţilor din Iaşi, trimite Măriei Rosnovanu preşedinta comitetului doamnelor din Iaşi din partea unor membri suma de lei 133 pentru soldaţii răniţi.
      288.        — [Bucureşti,] 26 ianuarie. — Ministerul de război comunică Marelui Cartier General să pună compania de telegrafişti din geniu sub ordinele generalului Haralambie.
      280. — [Nazîr Mahala,] 26 ianuarie. — Căpitanul Gheorghiu, comandantul companiei a IV-a telegrafişti din Batalionul de Geniu, propune colonelului Berindei, Şeful secţiei Geniului -să retragă oamenii şi materialele companiei de pe linia telegrafică Lom-Nazir şi să fie lăsată pe seama serviciului telegrafic civil.
      290.        — Lom Palanca, 26 ianuarie. — Inspectorul Chiriţescu cere colonelului Făl--coianu, Şeful Marelui Stat Major, la Nazîr-Mahala, ca şalupa de la Lom-Palanca să dea ajutor Ia aranjarea cablului telegrafic.
      291.        — 26 ianuarie. — Căpitanul Paleologu din Regimentul 2 Dorobanţi, cere comandantului depoului Regimentului să se ia în consideraţie rapoartele de recompensare a sa, făcute de comandanţii anteriori şi să i se facă dreptate.
www.dacoromanica.ro
XXVII
      292.       — Tîrnac, 26 ianuari e.— Generalul Gh. Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a cere generalului Cernat, comandantul armatei, să citeze prin ordin de zi pe armată un ofiţer.
      293.       — Bel arad a, 26 ianuarie.— Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, cere generalului Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a să trimită un raport asupra activităţii din zilele de 12 şi 13 şi un tabel de morţi şi răniţii.
      294.       — Turnu-Măgurele, 26 ianuarie. — Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, raportează Preşedintelui Consiliului de Miniştri că escadronul din Regimentul 9 Călăraşi n-a primit dela 1 octombrie hrană şi solda oamenilor din lipsă de credit,deasemenea arată lipsa de furaje.
      295.       — Lom-Palanca, 26 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, dă ordin generalului Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, să nu se mai ia căruţe de rechiziţie fără Qhitanţe şi acestea să fie lăsate libere după efectuarea transporturilor.
      296.       — Bucureşti, 26 ianuarie. — Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cere Ministerului de Interne să se revină asupra ordinului de rechiziţie a şcolii din comuna Poiana, judeţul Dolj, dat de autoritatea locală.
      297.       — Bucureşti, 26 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministrul de Externe, cere informaţiuni generalului Ghica, trimisul extraordinar la St. Petersburg, cu privire la independenţa şi compensaţiile Romtniei prevăzute In preliminariile de pace.
      298.       — Bucureşti, 26 ianuarie. — Ministerul de Externe cere Ministerului de Război să dea instrucţiuni comandanţilor militari de pe malul Dunării în legătură cu hotărîrea luată pentru restabilirea exportului şi curăţirea fluviului de torpile.
      299.       — Nicopole, 26 ianuarie. — C. Ciocîrlan, comisar civil romîn la Nicopole, cere Ministerului de Externe să-i numească un secretar cunoscător al limbii ruse şi franceze.
      800. — [Bucureşti,] 26 ianuarie. — Ministerul de Justiţie cere Ministerului de Finanţe să oprească urmărirea averii unei femei din judeţul Dolj, al cărei soţ era concentrat.
      301.—P i a t r a-N e a m ţ, 26 ianuarie. — Prefectura judeţului Neamţ raportează Ministerului de Interne că a depus banii rezultaţi din vînzarea oilor oferite pentru armată de locuitorii din comunele Bălţăteşti şi Petricani.
      802.       — Bucureşti, 27 ianuarie. — Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei IlI-a, ■ordonă colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, să pornească spre Bucureşti Regimentul 3 Linie.
      803.       — Călăraşi, [27 ianuarie].— Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia III-a, cere comandantului Diviziei să obţină aprobare ca achitarea mandatelor Regimentului 3 Linie să se facă de către casierul Ialomiţa, din orice fonduri, căci altfel acest Regiment nu se poate pune în marş.
      304. —[Călăraşi,] 27 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a «lin Divizia a 11I-a, raportează Diviziei că unităţiile sînt lipsite de bani, iar spitalul provizoriu de efecte şi medicamente.
      805.       — Bucureşti, 27 ianuarie. — Şeful de Stat Major al trupelor ruse anunţă pe -colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia IlI-a, că unităţile ruse urmează să părăsească oraşul Călăraşi şi Olteniţa.
      806.       — Călăraşi. 27 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I din Divizia IlI-a, comunică trupelor ruse de sub comanda sa că se vor retrage în cantonamente şi vor relua exerciţiile obişnuite.
      807.       — Bucureşti, 27 ianuarie. — Camera Deputaţilor co munică Ministerului de Interne că s-a votat proectul de lege pentru reînfinţarea agenţiilor diplomatice de la Roma, St. Petersburg şi Belgrad.
www.dacoromanica.ro
XXVIII
      808.        — Bucureşti, 27 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, dă ordin lui I. Bălăceanu, agentul diplomatic al Rominiei la Viena, să declare Guvernului austriac că Ro-mînia nu are intenţie să anexeze Vidinul, ci 11 va ocupa plnă la Încheierea păcii, ca zălog al despăgubirilor de război.
      809. — St. Petersburg, 27 ianuarie. — Generalul Gliica, trimis extraordinar la St. Petersburg, comunică Ministerului de Externe că pretenţiile noastre pentru despăgubiri de război trebuiesc comunicate urgent generalului Ignatiev.
      810.        — B u c u r eş t i, 27 i a n u a r i e. — Ministerul de Externe cere comisarului general, G. M. Ghica, să intervină ca să fie lăsată se funcţioneze garda romină la podul de la Petroşani.
      811.        — 26 ianuarie. — Intendenţa rusă trimite comisarului romln o sumă de bani ca plată pentru întreţinerea unor soldaţi ruşi în spitalele judeţene Vlaşca, Olt şi Bolgrad.
      812.        — [Bucureş ti,] 27 ianuarie. — Ministerul de Interne cere Prefecturii judeţului. Prahova să anunţe ajutorul de primar şi ajutorul notar ai comunei Telega să se prezinte In faţa Curţii de Apel din Bucureşti, fiind daţi In judecată, pentru că au maltratat nişte oameni bănuiţi de tllhărie.
      818.        — Bucureşti, 27 ianuarie. — Epitropia Spitalelor Brîncoveneşti trimite comandantului depoului de prizonieri un tabel de 30 ofiţeri prizonieri turci, trataţi în spital.
      814.        — Turn u-M ăgurele, 27 ianuarie. — Prefectura judeţului Teleorman raportează Preşedintelui Consiliului de Miniştri că s-au dat lemne pentru intendenţă şi cere să numai funcţioneze moara pentru că se consumă multe lemne.
      815.        — [Bîrca,] 27 ianuarie.— Subprefectul plăşii Balta, judeţul Dolj, comunică primarului comunei Nedeea că Ministerul de Război a aprobat să se dea furaje celor ce fac transporturi pentru armată.
      816.        — Tîrnac, 28 ianuarie. — Ordinul de zi nr. 5 al generalului Gheorghe Anghe-lescu, comandantul Diviziei a IV-a, către unităţile în subordine, comunicînd numărul de grade inferioare din fiecare unitate decorate după luptele de la Plevna.
      817.        — Tîrnac, 28 ianuarie. — Comandantul Diviziei a IV-a dă dispoziţiuni unităţilor în subordine că trebuie să plătească oamenilor cînd iau care şi să elibereze bonuri cînd fac rechiziţii.
      818.        — [Nazîr Mahala] 28 ianuarie. — Comandantul Corpului de Vest ordonă comandantului Diviziei a I-a şi a IV-a să nu se mai abuzeze cu rechiziţiile făcute pe la locuitorii bulgari.
      819.        — Nicopole, 28 ianuarie. — Maiorul Mânu, raportează generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, că nu recunoaşte valabilitatea unui proces verbal încheiat de Tribunalul Vlaşca.
      820.        — [Nicopole,] 28 ianuarie. — Comandantul cetăţii Nicopole raportează Ministerului de Război că muniţiile nu se pot transporta la Nazîr Mahala,'fără plată, şi că trupele de la Bresleniţa au terminat proviziile.
      821.        — N i c o p o 1 e, 28 ianuarie.— Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, comunică doctorului Davilla, inspector general sanitar, plecarea doctorului Bally la Turnu-Măgurele şi trecerea coloanei sanitare peste Dunăre.
      822.        — Cetate, [28] ianuarie. — Maiorul Gheorghiu, comandantul Batalionului de Miliţieni, întreabă pe comandantul Diviziei de Rezervă dacă poate permite trecerea peste Dunăre părinţilor ostaşilor şi negustorilor.
      828. — [Nicopole,] 28 ianuarie. — Ciocîrlan, comisar civil romîn din Nicopole, raportează Marelui Cartier General că nu se pot da vite pentru transporturi.
www.dacoromanica.ro
XXIX
      824.       — Calafat, 28 ianuarie. — Dirigintele oficiului telegrafic Calafat raportează colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, că nu are aparate telegrafice de rezervă.
      825.       — Călăraşi [,28 ianuarie]. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii a I-a din Divizia a IlI-a, dă ordin Regimentului 3 Linie să plece spre Bucureşti.
      826.       — [Călăraşi,] 28 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a III-a, dă ordin trupelor să se retragă în cantonamente şi să înceapă exerciţiile obişnuite.
      827.       — Călăraşi, 28 ianuarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a III-a, raportează generalului Racoviţă, comandantul Diviziei a III-a la Bucureşti că regimentul 3 Linie nu poate pleca din lipsa de bani.
      828.       — Poiana, 28 ianuarie. — Locotenentul Rotaru, şeful Manutanţei Poiana, raportează Ministerului de Război situaţia depozitului la 27 ianuarie.
      829.       — Turn u-M ăgurele, 28 ianuarie. — Şeful depoului general de furaje raportează Ministerului de Război că nu a primit furaje în depou.
      880.       — Ciuperceni, 28 ianuarie. — I. Porfiri, adjunct intendant al depozitelor din Ciuperceni, cere intendentului Diviziei a Il-a să confirme primirea unui număr de efecte noi.
      881.       — Rupcea, 28 ianuari e.— Comandantul Diviziei I-a mulţumeşte Comitetului <le doamne din Iaşi pentru serviciile aduse armatei de ambulanţa acelui comitet.
      882.       — Bucureşti, 28 ianuarie. — Ministerul de Externe cere lui D. Brătianu să plece de la Paris la Constantinopol unde urmează să se discute problema graniţelor.
      883.       — Bucureşti, 28 ianuarie. — Direcţia Generală a Poştelor şi Telegrafelor cere Ministerului de Externe să intervină pentru a se achita suma datorată de colonelul Catargiu, pentru telegramele expediate de la oficiul din Poradim.
      884.       — Bucureşti, 28 ianuarie.— Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice, cere Ministerului de Externe să intervină pentru curăţirea Dunării de torpile de la Severin pînă la Sulina.
      835. — [Bucureşti,] 28 ianuarie. — Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice, comunică Ministerului de Externe numirea noului Director general al acestui Minister ţi a Preşedintelui Consiliului central.
      886.—[Bucureşti,] 28 ianuarie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război să rînduiască o anchetă cu privire la răzvrătirea miliţienilor din comuna Cîrna, jud. Dolj.
      837.       — Bucureşti, 28 ianuarie. — Ministerul de Interne dă un ordin circular tuturor prefecturilor cu privite la Întocmirea listelor de subscripţii de seminţe pentru ajutorarea familiilor ostaşilor.
      838.       — Bucureşti, 28 ianuarie. — Ministerul de Interne cere prefecturii judeţului Dolj să nu se rechiziţioneze şcoala din comuna Poiana spre a se înfiinţa un spital.
      839.       — Focşani, 28 ianuarie..— G.F. Robescu prefectul judeţului Putna, comunică Preşedintelui Consiliului de Miniştri, preţul şi cantitatea de vin care s-ar putea găsi în judeţ.
      840.       — Buzău, 28 ianuarie.— Prefectura judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne numărul şi încărcătura vagoanelelor ce au trecut prin gara Buzău de la 26 la 27 ianuarie.
      841.        -Piatra-Neamţ, 28 ianuarie. — Adamescu, prefectul judeţului Neamţ, raportează Ministerului de Interne că lipsurile care s-au găsit la pînza oferită pentru armată provin ■din schimbarea unităţilor de măsură.
www.dacoromanica.ro
XXX
      342. — Bucureşti, 28 ianuarie. — Prefectul judeţului Ilfov comunică Ministerului de Externe că nu s-au luat vite de rechiziţie de la Gh. Butu, supus austro-ungar din Olteniţa.
      348. — Odaia, 28 ianuarie. — Primăria comunei Odaia din judeţul Teleorman încheie un proces-verbal de sosirea şi preluarea de către compania a IV-a din Batalionul I Vînători a unui număr de prizonieri turci aduşi de armata rusă.
      844.       — [P oborul, 28 ianuari e.—] Mai mulţi locuitori din comuna Poborul, judeţul Olt, cer să fie despăgubiţi pentru pagubele ce au avut făcînd transporturi pentru armata romînă.
      845.       — [R u p c e a,] 28 ianuarie.— Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a, comunică generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest unele rectificări ce trebuiesc făcute la ştirile ce au apărut In Monitorul Oficial privind operaţiile militare Intre 22 noiembrie 1877 şi 3 ianuarie 1878.
      840. — Belarada, 29 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, dă un ordin circular către Divizii ca să se restituie carele luate de la locuitorii bulgari.
      847.       — Rupcea, 29 ianuarie. — Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a, raportează generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, pagubele suferite de divizie în urma unui incendiu la Belarada.
      848.       — [Rupcea,] 29 ianuarie. — Divizia I-a cere Corpului de Vest să se ia măsuri pentru aprovizionarea cu furaje a Brigăzii de Călăraşi.
      849.       — Rupcea, 29 ianuarie. — Divizia I-a cere comandantului Corpului de Vest să dea dispoziţiuni a se rambursa Regimentului I Dorobanţi o sumă dată ca avans în contul soldei unui ofiţer.
      850.       — S m î r d a n, 29 ianuarie.— Medicul Diviziei a Il-a raportează comandantului Diviziei lipsa de cantonamente a Regimentului 6 Infanterie şi înmulţirea cazurilor de febră tifoidă.
      851.      — Călăraşi, 29 ianuarie.— Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, raportează generalului Racoviţă, comandantul Diviziei a IlI-a, lipsa de medici şi bani pe care
0  au corpurile din oraş.
      852.       — Vitbol, 29 ianuarie. — Serviciul sanitar al Diviziei a IV-a cere generalului Anghelescu, comandantul acestei Divizii, să se evacueze casele de la Is'azîr-Mahala pentru a putea instala un spital.
      858.— Craiova, 29 ianuarie. — Depozitul de arme Craiova anunţă Diviziei de Rezervă primirea unei cantităţi de muniţiuni.
      854.       — Calafat, 29 ianuarie. — Colonelul Fălcoianu, Şeful Marelului Stat Major, cere colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, să trimită sentinele bine îmbrăcate pentru cartierul generalului Cernat şi 2 călăraşi cu schimbul pentru nevoile cancelariei.
      855.       — [Calafat,] 29 ianuarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, dă ordin maiorului Basarab, comandantul Regimentului 1 Dorobanţi, ca soldaţii ce se trimit pentru gardă la Cartierul General să fie bine îmbrăcaţi.
      856.       — [Calafat,] 29 ianuarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, ordonă comandantului Escadronului I Dolj să trimită zilnic la cancelaria Marelui Cartier 2 călăraşi cu schimbul.
      857.  — Turn u-M ă g u r e 1 e, 29 i a n u a r i e. — Lt. colonelul Agarici, din Regimentul
1  Artilerie, comunică generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, că s-a terminat trecerea coloanei de muniţii a regimentului de peste Dunăre.
      858.       — Rupcea, 29 ianuarie. — Lt. colonelul Nicolau, comandantul Regimentului I Dorobanţi, raportează comandantului Brigăzii I-a din Divizia I-a, lipsa de vite şi fasole, pentru hrană.
www.dacoromanica.ro
XXXI
      350. — Roma, 29 ianuarie. — Obedenaru, secretarul agendei diplomatice romîne din Roma, anunţă Ministerului de Externe plecarea unei misiuni italiene la Bucureşti şi întreabă cînd trebuie să propună ciţiva italieni ca să fie decoraţi cu medalii romîneşti.
      800. — [Bucureşti,] 29 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică agentului diplomatic al Franţei la Bucureşti că nu este în competinţa sa de a-i confirma ştirea cu privire la reluarea legăturilor de mică viteză pe calea ferată.
      861.       — [P i t e ş t i,] 29 ianuarie. — Prefectura judeţului Argeş cere Ministerului de Interne să înapoieze conturile de cheltueli făcute cu întreţinerea în spitale a soldaţilor ruşi.
      862.       — Iaşi, 29 ianuarie. — Primăria oraşului Iaşi cere comisarului romîn pe lingă Armata Rusă să stăruiască să se ia măsuri pentru preîntîmpinarea unor epidemii provenite din cauza bolnavilor de boli contagioase.
      863.       — [B e 1 a r a d a,] 30 ianuarie. — Colonelul Gramomt, şeful Statului Major al Corpului de Vest, ţrimite generalului Cerchez, comandantul Diviziei Il-a, la Smîrdan, un ordin circular prin care se cere să se comunice Corpului numărul de medalii (Virtutea militară) cuvenită unităţilor din Divizie şi neprimite încă.
      864.       — Belarada, 30 ianuarie. — Colonelul Gramont, Şeful Statului Major al Corpului de Vest, comunică comandantului trupelor de la Calafat că poate învoi trecerea în sudul Dunării pentru cantineri şi părinţii ostaşilor în număr mic.
      365. — Belarada, 30 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, comunică Marelui Cartier General lipsa de furaje şi cere să se ia măsuri.
      866.       — Adrianopol, 30 ianuarie. — Principele Cercaschi comunică şefului staţiei Bechet spre a fi transmis guvernatorului din Rahova, ordinul cu privire la instalarea administraţiei civile din Vidin şi aplicarea măsurilor sanitare.
      867.  — [N i c o p o 1 e,] 30 ianuarie. — Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole,
comunică Ministerului de Război că s-a terminat trecerea în ţară a coloanei de muniţii şi de ambulanţe
      868.       — [N i c o p o 1 e,] 30 ianuarie.— Comandantul cetăţii Nicopole, generalul Zefcari. cere aprobarea Ministerului de Război pentru dispoziţii de cumpărare a 300 rogojini, pe care să doarmă soldaţii.
      869.       — [Nicopole,] 30 ianuarie. — Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, cere Ministerului de Război să aprobe dispoziţiile date de el pentru cumpărarea mai multor unelte de fierărie cu care vor fi reparate căruţele.
      870.       — [Nicopole,] 30 i a n u a r i e.— Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, cere aprobarea Ministerului de Război să se vîndă prin licitaţie pieile vitelor tăiate sau moarte, căci sînt ameninţate de a putrezi.
      871.        — Nicopole, 30 ianuarie. — Comandantul Regimentului 10 Dorobanţi raportează generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, că nu s-au luat niciodată furaje de la locuitorii bulgari.
      872.       — [Calugher, 30 ianuari e.—] Generalul Cerchez, comandantul Diviziei a Il-a, ordonă colonelului Cantilli, comandantul Brigăzii I-a să trimită un delegat pentru a ridica efecte.
      873.       — Nazîr Mahala, 30 ianuarie. — Generalul Gh. Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, raportează Marelui Cartier General la Calafat lipsa de alimente şi cere să se ia măsuri.
      874.       — Rupcea, 30 ianuarie. — Comandantul Diviziei I-a, colonelul Leca, cere generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, să se ia măsuri urgente pentru aprovizionarea unităţilor cu furaje, căci boii şi caii de la trăsurile corpurilor pier de foame.
www.dacoromanica.ro
XXXII
      876.      — Calafat, 30 i a n u a r i e. — Lt. colonel Dumitrescu Maican, comandantul bateriilor de coastă, cere Comandantului Diviziei de Rezervă să se înainteze celor în drept un raport trimis încă din noiembrie prin care recomanda spre decorare mai mulţi ofiţeri şi grade inferioare.
      876.       — 30 i a n u a ri e. — Lt. colonel Pereţ, comandantul Regimentului 8 Călăraşi, propune colonelului Leca, comandantul Diviziei I-a, să fie decorat doctorul Stan Anastasescu.
      877.      — Bucureşti, 30 ianuarie. — Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei a IlI-a, comunică colonelului Ylădescu, comandantul Brigăzii I-a la Călăraşi, că a dat ordin să se trimită bani Regimentului 3 Linie ca să poată pleca imediat la Bucureşti.
      878.       — Bucureşti, 30 ianuarie. — D. Ghica, preşedintele Societăţii Crucea Roşie, cere Ministerului de Interne să dea ordin Prefecturii Teleorman, să repartizeze 30 care de rechiziţie necesare transporturilor de materiale ale acestei societăţi.
      879.       — Călăraşi, 30 i a n u a r i e. — Lt. colonel Dimitrescu, comandantul Regimentului 3 Linie, înaintează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, un tabel de ofrandele primite din partea locuitorilor din Călăraşi pentru răniţii regimentului.
      880.       — Bucureşti, 30 ianuarie. — Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice comunică Ministerului de Externe că s-au luat măsuri să se trimită la Turnu-Severin vagoanele cu arme sîrbeşti.
      881.      — Bucureşti, 30 ianuarie. — G.M. Gliica, comisar general romîn, comunică Ministerului de Externe că s-au luat măsuri ca autorităţile să nu mai împiedice pe funcţionarii vamali şi ai Regiei de la Brăila să controleze bagajele.
      882.      — [C r a i o v a, ] 30 ianuarie. — I. N. Titulescu, prefectul judeţului Dolj, cere Ministerului de Război să se ia măsuri contra ofiţerilor care utilizează violenţă în obţinerea obiectelor trebuincioase.
      888. — C a r a c al, 30 [i a n u a r i e], — Deleanu, prefectul judeţului Romanaţi, raportează Ministerului de Interne că există dispoziţii de rechiziţie din partea sa, numai pentru vite şi căruţe.
      884. — Calafat, 30 ianuarie. — Căpitanul Horezeanu, comandantul Bateriei Independenţa, raportează colonelului Boteanu, şeful Statului Major al Diviziei de Rezervă, conflictul ivit Intre el şi comandantul Bateriilor de coastă.
      886-—[Bucureşti,] 31 ianuarie. — Ministrul de Război comunică generalului Cernat, comandantul Armatei, că trupele romîne vor ocupa Vidinul şi Belogragicul, iar Roşiorii vor merge la Craiova.
      886.      — Nazîr Mahala, 31 ianuarie. — Generalul Cernat, comandantul Armatei, comunică generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, la Belarada, că Marele Cartier se mută la Calafat.
      887. — 31 ianuarie.— Comandantul companiei a 8-a din Regimentul 7 Dorobanţi, propune lt. colonelului Sclieleti să fie decorat un sergent, care a făcut 2 turci prizonieri.
      888.       — 31 ianuarie. — Căpitanul Strîmbeanu, din Regimentul 7 Dorobanţi, cere lt. colonelului Scheleti, comandantul Regimentului 7 Dorobanţi, să intervină să fie decoraţi 3 ofiţeri care s-au distins în lupte şi care au fost propuşi mai de mult.
      889.       —[G î r c e a,] 31 ianuarie. — Comandantul Brigăzii de Cavalerie, colonelul Cerno-vodeanu, comunică Regimentelor 2 şi 8 Călăraşi un ordin circular al Corpului de Vest pentru a nu se mai lua vite de la locuitorii bulgari.
      890.       — 31 ianuarie. — Comandantul coloanei a IV-a muniţii raportează comandantului cetăţii Nicopole că în tot timpul şederii în comuna Vulba tot ce s-a luat de la locuitori a fost plătit.
www.dacoromanica.ro
xxxm
     391.      — Rup cea, 31 ianuarie. — Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a, rapbrtează •generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, lipsa de furaje şi adăposturi şi cere să se ia măsuri urgente.
     392.      — Belarada, 31 ianuarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, comunică Diviziilor I-a şi a Il-a că pot trimite spre a ridica furajul necesar de la depozitul ■din Ciuperceni.
     893- — Turnu-Măgurele, 31 ianuarie. — Mai mulţi locuitori din comuna Ologi, judejul Teleorman, cer Primului Ministru să fie scutiţi de rechizitii, întrucit au rămas fără boi, 'fără ■cai şi fără care.
     894.     — Calafat, 31 ianuarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă comunică Comandantului Corpului de Vest sosirea In portul Calafat a unui remorcher austriac cu 10 şlepuri.
     895.      — Verb iţa, 31 ianuarie. — Lt. colonel A. Costiescu, comandantul coloanei de muniţii, Înaintează comandantului cetăţii Nicopole 1 sergent şi 4 soldaţi telegrafişti.
     896.      — 31 ianuarie. — Maiorul Gurănescu, comandantul Batalionului 3 Vlnători, comunică comandantului Brigăzii I-a din Divizia a IV-a că nu are trăsuri pentru a le pune la dispoziţia doctorului Stoian.
     897.      — [Bucureşti,] 31 ianuarie. — Ministerul de Război dă dispoziţiuni colonelului Şt. Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major, pentru amenajarea unor şlepuri, cu care să se aducă răniţi din Bulgaria, la T. Severin.
     888. — Bucureşti, 31 ianuarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, cere colonelului Arion, ataşat romîn pe lingă Marele Duce Nicolae, să-i trimită telegrafic protocolul privind evacuarea Vidinului, şi să vină In Bucureşti pentru lămuriri.
     899.—[Vie na,] 31 ianuarie. — «Corbureau» anunţă din'Viena Agenţiei« Havas » din Bucureşti că deputatul italian Farini va pleca la Bucureşti ca să anunţe domnitorului Carol urcarea pe tron a regelui Umberto.
     400.      —[Bucureşti,] 31 ianuarie.—Vlahide, comisar special pe lingă Intendenta rusă comunică, generalului maior Ivaşcenco, intendent al armatelor imperiale, că i-a trimis listele de preţuri cerute.
     401.      — [Bucureşti,] 31 ianuarie. — Vlahide, delegat special pe lingă intendenţa rusă, cere Ministerului de Externe să aprobe trecerea prin ţară fără vamă a unei cantităţi de spirt şi a unor •cojoace necesare armatei ruse.
     402.      — B u c u r e ş t i, 31 ianuarie.— Ministerul de Externe cere Ministerului de Finanţe să aprobe trecerea prin ţară, fără vamă, a unei cantităţi de spirt şi a unor cojoace necesare -armatei ruse.
     403.      —[Bucureşti,] 31 ianuarie.— Vlahide, delegat special pe lingă intendenţa rusă, cere Ministerului de Externe să aprobe intrarea in ţară fără vamă a unui stoc de cisme confecţionate în Viena, necesare armatei ruse.
     404.      — Crai o va, 31 ianuarie. — Proces-Verbal al Comisiei capturilor turceşti de primirea unei cantităţi de arme şi muniţii turceşti şi romîneşti.
     405.      — [C ra i o v a,] 31 ianuarie. — Doi negustori din Craiova, avînd serviciul de can-tinier pe Ungă Divizia I cer comandantului Corpului de Vest să fie scutiţi de taxa vamală la alimentele ce le trec la Lom-Palanca pentru nevoile armatei romîne.
     406.      — 31 ianuarie. — Lt. colonel Dănescu, comandantul Regimentului I Linie, raportează comandantului Brigăzii I Infanterie din Divizia I-a lipsa de furaje şi cere a se lua măsuri.
III — c. 313
                                     www.dacoromanica.ro
XXXIV
      407.       — Bucureşti, 31 ianuarie. — Generalul Drenteln, şeful comunicaţiilor militare ruse, comunică Ministerului de Interne că In urma măsurilor luate de Guvernul romin pentru asanarea căilor de comunicaţie, nu mai este cazul să instituie o comisie rusească pentru acest scop»
      408.       — Călăraşi, 31 ianuarie. — Prefectura judeţului Ialomiţa trimite colonelului Vlădescu comandantul Brigăzii I-a din Divizia IlI-a, un pachet cu scamă primită ca ofrandă.
      409.  — B r ă i 1 a , 31 i a n u a r i e. — B. M. Missir, prefectul judeţului Brăila, raportează
Ministerului de Interne că au trecut spre Moldova 4 trenuri cu prizonieri turci.
      410.       — D o r o h o i, 31 i a n u a r i e. — Prefectura judeţului Dorohoi comunică Minislc-rului de Externe că printre pichetele de graniţă ale companiei Mamorniţa au trecut In ţară 16 cărăuşi fără paşapoarte, care pretind a fi In serviciul armatei ruse şi întreabă dacă pot li lăsaţi liberi> cu căruţele lor.
      411.       — Dorohoi, 31 ianuarie. — N. Borisovicz Basilinski, antreprenor Tal intendenţei ruse, cere Ministerului de Externe să se elibereze căruţele care au trecut graniţa şi sint reţinute de autorităţile romlne.
      412- — Bucureşti, 31 ianuarie. — Ministerul de Justiţie cere' Ministerului de Război să-i comunice unităţile care au fost desconcentrate urmlnd ca pentru acestea să se revoace dispo-ziţiunile legii din 26 aprilie 1877, cu privire la chemarea !n faţa instanţelor judecătoreşti.
      418.       — Tecuci, 31 ianuarie. — Anastasiu, prefectul judeţului Tecuci, comunici Ministerului de Interne preţul şi cantitatea vinului care s-ar putea găsi în judeţ.
      414. — Piteşti, 31 ianuarie. — Primăria oraşului Piteşti cere cetăţeanului Ilie-Trifănescu să depună sumele pe care le-a subscris pentru cumpărare de arme şi pentru soldaţii răniţi.                                                                          -
      415-—Bucureşti [ianuarie], — Ministerul de Război comunică şefului Marelui Stat Major, la Lom-Palanca, imposibilitatea de a se putea trimite căruţe din ţară pentru transportul muniţiei capturată de la turci.
      416.       — Constantinopol, ianuarie. — Reuf, Ministrul de Război otoman, dă> dispoziţiuni lui Izzet-Paşa, comandantul militar al Vidinului, cu privire la evacuarea Vidinului de-către trupele turceşti.
      417.       — [ianuarie. —] Tabel de personalul Marelui Cartier General indicîndu-se şi locul de-unde primeşte salariul.
      418.       — [C r a i o v a,] ianuarie. — Generalul Cernat, comandantul Armatei, ordonă generalului Cerchez, comandantul diviziei a Il-a, să comunice generalului Haralambie motivul întîrzierii unui ordin şi dă dispoziţii privind mişcările de trupe.
      419.       — [Bucureşti, ianuarie —]. George N. Ghica, comisar general, cere prinţului Obolenschi, comisar general rus, să stabilească Împreună un proect de regulament pentru despăgubirea locuitorilor cari au cartiruit ostaşi ruşi.
      420.       — [Nazlr Mahala, ianuarie. —] Marele Stat Major ordonă intendantului Tamara că dacă dispune de efecte să distribuie unor unităţi din divizia Il-a.
      421.       — T 1 r n a c [.ianuarie], — Generalul G. Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-ar ordonă unităţilor în subordine să restitue carele bulgăreşti pe care le au.
      422.       — [Nazîr Mahala, ianuari e.—] Marele Stat Major ordonă căpitanului Alexandru Costiescu, comandantul coloanei de muniţii, să permită unui împuternicit să rechiziţioneze fîn din satele din Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
XXXV
      423.      — Bucureşti, ianuarie. — Alvensleben, consulul general german la Bucureşti, mulţumeşte lui M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, pentru atenţia care s-a dat medicilor militari germani care au servit pe front.
      424.      — Turn u-M ăgurele, ianuarie. — Doctorul Davila comunică generalului Cernat, comandantul Armatei, spitalele militare Înfiinţate şi numărul lor de paturi.
      425.      — [Giurgiu,] ianuarie.— Natkhovski, inspectorul telegrafelor ruse, cere lui Retoride, comisarul romîn în judeţul Vlaşca, să-i trimită 20 care pentru a transporta stilpii necesari liniei Giurgiu-Rusciuc de la Slobozia la Giurgiu.
      426.      — [C a 1 af a t,] 1 februarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă dă un ordin circular către toate unităţile Diviziei prin care le anunţă că lt, colonelul Murgescu a fost numit comandant al Corpului Flotilei şi Bateriilor de coastă.
      427.      — Calafat, 1 februarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă dă ordin lt, colonelului Dumitrescu Maican, comandantul Flotilei şi Bateriilor de coastă să predea serviciul lt. colonelului Murgescu şi să se prezinte la Marele Cartier General.
      428.      — Bucureşti, 1 februarie. — Ministerul de Război care generalului Cernat, comandantul Armatei, să trimită la partea teritorială detaşamentele de jandarmi din Iaşi şi Bucureşti,
      429.      — 1 februarie.— Locotenent-colonelul Bălan, comandantul Regimentului 7 Dorobanţi, comunică Brigăzii a Il-a din Divizia a IV-a, că a trimis delegaţi la Bresleniţa, pentru a aduce muniţia Regimentului la Ploeşti.
      480. — [C uneşti,] 1 februarie. — Dăsovscliim, şeful armatei ruse din regiunea Călăraşi, face cunoscut Colonelului Vlădescu, comandantul garnizoanei Călăraşi, că a primit ordin-de plecare.
      431.      — T u r n u-M ă g u r e 1 e, 1 februarie. — Căpitanul Vasiliu, comandantul pontoa-nelor, raportează Marelui Cartier General situaţia construirii podului dela Gînciova.
      432.      — Bucureşti, 1 februarie. — Ministerul de Război comunică colonelului Fălcoianu că a dat ordin Batalionului 2 Vlnători, să expedieze părţii active la Calafat toate mantalele şi pălăriile primite.
      433.      — Gtrţa, 1 februarie. — Doctorul Vircan, medicul Diviziei a Il-a,cere comandantului Diviziei să ordone ca bolnavii din ambulanţă să fie duşi la Vitbol şi să i se trimită căruţa pentru transportul a .136 bolnavi.
      484.      — [Rupcea,] 1 febr u.a r i e. — Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a, raportează Generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, la Belarada, că din lipsă de furaje au început să moară caii şi boii corpului.
      485.      — Belarada, 1 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, raportează generalului Cernat, comandantul Armatei, lipsa de furaj la Divizia I-a, pentrucă nu se poate transporta în pontoanele şi portierele aflate pe Dunăre.
      486.      — Bucureşti, 1 februarie. — Ministerul de Război comunică comandantului cetăţii Nicopole că aprobă să se vîndă prin licitaţie pieile vitelor tăiate.
      487.      — [C a 1 a f a t,] 1 f e b r u a y e. — Intendantul Diviziei de Rezervă raportează inten-dantului Marelui Cartier General că şcoala din Calafat nu poate fi transformată în spital, neavînd uşi şi ferestre.
      438. — Calafat, 1 februarie. — Intendantul Corănescuraportează generalului Cernat, comandantul Armatei, că pentru buna aprovizionare a trupelor este necesar să se transporte pesmeţi şi făină din Bechet cu vasul Flotilei.
III*
                                         www.dacoromanica.ro
XXXVI
      430.      — Bucureşti, 1 februarie. — Intendentul Cămărăşescu, de Ia Ministerul de Război, cere colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia IlI-a, să restituie ^mandatele trimise pentru Regimentul 3 Infanterie.
      440. — Bucureşti, 1 februarie. — Preşedintele Consiliului de Miniştri comunică Ministerului de Externe ca toţi funcţionarii superiori din acest minister să fie la gara Tîrgovişte [de Nord] tn ziua de 2 februarie pentru a tnttmpina pe Marele Duce Nicolae.
      441.      —[Bucureşti,] 1 februarie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Externe să intervină ca să fie scutită de rechiziţie şcoala din Alexandria.
      442.      — Craiova, 1 februarie. — I. N. Titulescu, prefectul judeţului Dolj, raportează generalului Cemat, comandantul Armatei, că a dat dispoziţii ca cetăţenii care au vite de vînzare să meargă cu ele la Poiana; totodată raportează situaţia mijloacelor de transport din judeţ,
      448. — Belarada, 1 februarie. — Colonelul Gramont, şef de Stat Major al Corpului de Vest, ordonă generalului Gh. Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, ca toate căruţele care merg la Dunăre pentru furaj să treacă pe la Belarada pentru a lua răniţii ce urmează să fie trimişi în ţară.
      444.      — Calafat, 2 februarie. — Locotenent-colonel Dumitrescu Maican raportează colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, că a dat ordin de zi prin care anunţa plecarea a, cu toate că colonelul Murgescu nu s-a prezentat.
      445.      — Belarada, 2 februarie. — Doctorul Ursulescu, medic şef al Ambulanţei Comitetului de doamne din Iaşi, comunică Măriei Roznovanu, Vice-preşedinta Comitetului de doamne din Iaşi, că a predat ambulanţa şi pleacă la Tumu-Măgurele.
      446.      — [Regiunea Bucoviţa,] 2 februarie. — Comandantul Regimentului 7 Dorobanţi raportează Brigăzii a Il-a din Divizia a IV-a, lipsa de alimente şi cantonamente.
      447.      — Calafat-tabără, 1 februarie. — Dirigintele Oficiului telegraf, postul Cala-fat-tabără, comunică colonelului Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major, că i-a trimis unele materiale.
      448.      — P a r i s, 2 f e b r u a r i e.—Calimachi-Catargi, agentul diplomatic al Romîniei la Paris, comunică Ministerului de Externe, informaţiuni asupra unei conversaţii avută cu Ministrul de Externe al Franţei, privind participarea Romîniei la Congres.
      440. — Adrianopol, 2 februarie. — Colonelul Arion, ataşat pe lingă Marele Duce Nicolae comunică lui M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, că i-a trimis textul armistiţiului şi că va pleca spre Bucureşti.
      450.      — Adrianopol, 2 februarie. — Colonelul Arion ataşat .pe lîngă Marele Duce Nicolae, comunică lui M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, informaţiuni în legătură cu problema despăgubirilor ce urmează a se discuta la conferinţa de pace.
      451.      — Bucureşti, 2 februarie. — Zwiedeneck, agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti, cere lui M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, ca doi supuşi austro-ungari din comuna Radovanu, judeţul Ilfov, să nu fie supuşi la rechiziţii.
      452.      — Bucureşti, 2. februarie. — A. M. Warşavschi, comisarul rus pentru transporturile cu căruţe ale armatei ruse, încunoştiinţează pe I. Vlahide, delegatul romîn pe lîngă intendenţa rusă, că numărul de căruţe rechiziţionate pentru transporturile armatei este insuficient şi cere o situaţie a cheltuielilor făcute pentru controlori, anunţînd totodată că renunţă la sprijinul guvernului romîn.
      453.      — Smîrdan, 3 februarie. — Generalul Cerchez, comandantul Diviziei a Jl-a, propune generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, să fie decorat maiorul Paraschivescu din Regimentul 5 Călăraşi.
www.dacoromanica.ro
XXXVII
      454.       — [Belarada,] 3 februarie. — Colonelul Gramont, şef de Stat Major al Corpului de Vest, trimite generalului Cernat, comandantul Armâtei, o listă de ofiţeri decoraţi care n-au primit semnele dinstinctive.
      455.       — Nazîr Mahala, 3 februarie. — Comandantul Batalionului 2 Vînători raportează comandantului Diviziei a IlI-a că a trimis situaţia prizonierilor, cerută.
      456.       — Belarada, 3 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul corpului de Vest întreabă Marele Cartier General dacă aprobă să treacă Dunărea chesoanele şi trenul auxiliar al Diviziei a Il-a ne mai avînd furaj.
      457.       — Calafat, 3 februarie. — Pretorul Diviziei de Rezervă roagă pe comandantul Diviziei să ordone ca după ora 8 seara gradele inferioare să circule prin oraş cu bilet de voe şi în ţinută reglementară.
      458.       — Belarada, 3 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, ordonă colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, să trimită caii şi oamenii necesari pentru a prelua patru tunuri şi muniţia lor de la pichetul Bogdan.
      459.       — [Calafat,] 3 februarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, dă ordin maiorului Măleanu, comandantul miliţienilor de la Ciuperceni, să pregătească mai multe care în vederea preluării a 4 tunuri, capturate de la Turci.
      460.       — [Calafat,] 3 februarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, ordonă maiorului Folino, comandantul artileriei de cîmp, să trimită soldaţii şi caii necesari la pichetul Bogdan, pentru a transporta 4 tunuri la Calafat.
      461.       — Calafat, 3 februarie.— Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, comunică maiorului Gheorghiu, comandantul miliţienilor de la Cetate, că vapoarele austriace pot merge în josul Dunării pînă la Golenţ.
      462.       — Calafat, 3 februarie. — Generalul Cernat, comandantul Armatei, raportează Preşedintelui Consiliului de Miniştri şi Ministerului de Externe că turcii nu permit trecerea în jos de Vidin a unui vapor al Companiei Dunărene Austriace cu toate că armistiţiul a fost încheiat.
      463.       — [Rupcea,] 3 februarie. — Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a, raportează generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, lipsa de furaje şi cere să se ia măsuri.
      464.       — Tîrnac, 3 februarie.— Adjutantul Dona raportează intendenţei Diviziei a
IV-a numărul de vite cumpărate pentru armată şi abuzurile făcute de delegaţii militari cu rechiziţiile.
      465.       — 3. februarie. — Intendenţa Diviziei I-a raportează comandantului Diviziei că nu are vite în depozit.
      466.       — Musulmana, 3 februarie. — Maiorul Teii, comandantul Regimentului 2 Artilerie, cere colonelului Leca, comandantul Diviziei I-a, să pedepsească pe locotenentul Dumitrescu din Călăraşi, care a luat cu forţa fînul procurat pentru regimentul său şi a ameninţat pe soldaţii care însoţeau transportul.
      467.       — Călăraşi, 3 februarie. — Prefectura judeţului Ialomiţa trimite colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, un pachet cu scamă primit ca ofrandă.
      468.       — Verbiţa, 3 februarie. — Locotenent-colonel A. Costiescu raportează comandantului cetăţii Nicopole numărul şi starea pieilor de vite aflate la Bresleniţa.
      469.       — Bucureşti, 3 februarie. — M. Kogălniceanu, Ministerul de Externe, transmite agentului diplomatic al Romîniei de la St. Petersburg instrucţiuni cu privirile la conversaţiile ce urmează să le ducă pentru admiterea Romîniei la Congresul de pace.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
      470. — B u cu r e ş t i, 3 februarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, cere Ministrului de Externe al Turciei să. intervină pe Ungă Guvernul Turciei pentru recunoaşterea independentei.
      471. — Bucureşti, 3 februarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, cere agentului diplomatic al Romîniei la Belgrad să-i comunice informaţiuni In legătură cu dorinţa sîrbilor de a ocupa cetatea Belogragic.
      472.       — Bucureşti, 3 februari e.— Stuart, agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti, cere Ministerului de Externe ca Ministerul Lucrărilor Publice să desemneze un funcţionar pe numele căruia să se facă bonul de lichidare a datoriilor ce le au de Încasat căile ferate romîne de la Intendenţa armatelor ruseşti.
      473.       — Paris, 3 februarie. — Calimachi-Catargi, agentul diplomatic al Romîniei la Paris, comunică Ministerului de Externe că ambasadorul Rusiei i-a făcut cunoscut că tratatul de pace care s-a semnat prevede un schimb de teritorii între Romînia şi Rusia.
      474.       — [Ploeşti, 3 februarie. —] Sentinţa dată de tribunalul Prahova în procesul dintre Stat şi V. Cantilli pentru mobilierul folosit de Ţar.
      475.      — Bucureşti, 3 februarie. — C. F. Robescu, directorul general al Poştelor şi Telegrafelor, raportează Primului Ministru că poliţaiul oraşului Alexandria nu dă concursul pentru evacuarea namestiilor statului ocupate de vechiul antreprenor.
      476.       — [Bucureşti,] 3 februarie. — Ministerul de Interne ordonă Prefecturii Teleorman să pună la dispoziţia Crucii Roşii din Turnu-Măgurele 30 care.
      477.      — [Bucureşti,] 3 februarie. — Ministerul de Interne raportează Ministerului de Externe, că, în urma cercetării Prefecturii judeţului Romanaţi, reclamaţia supusului elin Th. Stamatopol este neîntemeiată.
      478.       — Bucureşti, 3 februarie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război să comunice echivalenţa chilei în chilograme, pentru a se putea plăti o cantitate de grîu luată de la un supus grec.
      479.      — [Bucureşti,] 3 februarie.— Ministerul de Interne trimite Ministerului de Finanţo cererea mai multor dorobanţi rezervişti din jud. Covurlui, de a li se amina plata impozitelor.
      480.      — [Bucureşti, 3 februarie.—] Consiliul medical superior comunică Ministerului de Interne o serie de măsuri ce urmează să fie luate pentru a se stăvili epidemia de tifos exantematic.
      481.       — [B r ă i 1 a,] 3 f e b r u a r i e. — B. M. Missir, prefectul judeţului Brăila, cere Ministerului de Interne să fie despăgubit un cetăţean căruia i-a murit un cal făcînd transporturi pentru armată.
      482.       — Giurgiu, 3 februarie. — Prefectura judeţului Vlaşca face cunoscut Ministerului de Interne că-i trimite un proces-verbal de pagubele suferite de D. Mişculescu, din partea prizonierilor turci.
      483.      — Bucureşti, 4 februarie. — Ministerul de Război comunică generalului Cernat, comandantul Armatei, numirea noului comandant al Regimentului 9 Călăraşi.
      484.       — Cetate, 4 februarie. — Comandantul anteposturilor, raportează colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă că miliţienii de la pichetele 6 şi 7 au tras în vaporul Pesta şi că şefii de posturi au fost pedepsiţi.
      485.       — Belarada, 4 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul corpului de Vest, comunică colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, că în afară de tunuri i-a trimis şi muniţiuni.
www.dacoromanica.ro
XXXIX
      486.       — Bucureşti, 4 februarie. — Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei a
IlI-a, ordonă colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Călăraşi, ca toate unităţile care urmează a veni în Bucureşti să trimită înainte delegaţi, pentru a primi ordine.
      487.        — Bucureşti, 4 februarie. — Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei a IlI-a, ordonă colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Călăraşi, ca maiorul Pascu să vină la Bucureşti cu bateriile.
      488.        — Bucureşti, 4 februarie. — Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei a III-a, ordonă colonelului Vlădescu să trimită la Bucureşti Regimentul 3 Călăraşi.
      489.        — [Zimnicea,] 4 februari e.— Oîiciul telegrafic din Zimnicea anunţă Ministerului de Externe primirea unei telegrame adresate ţarului cu privire la apariţia flotei engleze în Bosfor.
      490.        — Bucureşti, 4 februarie. — Circulara Ministerului de Externe cătTe agenţii <liplomatici ai Romîniei, prin care le face cunoscută nota trimisă Imperiului Otoman.
      491— Zimnicea, 4 februarie. — O telegramă trimisă Ministerului de Externe privind informaţiile trimise de Sultan Împăratului, relativ la apariţia escadrei engleze în faţa insulei Prinkipo.
      492.        — [Bucureşti, 4 februarie —]. Jurnalul Consilului de Miniştri prin care se apfobă trecerea în bugetul Ministerului de Externe a 50.799 lei, rămaşi din creditele anului expirat.
      493.       — Bucureşti, 4 februarie. — Ministerul de Război comunică Ministerului de Justiţie că nu s-a desconcentrat nici o parte din trupele active.
      494.       — Călăraşi, 4 februarie. — Brigada I-a din Divizia a IlI-a confirmă Prefecturii Ialomiţa primirea a 100 dramuri scamă oferită ca ofrandă.
      495.       — [Călăraşi,] 4 februarie. — Brigada I-a din Divizia a IlI-a, trimite doctorului Demostene, medicul Regimentului, un pachet cu 100 dramuri scamă.
      496.        — [Nicopole,] 4 februarie. — Comisarul civil romîn pentru afacerile cetăţeneşti din Nicopole comunică Ministerului de Externe că nu poate procura care pentru a fi transportate materiale militare luate de la turci, aflate la Verbiţa.
      497.        — [Nicopole,] 4 februarie. — Comandantul cetăţii Nicopole cere comisarului romîn din acea localitate ca autorităţile bulgare să dea cea mai întinsă publicare că se va ţine licitaţie pentru vinzarea pieilor de la Verbiţa şi Nicopole.
      498.       — Nicopole, 4 februarie. — Ciocîrlan, comisar civil romîn pentru afacerile cetăţeneşti din Nicopole, cere Ministerului de Externe să-i trimită diurna pe luna în curs.
      499.        — Bucureşti, 4 februarie. — Ministerul de Interne comunică Ministerului de Război ofrandele făcute de locuitorii din comuna Pogoanele, judeţul Buzău.
      500.       — Alexandria, 4 februarie. — I. Roşu, antreprenorul poştelor din Alexandria, comunică Ministerului de Interne că nu poate fi evacuat din namestiile poştei, întruclt nu a expirat contractul de închirerie.
      501.       — [Slatina,] 4 februarie. — Prefectura judeţului Olt comunică Ministerului de Interne că mai mulţi locuitori din comuna Şerbăneşti au fost maltrataţi de soldaţii în trecere.
      502.        — Călăraşi, 4 februarie. — Prefectura judeţului Ialomiţa trimite colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, un pachet cu ofrande primite.
      503.       — Piteşti, 4 februarie. — Prefectura judeţului Argeş trimite Primăriei Comunei Piteşti o listă de subscripţie pentru cei ce vor să cumpere tabloul lt. colonelului Papazoglu, care reprezintă luptele de la Plevna.
www.dacoromanica.ro
XI.
      504.       — [L o m-P alanca,] 5 februarie. Generalul Radovici, comandantul militar al oraşului Lom-Palanca, cere Marelui Cartier General să trimită oameni care să facă serviciu în spitalul militar din localitate, întrucît două părţi din sanitari şi infirmieri sînt bolnavi.
      505.       — [RelaradaJ 5 februarie. — Ordinul circular al comandantului Corpului de-Vest către Divizii, prin care se face cunoscut că nu se poate lua nimic de la populaţie fără ordin da rechiziţie.
      500. — Gîrcea, 5 februarie. — Maiorul] Călinescu, comandantul Regimentului 2 Călăraşi, raportează colonelului Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de Cavalerie, lipsa de furaj.
      507. — Rupcea, 5 februarie. — Lt. colonel Băicoianu, şef de Stat Major al Diviziei-I-a, ordonă comandantului Brigăzii I-a ca intendenţa să dea fîn Regimentului 1 Dorobanţi.
      509.       — Tîrnac, o februarie. — Generalul Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, recomandă generalului Cernat, comandantul Armatei, pe colonelul Formac pentru înaintare la gradul de general.
      500. — Calafat, 5 februarie. — Maiorul Basarab, comandantul Regimentului 1 Dorobanţi, cere Ministerului de Justiţie să oprească executarea sentinţei judecătoreşti de a-i vinde mobilierul pînă la întoarcerea sa din campanie.
      510.       — Calafat, 5 februarie. — Maiorul Borănescu, comandantul avanposturilor de miliţieni, raportează comandantului Diviziei de Rezervă, rezultatul anchetei făcută privind incidentul cu vaporul Pesta.
      511.       — [Craiova,] 5 februarie. — Comandantul pieţii] Craiova, lt. colonel Bălăşanu;. propune colonelului Fălcoianu, şeful Marelui Stat Major decorarea unui sergent.
      512.       — Călăraşi, 5 februarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, confirmă ţrefectului de Ialomiţa primirea unor ofrande.
      518.       — Călăraşi, 5 februarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, înaintează generalului Racoviţă, comandantul Diviziei a III-a, un tabel de persoane care au făcut ofrande pentru răniţii din Regimentul 3 Linie.
      514.       — [Viena,] 5 februarie. — Steriadi comunică lui Bălăcpanu, agentul diplomatic al Romîniei la Viena, că Rusia şl acceptat ca Marile Puteri să soluţioneze obiecţiunile aduse de Austria şi că Elveţia cere să se facă cercetări privind soarta unui medic elveţian făcut prizonier la Şipca.
      515.       — Bucureşti, 5 februarie. — Intendantul şef al etapelor armatei ruse cere comisarului special romîn, Vlahide, să nu se perceapă taxa accizilor pentru-căruţele ce vin din Austro-Ungaria pe numele antreprenorilor Lascari şi Sevastopulo.
      516.       — Kustendje, 5 februarie. — R. Opran, prefectul judeţului Kustendje, raportează Ministerului de Interne că a intrat în posesiunea judeţului şi cere să i se trimită funcţionari şi armată.
      517.       — Comana, 5 februarie. — C. V. Caramaliu, prefectul judeţului Vlaşca, comunică Ministerului de Interne că s-au luat măsuri pentru reîntoarcerea autorizăţilor judeţene la Giurgiu,
      518.       — Leova, 5 februarie. — Mai multe femei din comuna Cociulia, judeţul Cahul, cer Ministerului de Interne desconcentrarea bărbaţilor întrucît au muncile cîmpului nefăcute.
      519.       — Calafat, 6 februarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, ordonă lt. colonelului Murgescu, comandantul bateriilor de coastă, să preia comanda şi administraţia conform dispoziţiunlor.
      520.       — [Smîrdan,] 6 februarie. — Divizia a Il-a comunică unităţilor sale noua repartiţie a cantonamentelor.
www.dacoromanica.ro
XLI
      621.      — Gircea 6, februarie. — Veterinarul Regimentului 8 Călăraşi raportează comandantului Regimentului lipsa de furaje.
      622.      — Turn u-M ăgurele, 6 februarie. — Comandantul Companiei 5 pontonieri din Batalionul de Geniu raportează comandantului cetăţii Nicopole,'că a trimis un detaşament cu materiale care să ajute la construirea unui pod stabil.
      628.      — Nicopole, 6 februarie. — Comandantul cetăţii Nicopole cere prefectului arondismentului Nicopole să se dea o căruţă cu plată pentru a transporta alimente la Verbiţa.
      624.— Iaşi, 6 februarie. — Mitropolia Moldovei trimite Comitetului de doamne din Iaşi un număr de ofrande cu lista donatorilor, cerlnd să fie publicată.
      626- — Bucureşti, 6 februarie. — Ant. Haim, agentul societăţii Donau.-Dampfschif-fahrts Gesellschaft, cere Ministerului de Externe să intervină pentru curăţirea Dunării de torpile de la Turnu-Severin pină la Sulina.
      626.      — Turn u-S everin, 6 februarie. — A. Nicolaescu, căpitanul portului Turnu-Severin, raportează Ministerului de Externe că trupele romîne au tras asupra vaporului austriac Pesta.
      627.      — [Bucureşti,] 6 februarie. — Vlahide, delegat special romin pe lingă Intendenţa Rusă, cere Ministerului de Externe ca transporturile ruse să fie scutite de anumite taxe.
      528. — Drăgăneşti, 6 februarie. — Proces-verbal încheiat de Primăria comunei Drăgăneşti, judeţul Vlaşca, pentru moartea a 3 boi ai unor locuitori din comuna Săgeata, judeţul Buzău, care au făcut transporturi pentru armată.
      629.       — L o m-P alanca, 7 februarie. — Colonelul O. Rourke, prefectul judeţului Lom-Palanca, cere colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, să dea dispoziţiuni ca să fie restituiţi 3 cai luaţi în mod abuziv de trupele romlne de la un cetăţean, bulgar.
      680.      — Belarada, 7 februarie. — Statul Major al Armatei de Vest cere comandantului Diviziei a IlI-a să ordone Brigăzii Sachelarie să trimită un detaşament de soldaţi la nişte vase turceşti scufundate lingă Arcer.
      581. — 7 februarie. — Comandantul Regimentului 5 Linie înaintează Diviziei a IlI-a două tabele de prizonieri turci aparţinlnd Rusiei.
      682. — Tîrnac, 7 februarie. — Generalul Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, trimite comandantului Diviziei a Il-a un raport al colonelului Arion privind conduita colonelului Algiu.
      688. — Calafat, 7 februarie. — Generalul Cernat, comandantul Armatei, comunică Preşedintelui Consiliului de Miniştri că nu s-a prezentat încă comisarul civil romin al provinciei Vidin.
      684. — [Calafat,] 7 februarie. — Generalul Cernat, comandantul Armatei, înain-tează domnitorului un raport al Diviziei a IV-a pentru citarea prin ordin de zi a căpitanului Constantin Rudeanu.
■     585. — Calafat, 7 februarie. — Generalul Cernat, comandantul Armatei, comunică
Preşedintelui Consililului de Miniştri că un detaşament de jandarmi va pleca la Craiova.
      586. — Călăraşi, 7 februarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, raportează comandantului Diviziei că Turcii au început evacuarea Silistrei.
      637. — Călăraşi, 7 februarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, cere comandantului Diviziei să repartizeze medici în locul celor ce urmează să plece cu regimentele.
www.dacoromanica.ro
XLII
      688. — Bucureşti, 7 februarie. — Ministerul de Război trimite Ministerului de Interne pltngerea mai multor soldaţi din Regimentul 6 Dorobanţi, ale căror familii n-au fost ajutate de primarul din comuna Olteniţa Veche, conform ordinelor.
      639.       — Bucureşti, 7 februarie. — Patronul cafenelei Fialkovschi cere Primăriei Capitalei să sigileze o cutie pentru colectă, In folosul răniţilor pusă In localul său.
      640.       — Bucureşti, 7 februarie. — Jurnalul Consiliului de Miniştri prin care se hotărăşte Încetarea suspendării termenilor judecătoreşti în plasa Clmpul din judeţul Dolj şi Marginea din judeţul Vlaşca şi efectul legii din 26 Aprilie 1877.
      641.       — Bucureşti, 7 februarie. — Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică Ministerului de Interne o propunere a mai multor deputaţi de a se cumpăra boi locuitorilor care şi i-au pierdut In timpul războiului.
      642.       — [Bucureşti,] 7 februarie. — M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, întreabă pe V. Alecsandri dacă acceptă să meargă în misiune diplomatică la Roma.
      643.       — [Bucureşti,] 7 februarie. — Ministerul de Externe comunică Consulatului General al Greciei că a fost suspendată rechiziţia unor bunuri a doi cetăţeni greci.
      644.       — Bucureşti, 7 februarie. — Fred. Debains, agentul diplomatic al Franţei la Bucureşti, arată Ministerului de Externe că mijloacele de transport puse la dispoziţia importatorilor slnt insuficiente.
      646.       — Bucureşti, 7 februarie. — Ministerul de Externe cere Ministerului de Interne să se ia măsuri pentru a fi despăgubiţi 2 zişi ciobani, supuşi austro-ungari, din comuna Radovanu, pentru rechiziţii de oi şi brînză.
      646.       — Bucureşti, 7 februarie. — Ministerul de Interne trimite Ministerului de Externe procesul verbal relativ la pagubele suferite de Dimitrie Mişculescu, din partea prizonierilor turci.
      647.       — Bucureşti, 7 februarie. — Ministerul de Finanţe cere Ministerului de Externe să comunice suma unor cheltuieli ce urmează să fie acoperite dintr-un credit extraordinar.
      648.       — Buzău[,7 februarie], — Prefeotura judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne numărul şi încărcătura tunurilor co au trecut prin gara Buzău spre Rusia în zilele de 6 şi .7 curent.
      649.       — Iaşi [,7 februarie], — Prefectura judeţului Iaşi comunică comisarului armatelor ruse că pahonţii au lăsat un cal în comuna Ţuţora.
      660. — Craiova, 7 februarie. — Comisia de supraveghere a legii rechiziţiunilor militare din Circumscripţia Craiova, înapoiază Ministerului de Interne cererea de despăgubire a lui E. Valsamache, ca nefiindu-i în competinţă rezolvarea.
      651. — Dîncoviţa, 8 februarie. — Comandantul Bateriei a IV-a din Regimentul 3 Artilerie, locotenentul Drăgulinescu, raportează comandantului regimentului, colonel Herkt, amănunte în legătură cu activitatea acestei Baterii la Smîrdan şi Vidin.
      662.       — Calafat, 8 februarie. — Locotenentul V. Cucu din Regimentul i Călăraşi, arată căpitanului Lamotescu, comandantul escadronului 1 Dolj, activitatea sa desfăşurată pe front şi cere să fie propus pentru decorare.
      663.       — [Rupcea,] 8 februarie. — Colonelul Leca, comandantul Diviziei I-a, ordonă Brigăzii l-a, să trimită 2 companii din Regimentul 1 Linie să ocupe moara Omer, unde căpitanul comandant se va îngriji de cantonamente şi administraţie.
      664.       — Rupcea, 8 februarie. — Divizia I-a comunică Brigăzii a Il-a noua repartiţie a unor unităţi şi că Regimentul 9 Dorobanţi este destinat să ocupe Vidinul.
www.dacoromanica.ro
XLIII
      555. — Belarada, 8 februarie. — Doctorul Severin, medicul şef al Corpului de Vest, felicită Comitetul de doamne din Iaşi .pentru activitatea ambulanţei acelui Comitet desfăşurat pe cîmpul de luptă.
      55G. — Belarada, 8 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, comunică colonelului Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, că vor sosi la Calafat mai multe unităţi.
      557.       — Belarada, 8 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, ordonă generalului Anghelescu, comandantul Diviziei a IY-a să dea dispoziţii ca trupele care vor trece Dunărea să nu aducă nici un car bulgăresc în ţară.
      558.       — Yitbol, 8 februarie. — Medicul Batalionului 3 Vînători raportează comandantului acestui Batalion că deficienţele în alimentaţie şi cazarea soldaţilor ar putea da naştere la boli grave.
      559.       — 8 februarie. — Lt. colonelul larca, comandantul Regimentului 5 Linie, comunică generalului Cerchez, comandantul Diviziei a Il-a că nu poate comunica numărul cailor care au murit întrucît coloana a rămas în urma regimentului din cauza timpului rău.
      560.       — Călăraşi, 8 februarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, ordonă comandantului Regimentului 5 Dorobanţi ca Batalionul Ylaşca să plece la Giurgiu.
      561.       — Călăraşi, 8 februarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, cere comandantului Diviziei să se trimită mai multe obiecte care lipsesc spitalului din Călăraşi.
      562.       — Bucureşti, 8 f e b r u a r i e. — Ministerul de Război dă instrucţiuni Diviziei I-a ca timpul servit de ofiţerii chemaţi temporar să fie considerat ca timp servit efectiv şi cu toate drepturile legale.
      563.       — Bucureşti, 8 februarie. — Generalul Drepteln, şeful comunicaţiilor militare ruse comunică Ministerului de Externe că la Corabia mai sînt mine puse în Dunăre, care periclitează navigaţia şi că vasele pentru trecerea acestui punct trebuie să se adreseze serviciului de pilotaj rus.
      564.       — Ploeşti, 8 februarie, — Prefectura judeţului Prahova comunică Ministerului de Interne şi de Externe că Austro-Ungaria a lăsat liber importul şi exportul.
      5G5. — Bucureşti, 8 februari e,— Ministerul de Interne trimite Prefecturii Ilfov o plîn-gere a mai multor ostaşi concentraţi din comuna Olteniţa Veche căror nu li s-au făcut muncile agricole
      566. — [Bucureşti, 8 februarie. —] Tabel de militarii morţi la Spitalul Brîncove-venesc de la 1 septembrie 1877-8 februarie 1878.
      5G7. — [V i d i n,] 9 februarie.— Comandantul Regimentului 9 Dorobanţi propune
Diviziei a Il-a să fie decorat un ofiţer şi un sergent.
      568. — Belarada, 9 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, cere generalului Cernat, comandantul Armatei, să-i comunice localităţile unde se vor stabili trupele şi coloanele de muniţii ce vor trece pe malul stîng al Dunării.
      5G9. — Tatargic, 9 februarie. — Comandantul Bateriei a treia din Regimentul 3 Artilerie cere comandantului Artileriei din Divizia a IV-a căruţe cu rechiziţie.
      570. — Tatargic, 9 februarie. — Căpitanul Fotino, comandantul Bateriei a IlI-a din Regimentul 3 Artilerie, raportează comandantului Diviziei a IY-a lipsa de furaj.
      671. — Bucureşti, 9 februarie. — Ministerul de Război cere Spitalului Brîncove-oesc să interneze un ofiţer bolnav ne mai fiind locuri în spitalul militar.
www.dacoromanica.ro
XLIV
      672. — Bucureşti, 9 februarie. — Ministerul de Război comunică Cartierului General că se aprobă desconcentrarea miliţienilor de pe malul sting al Dunării.
      678.       — Poiana, 9 februarie. — Colonelul Arion, comandantul Regimentului 6 Călăraşi, raportează generalului Cernat, comandantul Armatei, lipsa de hrană şi furaje şi imposibilitatea de a transporta carele cu muniţii din lipsă de vite.
      674. — Rupcea, 9 februarie. — Locotenent-colonelul Danescu, comandantul Regimentului 1 Linie, cere colonelului Cruţescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia I-a, să aprobe aducerea In ţară a efectelor necesare unităţii.
      676.       — Bucureşti, 9 februarie. — C. F. Robescu, director general al Telegrafelor şi Poştelor, Întreabă Cartierul General al Armatei dacă mai este necesar biroul telegrafic de la Gruia.
      676.      — Mirceşti, 9 februarie. — Vasile Alecsandri răspunde lui Mihail Kogălniceanu, Ministru de Externe, că acceptă să plece In misiune diplomatică la Roma.
      677.      — Belgrad, 9 februarie. — Catargi, agentul diplomatic al Romîniei la Belgrad,, comunică Ministerului de Externe informaţiuni cu privire la trecerea trupelor turceşti prin liniile sîrbe.
      678.      — [Bucureşti,] 9 februarie. — Ministerul de Externe răspunde Consulatului General al Greciei din Bucureşti că reclamaţia supusului grec Th. Stamatopulos este neîntemeiată.
      679.       — Bucureşti, 9 februarie. — Preşedinţia Consiliului de Miniştri transmite Ministerului de Interne o dorinţă a mai multor deputaţi de a se despăgubi locuitorii din Giurgiu şi Calafat ale căror case au fost avariate de bombardamente.
      680.      — [Bucureşti,] 9 februarie. — Ministerul de Interne cere Prefecturii judeţului Ilfov lămuriri cu privire la rechiziţiile făcute la doi supuşi austro-ungari, din comuna Radovanu.
      681.       — Bucureşti, 9 februarie. — Ministerul de Externe comunică lui I. Vlahide, delegat special pe lîngă intendenţa rusă, lămuriri cu priviri la scutirile de taxe vamale pentru un număr de cojoace şi o cantitate de spirt al armatei ruse.
      682.       — Frăţeşti, 9 februarie. — G. Andreescu, comisar de descărcare la punctul Frăţeşti, înaintează Ministerului de Interne registrul de încărcare şi situaţia plăţilor.
      688. — Comana, 9 februarie. — Prefectura judeţului Vlaşca comunică Preşedintelui Consiliului de Miniştri că s-a reluat circulaţia între Giurgiu şi Rusciuc.
      684. — [Bucureşti,] 9 februarie. — Ministerul de Interne comunică Ministerului de Finanţe că Guvernul austro-ungar a lăsat liber importul şi exportul.
      686.       — [Calafat,] 10 februarie.— Colonelul Fălcoianu, Şeful Marelului Stat Major, propune să fie decoraţi trei ofiţeri care s-au distins în luptele de la Smîrdan.
      686.       — Calafat, 10 februarie. — Lt. colonel Holban, comandantul Reg. 9 Dorobanţi, trimite maiorului Hondoca brevetul de decorare cu Medalia Militară de aur.
      687.       — Ciuperceni, 10 februarie. — Maiorul Măleanu, comandantul Batalionului de Miliţieni activi Ciuperceni-Bistreţu, înaintează Comandantului Diviziei de Rezervă un raport cerînd decorarea unor sergenţi.
      688.       — Calafat, 10 februarie. — Locotenent-colonelul N. Dumitrescu Maican, fost comandant al bateriilor de coastă, revine asupra unui raport adresat generalului Cernat, comandantul Armatei, prin care cerea decorarea unor ofiţeri şi soldaţi ce s-au distins cu ocazia scufundării monitorului turcesc Podgoriţa.
      689.       — Tîrnac, 10 februarie. — Comandantul Diviziei a |IV-a, generalul Gh. Anghe-lescu, trimite comandantului Corpului de Vest un raport al medicului şef al Diviziei cerînd să se ia măsuri sanitare şi pentru îmbunătăţirea hranei în vederea stăvilirii epidemiei de febră tifoidă.
www.dacoromanica.ro
XLV
      500.      — [Nicopole,] 10 februarie. —Comandantul cetăţii Nicopole cere Ministerului de Război să se mărească garnizoana şi să se ia măsuri pentru procurarea alimentelor şi furajelor.
      501.      — 10 februarie. — Comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IV-a raportează comandantului Diviziei că s-au găsit in bagajele Regimentelor 4 Linie şi 3 Dorobanţi, care au trecut Dunărea la Calafat, un număr de obiecte luate din Bulgaria.
      502.      — Tatargic, 10 februarie. — Lt.-colonelul C. Poenaru, comandantul Regimentului 7 Lidie, întreabă comandantul Diviziei a IV-a dacă locuitorii din Vidin pot fi lăsaţi să meargă tn alte sate unde au proprietăţi.
      503.      — 10 februarie.— Colonelul Cernovodeanu, comandantul Brigăzii I-a Cavalerie din Divizia IV-a, comunică Regimentului 2 şi 8 Călăraşi, cuvîntul rostit de colonelul Leca, comandantul Diviziei la Întoarcerea soldaţilor în ţară.
      504. -[Smîrdan,] 10 februarie.— Divizia a Il-a dă un ordin circular către unităţile în subordine, prin care cere a se face formalităţile de restituire a carelor şi vitelor rechiziţionate din Bulgaria.
      505.      — Bresle ni ţa 10 februarie.— Lt.-colonelul Grădişteanu, comandantul Regimentului 4 Călăraşi, raportează generalului Cernat, comandantul Armatei, că venind la Bresleniţa nu a găsit nici un grup de prizonieri care că trebuiască escortat.
      506.      — T u r n u-M ă g u r e 1 e, 10 februarie. — Căpitanul Vasiliu, comandantul ponto-nierilor, raportează colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, că în urma ruperii gheţii s-ar putea stabili un pod peste Jiu.
      507.      — 10 februarie. — Şeful Secţiei Geniu cere intendantuluiCorănescu să se reţină din salariul unui ofiţer 25 lei, preţul unor unelte pe care nu le-a predat unităţii.
      508.      — Calafat, 10 februarie. — Căpitanul Bogdan, comisar domnesc, cere comandantului Diviziei de rezervă să ia măsuri pentru aprovizionarea şi escortarea celor aflaţi în arestul diviziei.
      500. — Bucureşti, 10 februarie.— Ministerul de Război comunică Ministerului de Justiţie că prin înaltul Decret nr. 1219 s-a hotărît încetarea stării de război în anumite judeţe,
      600. — [R a h o v a,] 10 februarie. — Lt.-colonelul Lescliin, administratorul districtulu
Rahova, trimite comisarului civil Paiano o plîngere a unui locuitor din comuna Beşli, căruia i s-a rechiziţionat ilegal o cantitate de orz.
      601 — Berlin, 10 februarie. — Chr. Al. Balaşiu, girantul agenţiei diplomatice a Romîniei la Berlin, raportează Ministerului de Externe convorbirea avută cu Biilow, referitor la admiterea Romîniei la conferinţa de pace.
      602. — Constantinopol, 10 februarie. — Telegramă a Agenţiei «Havas* către corespondentul său din Iaşi, în care se anunţă că Rusia a cerut o parte a flotei otomane, precum şi cedarea golfului Beicos.
      608. — Constantinopol 10 februarie. — Agenţia « Havas » comunică corespondentului său din Bucureşti că Marele Duce Nicolae va face o vizită sultanului, precum şi anumite condiţii ale tratatului de pace ce urmează să fie semnat.
      604.      — Bucureşti, .10 februarie. — Ministerul de Externe comunică comandan-dantului cetăţii Nicopole că va suplini pe comisarul romin civil pe timpul lipsei acestuia.
      605.      — B u c u r e ş t i. 10 februarie. — George M. Ghica, comisar general romîn, arată prinţului Obolenschi pericolul pe care îl prezintă pentru populaţia oraşului Giurgiu înfiinţarea în localitate a unor spitale ruse cu 5000 paturi şi cere intervenţia sa pentru a apăra populaţia de noi primejdii.
www.dacoromanica.ro
XLVI
      606.       — Bucureşti, 10 februarie.— M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, trimite lui George M. Gliica, comisar general romln pe lingă comandantul şef al armatei ruse, un referat al Serviciului Sanitar privind epidemia de tifos de la Giurgiu şi Iaşi în vederea intervenirii pentru a se lua măsuri de stăvilire.
      607.       — [Bucureşti,] 10 februarie. — George M. Ghica, comisar general, comunică Ministerului de Externe intervenţia făcută pe lingă comisarul general rus şi pe lingă generalul Drenteln pentru combaterea tifosului exantematic la Bucureşti.
      608.       — [Iaşi,] 10 februarie. — Biroul de Transporturi al Intendenţei ruse A. S. Sevas-topulo şi C.V. Lascari cere Comisarului romîn Rosetti Bălănescu să intervină pe lingă Primăria laş» să fie scutite de plata vătăjiei căruţele acestui birou, care fac transporturi pentru armata rusă.
      600. — Bucureşti, 10 februarie. — Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne că cei care reclamă despăgubiri pentru căruţe sau vite pierdute din cele rechiziţionate, trebuie să prezinte probe valabile.
      610.       — Bucureşti, 10 februarie.— Comandantul Diviziei a IlI-a comunică colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, că s-au dat dispoziţii să se trimită obiectele necesare spitalului militar din Călăraşi.
      611.       — Brăila, 10 februarie.— M. B. Missir, prefectul judeţului Brăila, raportează Ministerului de Interne numărul şi încărcătura trenurilor ce au trecut prin gara Brăila spre Moldova in ziua şi noaptea de 9 februarie.
      612.       — P i a t r a-N eamţ, 10 februarie. — Adamescu, prefectul judeţului Neamţ, întreabă Ministerul de Interne dacă poate face percheziţii în locuinţele locuitorilor pentru a ridica arme aduse de pe cimpul de luptă.
      618.       — [11 februarie,] Ordinul generalului Haralambie, comandantul Corpului de Vest, către Divizia a Il-a, în care dă dispoziţiuni trupelor care urmează să intre în Vidin.
      614.       — Smîrdan, 11 februarie. — Divizia a Il-a comunică unităţilor în subordine dispoziţiuni cu privire la trupele ce urmează să intre în Vidin.
      615. — Rupcea, 11 februarie. — Locotenent-colonel Băicoianu, Şef de Stat Major al Diviziei I-a, dă ordine Brigăzii I-a cu privire la trupele ce urmează să intre în Vidin şi care va fi ţinuta lor.
      616.       — Rupcea, 11 februarie. — Locotenent-oolonel Băicoianu, Şef de Stat Major al Diviziei I-a, comunică Brigăzii a Il-a locul de întîlnire al trupelor ce urmează să intre in Vidin.
      617.       — [Bucureşti,] 11 febru arie. — Ministerul de Război ordonă colonelului Fălcoia-nu, ca trupele ce vor intra în Vidin să raporteze cantitatea de furaje găsită acolo şi .posibilităţile de a-1 lua pentru armată.
      618.       — Rupcea, 11 februarie. — Divizia I-a ordonă comandantului Brigăzii I-a să repare podul de pe păriul Musulmana, din spatele satului Rupcea.
      619.       — [Calafat,] 11 februarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, ordonă comandantului miliţienilor din Ciuperceni ca în caz că nu folosesc pontoanele primite să le trimită la Calafat.
      620.       — Rupcea, 11 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, ordonă unităţilor în subordine să raporteze dacă ordinele anterioare cu privire la restituirea carelor bulgăreşti reţinute de trupele romîne, se execută întocmai.
      621.       — [Rupcea,] 11 februarie. — Comandantul Brigăzii I-a din Divizia I-a, cere comandantului Diviziei ca Regimentul I Linie să fie mai bine cantonat.
www.dacoromanica.ro
XLVII
      622.      — R ah o va, 11 februarie. — I. N. Paiano, comisarul civil din Rahova, trimite Ministerului de Externe un raport al comisiei de inspecţie privitor la rechiziţia fără chitanţă a unei cantităţi de orz făcută de un colonel romîn, de la un locuitor bulgar.
      628. — N a 7. î r Mahala, 11 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, comunică comandantului Diviziei I-a că s-au constatat abateri în ceeace priveşte ţinuta şi disciplina oamenilor şi cere ca în viitor să fie pedepsiţi cei vinovaţi.
      624.      — Bucureşti, 11 februarie. — Ministerul de Război cere generalului Cernat, comandantul Armatei, să comunice care este situaţia trăsurilor luate de la Lom-Palanca.
      625.       — [Bucureşti,] 11 februarie. — Divizia a IlI-a cere colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, să raporteze cîţi soldaţi ruşi au rămas în cura spitalului din Călăraşi şi cît costă întreţinerea zilnică a unui bolnav.
      626.       — Călăraşi, 11 februarie. — Administraţia infirmeriei militare comunică colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, situaţia bolnavilor ruşi intraţi în infirmerie.
      627.       — Bucureşti, 11 februarie. — Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei a IlI-a comunică colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, că a dat ordin Intendenţei să-i trimită 3 000 lei pentru întreţinerea bolnavilor.
      628.       — Bucureşti, 11 februarie. —Epitropia Spitalelor Brîncoveneşli comunică adj. Raboveanu, adm. depoului de prizonieri nr. 1 din cazarma Alexandria, că-i trimite doi prizonieri turci însănătoşiţi.
      629.       — B r ă i 1 a, 11 f e b r u a r i e. — Mai mulţi comercianţi din Brăila cer Ministerului de Externe să %nunţe printr-un comunicat oficial dacă se va relua sau nu navigaţia şi exportul pe Dunăre.
      680.      — Lom-Palanca, 11 februarie. — Agenţia « Havas » comunică corespondentului său din Bucureşti ştiri privind evacuarea Rusciucului şi Vidinului de către turci.
      631. — Paris, 11 februarie. — Agenţia «Havas» comunică corespondentului său din Bucureşti că Marele Duce Nicolae urmează să se întllnească cu Savfet Paşa la San Ştefano în vederea semnării păcii.
      682. — Bucureşti, 11 februarie. — Ministerul de Externe cere generalului Drenteln să ia măsuri pentru ridicarea minelor submarine care se află în faţa Corăbiei şi care împiedică navigaţia pe Dunăre.
      633. — Bucureşti, 11 februarie. — Ministerul de Externe comunică lui Vlahide, delegat special pe lingă intendenţa rusă, că pahonţii sînt stutiţi de a plăti taxa de intrare la bariera oraşelor, iar la punctul Mamorniţa vor plăti taxele obişnuite.
      684. — Bucureşti, 11 februarie. — Ministerul de Externe cere lui George M. Ghica, comisar general romîn pe lingă comandantul şef al armatei ruse, să mijlocească pentru plata conturilor telegrafice ale armatei ruse.
      635. — Bucureşti, 11 februarie. — George M. Ghica, comisar general romîn, comunică Ministerului de Externe o notă a prinţului Obolenschi, comisar al armatei ruse pe lingă guvernul romîn, că generalul Drenteln a dat ordin tuturor capilor de detaşamente şi comandanţilor de etape să dea concursul autorităţilor noastre, cînd sînt solicitaţi.
      686. — Iaşi, 11 februarie. — Rosetti-Bălănescu, comisar special romin la Iaşi, raportează lui George M. Ghica, comisar general romîn, numărul spitalelor militare, al paturilor şi bolnavilor din oraşul Iaşi la 1 februarie.
www.dacoromanica.ro
XLVIII
      687.        — Brăila, 11 februarie. — Prefectura judeţului Brăila comunică Ministerului de Interne sosirea în localitate a două companii ruse care au fost cartiruite.
      688.        — Brăila, 11 februarie. — Prefectura judeţului Brăila raportează Ministerului de Interne numărul şi încărcătura trenurilor trecute spre Bucureşti, prin gara Brăila, între 10 şi 11 februarie.
      680. — C o m a n a, 11 f e b r u a r i e. — Prefectura judeţului Vlaşca cere Iui George M. Ghica, comisar general romîn, să intervină ca soldaţii ruşi să îngroape Ia adincimea reglementară •cadavrele prizonierilor turci.
      640.       — [Rupcea,] 12 februari e.— Lt.-colonelul Băicoianu, şef de Stat Major al Diviziei I-a, comunică Brigăzii I-a dispoziţiuni privitoare Ia ţinuta trupelor care vor intra în Vidin.
      641.        —[N a z î r Mahala, 12 februarie],— Ordin de zi al generalului Haralambie, comandantul corpului de vest, adresat trupelor Ia desfiinţarea Corpului, mulţumindu-le pentru activitatea din timpul campaniei.
      642.        — Bucoviţa, 12 februarie. — Comandantul companiei a III-a din Regimentul 2 Dorobanţi propune comandantului Regimentului să fie recompensaţi 2 sergenţi şi doi soldaţi pentru activitatea din timpul campaniei.
      648.— Casa, 12 f e b r u a r i e. — Colonelul Şişman, comandantul Regimentului 8 Dorobanţi, cere comandantului Brigăzii I-a din Divizia a III-a să se trimită o comisie medicală pentru a sUtili cauzele îmbolnăvirii unui mare număr de soldaţi.
      644.        — [Calafat,] 12 februarie. — Comandantul Diviziei de Rezervă comunică comandantului artileriei divizionare de rezervă că bateriile de pompieri I şi II trec din Divizia de Rezervă Ia Divizia I-a activă.
      645.        — Calafat, 12 februarie. — Colonelul Boteanu, de Ia Divizia de Rezervă, cere colonelului Leca, comandantul Diviziei I-a, să se ia măsuri pentru ca să nu se împrăştie materialele din Divizia de Rezervă desfiinţată, el primind o nouă însărcinare Ia Craiova,
      646.        — Ciuperceni, 12 februarie. — Maiorul Măleanu, comandantul Batalionului de Miliţieni de Ia Ciuperceni, înaintează Diviziei de Rezervă un număr de arme strmse de Ia locuitorii care au venit din Turcia.
      647.        — Inova, 12 februarie. — Comandantul Bateriei a IV-a din Regimentul 2 Artilerie trimite Diviziei a Il-a trei perechi de vite trăgătoare luate din Bulgaria.
      648.        — [Călăraşi, 12 februarie]. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a III-a, raportează Diviziei măsurile pe care Ie-a luat pentru căutarea bolnavilor, precum şi pentru rambursarea cheltuielilor.
      649.       — Poiana, 12 februarie. — Colonelul Davila, inspector general sanitar, comunică colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, că este împotriva opririi evacuării bolnavilor prin Vitbol şi Nazir.
      650. — L o n d r a, 12 f e b r u a r i e. — I. Ghica comunică Iui M. Kogălniceanu, Ministrul de Externe, agitaţia care domneşte în lumea politică de acolo provocată mai ales de atitudinea Turciei.
      651.        — Paris, 12 februarie.— Calimachi-Catargi, agentul diplomatic al Romîniei la Paris, comunică Ministerului de Externe despre o conversaţie avută cu Ministerul de Externe al Franţei cu privire Ia recunoaşterea independenţei şi admiterea Romîniei Ia conferinţa păcii, de către Franţa şi Anglia.
      652.        — B u c u r eş t i, 12 februarie. — Agenţia « Havas », telegrafiază ziarului Steaua Rominiei, corespondentului său din Iaşi, Golbner, şi Mitropoliei Moldovei că directorul Companiei Dunărene a sosit pentru a interveni în vederea reluării navigaţiei pe Dunăre.
www.dacoromanica.ro
XLIX
      658. — Bucureşti, 12 februarie. — Agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti cere intervenţia Ministerului de Externe, pentru pedepsirea ostaşilor care au tras asupra vaporului de curse « Pesta *.
      654.       — 12 februarie. — Comisarul romtn pe lingă Intendenţa rusă trimite Ministerului de Externe 1183 lei din partea intendenţei pentru plata întreţinerii gradelor inferioare ruse In trei spitale romlneşti.
      655.       — Tir n ac, 13 februarie.— Ordin circular al Diviziei a IV-a către unităţile In subordine de fi gata de plecare In ţară.
      656.       — Calafat, .13 februarie.— Dr. Niculescu, medicul Diviziei de Rezervă, propune comandantului Diviziei măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea situaţiei cantonamentelor şi hranei trupei.
      657.       — [Iaşi, ] 13 februarie. — Comitetul Central al Doamnelor din laşi propune spre decorare Ministerului de Război, mai multe persoane care au servit In ambulanţele şi spitalele comitetului In timpul războiului.
      658.       — Bucureşti, 13 februarie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Externe să ia măsuri ca să se ridice torpilele de către armata rusă.
      669.       — [Călăraşi, 13 februarie.] — Prefectura judeţului Ialomiţa trimite colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, ofrandele de scamă primite pentru răniţi.
      660.       — Călăraşi, 13 februarie.— Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, comunică comandantului Diviziei la Bucureşti primirea unor ofrande şi-l roagă să publice mulţumirile In Monitorul Oficial.
      661.       — [Turn u-M ăgurele,] 13 februarie. — Colonelul Novosilschi, din marina rusă, trimite generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, despăgubirea pentru doi boi omorlţi de marinarii ruşi, din greşeală.
      662.       — Bucureşti, 13 februarie. — Comisarul general al armatei ruse cere sprijinul comisarului general romtn pentru ca să se restituie restul unor taxe vamale incasate ilegal de către autorităţile romîne.
      663.       — Roman, 13 februarie. — C. Brăescu, prefectul judeţului Roman, Înaintează Ministerului de Interne darea de seamă asupra Inrasărilor cheltuielilor făcute piuă la 1 ianuarie 1878 de Spitalul «Virtutea Militară *.
      664.       — Bucureşti, 13 februarie.— Ministerul de Interne trimite Ministerului de Externe un raport al Prefecturii Iaşi referitor la epidemia care ameninţă oraşul Iaşi din cauza aglomerării spitalelor şi prizonierilor turci şi cere să intervină pentru îndreptarea răului.
      665. — Belarada,      14  februarie. — Generalul       Haralambie,   comandantul   Corpului
de Vest, comunică generalului Gh. Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, că s-au constatat abateri în ceea ce priveşte ţinuta şi disciplina soldaţilor şi cere ca In viitor să fie pedepsiţi cei vinovaţi.
      666. — Belarada,      14  februarie. — Generalul        Haralambie,  comandantul   Corpului
de Vest, cere încuviinţarea Marelui Cartier General pentru ca Divizia a Il-a, ce se află la Vidin, să poată cumpăra lemne şi furaje care-i lipsesc.
      667.       — Bucureşti, 14 februarie. — Ministerul de Război cere generalului Racoviţă, comandantul Diviziei a IlI-a, să pună la dispoziţia Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar, personal care să îngroape cadavrele vitelor de pe căile Bucureşti-Giurgiu-Zimnicea-Turnu-Măgurele.
      668.       — Bucureşti, 14 februarie. — Ministerul de Război comunică generalulu Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, să oprească numai călăraşii necesari poştei, ceilalţi urmtnd să fie folosiţi la transportul materialului de artilerie.
IV — c. 313
www.dacoromanica.ro
L
      668. — Bucureşti, 14 februarie. — Generalul Racoviţă, comandantul Diviziei a
IlI-a, comunică colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I, că aprobă dislocarea Regimentului 8 Dorobanţi, In Călăraşi.
      670.       — Poiana, 14 (ebruarie. — [Colonelul Dumitrescu, comandantul Regimentului I Călăraşi, supune spre aprobare comandantului Diviziei I-a desconcentrarea escadronului mixt şi plutonului de escortă care s-a Întors de la Nicopole.
      671.       — St. Petersburg, 14 (ebruarie. — Generalul Ghica, trimisul [extraordinar al Romlniei la Petersburg, raportează Ministerului de Externe, asupra unei conversaţii avută cu Giers, privind independenţa şi admiterea Romlniei la conferinţa păcii.
      672- — Bucureşti, 14 februarie, — Stuart, agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti, comunică Ministerului de Externe că autorităţile romîne nu erau competente să ia măsuri tn urma morţii lui Edem Paşa, intrucit el era prizonier rus.
      678- — Bucureşti, 14 februarie. — Ministerul de Externe comunică Ministerului de Finanţe că se reia transportul de mărfuri pe Dunăre de la Nicopole In sus şi cere să se comunice ordine către birourile vamale ca să permită exportul.
      674. — Călăraşi, 14 februarie. — Obedeanu, prefectul judeţului Ialomiţa, Înaintează Colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I Divizia IlI-a, un pachet cu scamă, primit ca ofrandă.
      676.       — Brăila, 14 februarie. — Căpitănia portului Brăila cere Primăriei oraşului să numească un delegat pentru delimitarea locului necesar construirii unui debarcader pentru escadra rusă.
      676- — Brăila, 14 februarie. — Primăria oraşului Brăila comunică Prefecturii judeţului că din nota trimisă nu se poate vedea unde voeşte comandantantul rus să construiască noul debarcader şi dacă construcţia ce vrea să facă va fi cu titlu provizoriu sau stabil.
      677.       — Turn u-M ă g u r e 1 e, [14 februarie]. — Prefectura judeţului Teleorman comunică Preşedintelui Consiliului de Miniştri că a predat intendenţei militare un număr de arbori tăiaţi pentru nevoile spitalelor.
      678.      — Buzău, 14 februarie. — Prefectura judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne numărul şi Încărcătura trenurilor ce au trecut prin gara Buzău în zilele de 12 şi 13 februarie.
      679.       — Brăila, 14 februarie. — Prefectura judeţului Brăila raportează Ministerului de Interne numărul şi Încărcătura trenurilor care au trecut spre Moldova şi Bucureşti prin gara Brăila In cursul nopţii şi zilei de 13 februarie.
      680.       — Nicopole, 15 februarie. — Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, propune Marelui Cartier General să fie decorat Colonelul Coslinschi.
      681.       — Nicopole, 15 februarie.—’ Generalul Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, cere aprobarea Ministerului de Război pentru vlnzarea unor piei.
      682.       — Vidin, 15 februarie. — Generalul Cerchez, comandantul Diviziei a Il-a, raportează Marelui Cartier General măsurile luate cu privire la aprovizionarea trupei.
      683.       — Calafat, 15 februarie. — Marele Cartier General comunică generalului Hara-lambie că !n urma mişcărilor de trupe ce vor avea loc, in Vidin vor ră^mfne numai 2 regimente din Divizia I-a.
      684.       — [Calafat,] 15 februarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă dă dispoziţiuni ca trupele care au stat in Bulgaria să facă instrucţie numai odată pe zi şi să li se dea viu de 3 ori pe săplăratnă.
www.dacoromanica.ro
                                                                                                      LI
      685.       — Bucureşti, 15 februarie. — C. F. Robescu, director general al Poştelor şi Telegrafelor, cere colonelului Fălcoianu, Şeful Marelui Stat Major, ca compania de geniu telegrarică să plece cea din urmă In ţară, pentru a putea supraveghea linia telegrafică.
      686.       — Călăraşi, 15 februarie. — Prefectura judeţului Ialomiţa Înaintează Ministerului de Interne un proces-verbal privitor la unele pagube suferite de locuitorii din comuna Mărgeanca, care au făcut transporturi pentru armată.
      687.       — St. Petersburg, 15 februarie. — Trimisul extraordinar al Romîniei la St. Petersburg, generalul Ghica, raportează Ministerului de Externe o conversaţie avută cu Giers relativ la recunoaşterea independentei şi admiterea Romîniei la conferinţa păcii.
      688.       — Bucureşti, 15 februarie. — Ministerul de Război cere Epitropiei Spitalelor Bilncoveneşti să interneze pe [căpitanul Constantin Morţun, rănit In lupta de la Plevna.
      689.       — Londra, 15 februarie. — Ion Ghica comunică lui M. Kogălniceanu, Ministrul de Externe, convorbirile avute cu Primul Ministru şi cu Ministrul de Externe cu privire la atitudinea Angliei fată de Romtnia.
      690.       — Bucureşti, 15 februarie, — [Ministerul de Război cere Ministerului de Justiţie ca Tribunalul Vaslui să amine urmărirea averii unui soldat aflat pe front.
      691.       — Brăila, 15 februarie. — Căpitănia portului Brăila comunică Primăriei oraşului Brăila locul fixat de comandantul escadrei ruse pentru construirea unui debarcader.
      692.       — Bucureşti, 15 februarie. — I. Vlahide, delegatul special pe Ungă intendenţa rusă, comunică Ministerului de Externe că intendenta a cerut scutirea de taxe vamale la diferite articole de fier şi lemn pentru cuptoarele fabricilor de pesmeti ale armatei ruse.
      698.       — Galaţi, 15 februarie. — Căpitanul portului Galaţi raportează Ministerului de Externe sosirea In port a unor vapoare turceşti, de război venind de la Rusciuc şi Silistra.
      694.       — Dorohoi, 15 februarie.— I. Rosetti, prefectul judeţului Dorohoi, comunică Ministerului de Externe că cele 7 căruţe ruseşti, care au trecut graniţa, slnt oprite la punctul Mamor-niţa in aşteptarea de noi instrucţiuni.
      695.       — [Bucureşti,] 15 februarie. — Ministerul de Interne comunică Prefecturii judeţului Vlaşca, că toate autorităţile trebuie să se mute la Giurgiu şi că In viitor carele de transport se vor da cu ordin special.
      696.        — Brăila, 15 februarie. — Prefectura judeţului Brăila raportează Ministerului vie Interne numărul şi Încărcătura trenurilor care au trecut spre Bucureşti in ziua de 14 februarie.
      697.       — Nicopole, 15 februarie. — Maiorul Pandrav cere Generalului Zefcari, comandantul cetăţii Nicopole, să-i trimită soldaţi care să escorteze convoaiele de care ce merg de la Verbiţa la Dunăre.
      698.       — Nicopole, 16 f e b r u a r i e. — Comandantul cetăţii Nicopole ordonă căpitanului Zottu să trimită un număr de oameni la Muselim-Selo, spre a da ajutor la tunurile ce vin de la Verbiţa.
      699.       — LC a 1 a f a t,] 16 februarie. — Colonelul Holban, comandantul Diviziei de Rezervă, comunică maiorului Fotino, comandantul Artileriei Diviziei de Rezervă, noua repartiţie a unor unităţi.
      700.       — [Calafat,] 16 februarie. — Marele Stat Major ordonă căpitanului Vasiliu, comandantul Pontonierilor, să aducă de la Nicopole la Turnu-Măgurele uneltele companiei a Il-a de geniu.
      701.       — Calafat, 16 februarie.— Marele Stat Major ordonăintendantului Corănescu să pună la dispoziţia Maiorului Şerbănescu suma de 500 lei pentru a face mai multe inspecţii, In vederea accelerării transporturilor In ţară a armelor capturate.
www.dacoromanica.ro
LII
      708. — Ciuperceni, 16 februarie. — Serviciul veterinar cere comandantului coloanei de muniţii a Diviziei a IlI-a să-i mute cu cantonamentul pentru a se evita Îmbolnăvirea cailor de rîie,
      708.—[Călăraşi,] 16 februarie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, raportează generalului Raeoviţă, comandantul Diviziei, că printre soldaţi s-a ivit epidemia de tifos exantematic.
      704 . Poiana, 16 februarie. — Colonelul Davila, inspector general sanitar, cere colonelului Fălroi.niu, Şeful Marelui Stat Major, să se înfiinţeze un spital tn Calafat.
      705. Brăila, 16 februarie. — Căpitănia portului Brăila comunică Ministerului de Externe că pllngerea căpitanului de bastiment Andriano este neîntemeiată.
      700. — Viena, 16 februarie. — Steriade, girantul agenţiei romtne de la Viena, comunică Ministerului de Externe că Andrâssy este de părere că Roniinia trebuie să ceară independenţa ca o modificarea a tratatului de la Paris şi că recunoaşte ca justă cererea Rominiei de a participa la conferinţă.
      707.      — [B u c u r e ş t i,] 16 februarie.— M. Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică Ministerului de Externe al Turciei că In ce priveşte rămlnerea trupelor romtne In Bulgaria după Încheierea păcii, trebuie să discute cu generalul Nepocoiciţchi.
      708.      — Bucureşti, 16 februarie. — Circulara Ministerului de Externe către agenţi, diplomatici ai Rominiei, privind o moţiune a Adunării Deputaţilor relativă la continuarea politicii externe a guvernului.
      70». — Bucureşti, 16 februarie. — Ministerul de Externe cere domnitorului desfiinţarea postului de comisar regional pe lingă trupele ruse din Birlad, ocupate de G. Lambrino.
      710.      — Bucureşti, 16 februarie.— Ministerul de Externe comunică agentului diplomatic al Rusiei la Bucureşti, Stuart, că bonul intendenţei ruse pentru achitarea valorii transporturilor efectuate pe liniile Bucureşti-Giurgiu şi Iaşi-Ungheni, trebuie emis pe numele casierului central al tezaurului public.
      711.      — Bucureşti, 16 februarie.—Ministerul de Externe comunică Ministerului de Interne că s-a stabilit cu autorităţile să se Înceapă examinarea cererilor de despăgubiri din partea cetăţenilor, pentru care prefecţii trebuie să facă constatările de pagube.
      712.      — Bucureşti, 16 februarie. — Ministerul de Externe comunică comisarului general romln pe lingă armata rusă că s-a instituit o comisie pentru a alege un loc de cimitif în comuna Pantelimon, necesar spitalului rus şi cere ca la această comisie să participe şi comandantul rus.
      718. — [Bucureşti,] 16 februarie.— Ministerul de Externe comunică Ministerului de Interne că !n spitalul Colentina sint numai bolnavi de la căile ferate, iar epidemia de tifos nu are caracter exantematic.
      714.        Bucureşti, 16 februarie. — Ministerul de Interne trimite Ministerului de Externe copie după jurnalul Consiliului medical superior privind evacuarea soldaţilor bolnavi din spitatele capitalei.
      715.      — Bucureşti, 16 februarie.— Comenâuirea Pieţii Bucureşti cere Spitalului Brîncovenesc să interneze un sergent bolnav.
      716.      — Galaţi, 16 februarie.— Prefectura judeţului Covurlui comunică comisarului romln pe lingă armata rusă din Galaţi-Brăila preţurile la care se pot procura cereale, furaje şi lemne.
      717.        [B e 1 a r a d a,ţ 17 februarie. Colonelul Gramont, Şeful Statului Major al Armatei de Vest, cere Diviziei a Il-a ca unităţile în subordine să Întocmească memorii asupra operaţiilor de la 25 noiembrie 1877 pină la 20 ianuarie 1878 şi să le trimeată Marelui Cartier General.
www.dacoromanica.ro
LIII
      718.      — LV i d i n,l I? februarie.— Şeful secţiei geniu ordonă căpitanului Piteşteanu, comandantul companiei a 111-a Geniu, că este însărcinat cu ridicarea planurilor cetăţii Belogragic.
      710. — 17 februarie.— Şeful Marelui Stat Major cere comandantului Diviziei I-a să dispună ridicarea planului pieţii Vidin.
      720.      — Vidin, 17 februarie.— Generalul Cerchez, comandantul Diviziei a IT-a, comunică generalului Cernat, comandantul Armatei, preţul la care se poate cumpăra Imul din Vidin, şi cere să i se trimită o sumă pentru a cumpăra fin, care să fie restituit bulgarilor in contul rechiziţiilor.
      721.      — Belarada, 17 februarie. — Colonelul Gramont, Şeful Statului Major al Corpului de Vest, trimite Diviziei a IV-a un ordin circular cu privire Ia data ţinerii examenului de guard de artilerie cl. IlI-a şi cere să-l facă cunoscut.
      722.      — Calafat, 17 februarie. — Comandantul artileriei Diviziei a IV-a cere generalului Cernat, comandantul Armatei, să aprobe rechiziţionarea furajelor necesare Regimentului 1 Artilerie în timpul drumului spre Severin.
      728. — C i u p e r c e n i, 17 februarie.— Maiorul Măleanu, comadantul Batalionului de Miliţieni, comunică comandantului Diviziei de Rezervă numărul armelor şi al vitelor ce s-au trecut din Bulgaria şi au fost confiscate.
      724.      — T u r n u-M ă g u r e 1 e, 17 februarie. — Căpitanul Vasiliu, comandantul pon-tonierilor, anunţă Şeful Marelui Stat Major că s-a stabilit un pod peste Jiu, la Gangiova.
      725.     — B u c u r e ş t i, 17 februarie.— Ministerul de Externe comunică Ministerului de Interne că autorităţile ruse au dreptul să vizize biletele de trecere în Bulgaria.
    ' 726. — 17 februarie. Comisarul special romîn pe lîngă Intendenţa rusă trimite Ministerului de Interne o sumă de bani dată de Intendenţă drept despăgubiri pentru tratatrea unor răniţi ruşi în spitalul din Tecuci.
      727.      — B u c u r e ş t i, 17 februarie.— Preşedintele Consiliului de Miniştri comunică Ministerului de Externe că s-a scos de pe ordinea de zi a Senatului proiectul delege pentru remunerarea comisarilor civili ataşaţi pe lîngă trupele romîne din Bulgaria.
      728.      — B n c u r e ş t i, 17 februarie. — Consiliul medical superior arată Ministerului de Interne măsurile de igienă publică care sînt necesare împiedicării întinderii epidemiei de tifos exantematic în Bucureşti.
      729.      — Bucureşti, 17 februarie. — Ministerul de Interne comunică Prefecturii judeţului Fălciu că armata rusă nu poate fi împiedicată să ridice podurile pe care le-a construit pentru interesele sale.
      780.      — [Rupcea,] 18 februarie.— Divizia I-a comunică lorot. col. Dănescu, comandantul Brigăzii I-a, că brigada urmează să răinînă la Rupcea sub comanda sa, pînă ce vor trece trupele în tară.
      781.        Rupcea, 18 februarie.— Comandantul Diviziei I-a ordonă comandantului Brigăzii l-a să se prezinte la generalul Cerchez pentru a primi ordine în legătură cu cartiruirea noilor trupe care vor ocupa Vidinul.
      782. * 18 februarie. — ÎSolă de alimentele aflate în depozit la intendenţa Diviziei a Il-a.
      788. — Calafat, f8 februarie. — Comisarul domnesc al Diviziei de Rezervă întreabă comandantul Diviziei dacă el împreună cu restul personalului de la Consiliul de Război, în urma desfiinţării diviziei, vor trece la Divizia l-a cu acelaşi serviciu.
www.dacoromanica.ro
LIV
       784.       — [Calafat,] 18 februarie. — Marele Stat Major cere Ministerului de Război să comunice dacă aprobă ca generalul Cerchez să cumpere fin din Vîdin, pentru a fi restituit bulgarilor tn contul rechiziţiilor,
       786. — [Calafat,] 18 februarie.— Comandantul Diviziei de Rezervă înaintează Corpului de Vest un raport al medicului Diviziei, prin care cere să se ia măsuri In legătură cu canto* narea In sate a trupelor aflate in tabără.
       786.       — [Calafat,] 18 februarie. — Divizia de Rezervă cere generalului Haralambie să ordone luarea de măsuri sanitare pentru stăvilirea epidemiei de riie la caii coloanei de muniţie aflaţi la Ciuperceni.
       787.       — Bucureşti, 18 februarie. — Divizia a IlI-a dă dispoziţiuni colonelului Vlă* descu, comandantul Brigăzii I-a, cu privire la bolnavii rămaşi in infirmerie după plecarea regimentelor din Călăraşi.
       738. — 18 februarie. — Comandantul Batalionului II din Regimentul 8 Dorobanţi comunică Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, amănunte cu privire la descoperirea şi relngroparea unor soldaţi romini omoriţi, intr-o recunoaştere, de către turci.
       789. — Bucureşti, 18 februarie. — Comandantul Diviziei a IlI-a dă ordin comandantului Brigăzii I-a să pornească de la Călăraşi, spre Bucureşti, Regimentul 8 Dorobanţi şi batalionul din Regimentul 5 Dorobanţi.
       740.       — Bucureşti, 18 februarie.— Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne că s-a cerut confiscarea armelor militare de la civili, numai a celor aflate intimplător, fără a se viola domiciliul cetăţenilor.
       741.       — Galaţi, 18 februarie. — Panteli, căpitanul portului, comunică Ministerului de Externe că Ciuntu n-a fost Împiedicat de autorităţile portului pentru Încărcarea lemnelor şi transportarea lor la Giurgiu.
       742.       — Paris, 18 februarie.— Calimacki-Catargi, agent diplomatic al Rominiei la Paris, comunică Ministerului de Externe informaţiuni cu privire la conversaţiile avute cu Waddington, care i-a promis că ne va susţine independenţa, insă nu s-a angajat cu nimic in privinţa admiterii, trebuind să se ducă discuţii la Viena şi la Londra.
       748.       — Bucureşti, 18 februarie. — Ministerul de Externe comunică agenţilor diplomatici ai Rominiei votul de încredere acordat de Senat guvernului in acţiunea de politică in cadrul congresului de pace.
       744. — Bucureşti, 18 februarie. — Senatul cere Ministerului de Externe să-i trimită Încă 15 exemplare din Cartea Verde, pentru senatori.
'    746. — [B u c u reş t i, 18 f e b r u a ri e. —] Jurnalul Consiliului de Miniştri prin care se
aprobă cererea Ministerului de Externe pentru un credit extraordinar in vederea plăţii diurnelor comisarilor pe lingă armata rusă.
       746.       — B u c u re ş t i, 18 februarie. — Ministerul de Externe trimite Ministerului de Interne suma cuvenită drept chirie pentru şetrele oraşului Alexandria, ocupate de armata rusă.
       747.       — Bucureşti, 18 februarie. — Ministerul de Externe trimite Ministerului de Interne o sumă pentru acoperirea cheltuielilor făcute de Prefectura Vlaşca pentru căutarea’unor soldaţi ruşi in spitalul judeţean.
       748.       — B u c u r e ş ti, 18 februarie.— Ministerul de Externe trimite Ministerului de Interne o sumă de bani pentru cheltuiala făcută cu Întreţinerea bolnavilor ruşi in spitalul din Slatina.
www.dacoromanica.ro
LV
      749.       — Bucureşti, 18 februarie. — Epitropia Spitalului Brincovenesc Înaintează Depoului nr. 1 de prizonieri, 3 prizonieri turci trataţi in spital.
      750.       — [Iaşi,] 18 februarie. — Comitetul doamnelor din Iaşi trimite Ministerului de Război inventare de lucrurile cedate şi cere decorarea lui T. Balasan.
      751.       — Hirlău, 18 februarie. — Ordinul Prefecturii judeţului Botoşani către Primăria din Hirlău cerlnd să dea concursul pentru procurarea actelor necesare celor Îndreptăţiţi a primi pensii.
      752.       — [Buzău,] 18 februarie. — Prefectura judeţului Buzău trimite Ministerului de Interne actele de deces ale unor prizonieri turci morţi in spitalele militare din Buzău.
      753.       — Belarada, 19 februarie. — Generalul Haralambie, comandantul Corpului de Vest, trimite generalului Anghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, o medalie [de aur Virtutea Militară acordată Regimentului 9 Călăraşi.
      754.       — Girţa, 19 februarie. — [Comandantul Regimentului 4 Dorobanţi cere [colonelului Leca, comandantul Diviziei I-a, să aprobe ca tn zilele In care depozitele diviziei nu au alimente, să se cumpere de regimente sau să se dea hrana In bani.
      755.       — [R u p c e a,] 19 februarie. — Ordin circular al Diviziei I-a către Brigăzile sale prin care aprobă cumpărarea de alimente atunci ctnd nu are Intendenţa diviziei.
      756.       — [R u p c e a,] 19 februarie. — Divizia I-a ordonă unităţilor tn subordine ca orezul să nu se mai cumpere, ci să se ridice de la depozitul Intendenţii.
      757.       — Belarada, 19 februarie. — Comandantul Corpului de Vest cere Marelui Cartier General să se aprobe a se da hrana tn bani trupelor care pleacă la Craiova şi Turnu-Severin.
      758.       — Rupcea, 19 februarie. — Comandantul Diviziei I-a ordonă comandantului Brigăzii a II-a ca să dea ordine pentru plecarea unui batalion din Regimentul II Dorobanţi, la Rupcea.
      759.       —[Calafat,] 19 februarie. — Pretorul Marelui Cartier cere generalului Cerchez, comandantul Diviziei a II-a, [să [trimită sub pază, la [Lom-Palanca, un brigadier ce urmează să fie anchetat.
      760.       — [Calafat,] 19 februarie. — Marele Stat Major raportează Ministerului de Război că unităţile care intră tn ţară nu vor să lase vitele tn carantină.
      761.       — [C al a f a t,] 19 februarie.— Marele Stat Major ordonă intendantului Profiriu să anunţe unităţile că stnt obligate să lase vacile şi boii in carantină.
      762.       — Bucureşti, 19 februarie. — Alvensleben, agentul diplomatic al Germaniei la Bucureşti, comunică Ministerului de Externe cum a fost repartizată suma de bani trimisă de Minister ca salarii pentru medicii germani.
      763.       — Bucureşti, 19 februarie. — Stuart, agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti, anunţă pe Kogălniceanu, Ministru de Externe, că la 20 februarie se va face Te-Deum pentru semnarea păcii.
      764.       — Bucureşti. 19 februarie. — Stuart, agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti, comunică [Ministrului de Externe telegrama de felicitări adresată de Marele Duce Nicolae, Ţarului Rusiei cu ocazia Încheierii păcii.
      765.  — Tratatul de pace Încheiat Intre ruşi şi turci tn ziua de 19 februarie 1878 la San Stefano.
      766.       — Tratatul dela Berlin Încheiat intre turci şi ruşi cu participarea puterilor europene la 1 Iulie 1878.
www.dacoromanica.ro
                  COflEPîKAHME TPAMOT
     1.     — BepGniţa, 16 HHBapn. — HaaajibHiiK TpaHcnopTa ooenpHnacOB nojiKOB-hhk A. KocTHecKV npocHT HHKonojitCKoro rpawAaHCKoro KOMHecapa HoKupjiaHa xoAaTaltcTBOBaTb nepefl CojirăpcitiiMii BJiacthmh o npeHOCTaBJiemui eMy bojiob rjih nepeB03Kit BoeHHoro MaTepnajia h o cnaSmeHiiH ero yGottHbiM ckotom fljw npoflOBOJib-CTBHH BOitCK.
     2.      — [Kajia^aT,] 16 hhbaph. — 1-h Cpiira^a 3anacH0it ^iibh3hh aaeT bohh-chiim nacTHM nepeAOBbix nocTOB VKa.'jaHiin o nopnjţKe hgcbhhh hmh cJiy>K6bi.
     3.      — IIa3bip Maxajia, 16 hhbaph. — KHTeHflaHT i-n anBU3im rnyprHy aoKJiaflHBaeT nojiKOBHHKy JIpKa o npHHHHax, 3bctbbhbiijhx boUcko TepneTb Hp^ocTaTOK B npOAOBOJIbCTBHH .
     4.      — Haaup Maxajia, 16 HHBapfl. - KoMaHaup 3anaflHoro Kopnyca reHe-paji XapajiaMOHe npeflnMcbiBaeT KOMaHflMpy 3anacHOil ^iiBirami pacnopnflHTbcH o npe~ iv'painemm CoMOapjuipoBKii ropona Biifluna Ha 17 HHBapn.
     5. — [KaJiapaniH,] 16 hhbaph. — KoMaHjmp 1 -ti fipara^u               3-11 311B1131111 nojiKOBHitK Bjia^ecKy o&bHBJifieT Sjiaro^apHOCTb BOftcuaM, ynacTBOBaBijjHM b CTwvKax nepeqoBbix nocTOB, iiMeBiinix MecTO 14 HHBapn.
     6.      — [Kaîia^aT, 16 hhbaph. —] KoMaimup aanacHotl ahbh3hh HSBeiyaeT nanajib-HHKa reHepajibHoro un-aGa nojiKOBHiiKa (DajiKOHHy, hto npenocTaBJiHeT b ero pacnopn-weHiie mecTb opyflHlt jih nHKeTa BorflaH npn ycJiOBHii ofiecneneHHH nx nepenpaBbi ii a npaBbiii Geper flyHan.
     7. — [PaaHOBMa,] 16 H h b a p h . — KoMaHflHp 2-ii Gpiiranbi 1-H /;hbh:iiiii nojiKOBHHK Jţona npeAnHcbraaeT HanajibHHKaM noflHHHeHHbix eMy bohhckhx nacTeit ne 4onycnaTb Bnpeflb py6i<H ^epeBbeB, cHOca 3aCopoB Ha toiuihbo h noBpewAeHHH snamilt.
     8.      — [KajiaiJiaT, 16 hhbaph. — ] KoMaHAiip aanacHOlt ahbhbhh ^ohocht BoeHHOMy MHHHCTpy o pesyjibTaTax GoMGapfliipoBKH Bniţima h o6 OKpymeHHii ero c ceBepa pywbiHCKOlt pouiHopcKOlt GpHragolt.
     9.     — [Kajia$aT,] 16 HHBapfl. — KoMaHflHp 3anacH0it rhbh3hh hohocht Boen-HOMy MHHHCTepCTBy , HTO HM flOJIOJKeHO HITaGy apMHH O COCTOHIIHH BOeHHblX npilnaCOB b KajiaiJtaTe n PacTe; oh npocHT oflHOBpeMPHHO ycTpoftcTBa flByx hoblix ci.'jia^OB b lIeTaTe ii IIohhp.
www.dacoromanica.ro
Ii VIII
     10.      — KajiapaiiiH [,16 HHBaps]. — KoMaiiAnp l-fi CpnraflH 3-ft ahbh3hh tio jikobhhk BjiasecKy xonaTaftcTByeT nepejţ KOMaHAyioui,HM pyccmtMH BoficKaMH b PyMHHHH reHepanOM JţpeHTejibHOM o paspememiH 40-y naaaqbeMy nojiny ocTaTbcn b KajiapauiH.
     11.      — ByxapecT, 16 hhbaph. — PyMHHCKHfi reHepanbHbifi KOMnccap T. M. Tuna nepejţaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbtx jţeji xonaTaficTBO khhsh OBojieHCKoro o paaMemeHHH saxBaMOHHux Ha IIlHnKe BoemionjieHHbix.
     12.      — ByxapecT, 16 nhbaph. — Mhhhctopctbo HHocTpaHnux «en npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpoHHnx jţeji OTjţaTb HaAJiewaiHHe pacnopHncemiH o paaMemeHUH npnfîbiBaionţHx c IIIiinKii Typeq«nx BoeHHonneHHHX.
     13.      — Benapana, 16 HHBapfl. — OapmHfi Bpaq nojieBoro noxojţHoro rocna-TajiH «oKTop ypcyjiecKy npenpoBOHVţaeT flaMCKOMy KOMHTeTy ropojţa flec oTneT o pac* xo«ax, npoHBBeneHHUx c 15 okthCph 1877 r. no 15 HHBaps 1878 r.
     14.      — TajiHqa, 16 HHBapfl. — KoMaHRyionţHfi apMnefi reHepan HepHaT naBe-nţaeT KOMaHflwpa sanaflHoro Kopnyca reHepana XapajiaMCne, «ito oh npHKa3an BTopoMy CTpejiKOBOMy BaTajiboHy nepenpaBHTbCH qepea JţyHaft y Hynepqeiai.
     15.      — [Apqep-IIajiaHKa,] 16 HHBapn. — HHCTpynqHH, npenonaHHiie HHwe-HepHUM OTjţejiOM nrraCa apMHH canepHHM qacTHM no B03BeAennio ynpenjieHHft ujih ocaiKAaionţHX Bii«hh boAck .
     16.      — ByxapecT, 16 h h b a p h . — Mhhhctp HHOCTpaHHbix «en M. KorajibHH-qaHy npocwT ceKpeTapn pyMHHCKoro HnnjiOMaTnqecKoro areHTCTBa b PnMe OBeffeiiapv, ynpaBJiHiomero osHaqeHHbiM areHTCTBOM, npncJiaTb eMy nonpoCHoe jroneceHHe oCycTynne <X>paHiţHH Hhijbi h CaBoitH.
     17. — IlapHHt, 16 [HHBapfl]. — PyMbmcKHft AHnjiOMaTHqecKHfi areHT b IlapHwe
KajiHMaKH-KaTapnai cooCmaeT mhhhctpy iiHOCTpaHHbix            M. KoranbHHMaHy 06
o6hesji,e b ByxapecT Kapaflbi c H3BecTHofi cyMMoft fleHer.
     18.      — [BeHa,]16 HHBapn.— BeHCKoe OTjţeneHHe ocBeaoMHTejibHoro areHTCTBa «IIohi>oh» nepenaeT b ByxapecT hb KoHCTaHTHHonojin CBejţeHHH o bosmcjkhocth nojţ-nwcaHHH nepeMnpHH.
     19.      — MynepieHH, 16 HHBapfl. — OapocTa cena flynepqeHH Ctbh Eypqn noflaeT KOMHccapy BJiajţeTejibHoro khhsh npn Kajia^aTCKOM BoeHHOM cyjţe wajioSy na nopyniiKa Ep3T3inaHy, HaHecniero eMy no6on npH HcnojmeHHH [hm cJiyweCHbix o6fl3aHH0CTeit.
     20.      — ByxapecT, 16 HHBapfl. — flenyTaT EarjţaT sanpanmBaeT b IlanaTe MHHHCTpa loCTHtţHH h BepoHcnoBeAaHHH o Mepax, npHHHTHX IIpaBHTejibCTBOM no jţeny 06 apecTe npecTbHH.
     21.      — ByxapecT, 16 HHBapfl. — Pyccwift «HnjiOMaTHHecKMfi areHT b Eyxa-pecTe aoboaht «o cBeneHHH pyMHHCKoro MHHHCTepcTBa HHocTpaHHux Aen, hto HMne-paTopcKoe MHHHCTepcTBO $HHaHCOB H6 cooCnţHJio eMy enţe Kypca pygjiH Ha HHBapb Mecflq.
     22.      — JIoBqa, 16 HHBapfl. — Bejiuraifi KHH3b HiiKOjiafi Tenerpa$HpyeT b Ilepy TypeqKOMy BoeHHOMy MHHHCTpy Pey$-name, hto 6ea npeABapnTejibHoro npnaHa-hhh ochobhhx ycnoBHft MnpHoro «oroBopa o nepeMnpHH He MOweT CbiTb h penH.
www.dacoromanica.ro
LIX
     28. — EyxapecT, 17 HHBapfl. — 3aBeAyromiitt flenewHott nacTBio apceHajia nonnpanopnuiK 1-ro paapHjţa IlaHaHTecKy aohocht KOMeiyţaHTy KpenocTH HiiKonojib, hto GyxapecTCKoe HHTenjţaHTCTBo oTKasajio n BHcHJiKe eiay npn6aBKH b paaMepe offHott nHTOft HîajioBaHLH Boemoro BpeMeHH h nattna b Bufly toto , hto eMy Hajţjie>KMT nony-HHTb TBKOBHe na nojieBoro KaaHaqettcTBa AeftcTByiomeft apMHH.
     24. — [Tapne,] 17          h h b a p h . — IţHpKyjiHpHHfi npnKas no KaBajiepnftcKoft SpHraae 1-ft ahbhshh, yKaauBaioimitt Ha cejia, npeflHaaHaMeHHLie hjih pacnonoweHHH b hhx nojiKOB aToit 6piiraAU.
     25. — Eenapa^a, 17 h h b a p h . — KoMaHflnp sanaAHoro Kopnyca reHepaji XapajiaM6iie npHKaaoM no BoftcKaM SnaronapnT hx sa no6eny npn CMupAaHe.
     26.      — [Hasnp Maxajia,] 17 hhbaph. — KoMaHAnp sanaAHoro Kopnyca reHepan XapajiaMCne jţaeT KOMaHfliipy aanacHott ahbhshh yKaaaHHH no nponon^emno
^OM6apflHpOBKH EHAHHa.
     27.      — [Kaiapamu,] 17 h h b a p h . — Komshahp 28-ro> pyccKoro sanacHoro €aTaJiLOHa Mattop EnpH6ayM nepeflaeT b pacnopnweHHe pyMtmcKnx BottcK jţBa MocTa ii iuecTB SapnacoB, coopyweHHUx pycckhmh BottcKaMH.
     28.      — OnTeHHiia, 17 hhbaph. — KoMaHAnp 9-ro KSJispanicKoro noJina npo-■cht KOMaHAHpa 3-ft ahbhshh npncJiaTL eMy cnHCKH h npneMOHHi.ee BeflOMOCTH TypeiţKHM BoeHHonneHHbiM, HanpaBJiHiomHMCfl noA KOHBoeM b EyxapecT.
     29.     — HynepneHH, 17 h h b a p h . — Komshahp onojineHHH Mattop MsjiHHy xoflaTattcTByeT nepefl KOMaHAyroiiţHM apMHett reHepajioM HepHaTOM 06 yTBepHţfleHHH npencTaBJieHHH k Harpa^e Kanpana canepHoro SarajiBOHa HoHecuy BoftKy sa BUaaio-npiecH 6oeBHe noABnrn.
     30.     — Benapa^a, 17 HHBapfl. — HanajibHHK HiTa6a 3anaflnoro Kopnyca nOJIKOBHHK TpaMOHT IţHpKyjIHpHHM npnKSSOM no HHBH3HHM npeAnilCUBaeT HM AOHOCHTb emeAHeBHo o co6bithhx , npoHcmeniiiHx b Teneme cyTOK.
     81.     — Pa ca, 17 hhbaph. — KoMaHAnp 8-ro «opoCaimcnoro nojiKa nojiKOBHHK ElnHiMaH aohocht KOMaHAnpy 1-tt 6pwraAH 3-tt ahbhshh nojiKOBHHKy BnaAecKy noA-PoShocth, KacaionţHecfl ctuhkh, npoHcmeAniett Menyţy nepeAOBUMH h3cthmh •
     82.     — Pynna, 17 flHsapfl. — HanajiBHHK nrraGa 1-tt ahbhshh noAnojiKOBHHK BaHKOHHy AaeT KOMaHAnpy 1-tt 6pnraAH nojiKOBHHKy KpyiţecKy HHCTpyKiţHH o pas-MenţeHHH SaTajibOHOB b cejiax Pynna h MycyjiLMaHa.
     83.     — [Pynna,] 17 hhbaph. — KoMaHAnp 1-tt 6pnraAu 1-tt ahbhshh noji-kobhhk Kpyiţecny npeAnHcwBaeT HHpKyjinpHHM npHKaaoM noAHiiHeHHMM eMy nojinaM h 6aTajii>OHaM aaHHTL hobbic nosniţHH.
     84.     — [Pynna,] 17 hhbaph. — KoMaHAnp 1-tt 6pnraAH nojiKOBHHK KpyiţecKy npenpoBowflaeT KOMaHAnpy 1-tt ahbhshh nojiKOBHHKy Jlena AByx 6e»aBmHx hs BnAHHa Cojirap h npocHT oAHOBpeMeHHO osaOoTHTBCH nocTpottnott MocTa nepes peHKy Mycyjra-MaHy.
     85. — [MycyaiMaHa,] 17 HHBapfl. — KoMaHAnp 1-tt ahbhshh hojikobhhk Jlena AaeT yKasaHHH KOMaHAnpy KaBajiepHttcKott 6pnraAU nojiKOBHHKy HepHOBOAflHy no pasMenţeHHio sckbapohob AByx ynoMHHyTHX nojiKOB.
     86. — [MycyntMaHa,] 17 HHBapfl. — KoMaHAnp 1-tt ahbhshh hojikobhhk JleKa npenpoBOHţAaeT KOMaHAnpy sanaAHoro Kopnyca reHepajiy XapajiaMCne AByx saAepwaHHHX pyMHHcKHMH nepeAOBUMH nocTaMH 6ojirap.
www.dacoromanica.ro
LX
     87.     — [EeJiapaqa,] 17 sHsapfl. — HaHajibHMK uiTaOa aanaqiioro Kopnyca iiojikobhmk TpaMOHT yBeqoMJineT KOMaHflHpa 1-tt flnBH3nn, hto xoqaTaiicTBa 06 omycKe-KaniiTaHa rpnropHH KpHCToqopecKy h qoSpoBOJibqa Pyqojib<j>a Grypaa yqoBJieTBopeHM.
     88.      — Ty p Hy-Mary p en e, 17 h hbaph. — KoMemţaHT ropoqa Typny-Mary-pejie KariHTaH Bacnjiny npocnT KOMeHqaHTa KpenocTH HnKonojib renepajia 3e$napn npenocTaBHTb b ero pacnopna<eHne Hapnq cojiqaT ajih paarpy3KH MaTepnajia TpaHC-nopTa 6oenpnnacoB 4-ro apTHJiJiepHttCKOro nojma.
     89.      — Ty pHy-Mary p eji e, 17 h hba ph. — KoMeHqaHT rapmi30Ha TypHy-Marypejie KamiTaH BacMJiny npocnT KOMeHqaHTa KpenocTH HuKonojib reHepajia 3e<J)~ KapH npeqnncaTb noqnopyHHKy 2-ro qopoSaHqcKoro nojma IlaHypH OTBecTH OTpHfl cojiqaT b HynepneHH.
     40.     — 17 HHBapff. — KoMaHfliip 5-tt SaTapen 3-ro apTHJiJiepniiCKOro nojiKa npocnT KOMeHjţaHTa KpenocTM HuKonojib npeqocTaBHTb b ero pacnopHHseHne caHH n bojiob fljia nepeBOSKH 6ara>na.
     41.      — [Kajia$aT,] 17 h h b a p n. — KoMaHqnp 3anacH0tt juibhbhh npeqnncbi-BaeT KOMaHflHpy 1-ro acKaqpoHa 1-ro KajiapauiCKOro nojina OTpHqnTb o$nqepa c uiecTbio-cOJiqaTaMM Ha uiocce Kajia^aT— KpatlOBa qjm yBoaa OTTyqa h na qpyrnx \iecT iiokh-HyTux Taw noHTOHOB, peKBH3HpyH Ha aTy nepeBoaKy bojiob.
     42.      — [Kajia$aT,] 17 h h b a p h . — KoMaHqnp sanacnoit an bh anii xoaaTaft-CTByeT nepeq BoeHHUM MimiicTepcTBOM o npwcbiJiKe eMy b Kajia$aT 6omS a.ih MopTnp, a TaKHie 15-caHTHMeTpoBbix CHapnqoB.
     48. — KajiacjiaT, 17 miBap». — KoMaHfliip 3anacHotl hhbh3hh aohocht KOMaHflyioiqeMy apMiieii reHepajiy MepHaTy o nocbijiKe 0(j)nqepa qjiH qocTaBKn noHTO-HOB, HO BbICKaabIBaeT COMHeHHH B rOTOBHOCTH npHMapHH COJţeîlCTBOBaTb peKBHBHqiIH BonoB, HeoSxoqnMbix qjm hx nepeB03KH.
     44.     — Bejiapaqa, 17 nHBapn. — KoMaHqnp 1-K KajiapamcKofi SaTapen nann-tuh XennTec npenpoBOwqaeT KOMaHqnpy poniiiopcKOli fi pura ah nojiKOBHHKy KpeqHHy cnucoK cojiqaT, otjihhhbluhxch b paajinHHbix oonx h npeqcTaBJiHeMbix k Harpaqe.
     45.     — [Ka Jia p a uiii ,] 17 h h b a pn. — KoMaHqnp 1 -ii Spnraau 3-li AHBiiainr nojiKOBHMK BjiaqecKy TejierpaijmpyeT KOMaHqyioiqeMy BOiicKaMn b PyMbimm reqepajiy JţpenTeJibHy, hto no jiiihiih nepeqoBHx nocTOB qapiiT nojnioe cnonoitcTBiie.
     46.      — Bena, 17 Himapn. — IlHCbMO, aqpecoBaHHoe MiiHHCTepcTBy iiHOCTpaH-hux qeji b EyxapecT h najiaraioiqee BarjiHflbi HnnouHnna aBCTpo-BeHrepcKoro MnuncTep-CTBa HHOCTpaHHbix qeji 6apoHa Kajnine Ha ycnoBHH Miipa.
     47.      — ByxapecT, 17 hhbaph. — PyMHHCKnii reHepajibHuft KOMnccap T. M. Tuna npenpoBOTKqaeT MnmicTepcTBy HHOCTpaHHHX qeji micbMO KHH3H OSojieHCKOro t yKaabiBaioiqero Ha HeTOHHOCTH, nonyiqemibie HaaajibHiiKOM CTaHqnn flccM b onpeaeJieHHH KOJiH'iecTBa caxapa h 'ian, npnHaAJie>Kaiqnx pyccKOfi apMiw, npn npneMe hx na CKJiaq.
     48.      — EyxapecT, 17 sHsapH. — Pyccnoe HHTenqaHTCTBO yBeqoMJiHeT oco6o-vnojiHOMO'ieHHoro Bjiaxuqe, hto oho totobo, Bnpeqb qo OKOHnaTeJibHoro pacneTa, vnjiaTHTb aBaHC b oqim miijijiuoh jiell b cneT noHTOBHx h Tejierpa$HHX pacxoqoB, npo» ii3BeqeHHbix ajih pyccboil a| Mnn.
     49.     — Bena, 17 hhbaph. — BeHcnoe OTqejieHne ocBeqoMHTejibHoro areHTCTBa «TIoHbOHi» nsBeiqaeT ByxapecT o xofle npeHiiii no noqnucaHHio nepeMiipiiH.
www.dacoromanica.ro
LXI
     60. — EyxapecT, 17 hhbaph. — MiiHKCTepcTBO bhvtpghhmx flen npenpoBO>K-jţaeT BoeHHOMy M«HHCTepcTBy cnncoK MOHaxoB Hhmuckoto MOHacTbipH, no>KepTBO-BaBuiHx 1200 neli Ha noKyimy opyiKMH h npocHT onyfîjiHKOBaTb b OtţtmuianbHOM BecT-jihkg ripnjiHMecTByK>myio c-iyHaio OnarojţapHocrb.
     51. — EyxapecT, 17 hhbaph. — flenyTaT Mncann bhocht b IlajiaTy npejţ-■noateime o Tpex aaKOHonpoeKTax: o BoaMememm KpecTbHHaM HaTypoll cwoTa, nornfî-uiero no o6cTOHTenbCTBaM BoeHHoro BpeMeHH. o cHaOmeHini cenbcKoro HaceJieHHH «eMeHa.MH h 06 ocBofîowfleHHH ero ot HanoroB.
    . 52. — CajţOBa,17 h h b a p h . — ApeHjţaTop E. BanbcaMane npocHT Mhhh-CTepCTBO HHOCTpaHHblX flejl 06 OKaaaHIlH COJţeflCTBHH K TOMy , HTOfîbl CTOHMOCTb rpyaa npHHaAJie/KaBiueO eMy h noTonneHHOli TypwaMH y EeweTa BMecTe c Capnieli wyKypyabi -Obtna 6bi BHMTeHa na cyMMbi, npHHHTaioiiţeftCH c Hero aa apeHjţy hmghhh CaflOBa.
     53. — EpaHJia, 17 hhbaph. — 3aTpe6oBaHHa« aTariHbiM komeH^aHTOM pyc-«KOtt apMHH Be^OMOCTb c ueHaMH Ha npojţoBOjibCTBeHHbie npoayKTbi h Ha $ypa>K b Epanjie.
     54. — Epanjia, 17           h h r a p h . — EpanjibcnaH ropojţcKa» yiipaBa coofîmaeT aAMHimcTpapHH pyccKoro boghhoto rocnHTajin iţeHbi Ha xopomnx jioiuajţell-nojiyKpoBOK.
     65. — EyxapecT, 17 hhbaph. — Hon6HHT6JibCTBO EpaHKOBaHCKHx rocnHTa-jiell naBemaeT BoeHHoe mhhhctgpctbo o tom, to KamrraH 9-ro «opoCamţcHoro nojiwa XlaHanT HoHecKy BbînncancH na rocnHTajiH, ho HywjţaeTCH b qonojiHHTenbHOM OTnycwe.
     56. — EyxapecT, 18 hhbaph. — HananbHHK nrrafîa npn onepaTHBHOft 6aae pyccKoO qeftcTByioiiţeft apMHH reHepaji MepKacoB H3BeuţaeT KOMaH/ţnpa 3-6 ahbh3Hh nojiKOBHHKa Bjiaflecny o paapemeHiui ycTaHOBHTb BpeMeHHbie nocTbi KaaaHbero nojiwa aa neBOM Cepery EopHH.
     67. — HeiaTe, 18 hhbaph. — KoMaHjinp onojiHeHueB Maijop reoprny aanpa-HiHBaeT KOMaHAiipa aanacHoft rhbh3hh b Kana$aTe kto OyjţeT aaHHMaTbCH jocTaBKoO noHTbi nocne yxofla acKa«poHOB na HeTaTe.
     58.       — Haabip Maxana, 18 hhbaph. — KoMaHflyromiift apMneft reHepan Hep-HaT npejţnHCbmaeT aanacHoft rhbh3hh b Kana$aTe HanaTb ycHJieHHyio fîoMfîapAHpoBKy Bn^iiHa.
     59.      — [EeJiapa«a,]18 hhbaph. — KoMaH^np aanajţHoro Kopnyca reHepan XapajiaMCne npeflnHCbmaeT aanacHoft rhbh3hh HanaTb OoMfîapfliipoBKy BHRHHa.
     60.       — Eejiapajţa, 18 h h b a p h . — KoMaHfliip aanajţHoro wopnyca reHepan XapanaMOne npHKaauBaeT aanacHoO ahbh3hh npejţnHcaTb CeperoBOtt apTiinnepiui neMeflneHHO npeflCTaBHTb panopT o peaynbTaTax OoMOapHHpoBKH.
     61.       — TypHy-Marypene, 18 hhbaph. — IIonKOBHHK HoBOcunbCKHft npocHT KOMeHAaHTa upenocTH reHepana 3e$KapH npmiHTb Mepw k cHafîiKeHHK) TonnHBOM cyaoB, nepeBoaHiRHx nepea flyHaO noBOSKH h nouiaseO, npHHaAneiKaiiţiix pyccKoO apMHH.
     62.       — HnKononb, 18 hhbaph. — KoMeHflaHT KpenocTH HnKononb reHepan BetţwapH aohocht BoeHHOMy MHHHCTepcTBy o HefloCTaTKe, HcnbrrbmaeMOM b TonjiHBe «yjţaMH, nou KOMaHROtt reHepana pyccwoft cny>«6bi HoBocnnbcKoro, aaHHMaioiiţHMHCH nepeB03K0il MaTepnanoB c o^Horo fîepera flyHaH Ha jţpyrott.
     63.       — HnKononb, 18 h h b a p h . — KoMaHqnp KpenocTH HnKononb reHepan 3e(|>KapH npocHT pVMbiHCKoro rpajKjţaHCKoro KOMHecapa MoKbrpnaHa aoOHTben ot
www.dacoromanica.ro
LXII
OojirapcKHX BJiacTett coqeilcTBHH Ha npeflMeT peKBuaniyiH 20 noBoaoK, HeoCxoflHMBix jijih nepeBOSKH na EpecJieHnqu Tonorpa^HHecKHX HHCTpyMeHTOB.
     64.     — [Hhkohojib,] 18 hhbaph. — 3aBenyiomHll X08HllcTBeHH0ll nacTBio 3-ixy cTpeJiKOBoro CaTajiBOHa AflMHHHCTpaTop 3-ro KJiacca P. JţeMeTpecKy npocHT KOMeH-flaHTa «penocTH Hhkohojib aoChtbch ot CojirapcKHX BJiacTett coflettcTBHH k npeqocTaB-jieHHio, b ero pacnopnweHHe iiobo8ok jţjiH nepeB08Kit opyjKHH hs EpecjieHHqu b Bhhhh_
     65.     — TypHy-MarypeJie, 18 HHBapH. — HHTeHqaHTCKoe ynpaBJiemie b TypHy-Marypejie HBBemaeT KOMeHflaHTa KpenocTH Hhkoiiojib, hto BoeHHoe MHHHCTep-ctbo jţajio paapenieHne Ha BBiqany BaaMeH ceHa 50 000 KHJiorpaMMOB OTpyOett hjih Jiouiaflett «penocTHoro rapHHSOHa.
     66. — [Hhkohojib,] 18          h hb a p h . — LţnpKyjiHpHBill npHKaa, oTflaHHHit no rapHnaoHy KpenocTH Hhkoiiojib KOMeHflaHTOM aToll KpenocTH reHepajioM 3e$Kapn o6' ynopHqoneHHH nepexoqa cojiqaT qepea flyHatt.
     67.     — [Hhkohojib,] 18 h hb a p h . — KoMeHjţaHT KpenocTH Hhkohojib npeq-nnctmaeT 10-My qopoCaHqcKOMy nojiKy nocJiaTB b jiec 15 caHell, a apTHJiJiepHilcKOMy OTpHfly — OTpHflHTB 15 HeJIOBOK flJIH pyCKH flpOB H qOCTaBKH HX KOMaHJţOBaHHW.
     68.     — Hhkohojib, 18 hhbaph. — KoMeHjţaHT KpenocTH Hhkohojib reHepaji 3e$Kapn npeqnHcUBaeT KOMaHqnpaM HaxoqflmuxcH B rapHHaoHe otphhob aaHHTBCH yneHBeM jnoqett, BBHjţy npepcTOHmeil HHcneKqnH.
     69.     — BhtCoji, 18 HHBapa. — KoMaHqnp 1-11 CpHrajţti hojikobhhk CaKejiapne-npocHT KOMaHRHpa 4-11 qnBHsnn xoqaTallcTBOBaTB nepeq IIlTa6oM apMnn o HpHqane-HBmeuiHeMy cocTaBy ero nacTH orhoio (majiBOHa.
     70. — [Kajia$aT, 18 n hb a p n. — ] KoMaHjţHp peaepBHotl hhbh3hh hojikobhhk
                                  XojlOaH flOHOCHT BOeHHOMy MHHHCTpy O XOfle 60M6apflHp0BKH BHflHHa.
     71.     — [Ka'jia$aT,] 18 h hb a p h . — KoMaHqnp 8anacHoll jţHBnaHH naBenţaeT 4-11 jiHHeitHBii! nojiK 06 oTKOMaHjţHpoBaHHH nopynHKa ATanacecKy rpnrope b niTaC hhbh3hh_
     72.     — Kajia$aT, 18 h hb a p h . — IIoqnojiKOBHHK flyMHTpecKy MallKaH npocHT KOMaHqnpa aanacHotl qnBHanH xojţaTattcTBOBaTB nepejţ bhcuihmh BoeHHHMH BJiacTHMH 06 ocBoCoHyţeHHii ero ot KOManqoBanHH CeperoBHMH OaTapeHMH.
                  78. — [MycyjiBMaHa,] 18 h hb a p h . — IţnpKyjiHpHBift npHKaa nojiKOBHHKa JleKa no 1-11 jţHBHaHH 06 ynopHjţoqeHHH nponaBOflcTBa peKBHanqHH CBecimax npnnacoB^
     74.     — EyxapecT, 18 hhbaph. — BoeHHoe MHHHcrepcTBo HSBemaeT KOMaHqnpa
2-H qHBHSHH reHepajia HepKeaa o HasHaneHHH nojiKOBHHKa Jlorajqi BpeMeHHO kom3h— pyioin,nM 1-H TeppHTopnajiBHolt ftHBHSHeit.
     75.     — MycyjiBMaHa, 18 hhbaph. — IIpHKaa 1-11 fqHBHaHH no noqiHHeHHBiM elt nacTHM o tom, hto hm HaqjieîKHT 8a6npaTB npoqoBOJiBCTBne Ha CKJiaqa Haatip Maxajia.
     76.     — JIoM-IIajiaHKa, 18 hhbaph. — KoMeHjţaHT rapHHaoHa JIoM-IIajiaHKa nepejţaeT urraEîy apMHH aaHBJieHHe Mecraoro ropoţţCKoro ynpaBJieHHH o tom, ito Boltcna aaOHpaioT y wHTejielt noBosKH c BOJiaMH h ho qejiBiM MecflqaM hx He BoaBpamaioT.
     77.     — [KanHTanoBqe,] 18 HHBapn. — KoMaHjţnp 2-H jţHBnann reHepaji MepKea npocHT KOMaHjţupa aanajqioro Kopnyca xojţaTaitcTBOBaTB nepejţ BoeHHHM mhhh-cTepcTBOM 06 ocTaBJieHHH nojiKOBHHKa TejieMaHa b jiojibihocth KOMaHjţnpa 4-ro jiHHeit-Horo nojina.
www.dacoromanica.ro
                                                                                            LXIII
     78.     — [KanHTaHOBHe,] 18 HBBapfl. — KoMaHAap 2-fi ahbh8hh reHepan HepKe8 oCiHBJineT CnaroAapHOCTb BoftcnaM sa noCnecTb, BHKaaaHHyio hmh npa OAep-waHHH noCeRH 12 h 13 «mapa.
     79.     — [Kany rap eHH, 18 HBBapfl. — ] IIpoto*koji, ycTaHaBJiHBaioiqHfi paaMep yCLITKOB, npHHHHeHHLEX 16 H 17 HBBapH TypeQKHMH BOeHHOIIJieHHHMH apeBAaTOpy BMeBBH MomTeBH, cena KanyrapeaH, BnamcKoro yeaqa.
     80.     — EyxapecT, 18 HUBapfl. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHtix qen nepeAaeT MHHHCTepcTBy BHyTp6bhbx aejj BpoctCy KOMaHqyromero pyccKHMH BoftcnaMn b PyMHHaa reaepajia JţpeHTenbHa pacKBaprapoBaTt ,oahh 6aTaju>OH pyccKHX BoficK b ceneHHH KnaJKHa.
     81. — Beaa, 18 fl a b a p a. — PyMuacKHfl qanaoMaTaaecKHjt areaT b BeHO Bana'iaHy apocaT MaHacTepcTBO hhoctpaHHBix qen cooCapiTL eMy, aaa OTHecJiaci. pyccaae a Typaa a BHCTpyKnaaM, qaHHLiM aojiKOBHHKy Apaoay, a coBeTyeT yMem.-inaTt cyMMy aonaeataaqix B08MeaţeaaK> yOuTKOB.
     82.     — EyxapecT, 18 HBBapfl. — Mbbbctp aaocTpaHHHX qen M. KoranbHa-liaHy aopyaaeT cocToaaţeMy apa BejiHKOM KHHae Haaojiae no jiKOBHHKy ApaoHy BecTa aeperoBopu o B03MenţeHHH yCuTKOB c reaepaaoM IlraaTLeBUM.
     83.     — Chjilbh, 18 HBBapfl. — BejmKHfi khhbb Hanonafi cooSaţaeT TypeqKOMy BoeaHOMy MHHacTpy Pay$-aame ycnoBHH, Ha kotophx Morna 6h 6htl npeKpaaţeHH BOeHHHe AeâCTBHH.
     84.     — IlapHJK, 18 HBBapfl. — OcBeqoMHTenLHoe 6iopo «IIoHtoH» nepeAaeT nepeflOBaqy raaeTH «Baoyn» 06 OTHomeHaa Abctphh k aHrjiaficKiiM npeAJioweHHHM b boctohhom Bonpoce.
     85.     — EyxapecT, 18 HBBapfl. — OcoOoynojmoMOHeHHuit BnaxaAc aoboaht AO CBeAeHaa MaBacTepcTBa HBOCTpaaBux Aen, bto pyccaoe HHTeHAaHTCTBo xoAaTafi-CTByeT o CecnpenaTCTBeHHOM nponycae b Poccaţo pyuuHcaaMH TaMoweHHHMa BJiacTHMH b yHreHax pyMuacKax iioaboa'ihkob, HaHHTUX am nepeBoaKa npoAOBOjiLecTBHHHX npanacoB.
     86.     — [EyxapecT,] 18 HBBapfl. — MaaacTepcTBO BHyTp6hhbx qea npenpo-BoacAaeT BoeaHOMy MaaacTepcTBy panopT npe$eKTa JţuMOoBaqcaoro ye8Aa o nono-jKeHHH coOcTBeHHHKOB peKBH8HpoBaaaoEo, ho enţe He aaOpaHHoro, ceHa.
     87. — EyxapecT, 18 HHBapa. — flenyiaT pyMHHcaofl IlajiaTH IleTpe HepHaTecay bhocht b IlajiaTy aanpoc o cAenaHHHX KpecTbHHaMa b noju>ay apMaa TpaHcnopTax.
     88.     — EyxapecT, 18 HBBapfl. — BeponoMHtitt otbct BpaTaaHy Ha 8anpoc, CAenaHHHli b IlanaTe AenyTaTOM BarflaTOM, 06 apecTe KpecTLHH aAMHHHCTpaHHBHUMH
BJiaCTHMH.
     89.     — Eyxapecr, 18 HHBapa. — Mhhhctp HBOCTpaaHUX Aen nepecmiaer MHHHCTepcTBy BHyTp 6HHax Aen wanoCy rpeaecKoro noAAaHHoro MaHeaa a» TypHy-CeBepaHa no Aeny o peKBaaaqHa noA rocnaTanb npHHaAJiewamero eMy AOMa.
     90.     — [Kajia$aT, 19 HHBapa]. — KoMaHAap aanacHofi ahbh3hh npocHT BoeHHoe MHHHCTepcTBO pacnopaAHTBCH o cpoaHofi npHCbiJJKe apTHjrjiepaficKax npanacoB Ha CKJiaA b IIoHHy.
www.dacoromanica.ro
XXIV
     91.      — TajiHHa, 19 nuBapn. — KanirraH CnapnaT EaltTnep, 1-it TeppHTopnanb-Hoit AHBH3HH HcnpauiiiBaeT y KOMaHjţupa aanacHOlt ahbh3hh HHCTpyniiHit no Bonpocy -o noHTOHax, nonHHyrbix Ha uiocce Kana$aT— KpaitOBa.
     92.     — Tajinna, 19 h h b a p h . — IIopyMHK Kyny 1-ro nanapaiucnoro nonna rohocht aanacHOlt #hbh3hh, mto noMonţHHn npecfienTa flTponojib OTnycTHn niojţeit c BOJiaMH, peKBII3HpOBaHHLIMH JţJIH nepeBOSKH nOHTOHOB.
     98.      — Tajinna, 19 hhbaph . — IIoMOiiţHHH npe$ei<Ta flTpononb hobo^ht jţo ■CBejţeHHH aanacHOlt aiibh3hh, mto nopynnn Kyny nbrrajicH peKBnanpoBaTb HeaaKOHiio Cea ero BejţOMa bojiob b Tajinne ajih nepeBoann nOHTOHOB b PyHHio JlyHry.
     94.      — ByxapecT, 19 hhbaph. — BoeHHoe MHHncTepcTBO npejţnucuBaeT Haxo-■meMycn b Kana$aTe noJiKOBHHKy Cn3HHMaHy, no corjiameHHio c bucuihm BoeHHUM «anajibcTBOM no Ty cTopoHy flyHan, BbipbiTb n nepeBeaTn b ByxapecT Teno nopynHna Ejie$Tepecny.
     95.     — Haabip Maxana, 19 hhbaph. — KoMaHjţyiomHit apMneit reHepan Hep-HaT npennncbiBaeT aanacHOlt ahbii3hh b Kana$aTe HanpaBJiHTb b BoeHHHe Macra aanan-iioro nopnyca Bcex mojţeit, npHCbiBaromnx b Kana$aT na rocnnTaneit.
     96. —  Eenapajţa,   19  flHBapn.      - KoMaHjţiip aananuoro nopnyca  reHepan
                  XapanaMCiie npocuT KOMaHjţnpa aanacHOlt rhbh3hh OT^aTb npnnaa o nepexojţe JţyHan
5-y jmHeftHOMy nojiny.
     97. —  Eenapajţa,   19  h h b a p h . — HaManbHiin  uiTaCa aanaRHoro  nopnyca
npocHT HaxojţnmyiocH b Kana$aTe aanacHyio ahbh3hk> KOMaHjţnpoBaTb ojţHoro H3 •apTHjijiepnttcHHX o(fmuepoB Ha Ceper flyHan jţ.in npneMnn opyjnnn n BoeHHbix npunacoB.
                  9S. — [Hnnonojib,]19 hhbaph. — KoMeHflaHT npenocTH Hnnonojib reHepan 3e$napn hohocht BoeHHOMy MHHHCTpecTBy o coctohhhh jmMHoro cocTaBa, a Tan>ne oC
                  HCnblTBIBaeMOM BOHHCKHMH MaCTHMH HejţOCTaTKe B npOflOBOnbCTBHH H oCMyHflHpOBaHHH.
     99. —  Eenapajţa,   19  h h b a p h . — KoMaHjţnp  aanannoro nopnyca  reHepan
                  XapanaMOiie jţaeT noMaHjţHpv aanacHOlt ahbh3hh HHCTpyniţHH no CoMCapjţnpoBne BnjţHHa.
     100. — HenaHeuiTH, 19 h h b a p h . — KoMaHjţnp pyccnoro 38-ro aanacHoro CaTanbOHa Maitop BnpHCayM hohocht KOMaHjţiipy 1-it Cpuraflbi 3-it ahbh3hh nonnoBHHny Bnajţecny o Heo>nHjţaHHOM paannBe flyHan n o npnHHTbrx no aTOMy noBOjţy Mepax.
     101.      — Haaup Maxana, 19 hhbaph. — IţHpnynHpHbiit npnnaa KOMaHflupa Bana^Horo nopnyca reHepana XapanaMCne oC ynopnjţOMeHHH noMTOBOit cnyjnCu b Tpex Ahbhsiihx 3Toro nopnyca.
     102.     — Kanapauin, 19 h h b a p h . — KoMaHjţnp 1 -tt Cpuraflbi 3-it ahbh3hh nonnoBHnn Bnajţecny CnarojţapiiT noMaHjţnpa 38-ro pyccnoro CaTanboua Maitopa BnpHCayMa aa jţBa MOCTa n mecTb CapnacoB, npejţocTaBneHHbrx hm b pacnopnateHne pyMHHCBHX BOitcn.
     108. — BepCniia, 19 hhbaph. — HananbHnn TpaHcnopTa CoenpnnacoB nojţ-nonnoBHHn Ahtoh Kocraecny aohocht noMeHjţaHTy npenocTH Hnnononb reHepany 3e(fmapn o HaxojţnmHXca Ha canale b BepCniţe BoeHHbix MaTepnanax h xojţaTaitcTBveT o npejţocTaBneHHH eMy cpejţcTB jţna hx nepeBoann.
     104. — Paca, 19 h hbaph. — KoMaHflup 8-ro aopoCamţcnoro nonna nonnoBHnn IliHuiMaH AonnajţbiBaeT KOMaHjţnpy l-lt Cpuraflbi 3-it hhbh3hh nonnoBHHny Bnajţecuy o Mepax, npHHHTbix n TOMy, mtoCu nepejţOBbie BOHHcniie Macra He Cluih aacTnmyTbi Bpacnnox paanHBOM flyHan.
www.dacoromanica.ro
LXt
     105.      — [KsjiapauiH,] 19 HHBapn. - KoMaHflnp 1 -îi Cpura^M 3-14 ahbhsmm nojiKOBHHK BnoHecKy nepe^aeT KOManflwpy 8-ro flopoSaHiţcKoro nojina nojiKOBHMKy IllHiiiMaHy npiinas nepe^oBbfM OTpnjţaM OTCTynnTb na caMbie BOSBbiuieHHue nosHiţun.
     106.      — [Ka jispa ihh,] 19 HHBapn. — Maltop MrHaTecKy 3-ro jiHHeflHoro nojina flOHOcHT KOMaHflupy 1 -14 6pnraj],bi 3-11 aiibhshh nojiKOBHMKy BnoflecKy 06 H3Me-HeHiiti jihhhh pacnojiOHîeHHH nepeflOBbix nocTOB BCJieflCTBiie paa.aiiBa JţyHan.
     107.      — KsjiapauiH, 19 HHBapn. — KoMaH^wp 1 -li Bpnraflbi 3-11 ahbhshh nojiKOBHHK BjisflecKy cooSmaeT HOMaHflHpy 40-ro Ka3anbero nojiKa nojiKOBHMKy JţnMHTpoBy o pa3peuieHHH cHHTb CTopoHteBbie nocTH h nepeBecTif hx Ha jieBbiil 6eper Eopmi.
     108. — UIoKapHHii, 19 HHBapn. — KoMaH#np 40-ro «asanbero iionita noji-
KOBIIHK JţHMHTpOB flOHOCHT KOMaHfllipy pacnOJIOJKeHHHX B K3JI3paiHe BOttCK nOJIKOBHMKV Bji3flecKy, hto, BCJieacTBne npn5buin BOflbi, oh pacnopHsiiJicH o chhtiih nepeflOBbix nocTOB Menmy Eopneil h 3yHaeM-
     109.      — Kajia$aT, 19 HHBapn. — KoMaHflnp apTHJiJiepnH Maitop «Dothho flOHOCHT HanajibHHKy uiTaCa sanacHOfi ahbh3hh hojikobhhkv EoTHHy o npnHHHax, BbiSBaBUiHx BspHB b napne OeperoBbix SaTapeli.
     110.      — Kajia$aT, 19 HHBapn. — KoMaHflnp OeperoBbix SaTapefl nOflnojiKOB-hmk JţeMeTpecKy-MallKaH npocHT KOMaHfliipa sanacHOit ahbhshh npejiocTaBiiTb b ero pacnopnnteHHe BOceMb n0B030K ajih nepeB03KH apTHJiJiepHilcKHX CHapn^OB.
     111.      — EyxapecT, 19 HHBapn. — BoeHHoe MHiiHCTepcTBO yna3biBaeT komgh-HaHTy KpenocTH HiiKonojib Ha neoSxoflHMocTb HeMefl.ieHHO saOpaTb HaxoflnmHecn Ha CKjiafle b EpecjieHHiie BoeHHbie npnnacbi h neTbipecTa nojiyuiySKOB.
     112.      — TypHy-Msrypejie, 19 HHBapn. — KoMeHflaHT TypHy-M3rypejibCKoro rapHHSOHa, KannTaH BacHJiny aohocht KOMeH^aHTy KpenocTH IlHKonojn. reHepajiy 3eif)KapH, hto aflMHHHcTpaTHBHbie BJiacTH ne McnojiHniOT CBoeBpeMeHHO pacnopnHieHHfl Boemibix BJiacTeli.
     118. — Hasup Maxajia, 19 HHBapn. — IlHTGHiţaHT II. rnyprHy aohocht KOMaHjţnpy 1-11 ahbhshh nojiKOBHMKy Jlena o bpvhghhh. hm HspaHJibCKOMy KOMHTGTy n JIoM-IIaJiaHKe cvmmm b 500 Jieil.
     114.      — [CMHpjaH,] 19 HHBapn. — KoMaHflHp 2-11 ahbhbhii reHepan HepKes npocHT KOMaHqnpa sana^Horo Kopnyca reHepajia XapajiaMOHe OTflaTb npnnas o tom, htoSu B03BpaTHBinnecH b KajiaiJiaT n8 OTnycKa cojiaaTbi 6wjih OTnpaBJiGHbi b Kajiyflwep II CMbip^aH.
     115.      — Pynia, 19 HHBapn. — KoMaHflnp 1-11 ahbh3hh hojikobhhk JleKa npeAHHcuBaeT KOMaHsupy 2-11 Gpurasbi nojiKOBHMKy floHa OTnpaBHTb b cejio Tbipna «Ba OaTajibOHa, a ocTajibHyio nacTb 6pHraAu ocTaBHTb b PanHOBne.
     116.      — EeJiapaaa,19 hhbap.n. — C/rapuini! Bpan nojieBoro noxo«Horo rocnn-Tajin AOKTop YpcyjiecKy AOKJiaflHBaeT KOMHTeTy «aM ropo^a flccu o paSoTG jiHHHoro caHMTapHoro cocTana rocnHTajin no 17 HHBapn.
     117.      — EyxapecT, 19 HHBapn. — Mgahiihhckog CBHflGTGJibCTBO, BbmaHHoe EpaHKOBaHCKHM rocnHTajieM cojiflaTy 5-ro nexoTHoro nojiKa Hohv MoHy, BbuienHBineMy-ch ot cycTaBHoro pobmhth3Ma.
     118.      — EyxapecT, 19 HHBapn. — IIoneHHTeJibCTBO EpaiiKOBaHCKoro rocnn-Tajin b EyxapecTe BujiaGT Ha hmh noflnopynHKa pyccKolt cjiyHiSbi ÂjieiicaHApa PeMH
V — c. 313
www.dacoromanica.ro
LXVI
cBH^eTejibCTBO, yKaabiBawmee AeHb onpeRejieHHH ero b rocnHTajii. h cocTOHHHe 3MopoBbH npH BtmHCKe.
     119. — [IleTep 6yp r,J 19 HHBapn. — Lţapb AjieKcaHflp II yKa3HBaeT cyjiTaHy
Ha HeoCxOAIIMOCTb 88HHTHH KOHCTaHTHHOnOJIH pycCKHMH BOttCKaMH.
     120.     — AflpnaHonojiB, 19 HHBapn. - CocTonuuifl npH bcjihkom KHHse HwKOJiae iiojikobhhk ApHOH AOKJiaAUBaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHtix aeji, hto npejţ-jiomeHHe 06 ynacTHK ero b neperoBopax o nepeMHpHH h o npeRBapHTejibhbcx oGcyJKAe-HHHX yCJlOBlltt MHpa OTKJIOHeHO.
     121.      — ByxapecT, 19 HHBapn. — <DpaHiţy3CKHfl AHnjioMaTHnecKHtt arenT b EyxapecTe npocHT pyMUHcnoro MHHHCTpa HHOcTpaHHux jţeji nncBMeHHO noATBepjţHTi, eMy o BoccTaHOBJieHHH cooGmeHHH Majiott cKopocTH no rJiaBHHM Be^ynţHM k EyxapecTy HtejieaHo^opoHiHUM jihhiihm.
     122.     — IlapHW, 19 HHBapn. — OcBe^oMHTejiBHoe Giopo «IIontoH» nepeaaeT n ByxapecT CBe^eHHH, yKaabiBawmHe Ha OTiiomeHHe Abctphh h AHraHH k Bonpocy pyccKO-TypeiiKHx neperoBopoB o MHpe.
     123.     — IlapHW, 19 HHBapn. — OcBeAOMHTejibHoe Giopo «TTohi.oh» nepeaaeT b ByxapecT CBejţeHHH, nonepnHyTtie na aHrmittcKHX hctohhhkob h BacaiomnecH coGuth» Ha EajiKaHax.
     124.     - nap h>k, 19 HHBapn. — AreHTCTBO « TaBac » nepe^aeT b ByxapecT cBeae-hhh o TOHKe speHHH Ha bo3M03KH0CTB Bxo;ţa aHrjnittcKott acitaflpH B Jţap^aHejIJIU, BticKaaaHHOtt h nojţflepiKaHHott rjiaacTOHOM b ero OKC$opACKofl pena.
     125.      — BeHa, 19 HHBapn. — BeHCKoe ocBeAOMHTe.ni.Hoe Giopo «KopGiopo» nepe^aeT b ByxapecT areHTCTBy «TaBac» noHBHBmHecH b npecce cBejţeHHH o hobom mare, npeAnpHHHTOM no OTHomeHHio k Pocchh aBCTpo-BeHrepcKHM mhhhctpom HHOCTpaHHux Ren AHapauiH.
     126. — [IIhtciuth,] 19 HHBapn. — npefteKTypa Ap^nsemcHoro ye3^a npocHT
MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX ^ejl paCnOpHAHTBCH O TOM, HTOGh nOCTOHHHHit KOMHTer Hjiomhpckoto yeafta ynnaTHJi H. BajţyjiecKy, npnsBaHHOMy b «anecTBe noMonţHHKa xnpypra Ha cJiywGy bo BpeMeHHHtl rocnHTajii. ropojţa nnTeuiTH, npHHHTaromeecn eMy cojţepwaHHe.
     127.     — ByxapecT, 19 HHBapn. — Mhhhctp HHOCTpanHHX ^en M. Korajn.HH-naHy b npejţCTaBJieHHOM hm BJia^eTeJibHOMy khhsio AOKJiaAe xoaaTattcTByeT 06 ynpaaA-HeHHH noHHţHOCTett ocoGhx KOMHccapoB npH pyccKHX BottcKax b Hju.$obckom , ApHJKem-ckom , npaxoBCKOM, Hjiomhu,ckom h EyaayşKOM ye3^ax.
     128.      — [ByxapecT,] 19 HHBapn. — PyMHHCKHfl ocoGoynojiHOMoneHHHfl Bna-xhao npocHT flnpeKTopa oGuţecTBa no cHaGmeHHio apMHH npoAOBOJibCTBHeM npHHHTt. Meptl npOTHB HHHOBHHKOB, KOTOpbie HHHHT 3aTpVAHeHHH KpeCTBHHaM, 8aHHMaiOUţHMCH TpaHCnOpTOM npOJţOBOJIbCTBHH.
     129.      — ByxapecT, 19 HHBapn. — OGuţecTBO no cHaGweHHio pyccKott apMHH npojţoBOJitcTBHeM npocHT MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHHX AeJi OKaaaTb coAeiiCTBHe k npos-jiemiK) jibroTHoro cpona ocBoGoiKAeHHH ot TaMOH<eHHbix nonuiHH HaxoAHiipixcH Ha CKJiajţax b SnMiiHMe TOBapoB.
     180. — ByxapecT, 19 HHBapn. — npesHAnyM CoBeTa mhhhctpob nepecujiaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeiiHnx sen npouienBH, noflaHHbie p33jihmhbimh jiHuaMH nanaTe «enyTaTOB no Bonpocy TpaHcnopTOB ajih apMHH.
www.dacoromanica.ro
LXVII
     131.      — ByxapecT, 19 HHBapn. — BoeHHoe mhhhctcpctbo cooOmaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTp6Hhhx fţeji, mto oho paapeniHT CBoSoflHuit nponycK Mepea flyHalt rajiap-ckhx wHTeneft, nepexo^Hmiix no Ty CTopoHy peKH aa HpoBaMH h KaMbruieM npn ycnoBHH ecnH ropo^cKoft ronoBa nopyMHTcn aa to, mto ohh He 6yjţyT aamiMaTbcH nmHOHaHteM.
     132.      — IIJioemTH, 19 HHBapn. — npe$eKTypa IIpaxoBCKoro yeajţa hohocht MiiHHCTepcTBy BHyTp6hhhx jţen, mto y HeKOToptrx na JKHTenefi, nepeBoaHEuiirx b 3HMHHMy npoj(OBOjitCTBeHHtie npHnacu jjjih apMiin, nornSjiH bojili ii mto na^jieHiajio 6u BoaMecTHTb noHeceHHBie hmh ot aToro y Oeitkh .
     133.      — Hht6uith, 19 HHBapn. — IIpe$eKT ApjpKemcKoro yeajţa Hcnpanni-BaeT y MHHHCTepcTBa BHyTpbhhhx sen paapemeHHH Ha npo^awy HeKOToporo KOjruMecTBa nmeHHiţbi nitoxoro KanecTBa no ueHe, KOTopyio aa Hee yjţacTCH nojiyMHTb.
     134.      — Eyaay, 19 HHBapn. — IIpetjpeKT ByaaycKoro yeajţa T. A. BopaHecKy jţoHOCHT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix sen, mto reHepait IlrHaTbeB npn npoeajţe CBoeM Mepea Byaay npo6biJi mecTb MHHyT Ha ropojicnoM BOKaajie.
     135.      — Eejiapajţa, 20 HHBapn. — KoMaHjţnp aanajţHoro Kopnyca reHepaji XapajiaMSiie npeflnucbiBaeT KOMaH^iipy aanacHott ahbh3Kh OTnpaBHTb b CMbip^an a Kaityrep BoaBpaTHBiHHXcn aa OTnycKa b Kana$aT cojijţaT 2-lt hhbh3hh.
     136.      — Kana^ar, 20 HHBapn. — RoMaHjţHp aanacHott hhbh3iih npocHT noMom-HKa npe$eKTa Hiponoain pacnopnjţHTbcH nepeBoauott b MynepMemi ocTaBiunxeH Ha Hopore noHTOHOB.
     137.      — KaaiapaniH, 20 HHBapn. — RoMaH/ţiip 1-lt SpiiraflEi 3-lt jihbh3Hh nojiKOBHHK BjiajţecKy jţaeT KOMaHjuipy 38-ro pyccKoro SaTajiEOHa Mattopy EnpHOayMy paapemeHHe nepeBecra nepejţoBEie nocTH Ha BoaBbimeHHOCTH, rocnoflCTByiomHe H3fl HynattcKott flojiuHofl.
     13S. — HHKononb, 20 HHBapn. — RoMeHjţaHT KpenocTH HnKonoitb, reHepaai 3e$Kapn npocHT rpajKjţaHCKoro komiiceapa MoKHpjiaHa HacTOHTb nepejţ OoitrapcKHMH BJiacTHMH Ha npejţocTaBjieHHH eMy TpaHcnopTHHX cpejţCTB Ha nepeBOBKy BoeHHoro MaTe-piiajia aa BepOHiyj.
     139.     — 20 HHBapn. — Grapumlt BpaM 4-lt hhbhbhh npocHT CTapniero Bpana aanaflHoro nopnyca npacJiaTb eMy 20 noBoaoK hjih aBanyaiţHH paHeHbix a Sojiehhx b rocmiTaitb ApMep-IIaitaHKH.
     140.      — Paca, 20 HHBapn. — RoMaH/ţiip 8-ro jţopoOaHpcKoro noaiKa hojikobhhk IIImuMaH aonocHT KOMaHjţnpy 1-lt Sparaflbi 3-lt hhbh3hh, qTo BCJieflCTBHe npiiSbijm Bo;ţ flvHan oh OTBen 6aTam>OH c 3aHHMaeMHX hm nepeflOBEix noani^tt.
     141.      — [PaltHHOBMa,] 20 HHBapn. — RoMaH^np 3-ro jiopoOaHpcKoro noima nojiKOBHHK ropwaH npenpoBOHmaeT Ha ycMOTpeHHe KOMaHjţiipa 1-lt Opnraabi 1-lt AHBHaiiH npejicTaBJieHiie o narpawfleHHH otjihmhbuihxch b 6ow conflaT.
     142.     — 20 HHBapn. — HaMaaibHHK HHTeHjţaHTCTBa a^iiOTaHT EeHwecKy hohocht KOMaHftiipy 4-ă rhbh3hh reHepaury T. AHreaecKy, mto oh npeflocTaBHJi b pacnopHweRHe noneBoro noxoflHoro rocnHTann 19 noBoaoK hjih aBaKyauiiH Sojiehbix b Apnep-IlaitaHKy.
     143.      — EeJiapajţa, 20 HHBapn. — RoMaHfliip apTiiuiiepHH aana^Horo $poHTa nojiKHBHHK flyHKa HOKJiajţbmaeT reHepaay XapajiaMSne o HajiHMHOCTH HMewmHXcn y Hero apTHnnepnllcKHX npHnacoB a npocHT 06 OKaaamni co^eltcTBHn b aeite CHaOweHHH HMH BOHHCKHX MaCTelt.
V*
www.dacoromanica.ro
LXVIII
     144.      — Eejiapajţa, 20 HHBapa. — KoMauAHp aprajuiepim aanaAHoro Kopnyca iiojikobhhk flyHKa aoboaht ao cBeAGHMH KOMaHAwpa apTHJiJiepwH aanacHoit ahbh3hh Maitopa Oothiio, »ito b HynepHeim h IIoHHe ecTt cKJiaAH apTHJiJiepMllcKMx npnnacoB H peMOlITIIblX MacTepcKux.
     145.      — Ilaaup Maxajia, 20 hhbaph. — MiimeHepHuii OTAeji urraCa apMiin ppocuT KOMeHAaHTa KpenocTH IlHKonojn. pacnopaAHTbca 06 OTnpaBKe b Haatip-Maxajia OCTaBUiHxcH b BepSime hhhob TejierpaiJmoll potu.
     146.      — 20 HHBapa. - CTapinull Bpaa 4-Ii ahbii3mm npocuT KOMaHAiipa aanaAHoro Kopnyca reHepajia XapajiaMSne pacnopaAiiTbcH o npeAOCTaBJieHHH b ero pacnopaHteime noBoaoK a^h aBai<yai;HH paHeHtix h Sojibhmx b Apaep-IIajiaHKy.
     147.       — ByxapecT, 20 HHBapa. — Boeimoe MMHncTepcTBO naBenţaeT KOMeH-paiiTa KpenocTn IluKonojn,, mto hm otaoho pacnopaaieHiie MHTeHAaHTCTBy b TypHy-Morypejie 06 vnjiaTe coAepjKaiiMH acKappoHy 9-ro KajiapamcKoro nojiKa.
     148.       — Kajiyrep,20 HHBapa. — 3-a CaTapea noA KOMaiiAoll KaniiTQHa JlynaiiiKV nepemicJineT KOMUHAiipy 1-11 ahbhshh 3-ro aprajwiepHâcKoro nojiKa Maftopv <I>aiKomiy MecTiiocTH, rAe OHa 6ujia pacnojioaieHa c 8 AeKaSpn 1877 r.
     149.       — Pyna, 20 HHBapa. — KoMaHAHp 1-ro AopoSaHpcKOro nojiKa npociiT HOMuiiAHpa 1-11 SpnraAU 1-11 ahbh3hh jioJiKOBHHKa KpypecKy oTAaTt npMKaa o tom, MTOOM Bce HaxOAHUţlieCH B KOMaiIAHpOBKe H Bp6M6HHO OTHIICJieHIIHe OT cbohx aacTell ocţiunepu BoaBpaTnjnicB b cboh liacTH.
     150.      — [Cmhpauh,] 20 HHBapa. — Ilpun-aa KOMaHAiipa 2-11 ahbh3hh reHepajia MepKeaa no hoahhheHHUM eMy bomhckmm aacTHM, aanpemaiomHll cojiAaTaM KacaTtcH HMymecTna auiTejiell, y KOToptrx HaxoAHTCH Ha nocToe.
     151.      — IBejiapaAa,]20 HHBapa. — KoMaHAHp aanaAHoro Kopnyca reHepaji XapajiaM0He npocHT KOMaHAyromero AeilcTByionţell apMMell reHepajia HepHaTa pacno-pHAHTHcH o tom, htoSh HaxoAHmiiecH b PyMHmiii 9-caHTHMeTpoBue SaTapen 6hjiii ycTaHOBJieHH noA Bhahhom .
     152.       — Kajia$aT, 20 HHBapa. — KoMaHAHp aanaAHOll ahbhshh npeAnncHBaeT KOMeHAaHTy Seperoaux SaTapeil noAnojiKOBHHKy flyMHTpecKy-MaitKaHy HaaaTi, 6ea-OCTaHOBOHHHit oScTpe.A Bhahhu .
     158.       — [MycyjiBMana,] 20 HHBapa. — KoMaHAHp 1-tt ahbh8hh nojiKOBHnK Jlena, npociiT KOMaHAiipa aanaAHoro Kopnyca neHepajia XapaJiaMSne pacnopaAHTbca npiicujiKoft bo 2-11 apTMJiJiepMllcKMll nojiK xoth-6h oAHoro Bpaaa, AOKTopa MeAiiipniBi.
     154.      — [MycyjibMaHa,]20 HHBapa. — KoMaHAHp 1 -11 ahbh3hh hojikobhiik JleKa npocHT KOMaHAHHa aanaAHoro Kopnyca reHepajia XapajiaMSne npHKaaaTb oSoay SoeBUx npnnacoB b Kajia$aTe BoaBpaTHTt 2-My apTHJiJiepHllcKOMy no.AKy npuHaAJie-sKamiix nocjieAHeMy jiomaAelt.
     155.       — [EejiapaAa,] 20 HHBapa. — KoMaHAHp apTHJiJiepHH nojiKOBHHK flyHKa npociiT KOMaHAiipa aanaAHoro Kopnyca reHepajia XapajiaMSne ncxoAaTallcTBOBaTi. y uiTaSa apMmi paaperaeHwe Ha peMOHT jiomaAell 3-11 SaTapen 1-ro aprajuiepHllcKoro nojiKa.
     156.       — Haaup Maxajia, 20 HHBapa. — KoMaHAHp 6-11 Tejierpa$Hoit potu KanwTaH reopruy xoAaTallCTByeT nepeA HaaajitHHKOM HHweHepHoro OTAeaa reHepajitHoro nrraSa noni.'OBHiiKOM EepuiiAeii pacnopaAHTbca ynopHAOHeHiiew nejia npiieMKn aacTHbix TejierpaMM.
www.dacoromanica.ro
LXIX
     157.     — MynepieHH, 20 hhbaph. — HananbHHK cwiaRa b ^ynepneHH r. Hone-c«y npocHT KOMaHflHpa ononnemieB Maftopa Mannny npeROCTaBHTb eMy moRefi RHH oxpanu CKnaflOB II KOHBOHpOBaHHH npOflOBOJIbCTBeHHblX TpaHcnopTOB.
     158.     — KajiaţaT, 20 hhbaph. — KoManRHp aanacHoft rhbhshh npeRmicbiBaeT HOMaHflnpy 5-ro mmeftHoro nonua nojiKOBHHKy HpKa OTnpaBHTbCH co CBoeft nacTbio noR Bhriih.
     159.     — Kajia$aT, 20 hhbaph. — KoManRiip aanacHoft rubhuiih npeRimcbiBaeT HanajibHHKy apTHnnepHH Maftopy Oothho HanaTb oScTpen jBHRHHa h npoRonHiaTb ero flneM ii HOHbio.
     160.     — [Kajia$aT,] 20 hhbaph. — KoMaHRHp sanacHOft rhbhshh npeflnncbi-BaeT KOMaHflnpy cborhoto nonna Maftopy EacapaOy HanpaBHTb b BOHHCKHe nacTii aanaimoro «opnyca Bcex BbmiicaBinHxcn na rocnHTann nioReft.
     161. — EyxapecT, 20          hhbaph. — MeRHRHHCKoe cBHReTenbcTBO, BbiflanHoe BpaHKOBaHCKHM rocnHTaneM nopynHKy 8-ro nexoraoro nonKa IleTpe flyMiiTpecKy.
     162.     — EyxapecT, 20 hhbaph. — MeRHRHHCKoe CBHReTenbcTBO, BbiRanHoe BpaHKOBaHCKHM rocnHTaneM noRnopyniiKy TypeiţKoft apMHH AxH$y Ajih.
     163.     — AflpHaHononb, 20 HHBapn. — O^HipianbHbift ReneraT npn BemiKOM KHHae HHKonae nonKOBHHK Epawie ApHOH HSBemaeT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix Ren o 3aKnioHeHHH nepeMHpHH c TypKaMP.
     164.     — EyxapecT, 20 HHBapn. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix Ren M. KoranbHH-nany ct8bht b H3BecTHOCTb HaxoRHmerocn b ARpnaHonone nonKOBHHKa Apnona o tom , mto b EyxapecTe c renepanoM HrHaTbeBbiM BejţyTCH neperoBopu o PyMHHHH.
     165.     — EyxapecT, 20 HHBapn. — CepOcKHft RHnnoMaTHnecKHft arenT b EyxapecTe IleTpoHbeBHH xoflaTaftcTByeT nepeR MHHHCTepcTBOM HHOcTpaHHbix Ren o npeRocTaBneHim eMy pyMbnicKHM npaBHTenbcTBOM HeoOxoRHMbix Rnn nepeBoaitH opyRHft BaronoB.
     166.      — IlapHHi, 20 HHBapn. — OcBeROMHTenbnoe 6iopo «IIoHbOH» nepeRaeT b EyxapecT no Tenerpa$y cBeReHun, HacaiomnecH ycnoBHft pyccKO-TypeuKoro nepe-
MHpHH.
     167.     — BeHa, 20 HHBapn. — BoeHHoe ocBCROMHTenbHoe 6iopo «KopOiopo» nepeRaeT b EyxapecT areHTCTBy «Tanac» CBeRenKn b eman c otbctom , RamibiM Poccneft na HOTy rpa$a AHRpamH no Bonpocy o saKmoHeHHH Mupa.
     168.     — IlapHîK, 20 HHBapn. — IlapiiHîCKoe ocBeROMHTenbnoe 6iopo «Iloiibon» nepeRaeT b EyxapecT CBeRenHH, KacaiomHecH npennft b anrnuftcKOM napnaneHTe no Bonpocy o aanniOHeHHH MHpa.
     169.      — A$hhh, 20 HHBapn. — OcBeRowiiTenbHoe Oiopo «IIoHbOH» nepeRaeT b EyxapecT CBeRenHH, KacawmnecH npenHft b rpenecucM napnaMenTe no Bonpocy o BOftHe c TypnaMH.
     170.     — BbipnaR, 20 HHBapn. — OOnacTnoft KOMHccap npn pyccKHx BOftcKax JlaMOpHHH rohocht MimHCTepcTBy HHOCTpaHHUx Ren o Hiicne noBoaoK noneBoro noxoR-Horo rocnHTann, npocneROBaBinHx nepes BwpnaR MewRy 16—19 HHBapn.
     171.     — [EyxapecT,] 20 HHBapn. — PyMbmcKHft renepanbnuft KOMHccap T.M. THKa oOpamaeT BHHMamie npe^eKTypw HnoMHRCKoro yeaRa na cnynaft c T. Chmohhrh, npoRaBinero pyccKOMy HHTeHRaHTCTBy neKOTopoe KOJiHnecTBO mj-kh h onacaiomerocH, hto He naftReT hobo3ok Rnn ee nepeBOSKH.
www.dacoromanica.ro
LXX
      172.      — EyxapecT, 20 h h b a p h . — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX jţeji H3BemaeT npe$eKTypy HccKoro ye8jţa o nownaiieHHOtt neHcnn, HasHaMeHHOft iiojikobhukom JţiKHrypTy na cbohx jihmhhx cpejţCTB cojisaTy-jţoCpoBOJitiy7, ypoweHiţy cejia Mnceni™ Moiiy MapTHHy, paHGUHOMy b 6010.
      173.       — Jţopoxott, 20 hhbaph. — IIpe([ieKTypa JţopoxoitcKoro yesaa jiohocht 'MHHHcTepcTBy BHyTpeHHHX jţeji, hto eio OTnpaBJieHo no Ha3HaHeHiiio HenoTopoe kojih-
necTBO nowepTBOBaiiHtix apMnn nojiyniy0KOB.
      174.      — [Bajiea jiytt Goape,]20 HHBapn. — MecTHutt yHHTejit flyMHTpy TpaHH npociiT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX jţeji pacnopH^HTtcH o BoaMememur emy yGtrr-kob, noHeceHHhix hm ot noTepn Jioniann, peKBH3iipoBaHHOtt hjih nepeB03KH noppecnoH-fleHqnn pyccKOtt apMnn h pyMHHCKMX BJiacTett.
      176. — KaJia$aT, 21 hhbaph. — KoMaHjpip 3anacH0tt fliiBiiami npejţniicHBaeT KOMaH/ţnpy SeperoBux GaTapett nojiKOBHMKy JJhmmtpecny MaiiKaHy nojţBeprHyrB Bhhhh HenpepuBHOMy jţByxjţHeBHOMy apTHJiJiepiiftcKOMy oGcTpeny.
      176.      — Moapa Xa^wn OMep Eett, 21 hhbaph. — KoMaHjţiip 4-ro flopo-GaHHCKoro nojiKa npenpoBOHmaeT Ha ycMOTpeHHe KOMaHjţHpa 2-tt GpHrajţH 1-tt hhbhshh nojiKOBHHKa floHa npe/ţCTaBJieime o HarpaJKfleHim opsenaMn HecKOJitKnx o(|)iiiţepoB H COJIJţaT.
      177. — Eejiapajţa, 21 hhbaph. — KoMaHflnp sanaflHoro Kopnyca reHepaJi XapaJiaM0He npenpoBowflaeT KOMaHjţyiomeMy jţeftcTByiomett apMiiH renepajiy MepHaTy npe^CTaBJieHHe o HarpawfleHim jţByx o$iiiţepoB, otjihmhbhihxch b 6ok>.
      178.      — KaJia$aT, 21 hhbaph. — HanajiBHHK reHepajn>Horo uiTaGa hojikobhhk <X>ajiKOHHy yBejţoMJiHeT KOMaHjţnpa sanacHoft bhbh3hh nojiKOBHHKa XojiGaHa o HaSHa-neHHH nojţnojiKOBHHKa Mypwecny HanaJibHHKOM jţyHattr.KOtt $jiothjihii h KOMaHjţHpoM CeperoBwx GaTapett.
      179.      — EyKOBHHa, 21 hhbaph. — KoMaHjţHp KajiapanicKOtt GpnraaH nojiKOB-hhk <X>opMan npenpoBowjţaeT KOMaHjţHpy aanaflHoro Kopnyca reHepaaiy XapaJiaM0He HByx aanojţoapeHHux b uînnoHawe cepOoB.
      180. — EeJiapajţa, 21 hhbaph. — KoMaHjţnp aanaaiioro Kopnyca reHepaJi XapaJiaM0He npeflnncHBaeT KOMaHflHpy HaxoHHnţHXCH b KaJia$aTe nacTett OTnpaBHTt b Pyiray b 0603 GoenptfnacoB jiomanett, ocTaBJieHHBix 2-m apTHJiJieptfttCKHM nojiKOM.
      181.      — KaJia$aT, 21 hhbaph. — HanaJibHHK HHTeHjţaHTCKOtt Macra npn niTaSe rjiaBHOKOMaHjţyiomero Kop3HecKy npocHT KOMaHayiomero jţettcTByiomett apMHett reHepajia HepHaTa npHHHTb Mepu k BosoCHOBJieHHio jţBHweHHH no JKny.
      182.      — EyxapecT, 21 hhbaph. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO yBejţOMJiHeT Hanajn>-HHKa reHepaJiBHoro iiiTaSa nojiKOBHHKa «DajiKOHHy o tom, nan Shijut pacnpeflejieHhi h pa3MemeHhi no CKJiajţaM bhobb nojiyneHHue npejţMeTU o0MyHjţHpoBaHHH.
      188.      — HHKonolii, 21 HHBapfl. — KoMeHjţaHT KpenocTH HHKonojit jţaeT KOMaHjţHpy 10-ro flopoGaniţcHoro nojina yKaaaHttH, nacaiomuecH norpeGemiH yMHpaio-mnx b KpenocTH jnojţett.
      184.      — EyxapecT, 21 HHBapfl. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npocHT MmmcTep-ctbo HHOCTpaHHux flen 0Ka3aTb coneflcTBHe k nojiyneHiiH) corjiacHH pyccwix BJiarrett Ha coxpaHeHne pyMUHCKOii cTopoweBott oxpaHU MOCTa b IleTponiaHH.
      185.      — [EyxapecT,] 21 flHBapH. — Miihhctp imocTpaHHHrx ^eji M. Korajit-HHMany noBemaeT TypepKoro MHHHCTpa HHOCTpaHHtix sen, mto pyMbmcKne BJiacTH
www.dacoromanica.ro
LXXI
roTOBU npHCTynHTfe k o6MeHy BoeHHoruieHHHMH, ocHOBSHHOMy Ha npHHiţnne BsaHMHOCTH h npocHT coofimHTt eMy CBoe MHeHHe no OTOMy Bonpocy.
     186.     — [ByxapecT,] 21 hhbaph. — MHHHCTepcTBO hhoctpaHHHx aeji nopy-naeT pyMHHCKOMy flHruioMaTireecKOMy areHTy b Bejirpa^e Jlacnapy K. KaTap»<H noipe-CoBaTt ynjiaTH noHTOBBix HsjţepjKeK, npoHSBe^eHHHX sa ctot cepficKoit apMHH.
     187.     — 3HMHB?a, 21 HHBapH.— PyMHHCKHft KOMHCCap npH pyCCKHX «Oft-cKax b TejieopMaHcKOM yeajţe BnjitMypecKy npenpoBOHpţaeT MnHHCTepcTBy hhoctp aHHBix fleji tph npoTOKOJia 06 yCtrrKax, noHeceHHtix Hoch$om flepeHHOM ot pacKBapTHpoBaHHH y Hero TypeiţKHX BoeHHonjioHHBtx.
     188.      — ByxapecT, 21 HHBapn. — Mhhhctopctbo ^hhbhcob BOSBpanţaeT Mhhh-CTepcTBy HHOCTpaHHux fleji fleHBrn, BaticKaHHue TaMOHteHHUMH bjibcthmh sa nponynţeH-HHft B PyMHHHK» CKOT flJIH pycCKOft apMHH.
     189.      — IIJioeuiTH, 21 HHBapn. — IIpe$eKT ripaxoBCKoro ye3Aa M. A. <l>ypHyecKy aanpanniBaeT Mhhhctopctbo BHyTpohhhx flen, Mo?neT jih oh npepBaTb Ha HecKOjibko flHeit nepeBoaKy npnnacOB «jih pyccKoit apMHH BBHjţy CHewHHX aaHocoB.
     190.     — ByxapecT, 21 HHBapn. — ripe$eKTypa Mnb$OBCKoro yeaaa yBenoM-jineT MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX jţeJi, hto eio nojiyneHH no»<epTBOBaHHH Ha noKynKy opyauiH h nojiymyfiKOB.
     191.     — IljioeinTH, 21 HHBapn. — IIpe$eKT IIpaxoBCKoro yaa^a M. A. OypayecKy npocHT Mhhhctopctbo BHyTpeHHHX aeji pasLHCHHTt eMy jţonraeH jih oh npHHHMart bo BHHMaHHe npouieHHH KpecTbHH o BOSMenţeHHH hm yCtrrKOB, ocbh sth npouieHHH He HarracaHH Ha rep6oBoit CyMare.
     192.      — rup na, 22 HHBapn. — KoMaHflHp KaBajiepnitcKoit CpHraAH 1-fl Ahbhshh npenpoBOHtaaoT na ycMOTpeHHe jţHBHaHH ase BenoMocra npeacTaBjmeMux k HarpajKaeHHK) opjţeHaMH hhhob.
     193.      — BeJiapaaa, 22 HHBapn. — OrapinHit Bpan 1-ft shbh3hh aoktop Myp-HjecKy aohocht KOMaHflHpy jţHBHaHH o noneaeHHH jiHHHoro cocTaBa nojieBoro noxoAHoro rocnHTajul b cparaeHHnx npH CMtipaaHe h npenpOBO>KflaeT • Ha ero ycMOTpeHHe npea-CTaBJieHHO o HarpaHtaeHHif opjţeHaMH hockojibkhx Bpaaeit h hhjkhhx hhhob.
     194.     — [Kajia$aT,]22 HHBapn. — 3anacHan ahbhshh npenpoBOJKAaeT nrrafiy maBHOKOMaHayiomero flOHeceHHe 6aTajn>0Ha onojiaeHp'oB b PacTe c xoflaTaitcTBOM o HarpaHtaeHHH HeKOTopux hs hhx sa 6oeByio flo6jieTb.
     195.     — HnKonojib, 22 HHBapn. — KoMeH«aHT KpenocTH HnKonojit npo-cht KOMaHjţHpa noHTOHepoB KanHTaHa BacHJiHy npHCJiaTt eMy njiaH pacnojio»<eHHH ceKpeTOB Ha HHBapt Mecniţ.
     196.     — Bejiapaaa,22 HHBapn*. — KoMaHanp sanaflHoro Kopnyca reHepan XapajiaMCne aanpaniHBaep HOMaH^yiomero aeitcTByiomeit apMHeft reHepana MepHaTa MOJKeT jih oh pacnojiaraTb Tejierpa$Hoit poToit canepHoro 6aTajn>OHa. *
     197.     — KajiapaiHH, 22 HHBapn. — KoMaHflup paciiojion<eHHux b Kajiapanm BoitcK nojiKOBHHK BjiaflecKy coo6nţaeT KOMaHflHpy 3-it ahbhshh reHepajiy PaKOBHpa o jţHe npHCuTHH b JKypmeBO BjiamcKoro 6aTajitOHa.
     198.      — Kajia$aT, 22 HHBapfc. — KoMaHflHp sanacHoit hhbhshh rohocht sanaaHOMy Kopnycy, hto HHreHaaHT KopaHecKV oa6paji Bce peBKHaHpoBaHHtie iioboskh , jihhihb ero 3thm BoaMOHţHOCTH nepeBOSHTb CoenpHnacn.
www.dacoromanica.ro
LXXII
     199.      — [KajiaiJiaT,] 22 HHBapH. — IîoMaH«Hp aanacBoft anBuami cooSmaeT gaBejţyiomeMy CKJiajioM opy>KHfl h GoeBux npHnacoB b ropojţe KpaftoBa, hto nocBinaeT eMy na xpaHeiwe HenoTopoe KOJiHHecTBo BoeHHoro cunpHHteHHH.
     200. — KajiacJiaT, 22        hhbap h . — KoMaHniip sanacHOii flHBHsHH cooSmaeT nojiKOBHHKy jţyHKa, ito OTcyTCTBMe KannTaHâ MaBpOKopaaTa He noaBOJineT eMy npw-cTynnTB k cjţaBe nenoToporo HHcJia noB030K c CoeBHMH npiinacaMH.
     201.      — JIom-IlaJiaHKa, 22 HHBapH. — IlanajiBHHK renepajiBHoro niTaOa nojinoBiuiK «PajiKOHiiy npocHT npeAcejţaTejiH CoBeTa Mhhhctpob pacnopHjiHTBCH cmpaB-KOtt b JIoM-tlajiaHKy noxojţHOil Me jibhhhbi h Mexamina.
     202.     — [JIom-IlanaH «a,] 22 HHBapH» — 1-h fliiBiiaiiH npocHT 3anajţHBift Kopnyc pacnopHHHTBCH aaBiicneHHeM Ha jţoBOJiBCTBne Jiiojţeli h Jiomaneli TpancnopTa CoeBbix npHnacoB, CHaCwaioiUHX tiaxoflamnecH no# PaxoBoil, Boftcna.
     208. — JIom-IlajiaHKa, 22 HHBapH. — IIoMoiiţHHK Ha'iajiBHKKa HHTenAaHT-ckoJI nacTH npn urraGe apMHH TaMapa ynaaBiBaeT HananBHHKy reHepajiBHoro iuTaGa nojiKOBHHKy «PajiKOHHy Ha MepBi, KOTopBie Hajţjiewajio 6bi npHHHTB no CHaGweHHio BOitCH npOJţOBOJIBCTBHeM.
     204.      — HeTaTe, 22 hhbaph. — KoMaHjţnp onoiraeHCKOro CaTajiBOHa b HeTaTe Maiiop TeoprHy npocHT KOMaHflHpa aanacHOil ^hbhbhh nojiKOBHHKa XonCaHa npHHHTB na jţoBOJiBCTBHe acKajţpoHHoro oCoaa ceMB najiapameil, ocTaBJieHHBix TaM jţjiH HecemiH nowoBoft cJiyioSBi.
     205.      — [JIoM-IIajiaHKa,]22 HHBaps. - l-a hhbhbhh npocHT KOMaH£npa 3anajţHoro Kopnyca reHepajia XapanaMOne paapeiiiHTB oijnipepaM noîiBSOBaTBCH BoeHHBiM TeJierpa$oM jţjiH cBoeft nacTHOil itoppecnoHjţeHiniii.
     206.      — [KpaiioBa,] 22 h n b a p h . — IIpe$eKT JţojiHtCKoro ye3jţa II. TnTy-jiecny jţOHOCHT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHnx jţen o GscnopHjţnax, npoHciuenmnx b rene
1- ÎBipMa, r^e nacTB npecTBHH onaaajia conpoTHBJieHHe bjwcthm, npoH3Bo^iiBiunM penBir-3HHHIO.
     207.      — Benapajţa,- 23 hhbaph. — KomaHHHp aanajţHoro «opnyca reHepan XapanaMfine OTjţaeT npHKaa o npeKpanţemiH othh baojib ncex jţyHaftCKHX noaimnii — nnpeflB ;ţo hobbix pacnopHJKeHHft.
     208.      — [Kana$aT, 23 hhbaph. — ] KoMaHjţnp fliiBH3H0HH0ii apTHJiJiepHH b Kana4»aTe jţOHOCiiT KOManjţHpy pe3epBH0ii jţMBH3HH o xo^e apTHJiJiepnlicKoro oCcTpena BiifliiHa h npenpoBOHnţaeT Ha ero ycMOTpeHMe npejţcTaBJieime o HarpawjţeHHii opjţeHaMH IieCKOJIBKHX 0$imep0B H COJIflaT.
     209.      — 23 hhbaph. — KoMaHjţnp apTHJiJiepHH 2-ft ^hbhbhh hohocht KOMaHjţnpy 3anaAHoro Kopnyca reHepany XapanaMCne o jţeftcTBHHX apTHJiJiepHH nojţ Bhhhhom aa 13 — 15 HHBapH .
     210. — [CMBipjţaH,] 23 HHBapH. — BBijţepwKa Ha> jţoHeceHHH 4-ft SaTapew
2- ro apTHJiJiepHttcKoro nonna o CoMCapHiipoBKe BHjţHHa c I8-ro no 23-e HHBapH.
     211.      — [BeJiapafla,]23 HHBapH. — 3anaRHHift «opnyc npocHT KOMaHjpipa 2-ft jţHBH8HH nojiKOBHHKa Hepueaa npejţcTaBHTB eMy chhcok conjţaT H oijiHHepoB, yna-CTBOBaBUIHX B 60HX nOJţ CMLlpjţaHOM.
     212.      — BeJiapajţa, 23 HHBapH. — HânajiBHHK rnaBHoro niTada 3ana;ţHoro «opnyca nojiKOBHHK TpaMOHT cooGmaeT KOMaHjţHpy aanacHOil b,hbh3hh o6 OTiţane npn. naaa Ha npe^veT KOManj;KpoBaHHH 3aTpe5oB8HHBix oijiuHepoB.
www.dacoromanica.ro
LXXII1
     218. — [ Benapa«a,] 23 HHBapn. — KomaHflHp KaBaJiepHttcKott GpHraflH 2-tt Hhbh3hh iiojikobhhk MepHOBOHHHy npefliuicHBaeT KOMaH^HpaM 2-ro h 3-ro KaBanepatt-ckhx iiojikob npoH3BecTH oGuckh b noflMHHeHHtix hm bohhckhx MacTHx Ha npcUMGT OTucKaHHH h cflaMH aaxBaneHHbix hm ii y H&npHHTeJiH opymnH h npeflMeTOB.
     214.      — BhtGoji, 23 HHBapn. — RoMaH^np apTiijijiGpHftcKoft 4-tt ahbh8hh hojikobhhk flyMHTpecKy MaliKaH yHa3fcmaeT KOMaH^Hpy «hbh3hh Ha HacTOHTGJibHyio iieoGxo/ţHMocTt 3aMeHHTb ii3HomeHHue nacTH opynHft.
     215.      — MynepieHH, 23 hhbaph. — KoMaH^np GaTaJibOHa ohojihghhgb Maftop MajiHHy flOBO^HT no cbgughhh KOMaHHiipa aanacHofi hhbhshh, hto B03BpamawmH6CH >iepe3 Eornan coji^aTH h o$Hqepu nepenpaBHHiOT b PyMMHHio ckot h opyjKne h ncnpa-IHHBaeT COOTBeTCTByiOmHX HHCTpyKIIHtt.
     216.      — HHKonojit, 23 hhbaph. — RoMoH^aHT npenocTii Himonont r6H6pa:i 3e$Kapn OTjţaeT qnpKyjiHpHLiit npifKa3 no hoahhhghhhm nacTHM o tom, hto ojihhohhlig coji^aTH, npe6LmaiomHe bhg sohu KOMaHflOBaHHH, o6n3aHti iimgtb npn ce6e OTnycKHUft-
CBHHeTe JibcTBa.
     217.      — HHKonojit, 23 hhbaph. — RoMGHaaiiT upenocTH llHKonojib reHepan 3e$Kapn npocHT pyMUHCHoro KOMHccapa KpenocTH cooGuţHTb GonrapcKHM cgjiiickhm ii rpaiKHaHCKHM ynpaBaM, a paBHO h ikhtgjihm o 8anp6m6HHH npHHHMaTt y cg6h pyMLIHCKHX HeSePTHpOB.
     218.      — JIoM-IIanaHKa, 23 hhbaph. — noMonţHHK HanaJibHHKa HHTGHHaHT-CKOtt nacTH uiTaGa apMim TaMapa cooGnţaeT HanajiLHHKy reHepaJitHoro niTaGa iiojikob-HMKy OanKOHHy cbgughhh no TpaHcnopTaM h cHaG>K6HHio.
     219.      — Haaup Maxana, 23 HHBapn. — KoMaHHiip 4-ft ahbh3hh reHepan T. AHreJiecKy xojţaTattcTByGT nepen boghhhm mhhhctgpctbom o tom, htoGh coflepjKaHHe conflaTaM ynjiaHHBanocB nonpcjKHGMy pothhmh KOMaHHwpaMH, a hg nojiKOBbiMH Ka3Ha-HenMH.
     22ft. — IlHTpa-HHMq, 23 HHBapn. — IIp8$6KTypa HnMGqcKoro vcsfla jioiio-CHT MliHHCTGpCTBy BHyTpGHIIHX JţGJI, HTO OnOJIHGHIţLI, npH8BaHHH6 H Ha3HaH6HHIJ6 HJIH iiGCGHHH cJiywGbi npn np6$6KTypax h cyGnpe$enTypax hg nojiyHaiOT hh coHepwaHHH hh $ypa>Ka h:ih nomancft.
     221.      — ByxapccT, 23 HHBapn. — Mhhhctp HHOCTpaHHHx sgji M. Rorajib-HH'iany npocHT pyMHHCKHx HnnjioMaTHHGCKHx arGHTOB onpoBGprHj'Tb cjiyx o npGjţ-CTonmeM npoB03rnameHim khh3h kopojigm PyMUHHH.
     222.      — [IlapHHi,] 23 HHBapn. — IlapHîKCKOG ocbghomhtgjilhog arcHTCTBO-«IIoHbOH» nGpejţaGT CBOGMy npGHCTaBHTGnio b ByxapccTG cbgaghhh no Bonpocy o nepeMnpHH.
     228. — BeHa, 23 HHBapn. — «RopGiopo» cooGnţaGT b ByxapccT arGHTCTBy «raBac», hto Abctphh npnrjiacHJia bgjihkhg nepuiaBH Ha koh^gpghhhio b Bghg.
     224.      — EepjiHH, 23 HHBapn. — OaGpHKaHT boghhoto oGMyHHHpOBaHHH <X>paHH RoGay npocHT ynpaBjiniomGro pyMUHcKHM HnmioMaTHHGCKHM areHTCTBOM b Egpjihho R. BaJiama cooGnţHTb eMy k KOMy Hajyie>KHT oGpamaTbcn 3a nojiynGHHGM 3aKa30B.
     225.      — KanaţaT, 23 HHBapn. — 3anacHan hhbh3hh npociiT HanaJiBHHKa HHTGHHaHTCTBa HattTH cnocoG BUHaTb npoAOBOJibcTBiie nioiţHM poTbi KamiTaHa Rapa-naHHa, gcjih nocjiGflHHft hg osaGoTHJiCH nojiynGHHGM HGoGxoHHMott cj'mmli hohct ot-KopnycHoro Ka3HaH6ttcTBa.
www.dacoromanica.ro
LXXIV
     226.     — EyxapecT, 23 HHBapH. — IIoaphahhk no cHa6meHHio pyccKnx boîIck npoAOBontCTBeHHUMH npnnacaMH A. BapuiaBCKHH xoAaTaitCTByeT nepen MnHHCTepcTBOM BHyTpeHHHX fleji o nponaBOACTBe nepea MecTHue npe$eKTypti paccJieAOBaHHH, mto6m yCTaHOBHTt, KTO HM0IIHO H3 nOABOAHHKOB He AOCTaBHJI no HaSHaneHHIO AOBepeHHUfi «My npoBnaHT.
     227.     — EyxapecT, 23 nssapn. — IIoaphahhk pyccKoa apMHH A. BapniaB-OKHil npocHT MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX flen pacnopHAHTtcH 06 OKaaaHHH eMy npe$eK-TypaMH COAeilcTBHH B BHHCHeHHH, KTO H3 nOJţBOAHHKOB He AOCTaBHJI no HaaHaMeHHIO flOBepeHHoro eMy npoBnaHTa.
     228.     — EyxapecT, 23 hhbaph. — Mhhhctppctbo BHyTpeHHHX npennH-ctfflaeT npe$eKTypaM OKaaaTt ynojiHOMoneHHOMy pyccKoro HHTeHflaHTCTBa coAeitcTBHe Ajih ycTaHOBJieHHH, kto H8 noABOAHHKOB He flocTaBHji no naaHaneHHio npoBHaHTa, AOBepeHHoro hm noApHAHHKaMH HHTeHAaHTCTBa.
     229.     — EyxapecT, 23 hhbaph. — HanajiLHHK pyccKHX BoeHHtix cooSmemrii A. flpeHTeJibH npocHT MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aen HaanaMHTt npeACTaBHTeJieit MecTHOil aamhhhctpanHH ajih ynacTHH b pa6oTax pyccKoa komhcchh no npHHHTHio Mep K aapUTHIO TpynOB naBUIHX WHBOTHB1X.
     230.     — EyxapecT, 23 hhbaph. — OOmecTBo KpacHoro KpecTa npocHT Eyxa-pecTCKoro ropoACKoro rojioBy cpoMHO B03BpaTHTt eMy noAnncHue jihctm.
     281.     — EyxapecT, 23 HHBapH. — IIpe$eKTypa Hjit$OBCKoro yeaAa npocHT MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX A^Ji o npHHHTHH Mep k TOMy, mto6m Tpynn npHHaAJiewanuix noABOAMHKaM naBrnnx whbothhx aaptmajiHCL cbmhmh BJianeJibnaMH hx.
     282. — [EyxapecT,] 23 hhbaph. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aen CTaBHT b
H8BeCTHOCTb BoeHHOe MHHHCTepCTBO o TOM, HTO npn peKBHaHIţHH n0B030K, HeoOxOAHMHX Ajih coBepmaeMux b Eyxapecf e TpaHcnopTOB, HaAJiewnT oOpamaTtcH b Mecrayio peKBH-SHHHOHHyiO KOMHCCHH).
     288.— EyxapecT, 23 hhbaph. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aon npeAnncH-BaeT npe$eKType JţojiwcKoro yeaAa OKaaaTB AoJiWHoe coAeftCTBHe weHe npnaBaHHoro Ha cjiywOy h aaoHHO hepnpaBe ajihbo ocyHtfleHHoro coJiAaTa.
     284.     — Kanapainn, 23 HHBapH. — IIpe$eKT EjioMimcKoro yeaAa 06eA«Hy npenpoBowAaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeJi npoTOKOJi 06 ygHTKax, noHeceHHLix MeCTHHM WHTpJieM IleTpoM CTanecny.
     285.     — [KanmaHOB’ia,] 24 HHBapH. — LţHpKyjmpHbia npHKaa 2-it ahbhbhh no noAHHHeHHMM ea bohhckhm nacTHM, nepenaiomiiii npHKaa aanaAHoro Kopnyca o npeKpamenHH BoeHHux neiiCTBHii.
     286.     — Pynia, 24 HHBapH. — KoManAnp l-a ahbhbhh aanaAHoro Kopnyca hojikobhhk JleKa coo6maeT KOMaHAHpaM l-a h 2-a 6pnraA 1 -it ahbh3hh, mto, corjiacHO ycJioBHHM nepeMHpHH, pyMtiHCKHM BoftcnaM npeACTOHT aaHHTB Bhahh h BejirpawHKyji.
     287.     — EyxapecT, 24 HHBapH. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npeAnncHBaeT HanajibHHKy reHepajibHoro uiTa6a nonKOBHHKy «DajiKOHHy aohccth o tom, rAe HaxoAHTCH l-a h 2-a SaTajiBOHU 8-ro KajiapamcKoro nojiKa, kotopum naAne'/KHT nepecnaTL paa-jiHHHBie npHHaAJiemaiHHe hm Beinn.
     238. — Pynna, 24 HHBapH. — KoMaHAiip 2-ro apTHJiJiepnacKoro nojina npe-npoBomAaeT Ha ycMOTpeHHe KOMaHAHpa l-a ahbhbhh nojiKOBHHKa JleKa npeACTaBJieHHe o HarpawAeHHH opAeHaMH AByx o$HnepoB.
www.dacoromanica.ro
LXXV
     239.      — TbipHaK, 24 hhbaph. — KoMaii^np 4-tt hhbh3hh reHepa;i AHrenecKy npenpoBowflaeT Ha ycMOTpeHHe KOMaHjţyiomero HettcTByiomefi apMiiett reHepana HepHaTa npejţCTaBJieHHe o HarpawfleHiiH opaeHOM KaniiTaHa PyftHHy.
     240.      — [JIom-IlajiaHKa,] 24 hhbaph. — KoMaHjţnp 4-tt poTu canepHoro €aTajibOHa KannTaH TeoprHv npeflJiaraeT GaTajibOHHOMy KOMaHflHpy chhti» conpaT c Tejierpa$HOfl jihhhh JIoM-Haabipb, ocTaBHB btot ynacTOK b Be^eHHH rpajKjţaHCKoro <reJierpa$Horo ynpaBJieHHH.
     241. — Eenapajţa, 24           hhbaph. — KoMaHjţnp aanaflHoro Kopnyca OTjţaeT iţHpKyjmpHHtt npHKa3 no hhbh3hhm o tom, hto nepexofl b PyMHHHio GyfleT Bnpeflb , flonycKaTbcs jinuib Ha ocHOBaHiin OTnycKHbix CBH^eTejibCTB, BuaaBaeMux KOMaHflHpaMH BOHHCKHX HaCTeti.
     242.      — EeJiapajţa, 24 hhbaph. — KoMaHHHp aanaflHoro Kopnyca reHepan XapanaMGne npeflnMCHBaeT KOMaHflHpy 3anacH0ft «hbh3hh no jiKOBHHKy XojiGaHy OTGnpaTb ckot h opywne y o$inţepoB, nepenpaBJinioiimxcH c hhmh b PyMHHHio h
  a3peuiaTb nepexofl nepe3 flj-Halt jinuib Ha ocHOBaHHH OTnycKHHX cBH^eTejibCTB, BHfla-BaeMHX KOMaHflHpaMH nacTeft.
     243.      — Pynia, 24 hhbaph. — KoMaH^np 1-il ahbh3hh iiojikobhhk Jlena npeflnucHBaeT noflHMHeHHbiM eMy bohhckhm nacTHM HanpaBJiHTb Bce nocHJiaeMbie RJin nepeB03KH npoflOBOJibCTBiis noB03KH nepe8 Eejiapafly hjih 3RaKyaiţnn orryfla paHeHbix.
     244. — [EyxapecT,] 24          hhbaph. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHnx Hen npocnT BoeHHoe mhhhctgpctbo npHHHTb Mepu k BbţnaHe K3Ji3pamaM, cocpejţOTOHeHHHM b Hhmpckom ye8Ae cojţepiKaHHH h nopMa hjih Jioiuaaett.
     245.      — ToneHiţ, 24 hhbaph. — 3aBejţyiomHtt xo3HttCTBeHHOtt nacTbio 3-ro CTpeJiKOBoro GaTajibOHa fleMeTpecKy npocnT KOMeHjţaHTa Kpenoc™ HnKonojib Hcxo^a-TaficTBOBaTb y pyccwix BJiacTett pa3peiueHHe Bocnonb30BaTbcH peKBH3npoBaHHHMH BOJiaMH HJIH TpaHCnOpTOB .
     246.      — HnKonojib, 24 hhbaph. — HanajibHHK HiiKonojibCKoro onpyra UleG-HeB cooGnţaeT pyMHHCKOMy rpawflaHCKOMy KOMnccapy KpenocTH HnKonojib, hto He mo}H6t npncJiaTb eMy noBoson unu TpaHcnopTa.
     247.      — EyxapecT, 24 hhbaph. — MecTHoe OTjţeneHHe ar&HTCTBa TaBac cooG-maeT ra3eTe «Grnya PoMHHneft» h CBoeMy nccKOMy KoppecnoHjţeHTy rojibflHepy nofl-poGflOCTH O IiepeMHpHH , 3aKJII0HeHH0M B0K>K>H;HMH CTOpOHaMH.
     248.      — [IlapHJK,] 24 hhbaph. — IIapn>KCKoe areHTCTBO «IIoHbOH» nepejţaeT •CBoeMy GyxapecTCKOMy KoppecnoHfleHTy cBefleHMH no MeHîflyHapo^HOfl nojiHTHKe.
     249.      — EyxapecT, 24 hhbaph. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix jţeji Kor3JibHH®aHy npeflJiaraeT pyMHHCKOMy HHnnoMaTHHecKOMy areHTy b Bene H. EajianaHy oGpaTHTbCH k rpa$y AHflpaiim sa 0Ka3aHneM noAHepmKH PyMHHnn b Bonpoce o «onymeHHH ee yqacTBOBaTb b neperoBopax o Mnpe.
     250.      — EyxapecT, 24 hhbaph. — MnHHCTepcTBO HHOCTpaHHux jţen cooGnţaeT reHepajibHOMy KOMwccapy T. M. THKa 06 ynpa3HHeHHH ocoGoro KOMHCcapnaTa h o B03Ji0H<eHHH oGH3aHHOCTeti nocJieHHero Ha reHepanbHoro komhceapa h ero noMonţ-
HHKOB.
     251.         [EyxapecT,] 24 hhbaph. — Mhhhctcpctbo hhoctpbhhhx ^eji cooG-maeT pyMHHCKOMy reHepajibHOMy KOMnccapy, hto TpaHcnopTH una TaGaniiott moho-
www.dacoromanica.ro
LXXVI
iiojihh MorvT npoHaBojţHTbcH eJKejţHeBHbiMH noea^a.MH, c ycJioBHeM aagjiaroBpeMeiiHor» 06 3tom npe4ynpe>«AeHHH.
    252.      — 24 HHBapn. — OcoCovnoJiHOMOHeHHbiii npw pyccKOM HHTeH«aHTCTB& Bnaxnjţe coo6maeT MiiHHCTepcTBy BHyTpeHHwx jţen o nonyneHHH hm ot nojţpnjţHHKa BapiuaBCKOro 12.000 neii, na kohx oh npenpoBOJKjţaeT MiiHHCTepcTBy 7-680 neii; ocTajrb-Hbie jţeHbrn npejţHa3iiaHai0TCH flJiH paajiHHHbix vnnaT.
    253.      — XIht6iuth , 24 hhbap h. — IIpe$eKTypa ApjţHieiiicKoro yeajţa npenpo-BOiKjţaeT ropojţcKOMy ronoBe IIiiTeuiTH nojţiiMCHoli hiict Ha noKynKy pynieit b AMepnite.
    254.      — [CnaTHHa,] 24 HHBapn. — IIpe$eHTypa OnTCKOro veajţa npenpo-BOHijţaeT MmiHCTepcTBy BHyTppHHiix jţen onncoK nuiTeneii CnaTHHbi, nowepTBOBaBniHX Ha nOKynity opyiKHH.
    255.      — C.aaTHHa, 24 HHBapn. — IIpe$eKTypa OirroKoro yesfla cooOmaer MiiHHCTepcTBy BHyTpeHHHX nen, hto jţeHbrii, îKepTByeMbie no nojţnncKe Ha noKynny opymHH, cjţawTcn Ha xpaHeHHe h hto npe.iCTaBHTeneM, ynonHOMoneHHbiM no BTOMy sonpocy b ByxapeoTe, HasHaneu jţOKTop IlonH3y.
    256.      — Tajiaiţ, 24 niiBapn. — IIpe$eKTypa KoBypnyitcKoro yeajţa hohocht MiiHHcTepcTBy BiiyTpeiiHiix jţen, hto b ranan npiiObino 700 nomajţeft, npHHa^HemaiHHX pyccKOft apMHii.
    267. — KoMana, 24 HHBapn. — IIpe$eiiTypa BnamcKoro ye3aa hohocht MHHiicTepciBy BHVTpGHHHx jţen, hto Ha «opore OpaTeuiTii-IIeTpomaHH 6bui HaitjţeH •rpyn aawepaiuero nojţBojţHHKa,
    258.      — [JloM-UajiHHKa,] 25 HHBapn. — IXHpKynnpHBrtt npnKaa 1-it ahbhshh no nojţniiHeHiibiM bohhckiim nacTHM, yKaauBaiomHft MecTa nx ctohhkh nocne aaKmone-hhh nepeMiipiiH.
    259.      — [EeJiapajţa,]25 HHBapn. — KoMaHjţnp apTHnnepHH aanajţHoro koo-nyca npenpoBomjţaeT Ha ycMOTpeHne KOMaHjţupa aToro Kopnyca reHepana XapanaMOne npeacTaBHPHHe o Harpani^eHHM opaeHaMH HecKonbwix o$npepoB h hhwhhx hiihob.
    260.      - KanajiaT, 25 HHBapn. — KoMaHjţnp 6eperoBbix OaTapeit nopinon-kobiihk JXyMHTpecKy MaitKaj npenpoBomjţaeT Ha ycMOTpeHne KOManjţHpa sana^HOit P,iibii3iih npeflCTaBneHHe o HarpawfleHHH anTenapn Jleononbjţa Kohh6h aa OKaaaHHyio-iim co.ajţaTaM MejţimHHCKyio noMonţb.
    261.      — KajiajiaT, 25 HHBapn. — HananbHiiK uiTafia aanacHoit ahbhshh hohkobhhk EoTHiiy jţoiiociiT HananbHHKy reHepanbHoro iiiTaOa nojiKOBUHKy <I>3iiK0HHy 06 OTnpaBKe eMy BejOMOCTeft HaxojţnmuMcn y nero OoeBUM npunacaM h yKasbraaeT eMy Ha cnocoS ycTpotiCTBa CKnajţOB 3thx npnnacoB.
    262.      — Haaup Maxana [25 HHBapn], — Maitop canepHoro 6aTa:ibOHa IUep-CaHecKy hohocht HananbHHijy reHepanbHoro nrra6a nojiKOBHHKy OsiiKOHHy, hto oh npoTHiiyji Tenerpa$Hbift npoBOjţ jţo CMupaaHa.
    263.      — [Kana<J>aT,]25 HHBapn. — HoMaH^np sanacHoft ahbhshh npejţnucu-BaeT HHTeHjţaHTy rnypmy npeflocTaBHTb Honncny b pacnopnnieHHe HHHOBHiiKa, OTnpaB-JiniomerocH b IIoHHy flnn oOopyjţOBaHHH TenerpaiJiHOit CTaHHHH.
    264.      — KajiaifiaT, 25 HHBapn. — KoMaHflnp jţyHaitcKOit $iiothiihh aohocht HananbHHKy reHepanbHoro urra6a nojiKOBHHKy OsnKOHHy, hto pacnopHjţHncn o npn-cuBKe i;aTepa «PbnijţVHiiKa» b Haaup-Maxajiy.
www.dacoromanica.ro
LXXVII
     265.      — [JIom-IlajiaHKa,] 25 hhbaph. — KoMaHjţnp l-ii qitBiisHii nojiKOBiniK JleKa cooGmaeT KOMaH^Hpy 4-ro ^opoGaHiţcKDro nojiKa, mto c xojţaTaitcTBOM o nojiy-uivSKax cJiejţyeT oGpaTHTbcn k HHTeHjţaHTy rifypmy.
     266. — Hasbip Maxana, 25 hhbaph.*— MHTeHflaiiT l-ii ahbh3uii rnyprHy
flOHOCHT HOMaHflHpy 3T0tt fllIBHIÎIIH nOJIKOBHIIKy JlpKa O TOM, MTO erO HaCTb HCnUTbl-BaeT HeflocTaTOK b mhco h mto oh ovKHjţaeT jţocTaBKH eii nnmeBoro h BemeBoro jţoBOJib-ptbhh.
     267.      — Eejiapajţa, 25 hhbaph. — KoMaHjţHp 3anafliioro Kopnyca reHepan XapajiaM6we npeflnwcHBaeT 2-ft fliiBiisim He peKBH3iipoBaTb Gojibine cbcthux npnnacoB h $ypan<a b saHHMaeMbix noiicKaMH mccthocthx.
     268. — Haaup Maxana, 25              hhbaph. — HanajibHHK reHepajibHoro uiTaGa ttoju^bhiik OajiKOHHy npocHT KOMaHflwpa aanacHoii ahbh3hh pacnopHflHTbcn OTnpaBKOit b HynepMeHH HMeiomHXCH b ero pacnopm«eHHH GapoK jţjw nepeB03KH cbecTHbix iipunacoB.
     269.      — TojieHiţ, 25 Himapn. — 3aBejţyiomiiii xosHiicTBeHHOii nacTbio 3-ro «TpeJiKOBoro GaTajibOHa fleMeTppcKy npocHT KOMOH^aHTa KpenocTH HHKonojib npejţo-PTaBHTb b ero pacnopHweHiie 18 bojiob ^jih nepeBOOKii GoeBbix npnnacoB.
     270.      — Ep ecjieHHiţa, 25 Himapn. — KoMeiijţaiiT KOenocTH HnKonojib, npocHT pyMbtHCKoro reHepajibHoro KOMHccapa b HwKonojie oG OKasaHHH cofleitcTBHH k nonyMeHHio hm 10 HeoGxoflHMbix hjih TpaHcnopTa bojiob.
     271.      — HnKonojib, 25 hhbaph. — KoMeHjţaHT KpenocTH HnKonojib npo-cht rjiaBHoro KOMeHflaHTa KpenocTH HacTOHTb nepejţ GojirapcKHMH BJiacTHMH oG OTjţaMe hmh pacnopnnieHHH peKBiisnpoBaTb 2 napu bojiob jţjin TpaHcnopTa.
     272.      — [HnKonojib, 25] hhbaph. — HanajibHHK HnKonojibCKoro OKpyra uiTaGc-KanHTaH IIIeGHeB npocHT pyMUHCKoro rpanţqaHCKoro KOMHccapa b HnKonojie yflOBJieTBOpHTb TpeGOBaHHH HeCKOJIbKIIX MeCTHblX IKHTeJieit O B03MemeHHH HM BH3BaH-HblX peKBH3HIJHeit yGbITKOB .
     278.      — [JIom - IlajiaHKa,] 25 hhbaph. — 1-h ahbh3hh H3BemaeT KOMaHjţHpa l-ii GpHrajţbi nojiKOBHHKa KpyiţecKy o paspemeHHH Maiiopy EypHJiHHy OTnpaBHTbcn b 10-flHeBHbiii oraycK.
     274.      — AflpnaHonojib, 25 HHBapa. - CocTonmHii npn BeJiHKOM KHH8e HnKOJiae nojikobhhk ApuoH nepe^aeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix ^eji cBejţeHHH o HaKJiioMeHHii nepeMHpiin n HcnpaniHBaeT hobhx HHCTpyKiţnit, KacawnpixcH cBoero BOSBpanţeHirn b PyMbiHino.
     275.      — EvxapeCT, 25 hhbaph. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix ReJi M. KorajibHH-MaHy BbisbmaeT b EyxapecT 'cocTonmero npn bcjihkom KHH3e HnKOJiae nojiKOBHHKa ApnoHa fljiH Gojiee nojţpoGHoro ocBejţOMJieHHH b Bonpoce o aaKJHOMemra nepeMiipnH.
     276.      — Bena, 25 HHBapa. — «KopGiopo» cooGmaeT b EyxapecT areHTCTBV «TaBac» oG OTKpbmiH peiixcTara ii o jihhhh repMaHHii bo BHeuiHeii nojiHTHKe.
     277.      — Eyxapecr, 25 HHBapa. — MHHHCTepcTso imocTpaHHbix jţeji nopynaeT pyMbiHCKOMy flHnjiOMaTHMecKOMy areHTy b BeHe H. EajiaMaHy'vBeflOMHTb rpa$a AHflpauiH, mto pyMHHCKoe npaBHTejibCTBO aajio pacnopHJKemie o HaMaTiiH CBoGojţHoro cvjţoxojţ-CTBa no flyHaio, a TaKwe npociiT ero npejţcTaTejibCTBOBaTb nepejţ BbicoKoii IIopTott oG OTfţane KOMeHjţaHTy A^a-Kajie nponasa He npenHTCTBOBaTb HaBiiraiţiiH.
www.dacoromanica.ro
LXXVIII
    278.      — ByxapecT, 25 hhbaph. — MHBHCTepcTBO nnocTpaHnux aeji cooOnţaer HHpeKTopy aBCTpnttcKoro cryAoxoACTBa no JţyHaio b BeHe, hto pyMHncnnM TaMoweHHHM BJiacTHM npeAnncaHO He npenBTCTBOBaTB cyAoxoACTBy jţo HnKonojm, a Tanwe He aejian» 3aTpyAHeHHtt npn ancnopTe TOBapoB.
    279.      — ByxapecT, 25 hhbaph. MnHHCTeprTBO HBOCTpaHHBix a^ji npocnT BanajibHHKa pyccnnx BoeHHux cooSnţeHHtt reHepana JţpenTejiBHa npHBBTB Mepu k OHHCTKe boa JţynaH ot mhh, npenHTCTByioii;hx cyjţoxoACTBy no aTott pene ot IIiiKonojiH Ao CyjiHHU.
    280. — ByxapecT, 25 nbbaph. — MHBHCTepcTBO $nnancoB npocHT Mhbh-CTepcTBO HBOCTpaBBux AeJi cooBnţHTb eMy paaMep naAepweK, npefiycMOTponBtix othm MHBHCTGpCTBOM Iia BBBapB H Ha $eBpajn> MeCHIţW.
    281.  — By3ay, 25 BBBapB. — IIpe$eKTypa EyaaycKoro ye3«a H3B§iAaer
MHBHCTepcTBO BByTp6BHHX «ejl 0.6 OHasaBHH AOJIWBOro COAettCTBHB pycCKHM BOfiCKaM,
npocJieAOBaBniHM nepea cejia KapowejiHJia h MeTeney.
    282. — ByxapecT, 25          BBBapB. — MHBHCTepcTBO BHyTpebbhx «en npocHT na>iajiBmnta pyccKHX bobbbbix cooBnţeHiitt reaepajia flpeBTejiBBa OTKOMaBAwpoBaTB-cneBHajiHCTa, KOTopuil, cobmgctbo c pyMHHCKMM BpaneSuBiM cobotom, Mor 6u oScyAHTB Bonpocu o aapHTHH TpynoB jkhbothux, nanniHX Ba aTanax bo BpeMB nepeBoaoK.
    288.      — ByxapecT, 25 BBBapB. — MHBHCTepcTBO BByTpebbhx «en cooOnţaeT KanuTaBaM nopTOB TypBy-CeBepna, Kana^aT, EeKeT, EHCTpen, MeTaTe h Iforaa o5 OTKpHTHH cy«oxoACTBa A° HBKonojifl h o B03o6BOBJieBHH aKcnopTa aepiia.
    284.      — Epanjia, 25 bhbapb. — Ilpe^enT EpanjiBcuoro vea^a Mhcchp «obo-CHT MHBHCTepCTBy BByTpeBBHX Jţejl O npHBBTHH Mep K Cftane no HBBeBTapiO rOpOACKOtt «yMe 6paHJibCKHX naaapM, b kotopbix Obijih pacKBapTHpoBaBU pyccKHe BOflcua.
    285.      — IÎHTeniTH, 25 hhbaph. — IIpe$eKT ApAwemcKoro yea«a K. MireecKy npocHT nHTeniTCKyio ropoACKyio ynpaBy BoaBpaTHTB eMy noAnncHott jihct nowepTBO-uamitt b nojitay KpacBoro Kpeci'a BMecre c coSpaBatiMH no noAnncKe A^BtraMB.
    286.      — BupjiaA, 25 BBBapB. — IIpe^eKTypa TyTOBCKoro yeaAa Tenerpa$H-pyeT MHBHCTepCTBy BByTp eBBHX p,en, hto 60 nepuecoB c 70 jioinaABMn nanpaBHjmcB b TenynH.
    287.      — flccu, 25 BBBapB. — IIpeAceAaTejiB OjiarOTBopHTejiBBor'o oOnţecTBa bcckhx peMecjieBBMKOB h ToproBpeB H- TycTii npenpoBO>KAaeT npeAceAaTejiBBHBe a»m-CKoro KOMHTGTa b fîccax Mapnn PoaBOBaBy ot mnţa BJieBOB oOmecTBa 133 Jies b nojibay paiieiiux cojiAaT.
    288.      — [ByxapecT] 26 BBBapB. — BoeBBoe MHBHCTepcTBO npocHT CTaBKy ţjiaBBOKOMaBAyionţero npeAOCTaBHTB b pacnopBweHHe renepajia XapaJiaMOHe poTy TeJierpa$HCTOB canepBott cnywOu.
    289.      — [Haaup Maxajia,]26 BBBapB. — KoMaBAnp 4-tt TeJierpa$Bott poTM canepBoro oaTajiBoaa KamlTaB Teopray npeAJiaraeT BaHajiBHHKy HBweBepBoro OTAeJia nojiKOBBiiKy BepmiAeio cbbtb poTy BMecTe c MaTepuajioM c TeJierpa$Bott jihbhh JIom-Ha3Bip h 0CT3BHTB ee Ba noneneBHH rpawAancKoro TeJierpa$Horo ynpaBJieBHH.
    290.      — JIoM-IIajiaHKa, 26 BBBapB. — HacneHTop KHpHBecKy npocHT HananB-BHKa reBepajiBBoro niTaOa nojiHOBHUHa «DajiKOBBy, BaxoAHBţerocB b HaaBip-Maxajie, o tom, htoObi KaTep na JIoM-ITajiaBKH onaaaji nowonţB npH npoKJtaAKe Tejierpa$Boro KaOejiB.
www.dacoromanica.ro
LXXIX
     291.     — 26 HHBapn. — KanHTaH Tlaneonor 2-ro flopoSaHncKoro nojina npocHT aaBenyiomero nojiKOBtiM CKJiaflOM iiphhhtb bo BHHMaHue panopTU, noflaiiHtie npemHHM» HaMajitiiHKaMH, xoaaTalicTBobelbuihmh o ero HarpaHtaeiiHH h npHBHaTb ero BnpaBax.
     292.     — TtipHaK, 26 HHBapn. — KoMaH^np 4-it hhbhsiih reHepaji T. AHre-jiecny npocuT KOMaHjţyiomero aeltcTByiomeit apMHH reHepajia PtepHaTa OTMeimb b npHKaae no apMHH yKaabiBaeMoro hm o$Hiţepa.
     293.      — Bejiapasa, 26 HHBapn. — KoManflHp aanafluoro Kopnyca reHepan XapajiaM6He npeanHCHBaeT KOMaHBHpy 4-lt bhbh3hh reHepajiy AHrejiecny aoHecTH panopTOM 06 ynacTHH jţiiBM3HH b 6ohx 12 h 13 aBrycTa h flocTaBHTt BeflOMocTb ySnTLix ii paneHBix.
     294.      — TypHy-MarypeJie, 26 HHBapn. — KoMeHflaHT Kpenoc™ HHKononb reHepan 3e$KapH hohocht np.eaceaaTejno coBeTa mhhhctpob, ho acKaapoH 9-ro Kajia-palncKoro nojiKa ae no.iyHiiji c 1-ro OKTnGpn nnmeBoro h neHejKHoro aoBOJibCTBHH aa OTcyTCTBHeM HaflJiejKamero accHrHOBaHHH h yKasbiBaeT o^hobpbmghho Ha neaocTa-tok, ncnbiTbiBaeMbiit b $ypawe.
     295. — JIoM-IIajiaHKa, 26 HHBapn. — KoMaHflHp 3anaaHoro Kopnyca rPHe-pan XapajiaMCne npeanHCHBaeT KOMaHBHpy 4-lt ahbhshh reHepajiy Anrejiecby He pe,KBH3HpoBaTb Bnpeflb noBosoK 6ea BbijţaHH KBHTamyiit. IIo BbinojmeHHH hmh TpaH-cnopTa, noBOSKH flOjmtHbi 6biTb BoaBpameiibi BJiaaejibpaM.
     296.     — ByxapecT, 26 HHBapn. — Mhhhctgpctbo BeponcnoBenaHiiit h Hapofl-Horo oSpaaoBaHHH nppcHT MhhhctoPctbo BHyTpeHHHX jţen pacnpon^HTbcn OTMeHOit OTflaHHOTO MeCTHbIMH BJiaCTHMH HpHKasa O peKBH3HIţHH SJţaHHH IHKOJIbl B cejie IIOHHa ,
JţoJiwcKoro yeafta.
     297.     — ByxapecT, 26 HHBapn. — Miihhctp HHOCTpaHHux fleji M. KorajibHH-naHy aanpaiUHBaeT y pyMHHCKoro HpeaBimaitHoro nocjiaHHHna b IleTepBypre CBe^emilt no BonpocaM o npH3HaHHH HeaaBHCHMOCTH h o KOMneHcaiţHHX PyMHHHH, npeaycMOTpen-hhx nepeMiipneM.
     298.     — ByxapecT, 26 HHBapn. — MiiHHCTepcTBO HHocTpaHHux aeji npocHT BoeHHoe MHHHCTepcTBO jţaTb HanajibHHKaM pacnojiojKeHmjx Ha 6epery JţyHan bohhckhx nacTeit yKaaaHHH b cbh3h c pemeHneM o bo3o6hobji6hhh BKcnqpTa h cmhcthtl JJyHaft
OT MHH .
     299.      — Hhkohoil, 26 HHBapn. — PyMbiHcKHÎi rpawaaHCKHit KOMHccap Hhko-nojiH MoKbrpjiaH npocHT Mhhhctgpctbo HHocTpaHHHX aeji HaaHanHTb eMy noMommiKOM ceKpeTapn, SHaiouţero pyccKHlt h (JpaHpyacKHit hshkh.
     300.     — [EyxapecT,]26 HHBapn. — MHHHCTepcTBO mcthipih npocHT Mhhh-crepcTBO $HHaHCOB npHOCTaHOBHTb cyneBHbie npecnejţoBaHHH HMymecTBa o^hoI! jKHTejib-HHiţM JI,oji>KCKoro ye3aa, Myj« KOTopolt npHSBaH Ha BoeHiiyio cJiywBy.
     801. — IlHTpa-HHMH, 26 HHBapn. — IIpe$eKTypa HnMepcKoro yeafla jioho-cht MHHHCTfepcTBy BHyTpeHHHX jţen, HTO OHa cnajia Ha xpaHeHne jţeHbra, BHpyneHHwe-ot npojţaJKH OBep, nowepTBOBaHHbix Ha HyjKAH apMHH jkhtgjihmh ceji EajiaTenmi h IleTpHKaHH .
     302. — ByxapecT, 27 HHBapn. — KoMaHanp 3-it rhbhshh reHepan PanoBiipa npeanHCbmaeT KOMaHflnpy 1-lt Spnraabi hojikobhhkv Bnaflecny OTnpaBHTb b Byxapecr
3-lt jiHHeltiibilt nojm.
www.dacoromanica.ro
LXXX
     808.      — Ks-napainn, [27 HHBapn]. — KoMaHflnp 1-0 dpnraAM 3-O #hbh3hh nojiKOBHHK BjianecKy npocHT KOMaHjţnpa hhbhbhh ncxonaTaOcTBOijaTb pa3pemeHHe Ha to, hto6m ynjiaTa no «eHewHHM nepeBOflaM 3-y jiMHeOHOMy nojiKy 6ujia nponaBeaeHa i:a3naMeeM flnoMiuta H3 jnodbix cpencTB, imane 3tot nojiK jmuien bo3mo/Khocth bmc-
TV IIMTb.
     804.      — [Kajiapauin,] 27 HHBapn. — KoMaHflHp 1-ft Opuraflu 3-0 hhbh3iih nojiKOBHHK BjisnecKy hohocht hhbh3hh, hto no/ţHHneHHbie eMy BOHHCKiie nacTH ne nojiynaiOT neHewHoro aoBOJibCTBim, a BpeMeHiibiii rocmiTaju. He HMeeT OeJibH h jieKapcTB.
     805.      — ByxapecT, 27 HHBapn. — HanajibHiiK nrrada rJiaBHOKOMaimyiomero pyccKoO apMneO HaBemaeT KOMaHflnpa 1-0 6pnraau 3-0 h«bh3hh nojiKOBHHKa BjianecKy HTO pyCCItHM BOHHCKHM HaCTHM, pacnO JIOrKeHHLIM B K3JI3paiHH H OjITeHHIţe, npeACTOH noKHHyTb 3th ropona.
     806.      — Kajiapamii, 27 HHBapn. — KoMaHnnp 1-0 Opura/m 3-0 hhbh3hh nojiKOBHHK Bjia^ecKy cooSmaeT Haxo/pimnMCH nou ero KOMaHflOBaiine.M pyccwiM bohji-CKHM HaCTHM, HTO OHH B03Bpanţai0TCH Ha oObIHHbie MeCTa CBOeO CTOHHhH H BaOMy'TCH yHeuneM.
     807.       — ByxapecT, 27 HHBapn. — IlajiaTa flenyTaTOB coodmaeT MiiHHCTep-■CTBy BHyTpeHHMX jţeji, hto OHa npuHHJia 3aKOHonpoeKT o BOccTaHOBJieHnn HHnjiOMaTii-necKHx areHTcrB b PnMe, C.-IIeTep6ypre h Eejirpane.
     808.       — ByxapecT, 27 HHBapn. — Miihhctp HHocTpaHHux aeji M. Korsjib-HH'iaHy npnrjianiaeT pyMbmcKoro îţunJiOMaTHHecKoro areHTa b BeHe H. BajianaHy 3aHBHTb ancTpnOcKOMy npaBHTejibCTBy, hto PyMbiHHH He HMeeT naMepeiiHH npncoeAH-HHTb BuniiHa, no, bo bchkom cjiynae, 3aflMeT ero no 3aKJiioneHHH MHpa B KanecTBe rapaHTIIII B03MemCHHH eO BOeHHblX ydblTIfOB.
     809.      — C.-IIeTep6ypr, 27 HHBapn. — PyMMHCKHO Hpe3BbiHaflHbiO nocjiaiiHiiK b C.-IIeTep6ypre reHepan Tnita HaBemaeT MnHHCTepcTBO HHOCTpaHHbtx jţeji, hto cojţepHta-ime pyMHHCKiix TpeOoBaHiiO o B03MemeHini PyMbmun npnHHHeHHbix eO boOhoO y6brr-kob naAJieJKiiT cpoHiio coofîmHTb reHepajiy MmaTbeBy.
     810.      — ByxapecT, 27 HHBapn. — MiiHHCTepcTBO iinocTpaHHbrx jţeji npociiT renepajibHoro KOMiiccapa T. M. PiiKa coneftcTBOBaTb TOMy, hto6h Ha neTpomaHCKOM MOCTy dbijio coXpaneHO pyMbincKoe CTopoweBoe oxpaHeHiie.
                        «
     811.      — 27 HHBapn. — PyccKoe HHTeHjţaHTCTBO np'enpoBOjKjţaeT pyMUHCKOMy KOMHccapy neHbrn b ynjiaTy 3a conep/Kaiiae pycci;iix cojinaT b rocnHTa.inx BjiauicKoro, OjiTCKoro h EojirpaflCKoro yeonoB.
     812.       — [ByxapecT,] 27 HHBapn. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHiix nea npenmi-CMBaeT npe$eKType IIpaxoBCKoro ye3/ţa nocTaBHTb b H3BecTHOCTb noMonţHHKa ceJibCKoro CTapocTH ji noMomHHKa ceKpeTapn cenbcKoro ynpaBJieHHH cena Tenera, hto hm Hanjie-jkht HBHTbcn b EyxapecTCKyio anejuinpHOHHyio najiaTy no îţejiy 06 oSBmieHHH hx b HaHeceHHii noOoeB HecKOJibKilM 3anono3peHHbiM b rpaCeme JiHiţaM.
     813.       — ByxapecT, 27 HHBapn. — IIoneHHTeJibCTBO EpaiiKOBaHcitHx rocmiTa-jieO npenpoBOWHaeT KOMeHflaHTy cCopHoro nyHKTa BoeHHonjieHHbix ciihcok 30 TypepKiix o^imepon-BoeHHonjieiiHbix, HaxonniHHXcn Ha H3JieHeHHH b rocraiTajie.
     814.      — Ty pny -Alary p ejie, 27 HHBapn. — IIpe^eKTypa TejieopMaHCKoro yeajţa hohocht npeAceflaTejno coBeTa miihhctpob, hto HpoBa ajih iiHTeHflaHTCTBa caaHbi no Ha'iHaHeHino h xonaTaflcTByeT o npeKpameHim paOoTbi Mejibinmw, pacxoayiomeO
•CJUIIUKOM MHOrO APOB.
www.dacoromanica.ro
LXXXI
     815.      — [EbipKa,]27 HUBapn. — IIoMonţanK npe^eKTa EajiTCKOit bojiocth, JţojiHtcKoro ye3na, cooGmaeT CTapocTe cena Hejţon, hto BoeHHoe MHHHCTepcTBO pa3^ peiunjio Btmany $ypama TeM, kto 3aHMMaeTCH TpaHCnopTaMH rjih apMHH.
     816.      — TbipHaK, 28 HHBapn. — IIpHKa3 N° 5, OTsaHHbitt KOMaHjţHpoM 4-ă AHBH3HH reHepajiOM TeoprHeM AHrejiecKy no nojţHHHeHHbiM eMy bohhckhm nacTHM h cooOmaromnii hhcjio hhjkhhx hhhob Ka>Kjioit nacTH, HarpamneHHbix 3naKaMH otjxhhhh aa 6oh nojţ UneBHOit.
     317. — TupHaK, 28 h h b a p h . — KoMaHjţnp 4-it hhbh3hh npe/ţnHCbmaeT nox-
HHH6HHHM &My BOHHCKHM HaCTHM ynjiaHHBaTb 3a nOJIbaOBaHH e n0B03KaMH H BbIJţaBaTb KBHTaHIţHH npH np0H8B0^CTB6 peKBH3HHHit.
     318. — [Ha3bip Maxajia,]28             hh b a p h. — KoMaHflnp 3anaaHoro Kopnyca npejţnHCbiBaeT KOMaHjţnpaM 1-it h 4-ii aiiBiiami He 3:ioynoTpe6jiHTb peKBHSimHft HMy-ipecTBa SojirapcKHX nojyţaHHbix.
     819. — HnKonojib, 28 hhbaph. — Mattop MaHy «ohocht KOMeHflaHry Kpe-noc™ HnKonojib reHepaJiy 3e$Kapn, hto He npn3HaeT jţeitcTBHTejibHbiM npoTOKOJi, cocTaBJieHHbitt BJiauicKHM yeapiibiM cyjţoM.
     320.      — [HHKonojib,]28 hhbaph. — KoMeHjţaHT h-penocra HnKonojib rohocht BoeHHOMy MHHHCTepcTBy, hto TpaHcnopT OoeBbix npnnacoB b Ha3bip Maxa.ia He MomeT cocTOHTbeH 6e3 npeiţBapHTejibHoit sa Hero ynjiaTu h hto y pacnojioweHiibix b Epecne-Hime BOfICK BMUIJIH 3anaCbI npOJţOBOJIbCTBIIH.
     321.      — HHKonojib,28 HHBapa. - KoMeaijţaHT KpenocTii Himonojib reHepan 3e$Kapn cooOnţaeT rjiaBHOMy caHHTapHOMy HHCTpyKTopy jţoKTopy JţaBHJia, hto hoktop Banan OTnpaBHJicH b TypHy-Marypejie h hto caHHTapHiiit TpaHcnopT nepenpaBHJicn Hepe3 JţyHaJt.
     322.      — Heiaie, [28] HHBapa. - KoMaHjţnp CaTajibOHa onojineHpeB Maiiop Teopray 3anpauinBacT KOMaiiAnpa aanacHofi ^iibhshh o tom , Mome'r jih oh pa3peuiHTb nepexojţ nepe3 JţvHaJt pojţHTe jihm cojijţaT h MapKHTaHTaM.
     823.     — [HHnonojib,]28 HHBapa. - PyMHHCKHtt rpaiKaaHCKiiit KOMHecap HHKono.iH HoKMpjian jţoHocHT uiTaGy r.iaBHOKOMaHnyromero o HeB03M0>KH0CTH npezio-CTaBHTb THrjio Hjih TpaHcnopTOB.
     824.      — Kajia$aT,28 HHBapa. — HanajibHHK noHTOBoro OT^ejieHHH b Kajia-$aTe ^OHOciiT HananbHHKy reHepajibHoro nrraGa nojiKOBHHKy OajiKOHHy, hto y Hero HeT 3anacHHX Tejierpa$Hux annapaTOB.
     325.     — Kanapamii [,28 HHBapa], — KoMaHflnp l-ii Spuraabi 3-it HHBH3HH nojiKOBHHK BjianecKy npejţnHCHBaeT 3-y jiHHettHOMy nojray OTnpaBHTbcn b EyxapecT.
     326.      — [KajiapaiiiH,]28 HHBapa. - KoMaHflnp 1-it GpHraflbi 3-tt hhbh3hh nojiKOBHHK Bna^ecKy oTjţaeT npnKa3 no BBepeHBbiM eMy BoiicnaM B03BpaTHTbCH k MeCTy CTOHHKH H CHOBa 3aHHTbCH yneHbeM.
     327.      — KanapaniH, 28 HHBapa. — KoMaHjţnp 1-it Opuraflu 3-it hhbh3hh nojiKOBHHK BjianecKy ^ohocht b Eyxapecr KOMaHflHpy 3 hhbh3hh reHepany PaKOBnpa, hto 3-it jiHHeitHbiit no.iK He MOHteT BMcTynnTb 3a OTcyTCTBiieM Heo6xojţHMbix jţeHemHMX cpencTB.
     328.      — IToHHa, 28 HHBapa. — SaBe^yiomiiit Boeimoit xjieConeKapHeii b IIoHHe nopy^iHK PoTapy HOKJiaflbmaeT BoeHHOMy MHHHCTepcTBy o HajniHHH cKJiajţa Ha 27 HHBapH.
VI—c 313
www.dacoromanica.ro
LXXXII
     829. — TypHy-MarvpeJie, 28 HHBapa. — 3aBeHyiomHii rjiaBHUM ckjmhom <î>ypaHţa flOHocHT BoeHHOMy MHHHCTepcTBy, hto oh He nonyHHJi fypawa Ha xpaHeHHe.
     880.     — HynepteHH, 28 flHBapa. — TIoMomHHK 3aBeflyiomero cKjiaflOM b HynepneHH H. nop$Hpii npocHT HHTeHflaHTa 2-tt hhbhshh nojţTBepflHTb eMy nonyHeHiie HOBMX npe^MeTOB BemeBoro ^obojibctbhh .
     881.     — Pynna, 28 flHBapa. — KoMaHjwp l-ii ahbh3hh SjiarojiapHT flaMCKiiii KOMHTeT ropojţa flccbt aa ycjiyrn, OKasaHHue rocmnajieM sToro KOMHTeTa.
     882.      — ByxapecT, 28 HHBapa. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHnx jţeji npefljia-raeT Jţ. BpaTHany OTnpaBHTbca na IlapMJKa b KoHCTaHTHHonojn., r/ţe CyjţyT o6cyî«-flaTbCH Bonpocu o rpaHHiţax.
     888.     — ByxapecT, 28 flHBapa. — DiaBHoe noHTOBoe Te^erpa$Hoe ynpaBJie-HHe npocHT MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHblX flejl COneiiCTBOBaTb K nOJiyneHHK) nOJIKOBHHKOM KaTapwHy jţeHer, cJiejţyeMbix eMy 3a oTnpaBKy TeaerpaMM H8 napaRHMcKoro noHTO-Boro OTflejieHHH. ji
     884. —      ByxapecT, 28     HHBapa. — MHHHCTepCTBO seMJieflejiHH, ToproBJiH ii
OfimeCTBeHHHX pa6oT npocHT MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHblX HeJl O COflettCTBHH no OHIICTKe
  yHaiicKHX boa ot mhh Ha npoTHweHHH CeBepHH—CyJiHHa.
     885.     — [ByxapecT,] 28 HHBapa. — MHHHCTepCTBO 3eMJieflejiHH, ToproBJiH h ofriţecTBeHHBix pafioT HSBenţaeT MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHLix jţeji o HaaHaneHHH hobo<o reiiepajibHoro flHpeiîTopa h npe^ce^aTejiH iţeHTpajibHoro coBeTa 3Toro MHHHCTepcTBa.
     886.     — [ByxapecT,] 28 HHBapa. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX flen npocHT Boemioe MHHHCTepCTBO HaaHaHHTb paccJieflOBaHHe no jţeny PecnopaAKOB, boshhkhihx cpeflH onojweHiţeB b ceae KiipHa, JţojiJKCKoro yesfla.
     837. —      ByxapecT,  28    HHBapa. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHiinx   jţeji OTjţaeT
UHpityjiapHHtt npHKaa BceM npe$eKTaM OTKpuTb noflnHCKy Ha noîKepTBOBaHHe ceMHH Ajih ceMeii npHSBaHHUx Ha cJiyn<Cy connaT.
     838.     — ByxapecT, 28 HHBapa. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX jţeji npeflnH-cbinaeT npe$eKTy flojiîKCKoro yesjţa He flonycKaTb peKBHSHUHio niKojibi b ceae IIoaHa noA rocnHTajib.
     839. —     «toKniaHH,  28    HHBapa. — Ilpe^em yesjţa nyraa T.      n. PofîecKy
cooCnţaeT npeflcejţaTejiHio coBeTa mhhiictpob cBefleHHa o ctohmocth h o HajiHHHH BHHa,
Morynţero OKaaaTbca b ero yeafle.
     840.      — By3ay, 28 HHBapa. — IIpe$eKTypa Ey33ycKoro yesjţa hohocht Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX jţeji o nncjie h rpyse BaroHOB, npocJieAOBaBiUHX nepes CTaHiţHio Byaay c 26 no 27 HHBapa.
     341. — IlHTpa-HHMiţ, 28 HHBapa. — IIpe$eKT HflMeiţcKoro yesjţa AflaMecKy jţOIIOCHT MHHHCTepCTBy BHyTpeHHHX flejl, HTO HeflOXBaT B KOJIHHeCTBe nOJKepTBOBaHHOrO Ha HywAbi apMHH [nonoTiia oGbHCHaeTCH npHMeHeHneM npn npHeMKe ero flpyrnx eflHHim Mepu.
     842. — ByxapecT, 28 HHBapa. — yesflHbiii npe$eKT hohocht MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix jţeji, hto ckot, npHHa^JiewarqHâ jkhtcjiio OjrreHHiţn aBCTpo-BeHrepcKOMy noAASHHOMy r. ByTy, He noRBeprajicfl peKBHSHiţHH.
     848. — Oflan, 28 HHBapa. — CejibCKoe npaBJieHHe cena Oflaa, TejieopMaHCKoro yeajţa, cJCTaBjineT npoTOKOJi o npHObiTHH n npneMKe 4-ii poTOii 1-ro CTpejiKOBoro 6aTa-LOHa TypeiţKHX BoeHHonjieHHHX, AOCTaBJieHHbix pyccKoii apMneii.
www.dacoromanica.ro
LXXXIII
     844.     — [IIoCop, 28 HHBapn. —] HecKOJibKO WHTenett cejia IIoCop, OnTCKoro yeaRa, xoRaTattcTByiOT o BoaMenţeHHH hm yCbrrKOB, noHeceHHux npn nepeBOSKe MaTe-pnajioB Rnn pyMUHCKoit apMHH.
     845.     — [Pynna,] 28 HHBapn. — KoMaHRup 1-ft rhbhshh iiojikobhhk JleKa rohocht KOMaHflnpy sanaRHoro Kopnyca reHepany XapanaMCne o hgoCxorhmocth BHeCTH HGKOTOpUG nOnpaBKH B T6KCT COo6mGHHH, nOHBHBIQGrtlCH B 0$HIţHanbHOM B6CT-HHK6 H KacalOmGrOCH BOGHHHX OnepaiţHtt, HMGBIBHX M6CTO MGJKJiy 22 HOnCpn 1877 T. h 3 HHBapfl 1878 r.
     846.     — EenapaRa, 29 HHBapn. — KoMaHRup aanaRHoro Kopnyca reHepan XapanaMfîne OTRaeT iţHpKynnpHbitt npnKaa no rhbh3hhm, npeRnHCHBaioinHtt BoaBpaTHTb 6onrapcKHM hchtgjihm peKBHaHpoBaHHue y hhx noBoaKH.
     847.     — Pynna, 29 HHBapn. — KoMaHRiip 1-tt rhbh3hh noRnonKOBHHK JleKa rohocht KOMaHjţnpy aanaRHoro Kopnyca reHepany XapanaMfÎHe 06 y6biTKax, noHeceH-hux ^HBnanett ot npoHCineRinero b EenapaRe noinapa.
     848.     — [Pynna,] 29 HHBapn. — l-n rhbhshh npocHT aanaRHbitt Kopnyc npn-HHTb Mepu k cHaSHceHnio $ypaweM KanapamcKott 6pnraRbi.
     849.     — Pynna, 29 HHBapn. — l-n rhbhshh npocHT KOMaHRHpa aanaRHoro Kopnyca pacnopnRHTbcn BoaBpameHneM 1-y RopoCaHpcKOMy nonKy BbiflaHHoro 3thm nocneRHHM ReHewHoro aBaHca b cneT wanoBaHHn oflHoro hb o$nqepoB.
     850.     — Cm ţip h a h , 29 HHBapn. — Bpan BTopott rHbhshh rohocht KOMaHRHpy RHBH3HH o HeROCTaTKe noMenţeHHtt rjih pacKBapTHpoBâHHH 6-ro nexoraoro nOJIKa H 06 ynacTHBnmxcn cnynanx SpwniHoro TH$a.
     851.     — KanapaniH, 29 HHBapn. — KoMaHRup 1-tt CpHraRH 3-tt rhbhshh nojiKOBHHK BnaRecKy rohocht KOMaHRHpy 3-tt rhbhbhh reHepany PaKOBHiţa o HeRocTarae bo BpanefîHott noMonţn h ReHbrax, ncnuTbtBaeMOM pacnonoiKeHHHMH b ropoRe Bottcno-BblMH naCTHMH.
     352.     — BHT0on,29 HHBapn. — CaHHTapHutt cocTaB 4-tt rhbhshh npocHT KOMaHRnpa 9Tott rhbhshh reHepana AHrenecny SBaKynpoBaTb ROMa b Haaup Maxane Rnn ycTpottcTBa b hhx rocnHTann.
     353.     — KpattoBa, 29 HHBapn. — CnnaR opyHaw b KpattoBe HSBenţaeT aanac-Hyio RHBH3HM o nonyneHHH hm HeKOToporo KonHSecTBa Cobhx npnnacoB.
     354.     — Kana$aT, 29 HHBapn. — HananBHHK reHepanbHoro nrra6a nojiKOBHHK <l>3nKOHHy npocHT KOMaHRnpa aanacHott rhbh3hh nonKOBHHKa XonSaHa oaaSoTHTbCH nocbinKott Tenno ORerax nacoBLix b nrraC reHepana HepHaTa h RByx BcaRHHKOB Rnn oCcnyjKHBaHHn HyntR KaHiţennpHH .
     355.     — [KanaţaT,] 29 HHBapn. — KoMaHRiip aanacHott rhbhshh horkobhhk XonCaH npeRnncHBaeT KOMaHRupy 1-ro RopoCaHRCKoro nonna Mattopy EaccapaCy oaaCoTHTbcn TeM, htoGh conRaTH, nocunaeMue Rnn oxpaHU nrrafîa apMHH,6unH Tenno OReTH.
     356.     — [Kana$aT,]29 HHBapn. — KoMaHRnp aanacHott rhbhbhh nonnoBHHK XonSaH npeRnHCbmaeT KOMaHRupy 1-ro RonwcKoro acnaRpoHa nocunaTb eweRHeBHO b KaHRennpnio iHTa6a apMHH RByx BcaRHHKOB.
     357.     — Typ hv-Msryp en e, 29 HHBapn. — IIoRnonKOBHHK AropnH 1-ro apran-nepnttcKoro nonKa rohocht KOMaHRHpy KpenocTH HnKononb reHepany 3ei{>KapH, mto nonnoBott TpaHcnopT c SoeBHMH npnnacaMH aaKOHnnn cboio nepenpaBy Mepe3 JţyHatt.
VI
www.dacoromanica.ro
LXXXIV
     868.      •>- Pynna, 29 fl h b a p h . *— KoMaHjţnp 1-ro jţopoOaimcnoro nojina nojţ-nojiKOBHHK Hnnojiay hoiiocht KOMaHflupy l-tt Opnraflbi l-tt ;uibh3hh o HejţocTaTKe, HcnuTUBaeMOM ero «iacTbio b yOoîtHOM CKOTe h b (Jiacojie, HeoOxofliiMbix jjjih npojţOBOJib-CTBHH BOftrH.
     869.      — Phm, 29 hhbaph. — CenpeTapb pyMbmcnoro flnnjiOMaTimecnoro arenT-ctb3 b PHMe OOeaeHapy nsBemaeT pyMbiHCKoe MmiHCTepcTBO HHOCTpaiiiibix aeji 06 ot6h-thh b Eyxaperr HTaJibHiicnnx jţejieraTOB h 3anpauinBaeT, Eor^a eMy HajţjiejKiiT boAth c npeflCTaBJieiiHeM o iiarpamnoimn iiehOTopbix na hiix pyMbiiicnnMH MBjţajiHMii.
     880. — [EyxapecT,] 29 hhbaph. — Mhhiictp imocTpaHHbix jţeji M. Korajib-HH«iaHy flOBOflHT ao cBeneHifH ^paHiivacKoro fliinJiOMaTimecnoro areHTa b EyxapecTe, hto oh He npaBOMOHen noaTBepnirrb eneaerniH o BoaoCnoBJieHHH fnejiesnonopofKHbix COoSmPHH 1 MaJIOit CKOpOCTIf.
     861.      — [IlHTeiiiTH,] 29 fi h b a p h . — IIpe^eKTypa Apufnemcnoro ye3jţa npocHT MmiiicTepcTBO BiiyTpeiiHiix jţeji BOSBpaTiiTb ett Be^oMocTb pacxojţon no conepfKaHwo pyccnnx con^aT b rocnuTa.inx.
     862.      — flecbi, 29 HHBapH. — ropo^cnaH Hccnan ynpana npociiT pyMbiiiCKoro KOMiiccapa npii pyccnnx BOttcnax nacTO/iTb na npiiHHTini Mep jţjui npe^ynpefKfleHHH anH^eMiili, Morymnx BoaHiimiyTb ot Heflo^TaTomioro npncMOTpa 3a aapa3HMMn OojibHbiMH.
     868. — [Eejiapajţa,] 30 HHBapH, - HanajibHim uiTafia 3anajţHoro nopnyca nojiKOBiiiih TpaMOiiT npenpoBOfuaaeT b CMHpjţau HOMaHjţnpy 2-li hiibh3hh reHepanv Hepneay uiipny.ifipiibiit npiiKa3, npejţmicbiBaiomHli cooOmiiTb iiaaBaiiHOMy nopnycy •ihcjio Me^aneli (BomicnaH ;ţo6jiecTb), npnxojiHmHXcH no mic.ny Harpawaenubix na nafKflyio nacTb hiibhshh, ho eme He nojiyneHiibix.
     364. — Eenapana, 30 HHBapH. — HanajibHMH iirraOa 3anaflHoro nopnyca nonKOBHHK TpaMOHT nnnemaeT HOMaH^yiomero pacnojio>neiinbiMii b Kajia$aTe BOil^naMif, hto mojkpt pa3pemaTb nepexoa JţyHan b KBKHOit ero naCTii MapniiraiiTaM h pojiHTejiHM cojinaT, ho b orpaHHHeHHOM Hiicne.                     '
     865.      — Eenapa^a, 30 HiaapH. — KoManaiip aanajţHoro nopnyca renepan XapanaMOne nanemaeT niTafi rjiaBiionoMaiiflyiomero o HenocTaTne b <]>ypaH<e n nppcnT npnHHTb Ha^jiefnamne Mepw.
     866.      — AnpnaHonojib, 30 nhbapn. — Khh3b Hepnaccnnii cooSmaeT nanajib-hhky cTaimnii EeneT, jţjm nepeflann ryOepnaTopv PaxoBbi, npiiKa3 o BOCcTaHOBJieHnn rpafKHaiifcKott aflMiiHHCTpaBnn b BnjţHiie n o npiiMeHeHiin caHHTapiibix Mep.
     867.      — [HnKonojib,]30 /iHBapn. — KoMeHjţaHT npenocTH Hnnonojib reHepan 3e(Jmapn cooOmaeT BoeHHOMy MiiHiicTepcTBy, mto nepenpaBa nepeo JţyHaii b PyMbiHnn TpaHcnopTOB OoenpunacoB n noneBbix noxojiHbix rocmiTajieîi sanoiineiia.
     868.      — [Hnnonojib,] 3p hhbapn. — IÎOMeHjţaHT KpenocTii Hnnonojib reHepan 3e$Kapn upenpoBOfKflaeT Ha vTpepHyţeHne BoeHHoro MHHiiCTepcTBa xoaaTaftCTBO o nonynne 300 porosnen jjjih noflcTHJinn npii Hon.iere con^aT.
     869.  — [Hnnonojib,] 30 HHsapâ. - RoMeH^aiiT npenocTH Hnnonojib reHepan
3e$napn npocnT BoeHHoe MHHncTepcTBO yTBepjţiiTb OTjţaHHbie hm pacnopHjneHHH o nonvnne ny3HeMHUX nncTpvMeHTOB, npeflHa3HaMeHHbix            peMOHTa noB03on.
     870.      — [Hnnonojib,] 30 HHBapn. — KosieHflaHT npenocTit Hnnonojib reHepaJi 3e$năpn ncnpauiHBaeT pa3peuieHHH BoeHHoro MunncTppcTBa Ha npo^a/nv c nyOjinHiioro -ropra uinvp 3a6HTHX n namniix hîhbothlix , noTopbie nnane noABeprnvTCH rmieunio.
www.dacoromanica.ro
LXXXV
     871.     —. Hhko no.ib, 30 hhb aph . — KQManjyip 10-ro jţopoOaHiţcKoro nonua jţOHociiT KOMeH^aHTy KpenocTH HHKonojib reHepany 3e$Kapn, hto HHKorjţa He 6pan $ypajKa y Oonrapcuoro HacenemiH.
     372. — [Kanyrep, 30 HHBapn.J — KoMaHjţHp 2-â hhbh3hh reHepan Hepuea npHKaaHBaeT KOMaH^Hpy l-ft Opurajţu nom.oBHrry KaiiTiinn npHcnarb ynonHowoneHHoro jţjiH nojiyneHHH npejţMeTOB oOMyHflHpoBaHiin.
     378. — Ha3up Maxana, 30 hhbaph. — KoMamţHp 4-ft î(hbh3hh reHepan T. Aiirenechy ^ohocht b KanacJaT uiTaOy rnaBHOKOMaHflyiomero o HejţocTaTKe, iicnw-TUBaeMOM b npojţOBOJibCTBHH h npocHT npiiHHTb HaHnewamHe Mepbl.
     374.     — Pynia, 30 h h b a p h . — KoMaHîţnp l-ii ^hbh3hh iiojikobhhk Jlena npociiT KOMaHflHpa aanajţHoro Kopnyca reHepana XapajiaMOne npHHHTb cpoHHue Mepu k cHaOjKeHHio bohhchhx nacTeii $ypa?«eM, Tan nan bojiu h ynpnjKHue noiuajţH rH0HyT ot rojiojţa.
     375.     — KaJia$aT, 30 hhbaph. -KoMaHfţHp OeperoBbix OaTapefl ho^hojikobhhk flvMHTpecHy MaiinaH npocHT KOMaiuţnpa 3anacH0(i fliiBiiaun pacnopHfliiTbCH OTCbiiiKoii no npnHafţjiejKHOCTH nocnaHHoro enţe b nonOpe Mecnpe panopTa o npejţcTaBJieHHH n iiarpawHeHHio 3HanaMH otjihhhh HecKonbKHX o$niţepoB h hhtkhhx hhhob .
     376. — 30 h h b a p h . — KoMaHfţiip 8-ro nanapaincKoro nonna nonKOBHHK Ilepep
npenpoBOJKaaeT Ha ycMOTpeHiie KOMamţHpa l-ii jţHBH3HH nojiKOBHiiKa Jlena npeflCTaB-jieHne o HarpawjţeHHH opjţeHOM poKTopa CTaHa AHacTacecuy.                  *
     377.      — Eyxapecr, 30 nasapn, — KoMaHflnp 3-ii z(hbh3hh reHepan PaKOBHpa cooOmaeT b Kanapamn KOMaHjţiipy l-ii OpnraîţH nonKOBHnny Bnaflecuy, hto hm OTjţaH npnKa3 o nocunue 3-My nnHeilHOMy nonny neHer, HeoOxozţiiMHX ^nn OTnpaBKH ero b EyxapecT.
     378.     — EyxapecT, 30 hhbaph. — IIpeflcejţaTenb oOiiţecTBa KpacHoro KpecTa Jţ. THKa npocHT MniiHCTepciBO BHj'rpeHHMX ^en npemiHcaTb npeiJieKType TeneopMaH-CKoro ye3fţa pacnopnjţHThcH npejţocToBneHHeM 30 noBoaon, Heo6xo;ţHMux ^nn nepeB03KH HMynţecTBa aToro oOmecTBa.
     379.     — Kanapamn, 30 hhbaph. — IîoMaH^np 3-ro nnHeiiHoro nonna no^-nonnoBHHK fliiMiiTpecKy npenpoBomjţaeT KOMaHjţnpy l-ii Opura^u 3-ii zţHBH3Hii nonnoB-HHKy BnajţecKV Be^oMocTb noHîepTBOBamiHM, nonvneHHUM ot miiTeneit ropojţa Kana-painu b nonbsy paHeHbix aroro noana.
     380.     — EyxapecT, 30 hhbaph. — lilHHHCTepcTBO 3eMne^ennn, ToproBnn h oOnţecTBeHHbix paOoT H3BemaeT MnHHCTeprTBO iiHOCTpaHHUx Aen o npnHHTun hm Mep no OTnpaBne b TypHV CeBepnn BaroHOB r cepOcKHM opywHeM.
     381.      — EyxapecT, 30 hhbaph. — PyMbiHCKHii reHepanbHuii noMiiccap T. M. Tuna cooSnţaeT MHHiicTepcTBy HHOCTpauHbix gen o nphhhtiîh hm Mep, htoSu BnacTH HenpenHTCTBOBanii ocMOTpy Oarawa HHHOBHHKaMH TaMomeHHoro Be^OMCTBa h ynpaB-neHHH rocy^apcTBeHiioit MOHononHH b EpaHne.
     382.      — [KpaiiOBa,]30 HiiBapn. — IIpe$eKT flonmcnoro ye3jţa K. II. TnTy-necny npocHT BoeHHoe MHHHCTepcTBO npHHHTb Mepu npoTHB ocJnmepoB, no3BonHronţHX ceOe HacunbHO OTSupaTb y HacenemiH iiywHbie hm npeflMera.
     383.      — Kapanan, 30 [HHBapn]. — IIpe$eKT PoMaHapnoro yea^a JţenHHy îţOHOCHT MHHHCTepcTBy BEyTpenHnx flen, >ito caenaHHue hm pacnopHweHHH o peKBH-3Hi;hh nacaniicb mimb ci<OTa h no30K.
www.dacoromanica.ro
LXXXVI
     884.      — Kajia$aT, 30 hhbapn. — KoMamţnp daTapeii IfH«eneHSeHpa KamrraH Xopea«Hy jţOKnajţHBaeT HananbHHKy nrrada aanacHoti fliiBiiann nonKOBHHh-y BoTHHy o KOH<J>jiHKTe, BOSHHKiueM Mewfly hhm h KOMaHjţnpoM deperoBoti daTapen.
     885.      — [ByxapecT,] 31 hhbaph. — BoeHHtrtt mhhhctp coodmaeT KOMamţyio-uţeMy flettcTByiometi apMHeti reHepany HepHaTy, hto pyMUHCKue BottcKa aattMyT Bhahh h BenorpojKHK, a poniHopu HanpaBHTCH b KpatioBy.
     888. - Hasup M axa na, 31 hhbaph. — KoMamţyiomHti jţeticTByiometi apMHeti reHepan HopHaT coodmaeT b Eenapany KOMammpy aana^Horo Kopnyca reHepany Xapa-jiaMdne, hto urrad rnaBHOKOMamţyiomero nepexomiT b Kana$aT.
     887.      — 31 hhbaph. — KoMaHflHp 8-tt pcm 7-ro AopodaHijCKoro nonua npenpo-BO>KflaeT Ha ycMOTpemie nojţnoJiKOBHHKa CKene™ npejţcTaBneHHe o HarpaHmemni opAe-hom cepHtaHTa, aaxBaTHBHiero b nneH flByx TypoK.
     888.      — 31 h h b a ph . — KanirraH CTpmidHHy 7-ro AopodaimcKoro noJiKa npocHT KOMamţnpa aToro noJiKa noflnoJiKOBHifKa CneneTH noxoflaTaticTBOBaTb o HarpawfleHHH opaeHaMH Tpex otjihhhbiiIhxch b 6oio o$npepoB, ywe aaBHO npeffCTaBjieHHbix k Harpane.
     889.      — [Tbipna,] 31 hhbaph. — KoMaHfliip KaBaneputicnoti CpiiraflH noJiKOB-hhk HepHOBOAHHy nepejţaeT 2-y h 8-y KaBanepnticKHM noJiKaM pHpKynflpHhiii npnnaa aanaaHoro Kopnyca o aanpemeHHH aadnpaTb ckot y donrapcKoro HaceneHHH.
     890.      — 31 h h b a p h . — KoMammp 4-ro TpaHcnopTa doenpnnacoB aohocht KOMeH-AaHTy KpenocTH HwKononb, hto bo BpeMH ctohhkh TpaHcnopTa b cene Bynda jkhtcjihm dbuio ynnoneHO 3a Bce to, hto y hhx dbino aadpaHO.
     891.      — Pynna, 31 hhbaph. — KoMamţHP 1-ti p,hbh3hh hojikobhiik Jlena AOhocht KOMaHanpy aanaaHoro Kopnyca reHepany XapanaMdne o HeaocTaTKe b $ypawe vl noMemeHHHx h npocHT o cpohhom npiiHHTHH Haflnea<au;nx Mep.
     892.      — Benapaaa, 31 HHBapn.— KoMaH^np aanamioro Kopnyca reHepan XapanaMdwe coodmaeT 1-ti h 2-ti hhbh3Hhm, hto ohh MoryT nocnaTb aa HeodxofliiMbiM hm (JiypaweM Ha CKna;ţ b ceno Hynepnemi.
     898. — TypHy-Marypene, 31 hhbapH. — HecKonbKO Hurreneit cena Onona, TeneopMaHCKoro yeafla, npocHT npeMbcp-MHHHCTpa ocBodomiTb hx ot peKBH3Himti, TaK Hait ohh ocTanHCb dea BonoB, dea noiuafteti n dea noBoaoK.
     894. — Kanafai, 31            hh,baph. — KoMaHAnp aanacHoti rhbh3hh naBemaeT KOMaHaiipa aanaaHoro Kopnyca o npHdbiTHH b Kana$aTCKHtt nopT aBCTpnticKoro dyn-cupHoro KaTepa c_10-io dap>KaMH.
     895.      — BepdHita, 31 hhbaph. — KoMaHAnp TpaHcnopTa doenpHnacoB noa-nonKOBHHK A. KocTHecKy npenpoBOHmaeT KOMaHjţHPy «penocTii HnKononb 1 cepsuaHTa H 4 conjţaT TenerpatJmcTOB.
     896.      — 31 h h b a p h . — KoMaHjţHp 3-ro CTpenuoBoro daTanbOHa Maiiop Typ>KecKy HaBemaeT KOMamţnpa 1-ti daTapen 4-ti j^hbhshh , hto oh He pacnonaraeT noB03KaMH, KOTopue Mor dbi npejţocTaBHTb b pacnopHmeHHe jţOKTopa Gtohho .
     897.      — [ByxapecT,] 31 hhbaph. — BoeHHoe MHmicTepcTBO nopynaeT Hananb-HHKy reHepanbHoro mTada nonnoBHHKy «DanKOHHy oaadoTHTbcn odopyîţOBaHneM HecKonb-khx dapw flnn nepeBoaKH paHeHbix na Eonrapmi b TypHy ’CeBepHH.
     898.      — ByxapecT, 31 hhbaph. — Mhhhctp HiiocTpaHHbix ;ţen M. KoranbHH-naHy npocHT cocTOftmero npw BemiKOM KHHae HwKonae nonKOBHm;a ApnoHa nepe^aw.
www.dacoromanica.ro
LXXXVII
eMy no Tene$OHy cojţep>KaHne npoTOKOJia 06 3BaKyaiţHH BHjţHHa h npHfiuTb b ByxapecT JţJIH oSbHCHeHHii.
     399.      — [BeHa,] 31 hhbaph. — «KopSiopo» coofimaeT na Bemj CyxapecTCKOMy OTjţejieHHio areHTCTBa «Tasac», hto jţenyTaT HTajibHiicKoro napjiaMeHTa 4>apHHH OTnpas-jiaeTCH b ByxapecT jţjin toto, hto6u o$HiţHajibHO jţOBecTH jţo csefleHHH BJiageTejibHoro khh3h o BOcniecTBHH Ha HTajibHHCKHit npecTOJi KopojiH YMCepTa.
     400.      — [ByxapecT,] 31 hhbaph. — PyMHHCKHit ocofioynonHoMOHeHHbitt npn pyccKOM HHTeHAaHTCTBe BjiaxHjţe wasemaeT nanajibHHKa HHTeHjţaHTCTBa pyccKHX boHck reHepan-Maitopa lÎBameHKO, hto oh nocnaji eMy npocuM^e hm ciihckh c iţeHaMH.
     401.      — [EyxapecT,]31 hhbaph. — PyMUHCKHit ocofîoynoJiHOMOHeHHutt npn pyccKOM HHTeHflaHTCTBe BjiaxHjţe npocHT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHUX jţeji HcxojţaTaft-CTBOBaTb paspemeHHe Ha SecnomjiHHHuit TpaH3HT npea PyMbiHHio cnnpTa h nonymyO-kob ajih pyccKoit apMHH.
     402.      — ByxapecT, 31 Hhbaph. — MHHHCTepcTBO hhoctpaHHUx jţeji npocHT MHHHCTepcTBO $HHaHcoB OTjţaTb pacnopH/KeHHe o SecnomjiHHHOM TpaHSHTe npea PyMbi-hhh) cnnpTa h nojiymyfiKOB jţjin pyccKoit apMHH.
     408.      — [EyxapecT,]31 hhbaph. — PyMHHCKHit ocoSoynojiHOMOHeHHbiit npn pyccKOM HHTeHjţaHTCTBe BjiaxH^e npocHT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHUX Ren HcxojţaTait-CTBOBaTb OecnonuiHHHuit nponycK b PyMbiHHio napTHH HsroTOBJieHHUX b BeHe ajih pyccKoit apMHH canor.
     404.      — KpaitOBa, 31 hhbaph. — TIpotokoji Tpo$eitHoit komhcchh o npneMKe eio HeKOToporo KOJiH'iecTBa TypeiţKoro h pyMUHCKoro opymHH h SoenpHnacoB.
     405.      — [KpaitOBa,] 31 hhbaph. — ZţBa Topromta H3 KpaitOBU, cocTOHiiwe MapKHTaHTaMH npH 1-it ahbhshh npocHT HOMaHjţywmero sana^HUM KopnycoM ncxojţa-TaitCTBOBaTb hm ocBo6o>«AeHHe ot TaMOHteiiHbix nonijiHH npoAOBOJTbCTBeHHUX npnnacoB Rim pyMurcKoit apMHH, HanpaBJineMux Ha JIoM-IIajiaHKy.
     406.      — 31 hhbaph. — KoMaHjţiip l-ro jiHHeitHoro nojiKa nojiKOBHHK JţaHecKy, jţonocHT KOMaHjţHpy 1-it nexoTHOit CpHrajţu 1-it ahbhshh o HejţocTaTKe $ypawa h npocHT o npHHHTHH HanjiewauţHx Mep.
     407.      — ByxapecT, 31 hhbaph. — HanajibHHK Boeimux coofimeHHit pyccKoit apMHH reHepaji flpeHTeJibH coofimaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX jţeji, hto BBHjţy npn-hhtux pyMtiHCKHM npaBHTejibCTBOM Mep k yjiyHmeHHio noHTOBUX jiomajţeit HajţoSHOCTb b oSpaaoBaHHH pyccKoit komhcchh no 3TOMy npejţMeTy OTna^aeT.
     408. — KajiapaniH, 31 hhbaph. — IIpe$eKTypa flnoMHiţcKoro yeajţa npe-npoBOH<AaeT KOMaHjţHpy 1-it Opnranu 3-it ahbhshh nojiKOBHHKy BjwjţecKy naKeT c no?KepTBOBaHHOit jţjin apMHH. Kopnneit.
     409.      — Ep3HJia, 31 hhbaph. — IIpe$eKT EpsHJibCKoro yeajţa E. M. Mhcchp AOKJianuBaeT MHHHCTepcTBy BHyTp eHHHX jţeji, hto nepea BpaHjiy, no HanpaBJieHHio k MojmaBHH, npocjieflOBajiH 4 noeajţa c TypeiţKHMH BoeHHonjieHHUMH.
     410.      — Jţopoxoit, 31 hhbaph. — IIpe$eKTypa JţopoxoitcKoro yeajţa hohociit MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHUX gen, hto BMecTe c norpaHHHHUMH nHKeTaMit MaMopHHiţKoit poTH b PyMbiHHio npoHHKJio 16 6ecnacnopTHUX nojţBojţHHKOB, yTBepHmaionţHx, hto oScJiy/KHBaiOT pyccKyio apMHio; npe$eKTypa sanpaniHBaeT o tom, mojkct jih OHa oray-CTHTb 3THX nOflBOflHHKOB BMeCTe C HX nOBOSKaMH.
www.dacoromanica.ro
Lxxxviri
     411. - flopoxott, 31 HHBapa. - IIoHpHjţMHK pyccKoro HHTeHflaHTCTBa H.
EopHCOBHM-Ea3HJIHHCKIltt npOCHT MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHHX JţeJI OKaaaTI. COflettCTBHe k ocBo6o>KfleHHio nojţBojţ, nepenieAiiiHx rpaHHpy h aanepwaHHHx [pyMHHCKHMH bjibcthmh .
     412.     — EyxapecT, 31 hhbaph. — MHHHCTepcTBO iocthijhh npocHT BoeHHoe MHHHCTepciBO HasBaTb eMy pac$opMnpoBaHHHe pyMUHCKHe BPHHcKHe nacTH, HMe« b BH^y OTMeHy nocTaHOBJieHHtt saKOHa ot 26 anpejiH 1877 r., ocBoSownaiomero ot hbkh b cyn npii3BaHHUX b apMHio jmq.
     413.     — TeKyiH, 31 hhbap h. — IIpe$eKT TeKyqcKoro yeana AHacTacny coo6-uţaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHx jţen cbchohhh o najiHBMH Morymero OKaaaTBcH b yeane-BHHa, a paBiio h o qeHax Ha Hero.
     414.     — II h t 6 mth , 31 h h b a p h . — TopoacHan ynpaBa IIhtciuth npHrnamaeT rpawnaniiHa Hjrae TpH^aHecny OT^aTi. HeHi.ru, nowepTBOBaHHHe hm no nonnncKe Ha noiţynKy opynuiH h Ha paHeHUX.
     415.     — EyxapecT, [aHBaps]. — BoeHHoe mhhhctopctbo cooSuţaeT b JIom-IlajialiKy HaMajitHHKy reHepajiMoro nrra6a o HeBOSMOWHOCTH nptfcnaTi. H3 PyMHHHH noBOSKH nnn nepeB03KH saxBaneHHHX y Typoi-t SoenpnnacoB.
•  416. — KoHCTaHTHHonoai., hhbapb. — TypepKHft BoeHHHfi mhhhctp Pey<î>
OTnapT BQeHHOMy komeHflaHTy ropona Bunii na HaaeT-name npHKas 06 3BaKyapnn TypepKHMH BOâCKaMH BHJţHHa .
     417.     — [HHBapi.. —] BenoMocTL jnmHOMy cocTaBy nrraGa rJiaBHOKOMaHnyromero c yKaaamieM wecT BHnnaTH esiy conepwaHHH.
     418.     — [KpaltoBa,] hhbapb. — KoMaHnyromiitt HettcTByromefi apMHett reHepa» MepHaT npennHCHBaeT KOMaHHwpy 2-tt jţHBH3HH reHepany MepKesy cooSiiţHTi. reHepany XapanaMCne npnMHHy sano3naHHH onHoro npHKa3a h oTnaeT oHHOBpeMeHHO pacnopu-weHHH, KacaiouţHecH nepeHBHweHHH boîIck.
     410.— [EyxapecT, HHpapi.. — ] TeHepajibHHfi KOMHccap T. II. THKa npefl-naraeT pyccKOMy reHepajiLHOMy KOMHccapy KHH3ip 06oneHCKOMy BHpaSoTaTi. coBMecTHO npoeKT npaBHJi no B03HarpawHeHHio WHTenett, y kotophx Shjih pacKBapTHpOBaHU pyccKHe cojyţaTH.
     420.     — [Haaup Maxana,] hhbapl. — reHepajitHiatt nrra6 npennHCHBaeT HHTeunaHTy TaMapa, b cnynae ecjrn oh pacnonaraeT oSMyHHtipoBaHHeM, cHaSnHTi. TaKoBHM yKa3HBaeMHe nrraSoM BOHHCKHe qacTH 2-tt hhbhshh.
     421.     — TiipHaK [,RHBaj9B], — KoMaHjţHp 4-tt hhbh3hh reHepan T. AnrenecKy npennHCHBaeT noHBimeHHHM bohhchhm mbcthm B03BpaTHTi» SonrapaM aaSpaHHHe y HHX noBOSKH.
     422.     — [Ila3up Maxana, hhbapl. — ] renepanbHHit uţTa6 npennHCHBaeT KOMaunupy TpaHcnopTa 6oenpnnacoB KannTaHy AneKcaHHpy HocTHecny He npenHT-0TBOB3TL ynO JIHOMOMeHHOMy Ha 3T0T npeHMeT JIHpy npOHBBeCTH pettBHLţHLţHIO ceHa B 6ojirapcKHX cenax.
     428. — EyxapecT, hhbapl. — TepMaHCKHtt reHepajitHhitt KOHcyn b Eyxa-pecTe AjibBeHcne6eH SnaronapuT MHHHCTpa hhoctpbhhhx n^n M. KorajiLHHnaHy ga uHHManiie, onajaimoe repMancKiiM bochhhm BpanaM, paSoTaBiniiM Ha $poHTe.
     424.— Ty p Hy - Mar y p e ji e, HHBapi». — floKTop JţaBHJia nepeHHcnneT K0M3H-. HyrouţeMy nettcTByrouţett apMHett reHepany MepHaTy OTKpHTHe b PyMHHHH BoeHHHe rocnHTajiH ii yna3HBaeT Ha KOJiHMecTBO HMerouţHxcn b hhx KoeK.
www.dacoromanica.ro
LXXXIX
     425.     — [ÎKypiKeBO,] HHBapb. — HHcneKTop pyccKHx Tenerpa$OB HanxoBcKHlt npocHT pyMiiHCKoro KOMHccapa npn pyccKHx Boftcnax bo BjianicKOM yeafte PeTopn^e npHCJiaTB eMy 20 n0B030K «jih nepeB03Kii Tenerpa$HHx ctojiBob, HeoSxoflHMHx «nn jihhhh JKypweBO—PymyK ot Cjio6o3hh «o JKypraeBO.
     426.     — [Kajia$aT,]l $eBpann.— KoMaHjţHp 3anacitoft ahbhbhh OTflaeT pHpKyjinpHHlt npiinaa no bcom nojţHHHeHHHM eMy bohhckhm nacTHM o HaaHaMeHim noflnojiKOBHHKa MypwecKy KOMaHflnpoM Kopnyca peHHOlt $jiothjuih h SeperoBttx BaTapelt.
     427.     — Kana$aT, 1 $eBpajin. — KoMaiifliip 3anacH0ft ,hhbh3hh npeflnMCMBaeT KOMaHflnpy peHHolt $jiothjihh h SeperoBHX BaTapelt noqnonKOBHHKy flHMHTpecuy-MaitKaHy cqaTb cboio «onamocTb noqnonKOBHHKy Mypwecuy h hbhtbch b reHepajitHtiit urra6.
     428.     — ByxapecT, 1 $eBpajin. — BoeiiHbifi miihiictp npeflnncuBaeT KOMaH-AyiomeMy fleltcTByiomelt apMiiett reHepany MepHaTy OTnpaBHTt b TeppHTopnajibHtie nacTH OTpfiflu waHflapMOB H3 Hcc h ByxapecTa.
     429.     — 1 (fieBpajiH. — KoMaHflHp 7-ro qopoSaHijCKOro nojina nojinonKOBHHK BajiaH cooCmaeT 2-it Opnra^e 4-it ,hhbh3hh o KOMaHflHpoBaHHii hm ynojiHOMOMeHHtix fljin ^ocxaBKH H3 BpecneHHiţti b IIjioeuiTH BoenpnnacoB qnn Ha3BaHHoro nonna.
     430.     — [KyneuiTH,]l $eBpajin. — KoMaH«yiomnli pyccKHMii BOficnaMii b paiiOHe KanapauiH flamnoBCHiiit yBeflOMJweT KOMeH«aHTa Kanapamcnoro rapHH30Ha nojiKOBHiiKa BjiaflecKy o nonyneHHH hm npuKasa 06 yxoqe H3 paitOHa KanopauiH.
     431.     — TypHy-Marypejie, 1 $eBpann. — HaaajibHiiK noHTOHHOit nacTH KanHTaH BacHJiny «OKna«HBaeT urra6y rnaBHOKOMaimyiomero o nonoweHHH paSoT no nocTpoltKe MOCTa b rMHHOBe.
     432.     — ByxapecT. 1 $eBpajiH. — BoeHHoe MHHiicTepcTBO yBeaOMJineT non-KOBHiiKa OajiKOHHy 06 OT^ane hm 2-y cTpenuoBOMy SaTanbOHy npiiKa3a OTnpaBHTB CTpoeBOlt nacTH Bce nojiyneHHtie hm uiHHejiH h $ypa?KKH.
     433.     — rapqa, 1 (fieBpajiH. — Bpan 2-lt hiibh3hh jţOKTOp BiipnaH npocHT KOMaH^Hpa AHBH3HH OTflaTB npHKa3aHHe 06 OTnpaBKe b BhtSoji Sojibhhx, HaxoflHiiţHxcH Ha H8JieHeHHH b nojieBOM noxojţHOM rocnHTane h o npHCBiJiKe eMy noB03KH «jih nepe-B03KH 136 CojIbHbrX.
     434.     — [Pynna,] 1 (JieBpajiH, — KoMaHflHp 1-lt «hbh3hh hojikobhhk .lena «OKJia«HBaeT b Benapaqy KOMaHjţHpy 3anajţHoro Kopnyca reHepany XapanaMSHe,. hto jiouiaflH h bojibi ero BOHHcKolt HacTH THSHyT ot OTcyTCTBHH <{>ypa>Ka.
     435.     — Benapaqa, 1 (fieBpajiH. — KoMaHjţHp aanajţHoro Kopnyca reHepaji XapajiaMBiie «ohocht KOMaHflyiomeMy jţeftcTByiomeii apMHelt reHepany HepHaTy 06 HcnuruBaeMOM 1-lt jţHBH3Heli HeqoCTaTKe b $ypan<e na-3a h6bo3mo>khocth nepeB03HTt ero Ha «VHattcKHx noHTOHax h Bapnax.
      436.      — ByxapecT 1 $eBpann. ■— BoeHHoe mhhhctcpctbo yBeflOMnneT komch-«aura KpenocrH llHKononb, hto pa3pemaeT npoflawy c nySnHHHHx ToproB uiKyp aa6H-Toro cKOTa.
      437.      — [Kana$aT,]l ^eBpanH. — lÎHTeHflaHT aanacnolt «hbhjhh ^ohocht HananbHHKy HHTeH«aHTCn01t nacTH npn uiTaSe rnaBHOKOMaHHyromero, hto uiKona b Kana$aTe He npHroqHa Riut ycTpoltCTBa b Helt rocniiTanH, tbk tok He HMeeT hh okoh. hii aBepeli.
www.dacoromanica.ro
-XC
     488.     — Kajia$aT, 1 $eBpajifl. — HHTeHflaHT KopaHecKy HOKJia«HBaeT KOMaH-HyronţeMy aettcTByiomett apMnett reHepany MepHaTy, hto «jiS npaBHJibHoro cna6>KeHHH boJIck npoAOBOJibCTBHeM cJieaoBajio 6u nepesoaim. cyxapH h MyKy hs BeweTa Ha cy«He
PeHHOft $JIOTHJIHH.
     489.     — ByxapecT, 1 $eBpaji«. — lÎHTeHHaHT BoeHHoro MHHncTepcTBa Kania-pamecKy npocHT KOMaH«npa 1-ft 6pHra«br 3-ft hhbhbhh nojiKOBHHKa BjiaaecKy pacnopn-HHTbCH BoaBpameHHeM HeneHtHbrx nepeBOAOB, npHCJiaHHKtx 3-y nexoraoMy nojiKy.
     440. — ByxapecT, 1 <|>eBpajiH. — IIpeacenaTejib coBeTa mhhhctpob cooCmaeT
MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHHX flejl, HTO BCe BHClUHe HHHH 8TOTO MHHHCTepcTBa HOJIWHbl ■coSpaTbCH 2 (JeBpajiH Ha TbiproBnuiTCKOM (ceBepHOM) BOKaajie hjih BCTpeHH BejiHKoro KHH3H HlIKOJiaH.
     441.     — [ByxapecT,] 1 $eBpajifl. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aen npocHT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbtX flejl COfleftCTBOBaTb TOMy, HToCbl UIKOJia B AjieKCaHJipHH China ocBoComfleHa ot peKBHSHiţHH.
     442.      — KpaftoBa, 1 $eBpaji«. — IIpe$eKT flojDKCKoro ye8«a H. H. THTy-jiecKy hohocht KOMaHjţyiomeMy aeftcTByiomeft apMiieft reHepany HepHaTy o<3 OTflaHHOM hm pacnopHweHHH, htoCh WHTejm, HMeioiiHte ckot hjih npoflawH, OTnpaBjrajiHCb c hhm B IIOHHy; OHHOBpeMeHHO OH HOHOCHT O HaHHHHH TpaHCnopTHbDC cpeHCTB b yeaae.
     448. — Bejiapaaa, 1 $eBpajia. — HanajibHHK urraCa aanaflHoro Kopnyca nojiKOBHHK TpaMOHT npejţnncHBaeT KOMaHjţHpy 4-ft hhbhshh reHepany T. AHrenecKy pacnopHHHTbcfl o tom, htoCh Bce noBoaKH, OTnpaBjitfeMHe k /ţyHaio aa $ypaweM, HanpaBJiHJincb nepea Benapaay hjih nepeBoaKH 8BaKynpyeMHX b PyMbiHHio paHeHbix
     444.     — Kana^aT, 2 $eBpaji«. — IIoHnojiKOBHHK flyMHTpecKy-MaftKaH «oho-cht KOMaHHHpy aanacHott jihbhbhh nojiKOBHHKy XoaiCaHy, hto oh OT^aji npHKâ3 06 0CT3B JieHHH HM CBOett JţOJDKHOCTH, HeCMOTpH Ha TO, HTO SaMeCTHTeJIb ero HOJIKOBHHK MypwecKy emc He npnOuji.
     445.     — Bejiapaja, 2 $eBpanH. — TjiaBHHit Bpan noneBoro noxoflHoro roc-QHTajiH naMCKoro KOMHTeTa ropoaa flec HOKTop VpcyjiecKy cooCmaeT BHiţe-npeace-HaTejibHnqe 8Toro KOMHTeTa Mapnn PoaHOBaHy, hto oh caan rocnHTanb h yeawaeT b TypHy-Marypene.
     446.     — [06nacTb EyKOBHiţa,] 2 $eBpaji«. — KoMaHflup 7-ro HopoCarai-cKoro nonKa hohocht 2-tt CpHraae 4-ft hhbh3hh o HeaocTaTKe b npoROBOJibCTBHH h KBapTlip flJIH BOftCK.
     447.     — Kana$aT-TaOapa, 2 $eBpaJi«. — HananbHHK noHTOBO-Tenerpa$Horo ■OTHeneHHH b Kana$aT-Ta6ape yBeaoMJiHeT HananbHHKa reHepanbHoro nrraCa nojiKOBHHKa <l>3JiKOHHy 06 OTnpaBKe eMy HeKOTopux MaTepuanoB.
     448.     — IlapHJK, 2 JeBpajiH. — PyMHHCKHft RHHJioMaTHHecKHft areHT b IlapHHte KajiHMaHH-KaTapwH nepe^aeT pyMbiHcKOMy MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHMx aen coaepwa-hho cBoett Cece^H c $pam;yacKHM mhhhctpom HHOCTpaHHUx aen, KacaBuieftcH ynacTHH PyMUHHH b KoHrpecce.
     449. — AapnaHonoiib, 2 $eBpajiH. — CocTOHiiţHft npw bcjihkom KHHae Hhko-
Jiae nOJIKOBHHK ApiIOH JţOBOflHT Jtfl CBeneHHH pyMblHCKOTO MHHHCTpa HHOCTpaHHHX îţeJI. M. KorajibHHHaHy, hto oh nocnan eMy tckct ycnoBHft nepeMHpiiH ii BbieawaeT b ByxapecT.
www.dacoromanica.ro
XCI
     450.     — AApiiaHonoJib, 2 $eBpaJiH. — CocTonnuiit npw BeJiHKOM KHnse HiiKOJiae noJiKOBHHK ApwoH, nepe«aeT pyMHHCKOMy MHHHCTpy HHOCTpaHHHX «eJi M. KoraJibHHnaHy cBe^eHHH, KacaiomnecH Bonpoca o BOSMenţeHHH ySbiTKOB, KOTopuit ■6y«eT o6cy>KflaTbcH Ha MHpHoft KOH$epeHpwH.
     451.     — EyxapecT, 2 $eBpaJiH. — Abctpo-BeHrepcKHit AHnJioMaTHHecKHit areHT b PyMHHHH IţBHAeHeK xo«aTaitcTByeT nepe« pyMHHCKHM mhhhctpom HHOCTpaHHux «eji M. KoraJibHHiaHy 06 ocBo6o>KfleHHH ot peKBHSHUHu HMynţecTBa «Byx aBCTpo-BeHrep» ckhx noHAaHHbix, WHTeneit ceJia Pa«OBaHy Mjib$OBCKoro yea«a.
     452.     — EyxapecT, 2 $eBpajin. — PyccKHit KOMaccap, 3aBe«yronţHit ryateBHM TpaHcnopTOM «jm pyccKoit apMHH A. M. BapmaBCKHit, aoboaht «o cBenemin pyMHHCKoro oco6oynoJiHOMOHeHHoro npw pyccKOM HHTeH«aHTCTBe H. Bjiaxw«e, hto hhcjio pokbhbh-poBaHHMX ajih TpaHcnopTa noBoaoK He/ţocTaTO'iHO, h npocwT oTHeTa b npoHSBeneHHiix Hjih KOHTpoJiepoB pacxojţax, sbhbjihh npw 3tom, hto OTKasuBaeTCH ot noMonţn pyMUH-CKOro rrpaBHTeJibcTBa,
     453.     — CMHpjţaH, 3 $eBpaJiH. — KoMaHAwp 2-it ahbhshh reHepaJi Mepnea npeflCTaBJineT Ha ycMOTpeHHe KOMaH/ţHpa sana^Horo Kopnyca reHepaJia XapajiaM6He npeACTaBJieHwe o HarpawfleHHH opjţeHOM Maitopa IlapacKHBecKy 5-ro K3JrapamcKoro nojiKa.
     454.     — [EeJiapa«a,]3 $eBpajia. — HanaJibHHK Hfra6a sananHoro Kopnyca noJiKOBHHK rpaMOHT npenpoBoamaeT KOMaHflywmeMy «eitcTByiomeit apMHH reHepaJiy HepHaTy ciihcok HarpaHyţeHHbrx, ho He noJiyHHBuiHX eme bhhkob otjihhhh o$HpepoB.
     455.     — Haanp MaxaJia, 3 $eBpaJiH. — KoMaHAwp 2-ro CTpeJiKOBoro 6aTa-JibOHa «ohocht KOMaHflHpy 3-it AHBH3HH, hto oh nocjiaji 3aTpe6oBaHHyio y Hero Be«o-MOCTb BOeHHOnJieHHLIX.
     456. — BeJiapapa, 3 $eBpaJiH. — KoMaHAwp aanaAHoro Kopnyca reHepaJi
XapaJiaMSwe HcnpaniHBaeT y niTaSa rJiaBHOKOMaHjţyiomero paapemeHHfl Ha nepexojţ nepes JţyHait aapHflHbix huhhkob h sanacHoro apTHJiJiepHitcKoro napna 2-it ahbhshh H8-3a OTcyTCTBHH $ypa>«a.                                                      .
     457.     — KaJia$aT, 3 $eBpaJin. — HanaJibHHK KOMeimaHTCKOit nacTH aanac-Hoit AHBH3HH npocHT KOMaHjţnpa ahbhshh OTjţaTb pacnopnweHHe O TOM, HTOSbl nOCJie 8 nacoB Benepa BbrxoAHipne b ropoa hhjkhh e hhhbi HMeJiH npn ce5e OTnycKHue SHJieTU h 6hjih OAeTbi no $opMe.
     458.     — EeJiapa«a, 3 $eBpaJin. — KoMaHniip aanaAHoro Kopnyca reHepaJi XapaJiaMSwe npe^nHCUBaeT KOMaH«Hpy sanacHoit ahbiishh nojiKOBHHKy XoJi6aHy npHCJiaTb Jiouianeit h JiM^eit, hto6h npwHHTb ot nirneTa EoivţaH h nepeBeaTH neTupe nyiiiKH c 6oenpHnacaMH.
     459.     — [KaJia$aT,]3 $eBpaJiH. — KoMaHAwp sanacHoit ahbhshh noJiKOBHHK XoJiSaH npennHCHBaeT KOMaH/ţHpy onoJiMeHpeB b MynepneHH Maitopy MajiHHy npHro-TOBHTb HecKOJibKO n0B030K «jih nepeBOSKH MeTbipex aaxBaHeHHbrx y TypoK nynieK.
     460.     — [KaJia$aT,]3 $eBpaJiH. — KoMaHAHp sanacHoit ahbhshh noJiKOBHHK XoJiSaH npe«nHCMBaeT KOMaH«npy noJieBoit apTHJUiepHH Maitopy Oothho oTnpaBHTb Ha nHKeT Bor^aH cojmaT h Jiomaaeit jijih nepeBOSKH b KaJia$aT qeTMpex nyuieK.
     461.     — KaJia$aT, 3 $eBpaJiH. — KoMaHAwp sanacHoit ahbhshM hojikobhhk XoJi6aH cooSipaeT KOMaH^npy onojneHpeB b HeTaTe Maitopy Teopriiv, hto aBCTpnitcKHe napoxoAU MoryT xoahtb bhhb no flyHaio «o rojieima.
www.dacoromanica.ro
XCII
     462. — Kajia^ai, 3 $6BpajiH. — KoMaHflyrouuiit fleitCTByiomeit apMHeit reHe-pan HepHaT flOKJiaflHBaeT npeflceflaTejno CoBeTa mhhhctpob h MHHHCTepcTBy HHOCTjpaH-r hhx fleji, hto HecMOTpH aa saKJiiOHeHHe nepeMHpnH, TypKH He nponycTHJiw napoxofla ABCTpitftcKoro JţyHaitcHoro 06mecTBa hktkg BnflHHa.
     468.      — [Pynia,] 3 $eBpajiH, — KoMaHfliip 1-it ahbh3hh iiojikobhhk Jlewa jţoHociiT KOMaHflwpy aanaflHoro Kopnyca reHepany XapajiaMOne o HefloCTaTKe hciihtli-BaeMOM flHBH3Heit b (jtypawe h npocHT npHHHTt coOTBeTCTByiomHe Mepu.
     464.      — TupHaK, 3 $eBpajiH. — AfliioTaHT JţoHa aohocht HHTeHflaHTCTBy
4-it ahbhshh o KOJiHHecTBe aaKynjieHHoro ajih apMHH CKOTa h o 3JioynoTpe6jieHHHX, flonymeHHHX BoeiiHHMH, yiiojihomohbhhbimh npn peKBH3HiţHHX.
     465.      — 3* $eBpajiH. — HHTeHflaHTCTBO 1-it aiibhshh flOKJiafltiBaeT KOMaHflnpy Ahbhshh, hto He pacnojiaraeT HajmmiuM ckotom.
     466.      — MycyntMaHa, 3 $eBpajiH. — KoMaHflnp 2-ro apTHJiJiepHitCKoro nojiKa Mattop Tejui npocHT KOMaiifliipa 1-it ahbiishh nojiKOBHHKa JIe«a noflBeprHyTt BaucKaHHio nopynHKa JţyMHTpecny KaBajiepHitcKOit cjiy>K6u, KOToptiit cwjioit OTo6paji rtepeB03HBHieecH ajih ero nojiKa ceHO h yrpo>Kaji npn otom conpoBO>KflaBuiHM TpaHcnopT cojiflaTaM.
     467.      — Kanapamn, 3 $eBpajiH. — IIpe$eKTypa fljioMimcHoro ye3fla npe-npoBOwaaeT KOMaHflnpy 1-it OpHraflti 3-it ahbh3Hh nojiKOBHMKy BjioflecKy naneT c Kopimeit, nowepTBOBaHHOit Ha HyjKflti apMHii.
     468.      — Bep6Hpa, 3 $eBpajiH. — IIoflnojiKOBHHK A. KocTHecKy flOKJiaAHBaeT KOMaHfliipy KpenocTH HtiKonojit o KOJiHHecTBe ii coctohhhh HaxoflHiflHXCH b BpecjieHHiţe uwyp CKOTa.
     469.      — ByxapecT, 3 $eBpajiH. — Mhhhctp HHOCTpaHHHX fleji M. Korant-HH'iaHy coo6nţaeT pyMHHCKOMy flunjiOMaTHHecKOMy areHTy b rieTep6ypre HHcTpyKpHH, KOTopux oh AOJiweH irpHflepjKHBaTtcH b cbohx Ceceflax o flonymeHHH PyMtmiiH Ha MHpHbiit KOHrpecc.
     470.      — ByxapecT, 3 $eBpajiH. — PyMHHCKHit mhhhctp HHOCTpanHHX flen M. KorejitHH'iaHy npocHT TypeiţKoro MHiiHCTpa HHOCTpaHHtix flen npeflCTaTejitcTBOBaTt nepefl TypeiţKHM npaBHTejitcTBOM o npHsiiaiiHH HeBaBiicHMOcm PyMMHHH.
     471.      — ByxapecT, 3 $eBpajiH. — Mhhhctp HHOCTpanHHX flen M. Korejit-HHnany npocHT pyMHHCKoro flHnjiOMaTHHecKoro areHTa b Eenrpafle ocBeflOMHTb ero o naMepeiiHH' cep6oB aaiiHTt KpenocTt BejiorpawHK.
     472.      — ByxapecT, 3 $eBpajiH. — PyccKnit flHnjioMaTHHecKHit areHT b Bvxa-peCTe CTyapT xoflaTaitcTByeT nepefl pyMHHCKHM Mhhhctcpctbom hhoctpbhhhx fleji o HasHaneHHH Mhhhctcpctbom oOmecTBeHHHX pa6oT HHHOBHHKa, Ha hmh KOToporo Mor 6h 6htb Bhiflaii opflep Ha nojiyqeHHe ocTaTOHHoit cyMMtt flojira pyccKoro HHTenflaHT-CTBa pyMHHCKHM >K6Jie3HHM floporaM.
     478.      — rlapHHî, 3 (jieBpajiH. — PyMHHCKHit flHnjioMaTHHecKHit areHT b IlapHJKe KajiHMaKH-KaTapwH nepeflaeT pyMHHCKOMy MHHHCTepcTBy HHocTpaHHHX fleji cflejiaHHoe-eMy pyccKHM nocJiOM 8aHBJieHHe, hto noflnHcaHHuit Poccneit h Typiţneit MnpHHit floro-Bop npeflycMaTpHBaeT o6MeH TeppHTopHit Me>Kfly PyMHHiieit h Poccneit.
     474.      — [IIjio eiHTH, 3 (jieBpajiH. — ] PeineHiie, BHHeceHHOe npaxoBCKHM yeafl-HUM cyflOM b THwOe Me>Kfly rocyflapcTBOM hB. KaHTHJiH no fleny o npHHafljiewameit nocJieflHeMy flOManiHeit oScTaHOBKe, HaxoflHBmeitcH b noabeoBaiiHH pape.
www.dacoromanica.ro
XCIII
     475.      — ByxapecT, 3 $eBpajiH.'— TjiaBHuit «apeHTop pyMbiHcKoro iiohtobo-Tejierpa^iHoro BeaoMCTBa K, <X>. PoGecKy aohocht npeMbep-MHHHCTpy > hto HanajibHHK nojiHiţHH ropo.ua AjieKcaHAPHH ne 0Ka3UBaeT coneftcTBHH b 3BaKyai;nH 3flaHHH rocynap-CTBOHHOft TaMOwiiH, nonpewHeMy 3aHHMaeMoro TeM we nojţpHjţHHKOM.
     476.      — [ByxapecT,] 3 $eBpajin. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX «en npen-micbiBaeT npe$enType TejieopMaHCKoro ye3.ua npenocTaBHTb b pacnopH/KeHiie KpacHoro KpecTa n Tvpny-Msrypejie 30 noB030K.
     477.      — [ByxapecT,] 3 $eBpajin. — Mhhhct6Pctbo BHyTpeHHiix jţeji cooGuţaeT MHHiicTepcTBy HHOCTpaHHbix neji, hto paccJienoBaHHe, npon3BeneHHoe npe<[>eKTypott PoMaHaucKoro ye3^a aonaaano HeocHOBaTejibiiocTb >KaJioGbi rpenecuoro noAAaHHoro T. CTaMaTonona.
     478.      — ByxapecT, 3 $eBpajin. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aen npocHT BoeHHoe MHHHCTepcTBO cooSmHTb eMy pa3HHi;y Mew^y iuuioft h KiuiorpaMMOM, htoGh jţaab eMV B03M0WH0CTb ynjiaTHTb na nojiyneHHoe ot o^Horo rpenecKoro noaaaHHoro aepHo.
     479.      — [ByxapecT,] 3 $eBpann. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX nen npe-npoBo>KflaeT Ha ycMOTpenne MnimcTepcTBa $nHaHcon npouiemie iiecKOJiBKnx #o6po-BOJibi;eB 3anaca, ypoweHi;eB KoBvpjiyftcKoro ye3.ua, xonaTaftcTByiomHX 06 oTcponnax HanoroB.
     480.      — [ByxapecT, 3 ^eopajin. — ] Bbicumtt MenHi;nHCHntt coBeT vna3biBaeT MiiHHCTepcTBy BHyTpeHHHX neji Ha pnjţ Mep, KOTopue Haajiewajio 6u npiiHHTb ajih ■6opb6u c snHfleMHett cbnmoro TH$a.
     481.       — [EpaHJia,] â (JieBpajiH. — IIpe$eKT EpoHJibCKoro ye3^a E. M-Mhcchp, xonaTattcTByeT npejţ Mhhhct6Pctbom BHVTpeHHHX neji o B03MemenHii vGbiTKOB ORHOMy H3 wHTBJieft, jiouiaflb KOToporo nana npw nepeBoanax ajih apMHH.
     482.       — JKypîKeBO, 3 $eBpajin. — IIpe$eKTypa BjiauicKoro ye3sa npenpo-BojK/ţaeT MHHiicTepcTBy BHyTpeHHHX neji npoTOKOJi 06 yGbiTKax, npHHiineHHbrx Jţ. Mhiu-«ynecKy TypeuKHMH BoeHHonjieHiibiMH.
     483.      — ByxapecT, 4 $eBpajin. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO cooGuţaeT KOMaH-ayiomeMy nettcTByiomett apMHH reHepanv HepHaTy o Ha3HaneHHH HOBoro KOMaH^npa ■9-ro K3Ji3panicKoro nojiKa.
     484.      — Heiaie, 4 ^espajin. — KoMaH^np nepe^OBbix toctob aohocht KOMaH-flnpy 3anacH0tt ahbiî3hh hojihobhhKy XoJiGaHy, hto onoiineHHbi nuneTOB 6 h 7 oGcTpe jihjih napoxojţ «IlecTa» h hto nanajibHHHH cTopoweBux nuneTOB Gwjih noftBeprHyTbi B3bIChaHIlK>.
     485.      — Eenapa.ua, 4 $eBpajin. — KoMaHjţiip 3ana^Horo Kopnyca reHepan XapajiaMGiie cooGuţaeT KOMaHAiipy aanacHOtt ahbii3hh hojikobhhkv XojiGaHy, hto OTnpa-bhji eMy KpoMe nymeK euţe ii GoeBbie npHnacu.
     486.      — ByxapecT, 4 $eBpajin. — KoMaHflnp 3-tt ahbh3iih repepaji PaKOBHiţa npeAnHcUBaeT KOMaHAHpy pacnojioweHHOtt b KajiapauiH 1-tt Oparanu nojiKOBHUKy BjianecKy, htoGu Bce HanpaBjiniomHecH b ByxapecT BOHHcmie nacTH BbicJiajiH Hanepen ecBOHX vnojiHOMoneHHbix jţjm nojiyneHHH npHKa3aHHtt.
     487.      — ByxapecT, 4 $eBpajin. — KoMaHAHp 3-tt ahbh3iiii renepaji PaKOBHi;a npeflnHCbiBaeT KOMaHAHpy 1-tt GpnraAbi b Kanapannt nojiKOBHHKy BjianecKy OTnpaBHTb b ByxapecT Mattopa Tlacny BMecTe c GaTapeHMH.
www.dacoromanica.ro
XCIV
    488.      — EyxapecT, 4 $eBpajiH. — KoMaHAHp 3-ft ahbh3hh reHepan PaKOBHiţa npeflnncbiBaeT nojiKOBHWKy Bjia^ecKy oTnpaBHTb b EyxapecT 3-ft KajiapamcKHtt nojin.
    489.      — [3nMHHHa,] 4 $eBpajiH. — Tenerpa$Hoe OTAeneHHe b 3hmhhh6 coo6-maeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHHX fleji, hto hm nojiyneHa TenerpaMMa Ha hmh papn , BacaiomancB noHBJieHHH aHrJiHttcKoro $jiOTa Ha Eoc$ope.
    490.      — EyxapecT, 4 $eBpajiH.— tţnpKyjiHp MHHHCTepcTBa HHOCTpaHHHX Aen pyMUHCKHM AunjiOMaTHHecKHM areHTaM aarpaHHiţeft c HanoweHHeM coAepmaHHH hoth, nocJiaHHott PyMUHHeft TypepKOMy npaBHTeJiBcTBy.
    491.      — 3nHEHqa, 4 $eBpajiH. — TenerpaMMa, nonyHeHHafl pyMHHCKHM Mh-HHCTepCTBOM HHOCTpaHHHX flejl no nOBOfly O&LHCHeHHtt, gaHHHX CyjITaHOM pyCCKOMy HMnepaTopy KacaTejibHO noHBJieHHH aHrjraftcKoft acnaRpH y ocTpoBa IIpHHKHno.
    492.      — [EyxapecT, 4 $eBpaJiH. — ] IIocTaHOBJienne pyMHHCKoro CoBeTa MHHHCTpOB O BHeceHHH B ClOflJKeT MHHHCTepCTBa HHOCTpaHHHX Ren HajIHHIKa B 50.799 jiett, ocTaBBjHxcH ot KpeflHTa HCTeKUiero roşa.
    498.      — EyxapecT, 4 $eBpann. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO yBeflOMnneT Mhhh-CTepcTBO îocTHiţHH, hto hh o ah a na BoeHHHX nacTett AeftcTBytomeft apMHH He SbiJia eme-pac$opMnpoBaHa.
    494.      — Kanapanin, 4 $eBpann. — 1-h Opuraga 3-ft ahbhbhh noATBepjKaaer npe$eKType HnoMHiţcKoro yeaaa nonyneHHe eio 100 gpaMOB nowepTBOBaHHoft Ha Hy>KAH apMHH KOpnHH.
    495.      — [Kanapanin,] 4 $eBpajiH. — 1-h Opnraaa 3-ft ahbh3hh npenpoBOw-AaeT uojiKOBOMy Bpany fleMOCTeHe naneT co 100 apaMaMii Kopnnn.
    499.      — [HHKonoJib,] 4 $eBpajiH. — rpaatAaHCKiift KOMuccap Hhhohojih cooCmaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHHX Ren, hto He MoweT npeaocTaBHTi» noBoao» ajih nepeBoaHH na Bep6npu aaxBaneHHUx y T.vpon BoeHHHX MaTepuanoB.
    497.      — [HHKononb,]4 $eBpann. — KoMeHAaHT upenocTH HHKononb npocHT MeCTHoro pyMHHCKoro KOMnccapa npHHHTB, nepea nocpeacTBO SonrapcKHX BJiacTeft, MepH k caMOMy mHpoKOMy OHOBenţeHHio HaceneHHH o npeacTonn^nx b BepCHpe h Hhko-none Toprax, Ha KOTopHX CyflyT npoaaBaTbcH niKypH cKOTa.
    498.      — HaKonojit, 4 $eBpaJin. — rpawaaHCHHft HOMHecap HnKonojiH MoKHpnaH npocHT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHHX AeJi pacnopHAHTBcH npHCBiJiKott eMy cyTOHHbix 8a TeKymnft MecHH.
    499.      — EyxapecT, 4 $eBpajiH.— MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx Ren HaBemaeT BoeHHoe mhhhctcpctbo o nowepTBOBaHHHx, caenaHHux jKiiTenHMH cena IIoroaHene, EyaaycKoro yeaaa.
    500.      - AjieKcaHjţpHH, 4 $eBpajiH. — IIpeanpHHHMaTejib noHTH b AneK-caHAPHH H. Porny yKa8HBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHx Ren Ha to, hto oh He Mowe'T 6utb aBanyHpOBaH na sashhh noHTOBOft TaMOJKHH, Ta» nan cpon KOHTpaKTa o HaftMo eme ho HcTeK.
    501.      — [CnaTHHa,] 4 $eBpann. — IIpe$eKTypa OnTCKoro yeaaa hohocht MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHx Ren, hto HecHOJiBHO WHTeneft cena IIIep6aHemTH noaBepr-JIHCB noSoHM CO CTOpOHH npOXOAHBIIIHX COJIAaT.
    602. — [Kanapanin,] 4 $eBpana. — IIpe$eKTypa HnoMHiţcKoro ye8fla npe-npoBOWAaeT KOMaHAnpy 1-ft OpuragH 3-ft ahbh8hh nojiKOBHHKy BnaaecKy naneT c. nonyneHHHMH nojKepTBOBaHHHMH.
www.dacoromanica.ro
                                                                    xcv
     608.      — IlHTeiiiTH, 4 $eBpajifl. — IIpe$eKTypa ApamemcHoro yeafla npe-npoBOWflaeT ropoflCKott ynpaBe Ilrnem™ noflimcHoit jihct hjih wejiaiomHX nynHTb. KapTHHy noflnojiKOBHHKa Ilanaaorjiy, naoSpamaiomyio 5nTBy no« ItaeBHoit.
     604. — [JIoM-IIajiaHKa,]5 $eBpajiH.— BoeHHbiii KoiueHflaHT ropo^a JIom-IlajiaHKa reHepaji PaflOBHH npocHT niTaS rjiaBHOKOMaHAyK>me-ro pacnopnflHTBcH npa-CBiJiKoft jiiofleit fljia o6cjiy>KHFaHHH MecTHoro BoeHHoro rocnuTajm, r«e ABe TpeTH mepoB H caiiHTapoB SojibHH.
     606. — [Bejiapafla,] 5 $eBpaji«. — LţHpKyjwpHHtt npHKaa no hhbhbhhm, OTflaHHtrfi KOManAHpoM aananHoro Kopnyca h aanpemaiomHii aaSnpaTb hto 6bi to hh •6hjio y HacejieHHH 6ea npHnaaa o P6Kbh3hijhh .
     606.      — rtipna, 5 $eBpajin. — KoMaHflnp 2-ro KajiapamcKoro nojiwa Maitop KajiHHecKy aohocht KOMaHflHpy KaBanepHiicKoii SpnraAbr nojiKOBHHKy HepHOBOflHHy 06 HcnuTMBaeMOM ero Macrţio HeflocTaTKe b (Jiypawe.
     607.      — Pynna, 5 $eBpajiH. — HanajitHHK nrraSa l-ii ahbhshh hoahohkobhhk BaiiKOHHy npeflnncuBaeT KOMaHjţHpy l-ii SpnraAU pacnopHflHTbCH BHAaHeii nepea HHTeH-AaHTCTBO ceHa 1-My Aopo5am;cKOMy nojiny.
     608.      — TupHaK, 5 $eBpajin. — RoiuaHAnp 4-ii hhbhbhh reHepaji AHreJiecuy npenpoBOJKflaeT KOMaHflyiomeMy fleiicTByiomeii apMneii reHepajiy HepHaTy npeflCTaBJie-Hiie o npoH3BOflCTBe nojiKOBHHKa (Dopţiana b hhh reHepana.
     609.      — Ka:ia$aT, 5 $eBpajin. — KoMaHflnp 1-ro flopo6aHi;cKoro nojiwa Maitop Eaccapag npocuT MnHncTepcTBo wcthi;hh pacnopHflHTbCH npnocTaHOBKOii ncnoji-8hhhh cyfleBHoro pemeHHH o npo/ţame npHHaAJiemamero eMy ABHWBMoro HMymecTBa flo BoaBpameHHH ero H3 fleiicTByiomeii apMHH.
     610.      — Kajia$aT, 5 $eBpajifl. — HaHaabHHK nepeflOBbix noyoB Maitop Bopa-HecKy AOKjiaAHBaeT KOManflHpy aanacHoii ahbh3hh o peayjibTaTax paccjieflOBaHHH HHiiHHAeHTa c napoxoflOM «IlecTa».
     611.      — [KpaiioBa,] 5 $eBpajifl. — KoMeHflaHT ropofla KpaiioBa noflnojiKOB-hhk BajiamaHy npenpoBOWflaeT Ha ycMOTpeHne HanajibHHKa reHepanbHoro iipraSa nojiKOBHHKa <I>3JiKOHHy npeflCTaBJiemie o HarpawfleHHH opfleHOM oflHoro cepwaHTa.
     612.      — Rajiapainn, 5 $eBpajifl. — KoMaHjmp l-ii Bpnraflbi 3-ii ahbhshh nojiKOBHHK Bji3flecKy, noflTBepwflaeT npe$eKTy flaoMHflcKoro yesfla nojiyneHHe npn-cjiaHHHX eMy noHţepTBOBamfii.
     618. — [KajiapaniH,] 5 $eBpajin. — KoMaiifliip l-ii Opnraflbi 3-ii ahbhshh nojiKOBHHK Bji3flecKy npenpoBOHţflaeT KOMaHflnpy 3-it ahbhshh reHepaay PanoBHi;a cnncoK jihp, npHcjiaBiuHx nowepTBOBaHHH b noiibay paHeHbix 3-ro jiHHeiiHoro nonKa.
     614. — [BeHa,] 5 $eBpajifl. — OepHaflH cooBmaeT pyMbiHCKOMy flMiuiOMa-THHecKOMy areHTy b BeHe EsjisnaHy, hto PoccHH coraacHJiacb nepeflaTb Ha paspe-rneHHe BejiHKHX flepwaB npeflCTaBJieHHHe ABCTpHeii BOspameHHH, h hto HlBeiiiţapnfl xoflaTaiicTByeT o npoHSBOflCTBe pacea eflOBaHaa ajw BhmcHeiuiH cyţifi6u K/BefliţapcKoro Bpana, saxBaneHHoro b naeH no a IUnnKoii.
     616. — EyxapecT, 5 $eBpajifl. — raaBHHii STanHbiii HHTeHflaHT pvccKHx BoiicK npocHT pyMHHcKoro ocoBoynojiHOMoneHHoro BaaxHfle He BSHMaTb aKpnaHbix nomJiHH c noBoaoK, npHSwBaiomHX hb ABCTpo-BeHrpHM Ha hmh noflpHflHHKOB JIacKapH h CeBacTonyjio.
www.dacoromanica.ro
XCVI
     516.      — KracTBHRîKe, 5 $eBpajiH. — IIpe$eKT ye3Aa KiocTeHAHte P. OipaH AOhocht MHHHjCTepcTBy BHyTpeHimx Aen, hto oh BCTVnuji b ynpaBJieHne 3thm ye3A0M h npociiT npiicJiaTb eMV rpajKnancKHil cjiyweCHbift nepcoHan h bohhckh6 nac™.
     517.      — KoMaHa, 5 $eBpajin. — IIpe$eKT BjiamcKoro yes^a K. B. Kapa-Maniiy coofîmaeT MHHHCTepcTBy BHVTpeuHnx «en o npHHHTHii Mep k B03BpameHHK> npeACTaBiiTeJieil yeojţntix BJiacTett b IKypjKeBO.
     518.      — jleoBa, 5 <j>eBpajid. — IlecKOJibKO jKiiTeJibHnA cena KonyjiHH, Ka-ryjibcKoro yes^a, xo;ţaTaitcTByioT nepeA MunHCTepcTBOM BHyTpeHHHX Aen o AeMoCn-3ni3aiţiiH hx MyjKeil, Tan naK nojieBbie paOoTbt a o chx nop eme ne nponaBeA&Hbr.
     519.      — Kajia$aT, 6 (JieBpajiH. — KoMaHAnp 3anacHoil ahbhbiih iiojikobhhk XojiSaH npeAniicHBaeT BiioBb Ha3HaneHH0My KOMaHAwpy OeperoBbrx GaTapeil noAnon-KOBHHKy MypwecKy BCTynHTb b KOMaHAOBaHţie 3T0il ^acTbio cornacHO nojiVHeiiHHM npeAiiiicaHHHM.
     520.  — [ C m bi p a a ii , ] 6 $eBpaJi«. — 2-h ahbhbiih yhaabiBaeT cboiim boiih-
•CKHM HaCTHM MeCTa MX HOBblX CTOHHOK .
     521.      — Tbipna, 6 $0BpajiH. — BeTepiiHapiibiii Bpau 8-ro lOJiapamcKoro nonua AOHjiaAMBaeT nojiKOBOMy HOMeHAaHTy o He^ocTaTHe $ypaa<a.
     522.      — TypHy-M3rypejie, 6 <JieBpajin. — KoiwaHAHp 5-it noHTOHHOit poTbi canepHoro CaTajibOHa aohocht KOMensaHTy kp^iiocth H«Konojib o KOMaHAnpoBaHini hm OTpH«a c MaTepnaJioM, Heo6xo«HMbiM «jih nocTpoftKii nocTOHHHoro MocTa.
     523.      — IlnKOnoJib, 6 $eBpajiH. — KoMeiiAUHT npeiiocTH IlnKonojib npocHT npe$eKTypy IIiiKonojibCKoro oKpyra pacnopnAiiTbcH o npeaocTaBJieHHH ewy iiobo3kii 3a njiary, ajih nepeB03KH b BepCniiy ni'inacoB.
     52-4. — HcdM, 6 $eBpajia. — MiiTponojiHfi MojiAaBHH nocHJiaeT «aMCKOMy KOMHTeTy ropo^a Hcc necKOnbKo noHţepTBOBOHuO, npoca onyCjniKOBaTb iiMeiia >KepT-BOBaTeneft, yKaaanHbie b npenpoBOJKAaeMow crmcKe.
     525.      — EyxapecT, 6 $eBpaJiH. — AreiiT napoxoAiioro o6mecTBa «Donau-Damplschiffahrts Gesellschaft » Aht. Xahm npociiT MiiKiiCTepcTBO HHOCTpamibix Aen OKa-3aTb coAettcTBiie k o'incTKe AynaticKiix boa ot Miih na npoTHJKeHHii Typny-CeBepiiH — Cyjunia.
     526.      — TypHy-CeBepiin, 6 $eBpa.m. — KoMeiiAai/T Typny-ceBepHncKoro nopTa A. HiiKOjiaecuy aoiiociit pyMuiicKOMy MHHiicTepcTBV imocTpaHHbix Aen, hto pyMbmcKiie noflcKa oCcTpejiHJiir aBCTpuficKiîit napoxoA «IîecTa».
     527.      — [EyxapecT,] 6 $eBpajin. — PyMHHcKHtt ocoCoynojinoMOHeHHwil npw pyccnOM HHTeHAaHTCTBe BnaxHAe npociiT MimiicTepcTBo HHOCTpaHHbix aoji o coAeitcTBHii h ocBoOoiKAeiiiiio TpaHcnopTOB am pyccKOfi apMim ot neKOTopbrx nouiJinn.
     528.      — Jţp3r3HeuiTH, 6 ijieBpajiH. — IIpotokoji cocTaBnemibiii cenbcKoii ynpaBoit cena flparBHeuiTH, BjiamcKoro je3Aa o naAewe Tpex bojiob, npHHaAJieJKaBnmx jKHTeJiHM cena CajKHTa, E\33ycKoro ye3Aa, saHiiMaBiuHMHCH TpaHcnopTaMH Ana pyccKOll apMHii.
     529.      — JIoM-IIajianKa, 7 $eBpajiH. — IIpeiiieKT JloM-IIajiaHCKoro >e3Aa noJiKoBiniK Poypwe npocHT HanajibHHKa reHepanbHoro uiTaBa nOJiKOBHHKa ®3JiK0HHy pacnopHAHTbCH o B08BpameiiHH oahomv fîonrapcKoMy wiiTejiro Tpex nomaAeft, caMO-BOJibiio 3a6paiiHbix y tiero pjMbinchUMH BoftcxaMit.
www.dacoromanica.ro
XQVIl
     530.       — Eeaapaaa, 7 $eBpaaa. — IIJTaG sanaflHOtt apwiiH np ocht itcmaH-jţnpa 3-tt AHBH3HH npeAnHcaTb ahbh3hh CaKeaapiie otphjih'tl coaaaT k mecTy 3aTon-jienna HecKOJitKHx TypeiţKiix cy»0B Gjih3 Apaepa.
     531.       — 7 (JieBpajiH. — KoMaHAnp 5-ro jmiieiiHoro noai;a npenpoBOHyiaeT 3-Jt Ahbh3hh ABa cnHcna TypeiţKHX BOeHiionaeHHbix, 3axBaHeHHbix pyccwnMii BottcKaMH.
     532.       — THpHaii, 7 $eBpaaa. — KoMaHflnp 4-tt ahbh3hii reHepaji AHre-Jiecny npenpoBOHWaeT KOMaHAnpy 2-tt hhbh3iih panopT noaKOBHima ApnoHa o noBe-jţeHHH nojiKOBHHKa AiiHsny.
     533. — Kajia$aT, 7 $eBpaaa. — KoMaiiayiomHtt aettcTByiomett apMnett reHepaji HepHaT H3BemaeT npencenaTeJiH CoBeTa mhhhctpob o tom, mto pyjiMHcKHtt rpaajAaHCKHft KOMHccap BHAHHCKott oS.iacTH eme k HeMy He hbjihjich.
     584. — [Kajia$aT,] 7 $eBpaaa. — KoMaH«yiomHtt flettcTFyiomefi:              apMreft
reHepaji lIepHaT npeacTaBaaeT FaaneTejn>HOMy khh3io «oHeceHiie 4-tt ahbji3hh o6 oGtHBJieHHH b . npHKa3e 3acJiyr KanHTaHa KoiicTaHTHHa PyaaHy.
     535. — Kajia$aT, 7 $eBpaaa. — KoMaHayiomHfi: «eticTByiomefl: apMiiett reHepaji MepHaT hobohht po cBeaeiiHH np encTaBHTeaa CoBeTa mhhhctpob, hto oh pacnopHAHJicH OTnpaBKott b KpattoBy OTpaaa HiaHAapMOP.
     536.       — KajiapauiH, 7 $eBpaaa. — KoMaHAiip 1-tt CpnraAU 3-tt riibh3hh nojiKOBHHK BaaaecKy «ohocht FOMaHAiipy «hbh3hh, 'ito t\pkh njincTvnHJiH k DBa-«.KyaiţlIH C.HJIHCTpHH .
     537.       — KajiapauiH, 7 $eBpaap. — KoMaHpnp 1-tt GpHraflH 3-ft aubh3hh nojiKOEHBK BjiaaecKV npocHT KOMaiifliipa ahbh3hh Ha3Ha>mTt 3aMecTHTejiett na MecTO OTOtiBaiomiix co cbohmh nojiKaMH Bpaaett.
     538.       — ByxapecT; 7 $eBpaaa. — BoeHiioe MnimcTepcTiiO npenpoBoiKAaeT. MnHHcTepcTBy BHVTpeHHHX nea npomeime HecKOJitHnx coJi^aT 6-ro aopo6aHHCKoro nojiKa, «ajiyiomHxcH Ha to, hto ceabcKHtt cTapocTa cejia OjiTeHHna, BonpeKH OT«an-iium pacnopHHieHHHM, ne 0Ka3aji aojihshoA: noMonţn hx ceMbHM.
     535). — EyxapecT, 7 $eBpaaa. — X03HHH KO$ettnott 4>noaKOBcKHtt npocHT CTOJiHHHyio ropoAcKyio ynpaBV onenaTaTb • ycTaHOBJieiiHyio b ero i;o$ettnott HpyiKKy, npeflHa3HaHeHHyio hjjh cBopa noiKepTBOBaHHtt b riojib3y paHeHbix.
     540.       — ByxajiecT, 7 $e‘Bpaaa. — nocTanoBJieHiie CoBeTa mhhhctpob o6 OTMeHe pacnopaHieHHH, nacaromeroca npnocTaHOBKH ncnoaHeHHH cyne<)Hiix pemeHHtt b bojiqctbx KbiMnya floawcKoro ye3«a h MapiKHHH BaamcKoro ye3«a, a paBHO h jţettcTBHa 3aK0Ha ot 26 anpeJia 1877 r.
     541.       — ByxapecT, 7 ţespajin. — Ilpe3H,AHyM CoBeTa 'mhhhctpob nepenaeT MnHHQTepcTBy BHyTpeHHHX «ea npeAJioHieHHe HecKoabKnx aenyTaTpB pyMBtHCKoro napaaMeHra o noKynne bOjiob «aa /KHTeaett, noTepaBuinx hx bo BpeMH BottHbij
     542.       — [EyxapecT,] 7 $eBpajia. Mhiihctp HiiocTpaHHux «ea M. Ko-raabHnjiaHy 3anpaiHHBaeT B. AaeKcaHfipH coraaceH an oh exaTb b Phm c AiinaoMaTii-aecKHMH nopyaeHHHMH.
     543.       — [EyxapecT,] 7 ţecpajiR, — MnHHcTepcTBO HHOcTpahiiMx jiea hobohht no cBeAeHHH rpeaecKoro KOHcyabcTBa b EyxapecTe, hto pacnopaateHHe o peKBH3imHii HMymecTBa «Byx rpenecuiix noflflaHHbix Gtiao OTMeHeno.
     544.      — EyxapecT, 7 $eBpajia. — OpaHipy3ţiKHtt fliuiapMaŢitHpBKBfti'areiiiv.B EyxapecTe Opefl. HbBsh yKa3biBaeT pyMwncHOMy MHHHeTeccTBy HHOcTpaHHbixirenHa tot,
VII — c. 313
www.dacoromanica.ro
XCVIII
hto npeAOcTaB^eHHHe b pacnopeweiiHe HMnopTepoB TpaHcnopTHue cpeflCTBa HeAO-CTaTOHHbl.
     545.     — EyxapeCT, 7 <|>eBpa:iH. — MHHHCTepcTBO HiiocTpaHHbix nen npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpenHHX Ren npuHHTb Mepbi k BoaMemeHHK) AByM nacTyxaM, aBCTpo-BeHrepcKHM nofl«aHHHM h3 cena PajţOBaH noTepi,, noHeceHHux hmh ot peKBH-shijhh y hhx o Beii it cupa.
     546.     — EyxapecT, 7 ţespajiH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aen nepecu-jiaeT MHHHCTepcTBy HHOcTpamibix aeji iipotokoji 06 yObiTKax, npHHHHeHHbix TypeiJ-
KHMH nOflflaHHUMH JţuMHTpiIIO MHUiKynecKy.
     547.     — EyxapecT, 7 ijjeBpanH. — MHHHCTepcTBO $HHaHCOB npocHT Mhhh-CTepcTBO HHOcTpaHHHX «e.n cooSuţHTj. eMy cyMMy H3ftep>KeK, «ojîHîeHCTByiomHX 6hti» noitpuTHMU H8 cyMM HpeaBUnaftHoro KpeAHTa.
     548.     — Eyaay [,7 ţeBpaafl]. — Ilpe$eKTypa EyaaycKoro ye8Aa cooOmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX aeji hhcjio opyAHtl h SoenpHnacoB, npocJieAOBaBmnx b Pocchio nepea, CTamjHio Ey3ay 6 h 7 $eBpanH.
     549.     — flccu [,7 ijiespannl. — IIpe$eKTypa flccKoro yeafla cooSuţaeT pyMHH-cKOMy KOMHccapy npn pyccKHX BoftcKax, hto hoaboahhkh ocTaBHjm o^Hy nomaftb b cene Iţyqopa.
     550.     — KpaltOBa, 7 $eBpa:iil. — Komhcchh no Ha6jiK>AeHHK> 3a npHMeHe-HneM 3anoHa o BoeHHUx peKBHSHiţHHX b KpaiiOBCKOM OKpyre BOSBpauţaeT MnHHCTep» CTBy BHyTpeHHHX neJi npouieune E. BancaMaKe o BOBMemeiiHH eMy yGiiTKOB, He °HHTajl ceOH npaBOMOHHOtt BUHecTH peLueHiie.
     551.     — flHHKOBHiţa, 8 $eBpajiH. — KoMaHftHp 4-it OaTapeu 3-ro apTiuuie-pHttcKoro noJiKa nopyHHK JţparyjiHHecKy aohocht KOMaHAHpy rionKa nojiKOBHHKy XepKT noApoOHOcTH o «eticTBHHX OaTapett no« CMbipftaHOM h Bhrhhom.
     552.     — KajiaţaT, 8 $ebpajih. — IIopyHHK B. Ky«y 1-ro KajiapaincKortf' nojiua HanoMHHaeT KOMaHAHpy 1-ro AOJiwcKoro acHa^poHa KanHTativ JIaMOTecKy o cbohx AeftcTBHflx b 6ok> h npocHT npeACTaBHTb ero k Harpa^e.
     558. — [Pynna,] 8 ţespaaH. — KoMaHftHp 1 -ii rhbhshh iioiikobhhk JleKa OTAaeT 1 -H OpnraAe npHKas o BUcTynjieHHH AByx poT 1-ro JiHHeliHOro nojiKa c npefl-nHcaHHeM aaHHTb MeJibHHiţy OMep, roe KOMaHAyiouuitt hmh KanHTaH oaa6oTHTcH hx pacKBapTupoBaHHeM h bo npocaMH CHaSweHHH.
     554.     — Pynna, 8 $ e b p a ji h . — 1-h «hbmbhh cooOuţaeT 2-it Spura^e o hObom pacnpeffeneHHH HeKOTOpux BoeHHbix nacTelt h o tom, hto 9-My HopoCaHijcKOMy nojiKy npHKaaaHO aaHHTb Bhrhh.
     555.     — Eenapaffa, 8 (fieBpanH. — OrapniHli Bpan sana^Horo Kopnyca itok-Top CeBepHH noaApaBjiHeT «aMCKHii komhtct ropo^a flec c ycnemHott AeHTeaibHocTbio nojieBoro noxoAHoro rocnuTajiH ototo KOMHTeTa Ha none cpaiKjeHHH.
     666. — Bejiapa^a, 8 $eBpajiH. — KoMaHAHp aanaAHoro Kopnyca reHepan XapanaMOue npeffynpe>K«aeT KOMaHftHpa aanacHOft hhbhshh nojiKOBHHKa XonSaHa o npeflCTOHmeM hphOuthh b Kana$aT HecKOJibKHX bohhckhx nacTett.
     567.     — Beaapaaa, 8 $eBpanH. — KoMaHRHp sana«Horo Kopnyca reHepan XapanaMOue npe«nHCbiBaeT KOMaH^npy 4-H «hbhbhH reHerpany AHrenecKy pacnopH-jţHTbcn o tom, htoCm nepenpaBJiHiomHecH b PyMbiHino nepea JţyHatt BOttcKa He nepe-B03HJ1H C CoOott HH ORHOtt gonrapcKOft n0B03KH.
www.dacoromanica.ro
XCIX
    558.      — BhtCoji, 8 <J>eBpann. — Bpan 3-ro cTpenKOBOro fiaTanbOHa aohocht SaTanbOHHOMy KoMaHAnpy, hto iieAocTaTOHHoe nHTaHHe h nnoxue noMemeHHn and coaaaT MoryT npHBecTK k THmenwM aafîojieBaHHHM.
    559.      — 8 $eBpan«. — Kombhahp 5-ro nnHeftHoro nonKa noAnonKOBHBK JîpKa AOKJiaAUBaeT KoMaHAHpy 2-tt ahbhshh reHepajiy Hepieav, hto nmneH bobmojkhocth yKaaaTb hhcjio naBiuux nouiaAett, tbk nai;, bcagaciBMe nnoxoii noroabi, 0C03 bo BpeMH nepexoaa OTCTan ot ero nonna.
    560.      — Kanapamn, 8 (fteBpanH. — KoMaHAHp 1 -H Cpiiraabi 3-tl ahbii3hh noAKOBHHK BnaAecKy npeAnHcHBaeT KOMaHAnpy 5-ro nopoCaHqcKoro noima pacnopn-AHTbcrt OTnpBBHOtl BnamcKoro SaTanbOHa b JKypweBO.
    561.  — KaJispamn, 8 $eBpan«. — KoMaHAHp 1 -H CpnraAH 3-tl ahbii3hh
nOAKOBRHK BjIBAecKy npOCHT KOMaHAHpa A1IBII3HH pacnOp«AHTbCH npHCblAKOti paa-AHHHbix npeAMeTOB, HeAocTaiomHx KanapauicKOMy rocroiTanio.
    562.      — ByxapecT, 8 ţespann. — BoeHHoe mmhmctcpctbo yKaabiBaeT 1-tl AHBH31IH Ba TO, HTO BpeMH npoCliyweHHOe BpeMeHHO npH3BaHHbIMII B CTpott 0$HqepaMH Aoawho 6biTb npHpaBHeHO ko BpeMeHH ABtlcTBiiTeabhotl cAywCbi, co BceMH npeay-cMOTpeHHbiwH aaKoHOM npaBaMH u npenMymecTBaitn.
    563.      — ByxapecT, 8 $eBpan«. — Ila'ianbHHK pyccKHX noeHHbix coo6meBnti reHepan flpeHTenbH co6oiqaeT MuHHcTepcTBy HHocTpaHHbrx Aen, hto b Boaax flyHan 6jih3 Kopa6HH eiqe nnaBaiOT mhhu, yrpowaioiqHe CeaonacHocTH cyAoxoacTBa n, hto cyaaw. npoxoAHmHM nepea btot nyHKT, HaAAemiiT npnCeraTb k ycnyraM pyccKoro noqMaHa.
    564.      — nniVeuiTH, 8 $eBpan«. IIpe$eKTypa IIpaxoBcKoro ye3Aa yBe-AoMJiqeT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX aen, hto ABcTpo-BeHrpHrt paspeumna cBoSoqy BBosa h BbiBoaa.
    565.  — ByxapecT, 8 $eBpajia. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX qeA nepecbi-
naeT npe$eKType Hni>$oBcKoro yeaqa wanoCy HecKOnbKHX npHSBaHHbix Ha BoeHHyio cnymCy coaast hs cena OjrreHHqa BeKe, yKasbiBaioiqHx Ha to, hto y hhx He 6hjio npoHBBeAeHO noneBbix pafioT.                    .
    566.      — [ByxapecT, 8 ţeBpajiH. — ] BeaoMocn» bohhckhm HHHaM, yMepuiHM b EpaHKOBaHciWM rocnHTane c 1 ceHTHCpq 1877 r. no 8 ^eBpana 1878 r.
    567.      — [Bhahh,] 9 (jteBpajia. — KonaHAHp 9-ro AopoCanqcKoro noima npe-npoBO>KAaeT Ha ycMOTpeHHe 2-tt ahbhbhh npeACTaBUeHHe o narpa>KAeHHn opACHaMH oahoto bijntqepa h oqHoro cepwaHTa.
    568.      — BeJiapana, 9 <f>ebpajih. — KoMaHAHp aanaAHoro Kopnyca reaepan XapanaM6ne npocHT KoMaHAyioiqero AetlcTByioiqetl apMHeil reHepaua HepHaTa yKaaaTb eMy MecTa, HaaHaneHHbie a ah ctohhkh boUck h ajih paaMeiqeHHH TpaHcnopTos OoenpnnacoB, nepenpaBnnionqixcfl Ha AeBuit 6eper flyHan.
    569.      — TaTapwHK, 9 ţeBpaJiR. — KoMeHqaHT 3-tl SaiapeH 3-ro apTHime-pnttcKOro noima npocHT KOMaHAHpa apTHnnepuii 4-tt ahbhshh pacnopHAHTbcn peKBH-SHqHett aah Hero hobosok.
    570.      — TaiapwHK, 9 $eBpajin. — KoMaHAHp 3-tl GaTapeH 3-ro apTHAiie-pntlcKoro noima KamrraH «Bothho aohocht KOMaHAnpy 4-tl ahbhshh o HeAOcTaTKe, HcnbiŢHBaeMOM b $ypawe.
vii »
www.dacoromanica.ro
c
     671.      — EyxapecT, 9 $eupajiH. — BoeHHoe MiiinicTepcTBO npocHT BpaHKO-BaHCKiift rocniiTajib npHHHTb Ha naJieneHHe CojibHOro o$Hnepa, ajih KOToporo He Haiujiocb cBo6oflHoro MecTa b BoeHHoM rocniiTaJie.
     672.      — EyxapecT, 9 (fieBpajiH. — BoeHHoe MiinncTepcTBO coo6maeT urra6y apMiiH o paspeiueHHii pocnycKa onojiHeHqeB Ha jiesoM 6epery flyHan.
     678. — IIoHHa, 9 $eBpaJirt. — KoMaHAwp 6-ro KajiapauicKOro nojiKa noji-koijhhk ApiioH «OKjiaflUBaeT hoMaHjţyiomeMy «eflcTByiome# apMHett reHepajiy HepHaTV o HeaocTaTKe, McnHTUBaeMoM b npoflOBOJibcTBHH h $ypan<e h o HeBoaMonsnocTii OTnpaBHTb n0B03KH c 6oeBbiMH npunacaMH wa-aa oTcyTCTBHH THrjiOBOro cKOTa.
     574. — Pynna, 9 (JieBpaJiH. — KoMaHfliip 1-ro jiHHeltHOro noJiKa noAiioJi-kobhhk flaHecuy npociiT KaMaH«Hpa 1-it 6pHra«u 1-tt ahbh3hh noJiKOBHHKa KpyiţecKy coaeftcTBOBaTb paapemeHiiio nponycKa b PyMbiHHio Heo6xo«HMbix ero bohhckoJ} nacTH npe«MeTOB o6MyHAiipoBaHHH,
     676.      — EyxapecT, 9 $eBpaJiH. — TeHepaJibHutt AHpeKTop noHTOBO-TeJie-rpa^HOro Be;ţoMcTBa K. O. Po6ecwy 3anpaiuiiBaeT uiTa6 apMiiH cymecTByeT jiii eme Heo6xoAnMocTb b coxpaHeHim TeJierpa$Horo OTAeJieHHH b Tpye.
     676.      — MnpHeuiTH, 9 (JeBpaJin. — BacHjie AjieKcaHjţpH OTBeaaeT corjiacneM Ha npeAJio?KeHHe MHHHCTpa HHOCTpaiiHbix «eJi M. KorajibHiinaHy OTnpaBHTbcn b Phm c AHnjioMaTHHecKHM nopyneHHeM.
     677.      — Eearpan, 9 $espaJiH. — PyMHHcKH# AHnjioMaTHHecKHlî areHT b EeJirpaAe KaTapniH nepejţaeT MiiHiicTepcTBy HHOcTpaHHbix «eJi cBe«eHHH o npoxofle TypeiţKHx BoitcK nepe3 cep6cKHe jihhhh.
     678.      — [EyxapecT,] 9 $eBpaJin. — MHHiicTepcTBO HHOcTpaHiiux «eJi ctbbht b H3BecTHOcTb rpenecnoe reHepajitHOe KOHcyJibcTBO b ByxapecTe, hto >«ajio6a rpene-cKoro noAAaHHOro T. CTaMaTOnyjioca JimueHa ocHOBaHHH.
     579. — EyxapecT, 9 (JieBpajiH. — IIpeaHAiiyM CoBeTa miihhctPob nepe^aeT MHiiHCTepcTBy BHyTpeHHHX «ejio npe«Jio>KeHi<e HecKOjibKHx AenyTaTOB napjiaMeHTa o BOaMemeHiiH HiHTeJiHM ÎKypHieBo h Kajia$aTa y6uTKOB, noHeceHHUx hmh npw noBpeJK-fleHIlH BoM6ap«HpOBKott MX flOMOB.
     680.      — [ EyxapecT,] 9 <{>eBpajiH. — MwHHcTepcTBO BiiyTpeHHHX «eJi nopynaeT npe$eKType Hjib^oBCKOro yeaflţa npeacTaBiiTb ewy no«po6HOcTii o peKBH3HAHH, KOTopoit noaBeprJiiicb «Ba aBCTpo-BeHrepcKHx no«AanHtrx — HCHTejiH cejia Pa«OBaii.
     681.      — EyxapecT, 9 $eBpajiH. — MiiHHcTepcTBO MHOCTpaHHbix fleJi «aeT ocoBoynojinoMOHeHHOMy npn pyccKOM iiHTeHsaHTCTBe M. BjiaxH«e noHcHeHHH no Bonpocy ocBoBoJKAeHHH ot ynjiaTH TaMOJKenHux nonijuui Ba HeKOTopoe kojihhcctbo noJiyiuySKOB h cmipTa «jijî pyccKiix Boftcu.
     682.      — OpaTeuiTH, 9 $eBpaJin. — KoMHccap no BbiroyaFe b nyiiKTe ®pa-•TeniTH T. JKopjKecny npenpoBoJKsaeT MaHHcTepcTBy BHyTpeHHHX AeJi BeflOMocTb no Harpy3Ke n njiaTemaM.
     683.      — KoMana, 9 $eBpaJi«. — IIpe$eKTypa BjiaincKOro yeajţa yBeAOMJineT npe«ceAaTeJiH CoBeTa mhhiictpob o B03o6HoBJieHiiH cpo6meHHH Menifly JKypnieBO h PymyKOM.
     684. — TEyxapecT,] 9 $eBpajia. — MwHHCTepcTBO BHyTpeHHHX ^eJi yBefloM-
JIHpT MHHHCTepCTBO qiHHâHCOB, »ITO aBCTpO-B.eHrepCKOe npaBMTeJIbCTBO pa3peUIHJIO 'CBoCoauurt bbo3 n bubo3.
www.dacoromanica.ro
CI
     585.     — [Kajia$aT,] 10 $eBpajin. — HanaabHiiK reHepaabHOro niTaOa noa-kobhiik OajiKOJlHy zţejiaeT npencTaBaeHHe o HarpaîwaeHHH Tpex o<J«meopB, otjihhhb-iiihxch b 6ohx npH CMbipnane.
     586.     — Kaaa<J>aT, 10 $eBpaan. — KoMaHjwp 9-ro ^op06aHucnoro nojiKa tionnojiKOBHHK XojiOaH nepecbijiae’f Maitopv XoHAOKa cBnjţeTejibcTBO o HarpawpeHBM ero aoaoToit Boeimoit Meaajibio.
     587.     — HyneplieHH, 10 $eBpajiH. — KoMaHAiip OaTaabOHa cTpoeBHX onoa-BeniţeB HynepneHM — BHCTpnaa Maiiop MaarHy npenpoBownaei Ha ycMOTpeime HOMaimnpa ahbhbhh panopT c nppArTaBjieHneii o HaipawnenHH < pAeHaMH HecFoab.tHX cep>KaHTOB.
     ţ>S8. — Kajia$aT, 10 $eBpaan. — EuBimiit kom8hahp OeperoBwx OaiapeK noBiiojiKOBHiiK )I. HyMHipecKy-MaltKaH, HanoMHHaeT KOMaHAViomeMy nettcTBviomeK apMiteit reHepajiv HepuaTV o CBoeiw panopTe, b KoeM xoaaTailcTBOBan o HarpaH^emiH opneHaMH oijwitepon h coapaT, otjihhhbuiuxch npn noTonaeHHH tvpenKoro MOHHTopa «IIoju opună».
     {>S9. — Tupiian, 10 $eBpaan. — KoMaiiAnp 4-ft 3,!iBtiann reHepaji T. Aure-jiecKy npenpoBo>KHaeT KOMaunupy 3ona«noro Kopnyca panopT ciapuiero spaaa AHBH3HH, xonaTailcTByioinero o npnHHTMw caHHTapubix Mep ii 06 yayHmenHii nnmeBoro jioBOJibCTBKH, HMen b bhav npenynpewjţeHHe pacnpocTpaHeHHH 3nnAe:wHn OpioiiiHoro
TH(f)a.
     590.     — [ Hiiiio no ab,] 10 iJteBpaap. — KoMeHRaHT KpenocTii HHKonoab npo-cht BoeHHoe MHHHciepcTBj pacnopnflHTbCH nonoanenHesi cocTABa rapHHaoHa h npn-iiHTb Mepbi k aocTQBKe eMy npoflOBoabcTBHJl h <j>ypa>Ka.
     591.     — 10 iţieBpajifl. — KoMaHnnp 1 -14 Opurapu 4-it ambh3hh AOKaanMBaeT HOMaHAHpv ahbhbhh, mto cpenn OarajKa, npHHanaeHtamero 4-y anHeiiHOMy h 3-v AopooaHpcKOMy noanaM, nepenienniHM JţvHafi v Kaaa^ara, obiah HaitneHH npeAMeTbr, yBeaenHwe na Eoarapnii.
     592.     — TaiapîKHK, 10 (JieBpaart. — KoMaHAbp 7-ro aviHeitHoro noana non-noaKOBHHK K. Tloenapy aanpaiunBaeT noMaiinupa 4-ft ahbhshh o tom, paapemaeTCH pn îKHTeiiHM BHjţHna nocenţaTb ceaa, rne y hhx hmbotch HennnwnMoe HMvmecTeo.
     59B. *— 10 $eBpaan. — KoMaHnnp 1 -ft KaBaaepHitcKoit OpHranH 4-lt ahbh3hh noaKOBHHK MepHOBOAîlHy nepepaeT 2-v h 8-y KoaapamcKHM noai<aM conepwaHne peHH, npoH3HeceHHolt homohampom aiibhbhh noaKOBHHKOM Jlena no caynaio BOSBpainemiH coaaaT Ha poahhv.
     594.     — [CubipnaH,] 10 $eppaaH. — 2-h aHbh3hh oTAaeT nHprţyaHpHbift npHKas no noAHHHeHHMM eft bohhckhm namiM, npeAnHCHBaF HcnoaHHTb HeoOxoAHMbie ^•opMaabHocTH no B03BpanţeHHio peKBH3iipoBaiiHux b BoarapHH noBoaoK h chotb hx BaaeaabpaM.
     595.     — BpecaeHHpa, 10 ţeBpaan. — KoMaHAnp 4-ro KaaapauicKoro noana noanoaKOBHHK rpaAnniTHHy aohockt KOMaHnyiomeMy AeîtcTByronţeît apMHelt reHepaay MepHaTy, hto , npnf>H!B b EpecneHHpy, oh He Hamea Ta-vi hm oaHoft rpynnu BoeHHO-naeHHbix, noAaeH<aBinHx KOHBOiipoBaHHio.
     596.     — TypHy-Marypeae, 10 $eBpaan. — KoMaHAnp noHTonepoB Kann-TaH BacHaHy AOKaaauBaeT HanaabHHKy reHepaatHoro nnaOa noaKOBHMKy «JîaaHOHny, hto aea Ha JKhv TpoHvacM n hto nepea peny mowho HaBecTH moct.
www.dacoromanica.ro
Cil
    597.      — 10 $eBpajiH. — HananbHHK canepHOro OTflena npociiT HHTeHAaHTa KopaHeCKy ynepwaTb Sa majioBaHiiH OAHoro o$nqepa 25 Jieil, npeACTaBjinionţHX CTOHMOCTb HHCTpyM6HTOB, He CAaHHblX HM nOAHHHeHHOft eMy BOHHCKOit HaCTH.
    598.      — Kana$aT, 10 $eBpajiH. — IIpaBHTeJibCTBeHHbilî KoMiiccap KamiTaH Bornan npocHT KOMaHAupa aanacHOft hhbhshh npnHHTb Mepbi k nponoBOJibCTBOBaHHio H KOHBOHpOBaHHH) apeCTOBaHIIUX HHBH3Hett JHOAett.
    599.      — ByxapecT, 10 $eBpajiH. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO cooOnţaeT Mhhh-CTBpCTBy IOCTHUHH, HTO KHHW6CHHM AOKpeTOM JV» 1219 OTMeHeHO BOeHHOe nOJIOWeHHe b HBKOTopbrx veanax.
    600.      — [PaxoBa,] 10 ^espajiH. — HaaajibHHK PaxoBCKoro yeaAa nonnoJi-kobhhk JlecKHH nepecbmaeT rpaWflaHCKOMy KOMHccapy MoHHy wanoCy oAHOro H8 muTeJietl ceJia Ehiujih Ha HeaaKOHHyio peKBH3HiţHK> y Hero HHMeHH.
    601.      — EepJiHH, 10 ^eBpajifl. — ynpaBJiHionţHii pyMbiHCKHM «HnnoMaTH-qecKHM areHTCTBOM b BepjiHHe X. A. Eajiamny nepenaeT pyMtiHCKOMy MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix aen coAepwaHHe CBoeft Seceabi c EiojioBbiM KacaTeJibHO jţonymeHHH PyMHHHH K yqaCTHIO B MHpHOit KOH$epeHI(HH.
    602.      — KoHcTaHTHHonoJib, 10 $eBpajiH. — AreHTCTBO «raBac» TeJierpa$Ho cooOnţaeT cBoeMy OyxapecTCKOMy KoppecnoHAeHTy TpePoBaHHe Focchh ycTymiTb eil nacTb TypeuKoro (JuioTa, a TaKwe aajiHE EeilKOc.
    603.      — KoHCTaHTHHonoJib, 10 $eBpanH. — AreHTCTBO ţraBac» cooSnţaeT CBoeMy SyxapeCTcKOMy KoppecnoHAeHTy o npeACTonnţeM BH3HTe BenHKoro khh3h HHKOJiaH cynTaHy h o HeKOTopbix ycjioBHHX HMeionţero 6brrb noanncaHHbiM MnpHoro «oroBopa.
    604.      — EyxapeCT, 10 $eBpajiH: — MHHHCTepcTBO HHOcTpaHHbrx aen naBenţaeT KOMeH«aHTa «penocra HnKonoJib, hto eMy nopyneHo aaMenţaTb h pyMbiHCKoro rpaw-HaHcKoro KOMHccapa Ha BpeMH oTcyTCTBHH nocneAHero.
    605.      — ByxapecT, 10 ^eBpajifl. — PyMbmcKHit reHepajibHuii «oMnccap Teopre M. THKa yKaabreaeT khh3io OSoneHCKOMy Ha yrpo3y, KOTopyio npeACTaBaaeT coSoft ajih JKHTenett ropoAa JKypweBO yqpewAeHHe TaM pyccKHx rocnHTaneii Ha 5000 KOeK h npocHT ero coAettcTBHH k orpawaeHHio HaceJieHHH ot anacHbix nocJieACTBHtt aTOit Mepbi.
    606.      — ByxapecT, 10 $eBpajiH. — Mhhhctp HHOCTpaHHHX Aefl M. Koranb-HHHaHy npenpoBowAaeT pyMtiHCKOMy reHepanbHOMy KOMHccapy npH raaBHOKOMaH-AyionţeM pyccKOft apMHeil Teopraio M. THKa AOHeceHne caHHTapHO.ro ynpaBJieHHH KacaTenbHO anHAeMHH ra$a b tttypmeBO h b flccax h npnHHTHH Mep k 6opb6e c hhm .
    607.      — [ByxapecT,] 10 ^espajiH. — PyMHHCKiiit reHepaJibHbiii KOMnccap Teqpre M. Tuna coo6maeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHHX Aen 0 CAenaHHOM hm pyccwoMy reHepanbHOMy KOMHccapy h reHepany flpeHTenbHy npeACTaBJieHii KacaTeJibHO GopbSn c CHiiHbiM th$om b EyxapecTe.
    608.      — [flccbi,] 10 ^eBpajifl. — TpaHcnopTHan KOHTopa npn pyccKOM hhtch-AaHTCTBe A. C. CeBacTonyno ii K. B. Jlacnapii npocHT pyMUHCKoro KOMHccapa PoceTTH-EanaHecKy xoaaTatlCTBOBaTb npea flccKoit ropoACKoil ynpaBoil 06 ocbo6o>k-AGhhh ot ynnaTH HHTeHAaHTCKHX cfîopoB c noBoaoK, npHHaAJieJKanţHx aTOit KOHTope h 3ai!HMaionţHxcH TpaHcnopTOM h AJiJl pyccKOM-apMHH.
www.dacoromanica.ro
CUI
     609. — EyxapecT, 10 $GBpajiH. — BoeHHoe mmiimctgpctbo cTaBMT Mhhh-
CTepCTBO BHyTpGHHIlX AGJI B HSBGCTHOCTb O TQM, MTO JIHIţa, XOAaTaOcTByiomHG O B03-Harpa>KfleHHH hx 3a nponaa<y peKBHanpoBaHHbix y hhx noBOSOK h CKOTa hojdbhli npeflCTaBJiHTb noKptiBaiomHe «onasaTejibCTBa b noaTaepH<fleHHe ocHOBaTeJibHOCTH
CBOMX HOJI06.
     610.     — EyxapecT, 10 $GBpajiH. — KoMaH«Hp 3-0 hhbhshh cooOmaeT KOMaH-A«py 1-0 OpwraAH noJiKOBHMKy Bjia«6CKy 06 OT«aHHbix mm pacnopn>K6HHHX Ha npGA-mgt nocbuiKH b KajispauiH hgoOxohhmux BoeHHOMy rocnHTajuo npeflMeTOB.
     611. — Epanna, 10 $6BpajiH. — IIp6$6KT EpanjibCKoro yGS^a M. E. Mhc-
CHp ROHOCUT MHHHCTGPCTBy BHyTpeHHMX AGJI O HHCJI6 M rpy36 nOG3AOB, npOCJieflOBaB-iuhx b TeqGHHG cyTOK 9-ro $eBpajiH nepea cTanqHio Epsnjia no HanpaBJiGiiHio k Mon-flaBHH.
     612.     — IlHTpa-HHMij, 10 $GBpajin. — IIp6$6KT Hhmghckoto yGS^a A#a-Mecny sanpaniHBaGT Mhhmctgpctbo BHyTpGHHHX «gji mojkgt jim oh coBGpuiaTb oOuckh b «OMax y yqHTGJiGft Ha npGffMGT posbicna h KOH$ncKaiţHH opy>«HH, nofloSpaHHoro HMH Ha nOJIG CpaHfGHHH.
     613.     — [11 $GBpajiH,]. — IIpHKas no 2-0 hhbhshh KOMauaywmero aanaflHbiM KopnycoM rGHGpajia XapanaMSne, c HHCTpyKiţHHMM BoOcKaM, BCTynaioiQHM b Bh^hh.
     614.     — CMblpnaH, 11 $6BpajIH. — 2-n RHBH3HH COoOmaGT noAHHHGHHHM eO nacTHM pacnopn>K6HHH, HacaiomHGcn boOck, kotopug aojijkhh BCTynnTb b Bh^mh.
     615.     — Pyima, 11 $6Bpajin. — HanajibHMK niTaOa 1-0 ahbhshk noAnon-kobhhk EaOKOHHy naeT 1-0 Opura^G npeflnncaHHH, nacaromnecH bohhckhx nacTeO, KOTOpbIM HaflJIGHfHT BOOTtf B Bh«HH C yKaSaHHGM $OpMU HX oOMyHflHpOBaHHH.
     616.     — Pynna, 11 $GBpajiH. — HaqajibHHK uiTaOa 1-0 hhbhshh noAnojiKOB-hhk EaOKOHHy ynaabiBaeT 2-0 Opura^G Ha mgcto bctpghm bohhckhx nacTGO, kohm HaffjiGHfHT BCTynnTb b Bhrhh .
     617. — [EyxapGcT,] 11 $6BpajiH. — Boghhog mhhmctgpctbo np6AnHCH»aGT
HOJIKOBHHKy «PajIKOHHy OaaOoTHTbCH T6M , HToObI BCTynHBUIHG B Bm^HH BOOCKa flOHeCJTH O KOJIHH6CTB6 HaOffGHHOrO TaM $ypa>Ka H O B03M0H<H0CTH HCnOJIbSOBaTb GTO Ha HyjKffbl apMHH.
     618.     — Pynna, 11 $GBpajin. — 1-h hhbhshh npe«nHCHBaeT KOMaH«Hpy 1-0 Opura^bi osaOoTHTbCH noHHHKoO MocTa Ha pghkg MycynbMaHa aa cgjiom Pynna.
     619.     — [Kajia$aT,]ll $6Bpajirt. — KoMaHflnp sanacHoO hhbhshh nojiKOB-hhk XojiOaH npennncbiBaeT KOMan«Hpy onojiHGHiţGB b HynGpnGHM, hto6h b cjiynaG HGHCnOJIbSOBaHHH npHCJiaHHbTX nOHTOHOB Ha MGCTG, 3TH nOCJIG^HHG SbIJlH HanpaBJIGHbl
b Kajia$aT.
     620.     — Pynna, 11 $GBpajin. — KoMaHAnp sana^Horo Kopnyca rcHcpan XapajiaMOHG npGAnncbmaGT no«HHHeHHbiM bohhckhm nacTHM «ohgctm GMy ncnoji-HHIOTCH JIH B TOHHOCTH BC6 OTAaHHHG paHGG npHKa3H O BOSBpaHţGHHH OojirapaM 3a6paHHUX y HHX pyMUHCKHMH BOOCKaMH nOBOSOK.
     621.     — [Pynna,] 11 $GBpajiH. — KoMaH«Hp 1-0 Opuranu 1-0 hhbhshm xoAaTaOcTByGT nepefl KOMaHflnpoM rhbhshh 0 npHHHTHH Mcp k jiynuiGMy pacKBapTH-poBanHio nio/ieO 1-ro jihhgOhoto nonna.
     622.     — PaxoBa, 11 $GBpajiH. — rpaH<«aHCKnO KOMiiccap PaxoBu H. H.IlaHHO npGnpoBOHţflaGT MnHHCTGpcTBy HHOCTpaHHbix Aen panopT HHcneKTopcKoO komhcchh o
www.dacoromanica.ro
CIV
paccJieROBaHHM cJivnan p6kbm3mi^mm hhmbhh, npon3Be,n,eHHOfl pyMbiHCKHM nojiKOBHiiKOM y Gojirapcnoro nojwaHHoro Gea Bbi«aHH yfcTaHOBJieHHOft KBHTaHijHH.
     628. — Haawp MaxaJia, 11 <|) e b p a ji h . — KoMaiiRHp aanaRHoro Kopnyca renepaji XapajiaMGne cooGmaeT KOMaHRHpy 1-ft hhbhbhh, hto cpe«H hhhob, BBepeHHoft eMy BOHHCKOtt nacTH Gbijih ycTaHOBJieHbi cjiynaH HapyuieHMH npaBHJi o Homemin (JiopMbi H ^HCi;HnjiHHU h npejinHcMBaeT noRBepraTb Bnpe«b BiiBOBHbrx BsucKaHHio.
     624.      — Eyxapecr, 11 ifieBpajifl. — BoeHHoe MimMcTepcTBO npocHT hOMaH-ayiomero y,ettcTByiomeft apMHeft reHepajia Mepuaia cooGmHTb eMy, b nanoM no:io>KeHiin waxoRHTCH Bonpoc o nOBoanax, aaGpaHHbix b JIoM-IIajiaHKe.
     625.      — [Eyxapecr,] 11 ifieBpajifl. — 3-h rhbhbhh npeflnHcuBaeT KOMaH-Riipy 1-il Gpiiraflbi nojiKOBHHKy Bna^ecKy HOJionniTb eMy cKOJibKO pyccKHX c0Ji«aT ocTanocb Ha jianenemiH b rocnHTajie ropo«a KajiapauiH h bo CKOJibKO oGxorhtcS coflepwaHHe orhoto GojibHoro b cyTKH.
     626.      — KaJiapauiw, 11 $eBpajin. — AflMHHHCTpaLţHH BoeHiioro jiaaapeTa npenpoBowflaeT KOMaHRiipy 1-ft GpwraRbi 3-ft riibhbhh nojiKOBHHKy BjiajiecKy Be«o-MocTb o 6ojibHbix pyccKHX cojmaTax, nocTynHBuiHX b JiaaapeT.
     627.      — EyxapecT, 11 ifieBpaJifl. — KoMaHRHp 3-ft rhbhbhh reHepaji Pano-BHya roborht js,o cBeaeiiHH KOMaHRHpa 1-ft Gpiiraflbi nojiKOBHHKa BjiasecKy, hto oh HpejinHcan HHTeHjţaHTcTBy npncJiaTb eMy 3.000 jieft na coRepwaHHe GojibHux.
     628.      — EyxapecT, 11 $eBpajiH. — IIoneHHTeJibcTBO EpanKOBaHcKHX roc-miTajieft yBejţOMJiHeT aaBeayiomero cGophum nyHKTOM BOeHHonjieHHbix 1 bAjich-caHApHftci.oft naaapMe asbMTanTy PaxoBHHV, hto npenpoBonmaeT eMy RByx BbimicaB-iiihxch h3 rocnHTann Typon.
     629. — EpBHJia, 11 $eBpann. — IlecKOjn.no GpaHJibCKHx ToproBipeB npocHT
MnHHCTepCTBO HIIOCTpaHHblX ReJI npHHHTb Mepbl K OlJlHUHa JlbHOMV onoBemeHHio o
tom, BoaoGHOBJiHeTCH jiu hjih HeT HaBuraipnH h BUB03 no flyjiaK).
     630.      — JIom - XlajiaHKa, 11 (ţeBpajin.— AreHTCTBO «raBac» nepejţaeT cBoeMy 6yxapecTChOMy KoppecnoHReHTy cBejieHHH 66 3BaKyanHn TypnaMH Pymyiia h BHRHHa.
     631.      — IlapHw, 11 $eBpajiH. — AreiiTCTBO «TaBac» cooGmaeT CBoeMy Gyxa-pecTCKOMy KoppecnoHReiiTy o npeRCTonmeft BCTpene b CaH-CreipaHO BeJiHKoro khhsh IliiKOJiart c Co<JxI>eT-naiiioft no cjiynaio noRnHcaiiHH MwpHoro «orOBopa.
     632.      — EyxapecT, 11 $eBpajiH. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix seJi npo-cht reHepajia JI,peHTeJibHa npHHHTb Mepu u ohhcthc «yHaftcKHX bor y KopaGnH ot noRBOHHbix mhh , npenHTCTByiomHX cyflOXOftCTBy no flyHaio.
     638. — EyxapecT, 11 $eBpajiH. — MiiHiicTepcTBO HHOCTpaHHbix «eji cooGmaeT pyMHHCKOMy ocoGoynojiHOMoneHHOMy npn pycchOM HHTeHjţanTCTBe BnaxHjţe, HTO nOflBORHHKH OCBoGoWfleHbl OT BT.e3RHOft nOlUJIHHbl y rOpORCKOft 3acTaBbI, B HTO
b MaMopHime ohh GyjiyT ynjianHBaTb oGbiHHbie cGopw.
     684.      — EyxapecT, 11 $eBpajiH. — MiiHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix «eJi npo-cht pvMbnicKoro reHepaJibHoro KOMHCcapa npH rJiaBHO KOMaHflyiomeM pyccnoft apMHeft Teoprim M. Tuna onasaTb coseftcTBiie k B03MemeHHeio Tejierpa$Hbix pacxo«OB, npon3Be«eHHbix «jih pyccKott apMiin.
     685.      _ EyxapecT, 11 (JieBpajiH. — PyMUHCKnft reHepajibHbift KOMiiccap T. M. Tniia nepejiaeT pyMHHCKOMy MHHHCTepcTBy HiiocTpaHHbix «eji coHepinaHHe
www.dacoromanica.ro
CV
3aniiCKH KOMiiccapa pyccKoii apMmi npn pyMbiHCKOM npaBMTejibCTBe khhsh OGojieH-fcKoro, cooGnţaiomero 06 OTnane BceM Ha»iajn>HMKaM otphhob m 3TamibiM KOMeHHaHTaM npnKa3a oi;a3biBaTb cofleftcTBwe pyMbincKiiM bJiacTHM KajKHHft pas iok ohm GynyT HX O TOM npOCHTb.
    686.      — Hccu, 11 $eBpaji«. — PyMbwcKMii ocoGbili KOMwccap b Hccax PoceTTM-B3JiaHecKy cooGmaeT pyMbiHCKOMv reHepanbHOMy KOMwccapy P. M. rana cţeAeHMH o HHCJie BOeHHbix rocnMTaraeft, KaK ii GajibHbix b ropojţe Hccax Ha 1-e $eBpajuţ. ,
    687.      — BpoHJia, 11 $eBpajiH. — IIp.e$eKTypa BpawJltcKoro ye3jţa cooGnţaeT MnnHCTepcTBy BHyTpeHHMX jţeJi 0 npuCuTHH m o pacKBapTMpoBaiiHH b Bp3MJie HByx pyCCKMX POT.
    688.      — Ep3mia, 11 $eBpajiH. — IIpe$eKTypa EpsMJibcKoro ye3jţa hohocht MwHMCTepcTBy BHyTpeHHMX neji o HMCJie h rpy3e noe3jţOB, npocnenOBaBUiMx k Byxa1 pecTy nepe3 CTamiMio Ep3HJia Menyţy 10 m 11 $eBpajiH.
    639.      — KoMaHa, 11 $eBpajiH. — IIpe$eKTypa BnauicKoro ye3jţa npocMT pyMbiHCKoro reHepanbHoro HOMHCcapa T. M. TMKa npMHHTb Mepw k TOMy, htoGh pyccKMe cojinaTH 3apbiBajiM Tpvnbi TvpepKMx BOeHHonneHHHX Ha vcTaHOBJieHHOft rnyGMHe.
    640.      — [Pynna,] 12 $eBpaji«. — HanajibHHK nmGa 1-it ;hhbh3hh nojţnoji-kobhmk EsftKOHiiy nepejţaeT 1-ft GpMrajţe pacnop«H<eHMH KacaTeJibHO nouieHMH $opMM BOilCKaMH, BCTynawmMMM b Bmhmh.
    641.      — [Ha3bip Maxana, 12 $eBpaji«]. — IIpMKa3 HOMaiiRitpa 3anajţHoro Kopnyca reHepana XapanaMGne, OTnamibift mm no npHHMHeHHbiM eMv BOftcnaM, no rJiyHaio par$opMMpoBanHH nopnyca h b ko<“m oii Gjiaro/ţapHT hx 3a mx noenue neft-
CTBHH .
    642.      — EyHOBMpa, 12 $eBpann. — KoMaHHnp 3-tt poTbi 2-ro flopoGamt-CKOro nojiKa npenpoBO/KAaeT Ha ycMOTpemie KOMananpa nojina npejţcTaBJieHHe £> HarpamaeHHM 2 cepmaHTOB m 2 cojijţaT 3a GoeBbie noaBMni.
    648.      — Kaca, 12 <|>eBpajiH. — KoMaHjţnp 8-ro nopoGamtcHoro nojwa non-HOBHMH lIIllUIMaH npOCHT KOMaiIflMpa 1-ft GpMraHbl 3-ft HHBH3MM pacnopHjţiiTbCH npn-cbiJiKoO BpaHeGHoft kommcchm hjih vcTaHOBJieHMH npMHHH MaccoBoro 3a6ojieBanne cpejţM cojijţaT.
    644.      — [ K a ji a $ a t , ] 12 ({leBpajifl. — KoMaHjţMp 3anacnott ^iibhsiih cooOnţaeT HOMaHaMpy 3anacHoO HHBH3MOHHOft apTMjiJiepMM, hto l-n ii 2-h no»:apnbie GaTapen nepeHMcJiniOTCH 113 3anacHOft hhbm3iih b 1-w jiettcTBywmyio hhbh3hio.
    645.      — Kanaţai, 12 $eBpajin. — IIojikobhmk EoTHiiy, 3anacnott hhbmshm, yBenoMJineT HOMaHHMpa 1-ft hmbmbhh nojiKOBiniKa Jlena o cBoeM hobom naonaHemin b KpaftOBv m npocMT npMHHTb Mepu n iiaGjnoneHMK) aa coxpaHHOcTbio MMynţecTBa pac$opMHpoBaiiHOft 3anacHoO hhbm3iih.
    646.      — HynepienM, 12 $eBpajin. — KoMaHnnp onojineHCKoro GaTajibona b HynepneHM Maftop M3JiHHy npenpoBOJKjţaeT pe3epBiioft hhbm3hm opyiKHe, coGpaHHoe y npMGbiBUiHX H3 TypipiM JKMTeJiett.
    647.      — HHOBa, 12 $eBpajin. — KoMaHanp 4-tt GaTapen 2-ro apTHJiJiepHfl-CKOro noJiKa npenpoBOJKjţaeT 2-tt hhbiishh TpM napu bojiob, bshthx b EojirapMH-
www.dacoromanica.ro
CVI
     648.     — [Kanapainn, 12 $eBpajiH. —] KoMaHHnp 1-11 Cpuranu 3-11 ahbh3hh nonKOBHHit BjianecKy hohocht hhbhshh o Mepax, npiiHHTHx hm k ycTaHOBJieHHio yxona aa 6ojh>hhmh h k ynnaTe pacxo^oB no jieneHino.
     649.      — IIortHa, 12 $eBpajirt. — rjiaBHHlt caHHTapHHit HHcneKTop uojikobhhk JţaBHjia yBenoMJWeT HanajibHHKa reHepanbHoro nrra6a no jiKOBHHKa «PajiKOHHy, mto oh BbiCKa8UBaeTCH npoTHB aanpemeHHH aBaKvaiţnii 6ojibHHX nepea Bht6oji b. Haaup.
     650.     — JIoHjţoH, 12 ţeBpajiH. — H. THKa coo6maeT MHHHCTpy HHOcTpaH-hhx nen M. KoramHH’iaHy o TpeBore, oxBaTHBuielt aHrjinllcKHe nojiHTHqecKFe KpyrH, BbiSBaHHoiî, rjiaBHHM oCpaaoM, noBeneHneM Typunu.
     651.      — IlapHîK, 12 ţeBpajiH. — PyMHHCKHll HunnoMaTHHecKnlt areHT b IlapHHce KanHMai;H-KaTap)KH nepenaeT pyMHHCKOMj MHHHCTepcTBy hhoctpaHHHx nen coflepwaHHe CBoell Cecenu c $paHHV8CKHM mhhHctpom HHOCTpaHHHx nen no Bonpocy o npH8H8HHH HeaaBHCHMOCTH PyMUHHH Opanuneil ii AHiJinelt h o corjiacnu 3thx nepwaB na ya&CTHe ee b mhphoII ioH$epeimHH.
     652.      — ByxapecT, 12 $eBpajm. — AreHTCTBO «TaBac» HSBeupeT no Tene-rpa$y raaeTy «Ornya PoMHHHeit», CBoero hcckoto KoppecnoiineHTa rojib^uepa h MHTponomiTS MonnaBHH o IiPhGhthh nnpeHTopa JţyHaltcKolt napoxoHiioiî KOMnaHHH juih neperoBopoB o boho6hobjichhh cynoxonoTBa no Jlynaio.
     653.     — ByxapecT. 12 (beBpanH. _ ABCTpo-BeHrepcKHll jţHnnoMaTHoecKHil areHT b ByxapecTe npocHT Mhhhct6pctbo HHOCTpaHHHx jţeji npHHHTb Mepbi k TOMy. hto6h coJmaTH, o6cTpenHBUiHe naccawHpcKHil napoxon «IlecTa», Otjhh noABeprayTH
BSUCbaHHK).
     654.     — 12 iJieBpajia. — PyMHHCKHll HoMHccap npw pvccKOM HHTeHAâhtctbc nepecbinapT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHHx nen 111>3 nen, \ njianiiBaoMUe HaaeaHHHM HnTeHAaHTCTBOM aa cojiepwaHHe pyocKtfx coJinaT b Tpex pyMbiHciuix rocniiTajmx.
     655.      — TupHaiţ, 13 $GBpajiH. — Il,HpKyjiHpHHil npiiKaa 4-11 hhbh3hii no jioaMHBeHHbiM ett bohhckhm MacTHM, npennHCbiBaromHll hm i'i.iTb hbiOTOBe k Bonnpa-meiiHK) h? pojumy.
     656.     — Kajia$aT, 13 (JieBpajm. — JliiBnaHOHHbilt Bpaq aanacHolt niiBiiann AOKTop HHKvjieciţy vKaauBaeT KOMaitaiipy hhbh3hh Ha Mepu, KOTopue cjiejţoBano 6bl npiIHHTb HJIH yjIVHmeHHH pac.'BapTIipoBaHHH H npOHOBOJIbCTBOBaHHH BoltCK.
     657.      — [Hcch,] 13 iţeBpajiH. — r.iaBHHll naMCHHlt noMHTeT ropona flec npe-npoflOHwaeT Ha ycMOTpeHne BoeHHoro MnHiicTepciBa npeucTaBjieHHe o HarpawseHHH opneHaMH HecKOTibKnx jihii, iiaxonnBuiHxrH na e.jiywOe b nojieBnx noxonHbix rocnu-TajIBX rOAIHTCTa BO BpeMH BOftHbl.
     658.      — ByxapecT, 13 $eBpajib. — Boeimoe MHHiiCTepcTBO npocHT Miihh-CTepcTBO HHOCTpaHHHx nen npHHHTb MepH k TOMy, hto6h pvccKne Boilcua ohhcthjih ot mhh bohh flyiian.
     659.      — [KajiapainH,] 13 $eBpajiH. — IIpe$eKTypa fljioMHHcnoro yeajţa npe-npoBoHvAaer KOMaHHHpy 1-11 CpuranH 3-11 ahbh3hh nojiKOBHHKy BnaAecny nowepTBO-BanHyio nun paHeHHHx Kopmno.
     660.      — Kajiapaum, 13 ţeBpajiH. — KoMauAnp 1-11 6pHranii 3-11 aiibh3hh nojiKOBiiii^ BjianecKy cooOmaeT b ByxapecT KOMauAHpv aheushh o nojiyaeHHbix hm nowepTBOBaHHHX h npocHT onv6nHKOBaTb b O^Hm-iaiibHOM BecTHHiţe 6naronapHocTb 8a 8to noHţepTBoBaHiie.
www.dacoromanica.ro
CVII
     661.     — [Ty p Hy-Mary p e Jie,] 13 $eBpajin. — IIojikobhhk HoBocHJibcKiift, pyccKoii Mopcuoit cJiynrâbi, npenpoBo>KAaeT KOMaHAnpy KpenocTH HimonoJib reHepajiy 3e$KapH AeHentHoe B03HarpamAeHHe b BoaMemeHHe y6HTKOB aa rnCeJib «Byx bojiob, y6HTUx no ouiH6ne pyccKHMH MopnKaMH.
     662.      — Eyxapecr, 13 $eBpajin. — reHepajibHbiit KOMiiccap pyccKoii apMHH xoAaTailcTByeT o coAeitcTBHH pyMbiHCKoro reHepajibHoro KOMHccapa k BOBBpameHWO OCTaTOHHoil-cyMMH TaMOHîeHHbTX c6opOB, HeaaKOHHO B3UCKaHHHX pyMHHCKIlMH BJia-CTHMH.
     663.     — Pomah, 13 $eBpajin. — IIpe$eKT PoMaHCKoro yeaAa K. Epaecuy npenpoBowAaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeJi othbt o npnxoAax h pacxoAax, npo-H3BeAeHHbix no 1 HHBapn 1878 r. rocnnTajieM «BnpTyTH MmiHTapa».
     664. — EyxapecT, 13 $eBpajiH. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeJi nepe-
cujiaeT MnHucTepcTBy HHocTpaHHux AeJi AOHeceHne hcckoî! npe$eKTypH 06 yrpontaio-meit ropoAy flccu annAeMHii na-aa cocpeAOToneHHH Taiw 6oJibinoro KOJiHHecTBa rocnn-Tajieit h TypeAKiix njieHHbix h npociiT onaaaTb coAeitcTBne k yjiyHineHiiio coaAaBinerocH nOJIOHteHHH .                            '
     665.      — EeJiapaAa, 14 $eBpajin. — KoMaHAnp aanaAHoro nopnyca reHepaji XapajiaMCne cooCmaeT KOMaHAnpy 4-it ahbh3hh reHepajiy T. AHreJiecKy o cJiynanx HencnoJiHeHHH coJiAaTaMn npaBiiJi HouieHHH $opMU h HapymeHiiH AHCiţHnJiHHbi h npeAnncbiBaeT noABepraTb Bnpeab bhhobhux B3bicKaHHio.
     666.      — EeJiapaAa, 14 $eBpajin. — KoMaHAnp aanaAHoro nopnyca reHepaji XapaJiaM6ne xoAaTaitcTByeT o paapemeHHH urraâa rciaBHoKOMaHAyiomero Ha noKynny AJih HaxoAUmeilcH b Bmaiihc 2-it ahbh3iih HeAOCTaiomnx eil apob h $ypanta.
     667.     — EyxapecT, 14 $eBpajin. — BoeHHoe MnHHCTepcTBO npeAnHCHBaeT KoMaHAHpy 3-it ahbhshh reHepajiy PanoBHiţa npeAOcTaBHTb b pacnopnJKeHHe rjiaaHoit AnpeKAHH caiiHTapHoit cjiynrâH jnoAeit ajih aapbiTHH TpynoB naBuiHX hchbothmx Ha Aoporax EyxapecT — HtypnteBO — 3hmhhh8 — TypHy-Marypejie.
     668.      — EyxapecT, 14 $eBpajifl. — BoeHHoe MnHHCTepcTBO npeAnHCHBaeT KOMeHAaHTy npenocTH HnKonoJib reHepajiy 3e$napH aaAepntaTb jitiuib HeoSxoAHMux jţjiH HyntA noHTH najiapaineit; ocTajibHHe we CyAyT HcnoJibaosaHH ajih nepeBoaitH apTHjiJiepHilcKoro MaTepnajia.
     669.     — EyxapecT, 14 (|)ebpajih. — KoMaHAHp 3-ft ahbiishh reHepaji Pano-BHpa coo6maeT KOMaHAnpy 1-it CpnraAH nojiKOBHHny BnaAecny, hto paapemaeT paa-MemeHHe 8-ro Aopo6aHiţcKoro nojina b Kajiapauni.
     670.     — IIoHHa, 14 $eBpaJiH. — KoMaHAnp 1-ro nsjiopaincKOro nojina noji-kobhhk flyMHTpecKy npenpoBOJKAaeT na yTBepntAeHHe KOMaHAnpa 1-il ahbh3hh xoas-TaâcTBO o pocnycKe 1-ro cBOAHOro acnaApoHa h KOHBoftHora BSBOAa, BoaBpaTiiBinerocH
     HnKonoJiH.
     671.      — C.-IIeTep6ypr, 14 $eBpajin. — PyMHHcKHil HpeaBHHaiiHbiii nocJiaH-hhk b IleTepCypre reHepaji rnua coodnţaeT pyMbiHCKOMy MHHiicTepcTBy HHOcTpaHHbix AeJi coAepncaHHe cBoeit tieceAH c TspcoM no BonpocaM o He3aBHcHMocTH PyMbiHHH h o AonymeHHH ee Ha MHpHyio KOH$epeHiţHio.
     672.      — EyxapecT, 14 $eBpajm. — PyccKHil AunjioMaTHHecKHit' areHT p EyxapecTe CTyapT ynaaMBaeT pyMHHcKOMy MHHHcTepcTBy HHOcTpaHHbix AeJi Ha TO, HTO pyMbIHCKHe BJiacTH He 6HJIH npaBOMOHHbl B npHHHTHH HMH Mep B CBH3H CO CMepTbio 3AeM-naiHH, Tan nai-t nOcJieAHHit 6hji pyccKHM BoeHHonjieHHtiM.
www.dacoromanica.ro
CVI II
     678. — EyxapecT, li $eBpajiH. — MmmcTepcTBO HHocTpamiBix neJi coo6-uţaeT MHHHcTepcTBy $miaHcoB o BoaoOHOBJieHHH TpancnopTa TOBapoB of Hhkohojot BBepx no JţyHaio; oho npocHT HaBecTHTB 06 btom TaMOjKeHiiBie BjiacTH, npenniicaft iim He npenHTcTBOBaTt BBiBOay.
     674.     — KajiapauiH, 14 $eBpajiH. — IIpe$eKT fljioMHiţKOro yeana OSeneaiiy npenpoBOjKnaeT KOMaHniipy 1-tt SpHranu 3-ft HHBHaiiH nojiKOBHHiţy BjianecKy naHer c Kopniieft, noHtepTBoBaHHOll Ha Hywnu apMHH.
     675.     — Epanjia, 14 (JieBpajiH. — KoMeHnaHTcTBO OpaiuiBcKOro nopTa npo-cht roponcKyio ynpaBy HaaiiaHHTB ynoJiHoMoHeHHoro hjih OTBona yqacTKa non npH-CTaiiB hjih pyccKOtt acKanpH.
     676.     — Epanjia, 14 $eBpajiH. — ToponcHan ynpaBa EpaHjiw yKaawBaer yeanHOtt npe$eKType Ha to, hto Ha conepmaHHH npHCJiaHiioro OTHouieHHH hcjibbh yncHHTB ce66, rne HMeHHO pyccwoe KOMaHHQBaHHe HaMepeBae.TcH nocTpoHTB HoByio npwcTaHB h SyneT jih nocJienHHrt hmctb BpeMemiHift hjih »te nocTOHHHwtt xapaKTep-
     677.     — Typhy-Marypejie ] ,14 $eBpajiH], — IIpeifeKTypa TeJieopMaHcKOro yeana cooSnţaeT npencenaTeJiio CoBeTa mhiihctpob, hto oHa cnaJia BOeHHOMy HHTeH-naHTCTBy HeKOTopoe KOJiHqecTBO cpyCjieHHBix nepeBBeB Ha HyjKHBi rocnHTajieft.
     678.     — Eyaay, 14 $eBpajiH. — IIpe$eKTypa EyaaycKoro yeana cooCnţaeT MHHHcTepcTBy bhvTpeiiiiHX neji hhcjiob rpyaoB h noesnoB, npocJienoBTBuiiix «iepe» cTaiiHHio Eysav sa 12 h 13 $eBpajiF.
     679.     — Epanjia, 14 ţespajin. — IIpedieKTypa EpaHjiBcKOro yeana eooGinaeT-MiiimcTepcTBy BHyTpeHiiHx neJi hhcjio ii rpya noeanoB, iipocJienoBaBinHX qepea cTaH-Hhio Epanjia no HanpaBJieiiHio k MoJinamin h EyxapecTy aa cvtkh 13 (JienpajiH.
     680.     — HHKonoJiB, 15 $eBpajiH. — KoMeHnaiiT KpenocTii IIi.KonojiB rene-paji 3ed)KapH npenpoBOjKnaeT Ha vcMoTpeHHe uiTaSa rJiaBiioKoMaHnyiomero npencTaB-jieHiie o narpawneHHH opneHoM nojinoBHin<a KocJiHHcHoro.
     681.     — HHKonoJiB, 15 ^eBpajin. — KoMeHnanT KpenocTH Hni.onoJiB reHe-paji 3e$napn HcnpauiHBaeT paapeuieHHe BoeHHOro MHHHcTepcTBa Ha nponamv uiKyp aatHTBix h naBsnHX jkhbothbuc .
     682.     — Bhhhh, 15 4>eBpaJis. — KoMaHniip 2-tt hubh3hh reHepaji HepneB-Hohocht urraSy rJiapiiOFOMiHnyiomeio o Mepax, npHHHTBix no ponpocy o nponoBOJiB-CTB0B3HHH BottcK.
     688. — Kajia^aT, 15 $eBpaJiH. — IIlTaS rjiaBHOKOMaHnyiomero cooOmaer renepajiy XapaJiaMOne, <no b Bunnne, b cbh3h c npencTonmHMii nepenBHJKeiniHMR BottcK, ocTanyTCH jihuib 2 nojiwa 1-ît hhbh3hh.
     684.     — [Kajia<J>aT,]15 $eBpajiH.— KoMaunnp aanacHoft hpbh3i>h iioji-hobhhh XojiCaH oTflaeT pacnopHJKeHHe o tom, htoSbi Boftcua, HMeBimie cTOHHiiy b Eojirapim, npoHaBonmiH yueHHe jihuib paa b neHB, ii htoSbi hm BHnaBajin bhh<x tph paaa b Henejuo.
     685.     — EyxapecT, 15 $eBpajiH. — TjiaBHBiit flHpeKTop noHTOBO-TeJierpa<J>-Horo BenoMcTBa K. O. PoCecKy npocHT HanajiBHHKa reHepajiBHOro urraCa noJiFOBHHKa <t>3JiKOHHy pacnoprtnHTBcH o tom, hto6h canepnaH TeJierpa$Han poTa Guuia nocJienHett bohhchoK qacTBio, BoanpamaiomeftcH b TyMBiHHio h hto6bi oHa HMeJia HaCnioneHHp-aa TeJierpa$Hott jiHHHeli.
www.dacoromanica.ro
CIX
     686. — Kanapainn, 15 ^eBpann. — ITpe$eKTypa flnoMiipiioro ye3«a npe-
npoBOH^ţaeT MwHHcTepcTBy BHyTpeHHHX jţen npoTOKOJi 06 y6trrKax, noHeceHHtrx ■HfHTeJiHMH ceJia MypwaHKa, 3aHHMaBuiHMiicn TpaucnopTawH          apimn.
     687.      — C.-IIeTep6ypr, 15 ^eBpann. — PyMWHcKHft 'ipeaBbwaftHbift notJiaHHHK b IleTepCypre renepan THKa nepepaeT pvMUHCKOMy MHHHCTpy HHOcTpaHiiwx •coflepjKaiiHe cBOero paaroBopa c TapcoM no Bonpocy o npH3HaHim He3aBHciiMocTii PyMHHiiH h o ^onymeHHH ee k ynacTHio b mhphoH KOH$epeHpHH.
     688.      — ByxapecT, 15 ţeBpann. — BoeHHoe mhhhctopcibo npociiT Ilone-■^HTeJitcTBO 6pam;oBaHCKHX rocnHTaJiett pacnopHpHTbcH nPHHrtTiieM Ha HSJieneHHe paHeHoro nojţ IIjieBHoît KanHTaHa KoHCTaHTRHa MoppyHa.
     689.      — JIoHjţOH, 15 ţeBpanfl. — Hoh THKa nepepaeT pyMUHcnoMy MHHHCTpy HHOCTpaHHUx pen M. Korajii.HHHaHy copepmaHHe cbohx Gecep c aHrJuiitcKHM
npeMtep-MHHHCTpOM H MUHHCTpOM HHOCTpaHHUX fleJI O n03HpiIH AHrjIIlIl B OTHOlUeHHH PyMHHHH .
     690.      — ByxapecT, 15 $eBpanH. — BoeHHoe MiiHHCTepcTBO npocHT Mhhh-‘CTepcTBO rocTHpHH pacnopnpnTbcn o npHOCTanoBKe npecJiepoBaHHH cypeGHbiM nopnji;-kom HMymeCTBa o«Horo HaxoBHiperocfl Ha $poHTe conpaTa.
     691.      — Bpanjia, 15 $eBpanH. — KoMeHjţaHTcTBO nopTa Bpanna VKa3biBaeT 6paHjitcKott ropoflCKoit ynpaBe Ha MecTO, Bbi6pannoe KOMaHjţyiomiiM pyccKoft acKajţ-pOtt JţJIH nocTpoilKH npHCTaim.
     692.      — ByxapecT, 15 ţeBpann. — PyMtiHcn hII ocoGoynoJiHoMOHeHHutt npn KpyccKOM HHTeH«aHTCTBe H. BnaxHjţe nepepaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHUx jţeJi xojţa TaitcTBO IIHTeHJţaHTCTBa 06 OCBOSoWfleHHH OT TaMOJKeHHLIX <nOUIJIHH pa3JIHHHLIX H<eJIe3 — hmx h «epeBHHHux nacTelt, npe«Ha3HaHeHHbix «jih (jiaSpii'iHbix nenett, H3roTOPJiHK>mnx cyxapn «an pyccKoft apMHH.
     693.      — Tanap, 15 $eBpanfl. — KoMeHpaHT ranapcKoro nopTa cooGipaeT MHHHCTBpCTBy HHOCTpaiIHHX fleJI o npHGHTHH B nOpT HeCKOJILKHX TVpePKHX BOeHHblX KopaGnelt H3 Pyipyrta h Chjihctphh.
     694.      — flopoxott, 15 ţeBpann. — IIpe$eKT flopoxoitcKOro ye3«a H. Po-•ceTTH cooGipaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHUx «en, bto ceMb pyccKHx noB030K, npo-BxaBmHx nepe3 rpaHHpy, sapepHtaHH b MapMopHHPe Bnpepb po nonywkHH hobhx yKa3aimft.
     695.      — [ByxapecT,] 15 $eBpanH. — MHHHCPepcTBO BHyTpeHHHX pen cooG-ipaeT npe^eKTypB BnamcKoro ye3na, hto BceM bjibcthm HapnexuiT nepeexaib b îKypjKeBO h hto Bnpeflb noB03KH «jih TpaHcnopTa GypyT npepocTaBJiHTbcH Ha ocho-BaHlIH OCoGblX npHKa30B.
     696.      — Bpanna, 15 $eBpantf. — IIpe$eKTypa BpanjibcHoro ye3«a «ohocht MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX pen o hhcjio h rpy3« nO(e3poB, npocnepoBaBniHx k Byxa-pecTy 3a 14 $eBpanH.
     697.      — Hhko nojib, 15 (J)*ebpa jih. — Mattop IlaHflpaB npocHT KOMeHjţaHTa KpenocTH HHKononb renepana 3<e$KapH OTpnflHTb conpaT pjih KOHBonpoBaHHH rywe-bhx TpaHcnoipTOB ot BepGnnu po flyHan.
     698.      — HHKononb, 16 ^BBpanH. — KoMeHjţaHT KpenocTH Hh ho nojib npea-micHBaeT KanHTaHy 3oTTy npwcJiaTb rnopeit b MycejniM-Oeno «hh oi;a3aHHH noMonţa no TpaHcnopTy npHGbiBafoipHX H3 BepGHiţu apTHJiJBepnftcKiix opypHit.
www.dacoromanica.ro
cx
     699.      — [Kana$aT,] 16 $eBpajin. — KoiuaHfliip 3anacHoft ahbh3hii nojiKOB-iihk XojiCaH H3BemaeT KOMaHjuipa apimiJiepun Ha3B3HHoft juibh3hh Maftopa. «Eothho o hobom pacnpeflejieHHH H,eKOTopHX bohhckhx nacTeft.
     700.      — [Ka jja<j>aT,] 16 $eBpajin. — reHepajibHuft urraO npeanncbiBaeT KOMaH-fliipy noHToaepoB KamiTaHy BacHnny aocTaBHTb H3 HwKonojiH b TypHy-Marypene HiicTpyMeH'rbi, npuHafljiewamne 2-ft canepnoft poTe.
     701.      — Kajia$aT, 16 $eBpajiH. — reHepajibHbift urraO npeflnwcHBaeT HHTeH-flaHTy Kop3HecKy npeaocTaBHTb b pacnopnweHHe Mailopa IHep63HecKy 500 Jieft hjih nponBBOflCTBa HHCneKipiii, HMeioniiix Hejibro ycKopHTb nepeB03Ky b PyMbiHHio Tpo-$eftHoro opy>KHH.
     702.      — Hynep'ieHM, 16 <J>eBpajin. — BeTepuHapHbitt OT^eJi npocHT KOwaH-flwpa TpaHcnopTa 6oenpnnacoB 3-ft jţMBH3MM nepeMemiTb MecTO ctohhkh, hto6h npe-floxpaHiiTb Jioiuafleft ot 3a6oji‘eBaHHH HecoTKOft.
     708. — [K3ji3pauiH,] 16 $eBpajin. KoMaHjuip 1-tt Bpurajibi 3-tt juibhbhh nOJIKOBHHK Bjl3flŞCKy flOHOCIIT KOMaHflHpy ÎUIBH3IIH reHepajjy PaKOBHBa, <Jto b BOtt-CKax BcnbixHyjia 3nnfleMnn cbinHoro TH$a.
     704.      — IIoHHa, 16 $eBpajiH. — rjiaBHUft caHHTapHbitt HHcneKTop iiojikobhhk JlaBHJia npocHT HanajibHHKa reHepajibHoro urraGa nojiKOBHHKa ®3jiKOHHy o npHHHTHH Mep k OTKpHTHio rocnwTajiH b Kajia<|>aTe.
     705.      — Bp3Hjia, 16 $eBpajiH. — KoMeHflaHTCTBO 6p3HjibCKoro nopTa yBeflo-jineT MHHHCTepcTBO HHOCTpanHtrx fleji, bto wajioBa naniiTaHa HopaOjin AHflpnaHO HeocHOBaTeJibHa.
     706.      — Bena, 16 $eBpajiH. — ynpaBJifnomnii py mhhckhm jţwnjioMâTHHecKHM areHTCTBOM b BeHe OrepHafle cooOmaeT pyMHHCKOMy MHHHCTpy HHOcTpaHHHX sen MHeHHe AHflpauiH, corjiacHO KOTopoMy PyMbiHHH Ha^jiewiiT, bo waMeHeHHe IlapMwcKoro TpaKTaTa, HacTauBaTb Ha npn3HaHHtf CBoeft He3aBncnMoc™; hto we wacaeTcrt TpeOo-BaHHH PyMbiHHH yHaCTB0B3Tb B MHpHOft KOH$ep6HIţHH, TO OH HaXOJţHT erO cnpaBenJlH-JIHBblM .
     707.      — [ByxapecT,] 16 $eBpajiH. — Mhhhctp HHOcTpaHHHX jţeJi M. Ko-r3jibHHHaHy cooOmaeT TypeBKOMy MHHHCTepcTBy hhoctpbhhmx fleJi, hto Bonpoc o flajibHeiimeM npeGbnsaHHH pyMbiHCHHX BoiicK b Bojirapmi nacJie aaKJiioBeHHH Mupa aojiweH ObiTb oOcyJKfleH coBMecTHO c reHepajioM HenoKoiiranKHM.
     708.      — ByxapecT, 16 $eBpann. — IţnpKyjinp pyMHHCKOro MiiHHCTepcTBa HHOcTpaHHbix flen pyMbiHcHHM flHnjioMaTHBecKHM areHTaM Barpammeti, nepeflaxmmft coflep>«aHHe pesojiiOHHH najiaTbi aenyTaTOB no Bonpocy o npo^ojiHieHHH BHeniHe# nojiHTHHH npaBHTenbcTBa.
     709.      — ByxapecT, 16 $eBpann. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHux aeJi ncnpa-iuHBaeT y kiihbH pa3pememiH Ha ynpasaHeHne hoj-iikhocth oOjiacTHoro KOMHccapa npii pyccKHX bo ticna x b Ebipjiajie, aamiMaeMoti b HacTonmee BpeMH T. JlaMCpHHO.
     710.      — ByxapecT, 16 $eBpann. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHux aeJi coo6-maeT pyccKOMV jiHnjioMaTH«iecKOMy areHTy b EyxapecTe CTyapTy, hto njiaTewHoe cBHfleTejibcTBO pyccKOro HHTeHflaHTCTBa Ha yUjiaTy ctohmocth TpaHcnopTOB, coBep-nieHHUX no jihphhm ByxapecT — JKypweBO h Hccm — yHreHH ^ojihiho ObiTb BbijţaHO Ha hmh rjiaBHoro nacciipa rocyAapcTBeHHOro Ka3HaHe#CTBa.
     711.      — ByxapecT, 16 $eBpann. — MHHHCTepcTBO HHocTpaHHWX jţen coo6-maeT MHHHCTepcTBy rhvTpenHHX nen o corjiaineHHH, saKJHoneHHOM c BJiacTHMH,
www.dacoromanica.ro
CXI
Ha ocHoBauuit KoToporo 6y.neT npncTynjieiio k paccMOTpernio norrvnaionHix ot Hace-jienirn xonaTaftcTB o B03Mememni y6biTKOB, ocHOBaTejibHocTb kohx «oji/KHa 6bm> nonTBepwneHa MecTHHMH npe<j>ei:Ta;un.
     712. — EyxapecT, 16 $eBpajin. — MnHHCTepcTBO HHOcTpaHHtrx neJi coo6-nţaeT reHepajibHOMV pyMHHCKOMy KOMnccapy npn pyccnoa apMHH 06 ynpOKneHHH komhcchh «jth BLiOopa b npeflMecTHH IlaHTejiHMOH MecTa hjih KJianSmiţa npn pyccKOM rocnHTajie 11 npocHT o HaanaHeHHH b 3Ty komhcciiio pyccKOro KOMeH«aHTa ropona.
     718.      — [EyxapecT,] 16 $eBpajin. — MHHHCTepcTBO HHOcTpaHHtix «eu coo6-nţaeT MHHHcTepcTBy BHyTpeHHHX neJi, hto b rocmiTane KoJieHTHHa HaxojţHTCH Ha najieHeHHH jininb 6oJibH.ae H<eJieaHonopo)KHHKH h hto amineMUH He HBjmeTcn cunHO-TlI<J>03Hoft.
     714.      — EyxapecT, 16 $eBpajin. — MtfHHc.TepcTBO BHyTpeHHHX neji nepe-cunaeT MHHiicTepcTBy HHOCTpaHHux «eji kohhio nocTaHOBJieHHH Bbtcniero MenniţHH-choto coBeTa 06 aBanyaiţHH Sojibhhx coji^aT na rocmiTanett cTOnupti.
     715.      — EyxapecT, 16 $eBpajiH. — KoMeHnaHTCTBO ropojţa EyxapecTa npociiT EpaHKOBaHCKiitt rocniiTajib npKHHTb Ha HajreneHHe SojibHoro cep>KaHTa.
     716.      — Tajian, 16 ^eBpajin. — IIpeiJieKTypa KoBypjiyiicKoro yea«a coo6-nţaeT pyMHHCKOMy KOMHccapy npn pyccKKX Boftcuax p Tajiane h Bpanjie iţeHH, no KOTopuM MoryT 6HTb aaKynjieiiH 3epHO ,$ypa«« n npOBa.
     717.      — [Bejiapana,] 17 $eBpajin. — IlanajibHHK uiTa6a aanajiHOft apMHH nOJIKOBHHK TpaMOHT npOCHT 2-K) HHBH3HK) npe«nHCaTb nO«HHHeHHHM eB BOHHCKHM pacTRM cocTaBHTb ROKJianHHe aamicKH c omicamieM poeHHbix onepaiţnB c 25 hoh6ph 1877 r. no 20 HHBapH 1878 r. h npenpoBO«HTb hx nrra6y rjiaBHOKOMaHflyiomero•
     718.      — [BiIjhh,] 17 $eBpajitf. — HanajibHHK HHweHepHoro OT«eJia coo6-nţaeT KOMaH«npy 3-B canepHoB poTH KanHTaHy IlHTeniTHHy, hto' Ha Hero BoajiomeHO cHHTMe njiaHa KpenocTH BeJiorpa>KHK.
     719.      — 17 $eBpajiH. — HaManbHHK reHepanbHOro nrra6a npennncbreaeT KOMaH-«npy l-a AHBH3HH pacnopH«HTbcH cHHTueM njiaHa ropona Bh«hh.
     720.      — Bhshh, 17 ţeBpajin. — KoMaH«yiomHa 2-a HHBHanett reHepaji Hep-Ke3 AOKJianuBaeT KOMaHnyionţeMy neBcTByiomeB apMHett reHepajiy HepHaTy o iţenax Ha ceHO b BiinuHe h npociiT BHcnaTb eMy neHbrn Ha ijonynKy ceHa «jih EoaBpanţeHHH ero OojirapaM BaaMeH peKBHanpoBaHHoro.
     721.      — Bejiapazţa, 17 $eBpajin. — UaqajibHHK mTaOa aanagHoro wopnyca nojiKOBHHK TpaMOHT OT«aeT iţHpKyjmpHbia npiiKaa no 4-a hhbh3hh, cooSmaiomHft o «He aKaaMeHa Ha no«nopyHHKa apTiuuiepini Il-ro KJiacca, npocn «OBecra 06 btom «o Bceo6mero cBeneHHH.
     722.      — Kajia$aT, 17 $eBpajin. — KoMaH«np apTHJuiepnn 4-a hhbh3hh xonaTaacTByeT nepen KOMaHflyKmuiM neftcTByiomea apMiieft reHepajioM HepHaToM o paapemeHHH peKBiiaiipOBaTb HeoOxoniiMHtt <j>ypa>K jjjih 1-ro apTHJuiepnacKOro nojiKa Ha nyTH ero nepexojţa b TypHy-CeBepnH.
     728. — 'îynepieHH, 17 $eBpajin. — KoMaH«Hp onoJMeHcKOro SaTajibOHa Mattop MajiHHy aoKJia«HBaeT KOMaHflHpy aanacHott hhbh3hh o KOJiHHecTBe nepenpaB-jieiiHOro Ha BojirapnH h KOH(f>ncKOBaHHoro b PyMHHHii opyjKHH h cKQTa.
     724. — Ty p Hy-Ma ry p e ji e, 17 $eBpajin. — KoMaHRHp noHTOHepoB KanH-TaH BacHjmy j(OKjia;ţHBaeT HanajibHHKV reHepajibHoro nrra6a, hto y THHHOBa Hepea peny 5Kny HaBeneH moct.
www.dacoromanica.ro
CXII
     725.       — Eyxapecr, 17 cţieBpajia. — MHHHCTepcTBo uuocTpaHiiux jţea cTaBHT b HaBecTHOcTb Mhhhcîppctbo BHyTpeHHHX flen, hto pyccKHe bjihcth HMeioT npapo CBHfleieJibCTBOBaTb nponycKH b Bojirapmo.
     726.       — 17 $eBpajin. — PyMHHCKHit ocoSoynoJiHOMoneHHbiit npn pyccKOM hhtoh* flamcTBe nepecwjiaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX «ea «eubru, BpyneHHHe eMy bthm HHTeHjţaHTCTBOM b B03Memeinie pacxoflOB no coflepwaHHio pyccKMx paHeHbix b TeKvn-ckom rocninajie.
     727.       — ByxapecT, 17 $eBpaaa. — IIpeflceflaTeab C.OBeia mhhhctpob coofi-maeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHiibix jţea, hto aaKOHonpoeKT o BO3H0rpa>KBeHHH rpawjţOHCKHx KOMiiccapoB npn pyMbiHcHHX BoflcKax b Bojirapim chht c noBecTKii Ahh CeHaia.
     728.       — ByxapecT, 17 (jieapajia. — BucniHit BpaneSHbiit coBeT VKa3biBaeT MnHHCTepcTBy BHyipeiiHHx flen Ha caHHTapHKie Mepu, HeoSxoAHMbie ajih Toro, hto6m noMemaTb pacnpocipaHeHHio cunHoro TH$a b Eyxapecie.
     729.       — ByxapecT, 17 $eBpana. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX flen noac-hh6t npeiJeKType vea^a OajiHHV, hto pyccKHM BOitcuaM Heab3a noMeuiaTb paaSnpaTb moctbi, nocTpoenHbie hmh «jih hx H?e coScTBenHux HafloSHOCTeit.
     780.       — [Pyn>ia,] 18 (JieBpaaa. — 1-h ahbiishh cooSmaeT KOMaHflnpy 1-Ji OpHraHu noflnojiKOBHHKy flaHecuy, hto Spurana octBctch b Pynna nofl ero KOManflo-BamieM «o oKOHnaHHH nepexofla BOitcK b PyMUHHio.
     781.       — Pynna, 18 $eBpajin. — KoMaHflup 1-it «hbhbiui npeîinHcbiBaeT ko-wanAHpy 1-it Spuraflu hbhtbch reHepaav Hepuesy «na nojiyieHna pacnopnweHiitt no Bonpocy o paeiiBapTiipoBannii hobux poAck, BCTynaiomHX b Bhahh.
     782.       — 18 ţeBpajiH. — BepoMOCTb npe«MeTaM npo/toBOjibcTBiia, HaxoflamHMca Ha cKJiaae HiiTeunaiiTCTBa 2-11 ahbhshii.
     788. — Kana$aT, 18 ţeBpajiH. — ripaiuiTeJibcTBeHHbiii KOMHccap npn 3a-nacHOit AHBH3HH sanpauiHBaeT HOMeH^aHTa ahbhshh, SyneT jiu oh, b cbh3h c pac-4>OpMHpOBailHeM 3T0it HHP.H3HH , nepeBefleH BMecTe C OCTajIBHblM COCTaBOM BOPHHOrO coneTa Ha Ty H?e aojihîhoctb b l-io aiibh3hk>.
     784. — [Kajia$aT,] 18 ţeBpajin. — reHepajibimtt uiTaC sanpauiHBaeT BoeH-noe MHHHCTepcTBo, paspeinaeT jih oho reHepaay HepKe3y 3anynHTb ceHO b BiifliiHe Ajih B03BpameHHH ero SojirapcKony iiaceJieHino b cneT npoHBBefleHHbix y nocaeflHero peiiBH3imnil.
     735.       — [Kajia$aT,] 18 $eBpajiH. — KoMaHflnp aanacHOit ahbhshh npenpo-BowflaeT aanaflHOM.v Kopnycy panopT fliiBii3iiOHHoro Bpana, xoflaTaitcTByiomero o npi.HHTiin Mep b cbh3h c paci'BapTHpoBaHHeM no ceaaM Boitca, ctohihhx b Jiarepax.
     736.       — [KajiaiJiaT,] 18 $eBpajiH. — 3anacHan ahbhshh npocHT reHepaaa XapajiaMCiie pacnopaflHTbca nfmHflTiieM caHiiTapHbix Mep c iţeJibio npeAynpeflHTb pacnpocTpaHeHHe anHfleMHH necoTKH, 06'bHBMBHieitcrt b MynepneHH cpe«H jionia«eit TpaHcnopTa CoenpiinaeoB.
     737.       — ByxapecT, 18 (JieBpajia. — 3-a «hbh3hh «aer npe«nncaHHa KOMaH-AHpy 1-it SpHraflbi noJiKOBHHKy BaaaecKV, Hacaromneca Soabnux, ocraBiunxca b jiasapeTe noc^ie yxoaa BoitcK hs KaaapauiH.
     738.       — 18 $eBpajia. — KoMaHHHp 2-ro CaiajibOHa 8-ro AopoOaHiţcKOro noana cooSnţaeT 1-it Cpuraae 3-it ahbhshh noflpoSnocTH o HaxoacfteHHH h ,norpe6eHini Tpy-noB pyMUHCKnx cohabt, ybHTbix TypKaMii bo BpeMH oeKOrHociţupoBKH.
www.dacoromanica.ro
QXIIJ
     78,9. — EyxapecT, 48 «Jieepa JiH..*-.KoMaHjţHp Il-ă ansHanii npaflijHcHBaeT «OMaHRHpy 1-tt Cparaflu OTflaTb npiiKaa o BbicTynJieHHH 8-ro nopo6aHHCKOro noJiKa ii SaTaJiboiia 5-ro flopoOanucKoro noJiKa Ha Kajiapauin b EyxapecT.
     740.      — Eyxape'-cT, 18 $eBpaJiH. — BoeHHOe MHHHcTepcTBO coo6iiţacT JVIhhh-CTeiicTBy BHyipeHHiix jţeJi, hto pacnopHweiiHe 06 OTo6paHHii uoeHHOpo opyjwiH y rpa>KjţancKOio naceaernin itacaeTcn jimujb opywHH, HattueHHorO cnyMattHUM oSpasoM. 6ea' Ha<;HJii.cTBeHnoro o6ucna nacTHUX HtiiTeJiett.
     741.       — 1’aJiap, 18 $eBpajiH. — KoMeHflaHT ranapcnoro nopTa IlameJiH yne^oluJMeT Mhhhctopctbo TiHOcTpaHHHX «eJi, hto co ctopqhu nopTOBUX BiikcTefi ne ■'iitfiHJioct npenrTcTBiitt k norpyarto MyHTy npoB h nepeBoane hx b JKypweBO.
     742.       — IlapHHi, 18 $eBpajia. — PyMUHcKHit flanJioMaTHHecKHii areHT b IlapHJKe KaJiHMauH-KaTapwH nepe/ţaeT pyMWiicKoMy MHHHCTepcTBy HHOcTpaHHux iieji no^pobnocTH cBoett 6ece«H c BajuţHHrroHoM, oSenţaBiueM eMy noimepwKy b HeJie npnaHaHHH He3aBncHMOcTH PyMHHHii, ho ykjiohhbuihmch ot nofloOHOro «e, aaHBjieHHa b Bonpoce o nonymeHHH ee k yaacTHio Ha MHpnott KOH$epeHiiHii Bea n'peRnapHTenbHOro oBcyntfleHHH aioro nyHma b BeHo h JIoHjţOHe.
     748.      — EyxapecT, 18 $eBpajiH. — MHHHcTepcTBO HHOcTpaHHux jţeJi cooB-nţaeT pyMbuicKMM «HnJioMaTuHecKHM areHTaM aarpaHHiţett o jţoBepiiH, BbipaateHHoM CeHaioM npaBHTeJitcTBy b ero noJinTHKe. KacaiomettcH MHpHoro KoHrpecca.
     744.      -— EyxapecT, 18 $eBpaJiH. — CeHaT npocHT MHHHcTepcTBO HiiocTpaii-Hhix Rerf npncJiaTb eMv 15 3K3eMnjiHpOB aeJieHott khhth hjih jiHHHOro H0Jib80BaHHH ceHaTopoB.
     745.      — [EyxapecT, 18 ţespain. —] IIocTaHoBJieHHe CoBeTa mhhhctpob, yROBJieTBopHiomee xonaTattcTBO MHHHcTepcTBa HHOcTpaHHbix jţeJi 06 accwrHoBaHHH HpeaBmattnoro icpe^HTa na ynJiaTy cj'tohhhx pvmmhckhm komHccapaM npa pycKHX BottcKax.
     746.      — Eyxapecr, 18 $eBpaJiH. — MHHHcTepcTBO HHOcTpaHHux neJi nepe-cujiaeT MiiHHcTepcTBy BiiyTpeHHHX sen AeHbrH, npHHHTaioiUHecH sa najiaTKH ropo^a AjieKcaH/ţpHH, aaiiJTTbie pyccKiiMii BoftcnaMii.
     747.       — EyxapecT, 18 $eBpajin. — MHHHcTepcTBO HHOcTpaHHHx neJi nepe-ctuiaeT MniiHcTepcTBy BHyTpeHHHX neji fleHbrH Ha noKpbiTHe pacxojţoB, npoHSBefleHiibix iipe^eKTypoit BjiamcKoro veajţa no Jienemiio pyccunx cojinaT b yeaAHOM rocnHTajie.
     748.       — EyxapecT, 18 $eBpajiH. — MHHHcTepcTBO HHOcTpaHHux nen nere-CHJiaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX flen flem>rii b BoaMemeHne pacxo/ţoB no coflepwa-hhio pycbwix CoJibHbix b rocnHTajie ropoiţa CjiaTHHbi.
     749.      — EyxapecT, 18 $eBpajiH. — noneiHTeJibcTBO EpaHUonaHcitoro roc-nwTajiH npenpoBOJKnapT Ha cbopHStt nyHKT BOeHHonjieHHăx JV» 1 Tpex ■fypeHKHX BoeHHonnenHUX hs rocniiTanH.
     750.      — [Hcch,1 18 $eBpajiH. — JţaMcKHtt komhtbt ropona flccu npenpo-BOjK^aeT EoeiiHOMy MHHHCTepcTBy HHBeHTapb cjţaBaeMHX hm npe«MeTOB h xo/ţaTatt-CTByeT oHHOBpeMeHHO o HarpantjieHHH T. EaJiacoHa opueHoM.
     751.      — Xupjiay,' 18 $eBpajiH. — IIpeflnHcaHHe npe^eKTypu EoTomaHcnoro ye3,^a 06 oitaaaHiiH xupjiavcKott cenbCKott ynpaBott coffeflcTBHH k cHaOweHHio npaBO-MOHHblX H3 TO JIHIţ aKT,aMH, HeofîXOBHMHMH AJIH nO JiyHeHIIH HMH neHCHH.
     752.      — [Ey8ay,] 18 <J>eBpaji». — IIpe$eKTypa ByaaycKoro yea^a npenpo-BOWflaeT MHHHCTepcTBy BHyTpenHHX nen cBHfleTeJttcTBa o cMepTH Typemmjc poeHHO-nJieHHUx, citoHHaBHiHXcH b BOeHHjjx rocnHTanux ropcfla Eyaay,
vili - c. 313
www.dacoromanica.ro
cxrv
     768. — Benapaaa, 19 $eBpajiH. KoManAnp aananHoro Kopnyca feaepaa XapanaMCne npenpoBowAaeT KowaHAftpy 4-tt ahbhbHh reHepany AHrenecKy aonoTy» MesaJib «BHpTym MnAHTapa», nowajioBaHHyio 9-y K3JiapamcKOMy nojiuy.
     764.      — Twpua, 19 $eBpajiH. — KoMaHAnp 4-ro AopoGaiujcKoro noJina npo-cht KOMaiiAiipa 1 -ii ahbii3hh noJiKOBHnna Jleua o tom, hto6h b ahh, norfla Ha ahbh-ailoHHOM cHJia^e ho onanceTcH npoAOBOJibciBHH, nocJieflnee aaKynanocb 6bi nojinaMH, HJIH BH^aBajIOCL JIIOflHM HQJII1HIIBIMH AeHbraMH .
     766.      — [Pynia,] 19 $eBpajiH. — IjHpKyjiHpHbifl npwKaa l-ii ahbhbhh no ROAUiHeHHBiM efl fîpwraflaM, kohm paapemaeTcn saKynKa npojţOBOJitcTDHH B ahh. Morsa HHTeHAaHTCTBo hm He pacnoJiaraeT.
     766.      — [Pynna,] 19 $eBpajiH. — 1-h aiibhbhh npeAnncbiBaeT noAHHHeHHHM efl bohhckhm MacTHM He noKynaTb 6oJibine pnca, a nojry*iaTb ero c HHTeHAairrcKOro CKJiaAa.
     767.      — EeJiapaaa, 19 (JieBpajiH. — KoManAnp aanaffnoro Kopnyca npocHT urra6 rjiaBHOKoMaHflvromero o tom , mto6h BOflcKaM, nanpaBAHwmHMcF b KpattoBy h TypHy-CeBepHH, 6ujio pa3peineHO nonvHHTb mimeBOe AOBOJibcTBHe HaJiHMHHMH AeHbraMH.
     768. — Pynaa, 19      $ gb p a jih . — KoMaHAifp i-fl ambhbhh npejinHcbiBaeT
KOMaHflHpy 2-tt CpuraAbi pacnop»AHTbcH OTnpaBKott b Pynaa oahoto GaTaAboHa 2-ro AopoOaHPcKoro nojma.
     769.      — [Kajia$aT,] 19 $eBpajiH. — KoMeHAaHT urraOa apMHH npocHT ko-MaHflwpa 2-fl AHBH3HH nojiKOBHHKa HepKe3a AOCTaBHTb eMy Ha Aonpoc noA KoHBoeM b JIom IlaAaHKy oahoto yitaobiBaeMoro hm CpHraAnpa.
     760.      — [KaiaţaT,] 19 <}>ebpajih. — reHppajibHbifl uiTa6 AoKJiaflbiBaeT BoeH-HOMV MHHIlCTepCTBy, MTO BOBBpailţaiOIlţHeCH B PyMHHHK) BOflcKa He HteABIOT OcTaBJIHTb CKOT B KapBHTHHe.
     761.      — [KaaaţaT,] 19 <J> e b p a ji h . — PeHepajibuuft urra6 npeAHHcbmaeT iih-TeHAaHTy nop^apHy onOBecTHTb BoimcKne aacTH o tom, mto ohh oOnaaHbi ocTan-JUITb KOpOB H BOJIOB B KapaHTHHe.
     762.      — ByxapecT, 19 ^eBpaJia. — repMaHcKHtt AHnnoMaTHHecKnft areHT b EyxapecTe AjibBeHcneOeH cooOmaeT MHHHcTepcTBy HHOcTpaHHbix AeJi o tom, kuk 6biJiH pacnpefleJieHU AeHbrH, nojiyaeHHhie ot Ha3BaHHOro MiiHHcTepcTBa na ynnaTv waAonaHHH repMaHcKHM BpaaaM.
     768. — ByxapecT, 19 ţeBpajin. — PyccHHft AHnjioMaTHHecKHtt areHT b EyxapecTe OryapT cooSmaeT pyMUHcKoMy MiiHHcTpy HHOcTpaHHbix Aen M. KoraaibHH-qaHy, hto 20-ro cţieBpajiH 6yAeT OTcaiyjKeHO MOJieOcTBiie no cAyaaio 3aKJiioqeHHH Miipa.
     764.      — ByxapecT, 19 <i>eBpaAH. — PyccKiift AunjioMaTHHecKHfl areHT b EyxapecTe CTyapT cooSmaeT pyMbiacKOMy MiiHHcTepcTBy HHOcTpaHHbix .Aen coAep-/Kaiine n03ApaBHTeJibHofl TeJierpaMMH, oTnpaBJieHHofl papio BeJinKHM KiiH3eM JIhko-aaeM no cJiyaaio oaKjnoaeHHH Mwpa.
     765.      — CaH-CTe$aHO, 19 $eapajifl. — IIoAnHcaHHe pyccKO-TypeUKOro Mnp-HOro AoroBopa.
     766.      — [EepniiH, 1 hiojih. —] IIoAnHcaHHe pyccKO-TVpeijKoro Aoronopa c yaacTiieM eBponeflcKiix AepwaB,
www.dacoromanica.ro
          DOCUMENTE
www.dacoromanica.ro
              DOCUMENT E 1
Verbiţa, 16 Ianuarie 1878
                   Domnule Comisar,
     Pentru transportarea în ţară a întregului material de răsboi, luat de la Turci de armata română, în urma căderii Plevnei, Ministerul prin telegrama sa Nr. 168, îmi ordonă să se efectueze acest tansport prin trăsuri de rechiziţiile luate din Bulgaria.
     Am dar onoare a vă ruga, domnule Comisar, a binevoi să interveniţi pe lângă autorităţile competinte din Bulgaria, să-mi pue imediat la dispoziţie, aicea în Verbiţa, 200 de trăsuri de rechiziţie, cu câte 4 boi, cu jugurile şi tânjelile lor pentru 36 tunuri mari, 29 chesoane şi 10 tunuri mici, socotindu-se câte 3 perechi de boi de fiecare cheson şi tun mare.
     Vă rog, domnule Comisar, să-mi daţi cu multă stăruinţă tot concursul Dvs. spre a se putea face acest transport cu un minut mai înainte, căci altfel acest material, care reprezintă o valoare foarte însemnată, atât morală cât şi materială este expus şi ameninţat a fi pierdut pentru stat.
     Sunt convins, domnule Comisar, că inteligenţa şi iubirea de ţară ce vă caracterizează atât de mult, veţi face totul pentru a se scăpa interesul ţării.
     Totdeodată vă rog, domnule Comisar, să binevoiţi a mijloci să se dea pentru hrana companiei aflată de gardă la depozitul din Verbiţa, cel puţin vreo 8 vite mari de rechiziţie, căci această nenorocită trupă o lună de zile de când trăeşte numai cu apă şi pesmet şi astfel sănătatea oamenilor a început a fi foarte ameninţată.
     Binevoiţi vă rog, domnule Comisar, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                            Colonel A. Costiescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 590, f. 8.]
                                     1
www.dacoromanica.ro
                                                  2
[Calafat,] 16 Ianuarie 1878
                                  Ordin de zi Nr. 10
     Compania ce comandaţi este menită a face serviciul de avant-post.
     Va veţi conforma pentru aceasta regulilor din serviciu in campanie, privitoare la guardele mari. Un pluton de călăraşi sub comanda unui ofiţer se ataşează la trupa ce comandaţi. O parte din acest pluton va rămâne la corpul principal, iar cealaltă se detaşează în patrule exterioare, jumătate înainte de Ciu-perceni până în dreptul Canap[ei], iar cealaltă jumătate va patrula pe linia pichetelor între Calafat şi Ciuperceni.
     Această patrulă, la fiecare sosire în Calafat, va raporta şefului escadronului de cele ivite în timpul expediţiei, după care se va întoarce pe aceeaşi linie până la Ciuperceni.
     Patrulele exterioare de cavalerie, ce veţi trimite până în dreptul Canape[i] se vor schimba pe măsură ce se vor întoarce în Ciuperceni.
     Acest ordin se va transmite regulat companiei schimbătoare.
     Recomand d-lui Comandant de avant-post matură împărţire a serviciului privitor la Cavalerie, spre a nu obosi zadarnic caii şi oamenii.
     Orice eventualitate, printr-un călăreţ într’adins purtător de un raport mi se va trimite printr’un călăraş, imediat în Calafat pe adresa mea.
     Trupa de infanterie va fi întrebuinţată în serviciu de guardele mari pe schim-1 uri, lăsând totdeauna la corpul principal nu mai puţin de o a doua parte.
     Aşezarea acestei guarde-mari se lăsă la chibzuirea Dvs., după localităţi şi importanţa măsurilor de siguranţă.
     Vegherea va fi mai mult îndreptată către Canapa şi parte dinspre Dunăre din dreapta şi ceva mai jos de Ciuperceni.
     Pe rând ofiţerii companiei vor face vizitaţia avant-posturilor, atât ziua cât şi mai cu seamă noaptea.
     Dl-ui Comandant de avant-post îi recomand strictă aplicare a tuturor regulilor prevăzute de serviciu în campanie.
     Comandantul Plutonului de călăraşi este strict răspunzător de regularitatea serviciului destinat oamenilor de sub comanda [sa].
                                                         p. Comand. Brigadei,
                                                           Maior Brătăşanu
        [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 114 b, f. 35.]
                                    3
Nazîr Mahala, 16 Ianuarie 1878
    Ordinul D-voastre de astăzi l-am primit la malul Dunării, unde mă ocupam cu trecerea proviziilor de la Ciuperceni. Dacă trupele sânt lipsite astăzi de hrană, cauza este că unele nu au executat ordinul ce aţi dat de a veni să primească
                                 www.dacoromanica.ro
provizia ; căci astăzi depoul Intendenţei poate distribui la întreaga Divizie pesmet pe 3 zile, carne pe 2, fasole pe 2, orez şi sare pe mai multe zile. Pâine, atât ieri cât şi astăzi, nu s’a adus de la Ciuperceni.
     A veni acolo, ar fi ca Divizia să sufere lipsa de hrană, căci nu ar avea cine să stăruiască a primi provizii pentru Divizie. Vă rog lăsaţi-mă aici, a mă ocupa cu aprovizionarea Diviziei, binevoind ca d-stră să daţi ordine severe Corpurilor a trimite să primească provizii.
     In ceeace priveşte responsabilitatea ce lăsaţi asupra-mi de orice lipsă de provizii, ea mă va privi, numai în cazul când depozitul central îmi va da provizii şi eu nu voi îngriji a le distribui Corpului când ar veni să [le] primească.
     D-voastră ştiţi că alte mijloace nu avem, decât a ne aproviziona din proviziile ce se trimit din ţară, fiind sleite toate resursele de aprovizionare prin localităţi în urma rechiziţiilor ce s’au făcut.
     Rog daţi ordin regimentului 2 de artilerie, de a trimite să primească orz pentru una zi.
                                                         Intendantul Diviziei,
                                                          Adj. I. Ghiurgiu
         [Arh. St. Buc., JI. St. M„ dos. Nr. Iii A, f. 106.]
                                     4
Nazîr Mahala, 16 Ianuarie 1878
    Daţi ordine să înceteze bombardamentul, mâine 17 Ianuarie nu se va trage nici-un foc, chiar dacă Turcii vor trage asupra Calafatului. Cu începere de Miercuri 18 Ianuarie ordonaţi a se trage câte 300 focuri in 25 ore trăgându-se de preferinţă cea mai mare parte cu tunurile mici spre a se menaja muniţiile tunurilor de 15 cm pentru cazuri excepţionale.
                                                  General Haralambie
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629. f. 215.]
                                 5
Călăraşi, 16 Ianuarie 1878
     In urma luptei de avan-posturi din dimineaţa zilei de 14 Ianuarie, subsemnatul Comandant al Brigadei se simte dator să arate trupelor ce au participat Ia această luptă, deplina sa mulţumire şi a le transmite felicitările Generalului Racoviţă, Comandantul acestei Divizii, precum şi pe ale Excelenţei Sale General Drenteln.
                                   Comandantul Biigadei I, Colonel D. Vlădescu
        [Arh St. Buc., M. bt. M.,ldoS. Nr. 246, f. 93.]
                                  3
                                                              www.dacoromanica.ro
6
[Calafat 16 Ianuarie] 1878
     Printr’o notă Dnul Ministru de Război Brătianu îmi ordonă ca în interesul operaţiilor să dau 6 tunuri de calibru cu încărcăturile şi proectilele lor. D. Ministru îmi impune datoria de a vă da aceste tunuri, numai in cazul dacă Dvoastră garantaţi trecerea lor; vă rog dar a face cunoscut dacă credeţi posibilă trecerea lor pe malul drept şi în caz afirmativ a lua măsurile cuvenite pentru a fi primite la pichetul Bogdan pe malul stâng, unde vor fi predate în regulă de noi celor ce veţi însărcina cu primirea lor.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 202.]
                                      7
[Itaionovcea,] 16 Ianuarie 1878
     Se recomandă cu seriozitatea dlor şefi de corpuri de a nu mai tolera tăerea arborilor, arderea gardurilor şi dărâmarea caselor; iar pentru lemnele trebuincioase pentru încălzit şi fiertul hranei, corpurile vor îngriji ca să tae numai copaci sălbateci, iar nu pomi roditori.
     Domnul colonel Gorjean este şeful cantonamentului în Raianorcea şi însărcinat a regula serviciul în cantonament, la care va concura regimentul său şi batalioanele din al 4-lea şi al 15 Dorobanţi.
                                    Comandantul Brigadei II, Colonel Dona
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 561, f. 2G6.]
                                        8
[Calafat 16 Ianuarie 1878]
     Astă noapte Vidinul s’a bombardat până la ora 6 dimineaţa, efectul a fost trei focuri care au isbucnit în trei puncte ale oraşului, care au durat şi în timpul zilei. Turcii au răspuns cu vigoare; în Calafat o magazie şido[u]ăcase fură lovite, câteva obuze ajunseră chiar în tabără. In timpul zilei un sergent de roşiori trimis de D. Colonel Creţeanu a trecut Dunărea cu o luntre din sus de Vidin şi mi-a raportat că vedetele brigadei de roşiori se găsesc la un kilometru de fort de la Nord. Brigada de roşiori aflându-se la Nordu[l] Vidinului are aripa stângă pe Dunăre iar aripa dreaptă susţinută de regimentul 5 linie, un batalion de vânători şi do[u]ă batalioane de dorobanţi.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629. f. 184.]
                              4
www.dacoromanica.ro
9
[Calafat,] 16 Ianuarie 1878
     Notei Dvoastră către Comandantul garnizoanei Calafat şi Rast, am onoare a raporta că am trimis Colonelului Fălcoianu situaţia de muniţia ce avem. Noi n’am trimis nici-o muniţie la Ciuperceni, ne având primit nici-un ordin de nicăeri. Cred însă că nota Dvs. este relativă la nişte muniţiuni sosite din Turnu în Poiana sub conducerea căpitanului Mavrocordat, care are ordin de a înfiinţa un depozit In apropiere de trupele de peste Dunăre în punctele ce i se va ordona de şeful Corpului de Vest, pentru a procura muniţia necesară acelor trupe. Cred că ar fi necesar do[u]ă depozite, unul la Cetate pentru trupele ce înconjoară Nordu Vidinului şi altu[l] la Poiana pentru trupele de la Sudul Vidinului.
         [Arh. SI. Buc., M. St. II., dos. Nr. 679, f. 201.]
                                       10
Călăraşi, [16 Ianuarie] 1878
     Considerând efectivul restrâns al regimentelor noastre de Cavalerie, rog pe Excelenţa Voastră să dea voie Colonelului Dimitrov să mai rămână câtva timp cu statul major al regimentului 4.0 de Cazaci la Călăraşi, precum şi detaşamentul pe care l-am găsit la sosirea mea.
          [Arh. St. Buc., Al. St. Al., dos, Nr. 246 f. 95. Originalul In limba franceză.]
                                11
Bucureşti, 16 Ianuarie 1878
                   Domnule ministru,
     Principele Obolensky prin nota Nr. 37 îmi face cunoscut că dela 8 ale curentei au început a ajunge la Zimnicea convoiurile cu prizonierii Turci dela Şipca şi fiindcă aceste convoiuri sunt dirijate prin comunele Alexandria, Bragadiru şi Putineiu şi d’acolo prin Frăţeşti, Călugareni şi Jilava la Bucureşti, cere interve-nirea mea pe lângă guvernul român de a se lua dispoziţiunile necesarii pentru internarea acestor convoiuri în jurul oraşului Alexandria, unde au a poposi provisuarmente precum şi pentru cartiruirea lor în trecere prin etapele sus menţionate. Supuind acestea la cunoştinţa domniei voastre, vă rog, domnule ministru, să binevoiţi a primi încredinţarea prea înaltei mele consideraţiuni.
                                                             Comisar general, Gheorghe Gltica
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 31, f. 38.]
                              5
www.dacoromanica.ro
12
Bucureşti, 16 Ianuarie 1878
                   Domnule ministru,
     Domnul comisar general prin adresa din 16/28 ianuar îmi îace cunoscut în urma unei comunicări a principelui Obolensky, că dela 8 ale corentei au Început a sosi în Zimnicea convoiurile cu prisonieri Turci venind dela Şipca.
     Aceste convoiuri sunt îndreptate prin comunele Alexandria, Bragadir şi Putineiu şi de acolo prin Frateşti, Călugăreni şi Jilava spre Bucureşti.
     Principele Obolensky se roagă dar ca guvernul să ia disposiţiuni pentru internarea acestor convoiuri în jurul Alexandriei, unde au sosit provisonu precum şi pentru cuartiruirea lor în trecere prin etapele sus menţionate.
     Făcându-vă cunoscut cele ce preced, vă rog, domnule ministru, să binevoiţi a da ordinele ce veţi socoti de cuviinţă pentru aoeasta .
     Primiţi vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                  p. Ministru,
                                                                  M. Mitilineu
           [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. com., dos, Nr 4932, f. 496.]
                                13
Bolarada, 16 Ianuarie 1878
                                 Ambulanţa Mobilă a Comitetului Central de Doamne din Iaşi Nr. 4
                   Doamnă Vice Presidenta,
     Cu onoare vă înaintez odată cu aceasta, compturile de banii ce am primit prin Dr. Russ bătrânu, din partea onorabilului Comitet; dacă aceste compturi n’au fost trimise mai urgent, Gauza este, după cum şi Domnia Voastră cunoaşteţi, tempu îndelungat ce am făcut cu drumul de la Riben şi până la marginile Vidinului, precum şi lipsa de ver un adjutor.
     Cât priveşte piesele justificative le păstrez până la venirea mea în Iaşi, din cauză că transportarea corespondenţilor nu este sigură.
     Vă rog, etc.
                                                                 Medic şef,
                                                               Dr. Ursulescu
          [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 3270, f. 234.]
                              6
www.dacoromanica.ro
                                        Anexă
                                  la documentul Nr. 13
                                Ambulanţa Mobilă a Comitetului Central de Domane din Inssi
           Belarada, 16 Ianuarie 1878
     Compturile de banii primiţi de subsemnatul, pentru întreţinerea ambulanţei
şi distribuirea lor, pe lunile mai jos observate:
     I. Solda şi nutrimentul personalului după cum se observă:      Lej Bani
     1. Medic şef Dr. Ursulescu. Nutrimentul de la 15 Otombri până la 15
Decembri 77                                                         91  50
     Solda de la 15 Oct. până la 15 Decembri 77    ............. 1200 —
     2. Medic secondar Dr. Russ Junior. Nutrimentul şi solda de la 15
Octombri până la 1 Noembri 1877    ............................. 222 50
     3. Internu A. Carageani. Nutrimentul de la 1 Oct 77 până la
1 Ianuar 78                                                        138   —
     Solda de la 15 Oct. până la 15 Decembri 77                    240   —
     4. Doamna Eugenia Condurato. Nutriment şi solda de la 15 Oct.
până la 15 Noembri 77    ....................................... 165 —
     5. Intendent Gr. Arbipp. Nutriment şi solda de la 15 Oct. până la
1 Decembri 1877   ................................................ 292 50
     6. Vezeteul Gheorghi Murgu-Nutriment de la 15 Oc.t. 77 până la
15  Ianuar 78    ...........................................• .     92 —
     Solda de la 15 Oct. până la 15 Decembri 1877  ............. 70 50
     7. Vezeteu Gavril Serbănescu. Nutriment de la 15 Octombri 77 până
la 15 Ianuar 78         ........................................ 92      —
     Solda de la 10 Oct. până la 15 Decembri 77                     88  10
     8. Vezeteu Neculai Stoicu. Nutriment de la 15 Oct. 77 până la
15 Ianuar 78   .................................................’   92
     Solda, de la 1 Oct. până la 15 Decembri 1877  ............. 88 10
     9. Vezeteu Iorgu Bontaş. Nutriment de la 15 Oct. 77 până la
15 Ianuar 78                                                        92   —
     Solda de la 1 Oct. până la 15 Decembri 77                      88  10
     10. Vezeteu Iancu Mucu. Nutriment de la 15 Oct. 77 până la
15 Ianuar 78 ................................................... 92 —
     Solda de la 15 Oct. până la 15 Decembri 77    ............. 70, 50
                                                                       Summa totală . . . 3314, 70
                 II.  Cheltuieli Extraordinare ale Ambulanţei.
      1.  Treizeci rogojini ...........................................• .       60    —
      2. Patru zeci şi opt cuverturi de lâna ............................... 548 —
      3. Una sută coţi pânză groasă pentru saltelele de paie ............... 60 —
                               7
www.dacoromanica.ro
                                                                                       Lei Bani
    4.  Refacerea a 20 pânze de brancarde ............................. 10    —
    5.  15 oca frânghie, 16 chingi, 12 bice pentru cai ................ 50    —
    6.  Două sute potcoave cu una mie patru sute cuie ................ 220    —
    7.  Douusprezeci ocă unsoare pentru trăsuri........................ 24    —
    8.  Optzeci băniţi de orz pentru cai .............................. 80    —
    9.  Una sanie ..................................................... 22    —
    10. Hârtie cu inscripţia Comit. etc. şi corespondenţa ............ 100    —
    11. Dousprezeci funduri lumânări .................................. 24    —
    12.  Bani daţi Intendentului Arhipp pentru interesul ambul. . .      35, 23
                                              Summa ................. 1228   23
     Distribuţiunea banilor de mai sus, s’a făcut din banii ce am primit dela ono-rabilu comitet prin D-l Dr. Russ bătrânu în şapte rânduri la diferite epoce şi care sunt în sumă de 4453 lei, adică patru mii patru sute cincizeci şi trei lei noi,* de când am onoare de a fi şefii ambulanţei.
                                                                Medic. Şef,
                                                              Dr. Ursulescu
         [Bbil. Acad. R.P.R., ms. Nr. 3270, f. 222—223.]
                                        14
Galicea, 16 Ianuarie 1878
     Am dat ordin ca al 2-lea Batalion de Vânători să treacă mâine 17 Ianuarie Dunărea pela Ciuperceni, sau pe unde trecerea va fi mai lesnicioasă. Regimentul 5 de Linie ajunge la 18 la Calafat. Mâine 17 inspectez trupele din Calafat şi seara voi fi în Ciuperceni.
                                                     General de Divizie, Cernat
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 633, f. 108.]
                                           15
[Arccr-Palanca,] 16 Ianuarie 1878
     Pentru o mai mare unitate în lucrările ce compania D. Voastră are a executa spre realizarea investimentului Pieţei Vidinului şi câmpului său întărit, am onoarea a vă pune în vedere principiile în baza cărora trebuesc executate aceste lucrări,, lăsând D. Voastră toată latitudinea în tot ce priveşte măsurile de execuţie şi de amănunte.
     Din investirile cele mai modeme şi mai însemnate resultă învăţământul că perimetrul liniei de investire fiind împărţit în sectoare proporţionate cu efectivul diviziunilor ar trebui să dispunem de 4 oameni pe metru curent al liniei de ante-posturi (6 oameni în teren descoperit şi 3 oameni în teren accidentat). Avînd însă
                              8
www.dacoromanica.ro
în vedere că în întinsul câmpului întărit de la Vidin nu se găseşte o armată de operaţiuni care să secondeze garnizoana, această cifră se poate reduce chiar la un om pe metru curent, lucru ce se întâmplă pentru armata noastră fără vre-un prejudiciu de se vor lua toate măsurile dictate de experienţa trecutului, mai cu seamă că principiul ca armata de investire să fie în număr îndoit de aceea a apărărei, este pe deplin satisfăcut în cazul de faţă.
     Investirea câmpurilor întărite se face după cum cunoaşteţi pentru a da mai multă tărie armatei de investire prin lucrări care o pune în siguranţă, în contra eşirilor sau hărţuirilor inamicului. Pentru aceasta se execut[ă] una, două sau trei linii de investire, numite cea l-a Linie anteposturilor, 2-a Linia posiţiilor de bătae, 3-a Linia de retragere.
     Voi căuta a atinge pe rând condiţiunile ce trebue să împlinească fie care din aceste linii, observând mai din’nainte că se construesc rare ori 3 linii de investire, că adesea se construesc sau două linii, sau una singură.
                                       l-a Linia Anteposturilor
     Linia anteposturilor trebue să fie destul de apropiată de forturi, pentru a putea descoperi mişcările şi a urma progresul lucrărilor inamicului; această linie fiind depărtată zona de investire se întinde prea mult şi forţa sa se micşorează în proporţie. Distanţa medie cea mai bună este de 2,1/2 kilometri; cu toate acestea ea se poate micşora până la 1400 sau la 1500 m., dacă la această distanţă se găsesc înălţimi sau posiţiuni favorabile pe care s’ar putea aşeza anteposturi.
     Linia anteposturilor se va compune din şanţuri, adăposturi, abatişuri, obstacole de sârmă de fer, împrejurimi în lemn sau în zidărie, case cu metereze. Când linia va trebui să treacă prin vreo pădure, se va tăia pădurea pe o lungime dela 30 la 60 m., iar în marginea pădurei se va organisa abatişuri strânse, pentru a opri chiar pe tirailiorii isolaţi. Traseul şanţurilor adăposturi va fi astfel ca terenul dinainte să fie bine bătut de Infanterie. Spaţiurile moarte vor fi mai bine departe de linii de cât aproape: se vor construi părţi eşinde sau săgeţi, pentru a se bate cu focuri de flanc, sectoarele ce nu se pot bate cu focuri directe.
     Şanţurile adăposturi trebuind a fi ferite de focurile de anfiladă vor fi trase paralel cu frontul taberii; iar cind prin natura terenului va trebui a se depărta de acest principiu se vor săpa capete de şanţuri în care se vor aşeza oameni de gardă. Aceste capete de şanţuri, precum şi tranşeele sau şanţurile cele mari ce sunt înaintea frontului Divisiei vor avea trecători cu trepte pentru a putea permite trupelor ce le ocupă de a sări repede înainte. Aceste trecători nu vor fi necesare, decât din momentul când se vor fi adâncit şanţurile adăposturi. Şanţurile adăposturi vor fi nici prea aproape nici prea departe de abatişuri, pentru ca acestea să fie bine Lătute. Trunchiurile copacilor abatiselor vor fi legaţi cu sârmă de fer.
     Abatisurile presint o mare resistenţă mai cu seamă atunci când sunt flancate; pentru aceasta se va construi lunete sau săgeţi, apărate in contra atacurilor de forţă prin gropi de lupi sau reţele de sârmă de fer.
                              9
www.dacoromanica.ro
     Se va mări forţa liniei dându-se ca puncte de reazim împrejmuirile, casele iso-late, satele sau redute bine organizate pentru a se putea menţine apărătorii, chiar dacă o parte a liniei ar fi forţată, căci în acest cas, redutele ar fi de cel mai mare folos pentru o bate liniile în anfiladă. în caşul când s’ar construi o a doua linie, aceste redute în l-a linie nu sunt necesare, căci dacă inamicul le-ar ocupa, i-ar putea servi pentru a aşeza artilerie şi a bate linia a 2-a. Dacă pe l-a linie nu se găsesc case, împrejmuiri, sate, etc., ce ar putea servi ca punte de reazim, se vor intercala săgete, lunete sau blockhause, îngropate. Aceste din urmă se vor întrebuinţa înapoia linii pentru a adăposti gardele mari. întăririle din l-a linie trebuesc gradat desvoltate şi gradele mari puse la adăpost de timpul cel rău în barace, bordee sau locuinţe îngropate. Se vor aşeza piese de artilerie de campanie în l-a linie, cînd se vor găsi locuri mult favorabile acţiuni artileriei sau atunci când se va găsi cu cale a nu se mai construi o a doua linie de apărare. In acest caz se vor aşeza bateriile înapoia liniei anteposturilor, pentru a fi mai bine apărate. Bateriile pentru tunuri de campanie vor fi în genere construite pentru 6 tunuri şi nici odată nu vor avea mai puţin de două piese. Când nimic nu se opune, parapetele tunurilor vor fi depărtate de vreo 15 m. pentru a împărţi focul inamicului. Bateriile pentru tunurile de cîmp vor fi aşezate pe teren natural sau îngropate de 30 la 50 cm., căci cu modul acesta, lucrul bateriilor este mai uşure şi suprafaţa expusă proectilelor va fi mai mică.
     Bateriile vor fi apărate de tiraliori, aşezaţi în şanţuri adăposturi şi prin apărări accesorii, l-a linie de investire va comunica cu trupele de rezervă prin drumuri sau şanţuri defilate.
                            2-a Linie Posiţiilor de bătae.
     A doua linie de învestire sau linia de bătae când va fi a se construi nu se va mai începe decât atunci când cea dintâi va fi aproape terminată. Această linie va fi afară din bătaia eficace a tunurilor apărării, ea poate fi ficsată astăzi la 4000 m. de forturi, astfel că dacă linia anteposturilor se va afla la 2000 m. de forturi, aceea a celei de a 2-a va fi la 1500 m. de cea dintâi. Această linie nu se va mai construi în caşul când l-a linie presintă mari avantage pentru apărare şi când aceasta din urmă se găseşte la 3000 m. de forturi. A 2-a linie este neapărat necesară mai cu seamă când localitatea obligă a se reduce distanţa dintre l-a linie şi frontul câmpului întărit.
     Pentru organisarea linii 2-a se va avea în vedere următoarele: A se bate terenul înainte şi mai cu seamă drumurile şi defileurile prin focul apropiat al infanteriei.
     A se adăposti o numeroasă artilerie în posiţii adăpostite, fiecare tun având parapetul său separat pentru a împărţi mai bine focul inamicului. A asigura acţiunea armelor de foc la mari distanţe şi pentru aceasta se va cauta a se demasca cîmpul de bătut.
     A se organisa abatisuri sau alte apărări accesorii în scop ca posiţia să fie greu de abordat. A se tăia intervalele între obstacolele naturale şi artificiale prin şan-
                              10
www.dacoromanica.ro
ţuri adăposturi în teren deschis, prin abatise în teren cu pădufe, a se deschide drumuri şi asemenea poduri, pentru a înlesni comunicaţia între trupe; a se lăsa intervale între întăriri, şi trecători în şanţurile adăposturi pentru a se înlesni întoarcerile ofensive; a se lega Cartierele Generale între* dânsele prin telegraf sau poştă de cavalerie.
     Linia 2-a sau de bătae va fi compusă asemenea ca şi linia anteposturilor, însă organisată mai bine pentru a putea fi apărată mai cu tărie; ea va cuprinde prin urmare un număr oarecare de posturi la adăpostul unui atac repede, precum sate, ferme, case sau grădini, şi la caz de a nu se găsi nişte asemenea puncte se vor întrebuinţa lunete sau redute închise la gură. In această a două linie se va construi şi parapetele necesare pentru adăpostirea pieselor de rezervă.
     Redutele vor trebui să aibă traverse şi adăposturi blindate pentru apărători. Cele mai bune redute sunt acelea care nu cer pentru apărarea lor mai mult de o companie de infanterie, căci mai mari ar oferi prea mult spaţiu expus focului cetăţii, ar cere prea mulţi lucrători pentru construcţie şi prea mulţi soldaţi pentru apărare.
     Când a 2-a linie va fi terminată, apărătorii liniei de anteposturi, nu se vor mai angaja prea mult cu inamicul, este destul atunci să oprească coloanele inamice pentru a da timp reservelor să ocupe posiţiunea de bătae.
     Pentru a nu fi surprins şi pentru a primi la timp priincios ştiri despre mişcările şi preparativele apărării, se vor stabili observatoare pentru fiecare divizie, cel puţin unul, aşezat în casele situate pe înălţimi sau în lipsa acestora în barace construite pe copaci.
     Aceste observatoare se vor schimba din timp în timp. Ofiţerii, şefi de observatoare, vor fi permanenţi: ei raportez de trei ori pe zi, tot ce au văzut sau auzit; vor face chiar rapoarte extraordinare la necesitate. In timp de ploaie, ninsoare sau ceaţă observatoarele se înlocuesc prin patrule şi recunoştinţe. Pentru comunicaţia rapoartelor de la observatoare la Cartierul Diviziei, se vor întrebuinţa ordonanţe călări.
                                3-a Linia de retragere.
     A 3-a linie sau de retragere, se va construi numai în părţile acelea ale liniei de investire unde va trebui a se mări greutăţile pentru un atac al armatei de operaţie închisă. Aceasta din urmă se construeşte rar şi numai pentru motive extraordinare.
                                          Compania IV-a
     Acum că vă împrospăt principiile în baza cărora trebuesc executate lucrările pentru investirea unui câmp întărit, voi căuta prin puţine cuvinte, a vă supune şi ideile mele în privinţa construcţiilor ce aveţi de executat pe sectorul ocupat de diviziunea IV-a, comandată de D-l General Anghelescu.
                              11
www.dacoromanica.ro
     Spaţiu] cuprins între Dunăre şi Tatargic fiind, un câmp deschis, iar partea despre Tatargic fiind mlăştinoasă, este necesitate ca l-a linie de investire să fie chiar înaintea bateriilor construite de artileria divisiei; partea dar cuprinsă Intre Dunăre şi Mlaştini, va fi bine studiată şi întărită de D. Voastră, rezemând flancurile întărirei pe marginea Dunării şi la Mlaştini prin mici uvrage ; veţi căuta a desvolta în mare grad obstacolele prin sârmă, şanţuri succesive, gropi, etc. Deosebit veţi căuta a tăia şoseaua ce conduce în Vidin în mai multe locuri, construind şi şanţuri adăposturi chiar pe dânsa. A 2-a linie va fi rezemată pe case ce se găseşte înapoi şi pe care o veţi organiza cu tărie, căci această linie trebueşte păstrată cu orice preţ. Veţi căuta şi pentru aceasta a doua linie a construi lucrări destul de solide şi rezemate asemenea pe Dunăre şi la Mlaştini. Sunt de opinie că pentru sectorul acestei Divisii, trebueşte chiar o a treia linie de învestire, căci în această direcţie numai, s’ar face retragerea armatei noastre şi pentru cuvântul că la Vitbol şi la Nazir, se găsesc şi depositele noastre de subsistenţă. Această a 3-a linie va fi denain-tea Vitbolului despre Vidin.
     In ceeace priveşte flancul stîng al sectorului rezemat pe satul Tatargic, părerea mea este că trebue să avem aci numai o singură linie de investire; această linie se va rezema pe satul Tatargic, organizându-1 pentru apărare până la extremitate.
     Aceste sunt ideile subsemnatului, D-Voastră vă veţi pune direct în comunicaţie cu D-l Comand, al Diviziei {deoarece Divisia n’are un şef de geniu) pentru a lua ordinele D-sale în tot ce priveşte aceste lucrări.
     Nu lipsesc a adăuga că trebue să lucraţi în deplină înţelegere şi cu D-l Comandant al artileriei divizionare. O copie după această instrucţie s’a trimis şi D-lui Comandant al Divisiunei de care depindeţi. Veţi înainta subsemnatului un crochiu de toate lucrările şi proectele privitoare la investirea Vidinului.
                                            Comp. l-a
     Acum că vă împrospătai înschipuirele în baza cărora trebuesc ecsecutate lucrările pentru învestirea unui câmp întărit, voi căuta prin puţine cuvinte a vă spune şi ideile mele în privinţa construcţiilor ce aveţi de executat pe sectorul ocupat de Diviziunea I-a, comandată de D-l Colonel Leca.
     Spaţiu] cuprins între Tatargic şi Raionovcea fiind sectorul confiat apărării divisiunei I-a, subsemnatul crede că acest sector trebueşte apărat deocamdată numai printr-o singură linie de învestire, rezemată pe satele Tatargic, Rupcea şi moara ce se găseşte dinaintea satului Raionovcea: această linie trebue organizată pentru o apărare până la extremitate. Dacă mai târziu se va ocupa şi Novo-selo, atunci se va putea organisa, o altă linie rezemată pe acest sat şi pe boschetu ce se află la câteva sute de metri, dinaintea casei cu observator: în acest caz sectorul Diviziei I-a, va cuprinde două linii de învestire, o linie de anteposturi şi o linie a posiţiilor de bătae. Nu lipsesc a vă mai atrage atenţiunea asupra spaţiului cuprins între Topoloviţa şi satul dinaintea Smârdanu[lui] pe care trece un drum mare şi care este cu deosebire favorabil unei eşiri; ideia subsemnatului este
                              12
www.dacoromanica.ro
că acest spaţiu trebueşte bine bătut pe de o parte despre Topoloviţa, iar pe de uita despre Smârdan, exact prin focuri de artilerie cât şi prin focuri de infanterie, aşezate în uvrage ce s’ar rezema în partea sectorului Divisiunei l-a chiar pe Topoloviţa şi pe boschetul casei cu observator.
     Această din urmă organizare a apărării ar trebui să atragă toată atenţiunea D. Voastră. Acestea sunt ideile subsemnatului, D. Voastră însă vă veţi pune direct în comunicaţie cu D-l Comandant al Diviziei (deoarece Divisia nu are un şef de geniu) pentru a lua ordinile D-sale în tot ce priveşte aceste lucrări. Nu lipsesc a adăoga că trebue să lucraţi în deplină înţelegere cu D. Comandant al divisiunei de care depindeţi.
                                            Comp. Il-a
     Acum că vă împrospătai principiile în baza cărora trebuesc executate lucrările pentru învestirea unui cîmp întărit, voi căuta prin puţine cuvinte a vă arăta şi ideile mele în privinţa construcţiilor ce aveţi de executat pe sectorul ocupat de divisia 2-a comandată de D-l General Cerchez.
     Sectorul acestei divisiuni se întinde de la Smârdan la Ceiselo pe Dunăre; terenul dinaintea satelor Smârdan şi Inova fiind acoperit de bălţi la o mică depărtare de aceste sate resultă că din această parte linie de întărire se va aşeza chiar pe satele numite, având astfel o singură linie de învestire care trebueşte organizată cu cea mai mare îngrijire. Nu lipsesc a vă atrage atenţiunea că pe spaţiul cuprins între Smârdan şi Topoloviţa trece un drum mare pe un teren solid şi deschis care ar presenta avantage pentru o eşire din partea Turcilor, mai cu seamă că această •eşire reuşind ar tâia armata noastră în două: este dar necesitatea ca acest teren să fie bine bătut de amlndouă Divizii l-a şi a 2-a, atât prin focuri de artilerie cât şi prin focuri de infanterie aşezată în întăriri bine organisate; ar fi cred necesitate ca în spaţiul menţionat să fie organizate două linii de învestire, dacă se va lua satul Novoselo de către l-a Divisie. In această din urmă suposiţie l-a linie de învestire, sau de anteposturi se va aşeza în legătură cu l-a linie [a] sectorului divisiunei l-a; această l-a linie îşi va aşeza flancul său stâng la balta ce se găseşte denaintea satului Smârdan. A 2-a linie ar fi rezemată pe Smârdan şi moara cu observator ce se găseşte dinaintea satului Raianovcea. In posiţi-unile satelor Inova, Capitanovcea, Cherumbeck şi Ceiselo se vor construi asemenea întăriri, însă cu deosebire că în Inovar întăririle vor forma o singură linie ca şi la Smârdan; la Capitanovcea, Cherumbeck şi Ceiselo, întăririle vor forma a 2-a linie de învestire 1-ei linie sau de anteposturi fiind construită mult mai înainte spre Vidin.
     A 2-a linie, adică aceea ce se va rezema pe satele menţionate, va fi organizată pentru apărare până la extremitate.
     Vă atrag atenţiunea că între Capitenovcea şi Cherumbeck, precum şi între Cherumbek şi Ceiselo, trec drumuri cari merg spre Negonovcea şi Florentin; urmează prin urmare a organisa uvrage care să bată eşirile în acea parte. Aces-
                              13
www.dacoromanica.ro
Bunt ideile * subsemnatului, Dv. însă vă veţi pune direct în comunicaţie cu D-î Comandant al divisiei (deoarece divisia nu are un şef de geniu) pentru a lua ordinele D-sale, în tot ce priveşte aceste lucrări. Nu lipsesc a adăuga că trebue să lucraţi în deplină înţelegere cu D-l Comandant al artileriei Divisionare. O copie după această instrucţie s’a trimes D-lui Comandant al diviziunei de ce depindeţi.
     Veţi înainta subsemnatului un crochiu de toate lucrările presentate şi privitoare la învestirea Vidinului.
         [Arh. St. Buc , M. St. M., dos. Nr. 662, f. 56—62]
                                        16
Bucureşti, 16 Ianuarie 1878
     Vă rog să-mi prezentaţi, cât se va putea de repede, un raport amănunţit asupra tratativelor care au precedat şi asupra formalităţilor care au urmat, cedării către Franţa a Nişei şi Savoiei. Veţi însoţi raportul dvs. asupra acestui Bubiect de toate documentele care-1 privesc, cum ar fi; proclamaţia Guvernului italian, proect de lege, expunere de motive, protocol, vot al Camerii şi orice alt document.
     Aştept dela râvna şi sârguinţa dvs. o lucrare complectă şi toate documentele sprijinitoare.
                                                                Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext,, dos Nr. 101, f.9. Originalul în limba franceză],
                                        17
Paris, 16 [Ianuarie 1878]
     Carada va pleca mâine seară la Bucureşti aducâud aproximativ un milion şi jumătate de frauci în bilete mici.
                                                            Calimacbi-Catargi
         [Min, Af. Ext., dos. Nr. 238, f. 90. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.]
                                        18
[Viena,] 16 Ianuarie 1878
     Constantinopol 27 seara. Se asigură că preliminările păcii, care sunt probabil semnate acum la Adrianopole, vor fi comunicate mâine Camerii, care pare dispusă a vota fără discuţie.
     Constantinopol 28. Ostilităţile se pare că ar continua. Lupte Sâmbătă la Bazargic în Dobrogea şi în împrejurimile lui Ciorlu. Turcii se ţin în defensivă. Semnarea preliminariilor nu era încă cunoscută azi de dimineaţă.
                                                                       Pognon
         [Bibi. Acad. R.P.R., bis. Nr. 2857, f. 85. Originalul în limba franceză. Telegramă Copie.]
                              14
www.dacoromanica.ro
19
Ciuperceni, 16 Ianuarie 1878
                  Domnule Comisar,
     Domnul locotenent Brătăşanu, adjutantul Dlui General Haralambie, venind in această comună la 14 curent cu mai mulţi prizonieri turci şi după ce i-am carti-ruit dimineaţa la 15 curent pe la orele şapte, chemându-mă în curtea Dlui Ion Marsolescu din această comună, unde a început a mă insulta şi maltrata, trăgân-du-mi peste 50 palme în faţa martorilor Marin Teodoriu, I. Teodorescu, Petre Mizoi, Pătru Simion, Nedelcu N. Leoveanu, Stan Titală din această comună şi călăraşul din I-iul eseadron de Dolj, Ciocălteu, pe când eram în exerciţiul funcţiunei mele de primar, din ce motiv nu cunosc.
     Am comunicat cazul Dlui Maior Măleanu şi văz că nu a luat nicio măsură până astăzi. Pentru care comunic aceasta şi Dvs., rugându-vă să binevoiţi a lua măsurile prevăzute de lege şi a ne cita spre înfăţoşare.
     Binevoiţi, vă rog, a primi stima şi devotamentul ce vă conserv.
                                                                  Primar,
                                                                Stan Burci
           [Arh. St. Buc., M.S'. M., dos Nr. 633, t. 172.]
                                          20
Bucureşti, 16 Ianuarie 1878
     D. BAGDAT. D-lor deputaţi, cunosc suferinţele acestei ţări, cu ocazia rechi-ziţiilor de boi şi de oameni chiar, şi deaceia amintesc încă odată ca să mi se răspundă la interpelaţiunea ce-am făcut acum 42 de zile. D. Ministru de Interne aud că este greu bolnav şi poate să nu se facă curând sănătos. Aş ruga dar ca, cel puţin D. Miniştrii de Justiţie şi de Culte, care au promis că vor lua măsuri în privinţa arestărilor făcute ţăranilor, să binevoiască ca, cel puţin să-mi răspundă dacă au luat vreo măsură în această privinţă, pentrucă, D-lor, trebue să fim cu multă îngrijire asupra soartei ţăranilor care suferă mai mult decât oricare dintre noi, şi care chiar în războiul actual au' făcut onoare armelor noastre.
     Eu sufăr pentru dânşii, fiindcă mai mult mă doare de suferinţele altuia decât de ale mele.
          [Monitorul Oficial, Nr. 12 din 29 Ianuarie 1878, pag. 217, col. III.]
                                        21
Bucureşti, 16 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Şeful tezaurului de campanie la Bucureşti, căruia m’am grăbit să-i comunic conţinutul notei pe care aţi binevoit a mi-o adresa cu data de 14/26 curent sub
www.dacoromanica.ro
Nr. 608, mă informează că Ministrul imperial al Finanţelor nu i-a comunicat ‘încă cursul rublei hârtie pentru luna Ianuarie.
     Rezervându-mă să vă comunic această informaţie îndată ce ea îmi va sosi, folosesc ocazia de astăzi, Domnule Ministru, pentru a vă reînnoi asigurările Înaltei mele consideraţii;
                                                                     Stuart
         TMin. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 28. Originalul in limba franceză.]
                              22
                                                                          Loncea, 16 Ianuarie 1878
     Conţinutul telegramei dvs. a fost transmis împăratului. Tratativele nu pot avea loc decât cu mine direct. Nu poate totuşi fi vorba în momentul acesta de armistiţiu fără bazele păcii.
                                                                        Nicolae
         [Arh. St. Buc., Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 103. Originalul în limba franceză. Telegramă.
                              23
                                                                      .Bucureşti, 17 Ianuarie 1878
     Răspuns telegramei 86, adaos de a 5 parte şi raţia nu s’au cerut, neadmi-ţându-se de intendenţa Bucureşti.
     Rog interveniţi telegrafic la Minister spre a ordona intendenţei părţii active din care faceţi parte.
     Răspundeţi de primirea [a] 200 franci trimişi prin căpitanul Mavrocordat.
                                                    Comptabilul Arsenalului,
                                                     Adj. CI. I. Panaitescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 178.]
                                        24
                                                              [Gârcc,] 17 Ianuarie 1878
                                   Ordin Circular Nr. 19
                Consecvent ordinului D-lui Comandant al Diviziei I Nr. 160 şi 385 escadroanele ce compun această brigadă vor ocupa satele notate mai jos în chipul următor;
                         Regimentul 2 Călăraşi Stat majoru regimentului Gârcea Escadroanele Vâlcea şi Muscel Gărcea Escadroanele Argeş şi Gorj Kerumbech
                                    16
                                 www.dacoromanica.ro
                             Regimentul 8 Călăraşi Stat majoru regimentului la Gârcea Escadronul Roman la stat majoru Diviziei I Stat majorul Brigadei la Gârcea Escadroanele Bacău şi Neamţ la Kerumbech Escadronul Suceava la Gârcea
     Cele patru escadroane dela Kerumbech fiind ataşate la Divizia II vor fi cele din regimentul 2 sub comanda Dlui maior Călinescu. Cele din al 8 lea sub comanda Dlui Maior Tautu. Cele trei escadroane dela Gârcea vor fi sub comanda Dluilocot. Pereţ. Toate aceste dispoziţiuni vor fi executate pe ziua de 17 Ianuarie
                                                      Comand. Brigadei,
                                                     Colonel Cemovodeanu
         [Arh. St. BucrrM. St. M„ dos. Nr. 716, f. 31.]
                                       25
Bclarada, 17 Ianuarie 1878
                                  Ordin de zi No. 2.
     Victoria dela Smârdan câştigată în ziua de 12 Ianuarie, este una din cele mai frumoase ale României.
     In acea zi drapelul Ţării fâlfâind pe întăriturile dela Smârdan a dat Corpului ■de Vest complectarea învestimântului Vidinului pânălaCeiselo şi Dunăre. Luptători, din acea zi, România vă admiră.
     Eu comandantul Corpului de Vest mulţumesc Generalului Cerchez a cărui inteligenţă şi energie v’a condus. Vă mulţumesc vouă ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, urându-vă ca drapelul României sus şi tare să asigure pretutindenea victoriile noastre.
     Să trăiască Domnitorul!
     Să trăiască România I
     Dumnezeu cu noi!
                                          Comandantul Corpului de Vest, General Haralambie
         [Arh. St. Bac., M. St. M„ dos. Nr. 260 c, f. 19.]
                               26
fNazîr Mahala,] 17 Ianuarie 1878
     Tatargicu, Rupce[a], Raianovce[a], sunt ocupate. Bombardarea o veţi întrerupe pentru două ore, reîncepând-o la noapte cu mai multă vigoare şi continuând până
2 - c. 313
17
www.dacoromanica.ro
mâine 18, până la 10 ore, intrerupând-o asemenea la 3 sau 4 ore. Raportaţi observaţiile Domniei voastre asupra tirului bateriilor din Calafat.
                                                      General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, /. 195.]
                                      27
[Călăraşi,] 17 Ianuarie 1878
     Primind deja dela trupele ruse ce se află la Bogata şi Cuneşti două poduri şi şase bărci mici construite de armata imperială spre a servi pe Dunărea, ce se găsesc la aceste puncte şi neputându-mă servi de dânsele din cauza depărtărei acestor posturi, mă adresez la excelenţa voastră, şi vă pun la dispoziţiune pentru serviciul trupelor române obiectele sus arătate.
                                                            Comandant,
                                                         Maior Birnbaum
                                          Pentru conformitate, adjutant liotenent Eggert
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 123.]
                                      28
Olteniţa, 17 Ianuarie 1878
                 Domnule General,
     In conformitatea ordinului d-vs Nr. 72 am onoare a vă înainta odată cu aceasta două tablouri de prizonieri turci escortaţi de acest regiment. Totodată am onoare a mai face cunoscut că chitanţele care lipsesc atât pentru predarea prizonierilor în Bucureşti, cum şi pentru cei lăsaţi bolnavi la diferite localităţi s’au primit de ofiţerii ruşi cari însoţeau convoiul cu misiunea de intendanţi; iar celelalte chitanţe şi două proces[e] verbale se alătură pe lângă tablou.
                                                         p. Comand. . . .
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 588, f. 4.]
                                           Anexa 1
                             la documentul Nr. 28 Proces verbal Nr. 1
     Astăzi 26 Decembrie 1877 în com. Măgurele.
     In virtutea ordinului Dlui Comandant al garnizoanei T. Măgurele Nr. 950,. bazat pe ordinul Dlui Ministru de Resbel Nr. 18696, comunicat prin ordin Regiment. Nr. 200, subsemnatul fiind lăsat ca arier-gardă a Regimentului şi cu însăr-
                              18
www.dacoromanica.ro
cinarea de a strânge prizonieri turci din comunele Odaia, Măgurele, Flămânda, şi cei rămaşi în oraşul T. Măgurele, am strâns suma următoare:
                 Din odaia ...................., .    172 |
                 din oraş ........................ 67 J
                 Măgurele 1................................. 322
                 şi Flămânda j............................... 11
                                              Total          572
     Din acest număr în comuna Măgurele, unde i-am strâns pe toţi, am ales pe cei sănătoşi care puteau îace marşul pe jos în număr de 272 soldaţi şi 4 ofiţeri, iar restul de 300 i-am lăsat bolnavi pe loc, în seama unui Dn. Căpitan rus, care avea însărcinarea din ordin Dlui Colonel Navaselski a le da hrană şi a-i transporta în căruţele Dior.
     Având în vedere ordinul Dlui Colonel Grădişteanu, şeful Regimentului, că astăzi în ziua destinată pentru pornire în marş şi căruţele pentru transportarea bolnavilor nu sosiseră până la prele 2 după amiază, şi
     Având în vedere că subsemnatul a aşteptat încă cu escadronul pe loc până la orele 4 după amiaza a veni acele căruţe dimpreună şi cu comandantul lor pentru a mă însoţi în marş; şi încă nesosind am fost silit dar a porni cu escadronul şi cu Nr. de 272 prizonieri soldaţi şi 4 ofiţeri ce puteau face marşul pe jos.
     Rămăind ca D. Căpitan comandant rus să sosească cu bolnavii în comuna Piatra după înţelegerea ce am avut.
     Drept care am încheiat acest proces verbal.
                                                             Lt. Găiseanu
      Sub. Lt, Constantinescu
         [Arh. St. Buc., M. St., dos. Nr. 588, f. 7.]
                                            Anexa 2
                                      la documentul Nr. 28
                                              Proces verbal.
     Anul 1877 Luna Decembrie 30.
     Noi locţiitor de Primar al comunei Drăgăneşti din plasa Calniscea, Districtul Vlaşca.
     Având în vedere că din convoiul de prizonieri turci, escortaţi de Escadronul al
2-lea activ de Prahova, sosit aseară în această comună, două zeci şi trei din prizonieri fiind bolnavi, nu s’au putut transporta în marş spre Bucureşti, şi unul a încetat din viaţă astă noapte în casa locuitorului Nicu Ioana, care s’a şi regulat a-1 înmormânta, iar pentru cei bolnavi, s’a regulat a se mai ţine până la a lor îndreptare şi a se porni înainte spre Bucureşti, din comună în comună, pentru care am dresat prezentul proces pe care l-am dat şefului convoiului.
                                                                   Primar,
                                                               Radu Caporan
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 588, I. 8.]
2*
                              19
www.dacoromanica.ro
                                           Anexa 3
                             la documentul Nr. 28 Primăria Comunei Prunaru Dovadă
     La această primărie s’a primit pentru şase turci prizonieri care ii vom Înainta locului destinat.
                                                               Primar,
                                                              K.  Neacşu
     N. B. Prizonierii de mai sus au rămas bolnavi.
                                                               Primar,
                                                              K.  Neacşu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 588, I. 9.]
                                           Anexa 4
                                    la documentul Nr. 28 Primăria comunei Naipu,
                                            Dovadă
     Subsemnatul primar al suszisei comune încredinţez prin prezenta că în această comună au rămas bolnavi prizonieri turci şaizeci şi trei şi răspândiţi prin comună, a se înainta din comună în comună până în Capitală, pentru care dau aceasta.
                                                               Primar,
                                                              Dtru Lazăr
     N. B. Din numărul de sus doisprezece s’au înaintat în două sănii.
                                                              Primar,
                                                          Dumitru Lazăr
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 588, f. 10.]
                                              Anexa 5
                                       la documentul Nr. 28 2 Ianuarie 1878
                             Primăria comunei Mihăileşti Dovadă
      Din numărul prizonierilor de turci ce au fost astă noapte în cvartir în această comună, au rămas treizeci şi trei bolnavi şi unul mort care se va porni din comună în comună, până în capitala Bucureşti, pentru care spre dovadă s’a dat aceasta.
                                         p. Primar, locţiitor Ioan Stan
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 588, f. 11.]
                               20
www.dacoromanica.ro
                                                                Anexa 6
                                                         la documentul Ni. 28
                                                  BRIGADA DE CAVALERIE A DIVIZIEI A III-»
Situaţia prizonierilor turci aparţinând armatei imperiale escortaţi de Regimentul 4 de Călăraşi
    Primiţi dola                                                                                      Lisaţi bolnavi la diierite looalităţi                                                                                                                                                                     
     Bresloniţ»                           Piatra                Alexandria                         Drăgănoşti                                   Prunari                        Naipu              Mibăiloşti                                                                                                    
’E OL inferiori Soldaţi       OL superiori OL inferiori Soldaţi OL superiori Of. inferiori Soldaţi OL superiori Of. interiori Soldaţi Of. superiori OL inferiori •A OL superiori Of. inferiori «f OL superiori Of. inferiori Soldaţi                                        Observaţii                          
1                                                                                                                                                                3                             S                                                                                                                
f                                                                                                                                                                o                             o                                                                                                                
O                       Total                                                                                                                                    cq                            OQ                                    Total general                                                              
                                                                                                                                                                                                                                                   Aoest număr fi’a predat la Buoureşti de Locot. Găiseann după 
   5            435     440                             62                                 23                                                                    6                             33                            31      285           oum se oonstată prin alăturata chitanţă Nr. 84 cum şi        
                                                                                                                                                                                                                                                   proccselo relative la oei lăsaţi bolnavi In marş.            
                                                                                                                                                                                                                                                   N. B. Rubrici pentru morţi nu s’au mai făout de oarcoo n'a   
                                                                                                                                                                 | |                                                                               fost niciun mort in timpul marşului.                         
       [Arh.St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 588, f. 5 şi 18.]                          p. Comandantul Regiment. 4,
                                                                                               Maior
                                                                Anexa 7
                                                         la documentul Nr. 28
                                                 BRIGADA DE CAVALERIE A DIVIZIEI A III-&
                            Situaţia prizonierilor turei aparţinând armatei imperiale escortaţi de Regimentul 4 Călăraşi
Primiţi dela                    Lăsaţi bolnavi la diferite                                  Frăţeşti   Predaţi la                                                            
Bresleniţa          Măgurele   Flămânda   Piatra   Alecsandria   Pritineiu   Atârnaţi   '.3            Buoureşti                                                             
*E                             •E •E               ’E    ’E      ’E             ’E      ■H  ’E              ’E      fi                                                       
 o                  •E •E      o  o        O ’E    o      o      o  ’E       ’E o            o ’E      ’E    o      ©                                                        
•c *s                o   o     ’E ’E      ’E  o    ’E    ’E      ’E o         o •|          ’E   o      o   ’E         a                     Observaţii                      
O) •E               fe •E      a>  O)     O) ’E    a>             o ’E       *§ 3           O) ’E      ’E           03                                                       
o. o                cx  O)     cx 3       CX o  Tt cx       •n   CX a> *-*3. CX             CX o       CX             bt                                                     
to 3           3    si 3     a 'A     oS     .P rf          eJ    w    ce    A      cd  3    g      oS s    .a I    3                                                        
                           2          2         2           2          T3           13             2                                                                         
O  O     CQ      EH O  O   CQ  S  O   CQ  O  O  co O      O CQ   O  O  CQ    O  O   CQ  H    O O    CQ O     S CQ   H                                                        
                                                                                                                         Ofiţerii s'au dat în primire la cazarma Aleosan-    
6  59    2042  2107        250        57        25          27         19               742        315 6    59 1300 1365 dria şi trupa la oazarma Malm^zon, chitanţa s'a     
                                                                                                                         luat de ofiţerul rus, oare tndcplinea funcţia de    
                                                                                                                         intendant.                                          
   200   958   1158                             35                                      80                 200 878  1078 Pentru această Bumă se alătură obitanţa Nr. 35      
                                                                                                                         în care nu Intră ofiţerii şi servitorii lor.        
6  259   3000  3265        250        57        60          27         19               822        315 G   259 2178 2443 N. B. Rubrioi pt. morţi nu s’au mai făcut, deoarece 
                                                                                                                         nu a fost nici uu mort In timpul marşului.          
[Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 588,|f. 19 şi 22.]
p. Comandantul Reg. Călăraşi,
www.dacoromanica.ro
Maior Dohriooanu
29
Ciiipereeni, 17 Ianuarie 1S7S
                 Domnule General,
     Caporalul Ionescu Voieu din batalionul de geniu, oare pe timpul bombardări monitorului turc la ostrovul Râiosu, care s’a şi scufundat, a servit ca telegrafist în bateria mortierelor, pentru care şi domnul Lt. Colonel Gorjanu prin raportul eu Nr. 208 către D-nul Colonel Holban a cerut recompensa lui; recomandându-1 D-voastre eu onoare vă rog sa binevoiţi a dispoza recompensarea acestui caporal după nun Aeţi găsi de cuviinţă.
                                                                   Comandantul miliţiilor,
                                                      Maior Maleanu
         [Arh. Sl. Bu M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 319.]
                                         30
Hchirada, 17 Ianuarie 1878
                                     Ordin circular
     Domnii comandanţi de Divizii sunt invitaţi ca pe fiecare zi sa înainteze subscrisului un raport de evenimentele petrecute în cele din urmă 24 ore. Acest raport se va trimite neaparat dela fiecare Divizie în fiecare ai cel mult până la douăsprezece oie.
     De câte ori însă se va întâmpla un fapt de o importanţa mai mare, Domnii comandanţi de Divizii sunt invitaţi a o raporta pe dată fara întârziere subscrisului.
     Odată cu aceasta atrag atenţiunea pentru regulata trimitere a situaţiei model A. la fiecare 1, 8, 15 şi 22 ale lunei. Cele pe ziua de 15 nu sânt încă primite.
     Din ordin,
                                                                                                                                    Şef de Stat Major, Colonel Gramont
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260 c, f. 212.]
                                         31
llasa, 17 Iauuarie 1878
     Ca urmare la raportul Nr. 46 din 14 Ianuarie curent, am onoare a raporta că trupa inamică ce a ieşit din fort a fost numai infanterie, care înainta într’o linie de tiraliori, compusa din 250—300 oameni şi de o rezervă grupată de 80—100 oameni. Daca au îamas, sau nu dela inamic, morţi şi răniţi pe câmpul de bătaie, Comand, tranşeelor nu poate spune aceasta cu exactitudine, din cauză că, câmpul de luptă a fost acoperit de trestie, după cum eu însumi m’am asigurat, din care cauză nu putea să se vadă din depărtarea la care erau trupele una de alta, cu
                              22
www.dacoromanica.ro
toate astea trimiţându-se patrule furişate spre a cerceta tot câmpul de luptă, comand, unei patrule a raportat că a văzut făcându-se mişcare prin trestie, ceiace dovedeşte până la evidenţă, că inamicul aduna morţii şi răniţii, după câmpul de bătae, ce au căzut în acea luptă şi din cauza desişului trestiei patrulele furişate n’au putut avansa mult spre a nu fi surprinse.
     Pierderile noastre cu această ocazie sunt cele arătate în alăturatul buletin pe care am onoare a-1 înainta odată cu aceasta.
                                                  Comand. Regim. 8 Dorob.,
                                                          Col. Sişman
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 145.]
                               32
Rupcea, 17 Ianuarie 1878
     Pentru ca trupele să nu fie expuse prea mult timp intemperiilor, până la construirea bordeelor se ordonă următoarele:
     Două batalioane vor rămâne la Rupcea, două batalioane să vină unul la dreapta şi altul la stânga râului sf. Petru, al 5-lea bat. în Musulmana.
     Toate bagajele precum şi raniţele batalioanelor se vor lăsa la Rupcea, vor fi depuse la Musulmana. Aceste batalioane, considerate ca fiind întîia linie, se vor schimba cu cele din a 2 linie la fiecare 48 ore.
     Batalionul de la Musulmana fiind departe de linia de bătae, veţi lua dispo-ziţiuni ca de îndată sa se înceapă construcţia de bordee pentru dânsul înapoia satului Rupcea, în vie.
     Cartierul Brigadei se va aşeza în vie, în casa ocupată astăzi de maiorul Naulescu sau la Rupcea de veţi crede. Cartierul Diviziei se aşează la Musulmana.
                                                     d.o. Lt. Col. Băicoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 544, f. 25.]
                                        33
[Rupcea,] 17 Ianuarie 1878
                                 Ordin Circular Nr. 6
     Ordinul Diviziei, No. 161 se pune în vedere corpurilor şi pentru executarea lui se ordonă următoarele:
     Regim. I Infanterie va rămâne în satul Rupcea şi va da avanposturile trebuincioase între moara de lângă Bateria Calenderului şi Batalionul Merişescu din vii, d’a dreapta pârâului Musulmana.
     Batalioanele M3rişescu şi Vasilescu, vor rămâne în vii ca şi până acum, iar Batalionul Chivu se va cantona în satul Musulmana. Stat majorul Regimentului I va sta în vii cu Batalionul Merişescu. In caz de atac Batalionul din Regim. I
                                        23
www.dacoromanica.ro
linie şi Batal. Murişescu vor apăra şanţurile l-iei linii din faţa satului şi după muchea dealului din vii, iar celelalte Batalioane Vasilescu şi Chivu vor alerga spre Rupcea pentru a susţine cele dinaintea lor. Stat majorul Brigăzii se află deocamdată în Rupcea; acest ordin se va executa imediat.
     Cartirul Brigadei se va aşeza în vii, in casa ocupată astăzi de maiorul Vasilescu, sau la Rupcea de veţi crede. Quartirul Diviziei se aşează la Musulmana.
                                                   Comandantul Brigadei I,
                                                         Col. Cruţescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 542 b, f. 33.]
                                        84
[ltupcea,] 17 Ianuarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Am onoare a înainta odată cu aceasta, doi Bulgari fugiţi din Vidin, care s’au prezintat la avantposturile noastre. Aceştia au fost luaţi sub escortă şi cu misiunea de a dărâma un pod de piatră ce se află înaintea şi în stânga satului Rupcea. Escorta turcească speriindu-se a fugit şi Bulgarii au fugit la noi.
     Vă rog a da ordin Geniului să construiască un pod peste apa Musulmană ca să restabilim comunicaţia pe toată linia avant-postului.
                                                            Com. Brigăzii I, Colonel Cruţescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 F, f. 462.]
                                        85
[Musulmana,] 17 Ianuarie 1878
     Cele patru escadroane date D-lui General Cerchez vor fi sub comanda D-lui Maior Tăut din Rgt. 8 Călăraşi, care se va prezenta imediat D-lui General, iar d. Lt. Colonel Pereţ şi maior Calinescu, ca comandanţi de Rgt., vor rămâne la Stat. Majoarele Regimentelor în satul Gârcea.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f, i. 473.]
                                     36
[.Musulmana,] 17 Ianuarie 1878
                   General Haralambie,
     Am onoare a vă înainta odată cu aceasta doi Bulgari prinşi de avant-posturile noastre, aceşti Bulgari erau întrebuinţaţi la lucru în stricarea unui pod dinaintea Rupei.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. lll f, f. 473. Concept.]
                              24
www.dacoromanica.ro
37
Belarada,] 17 Ianuarie 187S
     Se face cunoscut că Ministerul de Război a acordat un concediu de 10 zile Căpitanului Cristodorecu Grigore; asemenea s’a acordat un concediu de o lună voluntarului Rudolf Sturza din Regimentul Călăraşi Pereţ, după o telegramă a Marelui Cartier.
                                                                                                                                 Şef. de Stat Major, Colonel Giamont
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f, f. 455.]
                                        38
Turnu Măgurele, 17 Ianuarie 1878 Domnule General,
     Ministerul prin telegrama Nr. 517 mă întreabă dacă se poate trece pe ţărmul român coloana de muniţie a regimentului Nr. 4 de artilerie şi în cât timp. După înţelegerea ce am avut cu d. Colonel Novosilski din marina imperială rusă m’a asigurat că trecerea se poate face în 4 zile, numai să aibă corvoade de oameni cu ofiţeri pentru încărcarea şi descărcarea trăsurilor şi a animalelor; am onoare, dar a vă ruga, domnule General, să binevoiţi a ordona trimiterea unei asemenea corvoade.
                                                                       Comand. Garnizoanei,
                                        Căp. Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 162,]
                                       39
Turnu Măgurele, 17 Ianuarie 1878 Domnule General,
     Conform ordinului Marelui Cartier General al armatei de operaţie, urmând a porni la Ciuperceni un convoi de 270 oameni din diferite corpuri ce se află în Măgurele fie dintre cei eşiţi din spitale, fie dintre cei concediaţi şi adresându-mă d-lui tomandant al companiilor din reg. 2 Dorobanţi spre a însărcina un d. ofiţer cu conducerea acelui convoiu la destinaţie, d-sa mi-a răspuns: că a dat ordine pentru sfceasta d-lui Locot. Paciurea. Cum acest ofiţer se află în granizoana Nicopoli, cu onoare vă rog, d-le General, să binevoiţi a face să i se dea ordin de plecare susnu-mitului d. ofiţer, căci convoiul va urma să plece cel mult la 19 ale curentei ora 8 de dimineaţă.
                                   Comand. Garnizoanei, Căpit. Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 164.]
•                                     25
www.dacoromanica.ro
40
17 Ianuarie 187S
     La plecarea acestei baterii clin cetate, din cauza lipsei de cai a lăsat în cetate [un] car cu roate şi mai multe bagaje.
     Carul cu roate, precum şi bagajele fiind absolut necesare bateriei şi fiindcă ele nu se pot transporta cu caii, vă rog cu onoare să binevoiţi a da ordine ca să se pună la dispoziţia înfăţişătorului o sanie cu trăgătorii necesari pentru transportarea bagajului precum şi...[rupt] număr de trăgători... [rupt].
          [Arh. St. Buc. M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 85.]
                                       41
[Calafat,] 17 Ianuarie 1878
     Mâine 18 ale curentei, veţi trimite un ofiţer cu 6 soldaţi să meargă spre Cra-iova pe şoseaua Calafat-Craiova şi unde va întâlni pontoane să rechiziţioneze juguri cu boi din satele cele mai apropiate şi să le transporte pe malul Dunărei între Crucea de piatră şi Golenţi la locul numit Hunia lungă, în dreptul satului turcesc Kutova. Vă observ ca ofiţerul să nu confunde acest loc cu satul Hunia din sus de Golenţi. Ofiţerul va rechiziţiona un număr de juguri necesare a transporta 6 pontoane, pe care găsindu le nu va merge nmi departe şi le va transporta în 24 ore la locul indicat.
          [Arh. St. Buc., >t. St. M., dos. Nr. 629, f. 212.]
                                           42
[Calafat,] 17 Ianuarie 1S7S
     D. Maior General mi-a ordonat să vă telegrafiez ca să dispozaţi ca din cele 5000 obuze ordinare de 15 ce sunt să sosească 3000 bombe pentru mortiere şi 2000 obuze de 15 la Calafat, să se trimită.
                                                               Comand. Diviziei, Colonel [Holban]
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 213.]
                                           43
Calafat, 17 Ianuarie 1878
     D. şef de stat-major al armatei Colonel Falcoianu îmi telegrafiază a trimite un ofiţer cu 6 soldaţi pe şoseaua Calafat-Craiova şi unde va găsi ponton să facă jugurile necesare din satele vecine pentru a transporta 6 pontoane pe malul Dunărei, la locul numit Hunia-lungă între Crucea de Piatră şi Golenţi, în timp de 24 ore. Am dat ordin a se executa ordinul, însă am onoare a vă raporta, că
                                        26
www.dacoromanica.ro
în caz că primarii se vor opune a da jugurile necesare, ofiţerul neavând nici-un ordin de rechiziţie, subsemnatul nu pot face nimic, ne având nici-o delegaţie oficială din partea ministerului, conform articolului 4 din legea rechiziţiunilor. [Arh. St, Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 212.]
                                         44
Belsirada, 17 Ianuarie 1878
     In urma luptei dela 14 Sepl’mvrie am avut onoarea a vă prezenta pe brigadierul Poteca Ion, pe bază că bateria a Înaintat asupra Rahovei la 2000 m. de bateriile turceşti şi la 1500 m. de trupele turceşti şi sub focul inamicului şi că în acea zi aceşti oameni s’au distins prin sânge rece, curaj şi precisia tirului şi de către baterie s’au demontat tunurile turceşti şi s’au împiedicat coloanele turceşti de a lucra retranşamente şi a combate trupele noastre aliate.
     La 19 Septemvrie înaintea Gorn[i] Etropol, unde s’a demontat un tun şi s’a făcut să sară în aer un avant tun şi s’a aprins satul Dolny Etzopol, de către bateria subscrisului. Am avut onoare a presenta pe Sub. Locot. Niculescu Nicolae, pe sergentul major Giugiuc Ion şi pe Soldatul Avramoi Mihail. La Dolny şi Gorny Dumnic, la 12—19 Octomvrie am avut onoarea a vă presenta pentru motivele espuse în raportul N. 53 din 20 Octomvrie înaintat Dv. în original Marelui Cartier, mai multe .persoane. Insă nimeni până astăzi din aceştia, nu au fost recompensaţi.
     Pentru care cu onoare vă rog, Domnule Comandant, să bine voiţi a stărui pentru a fi recompensate persoanele inscrise în alăturatul tablou după cum Dv. credeţi, că merită.
                                   Comand. Bateriei Călăreţe, Căpitan Hepites
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 609, t. 559.]
                                     Anexa
                              la documentul Nr. 44
                                  TABLOU
        De persoanele care^s’au distins în luptele de la 14 Sep. înaintea Rahovei, dela 19 Sept. la Dorni şi Gorni Etropol şi la 12—19 Oct. între Dorni şi Gorni Dumnik, din Reg. I Artilerie, Bateria I Călăreaţi ataşată pa lingă Brigada de Roşiori.
Numele şi Pronumele                      Gradul                                Observaţiuni
Balada G.'igore Dragomirescu Ioan Nicolescu Nicolae Soiu Nicolae
Locot. dela 1 Iulie 1877 sub. Locot. dela 1 Iulie 1876 sub. loct. dela 24 April 1877 sub hirurg voluntar
are steaua medaliere
a fost cel dintâi care a dat ajutor în Baterie pe timp. acţiuni răniţilor Români şi Ruşi.
                                 27
www.dacoromanica.ro
Giugiuc Ion     sergent major dela 1 Iulie 1877                        
Tăerel Const.   sergent I Iulie 1877                                   
Gergescu Stoian sergent 1 Iulie 1877            greu rănit de glonte   
                                                la piept şi mână.      
Taliacu Cristea sergent (reservist 1869)                               
Preda Marin     brigadier (reservist 1872)                             
Trocan Const.   brigadier (reservist 1871)                             
Marin Ion       soldat (reservist 1872)         greu rănit, mâna       
                                                dreaptă amputată.      
Ion Anghel      soldat (reservist 1872)                                
Chilom Radu     soldat (reservist)                                     
Polesie Ion     brigadier (reservist 1871)                             
Avrămoiu Mibai  soldat (reservist 1871)                                
Dodenciu Gh.    soldat (reservist)                                     
Calcie Grigore                                  greu rănit în lupta de 
                soldat 1875                     la 28 August şi uitat  
                45                              a fi presentat.        
[Călăraşi,] 17 Ianuarie 1878
     Pe linia avanposturilor noastre linişte complectă.
                     [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246. f. 96. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                        46
Vicna, 17 Ianuarie 1878
     Iată pe scurt cele spuse de Baronul Calice. Nu cunoaştem şi nici nu dorim să cunoaştem pentru moment condiţiile Rusiei; nu vom lua cunoştinţă de acestea decât în ziua în care ele vor fi fost acceptate de Turcia. Numai atunci Puterile semnatare ale Tratatului din Paris vor avea de examinat şi de văzut în ce măsură aceste condiţii ating clauzele acestui tratat şi până în ce punct modificările pe care ele le aduc pot conveni celorlalte Puteri. S’a luat această hotărire pentru a evita ceeace s’a întâmplat anul trecut, când, odată decis la Constantinopol mini-mum-ul pe care Turcia putea să-l accepte, ne-am găsit în faţa unui non possumus din partea Turciei. Acuma situaţia va fi cu totul alta. Ceeace Turcia va fi acceptat va fi maximum şi ceeace vom putea să reducem după aceia nu va putea să nu fie acceptat de către ea. Insfârşit, în ce priveşte Basarabia, Turda nu poate ceda decât ceeace îi aparţine. Dreptul său nu poate depăşi aceât punct. Cum cedarea Basarabiei atinge tratatul din Paris, consimţământul Turciei trebuie să fie aprobat de celelalte cinci Puteri. Mi-a vorbit după aceia, în acelaş senă ca şi ambasadorul Angliei, asupra ierarhiei ce se va stabili între diferitele
                              28
www.dacoromanica.ro
chestiuni. M’a întrebat insistent dacă cu adevărat garanţia teritoriului român este bine precizată în Convenţia din Aprilie, şi dacă nu au fost tratative între Rusia şi Guvernul român.
                                                                                          G.
           [Adevăratele documente din Corespondenţa diplomatică dela 6 Oct., 1877—15 Sept.
      1878, p.61. Textul ca şi originalul în limba franceză. Scrisoare.]
                                47
Bucureşti 17 Ianuarie 187S
                    Domnule Ministru,
   Principele Obolensky prin nota Nr. 39, primită eri la 16 corent, pe care am onoare a v’o transmite în copie, îmi face cunoscut că la 24 Mai, anul expirat 1877, s’a espediat de la Chişinău prin staţiile Ungheni şi Iassi pentru Bucureşti, cu vagonul Nr. 101. 401 la adresa Majorului rus Buncea, pentru trebuinţa armatei ruse, trei butoae cu zahăr şi 21 pachete cu ceai.
     Din ordinul însă al şefului gărei române dela staţia Iaşi, butoaele cu zahăr şi pachetele cu ceai au fost înmagasinate şi clasate ca marfă privată nevoind a o elibera mai înainte de a i se răspunde suma de 773 franci şi 75 centime drept plata cheltuelilor de transport şi a magasinagiului de la 26 Mai până la 11 Decembre.
     Principele Obolensky susţine că această marfă a fost înmagazinată din eroare şi solicită eliberarea ei.
     Supuind aceasta la cunoştiinţa Domniei Voastre vă rog, Domnule Ministru să bine voiţi a primi încredinţarea prea înaltei mele consideraţiuni.
                                      Comisarul General, George M. Ghica
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 62. f. Î31J
                                          Anexă
                                   la documentul Nr. 47
Bucureşti, 15 Ianuarie 1878
             Nr. 39
                  Domnule Comisar General,
     La 24 Mai 1877 magazia de aprovizionare din Chişinău a expediat Ia staţia Ungheni trei butoaie de zahăr şi douăzeci şi unu de pachete de ceai, mărfuri care trebuiau să fie expediate de acolo magaziei de aprovizionare de la Bucureşti, pe numele Domnului Maior Buncea.
     Este dovedit că la 26 Mai lucrurile expediate sosiseră la Ungheni cu vagonul Nr. 101401, şi că au plecat de acolo spre staţia Iaşi. Conform ordinului şefului de gară român din acest oraş, ceaiul şi zahărul au fost înmagazi-
                              29
www.dacoromanica.ro
nate într’un hangar al Direcţiei şi înregistrate cn marfă particulară In pagina 48 a registrului său.
     La cererea slujbaşului Intendenţei, trimis din Bucureşti pentru a se interesa de soarta mărfurilor expediate din Rusia şi care nu ajunseseră la Bucureşti, şeful de gară din Iaşi răspunsese că îi este cu neputinţă să elibereze ceaiul şi zahărul de care este vorba, înainte de a i se fi plătit suma de 773 de franci şi 75 de centime pentru cheltuieli de transport de la Ungheni la Iaşi şi pentru, [cheltueli] de înmagazinare dela 26 Mai la 11 Decembrie.
     Comandantul nostru militar din staţia Iaşi a fost întrebat la rândul său şi declară că şeful de gară lucrase fără ştirea sa, şi că aceste obiecte fiind depuse în magazia destinată mărfurilor particulare îi era cu neputinţă să bănuiască, că printre acestea se află ceai şi zahăr aparţinând aprovizionărilor armatei imperiale.
     Supunând aceste fapte aprecierii dvs., vin să vă cer sprijinul dvs., Domnule Comisar General, pentru a se da ordin Direcţiei de a elibera o marfă care n’a fost înmagazinată timp de şapte luni decât din greşeală.
     Primiţi.. .etc.
                                                           Principele Obolenski
          [Min. Aî. Ext., dos. Nr. 62, f. 157 şi 172. Originalul Sn limba Iranccră.]
                                 48
Bucureşti, 17 Ianuarie 1878
     Ca răspuns la scrisoarea dvs. de la 10 Ianuarie Nr. 12 cu o copie a adresei d-lui director al Poştelor şi Telegrafului in România, în-care acesta din urmă cere plata imediată a socotelilor prezentate, Intendenţa locală are onoarea a vă face cunoscut că, fiind dat pentru verificarea şi plata socotelilor de corespondenţă şi mesagerii, direcţia s’a mai adresat şi la 15 Iulie direcţiei poştelor de campanie şi apoi s’a mai adresat încă odată şi fiind dat că este în curs o corespondenţă relativă la neregulile din aceste socoteli, Intendenţa nu poate să înceapă verificarea lor, până la sfârşirea acestei corespondenţe şi ea este deci de părere, cum a mai spus-o odată la 10 Ianuarie, cu Nr. 1345 că ar fi mai uşor să se reia socotelile actuale şi să fie trimise poştelor de campanie.
     In ce priveşte socotelile de telegrafie, Intendenţa începe verificarea lor îndată, şi adaogă în acelaş timp, că găsind cererea Domnului Director al Poştelor şi Telegrafului, foarte legitimă, ea a şi prezentat această chestiune Domnului Comandant al armatelor în România, care, la rândul său, într’o scrisoare de la 14 Ianuarie, Nr. 2082, a cerut d-lui Şef al Statului Major de Campanie, să auto-rize un acont de 1 milion de lei, fără a aştepta terminarea verificărilor socotelilor de corespondenţă şi mesagerie şi să ceară deschiderea unui credit în acest scop.
                                       30
www.dacoromanica.ro
     Anexăm copia mai sus citatei scrisori a d-lui şef al Statului Major. Urmează iscăliturile: Intendent, General-Maior Ivaşcenco
                                          Şef de birou, Mâlischievici
     Traducere conformă,
          Mâlischievici
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 40, f. 679. Originalul in limba franceză şi rusă, pe două coloane.}
                                      Anexă
                               la documentul Nr. 48 Bucureşti, 14 Ianuarie 1878 Domnule,
     Directorul General al Poştelor şi Telegrafului din România, prezentând la 24 Dec, 1877 Intendenţii locale din Bucureşti, socotelile cu hârtii justificative, pentru suma de 1.486.248 lei 95 bani, datorată pentru serviciile de poştă şi telegraf, făcute Guvernului rus în cursul lunilor: Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie şi Octombrie a anului trecut, a cerut plata acestui sume.
     Intendenţa locală, neavând la dispoziţia sa nici credite în consecinţă, nici tarife, nici instrucţiunile indispensabile pentru a verifica aceste socoteli, era în imposibilitate de a le verifica şi de a plăti suma, cu toate că luase toate măsurile ce-i stăteau în putinţă pentru a o face. Din această pricină, socotelile stau până astăzi neverificate şi neplătite. Directorul General al Poştelor şi Telegrafului, reinoind cererea sa anterioară, adaogă că visteria are nevoe de aceşti bani, făcând în fiecare zi mari cheltueli pentru transportul voluminoasei corespondenţe ruse.
     Găsind cererea Domnului Director al Poştelor şi Telegrafului foarte dreaptă, sunt de părere să plătim imediat direcţiei, înainte de verificarea documentelor, un acont de un milion de lei.
     Cred că este de datoria mea să supun această chestiune hotărîrii Excelenţei Voastre şi am onoare să vă cer, în cazul că consimţiţi, să daţi ordin să se deschidă un credit în consecinţă.
                                      Comandantul armatelor din România, Drenteln
                                           Traducerea conformă, şef de birou,
                                               Mâlischievici
          [Min. Af. Ext. dos. Nr. 40, f. 677. Originalul in limba franceză.] Copie trimisă de intendenţa din spatele frontului.
                              31
www.dacoromanica.ro
49
Vicna, 17 Ianuarie 1878
     Pera 28. Nu s’a anunţat încă oficial semnarea preliminariilor păcii; se aude că plenipotenţiarii şi Marele Duce au sosit la Adrianopol, dar nu se ştie.încă nimic oficial. Corpurile (de armată) egipţiene de la Bazargic au fost retrase la Varna. Ruşii se află în împrejurimile lui Ciorlu. Calea ferată funcţionează numai până la Ciadalgie. Burgas complect evacuat. Svonurile spun că ar mai fi greutăţi în ce priveşte condiţiile delimitării Bulgariei. Câţiva deputaţi s’au dus azi la ora 4 la Marele Vizir pentru a-i comunica îngrijorările Camerei cu privire la tratativele de pace şi să-l întrebe dacă Poarta n’a primit nici o ştire despre semnarea preliminărilor păcii. [El] le-a explicat că comunicaţiile telegrafice cu Cartierul General Rus sunt foarte încete, dar că telegramele plenipotenţiarilor sunt aşteptate dintr’o clipă într’alta. Ruşii continuau ieri, totuşi, mişcarea; ostilităţile nu erau aşadar încă suspendate; nu se ştie dacă plenipotenţiarii se află la Adrianopol.
                                                                      Pognon
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 2857, t. 40. Originalul în limba franceză.] Telegramă. Copie.
                                         50
Bucureşti, 17 Ianuarie 1878
     Lista ce am primit pe lângă raportul prefectului de Neamţ No. 596 de numele monahilor din mănăstirea Neamţu — Secu, care au oferit Iei 1200 pentru cumpărare de arme, am onoare a o transmite D-v cu rugăminte să binevoiţi a face, să se publice prin monitor mulţumirile cuvenite. Tot odată vă comunic, D-le ministru, că menţionata sumă s’a [dat] de prefectură la comitetul central din luna Octombrie 1877.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4903, f. 115.]
                                          51
Bucureşti, 17 Ianuarie 1878
     D. Preşedinte. D. Misail are cuvântul.
     D. G. Misail. Am cerut cuvântul ca să fac o propunere. însuşi conţinutul acestei propuneri este de natură a proba cât de mare este necesitatea înfiinţării băncilor de credit rurale şi urbane în ţară. Lipsa acestor bănci ne sileşte să ne gândim la starea tristă ce s’a făcut prin diferitele împrejurări clasei agricole, acea clasă care este temelia casei noastre. Suntem, D-lor, în ajunul primăverei şi cu ajutorul lui Dumnezeu, poate şi în ajunul păcii. După ce vom fi terminat cu artele războiului, vom avea să începem a ne ocupa de coarnele plugului, sorgintea vitală şi principală a României, până când vom deveni o ţară industrială.
                                         32
www.dacoromanica.ro
Se ştie de toţi că din cauza epizootiei, care bântue o parte mare din ţară, multe vite au murit; pe de altă parte multe vite au murit din cauza războiului. Pro» duetele şi sămânţa lipsesc în foarte multe localităţi, aşa încât la vară suntem ameninţaţi a nu avea arături şi recoltă în multe judeţe. Eu cred, D-lor Deputaţi, că nu este moment mai bine venit decât acesta, pentru ca să ne gândim la marea lege morală a solidarităţii, care guvernează dezvoltarea economică şi socială a fiecărei societăţi civilizate şi bine organizată. Aşa dar, trebue ca noi reprezentanţii ţării, să ne gândim a face locuitorilor ţărani aflaţi în mari nevoi toate înlesnirile posibile, permise şi cerute de mărimea împrejurărilor. Voi să zic că astăzi România unită, independentă şi mare, nu trebue să facă pentru plugari mai puţin decât ce a făcut mica şi separata Moldovă pentru sătenii ameninţaţi de o foamete teribilă în 1847, când s’a cumpărat şi împărţit sătenilor sute de mii de chile de meiu, care semănat în Aprilie şi Mai, a dat în Iulie una din cele mai înfloritoare recolte care a prezervat Moldova de foamete. In aceste vederi cu autorizarea şi susţinerea a 7 din colegii noştri, am onoarea să fac următoarea propunere:
     In vederea apropierei primăverei, când munca câmpului are a începe; în vederea lipsei şi privaţiunilor de tot felul ce bântuie în unele judeţe pe locuitorii săteni; în vederea sacrificiilor de tot felul ce şi au impus oştenii noştri, sacrificii pe care ţara trebue să le aprecieze şi răsplătească, conform [dreptăţei şi echită-ţei; avem onoarea de a propune ca Adunarea Deputaţilor să binevoiască a ruga guvernul ca, consultând consiliele judeţene şi adunând elementele necesare, să vină de urgenţă
     I.       cu un proiect de lege care să aibă de scop modul cum s’ar putea dota cu vite pe acei din locuitorii săteni, cărora le-au pierit boii de jug din cauza epizootiei sau a războiului şi care nu şi le-ar mai putea procura prin mijloacele lor proprii;
     II.      cu un proiect de lege care să aibă de scop modul cum s’ar putea înlesni cu sămânţă locuitorii ce s’ar găsi în absolută imposibilitate de a şi-o procura ei însăşi;
     III.       cu un proiect de lege care să aibă de scop d’a se acorda, măcar temporar, scutiri de impozite şi prestaţii după ‘desconcentrarea oştenilor ce-au participat în războiul actual, care stau concentraţi de atâta timp, lăsând toate la pământ, au alergat în apărarea ţărei. Dior Deputaţi! cunosc foarte bine, ca şi Dv. gravitatea momentelor în care continuăm a ne afla. Cunosc greutăţile ocupaţiilor guvernului; cu toate acestea, fiindcă a guverna este a prevedea şi fiindcă am onoarea a face parte din majoritatea care a dat acest guvern, cred că momentul este tocmai venit ca şi noi şi guvernul să cugetăm la această stare de lucruri şi să-i aducem vindecările posibile.
     D. Preşedinte. Propunerea fiind susţinută de 7 deputaţi se va trimite la secţiuni.
     Voci. De urgenţă.
     Adunarea încuviinţează urgenţa la secţiuni.
4 — c. 813
33
www.dacoromanica.ro
     T. Bagdat. Fiindcă am promis că până nu ni se va da răspuns Ia interpelarea mea, eu necontenit o voi repeta, de aceia vin şi astăzi să amintesc Dior Miniştri suferinţele ţăranilor.
     Guvernul este părintele poporului, dar pentrucă D. Brătianu este bolnav, aş ruga să binevoiască aşa bolnav să se îngrijească şi de soarta acestor ţărani, fiindcă este părintele ţărei, să ordone a se lăsa în pace aceşti nenorociţi ţărani, a fi păsuiţi, a nu Ii se mai lua carele cu boi pe timp de iarnă.
          [Monitorul Oficial, Nr. 13, 18 Ian. 1878, col. II şi III.]
                                          52
[Sadova.] 17 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Din recolta anului 1876 a moşiei Sadova proprietate a Statului, ce-o ţin [în] arendă, am încărcat in primăvara anului expirat (1877) Ia P-lu Berhet 654 chile mari porumb, pe vasul cu pavilion elen numit Sf. Nicolae, cu destinaţiunea spre a Ie transporta în susul Dunărei. In acea primăvară declarându-se răsbelul ruso-turc, autorităţile administrative locale, fiind întemeate pe telegrama D-Iui prefect [al] districtului Dolj Nr. 5322, pentru cuvântul că navigaţiunea este oprită şi considerând astfel acel product deja Încărcat ca avere proprie a Statului, a tras, fără a mai cere consimţimântul meu, şlepul din Dunăre pe apa Jiului in dreptul comunei Bechet în ziua de 20 Aprilie; de unde tocmai după 4 zile însă, taberile otomane dela Rahova, trăgând asupra-i l-a şi cufundat. Faptul încărcării acelor producte, precum şi tragerea şlepului pe Jiu şi cufundarea Iui prin bombardarea făcută de turci fiind constatate deja Ia timp prin trei procese verbale de către chiar autorităţile locale, care a dispus de vas în modul ce v’am arătat, fără a-mi comunica sau să-mi fi cerut consimţimântul. Astfel fiind lucrurile, natural, paguba cauzată aparţine direct Statului care legalmente şi logic s’a constituit debitorele meu, cu valoarea productului din momentul, când cu propria sa iniţiativă a ridicat vasul pe Jiu, fără ştirea şi voia mea. Procesele verbale relative făcute în triple exemplare fiind înaintate de D-I prefect Dolj, D-voastre la timpul său şi dintre care, unul a rămas Ia mine, vă rog domnule ministru, cu tot respectul, binevoiţi a face ce credeţi de cuviinţă, spre a fi scăzut cu valoarea acelui porumb din arenda moşiei Sadova Distr. Dolj.
     Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi încredinţarea profundului meu respect.
                                                              E. Valsamachi
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4914, f. 19.]
                              34
www.dacoromanica.ro
53
Brăila, 17 Ianuarie 1878
     Se notează preţul articolelor notate în prezenta traducţie, cu adăugarea că la măsurile şi trăsurile ele sunt cele obişnuite în oraş, iar preţurile s’au cules de la diferiţi comercianţi, cu adăugarea că ele variază în fiecare zi
curent F 6 1 u 1 apicolelor             Franci Cenţi 
1) Făină de rând % ocale                    65    00 
2) Făină de lux % „                        100    00 
3) Pâinea ocaua                            ---    40 
4) Găleţi % ocale                          130   --- 
5) Pesmeţi % ,,                            160    00 
6) Crupe de orz °0 ,,                       40    00 
7) Crupe de rişcă „                         80    00 
8) Ovăz kilâ ---                            32    00 
9) Fân, ocaua ---                          ---     6 
10) Pae, stânjenul ---                      20    00 
11) Seu de vacă ocaua                        1    60 
12) Crupe de grâu „                        ---    50 
13) Crupe de porumb „                      ---    20 
14) Rachiu, vadra                           12    50 
15) Spirt de 40 %                          ---   --- 
16) Lemne de stejar stânjenul de Brăila     90   --- 
17) Ceaiu, ocaua                            10   --- 
18) Zahăr ,,                                 2    20 
19) Saci de pânză, unul                      1    50 
[Arh. Primăriei Brăila, dos. Nr. 44, f. 62. Copie fişă M. St. M.]
                                            54
Brăila, 17 Ianuarie 1878
     No. 21
     Spre satisfacerea cererii făcută de Dumneavoastră prin adresa No. 4486, am onoarea a vă face ştiinţă că preţurile cailor buni rasă de mijloc, frecventează astăzi in oraş dela 200 lei şi până la 300 unul, după calitate; veţi mai şti însă că preţurile se schimbă pe fiecare zi.
         [Arh. Primăriei Brăila, dos. 44 supl. 1, fol. 660. Copie fişă M. St. M.]
r
35
www.dacoromanica.ro
55
Bucureşti, 17 Ianuarie 1S78 Nr. 38
      Dl. Panait Ionescu, Căpitan în reg. 9-lea jde • Dorobanţi, primit In spital la 29 Noembrie 1877 cu o plagă conturată prin armă de foc în regiunea pectorală stângă, astăzi plaga se află vindecată, rămânând încă în dubiu dacă este definitiv închisa, deoarece osul a fost interesat.
      D-l Căpitan se eliberează din spital şi fiind încă slăbit de boală, i se recomandă până la restabilirea sa un concediu de şase săptămâni.
          [Arii. St. Buc., Epitr. Spital. Brîncoveneşti, dos. Nr. XLV/l f. 27.]
                               56
Bm-urtşti, 18 Ianuarie 1878 Nr. 1907
     Dat fiind trecerea peste Borcea este primejdioasă, Comandantul Regimentului 40 de Cazaci este autorizat a muta posturile pe malul stâng al Borcei, iar după restabilirea comunicaţiilor posturile vor fi din nou aşezate pe Dunăre.
                                                             General Cerkasov
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 125. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                 57
Cetate, 18 Ianuarie 1878
     Escadroanele ple[a]c[ă] d’aci; rog ordonaţi cu cine se aduce poşta; să ordonez călăraşii d’acolo din Calafat, sau se suspendă poşta?
                                                         Maior Gheorghiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 214.]
                                      58
NazîrOIaliala, 18 Ianuarie 1878
     Daţi imediat ordin sever ca în astă noapte şi până mâine la ora opt dimineaţa sa se bombardeze Vidinul cu furie şi fără a discontinua un minut, la ora 8 dimineaţa va înceta cu desăvârşire până la noi ordine.
                                                  General de Divizie Cernat
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 464.]
                                            36
www.dacoromanica.ro
59
[Belarada,] ,18 Ianuarie., 1878
     Astă seară la opt ore precis veţi începe bombardarea Vidinului trăgând până la una mie proectile din toate gurile de foc mari şi mici: bombardamentul va înceta la 7 ore de dimineaţă şi va reîncepe iarăşi la 19, la 8 ore seara până [in] ziua de 20 la 7 ore de dimineaţă trăgând asemenea până la 1000 proectile, în aceste 2 bombardamente veţi întrebuinţa şi în mare parte bombe incendiare.
                                                  General N. Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 234.]
                                      60
Belarada, 18 Ianuarie 1878
     Daţi ordin comandantului artileriei de coastă a înainta imediat rezultatul bombardărei şi de câtă muniţie mai dispune.
                                                     General N. Haralambie
         [Arh, St. Buc., M, St. M., dos. Nr. 629, f. 221.]
                                      61
                                                        Turnu-Măgurele, ÎS Ianuarie 1878 Domnule General,
     Am onoarea a vă informa că din lipsă de combustibil, sunt silit să suspend trecerea [Dunării] între Turnu şi Nicopoli.
     Compania română a Căilor ferate a refuzat să vândă cărbuni la Slatina: nu se poate încălzi cu lemne căci nu se poate menţine [presiunea] aburului şi cu sloiurile pe care le cară acuma Dunărea, dacă scade [presiunea] aburului, s’ar putea întâmpla nu numai accidente dar chiar nenorociri.
     Vă rog aşa dar, Domnule general, să binevoiţi a lua măsuri pentru a procura, cât se poate de curând, combustibil, căci altfel voi fi în neputinţă de a trimite la Nicopoli căruţele şi caii armatei noastre.
     Colonel al Marinei Imperiale ruse, ataşat la persoana Alteţei Sale Imperiale Măria Sa Marele Duce, Comandantul Şef al Armatei din Sud.
                                                           M. Novosilschi
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 191. Originalul în limba franceză.]
                                      62
Nicopole, 18 Ianuarie 1878
     Colonelul Novoselsky comunică, că provizia sa de cărbuni se apropie de a se termina şi că Direcţia Căilor Ferate Române i-a refuzat de a-i vinde asemenea
                                      37
www.dacoromanica.ro
combustibil, Astfel peste puţin timp comunicaţia transportării muniţiunei de răs-boiu, aprovizionării de hrană şi de material va fi cu desăvârşire întreruptă.
     S’a început operaţia transportării coloanei de muniţie. Se speră ca în trei zile să termine transporturile trenurilor, rămânând a ne ocupa din urmă de transportul vitelor trăgătoare.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, î. 161. Telegrama.]
                                           63
>Ticopol, 18 Ianuarie 1878
                  Domnule Comisar,
     Având a transporta de urgenţă din Bresleniţa la Turnu, mai multe lăzi cu instrumente topografice şi aparate electrice, vă rog să binevoiţi a interveni pe lângă guvernul civil bulgar, pentru liberarea a 20 care sau sănii cu trăgători respectivi la Bresleniţa.
     Primiţi domnule Comisar, încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                    Comandantul cetăţii, General Zefcari
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 590, f. 3.]
                               64
[Nicopole,] 18 Ianuarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Subscrisul cu ordinul Nr... fiind orânduit de d-1. Comandant al Corpului a ridica de la com. Bresleniţa şi duce la Vidin armele şi muniţiile rămase de la oamenii intraţi în spital pe când corpul se afla în jurul Plevnei şi care la plecarea corpului spre Vidin cu zisul ordin a le duce spre a le da oamenilor veniţi din spital deadreptul acolo şi care n’au arme şi prezentându-mă la com. Golenţi la primari, după ce am dat boi şi 2 care spre a le duce împreună cu ale batalionului din comună în comună, dându-le drept plată de transport bonuri de rechiziţii şi n’a fost cu putinţă a-mi elibera, comunicându-mi că în poliţia rusă sunt administratori şi că au ordine de la şeful lor a nu libera, sub ce motiv nu cunosc.
     Şi subsemnatul fiind ordonat a mă înapoia cu acea muniţie imediat.
     Vă rog cu respect, domnule comandant să binevoiţi a interveni către dl. Comandant al poliţiei ruseşti, de acolo de a da ordine tuturor poliţiilor ruse din comunele sale a-mi elibera boi şi trăsuri.
                                       Administratorul CI. 3. R. Demetrescu din al 3 Bat. Vânători
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 218.]
                                       38
www.dacoromanica.ro
65
Turnu-Măgurele, 18 Ianuarie 1878
                 Domnule Comandant,
     Ministerul prin telegrama Nr. 797 aprobă ca cele 50000 kgr. tărâţe ce se află la Manutanţa de aici să se dea cailor din Nicopoli, în loc de fân.
     Comunicându-vă am onoarea a vă ruga să binevoiţi a da ordin spre a se cere cu bonuri în regulă.
        [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 193.1
                                     66
[Nicopole,] 18 Ianuarie 1878
     Se face cunoscut corpurilor că nimeni nu poate trece Dunărea fără un bilet de voe sub semnat de şeful corpului şi vizat de comandantul garnizoanei, pentru care domnii şefi de corpuri vor trimite bilete la 8 ore dimineaţa, la comănduire spre a se viza.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 166.]
                                       67
[Nicopole,] 18 Ianuarie 1878
     Regimentul 10 de Dorobanţi va trimite 15 sănii cu cai sau cu boi la pădure chiar azi la ora 10, împreună cu 15 oameni din detaşamentul de artilerie, care vor merge cu topoarele să tae, spre a aduce lemne, aceste lemne se vor depune in curtea cancelariei acestui comandant.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, £. 169,]
                                       68
Nicopole, 18 Ianuarie 1878
     Având a face încurând inspecţie corpurilor garnizoanelor, se ordonă comandanţilor acestor corpuri a se ocupa cu stăruinţă atât de instrucţia practică şi teoretică a oamenilor, cât şi de inspecţii mai ales de îmbrăcăminţi şi curăţenie.
     Compania 5 din II reg de Dorobanţi, compania de pontonieri şi escadronul de călăraşi vor înainta de urgenţă un tablou de ocupaţiunile zilnice.
                                                    Comand. Cetăţii Nicopole, General Zefcari
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, I. 170.]
                                         39
www.dacoromanica.ro
69
Yilbol, 18 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     Până când se va întări linia înaintată a avanpostului prin branşe, abriuri şi bordeie pentru batalionul de susţinere şi întărirea podului, pentru oiice caz eventual pentru a putea pune o apărare puternică la dreapta corpului de impre-surare, brigada nedispunând de cât de 5 batalioane cu un efectiv de 2544 combatanţi şi [pentru a putea împărţi şi împregiura greutăţile, vă rog să binevoiţi dacă şi Dvs credeţi de cuviinţă a interveni la Cartier pentru a mi se ataşa încă un batalion.
                                                   Comandantul Brigăzii I, Colonel Oton Sachelarie
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. h,r. G33, f. 111.]
                                      70
[Calafat, 18 Ianuarie 1878]
     Din ordinul D-lui General Haralambie am bombardat Yidinul astă noapte trăgând aproape 1000 obuze, rezultatul a fost mai multe focuri care au isbucnit în Yidin şi care au durat până astăzi de dimineaţă. Turcii au răspuns foarte slab
                                      Comand. Diviziei, Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., II. St. M„ dos. Nr. 629, f. 217.1
                                        71
[Calafat,] 18 Ianuarie 1878
     Am onoare a vă face cunoscut că Lt. Atanasescu Grigore din regimentul 4 linie, care conform ordinului D-lui comandant al corpului de armată se găsea îdetaşat în serviciu la comandamentul acelui corp, acum veţi cunoaşte că este destinat cu serviciu la comandamentul Diviziei de rezervă din Calafat, unde îl veţi considera detaşat ca şi mai înainte.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. hir. 629, f. 300.]
                                       72
Calafat, 18 Ianuarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Când s’a armat bateriile de coastă cu personalul Flotilei s’a organizat serviciul pe bază că, comandantul flotilei era şi comandantul bateriilor. în consecinţă s’a transportat aci consiliul de administraţie al flotilei care s’a însărcinat a
                                       40
www.dacoromanica.ro
administra tot personalul, chiar cel străin flotilei, ce compunea bateriile. Azi eu, cum prin decretul Nr. 17.852 bis nu mai sunt comandant al flotilei, nu mai pot exercita nici însărcinarea de comandant al bateriilor, căci în starea de azi, bateriile de coastă au doi comandanţi. Astăzi comandantul unei baterii, care se găseşte a fi cel mai vechi ofiţer din flotilă aci în Calafat, poate, prin dreptul său de preşedinte al consiliului de administraţie să ia măsuri în baterii, fără ştirea mea. De aci nasc zilnic piedici serioase serviciului, conflicte şi pentru mine opoziţie falşă, căci luându-mi-se comandamentul flotilei, mi s’a creat în Calafat o poziţie de ofiţer suspendat care-mi slăbeşte autoritatea şi loveşte disciplina. Acum nu cred că este oportun să mi se arate motivele greşelilor ce am comis şi pentru care am fost pedepsit cu luarea comenzii. Pentru moment constat numai faptul şi pe considerentele de mai sus, am onoare de a vă ruga să binevoiţi a mijloci pe lângă locul competent ca să mi se ia şi însărcinarea de comandant al bateriilor, deoarece mi s’a luat comanda flotilei. Această cerere fac numai împins de dorinţa ce am ca serviciul să nu meargă rău, tocmai acum când se pune oarecare temei pe acţiunea bateriilor de coastă. Prin aceasta s’ar evita conflictele, care sunt rezultatul firesc al situaţiei ce mi s’a creeat azi. Oricât de penibil mi-ar fi de a părăsi în acest moment, un serviciu pe care l-am organizat şi pe care l-am dirijat atâta timp, în interesul bunei mergeri a serviciului, nu cred că pot face altfel. Dar poate că prin aceasta voi înlesni autorităţei superioare mijlocul de a mă recompensa de serviciile ce am făcut în această campanie, adică de a mă pedepsi şi cu luarea comenzii bateriilor, cum am fost deja pedepsit cu luarea comandei flotilei.
                                               Lt. Col. Demetrescu Maican [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 443 şi 492.]
                              73
[Musulmana,] 18 Ianuarie 1878
                                     Ordin Circular Nr. 31
     Se face cunoscut corpurilor că rechiziţiile care nu se vor face în regulă, conform legii şi regulamentului în vigoare, pe lângă că vor fi responsabili băneşti, dar vor fi şi aspru pedepsiţi acei ce vor comite abuzuri. Pe viitor nu se va lua nimic din sate de către ofiţeri însărcinaţi cu aprovizionările fără a elibera bonuri în regulă după lege.
                                                          Comand. Diviziei I,
                                                              Col. Leca
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 542 b, f. 35.]
                                        41
www.dacoromanica.ro
74
Bucuraţi, 18 Ianuarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Am onoare a vă face cunoscut că prin înaltul decret no. 60 dela 9 Ianuarie curent Domnul Colonel Logadi Ion comandantul Regim. 14 de Dorobanţi şi fost Intendant General al Armatei s’a numit provizoriu comandant al Diviziei 1 Terit. Milit. —
     Pentru care vă rog, Domnule Comandant, să binevoiţi a da ordine* în consequenţă.
     Din ordin,
                                                                                                                      p. Director de Serviciu, Căpitan Em. Lăzărescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 255, f. 77.]
                                       75
Musulmana, 18 Ianuarie 1878
     Depozitele de subzistenţă ale Intendenţei Divizionare instalându-se la Nazâr Mahala, corpurile vor trimite ofiţeri de aprovizionare sau delegaţi din parte-le cu bonuri, spre a se primi proviziile necesare jurnaliere. Proviziile vor fi transportate de la depoul Intendenţei cu căruţele de rechiziţie ce au corpurile sau cu carele cu boi ce au acele din corpuri, cari nu au căruţe de rechiziţie sau care, sunt autorizate a lua care de rechiziţie liberând bonuri cu regulă pentru timpul transportului.
                                     Comand Diviziei, Colonel Leca
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 114, t. 110.]
                                      76
Lom-Palanca, 18 Ianuarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Prefectura locală, prin mai multe adrese, arată că locuitorii dela diferite sate reclamă că trupele ce au trecut şi trec pe acolo le iau vitele cu care şi alte obiecte, nu numai că nu le plătesc, ba încă nu le mai înapoiază luni întregi, astfel că sunt nevoiţi a le părăsi şi a pleca la satele lor, rămânând săraci ne mai având «u ce se hrăni.
     Pentru care toate aceste, cu tot respectul le supun la cunoştinţa D-voastre spre a regula cele de cuviinţă.
                                                 p. Comand. Garnizoanei, Locot. Mihail
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 633, f. 126.]
                                      42
www.dacoromanica.ro
77
ICapitanovec,] 18 Ianuarie 187S
                  Domnule General,
     In interesul operaţiilor acestei Divizii cât şi In interesul regimentului al 4 de Linie, rămas fără niciun ofiţer superior decât singurul Lt. Colonel Theleman, care l-a comandat în tot timpul campaniei, vă rog a interveni la dl. Ministru de Răsboiu a fi lăsat tot in acest regiment unde a contat până acum.
     Totodată am onoare a vă comunica, domnule general, că până la aprobarea ce domnu Ministru va da, am dat ordin Lt. Colonel Theleman, a continua cu comandarea regimentului in lipsă de alt ofiţer superior.
                                                    Comand. Diviziei II,
                                              General M. Cristodul Cerchez
         [Arii. St. Bur., M. St. M„ dos. Nr. 651, f. 67.]
                                        78
[Capitanovce,] 18 Ianuarie 1878
     Biruinţa de la 12 şi 13 Ianuarie de şi datorită bravurei Infanteriei, dar nu ar fi putut fi atât de completă, dacă nu ar fi fost cu inteligenţă pregătită în ziua atacului şi dacă apărarea în poziţiile ocupate nu ar fi fost susţinută de artilerie cu bravura de care în totdeauna a dat probe, sub focul cel mai viu al duşmanului, acea biruinţă nu ar fi putut fi aşa de decisivă pentru completarea investimentului, dacă brigada de roşiori şi regimentul de călăraşi, compus din câte două escadroane din regimentul Il-lea şi 8-lea Călăraşi nu ar fi manevrat cu isteţime şi viguare asupra flancului, care astfel a fost nevoit a lăsa în mîinile noastre liniile sale întărite până la Dunăre.
     Arăt dar mulţumirile mele corpurilor ce compunea Divizia în acele zile şi care cu toate au contribuit la un succes mare meritat prin unirea părţilor ale tuturor cei ce au luat parte la el.
                              Comandantul Diviziei II Active, General Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 113 a, f. 121.]
                                        79
[Călugăreai, 18 Ianuarie 1878]
                                        Proces- Verbal
     D-l Dimitrie Micşulescu, arendaş de moşie în cătunu Moşteni ce aparţine acestei comuni, prin suplica ce a dat primăriei registrată la Nr. 7 se plânge că de către prisonieri turci escortaţi spre Bucureşti de armata rusească, cu ocazia conăcirii lor în acel cătun, în zilele de 16 şi 17 Ianuarie curent, i s’au făcut mai
                                        43
www.dacoromanica.ro
multe jafuri, adică i s’au spart şi furat din pătule mai multe chile de porumb, i s’a spart magazia cu producte, i s’au stricat două clăi de fân întinzându-1 prin curte ca să facă strat de dormit, i s’a dărîmat un stog de orz netreerat în care erau ca treizeci şi cinci clăi, i s’a dărîmat o şiră de pae de orz făcând foc prin ele, pe care la plecare le-au aprins de au ars toate; i s’au furat treizeci de găini, i s’au dărîmat şi ars gardurile din prejur, curţi şi coşarele duprin curte, cerând ca pentru toate aceste pagube ce d-lui le socoteşte de două mii lei noi să se facă constatare prin încheiere de acte.
     In urma acestei reclamaţii, noi primarul comunei Uzum Călugăreni, astăzi 18 Ianuarie anul 1878, transportându-ne în faţa locului şi dupăce am numit ca esperţi pe Stoica D-tru şi Nastase Ion cu ei împreună am constatat următoarele :
     Mai întâi am observat pătulele cu porumb şi le-am văzut sparte în mai multe-locuri şi scos porumb duprin ele; apoi magazia cu producte care este spartă prin învelitoare şi la uşă; am văzut întins prin curte o cantitate însemnată de fân astfel că din două clăi mari abia a mai rămas un curetie; am văzut un stog de orz netreerat, fărîmat cu desăvârşire din care nu se poate alege mai nimic; am văzut coteţul găinilor sfărîmat în mai multe locuri; am văzut o şiră de paie arsă, gardurile din prejurul curţii lipsă şi coşarele sfărâmate în mai multe locuri. După aceste observaţii, întrebând pe servitoru d-lui Micşunescu, anume Anton Cazacu, de către cine s’au făcut aceste jafuri, ne răspunse că s’au făcut de către Turcii ce au venit să conăcească în sat, că cea mai mare parte din ei se grămădiseră in curtea casei stăpânului său, având, adăposturi, mai multe, mai bune şi notreţ îndestulător, pe care le-au sfărâmat şi ars, după ce s’au servit cu ele precum se vede că cantitatea de porumb ce au luat în două nopţi succesive cât au mas acolo, poate să fie trecută de zece chile, că în coteţ erau 50 de găini şi abia cu mare nevoie au scăpat 20, că el a întrebuinţat toate mijloacele de a stăbili aceste jafuri, ba încă a vestit şi pe ajutorul de primar din cătun ca să vie a pune capăt jafului, că acesta a venit îndată, însă fiind ameninţat de rilul-ţimea Turcilor a fost silit a se retrage. Au făcut apoi cunoscut soldaţilor de gardă ruşi cari îi escorta, dar tot în zadar. Astfel s’au comis aceste jafuri fără cea mai mică temere.
     întrebând pe ajutoru de primar Florea Ion dacă a fost vestit de aceste jafuri şi dece nu a mers cu autoritatea ce-i dă legea ca să le preîntâmpine, na răspunse, că a fost vestit de servitoru d-lui Micşunescu, că a fost chiar în faţa. locului de le-a văzut, dar când a voit să esercite dreptul său de autoritate a fost ameninţat de mulţimea Turcilor, ceia ce l-a silit a se retrage ca să scape de furia acestor sălbatici jefuitori.
     Din cele declarate mai sus convingându-ne atât prin mergerea noastră în faţa locului, că jafurile reclamate s’au comis numai de către prisonieri turci, singuri în posiţie a exercita aseminea barbarii, că armata rusă însărcinată cu paza lor nici nu s’a gândit măcar un moment a-i popri dela aseminea ecscese.
                                             44
www.dacoromanica.ro
     Având în vedere că aseminea jafuri se comit neîncetat de către Turcii «scortaţi de armata rusă, oni decâteori au trecut şi trec prin comună, mai lq toţi locuitorii, că după cele ce am văzut înşine şi după preţuirea făcută de esperţi despăgubirea de lei noi două mii reclamată de d-1 Mişculescu nu este de loc esagerată.
     Pentru toate aceste am dresat presentul proces-verbal, după care o copie, am liberat d-lui D. Micşulescu, conform cererii sale, iar trei originale se vor înainta autorităţii locale spre cele de cuviinţă.
                                                                Primar,
                                                              Ilie Costandin
                   D. Micşulescu
      Esperţi, -f- Stoica Dumitru -j- Nastase Ion -ţ- Anton Cazacu                 Florea Ion
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—77, f, 216.]
                               80
.Bucureşti, 18 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Domnul Comisar General îmi face cunoscut că al 47-lea batalion de infanterie de reservă vine în Bucureşti ca să înlocuiască pe al 15-lea batalion, astăzi casernat lângă Capitală.
     Nefiind loc în casarmă pentru amândouă batalioanele, Excelenţa sa generalul Drenteln a chibzuit că ar fi bine ca batalionul al 47-lea să se dea pentru câteva zile în cuartir în comuna Chiajna, care se află în apropiere de şapte kilometri de Capitală, solicitând pentru aceasta liberarea cuvenitelor bilete de locuinţă pentru batalionul 47-lea.
     Comunicându-vă cele ce preced, vă rog dar, domnule ministru, să binevoiţi a lua disposiţiunile ce veţi crede de cuviinţă.
     Primiţi, Domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                  Ministrul,
                                                                Kogălniceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. Nr. 4932, f. 500.]
                                 81
Vicna, A8 Ianuarie 1878
     Pentru a putea profita de hârtiile pe care mi le-aţi trimis, trebue absolut să ştiu ce primire au făcut Ruşii şi Turcii instrucţiunilor date lui Arion şi răspunsul pe care l-aţi obţinut dela Stuart. îndemn din toată inima Guvernul Principelui să reducă la treizeci [milioane] şi chiar sub; cifra de 100 de milioane nu va părea
                              45
www.dacoromanica.ro
serioasă şi va revolta puterile neutre. Declaraţia lui Northcote în Cameră confirmă ceeace am transmis la întoarcerea mea dela Pesta asupra probabilităţii unei schimbări de atitudine a Austriei faţă de o pace separată.
                                                                       Bălăceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 109. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.]
                                           82
Bucureşti, 18 Ianuarie '1878
     Agentul nostru la Petersburg, fiind autorizat a face un demers cu privire la chestiunea despăgubirilor de războiu, îmi telegrafiază acum că Principele Gorciacov i-a spus că cererea noastră trebuie să fie adresată Generalului Ignatiev, care este însărcinat de către Guvernul rus să culeagă direct de la Guvernul nostru pretenţiile şi condiţiile României în vederea tratativelor viitoare.
     Vă rog aşa dar, să luaţi îndată contact cu Generalul Ignatiev şi să insistaţi pe lângă el ca să fie acceptată suma de 100 de milioane cu titlul de despăgubire de război, datorată României. Amintiţi-i Generalului Ignatiev sistemul unei tantieme asupra despăgubirii ruse pe care i l-am propus in momentul trecerii sale la Bucureşti, bineînţeles rezervând chestiunea de principiu că trebue să fim acceptaţi la Conferinţa de Pace ca parte beligerantă.
                                                                Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 138. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.]
                                        88
Silvi, 18 Ianuarie 1878
     Referindu-mă la telegrama mea de ieri, îndată ce înţelegerea va fi stabilită pe temeiul păcii şi vor fi convenite cu mine principiile generale de armistiţiu, voi da, fără întârziere, ordinele necesare comandanţilor. Cauza măsurilor care trebuesc luate de comun acord cu comandanţii turci in vederea aplicării armistiţiului; până atunci operaţiile întreprinse nu pot fi oprite.
                                       Comandantul şef, Nicolae
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 108. Originalul în limba franceză.]
                               84
Paris, 18 Ianuarie 1878
     Londra. « Ecoul» spune, potrivit unui svon pe care-1 crede întemeiat, că Austria refuză să se aventureze intr-o acţiune comună periculoasă cu Anglia, afară doar, dacă ar avea siguranţa că nu va fi lăsată mai târziu într-o situaţie izolată,
                                       46
www.dacoromanica.ro
In urma atacurilor parlamentului Împotriva Guvernului englez; ministerul, asigură că va da această garanţie In timpul viitoarei discuţii a parlamentului şi dacă va reuşi să obţină o mare majoritate, se va revela o combinaţie europeană foarte importantă; se crede [că va avea] majoritate. Guvernul va vota credite... [rupt],
                                                                     Pognon
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 436. Originalul în limba franceză. Telegramă
                                        85
Bucureşti, 18 Ianuarie 1878
     Nr. 17
                   Domnule ministre,
     Intendenţa armatelor Imperiale prin nota Nr. 2449 îmi face cunoscut că autorităţile române din Ungheni împiedică la graniţă trecerea pe teritoriul Rusiei a cărăuşilor români ce sunt angajaţi de comersanţii Lascari şi Neliguovsky spre a Încărca proviziuni pentru trebuinţa armatei şi a se Întoarce cu dânsele în ţară, rugându-se să binevoiţi a da ordine pentru libera lor trecere în vederea expusului scop.
     Subsemnatul supune cele ce preced la înalta D-voastre decisiune.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministre, încredinţarea prea osebitei mele considera-ţiuni.
                                         Delegat special, Vlahide
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 309.]
                                         86
[Bucureşti,] 18 Ianuarie 1878
     Raportul Nr. 222 ce am primit dela Prefectul jud. Dâmboviţa relativ la fânul recheziţionat în trebuinţa armatei, am onoare a-1 transmite Dvs. în copie spre a regula cele ce veţi găsi de cuviinţă şi a da direct deslegarea cerută de Prefect, deoarece chestiunea fiind asupra recheziţiunilor ordonate, priveşte direct pe acel onor Minister.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4882, f. 122.]
                                     Anexă
                              la documentul Nr. 86
                                                                 Târgovişte, 11 Ianuarie 1878
                    Domnule Ministru,
     La 22 Octomvrie anul trecut s’a primit nota Dvs. telegrafică pentru reche-ziţia a două mii care fân; prin telegrama Nr, 12325 s’a cerut desluşire dacă acele care sunt peste cele 500 cuprinse în telegrama Dvs. cu Nr. 21100, sau intră şi
                              47
www.dacoromanica.ro
acestea in număru de 2000 şi spre răspuns am primit din partea D-lui Ministru de Resbel telegrama Nr. 18.843 că acele două mii care, sunt peste cele cinci sute cerute mai înainte.
     Această afacere, puindu-se în deliberaţiea Comisiei mixte, prin procesul său verbal a ordonat recheziţia fânului conform legii, însărcinând pe dnii subprefecţi respectivi a face atât formele prescrise de regulament cât şi de a executa expedierea lui către Intendenţele militare. In ocazia acestei operaţiuni însă s-a dat naştere la două cestiuni.
     I.      Că subprefecţii după autorizaţia dată, a[u] aplicat recheziţiunea asupra fânului şi comisiile comunale au liberat persoanelor în drept chitanţele cuvenite; parte însă din acel fân s’a înaintat la Turuu Măgurele şi Piteşti, iar parte a rămas neexpediat până acum din cauza timpului rău şi a boalei. Pesta bovină ce a bântuit mai toate comunele din acest judeţ.
     Unele din persoanele rechiziţionate fiind tot de odată şi arendaşi ai statului al cărora fân stă pe loc din împrejurările descrise mai sus, văzându-se urmăriţi pentru arendă, solicită a li se legaliza chitanţele liberate, spre a li se ţine în comptul arenzilor datorite, însă comisiunea mixtă în lipsa unui act de primirea fânului la destinaţie conform adresei administraţiei Domeniilor Statului N. 28000 nu poate face legalizarea acelor chitanţe şi astfel fiind, persoanele dela care nu s’a ridicat fânul declarat de recheziţie, sunt puse în suferinţă.
     II.      Că măsurătoarea fânului făcându-se în care de măsură după usul din trecut şi dresându-se actele prevăzute de art. 24 din regulamentul de recheziţie, s’a expediat în bună regulă către Intendenţe. Acolo însă primirea se face pe kilograme şi adeseori, după informaţiile ce am, se face şi din vedere, astfel că mai niciodată nu corespunde cu cantitatea trimisă puindu-se cu aceasta în contradicţiune toate actele şi chitanţele liberate de comisiuni.
     Un caz ca acesta s’a şi întâmplat în plasa Cobia, unde suprefectul încărcând nouă spre zece care de măsură în cinci zeci şi două căruţe, le-au pornit la Turnu Măgurele printr’un delegat; acolo însă după cum rezultă din procesul verbal cu Nr. 325 liberat de d-1 Intendent se vede ca primite minima sumă de 13000 Kg., ceeace este departe de a corespunde cu rândul ce s-a trimis în 19 care de măsură.
     Asupra acelui proces verbal adaug, Dle Ministru, că fânul fiind luat din mai multe comune, d. Intendant urma a libera în parte proces, sau a specifica cel puţin cantitatea dela fiecare comună, însă d-sa a liberat un singur proces-verbal astfel că este peste putinţă a se regula fânul pe comune şi a se ţine o comptabilitate regulată. Lipsa din cantitatea fânului ce se expediază poate rezulta, din cauza transportului depărtat ce se face din lipsa unei măsurători positive precum şi din modul primirei de către Intendenţe; dar pentru această lipsă urmează a se cunoaşte cine poate fi responsabil, căci odată actele dresate şi chitanţele liberate se crede a nu mai fi pipăite afară de alte cazuri bine constatate, căci atunci ar fi cea mai mare confuzie în ţinerea unei comptabilităţi ce este de necesitate a se ţine cât se poate mai exactă.
                              48
www.dacoromanica.ro
     Acestp două cazuri aducâudu-le la cunoştinţa Dva. Dle Ministru, vă rog respectos să binevoiţi a ordona cele ce veţi crede de cuvinţă atât în privinţa legalizării chitanţelor pentru fânul recheziţionat şi netrimis până acum la destinaţie, cât şi pentru lipsa ce rezultă din cantităţile ce declară că se expediază către Intendenţe.
     Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea prea osebitei mele consider.
                                                                       Prefect,
                                                                   I. Urlăţeanu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. 'Nr. 4882, f. 121 şi 137.]
                                           87
Bucureşti, ÎS Ianuarie 1878
     D. P. Cernătescu. ...Această interpelare, Dior, avea de scop ca să cer de la guvern să ne spună ce măsuri a luat ca să vină în ajutorul populaţiei agricole, ţăranii, proprietarii şi arendaşii, fiindcă toate aceste clase au fost tare jignite de greutăţile ce războiul a provocat asupra noastră. Insă nu mă voi întinde asupra greutăţilor nici ale arendaşilor, nici ale proprietarilor, pentrucă acestea, din fericire, sunt în stare să-şi apere singuri interesele lor şi să le ducă la bun rezultat, ci mă voi ocupa numai de a susţine interesele acelei mari clase care constitue populaţia noastră rurală, a clasei ţăranilor, care merită atât de mult simpatia şi recunoştinţa noastră, şi pentru care am avut fericirea să constat că cu toţii recunoaştem datoria ce avem de a ne îngriji de soarta ei. Războiul ce s’a deschis între noi şi Turci ne-a surprins, cu toate că acest război a fost oarecum prevăzut, dar situaţia politică şi socială în care ne aflăm, nu ne-a dat mijloace ca să fim pregătiţi pentru momentul acela suprem şi deaceia toate greutăţile războiului nostru au căzut mai cu seamă asupra acestei clase, şi mai cu deosebire asupra populaţiei de peste Olt.. .(murmure, întreruperi), Aşa este. D-lor, greutăţile războiului au fost suportate mai cu seamă de populaţia de peste Olt. Pe când soldaţii noştri, fiii, fraţii şi consângenii ţăranilor erau în front şi zeloşi ca să răspundă la apelul ce le făcea ţara, pe atunci se luaseră măsurile acelea de rechi-ziţii de bucate, de transporturi, de care etc.
     Toate acestea au pus districtele de peste Olt în mare mişcare. Din nefericire însă aceste măsuri cerute imperios de război nu erau conduse cu o măsură dreapta cu inteligenţă, aşa încât greutăţile impuse să fie împărţite deopotrivă asupra tuturor, pentrucă numai atunci este justiţie când sarcinile publice se îndeplinesc intr’o măsură dreaptă după puterea fiecăruia. Pe când dar sute şi mii de care erau puse în mişcare, fără să se ţină seama de greutăţile locuitorilor, fără nici-o măsură de dreptate, intendenţa militară făcea ca aceste greutăţi să fie şi mai mari. N’am onoarea să cunosc pe nici’un membru din care se compune această intendenţă militară, însă eu singur am constatat că carele de transport, după ce veneau din
4 - e. 818
49
www.dacoromanica.ro
comunele lor prin oraşe, stăteau zile întregi şi chiar o săptămână până să fie încărcate şi pornite la destinaţia lor; de multe ori am întrebat eu însumi pentru ce nu se încarcă îndată după venire şi mi se răspundea că nu are soldaţi să le însoţească până la locul destinaţiei lor. Pe lângă aceste greutăţi mari care erau puse într-o măsură atât de inegală, au venit peste Olt şi alte greutăţi fizice, ca să zic aşa; căci -ştiţi că toamna trecută a fost o toamnă cUn cele mai rele şi nu s’a putut pune grâu; porumbul asemenea, care formează nutrimentul principal al clasei rurale, nu s’a pus mai nici de cum, aşa că pe când ţăranii erau duşi foarte departe cu aceste transporturi, erau în lipsa cea mai mare şi fiindcă aceste transporturi se făceau într’un mod răţi, de multe ori chiar brutal, căci mulţi ţărani au fost bătuţi, batjocorâţi, rău trataţi din partea autorităţilor militare, mulţi din ei erau voioşi să-şi dea vitele pe nimic ca să nu mai fie siliţi să facă aceste transporturi; aveau o groază când era ca să facă noui transporturi. Am întrebat autorităţile lqcale, ce măsuri s’au luat ca să se compenseze aceste greutăţi? Şi mi s’a răspuns că sunt ordine numai ca să facă liste de zilele ce fiecare ţăran cu transportul de când încarcă până descarcă, şi aci să-mi permiteţi să arăt marea nedreptate ce s’a comis, căci carele de când pornesc dela locul lor, până când ajung la locul unde trebue să fie încărcate, pierd mai multe zile; după aceia pierd mai multe zile fără să fie încărcate şi apoi iarăşi pierd mai multe zile până să ajungă acasă după ce au descărcat greutatea aşa că fiecare ţăran pierde în termen de mijloc câte 10 zile. Aceasta este o mare nedreptate pentruca să-şi piardă astfel munca lor. Chiar acum, în timpul iernei când am fost peste Olt, am văzut care ce erau aduse pentru transporturi. Ştiţi că a fost o iarnă cam grea; ei bine, bieţii ţărani veneau în Craiova li ţineau acolo câte trei-patru zile şi nimeni nu le da nici’un ban de ajutor, aşa încât era o dezolaţie pentru dânşii când erau obligaţi să plece într’acolo. Asupra intendenţei militare să-mi daţi voie să mai adaog ceva. Intendenţa militară da ordine să se facă rechiziţii de bucate şi să se ducă în cutare şi cutare loc; venea primarul, să prezenta înaintea arendaşului sau proprietarului, cerea suma pretinsă şi i-o da, şi când era s’o consemne acelora care erau în drept s’o primească, atunci primarul îi dădea o chitanţă cu cel puţin 10 sau 15 la sută mai puţin din suma cuvenită şi zicea: iată aceasta este chitanţa D-tale; proprietarul întreba pe omul său, pentru ce a ieşit mai puţin? Şi-i răspundea: Nu m’a lăsat să măsor eu, m’a dat la o parte şi au măsurat ei. Astfel, D-lor, mulţi arendaşi şi proprietari sunt păgubiţi în interesele lor, căci li s’a dat chitanţă pe mai puţin de cât li se cuvenea. Asemenea voiesc să atrag mai mult interes din partea Dvoastră pentru clasa rurală de peste Olt; căci ştiţi foarte bine în ce stare se află această clasă, ştiţi cât este de apăsată şi rău tratată, cu toate astea ea întotdeauna a făcut foarte mult, şi mai cu seamă în circumstanţele de astăzi. Aşa dar, vă rog, să binevoiţi a da mijloace guvernului ca să vină în ajutorul acestei clase, să o satisfacă ca să simtă şi ea că dacă îşi face datoria către ţară îşi face şi ţara către dânsa şi cu aceasta sfârşesc.
          [Monitorul Oficial, Nr. 14, 31 Ianuarie 1878, p. 262—263, col. I—III.]
                              50
www.dacoromanica.ro
88
Bucureşti, 18 Ianuarie 1878
     D. Preşedinte al Consiliului. Nu este bine că în aceste grave împrejurări să venim pe toate zilele să ne facem unii altora acuzări şi rechizitoriu. Credeţi Dv_ că aveţi mijloace să îndreptaţi relele astăzi? Eu nu cred. Dacă socotiţi că guvernul nu este în sensul ideilor Dv. nu aveţi decât să-l blamaţi. Voci nu, nu. Apoi atunci faceţi cum au făcut-o Mehedinţenii care au venit la mine şi mi-au spus: iată abuzurile care se comit: Dar să-mi spuneţi lucruri pozitive.
     D. T. Bagdat. V’am dat şi eu o depeşă dela Râmnicul Sărat.
     D. Preşedinte al Consiliului. Cât despre Râmnicul Sărat ar trebui să mulţumiţi lui Dumnezeu că a fost ceva mai departe de câmpul acţiunei şi n’a putut să sufere atât câţ au suferit judeţele Ilfov, Vlaşca, Teleorman, Romanaţi şi chiar Oltul.
     Şi dacă e vorba de depeşe, apoi am şi eu aci altă depeşă, în care iată ce-mi zice procurorul: «N’a fost nici’un arestat; n’a fost nici’o plângere adresată parchetului în această privinţă ».
     Restul nu-1 mai citesc, Dle Bagdat, căci nu e de interesul Camerei să ne facem încriminaţii şi să începem lupta între noi.          D. T. Bagdat. Eu aşi dori să
citiţi şi restul depeşei.
     D. Preşedinte al Consiliului. Dior ţara a suferit, dar până acum a gemut numai, nu s’a plâns şi n’ar fi bine să facem noi a se crede că s’a plâns. Noi trecem acum printr’o criză teribilă, care ţine de un an şi jumătate, şi această criză încă nu e isprăvită; să dea Dumnezeu să se isprăvească cu bine şi să nu fim nevoiţi să facem şi mai mari sacrificii de cât cum am făcut până acum-Să închidem deocamdată toate plângerile în inimile noastre; să facem cum a făcut onor. D. Bcrindci, căruia îi sunt recunoscător că a venit a-mi denunţa ceeace cunoştea D-sa, fără a face din aceasta un obiect de interpe laţiune în Adunare, unde cum vedeţi nu putem ajunge la nici’un rezultat.
     Acum D-lor, este o chestiune care, dacă voiţi s’o trataţi în special, ar trebui mai întâi să ne cereţi explicaţiuni nu în şedinţă publică, şi numai dacă veţi găsi că explicaţiile noastre nu sunt îndestulătoare, atunci veţi pune chestiunea în şedinţă publică. Această chestiune este aceia care priveşte carele pentru aprovizionare...
          [Monitorul Oficial, Nr. 14, 31 Ianuarie 1878, p. 269, col. I şi II.]
                                          89
Bucureşti, 18 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Cu nota Consulatului general al Greciei sub Nr. 1970 am primit aci anexată1) în traducţiune petiţie prin care supusul elin B. Maneca, domiciliat la Turnu
     ') Lipsă din dosar.
                                     51
www.dacoromanica.ro
Severin, se plânge că nu i s’a deşertat încă, casa sa « Sala Apolo », ce a cedat-o voluntar, dela Începutul lunei Septembrie până la finele lui Noembre trecut, spre a servi ca spital pentru soldaţii răniţi şi în care casă nu s’ar afla astăzi decât 4—5 răniţi.
     Am dar onoarea a vă ruga, domnule Ministru, să binevoiţLa da acestei reda-maţiuni cursul ce comportă şi a primi asigurarea prea osebitei mele considera» ţiuni.
                                                                   p. Ministru,
                                                                   M. Mitilineu
          [Arii. St. Buc., Min. Int. Div. Com.,*dos. Nr. 4932, f. 502.]
                                       90
[Calafat, 19 Ianuarie 1878]
     Comandantul depozitului muniţiuni Poiana îmi face cunoscut că nu are în depozit obuze de 12 cm. franceze, rog a ne trimite de cea mai mare urgenţă pr scum şi 3000 bombe pentru mortiere şi 2000 obuze de 15. Trimiteţi asemenea şi 6 afete de 12.
                                   Comandantul Diviziei, Colonel [Holban]
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 263.]
                                       91
Galicea, 19 Ianuarie 1878
     Conform ordinului Diviziei I Teritoriale din 17 curent am pus în mişcare 22 pontoane aflate abandonate pe şoseaua Craiova—Calafat. Am ordinale îndrepta [la] Ciuperceni dar locot. Cucu întâlnindu-le mi-a manifestat că cele dintâi nouă ce a întâlnit în cale, a dat ordin soldaţilor ce avea cu el ca să meargă [la] Hunia şi că la 24 ore va pomi câte şase în aceeaşi localitate, căci aşa are ordinul Dv. Eu cred că nu a înţeles bine, căci ordinul trebue cred să fie a se duce şase la Hunia şi restul să continue drumul la Ciuperceni. Rog porunciţi cum trebue să urmeze.
                                                             Căpit. Baitler
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 223. Telegramă.]
                                       92
Galicea, 19 Ianuarie 1878
     Cu onoare vă raportez că subsemnatul conform ordinului Dvs. 231, am trimis nouă pontoane (la) Hunia Lungă, am ajuns la Galicea am scos 9 juguri cu boi
                              52
www.dacoromanica.ro
pentru a merge spre Radovanu a lua pontoanele ce sunt spre Craiova; D-nu subprefect a venit şi a dat drumul oamenilor, rog interveniţi a mi se da tot concursul, fiind drum foarte rău şi sănii stricate.
                                                                   Locot. Cucu
         [Arh. St. Buc., M. St. M. dos. Nr. 629, f. 218. Telegramă.]
                                         93
Galicea, 19 Ianuarie 1878
     Locot. Cucu trimis cu ordinul Dv., pentru pornirea pontoanelor s’a oprit în Galicea la arendaş până astăzi la 11 ore, mâncând şi jucând cărţi. Astăzi sculându-se la 10 ca să nu meargă înainte găsindu-se bine aici a voit să scoată boii de aici să-i trimită la Radovanu pe câtă vreme sunt mai multe comune aproape de acest punct, de unde ar fi putut lua destui boi, fără a nu mă opri pe mine de [la] alte treburi urgente. Pentru mai multe pontoane ce se găsesc rămase aproape [de] Golenţi, am scos o comună întreagă spre a le duce [la] Hunia Lungă, pomojnic prefecturii se află acolo. D. ofiţer nu a făcut nimic, rog a da ordin a lucra în înţelegere cu mine.
                                                                     Subprefect,
                                                                       latropol
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 219.]
                                         91
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878
     In înţelegere cu comandanţii superiori de peste Dunăre din faţa Vidinului .regulaţi a se desgropa şi transporta cadavrul locotenentului Eleuterescu, din Calafat Intendenţa să dea trăsura spre a fi transportat la Craiova, d’acolo la Bucureşti. Intendenţa Craiova a da ordin libera foi drum calea ferată.
                                           p. Ministru, Barozzi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629. f. 240. Telegramă.]
                                       95
Nazîr-3Iahala, 19 Ianuarie 1878
     Trimiteţi Corpurilor din Corpul de Vest pe toţi oamenii care au sosit acolo primiţi de prin spitale, fără arme şi muniţiuni, căci Corpurile au cu ce-i echipa. Maior General,
                                                 General de Divizie Cernat
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 235.1
                                       53
www.dacoromanica.ro
90
.BHarada, 19 Ianuarie 1878
     Daţi ordine regim 5 linie să treacă Dunărea mâine 20 Ianuarie, va trece noaptea la Nazir Mahala, va lua dela Ciuperceni provizie pe trei zile, la 21 va porni din Nazir Mahala la Mola Adela, unde va primi ordine dela Generalul Cerchez; când va trece prin Belarada, şeful de regiment se va prezenta la subsemnatul.
                                                       Comand. Corpului, General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 225.]
                                      97
                                Eclarnda 19 Ianuarie 1878
     Daţi ordin ca un ofiţer de artilerie să vie la malul Dunărei locul de trecere de]a Ciuperceni mâine 20 Ianuarie la orele 8 dimineaţa, unde să primească arme muniţiuni de răsboi şi alte obiecte dela Locot. Duca, care le aduce acolo, după primire veţi regula trimiterea lor la depoul Craiova încunoştiinţând Minister(ul).
                                                         Din ordin,
                                                   Comand. Corp de Vest,
                                     p. Şef Stat Major, maior Popescu
         [Arh. St. Buc., 'VI. St. M., dos. Nr. 629, f. 224.]
                                         98
                                 [Nicopole,] 19 Ianuarie 1878
     Trupele din această garnizoană suferă din cauza micului lor număr şi serviciului împovărător cu toate reducerile ce am putut face. Rog a se spori numărul infanteriei inapoindu-se batalionul din al 10 Dorobanţi. Tifosul ia proporţiuni care urmează a ne îngriji. El este produs din cauza unei munci împovărătoare şi proastă alimentare ce a trebuit să se dea din lipsa neregularităţii plăţilor băneşti.
     106 oameni din I Artilerie, ataşaţi la artileria de asediu de aici nu au decât mantale peste cămăşi, sunt obligaţi a face serviciul în baterii neavând nici cojoace pentru santinele.
     Escadronul III din regimentul 9 călăraşi a primit un ordin dojenitor de la regiment, dece nu a plecat până acum şi i se ordonă a pleca imediat. Rog a se preţui greutatea ce ar încerca serviciul când această garnizoană nu ar mai avea nici acest escadron ca trupe călări.
     Pentru acest escadron încă nu a sosit creditul cerut de intendenţă şi astfel stă nedesfăcut încă de la 1 Octombrie expirat, afară de un mic acont de 500 franci ce i s’a dat escadronului la detaşarea sa de regiment.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 275.]
                                         54
www.dacoromanica.ro
99
Bclarada, 19 Ianuarie 1878
     Cu începere de mâine 20 Ianuarie, bombardamentul asupra Vidinului se va continua în modul următor: In fiecare 24 ore se.va trage maximum 800 focuri, tragerea se va face ne’ntrerupt atât ziua cât şi noaptea, bombardarea se va continua în acelaşi chip în zilele de 21 şi 22 Ianuarie, se vor păstra însă rezerva neapărat câte 25 focuri de fiecare tun, se vor întrebuinţa cât mai multe obuze incendiare.
                                                      Comand. Corpului, General Haralambie
         [Arh, St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 222.]
                                     100
Ciocăneşti, 19 Ianuarie 1878
     Cel mai vechiu ofiţer din batalionul ce comand care se găseşte acum în avan. posturi cu câteva companii, mi-a raportat că astăzi dimineaţă Dunărea s’a revărsat şi apa a năvălit aşa de repede încât a înecat toate poziţiile unde se găsesc aceste trupe şi au întrerupt mai toate comunicaţiile cu avanposturile care astăzi trebuia să fie schimbate cu trupe' române, pentru care am trimis un ofiţer ca şă dea aceste relaţiuni Dlui Colonel Şişman, întrebându-1 dacă trupele române au plecat sau nu pentru a schimba trupele ruse. Am dat în acelaşi timp ordin comandantului trupelor ruse ca, în cazul când apa s’ar revărsă, încă, să retragă trupele chiar dacă n’ar fi schimbate de cele române, iar dacă sloiurile vor face imposibilă şederea lor acolo, le voi retrage în comună. Acestea cu onoare le raportez excelenţei voastre şi vă rog a-mi da instrucţiuni despre modul cum trebuie să urmez pe viitor cu avanposturile.
                                                    Comandantul Batal.
                                                          Birnbaum
      Pentru conf.,
Cel mai vechiu adjutant al Div. 4-a de rezervă,-Loct Eggert
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 154.]
                                     101
Nazîr-Mahala, 19 Ianuarie 1878
                                      Ordin circular
     Domnii comandanţi ai Diviziilor sunt invitaţi a face a se stabili serviciul postai după cum urmează:
     Divizia 4 de la Dunăre, pînă la Bela-Rada, deosebit de aceasta va avea un post de patru călăraşi şi un sergent sau brigadier la post la Dunăre şi trei călăraşi la biroul telegrafic din Nazâr-Mahala.
                                   55
www.dacoromanica.ro
     Divizia I de la Belarada, până la Raianovcea leglndu-se astfel cu Berviciul poştal al Diviziilor a 4 şi a II.
     Divizia II de la Smârdan Înainte:
     Linia telegrafică existând de la Nazâr-Mahala până la Belarada, deocamdată se va Întrebuinţa aceasta, de câteori necesită.
     Scrisorile particulare pachetate şi corespondenţa oficială cari nu sunt urgente se va expedia numai odată pe zi, iar cele urgente Îndată ce vor sosi.
     Domnii Comandanţi ai Diviziilor, vor regula ca la reşedinţa Diviziei să se afle totdeauna un ofiţer Însărcinat cu primirea depeşelor şi expedierea lor în direcţia unde sunt adresate.
                                  Comand. Corpului de Vest, General Haralambie
            [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 114 A, f. 115.]
                             102
[Călăraşi, 19 Ianuarie] 1878
     Vă mulţumesc de serviciile ce aduceţi cauzei comune şi vă rog ca cele două poduri şi şase bărci să le expediaţi la Calaraşi luând pentru aceasta, înţelegere cu primăria de acolo, pentru a vă Înlesni mijloacele de transport.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 128.]
                                          103
Verbiţa, 19 Ianuarie 1878
     Răspund ordinului telegrafic Nr. 139.
     Muniţiunile de Răsboiu turceşti, aflate In depozitul din Verb iţa sunt cele următoare:
     36 tunuri mari, 29 chesoane, 1 afet de schimb, 10 tunuri de munte, 3570 puşti, 30 ţevi, 2597 baionete, 163 săbii, 427 tesace, 472 lăzi cu cartuşe de infanterie, 201 lăzi cu o^uze de artilerie diferite calibruri, 9 butoaie cu cartuşe de infanterie 32 butoaie cu săculeţe de iarbă de artilerie, 277 şei, 130 şleauri, 32 hamuri 45 mustuce, 86 juguri, 5 instrumente de muzică, 1 tobă, 1 ladă aparate telegrafice, 16 lăzi cu şuruburi, capse şrapnele, 36 corturi, 160 potrontaşe, 2000 târnăcoape, lopeţi, casmale etc., 1500 scânduri şi cutii de mine, precum şi mai multe alte diferite obiecte. Cu această ocaziune vă rog şi pe D-vs, d-le General, a binevoi să-mi Înlesniţi transportul lor pentru care trebuieşte cel puţin 150 trăsuri, deosebit alte 150 perechi de boi cu jugările şi tânjelele lor, pentru transportul tunurilor şi chesoanelor.
                                                           Lt Colonel Costiescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 197.]
                                            56
www.dacoromanica.ro
104
Rasa, 19 Ianuarie 1878
     Astăzi la 6Y2 ore dimineaţa Dl Subit. Stamatopol din Regt. 7 Călăraşi esca-dronul 4, ce se afla In gardă cu escadronul Încă de ieri 18 curent, a venit şi mi-a raportat că după observaţiile făcute, Dunărea a Început să vie mare şi să debordeze puţin deocamdată, făclnd pentru acest sfârşit un zgomot, ceiace, dovedeşte că In curând, mai cu seamă după arătările mai multor locuitori, dupăcum am avut onoare a vă raporta cu N. 41, poate să vie In scurt, în aşa mărime Incâl să inundeze nu numai poziţiile de surveghere ale noastre şi toată balta, dar chiar să ne taie comunicaţia pe cele 2 ape de lângă sat ce au trupele de trecut când pleacă din cantonament In tranşeie. Afară de aceasta Dl căp. von Klugen din Batalionul rus N. 38 a venit şi mi-a raportat că trupelor ruseşti din tranşeie s’a raportat că deaseminea Dunărea vine mare şi oamenii sunt în pericol. Pentru aceste motive am dat ordin Dlui maior Dimitrescu ce a pornit astăzi cu Batalionul In tranşeie ca să schimbe batalionul Nr. 38 ca in caz de aseminea natură, Bă părăsească poziţiile retrăgându-se cu trupa In cantonament, spre a nu fi expusă, de unde vom avea toată supravegherea asupra inamicului şi aceasta în Scop numai că Dvs o să aprobaţi ca moment această dispoziţie.
     Aceasta dar, am onoare a vă raporta spre ştiinţă, rugându-vă dacă binevoiţi a-mi da ordin, dacă aprobaţi sau nu, dispoziţiile ce am luat.
                                       Comand. Regiment, Colonel Şişman
          [Arh. St. Buc., M. SI. M., dos. Nr. 246, f. 151.]
                                    105
ICalaraşi,] 19 Ianuarie 1878
     în eventualitatea unei creşteri a apelor Dunării care vor întrerupe orice comu-nicaţiune cu uscatul, sunteţi autorizat a vă retrage linia de avanposturi pe punctele cele mai înalte ale posiţiunilor ce ocupaţi în faţa cantonamentelor Dvs. Această măsură vă rog a o comunica şi comandanţilor trupelor ruse cu ale căror posturi urmează să fiţi in continuă legătură, cât şi colonelului Polizu, care este dator a vă asigura aripa dreaptă.
        [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 46, f. 126.]
                                    106
[Calaraşi,] 19 Ianuarie 1878
     Dela schimbarea gărzilor de ieri până astăzi nu s’a întîmplat nimic pe linia avanposturilor. Din cauza debordării apelor, conf. ordinului Dvs. companiile părăsind linia ce ocupau, se retrag în oraş. Batal. I. din al 5-lea Dorobanţi a
                                    57
                               www.dacoromanica.ro
instalat noua linie de avanposturi la marginea oraşului, pe malul despre baltă. Despre care am onoare a raporta.
                                                           Maior Ignătescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 130.]
                                      107
Călăraşi, 19 Ianuarie 1878
     Conform ordinului telegrafic Nr. 1907 al Excelenţei Sale Domnului General Drenteln, sunteţi autorizat, dat fiind că trecerea peste Borcea este primejdioasă, să mutaţi posturile pe malul stâng (al Borcei) până în ziua în care restabilirea comunicaţiilor vă va permite să reluaţi iarăşi poziţiile dv. actuale.
                                                             Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 121. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                       108
Şocarici, 19 Ianuarie 1878
     Pentrucă comunicaţiile cu malul drept al Dunării sunt imposibile, din cauză că pe Borcea vin sloiuri mari, am retras astăzi toate avanposturile ce se găsesc între Borcea şi Dunărea, aşteptând ca comunicaţia să fie restabilită, acestea le raportez excelenţei voastre spre ştiinţă.
      Pentru conformitate,
      Lieutenant-adjutant Eggert
                                                            Colonel Dimitrof
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 148.]
                                     109
Calafat, 19 Ianuarie 1878
                 Domnule Colonel,
     Conform ordinului D-voastră No., am onoare a vă raporta că ducându-mă, împreună cu D. maior Baldovin la parcul bateriilor de coastă, pentru a cerceta cauza exploziunei am aflat următoarele: un soldat voind a schimba focosul unui obuz de 12, care era percutant, pentru a-i pune unul cu durată i-a scăpat obuzul din mînă şi căzând pe pământ a făcut explozie, rănind trei soldaţi, dintre care unul foarte greu rupându-i piciorul, iar ceilalţi doi au primit răni deşi nu uşoare dar vindecabile.
                                                  Comandantul artileriei,
                                                       Maior Fotino
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 243.]
                                            58
www.dacoromanica.ro
110
Calafat. 19 Ianuarie 1878
                   Domnule Colonel,
     Am onoare de a reveni asupra cererii mele de a se pune la dispoziţia parcului pentru transportul proectilelor la baterii, a opt care cel puţin; numai cu două furgoane nu putem îndestula trebuinţele, nu putem face faţă consumaţiilor. Pentru a se remedia până la oarecare punct această lipsă s’a încercat azi de a se transporta proectilele de 15 cm. cu lăzile tunurilor de 12 cm. Am avut un accident care a rănit trei oameni. Subsemnatul, semnalându-vă din nou trebuinţele de mijloace de transport, vă rog să binevoiţi a lua măsurile cuvenite, altfel nu vom putea trage neavând ghiulelele în baterii.
                                                        Comand, bateriilor,
                                                  Lt. Col. Demetrescu Maican
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 236.]
           m
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878
     Comandantul Diviziei IV active incunoştiinţează că la Bresleniţa se află muniţiuni de Răsboiu şi 400 (patru sute) cojoace, care nu s-au putut ridica.
     Luaţi dispoziţii, ca îndată să se transporte dacă nu tot materialul, cel puţin cojoacele.
                                           p Ministru, Barozzi
            [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 91.]
                                           112
Turnu-Măgurele, 19 Ianuarie 1878
     Confidenţial
                    Domnule General,
     Rog ordonaţi adţii Turnu-Măgurele a fi mai exactă şi cu mai multă energie în îndeplinirea cererilor făcute de autorităţile militare. încă de la 14 curent, am cerut care pentru a transporta cartuşe peabody conform ordinului telegrafic Ministerial şi până astăzi n’a adus niciun car.
     Cartierul general ordonă pornirea ambulanţei extra-urgent, cerut prin adresă a da 6 vizitii şi 8 bărbieri ceruţi de şeful ambulanţei şi nici n-a venit să primească adresa. Răniţii de la Vidin au trebuinţă a fi căutaţi, soldaţii au trebuinţă de cartuşe. Se dă ordine urgente şi ex(tr)a-urgente şi administraţia nu voeşte a se mişca mai iute. Cu toate acestea suntem în Răsboiu.
                                    Comandantul Garnizoanei T. Măgurele, Căpit. Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 199.]
                                    59
www.dacoromanica.ro
113
Nazîr-Mahala, 19 Ianuarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Cu ordinul d-vs Nr. 3 primindu-ae un grop în valoare de lei cinci sute, am onoare a vă raporta că s’a dat în primirea comitetului Iaraelit din Lom Palanca de la care luând chitanţa preşedintelui acelui Comitet am onoare a o înainta d-vs.
                                                      Intendentul Diviziei,
                                                          Adj. Ghiurgiu
         [Arh. St. Buc, M. St. M., dos. Nr. 111 F, f. 476.]
                             114
[Smârdan 9 Ianuarie 1878
                 Domnule General,
     în Calafat sunt adunaţi peste 326 grade inferioare din această Divizie sosiţi din concediuri. Vă rog dar binevoiţi a da ordine ca cei din Regim. 7 de Linie, 14 şi 16 Dorobanţi să fie trimişi deadreptul prin Nazir Mahala la Brigada I din Caludger, iar cei din Regimentele 4, 5 şi 6 de Linie, 9, 11 Dorobanţi, al 2 lea şi al 3 lea de Vânători, cei din Roşiori şi Calaraşi să fie expediaţi prin Cutova direct la Smârdan.
                              Comandantul Diviziei II active, General M. Cristodul Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 633, f. 107.]
                              115
Rupcea, 19 Ianuarie 1878
     Văzând că trupele Brigadei 2, sunt prea mult expuse intemperiilor, aflân-du-se toate cantonate într’un singur sat. Veţi trimite chiar astăzi, două batalioane la satul Gârcea, celelalte trei batalioane să rămână în Rainovcea. Acestea fiind în 1 linie se vor schimba cu cele din Gârcea la fiecare 48 ore.
     Bagajele precum şi raniţele tuturor batalioanelor se vor depune în Gârcea. Cartierul Brigadei rămâne în Rainovcea.
                                                       Comandantul Diviziei,
                                                             Col. Leca
     P. S. Cartierul Diviziei se aşează la Musulmana.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 562, f. 150.]
                                             60
www.dacoromanica.ro
116
IBelarafla, 19 Ianuarie 1878
                  Doamnă Vîce-Presidentă,
     In gatul Riben, lingă Plevna, am stat până la 1 Decembrie, când am plecat fpentru Vidin.
     în timpul de la 18 Noembrie până la 8 Decembrie 77, am ajutat răniţii iRomîni in numer de 20, dintre cari 10 au fost răniţi mai înainte de luarea Plevnei ■în avant-posturi, iar 10 în zioa capitulărei acestui oraş; la un caporal şi la un soldat din aceşti răniţi am aplicat la fie-care câte un bandagiu de gyps, la Caporal pentru fractura membrului superior stâng (osului bumeral), iar la Soldat pentru fractura membrului inferior stâng (fract. osului tibial); tot in acest timp am dat ajutoarele humane medicale şi la 40 militari Turci, cari au fost răniţi cu ocasiunea luptei de la 28 Noembrie: la 4 din aceşti militari am aplicat bandage de gyps pentru diferite fracturi la diferiţi membri, la doi am aplicat aparate de aţele pentru fractura membrilor superioare; la unul am făcut ampu-tartiunea ante-braţului sting, iar la altul am făcut amputaţiunea coapsei drepte.
     La 8 Decembrie, cu tot timpul defavorabil am plecat, conform ordinului superior, acompanind parte din trupele divisiei întâia activă, care trebuia să se unească la cele/l/alte trupe, care erau deja la Rahova şi a merge de acolo mai departe -cu întreaga Divisie în avant-posturi spre Vidin; înfine sosind trupele din Rahova la Lom-Palanca, am plecat cu întreaga Divisie comandată de Domnul Colonel Leca spre Vidin şi după mai multe escarmuşe ale oamenilor acestei Divisii cu trupele turceşti, am ajuns la 2 Ianuarie 78 în satul Belarada unde sîntem şi astăzi.
     La 11 Ianuarie am primit ordinul do a merge cu ambulanţa noastră, parte din material şi personalul medical la satul Gârcea şi Dincoviţa unde se afla Divizia -a 2-a, comandată de Domnul General Cerchez, pentru a ajuta răniţii de la această Divisie (a câria ambulanţă rămăsese dispersată pe câmpuri de la Plevna şi pînâ la Lom-Palanca) în zilele de luptă ce trebuia să aibă loc la 12 curent pe toată linia din jurul Vidinului. Imediat am şi pornit pe Domnii interni Rizu şi Cara-jani, cu trăsurile de Ambulanţă, bucătăria şi materialul necesar rămiind eu pentru a descărca furgoanele şi a pleca în urmă cu ele şi alte căruţi, pentru ca astfel dispuind de mai multe trăsuri să putem ridica imfediat dacă era posibil, toţi răniţii de pe câmpul de luptă. Din nefericire insă, ajuns la satul Musulmana un obstacol neaşteptat ne au împedicat mergerea mai departe: şesul Musulmanei era inondat prin topirea subită a omătului; cu toate acestea noi voiam să ne urmăm ordinul cu ori ce preţ, însă Comandantul trupelor din Musulmana, Dl. Colonel <Gorjan, s’au opus la trecerea noastră arătîndu-ne pericolul emenent al unei ase-minea aventurări; am fost dar forţaţi a asculta sfaturile părinteşti ale Dlui Colonel Gorjan şi a ne reîntoarce în timpul nopţei la Belarada, pentru a lua parte la lupta, ce şi Divisia noastră trebuia să aibă a doua zi 12 Ianuar.
                                        61
www.dacoromanica.ro
     In zioa de 12 Ianuarie, oarele 4 de dimineaţă, am plecat cu Ambulanţa spre câmpul de luptă şi ajunşi în viile din faţa Novoselelui, am oprit trăsurile de ambulanţă, stabilind acolo în o casă părăsită punctul mai principal de pansament, iar pe Domnii interni E. Rizu şi A. Carajani i-am trimes înainte cu o secţie sanitară după armata, care avansa spre satul Novoselo. La 7 oare dimineaţa Domnul Colonel Băicoian, şeful statului major al Divisiei I-a, m’a trimis spre a face o recunoaştere medicală pe toată linia de bătae până la finele Divisiei Domnului General Cerchez, dându-mi tot odată un călăraş la dispoziţie; imediat în urma acestei invi-taţiuni am plecat călare în această recunoaştere; la orele 12 din zi, după ce fran-şisasem cu cea mai mare dificultate distanţa din faţa Novoselolui până Intre Dânco-viţa şi Smârdan, am ajuns în acest punct unde se afla Divisia Domnului General Cerchez, pusă ca şi restul armatei în linie de bătae. In acest loc am stat până la 2 oare, după ce m’am înţeles despre diferitele mişcări ale răniţilor cu Dl. Dr. G. Dima, medic de brigadă, locţiitor al medicului de Divisie şt văzând că armata din acel punct nu primise încă ordinul de a începe acţiunea, m’am reîntors pentru a raporta Dlui Şef de Stat Major despre resultatul misiunei mele.
     De abia la 4 şi jumătate oare am ajuns la corpul principal al Divisiei IV care opera asupra Novoselolui, aici am avut via mulţumire de a găsi pe internii mei Rizu şi Carajani în prima linie de bătae, urmând pas cu pas, dimpreună cu sanitarii ce le confiasem, lanţul tiraliorilor. Din fericire armata Diviziei l-a a ocupat fără perdere de oameni satele Tatargic şi Rupcea, din cauză că Turcii le evacuase Îndată ce văzuse că trupele noastre înaintează spre ele. Fiind însă că o negură foarte densă căzuse şi pe de altă parte fiindcă noaptea se apropia, asaltul Novoselolui nu s’a putut da şi la 8 sara am primit ordinul de retragere spre Belarada.
     Fiind anonsat că la Divizia 2-a sânt răniţi cu ocasiunea luărei satelor Smârdan şi Inova, am trimes la 13 dimineaţa pe D-nul intern E. Rizu cu material la această Divisie pentru a da ajutorul său acolo pe loc şi au sosit în Smârdan tocmai în momentul ce făceau Turcii spre a lua acel sat; şi au stat până în sară dând tot ajutorul posibil răniţilor. Eu şi internul Carajani am rămas la Belarada, unde era staţiunea principală pentru răniţii de la Divisia l-a şi a 2-a. La 14 Dnu Rizu s’au întors la Belarada cu cel întâi transport de răniţi.
     în zilele de 14, 15, 16 şi 17 din cei 400 răniţi căzuţi în luptele de la 12 şi 13 Ianuar, personalul medical al ^Ambulanţei Domniei Voastre au căutat 200. La 32 din aceşti 200 le am aplicat următoarele aparate de fractură:
                 Dr. Ursulescu 1 aparat de sellet 4 aparate gips 6 aparate de aţele Intern Rizu 8 aparate de gips 9 aparate de aţele Carajani 2 aparate de gips 2 aparate de aţele
                              62
www.dacoromanica.ro
     Atât la răniţii cu absolută necesitate de la Plevna, cât şi celor de aici li s’au Împărţit 30 cămeşi oferite de către Doamna Elisa Liteanu; asemenea la parte din răniţi li s’au Împărţit una sută paquete Intim cl. III din partea onorabilului Comitet.
     Doamnă Vice Presidentâ, mă simt ferice a ve aduce la cunoştinţă Domniei Voastre, că zelul, activitatea, curajul şi patriotismul ce au arătat Domnii interni Rizu şi Carajani pentru a ajuta pe bravii ostaşi români răniţi au fost mai presus de orice laudă.
     Primiţi, etc.
                                                                   Medic Şef,
                                                                 Dr. Ursulescu
          [Bibi. Acad, R.P.R., ms. 3270, f. 220—221.]
                               117
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878
                                            Certificat medical.
     D. Ion Ion, soldat sapier in Regimentul al 5-lea de Infanterie, Batalionul I, Compania I, a intrat în cura Spitalului Brâncovenesc la 29 Decembre 1877, suferind de rheumatism articular acut şi a eşit vindecat azi, Ia 19 Ianuarie 1878. Din cauza slăbiciunei sale inse, precum şi din posibilitatea unei recidive in campanie, îl recomandăm pentru un concediu de patru săptămîni.
                                                                Chirurg primar,
                                                                  Dr. Patzelt
           [Arh. St. Buc., Spit. Brîncoveneşti, dos. Nr. XLV, f. 35. Copie.]
                             118
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878
     Nr. 54
     Dl. Alexandru Remi, sublocotenent în regimentul de Moscova, s’a primit la 10 Noembrie 1877 în spital cu o lesiune prin armă de foc asupra dosului piciorului sting.
     Deoarece prin glonte nu s’a lezat numai tendonul extensorului comun al degetelor, ci şi periostul şi afară de aceea un catarh febril al stomacului şi multă perderi de sânge după rănire, a slăbit starea generală a pacientului foarte mult.
     Astfel pacientul se recomandă ca să meargă în Rusia, deoarece întrebuinţarea sa în serviciu nu stă în auspiciu.
                                                                 Dr. Patzelt
           [Arh. St. Buc., Spitalul Brîncoveneşti, dos. Nr. XLV, f. 32.]
                                               63
www.dacoromanica.ro
119
ţPetersburg,] 19 Ianuarie 1878
     Am primit telegrama Maiestăţii Voastre. Un protest teoretic nu a împiede*-cat escadra britanică să violeze trecerea Dardanelelor. Demersul direct al Maiestăţii Voastre pe lângă Regină nu va aduce plecarea escadrei. Aşa fiind mă Interne ei pe simţul dvs. de dreptate pentru a aprecia dacă-mi este posibil să mai Întârzii intrarea vremelnică a trupelor mele la Constantinopol. Ele nu se vor afla acolb decât pentru a uşura Maiestăţii Voastre menţinerea ordinei publice. [Maiestatea Voastră] va binevoi să îngrijească de executarea măsurii amintită la sfârşitul telegramei sale. Sfârşesc, asigurând pe Maiestatea Voastră că îmi voi face o datorie în a o ţine regulat în curent cu toate demersurile mele, pentru a preîntâmpina orice neînţelegere putând atrage consecinţe păgubitoare intereselor omenirii (şi) acelor ale Imperiului meu.
          [N. Iorga, Correspondance diplomatiquc. roumaine, nr, 553, p. 250. Textul ca şi originalul In limba franceză.]
                                        120
Âdrianopol, 19 Ianuarie 1878
     Am făcut cunoscut deja prin telegramă şi scrisoare refuzul absolut de a lua, aci parte la discuţiile armistiţiului şi la preliminariile păcii. Marele Duce, pe care îl mâhneşte această hotărâre, spune că tratativele trebuesc începute la Sft. PetersT burg. Marele Duce primeşte el însuşi condiţiile hotărîte de la Petersburg.
                                                                Colonel Arion
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 65. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.]
                                        121
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878 Nr. 30
                   Domnule Ministru,
     Mi se raportează că ieri la tribuna Camerei Deputaţilor aţi anunţat îmbucură-toarea ştire a restabilirii comunicaţiilor cu mica viteză, pe calea ferată întrş Vârciorova şi Bucureşti şi între Iţea ni şi Bucureşti.
     V’aş fi foarte recunoscător, dacă lucrurile stau astfel, să-mi daţi confirmarea prin cîteva cuvinte în scris.
     Vreau că comunic ştirea, fără a pierde o clipă, guvernului meu, făcîndu-i raportul meu asupra stării transporturilor în România.
     Binevoiţi a primi...etc.
                                                                Fred. Debains
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 53, f. 152. Originalul în limba franceză.]
                                        64
www.dacoromanica.ro
122
Paris, 19 Ianuarie 1878
     Viena 30 [Ianuarie]: Sunt serioase motive de a crede că dacă Rusia nu răspunde într’un chip absolut precis la fiecare punct al notei austriace, va fi ordonată îndată mobilizarea armatei. O notă a guvernului din Viena, adresată guvernului rus şi care protestează în mod energic împotriva oricărei schimbări fără participarea Puterilor privind interesele austriace sau europene, va sosi Luni seara la Petersburg. Times, comentând întârzierea tratativelor, spune că Rusia este pe punctul de a săvârşi şi o foarte mare greşeală politică menţinând o rezervă care dă loc la bănueli: (spune că) explicaţii sincere asupra întârzierilor pe care semnarea preliminărilor [păcii] o suferă la Cazanlîc ar dovedi o mai bună diplomaţie decât sistemul actual al disimulării sistematice.
     Londra [30 Ianuarie]: Demonstraţii împotriva cererii de credit suplimentar şi împotriva atitudinii de acţiune pe care o ia Guvernul în chestiune din Orient, continuă în diferite puncte ale Angliei.
     Woolwich 30 [Ian.] seara: Aparate pentru dezarmarea torpilelor fixe au fost îmbarcate cu destinaţia flotei din Mediterana. 4000 de butoaie cu pulbere au fost scoase din arsenalele dela Southampton şi aduse la Tamisa, gata de a fi îmbarcate.
                                                                     Pognon
                      [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 438. Originalul în limba franceză. Telegramă],
                                             123
Paris, 19 Ianuarie 1878 Nr. 93011
     Londra. Northcote răspunzând în Camera Comunelor doctorului Keanaly spune că Guvernul nu are cunoştinţă de vreun acord între Rusia, Austria şi Germania în scopul unei alianţe ofensive şi defensive pentru a împărţi Turcia. Anglia are motive puternice de a se îndoi că [această] alianţă există. Northcote spune că n-a primit ştiri relative la semnarea armistiţiului. Derby răspunzând lui Emly spune că Guvernul elin s’a plâns de dezordinele [provocate de] emigranţii circa-zieni. La mustrarea Angliei Poarta a promis că emigrarea nu va continua. Anglia a întrebat dacă Grecia ar admite eventualitatea unei conferinţe. Grecia a răspuns că se va putea vorbi de o conferinţă când se va şti dacă o conferinţă trebue să existe. Grecia lucrează în chip sensibil în sensul abţinerii, dar aceasta nu consti-tue pentru Grecia dreptul de a fi admisă să împartă teritoriile vecinilor ei.
     Londra 29 [Ianuarie]: Regina exprimă dorinţa de a conferi lui Beaconsfield Ordinul Jartierei, dar Beaconsfield, autorizat de către Regină, a refuzat decoraţia. Daily Telegraph publică telegrama din Viena din 29 Ian. [relativă la] comunicările trimise Rusiei de către Anglia şi Austria, în care o previne că rezultatele războiului trebue să fie supuse unui congres european; nicio condiţie de pace nu
www.dacoromanica.ro
poate fi considerată definitivă, dacă nu a fost supusă revizuirii Puterilor. Austria refuză de a-şi anexa Bosnia şi Herţegovina. Contele Andrassy insistă [asupra ideii] de a menţine Turcia ca o putere europeană, dacă Rusia ar respinge amestecul Europei. Austiia ar recurge la măsuri extreme. Times publică: Constantinopole 28 Ian. Odesa este desemnată drept locul in care vor fi semnate preliminările păcii.
                                                                   Pognon
                     [Bibi. Acad. R.P.R., ms. nr. 2857, f. 46—49. Copie. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                      124
Paris, 19 Ianuarie 1878
     Gladstone spune in discursul său că pacea lumii depinde de evenimentele celoi cincisprezece zile următoare. Crede că Poarta a consimţit la intrarea flotei in Dardanele numai după declaraţiile lui Layard că flota va intra şi totuşi Poarta nu putea da voie să fie trimisă flota' care însemna un act de război.
                                                                         Havas
                      [ Vrh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 434. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                        125
Viena, 19 Ianuarie 1878
     Jurnalele au semnalat un nou demers al lui Andrassy pe lângă Rusia, insistând să fie recunoscute clauzele de la Cazanlîc, numai după aprobarea lor de către puterile semnatare.
     După o ştire de presă, Andrassy ar propune o conferinţă lângă Viena.
                                                                    Corbureau
                      [Arh. St. Buc , M. St. M., dos. Nr. 629, f. 437. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                        126
[Piteşti,] 19 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Am onoare a vă înainta în original petiţia1) prezentată prefecturii de către D-l I. I. Radulescu, ce-1 avem ca sub-ebirurg la spitalele temporale, înregistrată la No. 808, rugându-vă ca având în vedere atât cele reclamate cât şi Jurnalul Onorab. Consiliu de Miniştri, publicat în Monitorul Oficial No. 263 din anul trecut, să binevoiţi a dispune eliberarea salariului său de către Comitetul Permanent al Judeţului Ialomiţa, deoarece conform dispoziţiunilor acelui Jurnal, nu se putea
     l) Nu există în dosar; se menţionează a fj fost trimisă prefectului de Ialomiţa.
                              66
www.dacoromanica.ro
înlocui, când odată D-l subchirurg este concentrat pentru serviciul spitalelor temporale şi considerat ca In concediu din funcţiunea ce ocupa şi are dreptul de a se bucura de salariul Bău.
     Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi stima şi prea osebita consideraţiune ce vă conserv.
                                                                         Prefect,
                                                                      C. Racoviţa
          f \rh. St. Uuc., Mia. Int. Div. Adm., dos. Nr. r>V29, f. 1.]
                                   127
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878 Nr. 842
                  Prea înălţate Doamne,
     Esperienţa a dovedit că, Comisariatul Special al circuinscripţiunii Ilfov, Argeş, Prahova, Ialomiţa şi Buzău cu reşedinţa in Bucureşti devin e inutil, atribu-ţiunile acestui comisariat putând astăzi a fi îndeplinite, în ceia ce priveşce oraşul Bucureşti de comisarul generale, pe lângă comandantul cap al armatelor ruse care se află strămutat în capitala ţerei în urma treceri i oştirilor imperiale în Bulgaria, iar pentru celelalte judeţe, de personalul ataşat la comisariatul general.
     Yin dar cu respect a propune Măriei-Voastre suprimarea zisului comisariat cu începere de la data Decretului ce am onoare a supune la semnătura înălţimii Voastie.
      Sunt cu cel mai profund îespect Prea înălţate Doamne al Măriei Voastre Prea plecat şi supus seivitor,
                                 Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine,
                                                          Kogălniceanu
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 61, f. 496.]
                                        128
[Bucureşti], 19 Ianuarie 1878
     Am primit ordinele Nr. 380, 381, 458 şi 651/78, prin cari Domnul Ministiu al Afacerilor Externe îmi cere să vă comunic reclamaţiile pe care căruţaşii le îndreaptă împotriva agenţilor dvs., privind mai multe neregularităţi şi pricini de ceartă pe care le-au suferit.
     Am onoarea să vă aduc aşa dar la cunoştinţă conţinutul rezumat al acestor reclamaţii.
                             67
www.dacoromanica.ro
     a)       Căruţaşii se plâng de agenţii pe care îi aveţi la Zimnicea şi pretind că aceştia li silesc să aştepte câte 5—6 zile până când se hotărăsc să descarce produsele aduse de căruţaşi şi adaogă că, din pricina acestei şicane, unii şi-au pierdut vitele, iar alţii au degerat chiar ei. Ei pretind deasemenea că agenţii dvs. preferă pe căruţaşii angajaţi de bună voie...
     b)       Agenţii dvs. acreditaţi la punctele de descărcare în loc să ia parte la constatarea pe care comisarul ... trebue s’o facă la fiecare chitanţă, pentru a se asigura dacă au eliberat căruţaşii complect produsele şi obiectele care le-au fost încredinţate şi să iscălească împreună cu comisarul pe contra-pagina fiecărei chitanţe, acolo unde se certifică livrarea, ei se mulţumesc numai să dea într’as-cuns de comisari, certificate. . . prin care, de cele mai multe ori, afirmă că au sustras căruţaşii din proviziile încărcate aşa încât după aceia la Bucureşti, casierii dvs. refuză să onoreze aceste chitanţe-certificat.
     Aceste procedee ale agenţilor dys. sunt nu numai regretabile, dar şi păgubitoare pentru ţărani şi.răufăcătoare chiar psntru interesele Intendenţei.
     Cunoscând toate aceste inconveniente, vă rog, Domnule Consilier, să binevoiţi a orândui această chestiune astfel încât orice neregularităţi să dispară in viitor şi agenţii dvs. să-şi îndeplinească cum se cuvine îndatoririle, fiind dat că dacă asemenea neînţelegeri se repetă, Guvernul va fi silit să ia măsuri coercitive împotriva lor şi să suspende ordinele date mai înainte.
     însfârşit, pentru a putea ajunge la un rezultat mulţumitor, am onoarea să vă trimit în lista aci anexată, regulile pe care agenţii dvs. trebue să le respecte în viitor şi vă rog să le impuneţi urmarea lor întocmai în cursul muncii lor.
     Binevoiţi.. .etc.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 41, f. 42 şi 51. Originalul în limba franceză.]
                             129
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Excelenţa Voastră ştie, desigur, că de vreme îndelungată comunicaţiile cu Bulgaria peste Dunăre sunt întrerupte, din pricina sloiurilor de ghiaţă care au sfărâmat podurile. în acest timp o mare cantitate de produse de toate felurile, au fost aduse pentru noi la Zimnicea şi aşteaptă acolo, clipa în care va fi cu putinţă să se treacă Dunărea.
     între altele, avem la Zimnicea o mare cantitate de alcooluri, pentru care expiră termenul de export cu scutire de acciz. Fiind vorba de un caz de forţă majoră, am onoarea să rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască a avea bunătatea de a da ordin să se telegrafieze la Zimnicea pentru ca să ni se acorde o amânare
                              68
www.dacoromanica.ro
de 25 de zile pentru exportul tuturor acestor produse şi în primul rând a alcoolului.
      Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                    Reprezentantul Societăţii,
                                                             N. Horoviţ
      [Rezoluţie:] Ministerul de finanţe va fi rugat a da ordin telegrafic în acest sens
                                                                     Mfitilineu]
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 46, f. 63. Originalul In limba franceză.]
                                            130
Bucureşti, 19 Ianuarie 1878
     Urgent.
                   Onorate Ministru de Interne,
     Preşedenţia Adunării Deputaţilor, prin adresa sub. No. 207, îmi comunică că adunarea în şedinţa sa dela 14 ale curentei ascultând raportul Comisiunii de petiţiuni asupra unui număr de 13 petiţiuni relative la rechiziţiunile de care, adunarea a decis ca: «toate petiţiunile în chestiune să se recomande D-lui Ministru de Interne, spre legitima satisfacere a reclamanţilor, cât s’ar putea mai urgent».
     Subsemnatul înaintează Ministerului de Interne suszisele treisprezece petiţiuni, în original, înregistrate la NNo 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338, 339, 340, 341 şi 342.
                                            Preşedinte...
     [Rezoluţie Minist. int.:] La dosar. Carele ce se dau în ajutor pentru transportul celor necesare hranei armatei imperiale se plătesc potrivit aranj'amentului făcut de d-1 ministru de externe şi delegaţii ruşi. în aceste petiţii nefiind nimic coprins contra plăţii, ci simple cereri a nu se lua ca să facă transporturi, Ministerul nu le poate da satisfacere.
                                             Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4952, f. 370.]
                                         131
Bucureşti. 19 Ianuarie 187S
                   Domnule Ministru,
     La nota D-v No. 108, am onoare a vă răspunde că prin ordinul telegrafic, cu No. 327 către Divizia Galaţi, am dispus a' lăsa liberă trecerea peste Dunăre, pentru a-şi procura lemne şi stuf, acei locuitori pentru care primarul va garanta că nu vor face spionaj sau alte neorândueli.
     Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                            p. Ministru, Barozzi
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Kr. 5511, f. 90.]
                                         69
www.dacoromanica.ro
IMoeşti, 19 Ianuarie 1878
                   D-le ministru,
     D-l subprefect al plăşii Filipeşti cu raportul Nr. 200 mi-a comunicat raportul comunei Filipeştiide Pădure sub Nr. 41 prin care arată că locuitorii aceştia Dita Caragoiu, Ştefan Timtîncu, Oprea Carapancea şi Tacbe Simion le-au murit patru boi cu ocasiunea transporturilor ce au făcut până la Zimnicea pentru armata imperială rusă, dar nu li s’a plătit acei boi. Subsemnatul supuind la cunoştinţa d-voastre cele ce preced, am onoare a vă ruga, d-le ministru, să binevoiţi a lua dispoziţiuni pentru despăgubirea acelor locuitori de preţul boilor ce arată ca le-au murit, căci dacă nu li se plătesc locuitorilor vitele ce le mor în acest transport, conform obligaţiunei guvernului, nu se mai pot scoate oamenii în aseminea transporturi.
     Binevoiţi vă rog, D-le ministru, a primi încredinţarea distinsei mele consideraţii.
                                                                                                                                                        p. Prefect, Drăghiceanu
         [Rezoluţia Alinist.:] La dosar.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Goni., dos. Nr. 5703—11, f. 7,]
                                               133
Piteşti, 19 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     In trecerea Dvs. pela Piteşti m’aţi autorizat ca, coadele de grâu care a provenit din vânturarea grâului aflat la Stolnici pe când să măcina pentru armata română, curăţindu-1 să-l dau la brutari pentru a confecţiona pâinea necesarie prizonierilor Turci şi spitalelor temporale, dacă grăul acesta ar fi in condiţiune de a se întrebuinţa pentru acest scop.
     Curăţind acele coade au rezultat 16200 oca grâu; acest grâu l-am vândut unui brutar din Piteşti cu 20 lei suta de oca şi cu condiţiune de a furniza spitalele şi prizonierii Turci cu pâinea necesară în intervalul de o lună de zile cu preţul de 25 bani pâinea. Acest domn brutar primind 4465 oca grâu la cea dintâi încercare de confecţionare a pâinii, a dovedit că din acest grâu nu va fi cu putinţă a se face pâine, fiind în condiţie proastă şi a refuzat de a mai primi restul de grâu, mulţumindu-se a plăti cantitatea primită deja. De aceia dar, D-le Ministru, vă rog mai întâi a aproba preţul cu care s-au vândut aceste 4465 oca adică lei 20 suta şi a ne da autorizaţie a vinde restul cu preţul care voi putea găsi.
     Pi imiţi, etc.
                                                                    Prefect,
                                                                                      C. Racoviţă
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4882, f. 144.]
                                   70
www.dacoromanica.ro
Buzău, 19 Ianuarie 1878
     Ex. Sa G-lu Ignatieff sosit în Buzău la ora 8 s’a oprit 6 minute, a fost întâmpinat la gară şi mi-a exprimat mulţumiri pentru aceasta. Va anunţ după datorie.
                                                                 Prefect,
                                                           C. A. Borănescu
         [\Iin. Af., Ext., dos. Nr. 25, f. 292. Telegramă.]
                              135
Belarada, 20 Ianuarie 1878
     Trimite-ţi imediat oamenii din Corpurile jos notate, în localităţile ce se arăt In drept, ce au venit din concediu şi se află la Calafat.
           Regimentul 4 linie Regimentul 5 linie Regimentul 6 linie Regimentul 9 Dorobanţi Regimentul 11 Dorob. Batalionul 2 Vânători
           Batalionul 3 Vânători Brigada de Rcşiori Regimentul 2, 5 şi 8 Călăraşi Regimentul 7 Linie Regimentul 14 Dorobanţi Regimentul 16 Dorobanţi
Prin Cutova Ia Smârdan
prin Nazir Mahala la Caludjer
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 270.]
                             136
Calafat, 20 Ianuarie 1878
     Telegramei D-v răspund, vă rog faceţi tot posibilul a se transporta la Ciuperceni toate pontoanele rămase pe drum, afară de cele 6 trimise [la] Hunia, fiind mare nevoie de ele la Ciuperceni. Cât pentru locotenentul Cucu, i-am dat ordin a se înapoia [la] Calafat, complând pe servicul D-v.
                                                            Colonel [Holban]
         [Arh, St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629. f. 220.]
                              71
www.dacoromanica.ro
137
Călăraşi, 20 Ianuarie 1878
                  Domnule Maior,
     In urma raportului Dvs. Nr. 189 sunteţi autoiizat să retiagcţi linia avanl-posturilor dvs. pe înălţimile care domină valea Dunuiii şi să le instalaţi in faţa cantonamentului Dvs.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 136. Originalul în limba francară.]
                                      13S
Nicopole, 20 Ianuarie 1878
                   Domnule comisar,
     Uimând a transporta urgent de la Vubiţa la Nicopol mai mult mataîal de răs-boi şi alte obiecte, vă rog să binevoiţi a interveni pe lângă guvernul civil bulgar, pentru procurarea a 150 care sau sănii cu câte patru trăgători şi în deosebi 150 perechi trăgători, pentru material rulant.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 185.]
                              139
20 Ianuarie 1S78
                  Domnule Doctor,
     Având a evacua mai mulţi răniţi şi bolnavi la spitalul din Aicer-Palanca şi pentrucă suntem în lipsă complectă de trăsuri vă rog binevoiţi a trimite un număr de 20 căruţe minimum.
                                                     p. Medic Şef al Diviziei,
                                                           Dr. Stoian
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 528, f. 12]
                            140
Rasa, 20 Ianuarie 1878
     După cum am avut onoare a vă raporta cu Nr. 77 ducându-mă în persoană la linia avanposturilor m’am asigurat că pădurea precum şi partea dreaptă a tran-şeelor erau inundate, aseminea am observat că în câtva timp apa crescuse cu ceva şi îndată a descrescut, ceiace probează că, apa n’are nicio regulă oarecare de creş- . tere şi după cum m’am asigurat şi de la locuitorii bătrâni de pe-aici şi dela primarul comunei, că apa vine fără veste şi atât de repede încât n’are cineva destul timp a se retrage şi se şi taie comunicaţia cu satul. Pentru aceste motive şi în baza apro-
                                     72
www.dacoromanica.ro
bării dată de Dvs. prin ord. Nr 63, astăzi am şi dat ordin comand. Batalionului care se afla in tranşeie a retrage trupa pe cele mai Înalte poziţii din faţa satului şi a urma serviciul de surveghere de azi înainte in aceste poziţii.
                                        Comand. Regiment, Colonel Şişman
          [Arii. SI. Buc., îl. St. îl., dos. Nr. 246, f. 169.]
                                141
[Raianovcea,] 20 Ianuarie 1878
     Pe când regimentul se afla încă în ţară, unii dintre ofiţeri şi soldaţii lor, au avut frumoasa ocaziune a se distinge în trei fapte militare, fără a avea până acuma recompensaţiunile cuvenite, pe când unele din gradele militare din alte corpuri care au participat la aceste fapte sunt încă de mult timp recompensate.
     Aceste fapte au fost aduse la cunoştiinţa d-lui comandant al Diviziei Colonel Pencovici şi a d-lui Comandant al Corpului de oservaţie, General Lupu, în zilele de 3 şi 11 August şi 7 Noembrie anul expirat 1877.
     Dacă (î)mi permit a reveni asupra celor raportate atunci, este încredinţarea ce am că ne satisfacerea îndată a recomandaţiunilor, cauza este forţa majoră şi poate că unele dintre raporturile mele nu au parvenit până la ultima instanţă a cursului legal.
     Nu ăş cuteza să raportez şi să susţin recomandaţiunile mele, dacă nu aş fi convins că ele sunt drepte şi meritorii; şi pe care recomandaţiuni nu le-aş fi făcut îndată, dacă domnul comandant al Diviziei şi al corpului de observaţie nu mi-ar fi cerut întradins a face îndată după săvârşirea fiecărei acţiuni militare.
     Aceste trei acţiuni militare fiind recunoscute ca demne de atenţiune au fost publicate în Monitorul Oficial şi care sunt: I scăparea şalupei cu abur «Bucur* de a nu fi luată de Turci, după ce s’a aruncat pe nisip de echipajul său;
     II Respingerea unui atac forte asupra insulei Canapa şi al 3-lea scufundarea monitorului turcesc. In scurt voi descrie pe fiecare în parte.
     I-iu La 3 August despre ziuă şalupa cu abur « Bucur * aruncându-se pe uscat, la capul ostrovului Canapa despre Turcia, din cauza necunoştiinţei drumului pe Dunăre, Turcii văzând-o în asemenea poziţie se pun cu 6 tunuri în curs de 6 ore şi o bombardează spre a o strica. Locotenentul Alexandru Anghelescu din compania II dinpreună cu 14 oameni aleargă în ajutor parte într’o mică luntre, parte înot şi scapă echipajul pescuind unii din oameni şi chiar pe comandantul şalupei Sub. Lt. Mavrodin de la Marină şi aduce la adăpost şalupa « Bucur » fără a fi vătămată.
     Cei 14 oameni comandaţi de Locotenentul Angelescu: Galben Niculae Serg. maj. Cârstea Dumitru, Băişoiu Dumitru, Diaconu Chirea, Chitârlia Stoian, Dobran Dumitru, Cojocaru Marin. Licsentie Grigorie, Parmache Ion, Niţă Vasile, Diaconu Ion, Mareş Marin, Maria Constantin soldaţi.
                              73
www.dacoromanica.ro
     Domnul comandant al Diviziei văzând că acestor oameni nu li s’a dat recompense i-a înălţat la gradul de caporal. Soldatul Oaie Dumitru în apărarea insulei Canapa a fost ucis.
     In urma acestei fapt aflu că din oamenii ce compun echipajul vasului aruncat pe nisip au fost decoraţi.
     II-      lea La 11 August Turcii îmbarcaţi in 18 bărci de marină sub protecţia a 8 tunuri, fac un atac asupra insulei Canapa, după o luptă de o oră 26 oameni cari compunea garda din acea insulă i-a respins cu o pierdere mică şi fără ca cel puţin insula sa fie atinsă de piciorul inamic. Pentru apărătoarea insulei s’au distins: caporal Iliescu Iancu, soldaţii Brad Nastasie, Mustaţă Andrei, Mară Floarea, Vlad Thoma, Popa Stan şi Popa Laban.
     Domnul comandant al Diviziei văzând întârzierea la venirea recompenselor ce merită pentru curajul lor, i-a avansat.
     III-      lea La 7 Noembrie cu ocazia cufundării monitorului turcesc ascuns după insula Chiftele, am recomandat ofiţeri şi grade de jos ce urmează: Locotenentul Baldovin Ion şi sub Locot Tănăsescu Gaorgî din Artilerie pentru că dirijând bine tunurile a făcut ca bateria inamică să tacă mult timp.
     Medicul de regiment cl II dr. Bădulescu Constantin pentrucă sub focul inamic a pansat pe soldatul rănit Militaru Ion din regimentul 3 Dorobanţi şi pentrucă în mai toate acţiunile regimentului a arătat mult curaj.
     Sub Locot Gheorghiu Grigore din regimentul 3 Dorobanţi care prin justele sale aprecieri la observator din Canapa a contribuit a dirija tirul mortierelor; Ionescu Voicu caporal şi Mantulescu Vasile soldat, ambii din Geniu, pentru curajul şi exactitatea care au arătat in funcţiunea lor de telegrafişti; cât pentu ofiţerii şi soldaţii care serveau la mortiere au fost recomandaţi de d. Major Dumitrescu Maican şi a avut drept recompense cruci şi medalii militare.
     Terminând acest raport, rog să binevoiţi a mijloci ca ofiţerii şi soldaţii recomandaţi şi menţionaţi mai sus să-şi aibă răsplata cuvenită pentru a încuraja virtuţile militare şi a pune o emulaţie mai mult în cei care altă dată ar fi chemaţi a-şi face datoria şi tot odată a întări moralul lor.
     Sunt sigur că precum toate recomandaţiunile făcute de alte corpuri şi servicii au avut efectul lor nu mai puţin ale mele vor fi apreciate.
                                Comand. Regim 3 Dorobanţii, Colonel Gorjan
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 113 a, f. 36—37.]
                             142
20 Ianuarie 1878
     Am onoare a vă supune la cunoştinţă că am dat 19 trăsuri la ambulanţa Diviziei, pentru evacuarea bolnavilor la Acer Palanca. Cu această ocazie îmi permit a vă arăta că astăzi ambulanţa Diviziei servă de punct de evacuare pentru toate
                                    74
www.dacoromanica.ro
corpurile armatei de Vest şi că prin urmare în lipsă de alte mijloace de transport, toate escadroanele de tren trebuie să suporte deopotrivă această sarcină. Chiar Dl Subintendent Tamara regulase ca orice trăsuri vor merge la provizii, 6ă transporte în ducere pe evacuaţii bolnavi. După înţelegerile luate ieri cu Dl Dr. Stoian, urma ca şi escadronul Diviziei I să dea trăsuri pentru luarea bolnavilor din Nazîr, trăsurile noastre luând pe cei din Vitbol. Dl. Intendant al acestei Divizii, a refuzat sub motiv eă nu au trăsuri disponibile pentru aceasta. Disponibile nu avem nici noi, căci după cum cunoaşteţi Dvs, singur aţi dat ordin să lase un serviciu pentru a face altul.
     Vă rog să binevoiţi a regula cele de cuviinţă.
                                        Şef Intendent al Diviziei 4-a active,
                                                  Adj. I Bengescu
         [Arh. St.. Buc., M. St. AI., dos. Nr. 528, f. 12.1
                                        143
Belarada, 30 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     In urma situaţiilor primite de la coloanele de muniţiune şi de la Căpitanul Mavrocordat, Comandantul Depositului provisoriu, văz că fiecare tun de 9 cm din acest corp, are o rezervă numai de 125,09 proectile, iar tunurile de 8 cm 43,09.
     Bateriile de coaste din Calafat, fiecare tun posedă 302,09 obuze, iar mortierele câte 193 (tot după situaţia primită).
     In urma disposiţiunilor luate şi a ordinului ce aţi dat, ca fiecare piesă de campanie, să tragă câte 40 focuri în parcurs de 24 ore şi aceasta să se repete în trei zile consecutive, tunurile de 9 cm vor mai rămâne cu câte 100—110 obuze, iar cele de 8 cm cu câte 20—30 obuze. Bateriile de la Calafat, piesele de 15 cm, în urma disposiţiunilor de mai sus, vor avea muniţiune numai pentru şease zile, iar mortierele nu mai pentru patru zile. Găsesc de datorie a vă supune aceasta la cunoştinţă, rugându-vă să bine voiţi a interveni la Marele Cartier General, ca de cu vreme să se ia măsuri spre a se trimete muniţiune, care după cum vedeţi, a început a se împuţina şi ca la un moment dat să fim paralizaţi în acţiunea ce urmează să avem necontenit asupra cetăţii pe care o împresurăm.
                                                              Colonel Dunca
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 685, f. 164.]
                                    144
Belarada, 30 Ianuarie 1878
                Domnule Comandant,
    Vă fac cunoscut că la Ciuperceni s’a stabilit un depozit mic de tot felul de muniţiune de resbel, iar la Poiana depozitul principal precum şi un atelier de fierărie,
                              75
www.dacoromanica.ro
rotărie, lemnărie, mecanică, tapiţerie şi tinichigerie pentru reparaţia materialului de artilerie.
     Prin urmare orice stricăciuni s’ar ivi în bateriile, sau coloana de sub ordinile d-voastră, veţi lua măsuri a se trimite In acel loc sub adresa căpitanului Mavro-cordat, director, Bpre a fi reparate.
                                Comandantul artileriei Corpului, Colonel Dunka
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 631, f. 243.]
                                        145
jVazîr-Mahala, 20 Ianuarie 1878
     Un sergent şi 10 oameni din compania de telegrafie au fost lăsaţi în Verbiţa cu un birou de observaţie pentru întreţinerea liniei. Vă rog luaţi măsuri pentru a se porni prin Nicopoli, Măgurele la Calafat şi de aici la Nazîr Mahala.
     Rog răspundeţi de urmare.
     Din ordin pentru şeful de Stat Major.
                                               Din ordin Şef de Stat Major, Colonel Berindei
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 226.]
                                        146
20 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     La această etapă găsindu-se mai mulţi bolnavi şi răniţi de evacuat la Spitalul Arcer Palanca şi Poiana şi fiind în lipsă complectă de trăsuri, vă rog cu tot respectul să binevoiţi a da ordin de urgenţă pentru a se pune la dispoziţie în zilele de 21 şi 22 câte 25 care minimum, căci numărul bolnavilor creşte conţinu aducân-du-se dela Divizia I-a şi a Il-a, astfel că e de temut o aglomeraţie de bolnavi.
     Totdeodată veţi cunoaşte, Domnule General, că m’am adresat şi la Domnul Comandant al acestei Divizii, însă dela care s’a răspuns că nu poate dispune de care şi pe consideraţie că bolnavii şi răniţii ce se aduc la această etapă aparţin întregii armate trebue să mă adresez Domniei Voastre.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 672, f. 4.]
                                        147
                                                                 Bucureşti, 20 Ianuarie 1878 Răspund telegramei 110.
     Pentru escadronul din regimentul 9 Călăraşi s’a dat ordin a se ordonanţa soldele de intendenţă Măgurele.
                                          p. Ministru, Barozzi
          Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr, 639, 1. 105. Telegramă.
                              76
www.dacoromanica.ro
148
                              Calugher, 20 Ianuarie 1878 Nr. 109
                 Domnule Major,
            Conform ordinului circular al D-voastre relativ la itineraru ce această Baterie a avut dela 8 Decembrie şi până la 11 Ianuarie, am onorulu de a vă relata
următoarele:                                                             
           8 Decembrie 1877 Bateria se afla la Griviţa.                  
          15 »             Bateria porni la Cuprava conform ordinului    
                           comand, art. divizionare.                     
          16 »             Repaos.                                       
          17 »             Gulenţ.                                       
          18 »             Brest                                         
          19 »             Cruşeveni                                     
          21 »             Ostrov                                        
          22 »             Repaos                                        
          23 »             Rahova                                        
           2 Ianuarie 1878 Glozani                                       
           3 »             Hairodin                                      
           4 »             Gorni-Gnoinica                                
           5 »             Velcidrama                                    
           6               Rusevo                                        
           7 »             Corlevo                                       
           8               Bela                                          
           9 »             Repaos                                        
          10               Calugher                                      
          11 »             Bateria luă posiţiune în faţa Belogradgicului 
conform ordinului Comandantului Brigăzei Col. Cantili de unde Bateria se retrage la Parc în satul Calugheru în fiecare seară.
                                  Comandantul Bateriei, Căpitan Lupaşcu
      D-lui Major A. Fălcoianu Com. Divizionului I din al 3 le Reg. d’artilerie. [Muzeul militar, doc. Nr. 4856.]
                                       149
Rupcea, 20 Ianuarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Revenind asupra raporturilor Nr. 2 şi 3 din 2 Ianuarie, relativ la lipsa de ofiţeri ce se simte în acest regiment;
     Am onoare a vă face cunoscut că această lipsă se simte din ce în ce şi mai mult, din care cauză serviciul şi chiar administraţiunea suferă.
                              77
www.dacoromanica.ro
     Va rog dar din nou a interveni prin cale ierarhică a se da ordine tuturor ofiţerilor răspândiţi şi detaşaţi cu serviciuri a se Întoarce la corp. Deasemenea şi căpitanul Orleanu, avansat şi numit comandant al companiei 2 Severin, a se prezenta la corp, spre a-şi primi compania astfel că şi Batalionul I să poată avea un căpitan.
                                    Comandantul regimentului,
                                        Lt. Col. N. Nicolau
         [\rh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 651, f. 125.]
                                        150
l SmftnliU),] 20 Ianuarie 1878
                                       Ordin de ei Nr. 4
     S’au observat multe prădăciuni comise de trupă prin comunele unde sunt cantonate. Aceasta dovedeşte o slabă disciplină, pe cât un soldat este brav pe atât urmează să fie şi onest; faceţi dar cunoscut tuturor că oricine ar atinge proprietatea locuitorilor ar lua vite, fân, sau orice alte producte pe lângă pedeapsa corporală de 100 lovituri se ce vor aplica celor abătuţi, vor fi supuşi şi judecaţii.
     Pentru toate productele care s’au luat dela locuitori se vor da bonuri de rrrhi-ziţie In regulă.
                                  Comandantul Diviziei a 2-a, General Cristodor Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260 c, f. 23.]
                                     151
[Belarada.] 20 Ianuarie 1878
                 Domnule General,
     Corpul de Vest ne având decât patru baterii de 9 centimetri, pentru bombardarea Vidinului, o baterie de 9 cm aflându-se la Belogragie şi alta încă ne sosită, vă rog să bine voiţi a mijloci ca cele două baterii de 9 cm., care se află In ţară, sa fie aduse aici dinaintea Vidinului.
                              Comandantul Corpului de Vest, General Haralambie
           [\ih. bl. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 683, f. 162.]
                                       152
Calafat, 20 Ianuarie 1878
     Cu Începere de astăzi 20 Ianuarie veţi bombarda Vidinul ziua şi noaptea, trăgând în 24 ore 500 obuze dintre care 300 ziua şi 200 noaptea. Veţi continua tot astfel în zilele de 21 şi 22 Ianuarie, după care vi se va da alt ordin. Veţi
                              78
www.dacoromanica.ro
hotărî singur orele de tragere şi de repaos, anunţând totdeauna cu o oră muinte de începere pe subsemnatul. Veţi face astfel ca să aveţi 25 obuze rezervă pentm fiecare tun. Bateriile de câmp au â se conforma tirului D-voastră. Dacă veţi auzi în timpul repausului tunuri de cealaltă parte, veţi trage totdeauna. Veţi raporta când nu veţi mai avea decât 25 obuze de tun.
                                                             Comand. Diviziei, Colonel
            [Arh. St. Huo., M. St. AI., dos. Nr. 629 f. 233.]
                                      153
[Musulmana,] 20 Ianuarie 1878
     Regimentul al 2-lea de Artilerie care trebue să aibă de fiecare Baterie un medic, nu are nici unul.
     Medicul de regimpnt al Artilerei este la Paris la studiu.
     Rog a dispoza a-i trimete de urgenţa medicii trebninrioşi, sau cel puţin un singur medic de Regiment doctor în medicină.
         [Arii. St. Buc., V. &t. AI., dos. Nr. 111 f, f. 483, Copie.]
                                      154
[Musulmana,] 20 Ianuarie 1878
     Rog daţi ordin a se trimite Regimentului al 2-lea Artilerie, toţi caii săi ce i-a rămas subsistenţă Coloanei de Muniţie, Calafat-Poiana fiind bolnavi la plecare regimentul de-acolo, altfel Regimentul de Artilerie din această Divizie nu va mai putea înhama trăsurile sale.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f, f. 483.]
                                  155
[Bclarada,] 20 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
    Comandantul Bateriei a III din regimentul I-iu de Artilerie, îmi raportează, că, caii acelei baterii, nu corespund cu serviciul la care sunt chemaţi a face, din cauză că cei mai buni, a avut ordin a-i da bateriilor care au operat lângă Plevna, şi cere de a-i putea schimba cu alţi cai In condiţiuni mai bune dela coloana de muniţiuni din Divizia Calafat, ca astfel la trebuinţă, bateria să se poată pune în marş. Subsemnatul susţinînd această cerere, vă rog, Domnule General, a interveni la Marele Cartier General aprobarea ei.
                           Comandantul Artileriei Corpului, Colonel Dunka
        [Arh. St. Buc, M. St. Al., dos. Nr. 665, f. 160.
                                  79
                                 www.dacoromanica.ro
N'azîr-Mahala, 20 Ianuarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Până acum două trei zile la toate birourile militare, după autorizaţia ce am cerut se primeau telegrame private; acum după ordinul Dv verbal,- s’a oprit primirea telegramelor private şi fiindcă în toate zilele se refusă astfel de telegrame pe la birourile Bela rada, Rupea, Smârdan, încât aceste persoane din causă marii depărtări până la Nazîr, pentru a le trimite se lipseşte căci acesta este singurul birou care poate să primească telegrame private pe toată întinderea liniei de la Lom Palanca până la Smârdan. Vin cu onoare a propune ca să se ceară de la biroul civil din Nazîr o condică asuş din care să distribui eu pe la toate birourile militare, ca astfel să se poată primi telegrame private şi aceasta să fie pe răspunderea subsemnatului, sau vă rog să bine voiţi a regula cele ce veţi crede de cuviinţă.
                                    Comand. Comp. 6-a, Căpitan Gheorghiu
         Arh. St. Buc., M. St. M, dos. nr. 660, f. 36.]
                              157
Ciuperceni, 20 Ianuarie 1878
                  Domnule maior,
     Pentru paza mai multor magazii cu proviziuni, muniţiuni şi altele, precum şi pentru escortarea de proviziuni la diferite corpuri ale armatei, simţindu-se imperioasa necesitate unui număr de treizeci (30) miliţieni destinaţi pentru paza, precum şi treizeci (30) dorobanţi pentru escorta şi predări care să facă serviciul în permanenţă la acest depou. Vă rog cu onoare binevoiţi a ni-1 pune imediat la dispoziţiune din lipsa cărora suferind serviciul. Este de remarcat că tot personalul în chestiune să fie însoţiţi de caporali respectivi.
                                                           Şeful depoului,
                                                              C. Ionescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 248.]
                                      158
Calafat, 20 Ianuarie 1878
                 Domnule Comandant,
     Din ordinul D-lui general Haralamb veţi porni astăzi cu regimentul la Bogdan, trecând prin Ciuperceni veţi lua provizii pentru trei zile. înainte de a insera veţi trece Dunărea şi vă veţi duce la Nazîr Mahala unde veţi rămânea noaptea.
                              80
www.dacoromanica.ro
A doua zi 21 Ianuarie veţi porni la Mola-Adelie, unde veţi primi ordin dela D. General Cerchez. Când veţi trece prin Belarada vă veţi prezenta D-lui general Haralamb.
                                             Din ordinul comand. Diviziei,
                                                    Şef de stat major,
                                                      Colonel [Holban]
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 227.]
                                        159
Calafat^ 20 Ianuarie 1878
     Cu Începere de astăzi veţi începe bombardarea Vidinului ziua şi noaptea, regulându-vă tirul după bateriile de coastă şi trăgând în chipul următor: Bateriile Izescu şi Baldovin vor trage câte 100 obuze fiecare In 24 ore, bateriile Bujoreanu şi Ţuică numai câte 50 în 24 ore, aceste obuze se vor trage numai asupra oraşului întrebuinţând şi de cele aprinzătoare. Tot astfel veţi trage şi în zilele de 21 şi 22 Ianuarie, când vi se va da alt ordin, când rămâne 25 obuze de tun veţi raporta.
                                                            Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 226.]
                                       160
[Calafat,] 20 Ianuarie 1878
     Conform telegramei D-lui maior general, general de Divizie Cernat, vă invit să trimiteţi îndată corpurilor din Corpul de Vest aflate dincolo în jurul Vidinului, pe toţi oamenii care-i aveţi primiţi de prin spitale fără arme şi muniţiuni, în care număr vor intra şi cei 100 oameni ce prin ordinul Diviziei Nr... s’au pus în subzistenţă şi care-i aveţi în serviciu la Poiana, căci corpurile au cu ce-i echipa, îndestulându-i cu solda şi hrana până la ajungere la Corp.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 235.]
                                       161
Bucureşti, 20 Ianuarie 1878
                                       Certificat medical
     No. 62
     D. Locotenent Dimitrescu Petre din Regimentul al 8-lea de Infanterie a fost în căutarea Spitalului Brâncovenesc dela 30 Septembre până la 29 Noembre 1877, suferind de mai multe plăgi prin armă de foc la femurul drept, femurul stâng şi regiunea pelviană. Deşi la ieşirea dumnealui din căutarea acestui spital, am
« - f. SIS
81
www.dacoromanica.ro
crezut că o convalescenţă de şase săptămâni va fi deajiţns pentru pomplect|i restabilire a forţelor salş; preşentându-se acum din nou, aip constatat că marcurile forţate şi Îndelungate li sunt imposibile şi cu atât mai mult pe timpul ejmei — aşa că D. locotenent Dimitrescu devine incapabil de serviciul activ în campanie pentru timpul i,ernei. Ii recomandăm dar de a se abţine dela acest serviciu cel puţin Încă pentru şase săptămâni.
                                                              Chirurg primar,
                                                                D-r Patzelt
          [tril. fel. Buc., Spit. Brinro\ enişli, duş. Nr. XLV, f. 31.]
                                        102
Bucureşti, 20 Ianuarie 1878
     No. 61
     D. Achif Aii, sublocotenent în ai mata turcă, a fost în câutprea Spitalului Brâncovenesc dela 11 Decembre 1877 până la 6 Ianuarie 1878, suferind de o plagă prin armă de foc la braţul drept deasupra olecranului, Pentru constatarea acesteia s’a eliberat piesentul certificat, după cerere.
                                                              Chirurg primar,
                                                               D-r. Patzelt
         [Vrii. St. Buc., Spit. Brtncovencşti, dos. Xr. XLV, f. 3.1. Copie.]
                                        163
Âdrianopolc, 20 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     După cum vă anunţ prin depeşa mea de astăzi, şi prin aceea adresată M. S. Domnitorului de Marele Duce, armistiţiul şi preliminările păcii s’au încheiat în afară de noi şi numai între reprezentanţii turci şi cartierul general.
     V’am arătat cum n’am fost admişi la aceste desbateri, însă rămâne a vă arăta acum cele petrecute cu ocazia incheerii armistiţiului şi după această înche-ere. încă de ieri dimineaţă, 19, aflasem indirect (căci cel mai mare mister se păstra asupra deliberaţiilor) că toate punctele principale ale păcii fuseseră discutate şi admise de amândouă părţile şi că ieri la cinci ore, cea din urmă întrevedere avea a fixa numai zona neutră pentru timpul armistiţiului. In adevăr după acea conferinţă, s’a anunţat oficial şi s’a şi sărbătorit suspendarea ostilităţilor. Astăzi a fost un te-deum pentru celebrarea păcii şi un prânz oferit de Marele Duce pentru rezultatele obţinute. După acest prânz am avut o întrevedere cu D-I Nelidoff, care a cerut singur a mă pune în curent de cele stipulate în preliminările păcii, relativ ţării noastre.
                                        82
www.dacoromanica.ro
     Vă reproduc aproape esenţialul ziselor sale: «preliminările alcătuiesc cinci articole între care unul stipulează următoarele:
     Independenţa absolută a României, Serbiei şi Montenegrului, cu o largă compensaţiune pentru cea dintâi, cum vedeţi, îmi zise dânsul, independenţa D-v recunos&ită prin fapt de' noi, o impunem celorlalte puteri şi stabilim numai germenul unei compensaţiuni care are să fie desbătutâ şi întinsă în conferinţele viitoare la care va lua parte generalul Ignatieff, ce se aşteaptă fn curând şi reprezentanţii D-v.» Mă dusei, după această întrevedere la Marele Duce pentru a-1 felicita de pacea ‘încheiată şi a-i mulţumi de cele obţinute pentru ţara noastră, îmi spuse că, chiar astăzi trimite un curier în adins M. S. şi profităm de acelaşi curier pentru a vă înmâna această epistolă.
     După cele ce se spun pe aci, tot însă într’un mod nesigur, celelalte condi-ţiuni ale păcii ar fi: guvern autonom pentru Bulgaria sub un principe tributar. Tributul se va percepe de Rusia drept indemnitate de resbel până la concurenţa sumei de 4 miliarde. Raderea cetăţilor turce de pe Dunăre şi a Erzerumului; cedarea Batumului şi a Carsului Rusiei. Este de observat că Bosnia şi Herţegovina rămân Turciei şi că nimic nu se stipulează în privinţa Varnei şi Şumlei, precum şi limitele adevărate ale Bulgariei care vor face obiectul deliberaţiunilor viitoare, ce sunt a se ţine la cartierul Marelui Duce.
     In acest scop, după cum v’am depeşat, este de cea mai mare importanţă, a vă înţelege cu generalul Ignatief la trecerea sa prin Bucureşti şi nevoie chiar a numi un diplomat înadins pentru a lua parte la deliberaţiile ce vor avea loc aici, eu unul având foarte puţină aptitudine pentru o asemenea sarcină şi putând figura abea în a 2-a linie. Regret că nu am putut face astfel cum îmi prescriu atât simţămintele mele cât şi instrucţiile D-v de a fi luat o parte activă, chiar la deliberările preliminărilor, îmi rămâne însă consolaţiunea, că cel puţin vom fi reprezentaţi la deliberările definitive ale păcii, care vor întinde şi preciza mai bine ceeace preliminările nu fac decât a menţiona.
     Mă măgulesc asemenea, că în acele preliminări se găsesc cuprinse în principiu toate cerinţele noastre stipulate în instrucţiile ce mi-aţi dat.
     Rămâne acum, nu numai dela dibăcia celui ce veţi autoriza a lua parte la aceste conferinţe, dar mai cu osebire, dela importanţa sa personală şi propriile sale relaţii cu membrii principali ai conferinţei (G-ral Ignatieff), pentru a duce totul la rezultatul cel mai favorabil, dorit de toţi.
     Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi încredinţarea osebitei mele consi-deraţiuni.
                                                                  Colonel Arion
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 117—118.]
6*
                                           83
www.dacoromanica.ro
164
Bucureşti, 20 Ianuarie 1878
     Am primit scrisoarea dvs. de la 10/22 Ianuarie, telegrama de care vorbeşte această scrisoare n’am primit-o încă. Daţi-mi ştiri regulate de acolo. Generalul Ignatiev se află acum la Bucureşti. Tratăm cu el, precum şi la Petersburg, prin mijlocirea Generalului Ghica, diferite chestiuni privind România.
     Vă voi comunica cele hotărâte. Continuaţi a vorbi In acelaşi fel ca şi până acum.
                                                               Kogălniceanu
         [Min. Af. E\l. do». Nr. 77, f. 116. Originalul în limba franceză. Telegramă.l
                                       165
Bucureşti, 20 Ianuarie 1878
     Guvernul sârb a cumpărat arme în Germania şi subsemnatul a fost însărcinat de a obţine înlesniri pentru transportul lor prin Rusia şi România. Transportul a fost în parte deja efectut prin Rusia şi două vagoane cu Nr. 711 şi 811 au fost chiar expediate de la Ungheni spre Chitila, datorită învoirii Direcţiei comunicaţiilor ruseşti. Această Direcţie însă n’a putut ceda vagoane pentru linia Chitila-Turnu-Severin, neavând trenuri militare pe această linie. Subsemnatul are onoarea să roage guvernul român să binevoiască a da ordinele de cuviinţă pentru ca armele de care este vorba, pe măsură ce vor sosi la Chitila, să fie îndată şi direct expediate la Turnu Severin.
     Pentru a scuti lucrările de transbordare la Chitila, Direcţia Căilor ferate române ar putea întrebuinţa aceleaşi vagoane încărcate, înapoind în locul lor direcţiei ruse, tot atâtea vagoane goale, asemănătoare. Transportul, care cere 12 sau 13 vagoane se face pe numele d-lui Lnzăr Trifcovici; acesta îl însoţeşte personal şi figurează ca expeditor şi destinatar.
                                                            M. A. Petronievici
          [Min. Af. Ext., dos.îvr. 27, f. 519. Originalul in limba franceză.]
                                     166
Paris, 20 Ianuarie 1878
     Nr. 1010
     Corespondenţe diplomatice: telegrama lui Loftus din 26/1 constată ordinile date cavaleriei de a înainta în direcţia Constantinopol şi Gallipoli. Laiard telegra-fiază 28: mari forţe ruse înaintează asupra Constantinopolului. • Derby telegra-fiaza la 29 lui Loftus insistând asupra necesităţii congresului, dacă tratatul separat poate modifica angajamentele europene. Telegrama lui Derby din 29 spune: Şuva-lov îl informează că Gorciaeov ahtiat ca preliminariile să fie semnate la Adrianopol.
                 H
www.dacoromanica.ro
Telegrama lui Loftus din 30 spune că n’a primit nimic la cartierul general [rus] de la 26. Gorciacov, răspunzând telegramei lui Derby, declară că anumite baze ale armistiţiului trebuie să fie socotite provizorii în ce priveşte chestiunile europene, care trebuesc discutate între Puteri. Gorciacov recunoaşte că articolul care priveşte strâmtorile este vag şi că ar putea fi suprimat. Telegrama lui Derby din 31 către Loftus spune că a primit cu satisfacţie declaraţia lui Gorciacov.
                                                                           Pognon
          [Bibl.Aead.R.P.R., ms. 2857, f. 58. Originalul în limba franceză. Telegramă. Copie.]
                              167
Viena, 20 Ianuarie 1878
     Jurnalele anunţă că răspunsul Rusiei la recenta notă a lui Andrassy, sosit ieri, este foarte curtenitor; acceptă complect cererile Austriei. Rusia recunoaşte foarte clar că condiţiile preliminariilor încheiate cu Turcia ar putea fi modificate, admiţând că preliminariile nu pot fi considerate definitive atâta timp cât Europa nu a consimţit la ele.
                                                                         Corbii reau
       [p. conf.], Teodoru
          [Bibi. Acad. R.P.R., ms. 2857, f. 60. Originalul în limba franceză. Telegramă. Copie.]
                             168
Paris, 20 Ianuarie 1878
    Northcote spune in Camera Comunelor că armistiţiul n’a fost semnat, Ruşii continuă să înainteze spre Sud. Nu ştie dacă Ruşii vor accepta condiţiile telegramei Derby 6/5. Forseter desvoltă un amendament în care spune că nimic nu justifică cererea depusă de credite Cross. In sânul Guvernului partidul războiului atacă puternic opoziţia, declară discursurile pronunţate înafară împotriva guvernului ca fiind dictate de către minciună şi calomnie; întreabă, dece Ruşii, ştiind că Turcii acceptă bazele păcii, continuă să înainteze. Spune că opoziţia este prietena Rusiei. Bright şi alţii sprijină amendamentul. Alţii îl combat. Bright spune că condiţiile păcii n’au dece să îngrijoreze Anglia. Discuţia continuă seara. Lordul Derby spune că n’a declarat niciodată că în nicio împrejurare n’ar fi folositor şi oportun să fie trimisă flota la Dardanele, respinge acuzaţia că politica guvernului ar încuraja Turcia, nimeni nu poate prevede dacă uşoarele turburări din Herzego-vina ar aduce realizarea unui plan mai dinainte stabilit, n’ar putea aşadar preveni războiul; ar dori să ştie limpede prin ce va putea fi înlocuită Turcia. Cerc să supună această chestiune Congresului. Meeting de 5000 (de oameni) la Guildhall în favoarea politicii guvernului. Palmer, Guvernatorul Băncii Angliei, sprijină hotărârea
                                   S5
www.dacoromanica.ro
care susţine Guvernul din Atena; camera a votat 121/6 Încrederea în minister şi puteri Guvernului 'de a lucra în sensul Intereselor Greciei.
                                                                      Pognon
          tBjbJ.     R.P.R., ms. 2857, f. 55. Originalul In limba franceză. Telegramă.] ,
                                       169
4l<na, 50 Ianuarie 1878
     Şedinţă secretă ieri prezentând un grav interes. Cumunduros desvoltă un program politic, spune că dacă ministerul de finanţe acceptă războiul marin, vor supune un proect privind măsurile extraordinare. Cumanduros ipvită Camera să continue a delibera astăzi şi spune că dacă Camera n’ar fi în număr, ar considera aceasta ca un semn de neîncredere şi ar demisiona. 200 de Tesalieni, locuind în Grecia, au debarcat ieri în Tesalia. 24 de comune din ţinutul Voios au ales un guvern provizoriu prezidat de doctorul Starnanli. Ieri luptă favorabilă rebelilor. Azi noi lupte.
                                                                      Pognon
          [Arii. St. Buc., M. SI. M., dos. Nr. 629, f. 442. Telegramă. Originalul In limba franceză.]
                                       170
Bârlad. 20 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Conform ordinului D-v. am onoare a vă supune la cunoştinţă că la 16 a curentei au sosit în acest oraş 30 căruţe ambulanţe cu 320 oameni (soldaţi) şi 120 cai cari s’au pus în marş la 18 a curentei şi la 17 [a] curentei, aseminea au mai sosit 38 căruţe ambulanţe cu 310 soldaţi şi 120 cai şi s’au pus în marş la 19 curent. Acestor trupe s’au dat tot concursul în trecerea lor.
     Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele eonsideraţiuni.                                                  Comisar,
                                                               G. Lambrino
           [Min. Af. E\l, dos. \r. 25, f. 296.]
                                       171
[Bucureşti,] 20 Ianuarie 1878
     Domnul Tb. Simonidi prin suplică a sa îmi face cunoscut că având trecut un contract cu Intendenţa generală rusă pentru a preda din Broşteni la Bucuresci aproape 500.000 oca făină, se teme de a nu fi oprit în transporturile sale de rechisi-ţiunea de care ce aţi putea impune şi astfel să nu fie pus în posiţiune de a nu se ţinea de angajamentele sale.
                              86
www.dacoromanica.ro
     Vin prin urmar», Domnule Prefect, a recomanda atenţiunei şi bunei Dvoastre chibzuinţe castil Dlui Simonidi şi a vă ruga să mehajaţi ca totdeaună lucrurile, şi Să! ÎThpăcaţi cum veţi crede mai nimerit interesele particularilor cu acele generale, căci in definitiv, relativ la caşul ce ne ocupă, tot Statul poate să peardă când D Simpnidi ar fi pus în neputinţa de a-şi efectua transporturile sale. Acest din urmă fiind acţionar, va chiama de sigur ca garant în causă pe Stat, care va urma să fie condamnat la toate daunele causate prin împiedicarea transporturilor.
     Plin de încredere, Domnule Prefect, în buna Dvoastră administraţiune, nu mă indoesc nici un moment că veţi căuta a aplana toate dificultăţile, în ras când ele s’ar ivi.
     Bine voiţi, etc.
          fMin. Ar. Ext., dos. Nr. 68, f. 564.]
                                          172
Bucureşti, 2d Ianuarie 1878
     D-l Colonel în retragere I. Gigârt cu hârtia registrată la Nr. 133 a depus la minister un act scris şi subscris de D-sa prin care face o pensiune viageră din avutul său de lei una sută douăzeci pe an soldatului Martin Ion din Corpul dorobanţilor acelui judeţ, domiciliat în satul Miseşti, care a fost estropiat la 27 August anul trecut în răsboiul cu Turcii, precum şi lei şasezeci, jumătate din acea pensiune pe an, spre a se da în primirea numitului soldat. Vă înaintez dar actul şi banii menţionaţi mai sus şi vă invit, D-le prefect, să faceţi a se da acelui soldat, sub luare de chitanţă legalizată în regulă de primăria comunei respective pe care să o înaintaţi ministerului.
          [Arh. St. Buc., Alin. Int. Div. Com., dos. Nr. 4903, f. 157.]
                                         173
Dorohoi, 20 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Pentru oferirea gratis din acest judeţ pentru trebuinţele armatei române, a unui număr de 227 cojoace din care 111 lungi şi 116 scurte vechi şi noi, am onoare a vă înainta alăturat aci un tablou şi un proces-verbal*) format de comisiunea mixtă şi vă rog, domnule ministru, să binevoiţi a dispune să se adreseze persoanelor în drept văzute prin tabloul citat cuvenita mulţumire prin organul monitorului oficial.
     Tot cu această ocaziune vă supun că cojoacele în numărul arătat dinpreună cu altele 25 cumpărate s’au încredinţat D-lui comandant escadronului al IV călăraşi
     t) Tabloul lipseşte din dosar. Procesul verbal (Toi. 169) nu are nimic în plus fală de raportul prefectului.                                        •
                                   87
www.dacoromanica.ro
local, pentru a le expedia la Bucureşti, conform telegramei D-luijninistru de răsboi N-r. 845 în care scop s’a pus la dispoziţiunea D-lui comandant trei sănii rechiziţionate dela comuna Broscăuţi pentru transportarea cojoacelor din Dorohcri până la gara Leorda.
     Bine voiţi vă rog, domnule ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                      Prefect,
                                                                      I. Boseti
          fArii. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4903, f. 168.]
                                        174
[Valea lui Soare,] 20 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     încă dela 24 a lunei espirate Decembre pe când mă găseam venit aci în capitala Bucureşti cu căruţa cu doi cai ai mei ca să vând nişte orz la obor, m’ain văzut luat de onorabila poliţie şi dat de recheziţie ca să fac poştie la împărăteasca armată rusească pe care am făcut transportu până la Zimnicea şi înapoindu-mă în oraşu Giurgiu, îndată ce sosisem, m’au luat, hai iarăşi din nou pentru poştia guvernului mergând în oraşul Alexandria şi de multă goană a şi murit unu din caii mei cel mai bun, ce-1 aveam cumpărat cu suma de paisprezece napoleon precum se constată şi chiar din anecsata aci dovadă. Rămânând sărac cu desăvârşire, din care cauză m’am şi bolnăvit un timp de trei săptămâni zăcând în Giurgiu la hanu d-liu Gheorghe Mateescu, pentru care cheltueală mi-a poprit şi pe celalt cal ce-mi mai rămăsese dimpreună şi cu căruţa, încât am fost silit de am venit pă jos aci în capitală ca să reclam domnieivoastre, Dle ministru.
     Nu e îndustul aceasta, dar un copil al meu în etate de vreo doisprezece ani pe care l-am rămâind [lăsat] în Giurgiu lângă cal şi căruţă, afară că soţia mea şi cu alţi şase copii plâng acasă neştiind de urma mea unde am apucat în tiinpu din earnă.
     Şi altă speranţă nemaiavând alerg cu lăcrămile în ochi la d-voastră, D-le ministru, rugându-vă respectos ca să binevoiţi a ordona cui se cuvine de a fi despăgubit, de a mi-te libera şi celalt cal şi căruţa unde-mi este poprită.
     Rămân al d-voastră plecat serv.
                          -J- Eu Dumitru Trăeann din comuna Spanţov cătunu Valea lui Soare,
     Plasa Olteniţei districtu Ilfov.
     [Rezoluţie.] Certificatul nefiind în regulă... la dosar. Mihalescu,
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4963—56, f. 505.]
                              88
www.dacoromanica.ro
175
Calafat, 21 Ianuarie 1878
     începeţi de astăzi, 21 Ianuarie, orele 12 din zi a bombarda Vidinul in timp de două zile fără întrerupere, cu cea mai mare vigoare. Veţi păstra însă câte 25 obuze de fiecare gură de foc. De Luni 23 Ianuarie ora 12, bombardamentul va înceta. Dşcă nu veţi avea destulă muniţie prin baterii, în Înţelegere cu D. maior Fotino, veţi putea suspenda noaptea pentru o oră bombardamentul, pentru a aproviziona bateriile.
                                    Comandantul Divizii Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 238.]
                                      176
Moara Hagi Oiner Bei, 21 Ianuarie 1878
     La ordinul Dvs. din 20 Ianuarie, am onoare a vă raporta că imprejuiul Vidi-nului, regimentul neavând nici-o acţiune serioasă, nu am a vă recomanda decât pe Lt. Căpitanovici Alexandru care a fost însărcinat cu două ridicări topografice de Divizia I şi o recunoaştere a drumului Rupcea-Novoselo, unde s’a condus excelent, apropiindu-se până la 400 sau 500 metri de Novoselo şi silindu-se a-şi îndeplini însărcinarea ce a avut. Nu a putut înainta mai mult că Turcii au început un foc viu asupra-i şi neavând decât 2 călăraşi ce-1 însoţea[u], a fost silit a se retrage, aducând însă relaţii destul de exacte asupra recunoaşterii cu care a fost însărcinat.
     Această recunoaştere a făcut-o în ziua de 13 Ianuarie, în timpul unei vii bombardări.
     La 15 Ianuarie a fost, după ordinul Dvs., de a făcut recunoaşterea viei cu casa roşie, pe care Turcii au dărămat-o în urmă. In această recunoaştere, a înaintat la marginea viei cu multă îndrăsneală, având sub comanda-i 30 soldaţi de care a ştiut a se servi cu multă inteligenţă, pe când se asigura de tot ce exista acolo, un obuz din bateria inamică din N. Novoselo, pe care îl urmă o ploaie de gloanţe îl sili a se retrage. In această retragere pe care o execută cu multă regulă şi tact, fu urmărit de gloanţele şi obuzele inamice.
     Din trupa ce a avut s’a distins prin curaj, sergentul Giuran, caporal Petre Niculae şi soldaţii Ion Marin şi Olteanu Ion au înaintat în prima linie cu Lt. Căpitanovici şi ajunşi Ia malul Topoloviţei care udă via, cere voe Locotenentului de a trece pe sloi spre a cerceta localitatea.
     In retragere, au rămas cei din urmă, desvăluind un mare curaj. Această recunoaştere s’a urmat în ochii întregului regiment.
     Locotenentul Căpitanovici, împreună £,u aceste grade inferioare, a luat parte şi la lupta dela Rahova.
                                    89
www.dacoromanica.ro
     Profit de această ocazie a va aminti, Domnule Colonel, ofiţerii şi gradele inferioare din Batalionul II-lea Muşcel, ce au luat parte în lupta de la Raliova şi care s’au distins, după cum m’a asigurat chiar comandantul trupelor, Colonel Slăniceanu, şi care deşi au fost propuşi pentru decoraţii, până acum însă nu au obţinut nimic.
     In această luptă ce dură 7 ore, la 30 până la 40 paşi de redutele inamice, sub un foc omorîtor, ofiţerii întregului batalion au luptat în linia tiraliorilor, batalionul fiind tot risipit în prima linie.
     Sub locot. Spiroi chiar fu rănit pe când ajuta pe dl. Lt. Colonel Măldărăscu rănit, de a se retrage. Acest sub-locotenent este decorat cu Steaua României pentru o recunoaştere ce a făcut peste Dunăre pe când batalionul se afla la Calafat.
     Trupa de asemenea s’a condus cu mult curaj, distingându-se gradele inferioare, notate în alăturatul tablou.
     Pe lângă aceasta, am onoarea a vă propune şi gradele inferioare notate în acelaş tablou, ce au fost răniţi şi care nu s’au prezentat atunci, crezându-se că aceia vor fi deadreptul decoraţi.
                                                 Comandantul Regimentului,
                                                    Lt. Colonel Herfner
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 113 a, f. 96, 98—99.1
                                            Anexă
                                    la documentul Nr. 176
Regim. 4 Dorob.                                 Batal. II-lea
                                       TABLOU
                        de numele gradelor răniţi şi care s’au distins in lupta dela Raliova la 7 Noembrie 1877 din Batalionul II-lea (Muscel)
 Nr. Numele şi pronumele Gradul         Observaţii        
crt.                                                      
     Răniţi                                               
   1 Pantazi Dumitru     Sergent Rănit grav cu 5 gloanţe. 
   2 Cătană Gheorghe        »                             
   3 Georgescu Ion          »                             
   4 Dumitrescu Ilie        »                             
   5 Bălan Ilie          caporal                          
   6 Oproiu Nicolae         »                             
   7 Dimitrescu Apostol     »                             
   8 Dorcioman Ilie         »                             
   9 Hirică Bucur           *                             
  10 Popescu Ion            »                             
  11 Lungu Ilie             »                             
  12 Bragă Nicolae       gornist                          
  13 Şuşială Moise       soldat                           
  14 Lcparău Bucur          »                             
  15 Simenu Ion             »    Rănit grav în gură.      
  16 Iordan Nicolae         *    Idem tn amândoi ochii.   
  17 Huţa Vasile            *                             
  18 Vasile Ion II          *                             
                                   90
www.dacoromanica.ro
  Nr. Numele şi pronumele   Gradul        Observaţii       
<-rt.                                                      
   19 Firieoiu Moisi        soldat   Rănit grav în -ceafă. 
   20 Oniţoiu Ion             »                            
   21     Gligorescu Ctin     »                            
   22      Mişu Glieorgho     *                            
   23 Bratir loan             *                            
   24 Dinu Ion                »                            
   25 Negru Bucur             »                            
   26 Paltin Ion Il-lea       »                            
   27 Ştelănescu Gheorghe     »                            
   28       Hogea Nicolae                                  
   29 Cacetu Bucur            »                            
   30 Pievariu Ion            1                            
   31 Tabaeu Nicu             »                            
   32 Stancu Dumitru          »                            
   33      Pandicu Vasile     »                            
   34 Sfârtă Gheorghe         »                            
   35 Gavrilă Stan            »                            
   36       Corbu Nicolae                                  
                 Distinşi                                  
   37 Anastasiu Pelre     serg. maj.                       
   38 Pârvn Petre          sergent                         
   39       Popescu Mihai     »                            
   40 Iou Dumitru                                          
   41 Ifrim Iorgu                                          
   42 Grigorescu Grigure      »                            
   43 Neleapcă Gheorghe    caporal                         
   44 Tătaru Gheorghe         »                            
   45       Podea Nicolae     »                            
   46 Uliu Constantin         »                            
   47      Florea Scarlat     »                            
   48 Bucur Ion             soldat                         
   49 Gâmâcă Gheorghe         »                            
   50 Righiloni Gheorghe      »                            
   51      Bunelu Nicolae     »                            
   52 Vlăjoagă Gheorghe       >                            
                                                     Comand. Regiment.,
                                                     Lt. Colonel G. Herfner
        [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 113 a. f. 97.]
                                          177
Kelarada, 21 Ianuarie 1878
                 Domnule General,
     Comandantul Diviziei II cu raportul său Nr. 111 recomandă a se acorda ordinul Steaua României cl. 4-a Căpitanului Balan Themistocle, iar pe Sublocotenentul Slătineanu Constantin a se înainta la gradul de locotenent, ca unii ce in tot 'timpul cât au servit la acea divizie de la începutul campaniei, s’afu] distins prin"devotamentul şi curajul ce au arătat în diferite lupte ce a avut Divizia.
                             Comandantul Corpului de Vest, General Haralambie
        [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 651, f. 94.]
                                           9t
                                www.dacoromanica.ro
178
Calafat, 21 Ianuarie 1878
                   Domnule Colonel,
     In conformitate cu ordinul Ministerului Nr. 942 Lt. Colonel Murgescu este comandantul corpului Flotilei şi comandantul bateriilor de coastă. Daţi ordin in consecinţă, numitului Lt. Colonel a primi comanda citată dela Lt. Colonel Duinitrescu Maican, care rămâne ataşat cu serviciul la stat majorul Marelu Cartier General.
                                                            Şef de Stat Major, Colonel Fălcoianu
         [Arh. St. Huo , M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 320.]
                             179
Bncoyiţa, 21 Ianuarie 1878
                 Domnule General,
     Aseară au sosit aci în cantonamentul subsemnatului doi militari sârbi Însoţiţi de doi călăraşi din regimentul 1, ce-i urmăreau, pentru a vedea unde merg şi ce scop au. La cercetarea ce am făcut acestor indivizi, au arătat că dânşii veniseră la Bela Rada în căutarea unui frate a lor ce s-ar fi aflând în armata njastră şi că neavând loc unde să rămâie acolo, Dvs. le-aţi fi spus să se,ducă în altă parte a cartirui. Prin urmare aceşti indivizi pot atrage oarecare tănueli asupră-le, deoarece fac aseminea primblări din sat în sat, fără să aibă vreun act constatator că sunt militari sârbi, pentru care cu onoare vi-i înaintez Dvs., pentru a regula cu dânşii ce veţi crede de cuviinţă.
                                   Comandantul Brigăzii, Colonel Formac
         [Arii. SI. 13uc., M. SI. M„ dos. Nr. G33, f. 1J2.]
                            180
Belarada, 21 Ianuarie 1878
     Daţi ordin ca, caii lăsaţi de Regimentul 2 artilerie la coloana de muniţie Calafat Poiana, să fie trimişi fără întârziere [la] Rupcea prin Nazîr Mahala.
                                                Comand. Corpului de Vest, General Haralambie
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 631. f. 241. Telegramă.]
                                      92
www.dacoromanica.ro
181
Calafat, 21 Ianuarie 1878
      ■Comandantul companiei de brutari, venind din Corabia, telegrafiă dela Bechet, nu poate Înainta. Comunicaţie întreruptă, causa întâi temându—mă ca aceasta să fie pedica pentru mai mult timp, trecerea provisiunilor ce vin din Craiova, Caracal, Măgurele şi Corabia. Rog ordonaţi urgent ca serviciul de geniu să îndrepteze comunicaţia pe Jiu la Gângiova, am cerut aceasta şi Ministerului.
                                             Intendantul Marelui Cartier General, Corănescu
      [Rezoluţie:] Calafat 26 Ianuarie. Către Cpt. Vasiliu, comandantul pontonierilor. Lua[i măsuri pentru stabilirea comunicaţiei pe Jiu la satul Gângiova şi ţineţi In curent pe Cartier despre mersul lucrării.
                                                                   Şeful Statului Major
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 660, f. 25. Telegramă.]
                                    182
Bucureşti, 21 Ianuarie 1878
     Antreprenorul Fluss a predat la Craiova şi s’a primit mantale, 607 Infanterie, 27 Vânători, 38 Geniu, uvrieri de artilerie, 3849 Dorobanţi şi 699 Călăraşi. Tunici, 462 Vânători, 160 Geniu, 23 trupa şcolilor, 75 Jandarmi pedeştri, 79 bluse uvrieri de artilerie, 559 Regim, de Artilerie şi 64 Tren. Pantaloni, 2246 Infanterie, 225 Vânători şi 178 Geniu.
     Din aceste efecte s’a dat ordin a se expedia la Bucureşti, mantalele destinate uvrierilor de Artilerie, mantalele ce vor fi pentru regimentul 5 Infanterie şi 2 Artilerie, tunicile pentru trupa şcolilor, pentru Jandarmi pedeştri, bluzele pentru uvrieri de Artilerie, şi tunicile ce vor fi confecţionate pentru regim. 2 Artilerie, pantaloni 1252, din care 373 reg. 5 Infanterie, 373 reg. 3 Infanterie şi 496 reg. 2 Artilerie. S’a dat ordin a se espedia de depou la reg. 1 Artilerie, mantalele şi tunicile ce vor fi confecţionat pentru acel regiment şi 376 pantaloni. Celelalte efecte precum şi mantalele de Dorobanţi, s’a dat ordin Intendenţelor teritoriale Craiova a le trimite imediat la intendenţele militare de acolo, care în înţelegere cu Dv. să ia dis-poziţiuni a le distribui corpurilor după trebuinţă potrivit cu necesităţile ce vor avea corpurile.
     Daţi ordin pentru distribuirea efectelor, comunicând Ministerului tablou de modul distribuirei lor.
     Mantalele de Călăraşi sunt disponibile în depozitul Craiova.
     Toate efectele pentru armele permanente sunt contractate prin corpuri, după ■Cum s’a comunicat Dlui General Cernat cu Nr. 99 anul curent. Dv. le puteţi distribui aşa cum sunt contractate şi cunfecţionate sau după trebuinţă.
                                           p. Ministru, Barozzi
            [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 8.]
                                    93
www.dacoromanica.ro
183
Nicopole, 21 Ianuarie 1878
     Din economiile ordinarului Consiliului de Administraţie [se] va înfiinţa de urgenţă un giulgiu de ppst^y gros negru,, cu o cruce de gâlon de fir ordinar îh centrufl] giulgiului, peptru acoperirea cosciugelor oamenilor ce mor în cetate.
     Una din căruţele de fechiziţie afară din serviciu, prin lemnarii regimentului se va transforma în car funebru.
     Parada înmormîntărilor se va face totdeauna conform prescripţiunilor reglementare.
         [ Vrl'. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 689, f. 208.]
                                        184
[Bucureşti,] 21 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Comandantul Companiei 5-a din Regimentul 5 de Dorobanţi, prin raportul nr. 23, arată că autorităţile ruseşti aflate la Giurgiu nu îngădue a se aşeza arpardă română la podul Petroşani, pentru motivul că np este de trebuinţă. Fiind însă că acolo este una din trecătorile importante şi pentruca să nu se poată strecura fără plata vamală mărfuri, pas(a)poarte, bilete de 48 ore, ceiace ar aducă pagubă statului, cu onoare vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi a regula ca autorităţile ruseşti să lase guarda a funcţiona, aceasta fiind necesară şi mar ales că nu le aduce nici d piedică In operaţiunile militare, ba încă este un mijloc mai mult de surveghere care i-ar putea servi.
     Resultatul ce veţi obţine, vă rog să binevoiţi a-1 comunica şi acestui Minister.
     Primiţi etc...
                                          p. Ministru, Barozzf
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 43. f. 506. Copie.]
                              185
[Bucureşti.] 21 Ianuarie 1878
     România nu mai este în stare de război cu Imperiul otoman şi se simte foarte fericită. Rog aşadar pe Excelenţa Voastră să-mi comunice cât de curând dispoziţiile pe care Guvernul Imperial doreşte să le ia pentru repatrierea celor 6000 de prizionieri otomani pe care ii avem in principat şi care, in ce priveşte, sunt liberi să se întoarcă acasă (şters: la prima înştiinţare) după cum doresc. Cerem reciprocitate pentru prizonierii români.
          [N. lorga. Corrt'pondance diplomatique roumaine. Nr. 578, p. 260—261. Textul ca şi originalul in limba franceză.]
                                   94
www.dacoromanica.ro
186
[Bucureşti,] 21 Ianuarie 1878
                     Domnule trimis extraordinar,
       Direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor prin adresa Nr. 1606 din 28 *> Ianuarie îmi face cunoscut că dirigentul oficiului telegrafo postai din Poradim a creditat D-lui Colonel Catargiu, agent militar sârb pe lângă A.S.I. Marele Duce Nicolae, depeşi telegrafice în lunile Noembrie şi Decembrie care se însumează 202 lei şi 75 bani.
       Pentrucă din cauza neacbitărei până acum a acestei sume numitul diriginte nu poate face vărsarea venitului acelui oficiu, vă rog, D. trimis extraordinar, a mijloci la D-l Colonel Catargiu de a înainta direcţiunei generale suma de mai sus, spre a se achita astfel comptul deschis pe numele dsale.
           [Afin. Af. Ext., dos. Nr. 40, I. 697.]
                                           187
  Zimnicea, 21 Ianuarie 1878
                    Domnule Ministru.
      Am onoare a înainta respectuos Domniei Voastre, trei procese verbale dresate de poliţia Zimnicea, în privinţa pagubelor suferite de Dl. Ioseph, Dersin, directorul circului, cu ocaziunea cuartiruirei prizonierilor turci.
      Am onoare, D-le Ministru, a fi al D. Voastre prea plecat şi supus servitor.
                                                                     Bilciurescu
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 28, f. 8i.]
                              188
  Bucureşti, 21 Ianuarie 1878
      Nr. 1724
                    Domnule Ministru,
      Am onoare a vă înainta pe lângă aceasta mandatul Nr. 93 in sumă dc lei 199 restituire ce se cuvine pentru perceperea tacsei efectuată de vama Turnu Măgurele, în cecace priveşte ecsportaţiunea a una sută capete vite aparţinând regimentului 522 de Tambow, rugându-vă să binevoiţi a-1 remite Dlui George Ghica, Comisar gen°ral român pe lângă armata imperiala.
      Dacă suma de mai sus nu corespunde cu aceea reclamată prin adresa Domniei Voastre Nr. 101 este câ acest Minister nu poate restitui suma de 99 lei 50 bani, care priveşte direct pe Ministerul Lucrărilor Publice, se reţine aseminea
      J) Stil nou.
                               95
www.dacoromanica.ro
taxa de 80 de bani pentru declaraţiuni şi timbru, astfel precum se vede specificat în alăturata chitanţă.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni
                                                                p. Ministru,
                                                              G. Cantacuzino.
      p. Director General,
            Ollânescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 441.]
                             189
Ploeşti 21 Ianuarie 1878
     Zapada căzând multă şi ninsoarea încă continuâ[nd] drumurile s’au făcut cu totul impracticabile şi locuitorii reclamă a face transporturile trebuincioase armatei ruse după ce drumul va deveni practicabil; vă rog daţi-mi ordin dacă pot face această întrerupere pentru 4 şi 5 zile în trimiterea carelor.
                                                            Prefect Prahova,
                                                            I. A. Furduescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4963, f. 529. Telegramă.]
                             190
Bucureşti, 21 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Comitetul permanent al acestui judeţ oferind suma de lei noi 4497 32/00, din care jumătate pentru cumpărare de arme şi jumătate pentru cojoace sau flanele, am înaintat Dlui Ministru de Război jumătate din această sumă, adică lei 2248 66/00 în cupoane rurale şi domeniale, destinată pentru cumpărarea de cojoace sau flanele, iar cealaltă jumătate din suma menţionată mai sus, am depus-o la Cassa de depuneri şi consemnaţiuni, pentru care posed cuvenita recipisâ, împreună cu alte două recipise una de lei 139 33/00, oferită de primăria comunei Colen-tina Fundeni, din plasa Dâmboviţa, şi alta de lei 100 oferiţi de perceptorul aceleiaşi comune, tot pentru cumpărare de arme.
     Am onoare a comunica şi Domniei Voastre despre aceasta, spre ştiinţă.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                   Prefect,
                                                                C. Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4903, f. 166.]
                                       96
www.dacoromanica.ro
191
Plocşti, 21 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     După precedentele ordine ale Domniei Voastre s’a înaintat în Bucureşti care pentru transporturile armatei ruse. Multora din acei locuitori le-au murit din vitele ce au avut la care şi ca să poată fi despăgubiţi la timp de preţul acelor vite, locuitorii au trebuit negreşit să recurgă la autorităţile respective. Pentru a face constatări şi a li se libera cuvenitele acte cu care să se poată servi la cererea de despăgubire, autorităţile comunale din distanţa Ploieşti Bucureşti şi Bucureşti Zimnicea au eliberat la mulţi din acei locuitori acte de constatare, însă ele nu sunt făcute în condiţiunile art. 13 din legea timbrului pe o coală de un leu, căci locuitorii au arătat că n’au avut mijloace a procura hârtia necesară. Astfel că această prefectură, unde s’au făcut câteva reclamaţiuni de despăgubire, nu a putut lua nicio demarşe în această privinţă şi am crezut de cuviinţă a supune mai întâi la cunoştinţa dvs. acest caz, rugându-vă a-mi da ordin de pot lua în consideraţie şi a le da cursu[l] cuvenit.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                                                    Prefect,
                                                               J. A. Furduescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. Nr. 5073, f. 8]
                                             192
Gârcea, 22 Ianuarie 1878
     Am onoare a vă înainta odată cu aceasta două1) tablouri de ofiţeri şi gradele inferioare ce s’au distins în diferitele lupte şi servicii cu ocazia înconjurării Vidi-nului, pentru care vă rog să binevoiţi a mijloci unde se cuvine spre a li se da cuvenita recompensă.
                                                     Comand. Brigadei,
                                                   Colonel Cernovodeanu
     !) Urmează un tablou de ofiţeri şi 2 de grade inferioare.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 113 a, f. 63.1
                                           Anexa 1
                                    la documentul Nr. 192
                                           Corpul de Vest Divizia I
                                         Brigada de Cavalerie
                                        TAB L OUL
           gradelor inferioare ce s’au distins cu ocazia Înconjurării Vidinului Divizia I Milit. activă al 8-lea Regiment Călăraşi
Nr.  Numele şi  Gradul  Escadron                Fapte                 Recompense 
crt. pronumele                                                                   
     Persiceanu căpitan Roman    în ziua de 3 Ianuarie ft reounoscut             
     Constantin                  şi intrat cu parte de escadron în               
1                                satul Tatarffic ce nu era desăvârşit            
                                 evacuat de Turci. în diferite împre¬ Virtutea   
                                 jurări s’a purtat cu curaj.          Militară   
7 - e. 313
                                   97
www.dacoromanica.ro
 Nr. Numele şi     Gradul     Escadron                    Fapte                   Recompense       
crt. pronumele                                                                                     
   2  Tănăsescu               Suceava   Tot timpul oampaniri s’a purtat on                         
      Gheorglie                         ouraj şi abnegaţie, !n ziua de 12 Ianu¬                    
                                        arie a făcut o recunoaştere asupra                         
                                        satului Smârdan până sub focul ina¬                        
                                        micului. în acea zi !n capul esoadronu-                    
                                        h:i Suceava a făcut asupra infanteriei    t irtutea Mili¬  
                                        turce acea frumoasă şarjă, ce a fost      tară şi Steaua   
                                        admirată de toată Divizia.                României         
   3 Stârcea    Locot.        Bacău     Ofiţer plin de curaj şi sânîre rece In                     
      Gheorglie                         zisa două ocazie a omorit inamici cu                       
                                        propria sa mână, !n ziua do 12 Ianu¬                       
                                        arie a fost trimis cu eaeadronul până                      
                                        In apropi* re do forturile inamicului,                     
                                        fu ziua de 13 a arătat mult curaj                          
                                        sub focurile inamice, oare au atacat      Steaua Rom⬠    
                                        Inova unde era cantonat regimentul.       niei             
   4 Bulgaru    Sublocot.     Roman     în îiua de 3 Ianuarie a intrat în satul                    
      Gheorglie                         Ţatargic cu 18 Călăraşi cu care a                          
                                        ţinut lupta contra cavaleriei turoe,                       
                                        când a arătat mult curaj şi hot.arîro.                     
                                        în toate ooaziunilo acest ofţer s’a       Virtutea Mili¬   
                                        distins prin devotamentul şi curajul său. tară             
   5 Teodorescu       1       Bacău     S’a dÎBtins In ziua de 12 Ianuarie mer¬                    
     Gheorglie                          gând cu escadronul până aproape dc                         
                                        forturile inamice, In ziua de 13 Ianu¬                     
                                        arie arătase tot mult curai când a        Steaua Rom⬠    
                                        atacat Inova.                             niei             
   6 Musta(ă          >       Suceava   Este de prisos a arăta multele fapte                       
     Alexandru                          de cnraj ce a făcut în timpul campa¬                       
                                        niei, este destul a arăta că In ziua de                    
                                        12 Ianuarie înaintea hipici a făcut                        
                                        recunoaştere până aproape de şanţurile                     
                                        dimprejurul fortului Smârdan, zisa                         
                                        acea zi a luat parte cu eecadronul                         
                                        Suceava la strălucită şarjă, când a       Virtutea Mili¬   
                                        avut nn cal împuşcat sub dânsul,          tară şi prin or¬ 
                                        şarjând mai mulţi turei; u se da In       din de zi pe     
                                        ordin de zi pe armata.                    armată a se da   
   7 Grigorescu Sublocot.     Neamţ     Ofiţer modest, ou mult curaj, abne¬                        
     loan                               gaţie şi sânge rece, s’a distins prin                      
                                        recunoaşterile oc ndoBe i-au. fost în¬                     
                                        credinţate. în ziua de 12 a făcut o                        
                                        recunoaştere asupra satului Capitnniţa                     
                                        nână sub forturile inamicului, In ziua                     
                                        de 13 a arătat mult curaj sub focurile    Steaua Rom)-     
                                        inamicului când a atacat Inova.           niei             
     Paister          >       Roman     Ofiţer plin de zel şi ouraj, a’a distins                   
   8    Grigore                         In toato ocaziile oe i B’au înfăţişat     Steaua Rom⬠    
                                        precum şi In ziua dc 13 Ianuarie          niei             
                                        fiind ataşat pe lângă Divizia l-a.                         
   9   Machedon               Contabili Aceşti ofţeri contabili In tot timpul                      
  10 loau       Ad-tor cl. II           au fost la ştabul regimentului caro                        
      Papadopol    casier               s’a aflat mai totdeauna pe linia avant-                    
        Pândele Locot. Of. cu           posturiior, în multe ocaziuni au arătat                    
                îmbrăcămin¬             mult ouraj şi abnegaţie, luând partf                       
                tea.                    chiar la lupte deşi nu erau obligaţi      Steaua Rom⬠    
                                        prin poziţiunea lor.                      niei             
                                                        Comandandul Regimentul, St. Colonel Peretz
          fArh. St. Buc., M. St. îl., dos. Nr. 113, f. 55—57.]
                                   98
www.dacoromanica.ro
Anexa 2
Gârlea, 22 Ianuarie 1878
                              l-a documentul Nr. 192
                                     TABLOU
                  de gradele inferioare aparţinând acestei brigăzi care s’au distins în diferite lupte cât şi operaţiuni contra Vidinului
 Nr. Numele si          Gradul      Corpul                      Fapte                Recompense  
crt.          pronumele         Regim.   Escadr.                                                 
   i Cosma Gh.           serg.  8 Călăr. Roman                                                   
2    Hofman AIpcs.         »           > >                                                       
3    Manole Ioan           *             »                                                       
4    Mihalache Ctaclie          s *      »       Toate aceste. gradt inferioare în   Pentru toţi 
5    Strechie Ctin       brig.  »        »                                           medalia     
6    Bejenaru Ioan         »    »        »       curaj pi abnegaţie, s’au distins în « Virtutea  
7    Pletea Ioan         sold.  »        1       lupte dela Tatargio tn ziua de      Militară »  
8    Prisicaru Ianoş       •    *        »       3 Ianuarie.                                     
9    Calistru Ctin         *    »        •                                                       
  10 Faraon Martin         »    %        »                                                       
  11 Păuleţ Mihai          »    »        »                                                       
  12 Istrati Gh.        serg.          » Bacău                                                   
  13 Bantosi Ilie         s>    »        »                                                       
  14 Lascar Gh.            »           » >                                                       
  15 Cerdacn Moisp         1           *                                                         
  16 Sturza Lascăr      brig.          » »                                                       
  17     Pruteanu Iancu    »           » V                                                       
  18    Zaliaria Herşcu    »           » »                                                       
  19      Dumbrăvăţ Gh.    »           U »                                                       
  20 Crăciun lordache   sold.            *       Toat > aoiste f,rad-> inferioare în             
  21 Pădurare Gh.          #           » »       toate ocaziumle s’au purtat ou      Pentru toţi 
  22 Nestor Anton                      »         mult curaj şi abnegaţie, au         Medalia     
  23 Bucătarii lordache                  >       luat parte la luptele (lela Smârdan * Virtutea  
24   Ghineţ Ctin        serg.   *        Neamţ   si Inova UDde s’au distins îu re¬   militară ►  
25   Demetrescu Nic.                             cunoaşterile făcute sub focurile                
26   Nemeşi Vasile         >           » »       inamicului. în ziuă de 12 şi 13                 
  27 Gheorghiu Nic.        »    »        »       Ianuarie                                        
  28 Apostol Gh.        brig.          k »                                                       
  29     Tomescu Vasilo    »           » »                                                       
  30 Ianache Gh.        sold.          » »                                                       
  31 Matei Gh.             >    »        »                                                       
  32 Pepeles Yasile        >           > »                                                       
  33      Vataman Anton    »           »                                                         
  34 Serghie Ioan       trompet        > Suceava                                                 
Cei din Escadronul Suceava s’au prezentat Diviziei a 2-a cu raportul Nr. 23 din 14 Ianuarie.
                                          Toate aceste grade inferioare în                
1                serg.maj.                toate ocaziunile s’au purtat cu                 
2 Burcea Stoica  serg.                    mult curaj şi abnegaţie, au luat                
  Constantinescu           2 Călăr. Argeş parte la lupta dela Smârdan şi      Pentru toţi 
  Ctin                     i        >     Inova, s’au diBtins In recunoaşte-  medalia     
3 Coman Ctin         >     •        >     rile făcute sub focurile inamicului < Virtutea  
4 Iorga Radu         »     •              în ziua do 12 şi 13 Ianuarie, au                
5 Badea Radu         »              »     mai luat parte la luptele dela 22,  militară •  
6 Mateescu Ioan  bng.      »        >     oliioi, precum şi la Nozir-Alahala              
                                          şi Vidbalu                                      
                             99
www.dacoromanica.ro
urmare
 Nr.     Numele şi     Gradul          Corpul                       fapte                 Recompense  
crt.     pronumele                 Regim.   Escadr.                                                   
                                                        Toate aceste Errade inferioare tn             
   7 Popa Ioan         brig.       2 Călăr. \i’geş        toate ocaziunile B’au purtat eu             
   8 Talvacu Ctin      sold.                      »      înnlt curaj si abngatie, au lpat             
   9 Stăncuilescu                                 »        parte In lupta dela Smârdan şi             
     Apostol                                        luoi a, nndr s’uu distins tn reeunoa- Pentru toţi 
  10 Stăncuilescu           *      *              »  oului tn ziua* de 12 şi 1B Ianuarie, medalia     
     Vasile                                             au mai luat parte tn luptele dela « Virtutea  
  11 Ţinlescu Pătru         1                     »      22, 23 şi 25 Decembrie la Sabri- militară *  
                                                           Pasachioi, precum şi la Na/ir-             
  12 Ioan Marin                    *              »    Mahala şi Vidbolu, soldaţii Stftn-             
  13 Marin Nicolae          *      b              ,    enlesou Vasijo şi Stoiculoscu Gge,             
  14 Stoiculescu Oh.        9      *              » au fost răniţi. La Vidbolu au                     
                                                    prins două icftrnţe cu furaje şt                  
                                                    mimiţiuni ale Tuml«r.                             
  15 Pelrovici Gh.     sen*. niaj. *        Vâlcea                                                    
  16 Popovici Aristide    serg.    d              »       Toate aoest" prade inferioan în             
  17 Măldărescu             »                     »    toate oca/.iiuiile 8’au distins cu Pentru toti 
     Rădulescu Ilie                »              »         mult curaj şi abnegaţie, s’au Medalia     
  18                   brig.                          distins în serviciul avant-posturi-             
  19 Guiran Nic.            1      »              4       lor şi în recunoaşterile făcute «Virtutea   
  20 Zugrăvescu Alee.       »      »                împrejurul Vidinnlui sub fnoul        militară »  
  21 Sărane Ctin          sold.    %              * inamicului.                                       
  32 Dumitrescu Ioniţă      »      i              *                                                   
  23 Şerbănescu Ioniţă      »      »              »                                                   
  24 Marinescu Ilie       serg.    »           Gorj     iToare aceste arad" inferioare în             
  25 Săliste Damian         »      >              •       toate ocaziunile s’au purtat cu             
  26 Scheleru Gh.           »      »              » mult curaj şi abneeaţie, au luat      Pentru toţi 
  27 Zorilă Ctin            ►      »              b parte în lupta dela Smârdan şi        medalia     
                                                    Inova, undo s’au distins în re-                   
  28 Ioan Tharhe       trompet     »              »      cunoaşterile făcute sub focurile « Virtutea  
  29 Căpeţi Ctin.         brig.    »              *        inamicului în ziuă de 12 şi 13 militară »  
                                                          Ianuarie, s'au mai distins prin             
  30 Băluţoiu Ioan          »      »              »  . multă vitejie în lupta dela Vidin,             
  31 Mazilu Nic.            »      »              • în aoelaşi caz se găsesc şi sergenţii             
  32 Năstăsoiu Tudor   sold.       b              » di la Nr. 24, 2o, 26.                             
  33 Ioaniţescu Gh.         »      »              *                                                   
  34 Nistor Vasile        serg.    »        Muscel  ţL’oate aceste grade inferioare în                
  35 Săvulescu Irimia       •      »              » toate ocaziunile s’an purtat ou                   
                                                    mult ouraj şi abnegaţie, s’au                     
  36 Crinoeanu Dtru         »      b              » distins în servioiul avnnt-posturilor             
                                                         şi recunoaşterilor făoute împre-             
  37 Nica Gh.                                           jurul Vidinului sub focurile ina- Pentru toţi 
  38 Boboc Nic.           brig.    »              » micului                                           
  39 Popescu Ghe.           1      »              »                                       * Virtutea  
  40 Năstăsoiu Ioan         »      »              »                                       militară»   
  41 Drăgănoi Scarlat     sold.    b              »                                                   
  42 Vlad Ghe.              »      »              »     jAcest soldat fn ziua de 12 şi 13             
                                                         \ Ianuarie fiind ca ordonanţa pe             
                                                    ■ lâneă DI. Lt. Colonel lloiban                   
                                                    s’a purtat ou mult curaj în lupta                 
                                                    dela Smârdan şi Inova, a primit                   
                                                    ran$. A fost prezentat Dlui Coman¬                
                                                    dant al Diviziei II ou raportul                   
                                                    Nr. 47 din ţy Ianuarie.                           
      [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 113 A, f. 51—54.]
                                                              Comandantul Brigadei, Colonel' Cernovodeanu
                                   100
www.dacoromanica.ro
                                     Anexa 3
                                  la tlocumentul Nr.
                                     TABLOU
192
Numele şi pronumele Gradul Escadron Fapte 
Nr.
ert.
Recompense
1   Cosma Gh.            serg.        Koman       
2   Hohman Alex.           *            *         
â   Mnnole loan           ■»                      
4   Strechie Ctin       1 i'ig.         *         
5   Bejenariu loan         *                      
6   Pletea loan          sold.          1*        
7   Prisacariu Ianoş       A            »         
8   Calistru Ctin         t>            *         
9   Farananu Martin        *            >         
10  Pauleţ. Mihai          1            1»        
11  Istrali Gh.          serg.        Bacău.      
12  Bontaşi Ilie         serg.          »         
13  Lascar Gh.             1            *         
14  Kturza Lascăr       brigad.         )         
15  Pruteanu loan                       *         
16  Z ah aria Herscu       V            *         
17  Dumbrăvăţ Gh.                       >         
18  Crăciun Iordache    solii.          1>        
19  Pădurariu Gh.          ,            »         
20  Nestor Antoniu         r            »         
21  Bucătariu Iordache    *>            9         
22  Cerdac Moise         serg.          )>        
23  Ghinetu Ctin           »            9         
24  Dumitrescu Nic.        9            »         
25  Nemeş Vasile                        9         
26  Gheorghiu Nic.         I            •         
27  Apostol Gheorghe    brigad.                   
28  Tomescu Vasile         »            »         
29  lanache Gh.         sold. *         tf        
30  Matei Gh.              *            9         
31  Pepelea Vasile                      •         
32  Vatamaru Anton,        9            *         
33  Grigoriu Dtril     serg.maj.          Suceava 
34  Trofin Vasile        serg.          >         
35  Dăscălescu Alecu       »            *         
36  Boghianu Gh.           9            »         
37  Botez Costache         »            »         
38  Simionescu Nestor      »            »         
39  Popa loan              »            9         
40  Niţu Gh.            brigad.         9         
41  Alexandru Petre        »            9         
42  Dontea loan          sold.          9         
43  Ursu Gh.               *            9         
44  Câtea Gh.              *            »         
45. Negrea Vasile          9            i»        
46  Petrescu Vasile        >            »         
47  Pinteleasa loan        »          Bacău       
48  Longhin Nichita        •            f>        
       [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. ... ]  
    in teato ocazi'lp au arâtat mult ouraj şi abnegaţie, la recunoaşterea dcla Zebanovoca dela .Aroer-Palanoa, oând an iaout 3 prizonieri turci, In ziua de 8 Ianuarie a intrat plutonul în satul Tatargic unde au ţinut Lupta ou Turcii
     In toate ocaziile au arâtat mult curaj şi abnegaţie, s’au distins în patrulările si recunoaşterile din preiurul Vidinului, In ziuă dr 12 Ianuarie s’au distins în rec'inoaş-ti»rc-a Co au făcut asupra forturi' lor dela Smârdan soldatul Bucă-tariu Iordache a avut oalul împuşcat sub dânsul, ,fiind noapt a dt vedeta.
    In toate ooaziilp s’au arătat mult curaj şi abnegaţie, s’au distins în recunoaşterile depe soseaua Vidin-Balogragio, la lupta dela Bula, în recunoaşterile spro oraş, In reonnoasterile făcute asupra Capitanovici, In ziua de 12 Ianuarie. Sergentul Gbirectn Ctm are oăoiulă găurită de nn glonţ Intr-o recunoaştere spre Belogravic. Sergentul Dimitresou Nicolae a fost rănit la mâna stângă In recunoaşterea dela Selano\c-«. Soldatul Enache Glie. a a\ ut calul împuşcat sub dânsul Intr'o afacere.
    în toate ocaziile au arătat mult curaj şi abnegaţie. în ziua de
    12   dimineaţa au luat parte la reonnoaşterea forturilor Smâr-danului avamând până lângă şanţuri, tot In aceaşi zi s’au distins la frumoasa şarjă oe a făout escadronul Suceava caro a lăsat 6 morţi po oâmpui do luptă. La
    13   Ianuarie au făout 2 reounoas-teri până lângă forturile dela Mora din faţa Smârdanului unde
    au fost întâmpinaţi de foourile
    inamicului. Trei au avut oaii morţi sub dânşii, iară 5 răniţi ou ooazmnea şarjei. Soldatul Longhin Niohita a primit împuşcătură care i-a traversat partea dinapoi a gâtului.
                                          Comandantul Regimentului Lt. Colonel, ..
                                   101
www.dacoromanica.ro
193
Belarada, 22 Ianuarie 1878
     Cu ocazia luptei dela Smârdan, personalul medical din Divizia ce d-stră comandaţi a fost la înălţimea misiunei lor. în ziua luptei am fost singur precum şi doctor Ursulescu, văzând că ambulanţa Diviziei a 2-a nu sosise, m’am întors imediat şi am trimis materialul necesar precum şi trei medici spre a da ajutor.
     Domnule Colonel, toţi răniţii au fost aduşi la spitalul Divizionar al Diviziei I, unde la parte li s’a executat operaţii şi în fine fiecare puşi în poziţiune a fi evacuat mai departe. Evacuările s’au făcut în cele mai bune condiţiuni şi totdeauna acompaniaţi de personal medical ca să poată fi observaţi în drum.
     Personalul medical care merită a fi recompensat pentru zelul şi activitatea ce a dat răniţilor sunt:
     I.      Doctorul N. Ursulescu mpd. bat. II Miliţian, medic şef Amb. Comitet. Damelor din Iaşi, care a fost pe câmpul de luptă şi a lucrat şi la Ambulanţă are Virtutea Militară de la Plevna.
     II. Medic Bat. cl. I Modolea Vasile.
     III. Medic Reg. cl. II Corivan.
     IV.       Farmacist Bat. cl. I Nicolescu Ioan, Ambulanţa divizionară, n’are nici-o decoraţie.
     V.        Doctor Jugureanu, medic bat. cl. II la ambulanţa divizionară, a lucrat şi pe câmpul de luptă şi la ambulanţa, n’are nici-o decoraţie.
     VI.      Med. Bat. cl. I Comăneanu, ambulanţa divizionară, a lucrat la ambulanţa divizionară, n’are nici-o decoraţie.
     VII.       Eugen Rizu, intern al ambulanţei Comitetului Damelor din Iaşi, a fost şi pe câmpul de luptă şi a lucrat şi la ambulanţa divizionară, n’are nici-o decoraţie.
     VIII.  Comăneanu Alexandru, intern al Comitetului damelor din Iaşi.
     IX.    Moscu Nicolae, subchirurg la ambulanţa divizionară.
     Sanitarii cari au fost neadormiţi cu darea ajutoarelor, sunt 4, dintre care:
     1 sergent
     1  caporal
     2  soldaţi toţi miliţieni
     Rog ca să binevoiţi a face ca şi aceştia să fie recompensaţi.
                                                             «
                                                   Medic Şef Divizia I Activă,
                                                          Dr. Murgescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 113 a, f. 65.]
                                              102
www.dacoromanica.ro
194
{Calafat.] 22 Ianuarie 1878
     Comandantul Batalionului de miliţii din Rast înaintează, prin comandantul Diviziei Calafat, un raport în favoarea mai multor grade inferioare din miliţii ce cu ocazia evacuărei de către Turci a oraşului Lom Palanca, trecând pe malul drept în urma ordinului ce primiseră din partea colonelui Demetrescu, pe atunci ■comandant al trupelor din Rast, s’au condus cu multă bărbăţie respingând o trupă de Cerchezi ce veniseră asupra oraşului ca să-l reocupe. Turcii, după un foc viu 25 minute din ambele părţi, au fost nevoiţi să se retragă în faţa unui număr de 76 miliţieni între cari erau şi 36 dorobanţi. Comandantul Batalionului cere să încurajeze acei miliţieni, ca parte din ei, cari s’au distins mai cu deosebire, să fie recompensaţi.
     Supunând Dvs. cererea Comand, de miliţii ca să binevoiţi a decide, subsemnatul pe atunci, încă nu luasem comanda trupelor şi nu pot opina asupra cererei •ce face D-l Comandant.
         [Arh. St. Buc., M. St., dos. Nr. 633, f. 165.]
                                           195
{Kicopolc,] 22 Ianuarie 1878
     Trimiteţi imediat lista de secret pe luna Ianuarie primită dela Minister; In caz de nu să fi primit nici de Dvs., atunci subsemnatul va forma o listă, care va servi şi pentru garnizoana Turnu.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 212.]
                                           196
Belarada, 22 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     Ministerul de Resbel, prin telegrama sa cu Nr. 645 din 14 Ianuarie, arată subscrisului că a dat ordin Cartierului General, a pune compania de telegrafiat, din Batalionul de Geniu, direct la ordinul Corpului de Vest.
     Vă rog a-mi arăta, dacă putem dispune de această companie şi de cine ■depinde direct Maiorul Donici, în cât să nu se aducă confusie în darea ordinelor.
                                  Comand. Corpului de Vest, General Haralambie
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 660, f. 26.]
                                                 103
www.dacoromanica.ro
197
Călăraşi, 22 Ianuarie 1878
     Batalionul de Vlaşca va fi in Giurgiu la 17 sau 18 Februarie, calea fiind foarte-K* ea.
                                         Colonel Vlădescu
          [Arh. St. Buc., M, St. M., do«. Nr. 588, f. 38.]
                                          198
Calafat, 22 Ianuarie 1878
     D. Intendent Corănescu ne-a luat toate trăsurile de rechiziţie, ce să facem că nu avem cu ce transporta muniţiunea prin baterii la parc, numai două fur-goane care nu sunt suficiente.
     Rog daţi ordine a trimite 10 căruţe pentru a le ataşa la parc.
                                         Comand. Diviziei, Colonel Holban
          JArli. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 39.]
                                          199
[Calafat,] 22 Ianuarie 1878
     Veţi primi şi păstra in depozitul ce comandaţi muniţia mai jos notată, adusă de-Locot. Baldovin din artilerie: 304 (trei sute patru) arme turceşti Snider, 112 (nna sută douăsprezece) arme Peabodi şi Crânka române.
     172 (una sută şaptezeci şi do[u]â) lăzi cu cartuşe turceşti 150 (una sută cincizeci) giuberne turceşti.
     113 (una sută treisprezece) giuberne române.
      15 (cinsprezece) sacale de piele turceşti.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 250.]
                                      200
Calafat. 22 Ianuarie 1878
     O mulţime de care încărcate cu muniţie de artilerie sunt înşirate între Ciuper-ceni şi Poiana, iar altele aşteaptă [la] Ciuperceni, ne găsind pe căpitanul Mavro-cordat pentru ca să-i predea muniţia; sergentul însărcinat cu conducerea trăsurilor are ordin a le da în primirea numitului căpitan. Artileria de aci are trebuinţă de muniţie şi din cauză că nu ştie unde este căpitan[ul] Mavrocordat n’are cui să o-elibereze.
                                   Comandantul Diviziei, Colonel...
         [Arh. St. Buc. M. St. M., dos. Nr. 629, f. 251.]
                              J04
www.dacoromanica.ro
201
Loin-Palanca, 22 Ianuarie 1878
     Rog binevoiţi a trimite aici o moară mobilă cu doă perechi de pietre, căci sunt aici cinci locomobile transportabile şi se poate măcina tot ce trebue armatei.
     Asemenea trebue un mecanic pentru a instala moara şi locomobila. Aici 12 cuptoare. Vă rog a mă autoriza de a dispoza transportarea pe ţărmul nostru a o mulţime d° material turcesc de fierărie pentru pari de poduri foarte preţios şi In însemnată cantitate. Binevoiţi a face să se dirije cantităţi importante de pâine, pesmeţi, vite, spre Ciuperceni, fiind cea mai absolută necesitate.
                                                         Colonel Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 584, f. 719.1
                                      202
[Lom-Palanca,] 22 Ianuarie 1878
     Nr. 238
     Coloana de muniţiuni a trupelor care au operat in contra Rahovei a fost formată prin detaşarea mai multor trăsuri, oameni şi cai din coloana Reg. 2 Artilerie.
     Existenţa acestei coloane nefiind recunoscută de Minister şi Intendenţă de la formarea sa şi până acum, s’a susţinut prin împrumutări de bani luaţi de la alte Corpuri şi prin rechiziţiuhi.
     Pentru a se regula într’un mod definitiv poziţiunea sa, rog interveniţi pentru a se da ordin de punerea în subsistenţă a oamenilor şi cailor la reg. II Artilerie pe ziua foimărei sale. Chiar pentru aceia făcînd parte din Reg. II Artilerie, trebue să se dea ordin de subsistenţă, căci pe ziua detaşării lor de la Corp, au fost scăzu ţ i astfel că astăzi fără un ordin, nu s’ar putea regula poziţiunea nici chiar a acel< ra făcând parte de Reg. II Artilerie.
     Pentru oamenii din Reg. 1 Dorobanţi s’a dat ordin de către Divizie.
          [Arh. SI. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 t. î. 499. Copie.]
                             203
Loin-Palanca, 22 Ianuarie 1878
     Eri. trecerea Dunării dificilă, abia au trecut 2 pontoane cu ferărie Rast, şi 2 cu fasole Lom. Ain pus să repareze portierea să trec vitele şi fasolea, după mal şi ceva ferărie de aici. Rog ordonaţi să vie aici toate trăsurile Corpului să le dau provizie, pentru depositele Intendenţelor Divizionare. Rog a se ordona ca depositele tuturor intendenţelor să se stabilească in Nazîr, iar Corpurile să trimeată singure a primi provizii în trăsurile lor dela depozitele Indendenţelor; trebue necesar acea-
                                     105
www.dacoromanica.ro
sta căci sunt corpuri cari pretind a li se aduce provisiuni de Intendenţă, ceeace nu se poate căci ar trebui Înzecit personalul la depozit şi un tren colosal, pe când trenul Divizionar are destul căratul provisielor din depozitele principale, la depozitele personale.
                                                          Intendant Tamara
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 10. Telegramă.l
                                        204
Dotate, 22 Ianuarie 1878
     Rog daţi ordin ca cei şapte călăraşi care sunt lăsaţi aci pentru poştă să se pună în subzistenţă la escadronul tren, unde sunt puse şi cele patru căr»ţe ale batalionului, aceşti oameni sunt desfăcuţi de hrană şi furaj de locotenentul Tamara, până la 10 Februarie. Dacă aprobaţi voi comunica numele acestor oameni prin poştă.
                                                         Maior Gheorghiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 350. TeJegramă.]
                                       205
[Lom-Palanca,] 22 Ianuarie 1878
     Nr. 244
     Am onoare a vă face cunoscut că singurul mijloc de comunicaţie ce [există] între ofiţeri şi familiile lor era telegraful, căci prin poştă trebue săptămâni întregi pentruca scrisorile să parvie la distinaţia lor, astăzi prin dispoziţiunile ce s’au luat, s’a interzis şi acest mijloc de corespondenţă.
     Vă rog dar, D-le General, să binevoiţi a se interveni pe lângă locul competent pentru a permite ofiţerilor corespondenţa prin telegraful militar.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 f, f. 503. Copie.]
                                       206
[Craiova,] 22 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Un fapt de mare gravitate s’a petrecut în comuna Cârna. D-l Subprefect de Balta care avea ordine să trimeată de urgenţă furaj armatei concentrată la Calafat, mergând în acea comună să trimeată fânul rechiziţionat dela arendaşi şi conform autorizaţiunii dată de Comisiunea mixtă, dând ordin primarului a rechiziţiona carele necesare, vreo patruzeci locuitori dintre care şi mai mulţi miliţiani descon-centraţi s’au opuseră a merge cu carele de rechiziţie. Un Ion Stan Alămiţă rezer-vist îmbrăcat cu haine militare, trage tesacul, ameninţă pe D-l Subprefect a-1 lovi in piept şi-i aruncă cele mai triviale injurii.
                              106
www.dacoromanica.ro
     Aseminea ameninţări şi injurii a făcut şi Primarului, sub pretext că dece sâ ia pe fraţii şi socrul său de rechjziţie.
     Şi şeful de garnizoană Ion Nanu şi ajutorul său Nicolae Ion Roman, nu au fost mai prejos de cel de sus, căci in fruntea oamenilor Înarmaţi cu ciomege le-au făcut propagandă să nu se supue legii şi autorităţii Subprefectului şi Primarului şi să nu meargă de rechiziţie.
     Am onoare a Înainta D-voastră copie după raportul D-lui Subprefect cu Nr. 522, prin care detailează acest fapt şi a vă ruga, D-le Ministru, să binevoiţi a lua măsuri a se pune miliţianul desconcentrat de o lună de zile la transporturi de rechiziţie.
     întrucât priveşte rebeliunea întâmplată In comuna Cârna, am intervenit la parchet să facă cercetări şi să dea pe culpabili judecaţii, căci dacă se va trece cu vederea acest caz, apoi răul exemplu se va întinde şi ne vom afla în trista poziţiune de a nu putea executa cererile de rechiziţiune.
     Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consi-deraţiuni.
                                                                     Prefect,
                                                                   Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4952, f. 438.]
                                        207
Belarada, 23 Ianuarie 1878
     Daţi ordine de urgenţă pe toată marginea Dunărei ca orice focuri de tun sau puşti să Înceteze In contra inamicului pâmă la al doilea ordin.
                                                         General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 262 Telegramă.]
                                        208
[Calafat, 23 Ianuarie 1878]
                                             Raport
asupra bombardărei Vidinului dela 12—23 Ianuarie, de către Bateriile divizionare.
     Conform ordinului Dvs. verbal din II Ianuar curent, urmând a se începe dela 12 Ian. ora 7 dimineaţa bombardarea asupra Vidinului, am dat ordine ca bateriile de câmp de sub comanda mea, adică bateriile III şi IV din Regim. I şi bateriile I şi II active de Pompieri să ocupe mâini la ora 6 dimineaţa toate poziţiunile destinate fiecăreia cu câteva zile mai înainte.
     Bateria I divizionară activă a constituit-o pe un platou Întâie, Bateria 26 Aprilie şi reduta Basarab; bateria activă şi-a construit o baterie înaintea pichetului Nr. 10; Bateria III Regt. I şi-a construit o baterie de 3 tunuri în si ânga pichetului Nr. 10
                              107
www.dacoromanica.ro
bătând oraşul; una de 2 tunuri bătând şi oraşul şi malul drept al Dunărei, mai ales drumul ce iese din Vidin şi merge la Cuban-Cupoi, Vitbol, etc., iar o baterie de un tun a aşezat-o chiar pe malul Dunării care putea bate cuşrapncle fortul sud. Bateria I a ocupat cu 4 tunuri bateria 26 Aprilie construind şi alături cu dânsa încă o alta de două tunuri cu secţiunea spre Vidin. Obiectivul tuturor ăstor baterii ara Oraşul Vidin; numai bateria II Regimentul 1, trăgea şi asupra drumului de pe malul drept asupra fortului Sud.
     Dispozitivul acesta s’a menţinut tot timpul bombardărei.
     La Început bombardarea a fost foarte violentă ţiind fără întrerupere de către bateriile divizionare, dela 12 Ianuar ora 7 dimineaţa până la 13 ora 10, când atunci se suspendă focul pentru câteva ore. In cele dintâi şase zile am fost opriţi de a trage cu obuze aprinzătoare şi deşi tragerea părea a fi bună, insă nu puteam vedea niciun efect, mai particular, parte din cauza ceţei, parte din a nopţei când tragerea urma mereu, parte iară din cauza ninsoarei.
     Cu toate acestea s’a observat în Vidin mai multe incendiuri. In ziua de 18 Ianuar primind ordin a trage şi cu obuze incendiare şi luminându-se şi timpul, am putut observa mai bine efectul tragerii noastre.
     Mai întâi de toate, conform, deciziunei, oridecâteori fortul de sud trăgea, sau asupră-ne, sau asupra trupelor noastre de pe malul drept i se trimeteau câteva şrapnele, cari par a fi fost mai cu bun efect, căci acel fort în urmă numai trăgea.
     Atât ziua cât şi noaptea, tragerea pare a fi fost cu efect, căci s’au văzut mai multe incendiuri în oraş, mai ales în noaptea de 22—23, când tot Vidinul părea a fi în flăcări.
     La aceste incendiari caută să fie concurat mai multe baterii. Nu se poate' preciza însă anume care, focul fiihd foarte viu. Ceiace am văzut lămurit este aprlh-derea ghimii [geamiei] turceşti de către bateria 2 divizionară, Comandant Căpitan Puică.
     In tot timpul bombardărei moralul trupei şi al d-lor ofiţeri a fost excelent, deşi odată au stat 72 ore fără adăpost, sub cer şi pe un vânt şi un frig din cele mai aspre.
     In tot timpul acestor unsprezece zile bateriile, care s’au distins în general mai mult prin tenacitatea şi infatigabilitatea lor, au fost bateriile 1 şi 2 active de pompieri, iar prin justeţa tragerii s’au distins bateriile III şi IV din regim, ţ de artilerie ce se datoreşte parte materialului, parte oamenilor mai instruiţi, 1 căci oamenii bateriilor 1 şi 2 active intrau peâtru prima oară în foc, căutând a li se ,face chiar teoria tragerii de către ofiţeri în mijlocul focului, căci cea mai mare parte din oamenii acestor baterii nu trăseseră niciodată la ţinută cu tunurile.         .
     In zilele din urmă ale bombardărei însă, am fost pe deplin satisfăcut de tragerea lor.
     In tot timpul acestor unsprezece zile de bombardare nu avem a semnala niciun accident în vreo una din baterii, deşi în unele zile Turcii ripostau violent.
                                  108
www.dacoromanica.ro
     In această bombardare s’a consumat muniţiunea următoare:
Bateria 1 activă: 950 obuze ordinare, 1 şrapnei 1 franceze
Bateria 2 activă: 960 obuze ordin., 40 şrapnele j
Bateria 3 Regim. 1: 827 obuze ordin. 70 şrapnele, 96 obuze incendiare.
Bateria 4 Regim. 1: 1437 obuze ordinare — 96 obuze incendiare.
S’a consumat dar
in total... 4174 obuze ordinare, 111 şrapnele, 192 obuze incendiare.
     Simţ de a avea sacră datorie a recomandî pentru curagiul, zelul, activitatea şi abnegaţiune în tot timpul acestei bombardări precum şi pentru alte fapte anterioare a fi recompensaţi prin medalia Virtutea Militară ofiţerii următori:
     D-nii Căpitani Bujoreanu, Izescu, Romanescu, şi Puică, d-nii locotenenţi Paşalega, Baldovin, Boerescă; d-nii Sublocotenenţi Popescu Antone, Conţescu, Ionescu; iar locotenentul Cucu se recomandă pentru Steaua României.
     Pentru trupă opinia subsemnatului este a se cere câte 8 medalii de fiecare baterie, care apoi să se împartă la cei mai bravi dintre gradele inferioare.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 631, f. 239 şi 284.]
                             209
23  Ianuarie 1878
     Raport relativ asupra operaţiilor bateriilor divisionare în contra vidinului şi a lucrărilor înaintate ale Turcilor dela Cifliku, dela 15 şi 23 Ianuarie.
     După luarea posiţiei dela Smârdan în ziua de 12 Ianuarie, artileria divisi-onară a avut însărcinare d’a forţa pe inamic a părăsi posiţiile dela Căpitanovcea-Cherumbec, d’a împiedeca pe inamic a se întări la Cifliku şi a închieta de acolo trupele Diviziei I şi a 4-a. La 13 dimineaţa 8—12 ore bateria călăreaţă din regimentul
3-le de artilerie s’a plasat în retranşamente la capul satului Inova pe o ridicătură de teren lângă Gârla Belina, de unde domină posiţia inamicului dela Capitanovcea. La 1()x]2 inamicul face o demonstraţie în spre Inova. Am tras 12 obuse de 9 asupra acestui sat, din care unul a şi lovit în sublocot. Capii Luca din 3-le de dorobanţi. Bateria l-a din regim. 3 A. după ce şi-a terminat retranşamentele volante, au început a riposta şi după al 3-le[a] foc dat la distanţă de 1800 m. demontind unul din tunurile inamicului, acesta şi-a înmuiat focu[l], retrăgând tunurile spre satu Capitanovcea. Spre seară, bateria observând mai mare aglomeraţie de trupe în faţa satului Capitanovcea a deschis un foc viu de şrapnele, care a silit pe inamic a se retrage cu mare precipitaţie în sat. Bateria a urmat focul de şrapnele asupra satului şi inamicul a părăsit aceste posiţii în timpul nopţii precum şi satul Cherumbec, care sat s’a şi ocupat de trupele noastre in ziua de 14 dimineaţa. Bateria 2-a din reg. 3-le[a] aşezându-se în nişte retranşamente construite lângă luneta turcească din flancul stâng al satului Smârdan s’au regulat tirul în Ciflicului la distanţă de 3000
                              109
www.dacoromanica.ro
m. Această distanţă fiind prea considerabilă pentru o eficacitate a tirului cu tunuri de 8 c., am dat ordin bater. 4 din regim. 3-lea d’a ecbipa cu servanţii ei acele 4 tunuri turceşti de 9 c. luate în ziua de 12 Ianuarie de trupele noastre la Smârdan.
     La 15 Ianuarie, 9% dimineaţa, s’a deschis foc cu trei din aceste tunuri (unul fiind degradat se afla în reparaţie) asupra Ciflikului unde se observă lucrări de baterii. S’au dispersat lucrătorii, trăgând 18 obuze la l1^. Observând reînceperea lucrărilor s’au dat 8 obuze. La 5 ore seara idem 5 obuze.
     La 7 ore seara s’au deschis focul asupra Vidinului la distanţa de 5.500 metri şi s’au aruncat în total 31 obuze noaptea.
     S’au consumat.                                                             397
     Efectul trebue a fi fost bun căci inamicu[l] care n’a tras până acum, a început a trage cu un tun de 12 şi mai multe tunuri de 9, aşezate la marginea oraşului. Insă loviturile date au fost scurte.
     La 16 această baterie a tras asupra Vidinului                              11
ear asupra Ciflikului 8 şrapnele turceşti, care însă au fost scurte.
     La 17 s’au tras asupra lucrătorilor care construiau o baterie la Ciflik Obuse 14
     La 18 bateriile dela Cifliku deschizând focul asupra chesonului bater.
2-a ce mergea la Sircea, bateria de 3 tunuri turceşti au tras asupra Ciflikului.
                                                                                    Obuse 25
     Se va slăbi focul inamicului.
     Bateriile turceşti aşezate la marginea oraşului Vidin au tras 5 focuri toate scurte. La 19 această baterie n’a tras niciun foc fiind înlocuită în retranşamentele ei prin bateria a 6-a de 9° din regim. 2-le, care au deschis focu asupra Vidinului.. Iar bateria 4-a cu acele 4 tunuri turceşti şi-a construit în această zi alte retranşamente alăture cu baterie a 6-a.
     La 20 Ian. ora 2^2 ziua au deschis focul asupra Vidinului şi au ţinut până la orele 4 S’au consumat obuse                                             48
                                                                                             526
     La 21 n’au tras niciun foc, având a construi încă trei retranşamente pentru bateria 5-a din regim, al 3-le care se aştepta. La 22 Ianuariu primindu-se ordin dela Cartierul General al armatei de West d’a reîncepe focul cu cea mai mare intensitate asupra Vidinului, s’a redeschis focul cu tunurile turceşti seara şi s’a urmat până la ora 1% noaptea, când s’au epuisat toate şuru-purile cu capse şi cartuşele găsite la Smârdan pentru aceste tunuri turceşti..
In această ultimă tragere s’au consumat obuse                                   80
Totalul obuselor trase cu acele 4 tunuri turceşti                               606
Muniţia fiind epuisată am dat ordin a se scoate aceste 4 tunuri din baterie pentru a se curăţi şi repara.
     La 19 lanuar au sosit la Smârdan bateria a 6-a din regimentul al 2<le de artilerie şi s’au plasat tunurile în retranşamentele construite de bateria
                                  110
www.dacoromanica.ro
4-la Reg. 3<le pentru tunurile turceşti pe piaţa intre satele Smârdan şi Inova.
                    La 19 această baterie a deschis focul asupra Vidinului şi asupra bateriei dela Cifliku cu obuse ordinare (obuse aprinzătoare nefiind sosite încă).
S’au dat obuse                                                                 60
La 20 Ianuar s’a urmat focul asupra aceleaşi obiective.
Consumat obuse ordinare                                                        60
La 21 dimineaţa s’au deschis focul numai asupra Vidinului şi s’a urmat toată noaptea. S’au consumat                            Obuse ord.                  183
La 22 focul s’a urmat şi sosind obusele aprinzătoare s’a continuat tragerea toată noaptea până la 23 ora 8 dimineaţa
S’au consumat obuse aprinzătoare                                              160
Totalul muniţiei de 9 c. consumate de bateria 6a din reg. 2-le               463
din care 160 obuse aprinzătoare.
     Tragerea bateriei 6<a de 9c. din Regim. 2<lea au fost foarte eficace mai ales cu întrebuinţarea obuselor aprinzătoare. La ora 3 noaptea dela 22 spre 23 s’au produs incendiere in 3 locuri, care au durat până la 23 seara. Afară de un grup de case care s’a aprins in apropiercfa] turnului cu ceasornic, s’au mai incendiat mai multe clăi de fân din acele care se aflau la marginea oraşul Vidin.
     Focul bateriei 4<a din reg. 3<le cu acele 3 tunuri turceşti au fost desigur eficace, căci inamicul a pus o baterie de 9 c. la marginea oraşului Vidin, pentru a o combate, în mai multe rânduri, dar loviturile au fost toate scurte. Afară de aceste cu luneta exploadare proectată în oraş. Proectilele fiind numai obuse ordinare, nlx s’au putut produce incendiuri.
                                        Observaţii generale
     Materialul nostru de 9 are fumilton foarte bun şi cu mare precisie. Din obuse aprinzătoare s’au spart vreo 20 la eşirea lor din gura de foc. Asemeni spargeri s’au întâmplat şi cu obuse ordinare, însă mai Prar. 606 obuse trase cu tunurile turceşti, nu s’a constatat nicio spargere prematură. Aceasta nu se poate atribui decât mai marei solidarităţi a păreţilor obuzelor turceşti, care nu sunt duble, precum şi unei frecări mai puţin considerabile a cămeşii de plumb în ghinturile ţevii, de cât acei a inelelor de aramă a obuselor noastre de 9 c., care cer o mai deasă şi mai minuţioasă [întreţinere] a ţevilor de tunuri şi ungerea cu ştergătorufl]. Personalul de ofiţeri şi trupă a acestei baterii s’a distins prin inteligenţă şi zel, pentru care am şi presentat d-lui comandant a[l] divisiei recomandanţiile prin un raport special. Voi avea onoare a vă înainta o copie după acest raport ce am presentat.
                                                                         Comand. Art. divisiei 2a,
                                                                 Col....
             [Muzeul Mililar, doc. Nr. 4 866.]
                                   111
www.dacoromanica.ro
210
[Smârdan,] 23 Ianuarie 1878
     La 18 Ianuariu Batteria ajungând în satul Smârdan ocupă abriurile dintre Smârdan şi Inova. La 19 Ianuariu s’a început focul asupra Vidinului, bastioanelor Vidinului şi asupra Bateriei de lângă Novoselo unde s’au tras 60 focuri. Lâ 20 Ianuariu s’a urmat focul asupra aceloraşi objective, unde s’a tras iarăşi 60 de obuse. La 21 Ianuariu s’a început focul numai asupra Vidinului continuând şi noaptea, s’a tras 183 focuri.
     La 22 Ianuariu a urmat focul asupra Vidinului cu obuse aprinzetoare, pe la ora 3 dimineaţa bateria a incendiat Vidinul în trei locuri, incendiul a durat toată zioa până spre seară, s’a tras 160 obuse aprinzetoare.
     La 23 Ianuariu, 8 ore, 5 minute dimineaţa Bateria a primit ordinu a înceta focul.
                                                                                                                         Comand. Bateriei Vl-a, Căpitan A. Glogoveanu
             [Muzeul Militar, doc. Nr. 4857.]
                                       211
[Belarada,] 23 Ianuarie 1878
     Nr. 256
     Rog arătaţi numele şi pronumele gradelor ce aţi prezentat din trupele ce au luat parte la lupta din Smârdan şi care trupe aparţin acelei Divizii.
     Sper că această listă o vom primi îndată, fiindu-mi foarte necesară.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 r, f. 508. Copie.]
                                             212
Belarada, 23 Ianuarie 1878
     Răspuns telegr. 567. s’a dat ordin Div. I Lecca a trimite ofiţerii ceruţi.
     Din ordin,
                                                                                                                                 Şef de Stat Major, Colonel Gramont
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 498. Telegramă.]
                                       213
[Belarada,] 23 Ianuarie 1878
                                      Ordin de zi Nr. 2
     Conform ord. de zi al d-lui general Cerchez, Comand. Diviziei II, Nr. 5 din 20 Ianuar, d-nii Comandanţi ai regimentelor II şi XIII Calaraşi sunt invitaţi
                                  112
www.dacoromanica.ro
•a face percheziţie gradelor de sub comanda d-lor şi orice arme sau efecte s’ar găsi •d’ale inamicului, să grăbească a le înainta Brigadei, ca şi dânsa să le poată trimite diviziei după cum ordinul dictează.
                                                          Comand. Brigadei,
                                                        Colonel Cernovodeanu
          [\rh. St. Bur., M. St. M„ dos. Nr. 716, f. 2.]
                                         214
Vilbol, 23 Ianuarie • 1878
                   Domnule Ganeral,
     Am onoare a vă face cunoscut că în tragerile peste măsură executate in .zilele şi nopţile de 20, 21, 22 şi 23, bateriile Cremineanu, Grămăticescu şi Ivă-nescu a consumat numărul de 2700 proectile.
     In această tragere toate bateriile au întrebuinţat cele din urmă plăci de obturaţie de rezervă cu brăţările lor. Astfel, cu cât întru noua tragere de scurtă durată, cel puţin jumătate din piese vor fi neapărat afară din serviciu, dacă nu se vor da noui plăci şi brăţări de obturaţie de rezervă.
     Aceasta cu onoare le supun cunoştiinţei Dvs. spre cele de cuviinţă.
                                                Cd-tul artileriei Diviziei 4-a,
                                               Lt. Colonel Dumitrescu Maican
          [Arii. St. Bur., M. St. M., dos. Nr. 538, f. 7.]
                                         215
■Ciuperceni, 23 Ianuarie 1878
     Pe la trecerea dela Bogdan trec grade inferioare şi ofiţeri depe malul drept, cu tot felul de vite şi arme. Rog ordonaţi ce trebue să fac.
                                                                Maior Măleanu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 257. Telegramă.]
                                        216
Nicopolc, 23 Ianuarie 1878
                                     Ordin Circular Nr. 22
     Pe viitor nu se vor trimite soldaţii izolaţi afară din raionul acestui comandament fără un bilet în regulă, căci am cerut autorităţilor bulgare ca orice soldat să fie considerat ca desertor când nu are cu sine biletul său de permisie.
     Biletul de voe pe lângă subsemnătura Şefului de Corp va purta şi sigiliul •Corpului
                                   Comand. Cetăţii Nicopole, General Zefcari
         [Arii. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 229.]
S — o. 313
113
www.dacoromanica.ro
217
Nicopole, 23 Ianuarie 1878
                    Domnule Comisar,
     Rog interveniţi pe lângă autorităţile bulgare ca să nu se mai dea adăpost dezertorilor români, prin comune, atât primari cât şi locuitorii bulgari trebuesc a fi preveniţi că pedepsele celor ce adăpostesc pe dezertori sunt foarte grave după legile militare.
     Datoria locuitorilor este de a preveni pe primar când vreun soldat fără bilet se prezintă în sat şi caută a se stabili acolo. Primarii în acest caz arestează pe soldat şi-l trimite din comună în comună sub escortă, sub luare de chitanţă şi-I înaintează la acest cantonament.
                                                                Comand. Cetăţii, General Zefcari
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 590, f. 9.]
                                            218
Lom-Palanca, 23 Ianuarie 1878
     Proviziunile din Rast s-au trecut afară de o parte din orz şi puţină fasole, care am regulat a se transporta la Ciuperceni împreună cu personalul acelui depou.
     Din Palanca am trecut [la] Rast colţurile de fer otgoanele, pompele şi 5-vincturi, în total ca la 70 care.
     In cele din urmă Prefectul, venit la mine, m’a întrebat, având aerul că nu trebueşte [să] lăum aceste materiale; am răspuns că ne trebue fer şi otgoane pentru podu ce avem să întindem după trecerea sloiurilor. Locomobilele imposibil a se trece, celalt material sunt de părere a se lăsa până la alte dispoziţii în paza şefului nostru de depozit. Aştept ordin să pornesc şalupa la Nazîr, pentru a trece proviziuni din Ciuperceni, care merge foarte încet fără şalupă după cum raportează adjunctul Profiriu. Astăzi am pornit 160 vite la Arcer pentru trupe, aştept care, să porneasc pesmeţi, orez şi parte din fasolea ce am aici rămânând apoi a se espedia regulat din depozit mălai, porumb şi pâine cât vom avea făină. Eu cred, dacă ordonaţi, că după ce-mi va veni cei 100.000 lei din Craiova să viu la Arcer, apoi la Nazîr, Ciuperceni şi Poiana.
     Rog ordonaţi întoarcerea căruţelor ce au venit cu cancelaria şi bagajele Marelui Cartier, n’am pentru poştă altele.
                                                             Subintendent,
                                                                Tamara
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 13. Telegramă.]
                                  114
www.dacoromanica.ro
219
Nazîr-Mahala, 23 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Moty/at de ordinile Dvs. Nr. 5974 şi 7256 către Intendenţa Diviziei şi Nr. 6064 către d-1 Comandant al armatei de operaţie, prin care decideţi ca să nu se mai dea soldele trupelor în mâna Comandanţilor de companie conform reglementelor, ci în mâna plătitorului Regimentelor, am onoare a vă raporta că această măsură pe deoparte contra reglementelor, şi pe de alta atingând la demnitatea ofiţerilor Comandanţi de companii, considerând că nu trebue tras un rezultat ca acel întîmplat cu Căpitanul Romano, care se găsia având asupra sa o sumă dă 430 lei în momentul morţii sale pe câmpul de bătae, am regulat a nu se pune în aplicare în Divizia ce am onoare a comanda şi vă rog să binevoiţi a aproba această chestiune, să se urmeze întocmai celor prescrise in reglementele în vigoare.
                                  Comandantul Diviziei, General Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. \I„ dos. Nr. 527 c, f. 58.]
                                     220
Pialra->camţ, 23 Ianuarie 1787
                   Domnule Ministru,
     Pe toată ziua primesc informaţii că, călăraşilor dela acest judeţ concentraţi pentru serviciu, atât acelor dela reşedinţa Prefecturei cât şi acelor dela supre-fecturi, nu li se dă furajul cailor în bani după cum este regulat, şi din această cauză nu pot face niciun serviciu fiind caii slabi. Asemenea nici oamenilor nu li se dă soldele regulat.
     Acestea respectuos vi le aduc la cunoştinţă, ca să binevoiţi a regula cele oe veţi crede de cuviinţă.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                     Prefect,
                                                                   Adamescu
     [Rezoluţie:] Se va comunica Dlui Ministru de Resbel copie dupe acest rapot spre regularea celor de cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 133.]
                                        221
Bucureşti, 23 Ianuarie 1878
     Văd cu uimire că diferite gazete continuă să afirme că vom proclama pe Principe, Rege al României. Vă autorizez să daţi desminţirea cea mai formală
                                        115
www.dacoromanica.ro
acestei ştiri. Am proclamat independenţa noastră absolută, menţinem acest fapt, dar nu ne gândim deloc să schimbăm titlul tradiţional al Suveranului nostru.
                                                                Kogălniceanu
         [M. Kogălniceanu, Acte ji Documente din corespondenţa diplomatică, p. 19. Textul ca şi originalul ia limba franceză.]
                            222
                                                                   Paris, 23 Ianuarie 1878
     Pera prin Asia Mică 3 oficiali. Armistiţiul semnat Sâmbătă la Adrianopole. Ruşii rămân la Rodosto, Ciorlu, Burgas. 6000 de Greci trecând graniţa, Ilobart Paşa a primit ordinul de a ţine flota gata de plecare, asigură Sevfet Paşa însărcinat de a reglementa amănuntele păcii şi armistiţiului cu Ignatiev.
                                                                    Pognon
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. 2857, f. 74. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                       223
                                                                   Ticna, 23 Ianuarie 1878
             Aflăm că Guvernul din Yiena a adresat ieri o invitaţie formală Guvernelor Puterilor semnatare ale tratatului din Paris, pentru întrunirea Conferinţei la Viena.
                                                                  Corbureau
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. 2857, f. 73. Originalul în limba franceză. Telegramă. Copie.]
                                       224
                                                                  Berlin, 23 Ianuarie 1878
                     Domnule,
     Daţi-mi voie să vă întreb unde trebue să mă adresez pentru a obţine — dacă este nevoe — comanda unor obiecte de echipament pentru trupe, -infanterie, cavalerie şi artilerie, a Principatului Romîniei.
     Am mai avut altă dată onoarea să furnizez şele, frâe, etc. pentru cavalerie, din ordinul direct al Domnului Mânu, pe atunci Ministru de război, apoi, în luna Iulie 1871, un harnaşament complect pentru şase cai din artilerie, conform ordinului Domnului Locotenent Cremiano, şi persoanele care au făcut comenzile au fost mulţumite de mine. Anul trecut, am îndrăznit să ofer serviciile mele, cu privire la livrarea acestor obiecte, direct Ministerului de Război, fără a îi primit un răspuns la scrisoarea mea.
     O       activitate de douăzeci de ani în această branşă şi posesia desenelor şi modelelor ministeriale celor mai recente, mă pun în situaţia de a executa orice comandă, chiar şi cea mai importantă, conform unei mostre, la timp şi satisfăcător. In ce prir
                                       116
www.dacoromanica.ro
veşte capacitatea mea de îucrB,-posed certificate din partea specialiştilor militari celor mai competenţi din Prusia şi din celelalte state germane.
     Vă cer iertare pentru timpul pe care vi l-am luat cu ?(risoarea mea şi vă rog să binevoiţi a mă onora cu un răspuns de Câteva rânduri.
     Am onoarea de a fi, Domnule, foarte umilul dvs.
                                                                    Franz Cubau
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 302, f. 111. Originalul în limba francă.]
                                     225
Calafat. 23 Ianuarie 1878
                 Domnule Subintendent,
     La raportul Dvs. Nr. 322 vă răspund că, dacă căpitanul Carapancea a neglijat de nu a luat bani dela casseria Corpului său, care ziceţi că a trecut pe aici, oamenii săi nu pot rămâne fără hrană. Prin urmare dar liberaţi de la vr’un Corp de aici o sumă oarecare pentru întreţinerea Companii sale, punându-i în vedere ca să o ramburseze îndată ce va primi de la regimentul său, unde va şi face cerere.
                                                p. Comandantul Diviziei, Colonel Holban
       [Rezoluţie:] Dlui Comandant al Diviziei. La ordinul de faţă am onoarea a răspunde că subscrisul nu cunoaşte niciun corp în raionul acestei Divizii care să dispue acum de bani. Regimentul I, însă, fiind într’o depărtare abia de câţiva chilometri de aici Dl Căpitan Carapancea va însărcina pe cine va crede a merge la corp pentru a aduce banii necesari.
                                                                                        Int. Corp...
           [Arh. St. Buc., M. St. 11., dos. Nr. 629, /. 281.]
                                       226
Bucureşti,] 23 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Din carele încărcate cu tocmeală de bună voie până la 1 Decembrie am esp. peste şase sute, Nr. 600, din aceste care încărcate cu alimente (pesmeţi şi conserve) din depozitele armatei imperiale ruse aflate la gările Filaret, Târgovişte şi Cotroceni cu destinaţia la mai multe puncte in Bulgaria şi pentru trebuinţa armatei imperiale nu s’au presentat la destinaţie deşi dela datele încărcărei şi până astăzi trece peste cinci luni.
     In consecinţă viu cu onoare, d-le Ministru, a solicita binevoitorul d-voastră adjutor în aflarea cărăuşilor de care tratez adică veţi binevoi a ordona d-lor prefecţi de Ilfov, Vlaşca, Prahova, Dâmboviţa şi Argeş de unde cărăuşii abătuţi fac parte, ca prin d-nii subprefecţi şi primeri din districtele rospective să facă minuţioase cercetări in fiecare comună şi găsind cărăuşii aflaţi în locuinţele lor
                                     117
www.dacoromanica.ro
cu felul alimentelor sus menţionate, sâ fie esecutaţj a transporta marfa la destinaţie şi în caz că unii din aceştia se va constata în imposibilitate de a putea transporta la destinaţie din cauze foituite, vpţi Jnnevei a ordona să fiu încu-noştiinţat pentru a lua dispoziţii.
     Fiind însă că, comunicaţia pentru Bulgaria este întreruptă din cauza gheţurilor şi astfel aceşti cărăuşi nu vor putea transporta la destinaţie, s’a disposat de către Intendenţa armatei imperiale a se depune toate aceste alimente la punctele Petroşani şi Zimnicea. Astfel fiind vă rog ca prin ordinile ce veţi da să se aducă şi această dispoziţie la cunoştinţa cărăuşilor ce se vor afla.
     Lipsa acestor alimente dela destinaţia lor aduc mari prejudiţii armatei imperiale, plus că aflându-se pe la localele acelor cărăuşi se vor strica.
     Pentru acest» considerente vor binevoi d-nii prefecţi respectiv[i] a da o întinsă publicitate ordinilor d-voastră ca, cât se va putea neîntârziat, să poată armata sâ se afle în posesiunea alimentelor reclamate.
     Primiţi yă rog, D-le Ministru, încredinţarea distinsei mele stime şi consider raţiuni.
                                                        A. de Warschawsky
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. Nr. 4963, f. 525.]
                             227
[Bucureşti, 23 Ianuarie 1878]
                Domnule Ministru,
     Pentru a facilita descoperirea Gelor şase sute cărăuşi cu tocmeală de bună voie cari au încărcat alimente pentru armata imperială, cu destinaţie în Bulgaria şi care nu s’au presentat la destinaţie, în care scop am avut onoare a solicita dela dvs. binevoitorul concurs, am autorizat pe omul meu, d-nu Mihail Petcuşi, a se transporta la comunele de unde aceştia fac parte având depline puteri a luca in interesul afacerii. Pentru a-şi ajunge însă scopu, persoana autorizată veţi binevoi, d-le ministru, a-mi libera un ordin deschis pe numele persoanei autor rizate cu care să poată avea concursul autorităţilor administrative din districtele Ilfov, Ylaşca, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa, în zisul scop, căci fără de acest ordin misiunea persoanei va fi de nul efect,. Sper, d-le ministru, ca şi Dvs. zelos de punerea unui capăt acestei stări de lucruri, veţi face ca ambele cereri în această afacere să-şi aibă eficacitatea.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea distinsei mele consideraţiiini.
                                                        A. de Warschawsky
         [Arh. St, Buc,, Min, Int. Div. Com., dos. Nr.. 4963,. f.. 527. ]
                               w
www.dacoromanica.ro
228
Bucureşti, 23 Ianuarie 1878
                                          Ordin deschis
     D-l Mihail Petcuşi delegat din partea representanţilor Intendenţei ruse mergând In căutarea şi dovedirea chirigiilor ce s’au angajat a transporta provizii ruseşti şi cari până acum nu le-au adus, sunt invitate autorităţile administrative şi comunale a-i da concursul legal pentru dovedirea unor aseminea cărăuşi rămânând ca executarea contractului să se facă după legile ţării.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4963, f. 528.]
                                        229
Bucureşti, 23 Ianuarie 1878
     Nr. 2410
                   Domnule Ministru,
     Am avut ocazia de a mă convinge că măsurile luate până acum de către autorităţile militare ruse, precum şi de către administraţia locală română, relative la Îngroparea şi distrugerea cadavrelor de vite moarte pe şoselele de etapă şi transport, care duc dela Bucureşti la punctele de trecere a Dunării, la Zimnicea şi la Pietroşani, nu au fost Intru totul satisfăcătoare.
     Acuma încă zac pe aceste drumuri un număr important de cadavre neingropate şi dacă nu se iau îndată măsuri mai eficace, ne putem teme că, cu începutul primăverii, putrezirpa în apr libpr a acestor cadavre, va deveni cauza răspândirii diferitelor boli molipsitoare. Aşadar, în interesul stării sanitare publice, găsesc necesar să folosim anotimpul rece pentru a lua măsurile cele mai energice în scopul de a face să dispară vitele moarte zăcând pe drumuri şi în apropierea etapelor, însănătoşind astfel aceste locuri.
     Numind în acest scop la Bucureşti o comisie specială, prezidată de Generalul Maior Sobolevschi, însărcinată cu studierea mijloacelor celor mai practice pentru a atinge ţinta propusă şi luând dispoziţiile necesare pentru a se acorda acestei comi-siuni toate mijloacele materiale indispensabile, cred totuşi că toate măsurile luate de mine nu vor putea duce la rezultate cu adevărat folositoare, dacă administraţia locală română nu acordă o vie atenţie acestei importante chestiuni şi nu dă deplinul ei concurs realizării măsurilor propuse.
     In asemenea împrejurări, fiind în acelaşi timp convins că Excelenţa Voastră va pune tot sufletul într’o chestiune care priveşte atât de aproape atât interesele trupelor imperiale cât şi acelea ale ţârii însăşi, am onoarea să vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi a numi ca membri ai acestei comisii, reprezentanţi ai administraţiei şi ai instituţiilor medicale ale ţării şi de a da ordine administraţiei locale de a da nu numai tot concursul său pentru punerea în aplicare a măsu-
                                        119
www.dacoromanica.ro
nlor pe care Comisiunea le va fi găsit indispensabile, dar şi de a lua parte în chip energic şi imediat în această chestiune de o atât de mare importanţă.
     Vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi, a-mi comunica dispoziiţile pe care le veţi fi luat cu acest prilej şi să primiţi asigprarea înaltei mele consideraţii.
                                                                A. Drenteln
          [ Vrii St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 112 şi 124. Originalul în limba franceză.
                                          230
Bucureşti, 23 Ianuarie 1878
     Consiliul General al Societăţii Crucea Roşie n’a putut să dea o dare de seama, complectă de banii adunaţi pentru ajutorul răniţilor, din cauză că până in momentul de faţă, parte din listele de subscripţie trimise Dv. nu ni s’au înapoiat.
     Am dar onoarea a va ruga, Dle Primar, să binevoiţi a ne înapoia listele trimise Dv. în starea în care ele s’ar afla, căci nu ne este permis a întârzia mai mult de a da seama publicului de această operaţiune şi astfel fiind vom fi nevoiţi ca la 10 ale lunii Februarie să dăm publicităţii la cine se află rătăcite asemenea liste.
          [Arh, Primăriei Capitalei, dos. Nr. 44, f. 483. Copie fişă M. St. M.]
                                           231
Bucureşti, 23 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Mai în toate zilele mi se comunică că împrejurul Capitalei şi in circumscrip-ţiunea judeţului, se află mai multe vite moarte şi neîngropate.
     Dând ordinele cuvenite subprefecţilor respectivi pentru îngroparea lor şi văzând totuşi că pe fiecare zi se găsesc cadavre neîngropate, am cercetat şi constatat că acele cadavre sunt scoase din Capitală de către Pahonţii ruseşti de pe la gările Filaret şi Târgovişte.
     Pentrucă locuitorii comunelor dimprejurul Capitalei au început a se opune la îngroparea cadavrelor sub pretext că ei nu se cunosc datori a le îngropa decât numai când sunt prin comunele lor, am onoare a vă ruga, D-le Ministru, să binevoiţi a interveni atât pe lângă Prefectura Poliţiei Capitalei cât şi pe lângă autorităţile ruseşti, ca să ia măsuri a se îngropa cadavrele acelor vite moarte, de căt e chiar proprietarii lor, la o adâncime mai mare, acoperindu-le şi cu var spre a nu infecta aerul.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                   p. Prefect...
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5186. f. 7.]
                                   120
www.dacoromanica.ro
232
[Bucureşti,] 23 Ianuarie 1878
     Prefectul judeţului Ilfov prin raportul Nr. 66, mi-a comunicat că după cererea Intendenţei Diviziei II Militare a dat ordin să i se pue la dispoziţie câte 40 care pe zi pentru transportai ea de lemne dela Filaret in oraş, dar pentrucă distanţa dela gară până la spitale, cazărmi şi Ministere este foarte mită şi spre a nu se expune locuitorii la pierdere de timp, căci le trebuie neapărat să facă o zi pentru venire, alta de incărcat şi una la Întoarcere propune a se cere aceste care din Capitală.
     Subsemnatul admiţând această propunere, are onoare a vă ruga, D-le Ministru, Să binevoiţi a da ordin Comisiunii de rechjziţie din Capitală, spie a vă procura carele necesare din căruţaşii aflaţi în oraş.
         f\rli. SI. Hih ., Min. Inf, Div. Com., dos. Nr. 4952, f. 418.]
                             233
Bucureşti, 23 Ianuarie 1878
     Nr. 11 0
1   Vă transmit pe lângă aceasta copie după petiţiunea înregistrată la Nr. 171, primită dela Stanca soţia soldatului concentrat Vasilache Prujeanu din comuna Gubancia acel judeţ şi vă invit să luaţi măsuri pentru a se înlesni mijloacele de vieţuire a numitei femei şi a se face la timp munca bărbatului ei concentrat sub arme, comunicându-mi cum s’a putut judeca şi condamna un soldat, care trebuia să beneficieze de prescripţiunile legei din... în privinţa amânărei proceselor militarilor aflaţi în campanie.
     Totodată dvs. veţi face a se pune in vederea acestei femei ca dânsa să poată uza contestaţia la tribunal, la executarea procesului-verbal de amendare şi a cere apărarea şi înapoierea banilor deja prinşi din vânzarea avutului bărbatului ei.
        [Arh. St. Buc., Miri. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5527, f. 4.]
                                         Anexă
                           la documentul Nr. 233 Domnule Ministru,
     Soţul meu Vasilache Prujeanu din Comuna Gubancia, Plasa Dumbrava, Judeţul Dolj, care este concentrat ca soldat rezervit, în Regimentul al 4-lea, linie, pe când se afla la domiciliu, fără să fie culpabil, a fost condamnat la amendă de lei noi 200, de către agenţii Regiei Monopolului Tutunurilor de Dolj, în urma căreia după câteva zile a. fost chemat la arme, fără ca să aibă timp a face apel contra procesului verbal de condamnare, in urmă eu rămîind singură, ca femee fără cunoştinţă, neştiind ce să fac, acel Proces-Yerbal aprobat de Dnu Ministru de Finanţe, a devenit executoriu şi astfel mica mea avere compusă de doi boi, paisprezece oi
                                     121
                                www.dacoromanica.ro
şi o găleată, au fost sechestrate şi vândută cu cifra de lei noi 161 una sută şasezeci şi unu, rămâind numai cu o grădiniţă de stahoi şi cu un bordei în care mă adăpostesc cu copii, care şi acestea din nou le-au sechestrat Perceptorul Comunal, pentru restul de lei noi 39, până la cifra totală, timpul este aproape să se vândă, atuncia rămân prin uşia altora. Domnule Ministru, soţul meu din luna Aprilie de când este concentrat, nu l-am mai văzut, nu ştiu dacă trăeşte sau a murit pe câmpul de luptă, eu insă acasă în loc să fiu ajutată la facerea muncii şi ocolită de necazuri şi dări, până la întoarcerea sa, sânt pedeoparte cu copii-muritori de foame şi pe de alta cu averea vândută, şi ce ne-au mai rămas asemenea se vinde precum sus arat.
     Astăzi cu totul sunt desperată, nu am la cine cere ajutor sau sprijin, decât numai la mila Dvoastră.
     Prin urmare in faţa unei asmenea triste împrejurări, mă propun cu tot res-pectu a vă incunoştiinţa, rugându-vă totdeodată, Dle Ministru, să binevoiţi a ordona cele legale.
                                                Plecată
                                    Stanca soţia lui V. Prujeanu din comuna Gabancia.
     [Rezoluţie:] Să se comunice Dlui Prefect de Dolj, cerându-se ca să ia măsuri pentru a se fnlesni mijloacele de vieţuire şi a se face la timp munca benevolă acestui soldat, lămurind cum s’a putut judeca şi condamna un soldat care trebuia să beneficieze de prescripţiunile legii din acea privinţă, amânarea proceselor militarilor aflaţi In campanie. Dlui Ministru Finanţe şi Justiţie se va comunica copie după această petiţie rugând ca să binevoiască a lua măsurile ce vor socoti de cuviinţă pentru apărarea femeii acestui soldat de plata amenzii la care a fost condamnat bărbatul ei tq lipsă, fiindcă procesele intentate militarilor aflaţi in campanie urmând aceia conform legii din anul trecut.
          [Arh. St. Buc., Min, Int. Div. Adm., dos. Nr. 5527, f. I.]
                            234
Călăraşi, 23 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Asupra pagubelor suferite de Domnul Petre Stănescu prin înlăturarea morilor după albia râului Jirău prin iniţiativa luată de armata rusă, pentru a putea trece vapoarele dela vale în sus spre Călăraşi, dresându-se proces-verbal de primarul comunei Tonea, rm onoarea a-1 înainta Domnii Voastre pe lângă aceasta, conform regulelor stabilite. Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                     Prefect,
                                                                   Obedeanu
     Director,
     Murge anu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4916, f. 277.]
       122
www.dacoromanica.ro
235
[Capitanovcca,] 24 Ianuarie 1878
     Nr. 164
                                       Ordin circular
     Se comunică D-lor Comandanţi de Corpuri următorul ordin al Comandantului Armatei de Vest pentru a se conforma întocmai.
                 Divizia 2-a activă Nr. 308
     Armistiţiul fiind încheiat veţi' da ordine a se înceta orice ostilitate pe toată linia de investiment din cuprinsul Diviziei 'D-voastră (D. V.)
                                                      General Haralambie
      p. Comandantul Div. a 2-a,
            Colonel Herkt
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 260 c, f. 26.]
                                     236
Rupcea, 24 Ianuarie 1878
     După comunicaţiunea D-lui Comandant al Corpului de Armată, vă anunţ că trupele române după condiţiunile armistiţiului, vor ocupa Cetatea VidinşiBelo-gragicu.
     Până la noi ordine trupele vor ocupa tot cantons mentele actuale.
     Daţi ordin Comandanţilor de Corpuri a îngriji ţinuta trupelor, urmând ca în curând să fie o revistă.
                                   Comandantul Diviziei, Colonel Leca
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 544, f. 27.]
                                      237
Bucureşti, 24 Ianuarie 1878
     Rog binevoiţi comunicaţi-ne unde se află acum escadronul 1 şi 2 din Regimentul 8 Călăraşi, având a trimite diferite obiecte.
                                                        Director de serviciu, Subintend. Basarabescu
         [Arh. St, Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 107. Telegramă.]
                                     238
Rupcea, 24 Ianuarie 1878
     Astăzi că armistiţiul eBte încheiat, cred că trebue să recompensăm zelul, inteligenţa şi activitatea acelor din ofiţeri, care cu toate că nu au luat parte în lupte, au adus mari servioiuri trupelor, astfel este:
                                   123
www.dacoromanica.ro
     I.     Administratorul cl. III Popesru Dimitrie, care in tot timpul cât regimentul se afla sub Plevna, a desvoltat mult zel, activitate şi inteligenţă In împlinirea datoriilor sale şi care afară de aceasta a luat parte şi la luptele de la VidinT fiind trimis chiar de Dvs. cu diferite ordine: de aceia vă rog a mijloci a i se acorda Steaua României clasa V-a.
     II.     Sublocotenentul Pandelescu Anton de la Coloana de muniţie a Regimentului 2 Artilerie, care sub Plevna s’a distins prin zelul său şi care transportând coloana dela Plevna aci, a fost ca comandant âcelei coloane.
     In urma mutării Căpitanului Pândele Dimitrie, şi-a efectuat acel transport, cu toate greutăţile cfa a inţâmpinat, într’un mod foarte mulţumitor.
     Vă rog dar a mijloci a i se acorda Steaua României cl. V-a.
         [Arii. St. Buc., M. St, JW., dos. Nr. 609, f. 199.]
                                       239
[Târnac,] 24 Ianuarie 1878
                 Domnule General,
     Prin două raporturi şi cu diferite ocaziuni, recomandându-vă curajul şi dei ota-mentul cu care căpitanul Rudeanu s’a condus in toate luptele la care Divizia a luat parte, v’am rugat ca recompensă acestor serviciuri să fie trecut in ordin de zi pe armată.
     Ambele sus zise raporturi neavând niciun rezultat, intervin din nou pe lângă d-stră şi vă rog să binevoiţi ca în consideraţia serviciurilor făcute de acest ofiţer atât în jurul Plevnei cât şi cu ocazia Belogragikului şi Vidinului să-l treceţi în ordin de zi pe armată.
                                   Comand. Diviziei 4-a, General Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. \I„ dos. Nr. 651, f. 140.]
                                     240
[Lom-Palanca,] 24 Ianuarie 1878
                 Domnule Comandant,
     Findcă acum serviciul telegrafic civil a \enit şi s’a instalat la Nazir, unde se afla birou telegrafic din această companie, fără ca mai întâi să primească linia telegrafică, întreţinerea lor precum şi a birourilor intermediare ce erau ocupate tot de această companie dela Lom până la Nazir, aşa încât prin aceasta, prin instalarea serviciului telegrafic’ la Nazir, s’a făcut o mare confuzie între birourile militare şi acele civile, taci adesea ori se poate întâmpla discuţie între biroul
                                     124
www.dacoromanica.ro
militar instalat la Arcer, fiind acum întife două birouri civile, unul la Lom şi altul la Nazir, apoi în interesul disciplinei şi a bunului ordin de conducere a tuturor birourilor militare, care, conform cu regulamentele militare, nu poate întinde linii, aciastă companie telegrafică şi birouri a instala decât dela Marele Cartier (Nazir) până la cele măi înaintate puncte în faţa inamicului, prin urmare cred a vă raporta că este bine să se ridice toţi oamenii din aceasta companie, •care se află pe liniile telegrafice de la Lom la Nazir, rămânând pe viitor îîi seama serviciului telegrafic civil, Şi oamenii acestei companii, împreună cu apara»-tele şi materiale să fie întrebuinţaţi la celelalte staţii militare, unde personalul fiind foarte redus serviciul suferă.
     Pentru care vă alătur o situaţie detailată de diferitele răspândiri ale oamenilor din această companie.
     Vă rog, Domnule Maior, ca să binevoiţi a regula cele ce veţi crede de cuvinţă. Gu această ocazie vă mai raportez că pentru înlesnirea corespondenţei tuturor militarilor de ori ce grad cu familiile lor din ţară, prin telegrame private, s’ar putea primi la ori care din birourile militare numai dacă oficiul telegrafic civil ar fi autorizat să trimită subsemnatului o condică asuşi, pentru a putea percepe taxele cuvenite; prin urmare vă rog să binevoiţi să admiteţi şi Dvs a solicita la locul competent pentru a se da ordine în consecinţă.
                                  Comand. Comapaniei 6-aj Căpitan Gheorghiu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 54.]
                                         241
Belarada, 24 Ianuarie 1878
                                       Ordin circular
     Raportându-mi-se că pela trecătoarea dela Bogdan trec grade inferioare şi chiar ofiţeri depe malul drept pe cel stâng, având cu dânşii tot felul de vite şi arme turceşti, am dat ordin Comandantului trupelor Calafat, a confisca toate aceste vite şi aime şi a opri în viitor trecerea Dunării de către orice ofiţer sau grad inferior, care nu ar avea un bilet de voie aprobat de Comandantul Diviziei respective. Acest bilet va semnala şi cauza peimisiunei, sau a serviciului cu care este însărcinat.
     Pentru care D-nii Comandanţi ai Diviziilor sunt invitaţi a lua dispoziţii în consecinţă.
                                                            Din ordin,
                                                                                                                                Şef de Stat Major, Colonel Gramont
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 529, f. 66.]
                                       125
www.dacoromanica.ro
242
Bclarada, 24 Ianuarie 1878
     Răspund telegramei 392.
     Raportaţi pe dată numele ofiţerilor care au trecut cu ce anume permisiune,, numărul vitelor şi ce fel de vite, confiscaţi pe dată toate aceste vite şi arme turceşti, luaţi pe dată dispoziţii a se împiedica trecerea Dunărei de aici dincolo al oricărui grad militar ce nu are un bilet de voe în regulă subscris de comandantul Diviziei respective sau al Corpului de Vest, sau al cartierului general.
                                                        General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 286. Telegramă.]
                                       243
Rupeea, 24 Ianuarie 1878
     Se ordonă Corpurilor din această Divizie ca toate carele ce se duc la hrană, să treacă prin Bela Rada şi să se prezinte medicului şef spre a lua bolnavi, cari sunt destinaţi a fi evacuaţi. Atrag atenţiunea d-lor şefi de Brigăzi şi Corpuri în executarea ordinului de faţă.
                                     Comand. Diviziei I, Colonel Leca
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 542 b, f.44 .
                                       244
[Bucureşti,] 24 Ianuarie 1878
     Dl. Prefect de Neamţ mă informează prin raportul Nr. 1168x) că, călăraşilor dela acel judeţ concentraţi pentru serviciul prefecturii şi subprefecturilor, nu li se dă furajul cailor în bani după cum este regulat şi că din această cauză nu pot face serviciul fiind caii slabi. Asemenea nici oamenilor nu li se dă soldele regulat.
     Ara onoare, Domnule Ministru, a vă comunica cele ce preced, rugându-vă să binevoiţi a regula cele de cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5511, 1. 134.]
                                       245
Golenţ, 24 Ianuarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Cu respect vă rog să binevoiţi a-mi comunica rezultatul cerut cu raportul Nr. 2, căci subscrisul şade cu trăsurile aduse în comuna Golenţ şi primarul
     ') Vezi doc. Nr. 220 din 23 Ianuarie 1878.
                                       126
www.dacoromanica.ro
acestei comune nu voeşte a-mi Înlesni boii necesari până la 'cealaltă comună vecină.
     Cererea i-am făcut-o formală dându-i bon de recbiziţie pentru transport şi nu primeşte nici cererea sub cuvânt că nu ştie carte, decât a-i aduce autorizaţia poliţiei ruse.
     Pentru care vă mai rog respectos, domnule Comandant, să binevoiţi a interveni către ad-ţia rusă, a-mi da autorizaţie a lua boi din comună în comună până la Vidin.
                                         Administrator cl. 3. Demetrescu [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 234.]
                                       246
Nicopole, 24 Ianuarie 1878
     Cantitatea căruţelor de 490, cerute prin relaţiunea dvs. din 28x) Ianuarie cu Nr. 1 nu poate fi îndeplinită pentrucă în tot arondismentul nu se găsesc decât 1500 perechi, din care număr sunt multe dobitoace bolnave; afară de aceasta avem un mare lucru cu productele de rechiziţie pentru a aduce la Nicopoli şi care exige un mare număr de căruţe.
     Profitând de această ocaziune vă alătur aici la vederea binevoitoare a Dvs. o copie de orcane pentru căruţe pe baza căruia vă rog pentru viitor compuneţi cererile Dvs. pe fondul acestor ordine.
     Asemenea vă rog aveţi bunătatea de a libera cele 3 căruţe, care au fost luate din satul Culno-Vodă şi care lucrează pe a 4-a zi în fortăreaţă. Fiţi aşa de amabili p mp aviza de ordinele dvs. în urma acestei hârtii.
                               Şeful arondismentului Nicopole,
                                  Stabs Capitan de gardă Schebnef
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 590, f. 33.]
                                       247
Bucureşti, 24 Ianuarie 18?8
     Monitorul publică protocolul bazelor prealabile ale păcii şi convenţia de armistiţiu, care au fost semnate la 31/1 mai întâi de către Marele Duce Nicolae şi Server Namic, apoi de către Generalii Nepocoiciţchi, Cerviţchi, Nedjeb şi Osman; sunt cunoscute deja prin telegrame clauzele acestor documente; armistiţiul este încheiat între Rusia, România, Serbia şi Turcia. Muntenegrul va fi invitat să adere. Armistiţiul trebue să dureze tot timpul cât vor dura tratativele de pace şi ruperea lui va fi denunţată cu trei zile înainte de începerea ostilităţilor. Hotarul zonei neutre va fi determinat; garnizoana din Vidin se va retrage prin
     J) nou
                               127
www.dacoromanica.ro
strâmtoarea Sf. Nicolae spre Acpalanca Niş, Lescovaţ şi prin Vrania sau Priş-tura, după cum e mai uşor pentru a ajunge la calea ferată. Materialul de război» va fi, după cum vor dori Turcii, fie luat, fie lăsat în urma [stabilirii] unui invehtar, semnat de ambele părţi, sub supravegherea autorităţilor militare ruse, care îl vor păstra până la încheierea păcii.
     Trupele otomane şi vapoarele de război vor părăsi Sulina peste trei zile; autorităţile ruse vor ridica toate piedicele şi vor reda fluviul navigaţiei. Autorităţile otomane vor trebui să rămână, în provinciile ocupate, la posturile lor, pentru â menţine liniştea şi ordinea în sânul populaţiei. Căile ferate vor fi exploatate pe tot parcursul lor în chip liber pentru transportul mărfurilor şi a călătorilor. Se va ridica blocns-ul pe Marea Neagră. Rusia se însărcinează să păzească pe toţi răniţii din zona ocupată, dar vor fi, pe cât posibil, îngrijiţi de către medici otomani. Acests documente sunt precedate de o scurtă notă. Plenipotenţiarii turci neavând încă la 16/28 cu privire la această notă instrucţiuni definitive, au cerut să trimeată un sol special la Constantinopol; la 18/30 plenipotenţiarii printr’o telegramă din Constantinopol, datată din 12/24, declară că Turcia, nemai putând rezista, acceptă toate condiţiile; în aceiaşi zi chiar începură tratativele relative la bazele prealabile ale păcii şi ale convenţiei de armistiţiu. Aceste două acte âli fost semnate la 19/31, la ora 6 seara.
     Plenipotenţiarii turci au semnat, nu fără durere, dar înţelegând totuşi că pacea era singura salvare [posibilă] pentru Turcia. Namic semnând, nu-şi putu stăpâni lacrimile când Nicolae îi întinse mâna [exprimându-i] nădejdea sa că Rusia şi Turcia vor rămâne prietene; Namic strânse îndelung această mână leală fără a putea rosti vreun cuvânt.
                                                                     Havas
      p. conf. Popovici
                     [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 2857, f. 20—24. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                       248
[Paris,] 84 Ianuarie 1878
     Londra 5/2 telegramă din Kars 4/2 anunţă predarea oficială a Erzerumului. Ruşii iau astăzi [Erzerumul] în posesie. Times, Constantinopole; Baker-Paşa a plecat în Tesalia. Morning-Post: Berlinul anunţă că Conferinţa se va întruni probabil la Bruxelles. Standard Viena: situaţia este considerată încă ca foarte gravă din pricină că Rusia concentrează trupe în interiorul României. Aceste trupe sunt în chip evident menite să se apere împotriva atacului Austriei. O telegramă a lui Daily-Telegraph asigură că Rusia duce tratative secrete cu Turciâ pentru transferarea întregei flote turceşti ca o parte a despăgubirii de război. Colonia greacă din Londra organizează un Comitet de ajutorare pentru a ajuta Grecia în timpul actualei crize. Mai mulţi voluntari au plecat în Tesalia şi Epir-
                                                                     Pognon
              [Bibi. Acad.R.P.R., ms. 2857, f. 80. Originalul in limba franceză. Telegramă.]
                                       128
www.dacoromanica.ro
249
Bucureşti, 24 Ianuarie 1878
     In clipa în care Guvernul Austro-ungar cheamă toate Puterile la Conferinţa, ■care urmează a se întruni la Viena, aşa cum apare din telegrama dvs. de la 4 curent, cred că trebue să vă autorizez să insistaţi pe lângă Contele Andrassy ca România să aibă şi ea în sânul acestei conferinţe Reprezentantul său special, fără de care nimic nu poate fi hotărât în privinţa sa.
     Ar fi drept ca de la prima sa întrunire chiar, Conferinţa să ne considere ca formând un stat absolut independent. In sprijinul cererii noastre vom invoca cazul Belgiei când s’a despărţit de Olanda. Conferinţa de la Londra a admis în 1831 şi 1832, un reprezentant direct al Belgiei, care a fost tratat în chip egal cu reprezentanţii celorlalte ţări, şi care a iscălit tratatele încheiate la Londra. Faceţi apel la simţul de dreptate al Excelenţei Sale Domnul Conte Andrassy şi spuneţi-i că România şi Guvernul său au convingerea că ne va da o nouă dovadă a înaltei sale griji, asigurându-ne un loc în sânul unei Conferinţe chemată să discute şi să se pronunţe asupra unor chestiuni care ne privesc îndeaproape. Aştept cu nerăbdare rezultatul demersurilor dvs. în acest sens.                t
                                                                 Kogâlniceanu
          [Reprodus după Documente Oficiale,] 1880, p. 33. Textul ca şi originalul, in limba franceză. Telegramă],
                                       250
Bucureşti, 24 Ianuarie 1878
     Nr. 1057
                  Domnule Comisar General,
     Am onoare a vă face cunoscut că, Comisarul special al circumscripţiunii: Ilfov, Argeş, Prahova, Ialomiţa şi Buzău, devenind inutil, s’a desfiinţat prin înaltul Decret sub Nr. 125 de la 23 ale corentei, prin care s’a regulat că atribu-ţiunile acestui Comisariat desfiinţat, în ceia ce privesce oraşul Bucureşci să se îndeplinească de Domnia Voastră, iar în ceia ce privesce judeţele de către personalul ataşat la acel Comisariat General.
     Primiţi, etc.
                                                          M. Kogălniceanu
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 61, f. 508.]
                                      251
[Bucureşti.] 24 Ianuarie 1878 Nr. 887
                  D. Comisar General,
     Ca respuns la adresa D-voastră Nr. 17 din 10 Ianuarie am onoare a vă face cunoscut, în urma unei comunicări a Minist. Lucrărilor Publice, că regulându-se de
                                  129
9. - c. 313.
www.dacoromanica.ro
către Consiliul Central al căilor ferate, circulaţiunea pe fie-care zi a câte un[ui} tren de mărfuri în direcţia Vârciorova-Bucureşti-Suceava-Roman transporturile Regiei tutunurilor se vor putea face printr’insele numai dacă acea administraţie se va adresa la timp către căile ferate respective.
     In caz de a întâmpina dificultăţi acel Minister e gata a face ori-ce demarşe trebuincioase pentru înlăturarea lor şi la cas de necesitate va recurge chiar şi la autoritatea noastră directă sau la intermedierea D-voastră.
         [Min. Aî. Ext., dos. Nr, 53, f. 151.]
                                     252
24  Ianuarie, 1878
     Nr. 22
     Conformi ordinului Dvs. Nr. 910/78 primind de la D-nu Warchavsky suma de Lei 12 mii, am plătit serviciului de Control al transporturilor de la punctele Filaret, Cotroceni şi gara Târgoviştei, diurnele pe luna Ianuarie corent în sumă de Lei Patru mii două sute (4200 Lei) după cum se specifică în alăturatul stat întrebuinţând şi Lei una sută două zeci în diferite curse de birje făcute de subsemnatul, iar lei Şapte mii şase sute opt zeci Nr. 7680 Lei, am onoare a vi-i depune în numerar pre lâng’aceasta, pentru care respectuos vă rog, Domnule Ministru, a dispune spre a mi se respunde de priimirea totalei sumi de Lei 12 mii.
     Cu această ocasiune primiţi, etc.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 57, f. 93.]
                                       253
Piteşti, 24 Ianuarie 1878
     Nr. 660
                  Domnule Primar,
     Deşi în anul trecut s’au făcut subscripţiuni în toată ţara pentru aducerea din America a 10.000 puşti pentru Miliţii, însă din nenorocire subscripţiunea neproducând decât sumele suficiente numai spre plata a 5.000 puşti, mai rămân de plată încă 5.000.
     Domnul Ministru de Interne, convins că pentru plata acestor arme nu va găsi ţaia indiferentă, mai cu seamă astăzi când suntem în mijlocul organizării Miliţiilor, au şi pus la cale procedarea la noi subscripţiuni.
     Subsemnatul dar, în urma ordinului primit d“ la Domnul Ministru, vă invită Domnule Primar, să faceţi apel la persoanele cele mai notabile şi mai cunoscute prin patriotismul lor, din acel oraş, rugându-le de a se constitui în comitet şi în numele ţării, atât Dior cât şi Dv., să faceţi apel şi la dărnicia bogatului şi la obolul săracului.
                                   130
www.dacoromanica.ro
     Vă trimit pentru această operaţiune şi două liste de prenumeraţii înzestrate «u grifa şi sigiliul Ministerului de Interne. Banii ce se vor «.duna se vor adresa Prefecturii treptat, de uiide Vi se va libera chitanţă a Domnului Bancher Th. Mehe-dinţeanu scoasă dintr’un borderou cu Matcă, vizat de Minister.
     Contez, Domnule Primar, pe activitatea Dv. şi pe patriotismul plasei administrată de Dv. şi dar sper că în curând, văzându-mă înaintea unui bun rezultat, nu voi avea a'vă adresa decât mulţumiri, atât in numele ţării, cât şi al Guvernului Măriei Sale Domnitorul Carol I.
     Primiţi, Domnule Primar, asigurarea consideraţiunii mele.
                                                                     Prefect. . .
          [Arh. Primăriei Piteşti, dos. 3, nepaginat. Copie fişă M. St. M.]
                                         254
[Slatina,] 24 Ianuarie 1S78
                   Domnule Ministru,
     Cu nota Nr. 1 a D-lui preşedinte al Comitetului instituit în arest oraş pentru venirea în ajutor la cumpărătoare de arme Peabody, primindu-se suma de lei una mie treisprezece bani 70/oo, adunate dela persoanele notate mai jos adică: Ion Munteanu 60 lei, D-tru Gheorghe Polizu 120, Ion Sfinţescu 30, doamna I. Sfinţescu 10, Ioan H. Pop 100, D-nu de Lapumeraje 200, N. P. Zintner 100, Ioan Vlădescu 10, Niţă Dimitrescu 100, Teodor H. Nicolae 60, Tănase I. Ceacos 20, N. Zotidis '5, N. N. Ceacos 5j T. G. Davis 10, G. Burcescu 1, J. Cimpoeriu 2, V. Nicolae 1, Nicolae Gheorgbiu 1, Gheorghe Gbeorghescu 1, Gheorghe Dimitriu 4, preot Dimitrie Crinescu 5, C. Constantinescu 2, pr. Negoescu 10, Gbeorgbe Mibăilescil 2, elevii şcoalei primare de băeţi Ionaşcu lei 17, bani 20, T. Gbeorghescu 3, Maria Penescu 4, Bellu Dumitrescu 2, elevele şcoalei primare de fete Nr. 1 Ionaşcu lei 30, bani 50/00. Am onoare a comunica Domniei voastre spre ştiinţă, binevoind a cunoaşte, domnule ministru, că această sumă s’a vărsat la casieria generală, iar recipisa s’a înaintat cu raportul Nr. 731 de astăzi domnului ministru de răsboi.
     Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni şi stime.
          [Arh, St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. Nr. 4891, f. 5.]
                                       255
[Slatina,] 24 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     La întrebarea ce-mi faceţi prin nota telegrafică dela 22 ale curentei, am îes-pectul a răspunde, că deşi în urma apelului făcut de guvern la întreaga ţară
                                       131
8*
www.dacoromanica.ro
pentru facerea de subscripţiuni la cumpărătoarea de arme Peabody, comitetul format şi în acest judeţ s’a desistat îndată ce consiliul judeţean în şedinţa ordinară de la 21—22 Octombrie, votând suma de Lei 9.000 pentru cumpărătoare de arme, a decis să patroneze şi o subscripţiune în judeţ, purtând fiecare consilier câte o listă, iar bani[i] ce se vor aduna să se verse în comptul onor. Minister de Război- In urmă, nevăzându-se nici-o urmare din partea Dior membri ai Consiliului judeţean, s’a format un comitet sub preşedinţia Dlui maior J. Munteanu, care a şi început cu liste de subscripţiune a efectua strângerea banilor de pe la persoanele ce au binevoit a veni în ajutor şi vărsarea lor la casieria locală.
     Pentru a reprezintă la Bucureşti pe Comitet pentru regularea cumpărării armelor, în lipsa Dlui preşedinte care actualmente se găseşte în imposibilitate de a veni în capitală, fiind bolnav, s’a autorizat domnul doctor Polizu, căruia i s’a şi trimis cuvenita delegaţiune din partea Comitetului.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele con-sideraţiuni şi stime.
                                                                      Prefect . . .
            [Arh. St. Buc., Min. Int,, Div. Corn., dos, Nr. 4891, f. 8,22.]
                            256
Galaţi, 24 Ianuarie 1878
     La 23 corent an intrat în acest oraş prin bariera Prut, 700 cai ai armatei Imperiale ruse.
                                                                    Prefect,
                                                                    Răşcanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5176, f. 221.]
                            257
Cornana, 24 Ianuarie 1878
     Subprefectul Marginea arată că pe drumul Stăneşti ce merge dela Frăţeşti la Petroşani a găsit un pahonţ mort. Din procesul verbal dresat de primarul comunei Stăneşti, rezultă că moartea i-a provenit din frig, fiind şi bolnav mai dinainte, că hainele lui fiind pline de apă şi nefiind bănuiala că l-a omorît cineva, a tolerat înmormântarea, anunţându-se şi parchetul. Respectuos supun acest caz cunoştinţei Dv.
                                                              p. Prefect,
                                                         Ştefan Apostolescu
         [Arh. St. Buc., Min Int., Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 115. Telegramă.]
                                  132
www.dacoromanica.ro
258
[Lom-Palanca,] 25 Ianuarie 1878
     Nr. 168
                                       Ordin circular
     Armistiţiul fiind Încheiat şi operaţiile suspendate până lâ al 2-lea ordin, cantonamentele trupelor se regulează In modul următor:
     I.      La Smârdan: Va rămânea cantonat Regimentul Nr. 6 Linie. Comp. de geniu, una baterie de artilerie şi două escadroane de călăraşi Reg. 5-a.
     II. La Inova: Regimentul al 4-lea de Linie, 4 baterii de artilerie.
     III.     La Capitanovcea: Reg. Nr. 9 de Dorobanţi şi Reg. Nr. 5 de linie, care va pleca mâine la 26 Ianuarie din Smârdan şi Inova pentru Capitanovcea,Locot. Colonel Holban, ca cel mai vechiu este şeful cantonamentului.
     IV.      La Cherumbec: Batal, al 2 Vânători, un Bat. din al 10-a Dorobanţi şi un Bat. din al 11 de Dorobanţi. Maiorul Ghidionescu ca cel mai vechiu este şeful cantonamentului.
     V.      La Seca: 4-a Escadroane din al 8 şi al 2 de Călăraşi sub comanda Maj. Tăutu.
     VI.     La Cutova: Reg. al 6-lea de Călăraşi, el va con.. .pentru avant postun cu regimentul stabilit la Se cu.
     Artileria va face un singur parc pe piaţa dintre Inova şi Smârdan şi nu va lăsa din baterie decât 6 piese-de 8 cm. în faţa pieţei unde este aşezat parcul.
     Cartierul Diviziei rămâne in Smârdan. Cavaleria nu va putea lua fân sau orz dela Cherumbec, tot forajul ce se va afla acolo va rămânea pentru caii artileriei şi ai ofiţerilor. înaintea fiecăruia din cele patru sate ocupate de Infant [erie], corpurile ce le ocupă vor da în avanposturi numai câte o companie.
     Şefii cantonamentelor vor face să alterneze deosebitele corpuri din cantonamente la acest serviciu.
     Cele 2 escadroane din al 5-lea de Călăraşi va da zilnic o gardă de 15 oameni, care să şurvegheze terenul dintre avant posturile dela Smârdan şi Raianovcea.
     Regimentele dela Secu şi Cutova vor da câte un escadron în avanposturi, ţinând ca post înaintat pichetul turcesc dupe Dunăre.
     Şefii de cantonamente vor lua toate dispoziţiile pentru caşul neprevăzut de alarmă.
     In aseminea cas Reg. Nr. 4 de Linie va trimite un batalion ca trupe de susţinere a artileriei şi Reg. 5 de Linie va veni dela Capitanovcea la Inova fără a aştepta alt ordin.
     Toate trupele din avanposturi vor fi cu cojoace.
                                                Comandantul Diviziei 2-a, General Cerchez
      p. conformitate, Subit. Slătineanu
             [Muzeul Militar, dos. Nr. 4858.]
                                   133
www.dacoromanica.ro
259
[Belapada,] 25 Ianuarie 1878
     Vă este cunoscut, Domnule General, dificultatea ce au avut a trece corpurile in venirea lor dela Plevna până in faţa Vidinului; unile dispuneau de mijloace mai întinse, iar altele de mijloace mai restrânse, intre acestea din urmă se găsea coloana de muniţiune l-a, care prin materialul şi caii ce o compuneau precum şi dificultăţi ce au avut de indurat pe un timp [nă] avantagios de abia putea câ să dea serviciuri la care era chemată, dară nu se aştepta nimeni, ca pe un timp atât de aspru, după cum era in luna Decemvrie, această coloană să-şi poată aduce tot materialul cu muniţiune de război in1 faţa Vidinului şi încă tocmai in momentul oportun de acţiune, parcurgând o distanţă aşa de mare pe un teren aproape impracticabil, astfel încât pe unele locuri, servanţii au trebuit să deschidă drumuri; ceeace dovedeşte că fiecare grad a pus cea mai mare silinţă câ să corespunză ordinului ce li s’a dat.
     De aceia echitatea reclamă ca gradele mai jos însemnate, pe care am onoarea a le prezenta, să fie răsplătite pentru servicii reale aduse armatei. '
     Profit de ocaziune, Domnule General, şi vă rog' a susţine şi Domnia Voastră, propunerile ce fac in favoarea avansării la Administrator clasa I-a a compta-bilului din regimentul l-iu de Artilerie, Georgescu, care pe lângă bunele note ce a dobândit la două inspecţii generale şi administrative,' a făcut serviciuri reale regimentului său pe timpul campaniei, prin o necontenită veghere ca să nu-i lipsească necesariile şi dacă acest Administrator nu este avansat până în acest moment, cauza este, cred, că in momentul de a depune ecsamen, armata a trebuit să intre in campanie şi astfel pentru fatalitatea sa a rămas.
     Propunerea pentru răsplătirea gradelor din- coloana de muniţie sunt cele următoare:
     Căpitanul Niţescu, Comandantul Coloanei, pentru Steaua cl. V;
     Locotenentul Vârlam Constantin, din Pompieri Bucureşti, spre a fi înaintat la gradul de cap'îtan;
     Domnul medic licenţiat, Justin Adrian, pentru Steaua cl. V;
     Comănescu Ilariu, veterinar, pentru Steaua cl. V.
     Grade inferioare:
     Sergent Major Ştefănescu Ştefan;
     Sergentul Baldovin Barbu;
         »     Mihai Stan,
         »     Bărăzan Niţă,
         »     Malfe Dumitru,
     Brigadier VârtosU Gheorghe,
         *     Bălcău Nicolae,
         *     Duţulescu Radu,
                                   134
www.dacoromanica.ro
     Brigadier Bârdoianu Gheorghe,
         *    Predescu Stan,
         »    Cârnu Matei,
                                        Comandantul Artileriei Corpului [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 609, f. 206 şi 209.]
                             260
Calafat, 25 Ianuarie 1878
     Nr. 138
                 Domnule Colonel,
     Când s’a primit ordin a începe tirul bateriilor lipsea d. medic; auzind de această lipsă D. Leopold Coliby, farmacist în acest oraş, s’a oferit a da îngrijiri ■soldaţilor la una din baterii. In timp de 12 zile cât a ţinut bombardarea, D. Leopold Coliby a stat în baterie dând cele mai inteligente îngrijiri soldaţilor bolnavi şi rănitului ce a avut bateria Renaşterea procurând şi medicamente, căci bateria neavând medic, nu avea nici medicamente. Pentru aceste frumoase fapte şi ofranda ce a făcut de medicamente, [am] onoare de a recomanda Dv. pe D. Leopold Coliby rugându-vă să binevoiţi a face să i se dea recompensa ce veţi •crede de cuviinţă.
                                       Comandantul bateriilor de coastă,
                                           Lt. Col. Demetrescu Maican
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 370.]
                                     261
Calafat, 25 Ianuarie 1878 ])
                    Domnule Colonel,
      Am primit o notă de la Domnul Ministru de Resbel, prin care îmi ordonă a u vă trimete la Arcer-Palanca o situaţie de muniţia ce se află aici şi care este •arătată pe anexata situaţie.
      Domnul Ministru întreabă dacă am trimes ceva muniţie la Ciuperceni şi ce cantitate şi noi n’am primit nici un ordin în această privinţă. Dacă însă, este ■vorba de misia cu care este însărcinat Căpitanul Mavrocordat, venit din Turnu cu muniţia la Poiana, unde se află deja sosit, atunci am onoarea a vă face ■cunoscut că acea mu,niţie nu cred avantajos a se aşeza chiar în Ciuperceni, punct Mtut de focul fortului de sud al Vidinului, ci a se lăsa chiar în Poiana şi de acolo .s’ar putea lesne transporta cu care până la Bogdan, trecându-se apoi pe pontoane
      ') Data înregistrării.
                                  135
www.dacoromanica.ro
pe malul drept la Han. Sunt asemenea de părere a se Înfiinţa un deposit de muniţie şi la Cetate de unde s’ar putea aproviziona mai cu Înlesnire Divizia Cerchez şi brigada de Roşiori. Toate acestea pentru a lua dispoziţiile ce veţi crede de cuviinţă.
                                                   p. Comandantul Diviziei,
                                      Şef de Stat Major,
                                       Colonel Boteanu
         [Arh. St. Buc., M M., dos. Nr. 685, f. 155.]
                                       262
[Nazîr Mahala], 25 Ianuarie 1878
     Am regulat întinderea liniei telegrafice până la Smârdan, deocamdată. Dacă la Arcer se află aparat şi baterii aparţinând serviciului civil al telegrafiei,, daţi ordin a se ridica de acolo aparatul militar cu bateriile sale, pentru a-1 pune la Smârdan, căci deşi serviciul telegrafic militar mai are disponibil un aparat,, dar îi lipseşte baterii.
                                                           Maior Serbanescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 1.]
                                       263
[Calafat], 25 Ianuarie 1878
                  Domnule Intendant,
     Puneţi imediat la dispoziţia serviciului poştal Calafat o trăsură de rechiziţie-cu doi cai pentru a merge un amploiat la Poiana, unde are să înfiinţeze staţie telegrafică.
                                    Comandantul Diviziei, Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 292.]
                                       264
Calafat, 25 Ianuarie 1878
     Şeful garnisoanei Turnu Măgurele nu voeşte a răspunde să plece şi şalupai Rândunica; i-am făcut cunoscut că sunt ordinele Dvs. şi am telegrafiat ofiţerului care o comandă să pornească imediat la Nazir, pentru care Ministerul a dat ordin de mult înapoierea [ei] proprietarului şi acum se află poate la Severii» neavând nici o ştire positivă despre el.
                                                         p. Comand. Flotilei,
                                                            Maior Urseanu
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 660, f. 7.]
                                           136
www.dacoromanica.ro
265
[Lom-Palanca], 25 Ianuarie 1878
     Cererea Dvs. nu se poate satisface, deoarece acele cojoace s’au distribuit la alte corpuri; insă, ca să puteţi şti de se mai află în depoul Intendenţei Divizionare, vă invit a vă adresa direct la Adj. I. Ghiurghiu, şeful Intendenţei Divizionare, care se află in Nazir Mahala.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 I, i. 516. Copie.]
                            266
Nazîr Mahala, 25 Ianuarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Astăzi de dimineaţă am avut in depozit numai 24 de vite, din care am distribuit Regim. 4 Dorobanţi 10 şi Marelui Cartier General 2 ; m’am adresat depoului Ciuperceni a-mi trimite, mi-a răspuns că nu are. Eri am telegrafiat Intend. Marelui Cartier la Poiana a lua dispoziţii, arătându-i că Divizia sufere de carne.
     Eri şi astăzi din cauza vântului ce este pe Dunăre nu s’a putut face nici o trecere de provizii.
     La Ciuperceni am trimis un ofiţer a primi nişte efecte de îmbrăcăminte ce au sosit pentru Divizie; nu ştiu însă ce anume efecte şi în ce cantităţi sunt. Aştept de eri a-mi trimite relaţie dar care, din cauza întreruperii trecerii Dunării, nu mi-a putut-o da; îndată ce voiu primi acea relaţie voiu veni la Divizie, ca Dvs. să binevoiţi a face repartiţia pe corpuri.
                                                    Intendantul Diviziei,
                                                     Adj. I. Ghiurghiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 f„ f. 521.]
                             267
Belarada, 25 Ianuarie 1878
     Nr. 345
                                        Ordin de zi
     Conform dispoziţiilor Marelui Cartier General, nici o rechiziţie de hrană şi de furaj nu se va mai face în localităţile ocupate de detaşamente din armată.
                                                 General N. Haralambie
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 260 c, f. 28.]
                                          137
www.dacoromanica.ro
268
Nazîr Mahala, 25 Ianuarie 1878
     Trimiteţi la Ciuperceni toate luntrile de care dispuneţi spre a se întrebuinţa la transportarea proviziilor.
                                    Şeful Statului Major, Colonel Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., dos. Nr. 629, f. 303. Telegramă.]
                                       269
Clolcnţ, 25 Ianuarie 1878
                   Domnule Comandant,
     Subscrisul prin raportul Nr. 2, am cerut Dvs. autorizaţie pentru 18 boi şi •două trăsuri goale ca să duc cinci trăsuri ce le are corpul încărcate cu muniţie, din care două mari cu câte 4 boi şi trei mici cu câte 2 boi, asemenea şi cele două sănii cu câte doi boi care fac în total 18 boi.
     Săniile le-am cerut fiindcă în cele 5 trăsuri ce le are corpul deja, nu încăpea toată muniţia.
     Autorizaţiile liberate de adţia rusă se văd numai pe 8 boi cu 2 sănii, iar pentru celelalte trăsuri nu sunt cuprinşi boii. Pentru care vă rog, d-le comandant, să binevoiţi a face să mi se libereze autorizaţia şi pentru 10 boi restul până la 18, spre a duce şi celelalte trăsuri din comuna Golenţ înainte, căci le-am adus •din com. Bresleniţa in Golenţ prin bon de rechiziţie.
                                                Ad-tor cl. III, Demetrcscu
     [Răspuns:] In raportul Nr. 2 nu vorbiţi, după cum. însumi am văzut; prin urmare greşeala este a Dv. Asemenea greşeli puteau avea consecinţe grave în circumstanţele de faţă; pe viitor veţi fi mai cu atenţie. Pentru astădată primiţi mica observaţie că dânsa vă va servi de lecţie, s’au dat ordine pentru cei 18 boi.
                                                             General Zefcari
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 238.]
                             270
Brchleniţa, 25 Ianuarie 1878
                  Domnule Comisar,
     Revenind la adresa Nr. 180 din 23 curent, vă rog să binevoiţi a mijloci încă procurarea a 10 boi fără trăsuri, deoarece numai acei opt ce v’am solicitat prin citata adresă sunt insuficienţi spre a putea transporta materialul în chestiune.
                                    Comandantul Cetăţii, General Zefcari
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 590, f.15.]
                                                138
www.dacoromanica.ro
271
Nicopolc, 25 Ianuarie 1878
     Vă rog să binevoiţi a interveni pe lângă autorităţile bulgare pentru a se da un bilet de autorizare ?erv. major Călăraşiu Marin din al 4-lea Regiment de infanterie spre a lua din com. Bresleniţa 2 perechi boi cu care să se transporte două ■care cu muniţiuni. De acolo la ordin ar fi de dorit ca acel bilet de autorizare să admită a se schimba boi, din 40 în 40 km.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 232.]
                                         272
     [Nicopole, 25] Ianuarie 1878
     Având primit ordinul Guvernului cu o copie de instrucţie care v’a fost deja dată vă răspund cu alăturata pentru [a] satisface următoarele pretenţiuni ale locuitorilor.
     1.      In satul Vubla, încă dela 2 Ianuarie se găsesc cai de cavalerie română, In număr până la 700 şi al cărui furaj le este dat prin mijloacele locale, însă locuitorilor nu li se plăteşte, asemenea şi pentru productele date oamenilor.
     2.      In satul Iemenului s’au luat până la 500 kgr. de pae fără nici o chitanţă conform ordinului Maiorului Lipan şi căpitanului Avramescu.
     3.      In satul Găureni, căpitanul Trestianu a luat în timp de 6 zile,, fân cu patru căruţe, pentru care trebuia să plătească 72 fr. In acelaş sat au fost încă 8 căruţe luate şi expediate la Rahova.
     4. In satul Cojulovcea 500 Români călăraşi se găsesc pe mâncarea locuitorilor
şi în timp de o lună nu plătesc nimic.                     .
     5. In satul Culina Vodă s’au luat 9 căruţe cu care au transportat în fortăreaţa Nicopoli, în total 35 căruţe pae. Nici pentru transport nici pentru pae nu s’a plătit nimic.
     6.      La locuitorul din Nicopoli, Andrei Simionov, au luat fân dela Soreni, greutate de 200 Kilouri şi l-au adus în cetate.
     Aceste pretenţiuni Colonelul Coslinsky promisese a le satisface, însă îndată ce aţi sosit m’a consiliat a mă adresa domniei voastre, comunicându-vă cele ce vă spusei mai sus.
     Domnul meu, binevoitor vă rog de a da ordine spre a se satisface toate pre-tenţiunile, mai adaug, rugându-vă a-mi trimite şi chitanţele locuitorilor.
     Afară de acestea vă mai rog, dacă e posibil a-mi comunica în care sat din arondismentul meu se găseşte armata română pentru cât timp şi dacă au dreptul a cere furaj şi mâncare fără să plătească.
                                Şeful arondismentului Nicopoli, Stabs Căpitan Schebnef
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 590, f. 31],
                                         139
www.dacoromanica.ro
[Lom-Palanca,] 25 Ianuarie 1878
     Se aprobă o permisie de 10 zile pentru ca maiorul Burileanu să poată forma concepturile pentru suma de lei 12569.28. Restul din suma de lei 33036.12 ce a primit de la Ministerul de Război pentru a plăti agenţia vapoarelor din Seve-rin costul materialului de război sosit din Prusia încă din anul 1876.
     Aceasta, conform ordinului Ministerului Nr. 108 din 6 Ianuarie curent.
         [Arh. Pt. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 F. f. 516. Copia.]
                                        274
Adrianopol, 25 Ianuarie 1878
     Cu toate insistenţele, preliminariile păcii încheiate fără participarea noastră Articolul care ne priveşte prevede independenţa cu largă compensaţie, rămânând a fi reglementat printr’o conferinţă la cari vom lua parte. Ignatiev este chiar aşteptat în această privinţă; este urgent a-1 vedea in timpul trecerii sale prin Bucureşti pentru a reglementa chestiunea de principiu şi amănuntele; numiţi un diplomat pentru a ne reprezenta. Expediaţi chiar azi. Aştept instrucţiuni dacă prezenţa mea aci mai este necesară.
                                                             Colonel Arion
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 121. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată. Reprodus şi în Documente Oficiale, 1880, p. 35.]
                                        275
Bucureşti, 25 Ianuarie 1878
     Guvernul român având nevoe de amănunte asupra armistiţiului, vă rog şi vă autorizez să veniţi îndată la Bucureşti.
                                                                Kogâlniceanu
         [Min. Ai. Ext., dos. Nr. 77, f. 120. Originalul în limba franceză. Telegramă. Reprodus şi în Documente Oficiale, 1880, p. 34.]
                                     276
Viena, 25 Ianuarie 1878
     Nr. 2996
     La Berlin deschiderea Reichstag-ului; mesajul tronului enumeră proiectele de legi; nădăjdueşte că va reuşi să încheie tratatul de comerţ cu Austria care răspunde unor interese reciproce şi legăturilor prieteneşti. Aşteptările că Poarta din proprie iniţiativă, va executa reformele asupra cărora Puterile europene au căzut de acord la Conferinţa din Constantinopol nu s’au realizat dar împăratul speră că pacea apropiată va face acceptate şi va asigura principiile acestei con-
                                   110
www.dacoromanica.ro
ferinţe. Faptul că Germania are interese relativ mici în Orient îi permit [să dea] un concurs dezinteresat înţelegerii intre puterile interesate asupra garanţiei viitoare Împotriva unei reînceperi a turburărilor în Orient şi în favoarea populaţiei creştine. Până atunci, politica împăratului şi-a atins scopul în măsura în care a ajutat la păstrarea păcii între puterile europene, iar raporturile Germaniei cu toate Puterile au rămas nu numai pacifice dar, fără excepţie, amicale şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, vor rămâne astfel.
                                                                      Corburean
          [Bibl.Acad.R.P.R., ms. 2857, f. 88—89. Originalul in limba franceză. Telegramă.]
                                         277
Bucureşti, 25 Ianuarie 187$
     In urma încetării ostilităţilor, interesul general cere să redăm comerţului calea sa fluvială, prin urmare căpitanii noştri din porturi au primit ordinul de a autoriza libera navigaţie în exportul cerealelor care se află pe malul nostru până la Nicopoli. Binevoiţi a anunţa pe Excelenţa Sa Contele Andrassy şi să-l rugaţi a interveni pentruca Sublima Poartă să dea ordin Comandantului de la Ada-Kale să nu împiedice navigaţia.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 6. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                   '                     278
Bucureşti, 25 Ianuarie 1878
     Ca răspuns la telegrama dvs. mă grăbesc să vă informez că s’a dat ordin Căpitanilor de port români să autorize navigaţia până la Nicopoli şi să permită exportul cerealelor şi a altor mărfuri depozitate pe malul nostru. Voi adăuga că situaţia militară a Vidinului nefiind încă restabilită în mod regulat, navigaţia, mai ales în aceste părţi, se va face pe răspunderea armatorilor.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 9. Originalul în limba franceză.]
                                         279
Bpcureşti, 25 Ianuarie 1878
                   Excelenţă,
     încetarea ostilităţilor şi nevoia de a reda comerţului calea sa fluvială a hotărât Guvernul român să transmită căpitanilor din porturi ordinul de a autoriza libera navigaţie pe Dunăre până la Nicopoli şi exportul cerealelor şi a altor mărfuri care se află în depozite pe malul nostru.
     Pentru a da acestei măsuri de interes general toată întinderea pe care ea o comportă, c m onoarea să rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască să intervină la rândul său astfel încât aceiaşi libertate [de navigaţie] să fie asigurată şi mai jos de Nicopoli, până la Sulina. Ar trebui deasemenea luate măsuri urgente pentru
                                   141
www.dacoromanica.ro
câ torpilele, care împiedecă pentru moment circulaţia pe fluviu in zonele unde se exercită supravegherea autorităţilor militare ruse, să fie ridicate cât de curând.
     în aşteptarea răspunsului Excelenţei Voastre în această privinţă, rog pe Excelenţa Voastră să primească______etc.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 2. Originalul în limba franceză.]
                                         280
Bucureşti, 25 Ianuarie 1878
     Nr. 2332
                   Domnule Ministru,
     Cu ocasia întocmirei proiectului de lege pentru autorisarea facerii cheltuelilor
pe luna Fevruarie viitor, după alocaţiile Budgetului an 1877; având necesitate
a cunoaşte suma ce va fi necesară acelui ministeriu pe Ianuarie şi Fevruarie pentru
aplicarea legei din 29 Aprilie 1877.
        • #
     Am onoare a vă ruga, D-le Ministru, să binevoiţi a-mi da o aseminea ştiinţă,.
deoarece nu se poate întrebuinţa pentru anul 1878 suma ce va fi rămas disponibilă din creditul de lei 500.000 lei, acordată în an 1877 pentru aplicarea zisei legi, căci o aseminea procedare ar fi contrarie disposiţiunilor art. 4 şi 40 din legea Comp-tabilităţii a statului.
     p. Directore,                                                p. Ministru,
     D. Grigore                                                G. Cantacu^ino
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 55, f. 35.]
                                         281
Buzău, 25 Ianuarie 1878
     Supun cu respect cunoştinţei Dvs., că la patru curent x) au sosit în comunele Caragelile şi Meteleu din plasa Câmpului, o grupă de 500 soldaţi ruşi şi 1500 car şi la cinci iarăşi curent au plecat; cărora li s’au dat tot concursul necesar.
                                            p. Prefect, Criteanu
         [Arh. St. Buc. Min. Int., Div. Adin., dos. Nr. 5176, f. 268. Telegramă.]
                                         282
Bucureşti 25 Ianuarie 1878
     Nr. 1229
                   Excelenţă,
     Am onoare de a vă atesta primirea notei cu data din 23 curent2), Nr. 2410, care vorbeşte despre măsurile urgente care trebuesc luate privitor la îngroparea vitelor moarte pe drumurile de etapă şi transport din România. * *)
     !) Stil nou.
     *) Vezi doc. Nr. 229 din 23 Ianuarie 1878.
                                  142
www.dacoromanica.ro
      Guvernul român, care nu neglijează niciuna din atribuţiile asupra cărora trebue să se exercite competenţa sa şi a cărui grijă este mai ales şi fără preget trează pentru tot ce priveşte igiena publică, se preocupă de multă vreme deja de această chestiune.
      S’a cerut Consiliului medical român să examineze Întinderea unui neajuns, Urmare de neînlăturat a oricărui război, şi să arate mijloacele prin care trebueşte combătut. Procedeele Întrebuinţate In timpul războiului franco-german sunt supuse unui studiu amănunţit şi Ministerul român al Finanţelor nu se va da îndărăt dela niciuna din cheltuelile pe care o va cere punerea lor în aplicare.
      Apreciind sentimentele care au dictat nota Excelenţei Voastre, mă grăbesc să Vă aduc la cunoştinţă existenţa acestui Consiliu şi să vă spun cât ar fi de favorabil primită de către Guvernul român participarea la lucrările sale a unui specialist, pe care Excelenţa Voastră l-ar desemna, acest delegat aducând concursul experienţei şi luminilor sale în deliberări relative la interese de o atât de înaltă importanţă pentru igiena publică. Rog pe Excelenţa Voastră să primească asigurarea înaltei mele consideraţii.
          [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 113. Originalul în limba franceză.]
                                           283
Bucureşti, 25 Ianuarie 1878
                    Domnule Căpitan,
      Faţă cu încetarea ostilităţiilor, guvernul a decis a restabili libera navigaţie pe Dunăre până la Nicopoli şi esportarea cerealelor ca în timp normal. Cu toate acestea veţi preveni pe domnii armatori că situaţia militară spre Vidin nefiind încă cu totul regulată, circulaţiunea în aceste părţi mai cu seamă va fi cu riscul şi pericolul lor.
       Primiţi, etc.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 3.]
                            284
Brăila, 25 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Din examinarea ce am făcut dosarelor, am văzut că deşi D-tră prin ord. Nr. 8043 dela 19 Aprilie anul trecut 1877 aţi dispus darea cu inventar în primirea Primăriei locale a cazarmelor noastre din oraşul Brăila, spre a se pune la trebuinţă în dispoziţia ai matelor ruse şi la timp să le înapoeze cu aceeaşi regulă, dar o asemenea predare nu găsesc să se fi făcut de către ofiţerii respectivi.
     In urmă, începând mişcarea trupelor imperiale, cazarmele în chestiune s’au ocupat de diferite corpuri încă din timpul predecesorului meu.
                                   143
www.dacoromanica.ro
     Mai târziu, Domnule comandant al garnizoanei române de aici a cerut să se constate ocuparea lor şi stricăciunile cauzate, Insă comisiunea instituită după ordinul Dv. Nr. 8770/77 n’a putut face şi expertiza stricăciunilor, din cauză că n’a găsit niciun inventar de starea în care erau zisele localuri, când s’au ocupat pentru prima oară de armatele imperiale.
     înaintând dar D-tră copii de pe procesele verbale încheiate de comisiune în astă privinţă, cm onoarea a vă face cunoscut, că am invitat pe Dl. Comandant să întocmească de urgenţă inventarul cuvenit, împreună cu Dl. arhitect al comunei, şi să efectueze predarea cazarmelor către Onor Primărie, astfel cum s’a dispus de D-tră.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                                        Prefect,
                                                                          Missir
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5184, f. 13.]
                                         285
Piteşti, 25 Ianuarie 1878 Nr. 978
                   Domnule Primar,
     înapoiaţi urgent lista de subscripţie a Societăţii Crucea Roşie, cu orice sume de bani ce vor fi adunat şi despre care mi s’a mai repetat cu ord. No. 15760 din 30 Decembrie anul expirat, fără să mai daţi ocazie de alte repetiri, deoarece mi se cere înapoierea lor.
     Primiţi vă rog asigurarea deosebitei melc consideraţiuni.
                                              Prefect,
                                            C. Micescu
         [Arh. Primăriei Piteşti, dos. Nr. 6, nepaginat. Copie fişă M.St.M.]
                                         286
Bârlad, 25 Ianuarie 1878
     Astăzi 25 Ianuar [au] pornit spre Tecuci 60 Cerchezi şi 70 cai.
                                            p. Prefect, Nicolau
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5176, f. 228. Telegramă.]
                                     287
                                                                Iaşi, 25 Ianuarie 1878 Doamnă,
     Pentru scopul cel măreţ şi umanitar la care cu inima de femee şi atâta ardoare lucraţi, permiteţi-ne şi nouă «membri ai Societăţii de binefacere a meseriaşilor şi comercianţilor din Iaşi» a oferi suma de 133 lei 75 bani, nu din casa societăţii
                                 IU
www.dacoromanica.ro
care poate abia din nume e cunoscută şi care e lipsită de fonduri, dară din partea unora din membrii ei, a căror nume se anexează.
     Primiţi vă rog şi micul nostru obol la grandioasa acţiune de caritate ce mâna voastră cu atâta generozitate şi străduinţă.o conduce. Cetatea noastră totdeauna v’a văzut şi e mândră a vă vide la asemenea acte mari.
     Cu această ocasiune vă rog a primi cu bună voinţă mărturisirea reinoirii profundului meu respect şi stimă.
                                                       Preşedintele Societăţii,
                                                              D. Guşti
           [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 3268, f. 287.]
                             288
[Bucureşti,] 26 Ianuarie 1878
     Nr. 409.
     Daţi ordin la compania de telegrafişti din geniu, să [se] pue direct la ordinele Comandantului Corpului de Vest, general Haralambie.
                                                             p. Ministru,
                                                           Colonel Barozzi
            [Arh. St. Buc., M. SI. M„ dos. Nr. 660, f. 2.]
                             289
[Năzîr-Maliala,] 26 Ianuarie 1878
                  Domnule Colonel!
     Fiindcă acum serviciul telegrafic civil a venit şi s’a instalat la Nazîr, unde se află birou telegrafic din această companie, fără ca mai întâi să primească linia telegrafică, întreţinerea lor precum şi a biurourilor intermediare ce ereau ocupate tot de această companie dela Lom Palanca până la Nazîr, aşa încât prin aceasta, prin instalarea serviciului telegrafic la Nazîr, s’a făcut o mare confusie între birourile militare şi acelea civile, căci adeseori se poate întâmpla discuţii între biroul militar instalat la Arcer Palanca, fiind acum între două birouri civile, unul la Lom şi altul la Nazîr, apoi în interesul disciplinei şi a bunului ordin de conducere a tuturor birourilor militare, care conform cu regulamentele militare, nu poate Întinde linie, această companie, telegrafică şi birouri, decât dela Marele Cartier [Nazîr] până la cele mai Înaintate puncte în faţa inamicului, prin urmare cred a vă raporta că este bine să se ridice toţi or menii din această companie ce se află pe liniile telegrafice dela Lom la Nazîr, rămâind pe viitor în seama serviciului civil, şi oamenii din această companie împreună cu aparatele şi bateriele să fie întrebuinţate la celelalte staţii militare, unde personalul fiind foarte redus serviciul sufere.
                                  145
www.dacoromanica.ro
     Pentru care vă alătur o situaţie detailată de diferitele răspândiri ale oamenilor din această companie, rugându-vă ca să binevoiţi a regula cele ce veţi crede de cuviinţă.
                                                      Comand. Companiei 6-a, Căpitan Gheorghiu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 33.]
                            290
Lom-Palanca, 26 Ianuarie 1878
     Am venit la Lom Palanca pentru restabilirea cablului, rog daţi urgent ordin şalupei de aici, care e gata a porni In altă parte, să se oprească, pentru a ne putea da servicii necesarii, In scoaterea şi recufundarea cablului.
                                                        Inspector Chiriţescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 3.]
                                       291
26  Ianuarie 1878
     In baza art... din serviciu interior, prin care se dă dreptul oricărui ofiţer a reclama când se va crede neîndreptăţit, aflându-mă şi eu în acest caz, cu onoare viu a face următoare reclamaţie spre a se înainta locului competent.
     Pe când mă aflam în Regimentul al 7-lea de lirfie, operând împreună cu armata rusă la luarea cetăţii Nicopoli, comandantul meu de batalion D. Maior Jippa şi D. Colonel Grigore Ion, comandantul Regimentului al 7-lea de linie (astăzi comandant al Regimentului al 10-lea de Dorobanţi ce ocupă Nicopoli) au găs t de cuviinţă ca pentru purtarea mea în noaptea de 14 spre 15 Iunie anul espirat, când batalionul d.in care făceam parte fu ordonat a proteja pontoanele ruseşti ce treceau sub focurile bateriilor din Nicopoli, să mă recomande pentru recompensare.
     Văzând însă că până astăzi nu mi s’a dat nici o încurajare pe cât timp alţii sunt încurajaţi şi recompensaţi, neindoindu-mă că din cauză de uitare mă aflu neîndreptăţit, deoârece am fost recomandat de şefii mei prin raporturi oficiale, deaceea viu a mă ruga Dle Comandant, ca să binevoiţi a mijloci cele legale la locul competent spre a mi se face cuvenita dreptate, iar pentru susţinerea dreptei mele cereri, se poate proba prin cererea raporturilor oficiale ce s’au făcut de către susmenţionaţii Dni ofiţeri superiori în privinţa apărării trecerii pontoa-nelor ruseşti în noaptea de 14 spre 15 Iunie, anul espirat, şi care trebue să se afle la dosarul Brigadei I din fosta Divizie IV.
                                                          Căpitan Paleologu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 609, f. 257.]
                                   146
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
•O*
in
w
W
c
c>
*
w
n
o
3
                                                                                                                                                                              O o 3* °
                                                                                                                                                                               <r> a
                                                                                                                                                                               O 3
                                                                                                                                                                              ^3 T3
                                                                                                                                                                              era a 3
                                                                                                                                                                              c s;
                                                                                                                                                                                  Oi
Totalu . .  Conductori Soldaţi . . . Caporali . . Sergenţi . .                  Gradele          
»*>            >*>     IO                 OI                   La Companie              Prezenţi 
OI                     IO                                                                        
•O                     Oi                       -              Guardă de trăsuri                 
                                                               din Lom Palanca                   
hk                                                           - La Biurou Lom-Palanca             
bO                     IO                                      Ordonanţe                         
oo                     Oi                       -            - Linia dela Lom-Palanca            
                                                               la Arcer-Palanca                  
*?■*                   co                                    - La Biuroul dela Arcer-            
                                                               Palanca                           
oi                     >*>                      -              Linia dela Arcer-Palanca          
                                                               la Nazâr-Mahala                   
tc                     IO                                           La Biuroul din               
                                                                     Nazâr-Mahala                
co                     IO                                      Linia dela Nazâr-Mahala           
                                                               la Tlrnicu                        
w                      IO                                      La Biuroul dela Tîrnicu           
bO                     IO                                      Linia dela Tirnicu la             
                                                               Bela-Rada                         
                       IO                              IO      La Biuroul Bela-Rada              
CO                     IO                       -              Linia dela Bela-Rada              
                                                               la Rupcea                         
te>                    f-k                                   - La Biuroul dela Rupcea            
-                                  -                           Linia dela Rupcea                 
                                                               la Smârdan                        
CO                     IO                              -       La Biuroul Smârdan                
0              >*>     oi                       s            5 Totalul prezenţilor               
01                     <r>                                                                       
                CO     s                  -            IO      Spital                   Absenţi  
(to                    IO                                      Concediu                          
-                                  -                           Lipsă apel                        
            -                                                  Dezertori                         
>*>             Oi     IO                >*>          >*>      La Calafat                        
                       va                                                                        
>-k                    o                                     - La Plevna                         
oi                     co                 IO                   in subsist. Îs PI. af. 2          
                                                               Comp. 3 şi 5 Geniu                
v>              O      oi                 va           va      Totalu Absenţilor                 
O                      oi                                                                        
va              IO                                             Efectivul                         
               >*>     >*>                00           oo                                        
                                                               Observaţii                        
Situaţia de răspindirile Companiei pe ziua de 26 Ianuarie 1878
292
Târnae, 26 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     Printr’un raport precedent am avut onoarea a recomanda pe căpitanul jNt. Alexandrescu din reg. 6 Călăraşi a fi pus în ordin de zi pe armată.
     Cuvintele pe care mi-am bazat recomandaţiunea mea, era că acest ofiţer în tot cursul campaniei a avut o conduită aleasă.
     In special îmi era faptul unei recunoaşteri ofensive, făcută împrejurul Dubni-cului, recunoaştere care a dat profite reale şi care constitue un fapt bine definit în contul numitului ofiţer, după cum se probează din raporturile şefilor săi.
     Cu toate acestea, [despre] căpitanul N. Alexandrescu nu s’a dat nici până astăzi un ordin de zi; şi fiindcă aceasta ar putea aduce un prejudiciu carierei acestui ofiţer meritor îl recomand din nou a i se da satisfacţiunea punerii în ordin de zi pe armată pentru faptul bine definit al unei recunoaşteri periculoase şi profitabile, făcute sub focul inamicului în zilele de 12 şi 13 Octombrie.
                              Comandantul Diviziei 4 Active, General G. Anghelescu
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 651, f. 137.]
                                      293
Belarada, 26 Ianuarie 1878
     înaintaţi subscrisului urgent un raport în detaliu asupra zilei de 12 şi 13, arătând pentru fiecare zi, numărul morţilor şi răniţilor pe corpuri.
                                                       General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 529, î. 62. Telegramă.]
                                      294
Turnu-Măgurelc, 26 Ianuarie 1878
     Intendenţa Măgurele zice că nu are credit pentru al 3-lea escadron din 9 Călăraşi şi astfel acest escadron nu a primit hrana şi solda oamenilor dela 1 Octombrie anul expirat, furajul se distribuie atât de neregulat, încât dela 1 Ianuarie1) nu s’a primit până acum decât pe 8 zile. Căpitanul Trestianu nu şi-a » primit solda dela 1 Iunie. Ad-ţia bulgară nu voeşte a mai da care de transport decât cu plata de trei franci pentru 25 verste.
     Rog a se regula aceste chestii de urgenţă.
     Coloana 4 de muniţiuni sper a o trece peste două zile, profitând de trecerea unui regiment rus.
                                                            General Zefcari
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 321. Telegramă.] *)
         *) Stil nou.
                                   148
www.dacoromanica.ro
295
Lom-Palanca, 26 Ianuarie 1878
                Domnu le General,
     Necontenit primim reclamaţiuni dela autorităţile locale în privinţa carelor de transport ce se iau de către corpuri. Daţi vă rog ordine severe corpurilor şi serviciurilor de sub comanda Dvs. ca să dea chitanţe pentru carele ce se iau, precum şi. că îndată ce s’a efectuat transportul, acele care să fie libere a se întoarce în localitatea de unde au fost luate.
     Numai printr’o astfel de procedare se va putea inspira confienţă locuitorilor pentru a nu mai ascunde carele lor.
                                                        General Haralambie
         [Arh. St. Buc, M. St. M., dos. Nr. 531, f. 16.1
                                       296
Bucureşti, 26 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     D. revizor şcolar al judeţelor Dolj şi Romanaţi prin raportul sub Nr. 37 ne face cunoscut că autoritatea locală din comuna Poiana, judeţul Dolj, a cerut ca localul şcoalei să fie deşertat, spre a înfiinţa spital. Subscrisul are onoare a vă comunica aceasta şi a vă ruga ca de urgenţă să binevoiţi a lua măsurile necesare de a se opri această rrîăsură, în interesul instrucţiunii rurale, cu deosebire că astăzi sunt 150 elevi care frecventefază] şcoala, fiind o parte mare dintre elevii şcoalei din Calafat. Primiţi vă rog, domnule ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                 p. Ministru
     [Rezoluţie:] Să se dea ordin prefectului de Dolj în senzul cererei de faţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4891, f. 3.]
                                       297
Bucureşti, 26 Ianuarie 1878
     Colonelul Arion îmi telegrafiază acum din Adrianopol că preliminările păcii, stabilite fără participarea noastră, conţin un articol hotărând independenţa, României, cu largă compensaţie, urmând a fi reglementată printr-o conferinţă, la care vom lua parte. Colonelul Arion adaogă că este urgent a trimite la Adrianopol un diplomat român pentru a reglementa chestiunile de amănunte. Ce ştiţi despre despre acestea?
     Aştept informaţiile dv. în această privinţă.
                                                               Kogălniceanu
         [Min. At. Ext., dos. Nr. 77, f. 127. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.]
                                       149
                                  www.dacoromanica.ro
298
Bucureşti, 26 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Faţă cu încetarea ostilităţilor şi cu necesitatea de a restitui comerţului mijloacele de transporturi fluviale, am crezut de a mea datorie de a ordona căpitanilor de porturi ca să permită libera navigaţie pe Dunăre până la Nicopoli şi exportaţiunea cerealelor şi mărfurilor ce se află în deposit pe malul nostru. Totodată am intervenit pe lângă d-1 general Drenteln spre a se lua măsuri identice în părţile dela Nicopoli în jos. Vă rog dar, d-le ministru, să binevoiţi a transmite şi dvs. instrucţiuni în acelaşi sens cofnandanţilor militari respectivi, invitându-i totodată a lua disposiţiuni de urgenţă spre a se curăţi fluviul de torpilele care compromit actual securitatea navigaţiunei.
     Primiţi vă rog, d-le ministru,...
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 4.]
                                              299
Nicopole, 26 Ianuarie 1878
     Nr. 7.
                   Domnule Ministru,
     Corespondenţa aici se face numai în limba rusă şi română, şi Guvernatorii ruşi au traducătorii trebuincioşi[i]; mie însă lipsindu-mi aceasta sunt obligat să plătesc totdeauna pentru traducţiuni.
     Vă rog dar respectuos să binevoiţi ca, dacă misiunea mea are să durefze] mult, să-mi numiţi un secretar care să cunosacă bine limba rusă mai cu seamă şi franceza.
     Vă mai rog Domnule Ministru se decideţi o sumă oarecare şi pentru spesele cancelarii şi să binevoiţi a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                           C. Ciocârlan Comisar,
      [Reziluţie:] Se va supune Consiliului de Miniştri un Stat pentru personalul Comisarilor din Bulgaria în care se va prevedea şi un secretar pentru Comisarul, dela Nicopoli.                           '
                                                                                          [Mitilineu]
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 61, f. 458.]
                                            300
[Bucureşti,] 26 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Ministerul de Interne de lângă adresa Nr. 1198, îmi trimete în copie o peti-ţiune ce a primit din partea femeii Stanca, soţia soldatului V. Prujeanu, din comuna Gubancea, Districtul Dolj, prin care se plânge că în lipsa soţiului său, care se găseşte
                                  150
www.dacoromanica.ro
concentrat, i s’ar fi vândut de către perceptorele local mai multe vite pentru împlinirea amenzii de 200, la care soţul său este supus de către agenţii regiei monopolului: tutunurilor, printr’un proces verbal aprobat şi de acel onor. Minister şi fiindcă din banii rezultaţi din vânzarea acelor vite nu s’a complectat suma de lei 200 şi s’a pus în urmărire şi singurul bordei ce i-a mai rămas pentru adăpost, petiţionarea cere a se lua dispoziţiuni pentru suspendarea acestei urmăriri până la întoarcerea soţului său de pe câmpul de luptă.
      In temeiul acestei legitime reclamaţiuni am onoarea a vă înainta, petiţiunea numitei şi a vă ruga, D-le Ministru, să binevoiţi a lua dispoziţiuni pentru ca, Casieria locală prin perceptorul respectiv să suspende urmărirea averei soţului reclamantei ce se află concentrat până la întoarcerea sa din campanie.
      Această mijlocire o făcu în virtutea legii dela 24 Aprilie anul expirat, care este generală şi care, credem că se aplică în toate caşurile când este vorba de a se lua veri o dispoziţiune de urmărire contra unui militar aflat pe câmpul de luptă.
      De resultat vă rugăm să ne onoraţi cu răspuns.
          [Arh. St. Buc., Min. Justiţiei dos. Nr. 327, f. 259 neinv.]
                             301
Piatra-Neamţ, 26 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Cu raportul subprefectului plasei de Sus Nr. 386 primindu-se suma de 174 lei 40 bani prinşi din vânzarea a 32 oi oferite armatei române de un număr locuitoii din comunele Bălţăteşti şi Petricani, s’au înaintat Dlui Casier general dela acest judeţ cu adresa Nr. 1060. Despre care cu respect vă aduc la cunoştinţă spre regulă. Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele con-sideraţiuni.
                                                                  Prefect,
                                                                 Adamescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4903, f. 202.]
                                      302
Bucureşti, 27 Ianuarie 1878
     Daţi ordin Regt. 3 de linie a porni la 29 curent din Călăraşi pentru Bucureşti unde va rămânea în garnizoană. Itinerariul ce va urma va fi acelaşi pe care l-a urmat din Bucureşti la Călăraşi.
                                                                Comand. Diviziei, General Racoviţă
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 239. Telegramă.]
                                   151
www.dacoromanica.ro
303
[Călăraşi,] 27 Ianuarie 1878
     Rog mijlociţi pe lângă Ministerul de Finanţe a autoriza pe casierul Ialomiţa ca să achite mandatele regimentului al 3-lea din orice fonduri ar avea disponibile. In alt mod acestui corp ii este cu neputinţă a se pune in marş neavând niciun ban măcar.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 228, Telegramă.]
                                       304
[Călăraşi,] 27 Ianuarie 1878
     Corpurile sunt în complectă lipsă de bani, Spitalul provizoriu aici înfiinţat nu are nici efecte, nici medicamente, bolnavii se înmulţesc. Sergentul Nicola Ion din 8 Dorobanţi rănit la 14 Ianuar a încetat din viaţă.
     Rog ca medaliile oamenilor morţi să se dea acelor ce nu le-au primit până astăzi, deşi prin Decret le-au fost acordate.
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 223.]
                                       305
Bucureşti, 27 Ianuarie 1878
     Fiind dat sosirea artileriei române la detaşamentul din Călăraşi şi din pricina opririi operaţiilor militare, Comandantul trupelor a dat ordinul să fie mutate trupele ruse care se aflau la Călăraşi şi Olteniţa. In conformitate cu acest ordin, au fost luate măsurile necesare pentru plecarea din Călăraşi a batalioanelor de rezervă 38 şi 39 cu artileria lor şi a batalionului 40 de rezervă cu bateria care-i aparţine, din Olteniţa. Acelaşi ordin a fost dat regimentului 40 al cazacilor de la Don, care ocupa avant-posturile începând din satul [Cuneşti] până la satul Stelniţa, să fie scos şi trimis la Giurgiu.
     Din ordinul emanat de la Comandantul trupelor ruse, am onoarea de a aduce-la cunoştinţa Excelenţei Voastre acest fapt...
                                                                                                                            Şef al Statului Major, General Maior Cerkez
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 426, f. 366. Originalul în limba franceză.]
                                            [306
Călăraşi, 27 Ianuarie 1878
     Preliminariile păcii fiind subscrise, trupele îşi vor retrage liniile de anteposturi în cantonamentele respective şi vor începe exerciţiile obişnuite.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 229.]
                                             152
                                  www.dacoromanica.ro
307
[Bucureşti.] 27 Ianuarie 1878
     Camera în şedinţa de astăzi 27—8 a votat proectu] de lege pentru reînfiinţarea agenţilor diplomatici la Roma, Petersburg şi Belgrad.
                                                                          Panfil
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 139 Telegramă.]
                                         308
Bucureşti, 27 Iauuaric 1878
     Zwiedenek a fost autorizat de către Guvernul din Viena să ne declare că Austro-Ungaria nu va consimţi niciodată la anexiunea Vidinului de către România. Nu-mi pot da seama de unde provine această ştire, fiind dat că noi am refuzat totdeauna orice compensaţie teritorială; în ce priveşte Vidinul, in mod special, cunosc punctul de vedere al Contelui Andrassy şi Excelenţa Sa cunoaşte deasemenea declaraţiile mele făcute cu ocazia trecerii mele la Viena, anul trecut. Vă rog deci să reînoiţi asigurările mele în această privinţă şi să declaraţi în numele meu că nu vom putea anexa niciodată Vidinul. Ne mărginim să-l ocupăm până la încheierea păcii, ca zălog al despăgubirilor de război.
                                                                  Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f.132. Originalul in limba franceză. Telegramă cifrată. Reprodus şi în Documente oliciale, 1880, p. 39.]
                                        309
St. Petersburg, 27 Ianuarie 1878
     Potrivit instrucţiunilor dvs. am comunicat Cancelarului cererea pentru despăgubirea de război şi am insistat ca suma de 100 de milioane să fie prevăzută in tratat. Răspunsul ce mi s’a dat este că această cerere trebue adresată lui Ignatiev, care este însărcinat de către guvern să culeagă direct de la guvernul nostru pretenţiile şi condiţiile ţării în vederea tratativelor viitoare. Aşadar grăbiţi-vă să i le faceţi cunoscute pe calea cea mai scurtă.
     Urmarea convorbirii într’o altă telegramă.
                                                                General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 133. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.]
                                        310
Bucureşti 27 Ianuarie 1878
     Nr. 1015
                  Domnule Comisar General.
     în urma unei adrese aci anexată în copie a colegului meu dela Resboiu am onoare a vă ruga să binevoiţi a interveni locului competent pentru a nu se mai
                                        153
www.dacoromanica.ro
împied ca, ca până acum garda română de a funcţiona la podul Pietroşani, deoarece -acolo este una din trecătoarele importante şi care, nefiind supraveghjată, ar aduce pagubă statului.
      Primiţi vă rog, Domnule Comisar General, asigurarea înaltei mele consideraţiuni
                                                                     Ministrul
                                                                   Kogălniceanu
      [Rezoluţie:] Se va interveni pe lângă Prinţul Obolensky avându-se în vedere şi adresa Nr. 931.
                                                                     G. M. Ghica
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. f. 702.]
                             311
27  Ianuarie 1878
     Nr. 3968
     Direcţia Intendenţei aflată tabăra armatei active alăturându-va tablou al asignovri, Det genercu N pentru ca să primiţi dela localu casierie 295 rub. 87 copeici, cuveniţi guvernului român pentru căutarea în spitalurile de Vlaşca, Oltului şi Bol-gradului Cinuri de Josu ostaşilor Ruşi, sânteţi rugaţi să trimiteţi aceşti bani guvernului românesc sub cvitanţie pe care să o înaintaţi la Intendenţă.
                                          Au tradus Intendenţii P. Ruban.
         [Min. Ar. Ext., dos. Nr. 63, f. 13.]
                                      312
[Bucureşti], 27 Ianuarie 1878
     Nr. 1435
     Dl. Procuror Gsneral pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti prin adresa Nr. 4161, îmi face cunoscut că a dat în judecata Curţii pe Costache Bradoschi, adjutorul primarului comunei Telega, şi pe Manole Nicolescu, adjutorul notarului ace[le]i comune, pentrucă au întrebuinţat casne asupra unor bănuţi, spre a-i sili să mărturisească că ei sunt autorii unei tâlhării.
     Comunicând Dv. cele ce preced, vă invit, Dle Prefect, a arăta numiţilor spre a se prezenta înaintea ace[le]i Curţi când vor fi chemaţi.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 5031, f.4.]
                                     313
Bucureşti, 27 Ianuarie 1878
     Nr. 88
                  Domnule Comandant,
     Spre îndeplinirea mijlocirei ce ne-aţi adresat-o sub Nr. 309 avem onoare a vă trimite alăturatul tablou de numele şi pronumele a trei zeci (30) ofiţeri turci primiţi în căutarea Spitalului Brâncovenesc dela 11 Decembrie 1877 până la 25
                                  154
www.dacoromanica.ro
Ianuarie curent, cu însemnare de ziua în care au intrat fiecare, precum şi de acei ■care au ieşit şi totodată vă facem cunoscut că epitropia n’a dat nici o diurnă Ia nici unul din aceşti ofiţeri pre timpul cât au stat în spital.
     Primiţi, vă rugăm, Domnule Comandant, asigurarea osebitei noastre consider aţiu ni.
         [Arh. St. Buc., Spit. Brîncoveneşli, dos. Nr. XLV, 114, f. 49.]
                             314
Turnu-Măgurele, 27 Ianuarie 1878
   . Şi astăzi 27 Ianuarie, am mai predat intendenţei 765 arbori lemne, aduşi în 78 sănii, în lungimea naturală, dela Dorobanţi, rog respectuos însă daţi ordine de a se face distribuirea lor într’un mod mai regulat căci am constatat astăzi că s’au dat lemne şi la aceia ce sunt In cvartir şi la care nu tocmai era necesar a se da, pe când după ordinul Dv. trebuia a se da numai la spitale şi moară. Transportul se face cu multă anevoinţă, cauza morţii vitelor şi drum greu. Sunt de opiniune dacă să admiteţi a nu mai funcţiona moara, căci consumă lemne multe şi pâinea se poate găsi şi contracta a se da aici cu preţ de 20 bani una.
                                    p. Prefect Teleorman, Vlădăşescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966. f. 522. Telegramă,]
                                       315
[Bîrca,] 27 Ianuarie 1878
     De aceasta se va anexa în copie ordinul D-lui Prefect al judeţului spre a-i da întinsă publicitate spre cunoştinţa tuturor.
     Craiova devenind centrul aprovizionărilor armatei, oamenii luaţi cu boii prin rechiziţie a le transporta la diferite puncte pe de marginea Dunării, dificultăţile drumului, n’au nutreţ să hrănească vitele, trebuincios până la destinaţie şi întoarcere. Subsemnatul comunicându-vă aceasta, am rugat pe D. Prim Ministru să auto-rize intendenţa de a da fiecărui chirigiu hrana pentru vite. Prin ordinul No. 821 D-l Ministru de Interne ne comunică că intervenind la D-l Ministru de Resbel pentru a procura oamenilor cari fac transporturi nutreţ pentru vite, a primit adresa No. 505 prin care îi încunoştiinţează că a dat ordin Intendenţei militare locale ca să libereze locuitorilor fân din depozitele armatei socotind raţia fiecărui bou până la 8 (opt) chilograme pe zi, separat zilele ce vor face la ducerea şi întoarcerea cu proviziuni.
     Vă comunic şi D-v aceasta spre ştiinţă.
          [Arh. Primăriei Nedeea, dos. Nr. 8/1878, f. 68. Copip fişă M. St. M.].
                              155
www.dacoromanica.ro
316
Tîrnac, 28 Ianuarie 1878
                                      Ordin de zi Nr. 5
     Se face cunoscut Corpurilor că cu ocazia căderii Plevnei s’au decorat grade inferioare din Regimentul Nr. 2 infanterie, Regimentul 12 Dorobanţi şi Batalionul 3 Vânători, cari au făcut parte din Divizia III activă şi actualmente din Divizia IV-a activă.
                                   Comandantul Diviziei 4-a, Gpneral Anghelescu
     Batalionul 3 Vânători, decoraţi:
   12  grade inferioare
     Regimentul 2 infanterie, decoraţi:
   24 grade inferioare.
     Regimentul 12 Dorobanţi, decoraţi:
   24 grade inferioare.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 529, f. 71 şi 72.]
                                        317
Tîrnac, 28 Ianuarie 1878
                                    Ordin circular Nr. 181
     Se face cunoscut corpurilor, rămâind în responsabilitatea D-lor Comandanţi, că ori de câte ori se iau cară de prin locurile pe unde trec, să se plătească oamenilor. Aseminea când se fac rechiziţiuni, să se libereze bonuri din registrele date anume.
     Ori de câte ori se vor lua care, ele nu se vor ţine mai mult de 3 zile, fără aprobarea Diviziei.
     Corpurile care au acum care, sau vite de tras de prin locurile pe unde au trecut, le vor înapoia de îndată.
                                                           Din ordin,
                                      Şef de Stat Major,
                                  Lt. Colonel I. Argetoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. Al., dos. Nr. 529, f. 81.]
                                       318
[Nazîr Mahala,] 28 Ianuarie 1878
    Comănduirea Garnizoanei Lom-Palanca comunică, că Prefectura acelui oraş a făcut cunoscut că a primit reclamaţii necontenit, de pe la locuitorii din diferite sate. [Ei] reclamă că trupele ce au trecut şi trec pe acolo le iau vitele cu
                                   156
www.dacoromanica.ro
care şi alte obiecte şi că nu numai că nu li se plătesc, dar nici nu li se mai înapoiază cu lunile întregi, astfel că sunt nevoiţi de a le părăsi şi a pleca pe la satele lor rămânând săraci şi ne mai având cu ce se hrăni.
     Se pune în vedere aceste reclamaţii şi se invită domnii comandanţi ai Diviziilor- a da ordine severe Corpurilor de a evita pe viitor, de a mai da loc la reclamaţii de asemenea natură. *)
                                           Comandantul Corpului de Vest,
                                                  Gen. Haralambie
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 114 A, f. 167.]
                                      319
Nicopole, 28 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     La ordinul No. cu onoare viu a vă raporta, că sunt surprins văzând procesul verbal al dlui substitut Trib[unal] Vlaşca, căci cazul ce s’a întâmplat între mine, -ca comandant al garnizoanei Giurgiu, şi dnu poliţaiu al aceleiaşi urbe, este cu totul militar, pentru care am şi raportat dlui Ministru de Războiu chiar de atunci, adică de pe la începutul lui Noembrie expirat şi de unde se poate vedea cât s’a denaturat faptul.
     împrejurarea neatingându-mă personal, ci ca autoritate militară o cercetare nu mi se poate face decât de autorităţile militare, cari nu s’au substituit în lipsa subsemnatului şi cari nu au ascultat decât una din părţile în litigiu şi pe nişte martori toţi subalternii ai reclamantului.
     Las, dle general, la aprecierea dstră acest mod de procedare care atinge atât de mult ordinea militară.
                                                              Maior Mânu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos, No. 639, f. 295.]
                                      320
JNicopole,] 28 Ianuarie 1878 La Nr. 547.
     Autoritatea bulgară nu mai voeşte a da mijloace de transport fără bani. Muniţiile astfel nu se pot transporta la Nazir Mahala.                        .
     Trebue să se dea Intendenţii ordin a trimite garde de la Bresleniţa, mijloace de hrană. Oamenii de acolo îmi fac cunoscut că nu mai au ce mânca.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 261.]
       x) Ordin similar se trimite Div. a I\-a.
                                   157
www.dacoromanica.ro
321
Nicopolc, 28 Ianuarie 1878
     Doctorul Bally pornit azi Ia Măgurele fiind bolnav, doctorul Ştefănescu l-a înlocuit.
     Sper mâine a trece In ţară tot restul coloanei de ambulanţe ce am avut aici.
                                                             General Zefcari
         [Arii. St. Buc., M. St. M. dos. Nr. 639, f. 242.]
                                        322
Cdato, [28] Ianuarie 1878
     Pe toată ziua primesc plângeri şi cereri de Ia locuitori cu certificatele primarilor In regulă pentru a se duce Ia copii dincolo, de asemenea şi dela negustori care voesc a trece dincolo cu lucruri de mâncare penru armată, rog ordonaţi-mi dacă pot da asemenea învoiri.
                                                             Maior Gheorghiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 314 Telegramă.]
                                      328
[Nicopole,] 28 Ianuarie 1878
     Pentru carele ce mi-aţi cerut prin adresa Nr. 184 ca să. transportaţi materialul de răsboiu luat de la Turci, am intervenit la dl. Prefect de Nicopoli, de a ni le procuia încă de la 20 Ianuaiie, după o altă asemenea cerere ce am avut de la d. general Zefcari, comandantul cetăţii, dar prin răspunsul ce am primit cu Nr. 49, îmi declară că nu poate să-mi îndeplinească cererea, fiindcă în tot arondismentul de sub administraţiunea Domniei-Sale, nu se găsesc decât 1500 perechi vite, din care mare parte sunt bolnave şi apoi mai trebuiesc şi pentru armata imperială rusă.
     Pentru cele opt vite însă de nutriment m’am adresat prin telegrama domnului Ministru d.e Externe, dar până astăzi nu am niciun răspuns.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 590, f. 44.]
                                      324
Calafat, 28 Ianuarie 1878
     Telegrama Dv. 127, răspund..
     Acest oficiu nu dispune de aparate d.e rezervă de cât numai de trei releuri, o busolă', precum şi de 2 aparate ambulante de care nu ne putem servi din catisa defectuosităţii lor.
     Cererea Dv. pentru complectarea a zecs aparate am supus-o Direcţiunei.
                                                          Dirigent Florian
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 660, f. 23.]
                                  158
www.dacoromanica.ro
325
Călăraşi, [28 Ianuarie 1878]
     Conform ord. telegrafic al D-lui Gen. Racoviţă, comandantul acestei Diviziuni, de sub Nr. 81, regimentul al 3-lea de linie, la orele 10 dimineaţa, la 29 a lunei curente, se va pune în marş pentru Bucureşti unde va ţine garnizoană.
     Itinerarul ce veţi urma pentru întoarcere, este acelaşi ce aţi urmat şi la venire, cu modificările ce veţi găsi de introdus în urma revărsării apelor. Toţi bolnavii şi răniţii transportabili ce aparţin regimentului vor urma corpul. Doctorul Demostene va preda serviciul spitalului medicului cel mai mare sau mai vechiu în grad. Adresaţi-vă la administraţiunea acestui district spre a pune la dispozi-ţiune carele necesare pentru transport.
                                               Cd. Brig. I, Col. Ylădescu [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 228.]
                            326
[Călăraşi,] 28 Ianuarie 1878
     Preliminarele păcii fiind subscrise trupele îşi vor retrage liniile de antepos-turi în cantonamentele respective şi vor începe exerciţiile obişnuite. Trupele române îmi vor comunica programul acestor exerciţii.
      Semnează că au luat cunoştinţă:
                Reg. III Linie Reg. Y Dorob.
                Reg. VIII Dorob.
                Bat. 38 Inf. de rez.
                Bat. 39 Inf. de rez.
                Reg. 40 Cazaci de Don Reg- HI] fgjgraşj Reg. VII ( C 1 Ş
trupe imperiale
Bat.
Reg... artilerie
            [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 248.]
                                        327
Călăraşi, 28 Ianuarie 1878
      Până în acest minut n’am primit niciun răspuns la telegrama ce v’am trimis. 4m telegrafiat şî Ministerului. Regimentul dar, în lipsă de bani, nu poate pleca mâine 29 curent.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 232.]
                                   159
www.dacoromanica.ro
328
Poiana, 28 Ianuarie 1878
     Douăzeci şi şapte curent neînmagazionat nici un fel de previziuni. încărcat, rezultat măcinat 12421 kilograme mălai; scăzut; ars maşina 2983 kilograme lemne; 10462 pâini trupa, 450 pâini ofiţereşti.
                                  Şeful Manutanţei Poiana, Locotenent Rotaru
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 521. Telegramă.]
                                 329
Turnu-Măgurele, 28 Ianuarie 1878
     Astăzi 28 Ianuarie curent, nu am primit nici un fel- de provizii in depou.
                                p. Şpful Depoului general furaje, Zahariadi
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 520.]
                                   330
Ciuperceni, 28 Ianuarie 1878
     In consideraţie că după avizul ce v’a făcut Dvs. Subintendent Tamara n’aţi trimes delegat pentru a primi îmbrăcămintea nouă destinată corpurilor din Divizie şi în baza notei Nr. 167 a D-lui General Cerchez, Cd. Div. II, către Dl. intendent Căzănescu, prin care delega pe Dl. Subit. Dumitrescu, am dispozat de s’au liberat în primirea şi sub chitanţa acestui ofiţer efectele notate pe verso pagina şi vă rog a regula a mi se trimite formele legale când se va înapoia chitanţa ofiţerului.
Adjunct I. Porfiri
     Divizia II
139 mantale infanteriei 1133 mantale de dorobanţi 91 tunici de vânători 40 tunici de artilerie 16 tunici de tren 55 pantaloni de Vânători 560 pantaloni de infanterie 508 cojoace noi bune 84 iţari
   64 perechi cizme de infanterie 2690 Peste tot două mii şase sute nouăzeci.
Predat prin mine, C. Ionescu
             Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 268, f. 9.]
                                   160
www.dacoromanica.ro
331
Rupcea, 28 Ianuarie 1878 Nr. 388.
                  Doamnă,
     Ambulanţa Doamnelor din Iassy, cu începere de la 23 Decemvrie fiind ataşată la Divisia ce am onorul a comanda şi urmând toate mişcările acestei Divisii, (de la Lom-Palanca şi până la definitiva împresurare a Vidinului) a adus servicii reale trupelor din această Divisie.
     îmi împlinesc dar o sântă datorie mulţumindu-vă Domniei-Voastre şi Doamnelor din Iassy care animate de cele mai umane şi patriotice sentimente au contribuit prin înfiinţarea acestei Ambulanţe la uşurarea atâtor crude suferinţe.
     Este adevărat că mulţumirile mele sunt palide alăturea cu recompensele ce aflaţi în conştiinţa D. voastre, cu toate acestea aceste mulţumiri făcute în numele trupelor ce am onorul a comanda, am speranţa că vor fi bine primite de Domniile Voastre şi cu recunoştinţă de ţara întreagă.
     Nu pociu lipsi Doamnă de a ve face cunoscut că atât Şeful Ambulanţei, Doctorul Ursulescu, cum şi întregul corp medical, prin devotamentul şi abnega-ţiunea lor, au câştigat titlul de recunoştinţă, soldat romăn.
     Vă rog Doamnă a fi, pe lângă comitetul ce presidaţi interpretul mulţumirilor celor mai vii a trupelor Divisiei I active şi a primi cu această ocaziune din parte-mi asigurarea consideraţiunei celei mai distinse.
                                          Comandantul Diviziei I a Activă,
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 3270, f. 247—248.]
                                      332
Bucureşti, 28 Ianuarie 1877
     Cu toată scrisoarea Dvs., este neapărat nevoe să plecaţi îndată la Constan-tinopol. Unele Puteri par să se fi învoit pentru a desbate la Constantinopol chestiunile de graniţă. Guvernul socoteşte prezenţa dvs. la Constantinopol indispensabilă şi vă cere să vă duceţi acolo imediat.
     Daţi voie guvernului să aibă şi el punctul său«de vedere în materie de necesităţi politice şi daţi-i voie să se îngrijească şi de interesele ţării, şi de propria sa răspundere.
     Vă rog să răspundeţi telegrafic.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 24, f. 240. Originalul în limba franceză.]
                                      333
Bucureşti, 28 Ianuarie 1878
                  Domnule ministru,
     Am onoare a vă înainta în original adresa No. 386 a onor. Cartier General al armatei în basa căria dirigintele oficiului telegrafico poştal Poradim a creditat
                                       161
11. - c. 313.
www.dacoromanica.ro
D-lui Colonel Catargiu depeşi telegrafice in luna Noembrie şi Decemvrie, care însumează suma de lei 202 bani 75.
      Vă rog, Domnule ministru, să binevoiţi a lua disposiţiile ce veţi socoti de cuviinţă spre a se înainta direeţiunei de către D. Colonel Catargiu citată sumă de lei 202 bani 75 căci din causa acestui deficit, dirigintele oficiului Poradim nu poate face vărsarea venitului.
      Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
           [Win. Af. Ext., dos. Nr. 40, f. 694.]
                                                                                                                                               Director general, C. F. Robescu
                                       334
Bucuroşii, 28 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Am onoare a vă transmite pe lângă aceasta petiţiunea agenţiei vapoarelor înregistrată la Nr. 97 prin care cere a se lua măsurile cuviincioase şi a ordona autorităţilor pe care priveşte curăţirea fluviului Dunărei de torpile dela Severin până la Sulina.
     Interesele comerciale cerând imperios a se satisface cu o oră înainte cererea agenţiei vapoarelor, vă rog Domnule Ministru să interveniţi pe lângă autorităţile ce veţi găsi de cuviinţă spre a se da urmare menţionatei cereri.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea prea distinsei mele ronsdieraţii.
                                                                  Ministru,
                                                                                 P. S. Aurelian
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—77, f. 41.]
                                     335
Bucureşti, 28 Ianuarie 1878
     Nr. 1071
                  Domnule Ministru
     Am onoare a vă comunica că D-l Inginer Petre Ene, trecând în funcţiunea de Director General al acestui Minister, subsemnatul a numit in locul Domniei-Sale ca Preşedinte al Consiliului Central pe D-l C. Olănescu Inspectorul Controlului Căilor ferate.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                               Ministru,
                                                                             P. S. Aurelian
           [Win. Af. Ext., dos. Nr. 54, f. 7.]
                             162
www.dacoromanica.ro
336
jBucureşli,] 28 Ianuarie 1878
     Am onoare a vă transmite cppie după raportul No. 11181)ce am primit dela Prefectura Judeţului Dolj prin care arată instigaţiunile făcute printre locuitorii comunei Cârna de către militarii rezervişti care au mers cu cutezanţa până a ameninţa pe subprefect şi primar şi vă rog D-le Ministru, să binevoiţi a rândui o anchetă mixtă pentru constatarea faptului care nu poate fi trecut cu vederea, căci ar lua proporţiuni întinse şi'mai cu seamă că vine din partea militarilor
     Delegatul nostru la ancheta ce veţi rândui, Apţi cunoaşte că este D-l prefect de Dolj.
          [Arh. St. Buc., Min. Ini. Div. Com., dos. Nr. 4952, f. 440.]
                                        337
Bucureşti, 28 Ianuarie 1878
     In evenimentele grave prin care trece ţara cu rezbelul declarat Turciei de către Rusia, guvernul pentru a înlătura depe pământul ţerei dezastrele unui război ce nu noi îl provocasem, a fost nevoit a recurge la arme şi a chemat sub steaguri şi rezervele armatei.
     Scopul a fost agiuns; valoarea armelor române a oprit invaziunea inamică Sângele oştenilor, fii ai ţării a asigurat pacinica vieţuire şi mersul regulat al mai tuturor intereselor acelora cari nu au luat parte la marele lupte ce armata a susţinut cu toată energia şi bărbăţia.
     Cunoaşteţi, Dle prefect că corpurile legiuitoare după propnnerea guvernului, în marea lor solicitudine pentru familiile acelora ai cărora fii îşi \rarsă sângele pentru apararea căminelor tuturor, au votat o lege prin care se obligă comnnele a face şi a aduna munca lor.
     Din nenorocire, am constatat cu mâhnire că această lege, nu în toate părţile s’a executat după cum trebuia, şi mulţime de familii ale rezerviştilor se găsesc astăzi în suferinţă materială din care unele chiar şi cu pierderea fiilor lor, căzuţi ca bravi pe câmpul de luptă şi mai cu osebire lipsite de mijloace de a-şi procura sămânţa necesară pentru cultura anului viitor.
     Timpul semănăturilor se apropie şi datoria celor cari au trăit în linişte pela vetrele lor credem că ar fi a procura din prisosul lor celor în lipsă, ca astfel mângâierea să îndulcească durerile cauzate de cruzimile rezbelului şi familiilor soldaţilor să simtă că dacă nenorocirea le-a hrăpit un fiu, un frate, un soţ inbit, au găsit alţi atâţia în concetăţenii lor.
     Pentru acest sfârşit, vă rog, Dle Prefect, să luaţi iniţiativa în districtul a cărui administraţie vă este încredinţată, să faceţi un apel călduros la avuţii şi mai cu osebire la proprietarii acelui district ca să deschidă liste de subscrieri
         *) Vezi doc. Nr. 208 din 22 Ianuarie 1878.
                                        163
11*
www.dacoromanica.ro
pentru dare de săminţe familiilor soldaţilor din acel district. Sunt sigur, Dle prefect, că dacă dvs. cu bunăvoinţa şi activitatea de care aţi dat probe până ’acum se va realiza şi acest ajutor meritat de cei se ce găsesc in lipsă; numai pentrii că au fost chemaţi a apăra cu sângele lor cbiar interesele unor asemenea proprietari şi astfel sacrificiile deja făcute de aCeŞtia până acum se vor Încununa şi cu acest din urmă (sacrificiu). Veţi şti să faceţi să se manifeste în inimile generoşilor avuţi şi proprietari sămţămintele înalte ale unor asemenea fapte meritorii din toate punctele de vedere.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5527, f. 7 şi 15.]
                                         338
Bucureşti 28 Ianuarie 1878 Nr. 1502
     Dl Ministru Cultelor şi Instrucţiunii Publice prin adresa N. 896 ma informeazp ca autoritatea locală din comuna Poeana, judeţul ce administraţi, a cerut ca localul şcoalei să fie deşertat spre a înfiinţa spital şi cere ca de urgenţă să se ia dispoziţiuni de a se opri această măsură, în interesul instrucţiunei rurale, cui deosebire ca astazi sunt 150 elevi care frecventează şcoala, fiind o parte mare dintre elevii şcoalei din Calafat.
     Comunicând Dv. cele ce preced, vă invit Dle Prefect să luaţi dispoziţiuni, în sensul cererii de faţă..
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos Nr, 4891, I.4.]
                                         339
Focşani, 28 Iannarie 1878
     Răspund notei D-v circulară din 28 corent;
     In judeţul Putna se poate găsi vin ordinar până la şase mii vedre cu preţul de trei franci pe loc vadra, 10 oca fără vas şi cu vas până la patru franci 50 bani, după calitatea vasului.
                                                                    Prefect,
                                                               G. F. Robescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 496(j, f. 524. Telegramă.]
                                         340
Buzău, 28 Ianuarie 1878
     Dela 26 orele 10 şi 1/2 seara până la 27 curent orele 6 şi 1/2 au trecut pe calea ferată prin acest district 4 trenuri cu material şi armată rusă compuse din:' 35 vagoane cu soldaţi 30 vagoane sanitare.
                                  164
www.dacoromanica.ro
     33   vagoane cu Turci prizonieri
     34   cu material
     Supun cu respect cunoştinţei Dvs.
                                              p. Prefect, Criteanu
          [Arh. St. Buc., Alin. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5176, f, 230. Telegramă.]
                                      341
Piatra-Neamţ, 28 Ianuarie 1878
                                  l
                 Domnule Ministru,
     D-l Ministru de Război prin ordinul No. 682 răspunde că, primind de la depoul central de îmbrăcăminte în 4 pachete pânză oferită armatei române şi despre care tratează raporturile adresate D-v sub No. 19705, 19834, 20084 şi 20780 din anul expirat 1877; la desfacere şi măsurare au găsit 214 şi 1[2 metri în loc de 351 coţi ce s’a trimis de aici. Supunându-vă aceasta la cunoştinţă cu respect vă rog, D-le Ministru, a cunoaşte că, diferenţa rezultă din calculul coţilor în metri, fiind pânză compusă din mai multe bucăţi mici ce n’au putut fi măsurate cu exactitate.
     Primiţi asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                 Prefect,
                                                                Adamescu
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4903, f. 212.]
[Bucureşti,] 28 Ianuarie 1878
     Nr. 971.
                            342
                   Domnule Ministru,
     Răspunzând adresei Dv. No. 540 prin care ne comunicaţi că lui Gheorghe Butu, supus Austro-Ungar, i se ia de Primăria oraşului Olteniţa vite pentru tăere aub titlu[l] de rechisiţiune, am onoare a vă face cunoscut că, după cum asigură Dl Sub-Prefect de Olteniţa prin raportul No 588, s’a luat doui boui de rechisiţie de la Măcelarul Ioniţă Ionescu, iar nu de la numitul Butu, de şi se declară asociatul celui dântâi.
     Primiţi etc.
                                                                    Prefect,
        Directore,                                                C. Creţeanu
        I. Ionescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 70. f. 710.]
                              165
www.dacoromanica.ro
343
Odaia, 28 Ianuarie 1878
                                         Proces-verbal,
     Astăzi anul una mie opt sute şeapte zeci şi 8, luna Ianuarie două zeci şi
opt.
     Noi primarul comunei Odaiea, din plasa Călmăţuilor, judeţul Teleorman, constat prin dresarea prezentului proces-verbal că în seara zilei de cinci curent s’au adus Intr’această comună de nişte Ruşi, un număr de seapte zeci şi şase Turci prizonieri, cari Turci s’au luat în primire de către Compania 4 din Batalionul I-iu Vânători, care erau aşezaţi într’această comună.
     Pentru care dar, B’a redactat acest proces-verbal in dublu, din care unul se va popri în cancelaria primăriei locale, iar altul s’a dat în primirea dlui sergent Major anume Dumitrescu Petre din numita campanie.
                                                                     Primar,
                                                                     N. Cistec
      S.  Major Dumitrescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M. dos. Nr. 588 f. 50.]
                                      344
[Poborul, 28 Ianuarie 1878]
     De către primarul comunei noastre Poborul, Plasa Vedea, Judeţiul Olt, am fost trimişi cu carele şi boii ce aveam in mod de rechiziţie pentru a transporta obiectele şi nutrimentul necesar pentru armata română.
     La pornirea noastră din comună am fost imediat supuşi şi am şi dus aproape de Plevna acele obiecte şi nutriment. Acolo fiindcă am ajuns tocmai în timpul căderii acelei grozave zăpezi şi fiind lipsă de care, după ce ne-au descărcat, am fost porniţi pentru diferite transporturi unde am făcut 60 zile în total, cu cele ce am făcut de acasă până acolo. Din această cauză ne-au murit boii şi carele ni s’au ars de Către soldaţii români, adică câte doi boi şi una căruţă 'fiecăruia rămâind atât noi cât şi copiii noştri muritori de foame, căci toată âvere a noastră cu care ne puteam' agonisi existenţa copiilor noştri, aceasta era, prectim şi Celelalte animale, multe, puţine ce mai aveam ne-au murit din cauza molimei ce bântue în toată România.' Acum văzând că altă speranţă nu avem, alergăm Ia mila şi la bunătatea Dvoastră, rugându-vă să binevoiţi a ordona unde credeţi de cuviinţă ca să fim şi noi despăgubiţi cu preţul boilor şi carelor ce ni s’a prăpădit, fiind în trebuinţa armatei române, căci până în prezent cel puţin nici chitanţe de către Dl. Primar nu ni s’au dat pentru 60 zile ce noi ara făcut. Pentru mai adevărată credinţă, alăturăm aici
                                      166
www.dacoromanica.ro
certificatul primăriei constatator că noi am pierdut şi ne-au murit vitele, [iar] carele notate la numele fiecăruia.
     Suntem prea plecaţi şi supuşi servitori
                                       Drăguţi Florea, doi boi şi una căruţă Pătru Florea, doi boi şi una căruţă Ion Patru doi boi Toţi din comuna Poboru PI. Vedea Dis. Olt.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 5093, f.4.]
                                       Anexă
                                    la documentul l\r. 344
PubOFul,] 22 Ianuarie 1878
                                       Certificat
     Noi primarul comunei Poborul, din plasa Vedea, Judeţul Olt, conform cererii făcute de D-lor Drăguţi Floarea, Pătru Floarea şi Ion Pătru Zdreanţă triambi domiciliaţi în comuna Poboru, care prin petiţiunea registrată la Nr. 36, certificăm prin aceasta că numiţii locuitori notaţi mai sus, în urma precedentelor ordine ce avem primite dela înaltele autorităţi de care ţinem, au fost luaţi dela casele lor, Drăguţi Floarea cu doui boi şi una căruţă şi Ion Pătru Zdreanţă cu doi boi şi Pătru Floarea cu doi boi şi una căruţă care câteşitrei au fost trimişi a transporta orice fel de mobilier armatei române, unde făcând aproape 60 zile, când s’au înapoiat in comună numai siguri fără boi şi căruţe, ne-au declarat că boii le-au murit în facerea acestui transport şi căruţele li s’au ars de către oştenii români, in timpul grozavei zăpezi ce a căzut.
     Drept care li s’a dat aceasta după cererea numiţilor pentru a se servi cu dânsul la necesitatea ce vor avea.
                                                                    p. Primar,
                                                                    Ion Popec
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 5093, f. 5.]
                                     345
[Rupcea,] 28 Ianuarie 1878
     Nr. 354
     In « Românul» de la 16, 17 Ianuarie se vede reprodus un comunicat al Monit. Oficial în care se rezumă toate operaţiunile Corpului destinat a împresura Vidinul după luarea Plevnei.
     Fiindcă asemenea comunicate sunt de mare importanţă ca note pentru istoria campaniei noastre nu este de prisos gândesc ca ele să fie şi de a exactitate ireproşabilă. In scopul acesta, mi-am propus, Dle General, a vă aduce la cunoştinţă rectificările ce trebuesc făcute în aceea dare de seamă a Monit. Oficial.
                                   167
www.dacoromanica.ro
     La 22 Noembrie după luarea Rahovei, Înainte de căderea Plevnei, Divizia ce am onoare a comanda, a Început marşul Înspre Lom Palanca.
     La 25 Noembrie seara, trupele ocupau acest oraş şi diferite escadroane din Reg. 2 şi 8 Calaraşi, formau perdeaua spre Arcer Palanca şi Belogragic pe şoseaua Lom-Belogragic şi Lom-Arcer. După luarea Plevnei, trupei" acestei Divizii au fost impinse spre Arcer-Palanca şi chiar spre Belogragic In aşteptarea Brigăzii Cantilli care era destinată a opera asupra Belogragicului.
     La 9 Decembrie Arcerul era evacuat de inamic Înaintea trupelor noastre şi atunci poziţiunile dintre Osmanlic-Usop-Gaitanţa şi Şabri-Paşakioi se ocupară de Cavaleria noastră.
     La 22 Decembrie toată Divizia se punea In mişcare spre Vidin şi la 28 Decembrie, toate trupele acestei Divizii erau pe poziţiile cuprinse între Bucovcea, Sinakovcea, Ivanovcea şi Jigliţa adică pe şoselele Vidin-Belogragic.
     La 29 Decembrie inamicul este gonit de la Nazir-Mahala-şi după o luptă de artilerie In care nu am avut decât un calaraş rănit şi avantagiul de a pune mâna pe toate proviziile de hrană ale inamicului, lăzi de cartuşe, corturi şi chiar efecte pe îmbrăcăminte.
     Divizia 4 nu a sosit pe poziţiile ocupate de 1* Divizie de cât la 2 Ianuarie, când această Divizie a trecut la Belarada şi Musulmana, punându-se astfel calare şi pe şoseaua Vidin.
     La 3 Ianuarie această Divizie ia la goană o recunoaştiere ofensivă a inamicului despre Novoselo şi In urmă la 12 Ianuarie ocupă satele Tatargic, Rupcea şi Raianov-cea, gonind pe inamic din ele In aceiaşi zi. Divizia Cerchez sosită cu câteva zile mai Înainte In Gârcea şi Dlncoviţa ia cu asalt Smârdanul şi Inova cu un avânt admirabil ocupă Capitanovca şj Kherumbek. Astfel Investirea Vidinului este definitiv executat.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 f, f. 546.]
                                      346
Belarada, 29 Ianuarie 1878
     Conform ordinului Marelui Cartier General veţi da ordine imediat ca toate carele bulgăreşti luate din Lom Palanca şi din alte părţi luate de corpurile Diviziei D-V să se libereze Îndată la casele lor.
                                                      General Haralambie
       [Rezoluţie:] Ianuarie 31. Acest ordin circular se va comunica la toate corpurile divizii. Toţi Dmi şefi de corpuri sunt rugaţi sS ia măsuri severe a se înapoia toate carele. Vor fi supuşi judecăţii toţi cei care vor contraveni acestui ordin.
                                                                                Din ordin,
                                                                            Şef de Stat Major,
                                                                               Colonel Algiu
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 260 c, tj 47.]
                                  168
www.dacoromanica.ro
347
Rupcea, 29 Ianuarie 1878
     Nr. 358
                  Domnule General,
     Am onoare a vă face cunoscut Dvs. că ieri la 28 ale curentei, la ora două din zi, zece cai din coloana de muniţii, mai multe hamuri şi Îmbrăcăminte de ale oamenilor au ars prin incendierea unei şure la Bela Rada.
     O comisiune compusă de comandantul regimentului Nr. 2 de artilerie şi intendantul Diviziei este însărcinată a cerceta cazul, căci aceasta nu s’a putut produce decât din neglijenţa comandantului coloanei de muniţii.
                                  Comandantul Diviziei, Colonel D. Leca
        Şef. de Stat Major.
      Lt. Colonel Baicoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 633, f. 167.]
                            348
[Rupcea,] 29 Ianuarie 1878
     După arătarea d-lui Comandant al Brigăzii de Călăraşi, furajul lipseşte cu desăvîrşire; vă rog binevoiţi a da ordinul ce veţi crede de cuviinţă pentru aprovizionarea.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f, f. 542. Copie.]
                                        349
Rupcea, 29 Ianuarie 1878
     Vă rog binevoiţi a da ordin Corpului din care contează Locot. Budişteanu din Secţia topografică a rambursa Reg. 1 Dorob. cu suma de lei 323 ce s’a avansat acelui ofiţer în comptul soldei sale.
         [[Arh. St. Buc., M. St. M. dos. Nr. 111 f, (. 542. Copie.]
                                      350
Smârdan, 29 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     Medicul Regimentului 6 de Infanterie cu raportul No. 1 din 29 curent face cunoscut că regimentul este aşa înghesuit încât la Smârdan compania 8-a de exemplu a ocupat numai două case şi aceste împreună cu locuitorii lor şi o baterie de artilerie aglomerată care legată cu viaţa şi traiul soldatului în tot cursul campaniei a con-
                                      169
www.dacoromanica.ro
tribuit deocamdată a face ca regimentul să aibă In 10 zile 56 de cazuri de febră tifoidă, aşa că cei din infirmeria regimentului, din totalul de 25 bolnavi,- 23 au febră tifoidă. Aceste lămuriri le notesc cu onoare Dstră ca sprijin raportului cu Nr. 54. Lămuriri relatate de medicul Modran medicul Diviziei II Act.
                                                      Medic principal cl. II,
                                                           I. P. Vircan
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 264, f. 4.]
                                        351
Călăraşi, 29 Ianuarie 1878
     Răspuns telegramei nr. 296. Doctorul Telemac a plecat, afară de doctorul Demostene medicul regimentului 3 de linie, nu mai este nimeni altul. Al 7 de călăraşi nu are medic alt corp. Aici In oraş, nu mai este decât Batalionul Dorobanţi de Teleorman. Bani nici corpurile nu au; ce am putut am făcut. Astăzi avem peste 120 bolnavi aşezaţi In trei diferite localuri care au nevoe de o mai aproape îngrijire, împrejurare ce mă sileşte a mă adresa la Dvs.
                                                             Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 430 a, f. 116.]
                                      352
Vitbol, 29 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     Domnul General Cernat a dat ordin la plecare, că în toate casele din Nazîr, ocupate de Marele Cartier al Intendenţei Diviziei 4-a să se instaleze spital. Dp‘ atunci şi până acum a fost cu neputinţă de a Ie ocupa din cauza trecerii Regimentelor de Roşiori. Astăzi căutând iarăşi a putea să le ocup, am găsit <Jă mai toate casele sunt prinse de corpurile care staţionează acolo, adică coloana de muniţie şi compania de geniu, ocupând un om, o singură casă.
     Aceasta supuindu-vă la cunoştinţă, vă rog să binevoiţi a da ordin urgent pentru evacuarea numitelor localuri, căci în Nazîr fiind un loc destinat pentru spital, nu pot să evacuez în nicio parte; afară de aceasta bolnavi vin continuu în toate zilele. Efectele spitalului, cari au sosit aseară, stau afară şi pe lângă toate acestea avem mai multe cazuri de febră tifoidă cari cu orice preţ trebuesc izolaţi.
                                                 p. Medic şef al Diviziei 4,
                                                         Dr. Stoian
         |Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 528, f. 14.]
                                      170
www.dacoromanica.ro
353
Craiova, 29 Ianuarie 1S78
                    Domnule Comandant,
     Am onoare a răspunde că s’a primit la acest serviciu muniţia notată mai la vale trimisă cu ordinul Dvs. Nr. 295 care este următoarea, adică:
     263 Douăsute şase zeci şi trei puşti turceşti sistem Şmider cu baionete şi vergi de reparat,
     3       trei puşti turceşti sistem Smider fără baionete, fără vergi şi fără platine de reparat.
     35  treizeci şi cinci puşti turceşti sistem Smider fără baionete şi fără vergi de reparat.
     1  una puşcă turcească sistem Şmider fără mecanism de reparat. 302 total
     71 Şapte zeci şi una puşti Md. 1868 (Piabodi) cu baionete şi vergi de reparat.
     2  două puşti Md. 1868 (Piabodi) cu baionete şi vergi afară din serviciu
     20  douăzeci puşti Md. 1878 (Peabodi) fără baionete şi fără vergi de reparat 93 total.
     16 Sasesprezece puşti Md. 1877 (Krânca) cu baionete şi vergi de reparat. 2 Două puşti Md. 1877 (Krânca) fără baionete şi fără vergi de reparat.
     1 una puşcă Md. 1877 (Crânca) fără baionetă şi fără vargă, afară din serviciu. 164 Una sută şasezeci patru lăzi cu cartuşe pline.
     8  opt lăzi cu 976 cartuşe de diferite sisteme.
     147 una sută patruzeci şi şapte giuberne turceşti (degradate).
     113 una sută treisprezece giuberne, româneşti (degradate) şi 15 cincisprezece sacale de piele turceşti uzate
     Predate la acest serviciu de Dl Locotenent Baldovin.
                                                            Şeful depoului,
                                                       Guard CI. 3 Circulescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M. dos. Nr. 631, f. 335.]
                                        354
Calafat, 29 Ianuarie 1878
     Nr. 323
                  Domnule Colonel,
     Daţi imediat ordin ca garda ce se trimite la cartierul Dlui General Maior cu începere chiar de astăzi să fie aleasă dintre dorobanţi ce au haine mai bune, dân-du-se şi un cojoc pentru santinelă. Asemenea chiar cu începere de astăzi să se dea la cancelaria marelui cartier doi călăraşi cu schimbul pentru expedierea hârtiilor.
     Din ordin,
                                 Şeful Statului-major general, Colonel Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, t. 311.]
                                        171
www.dacoromanica.ro
355
[Calafat,] 29 Ianuarie 1878 Nr. 366
     Cu începere chiar de azi regulaţi ca garda ce se trimite la Cartierul Dlur General Maior să fie aleasă dintre soldaţii cu haine mai bune, dând şi un cojoc pentru santinele.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. \r. 629, f. 311.]
                                        356
[Calafat,] 29 Ianuarie 1878 Nr. 368
     Cu începere de azi veţi regula a se trimite la cancelaria Marelui Cartier în Calafat doi călăraşi cu schimbul pentru expedierea hârtiilor. De neexecutarea întocmai veţi fi răspunzători.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. 629, f. 311.]
                                        357
Turnu-Măgurelc, 29 Ianuarie 1878
                  Domnule General,
     Conform ordinului verbal ce mi-aţi dat, cu onoare vă supun la cunoştinţă că astăzi s’a terminat trecerea coloanei de muniţiuni a regimentului.
                                                        Lt. Colonel Agarici
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 267.]
                                       358
Rupcea, 29 Ianuarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Am trimis în două rânduri la Intendenţă, a ne da vite pentru hrana trupei şi a arătat delegatului că nu are vite; am trimis în urină în baza ordinului dlu. Comandant al Diviziei Nr. 165 de am făcut rechiziţie de prin satele de prin prejuri Astăzi însă ofiţerul însărcinat îmi raportează că nu se mai găsesc nici prin comună decât cele strict necesare locuitorilor.
     Regimentul mai are vite pentru azi şi fasole pentru două zile.
     Am onoare dar, a supune aceasta la cunoştinţa dvs. rugându-vă să binevoiţi a dispoza în consecinţă ca trupa să nu sufere.
                                                Comandantul Regimentului,
                                                   Lt. Colonel Nicolau
                                   172
www.dacoromanica.ro
      [Rezoluţie:] I. Rog pe Dnu Comandant al Divizii'să binevoiască a da ordin intendenţii divizionare să dea vitele trebuincioase pentru hrana oamenilor din Reg. I Dorobanţi.
                                              Comand. Brigăzii a l-a, Colonel Crutescu
      11. Intendenţii Divizii I. Regulaţi satisfacerea cererii Reg. I Dorobanţi.
                                               p. Comand. Divizii I, Colonel Algiu
                                       359
Roma, 29 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Aseară la ora 8, Domnul Correnti m’a înştiinţat că Domnul Ministru al Afacerilor Străine doreşte să-mi vorbească. M’am dus îndată la Excelenţa Sa. Domnul Depretis m’a anunţat că a fost desemnat Domnul deputat Farini pentru a merge la Bucureşti însoţit de un locotenent-colonel de Stat Major şi de un căpitan. Acesta din urmă a fost ales pentrucă cunoaşte bine limba germană, fiind, dat că a fost elev la şcoala militară din Viena. Deputatul trimis s’a temut că ar putea să aibă greutăţi de a se înţelege pe drum, la traversarea Austriei.
     Domnul Correnti mi-a spus că Consiliul de Miniştri s’a decis, nu fără greutate, să facă acest pas. Erau temeri că Puterile s’ar putea supăra văzând în acest demers o recunoaştere indirectă.
     Daţi-mi, voe Domnule Ministru, să vă raportez informaţiile precise pe care le am asupra trimisului special, Domnului Farini, tânăr de 38 până la 40 de ani, şi deja unul din cei mai distinşi deputaţi. In şedinţa parlamentului dela 14 Dec., despre care em avut onoarea să raportez Excelenţei Voastre în raportul Nr. 548 din 4/16 Dec., Domnul Farini în numele majorităţii a fost acela caro a susţinut Ministerul. Este un tânăr deputat care foarte probabil va ajunge ministru. Până în 1866 a fost ofiţer; s’a retras cu gradul de colonel de stat major. Este fiul Domnului Farini, medic-doctor, devenit om politic şi care a fost guvernatorul uneia din provinciile anexate Piemontului, apoi Ministru de Interne în guvernul Cavour. Doctorul Farini a fost plenipotenţiarul care a semnat din partea Sardiniei şi cu Cavour, tratatul de cedare al Nişei şi Savoiei. Este autorul, unei foarte apreciate ^îărţi de istorie a provinciilor italiene din centru.
     Domnul trimis special Farini pleacă astă seară, duminică. II voi însoţi la gară. Am scris despre aceasta Domnului Bălăceanu. După o oprire de vreo zi, două, la Viena, misiunea italiană va pleca la Bucureşti.
     Şi acum, daţi-mi voie, Domnule Ministru, să vă raportez o mică convorbire pe care am avut-o cu cancelarul ordinului Sfinţilor Mauriciu şi Lazăr, asupra unui subiett care are oarecari legături cu misiunea Domnului Farini.
     Domnul Correnti, văzându-mă, deunăzi, când eram în mare ţinută, purtând ordinul Bene-Merenti, m’a întrebat dacă mai avem vreun alt ordin decât medalia. L-am pus în curent atunci cu întemeerea ordinului nostru naţional şi am adăogat
                                       173
www.dacoromanica.ro
că poate va veni ocazia ca insignele lui să fie purtate şi în străinătate; căci, am continuat, îndată ce va fi încheiată pacea, mă aştept ca Guvernul nostru să confere « Steaua României» oamenilor care s’au distins prin condei sau prin vorbă, venind în ajutorul cauzei noastre; astfel îmi propun să recomand în chip special bunăvoinţei ministrului nostru, pe Domnul Vegezzi-Ruscalla, ilustrul profesor al Universităţii din Torino, care nu uită niciodată să includă în limbile şi literaturile neo-latine, limba şi literatura noastră română, despre care se ocupă in mod serios în cursul său. (Domnul Vegezzi-Ruscalla este prieten cu Consilierul de Stat cu care vorbiam). Şi cred — am spus eu — că guvernul italian nu va pregeta să dea autorizaţia de a purta crucea română unui funcţionar italian. Foarte curând — spuse domnul Correnti — situaţia dvs. politică va fi limpezită — independenţa dvs. va fi recunoscută oficial şi cum, pentru moment, ne aflăm într’o etapă de tranziţie, în cazul in care veţi fi conferit ordinul dvs. unui Vegezzi-Ruscalla, sau oricărui alt funcţionar, eu aşi sfătui pe supusul italian să primească decoraţia, dar să aştepte încă câtva timp înainte de a cere autorizaţia de a o purta. Ceeace vă spun acum nu trebue să vă împiedice de a conferi crucea dvs. unor italieni.
     Tunisul n’are decât o semi-suveranitate şi totuşi există italieni care au autorizaţia de a purta ordinul tunisian.
     Fiindcă am atins această chestiune, vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi a-mi spune când trebue să recomand Excelenţei Voastre cei câţiva italieni care au susţinut cauza noastră în presă, pentru alte motive decât pentru acelea ale rnei răsplate băneşti. Câteva cruci distribuite celor mai meritoşi, ne-ar atrage şi alţi scriitori dintre aceia care nu întind mâna pentru arginţi.
     Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, expresia devotamentului meu respectuos.
                                                                Secretar-girant,
                                                                   Obedenaru
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71 Nr. 93, f. 342—343, 345. Originalul în limba franceză.]
                                        360
[Bucureşti,] 29 Ianuarie 1878
                   Domnule Agent,
     Prin scrisoarea dvs. din 31 Ianuarie1), Nr. 30, îmi cereţi să vă confirm ştirea dată în Camera Deputaţilor că serviciul micei viteze pe calea ferată intre Vârcio-rova şi Bucureşti şi între Iţcani şi Bucureşti este restabilit.
     Asigurându-vă că Guvernul român nu va şovăi niciodată să recunoască obligaţiile sale care descurg din asigurările date in sânul Parlamentului, îmi voi lua libertarea să vă atrag atenţia că nu se obişnuieşte, cel puţin în România, să se confirme pe cale diplomatică declaraţii care nu privesc politica externă.
     Binevoiţi a primi...
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 53, f. 153. Originalul în limba franceză.] *)
     *) Stil nou.
                                 174
www.dacoromanica.ro
361
[Piteşti.] 29 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministru,
      Dl. Ministru al Afacerilor Străine, prin ordinul No. 504, îmi comunică, că, ca să poată da o soluţiune cererilor din raportul ce am avut onoare a îndrepta ^-Voastre cu No. 13582 din anul trecut, îmi cere a se îndeplini oarecare formalităţi şi pentrucă dosarul No. 1 cu compturile pentru cheltuelile făcute cu întreţinerea Ruşilor in spital pe timpul dela 6 Mai şi până la 3 Iunie, vi s’au înaintat Dvoastre pe lângă citatul mai sus raport.
      Subsemnatul ca să poată îndeplini formalităţile ce ni se cer, are onoare a vă ruga să binevoiţi a disposa înapoerea acelui dosar, după care în urmă se va reînapoia deoarece in arhiva spitalului, nu se găseşte poprit un alt asemenea exemplar de dosar.
      Binevoiţi vă rog, Dle Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele stime.
                                                                       Prefect,
                                                                       Racoviţă
            [Arh. St. Buc., Min Int. Div. Com., dos. Nr. 4908, f. 9.]
                                     362
Iaşi, 29 Ianuarie 1878
                  Domnule Comisar,
     Dl. vice-preşedinte consiliului de higienă publică şi salubritate a comunei Iassy încredinţându-mi prin adresa înregistrată la No. 2029 că în spitalele ruseşti din centrul oraşului se află un număr foarte însemnat de bolnavi cu tifos, precum la spitalul din colţul stradei Armene şi la altele din Sărărie, unde dela 1 ale corentei până astăzi au murit peste 400 Ruşi şi Turci, încât prin asemenea grămădire de boale contagioase în centrul oraşului se aduc pericole pentru sănătatea cetăţenilor noştri şi că, contra acestor pericole, consiliul de higienă, în, şedinţa dela 11 ale acestei luni, luând cuvenitele măsuri, numitul D. vice-preşe-dinte, Ie-a şi comunicat >Dlui Consul al imperiului rus prin adresa No. 17, 18, 19 şi 52, cu poftire a interveni pe lângă autoritatea respectivă rusă ca pe viitor trenurile ce sosesc la gară cu Ruşi şi Turci atinşi de boqle contagioase, să steie mai departe de gară; acei moribunzi sau morţi să fie aşezaţi în spitalul de lângă gară şi spre îngropare să fie transportaţi la Cimitirul Galata, fără a mai aduce morţii prin oraş; acei bolnavi necontagioşi să fie transportaţi numai la Spitalul dela Copqu.
     Dela Dl. Consul însă, până în prezent, neprimind nici un răspuns asupra celor mijlociri, pentru a se cunoaşte dacă măsurile propuse de Consiliul de higienă s’au pus sau nu în aplicaţiune, subsemnatul se grăbeşte a pune în vederea Dv. cele ce preced şi vă roagă, Domnule Comisar, ca faţă cu pericolul ce ameninţă oraşul
                                    175
www.dacoromanica.ro
să binevoiţi a stărui pe lângă autoritatea spitalelor ruseşti, ca să ia de urgenţă toate măsurile indicate mai sus.
      Primiţi vă rog, Domnule Comisar, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                       p. Primar,
                                                                        A Belciu
      [Rezoluţie:] 1 Fevruar 78. Să se mijlocească către Dl. General Stambock-Farmor ca să stărue lângă autorităţile spitalelor ruse, pentru a se conforma măsurilor indicate de consiliul de igienă şi comunicate Dlui Consul rus pi-in adresele Consiliului No. 17, 18, 19 şi 52, atrăgând cu deosebire atenţiunea Dlui gener. asupra pericolului tn care se găseşte oraşul cu aglomerarea atâtor bolnavi cu boale contagioase.
      2  fevr. 78.
      s’au scris sub No. 289.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 36, f. 561.]
                                      363
[Belarada,] 30 Ianuarie 187$
                                      Ordin Circular
     Domnii Comandanţi ai Diviziilor sunt invitaţi a arăta fără întârziere numărul de medalii (virtutea militară) ce se cuvine fiecărui Corp care compune astăzi Diviziunea ce comandă şi care până în prezent se află acordate şi ale căror insigne nu s’au primit încă de către citatele corpuri, spre a se face cuvenita cerere.
     Din ordin,
                                                          Şef Stat Major, Colonel Gramont
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260—c, f.48.j
                                       364
Belarada, 30 Ianuarie 1878
     Răspuns Nr. 371 puteţi învoi trecerea cantinierilor care posed certificate, la regulă, puteţi învoi din părinţi (sex bărbătesc) a veni să-i vadă pe fii lor, in8& în număr restrâns şi aceasta pe rând.
     Din ordin,
                                     Şeful de Stat Major, Colonel Gramont
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 347.]
                                       365
Belarada, 31 Ianuarie 1878
     Zona în care ne aflăm este cu totul sleită de furaj, mai departe nu putem furaja fiind ocupat de armata sârbă; rog luaţi dispoziţii de urgenţă, mâine mai multe corpuri vor lipsi de furaj.
                                     General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 6^8, f. 41.]
                                  176
www.dacoromanica.ro
366
Adfranopol, 30 Ianuarie 1878
     Din ordinul Măriei Sale Marelui Duce, Comandantul Şef, vă însărcinez să introduceţi imediat administraţia civilă în Yidin. Confirm dispoziţiile anterioare privind măsurile sanitare şi îngroparea cadavrelor. Luaţi măsurile necesare ca Ordinul de Zi al Comandantului şef din 26 Ianuarie, Nr. 6, să fie executat cu stricteţe.-
                                                            Principe Cercasclii
          [Min. Ar. Ext., dos. Nr. 77, f. 144. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                             367
[Yicopolc,] 31 Ianuarie 1878
     Astăzi 301) curent s’a terminat trecerea coloanei muniţiei şi ambulanţelor; profitând de transportarea unui regiment de saperi ai gardei, pentru care Ruşii au adus cărbuni din Zimnicea. Mai rămâne încă un rest de trăsuri al escadronului 5 tren pe care mă voi sili a-1 trece la cea întâi ocazie când Ruşii vor avea necesitate a transporta material sau trupe după malul român la cel bulgar.
     Pentru mijlocirea de a se vinde cărbuni Ruşilor la staţia Slatina, neprimin-du-se niciun răspuns, rog şi astă dată a se da ordine în consecinţă spre a putea avea şi trupele române de aici un mijloc lesnicios de a-şi procura cele trebuincioase pentru existenţa lor.
                                                             General [Zefcari]
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 637, f. 287.]
                                        368
‘[Nicopole,] 30 Ianuarie 1878
      Oamenii dorm prin camere pe pământ. Am autorizat a se cumpăra trei sute rogojini a doi franci una de către consiliurile de ad-ţie din economiile ce se află la ordinar, astfel se va conserva muniţie şi oamenii nu vor mai dormi prin noroi -ce aduc chiar cu cişmele lor prin camere, căci paturi nu sunt. S’a observat că o parte din boale provin din umiditatea pământului pe care dorm.
      Rog a se autoriza aceste dispoziţii ce le-am Considerat ca [un] caz de forţă majoră.
                                                                   General Zefcari
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 280.]
        *) Probabil trimis cu înttrziere.
                                  177
12. — c. 313.
www.dacoromanica.ro
360
[Nicopole,] 30 Ianuarie 1878
     Am autorizat a se cumpăra o nicovală cu preţul de patruzeci franci. Am foaie în arsenal şi fier de rebut, astfel voi repara trăsurile Corpurilor cu meşterii lor şi voiu forma cu zece căruţe mijloace de transport de la Tumu la Dunăre.
     Azi se întrebuinţează pe fiecare zi o sută pâini la o sută cinci zeci oameni. Ca să care cu spinarea carnea şi pâinea din toate zilele precum şi celelalte necesarii, ceiace slăbeşte foarte mult starea sănătăţii oamenilor.
     Rog a se aproba aceste dispoziţii ce le-am considerat ca [un] caz de forţă majoră.
                                                               General Zefcari
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 278.]
                            370
[Nicopole,] 30 Ianuarie 1878
     Autorităţile bulgare au cerut în interesul salubrităţii publice a se ridica după malul Dunării pieile ce sunt adunate dela vite tăiate şi moarte, sau a se arunca în apă. Parte au început a se putrezi parte sunt putrezite, parte sunt bune.
     Sunt de opinie a se vinde prin licitaţie aici în Bulgaria în cel mai scurt timp puindu-le astfel a se realiza un bun beneficiu.
     Pieile fiind nesărate cu începerea căldurilor şi în starea în care se găsesc aruncate pe pământ fără niciun acoperământ în curând vor cădea în stare de putrefacţie şi cele ce au scăpat până acum.
                                                                General Zefcari
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f.230.]
                            371
Nicopole, 30 Ianuarie 1878
                Domnule General,
    La ordinul Dv. Nr. 219 am onoare a răspunde în adevăr acest regiment în mare lipsă de furaj ce se află deposat a trimite la satul Osmanlie spre a lua pae, insă acele pae nu au fost luate de la locuitori după cum arată autorităţile bulgare, ci au fost a le unui Turc, anume Osman Bei, care a dispărut din acel sat. Aceasta se poate constata din procesul-verbal dresat de Maiorul Crainic, pe când se afla cu rezerviştii la lucrul şoselei în Nicopoli. Iar în ce priveşte fânul locuitorului din Nicopoli anume Andrei Simohoc.
                                  178
                               www.dacoromanica.ro
     Cu respect supun la cunoştiinţa d-niei voastre că acest regiment de când se află staţionat In această garnizoană, niciodată nu a luat fân sau pae de la locuitori de aici sat.
                                                  p. Comand. Regimentului, Maior Lipan
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 272.]
                                       372
[Cdlugher, 30 Ianuarie 1878]
     Daţi ordin Reg. 7 Linie, 14 şi 16 Dorobanţi să trimită la Smârdan să primească efecte de îmbrăcăminte. Pentru Regt. No. 7 Linie vor fi 100 pantaloni, 24 mantale şi 24 perechi cizme. De este necesitate se pot da şi 100 cojoace. Regimentelor Nr. 14 şi 16 Dorobanţi se pot da câte 280 mantale, câte 20 perechi iţari şi câte 120 cojoace de fiecare regiment. Ofiţerul ce va veni să le primească va avea bonuri In regulă şi în alb, căci poate vor mai sosi şi alte efecte, şi în acest caz se vor da mai multe efecte.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 268, f.ll.]
                                       373
Nazîr Mahala, 30 Ianuarie 1878
     Suntem iarăşi în ajunul lipsei de hrană la trupe. Depozitele Ciuperceni n’au nici un fel de aprovizionare, aici nu se mai găseşte nimic de rechiziţionat şi nici vite de cumpărat.
     Rog luaţi măsuri în consecinţă pentru a se trimite aprovizionări, fânul şi vitele ne lipsesc cu desăvârşire.
                                                    General Gh. Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 44.]
                                       374
Rnpcea, 30 Ianuarie 1878
     Am onoare a vă raporta că, caii acestei Divizii sunt lipsiţi cu totul de fân şi orz, boii şi caii dela trăsurile Corpurilor pier de foame.
     Intendenţa nu dă decât puţin orz pentru caii artileriei.
     Dacă nu se vor lua nişte măsuri energice pentru aprovizionarea Corpurilor, nu ne vom mai putea mişca.
                                                                 Comand Diviziei, Colonel D. Leca
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f.57.]
12*
                              179
www.dacoromanica.ro
375
Calafaf, 30 Ianuarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Cu raportul Nr. 1519 din Noemvrie, am avut onorul de a vă prezenta, conform ordinului Dvs., ofiţerii şi gradele inferioare cari meritau a fi recompensate pentru frumosul fapt de arme din ziua de 7 Noembrie, când s’a scufundat Monitorul inamic Podgoriţa. De atunci sunt aporape trei luni. Campania este terminată şi până acum nu s’a acordat nici o recompensă celor ce au săvârşit acel fapt.
     Dacă marina rusească, care a cheltuit sute de» milioane pe Dunăre, care dispunea de numeroşi ofiţeri şi oameni experimentaţi, reuşind să cufunde două monitoare în toată campania, a considerat aceste suqcese. ca unele din cele mai strălucite şi a acordat recompense, grade şi distipcţiuni,, celor ce le-au săvârşit, apoi, cred că la noi, faptul cufundării unui monitor trebue să fie,cu mult mai bine considerat şi recompensat, pentrucă acest succes s’a obţinut cu restrânsele mijloace ale modestei noastre Flotile şi aproape fără nici o cheltuială. Dar în cazul care ne ocupă, cufundarea Monitorului Podgoriţa, pe lângă însemnătatea faptului în sine, a avut foloase mari pentru operaţiunile armatei noastre, cum am avut onorul de a le arăta în raportul circumstanţial al acelei afaceri.
     Acele foloase suntaşa de evidente, încât nu m’am îndoit un singur moment că, cufundarea Monitorului a putut fi considerată ca un fapt care nu merită a fi recompensat.
     Prin urmare, o altă cauză cu totul străină consideraţiunilor militare ce decurg din acest fapt — cauză ce nu voi a o pătrunde şi nţci nu este permis a o aprecia, a putut împiedica acordarea unor recompense atât de bine meritate.
     Ori cum ar fi, subsemnatul, cred, că cea mai sfântă datorie ce o are, este de a stărui să se dea recompense celor ce au lucrat cu atâta zel, au dat probe de curaj, devotament şi au avut dibăcia de a obţine un rezultat aşa de frumos.
     Nerecompensarea unor asemenea fapte, atât de însemnate, aduce descurajarea printre tinerii ofiţeri şi slăbeşte zelul pentru fapte meritorii.
     Dorind ca aceste sentimente să nu câştige pe ofiţerii şi oamenii care s’au distins în ziua de 7 Noembrie şi pentru a lua stăruinţei mele — care am propus şi dirijat lucrarea, care am comandat în ziua de 7 Noembrie — pentru a lua zic, acelei stăruinţe, ori ce caracter de interes personal, pentru a o face poate mai temeinică, am onorul de a vă face cunoscut, Domnule Colonel, că eu declin onoarea de a fi recompensat pentru faptul cufundării'Monitorului Podgoriţa.’ Mulţumirea de a fi adus foloase netăgăduite operaţiunilor armatei, de a fi contribuit în re-strânsul cerc al atribuţiunilor mele, la lustrul armelor Flotilei noastre, este pentru mine o recompensă îndestulătoare. Vă rog dară respectos să binevoiţi a înainta acest raport autorităţei superioare şi a stărui să se acorde recompensele ofiţerilor şi gradelor inferioare, propuşi cu raportul Nr. 1519.
     In cazul însă, când acest aport ar avea un rezultat negativ, am onorul de a vă ruga să binevoiţi a-mi obţine permisia să reolam Dlui Comandant al Armatei.
                                       180
www.dacoromanica.ro
     Consider, pentru mine, ca o chestiune de onoare, ca una din cele mai frumoase Însărcinări ce am avut, de a obţine să se facă dreptate celor ce s’au distins în ziua de 7 Noembrie.
     Nu voi părăsi această sarcină, de cât epuizând toate treptele erarhiei militare.
                                           Comandantul Bateriilor de Coastă,
                                             Lt. Colonel Dumitrescu Maican
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos: Nr. 609, f. 928.]
                                       376
30  Ianuarie 1878
     Unul dintre medicii cari s’au distins mai mult atât în, serviciul său ordinar cât şi în diferite ocaziuni în lupte, a fost medicul acestui regiment, medic Batalion cl. I, Stan Anastasescu, care întotdeauna a acompaniat regimentul în serviciuri de avant posturi, dând ajutorul cuvenit răniţilor, asemenea în recunoaştere a acompaniat regimentul dând ajutor momentan locotenentului Cătănescu şi alte grade inferioare căzuţi în afacerea dela Vidin.
     In lupta dela Rahova, cu o secţie sanitară au înaintat până sub focul puştilor, dând ajutor la 50 răniţi, fapt de mult curaj şi devotament recunoscut, pentru care s’a şi recomandat de dl. medic şef, doctor Popeseu Mihail, dar din împrejurări necunoscute nu au obţinut recompensa meritată.
     In afacerea dela Smârdan, în ziua de 12, dsa a acompaniat regimentul dând ajutorul cuvenit rănitului din escadronul 4-lea Suceava, căzut în acea zi, apoi împreună cu materialul necesar şi 2 căruţe de transport aranjate în acest scop, a avansat dând ajutorul cuvenit la 60 răniţi din corpurile angajate în luptă. In ziua de 13 se afla în satul Inova, alătura cu căpitanul Leca din regimentul al
3-lea de Dorobanţi, când numitul căpitan a fost lovit de obuze.
     In toate aceste afaceri, serviciul infirmierilor dirijaţi de dsa, curajul şi devotamentul acestui medic mă fac a-1 propune dtră, rugându-vă'să binevoiţi a-1 face să primească cuvenita recompensă.
                                                Comandantul Regimentului,
                                                       Lt. Colonel Pereţ
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 113 a, f. 112,]
                                       377
Bucureşti, 30 Ianuarie 1878
     S’a dat ordin casierilor de Brăila şi Galaţi să trimeată bani casieriei de acolo, spre a vă achita mandatele trupelor; îndată ce Regim. 3 linie va primi o sumă cu care să poată porni în marş, daţi ordin a porni imediat în Bucureşti.
                                 ’                            Cdt. Div. III,
                                                             General Racoviţă
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 259. Telegramă.]
                                       l&l
www.dacoromanica.ro
378
Bucureşti, 30 Ianuarie 1878
                    Domnule Ministru,
     Cerând dela D-l Prefect al Districtului Teleorman ca să ne procure 30 care de rechiziţie pentru transportarea materialului ambulanţelor Crucii Roşii din Măgurele, bine-înţelegându-se cu plată din partea acestei Societăţi, D-l Prefect ne-a răspuns că după dispoziţia luată de Ministerul de Resbel, transporturile fiind suspendate nu se poate satisface cererea.
     Trebuinţele mai sus arătate ale acestei Societăţi, neavând nici un amestec cu dispoziţiile luate de Ministerul de Resbel, vă rog, D-le Ministru, să binevoiţi a da ordinile cuvenite Prefecturii, ca să se dea în dispoziţia D-lui Ducovici, intendentul nostru din Măgurele 30 care pentru acest sfârşit.
     Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                                                      Preşedinte, Dimitrie Ghica
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4952, f. 444.]
                                             379
Călăraşi, 30 Ianuarie 1878
     Odată cu aceasta am onoare a vă înainta un tablou de persoanele ce au binevoit a face ofrande în folosul răniţilor acestui regiment. Vă este cunoscut, Dle Colonel, solicitudinea şi concursul desinteresat ce au arătat cetăţenii Călăraşani atât în folosul răniţilor, cât şi în diferite împrejurări relativ la bunul trai al trupei şi al ofiţerilor şi aceasta mă face să sper că veţi binevoi a înainta acest tablou locului competent spre a se lua act de binefacerile ce le au răniţii acestui regiment.
                                                       Lt. Col. Dimitrescu
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, 1. 254]
                                     Anexă
                             la documentul Nr. 379
                                LISTĂ
        de ofrandele făcute de orăşenii Calăraşani pentru soldaţii răniţi. Persoanele care au dat ofrande   Natura şi cantitatea ofrandelor
Dl Gberman şeful staţiei poştale
1 pachet scamă fină 25 pachete tutun 10 cărticele de ţigări
                                        182
www.dacoromanica.ro
                                     18 pâini                           
                                     4 butelii de vin roş               
                                     1    stânjen lemne                 
Dl Casimir Fauquelle                 2    oca zahăr                     
                                     20 ţigări de foi                   
                                     1    ocă ulei de rapiţă            
                                     2    cutii cu tutun                
Dna Teodoru                          1 pachet scamă fină                
                                     ' 15 pachete tutun                 
                                     6 pâine                            
Dna Caterina Manole                  10 cărticele ţigări                
                                     3 oca vin roşu                     
                                     1 pachet cu scamă                  
Dna Perieţeanu                       3 pachete scamă                    
Dl L. I. Apfelbaum                   1 pachet scamă                     
Dna Poenaru Irina                    1    pachet scamă                  
Dna Sevasta Georgescu                2    oca vin roşu                  
                                     185 dramuri scamă                  
Comitetul de binefacere              8 cămăşi                           
   prezidat de dl D. Protopopescu    10 saltele                         
                                     8 plapome                          
                                     2 păpuşi de sfoară                 
Dna Manda N. Poenaru din com. Poiana 360 dramuri scamă                  
                                     3 lămpi de gaz                     
                                     2 plapome                          
Comitetul de binefacere prezidat de  2    cerşafuri                     
dl Iacovache Bădulescu               3    porţii lapte cu orez          
                                     5 oca cuie de sârmă p. facerea     
                                     paturilor                          
                                     5 litri gaz                        
                                     | 50 lei daţi în mână la 10 răniţi 
Dna Chiriaca T. Gheorghiu Hagieni    | 460 dramuri scamă                
                                         Locot. Colonel Dimitreseu      
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 255 şi 256.]
                                       380
Bucureşti, 30 Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Făcând să se examineze Îndată cestiunea transportului a nişte arme a guvernului sârb despre care tratează nota dv. Nr. 909, am onoare a vă comunica cele următoare:
                                    183
www.dacoromanica.ro
     Chiar din adresa d. agent al Serbiei resultă că armele expediate cu vagoanele Nr. 711 şi 811 erau destinate pentru Chitila. Prin urmare expediţiunea lor la Turnu Severin nu se putea face de direcţia căilor ferate şi trebuia ca expeditorul să se presinte pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor prescrise.
     In faţa acestor împrejurări, ministerul pe de o parte a dat ordine ca îndată ce se va presenta d. expeditor pentru a face reexpediţia prescrisă de reglemente acele arme să se pornească la Turnu Severin, fără cea mai mică întârziere, iar pe de alta aduce aceasta la cunoştinţa d-voastre ca să binevoiţi a pune in vedere d-lui agent formalităţile ce urmează a îndeplini.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni.
                                                                   p. Ministru,
                                                                   Petru Enea
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 522, f. 522.]
                                      381
Bucureşti 30 Ianuarie 1878
     Nr. 76
                  Domnule Ministru,
     Ca rezultat al intervenirilor în privinţa împedecărilor ce întâmpină agenţii noştri vamali şi ale Regiei Monopolului Tutunurilor în exerciţiul funcţiunilor lor din partea autorităţilor militare ... mai ales la gara Brăila şi care au fost semnalate în adresele Domniei voastre Nr. 175/78, 15400, 15401, 15996, 15998 primesc acum alăturata în copie notă a Prinţului Obolensky Nr. 61 din 29 corent, prin care se asigură că s’a dat ordine şefului de Etapă dela Brăila a cerceta împiedicările ce se aduc de către comandantul militar dela gara Brăila şi de către şeful jandarmilor agenţilor vamali şi ai regiei, şi că tot d’odată li s’a ordonat a nu se mai opune la inspecţiunea bagajelor.
     Cred, Domnule Ministru, că momentul ar fi oportum ca domnu comisar special dela Galaţi-Brăila conform instrucţiunilor ce veţi binevoi a-i da, să ia direct înţelegere cu comandantul de etapă dela Brăila, pentru precurmarea pe viitor a conflictului la acea gară între autorităţile noastre şi autorităţile militare ruse.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea prea înaltei mele consideraţiuni
                                             Comisar G-l George M. Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 89.]
                                           Anexa
                                   la documentul Nr. 381
                                                                 Bucureşti, 29 Ianuarie 1878
     Nr. 61
                  Domnule Comisar General,
     Am onoarea de a vâ comunica, că Şeful Statului Major, Generalul Drenteln a d'at ordin comandantului de etape din Brăila să examineze natura piedicelor,
                                  184
www.dacoromanica.ro
puse de către comandantul staţiunii de cale ferată din acest oraş şi de către şeful jandarmeriei noastre, serviciului de vamă român şi funcţionarilor regiei monopolului de tutunuri.
     Independent de această măsură, vor fi date ordine comandantului staţiei Brăila să nu se mai opună in viitor inspecţiei bagajelor călătorilor de către funcţionarii vămii româneşti şi [de către funcţionarii regiei].
     Cu această ocazie, Locotenentul General Drenteln mă roagă să atrag atenţia dvs. asupra neajunsurilor de tot felul care se pot ivi din faptul că agenţii Regiei şi funcţionarii vămii în loc să-şi facă serviciul în sălile rezervate pentru inspecţie, fac revizia bagajelor călătorilor în sălile de aşteptare sau în restaurante.
     Binevoiţi a primi... etc.
                                                          Principe Obolenschi
          [Min. Af. Kxt., dos. Nr. 47, I. 90. Originalul în limba franceză.]
                             382
[Craiova,] 30 Ianuarie 187b
                    Domnule Ministre,
     Am ionoare a vă supune cazul din alăturatul in copie raport al Primarului Comunei Ciuperceni sub Nr. 35 şi a vă ruga ca în înaltul d-vs spirit de dreptate să binevoiţi a lua măsuri contra ofiţerilor care ies din datoriele, alergând la mijloace represive şi violenţă pentru satisfacerea trebuinţelor ce au, căci numai prin respectarea autorităţilor se pot satisface repede toate trebuinţele armatei.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                        Prefect,
                                                                        Titulescu
            [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 1, 1. 1000.]
                                        Anexă
                                la documentul Nr. 382
                                                                      15 Ianuaiie 1878
     Astă noapte patrusprezece spre cincisprezece Ianuarie curent, Domnul Locotenent Ştefăneanu de Miliţieni a solicitat acestei Primării, a-i găsi cuartier pentru care am şi trimis pe ajutorul nostru Filimon Mocofon, şi după ce i-a găsit, acest Filimop s’a întors la domiciliul său să mănânce, unde s’a pomenit cu D-l Ştefăneanu că vine şi începe a-1 lua în palme -sub ce cuvânt, nu ştie şi astăzi la 15 tot curent, pe la orele 5, noi primarul am fost bătuţi de către D-l Locotenent Brătăşanu, adjutantul D-lui General Haralambie, trăgându-mi peste 50 palme cşl puţin, încâţ m’a OQolit toată curtea D-lui Marsiolescu, în faţa publicului care privea pe prizonierii turci.
                                 185
www.dacoromanica.ro
     Deosebit de aceasta [de] D-nii ofiţeri, cât şi D-l Maior Profiriu, necontenit suntem executaţi fără să ne dea ordin de rechiziţie, să luăm fân de pe la locuitorii acestei Comune, precum le-am luat, sănii, cazmale, lopeţi, târnăcoape, căldări şi cazmale pe care le-au dat şi s’au fărâmat cu desăvârşire.
     Vă comunic aceasta cu respect D-le Subprefect şi vă rog să binevoiţi a dispoza cele legale, căci vom părăsi serviciul din cauza insultelor şi bătăilor ce am suferit şi poate vom suferi.
                                                         Primar Stan Burcă
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f, f.1013. Copie.]
                                       383
Caracal, 30 [Ianuarie 1878]
     Răspund notei Dv. Dela locuitori nu s’au rechiziţionat producte decât în Mai, Iunie şi Iulie pe când n’aveam onoarea a fi prefect. Din partea mea nu există ordine a se rechiziţiona dela locuitori, decât vite şi care de transport. Alte rechi-ziţii de vor fi, sunt fără ştirea mea. Descoperindu-le voi raporta.
                                                                    Prefect,
                                                                    Deleanu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 514. Telegramă.]
                                       384
Calafat, 30 Ianuarie 1878
     Nr. 22
                  Domnule Colonel,
     Ca anex[ă] la raportul memoriu al subsemnatului Nr. 16 din 26 Ianuarie a.c. am onoare a vă mai alătura şi prezentul raport relativ la tot ce priveşte bateria mea, numită Independenţa tunuri din Calafat. Am scăpat din vedere să arăt, că subsemnatul, care adusesem la 1867 tot materialul Krupp aflat în serviciul artileriei noastre de linie la introducerea căruia am fost singurul instructor, am fost însărcinat cu ocâzia începerei actualului război, cu aducerea din Rusia a întregului parc de asediu care a funcţionat la Calafat, inclusiv cu toate muniţiile de război, misiune vă rog a crede, foarte grea, de care m’am achitat cu succes, activând şi terminând totul în scurtul interval de 3 săptămâni, după care am primit ordinul a veni pe la începutul lunei Mai cu bateria mea la Calafat, unde am primit bateria Independenţa. La primul debut al nostru, am distrus chiar prin primele lovituri moara sau fabrica cea mare de pâine din Vidin, care a încetat de atunci să mai funcţioneze. In cursul lunei Iulie, am primit ordin să detaşez trei dintre cele 7 tunuri ale baterii mele dincolo de Ciuperceni, unde fiind mutate succesiv la punctele: Bogdan, Râiosul şi Canapa, au împiedicat prin tirul lor trecerea unor monitoare şi mişcarea trupelor turceşti eşite din Vidin şi mergând
                                       186
www.dacoromanica.ro
spre Plevna, la care ocaziune s’au distins mai multe dintre gradele notate la finitul susmenţionatului meu raport. Bateria II activă de pompieri sosită la Cetate pe la finele lunei Septembrie anul trecut, fiind atunci de curând improvizată şi necunoscând nici instrucţia la gurile de foc, nici şcoala Înhămată de secţie şi de baterie, ceru 2 instructori dintre gradaţii bateriei mele, care numai în 10 zile parveniră a dresa acea baterie, care trimise pentru aceasta şi o adresă de mulţumire Dlui General Lupu. Aceasta vă dovedeşte, cât de bine şi de mult erau cunoscuţi sergenţii mei In toată artileria noastră, ei care s’au distins In toate ocaziunile, atât în timp de pace cât şi în timp de răsboi; aceşti bravi, cu a căror formare mi-am dat atâta stăruinţă şi pe care văd acum cu atâta întristare aci—la bateriile de coastă — că-şi dau unele persoane toată osteneala a-i taxa mai prejos de alţii, care sunt departe a valora cât dânşii. Văzând chiar Îndată după sosirea mea în Calafat că importanta poziţiune dominantă pe care se află construită bateria Ştefan se ocupa (şi aceasta a durat până la finitul lunei Iulie expirat) numai de către tunuri uşoare de linie, în loc de a i se da cea mai mare atenţie, armând-o cu câteva tunuri mari de 15; subsemnatul aflându-mă intr’o zi la Cartierul General am emis ideea d’a se aşeza acolo câteva tunuri de poziţie luate din mai multe baterii. Puţin mai târziu aceasta se şi făcu, însă luându-se exclusiv toate tunurile numai din bateria mea: (aceasta fiindcă am răul obicei d’a nu face niciodată multă gură şi d’a nu mă ruga să mi se facă vreo favoare; obicei de care ştia să se folosească totdeauna alţii foarte bine în desavantajul meu). Cu modul acesta rămăsei din 7, numai cu 2 tunuri de 15 în baterie şi mai în urmă mi se mai luă încă unul, ceeace făcu că rămăsesem numai cu un singur tun de 15 din 7 — dându-mi-se în loc 5 tunuri franceze de 12. Dacă nu aşi fi stăruit foarte mult, mi se lua şi singurul tun de 15 care-mi mai rămăsese; şi care a fost de atâta utilitate în ultimele acţiuni. Dior nici nu se gândesc măcar, că acesta este singurul, care poate bate cu succes prin şrapnelele celei mai puternice baterii turceşti din Vidin. Dela August şi până acum trei săptămâni, bateria Ştefan, montată cu tunurile mele şi ocupată de un detaşament din bateria mea, sub comanda locotenentului Găman — nu a fost dar în tot timpul — decât un simplu detaşament din bateria mea, care a fost şi rămâne Corp aparte, nefiind o parte integrantă din flotilă, dar care după chiar cererea mea spre înlesnire fu pusă numai pentru primirea soldei şi hranei în subzistenţă la flotilă. Fiindcă Dnu comandant de atunci al flotilei: Maior Dumitrescu s’a numit a face într’acelaşi timp şi pe comandantul bateriilor de coastă, mă aflam dar negreşit pentru cazuri de acţiune la dispoziţia dumisale; însă dumisale plăcându-i a face pe locotenentul aflat la detaşamentul meu dela Ştefan — absolut independent de mine şi dependent exclusiv numai de domnia sa, nu ştiu în virtutea căror prerogative, căci aceasta fiind cu desăvârşire contrariu tuturor regulelor stabilite în armată, prin urmare arbitrar, m’am pomenit într’o bună dimineaţă că-mi ridică dreptul meu legal cerându-mi să nu mă mai amestec măcar câtuşi de puţin la bateria Ştefan, — lucru prin care a lovit fără a avea vre-un drept legal, în prestigiul şi drepturile mele de vechi comandant al detaşa-
                                     187
www.dacoromanica.ro
mentului meu, aşezat in poziţia dela Ştefan, care se află în imediată apropiere şi la spatele baterii mele Independenţa. Interogând pe Dnul comandant al bateriilor de coastă in privinţa acestor curioase afaceri^mai cu seamă după ce constatasem că locotenentul dela acea baterie primise cu bon iscălit de dânsul (când minimum cele administrative erau absolut numai de resortul meu) lemnele de încălzit destinate pentru cazarma trupei mele dela Ştefan, însă fără ca să aducă măcar un lemn la destinaţia sa — ci aiurea — din care cauză trupa mea suferea şi era silită să fure lemne de unde găsea. Domnia sa îmi răspunse că nu am să mă amestec în nimic la bateria Ştefan şi că dacă mă voi mai amesteca va pune oamenii mei d’acolo în subzistenţă la vreo baterie de flotilă. Chemasem de câteva ori pe numitul locotenent dela bateria Ştefan spre a-mi da mai multe lămuriri privitoare Ia materialul de artilerie de acolo, cu care mă aflu chiar şi astăzi încărcat în regulă de către parcul de artilerie, ca unul care l-am primit şi de care sunt responsabil, până la predare în regulă, după terminarea campaniei. Aci trebue să mai menţionez că afară de o ţeavă ruptă printr’o bombă inamică dela castelul bulgar, nu se întâmplase la tunurile mele ruseşti în tot timpul cât a fost sub controlul meu special, nicio altă stricăciune, iar mai târziu s’au pierdut o mulţime de accesorii şi s’au stricat ţevile şi abtura-toarele din neglijenţă. Ca dovadă că favorizările mai sus arătate ale căror obiect devenise numitul locotenent dându-şi roadele cele mai regretabile şi vătămătoare la disciplină, este că-mi răspunse într’o zi că nu este dator a-mi da nicio relaţiune şi de aceia nu a venit când l-am chemat. Atunci, deşi nu intra aceasta în obiceiurile mele, l-am trimes la arest, în urmă am aflat că a călcat arestul mergând să se jăluiască la Dnul comandant de coastă. Voind a încunoştiinţa pe acesta din urmă în privinţa arestului, l-am găsit absent din Calafat. Iar la întoarcere domnia sa mi-a ordonat a-i ridica locotenentului arestul, sub motiv că nu-i făcusem cunoscut imediat. Acum aflu că acel locotenent căruia a dat concediu la Bucureşti (probal-mente spre a-şi căuta de vreo căpitănie, el era sergent când eram deja căpitan) aflu că Dlui a efectuat fără a-mi comunica şi mie scăderea materialului meu aşezat la Ştefan, deşi se află înregistrat în cea mai deplină regulă în registrele mele (căci Ştefan nici nu are, nici nu a avut dreptul să mai aibe alte registre) şi deşi acestea nu pot privi decât pe mine. După cum vedeţi, Domnule Colonel, aceasta numai militărie nu se poate numi. Şi fiindcă asemenea favorizări nepermise de lege sunt foarte vătămătoare şi menite a-produce cele mai triste înrâuriri asupra spiritului adevărat militar, care ar trebui să predomine înainte de toate în orice afacere militară, deaceea nu vă ascund acestea, cunoscând de mult că Dtră sunteţi unul dintre şefii cei mai serioşi din această armată. După sosirea, acum trei săptămâni a unei alte baterii, compusă tot din pompieri (cari nu posedau încă nicio instrucţie) aceştia fură daţi la bateria Ştefan. Cu această ocazie mi se înapoiară cei 30 tunari ai mei dela Ştefan, însă trei sergenţi mi se reţinură acolo ca instructori. Reclamându-i acum după terminarea bombardărilor, în care timp ei dirijase focul, nu mi s’au înapoiat nici până în momentul de faţă, Iată cu ce scop: comunicându-se astăzi şi la bateriile de coastă, ordinul Dv.
                                       188
www.dacoromanica.ro
de a recomanda pentru înaintare la gradul de sublocotenent câte 2 sergenţi de fiecare baterie, am aflat că pentru bateria Ştefan s’a apucat a recomanda 2 dintre sergenţii baterii mele, deţinuţi încă şi acum fără vreo trebuinţă acolo. Prin această mistificare se va provoca o mare încurcătură, căci eu v’am înaintat deja raportul meu, prin care recomand pe cei mai buni din bateria mea, care cuprinde şi pe cei trei sergenţi ai mei dela bateria Ştefan. Dacă mai recomandam acum din nou şi bateria Ştefan încă doi din sergenţii mei aflaţi acolo, atunci mi se nesocotesc iarăşi drepturile mele, care sunt singur numai în drept de a recomanda oameni care ţin la bateria mea. Spre a se evita asemenea confuziuni, vă previn, de urgenţăt Dle Colonel, rugându-vă totdeodată să binevoiţi a interveni spre a mi se înapoia cei trei sergenţi ai mei, anume: Costandin Dumitru, Ion Costandin şi Filip Ioniţă, fiindu-mi şi necesari, având a face inspecţii în detaliu. întrebând ieri pe Domnul comandant al bateriilor de coastă dacă a propus toţi ofiţerii şi oamenii ce am recomandat şi care merită medalia, am primit răspunsul evaziv: că ar fi recomandat şi pe ai mei într’aceeaşi proporţie ca la celelalte baterii. Domnule Colonel, aceasta ar fi o nedreptate enormă! Pe când în bateriile de coastă deservite cu oameni din flotilă, nu se găseau în genere prezenţi în tot cursul anului decât maximum 15—25 oameni de baterie, iar în bateria Carol şi mai puţin — ai mei singuri care ocupând cele mai importante 2 baterii dela Calafat, furnizând aproape şi întregul personal al parcului, erau în număr de 124 oameni, dintre are şi 44 recruţi de artilerie. Prin urmare ar fi o nedreptate colosală de a distribui pompierilor mei medalia, într’o proporţie (numerică) egală cu vreuna din bateriile de flotilă, căci oamenii luaţi dela toate bateriile compuse din flotilă împreună, n’au întrecut niciodată cifra totală a oamenilor mei. Este just ca cel puţin jumătate a tuturor medaliilor trimise acum pentru toate bateriile de coastă să fie distribuite numai pompierilor mei. Vă rog dar, Domnule Colonel, să binevoiţi a stărui Dv. în special, ca să nu se facă bravei mele baterii o astfel de nedreptate. Asemenea am onoare să vă amintesc aci şi despre domnii ofiţeri ataşaţi la această baterie, D-nu Locotenent Ţupagu Ioan (artilerie) şi Ponici Petre Sub-locot. (din flotilă) pe care i-am recomandat Dlui comandant al bateriilor de coastă, pentru medalie, fiindcă au dat probe de cel mai mare curaj, temându-mă că şi aceştia s’ar putea să nu-şi primească răsplata meritată.
                               Comandantul bateriei Independenţa tunuri, Căpitan Horezeanu
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f.538 şi 542.]
                                        385
[Bucureşti,] 31 Ianuarie 1878
     Vidinul şi Belgracicul va fi ocupat de armata noastră.
     Roşiorii vor merge la Craiova, căci acolo e depozitul de fân.
                                                              I. C. Brătianu
          Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Ar. 648, f. 38. Telegramă.]
                                        189
www.dacoromanica.ro
386
Nazîr Mahala, 31 Ianuarie 1878
     Marele Cartier se strămută astăzi la Calafat. In Nazîr Mahala se va aşeza un spital pentru bolnavi.
                                                           General Maior, General Cernat
         [Arh. St. M. St. M., dos. !\r. 633, f. 162.1
                                      387
31  Ianuarie 1878
                   Domnule Colonel,
     In ziua de 19 spre 20 Noembrie, subsemnatul aflîndu-mă în avant-post cu compania la punctul Bucuvalea, în dimineaţa zilei de 20 Noembrie ora 8, sergentul Drăghiceanu Antoniu, aflându-se pe linia avant-posturilor în patrulare a zărit doi Turci la o distanţă de 150 mtr. de linie, apropiindu-se de dânşii şi strigându-ir i-a ameninţat că-i împuşcă dacă nu se [vor] preda.
     Soldaţii turci s’au supus ordinului dat de către sergent şi prinzându-i i-a prezentat subsemnatului care i-am şi trimis dlui Maior Bălăceanu, comandantul avant-posturilor.
     Pentru care, cu onoare, vă rog să binevoiţi ca pentru aceste fapte numitul sergent să fie recompensat; aceasta şi pentru încurajarea celorlalţi camarazi ai săi.
     [Rezoluţia Comandantului Brigăzii II din Divizia 4 din Corpul de Vest:]
     Belarada, 3 Februarie 1878
     Pentru (aptul descris prin raportul de (aţă, recomand pe sergentul Drăghiceanu Anton pentru a (i recompensat cu medalia «Virtutea Militară *. Binevoiţi a menţine cererea mea.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 580, (. 186.]
                                        388
31  Ianuarie 1878
                   Domnule Comandant,
     La 30 August anul expirat, un detaşament compus din compania 6 şi 8 [din] acest regiment a fost destinat să staţioneze la bateriile ruse, aşezate la stânga redutei Griviţa, înaintea satului şi aproape de şoseaua ce conducea în Plevna. In timpul serviciului care a durat 24 ore, atât trupa cât şi ofiţerii detaşamentului au fost la înălţimea misiei.
     In timpul nopţii s’au atacat poziţiile de către inamic, dar au fost respinşi.
     O secţie de geniu din armata imperială rusă, voind a începe noaptea o lucrare înaintea poziţiilor, a fost surprinsă de inamic, dar susţinută de trupa ce comandam, a fost scăpată.
                                  190
www.dacoromanica.ro
     La schimbarea din serviciu, detaşamentul a fost atacat cu artileria de către inamic şi numai inteligenţa ofiţerilor de a-şi conduce despărţirile, a fost de m’am înapoiat fără pierderi în bivuac de deasupra satului Griviţa.
     Toate aceste fapte le-am raportat dlui Maior Roseti, ce comandă regimentul, recomandând pentru medaliere pe locotenent M- Mălinescu, locotenent Ionescu Dimitrie şi sublocotenent Marotineanu O., care s’au distins în această afacere. Asemenea am recomandat şi un număr de grade inferioare.
     Domnule Comandant, până astăzi, nerecompensându-se încă ofiţerii notaţi, câci gradele inferioare s’au medaliat cu «Virtutea Militară », cu onoare supun la cunoştiinţa Dvs. şi vă rog să binevoiţi a interveni în favorul ofiţerilor ca unii ce ar merita a fi recompensaţi pentru faptele săvârşite.
                                                      Căpitan Strâmbeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 580, f. 190 — 191.]
                                      389
[Gârcea,] 31 Ianuarie 1878
                        Ordinul Circular al Corpului de• Vest Nr. 458
     Comenduirea Garnizoanei Lom Palanca comunică că Prefectura acelui oraş a făcut cunoscut că a primit reclamaţiuni necontenit de pe la locuitorii din diferite sate, că trupele ce au trecut şi trec pe acolo li iau vitele cu care şi alte obiecte şi că, nu numai nu li se plătesc, dar nici că nu li se înapoiază cu lunile, astfel că sunt nevoiţi de a le părăsi şi a pleca pe la satele lor rămânând săraci şi ne mai având cu ce se hrăni. Se pun în vedere aceste reclamaţii şi invit pe d-nii Comandanţi de divizie a da ordine severe corpurilor de a evita asemine reclamaţiuni.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 716, f.38.]
                                      390
31  Ianuarie 1878
     La ordinul Dvs. Nr. 218, em onoarea a vă face cunoscut că coloana are un Nr. de 260 cai şi 40 boi şi bivoli; pentru aceste vite, în timpul cât au stat în comuna Vubla, adică dela 2 Ianuarie şi până la 28 Ianuarie, subsemnatul am luat orz şi tărâţe de la intendenţa Turnu-Măgurele, iar în lipsă de fân, am luat pae de la locuitorii bulgari din acel sat la care se aflau caii cartiruiţi, pentru care am dat primării acelei comune, una chitanţă pe suma de 16,450 kgr., după care am şi luat în copie legalizată de primărie, pe care am onoare a v’o înainta Dvs. în original.
     In timpul cât au stat caii în acea comună, nu a fost numărul complet decât dela 2 până la 16 Ianuarie, când s’au transportat alţi 60 cai peste Dunăre Ia Turnu. La 18 Ianuarie s’au transportat alţi 60 şi la 26 şi 27 s’a transportat şi restul coloanei.
                                   191
www.dacoromanica.ro
     Tot in timpul şederii in acea comună, 28 boi şi bivoli au fost trimişi la Ostro-veni a aduce fân din ordinul comânduirii cetăţii Nicopoli, unde au făcut 10 zile.
     Oamenii coloanei s’au hrănit cu alimentele date de stat, precum pesmeţj, pâine, carne, fasole etc.
     Dacă insă veri unul din locuitori a avut umanitatea de a-i invita la masa pe când mâncau, aceasta nu putea fi plătită de stat de oarece nu s’a impus la nimeni a da veri un fel de hrană la oameni, ci numai pae pentru cai, după cum poate mărturisi ciorbagiu comunei, care era in drept a le da ordine.
     Cu această ocaziune, am onoare a vă prezenta şi una copie după chitanţă dată primăriei comunei Cojulovcea, unde a stat coloana mai înainte.
                                  Comandantul Coloanei,
                                   Subit. Alexandrescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 300.]
                                        391
llupcea, 31 Ianuarie 1878
     In mai multe rânduri am avut onoarea a vă face cunoscut lipsa de hrană şi furaj. Pe fiecare zi ce trece această lipsă devine şi mai simţitoare. Intendenţa nu poate să vie in ajutorul trupelor, căci şi ea lipseşte de orice mijloace.
     Prevăd dar că dacă această stare de lucruri va continua, boalele contagioase vor începe să decimeze trupele, cari nu pot trăi numai cu fasole, după atâtea alte suferinţi ce îndură, dormind mai mult pe afară, pe un timp aşa de umid. Asemenea caii, pe lângă starea neplăcută in care se află din cauza ostenelelor, vor începe acum a se perde din cauza lipsei de furagiu.
     Deja corpurile au început a număra mulţi bolnavi.
     Acestea toate, Domnule General, le supun la cunoştinţa Domniei Voastre, declarându-vă că dacă nu se vor lua grabnice măsuri de îndreptare, pe cât este încă vreme, subsemnatul declină ori ce responsabilitate.
                                     Comandantul Diviziei, Colonel D. Leca
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 55.]
                                       392
Bclarada, 31 Ianuarie 1878
     Conform ordinului Marelui Cartier General Nr. 5720 daţi ordin trupelor din Diviziile dvs. a trimite la Ciuperceni pentru a lua furajul de care vor avea trebuinţă fiind deja formate depouri.
                                                        General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f, f. 557. Telegramă.]
                                  192
www.dacoromanica.ro
393
Turnu-Mrtgurele, 31 Ianuarie 1878
     Vă rugăm în numele umanităţii daţi ordin a suspenda rechiziţiunile de vite şi care de podvoadă; comuna Ologi, judeţul Teleorman, am rămas tot satul fără boi, cai, care; am desperat de tractire şi podvezi. Ofiţeri, soldaţi ce trec pe drumul Turnu-Alexandria în comuna noastră adăpostire. Suntem convinşi că dv. veţi aprecia starea în care suntem ajunşi, scutindu-ne de aci înainte.
     Calin Burtan, Marin Călin şi Radu Iepure delegaţi comunei Ologi, 100 familii.
         [Arii. Şt. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4963, f. 591.]
                                            394
Calafat, 31 Ianuarie 1878
     Nr. 380
     Astăzi sosit în portul Calafat un vapor austriac de comerţ anume: Bator şi a adus cu sine 10 şlepuri, lăsând două la Gârla Mare, şase la Cetatea şi două la Calafat. Am fost întrebat de comandantul cetăţii Vidinului cauza venirei lui şi naţionalitatea, i-am răspuns printr’o scrisoare aprobată şi de D. Maior General al Armatei că a venit să vadă dacă Dunărea este limpede pentru navigare.
                                          Comand. Diviziei, Colonel
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 397. Raport cifrat.]
                                               395
Yerbiţa, 31 Ianuarie 1878
                   Domnule General,
     Conform ordinului Dvs. telegrafic Nr. 176, am onoare a înainta pe lângă aceasta 1 sergent şi 4 soldaţi telegrafişti, aflaţi în Verbiţa.
     Totdeodată am onoare a vă raporta că din detaşamentul de telegrafişti destinaţi pentru Verbiţa se mai află deja trimişi în Nicopoli de mai multe zile alţi 4 soldaţi telegrafişti, la dispoziţia şefului acelei staţiuni telegrafice.
     Sergentul şi cu 4 soldaţi telegrafişti porniţi de aici, au primit hrana în natură, adică pesmeţi şi fasole pe 4 zile, socotindu-se de la 1 şi până la 4 Februarie inclusiv, rămânând ca de aici înainte, până la ajungerea lor la destinaţie să fie îndestulaţi de către unul din corpurile din Nicopoli, care, veţi binevoi a decide Dvs., iar de soldă au fost achitaţi până la 1 Februarie.
                                                      Lt. Colonel Costiescu A.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 313.]
                                               193
                                    www.dacoromanica.ro
  13. — C. 313.
396
31 Ianuarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Am onoare a vă supune, că trăsurile Corpului, cea mai mare parte este lăsată la Bresleniţa, neavând cai cu ce le transporta. Aci Corpul nu posedă decât 7 căruţe din care 3 cu cai, iar celelalte fără cai, fiind morţi din cauza serviciului greu şi lipsă de hrană. Astfel dar Corpul se găseşte în imposibilitate a pune la dispoziţiunea d-lui medic Stoian nicio trăsură, fără a nu se expune Corpul de a nu avea cu ce transporta previziunile de hrană dela Intendenţă şi alte serviciuri ale Corpului.
                                                     Comand. Batalionului,
                                                        Maior Gurănescu
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 527 c, f. 50.]
                                        397
Bucureşti, [31 Ianuarie 1878]
     S’a luat dispoziţii ca bolnavii din Nazîr şi alte localităţi dupe acolo să se transporte până la Severin cu şlepurile remorcate de compania vapoarelor. In şlep însă trebuiesc făcute stelaje ca să intre 2 rânduri de paturi, adică unu pe jos, alţii pe paturi ştelajate, pentru asta întrebaţi unde sunt scândurile şi cealălaltă lemnărie care era destinată pentru flota noastră; întreabă pe Murgescu că trebuie să fie la Gruia; să se ducă dar la Turnu Severin cea[cee] necesar pentru a se face instalaţia ; agenţia vapoarelor a dat ordin la Severin, dacă nu va putea aduce materialul dela Gruia sau de unde se poate; întreabă la Severin dacă nu sunt acolo scânduri ca să se facă în Severin chiar. Dvoastră chibzuiţi dacă, chiar'în Calafat nu este material al nostru pentru a face acea instalare; se poate transporta într’un şlep 200 bolnavi, Dvs. vă veţi putea asigura.
     Comunicaţi şi Generalului Davila acestea şi luaţi dispoziţiile cuvenite.
     Bolnavii, parte vor rămânea la Severin, iar restul se vor evacua din Severin cu trenul sanitar la Craiova.
     Raportaţi ce dispoziţii aţi luat, scândurile şi materialul, revin, trebuie a fi din al Ministerului; eaută-1 sau la Severin sau la Gruia.
                                                                I. C. Brătianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 672, f. 10.]
                                       398
Bucureşti, 31 Ianuarie 1878
     Principele nostru a aflat despre articolul din armistiţiu privind evacuarea; Vidinului. Căutaţi să obţineţi textul precis al acestui articol şi chiar comunicarea în întregime a protocolului a cărui trimitere prin curier special, Marele Duce a făgă-
                                  194
www.dacoromanica.ro
duit-o de mult principelui. După ce îmi veţi fi telegrafiat acest text, veţi pleca îndată pentru a-mi aduce la Bucureşti lămuriri cu privire la diferite chestiuni.
                                                                     Kogălniceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 139. Originalul în limba franceză. Reprodus şi în Documente Oficiale, 1880, p. 42—43.
                            399
[Viena,] 31 Ianuarie 1878
     Roma. Deputatul Farini va merge la Bucureşti pentru a anunţa Principelui venirea pe tron a lui Umberto. Ştirile asupra locului de întrunire ale conclavului sunt contradictorii.
                                                                    Corbureau
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 2857, f.110. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                        400
[Bucureşti,] 31 Ianuarie 1878
     Nr. 23 bis
     La nota Dv. Nr. 7654 prin care-mi cereţi a vă da preţurile a diferite producte ce a circulat in ţară dela l-iu Aprilie trecut am onoare a vă informa că prin nota mea sub Nr. 36, am comunicat deja Onor Intendenţe listă detailată de asemine preţuri una încredinţată chiar de Primăria oraşului Bucureşti, iar alta de Eforia Spitalelor civile din Bucureşti, in care se prevedea şi acele obiecte neprevăzute în lista primită dela acea onorab. Intendenţiă, dar care ar fi putut fi întrebuinţate la aprovisionarea spitalelor.
     Dacă afară de aceste liste veţi mai avea necesitate de alte noui preţuri, binevoiţi vă rog, D-le Intendent, a me informa ca să vi le pot procura în conformitate cu spiritul şi litera art. al 3-lea din convenţiunea încheiată la 4/16 Aprilie 877 între guvernul Imperial cu cel Român.
     Primiţi, etc..
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 66, f. 375.]
                                       401
[Bucureşti,] 31 Ianuarie 1878
     Nr. 21
     Domnul Intendent General Major Ivaşcenko prin nota cu No. 4736 intervine, ca în vedereja] certificatelor Intendenţei Nr. 4737 şi 4436 să binevoiţi a lăsa liberă importaţiunea fără plată de vamă şi alte drepturi a 40 mii vedre spirt sau trei milioane graduri, precum şi a 15 mii cojoace importate din Rusia prin punctul
13*
                                  195
www.dacoromanica.ro
Ungheni la Bucureşti şi Frăţeşti şi chiar peste Dunăre de către d-nii Merinis şi A. M. Warşavschy, fiind destinate pentru trebuinţa armatelor imperiale.
     Subsemnatul supune cele ce preced la înalta d-v decisiune.
     Binevoiţi etc.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 46, f. 486.]
                                        402
Bucureşti, 81 Ianuarie 1878
                   Domnule ministru,
     După cererea Intendenţei armatelor imperiale, făcută prin intervenirea delegatului nostru, am onoare a vă ruga să binevoiţi ca în vederea certificatelor acele Intendenţe sub Nr. 4237 şi 4436 să binevoiţi a lăsa liberul transit a 40000 vedre spirt sau trei milioane grade, precum şi importarea fără drepturi a 15000 cojoace din Rusia prin punctul Ungheni la Bucureşti şi Frăţeşti şi chiar peste Dunăre, deoarece se încredinţează prin menţionatele certificate că ele sunt destinate pentru trebuinţa armatelor imperiale.
     Primiţi domniile Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                 Ministrul. ..
         [Min. At. Ext., dos. Nr. 40, f. 323.]
                                        403
Bucureşti, 31 Ianuarie 1878
                   Domnule Ministre,
     Intendenţa armatei imperiale prin notele Nr. 3681 şi 4230, intervine ca să binevoiţi a încuviinţa libera importaţiune, fără plată de drepturi vamale, a una sută douăzeci şi cinci mii perechi cisme confecţionate in Wiena, prin punctul Vărciorova la Bucureşti pentru trebuinţa armatelor imperiale de către d-nii Zaleman şi Smidt.
     Supun cu profund respect cele ce preced, înaltei d-voastre decisiuni.
     Primiţi vă rog, Domniile Ministru, încredinţarea prea osebitei meleconsideraţiuni.
                                        Delegat Special, Vlahide
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 44, f. 322.]
                                        404
Craiova, 31 Ianuarie 1878
                                  Proces-'verbal
     Astăzi 31 Ianuarie, anul una mie opt sute şapte zeci şi opt, oraşul Craiova, districtul Dolj;
                                  196
www.dacoromanica.ro
     Noi Petrescu Theodor, adjunct, conform ordinului intendenţii Divizii I teritoriale Nr. 739, împreună cu guardul de artilerie cl. III Niculescu, şeful depoului de arme divizionar şi maistrul armurier al depoului divizionar anume Mihăilescu Gheorghe, am procedat la constatarea următoarelor arme, obiecte şi efecte de mare echipament, trimise de dl. Colonel Holban, Comandantul Divizii de rezervă, cu Nr. 295J) din 22 Ianuarie a. c., către depou, prin d. Locot. Baldovin din artilerie:
     303 (trei sute trei) arme turceşti sistem Snider din care 263 cu baionete şi vergi de reparat.
       3   fără baionete, fără vergi şi fără platine fiind de reparat.
      35 fără baionete şi fără vergi, de reparat idem.
       1 fără baionetă şi fără vargă, afară din serviciu.
       1  fără mecanism fiind de reparat.
     343 total egal.
      71 arme Md 1868 (Peabodi) Române cu baionete şi vergi, fiind de reparat
       2   Idem, idem, afară din serviciu.
      20 Idem, idem, fără baionete şi fără vergi de reparat.
      93 total
      16 arme Md. 1877 (Krinka) idem, cu baionete şi vergi de reparat.
       2 idem fără vergi şi fără baionete, de reparat.
       1 Idem, idem, fără baionetă şi fără vergă afară din serviciu.
      19 Total.
     164 lăzi cu cartuşe pline din care 98 lăzi a 900 una, sau total 88200 sistem necunoscut şi 66 lăzi a 1000 fiecare sau total 66.000 sistem idem.
       8   idem cu 976 cartuşe de diferite sisteme.
      172 total.
      147 giberne turceşti (degradate)
      113 idem române (idem)
      15 sacale de piele turceşti uzate. Sunt primite niai puţin decât cele prevăzute în Nr. 295 cele următoare.
       1 armă turcească Snider şi 3 giberne turceşti.
     Suntpm dar de opinia, înainte de a cere aprobarea la Minister pentru înregistrarea depoului, să se ceară relaţia Dlui Comandant Diviziei de rezervă, care le trimite, la ce corp român aparţine acele 93 arme Peabody şi 19 Krinca sau total 112, precum şi cele 113 giberne, asemenea române spre a se cunoaşte, când vor trebui a Ii se înapoia sau prin primirea lor ce se face acum Ia depou, să Ii se recunoască scăderea din registre, fiindcă cele turceşti urmează a se vărsa imediat Ia arsenal pe când cele române figurează asupra Corpului şi sunt înscrise în registrele de contabilitate de unde nu se poate scădea fără o stare de vărsare reglementară certificată de primire din partea unei autorităţi, sau ca pierdute din forţă majoră.
          Vezi doc. nr. 199 din 22 ianuarie 1878.
                                               197
www.dacoromanica.ro
      Incheem, dar, acest proces verbal in dublu, din care unul să rămână depoului de arme ca justificare, în acceptarea soluţiunei definitive; iar celălalt să se înainteze Dlui Comandant Diviziunei de rezervă pentru a da ordin să se comunice relaţiile necesare indicate aici.
      Delegatul Intendenţii Adj. Petrescu, Şeful depoului, guard de artilerie Niculescu, caporal armurier Mihăescu.
          [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 505 şi 529.1
                                           405
[Craiova,] 31 Ianuarie 1878
                    Domnule General,
     Subsemnaţii Comersanţi din Craiova, dela concentrarea armatei la Calafat, ne-am angajat, conform regulilor militare, pentru a urma trupele române cai cantinieri.
     Auzind că trupele au sosit la Lom Palanca, oraş turcesc, şi că sufer de mai multe alimente de lirană, noi am trecut în Lom Palanca şi ani înlesnit armata cu tot felul d» alimente, cu preţuri foarte moderate, după tarifa regulată de Dl. Pretor al Diviziei I. Domnule General, cât aţi stat Dvs. şi Dl. Colonel Leca cu Divizia, am fost scutit de autoritatea civilă de a plăti vamă pentru alimentele ce am adus. Acum însă, după plecarea Dvs. autoritatea civilă din Lom Palanca m’au forţat de am plătit suma de lei 176 ca taxă vamală, pentru care păstrez şi chitanţele liberate.
     Aceasta cu respect vă fac cunoscut, rugându-vă, D-le General, să binevoiţi să mijlociţi ca aceşti bani ce mi s’au luat pe nedrept să mi se înapoieze.
     Al Dvs. supus,
                                                                 Gr. Cacaliceanu Gh. Ştefănescu
     [Rezoluţie:] Marelui Cartier General. Se supune cu onoare Marelui Cartier, făcându-se cunoscut că numiţii fiind de mult recunoscuţi ca, cantinieri ai Diviziei I-a, taxa ce li s’a reţinut ar fi just să i se restitue.
                                                                     Din ordin,
                                                                   Colonel Gramont
          [Arh. St. Buc., M. St. M. dos. Nr. 633, f. 166.]
                            406
31  Ianuarie 1878
     Vitele şi caii dela trăsurile de rechiziţie ale acestui corp se găsesc într-o stare foarte slabă, din cauză că nu au ce mânca; prin adresa No. 12 s’a cerut intendenţii Diviziei I-a liberarea furajului necesar, dar intendenţa prin adresa cu No. 54 răs-
                                   198
www.dacoromanica.ro
punde că nu poate da numai orz, iar fân neaducându-se din ţară, nu poate distribui, şi ca să nu mai rămână consiliul responsabil, dacă aceste vite şi caii ar muri din lipsă de hrană, cu onoare vă vrog să binevoiţi, Domnule Comandant, a interveni locului competinte, pentru a se da furajul necesar.
                                                    Comand. Regimentului,
                                                      Lt. Colonel Danescu
      [Rezoluţie:] Rog pe D. Comandant al Divizii să binevoiască a da ordine intendenţii divizionare să libereze corpului furajul necesar pentru caii de richiziţie şi vitele ce au pentru transportul liranei şi bagajelor, căci am constatat singur că furaje nu mai au şi peste o zi sau două va fi prea târziu.
                                                                     Comandantul Brigăzii,
                                                                        Colonel Cruţescu
              [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f.69.]
                                        407
Bucureşti, 31 Ianuarie 1877
     Nr. 3383
                  Domnule Ministru,
     Am aflat cu satisfacţie prin scrisoarea pe care Excelenţa Voastră a binevoit a mi-o adresa cu data de 25 Ianuarie, sub Nr. 1229, că Guvernul român a dat o foarte serioasă atenţie chestiunii atât de importantă a asanării căilor de comunicaţie. Sunt convins, Domnule Ministru, că Consiliul Medical, care a fost însărcinat cu această misiune, nu va pregeta, secundat fiind de către autorităţile administrative, de a lua măsurile cele mai eficace şi cele mai energice pentru asanarea drumurilor şi a etapelor. De aceea cred că ar fi cu totul de prisos ca administraţia comunicaţiilor militare a armatei ruse să institue in acest scop o comisie sau să ia vreo măsură oarecare.
     îmi fac o datorie prevenindu-vă, Domnule Ministru, că consideraţiile expuse în scrisoarea pe care am avut onoarea a v-o adresa cu data de 23 Ianuarie, sub Nr. 2440, erau motivate de raporturile care îmi ajungeau, precum că şoselele erau presărate cu cadavre neingropate, şi de către demersurile pe care Domnul Comisar General român Ghica, necunoscând desigur măsurile luate de către Guvernul său n’a încetat de a le face în chip personal şi direct la mine sau prin mijlocirea comisarului nostru, Principele Obolenschi, pentruca împrejurimile gării Filaret şi a drumului spre Giurgiu să fie curăţate de hoiturile de animale care le acoperă.
     Vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi a primi asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                 Gmeral Aghiotant Drenteln
         [Arb. St. Buc., Min. Int., Div. adm., dos. Nr. 5511, f. 169 şi 174. Originalul în limba franceză.]
                                        199
www.dacoromanica.ro
408
Călăraşi, 31 Ianuarie 1878
     Doamna Chiriaca T. Gheorghiu din Com. Hagieni oferind pentru soldaţii romini răniţi 160 dramuri scamă, am onoare a o trimite Dvs. cu această într’un pachet. Primiţi, Dl. Comandant, asigurările înaltei mele consideraţii.
                                                                     p. Prefect, Mnrgeann
          [Arii. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 2'i6, f. 281.]
                                        409
Brăila, 31 Ianuarie 1878
     In cursul celor din urmă 24 ore a trecut spre Moldova 4 trenuri cu 91 vagoane având 3715 prizonieri turci escortaţi de Ruşi.
                                                                        Prefect,
                                                                         Misir
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 28, f. 82. Telegramă.]
                                        410
Dorohoi, 31 Ianuarie 1878
     Nr. 812
     Printre pichetele din raionul companiei Mamorniţa au intrat în ţară un numer de 16 căruţe la care sunt înhămaţi 46 cai, Conducătorii lor sunt lipsiţi de paşapoarte s’a presentat însă un representant al unui podracik rus şi interpune că i-ar fi avend angajaţi pentru treburile a matei rosiane. Rog daţi ordin dacă se pot elibera sau ca să se respingă în Austria de unde an trecut printre pichete fără ştirea comandantului de punct şi a vamei.
                                                                        Prefect.
                                                                      J. Rosetti
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 323, Telegramă.]
                                          411
Dorohoi, 31 Ianuarie 1878
     Angajând din Bucovina un număr de căruţe pentru trebuinţele armatei imperiale ruse am avansat o însemnată sumă de bani cărăuşilor; autorităţile dela Dorohoi opresc eliberarea acelor trăsuri sub cuvent că ar fi trecut printre pichete, rog respectuos Prefecturei Dorohoi eliberarea, în altfel sunt expus a pierde bani avansaţi căci termenul de încărcare dela Ungheni şi mergerea la Bucureşti se apropie
                                             200
www.dacoromanica.ro
de espirat şi afară de aceasta se causează enorme pagube prin anularea contractului încheiat pentru transportul armatei active imperiale.
                              Antreprenor rus şi agent Intendenţei, Naum Borisovicz Basilinski
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 3H. Telegramă.]
                                         412
                                                                      Bucureşti, 31 Ianuarie 1878
     Legea din 26 Apriliu anul espirat, sancţionată prin înaltul Decret cu No. 949, publicat în Monitorul Oficial cu No. 95 din 27 Apriliu 77, în articolul 4 dispune ca: « Nici o chemare în judecată, nici un act de procedură sau urmărire judecătorească să nu se poate face, sub pedeapsă de nulitate, contra militarilor sau oricăror altor persoane cari îndeplinesc serviciu obligatoriu în armată, cât timp vor sta sub arme ».
     Având în vedere că aceste dispoziţiuni ale legei aduc o mare perturbare dara-verilor şi intereselor justiţiabililor,
     Am onoare a vă ruga, Dle Ministru, sa binevoiţi a-mi face cunoscut, dacă acum în urma încetării ostilităţilor, s’au scos de sub arme parte din trupele active şi în caz afirmativ cari anume corpuri sau regimente nu mai se găsesc sub arme, căci pentru oameni din acele trupe urmează a se lua măsuri să se revoace dispoziţiunile art. 4 suscitat, spre a nu se paraliza interesele justiţiabililor cari ar fi având dara-veri cu dânşii.
          [Arh. St. Buc., Min. Justiţiei dos. Nr. 327, f.26'i. ÎSeinv.]
                                           413
                                                                   Tecuci, 31 Ianuarie 1878
     Rog scuzaţi-mi întârzierea de a vă răspunde. Cauza a fost luarea informaţiuni-lor mai exacte. Aci se pot găsi dela trei până la patru mii vedre vin din recolta anului 1877 cu preţul de 2 franci vadra Moldovei, 12 oca, vadra fără vase— iar cu vase trei franci vadra. Preţul este conform tarifei formată de comisiunea de rechiziţie a acestui judeţ.
                                                                      Prefect,
                                                                    Anastasiu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4966, f. 528. Telegramă.]
                                        414
                                                                    Piteşti, 31 Ianuarie 1878
             Atât în lista voluntarie pentru cumpărare de aime No. 241 cât şi în aceea pentru soldaţii răniţi No. 246, aţi subscris în cea dintâi cu suma de lei zece şi în
                                        201
www.dacoromanica.ro
cea de a doua cu lei 15 şi pentrucă Dumneavoastră nu aţi depus până acum menţionatele sume de bani, subscrisul vă invită cu onoare ca să binevoiţi a le depune, spre a le putea înainta Domnului Prefect local, conform cererilor ce face, prin adresele No. 15234 din 18 Decembrie anul expirat şi 978 din 25 Ianuarie curent.
         [Arh. Primăriei Piteşti, dos. Nr. 6, nepaginat. Copie fişă M. St. M.]
                                        415
[Bucureşti, Ianuarie 1878]
     Răspund telegramei Dvs. Nr. 83 pentru transportarea armăturii şi muniţiei luată de la Turci. Este absolut imposibil a se trimite trăsuri din ţaiă.
     Binevoiţi a căuta de a se procura carele de acolo.
                                                       Din ordin,
                                            Lt. Colonel Director Serv. Carp
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 647, f. 491.]
                                        416
Constantinopol, Ianuarie 1878
     Sunteţi autorizat a vă conforma în privinţa evacuării fortăreţii Vidin conţinutului, mai departe citat, al articolului 5 din protocolul de armistiţiu încheiat între Alteţa Sa Imperială Marele Duce Nicolae şi plenipotenţiarii Guvernului Imperial otoman; părăsind fortăreaţa Vidin, trupele otomane se vor retrage prin trecătoarea Sft. Nicolae cu armele, muniţiunile lor de război şi obiectele de echipament precum şi materialul care poate fi luat, spre Ak-Palanca, Niş, Lescovaţ şi prin Vraina şi Priscina, cum va fi mai uşor, pentru a ajunge la calea ferată. Materialul de război şi altul al fortăreţei, vasele de război sau aparţinând Statului şi tot ce are de a face cu ele, vor putea fi sau luate, sau lăsate, cum veţi crede de cuviinţă, sub supravegherea autorităţii militare ruse, care va lua măsuri pentru păstrarea lor, până la încheierea păcii, după un inventar, făcut în dublu şi semnat de ambele părţi. In ce priveşte proviziile alimentare, care sunt supuse prin firea lor la stricăciuni, vor putea fi vândute sau cedate autorităţii militare ruse contra unui preţ echivalent care rămâne de stabilit. Proprietatea particulară rămâne neatinsă. Evacuarea va trebui să fie îndeplinită în termen de şapti ziîe cel mai târziu, socotind din momentul primirii ordinului relativ la aceasta, de la comandantul local.
                                                                        Reuf
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 141. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                        202
www.dacoromanica.ro
417
                                  TABLOU
|Tanuarie, 1878]
de personalul Marelui Cartier General
Numele şi pronumele    Gradul    Corpul de unde             Observaţii           
                                 primeşte leafa                                  
Cernat Alexandru    General de   IntendentaM Car-                                
                    Divizie      tier general                                    
Mânu Gheorghe       General      idem                                            
Fălcoianu Ştefan    Colonel      idem              Stat Major                    
Arion Eracle        idem         idem                  Chemat tn activitate pe 1 
                                                   Iul. 1877 prin Decret         
Pilat               idem         idem              1656 M. St. Maj.              
Berindei Anton      idem         idem                                            
Lahovary Jaques     Lt. Colonel  idem              Stat Major                    
Brătianu Constantin Maior                          Stat Major                    
Davila              Insp. G-ral                                                  
Teodori Iulius      M.P.cl.I     Int. M. Cart gen.                               
Petrescu Zaharia    M.P.cl.I     idem                                            
Şerbănescu          Maior        Int.Div. III         Chemat temporal la St. Maj 
Tătărescu           Căpitan      Int. Div. IV      Stat Major                    
Groza               Maior        idem                    Avansat maior pe 1 Dec. 
                                                   1877 si trecut la 5 Linie     
Grecianu Ion        Colonel      lut. M. Cartier   Adjutant al Măriei Sale       
Schina Alex.        Lt. Colonel  idem              idem                          
Filitis             idem         idem              idem                          
Ringurof            Maior        idem              idem                          
Vlădoianu           Căpitan      idem              idem                          
Blaremberg C-tin    Lt. Colonel  idem              Ofiţer miliţian f. soldă che- 
Bărcănescu          Maior        Int. M. Cartier   mat temporal.                 
Ghica Emil          Subit.       idetn             Ofiţer miliţian               
Mânu Ion            Maior        idem                 Avansat maior pe 1 Ian. şi 
Costescu Alexandru  Căpitan      idem                    trecut la Reg. Călăraşi 
Culcer Vladimir     Căpitan      idem                 Avansat la căpitan 16 Oct. 
Săgărceanu          idem         idem              Trecut la reg. 5 linie        
Iarca               Locot.       Reg, 9 Dorob.     Mut. c. reg. 9 Dorob.         
Budişteanu Ion      Locot.       Bat. 3 Vânători      Bat. 3 Vânători avansat 14 
Tomescu             idem                           Oct. Nr. 2098.                
Budişteanu Nicolae  idem         Int. Div. IV-a    Reg. 7 Dorob.                 
Hiotu               S. Locot.    Int. M. Cart.     Bat. Geniu                    
Rosnovanu           S. Locot,                      Ofiţer miliţian               
Catargiu            idem         Int. Div. IV      Reg. Roşiori                  
Căpitan Cică        Căpitan      Int. M. Cart.                                   
Costescu            Lt. Colonel  Int. M. Cart.         Iul. 1877 chemat temporal 
Căpităneanu C-tin   Maior                          Stat Major                    
Corănescu           Intendant    Int. M. Cart.                                   
Tamara              S. Intendant Int. Div. III                                   
                                                 Pentru conformitate, Căpitan Tătăresou
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 256, f. 22.]
                                   203
www.dacoromanica.ro
418
[Craiova,] Ianuarie 1878
     Comunicaţi imediat generalului Haralamb, că din cauza întreruperii liniei telegrafice Bechet, s’a întârziat transmiterea ordinului ce dădusem pentru plecarea trupelor, pe care nu poate dar conta până la 5 Ianuarie.
     Rugaţi-1 din parte-mi să-mi comunice tot ce are, aici la Craiova., până la noapte, căci mâine plec la Rahova, de unde nu mai putem corespunde.
     îndată ce toate trupele vor fi plecate, voi veni la Arcer, comunicaţi-mi, dacă Regimentul 6 Călăraşi s’a dus'la Vadnianca spre a se întruni cu Brigada Cantilli, care fără acel regiment se află descoperită despre Belgragik; dacă intendentul Tamara este acolo spuneţi-i să trimită spre Velcidrama proviziile şi vitele, de care poate dispune, pentru Divizia 2, căci ea n’a avut de unde lua din Rahova proviziile de care are irare trebuinţă. Comunicaţi-mi, întrucât puteţi, aşezarea trupelor din Divizia I şi 4, precum şi Brigada de Roşiori.
[Apostilă:]
     Ordon intendentului Diviziei să ia măsuri a trimete trăsuri să ia provizii la Lom Palanca (Vrabie), Reg. 6 Călăraşi a plecat în poziţii.
         [ \rh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 647, f. 487.]
                                        419
[Bucureşti, Ianuarie 1878]
                  Principe,
     Am adus la cunoştinţa guvernului meu conţinutul notei pe care aţi binevoit a mi-o adresa cu data de 27 Decembrie trecut, Nr. 218, şi prin care îmi comunicaţi că, transmiţând şefului de Stat Major al armatei imperiale, bazele unui regulament asupra căruia ne învoisem, cu privire la chiriile pentru locuinţele militare, aţi fost însărcinat să expuneţi motivele pentru care Excelenţa Sa este de părere că detaşamentele trupelor imperiale, cantonate în România, ar trebui să fie tratate, sub raportul locuinţelor, pe picior de egalitate cu trupele noastre; numai în cazul că guvernul meu ar refuza să aplice trupelor imperiale beneficiile legii asupra rechizi-ţiilor de război, privind locuinţele, Excelenţa Voastră ar fi autorizată să schiţeze planurile unui proect de regulament.
     Nu aşi putea ascunde Excelenţei Voastre cât a fost de surprins guvernul meu văzând, după ce un timp atât de lung s’a scurs în tratative, că această chestiune este astăzi adusă pe un teren cu totul nou, în clipa chiar în care eram în drept să o considerăm ca rezolvată in principiu, în urma, mai ales, a binevoitoarelor asigurări ale Alteţei Sale Imperiale, Marele Duce, cu prilejul ultimei noastre călătorii la Cartierul General şi a declaraţiei Excelenţei Sale Generalul Nepocoiciţchi, precum că au fost date instrucţiuni în sensul raportului Excelenţei Voastre. Excelenţa Voastră va binevoi să recunoască, că într’o chestiune ca aceia care ne ocupă, unde este vorba de sarcini care trebuesc impuse locuitorilor ţării, nu este îngăduit Guver-
                                              204
www.dacoromanica.ro
nului meu să-şi întemeeze hotăririle pe alte consideraţii decât acelea care rezultă din prescripţiile legilor noastre şi din clauzele Convenţiei dela 4/16 Aprilie. Din acest punct de vedere, cer voie să restitui chestiunii adev ăratul său caracter. Excelenţa Voastră declară Ea Însăşi că Convenţia din 4/16 Aprilie nu conţine nici o clauză cu privire la locuinţele militare, căci Convenţia n’a prevăzut decât opriri de scurtă durată şi numai prelungirea războiului a făcut necesară cantonarea trupelor ruse pe teritoriul român.
     Nu se poate găsi, mi se pare, un argument mai puternic pentru a explica şi a îndreptăţi obligaţia pe care o are guvernul meu de a asigura populaţiilor noastre, prin despăgubiri echitabile, o uşurare a acestei sarcini care o apasă şi care creşte zilnic din pricina duratei războiului. Atâta vreme cât trupele ruse In trecere nu făceau decât popasuri de scurtă durată la diferite etape s’a putut uşor stabili o asimilare perfectă cu trupele române, dare de când corpuri de trupe au fost instalate in diferite puncte ale teritoriului, de când tabăra a fost transformată In cantonament, pe bună dreptate trebuiau asigurate, printr-o clauză, compensaţiile şi despăgubirile uzitate în asemenea împrejurări.
     Propunerea pe care Excelenţa Voastră a fost însărcinată a o formula fiind in afara clauzelor Convenţiei de la 4/16 Aprilie, ar fi cu neputinţă Guvernului meu să impună locuitorilor, prin simplă cale administrativă, sarcina de a procura, fără despăgubiri, locuinţe militare; ar fi necesară o nouă lege, în această privinţă. Naţiunea a primit cu abnegaţie sacrificiile pe care a trebuit să şi le impună pentru a uşura succesul la care ea a luat o parte activă, dar întinderea acestor jertfe, dictează tocmai guvernului meu datoria de a proceda cu cea mai mare prudenţă şi de a nu se îndepărta de limitele fixate de lege când este vorba de a impune noi sarcini. Excelenţa Voastră a putut constata prin Ea însăşi, numeroasele reclamaţii la care a dat loc situaţia neregulată in care se află' astăzi această chestiune. Aceste chestiuni vor influenţa fără nici o îndoială asupra votului Adunărilor dacă ar fi prezentat un proect de lege în sensul formulat de Excelenţa Voastră.
     Sunt deci însărcinat, Principe, să intervin din nou la Excelenţa Voastră şi să o rog să binevoiască a lua in considerare urgenţa care există, tot atât în interesul locuitorilor cât şi in acel al armatei imperiale, de a reglementa cât mai curând cu putinţă despăgubirile pentru locuinţele militarilor ruşi. In ce mă priveşte sunt înzestrat cu instrucţiunile guvernului meu pentru a fixa de comun acord cu Excelenţa Voastră un proect de reglementare.
                                                                  G. M. Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 4928, f. 492; Originalul în limba franceză.]
                                         420
[Nazîr Mahala, Ianuarie 1878]
     Comandantul Diviziei a 2-a arată că are necesitate de 600 cojoace pentru regimentele 7 de linie, al 14 şi 16 de Dorobanţi, precum şi de ismene şi cămăşi pentru regimentele de Dorobanţi.
                                   205
www.dacoromanica.ro
     Dacă dispuneţi de asemenea efecte, regulaţi a se trimite de urgenţă arătatelor ■corpuri.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 7.]
                                        421
Tărnac [Ianuarie] 1878,
                                 Ordin Circular
     Marele Cartier General după reclamaţiile primite dela Guvernatorul rus semnalează că un număr de 600 care bulgăreşti, Intre care 300 cu formă, sunt luate de trupele noastre şi reţinute de ele.
     Daţi ordinele cele mai severe corpurilor ca să înapoieze toate carele care le-or fi având,; încredinţând,u-vă prin Dvs. înşivă de executarea acestui ordin şi raportân-du-mi imediat.
                                     Comandantul Diviziei, General Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 529, f. 98.]
                                         422
[Nazîr] Mahala, Ianuarie 1878]
     Nr. 145
                                         Ordin deschis
     Prezentatorul cu aceasta este autorizat şi liber, fără a i se face cea mai mică împotrivire a rechiziţiqna fân ori câtă cantitate, de prin satele din Bulgaria, d.ând bonurile cuvenite în regulă. Iar cât priveşte fânul turcesc, aflat pe câmp, oamenii comunelor sunt datori a-i da tot concursul d,e care va avea necesitate.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 14.]
                                        423
Bucureşti, Ianuarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Am avut onoarea de a primi nota dvs., cu data de 10 curent, sub Nr. 16.100 şi a fost pentru mine o adevărată plăcere să comunic conţinutul acestei note Domnilor medici militari care compun misiunea medicală germană, care, sunt convins, vor păstra cea mai plăcută amintire a timpului petrecut în România, precum şi satisfacţia măgulitoare de a şti cât au fost de apreciate serviciile lor.
     N’aşi putea sfârşi fără să vă exprim mulţumirile mele cele mai vii pentru toate atenţiile delicate pe care Guvenul şi autorităţile princiare n’au încetat să le
                                   206
www.dacoromanica.ro
aibă faţă de compatrioţii mei, cât şi pentru amabilitatea şi buna primire pe care le-au întâlnit pretutindeni din clipa sosirii lor în România, şi, folosesc această împrejurare, Domnule Ministru, pentru a vă reînnoi asigurarea înaltei mele preţuiri.
                                                                Alvensleben
         [Min. Ai. Ext., dos. Nr. 35, f. 203. Originalul în limba franceză.]
                                       424
Turnu-Măgurele, Ianuarie 1878
     Avem spitale Lom Palanca 150 paturi, Rahova 250. Etapele sanitare la Nazîr-Mahala, Belarada şi Bucoviţa. Stabilim altele Cetatea, Ciuperceni, Poiana, Dessa, Băileşti. Cu toată stăruinţa, din ziua sosirii mele, deşi bolnav,- nu am putut obţine pornirea materialului. Sper să plec mâine Lom Palanca. Două secţiuni ambulanţa Mecica sunt pe drum Rahova. Secţia Grivila sosit deja. Raport Nr. 1878 expediat din greşală Lom Palanca. Să reexpediez duplicat Bucureşti.
                                                                     Davila
          [Arh. palatului, dos. de corespondenţă, f. 518 Copie fişă M. St. M.]
                                          425
[Giurgiu,] Ianuarie 1878
                   Domnule Comisar,
     Fiindcă subsemnatul am a transporta un număr de 50 stâlpi de telegraf din comuna Slobozia în acest oraş, trebuincioşi pentru facerea liniei Giurgiu-Ruş-ciuc, şi fiindcă această linie mi se cere a fi gata în termen de 24 ore, vă rog să binevoiţi a da ordin autorităţilor ca să mai dea un număr de 20 care spre a le transporta, plătindu-li-se de noi transportul, conform regulelor stabilite. Poliţia locală deşi i-am adresat cerere [i]mi face piedeci la care nu mă aşteptam.
     Binevoiţi, Domnule Comisar, a primi încredinţarea stimei ce vă conserv.
                                                   Inspector telegrafelor] ruse, Nathkovski
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 67, f. 751.]
                                         426
[Calafat,] 1 Februarie 1878
     Nr. 382
                                 Ordin Circular
     Conform ordinului Nr. 3 72 al Marelui Cartier General urmat după al Ministerului cu Nr. 942 se face cunoscut tuturor corpurilor şi serviciilor din această Divizie că D-nul Lt. Colonel Murgescu este numit comandant al Corpului Flotilei
                                  207
www.dacoromanica.ro
şi al Bateriilor de coastă în locul D-lui Lt. Col. Dimitrescu Maican care trece la Statul Major al Marelui Cartier General.
                             p. Comandantul Diviziei de Rezervă, Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260 a, f. 24.]
                            427
Calafat, 1 Februarie 1S78
     Conform ordinului Marelui Cartier General No. 372 urmat după al Ministerului Nr. 942, D-nu Lt. Col. Murgescu fiind numit comandant al Corpului Flotilei şi bateriilor de coastă, D-v îi veţi da în primire serviciul şi vă veţi prezenta la Marele Cartier General unde sunteţi ataşat cu serviciul.
                                                               Col. Holban
         [Arh. St. Buc., M. St, M., dos. Nr. 629, f. 320.]
                                      428
Bucureşti, 1 Februarie 1878
     Rog daţi ordin a porni imediat la partea teritorială jandarmi Iaşi şi deta-amentul din jandarmi Bucureşti.
     De la Craiova vor lua calea ferată.
                                                                p. Ministru,
                                                              Colonel Barozzi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 651, f. 132.]
                                      429
1 Februarie 1878
                 Domnule Comandant,
     Conform ordinului circular al Dvs. Nr. 27, am onoare a vă face cunoscut că acest Corp are depozit în comuna Bresleniţa şi că am trimis un sergent şi un caporal pentru a lua muniţia aflată Jn depozitul de acolo şi a o duce la Depoul Regimentului în PJoeşti.
                                                 Comand. Regimentului,
                                                    Lt. Colonel Balan
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 527 c„ f. 52]
                              208
www.dacoromanica.ro
430
[Cuneşti,] 1 Februarie 1878
      Conform dispoziţiei şefului de stat major şi a armatei ruse am onoare a vă face Alteţei Dvs. cunoscut, că dela 2 Februar a acestei luni, este ordin să plecăm din Călăraşi.
                                    Şef al armatelor ruse din partea Călăraşilor, Dăsovschim
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, X. 303.]
                                      431
Turnu-Măgurele, 1 Februarie 1878
     în urma adresei mele, comandantul garnisoanei Bechet, invitat şeful detaşamentului de Gangiova să stabilească troila până la facerea podului; răspuns ghiaţa încă neruptă după Jiu. Adresat prefecturei să-mi dea care şi boi pentru transportul materialului, răspuns n’a primit nici un ordin dela Minister; anunţă din nou Ministeru, voi căuta a transporta materialul spre a fi gata.
                                   Comand. Pontoanelor, Căpitan Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 660, f. 16.]
                                       432
Bucureşti, 1 Februarie 1878
     Răspuns 3 cu 5. S’a dat ordin depoului batalionului 2 Vânători ca mantalele şi pălăriile primite să le espedieze părţii active la Calafat, după cerere.
                                         p. Ministru, Barozzi
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 42.]
                                     433
Gârţa, 1 Februarie 1878
                 Domnule General,
     Serviciul Sanitar al Corpului de Vest dată fiind repedea evacuare a bolnavilor din ambulanţa Diviziei Dstră şi lipsindu-mi mijloacele de transport, pe deoparte sunteţi rugaţi a ordona corpurilor ca bolnavii să-i evacueze direct la Vitbol spre a evita înconjurări inutile pân la Gârţa, iar pe de alta a ne procura pentru ziua de 3 şi 4 ale curentei trăsurile de rechiziţie de pe la corpuri, sau Intendenţe, fiindcă avem 136 bolnavi, socotiţi termenul mediul de se pot pune în două zile în câte 25 căruţe cărora dacă veţi binevoi a ordona venirea în
4 -C. 313
                                   209
www.dacoromanica.ro
ajutorul bolnavilor, l-am proporţionat cu numărul jos notat, atunci sosind la 7 ore dimineaţa, seara ar fi întoarse goale la corpurile companiei.
Reg. 4 Inf.     33 bolnavi 
» 5 »           37 »       
» 6 »           48 »       
» 9 »           6 »        
» 5 Căi.        1 9        
» 3 Art.        2 »        
» 2 »           3 »        
Bat. 2 Vânători 4 »>       
» 1 Geniu       2 »        
                                             Medic principal CI. II Vircan.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. nr. 264, f. 6. Telegramă.]
                                      434
                                                              [Rupcea,] 1 Februarie 1878
            Trimiţând la Intendenţa Diviziei spre a lua fân, nu s’a găsit cantitatea necesară pentru caii Corpurilor din Divizie, căci cu pontoanele şi portierele aflate pe Dunăre nu se poate trece câtimea trebuitoare pentru a îndestula toţi caii. Din această cauză caii şi boii Corpurilor au început să moară de foame.
                                  Comandantul Diviziei I, Colonel Leca
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 F., I. 574.]
                                      435
                                                               Belarada, 1 Februarie 1878
     Conform ordinului Dv. am pus în vederea comandanţilor de Divizii a trimite să ia furajul de la marginea Dunării, am onoarea a vă înainta răspunsul primit de la Comandantul Diviziei I-a.
     Trimiţând la intendenţa Diviziei spre a lua fân, nu s’a găsit cantitatea necesară pentru caii corpurilor din Divizie, căci în pontoanele şi portierele aflate pe Dunăre nu se poate trece cantitatea trebuincioasă pentru a îndestula toţi caii; din această cauză caii şi boii corpurilor au început să moară de foame. Rog dis-pozaţi.
                                                       General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 54. Telegramă.]
                                      436
                                                              Bucureşti, 1 Februarie 1878
            Răspuns 201 şi 225 prin înţelegere cu comandantul Corănescu căruia i s’a dat ordin luaţi înţelegere pentru vânzarea de urgenţă prin licitaţie publică atât
                                   210
www.dacoromanica.ro
a pieilor ce ziceţi că stau pe malul apei bulgare cât şi a celor ce se află la Bres-leniţa supuse întâmplări'or.
     Luaţi dispoziţii prin înţelegere cu prefectul a se da publicităţii vânzarea acestor piei cât se vor putea mai întins, spre a se dobândi o concurenţă mai mare.
                                             p. Ministru, Barozzi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 311. Telegramă.]
                                        437
[Calafat,] 1 Februarie 1878
                  Domnule Intendent,
     Localul propus pentru spital, şcoala comunei din Calafat, inspectându-se de delegatul nostru, s’a găsit că mai toate încăperile nu au uşi, ferestre şi sobe.
     Prin urmare vă rog a decide şi ordona in consecinţă.
     Intendentul Diviziei de Rezervă
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 59.]
                                        438
Calafat, 1 Februarie 1878
                  Domnule Maior General,
     Ca urmare la raportul subscrisului Nr. 5739, de astăzi, am onoarea a vă anexa copie după telegrama Lt. Rotaru, Ad.-torul manutanţei Poiana, după care vă rog, D-le General, cu tot respectul a considera că serviciul de transport pe Dunăre cu vasul Flotilei, a pesmeţilor şi fainei aflate Ia Bechet este de absolută necesitate. Altfel subscrisul nu mai poate răspunde de subsistenţa almatei.
                                                       Şeful Secţiunei,
                                                Intendant Militar Corănescu
         [Arh St. Buc., M. St.. M., dos. Nr. 648, f. 48.]
                                           Anexă
                                    la documentul nr. 438
     Moara oprită, cauza canal umplut cenuşe, nu funcţionează 3 zile; făină nu mai avem, de astăzi brutăria stă. Vă rog daţi ordin trimite făina din altă parte. Primăria Poiana nu procură care transport, pâini Maglavit nu vin, rog daţi ordin Maior Mitescu a pune la dispoziţie 4 călăraşi.
                                                          Şeful Manutanţei,
                                                              Lt. Rotar
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 49. Telegramă. Copie.]
www.dacoromanica.ro
439
Bucureşti, 1 Februarie 1878
     Eri am depus la poştă un plic cu Nr. 1005, 1004, 1007 etc., mandate pentru regimentul 3 infanterie. Rog dispozaţi a se înapoia Bucureşti deoarece corpul este plecat.
                                                                Intendant
                                                               Cămărăşescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 261. Telegramă.]
                                       440
Bucureşti, 1 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Mâine Joi, 2 Februarie curent, având a sosi în Capitală A. S. Imperială Mare Duce, moştenitorul tronului tuturor Rusiilor, subscrisul are onoarea de a a vă .ruga să binevoiţi a lua dispoziţiunile cuvenite întru ceeace vă priveşte pentru ca toţi funcţionarii superiori dependenţi de acel onorabil Ministeriu să vie la gară Târgoviştei în acea zi, la orele 11 de dimineaţă, spre a întâmpina pe Alteţea Sa.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                 Preşedinte,
                                                              I. C. Brătianu
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 148.]
                             441
[Bucureşti,] 1 Februarie 1878
     Nr. 1638
     In vederea mijlocirii făcute de Dl. Ministru Cultelor şi Instrucţiunei publice prin adresa Nr. 235, am dat ordin Dlui Prefect de Teleorman ca în interesul învăţământului să ia grabnice măsuri pentru scutirea şcoalei primare de băeţi din Alexandria de rechiziţiune.
     Despre răspuns am primit raportul Nr. 671 după care am onoare a vă alătura copie, şi vă rog Dle Ministru să binevoiţi a interveni spre a fi scutită şcoala primară de băeţi suszisei comune de rechiziţie spre a nu se întrerupe din asemenea cauză cursul şcoalei.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4891, f. 143.]
      }) Lipseşte din dosar
                                   212
www.dacoromanica.ro
442
Craiova, 1 Februarie 1878
     Telegrama Nr. 5718. După cererea Dlui Intendent Coranescu, făcută la 30 Ianuarie, am pus în vedere locuitorilor din district ca să meargă la Poiana cu vite aceea ce voesc a le vinde; nu înţeleg celalt concurs să cere de la administraţie. In privinţa mijloacelor de transport cerute de subintendentul Thoraud, am comunicat deja D. Cătănescu, intendentul Craiovei şi D. Ministru de Resbel în mai multe rânduri că forţele Doljului fiind sleite îmi este cu neputinţă a satisface multiplele şi enormele cereri de cară. Oamenii din judeţ au împuţinat vitele şi cele rămas în mare parte sunt secerate de epizootie şi cele[l]alte căzute din cauza deselor şi lungelor transporturi în timp de iarnă. Bine voiţi vă rog a cere la Minister concursul judeţelor limitrofe, neputând Doljul să lupte singur cu toate greutăţile. Cunosc foarte bine nevoile armatei şi nu aştept repetiri la cereri, însă cauzele espuse împiedică a întâmpina repede trebuinţele armatei.
                                                                    Prefect,
                                                                                I. N. Titulescu
         Arh. St. Buc., M. SI. M., dos. Nr. 658, f. 52. Telegramă.]
                                        443
Belarada, 1 Februarie 1878
                                           Ordin Circular
     Prin aceasta se ordonă ca D-nii Comandanţi de Divizie să dispozeze ca, căruţele ce merg la marginea Dunării pentru furaj, să treacă prin Bela Rada şi Vitbol pentru a lua bolnavi, pe care doctorii respectivi au dispozat a se căuta în spitalele din ţară. Aceşti bolnavi Vor fi transportaţi de aceste căruţe până la marginea Dunării, de unde conform dispoziţiunilor luate pentru acest scop, se vor transporta în ţară de ambulanţele respective.
                                                               Din ordin,
                                                                                                                                       Şef de Stat Major, Colonel Gramont
            [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 529, f. 84.]
Calafat, 2 Februarie 1878 Nr. 174
                            444
                Domnule Comandant,
    Conform ordinului Dv. Nr. 381 am aşteptat ca D. Lt. Col. Murgesc» să vie spre a lua comanda bateriilor, căci comandamentul Flotilei nu-1 mai exersez dela 8 Ianuarie. Azi, văzând că nu se prezintă, am dat ordin de zi prin care fac
                                  213
www.dacoromanica.ro
cunoscut că părăsesc comandamentul. Numai azi însă am aflat că Dl.Lt. Col. Murgescu de ieri comunicase bateriilor că este numit comandant al bateriilor. Am onoare de a vă aduce aceasta la cunoştinţă.
                                          Lt. Col. Dumitrescu Maican [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 335.]
                                       445
Belarada, 2 Februarie 1878 *)
     Nr. 27.
     Astăzi 2 Februarie am primit una mie cinci sute franci, am dat toată Ambulanţa cu materialu ei în primire la persoanele ales[e] de Davila, dupe primirea restului de bani, voi pleca cu personalul intendenţii, pornesc Turnu peste 3 zile.
                                                                 Medic Şef,
                                                               Dr. Ursulescu
         [Bibi. Ac.R.P.R., ms. Nr. 3270, f. 237. Telegramă.]
                                       446
[Regiunea Bucoviţa,] 2 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Am onoare a vă supune la cunoştinţă că regimentul al 7-lea de Dorobanţi se află fără bani, fără rachiu, fără sare şi fără mijloace de a se aproviziona. Toate vitele şi boii din cauza lipsei de hrană au ajuns nişte căzături de neîntrebuinţat. Pe câtă vreme s’a putut găsi nutreţ prin prejur s’a dat, însă acum au secat resursele şi ar urma ca intendenţa să se îngrijească a ne da nutreţul necesar, lucru ce nu se face. Aceste cauze au produs de se fierbe astăzi hrana oamenilor fără sare şi legume, lipsind şi rachiu. Am luat banii particulari ai dlui maior Bălă-ceanu ce i-am găsit depuşi în casa corpului şi i-am întrebuinţat la aprovizionarea regimentului.
     Cantonamentul regimentului este făcut numai cu 2—3 case de campanie din care una o întrebuinţează ofiţerii; s’a dispozat a se trimite un batalion la Bucoviţa pentru a mări cantonamentul oamenilor, însă casele ce s’au deşertat în mare parte s’au ocupat de artilerie, de ofiţerii Cartierului General, astfel că Compania 4-a din acest corp nu are decât 2 case, în care în una se abritează 100\de soldaţi şi în alta ofiţerii companiei. Vă rog luaţi dispoziţiuni în privinţa acestor raportate, căci acum este timpul frumos şi s’ar putea îndrepta multe; însă îndată ce se va strica vremea, trupele vor suferi de boale şi alte rele din cauza proastei situaţiuni în care se află.
                                                    Comand. Regimentului,
                                                           Lt. Colonel
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 597, f. 180.]
       3] Data poştei este 3 Februarie 18 78.
                                  214
www.dacoromanica.ro
447
Calafat1) 2 Februarie 1878
                   Domnule Colonel,
     Conform telegramei Dv. Nr. 127 am onoare a vă Înainta odată cu acesta patru aparate, patru pile portative şi 3200 gr. bis-sulfat de mercuriu, primite dela Onor Direcţiune cu adr. Nr. 1644.
     Bine voind a ne răspunde de a lor primire.
     Primiţi vă rog, Domnule Colonel, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                             Diriginte Florian
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 46.]
                                      448
Paris, 2 Februarie 1878
     Ministerul Afacerilor Străine nu ştie că ar fi vorba să se refuze admiterea unui reprezentant al României la Congres; nu i s’a făcut nicio comunicare în această privinţă; mi-a vorbit, dimpotrivă, într’un sens favorabil vederilor noastre. I se pare drept să ne fie dată nouă înşine putinţa de a pleda cauza noastră; cel puţin cu aceiaşi justificare pe care o invocaseră Grecii care, deşi având o situaţie politică mai bine definită, nu au luat parte tot atât de efectivă la ultimile •evenimente. El a adăogat că Anglia era aceia care se însărcinase să prezinte cererea Greciei, ca şi cum ar fi vrut să mă lase să înţeleg că ar fi de dorit să Jacă acelaş lucru şi pentru noi. Ministerul mi-a spus deasemeni că a aderat la Congres, cu condiţia, primită de toate Puterile, ca să se discute numai punctele legate exclusiv de schimbările produse de război, fără să fie atinse altele, cum ar fi chestiunile Siriei, Egiptului sau Tunisului. Ministrul el-însuşi va reprezenta Franţa la Congres.
                                                          Calimachi-Catargi
         [Documente Oficiale, 1880, p. 45. Textul ca şi originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                        449
Adrianopol, 2 Februarie 1878
     Articolul privind Vidinul nostru este exact, se află în telegrama Principelui către Marele Duce. Textul armistiţiului a fost trimis de mult prin curier special. Mi-am luat ziua bună, plec duminecă. I-am lăsat lui Ignatiev lămuririle de care v’am vorbit în telegrama cifrată precedentă.
                                                                Colonel Arion
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 14. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată. Reprodusă şi în «Documente Oficiale > 1880, p. 46.]
        1) Tabără.
                                   215
www.dacoromanica.ro
450
Adriaiiopol, 2 Februarie 1878
     Din telegrama dvs. din şase, şapte şi opt Februarie x), rezultă că din convorbirea cu Ignatiev chestiunea despăgubirilor va fi tratată in principiu în preliminariile păcii, începute astăzi. Suma definitivă va fi fixată după aceia, între Turcia şi noi. Aceasta ca să ne fie o dovadă categorică a puterii noastre speciale la confe* rinţă. Ignatiev cere să dea tuturor exigenţelor noastre temeiuri de sprijin. Binevoiţi a mă autoriza urgent, amănuntele vă sosesc printr’o scrisoarş plecată chiar acum. Plec Duminica viitoare.
                                                                   Colonel Arion
          [Win. Af, Ext., dos. Nr. 77, f.142. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată. Reprodus şi în t Documente Oficiale», 1880, p. 45.]
                                 451
Bucureşti, 2 Februarie 1878
     Nr. 1508
                  Domnule Ministru,
     Supuşii austro-ungari Nicolae Oprea şi Vasile Ion Stănilă, păstori din clasa ciobanilor, având amândoi imaşurile în comuna Radovanu, jud. Ilfov, plasa Olteniţa, au reclamat la Cancelaria acestei Agenţii Imperiale şi Regale că primarul mai sus numitei comune, Ilie Postelnicu, a strâns oile lor în număr de. 620, pentru a rechiziţiona 10 °/0 din ele. A rechiziţionat deasemenea o treime din fânul pe care cei doi ciobani îl posedă.
     încă de anul trecut le luase, fără măcar a le da chitanţă, o putină cu 140 de ocale de brânză, din care le-a restituit 80, în urma plângerii lor. Restul de 60 de ocale, pe care reclamanţii le socotesc la 1 fr. ocaua, nu le-a fost încă plătit.
     Vă rog, Domnule Ministru, să interveniţi unde se cuvine, pentruca bunurile celor doi supuşi austro-ungari mai sus amintiţi să nu fie supuse la rechiziţie şi să le fie plătită brânza care le-a fost luată.
     In aşteptarea rezultatului amabilei dvs. intervenţii în această privinţă, vă reînoesc, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                  Zwiedeneck
            [Min. Af. Ext., dos Nr. 70. f. 776. Originalul în limba franceză].
       J) Stil nou
                                  216
www.dacoromanica.ro
452
Bucureşti, 2 Februarie 1878
      Nr. 29
                   Domnule Delegat,
     Am avut onoarea de a primi nota dvs. Nr. 23/78.
     Din clipa chiar in care a fost admisă de către Guvernul român furnizarea de căruţe şi până azi, am indurat din partea dvs. multe observaţii şi nemulţumiri, care erau departe de a fi meritate.
     Conform adresei mele către Domnul Ministru al Afacerilor Străine şi tabela constituită apoi de Guvern, ar fi trebuit să primesc în cele 8 locuri fixate, prima săptămână 2000 şi apoi 1050 de căruţe in fiecare zi; cu toată insistenţa mea însă n’am obţinut până azi, adică timp de două luni, decât 4000 de căruţe cu totul.
     Nu vă voi vorbi de cheltuelile mele de administraţie care, prevăzute pentru cantitatea învoită, devin o sarcină de nesuferit asupra cantităţii minime obţinute, dar trebue mărturisit că o livrare atât de slabă nu poate constitui un sprijin serios pentru aprovizionarea Armatei Imperiale. Afară de aceasta, chiar această mică cantitate de căruţe livrate îşi pierde orice folos, din pricina declaraţiei categorice a d-lor Comisari români [care spun] că nu trebue căruţele să treacă Dunărea. Acest transport a fost creat numai cu destinaţia Bulgaria şi dacă, pe vremea când nu se putea trece cu nici un preţ fluviul, Intendenţa s’a mulţumit să trimeată căruţele la Zimnicea şi la Pietroşani, aceasta n’a fost decât o măsură impusă de nevoie, din lipsa unei soluţii mai bune, dar această măsură cu un caracter absolut temporar trebuia să înceteze, odată trecerea restabilită.
     In condiţiile actuale acestă furnizare [de căruţe], care nu se face conform regulamentului, îşi pierde orice sens şi prin urmare am onoarea să vă anunţ, Domnule Delegat, că nu mă voi mai folosi de sprijinul binevoitor al Guvernului român, şi vă rog să binevoiţi a încunoştiinţa pe cei în drept de această declaraţie categorică a mea, pe care am adus-o şi la cunoştinţa Intendenţei ruse.
     In acelaş timp vă voi ruga, Domnule Delegat, să binevoiţi a-mi comunica cât s’a cheltuit efectiv din suma de 24.000 fr. pe care i-am vărsat, prin amabila dvs. mijlocire, pentru întreţinerea controlorilor celor 8 puncte, ţinând seamă că n’au fost în funcţiune decât 4 controlori.
     Binevoiţi.. .etc.
                                                           A. M. Varşavschi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 57, f. 97—98. Originalul Sn limba franceză.]
                                        453
Smârdan, 3 Februarie 1878
     No. 526
     Maiorul Paraschivescu, Comand. Reg. Nr. 5 de Călăraşi, atât in această funcţie, cât şi in funcţia de pretor al Diviziei, cu care l-am însărcinat; regimentul
                                  217
www.dacoromanica.ro
său fiind împărţit, n’a cruţat nici o osteneală pentru a-şi face cu conştiinţă datoria şi trimis în foc de mai multe ori în cursul luptei dela 12 Ianuarie a ecse-cutat ordinele cu o bravură ce trebue recompensată.
     Am voit a face în favoarea sa o cerere de avansare in consideraţie însă că acest maior este unul din cei mai vechi în gradul său şi că a fost de două ori recomandat de către D-nu Comandant al Diviziei a IlI-a din care făcea parte, vă rog să binevoiţi a mijloci să i se acorde Steaua României cl. II.
                                                       Comand. Diviziei,
                                                 General M. Cristodul Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 609, f. 886.]
                                        454
[Bclarada,] 3 Februarie 1878
     Am onoarea a vă înainta odată cu aceasta tabloul Diviziei 4-a care conţine ofiţerii ce au fost decoraţi şi cărora nu li s’au trimis încă semnele distinctive spre cele legale.
                                                               Din ordin,
                                                            Şef de Stat Major, Colonel Gramont
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 609, f. 360.]
                                        455
A’azîr Mahala, 3 Februarie 1878
     Ordinul Dvs. telegrafic numărul 150, raportez: situaţia prizonierilor cerută [cu] ordinul telegrafic 70, trimisă 16 Ianuarie din Calafat,
     Astăzi trimis o a doua situaţie.
                                    Comand. Batalionului II,
                                                            Maior Giosanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 588, f. 34. Telegramă.]
                                        45C
Belarada, 3 Februarie 1878
     Divizia 2-a îmi raportează că din pricina furajului care lipseşte acum cu totul, cere ca pe lângă coloanele ce s’a ordonat să treacă Dunărea, să treacă şi chesoa-nele artileriei, precum şi căruţele din trenul auxiliar.
     Dacă Marele Cartier General aprobă această măsură să bine voiască a ne da ordine, iar din contra vom începe a furaja în liniile serbe cu autorizaţia administraţiei ruse, cu care voi intra imediat în relaţie.
                                   Comand. Corpului de Vest, General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 64. Telegramă.]
                                        218
www.dacoromanica.ro
457
Calafat, 3 Februarie 1878 Nr. 51
                 Domnule Comandant,
     Cu onoare sunteţi rugat să binevoiţi a da ordin corpurilor din această garnizoană ca dela ora 8 seara să nu mai fie liberă circulaţia gradelor inferioare pe stradă fără bilet de regulă şi ţinuta reglemantară.
                                          p. pretoru Diviziei de rezervă, Căpitan Baidana
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 339.]
                                     458
Bclarada, 3 Februarie 1878
     Daţi ordin ca chiar astăzi un ofiţer de artilerie cu atelajuri de câte 6 cai trebuincioase la 4 tunuri asemenea mai multe furgoane, sau care, să vie la pichetul Bogdan spre a primi cu inventar 4 tunuri cu muniţia lor luate dela Turci. Acest material va fi transportat şi predat la Calafat Marelui Cartier General, care va decide unde să fie condus, ofiţeru însărcinat cu primirea acestui material va elibera chitanţă in regulă.
                                                   -General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 325. Telegramă.]
                                     459
[Calafat,] 3 Februarie 1878
     Nr. 416 D I
     Imediat luaţi din Ciuperceni mai multe care şi le aveţi gata acolo, căci astă seară va sosi un ofiţer de artilerie, care are misia de a primi d.e dincolo, la pichetul Bogdan, patru tunuri şi muniţia lor luate dela Turci, dându-le in primire pe dată, care va prezenta dvs.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, I. 325.]
                                     460
[Calafat,] 3 Februarie 1878
             ■ Domnule Maior,
     Conform ordinului telegrafic al d-lui General Haralambie, faceţi ca chiar astăzi un ofiţer de artilerie de sub comanda Dvs. cu atelajiuri de câte şase cai, trebuincioase la patru tunuri, asemenea şi furgoanele ce aveţi, să meargă la pichetul .Bogdan, spre a primi cu inventar 4 tunuri cu muniţia lor luate dela Turci şi care
                                     219
                                www.dacoromanica.ro
vor fi transportate la Calafat, raportându-mi-se pe dată ce vor sosi aci, spre a cere ordinul Marelui Cartier General unde trebuesc depuse.
     Ofiţerul, Însărcinat cu primirea acestui material, va elibera chitanţă In regulă după inventar, Ofiţerului din Divizia 2-a de la care le va primi.
     în prevederea trebuinţei de mai multe care, am depeşat Maiorului Măleanu la Ciuperceni, spre a pune la dispoziţiunea ofiţerului ce veţi destina cu primirea acestui material, carele ce-i va trebui pentru care d-sa trecând prin Ciuperceni, va cere Maiorului Măleanu carele necesare.
                                   Comandantul Diviziei, Colonel Holban
         [Arh. St. M. St. M., dos. Nr. 631, f. 305.]
                                       461
Calafat, 3 Februarie 187S Nr. 417 D I
     Vă comunic că vapoarele austriece sunt libere a veni in josul Dunării până a Golenţ In dreptul ostrovului Hunia.
         [Arh. St. Buc. M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 325.]
                                       462
Calafat, 3 Februarie 1878
     Eri un vapor remorcher al companiei Dunărene austiiace cu două şlepuri, In virtutea circularei guvernului a venit [la] Calafat. Comandantele Cetăţii Vidin a trimis Îndată să ceară info'rmaţiuni. I s’a răspuns că acel bastiment In urma Încheierii armistiţiului a crezut că poate naviga.                            .
     Primesc acuma o scrisoare a Paşei din Vidin prin care mă anunţă că dânsul neavând încă nici o comunicare oficială a guvernului său nu poate permite niciunui bastiment a trece In jos de Vidin. Aceasta o supun cunoştinţei dv. şi s’a notificat şi prefectului Severin spre a o comunica agenţiei vapoarelor.
                                                             General Cernat
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 26. Telegramă.]
                            463
[Bupcea,] 3 Februarie 1878
     Am avut onoarea a vă face cunoscut în mai multe rânduri că furajul lipseşte cu desăvârşire la caii trupelor din această Divizi°.
     Am trimis la Nazir-Mahala şi Intendenţa mi-a răspuns că peste 4 zile va putea dispune de o cantitate oarecare; în satele ocupate de această divizie cunoaş-
                                      220
www.dacoromanica.ro
teţi că încă d° mult timp nit se mai găseşte nimic în satele ocupate însă de Divizia II după informaţiunile ce am se mai găseşte furaj pentru mai mult timp, dar Corpurile cantonate în acele sate, refuză a da Corpurilor din această Divizie ai căror cai vor pieri în curând, dacă Dvs. nu veţi binevoi a lua măsuri urgente în această privinţă. Opinia subsemnatului este de a se trimite caii Diviziei 4-a la Dobridoul şi Ursoaia, unde se mai găseşte încă fân, ca astfel fânul ce trece din ţară să fie numai pentru Corpurile Diviziei I; până când va putea sosi fânul din ţară, această Divizie să poată lua fân din satele ocupate de Divizia II; şi pentru ca nici o neînţelegere să nu se ivească, dvs. să numiţi un ofiţer care să îndeplinească funţiunea de intendent al Corpului de armată.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f., f. 587.]
                            464
Târnac, 3 Februarie 1878
                   Domnule Şef,
     Terminind însărcinarea ce mi-aţi încredinţat, am onoare a vă raporta că nu am cumpărat decât 299 oi şi 21 vite diferite mărimi din satele Glodniţa, Yirtob, Izvor şi Iarloviţa, deşi am procurat pentru aceasta pe lîngă satele arătate, Seglica, Gaitaniţa, M. Drinovac şi Lagosovce, dar a fost peste putinţă a putea găsi, căci s’au făcut de corpuri atâtea rechiziţii, încât nu a rămas în ele nici strictul necesar. Chiar din satele de unde am cumpărat a trebuit să stau câte o zi întreagă pentru câteva oi şi abia le putem căpăta după fel de fel de cuvântări şi rugăminţi ce le făceam.
     In comuna Lagosovcea ca şi prin cea mai mare parte din satele pe unde am trecut, m’au întîmpinat locuitorii, cu femei, cu copii, crezând că veneam să le iau cu sau fără forme. Când le spuneam că voiesc să cumpăr, mă punea în poziţie să .văd că nu le-a mai ramas decât prăsila cea mai modestă, ceiace conform instrucţiunilor ce mi s’au dat, nu am insistat să cumpăr.
     Cu această ocazie vă raportez că pe lângă ceiace s’a luat formal dela aceste sate, cu bonuri legale, apoi s’au comis multe ilegalităţi.
     Am găsit pe la primari bilete doveditoare de luarea diferitelor producte, fără a fi iscălite de cei cari le-au luat, fără a purta măcar data luării, precum şi alte rechiziţiuni de tot felul, care, pretind locuitorii nu le-au dat nici chiar asemenea acte.
     Cu ocazia trecerii mele prin satele Izvor şi Iarloviţea, am găsit nişte călăraşi veniţi cu ordinul dlui căpitan Urziceanu din al 5-lea Regiment de Călăraşi, ca să ia cu rechiziţie (zice D-sa) vin, mălai, vite ş.c.l., fără însă a da nici bon, nici chitanţă şi dacă locuitorii s’au opus la aceasta, au fost bătuţi, ba chiar pe unul în satul Izvor l-au rănit la cap şi fiindcă mă găseam în acel sat, am chemat pe sergentul Martin George şi am dat ordin a înceta aseminea operaţii,
                                         221
www.dacoromanica.ro
scriind Dlui Căpitan Urziceanu a opri in viitor oamenii d-sale de a face jafuri prin sate; însă am primit din partea Dlui Căpitan scrisoarea pe care v’o alătur in original, de unde puteţi vedea că numitul Dn. Căpitan, nerecunoscând calitatea mea de ofiţer de Intendenţă mă ameninţă chiar dacă voi mai îndrăzni a opri trimişii săi de a executa ordinile ce li s’au dat.
     Termin supuindu-vă la cunoştinţă, că este peste putinţă a se mai putea lua ceva de prin aceste sate, fie prin rerhiziţie, fie prin cumpărătoare, căci mi-am dat osteneala a cunoaşte adevărata situaţiune şi am constatat că toate satele din partea locului sunt cu desăvârşire lipsite de vite cât şi de orice alte subsistenţe-
                                                          Adj. II Dona
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 532, f. 105 şi 113.]
                            465
3  Februarie 1878
     Sunt mai multe zile de când vite nu se mai trimite din ţară; prin localităţi, după cum arată chiar Dl Comandant al Regimentului II Dorobanţi, nu se mai găsesc. Prin urmare subscrisul nu poate face distribuţie de vite decât numai în zilele ce are în depozit; am cerut Intendenţii Marelui Cartier ca dacă nu mai poate trimite vite să trimită pastramă, brânză, sau peşte sărat.
                                                          Intend. Divizii,
                                                        Adj. I, Ghiurghiu
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 F, f. 659.]
                                     466
Musulmana, 3 Februarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Am onoare a aduce la cunoştinţa dvs. că în ziua de 29 Ianuarie Dl. Locotenent Dimitrescu dela Călăraşi a luat cu sila 12 care cu fân pe care brigadierul Enache Iordache din bateria III a acestui Regiment le aducea la Musulmana,, după ordinele ce primise dela subsemnatul.
     După ce a ţinut închişi atât carele cât şi oamenii care le escortau, până a doua zi în satul Cungrus, a înjurat şi ameninţat cu bătaie pe brigadierul Enache-Iordache şi numai după repetatele rugăciuni ale acestuia, i-au dat trei care, spunând că reţine celelalte pentru Divizie.
     Am onoare a vă ruga, D-le Colonel, să binevoiţi a face ca acest ofiţer să fie aspru pedepsit atât pentru luarea fânului, căt şi pentru conduita sa către delegatul subscrisului. Nu sunt sigur dacă acel ofiţer se numeşte Dimitrescu, fiindcă el a refuzat de a spune numele său brigadierului care s’a adresat la un călăraş care însoţea pe acel .ofiţer şi care i-a spus că se numeşte Dimitrescu.
                                     222
www.dacoromanica.ro
     Se poate însă şti cu înlesnire, ce locotenent de Călăraşi se afla în satul Cun-grus la 29—30 Ianuarie; şi la rigoare s’ar putea recunoaşte de către brigadierul Enacbe Iordache.
                                                  Comandantul Regimentului,
                                                            Maior Teii
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 t, I. 651.]
                                     467
Călăraşi, 3 Februarie 1878
     Domnule Comandant, Doamna Maria Constantinescu din acest oraş, oferind, pentru soldaţii români răniţi 100 dramuri de scamă, am onoare a o trimite Domniei Voastre pe lîngă aceasta într’un pachet. Primiţi vă rog asigurarea consideraţiei mele.
                                                                  Prefect,
                                                                  Murgeanu
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 294.]
                            468
Verbiţa, 3 Februarie 1878
     Conform ordinului telegrafic al Ministerului de Războiu Nr. 1006 am fost la Bresleniţa de am constatat numărul şi calitatea pieilor aflate în acel depozit,, iar rezultatul l-am expediat chiar de atunci Ministerului, în prescurtare prin telegramă şi în detaliu prin deosebit raport transmis prin poştă.
     Acest rezultat este cel următor:
     2331 piei de vite mari, 9308 piei de oaie. Toate aceste piei sunt cu desăvârşire putrede şi degradate şi nu mai pot fi de niciun folos, de trebuinţă — căci mai toate s’au depus de corpuri nesărate şi neuscate şi astfel au stricat şi pe cele care se aflau mai bune pentru care am şi opiniat că trebuesc îngropate căci ele au devenit un loc de infecţie foarte periculos.
     Dela pieile de oaie se poate însă scoate lâna deşi cu mare greutate căci sunt cu desăvârşire putrede şi se rup la cel mai mic contact.
                                                        Lt. Colonel Costiescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 320 Telegramă.]
                                        469
Bucureşti, 3 Februarie 1878
     Domnule trimis extraordinar, în afară de circulara trimisă diferiţilor noştri agenţi, în afară de copia Notei prin care, în numele Guvernului român, cer chiar Sublimei Porţi ca, în acelaş timp cu toate Puterile garante, să recunoască acum inde-
                                        223
www.dacoromanica.ro
pendenţa României, mi se pare că e bine să vă mai înarmez cu câteva instrucţiun complimentare, al căror obiect este în chip special legat de misiunea dvs.
     Este vorba mai puţin de a explica un demers de ordin general, care-şi are explicaţia în el însuşi, cât de a preciza în ce chip trebue ca el să fie prezentat la Sft. Petersburg şi în ce formă anume cerem noi sprijinul şi ajutorul Rusiei.
     Am dori ca această Putere, gândindu-se la alianţa care a caracterizat legăturile noastre cu ea de la obârşie şi în cursul recentelor evenimente, să ia odată cu noi iniţiativa unei propuneri menite să declare dreaptă şi oportună admiterea în sânul viitoarei Conferinţe a unui reprezentant român.
     Este legitim ca de astăzi încolo vocea României să fie auzită în chip oficial în discuţiile europene, şi este firesc ca Rusia să preia sarcina de a arăta Europei în ce măsură rolul nostru în ultima criză ne încuviinţează să cerem dreptul de a figura în viitorul Congres, pentru a pleda cauza noastră şi pentru a iscăli hotărârile care vor fi luate cu privire la noi.
     Avem aşa dar neclintita nădejde că Rusia nu va şovăi să susţină, pe lângă Puterile garante, cererea noastră de a fi primit la Conferinţă un reprezentant al României.
     In aşteptarea rezultatului demersurilor dvs. verbale în sensul celor spuse aci vă rog, Domnule...
                                                                Kogălniceanu
               [Documente Oficiale, 1880, p. 55. Textul ca şi originalul în limba franceză.]
                           470
Bucureşti, 3 Februarie 1878
     Domnule Ministru, nădejdea unei păci apropiate, deopotrivă dorită de toate părţile interesate, mă hotărăşte să mă adresez direct Excelenţei Voastre, pentru a o ruga să comunice Sublimei Porţi dorinţa României de a vedea restabilite între ea şi Imperiul Otoman legături de trainică pietenie.
     Refuzul Sublimei Porţi de a lua în consideraţie cererile pe cât de legitime pe atât de moderate, formulate de vreme îndelungată şi rezumate în Memoriul cu data de 15/27 Iunie 1876; primejdiile care ne ameninţau odată cu izbucnirea conflictului între Imperiul Otoman şi Rusia, folosirea trupelor otomane împotriva oraşelor noastre de pe Dunăre, ne-au silit să intrăm la rândul nostru în acţiune şi să ne apărăm patria peste graniţele noastre.
     Criza pentru toţi dureroasă dar în care toţi au desfăşurat acelaş eroism, şi au arătat cea mai patriotică grijă a demnităţii lor naţionale, ajunge la domolirea ei. A venit momentul să uităm trecutul sau să nu ne mai amintim decât învăţămintele lui şi să ne gândim să orânduim, viitorul într’o sinceră şi tovărăşească înţelegere.
     Ce spune trecutul, ce cere viitorul?
                              224
www.dacoromanica.ro
     România care atinsese, prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea instituţiilor şi bogăţiile sale, un grad de civilizaţie pe care Europei îi plăcea să-l preţuiască, trăia o viaţă autonomă şi nu hrănea alt gând”decât acela de a continua în limita dreptului şi a drepturilor sale, opera sa de progres. S’a adresat aşa dar cinstit Sublimei Porţi de care o alăturau legături pe care nevoile istorice, înscrise în capitulările noastre, le definiseră. Ea n’a cerut atâta inovaţii cât întoarcerea la realitatea vechilor clauze. Uşoarele preschimbări ce trebuiau introduse, se justificau prin dreptatea lor, s-3 explicau prin potrivirea cu împrejurările. Refuzul opus cererilor sale a dovedit că exista o iremediabilă nepotrivire, şi de atunci Romînia a trebuit să caute în ea şi prin ea satisfacerea dorinţelor şi nevoilor sale.
     Ea s’a deslipit de Sublima Poartă; şi-a proclamat independenţa. Sângele său vărsat cu prisosinţă a dovedit energia şi vitalitatea poporului român, capacitatea sa de a susţine prin jertfe viteze dreptele sale năzuinţi şi a îndeplini cu demnitate toate condiţiile cerute de rolul în care intrase, acela de popor independent.
     Astăzi România se prezintă din nou în faţa Europei. Alături de cererile prezente, ea invocă însuşirea sa evidentă ce-i dă drept la un loc, ca Stat absolut distinct, în familia europeană. Dar ea se întoarce deasemenea spre Imperiul Otoman, căci ar dori ca Sublima Poartă să fie prima a socoti că este şi drept şi conform interesului general ca situaţia ocupată de România în fapt să fie recunoscută şi în drept, şi să recunoască tot prima independenţa efectivă a Sta>-tului Român.
     Suprimarea complectă a situaţiei îndoioase de mai Înainte, de unde năşteau şi se hrăneau bănuelile şi supărările reciproce, şi recunoaşterea spontană a desro-birii noastre politice ar avea binefăcătorul efect de a asigura pentru totdeauna cea mai sinceră înţelegere între Imperiul Otoman şi România, şi de a înoda între cele două State, printr-o fericită transformare, legături cu mult mai puternice decât cele din trecut.
     încrezător în iscusinţa Excelenţei Voastre, nu mă îndoesc ca Excelenţa Voastră va întrebuinţa înalta sa autoritate în sfaturile Sublimei Porţi pentru a dovedi Guvernului M. S. I. Sultanul exactitatea vederilor aici expuse, şi nevoia de a rezolva gravele probleme de curând ivite între Imperiul Otoman şi România printr-o hotărîre care s’ar putea rezuma prin această formulă: Recunoaşterea independenţei absolute a României.
     In nădejdea că Excelenţa Voastră va binevoi să mă onoreze cu un răspuns în acestă privinţă, rog pe Excelenţa Voastră să primească asigurarea consideraţiei mele cele mai înalte.
                                                               Kogălniceanu
         [Documente Oficiale, 1880, p. 54. Textul ca şl originalul In limba franceză.]
15 - c. 313
                              225
www.dacoromanica.ro
471
Bucureşti, 3 Februarie 1878
     Aţi încetat de a-mi da orice fel de ştiri. Binevoiţi a-mi spune ce ştiţi despre legăturile dintre armata rusă şi armata sârbă. Marele Duce Nicolae a invitat pe Principe să ocupe Vidinul şi Belogragicul cu trupe române. Prin rapoarte [a] Comandamentului nostru din faţa Vidinului, aflăm că trupele sârbe vor să .ocupe Belogragicul. Vedeţi pe Ministrul Ristici şi întrebaţi-1 dacă are într’adevăr intenţia să pună să ocupe această fortăreaţă prin trupele Principelui Milan. Confidenţial vă voi spune că nu ţinem deloc să intrăm în conflict cu vecinii noştri pentru acest oraş.
                                                            Kogălniceanu
         [Min. AI. Ext., dos. Nr. 77, f. 149. Originalul în limba, franceză. Telegramă. Reprodus şi în Documente Oficiale, 1880, p. 55.]
                            472
Bucureşti, 3 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Intendentul şef al Administraţiei Generalului Drenteln mă informează că pentru transportul trupelor imperiale şi a încărcăturii lor, pe timpul dintre 15 Sept. şi până la 1 Octombrie a anului trecut, căile ferate ale Guvernului român, ca plată a notelor verificate, au de primit o sumă de 509628 lei şi 45 bani.
     La pererea Generalului Iraşinţov, am onoarea să rog pe Excelenţa Voastră să binevoiască a cere onorabilului Minister Princiar al Lucrărilor Publice a desemna un funcţionar pe numele căruia doreşte să fie făcut bonul de lichidare şi să-l autorize a primi bonul în chestiune în schimbul unei chitanţe în regulă. Folosesc această ocazie pentru a reaminti Excelenţei Voastre plata neachitată şi anume 83 199 fr. 63 c., pe care Guvernul Princiar îl datoreşte, de mai multă vreme, Companiei de Cale ferată din Odesa, pentru construirea podului de cale ferată pe Prut, la Ungheni, şi care ar putea fi achitată în acelaş timp.
     Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                          Stuart
          [Min. Af. Ex.t., dos. Nr. 42, f. 114. Originalul în limba franceză.]
                            473
Paris, 3 Februarie 1878
    Ambasadorul Rusiei mi-a arătat telegrama pe care a primit-o de la Generalul Ignatiev, privind tratatul de pace care a fost semnat. Unul din puncte prevede cedarea către Rusia a Dobrogei şi Deltei Dunării pentru a fi dată nouă în schim-
                                  226
www.dacoromanica.ro
bul Basarabiei. Pe de altă parte, informaţii, pe care le cred sigure, ar arăta că la Viena se şovăie In această privinţă. Poate că ar fi folositor să fie înştiinţat Agentul nostru la Viena şi îndemnat să insiste pe lângă cei în drdpt. Nu s’a hotărât nimic aici cu privire la reprezentantul Franţei la Conferinţă, dar chiar de ar fi Ministrul Afacerilor Străine sau vreo altă persoană, va fi însoţit de Domnul Roche fer.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 150—151. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.]
                                         474
[Plocşfi, 3 Februarie 1878]
                                       In numele legii Hotărăşte:
     Schimbă în.parte. sentinţa opozată cu Nr. 229/1877 şi prin consecinţă obligă pe d-nu dr. Vaşilq £antilly a restitui în natură către stat următoarele:
     un birou de, stejar, una canapea, două fotoliuri, două scaune, un şifonier, un dulap de noapte, una masă, 1^ scaune şi două cufere.
     Respinge ca nedovedită cererea statului pentru celall rest de mobilier însemnat în inventaria Nr. IV de sub lit. a şi Nr. II de sub lit. 13. Obligă pe stata plăti d-lui Vasile Cantili lei 1500 ca despăgubiri pentru deterioraţiunile causate raselor sale pe cât s’a apreciat de judecată. Respinge cererea statului pentru compensaţiunea propusă, precum şi pentru esecuţia provisorie a sentinţei ca nefoadată.
     Pentru cheltuelile de instanţă părţile rău compensate fiind respectiv, condamnate.
         Dată şi citită în audienţă publică astăzi la 3 Februarie anul 1878, Ploieşti.
                                                 C. Davidoglu D. Petre anu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 32, f. 311. Copie.]
                                       475
Bucureşti, 3 Februarie 1878
     Poliţaiul din Alexandria refuză de a da concursul legal Directorului din acel oraş pentru instalarea noului antreprenor în namestiile Statului pe care le ocupă fără nici un contract fostul antreprenor Roşu, care a încetat de 3 luni de a mai face cursele. Din această cauză suferă cursele poştale cu Zimnicea şi corespondenţa armatei ruse nu se poate efectua zilnic. Binevoiţi a da ordinile cuvenite D. Prefect de Teleorman, să pue1 îd vederfe poliţaiului din Alexandria să nu contribuească la paralizarea cursâlor poştale.
                                                    Dir. gen. C. F. Robescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 170 Telegramă.]
                                       221
                                  www.dacoromanica.ro
15*
476
[Bucureşti,] 3 Februarie 1878
     Puneţi la dispoziţia D-lui Ducovici, intendentul. Crucii Roşii din Măgurele, 30 care pentru transportarea materialului ambulanţelor acestei Societăţi.
     Plata carelor se va efectua de către numitul delegat după tarifa deja stabilită pentru serviciul ambulanţelor române.
         [\rh. St. Buc., Min Int. Div. Com., dos. Nr. 4953 f. 445.1
                                   477
[Bucureşti,] 3 Februarie 1878
    Cerând relaţiune prefectului de Romanaţi asupra reclamaţiunei supusului elin Th,. Stamatopol comunicată prin adresa Dvs. Nr. 622 am primit spre răspuns raportul Nr. 1343 prin care face cunoscut că departe de a se teme de vreo rechi-ziţie singur reclamantul i-a arătat că nu i s-a luat nimic pentru armată prin reebeziţie. Vă comunic cu onoare aceasta informaţie spre ştiinţă şi răspuns la suscitată adresa.
        [Arh. St. Buc,, Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4882, f. 174.]
                                   478
Bucureşti, 3 Februarie 1878
    Dl. N. Tucatas din jud. Romanaţi a reclamat că la Iunie anul trecut ca supus strein a dat cu bună tocmeală 179 cbile grâu pentru armată şi până acum nici nu i s’a plătit şi nici chitanţă nu i s’a dat.
    Această reclamaţiune punând-i-o în vedere prefectului prin raportul Nr. 1318 arată că într’adevăr s’a luat dela reclamant grâu pentru armată, care s’a şi predat de atunci, dar cauza de nu s’a regulat până acum acea rechjziţie ca şi toate celelalte este că pentru a se putea fixa preţul productelor au cerut dela Dvs. ştiinţă de câte chilograme trebue să compteze chila, căci prin tarifă preţuirea este făciltă pe cbile, iar predarea către armată s’a facuţ în chilograme şi până acum după repetirile făcute prin telegramele Nr. 10 şi 561 din anul curent n’a primit dela Dvs. niciun răspuns.
    Comunicându-vă cele ce preced, vă rog cu Qnoare, d-le Ministru, sş. binevoiţi a da prefecturei desluşirea cerută ca să poată regula rechiziţiunile făcute spre a nu mai da loc la reclamaţiuni din partea celor în drept.
        [Arh. St, Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 488?, f. 158J
                                    228
                               www.dacoromanica.ro
479
[Bucureşti,] 3 Februarie 1878
     Nr. 653
     Referindu-mă la adresa acestei minister sub Nr. 1415, am onoare a\a înainta pe lângă acesta în original, alăturata petiţiune înregistrată la Nr. 229, primită dela un număr rezervişti dorobanţi din plasa Şiret, judeţul Covurlui, prin care cer sa fie scutiţi un timp oarecare de plata contribuţiunilor către stat1) rugându-va, D-le Ministru, să binevoiţi a dispune cele de cuviinţă.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., do'. \r. 5511, f.172.]
                                        480
[Bucureşti, 3 Februarie 1878]
     Nr. 74
     In şedinţa de astăzi 3 Februarie 1878, având în vedere ca de vreo câteva zile tifosul exantemitic s’a manifestat în unele din spitalele capitalei, unde se cauta atât ostaşi români cât şi prizonieri turci, precum şi câteva cazuri izolate în populaţia Capitalei;
     Având în vedere că este de temut ca, cu încetarea iernii şi cu îmblânzirea temperaturii această boală să ia o extensiune îngrijitoare;
     Considerând că cel mai bun mijloc de a combate acest rău este de a împiedeca aglomerarea pe un spaţiu restrâns a indivizilor sănătoşi sau bolnavi, consiliul medical superior opinează:
     1)      De a se evacua, pe cât se va putea, bolnavii din spitalele Capitalei în acelea din judeţe.
     2)      De a se lua măsuri energice şi imediate pentru o mai bună cazarmaie a soldaţilor şi în special a prizonierilor turci atât în capitala cât şi în judeţe.
     3)      De a se invita autorităţile militare ruse a nu mai aduce bolnavi în spitalele din raionul Capitalei.
      Dr. Capidan,                                             Dr. A. Fotino,
      Dr. I. Felix,                                            Dr. Teodoriani
         [ Arii. St. Buc., Min. Int. Div, Adm., dos. Nr. 5511 f. 190.]
                             481
[Brăila,] 3 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Nicolae Toader, locuitor în comuna Berteştii de Sus, Plasa Balţei, acest judeţ, prin petiţia înregistrată sub Nr. 842, cere să fie despăgubit de preţul unui
     ]) Lipsă din dosar.
                                  229
www.dacoromanica.ro
cal, ce i-a murit pe drum pe când se întoarcea dela Zimnicea la Bucureşti, unde făcuse transporturi de provizii ruseşti, după cum constată prin alăturatul aci în copie Proces-verbal dresat de primarul comunei sale şi osebitul certificat liberat de numitul primar.
     Subsemnatul dar, supune acestea la cunoştinţa Domniei Voastre rugându-vă respectos să binevoiţi a face cele de cuvinţă pentru despăgubirea numitului reclamant.
     Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi asigurarea deosebitei mele consideraţii.
                                                                     Prefect,
                                                                  B.  M. Missir
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4910, f. 65.]
                                         482
Giurgiu, 3 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Cu raportul D-lui subprefect de Călnişte Nr. 632 primindu-se un proces verbal dresat de primarul comunei Călugăreni relativ la pagubele suferite de D-nu Dimitrie Mişculescu dela prizonieri turci cu ocazia trecerii lor în convoi prin acea comună, am onoare a-1 înainta l)v. pe lângă aceasta în original spre cele cuvinte şi totdeodată vă rog respectuos, D-le ministru, să binevoiţi a lua măsurile ce veţi crede de cuviinţă pentru încetarea unor asemenea fapte reprobate de lege comise de acei prizonieri chiar în faţa armatei care-i conducea.
     Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi încredinţarea profundului meu respect.
                                                                 p. Prefect,
                                                             Stef. Apostolescu
     [Rezoluţie:] Procesul verbal se trimite Minist. Af. Streine.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 891, f. 146.]
                                         483
Bucureşti, 4 Februarie 1878
     Prin înalt decret Nr. 215 pe 1 Februarie curent dl. Colonel Gergeli Vasile s’a chemat la serviciu temporal, numindu-se în funcţiunea de comandant al regimentului 9 Călăraşi şi Lt. Colonel Miliţian Bălşanu Constantin în funcţiunea de ajutor al comandantului zisului regiment.
     Rog daţi ordine în consecinţă.
                                       Din ordin. M. C. G.
                                      Director de Serviciu, Căpitan Lăzărescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 651, f. 128. Telegramă.]
                                   230
www.dacoromanica.ro
484
Cetate, 4 Februarie 1878
     Conform ordinelor telegrafice Dv., notei şi Nr. 417, am dat ordin şi în scris şi verbal pichetelor din dreptul Golenţului a opri vaporul în dreptul Hunia Lungă printr’un semn ales într’o prăjină lungă. Astăzi pe la orele 5 după amiază venind vaporul Pesta, miliţienii dela Nr. 6 şi 7 văzând că nu se întoarce au tras câteva focuri în el, fără a cauza niciun rău, am arestat imediat şefii de posturi, rog ordonaţi-mi ce dispoziţii să iau.
                                                     p. comand, anteposturilor,
                                                           Locot. C. Pungă
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 367. Telegramă.]
                            485
Bclarada, 4 Februarie 1878
     Urmare ordinului Nr. 586. Peste tunurile trimise va mai sosi şi muniţiuni pe care le va primi asemenea cu inventare, ofiţerul primitor va semna inventarul.
                                                       General Haralamb
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 349.]
                                       486
Bucureşti, 4 Februarie 1878
     Daţi ordin corpurilor ce sunt a sosi în Bucureşti ca, cu o zi înainte de sosire să trimeată cartieri la comenduirea pieţii, precum şi un ofiţer care se va prezenta la Cartierul meu, hotel Metropola, pentru a primi ordine.
                                     Comand. Diviziei III, General Racoviţă
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 293. Telegramă.]
                                       487
Bucureşti, 4 Februarie 1878
     Daţi ordin Maiorului Pascu a pomi la 8 curent, cu bateriile pentru Bucureşti, dându-i itinerariul ce l-au avut trupele din Bucureşti la Călăraşi.
                                                       Comand. Diviziei III,
                                                        General Racoviţă
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 292.]
                                         231
www.dacoromanica.ro
488
Bucureşti, 4 Februarie 1878
     Daţi ordin Comandantului Regimentului 3 de Călăraşi de a se ]pune ir» marş ou regimentul la 7 curent spre a veni Bucureşti, urmând itinerariul ce l-au avut trupele din Bucureşti [la] Călăraşi.
                                                     Comandantul Diviziei, General Racoviţă
         [Arh. St. Buc., M, St. M., dos. Nr. 246, f. 291. Telegramă.]
                                      489
[Zimnicea.] 4 Februarie 1878
     Astăzi s’a primit o telegramă din Adrianopol dela Marele Duce Nicolae-către M. S. împăratul, prin care anunţă că flota engleză a sosit la Bosfor şi că patru monitoare engleze avansează printre insule, totodată anunţă că armata rusă se află în apropiere de Constantinopol şi roagă pe împărat a-i da ordin de urmare.
                                                 Oficiul telegrafic Zimnicea
         [M. Kogălniceanu, Acte şi Documente din corespondenţa diplomatică, pag. 38.]
                                      490
Bucureşti, 4 Februarie 1878
     Domnule1)............Ca adaos la nota mea circulară din 3/15 Februarie,.
vă trimit aci anexată 2) copia Notei pe care Guvernul Român m’a însărcinat să o adresez Domnului Ministru al Afacerilor Străine al Sublimei Porţi pentru a-1 ruga să se asocieze Imperiul Otoman la demersul pe care cerem să-l facă în favoarea noastră Puterile Garante.
     Acest document nu vă este comunicat decât pentru informarea dvs. personală. Veţi binevoi aşadar a-1 păstra pentru dvs. şi a nu-1 folosi decât atunci când. veţi socoti necesar, potrivit împrejurărilor.
      Binevoiţi a primi, etc..
                                                              Kogălniceanu
         [Documente Oficiale, 1880, p. 56. Textul ca şi originalul In limba franceză. Circulară.]
                                      491
Zimnicea, 4 Februarie 1878
     Sultanul a trimis următoarea telegramă către M. S. împăratul: «Este adevărat că o parte a escadrei engleze, străbătând Dardanelele, cu toate protestele Guver-lui meu, a aruncat ancora în faţa insulelor Prinkipo, dar fiind dat că n’am primit
         1) Loc alb.
         2) Vezi mai sus doc. nr. 470 din 3 februarie 1878.
                                       232
                                  www.dacoromanica.ro
încă răspunsul Maiestăţii Sale, Regina, socotesc apariţia vaselor în marea de Mar-mara ca fiind temporară. In orice caz, nu voi pregeta, după cum am făgăduit mai dinainte Maiestăţii Voastre Imperiale, să-i fac cunoscut acest răspuns îndată ce el îmi va sosi, pentru a lua de comun acord măsurile necesare. Până atunci [am rugat] pe amiralul englez să părăsească insulele JPrinkipo şi sa arunce ancora mult mai departe de Bosfor. Nădăjduesc aşadar că Maiestatea Voastră Imperială.. »
                               [neterminată în text]
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 15i. Originalul în limba franceză.]
                            492
[Bucureşti. 4 Februarie 1878]
                                         Jurnal
     In şedinţa Consiliului miniştrilor de astăzi... Fevruarie anul 1878, luându-se în băgare de seamă referatul d. Ministru al Afacerilor Streine sub Nr. 1572» prin care pentru motivele acolo arătate propune ca să transfere asupra partidelor sale de cheltueli pe anul curent suma de lei 50778 bani 16, remaşi disponibili din creditul de lei 250000, ce i s’a deschis prin domnescul decret Nr. 1192 şi jurnalul Consiliului miniştrilor din 12 Mai 1877, ca astfel să poată face faţă cheltueli-lor autorisate prin legea din Aprilie 1877, pentru servicii dependente de departamentul său şi resultând din faptul trecerii armatelor ruseşti prin ţară.
     Având in vedere că, camera cu ocasiunea soluţiunilor urmate asupra proiectului de lege presintat de guvern pentru facerea cheltuelilor a admis ca guvernul să continue a face cheltuelile de aseminea natură pe anul curent din reserva ce va lăsa creditul de lei 500.000 lei acordat prin legea din Aprilie anu trecut.
     Consiliul aprobă şi autoriză pe D. Ministru de Af. Streine să transfere asupra partidei sale de cheltueli pe anul 1878 suma de lei 50799 bani 16 remaşi disponibili din creditul de lei 500000 lei pentru a putea astfel face faţă cheltuelilor de aseminea natură pe anul curent. Dispoziţiile acestui jurnal se vor aduce la îndeplinire de d. Ministru al Af. Streine.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 55, f. 38.]
                                         493
Bucureşti, 4 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Am onoare a răspunde adresei D. Voastre Nr. 1050 că până în present cu ocasiunea încetărei ostilităţilor nu s’au scos de suh arme nici o parte din trupele active. La timp însă acest Minister se va grăbi a vă comunica şi D. Voastre dispoziţi-unile ce va lua şi după care numai s’ar putea revoca dispoziţiunile Art. 4 din Legea dela 26 Aprilie anul espirat.
                                  233
www.dacoromanica.ro
     Cât priveşte Insă pentru desconcentrarea Regimentului 13 de' Dorobanţi sunt1 sigur că D. Voastră aveţi cunoştinţă de înaltul Ordin de zi Nr. 30 publicat ir» Monitorul Oficial Nr. 7, Încă dela 11 Ianuarie anul curent.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                           p. Ministru, Barozzi
              [Arh. St. Buc., Min. Justiţiei, dos. Nr. 327, f. 262. Neinv.]
                             494
Călăraşi, 4 Februarie 1878
     Pe lângă adresa Dvs. Nr. 1343 primindu-se 100 dramuri scamă oferită de d-na Maria Constantinescu din acest praş, pentru soldaţi români răniţi, am onoare a vă răspunde.
     Primiţi, etc.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 284.]
                                       495
[Călăraşi,] 4 Februarie 1878
     Cu adresa Prefecturei Districtului Ialomiţa primindu-se 100 dramuri scamă, oferită de D-na Maria Constantinescu pentru soldaţii români răniţi, vi se trimite odată cu aceasta.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 283.]
                                       496
[Nicopole,] 4 Februarie 1878
     Domnul General Zefcari, Comandantul Cetăţii Nicopoli şi domnul Colonel Costiescu, Comandantul Marelui Cartier, mi-au cerut prin adresele Nr. 155 şi 184 ca să interviu lângă d. Prefect de Nicopoli a-mi procura 150 care şi osebit 150 perechi trăgători, ca să transporte dela Verbiţa, materialul de răsboiu luat dela Turci.
     Am făcut aceasta Îndată şi am insistat mult văzând cât este de important faptul, dar n’am, putut reuşi, răspunzându-mi că în tot arondismentul de sub admi-nistraţiunea sa nu se află decât 1500 perechi vite, din care mare parte sunt bolnave şi apoi li mai trebuesc pentru armata imperială rusă.
     Fiind dar că nici domnul- Maior Pandavru, numit acum din nou de dl Ministru de Războiu, pentru transportarea acestui material, trofee ale războiului, nu poate găsi mijloace de transport, după explicările ce mi-a făcut şi pentrucă ele-
                                     234
www.dacoromanica.ro
trebueso luate de acolo cu orice preţ şi cât de curând, nu văd alt mijloc decât să se trimită cai dela coloanele de muniţiuni, pentru a-1 ridica negreşit.
     Supuind dar aceasta la cunoştinţa domniei-voastre pentru a decide, ceeace veţi găsi cu cale, vă rog domnule Ministru, să binevoiţi a primi Încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 590, l. 46.]
                                        497
[Nicopole,] 4 Februarie 1878
                   Domnule Comisar,
     Rog ca prin autoritatea bulgară să se dea cea mai întinsă publicare că la 12 curent se va ţine o licitaţie pentru vânzarea pieilor dela Verbiţa şi la 14 pentru cele din Nicopoli.
     Licitaţia va avea loc in localul Comp. 5 Dorobanţi la orele 12 a.m.
     Binevoiţi a primi asigurarea deosebitei mele consideraţiuni.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 590, f. 48.]
                                        498
Nicopole, 4 Februarie 1878
     Viaţa este foarte scumpă aici şi noi având multe şi extraordinare cheltuieli făcute cu instalarea mea pentrucă a trebuit să repar mult una din casele ruinate, ca s’o pot face locuibilă. Cu traducţiunile hârtiilor ce primesc numai în limba rusă, după cum am avut onoare a vă comunica prin raportul cu Nr. 7 şi cu spezele de cancelarie.
     Vă rog respectuos, Domnule Ministru, să bine voiţi a lua dispoziţiuni de a mi se trimite prin domnul curier de Turnu-Măgurele, diurna ce mi se cuvine pe luna de la 23 Ianuarie pînă la 23 Februarie, cât s’ar putea mai curând, căci am epuizat toate mijloacele de existenţă.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 590, f. 47.]
                                        499
Bucureşti, 4 Februarie 1878
     Pe lângă raportul prefectului de Buzău Nr. 1165 primind recipisa casieriei locale Nr. 4931). pentru încasarea sumei de Iei 400, făcuţi ofrandă de mai mulţi locuitori din comuna Pogoanele, am onoare a o transmite Dv. spre cele de cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4903, f. 211.]
     1) Lipsă dela dosar.
                              235
www.dacoromanica.ro
500
Alexandria, 4 Februarie 1878
     Prin convenţie separată de contractul antreprizei poştelor, ( m Închiriat pe cinci ani namestiile poştei Alexandria dela Direcţiune, deşi termenul este neexpirat, chiria plătită probându-se cu ordinul Direcţiei 212/77 şi recipisa casieriei Teleorman Nr. 291, totuşi sunt somat de staţia locală la evacuare. Rog dispuneţi suspendarea acestei ilegalităţi, altfel mă voi opune după dreptul legitim şi fac statul responsabil
                                                                        I. Roşu
         [Arh. St. Buc., Min, Int. Div. Adm , dos. Nr. 5511, f. 195 Telegramă.!
                                         501
[Slatina,] 4 Februarie 187S
                   Domnule Ministru,
     Am onoare a înainta Dvoastre cu aceasta in copie raportul D-lui subprefect de Serbăneşti Nr. 427, relativ la maltratările ce a suferit primarul şi consilierii comunei Beciu dela soldaţi ce escortau săniile cu cartuşe ce au trecut prin acea comună şi vă rog respectuos, Domnule Ministru, să binevoiţi a dispoza cele cuvenite.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea osebitei mele stime şi respectului ce vă port.
                                                                     Prefect.. .
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4891, f. 152.]
                            502
Călăraşi, 4 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     D-na Smaranda G. Murgeanu a oferit pentru soldaţii români o pernă şi un cerşaf. D-na Maria Hristescu 100 dr. scamă, un cerşaf şi două feţe de perină. D-na Chira Belu, opt coţi ţpânză şi un şervet. Am onoare a trimite Dvs. într’un pachet aceste ofrande, rugându-vă D-le Comandant a ne răspunde de primire. Primiţi vă rog, D-le Comandant, asigurarea consideraţiei mele.
                                                                  p. Prefect, Murgeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 326.]
                                       236
www.dacoromanica.ro
503
Piteşti, 4 Februarie 1878
     N.-. 1395.
                  Domnule Primar,
     Cu ordinul Domnului Ministru de Interne cu No. 1130, primindu-se doua spre zece liste de subscripţiuni la tabloul făcut de Domnul L. Colonel Pappazoglu, reprezentând situaţiunea Plevnei şi bătălia urmată cu Turcii la căderea ei.
     Subsemnatul dar are onoare a vă trimite una din acele liste, invitându-vă a Ie pune la dispoziţia amatorilor ce vor dori a avea un asemenea tablou, spre a se pre-numera ca abonaţi.
     Această listă, împreună cu banii ce veţi aduna, o veţi înainta Prefecturii cel mult până Ia 25 ale lunii Februarie.
     Primiţi, Domnule Primar,' asigurarea consideraţiunii mele.
                                                                Prefect,
                                                              C. Racoviţa
         [Arh. Primăriei Piteşti, dos. 1 nepaginat. Copie fişă M. St. M.]
                                            504
ILom-Palanca,] 5 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Administratorul Spitalului Militar Lom Palanca, prin raportul cu Nr. 98 îmi face cunoscut că are în cura acelui spital, numărul de peste 700 bolnavi, iar sanitari şi infirmieri are 65, din care două părţi sunt bolnavi; astfel li rămâne a treia parte pentru serviciul bolnavilor, astfel că acest serviciu suferă foarte mult •din cauza micului număr de sanitari şi infirmieri, în raport cu numărul bolna-> vilor >— a voit a face acest serviciu cu convalescenţi, însă această încercare a fost nefolositoare deoarece starâa sănătăţii lor fiind debilă i-a pus în poziţiune de a cădea din nou bolnavi; şi'fiindcă în această garnizoană este numai o companie a cărei efectiv este de 129 oameni, din care pe lângă gărzile ce şe dau pe fiecare zi de 45 oameni, apoi alţi vreo 20 care se întrebuinţează pe fiecare zi cu serviciul Intendenţii, pe aceste considerente dar cu onoare vă rog, D-le Comandant, să binevoiţi a ordona trimeterea unui detaşament cel puţin de 40 oameni care să facă serviciul de infirmieri la acest spital.
                       Comandantul militar al oraşului Lom Palanca, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 672, !. 17J
                                            237
www.dacoromanica.ro
505
[Belarada,] 5 Februarie 1878
     Nr. 662
                                       Ordin circular
     Domnii Comandanţi de Divizii sunt rngaţi a lua cele mai severe dispoziţii, ca oamenii de trupă să nu comită cel mai mic abuz in comunele sau localităţile unde se află cantonaţi; nu vor cere nimic dela locuitori şi nu se vor atinge de proprietăţi sub niciun cuvânt. Puneţi vă rog bine in vedere tuturor comandanţilor de unităţi că asemenea fapte nici se pot petrece, decât din puţina lor supraveghere, având a fi responsabili de orice neregularităţi. La caz de necesitate asemenea producte se iau prin rechiziţie şi atunci se dă bon de rechiziţie Jn regulă. Acei care vor lua, sau lăsa a se lua asemenea efecte, sau producte fără rechiziţie, sunt personal responsabili de acfasă ilegalitate. Asemenea responsabilităţi incumbă mai cu seamă pe Intendenţii Divizionari.
                                           Comandantul Corpului de Vest.
                                                General N. Haralambie [Arh. St. Buc., M. St. M,, dos. Nr. 260 c, f. 61]
                                            506
Gâreea, 6 Februarie 1878
                Domnule Colonel,
     După cum am avut onoarea a vă supune la cunoştinţă prin rapoartele Nr. 1164 şi 1178 dela 26 şî 30 Ianuarie, caii acestui regiment dela 1 Februarie nu mai au definitiv ce mânca; temându-mă că moartea va începe în curând din lipsă de hrană, mă grăbeăc a supune din nou această lipsă definitivă la cunoştinţa dvs., totodată vă fac cunoscut că în urma ordinelor circulare Nr. 43 şi 78, trimiţând la Nazir Mahala şi Ciuperceni puţinele care ce cu multă greutate am putut avea, s’au întors tot goale.
                                              Comandantul Regimentului,
                                                    Maior Călinescu
         [Arh, St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 I., I. 675.]
                                 507
llupcea, 5 Februarie 1878
     Spre a da cuvenitul ordin că Intendenţa va da fân şi orz Regim. I Dorobanţi.
                                                    Lt. Colonel Băicoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 f.; I. 672.]
                                            238
www.dacoromanica.ro
508
Tfirnac, 5 Februarie 1878 J)
                  Domnule General,
     Dela începutul campaniei, colonel Formac a comandat o brigadă de cavalerie. Acest ofiţer superior în toate ocaziunile şi mai cu seamă în faţa inamicului a arătat că este la înălţimea comandamentului ce i-a fost încredinţat, devotamentul şi abnegaţiunea acestui ofiţer, prezent în tot timpul campaniei la trupă, au fost apreciate nu numai de subsemnatul, dar cbiar de generali comandanţi ruşi sub ele căror ordine a fost pus.
     Astfel generalii Kriloff, Gurko, Ganeski şi Lascareff prin ordinele de zi ce au adresat, brigadei de călăraşi, măgulesc pe colonel Formac cu elogiunile cele ,mai distinse.
     Pentru aceste toate considerente şi având în vedere încă treizeci ani da serviciu activ ireproşabil, din care şase ani numai în gradul de colonel, subsemnatul cu ocazia încetării ostilităţilor, am onoare a prezenta pe colonel Formac, rugându-vă să binevoiţi a se prefera )a gradul de general.
                                  Comandantul Diviziei 4, General Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 651», f. 252,1
                                      509
Calafat, 5 Februarie 1878
     De 16 luni indurând toate greutăţile unei campanii am lăsat copilaşii orfani de mumă, singuri Cahul, dela care primesc veste că judele pace profitând de lipsa mea, pronunţat sentinţa, vinde mobilierul casei pentru datoria imaginară către amicul d-sale Tarnovscki pe care nici cunosc.
     Rog daţi ordin înceta orice lucrare până dupe campanie.
                                                             Maior Bassarab
         [Arh. St. Buc., Min. Justiţiei, dos. Nr. 327, 1, 260. Neinventariat. Telegramă.]
                                       510
Calafat, 5 Februarie 1878
                   Domnule Comandant,
     Conform ordinului verbal al Domniei Voastre de a cerceta incidentul ivit în ziua de 4 Februarie cu ocazia trecerii vaporului Pesta, m’am dus astăzi la pichetul Nr. 6 şi Nr» 7 unde s’a întâmplat incidentul şi am constat următoarele:
     Batalionul de miliţieni Cetatea, în urma ordinului Dvs. telegrafic cu Nr. 417, a anunţat avanposturile că vapoarele societăţii austriace dunărene, care până
     1) Data primirii.
                              239
www.dacoromanica.ro
atunci se opreau la Cetatea, vor trece de aci înainte în jos şi se vor putea coborî în jos până la punctul numit Huma Lungă, la extremitatea despre Nord a ostrovului Golia care se găseşte ceva mai la vale de satul Golenţ.
     Lipsa cea mare de ofiţeri Miliţieni care să explice ordinele ce se dau (locotenentul miliţian Pungă era singurul ofiţer pe toată linia dela Gura Timocului până la magaziile Teodor) această lipsă zic a făcut ca miliţianul Duţă Dinu ş f de post la pichetul Nr. 6 să crează că vapoarele trebuie să se oprească la pichetul său care se află în dreptul satului Hunia. In consecinţă el a dat ordin santinelelor sale ca îndată ce vor ajunge vapoarele în dreptul lor, să le facă semne spre a se opri. La caz de a nu fi ascultate să tragă focuri pe deasupra. Aceasta s’a şi Întâmplat.
     Vaporul Pesta în ziua de 4 Februarie, pe la 5 ore după amiază soseşte în dreptul pichetului Nr. 6. Sentinela Nr. 1, care era miliţianul Văduva Marin, face vaporului semn de trei ori printr-o haină albă pusă într’o prăjină, ca să se oprească şi văzând că-şi urmează drumul, a tras foc în sus; după ce a trecut vaporul focul s’a continuat tot în acest mod, dela o sentinelă Ia alta pe distanţele pichetelor Nr. 6 şi Nr. 7. Vaporul s’a oprit atunci şi după câteva minute s’a întors înapoi la Cetate, de unde a şi plecat astăzi de dimineaţă spre Severin.
     Plecarea vaporului din Cetatea, m’a împiedecat de a constata însumi dacă a fost sau nu, lovit de vreun glonţ, ori dacă i s’au cauzat vreo stricăciune. Dar toate santinelele mi-au spus că focurile ce au tras au fost îndreptate pe deasupra şi în urma vaporului.
                                                             Maior Borănescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 633. f, 251.1
                                       511
[Craiova,] 5 Februarie 1878
     Subsemnatul de când am venit la această comenduire, am onoarea a vă face cunoscut, că sergentul Ion Drăghicescu din regimentul 2 Dorobanţi ce este ataşat cu serviciu la această comenduire, şi având numai pe acest sergent cu care mă servesc şi neavând nici ajutoare decât el singur şi care astăzi fiind la gară auzise de aceşti doi indivizi, care au fugit cu bagajele unui ofiţer şi cu un cal şi făcându-le întrebare dacă au vreun ordin, şi au răspuns că nu au. Sergentul pe dată i-a oprit şi tot atunci a primit telegrama Dv. relativă tot la aceşti indivizi pentru a-i prinde şi înapoia la Calafat.
     Pentru serviciul activ şi buna conduită ce are acest sergent vă rog a mijloci locului competinte spre a-1 gratifica Cu onorificul de argint Virtutea Militară.
                                            Comandantul Pieţei Craiova,
                                                Lt. Colonel Bălşanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 609, f. 356.]
                                           240
www.dacoromanica.ro
512
Călăraşi, 5 Februarie 1878
     Ofrandele trimise cu adresa Dvs. Nr. 1417 după cum se notează pe contra pagină, am onoare a vă răspunde.
     1 perină şi un cerşaf dela D-na Smaranda Gh. Murgeanu
     100  dramuri scamă, un cearşaf şi două feţe de perină, de d-na Maria Hristescu,
     8 coţi pânză şi un şervet de D-na Chira Belu.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. ă46, f. 197.]
                                            513
Călăraşi, 5 Februarie 1878
     Anexat de aceasta am onoare să vă înaintez un tablou de persoanele ce au binevoit a face ofrande în folosul răniţilor regim. Nr. 3 Linie, rugându-vă, Domnule general, să binevoiţi a face de a se publica mulţumiri în Monitorul Oficial.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 298.]
                                             Anexă
                              la documentul nr. 513 100 dramuri scamă Dna Maria Constantinescu.
        1 perină şi un cearceaf Dna Smaranda G. Murgeanu.
     100 dr. scamă, un cearceaf şi 2 feţe de pernă Dna Maria Hristescu.
     8 eoţi pânză şi un şervet, Dna Chira Belu.
         [Arii. SI. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 298.]
                                                514
1 Viena,] 5 Februarie 1878
      Rusia a răspuns că primeşte ca soluţia la obiecţiile Austriei să fie dată de către Puteri. Andrassy, pentru a răspunde desigur acestei curtenii, a consimţit să fie Congres în loc de Conferinţă sub preşedinţia Principelui Gorciacov şi a indicat chiar el Baden-Baden ca loc al întrunirii. Epoca întâlnirii n’a fost încă fixată. Ministrul elveţian, în urma cererii Guvernului său, roagă insistent să se facă cercetări ce a devenit Doctorul Gilleron, medic elveţian în serviciul turc, făcut prizonier la Şipca.
                                                                         Steriadi
          [M. Kogălniceanu, Acte şi Documente din corespondenţa, diplomatică 1860, p. 36. Textul ca şi originalul în limba franceză.]
                          UI
16 _ c. 313.
www.dacoromanica.ro
515
Bucureşti, 5 Februarie 1878
     Nr. 5473
     Delegatul domnului Lascari şi a negustorului Sevastopulo, domnul Nelgovschi, a declarat intendenţei locale că la graniţa României, la Mamorneţ1), căruţele care vin din Austria sunt reţinute de către Autorităţile româneşti care le supun pe toate la plata axizului.
     Cum căruţele domnilor Lascari şi Sevastopulo nu transportă decât provizii şi furaj destinat armatei active ruse, Intendenţa locală are onoarea să vă roage să binevoiţi a supune acestea cunoştinţei Domnului Ministru de Finanţe pentru a telegrafia la locul de cuviinţă să se dea liberă trecere căruţelor când vin din Austria la Ungheni pe numele agenţilor Lascari şi Sevastopulo, precum şi în cazul când se întorc dela Ungheni în România.
                                        Intendent, General-Maior...
         [Min. A/. Ext., dos. Nr. 47, f. 413. Originalul scris pe două coloane în limba franceză şi rusă.
     Semnat în limba rusă.J
                            516
Kusîendje, 5 Februarie 1878
     Astăzi intrat în posesiune a judeţului fără a avea la dispoziţiune cea mai mică forţă, privinţă la D. general Anghelescu şi Dl. colonel Gorjanu dela Cernavoda. Am asigurat cum am putut mergerea regulată a serviciului public gratis în mare parte şi autoritatea militară rusă; dar astă stare de lucruri nu poate continua fără mari prejudiciuri. Rog binevoiţi urgent (a) face să am trupe de infanterie şi jandarmerie. Nu ştiu cine comunică cu administratorii; neavând mijloace poliţia preventivă şi judiciară. In curând nu voi avea cu cine s’o fac, dacă nu am forţa necesară.
                                                         Prefect Kustendje,
                                          R. Opran
         [Arh. St. Buc., Int. Div. Adm., dos. Nr. 5703, f. 9. Telegramă.]
                                       517
Coraana, 5 Februarie 1878
     La telegrama Dv. am onoare a răspunde că îndată după primirea ordinului am comunicat autorităţilor să se pregătească de mutare. In ceeace priveşte prefectura, nu s’a putut efectua din cauza lipsei localului, cel care a fost, fiind bombardat. In mare parte este distrus. Stăruesc pentru găsirea localului. Mâine chiar
     1) Mamorniţa
                                  242
www.dacoromanica.ro
merg la Giurgiu pentru acest sfârşit şi pentru a mă încredinţa pentru mine însumi de starea lui. îndată ce se va găsi local, imediat voi transporta prefectura.
                                                            Prefect Vlaşca,
                                                            C. G. Caramaliu
         [Arii. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 197. Telegramă.]
                                       518
Le o va, 5 Februarie 1878
     Primarul comunei Cociulia plasa Tigheciu Kahul nu dat ajutor nouă, femeile rezervişti. Agricultura noastră pierdut toată 1877; rugăm aveţi milă ne pierdem împreună toţi copiii. Libertatea bărbaţilor din concentrare. Suferinţa ajuns la culme; suntem expuse morţei, fără ajutor. Toată averea este lăsată la voia întâm-plărei.
                    Ileana Ştefan Zaharia, Vasilka Ioan Ursu, Ioana Simion Zaharia, Maria N. Kiosa, Aniţa N. Rotaru
         [Arh. St. Buc., Min. Ini. Div. Adm., dos. Nr. 5527, f. 8. Telegramă.]
                                       519
Calafat, 6 Februarie 1878
     Nr. 451
                  Domnule Lt. Colonel,
     Din raportul ce am primit dela D-nul Lt. Col. Dimitrescu Maidan se vede că Dv. încă nu aţi primit dela D-sa în modul prevăzut de reglemente, comanda bateriilor de coastă, precum aţi avut ordin. Vă invit dar ca îndată în unire cu D-sa, să procedaţi la primirea în regulă a comandamentului şi administraţiei acelor baterii.
                                                             Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 409.]
                            520
[Smârdan,] 6 Februarie 1878 Nr. 589
                                         Circulară
     Cu începere de mâine 7 ale curentei, trupele Diviziei vor ocupa contonamentele următoare:
     In Smârdan, 6 companii din Reg. Nr. 6 Linie şi Escadionul de Escortă.
     In Inova, artileria, compania de geniu şi 2 companii din Reg. Nr. 6 Linie. In Capitanofcea, Reg. Nr. 4 Linie.
                                   243
www.dacoromanica.ro
      In Cherembec, Reg. Nr. 9 Dorobanţi şi Batalionul din Reg. Nr, 1Q Dorobanţi. In Sceu, Reg. Nr. 5 de linie.
      In Kutova, Batalionul din 11 Dorobanţi şi un escadron Călăraşi.
                                              Din ordin,
                                         Şef de Stat Major, Colonel I. Algiu
          f Vrii. .SI. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260 c., f. 65.]
                                       521
(lârcea. 0 Februarie 1878
                   Domnule Colonel,
     Am onoare a vă face cunoscut de un oarecare timp am observat că furajul ce se distribuie cailor din acest regiment a fost insuficient ca să fie calul călăraşului în bună stare şi ca să poată îndeplini serviciul destul de fatigant ce se pretinde dela el, cu toate acestea am observat că dela 1 ale lunei corente, furajul lipseşte cu desăvârşire câte 48 ore, astfel că cu insuficienţa anterioară şi acum lipsa cu totul, caii au început deja o parte a deveni într’o stare deplorabilă, încât să fie incapabil de a îndeplini serviciul pretins, prin urmare mă grăbesc a vă face cunoscut că dacă se va continua cu nutrimentul cailor ca şi dela 1 a lunei curente până acum, atunci promite ca in foarte scurt timp ca să ajungă caii în stare de anemie a cărei consecinţă este moartea, producând mari perderi, de aceea vă rog, Domnule Colonel, să binevoiţi ca de urgenţă a face cele ce veţi crede de cuviinţă spre a ameliora perderea de cai, care eşte,ameninţată prin lipsa de furaj.
                                                   Veterinarul Regimentului fArii. St. Buc., M. SI. M., dos. Nr, 111 f., f. 68ţ-ţ-6Ş2,j
                                       522
Tiirnu-iUăgiirele, 6 Februarie 1878
                 Domnule General,
     Conform ordinului Ministerului Nr. 863 şi al-Marelui Cartier General Nr. 251, am onoare a vă face cunoscut că pornesc un detaşament compus din 1 sublocotenent 1 caporal 7 soldaţi
având cu dânsul ca material 8 care cu vasele lor, ca in unire cu detaşamentul dela-Gânjova pe Jiu şi cu materialul de care dispun acolo sa restabilească comunicaţia, construind un pod stabil. După terminare,-ofiţerul are ordin a se înapoi la companie.
                                                     Comand. Pontonierilor, Căpit. Vasiliu
         [Arh. SI. Buc., M. SI. M., dos. Nr. 639, f. 325.]
                                   244
www.dacoromanica.ro
523
Nicopolc, 6 Februarie 1878
     Vă rog binevoiţi a ordonă 'ca, cu plata de trei frânţi pentru 25 verste să se dea brigadierului Capră Ilie utta căruţă cu doi boi în satul Muselin Selio, să transporte alimente de hrană de acolo la Verbiţa.
         [Arh. St. Buc., M. St. MV dos. Nr. 590, f. 51.]
                                             524
Iaşi, 6 Februarie 1878
     Din listele ce am format şi trimes pe la Cucernici Protoierei a(i) Eparhiei Sf. Mitropolii cu circulara Sf. Mitropolii Nr. 1514 până la 1519, spre a se aduce ofrande pentru ostaşii români răniţi, cum este cunoscut Domniilor Voastre din adresele noastre anterioare, am mai primit acuma cu raportul Nr. 30 de la Cucernicul Pro-toiereu al Judeţului Iaşi pe acea cu Nr. 5 împreună cu suma de trei sute treizeci de lei, zece bani şi cu obiectele 281 coţi pânză, 140 şervete, 23 cămăşi, 13 perechi ismene, 3 lăicere, 5 perine, 1 prostire, 1 prosop, una faţă de masă şi un oghial, pe care bani şi obiecte, cu copie de pe citata listă, cu onoare le înaintăm Domniilor Voastre, de a căror primire veţi binevoi a elibera chitanţă, rugând totodată pe Onorabilul Comitet să binevoiască a lua dispoziţiune ca aceşti bani şi obiectele trimeţându-se la destinaţiunea 1 or, lista să se publice în detaliu spre cunoştinţa tuturor d,e numele oferitorului cu banii şi obiectele ce au oferit şi prin cine anume sunt provenite.
     Primiţi, Vă rugăm, încredinţarea osebitei stime şi Arhiereasca Noastră binecuvântare.
                                                    P.S.P.M. V.J. Suhopan
      Director Cancelariei,
        Th. Protopopescu
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 3268, f. 293.]
                                             525
Bucureşti, 6 Februarie 1878
                 Ecsellentă,
     In consideraţiune marilor interese care aduce prin deschiderea navigaţiunei vapoarelor pe Dunăre cât comerţului şi armatelor aliate, îmi permit a ruga prin presenta Ecselenţei voastre d’a avea bunăvoinţa a lua măsurile cuviincioase şi a ordona acele autorităţi pe care priveşte curăţarea fluviului de torpide dela Severin până la Sulina d’a putea naviga vapoarele liber şi fără pericol pe acest fluviu. Rog Ecselenţa Voastră a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni.
                                               Agentul vapoarelor Austriace,
                                                          Ant. Haim
             [Miil. \f. Ext., dos. Nr. 71, f.* 1.]
                                  245
www.dacoromanica.ro
526
Turnu-Scverin, 6 Februarie 1878
     Căpitanul vaporului austriac Pesta, sosind din Calafat, arată că plecând Sâmbătă de aici, trupele române de pe ambele maluri au tras puşti asupră-i, in jos de Cetate, fără a atinge pe pasageri. Vaporul este lovit în mai multe locuri, dar nicio stricăciune însemnată; după ce a acostat malul ofiţerul de serviciu a Tăcut scuzele recunoscând greşala.
                                                         Căpitanul portului,
                                                            A. Nicolaescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 64. Telegramă.]
                                     527
[Bucureşti,] 6 Februarie 1878
     Nr. 28
                  Domnule Ministru,
     Intendenţa armatelor Imperiale în puterea certificatelor sub Nr. 4592 cere ca căruţele ce transportă efectele statului Rosian aparţinând dlor Lascari şi Seva-stopul Nelgovski să fie scutite la intrarea în capitală de plata celor doui franci pe căruţă ce li se cer de către agenţii comunali, întemeind această scutire pe dis-posiţiile art. 24 din convenţiunea dela 4/16 April 1877.
     Totd’odată nota cu Nr. 5473 intervine a să lăsa libera trecere fără plată de vamă în Roşia, prin punctul Ungheni tutulor căruţelor care sosesc din Austria prin punctul Mamorniţa pre numele numiţilor comercianţi cari se impiedic la intrare de către autorităţile române, cerându-li-se plată de vamă.
     Supun cele ce preced înaltei domniei voastre decisiuni.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea profundului meu respect.
                                                                          Vlahide
     [Rezolupe:] Căruţele pahonţilor nu au a trece prin capitală, prin urmare vor fi scutite de [taxă] de intrare. Aseminea trecînd prin vama Mamorniţa, nu au a plăti decit ceiace se plăteşte la alte vămi dela Începutul resbelului.
                                                                       Kogălniceanu
        [Min. Af. Ext.,. dos. Nr. 47, f. 315.]
                                     528
Drăgiineşli, 6 Februarie 1878
     Subsemnatul atest că locuitorii Ion Alexandru, Ion Burlacu, Gbeorghe Vaaile şi Cristea Andronache din Comuna Săgeata plasa Câmpului, jud. Buzeu, înapoindu-se dela oraşul Zimnicea, unde au fost cu provisiuni ale armatei imperiale ruse, sosiţi In această comună astă noapte, trei din şase boi cu care se mai înapoiau, au murit,
                                     246
www.dacoromanica.ro
pentru care am disposat a se înmormânta şi s’a dresat procesul-verbal, iar numiţilor spre credinţă li s’a dat presenta.
                                                                     Primar,
                                                                     R. Chiru
         [Arh, St. Buc., Min. Int. Div: Com., dos. Nr. 5074, f. 235.]
                                       529
                                                             Lom-Palanca, 7 Februarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Respectuos vă fac cunoscut că Ivan Petroff, locuitor din comuna Vlaşca Mahala, reclamă că soldaţii români i-ar fi luat trei cai din comună, pe care cai astăzi îi găseşte în acest oraş, ba sub îngrijirea d-lui căpitan Paladi.
     In vedere dar că are dovezi în formă prin care constată că caii sunt în adevăr proprietatea sa;
     Respectuos vă rog să binevoiţi a dispoza eliberarea lor, deoarece este definitiv constatat că caii sunt ai reclamantului.
                 Primiţi vă rog, domnule Colonel, încredinţarea distinsei stime ce vă păstrez.
                                           Prefect,
                                                   Colonel Conte O. Rourke
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 647, f. 438.]
                                        530
                                                                  Belarada, 7 Februarie 1878
     Conform ordinului Marelui Cartier General, daţi ordin Brigadei Sachelarie să detaşeze îndată un post de 30 oameni sub comanda unui ofiţer, la Monitorul, vaporul şi şlepul cufundate lângă carantina de lângă Arcer. Cartierul General a dat ordin Flotilei a pune pavilionul pe acele vase chiar mâine.
                                           Din ordin,
                                       Şef de Stat Major, Colonel Gramont
         [Arh. St. Buc, M. St. M„ dos. Nr. 580, f. 158. Telegramă confidenţială.]
                                        531
7  Februarie 1878
                   Domnule General,
     Am onoare a vă prezenta alăturat pe lângă acesta, două tablouri formate pentru fiecare batalion în parte despre prizonierii turci aparţinînd Rusiei, anexate de actele necesare relative la bolnavii şi morţii turci dela Plevna, la Bucureşti.
                                  247
www.dacoromanica.ro
      In cât priveşte ordinul de a se specifica, câţi ofiţeri superiori şi inferiori s’au primit, nu se poate arăta devreme ce s’a primit un număr de grade ofiţereşti ce nu se puteau cunoaşte din cauză că cel ce a predat aceşti prizonieri nu cunoştea însuşi, afară de aceasta uniforma lor era foarte abimată, încât nu se mai puteau distinge gradele.
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 588, f. 66.]
                                          Anexa 1
                                   la documentul Nr. 531
                                          TABLOU
         Prizonierii Turci primiţi dela Autorităţile Ruse şi escortaţi de către Batalionul 1-ul din 5-le Regiment Linie dela Comuna Verbiţa (Bulgaria) până la Bucureşti.
 Nr.                   Arătarea                   Ofiţeri Trupă Total 
crt.                                                                  
     Totalul primirei după chitanţa dală ......       123 2.800 2.923 
     Dintre care:                                                     
   1 Rămaşi morţi la Bresleniţa (Bulgaria).......     ---   200   200 
   2 * bolnavi * » (Bulgaria) ......                  ---    96    96 
   3 » a * Comuna Dai ţa Jud. Vlaşca . . .              4    84    88 
   4 * • * » Pialra Jud. Teleorman                          100   100 
   5 a » a Alexandria * * >                           ---   225   225 
   6 » * * Atârnaţi * * a                               6   120   126 
   7 * a a Putinei Jud. Vlaşca ......                       262   262 
   8 » a Daiţa .............                           12   144   156 
   9 » » a Frăţeşti ............                        3   135  138- 
  10 » < » Uziu .............                          29          87 
  11 a a a Alexandria.......a . . .                     2    58     2 
  12 a a » Spitalui Rusesc Nr 46 .....                  1    70    71 
  13 a a » a a din Piatra . . .                       ---    56    56 
1    » a a La Alexandria pe seama Comand Rus          ---     3     3 
  15 > a a Alexandria Idem                            ---    22    22 
  16 • > a Putinei Jud. Vlaşca ......                 ---    35    35 
  17 » a » Călugăreni din care 1 Mort . . .                  36    30 
     Totalul Bolna\ilor si Morţilor......              57 1.646 1.703 
     Predaţi în Bucureşti după chitanţele anexate      79 1.248 1.327 
     Total......                                      136 2.894 3.030 
     Se scade suma primită dela Verbiţa . . .         123 2.800 2.923 
     Veniţi din întâmplare dela alte convoinri,                       
                  şi servitori hrană                   13    94   107 
                                             Comand(ul) Batalionului 1 Major Leon
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 588, f. 71.]
                                                 248
www.dacoromanica.ro
                                       Anexa 2
                                 la documentul Nr. 531 TABLOl
de prizonierii primiţi dela Plevna
 Data Ziua Morţi Bolnavi    Ofiţeri Predaţi Toi al         Observaţie          
Luna                                                                           
      10   311                                 311 Pe drum până la Bresleniţa  
      ---  207       219                       426 In Bresleniţa               
      18   ---       210        ---            210 In Odaia                    
 ---  21   ---       257        --- ---      X 257 Bolnavi în alexandria       
 rQ   22              29                      X 29 In Spitalul Vamo Vremeni    
  s                                                No. 9 Atârnaţi              
 Q)   22   ---        52            ---       X 52 In Putinei                  
 CJ   23   ---       381            ---      X 381 In Spitalul Frăţeşti        
  Q   ---  ---       124       ---*          X 124 * > »                       
      26   50 X                     ---         50 Bălănoaia                   
      27   18 X      ---            ---       X 18 Alun                        
      ---  ---        50        ---             50 In Călugăreni               
      29   ---                   70   1.366  1.436 In Bucureşti                
Total      586     1.322         70   J.366  3.344                             
                                             3.100 se scade primiţi din Plevna 
                         Covârşeşte            244 găsiţi tn urmă fiind rămaşi 
                                                   dela alte Corpuri           
                                       p. Comandantul Batalionului al 2-lca, Căpitan C. Lipan
[Arh. St. Buc., M. St. M. dos., Nr. 528 f. 110.]
                            532
Târnac 7 Februarie 1878
           Nr. 362
     Am onorul a vă înainta în original raportul de faţă al Comandantului Regimentului al 6-lea de Călăraşi, relativ la conduita Dlui şef de stat major al Diviziei a 2-a în această împrejurare, rugându-vă, în interesul respectului reciproc ce trebue să ne datorăm unii altora, să-i faceţi o aspră . .. 1).
                               Comandantul Diviziei a lV-a, General Gh. Anghelescu
         [Arh. St., Buc., M. St. M. dos. Nr. 633, f. 259. Confidenţial.]
                                           Anexă
                                   la documentul Nr. 532
                               Nazir Mahala 6 Februarie 1878
                  Domnule General,
     Conform ordinului Dvs., dat prin Dl. Comandant al Brigăzii, Formac, am primit cu regimentul Nr. 6 Călăraşi dela satul Cutova la satul Nazîr Mahala, spre a ne ambarca mâine dimineaţă de a trece Dunărea.
     *) Loc rupt tn manuscris.
                                   249
www.dacoromanica.ro
     Cunoscând că la satul Nazîr nu se găseşte furaj şi fiindcă to(t)deauna am Îngrijit ca acest regiment să nu sufere niciodată, atât de furaj, cât şi de hrana oamenilor, am dispozat a lua fân din Cutova, cu bon în regulă spre a-1 aduce la satul Nazîr.
     Acest furaj trecând prin satul Smârdan a fost oprit tot de către colonelul Algiu şi îmi permit a mă sluji de expresia că sta la pândă şi a oprit tot fânul, contra tuturor bunelor cuviinţe şi loyotăţii ce trebuia să aibă un ofiţer de gradul d-sale; aşa că astăzi, toţi caii regimentului nu au şi nu pot găsi deloc furaj aici. Deşi acum, ca unul mai vechiu în grad, i-am dat ordin a-mi înapoia acel furaj, însă până la Smârdan distanţa este destul de mare şi nu vor putea ajunge carele cu oamenii, decât mâine foarte târziu.
     Prin urmare dar, supun la cunoştinţa Dvs. că întregul regiment după un marş de 36 km., dela Cutova pana aici, a ramas fără furaj, graţie Dlui Colonel Algiu, Şeful de Stat Major al Diviziei 2-a, care chiar de aşi fi fost inamic al armatei române tot nu trebuia cu atâta uşurinţă să priveze de hrană caii unui regiment.
     Am onoare a vă face cunoscut că mâine, orice ordin aşi primi de a face o staţie mai mare, din cauză că, caii vor fi abimaţi de foame, nu-1 voi putea executa. Pentru această ofensă ce mi s’a făcut de către colonelul Algiu, vă rog a interveni prin cale ierarhică a mi se acorda o audienţă la înălţimea sâ Domnitorul pentru a reclama acest fapt, ce nu s’a întâmplat în nici într’o armată ţivilizată.
     La caz când nu veţi binevoi a-mi aproba această cerere, vă rog a-mi da ordin a preda regimentul cui veţi găsi de cuviinţă căci pe cât timp nu se mai respectă ierarhia militară şi se tolerează hrăpirile, nu m-aşi simţi fericit de a servi într’o aseminea armată.
     Şi dacă mă adresez Dnii. Voastre, exprimându-mi nemulţumirile mele, este că vă considerez ca unul dintre cei mai drepţi şefi şi sunt sigur că şi Dvs aţi fi urmat într’un caz analog tot astfel.
                                  Comandantul Regimentului, Colonel G. Arion
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 633, f. 259.]
                                        533
Calafat, 7 Februarie 1878
     Viitoru Guvemor rus al Vidinului prin o scrisoare îmi spune că regretă că ■comisarul civil al Guvernului Român destinat (în) provincia Vidinului nu a venit încă la Lom, spre a putea regula împreună relaţiunele care trebue să esiste autoritatea civilă şi cea militară. Subscrisul neavând nici o cunoştiinţă despre acestea ■o referă Dv.
                                                              General Cernat
         [Min. Af. Eft., dos. Nr. 61, f. 455. Telegramă.]
                                  250
www.dacoromanica.ro
534
[Calafat], 7 Februarie 1878
                  Prea înălţate Doamne
     Comandantul Diviziei a 4-a Activă, prin raportul Nr. 138, solicită trecerea în ordin de zi a căpitanului Rudeanu Constantin pentru curajul şi devotamentul cu care s’a condus în toate luptele la care divizia a luat parte atât în jurul Plevnei cât şi împrejurul Vidinului.
     Subscrisul cu tot respectul supun acest raport deciziunei Măriei Voastre.
                                                   General de Divizie Cernat
     Maior General....
         [Arh. St, Buc., M, St. M„ dos. Nr. 651, f. 217.]
                                      535
Calafat, 7 Februarie 1878
     Jandarmii de Iaşi au pornit astăzi din Calafat şi vor lua calea ferată la Craiova.
                                                           General Cernat
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, 1. 196. Telegramă.]
                            536
Călăraşi, 7 Februarie 1878
     Turcii au părăsit capul de pod dela Vadul jSilistrei, retrăgându-se în Cetate. Silistra începe a fi evacuată. După informaţiunile ce am, Ruşii o vor ocupa-o la 11 ale curentei.
          [Arh. St. Buc,, M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 341. Telegramă.]
                                       537
Călăraşi, 7 Februarie 1878
     Corpurile având a se pune în marş vă rog a regula personalul medical, care urmează să caute pe bolnavi, căci medicii de regimente trebue să însoţească corpurile în marş.
                                                           Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 430 a, I. 111. Telegramă.]
                                       251
www.dacoromanica.ro
538
Bucureşti, 7 Februarie 1878
     No. 1988
                   Domnule Ministru,
     Odată cu aceasta am onorul a vă prezenta plângerea făcută de către unii soldaţi din Regim. 6 Dorob. rugându-vă să binevoiţi a lua dispoziţiunile ce veţi crede de cuviinţă pentru satisfacerea cererii lor spre a uşura precât va fi cu putinţă vieaţa familiilor lor.
     Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii...
                                           p. Ministru, Barozzi
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. hlr. 5527. t. 63.]
                                            Anexă
                                      la documentul 538
[Olteniţa Veche, 27 Ianuarie 1878]
                  Domnule Comandant,
     Dela concentrarea noastră In campanie toate autorităţile comunale au dat concursul pentru agricultură, a soldaţilor dorobanţi, călăraşi şi rezervişti, iar primarul comunei Olteniţa Veche unde domiciliază familiile noastre, deşi a avut ordin dela autorităţile superioare pentru aceasta, dar nicidecum nu s’a conformat, ci ne-a lăsat puţinele noastre bucate ce le aveam sămănate pe câmp de s’au prăpădit, astfel că fiecare soldat a suferit simţită pagubă după cum se arată în dreptul fiecăruia mai jos; ce din a cărui cauză, Impovoratele noastre familii nu numai că nu o să se înlesnească a ne mai ajuta cu câte ceva în timpul suferinţelor de campanie, dar şi chiar dânşii sunt în stare să sufere de foame şi de celelalte greutăţi de dări fiscale.
     Pentru aceste considerente, venim cu tot respectul a supune aceasta la cunoştinţa Dv., Domnule Comandant, ca părinte a tutulor soldaţilor din această companie, rugându-vă să binevoiţi a dispoza cele ce veţi crede de cuviinţă pentru a se constata abaterea numitului primar ca în urmă să fie supus la urmărire, ca acela ce a cauzat aseminea pagube de a lăsat să devie atâta lume muritoare de foame. După care apoi să fie convins de legi ca pe viitor să nn se mai ivească aseminea dificultăţi şi abateri din partea sa. Şi noi ca inferiori dv. lăsăm lucru de operat la dispoziţia Dvs. a mijloci să fim satisfăcuţi numai după drepturile ce ni se cuvin.
     Suntem cu cel mai profund respect ai dv. prea plecaţi şi supuşi servitori.
     Caporal Ilie Tudor, niciun ajutor, munca toată stricată.
     Soldat Dobre Gheorghe, un pogon şi !/2 orz nesecerat.
     Soldat Ivaşcu D-tru I, un pogon de porumb nesăpat.
     Soldat Chirach Nicolae, trei pogoane porumb şi arătură.
                                              252
www.dacoromanica.ro
     Soldat Ioan Marin, două pogoane porumb şi arătură.
     Soldat Marin Tudor, niciun ajutor, toată munca stricată.
     Soldat Manolache Ghiţă, 3 pogoane şi 1/2 orz refuzat a da ajutor sub pretext de neinsurat.
                        Soldat Stanciu Nicolae, un pogon şi */2 orz şi două porumb [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Ar. 5527, f. 63.]
                                             589
Bucureşti, 7 Februarie 1878
     Vă comunic că am decis a depune în cafeneaua noastră, Piaţa Teatrului, o cutie cu crucea roşie pentru facilitatea publicului vizitator al magazinului nostru a da părticica lor pentru răniţii noştri.
     Vă rog, Domnule Primar, de a incliide această cutie cu sigiliul Primăriei şi a deşerta conţinutul când credeţi de cuviinţă.
     In această cutie va afla 10 franci din partea noastră.
         [Arh. Primăriei Bucureşti, dos. Nr. 44^ f. 259, Copie fişă M, St. M.]
                                        540
Bucureşti, 7 Februarie 1878
                                             Jurnal
     Consiliul Miniştrilor în şedinţa sa din 6 Februar 1878, având în vedere referatul Dlui Ministru [al] Justiţiei cu Nr. 1334, prin care propune a se statornici epoca încetării suspendării termenilor judecătoreşti şi efectul legii din 26 Aprilie 1877, în plasele Câmpul (Calafat) din Judeţul Dolj şi Marginea din Judeţul Vlaşca, singure care au mai rămas în stare de resbel.
     Considerând că în urma încheierii armistiţiului şi a încetării ostilităţilor, această măsură este necesarie pentru a nu se causa prejudecie intereselor justiţiabililor. Consiliul admite propunerea Dlui Ministru [al] Justiţiei şi-l autorisă a supune înaltei aprobări şi semnături a Măriei Sale Domnitorului cuvenitul proect de decret prin care să se statornicească epoca încetării suspendării termenilor judecătoreşti şi efectul legii din 26 Aprilie, anul expirat 1877 şi pentru zisele două plăşi, cu începere dela 16 Fevruariu curent inclusiv.
                                   I. C. Brătianu, G. Chiţă, I. Câmpineanu,
                                          Eug. Stătescu, Kogălniceanu [Arh. St. Buc., Miu. Justiţiei, dos. Nr. 327, f. 285.]
                                        541
Bucureşti, 7 Februarie 1S78
                                      Onorab. Minister de interne,
     Preşedinţia Adunării deputaţilor pe lângă adresa sa sub Nr. 271 îmi înaintează copie după propunerea făcută de mai mulţi d-ni deputaţi pentru a se
                                        253
www.dacoromanica.ro
deschide acestui Minister, un credit extraordinar de 200000 lei spre a se cumpăra boi locuitorilor agricoli care şi-au pierdut vitele din cauza epizootiei şi a resbelului.
     Subscrisul transmite Ministerului de Interne un esemplar imprimat după suszisa propunere.
                                                               Preşedinte...
      Secretarul Consiliului. ..
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 5074, f. 595.]
                                            Anexă
                                    la documentul Nr. 541 Propunere.
     Subsemnaţii propunem a se deschide Ministerului de Interne un credit extraordinar de 200.000 lei pentru a cumpăra boi locuitorilor agricoli care şi-au pierdut vitele din cauza epizotiei şi a războiului.
     I. Iuraşcu, N. Dimanrea, P. Ghica, N. Rosetti, A. Visanti, E. Predescu, N. Lupaşcu, Sc. Pastia, Gr. C. Monteor, G. Radovici, D. Geani, Burileanu, Missail, C. Climescu, G. Iconomu, G. P. Mantu I. C. Fundescu, Calcantraur, C. Grădişteanu, N. Viişoreanu, P. I. Cernătescu.
         [Arh. St., Buc., Min. Int. Div. Com. dos. 5074, f. 596.]
                                       542
[Bucureşti,] 7 Februarie 1878
     Nu pot crede că in timp ce soarta ţării este în joc şi toţi oamenii care au lucrat la Renaşterea României Îşi continuă misiunea, numai tu vrei să rupi cu trecutul tău şi să te mulţumeşti cu poezia. Vrei să mergi la Roma în misiune extraordinară? N’o să-mi spui că în Italia e frig? Răspunde-mi repede căci evenimentele nu stau pe loc.
                                                               Kogălniceanu
         [M. Kogălniceanu, Acte ţi Documente din corespondenţa diplomatică p. 36. Textul ca şi originalul în limba franceză.]
                                          543
[Bucureşti,] 7 Februarie 1878 Nr. 1282
                    Domnule Consul General,
     Ca răspuns la nota pe care aţi binevoit a mi-o adresa la 7 Decembrie, Nr. 1914, în sprijinul unei reclamaţii a supuşilor elini Cazarcos şi Caţachis împotriva rechiziţionării unei părţi de făină aparţinându-le, am onoarea să vă informez, în urma unei comunicări a Ministerului de Interne, că măsura relativă la sechestrul aplicat asupra bunurilor mai sus numiţilor a fost de mult suspendată.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 306 bis. Originalul în limba franceză.]
                              254
www.dacoromanica.ro
544
Bucureşti, 7 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     In şedinţa Camerei Deputaţilor de la 19/31 Ianuarie, fiind vorba de oprirea transporturilor pe căile ferate Române, v’aţi exprimat într’un fel menit a linişti comerţul internaţional.
     îndată ce aip aflat şi pentru a fi sigur că nu m’am înşelat asupra sensului, declaraţiei, pe care nu o găsisem incă In Jurnalul Oficial, v’am cerut, curtenitor, confirmarea.
     Vă pot afirma, intemeindu-mă pe o oarecare experienţă şi pe conştiinţă exactă a relaţiilor diplomatice, că in alte părţi decât în România, Ministrul Afacerilor Străine s’ar socoti fericit să poată da reprezentantului unei ţări prietene o ştire bună privind pe naţionalii săi.
     Eram grăbit să pot felicita Guvernul român de a fi pus capăt acestei deplorabile situaţii rezultând din cerinţele lipsite de inteligenţă a unei Administraţii militare străine instalată pe teritoriul său.
     Din nefericire rapoartele pe care le primesc de la Orşova, de la Vârciorova, de la Turnu Severin şi de la Suceava nu-mi lasă nicio iluzie asupra prelungirii insuficienţei mijloacelor de transport puse la dispoziţia importatorilor.
     Un expeditor din Turnu Severin, Domnul Baumgarten şi Debie, mă previn că trei colete adresate mie, sunt lăsate in aer liber în gară de o lună, sunt sosite de la mijlocul lui Noembrie şi nu-mi pot fi expediate din lipsa de vagoane.
     Acelaş răspuns din partea Domnului Drucker, comisar la Iţcani, care îmi cere să-i trimit un ordin de la autoritatea militară rusă.
     In sfârşit principala casă franceză de import în România, Domnul Atger de la Galaţi, îmi adresează comunicarea aci anexată, pe care cred că e bine s’o vedeţi şi dvs.
     Ţinând socoteala în cea mai largă măsură de împrejurările de forţă majoră care au determinat această stare de lucruri, doresc să cred că încheierea armistiţiului şi încetarea marilor convoaie militare neobişnuite, vor da voe industriei de transport pe uscat şi pe apă să reintre în făgaşul normal şi voi lua cu cea mai vie mulţumire notă, fie de declaraţia pe care o veţi face în mod oficial la tribună, fie de informaţiile pe care veţi binevoi a mi le da când voi avea onoarea să stau de vorbă cu dvs. asupra unui subiect care interesează în gradul cel mai înalt relaţiile noastre comerciale cu România.
     Binevoiţi... etc.
                                                                Fred. Debains
     [Rezolupe:] La dosar, din ordinul Domnului Ministru
                                                          M.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 53, f. 182—183, Originalul In limba franceză.]
                                  255
www.dacoromanica.ro
                                     Anexă
                              Ja documentul Nr. 544
A. Adger et C-io
                                                                  Domnule Agent,
Turnu-Severin, 4 Februarie 1878
     Am onoare să vă confirm scrisoarea mea din 20 Ianuarie trecut.
     Cu .tot ordinul pe care aţi binevoit a mi-1 procura, trebue să vă informez, cu părere de rău, că de trei săptămâni de când sunt aci, coletele noastre tot aşteaptă.
     Situaţia aci este, în genere, de plâns. Cantităţile considerabile de marfă s’au mărit încă prin descărcarea celorlalte părţi care se aflau în şlepuri. Pe de altă parte administraţia nu dă vagoane suficiente, astfel încât nu se încarcă decât zece, cincisprezece pe săptămână, cea mai mare parte cu alcooluri care se bucură de preferinţă.
     Interesele cele mai de seamă ale negustorilor în România sunt în împrejurarea aceasta în mare primejdie şi unii dintre ei suferă deja pierderi incalculabile.
            [Alin. Af. Ext., dos. Nr. 53, f. 184. Originalul în limba franceză.]
                             545
Bucureşti, 7 Februarie 1878
     Nr. 1542
                  Domnule Ministru,
     Din nota Consulatului General al Austro-Ungariei sub Nr. 1508, rezultă plângerea supuşilor austro-ungari Nicolae Oprea şi Vasile Ion Stanilă, ciobani, având amândoi păşunele lor în comuna Rodovanu districtul Ilfov, plasa Olteniţa, că Primarul zisei comune Ilie Postelnicu, a conscris toate oile lor In număr de 620 capete pentru a lua din ele sub titlu de rechiziţiune şi a treia parte din fânul ce susnumiţii posedă.
     Totodată Consulatul adaogă că în anul trecut li se luase deja indivizilor in cestiune, fără a li se libera măcar vreo chitanţă, o putină cu 140 ocale brânză, din care 80 ocale li s’au restituit după reclamaţiunea lor, dar restul de 60 ocale pe care reclamanţii evaluează un franc ocaoa n’a fost încă plătit.
     Am dar onoarea a vă, ruga Domnule Ministru, spre satisfacerea cererii zisului Consulat, să binevoiţi a da ordinele cuvenite de a se restitui susnu-miţilor ciobani austro-ungari ceeace li s’a rechiziţionat şi de a li se plăti valoarea brânzei ce li s’au luat.
                                   256
www.dacoromanica.ro
      De rezultat aşteptând binevoitorul Domniei Voastre răspuns, vă rog, Domnule Ministru, să primiţi asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                               p. Ministru, Mitilineu
      Şeful Secţiunei,
        P. Davidele
      [Rezoluţie:]. Să se comunice Dlui Prefect această reclamaţie şi să se ceară relaţie de suprimări.
                                                                            8/20 Febr.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4882, f. 176.]
                                        546
Bucureşti, 7 Februarie 1878
      Nr. 1879
      Procesul verbal ce am primit pe lângă raportul D-lui prefect de Vlaşca Nr. 1163 relativ la pagubele suferite de Dl. Dimitrie Mişculescu dela prizonierii turci cu ocazia trecerii lor prin comuna Călugăreni, am onoare a-1 transmite Dv. îii original spre a regula cele ce veţi crede de cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4881, f. 147.]
Bucureşti, 7 Februarie 1878
     Nr. 3568
                             547
                   Domnule Ministru,
      In urma discuţiunilor ce au avut loc cu ocazia votărei proectului de lege pentru autorisarea facerii cbeltuelilor pe luna corentă după alocaţiile Bugetului anului 1877, urmând ca pentru cbeltuelile ocazionate în lunile Ianuarie-Fevrua-rie anul curent cu aplicarea convenţiunei încheiate cu guvernul Rusii la 4 Aprilie 1877, promulgată prin legea dela 29 Aprilie acelaşi an să se ceară credite extraordinare şi suplimentare. Am onoare a vă ruga, D-le Ministru, a-mi arăta anume atât trebuinţele cât şi suma la care se ridică pe espusele luni cheltuelile ce se fac prin acel Onor. Minister în sus arătata trebuinţă, spre a putea formula cuvenitul proect de lege pentru cererea creditelor necesarii.
      Primiţi vă rog încredinţarea înaltei mele consideraţii.
                                                                p. Ministru,
                                                             G. Cantacuzino
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 55, f. 39.]
                                     548
{Buzău, 7 Februarie] 1878
     Supun cu respect cunoştinţei Dvs. că dela 6 curent până astăzi la 7 au trecut prin gara locală cu trenul dela 7 ore seara dela Bucureşti la Rusia douăzeci şi cinci
                                  257
17. - c. 313
www.dacoromanica.ro
vagoane cu prizonieri Turci şi cu trenul dela 1 şi 2 noaptea tot dela Bucureşti la Rusia două zeci şi opt vagoane cu bolnavi Ruşi.
                                         p. Prefect, Criteanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5776, f. 235. Telegramă.]
                                      549
Iaşi [, 7 Februarie 1878]
     Dl. primar al comunei Ţuţora prin raportul Nr. 101 îmi spune că d. Panaiti Atanasie, arendaşul grădinei Odaia depe moşia Cristeşti acea comună, i-a adus la obor una iapă la păr bălană, furculiţe la urechea dreaptă şi şoldul stâng şters declarând că la 17 Ianuar expirat nişte pahonţi, i-au furat fân şl prinzându-i, dânşii i-au lăsat această iapă şi s’au făcut nevăzuţi şi că înlăuntrul termenului de 3 zile nu s’a ivit proprietarul ei, au declarat-o de pripas, conform legii poliţiei rurale, pe o parte s’au făcut publiraţiunile cuvenite prin plase pentru aflarea păgubaşului ei, iar pe de alta, cu onoare vă supun şi la cunoştinţa D-v spre regulă.
     Primiţi etc.
                                                              p. Subprefect, Racovitu
         [Min. Af. Ext., dos, Nr. 38, f. 132.]
                                      550
Craiova, 7 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     In şedinţa dela 28 Ianuarie expirat luându-se în vedere petiţiunea dată Domniei Voastre de către D. E. Valsamacbe, arendaşul moşii Statului Sadova, recomandată aici cu rezoluţiunea No. 157 relativă la vasul ce a avut în portul Becket, încărcat cu porumb şi care de către autorităţile administrative locale fiind tras pe apa Jiului a fost cufundat de bombele bateriilor turceşti din Rahova, asupra căreia comisiunea având în vedere că faptul reclamat de Dnu Valsamache nu poate sub niciun cuvânt intra în categoria rechiziţiunilor militare şi considerând că conform regulamentului interior atribuţiunile comisiunii sunt mărginite numai asupra chestiunilor relative la rechiziţiunile ce se fac pentru trebuinţa armatei române, ş’au declinat competinţa de a rezolva această chestiune; în consecinţă dar subsemnatul cu respect se grăbeşte a comunica Dv. aceasta inapoindu-vă totodată in original citata petiţie. Binevoiţi vă rog, domnule Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                        p. Preşedinte, Pâi’vu Ionescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. Nr. 4914, f. 18.]
                                             258
                                  www.dacoromanica.ro
                                           Anexă
                            la documentul Nr. 550 Domnule Ministru,
     Din recolta anului 1876 a moşiei Sadova proprietatea Statului, ce o ţin in arendă, am încărcat în primăvara anului expirat (1877) la P[ichetu]l Bechet 654 chile mari porumb, pe vasul cu Pavilionul elen, numit Sf. Nicolae, cu destinaţiunea spre a le transporta în susul Dunărei.
     In acea primăvară declarându-se războiul ruso-turc, autorităţile administrative locale, fiind întemeiate pe telegrama Dlui Prefect Districtului Dolj Nr. 5322, pentru cuvântul că navigaţiunea este oprită şi considerând astfel, acel product, deja încărcat, ca avere proprie a Statului, au tras fără a mai cere consimţământul meu, şlepul din Dunăre, pe apa Jiului în dreptul Comunei Bechet, în ziua de 20 Aprilie, de unde tocmai după 4 zile însă taberile otomane, dela Prahova trăgând asupra’i, l’au şi cufundaţi
     Faptul încărcărei acelor producte, precum şi tragerea şlepului pe Jiu şi cufundarea lui prin bombardarea făcută de Turci fiind constatate deja la timp prin trei procese verbale de către chiar autorităţile locale, care au dispus de vas în modul ce v’am arătat, fără a-mi comunica sau să-mi fi cerut consimţământul meu.
     Atstfel fiind lucrurile, natural paguba cauzată aparţine direct Statului, care legalmente şi logic s’a constituit debitorul meu, cu valoarea produsului — din momentul, când cu propria sa iniţiativă a ridicat vasul pe Jiu, fâră ştirea şi voia mea.
     Procesele verbale relative făcute în triplu exemplar fiind înaintate de DI. Prefect Dolj Dvoastră, la timpul său, dintre care unul a rămas la mine; vă rog, Domnule Ministru, cu tot respectul, binevoiţi a faee ce credeţi de cuvinţă, spre a ţi scăzut cu valoarea acelui porumb, din arenda moşiei Sadova Distr. Dolj.
     Binevoiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea profundului meu respect.
                                                           E. Valsamach*
      [Rezoluţia Ministrului:] In original Comisiunea de rechiziţii din Craiova, singură competenta a regula.
                                                                                   Mihalescu
       [Rezoluţia Comisiei de Rechiziţii:] Nefiind o chestiune de rechiziţie, comisiunea Îşi. declină competenţa; şed. 28 Ian.
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn. dos. Nr. 4914 f. 19.]
                                   259
www.dacoromanica.ro
551
Dâncovita, 8 Februarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Conform ordinului Dvs., ce am primit, in ceeace priveşte luptele dela Smâr-dan şi bombardarea Vidinului, cu onoare vă relatez următoarele:
     Bateria, trecând prin Bela Rada şi prin Garcea, la 10 Ianuarie 1878, ora 5 seara, a ajuns la Dincoviţa; în acea seară, după ce s’au arătat poziţiunea unde trebup construită bateria contra poziţiei Smârdan, unde imediat s’au şi pus în lucrare şi poziţia bateriei, fiind pe lisiera viilor şi la stânga unei alte baterii de 12 tunuri, făcând un unghiu eşind cu âceasta baterie. Lucrarea a continuat până a doua zi, 11 Ianuarie, când s’au încetat din causa unei eşiri ce făceau Turcii la flancul stâng’ al posiţiilor noastre şi primind ordin am luat imediat cu bateria o poziţie deasupra satului Dincoviţa, pentru a-i împiedeca înaintarea inamicului, unde bateria a stat, până la ora 4 seara, când s’au retras la sat şi s’au trimes imediat a lucra bateria ce se începuse . pe lisiera viilor şi astfel pela ora 3 dimineaţa la 12 Ianuar, bateria tşrminându-se, lucrătorii s’au retras şi după ordinul ce se primise, bateria se afla în poziţie, Ia ora 6; iar pela ora 7, vreo trei escadroane inamice eşind în flancul drept al nostru, au îpceput un foc viu asupra poziţiilor noastre pe cari bateriile răspunzându-le [l]e-au silit a se retrage.
     Bateria avea drept obiectiv reduta din stânga şi din centru a inamicului precum şi din cauza construcţiei ei se putea trage cu cea mai mare înlesnire şi asupra bateriei inamice din dreapta.
     Bateria a tras mai multe focuri, cu cel mai bun rezultat, asupra diferitelor baterii inamice; apoi, din ordin focul s’a încetat, pentru a se începe atacul infanteriei, care reuşind şi luând poziţiele dela Smârdan, bateria din ordin s’a retras în Dincoviţa unde a rămas în rezervă.
     Conduita ofiţerilor şi a trupei a fost prea bună, înfruntând orice pericol şi distingându-se mai cu osebire câţiva oameni pe care am avut onoare a-i prezenta, punând in dreptul fiecăruia cu ce s’a distins, mai mult decât camarazii lor.
     După luarea posiţielor dela Smârdan, luându-se ca trofee 4 tunuri inamice şi primindu-se ordin a se trimete un ofiţer din aciastă baterie, cu oamenii şi caii necesari la 14 Ianuar, au şi pornit, unde au luat poziţia între Smârdan şi Inova, de unde au început bombardarea Vidinului.
     Totdeodată pentru toate detaliurile asupra lucrărei cu aceste tunuri, vă ală-turez cu onoare, pe lângă aciasta, raportul în original al ofiţerului însărcinat cu direcţia lor.
                                    Comandantul Bateriei 4, Locot. Drăgulinescu
             [Muzeul Militar, doc. Nr. 4863.]
                                   260
www.dacoromanica.ro
                                          Anexă
                                  ta documentul nr. 551
                                                               Dâncoviţa, 8 Februarie 1878
                 Domnule Locotenent,
     In ziua de 14 Ianuarie, primind ordin dela Dnu Locot. Rafail, fost comandant al acestei baterii, pentru a mă duce la satul Gîrcea, de unde să iau tunurile turceşti ce se aflau acolo, am pornit dar din satul Dîncoviţa fcu atelajele secţiei a III -a, ce comand, împreună cu servanţii, am luat acele tunuri dela bateria II Regimentul al Il-lea şi am pornit imediat la satul Inova, unde ave[a]m ordin să le transport. Ajuns acolo, am primit imediat ordin de a începe construcţia a două abriuri de campanie pentru a abrita cele 2 tunuri şi alte 2 tunuri şi alte 2 pentru rotilele lor. La 7 ore Seara, am început lucrul cu servanţii şi cu locuitorii din satele Inova şi Smârdan, La 2 ore după meziul nopţii, tot lucrul a fost gata şi piesele puse în abriuri. Servanţii au fost trimeşi la cartierele lor pentru a se odihni. In ziua de 15 Ianuarie, am primit ordin la 9 şi 1[2 a.m. de a începe focul asupra unei vile situate la dreapta Vidinului şi înainte, după poziţia ce ocupam şi numită Ciflik; tragerea a fost mai ales îndreptată asupra unei case cu 2 etaje, care se vedea a fi înconjurată de o baterie cu ambrasuri. După un ceas de tragere, focul s’a încetat, numărul obuzelor a fost de 18. La orele 1 post meridian, observai că o cavalerie inamică înaintează în furagiori înaintea avanposturilor noastre dincolo de locul ee despărţea poziţiile noastre de Vidin. îndată am deschis focul asupra lor, trăgând mimai 5 obuze la distanţa de 2700, dupe care inamicul se retrase încet.
     La 4 ore p. m., încep din nou focul asupra Ciflikului. Acest foc fu foarte rar, căci în timp de un ceas se trase 5 obuze. La 5 el încetă pentru a permite servanţilor de a mânca. La 7 ore seara primii ordin dela Dnul Maior Vartiadi de a începe focul şi de al continua toată noaptea, trăgând cu ambele piese asupra Vidinului. La 7 % focul începu şi pentru a putea trage mai bine, piesele fură scoase din abriurile lor. Distanţa aproximativă la care se trăgea era de 5500 m., căci nu se putea determina cu precizie, neservindu-mă de cât cu cadrantul. La 11 ore noaptea fui îulocuit de dnul SubLocot Valeriu din Bateria II, care era însărcinat cu lucrarea unor abriuri. Focul dură toată noaptea până la 7 ore dimineaţa, când venii eu, iarăşi, la secţie, schimbând pe Dnul Slt. Grecescu din Bateria Il-a, care în timpul nopţii schimbase pe dnul Valeriu. Mpniţia consumată în tot timpul nopţii a fost de 397 obuse.
     La 7 ore în ziua de 16 Ianuarie, încetându-se focul început dela 15 seara, tunurile s’au spălat şi curăţit în interiorul lor, apoi s’au uns. In ziua de 15 însă, pe la 5 ore primii dela Dnul S. Lt. Parfeni şi celelalte 2 tunuri turceşti, cari erau sub comanda sa. Unul din ele era degradat şi prin urmare afară din serviciu. Celalt era de un sistem vechiu, din care cauză nu s’a întrebuinţat.
                                    261
www.dacoromanica.ro
     In ziua de 16 Ianuarie nu s’a tras decât 11 obuze şi un şrapnel, parte din obuse asupra Ciflicului, iar parte asupra bateriilor turceşti situate pe marginea Vidinu-Ini. Şrapnelul n’a avut efect din cauză că distanţa era prea mare.
     In ziua de 17, focul începu la 10 ore asupra lucrătorilor ce lucrau în stânga Ciflicului, la o baterie şi asupra numeroaselor corturi ce se aflau lingă Ciflik. Distanţa întrebuinţată a fost de 3800 m. şi 3900. Numărul obuzelor trase a fost de 14. Tot în această zi a sosit şi Bateria a 6 din Regimentul al 2-lea şi primii ordin de a nu mai trage în acea zi.
     In ziua de 18 (optsprezece) nu s’a tras niciun foc de secţia turcească, aceasta din cauză că muniţia era puţină.
     In ziua de 19, focul începu la 10 ore, trăgându-se asupra Ciflikului, dar în acelaşi timp, bateriile turceşti din marginea Vidinului, începură focul trăgând vreo 5 focuri, 2 în direcţiunea noastră iar 3 în direcţia spaţiului dintre Inova şi Iajanovcea, asupra chesoanelor Bateriei Il-a, ce plecau la Garcea. Imediat primirăm ordinul de a trage asupra acestor baterii. Focul începu dar nu dură decât oră. Numărul obuzelor trase a fost de 25. Focul a încetat la 11 şi 1durând, astfel 1 J2 oră.
     In ziua de 20, focul începu asupra Vidinului la orele 2 p. m. şi dură până la 4 ore, directele au fost variate. Numărul obuzelor a fost de 48 obuze. La 4 ore, am primit ordin dela dl. Colonel Herct de a înceta focul şi a începe construcţia altor 3 abriuri, care împreună cu cele 3 pe care le ocupam eu să servească cu ele Bateria 5 din regimentul nostru. Lucrul se începu la 5 şi dură până la 8, căci fiind întunerec nu se putea lucra.
     In ziua de 21 nu am tras niciun frfc, ocupându-mă a termina lucrarea care se termină la 4 ore p.m.
     In ziua de 22, se începu focul la 8 ore de dimineaţă asupra Ciflikului cu o piesă şi asupra Vidinului cu ce[al]altă piesă. Focul a continuat până la 11 ore trăgându-se foarte rar. Numărul obuzelor a fost de 62. La 9 ore seara, tot în această zi, primii ordin de a începe iarăşi focul asupra Vidinului. Acest foc dură până la 11 noaptea, trăgându-se 18 obuze foarte rar. Cu aceasta s’a şi terminat numărul ob uzelor disponibile de a putea trage cu ele. A doua zi la 23, primii ordin de a mă găti de plecare la Dâncoviţa, pentru a mă uni cu restul bateriei.
     La 3l9, bateria a 5-a din regimentul nostru venind la Smârdan, am scos pisele mele din abriuri, am condus această baterie şi am indicat locul ce trebue să ocupe, în urmă a[m] înhămat caii la câte 4 piese şi am plecat la 4 Bpre Dâncoviţa, unde am ajuns la 7 ore.
                                                          Sublocot. G. S. Mareji
     [Rezoluţie:] Nr. 37 D-lui Colonel Herkt
     Vă înaintez acest raport în original In ceiace priveşte lucrarea cu'tunurile turceşti luate ca trofee.
                                                                  Comand. Bateriei,
                                                                  Locot. Drăgulinescu
             [Muzeul Militar, doc. Nr. 4864.]
                                   262
www.dacoromanica.ro
552
Calafat, 8 Februarie 1878
                  Domnule Căpitan,
     Cu onoare vă raportez că subsemnatul pe când era în regimentul al 8-lea Călăraşi, am fost avansat pe 24 Aprilie şi mutat în regimentul I Călăraşi, escadronul I Dolj, însă am rămas detaşat în acel regiment până ce mi s’a dat ordin de plecare la noul corp. Acest regiment era sub comanda Dlui Lt. Colonel Perez, am ajuns la Olteniţa la 25 Aprilie, luându-mă de ordonanţă Dnul Colonel Pereţi, care comanda trupele din Olteniţa, până la venirea Dlui General Mânu; la 27 Aprilie, plecând Dnul Colonel, dimpreună cu subsemnatul să vadă cum este aşezată bateria Dlui căpitan Fotino, când Turcii de la Rusciuc au deschis foc asupra-ne, însă noi am înaintat la baterie, bombardarea fiind până către seară. La 29 Aprilie eram numit ordonanţă pe lângă Dnul General, pe la 9 ore noaptea am pornit în recunoaşterea ce făcea Dnul General, însoţit de Dnul Colonel Pereţi, căpitanii Persicescu, Guşe şi subsemnatul şi venind din recunoaştere mi s’a ordonat cu un ploton de 12şire din escadonul al 4-lea Suceava, să plec imediat Ia plasa Furedu, de unde se luase nişte mori de către Turci, ajungând acolo, în adevăr am găsit dat foc la o casă, un bătrân mort şi morile luate de inamic. La 3 mai venind încă o baterie comandată de Dnul căpitan Lupaşcu, pe la orele 3 a mers Dnul General, împreună cu Dl. Colonel Pereţi, Dnul maior Fălcoianu şi cu subsemnatul, ajungând între baterii o salvă de tunuri dela Rusciuc se descarcă asupra noastră, Domnul General mi-a ordonat atunci să mă duc la domnul căpitan Fotino, a-i comunica să răspundă imediat Turcilor, tot cu această ocazie mi-a murit şi calul de goană, pentru care am prezentat acte prin regimentul al 8-lea Călăraşi; fără să obţin vre-o despăgubire până în prezent. Văzând apoi că Dnii ofiţeri şi gradele inferioare ce au operat în acea direcţie au dobândit însemne de distincţie, subsemnatul fiind omis, vă rog, Domnule căpitan, să binevoiţi a interveni prin calea competentă să fiu şi eu prenumărat între combatanţii recompensaţi, ce am' avut onoarea a vă cita mai sus.
                                                          Locot. V. Cucu
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 393.]
                                 553
ţRupcea,] 8 Februarie 1878
     Veţi da ordin ca două companii din Regimentul I linie să ocupe moara Omer, veţi însărcina cu comanda lor pe cel mai vechi din D-nii Căpitani, dând toate instrucţiunile necesare şi făcându-1 responsabil de buna ordine, de hrana companiilor, de modul cum vor fi dispuse în cantonament, punându-i în vedere
                                             263
www.dacoromanica.ro
că va trebui să aibe o îndoită grije ca să nu se întâmple incendii, sau să se cauzeze stricăciuni. Aceste companii vor forma şi serviciul de avant-post în zona ce ocupă.
                                                       [Comandantul Diviziei I,]
                                                                 [Col. Lee a]
          [Arii. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 544, f. 40.]
                                     554
Rupcea, 8 Februarie 1878
     Conf. ordinului Corpului de Armată, regimentul 9 Dorobanţi, fiind înapoiat acestei Divizii, face parte din Brigada, 2, iar regimentul 3 Dorobanţi, din Brigada l-a; vă rog binevoiţi a da ordine în consecinţă. Totdeodată vă facem cunoscut că Reg. 9 Dorobanţi este destinat a ocupa cetatea Vidinului sub ordint le dlui General Cerchez, Comandantul Cetăţii.
     Din ordinul Comandantului Diviziei,
                                                     Şeful de Stat Major,
                                                      Lt. Col. Băicoianu
        [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 562, f. 134.]
                                      555
Belarada, 8 Februarie 1678
     Nr. 73
                  Doamnă !
     Ambulanţa ce Dvoastră aţi trimes pe câmpul de luptă, a urinat brava noastră armată şi la împresurarea Vidinului. Cu această ocazie ca şi în timpul împresurării, Plevni[i], această ambulanţă a adus serviciuri reale răniţilor, atât în timpul acţi-unelor cât şi dupe acţiuni, până la evacuarea lor din spital.
     Am avut fericirea să apreciez din nou pe Medicul Şef, căruia aţi încredinţat această ambulanţă; odinioară unul din iubiţi[i] şi distinşi[i] mei elevi, astăzi confrate cu mine, Doctorufl] N. Ursule seu s’a distins atât prin zelul, activitatea şi inteligenţa sa în conducerea Ambulanţei, cât şi prin profundele sale cunoştinţe medicale pe care le-a aplicat cu atâta succes în această ocazie pentru căutarea şi vindecarea bolnavilor încredinţaţi Dsale.
     Nu mi-aş îndeplini toată datoria de nu aş face amintire în privinţa Dior Interni Rizu şi Carageani, care au secondat pe[şeful lor într’un mod admirabil, cu mult zel şi cu conştiinţă, dând probă de cunoştinţe medicale înaintate.
                                      264
www.dacoromanica.ro
     Priimiţi-mi[i], Doamnă, a vă ecsprima şi eu, precum trebue să vă ecsprime tot Românul, cea mai vie recunoştinţă.
                                              Medicul Şef al Corpului de Vest,
                                                   Medic Principal cl. I-a,
                                                          Dr. Severin
           [Bibi. Acad. H.P.R., ms. Nr. 3270, f. 246.]
                            556
Belarada, 8 Februarie 1878
     Conform ordinului Marelui Cartier General două batalioane de linie, două batalioane dorobanţi şi o baterie de 9 din Corpul de Vest vor veni în tabără dela Calafat; aceste trupe a primit ordinul de a se pune în marş şi a vă raporta de sosirea lor, pe măsură ce vor sosi în tabăra D-v veţi raporta Generalului Cernat de sosirea lor, totodată veţi şti că batalioanele de linie dela sosirea lor în tabără vor fi comandate de D-nul Colonel Teleman.
                                                        General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629. f. 368. Telegramă.]
                            557
Belarada, 8 Februarie 1878
     Luaţi dispoziţii severe ca trupele de călăraşi de la D-vs. care sunt a trece Dunărea să nu ia sub niciun cuvânt vreun car din Bulgaria în ţară, asemenea restabiliţi un post pe Dunăre spre a opri orice car bulgăresc să fie luat de trupele călăreţe din celelalte Divizii, la trecerea lor peste Dunăre.
                                                        General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 580, f. 159. Telegramă.]
                                       558
Vii bol, 8 Februarie 1878
                  Domnule Maior,
     De câtva timp alimentaţiunea trupei lasă de dorit, locuinţele Ipr aseminea, acestea fiind cauze ce pot da naştere la diverse boale, mă grăbesc a vi le supune cunoştinţei domniei voastre pentru a preveni responsabilitatea mea. Pe lângă acestea, astăzi chiar, numărul bolnavilor devenind însemnat şi ivindu-se cazuri cu simptome tifoide, am onoare a vă arăta că serviciul sanitar al corpului nici n’ar putea preveni răul, chiar dacă ar depinde numai de el, fiindcă este lipsă de mijloace medicale.
                                  265
www.dacoromanica.ro
     Subsemnatul poate insă opinia că ar fi foarte bine să se dea cel puţin câte o litră de vin pe zi şi să se dea rachiul reglementar şi să lipsească mai de tot alimentaţia de post.
                                                                                                       Medicul Batal. 3-lea Vânători, Regim. rl. II, Dr. Clement
         [Arh. SI. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 528, f. 16.]
                            559
8 Februarie 1878
     Nr. 133
                  Domnule General,
     Acest Regiment plecând dela Plevna cu prisonieri Turci a lăsat căruţele cu caii de rechiziţie spre a veni in urmă şi din cauza timpului greu ce a fost şi chiar neputând trece Dunărea atunci, nu au venit până acum la Regiment şi prin urmare nu se poate şti câţi din cai au murit şi câţi mai sunt în viaţă.
     Pentru care cu onoare se supune aceasta la cunoştinţa domniei Voastre spre satisfacerea ordinului circular Nr. 602.
                                                           Comandantul Regimentului 5 Linie,
                                                  Lt. Colonel Iarca
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 261, f. 7.]
                                      560
Călăraşi, 8 Februarie 1878
     In urma ordinului telegrafic sub Nr. 292 al D-lui gen. Racoviţă, Comandantul acestei Diviziuni, Batalionul Dorobanţi Vlaşca din Regimentul ce comandaţi, se va pune în marş pentru Giurgiu mâine 9 Februarie după supa de dimineaţă. Rămâne la dispoziţiunea Dvs. a-i indica itinerarul ce trebue să urmeze, destul numai că acest batalion să se afle în ziua de 17 Februarie la Giurgiu, unde va ţine garnizoană instalându-se în cazarma de acolo.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 359.]
                                        561
Călăraşi, 8 Februarie 1878
     Rog dispozaţi trimiterea de urgenţă a 70 perechi papuci, 24 plăpămi, 5 lighene, 1 cazan mare de bucătărie, 5 lămpi de gaz, ce sunt strict necesare spitalul de aici.
          [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 356. Telegramă.]
                                          266
www.dacoromanica.ro
562
Bucureşti, 8 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Am onoare a vă face cunoscut că prin înaltul decret Nr. 212 dela 1 Februarie curent, s’a decis ca timpul servit de ofiţerii în neactivitate, care au fost chemaţi la serviciu temporar, să fie considerat ca serviciu efectiv activ şi cu toate celclale drepturi legale.
     Pentru rare vă rog, Domnule Comandant, să binevoiţi a da ordine în consecinţă.
                                                                  Din ordin,
                                 pentru Director de serviciu, Căpitan Lăzărescu
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 f, f. 977.]
                                       568
Bucureşti, 8 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Domnul Căpitan Novosilschi m’a informat printr’o telegramă că Guvernul român a autorizat navigaţia pe partea de sus a Dunării până la Nicopoli. Fiind dat că în faţa Corăbiei se mai află încă mine cufundate automate dealatul Dunării, şi cu toate că există o trecere, s’ar putea totuşi întâmpla nenorociri, staţia de mine fiind distrusă.
     Ca urmare Ia cele ce precedă şi până voi avea onoarea să vă inform°z că minele au fost ridicate, vă voi ruga, Domnule Ministru, să daţi dispoziţii ca proprietarii de vase să se adresez^, când traversează barajul, pilotajului rus care ~va fi organizat conform măsurilor pe care. le-am luat în această privinţă.
     Vă rog să binevoiţi a primi, Domnul? Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                 General Aghiotant Drenteln
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 28. Originalul in limba franceză.]
                                       564
Ploeşti, 8 Februarie 1878
     Comandantul punctului Predeal, prin telegrama 50, îmi comunică că Austro-Ungaria a liberat astăzi importul şi exportul ca şi înainte.
     Supun la cunoştinţa D-v.
                                       Prefect Prahova, Furduescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 225. Telegramă.]
                                       267
www.dacoromanica.ro
565
Bucureşti, 8 Februarie 1878
     Vă recomand pe lângă aceasta In original petiţiunea a un[ui] număr de soldaţi concentraţi primită cu adresa d-lui Ministru de rezbel Nr. 1988 prin care reclamă că primarele comunei Olteniţa Veche n’a dat concurs pentru strângerea
recoltei lor de pe câmp şi vă invit, d-le prefect, să ne faceţi cunoscut care este rezultatul măsurilor luate în urma nenumăratelor circulare ministeriale pentru lucrarea locurilor soldaţilor şi care dispoziţiunile contra subprefecţilor care au neglijat îndeplinirea dispoziţiunilor acelor circulare.
          [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5527, f. 11. ]
                           566
                                                                        TABLOU
[Bucureşti, 8 Februarie 1878]                     de militarii decedaţi fiind tn cura Spitalului Brâncovenesc cu ocaziunea resbelului
     Data intrării                                                                                                             Oficerul   
 Nr.   în spital        No.                                                    Corpul din care                    Data        civil care  
crt.          rt    registrului Numele şi pronumele  Domiciliul       Gradul     făcea parte         Diagnosa     decedării   a autorizat 
       Luna   .5    de intrare                                                                                    luna ziua    Înmormân¬  
              N                                                                                                                  tarea    
   1   1877       5    1.789    Staicu Ionită        Corn. Mărăşescu  Soldat  Reg. 10            Vulnus                                   
     Septemb.                                        Putna                    Comp. I Dorobanţi  sclopetarii      April 23/78    Roşu     
   o    »         6    1.830    Taftă Simeon         Corn. Negulişti, Sergent Reg. 10            Vulnus           Oct.  21/77    Idem     
                                                     Putna                    Comp.II Dorobanţi  sclopetarii                              
   3    »         »    1.833    Mateiu Simeon        Corn. Boireşti   Sergent Reg. 10            Vulnus                                   
                                                     Putna                    Comp. II Dorobanţi sclopetarii                              
                                                                                                 cu fract. brachi Dec.  21/77    Idem     
   4    »         7       1.841 Cismaru Ion          Corn. Cricovu    Soldat     Reg. 8 Inf.     Vulnus                                   
                                                                                   Comp. 2       sclopetarii mod                          
                                                                                                 eteruris         Oct.  14/77    Idem     
   5    »        17    1.904    Bondocu Ion          Corn. Dârgeni    Soldat  Reg. 16 Dorob.     Tetanos vulnus                           
                                                     Botoşani                                    cruris d.        Sept. 28/77    Idem     
   8   1878      24         315 Mihalache Dumitre«cu »                Soldat  Corpul pompierilor Pneumonie                                
     Februar                                                                                     dreaptă          Mart. 4/78     Idem     
   7 Martie       2         350 Gheorghe Lascăr      Bacău            Soldat  Reg. 8 Călăraşi    Tyfus exan-                              
                                                                                                 tematic          Mart. 9/78     Idem     
   8 Februar      7         595 Râduleanu Andrei     *                Locot.  Batal. 4 Vânători  Haemoptisie                              
                                                                                                 svmptomatică                             
                                                                                                 complicaţie de                           
                                                                                                 pleuropneumo-                            
                                                                                                 nie cazeoasă     April 20/78    Idem     
[Arb. St. Buc., Spit. Brâncoveneşti, dos. Nr. XLVII 17, f. 49 şi 61 ]
                                  268
269
www.dacoromanica.ro
567
[Vidin,] 9 Februarie 1878
                    Domnule Comandant,
     Sublocotenentul Uie Simion ce a fost însărcinat cu aprovizionarea regimentului In tot timpul cât regimentul a stat împrejurul Plevnei in marş şi chiar acum împrejurul Vidinului şi-a îndeplinit serviciul cu activitate asemenea şi sergentul Panait Ştefan îndeplinindu-şi serviciul cu activitate şi fiind acuma aproape de expirarea campaniei, cu onoare vă rog să binevoiţi a interveni locului com-petinte a li se acorda decoraţiile ce se va crede de cuviinţă.
                                     Comand. Regimentului,
                                      Lt. Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 248, f. 794.]
                                       568
Belarada, 9 Februarie 1878
     In urma trecerii cavaleriei pe malul stâng şi a coloanelor de muniţiuni, binevoiţi a ne comunica localităţile ce vor ocupa trupele pe partea stângă spre a se putea face cunoscut diviziilor.
                                                        General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 651, f. 187. Telegramă.]
                                       569
Tatargic, 9 Februarie 1878
                     Domnule Colonel,
     Această baterie, încă dela mobilizarea ei, n’a primit nici o căruţă de rechi-ziţie necesară transportului hranei bateriei. Cu toate acestea bateria a urmat operaţiile războiului ca şi celelalte baterii cari posedă aseminea mijloace de transport. Vitele ce şi le procurase bateria prin economii, acum au murit toate, astfel că astăzi această baterie, este cu totul lipsită de mijloace de transport.
     De aceia dară cu onoare sunteţi rugaţi a interveni ca să se dea acestei baterii un număr de 4 căruţe de recheziţie, din escadronul de trăsuri de recheziţie ce se află la Calafat, sub comanda Dlui Căpitan Merişanu.
                                    Comandantul Bateriei III, Căpitan Fotino
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 633, f. 292.]
                                       570
Tatargic, 9 Februarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Am onoare a vă face cunoscut că această Baterie prezentând bonul de primirea furajului depoului dela Dunărea, Dl. Şef al depoului nu a avut furajul
                                       270
www.dacoromanica.ro
necesar, astfel că pe ziua de astăzi caii nu au avut furajul necesar. Dacă această stare de lucruri se prelungeşte, caii acestei Baterii vor ajunge Intr’o stare deplorabilă.
     Azi am trimis chiar pe Dl. Locot. Sterea pentru a insista să se dea furajul cuvenit. D-sa a venit şi mi-a raportat că n’a găsit furaj de loc acolo.
                                         Comand. Bateriei IlI-a, Căpitan Fotino
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 531, f. 29.]
                                          O 4 L
Bucureşti, 9 Februarie 1878
     Nr. 2028
                   Domnule Administrator,
     Căpitanul Lepădatu aflându-se bolnav şi în Spitalul Militar ne mai fiind loc pentru căutarea numitului ofiţer, vă rog binevoiţi a-1 primi în cura Spitalului ce administraţi.
     Primiţi vă rog, Domnule Administrator, asigurarea distinsei mele conside-sideraţiuni.
                                            p. Ministru, Barozzi
         [Arh. St. Buc., Spit. Brâncoveneşti, dos. Nr. XLV, f. 105.]
                                        572
Bucureşti, 9 Februarie 1878
     Se aprobă desconcentrarea miliţienilor după malul stâng al Dunării, ne mai fiind trebuinţă după cum arătaţi prin telegramă.
                                                              p. Ministru,
                                                            Colonel Barozzi
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 651, f. 188. Telegramă.]
                            573
Poiana, 9 Februarie 1878
    Regimentul 6 Călăraşi sosit aicea 7 Februarie 9 ore seara. Cu adresa N. 120 şi 122 către intendenţa generală, am cerut furaj şi hrană oamenilor; [nu am primit] niciun răspuns; locuitorii de aici au avut bunăvoinţa a hrăni caii până acum numai cu fân, coceni, fără orz sau porumb, precum şi pe oameni. Acum refuză sub motiv că nu mai are şi vor reclama de voi sili; carele cu amuniţia, a
                                    271
www.dacoromanica.ro
oamenilor şi cailor morţi In lupte stau de atunci in malul Dunării, căci boii mi s’au ridicat de intendenţe fără chitanţe şi nu s’a dat nici un ajutor.
                                    Comand. Regim. 6 călăraşi, Colonel Arion
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 82. Telegramă.]
                                        574
Bupcea, 9 Februarie 1878
                   Domnule Colonel,
     Cu onoare vă rog să bine voiţi a cere aprobarea la Dnu Comandant al Diviziei de a se transporta în ţară, la comuna Ciuperceni, efectele ce ne sunt strict necesare acestui corp.
                                                     Comand. Regimentului,
                                                       Lt. Colonel Danescu
         [Arh. St. Buc., AI. St. M., dos. Nr. 648, f. 85.]
                                        575
Bucureşti, 9 Februarie 1878
     Arătaţi-ne vă rugăm, dacă mai este necesitate de biuroul telegrafic de la punctul Gruia, de oarecare amploiatul jietaşat acolo arată că atât garnizoana militară cât şi biuroul vamal au plecat din acea localitate.
                                                               Director Grai,
                                                               C. T. Robescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 660, f. 61.]
                                        576
Mirceşti, 9 Februarie 1878
     Am nevoe de câteva zile ca să mă refac. Când ar trebui să plec ? Iţi scriu prin poştă.
                                                                    Alecsandri
         [M. Kogâlniceanu, Acte şi Documente din corespondenţa diplomatica, p. 36. Textul, ca şi originalul, în limba franceză.]
                                    577
Belgrad, 9 Februarie 1878
     Ministrul Afacerilor Străine, după ce a cerut ordin dela Principe, îmi comunică că Principele consimte în principiu să dea voe să treacă trupele turce. Cere înainte de toate să ştie cât sunt de numeroase precum şi câţi cai, câte trăsuri, cu ce cantitate de alimente vor fi înzestraţi oamenii, calea practică pentru a
                                    272
www.dacoromanica.ro
■hotărâ aceste, amănunte şi trimiterea la Niş de către Comandantul turc a unui ■ofiţer având misiunea de a se Înţelege cu Statul Major sârb. Aceste amănunte fiind reglementate, se va da un ordin imediat pentru trecerea Turcilor prin liniile sârbe.                                                                 Catargi
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 157, Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată.
       Reprodus şi în Documente Oficiale, 1880, p. 59.]
                                         578
[Bucureşti,] 9 Februarie 1878
     Nr. 1592
                   Domnule Consul General,
     Ca răspuns la nota pe care aţi binevoit a mi-o adresa la 14/26 Ianuarie, Nr. 1966, In sprijinul unei plângeri a supusului elin Th. Stamatopulos, împotriva unor rechiziţii pe care le-a suferit, am onoare să vă informez că rezultă dintr’un raport al Prefecturii din Romanaţi, că reclamantul a declarat chiar el la această Prefectură că nu i s’a luat nimic prin rechiziţie pentru nevoile Armatei şi că n’a făcut nicio plângere cu privire la aceasta.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 70, f. 410. Originalul în limba franceză.]
                                         579
Bucureşti, 9 Februarie 1878
     Preşedenţia Senatului prin adresa cu Nr. 300 [î]mi comunică, că Senatul în şedinţa dela 7 Februarie curent, luând în desbatere raportul Comitetului delegaţilor de secţiuni relativ la propunerea Dlui Senator Grajdănescu a votat şi adoptat următoarele conclusiuni:
     Comitetul delegaţilor având în vedere posiţiunea tristă în care au ajuns unii din locuitorii urbelor Giurgiu şi Calafat, în urma bombardării acestor oraşe, pierzând tot ce au avut şi în neputinţa de a-şi preîntâmpina cheltuelile zilnice, având în vedere principiul de drept ca pagubele ocasionate de resbel să fie des-daunate şi că prin propunerea de faţă se cere a se numi o comisiune de oameni speciali ca să constate stricăciunile causate.
     Pe aceste considerente, Comitetul delegaţilor a admis în unanimitate această propunere, ce vine prin organul subscrisului, a vă ruga să binevoiţi a o recomanda guvernului spre a lua de urgenţă măsurile cele mai potrivite în această privinţă.
     Subscrisul comunică Ministerului de interne acest vot al Senatului, trans-miţându-i în original propunerea susmenţionată spre cele de cuviinţă.
                                                               Preşedintele,
                                                             I. C. Brătianu
     [Rezoluţie:] Prezentându-se d. Ministru s’a ordonat a se pune la dosar. Nu este o lege, •ci o dorinţă...
     [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. Nr. 5090, f. 1.]
                                         273
  18 - c. 313
www.dacoromanica.ro
580
[Bucureşti.] 9 Februarie 1878
     Dl Ministru al afacerilor Streine prin adresa Nr. 1542 îmi face cunoscut, că supuşii austro-ungari, Nicolae Oprea şi Vasile Ion Stănilă de profesie ciobani s’au plâns consulatului respectiv, că primarul comunei Radovanu le-au conscris toate oile în număr de 620 capete pentru a lua din ele sub titlu de rechiziţie şi a treia parte din fânul ce numiţii posedă.
     Totdeodată consulatul mai adaogă că anul trecut li se mai luase fără a li se libera verio chitanţă o putină cu 140 ocale brânză, din care 80 ocale li s’a restituit după reclamaţia lor, iar restul de 60 ocale, reclamanţii evaluează un franc ocaua, n’au fost încă plătiţi.
     Comunicându-vă cele ce preced, vă invit, Dle Prefect, să-mi daţi relaţii de împrejurări.
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4882, f. 177.]
                             581
Bucureşti, 9 Februarie 1878
                   Domnule Delegat,
     Ca răspuns la adresa Domniei Voastre Nr. 27 din 31 Ianuarie trecut, am onoare a vă face cunoscut, în urma unei comunicări a Ministerului Finanţelor că in cea ce priveşte cojoacele se acordă scutirea, iar in cea ce priveşte^ transitul spirtului pentru Bulgaria, acel Minister nu face nici o dificultate a-i acorda trecerea.
     Cu toate acestea certificatele ce se presintă, destină acel spirt pentru Frăţeşti şi după înţelegerea aceasta cu generalul Nepokoicinsky, importarea spirtului nu este admisă în ţară; punându-vă aceasta în cunoştinţă pentru regulă şi ştiinţa Domniei Voastre, veţi binevoi a face cunoscut celor interesaţi cele ce preced.
     Primiţi vă rog, Domnule Delegat, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                 p. Ministru,
                                                                 M. Mitilineu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 46, /. 490.]
                             582
Frătoşfi, 9 Februarie 1878
                    Domnule Ministru,
     Am onoarea a depune registrul de încărcare în care s’a operat în modul descris mai la vale.
                                    274
www.dacoromanica.ro
     Conform dispoziţiunilor consemnate în telegrama D-voastră Nr. 28790, sătenii s’au achitat tot aşa cum mi s’a prescris printr’ansa, notându-se pe talonul recipisei « achitat».
     Din registrul de încărcare s’au liberat cinci sute cincizeci şi şapte bilete de încărcare pentru un număr egal de săteni.
     Din acest număr s’au achitat patrusute şaptezeci şi cinci, mai rămăind de achitat opt zeci doi. Pentru a lor achitare depun:
     1.      — şasezeci şi nouă bonuri personale în valoare de lei două mii două sute unu Nr. 2201 bani 87x/a-
     2.      — Depun asemenea in natură lei două sute şaptezeci şi două, bani 50 pentru achitarea a 13 săteni.
     In anexatele aci două tablouri, Nr. 2, adică: în tablou Nr. 1 se specifică: numărul bonului, valoarea lui, numele săteanului şi de către care reprezentant sunt emise bonurile.
     In tabloul Nr. 2 se specifică: numele săteanului şi suma cuvenită fiecăruia; cauza pentru care au rămas neachitaţi sătenii prevăzuţi în anexatele tablouri, este deşi prin adresă am invitat pe Dl. Prefect de Vlaşca ca să le pue în vedere a veni la acest punct, însă nu s’au prezentat şi reprezentanţii Dlui Horovitz şi Varschavsky n’au voit să achite bonurile mai înainte ca sătenii să aducă foaia de încărcare că au predat proviziunea la destinaţie. îmi permit a mai supune cunoştinţei Domniei Voastre că modul cel mai practic pentru a se achita şi aceşti săteni este ca dacă veţi binevoi să dispuneţi a se extrage câte o copie după tablourile menţionate mai sus şi să se trimită Dlui Prefect de Vlaşca invitându-1 să comunice sătenilor să vie la Onor Minister — poate chiar unul pentru mai mulţi — aducând cu dânşii bilet de încărcare, ce posedă fiecare, sau în caz de a-1 fi pierdut — cum s’a întâmplat — dovezi, cum şi foaia de încărcare proviziunei şi descărcarea la destinaţie; astfel valoarea bonurilor se va ridica dela comptoarele Dior, Varschavsky şi Horovitz, achitându-se aici în Bucureşti, căci după informaţiunile ce am luat comptoarele sucursale din Frăţeşti nu se ştie de vor mai funcţiona.
     Atât de predarea registrului de încărcare a acelor şasezeci de bonuri în valoare de lei 2.201, 87/100 ce depui, a sumei de lei 272 bani 50 ce vărs în natură, cât şi de primirea tablourilor Nr. 1 şi 2, vă rog să binevoiţi a dispune să mi se elibereze o dovadă în regulă.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                   G. Andreescu
     Primit bon in număr două sute şaptezeci şi doi lei 50/100 şi şasezeci şi nouă bonuri valoare a două mii două sute unu lei 87 bani. Trecut în nota 64.
                                                                    Indescifrabil
     [Rezoluţie:] Dl. comptabil primind actele alăturate şi banii dinpreună cu bonurile casei Varschavsky pentru o sumă egală cu cea achitată, va face Dlui Comisar adresă tn care i se va adresa mulţumirile Ministerului pentru regulă păstrată întru indeplinirea însărcinării ce i-a fost dat.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Com., dos. nr. 4963, f. 613 şi 624.]
                                                   275
18*
www.dacoromanica.ro
                                         Anexa 1
                                  la documentul Nr. 582
                                             TABLOU Nr. 1
          de numărul bonurilor rămase neachitate, depuse Dlui Ministru de Interne cu raportul Nr. 32, şi in care se indică Nr. reg. de Încărcare, Nr. bonului, valoarea, numele săteanului, comuna.
         Nr.                  Numele                 Valoarea                          
 Nr. registrului   Nr.     şi pronumele    Comuna.   bonului         Observaţii        
crt.     de      bonului    săteanului               Lei B.                            
       Încărcare                                                                       
   1         111     111 Alexandru George Vlăjeşti    32 50    Bonurile dela Nr. 111   
   2         114     114  Tudor Dumitru   Vlăjeşti    32 50    Inclus, până la 289 in- 
   3         178     178 Toader Vâlcu     Braniştea   32 50    clus. sunt emise de     
   4         208     208 Tudor Neacşu     Mereni      32 50    reprezentantul D-lui    
   5         228     228 George Stroie    Crevenicu   32 50    Varschavsky             
   6         285     285 Stan Tudose      Mereni      32 50                            
   7         286     286 Burcea Ene       Negreni     32 50                            
   8         287     287 Mincu Vasile     Negreni     32 50                            
   9         288     288 Marin Mincu      Negreni     32 50                            
  10         289     289 Marin Sârbu      Negreni     32 50                            
  11         372     372 Anton Dinu       Brăniştari  32 50                            
  12         373     373 Nicolae Ionică   Brăniştari  32 50                            
  13         374     374 Radu Anton       Brăniştari  32 50                            
  14         375     375 Stancu Logofătu  Brăniştari  32 50                            
  15         376     376 Panait Ion       Brăniştari  32 50                            
  16         377     377 Nicolae Zamfir   Brăniştari  32 50                            
  17         378     378 Lită Preda       Brăniştari  32 50                            
  18         379     379 Ivan Stancu      Mereni      32 50                            
  19         380     380 C-tin Mureşeanu  Mereni      32 50                            
  20         381     381 George Ioniţă    Mereni      32 50                            
  21         382     382  Marin Jugănaru  Mereni      32 50                            
  22         383     383 Vlad Jugănaru    Mereni      32 50                            
  23         384     384 Badea Sandu      Mereni      32 50                            
  24         385     385  Dobre Dumitru   Mereni      32 50                            
  25         386     386 Petre Badea      Mereni      32 50                            
  26         387     387 Ivaii Topadel    Mereni      32 50                            
  27         388     388 Ivan Caplanu     Mereni      32 50                            
  28         389     389 Ion Coadă        Frăsinetu   32 50                            
  29         390     390 Nicolae Ioniţă   Frăsinetu   32 50                            
  30         391     391 Vasile Ispas     Frăsinetu   32 50                            
  31         392     392 Dumitru Bădoi    Frăsinetu   32 50    Bonurile dela Nr. 372   
  32         393     393 Stan State       Frăsinetu   32 50    inclusiv până la Nr.    
  33         394     394 Ion Şerban       Frăsinetu   32 50    428 in. sunt emise de   
  34         395     395 Radu Burlan      Frăsinetu   32 50    reprezentantul Dlui     
  35         396     396 Matei Burcea     Frăsinetu   32 50    Horovici                
  36         397     397 Marin Stancu     Frăsinetu   32 50                            
  37         419     419 Vlad George      Tangâru     32 50                            
  38         420     420 Călin Nigu       Tangâru     32 50                            
  39         421     421 Ion Vlad         Tangâru     32 50                            
  40         422     422 Stoica Preda     Tangâru     32 50                            
  41         423     423 Petre Trandafir  Tangâru     32 50                            
  42         424     424 Nicolae Ion      Tangâru     32 50                            
  43         425     425 Voicu Ion        Tangâru     32 50                            
  44         426     426 Ivan Dan         Tangâru     32 50                            
  45         427     427 Nicolae Bondachi Tangâru     32 50                            
  46         428     428 Radu Mirea       Tangâru     32 50                            
  47         429     429 Badea Mirea      Tangâru     32 50                            
  48         430     430 Stan Manof       Tangâru     32 50                            
  49         431     431 Păun Mitran      Tangâru     32 50                            
  50         432     432 Iancu Ilie       Tangâru     32 50                            
                                    2l6
www.dacoromanica.ro
         Nr.                  Numele                       Valoarea                            
Nr.  registrului   Nr.     şi pronumele        Comuna      bonului            Observajii       
crt.     de      bonului    săteanului                     Lei   B.                            
     încărcare                                                                                 
51           433     433 Zamfir loan      Tangâru             32 50                            
52           434     434 Dobre Pitulice   Tangâru             32 50                            
53           435     435 Toader Panait    Tangâru             32 50                            
54           444     444 Ştefan loan      Qopaciu             24 37 V.  Bonurile dela Nr. 444  
55           445     445 Dobre Tănase     Copaciu             24 371/.  inel. până la 448 in.  
56           446     446 Stan Arpalea     Copaciu             24 37 */. sunt emise de repre-   
57           447     447 Stancu Herăscu   Copaciu             24 37V.   zentantul Dlui Var-    
58           448     448 Radu Anghel      Copaciu             24 377.   schavsky.              
59           535     535 Tudor MavTodin   Ciolanu             32 50     Bonurile dela 535 inc. 
60           536     536 Pârvu Cristian   Ciolanu             32 50     până la Nr. 545 inclu- 
61           537     537 Constantin Banea Ciolanu             32 50     siv sunt emise de re-  
62           538     538 Badea Lăutaru    Ciolanu             32 50     prezentantul Dlui Ho-  
63           539     539 Dumitru Simion   Ciolanu             32 50     rovici.                
64           540     540 Dumitru Burcuşu  Ciolanu             32 50                            
65           541     541 Chiru Nedelea    Ciolanu             32 50                            
66           542     542 Nedelea Daia     Chiriaca            32 50                            
67           543     543 George Pârvu     Chiriaca            32 50                            
68           544     544 Ion Grigore      Chiriaca            32 50                            
69           545     545 Mincă Grigore    Chiriaca            32 50                            
                             Total bonuri şasezeci şi nouă 2.201 871.                          
                   Valoarea totală lei două mii două sute unu, — bani optzeci şi şapte şi jumătate.
                                                                   Comisar G. Andreescu
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4963, f. 614.]
                                         Anexa 2
                                  la documentul Nr. 582
                                             TABLOU Nr. II
              De Numele şi Pronumele sătenilor, ce sunt în drept a primi suma de lei 272, ba. 50 depusă Dlui Ministru de Interne cu raportul Nr. 32
        Jir.                                   Suma ce este                            
Nr.  registrului Numele şi pronumele  Comuna     în drept            Observaţii        
crt.     de          săteanului               a primi fiecare                          
       încărcare                              Lei | B.                                 
i            319 Anghel Dulgheru     Flămânda 32            50 Sătenii din acest tab-  
2            546 Vlad Boaingiu       Grosu    20            50 lou au pierdut biletele 
3            547 Radu Moroea         Grosu    20            50 de încărcare, însă a-   
4            548 Ivan Gonţu          Grosu    20            50 gentul fncredintându-   
5            549 George Miron        Grosu    20            50 se că dânşii au dus     
6            550 Stan Buzatu         Grosu    20            50 proviziunile la desti-  
7            551 Savu Gurce          Grosu    20            50 naţie a voit a-mi li-   
8            552 Radu Cacaleţeanu    Grosu    20            50 bera bani.              
9            553 Marin Serban        Grosu    20            50                         
10           554 Radu Cona           Grosu    20            50                         
11           555 Ivan Miroca         Grosu    20            50                         
12           556 Dobre Albu          Grosu    20            50                         
13           557 Gheorghe Coca       Grosu    20            50                         
                                              272           50                         
13 indivizi                           Total, lei două sute şaptezeci şi doi, — bani cincizeci
                                                                  Comisar G. Andreescu
                                      277
www.dacoromanica.ro
             ‘S’av răspuns două sute patruzeci lei, cuveniţi locuitorilor din comuna Grosu, dela Nr. 2, pînă la 13 inclusiv, In temeiul procurei presentată de Dobre Albu.
                                                           Şeful Compt. Dumitre seu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. 4963, f. 615.]
                                          583
Comuna, 9 Februarie 1878
     Circulaţia între Giurgiu şi Rusciuc este deschisă. Astăzi au venit şi s’au întors mai multe vapoare ruseşti, făcând, sondaţiunea apei pentru restabilirea unui pod pasager. Vin şi se duc cu bărcile. Cei care vin spun că mai este armată turcă în Rusciuk, petrecând ca amici cu Ruşii şi că armele uşoare le-au ridicat, afară de tunuri.
     La biletele de libera trecere Ruşii, nu permit fără viza lor. In Giurgiu s’a concentrat armata şi ambulanţa încât nu mai are loc de cartiruire.
                                                              p. Prefect Vlaşca,
                                                               St. Apostolescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5511, f. 234. Telegramă.]
                                          584
[Bucureşti,] 9 Februarie 1878
     D-l Prefect de Prahova îmi comunică prin telegrama No 723, informaţiunea primită dela comandantul punctului Predeal, că guvernul Austro-Ungar a liberat cu începere de ieri, importul şi exportul ca şi înainte.
     Am onoare, D-le Ministru a vă face cunoscut de aceasta spre ştiinţă şi regulă.
          [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 226.]
                                          585
[Calafat,] 10 Februarie 1878 x)
     După cum am avut onoarea a vă arăta prin raportul anterior, in ziua de 12 Ianuarie, am parcurat frontul de bătaie al liniei întregi de investire, împreună cu Colonelul Berindei şi Maiorul Şerbănescu din Statul Major al Marelui Cartier.
     In timpul luptei de la Smârdan aceşti ofiţeri au fost expuşi focului inamicului, au dovedit o adevărată abnegaţie şi un sentiment militar distins pentru datoria lor: de dimineaţă la 9 ore până a doua zi la ora 3 dimineaţa au parcurat călare (20 ore) terenul de operaţiune, au asistat la ocuparea poziţiunilor, la adunarea răniţilor s.c.l.
     Maiorul Şerbănescu a fost întrebuinţat înainte şi în urmă la continuarea recunoaşterilor şi diferite serviciuri. 1
      1) Data primirii.
                                    278
www.dacoromanica.ro
     Domnul Colonel Berindei s’a ocupat, fără repaus, cu direcţiunea instalării telegrafelor la diferitele diviziuni şi cu stabilirea comunicaţiunilor între diferitele sectoare ale investirei.
     Consider dar de datoria mea, Domnule General, de a recomanda Domniei Voastre pe aceşti distinşi ofiţeri, care dealtminterea se recomandă prin instrucţiunea, capacitatea şi inteligenţa lor, rugându-vă să binevoiţi a solicita In favoarea lor de la Măria Sa Domnitorul acordarea decoraţiunei Steaua României, ca recunoaştere a serviciurilor importante ce ei sunt capabili a aduce armatei lor.
     Tot deodată vă rog să binevoiţi a îmi permite a semnala bunei voiţi a Domniei Voastre pe Locotenentul de Jandarmi Popescu, care în ziua de 12 Ianuarie, comanda escorta care mă însoţea şi care împreună cu ceilalţi au fost expuşi gloanţelor şi obuzelor ce ne împresurau.
     Binevoiţi vă rog, Domnule General, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni
                                       Şeful Statului Major, Colonel Fălcoianu
           [Rezoluţie:] Se va face raport M. S. Domnitorului.
                                                       General Cernat
           [Arh. St. Buc., M. SI. M., dos. 609 Nr. f. 433.]
                            586
[Calafat,] 10 Februarie 1878
                  Domnule Maior,
     Odată cu aceasta vi se trimete brevetul Nr. 60 primit cu ordinul Nr. 600 al Diviziei Il-a activă relativ la medalia militară de aur ce vi s’a oferit cu înaltul Decret Nr. 1967 de a cărui primire vă invit a înainta chitanţă în regulă. Totdeodată se notează în jos ordin de zi Nr. 7, prin care se revoacă ordinul pentru Steaua României Clasa V-a.
                                                       Lt. Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 655, f. 400.]
                            587
Ciuperceui, 10 Februarie 1878
     Pentru multa activitate, zel şi multă bună voinţă cu care şi-au îndeplinit serviciul subofiţerii miliţieni de mai jos şi pentru meritatele lor fapte, cu onoare îi recomand Dv. rugându-vă să binevoiţi a disposa recompensarea lor, prin darea Medaliilor de Virtute Militară.
                                   279
www.dacoromanica.ro
     Sergentul Adjutant Furduescu Anton, din comuna Bistreţu, concentrat dela 1 Mai la batalionul activ din Craiova şi In urmă concentrat la acest batalion, dela 25 August, făcând serviciu la avantposturi pe marginea Dunării, a Împuşcat un Turc, dela pichetul turcesc din dreptul pichetului Lom la Rast.
     Sergentul Adjutant Vintilă Stan din comuna Poiana, pentru activitatea cu care şi-a îndeplinit serviciul.
     Sergentul Major Ionescu Ion, pentru activitatea cu care şi-a îndeplinit serviciu cu ocazia aşezării trupelor pe Dunăre In faţa fortului dela Nedeia, a trecut asemenea la Rahova unde a luat parte la luptă şi sergentul major Rudăreanu Stan din comuna Rast care a trecut In oraşul turcesc Lom Palanca sub comanda sublocotenentului Ştefăneanu unde a arătat destul curaj.
                                                         Comand. Batal.,
                                                         Maior Măleanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 609, f. 910.]
                                     588
[Calafat,] 12 Februarie 1878
     In ziua de 7 Noembrie 1877 pe când mă aflam ca comandant al bateriilor do coaste, în urma unor lucrări şi pregătiri anterioare prin mijlocul unei baterii de mortiere, construită între pichetul Râiosu şi Canapa, am înecat monitorul turcesc Podgoriţa ascuns după insula Ciftelele. încă dela 11 Noembrie după ordinele ce am primit dela D. General Lupu, Comandantul Corpului de Observaţie, care se afla la Rahova, în raportul detailat ce am făcut asupra acelei afaceri, am propus ofiţeri şi oameni cari se distinseseră şi cari meritau a fi recompensaţi. Acel raport l-am înaintat prin Divizia Calafat.
     De atunci sunt trei luni şi cu toate că acum în urmă, cu raportul N. 163 trimis prin D-l Comandant al Diviziei de rezervă din Corpul de Vest, am cerut să se dea o soluţiune raportului meu. Până acum nu s’a acordat nicio recompensare acelor ce s’au distins în ziua de 7 Noembrie.
     Aceasta mă face să cred că raportul meu asupra acelei afaceri s’a pierdut.
     Acum am onorul de a vă ruga pe Dv., Dle General, să binevoiţi a acorda recompensele celor ce le-au meritat atât de bine în ziua de 7 Noemvrie.
     Pentru ca Dv. să vă puteţi pronunţa în deplină cunoştinţă de cauză, am onorul de a vă alătura raportul ce am trimis asupra cufundării Monitorului Podgoriţa.
                                           Lt. Colonel Dumitrescu Maican [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 609, f. 920.]
                                     589
Târnac, 10 Februarie 1878
     Am onoare a vă înainta în original raportul medicului şef al Diviziei, rugându-vă ca în interesul sănătăţii oamenilor şi ca epidemia, care începe, să nu ia proporţii
                                     280
www.dacoromanica.ro
mai mari, să faceţi a se distribui carne in loc de fasole şi biscuiţi, care se urmează de eâteva zile, intervenind pe lângă Dl. Ministru.
                                   Comandantul Diviziei a 4-a General Gh.. Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 95.]
                                             Anexă
                                       la documentul 589
                                                                       Târnac, 10 Februarie 1878
     De câtva timp s’a observat printre corpurile Diviziei mai multe cazuri de febră tifoidă, dintre care unele foarte grave. Această afecţiune are aerul de a se întinde şi a lua formă epidemică. De aceia cu onoare vă rog de-a bine voi a se face cele ce veţi crede de cuviinţă, pentru a se micşora aglomeraţiunea ce ecsită în toate cantonamentele ocupate de trupe, a se interzice cu totu fasolea şi peştele sărat, a se hrăni oamenii cu carne în cantitate suficientă, a se da vin în toate zilele, căci numai astfel s’ar putea evita întinderea boalei, a se ordona aerisirea camerelor ocupate.
     Pe de altă parte trebue să se observe curăţenia oamenilor, prin spălarea şi schimbarea rufelor. Vă rog Domnule General, a bine voi a aprecia necesitatea măsurilor ce propun şi a se lua de urgenţă măsuri, cari după cum ştiţi dezastrele epidemiilor sunt cu tot rebele şi cu cât măsurile higienice vin mai de timpuriu, cu atât au mai multă putere.
                                 Medic Şef al Diviziei 4-a, Principal CI. II Dr. Stavrescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 95.]
                           590
                                                                      [Nicopole.] 10 Februarie 1878
     La nota telegrafică Nr. 56, am onoare a răspunde că nici nu se află călăraşii de artilerie.
     Raportez şi cu această ocazie că serviciul garnizoanei este atât de împovărat, încât avem pierderi simţitoare de oameni din cauza micului număr al garnizoanei, de trei zile, pe fiecare zi moare câte un om.
     Rog a se mări garnizoana conform necesităţilor ei şi serviciului ce asigură, transportarea armelor, adică cu un batalion şi un escadron de cavalerie.
     Batalionul de preferinţă ar putea fi cel din 10 Dorobanţi.
     Suntem în ajun de a pierde doi cai de călăraşi din cauză că nu se dă la cai fân sau pae şi numai orz şi tărâţe.
                   In caz când s’ar da călăraşii pentru transportarea armelor, rog a mi se arăta cum să hrănesc caii, căci administraţia bulgară nu permite a se lua nici un pai,
                                         281
www.dacoromanica.ro
nici un grâulete, nici chiar cu parale. Se simte necesitatea a se avea In această garnizoană un om cu cunoştiinţă de veterinărie şi o ambulanţă veterinară. S’ar putea ca veterinarul districtului să facă de două ori pe săptămână vizite acestei garnizoane şi să fie obligat a veni Sn caz de forţă majoră.
     Medicamentele şi rufăriile infirmierilor oamenilor pot zice că lipsesc, aceasta este şi una din cauzele că oamenii ce intră bolnavi de boale uşoare, devin în infirmerie greu bolnavi.
     Rog a se apreţui gravitatea celor sus spuse şi a le reda soluţionarea urgentă.
     Rog încă ca chestiunile de credit regulate de Ministerul de Răsboi să fie regulate şi de Ministerul de Finanţe, căci corpurile stau tot în suferinţă, fiindcă caseria districtului nu are credit deschis.
                                                             General [Zefcari]
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 338.]
                             591
11  Februarie 187b
                  Domnule General,
     După ordinul Dvs., puindu-se o gardă la trecătoarea Dunărei, pentru a face percheziţie corpurilor ce trec Dunărea, asupra obiectelor ce s’ar găsi luate de la locuitorii bulgari;
     La 8 curent, trecând din trupe la Calafat s’au găsit de gardă la regimentul Nr. 4 Linie şi al 3-lea de Dorobanţi, 3 cazane mari de aramă, 3 ibrice de aramă, o armă turcească degradată, 1 pană de sabie. Aceste obiecte sunt militare.
     Vă rog binevoiţi a da ordin ce să se facă cu aceste obiecte.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 580, f. 165.]
                                       592
Tatargic, 10 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Am onoare a vă supune la cunoştinţa Dvs. că în mai multe rânduri s’au prezentat subsemnatului locuitorii din Vidin cu bilet dela comandantul lor în regulă cerând a li se da voie pentru a merge la Rahova, sau la Lom-Palanca, sau prin satele unde au proprietăţi şi cari sunt ocupate de noi. Subscrisul neavînd nicio intrucţie in privinţa asta cu onoare vă rog a-mi da ordin de urgenţă dacă pot libera aseminea oameni.
                                                 Comandantul Tatargicului,
                                                    Lt. Colonel Poeparu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 527 d, f. 38.]
                                      282
www.dacoromanica.ro
593
10 Februarie 1878
     Vă comunic alocuţiunea ce am ţinut Brigadei ce Dvs. comandaţi cu ocazi-unea plecării în ţară şi care este:
     Ofiţeri, subofiţeri, brigadieri şi soldaţi ai Brigadei I de Călăraşi.
     Luându-mi ziua bună dela voi, nu pot să nu vă mulţumesc de zelul, devotamentul şi supunerea ce aţi arătat In grelele încercări prin care aţi trecut în timpul campaniei de iarnă, în care aţi avut a lupta cu elementele şi inamicul, in care v’aţi arătat demn de valoarea strămoşilor noştri.
     Pentru mine, comandantul vostru, reintrând în viaţa privată, îmi va rămâne o neuitată amintire că am comandat unor trupe atât de brave pe cât de devotate ţării şi tronului.
                                        Comand. Diviziei I,
                                              Col. Leca
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 546, f. 1.]
                                      594
[Smârdan,] 10 Februarie 1878
                                            Circulară
     Guvernatorul Rusesc a reclamat că un număr de 600 care bulgăreşti din Bulgaria printre care 300 luate cu forma sunt luate de trupele noastre de prin comune fără a mai fi întoarse la urma lor, fiind reţinute de corpuri.
     Această chestiune devenind foarte serioasă pentru guvernul nostru, D-nul Comandant al Corpului de Vest ordonă să se înapoeze carele şi vitele luate imediat la comunele dela care sunt luate.
     D-nii comandanţi de corpuri sunt invitaţi a executa acest ordin şi a trimite la Cartierul Diviziei raport de vitele şi carele ce au înapoiat, cel mult in 24 ore •dela primirea acestui ordin.
     Cei care se vor face culpabili de neexecutare vor fi supuşi judecăţii.
                                           Din ordin,
                                       Şef de Stat Major, Colonel I. Algiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260 c, f. 80.]
                                        595
Breslcniţa, 10 Februarie 1878
                   Domnule General,
     Conform ordinului Domniei voastre am pornit aseară la Cojlovcea unde avem jumătatea [de] regiment trimeţând la Plevna, celeilalte jumătăţi, ordin să mă urmele astăzi până în ziuă ara pornit cu cei care erau la Cojlovcea la Bresleniţa
                              283
www.dacoromanica.ro
pentru a Îndeplini ordinu D-voastră şi â escorta prizonieri, ajungând aci nu am găsit nioiun grup de prizonieri de cât cel bare pornea chiar cu Regim. 5 de linie. Restu regimentului care era dus la Plevna şi după care trimisesem a şi ajuns la Cojlovcea, am dat ordin să vie aci la Bresleniţa, diseară sunt întrunit cu iegimentu întreg, aştept ordinile Domniei voastre.
                                                                         Comand. Regimentului,
                                      Lt. Col. Grădişteanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 584, f. 733.]
                                      596
Turnu-Măgurele, 10 Februarie 1878
     Rupându-se ghiaţa pe Jiu, s’a stabilit o traillă pe Jiu la satul Gângiova, de va fi apa favorabilă se va stabili podul stabilit.
                                     Comand. Pontonierilor, Căpitan Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 53. Telegramă.]
                                      597
Calafat, 10 Februarie 1878
                  Domnule Intendent,
     Cu ocasia ecsecutării redutei Iaşi s’a primit de la compania IV de geniu de către Sub. Locot. Popovici din regimentul 1, comp, 5 mai multe unelte, însă la predare a dat lipsă un târnăcop şi patru casmale după cum se constată după aci anexatul proces-verbal ce am onoarea a vă inainta în copie.
     Sunteţi dar rugaţi a ordona să se impute Sub Locot. Popovici un târnăcop şi patru casmale (costul unui târnăcop fiind 5 lei noi şi a unei casmale tot 5 lei noi). Totalul sumei care se urcă la 25 lei noi se va înainta depoului batalionului de geniu, de unde Sub Locot. Popovici va primi chitanţa sa în original.
                                                                                                                             Şeful secţiei geniului, Colonel [Berindei]
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 662, 1.39.]
                                      598
Calafat, 10 Februarie 1878
                  Domnule comandant,
     Mai în totdeauna vin dela diferite autorităţi militare soldaţi arestaţi spre a se trimite pe la corpurile lor, aceşti oameni venind în arestul Diviziei nu suntîndes-tulaţi de nimeni, aşa că sunt expuşi a muri de foame; în arestul Diviziei stau timp îndelungat, din cauză fcă după cum mi-a comunicat şeful arestului, nu i se
                                      284
                                   www.dacoromanica.ro
dă escorta trebuincioasă când cere, spre a-i putea porni la corpurile lor. Supu-nându-vă aceasta la cunoştinţă cu onoare vă rog D-le comandant să binevoiţi a lua măsurile ce veţi crede nimerite spre a înceta această anomalie atât în privinţa hranei ce trebue a se da oamenilor, cât şi asupra înlesnirei escortei necesare, spre a nu sta din această cauză timp îndelungat în arest.
                                                              Comisar domnesc, Căpitan Bogdan
          [Arii. St. Buc. M. St. M., dos. Nr. 629, f. 413.]
                                       599
Bucureşti, 10 Februarie 1878
                      Domnule Ministru,
     Spre cele legale din partea D. Voastre, am onorul a vă comunica că prin înaltul Decret No 233 din 4 curent s’a suspendat starea de resbel declarată în judeţele prevăzute prin înaltul Decret No. 1219, publicat în Monitorul Oficial No. 117, din anul expirat.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele con-sideraţiuni.
                                            p. Ministru, Barozzi
              Arh. St. Buc., Min. Justiţiei, dos. Nr. 327, f. 280 neinv.]
                            600
Rahova 10 Februarie I8781)j
     Nr. 11
     Am onoarea de a comunica Domnului Paiano, Comisar civil din armata română, conţinutul raportului care mi-a fost făcut de preşedintele comisiei însărcinate cu inspectarea ţării, rugând pe Domnul Comisar de a binevoi să ^reglementeze potrivit legilor cererea ţăranilor din satul Beschli.
                                                            Lt. Colonel Lischin
     [Rezoluţie:] SS se Înainteze In original Domnului Ministru de Externe spre a dispoza celle legalle.
                                               I. N. Paiano
                                      Anexă
                               la documentul Nr. 600
5  Februarie 1878
     Ducându-ne în Comuna Beslie şi am primit tânguirea verbala de către Dlui Simo Constantinof, locuitor din Beslie că la 11 Octombrie Anului espirat 1877 i s’au luat orzu lui 23700 ocale de către Dlu Colonel Românu de Călăraşi Regi-
         1) Data primirii
                              285
www.dacoromanica.ro
mentul al 8. Noi Insă ca să o cercetăm, am chemat pe conlocuitorii quă se ne încredinţez^ cum s’a întâmplat factul; ei au respunsu in presenţa noastră că în adevăr i s’au luată orzu lui 23700 ocale de sus mencionatul Colonelă şi chiar după ordinul lui s’ail cerut orzu de către locuitori la comuna Ghighen, pentru ce încredinţare marturi [i] au subscris presentul raportu, cu aquesta avem onoare Dlă Prefect a vă aduce la cunoştiinţa Dvstre pentru constatarea factului.
     Originalul semnat de Primarul satului « Flora Coratu » şi şapte martori din acel aş sat.
                                                                                                                                             Conform cu originalul Lt. Colonel Lischine
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 70, f. 256.]
                                      601
Berlin, 10 Februarie 1878
                 Domnule Ministru,
     Circulara Excelenţei Voastre din 3 (15) Februarie a.c. sub Nr. 1.492, am primit-o la 8 (20) ale lunei curente şi in aceiaşi zi am cerut A. S. Principelui de Bismark o audienţă, spre a-i comunica această Notă. Azi primind răspuns din partea Dlui de Biilow, că principele de Bismark fiind foarte ocupat şi neputând* a-mi fixa o oră spre a mă primi, mă invită a-i face comunicaţiunea prin intermediul său. M’am grăbit a merge la Ministerul de Externe unde, fiind primit cu multă afabilitate de D-nu de Biilow, după ce a ascultat lectura circulărei şi a primit copia, mi-a făcut următoarele declaraţiuni: că pentru moment nu-mi poate spune cari ar fi deciziunile Guvernului său asupra punctelor ce fac subiectul circulărei; crede însă că cererea României de a fi reprezentată în Conferinţa Marilor Puteri este de natură a întâmpina obstacole; România însă poate fi sigură de dispoziţiunile binevoitoare ale Germaniei pentru dânsa. D-nu de Biilow mai adaose: «de un an încoace România a făcut progrese nemăsurabile, progrese ce Germania a văzut cu mare plăcere; prin urmare România are dreptul a spera că aspiraţiunile sale vor fi luate în consideraţie ».
     Mulţumind Dlui Billov pentru măgulitoarele sale cuvinte la adresa României, am adaus că mă voi grăbi a le transmite Guvernului meu, care va fi fericit aflând din nou că poate compta pe binevoitorul sprijin al Germaniei. Cât pentru cererea României de a fi reprezentată la Conferinţă, am zis că aceasta ar fi chiar în interesul Europei, spre a cunoaşte mai bine adevăratele trebuinţe ale Statului Român şi a putea stabili astfel în Orient o stare de lucruri solidă şi satisfăcătoare pentru toţi.
     După cum Excelenţa Voastră poate vedea din cele de mai sus, conver-saţiunea ce am avut onoarea a avea cu D-nu de Biilow a fost foarte scurtă, Excelenţa Sa fiind foarte grăbită: prin urmare nu mi-a fost cu putinţă a desvolta,
                                     286
www.dacoromanica.ro
după duin ar fi fost de dorit, cuvintele ce militau în favoarea cererilor coprinse în circulara Excelenţei Voastre.
     Aducând la cunoştinţa Excelenţei Voastre cele ce preced, rog. etc.
                                                           Chr. Al. Balasiu
           [Documente Oficiale din corespondenţa diplomatică p. 63—64.]
                                      602
Constantinopol, 10 Februarie 1878
     Constantinopol 22. Ruşii au cerut o parte a flotei otomane, Sultanul refuză, dar promiţându-li-se că niciun crucişător nu va fi vândut Angliei, Rusia, şi-a retras cererea. Ruşii cer cedarea cu titlu definitiv a golfului Beicos, dominat de către satul Ieni Keni, pentru a instala acolo o staţiune navală.
                                                               Havas
                                                          p. Conf. Popovici
         [Bibi. Acad. R.P.R. ms. Nr. 2857, f. 17—19. Originalul în limba franceză. Telegramă.}
                                     603
Constantinopol, 10 Februarie 1878
     Constantinopol 22. Armistiţiul ar expira la 2/3; se crede că se va semna foarte curând pacea. Marele Duce Nicolae ar vizita peste puţină vreme pe Sultan. Evacuarea Batum — Erzerumului va trebui să fie totală înainte de întâi Martie. Ruşii ar înainta în direcţia Galipoli. Turcii continuă tratativele pentru a îndulci pretenţiile ruseşti. S’ar da un termen de doi ani locuitorilor musulmani din Bulgaria pentru a evacua ţara.
                                                            Havas
                                                       p. Conf. Popovici.
         [Bibi. Acad. R.P.R. ms., Nr. 2857, f. 17—19. Originalul în limba franceză. Telegramă.}
                                     604
Bucureşti, 10 Februarie 1878
     In timpul maladiei şi absenţei dlui Ciocârlan care are ordin a merge la Vidin şi în aşteptarea numirei acolo a unui comisar civil, vă rog a îndeplini provizoriu şi atribuţiunile comisarului civil.
                                                                   Ministru,
                                                                Kogălniceanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 639, f. 340. Telegramă.]
                                        287
www.dacoromanica.ro
605
Bucureşti, 10 Februarie 187S
                   Principe,
     Administraţia sanitară comunică Guvernului meu că după informaţiile primite, s’ar lua măsuri de către administraţia militară rusă pentru a transfera spitalele, instalate la Frăţeşti, chiar în oraşul Giurgiu; principalele case ale oraşului se pare că au fost închiriate pentru instalarea mai multor mii de paturi (5000). Această imensă aglomerare de bolnavi in oraşul Giurgiu prezintă, fiind dat întinderea înspăimântătoare pe cşre a căpătat-o epidemia de tifos, pericole, asupra cărora este inutil să insistăm, pentru sănătatea publică a acestui oraş. Dacă n’ar fi suficiente textul precis şi spiritul articolului 19 al Convenţiei din 4/16 Aprilie pentru a evita aceste primejdii populaţiei din Giurgiu, Guvernului meu îi place să creadă că în acest caz administraţia militară va lua în consideraţie suferinţele şi pierderile materiale pe care le-a îndurat acest oraş de la începutul războiului şi mai ales în timpul asediului de la Rusciuc.
     Exprimând convingerea că nici în această împrejurare intervenţia dvs. nu ne va lipsi, vă rog, Principe să primiţi asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                             George M. Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 36. f. 67. Originalul în limba franceză.]
                                  606
Bucureşti, 10 Februarie 1878
                  Domnule Comisar General,
     Ca urmare la adresa mea Nr. 1711 din 7 Februarie, am onoare a vă transmite :
     1)      Copie după referatul Domnului Director General al serviciului sanitar sub Nr. 403 din 4 Februar asupra lăţirei tifosului la Iaşi şi
     2)      copie după telegrama D-lui Prefect de Vlaşca din 5/17 Februarie privitoare la ameninţarea oraşului Giurgiu de a fi infectat de tifos prin întocmirea unui spital rus de 5000 de paturi.
     Vă rog să binevoiţi a face grabnice şi stăruitoare mijlociri pentru a se înlătura precât mai este vreme efectele teribile ale acestei epidemii în sus-numitele oraşe, din care se poate lăţi în ţară.
     Primiţi, Domnule Comisar General, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                 Ministru,
                                                               Kogălniceanu
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 36. f. 250.]
                                          2SS
www.dacoromanica.ro
607
Bucureşti, 10 Februarie 1878
      îndată după primirea adresei D-voastră Nr. 1711 am comunicat Dlui Comisar General rus prin notă formală măsurile chibzuite de Consiliul medical superior pentru a combate întinderea în capitală a epidemiilor ivite de câtva timp şi mai ales a tifusului exantematic, totdeodată am intervenit personalu pe lângă Generalul Drenteln în această cestiune. Ex. Sa mi-a explicat că spitalul rus dela Cotroceni cu un Nr. de 200 paturi este exclusiv afectat soldaţilor bolnavi, care aparţin corpurilor întrebuinţate la serviciul drumurilor de fer la garele Târgovişte şi Filaret şi că nu se aduc în acel spital bolnavi sau răniţi din alte localităţi. Ex. Sa mi-a mai declarat că, cazurile de tifos destul de numeroase care s’au ivit în acel spital, n’au avut până acum caracterul exanthomic şi că cei mai mulţi bolnavi se însănătoşesc.
      Adăogând aceasta la cunoştinţa D-tră, vă rog. D-le Ministru, a primi încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 36, f. 261.]
[Iaşi,] 10 Februarie 1878
     Nr. 483
608
                    Domnule Comisar,
      Subsemnatul Leon Negruzzi, împuternicit din partea comptuarului Sevas-topulo-Lascari de aice, are onoare a vă ruga să binevoiţi a interveni pe lângă primăria oraşului Iassy să scutească carele şi căruţele încărcate de acest comp-tuar cu obiecte de ale armatei imperiale ruseşti, de plata numită vătăjia, căci după lege transporturile pentru armată sunt scutite de această dare, precum este această stipulaţiune în convenţiunea din... Mai 1877.
      Primiţi vă rog, Domnule Comisar, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                  împuternicitul comptuarului,
                                                          L.  C. Negruzzi
      [Rezoluţie:] Să se mijlocească la primărie ca în puterea art. 24 din Convenţia 4/16 April 1877 transportul obiectelor de aprovisionare ale armatei Imperiale Ruse este scutit de orice taxă. In urmă să se roage Primăria ca pe viitor să nu se mai ceară vătăj'ia dela Compania aceasta.
Bal[ănescu]
[Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 386.]
                                              609
Bucureşti, 10 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Am onorul a vă răspunde la adresa D-v No. 1749.
     In privinţa despăgubirilor ce se cer pentru vite şi trăsuri pierdute, din cele întrebuinţate temporal la transporturi militare, nu se poate lua nici o măsură
19 - c. 313
                                    289
www.dacoromanica.ro
numai pe simple arătări. Cei care reclamă asemenea despăgubiri, să prezinte-probe valabile, care să constate din ce corp au fost acei care le-au ars căruţele şi când anume şi unde le-au murit vitele.
     Certificatul primarului comunei Poborul din judeţul Olt şi petiţiunea a trei locuitori din aceeaşi comună, primite pe lângă adresa D-v citată, am onorul a le înapoia.
     Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                              p. Ministru, Barozzi
          [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. Nr. 5093, f.3.]
                                         610
Bucureşti, 10 Februarie 1878
     Răspuns telegramei Nr. 182 obiectele spitaliceşti necesare Spitalului militar de acolo, s’au luat dispoziţii a vi se trimite de urgenţă. Raportaţi dacă aţi primit prin Colonelul Borănescu 46 paturi şi dacă peste acest număr vă mai trebuiesc încă.
                                                               General Racoviţă
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 387. Telegramă.]
                                         611
Brăila, 10 Februarie 1878
     In cursul nopţei şi zilei de 9 curent au trecut spre Bucureşti 30 vagoane cu soldaţi ruşi infanterie şi 32 vagoane cu material d.e resbel spre Moldova. Douăzeci şi opt vagoane cu soldaţi ruşi şi bolnavi.
                                                                 Prefect,
                                                                  Missir
         [Arh. St. Buc. Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5176, f. 254. Telegramă.]
                                       612
Piatra-Neamţ, 10 Februarie 187S
     Nr. 2132
                  Domnule Ministru,
     Domnul Şef al depoului Regimentului 15 Dorobanţi pe lângă adresa Nr. 193, comunicând, Prefecturii, anexatul aici în copie ordin sub Nr. 37, ce a primit dela Dl. Comandant al Diviziei a 4-a Iaşi, mijloceşte a i se d,a concursul necesar pentru confiscarea armelor ce s’ar găsi pela particulari din acele aduse d.e pe câmpul de luptă, fie din cele ale armatei aliate, fie din acele ale inamicului sau şi din alte ţări.
                              290
www.dacoromanica.ro
     Subscrisul dar, supunând acestea la cunoştinţa Dvs., cu respect vă rog'. Domnule Ministru, să binevoiţi a-mi da deslegare dacă ad.ministraţiunea este în drept şi datoare a se introduce în domiciliile cetăţenilor pentru găsirea şi confiscarea armelor aduse de pe câmpul de război şi distribuite după cum mă informez, de către militari.
     Primiţi, vă rog asigurarea prea osebitei inele consideraţii.
                                                                       Prefect,
                                                                      Adamescu
           [Arh. St. Buc, Min. Int. Div. Adm, dos. Nr. 551), f. 2i0.]
                                              Anexă
                                     la documentul Nr. 612
     Se reproduce pe regiment ordinul general al Diviziei a 4-a sub Nr 37, invitând pe Dnii comandanţi de batalioane şi companii, a se conforma strict cuprinderii lui fără cea mai mică abatere dând serioase ordine în această privinţă.
     Dl. Ministru de război prin ordinul Nr. 9863 comunică că este informat că de către soldaţii noştri se vând a me de război pe la particulari în profitul lor din cel° adunate de pe câmpul de luptă.
     Pentru înlăturarea unor asemenea inconveniente şi având în vedere dispoziţiile Jurnalului Consiliului de Miniştri, încheiat in şedinţa dela 20 April, înserat în Monitorul Oastei Nr. 12 (legi) din anul 1866, precum şi art. 10 din legea vamală 1875-
     Se pune în vedere corpurilor mai jos arătate a nu mai permite vânzarea unor asemenea arme, iar armele do război (fie din cele ale inamicului, fie din cele ale (armatei) noastre, ce se vor găsi pela particulari, să se confişte şi să se trimeată Diviziei.
                                                  p. Comandantul Diviziei,
                                                        Maior Găllianu
      p. conformitate,
           Galian
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 249. Copie.]
                            613
[11 Februarie 1878]
     Nr. 825
     Mâine s’a fixat evacuarea Vid.inului de trupele turceşti şi intrarea a parte din trupele noastre ca reprezentanţi ai Armatei Române.
     Pentru aceasta se ordonă:
     Din Divizia Dstră s’a hotărît a lua parte o Brigadă sub comanda Colonelului Cotruţi, compusă din următoarele trupe:
                                   291
    19*
www.dacoromanica.ro
     Un Batalion din Regimentul 4 Linie, un batalion din Regimentul 5 Linie, Întregul Regiment 9 Dorobanţi, două baterii din Regimentul 3 Artilerie, cu tunuri şi chesoane, una de 8 călăreaţă şi alta de 9, compania de Geniu, cu uneltele portative pe oameni, două esradroane Călăraşi. Statul Major al Diviziei mă va Însoţi. Trupele se vor afla la orele 2 p.m. dinaintea Tatargicului, între sat şi pod unde se fixează locul de rendez-vous. Batalionul din Reg. 11 Dorobanţi va veni şi dânsul Bpre a lua parte în Brigada din Divizia l-a.
     Ordinea marşului se va face cunoscut chiar pe teren de către Dnul General Anghelescu, Comandantul trupelor ce vor trece prin Vidin.
     Trupele destinate a rămânea în Vidin sunt : întregul Reg. 6 Linie, un Batalion din Reg. 4 Linie, Întregul Regiment 9 Dorobanţi, un batalion [din] Regimentul 5 Linie [şi] două Escadroane [de] Călăraşi.
     Comanda trupelor din Vidin s’a Încredinţat Generalului Cerchez, iar până la sosirea sa îi va ţine locul Colonelului Cotruţi; restul trupelor, îndată după trecerea prin Vidin se va întoarce în cantonamentele lor.
     Şeful de Stat Major al Diviziei, îndată după intrarea în Vidin va regula cu un batalion din acele destinate a rămânea în Vidin să schimbe posturile ocupate de Turci.
     Cu Începere dela 13 Februarie, trupele ce nu sunt destinate a rămânea în Vidin vor începe a trece Dunărea. Prin ordin special voi fixa ziua destinată fiecărei Divizii.
     Ţinuta trupei, cea de campanie cu mantale şi chipiul desvelit. Ofiţerii în tunici, dacă nu va ploua.
     Pentru trupele dela Belgragic vi se va da ordine speciale
                                                          General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260-c, f. 84 şi 85. Copie.]
                                      614
Smârdan, 11 Februarie 1878
                                       Ordin circular Nr. 694
     Se comunică Dior comandanţi de Corpuri în copie pe contrapagină ordinul telegrafic Nr. 825 al Corpului de Vest.
     Fiecare în parte 11 va executa în ceeace îl priveşte.
     Se recomandă dlor Comandanţi de corpuri mai cu seamă Regimentului 5 Infanterie [şi] al 11 de Dorobanţi care este destul de departe de Tatargic, să plece mai de dimineaţă ca să se afle la ora fixată la locul de rendez-vous.
     Trupele destinate a forma garnizoana Vidinului îşi vor porni bagajele de mai înainte la Novoselo. Regimentele 5 şi 6 de Linie şi al 9-lea de Dorobanţi vor trimite mâine 12 ale curentei, câte un ofiţer călare, care se va afla la 6 ore dimineaţa
                                    292
www.dacoromanica.ro
la satul Tatargic. Aceşti ofiţeri vor fi călări şi vor merge cu Dnul Maior Popescu subşeful de Stat Major al Corpului de Vest, In Vidin, spre a lua dispoziţiile necesare la cartiruirea trupelor.
                                                 Din ordin,
                                            Şef de Stat Major, Colonel [Algiu]
                             615
Rupcea, 11 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Mâine 12 curent, s’a fixat evacuarea cetăţii Vidinului de către trupele turceşti şi intrarea a o parte din trupele noastre ca reprezentanţi ai armatei române. Pentru aceasta, se ordonă următoarele:
     Din Divizia I s’au hotărît a lua parte o Brigadă sub comanda Dlui Colonel Herfner, compusă din următoarele trupe: Un Batalion din Regiment. 1 Dorobanţi şi un Batalion din Regiment 1 Linie, vor forma l-iul Regiment sub comanda Dlui Col. Dănescu; l-iul Regiment va avea muzică şi drapel. Un Batalion d.in Re-mentul 11 Dorobanţi şi un Batalion din Regimentul 15 Dorobanţi \or forma al doilea Regiment sub comanda Lt. Colonelului Nicolau; şi Bat. al 3-lca Vânători.
     Brigada astfel constituită se va afla mâine la ora 12 din zi precis pe malul drept al părâului Musulmana, în dreptul satului Rupcea, în linie de batalioane în coloană pe front de companii, cu intervalele strânse. De aici toate trupele vor porni sub comanda Dlui Colonel Dona la Tatargic de unde apoi vor face intrarea lor în Vidin în ordinea ce se va prescrie chiar pe teren de către Dl. General Anghe-lescu, Comandantul trupelor ce vor intra în Vidin. îndată după trecerea prin Vidin, trupele se vor întoarce în cantonamentele lor. Batalionul din Regim. 11 Dorob., reintrând la Brigadă II din Divizia I, va cantona în satul Garcia. Ţinuta va fi cea următoare: ţinuta trupei de campanie cu mantale, la Linie, chipiurile dezvălite, gulerele, contrra epoletele şi manşetele vor fi fără învălitori de pânză. Sacii de pesmeţi vor rămâne în cantonament. Ofiţerii în tunici, dacă nu va ploua, chipiurile fără pompoane şi dezvălite, având toţi subbărbiile. Fiecare şef de corp va trimite direct la Divizie până mâine la ora 9 dimineaţa o situaţie de trupele ce intră în front. Pentru a vă complecta numărul ofiţerilor reglementari, se vor lua dela companiile ce nu intră în front.
     Se face, totodată, cunoscută că cu începere dela 13 Februarie, trupele ce nu sunt destinate a rămânea în Vidin vor începe a trece Dunărea; prin ordin special se vor indica disp. pentru trecerea fiecărui corp.
                                       Şef de Stat Major,
                                     Lt. Colonel Băicoianu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 542 b, f. 62—63.]
                                     293
www.dacoromanica.ro
616
llupcea, 11 Februarie 1878
     Trupele se vor afla la locul de rendez-vous pe dreapta pârâului Musulmana, mâine la ora 10 dim. Aceasta ca urmarea ordin. Nr. 587 în privinţa intrării trupelor în Vidin.
                                                 Din Ord. Comand. Diviziei,
                                                    Şeful de Stat Major,
                                                     Lt. Col. Băicoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 562, f. 137.1
                                      617
[Bucureşti,] 11 Februarie 1878
     Mâine când veţi intra în Vidin, vedeţi ce cantitate de fân orz, este acolo şi în ce condiţiuni putem să-l luăm pentru trupele noastre.
                                                    p. Ministru de Rezbel,
                                                          Col Barozzi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 80. Telegramă.]
                                      618
llupcea, 11 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Sunteţi invitat a lua dispoziţiuni de a vă repara imediat podurile construite de geniu pe pârâul Musulmana dinapoia satului Rupcea. Aceasta chiar astăzi pentru a avea artileria pe unde trece, dacă vom porni.
                                              p. Cd. Diviziei (I), Col. Dona
      Şef de Stat major,
      Lt. Col. Băicoianu
         [Arh. St.' Buc., M. St. M„ dos. Nr. 542, f. 64.]
                                      619
[Calafat,] 11 Februarie 1878
                  Domnule Maior,
     Maior Gheorghiu depeşează că v’a trimis şase luntri sau pontoane la Ciuperceni, primindu-se de către sergentul de flotilă Ştefan Uie. Cercetaţi dacă acele luntre sunt acolo şi de nu vă va fi de trebuinţă, căutaţi ocazie a le aduce la Calafat pe apă sau cu carele şi le daţi în primirea Dlui Lt. Colonel Murgescu.
                                      Comandantul Diviziei, Colonel Holban
        [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 463.]
                         294
                                                            www.dacoromanica.ro
620
{Rupcea,] 11 Februarie 1878
                                          Ordin Nr. 806
     Marele Cartier General prin telegrama Nr. 580 semnalează după reclamaţia ce a primit dela guvernatorul Rus, că un Nr. de 600 care bulgăreşti, dintre care numai 200 luate cu forme, sunt luate de trupele noastre, fără a se fi mai Întors la urma lor, fiind, reţinute de corpuri. Această chestiune devine foarte serioasă pentru guvernul nostru. Ne recomandă a da de Îndată ordinele cele mai serioase, ca toate acele cară să fie Înapoiate, încredinţându-vă prin comandanţi şi Dvs. înşivă, dacă ordinele anterioare In această privinţă, precum şi ordinul de faţă se execută imediat; aştept raportul Dvs. în această privire ca să pot raporta Marelui Cartier efectuarea ordinului său.
                                                     General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 542 b, f. 60.]
                                     621
[Rupcea,] 11 Februarie 1878
     Reg. 1 Linie din această Brigadă, atât în Belarada, cât şi în Rupcea, uncţe se află actualmente a fost rău cantonat, fiind cu totul neîncăpătoare aceste 2 sate, aşa că regimentul a suferit prea mult asprimea iernii până acum. Pentru a evita pe viitor maladii ce se pot ivi şi in interesul sănătăţii oamenilor, vă rog cu onoare •dispozaţi ca acest regiment să fie mai bine cantonat.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 544, f. 43.]
                                      622
Raliova, 11 Februarie 1878
     Nr. 15
                  Domnule Ministru!
     Raportul No. 13 dela 5 fevruarie curent, al Dlui Preşedinte al Comisiei însărcinată cu inspecţiunea in ţară, relativ la caşul că un D. Colonel român dela reg. VIII de călăraşi a luoat de la Simo Constantinof locuitor din Comuna Beslie în zioa de 11 Octomb. anul espirat, 23700 ocale orz fără chitanţă, recomandat nouă de Dnu Colonel Lischine administratorele arondismentului Rahova, îmi permit a-1 înainta cu respect Dvoastre, in copie aşia cum s’a primit, spre a disposa ■cele legale.
     Binevoiţi, etc.                                             Comisariu,
                                                               J. N. Paianno
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 70, f. 255.]
                                          295
www.dacoromanica.ro
623
Nazîr Mahala, 11 Februarie 1878
     Am observat în mai multe rânduri că ţinuta atât a ofiţerilor cât şi a trupei lasă de multe ori de dorit, prin aceea că era neîngrijită şi nereglementară.
     Dacă până acum nu am făcut observaţiile mele este că atât greutăţile serviciului, cât şi timpul aspru, făcuse dificilă stricta observaţie a lor.
     Acum că timpul s’a îndulcit cum şi serviciul uşurându-se asemenea abateri nu mai trebuesc tolerate.
     Totdeodată am observat oameni din trupe ce merg izolaţi umblă prin Vidin într’o stare de beţie, nepermisă unui soldat român.
     Doresc ca pe viitor asemenea oameni să fie pedepsiţi pe dată după cum merită.
         [Arii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 114 a, f. 186.]
                                               624
Bucureşti, 11 Februarie 1878
     Comunicând Dv. telegrama Nr. 40 a Dlui General Radovici, de la Lom Palanca, a cărei cuprindere întreagă este:
     Guvernatorul General de aici, Tuhalka, prin adresa 192, cere a vă supune ca din 4500 trăsuri ce se află înaintea resbelului în caza Lom Palanka, din cauza res-belului, nu au rămas decât 930; de către trupele noastre s’au luat rechiziţie 600 trăsuri, 300 cu formalitate iar 300 fără formalitate. Aceste trăsuri se reţin în jurul Vidinului şi Belagradgicului, mai bine de o lună, contra regulamentului în vigoare, asupra rechiziţiilor trăsurilor bulgare, confirmat de Alteţa Sa Marele Duce Nicolae, care la art 4 exprimă că trăsurile rechiziţionate trebue [să] fie liberate după trei zile: că un număr de 19 trăsuri, s’au trecut deja în România, iar vitelor nu li se plătesc nimic, în cât nu pot a-şi procura mâncarea. Cere repararea trăsurilor de urgenţă. Asemenea reclamaţie s’a mai făcut şi de prefectul districtului, Contele O. Rourke, pe care v’am supus-o cu telegrama 11 şi la care nu am primit răspuns. Rog arătaţi-mi ce să-i răspund, căci insistă necontenit; .vă rog răspundeţi dacă cele arătate sunt ecsacte.
                                                                p. Ministru,
                                                                C Barozzi
        [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, 79. Telegramă.]
                           296
                 www.dacoromanica.ro
625
[Bucureşti,] 11 Februarie 1878
     Arătaţi câţi bolnavi ruşi au rămas In spitalul de acolo şi cu ce regulă i-au lăsat. Totodată veţi arăta cu cea mai mare aproximaţie cât costă un bolnav pe zi socotind hrana şi medicamentele.                              Din. ordin,
                                                                                   Comand. Diviziei,
                                                            Col. Mărculescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246. f. 399. Telegramă.]
                                        626
Călăraşi, 11 Februarie 1878
     Am onoare a vă supune la cunoştinţa Dvs. că am primit la 1 Februar in cura acestei infermerii 15 grade inferioare ruşi cu raportul Nr. 257 din 1 Febr. al şefului sanitarilor Diviziei 4-a de infanterie de rezervă rusă, către Brigadă şi comunicat acestei infermerii cu ord. Dvs. Nr. 144 din 1 Februar.
     Din aceste 15 grade inferioare, au încetat din viaţă 3, raportaţi Dvs. prin raportul meu nr. 48. Hrana acestor bolnavi împreună cu celelalte cheltueli costă pe zi 1.75, iar medicamentele 1,20 lei. In total 2.95 lei.
                                                                           Ofiţer cu Administraţia,
                                                        Subit. Drăgotescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246 f. 395.]
                                     627
Bucureşti, 11 Februarie 1878
     Am dat ordin Intendantului Cămărăşescu a depune azi la poştă 3.000 lei pe adresa Dvs. pentru a vă înlesni întreţinerea bolnavilor. După primirea lor trimiteţi chitanţa ofiţerului ce veţi însărcina a-i primi, vizată de Dvs.
     Telegrafiaţi-mi cum comptează bolnavii: ca în spital, sau se ţin de corpuri ca prezenţi şi rambursează pe spital de costul hranei. Daţi soldaţii necesar pentru îngrijirea bolnavilor.
                                                                                                                          Comand. Diviziei 3, General Racoviţă
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 398, Telegramă.]
                                     297
                                   www.dacoromanica.ro
628
Bucureşti, 11 Februarie 1878
     Nr. 136
                  Domnule,
     Conform mijlocirei Dlui. Comandant al pieţei, sub Nr. 2961/77, Epitropia are -onoare a trimite Dv. pe prisonierul turc sublocotenent de Nizami, Islam Curtis ţi soldatul tot de Nizami, Ipechi Mustafa, care au intrat in căutarea acestui spital în ziua de 11 Decembre /77 şi au eşit sănătoşi astăzi 11/23 Februarie curent.
         [Arh. St. Buc., Spit. Brâncoveneşti, dos. Nr. XLV, f. 108.]
                                      629
Brăila^ 11 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Subsemnaţii comercianţi din oraşul şi portul Brăila, cunoscând interesul ce purtaţi comerţului în general şi dorind a fi asecuraţi dacă putem sau nu a reîncepe operaţiunile noastre de comerţ, venim respectuos a vă ruga să binevoiţi a aviza comerţul printr’un comunicat in Monitorul Oficial, dacă sau nu, naviga-ţiunea pe Dunăre are să fie în curând redeschisă şi exportul liber pentru a ne conforma în consecinţă, cu atât mai ales că dupăcât se ştie blocul pentru portul Odesei este deja de mult ridicat şi încărcările în partea locului şi-au reluat zborul. Primiţi, Domnule Ministru, încredinţarea osebitei noastre consideraţiuni
     E.  Periano fii, Sechiari freres, Nicolaidi Emm. C. Ghyka,
     D.  C. Zavd, Them. Zavides, Gh. Economides, C. C. Suca, Ioan Sulioti, Ion
D.  Timara, A. Embiricos, M. Grimani, L. Mendl, Balandis And., F. Frangopol,
E.  G. Dracul, Jean Deloiniat, Lobel, Ath. Lombasad [şi alte 4 semnături indescifrabile].
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 39.]
                                      630
Lom-Palanca, 11 Februarie 1878
     Lom-Palanca 23. Ruşciucu] este evacuat de către Turci, ocupat de către Ruşi. Evacuarea Vidinului va fi probabil terminată mâine. Numai Românii ocupă fortăreaţa. Linia de retragere a Turcilor a fost fixată în direcţia Serbiei. Turcii iau cu ei bagajele, armele uşoare, artileria de campanie, părăsesc artileria grea de poziţie.
                                                              Havas
      p. conf.
      Popovici
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 2857, f. 16. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                      298
                                   www.dacoromanica.ro
631
Paris, 11 Februarie 1878
     Paris 23. Nicolae şi Savfet se vor întâlni astăzi la San Stefano. Se crede că rezultatul întrevederii va fi semnarea păcii.
                                                                      Havas
      p. conf.
     Popovici
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 2857, f. 17—19. Originalul în limba Iranceză. Telegramă.]
                                       632
Bucureşti, 11 Februarie 1878
                   Excelenţă,
     Am primit nota pe care aţi binevoit să mi-o adresaţi cu data de 8 Februarie şi cu Nr. 839, pentru a mă informa că sunt încă în faţa Corăbiei mine submarine automate şi că vă rezervaţi de a-mi comunica ulterior ridicarea acestor mine.
     Luând act de această declaraţie am onoarea de a ruga pe Excelenţa Voastră a binevoi să facă să se ridice obstacolele cari împiedică încă navigaţia pe Dunăre, această cale fluvială fiind singura care ar putea în circumstanţele actuale mai ales să servească de debuşeu produselor româneşti.
     In aşteptarea rezultatului îndatoritoarelor dvs. demersuri de care viu să-l rog, binevoiţi vă rog excelenţa voastră ...
         [Mia. Af. Ext., dos Nr. 71 (83), f. 29. Originalul în limba franceză.]
                                        633
Bucureşti, 11 Februarie 1878
                   Domnule Delegat,
      La adresa domniei voastre Nr. 28 din 6 Februarie, am onoare a vă răspunde că, căruţele pahonţilor nefiindu-le permis de a trece prin capitală potrivit dispo-siţiunilor co s-au mai dat de mult în această privire, ele sunt scutite de taxa de intrare la barieră. Tot astfel ori şi ce căruţe venind cu transporturi, din Rusia care vor trece prin vama punctului Mamorniţa nu au a plăti decât aceeace se plăteşte şi la alte vămi, în aseminea caşuri, încă dela începutul resboiului.
      Prin urmare rogu-vă a pune cele ce preced în cunoştinţa celor interesaţi.
      Primiţi vă rog, Domnule delegat, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
      Şeful Divisiunei,                                             Ministrul,
          OIlănescu                                                 Kogălniceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 411.]
                               299
www.dacoromanica.ro
634
Bucureşti, 11 Februarie 1878
                  Domnule Comisar General,
     Ca respuns la adresa domniei voastre Nr. 44 din 15 Ianuarie trecut, am onoare a vă trimite în copie adresa direcţiunei generale a telegrafelor şi poştelor Nr. 2635 din 4/16 Fevruarie, privitoare la demersurile acestei autorităţi făcute pentru obţinerea sumelor datorite de autorităţile ruse, pentru compturile poştale şi telegrafice, ce li s’au fost creditat cu începere dela Iuliu trecut.
     Luând cunoştinţă de cele coprinse în această adresă, rogu-vă a mijloci plata sumelor datorite şi regularea pe viitor a plăţilor de efectuat potrivit senzului acelei adrese.
     Terminând, voiu adăoga că m’am adresat în această privinţă şi direct către generalul Nepokoichitzky.
     Binevoiţi a primi, dle Comisar General, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                             p. Ministru, Mitilineu
           [Min. Aî. Ext., dos. Nr. 616.]
                                   635
Bucureşti, 11 Februarie 1878 Nr. 114
                   Domnule Ministru,
     In urma adresei Domniei Voastre Nr. 741 din 18 Ianuarie trecut, am transmis Princepelui Obolensky prin alăturata aici în copie notă, sub Nr. 54 din 19 Ianuarie, procesul verbal încheiat de vameşul de Zimnicea în privinţa inter-
venirei..... generalului Lacianoff, spre a se esporta o cantitate de marfă,
fără paza regulilor vamale; primesc acum anecsata în copie notă sub Nr. 82 a Princepelui Obolensky din care resultă că numele generalului arătat în procesul verbal, dresat de vameş este greşit.
     Pentru evitarea unor aseminea erori în viitor, Principele Obolensky [î]mi comunică, că Generalul Drenteln a ordonat tutulor capilor de detaşamente şi tutulor Comandanţilor de Etape sau de gări, de a da concursul d-lor la toate constatările pentru care li se va cere asistenţa de către autorităţile noastre.
     Veţi binevoi, negreşit, Domnule Ministru, a recunoaşte utilitatea de a se pune aceste dispoziţiuni în vederea autorităţilor noastre care vor putea profita de dânsele, spre a constata, într’un mod contradictoriu şi diferitele redamaţiuni de despăgubiri ce se vor ivi în viitor din partea particularilor pentru obiecte luate, chirii de case sau pentru stricăciuni....
     Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, încredinţarea prea înaltei mele consideraţiuni
Comisar General, George M. Ghica
[Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 92.]
                                    300
www.dacoromanica.ro
                                               Anexă
                                      la documentul Nr. 635
                                                                       Bucureşti, 10 Februar'e 1879
                   Domnule Comisar General,
     M’anr grăbit să comunic Statului Major al Generalului Drenteln conţinutul Notei Dvs. sub Nr. 54, deasemenea şi procesul verbal anexat la ea şi încheiat la Zimnicea Ia 30 Decembrie 1877.
     Excelenţa Sa mă roagă să vă comunic că, după informaţiile pe care le-a luat, niciun general cu numele de Lacianov n’a trecut vreodată prin Zimnicea.
     Pentru a preîntâmpina greşeli asemănătoare, Excelenţa Sa doreşte ca de acum înainte autorităţile române să ceară, pentru orice fel de constatări şi de procese verbale, prezenţa unui delegat militar rus. Pentru a-1 obţine, va fi suficient de a se adresa fie şefilor de Detaşamente, fie Comandanţilor de etapă sau de staţii de drum de fier, aceste autorităţi primind ordine în acest sens.
     Binevoiţi a primi, Domnule Comisar General, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                         Principe Obolenschi
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 43, f. 509. Originalul în limba franceză.]
                                     636
Iaşi, 11 Februarie 1878
     Drept răspuns telegramei D-v No. 109, vă telegrafiez următoarele informa-ţiuni, de aveţi nevoe de date mai lămurite, categoria boalelor, numărul morţilor etc...îmţ voi face o plăcere a vi le comunica, ca unul care mă preocup foarte mult de starea hygienică acestei urbe. Sunt în Iassy 1) 3 spitale militare sub No. 47, 74 şi 81, fiecare spital are 660 crivaturi care fac totalul 1980 paturi.
     2)     Una baracă permanentă a Crucii Roşii la Copou, cu un număr de 70 crevaturi care fac în total 2050 paturi.
     3)     Una baracă zisă de evacuaţiune lângă gară, care cuprinde la vreo 400 paturi flotante, nu permanente.
     Spre a-ţi da o idee aproximativă asupra acestor spitale, voi cita termenul de mijloc a stărilor sanitare de 15 Ianuarie la 1 Februarie trecut. Au fost pe zi în moyena câte 449 bolnavi în fiecare spital, au murit în moyena pe zi în fiecare din cele trei spitale militare şi în baraca de evacuaţiune de la gară câte 8 Ruşi
                              301
www.dacoromanica.ro
şi 10 Turci. In baraca permanentă a Crucii Roşii au murit într’o moyenă de 1/20-pe zi. La 1 Februariu se găseau:
     In spitalul No. 47 ...........438  bolnavi
     Idem       No.   74...........418  idem
     Idem       No.   81...........441  idem
     In baraca Crucii Roşii .... 62 Total                       1359.
                                Comisar special român Iassy, Rossetti Bălănescu
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 36, f. 263.]
                             637
Brăila, 11 Februarie 1878
      Azi au sosit aici două companii de infanterie ruse şi s’au dat în cuartir.
                                                                             Prefect,.
                                                                             Missir
           [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Corn., dos. Nr. 4932, f. 507. Telegramă.]
                             638
Brăila, 11 Februarie 1878
      De ieri până azi au trecut spre Bucureşti 11 vagoa\ie cu soldaţi ruşi infanterie,. 29 vagoane cu material de răsboiu, 42 cu proviziuni şi material de răsboi.
                                                                           Prefect,
                                                                           Missir
          [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Corn., dos. Nr. 4891, f. 179. Telegramă.]
                             639
Comana, 11 Februarie 1878
     Nr. 1422
                  Domnule Comisar,
     Asemănat încheierii Onor. Comitet Permanent local No. 187, am onoare a va ruga să binevoiţi a interveni pe lângă autorităţile militare superioare ruse,, ca să binevoiască a da ordine ca, cadavrele prisonierilor turci ce au încetat din viaţă pe drum, să se înmormânteze în adâncimea prevăzută de lege şi să se pună mai mult pământ peste dânşii, căci la unii dintrânşii, după cum este informat
       302
www.dacoromanica.ro
Onor. Comitet li se văd chiar parte din corp, şi din a cărora cauză se poate infecta aerul şi să pericliteze şi salubritatea publică din acest judeţ.
     Primiţi vă rog, etc.
                                                                  p. Prefect,
                                                              Ştef. Apostolescu
       p. Directore,
       P. Bălănescu
       [Rezoluţie:] Este imposibil ca D. Prefect să nu cunoască dispoziţiunile luate de guvern; nu se înţelege intervenirea de către acest Comisariat. La dosar.
                                                                        G. M. Ghica
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 37, f. 141.]
                             640
[Rupeea,] 12 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Pentru intrarea trupelor în Vidin, căpitanii pot fi călări. Fiecare din batalioanele ce fac parte din trupele ce intră în Vidin vor avea cu dânsele drape-lurile regimentelor dezvălite.
     Ofiţerii vor fi în mantale c-â şi trupa.
                             Din ordin. D-lui Comandant al Diviziei Şef de Stat Major,
                                       Lt. Col. Băicoianu
         [Arh. SI. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 542 b., f. 68.]
                                       641
[Xazîr Mahala, 12 Februarie 1878]
     Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi!
     Misiunea noastră de comandant al Corpului de Vest a încetat.
     Plecând din mijlocul vostru împlinesc sfânta datorie, de a vă arăta că singura disciplină şi devotamentul vostru a învins dificultăţile şi privaţii de tot felul a unei campanii de iarnă.
     Bravura voastră cred că poate face admiraţia celor mai vechi armate, căci aţi împresurat o cetate al cărui număr de baionete erau mai egale cu ale voastre.
     Smulgând întărirea cu o nouă vitejie aţi silit pe inamic a fugi dinaintea voastră, părăsindu-şi şi alte întăriri şi a se închide în Vidin pe care l-aţi împresurat.
     Vidinul şi Belgradgicul sunt sub culorile României şi misia Corpului de Vest împlinită.
     Istoria şi capiii voştri vor vorbi despre corpul de Vest.
     Ţara este mândră de voi.
       303
www.dacoromanica.ro
     Din parte-mi mulţumesc trupelor din Corpul de Vest, pe care am avut onoarea a-1 comanda şi le urez cu aceeaşi disciplină, devotamentul real şi bravura să fie singura emblemă a drapelului României.
                                                   General Haralambie
            [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 114, f. 203.]
                             642
Bucoviţa, 12 Februarie 1878
                   Domnule Colonel,
     In urma raportului meu Nr. 18 şi conform ordinului dvstră verbal, am onoare a vă face cunoscut următoarele: că pe lângă cele 6 grade inferioare care s’a distins In campania actuală şi pentru care am prezentat dstră o listă cuvenită la 31 Ianuarie, se cuvine recompensă şi pentru oamenii descrişi aici şi despre care am raportat şi batalionului la timp.
     I.       Sergentul dorobanţ Vlădulescu Constantin, matriculat la Nr. 2503, după ce am ocupat poziţia înaintată din stânga Diviziei 4-a împrejurul Plevnei, închizând intervalul din această Divizie şi Brigada Sachelarie, cu un detaşament compus din Compania I şi a III sub comanda mea imediată, el a fost trimis a face o recunoaştere împreună cu un număr de oameni către poziţiile inamicului unde a şi descoperit avant-posturile sale aşezate pe nişte şanţuri de vii şi după câteva focuri schimbate, santinelelor inamice venindu-le în ajutor gardele lor mari, recunoaşterea s’a retras susţinută de focul liniei santinelelor noastre, aducând rezultatul că posturile inamice sunt foarte apropiate de poziţia noastră şi din care am putut să conchid că aceasta creea cauza multor focuri ce se trăgeau de către Turci asupra poziţiilor. Niciun om cu această ocazie nu s’a rănit.
     II.      Soldatul dorobanţ Vărgatu Vasile, matriculat la Nr. 4364, din comuna Petreşti, plasa Ocolu, judeţul Gorj, pe când se afla la Calafat în serviciul de avant-posturi, în luna August anul trecut a fost împuşcat de Turci în piept, murind îndată. El este căsătorit şi are şi copii.
     III.      Soldatul rezervist Armăşoiu Mihai din Comuna Cartin, plaiuj Vâlcea, judeţul Gorj, fiind în serviciul de avant-posturi în ziua de 12 Noembrie 1877 pe poziţia arătată la art. I, adică în prejurul Plevnei, a fost împuşcat de către Turci în frunte murind îndată. El are numai fraţi şi surori.
     IV.       Soldatul dorobanţ Holdura Grigore, matriculat la Nr. 2523 din comuna Brătinca plasa Ocolu, jud. Gorj, în ziua de 28 Noembrie 1877, cu ocazia luării Plevnei a fost rănit la vintre foarte grav şi chiar astăzi se găseşte în spital. El este căsătorit şi are şi copii.
     Pentru care dar, vă rog să binevoiţi a dispoza cele legale.
                              304
www.dacoromanica.ro
      [Rezoluţia:] Comandantului regimentului II Dorobanţi către Brigada II. Am onoare a vă prezenta acest raport rugându-vă să binevoiţi ca pentru încurajarea sergentului coprins şi conform legii şi circularei ministeriale pentru cei morţi şi răni(i, a interveni locului competinte pentru recompensă.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 580, f. 192.]
                                         643
Casa, 12 Februarie 1878
     Dela sosirea regimentului în aceste localităţi am observat că numărul bolnavilor în infermeria corpului precum şi celor ce s’au trimis în spital şi infermeria din Călăraşi s’a înmulţit şi creşte din zi în zi şi cu toată atenţia ce am atras necontenit Dlui Medic al Regimentului precum şi cu toate măsurile ce am luat după mijloacele de care dispune regimentul prin aceste locuri în privinţa sănătăţii oamenilor, am văzut că nu numai numărul bolnavilor nu se împuţinează, dar chiar o mulţime de oameni sunt puşi în posiţiune de a li se acorda concediuri de convalescenţă pentru restabilirea forţelor.
     Şi fiindcă Dl medic al Regimentului prin raportul său Nr. 18 pe care am onoare a vi-1 înainta odată cu aceasta, îmi raportează într’un mod cu totul complicat oauzele ce au provocat şi provoacă aceste toate. Deaceea cu onoare vă rog să binevoiţi ca în interesul sănătăţii oamenilor, a lua dispoziţii şi să trimiteţi o comisie medicală, spre a statua asupra cazului, ce provoacă aceste maladii, ca să se poată lua măsurile necesare, astfel ca corpul să nu mai fie expus a avea atâţia bolnavi şi a pierde pe unii din ei, cum se poate vedea chiar din alăturatul raport în copie N. 17 al medicului de regiment că regimentul în ziua de 10 curent a înmormântat în acest cantonament trei soldaţi.
                                                          Comand. Regt.,
                                                            Col. Şişman
         [Arh. St. Buc., M. St., M„ dos. Nr. 246, f.424.]
                                            Anexă
                                    la documentul Nr. 643
                                                                   Călăraşi, 12 Februarie 1878
     Prin rapoartele mele Nr. 13 şi 14 din 30 Ian. şi 3 cor. am crezut de a mea datorie a vă face cunoscut, că numărul bolnavilor se înmulţeşte cu deosebire în acest corp. Mi-a fost însă cu neputinţă atunci ca şi acum a mă opri asupra unei singure cauze intime care expune pe oamenii noştri. De aceia am opinat că greutăţile serviciului pe un timp aspru şi repede schimbător care caracterisă acest sezon, pe de o parte, iar pe d^alta aglom^raţiunea oamenilor pe la cua-tire întunecoase, umede şi cu aer insuficient respiraţiunei umane, au contribuit în destul la îmbolnăvirea •oamenilor. Şi dacă în acelaşi timp vom avea în vedere că multele greutăţi fizice
                                             305
20 — c. 313
www.dacoromanica.ro
trecute şi privaţiunile de tot felul întâmpinate în Bulgaria şi mai cu deosebire spinosul serviciu de avanposturi în timpul din urmă în bălţile Dunării, — au slăbit învederat forţele fizice ale oamenilor noştri, făcând ca în locul sănătăţii de altă dată desemnată pe figura şi braţele fiecăruia soldat să nu vedem astăzi decât adâncă paloare şi hemaciaţie musculară. Se poate bine înţelege dar, că soldaţii ajunşi în aseminea condiţiuni şi au avut un teren preparat asupra căruia diferitele cauze enumerate au influenţat cu îndoită facilitate. Subsemnatul, având în vedere că după constatările ce am făcut, există în comunele de cantonament ple acestui corp, mai multe caze de febră tifoidă sporadică între locuitori, prin al căror contact se expuneau oamenii noştri. Am raportat încă de mai inainte în interesul sănătăţii trupei de a schimba cantonamentul într’o localitate salubră, sau cel puţin a ne diminua numărul oamenilor pe la cvartire în raport cu spaţiul camerilor ce ocupă. V’am rugat în acelaşi timp, pentru amelioraţiunea prin care se repară şi se restitue soldaţilor forţele pierdute prin laboarea lui fizică, principiu higienic netăgăduit. Pentru a depărta înfine bănuiala cu care alte cauze ar putea influenţa asupra oamenilor, v’am rugat prin acela [rupt] a suspenda definitiv instrucţia oamenilor. Observ însă că deşi cantonamentul s’a rărit şi hrana este astăzi mai apropiată cu trebuinţele soldatului, numărul bolnavilor încă nu descreşte; astfel pe ziua de ieri chiar, am primit la infermeria regimentului 17 bolnavi din care mai mulţi prezentau semne de febră tifoidă; iar dela 20 Ian. expirat şi până la 11 ale curentei am primit în infermerie, după cum pot constata statistic 142 de indivizi fără a conta pe cei trataţi zilnic prin camere. Din acest număr 40 s’au evacuat la Spital, 3 au murit grabnic,, iar restul de 99, am fost satisfăcut de a-i fi tratat cu succes în infermeria corpului. Numărul bolnavilor pe companii este precum urmează:
                     Compania 7 a avut 46 bolnavi
»     2 » 30 »         
»     3 » 19 »         
»     8 » 16 »         
»     5 » 12     »     
»     4 »  8     »     
»     1 »  7 »         
»     6 » 4 »          
  Total   142 bolnavi  
     Văzând acest rezultat statistic se poate admite că acele companii cari au avut un număr mai mare de bolnavi, au suferit mai mult şi au fost mai mult încercate. Pentru a rezuma cele arătate conchid, domnule Colonel, I. Că numărul de 142 bolnavi ce au frecventat infermeria în scurtul interval de 23 zile se poate zice simţitor, căci după efectivul prezenţelor ne dă 12 °/0 dar cu toate aceste caracterul tifoid al boalei este mai de temut în vederea condiţiunilor prezente. 2. Am convincţiunea că toate cauzele indicate în raportul meu, au influenţat fiecare cu puterea şi la rândul lor asupra oamenilor şi în acelaşi timp este posibil
                              306
www.dacoromanica.ro
că atmosfera chiar în această localitate, prezentă oarecare condiţiuni cari nu convin sănătăţii oamenilor.
     Bazat pe aceste consideraţiuni sânt de opinie. Dle Colonel, ca pe lângă măsurile higienice d°ja luate de regiment In limitele posibile, să se stăruie pentru o schimbare de cantonament într’o localitate mai salubră, măsură care de multe ori convine cu deosebire în aseminea împrejurări. Cu acest chip vom avea avantajul de a ne depărta d.e oarecare focare de infecţiune ce există la câteva case, din cantonament, cari deşi părăsite de soldaţi pot fi prezervaţi într’un mod ab[rupt] şi care focare ar putea degenera şi porni o adevărată epidemie tifoidă, dintr’un moment în altul care ar ocoli pe puţini din oamenii noştri, mai cu osebire acuma că mulţi dintrânşii sunt deja inoculaţi.
                                                         Medic Regim. CI. I,
                                                         Dr. Constantinescu
         [Arii. St. Buc., M. SI. M„ dos. 246, f. 425—426.]
                                       644
[Calafat,] 12 Februarie 1878
     Din ordinul Marelui Cartier No. 793. Bateriile divizionare de Pompieri I şi II din Divizia de rezervă vor face parte pe viitor din Divizia I activă a D-lui Col. Leca, care va rămâne la Calafat. Veţi comunica acest ordin comandanţilor de baterii totdeodată vă fac cunoscut că coloanele de muniţiuni trebuind a fi parcate în marginea Craiovei toate fracţiunile lor detaşate trebue să se întrunească la coloanele lor.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 450.]
                                       645
Calafat, 12 Februarie 1878
     Sunt numit preşedintele Comisiei însărcinat cu primirea efectelor de îmbrăcăminte ce sunt a se preda [la] Craiova. Mâine pornesc.
     Rog a însărcina pe cine va avea Direcţia Superioară [în Calafat.]
     Cancelaria Diviziei de rezervă acum desfiinţată se află în ceeace priveşte artileria în sarcina locotenentului M. Boteanu care după ce o va preda Diviziei I se va înapoia 1^ Corpul său; în ceeace priveşte celelalte lucrări, a fost însărcinat Locot. Atanasescu, care se află până Vinerea viitoare în concediu la Craiova, unde părintele său este greu bolnav. Am dat ordin încă dela 22 Februarie Maiorului Barbu Bassarab, căpitanului de Dorobanţi din Calafat, care împreună cu un delegat al Intendenţii să facă un inventar de tot materialul aflat în tabăra Calafat pe care am pus-o sub paza companiei de aici cu îndatorire de a înainta un inventar Diviziei, iar celălalt îl va păstra Intendenţa.
                                       307
20*
www.dacoromanica.ro
     Vă rog a face ca această lucrare să se execute de urgenţă spre a nu se pierde din lucrurile aflate intrânsa.
                                      p. Comandantul Diviziei de Rezervă, Colonel Boteanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 F., f. 931. Telegramă.]
                                      646
Ciuperceni, 12 Februarie 1878
                 Domnule Comandant,
     Cu onoare se înaintează Dvoastre, odată cu aceasta patrusprezece arme, tabacheri, una Peabody Martin şi două ţevi fără paturi strânse de pe la diferiţi locuitori, ce au venit din Turcia în ţară, rugându-vă să binevoiţi a răspunde de a lor primire.
                                                                                Comand. Batal.,
                                                          Maior Măleanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 444.]
                                   647
Jnova, 12 Februarie 1878
                Domnule Comandant,
    Conform ordinului circular Nr. 642, am onoare a vă înainta odată cu aceasta 2 perechi bivoli ce s’au luat dela satele Trestenicu şi Slaviţa şi una pereche boi luaţi dela satul Mahala. Aceste vite s’au întrebuinţat pentru transportarea trăsurilor ramase înapoi, din marşul făcut dela Plevna spre Vidin şi cauza de nu s’a înapoiat este că proprietarii lor au fugit.
                                                                                                                       Comand. Bateriei 4-a, Căpitan Glogoveanu
    N. B. Unul din bivoli a murit chiar in acest moment.
        [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 633, f. 260.]
                                   648
[Călăraşi, 12 Februarie] 1878
    Răspund telegramei Nr. 251.
    Bolnavii până azi se socotesc prezenţi la Corpuri, care rambursează chel-tuelile; acesta era singurul mijloc ce mi se oferea în lipsa unui spital cu adminis-traţiune separată. S’au dat infirmierii necesari, insă n’avem decât un medic.
        [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 402.]
                                   308
                                  www.dacoromanica.ro
649
Poiana, 12 Februarie 1878
     Primit una telegramă Belarada, că evacuarea bolnavilor prin Vitbol şi Nazir este oprită, nu înţeleg cine [a] putut lua asemenea dispoziţii mai deosebit că "Vitbol şi Nazir poate conţine 100 bolnavi, trebue cred [de] ridicat şalupele ordonate ca pe ori[ce] punct se va trece Dunărea, evacuarea va fi tot prin Poiana.
                                                                        Davilla
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 672, f. 19. Telegramă,]
                            660
Londra, 12 Februarie 1878
     De la ultima mea scrisoare agitaţia In sânul tuturor partidelor a crescut neîncetat. Refuzul Porţii de a lăsa să intre flota engleză a produs unitate de opinie înăuntrul Guvernului. în convorbirea pe care am avut-o ieri cu unul din cei mai pacifici oameni, i-au scăpat cuvintele: vom avea poate război înaintea conferinţei.
                                                                            G...   ’
          [M. Kogălniceanu, Acte şi Documente din corespondenţa diplomatică, p. 37—38. Textul ca şi originalul în limba franceză].
                             661
Paris, 12 Februarie 1878
     Am comunicat Ministrului Afacerilor Străine Nota dvs. şi i-am lăsat copie; din nefericire convorbirea noastră n’a avut niciun caracter practic. Ministrul Afacerilor Străine m’a asigurat, ca totdeauna, că ne bucurăm aci de simpatii, m’a autorizat să vă spun că în ce-1 priveşte chestiunea recunoaşterii independenţii noastre este hotărâtă şi că, dealtfel, i se pare că şi toate celelalte Puteri gândesc la fel; dar că în ce priveşte admiterea unui Reprezentant Român la Conferinţă, cu toate că cererea noastră i se pare justificată şi că el o priveşte favorabil, nu poate totuşi să se pronunţe, nici să făgăduiască ceva înaintea unei înţelegeri prealabile asupra unui punct care cere consimţământul general. Am întrebat dacă Ministrul Afacerilor Străine ar voi să ia iniţiativa în scopul de a obţine acest consimţământ; s’a apărat, spunând că atitudinea luată de Franţa în criza actuală nu-i dă voie să iasă dintr’un rol absolut pasiv; a răspuns în acelaş fel şi insistenţelor mele care doreau să obţină o declaraţie precisă şi imediată a recunoaşterii independenţii noastre; el a adăogat că acest act nu ar putea decât să urmeze şi nu să precede hotărârii Conferinţei. Am pledat spunând că ne trebue totuşi un mijloc care să ne scoată din această situaţie anormală care ne împiedică să intrăm în Conferinţă, pentrucă nu suntem recunoscuţi independenţi şi ne împipdecă să susţinem drepturile legate de această independenţă, pentrucă nu putem intra în Conferinţă. Ministrul
                                     309
www.dacoromanica.ro
Afacerilor Străine n’a vrut să se angajeze în niciun fel şi a abătut discuţia vorbind despre numeroasele greutăţi care în fiecare zi produc amânarea Conferinţei. Mi-a ■vorbit despre marile înarmări ale Angliei şi despre ajutorul pe care partidul rezistenţii din Austria crezuse a-1 găsi în discursul Principelui de Bismarck- în rezumat, cred că gravele noastre interese n’au nici să se teamă, dar nici să aştepte nimic, pentru moment, din partea guvernului francez, ar trebui ca sforţările noastre să se îndrepte mai de grabă către Anglia. Am predat Lordului Lyons copia Notei dvs. cu rugămintea de a o transmite la Londra. Dacă credeţi că poate fi de folos, aş putea să mă duc în acest oraş şi să încerc a obţine ca Guvernul Englez să ia în favoarea noastră o iniţiativă care nu intră în rolul celor de aici. Sunt sigur de a fi bine primit. Aştept instrucţiunile dvs. în această privinţă.
                                                              Callimaki-Catargi
          [Documente Oficiale, 1880, p. 61. Textul ca şi originalul In limba franceză. Telegramă.]
                                         652
Bucureşti, 12 Februarie 1S78
     Directorul Companiei Dunărene a venit să se înţeleagă pentru reluarea serviciului.
                                                                        Havas
          p. conf.
          Popovici
          [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 2857, f. 16. Originalul în limba franceză. Telegramă.]
                                      653
Bucureşti, 12 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Cu toată ordonanţa publicată în « Monitorul » din 27 Ianuarie (8 Februarie) 1878 şi care anunţă reluarea navigaţiei pe Dunăre mai sus de Nioopoli, la 2/16 Februarie curent, vaporul « Pest» al Companiei de navigaţie cu aburi austriacă, a fost atacat, lângă Cetatea, cu împuşcături de către trupe române.
     Pichete le Nr. 6 şi 7 au deschis focul şi au fost ajutate de către detaşamente care treceau Dunărea în bărci.
     Yă transmit aci anexat, Domnule Ministru, un extras tradus din raportul pe care comandantul mai sus numitului vapor l-a adresat Vice-Consulatului I. şi R. de la Turnu-Severin privind acest fapt de violenţă cu arme, rugându-vă, Domnule Ministru, să binevoiţi a provoca, unde se cuvine, anchetarea acestui incident şi pedepsirea aspră a vinovaţilor.
     Este de cea mai mare importanţă să fie luate măsuri în primul rând pen-truca in viitor libertatea navigaţiei, care a fost anunţată celor interesaţi de către Guvernul Princiar, să nu fie compromisă de către organele sale subordonate.
                                    310
www.dacoromanica.ro
      în nădejdea de a primi cât de curând cu .putinţă o comunicare privind rezultatul amabilei dvs. intervenţii în această chestiune, vă rog să primiţi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 44. Originalul, în limba franceză.]
                                       Anexa
                                la documentul Nr. 653
                                                                         Bucureşti. 12 Februarie 1878
     Traducţiune după raportul căpitanului de navigaţiune al societăţii Danubiene, Domnul Bielusici către C. R. Vice Consulat austro-ungar din Turnu Severin.
     Cu toate asigurările şi garanţiile date din partea autorităţilor române, precum eă vaporul « Pest» poate naviga fără împiedecare până (la) Golenţ, dincolo de Calafat, totuşi ieri la 16 Februarie a.c., la 4 ore 10 minute post meridiane, pe când numitul vapor îşi luase cursul său la II-lea spre valea Dunării, a fost primit cu o salvă de puşcă şi detunarea formală lângă Cetate dincolo de insula Cosova de către santinela ţermureană de pe malul stâng al Dunării şi de soldaţii români ce se aflau în două bărci pe Dunăre, cari voiau să treacă dela malul stâng la malul cel din dreapta. Inîâi au deschis foc soldaţi ai pichetului Nr. 6 şi 7, apoi au început a da foc necurmat şi soldaţii din acele două bărci, aşa de forte, încât gloanţele plouau asupra menţionatului vapor.
     Am fost dar silit a da ordin la întoarcerea vaporului ceiace s’a şi urmat îndată şi aşa ne-am returnat.
     Cu toate aceste, vaporul însă era înzestrat cu bandiera sa conform insttucţi-unei şi deşi se afla deja în returnarea sa, totuşi focul, nu numai că nu încetase, dar fu şi susţinut cu cea mai mare precisiune.
     Am trecut cu deplin reîntoarcerea noastră lângă Pichetul Cordonului, care deşi ne-au lăsat ca să trecem pe valea Dunărei fără împiedecare, însă la apropierea vaporului nostru au şi luat o poziţiune ameninţătoare, îndreptându-şi puştile către noi, pe când focul din partea stângă îndreptat fiind asupră-ne, încetase deja în mod neînţeles şi numai prin sunetul fluerului de vapor repetat de mai multe ori şi prin necontenita dare a semnului cu batista albă de pe lada roţii, am izbutit a abţine pichetul dela acţiunea sa; insă vaporul fu urmărit de soldaţi până la portul din Cetate. Era o întâmplare extraordinară, că deşi s’a susţinut focul din puştele cu ace după sistemul « Dreyse » 20 minute în modul cel mai furios, totuşi nu ne putem plânge asupra unui cas de moarte, nici a personalului vaporului, nici a pasagerilor, ci numai că nişte lovituri de gloanţe, care port semne neresponsabile a acestei întâmplări la păreţii vaporului, la capacu(l) căldărei, la coş şi la catarg.
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 45.]
                                                                        A. Bielussiesi
                                     311
www.dacoromanica.ro
654
12  Februarie 1878
     Nr. 32
     D. Intendant al armatei imperiale ruse prin adresa Nr. 3968/78 ne-a adus invitare ca să primim dela Casieria Generală suma de 295 ruble argint şi 87 kopeci, seau lei noui 1183, 49, pe cari să-i înaintem guvernului, spre a se distribui următoarelor spitale militare:
           Spitalului de Vlaşca    lei 822.00
               idem      Oltu      lei 175,49
               idem      Bolgrad   lei 186,00
                                     1.183,49 lei total
     Pentru cari d. Comisar general român a intervenit cu nota Nr. 31 din 11 Ianuarie, 25 Ianuarie, 10 şi 28 Ianuarie 11/78 către d. comisar general rus, spre a plăti aceşti bani pentru căutarea gradelor de jos militare şi subscrisul primind banii In cestiune, are onoare a Înainta domniei voastre următoarele monezi spre a se trimite locului competente şi vă roagă să binevoiţi a da ordin să ni se respundă de vărsarea lor.
Natura monezilor               lei   bani 
  20 imperiali a 20. 60 frs. = 412     00 
   192 ruble argint a 4 frs. = 768     00 
3 lei noui monedă românească =     3      
     50 centime în mărunsişu =         50 
                               1.183   50 
Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru etc.
[Min. Af. Ext., dos. Nr. 63, f. 14.]
                             655
Târnac, 13 Februarie 1878
                                            Ordin circular,
     Daţi ordine tuturor corpurilor de sub comanda Dvs. a se ţine gata de ple care la cel dintâi ordin ce va da Divizia, având a trece în ţară.
                                        Comand. Diviziei 4-a, General Anghelescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 529, f. 102.]
                                   312
www.dacoromanica.ro
656
Calafat, 13 Februarie 1878
                  Domnule Colonel,
     D-voastră ştiţi căbordeele aflate în tabără nu sunt suficiente pentru a conţine trupele noi^venite, ceeace face să existe aglomeraţiune, cauză puternică de a produce afecţiuni grave; pe lângă aceasta, se poate adăuga că trupele nu primesc lemne pentru încălzirea bordeelor şi multe din acestea n’au chiar nici uşi nici ferestre, din care cauză numărul bolnavilor cu boale grave prin răcire a crescut într’un mod îngrijitor. în interesul sănătăţii oamenilor şi pentru ca răul să nu ia pro-porţiuni mai mari, vă rog cu onoare să interveniţi ca cel puţin o parte din trupele din tabără să fie cantonate prin sate, iar acelor care rămân, să ordonaţi repararea bordeelor şi darea lemnelor de încălzire. Ca măsuri preventive, vă rog a da ordine ca exerciţiile să aibe o durată cât se poate mai scurtă şi numai o dată pe zi. Este bine a se da trupei vin în fiecare zi, şi a se da o mai mare îngrijire pentru calitatea, cantitatea şi preparaţiunea alimentelor.
                                                     Medicul Cap Diviziunei,
                                                          Dr. Nicolescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 629, f. 394.]
                                                 657
Iaşi, 13 Februarie 1878
     Nr. 785
     Am onoare a vă alătura, pe lângă presenta, un tablou despre resultatele-activităţii acestui Comitet dela înfiinţarea lui şi până la finele anului 1877 supunând acele resultate la binevoitoarele Dvoastră aprecieri. Mai am onorul a vă înainta peste curând şi un tablou detailat despre răniţii ostaşi români trecuţi prin Îngrijirea Spitalelor, întocmite în Turnu Măgurele şi în Iaşi de către acest ' Comitet, dimpreună cu o dare de seamă definitivă, care să cuprindă şi gestiunea dela 1 Ianuarie anul present până la finele lui Fevruarie, când atuncea Comitetul judecând misiunea sa terminată în privirea bravilor răniţi, va îndrepta solicitudinea sa către văduvele şi orfanii remaşi în urma lor.
     în privirea misiunii îndeplinite de Ambulanţa acestui Comitet pe câmpul de luptă, împrejurări mai tari decât voinţa noastră, ne-au împiedicat de a culege date asupra activităţii ei, raporturile nu vă pot însă lipsi, Domnule Ministru, că şi pe acel teren Comitetul a făcut posibilul pentru a-şi îndeplini cu sânţenie, datoria sa.
     Nu pot, Domnule Ministru, să las să treacă această ocasiune, fără a semnala la atenţiunea şi solicitudinea Guvernului, purtarea şi faptele meritorii ale persoanelor care în vederea patrioticului devotament de care au dat probă, sunt demne de o încurajare.
                                    313
www.dacoromanica.ro
     Fără a mai reveni asupra recomandaţiei ce mi-am permis personal de & vă face anteriormente, cu privire la mărinimoasele servicii aduse causei de binefacere de către unele membre din Comitet, — recomandaţie ce rog cu tot respectul a nu se trece cu vederea, — Comitetul simte că ar lipsi la una din principalele sale datorii, dacă nu ar insista ca şi următoarele persoane să fie obiectul unei * distincţiuni din partea Guvernului.
     Aşa la serviciul Ambulanţei: Domnul Dr. N. Ursulescu, ca medic şi şef al Ambulanţei.
     Domnii Interni Caraiani şi Rizo.
     în mijlocul luptei dela începutul resbelului şi până în momentul intrării trupelor române în Vidin, necontenit la avantposturi şi în foc, este cred just a se ţine seamă de eminentele servicii ce a adus: — tot la Ambulanţă, intendentul ei, Dl. Grigore Aihipp a dat probe de activitate şi devotament.
     La Spitalul din Iaşi, o menţiune excepţională merită Dr. N. Ghenca, ca director al acestui stabiliment; graţie neobositelor sale stăruinţe, şi a unei abne-gaţiuni, demnă de toată lauda, Spitalul a putut fi pus şi menţinut în stare a face servicii reale bravilor noştri ostaşi.
     Deasemenea şi Dl Dr. Filipesco, medic de merite reale a dat serviciile sale gratis, şi a intervenit la însănătoşirea a mai tuturor răniţilor dimpreună cu Dl. Medic Şef Ciurea.
     Comitetul mai recomandă la binevoitoarea Dvoastră atenţiune pe Dr., Titus (?), care în calitate de Secretar şi Şef al Cancelariei a adus servicii serioase Comitetului, dela înfiinţarea lui şi până în present, şi, prin urmare, a luat o parte activă în mişcarea şi d.esvoltarea tuturor operilor de binefacere.
     Aducând aceste la cunoştinţa Dvoastre, mă măgulesc cu plăcuta ideie, că graţiosul Dvoastră concurs, Dle Ministru, nu va lipsi Comitetului în îndeplinirea acestei a sale dorinţi, atât de legitimă.
     Cu această ocasiune am onorul a vă încunoştiinţa că Comitetul a oferit Serviciului Sanitar al Armatei tot materialul Ambulanţei sale dela Belarada şi a Spitalului său din Turnu; după care, cred că Dl General Davilla vă va fi înaintat cuvenitul raport.
     Primiţi, etc.
                                                              Vice-Preşed.inte...
     Secretară...
      [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 3269. f. 140.]
                                        658
Bucureşti, 13 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Am onoare a vă transmite pe lângă aceasta în copie telegrama Comandantului Flotilei sub Nr. 249 rugându-vă, D-le ministru, ca după ce vă veţi
                                        314
www.dacoromanica.ro
informa de cele ce conţine să binevoiţi a dispune de a se ridica torpilele de către armata rusă.
     De rezultat vă rog, D-le Ministru, a mă onora cu răspunsul d.-v.
     Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea consideraţiei mele.
                                              p. Ministru, Barozzi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 41.]
                                         659
[Calaraşi,] 13 Februarie 1878
                   Domnule Comandant,
     In urma apelului ce am făcut damelor ialomiţene, primindu-se dela Domnişoarele M. Moldoveanu din comuna Cegani 400 dramuri scamă şi 20 franci pentru răniţii dela 14 Ianuarie, am onoare a trămite atât scama cât şi banii pe lângă aceasta, rugându-vă să binevoiţi, ca conform dorinţei exprimate de numitele Domnişoare să binevoiţi a face a se da fiecărui soldat din cei răniţi câte 2 franci. Primiţi vă rog, Dle Comandant, asigurarea consideraţiunii mele.
                                              p. Prefect, Murgeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 434.]
                                      660
Călăraşi, 13 Februarie 1878
     Cu adresa Prefecturii Distr. Ialomiţa Nr. 1782 primindu-se 400 dramuri scamă şi 20 franci oferiţi de Domnişoarele M. Moldoveanu pentru răniţii români, am onoare a vă raporta, rugându-vă, D-le general, să binevoiţi a face de a se publica mulţumirea în Monitorul oficial.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246. f. 416.]
                                      661
fTurnu-Măgurele,] 13 Februarie 1878
                  Domnule General,
     Am onoarea să vă trimit, aci anexat, şase jumătăţi de imperiali, pe care vă rog a-i da comandantului regimentului 2 de Dorobanţi in cantonament la Nicopole, ca despăgubire pentru cei doi boi, aparţinând acestui regiment, şi care au fost omorâţi din greşală de către marinarii, făcând parte din echipajul vasului « Şiştov » aparţinând Marinei Imperiale Ruse.
                                                      Novosilschi,
                                         Colonel al Marinei Imperiale Ruse [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 639, f. 357. Originalul în limba franceză.]
                                      315
www.dacoromanica.ro
662
Bucureşti, 13 Februarie 1878
     Nr. 91
                   Domnule Comisar General,
     Regimentul 122 de infanterie din Tambov, plătind o taxă ilegală de 74 ruble şi 80 de copeici pentru exportul a 110 capete de vite prin vama română de la Turnu-Severin, Guvernul dvs. s’a grăbit a restitui acestui regiment, prin mijlocirea mea, o sumă pe care o credea echivalentă celeia luată de vameşii de la Turnu, adică 199 fr. Aceşti bani însă nu reprezintă decât 49 ruble şi 75 copeici şi Statul Major mă roagă să cer binevoitorul dvs. sprijin pentru a cere să se achite casei regimentului din Tambov cele 25 de ruble 13 copeici şi 3/4, care au rămas neplătite.
     Vă rog să binevoiţi a primi, Domnule Comisar General, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                    p. Comisar,
                                                                      I. Dabija
     [Rezoluţie.] Se va interveni pe lingă Minister spre a se cere dela Ministerul Lucrărilor Publice complectarea sumei.
                                                                    G. M. Ghica
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 519. Originalul in limba franceză.]
                                                  663
Roman, 13 Februarie 1878
     Nr. 1147
                    Domnule Ministru,
     Comisia spitalicească a spitalului «Virtutea militară» înfiinţat şi întreţinut aici în Roman cu 150 paturi, pe comptul ofrandelor publice ş’a încheiat sama de încasările şi cheltuelile băneşti pe timpul până la 1 Ianuari0 anul curent. Vă rog, domnule ministru, să binevoiţi a dispoza să se publice în monitorul oficial, anexata aci copie de pe acea samă,') spre cunoştinţa publică. In cursul zilelor viitoare va fi încheată şi se va da asemenea publicităţii sama pe lunile Ianuarie trecut şi Februarie curent. Tot odată vom da publicităţii lista minuţioasă şi nominală a tuturor ofrandelor făcute acelui spital. Primiţi vă rog, domnule ministru, asigurarea profundului meu respect.
                                                                           Prefect,
                                                                        C. Brăescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4903, f.268.]
     ') Trimisă la Ministerul de Răsboi cu Nr. 2345 din 16 Februarie.
                                    316
www.dacoromanica.ro
664
Bucureşti, 13 Februarie 1878
     Am onoare a vă transmite copie după raportul sub No. 1211 ce am primit de la prefectul judeţului Iaşi, prin care arată calamitatea epidemică ce ameninţă populaţiunea oraşului, infecţiunile ce produc numeroşii prizonieri turci ce se transportă In Rusia, cum şi mulţimea spitalelor Înfiinţate In acel oraş şi vă aduc rugăminte, domnule ministru, ca In vederea celor expuse de prefect şi a mijloacelor ce propune pentru apărarea populaţiunei de răul ce o ameninţă, să binevoiţi a regula cele ce veţi găsi de cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4891 f. 181.]
                                      Anexă
                               la documentul Nr. 664
                                                                       [Iaşi,] 6 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Nu pot trece cu vederea Împrejurări de mare gravitate şi nici aşi putea asuma asupra-mi o răspundere pe cătă vreme nu le-aşi supune cunoştinţei Domniei Voastre, fiind convins că veţi lua imediat dispoziţiuni spre Îndreptare răului ce poate ameninţa pe cetăţenii urbei Iaşi.
     Domnule Ministru! Cunoaşteţi că armatele imperiale ruse de la intrarea lor In România, au aglomerat un număr considerabil de spitale In oraşul Iaşi, aşa fel că fără distincţiune, fie In centru oraşului, fie In părţile sale laterale, au Închiriat un număr imens de case, transformându-le In spitale, Încât mai tot oraşul, cu drept cuvânt, se poate zice că este un spital. Nu mă voi ocupa a constata dacă sunt sau nu toate aceste case In condiţiune de a servi de spitale, ceeace Insă este constant că orice măsuri s’ar fi luat, totuşi condiţiunile de higienă şi salubritate publică nu pot fi păzite pentru a putea scăpa pe orăşeni de contagiune de boale, pe câtă vreme serviciul acestor spitale din oraş, se face In mod de a fi In contact cu orăşenii ce circulă In tot minutu pe acele strade pe unde se transportă morţii, bolnavi ruşi şi turci, atinşi de boalele cele mai contagioase precum tifosul, dezin-teria şi poate şi vărsatul negru. Apoi aceste spitale sunt mai cu osebire înbulzite cu bolnavi prizonieri.. . care cad ca muştele pe drum şi pe la gări şi care In număr de mii pe toată ziua îi transportează trenurile ... şi care trenuri stau zile întregi la gara acestui oraş, din care trenuri se asvărl Întâi bolnavi şi morţi şi apoi sănătoşi pentru a-i schimba de haine. Aceste haine sunt sdreanţă plină de puroaie de răni, de boale diferite; aceşti bolnavi sunt mai toţi atinşi de boale contagioase, iar morţii în număr de peste 50, in fiecare tren se ţin Intr-o baratcă până .se înmormântează, alte dăţi şi zile Întregi.
                                          317
www.dacoromanica.ro
     Bolnavii şi morţii traversează oraşul pe strade până ce ajung la spitale şi cimitir, din care bolnavi unii adesea mor pe uliţe chiar. Necurăţenia ce lasă aceşti prizonieri ....ce circulă prin gară în timpul cât staţionează la gară, nu sunt
în stare a v’o descrie, tot ce vă pot spune este, că pe toată ziua compania liniei ferate transportă câte cinci vagoane afară din gară cu necurăţenie rămasă dpla ei.
     Tot ce vă mai pot spune încă, Domnule Ministru, este că locul tot împrejurul gârei este atât de infectat, aerul la gară chiar este atât de viciat, că nu se poate respira. Apoi că morţii ce se duc la cimitir, adesea se duc descoperiţi pe droage din care cad cadavrele pe uliţe; că ei se în groapă fără a se turna deasupra lor var; că morţii se ţin zile, până se îngroapă
Primăria şi Prefectura poliţiei cu energie au luat toate măsurile putincioase ce sunt de resortul ei în asemenea privinţă, spre a putea scăpa oraşul de o contagiune mai vârtos ce are a fi inevitabilă îndată ce vor începe căldurile. Dar acestea nu pot fi de ajuns şi nici o garanţie pentru viitor, cu atât mai mult că toţi orăşenii sunt cuprinşi de o teroare panică şi chiar unele familii voesc a părăsi oraşul. Aceasta dar m’a pus în poziţiune, Domnule Ministru, ca să vă pun, cu tot respectul, în vedere aceste împrejurări şi să vă rog să binevoiţi a lua dispoziţiunile următoare, pentru ferirea unui aşa rău şi anume: De a se mijloci ca aceste spitale îndată ce va veni finele lunii Martie, mult cele întâi zile ale lui Aprilie, să fie transportate afară din oraş pe platou] dela Tătăraşi, înainte dela barieră afară, unde primăria s’a şi obligat a le desemna un loc. Că toţi prizonierii turci şi bolnavi ruşi, ce trec în Rusia să nu mai staţioneze la gară zile întregi, că turcii să treacă înainte la Ungheni unde să fie schimbaţi şi îngropaţi morţii, lucrul ce după înţelegerea ce am avut cu D. Director a companiei Căilor ferate, se poate executa fără ca să se mai oprească trenurile cu prizonieri aci şi apoi ce este mai esenţial ca autorităţile ruse, să-şi ridice spitalele de devale de gară, stabilindu-le la Ungheni unde şi Prutul ce trece îi poate lua cu el acele necurăţenii rămase; dar cu un număr mare de oameni să lucreze mai mult timp acolo la gară, să cureţe locul pe toată circonferinţa ce este acoperită cu necurăţenie, răzăluind zăpada, gheaţa şi chiar pământul de câţiva centimetri şi toate acestea transportate la o distanţă de oraş sau date in apa Bahluiului, cum şi gara şi toate încăperile din jurul ei, vagoanele desinfectate.
     Toate acestea supuindu-le la aprecierea Domniei Voastre, vă rog, Domnule Ministru, a lua orice dispoziţiuni veţi credQ mai nimerit spre a mai feri oraşul de o calamitate pe lângă altele de care cu durere sufere până acum.
     Binevoiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni.
                                                                     p. Prefect,
                                                                     G. Pruncu
                                    318
www.dacoromanica.ro
     [Rezoluţie:] 10 Feb. 1878: Să se comunice d-lui ministru de afaceri streine şi a binevoi » regula cele de cuviinţă spre Îndreptarea răului.
         fArh. St. Buc., Min. Int. Div., Com., dos. Nr. 4891, f. 180]
                                      665
Belarada, 14 Februarie 1878
                                         Ordin Circular
     Am observat în mai multe rânduri, că ţinuta atât a ofiţerilor, cât şi a trupei lasă de multeori de dorit, prin aceia că era neîngrijită şi nereglementară.
     Dacă până acuma nu am făcut observaţiile mele, este că atât greutăţile serviciului, cât şi timpul aspru făcea dificilă stricta observaţie a lor. Acuma că timpul s’a îndulcit, cum şi serviciul uşurându-se, asemenea abateri nu mai trebuiesc tolerate.
     Totodată am observat oameni din trupe ce merg izolat, umblă prin Vidin într’o stare de beţie nepermisă unui soldat român.
     Doresc ca pe viitor, asemenea oameni să fie pedepsiţi pe dată, după cum Inerită.
                                 Comandantul Corpului de Vest, General I. Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 529, f. 133.]
                                      666
Belarada, 14 Februarie 1878
     Comandantul Diviziei Il-a raportează că trupele care sunt în garnizoană la Vidin, sunt în lipsă cu totul de furaj şi lemne şi cere autorizarea ca să dea ordin intendenţei Diviziei să cumpere, căci sunt alţi cumpărători care vroesc să ia tot furajul ce este pe acolo şi nu se va mai putea găsi sau vor fi nevoiţi a cumpăra mai târziu cu preţuri mult mai ridicate.
     Supun această cerere marelui Cartier, ca să încuviinţeze de urgenţă părerea comandantului diviziei.
                                                       General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 78. Telegramă.]
                                      667
Bucureşti, 14 Februarie 1878
     Nr. 2353
                  Domnule General,
     Pentru asanarea lacurilor infectate de cadavrele animale lăsate neîngropate pe căile Bucureşti-Giurgiu-Zimnicea-Turnu Măgurele, fiind necesitate de măsuri
                                      319
www.dacoromanica.ro
energice de executare, vă rog domnule General să daţi ordin urgent regimentului 3 Călăraşi ca, cu Începere chiar de mâine 15 curent să pue la dispoziţia Direcţiei Generale a serviciului sanitar, 4 ofiţeri cu numărul de călăraşi necesari.
     Acest serviciu se conduce de către domnul veterinar şef al raionului I, A. I. Locusteanu şi se Împarte In 4 circumscripţiuni cu reşedinţele In Giurgiu, Zimni-cea, Alexandria şi Turnu Măgurele,
     Fiecare circumscripţie va avea un veterinar, un ofiţer şi mai mulţi călăraşi.
     Ofiţerii cu ajutorul călăraşilor ajută administraţiunea pentru a strânge carele şi oamenii necesari, fac a se executa operaţiunile pentru asanarea după instrucţiunile date de veterinar, inspectează împreună cu veterinar circumscripţiunea lor şi efectuează plăţile necesarii pentru asanarea lucrărilor şi transportul personalulu.
     Ofiţerii şi călăraşii pe tot timpul acestui serviciu, vor avea peste alocaţiile reglementare câte 10 lei pe zi de ofiţer şi 70 bani pentru fiecare călăraşi care se va plăti către Ministerul de Interne.
                                                                 p. Ministru, Barozzi
            [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 430 a., f. 124.]
                                          668
Bucureşti, 14 Februarie 1878
     Opriţi călăraşii care sunt strict necesari pentru serviciul poştei, iar restul îl veţi pune la dispoziţia maiorului Pandrav, pentru transportul materialului de artilerie, luând Insă Înţelegere cu numitul Maior dacă se angajează a procura furajul necesar, la cas contrariu daţi oameni de infanterie.
                                            p. Ministru, Colonel Barozzi
     [Rezoluţie:] Maior Pandrav, Măgurele. Vă pun în vedere acest ordin şi îmi veţi raporta mai jos despre cele ce cuprinde. îmi veţi raporta încă unde vă poate găsi autoritatea în caz de necesitate.
                                                      Comandantul Cetăţii Nicopoli, General Zelcari
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 815, f. 1425.]
                                      669
Bucureşti, 14 Februarie 1878
     Aprob dislocaţia regimentului 8 Dorobanţi In Călăraşi, cerută de Dvs. prin raportul Nr. 215.
                                   Comandantul Diviziei III, General Racoviţă
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 447. Telegramă.]
                                    320
www.dacoromanica.ro
670
Poiana, 14 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Escadronul mixt fiind compus jumătate cu călăraşi din al doilea regiment, iar jumătate din acest corp, vă rog să binevoiţi a dispoza desconcentrarea lui, spre a se putea întoarce fracţiunile din care se compune la părţile respective.
     Aceasta în interesul administraţiei, având în vedere, că acest escadron este cel dintâiu, care a eşit în campanie şi în tot decursul unui an de campanie, călăreţii din al 2 regiment, nu au primit niciun fel de muniţie. Astfel că astăzi se găsesc aproape desculţi şi cu ţinuta foarte degradată.
     Osebit de aceasta plutonul de escortă ce era la Nicopole pe lângă domnu General Lupu, întrunindu-se acuma la Statul-Major al Regimentului, vă rog să binevoiţi a dispoza desconcentrarea lui dară şi d-stră găsiţi de cuvinţă.
                                      Comand. Regimentului, Colonel Dumitrescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 651, f. 29*.]
                                                 671
St. Petersburg, 14 Februarie 1878
     Am citit Domnului Giers Nota asupra Independenţei şi admiterii României la Conferinţă; i-am lăsat copie. Am pledat cauza admiterii în sensul Notei, dvs. Nr.. .In ce priveşte independenţa mi-a răspuns că Rusia o va sprijini în Conferinţă şi nădăjduieşte că Puterile Garante o vor consfinţi. In ce priveşte admiterea, mi-a spus că trebue să consulte şi pe Cancelar şi că voi avea mâine răspunsul ; a adăogat totuşi că admiterea cu titlu consultativ ar fi posibilă, dar i se pare cu neputinţă admiterea cu voce deliberativă, căci ar trebui primite în acest caz Serbia şi Muntenegrul şi ar trebui schimbat tribunalul european instituit de către Tratatul din Paris. Am răspuns între altele că situaţia geografică, interesele politice şi comerciale ale acestor state, le dau dreptul de a participa, în aceiaşi măsură ca şi Puterilor garante, la reglementarea afacerilor în Orient, şi că, pentru a face o operă dreaptă şi durabilă, este just a primi în concertul european toate aceste state din Orient, pe picior de egalitate.
                                                                General Ghica
         [Documente Oficiale din corespondenţa diplomatică, p. 63. Textul ca şi originalul în limba
     franceză. Telegramă.]
                                                672
Bucureşti, 14 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Ca urmare la nota mea cu data de 30 Ianuarie trecut, sub Nr. 524, mă grăbesc să informez pe Excelenţa Voastră că autorităţile noastre militare sunt de părere
21  -c. 313
                                     321
www.dacoromanica.ro
că masurile luate de Colonelul Ostrovercov, in urma morţii lui Edem-Paşa, sunt cu totul în afara competinţei autorităţilor române, fiind dat că din clipa în care Edem-Paşa s’a constituit prizonier rus, el nu mai depindea decât de autorităţile ruse.
     Generalul Drenteln are bănueli asupra bunei credinţe [cu care au fost formulate] multiplele acuzaţii împotriva Colonelului Ostrovercov.
     El a delegat totuşi pe unul din funcţionarii săi pentru a verifica chiar la faţa locului, faptele expuse în Nota dvs. cu data de 17 Ianuarie trecut, sub Nr. 766.
     Aducând cele ce precedă la cunoştinţa dvs., folosesc prezenta ocazie pentru a reînnoi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                           Stuart
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 28, f. 92. Originalul în limba franceză.]
                           673
Bucureşti, 14 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     După cum veţi vedea din anecsata aci în copie adresă către Ministerul de Resbel s’au şi luat dispoziţiuni ca odată cu încetarea ostilităţilor să se redea comerţului mijloacele de transporturi fluviale în părţile dela Nicopoli în sus, ceeace a şi dat loc unui ordin circular către comandanţii de puncturi respectivi. Am deci onoarea a vă ruga, d-le ministru, ca şi din parte-vă să daţi ordine către toate biurourile vamale după litoralul nostru, ca să permită exportaţiunea, conform regulelor şi legilor vamale.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 31.]
                            674
Călăraşi, 14 Februarie 1878
     Doamna Eleonora Grigoriu din Comuna Acsintele, oferind pentru soldaţii români răniţi 230 dramuri de scamă, am onoare a trimite Dvs. pe lângă aceasta într’un pachet, de a cărui primire vă rog a-mi răspunde. Primiţi Dle Comandant asigurarea consid. mele.
        Director,                                                      Prefect,
       A. Petrescu                                                     Obedeanu
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246, f. 450.]
                                    322
www.dacoromanica.ro
675
Brăila, 14 Februarie 1878
     Domnul Prefect local prin adresa No. 1183 in urma cererii ce i s’a făcut de către Dl. Comandant girant al escadrei imperiale ruse, prin nota No. 101, mă invită ca, prin înţelegere cu Domnia Voastră, să procurăm un loc în port mai jos de debarcaderul francez, pentru a construi un debarcader, pentru escadra imperială rusă, şi care loc să fie cât se poate mai spaţios, pentru că această escadră are multe bastimente.
     Subscrisul, făeându-vă despre aceasta cunoscut, vă roagă, cu onoarp, Domnule Primar, să binevoiţi a delega o persoană care veţi crede de cuviinţă, ca în unire cu Dsa, să delimităm locul ce trebue a se pune la dispoziţia Dlui Comandant girante al escadrei imperiale, pentru expusul sfârşit.
     Primiţi vă rog, Domnule Primar, inciedinţarea prea osebitei mele contide-raţiuni.
         [Arii. Primăriei Brăila, dos. 44/1877, fol. 281. Copie fişă M. St. M.]
                                       676
Brăila, 14 Februarie 1878
     La nota Dv. No. 1183 am onoarea a răspunde că din cuprinsul ei nu se constată unde voeşte Dl. Comandant rus a face sau a construi acel debarcader, căci debarcaderul francez, car° ss ia ca punct de plecare, este destinat prin convenţie, cel de pe cheiu alăturea cu fostul vad al sacagiilor de din josul căruia nu se poate acorda nimănui permisiunea a reconstrui debarcadere, căci după cum se ştie în genere, cheiul este deja in lucrare.
     Afară de aceasta apoi, nu se vede zicându-se în cererea Dlui Comandant rus, că construcţia ce voeşte a face şi va fi cu titlu provizoriu sau stabil, fiindcă dacă Domnul Comandant înţelege a construi un debarcader f.ix şi stabil, atunci în acest caz, urmează a se pronunţa categoric, fiindcă după lege nu se poate face concesiuni decât cu consimţământul şi aprobarea guvernului.
         [Arh. Primăriei Brăila, dos. 44/1877, fol. 262. Copie fişă M. St. M.]
                                      677
Turnu-Măgurele [,14 Februarie 1878]
     La 12 şi 13 curent am mai predat intendenţei militare numai pentru trebuinţa spitalelor 485 arbori, în lungimea lor naturală tăeţi din pădurea statului Dorobanţu, aduşi în 42 care. Comunic respectos spre ştiinţă.
                                                 p. Prefect de Teleorman, Vlădăşescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f.551. Telegramă.]
                                     323
www.dacoromanica.ro
678
Buzău, 14 Februarie 1878
     Dela 12 ora 9 dimineaţa şi până la 13 curent ora 4x/2 astăzi dimineaţa au trecut pe Calea ferată prin acest district cinci trenuri cu soldaţi, materiale sanitare ruse şi jandarmi români călări compuse din:
     28 vagoane cu soldaţi Ruşi.
     61 vagoane cu material 28 vagoane sanitare.
     30 vagoane cu jandarmi români călări spre Iaşi.
     Supun respectuos cunoştinţei Dvs.                              p. Prefect,
                                                                    Criteann
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5176, f. 266. Telegramă.]
                                       679
Brăila, 14 Februarie 1878
     In cursul nopţei şi a zilei de 13 curent au trecut spre Moldova două trenuri având 53 vagoane cu soldaţi Români şi răniţi Ruşi. Spre Bucureşti două trenuri având 67 vagoane cu infanterie rusă şi material de rezbel.
                                                                    p. Prefect,
                                                                    V.  Ionescu
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. 5176, f. 267. Telegramă.]
                            680
[Nicopole,] 15 Februarie 1878
     Regimentul Nr. 10 de aci, a primit dela Divizia Il-a activă o circulară, prin care i se cere a arata care sunt şefii de corp, care nu au primit Virtutea Militară, spre a li se da.
     Bazat pe cele sus citate, rog a se preţui că, Colonelul Coslinsky a fost de fapt comandantul Cetăţii Nicopoli, până la venirea subsemnatului şi că prin serviciul sân şi prin posiţia sa, este de drept a fi considerat ca şef de corp.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 815, f. 1428.]
                                      681
Nicopole, 15 Februarie 1878
     Depeşa prin care cer îngroparea pieilor dela Bresleniţa, este rc»ultatul formalităţilor. Prin formalităţi văzând că nu pot obţine niciun resultat, am întrebuinţat mijloace particulare şi astfel am obţinut trei franci pe perechea de pei, cu bun cu rău, afară de cele putrede cu desăvârşim.
                                    32â
www.dacoromanica.ro
     Rog a mi se răspunde de urgenţă dacă se aprobă sau nu, a se vinde pe acebt
preţ.
            [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos..Nr. 815, f. 1429.]
                             682
Vidin, 15 Februarie 1878
     Neputându-se rechiziţiona în Vidin şi neprimindu-se provisii de acolo, am regulat ca corpurile rămase în Vidin să se hrănescă singure, câte 60 bani pe zi de om. Insă aflându-se câte un batalion din regimentele 4 şi 5 de linie şi care se va hrăni în bani, pe când al doilea batalion din fiecare va primi în natură, spre a nu se aduce complicaţii, este loc a se da ordin ca unul din acele regimente, să rămână aci întreg şi aceasta îndată, căci hrana în bani am regulat să înceapă din 16 curent.
                                    Comand. Diviziei 2 active, General Cerchez
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 88. Telegramă.]
                                        683
Calafat, 15 Februarie 1878
      Trupele se vor disloca în curând. Nu vor rămânea in Vidin decât două regimente din divisiunea Leca. Se va avea aceasta în vedere.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 78. Telegramă.]
                                       684
[Calafat,] 15 Februarie 1878
                                          Ordin Circular
     Trupele în timpul cât au stat peste Dunăre, din cauza lipsei de locuinţe, găsindu-se într’o stare care are nevoe a se ameliora, după cum chiar D-l Medic Şef al Diviziei arată prin raportul său No. 156, se invită D-nii şefi de Corpuri a da ordine ca trupele să facă exerciţiu numai odată pe zi şi todeauna după ora 12 şi din suma destinată pentru cumpărarea vinului să li se dea la fiecare, cel puţin de trei ori pe săptămână, vin să bea.
     Aceasta în interesul sănătăţii oamenilor.
                                      Comandantul Diviziei, Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 260-a, f. 25.]
                              325
www.dacoromanica.ro
685
Bucureşti, 15 Februarie 1878
     Sunt informat că compania de geniu telegrafică a primit ordin de a pleca peste Dunăre; vă rog regulaţi ca această companie să plece cea din urmă după cum v’am mai rugat ca să nu rămâie materialul telegrafic espus şi linia nesupravegheată până la desfiinţarea ei. Binevoiţi a răspunde.
                                                          Director General,
                                                            C. F. Robescu
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 63. Telegramă.]
                            686
Călăraşi, 15 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Am onoare a înainta domniei-voastre pe lângă aceasta procesul-verbal dresat de membrii comisiunii comunei Murgeanca asupra pagubelor suferite de unii din locuitori cu ocazia transporturilor ce au făcut pentru intendenţa rusă, binevoiţi vă rog, domnule Ministru, a primi asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                  Prefect,
                                                                  Obedeanu
           [Arh. St. Buc., Min Int. Div. Com., dos. Nr. 5073, f. 144.]
                             687
St. Petersburg, 15 Februarie 1878
     Domnul de Giers mi-a raportat răspunsul Principelui-Cancelar la conţinutul telegramei Nr. ... Este cam ce v’am telegrafiat ieri: în ce priveşte independenţa noastră, putem să ne bazăm pe sprijinul Rusiei, fiind dat că această chestiune este una din condiţiile preliminariilor păcii. Principele-Cancelar nădăj-dueşte că ea va fi sancţionată de către Conferinţă. Principele-Cancelar n’are nimic împotrivă ca România să trimeată la Conferinţă o delegaţie cu titlu consultativ ; în ce priveşte admiterea ţării noastre cu voce deliberativă, Principele np poate lua iniţiativa, nici nu poate să ne sprijine, fiind dat că o asemenea propunere n’are sorţi să fie admisă de către Puteri, din motivele desvoltate încă de ieri de către Domnul de Giers.
                                                                 General Ghica
         [Documente Oficiale din corespondenţă diplomatică, 1880, p. 64—65. Textul ca şi originalul tn limba franceză. Telegramă.]
                                  326
www.dacoromanica.ro
688
Bucureşti, 15 Februarie 1878
     Nr. 2197
                   Domnilor Epitropi,
     Am onoare a vă ruga să binevoiţi a dispoza instalarea Căpitanului Morţun Constantin din Regim. 5 de Linie, rănit in lupta de la Plevna, în unul din Spitalele Brâncoveneşti ce se dirige de D-voastră.
     Primiţi vă rog, Domnilor Epitropi, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                            p. Ministru, Barozzi
           [Arii. St. Buc., Spit. Brîncoveneşti, dos. Nr. XLV, f. 116.1
                             689
Londra, 15 Februarie 1878
     Am avut ieri o foarte lungă şedinţă la Primul Ministru.... Mi-a pus nesfârşite Întrebări asupra purtării Ruşilor faţă de Guvern şi faţă de populaţie, asupra sim-ţămintelor ţării faţă de ei, asupra efectului pe care l-au produs făgăduslile şi •ofertele Generalului Ignatiev, asupra intereselor pe care le are Austria cu privire la navigaţia pe Dunăre; m’a întrebat dacă Principele Bismarck manifestase vreun sentiment oarecare în legătură cu cererea Ruşilor. După ce a ascultat explicaţiile pe care i le-am putut da, mi-a răspuns că este doritor a face României tot binele cu putinţă şi că trebue aşteptate conferinţele.
     Poate nu crede la urma urmei că va fi uşor de adunat Congresul din pricina greutăţilor pe care le face Rusia, astfel încât războiul n’ar fi exclus. Se vorbeşte şi de ajutoare cerute de Austro-Ungaria.
     Astăzi m’am dus din nou la Ministrul Afacerilor Străine, care a devenit foarte războinic când e vorba de integritatea Imperiului Otoman; i-am spus, întocmai ca Primului Ministru, că Anglia nu s’a interesat până acum de România decât ca o parte a Imperiului Otoman şi nu de România ca atare, pe când Franţa, mai bine informată, ne-a susţinut ca pe o naţiune cu aptitudini mai mari decât acelea ale altor popoare ale Orientului, pentru civilizaţia şi ideile occidentale .şi pentru instituţiile constituţionale; că ea ne ajutase în sforţările noastre către progresul şi desvoltarea politică şi că astfel îşi câştigase dreptul la recunoştinţa ^i iubirea noastră; acum este rândul Angliei să ne susţină şi să ne ajute să nu pierdem ce am câştigat cu atâta muncă şi atâtea sacrificii şi să nu dea voie să fim daţi înapoi. Mi-a răspuns că aşa vede şi el chestiunea românească.
                                              Ion Ghica
         [M. Kogălniceanu, Acte şi Documente din corespondenţă diplomatică p. 43—44. Textul ca şi originalul în limba franceză.]
                                327
www.dacoromanica.ro
(.90
Bucureşti, 15 Februarie 1878 Nr. 2437
                     Domnule Ministru,
      Presentându-vă în original această petiţiune înregistrată la Nr. 2003, vă rog cu onoare să binevoiţi a lua cunoştinţă de coprinsul ei şi a disposa, dacă credeţi posibil să se amâne urmărirea de care este ameninţat reclamantele asupra averei fratelui său, care acum se află în campanie, până după desconcentrarea trupelor, căci dacă după cum se spune în acea petiţiune s’ar vinde averea sol. datului, este ameninţat să rămâe pe drumuri şi ar avea efectul unei triste resplătirî pentru serviciile ce a adus ţărei.
      Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea osebitei mele eonsideraţiuni.
                                                p. Ministru, Barozzi
      [Rezoluţia:] Se va comunica în original acea petiţiune Proc. Trib. Vaslui cu invitare ca studiind rasul şi văzând că Trib. contra legei dela April 1877 a luat dispoziţiuni contra averei unei persoane co se găsea concentrată, să stăruiască pe lângă Trib. a face să se revoace-aceasta...
      De rezultat se va comunica imediat.
                                                                              Bond...
               [Arii. St. Buc., Min. Justiţiei, dos. î\r. 327, f. 289 neinv.]
                              691
Brftila, 15 Februarie 1878
      Dl. Comandant girente al escadrei Ruse la întrebarea ce i-am făcut în urma notei Domniei-Voastre cu No. 579, de a ne arăta care este locul ce voeşte pentru construirea unui debarcader pentru escadra rusă, mi-a răspuns că locul ce şi-a ales este acela dela Feld-Post, puţin mai jos de actualul debarcader francez, şi afară de acesta va mai ocupa şi pe acela al vapoarelor otomane, care astăzi se găseşte liber.
      Aceasta se supune cu onoare la cunoştinţa Domniei-Voastre ca răspuns la nota No. 579.
          [Arh. Primăriei Brăila, dos. 44/1877, fol. 284, Copie fişă M. St. M.,]
                                       328
www.dacoromanica.ro
692
[Bucureşti], 15 Februarie 1878
                    Domnule Ministre,
      Intendenţa prin nota Nr. 6658 intervine ca în vederea certificatelor Nr. 6657 şi 6656 să binevoiţi a încuviinţa societăţii de aprovizionare libera impor-taţiune fără plată de drepturi a una sută optzeci şi patru colete cu diferite articole de fier, precum şi a altor optzeci şi trei colete articole de lemn pentru cuptoarele fabricilor de pesmeţi, destinate pentru serviciul armatelor imperiale.
      Supun cele ce preced înaltei d-voastre decisiuni,
      Primiţi vă rog, Domnule Ministre, încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                              Delegat special, Vlahide
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 44, f. 352.]
                             693
Galaţi, 15 Februarie 1878
     Azi la 10 ore ante meridiane a sosit în acest port dela Rusciuk-Silistra 14-vapoare otomane de resbel remorcând după ele 2 şlepuri. Din arătatele vapoare 2 s’au oprit la localul agenţiei Companiei danubiene, 4 au ancorat în partea dreaptă a Dunării şi vor sta în port vreo două zile pentru a lua o cantitate de cărbuni, iar celelalte opt s’au dus direct la Tulcea; pe bordul vaporului Kalici-Alej, staţionat la debarcaderul agenţiei dunărene, se afla admiralu dupe Dunăre Aarifi Paşa.
                                                          Căpitanul portului, Constantin Pantely
         [Min. Af. Ext. dos. Nr. f. 47. Telegramă.]
                            694
Dorohoi, 15 Februarie 1878
     Spre respuns telegramei Dv. 1508 şi cu referinţă la telegrama noastră 812 din 12 Ianuarie supun că 7 căruţe cu 2 cai (fiindcă 9 s’a eliberat de vamă dupe ordinul ministeriului [de] Finanţe 3267) din acele despre care v’am telegrafiat că au trecut pe furiş printre pichete fără ştirea Comendantului de punct şi a vamei stau şi astăzi oprite la vama Mamorniţa, adăstându-se deslegarea Ministerului [de] finanţe asupra lucrărilor înaintate de vamă şi repetate prin mai multe telegrame şi cea din
                                       329
www.dacoromanica.ro
urmă sub Nr. 63, rog ordin telegrafic dacă se poate elibera sau să se respingă peste frontieră.
                                                    Prefect J. Rosetti
      [Rezoluţie:] La M. de finanţe.
           [Miri. Af. Ext., dos. Nr. 47, f. 319.]
                                              695
[Bucureşti,] 15 Februarie 1878
     Luaţi dispoziţii de urgenţă ca toate autorităţile să se mute la Giurgiu.
     Serviciul de transporturi ruseşti desfiinţându-se pe ziua 1 Februarie, nu veţi mai da niciun car fără ordin special.
     Prin într’adins anunţaţi funcţionarii dela-Petroşani să se înapoeze.
                                                                     p. Ministru, Mihalescu
          [J\rh. St. Buc., Min. Int, Div. Com., dos. Nr. 4966) f. 548.]
                                         696
Brăila, 15 Februarie 1878
     In cursul celor din urmă 24 ore au trecut spre Bucureşti un tren cu material de resbel şi un tren cu 25 vagoane provizie şi material de rezbel.
                                               p. Prefect, Ionescu
          [Arh. St. Buc.y Min. Int. Div. Adm,, dos. Nr. 5176, f. 269. Telegramă.]
                                     697
Nicopole, 16 Februarie 1878
                 Domnule General,
     Conform ordinului telegrafic Nr. 371 al Dlui Ministru de Război şi al Domniei Voastre mă grăbesc a arăta că am nevoe de 30 călăraşi, dintre care să fie 3 brigadieri şi un sergent, aceasta în fiecare zi pentru scoaterea carelor de prin sate şi escortarea lor la Verbiţa. Pentru acest serviciu se va da prin sate furajul necesar după cum am luat înţelegere cu D. şef al arondismentului. Pentru aceasta am încunoştiinţat şi pe D. Ministru da Război. Iar pentru escortarea materialului dela Verbiţa la Dunăre, va merge infanteria. Pentru acest sfârşit, Vă rog Dle General, a ordona a se trimite la Verbiţa încă 80 oameni de Infanterie, ca nu cumva noaptea la popas să fugă Bulgarii cu boii şi să rămână materialul în drum. Fiecare convoi să fie escortat de şapte oameni din care un gradat, ca noaptea să facă santinelă unde vor poposi.
                                                          Maior Pandrav
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 687, f. 99.]
                                         330
www.dacoromanica.ro
698
Nicopole, 16 Februarie 1878
     Negreşit sub răspunderea Dv. mâine 17 curent, la orele 7 a.m, să porniţi 100 oameni Însoţiţi de 8 grade din sergenţi şi căprari la Muselim Selo spre a da ajutor ia tunurile ce sosesc deia Verbiţa sub comanda Căpitanului Mora. Veţi ngriji a se da oamenilor câte o jumătate pâine şi 1/2 porţie de carne, pe care o vor frige la Muselim Selo. Astfel oamenii mi vor Întârzia pe drum spre a avea timp să pregătească mâncarea.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 606, f. 4.]
                                       699
[Calafat,] 16 Februarie 1878
                  Domnule Maior,
     Conform telegramei Nr. 887 a D-lui General Haralambie regulaţi îndată ca Bateria de Pompieri, comandată de Căpitan Fotino, care se află la Divizia 4-a, trecând Dunărea să rămâie la Calafat sub ordinele Dvs., iar cele două baterii din regimentul Nr. 1 artilerie din această Divizie, vor reintra la regimentul lor în Divizia 4-a. Luaţi dar măsurile cuvenite pentru aceasta.
                                      Comandantul Diviziei, Colonel Holban
                                   s. Nr. 631, f. 307.]
                                       700
[Calafat.] 16 Februarie 1878
     Sunteţi invitat a lua de îndată măsurile cuvenite pentru transportarea dela Nicopoli la Măgurele a uneltelor ce compania Il-a de Geniu a lăsat în deposit la Nicopoli.
     Veţi păstra aceste unelte la compania Dv. până ce compania vă va încunoş-tiinţa unde urmează să le trimiteţi.
                                     p. Şeful Statului Major, Colonel Berendei
         -[Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 660, f. 60.]
                                       701
Calafat, 16 Februarie 1878
     Maiorul Tb. Serbănescu fiind însărcinat cu misia oficială de a vizita toate cetăţile dupe malul Dunărei şi a accelera transportarea în ţară a armelor luate dela inamic, sunteţi invitaţi a-i pune la dispoziţie suma de lei 500.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f.89.]
                                      331
www.dacoromanica.ro
702
Ciuperceni, 16 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     In această comună se află şi coloana de muniţii a Reg. 2-lea de artilerie şi a cărui cai sunt afectaţi de scabies (râie), care boală fiind pe de o parte contagioasă, iar pe de alta aproape incurabilă şi totodată costisitoare plus în timpul de faţă cât, caii sunt slabi şi lipsiţi de furaj, va face mari ravagii. Interveniţi vă rog pe când se poate pentyu a ne transporta de aici, deoarece am şi primit doi cai râioşi la infirmerie.                                   Veter. Div., cl. II,
                                             Ionescu
         LArh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 629, f. 467.]
                                      703
[Călăraşi,] 16 Februarie 1878
              Domnule General,
     Din diferite raporturi ce primesc de la comandanţii de corpuri, am onoarea a vă raporta că trupele de aici au început a fi bintuite de tifos.
                                       Comand. Brigadei I, Col.Vlădescu
            [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 430 a, f. 139.1
                                    704
Poiana, 16 Februarie 1878
     Dela încetarea bombardării am insistat neîncetat a se face spital în Calafat, binevoiţi a face să fie realitate intr’o casă, căci trebuinţa este urgentă.
                                                                Davilla
        LArh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 672, f. 31. Telegramă.]
                                    705
Brăila, 16 Februarie 1878
             Domnule Ministru,
     Cu tot respectul supui la cunoştinţa domniei voastie că d-1 Andiiano, căpitanucl bastimentului numit Astrapi, despre care tratează ordinul domniei voastre telegrafic Nr. 1888, mai zilele trecute mi-a pus întrebarea dacă este sau nu liberă navi-gaţiunea, pentru că voeşte a pleca cu bastimentul său pentru Mediterana. Subscrisul însă, la întrebarea ce mi-au făcut atît d-sa cât şi ceilalţi căpitani de bastimente aflate în Port, le-am răspuns că conform ordinului domniei voastre telegrafic cu Nr.
                                    332
                                   www.dacoromanica.ro
5215 din anul expirat, navigaţiunea dela Gruia In jos este interzisă şi fără un nou ordin nu pot libera actele de plecare niciunui bastiment pentru Sulina şi mai departe. Vedeţi dar, domnule ministru, că redamaţiunea d-lui Andriano este motivată de răspunsul ce i-am dat şi făcută numai pentru a se putea încredinţa mai bine dacă Intr’adevăr navigaţiunea este interzisă după cum i-am spus.
             Binevoiţ[i], d-le ministru, a primi încredinţarea profundului meu respect.
                                                            Căpitanul Portului.
                                                               G. Ceacâru
          [Si[in. Af. Ext., <los. Nr. 71, f. 61.]
                                                  70(»
Tiena, 16 Februarie 1878
     Contele Andrassy vă răspunde circularii voastre printr’o depeşă adresată D-lui de Zwiedineck, ea ar putea fi rezumată astfel: este în interesul Romîniei înşişi de a face să se recunoască independenţa sa nu ca pe un fapt Îndeplinit, ci într’un mod formal şi ca o modificare de introdus în Tratatul dela Paris, cu atât mai mult •că ar putea să se prezinte alte modificări Tratatului dela Paris contrare intereselor noastre, şi care s’ar cere să fie recunoscute sub acelaş titlu de fapt îndeplinit. Este deci de competinţa Conferinţei de a se pronunţa. în ce priveşte al doilea punct, Contele Andrassy recunoaşte ca perfect justificată dorinţa Romîniei de a participa la o conferinţă, care ar trata despre interese romîneşti, dar tot Conferinţa este aceea care are a se pronunţa asupra admiterii reprezentanţilor ţărilor, care n’au luat parte la semnarea Tratatului dela Paris.
                                                                         Steriadi
          [jDocumente Oficiale din corespondenţa diplomatică, 1880, p. 65. Textul ca şi originalul tn limba franceză. Telegramă.]
                                                   707
[Bucureşti,] 16 Februarie 1878
     Soarta Bulgariei fiind reglementată, prin preliminariile păcii semnate de Sublima Poartă şi Rusia, trupele romîne nu mai au niciun motiv să ocupe Vidinul şi Belgragicul. Populaţia musulmană a intervenit însă cu energie pe lină comandanţii militari romîni, insistând în numele omeniei de a nu o da pradă răzbunării Bulgarilor, care aşteaptă numai evacuarea militară pentru a se deda la toate neorîn-duelile. înţelegeţi-vă cu Generalul Nepocoiciţchi.
          [N. Iorga, Corespondenţa diplomatică română Nr. 597, p. 270—271. Textul ca şi originalul în limba franceză.]
                                     333
www.dacoromanica.ro
708
Bucureşti, T6 Februarie 1878
                                                Circulară
     Domnule........D. Preşedinte al Consiliului de Miniştri, prin adresa Nr. 96,
îmi comunică că Adunarea Deputaţilor, in şedinţa sa dela 8 Februarie curent, după interpelaţiunea D.I.Sturza, a adoptat în unanimitate moţiunea următoare:
     « în urma esplicaţiunilor date de Guvern, Camera pe deplin satisfăcută şi plină de încredere că pînă la finit va urma fără preget politica prudentă şi naţională pe care ne-a arătat-o până acum, trece la ordinea zilei».
     Am dar onoarea a duce şi la cunoştinţa Domniei Voastre acest vot al Camerei. Primiţi, vă rog, etc.                                         Kogălniceanu
          [Documente Oficiale din corespondenţa diplomatică 1880, p. 66.]
                                     709
Bucureşti, 16 Februarie 1878
     Nr. 2111
             Prea înălţate Doamne,
     Ne mai simţindu-se trebuinţa de postul de Comisar regional pe lingă trupele ruse din Bârlad, post ocupat de D.G.Lambrino, in puterea înaltului Decret No. 1958 din 19 Octobre anul 1877, daţ asupra raportului subsemnatului No. 12344 din 30 Septembre acelaşi an, viu cu respect, Prea înălţate Doamne, a Vă ruga să bine voiţi a semna alăturatul proiect de Decret, prin care se suprimă acel post, dacă Măria Voastră aprobă această a mea propunere.
     Sunt cu cel mai profund respect Prea înălţate Doamne Al Măriei Voastre prea plecat şi supus Servitor
                                                Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine, Kogălniceanu
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 61, /. 348.]
                                     710
Bucureşti, 16 Februarie 1878
             Domnule Agent,
     Răspunzînd notei pe care aţi binevoit să mi-o adresaţi la 3/15 Februarie, cu Nr. 537, am onoarea să vă informez că Ministerul Lucrărilor publice a însărcinat pe D-l Alexandru I. Stăncescu, şeful Contabilităţii din acest Minister, de a primi de la Intendenţa Imperială Rusă bonul de lichidare in valoare de 509.628 franci, 45 centime, pentru transportul trupelor imperiale şi a încărcăturilor lor, efectuat
                                    334
www.dacoromanica.ro
în perioada dela 15 Septembrie până la 1 Octombrie 1877 pe liniile ferate Bueu-reşti-Giurgiu şi Iaşi-Ungheni. Zisul Minister face totuşi rezervele sale asupra sumei indicate mai sus, până când autorităţile administrative române vor fi terminat, la rândul lor, verificarea conturilor relative la amintitele transporturi. încasarea sumei de care este vorba, trebuind să se facă de către casierul central al Tezaurului public, bonul de lichidare va trebui emis, de către Intendenţa imperială rusă, pe numele D-lui A. Andronescu, casier central.
     Adueându-vă la cunoştinţă, Domnule Agent, cele de mai sus, profit de ocaziune pentru a vă reînoi asigurarea înaltei mele consideraţii.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 42, f. 128. Originalul în limba franceză.]
                                         711
                                                                      Bucureşti, 16 Februarie 1878 Domnule Ministru,
     Comisarul nostru general, prin adresa Nr. 15, îmi face cunoscut că în urma unei corespondenţe ce a avut loc la Petersburg, Principele Obolensky i-a răspuns că până la întoarcerea Domniei-Sale în Bucureşti, Dl Dabija este autorizat a se înţelege asupra terminării constatării pagubelor prineinuite locuitorilor noştri
...............•.................... constatări rămase până azi în suspensfie]. Dl
Dabija a anunţat Dlui Bălănescu că în curând va putea dispune de şase delegaţi ruşi, care, împreună cu delegaţii romîni, vor putea procede neîntârziat la constatarea reclamaţiunilor. Totdeodată pentru a satisface întâi reclamaţiunile cele mai numeroase s’a regulat, în unire cu Dl Dabija, a se lua cu prioritate în cercetare cererile care nu trec peste suma de 15.000 franci, chestiunule de mai mare importanţă rămânând a se trata la întoarcerea principelui Obolensky, dela care se vor cere instrucţiuni speciale pentru delegaţii ruşi.
     Dl Comisar general cere a se repeta Dior prefecţi ordinul de a se conforma cu scrupulozitate deciziunii Consiliului de Miniştri, prin care sunt însărcinaţi a face, ca delegaţii din partea guvernului romîn, constatările ivite în judeţele Dior.
     Dnii Prefecţii vor fi invitaţi a procede în persoană la aceste constatări fără a putea delega Directori şi subprefeeţi. Terminând, Dl Comisar îmi arată că a pregătit şi din partea Dsale instrucţiunile necesare către Dnii prefecţi, pe care le va expedia îndată ce le va comunica Dlui Dabija şi le va discuta împreună pentru a se da şi delegaţilor ruşi instrucţiuni identice.
     Comunicând D-voastre cele ce preced, vă rog, Dle Ministru, să binevoiţi a da ordinile cuvenite în acestă privinţă.
     Binevoiţi, Dle Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele eonsideraţiuni.
                                              p. Ministru, Mitilineu
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. No. 4907, î. 87 şi 98.]
                                    335
www.dacoromanica.ro
712
[Bucureşti,] 16 Februarie 1878 No. 2085
              Domnule Comisar General,
     Direcţiunea Generală a Serviciului Sanitar mă informează că Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, cedând trupelor ruse Spitalul dela Pantelimon, au permis ca îngroparea morţilor să se facă în cimitirul ospiciului Mărcuţa, dar că acuma, ivin-du-se numeroase caşuri de tifus, îngroparea cadavrelor în un loc aşa de aproape de Capitală, poate aduce o vătămare a igienei publice.
     Eforia propune, dar, ca măsură profilactică ca morţii să se îngoape chiar în comuna Pantelimon, pe un loc ce se va desemna de o comisiune compusă din un delegat al Ministerului de Interne, de delegatul ospiciului Măicuţa, D. Dr. Sutzu, şi din Comandantul Spitalului Rus dela Pantelimon.
     Pentru întrunirea acestei comisiuni fixindu-se ziua de 18 curent, la Spitalul Pantelimon, ora 10 dimineaţa, vă rog să binevoiţi a interveni imediat, pe lingă locul competent, pentru a se obliga pe Comandantul Rus, de la Spitalul Pantelimon ca să asiste la acea întrunire, spre a putea a se lua astfel măsuri urgente pentru înlăturarea unei fatale epidemii.                                 p. Ministru,
     Primiţi, vă rog, etc.                                        M. Mitilineu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 37. f. 144.]
                                              713
[Bucureşti,] 16 Februarie 1878
     Nr. 1912
             Domnule Ministru,
     Spre răspuns la adresa Domniei Voastre Nr. 1707 din 4 Februarie, am onoare a vă face cunoscut in urma unei comunicări a Domnului Comisar General că în spitalul dela Colentina, afectat numai pentru soldaţi bolnavi dela drumul de fer, gările Filaret şi Târgovişte, nu se aduc bolnavi şi răniţi de aiurea, iar că tifosul ce există în spitalul acela deşi frecvenţa cazurilor e mare, n’a avut până acum caracterul exanthomic şi că mai mulţi soldaţi se însănătoşează.
     Vă comunic aceasta, spre a Domniei Voastre ştiinţă şi regulă.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                           p. Ministru...
         [Arh. St. Buc. Min. Int. Di\. Adm., dos. Nr. 5511, f. 266.]
                                              336
                                   www.dacoromanica.ro
714
Bucureşti, 16 Februarie 1878
               Domnule Ministru,
      Spre răspuns la adresa D-v No.1912, am onoarea a vă înainta cu aceasta, •copie după jurnalul consiliului medical superior, relativ la evacuarea bolnavilor jnilitari din spitalele din raionul Capitalii.
      Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                      p. Ministru, Mihaleseu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 36, f. 29.]
                                      715
Bucureşti, 16 Februarie 1878
     Nr. 1102
                  Domnule Administrator,
     Am onoare a vă ruga să binevoiţi a primi în cura spitalului ce Dv. administraţi pe Sergentul Major Pascu Dumitru din Regimentul Nr. 5 Dorobanţi ce se Află bolnav, rugându-vă ca la eşirea sa din spital să-l înaintaţi comenduirei, împreună cu biletul de eşire din spital.
     Primiţi vă rog, Domnule Administrator, încredinţarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                       Comandantul pieţii. Colonel Budişteanu
         [Arh. St. Buc., Spit. Brîncoveneşti, dos. Nr. XLV, f. 142.]
                                      716
Galaţi, 16 Februarie 1878
                  Domnule Comisar,
     La nota Dvs. Nr. 31 am onoare a vă răspunde că în urma acelei sub Nr. 186 dând ordinile cuvenite D-lor subprefecţi de plăşi din partea aceluia din Horincea am pornit raportul Nr. 4683, prin care-mi supune că după cercetările făcute în plasa sa asemine[a] producte adică: orz, ovăz, fân şi paie nu se află decât în mici câtimi şi acestea numai pentru trebuinţele locale, ear cât pentru lemne de foc să pot găsi în pădurea Pochişcani, comuna Balinteşti şi Falpoaia, comuna Diocheţi cu preţ 2*/2 galbeni stânjenu cubic pe loc, a căruia transport va costa după preţurile curente şease galbini de stânjin până în Galaţi. Aseminea din partea eelui de Şiret am primit raportul Nr. 402, prin care supune că atât producte cât şi lemne se pot procura de o mai bună calitate şi cu preţuri mai neîmpovărate
3.2 - C, 313
                                     337
www.dacoromanica.ro
chiar din acest oraş, ear partea aceluia de Prut, neprimind până acuma niciun răspuns i-am repetat din nou ordinile date şi îndată ce voi primi resultatul mă voi grăbi a vi-1 comunica.
     Primiţi vă rog, Domnule Comisar, asigurarea consideraţiei mele.
                                                 p. Prefect, Rescanu
          [Min. Af. Ext. dos. Nr. 66, f. 247.1
                                        717
Belavatlâ, 17 Februarie 1878
                                            Ordin Circular
     In interesul istoricului campaniei veţi da ordine ca toate corpurile de trupă care compun Divizia D-vs, să facă fiecare un memoriu asupra operaţiunilor sale dela 28 Noembrie 1877, data căderei Plevnei, până la 20 Ianuarie 1878.
     Aceste memorii vor cuprinde:
     a.  Marşurile executate.
     b.  Localităţile străbătute
     c.  Dificultăţile întâmpinate în marşuri.
     d.  Luptele la care au luat parte.
     e.  Poziţiunile ce au ocupat în înveştemântul cetăţii Vidinului.
     /. Resursele ce au observat că prezintă localităţile străbătute.
     Veţi recomanda, D-le General, ca aceste memorii să fie redijate într’un mod precis, exact şi clar şi le veţi înainta Marelui Cartier General înainte de 20 Februarie curent.
                                              Din ordin,
                                         Şef de Stat Major, Colonel Grainont
         [Arii. St. Buc., SI. St. SI., dos. Nr. 260 c, f. 91.]
                            718
[Vidin,] 17 Februarie 1878
     Pentru ridicarea planurilor cetăţii Belogiagic veţi porni îndată chiar Dv., însoţit de un ofiţer şi de gradele inferioare necesare. Ridicarea va cuprinde:
     1)       Un plan topografic al cetăţii şi oraşului cu terenul ce le înconjură până la 5 km. pe o scară 1/10.000.
     (Pentru acest plan vă veţi ajuta de lucrarea întreprinsă de secţiunea topografică a Marelui Cartier).
     2)      Planurile forturilor de vor fi, planul unui fort tip, planul forturilor ce se abat de la traseul unui fort tip, pe o scară de 1/1.000. Se vor desemna cazarmele,
                                    338
www.dacoromanica.ro
casematele, magasiile pe o scară de 1/200. Toate planurile vor fi însoţite de secţiuni verticale îndestule pentru înţelegerea complectă a forti[fi]caţiei adoptată. Planurile cazarmelor, magasielor, casematelor, punţelor, vor fi şi ele asemenea însoţite de secţiuni verticale. Secţiunile vor, fi pe o scară cel puţin îndoită de acea a planurilor.
     Cu această ocazie vi se aminteşte că încă n’aţi trimes Marelui Cartier Genpral planurile de la Plevna, cu care ofiţeri[i] din compania Dvs. au fost însărcinaţi.
                                                   Şeful Secţiunei Geniului...
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 662, f. 43.]
                                         719
17  Februarie 1878
     In consideraţii că trupele ce sunt a ocupa Vidinu fac parte din Divizia ce Dv. comandaţi, sunteţi cu onoare invitaţi a da ordin ca ofiţerii companiei l-a de geniu din Divizia Dv să înceapă imediat ridicarpa planului pieţii Vidin. Această lucrare se va face sub privigherea şi răspunderea D. Căpitan Pavlov, comandantul companiei, şi va cuprinde:
     1) Un plan topografic al Pieţii întărite cu terenul ce o înconjoară până la 5 km .pe o scară de 1/10000 (Pentru acest plan D. ofiţeri ai companiei de geniu se ajută de lucrarea întreprinsă de secţiunea topografică a Marelui Cartier, General).
     2)      Planurile forturilor Nord şi Sud, planul unui front tip din l-a incintă, planul unui front tip din 2-a incintă, toate acestea pe o scară de 1 1000
     Deosebit se va lucra pe aceiaşi scară şi fronturile acelea care s’ar abate intrarea de fronturile ţipe.
     Se va arăta în bastioane sau forturi şi casarmele, casematele, magasiile, desemnându-se pe o scară de 1/200. Toate fronturile vor fi însoţite de secţiuni verticale îndestule pentru înţelegerea planurilor; aceste secţiuni vor fi pe o scară mai mare decât acea a planului.
     Cu această ocasie sunteţi rugaţi a pune în vedere comand, acelei companii, că încă n’a trimes Marelui Cartier General planurile întăririlor de la Rabova, pentru care a avut un ordin special.
     Şeful Statului Major General
     Se va arăta într-un tablou natura armamentului din fiecare bastion făcut sau baterie, specificând câte anume sunt tunuri Krup, câte mortiere, câte tunuri vechi ori obuziere, precum şi calibrul lor.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 662, f. 52.]
                                    339
www.dacoromanica.ro
720
Yi<lin, 17 Februarie 1878
                 Domnule General
     In conformitatea art. 7 din ordinul Dvs. confidenţial, din 15 Februarie, ain desbătut preţul pentru fânul aflat în Vidin ’şi l-am ficsat cu 5 bani ocaua, în consideraţia lipsei ce cai[i] trupelor din garnizoană au de furaj, am şi dat ordin intendenţei, a opri pe seama noastră cantitatea de 200.000 kg., căci acest preţ mi s’a părut foarte avantajos; tot odată ca într’o chestiune administrativă, am încunoştiinţat despre aceasta şi pe Dl. Ministru de Răsboi, spre a ne deschide credit şi am cerut autorizarea a se cumpăra cu acest preţ şi restul fânului de care dispune autoritatea militară turcă, spre a se întoarce in natură fânul rechiziţionat în satele din prejurul Vidinului în timpul asediului: măsură care este de dorit a se lua pe deoparte, pentru a nu lăsa să moară de foame vitele acelor oameni cărora le-am luat mai tot furajul şi acum nu au de unde cumpăra; iar pe de alta avantajoasă pentru Stat, care de sigur va plăti preţuri mult mai mari pe bonurile de rechiziţie date Bulgarilor, bonuri care desigur că vor fi esploatâte de autorităţile ce se vor institui mai târziu în această parte. Dela Domnul Ministru, până acum, nu am primit nici un răspuns.
                                                                                                                Comandantul Diviziei, General M. Cristodul Cerkez
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 93.]
                                     721
Belarada, 17 Februarie 1878
                                         Ordin Circular
     Hotărându-se ziua de 15 Februar 1878 spre a se ţine concurs pentru funcţia de Guard de artilerie cl. III vă invit a da ordine ca toţi subofiţerii cari vor avea drept, în conformitate cu înaltul Decret Nr. 682 publicat în monitorul Oastei Nr. 11/873 şi care ar avea dorinţă pentru aseminea funcţiuni să vie la Minister în arătata zi spre a fi examinaţi.
                                  Din ordin, Şef de Stat Major, Colonel Gramont
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 527, f. 42],
                                    722
Calaîat, 17 Februarie 1878
                Domnule General,
     Regimentul l-iu de artilerie, urmând a porni în marş mâine 18 curent la Severin, şi fiindcă intendenţa nu poate procura în timpul marşului furajul necesar
                                    340
www.dacoromanica.ro
cailor şi pentru hrana oamenilor, cu onoare vă rog, Domnule General, să bine voiţi a da un ordin de rechiziţie, ‘spre a putea primi cu bon prin satele pe unde va trece Regimentul.
                                       Comandantul artileriei Diviziei IV,
                                          Lt. Colonel Dumitrescu Maican
         [Arh. St. Buc,, M. St. M., dos. Nr. 648, [. 90],
                                             Anexa
                                        la documentul 722
     Regiune nt 1 Artilerie
                                      Ordin deschis Nr. 809
     Şase baterii de artilerie ale Regimentului antâi mergând din Calafat la
T.  Severin sunt autorizate ca in caz de lipsă de furagiu şi hrană pentru cai şi oameni să-şi poată procura din localităţile pe unde vor trece sau vor poposi, cele trebuincioase întreţinerei, . . . prin mod de rechiziţie, dând bonuri în regulă, care vor menţiona numărul ordinului de faţă, conform legei. Autorităţile locale administrative şi comunale sunt invitate a da tot concursul spre a nu suferi trupa.
     Din ordinul major General al Armatei
                                                        Şeful Statului Major Colonel...
              [4rli. SI. Buc., M. SI. \I„ dos. Nr. 648, f. 90. şi 91.]
                             723
Ciuperceni, ’17 Februarie 1878
                 Domnule Comandant,
     Conform ordinului Dvoastră telegrafic, am onoare a vă raporta că vitele din Lom-Palanca ce s’au trecut în ţară pe la Rast s’a luat de Dnul Colonel Dumitrescu, comandantul Regimentului 1 Călăraşi, D. Maior Mitescu, căpitan Cremlău, Slt. Zlătescu şi Slt. Milcoveanu, toţi din Regim. 1 Călăraşi. Numărul acestor vite nu-mi este cunoscut, căci subscrisul pe atunci comandam detaşamentul miliţieni la Nedea, însărcinat cu aşezarea torpilelor. Asemenea Nr. armelor ce am putut afla că s’a trecut tot pe la acea trecătoare sunt una carabină cu ţilindru, două idem cu cremene, una puşcă lungă cu cremene, toată de argint, trei pistoale cu crenieile şi două baionete, trimise de Sublocot. Stefăneanu Dlui Colonel Dumitrescu, prin sergentul adjutant miliţian Furduescu Anton şi două arme Peabody Martin cu baionete, trecute de Sublocot. Zlătescu din Regim. 1 Călăraşi, din care una s’a luat de Dnul Colonel Dumitrescu şi cealaltă de Sublocot. Zlătescu. Armele trecute prin trecătoarea Ciuperceni a[u] fost patruzeci şi patru arme sistem Snider, două ţevi acelaşi sistem şi una Peabody Martin, care s’au Înaintat Dv., cu
                                     341
www.dacoromanica.ro
raporturile Nr. 48 şi 49 la 13 curent, iar vitele sppt.,130, boi şi vaci şi 38 bivoli şi bivoliţe care s’au primit de Dnul maior Profiriu, ppnfprm ordinelor ce are.
     Asemenea cu onoare se mai supune la cunoştinţa Dvoastre că fiind epidemie de vite, vitele nu se pot înainta Dvoastre imediat după confiscarea lor, urmând a face carantină 40 zile, ceeace şi urmează după dispoziţiile luate de Dnu maior Profiriu.
                                        Comandantul Batalionului Miliţieni,
                                                   Maior Măleanu
         [Arii. St. Buc., M. St. M,, dos. Nr. 629, f. 468,]
                                      724
Turnu-Măgurele, 17 Februarie 1878
     Cu onoare fac cunoscut că încă de la 12 s’a stabilit pod stabil pe Jiu la Gangiova; rog arătaţi unde se află acum Cartierul General.
                                      Comand. Pontonierilor, Căpitan Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 660, f. 64.-]
                                      725
Bucureşti, 17 Februarie 1878
     Nr. 1985
                  Domnule Ministru,
     La adresa Domniei-Voastre Nr. 2072, pe lingă care îmi înaintaţi o telegramă a Prefectului de Vlaşca, relativă la viza biletelor de trecere peste Dunăre, am onoarea a vă răspunde că după cum consulul şi vice-consulul puterilor străine au dreptul de a viza biletele de trecere în ţara lor, tot aşa şi autorităţile ruse au dreptul de a viza biletele de trecere în Bulgaria, unde după cum cunoaşteţi astăzi se află instituită administraţiunea rusească.
     Primiţi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                Ministru,
                                                              Kogălniceanu
         [Arh. SI. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 511, I. 276.]
                                      726
17  Februarie 1787
     Am onoare a înainta Ministeriului lei noui două mii nouă sute seaptesprezece şi cinei zeci centime N. 2917,50 frs. pe care li am încasat dela tesaurul Imperial, dupe invitaţiunea ce mi-a făcut d. Intendant al armatei imperiale ruse N. 6188/78, spre a se trimite spitalului de Tecuci,! drept despăgubire pentru internarea în zisul spital a gradelor de jos militare ruse.
                                                  342
www.dacoromanica.ro
     Aceşti bani g’au plătit dupe intervenirea D. Comisar general Român sub N. 39 din 16 Ianuarie 878, făcută către D. Comisar general Rus.
     Cu ocasia de faţă vă rog să binevoiţi a ordona să se respundă de primirea lor.
     Primiţi etc. ..
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 63, f. 16.]
                              727
Bucureşti, 17 Februarie 1878
     Nr. 107
                   Donule Ministru,
     Domnul Preşedinte al Senatului prin adresa sub Nr. 351, îmi face cunoscut că în urma declaraţiunei Domnului Ministru al, Justiţiei făcută in numele Guvernului că retrage proiectul de lege relativ la suma de 4000 lei pe lună p. remunerarea Comisarilor şi altor Agenţi civili, numiţi pe lângă autorităţile mili. tare române staţionate peste Dunăre, a luat cuvenitele dispoziţiuni de a se scoate dela ordinea zilei sus-zisul proiect de lege, pe care mi-1 înapoiează în original.
     Subscrisul are onoarea de a comunica Domniei Voastre aceasta şi a vă transmite menţionatul proiect de lege.
     Primiţi, etc.
                                                              I. C. Brătianu
            [Min. Af. Ext., dos. î«,r. 61, f. 467.]
                             728
eBucureşli, 17 Februarie 1878
     In şedinţa de astăzi 17 Februarie 1878, având in vedere că acest consiliu încă dela 3 Februarie prin Jurnalul său sub Nr. 74, a atras atenţiunea Dlui Ministru asupra ivirii a câtorva cazuri de tifos exantematic în Capitală, şi-a exprimat temerea că răul se poate agrava prin aglomerarea pe un spaţiu restrâns a indivizilor sănătoşi sau bolnavi, cu încălzirea temperaturei, propuind să se evacueze bolnavii din spitalele Capitalei in acele din judeţe, să.se ia măsuri energice şi imediate pentru o mai bună casermare a soldaţilor şi, in special, a prizonierilor turci, atât în Capitală, cât şi in judeţe şi să se invite autorităţile militare ruse a nu aduce bolnavi în spitalele din raionul Capitalei.
     Considerând că tifosul exantematic şi febra tifoidă a luat deja, nu numai în spitalele unde se caută ostaşi Români şi Prizonieri turci, dar şi printre populaţia din Capitală, o extensiune epidemică îngrijitoare;
     Considerând că pe lângă prezenţa unui mare număr de streini, care au înmulţi t considerabil populaţia Capitalei, se mai află şi un număr însemnat de soldaţi
                                     343
www.dacoromanica.ro
cantonaţi prin case particulare, ceeace, alăturea cu un mare număr de prizonierii constitue o aglomerare periculoasă, care înlesneşte condiţiile de transmisiune a boalelor miasmatice;
     Considerând că spre a se putea împiedica întinderea şi mai mare a epidemiei de tifos ţi de febră tifoidă, este de necesitate a se lua, de urgenţă, măsuri energice;
     Consiliul medical opinează:
     1)       Toţi ostaşii bolnavi de prin spitalele din Capitală, care pot suferi transportul, să se evacueze, oprindu-se, totodată, şi aducerea în capitală a orice ostaşi bolnavi, sau răniţi.
     2)  Să se depărteze toţi prizonierii turci din Capitală;
     3)       Să se deşerte Capitala de armată, lăsându-se în oraş numai numărul strict necesariu pentru siguranţa publică.
     4) Să se ia de urgenţă măsuri ca să se pună capitala in condiţii higenice,. în raport cu pericolul ce o ameninţă, impuindu-sfe cea mai mare curăţenie atât stabilimentelor publice şi private, cât şi pieţelor, stradelor şi canalelor.
     Dr. Marcovici, Dr. Felix, Dr. Capşa, Dr. Fotino, Dr.
     Theodor, Dr. Calenderu, Dr. Turnescu.
          [Min. Al. Ext., dos. Nr. 36, f. 44. Copie.]
                            729
[Bucureşti.] 17 Februarie 1878
     Răspund raportului 1329. Ministerul nu poate cere armatei ruseşti ca să nu ridice podurile ce dânsa a construit pentru interesele sale. Dacă vedeţi că suferăs circulaţia statului, adresaţi-vă la D. Ministru Lucrărilor Publice.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 272.]
                           730
[ltuprea.] 18 Februarie 1878
                 Domnule Comandant,
     Cartierul Brigadei I trebuind a rămâne la Rupcea până ce trupele vor trece în ţară, Brigada se va comanda de către Dvs. iar Regimentul 3 Dorobanţi va comunica direct cu Divizia.
     Şef de Stat Major,                            Comandantul Diviziei,
     Lt. Col. Băicoianu                              Colonel, D. Leca,
        (Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 544, f. 52.]
                              344
www.dacoromanica.ro
731
Rupcea, 18 Februarie 1878,
                 Domnule Comandant,
     Regimentul I Linie conf. ord. nr. 895 al Corpului de Armată, fiind a ocupa cetatea Vidinului împreună cu al 9-lea Regiment Dorobanţi sub ordinele Generalului Cerchez, Comandantul cetăţii, vă veţi prezenta imediat la D-sa, spre a lua ordinele sale în privinţa cartiruirei trupelor şi a posturilor lor.
     Totodată vă facem cunoscut că Reg. 3 Dorobanţi trecând în Brigada I Infanterie, Colonelul Gorjan va comanda această Brigadă până la sosirea Colonelului Cruţescu.
                                                        Din ordin,
                                                     Comand. Diviziei,
                                                    Şeful de Stat Major,
                                                     Lt. Col. Băicoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. ¥., dos. Nr. 544, f. 53.]
                                      732
18  Februarie 1878
     Productele aflate in depozile la 18 Febr. 1878.
               299 Kile malai.
             1954 — pesmeţi.
               586 pâini.
                 2  vite mari.
            17.433 Kilog. fasole.
             8.810 Kilog sare.
             5.729 Kilog orez.
               829 saci 200 Kilo fân.
                                                                 Intendant...
         [Arh. St. Buc., M. St, M., dos. Nr. 269-a, f. 97.]
                                        733
Calafat, 18 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Văzând ordinul Nr. 793 al Dlui General Haralamb, prin care Divizia de Rezervă aflată in Calafat este desfiinţată; cu onoare rog să bine voiţi a-mi ordona, dacă subscrisul Comisar Domnesc, Dnu Căpitan Theodoru Repotu, precum şi soldatul Alexandru Radianu, din Batalionul 1 Vânători, numit grefier pe lângă
                                    345
www.dacoromanica.ro
Consiliul de Resbel al fostei Divizii de Rezervă, in interesul regulărei posiţiunei inculpaţilor, preveniţilor, acuzaţilor şi a celor judecaţi, aflaţi deja astăzi pendinte în această poziţiune şi a celor viitori; urmează să funcţionăm sub-scrisul ca Comisar Domnesc, Dnu Căpitan Theodoru ca Raportor, şi soldatul Radianu ca grefier pe lângă Consiliul de Resbel, ce urmează a se înfiinţa în Divizia I-a instituită, acum <îu reşedinţa în Calafat, sau trebue să predăm acest serviciu unor altor ofiţeri însărcinaţi cu aceste funcţiuni.
                                                                 Comisar Domnesc, Căpitan Baydac
          [ Vrii. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 677, f. 39.]
                                         734
{Calafat,] 18 Februarie 1878
      D. General Cerchez raportează că a cumpărat de la autoritatea turcească din Vidin două sute mii chjlograme fân, pe preţ de 5 bani ocaua şi întreabă dacă este autorizat a cumpăra şi restul. Fiind Dsa de opinie ca din acel fân să se înapoieze Bulgarilor din prejurul Vidinnlui, fânul ce li-sa rechiziţionat cu bonuri.
      D. General Cerchez cere ordin-, vă rog bine voiţi a-1 transmite Cartierului, spre a putea răspunde.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648, f. 92.]
                                         735
[Calafat,] 18 Februarie 1878 Nr. 175 A. 542
                                Domnule Comandant al Corpului de West,
      Cu onoare se înaintează raportul de faţă, rugând a se da ordine pentru cantonarea trupelor din tabără în satele învecinate, în interesul sănătăţii oamenilor, <;are altfel ar fi foarte compromisă, mai cu seamă cu boalele ce s’au ivit; prin desfiinţarea diviziei de rezervă, al cărui ordin a sosit, toate trupele de aci trec sub autoritatea diviziei I-a, căreia cred că-i incumbă luarea dispoziţiilor cuvenite în această privinţă.
                                            p. Comand. Diviziei de rezervă, Colonel Boteanu
          [Arii. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 111 f., f. 1040.]
                                        346
www.dacoromanica.ro
                                      Anexă
                                      la documentul Nr. 735
                                                  Calafat, 17 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     După cum am avut onoare a vă supune la cunoştinţă şi prin raportul Nr. 156 din 13 ale curentei numărul bolnavilor gravi, mai cu seamă aceia cu afecţiune typhoidă cresc pe fiecare zi ceiace ne îngrijeşte deja.
     Aceste cazuri grave de afecţiuni nu pot fi cauzate de cât prin relele condiţiuni higienice în care se află trupele din tabără, adică bordee în mare majoritate, fără uşi şi ferestre, lipsa de încălzire, culcarea pe pământ din lipsa de pae şi aglo-meraţiunea.
     Numai astăzi s’au evacuat la spitalul temporal din Poiana, 24 de bolnavi gravi, aparţinând Corpurilor din tabără şi dacă nu se vor lua măsuri de remedierea răului, numărul bolnavilor va creşte astfel încât va aduce despopularea corpurilor de trupă.
     Prima măsură higienică şi care trebue luată fără cea mai mică întârziere, este cantonarea trupelor aflate în tabără prin comune în apropiere de Calafat, ce prezintă bune condiţiuni higienice.
     Pe lângă această măsură capitală, alimentaţiunea, îmbrăcămintea şi curăţenia corporală, trebue să preocupe pe şefii de corpuri pentru a combate manifestaţiunea afecţiunilor grave şi infecţioase.
                                                    Medicul Cap Diviziunei,
                                                           Dr. Nicolau
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 I, I. 1040.]
                                       736
[Calafat,] 18 Februarie 1878
     Rog binevoiţi a ordona inspectarea cailor coloanei de muniţie a regimentului 2 artilerie la Ciuperceni de către veterinaru şef şi a lua măsurile pentru împiedicarea contagiunei boalei râii de care sunt infectaţi caii acelei coloane de muniţie din Regiment. 3, aflat asemenea [la] Ciuperceni, boala care meninţă şi fade mari ravagii prin molipsirea chiar a vitelor din sat.
         [Arh. St. Buc., M. ST. M„ dos. Nr. 629, f. 465.]
                                       737
Bucureşti, 18 Februarie 1878
                  Domnule Colonel,
     Având în vedere că trupele au să pornească în curând, având în vedere ca corpurile cu bolnavi în infermerie cari trebuesc lăsaţi in căutarea doctorului, având în vedere că şi cu îngrijirea lor trebuie să fie însărcinat un ofiţer înperma-
                                      347
www.dacoromanica.ro
nenţă, vă recomand să daţi ordin ca ofiţerul ce administrează acea infermerie să rămâie In Călăraşi până ce se vor însănătoşi toţi bolnavii. Daţi ordin încă, ca regimentele pe măsură ce vor pleca să achite pe Subit. Drăgotescu (ad-torul infermeriei) dp solda şi hrana oamenilor până la 28 curent inclusiv; iar dela 1 Martie să-i dea bilete de intrare în spital socotindu-l ca. în spital şi prin urmare a-i scădea dela hrană.
     In biletele de spital ce vor da comandanţii de companii, vor nota cu deamă-nuntul starea lor civilă şi muniţia cu care-i lasă; bine înţeles numai cea de îmbrăcăminte. Adiministratorul infermeriei apoi se va pune în corespondenţă cu inten-dantul Diviziei de modul administrării infermeriei, căruia îi va prezenta acte la finele fiecărei luni, astfel ca avansul de 3000 lei trimişi Dvs. cu Nr. 520 din 11 ale curentei să fie totdeauna intact.
                                              Din ordin Comand. Div. III, Colonel Mărculescu
           [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 246. f. 497.]
                             738
18  Februarie 1878
                  Domnule Comandant
     Conform ordinului D-niei Voastre verbal, făcând căutări în jurul redutei după teritoriul nostru din faţa cetăţii Silistra şi care odinioară se ocupa de armata otomană din Silistra, cadavrele soldaţilor cei patru căzuţi morţi în ocaziunea recunoaşterii făcută de regimentul Nr. 3 de Linie în ziua de 14 Ianuar trecut, căci cel d’al cincilea numai rănit după cum încredinţă chiar adiotantul lui Silamin Paşa, Comandantul Silistrei l-a dus rănit în Silistra şi care după două ore a murit şi îngropat potrivit ritului din care aparţine. Am găsit numai doi îngropaţi într’un mic şanţ astfel că se putea prea bine dezgropa şi amândoi decapitaţi dintre care o căpăţână s’a găsit între cadavre, iar ceilantă căpăţână lipsind; după care începând căutările prin toate locurile şi pe unde se credea că s’ar fi putut găsi, dar n’a fost posibil â se găsi, din care rezultă că doi soldaţi ce mai lipsesc până la numărul de patru căci doi se găsi fără capete, i-au luat Turcii şi i-au aruncat pe Dunăre, deoarece nu se găsi. Pe cei doi găsiţi fără capete, i-am Îngropat mai adânc tot în acel loc unde se şi găsi fără căpăţâne unul şi cealantă căpăţână puse între cadavre şi cu îmbrăcămintea lor ce se găsi, numai cu cămăşile care se văd matricola corpului Nr. 4385 şi 3288, despre care subsemnatul are onoare Domnule Comandant a vă încunoştiinţa pe Dvs rugându-vă totodată a disposa cele ce veţi crede de cuviinţă.
                                                          p. Cd. Batal. II.
                                                           Subit. Cucuta
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 649.]
                                          348
www.dacoromanica.ro
739
                                                                   Bucureşti, 18 Februarie 1878
     La 21 Februarie veţi porni din Calaraşi cu Regt. 8 Dorob. şi Batal, din al
5-lea Dorobanţi până la Bucureşti. Veţi forma Dvs. itinerariul. Din Bucureşti urmează să vă dirijaţi cu trupele în Districtul Dâmboviţa.
                                                          Genera] Racoviţă
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 246, f. 489. Telegramă.]
                                      740
                                                                 Bucureşti, 18 Februarie 1878
     Nr. 1701
                  Domnule Ministru,
     In chestiunea confiscării armelor de război găsite pe la diferite persoane civile, despre care tratează raportul prefecturii judeţului Neamţ cu No. 2132, primit în copie pe lângă adresa D-v No. 2179, cu onoare se răspunde că acest Minister prin ordinul circular No. 9863/77 dat diviziilor teritoriale n’a Înţeles a se viola domiciliul cetăţenilor pentru confiscarea unor asemenea arme, ci numai a prevenit pe autoritatea militară, că dacă din întâmplare va găsi arme de război (fie de ale armatei noastre, fie de ale armatei aliate, sau inamice) în mîinile diferitelor persoane civile, să le confişte şi să le trimită acestui Minister, spre a se depozita în Arsşnalul Armatei.
     Această dispoziţiune a fost bazată atât pe Jurnalul Consiliului de Miniştri, încheiat in şedinţa din 20 Aprilie 1866 şi care vi se trimite anexat pe lângă aceasta în copie, cât şi pe Art. X din legea vamală din anul 1875.
                  CT)municându-vă cele precedente, vă rog D-le Ministru să binevoiţi a da şi D-v cuvenitele ordine instructive în sensul acestei adrese prefecturilor din ţară.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru a primi asigurarea consideraţiei mele.
                                                      Directorul serviciului,
                                                           Lt. Colonel...
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 295.]
                                              Anexă
                                        la documentul 740 Jurnal
     Astăzi la 20 Aprilie anul 1866, prezentându-se în seanţa Consiliului Ministerial referatul D-lui Ministru de Război sub No. 796 relativ că dispoziţiile luate prin Jurnalul Consiliului încheiat în şedinţa dela 16 Mai 1862, pentru importarea armelor de lux şi comerţ, după experienţă făcută, cauzează nu numai corespondenţă întinsă chiar pentru introducerea unei arme, dar şi o mulţime de neînţelegeri la puncte între comersanţii agenţii vamali şi şefii de puncte, precum şi la abuzurile ce
                                      349
                                    www.dacoromanica.ro
erau căzuţi comersanţii de a face facture falşe cu preţuri mai ridicate decât preţul real al armei importată, numai ca să poată corespunde la preţul după care erau taxate armele de lux prin tarifă.
     Consiliul, în temeiul consideranţelor propuse prin menţionatul referat şi cererea făcută de D. Ministru de Război, hotărăşte a se regula importarea armelor în ţară pentru viitor in modul următor;
     1)      Importarea armelor de vânat, sau de lux să nu fie supusă la nici o formalitate decât numai declarându-se la vămile ţării şi plătind vama legiuită de importaţiune.
     2)      Importarea armelor de război şi secrete este cu totul poprită; introducerea lor prin contrabandă sau sub nume de arme, sau de lux, va motiva confiscarea lor.
     3) Revolverele vor fi clasate ca arme de lux.
     4)      Vor fi considerate ca arme de resbel a căror importare este oprită oricărui particular; sau comersant:
     1)      Toate armele purtând baionete sau având la vârful ţevii' dispoziţii de a putea primi o bayonetă.
     2) Orice armă de modelul armelor de război, al vreunei puteri străine.
     3) Orice armă care prin greutatea ei, prin formele exterioare, ori construcţia ei, denunţă o formă de război.
     4)      Limita unde se termină armele de lux şi încep cele de război, neputându-se defini într’un mod precis, se admite ca în caz de constatări arma să fie clasată de o comisie, compusă de militari speciali, funcţionari vamali şi o persoană administrativă din partea Ministerului de Interne, figurând în această comisie şi proprietarul sau reprezentantul său având numai vot consultativ.
     6) Dispoziţia prin care clasarea armelor se făcea după o tarifă rămâne abrogată.
     Acest jurnal se va aduce la îndeplinire de D-l Ministru de Război, prin înţelegere cu D-l Ministru de Externe, comunicându-se totdeodată DD. Miniştri de Interne şi Finanţe pentru ceeace-i priveşte, după ce mai întâi va primi aprobarea înaltei locotenenţe domneşti.
     Ion Ghica, D. Ghica, Maior D. Leca, D. Stiirza, Mavrogheni, Cantacuzino.
     p. conform. Nicolescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Adm., dos. Nr. 5511, 1. 2%.]
                                        741
Galaţi, 18 Februarie 1878
     Din partea căpităniei nu s’a adus nici o impiedecare d. Ciuntu pentru încărcarea lemnelor şi transportarea la Giurgiu.
     D-sa informându-se la consulatul imperial rus a fost consiliat de a amâna plecarea vasului pentru a nu i se întâmpla vreo nenorocire din cauza obstacolelor cari impiedică încă navigaţia.
                                     350
www.dacoromanica.ro
     In urma telegramei d-V întrebând pe d. Consul, d-sa mi-a răspuns că navigaţia nu este oprită, dar că consiliază pe căpitanii vaselor cari voesc a pleca în susul Dunării de a aştepta încă câteva zile până s° vor scoate torpilele care mai sunt încă prin câteva locuri.
                                                         Căpitanul Portului,
                                                             C. Panteli
         [Win. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 49. Telegramă.]
                                       742
Paris, 18 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     De când am avut onoarea a vă aduce telegrama cifrata cu data de 24 Februarie, prin care vă făceam a dare de seamă cu privire la răspunsul dat de Dl. Wad-dington notei dv. circulare cerând recunoaşterea independenţii noastre şi admisi-unea unei Reprezentant Român la Conferinţă, nu am mai avut informaţie mai însemnată a vă transmite.
     Nicio schimbare ce ar fi de notat nu s’a produs, dealtfel, în situaţia generală. După cum aţi aflat desigur din felurite izvoare, negocierile de pace, al căror sediu a fost mutat dela Adrianopole la San Stefano, continuă fără a părea că înaintează prea mult. Nu avem încă aici decât indicaţii vagi asupra progreselor pe cari le fac şi asupra întinderii pretenţiilor învingătorului. După o opinie care pare destul de întemeiată, Rusia ar face să depindă condiţiunile ce va impune Porţii de rezultatul negocierilor ce le duce concomitent la Berlin, la Londra şi la Viena. Ea n-ar vrea de bună seamă să compromită succesele însemnate pe care le-a avut în domeniul militar prin exigenţe ce ar aduce o reprobare universală şi, lucru încă mai grav, o rezisenţă armată din partea Austriei şi mai ales a Angliei.
     Aceasta ar explica încetineala pusă la semnarea Tratatului de pace, şi, în'consecinţă, întârzierile succesive aduse termenului hotărît pentru întrunirea Conferinţei. Numai atunci când Rusia va fi fixată asupra punctului până la care va merge indulgenţa răbdătoare a Europei1), numai atunci vom şti cu precizie rare-i sunt vederile privitoare la noul regim care va fi inaugurat în Orient şi care va fi soarta noastră a Românilor.
     V’am făcut cunoscute deja, Domnule Ministru, dispoziţiile ce ni se arată aici. Reprezentantul Franţei la Conferinţă va fi cu siguranţă favorabil intereselor noastre peste tot; Dl Waddington a promis în chip formal că va fi, în orice împrejurări, pentru recunoaşterea independenţei noastre. A fost însă mai puţin explicit
cu privire la admisiunea Reprezentantului nostru la Conferinţă .................
......nu ne vom putea bucura de sprijinul său decât dacă Anglia şi mai cu seamă
Austria le introduq în programul lor politic. Deci la Viena şi la Londra va trebui
     ’} In textul francez „la longanirait6 de PEurope“.
                                       351
                                    www.dacoromanica.ro
să justificăm legitimitatea cererilor noastre şi valoarea pe care o au din punctul de vedere al intereselor particulare a acestor două Puteri.
      înainte de a încheia, trebue să vă informez, Domnule Ministru, că, urmând instrucţiile ce mi-aţi dat anterior, am reluat relaţiile cu Ambasada Otomană. Garifi-Paşa m’a primit cu multă curtenie şi i-am vorbit deschis despre scrisoarea ce aţi adresat Ministrului Afacerilor Străine a Porţii spre a-i cere concursul în .vederea recunoaşterii independenţii noastre şi a reluării relaţiilor amicale a ţării noastre cu Turcia. Ambasadorul mi-a zis că-i lipseau informaţii in multe alte chestiuni, Guvernul său făcând cu mare greutate faţă sarcinei absorbante ce-1 apăsa. Nu crede dealtfel că un răspuns ar fi putut deja să fi formulat, căci Hanim-Paşa, fiind numai Ministru ad-interiin, nu poate lua nicio botărîre importantă şi va aştepta cu siguranţă reîntoarcerea veritabilului titular, Savfet-Paşa, care pentru moment se dărueşte cu totul negocierilor de pace cu Ruşii.
                                                               Callimacbi-Catargi
          lDocumente oficiale din corespondenţa diplomatică, 1880, p. 70—71. Textul ca şi originalul în limba franceză. Raport expres.]
                                        743
Bucureşti, 18 Februarie 1878
     Domnule... D. Preşedinte al Consiliului de Miniştri, prin nota Nr. 102, îmi face cunoscut, că în urma d.esbaWilor urmate în Senat cu ocaziunea desvoltărei interpelărei D-lui Senator Dimitrie Ghica, relativă la condiţiunile de pace în cea ce priveşte pe România, la principiile ce au să conducă pe Guvern faţă cu viitorul Congres, şi la dispoziţiunile ce s’au luat spre a se apăra pe calea diplomatică interesele ţărei, Senatul, în şedinţa sa de seară, de la 13 curent, a votat şi adoptat, cu majoritate de 39 voturi contra şase şi două abţineri, următoarea moţiune:
     «Asupra interpelărei D-lui Dimitrie Ghica, Senatul ascultând esplicările date
d.e Guvern, şi având deplină încredere că va întrebuinţa toate mijloacele, fără a cruţa nimic, pentru a apăra drepturile şi interesele ţărei la viitorul Congres, conform voturilor unanime ale Camerei şi Senatului, trece la ordinea zilei».
     Comunicând Domniei-Voastre acest vot. Yă rog să primiţi, etc.
                                                                Kogălniceanu
         [Documente Oficiale din corespondenţa diplomatică, 1880, p. 66 67.1
                                        744
Bucureşti, 18 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
                       Cu numărul de cincizeci exemplare după cartea verde ce s’a primit din partea D. Voastră, neputând a se satisface toţi D-nii senatori aflaţi actual în oraş, astfel că aceia dintre Domnia lor care nu au primit, cer cu stăruinţă a avea câte un exem-
                                    352
www.dacoromanica.ro
                   plar după expusele documente. Subscrisul va roagă, D-le Ministru, să binevoiţi a da ordine de a se trimite încă vreo cincisprezece exemplare de care se simte neapărată trebuinţă, din care două exemplare se vor depune In biblioteca Senatului. Binevoiţi, D-le Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele considera ţiu ni.
                                                                 V. preşedinte,
                                                                   D. Brătianu
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 233.]
                                       745
[Bucureşti, ÎS Februarie 1878]
     Nr. 10
                                              Jurnal
     In şedinţa Consiliului miniştrilor de astăzi 18 Februarie anul 1878, luându-se în băgare de seamă referatul d-ltii ministru al afacerilor străine sub Nr. 228, prin care pentru motivele acolo arătate cere ca prin proiect de lege să ceară dela adunarea deputaţilor, nn credit estraordinar de lei treizeci şi două mii şease zeci, pentru plata diurnelor comisariatelor înfiinţate pe lângă armatele ruseşti pe lunile Ianuarie şi Februarie;
     Consiliul autorisă pe D-l ministru al afacerilor străine ca să înainteze trebuincioasele lucrări pentru cererea acestui credit.
                  I. C. Brătianu Kogălniceann I. Câmpineanu P.S. Aurelian [Min. Af. Exi., dos. Nr. 55, f. 63.]
                                       746
Bucuroşii, 18 Februarie 1878
     Nr. 2099
                  Domnule Ministru,
     Referindu-mă la adresa Domniei voastre No. 20746 din 10 Septembrie 1877, am onoare a vă trimite pe lângă aceasta suma d^ 2770* lei cuveniţi primăriei comunei Alexandria, drept chiria şetrelor târgului dS la 24 Mai 1877 până la 1 Martie 1878. Deosebirea d° 230 lei până la suma de 3000 cerută de acea primărie vine, după comunicarea D-lui delegat pe lângă intendenţa rusă, dela aceea că aceste şatre fiind închiriate pentru 10 luni drept 300 de lei pe lună, intendenţa nu poate plăti decât analogia cuvenită pentru ultimile zile din luna lui Mai, decând s?au fost închiriat acele şetre. Astfel fiind, vă rog să binevoiţi a trimite banii la destinaţia lor, iar chitanţa de primire să o înaintaţi acestui Minister.
     Binevoiţi, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consi-deraţiuni.
                                                                 p. Ministru,
                                                                M.  Mitilineu
         [Arh. St. Buc., Min Int. Div. Com., dos. Nr. 4891, f. 209.]
www.dacoromanica.ro
747
Bucureşti, 18 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Referindu-mă la adresa Dvs Nr. 20989 din 15 Septembrie 1877, am onoare a vă trimite pe lângă aceasta suma de 822 lei ce se cuvin comitetului permanent al judeţului Vlaşca pentru căutarea mai multor soldaţi ruşi în spitalul judeţului.
     Rugându-vă să binevoiţi a-i trimite la destinaţiune, luând cuvenita chitanţă de primire, pe care să o înaintaţi acestui Minister.
     Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                             p. Ministru, Mitilineu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5185, f. t>7.]
                                        748
Bucuroşii, 18 Februarie 1878
                   Domnule Ministru,
     Refcrindu-mă la adresa D.voastre No. 1668 din anul expirat 1877, am onoare a vă trimite pe lângă aceasta suma de 75 lei, 49 bani, ceruţi de către Prefectura Judeţului Olt pentru căutarea soldaţilor bolnavi ruşi în spitalul judeţului din Slatina şi pe care vă rog a-i trimite la destinaţiune, luând cuvenita chitanţă de primire, pe care rogu-vă a o înainta acestui Minister.
     Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                            p. Ministru M. Mitilineu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4907. f. 49.]
                                     749
Bucureşti, 18 Februarie* 1S7S
     Nr. 157
                 Domnule,
     Conform mijlocirea D-lui Comandant al pieţii No. 2961/77, am onoare a vă înainta odată cu acesta trei prisonieri turci: adjutor major Suliman Ibream, Căpitan Nuiman Ibraim şi soldatul Emer Usein, cei dintâi doi intraţi in căutarea acestui spital în ziua de 16 Ianuarie espirat/78 şi cel de-al treilea in ziua de 14 Februarie corent, şi au ieşit sănătoşi câteşi trei astăzi 18 Februarie.
     Primiţi vă rog, Domnule, asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                          Secretar. . .
         [Arh. St. Buc., Spit. Brâncoveneşti, dos. Nr. XLV, f. 139.]
                                              354
                                   www.dacoromanica.ro
750
[Iaşi,] 18 Februarie 1878 Nr. 786
     Revenind asupra adresei noastre No. 785 din 13 a curentei am onoare a anexa pe lângă prezenta următoarele piese:
     1)      Una copie după inventarul materialului Ambulapţei, oferit de acest Comitet, Serviciului Sanitar al Armatei.
     2)      Una copie după inventarul materialului Spitalului temporal din Turnu Măgurele, oferit de asemenea Serviciului sanitar.
     3)      Un Tablou despre mişcarea ostaşilor trecuţi prin tratarea spitalului din Turnu Măgurele, pe tot timpul cât a durat activitatea acelui Spital.
     4)      Un tablou despre mişcarea ostaşilor trataţi în ospiciul « Santa Maria » din Iaşi, dela 11 Ianuarie până In present.
     Din materialului spitalului temporal din Turnu Măgurele, un cort şi 10 paturi înzestrate cu toate cele necesare aparţine Comitetului de Doamne din Piatra, asemenea 10 paturi pentru bolnavi şi un pat pentru infirmier sunt ale Comitetului de Doamne din Tecuci, prin urmare, am onoare a vă ruga, Domnule Ministru, să bine voiţi a adresa în parte, mulţumirile cuvenite acelor două Comitete.
     Ultima adresă prin care Comitetul luase îndrăsneala a vă supune persoanele ce el crede c ă ar merita o distincţiune din partea guvernului, conţinând o omisiune, permiteţi-mi, Dle Ministru, de a repara prin presenta.
     D. Theodor Balasan Proprietarul şi Redactorele ziarului « Curierul intereselor Generale » a făcut dela constituirea acestui Comitet, sacrificii de tot soiul, atât de (loc gol) causei de binefacere pentru ostaşii răniţi, încât a’l cuprinde Intre cei distinşi nu ar fi decât o justă recompensă pentru seţvicii serioase şi reale.
     Primiţi, etc.
                                                                  Preşedinte . . .
     Secretară...
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 32f>9, t. 141,]
                                                 751
Hârlău, 18 Februarie 1878
     Punând in vederea Dv. ordinul Dlui Ministru de Războiu, No. 712, înserat prin Monitorul Oficial No. 15 din anul curent, se publică în tot cuprinsul comunei, spre cunoştinţa familiilor soldaţilor morţi, răniţi sau deveniţi infirmi, în cursul evenimentelor războiului actual, dând concursul lor acestor familii, ca să-şi
23*
                                     355
www.dacoromanica.ro
poată procura actele anexate la citatul ordin şi In urmă a le prezenta Ministerului do Războia, a-i regula la pensiunea ce ar avea- drept, după lege.
     Primiţi, vă rog...
                                                                                                                                                           p. Prefect, Georgian
         [Arh. Primăriei Hîrlău, dos. 31. Copie fişă M. St. M.,]
                                       752           '
[Buzău,] 18 Februarie 1878
     Nr. 2125
                  Domnule Ministru,
     Am onoare a vă înainta cu aceasta 13 acte de dece^ ]) pentru prizonierii Turci, încetaţi din vieaţă în Spitalele militare de aici.
     Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea osebitei mele oon.ideraţii.
                                                                                                                                                            p. Prefect, Criteanu
         [Arii. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5511, f. 318.]
                                       753
Belarndn, 19 Februarie 1878
                  Domnule Comandant,
     Primindu-se pe lângă alte medalii şi o medalie de aur «Virtute Militară » dela Marele Cartier General destinată Regimentului 9 Călăraşi, am onoare, a v’o înainta Dvs, cu adăogire că adresa în privirea acestei medalii, Marele Cartier a tril.iis-0 direct corpului prin poştă. De primirea ei veţi binevoi a răspujide.
                                                                                                                                   Comandantul Corpului, General Baralambie
     [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 533, f. 94.]
                                   754
GArţn, 19 Februarie 1878
                 Domnule Comandant,
    Intendenţa Diviziei pentru astăzi, n’a dat acestui Regiment nici pâne, nici carne sau fasole neavând în depozite. Binevoiţi vă rog a aproba ca alocaţia hranei ppntru astăzi să fie de 60 de bani spre a se cumpăra de Regiment aceste alimente sau a se da fiecărui om hrana în bani. Efectivul oamenilor la ordinar este de 1420.
      ’] Lipsă din dosar
                                    356
www.dacoromanica.ro
     Această dispoziţie o cred, D-le Comandant, ca ar fi nimerita pentru toate zilele, când Intendenţa nu va avea in depou hrana, spre a nu suferi trupa, căci aceasta s’a întâmplat şi în ziua de 11 Februarie, când am avut onoarea a vă face cunoscut cu raportul Nr. 126 către Brigadă; fiind datoare însă Intendenţa a incunoştiinţa Regimentul cu 24 ore înainte spre a ne putea aproviziona.
     Pentru astăzi Consiliul a şi cumpărat producte ca oamenii sa nu sufere.
                                                  Comandantul Regimentului,
                                                      Lt. Colonel Herfner
     [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 111 I, f. 833.]
                                      755
[Rupcca,] 19 Februarie 1878
                            Ordin circular Nr. 77
     Din situaţia prezpntată de Intendenţa Diviziei, se vede că proviziile d<‘ hrană lipsesc cu desăvârşire din Depoul Diviziei pentru ziua de mâini 20 ale curentei. Având în vedere raporturile Comandanţilor de regimente, prin care cer a li se aproba să cumpere alimente de hrană necesare în zilele când depourile Intendenţei nu vor avea provizii a distribui. Având în vedere că în zilele când lipsesc proviziile din depou, trupele' ar suferi de nu li s’ar încuviinţa a-şi procura provizii prin cumpărătoare. Aprob ca pentru ziua de mâine corpurile să-şi procure proviziile necesare afară de carne, prin cumpărătoare în limitele alocaţiei de .50 bani, această aprobare se dă pentru toate zilele când depourile Intendenţei vor fi în neputinţă a distribui proviziile necesare. Insă spre a se putea constata acele zile, comandanţii corpurilor vor da ordine ofiţerilor cu aprovizionarea a se prezenta la Intendenţă to dpauna cu 24 ore mai înainte. Inlendantul Diviziei, pentru ziua ce nu va putea libera provizii, va da corpului o declamaţie că pentru acea zi au lipsit proviziile din depou. Acea declaraţie se va anexa la bordprourile ce urmează a prezenta Intendenţei pentru despăgubire. Corpurile nu vor cumpăra decât alimentele acelea ce vor lipsi din depou.
                                         Comand. Diviziei, Colonel Leca
      [Notă: Semneaiă] Reg 1 Linie şi 1 Dorob din Brig. I. [Arii. St. Buc. M. St. M., dos. Nr. 542-b, f. 76.]
                            756
[Rupcca,] 19 Februarie 1878
                            Ordin Circular Nr. 69
     Brigăzile şi corpurile jos notate vor lua dispoziţii ca de azi înainte orezul să nu se mai cumpere, şi se va da dela Depozitul Intendenţei. Totodată se face
                                     ,657
www.dacoromanica.ro
cunoscut că Intendenţa este stabilită la moara lui Omer Bei, Intre Rupcea şi Smârdan, unde corpurile vor trimite delegaţii lor a primi orice se posedă de către Intendenţă.
                                              Din ordin, Comand. Diviziei [I],
                                                     Lt. Col. Baicoianu
      [Notă: Semnează că au luat cunoştinţă]
      Regiment 1 Linie Regiment 1 Dorobanţi
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 542 b, f. 71.]
                                         757
Bolarada, 19 Februarie 1878
     Rog a se aproba 60 bani, hrana de om pe zi, pentru toate trupele ce se pun In marş spre Severin şi Craiova, In cazul când Intendenţa nu le va putea procura alimentele necesare. Tot de odată nu lipsesc a face cunoscut că divizia 4-a cu începere de la 19 curent se pune în marş spre Severin.
                                   Comand. Corpului de Vest, General Haralambie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 648; f. 102. Telegramă.]
                                      758
Rupcea, 19 Februarie 1878 Nr. 707
                 Domnule Comandant,
     Daţi ordin Batalionului din Reg. 11 de Dorobanţi, ca Inâine 20 curent, să plece din Gârcea spre a cantona in satul Rupcea. Ora plecării va fi 11 dim.
                                                Comandantul Diviziei I,
                                                     Col. D. Leca
           [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 562, f. 132.]
                            759
[Calafat,] 19 Februarie 1878
      Rog daţi ordin sever ca brigadierul Zosima din regimentul 5 fcălăraşi, să fie trimes sub pază la Lom-Palanca, Dl. General Radovici care are a cerceta faptu ce i se impută brigadierului, care la trecerea prin Cibru a tras facuri in locuitori şi a furat şease vaci dupe câmp.
          [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 677, f. 29.]
                                     358
www.dacoromanica.ro
760
[Calafat,] 19 Februarie 1878
     Corpurile cari intră in ţară, nu voiesc să lase în carantină boi şi bivoli, neavând cu ce transporta bagajele. Bine voiţi a decide dacă să intre şi atunci trebue avizat la mijloace de transport.
          [Arh. St. Buc., M. SI. M., dos. Nr. 648, f. 99.]
                                         761
[Calafat,] 19 Februarie 1878
     Puneţi în vedere corpurilor, că este ordinul Ministerului a laşa în carantina lor vacile, bivoli; ori ce opunere din partea oricui, va fi [rejprimată cu severitate. Puneţi-le în vedere acest ordin acelora care vor voi să înfrângă consemnul.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ dos. Nr. 648, f. 100.]
                                       762
Bucureşti, 19 Februarie, 1878
                  Domnule Ministru,
     Din suma de 10.695 fr. pe care aţi binevoit a mi-o transmite prin nota din 20 Dec. 1877/1 Ian. 1878, Nr. 15.805, Consulatul General a plătit Domnilor Medici militari germani, ca salariu de la 1 la 17 Ianuarie suma de 5865 fr. şi pentru cheltuieli de întoarcere în Germania, socotind câte 375 fr., Domnului Dr. Cammerer şi câte 250 fr. pentru ceilalţi opt medici, suma de 2375 fr., în total 8240 fr.
     Din această sumă, şi conform hotărârii pe care aţi binevoit a mi-o comunica prin scrisoarea dvs. de la 14/26 Ianuarie, s’a plătit Domnului Medic Stricker, reţinut la Bucureşti din pricina bolii, totalul salariului său de la 18 Ianuarie până la 18 Februarie curent inclusiv, adică 32 de zile a câte 37,1/2 fr., 1200 fr. cu totul.
     Rămâne aşadar o sumă de 1255 fr. (o mie două sule cincizeci şi cinci de franci) pe care am onoarea să v-o restitui prin prezenta, rugându-vă să-mi trimiteţi o chitanţă de primire.
     Primiţi, Domnule Ministru, asigurările mele reînoite de înaltă consideraţie.
                                                                Alvensleben
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 35, f. 217. Originalul în limba franceză.]
                                              359
www.dacoromanica.ro
763
Bucureşti, 19 Februarie 1878
                  Domnule Ministru.
     Am onoarea de a informa pe Excelenta Voastră că mâine, luni, 20 Februarie, la ora 11 dimineaţa, va avea loc Te-Deum-ul cu ocazia încheierii păcii.
     Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                      Stuart
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 169. Originalul în limba franceză.]
                                       764
Bucureşti, 19 Februarie 1878
                  Domnule Ministru,
     Mă grăbesc să vă transmit traducerea unei telegrame a Alteţei Sale Imperiale Măria Sa Marele Duce Nicolae către Maiestatea Sa împăratul cu data de la San Stefano, 19 curent, ora 5 după amiază, şi a cărei copie mi-a fost transmisă:
     « Sunt fericit de a felicita pe Maiestata Voastră cu ocazia semnării păcii. Bunul Dumnezeu a îngăduit ca marea operă întreprinsă de Maiestatea Vţiastră să fie încununată in ziua desrobirii ţăranilor. In aceiaşi zi aţi îndeplinit şi eliberarea creştinilor de sub jugul otoman».
     Nu mai pot adăoga nimic. Faptul vorbeşte dela sine.
                                                                       Stuart
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 77, f. 168. Originalul fn limba franceză.]
                                       765
                                       PRELIMINĂRILE PĂCII
                  SEMNATE LA SAN-STEFANO LA 3 MARTIE 1878
     M. S. împăratul Rusiei şi M. S. împăratul Otomanilor, însufleţiţi de dorinţa de a reda şi de a asigura ţărilor lor şi popoarelor lor binefacerile păcii, precum şi de a preîntâmpina orişice nouă greutate ce ar putea-o ameninţa, şi-an numit, cn scopul de a întocmi, de a încheia şi de a semna preliminările păcii, pe plenipotenţiarii lor:
     M. S. împăratul Rusiei pe deoparte — pe contele Nicolae Ignatiev, General adjutant al Maiestăţii Sale Imperiale, general-locotenent, membru al Consiliului Imperiului, decorat cu ordinul Sf. Alexandru Nevsky în diamante şi cu mai multe ordine ruse şi străine şi pe Domnul Alexandru Nelidov, şambelan al Curţii Imperiale, Consilier actual de Stat, decorat cu ordinul Sfta Ana clasa I-a cu spade şi cu mai multe alte ordine ruse şi străine.
     Iar pe dealta, M. S. împăratul Otomanilor pe Savfet Paşa, Ministru al Afacerilor străine, decorat cu ordinul Osmanie în briliante, cu ordinul Medjidie clasa I-a şi cu mai multe ordine străine, şi pe Sadulah-Bey, Ambasador al Maiestăţii Sale
                                       360
www.dacoromanica.ro
pe lângă Curtea Imperiala a Germaniei, decorat cu ordinul Medjidie clasa I-a, cu ordinul Osmşnie clasa Il-a şi cu mai multe ordine străine:
     Aceştia, după ce au schimbat deplinele puteri, găsite în formă bună şi cuvenită, au convenit asupra articolelor următoare:
     Art. 1. Pentru a pune capăt veşnicilpr conflicte dintre Turcia şi Muntenegru, frontiera care desparte ambele ţări va fi rectificată in conformitate cu harta aici anexată, afară de rezerva de mai jos, în felul următor:
     Pornind dela muntele Dobrostiţa, frontiera va urma linia indicată de Conferinţa dela Constantinopol, până la Canto, prin Bilek. Deacolo, noua frontieră se va îndrepta înspre Gaţco (Metochia-Gaţco va aparţine Muntenegrului) şi înspre confluenţa Pivei şi Tarei, suindu-se înspre nord pe Drina până la confluenţa acesteia cu Limul. Frontiera de răsărit a Principatului va urma acest din urmă râu până la Prijepolje şi se va îndrepta prin Rostraj înspre Sukha-Planina (lăsând Muntenegrului satele Bihor şi Bostraj), cuprinzând Rugovo, Plava şi Gusiuje; linia de graniţă va urma lanţul de munţi peste Şlieb, Paklen şi dealungul frontierei cu Albania de nord peste crestele munţilor Coprivnik, Baba-Vrh Bar-Vrh până la piscul cel mai înalt de pe Procleţi. Din acest punct frontiera se va îndrepta înspre vârfpl Biskarcik şi va merge în linie dreaptă până la lacul Tjiceni-Hoti. împărţind în două Tjiceni Hoţi şi Ijiceni-Castrati, ea va străpunge lacul Scutari pentru a ajunge pe Boiana al cărei thalveg îl va urma până la Mare-Niksici, Guţco, Spomje, Podgoriţa, Zabliak şi Antivari vor rămâne Muntenegrului.
     O Comisie europeană, în care vor fi reprezentate Sublima Poartă şi Guvernul Muntenegrului, va fi însărcinată să fixeze hotarele definitive ale Principatului aducând traseului general, la faţa locului, modificările pe cari le va crede necesare şi echitabile din punctul de vedere al intereselor respective şi al liniştei celor două ţări, cărora ea le va acorda prin aceasta echivalentele Necunoscute necesare.
     Navigaţia pe Boiana, care a dat întotdeauna loc la contestaţii între Sublima Poartă şi Muntenegru, va face obiectul unui regulament special ce va fi elaborat de către aceiaşi comisie europeană.
     Art. 2. Sublima Poartă recunoaşte în mod definitiv independenţa Principatului Muntenegru.
     O înţelegere între Guvernul Imperial al Rusiei, Guvernul Otoman şi Principatul Muntenegrului, va determina ulterior caracterul şi forma relaţiilor dintre Sublima Poartă şi Principat în ce priveşte mai cu seamă instituirea agenţilor munte-negrini atât la Constantinopol cât şi în anumite localităţi unde se va recunoaşte că este nevoe, apoi îu ce priveşte extrădarea criminalilor refugiaţi pe teritoriul ceilalte părţi, şi în sfârşit în ce priveşte supunerea Muntenegrenilor in trecere prin Imperiul Otoman sau stabiliţi in acel Imperiu faţă de legile şi autorităţile otomane, în conformitate cu principiile dreptului internaţional şi cu uzul în fiinţă cu privire la Muntenegreni.
     O convenţie va fi încheiată intre Sublima Poartă şi Muntenegru pentru reglementarea chestiunilor în legătură cu relaţiile dintre locuitorii aflători pe hotarul
                                        361
www.dacoromanica.ro
ambelor ţări şi ou lucrările militare din această zonă. Punctele asupra cărora nu se va cădea la o înţelegere vor fi rezolvate prin arbitrajul Rusiei şi al Austro-Unga-riei.
     Dacum încolo, dacă se ivesc discuţii sau conflicte cu excepţia unor noui reclamaţi teritoriale, Turcia şi Muntenegru yor încredinţa reglementarea diferendelor dintre ele Rusiei şi Austro-Ungariei cari vor trebui să hotărească în comun, în chip arbitrar.
     Trupele muntenegrine sunt ţinute, ca în termen de zece zile dela semnarea preliminărilor păcii, să evacueze orice teritoriu care nu este cuprins în hotarele indicate mai sus.
     Art. 3. Serbia este recunoscută independentă.
     Frontiera sa, însemnată pe harta anexată, va urma thalvegnl Drinei, lăsând Principatului Zvorniknl-Mic şi Znkerul şi urmând vechiul hotar până la izvoarele pârâului Dezevo lângă Stoilac. Apoi, noul traseu va urma cursul acestui pârâu până la râul Raşca, iar apoi cursul acestuia din urmă până la Novi-Bazar. Dela Novi-Bazar, suind apa care trece pe lângă satele Nekinje şiTrgoviste până la izvor, linia de frontieră se va îndrepta pe la Bosur-Planina înspre valea Ibarului şi va coborî cursul pârâului care se varsă în acest râu lângă satul Ribanic. Apoi, ea va urma cursul râurilor Ibar, Sitoniţa, Lab şi al pârâului Batinţe până la izvorul acestuia (pe Grapaşniţe-Planina). Deacolo, graniţa va urma dealurile cari despart apele Krivei de acelea ale Veterniţii şi va ajunge, pe linia cea mai scurtă, la acest din urmă râu la vărsarea pârâului Miovaţra, urmând în sus cursul acestuia, străpungând Miovaţca-Planina şi coborând înspre Morava până la râul Vlosina lângă satul Staicovţi, urcând în lungul Vlosinei precum şi a Linberazdei şi a pârâului Cucaviţe, va trece peste Snkha-Planina, va merge dealnngnl pârâului Vrilo până la râul Nisava şi va coborî acest râu până la satul Crnpaţ, de unde va merge pentru a atinge pe linia cea mai scurtă, vechea frontieră sârbă la sud-est de-Caraul-Bare pe care nn o va mai părăsi până la Dunăre.
     Ada-Kale va fi evacuată şi rasă de pe faţa pământului.
     Intr’un interval de timp de trei luni, o comisie turco-sârbă va stabili la faţa locului, în asistenţa unui comisar rus, traseul definitiv al frontierei şi va reglementa în mod definitiv chestiunile referitoare la insulele de pe Drina. Un delegat bulgar va fi admis să participe la lucrările comisiei ori de câteori ea se va ocupa de frontiera dintre Serbia şi Bulgaria.
     Art. 4. Musulmanii cari an proprietăţi în teritoriile anexate Serbiei, şi cari ar dori să-şi fixeze domiciliul înafară de graniţele Principatului, vor putea să-şi păstreze imobilele dându-le în arendă sau în administraţie altor persoane.
     O comisie turco-sârbă, asistată de un comisar rus, va fi însărcinată ca, în termen de doi ani, să statueze in mod suveran asupra tuturor chestiunilor referitoare la determinarea proprietăţilor imobiliare cu privire la cari interese musulmane ar fi în cauză. Această comisie va mai fi chemată ca, în termen de trei ani, să reglementeze modul de alienare al bunurilor aparţinâd Statului sau
                                    362
www.dacoromanica.ro
fondurilor religioase (vacuf), precum şi chestiunile referitoare la interesele particulare cari ar fi In joc.
     Până la încheierea unui tratat direct intre Turcia şi Serbia, care să hotărască asupra caracterului şi a formei legăturilor dintre Sublima Poartă şi Principat, supuşii sârbi în trecere sau stabiliţi în imperiul Otomen, vor fi trataţi potrivit principiilor generale ale dreptului internaţional.
     Trupele sârbe sunt obligate să evacueze toate teritoriile ce nu se află în cuprinsul de mai sus în termen de cincisprezece zile dela semnătura preliminărilor păcii.
     Art. 5. Sublima Poartă recunoaşte independenţa României; aceasta va valorifica drepturile sale la o despăgubire ce va urma să fie desbătută între ambele părţi.
     Până la încheierea unui tratat direct intre Turcia şi România, supuşii români se vor bucura în Turcia de toate drepturile asigurate supuşilor celorlalte Puteri europeene.
     Art. 6. Bulgaria se constitue într’un Principat autonom tributar, cu un guvern creştin şi o miliţie naţională.
     Frontierele definitive ale Principatului vor fi trasate de o comisie specială ruso-turcă înainte de evacuarea Rumeliei de către armata' Imperială rusă.
     Această comisie va ţine socoteală în lucrările sale, de eventualitatea unor modificări ale traseului general ce ar fi să fie introduse la faţa locului, de principiul naţionalităţii majorităţii locuitorilor din zonele de graniţă, în conformitate cu baza păcii, precum şi de necesităţile topografice sau de interesele practice ale populaţiilor locale în legătură cu circulaţia.
     întinderea Principatului Bulgariei este stabilită, în linii generale, pe harta anexată care va trebui să servească de bază la delimitarea definitivă.
     Plecând dela noua frontieră a Principatului Serbiei, traseul va urma margina occidentală a districtului Vrania până la lanţul de munţi al Caradagh-Tur.... ; înspre apus, linia va urma marginea occidentală a districtelor Cumanovo, Cociani, Calcandelen până la muntele Corab, iar de acolo râul Velestiţa până la revărsarea acestuia în Drina Neagră. Indreptându-se spre sud dealungul Drinei, iar apoi dealungul hotarului apusean al districtului Ohrida înspre muntele Linas, frontiera va urma marginele occidentale ale districtului.
     Ohrida înspre muntele Linas, frontiera va urma marginele occidentale ale districtelor Gorcea şi Starovo până la muntele Gramos. Apoi, prin lacul Castoria, linia de frontieră va atinge râul Mogleniţa, şi, după ce va fi urmat cursul, acestuia din urmă şi va fi trecut la sud de Yaniţa (Vardar-Zenidge), se va îndrepta peste gura Vardarului şi peste râul Galliko înspre satele Parga şi Serai-Kemi; de acolo, trecând prin mijlocul lacului Beşic-Ghiol la gura râurilor Struma şi Carasu, şi pe coasta Mării până la Buruguel; mai departe, pornind in direcţia nord-vest, înspre muntele Tcaltepe, iar, dealungul lanţului munţilor Rodopi până la muntele Cruşovo, prin Balcanii Negri (Cara-Balkan), munţii Eşeculaci,
                                    363
www.dacoromanica.ro
Cepalion, Caracolas şi Işiclar până la râul Sida. De acolo, linia de graniţă va fi trasă în direcţia oraşului Cirmen, va lăsa oraşul Adrianopol la sudul ei, şi va trece peste satele Sugutliu, Cara-Namza, Arnautchioi, Sicardgi şi Enidge, până la râul Tekederesi. Urmând albia râului Tekederesi şi acea a râului Ciorluderesi până la Lule-Burgas, apoi cursul râului Sandgeacedre până în dreptul satuluj Serguen, linia de frontieră va merge peste dealuri direct la Hakim-Tablas unde se va sprijini pe Marea Neagră. Va părăsi coasta mării lângă Mangalia trecând delungul hotarelor de sud a sandgeacului Tulcei şi va ajunge la Dunăre mai sus de Rasova.
     Art. 7. Principele Bulgariei va fi ales în deplină libertate de populaţie şi confirmat de Sublima Poartă cu asentimentul Puterilor. Nici un membru din dinastiile domnitoare ale Marilor Puteri europeene nu va putea fi ales Principe al Bulgariei.
     In caz că demnitatea de principe al Bulgariei rămâne vacantă, alegerea noului principe se va face în aceleaşi condiţii şi după aceleaşi norme.
     O adunare a notabililor Bulgariei, convocată la Filipopoli (Plovden) sau la Tîrnova va elabora, mai înainte de alegerea principelui, sub supravegherea unui comisar Imperial rus şi in prezenţa unui comisar otoman, organizarea unei administraţii viitoare potrivit precedentelor stabilite in 1830, după pacea dela Adrianopol, în Principatele Dunărene.
     In localităţile în cari Bulgarii sunt amestecaţi cu Greci, cu Valahi (Cuţovlahi) sau cu alte popoare, se va ţine o dreaptă socoteală a drepturilor şi intereselor acestor populaţii cu ocazia alegerilor şi a elaborării regulamentului organic.
     Introducerea noului regim in Bulgaria şi supraveghierea funcţionării salo vor fi încredinţate timp de doi ani unui comisar Imperial rus. La expirarea primului an dela introducerea noului regim, dacă o înţelegere in această privinţă se stabileşte între Rusia, Sublima Poartă şi Cabinetele europene, se va putea, in caz că lucrul va fi socotit necesar, să se alăture Delegaţi speciali Comisarului Imperial rus.
     Art. 8. Armata otomană nu va mai rămâne in Bulgaria, şi toate vechile fortificaţii vor fi distruse pe cheltuiala Guvernului local. Sublima Poartă va avea dre ptul să dispună după cum va crede de materialul de război şi de alte obiecte aparţinând Guvernului otoman şi cari vor fi rămas în cetăţile de pe Dunăre deja evacuate pe baza armistiţiului din 19 /31 Ianuarie, precum şi de acele ce s’ar afla in cetăţile Şumla şi Varna.
     Până la formarea complectă a unei miliţii locale suficiente pentru menţinerea ordinei, a siguranţei şi a liniştei, şi al cărei efectiv va fi hotărât mai târziu printr-o înţelegere între Guvernul otoman şi Cabinetul Imperial al Rusiei, trupe ruse vor ocupa ţara şi vor da ajutor Comisarului în caz de nevoie. Această ocupaţie va fi limitată şi ea la un termen aproximativ de doi ani.
     Efectivul corpului de ocupaţie rus, compus din zece divizii de infanterie şi din două de cavalerie, care va ţine garnizoana în Bulgaria, după evacuarea
                                    564
www.dacoromanica.ro
Turciei de către armata Imperială, nu va depăşi cincizeci de mii de oameni. El va fi întreţinut pe cheltuiala ţării ocupate. Trupele de ocupaţie juse din Bulgaria îşi vor menţine comunicaţiile cu Rusia nu numai prin România, dar şi prin porturile dela Marea Neagră, Varna şi Burgas, în cari vor putea organiza, pe tot timpul ocupaţiei, depozitele necesare.
     Art. 9. Cifra tributului anual pe care Bulgaria îl va plăti Curţii Suzerane depiinându-1 la Banca pe care Sublima Poartă o va desemna ulterior, va fi determinată, între Rusia, Guvernul otoman şi celelalte Cabinete la sfârşitul primului an de funcţionare a nouei organizaţii. Acest tribut va fi stabilit pe baza venitului mediu al întregului teritoriu care va face parte din Principat.
     Bulgaria se va substitui Guvernului otoman în sarcinile şi obligaţiile sale faţă de Compania drumului de fier Ruscinc-Varna în urma înţelegerii între Sublinia Poartă, Guvernul Principatului şi administraţia acelei Companii. Reglementarea referitoare la celelalte căi ferate ce străbat Principatul este deasemeni lăsată unei înţelegeri intre Sublima Poartă, guvernul instituit in Bulgaria şi administraţia companiilor interesate.
     Art. 10. Sublima Poartă va avea dreptul să folosească drumuri hotărîte în Bulgaria pentru transportul trupelor sale, a muniţiilor şi aprovizionărilor înspre provinciile aflate dincolo de Principat şi vice-versa.
     Spre a se evita dificultăţile şi neînţelegerile în aplicarea acestui drept şi a o i se garanta totuşi exercitarea, se va stabili o învoire, în termen de trei luni după ratificarea prezentului act, între Sublima Poartă şi Administraţia Bulgariei.
     Fără îndoială că acest drept nu se va întinde decât la trupele otomanp regulate, şi că neregulaţii, Baz-buzucii şi Cerchezii, vor fi cu totul excluşi.
     Sublima Poartă îşi mai rezervă dreptul de a transmite poşta sa prin Principat şi de a întreţine o linie telegrafică pe teritoriul bulgar. Aceste două puncte vor fi şi ele stabilite în felul şi în intervalul de timp arătate mai sus.
     Art. 11. Proprietarii musulmani sau alţii cari îşi vor alege domiciliul personal înafara (graniţelor) Principatului, vor putea să-şi păstreze imobilele dându-le în arendă sau în administraţie altor persoane. Comisiuni turco-bulgare vor funcţiona în principalele centre de populaţie, sub supravegherea unor comisari ruşi, spre a hotărî în chip suveran, în curs de doi ani, în toate chestiunile referitoare la constatări cu privire la bunuri imobiliare în care ar fi în joc interese musulmane.
     Comisii de acelaş fel vor fi chemate să reglementeze, în răstimp de doi ani, toate chestiunile privitoare la modul de alienare, de exploatare şi de folosinţă pe seama Sublimei Porţi ale proprietăţilor de Stat şi ale fondurilor religioase (vacuf).
     La expirarea termenului de doi ani mai sus menţionat, toate proprietăţile ce nu vor fi fost reclamate vor fi vândute prin licitaţie publică, iar produsul vânzătorilor va fi folosit la întreţinerea văduvelor şi orfanilor, atât musulmani cât şi creştini, victime ale ultimelor evenimente.
                                                36S
                                     www.dacoromanica.ro
     Art. 12. Toate fortificaţiile de pe Dunăre Vor fi distruse. Nu vor mai fi deacum Încolo cetăţi pe malurile acestui fluviu, nici bastimente de război, In apele principatelor României, Serbiei şi Bulgariei, Inafară de staţionarele obişnuite şi de vasele uşoare destinate poliţiei fluvile şi serviciului vămilor.
     Drepturile, obligaţiile şi prerogativele Comisiunii internaţionale a Dunării-de-Jos sunt menţinute intacte.
     Art. 13. Sublima Poartă ia în seama sa restabilirea navigabilităţii pe braţul Sulina şi desdăunarea particularilor cari vor fi suferit în bunurile lor de pe urma războiului şx a întreruperii navigaţiei pe Dunăre; ea va închina aceste îndoite plăţi o sumă de cincisute de mii de franci luată din sumele ce îi sunt datorate de către Comisiunea Dunăreană
     Art. 14. Vor fi Imediat introduse în Bosnia şi in Herzegovina propunerile europeene comunicate plenipotenţiarilor otomani la prima şedinţă a Conferinţei dela Constantinopol, cu modificările cari vor fi hotărîte de comun acox’d între Sublima Poartă, Guvernul Rusiei şi acel al Austro-Ungariei. Plata rămăşiţelor nu va fi cerută, iar veniturile obişnuite ale acestor provincii până la întâi Martie una mie optsute optzeci vor fi întrebuinţate în mod exclusiv în vederea despăgubirii familiilor, refugiaţilor şi a locuitorilor victime ale ultimelor evenimente, fără deosebire de rasă şi de religie, precum şi la nevoile locale ale ţării. Suma anuală ce va trebui să revină după scurgerea acestui interval de timp Guvernului central va fi fixată ulterior printr-o învoire specială între Turcia, Rusia şi Austro-Ungaria.
     Art. 15. Sublima Poartă se obligă să aplice în mod scrupulos în insula Creta Regulamentul Oxganic din 1868 ţinând socoteală de dorinţele deja exprimate de către populaţia indigenă.
     Un regulament asemănător, adoptat nevoilor locale, va fi intx'odus şi în Epir, în Tesalia şi în celelalte părţi ale Turciei europene pentru cari o organizaţie specială nu este prevăzută prin actul de faţă.’
     Comisii speciale, în sânul cărora elementul indigen va avea o largă participare, vor fi chemate să elaboreze în fiecare provincie amănuntele noului regulament. Rezultatul acestor lucrări va fi supus spre examinare Sublimei Porţi care va consulta Guvernul Imperial al Rusiei înainte de a-1 pune în aplicare.
     Art. 16. Cum evacuarea de către trupele ruse a teritoriilor ce ocupă în Armenia şi cari trebuesc restituite Tux^ciei ar putea da loc la conflicte şi la complicaţii dăunătoare pentru legăturile dintre cele două ţări, Sublima Poartă se obligă să înfăptuiască fără vreo nouă întâziere în provinciile locuite de Armeni îmbunătăţirile şi reformele cerute de nevoile locale şi să garanteze siguranţa acestora împotriva Kurzilor şi a Cercazienilor.
     Art. 17. O amnistie deplină şi integrală este acordată de Sublima Poartă tuturor supuşilor otomani compromişi in cursul ultimelor evenimente, iar orice persoană, deţinută pe această bază sau trimisă în exil, va fi deîndată pusă în libertate.
                                         366
www.dacoromanica.ro
     Art. 18. Sublima Poartă va lua in serioasă consideraţie opinia emisă de către Comisarii Puterilor mediatoare în legătură cu posesiunea oraşului Kotuv şi se obligă a proceda la executarea lucrărilor de delimitare definitivă a frontierei turco-persane.
     Art. 19. Pagubele de război şi pierderile’ impuse Rusiei, pe cari M. S. împăratul Rusiei le reclamă şi pe cari Sublima Poartă s’a obligat să le plătească, cuprind:
     a.      Nouă sute milioane ruble cheltueli de război (Întreţinerea armatei, înlocuirea materialului, comenzi de război);
     b.      Patru sute milioane ruble daune provocate litoralului meridional al ţării) comerţului de export, industriei şi drumurilor de fier;
     c.  Una sută milioane ruble daune provocate de invazie în Caucaz;
     d.  Zece milioane ruble daune şi interese supuşilor şi instituţiilor ruse din Turcia,
     Total — un miliard patrusute zece milioane ruble.
     Luând în considerare greutăţile financiare ale Turciei, şi în acord cu dorinţa, M.S. Sultanului, împăratul Rusiei consimte să înlocuiască plata a mare parte din sumele enumerate în paragraful prin cesiunea următoarelor teritorii.
     a.      Sandgeacul Tulcea, adică districtele (cazalele) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isacea, Tulcea Măcin, Babadag, Hârşova, Kustendge şi Medgidia, împreună cu insulele din Deltă şi insula Şerpilor.
     Nedorind să -şi anexeze acest teritoriu şi nici insulele din Deltă, Rusia îşi rezervă facultatea de a le schimba cu partea Basarabiei detaşată la 1856 şi mărginită la sud cu thalvegul braţului Chilia şi cu Gura Stari-Stambul. Chestiunea împărţirii apelor şi a prescăriilor va fi reglementată de către q comisie ruso-română într’un interval de un an dela ratificarea tratatului de pace.
     b.      Ar Dahan, Kars, Batum, Baiazet şi teritoriul până la Saganlug. In trăsături generale, linia de frontieră, părăsind coasta Mării Negre, va urma crestele munţilor ce separă afluenţii râului Hopa de acei ai râului Cearok, apoi lanţ de munţi la sud de oraşul Artvin până la râul Cearok lângă satele Alat şi Beşaget; de acolo, frontiera se va îndrepta peste piscurile munţilor Dervenikgheki, Hortcezor şi Bedjignin-Dag, va trece prin creasta oare desparte afluenţii râurilor Tortum Ceai şi Cearok, şi peste dealurile de lângă Vaili-Vihine şi va ajunge la satn Vihine-Kilisa, pe râul Tortum-Ceai; apoi va urma lanţul Sivridag, până la trecă-toarea cu acelaş nume, trecând pe la sud de satul Noriman; se va roti apoi înspre sud-est, va atinge Zivine; de unde, trecând la vestul drumului ce duce dela Zivine la satele Ardost şi HoCasan, frontiera se va îndrepta înspre sud peste lanţul Saganlug până la satul cilişman, de unde, urmând creasta muntelui arian-Dagh, va ajunge la zece verste la sud de Hamur la trecătoarea urad-Ceai; frontiera va trece apoi dealungul crestei muntelui Alla-Dag şi a piscurilor Hori şi Tandurot şi, trecând la sud de valea Baiazet, va atinge vechea graniţă turco-persană la sud de lacul Kazlîghiol.
     Hotarele definitive ale teritoriului anexat la Rusia, indicate pe harta alăturată aici, vor fi fixate de o comisie compusă din delegaţi ruşi şi otomani.
                                     367
www.dacoromanica.ro
Această comisie va ţine seamă in lucrările sale atât de topografia localităţilor cât şi de consideraţiunile unei bune administraţii, precum şi de condiţiile proprii a asigura liniştea ţării.
     c.      Teritoriile menţionate la paragrafele a şi b. sunt cedate Rusiei ca un echivalent al sumii de un miliard una sută mii ruble. Cât despre restul indemnităţii, afară de cele zece milioane ruble cuvenite supuşilor ruşi şi instituţiilor ruse din Turcia, Indemnitatea ce se ridică la trei sute milioane ruble, modul de plată şi garanţia corespunzătoare vor fi fixate prin Înţelegerea Intre Guvernul Imperial al Rusiei şi acel al M. S. Sultanului.
     d.      Cele zece milioane ruble reclamate drept Indemnitate pentru supuşii ruşi şi instituţiile ruse vor fi plătite pe măsură ce reclamaţiile interesaţilor vor fi examinate de ambasada Rusiei la Constantinopol şi transmise Sublimei Porţi
     Art. 20. Sublima Poartă va lua măsuri efective pentru a lichida prin bună învoială toate cazurile litigioase ale supuşilor ruşi rămase nedescnrcate de mai mulţi ani, pentru a-i desdăuna pe aceştia din urmă, dacă este cazul, şi pentru a face ca sentinţele date să fie executate fără întârziere.
     Art. 21. Locuitorii de pe teritoriile cedate Rusiei, cari ar dori să-şi fixeze domiciliul înafara acestor teritorii, vor fi liberi de a se strămuta văzând proprietăţile lor imobiliare. Un termen de trei ani le este acordat în acest scop, din ziua ratificării actului de faţă. După expirarea acestui termen, locuitorii ce nu vor fi părăsit ţara şi nu vor fi vândut imobilele lor vor r mâne supuşi ruşi.
     Bunurile imobile aparţinând Statului sau fondurilor religioase şi aflătoare tnafară de localităţile citate mai sus vor trebui să fie vândute în acelaş răstimp de trei ani potrivit modalităţilor ce vor fi stabilite de către o comisie specială ruso-turcă. Aceiaşi comisie va fi   chemată să hotărască modul     în care Guvernul
otoman va extrage materialul de     război, muniţiile, aprovizionările şi alte obiecte
aparţinând Statului şi cari s’ar afla în cetăţile, oraşele şi localităţile cedate Rusiei dar neocupate acum de trupele ruse.
     Art. 23. Preoţii, pelerinii şi călugării ruşi cari sunt în trecere sau sunt stabiliţi In Turcia europeană sau în Turcia aziatică se vor bucura de aceleaşi drepturi, avantagii şi privilegii ca şi clericii străini aparţinând altor naţionalităţi. Dreptul de protecţie oficială este recunoscut Ambasadei Imperiale şi consulatelor ruse din Turcia, atât în ce priveşte persoanele mai sus indicate cât şi posesiunile acestora, aşezămintele religioase, de binefacere sau altele din locurile Sfinte şi din alte părţi.
     Călugării de origină rusă dela muntele Atlios vor fi menţinuţi în posesiunile lor precum şi în avantagiile lor    anterioare şi vor continua să  se bucure,  în cele
trei mănăstiri ce le aparţin sau    în dependinţele acestora din   urmă, de   aceleaşi
drepturi şi prerogative ca şi acele ce sunt asigurate celorlalte aşezăminte religioase şi mănăstiri dela muntele Athos.
     Art. 23. Toate tratatele, convenţiile şi angajamentele luate sau încheiate anterior între înalte părţi contractante cu privire la comerţ, la juridicţiune şi la situaţia supuşilor ruşi din Turcia, şi cari au fost desfiinţate de pe urma stării de
                                    368
www.dacoromanica.ro
război, vor fi repuse în vigoare, înafară de clauzele prin cari ele ar deroga dela prezentul act. Cu privire la toate angajamentele, legăturile comerciale şi altele, cele două Guverne vor fi readuse, unul faţă de celalt, în situaţia chiar în care se aflau înaintea declaraţiei de război.
     Art. 24. Bosforul şi Dardanelele vor rămâne deschise, în timp de pace ca şj în timp de război, bastimentelor de comerţ ale Statelor neutre ce vin din porturi ruse sau se îndreaptă înspre astfel de porturi. Sublima Poartă se obligă prin urmare ca, în faţa portuiilor de la Marea Neagră sau dela Marea de Azov, să nu mai stabilească vreo blocadă fictivă care contravine spiritului declaraţiei semnate la Paris la 4/16 Aprilie 1856.
     Art. 25. Evacuarea complectă de către armata rusă a Turciei Europene, cu excepţia Bulgariei, va avea loc într’un interval de timp de trei luni dela încheeiea păcii definitive între M.S. împăratul Rusiei şi M.S. Sultanul.
     Pentru a se câştiga timp şi a se evita o şedere îndelungată a trupelor ruse in Turcia şi în România, o parte din armata Imperială va putea fi îndreptată înspre porturile Mării Negre ţi ale Mării de Marmura spre a fi îmbarcate pe bastimente aparţinând Guvernului rus sau închiriate eu acest prilej.
     Evacuarea Turciei asiatice va fi înfăptuită intr’un termen de şase luni dela încheerea păcii definitive, iar trupele ruse vor avea facultatea de a se îmbarca la Trebizonda pentru a se înapoia prin Caucaz sau prin Crimeia.
     Operaţiile de evacuare, vor trebui să înceapă îndată d,upă schimbul ratificărilor.
     Art. 26. Atât timp cât trupele imperiale ruse vor staţiona în localităţi cari, în conformitate cu actul de faţă, vor fi reîntoarse Sublimei Porţi, administraţiei şi ordinea de lucruri vor rămâne în starea în care se aflau dela ocupaţie Sublima Poartă nu are cădere să participe la administraţie în tot acest răstimp şi până la plecarea definitivă a tuturor trupelor.
     Trupele otomane nu vor putea pătrunde în localităţile cari vor fi reîntoarse Sublimei Porţi şi aceasta nu va reîncepe să-şi exercite autoritatea decât atunci când, petru fiecare oraş sau provincie ce va fi fost evacuata de către trupele ruse, comandantul acestor trupe va pune faptul în vederea ofiţerului de desemnat în acest scop de către Sublima Poartă.
     Art. 27. Sublima Poartă ia angajamentul de a nu exercita nici un fel de îepre-salii, şi de a nu lăsa să se exercite astfel de represalii împotriva supuşilor otomani cari se vor fi compiomis prin legături ce au avut cu armata rusă în timpul războiului. In caz că unele persoane ar dori să se retragă cu familiile lor in urma trupelor ruse, autorităţile otomane nu se vor opune plecării lor.
     Art. 28. îndată ce preliminările păcii vor fi ratificate, prizonierii de război vor fi înapoiaţi în mod reciproc prin grija unor comisari speciali numiţi de o parte şi de alta, şi cari se vor întruni în acest scop la Odesa şi la Sevastopol. Guvernul otoman va plăti toate cheltuielile de între tinere ale prizonierilor ce-i vor fi înapoiaţi. în optsprezece rate egale, în termen de şase ani, pe temeiul conturilor ce vor fi întocmite de către comisarii mai sus menţionaţi.
                                                  Co9
24. - c. 113.
www.dacoromanica.ro
     Schimbul de prizonieri între Guvernul otoman şi acela ale României, Serbiei şi Mnntenegrului se va face pe aceleaşi baze, scăzându-se totuşi, în deconturile ce se vor întocmi, numărul prizonierilor cedaţi de către Guvernul otoman din numărul de prizonieri ce-i vor fi redaţi.
     Al t. 29. Actul de faţă va fi ratificat de către Maiestăţile lor Imperiale împăratul Rusiei şi împăratul Otomanilor, iar ratificările vor fi schimbate în cel puţin cincisprezece zile, dacă va fi cu putinţă, la Petersbnrg unde părţile se vor mai învoi şi cu privire la locul şi timpul ce vor fi alese pentru ca stipulaţiile actului prezent să fie investit de formele solemne cerute în tratatele de pace. Rămâne totuşi bine stabilit că Înaltele Părţi Contractante se consideră ca formal legate prin actul de faţă din momentul ratificării lui.
     Drept care plenipotenţiarii respectivi au pus semnăturile lor pe actul de faţă şi l-au întărit cu sigiliile lor.
     Făcut la San Stefano, în ziua de nouăsprezece Februarie (trei Martie) una mip opt sute şaptezeci şi opt.
      Conte N. dgnatiev                                               Savfet
      Nelidov                                                         Sadulah
     Paragraful final al art. 11 al actului preliminăriilor păcii, semnat astăz-19 Februarie (3 Martie) 1878, care a fost omis şi care trebueşte să fie parte
integrantă din zisul articol.
     Locuitorii din Principatul Bulgariei cari vor călători sau se vor opri în celelalte părţi ale Imperiului otoman vor fi supuşi legilor şi autorităţilor otomane
     San Stefano, 19 Februarie (3 Martie) 1878.
           Conte N. Ignatiev                                          Savfet
           Nelidov                                                    Sadulah
Schimbul de ratificări s’a făcut la Petersburg, la 5/17 Martie 1878.
                    [Journal de St. Pctersbourg. 9/21 Marlie 1878. Textul în limba, franceză.]
                                                 7 60
Berlin, 1 Iulie 1878
                                  TRATATUL DE PACE DELA BERLIN
     In numele a Tot puternicului Dumnezeu 1
     Maj. Sa împăratul Germaniei, Rege al Prusiei; Maj. Sa împăratul Austriei Rege al Bohemiei etc. şi Rege Apostolic al Ungariei; Preşedintele Republieei Franceze, Maj. Sa Regina Regatului Unit al Marei Britanii şi Irlandei, împărăteasă a Indiilor; Maj. Sa Regele Italiei; Maj. Sa împăratul tuturor Rusiilor, şi Maj. Sa împăratul Otomanilor, doritori de a regula, într’un cuget de ordine europeană, conform cu stipulaţiunile tratatului din Paris de la 30 Martie 1856, chestiunile ridicate în Orient, de evenimentele anilor din urmă şi de resbelul care luă sfârşit prin tratatul preliminar de la San-Stefano, au fost în unanimitate de părere, că întrunirea unui Congres ar fi cel mai bun mijloc de a înlesni stabilirea înţelegerei lor.
                                    370
www.dacoromanica.ro
     Majeslăţile Lor şi Preşedintele Repuhlirei Franceze au numit, pentru aceasta, Plenipotenţiari ai lor;
     Majestatea Sa împăratul Germaniei, Rege al Prusiei:
     Pe R. Olhon, Principe de Bismarck, Preşedinlele consiliului său de miniştri ai Prusiei, Cancelarul Imperiului.
     Pe R. Bernard Ernesl de BiiloW, Ministrul său secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, şi
     Pe R. Clilodwig Carul Victor, Principe de Hohenlohe-Srhjllingsfiirst, Principe de Ratibor şi Corvey, Ambasadorul săli extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Republica Franceză, Mare Şambellan al coroanei Bavariei.
     Majestatea Sa împăratul Anslriei, Rege al Bohemiei, etr. şi Rege Apostolic al Ungariei:
     Pe R. luliu Comite Andrassy de Csik-Szent-Kiraly şi Karszna Horea, Grand de Spania do I-ia clasă, Consilier intim actual Ministru al casei Imperiale şi al afacerilor străine, Feld-Mareşal-locotenenl în armalele sale.
     Pe R. Ludovic, Comite Karoly de Nagy-Karoly, Şambelan şi consilier intim actual, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Majestatea Sa Impera-torele Germaniei, Rege al Prusiei, şi
     Pe R. Henric Baron d.e Haymcrlc, Consilier intim aciuai, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Majestatea Sa Regele Italiei.
     Preşedintele Republicei Franceze:
     Pe R. William Henri Waddigton, Senator, Membru al Institutului, Ministru secretar de Slat la departamentul afacerilor străine.
     Pe R. Charles Raymond de la Croix d.e Chevricre, Comite de Saint-Vallicr, Senator, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei pe lângă Majestatea Sa împăratul Germaniei, Rege al Prusiei, şi
     Pe R. Felix Hyppolite-Resprez, Consilier de Stat, Ministru plenipotenţiar de prima clasă, însărcinat cn direcţiunea afacerilor politice la ministerul afacerilor străine.
     Majestatea Sa Regina Regatulni-Unit al Marei-Britanii şi Irlandei, împărăteasă a Indiilor:
     Pe prea Onorab. Benjamin Risraeli, Comite de Beaconsfield, Vice-comite Hughenden, Pair al parlamentului, membru în prea-onorabilul consiliu privat aj Majestăţei Sale, Prim Lord al tesaurulni Majestăţei Sale şi Prim-Ministru al Angliei.
     Pe prea onorabilul Robert Arthur Talbol- Gascoyne Cecil, Marchis de Salisbnry Comite de Salisbury, Vice-comite Cranborne, Baron Cecil, Pair al parlamentului, membru în prea onorabilul consiliu privat al Majestăţei Sale, Principal secretar de Stat al Majestăţei Sale la departamentul afacerilor străine şi
     Pe prea onorabilul Lord Odo William Leopold Russel, Membru în consiliul privat al Majestăţei Sale, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Majestatea Sa împăratul Germaniei, Rege al Prusiei.
     Majestatea Sa Regele Italiei:
                                   371
24*
www.dacoromanica.ro
     Pe D. Ludovic, Comite Corti, Senator, Ministrul său al afacerilor străine şi
     Pe D. Edward, Comite de Launay, Ambasadorul său extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Majestatea Sa împăratul Germaniei, Rege al Prusiei.
     Mujestatea Sa împăratul tuturor Rusiilor:
     Pe D. Alexandru, Principe Gorceacoff, Cancelar al Imperiului.
     Pe D. Petru, Comite Schuvaloff, general de cavalerie, ajutantul său general, Membru în consiliul Imperiului şi Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Majestatea Sa Britanică, şi
     Pe D. Paul d’Oubril, Consilier privat actual, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Majestatea Sa împăratul Germaniei, Rege al Prusiei şi
     Majestatea Sa împăratul Otomanilor:
     Pe Alexandru-Caratbeodory-Paşa, Ministru Său la lucrările publice.
     Pe Mehmed-Ali-Paşa, Muşir al armatelor sale, şi
     Pe Sadullab-Bey, Ambasadorul său extraordinar şi plenipotenţiar pe lângă Majestatea Sa împăratul Germaniei, Rege al Prusiei.
     Cari, după propunerea Curţii Austro-Ungariei şi în urma invitării Curţii Germaniei, s’au întrunit la Berlin căpuiţi cu depline puteri cari s’au găsit în bună şi regulată foi mă.
     Acordul stubilindu-se, cu fericire, între dânşii, au convenit asupra stipulaţiuniloi următoare:
     Al t. 1. Bulgaria este constituită în Principat autonom şi tributar, sub suzerani tatea M. S. Sultanului; ea va avea un guvern creştin şi o miliţie naţională.
     Alt. 2. Principatul Bulgariei va cuprinde teritoriile următoare: Fruntaria urmează la Nord, ţărmul drept al Dunării de la vechia fruntarie a Serbiei până la un punct care se va hotărî de o comisie Europeană, la răsărit de Silistra şi, de acolo, se indieplează spre Maiea Neagră la Sud de Mangalia, caie rămâne lipită de teritoriul românesc, Marea Neagră formează hotarul răsăritean al Bulgariei. La Sud, fruntaria reurcă de la gura sa talvegul părâului lângă care sunt satele Hogia-Chioi, Selam-Chioi, Aivagic, Culibe, Sugiuluc; străbate oblic valea Deli-Camcik, trece la Sud de Belibe şi Kemhalik şi la nord de Hagi-Mahale, după ce a trecut Deli-Kamcikul la două şi jumătate kilometre în sus de Cengei; ajunge culmea la un punct dintre Tekenlik şi Aidos-Breza şi o urmează prin Carnabad-Balcan, Prisevica-Balcan, Cazan-Balcan la Nord de Cotei, până la Demir-Capu. Urmează prin lanţul principal al Marelui Balkan a cărui întindere o urmează până la vârful Kosica.
     Acolo, ea lasă culmea Balcanului, coboară spre Sud între satele Pirtop şi Duzanri lăsate unul Bulgariei şi celălalt Rumeliei Orientale până la pârâul Tuzlu-Dere> urmează această gârlă până la întrunirea ei cu Topolnica, apoi acest râu până la gura apei Smovschio-Dere lângă satul Petricevo, lăsând Rumeliei Orientale o zona cu o rază c’e două chilometre în sus de acest confluent, reurcă între pâraiele Smovschio-Dere şi Cainenica, urmând linia de împărţire a apelor, pentru a coti spre Sud-Vest, la înălţimea Voiniacului şi a ajunge drept la punctul 875 din harta statului major austriac.
                                      3r2
www.dacoromanica.ro
     Linia fruntariei taie în linie dreaptă albia superioară a pârâului Ichtiraan Dere, trece Intre Bogdina şi Garaula, pentru a reafla linia de împărţire a apelor, dcspărţind albiile Isrhcrului şi Maritzci, între Camurli şi Hagilar, urmează areasta linie până la vârfurile Velina-Mogila, gâtul 531, Zmailica Vrh, între Sumnatira şi se uneşte ru hotarul administrativ al Sangiarului Sofia între Sivri-Tus şi K idir-Tepe.
     De la Kadir-Tepe, fruntaria îndreptându-se spre Sud-Vest, urmeaza linia de împărţire a apelor între albiile M'sta Garasu d’o parte şi Struma Cai asii d’alta parte, ia dealungul culmile munţilor Rodop, numite Dcmir Capii, Iscoftepei Cadimesar-Balcan şi Aiji Geduc până la Capetnic-Balcan, şi se confunda astfel cu vechiul hotar administrativ al Sangiarului Sofia.
     De la Capetnic-Balcan, fruntaria este arătată prin linia de împărţire a apelor intre văile Rilsca-Reca şi Bistriţa-Reca, şi urmează contrafortul numit Vodenica Pianina pentru a se coborî în valea Strumei la confluentul acestei gârle cu Rilsca-Reca, lăsând satul Baracli Turciei. Ea reurră atunci la Sud satul J disnira, ca să ajungă prin linia cea mai scurtă, lanţul Golema Pianina în vârful Gitcei şi a se uni acolo cu'vechiul hotar administrativ al Sangiarului Sofia, lăsând însă Turciei toată albia Suharccci.
     De la muntele Gitca, fruntaria apuseană se îndreptează spre muntele Crni-Vrh prin munţii Garvena-Iabuca, urmând vechiul hotar administrativ al Sangiarului Sofia, în partea superioară a albiilor Egrisu şi Lnpnica, urcă pe culmile Babina Poiana şi ajunge la muntele Crni-Vrh.
     De la muntele Crni-Vrh, fruntaria urmează linia d° împărţire a apelor între Struma şi Morava, prin vârfurile Streser, Vilogolo, şi M>sid Pianina, se uneşte cu Gacina, Grna Trava, Darsovsca şi Drainica Plan, apoi Desrani Gladenpc linia de împărţire a apelor Surovei d° sus şi Moravei, m^rge drept spre Stol şi se cobora pentru a tăia la 1.000 m°trii la Nord-Vest d" satul Segusa drumul de la Sofia la Pirot. Ea reurcă în linie dreaptă pe Vidlic Pianina şi, dp acolo, pe muntele Radocina in lanţul Gogia Bilcan, lăsând S*rbi°i satul Doikinci, iar Bulgariei satul Senaco3.
     Din vârful muntelui Radocina fruntaria urmează spre Apus culm>a Balcani lor prin Giprovec-Balkan şi Stara-Planina până la vechiul hotar oriental al principatului Serbiei lângă Cula Smiljova Cuca şi, de acolo, vechiul hotar până la Dunăre cu care se uneşte la Racovitza.
     Această hotăriîicire va fi fixată la faţa locului d° Comisia Europeana în care Puterile semnatare vor fi represintate. S’a hotârît apoi:
     a)     Ga această comisie să ia în consideraţie necesitatea pentru M S. Sultanul de a putea să apere fruntariile Balcanilor şi ale Rnmelici Orientale.
     b)     Că nu se va putea ridica intăriri intr’o rază de zece kilometre în jurul Suma-covnlui.
     Art. 3. Principele Bulgariei va fi liber ales de populaţie şi confirmat de Su blima Poartă cu consimţământul Puterilor. Nici un membru din dinastiile domnitoare ale marilor puteri Europene nu va putea fi ales Principe al Bulgariei,
                                    373
www.dacoromanica.ro
   In caz de vacanta a dcmnilaţei princiare, alegerea noului Principe se va face in aceleaşi condiţii şi aceleaşi forme.
     Ari. 4. O Adunare de notabili ai Bulgariei, convocată la Târnova, va întocmi înainte de alegerea Principelui, regulamentul organic al Principatului.
     In localităţile unde Bulgarii sunt amestecaţi cu populaţii Turce, Române, Grece, sau altele, se va ţine seamă de drepturile şi interesele acestor populaţii, în cceace se atinge de alegeri şi de întocmirea regulamentului organic.
     Art. 5. Dispoziţiile următoare vor forma temelia dreptului public al Bulgariei:
     Osebirea de credinţe religioase şi de confesiuni nu se va puica opune nimenui ca motiv de excludere sau incapacitate în ceeace se atinge de bucurarea drepturilor civile şi politice, admiterea la sarcinele publice, funcţii şi onoruri, sau la exerciţiul diferitelor profesii şi industrii, in orice localitate ar fi.
     Libertatea şi practica exterioară a tuturor cultelor sunt asigurate tuturor supuşilor pământeni din Bulgaria precum şi străinilor şi nici o piedică nu se va putea pune fie organizărci ierarhice a diferitelor comunităţi, fie raporturilor cu capii lor spirituali.
     Art. 6. Administraţia provizorie a Bulgariei va fi dirijată până la terminarea regulamentului organic, de către un Comisar Imperial Rusesc. Un Comisar Imperial Otoman precum şi consulii delegaţi ad-hoc de celelalte Puteri semnatare ale acestui tratat, vor fi chemaţi să-l asiste cu scop de a controla funcţionarea acestui regim provizoriu. In caz de neînţelegere intre consulii delegaţi, majoritatea va hotărî; şi in caz de divergenţă între această majoritate şi Comisarul Imperial Rus sau Comisarul Imperial Otoman, Representanţii Puterilor semnatare la Conslantinopole, întruniţi în conferinţă, vor trebui să se pronunţe.
     Art. 7. Regimul provizoriu nu va putea să se prelungească mai mult de nouă luni de la schimbul ratificărilor acestui tratat.
     Când regulamentul organic va fi terminat, se va procede îndată la alegerea Principelui Bulgariei. îndată ce Principele va fi instituit, nouă organizare se va pune in vigoare şi Principatul va intra în deplinul exerciţiu al autonomiei sale.
     Art. 8. Tratatele de comerţ şi de navigaţie cum şi toate convenţiile şi aranjamentele încheiate intre Puterile străine şi Poarta, şi azi in vigoare, sunt menţinute in Principatul Bulgariei şi nici o schimbare nu se va face în privinţa nici uneia din Puteri înainte de aşi fi dat consimţământul său.
     Nici un drept de transit nu sc va percepe in Bulgaria de la mărfurile cari vor trece prin acest Principat.
     Naţionalii şi comerţul tuturor Puterilor vor fi trataţi pe piciorul unei perfecte egalităţi.
     Imunilăţile şi privilegiile supuşilor străini, cum şi drepturile de juridicţie şi protecţie consulare, aşa cum s’au stabilit prin eapitulaţii şi usagiuri, vor rămânea in deplină vigoare, cât timp nu se vor modifica prin consimţământul . părţilor interesate,
                                 m
www.dacoromanica.ro
     Alt. 9. Suma tribuţului anual, care va avea sa plutească Principatul Bulgarief Curţei suzerane, vărsându-1 unei bănci pe care o va desemna in urmă înalta Poartă se va fixa in comună înţelegere de Puterile semnatare ale acestui tratat, la finele ântâiulUi an al foncţionărei nouei organizaţii. Acest tribut va fi bazat pe venitul de mijloc al teritoriului Principatului. Bulgaria trebuind să poarte o parte din datoria publică a Imperiului, când Puterile vor determina tributul vor avea in vedere partea acestei datorii, care va putea fi impusă Principatului, pe baza unei echitabile proporţii.
     Art. 10. începând din ziua ratificărei prezentului tratat, Bulgaria este substituită guvernului Otoipan in sarcinele şi îndatoririle sale către societatea căiei ferate Rusciuc-Varna. Regularea socotelelor anterioare este rezervată unei înţelegeri între înalta Poartă, guvernul Principatului şi administraţia acestei companii. Asemenea este Principatul Bulgar substituit pentru partea sa, Îndatoririlor primite de înalta Poartă atât faţă cu Austro-Ungaria, cât şi faţă cu compania de exploatare a căiei ferate a Turciei Europene, privitoare la terminarea, joncţiunea cât şi exploatarea liniilor ferate, situate pe teritoriul său. Convenţiile necesare pentru regularea acestor chestiuni se vor încheia intre Austro-Ungaria, Poartă, Serbia şi Principatul Bulgariei, îndată după încheierea păcei.
     Art. 11. Armata Otomana nu va mai rămâne în Bulgaria. Toate fortăreţele vechi vor fi rase în cursul unui an sau şi mai înainte, dacă va fi posibil, cu cheltuiala Principatului. Guvernul local va lua imediat măsuri pentru a le dărâma, şi nu va putea lăsa să se clădească altele. înalta Poartă va avea dreptul de a dispune după voinţă de materialul de răsboi şi de alte obiecte, aparţinând guvernului Otoman, şi cari vor fi rămas în fortăreţele Dunărene, evacuate în puterea armistiţiului de la 19 (31) Ianuarie precum şi de acela ce s’ar găsi în cetăţile Şumla şi Varna.
     Art. 12. Proprietarii musulmani său alţii care-şi vor alege reşedinţa lor personală afară din Principat, vor putea să rămână stăpâni pe imobilele lor arendându-le sau administrându-le prin cel de al treilea. O comisie Turco-Bulgară va fi însărcinată să reguleze in curs de doi ani toate afacerile privitoare la modul vânzărei, exploatărei sau folosinţei, pe socoteala înaltei Porţi, a proprietăţilor Statului,'sau a aşezămintelor pioase (Vak'ufe) precum şi chestiile relative la interesele private, cari ar putea fi angajate intr’ânsele. Supuşii Principatului Bulgariei, cari vor călători ori vor locui in părţile celelalte ale Imperiului Otoman, vor fi supuşi autorităţilor şi legilor Otomane.
     Art. 13 In partea despre Sud a Balcanilor se formează o provincie ce se va numi Rilmelia Orientală şi care va fi pusă direct sub autoritatea politică şi militară a M. S. Sultanului, în condiţiuni de autonomie administrativă. Ea va avea un Guvernator general creştin.
     Art. 14. Rumelia Orientală se hotărăşte spre Nord şi Nord-Vest cu Bulgaria şi cuprinde teritoriile cuprinse între liniile următoare:
     Plecând dela Marea Neagră, linia hotarului urcă de la gură talvegul pârâului, lângă care se află satele Hagikioi, Selamkioi, Avragik-Kulibe, şi Sugiuluk. străbate
                                                  375
www.dacoromanica.ro
oblic valea Dali-Kaincicului, trece In partea de Sud de Belibe şi Kemhalik şi In partea de Nord de Hagi-Mahale, după cea a trecut râul Delicamzik al distanţă de 2 şi jumătate chilometre în sus de Cengei, ajunge culmea unui punct situat între Toberlik, şi Aidos-Breza, urmând-o prin Balcanii-Karnabad, Priseviţa Balcan şi Kazan-Balcan spre Nord de Kotel până la Demircap. Ea urmează prin lanţul principal al marelui Balcan, mergând in toată întinderea sa până la vârful Kosica. La acest punct hotarul Occid°ntal al Rumeliei lasă culmea Balcanului, se coboară spre Sud între satele Pirtop şi Dusanci, din care unul rămâne Bulgariei iară celălalt Rumeliei Orientale, până la râul de la Tuzludere, urmează cursul acestui râu până la unirea lui cu Topolnica, şi apoi pe acesta până la vărsarea sa în Smovkio-Dere lângă satul Petricevo, lăsând Rumeliei Orientale o zonă de o rază de două kilometri de asupra acestei confluenţe, se urcă apoi între râurile Smovskio-Dere şi Kamenca, urmând linia de împărţire a apelor, pentru a se îndrepta spre sud-Vest la înălţimea de la Voinjak şi a ajunge direct la punctul 875 al chartei statului-major Austriac.
     Linia hotarului taie în linie dreaptă albia superioară a râului Ihtimanderei trece între Bogdina şi Karaula, pentru, a se împreuna iarăşi cu linia care> desparte albiile râurilor Isker şi Maritza, între Camurli şi Hagilar, urmează această linie dealungul vârfurilor Dvelina-Mogila, gâtul 531, Zmailicavrh şi Sumnatika, şi ajunge la hotarul administrativ al Sangiacului Sofia între Sivritas şi Cadirtepe-
     Hotarul Rumeliei se desparte de al Bulgariei, la muntele Cadirtepe, urmând linia ce desparte apele între albia Maritzei şi afluenţii săi de o parte şi Mesta-Karasu şi afluenţii săi de cealaltă, îndreptându-se spre Sud-Vest şi Sud dealungul crestei munţilor Despoto-Dagh spre muntele Kruşovo (punctul de plecare al liniei tratatului de la San-Stefano).
     De la muntele Kruşovo, hotarul corespunde liniei fixate în tratatul de la San-Stefano, adică lanţului Balcanului Negru (Cara-Balcan), munţilor Kulaghy-Dagh, Eşec-Cepulu, Caracolas şi Işiclar, de unde trece direct spre Sud, pentru a ajunge râul Ardă, al cărui talveg îl urmează până la un punct aproape de satul Ada-Cale, care rămâne Turciei. De la acest punct hotarul se urcă pe creasta muntelui Bestepe-Dagh, urmând-o pentru a se cobori şi a trece Mariţa la un punct situat la cinci kilometri în sus de podul Mustafa-Paşa. De aci linia se îndreptează spre Nord, adică pe linia de împărţire a apelor între Demirhanli. Dere şi a micilor afluenţi ai Maritzei până la Kiideler-Bair, de unde se îndreaptă în partea Estului spre Sucar-Bair, trece de aci valea Tungei, mergând spre Bujuc-Derbent, pe care o lasă spre Nord, cum şi Siigiak. De la Bujuc-Derbent ea urmează iar linia ce desparte apele, printre râurile laterale ale Tungei spre Nord şi ale Maritzei spre Sud, până la înălţimea de la Kaibilar, care rămâne Rumeliei Orientale, merge în partea de Sud de la V. Almali prin albia Maritzei şi în partea Sudului diferitelor âpe, cari se varsă direct în Marea Neagră, între satele Belevrin şi Alatli, şi urmează în spre Nord de Karanlic, crestele de la Vosna
                                    376
www.dacoromanica.ro
şi Zuvak, adică linia care desparte apele Duka şi Caragac-Su, şi răspunde la Marea Neagră Intre cele două râuri cu acest nume.
     Art. 15. M. S. Sultanul va avea dreptul să îngrijească de apărare hotarelor provinciei pe uscat şi pe mare, ridicând Întăriri pe acele fruntarii şi întreţinând intr’insele trupe. Ordinea interioară în Rumelia Orientală va fi menţinută printr’o gendarmerie indigenă, asistată de o miliţie locală. Pentru întocmirea acestor două corpuri, al căror ofiţeri sunt numiţi de Sultanul, se va ţine seamă, după localităţi, de religia locuitorilor. M. S. Sultanul se obligă a nu întrebuinţa în garnizoanele fruntarielor, trupe neregulate precum sunt başibuzucii şi cerchezii. Trupele regulate, destinate pentru acest serviciu nu vor putea fi în nici un caz cuartiruitc pe la locuitori; când vor trece prin provincie, ele nu vor putea să staţioneze într’însa.
     Art. 16. Guvernatorul general va avea dreptul să cheme trupele Otomane, în cazul când siguranţa interioară sau exterioară a provinciei s’ar găsi ameninţate. In cazul acesta, înalta Poartă va trebui să înştiinţeze pe reprezentanţii puterilor la Constantinopole atât despre această hotărâre, cât şi despre necesitatea ce-a justificat-o.
     Art. 17. Guvernatorul general al Rumeliei Orientale va fi numit pe un timp de cinci ani, de către înalta Poartă, cu consimţământul Puterilor.
     Art. 18. Imediat după schimbarea ratificărilor acestui tratat, se va forma o comisie Europeană pentru a elabora, în unire cu Poartă Otomană, organizaţia Rumeliei Orientale. Această comisie va avea să detcrminezc într’un interval de trei luni, puterile şi atribuţiunile Guvernatorului general, precum şi regimul administrativ, judiciar, şi financiar al provinciei, luând de punct de plecare diferitele legi ale vilactclor, precum şi propunerile făcute în şedinţa a opta a conferinţei din Constantinopole. întregul dispoziţiunilor luate asupra Rumeliei Orientale va fi coprins într’un firman Imperial, care se va promulga de înalta Poartă, şi care va fi comunicat Puterilor.
     Art. 19. Până la terminarea nouei organizaţii, Comisia Europeană va fi însărcinată de a administra finanţele provinciei în unire cu Inalta-Poartă.
     Art. 20. Tratatele, convenţiile şi aranjamentele internaţionale de orice natură ar fi, care au fost încheiate între Poartă şi puterile străine, sau care se vor încheia încă, vor fi în vigoare în Rumelia Orientală, precum şi in tot Imperiul otoman. Toate imunităţile şi privilegiile obţinute de supuşii străini, oricare ar fi poziţia lor, se vor respecta în această provincie. Inalta-Poartă se obligă a face să se păzească într’însa legile generale ale Imperiului, privitoare la libcrtarea religioasă, in favoarea tuturor cultelor.
     Art. 21. Drepturile şi îndatoririle înaltei Porţi, în chestiunile privitoare la căile ferate din Rumelia Orientală sunt menţinute în totul.
     Art. 22. Efectivul corpului rusesc de ocupaţie în Bulgaria şi în Rumelia Orientală se va compune din şase divizii de infanterie şi din două divizii de cavalerie, neputând trece peste 50 de mii oameni. El va fi întreţinut pe socoteala ţărilor
                                              377
                                    www.dacoromanica.ro
ocupate. Trupele de ocupaţie îşi vor păstra comunicaţiunile lor cil Rusia nu numai prin România, /după invoelele ce se vor încheia între aceste două State, dară şi prin porturile Marei Negre Varna şi Burgas unde, pentru timpul ocupaţiei, şi vor putea organiza depozitele necesare.
     Durata ocupaţiei Rumeliei Orientale şi a Bulgariei, de către trupele Imperiale este fixată la nouă luni, de la data schimbului ratificărilor prezentului tratat, Guvernul imperial rus se obligă dş a termina, trecerea trupelor sale prin România şi evacuarea complectă a acestui Principat, într’un termen ulterior de trei luni.
     Art. 23. înalta Poartă se obligă a aplica în mod scrupulos în insula Creta, regulamentul organic de la 1868, făcându-i modificările ce s’ar socoti echitabile. Regulamente analoage potrivite cu trebuinţele locale, afară de ceeace priveşte scutirile contribuţiilor făcute Cretei, se vor introduce asemenea şi în celelalte părţi ale Turciei Europene, pentru care prezentul tratat nu prevede o organizare specială.
     înalta Poartă va însărcina comisiuni speciale, în sânul cărora va fi reprezentat în deajuns elementul indigen, pentru a elabora amănuntele acestor regulamente noi, pentru fiecare provincie, Proiectele de organizaţiune ce vor rezulta din aceste lucrări, se vor supune cerce tarei înaltei Porţi care, înaintea promulgărci actelor destinate a le pune în vigoare va cere opinia comisiei Europene, instituită pentru Rmn lia Orientală.
     Art. 24. In cazul când înalta Poartă şi Grecia nu s’ar putea înţelege asupra rectificărei hotarului indicat în al 13-lea Protocol al Congresului din Berlin, Germania, Austro-Ungaiia, Franţa, Marea-Britanie, Italia şi Rusia îşi rezervă de a oferi celor două părţi, mijlocirea lor pentru a înlesni negocierile.
     Art. 25. Provinciile Bosnia şi Ilerzegovina vor fi ocupate şi administrate de Aostro-Ungaria. Deoarece guvernul Austro-Ungariei nu doreşte a se însărcina cu administrarea Sangiacului Novi-Bazar, care se întinde între Serbia şi Munte-negru în direcţia sudică până dincolo dc Mitrovilza, administraţiunea otomană va urma să funcţioneze acolo. Cu toate acestea, pentru a putea asigura menţinerea noii stări politice, precum şi libertatea şi siguranţa căilor de comunicaţie, Austro-Ungaria îşi rezervă dreptul, de a ţine garnizoane şi de a avea drumuri militare şi comerciale în toată întinderea acelei părţi a vechiului vilaet al Bosniei. Pentru acest scop guvernul Austro-Ungar şi acel al Turciei, se rezervă de a se înţelege asupra amăruntelor.
     Art. 26. Independenţa Muntenegrului este recunoscută de înalta Poartă şi de către toate celălalte înalte Părţi contractante, care n’o recunoscuse încă.
     Art. 27. înaltele Părţi contractante s’au învoit asupra următoarelor condiţiuni: In Muntenegru deosebirea credinţelor religioase şi a confesiunilor nu se va putea opune nimenui ca un motiv pentru excludere sau incapacitate în cât priveşte exercitarea drepturilor civile şi politice, admiterea la sarcini publice, funcţiuni şi onoruri sau exercitarea diferitelor prefesii şi industrii in orice localitate ar fi. Libertatea şi practica exterioară al tuturor cultelor vor fi asigurate tuturor supuşilor
                                     378
www.dacoromanica.ro
Muntenegrului precum şi străinilor şi nu se ya pune nici o piedică atât la organizarea ierarhică a diferitelor comunităţi religioase cât şi la raporturile lor cu Capii lor spirituali.
     Art. 28. Nouile hotare ale Muntenegrului se hotăresc precum urmează: Linia plecând de la Uinobrdo, spre Nord de Klobuk, scoboară pe Trebincjea către Grantzarevo, care rămâne Herzegovinei, apoi urmează cursul acestui râu până la un punct, situat la un kilometru în josul confluentelui Cepelicei şi de acolo se unesc prin linia cea mai scurtă cu înălţimele ce hotărnicesc Trebinjcica. Apoi se îndreaptă către Pilatova, lăsând acest sat Muntenegrului şi merge dealungul înălţi-melor în direcţia nordică, unde se ţine, cât se va putea, la o depărtare de şase kilometre de şoseaua Bilek-Knrito-Gacko, până la gâtul aşezat între Somina-Planina şi muntele Curilo, de unde se îndreaptă către răsărit prin Vratkovicii lăsând acest sat Herzegovinei, până la muntele Orline. începând de la acest punct şi lăsând Râvno Muntenegrului, hotarul merge direct către Nord-Nord-Est, trecând vârfurile Lebersnicului şi Volojacului, apoi se scoboară pe linia cea mai scurtă pe Piva, pe care o tae, şi se uneşte cu Tara trecând printre Crkvic şi Nedvina. De la acest punct merge în sus pe Tara până la Mijkovak, de unde urmează creasta contrafortului până la Siskojezero. De la această localitate, ea se confundă cu vechile hotare până la satul Sekulare.
     De acolo merg nouile graniţe prin culmele Mokra-planinei, lăsând satul Mokra Muntenegrului, apoi atinge punctul 12,166 a chartei Statului major austriac, urmând lanţul principal şi linia de despărţire a apelor între Lim de o parte şi Drina precum şi Cievna (Zem) de alta. Apoi se unesc cu actualile hotare între teritoriul tribului K'ici-Drecalovici de o parte şi Kuck-Krajna, cum şi triburile KJementi şi Grudi de cealaltă până la şesul Podgoriţa de unde se îndreaptă către Plavnica, lăsând Albanii triburile Klementi Grudi şi Hoţi. De acolo noile hotare trec lacul pe lângă insula Gorika-Topal, şi de la Gorica-Topal, trec direct peste vârful culmei, de unde urmează linia de despărţire a apelor între Megnred şi Kalimed, ăsând Mrkovic Muntenegrului şi ajungând la Marea Adriatică la V. K^uci. La Nord-Vest, hotarul va fi format de o linie care merge de la coasta dintre satele Susana şi Zubci, terminându-se la punctul estrem Sud-estic al graniţelor actuale ale Muntenegrului la Vrsuta-Planina.
     Art. 29. Antivari şi litoralul său sunt anexate Muntenegrului cu următoarele condiţiuni: ţinuturile aşezate la Sudul acestui teritoriu după delimitările stabilite mai sus până la Bojana, cuprinzând şi Dulcinjo se vor reda Turciei. Comuna Spizza, până la hotarul nordic al teritoriului indicat în descrierea detaliată a hotarelor, se incorporează cu Dalmaţia. Deplină şi totală libertate de navigaţie pe Bojana va fi pentru Muntenegru. Nu se vor ridica întăriri pe cursul acestui râu, afară de acelea care vor fi necesare pentru apărarea locală a oraşului. Skutari, şi care nu se vor intinde mai departe de şase kilometri de la dânsul Muntenegrul nu va putea să aibă nici vase nici pavilion de război. Portul Antivari şi toate apele muntenegrene vor rămâne închise navelor de răsboi ale tuturor naţiu-
                                      379
www.dacoromanica.ro
mior. Fortificaţiilor situate între lac şi litoral pe teritoriul Muntenegrean vor fi dărâmate, şi în această zonă nu se vor putea ridica altele noi. Poliţia maritimă şi sanitară, atât Ia Antivari, precum şi in tot lungul ţărmului Muntenegrean, se va exercita de Austro-Ungaria prin vase uşoare pentru paza coastelor.
     Muntenegrul va adopta legile maritime existente în Dalmaţia. Din partea ci Austro-Ungaria se obligă a acorda pavilionului de comerţ Muntenegrean protecţia sa consulară. Muntenegrul va trebui să se înţeleagă cu Austro-Ungaria asupra dreptului de a construi şi a întreţine căi noi ,şi un drum de fier prin noul teritor u muntenegrean. Se va asigura o deplină libertate de comunicaţie pe aceste căi.
     Art. 30 Musulmanii sau alţii, care posedă proprietăţi în localităţile alipite la Muntenegru şi cari vor voi să-şi stabilească locuinţa afară din Principat, pot să-şi păstreze proprietăţile arendându-le sau administrându-le prin cei de al treilea-Nimeni nu va putea fi expropriat, decât într’un mod legal, pentru cauză de interes public şi plătindu-i-se mai înainte o despăgubire. Se va întocmi o comisiune Turco-Muntenegreană, pentru a regula în timp de trei ani toate afacerile privitoare la modul de înstrăinare, de exploatare şi de usagiu, pe socoteală înaltei Porţi, a proprietăţilor Statului, a aşezămintelor pioase (Vakufe) precum şi chestiunile relative la interesele particularilor, cari s’ar afla angajate într-însele.
     Art. 31. Principatul Muntenegruluise va înţelege direct cu Poarta Otomană asupra instituirei Agenţilor muntenegreni la Constantinopole şi în anume locuri din Imperiul Otoman, unde se recunoaşte necesitatea. Muntenegrenii ce călătoresc sau ş’d în Turcia, se vor supune legilor şi autorităţilor otomane, potrivit principiilor ge-ncraleale dreptului internaţional şi obiceiuriloi stabilite, privitcoie pe Muntenegreni.
     Art. 32. Trupele muntenegrene vor fi ţinute ca într’un interval de 20 zile socotite din momentul schimbărei rrtificaţiei prezentului tratat, sau unde va fi posibil şi mai curînd, să evacueze locurile, pe care le ocupă în momentul prezent, în afară de graniţile cele noi ale Principatului. Trupele otomane vor evacu^ teritoriile cedate Muntenegrului în acelaşi răstimp de 20 de zile. Li se concede însă un termen suplimentar de 15 zile, atât pentru a părăsi locurile fortificate şi pentru a-şi scoate epro-vizionamentele cât şi pentru a face un inventar de maşinele şi obiectele, ce nu ar putea să fie ridicate îndată.
     Art. 33. Deoarece Muntenegrul va lua rsupra-şi o parte din datoria publică otomană pentru teritoriile ce i s» atribueşte prin tratatul de pace, reprezentanţii Puterilor la Constantinopole vor decide, în înţelegere cu Poarta, câtimea acestei părţi pe o bază echitabilă.
     Art. 31. înaltele Părţi contractante recunosc independenţa Principatului Serbiei, legând-o de condiţiile expuse în următorul articol:
     Art. 35. In Serbia osebirea de credinţe religioase şi de confesiuni nu va putea fi opusă nimenui ca motiv de exludere sau Incapacitate încât se atinge de bucurarea drepturilor civile sau politice, de admiterea la sarcini publice, funcţiuni şi onoiuri sau la exercitarea diferitelor profesii şi industrii în orice localitate f r fi. Libertatea şi practica exterioară a tuturor cultelor vor fi asigurate tuturor supuşilor pămân-
                                     380
www.dacoromanica.ro
teni din Serbia precum şi străinilor şi nu se va putea aduce nici o piedică atât orga* nizaţiti ierarhice a iiferitelor comunităţi religioase, cât şi raporturilor lor cu capii lor spirituali.
     Art. 36. Serbia primeşte teritoriile cuprinse In următoarea delimitare: Noua graniţa urmează linia actuală, ureînd talvegul Drinei, de la confluenţa ei cu Sava lăsând principatului Mali-Zvornicul şi Sakharul, şi merge mai departe, urmând vechia graniţă a Serbiei până la Kapaonik, de care se desparte pe vîrful Kanilu-gului. De sici ea urmează mai întâi hotarul apusan al Sangiacului Niş prin contre-fortul de la Sud de Kapaonik, prin coamele Maritzei şi Mrdar-Planina care formează linia despărţitoare a apelor între albiile Ibarului şi Sitnicei de o parte şi a Toplicei de alta, lăsând Prepolac Turciei. Apoi se întoarce spre Sud prin linia despărţitoare a apelor dintre Bevtnika şi Mtdvtdja, lăsînd Serbiei toată albia Medvedjci, urmează culmea Goljak-Planina (care formează linia de despărţire a apelor intre Kriva-Rjeka de o parte şi Poljanikc, Veternika şi Morar a de alta) până în vârful Poljanikei. Apoi se îndreaptă prin contreforturile Karpina-Planinu până la confluenţa Kojinskei cu Morava, taie acest râu, se suie prin linia despărţitoare a apelor între râul Kojinska şi pârâul ce cade Jn Morava lângă Neradovce pentru a ajunge la Pianina Sv-Ilija deasupra Trgoviştei. De la acest punct urmeaza culmea Sv-Ilijei până la muntele Kljuc şi trecând prin punctele însemnate pe chartă prin 1,516 şi 1,547 şi prin Balina-Gora, răspunde la muntele Crni-Vrh. De la muntele Crni-Vrh, noua graniţă se confundă cu a Bulgariei, adică: hotarul urmăreşte linia despărţitoare a apelor între Struma şi Morava prin culmile Streserului, Vilo-golo şi Mesid-PJanina, atinge prin Gacina, .Crna-Trava, Darkovska şi Drainika-Plan, apoi Deskani-Klsdanec, linia despărţitei apelor Sokovei de sus şi Moravei, merge direct pe Stol, de la care se scoboară, pentru a tăia la 1.000 de metri la Nord-Vestul satului Segusa drumul dela Sofia la Pirot. Se urcă în linie dreaptă pe Vid-lik-Planina şi de acolo pe muntele ltadocina, în lanţul Kodza-Balkanului, lăsând Serbiei salul Doikinci şi Bulgariei satul Senakos. Din vârful muntelui Radocina, hotarul continuă către Nord-Vcst culmea Balkanului prin Ciprovec-Balkan şi prin Stara-Planina până la vechea graniţă, orientală a Principatului Serbiei lângă Kula Smiljoca-Kuka, şi de aci aceste vechi hotare până la Dunăre, pe care o întâlneşte la Rakovitza.
     Art. 37. Până la încheerea unor noi aranjamente nu se va schimba nimic în Serbia din relaţiunile comerciale actuale dintre Principat cu ţările străine. Nu se va lua nici o ţară de tranzit pentru mărfurile ce vor trece prin Serbia. Imunităţile şi privilegiile supuşilor străini, precum şi dreptul de jurisdicţiune şi protecţiune consulară astfel cum există astăzi vor rămâne în deplină vigoare, atât cât nu vor fi modificate printr’o înţelegere comună între Principat şi Puterile interesate.
     Art. 38. Principatul Serbiei este substituit pentru partea sa, în locul Porţei la acele îndatoriri pe care aceasta le-a luat, atît către Austro-Ungaria cât şi către compania de exploatare a drumurilor de fier din Turcia Europeană în ceeace prneşte terminarea, şi joncţiunea, precum şi exploatarea linilor ferate ce se vor construi
                                     381
www.dacoromanica.ro
ţie noul teritoriu câştigat de Principat. Convenţiunile necesare pentru a regula aceste chestiuni se vor încheia imediat după sub-semnarea prezentului tratat între Auslro-Ungaria, Poartă, Serbia şi în limitele eompctinţei sale, Principatul Bulgariei.
     Art. 39. Musulmanii cari posedă proprietăţi, în localităţile alipite Seibiei, şi care ar voi sa-şi aşeze locuinţa afaiă din Principal, vor putea să-şi păstreze proprietăţile arendându-le sau lăsând pe alţii să le administreze.
     O comisiune turco-sârbească va fi însărcinată să reguleze intr’un reslimp de trei ani, toate afacerile relative la modul de instrăinare, exploatare şi usagiu, pe socoteala Porţii, a bunurilor Statului şi a fondaţiunilor pioase, (Yakufe), precum şi chestiile relative la interesele particularilor, cari s’ar purta găsi angajate înlia’ insele.
     Art. 40. Pînă la încheerea unui tratat între Turcia şi Serbia, supuşii sârbi, călătorind sau şezând in Imperiul Otoman, vor fi trataţi după principiile generale ale dreptului internaţional.
     Art. 41. Trupele sârbeşti vor fi ţinute a evacua, teritoriile ce nu sunt conţinute în noile limite ale Principatului în interval de cincisprezece zile, de la schimbarea ratificărilor prezentului tratat.
     Trupele otomane vor evacua localităţile cedate Serbiei în acelaşi termen dc cincisprezece zile. Li se va acorda totuşi un teimen de acelaşi număr de zile, atât pentru a părăsi fortificaţiile, a-şi scoate proviziunile şi materialul, precum şi sprea-şi face un inventar de maşinele şi obiectele care nu vor putea fi transportate numai de cât.
     Art. 42. Serbia trebuind să poarte o parte din datoria publică otomană pentru noile teritorii ce îi sunt atribuite, prin prezentul tratat, Reprezentanţii Puterilor la C.onstanlinopole vor hotărî în unire cu înalta Poartă, câtimea ei pe o bază echitabilă.
     Art. 43. înaltele Părţi contractante recunosc independenţa României, legând-o de condiţiunile expuse in următoarele două articole.
     Art. 44. In România, deosebirea credinţelor religioase şi a confesiunilor nu va putea fi opusă nimenui ca un motiv de excludere sau de incapacitate în ceeace priveşte bucurarea de drepturi civile şi politice, admiterea în sarcini publice funcţiuni şi onoruri, sau exercitarea diferitelor profesiuni şi industrii în orice localitate ar fi. Libertatea şi practica exterioară a oricărui cult vor fi asigurate tuturor supuşilor pământeni ai Statului Român, precum şi străinilor şi nu se va pune nici un fel de piedică atât organizaţiei ierarhice a diferitelor comunităţi religioase, cât şi raporturilor acestora cu capii lor spirituali. Naţionalii tuturor Puterilor, comercianţi sau alţii, vor fi trataţi în România fără deosebire de religiune, pe piciorul unei desăvârşite egalităţi.
     Art. 45. Principatul României retrocedează M. S. împăratului Rusiei porţiunea teritoriului Basarabiei, despărţită de Rusia în urma tratatului dela Paris din 1856, şi care, la apus se mărgineşte cu talvegul Prutului, iar la miază zi cu thalvegul braţului Iviliei şi cu gura Stari-Stambulului.
     Art. 46. Insulele formând delta Dunărei, precum şi insula Şerpilor, sandgiacul Tuleei, cuprinzând districtele (cazas) Kilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Kiustenge, Mcgidie, sunt întrupate cu România. '
                                      382
www.dacoromanica.ro
     Principatul mai primeşte afară de aceasta ţinutul situat la sudul Dobrogei până la o linie care, plecând de la răsărit de Silistra răspunde în Marea Neagră, la miazăzi de Mangalia. Linia graniţelor se va fixa, la faţa locului de Comisiunea Europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei.
     Art. 47. Cestia împărţirei apelor şi a pescăriilor se va supune la arbitrajul comisiunei Europene a Dunărei.
     Art. 48. Nu se va lua în România nici un drept de tranzit pentru mărTurile ce vor trece prin Principat.
     Art. 49. România va putea încheia convenţiuni pentru regularea privilegiilor şi atribuţiunilor consulilor, în materie de protecţiune în Principat. Drepturile câştigate vor rămâne în vigoare, atâta timp cât ele nu vor fi modificate printr’o înţelegere comună, între Principat şi părţile interesate.
     Art. 50. Până la Incheiarea unui tratat, care să reguleze privilegiile şi drepturile consulilor între Turcia şi România, supuşii români ce vor călători sau vor sta în Imperiul Otoman, şi supuşii otomani ce vor călători sau vor sta în România se vor bucura de drepturile garantate supuşilor celorlalte puteri Europene.
     Art. 51. In ceeace priveşte întreprinderile de lucrări publice sau altele de asemenea natură, România va fi substituită, în drepturile şi îndatoririle înaltei Porţi, pentru tot teritoriul cedat.
     Art. 52. Pentru a mări garanţiile asigurate libertăţii de navigaţiune pe Dunăre, recunoscută ca fiind un interes European, înaltele Părţi contractante hotăresc ca toate întăririle şi fortificaţiile, ce se găsesc pe tot cursul râului de la Porţile de Fier până la gurile lui, să fie rase şi să nu se mai poată ridica altele noi. Nici un vas de răsboi nu va putea să plutească pe Dunăre, în josul Porţilor-de-Fier, afară de vasele uşoare destinate pentru poliţia fluviului şi pentru serviciul vamal. Vasele staţionate ale Puterilor la gurile Dunărei, vor putea totuşi să se sue până la Galaţi.
     Art. 53. Comisiunea Europeană a Dunărei, în sânul căreia va fi reprezentată România, este menţinută în funcţiile ei pe care le va exercita de acum înainte, cu o desăvârşită independenţă de autoritatea teritorială, până la Galaţi. Toate tratatele, aranjamentele, actele şi hotărîrile, cari privesc drepturile, privilegiile, prerogativele şi îndatoririle sale, sunt confirmate.
     Art. 54. Cu un an înainte de încetarea termenului însemnat duratei acestei comi-siuni Europene, Puterile se vor pune în înţelegere comună, asupra prelungirei puterilor sale sau asupra modificărilor ce vor găsi de cuviinţă de a se introduce într’însele.
     Art. 55. Reglementele de navigaţiune, de poliţia fluvială şi supraveghere, de la Porţile-de-Fier până la Galaţi, se vor întocmi de Comisia Europeană, cu asistenţa delegaţilor statelor ţârmurene, şi se vor pune în armonie cu acele cari au fost făcute, sau cari vor fi edictate pentru parcursul din jos de Galaţi.
     Art. 56. Comisia Europeană dunăreană se va înţelege cu cei în drept pentru a asigura întreţinerea farului din insula Şerpilor.
     Art. 57, Executarea lucrărilor destinate a înlătura piedicele pe cari Porţile-de-Fier şi cataractele le opun navigaţiunei s’a încredinţat Austro-Ungariei. Statele
                                                   383
                                     www.dacoromanica.ro
Învecinate cu aceste părţi ale fluviului vor acorda toate Înlesnirile ce s’ar putea cere, In interesul acestor lucrări. Dispoziţiunile art. 6 din tratatul de la Londra din 13 Martie 1871, relative la dreptul perceperei unpi taxe provizorie pentru acoperirea acestor chcltuele, sunt menţinute in favoarea Austro-Ungariei.
                       Art. 58. înalta Poartă cedează Imperiului rus în Asia teritoriile Ardahanului,
                   Carsului şi Batumului cu portul acestui din urmă, cum şi toate teritoriile cuprinse
                                                                   0
între hotarul vechi ruso-turc şi traseul următor: hotarul nou plecând de la Marea Neagră conform cu linia determinată d.e trâtatul d.e San-Stefano, până la un punct la Nord,-Vest de Khorda şi la Sud de Artvin, prelungindu-se în linia dreaptă până la râul Ciurukh, trece acest râu, şi merge în partea despre apus de Asmichen mergând în linie dreaptă spre Sud pentru a se uni cu hotarul Rusiei indicat în tratatul dela San-Stefano, la un punct situat la Sud d.e Nariman, lăsând Rusiei oraşul Olti. De la punctul arătat lângă Nariman, frontiera se întoarce spre Est, trece prin Trcbenek, care rămâne Rusiei, şi înaintează până la Pennek-Ciai. Urmează apoi acest râu până la Barduz, de aci se înd.reptează spre Sud, lăsând. Barduz şi Jenikioi Rusiei. De la un punct despre apus d.e satul Karaugan se înd.reptează hotarul spre Medjingert de aci în linie dreaptă spre vârful muntelui Kasa-Dagh şi d.e aci în dealungul liniei despărţirei apelor între afluente Araxului spre Nord, şi acel al Murad-Souului spre Sud, până la hotarul vechi rusesc.
     Art. 59. M. S. împăratul Rusiei declară că intenţiunea sa este, de a face din Batum un port franc, esenţialmente comercial.
     Art. 60. Valea Alaşkerdului şi oraşul Bayazid. ,cari prin art. 19 al tratatului de la San-Stefano, au fost cedate Rusiei, se vor înapoia Turciei. înalta Poartă cedează Persiei oraşul şi teritoriul KhotUrului după cum a fost determinate de comisia mixtă Anglo-Rusă pentru delimitarea hotarelor Turciei şi Persiei.
     Art. 61. înalta Poartă se obligă, a realiza fără nici o întârziere îmbunătăţirile şi reformele, pe care le reclamă necesităţile şi trebuinţele locale ale provinciilor locuite de Armeni, garantând siguranţa lor contra Cerchezilor şi Kurzilor. Ea va înştiinţa în iriod periodic pe Puteri, cari vor supraveghea punerea lor în lucrare, de măsurile luate pentru acest scop.
     Art. 62. Deoarece înalta Poartă, a exprimat voinţa ei, de a menţine principiul libertăţei religioase, dându-i cea mai mare latitudine, părţile contractante iau act de această declaraţie spontană. In nici o parte a Imperiului Otoman, nu se va putea opune cuiva deosebirea de religie, ca motiv de exludere sau incapacitate în tot ce priveşte exerciţiul drepturilor civile şi politice, admiterea în sarcini publicei funcţii şi onoruri sau exerciţiul diferitelor profesii şi industrii. Toţi fără osebire de religie, vor fi admişi, ca martori înaintea tribunalelor. Libertatea şi practica exterioară a tuturor cultelor este asigurată tuturor şi nici o piedică nu se va pune nici organizaţiei ierarhice a diferitelor comunităţi nici relaţiilor acestora cu capii lor spirituali. Eclesiasticii, pelegrinii şi călugării tuturor naţionalităţilor, cari călătoresc prin Turcia Europeană şi Asiatică, se vor bucura de aceleaşi drepturi, avantage şi privilegii. Drepturile de protecţie oficială sunt recunoscute agenţilor diplomatici
                                         384
www.dacoromanica.ro
şi consulari ai Puterillor din Turcia, atât In privinţa persoanelor numite mai sus cât şi în privinţa aşezămintelor lor religioase şi instituţiunilor de binefacere din locurile Sfânte sau de aiurea. Drepturile câştigate de către Franţa sunt rezervate într’un mod expres, şi este bine înţeles că nu se poate face nici o schimbare în statul quo din locurile Sânte. Călugării din muntele Athos, oricare ar fi ţara lor de origină, vor fi menţinuţi în posesiunile şi avantagele lor anterioare şi se vor bucura, fără nici o deosebire de deplina egalitate de drepturi şi prerogative.
     Art. 63. Tratatul din Paris, de la 30/11 Martie 1856 precum şi tratatul din Londra, de la 13/25 Martie 1871, sunt menţinute în toate acele deciziuni, cari nu sunt abrogate sau modificate, prin stipulaţiile de mai sus.
     Art. 64. Tratatul de faţă se va ratifica şi ratificările se vor schimba la Berlin într’un termen de trei săptămâni sau dacă e posibil şi mai curând.
     Spre încredinţarea cărora Plenipotenţiarii respectivi l’au subsemnat şi au pus pe dânsul sigiliile armelor lor.
     Făcut la Berlin în a 13-a zi a lunei lui Iulie 1878. *)
    (L.S.) semnaţi:    v. Bismarck.         
    (L.S.)      »      B. Bulow.            
    (L.S.)             Hohenlohe.           
    (L.S.)      »      Andrassy.            
    (L.S.)      »      Karolyi.             
    (L.S.)      »      Haymerle. „          
    (L.S.)      »      Waddigton.           
    (L.S.)      »      Saint Vallier.       
    (L.S.)      »      H. Desprez.          
    (L.S.)      »      Beaconsfield.        
    (L.S.)      »      Salisbury.           
    (L.S.)      »      Odo Russell.         
    (L.S.)      »      L. Corti.            
    (L.S.)      »      Launay.              
    (L.S.)      »      Gortchacow.          
    (L.S.)      »      Schouvalow.          
    (L.S.)      »      P. D’Oubril.         
    (L.S.)      »      Al. Caratheodory.    
    (L.S.)      »      Mehmed-Ali.          
    (L.S.)      »      Sadullah.            
Conform cu originalul, de Radowitz de Mouy. 
[Tratatul de Pace de la Berlin, Min. Af. Ext., Buc. 1878. Traducere contemporană.]
      *) Data calculată pe stilul vechiu.
                                 385
25. - c. 313.
www.dacoromanica.ro
                                       Dat la cules ‘22.1.1956. Bun de tipar 14.VJ.19o5. Tiraj 1700 exemplare. Hirtie velină satinată 65 g.mp. format lOjTOjlOO. Coli editoriale 35y3. Coli de tipar 3llfs.
                                                            Comanda 313. A 06S00.
                                       Pentru bibliotecile mici indicele de clasificare 9(Rj Pentru bibliotecile mari indicele de clasificare 9(498) (100—12)
                                   Tiparul executat la întreprinderea Poligrafica Nr. 4 Cal*a Şcrban Vodă 133 — 135. Pucurc^li R.P.R.
www.dacoromanica.ro
ÎN COLECŢIA „DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMÎNIEI“
                                      AU APĂRUT:
ISTORIA MODERNĂ A R. P. R.
     Războiul pentru Independenţă voi. I, 1870—1881 (Partea I-a şi Partea Il-a) Războiul pentru  Independenţă 1877, voi.  II (1.1.1877—9.V.1877)
     Războiul pentru  Independenţă 1877, voi. III (9.V.1877—14.VI.1877)
     Războiul pentru  Independenţă 1877, voi.  IV (15.VI.1877—15.VII.1877)
     Războiul pentru  Independenţă 1877, voi.   V (16.VII.1877-31.VIII.1877)
     Războiul pentru  Independenţă 1877, voi.  VI (1.IX.1877—15.X.1877)
     Războiul pentru  Independenţă 1877, voi. VII (16.X.1877—30.XI.1877)
     Războiul pentru Independenţă 1877, voi. VIII (1,XII.1877—15.1.1878) Războiul pentru Independenţă 1877, voi. IX (16.1.1878 —3.III.1878).
ISTORIA MEDIE A R. P. R.
A. MOLDOVA
 Veacul XIV,  XV voi. I   
                 voi. II. 
  Veacul XVI     voi. I   
                 voi. II  
                 voi. III 
                 voi. IV  
 Veacul XVII     voi. I   
                 voi. II  
                 voi. III 
ŢARA ROMÎNEASCĂ           
Veacul XIII, XIV şi XV    
  Veacul XVI     voi. I   
                 voi. II  
                 voi. III 
                 voi. IV  
                 voi. V   
                 voi. VI  
 Veacul XVII     voi. I   
                 voi. II  
                 voi. III 
                 voi. IV. 
TRANSILVANIA              
Veacul XI, XII, XIII      
Veacul XIII               
Veacul XIV                
(1384-1475)
(1476-1500)
(1501-1550)
(1551-1570)
(1571-1590)
(1591-1600)
(1601-1605)
(1606-1610)
(1611-1615)
(1247-1500)
(1501-1525)
(1526-1550)
(1551-1570)
(1571-1580)
(1581-1590)
(1591-1600)
(1601-1610)
(1611-1615)
(1616-1620)
(1621-1625)
voi. I (1075-1250) voi. II (1251-1300) voi. I (1301-1320) voi. II (1321-1330) voi. 111 (1331-1340)
www.dacoromanica.ro
                       www.dacoromanica.ro