ACADEMIA
         REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
    DOCUMENTE
        PRIVIND
ISTORIA ROMÂNIEI
RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ
         VOL. II (i IANUARIE 1877 — 9 MAI 1877)
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
                            IQ52
www.dacoromanica.ro
                  A CA D E M I A
        REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
        DOCUMENTE
           PRIVIND
ISTORIA RO MÂNIEI
                   COMITETUL DE REDACŢIE
             V. CHERESTEŞIU, V. MACIU, S. ŞTIRBU, MIHAIL ROLLER redactor responsabil
RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ
         VOL. II (i IANUARIE 1877 — 9 MAI 1877)
                                                                     %******(£
EDITURA academiei republicii populare române
                             1 g 5 2
www.dacoromanica.ro
           PREZENTUL VOLUM A FOST ÎNTOCMIT DE COLECTIVUL SECŢIEI DE ISTORIE MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DIN BUCUREŞTI AL ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
                           www.dacoromanica.ro
                      PREFAŢĂ
    Volumul de faţă cuprinde 1344 documente interne şi externe, în cea mai mare parte inedite, din fondul Bibliotecii Academiei R.P.R., al Arhivelor Ministerului Afacerilor Externe şi al Arhivelor Statului.. Ele sunt prezentate în ordinea lor cronologică dela I Ianuarie până la 9 Mai 1877 (stil vechiu). Documentele care în original sunt scrise în altă limbă, au fost traduse şi sunt publicate în limba română.
                                                *
    Documentele din acest volum lămuresc în mare măsură poziţia Angliei, Franţei, Germaniei, Austro-Ungariei de o parte şi a Rusiei de altă parte, faţă de lupta poporului român împotriva jugului otoman pentru cucerirea independenţei naţionale a României.
    Rusia ajută în mod obiectiv lupta pentru libertate a popoarelor din Balcani asuprite de Imperiul Otoman. încă înainte de proclamarea oficială a independenţei de stat a României, între Rusia şi România se încheie o convenţie specială, relativ la trecerea trupelor ruse prin România (doc. Nr. xgi) în care România este tratată ca stat independent. Mulţumită ajutorului Rusiei, a luptelor duse de armatele ruse contra Turciei, poporul român a cucerit independenţa sa naţională.
    In opoziţie cu atitudinea Rusiei, guvernele din Anglia, Franţa, Austro-Ungaria, Germania, acţionau împotriva intereselor naţionale ale României. Agentul diplomatic al României la Berlin, redând declaraţia ministrului de externe german, transmite că guvernul german menţine « rezerva sa invariabilă în privinţa afacerilor orientului» şi că « nu poate promite intervenţia în favoarea noastră din partea guvernului german ».
    In raportul său adresat Ministerului de Externe, agentul diplomatic al României continuă: «Excelenţa Sa (e vorba de ministrul de externe al Germaniei — n.n.) a binevoit a vorbi cu această ocasiune şi de neplata fatală a intereselor lichide a datoriei către consorţiul Stroussberg-Bleichroder. Dece observa Excelenţa Sa aţi plătit în zilele acestea de preferinţă un milion de franci în Englitera, lăsând în suferinţă numai pretenţiile legitime ale creditorilor germani ? De regu-larea acestei chestiuni va atârna în mare parte atitudinea guvernului german faţă de România » (doc. Nr. 1276 precum şi doc. Nr. 211, 247, ele.).
www.dacoromanica.ro
1*
IV
    Agentul diplomatic al României la Paris informa că Franţa nu ia nicio iniţiativă în politica externă în favoarea ţării noastre (doc. Nr. 83^. Despre sprijinul acordat Porţii otomane din partea guvernelor Austro-Ungariei şi Italiei, vorbesc documentele Nr. 83, 140, 261, 323, 1256, etc.
    Poziţia cea mai ostilă faţă de România a avut-o însă guvernul englez.
    încă din timpul conferinţei dela Constantinopol din Decemvrie 1876, generalul Ghica, agentul diplomatic al României în Turcia, a fost nevoit să constate că: « Sir Elliot, delegat al Angliei, susţine teza Porţii cu mai multă insistenţă chiar decât otomanii t>.                                                ■
    Ministrul de externe al Angliei, lordul Derby, a exercitat presiuni ca România să nu se angajeze în lupta pentru scuturarea jugului otoman. El a avut o conversaţie cu agentul diplomatic al României, la începutul anului 1877, in care referitor la convenţiunea cu Rusia « ne îndeamnă nici să nu facem, căci altfel ne-am pierde simpatia puterilor garante » (doc. Nr. 34J.
    Când, în ciuda politicii engleze de sprijinire a Turciei, România încheie convenţiunea cu Rusia, agentul diplomatic al României semnalează că: « Nori groşi se adună din partea Angliei; treizeci de mii de oameni sunt gata să se îmbarce în douăzecişipatru de ore. Răspunsul lordului Derby la circulara Gorciacov este aproape ameninţători) (doc. Nr. 781 precum şi doc. Nr. 33, 126, 160, 213, 259, 287, etc.).
                                                 *
    Deşi poziţia ostilă a guvernelor capitaliste din apus faţă de năzuinţele poporului nostru era bine cunoscută, coaliţia burghezo-moşierească subordona politica oficială a României politicii guvernelor capitaliste din apus. Un mare rol în aceste manevre a jucat D. Brătianu, delegatul guvernului burghezo-moşieresc român la conferinţa dela Constantinopol.
    In locul revendicării independenţei naţionale, cerută de interesele poporului român, D. Brătianu a vrut să înduplece Poarta ca, în aprecierea situaţiei juridice a ţării noastre, să renunţe la termenul « provincie privilegiată», menţinând formula veche de « provincie autonomă ». Plasăndu-se pe această poziţie, guvernul burghezo-moşieresc demobilizează trupele şi trimite la vatră pe ostaşii concentraţi. Pentru aceasta, guvernul obţine o declaraţie de recunoştinţă din partea purtătorului de cuvânt al guvernului englez. Ştefan Şendrea, agent diplomatic la Paris, scrie lui N. Ionescu, ministrul de externe al României: «Lordul Lyons mi-a exprimat plăcerea ce a avut de a afla că guvernul nostru a trimis rezervele ce erau concentrate în căminurile lor )> (doc. Nr. 94J.
    Purtătorii de cuvânt ai regimului burghezo-moşieresc s’au plasat în forme variate pe poziţia trădării intereselor naţionale.
    In consiliul de coroană care a discutat atitudinea României, prinţul Dimitrie Ghica a declarat că «ar fi făcut bine guvernul să întrebe pe guvernul austriac şi chiar
www.dacoromanica.ro
V
să-i ceară cu ştirea Europei ocuparea României de oştirile Austro-Ungariei spre a împiedeca intrarea oricărei oştiri străine». Ioan Ghica <i cere neutralitate perfectă, aceeaşi cumpănă, aceleaşi măsuri şi în privinţa Rusiei şi în privinţa Turciei ». Moşierul Bozianu cere «neutralitatea absolută şi trecerea liberă şi pentru Turci şi pentru Ruşi st (doc. Nr. 169).
    Documentele din acest volum arată că numai o pătură restrânsă a burgheziei, interesată să înlăture piedicile pe care le punea jugul otoman pe piaţa internă, a adoptat o atitudine mai înaintată.
    C.A. Rosetti care a fost pentru semnarea convenţiei cu Rusia, declară în acelaşi consiliu de coroană «sunt dator să mă opun la trecerea turcilor» (doc. Nr. 169). O poziţie antiotomană a adoptat M. Kogălniceanu. Deşi şi în activitatea sa se simte şovăiala (doc.Nr. 215 de pildă), totuşi, până la urmă, el a întreprins acţiuni mai hotărîte. Venind în fruntea Ministerului de Externe, după ani de ostracizare, Kogălniceanu semnează convenţia cu Rusia la 4 Aprilie 1877. El recunoaşte că politica de neutralitate a fost practicată nu în interesele ţării ci «la sfaturile puterilor, noi am observat cea mai strictă neutralitate, aproape un an întreg şi cu preţul celor mai mari sacrificii » (doc. Nr. 192). Tot Kogălniceanu declară « ... în ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de Turcia, noi nu vom admite niciodată invadarea României de trupele turceşti» (doc. Nr. 209).
    In discursul pronunţat la Sesiunea Extraordinară a Adunării Deputaţilor din 9 Mai 1877, Mihail Kogălniceanu a respins declaraţia făcută «la tribuna parlamentului din Londra, că România face parte integrantă din Imperiul Otoman », susţinând că misiunea cuceririi independenţei naţionale a fost «încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare».
    Cea mai mare parte a guvernului burghezo-moşieresc condus de Brătianu şi prinţul prusac Carol, agent al lui Bismark în România, s’a cramponat vreme îndelungată de formula «provincie autonomă» şi neutralitate.
    Insă după ce Rusia a intervenit în ajutorul popoarelor din Balcani, poziţia luată de Kogălniceanu prin semnarea convenţiei cu Rusia se impune. Documentele din volum ne arată că prinţul care patrona coaliţia burghezo-moşierească era « silit la acest pas. . . deoarece prestigiul n'ar mai permite. între invazia turcească şi atacurile turceşti o pasivitate mai îndelungată » (doc. Nr. 1343 din 28 Aprilie 1877J, adică a fost silit să accepte intrarea în lupta pentru cucerirea independenţei naţionale.
                                         *
    Documentele din volum reprezintă un act de acuzare împotriva burgheziei şi mo-şierimii care au neglijat pregătirea armatei pentru răsboiul just de scuturare a jugului otoman ce de veacuri apăsa poporul român.
    Ostaşul român, care s’a dus să lupte pentru libertatea naţională, a fost lipsit de arme şi de mijloacele cele mai elementare cerute de situaţie. La Calafat de exemplu.
www.dacoromanica.ro
VI
unde în fiecare moment se putea produce un atac turcesc, situaţia, după cum raportează colonelul Cerchez, a fost următoarea:«Infanteria şi călăraşii au câte 75 de cartuşe; după o luptă armele lor vor rămânea nişte bastoane. Artileria 11’are decât cartuşe pentru două zile de foc, în caz când ar începe bombardarea poziţiilor noastre. In cazul unei mişcări de trupe, oamenii n'ar avea nici mâncare pe o zi măcar, căci trăim de azi până mâine cu pâinea ce o putem procura din sate» (doc. Nr. 770).
    Un alt şef de unitate, colonelul Vlâdescu, raportează «......o ducem cu desă-
vârşire rău, nici bani, nici hrană, dela Divizie niciun semn de viaţă. întreb cerul
şi pământul, cine ne va scoate din această situaţie.......Nu ştiu dacă diviziunea
din care fac parte este organizată » (doc. Nr. 903J. In documentul Nr. 994 se arată « Pâinea ce ni se trimite pentru trupă este mucedă şi soldaţii o aruncă, neputănd s’o mănânce. Oamenii nu au cisme, nau cămăşi » (doc. Nr. 967J ; tot despre lipsa de hrană, de echipament, îmbrăcăminte potrivită, încălzire, vorbesc documentele Nr. 18, 28, 93, 970, iooo, 1192, etc.
                                                  *
    In ziua de 9 Mai 1877, Camera « ia act că râsbelul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială» (doc. Nr. 1344J (Monitorul Oficial din 27 Mai 1877, Nr. 118, p. 3449— 3453;.
    Alături de ajutorul primit din partea, Rusiei, un rol de frunte în determinarea votării acestei hotârîri, în ducerea râsboiului pentru scuturarea jugului otoman, Ta avut voinţa nestrămutată a poporului de a-şi cuceri libertatea naţională. Masele muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, care au dus greul râsboiului şi au dat jertfe pentru cauza naţio.nalâ, doreau să cucerească odată cu libertatea naţională şi rezolvarea revendicărilor lor sociale. Cercurile revoluţionare socialiste care existau în acea vreme în România şi oficiosul « Socialistul» ce apare la 26 Mai 1877, deşi nu aveau încă la baza lor concepţia marxistă şi nu vedeau încă deajuns de clar forţele motrice ale desvoltării societăţii, ocupau poziţiile cele mai înaintate din România.
    Cercurile socialiste din România erau puternic influenţate de concepţia revoluţionarilor democraţi ruşi Cernîşevschi, Dobroliubov, de mişcarea revoluţionară din Rusia care sprijină tot timpul activ lupta poporului român pentru libertate şi progres.
    Publicarea şi studierea tuturor documentelor privind răsboiul pentru independenţă din anul 1877    1878, va face cu putinţă întocmirea unei adevărate istorii
a acestui eveniment de seamă din trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru.
www.dacoromanica.ro
                           REZUMATUL DOCUMENTELOR
                                     1
   Craiova, i Ianuarie. — Comandantul Regimentului 4 Linie cere comandantului Brigăzii I-a, colonelul Sachelarie, la Calafat, să comunice telegrafic dacă la Calafat se găseşte hrană.
                                     2
   [Petersburg, 1 Ianuarie. — Girantul agenţiei române, Emil Ghica, cere Ministerului de Externe, la Bucureşti, să ia act că în caz de nereuşită a Conferinţei de la Con-.stantinopol, Rusia declară că toată răspunderea revine Turciei.
                                     3
   [Cetatea], 1 Ianuarie. — Comandantul Brigăzii I-a, colonelul Ipătescu, dă ordinul ■de zi pe brigadă Nr. 23, privitor la organizarea trupelor în cantonament.
                                     4
   Giurgiu, 2 Ianuarie.—Căpitanul portului Giurgiu informează pe Nicolae Ionescu, Ministru de Externe, la Bucureşti, că vapoare otomane transportă trupe şi material ■dela Rusciuc la Vidin.
                                                    5
     Craiova, 2 Ianuarie. — Generalul Lupu, comandantul Diviziei I-a, informează pe colonelul Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, la Calafat, că un batalion din Regimentul 4 Linie soseşte la Calafat pentru a fi întrebuinţat la lucrările de fortificaţie.
                                                    6
     [Tecuci, 2 Ianuarie]. — Primarul oraşului Tecuci roagă prefectul judeţului Tecuci să stăruie la Ministerul de Interne pentru ca Regimentul 7 Dorobanţi să fie mutat la Bârlad, deoarece locuitorii din Tecuci se plâng de povara incartiruirii trupelor.
                                                    7
     Per a, 2 Ianuarie. — Generalul Iancu Ghica, agentul României la Poarta Otomană, întreabă pe Ministrul de Externe, la Bucureşti, dacă nu este cazul să înmâneze guvernului turc o nouă notă de protest, referitor la art. 7 din Constituţia Imperiului.
www.dacoromanica.ro
VIII
                                                           8
     Belgrad, 3 Ianuarie. — Sturza, agentul diplomatic al României la Belgrad, roagă pe Nicolae Ionescu, Ministru, de Externe, ca autorităţile româneşti să înlesnească transportul a 400 de voluntari ruşi.
                                                      9
     Bucureşti, 3 Ianuarie. — Ministrul de Externe al României comunică agentului diplomatic la Constantinopol, generalul Ghica, să nu se angajeze în convorbirea pe care o va avea cu Savfet-Paşa.
                                          10
    [Craiova], 3 Ianuarie. — Agentul din judeţul Dolj, al Regiei Monopolului Tutu-•nului, informează pe comandantul Diviziei I-a că la unii ofiţeri se găseşte tutun de contrabandă.
                                   11
    Per a, 3 Ianuarie. — Generalul Iancu Ghica, agentul diplomatic al României la Poarta Otomană, comunică Ministrului de Externe, Nicolae Ionescu, la Bucureşti, că Ministrul de Externe turc evită a da o declaraţie în sensul cerut de guvernul român cu privire la interpretarea art. 7 din Constituţia Imperiului.
                                   12
    Calafat, 3 Ianuarie.—Primăria oraşului Calafat transmite în copie colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, telegrama prefectului de Dolj, prin care face cunoscut că nu se pot transforma în spitale casele particularilor.
                                   13
    [Ciuperceni], 4 Ianuarie.—Comandantul companiei a 7-a active raportează Regimentului 1 Dorobanţi, modul defectuos al comunicării secretului, lipsa lemnelor pentru încălzit şi trupele inamice observate pe malul drept al Dunării.
                                   14
    [Calafat], 4 Ianuarie.—Serviciul sanitar al Brigăzii I-a comunică comandantului că încălzitul infirmeriei se face cu lemne de salcie verde, din care cauză bolnavii tremură de frig.
                                   15
    Bucureşti, 4 Ianuarie.—însemnare de cabinet cu privire la misiunea lui Dimitrie Brătianu la Constantinopol.
                                  16
   Constantinopol, 4 Ianuarie.—Trimisul extraordinar al României la Conferinţa marilor puteri informează Ministerul de Externe că nu este posibil ca chestiunile ce privesc România să poată fi tratate de Conferinţă.
www.dacoromanica.ro
IX
                                      17
   P e r a, 4 Ianuarie.—Lordul Salisbury, plenipotenţiarul Angliei la conferinţa europeană, comunică delegatului român, Dimitrie Brătianu, că nu poate da un răspuns favorabil memoriului referitor la retrocedarea Deltei Dunării şi la neutralitatea României.
                                      18
   Calafat, 4 Ianuarie. — Serviciul sanitar al Brigăzii I-a arată comandantului Brigăzii condiţiile în care lucrează ostaşii la fortificaţii şi cere ca soldaţii din prima linie să fie schimbaţi mai des cu alţii.
                                      19
   Olteniţa, 5 Ianuarie.—Comandantul companiei a 8-a, căpitanul Poenaru, transmite comandantului Diviziei a Il-a informaţii asupra mişcărilor trupelor turceşti.
                                      20
   Bucureşti, 5 Ianuarie. — Ministerul de Război cere dela comandantul Brigăzii I-a active, la Calafat, o listă cu numele dorobanţilor cărora nu li s’a strâns recolta de pe câmp.
                                      21
    Bucureşti, 5 Ianuarie. — Ministerul de Externe al României anunţă agentului diplomatic român dela Viena, demisia lui Dimitrie Sturza din guvern şi că aşteaptă o nouă declaraţie din partea Ministerului de Externe turc.
                                      22
   Per a, 6 Ianuarie. — Dimitrie Brătianu, trimis extraordinar la Poartă, motivează Ministerului de Externe al României intervenţia în chestiunea art. 7 din Constituţia otomană, care era rezervată generalului Ghica.
                                 23
   Belgrad, 6 Ianuarie.—Sturza, agentul diplomatic al României la Belgrad, anunţă pe Ministrul de Externe, Nicolae Ionescu, la Bucureşti, că în cazul când un corp de-armată rus ar ocupa Serbia, Austria a declarat că va proceda la fel.
                                 24
   [Craiova], 6 Ianuarie.—Comandantul Diviziei I-a comunică colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, modalitatea prezentării la examen a căpitanilor aspiranţi la gradul de maior.
                              25
   Constantinopol, 8 I a n u a r i e.—Copia notei adresată guvernului otoman în legătură cu interpretarea art. 7 din Constituţia Imperiului.
                                  26
   [Calafat], 8 Ianuarie.—Plângerea locuitorilor Ion şi Radu Baroga, adresată primăriei comunei Calafat, contra căpitanului Boldescu, care a dispus a li se lua nutreţul vitelor prin silnicie.
www.dacoromanica.ro

                                     27
   Calafat], 8 Ianuarie. — Serviciul medical al Regimentului i Dorobanţi raportează comandantului de regiment că localul infirmeriei este cu totul necorespunzător şi nu asigură bolnavilor condiţii de însănătoşire; din această cauză, cei contaminaţi refuză internarea.
                                     28
   Calafat, 8 Ianuarie.—Medicul Batalionului 2 raportează comandantului Regimentului 4 Linie că soldaţii sunt cartiruiţi în camere neîncălzite sau încălzite cu paie.
                                     29
   Craiova, între işi8 Ianuarie],—Comandantul Diviziei I-a active dă ■dispoziţii colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, la Calafat, pentru începerea fortificaţiilor Calafatului şi confecţionarea gabioanelor.
                                     30
   Calafat, 8 Ianuarie]. — Brigada I-a dă dispoziţii de lucru unităţilor Regimentelor 1 Dorobanţi, 4 Dorobanţi şi 8 Vânători, cu privire la fortificaţiile din regiunea Calafatului.
                                     31
   Per a, 8 Ianuarie. — Generalul Ghica, agentul diplomatic al României la Con-stantinopol, anunţă Ministerul de Externe, la Bucureşti, că din cauza Turciei, Conferinţa s’a disolvat şi delegaţii marilor puteri au plecat.
                                     32
   Constantinopol, 8 Ianuarie. —Discursul ţinut de generalul Ignatiev la şedinţa Conferinţei europene.
                                     33
   Paris, 8 Ianuarie.—Şendrea, agentul diplomatic al României la Paris, anunţă Ministerul de Externe, la Bucureşti, că lordul Derby i-a spus că nu poate garanta României o neutralitate absolută, dar s’ar putea face ceva pentru neutralitatea parţială.
                                     34
   Paris, 9 Ianuarie. — Şendrea, agentul diplomatic al României la Paris, relatează Ministerului de Externe, discuţia pe care a avut-o cu lordul Derby la Londra, referitor la chestiunea neutralităţii României.
                                     35
   Calafat, 9 Ianuarie.—Medicul şef al Brigăzii I-a active expune colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii, la Calafat, situaţia localului infirmeriei şi cere unul corespunzător.
                                     36
   9 Ianuarie.—Compania I-a din Regimentul 1 Dorobanţi informează pe Lt. colonel Dănescu, comandantul Regimentului, că în multe comune din Mehedinţi primarii n’au primit ordinul să îngrijească de strângerea recoltei dorobanţilor concentraţi.
www.dacoromanica.ro
XI
                                            87
    Calafat, io Ianuarie.—Serviciul sanitar al Batalionului 2, din Regimentul 4 Linie, informează pe comandantul Batalionului că ostaşii sunt cazaţi în condiţii nehigie-nice; s’au constatat cazuri de tuberculoză. Cere să se ia măsuri urgente sub raportul sanitar.
                                    38
    io Ianuarie.—Comandantul companiei a 4-a raportează comandantului Regimentului 1 Dorobanţi că autorităţile administrative n’au dat niciun concurs la strângerea recoltei ostaşilor concentraţi.
                                    39
    P e r a, 10 Ianuarie. — Generalul Iancu Ghica, agentul diplomatic al României la Constantinopol, se adresează Ministrului de Externe, Nicolae Ionescu, cerând ca guvernul român să înlesnească trecerea Dunării şi călătoria spre Bucureşti a unor diplomaţi .străini.
                                     40
    Cons tantinopol, 10 Ianuarie.—Agenţia diplomatică română din Constantinopol anunţă pe Ministrul de Externe, la Bucureşti, că guvernul otoman socoteşte de prisos o nouă declaraţie cerută de România cu privire la interpretarea art. 7 din Constituţia Imperiului.
                                     41
    [Calafat], 10 Ianuarie. — Colonelul Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a active, "transmite unităţilor în subordine Ordinul de zi Nr. 4, referitor la paza bateriilor.
                                     42
    [Calafat], 11 Ianuarie.—Comandantul Regimentului 1 Dorobanţi raportează -colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a active, că îmbrăcămintea şi încălţămintea -ostaşilor este ruptă şi cere înlocuirea lor.
                                     43
    Cetate, 11 Ianuarie.—Colonelul Ipătescu, comandant de brigadă, transmite -comandanţilor trupelor în subordine Ordinul de zi Nr. 1 pentru suspendarea serviciului maiorilor pe cantonament.
                                     44
    Bucureşti, 11 Ianuarie. — Ministerul de Interne dă instrucţiuni prefecturii judeţului Dolj, cu privire la repartiţia sarcinelor de cartiruire a militarilor.
                                     45
    Calafat], 11 Ianuarie.—Compania a 3-a activă raportează Lt. colonelului Dănescu, comandantul Regimentului 1 Dorobanţi, că autorităţile comunale n’au dat niciun concurs la strângerea recoltei dorobanţilor concentraţi din plasa Blahniţa-Mehedinţi.
                                     46
    Ciuperceni, 12‘Ianuarie. — Compania a 8-a trimite Regimentului 1 Dorobanţi lin tablou nominal de ostaşii cărora nu li s’a adunat recolta de pe câmp.
www.dacoromanica.ro
XII
                                          47
    [Craioya], 12 Ianuarie. — Comandantul Diviziei I-a comunică colonelului Sache-larie, comandantul Brigăzii I-a, la Calafat, că Regimentul 4 trimite la Calafat un număr de cinci cojoace pentru oamenii săi aflaţi acolo.
                                          48
    Calafat, t2 Ianuarie. — Primarul oraşului Calafat propune comandantului Brigăzii I-a o mai bună încartiruire.
                                          49
    Tecuci, t2 Ianuarie. — In urma intervenţiei primăriei Tecuci, prefectura judeţului Tecuci cere Ministerului de Interne ca locuitorii să fie uşuraţi de greutăţile cartiruirii.
                                          50
    Gruia, t2 Ianuarie. — locotenentul Vercescu cere colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, să precizeze care dintre cei doi comandanţi numiţi la aceeaşi companie, rămâne definitiv.
                                        51
    Calafat, t2 Ianuarie. — Sergentul Nedeianu Constantin, din Escadronul I activ, raportează comandantului Escadronului că locuitorii din Turcia vin şi taie lemne din ostroavele Statului de pe malul stâng al Dunării.
                                        52
    Calafat, 13 Ianuarie. — Medicul şef al Brigăzii I-a cere comandantului Brigăzii ca trăsurile ambulanţei să fie adăpostite, deoarece sunt expuse ploilor.
                                        53
    Craiova, t4 Ianuarie. — Generalul Lupu, comandantul Corpului X de observaţie, comunică maiorului Stoilov, la Calafat, că toţi rezerviştii pleacă în concediu până la un nou ordin.
                                  54
   [Bucureşti], 14 Ianuarie.—Ministerul de Interne comunică Ministerului de Război raportul prefectului de Tecuci, referitor la mutarea Regimentului 7 Dorobanţi la Bârlad.
                                 55
   Craiova, 15 Ianuarie.—Comandantul Corpului de observaţie, generalul de brigadă Lupu, comunică maiorului Stoilov, la Calafat, că, fiind cel mai vechi în grad, să primească instrucţii dela colonelul Sachelarie, comandantul brigăzii.
                                 56
   [Craiova], 15 Ianuarie.—Comandantul Diviziei a Il-a transmite colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, la Calafat, ordinul pentru desconcentrarea contingentului 1869.
www.dacoromanica.ro
XIII
                                       67
    Pichetul Nr. 9, în dreptul Isinului 15 Ianuarie.—Comandantul companiei a 5-a raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, rezultatul recunoaşterii efectuate în dreptul satului Isinul, de pe malul drept al unării.
                                       68
    Bucureşti, 15 Ianuarie. — Ministerul de Externe comunică agentului diplomatic al României la Paris că aprobă în totul activitatea sa diplomatici Şi confirmă din nou că guvernul este pentru neutralitate.
                                       69
    S e v e r i n, 16 Ianuarie.—Al. Nicolescu, căpitanul portului Severin, comunică Ministerului de Externe că voluntari ruşi se repatriază prin România.
                                       60
    Iaşi, 16 Ianuarie. — Prefectul poliţiei Iaşi, Pruncu, anunţă prefectului din Ploieşti sosirea generalului Ignatiev.
                                       61
    Viena, 17 Ianuarie. — Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, comunică Ministerului de Externe că Poarta va încerca tratative cu România.
                                       62 .
    [Calafat], 17 Ianuarie. — Comandantul Brigăzii I-a dispune comandantului esca-dronului de călăraşi ca un pluton de cavalerie să plece la Ciuperceni pentru a constitui o gardă mare.
                                           68
    [Calafat], 17 Ianuarie. — Comandantul Brigăzii I-a din Divizia I-a, transmite trupelor în subordine un Ordin de zi în care face o nouă repartizare a trupelor în cantonament.
                                           64
    Viena, 18 Ianuarie. — Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, comunică Ministerului de Externe că se desmint svonurile referitoare la eventualitatea ocupării României de către trupele austriace.
                                          66
    [Bucureşti], 19 Ianuarie. — Comandantul cavaleriei de rezervă, colonelul Cre-ţeanu, cere colonelului C. Barozzi, subşef de Stat Major al armatei, să repartizeze, din punct de vedere administrativ, Regimentul a Roşiori la una din divizii.
                                          66
    [Craiova], 19 Ianuarie. — Comandantul Diviziei I-a comunică maiorului Stoilov, locţiitor de comandant de brigadă, la Calafat, că Ministerul de Război a aprobat cartuşe, necesare recruţilor spre a se instrui prin trageri efectuate.
www.dacoromanica.ro
XIV
                                                        67
    Craiova, 22 Ianuarie. — Căpitanul Enescu, casierul Brigăzii a Il-a, comunică, colonelului Cerchez, la Calafat, că plăţile cuvenite armatei nu se fac deoarece casieria nu are bani.
                                             68
    Petersburg, 23 Ianuarie. — Emil Ghica, girantul agenţiei diplomatice a României la Petersburg, informează pe Nicolae Ionescu, Ministru de Externe, la Bucureşti, despre circulara trimisă de Cancelarul Imperiului Rus prin care cere ambasadorilor săi în străinătate să întrebe marile puteri dacă sunt de acord a da un răspuns comun Porţii.
                                             69
    Viena, 25 Ianuarie. — I. Bălăceanu, agentul României la Viena, transmite Ministerului de Externe, la Bucureşti, amănunte în legătură cu circulara guvernului rus către reprezentanţii săi din străinătate.
                                             70
    Calafat, 25 Ianuarie. — Primarul oraşului Calafat comunică prefecturii judeţului Dolj rezultatul anchetei făcute pentru a se verifica plângerea unui hotelier grec.
                                             71
     Craiova, 20 Ianuarie. — Comandantul Diviziei I-a comunică maiorului Stoilov, comandantul cavaleriei din Calafat, că un detaşament de călăraşi va veni la 3 Februarie să înlocuiască vechiul escadron, care se va desconcentra.
                                             72
    Bucureşti, 26 Ianuarie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Externe să intervină pentru trecerea graniţei a unui transport de echipament pentru armată, comandat în străinătate.
                                        73
    Craiova, 27 Ianuarie. — Prefectura judeţului Dolj comunică Ministerului de Interne că a luat măsuri pentru repartizarea cartiruirilor la Calafat.
                                        71
    Craiova], 28 Ianuarie.—Intendenţa Diviziei I-a militară teritorială trimite comandantului Brigăzii I-a, Calafat, în copie, ordinul Ministerului de Război, prin care se fixează raţia de furaj a cailor.
                                        75
    Craiova, 30 Ianuarie. — Generalul de brigadă' Lupu, comunică maiorului Stoi-lov, la Calafat, că maiorul Basarab predă serviciul căpitanului Borănescu, care va continua lucrările de nivelment.
                                           76
    Craiova, 30 Ianuarie. — Generalul de brigadă Lupu, comandantul Diviziei a V-a, comunică maiorului Stoilov, la Calafat, că medicii ofiţeri de rezervă se desconcentrează.
www.dacoromanica.ro
XV
                                   77
   Galaţi, 30 Ianuarie. — Primăria Galaţi comunică comandantului garnizoanei că nu poate obliga pe locuitori să-şi dea armatei toate încăperile de locuit.
                                   78
   [Bucureşti, 31 Ianuarie.—Ministerul de Interne cere Ministerului de Externe să comunice rezultatul unei intervenţii cu privire la confiscarea de către Turci a unei luntre încărcate cu sare, reclamată de proprietar.
                                   79
   Craiova, 31 Ianuarie.—Comandantul Diviziei I-a dă maiorului Stoilov, la Calafat, instrucţiuni cu privire la activitatea pe care o va avea detaşamentul de călăraşi care urmează să sosească.
                                       80
    Craiova], Ianuarie. — Comandantul depozitului central al Regimentului 1 Dorobanţi raportează colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, mutaţiile ce s'au ivit la regiment între I—8 Ianuarie şi lucrările în curs.
                                       81
    Craiova, Ianuarie],—Comandantul Diviziei I-a transmite unităţilor brigăzilor din regiunea Calafat un Ordin de zi pentru înfiinţarea serviciului de gardă şi fixarea programului serviciului zilnic.
                                       82
    Ciuperceui, 1 Februarie. — Căpitanul Amărăscu, comandantul avantpos-turilcr, raportează maiorului Stoilov, la Calafat, repartizarea unui nou detaşament pe linia de demarcaţie şi dispoziţii de patrulare a cavaleriei şi infanteriei.
                                       83
    Paris, 2 Februarie. — Ştefan C. Şendrea, agentul României la Paris, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că este util serviciul ziaristului Hotze di Planta la Eondra.
                                    84
   Bucureşti, 2 Februarie.—Ministerul de Război comunică comandantului Corpului de observaţii că arsenalul armatei va repara obturatoarele tunurilor de 15 cm.
                                    85
   Bucureşti, 4 Februarie.—Primăria oraşului Craiova face cunoscut Ministerului de Interne că s’a ridicat cartiruirea dela supuşii austro-ungari.
                                    86
   Bucureşti, 4 Februri e.— Calea ferată Bucureşti-Giurgiu a Statului cere Eforiei Spitalului Brâncovenesc internarea unui muncitor accidentat.
www.dacoromanica.ro
XVI'
                                      87
   Bucureşti, 4 Februarie.—Ministerul de Război comunică colonelului An-ghelescu, comandantul Diviziei a IV-a, ca ofiţerii combatanţi să nu aibă bani la dânşii in timpul luptelor.
                                      88
   Bucureşti, 5 Februarie. — Ministerul de Externe cere agentului român la Viena să intervină la guvernul austriac pentru a lăsa liber de ieşire transportul de echipament, pentru armata română, oprit la Timişoara.
                                      89
   Galaţi, 5 Februarie. — Primarul oraşului Galaţi comunică comandantului Diviziei a IlI-a teritorială că nu a putut rechiziţiona cainerile cerute, pe strada Brăilei, pentru nevoile armatei.
                                               90
    Calafat, 5 Februarie. — Mihai Nicolau, hotelier din Calafat telegrafiază Ministerului de Interne că i s’a forţat uşa dela o cameră a hotelului său, ca să se încartirueze ofiţeri.
                                               91
    Bucureşti, 5 Februarie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne ca pentru regimentele de dorobanţi, nou Înfiinţate, judeţele să găsească localuri spre a se instala cancelariile.
                                  92
   Bucureşti, 8 Februarie.—Ministerul de Externe comunică Ministerului de Interne rezultatul intervenţiei în chestiunea confiscării unei bărci de către autorităţile turceşti din Rusciuc.
                                         93
    10 Februarie. — Lt. colonelul Poenaru, comandantul Regimentului 8 Linie» raportează către Brigada a Il-a din Divizia a IV-a, că intendenţa nu a dat nici pâine nici pesmeţi, trei zile la rând, unităţii sale.
                                             94
    Paris, 10 Februarie. — Ştefan Şendrea, agent diplomatic al României la Paris, transmite Ministrului de Externe, Nicolae Ionescu, convorbirea pe care a avut-o cu lordul Lyons, ambasadorul Angliei la Paris.
                                       95
   Crai o va, 11 Februarie.—Prefectura judeţului Dolj trimite Ministerului de Interne raportul primarului din Calafat, în chestiunea plângerii făcută de hotelierul Mihai Nicolau.
                                       96
   Calafat, Anexă la raportul din 11 Februarie cu privire la încartiruiri.
www.dacoromanica.ro
XVII
                                     97
   Londra, 14 Februarie. — Ziaristul Hotze di Planta transmite lui Şendrea, agentul României la Paris, conţinutul unui depeşe, publicată de ziarele engleze, în legătură cu incidentul de pe insula Pirgos, dintre Români şi Turci.
                                     98
   Bucureşti, 15 Februarie. — Ministrul de Externe al României, Nicolae Ionescu, cere precizarea agentului diplomatic la Viena, Bălăceanu, cu privire la politica Rusiei.
                                     99
   Galaţi, 15 Februarie.—Primarul oraşului Galaţi cere Ministerului de Interne să fie incazarmate trupele din oraş, spre a scăpa locuitorii de obligaţia cartiruirii.
                                     100
   Turnu-Severin, 16 Februarie.— Căpitanul portului Severin informează Ministerul de Externe că voluntari şi ambulanţe ruseşti se repatriază din Serbia prin România.
                                     101
   Bucureşti, 17 Februarie. — Ministerul de Interne recomandă Ministerului de Război cererea primarului din Galaţi, referitoare la mutarea trupelor în cazărmi.
                                     102
   Brăila, 20 Februarie. — Prefectul judeţului Brăila comunică Preşedintelui Consiliului de Miniştri că în susul Dunării a trecut o canonieră sub pavilion otoman.
                                     103
   [Craiova], 20 Februarie. — Comandantul Diviziei I-a transmite colonelului Cerchez, comandantul brigăzii din Calafat, instrucţiuni pentru lăsarea în concediu a oamenilor ce prisosesc peste prevederile bugetare.
                                     104
   [Botoşani], 20 Februarie. — Prefectura judeţului Botoşani propune Ministerului de Interne mutarea regimentului de dorobanţi în cazarma dela Popăuţi.
                                     105
   Ciuperceni, 21 Februarie. — Comandantul avantposturilor din Ciuperceni comunică comandantului Brigăzii I-a din Calafat efectivul companiei şi situaţia pe linia Dunării în sectorul ocupat.
                                     106
   Brăila, 23 Februarie. — Prefectura judeţului Brăila comunică comandantului regimentului 9 Dorobanţi că a pus la dispoziţia Regimentului 9 Dorobanţi o parte din cazarma călăraşilor.
                                     107
   Viena, 24 Februarie.—Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, comunică Ministerului de Externe discuţia cu contele Andrassy, referitoare la intenţia guvernului german de a interveni în favoarea miniştrilor daţi în judecată.
www.dacoromanica.ro
                                                        n
XVIII
                                            108
   Calafat, 25 Februarie.—Comandantul Batalionului 4 Vânători cere colonelului Cerchez, comandantul Brigăzii a Il-a, la Calafat, să se trimită, de către casieria Dolj, un plătitor pentru achitarea mandatelor Corpurilor.
                                    109
   Craiova, 26 Februarie.—Comandantul Corpului I Armată, generalul Lupu, transmite colonelului Cerchez, la Calafat, lămuriri privitoare la trimiterea oamenilor din Regimentul 4 Linie şi Batalionul 4 Vânători în concediu.
                                    110
   [Bucureşti], 26 Februarie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne să se pună la dispoziţie localuri pentru unităţile militare din Bolgrad şi Reni.
                                    111
   [Viena], 28 Februarie. — Telegrama agentului României la Viena, Bălăceanu, în care arată Ministerului de Externe, la Bucureşti, că nu este cazul să se creadă că Rusia ar anula tratatul dela Faris, nici că ar invita celelalte puteri să facă la fel.
                                    112
   Brăila, 28 Februarie. — Prefectura judeţului Brăila anunţă Ministerul de Interne că un vas comercial, sub pavilion otoman s’a înnecat din cauza furtunii.
                                    118
   Bucureşti, Februarie. — Căpitanul Brătianu, secţia topografică, informează pe Lt. colonelul Dona, şeful secţiei, asupra alegerii terenului pentru o eventuală revistă militară.
                                    114
   [Bucureşti, Februarie]. — Notă de cabinet la Ministerul de Externe cu privire la incursiuni turceşti pe teritoriul român.
                                    llo
   Bucureşti, 2 Martie. — Ministerul de Război atrage atenţia Ministerului de Interne asupra faptului că primăria Galaţi nu aplică regulamentul cartiruirii trupelor.
                                    116
   [Craiova], 3 Martie.—Comandantul Diviziei I-a, comunică maiorului Basarab, la Brigada din Calafat, că va avea, la Calafat, misiunea de a îngriji de conservarea lucrărilor de fortificaţie construite.
                                    117
   Viena, 3 Martie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, călătoriile diplomatice ale generalului Ignatiev.
                                    118
   Calafat, 3 Martie. — PrSnăria Calafat comunică Brigăzii mixte din Divizia I-a activă, că susţine plângerea locuitorului Ilie Stanovici contra sublocotenentului Matei Eminovici.
www.dacoromanica.ro
XIX
                                      119
    [Calafat], 3 Martie. — Locuitorul Ilie Stanovici reclamă primăriei Calafat pe sublocotenentul Matei Eminovici, care, cartiruit în casa lui, i-a cauzat diferite stricăciuni,
                                      120
    [Stăneşti],‘4 Martie. — Primăria comunei Stăneşti, judeţul Vlaşca, cere călăraşi comandantului Brigăzii I-a din Divizia a IlI-a, pentru rechiziţionarea carelor de transport.
                                      121
    [Vaslui],5 Martie. — Prefectura judeţului Vaslui cere lămuriri Ministerului de Interne cu privire la îndatorirea judeţului de a dota unităţile militare cu localuri şi mobilier.
                                      122
    Olteniţa, 5 Martie.—Comandantul companiei a 8-a din Regimentul 6 Dorobanţi transmite Ministerului de Externe informaţii despre ceea ce se petrece la Turtucaia.
                                      123
    Galaţi, 7 Martie. — Primarul oraşului Galaţi comunică Ministerului de Interne că toate trupele care au staţionat în Galaţi au avut cartiruire.
                                      124
    [C r a i o v a], 7 Martie.—Prefectul judeţului Dolj reclamă Diviziei I-a teritoriale că ofiţerii companiei de la Ciuperceni iau zilnic care şi căruţe de transport de la locuitori, fără a le plăti.
                                      125
    [V i e n a], 8 Martie. — Telegrama agentului român la Viena, Bălăceanu, relatează Ministerului de Externe, la Bucureşti, despre înţelegerea dintre Rusia şi celelalte mari puteri, cu privire la chestiunea orientală.
                                      126
    [Viena], 8 Martie.—Agentul României la Viena, Bălăceanu, informează Ministerul de Externe, la Bucureşti, că Anglia cere demobilizarea armatei ruse dela Sud, după care vor urma ţnăsuri cu caracter pacific în Turcia.
                                      127
    Bucureşti, 8 Martie.—Ministerul de Externe comunică Ministerului de Interne ca supuşii greci din Calafat să nu fie obligaţi la cartiruiri.
                                      128
    Bucureşti, 9 Martie.—Ministerul de Război cere Ministerului de Interne ca în judeţele Bolgrad şi Ismail comitetele permanente să închirieze localuri pentru unităţile militare.
                                      129
    Bucureşti, 9 Martie.—Ministerul de Război cere Ministerului de Interne ca îh judeţul Brăila comitetul permanent să înzestreze escadronul de călăraşi cu obiecte de cazarmare.
www.dacoromanica.ro
11*
XX
                                     130
   [C r a i o v a], io Martie. — Comandantul Diviziei I-a transmite colonelului Cerchez, comandantul brigăzii dela Calafat, instrucţiuni referitoare la modul de comportare în cazul unei eventuale acţiuni turceşti.
                                     131
   Călăraşi, ii Martie.—Căpitănia portului Călăraşi comunică Ministerului de Externe despre mişcările de trupe turceşti pe Dunăre şi aprovizionările masive dela Silistra.
                                     132
   Viena, ii Martie.—I. Bălăceanu, agentul diplomatic la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că guvernul austro-ungar a aprobat trecerea unui transport cu material de echipament militar în România.
                                     133
   Galaţi, 13 Martie. — Prefectura judeţului Covurlui comunică Ministerului de Interne că un vapor sub pavilion otoman a sosit în port.
                                     134
   [Bucureşti], 15 Martie. — Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne că bolnavii din armata teritorială nu sunt primiţi în spitalul dela Vaslui.
                                     135
   Bucureşti, 15 Martie. — Chitanţa bancherului Evloghie Gheorghieff, prin care se dovedeşte că a primit dela consulul general rus din Bucureşti mai multe poliţe în contul unei bănci din Londra, pentru guvernul român.
                                     136
   Turnu-Severin, 16 Martie. — Prefectura Mehedinţi comunică Ministerului de Interne amănunte despre un presupus spion, cerut cu stăruinţă de Turci ca antreprenor de alimente pentru armată.
                                     137
   Bucureşti, 17 Martie.—Nicolae Ionescu, Ministrul de Externe al României, informează pe Bălăceanu, agentul diplomatic la Viena, despre discuţia parlamentului cu privire la criza financiară, şi chestiunea insulei Dinu.
                                     138
   Petersburg, 17 Martie.—Telegrama girantului Ghica, dela agenţia din Petersburg, informează Ministerul de Externe, la Bucureşti, că din pricina pretenţiilor Angliei, asupra căreia cade răspunderea, Ţarul nu poate lua niciun angajament cu privire la demobilizare.
                                   139
   [Bucureşti], 17 Martie.—Ministerul de Interne dă dispoziţii prefecturii jude ţului Vaslui ca dorobanţii şi călăraşii bolnavi să fie îngrijiţi în spitalul civil al oraşului.
www.dacoromanica.ro
XXI
                                          140
    Viena, 18 Martie.—I. Bălăceanu, agent diplomatic la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, conţinutul unei discuţii pe care a avut-o cu ambasadorul Turciei la Viena şi în care acesta ameninţă cu ocuparea ţării.
                                          141
    Petersburg, 18 Martie. — Telegrama agentului României la Petersburg, girantul Emil Ghica, prin care comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că Rusia îşi ia angajamentul să demobilizeze, dacă Turcia îndeplineşte, în termen dat, anumite condiţii.
                                          142
    [Calafat], 20 Martie. — Comercianţii din Calafat reclamă Ministerului de Război pe un ofiţer care, ajutat de rudele sale, face negoţ abuziv, în dauna intereselor lor.
                                             143
    Craiova, 21 Martie. — Generalul Lupu comunică colonelului Cerchez că Turcii au atacat Bechetul şi s'au retras.
                                  144
   [Craiova], 21 Martie.—Generalul Lupu, comandantul Diviziei I-a, comunică colonelului Cerchez, comandantul Brigăzii mixte din Calafat, că la Calafat soseşte şi escadronul de călăraşi, Mehedinţi.
                                     145
   Galaţi, 21 Martie. — Căpitanul portului Galaţi comunică Ministerului de Externe că locuitorii de pe malul drept al Dunării se refugiază în România.
                                     146
   Giurgiu, 21 Martie.—Comandantul brigăzii de cavalerie, colonelul Formac, relatează Ministerului de Justiţie o încercare de debarcare de trupe turceşti în preajma Călăraşilor.
                                    147
   [Bucureşti], 22 Martie.—Samuel N. Ergas se plânge consulului general al Rusiei la Bucureşti că, deşi comerciant de vite şi supus rus, primarii din Scăeni şi Brazii de Jos—Prahova vor să-i rechiziţioneze vitele de îngrăşat.
                                    148
   [Craiova], 22 Martie. — General Lupu, comandantul Diviziei I-a, comunică colonelului Cerchez, comandantul Brigăzii din Calafat, cum să se facă întreţinerea trupei.
                                    149
   Bucureşti, 22 Martie. — Nicolae Ionescu, Ministru de Externe, aprobă punctul de vedere susţinut de Bălăceanu, agent diplomatic al României la Viena, în discuţia cu ambasadorul Turciei la Viena.
www.dacoromanica.ro
XXII
                                                    150
    Galaţi, 22 Martie. — Viceconsulul Franţei la Galaţi cere agentului politic francez din Bucureşti să intervină în favoarea supusului francez Guirard, spre a nu i se rechiziţiona caii.
                                       151
   Bucureşti, 23 Martie.—Ministerul de Război cere Ministerului de Interne să dispună ca primarul din Buzău să depună mai multă energie pentru a găsi cartiruire tuturor ofiţerilor armatei concentrate.
                                       152
   Bucureşti, 23 Martie. — Ministerul de Război informează Ministerul de Interne că, în mai multe localităţi din judeţul Prahova, companiile Regimentului 7 Dorobanţi nu au magazii încăpătoare pentru depozitarea armelor.
                                       153
   Bucureşti, 23 Martie. —Ministerul de Război cere Ministerului de Interne, ca, în judeţul Roman, Comitetul permanent să procure obiecte de cazarmament escadronului de călăraşi, deoarece soldaţii dorm îmbrăcaţi pe scândurile goale.
                                       154
   Botoşani, 23 Martie. — Prefectura judeţului Botoşani cere Ministerului de Interne ca, pentru localul şi cazarmamentul regimentului de dorobanţi, să contribue la cheltuieli şi Comitetul permanent al judeţului Dorohoi.
                                       155
   Bucureşti, 24 Martie.—Ministerul de Interne cere prefectului de Buzău să aplice legea cartiruirii din 11 Mai 1872, spre a dispare motivele de refuz din partea orăşenilor.
                                       156
   Bucureşti, 24 Martie. — Ministerul de Externe comunică Ministerului de Interne că primarul din Calafat nu respectă dispoziţia de a scuti pe supuşii greci de cartiruire militară.
                                       157
   Bucureşti, 24 Martie.—Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne că judeţele: Râmnicu-Sărat, Brăila, Tutova şi Fălciu, n'au destinat localurile necesare pentru magaziile Regimentelor 9 şi 12 Dorobanţi.
                                       158
   Bucureşti, 24 Martie. — Ministerul de Externe al României dă dispoziţii de plecare în caz de război generalului Ghica agentul ţării la Constantinopol, şi îi indică să încredinţeze interesele supuşilor români legaţiei belgiene.
                                       159
   Viena, 28 Martie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că, fără a desarma, Poarta este gata să încheie pace cu Muntenegru şi să intre în negocieri cu Rusia.
www.dacoromanica.ro
XXIII
                                             160
    Constantinopol, 28 Marti e.—Circulara Ministerului de Externe otoman către reprezentanţii în străinătate, prin care le arată motivele respingerii protocolului dela Londra.
                                      161
    Petersburg, 28 Martie.—Agenţia diplomatică a României dela Petersburg comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, propunerea furnizorului Roman Loevin-stamm, supus german, pentru contracte de armament şi furnituri militare.
                                      162
    Bucureşti, 30 Martie. —• Ministerul de Interne transmite prefecturii Dolj ordinul ca Bulgarii voluntari să plece la destinaţia lor.
                                      163
    Per a, Martie. — Generalul Ghica, agentul României la Constantinopol, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, pretenţiile guvernului otoman privitor la incidentul din insula Pirgos.
                                      164
    Per a, 1 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul diplomatic al României la Constantinopol, comunică Ministerului de Externe răspunsul lui Savfet-Paşa, la cererea guvernului român de a reînnoi ancheta cu privire la incidentul din insula Pirgos.
                                      165
    Bucureşti, 1 Aprilie. — Câmpineanu, ministru ad-interim la Externe, transmite lui Bălăceanu, la Viena, că în conflictul ruso-turc. România păstrează neutralitate completă.
                                      166
    Chişinău, 1 Aprilie. — Generalul Ghica, trimisul extraordinar al României la Petersburg, comunică ministrului Kogălniceanu, la Bucureşti, că împăratul pleacă la Odesa iar Ghica la Petersburg.
                                      167
    Bucureşti, 1 Aprilie. — Telegrama circulară a Ministerului de Interne prin care se comunică tuturor prefecturilor să nu mai ceară concentrări de călăraşi.
                                      168
    Giurgiu, 1 Aprilie.—Prefectura judeţului Vlaşca comunică Ministerului de Interne că nave otomane staţionează în ostrovul Dinu.
                                      169
    Bucureşti, 1 Aprilie.—Părerea oamenilor politici din afara guvermdui, în Consiliul de coroană, asupra atitudinii României.
                                      170
    Bucureşti, Vineri 1 Aprilie.—Kogălniceanu este convocat la palatul domnesc.
www.dacoromanica.ro
XXIV
                                        171
    Viena, 2 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că in războiul care va isbucni peste 15 zile, contele Andrassy va interveni la Constantinopol pentru a obţine asigurarea că Turcii nu vor intra'în România.
                                        172
    Bucureşti, 2 Aprilie. — Ministerul de Externe comunică agentului diplomatic al României la Constantinopol să ceară de la Poartă asigurarea respectării teritoriului românesc.
                                        173
    Viena, 2 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministrului de Externe, la Bucureşti, părerea puterilor în privinţa neutralităţii apelor Dunării.
                                        174
    2    Aprilie.—Comandantul Diviziei a Il-a dă comandanţilor de brigăzi dispoziţii de organizare administrativă.
                                        175
    D e s s a, 2 Aprilie.—Comandantul brigăzii de cavalerie, colonelul Cernovodeanu» dă colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, informaţii privitoare la mişcările inamicului.
                                        176
    Craiova, 2 Aprilie. — Generalul Eupu, comandantul Diviziei I-a, comunică comandantului Brigăzii mixte, la Calafat, că infirmierii şi ordonanţele nu contează'Lîn'efectiv.
                                        177
    P e r a, 3 Aprilie. — Grigore Ghica, girantul agenţiei române din Constantinopol, comunică Ministrului de Externe, la Bucureşti, că Poarta întreabă dacă a luat aceleaşi măsuri de apărare la Prut, ca şi pe malul Dunării.
                                        178
    Craiova, 3 Aprilie. — Generalul Eupu, comandantul Diviziei I-a, comunică comandantului Brigăzii din Calafat alocaţia de hrană a oamenilor pe timpul drumului, până sosesc la unităţi.
                                        179
    Craiova, 3 Aprilie. — Generalul Eupu, comandantul Diviziei I-a, comunică Brigăzii mixte din Calafat numirea generalului Cernat ca Ministru de Război.
                                        180
    Roman, 3 Aprilie. — Prefectura judeţuluiţRoman comunică Ministerului de Interne măsurile luate cu privire la plecarea la unităţi a rezerviştilor concentraţi.
                                        181
    Galice a, 3 Aprilie. — Căpitanul Vanghele, comandantul avantposturilor, comunică colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, că nu are oameni de ajunsţ ca să formeze două schimburi.
www.dacoromanica.ro
XXV
                                                  182
    Bucureşti, 3 Aprilie. — Decret prin care Mihail Kogălniceanu este numit Ministru de Externe.
                                          188
    [Calafat], 3 Aprilie. — Intendentul Diviziei I-a active cere colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, să trimită delegaţi şi mijloace de transport spre a primi hrana trupei.
                                          184
    Bucureşti, 4 Aprilie. — Ministerul de Externe al României recomandă prinţului Gorceacov, Cancelar al Imperiului Rus, pe generalul Ghica, agent al României la Petersburg.
                                          185
    Bucureşti, 4 Aprilie. — Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică agenţilor români din Viena, Berlin, Paris, Constantinopol, Petersburg şi Roma, numirea lui în postul de Ministru de Externe.
                                     186
   Bucureşti, 4 Aprilie.—Kogălniceanu, Ministrul de Externe, comunică lui Grigore Ghica, girantul agenţiei române din Constantinopol, plecarea generalului Ghica la Petersburg în misiune extraordinară.
                                     187
   Viena, 4Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, intenţia Turcilor de a ocupa puncte strategice în România.
                                     188
   Bucureşti, 4 Aprilie.—Colonelul Gigârtu dărueşte o sumă de bani pentru ajutorarea familiei unui ostaş omorît de bombardamentul turcesc.
                                     189
   [B ârlad], 4 Aprilie.—Prefectura judeţului Tutova comunică Ministerului de Interne că a închiriat un local pentru nevoile regimentului de dorobanţi.
                                           190
    Bucureşti, 4 Aprilie. — Ordin de zi al generalului Cernat, Ministru de Război, prin care cere armatei să fie gata pentru a-şi face datoria.
                                  191
   Bucureşti, 4 Aprilie.—Convenţia ruso-română; textul cu anexele, votat de Corpurile legiuitoare.
                                          192
    Bucureşti, 5 Aprilie. — Ministrul de Externe al României comunică agenţilor diplomatici dela Berlin, Paris, Roma şi Viena că marile puteri sunt rugate să intervină^ pe lângă guvernul otoman pentru ca România să nu devină teatru de război.
www.dacoromanica.ro
IXXVT
                                                 193
    P e r a, 5 Aprilie. — Grigore Ghica, girantul agenţiei dela Constantinopol, cere lămuriri Ministerului de Externe in legătură cu modul de a explica plecarea generalului Ghica la Petersburg.
                                         191
    Brăila, 5 Aprilie. — Căpitănia portului Brăila comunică Ministerului de Externe Ja Bucureşti, despre mişcările de trupe turceşti pe Dunăre.
                                         195
    Brăila, 5 Aprilie. — Prefectura judeţului Brăila, comunică Ministerului de Interne căapusladispoziţiaRegimentuluigDorobanţicamerepentru a-iservi de cancelarie şi magazie,
                                         196
    Galaţi, 5 Aprilie. — Prefectul judeţului Covurlui aduce la cunoştinţa Ministerului ~de Externe, comunicarea consulului rus că Marele Duce nu doreşte să i se facă primire oficială.
                                         197
    [Bucureşti], 5 Aprilie. — Comandantul secţiei de artilerie cere Ministerului de Război să ia măsuri pentru completarea regimentelor de artilerie.
                                         198
    Viena, 5 Aprilie. — Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, condiţiile în care s'ar putea evita ocuparea Calafatului -de Turci.
                                     199
    Bucureşti, 6 Aprilie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne ca -organele administrative să contribue la concentrarea rezerviştilor.
                                     200
    Giurgiu, 6 Aprilie.—Divizia a IlI-a activă dispune comandantului Brigăzii I-a ca detaşamentul dela Stăneşti să plece la Giurgiu.
                                     201
    Bucureşti, 6 Aprilie.—Ministerul de Interne dă instrucţiuni autorităţilor în -subordine să contribuie la concentrarea armatei.
                                     202
    [Craiova], 6 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a comunică comandantului Brigăzii mixte, la Calafat, că Ministerul a expediat luntrile necesare companiilor de pe Dunăre.
                                     203
    Bucureşti, 6 Aprilie. — Şeful Statului Major comunică maiorului Gheorghiu •că a fost însărcinat cu dirijarea lucrărilor de întărire ce se fac la Calafat.
www.dacoromanica.ro
XXVII
                                                  201
    [Bucureşti, 6Aprili e].—Ministerul de Război adresează Domnitorului un raport în legătură cu mobilizarea armatei.
                                     205
   [Bucureşti, 6 Aprilie]. — Decretul pentru mobilizarea armatei.
                                     206
   Bucureşti, 6 Aprilie. — Regulamentul privitor la rechiziţii.
                                     207
   Bucureşti, 6 Aprilie.—Primul ministru, cere prefecţilor judeţelor Botoşani, Iaşi, Roman, Tecuci şi Bârlad să fabrice pâine pentru armată şi s’o expedieze cu trenul.
                                     208
   Bucureşti, 6 Aprilie. — Primul ministru cere prefectului de Dolj, ca în înţelegere cu primăria, să organizeze fabricarea de către brutari a pâinii pentru armată.
                                     209
   Bucureşti, 6 Aprilie.—Kogălniceanu, Ministru de Externe, cere lui Grigore Chica, girantul diplomatic român la Constantinopol, să răspundă, conform instrucţiunilor, la întrebările pe care Savfet Paşa i le pune.
                                     210
   V i e n a, 6 Aprilie.—Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, cere Preşedintelui Consiliului de Miniştri, la Bucureşti, explicaţii în legătură cu garantarea trecerii Ruşilor.
                                     211
   Berlin, 6 Aprilie. — Degre, agentul diplomatic român la Berlin, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că Germania nu se angajează să intervină în favoarea României.
                                      212
    Roma, 7 Aprilie.—Agenţia României la Roma comunică Ministrului de Externe, Kogălniceanu, că Italia a promis ajutorul său diplomatic în favoarea României.
                                      213
    Viena, 7 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului ■de Externe, la Bucureşti, că Austria a făcut şi va mai face demersuri la Constantinopol, -sfătuind pe Turci a nu trece Dunărea.
                                          214
    Bucureşti, 7 Aprilie. — Kogălniceanu, Ministrul de Externe al României, transmite generalului Ghica, agentul diplomatic la Petersburg, o scrisoare a Domnitorului pentru împărat.
www.dacoromanica.ro
XXVIII
                                              215
   Bucureşti, 7 A p r i 1 i e.—Kogălniceanu, Ministrul de Externe al României, lămureşte pe Bălăceanu, agentul diplomatic la Viena, de modul cum înţelege guvernul român să păstreze neutralitatea.
                                           216
    Bucureşti, 7 Aprilie. — Kogălniceanu, Ministrul de Externe al României, cere contelui Andrassy, Ministrul de Externe al Austro-Ungariei, la Viena, să acorde României sprijinul de care are nevoie.
                                        217
    Paris, 7 Aprilie.—Callimaki-Catargi, agentul diplomatic al României la Paris, comunică Ministrului de Externe, la Bucureşti, că Franţa a invitat Anglia şi Austria la u-n demers comun pe lângă Poartă pentru ca aceasta să nu invadeze teritoriul României.
                                        218
    Bucureşti, 7 Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată cere informaţii colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei a I Il-a, la Jilava, asupra stării în care se află şoseaua J ilava-Copăceni.
                                        219
    Bucureşti, 7 Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată cere comandantului Diviziei a IlI-a, la Jilava, să trimită imediat la Giurgiu un escadron din Regimentul 6Călăraşi.
                                        220
    Bucureşti, 7 Aprilie. — Intendentul Cămărăşescu, transmite colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, la Jilava, ordinul de îmbarcare a Regimentului 2 Infanterie, în gara Jilava.
                                       221
   Bucureşti, 7 Aprilie. — Ministerul de Interne cere tuturor prefecţilor să comunice imediat ce produse agricole au disponibile pentru hrana armatei precum şi preţurile curente.
                                       222
   [Bucureşti], 7 Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată cere colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, la Jilava, să trimită imediat o parte din unităţile sale la Giurgiu.
                                       223
   [Bucureşti], 7 Aprilie. — Preşedintele Consiliului de Miniştri se adresează Ministerului de Finanţe cu privire la suma de trei sute de mii de ruble trimise de guvernul rus.
                                       224
   Bucureşti, 7 Aprilie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne ca judeţul Cahul să pună la dispoziţia unităţii militare un local încăpător pentru nevoile ce le are.
www.dacoromanica.ro
XXIX
                                          225
    Călăraşi, 7 Aprilie. — Prefectul judeţului Ialomiţa cere Ministerului de Interne ca batalionul de dorobanţi să fie lăsat pe loc pentru siguranţa locuitorilor.
                                          226
    Bârlad, 7 Aprilie.—Prefectul judeţului Tuto va cere Ministerului de Interne mărirea numărului de călăraşi, necesari la subprefecturi.
                                          227
    Iaşi, 7 Aprilie. — Gheorghian, prefect de Iaşi, cere Ministerului de Interne, la Bucureşti, ca in locul unităţii de jandarmi care a plecat, să i se dea alta.
                                          228
    Târg u-J iu, 7 Aprilie. — Prefectul de Gorj, Moscuna, cere Ministrului de Interne sporirea numărului de călăraşi.
                                          229
    [Craiova, 7 Aprilie], — Comandantul Diviziei I-a comunică Brigăzii din Calafat ca ofiţerii concentraţi să nu fie însoţiţi de familii.
                                          230
    [Craiova, 7 Aprilie], — Comandantul Diviziei I-a anunţă Brigăzii din Calafat sosirea escadronului de Dolj la Calafat.
                                          281
    Bârlad, 7 Aprilie.—Prefectul judeţului Tutova, comunică Ministerului de Interne, la Bucureşti, că a oferit pâine, gratuit, pentru armată.
                                          232
    Iaşi, 7 Aprilie. — Prefectul judeţului Iaşi comunică Ministerului de Interne că se trimite pâine gratuit pentru armată de către Consiliul comunal al oraşului Iaşi.
                                          233
    Roman, 7 Aprilie. — Prefectul de Roman, Brăescu, comunică Preşedintelui Consiliului de Miniştri, la Bucureşti, în ce condiţii se fabrică pâinea pentru armată.
                                          231
    Tecuci, 7 Aprilie. — Prefectul de Tecuci, Anastasiu, comunică Ministerului de Interne că la Tecuci nu se poate fabrica pâine pentru armată din cauza lipsei de făină în oraş.
                                          235
    Bacău, 7 Aprilie. — Prefectul judeţului Bacău comunică Ministerului de Interne că a dispus facerea unei cantităţi de pâine pentru armată, care ar putea fi plătită prin liste de subscripţie.
                                          236
    Bucureşti, 7Aprilie. — Decret pentru convocarea Corpurilor Legiuitoare.
www.dacoromanica.ro
XXX
                                         237
    [Bucureşti], 7 Aprilie. — Ministerul de Interne repetă tuturor prefecţilor de judeţe ordinul ca subprefecţii şi primarii să trimită pe militarii rezervişti la unităţi.
                                         238
    Bucureşti, 7 Aprilie. — Ciocârlan, prefectul poliţiei Capitalei, cere Ministerului de Interne să intervină la Ministerul de Război pentru ca sergenţii de oraş şi jandarmii călări să fie scutiţi de mobilizare.
                                         239
    Chişinău, 8 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul diplomatic al României la Peters-burg, anunţă pe Kogălniceanu, Ministru de Externe, că împăratul va fi la 10 Aprilie la. Ungheni.
                                         .240
    Bucureşti, 8 Aprilie. — Kogălniceanu, Ministru de Externe al României, comunică generalului Ghica, agent diplomatic român la Petersburg, care se află în acel moment la Chişinău, că scrisoarea Domnului către Marele Duce n’a putut fi luată de căpitanul Popof. Ea va fi trimisă, printr’un aghiotant.
                                         241
    Chişinău, 8 Aprilie, — Generalul Ghica, agentul diplomatic al României la Petersburg, relatează lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, convorbirea cu Marele Duce, care cere ca Domnul să vină la Ungheni înaintea împăratului.
                                         242
    Viena, 8 Aprilie. — Bălăceanu, agentul diplomatic român la Viena, explică Ministerului de Externe, la Bucureşti, de ce a telegrafiat Primului ministru.
                                         243
    [Bucureşti], 8 Aprilie. — Ministerul de Interne ordonă prefecturilor, afară de Botoşani, Iaşi, Roman, Tecuci şi Bârlad, ca brutăriile să aibă o rezervă de făină pentru pâine peste trebuinţele populaţiei locale, care să pontă fi ‘predată armatei.
                                         244
    Bucureşti, 8 Aprilie. — Decret domnesc referitor Ia echiparea armatei. Se acordă, un credit extraordinar de 1.088.000 lei.
                                         245
    Bucureşti, 8 Aprilie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război ca să trimită la Iaşi un escadron în locul jandarmilor călări.
                                         246
    Bucureşti, 8 Aprilie. — Ministrul general Cernat dă ordin colonelului Cantili, la Islaz, să nu lase pe Turci a lucra la formarea de baterii,, nici în timpul nopţii.
                                         247
    Berlin, 8 Aprilie.—Agenţia diplomatică română din Berlin comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că România nu poate conta pe sprijinul Germaniei, în cazul când teritoriul ei devine teatru de război.
www.dacoromanica.ro
XXXI
                                                     248
    Iaşi, 8 Aprilie. — Primăria oraşului Iaşi aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne-că s'a oferit pâine gratis pentru armată de către Consiliul comunal; ea va fi plătită cu un credit extraordinar şi un Împrumut.
                                           249
    Câmpulung, 8 Aprilie. — Fărcăşanu, prefect de Muscel, comunică Ministerului de Interne că din cauza concentrării nu mai are mijloace de a expedia corespondenţa şi pe-arestaţi.
                                           250
    Tecuci, 8 Aprilie. — Anastasiu, prefect de Tecuci, comunică Ministerului de Interne că din cauza concentrării funcţionarilor administrativi se desorganizează serviciile.
                                           251
    Bucureşti, 8 Aprilie — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război scutirea de concentrare a sergenţilor de oraş.
                                            252
    Bucureşti, 8 Aprilie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne să. ordone Comitetelor permanente de Cahul şi Doroho i să repare pichetele de pe graniţa Prutului, distruse în urma ploilor.
                                            253
    Bucureşti, 8 Aprilie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război ca batalionul de dorobanţi Ialomiţa să fie lăsat pe loc, pentru a apăra ţinutul contra brigandajului.
                                   254
   Bucureşti, 9 Aprilie.—Kogălniceanu, Ministru de Externe, cere generalului Ghica, agentul României la Petersburg, care se afla în acel moment la Chişinău, să se informeze la Marele Duce dacă ar fi cazul ca oraşul Calafat, ocupat de trupe româneşti, să fie neutralizat pentru armatele rusă şi turcă.
                                         255
    Bucureşti, 9 Aprilie. — Ministrul de Externe al României comunică ducelui Decazes, Preşedintele Consiliului de Miniştri francez, contelui Andrassy, Ministrul de Externe al Austro-UngarieişiluiRadowitz, Secretarul de Statla Externe al Germaniei, că a autorizat pe agenţii români să prezinte situaţia politică a ţării şi să le facă propuneri în legătură cu aceasta.
                                   256
   Bucureşti, 9 Aprilie.—Kogălniceanu, Ministrul de Externe al României, dă generalului Ghica, agentul diplomatic la Petersburg, care se afla în acel moment la Chişinău, instrucţiuni cu privire la discuţiile ce le va avea în privinţa cooperării armatei române şi vizita Domnitorului la Ungheni.
www.dacoromanica.ro
XXXII
                                          257
    [Viena], gAprili e.— Contele Andrassy, Ministrul de Externe, comunică agentului politic al Austro-Ungariei la Bucureşti că Turcia nu degajează malul drept al Dunării de trupe atâta timp cât România nu va observa neutralitatea faţă de Rusia.
                                          258
    Bucureşti, 9 Aprilie. — Kogălniceanu, Ministrul de Externe al României, cere lui Grigore Ghica, girantul agenţiei din Constantinopol, să afle şi să comunice intenţiile Turcilor cu privire la ocuparea Calafatului şi a oraşului Bucureşti.
                                          259
    Viena, 9 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, că Andrassy a fost informat că Turcii, sprijiniţi de Anglia, nu dau nicio garanţie cu privire la respectarea liniei Dunării.
                                          260
    Paris, 9 Aprilie. — Callimaki-Catargi, agentul României la Paris, relatează Ministerului de Externe discuţia pe care a avut-o cu ambasadorul Turciei.
                                          261
    Viena, 9 Aprilie. — I. Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului de Externe, la Bucureşti, ca Domnitorul să nu meargă la Chişinău, spre a se menaja Austro-Ungaria, care intervine pentru noi la Constantinopol.
                                          262
    Bucureşti, 9 Aprilie. — Ministerul de Interne comunică Ministerului de Război că prefectul de Bolgrad cere menţinerea şi sporirea efectivului de jandarmi, pentru paza oraşului şi încasarea dărilor.
                                          268
    [Bucureşti], 9 Aprili e. — Ministerul de Interne comunică Ministerului de Război că prefectul judeţului Tutova cere concentrarea de călăraşi în plus la subprefectură.
                                          261
    Galaţi, 9 Aprilie. — Prefectura judeţului Cahul aduce la cunoştinţă Ministerului de Interne, la Bucureşti, că brutarii din Cahul nu pot fabrica pâine peste ceea ce «ste necesar aprovizionării oraşului.
                                          265
    Bucureşti, 9 Aprilie. —Ministrul de Interne cere prefecturii Argeş să predea primăriilor numai cazărmile rămase libere.
                                          266
    Piteşti, 9 Aprilie. — Prefectul de Argeş înştiinţează Ministerul de Interne, la Bucureşti, că brutarii din Piteşti pot procura pâine pentru armată.
                                          267
    Turnu-Măgurele, 9 Aprilie. — Prefectura Teleorman cere Ministrului de Interne să întărească paza militară pe Dunăre, pentru siguranţa populaţiei.
www.dacoromanica.ro
XXXIII
                                                 268
    [Bucureşti], 9 Aprilie. — Ministerul de Interne răspunde prefecturii şi judeţului Teleorman că pichetele de pe Dunăre vor fi întărite, iar în oraş vor rămâne dorobanţii.
                                         269
    Iaşi, 9 Aprilie, — Prefectura judeţului Iaşi comunică Ministerului de Interne că s'a închiriat de către Consiliul judeţean localuri pentru armată, dar ele nu sunt bine întreţinute de cei ce le locuesc.
                                         270
    [Bucureşti], 9 Aprilie.—Ministerul de Interne, adresându-se Ministerului de Război, susţine cererea prefectului de Muscel de a se reveni asupra concentrării călăraşilor, necesari îndeplinirii activităţii administrative.
                                         271
    Buzău, 9 Aprilie. — Prefectura judeţului Buzău comunică Ministerului de Interne că brutarii din Buzău se angajează contra plată să fabrice pâine pentru armată în condiţiile cerute de Minister.
                                         272
    Huşi, 9 Aprilie. — Prefectul judeţului Fălciu comunică Ministerului de Interne că brutarii din Huşi pot fabrica pâine pentru armată, aşa cum a cerut Ministerul.
                                         273
    Bucureşti, 9 Aprilie. — Ministerul de Interne ordonă prefectului de Vâlcea să trimită sare pentru armată la Craiova cu care de rechiziţie.
                                         274
    Bucureşti, 9 Aprilie. — Ministerul de Interne comunică prefectului judeţului Dolj că aprobă rechiziţionarea produselor agricole, necesare armatei, de la arendaşii debitori Statului.
                                         275
    Galaţi, 9 Aprilie. — Prefectul judeţului Covurlui comunică Ministerului de Externe sosirea în port a vaporului de război Rezma, cu amiralul Hobart Paşa.
                                         276
    Galaţi, 9 Aprilie. — Căpitanul portului Galaţi, G. Panteli, comunică Ministerului de Externe informaţii cu privire la trupele turceşti din Dobrogea.
                                         277
    Bucureşti, 9 Aprilie. — Ministerul de Interne comunică prefectului judeţului Olt că transportul produselor agricole din Teleorman se va face cu care de rechiziţie.
                                         278
    Tecuci, 9 Aprilie.—Anastasiu, prefect de Tecuci, comunică Ministerului de Interne, că din cauza concentrării funcţionarilor se paralizează serviciul.
III
www.dacoromanica.ro
XXXIV
                                         279
    Bucureşti, 9 Aprilie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război, ca funcţionarii administrativi şi financiari să nu fie concentraţi.
                                         280
    Buzău, 9 Aprilie. — Prefectul judeţului Buzău cere Ministerului de Interne să sporească numărul de călăraşi, necesari Serviciului administrativ.
                                         281
    [Bucureşti, 9 Aprilie], — Ministerul de Război ordonă colonelului Rosnovanu, comandantul cavaleriei Diviziei a IV-a, să oprească eventuala debarcare a Turcilor la Olteniţa.
                                         282
    [Calafat], 9 Aprili e.—Colonel Cerchez, comunică Generalului Lupu, comandantul Diviziei I-a, că a ocupat poziţia de lângă Calafat şi propune a se ocupa şi punctul Cetate.
                                         288
    Craiova, 9 Aprilie. — Generalul Lupu anunţă Brigăzii din Calafat numirea colonelului Fălcoianu ca director general al Ministerului de Război.
                                         284
    Craiova, 9 Aprilie. — Generalul Lupu anunţă pe colonelul Cerchez, comandantul Brigăzii din Calafat, că a dat ordin Regimentelor 1 şi 2 Călăraşi să vină sub comanda sa_
                                         285
    Bucureşti, 10 Aprilie. — Ministerul de Externe, cere lui Radovitz, Subsecretarul de Stat al Ministerului de Externe german, sprijinul diplomatic de care are nevoie România.
                                      286
   Bucureşti, 10 Aprilie.—Zwiedeneck, agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti, cere Ministerului de Externe al României să dispună scutirea de rechiziţie militară a bunurilor unor supuşi austro-ungari.
                                      287
   Viena, 10 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, relatează Ministerului de Externe conversaţia avută cu contele Andrassy, referitor la poziţia României.
                                      288
   Chişinău, 10 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul României la Petersburg, anunţă lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, la Bucureşti, sosirea împăratului la Ungheni.
                                      289
   Bucureşti, io Aprilie.—Kogălniceanu, Ministru de Externe al României cere agenţilor dela Paris, Viena Berlin, şi Roma, să discute, fiecare, cu Ministrul de Externe respectiv, chestiunea politică, spre a determina Turcia să nu invadeze teritoriul românesc.
www.dacoromanica.ro
XXXV
                                    290
   [Bucureşti], io Aprilie.—Kogălniceanu, Ministrul de Externe al României, cere lui Bălăceanu, agentul diplomatic la Viena, să angajeze pe contele Andrassy a face noi demersuri la Constantinopol, pentru respectarea neutralităţii României.
                                    291
   Per a, io Aprilie. — Grigore Ghica, girantul diplomatic la Poartă, cere Ministerului de Externe, la Bucureşti, instrucţiuni cu privire la plecarea agenţiei şi încredinţarea cetăţenilor români protecţiei unei alte legaţii.
                                    292
   Bucureşti, io Aprilie.—Kogălniceanu, Ministrul de Externe al României transmite lui Ghica, girantul diplomatic la Constantinopol, instrucţiuni de felul cum trebue să procedeze la plecarea din Constantinopol şi declaraţiile de făcut în cazul că Turcii ne atacă.
                                    293
   Bucureşti, io Aprilie. — Ministerul de Externe cere agenţiei diplomatice române din Petersburg să intervină pe lângă guvernul rus pentru aprobarea cererii societăţii austriace de navigaţie pe Dunăre.
                                    294
   Bucureşti, io Aprilie. — Baronul Stuart, agentul diplomatic al Rusiei, recomandă Ministerului de Externe român pe unul din agenţii de aprovizionare ai armatei ruseşti.
                                    295
   Galaţi, io Aprilie. —Consulul englez din Galaţi despre convorbirea cu amiralul turc Hobart Paşa.
                                    296
   Galaţi, io Aprilie.—Prefectul judeţului Covurlui comunică Ministerului de Externe informaţii cu privire la activitatea Otomanilor peste Dunăre.
                                    297
   Constantinopol, io Aprilie. — Marele Vizir al Imperiului otoman scrie Domnitorului Carol ca împreună cu guvernul turc să ia măsuri pentru a se opune intrării armatei ruse în ţară.
                                    298
   C r a i o v a, io Aprilie.—Comandantul Diviziei Il-a dispune colonelului Vlădescu^ comandantul Brigăzii I-a, să cumpere lemne pentru Regimentul 3 Linie.
                                    299
   Brăila, 10 Aprilie.—Primarul oraşului Brăila cere Ministerului de Interne şi Preşedintelui Consiliului să trimită trupe suficiente pentru paza oraşului.
                                    300
   [B ă i 1 e ş t i], io Aprilie.—Comandantul Brigăzii mixte anunţă pe comandantul Diviziei I-a că trupele Brigăzii au ocupat poziţii înapoia oraşului Calafat.
111*
www.dacoromanica.ro
XXXVI
                                          301
    Bucureşti, ioAprili e.— Ministerul de Război dă Ministerului de Interne lămuriri pentru primăria oraşului Roman, în legătură cu procurarea trăsurilor necesare trupelor în marş.
                                          302
    [Giurgiu], ro Aprilie. —Comandantul garnizoanei Giurgiu cere Ministerului de război să revină asupra ordinului ca ofiţerii din garnizoană să plece în comune la facerea recensământului militar.
                                       303
   Iaşi, io Aprilie. — Mitropolitul Moldovei, Iosif, cere Ministerului de Externe să-i precizeze ce trebue să spună în cuvântarea pe care o va ţine Ţarului.
                                       304
   Bucureşti, io Ap r i 1 i e. — Ministerul de Externe dă Mitropolitului Moldovei, la Iaşi, indicaţii generale asupra felului de comportare în delegaţia care salută pe Ţar la Ungheni.
                                       305
   Turnu-Severin, io Aprilie. — Prefectul de Mehedinţi arată Ministerului de Interne modul în care brutarii din Severin pot fabrica pâine pentru armată.
                                       306
   Giurgiu, io Aprilie. —Prefectul judeţului Vlaşca comunică Ministerului de Interne că brutarii din Giurgiu se angajează să fabrice pâine pentru armată în cantitatea cerută.
                                       307
   Râmnicu-Vâlcea, io Aprilie. — Prefectul judeţului Vâlcea comunică Ministerului de Interne, înfiinţarea de noi brutării pentru fabricarea pâinii necesare armatei şi cere mijloace pentru executarea proiectului.
                                       308
   Caracal, io Aprilie.—Negustori din Caracal cer Ministerului de Interne să-i scutească de concentrare pentru a nu fi nevoiţi să închidă prăvăliile.
                                       309
   Iaşi, io Aprilie. — Prefectul judeţului Iaşi anunţă Ministerului de Interne data sosirii Ţarului la Ungheni şi cere ca Ministerul de război să permită colonelului Mavrichi a trece frontiera, făcând parte din comisia de felicitare.
                                       310
   Craiova, io Aprilie. — I. N. Titulescu, prefect de Dolj, anunţă Ministerului de Interne sosirea de voluntari bulgari-ruşi, venind dinspre Severin.
                                       311
   Craiova, io Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj, anunţă Ministerul de Interne că populaţia din Calafat se refugiază,.în urma retragerii trupelor.
www.dacoromanica.ro
XXXVII
                                                    812
    Brăila, io Aprilie. —Prefectul judeţului Brăila informează Ministerul de Externe că la Ghecet au sosit vase de război otomane,
                                           813
    Olteniţa, io Aprilie. — Cetăţeni ai oraşului Olteniţa cer Ministerului de Interne să ia dispoziţii de pază contra Cerchezilor care trec Dunărea.
                                           314
    [io Aprilie]. — Emil Petropulo cere consulului general al Greciei la Bucureşti să intervină ca să nu i se mai ia vitele la rechiziţie.
                                           315
    Cahul, 12 Aprilie. — Prefectul de Cahul, C. Plitos, comunică miniştrilor Brătianu şi Kogălniceanu că unităţile militare ruse, care au intrat în ţară, au nevoie de care de transport.
                                           316
    Bucureşti, io Aprilie. — Ministerul de Război transmite Preşedintelui Consiliului de Miniştri conţinutul raportului prefecturii judeţului Roman, cu privire la modalitatea expedierii pâinii pentru armată.
                                           317
    Bucureşti, ii Aprilie. — Ministerul de Externe al României răspunde Marelui Vizir al Imperiului Otoman, Constantinopol, la depeşa primită, că singure Corpurile Legiuitoare au căderea să se pronunţe asupra invitaţiei de cooperare militară cu armata turcă.
                                           318
    Pera ii Aprilie. — Grigore Ghica, girantul diplomatic la Constantinopol, anunţă Ministerul de Externe, Bucureşti, că Turcii nu vor întreprinde o mişcare ofensivă asupra Bucureştilor.
                                     319
   Paris, ii Aprilie.—Callimaki-Catargi, agent al României la Paris, comunică Ministerului de Externe, Bucureşti, că România poate conta pe sprijinul guvernului francez, în conflictul care s'a deslănţuit.
                                   320
   Bucureşti, ii Aprilie.—Kogălniceanu, Ministru de Externe, dă instrucţiuni lui Bălăceanu, agentul României'la Viena, în legătură cu atacurile contra României ale ziarului Nene Freie Presse.
                                          321
    Bucureşti, ii Aprilie. — Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică agenţilor din Viena, Petersburg, Berlin, Paris, Roma şi Constantinopol invitaţia Marelui Vizir pentru cooperarea româno-turcă.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
                                        322
    Bucureşti, ii Aprilie.—Kogălniceanu, Ministru de Externe, telegrafiază generalului Ghica agentul României la Petersburg, propunerea Marelui Vizir ca trupele turceşti şi româneşti să coopereze contra celor ruse, în cazul că acestea ar trece frontiera României.
                                        323
    Bucureşti, ii Aprilie.—Kogălniceanuj Ministru de Externe, comunică lui Bălăceanu, agentul României la Viena că guvernul a hotărît evacuarea Calafatului.
                                        324
    Bucureşti, ii Aprilie. — Ministerul de Război face propuneri Ministerului de Interne, în legătură cu modalitatea rechiziţionării cailor pentru armată.
                                        325
    Bucureşti, ii Aprilie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război să menţină tabloul de rechiziţionare a cailor, aşa cum i-a fost comunicat.
                                        326
    [Bucureşti], ii Aprilie. — Ministerul de Război arată Ministerului de Interne că nu poate consimţi la rămânerea batalionului de dorobanţi pentru paza locală a judeţului Ialomiţa şi a oraşului Călăraşi.
                                        327
    Bucureşti, ii Aprilie — Ministerul de Interne arată prefecturii judeţului Ilfov, că guvernul nu poate răspândi forţele sale militare pentru paza diferitelor oraşe, aşa cum o cer cetăţenii în unele părţi.
                                        32S
    Bucureşti, ii Aprilie. — Ministerul de Război, trimite comandanţilor de mari unităţi un ordin circular, relativ la contabilitatea şi administraţia trupelor în timpul concentrării.
                                        329
    Bucureşti, ii Aprilie. — Prefectul judeţului Ilov raportează Ministerului de Interne cantităţile de cereale ce se găsesc în plasa Snagov.
                                        330
    Bucureşti, ii Aprilie. — Ministrul de Război, arată Ministerului de Interne că escadroanele de călăraşi nu pot satisface cererile prea mari ale administraţiei civile.
                                        331
    Bucureşti, ii Aprilie. — Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne că escadroanele de jandarmi din. Iaşi şi Bucureşti, vor forma escorta Domnitorului; în schimb, sergenţii de oraş vor fi scutiţi de concentrare.
                                        332
    Budeşti, ii Aprilie.—Colonelul Rosnovanu, comandantul Brigăzii de cavalerie, comunică comandantului Diviziei a IV-a că două vapoare de război turceşti au sosit în portul Olteniţa, iar unitatea românească de pa ză s’a retras.
www.dacoromanica.ro
XXXIX
                                          888
    Buzău, ii Aprilie:—Prefectul judeţului Buzău cere Ministerului de Război şi Ministerului de Interne lămuriri în legătură cu ofertele condiţionate de cai pentru armată.
                                    334
    Călăraşi, ii Aprilie.—Prefectul judeţului Ialomiţa raportează Ministerului de Interne că locuitorii nu se prezintă cu caii la rechiziţie.
                                    335
    Brăila, ii Aprilie. — Prefectura judeţului Brăila propune Ministerului de Război să se ia caii de rechiziţie necesari-dela arendaşul moşiei Statului, Besteşti, în contul datoriei acestuia.
                                    336
    Buzău, ii Aprilie.—Locuitorii din Buzău se plâng Ministerului de Interne că au numai un cal şi acesta li se ia la rechiziţie, iar proprietarii au mai mulţi cai şi li se ia tot un cal.
                                    337
    Calafat, II Aprilie.—Oficiul telegrafic Calafat înştiinţează pe comandantul Diviziei I-a active că Turcii care trecuseră la Bechet s'au retras iarăşi la Rahova.
                                    338
    Râmnicu-Vâlcea, ii Aprilie. — Prefectul judeţului Vâlcea cere Ministerului de Interne ca funcţionarii administraţiei judecătoreşti să nu fie luaţi la concentrare.
    Craiova, ii Aprilie.—I. N. Titulescu prefect de Dolj, solicită Ministerului de Interne să i se aprobe concentrarea unui număr de călăraşi, pentru administraţie.
                                           340
  • Bucureşti, ii Aprilie. — Un grup de proprietari propun Ministerului de Interne să li se aprobe ofrande de cai pentru armată în mod condiţionat.
                                           341
    Bucureşti, ii Aprilie. — Prefectura judeţului Ilfov raportează Ministerului de Interne că a eliberat de rechiziţie caii prinţului Nicolae Bibescu.
                                           343
    Chişinău, 12 Aprilie. — Proclamaţia Marelui Duce Nicolae către poporul român.
                                           343
    Bucureşti, 12 Aprilie. —Ministerul de Interne face cunoscut prefecturii judeţului Ilfov, că aprobă măsura de înapoiere a cailor prinţului Bibescu.
                                           344
    Petersburg, 12 Aprilie. — Girantul Umil Ghica, dela agenţia diplomatică din Petersburg, comunică Ministerului de Externe al României informaţii de politică generală şi situaţia lui personală.
www.dacoromanica.ro
XI/
                                                    845
    Chişinău, 12 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul României In Rusia, comunică Ministrului de Externe, Kogălniceanu, că războiul a fost precipitat din cauză că Turcia făcea demersuri serioase pentru mediaţie.
                                          346
    Chişinău, 12 Aprili e.— Generalul Ghica, agentul României la Petersburg, anunţă pe Kogălniceanu, Ministru de Externe la Bucureşti, că împăratul a cerut ratificarea convenţiei româno-ruse de către parlamentul nostru cât mai urgent, din cauza evenimentelor.
                                          847
    Petersburg, 12 Aprilie. — Emil Ghica, girantul agenţiei din Petersburg, raportează lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, la Bucureşti, împrejurările în care Rusia a făcut declaraţia de război Turciei şi ordinul ca trupele ruse să treacă frontiera.
                                          348
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Ministerul de Externe comunică în notă circulară agenţilor României din Paris, Berlin, Petersburg, Roma şi Constantinopol, măsurile luate în urma intrării trupelor ruse pe teritoriul ţării.
                                     349
   Petersburg, 12 Aprilie. — Emil I. Ghica, girantul agenţiei din Rusia, întreabă Ministerul de Externe din Bucureşti, ce va deveni agenţia română din Constantinopol.
                                     350
   Berlin, 12 Aprilie.—Degrâ, agentul diplomatic la Berlin, anunţă pe Kogălniceanu, Ministrul de Externe la Bucureşti, că după informaţiile ce i s'au comunicat, oraşul Bucureşti va fi ocupat.
                                     351
   V i e n a, 12 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, cere Ministerului de Externe la Bucureşti, ca evacuarea Calafatului să se efectueze imediat.
                                     352
   Bucureşti, 12 Aprilie.—Kogălniceanu, Ministrul de Externe, dă instrucţiuni generalului Ghica, agentul României la Petersburg, care se afla în acel moment la Chişinău să arate motivele determinante pentru care Domnitorul nu poate merge la Chişinău să se întâlnească cu Ţarul.
                                     353
   Galaţi, [12 Aprilie]. — Prefectul judeţului Covurlui fiind informat că Ruşii sunt la Reni, întreabă pe I. C. Brătianu ce atitudine să aibă faţă de ei.
                                     354
   Berlin, 12 Aprilie.—Degră, agentul României la Berlin, raportează lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, că Biilow crede că tratatul dela Paris n'a garantat neutralitatea României în caz de război.
www.dacoromanica.ro
XLI
                                          355
    Bucur.eşti, 12 Aprilie. — Ministerul de Interne comunică prefecturii poliţiei Capitalei dispoziţiile Ministerului de Război cu privire la escadronul de jandarmi.
                                          356
    Băileşti, 12 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a, colonel Cerchez, dă unităţilor in subordine dispoziţii cu privire la menţinerea ordinei in cantonament.
                                          357
    Turnu-Măgurele, [12] Aprilie.—Chiriţescu, prefect de Teleorman, cere Ministerului de Interne lămuriri in legătură cu transportarea produselor agricole din judeţ..
                                          358
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Prefectul judeţului Ilfov face cunoscut Ministerului de Interne cantitatea de produse agricole din plasa Negoeşti.
                                          359
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Prefectul judeţului Ilfov arată Ministerului de Interne cum a dispus executarea ordinului Ministerului de Război, cu privire la aprovizionarea cu o cantitate de produse agricole.
                                          360
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Prefectura poliţiei Capitalei comunică Ministerului de Interne ofrandele în bani şi cai făcute de cetăţeni pentru armată.
                                          361
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Ministerul de Pinanţe cere Ministerului de Interne să fie scutiţi de rechiziţie caii distribuitorilor de tutunuri.
                                          362
    Bucureşti, 12 Aprilie.— Comandantul Diviziei a Il-a teritorială face cunoscut colonelului Herktt, comandantul Regimentului 3 Artilerie, că a fost numit comandant al artileriei Corpului II Armată.
                                            368
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Ministerul de Externe arată Ministerului de Interne modalitatea de scutire de rechiziţie a supuşilor străini.
                                            364
    Tulcea, 12 A p r i 1 i e. — Delegatul român din Tulcea raportează Ministerului de Externe, la Bucureşti, că supuşii ruşi au rămas sub protecţia consulului austriac.
                                            365
    Galaţi, 12 Aprilie. — Prefectul judeţului Covurlui raportează Ministerului de Externe, la Bucureşti, că agentul otoman a cerut să se dea garanţie pentru supuşii turci şi a întrebat dacă el trebue să părăsească oraşul.
www.dacoromanica.ro
XLII
                                        366
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Kogălniceanu comunică prefectului judeţului Covur-lui că România nefiind in război cu înalta Poartă, supuşii otomani se pot bucura in linişte de protecţia legilor române, ceea ce speră că va fi şi pentru-supuşii români din Turcia.
                                        367
    GaraTitu, 12 Aprilie.—Cioran, proprietar din Titu, se plânge Primului ministru, Brătianu,-că i s’au devastat 76 pogoane livezi de către caii convoiului care transporta arme la gară.
                                        368
    Caracal, 12 Aprilie. — locuitorii din judeţul Romanaţi cer Preşedintelui Consiliului de Miniştri concentrarea miliţienilor pentru paza graniţei şi a oraşului.
    Brăila, 12 Aprilie. — Prefectul judeţului Brăila cere Ministerului de Interne aprobarea pentru ridicarea averii particularilor, sechestrate în bălţile Dunării.
                                         370
    Craiova, 12 Aprilie.—N. Săulescu, proprietar din Craiova. solicită Ministerului -de Interne să i se restitue caii luaţi la rechiziţie.
                                         871
    Buzău, 12 Aprilie.—Canella Ciorogârleanu cere Ministerului de Interne să i se -restituie calul luat cu forţa la rechiziţie.
                                         872
    Caracal, 12 Aprilie. — V. Suditu, proprietar, reclamă Preşedintelui Consiliului -de Miniştri pe prefectul de Romanaţi că-1 persecută cu ocazia rechiziţiei, iar pe alţii îi pro-tejază în dauna Statului.
                                         873
    Turn u-S everin, 12 Aprilie. — Prefectul judeţului Mehedinţi cere Ministerului de Interne, la Bucureşti, ca funcţionarii prefecturii să fie scutiţi de concentrare.
                                         874
    Calafat, 12 Aprilie.—Căpitanul Mânu raportează Ministerului de Interne, la Bucureşti, că cerealele din Calafat nu se pot transporta din lipsă de care.
                                         876
    Turn u-S everin, 12 Aprilie. — Prefectura judeţului Mehedinţi întreabă Ministe-tuI de Interne, ce să facă în cazul când proprietarii refuză a da caii la rechiziţie.
                                         876
    Bucureşti, 12 Aprilie. — Directorul general al telegrafelor şi poştelor aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe faptul că, Turcia a interzis corespondenţa telegrafică cu România, din cauza războiului cu Rusia.
www.dacoromanica.ro
                                                                                XlvIII
                                     877
   Bacău, i2 Aprilie.'—Prefectul judeţului Bacău raportează Ministerului de Interne că trupele ruseşti se apropie de acel oraş.
                                     878
   Vie na, 13 Aprilie.— Contele Andrassy, Ministrul de Externe al Austro-Ungariei, comunică baronului Herbert, ambasador la Constantinopol, că Austria a răspuns negativ la propunerea de a se trimite un vas de staţionare la Galaţi sau Brăila.
                                     879
   V i e n a, 13 Aprilie.—Contele Andrassy, Ministrul de Externe al Austro-Unga--riei, comunică agentului diplomatic dela Bucureşti că va interveni la Poartă ca Turcii să nu Bombardeze oraşele deschise.
                                     880
               Viena, 13 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, face cunoscut Ministerului de Externe, la Bucureşti, că Rusia a considerat întârziată mediaţia propusă de Turcia.
                                     381
   Constantinopol, 13 Aprilie.—Marele Vizir al Imperiului otoman telegra-fiază Domnitorului Carol că Rusia a declarat război Turciei şi că el contează pe fidelitatea României.
                                           882
    Viena, 13 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului <Ie Externe, la Bucureşti, că Turcia nu a dat şi nu va da ordin relativ la trecerea Dunării, iar ziarul Neue Freie Presse va continua să ne atace în coloanele sale,
                                           883
    Chişinău, 13 Aprilie. — Generalul I. Ghica, agentul României la Petersburg, ■explică lui Mihail Kogălniceanu, Ministru de Externe, că necesităţi de ordin strategic şi politic au determinat pe Ruşi a Trece Prutul înainte de votarea Convenţiei.
                                           881
    Chişinău, 13 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul României la Petersburg, tele-grafiază lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, la Bucureşti, că împăratul şi Marele Duce "trimit câte o scrisoare Domnitorului, pentru a motiva oficial intrarea trupelor ruse în ţară.
   Giurgiu, 13 Aprilie.—Căpitanul Blaremberg, comandantul garnizoanei din "Giurgiu, raportează Preşedintelui Consiliului şi Ministrului de Război asupra mişcării de trupe din Rusciuc şi stării de spirit din Giurgiu.
                                   386
   T u r n u-M.ă g u r e 1 e, 13 Aprilie.—Prefectul de Teleorman aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe că autorităţile otomane dela Nicopol ameninţă cu confiscarea vaselor ■cu cereale din portul Măgurele.
www.dacoromanica.ro
XXIV
                                               887
   Berlin, 13 Aprilie.—Agenţia diplomatică română dela Berlin face cunoscut: Ministerului de Externe, la Bucureşti, că Germania aprobă linia de neutralitate a României în conflictul dintre Ruşi şi Turci.
                                       388
   Zimnicea, 13 Aprilie. — Negustorii din Zimnicea întreabă pe Preşedintele Consiliului de Miniştri, ce să facă cu cerealele pe care le-au încărcat în vase cu pavilion otoman.
                                       889
   Bucureşti, 13 Aprilie.—Ministerul de Interne dă ordin prefecturii judeţului Argeş să caute magazii de cereale pentru aprovizionarea armatei.
                                       890
   Brăila, 13 Aprilie. — Proprietarul Depărâţeanu telegrafiază Preşedintelui Consiliului de Miniştri că prefectul de Argeş a ordonat să se dea toţi caii de grajd la rechiziţie.
                                       391
   Galaţi, 13 Aprilie. — Răşcanu, prefect de Covurlui, întreabă Ministerul de Interne-dacă funcţionarii administrativi sunt scutiţi de miliţie.
                                       892
   Turnu-Severin, 13 Aprilie. — Comisia de rechiziţie a judeţului Mehedinţi aduce la cunoştinţa Miniştrilor de Interne şi Război că unii proprietari dosesc caii, făcându-i vânduţi supuşilor austriaci, alţii se împotrivesc; nimeni nu-i aduce.
                                       393
   Bechet, 13 Aprilie. — Negustorii din Bechet cer Ministerului de Interne ca vasele otomane de comerţ, încărcate cu cerealele lor, să nu fie lăsate a pleca din port.
                                       394
   Bucureşti, 13 Aprilie. — Ministerul de Interne comunică prefecţilor de Brăila, Ialomiţa, Vlaşca, Teleorman şi Romanaţi, ca locuitorii să rămână pe loc, deoarece nu există, pericol din partea Turcilor.
                                       395
   Bucureşti, 13 Aprilie.—Ministerul de Război anunţă Ministerul de Interne că în judeţele Olt şi Argeş, rechiziţionarea cailor merge foarte anevoios.
                                       396
   Bucureşti, 13 Aprilie — Ministerul de Interne dă ordin prefecturii judeţului Mehedinţi să rechiziţioneze caii, uzând de toate mijloacele legale, măsura fiind urgentă.
                                       397
   Băileşti, 13 Aprilie. — Colonelul Cerchez, comandantul Diviziei I-a dă comandantului Regimentului 2 Călăraşi un ordin privitor la cantonarea şi dispozitivul unităţii.
www.dacoromanica.ro
XLV
                                            898
   Bucureşti, 13 Aprilie.—Directorul Monitorului Oficial cere Ministerului de Tnterne scutirea de concentrare .a lucrătorilor zeţari.
                                     399
   Buzău, 13 Aprilie. — Prefectura judeţului Buzău solicită Ministerului de Interne scutirea de concentrare a unui număr de funcţionari ai prefecturii.
                                     400
   Bucureşti, 13 Aprilie.—Ministerul de Interne comunică prefectului de Dolj ca Bulgarii voluntari din Craiova să plece la destinaţia lor.
                                     401
   Bucureşti, 13 Aprilie. — Ministerulde Interne trimite proprietarului N. Săulescu, din Craiova, telegrama prefectului de Pălciu ca să vadă că acolo proprietarii au oferit caii la rechiziţie în mod gratuit, nu cum procedează el.
                                     402
   Urlaţi, 13 Aprilie.—Leanca Dumitrescu roagă Ministerul de Interne să i se restitue un cal luat la rechiziţie.
                                     403
   Bucureşti, 14 Aprilie.—Baronul Stuart, agentul diplomatic al Rusiei, comunică Ministerului de Externe intrarea armatei ruse în România şi motivul proclamaţiei date de împărat.
                                     404
   [Chişinău, 14] Aprilie.—Marele Duce Nicolae scrie Domnitorului Carol pentru a-i arăta motivele intrării armatei ruse în România, înainte de termenul fixat.
                                     405
   Vie na, 14 Aprilie.—Agentul diplomatic al României la Viena trimite Ministerului de Externe o telegramă a agenţiei din Constantinopol, care anunţă că legătura directă cu Bucureştii este întreruptă.
                                     406
   Bucureşti, 14 Aprilie. — Agentul diplomatic englez la Bucureşti trimite Ministerului de Externe român un document care arată convorbirea consulului englez din Galaţi cu amiralul turc Hobart Paşa.
                                     407
   Paris, 14 Aprilie.—Callimaki-Catargi, agentul României la Paris, comunică lui Xogălniceanu, Ministru de Externe, la Bucureşti, că Turcia, înspăimântată de izolarea ei, a cerut mediaţie. Rusia face reproşuri României pentru evacuarea Calafatului.
                                     408
   Chişinău, 14 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul României la Petersburg, raportează lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, la Bucureşti, că Domnitorul este invitat din nou să facă o vizită la Chişinău.
www.dacoromanica.ro
XXVI
                                           409
    V i e n a, 14 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, anunţă Ministerul de Externe, la Bucureşti, că Turcii nu traversează teritoriul sârbesc şi nu vor bombarda oraşele noastre de pe Dunăre.
                                           410
    Bucureşti, 14 Aprilie. —Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne că in circumstanţele actuale nu se poate mări numărul călăraşilor pentru nevoile prefecturilor.
                                   411
   [Bucureşti], 14 Aprilie. — Ministerul de Război face cunoscut intendenţei militare drepturile ofiţerilor cu începere dela 16 Aprilie.
                                   412
   Bucureşti, 14 Aprilie. — Ministerul de Finanţe pune la dispoziţia Ministerului de Interne sacii procuraţi pentru saline şi cere să vină un delegat să-i ia în primire.
                                   413
   Bucureşti, 14 Aprilie.—Ministerul de Interne cere Ministerului de Război să plătească ţăranilor transportul fânului adus la Malmaison.
                                   414
   [Bucureşti, 14 Aprilie], — Ministerul de Finanţe trimite Adunării deputaţilor proiectul de lege pentru regularea prin conturi a sumelor primite dela guvernul rus.
                                   415
   Piteşti, 14 Aprilie.—Prefectul de Argeş întreabă Ministerul de Interne ce să facă cu un cal, primit în dar, care n'are măsura cerută.
                                   416
   Bucureşti, 14 Aprilie.—Ministerul de Interne arată prefectului de Argeş că dacă ofranda a fost făcută fără scop, calul să se primească îp orice condiţii.
                                   417
   Bucureşti, 14 Aprilie.—Marele Cartier General al Armatei dă Ordinul de zi Nr. 1 către Corpuri şi Divizii, pentru organizarea Cartierului General, împărţit în şase secţii
                                   418
   Bucureşti, 14 Aprilie.—Prefectura judeţului Ilfov anunţă Ministerul de Interne că Turcii au interzis circulaţia locuitorilor în ostroavele Dunării.
                                   419
   Bacău, 14 Aprilie.—Prefectul de Bacău cere Ministerului de Interne informaţii cu privire la modul cum să se poarte cu ofiţerul rus, comandantul gării.
www.dacoromanica.ro
XLVII
                                      420
   [Bucureşti, 14 Aprilie]. — Ministerul de Interne ordonă prefectului de Bacău să dea tot ajutorul colonelului rus, conform textului din Convenţie.
                                      421
   Galaţi, 14 Aprilie. — Prefectul judeţului Covurlui aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe că Hobart-Paşa a declarat consulului englez că nu va bombarda Galaţii.
                                      422
   Bucureşti, 14 Aprilie. — Kogălniceanu cere lui Gheorghian, prefect al judeţului Iaşi, să iasă in întâmpinarea prinţului Dolgoruki, care vine cu o misiune specială.
                                      423
   Galaţi, 14 Aprilie.—Prefectul judeţului Covurlui semnalează Primului ministru vapoare de război otomane pe Dunăre, lângă Reni.
                                      424
   Turnu-Măgurele, 14 Aprilie.—Prefectul de Teleorman, Kiriţescu, anunţă Ministerului de Interne starea de spirit şi mişcările de populaţie la Nicopole.
                                      425
   Bucureşti, 14 Aprilie. — I. C. Brătianu, înştiinţează pe Mihail Kogălniceanu că, prefectul de Cahul a comunicat afişarea proclamaţiei Marelui Duce la Leova.
                                      426
   Târgu-Jiu, 14 Aprilie. — Comercianţii din Târgu-Jiu cer Ministerului de Interne să fie eliberaţi din concentrare, deoarece le stau magazinele închise.
                                      427
   Slatina, 14 Aprilie.—Prefectul de Olt raportează Ministerului de Interne c-ă brutarii din Slatina nu pot fabrica numărul de pâini cerut pentru armată.
                                      428
   [Bucureşti], 14 Aprilie. — Directorul general al poştelor, Pilat, transmite ministrului Kogălniceanu, ştiri privitoare la mişcările Turcilor, pe care i le-a comunicat dirigintele oficiului Calafat.
                                       429
   Bucureşti, 14 Aprilie.—Ministerul de Interne cere prefectului de Vâlcea să trimită sare la Craiova cu care de rechiziţie.
                                       430
   [Fălticeni], 15 Aprilie. — Directoarea şcoalei de fete din Fălticeni cere Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice ca în localul şcolii să nu mai lucreze comisia de rechiziţie.
www.dacoromanica.ro
XLVIII
                                      431
    Vi eu a, 15 Aprilie.—Cavalerul de Cassian, director al societăţii de navigaţie pe Dunăre, roagă pe Kogălniceanu să admită navigaţia pe Dunăre a vapoarelor de comerţ austriace, până la Bechet.
                                      432
    Bucureşti, 15 Aprilie.—Eforia Spitalelor Civile cere Ministerului de Interne -ca medicii spitalelor să fie dispensaţi de a face serviciul de miliţieni.
                                      438
    Bucureşti, 15 Aprilie. — Ministerul de Externe cere Ministerului de Război să i se precizeze împrejurările în care consulul Angliei a vizitat fortificaţiile dela Bărboşi.
                                      434
    15    Aprilie. —Comandantul companiei a 7-a de dorobanţi cere subprefectului plăşii Sabarul să ia măsuri contra celor care nu s’au supus la concentrare.
                                      435
    Bucureşti, 15 Aprilie.—Comandantul Corpului II Armată ordonă comandantului Diviziei a III-a, ca şefii de unităţi să facă cereri de completare a muniţiei şi echipamentului.
                                      436
    Calafat, 15 Aprilie.—Căpitanul Mânu raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, ordinul Ministerului de Război ca Divizia V-a să se oprească pe loc.
                                      437
    Bucureşti, 15 Aprilie. — Ministerul de Război anunţă Ministerul de Interne că intendenţa militară a primit ordin să plătească transportul fânului adus de ţărani la cazarma Malmaison.
                                      438
    Poiana, 15 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a constată că ostaşii Regimentului 4 şi ai batalionului de vânători umblă desculţi pe străzile satului unde sunt cantonaţi.
                                      439
    [Calafat, 15 Aprilie]. — Divizia I-a dă instrucţiuni Regimentului 1 Călăraşi, cu privire la vigilenţa ofiţerilor şi la realitatea faptelor expuse în rapoartele scrise.
                                      440
    15    Aprilie.—Medicul şef al Diviziei a IV-a anunţă pe comandantul Diviziei că, din lipsă de vagoane, trăsurile ambulanţei vor sosi cu întârziere.
                                      441
    Ploieşti, 15 Aprilie.—Prefectul judeţului Prahova aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne numărul cailor rechiziţionaţi şi oferiţi gratuit în judeţ.
www.dacoromanica.ro
XXIX
                                      442
   T â r-g tt - J i u, 15 Aprilie. —Moscuna, prefect 'de Gorj, arată Ministerului de Interne că din lipsă de călăraşi nu poate satisface ordinele ce i se dau.
                                      443
   Bârlad, 15 Aprilie.—Primarul oraşului Bârlad arată Ministerului de Interne modalitatea expedierii pâinii oferite pentru armată.
                                      444
   Iaşi, 15 Aprilie.—Prefectul judeţului Iaşi comunică Ministerului de Externe că prinţul Dolgoruki n’a sosit în momentul când telegrafiază.
                                      445
   Iaşi, 15 Aprilie. — Prefectul Gheorghian arată Ministerului de Externe modalitatea plecării din Iaşi a prinţului Dolgoruki.
                                      446
   Craiova, 15 Aprilie. — Prefectura Dolj comunică Ministerului de Interne situaţia comunei Bechet în urma evacuării.
                                      447
   Galaţi, 15 Aprilie. — Prefectul judeţului Covurlui raportează Ministerului de Interne oprirea navigaţiei pe Dunăre, notificată de consulul Rusiei.
                                      448
   Bucureşti, 15 Aprilie.—■ Kogălniceanu, Ministru de Externe, cere generalului Ghica, agentul României la Petersburg, să arate celor în drept că oprirea exportului de cereale româneşti de către comandamentul militar rus, nu este prevăzută în Convenţie.
                                      449
   Turnu-Măgurele, 15 Aprilie. — Prefectura Teleorman raportează Ministerului de Interne că negustorii de cereale aşteaptă explicaţii în legătură cu dispoziţiile luate în scopul de a se opri încărcătura vaselor.
                                      450
   Galaţi, 15 Aprilie.—Prefectul judeţului Covurlui comunică lui I. C. Brătianu şi lui Kogălniceanu că vapoarele companiei austriace pe Dunăre s'au retras la Orşova»
                                      451
   Bucureşti, 15 Aprilie.—Ministrul I. C. Brătianu ordonă prefecturii judeţului Brăila să contracteze fabricarea pesmeţilor pentru armată.
                                      452
   Brăila, 15 Aprilie.—Prefectul, judeţului Brăila raportează Ministerului de Interne cantităţile de pesmeţi fabricate şi ceea ce se poate fabrica zilnic pentru armată.
                                      453
   Piteşti, 15 Aprilie'.— Prefectura judeţului Argeş comunică Ministerului de Interne donaţia făcută armatei de către comunitatea israelită.
www.dacoromanica.ro
iv
 L
                                                      454,
      Slatina, 15 Aprilie. — Prefectul judeţului Olt cere Ministerului de Interne lămuriri asupra modalităţii lu care să pună la dispoziţia administraţiei militare numărul de oameni cerut.
                                      455
     Galaţi, 15 Aprilie.—Prefectul judeţului Covurlui anunţă lui I. C. Brătianu'şi lui Kogălniceanu numărul regimentelor ruseşti care au trecut prin Galaţi.
                                      456
     Craiova, 15 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne că s’a contractat prin Comisia de aprovizionare. In anumite condiţii, fabricarea pâinii pentru armată, şi cere aprobarea.
                                      457
     Rahova, 16 Aprilie. — Şaban Halim Aga din Rahova anunţă pe M. Cohen din Brăila că i-a expediat 547 chilograme de porumb cu caicul căpitanului Osman Basioglu Emin, pentru care a primit un avans de 950 de lire otomane.
                                      458
     Constantinopol, 16 Aprilie. — Grigore Ghica, girantul diplomatic al României la Constantinopol, anunţă Ministerul de Externe, prin Viena, că Anglia lucrează In % secret pentru a obţine dela Vice-Regele Egiptului terenuri la canalul de Suez.
                                      450
     Constantinopol, 16 Aprilie.— Baronul Herbert, ambasadorul austriac la Poartă, comunică Ministerului de Externe că Turcii nu vor bombarda oraşele deschise de pe malul românesc dacă se vor respecta anumite condiţii.
                                      460
     Paris, 16 Aprilie.—Callimaki-Catargi, agentul diplomatic al României la Paris, anunţă lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, sosirea lui Plagino şi convorbirea pe care a avut-o cu ducele Decazes, privitor la politica guvernului român.
                                      461
     Bucureşti, 16 Aprilie. —■ Agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti informează Ministerul de Externe român că Marele Duce a hotărît suspendarea navigaţiei pe Dunăre
                                      462
     Chişinău, 16 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul diplomatic al României la Petersburg, comunică lui Kogălniceanu, Ministru de Externe, la Bucureşti, explicaţiile pe care le-a primit cu privire la suspendarea navigaţiei pe Dunăre.
                                      468
     Bucureşti, 16 Aprilie.—Ministerul de Interne răspunde prefectului judeţului Brăila în legătură cu încărcarea de cereale pe timpul opririi trecătoare a navigaţiei.
www.dacoromanica.ro
                                     u
                                    464
   Bucureşti, 16 Aprilie.—Eforia Spitalelor Civile cere Ministerului de Interne scutirea de rechiziţie a cailor aparţinând spitalelor Eforiei.
                                    465
   Bucureşti, 16 Aprilie. — Ministerul de Interne comunică membrilor comisiilor de rechiziţie cererea Eforiei Spitalelor Civile şi dispune scutirea cailor de rechiziţie.
                                    466
   16    Aprilie. —Comandantul Diviziei I-a cere Corpului I Armată, la Craiova, să i se trimită pâine, cai şi cisme pentru ostaşi.
                                    467
   [Poiana], 16 Aprilie.—Comandantul Diviziei I-a cere căpitanului Mânu, la Calafat să-i aducă la cunoştinţă mişcările de trupe din Craiova.
                                    468
   Poiana, 16 Aprilie.—Divizia I-a anunţă căpitanului Rusescu, şeful depozitului Băileşti, dispoziţii in legătură cu aprovizionarea unităţilor.
                                    469
   Agapia, 16 Aprilie.—Consiliul mănăstirii Agapia, judeţul Neamţ, roagă Ministerul Cultelor ca să fie scutiţi de rechiziţie caii mănăstirii Agapia.
                                    470
   Bucureşti, 16 Aprilie.—Ministerul de Interne pune în vedere membrilor din comisiile de rechiziţie a cailor din Capitală să nu rechiziţioneze caii mitropoliţilor, episcopilor şi arhiereilor.
                                    471
   Piteşti, 16 Aprilie.—Prefectul judeţului Argeş, în raportul către Ministerul de Interne, propune sancţiuni pentru proprietarii care au ascuns caii şi nu s'au prezentat cu ei la rechiziţie.
                                    472
   Bucureşti, 16 Aprilie.—Ministerul de Război face cunoscut Ministerului de Interne că negustorii din Caracal nu pot fi scutiţi de concentrare.
                                    473
   Bucureşti, 16 Aprilie.—Ministerul de Iuterne aduce la cunoştinţa prefecturii judeţului Ilfov, dispoziţia de plată a transportului fânului la Malmaison.
                                    474
   [Bucureşti], 16 Aprili e.—Ministerul de Interne comunică Ministerului de Finanţe reglementarea primirii ofrandelor în bani pentru armată.
www.dacoromanica.ro
IV*
I/II
                                          475
    Craiova, 16 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a anunţă Brigada mixtă, la Calafat, că oamenii care vin din concediu şi cei din rezervă- pot merge la Corpurile lor, fără foi de-drum pe C.F.R.
                                          476
    Bucureşti, 16 Aprilie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război că personalul medical şi farmaceutic să nu fie luat dela spitale pentru alte îndatoriri militare.
                                          477
    Ploieşti, 16 Aprilie. — Prefectul de Prahova, Urlăţeanu, solicită Ministerului de Interne ca personalul poliţienesc, chemat la concentrare, să rămână pe loc.
                                          478
    Bucureşti, 16 Aprilie. — Ministerul de Război răspunde Ministerului de Interne că nu poate admite scutiri de serviciul militar în împrejurările de faţă. '
                                          479
    16     Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată, generalul Radovici, trimite comandantului Diviziei a IlI-a, colonelul Anghelescu, indicaţii în legăţură cu instrucţia tragerilor pentru exerciţiu.
                                          480
    [Bucureşti], 16 Aprilie.—Comandantul Corpului II Armată cere comandantului Diviziei a IlI-a active să inspecteze trupele Diviziei şi să raporteze lipsurile, pentru completare.
                                          481
    Târgovişte, 16 Aprilie. — Lerescu, prefect de Dâmboviţa, întreabă Ministerul de Interne, ce măsuri să ia împotriva proprietărilor care nu se prezintă cu caii la rechiziţie.
                                          482
    Zimnicea, 16 Aprilie. — Locuitorii din Zimnicea arată lui I. C. Brătianu, Ministru Preşedinte, situaţia de nesiguranţă din oraş, rugând să dispună trimiterea unor trupe de pază.
                                          483
    Galaţi, 16 Aprilie. — Prefectul Răşcanu cere lămuriri lui J. C. Brătianu, Prim-ministru, în legătură cu termenul fixat pentru ieşirea din port a vaselor de comerţ.
                                          484
    Brăila, 16 Aprilie. — Prefectura Brăila cere Ministerului de Interne să se ia măsuri pentru oprirea exportului de grâu.
                                          485
    Craiova, 16 Aprilie. — Nicolae Guran, proprietar din Craiova, roagă Ministerul de Interne să i se permită înlocuirea cailor ce i s’au luat la rechiziţie.
www.dacoromanica.ro
                                                             UII
                                     486
   Huşi, 16 Aprilie. — Holbau, prefectul de Fălciu, comunică Ministerului de Interne numărul cailor recheziţionaţi şi oferiţi gratis.
                                     487
   Craiova, 16 Aprilie. — Dimitrie Iyeoveanu, proprietar din Craiova, cere Primului ministru, Ioan Brătianu, să i se elibereze caii rechiziţionaţi la Romanaţi.
                                     488
   Slatina, 16 Aprilie. — Furduescu, prefect de Olt, anunţă Ministerului de Interne că s’a terminat rechiziţia cailor necesari Diviziei I-a.
                                     489
   Slatina, 16 Aprilie.—Prefectul de Olt întreabă Ministerul de Interne dacă poate ceda călăraşilor din judeţ, caii oferiţi de prinţul Brâncoveanu şi refuzaţi ca necorespunzători de generalul Iyupu.
                                     490
   Bucureşti, 17 Aprilie. —C. Rizo-Rangabă, agentul diplomatic al Greciei la Bucureşti, cere lui Kogălniceanu să dispună înapoierea cailor rechiziţionaţi dela un număr de supuşi greci.
                                     491
   Bucureşti, 17 Aprilie.—Zwiedeneck, agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti, cere Ministerului de Externe .român scutirea de contribuţia de război a unui număr de supuşi austriaci.
                                     492
   [Bucureşti], 17 Aprilie. — Ministerul de Interne ordonă prefecturilor de pe Dunăre ca cerealele din porturi să fie transportate în interiorul ţării.
                                     498
   Constantinopol, 17 Aprilie. — Instrucţiuni date de Ministerul de Externe otoman Serdarului Ekrem, comandantul naval în regiunea Mării Negre, cu privire la circulaţia vaselor pe Dunăre.
                                     494
   Brăila, 17 Aprilie.—i Prefectura judeţului Brăila întreabă Ministerul de Interne dacă declararea de război priveşte sau nu România.
                                     495
   17    Aprilie.—Proclamaţia Serdarului Ekrem referitor la navigaţia vaselor comerciale pe Dunăre.
                                     496
   V i e n a, 17 Aprilie.—Bălăceauu, agentul României la Viena, sfătueşte Ministerul de Externe, Bucureşti, ca oraşele româneşti de pe Dunăre, dacă vor să se bucure de imunitatea neutralităţii, să nu fie întărite cu baterii, contra cărora Turcii ar deschide focul.
                                     497
   Bucureşti, 17 Aprilie.—Comandantul Diviziei a IlI-a active transmite Regimentului 9 Dorobanţi un ordin al Ministerului în legătură cu armele model 1867.
www.dacoromanica.ro
Xiv
                                           498
    [Tecuci], 17 Aprilie. — Judecătorul instructor al tribunalului Tecuci înaintează Ministerului de justiţie două scrisori ale unor supuşi otomani,presupuşi spioni, spre a fi traduse.
                                           499
    17     Aprilie. — Generalul Radovici arată Ministerului de Război Împrejurările în care a permis consulului englez vizitarea fortului dela Bărboşi.
                                   500
   [B o 1 g r a d], 15 Aprilie.—Prefectul de Bolgrad a dispus afişarea prin comune a proclamaţiei Marelui Duce.
                                        501
    [Jilava], 17 A p r i 1 i e, — Colonelul Pencovici, şeful Statului Major al Corpului II Armată, comunică colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, tabloul de repartiţie în cantonamente a unităţilor.
                                       502
    [Jilava], 17 A p r i 1 i e. — Corpul II Armată trimite Diviziei a IV-a active un exemplar din tabloul operaţiilor Corpului II Armată.
                                          503
    [Budeşti], 17 Aprilie. — Divizia a IV-a activă raportează generalului Radovici, comandantului Corpului II Armată, situaţia armamentului unor regimente din Divizie.
                                  504
   [Poiana], 17 Aprilie.—Divizia I-a dă instrucţiuni căpitanului Mânu, comandantul escadronului 2, cu privire la vigilenta apărare a sectorului şi la modalitatea de aprovizionare.
                                     505
   [M & g u r e 1 e-0 teteleşeanu], 17 Aprilie .— Brigada I-a diu Divizia a IlI-a activă raportează colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei, că proprietarul moşiei a avut o atitudine răuvoitoare faţă de armată, cu ocazia cartiruirii unităţilor.
                                     506
   Bucureşti, 17 Aprilie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război ca serviciul sanitar al armatei să nu atingă pe niciunul din medicii civili care contează in corpul miliţienilor.
                                     507
   Buzău, 17 Aprilie.—Prefectura judeţului Buzău arată Ministerului de Interne modul în care a decurs operaţia rechiziţiei cailor în judeţ.
                                     508
   Turnn-Severin, 17 Aprilie.—Negustorii străini roagă pe I. C. Brătianu, Preşedintele Consiliului de Miniştri, să revoace dispoziţia opririi exportului de cereale.
www.dacoromanica.ro
                                                             LV
                                      509
   R â m n î c u-S ă r a t, 17 Aprilie.—C. Dragoiicea, din Râmnicu-Sărat, cere Ministerului de Interne să i se Înapoieze calul rechiziţionat.
                                      510
   Galaţi, 17 Aprilie.—Prefectul judeţului Covurlui aduce la cunoştinţa lui I. Brătianu şi lui M. Kogălniceanu, la Bucureşti, că Ruşii au ridicat embargo-ul asupra vaselor comerciale.
                                      511
   Brăila, i7Aprilie. — Căpitanul portului, Gh. Ciacâru, anunţă Ministerul de Externe că, vasele otomane de comerţ, aflate tn port, au fost sechestrate de Comandamentul armatei ruse.
                                      512
   Slatina, 17 Aprilie. — Prefectura judeţului Olt aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne condiţiile în care se poate fabrica pâine pentru armată.
                                      513
   Bucureşti, 17 Aprilie.—Primul ministru Brătianu anunţă prefecturile judeţelor Iaşi, Roman, Bacău, Tecuci, Covurlui, Bolgrad, Ismail, Cahul, Vaslui, şi Huşi, că parlamentul a votat Convenţia ruso-română şi că prefecţii au datoria a se conforma dispoziţiilor ei, în ceea ce-i priveşte.
                                      514
   Bucureşti, 18 Aprilie. — Agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti întreabă Ministerul de Externe dacă guvernul român a hotărît suspendarea navigaţiei pe Dunăre.
                                      515
   Bucureşti, 18 Aprilie. — Kogălniceanu, Minist u de Externe, telegrafiază generalului Ghica, agentul României la Petersburg, că votându-se Convenţia, el poate pleca la Petersburg să se ocupe de împrumut.
                                      516
   B r ăila, 18 Aprilie. — Prefectul judeţului expune Ministerului de Interne situaţia comerţului de cereale în portul Brăila.
                                      617
   Bucureşti, 18 Aprilie. — Ministerul de Externe al României notifică lui Zwie-deneck, consul al Austro-Ungariei la Bucureşti, că oprirea navigaţiei pe Dunăre n'a fost provocată de guvernul român.
                                      518
   Bucureşti, 18 Aprilie.—Ministerul de Externe al României instrueşte pe agentul diplomatic dela St. Petersburg asupra faptului că suspendarea navigaţiei pe Dunăre trebuia în prealabil discutată cu guvernul român.
                                      519
   Constantinopol, 18 Aprilie. — Grigore Ghica, girantul agenţiei diplomatice din Constantinopol, înfăţişează Ministerului de Externe situaţia agenţiei, în urma refuzului poştei otomane de a transmite telegramele.
www.dacoromanica.ro
LVI
                                       520
    Bucureşti, 18 Aprilie. — Prefectul de Ilfov întreabă Ministerul de Interne cu ce călăraşi să facă urmărirea rezerviştilor nesupuşi la concentrare.
                                       521
    Ismail, 18 Aprilie. —Prefectul judeţului Ismail telegrafiază Ministerului de Externe că delegatul român din Tulcea întreabă dacă poate să părăsească postul.
                                       522
    [Brăila], 18 Aprilie.—Căpitanul portului Brăila anunţă Ministerul de Externe că şeful militar rus cere ca vasele din port să nu plece până la un nou ordin.
                                       523
    [Bucureşti], 18 Aprilie. — I. C Brătianu face cunoscut tuturor prefecturilor de judeţ că s'a reluat navigaţia pe Dunăre.
                                       524
    Râmnicu-V aicea, 18 Aprilie.—Prefectul judeţului Vâlcea aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne situaţia rechiziţiei de cai în judeţ.
                                       525
    Iaşi, 18 Aprilie.—Prefectura judeţului Iaşi comunică Ministerului de Război sosirea de trupe ruseşti în oraş.
                                       526
    Galaţi, 18 Aprilie.—Panteli, căpitanul portului Galaţi, raportează Ministerului de Externe situaţia vaselor comerciale.
                                       527
    Călăraşi, 18 Aprilie. — Prefectul judeţului Ialomiţa face cunoscut Ministerului de Interne chestiunea pâinii pentru populaţie şi situaţia miliţienilor concentraţi.
                                       528
    Galaţi, 18 Aprilie. — Panteli, căpitanul portului Galaţi, în raportul către Ministerul de Externe arată că familii româneşti, de pe malul drept al Dunării, se refugiază în. Galaţi de frica Cerchezilor.
                                       529
    [Bucureşti], 18 Aprilie. — Ministerul de Externe cere prefectului de Teleorman informaţii cu privire la un vapor englez sechestrat în port.
                                       530
    Bucureşti, 18 Aprilie. — Comandantul Diviziei a Il-a propune Ministerului de Interne ca prefectura judeţului Dâmboviţa, împreună cu delegatul militar, să cerceteze plângerea proprietarului Cioran din Titu.
www.dacoromanica.ro
I,V1I
                                       531
    Crai o va, 18 A p r i 1 i e. — Generalul Lupu trimite colonelului Cerchez, la Poiana, dispoziţii pentru fixarea trupelor în cantonamente.
                                       532
    {Poiana], 18 Aprilie* — Comandantul Diviziei I-a, colonelul Cerchez, dâ unităţilor în subordine instrucţiuni referitoare la ţinuta trupelor în marş.
                                       533
    Bucureşti, 18 Aprilie. — Ministerul de Interne trimite primăriilor din Craiova, Ploieşti, Brăila, Galaţi, Ismail, Iaşi şi Botoşani, instrucţiuni în legătură cu aplicarea convenţiei ruso-române.
                                       534
    BucUreşti, 18 Aprilie.—Ministerul de Interne expediază către toate prefecturile din ţară exemplare din Convenţia ruso-română pentru comunele rurale şi urbane.
                                       535
    Bucureşti, 18 Aprilie.—Ministerul de Interne trimite prefecturilor de judeţ instrucţiuni în legătură cu primirea ofrandelor pentru armată.
                                       536
    Zimnicea, 18 Aprilie. — Autorităţile din Zimnicea dresează un proces-verbal relativ la fuga din port a şapte caice otomane încărcate cu cereale.
                                       537
    [Bucureşti], 18 Aprilie. — Ministerul de Justiţie cere procurorilor generali din Iaşi şi Focşani ca instrucţia tuturor spionilor să se facă de un singur judecător.
                                       538
    [Bucureşti], 18 Aprilie.—Ministerul de Finanţe trimite casierului central dispoziţii pentru încasarea sumei de 300.000 ruble dela guvernul rus.
                                       539
    [Poiana], 18 Aprilie.—Şeful de Stat Major al Diviziei I-a, Dt. colonelul Algiu, cere Regimentului 2 Călăraşi, cantonat la Dessa, ca escadronul din Ciuperceni să trimită fân şi orz la Poiana.
                                       540
    [Craiova], 18 Aprilie. — Generalul Lupu trimite colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia a Il-a, dispozitivul cantonamentelor şi itinerarul de marş al Brigăzii.
                                       541
    [Craiova, 18 Aprilie], — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia a Il-a, dă comandantului Batalionului I Vânători ordinul de marş şi itinerarul de parcurs.
www.dacoromanica.ro
XVIII
                                      542
    Bucureşti, 18 Aprilie.—Colonelul Slăniceanu, şeful Statului Major, într'un Ordin de zi pe armată, dă instrucţiuni cu privire la Întrebuinţarea hărţii, itinerarii şi culegerea informaţiilor.
                                      543
    [Jilava], 18 Aprilie.—Comandantul Corpului II Armată trimite comandantului Diviziei a IlI-a ordinul Ministerului, privitor la modalitatea de a obţine trăsuri pentru transport.
                                      544
    Bucureşti, 19 Aprilie. — Consulul general al Franţei la Bucureşti cere Ministerului de Externe să intervină pentru a nu se rechiziţiona caii supuşilor francezi din Craiova.
                                      545
    Viena, 19 Aprilie. —Bălăceanu, agentul României la Viena, recomandă lui Kogălni--ceanu, Ministru de Externe, pe corespondentul ziarului Moniteur Untversel, din Paris.
                                      546
    Bucureşti, 19 Aprilie.—Kogălniceanu, Ministru de Externe, arată agenţiilor dela Paris, Viena, Berlin, Roma şi Petersburg scopul venirii prinţului Dolgoruchi la Bucureşti.
                                      547
    Galaţi, 19 Aprilie.—Panteli, căpitanul portului Galaţi, raportează Ministerului de Externe relatări ale locuitorilor refugiaţi din Dobrogea despre cruzimile Cerchezilor.
                                      548
    [Turnu-Măgurele], 19 Aprilie. — Prefectul judeţului Teleorman trimite Ministerului de Interne un tablou de produse agricole aflate în judeţ, cu distanţele până la gări.
                                      549
    Bucureşti, 19 Aprilie. — Ministerul de Externe face cunoscut prefecturii judeţului Ismail, că, dacă agentul român din Tulcea nu se crede în siguranţă, să vină în ţară.
                                      550
    [G o 1 e n ţ i], 19 A p r i 1 i e. - Divizia I-a activă dă generalului Eupu, la Craiova, informaţii cu privire la dispozitivul trupelor şi arată necesitatea reocupării Calafatului.
                                      551
    [Arsache-Vlaşca], 19 Aprilie. — Primăria comunei Arsache, judeţul Vlaşca, în raportul către subprefect, semnalează prezenţa unor nave turceşti la ostrovul Dinu.
                                      552
    [S a d o v a, 19 Aprilie]. — Comercianţii Petropulo şi Demetriu din Sadova se plâng consulatului general al Greciei că li s’au rechiziţionat 50 de boi de către doi ofiţeri români.
                                      553
    Bucureşti, 19 Aprilie. — Ministerul de Interne cere prefectului de Dolj ca jrechiziţiile să se facă numai de administraţia civilă.
www.dacoromanica.ro
                                          ux
                                             564
    C r a i o v a, 19 Aprilie.—Prefectul judeţului Dolj raportează Ministerului de Interne că administraţia civilă a Satisfăcut toate cererile autorităţilor militare.
                                      555
    19 Aprilie.—Comandantul Regimentului I Călăraşi trimite comandantului Divizie
2-a bonurile escadroanelor pentru primirea furajului şi lemnelor.
                                      556
    Bucureşti, 19 Aprilie. — Ministerul de Externe dă celorlalte ministere lămuriri în legătură cu aplicarea Convenţiei xomâno-ruse.
                                      557
    Jilava, 19 Aprilie.—Comandantul Corpului II Armată, generalul Radovici, ordonă comandantului Diviziei a IlI-a active ca, în cazul când trupele vor fi transportate cu calea ferată, şefii staţiilor să fie anunţaţi din vreme de către autorităţile militare.
                                      558
    [Bucureşti, 19 Aprilie], — Ministerul de Externe cere Ministerului de Interne să dea ordine ca să se restitue calul rechiziţionat dela supusul italian, preotul Bazzichi.
                                      559
    Buzău, 19 Aprilie.—Prefectura judeţului Buzău întreabă Ministerul de Interne dacă poate cere comunelor să înfiinţeze serviciul de vătăşei călări.
                                      560
    [Arsache — Vlaşca], 19 Aprilie. — Primarul comunei Arsache arată subprefectului de Margine, cum Turcii au atacat gospodăria din balta Dunării a locuitorului Stan Craiciu, bătându-1 şi furându-i vitele.
                                      561
    19 Aprilie.—Comandantul Diviziei a Il-a active dă către brigăzi şi servicii Ordinul de zi Nr. 2, referitor la rapoartele zilnică asupra situaţiei militare şi alte chestiuni.
                                      562
    Buzău, 19 Aprilie. — Prefectul de Buzău cere Ministerului de Interne să se elaboreze un regulament pentru plata transporturilor făcute armatei ruseşti.
                                      563
    Bucureşti, 19 Aprilie.—Ministerul de Război cere Ministerului de Interne ca prefectura judeţului Vlaşca să trimită o cantitate de produse agricole la Copăceni, pentru .armată.
                                              564
    Bucureşti, 19 April ie. — Ordinul Ministerului de Interne către prefectura jude. ţului Vlaşca pentru aprovizionările militare dela Copăceni-Ilfov.
www.dacoromanica.ro
LX
                                          565
   [Jilava], 19 Ap'rilie.—Comandantul CorpuluiII Armată face cunoscut Diviziei a IV-a ordinul Ministerului de Război, prin care dela 20 Aprilie încetează suplimentele de hrană.
                                     566
   [Poiana], 19 Aprilie.—Divizia I-a activă cere Corpului de Armată la Craiova, ca depozitele de subsistenţă să fie mutate dela Galicea la Băileşti.
                                     567
   Poiana, 19 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a face cunoscut intendenţei să-i trimită pâinea trupelor la Poiana, unde se va înfiinţa o sucursală a depozitului de aprovizionare.
                                     568
   [Poiana], 19 Aprilie.—Divizia I-a activă trimite Brigăzii a Il-a din Băileşti instrucţiuni privitoare la organizare şi hrana în bani a ostaşilor.
                                     569
   Bucureşti, 19 Aprilie. — Ministerul de Război aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne că la Ploieşti, proprietarii şi arendaşii ascund caii astfel că în judeţul Prahova nu se poate efectua rechiziţia.
                                     570
‘ Bucureşti, 19 Aprilie.—Consulul general francez în România întreabă pe Kogălniceanu dacă acceptă ca o barcă sub pavilion neutru să facă serviciul de corespondenţă, între Giurgiu şi Rusciuc.
                                     571
   Bucureşti, 20 Aprilie. — Ministerul de Război răspunde Ministerului de Interne că nu se pot ceda călăraşilor caii propuşi de prefectul judeţului Olt.
                                     572
   Brăila, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Brăila cere Ministerului de Interne să-£ mai trimită 25 de exemplare din textul Convenţiei ruso-române pentru comunele rurale.
                                     573
   [Cetate], 20 Aprilie. — Ordinul de zi Kr. 3 al comandantului Diviziei a Il-a către unităţi, prin care cere să se trimită corespondenţa numai pe cale ierarhică.
                                     574
   Cetate, 20 Aprilie.—Comandantul Diviziei a Il-a face observaţie brigăzii de cavalerie pentru abaterea dela linia ierarhiei în corespondenţă şi cere o situaţie de numărul furgoanelor.
                                     575
   Cetate, 20 Aprilie.—Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, dispune comandantului Regimentului 5 Dorobanţi schimbarea trupelor în linia de avantposturi.
www.dacoromanica.ro
                                                                                    i,xr
                                       576
    [Piteşti], 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Argeş întreabă Ministerul de Interne dacă mai este cazul a preda primăriei cazărmile, ele fiind ocupate cu miliţieni.
                                       577
    Bucureşti, 20 Aprilie. —Prefectul judeţului Ilfov cere Ministerului de Interne să aprobe darea căruţelor de rechiziţie pentru armată şi dela mărginaşii Capitalei, nu numai dela ţărani.
                                       578
                 [Bucureşti], 20 Aprilie. — Ministerul de Război comunică Corpului II Armată -modificarea unor dispoziţii anterioare, referitoare la trăsurile de transport ale marilor unităţi.
                                       57»
    Chisele t, 20 Aprilie.— Proces verbal al comunei Chiselet, judeţul Ilfov, referitor la atacul Turcilor în gospodăria acelei comune şi prădarea unei mori.
                                       580
    [Bucureşti], 20 Aprilie. —^Ministerul de Interne face cunoscut prefecturilor judeţelor vecine cu Turcia că, în urma întăririi pazei la frontieră, prin venirea armatelor ruse, pericolul unei invazii este cu desăvârşire Înlăturat.
                                       581
    Giurgiu, 20 Aprilie.—Prefectura judeţului Vlaşca arată Ministerului de Interne că nu s’au putut aduna toţi caii la rechiziţie, populaţia fiind evacuată In unele comune.
                                             582
                   Bucureşti, 20 A p r i 1 Le. — Ministerul de Război face cunoscut Ministerului de Interne că tabloul de rechiziţionare a cailor pe ţara întreagă nu acoperă, nevoile armatei.
                                             588
    Bucureşti, 20 Aprilie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne să menţină separaţia făcută de el pe judeţe, această separaţie a cailor de rechiziţionare fiind in conformitate cu interesele artnatei.
                                             584
    Bucureşti, 20 Aprilie. — Ministerul de Interne comunică Ministerului de Război să ia măsuri ca organele militare să nu rechiziţioneze nimic, administraţia punând armatei la dispoziţie tot ce va cere.
                                   5S5
   Bucureşti, 20 Aprilie.—Ministerul de Interne telegraf iază prefecturilor că autorităţile militare nu sunt în drept a rechiziţiona nimic, aceasta fiind de resortul celor administrative.
www.dacoromanica.ro
.LXII
                                              686
   Galice a, 20 Aprilie, — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, raportează comandantului Diviziei a Il-a că nu găseşte lemne pentru pregătirea hranei ostaşilor.
                                      587
   [Poiana], 20 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a cere Corpului I Armată si dispună a i se expedia pânză gudronată, pentru învelirea chesoanelor artileriei.
                                      588
   Poiana, 20 Aprilie. — Divizia I-a activă face cunoscut Brigăzii a Il-a, noua. linie de supraveghere a unităţilor şi modalitatea de aprovizionare.
                                      589
   Bucureşti, 20 Aprilie.—Ministerul de Finanţe face cunoscut Ministerului de Externe' împrejurările în care caimacamul de Rahova a ordonat ca un vapor otoman să. răpească dela Bechet şase şlepuri cu cereale româneşti.
                                      590
   [Călăraşi, 20 Aprilie].—Dirigintele oficiului poştal din Călăraşi raportează Directorului general al poştelor că la Silistra s'a citit firmanul de război iar pe Dunăre an apărut vase purtătoare de trupe turceşti.
                                       591
   Bucureşti, 20 Aprilie, — Ministerul de Externe face cunoscut prefecturilor din unele judeţe că, chestiunile relative la navigaţie sunt de resortul exclusiv al său şi cere să fîe informat direct de tot ceea ce se petrece pe Dunăre.
                                       592
   Bucureşti, 20 Aprilie. Agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti face cunoscut Ministerului de Externe român că guveruul imperial a acordat României cu titlu de împrumut un milion de lei şi cere să-i ia în primire.
                                       598
   Bucureşti, 20 Aprilie.—Ministerul de Externe face cunoscut Ministerului Lucrărilor Publice că inginerul Alexandru Ismailov din armata rusă a fost numit Comisar pentru căile ferate, conform Convenţiei.
                                       594
   [Bucureşti], 20 Aprilie. — Administraţia centrală a impozitului băuturilor spirtoase cere Ministerului de Finanţe să ia măsuri ca spirturile ce se importă din Rusia să fie supuse la impozitele cuvenite.
                                       595
   Bucureşti, 20 Aprilie.—Prefectul judeţului Ilfov raportează Ministerului de Interne că a predat Ministerului de Război o mare parte din cota de produse agricole care i s’au cerut.
www.dacoromanica.ro
                                                              LXIII-
                                          596
                  Focşani [primită la 20 Aprilie], — Prefectul judeţului Putna înştiinţează Ministerul de Interne că a prins un presupus spion şi cere încuviinţare să facă şi alte arestări.
                                          597
                  Iaşi, 20 Aprilie, — Procurorul general Tăcu înştiinţează Ministerul de Justiţie că, în înţelegere cu procurorul general din Focşani, presupuşii spioni vor fi cercetaţi la Tecuci,
                                          598
    Bucureşti, 20 Aprilie. — Ministerul de Externe comunică agenţiilor diplomatice din străinătate informaţia că guvernul otoman a luat măsuri de persecuţie a populaţiei din Dobrogea.
                                          599
    C r a i o v a, 20 Aprilie.—Revizoratul şcolar al judeţelor Dolj şi Romanaţi cere Ministerului Instrucţiunii Publice ca o serie de localuri de şcoală să fie eliberate de întrebuinţările militare, spre a se putea urma cursurile.
                                          600
                  Focşani, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Putna telegrafiază Ministerului de Interne să-i comunice itinerarul de marş al trupelor ruse, ca să le poată da concursul cerut,
                                          601
    Craiova, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj cere Ministerului de Interne să aprobe înfiinţarea comisiei de aprovizionare a armatei .
                                          602
    Roman, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Roman aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne că a oferit din partea comunei pâine gratis pentru armată.
                                          603
    Craiova, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj roagă Ministerul de Interne să-ordone prefectului de Vâlcea ca să trimită care cu sare din acel judeţ.
                                          604
    Bolgrad, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Bolgrad cere Ministerului de Interne a-i da autorizaţia să facă recbiziţij de produse agricole.
                                          605
    Focşani, 20 Aprilie.—Prefectul judeţului Putna raportează Ministerului de Interne rezultatul recbiziţiei de cai.
                                          606
    Piteşti, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Argeş aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne rechiziţiile făcute pentru armată.
                                          607
    Brăila, 20 Aprilie. — Prefectul judeţului Brăila face cunoscut Ministerului de Iuterne că nu a rechiziţionat decât cai pentru armată.
www.dacoromanica.ro
I,XIV
                                              608
    bucureşti, 20 Aprilie. — Miuisterul de Interne răspunde prefectului judeţului Dolj că poate rechiziţiona trăsurile cerute de ofiţeri numai pentru transportul dela o localitate la alta, nu şi în oraş.
                                       609
    [Craiova], 20 Aprilie. — Comandantul Corpului I Armată face cunoscut Diviziei I-a, că îi trimite 50 kilograme de orz.
                                       610
    Giurgiu, 20 Aprilie. — Căpitanul portului Giurgiu raportează Ministerului de, Externe situaţia vaselor cu cereale şi a navigaţiei pe Dunăre.
                                       611
    Fucureşti, 20 Aprilie. — Kogălniceanu face cunoscut agenţilor diplomatici din Paris, Viena, Berlin şi Roma, să desmintă svonul că exportul cerealelor româneşti ar fi oprit.
                                       612
    Paris, 20 Aprilie.—Callimaki-Catargi, agentul României la Paris, reproşează lui Rogălniceanu desvăluirea unor secrete de politică externă cu ocazia discuţiei Convenţiei in parlamentul ţării.
                                       613
    [Bucureşti], 20 Aprilie.—Ministerul de Externe face cunoscut-consulului -olandez că prefectul de Brăila nu are nicio vină în oprirea navigaţiei pe Dunăre.
                                       614
    Bucureşti, 20 Aprilie.—Ministerul de Externe cere lui Bălăceanu, agentul -diplomatic la Viena, să-i comunice impresiile produse de Convenţia ruso-română.
                                       615
    Viena, 20 Aprilie. — Bălăceanu, agentul României la Viena, comunică Ministerului de Externe impresia pe care a produs-o în Austria semnarea Convenţiei ruso-române.
                                       616
    Bucureşti, 20 Aprilie.—Ministerul de Externe răpunde consulului general francez că supuşii francezi au dreptul de a [fi scutiţi de rechiziţii ca şi supuşii austro-ungari.
                                       617
    Viena, 20 Aprilie.—Bălăceanu, agentul politic la Viena, transmite Ministerului de Externe declaraţia ambasadorului Turciei, privitoare la România.
                                       618
    Bucureşti, 20 Aprilie. —Kogălniceanu roagă pe consulul general al Eranţei în România să sprijine demersurile lui Callimaki-Caţargi pe lângă Decazes, în vederea cruţării de bombardament a oraşelor Brăila şi Galaţi.
www.dacoromanica.ro
LXV
                                       619
   Petersburg, 20 Aprilie. —Generalul Ghica, agentul României în Rusia, comunică Ministerului de Externe că ratificarea Convenţiei ruso-fomâne a fost trimisă Impăratnlui ca s’o semneze.
                                       620
   Bucureşti, 21 Aprilie. — Consulul general al Franţei în România solicită lui Kogălniceanu o întrevedere pentru a discuta chestiuni privitoare la interesele supuşilor francezi.
                                       621
   Bucureşti, 21 Aprilie. — Agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti arată Ministerului de Externe român că rechiziţionarea cailor dela supuşii austriaci este contrară art. III al Convenţiei comerciale din 1875.
                                       622
   Bucureşti, 21 Aprilie.—Divizia a Il-a teritorială înştiinţează pe colonelul Logadi Ion că este numit comandant al Diviziei a II-a, trimiţându-i şi un tabel cu ordinea de bătaie a Corpului I Armată.
                                       623
   [C.r a i o v a], 21 Aprilie. — Comandantul Corpului I Armată dă instrucţiuni colonelului Eogadi, privitoare la subsistenţa trupelor Diviziei a II-a.
                                       624
   G a 1 i c e a, 21 Aprilie.—Comandantul Regimentului 3 I/inie cere comandantului Diviziei a II-a să dispună a i se trimite lemne pentru prepararea hranei ostaşilor.
                                       625
   Bucureşti, 21 Aprilie. — Ministerul de Război comunică celui de Interne dispoziţia ca trăsurile de rechiziţie pentru transporturi să fie date şi de locuitorii Capitalei, care sunt «foarte numeroşi şi mai avuţi ».
                                       626
   Bucureşti, 21 Aprilie. — Ministerul de Interne face cunoscut prefecturii judeţului Ilfov că aprobă măsura luată în privinţa transporturilor bagajelor armatei române.
                                       627
   Buzău, 21 Aprilie.—Prefectura judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne rezultatul rechiziţiei de cai şi ofrandele pentru armată.
                                       628
   Bucureşti, 21 Aprilie. — Şeful Statului Major propune Ministerului de Război să treacă la dispoziţia Marelui Cartier caii şcoalelor militare de infanterie şi cavalerie.
                                       629
   [Bucureşti], 21 Aprilie.—Corpul II Armată înştiinţează Divizia a IlI-a că i se vor trimite trei furgoane cu caii şi oamenii respectivi.
                                                                         V
www.dacoromanica.ro
LXVI
                                       630
. Jilava, 21 Aprilie.—Comandantul Diviziei a IlI-a cere Corpului II Armată lămuriri cu privire la alocaţia de hrană şi serviciul de subsistenţă.
                                       631
    21 Aprilie. —Comandantul Corpului II Armată face cunoscut Diviziei a III-& active alocaţia de hrană, fixată de Minister.
                                       682
    Jilava, 21 Aprilie. — Colonelul Angelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, comunică unităţilor programul de instrucţie redus.
                                       633
    Jilav a, 21 Aprilie.—Comandantul Diviziei a IlI-a trimite oidinul circular Nr. 17 către comandanţii de brigăzi.
                                       634
    21 Aprilie. — Ordinul de zi al generalului Radovici către unităţile Corpului II Armată referitor la instrucţia de război.
                                       635
    Galicea Mare, 21 Aprilie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii a Il-a, raportează Diviziei a Il-a referitor la instalarea în localităţile ce i s’au indicat.
                                       636
    Dorohoi, 21 Aprilie.—Prefectul judeţului Dorolioi face cunoscut Ministerului de Interne că toţi caii rechiziţionaţi sunt buni pentru serviciul armatei.
                                       637
    Bucureşti, 21 Aprilie. — Ministerul de Interne intervine la Ministerul de Război pentru a scuti de serviciul militar pe agenţii monopolului tutunurilor.
                                       633
    Bucureşti, 21 Aprilie. — Ministerul de Război dă ordin colonelului Cerchez să reocupe cu trupele Diviziei I-a oraşul Calafat.
                                       639
    Bucureşti, 21 Aprilie. — Ministerul de pxterue a autorizat venirea săptămânală dela Rusciuc la Giurgiu a unei bărci sub pavilion neutru, pentru corespondenţa diplomatică şi cere Ministerului de Interne să ia măsurile cuvenite.
                                       640
    Bucureşti, 21 Aprilie. — Lege pentru suspendarea prescripţiunilor şi a termenilor unor acte judecătoreşti.
                                       641
    Brăila, 21 Aprilie.—Prefectul judeţului Brăila comunică Ministerului de Interne bombardarea oraşului de către Turci.
www.dacoromanica.ro
LXVII
                                   642
   C r a i o v a, 21 Aprilie.—Comandantul Corpului I Armată răspunde la cererile făcute de comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia a II-a, aprobând propunerile.
                                   643
   Slatina, 21 Aprilie.—Prefectul de Olt cere Ministerului de Interne lămuriri cu privire la transportul cerealelor din Teleorman în judeţul său.
                                   644
   Bucureşti, 21 Aprilie.—Ministerul de Război comunică iutendeuţei militare să treacă îu coutul unităţilor furajele rechiziţionate dela arendaşii moşiilor Statului.
                                   645
   Craiova, 21 Aprilie.—Comandantul Corpului I Armată arată Ministerului de Război situaţia muniţiilor de artilerie.
                                   646
   Galice a, 21 Aprilie. — Comandantul Brigăzii a II-a aduce la cuuoştinţa coman* dantului Diviziei a II-a dispoziţia generalului Lupu referitoare la mutarea batalionului de dorobanţi din Giubega la Galicea.
                                   647
   Craiova, 21 Aprilie.—Prefectul judeţului Dolj face cunoscut Miuisterului de Interne o serie de greutăţi, întâmpinate cu ocazia eliberării chitanţelor pentru transporturile efectuate cu care de rechiziţie.
                                   648
   Bârlad, 21 Aprilie.—Primarul oraşului Bârlad întreabă Ministerul de Interne cum să satisfacă cererile şefului spitalului militar.
                                   649
   Viena, 21 Aprilie. — Bălăceanu, agentul diplomatic la Viena, face cunoscut Miuis-ternlui de Externe părerea guvernului austriac despre atitudinea Turciei faţă de noi.
                                   650
   Bucureşti, 21 Aprilie. — Miuisterul de Externe autoriză pe agenţii diu străinătate să desmintă unele svonuri falşe cu privire la lărgirea liniilor noastre ferate.
                                       651
   Bucureşti, 21 Aprilie. — Miuisterul de Externe cere agenţilor diplomatici dela Viena, Paris, Berlin şi Roma să desmintă afirmaţiile unor ziare că noi nu am fost sinceri cu ocazia convenţiilor cu Rusia.
                                       652
   Bucureşti, 21 Aprilie.—Ministerul de Externe înştiinţează consulul Franţei la Bucureşti că aprobă cererea pentru corespondenţa dela Rusciuc la Giurgiu, prin intermediul unei bărci sub pavilion neutru.
www.dacoromanica.ro
v*
IvXVIII
                                               658
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul de Externe semnalează Ministerului Lucrărilor Publice articolele din Convenţia româno-rusă cate-1 interesează direct.
                                       654
   Bucureşti, 22 Aprilie.—Agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti cere lui Kogălniceanu să-i comunice regulamentele privitoare la transporturile militare pe căile ferate române.
                                       653
   [C r a i o v a, 22 Aprilie],—Corpul I Armată ordonă Diviziei a Il-a să modifice linia de cantonamente a brigăzii colonelului Vlădescn.
                                       656
   [Jilava], 22 Aprilie. — Corpul II Armată cere Diviziei a IlI-a să oprească trimiterea escadronului de călăraşi la Giurgiu.
                                       657
   [Jilava], 22 Aprilie.—Comandamentul Corpului II Armată trimite colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, itinerarul de marş al trupelor, în probabilitatea că ar primi ordin să treacă in Oltenia.
                                       658
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul Lucrărilor Publice deleagă pe inginerul Zahariad ca membru în Comisia comunicaţiilor militare româno-ruse şi cere Ministerului de Externe a înştiinţa pe Lt. generalul Catalai despre aceasta.
                                       659
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul Lucrărilor Publice face cunoscut Ministerului de Externe numele membrilor delegaţi în Consiliul central al căilor ferate, prevăzut de Convenţia româno-rusă.
                                       660
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul de Externe dă instrucţiuni prefecţilor de judeţe în legătură cu cartiruirile militare şi rechiziţiile pentru armată dela supuşii diferitelor state aflaţi în România.
                                       661
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul de Externe aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne ratificarea Convenţiei româno-ruse de către Ţar, specificându-i articolele care-i interesează direct.
                                              662
    Bucureşti, 22 Aprilie. — Cartierul General al Armatei fixează atribuţiile Marelui Pretor şi ale Pretorilor, prin ordin circular.
                                              663
    Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul de Interne dă un ordin circular prefecţilor de judeţe ca să nu rechiziţioneze caii mănăstirilor.
www.dacoromanica.ro
IvXIX
                                           664
   [Bucureşti], 22 Aprilie.—Ministerul de Externe înştiinţează Ministerul de Finanţe despre împrumutul de un milion acordat de guvernul rus şi cere să dispună ridicarea banilor dela consulatul rus.
                                     665
   Bârlad, 22 Aprilie.—Prefectura judeţului Tutova raportează Ministerului de Interne situaţia ofrandelor pentru armată.
                                     666
   Bucureşti, 22 Aprilie.—Prefectura judeţului Ilfov cere Ministerului de Interne deslegarea de a rechiziţiona grâu pentru armată de oriunde va găsi.
                                     667
   Bucureşti, 22 Aprilie.—Ministerul de Interne cere prefectului de Ilfov să rechiziţioneze grâu pentru armată dela arendaşii Statului.
                                     668
   Bucureşti, 22 Aprilie.—Ministerul de Interne autoriză prefectura judeţului Ilfov să rechiziţioneze grâu oriunde va găsi.
                                     669
   Brăila, 22 Aprilie.—Prefectura judeţului Brăila raportează Ministerului de Interne rezultatul operaţiei de rechiziţionare a cailor.
                                     670
   Bucureşti, 22 Aprilie.— Directorul Monitorului Oficial roagă Ministerul de Interne să intervină din nou pentru scutirea lucrătorilor de exerciţii, ca miliţieni, spre a nu paraliza complet activitatea instituţiei.
                                     671
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne că a dispus scutirea de serviciu a lucrătorilor dela Monitorul Oficial.
                                    672
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice roagă Ministerul de Interne să nu transforme localul şcoalelor de băieţi şi de fete din Bârlad în spital pentru armata rusă.
                                    673
   [Jilava], 22 Aprilie.—Comandantul Corpului II Armată transmite Diviziei a IlI-a ordinul Ministerului de Război, referitor la modalitatea de a obţine trăsuri de rechi-ziţie pentru transport.
                                    674
   [Calafat], 22 Aprilie.—Comandantul Diviziei I-a cere dela unităţile în subordine să trimită intendenţei un număr de oameni care se pricep la fabricarea pâinii.
www.dacoromanica.ro
XXX
                                       675
   [Calafat], 22 Aprilie.—-Colonelul Cerchez raportează generalului Dupu cum au aranjat unităţile Diviziei I-a reocuparea Calafatului.
                                       676
   Galicea Mare, [22 Aprilie]. — Comandantul Brigăzii a Il-a raportează Diviziei, la Calafat, că a ajuns in comuna Fiscu, unde aşteaptă ordine.
                                       677
   [Calafat], 22 Aprilie—Maiorul Stoilov, comandantul avantpostuiilor, arată colonelului Cerchez cum execută supravegherea liniei de apărare.
                                       678
   [Jilava], 22 Aprilie.—Intendentul Diviziei a IlI-a cere Corpurilor în subordine să-i trimită un exemplar al controlului ofiţerilor şi trupei, precum şi statele de soldă.
                                       679
   Jilava, 22 Aprilie. — Div'izia a IlI-a trimite Corpurilor în subordine, ordinea de bătaie a întregii Divizii.
                                       680
   [Botoşani], 22 A.prilie.—Prefectura judeţului Botoşani cere să i se comunice măsurile de luat împotriva proprietarilor care nu prezintă caii la comisia de rechiziţie.
                                       681
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul de Război trimite celui de Interne raportul prin care se constată rechiziţionarea fânului de acasă al unui călăraş
                                       682
   [Bucureşti], 22 Aprilie.— Ministerul de Interne face cunoscut Ministerului de Război că prefectura din Râmnicu-Sărat a pus la dispoziţia unităţii militare un local pentru a face magazie de arme şi muniţii.
                                       683
   [Calafat, 22 Aprilie], — Colonelul Cerchez, comandantul Diviziei l-a, pune în vedere colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, să nu mai permită trecerea peste Dunăre fără viza Diviziei.
                                       684
    Bucureşti, 22 Aprilie. — I. C. Brătianu răspunde prefectului de Dolj că acceptă compunerea comisiei pentru aprovizionarea armatei.
                                       685
    Paris, 22 Aprilie.—Callimaki-Catargi, agentul diplomatic la Paris, înştiinţează Ministerul de Externe de plecarea lui Plagino spre ţară.
www.dacoromanica.ro
LXXI
                                             686
   Berlin, 22 Aprilie.—Degră, agentul diplomatic la Berlin, aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe că Poarta a suspendat funcţiunile agenţiei române.
                                     687
   B o 1 g r a d, [22 Aprilie]. — Prefectul judeţului Bolgrad raportează Ministerului de Interne trecerea trupelor ruseşti'spre Galaţi şi bombardarea oraşului Reni de către un vas de război turcesc.
                                     688
                        •                                                  • h
   Bucureşti, 22 Aprilie.—Ministerul de Externe aduce ia cunoştinţa agenţilor
români din străinătate bombardarea oraşului Reni de către Turci.
                                     689
   Constantinopol, 22 Aprilie. — Agenţia diplomatică a României din Constan-tinopol arată lui Kogălniceanu situaţia creată de notificarea Porţii, care suspendă funcţiunile agentului.
                                     .690
   Constantinopol, 22 Aprilie. — Agenţia diplomatică a României răspunde Ministerului de Externe otoman că suprimarea funcţiuni de agent poate fi făcută numai de Statul român.
                                     691
   Bucureşti, 22 Aprilie.—Ministerul de Externe cere ca agentul diplomatic dela Viena să intervină în favoarea libertăţii de navigaţie pe Dunăre.
                                     692
   C r a i o v a, 22 Aprilie.—Prefectul judeţului Dolj raportează Ministerului de Interne ofrandele pentru armată făcute de clubul Junimea şi de un comitet de comercianţi.
                                     693
   [P i a t r a-N e a m ţ], 22 Aprilie. — Maria N. Albu, proprietară de moşie, telegrafiază Domnitorului că i s’au rechiziţionat doi cai prin nerespectarea legii.
                                     691
   Bucureşti, 22 Aprilie. — Ministerul de Interne cere parchetului de Dâmboviţa să satisfacă legal cererea locuitorului Eăzărescu, în legătură cu rechiziţionarea cailor pentru armată.
                                     695
   Tu r n u-M ăgurele, 22 Aprilie. — Prefectura judeţului Teleorman propune Ministerului de Interne ca, în interesul siguranţei, să se interzică venirea locuitorilor din Turcia la noi.
                                     696
   [Jilava], 22 Aprilie.—Corpul II Armată cere Diviziei a IlI-a dela Frăţeşti, să ia toate măsurile spre a respinge atacurile turceşti.                      '
www.dacoromanica.ro
LXXII
                                     697
   Galaţi, 22 Aprilie. — Prefectul judeţului Covurlui întreabă Ministerul de Interne dacă poate accepta garda militară ce i s'a oferit.
                                     698
   Bechet, 22 Aprilie. — Comandantul punctului Bechet anunţă Ministerele de Externe şi Război că Turcii au început din nou atacul asupra vaselor de pe apa Jiului.
                                     699
   T u r n u-M ă g u r e 1 e, 22 Aprilie.—Prefectul judeţului Teleorman face cunoscut Ministerului de Interne imposibilitatea transportării cerealelor până la Slatina, cu care de rechiziţie.
                                     700
   I s m a i 1, 22 A p r i 1 i e. — Prefectul judeţului Ismail comunică lui I. C. Brătianu sosirea generalului Ganetzki, comandantul Corpului 11 rusesc.
                                     701
   Bârlad, 22 Aprilie.—Prefectul judeţului Tutova raportează Ministerului de Interne sosirea şi plecarea unităţilor de armată rusă.
                                     702
   T â r g u-J i u, 22 Aprilie.—Prefectul judeţului Gorj cere Ministerului de Interne să ia măsuri pentru desconcentrarea profesorilor şcoalei normale.
                                     703
   Constantinopol, 22 Aprilie. — Notă verbală a Ministerului de Externe otoman prin care suspendă funcţiunile agenţiei politice române.
                                     704
   Bolgrad, 22 Aprilie. — Prefectul judeţului Bolgrad arată Ministerului de Interne împrejurările în care a dat ordinele către subprefecţi şi primari, în legătură cu venirea armatei ruse.
                                     705
   Bolgrad, 23 Aprilie.—Prefectul judeţului Bolgrad completează, în raportul către Ministerul de Interne, informaţia în legătură cu ordinele date odată cu trecerea trupelor ruse prin judeţ.
                                     706
   Bechet, 23 Aprilie.—Comandantul militar dela Bechet raportează Ministerului de Externe despre vasele cu cereale, răpite de Turci din port.
                                     707
   Brăila, 23 Aprilie. — Căpitanul psrtului Brăila comunică Ministerului de Externe tabloul cu vasele otomane din port, sechestrate de autorităţile militare ruseşti.
                                     708
   Vaslui, 23 Aprilie.—Prefectul judeţului Vaslui face cunoscut Ministerului de Interne că spitalul oraşului fiind particular, primeşte dorobanţii şi călăraşii bolnavi, dar cu plată, dela 1,30 la 2 lei pe zi.
www.dacoromanica.ro
Iv XXIII
                                      709
   Bucureşti. 23 Aprilie. — Ministerul de Război ordonă comandantului garnizoanei Calafat să ia măsuri de rezistenţă în caz de atac din partea Turcilor, înştiinţând tot* odată trupele din apropiere pentru ca să nu fie surprinse.
                                      710
   Bucureşti, 23 Aprilie.—Ministerul de Interne arată Ministerului de Război modalitatea în care s’ar putea tăia şoseaua de pe malul Dunării, la Olteniţa.
                                      711
   Oinacu, 23 Aprilie. — Primarul comunei Oinacu-Vlaşca raportează subprefectului de Margine atacarea unui pichet românesc de către un vas de război turcesc.
                                      712
   Giurgiu, 23 Aprilie.—Prefectul judeţului Vlaşca cere Ministerului de Interne să intervină ca să nu i se mai facă greutăţi din partea comandantului miliţienilor.
                                      713
   [Jilava], 23 Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată ordonă Diviziei a IlI-a să pună în vedere unităţilor să se aprovizioneze cu hrană pe patru zile înainte.
                                      714
   [Jilava], 23 Aprilie.—Comandantul Corpului II Armată aduce la cunoştinţa comandantului Diviziei a IlI-a rezultatul inspecţiei făcute unităţilor.
                                      715
   M a g 1 a v i t, 23 Aprilie.—Căpitanul Bărbuneanu, din Regimentul 1 Călăraşi raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, aşezarea trupelor turceşti din poziţia de lângă Vidin.
                                      716
   C r a i o v a, 23 Aprilie. — Ganeralul Lupu arată colonelului Cerchez cum are de gând să dispună aşezarea unităţilor întregului Corp de Armată imediat ce va fi constituit.
                                      717
   [Calafat], 23 Aprilie. — Comandantul Brigăzii I-a raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei, împrejurările în care s’a sunat alarma în Calafat
                                      718
   [Calafat, 23 Aprilie], — Comandantul Diviziei I-a aduce la cunoştinţa comandantului Brigăzii a Il-a că a dispus venirea escadronului din Tunari la Calafat.
                                      719
   Pi seu, 23 Aprilie.—Comandantul Brigăzii a Il-a înfăţişează comandantului Diviziei I-a situaţia aprovizionării trupelor.
                                      720
   Galice a, 23 Aprilie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, sectorul pe care-1 va ocupa Brigada sa în seara zilei de 23 Aprilie.
www.dacoromanica.ro
IvXXIV
                                        721
    Roman, 23 Aprilie. — Prefectura judeţului Roman aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne situaţia preotului catolic Batzichi, care s’a plâns că i s’a rechiziţionat pe nedrept un cal.
                                        722
    Băileşti, 23 Aprilie. — Comandantul Diviziei a Il-a trimite colonelului Vlădescu ordinul Corpului de Armată privitor la atitudinea faţă de o eventuală debarcare a Turcilor.
                                        723
    Calafat, 23 Aprilie. — Divizia' I-a ordonă bateriei de artilerie dela Poiana să vină la Calafat, iar căpitanului Hristescu, comandantul Pieţii, să aprovizioneze cu furaj bateria care va sosi în loc.
                                        724
    [Calafat], 23 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a cere generalului Eupu să rechiziţioneze, din localităţile de pe lângă Craiova, trei sute de vite pentru hrana trupelor.
                                        725
    [M o s c o v a, 23 Aprilie]. — Actul prin care Ţarul Alexandrii al II-lea ratifică Convenţia ruso-română dela 4 Aprilie.
                                        726
    Calafat, 23 Aprilie.—Divizia I-a dă ordin Regimentului I Călăraşi să mute comanda unităţii la Cetate, de unde să supravegheze malul Dunării între gura Drimei şi Golenţi.
                                        727
    [Calafat], 23 Aprilie.—Divizia I-a dă comandantului Brigăzii I-a din Divizia a Il-a lămuriri asupra poziţiilor ocupate de regimentele de călăraşi.
                                        728
    Bucureşti, 23 Aprilie. — Circulara-Ministerului de Externe adresată agenţiilor diplomatice dela Viena, Paris şi Roma, prin care cere să se intervină în favoarea personalului agenţiei din Constantinopol.
                                        72»
    £oma, 23 Aprilie. — Agenţia diplomatică din Roma face cunoscut Ministrului de Externe că guvernul italian" a dat instrucţiuni ambasadorului său din Constantinopol, în legătură cu cererile României.
                                        730
    U r z i c e 11 i, 23 Aprilie. — Subprefectul plăşii Urziceni telegrafiază prefectulu i judeţului Ialomiţa trecerea artileriei armatei ruse.
                                        731
    Râmnicu-Vâlcea, 23 Aprilie. — Prefectul judeţului Vâlcea roagă Ministerul de Interne să aprobe transportul sării la Craiova. cu care din Romanaţi.
www.dacoromanica.ro
LXXV
                                                 782
    Calafat, 23 Aprilie. — Comandantul Diviziei I-a ordonă colonelului Vlădescu să expedieze lemne din pădurea Rudari, la Calafat.
                                         733
    Bucureşti, 23 Aprilie. — Directorul general al poştelor informează Ministerul ■de Externe despre bombardarea oraşului Reni de către Turci.
                                         734
    Ismail, 23 Aprilie. — Căpitanul portului Ismail raportează Ministerului de Externe situaţia vaselor din port.
                                        735
    C r a i o v a , [23 Aprilie], — .Generalul Lupu, comandantul Corpului I Armată, cere lămuriri Ministerului de Război în legătură cu vaporul de război Ada.
                                        736
    [B u c u r e ş ti], 24 Aprilie. — Regimentul 14 Dorobanţi cere comandantului Diviziei a IV-a să suprime corvoada celor 150 de oameni dela Pirotehnie, în vederea completării instrucţiei.
                                        737
    G a 1 i c e a, 24 Aprilie.—Comandantul Regimentului 3 Linie îutreabă pe comandantul Diviziei a Il-a dacă s’a expediat pâine pentru unitatea sa.
                                        788
    Budeşti, 24 Aprilie. — Colonelul Rosnovanu, comandantul brigăzii de cavalerie, auunţă pe comandantul Diviziei a IV-a despre nişte obuze trase de vapoarele turceşti la Olteniţa şi trimise neexplodate la Bucureşti.
                                        739
    Calafat', 24 Aprilie.- Colonelul Cerchez, comandantul Diviziei I-a, raportează Corpului I Armată situaţia trupelor şi face propuneri în legătură cu apărarea dispozitivului.
                                        740
    [Jilava], 24 A p r i l'i e. Comandantul Corpului II Armată cere Diviziei a IV-a să trimită uu număr de oameni pentru escadronul de tren.
                                        741
    [Calafat, 24 Aprilie], — Comandantul Diviziei I-a roagă Ministerul de Război să cerceteze cine este căpitanul vaporului de război Ada.
                                        742
    P e t e r.s b u r g, 24 Aprilie. — Ratificarea Convenţiei rnso-română de către Cancelarul Imperiului, Gorceacov.
www.dacoromanica.ro
LXXVI
                                    743
    Bucureşti, 24 Aprilie. — Ministerul de Război aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne neînţelegerile ivite In comisia de rechiziţie a cailor din judeţul Gorj.
                                    744
    [Calafat], 24 Aprilie.—Comandantul Diviziei I-a comunică unităţilor alocaţia de hrană a fiecărui om pe zi.
                                    745
    [Băi Ieşti], 24 Aprilie.—Ordin circular al comandantului Diviziei a Il-a către brigăzi, pentru a pune la dispoziţia medicului şef oamenii destinaţi serviciului sanitar.
                                    746
    Focşani, 24 Aprilie.—Primarul oraşului Focşani roagă Ministerul de Interne să dispună a nu fi concentraţi funcţionarii primăriei.
                                    747
    Bucureşti, 24 Aprilie. — Ministerul de Război comunică Ministerului de Externe că nu are în broşară regulamentul de transporturi militare pe căile ferate.
                                    748
    Piteşti, 24 Aprilie.—Ana Mălurescu, din Piteşti, dărueşte pentru a se vinde în folosul armatei o cruce cu II diamante.
                                    749
    [C r a i o v a], 24 Aprilie. — Comandantul Corpului I Armată cere de urgenţă colonelului Logadi un tabel de situaţia Brigăzii a Il-a.
                                    750
    I s m a i 1, 24 Aprilie.—Prefectul judeţului Ismail înştiinţează pe Primul ministru de pagubele cauzate cu ocazia bombardării oraşului Reni.
                                    751
    Bârlad, 24 Aprilie.—Prefectul judeţului Tutova raportează Ministerului de Interne plecarea spre Lieşti a unei brigăzi de armată rusă.
                                    752
    Brăila, 24 Aprilie.—Prefectul judeţului Brăila raportează Ministerului de Externe vizita Marelui Duce şi bombardarea oraşului în acelaşi timp de către un monitor turcesc.
                                    753
    [Bucureşti], 24 Aprilie. — Directorul general al poştelor înştiinţează pe Miniştrii de Interne şi Externe despre bombardarea Brăilei in timpul sosirii Marelui Duce in acel oraş.
                                    754
    B e c h e t, 24 Aprilie. — Comandantul punctului Bechet raportează Ministerului de Externe că Turcii din Rahova bombardează vasele de pe Jiu.
www.dacoromanica.ro
XXXVII
                                          755
    Olteniţa, 24 Aprilie. — Primarul oraşului Olteniţa aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne cantităţile de cereale aflate în magazii.
                                          756
    Bucureşti, [24 Aprilie], — Ministerul de Război, generalul Cernat, comunică I/t. colonelului Lepădatu observaţia făcută de Domnitor asupra felului cum unele corpuri încadrează micile unităţi cu ofiţeri.
                                          757
    [Bucureşti], 25 Aprilie. — Raportul Ministrului de Externe, Kogălniceanu, prin care propune Domnului pe Alexandru Plagino, în calitate de Comisar general român pe lângă comandamentul armatei ruse.
                                          758
    Bucureşti, 25 Aprilie. — Prefectura judeţului Ilfov înaintează ministerului o dare de seamă, făcută de un trimis special, asupra faptelor petrecute la Olteniţa în zilele de. 22 şi 23 Aprilie.
                                          759
    Bucureşti, 23 Aprilie. — Ministerul de Externe face cunoscut Ministerului de Interne că este oprită trecerea frontierei pe Dunăre, primindu-se numai locuitorii care se refugiază în România.
                                          760
    [Bucureşti,] 23 Aprilie. — Ministerul de Interne trimite un ordin deschis autorităţilor administrative şi comunale ca să dea şefului serviciului telegrafic al armatei ruse toate înlesnirile de care va avea trebuinţă.
                                          761
    Gura Ialomiţii, 23 Aprilie. — Proces verbal de constatare, încheiat de şeful biroului vamal din Gura Ialomiţii: vase româneşti, încărcate, pe Dunăre, au fost răpite de vapoarele de război turceşti.
                                          762
    23 Aprilie. — Căpitanul Vasiliu, din Batalionul 2 Geniu, raportează comandantului Batalionului alegerea punctului Comani pentru aşezarea unui pod peste apa Oltului.
                                          768
    Bucureşti, 23 Aprilie. — Comitetul central al Crucii Roşii din Bucureşti hotărăşte prin proces verbal intrarea în legătură cu Comitetul doamnelor din Iaşi.
                                          764
    Bucureşti, 23 Aprilie. — Ministerul de Interne ordonă prefecturii judeţului Dolj să elibereze localurile de şcoală, ocupate de armată»
                                          765
    23 Aprilie. — Comandantul Regimentului 6 Călăraşi aduce la cunoştinţa Diviziei a IlI-a lipsurile pe care le are unitatea şi cere ca ele să fie completate.
www.dacoromanica.ro
1/XX VIII
                                        766
    [Calafat, 25 Aprilie]. — Comandantul Diviziei I-a aduce la cunoştinţa unităţilor posibilitatea de aprovizionare cu carne.
                                        767
    Jilava, 25 Aprilie.—Divizia a IlI-a Înştiinţează Brigada I-a de probabilitatea plecării trupelor spre Slatina, şi-i cere să fie aprovizionate cu hrană.
                                        768
    Bucureşti, 25 Aprilie. — Ministerul de Interne răspunde prefectului de Covurlur Că poate accepta garda care să facă poliţia pentru ostaşii ruşi.
                                        769
    25 Aprilie. — Maiorul Niculescu, din Divizia V-a, raportează colonelului Cerchez, mişcările Turcilor în faţa satului Ciuperceni.
                                        770
    Calafat, 25 Aprilie. — Colonelul Cerchez aduce la cunoştinţa Corpului I Armată insuficienţa servicinlui intendenţei Diviziei I-a şi defectuoasa funcţionare a serviciului sanitar.
                                        771
    [G a 1 i c e a Mare], 25 Aprilie.—Brigada a Il-a raportează Diviziei I-a că Un batalion din Regimentul 2 Dorobanţi a fost mutat la Ghidici.
                                    772
   [Jilava], 25 Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată ordonă Diviziei a IlI-a să trimită o parte din unităţile sale la Giurgiu.
                                    778
   Cetatea, 25 Aprilie.—Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, anunţă pe comandantul Brigăzii a Il-a, că va inspecta unele .regimente.
                                       774
   Jilava, 25 Aprilie.—Comandantul Diviziei a Il-a dă unităţilor ordin de marş. spre Călugăreni.
                                         775
    Bucureşti, 25 Aprilie. — Ministerul de Interne pune în vedere prefecturii judeţului Gorj să revină asupra excepţiilor pe care le-a făcut cu ocazia operaţiilor de rechizi' ţionare a cailor pentru armată.
                                          776
    [J j 1 a v a], 25 Ajp r i 1 i e. — Comandantul Corpului II Armată ordonă Diviziei a IV-o ca Regimentul ib Dorobanţi să ceară cartuşe pentru tragerea la semn.
                                     777
   [Jilava], 25 Aprilie. — Comandamentul Corpului II Armată ordonă Diviziei a. IV-a să trimită la Olteniţa o baterie de artilerie şi două escadroane de .călăraşi.
www.dacoromanica.ro
LXXIX
                                        778
    25    Aprilie.—Regimentul 5■ Linie raportează Diviziei a IV-a situaţia aprovizionării cu alimente de rezervă.
                                        779
    25    Aprilie..— Comandantul Brigăzii I-a din Divizia I-a ordonă Regimentului r Linie să trimită două companii pentrn -garda mare.
                                        780
    [Calafat], 25 A p r i 1 i e. — Divizia I-a ordonă Regimentului 1 Linie să plece la Ciuperceni in ziua de 26 Aprilie.
                                        781
    V i e n a, 25 A p r i 1 i e. — Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe că Austro-Ungaria a intervenit la Constantinopol pentru protejarea membrilor agenţiei române.
                                        782
    Bucureşti, 25 Aprilie. — Kogălniceanu, Ministrul de Externe, cere generalului Ghica, agentul diplomatic la Petersburg, să întrebe pe Gorceacov cu cine să ducă tratative guvernul român în vederea unor noi eventualităţi.
                                        788
    Bucureşti, 25 Aprilie. — Kogălniceanu, Ministru de Externe, întreabă pe Bălăceanu, la Viena, ce părere are guvernul austriac despre încheierea Convenţiei ruso-române.
                                        784
    Viena, 25 Aprilie. — Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, comunică Ministerului de Externe plecarea lui Plagino spre Bucureşti.
                                        785
    [Bucureşti], 25 Aprilie.—Ministerul de Interne cere prefecturii judeţului Ismail să trimită acte în regulă, constatatoare a pagubelor cauzate de bombardamentul turcesc la Reni.
                                  786
   C r a i o v a, 25 Aprilie.—Comandantul Corpului I Armată înştiinţează pe colonelul Cerchez că la Bechet o sută cinzeci de Turci au debarcat pe malul Jiului.
                                  787
   Bechet, 25 Aprilie.—Comandantul puuctului Bechet raportează Ministerului de Externe încetarea bombardamentului turcesc.
                                  788
   Bucureşti, 25 Aprilie.—Maiorul Carcaleţeanu raportează generalului Mânu ordinul de mutare a cartierului Diviziei a IV-a.
www.dacoromanica.ro
I,XXX
                                               780
    Craiova, 25 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj roagă Ministerul de Interne să ordone prefectului de Vlaşca să trimită la Craiova saci pentru trebuinţa armatei.
                                       700
    Bucureşti, 25 Aprilie.—Intendentul Diviziei a IV-a comunică generalului Mânu modificarea ordinului de marş.
                                       701
    Turn u-S everin, 25 Aprilie. — Prefectul judeţului Mehedinţi raportează Ministerului de Interne imposibilitatea de a trimite grâu cu care de rechiziţie.
                                       792
        25 Aprilie.—Intendentul Gheorghiu informează pe colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, despre aprovizionările delu Calafat şi Poiana.
                                       793
    B e c h e t, 25 Aprilie.—Dirigintele oficiului telegrafic Bechet raportează Directorului general al poştelor debarcarea Turcilor pe malul Jiului.
                                       794
    T u r n u-M ă g u r e 1 e, 25 Aprilie.—Negustorii din Islaz ccr Ministerului de Interne să le trimită armată de apărare contra unei eventuale năvăliri turceşti.
                                       795
    Bucureşti, 25 Aprilie. — Ministerul de Interne cere prefecturilor Ilfov, Vlaşca, Prahova, Olt, Dolj şi Argeş să comunice date în legătură cu mănăstirile din judeţ.
                                       796
    Craiova, 26 Aprilie. — Medicul şef al Corpului I Armată trimite colonelului Vlădescu un număr de sanitari pentru Brigada I-a din Divizia Il-a, şi-i cere a-i pune în sub-sistenţă.
                                       797
    Budeşti, 26 Aprilie. — Colonelul Rosuovanu, comandantul brigăzii de cavalerie, anuuţă generalului Mânu, comandantul Diviziei a IV-a, plecarea trupelor la Olteniţa.
                                       798
    Olteniţa, 26 Aprilie. — Lt. colonelul Peretz, comandantul avantgardei, raportează generalului Mânu sosirea cu trupele la Olteniţa şi repartizarea ostaşilor în cantonamente.
                                         799
    Budeşti, 26 Aprilie. — ColonelulRosnovauutelegrafiazăgeneralului Mânu situaţia din sectorul Olteniţa.
                                       800
    Olteniţa, 26 Aprilie. — Dt. colonelul Peretz, comandantul trupelor din 01teniţaj raportează generalului Mânu cum a organizat dispozitivul de apărare a oraşului.
www.dacoromanica.ro
LXXXI
                                               801
    BucU'reşti, 26 Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată anunţă Diviziei a IV-a că Regimehtul 13 Dorobanţi â fost găsit slab pregătit în ceea ce priveşte instrucţia şi cere să se ia măsuri de îndreptare.
                                       802
    Bucureşti, 26 Aprilie. — Corpul lî Armată ordonă Diviziei a IV-a să trimită Regimentul 14 Dorobanţi la Piatra Olt.
                                       80»
    Bucureşti, 26 Aprilie. — Corpul II Armată.anunţă Divizia a IV-a că generalul Radovici va face a doua zi inspecţia unor regimente.
                                       801
    [Calafat], 26 A p r i 1 i e. — Colonelul Cruţescu, sosit cu unitatea în marginea oraşului Calafat, aşteaptă ordinele comandantului Diviziei.
                                       805
    Crucea de Piatră, 26 Aprilie. — Căpitanul Pleşoianu, comandantul gărzii Nr. 1 din avantposturi, înştiinţează pe colonelul Cerchez despre mişcările pe care le fac Turcii în Vidin.
                                       806
    Bucureşti, 26 Aprilie. — Ministerul de Război cere colonelului Cerchez să raporteze dacă mai continuă bombardarea oraşului Calafat.
                                       807
    [Calafat, 26 Aprilie]. — Colonelul Cerchez, comandantul Diviziei I-a, cere prefectului de Mehedinţi să coopereze cu mai multă bunăvoinţă la aprovizionarea armatei.
                                       808
    Dessa, 26 Aprilie. — Colonelul CernoVodeanu, comandantul brigăzii de cavalerie, raportează Diviziei I-a situaţia din sectorul păzit de trupele sale.
                                       809
    26 Aprilie. — Colonelul Dumitrescu anunţă pe comandantul Diviziei a Il-a că va rezista în cazul când ar fi atacat de Turci şi cere să i se trimită alte trupe în ajutor.
                                       810
    Turn u-S everin, 26 Aprilie. — Căpitanul portului Severin raportează Ministerului de Externe sosirea vaporului Ada, sub pavilionul austriac.
                                       811
    Bucureşti, 26 Aprilie.—Ministerul de Interne face cunoscut prefecturilor de judeţ că mărfurile aduse pentru armata rusă sunt scutite de plata taxei de accizie.
                                       812
    Bucureşti, 26 Aprilie. — Ministerul de Finanţe comunică Ministerului de Externe luarea în primire a împrumutului de un milion de lei de către Casieria centrală.
                                                                           VI
www.dacoromanica.ro
LXXXII
                                                    81»
    [Bucureş ti], 26 Aprilie. — Colonelul Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei, dă Ministerului de Război amănunte în legătură cu construcţia podului dela Comaţii, pe apa Oltului.
                                      S14
   Galaţi, 26 Aprilie.—Primăria oraştilui Galaţi raportează că a închiriat, pentru Corpul de Armată rus, casele cetăţeanului Malaxa, care cere plata anticipat.
                                      815
   Bucureşti, 26 Aprilie. — Directorul general al poştelor, înştiinţează pe Kogâl-niceanu că agenţii otomani au primit ordin să părăsească ţara.
                                      816
   [Bucureşti], 26 Aprilie..— Miuisterul de Externe cere prefecturii poliţiei Capitalei să cerceteze cazul a doi supuşi greci, care se plâng că li s’au rechiziţionat caii.
                                      817
   [Bucureşti], 26 Aprilie.— Ministerul de Externe dă ordin circular prefecţilor de judeţe să nu rechiziţioneze cereale dela supuşii străini.
                                      818
   Caracal, 26 Aprilie. — Prefectul judeţului Romauaţi raportează Ministerului de Interne că, din lipsă de bani brutarii din Caracal nu pot asigura rezerva pentru armată.
                                      819
   [Bucureşti], 26 Aprilie. — Ministerul de Externe face cunoscut lui Al. Plagino că a fost numit Comisar geueral român pe lângă Comandamentul trupelor ruse.
                                      820
   Bucureşti, 26 Aprilie.—Ministerul de Iuterne cere Ministerului Lucrărilor Publice să pună la dispoziţia prefectului de Mehedinţi vagoane necesare transportării de cereale, pentru armată, la Craiova.
                                      821
   Brăila, 26 Aprilie.—Prefectul judeţului Brăila arată Ministerului de Interne nemulţumirile ţăranilor de felul cum procedează antreprenorii armatei ruse.
                                      822
   [Bucureşti], 26 A p r i 1 i e. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Războ să pună capăt conflictului dintre prefectul de Vlaşca şi comaudantul batalionului de miliţieni.
                                      823
   Craiova, 26 Aprilie. — Şeful de Stat Major al Corpului I Armată dă instrucţiuni comandantului trupelor din Bechet pentru apărarea localităţii de incursiunile turceşti.
www.dacoromanica.ro
LXXXIII
                                        824
   26   Aprilie.—Comandantul Regimentului 6 Călăraşi trimite Diviziei a IlI-a oameni fără cai, spre a fi echipaţi.
                                        825
   26    Aprilie.—Colonelul Gramont, comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia a II-a, înştiinţează Regimentul 8 Dorobanţi că va fi inspectat de comandantul Diviziei.
                                  826
   [Bucureşti], 26 Aprilie. — Ministerul de Finanţe aduce la cunoştinţa Ministe rului de Externe că, la Bechet, un vapor turcesc a răpit patru corăbii.
                                    827
   Caracal, 26 Aprilie.—Prefectul de Romanaţi întreabă Ministerul de Interne dacă poate rechiziţiona produse agricole pentru hrana trupelor care s’a anunţat că vor sosi la Piatra Olt.
                                    828
                    Bucureşti], 26 Aprilie. — Ministerul de Război dă instrucţiuni comandantului Corpului I Armată, în legătură cu examenul de sublocotenent, care se va ţine la Bucureşti.
                                             829
    Bucureşti, 26 Aprilie. — Ministerul de Interne face cunoscut Ministerului de Război ca unităţile să nu mai ţină carele de rechiziţie timp îndelungat neîntrebuinţate.
                                             830
    Piteşti, 26 ] A p r i 1 i e. — Prefectul judeţului Argeş raportează Ministerului de Interne că va încerca să dispună facerea pâinii, dar cere bani pentru plata lucrătorilor.
                                           831
    Călăraşi 26 Aprilie. — Prefectul judeţului Ialomiţa aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne o incursiune turcească îu bălţile Dunării şi trecerea continuă a armatei ruseşti prin Urziceni.
                                   832
   Turnu-Măgurele, 26 Aprilie.—Prefectul judeţului Teleorman cere Ministerului de Interne să dispună a fi descărcat de gestiunea batalionului de miliţieni, deoarece reşedinţa judeţului urmează a se muta din Turnu.
                                      833
   Bucureşti, 26 Aprilie. — Preşedintele Consiliului de Miniştri telegrafiază prefectului de Teleorman că nu a autorizat decât strămutarea arhivelor şi a casieriei nu şi personalului diferitelor autorităţi, care rămâne pe loc.
                                      834
   Brăila, 26 Aprilie.—Prefectul judeţului Brăila raportează Preşedintelui Consiliului şi Ministrului de Externe că bombardamentul Turcilor de la Ghecet a încetat şi că în oraş domneşte liniştea.
www.dacoromanica.ro
VI*
Xj XXXIV
                                                  885
    Călăraşi, 26 Aprilie. — Sublocotenetul Constantinescu din Batalionul de miliţieni Ialomiţa, raportează Ministerului de Externe că vapoarele de război turceşti au sechestrat vase româneşti, încărcate la Gura Ialomiţei.
                                         836
    Galice a, 26 Aprilie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, telegrafiază comandantului Diviziei a Il-a să-i trimită soldaţii din geniu cu cele necesare pentru instalarea telegrafului la Moţăţei.
                                         837
    Bolgrad, 26 Aprilie. — Prefectul judeţului Bolgrad raportează Ministerului de Interne efectul bombardamentului turcesc asupra mănăstirii Terapont.
                                         838
    Piteşti, 26 Aprilie. — Prefectul judeţului Argeş comunică Ministerului de Interne că s’au rechiziţionat magazii încăpătoare pentru depozitarea cerealelor necesare armatei.
                                        839
    Galice a, 26 Aprilie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, plecarea maiorului Coniă-nescu în direcţia bombardamentului.
                                        840
    B e c h e t, 26 Aprilie. — Căpitanul Gheorghiu, raportează colonelului Creţeanu, comandantul brigăzii de cavalerie din Divizia a Il-a, sosirea la Bechet şi organizarea poziţiei de apărare.
                                        841
    Petersburg, 26 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul diplomatic al României la Petersburg. aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe stadiul convorbirilor referitoare la împrumut.
                                        842
    Bucureşti, 26 Aprilie.—Ministerul de Externe aduce la cunoştinţa agenţilor dela Viena, Paris şi Roma, bombardarea de către Turci a oraşelor deschise, pirateria pe Dunăre şi incursiunile başibuzucilor.
                                        843
    Viena, 26 A p r i 1 i e. — Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, comunică Ministerului de Externe impresia pe care a făcut-o în capitala Austriei Convenţia româno-rusă.
                                           844
    Bucureşti, 27 Aprilie. — Ministerul de Externe comunică agentului diplomatic al Rusiei, numele persoanelor care compun Consiliul central al comunicaţiilor prevăzut de Convenţia româno-rusă.
www.dacoromanica.ro
LXXXV
                                       845
   Bucureşti, 27 Aprilie.—Prefectul judeţului Ilfov raportează Miuisterului de Interne o incursiune turcească lângă Olteniţa.
                                       846
   Târgovişte, [Inreg. Buc. 27 Aprilie], — Prefectura judeţului Dânţboviţa trimite rezultatul anchetei făcute de delegaţia mixtă, la plângerea proprietarului Cioran din Ti tu că i s'a păşunat livedea de către caii transporturilor militare.
                                       847
   [Băileşti, 27 Aprilie], —Mai mulţi locuitori, refugiaţi din Calafat, întreabă Ministerul de Interne dacă se pot întoarce la locuinţele lor pentru a-şi face arăturile de primăvară.
                                       848
   Bucureşti, 27 Aprilie. —Ministerul de Interne comunică prefectului de Argeş să lucreze mai departe cuptoarele de pâine pentru armată, iar banii ceruţi i se vor trimite după votarea creditelor.
                                       849
   [Bucureşti, 27 A p r i 1 i e], —Ordin de zi Nr. 6, dat de Cartierul General al Armatei, privitor la organizarea serviciului sanitar.
                                       850
   Bucureşti, 27 Aprilie.—Direcţia generală a serviciului sanitar din Ministerul de Interne roagă Ministerul de Externe să se informeze la consulatul general al Rusiei despre existenţa pestei bovine în provinciile imperiului.
                                       851
   Bucureşti, 27 Aprilie. — Ministerul de Război informează Ministerul de Interne că a trimis prefectului de Mehedinţi un număr de foi de drum, pentru transportul cerealelor necesare armatei pe calea ferată.
                                       852
   Bucureşti, 27 Aprilie. — Direcţia generală avămilor cere Ministerului de Interne să trimită la Ocnele Mari un registru de rechiziţie, pentru sarea necesară armatei.
                                       853
   Craiova, 27 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj propune Ministerului de Interne ca cerealele pentru armată să se macine la Caraula, Poiana şi Pleniţa.
                                       854
   Galaţi, [27] A p r-i 1 i e.—Căpitanul portului Galaţi raportează Ministerului de Externe situaţia vaselor şi aşezarea de torpile de către armata rusă.
                                       855
   Bucureşti, 27 A p r i 1 i e.—Ministerul de Interne cere Ministerului de Război să scutească de concentrare funcţionarii primăriei Focşani.
www.dacoromanica.ro
I/XXXVI
                                      856
   Calafat, 27 Aprilie.—Comaudantul Diviziei I-a face Ministerului de Război un raport asupra lucrărilor de organizare a terenului.
                                      857
   27     Aprilie.— Colouelul Şachelarie, comandautul Brigăzii I-a, propune comandantului Diviziei I-a să se dea rachete trupelor dela Ciuperceni şi dela Redută.
                                      858
   Ismail, 27 Aprilie. — Delegatul român din Tulcea raportează că a părăsit oraşul şi a evacuat arhiva.
                                           859
    Brăila, 27 Aprilie. — Proces-verbal, dresat de autorităţile din Brăila, prin care se constată fuga unui caic otoman încărcat cu porumb.
                                           860
    Bucureşti, 27 Aprilie. — Ministerul de Justiţie cere Ministerului de Interne să participe la aplicarea legii pentru suspendarea prescripţiilor şi a termenilor unor acte judecătoreşti.
                                             861
    Bucureşti, 27 Aprilie. — Directorul Ministerului de Iuterne cere şefului staţiei telegrafice Bechet referinţe în legătură cu şoseaua dela Dunăre.
                                             862
   Bacău, 27 Aprilie.—Prefectura judeţului Bacău face cunoscut Ministerului de Interne că învăţătorul Climescu, din Moineşti, a oferit armatei salariul său pe un trimestru.
                                       863
   Calafat, 27 Aprilie. —Maiorul Stoilov, comaudantul avantposturilor, raportează comandantului Diviziei I-a situaţia dispozitivului.
                                    864
   Calafat, 27 Aprilie.—Divizia I-a raportează Corpului I Armată rezultatul tragerilor de artilerie contra Vidinului.
                                    865
   Ciuperceni, [27 Aprilie], — Colonelul Cruţescu cere comandautului Diviziei I-a să-i trimeată trupe pentru întărirea poziţiei ocupate.
                                       866
    Bucureşti, 27 Aprilie. — Comandantul Corpului II Armată cere comandantului Diviziei a IV-a ca Regimentul 5 I<iuie să vină la Bucureşti.
                                   867
   B ude şti, 27 Aprilie.—Colonelul Rosnovanu, comandantul brigăzii de cavalerie din Divizia a IV-a, raportează generalului Mânu situaţia dela Olteniţa.
www.dacoromanica.ro
                                                                 IyXXXVII
                                                86»
    27     Aprilie.—Comandantul Diviziei a V-a ordonă intendentului Nestor să ia prin rechiziţie materialul lemnos cerut de bateriile de artilerie,
                                        869
    [27 Aprilie], — Comandantul Diviziei I-a dă intendentului Diviziei dispoziţii în legătură cu fabricarea pâinii pentru ostaşi.
                                        870
                 [27 Aprilie], — Divizia I-a ordonă Regimentului 4 Linie şi Batalionului 5 Vânători să trimită casierul la Craiova, pentru a primi instrucţiuni dela intendentul Corpului de Armată.
                                        871
    [Craiova], 27 Aprilie. — Comandantul artileriei Corpului I Armată cere Diviziei a Il-a situaţia unităţilor de artilerie divizionară.
                                        872
                 Craiova, 27 Aprilie.—Corpul I Armată trimite Diviziei a Il-a formulare care trebue completate săptămânal de către unităţi, pentru a se putea cunoaşte situaţia muniţiei.
                                        873
    Bucureşti, 27 Aprilie. — Ministerul de Război comunică intendenţei dispoziţia ca ofiţerii cu aprovizionarea să nu fie întrebuinţaţi la front.
                                        874
    Bucureşti, [27 Aprilie], — Lt. colonelul Dumitrescu Maican din Ministerul de Război comunică Diviziei I-a expedierea de obuze incendiare.
                                        875
    Bucureşti, 27 Aprilie. —Ministerul de Externe comunică agentului diplomatic al Rusiei că Ministerul de Finanţe s’a conformat dispoziţiilor stabilite pentru transitul tutunului rusesc în Bulgaria.
                                        876
    Viena, 27 Aprilie. — Bălăceanu, agentul diplomatic la Viena, aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe declaraţia ambasadorului Turciei că Poarta se consideră în război cu România.
                                             877
    Bucureşti, 27 Aprilie. — Ministerul de Externe înştiinţează pe baronul Stuart, agentul diplomatic al Rusiei, despre numirea lui Plagino în calitate de Comisar general pe lângă armata rusă.
                                             878
    Bucureşti, 27 Aprilie. — Colonelul Fălcoianu, directorul Ministerului de Război, anunţă pe colonelul Cerchez la Calafat, că i-a expediat proiectilele cerute şi că va trimite şi galeţi.
www.dacoromanica.ro
IvXXXVXII
                                                        879.
    Pitţşti, 27 Aprilie. — Prefectul de Argeş raportează Ministerului de Interne că In oraş nu este grâu şi cere autorizarea să ţechiziţioneze din judeţ.
                                              88Q
    Craiova, 27 Aprilie.'— Comandantul Corpului I Armată înştiinţează Ministerul de Externe că din trupele din Slatina se va forma un detaşament la Piatra Olt, sub comanda colonelului Cantili.
                                      881
   27 Aprilie. — Brigada I-a din Divizia a IlI-a telegrafiază inginerului de control Brânză, la Slatina, împrejurările în care un tren militar cu r2 vagoane s’a prăbuşit în apă.
                                      882
   Bucureşti, 27 Aprilie. — Ministerul de Război face cunoscut Corpului I Armată alocaţia din zilele când se dau pesmeţi.
                                      888
   Ploieşti, 27 Aprili e.—Prefectul judeţului Prahova întreabă Ministerul de Interne ce măsuri să ia în eventualitatea că va avea să găzduiască pe Marele Duce Nicolae.
                                      881
   Bucureşti, 28 Aprilie. — Agentul diplomatic al Rusiei face cunoscut Ministerului de Externe român sosirea unui convoi cu material de artilerie la Bucureşti şi a unui transport de arme la Iaşi.
                                      885
   Bucureşti, 28 Aprili e.—Prefectul judeţului Ilfov trimite Ministerului de Interne un tablou al mănăstirilor din judeţ, cu numărul respectiv de camere.
                                      886
   Bucureşti, 28 Aprilie. — Agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti raportează contelui Andrassy, Ministrul de Externe, agitaţiile din sânul partidelor politice în scopul proclamării independenţii şi declarării războiului către Turci.
                                      887
   Bucureşti, 28 Aprilie. — Corpul II Armată comunică Diviziei a IV-a că sentinelele în avantposturi nu dau onorul şi nici nu scot garda.
                                      888
   Bucureşti, 28 Aprilie. — Corpul II Armată ordonă Diviziei a IV-a să ia măsuri severe pentru ca trăsurile de rechiziţie să fie cerute dela prefectura poliţiei Capitalei.
                                      889
   [Calafat], 28 Aprilie,—Comandantul Diviziei I-a mulţumeşte pentru salutul trimis de primarul şi cetăţenii din Târgovişte.
www.dacoromanica.ro
LXXXIX
                                       890
   Cetate, 28 April-ie. — Comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a trasează prin Ordin de zi sarcinile fiecărei unităţi pentrq apărarea zonei de observare.
                                       891
   28     Aprilie.— Divizia a Il-a cere Ministerului de Război să trimită în judecată, pe comandantul escadronului de tren, pentru pagube aduse armatei, din neglijenţa lui.
                                       892
   Brăila, 28 Aprilie. — Prefectul judeţului Brăila comunică Ministerului de Interne că bombardamentul canonierelor turceşti n’a cauzat nicio pagubă în oraş.
                                       893
   Giurgiu, 28 Aprilie.—Prefectul judeţului Vlaşca raportează Ministerului de Interne că nu se poate ocupa cu hrana batalionului de miliţieni.
                                       891
   Bucureşti, 28 Aprilie. — Ministerul de Interne cere Ministerului de Război să desărcineze pe prefectul de Teleorman de grija de a se ocupa cu întreţinerea batalionului de miliţieni şi s'o treacă comandantului garnizoanei locale.
                                       895
   [Calafat], 28 A p r i 1 i e. — Colonelul Cerchez, comandantul Diviziei I-a, cere comandantului Brigăzii I-a din Divizia a Il-a să supravegheze trecerea unui vapor turcesc şi să-l atace cu artileria.
                                      896
   [Olteniţa], 28 A p r i 1 i e. — Lt. colonelul Peretz, comandantul detaşamentului dela. Olteniţa, raportează comandantului Corpului II Armată măsurile pe care le-a luat pentru a putea rezista bombardamentului turcesc. .
                                      897
   Piteşti, 28 Aprilie.—Prefectura judeţului Argeş aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne ce posibilităţi are pentru a fabrica pâinea necesară armatei.
                                      898
   Bucureşti, 28 Aprilie.—Prefectura judeţului Ilfov întreabă Ministerul de Interne cum să procedeze cu proprietarii care se opun a li se rechiziţiona grâul.
                                      $99
   Piteşti, 28 Aprilie, — Prefectul judeţului Argeş adifce la cunoştinţa Ministerului de Interne oferta lui Hagi Ianov de a măcina grâu pentru armată.
                                      900
   Bucureşti, 28 Aprilie. — Ministerul de Interne aprobă contractul de măcinat, încheiat de prefectura Argeş cu Hagi Ianov, pentru aprovizionarea armatei.
www.dacoromanica.ro
XC
                                   901
   Buzău, 28 Aprilie.—Poliţaiul oraşului Buzău raportează prefecturii locale că armata rusă a redus preţul la căruţele de transport şi ţăranii nu vor să se mai angajeze.
                                   902
   [Bucureşti], 28 Aprilie. —Comandantul Corpului II Armată cere Diviziei a IlI-a să reducă numărul de ofiţeri activi la comandamente şi să-i înlocuiască cu miliţieni.
    Cetate, 28 Aprilie. — Colonelul Vlădescji, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, cere colonelului Cerchez ca, din punct de vedere administrativ, să fie pus sub comanda Diviziei I-a.
                                        904
    Calafat, [28 Aprilie]. — Colonelul Cerchez, comandantul Diviziei I-a, raportează Generalului Lupu, comandantul Corpului I Armată, că două vapoare turceşti s'au apropiat de malul românesc, la Golenţi.
                                        905
    [Calafat], 28 Aprilie.—Colonelul Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a aduce la cunoştinţa comandantului Diviziei, că a primit trei lăzi cu grenade şi cere să i se spună modul cum trebue să le împartă la unităţi.
                                        906
    Bucureşti, 28 Aprilie. —• Ministerul de Interne răspunde prefectului de Prahova să procure armatei ruse localurile pentru spitale şi cancelarie, în conformitate cu prescripţiile Convenţiei.
                                        907
    Bucureşti, 28 Aprilie.—Ministerul de Interne răspunde prefectului de Buzău să dea localul Episcopiei pentru spitalul armatei ruse, mutând seminarul la o mănăstire.
                                        908
    Petersburg, 28 Aprilie. — Generalul Ghica, agentul diplomatic la Petersburg, comunică Ministerului de Externe amănunte în legătură cu efectuarea împrumutului de cinci milioane.
                                        909
    Bucureşti, 28 Aprilie. — Ministerul de Externe informează agenţii diplomatici din străinătate de procedeele turceşti faţă de vasele româneşti de comerţ.
                                        910
    Craiova, 28 Aprilie. —Generalul Eupu, comandantul Corpului I Armată, informează Ministerul de Război că la Severin soseşte un vapor, pe care Turcii l-au cumpărat dela Pesta.
                                        911
    Bechet, 28 Aprilie. — Dirigintele oficiului Bechet raportează Directorului general al poştelor mişcări de trupe turceşti la Rahova.
www.dacoromanica.ro
XCI
                                          912
    Turn u-S e v e r i n, 28 Aprilie. — Prefectul judeţului Mehedinţi raportează Ministerului de Interne că a rechiziţionat cai dela supuşii austro-ungari care au mori.
                                          913
    Buzău, 28 Aprilie. —Prefectul judeţului Buzău cere Ministerului de Interne instrucţiuni în legătură cu localurile care i se cer de armata rusă pentru serviciul poştal.
                                          914
    Ploieşti, 28 Aprilie. — Prefectul judeţului Prahova cere Ministerului de Interne să aloce fonduri pentru reparaţia podului peste Cricov.
                                          915
    Turn u-M ăgurele, 28 Aprilie. — Prefectul judeţului Teleorman raportează Ministerului de Interne mersul operaţiilor de strămutare a autorităţilor în alte localităţi ale judeţului.
                                          916
    Turnu -Măgurele, 28 Aprilie. — Un număr de cetăţeni din Turnu-Măgurele, strămutaţi la Roşiorii de Vede, ce1!: Primului ministru să se mute capitala judeţului la Roşiori şi nu la Alexandria.
                                         917
    Zimnicea, 28 Aprilie.—Locuitorii din Zimnicea roagă Ministerul de Interne să dispună plecarea şlepurilor din port, pentru ca oraşul să nu fie bombardat din această cauză de Turci.
                                          918
    Turn u-M ăgurele, 28 Aprilie. — Locotenentul Mănciulescu arată Ministerului de Interne dorinţa locuitorilor din Turnu-Măgurele de a se muta capitala judeţului la Roşiorii de Vede.
                                      919
   Bucureşti, 28 Aprilie.—Ministerul de Interne dă instrucţiuni prefectului de Ilfov de felul cum trebue să aplice legea rechiziţiei la proprietarii care se opun.
                                      920
   R â m n i c u-V â 1 c e a, 28 Aprilie. —Prefectul judeţului Vâlcea roagă Ministerul de Interne să dispună transportarea sării la Craiova cu trenul, dela Piatra-Olt, unde o trimite cu care de rechiziţie.
                                      921
   Bârlad, 28 Aprilie. — Prefectul judeţului Tutova aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne donaţia în bani, făcută de consiliul judeţului, pentru armată.
                                      922
   Turnu-Măgurele, 28 Aprilie.—Prefectul judeţului Teleorman raportează Ministerului de Interne că primarul din Zimnicea cere ca populaţia să fie pusă In siguranţă faţă de eventualitatea atacurilor turceşti.
www.dacoromanica.ro
XCII
                                                     928
    Craiova, 28 Aprilie. — Generalul Lupu comuuică colonelului Cerchez, la Calafat, să pregătească locuinţele necesare pentru cartierul Corpului I Armată. '
                                            924
    Moţăţei, 28 Aprilie. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, cere Corpului I Armată lămuriri cu privire la aşezarea trupelor in dispozitivul ce i-a fost fixat.
                                          925
    Zimnicea, 28 Aprilie. — Sublocotenentul Njcolaide, comandantul companiei din Zimnicea, întreabă Ministerul de Război dacă poate lăsa şlepurile din port să plece, acestea fiind somate de Turci să treacă la Şiştov.
                                    926
   Bucureşti, 29 Aprilie.—Procurorul general al Curţii de Apel din Bucureşti informează Ministerul de Justiţie că la Giurgiu a fost semnalat un spion otoman.
                                    927
   Galaţi, [29 Aprilie], — Elena Fulger din Galaţi cere Comitetului doamnelor din Iaşi să-i trimită o listă de subscripţie pentru armată.
                                    928
   T â r g u-J i u, 29 Aprilie.—Prefectura judeţului Gorj răspunde Ministerului de Interne la acuzaţiile neîntemeiate aduse de către delegatul militar, felului cum a procedat comisia de rechiziţionare a cailor.
                                        929
    [Bucureşti, 29 Aprilie], — Decret referitor la stabilirea începerii stării de război şi ocupaţiune pentru unele circumscripţii judecătoreşti.
                                        930
    Bacău, 29 Aprilie. — Prefectul judeţului Bacău raportează Ministerului de Interne situaţia rechiziţionării cailor şi donaţiile făcute.
                                        931
    [Bucureşti], 29’Aprilie.—Corpul II Armată face cunoscut Diviziei a IlI-a că. a dat ordin Regimentului 12 Dorobanţi să pornească la Piatra Olt.
                                        932
    [Bucureşti], 29 Aprilie.—Corpul II Armată aduce la cunoştinţa Diviziei a IV-a că a dat ordin Regimentului 13 Dorobanţi să pornească la Piatra Olt.
                                        933
    Buzău, 29 Aprilie. — Prefectul judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne: înfiinţarea comisiilor prevăzute de legea rechiziţiilor.
www.dacoromanica.ro
XCIII
                                        934
   Calafat,-29 Aprilie.—Comandantul Diviziei I-a ordonă colonelului Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, să distribue unităţilor rachete, care vor fi întrebuinţate numai în caz de trecere a inamicului.
                                        935
    G a 1 a ţ i, 29 A p r i 1 i e. — Căpitanul portului Galaţi raportează Ministerului de Externe situaţia vaselor încărcate de pe Prut şi din port.
                                        936
    Călăraşi, 29 Aprilie, — Prefectura judeţului Ialomiţa face cunoscut Ministerului de Interne mişcările monitoarelor turceşti pe Dunăre,
                                        937
    29    Aprilie. — Brigada I-a din Divizia a IV-a trimite unităţilor componente ordinul Ministerului de Război, referitor la completarea golurilor armatei permanente.
                                        938
    [Bucureşti], 29 A p t i 1 i e.—Cartierul general al Armatei cere Corpurilor de Armată .să ia măsuri ca toţi comandanţii de artilerie să treacă la unităţile lor.
                                        939
    Frăţeşti, 29 Aprilie. — Intendentul Diviziei a IlI-a se adresează prin circulară unităţilor pentru a le înştiinţa de modalitatea aprovizionării cu pâine şi carne.
                                        940
    Olteniţa, [29 Aprilie], — Locotenentul Fotino, comandantul bateriei a IV-a din Regimentul 3 Artilerie, raportează generalului Mânu, comandantul Diviziei a IV-a, cum a decurs duelul de artilerie dintre Olteniţa şi Turtucaia.
                                        941
    Bârlad, 29 Aprilie. — Primăria oraşului Bârlad comunică Ministerului de Interne cantităţile de pâine şi făină pe care le-a dat armatei.
                                        942
    Bucureşti, 29 Aprilie.—Ministerul de Interne trimite prefectului de Vâlcea un registru chitanţier, pentru rechiziţionarea sării necesare armatei.
                                        943
    Bucureşti, 29 Aprilie.—Ministerul de Interne cere Ministerului Lucrărilor Publice să dispună ca staţia Piatra Olt să primească sarea de la Vâlcea, pentru armata dela Craiova.
                                   944
   Călăraşi, 29 Aprilie.—Prefectul judeţului Ialomiţa raportează Ministerului de Externe că patru monitoare turceşti au răpit vase româneşti, încărcate cu lemne, la Gura Ialomiţei, şi le-au dus la Hârşova.
www.dacoromanica.ro
XCIV
                                       945
   Bucureşti, 29 Aprilie. — Cartierul General al Armatei cere comandanţilor de Corpuri să dea ordin pentru menajarea muniţiilor de război în timpul bombardamentelor.
                                       946
   Ciuperceni, [29 Aprilie], — Colonelul Cruţescu raportează Diviziei I-a măsurile pe care le-a luat în cadrul unităţii, când a început bombardamentul turcesc la Calafat.
                                       947
   D e s s a, 29 A p r i 1 i e. — Colonelul Cernovodeanu, comandantul brigăzii de cavalerie, raportează comandantului Diviziei situaţia liniei de observaţie care s’a încredinţat şi cere a i se întări efectivul cu noi unităţi.
                                       948
   Cetate, 29 Aprilie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, rezultatul recunoaşterii poziţiilor ocupate, făcută pe linia Dunării.
                                       949
   Cetate. 29 Aprilie.—Colonelul Dumitrescu, comandantul Regimentului 1 Călăraşi, raportează colonelului Cerchez situaţia de pe linia avantposturilor dela Maglavit la Cetatea.
                                       950
   Dessa, 29 Aprilie.— Comandantul Regimentului 2 Călăraşi raportează colonelului Cerchez situaţia din sectorul supraveghiat de avantposturile unităţii.
                                      1 951
   Ciuperceni, 29 Aprilie. — Colonelul Cruţescu raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, mişcările d" trupe din tabăra dela Vidin şi măsurile pe care le-a luat Î11 sectorul său.
                                       952
   Golenţi, 29 Aprilie. — Comandantul avantposturilor, căpitanul Vanghele, raportează mişcările de trupe în tabăra inamică.
                                       953
   [Ciuperceni, 29 Aprilie], — Colonelul Cruţescu raportează comandantului Diviziei I-a înuămolirea unui vapor pe linia avantposturilor şi punerea lui sub paza trupelor ce comandă.
                                       954
   Târgovişte, 29 Aprilie. — Prefectul judeţului Dâmboviţa raportează Ministerului de Interne mersul activităţii comisiei de rechiziţie.
                                       955
   Alexandria, 29 Aprilie. — Cetăţeni din Alexandria cer Ministerului de Interne să aprobe mutarea capitalei dela Turnu-Măgurele în oraşul lor.
www.dacoromanica.ro
                                                      xcv
                                       956
   [Bucureşti], 29 Aprilie. — Ministerul de Interne ccmunică prefectului de Buzău să dea armatei ruse tot ce are nevoie după prevederile Convenţiei.
                                       957
   Budeşti, 29 Aprilie. —Colonelul Rosnovanu, comandantul Brigăzii de cavalerie, comunică generalului Mânu trecerea unui colonel rus care merge la Olteniţa cu misiune specială.
                                       958
   Turn u-S everin, 29 Aprilie. — Căpitanul portului Severin raportează Ministerului de Externe că vapoarele austriace se retrag în porturile ungureşti.
                                       959
   Bucureşti, 29 Aprilie. — Ministerul de Externe face cunoscut agentului diplomatic al Austro-Ungariei netemeinicia unor acuzaţii aduse guvernului român, în legătură cu siguranţa vaselor supuşilor austriaci.
                                           960
    Turn u-S everin, 29 Aprilie. — Prefectul judeţului Mehedinţi întreabă Ministerul de Interne dacă trebue să dea curs cercetărilor de aprovizionare venite direct dela comandanţii militari.
                                     961
   Crai o va, 29 Aprilie.—Prefectul judeţului Dolj raportează Primului ministru situaţia rechiziţiilor de vite şi cereale pentru nevoile armatei.
                                     962
   Turnu - Măgurele, 29 Aprilie. — Prefectul judeţului Teleorman raportează Ministerului de Externe situaţia gravă, creată prin ultimatum-ul dat de Turci de a lua toate şlepurile din port în timp de 36 de ore şi cere să se trimită ajutor militar.
                                     963
   Paris, 29 Aprilie. — Callimaki-Catargi, agentul diplomatic la Paris, întreabă pe Kogălniceanu dacă este adevărat că şi-a prezentat demisia şi dacă există un conflict cu comandamentul suprem al armatei ruse.
                                     961
   Cetate, 29 Aprilie.—Comandantul Diviziei a Il-a ordonă colonelului Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, să plece cu Regimentul 7 Dorobanţi şi bateria 5 de artilerie la Moţăţei, unde vine şi escadronul de cavalerie.
                                     965
   Calafat, 29 Aprilie.—Comandantul Corpului I Armată dă ordin Diviziei a Il-a să pună sub ordinele colonelului Vlădescu două escadroane de cavalerie.
www.dacoromanica.ro
XCVI
                                             966
   Bucureşti, 29 Aprilie.—'Ministerul de Război comunică generalului Lupu şi colonelului Cerchez scufundarea celui mai mare monitor turcesc de pe Dunăre de către armata rusă.
                                         967
    [B ă i 1 e ş t i], 29 A p r i 1 i e. — Comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia a Il-a transmite Regimentului 4 Călăraşi ordinul de a trimite un escadron la Rast, la dispoziţia colonelului Arion.
                                        968
    [B ă i 1 e ş t i], 29 Aprilie. — Colonelul Holbau, comandantul Brigăzii a. Il-a din Divizia a Il-a, ordonă Regimentului 6 Infanterie să trimită un batalion la Rast, la dispoziţia colonelului Arion.
                                            969
    Iaşi, 29 Aprilie. — Prefectul judeţului Iaşi aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne mutarea administraţiei gării in gara Unghenii ruseşti şi întreabă ce măsuri să ia pentru vizarea paşapoartelor, la Unghenii româneşti, unde trenul nu se opreşte.
                                     970
    B ă i 1 e ş ti, 29 Aprilie. — Comandantul Brigăzii a Il-a aduce la cunoştinţa comandantului Diviziei a Il-a că trupele nu au pâine pe ziua de 30 Aprilie.
                                     971
    CraioVa, 29 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj comunică Diviziei a Il-a dispoziţiile luate pentru a-i satisface cererile de aprovizionare.
                                     972
    Olteniţa, 29 Aprilie.—Comandantul militar dela Olteniţa râportează Ministerului de Externe începerea bombardamentului de ambele părţi şi întreabă ce să facă cu arhiva cancelariilor.
                                      978
    Berlin, 29 Aprilie. — Agentul diplomatic din Berlin aducă la cunoştinţa Ministerului de Externe rezultatul conversaţiei cu Biilow, referitor la situaţia Românieii
                                      974
    [Bucureşti], 29 Aprilie. — Ministerul de Externe răspunde prefectului de Teleorman referitor la protecţia vaselor din port, că măsurile practice le pot lua Miniştrii de Interne şi de Război.
                                   975
   Giurgiu, 29 Aprilie.—Prefectul judeţului Vlaşca raportează Miniştrilor de Interne şi de Răsboi că maiorul Mânu, comandantul miliţienilor, deţine cu forţa în cazarmă pe funcţionarii prefecturii şi alte categorii de cetăţeni,
www.dacoromanica.ro
                                                    xcvn
                                         976
    [Bucureşti], 29 A p r i 1 i e. — Ministerul de Externe răspunde consulului general al Greciei la Bucureşti că rechiziţionarea de boi dela supuşii greci, care sunt proprietari, s'a făcut conform legii.
                                         977
    Bucureşti, 29 Aprilie. — Ministerul de Externe aduce la cunoştinţa agentului României la Viena, procedeele consulului austriac, Zwiedeneck, care nemulţumeşte guvernul cu pretenţiile sale.
                                         978
    Budeşti, 29 Aprilie. — Colonelul Rosnovanu, comandantul Brigăzii de cavalerie, raportează comandantului Diviziei a IV-a plecarea unor trupe din Budeşti.
                                         979
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Agentul politic al Austro-Ungariei la Bucureşti face cunoscut lui Kogălniceanu Ministrul de Externe, arestarea la Giurgiu a unui călător austriac bănuit pe nedrept a fi spion şi cere punerea lui imediat în libertate.
                                         980
    Cetate, 30 Aprilie. — Eocotenent-colonelul Grădişteanu, comandantul Regimentului 4 Călăraşi, cere colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, să-i trimeată, pentru serviciul vedetelor, « secretul » pe fiecare seară.
                                         981
    Cetate, 30 Aprilie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, trimite maiorului Ene, comandantul Regimentului 6 Dorobanţi, un număr de rachete, indicându-i modul de folosire.
                                 982
   Cetate, 30 Aprilie.—Maiorul Comăneanu, comandantul avantposturilor dela Cetatea-Hunia, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, modul cum şi-a dispus batalionul în serviciul de avantposturi.
                                 983
   [Custureni, 30 Aprilie], — Certificat eliberat de primăria comunei Custureni-Ilfov, bateriei a IlI-a din Regimentul 3 Artilerie, prin care se constată purtarea bună pe care aceasta a avut-o cât a stat în comună.
                                             984
                   Bucureşti, 30 Aprilie. — Ministerul de Interne arată Ministerului de Război că delegaţii săi, în comisiile de rechiziţie, au impus un punct de vedere păgubitor Statului.
                                             986
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne să comunice primăriei comunei Bucureşti repartiţia cailor care trebue rechiziţionaţi în Capitală şi judeţul Ilfov.
VII
www.dacoromanica.ro
XCVIII
                                      986
   Moţăţei, 30 Aprilie. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, arată comandantului Brigăzii I-a Încurcăturile care s’au ivit în deplasările unităţilor, din cauza neexactei Îndepliniri a ordinelor primite.
                                      987
   T â r g u-J i u, 30 Aprilie.—Prefectura judeţului Gorj aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne modul cum se aplică legea rechiziţiilor şi face unele propuneri pentru accelerarea executării ordinelor.
                                     988
   Cetate, 30 Aprilie. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, activitatea observată fn tabăra turcă din faţa sectorului pe care îl are în supraveghere.
                                     989
   [Calafat], 30 Aprilie.—Colonelul Cerchez ordonă colonelului Popescu, comandantul artileriei divizionare, să dispună mutarea unei baterii şi să tragă la intervale de un sfert de oră câte un obuz.
                                     990
   30 Aprilie, — Intendenţa Diviziei I-a cere comandantului Diviziei să ordone Corpurilor a trimite ofiţeri de administraţie pentru înfiinţarea depozitelor de aprovizionare.
                                     991
   Bâileşti, 30 Aprilie. — Brigada a Il-a din Divizia a Il-a face cunoscut Regimentului 6 şi 7 Infanterie şi Bateriei a 5-a de Artilerie să institue în cantonament serviciul in campanie.
                                     992
   Calafat, 30 Aprilie. —Comandantul Corpului I Armată, generalul Lupu, face cunoscut colonelului Cerchez sectorul de pază încredinţat Diviziei I-a.
                                     998
   Cetate, 30 Aprilie.—Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, informează pe colonelul Cerchez despre trecerea unui monitor turcesc şi efectul tragerii de artilerie asupra lui.
                                     994
   Ciuperceni, 30 Aprilie.—Colonelul Cruţescu raportează colonelului Cerchez situaţia din sectorul său şi cere să ia măsuri în privinţa hranei personalului de pe vaporul Ada. Pâinea care se trimite soldaţilor este mucedă.
                                     995
   Giurgiu, [30 Aprilie]. — Prefectura judeţului Vlaşca cere comandantului Diviziei a IlI-a să dispună a nu mai reţine carele din comune pentru interesele unităţilor, ele fiind necesare la transportul de cereale.
www.dacoromanica.ro
XCIX
                                           996
    [Aprilie], — înştiinţare dată de guvernul imperial al Rusiei navigatorilor care ar voi să intre cu corăbiile lor în porturile ruse din Marea Neagră.
                                           997
    Târg u-J iu, 30 Aprilie. — Prefectura judeţului Gorj raportează Ministerului de Interne că plângerea marelui proprietar Pleniceanu contra comisiei de rechiziţie este nefundată.
                                           998
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne să ia măsuri ca prefectul de Argeş să expedieze regulat, în fiecare zi, treizeci de mii de pâini la Craiova, pentru armată.
                                           999
    [Călăraşi], 30 Aprilie. — Prefectura judeţului Ialomiţa raportează Ministerului de Interne că Turcii au dat foc la fânul locuitorilor din comuna Găiţa.
                                          1000
    [Bă i Le ş t i], 30 Aprilie — Comandantul Brigăzii a Il-a cere comandantului Diviziei a Il-a să dea ordin pentru aprovizionarea unităţilor de sub comanda sa cu pâine şi carne.
                                          1001
    Turn u-S everin, 30 Aprilie. —■ Căpitanul portului Ssverin raportează Ministerului de Externe amănunte în legătură cu vaporul Ada.
                                          1002
    30 Aprilie. —• Comandantul Regimentului 8 Infanterie raportează Diviziei a Il-a la Frăţeşti, numărul de oameni de care mai are nevoie pentru completarea efectivului.
                                          1003
    Viena, 30 Aprilie. — Bălăceanu, agentul diplomatic la Viena, desminte către Ministerul de Externe afirmaţia ziarului Românul, cu privire la * sfatul» dat de Austro-Ungaria.
                                          1004
    Slatina, 30 Aprilie. — Prefectul judeţului Olt face cunoscut Ministerului de Interne constituirea comisiei şi încetarea operaţiilor de rechiziţionare în cuprinsul judeţului.
                                          1005
    Iaşi, 30 Aprilie. — Prefectul judeţului Iaşi raportează Ministerului de Interne constituirea comisiei de repartiţie şi rechiziţionări şi criteriul adoptat pentrn completarea numărului de cai cerut judeţului.
                                          1006
    Călăraşi, 30 Aprilie. — Cetăţenii oraşului Călăraşi roagă pe Primul ministru să trimeată armată pentru paza oraşului.
VII*
www.dacoromanica.ro
c
                                                  1007
    Chişinău, 30 Aprilie. — Comisarul general pe lângă armata rusă, Plagino, comunică Ministerului de Externe data plecării Marelui Duce spre Ploieşti şi cere a i se pregăti cantonamentul.
                                      1008
   Chişinău, 30 Aprilie. — Comisarul general pe lângă armata rusă, Plagino, comunică detalii în privinţa măsurilor de luat pentru cartiruirea Marelui Duce la Ploieşti.
                                      1009
   Turnu-Severin, 30 Aprilie. — Căpitanul portului Severin raportează Ministerului de Externe trecerea vaporului austriac Clotilda.
                                      1010
   [Calafat, 3oAprili e],—Generalul Lupu, comandantul Corpului I, telegrafiază colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, la Moţăţei, dispoziţii în legătură cu mişcarea trupelor Diviziei.
                                      1011
   [Moţăţei, 30 Aprilie], —Comandantul Diviziei a Il-a ordonă colonelului Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, la Băileşti, să trimită un escadron la Rast.
                                       1012
   [M oţăţei, 30 Aprilie], — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, raportează Corpului II Armată punerea în aplicare a ordinului de deplasare a trupelor ce comandă.
                                       1013
   Craiova, 30 Aprilie. — Prefectura judeţului Dolj aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne că arendaşul moşiei Statului Bechet oferă o cantitate de porumb în contul datoriei şi cere dispoziţii de cum să procedeze.
                                       1014
   Craiova, 30 Aprilie.—Prefectul judeţului Dolj raportează Ministerului de Interne că nu poate transporta materialul militar adus cu trenul numai cu forţele de care dispune şi cere ajutorul judeţelor limitrofe.
                                       1015
   Huşi, 30 Aprilie. — Prefectura judeţului Pâlciu raportează Ministerului de Interne că n'a primit încă ordin pentru rechiziţionarea-de cereale.
                                       1016
   Craiţjva, 30 Aprilie. — Intendentul armatei, Gheorghiu, comunică Diviziei a Il-a mersul aprovizionărilor şi cere ca intendentul Diviziei să formeze depozitele reglementare.
                                       1017
   Râmnic u-S ărat, 30 Aprilie. — Prefectura judeţului Râmnicu-Sărat raportează Ministerului de Interne trecerea de trupe ruseşti.
www.dacoromanica.ro
                                                                                   CI
                                                 1018
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Preşedintele Consiliului înştiinţează pe prefectul de Prahova că Marele Duce va veni la Ploieşti cu Statul său Major şi-i cere să ia măsuri de găzduire.
                                         1019
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Primul ministru telegrafiază prefectului de Romanaţi să rechiziţioneze vite şi berbeci pentru armată.
                                         1020
    Bucureşti, 30 Aprilie.—Primul ministru cere prefecţilor de Vâlcea, Olt şi Argeş să rechiziţioneze vite şi berbeci pentru armată şi să le trimită la Craiova.
                                         1021
    Craiova, 30 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj trimite Corpului I Armată telegrama Ministerului de Pinanţe, referitoare la intrarea refugiaţilor din Turcia.
                                         1022
                  Craiova, 30 Aprilie. — Prefectul judeţului Dolj raportează Ministerelor de Interne şi Externe că Turcii başibuzuci au pus foc la fânul locuitorilor din mai multe comune.
                                         1023
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Primul ministru trimite ordin circular prefecţilor « de peste Milcov » (Moldova) ca să rechiziţioneze vite pentru armată şi să le trimită cu calea fe rată.
                                             1024
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Ministerul de Interne întreabă pe directorul general al poştelor dacă telegrafiştii ruşi veniţi la Huşi au fost angajaţi sau nu de Statul român.
                                             1025
    Bucureşti, 30 Aprilie. — Ministerul de Interne face cunoscut prefecturii Argeş că va primi grâu din judeţele Olt şi Vlaşca, pentru pâinea necesară armatei.
                                             1026
    Craiova, 30 Aprilie. — Prefectura judeţului Dolj transmite Ministerului de Externe rugămintea de a interveni ca să se trimită de către autorităţile ruseşti marinari pentru vaporul Clotilda.
                                             1027
    Calafat, sfârşitul lui Aprilie. — Divizia I-a cere colonelului Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, să ia măsuri ca să trimită fân la Calafat, din depozitul de la Băileşti.
                                             1028
    [Calafat, sfârşitul lui Aprilie]. — Comandantul Diviziei I-a recomandă Intendenţei modul de a proceda cu distribuirea pâinii şi pesmeţilor la trupe.
www.dacoromanica.ro
Cil
                                                 1029
    Sfârşitul lui A p r i 1 i e Generalul Mânu, comandantul Diviziei a IV-a, ordonă colonelului Rosnovanu, comandantul brigăzii de cavalerie, la Budeşti, să trimită noi întăriri detaşamentului de la Olteniţa.
                                      1030
    [Bucureşti, sfârşitul lui Aprilie], — Şeful Statului Major al Armatei face cunoscut comandanţilor de mari unităţi împuternicirea pe care o are de a semna toate ordinele referitoare la comandamentul armatei.
                                      1031
    [Bucureşti, sfârşitul lui Aprilie]. — Ordin de zi dat de Cartierul General al Aimatei, referitor la medul de transmitere a rapoartelor de către comandanţii de unităţi.
                                      1032
    Turn u-S everin, Aprilie. — Căpitanul portului Severin raportează Ministerului de Externe amănunte în legătură cu vaporul Ada.
                                      1033
    Jilava, [sfârşitul lui] Aprilie.—Comandantul Diviziei a IlI-a, colonelul Anghelescu, face cunoscut Brigăzii I-a noua poziţie pe care urmează să o ocupe şi misiunea pe care trebue să o ducă la îndeplinire.
                                      1034
    Bucureşti, i Mai. — Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică agenţilor diplomatici în străinătate atitudinea duşmănoasă a Imperiului otoman, care se consideră în stare de război cu România.
                                      1035
    Cetate, i Mai. — Sublocotenentul Bernfeld, din Batalionul i Vânători, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, rezultatul recunoaşteiii pe care a făcut-o pe malul turcesc al Dunării.
                                      1036
    Cetate, i Mai.—Comandantul bateriei a 3-a din Regimentul 1 Artilerie raportează brigăzii a Il-a din Divizia a Il-a urmărirea unui vapor inamic.
                                      1037
    Fântân a-B anului, r Mai. — Maiorul Ignat, comandantul avantposturilor, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, mişcări de trupe, şi focuri de tabără pe malul drept al Dunării.
                                      1038
    Fălticeni, 1 Mai.—Doctorul Diaconovici trimite Primului ministru o sumă de bani^pentru nevoile armatei.
www.dacoromanica.ro
                                                                 CUI
                                                 1089
    Cetate, i Mai. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, ui mărirea unui vapor inamic de către unităţile româneşti de supraveghere.
                                         1040
                  Cetate, i Mai. — Colonelul Vlădescu raportează din nou colonelului Cerchez modificările ce trebue făcute în dispozitivul avantposturilor pentru a se evita complet surprize.
                                         1041
    i Mai. — Căpitanul Condeescu raportează colonelului Budişteanu, comandantul Regimentului 6 Linie, prinderea unui spion pe care i-1 trimite.
                                         1042
    [Calafat], i Mai. — Generalul Lupu, comandantul Corpului I, comunică Diviziei a Il-a distanţa la care medicii şi ambulanţele urmează trupele pe câmpul de luptă.
                                         1043
    Moţăţei, i Mai. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, ordonă Lt. colonelului Grădişteanu, comandantul Regimentului 4 Călăraşi, la Cetate, să treacă împreună cu cele două escadroane sub ordinele colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a.
                                         1044
    Cetate, 1 Mai. — Lt. colonelul Grădişteanu, comandantul Regimentului 4 Călăraşi, raportează colonelului Creţeanu, comandantul brigăzii de cavalerie din Divizia a Il-a, dispersarea trupelor sale.
                                         1045
    [Băile şti], 1 Mai.—Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia a I-I-a, transmite colonelului Budişteanu, comandantul Regimentului 6 Linie, un ordin al Diviziei, referitor la libertatea de aranjare a trupelor.
                                         1046
                  Olteniţa, 1 Mai. — Căpitanul Lupaşcu, comandantul Brigăzii a IlI-a, raportează colonelului Herkt, comandantul Regimentului 3 Artilerie, deplasarea unităţii la Olteniţa
                                         1047
    Dessa, 1 Mai. — Colonelul Cernovodeanu, comandantul brigăzii de cavalerie, cere Diviziei I-a schimbarea unui escadron din avantposturi cu un pluton din altă unitate.
                                         1048
    C r a i o v a, r Mai. — Prefectul judeţului Dolj propune colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, să ia măsuri de măcinarea cerealelor şi facerea pâinii în localităţile din jurul Calafatului.
                                         1049
                 Bucureşti, 1 Mai. — Colonelul Slăniceanu, şeful Statului Major, comunică Diviziei a IlI-a, la Giurgiu, să nu facă pregătiri noi, urmând a se strămuta peste câteva zile.
www.dacoromanica.ro
ClV
                                            1050
    Ploieşti, i Mai.—Hristodor Constantinescu, din Ploieşti, se plânge Ministerului de Interne că prefectul judeţului Prahova i-a rechiziţionat casa pentru nevoile armatei.
                                            1051
    Brăila, iMai. — Prefectura judeţului Brăila aduce la cunoştinţa Primului ministru că a luat prin rechiziţie, dela arendaşul moşiei Statului, opt cai pentru armată.
                                            1052
    Bucureşti, i Mai. — Ministerul de Interne telegrafiază prefectului de Vâlcea să se înţeleagă cu comandantul armatei din Craiova pentru fânul ce i s'a cerut.
                                            1053
    Bucureşti, l Mai. — Ministerul de Interne răspunde prefectului de Mehedinţi ca să trimită la Calafat fânul cerut de generalul Dupu.
                                            1054
    Caracal, i [M a i],— Căpitanul Vasiliu, din Batalionul de Geniu, raportează colonelului Slăniceanu, şeful Statului Major, că nu poate termina podul dela Comani din lipsă de material de bună calitate.
                                      1055
   Budeşti, i Mai. — Colonelul Roznovanu, comandantul brigăzii de cavalerie, întreabă pe generalul Mânu, comandantul Diviziei a IV-a, ce atitudine trebue să aibă trupele româneşti faţă de armata rusă.
                                      1056
   Bucureşti, i Mai. — Colonelul Slăniceanu, şeful Statului Major, comunică generalului Mânu atitudinea pe care trupele româneşti trebue s 'o aibă faţă de armata rusă.
                                      1057
   Craiova, i Mai. — Intendantul Ghiurghiu comunică Diviziei a Il-a posibilitatea înfiinţării depozitelor de aprovizionare,
                                      1058
   Bucureşti, i Mai. — Corpul II Armată cere Diviziei a IlI-a să-i comunice telegrafic ordinea de marş spre Slatina, pentru a o putea aproviziona cu pâine.
                                      1059
   Turnu-Severin, i Mai.— Dirigintele oficiului telegrafic din Severin transmite colonelului Cerchez dorinţa comandantului trupelor sârbeşti din Negotin de a avea zilnic convorbiri telegrafice asupra situaţiei trupelor turceşti dela Vidin.
                                      1060
   Băileşti, i Mai. — Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, cere colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, să-i trimită două escadroane de cavalerie precum Şi alimente pentru unităţi.
www.dacoromanica.ro
CV
                                                 1061
    Viena, i Mai. — Circulara contelui Andrassy, Ministrul de Externe, către ambasadorii austriaci din Londra, Paris, Berlin şi Roma, prin care le arată punctul său de vedere în legătură cu dorinţa României de a se declara independentă.
                                        1062
    [Bucureşti, 2 Mai], — Ministerul de Interne cere Ministerului Lucrărilor Publice să se pună la dispoziţia prefecţilor vagoane de cale ferată, pentru a transporta cele necesare armatei.
                                        1063
    Bucureşti, 2 Mai. — Agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti recomandă Ministerului de Externe român oferta Camerei de Comerţ din Pilsen, în legătură cu furniturile pentru armată.
                                        1064
    Roman, 2 Mai. — Prefectul judeţului Roman aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne rezultatul operaţiei de rechiziţionare a cailor.
                                        1066
    [Bucureşti, 2 Mai]. — Ministerul de Externe propune, în raport către Domn, numirea de comisari pe lângă comandamentele armatei ruse.
                                        1066
    2 Mai. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, comunică, prin ordin, circular, sporirea raţiei de furaj de către Minister.
                                        1067
    Băileşti, 2 Mai. — Comandantul Bateriei a 5-a din Regimentul 1 Artilerie face cunoscut colonelului Holban, comandantul Brigăzii, lipsa de veterinar şi medicamente.
                                        1068
    [Giurgiu], 2 Mai.—Colonelul Formac, comandantul brigăzii de cavalerie, aduce la cunoştinţa colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, mişcări de trupe turceşti între Smârdan şi Malul Roşu.
                                        1069
    Roşiori, 2 Mai. — Locuitorul Dobriceanu, din Roşiori, telegrafiază Primului ministru contribuţia voluntară a concetăţenilor săi pentru armată.
                                        1070
    Moţăţei, 2 Mai. — Colonelul Logadi aduce la cunoştinţa brigăzilor Diviziei a Il-a că a înfiinţat un serviciu de corespondenţă, deservit de călăraşi, pe liniile Băileşti, Negoi şi Bistreţu.
                                        1071
    Calafat, 2 Mai. — Generalul Lupu, comandantul Corpului I Armată, cere Diviziei a Il-a să dispună ca pe viitor Marele Cartier să fie imediat înştiinţat de orice încercare de trecere din partea Turcilor, în sectorul ce comandă.
www.dacoromanica.ro
CVI
                                              1072
    [M o ţ ă ţ e i, 2 Mai], — Colonelul Dogadi, comandantul Diviziei a Il-a. cere escadro-mului de călăraşi Dâmboviţa, să dea treizeci de soldaţi şi doi sergenţi pentru serviciul poştal între Divizie şi brigăzi.
                                             1073
    Băileşti,2 Mai. — Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, raportează •colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, că a înfiinţat un serviciu de siguranţă în partea de răsărit a satului Băileşti.
                                     1074
   [Băileşti], 2 Mai. — Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, aduce la ■cunoştinţa colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, lipsurile în organizarea şi aprovizionarea brigăzii.
                                          1075
    Calafat, [2 Mai], — Divizia I-a dă instrucţiuni colonelului Cruţescu, comandantul ^Regimentului I Infanterie, de felul cum trebue să procedeze când are de atacat vase inamice.
                                          1076
    Calafat, 2 Mai. — Colonelul Cerchez, comandantul Diviziei I-a, dă colonelului •Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de Cavalerie, indicaţii de felul cum trebue să organizeze apărarea sectorului ce i s 'a încredinţat.
                                          1077
    [M o ţ ă ţ e i, 2 Mai], — Colonelul Dogadi, comandantul Diviziei a Il-a, trimite ordinul ■circular Nr. 200 comandanţilor de brigăzi şi detaşamente, privitor la întocmirea unei situaţii a armelor şi muniţiilor.
                                      1078
    [M o ţ ă ţ e i], 2 Mai. — Colonelul Dogadi, comandantul Diviziei a Il-a, face cunoscut ■colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, instituirea serviciului de corespondenţă prin Călăraşi.
                                      1079
    Calafat, 2 Mai.'—Comandantul Corpului I Armată dă instrucţiuni colonelului Xogadi, comandantul Diviziei a Il-a, în legătură cu aprovizionarea trupelor.
                                      1080
    [Bucureşti], 2 Mai. —Corpul II Armată cere Diviziei a IlI-a un tablou de numărul cartuşelor şi raniţelor fiecărui regiment.
                                      1081
    [M o ţ ă ţ e i], 2 Mai. — Divizia a Il-a raportează Corpului I Armată, la Calafat, situaţia Diviziei, în ofiţeri, trupă şi cai.
www.dacoromanica.ro
                                                         cvn
                                                   1082
    Bucureşti, 2 Mai. — Generalul Radovici, comandantul Corpului II Armată, dă instrucţiuni comandantului garnizoanei Olteniţa de felul cum trebue să organizeze apărarea ■oraşului, în faţa unei eventuale debarcări a Turcilor.
                                          1083
    [C r a i o v a], 2 Mai. — Prefectura judeţului Dolj aduce la cunoştinţa comandantului Diviziei a Il-a raportul unui primar, care arată cum se iau locuitorilor carele cu sila de că-■tre reprezentanţii armatei, iar oamenii sunt bătuţi.
                                          1084
    Călăraşi, 2 Mai. — Prefectul judeţului Ialomiţa face cunoscut Ministerului de Justiţie incendierea de către Turci a două pichete pe Dunăre.
                                          1085
    Focşani, 2 Mai. — Prefectura judeţului Putna trimite Ministerului de Interne o listă de unităţile ruseşti care au trecut până la 30 Aprilie.
                                          1086
    Focşani, 2 Mai. — Prefectura judeţului Putna întreabă Ministerul de Interne dacă personalul sanitar al spitalelor ruse poate beneficia de cartiruire cu sau fără chirie.
                                          1087
    Bucureşti, 2 Mai. —Ministerul de Interne ordonă prefecturilor judeţelor Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi să rechiziţioneze fân şi să-l trimită de urgenţă la Craiova.
                                          1088
                   Craiova, 2 Mai.—Prefectul judeţului Dolj cere Ministerului de Interne să arate din ce fonduri se pot cumpăra învelişuri la căruţele care transportă pâinea pentru armată.
                                          1089
    Bucureşti, 2 Mai, — Ministerul de Interne comunică prefectului de Argeş să caute local pentru spitalul armatei ruse care urmează a se înfiinţa.
                                          1090
    Calafat, 2 Mai. — Corpul I Armată face cunoscut colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, mărirea raţiei de furaj pentru cai, care se pune în aplicare dela 4 Mai.
                                          1091
    Salcia, 2 Mai, — Lt, colonelul Grădişteanu, comandantul Regimentului 4 Călăraşi, raportează colonelului Vlădescu, comandantul ^Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, că la Florentin Turcii lucrează mascat la facerea unui pod şi cere să i se întărească sectorul.
                                          1092
    Craiova, 2 Mai. — Generalul Haralambie telegrafiază Primului ministru că a cerut judeţelor vecine cu Doljul să trimită care la Craiova şi-l roagă să-i aprobe măsuri pentru a nu compromite operaţiunile armatei.
www.dacoromanica.ro
CVIII
                                                 1093
    Bucureşti, 2 Mai. — Prefectul judeţului Ilfov cere Ministrului de Interne să intervină ca, în privinţa carelor de rechiziţie, comandanţii militari să se înţeleagă cu primarii respectivi şi să plătească transportul la plecarea din comună.
                                         1091
    Craiova, 2 Mai. — Primăria oraşului Craiova întreabă dacă în conformitate cu legea rechiziţiilor poate da autorităţilor militare trăsuri de rechiziţie pentru ofiţeri.
                                         1095
    Slatina, 2 Mai. — Prefectul judeţului Olt aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne propunerea de a se măcina la Coteana grâu pentru armată.
                                         1096
    Băileşti, 2 Mai. — Colonelul Creţeanu, comandantul brigăzii de cavalerie, raportează Diviziei a Il-a că lanţul de avantposturi este stabilit până la Rast şi cere să fie anunţată Divizia I-a.
                                         1097
    Băileşti, 2 Mai. — Colonelul Creţeanu, comandantul brigăzii de cavalerie, întreabă pe colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, dacă a dat ordin maiorului Samurcaş să se oprească la Jighiera.
                                         1098
    Olteniţa, 3 Mai. —Locotenentul Fotino, comandantul bateriei a 4-a din Regimentul 3 Artilerie, raportează maiorului Fălcoianu că a fost atacat de un pluton de Turci de pe malul opus.
                                         1099
    [Bucureşti], 3 Mai. — Corpul II Armată anunţă Divizia a IV-a că dela 4 Mai se va stabili la Frăţeşti.
                                         1100
    [Buzău], 3 Mai. — Prefectul judeţului Buzău aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne conflictul cu episcopul.
                                         1101
    Negoi u, 3 Mai. — Doctorul Corvin, medicul Brigăzii a Il-a din Divizia I-a, aduce la cunoştinţa comandantului Brigăzii proasta calitate a pâinii.
                                         1102
    Bucureşti, 3 Mai. — Prefectura poliţiei Capitalei roagă Ministerul de Interne să reglementeze situaţia supuşilor otomani cărora le-au expirat paşapoartele.
                                         1108
    Bolgrad, 3 Mai. — Prefectura judeţului Bolgrad raportează Ministerului de Interne răpirea hergheliei de cai din comuna Satu-Nou de către Turci, în urma bombardării mănăstirii Terapont.
www.dacoromanica.ro
                                                                     CIX
                                         1104
    Bucureşti, 3 -Mai. — Cartierul General al Armatei dă Ordinul de zi Nr. 14 către toate unităţile de artilerie, referitor la regulele care trebue observate când se trage asupra inamicului.
                                         1105
    [M o ţ ă ţ e i], 3 Mai. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, comunică Diviziei I-a, la Calafat, dispoziţiile luate în legătură cu serviciul de avantposturi.
                                         1106
    [Bucureşti], 3 Mai .— Generalul Radovici, comandantul Corpului II Armată, atrage atenţia Generalului Mânu, comandantul Diviziei a IV-a, asupra încercărilor pe care le fac Turcii de a debarca la Bechet.
                                         1107
    Bucureşti, 3 Mai. — Ministerul de Război face cunoscut Cartierului General al Armatei că pentru podul dela Comani, pe Olt, s'a aprobat suma de două mii de lei.
                                         1108
    [B u c u r e ş t i], 3 Mai. — Comandantul Corpului II Armată întreabă Ministerul de Război dacă regimentele de artilerie vor trebui să cumpere numărul de şei, care le lipsesc până la efectivul cerut.
                                         1109
    [Calafat], 3 Mai. — Colonelul Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, aduce la cunoştinţa şefului de Stat Major al Diviziei I-a modul cum a organizat recunoaşterea pe care urmează s’o facă pe Dunăre.
                                         1110
    Bucureşti, 3 Ma i. — Ministerul de Război cere generalului Radovici, comandantul Corpului II Armată, să dispună trimiterea de situaţii referitoare la aprovizionări, intendenţei Marelui Cartier.
                                         1111
                  Calafat, 3 Mai. — Colonelul Cruţescu, comandantul Regimentului x Infanterie, raportează Diviziei I-a numărul cartuşelor trase într'un vapor inamic şi cere înlocuirea lor.
                                         1112
    [Calafat], 3 Mai.—Corpul I Armată trimite către divizii şi brigăzi ordinul Nr. 1371, în legătură cu numărul de corturi individuale,
                                         1113
    [Calafat], 3 M a i. — Corpul I Armată cere diviziilor şi brigăzilor să comunice Ministerului de Război numărul de raniţe pe care-1 au precum şi cel necesar.
                                         1114
    Craiova, 3 Mai. — Proprietarul N. Costopulo reclamă Ministerului de Interne că la Craiova comisia de aprovizionare voeşte a-i lua cerealele fără concurenţă.
www.dacoromanica.ro
cx
                                       1115
   [Bucureşti], 3 Mai. — Comandantul Corpului II Armată ordonă Diviziei a IV-a. să insiste asupra exerciţiilor de tragere a trupei.
                                       1116
   B e c h e t, 3 Mai.—Proces-verbal, dresat de autorităţile din Bechet, prin care se constată scufundarea unui şlep cu cereale de către Turci, proprietatea arendaşului Epami-nonda Valsamache.
                                       1117
   Craiova, 3 Mai. — Prefectura judeţului Dolj trimite Diviziei a Il-a un tablou, statistic pe plăşi, de cerealele aflate în judeţ.
                                       1118
   Bucureşti, 3 Mai. — Ministerul de Război comunică Ministerului de Interne să dispună ca ordonanţarea mandatelor pentru întreţinerea batalionului de miliţieni să se facă tot pe numele prefectului de Teleorman.
                                       1119
   3     Mai.—Comandantul Regimentului 5 Călăraşi raportează Diviziei a IlI-a că sergenţii escadroanelor nu au arme de foc şi cere a li se da revolvere.
                                       1120
   Brăila, 3 Mai. — Comandantul batalionului de miliţieni; din Brăila comunică subprefectului de plasă fuga unui număr de miliţieni şi cere a se lua măsuri, prin primarii respectivi,, pentru a-i aduce la corp.
                                       1121
   [M o ţ ă ţ e i], 3 Mai. — Medicul şef aduce la cunoştinţa comandantului Diviziei a Il-a. măsurile de luat pentru echiparea ambulanţei.
                                       1122
   3 Mai. — Comandantul Batalionului de Geniu aduce la cunoştinţa Diviziei a Il-a. repartizarea companiei a 3-a de geniu.
                                       1123
   Bucureşti, 3 Mai. — Procurorul general de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti relatează Ministerului de Justiţie arestarea a şase presupuşi spioni bulgari la Turnu-Măgurele.
                                       1124
   Olteniţa, 3 Mai. — Comandantul bateriei a 4-a raportează maiorului Fălcoianu,. comandantul divizionului 2 din Regimentul 3 Artilerie, cum a decurs bombardamentul dela. 28 Aprilie.
                                       1125
   [B i s t r e ţ u], 3 Mai. — Coloneluj Creţeanu, comandantul brigăzii de cavalerie, aduce la cunoştinţa Diviziei a Il-a, lipsa fânului pentru hrana cailor şi cere să i se trimită Regimentul 3 Călăraşi pentru completarea efectivului brigăzii.
www.dacoromanica.ro
CXI
                                                    1126
    Ploieşti, 3 Mai. — Al. Plagino, Comisarul general pe lângă armata rusă, înştiinţează pe Kogălniceanu despre numărul persoanelor care vor Însoţi pe Marele Duce la Bucureşti.
                                           1127
    Bucureşti, 3 Mai.—Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice roagă Ministerul de Interne să dispună a scuti de cartiruire mănăstirile de maici.
                                           1128
    Călăraşi, 3 Mai. — Prefectul judeţului Ialomiţa raportează Ministerului de Interne posibilităţile de rechiziţionare a grâului pentru armată.
                                           1129
    Fălticeni, 3 Mai. — Prefectura judeţului Suceava face cunoscut Ministerului de Interne că a arestat trei călători presupuşi a fi Turci.
                                           1130
    Calafat, 3 Mai.—Şeful de Stat Major al Corpului I Armată ordonă Brigăzii a. Il-a din Divizia a Il-a să facă unele modificări în dispozitivul trupelor.
                                           1181
    Ploieşti, 3 Mai. — Prefectul judeţului Prahova aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne rezultatul inspecţiei făcute la mănăstirea Ghighiu, în scopul de a transforma o parte din clădiri în magazii pentru armată.
                                           1132
    Bucureşti, 3 Mai. — Ministerul de Interne comunică tuturor prefecţilor, prin ordin circular, instrucţiuni de felul cum trebue să procedeze cu trupele armatei ruse în trecere, ca să le dea tot ajutorul de care au nevoe.
                                           1138
    Ploieşti, 3 Mai. — Prefectul judeţului Prahova aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne că reclamaţia lui Christodor Constantinescu este nefondată, deoarece caii rechiziţionaţi i s'au plătit cu cel mai mare preţ, iar din casă i s'au luat două camere rămânându-i. încă cinci.
                                           1131
    Paris, 3 Mai. — Callimaki-Catargi, agent diplomatic la Paris, recomandă Ministerului de Externe pe un fost ofiţer în armata română care cere reintegrarea.
                                           1135
    Bucureşti, 3 Mai. — Ministerul de Interne dă ordin prefectului de Putna să arate primarului local că locuinţele personalului medical al armatei ruse nu intră în categoria cartirnirilor pentru timp îndelungat.
                                           1136
    V i e n a, 4 M ai. — Bălăceanu, agentul României la Viena, arată lui Kogălniceanu, Ministrul de Externe, unele nepotriviri în circulara pe care a trimis-o la I Mai.
www.dacoromanica.ro
CXII
                                                   1187
    Bucureşti, 4 Mai. — Ministerul de Interne dă ordin prefecţilor de Ilfov şi Prahova să nu dea militari în gazdă la mănăstirile de maici.
                                          1138
    [Paris, 4 Mai], — Callimaki-Catargi, agentul diplomatic la Paris, înştiinţează Ministerul de Externe că medicii şi farmaciştii militari care au ordin să vie în ţară nu şi-au încasat solda pe Martie şi Aprilie.
                                          1189
    [Bucureşti], 4 Mai. — Kogălniceanu, Ministru de Externe, arată lui Bălăceanu, la "Viena, motivele pentru care a redactat circulara dela 1 Mai.
                                          1140
    Bucureşti, 4 Mai.—Ministerul de Externe cere. agenţilor diplomatici din străinătate să se informeze dacă Sultanul a semnat iradeaua de demitere a principelui Carol.
                                          1141
    Slatina, 4 Mai. — Prefectura judeţului Olt face cunoscut Ministerului de Interne că proprietarii nu primesc propunerea de a face schimb de porumb cu alte produse.
                                          1142
    Bucureşti, 4 Mai. — Davila, inspectorul sanitar al armatei, cere generalului Mânu, la Olteniţa, să dea ordin pentru plecarea ambulanţei Diviziei a IV-a.
                                          1143
    Buzău, 4 Mai. — Prefectul judeţului Buzău cere Ministerului de Interne să-i precizeze formalităţile care se cer a fi îndeplinite pentru fixarea chiriei spitalului armatei ruse.
                                          1144
    Bucureşti, 4 Mai. — Ministerul Lucrărilor Publice anunţă Ministerul de Interne că a dat dispoziţii să se pună la îndemâna prefecţilor vagoane de transport pentru cele necesare armatei.
                                     1145
   Râmtlicu-Sărat, 4 Mai. — Prefectul judeţului R. Sărat întreabă Ministerul de Interne unde să trimită vitele şi obiectele pierdute de armata rusă.
                                     1146
   Băileşti, 4 Mai. — Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, informează pe colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, despre focurile de puşcă dela Golenţi.
                                     1147
   Buzău, 4 M ai. — Tablou întocmit de prefectura judeţului Buzău, privitor la vagoanele cu armată rusă şi materiale, care au trecut între 1 şi 4 Mai şi înaintat Ministerului de Interne.
www.dacoromanica.ro
CXIII
                                         1148
    Bucureşti, 4 Mai. — Şeful Statului Major al Armatei dă ordin maiorului Gheorghiu comandantul batalionului de geniu, să plece cu unitatea la Calafat.
                                         1149
    Cetate, 4 Mai. — Subintendentul Diviziei a Il-a cere comandantului Brigăzii I-a să dispună ca unităţile să prezinte conturile de cheltuieli.
                                         1150
    Cetate, 4 Mai. — Comandantul Brigăzii I-a, Divizia a Il-a, atrage atenţia comandanţilor de unităţi că oamenii din avantposturi nu sunt destul de pătrunşi de misiunea lor.
                                         1151
    Cetate, [4] Mai. — Maiorul Comăneanu, comandantul Batalionului 1 Vânători, aduce la cunoştinţa Brigăzii I-a, din Divizia a Il-a, că are un număr de oameni în plus peste efectivul necesar şi-i pune la dispoziţia Regimentului 3 Linie.
                                         1152
    Cetate, 4 Mai. — Comandantul Brigăzii I-a raportează colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, despre falsa alarmă care s’a produs la Golenţi.
                                         1158
    [B ă i 1 e ş t i], 4 M a i. — Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, propune colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a înfiinţarea unui oficiu la Băileşti.
                                         1154
    [Calafat], 4 Mai. —Serviciul sanitar al Corpului I Armată trimite medicului şef al Diviziei a Il-a instrucţiuni privitoare la supravegherea calităţii alimentelor şi a higienei ostaşilor.
                                         1155
    Dessa, 4 Mai. — Colonelul Cernovodeanu, comandantul brigăzii de cavalerie cere comandantului Diviziei I-a completarea brigăzii cu toate escadroanele ce-i aparţin.
                                         1156
    [Bucureşti], 4 Mai.—Ministerul de Interne comunică prefectului de Râmnicu-Sărat să predea obiectele pierdute de armata rusă comandantului Etapei.
                                         1157
    Bucureşti, 4 Mai. — Agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti cere Ministerului de Externe român să dispună ca proprietarii de vite din judeţul Tutova, supuşi austriaci, să fie exceptaţi dela rechiziţiile militare.
                                         1158
                    [Cetate, 4 Mai], — Comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a semnalează prima-
                 rilor din comunele Cetate şi Fântâna Banului prezenţa unor spioni şi cere a fi alungaţi din
comunele respective.
www.dacoromanica.ro
VIII
CXIV
                                       1159
    Cetate, 4 Mai. —Colonelul Vlădescu, comandatul Brigăzii I-a din Divizia a II-a, raportează Corpului I Armată în ce constă risipa de muniţii de care a fost acuzat.
                                       1160
    [B ă i 1 e ş t i], 4 Mai, — Comandantul Brigăzii a II-a din Divizia a II-a cere regimentelor să întocmească exact situaţia zilnică a unităţii.
                                       1161
    Calafat, 4 Mai. — Comandantul Corpului I Armată ordonă colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, să execute incursiuni pe teritoriul turcesc.
                                       1162
    [Bucureşti], 4 Mai. —M nisterul de Interne cere Ministerului de Război să scutească de concentrare funcţionarii judeţului Dâmboviţa.
                                       1163
    Calafat, 5 Mai.—Corpul I Armată cere Diviziei a II-a să expedieze de urgenţă la Calafat ghiulelele tunurilor mari.
                                       1164
    5 Mai. — Subprefectul de Balta, judeţul Dolj face cunoscut primarului comunei Nedeea să repartizeze la transporturile militare pe toţi locuitorii.
                                       1165
    Craiova, 5 Mai. — Prefectul judeţului Dolj aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne preţul cu care se pot cumpăra rogojini pentru învelitul pâinii fabricate pentru armată.
                                       1166
    Bucureşti, 5 Mai. — Ministerul de Război cere Primului ministru să reglementeze rechiziţionarea de vite din judeţe pe măsura nevoilor armatei.
                                       1167
    Drăgăşani, 5 Mai. — Prefectul judeţului Vâlcea raportează Primului ministru expedierea de lemn pentru nevoile armatei.
                                       1168
    Olteniţa, 5 Mai. — Comandantul Divizionului de artilerie din Olteniţa raportează colonelului Herkt, comandantul artileriei Corpului II Armată, activitatea bateriilor a 2-a, a 3-a şi a 4-a, in urma atacului turcesc dela 28 Aprilie.
                                       1169
    Dai a, 5 Mai. — Comandantul Regimentului 9 Dorobanţi raportează Brigăzii a II-a din Divizia a IlI-a că are nevoie, pentru completare, de încă 10 ofiţeri.
                                       1170
    Bucureşti, 5 Mai. — Ministerul de Război aduce la cunoştinţa şefului de Stat Major al armatei numirea colonelului Barozzi în calitate de subşef de Stat Major.
www.dacoromanica.ro
                                                            cxv
                                        1171
    Buzău, 5 Mai. — Prefectul judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne unităţile militare ruseşti care au trecut in ziua precedentă.
                                        1172
    Huşi, 5 Mai. — Comandantul batalionului de miliţieni din Huşi cere tuturor comandanţilor de garnizoană din ţară să-şi dea concursul pentru prinderea unui ostaş care a sustras o sumă de bani şi a fugit.
                                        1178
    [Calafat], 5 Mai. —Corpul I Armată transmite Diviziei a Il-a ordinul Ministerului de Război referitor la efectivul exact al regimentelor de cavalerie.
                                        1174
                  Calafat, 5 Mai.—Comandantul Diviziei I-a cere colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, să rechiziţioneze din plasa Dumbrava care pentru transportul lemnelor.
                                        1175
    Băileşti, 5 Mai. — Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, raportează colonelului Logadi, comandantul Diviziei a II-a, să dea ordin ca din plasa Dumbrava să plece care pentru a transporta fân la Calafat.
                                        1176
    5 M a i.—Comandantul Regimentului 6 Dorobanţi raportează comandantului Brigăzii I-a din Divizia a Il-a că nu mai are vite de tăiat pentru hrana oamenilor.
                                        1177
    Maglavit, 5 Mai.—Comandantul avantposturilor raportează comandantului Brigăzii I-a, din Divizia a II-a, schimbul de focuri din noaptea trecută.
                                        1178
    Roman, 5 Mai. — Prefectul judeţului Roman aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne situaţia rechiziţiilor şi a donaţiilor pentru armată.
                                        1179
                  [N e g o t i n, 5 Mai], — Colonelul Horvatovici, comandantul trupelor sârbeşti dela Ne-gotin, informează pe colonelul Cerchez, la Calafat, de numărul şi aşezarea armatei turceşti.
                                        1180
    Cetate, 5 Mai,—Colonelul Vlâdescu, comandantul Brigăzii I-a, raportează colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a evenimentele de pe linia avantposturilor.
                                        1181
    [S t ă n e ş t i], 5 M a i. — Colonelul Pormac, comandantului brigăzii de cavalerie, arată colonelului Anghelescu comandantul Diviziei a III-a defectuozitatea harnaşamentului care roade caii şi-i face improprii serviciului.
www.dacoromanica.ro
VIII»
CXVI
                                                   1182
    Bucureşti, 5 Mai. — Ministerul de Interne face cunoscut Ministerului de Finanţe să trimită un delegat spre a lua în primire dela şeful de Stat Major al armatei ruse, suma de trei milioane franci aur, în contul împrumutului.
                                          1188
    Giurgiu, 5 Mai. — Prefectul judeţului Vlaşca aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe răpirea unui caic cu cherestea de pe Dunăre de către un vapor turcesc.
                                          1184
    Bucureşti, 5 Mai.—Şeful cancelariei Comisariatului general român pe lângă armata rusă face cunoscut Primului ministru înştiinţarea şefului de Stat Major al armatei ruse că în localităţile din jurul Bucureştilor vor fi plasate trupe imperiale.
                                          1185
    Bucureşti, 5 Mai. — Şeful cancelariei Comisariatului general român pe lângă armata rusă cere Ministerului de Interne să pregătească magazii pentru depozitarea căştilor cavaleriei ruse care trece Dunărea.
                                      1186
   V i e n a, 5 Mai.—Agentul diplomatic român la Viena comunică Ministerului de Externe că a predat la timp circulara dela 1 Mai.
                                      1187
   Viena, 5 Mai. — Agentul diplomatic la Viena, Bălăceanu, aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe, la Bucureşti, relatarea unui colonel englez despre efectul bombelor trase din Calafat asupra Vidinului
                                      1188
   Paris, 5 M ai. —jCallimaki-Catargi, agentul diplomatic la Paris, informează Ministerul de Externe despre evenimentele politice din Franţa.
                                      1189
   Viena, 5 Mai. —Bălăceanu, agentul politic la Viena arată Ministerului de Externe că purtarea lui Zwideneck este determinată de credinţa că din partea României nu se poate obţine ceva decât prin ameninţări.
                                            1190
    Ploieşti, 6 Mai. — Generalul Nepocoiciiţchi, şeful Statului Major al armatei ruse, cere lui Al. Plagino, Comisarul general român, să indice autorităţile cărora trebue să se adreseze directorii de spitale ruse în caz de nevoie.
                                            1191
    Dessa, 6 Mai. — Colonelul Cernovodeanu cere Diviziei I-a să dispună aprovizionarea brigăzii de cavalerie cu sare.
www.dacoromanica.ro
CXVII
                                       1192
    Craiova, 6 Mai. — întedentul Gheorghiu, dela Corpul I Armată, aduce la cunoştinţa colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, că nu poate înapoia pâinea mucedă şi cere să dea ordin a fi primită de către unităţi.
                                       1193
    Buzău, 6 Mai. — Primăria oraşului Buzău cere prefectului de judeţ să intervină la Ministerul de Interne pentru ca personalul spitalului rus din localitate să aibă cartiruire cu plată după învoială.
                                       1194
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Externe al României arată în nota circulară
             7 *
                 către agenţii din străinătate cruzimile turceşti asupra unor soldaţi români la Gura Ialomiţei.
                                       1195
    Ploieşti, 6 Mai. —Al. Plagino, Comisarul general român pe lângă armata rusă face cunoscut generalului Nepocoiciiţchi, şeful Statului Major al armatei ruse, numirea de comisari români pe lângă trupele imperiale şi cere să le trimită scrisori de acreditare.
                                       1196
    [Bucureşti], 6 Mai. — Ministerul de Externe aduce la cunoştinţa agenţilor din străinătate că în urma măsurilor luate de amiralitatea otomană navigaţia pe Dunăre este interzisă începând dela punctul Gruia.
                                       1197
    Petersburg, 6 Mai. — Agenţia diplomatică română la Petersburg anunţă Ministerul de Externe că la Cabinetul imperial nu se cunoaşte existenţa actului prin care ar fi declarat demis Domnitorul Carol.
                                  1198
   [Bucureşti], 6 Mai. — Ministerul de Externe aduce la cunoştinţa lui Bălăceanu, agentul politic la Viena, că guvernul otoman nu mai acordă autorizaţia de trecere a vaselor de comerţ prin faţa insulei Ada-Kaleh, fapt care va determina guvernul român să dispună bombardarea acestei insule cu artileria.
                                           1199
    Călăraşi, 6 Mai. — Prefectul judeţului Ialomiţa aduce la cunoştinţa Ministerului de Externe furturi de animale, comise de Turci în balta Ialomiţei
                                           1200
                  Galaţi, 6 M a i. — Colonelul Dumitrescu raportează Ministerului de Război că, într'o încăerare cu grănicerii români, Turcii au împuşcat patru soldaţi şi cere întărirea pichetelor.
                                           1201
    Caracal, 6 Mai.— Colonelul Cantili, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IV-a dă instrucţiuni maiorului Ioan, comandantul detaşamentului dela Bechet, în legătură cu misiunea ce i-a încredinţat.
www.dacoromanica.ro
CXVIII
                                              1202
   Carac al, 6 Mai.—Colonelul [Cantili, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a IV-a, cere comandantului detaşamentului dela Bechet să raporteze Cartierului General, Brigăzii şi Corpului I Armată orice încercare din partea Turcilor de a trece Dunărea.
                                      1203
   Bucureşti, 6 Mai. — Adjutantul Bengescu, dela intendenţa Diviziei a IV-a:, întreabă pe generalul Mânu, la Olteniţa, dacă trupele au nevoie de pâine.
                                      1204
   Dorohoi, 6 Mai.—Cetăţeanul austriac Kopestynscki telegrafiază Ministerului de Interne că venind din Galiţia cu trăsura la ginerele său în România, i s’au rechiziţionat doi cai.
                                      1205
   Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Interne comunică tuturor prefecţilor să considere scutite de acsize comunale băuturile pentru armatele ruseşti când sunt în marş.
                                      1206
   Bucureşti, 6 Mai. — Prefectul judeţului Ilfov aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne măsurile pe care le-a luat pentru inventarierea bunurilor necesare armatei, pe tot cuprinsul judeţului.
                                      1207
   Piteşti, 6 Mai. — Prefectul judeţului Argeş raportează Ministerului de Interne rechiziţiile de vite şi berbeci pentru armată, pe care nu le poate transporta din lipsă de vagoane.
                                      1208
   Bucureşti, 6 Mai. — Doctorul Davila, Inspector general al armatei, telegrafiază doctorului Russ, la Comitetul doamnelor din Iaşi, condiţiile în care se pot fabrica trăsuri de bucătărie necesare ambulanţei.
                                      1200
   Calafat, 6 Mai. — Comandantul Corpului I Armată întreabă Cartierul General dacă trebue să tragă în vapoarele sub pavilion unguresc care aduc proviziile la Vidin.
                                      1210
   Calafat, 6 Mai. — Generalul Lupu, comandantul Corpului I Armată, aduce la cunoştinţa colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a să nu tragă asupra vaselor sub pavilion străin, afară de cele sub pavilion turcesc.
                                      1211
   GaliceaMare, 6 Mai. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, comunică colonelului Budişteanu, la Negoi, că va fi schimbat de Regimentul 8 Linie.
                                      1212
   G a 1 i c e a, [6 Mai], — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, cere colonelului Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, să înfiinţeze infirmerii la Băileşti şi Negoi, cu medicamente dela Regimentul 6.
www.dacoromanica.ro
CXIX
                                         1213
    Bucureşti, 6 Mai. — Raportul Ministerului de Externe către Domn prin care propune să se numească doi ataşaţi la cancelaria Comisarului general român pe lângă armata rusă.
                                         1214
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Interne aduce la cunoştinţa Ministerului de Justiţie că autorităţile militare ruse cer organelor administrative să ţină arestaţi, fără mandat judecătoresc, diferiţi presupuşi spioni.
                                         1215
    Bucureşti, 6 Mai, — Ministerul de Interne cere Ministerului Lucrărilor Publice să pună la dispoziţia prefectului judeţului Argeş vagoane pentru transportul făinii dela Stolnici.
                                         1216
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Război dă instrucţiuni Corpului II Armată cu privire la admiterea bolnavilor armatei ruse în spitalele militare româneşti.
                                         1217
    [Cetate], 6 Mai.—Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, aduce la cunoştinţa colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, rezultatul recunoaşterii făcute între Salcia şi Gârla Mare.
                                         1218
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Externe, trimiţând în original adresa Comisariatului general, cere Ministerului de Interne să ia măsuri ca delegaţii armatei ruse să nu fie stingheriţi în ridicarea de planuri pe ţărmurile Dunării prin preţurile exagerate pentru transport
                                         1219
    Bucureşti, 6 Mai.— Ministerul de Interne comunică Ministerului Lucrărilor Publice modalitatea de ţinere a conturilor transporturilor pe calea ferată, efectuate în interesul armatei.
                                           1220
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Interne răspunde prefectului de Olt cum trebue să procedeze cu acordarea de cartiruire a armatei ruse.
                                           1221
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Interne cere prefectului de Vlaşca să-i raporteze situaţia cerealelor din port şi din judeţ.
                                          1222
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Externe trimite în original Ministerului de Interne adresele Comisariatului general român pe lângă armata rusă referitoare la cantonarea trupelor imperiale, rugându-1 a lua dispoziţiuni în sensul cerut.
www.dacoromanica.ro
cxx
                                       1223
    Slobozia, 6 Mai. — Căpitanul Budişteanu, din Regimentul io Dorobanţi, înaintează Diviziei a IlI-a doi soldaţi grăniceri, fără bilete de circulaţie.
                                       1224
    6     Mai. — Medicul veterinar al Regimentului 5 Călăraşi cere comandantului unităţii sporirea raţiei de furaj pentru caii armatei.
                                       1225
    Buzău, 6 Mai. — Prefectul judeţului Buzău trimite Ministerului de Interne tablouri de numărul vagoanelor cu trupe şi material ale armatei ruse.
                                       1226
    Giurgiu, 6 Mai. — Prefectul judeţului Vlaşca informează Ministerul de Interne cu privire la trupele ruseşti din judeţ.
                                       1227
    [Bucureşti], 6 Mai.—Cartierul General al Armatei dă instrucţiuni Corpului I Armată cu privire la desăvârşirea fortificaţiilor oraşului Calafat.
                                       1228
    Bucureşti, 6 Mai. — Secţia geniului dela Cartierul General al Armatei dă ordin Batalionului de Geniu să trimită la Calafat companiile de săpători.
                                       1229
    Bucureşti, 6 Mai. — Batalionul de Geniu cere colonelului Slăniceanu, şeful Marelui Stat Major, să anunţe diviziile Corpului II Armată că li se ataşează câte o companie de geniu.
                                       1230
    Băileşti, 6 Mai. — Colonelul Holban, comandantul Brigăzii a Il-a, raportează Diviziei a Il-a că un soldat bolnav de tifos, trimis la ambulanţa Diviziei, nu a fost primit.
                                       1231
    6 Mai.—Divizia a IV-a răspunde Brigăzii I-a că Regimentul 14 Infanterie poate face serviciu şi exerciţii cu echipamentul pe care-1 are.
                                       1232
    [Cetate], 6 Mai.—Comandantul Batalionului 1 Vânători trimite Brigăzii I-a din Divizia a Il-a programul serviciului zilnic.
                                       1233
    Calafat, 6 Mai.—Comandantul Corpului I Armată ordonă colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a să fixeze pichete de călăraşi între Cetate şi Cartierul General, pentru transmiterea corespondenţei.
                                       1234
    [G alicea Mare], 6 Mai. — Intendentul Diviziei a Il-a comunică Brigăzii I-a modalitatea de salarizare a ofiţerilor chemaţi temporar.
www.dacoromanica.ro
CXXI
                                          1235
    Bucureşti, 6 Mai. — Corpul II Armată trimite Diviziei a IV-a itinerarul marşului dela Olteniţa la Caracal.
                                          1236
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Război cere Ministerului de Interne să dispună ca şi judeţele vecine cu Doljul să dea trăsuri necesare armatei pentru transport.
                                          1237
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Interne răspunde prefectului de Dolj că pentru moment guvernul nu are nevoie de porumbul oferit de un arendaş al moşiei Statului; poate să-i facă înlesniri de transport, cu plată.
                                          1238
    Bucureşti, 6 Mai. — Ministerul de Externe cere Ministerului de Finanţe să delege un funcţionar vamal în gara de Nord pentru verificarea vagoanelor încărcate cu proviziile armatei ruse.
                                          1239
    [Bucureşti, 6 Mai], — Ministerul de Externe cere lui Ioan Mitilineu, agent diplomatic la Roma, să desmintă afirmaţiile unor ziare cu privire la « adevărul» asupra Convenţiei ruso-române.
                                          1240
    Calafat, 6 Mai. — Colonelul Sachelarie, comandantul Brigăzii I-a, raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, numărul cartuşelor consumate de trupele, din a vânt posturi.
                                          1241
    Bucureşti, 6 M a i.—Ministerul de Război face cunoscut Corpului II Armată că scrisorile nefrancate vor fi plătite din fondul de rezervă al unităţilor.
                                          1242
    Frăţeşti, 6 Mai. — Şeful de Stat Major al Corpului II Armată raportează Generalului Radovici, la Giurgiu, că Regimentul 8 Infanterie n’a sosit pentru îmbarcare în gara Frăţeşti, deşi totul este gata.
                                          1243
    Giurgiu, 6 Mai. —Divizia a III-a ordonă colonelului Ipătescu, comandantul Brigăzii I-a, să plece cu Regimentul 8 Infanterie la Piatra Olt.
                                          1244
    [Calafat], 6 M a i. — Comandantul Diviziei I-a aduce la cunoştinţa comandanţilor de brigăzi modalitatea de luare a carelor de rechiziţie.
                                          1245
    Frăţeşti, 6 Mai. — Statul Major al Corpului II Armată comunică colonelului Anghelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, ordinul de marş al unităţilor Diviziei spre Băileşti-
www.dacoromanica.ro
CxxII
                                           1246
    [Tr i t e ş ti], 6 Mai. — Şeful de Stat Major al Corpului II Armată dă ordin Diviziei ■a IlI-a ca escadronul de roşiori din Giurgiu să plece la Bucureşti.
                                           1247
    Dessa, 6 Mai. — Colonelul Cernovodeanu, comandantul brigăzii de cavalerie, cere Diviziei I-a să i se completeze numărul necesar de escadroane pentru ca serviciul de supraveghere să poată fi făcut în mod normal.
                                           1248
    Calafat, 6 Mai. — Comandantul Diviziei I-a dă instrucţiuni brigăzii de cavalerie privitor la regulile de urmat cu luarea carelor pentru transport în interesul armatei.
                                           1249
    Dessa, 6 Mai. — Tablou de cerealele aflate la locuitorii comunei Dessa, certificat •de primar.
                                           1250
    Salcia, 6 Mai. — Comandantul Regimentului 4 Călăraşi aduce la cunoştinţa comandantului Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, numărul insuficient de oameni pentru serviciul gărzilor mari.
                                           1251
    Bucureşti, 7 Mai.—Agentul diplomatic al Rusiei la Bucureşti face cunoscut Ministerului de Externe condiţiile în care se aprobă trecerea supuşilor austro-ungari din Tulcea în România.
                                           1252
    Bucureşti, 7 Mai. — Kogălniceanu, Ministru de Externe, comunică neoficial lui Bălăceanu, la Viena, impresia că declaraţiile şefilor de guverne austro-ungare arată ostilitate faţă de România.
                                           1253
    Paris, 7 Mai. — Callimaki-Catargi, agentul diplomatic la Paris, aduce la cunoştinţa lui Kogălniceanu că ambasada Porţii din Paris nu cunoaşte existenţa decretului prin care Domnitorul României ar fi fost demis.
                                       1254
    [Bucureşti], 7 Mai. — Ministerul de Externe al României aduce la cunoştinţa agentului diplomatic austriac, măsurile pe care le-a luat pentru exceptarea supuşilor austro-ungari dela rechiziţia cailor pentru armată.
                                       1255
    C r a i ov a, 7 M a i. — Petre Ioanid, profesor la Craiova, oferă Ministerului Cultelor şi Instrucţiei Publice, pentru armată, o treime din salariul său, până la terminarea războiului.
                                       1256
    Calafat, 7 Mai. — Comandantul Corpului I Armată dă ordin Diviziei a Il-a să trimită la Severin un batalion şi o jumătate de escadron.
www.dacoromanica.ro
CXXIII
                                        1257
    Ciuperceni, 7 Mai. — Colonelul Cruţescu raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, mişcări de trupe turceşti dela Vidin spre Eom-Palanca.
                                        1258
    Călăraşi, 7 Mai. — Comandantul batalionului de miliţieni din Călăraşi raportează Ministerului de Interne punerea sub supraveghere a agentului vapoarelor austriace, bănuit a fi spion.
                                        1259
    Turnu-Severin, 7 Mai.—Prefectul judeţului Mehedinţi roagă Ministerul de Interne să încuviinţeze ca el să satisfacă direct cererile de aprovizionare ale comandanţilor de mari unităţi.
                                        1260
    Bucureşti, 7 Mai. — Prefectul judeţului Ilfov aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne reclamaţia cetăţeanului Vasile Dan care, pentru cele 20 de lire otomane dăruite armatei, nu şi-a văzut numele publicat în Monitorul Oficial.
                                        1261
    Bucureşti, 7 Mai.—Ministrul de Externe comunică prefecturilor judeţelor de pe malul Dunării şi căpitanilor de porturi că, din necesităţi militare, navigaţia pe Dunăre este interzisă dela punctul Gruia, pentru orice fel de bastimente.
                                        1262'
    Paris, 7 Mai. — Callimaki-Catargi trimite Ministerului de Externe o cerere a unui fost ofiţer în armatele franceză şi italiană, adresată Ministerului de Război, prin care acesta lşi exprimă dorinţa de a se înrola în armata română.
                                        1263
    Iaşi, 7 Mai. — Doctorul Russ, dela Comitetul doamnelor din Iaşi, cere Primului ministru să dispună ca instrumentele medicale care vin din străinătate să fie scutite de taxele vamale.
                                        1264
    Brăila, 7 Mai. — Prefectul judeţului Brăila cere Ministerului de Interne să ordone grănicerilor a trage cu arma în Cerchezii care năvălesc în sate.
                                        1265
    Bucureşti, 7 Mai. — Ministerul de Interne face cunoscut prefecturii Vlaşca faptul că grâul pentru armată nu a sosit.
                                        1266
    Bucureşti, 7 Mai.—Ministerul de Interne face cunoscut prefecţilor de judeţe modalitatea de expediere a vitelor pentru armată.
                                        1267
    Bucureşti, 7 Mai. — Prefectul judeţului Ilfov cere Ministerului de Interne să-i comunice unde trebue să depună grâul rechiziţionat pentru armată.
www.dacoromanica.ro
CXXIV
                                                    1868
    Caracal, 7 Mai. — Oficiul telegrafic din Caracal face cunoscut Ministerului de Externe că un regiment de Cazaci a trecut Oltul spre Corabia.
                                          1269
    Bacău, 7 Mai. — Prefectul judeţului Bacău întreabă Ministerul de Externe dacă. poate rechiziţiona vite dela supuşii străini care au velniţe în arendă.
                                          1270
    Bucureşti, 7 Mai.—Ministerul de Externe răspunde prefectului de Bacău în legătură cu rechiziţionarea de vite dela supuşii străini care au velniţe în arendă.
                                          1271
    Ciuperceni, 7 Mai. — Colonelul Cruţescu, comandantul Regimentului I Călăraşi^ raportează Diviziei I-a ce s’a petrecut pe linia sentinelelor.
                                          1272
    Berlin, 7 Mai. — Degră, agentul diplomatic la Berlin, raportează Ministerului de Externe, la Bucureşti, rezultatul întrevederii sale cu Ministrul de Externe al Imperiului German.
                                           1273
    Craiova, 7 Mai. — Prefectul judeţului Dolj cere Ministerelor de Interne şi Război ca judeţul Dolj să fie scutit de a da vite la rechiziţie.
                                           1274
    [Călăraşi], 7 Mai. — Prefectul judeţului Ialomiţa raportează Ministerului de Externe că un vas român navigând pe Dunăre a fost atacat cu focuri de armă de o trupă otomană.
                                           1276
    Huşi, 7 Mai. — Prefectul judeţului Bălciu dă comunelor instrucţiuni privitoare la. efectuarea muncilor agricole ale familiilor ostaşilor concentraţi.
                                           1276
    Roman, 7 Mai. — Prefectul de Roman raportează Ministerului de Interne că a rechiziţionat şi primit pentru armată caii cei mai buni din judeţ.
                                           1277
    Bucureşti, 7 Mai. — Administraţia generală a Domeniilor Statului aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne că a dat dispoziţii să se taie lemne pentru nevoile armatei, fără aprobare prealabilă.
                                           1278
    Bucureşti, 7 Mai. — Epitropia spitalului Brâncovenesc aduce la cunoştinţa Ministerului de Război că a pus la dispoziţia armatei saloane şi camere cu o sută de paturi, unde răniţii vor avea tratament gratuit.
www.dacoromanica.ro
                                                       cxxv
                                     1279
    Giurgiu, 7Ma i.—Prefectura judeţului Vlaşca înştiinţează pe comandantul Diviziei a IlI-a că a luat măsuri să i se pună la dispoziţie carele cerute.
                                     1280
    [Bucureşti], 7 Mai. — Cartierul General al Armatei dă instrucţiuni căpitanului Vasiliu, comandantul companiei de pontonieri, în legătură cu construirea podului dela Comani.
                                         1281
    Bucureşti, 7 Mai. — Secţia de Artilerie a Cartierului General al Armatei dă instrucţiuni comandanţilor de artilerie divizionară şi de rezervă, cu privire la regulele de observat în tipul când fac trageri.
                                   1282
   [Calafat], 7 Mai. — Generalul Lupu, comandantul Corpului I Armată, face observaţii colonelului Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, asupra modului defectuos şi incomplet în care întocmeşte situaţiile model A.
                                   1283
   Bucureşti, 7 Mai. — Ministerul de Război face cunoscut corpurilor de armată că pâinea pentru ostaşi se distribue, zilnic în natură, prin intendenţa militară.
                                   1284
   Calafat, 7 Mai.—Comandantul Corpului I Armată ordonă colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, să protejeze trecerea vaporului Ada care vine dela Severin.
                                           1285
    [G alicea Mare], 7 Mai. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, face observaţii colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, pentru greşita întocmire a situaţiei unităţilor de sub comanda sa.
                                           1286
    [G a 1 i c e a Mare, 7] Mai. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, trimite unităţilor în subordine ordinul circular Nr. 312, referitor la modalitatea de întocmire a situaţiilor.
                                           1287
    Golenţi, 7 Mai. — Căpitanul Poenaru, comandantul avantposturilor, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, aranjamentul gărzilor dela Golenţi.
                                           1288
    GaliceaMare, 7 Ma i.—Intendentul Diviziei a Il-a comunică colonelului Vlădescu -comandantul Brigăzii I-a dispoziţiuni în legătură cu distribuirea pieilor de vite la unităţi, pentru confecţionarea opincilor.
www.dacoromanica.ro
CXXVI
                                            1289
    Olteniţa, 7 Mai. — Subprefectul plăşii Olteniţa cere comandantului Diviziei a V-a, ca militarii să nu rechiziţioneze singuri carele necesare pentru transport.
                                            1290
    Giurgiu, 7 Mai. — Prefectul judeţului Vlaşca raportează Ministerului de Interne-ofrandele pentru armată.
                                             1291
    Bacău, 7 Mai. — Prefectura judeţului Bacău aduce la cunoştinţă Ministerului de Interne că cetăţeanul Iorgu Donici, căruia i s'au rechiziţionat doi cai evaluaţi la 460 de lei noi, a declarat că îi oferă armatei.
                                        1292
    Bucureşti, 7 Mai. — Ministerul de Finanţe face cunoscut Ministerului de Externe că a delegat pe secretarul general şi pe casierul central, să primească suma de trei milioane franci aur dela şeful Statului Major al armatei ruse, în contul împrumutului.
                                          1293
    Bucureşti, 7 Mai. — Ministerul de Externe transmite Comisarului general pe lângă, armata rusă numele persoanelor care vor primi împrumutul de trei milioane dela şeful Statului Major al armatei ruse.
                                          1294
    Galice a, 7 Mai. — Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, trimite ordinul circular Nr. 331 către unităţile în subordine, referitor la durata sporirii raţiei de furaj.
                                          1295
    Bucureşti, 7 Mai. — Ministerul de Război cere Corpului II Armată să aducă, la cunoştinţa trupelor cuprinsul legii pensiilor militare, cuvenite invalizilor şi familiilor celor căzuţi în luptă.
                                          1296
    Calafat, 7 Mai. — Comandantul Corpului I Armată face cunoscut Diviziei a Il-ai localităţile în care se vor deplasa trupele detaşamentului care va pleca la Severin.
                                          1297
    Bistreţ, 7 Mai. — Comandantul brigăzii de cavalerie a Diviziei a Il-a aduce la cunoştinţa colonelului Logadi, trecerea unui vapor turcesc pe lângă malul nostru.
                                          1298
    Bucureşti, 7 Mai. — Ministerul de Război face cunoscut Corpului II Armată numărul de cartuşe aprobat pentru instrucţia dorobanţilor recruţi.
                                          1299
    Bucureşti, 7 Mai. — Ministerul de Război cere Corpului II Armată să instruiască trupele cu privire la dispoziţiile Convenţiei dela Geneva, referitoare la respectarea ambulanţelor cu bolnavi şi răniţi pe câmpul de luptă.
www.dacoromanica.ro
CXXVII
                                          1300
    Salcia, 7 Ha i.—Hedicul Regimentului 4 Călăraşi arată comandantului, că rămânerea ostaşilor timp îndelungat în avantposturi le periclitează sănătatea.
                                          1301
    [Calafat] 7 Mai. — Generalul Dupu, comandantul Corpului I Armată, trimite comandanţilor de divizii, copie de pe ordinul ministerului în legătură cu deplasările ostaşilor pentru aprovizionarea popotelor ofiţereşti.
                                          1302
    Buzău, 7 Mai.—Prefectul judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne numărul vagoanelor cu armată rusă, trecută în ziua precedentă pe calea ferată.
                                          1303
    Buzău, 7 Mai. — Prefectul judeţului Buzău raportează Ministerului de Interne trupele ruse care au venit în ziua precedentă şi care vor pleca spre Ploieşti.
                                          1304
    Bucureşti, 7 Mai. — Preşedintele Consiliului de Miniştri cere Ministerului de Război să menţină tabloul cailor de rechiziţionat, întocmit de Ministerul de Interne.
                                          1305
    [Bucureşti], 7 Mai. — Preşedintele Consiliului de Miniştri face cunoscut Ministerului de Război să pună la dispoziţia armatei ruse cazărmile şi magaziile care nu mai sunt trebuincioase.
                                          1306
    Bucureşti, 8 Mai. —Agentul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti arată lui Kogălniceanu punctul de vedere austriac privitor la interpretarea art. III din Convenţia comercială cu România pentru scutirea de rechiziţie militară.
                                          1307
    Băileşti, 8 Mai.—Şeful depozitului de aprovizionare cere comandantului Brigăzii a Il-a din Divizia a Il-a să ia unele măsuri pentru buna funcţionare a serviciului de aprovizionare.
                                          1308
    Caracal, 8 Mai. — Şeful de Stat Major al Corpului II Armată comunică Diviziei a IlI-a semnul ambulanţelor turceşti, conform Convenţiei dela Geneva.
                                          1309
    [G a 1 i c e a], 8 Mai. — Intendenţa Diviziei a Il-a comunică ofiţerilor cu aprovizionarea să refuze primirea pâinii stricate.
                                          1310
    [Calicea], 8 Mai. — Comandantul Diviziei a Il-a ordonă escadronului de Călăraşi, Dâmboviţa, să pună la dispoziţia intendenţei numărul de călăraşi necesari, care să însoţească transporturile de aprovizionare.
www.dacoromanica.ro
CXXVIII
                                         1311
    Calafat, 8 Mai. — Comandantul Corpului I Armată recomandă colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I-a, un specialist care să desnămolească vaporul Clotilda.
                                         1312
    Bucureşti, 8 Mai. — Ministerul de Război cere Ministerului de Externe să i se precizeze în ce condiţii ar voi să se angajeze lucrătorii cismari din Pilsen, în cazul când armata ar avea nevoie de ei.
                                        1313
    Bucureşti, 8 Mai. — Şeful Statului Major al armatei cere Ministerului de Externe să intervină pentru ca spionii prinşi de armata rusă să nu mai fie trimişi spre judecare instanţelor româneşti.
                                        1314
    Bucureşti, 8 Mai. — Ministerul de Război face cunoscut Ministerului de Interne să ia măsuri pentru satisfacerea cererilor de rechiziţie ale unităţilor militare.
                                        1315
    Bucureşti, 8 Mai. — Ministerul de Interne comunică Ministerului de Război dispoziţiile pe care le-a luat în legătură cu predarea cazărmilor unităţilor armatei ruse.
                                        1316
    Dessa, 8 Mai. — Comandantul brigăzii de cavalerie a Diviziei I-a comunică regimentelor dispoziţiuni în legătură cu exerciţiul de tragere la ţintă.
                                        1317
    [G a 1 i c e a], 8 Mai. — Divizia a Il-a raportează Corpului I Armată, motivele pentru ■care nu poate trimite situaţii complete de efectivele pe care le comandă.
                                        1318
    [Calafat], 8 Mai. — Generalul Lupu, comandantul Corpului I Armată, aduce la ■cunoştinţa tuturor unităţilor în subordine modificările în personalul ofiţerilor Cartierului General al Corpului I Armată.
                                        1319
    Ne goi u, 8 Mai. — Comandantul Regimentului 6 Infanterie aduce la cunoştinţa colonelului Holban, comandantul Brigăzii a Il-a din Divizia a Il-a, greutăţile pe care le întâmpină în aprovizionarea trupei cu carne.
                                        1320
    Fântâna-Banului, 8 Mai. — Comandantul avantposturilor Brigăzii I-a raportează colonelului Vlădescu mişcările inamicului pe malul opus.
                                        1321
    Galicea Mare, 8 Mai. —Colonelul Logadi, comandantul Diviziei a Il-a, autoriză pe colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, să facă incursiuni pe teritoriul turcesc.
www.dacoromanica.ro
CXXIX
                                        1322
    Golenţi, 8 Mai. — Căpitanul Vanghele, comandantul avantposturilor, raportează colonelului Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, punctele ocupate in dispozitivul, de apărare.
                                        1323
    Bucureşti, 8 Mai. — Ministerul de Război cere Ministerul de Externe să intervină pentru ca guvernul austriac să permită intrarea In ţară a unui transport de revolvere, oprit la Orşova.
                                        1324
    [Tecuci], 8 Mai. — Proces-verbal de constituire a Comitetului doamnelor române pentru ajutorarea răniţilor.
                                        1325
    Bucureşti, 8 Mai, — Ministerul de Război aduce la cunoştinţa tuturor unităţilor militare interzicerea de a face rechiziţii fără concursul autorităţilor administrative.
                                        1326
    Cetate, 8 Mai. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a din Divizia a Il-a, dă instrucţiuni comandantului Batalionului i Vânători, referitor la felul cum trebue să procedeze cu pieile vitelor tăiate.
                                        1327
    Calafat, 8 Mai. — Şeful de Stat Major al Diviziei I-a prezintă colonelului Cerchez, comandantul Diviziei, raportul diferitelor servicii.
                                        1828
    Galice a, 8 Mai. — Colonelul Dogadi, comandantul Diviziei a Il-a, dă ordin colonelului Şişman comandantul Regimentului 8 Infanterie, să trimită la Severin un batalion din unitatea sa.
                                        1329
    [G a 1 i c e a], 8 Mai. — Colonelul Dogadi, comandantul Diviziei a Il-a, propune Corpului I Armată modificarea dispozitivului trupelor.
                                        1330
    Cetate, 8 Mai. — Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I-a, aduce la cunoştinţa Diviziei a Il-a dificultăţile de aprovizionare şi necesitatea reglementării chestiunii vapoarelor care plutesc pe Dunăre.
                                        1331
    Galicea Mare, 8 Mai.—Comandantul Regimentului 8 Infanterie raportează colonelului Dogadi, comandantul Diviziei a Il-a, că a pornit la Severin batalionul al II-lea din Negoiu.
www.dacoromanica.ro
IX
cxxx
                                          1332
    Calafat, 8 Mai. — Corpul I Armată cere Diviziei a Il-a să dispună întocmirea jurnalului în care să se treacă toate operaţiile executate zilnic de către unităţi.
                                          1333
    Ploieşti, 8 Mai.—Al. Plagino, Comisarul general rom&n pe lângă armata rusă, expune Ministerului de Externe situaţia operaţiei de incasare a împrumutului dela autorităţile ruseşti.
                                          1334
    Bucureşti, 8 Mai. — Ministerul de Interne aduce la cunoştinţa Ministerului de Război cererea generalului rus Scobelev de a i se pune la dispoziţie luntrele batalionului de dorobanţi din Giurgiu.
                                          1335
    Bucureşti, 8 Mai. — Ministerul de Interne comunică tuturor prefecturilor instrucţiuni în legătură cu rechiziţionarea de produse agricole dela arendaşii moşiilor Statului.
                                          1336
    Calafat, 8 Mai. — Corpul I Armată comunică Diviziei a Il-a suspendarea pe tot timpul campaniei a dispoziţiilor privitoare la serviciul de garnizoană pentru primirea şefilor.
                                          1337
    Craiova, 8 Mai.—Colonelul Anghelescu, comandantul Diviziei a IlI-a, roagă pe comandantul trupelor din Moţăţei, să transmită colonelului Ipătescu, comandantul Brigăzii I-a din divizia ce comandă, ordinul de a veni la Moţăţei.
                                          1338
    Brăila, 8 Mai. — Prefectul judeţului Brăila raportează Ministerului de Externe că soldaţii ruşi trecuţi în bărci au dat foc satului Ghecet.
                                          1339
    Slatina, 8 Mai. — Proprietarul Em. Zamfirescu telegrafiază Primului ministru să nu se mai ia care de rechiziţie din Curtişoara, pentru a se putea face arăturile.
                                          1340
    Ploieşti, [8] Mai. — Al. Plagino, Comisarul general român pe lângă armata rusă, comunică Ministerului de Externe dispoziţiile luate în legătură cu regimentul de cazaci care a trecut Oltul şi vizita Marelui Duce la Cotroceni.
                                          1341
    Roma, 8 Mai. — Obedenaru, secretarul girant al agenţiei din Roma, raportează Ministerului de Externe că a adus la cunoştinţa guvernului italian circulările trimise din ţară în acest scop.
www.dacoromanica.ro
CXXXI
                                         1342
    Ploieşti, 8 Mai. — Al. Plagino, Comisarul general român pe lângă armata rusă, aduce la cunoştinţa agentului diplomatic al Rusiei la Bucureşti, numele persoanelor care sunt delegate a primi suma de trei milioane in costul împrumutului.
                                         1343
    Proclamarea României în ziua de g Mai ca stat independent.
                                         1344
    Moţiunea Adunării Deputaţilor, votată la g Mai 1877.
IX*
www.dacoromanica.ro
                       KPATKOE CO^EPJKAHME PPAMOT
                                    1
   K p a fl o b a, 1 r h b a p ». — KoMaHAHp 4-ro jiHHeftHoro noji«a npocHT kom3h-
AHpa l'-fl CpHraabi b KajiaiJiaTe nojiKOBHHKa Canejiapne Tejierpa<J)Ho coo6maeT eMy, ec-rb jih b Kajia<J)aTe nHiueBbie npoAyKTbi.
                                             2
    fleTepdypr, 1 n h b a p a. — 3aM*yi°mHfl pyMbiHCKofi areHTypofi SMHJib THKa cooGmaeT MHHHcrepcrBy HHocTpaHHbix aeji b Byxapecre o 33$ibji6hhh Pocchh, hto b cjiyqae HeyaaMHoro ncxo.ua KOHCTaHTHHOnojibCxofi KOHiJiepeHUHH, bch 0TB6TCTB6HH0CTb 6y^eT naaaTb Ha TypuHio.
                                          8
    M e t a t a, 1 a h b a p a. — KoMaHAHp 1-fl 6pHraau hojikobhhk MnsaecKy oTAneT npHKa3 Ni 23 no CpnraAe oTHocHTejibHo pacKBapTHpoBaHHH boAck.
                                          4
    A x y p A x h y, 2 a a b a p a, — KanHTaH nopTa .HxypAXHy cooCmaeT mhhhci py HHocTpaHHbix Aeji b ByxapeCTe H. HoHecxy, hto OTTOMaHCKHe cyAa nepeB03$rr Boftcna h MaTepHajibi H3 PymyKa b Bhuhh.
                                                   o
    K p a h o b a, 2 a h b a p a. — KoMaHAHp l-fi ahbh3HH reHepaji Jlyny coo6maeT KOMaHAupy l-ii SpHraAbi b KajiatjaaTe nojiKOBHHKy Canejiapne, hto 1-fl 6aTa.iboH 4-ro jih-HeflHoro no.’ixa npHCbiBaeT b KajiaiJiaT ajih <))opTH<J)HKaiiHOHHbix pa6oT.
    T e k y a b, 2 a h b a p a. — ropoACKofl rojioBa b TexyHb npocHT npeiJieKTa ye3Aa TexyMb xoAaTaflcTBOBan. y MHHHCTpa HHocrpaHHbix Aeji, htoCh 7-fl flopofiaHucKHft nojiK 6ua nepeBeAeH b BbipjiaA, Tax «ax xHTejin xajiyioTCH Ha TsiroTbi b cbh3h c pacKBapTHpo-B3HH6M BOflCK.
                                            4
    riepa, 2 a h b a p a. — PyMbiHCKHfl areHT npH OrroMaHCKofi HMnepHH reHepaji ^HKy THKa 3anpauiHBaer MHHHCTpa HHocTpaHHbix Aeji b Byxapecre He hbxoaht jih oh
www.dacoromanica.ro
CXXXIV
HyjKHUM nocjiaTb HOByio HOTy npoTecTa TypeUKOMy npaBHT&iibCTBy b cbh3h c ct. 7 Koh-CTHTyUHH HMnepHH.
                                             8
    Bejirpafl, 3      « h b a p«.  — PyMMHCXHfi AHnjiOMaTHMecKHft areHT b Eejirpafle
CTypa3a npOCHT MHHHCTpa HHOCTpaHHblX aejl rlHKOJiafl HOHeCKy, HTOObI pyMbIHCKHe BJiaCTH o6jierMHJiH TpaHcnopT 400 pyccKHX aoOpoBOJibUeB.
    ByxapecT, 3 «HBaps. •— PyMbiHCXHH mhhhctp HHOCTpaHHux fleji cooOmaeT AHnjiOMaTHqecKOMy areHTy b KoHCTaHTHHOnojie reHepajiy Taxa, aro6bi oh He CBH3biBaA ce6a oOemaHHHMH b neperoBopax, KOTopue oh 6yaeT bccth c CaBtţaeT-riamofi.
                                            10
    K p a h o b a, 3 a h b a p ». — AreHT TaOaaHoft MOHOnojiHH Hoajxcxoto ye3Aa cooCmaeT xoMaHAHpy l-fi ahbh3hh, hto y Hexoropbix ocţiHUepoB h3XOahtch xoiiTpaOaHAHbift Ta6ax.
                                            11
    Ilepa, 3 a h b a p a. — PyMUHCXHfi ahiiaom aTHHecxHfi areHT npH Ottom a Hcxofi HMnepaa reHepaJi flHxy Taxa cooOmaeT MHHHCTpy HHOCTpaHHblX Aeji b ByxapecTe H. Ho-Hecxy, hto TypeuxHH mhhhctp HHOCTpaHHblX Aeji yxAOHHeTCH ot AexjiapaUHH b CMUCJie, Tpe6yeMOM pyMbIHCXHM npaBHTeAbCTBOM B CBH3H C TOAKOBaHHeM CT. 7 KOHCTHTyUHH
                                            12
    K a a a ij) a r, 3 a h b a p a. — KaAatţaaTcxasi ropoAcxaa ynpaBa nepeAaeT xomhh AHpy l-fi OparaAbi noJixoBHHxy Caxejiapae xonan TeAerpaMMhi aoajxcxoto npetţaexTa, b xo-Topofl H3BemaeT ero, hto He MO>xeT npeBpaTHTb aacTHbie AOMa b OoAbHHUbi.
                                            18
    (HynepieHb), 4 a h b a p a. — KoMaHAHp 7-ft AeficTByxjmefi poTbi panopTyer KOMaHAHpy 1-ro flopoOaHiicxoro noJixa o HenpaBHAbHOM cnoco6e coo6meHH5i napojiH, o HeAOCT3TOHHOCTH APOB AAH OTOnAeHHH H O HenpHHTeAbCXHX BOfiCKaX, 3aMeaeHHblX Ha npa-bom 6epery ,HyHasi.
                                    14
   (KaAatţaaT), 4 a h b a p a. — CaHHTapHbifi ota&h 1-ft OparaAbi cooCmaeT xo-MâHAapy, hto OTonAeHHe Aa3apeTa npoH3BOAHTca cbipbiMH BepOoBbiMH ApoBaMH, BCjieACTBHe aero OoAbHue Apo>xaT ot xoAOAa.
                                            15
    ByxapecT, 4 a h B a p a. — Ka6HHeTHaa 3aMeTKa b cbh3H c MHccnefi Hhmhtphh BpsTHaHy b KoHCTaHTHHonoAe.
                                            16
    Ilepa, 4 a h b a p a. — AHrAiificXHft nocoA Ha eBponeficxoft xOH(ţ)epeHUHH AopA CajiHc6iopH coo6maeT pyMbiHcxoMy Aejterary flHMHTpne BpaTHaHy, mto oh He MO>xer Aatb
www.dacoromanica.ro
                                                    cxxxv
VflOBJieTBOpHTejibHoro OTBeTa Ha MeMopnfi, KacaiomHHCH B03BpameHHH flejibTbi JHyHaa h HeftTpajiHTeTa PyMbiHHH.
                                    17
   KoHCiaHiHHOnojib. 4 a h b a p a. — PyMbiHCKHft Mpe3BbiMaHHbiiî nocoji Ha KOH(J)epeHUHH B6JIHKHX flepHOB OCB^HOMJIHeT MHHHCTpa HHOCTpaHHblX flejl O TOM, MTd Bonpocbi, KacaioiUHecH PyMbiHHH He MoryT pa36HpaTbca Ha KOH(})epeHUHH.
                                    18
   KajiaiJiaT, 4 a h b a p a. — CaHHTapHbiH oxneji l-fi Gpnraflbi onHCbiBaeT ycjio-bhh npH KOTopbix paSoTaiOT Ha 4>opTH(j)HKauHHX cojiflaTbi h TpeGyeT, mtoGm cojwaTbi nepBOH .1HHHH Mame CMeHHJIHCb.
                                           19
                                                     OjiTeHHua, 5 a h b a p a. KOMaHflHpy 2-ft AHBH3HH CBefleHHH
— KoMaHflHp 8-h poTw KanHTaH IloeHapy cooGmaeT o nepeflBHweHHH TypeuKHX bohck.
                                           20
    ByxapecT, 5 a h b a p a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO TpeGyeT ot KOMaHflHpa 1-h fleHCTByiomeft CpHraflbi KajiaiJiaTa cnHCOK nexoTHHueB, y KOTOpbix ne 6biji y6paH c nojieft vpowaft.
                                           21
    ByxapecT, 5 a h b a p a. — PyMbiHCKHii mhhhctp HHOCTpaHHbix aeji cooGmaeT pyMbiHCKOMy AHnjiOMaTHMecKOMy areHTy b BeHe 06 yxoae H3 npaBHTejibCTBa JÎHMHTpHH Crypfl3bi h o tom, mto oh OHOtnaeT HOBoft fleioiapauHH co CTOpoHbi TypeuKoro MHHHCTep-CTB3 HHOCTpaHHblX fleji.
                                           22
    Ilep a, 6 a h b a p a, — ^peaBbmaftHbiii nocoji npn IlopTe JHhmhtphA BpsraaHy MOTHBHpyeT pyMbiHCKOMy MHHHCTpy HHOCTpaHHblX flejl BMeiH HTejIbCTBO B Bonpoce CT. 7 OiTOMaHCKOH KoHCTHTyuHH, KOTopoe flOjDKeH 6biji caejiaTb reHepaji THKa.
                                          28
   Bejirpaa, 6 a h b a p a. — PyMbiHCKHH AHnjiOMaTHMecKHH areHT b Bejirpaae CTypfl3a 3aHBjiaeT MHHHCTpy HHOCTpaHHblX aeji H. HoHecxy, mto b cjiynae 3bhhthh Cep6HH KopnycoM pyccKofl apMHH Abctphh nocTynHT Tău >Ke.
                                   24
   (KpaftoBa), 6 a k b a p a, — KoMaHflHp l-ii ahbh3hh hojikobhhk CaxejiapHe coo6-maeT KOMaHflHpy 1-fl GpHraflbi cnoco6 npeflCTaBjienHH Ha 3K3aMeH KanHTaHOB KaHjHflaTOB Ha mkh Maftopa.
                                   25
   KoHCTaHTHHOnojib, 8 a h b a p a. — Konna hotm, aapecoBaHHoft OrroMaHCKHM npaBHTejIbCTBOM B CBH3H C TOJIKOBaHHeM CT. 7 KoHCTHTyuHH HMnepHH.
www.dacoromanica.ro
CXXXVI
                                                           26
    (K a ji a $ a t), 8 h h b a p n. — )KaJio6a JKHTejieft HoHa h Pafly Bapora, aflpeco-BaHHan ynpaBe cejia KaJiacţtaT Ha KanHTaHa BojiflecKy, pacnopflflHBinerocfl B3HTb y hhx HaCHJIbCTBeHHblM nyteM KOpM flJIH CKOTa.
                                                 27
    K a ji a ({> a t, 8 h h b a p n. — CaHHTapHbifi OTfleji 1-ro flopoâaHucKoro nojiKa panopTyeT KOMaHflHpy nojiKa, mto Jia3apeTHoe noMemeHHe HBJineTCH coBepuieHHO Henoflxo-flfllUHM H He o6eCneMHBaeT 6ojIbHblM yCJIOBHH BU3flOpOBJieHHfl; no 3TOft npHMHHe 6o.lbHble OTK33bIBaK)TCfl HlITepHHpOBaTbCH.
                                          28
    K a ji a (j) a t, 8 HHBapfl. — Bpafl 2-ro 6araJibOHa panopTyeT KOMaHflHpy 4-ro JiHHeHHoro nojiKa, mto cojiflaTH pacKBapTHpoBaHbi b HeTonJieHHbix KOMHaTax hjih OTaiuiH-BaeMblX COJIOMOft.   '
                                              29
    KpaftoBa, (Me>Kfly 1 h 8 n h b a p n).               — KoMaHflHp l-ii fleiicTByiomefl
AHBH3HH flaeT pacnopsoKeHHH KOMaHflHpy 1-ft 6pnraflbi b KaJia({>aTe nojiKOBHHKy CaKejiapHe o Haqajie KaJiacţaaTCKoft cJiopTHcJjHKauHH h ycTpoiicTBe raâHOHOB.
                                              30
    K a ji a (ţ> a t, 8 » h b a p a. — l-n âpHrafla flaeT pacnopHJKeHHH fljin paâoT HacTHM
1-ro flopoâaHUCKoro, 4-ro flopoâaHUCKoro h 8-ro CTpejiKOBoro nojiKOB oTHOCHTejibHO (Jx>p TH(ţ)HKauHH KaJiacţtaTCKofi oâjiacTH.
                                   81
   KoHCTaHTHHonojib, 8      » h b a p a. — PeMb reHepaJia HrHaTbeBa Ha 3ace-
AaHHH eBponeficKOH KOHcJaepeHUHH.
                                              32
    riepa, 8 HHBapfl. — PyvbiHCKHft flHnJiOMaTHMecKHft areHT b KoHCTaHTHHOnojie reHepafl THKa ocBeflOMJineT MHHHCTpa HHOCTpaHHHx fleji b ByxapecTe o tom, mto no BHHe TypuHH KoH(ţ>epeHHHH 6biJia pacnymeHa h flejierara bcjihkhx flepjKaB pa3T>exaJiHCb.
    IlapHK, 8 flHBapji. — PyMUMCKHfl flHnJiOMaTHMecKHft areHT b FlapHJKe IUeHflpfl ocBCflOMJiHeT MHHHCTpa HHOCTpaHHbix fleji b ByxapecTe o 3aflBJieHHH Jiopfla flepâH, mto oh He MOJKeT rapaHTHpoBaTb PyMUHHH noJiHoro HeflTpaJIHTeTa, ho mto cymecTByeT B03M0W-HOCTb MaCTHMHOTO HeflTpaJIHTeTa.
                                              31
    IlapHjK, 8 HHBapfl. — PyMUHCKHH flHnJiOMaTHMecKHft areHT b FlapHJKe IUeHflpfl flOHOCHT MHHHCTpy HHOCTpaHHHX fleji O flHCKyCCHH, HMeBUieft MeCTO B JlOHflOHe C JIOpflOM Hep6H no Bonpocy pyMbiHCKoro HeflTpaJIHTeTa.
www.dacoromanica.ro
CXXXVII
                                                   36
    K a a a (j) a t, 9 a h b a p a. — CTapnmfi Bpaa l-fi axTHBHofi CpHraAbi nojiKOBHHK CaxeAapne cooOmaeT KOMaHAHpy SpnraAbi b KaAa(j)aTe o noAoaceHHH jia3apeTHOro noMe-menHH h rpefiyeT cooTBercTByiomero noMemenHH.
                                           36
    9     a h b a p a. — 1-h poTa 1-ro flopoOaHuexoro nojixa ocbcaomabct KOMaHAHpa nojiKa noAnojiKOBHHKa flanecxy, mto bo mhothx cenax ye3Aa MexeAHHiţa CTapocTbi ne no-.nyMHJiH npHKa3a 06 yCopxe ypowaa npH3BaHHbix nexoTHMieB.
                                           87
    K a ji a ij) a t, 10 h h b a p h, — CaHHTapnbifi otaca 2-ro GaTaAbOHa aoboaht a°
CB6A6HHB KOMaHAHpa OaTaAbOHa, MTO COAAaTbl paCKBapTHpOBaHbl B HerHTHeHHMeCKHX yCAO-BHHX H MTO 6bIAH yCTaHOBJICHbl CJiyMaH Ty6epKyAe3a. ripOCHT npHHHTb CpOMHbie Mepbl B CaHHTapHOM OTHOHieHHH.
                                         38
    10 h h b a p h. — KoMaHAH 4-ii pora panopTyeT KOMaHAHpy 1-ro flopoOaHuexoro nOAKa, MTO aAMHHHCTpaTHBHbie BAaCTH He OKB3aAH HHKaKOrO COAeflCTBHH B yGopxe ypowaa IipH3BaHHbIX COAAaT.
                                           39
    riepa, 10 h h b a p H. — PyMbiHCKHfi AHnAOMaTHMecxHfi areHT b Kohct8hthho-nojie renepaA flHxy THKa oOpamaerca k MHHHCTpy HHOCTpaHHbix aca H. Honecxy, npoca mtoGu pyMbiHCKoe npaBHTCAbCTBO ofiAerMHAO nepexoA JXynaa h npoe3A b ByxapecT ne1-
KOTOpblX HHOCTpaHHblX AHI1AOM3T0B.
                                            40
    KoHCTaHTHHOnOAb, 10 H H B a p H. -------------- PyMbiHCKHfi AHIlAOMaTHMCCKHll areHT
b KoHCTaHTHHonoAe ocBeAOMAaeT MHHHCTpa HHOCTpaHHbix aca b ByxapecTe O TOM, MTO OTTOMaHCKOe IipaBHTeAbCTBO CMHTaeT H3AHUIHHM CACA3Tb eme OAHy ACKAapaUHK) OTIIOCH-✓TeAbHO pa3'bHCHeHHH CT. 7 KOHCTHTyAHH HMnepHH, TpeGyeMylO PyMbIHHefi.
                                            41
    (KaAaijiaT), 10 a h b a p h, — KoMaHAHp 1-ft AeficTByKHuefi OpHraAbi iioakobhhk CaKeAapHe nepeAaeT noAMHHeHHbiM aacTaM npHxa3 N° 4 OTHOCHTeAbHO oxpaHbi OaTapefi.
    .                                    42
    (KaaaijiaT), 10 a h b a p a. — KoMaHAHp 1-ro flopoGaHUcxoro noAxa panopTyeT KOMaHAHpy 1-8 AeBcTByromeB SpnraAbi noAKOBHHxy CaxeAapne, mto coAAaTCxaa OAeJKAa h oOyBb H3HOuiena h TpeOyeTCH HOBaa.
                                          43
    M e t a t a, 11 a a b a p a. — KoMaHAHp GpnraAbi noAKOBHHK HnaTecxy nocbiAaeT npnxa3 N° 1 KOMaHAHpaM noAMHHeHHbix eMy MacTefl 06 ynpa3AHeHHH o6a3aHHOCTefl Maflo-poB no pacxBapTHpoBaHHio.
www.dacoromanica.ro
CXXXVIII
                                                44
   ByKapecT, 11 » h b a p a. — MHHHcrepcTBo BHyTpeHHHx AeA AaeT HHCTpyKUHH npetjjeKrype JHojiwcKoro ye3Aa b cbh3h c pacnpeAeAeHHeM o6a3aHHocTeft no pacKBapTnpo-B3HHK) BOeHHblX.
                                          45
   (KaAatjiaT), 11 a h b a p a. —        3-h AeficTByiomaH pora panopTyeT KOMaHAHpy
1-ro flopo6aHUCKoro nojiKa nojiKOBHHKy ^aHecxy, hto cejibCKne B.iacTH He ok333ah coAefi-ctbhh no yâopxe ypowaH npn3BaHHbix nexomHueB oxpyra EjiaxHnua-MexeAHHUb.
                                          46
   MynepieHb, 12 a h b a p a. — 8-h poTa nepecbiAaeT 1-y flopoâaimcKOMy noAxy noHMeHHbin cnncoK coaast, y kotopmx ypwKafl He 6ha y6paH.
                                          47  ’
   K p a fi o b a, 12 a h b a p a. — KoMaHiAHp l-fi ahbh3hh cooâmaeT KOMaHAHpy l-fi 6pnraAbi b KaAatjiaTe noAKOBHHKy Canejiapne, hto 4-ft noAK nocbiAaeT 5 TyAynoB b KaAatjiaT AAl. CBOHT H*!> OAHIUHXCH TaM AIOAeH.
                                         48
   KaAatjiaT, 12 a h b a p a, — ropoACKofi roAOBa KaAatjiaTa npeAAaraeT KOMaH-Anpy 1-fl 6pHraAbi 6oAee noAxoAHiuee pacKBapTHpoBaHne.
                                         49
   T e k y a b, 12 a hb a p a. — B pe3yAbTaTe xoAaTaficTBa Texy^CHofi ynpaBbi, npe<-tjieKTypa TeKyncKoro ye3Aa npocnT MHHHCTpa BHyTpeHHHx AeA oâAerHHTb >KHTeAHM TaroTbi, CBH33HHbie C paCKBapTHpOB3HHeM.
                                          50
   Tpya, 12 a h b a p a. — FIopyHHK BepHecxy npocnT KOMaHAHpa l'-fi 6pnraAbi noAKOBHHKa CaKeAapne yTOHHHTb, kto H3 Aayx komhhahpob, Ha3HaqeHHbix b poTy, ocTa-HeTCfl.
                                            51
    KaAatjiaT, 12 a h b a p a. — CepwaHT 1-ro AeflcTByiomero acioApoHa HeAeaHy KoHCTaHTHH panopTyeT KOMaHAHpy acxapAOHa, hto TypeuKne, «htcah py6«T Aec Ha rocy-AapcTBeHHbix ocTpoBax AeBoro 6epera flyHaa.
                                         52
   KaAatjiaT, 13 a h b a p a. — Crapumfi Bpaq 1-fl 6pnraAbi npocnT KOMaHAHpa 6pHraAbi, HTo6hi caHHTapHbie noB03KH 6wah yKpbiTbi ot aojkah.
                                         53
   KpafloBa, 14 a h b a p a. — KoMaHAnp 10-ro oâcepBaunoHHoro Kopnyca cooâmaeT Maftopy CToflAOBy b KaAatjiaTe, hto Bce 3anacHbie yxoAHT b oraycK, ao hoboto npn-xa3a.
www.dacoromanica.ro
CXXXIX
                                          54
   ByxapecT, 14 s h b a p s. — Mhhhctp BHyTpeHHHX aca cooâmeeT BoeHHOMy MHHHCTepCTBy o AOKAaAe reKyqcKOH ye3AHoft ynpaBbi OTHOCHTejibHO nepeBona b Bbipjiafl 7-ro flopoâaHUCKOro noAKa.
                                          55
   K p a 8 o b a, 15 « h b a p a. — KoMaHAHp oâcepBapHOHHOro xopnyca reHepaA 6pn-raAbi Jlyny nepe^aeT Maftopy CTOftAOBy b Kajia^aTe, CTapmeMy b HHHe, HTOâbi oh BbinoAHHA HHCTpyKUHH KOMaHflHpa 6pnraAbi nojiKOBHHKa Canejiapne.
                                          56
   KpaftoBa, 15      » h b a p «. — KoMaHAHp 2-ft AHBH3HH nocbijiaeT npHKa3 KOMaH-
                   AHpy 1-ft 6pnraAbi b KaAa(J)aTe noAKOBHHKy CaneAapHe aah pocnycna KOHTHHreHTa 1369 r.
                                          57
   n h k e t Ni 9, 15 » h b a p a. — KoMaHAHp 5-ft poTbi panopTyeT KOMaHAHpy 1-ft 6pnraAbi noAKOBHHKy BASAecKy o pa3BeAKe Ha npaBOM 6epery flyHaa, b HanpaBAeHHH ceAa HcHHy.
                                          58
   ByxapecT, 15 a h b a p a. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix apa yBeAOMAHeT pyMbiHCKOro Ann/iOManmecKoro areHTa b IlapHJKe o tom, hto oho BnoAHe OAo6p«eT ero AHnAOMaTHHeCKyiO AeHTe/IbHOCTb H BHOBb nOATBepjKAaeT, HTO IipaBHTeAbCTBO CTOHT 3a Heft-TpaAHTCT.
                                          59
   CesepaH, 16 a h b a p a. — KanHTaH CeBepHHCKoro nopTa A. HHKOAecKy yBeAOMAHeT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHblX APA, HTO pyCCKHe AOâpOBOAbUbl B03BpalUaiOTCH nepe3 PyMbIHHK) Ha pOAHHy.
                                          60
   H c c bi, 16 h h b a p h. — Ilpe(J)eKT hcchoA noAHiţHH IlpyHKy yBeAOMAHeT nAoeoiT-tckoto npe(J)eKTa o npnâbiTHH reHepana HrHaTbeBa.
                                          61
                   Bena, 17 a h b a p a. — PyMbiHCKHft AHnAOManmecKHft areHT b BeHe coo6maeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX Rej\, hto TypKH nonbiTaiOTCH HanaTb neperoBopw c PyMbiHHeft.
                                          62
   Bena, 18 a h b a p a. — PyMbiHCKHft AHnAOMaTHnecKHft areHT b BeHe yBeAOMAHeT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHblX APA 06 OnpOBepjKeHHH CAyXOB, KaCaKHUHXCH B03M0HCH0H OKKy-naUHH PyMbIHHH aBCTpnftCKHMH BOftCKaMH.
                                           63
    K a a a i|) a t, 17 h h b a p h. — KoMaHAHp 1-ft 6pnraAbi AaeT pacnopHJKeHHe ko-MaHAHpy KaAapamcKoro 3CKaApoHa 06 orapaBKe KaBaAepnftcKoro B3BOAa b HynepneHb aah yCHAeHHOft oxpaHbi.
www.dacoromanica.ro
CXI,
                                                       64
    (K a ji a (}> a t), 19 n h b a p n. — KoMannHp l-fi 6pnraAU l-fi ahbh3hh hojikobhhk
Caxejiapne npHxa3biBaeT noAHHHeHHbiM BoficnaM npoH3BecTH HOBOe pacnpejiejieHHe b pac-KBapTHpOBailHH BOfiCK.
                                           65
    (Byxapecr), 19 flHBapn. — KoMaHAHp pe3epBHofi KaBajiepHH nojiKOBHHK KpeiWHy npocHT noMomHHxa HaHajibHHxa reHepajibHoro uiTa6a apMHH nojixoBHHxa Bapoun npHMHCJIHTb B BAMHHHCTpaTHBHOM OTHOUieHHH 2-fi POUIHOpCKHfi nOJIK K OAHOfi H3 AHBH3Hfi.
                                           66
    (KpafioBa), 19 flHBapn. — KoMaHAHp l-fi ahbh3hh coo6maeT HcncuiHflio-meMy AOJi>KHOCTb KOMaHAHpa 6pnraAbi b KajiatjiaTe Maftopy CTofljiOBy, mto BoeHHoe mhhh-CTepcTBO yTBepAHJio naTpoHbi, Heo6xoAHMbie fljifl yneOHofi CTpejibObi HOBOo6paHueB.
                                           67
    KpafioBa, 22 flHBapn. — Kaccnp 2-fi Cpara^u KanHTaH HoHecxv cooOmaeT nojiKOBHHKy Mepxe3y b KajiatjiaTe, mto cjie^yeMbie apMHH njiaToxn He Moryr 6biTb Bbinoji-HeHbi Ha’-aa OTCyrcTBHfl AeHer b Kacce.
                                               68
    nerep6ypr, 23 flHBapn. — 3aBe.nyK3mHfi pyMbiHCxofi tUHnjioM aTHflccxofi areHTypofi b FIeTep6ypre SMHJib Taxa yBeAOM^fleT MHHHCTpa HHOCTpaHHbix .nan b ByxapecTe
H.  HoHecxy o unpxyjiflpe, nocjiaHHOM xaHiyiepoM Poccnficxofi MMnepHH, b xotopom oh Tpe6yer ot cbohx nocjiOB 3anpocHTb BejiHxne nepxxaBbi, cornacHbi jih ohh ompaBHTb coo6-ma oTBer TypUHH.
                                           69
    BeH a, 25 flHBapn. — PyMbiHCxnfi areHT b BeHe H. BajiSHaHy nepenaeT non-Po6hocth b CBA3H c unpxyjiflpoM pyccxoro npaBHT&IIbCTBa CBOHM npencTaBHTanflM 3a-rpaHHitefi.
                                              70
    K a ji a 1(1 a t, 25 flHBapn. — roponcxoft rojiOBa KanatjiaTa coo6maeT npetjiexType Hoji>xcxoro ye3.na pe3yjibTaT npoH3Bej.eHHofi aHxeTbi no noBony >xajio6bi coj.ep>xaTejifl rocTHHHHUbi — rpexa.
                                            71
    (KpafioBa), 26 a h b a p h. — KoMaanHp 1-fl ahbh3hh cooOmaeT xoMaHAHpy xaBajiepHH b KajiatjiaTe Mafiopy CTofijiOBy, mto OTpfln xaBajiepncTOB npn6y.neT 3 tjieBpajifl ct. CTHJin AJifl CMeHbi scxanpoHa, xoTopbift 6yneT pacnymeH.
                                            72
    ByxapecT, 26 flHBapn. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npocnT MnHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix n&n noxoAaTaficTBOBaTb o pa3pemeHHH Ha nepenpaBy nepe3 rpaHnuy onHoro TpaHcnopTa BoeHHofi SKHnnpoBKH, 3axa3aHHofi 3arpaHnuefi.
www.dacoromanica.ro
CXLI
                                                       78
    KpaftoBa, 27 n h b a p n. — ripe<J)eKTypa flojiJKCKoro ye3Aa coofimaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX aeji, hto oHa npHHJUia Mepw b CBR3H c pacKBapTHponaHHeM b Ka-jia(J)aTe.
                                             74
    KpaioBa, 28 n h b a p n. — HHTeHflaHCTBO 1-ft BoeHHofi TeppHTOpHajibHofi ahbh. 3hh nepecwjiâeT KOMaHflnpy l-fi 6pnraflbi b KaaatpaTe Konnio npHKa3a BoeHHoro mhhh-CTepcTBa, b KOTopoM ycTaHaBjiHBaeTCH (JjypajKHwft pauHOH ajih jiouia^efi.
                                             75
    KpafioBa, 30 n h b a p a. — TeHepaji 6pnraflbi Jlyny yBeaoM.iHeT Mafiopa CToftjioBa b KajiacJme, hto Mafiop Bacapa6 nepeaaeT cboh o6«3aHHOCTH Mafiopy Bopanecny, KOTopwft 6y,n.eT npojuwuKaTb paâoTy no HHB&nHpoBaHHio.
                                             76
    KpafioBa, 30 a h b a p a. — KoMaHflHp 5-fi AHBH3HH reHepaji 6pnraflbi Jlyny cooâmaeT Mafiopy CTofijioBy b Kajia<J)aTe, hto BpaHH, otfiHUepbi pe3epBa, a6mo6hjiHay iotch .
                                             77
    Tajiau, 30 a h b a p a. — rajiaunan ynpaBa yBe^oMjiHeT KOMaHflHpa rapHH30Ha o TOM, MTO OHa He MOBKeT npHHyflHTb JKHTeJieft OTflaTb apMHH BCe BKHJIbie nOMemeHHH.
                                             78
    (Byxapecr), 31 a h b a p a. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX iflea 3anpauiHBaeT MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHblX flejl O pe3yj!bTaTe HHTepBeHUHH B CBH3H c KOH(J)HCKaunefl TypnaMH HarpyjKeHHoft cojibio jioakh, KOTopyio TpeâyiOT ee coâcTBeHHHKH.
                                             79
    (KpafioBa), 31 a h b a p a, — KoMaHflnp l-fi ahbh3hh aaeT HHCTpyKUHH Mafiopy CTofijioBy b Kajia(J)aTe b CBH3H c 6yaymefi fleHTejibHOCTbio KaBajiepHficKoro OTpaaa, HOTopufi aojuKeH npHâbiTb.
                                             80
    (KpafioBa), a h b a p b. — KoMaHflHp ueHTpajibHoro CKJiaaa 1-ro flopoâaHUCKoro nojiKa panopTyeT KOMaHAHpy 2-ft 6pHraflbi nojiKOBHHKy Canejiapne o nepeBOflax b nojiny, HMeBiiiHX MeCTO MeHcay 1—8 HHBapa, h o TeKymnx paâoTax.
                                             81
    (KpafioBa, a h b a p b).      — KoMaHjţHp l-fi ahbh3hh nepeaaeT nptiKH3 6pHraflHh'M
nacTHM Kajia(J)aTCKoft oâjiacTH 06 y'ipejKfleHHH oxpaHw h ycTaHOBjieHHH nporpaMMbi eate-flHeBHOft CJiyJKâbl.
                                             82
    MynepaeHb, 1 ij) e b p a ji a. — KoMaH^np aBaHnocTa KanHTaH AMspacny panopTyeT Mafiopy CroftjioBy b Kajia(J)aTe o pa3MemeHHH Ha AeMapKaunoHHofi jihhhh HOBora oTpaaa h o pacnopHBKeHHHx ajir narpyjiHpoBaHHH KaBajiepHH h HH(ţ)aHTepHH.
www.dacoromanica.ro
CXIylI
                                                         83
    llapH>K, 2 ij) e b p a ji a. — PyMhiHCKHfi areHT b FlapHwe UlTetfiaH K. IIIeHApfl yBeflOMjiaeT MnHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix aeji b ByxapecTe, hto ycjiyra wvpHajiHCTa XotA3C Ah IlnaHTa b JIonAone nojie3Hbi.
                                          84
   ByxapecT, 2 tj) e b p a ji a. — BoeHHoe mhhhctcpctbo cooGmaeT KOManAHpy oficepBauHOHHOro Kopnyca, hto apcenaji apMHH npoH3BeACT peMOHT nyuieAHbix o6nopaTopoB.
                                          85
   ByxapecT, 4 iji e b p a ji 9.    — KpaftoBCKaa ropoACKaa ynpaBa H3BemaeT Mh-
HHCTepCTBO HHOCTpaHHblX AeA, HTO aBCTpO-BCHTepCKHX nOAAaHHbtX OCBO6OAHAH OT riOCTOfl.
                                          86
   (ByxapecT), 4 iji e b p a 9 9. — rocyaapcTBeHHaa >Kejie3Haa Aopora ByxapecT— fl>KypA>KHy npocHT 3(J>opHK) 6ojibHHUbi BpbiHKOBeHecK, npHHflTb GojibHoro pafionero.
                                          87
   ByxapecT, 4 iji e b p a ji 9. — BoeHHoe mhhhctcpctbo cooGmaeT KOMaHAHpy 1-h AHBH3HH nojiKOBHHKy AnreAecKy pacnopaweHHe o tom, htoGh oiJiHuepbi ne hmcah npn ce6e Aener bo BpeMH 6oh.
                                          88
   ByxapecT, 5 iji e b p a ji 9.    — Mhhhctcpctbo HHOCTpanHbix AeA npocHT py.Wbin-
ckoto areHTa b Bene xoAaTaftcTBOBaTb nepeA bbctphAckhm npaBHTCAbCTBOM o nponycKe TpancnopTa 3KHnnpoBKH aah pyMbiHCKOH apMHH, 3aAep>KeHHOro b TuMHiuoape. '
                                          89
   r a 9 a u, 5 ij) c b p a ji 9. — raAaiiKHH ropoACKOfl roAOBa coofimaeT KOMaHAHpy
3-fl TCppHTOpHaAbHOH AHBH3HH O TOM, HTO OH He MOT peKBH3HpOBaTb TpeGyeMbie AAH Hy>KA apMHH KOMHaTbl nO BpaHAbCKOH yAHUe.
                                         90
   Kajiai|)aT, 5 ij) e b p a ji 9. — CoAepwaTejib rocrHHHHUbi b KaAaijiaTe Mnxafi
HnKOAay TeAerpaiJ)HpyeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX AeA, hto aah pacKBaprapoBaHHH oiJiHuepoB Gbuia B3AOMana ABepb b ero rocTHHHue.
                                         91
   ByxapecT, 5 ţ e b p a ji 9.     — BoeHHoe mhhhctcpctbo npocHT MHHHCTpa BH*y-
TpCHHHX ACA O TOM, HTOObl ye3AbI Ha III AH nOMCUţCHHH IIOA KBHUCABpHH AAH HOBblX neXOTHblX nOAKOB.
                                          92
   ByxapecT, 8 ij) e b p a 9 9.     — Mhhhctcpctbo HHOCTpaHHblX a&a cooGmaeT Mh-
HHCTepCTBy BHyTpeHHHX AeA O pe3yAbTaTe HHTepBeHLIHH no Bonpocy O KOHljlHCKaUHH AOAKH TypeuKHMH BAacTHMH b Pymyite.
www.dacoromanica.ro
CXLIII
                                                  98
   10  <{) e b p a a h. — Komshahp 8-ro jiHHeflHoro ncwiKa noAnoAKOBHHK IloeHapy
panopTyeT 2-A 6pnraAe 4-A ahbh3hh, hto HHTeHASHCTBC He BbiAaBajio ero qacrHM xjie6a h cyxapeA b npoAOJOKeHHe rpex AHeA.
                                         94
   n a p h «,  10 c|) 6 b p a ji H. — PyMUHCKHA AHiuioMarHHeCKHA areHT b IlapHJKe
IUrecţiaH UleHApn nepeAaeT MHHHCTpy HHOcrpaHHbix AeA H. HoHecxy pa3roBop c amTiHA-ckhm nocAOM b IlapH>xe, aopaom JIhohcom.
                                         95
   KpaAoBa, 11 cp b b p a ji b. — npecţcexrypa floAJKCKoro ye3Aa nocuAaeT Mhhh-CTepcTBy BHyipeHHHX AeA AOKAaA KaAacparcKoro ropoACKoro roAOBbi b cbh3h c >xa.no6oA coAepjKaieAH rocTHHHHUU Mnxaa HnxoAay.
                                        96
   K a JI B cp B T, (MeKAy 1 H 11 (p 6 B p a A h) .  — npHAOJKeHHe K AOKAaAy OT
                                                           11/23 (JceBpaAH b cbh3h c pacKBaprHpoBaHHeM.
                                        97
   JIohaoh, 14 cp e b p a a h. — ^KypHaAHCT Xorse ah IlAaHTa nepecbiAaer pyMbiH-CKOMy areHTy b IlapHJKe IIIeHApe coAep>KaHHe reAerpaMMbi, ony6AHKOBaHHoA b aHTAHAcxiix ra3erax b cbh3h c HHUHAeHTOM Me>KAy pyMbiHaMH h TypKaMn Ha ocrpoBe flaproc.
                                        98
   Byxapecr, 15 cp e b p a jiu. — PyMbiHCXHA mhhhctp HHOcrpaHHbix AeA HnKOJiaA HoHecxy npocnr AHnAOMaTHMecKoro areHra b BeHe Aar» eMy roHHhie CBeAeHHH o pyecKOH nOAHTHKe.
                                          99
   r a a a p, 15 cp 6 b p a a h. — raAaiixnA ropoACtoA roAOBa npocnr MHHHCTepcrBo BHyrpeHHHX AeA pa3MecrHTb BoAcxa no Ka3apMaM, aah roro nro6bi acnreAH H36e>xaAH o6h-3areAbCTB B OTHOUieHHH pacKBapTHpoBaHHH.
                                          100
   C e b e p h h, 16 cp e b p a a h. — KannraH ceBepHHCKoro nopra yBeAOMAaer mh-HHCrpa HHOcrpaHHbix AeA o tom, hto AoopoBOAbUbi h pyccKHe Aa3aperbi B03Bpamai0TCH H3 Cep6nH Ha poAHHy nepe3 PyMbiHHio.
                                          101
   Byxapecr, 17 cp e b p a a h. — Mhhhctp BHyrpeHHHX AeA nepeAaeT BoeHHOMy MHHHCrepcTBy npocb6y raAauxoro ropoACKoro roAOBbi, OTHOcamywcH k pa3MemeHHio boAck no Ka3apMaM.
                                          102
                   BpaHAa, 20 cp e b p a a h. — IlpecpiexTypa ye3Aa BpsHAa coo6maer npeiAceAareAio CoBera mhhhctpob, hto BBepx no /lyHaio npouiAa xaHOHbepxa noA ottom3hckhm cpiAaroM
www.dacoromanica.ro
CXLIV
                                           103
    K p a A o b a, 20  $ e b p a a h. — KoMaHAHp 1-A ahbh3HH nepeAaeT KOMaHAHpy
KajiacfiaTCKofl 6pHraAbi noAKOBHHKy HepKe3y, HncrpyKUHH 06 ornpaBKe b omycK jiiOAefi. KOTopwe npeBbimaiOT 6iOA>KeTHbie npeAycMOTpeHHH.
                                           104
    E o t o iu a h b, 20 (ji e b p a ji u. — ripe(|)eKTypa ye3Aa BoTomaHb npeAAaraeT Mhhk-CTepcTBy BHyTpeHHHx Aeui nepeBecTH nexoTHbiA iiojtk b Ka3apMbi, HaxoAamHecH b rionayub.
                                           105
    M y n e p u e h b, 21 (p e b p a ji h. — KoMaHAHp aBaHnocTOB b HynepneHb cooâmaeT KOMaHAHpy 1-A KaAacJiaTCKoA 6pnraAbi hbjihmhb poTbi h CHTyauHio no ahhhh llyHaa b OKKy-nnpoBaHHOM ceicrope.
                                           106
    BpsHJia, 23 (ji e b p a ji h. — ye3AHa« npecjjeicrypa BpsHJia cooâmaeT KOMaHAHpy
9-ro XlopoâaHUCKoro nojixa, mto OHa npeAocTaBHAa nacrb Ka3apM KaBanepHCTOB b pacno-px>KeHHe 9-ro JlopoâaHUCKoro noAKa.
                                           107
    BeHa, 24 ({) e b p a ji u. — PyMbiHCKHA AHnnoMaTHqecKHA areHT b BeHe cooâmaeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX AeA O AHCKyCCHH C KHH3eM AHApaCCH, OTHOCHUjeACH K JKeAaHHtO HeMeitKoro npaBHTeAbCTBa 3acrynHTbCH 3a mhhhctpob OTAaHHbix noA cya.
                                           108
    K a u a (p a t, 25 ţ e b p a ji a. — KoMaHAHp 4-ro 'CTpejiKOBoro 6aTaAbOHa ripocHT KoMaHAHp a 2-A Kanac^aTCxoA âpnraAbi nonKOBHHKa Hepxeaa nocAaTb H3 aoawckoA Kaccw jihuo, KOTopoe 6bi BbinjiaTHJio AeHe>KHbie nepeBOAbi.
                                           109
    KpaAoBa, 26 (|i e b p a .a a. — KoMaHAHp l'-ro apMeAcxoro xopnyca reHepan Jlyny nepeAaeT b KaJiacjjaT noAKOBHHKy HepKe3y pa3T>HCHeHHH, oTHOCHTejibHO ompaBKH b oniycK jnoAeA 4-ro jiHHeAHoro noAKa h 4-ro CTpeAKOBoro 6aTanbOHa.
                                           110
    ByxapecT, 26 (ji e b p a a a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBo npocHT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx AeA npeAOCTaBHTb noMeuţeHHH aah BoeHHbix qacîeA BonrpaAa h PeHH.
                                           111
    BeHa, 28     ([> e b p a a h. — TeAerpaMMa pyMbiHCKoro arenTa b BeHe EajiSMaHy,
nocAaHHan MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX Aen b EyxapecTe, b KOTopoA yKa3biBaeTCH Ha to, mto He cneAyeT noAaraTb, mto Pocchh aHHyAHpyeT IlapHHccKHA AoroBop hah npeAAOHCHT 3to CAeAaTb ApyrHM Aep>KaBaM.
                                           112
    E p 3 a a a; 28 ({} e b p a a a. — ye3AHa« npecJiexTypa EpaHAbi yBeAOMAHeT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx AeA O TOM, MTO TOpTOBOe CyAHO noA OTTOMaHCKHM CjjAarOM 3BTOHyAO no npHMHHe 6ypn.
www.dacoromanica.ro
CXLV
                                                      113
    ByxapecT, (j> e b p a ji b. — KanmaH Tonorpa(j>HHecKoro OT^ejia BpsTHany yBe/iOM-jiaeT HaqajibHHKa owejia nojiKOBHHKa flona o BbiSope ynacTKa ana npe/wojiaraeMoro BoeH-noro CMOTpa.
                                         114
    ByxapecT, (j> e b p a ji b. — KaâHHeTHaa HOTa MHHHdepcTBa HHOCTpaHHbix /ţejx b cbh3h c Typeu,KHMH Ha6eraMH Ha pyMbiHCKyio TeppHTopHio,
                                         115
    ByxapecT, 2 Hapxa. — BoeHHOe MHHHdepcTBO oâpamaeT BHHMaHHe MHHHCTep-CTBa BHyipeHHHX fleji Ha to, mo rajiauKaa ropoflCKaa ynpaBa ne npHMeHHeT perjiaMenra no pacKBapTHpoBaHHio bohck.
                                              116
    (KpafioBa), 3 m a p t a. — KoMaH/ţHp l-fi ahbh3hh renepaji Jlyny coo6maeT Maflopy Kajia(j)aTCKOH 6pnraflbi Bacapa6y, mo na nero 6y«eT B03ji05KeHa mhcchh oxpanbi pa60T no (|)OpTH(j)HKaUHOHHblM COOpyjKeHHHM.
                                              117
    Bena, 3 m a p t a. — PyMbiHCKHH areHT b Bene BsjisnaHy cooâmaeT MHHHdpy hho-CTpaHHbix fleji b Byxapecie o /XHnjiOMaTHHecKHX noe3^Kax renepajia HrHaTbeBa.
                                              118
    (K a ji a (j> a t), 3 Hapxa. — Kajia<j>aTCKaH ropoflCKaa ynpaBa oâpamaeTCH k civxe-LuaHHoft 6pnrafle 1-fl fleflcTByxomefi iHhbh3hh, no/inepsKHBafl 5Kajio6y jkht&Hîi H.ine Ciano-BHHa npOTHB MaTeH EMHHOBHHa.
                                                   119
    K a ji a (j> a t, 3 Hapxa. — )KHTejib Hjine Ct3hobhh ^ohocht KajiaxjxaTCKOfl npHMapHH na no^nopyMHKa Maiea EMHHOBHHa, npoJKHBaBinero b ero flOMe h npHHHHHBinero eMy y6blTKH.
                                           120
    (C T3H ein Tb), 4 Hapxa. — YnpaBa cejia GreHeuiTb BjiauiCKOro ye3/ia npocm KaBajiepHCTOB y KOMaHAHpa 1-ft âpara/ibi 3-fl ahbh3hh ana peKBH3HU,HH n0B030K ana TpancnopTa.
                                              121
    (Bacjiyfl), 5 Mapxa. — BacjiyflcKaa ye3aaaa npexjxeKTypa npocHT pasiflCHemifi y MHHHCTepCTBa BHyipeHHHX flejx OTHOCHTejlbHO 06fl3aHH0CTH ye3fla B CBH3H C HaflejieHHeM BoeHHbix nacTefi noMemeHHHMH h MeGejibio.
                                            122
    OjiTeHHU,a, 5 Hapxa. — KoMan/iHp 8-fl pom 6-ro flopo6aHU,CKOro nojiKa nocbi-jiaeT MHHHdepcTBy HHOCTpaHHbix yieji CBe^eHHH o coâbiTHHx b TypiyKae.
x
www.dacoromanica.ro
CXI.VI
                                           123
    T a ji a u, 7 m a p t a. — TajianKHft ropoACKOH rojiOBa cooâmaeT MnHHCTepcTBy BHy-TpeHHHX ineji, mto Bce BoficKa, CTOHBuine b rajiaue, pacKBapTHpoBaHbi.
                                           124
    (KpanoBa), 7 m a p t a. — FIpe(j)eKT /I,ojOKCKoro ye3.ua aohocht I-ft TeppHTO-pHajibHofl AHBH3HH, mto poTHbie ocţmuepbi h3 HynepqeHb eweAHeBHO 6e3B03Me3AH0 3a6n-paioT y XHTejieH iiobo3kh aah Tpancnopia.
                                           125
    (Bena), 8 m a p t a. — PyMbiHCKHH arern b Bene BajiaHany cooâmaeT Tejierpa<j)HO MHHHCTpy HHOCTpaHHbix AeJi b EyxapecTe o corjiauieHHH MOKAy Poccnefl h ApyrHMH BejiH-KHMH AepWaBaMH B CBH3H C BOCTOHHblM BOnpOCOM.
                                           126
    (Bena), 8 m a p t a. — PyMbiHCKHft areHT b Bene EaAanaHy yBeAOMAHeT MHHHCTpa HHOCTpaHHbix Aeji b ByxapecTe, mto Ahfjihh TpeâyeT AeMo6HjiH3aitHH kdjkhoA pyccnoft ap-mhh, nocne qero b TypuHH 6ynyT npHHHTbi Mepu MHpojnoâiiBoro xapaKTepa.
                                           127
    ByxapecT, 8 m a p r a. — Mhhhctcpctbo HHOCTpaHHbix am cooâmaeT MnHHCTep-CTBy BHyTpeHHHX a«Ii hto KajiacJiaTCKHe rpenecKHe noAAaHHbie ocBo6oJKAeHbi ct o6fl3aH-HOCTH no paCKBapTHpOBaHHIO.
                                           128
    ByxapecT, 9 m a p t a. — BoenHoe mhhhctcpctbo npocm MHHHCTepcTBO BHyTpen-hhx AeJi. MTo6bi 6ojirpaACKHe h H3MaHjibCKHe ye3AHbie nocTOHHHbie KOMHTeTbi HaHHMajiH noMemeHHH jxjih BoeHHbix nacTeft.
                                           129
    ByxapecT, 9 Mapxa. — BoenHoe mhhhctcpctbo npocHT Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeJI. HTOâbl nOCTOHHHhlH KOMHTCT Bp3HAbCKOTO ye3Aa HaACJIHJI KaBajiepHHCKHfl SCKa-ApoH, Heo6xoAHMbiMH jxjih Ka3apM npeAMeTaMH.
                                           130
    (K pa fio Ba), 10 m a p t a. — KoMaHAHp I-h ahbh3hh nepeAaeT KOMaHAnpy Kaaa-(jaaTCKOH âpnraAbi nojiKOBHHny HepKe3y HHCTpyKUHH OTHOCHTejibHO bo3mojkhoto HanaAeHHH rypoK.
                                           131
    Kajiapauib, 11 m a p t a. — YnpaBAeHHe KSAapauiCKoro nopTa cooâmaeT Mhhh-CTepcTBy HHOCTpaHHbix aca o nepeABHweHHH TypeiiKHX bohck no H,ynaio h o MaccHBHbix CHa6weHHHX H3 CHAHCTpbl.
                                           132
    Bena, 11 Mapra. — ZlHnAOMaTHHecKHft areHT b Bene BaAanany cooâmaeT MHHHCTpy HHOCTpaHHbix jxen b ByxapecTe, hto aBCTpo-BenrepcKoe npaBHTCAbCTBO yTBepAHAO bbo3 b PyMbiHHio TpancnopTa MaTepHaAOB nnn bochhoh SKHnnpoBKH.
www.dacoromanica.ro
CXLVII
                                            1B3
    r a ji a u, 13 m a p t a. — KoBypjiyflcKan yeaaHan npeiJieKTypa coofimaer MHHHCTep-CTBy BHyrpeHHHx aeji, hto napoxofl noa OTTOMaiiCKHM (JuiaroM npHfihiJi b nopr.
                                            134
    (Byxapecr), 15 Mapra. — BoeHHoe MHHHCrepcrBO coofimaer MHHHCrepcrBy BHyTpBHHHx aeji, mto fiojibHbie TeppHTOpHajibHofi apMHH He npHHHMara.rca b BacjiyftcKyio 6ojibHimy.
                                            135
    Byxapecr, 15 Mapra. — PacnHCKa SaHKHpa Eanorne TeoprHeBa o nojiyieiiHH HecKOJibKiix BeKcejieil 3a CMer jiOHaoHCKOro SaHKa .mia pyMhiHCKOro npaBHrejibcrBa or pvc-CKOro reHepajibHoro KOHcyjia b Byxapecre.
                                             136
    C e b e p h h, 16 Mapra. — MexeaHHUKan npeiJieKTypa coofimaeT MHHHCTepcTBy BHyrpeHHHx «eji noapofiHOCTH o npeanojiaraeMOM înnHOHe, ycnjieHHO TpefiyeMOM TypxaMH K3K nOCTaBlUHKa npOAOBOJIbCTBHfl /U1H apMHH.
                                             137
    ByxapecT, 17 «apia. — PyMbiHCKHfl mhhhctp HHOcrpaHHbix ae.i H. HoHecxy yBeaoMJineT .SHnjiOMaTHMecKoro areHTa b BeHe E3Ji3*iaHy o ancKyccHnx b napjiaMeHTe b CBH3H C (])IIHaHCOBbIM KpH3HCOM H BOHpOCOM OCTpOBa J^HHy.
                                             138
    FleTepGypr, 17 Mapra. — TejierpaMMa aaBeayiomero neTepfiyprcKofi areHTypofi THKa ocBeaoMJineT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix aeji b ByxapecTe, mto H3-aa npeTeH3Hft AHrjiHH, Ha KOTOpyro naflaeT OTBeTCTBeHHOCTb, uapb He MOweT B3arb Ha ce6a hhkbkhx o6h-aarejibCTB b cbhsh c «eMofiHJiHaauHefl.
                                                  139
    (Byxapecr), 17 Mapra. — MHHHCTepcTBO BHyrpeHHHx aeai aaer pacnopaweHHe BacjiyflcKoft yeaflHoft npeiJieKType o tom, MTOfibi SojihHbie nexoTHHiibi h KaBajiepHCTbi jie'iH-jiHCb b rpawAaHCKOH ropoacKofl fio.ibHHue.
                                            140
    B e h a, 18 m a p r a. — XjHnjiOMaTHnecKHH ai tht b BeHe H. BsjisMaHy cooâmaeT MHHHCTepcTBy HHOcrpaHHhix aeji b ByxapecTe o coAepwaHHH AHCKyccHH, HMeBuieft Mecro r. T/peuKHM nocjiOM b BeHe, b kotopoh oh yrpawaeT OKKynauHeft CTpaHbi.
                                            141
    IleTepfiypr, 18 Mapia. —TejierpaMMa 3aBeayiomero pyMbiHCKofl areHTypoft b ] lerepfiypre 3mh.ita THKa, coofimaiomaH MHHHCTepcTBy HHOcrpaHHbix aeai b ByxapecTe, mto Pocchh npHHHMaeT Ha ce6a ofinsaTejibCTBO O ,aeM06HJiH3auHH npH ycjiOBHH, mto TypuHH BUnOJIHHT B aaHHblfl CpOK H3BeCTHbie ycjiOBHH.
www.dacoromanica.ro
X*
                                                                         CXIvVIII
                                                         142
     K a a a (j) a t, 20 m a p t a. — Kajia(j)aTCKne KOMMepcaHTH A&aaroT 3a«BjienHe BoeH-BOMy MHHHCTepcTBy, hto o(J)Huep, c noMombio cbohx poACTBBHHHKOB 3aHHMaeTca HeAeraAb-Bofl ToproBAeA, b ymep6 hx HHTepecaM.
                                        143
    K p a A o b a, 21 MapTa. — reHepaA /Iyny cooOmaeT noAKOBHHKy MepKe3y, hto TypKH araKOBajm BeneT h noTOM otoihah.
                                          144
    (K p a ii o b a), 21 MapTa. — KoMaHAHp 1-A ahbh3hh reHepaA Jlyny coo6maeT ko-xaHAHpy cMeiuaHHOH KajiaijjarcKOH âpnraAbi nojinoBHHny Mepi<e3y, hto b KaAatJjaT ripiiObiJi MeXCAHHUKHH KaBajiepHHCKHH SCIOApOH.
                                          145
    T a ji a u, 21 MapTa. — KaniiTaH raAdmtoro nopTa cooOmaeT MHHHCTepcTBy hho-I TpaHHblX AeA, HTO JKHTftrtH npdBOH CTOpOHbl ZlyHafl 6eryT B PyMblHHIO.
                                          146
    fliKypAKHy, 21 MapTa. — KoMaHAHp KaBaAepnAcKoA OparaAbi hoakobhhk ^opMax cooOmaeT MHHHCTepcTBy iocthuhh o nonbiTKe AecaHTa TypemtHX boAck b OKpecT-BocTflx KaAapama.
                                          147
    (ByxapecT), 22 MapTa. — CaMyejib H. 3prac nocbiAaeT xraAoây pyccnoMy j eHepaAbHOMy KoncyAy b ByxapecTe o tom, hto HecMoTpa Ha to, hto oh jiBAHerca ToproB-Lom ckot3 h pyccKHM noAAaHHbiM, ynpaBbi CK3H6Hb h Bpa3H Ae )Koc, IlpaxoBa, XOTflT y Bero p6KBH3HpOB3Tb OTKOpMAeHHbl A CKOT.
                                         148
    (KpaAoBa), 22 MapTa. — KoMaHAHp 1-oA ahbh3hh cooOmaeT KOMaHAHpy na/ia-^aTCKoA OpHraAbi noAKOBHHKy MepKe3y o cnocoOe CHa6x<eHHH boAck.
                                         149
                     ByxapecT, 22 MapTa. — Mhhhctp HHOcTpaHHbix AeA H. Honeexy oAoOpaeT
TOAKy 3peHHfl, noAAepJKHBaeMyro pyMbiHCKHM AHnAOMaTHnecKHM areHTOM b BeHe B3A3H;iHy, ((THocHTeAbHO AHCKyccHH c TypeuKHM nocAOM b BeHe.
                                         150
    Tajiau, 22 MapTa. — OpaHuy3CKHA BHue-KOHcyA b TaAaue npocHT (j)paHuy3cnoro I)OAHTHAecKoro areHTa BTaAaue noMOHb (J)paHuy3CKOMy noAABHHOMy TapapAV oCBoâoAHTbca or peKBH3HUHH AoixiaAefi.
                                         151
    ByxapecT, 23 MapTa. — BoeHHoe MHHHCTepcTBo npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpetr-« hx AeA npHHATb Mepbi, qro6bi 6y33ycKHA ropoACKoA roAOBa npoHBHA 6oAbiue 3HeprHH aah pdCKBapTirpOBaHHH BCeX npH3BaHHblX 0(J)HUepOB apMHH.
www.dacoromanica.ro
CXLIX
                                           152
    Byxaped, 23 m a p t a. — BoeHHUH mhhhctp yBeflOMJiaeT MHHHCTpa BHyTpeHHHX flfeji o tom, mto bo mhothx MeCTHOCTHX llpaxoBCKoro ye3.ua y poT 7-ro Zlopo6aHU,CKoro nujlica HeT BMeCTHTejlbHblX CKJiaflOB JUIH OpyjKHH.
                                           153
    ByxapecT, 23 m a p ia. — BoeHHoe MHHUCTepcTBO ripocHT MHHHCTepCTBO BHyTpen-Ahx aeji AoCTaBHTb HHBeHTapb juia na3apM KaBajiepHHCKoro 3CKa,npoHa, Tău nan cojiţa™ C AHT He pa3AeB3HCb Ha TOJlblX Aocxax.
                                         154
    BoTomaHb, 23 m a p t a. — BoTomaHCKaa ye3AHaa npe^eKTypa npocHT MiiHHCTep. ctbo BHyTpeHHHX iieji, MToSbi noCTOflHHbifl KOMHTeT .HopoxoftcKoro ye3.ua yqaCTBOBaji b pac-xojiax no noMemeHHio h Ka3apMeHHOMy HHBeHTapio nexoTHoro noJixa.
                                         155
    ByxapecT, 24 m a p t a. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX .neji npocHT 6y33ycKoro npe^JexTa npHMeHHTb 3anoH o pacKBapTHpoBaHHHH ot 11 Maa 1877 ro.ua bo HsSexcaHHe OTKa3a co CTopoHbi ropowaH.
                                          156
    ByxapecT, 24 m a p t a. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHbix jpeji cooSmaeT MHHHCTep-CTBy BHyTpeHHHX .neji, mto xajia^aTCKHH ropoacKofl rojioBa He CMHTaeTCH c pacnopflJKeHHHMH OTHOCHTe.TbHO OCBoSoJKfleHHH rpeMeCKHX nOAflaHHblX OT o6H3aHHOCTefi BOeHHOTO paCKBapTH-pOBaHHH.
                                   157
   ByxapecT, 24 m a p t a. — BoeHHoe MHHHCTepCTBO cooSmaeT MHHHCTepCTBy BHyTpeHHHX fleji, mto ye3Abi P. CspaT, BpsHJia, TyroBa h <î>3JiMHy He npejiCTaBHJiH Heo6-xoahmhx noMemeHHfl juih CKJiaaoB 9 h 12-ro AopoSaHUCKHX nojiKOB.
                                   158
   KoHCTaHTHHonoJib, 28 m a p t a. — Ii,HpKyjiHp OiroMaHCxoro MHHHCTepCTBa HHOCTpaHHbix fleji ero npejiCTaBHTejiHM 3arpaHHuefl OTHOCHTejibHO ripHMHH HenpH3HaHHH .TOHAOHCKOTO npOTOKOJia.
                                          159
    ByxapecT, 24 uapîa. — PyMbiHCKoe MHHHCTepCTBO HHoCTpaHHbix jpeji .naeT pacnopaJKeHHe CBoeMy areHTy b KoHCTaHTHHonojie reHepaJiy rana 06 orbe3,ne b cjiynae BOHHb] H nopynaeT BBepHTb HHTepeCbl pyMbIHCKHX nOAflaHHblX SejIbrHHCKOMV nOCOJlbCTBy.
                                          160
    B e h a, 28 m a p t a. — PyMbiHCKHH areHT b BeHe BajiSMaHy coofimaeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHbix .neji b ByxapecTe, mto TypuHH roTOBa 6e3 npoBejieHHH AeMo6HJiH3auHH, 3a-KJHOMHTb MHp e MepHoropHefi h npHCTynHTb k neperoBopaM c PoccHeft.
www.dacoromanica.ro
CL
                                                  161
    rieTep6ypr, 28 m a p t a. — PyMbiHCxaa AHnjiOMaTHHecxaa areHTypa b fleTep-Gypre cooGmaeT MaHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix aeji b ByxapecTe o npejuiojKeHKH nocTaB'-iUHxa PoMaHa JleBHHiiiTaMMa, repMaHCxoro nonnaHHOro, OTHOCHTejibHO KOHTpaxTOB no BOOpyateHHio h BoeHHbiM nocTaBxaM.
                                               162
    ByxapecT, 30 Mapra. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aeji nocbiJiaeT iHOJijKCKoii jipeijieKType npHKa3, hto6h 6o.nrapcxne AoGpOBOjibijbi OTnpaBHjiHCb Ha cboh MeCTa.
                                          163
    Tlep’a m a p t. — PyMbiHCKHfi areHT b KoHCTaHTHHonojie cooGiyaeT MHHHCTep-CTBy HHOCTpaHHbix fleji b ByxapecTe o npHTa3aHnax OTTOMaHCxoro npaBHTejibCTBa b cbb3H C HHUHfleHTOM Ha OCTpOBe Fliiproc.
                                            164
    Flepa, 1 anpejia. — PyMbiHCKHH .HimjiOMaTHHecKHH areHT b KoHCTaHTHHonojie re-riepaji THKa cooGmaeT no TpeGoBaHHio pyMbmcxoro npaBHTejibCTBa MHHHCTepcTBy hho-CTpaHHblX flejl OTBeT CaB(j)3T-riamH B CBH3H C HHIXHfleHTOM Ha OCTpOBe riHprOC.
                                            165
    ByxapecT, 1 anpejia. — HcnojiHaiomHH AOjijKHOCTb MHHUCTpa HHOCTpaHHbix neji —■ KbiMnHHHHy, yBeflOMjiaeT Bs.nsnaHy b BeHe, hto b pyccxo-TypeitKOM KOHcjuiHKTe PvMbiHHa coxpanaeT nojTHbifi HefiTpajiHTeT.
                                            166
    K H iu h h e Bi 1 anpejia. — PyMbiHCKHH Hpe3BbmaHHbift nocjiaHHHK b FleTepGypre reHepa.n THKa cooGmaeT MHHHCTpy KorsjiHHnaHy b ByxapecTe, hto HMnepaTop ye3JKaeT b Ojieccy, a fHKa b FleTepGypr.
                                              167
    ByxapecT, 1 anpejia. — UnpxyjiapHOH TejierpaMMOH MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Ac.n cooGuiaeT BceM npeijiexTypaM o pacnopaweHHH npexpaTHTb npH3biB xaBajiepHCTOB.
                                              168
    /IsiypaiKHy, 1 anpejia. — FIpecJieKTypa Bjiamcxoro ye3.ua cooGmaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX aeji, hto orroMaHCKHe cyna ctoht y ocTpoBa XlHHy.
                                              169
    ByxapecT, 1 anpejia. — MHeHHe b kopohhom coBeTe nojiHTHHecxHX jihix, He COCTCalUHX B npaBIITeJIbCTBe, O n03HUHH PyMbIHHH.
                                              170
    ByxapecT, naTHHiia 1 anpejia. — KorsjiHHnaHy Bbi3tJBaeTca bo iUBOpeit.
www.dacoromanica.ro
CLI
                                         171
    BeHa, 2 anpejia. — PyMbiHCKHH areHT b BeHe BajiaMaHy coofimaeT MHHHdepcrBy HHOdpaHHbix aeji b Byxapecie, mto b CAynae bohhu, KOTopan MoweT BcnbiXHyTb nepe3 15 AHeft, rpacj) AHApaccn 6yaeT npocmb y TypoK rapaHTHH, mto ohh He BoftflyT b PyMbiHHio.
                                         172
    Byxapecr, 2 anpejin. — MHHHdepcTBO HHOCTpaHHbix aeji aaeT pacnopRxcenHe pyMbiHCKOMy AHnjioMaTHMecKOMy areHTy b KoHCTaHTHHonojie noTpe6oBan> y TypuMH o(5ecne-MeHHfl H6npHKOCHOB6HHOCTH pyMbIHCKOft TeppHTOpHH.
                                         173
    Bena, 2 anpejia. — PyMbiHCKHii areHT b BeHe BajiSMaHy coofimaeT MnHHCTep-CTBy HHOdpaHHbix AeA b Byxapecie o mhchhh aepjKaB, OTHOCHTejibHO HeftipajiHTeTa b jiy-HaftCKHX BOAax.
                                           174
  ■2 anpejisi. — KoMaHAHp 2-ft ahbh3hh AaeT KOMaHAHpaM CpnraA pacnops»KeHHR OTHOCHTejibHO aAMHHHCTpaTHBHOfi 0pr3HH33UHH.
                                           175
    fl e c c a, 2 anpejia. — KoMaHAHp KaBajiepHâcKofi 6pnraAbi hojikobhhk MepHOBO-AHHy aaeT KOMaHAnpy 1-ft ahbh3hh noAKOBHHKy MepKe3y CBeAeHHH, HacaromnecH nepeABH-HceHHH Bpara.
                                           176
    K p a ft o b a, 2 anpejm. — KoMaHAHp 1-ft ahbh3hh reHepaA Jlyny coofimaeT ko-
MaHAHpy KaAaCjiaTCKOH CMeillaHHOft AHBH3HH, MTO CaHHTapbl H AeHblUHKH He BKAIOMeHbl B AHHHblft COCTaB.
                                           177
    llepa, 3 anpejia. — 3aBeAyiomHft pyMbiHCKoft areHTypoft b KoHCTaHTHHonoAe i ooOmaer MiiHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix neji b ByxapecTe, htq TypuHH 3anpauiHBaeT 6hah ah npHHHTbi Ha IlpyTe Te xe ofiopoHHTejibHbie Mepbi, mto h Ha HyHae.
                                           178
    K p a u o e a, 3 a n p e ji a. — KoMaHAHp 1-fl ahbh3hh reHepaA Jlyny coofiuiaeT ko-MaHAKpy 6pnraAbi b KanacjiaTe 06 accurnoBaHHH cyMM Ha npoAOBOAbCTBHe AioAefl bo BpeMH nyTH, ao npnfibiTHH b nacTH.
                                           179
    K p a fl o b a, 3 anpeas. — KoMaHAHp 1-ft ahbh3hh reHepaA Jlyny coofimaeT CMe-iiiaHHofl CpnraAe b KaAacjiaTe o Ha3HaneHHH reHepana MepHaTa BoeHHbiM mhhhctpom.
                                           180
    P o m a h, 3 a n p e ji a. — PoMaHCKaa ye3AHaa npecjieKTypa coofimaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX ABA O npHHHTblX MepaX B CBH3H C OTbe3AOM M06HAH30BaHHbIX 3anaCHbIX B 43CTH.
www.dacoromanica.ro
CUI
                                                   181
    T aji h i a, 3 anpejifl. — KoMaHjiHp aBaHnocTOB KanHTaH BaHrejie coo6maeT ko-MaiîflHpy 1-ft 4HBH3HH nojiKOBHHKy MepKeay, ito oh He HMeeT ny>KHoro jmh abvx cmbh KojiHnecTBa jnoflefi.
                                          182
    ByxapecT, 3 anpejia. — flexpeT o Ha3HaH6HHH MnxaHjia KorejiHHHaHy mhhh-CTpOM HHOCTpaHHblX flejl.
                                             183
    (Kaji a(|) a t), 3 anpejia. — HHTeHflaHT l-fi .aeficTByiomeH iHhbh3hh npocHT ko-MaHflupa l-fi 6pHraAbi 2-fi jihbh3hh nojiKOBHHKa BjisjiecKy nocjiaTb .aejieraTOB h TpaHcnopT-Hbie cpeacTBa jmh npo^oBOjibCTBiiH boBck.
                                          184
    ByxapecT, 4 anpejia. — PyMbiHCKoe MHHHCTepcTBo HHocipaHHbix jian peno-MeHflyeT KaHiwepy PocchhckoB HMnepHH, MHHHCTpy HHocTpaHHbix .aeji khsi3io TopwaKOBy, pyMbiHCKoro areHTa b neiep6ypre reHepajia Phkb.
                                          183
    ByxapecT, 4 anpejifl. — Mhhhctp HHOCTpaHHblX .aeji KorejiHHHaHy cooGmaeT pyMbiHCKHM areHTaM b BeHe, BepjiHHe, IlapHJKe, KoHCTaHTHHonojie, neiep6ypre h Phmc O CBOeM Ha3HaH6HHH Ha nOCT MHHHCTpa HHOCTpaHHblX flejl.
                                          186
    ByxapecT, 4 anpejia. — Mhhhctp HHOCTpaHHblX .aeji KorsjiHHHaHy coo6maeT 3aBeayiomeMy pyMbiHCKofi areHTypofi b KoHCTaHTHHonojie rpHropHio rana 06 orfce3ae re-nepajia THKa b Hpe3Bbi<iaHnyio mhcchio b IleTepâypr.
                                          187
    BeHa, 4 anpejia. — PyMbiHCKHH areHT b BeHe Bs.nsHaHy coo6maeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX .aeji b ByxapecTe o HaMepeHHH TypoK 3aHHTb cTpaTerHnecKHe nyHKra b PyMbIHHH.
                                             188
    ByxapecT, 4 anpejia. — nojiKOBHHK fljKHTbipTy HcepTByeT .aeHbiH jijih ceMbH cojiflaTa, nornCmero bo BpeMH TypeitKofi 6oM6apflHpoBKH,
                                             189
    (Bbipjiaa), 4 anpejia. — npecjieKTypa TyTOBCKoro ye3fla coo6maeT MHHHCTep-cTBy BHyTpeHHHX fleji o chhthh noMemeHHH jmh Hywji nexoTHoro nojiKa.
                                             190
    ByxapecT, 4 anpejia. — PIpHKa3 BoeHHoro MHHHCTpa reHepajia MepHaia c Tpe 60BaHHeM. HT06bI apMHH 6bIJia rOTOBa BblIlOJIHHTb cboh jiojir.
www.dacoromanica.ro
                                                                              CLIII
                                                  191
   ByxapecT, 4 anpejiH. — PyccKO-pyMbiHCKaa kohbchuhh. TeKCT c npiiJiosKeHHH'-mh, npomefluiHH b napjiaMeHTe.
                                           192
    ByxapecT, 5 a n p e ji a. — PyMbiHCxHfi mhhhctp HHOCTpaHHbix .neji cooSmaeT iţanjioMaTHHeCKHM areHTaM b BepjiHHe, riapH>xe, PaMe h BeHe o tom, hto oh npocHT B6JIHKH6 flepWaBbl XOflaTaHCTBOBaTb y OTTOMaHCKOrO npaBHTeabCTBa O TOM, HT06bI PyMbIHHa He CTajia TeaTpoM BoeHHbix aeflcTBHH.
                                           193
    riepa, 5 anpeJia. — 3aBeayioiHHH areHTypofi b KoHCTaHTHnonojie Tparope Taxa npocHT pa3T>acHeHHa y MHHHCTpa HHOCTpaftHbix fle.a b CBa3H c orbe3flOM reHepaaa Taxa b rieTepâypr.
                                           191
    E p 3 h ji a, 5 anpejia. - BpsHJibCxoe nopTOBoe ynpaBJieHHe cooOmaeT MHHHCTep-CTBy HHOCTpaHHbix fleji b ByxapecTe o nepeflBHJxeHHH TypepxHX bohck Ha flyHae.
                                           195
    5     p 3 h ji a, 5 anpejia. — BpsHJibCxaa ye3,HHaa npeiJiexTypa coo6maeT MHHHCTep-CTBy BHyTpeHHHX aeji, hto OHa npejiocTaBHJia 9-y /I,opo6aHucxoMy noaxy KOMHaTbi fljia xaHpejiapHH h cxaaflOB.
                                             196
    T a ji a u, 5 anpejia. — ripetjiexT KoBypjiyficxoro ye3.ua aobojiht ao CBe/ieHna Mh-HHCTepcTBa HHOCTpaHHbix fleji o 3aaBJieiiHH pyccxoro xoHcyjia o tom, hto BejinxHH KHH3b He wejiaeT otjiHUHajibHoro npneMa.
                                            197
    ByxapecT, 5 anpejia. — KoMaHaap apTHJiJiepuScxoro OTflejia npocHT Boeimoro MHHHCTpa npHHHTb Mepu juia nonojiHeHHa apTH.uiepHHCxHX nojixoB.
                                            198
    BeHa, 5 anpejia. — PyMbmcxHfl juinjioMaTHHecxHH areHT b BeHe BsjisnaHy coo6-maeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix aeji b ByxapecTe ycjioBHH, npH xoTopbix mojxho H36er-HyTb oxxynauHH KajiacjiaTa TypxaMH.
                                            199
    ByxapecT, 6 anpejia. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npocHT MHHHCTepcTBO BHVTpeH-hhx aeji o tom, hto6h aflMHHHCTpaTHBHbie opraHbi cnoco6cTBOBajiH c6opy 3anacHbix.
                                            200
    fl>xypji>XHy, 6 anpejia. — 3-a fleScTByioinaa jiHBH3aa npHxa3biBaeT xoMaHflHpy 1-h 6pHraflbi, hto6h OTpaji H3 CTSHeujTb OTnpaBHJica b /I,>xypji>XHy.
www.dacoromanica.ro
CLIV
                                                   201
    ByxapecT, 6 anpeAH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aeA AaeT pacnopHJKeHHe nOAMHHeHHbIM BAaCTHM CnOCoSCTBOBaTb CSopy BOHCKa.
                                          202
    (KpafioBa), 6 anpejin. — KoMaHAHp 1-ft ahbh3hh cooSmaeT KOMaHAHpy CMe-waHHofi 6pnraabi b KaaatJiaTe, mto MiiHHCTepcTBo Bbicjiaao aoakh, HaxoAHiUHMcn Ha fly-Hae poTaM.
                                         203
    ByxapecT, 6 anpeAH. — HanaAbHHK nrraSa Mafiop TeoprHy noAynaeT Ha3Ha-HeHHe 3aBeAbiBaTb paSoTaMH no yKpen.neHHio KaAatJiaTa.
                                         204
    ByxapecT, 6 anpejin. — BoeHHbifi mhhhctp nocbiAaeT khh3k> AOHeceHHe b CBH3H C Mo6HAH3aUHeH apMHH.
                                           205
    ByxapecT, 6 anpeAH. — flexpeT o Mo6HAH3auHH apMHH.
                                           200
    ByxapecT, 6 anpeAH. — PeraaMeHT OTHOCHTejibHO pexBH3HUHH.
                                           207
    ByxapecT, 6 an pe ah. — IlpeMbep mhhhctp TpeSyeT ot npec|)exTOB BoTomaHFi, flec, PoMaHa, Baxay, Texyna, Bbip.naAa BbinexaTb XAe6 h ompaBAHTb no }xeAe3Hofi Aopore
                                           208
    ByxapecT, 6 anpeAH. — IlpeMbep mhhhctp TpeSyeT ot AOAJxexoro npetjjexTa opraHH30BaTb no corAauieHino c ropoACxoft ynpaBofl Bbinenxy nexapHMH xAe6a aah apMHH.
                                           209
    ByxapecT, 6 anpeAH. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix aca KoraAHHnaHy npocHT 3a-Beayiomero pyMbincxoii AHnAOMaTHHecxofi areHTypoft b KoHCTaHTHHonoAe rpuropHe Hixa OTBeTHTb corAacHO pacnopn>xeHHHM Ha Bonpocbi, nocTaBAenHwe CaBtJ)3T-nauiofl,.
                                           210
    BeHa, 6 anpeAH. — PyMbiHCXHfi AHnAOMaTimecxHH areHT b BeHe npocHT y npeA-CeAaTeAH CoBCTa MHHHCTpOB PjMbIHHH pa3"bHCHeHHH B CBH3H C TapaHTIieii npOXOJKAeHHH pyCCKHX.
                                           211
    B e p a h h, 6 anpeAH. — PyMbiHCXHfi AnriAOMaTHHecxHft areHT b BepAHHe flerpe cooSmaeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHbix AeA b ByxapecTe, mto TepMaHHH He o6H3VeTCH BblCTynHTb B FIOAb3y PyMbIHHH.
www.dacoromanica.ro
CLV
                                                 212
    Phm, 7 anpejin. — PyMbiHCKoe areHTCTBO b P^Me coo6maeT MHHHCTpy HHOCTpaH-nwx AeA KorajiHHMaHy, mto HTaAHH o6emajia AHnAOMaTHMecKyio noAAepwKy PyMhiHHH.
                                         218
    Bena, 7 anpeaa. — PyMUHCKHH areHT b Bene B3A3Many coo6maeT MHHHCTepcTBy MHOCTpaHHbix a&ji b ByxapecTe, mto Abctphh yxce npej.npHHHJia h eme npeflnpHMeT uiarH b KoHCTaHTHHonojie, mto6u OTCOBeTOBan. TypxaM nepexoAHTb flyHafi.
                                         214
    ByxapecT, 7 a n p e jiu. — PyMbiHCKHH mhhhctp HHOCTpaHHbix AeA KoraAHHHaHy nepecbiAaeT AHnAOMaTHMecKOMy areHTy b neTep6ypre renepaAy THKa, micbMo rocnoAapa k HMnepaTopy.
                                       215
    ByxapecT, 7 a n p e ji a. — PyMhiHCKHii mhhhctp HHOCTpaHHbix AeA KoraAHHMaHy pa3TbHCHaeT AHnAOMaTHMecKOMy areHTy b Bene BaASMaHy, nan pyMUHCKoe npaBHTejibCTBO AyMaeT coxpaHHTb HefiTpaAHTeT.
                                          216
    ByxapecT, 7 anpeaa. — PyMbiHCKHft mhhhctp HHOCTpaHHbix AeA KoraAHHMany npocHT AnApaccH, aBCTpo-BeHrepcKoro MHHHCTpa HHOCTpaHHbix AeA b Bene, OKaaaTb PyMu-hhh Heo6xoAHMyio eft noAAep>KKy.
                                        217
    riapH>K, 7 a n p e a h. — PyMbiHCKHft AHnAOMaTHMecKHA areHT b IlapHHce KaAAH-mbkh KaTapAJRH coo6maeT MHHHCTpy HHocTpaHHbix AeA b Byxapecre o tom, mto «PpaHU.HH npeAAOWHAa Ahtahh h Abctphh CAeAaTb coBMecraoe npeACTaBAeHHe Typu.HH, mto6m nocAeA-hhh ne BTopraAacb Ha pyMUHCKyio TeppHTopHio.
                                        218
    ByxapecT, 7 a n p e a a. — KoMaHAHp 2-ro apMeftcKoro Kopnyca npocHT y KOMan. AHpa 3-fi AHBH3HH b )KHAaBe noAKOBHHKa AHrenecicy CBeAennft o coctohhhh uiocce )Kh-AaBa—KonaMeHb.
                                        219
    ByxapecT, 7 anpeaa. — KoMaHAHp 2-ro apMeftcKoro Kopnyca npocHT kom3h-AHpa 3-ft AHBH3HH b JKHAaBe HeMeAAeHHO nocAaTb b flwypAJKHy scKaApoH 6-ro KaBaAe-piiftcKoro noAKa.
                                        220
    ByxapecT, 7 anpeaa. — MHTeuAaHT KoMapsuiecKy nocwAaeT KOMaHA^py 3-ft AHBH3HH b )KHAaBe noAKOBHHKy AnreAecKy npHKa3 o norpy3Ke na KHAaBCKOM BOK3aAe 2-ro nexoTHoro noAKa.
www.dacoromanica.ro
CIvVI
                                                         221
    EyxapecT, 7 anpeJin. — MHHHCTepCTBo BiiyTpeHHHX aeji aaeT pacnopsuKeHHe BC6M npecj)eKTaM HeMefljieHHO cooâmHTb o HaxoflnmHXCsi y hhx 3anacaX ce,nbCKoxo3HHCTBeH-hwx npoayKTOB fljin npoflOBOJibCTBHn apMHH h cvmecTByromHe ueHbi.
                                                222
    EyxapecT, 7 anpejin. — KoMaHflHp 2-ro apMeflcKoro xopnyca flaeT pacnopa-JKeHHe KOMaH^Hpy 3-fl ahbh3hh b )K.maBe nojiKOBHHKy AHrejiecxy .HeMejuieHHO nocnaTb OflHy H3 CBOHX MaCTefi B fljKypflJKHy.
                                                223
    EyxapecT, 7 a n p e ji a. — I Ipe.a.ce.naTe.'ib CoBeTa mhhhctpob cooâmaeT MHHHCTpy (J)HHaHCOB OTHOCHTejibHO 300 000 pyâjiefi. nocjiaHHbix pyccKHM npaBHTeJibCTBOM.
                                                224
    EyxapecT, 7 a n p e ji a. — BoeHHbiă mhhhctp npoCHT MHHHCTepCTBo BHyTpeHHHX fleji o tom, MTofiu KaryjibCKHii ye3fl npeaocTaBHJi BoeHHbiM aacTHM BMecTHTejibHoe noMeme-Hne pjin hx HyjKa.
                                              225
    Kajiapauib, 7 anpejin. — npecjjeKT fljioMHUCKoro ye3ja npoCHT MHHHCTepCTBo BHyTpeHHHX .neji o tom, mtoSh nexoTHbifi SaTajibOH oeraBajica Ha MecTe ana oxpaHbi jKHTejieii.
                                              226
    Eupjiafl, 7 anpejia. — Ilpe^eKT TyTOBCKoro ye3^a npoCHT MHHHCTepCTBo BHyTpeHHHX fleji yBejiHMHTb HHCJieHHOCTb KaBajiepHCTOB, HyjKHbix cynpecj)eKTypaM.
                                              227
    SI c c bi, 7 anpeJifl. — Acckhh npecjjeia TeoprHH npoCHT o tom, mtoSh bmccto yuiefluiefi jKaHflapMCKoii Mac™ npHLUJia apyraa.
                                              228
    T bl p r y - )K h y, 7 anpejia. — TopjKCKHH npecj)eKT MocKVHa npoCHT MHHHCTepCTBo BHyTpeHHHX aeji 06 yBejiHMeHHH MHCJia KaBajiepHCTOB.
                                              229
    KpafioBa. 7 a n p eji a. — KoMaH^Hp ^hbh3hh cooâmaeT KajiacjjaTCKofl Spara^e Spara^y o npHfibiTHH scKaapoHa H3 flojuKa b Kajiacj)aT.
                                              230
    K p a h o b a, 7 anpejin. — KoMaHflHp l-fi ahbH3hh yBeflOMJiaeT KajiacjjaTCKyio o tom, UToâbi ocjnmepbi, npH3BaHHbie Ha BoeHHbifi câop, He conpoBOJKflajiHCb ceMbaMH.
                                              231
    Bbip.nafl, 7 a n p e ji a. — npecjjeKr TyTOBCKoro ye3^a cooâmaeT MHHHCTep;TBy BHyTpeHHHX flejl, MTO OH 6e3B03Me3flH0 Bblflajl flJlH apMHH xjieâ.
www.dacoromanica.ro
CLVII
                                                  232
    flec bi, 7 anpeju. — HpecjjeKT flccKoro ye3Aa cooOmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeA, hto KOMMynaAbHbiH coBeT flccKoro ye3Aa 6e3B03Me3AH0 nocbiAaeT xjie6 RoficxaM.
                                         288
    P o m a h, 7 anpeAH. — Pom3hckhh npe<j)exT Bpaecxy coofimaeT npeAceAaTeAio CoBeTa MHHHCTpoB b ByxapecTe o tom, b xaxHX ycAOBHHx BbinexaeTCH aah apMHH xAe6.
                                         231
    T e k y i b, 7 anpejia. — TexyHCXHfi npecjiexT AnacTacny coofimaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeA o tom, hto b TexyHe HeT bo3mo>khocth BbinexaTb xjiefia aah apMHH H3-3a OTCyTCTBHH B TOpOAe MyXH.
                                         235
    Baxay, 7 anpeaa. — ripe(J)eKT ye3Aa Baxay coofimaeT MHHHCTepcTBy BHyrpeH-iihx AeA o tom, hto oh pacnopHAHACH o Bbinenxe H3BecTHoro KOAH^ieCTBa XAefia aah apMHH, KOTopbift MoweT fibiTb onnaneH nyTeM noAnHCHoro ahcth.
                                         286
    ByxapecT, 7 anpeaa. — /JexpeT o co3biBe napAaMeHTa.
                                         237
    (ByxapecT), 7 anpeAH. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA noBTopneT aah Bcex ye3AHbix npe<j)exTOB npHxa3 o tom, htoSh cynpei|)eKTbi h ropoACKHe roAOBbi OTiipaBHAH 3anacHbix b Macra.
                                         238
    ByxapecT, 7 anpeAH. — ripeiJiexT ctoahmhoh noAHUHH MoxbipAaH npocHT Mh-HHCTepCTBO BHyTpeHHHX AeA XOAaTafiCTBOBaTb y BoeHHOTO MHHHCTepCTBa, MTOfibI nOAHUefl-CKHe MHHbl H KOHHbie HOHAapMbl 6bIAH OCBOfiOACAeHbl OT M06HAH3aUHH.
                                         239
    K h iu h h e b, 8 anpeAH. — PyMbiHcxHH AHnAOMaTHqecxHH areHT b IleTepâypre renepaA Taxa yBeAOMAHeT MHHHCTpa HHOCTpaiiHbix AeA KoraAHHHany o tom, mto HMnepa-Top npnfiyAeT b ynreHbi 10 anpeAH.
                                      240
   ByxapecT, 8 anpeAH. — PyMUHCXHH mhhhctp HHOCTpaHHbix AeA KorsAHHHany coofimaeT pyMbincxoMy AHnAoMaraMecxoMy areHTy b IleTepfiypre renepaAy Taxa, mto nneb-mo xhh3h, aApecoBaHHoe BeAHXOMy XHH3KD, 6yAeT noCAano b KmmnieB aAbiOTaHTOM xanHTaHOM PIonoBbiM.
                                       241
   K h iu h h e b, 8 anpeAH. — PyMbiHCXHH AHnAOMaraMecxHH areHT b PleTepfiypre renepaA rnxa H3AaraeT MHHHCTpy HHOCTpaHHbix AeA KoraAHHHany cboh pa3roBop c BeAiixiiM KHH3eM, XOTOpblH npOCHT, MTOfibI XHH3b TlpHfiblA B yHTeHbl HaBCTpeMy HMnepaTOpy.
www.dacoromanica.ro
CLVIII
                                            242
    B e h a, 8 anpejia. — PyMbiHCKHH flHiuioMaTHHecKHfi areHT b BeHe BsjisnaHy pa3T>-HCHaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix fleji b ByxapecTe noneMy oh Tejierpa<})HpoBaji npeMbep-MHHHCTpy.
                                            243
    (Byxapecî), 8 anpejia. — Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX fleji npHKa3biBaeT BceM npe<})eKTypaM, xpoMe BoTomaHb, flec, PoMaHa, TeKyna h Bbipjiafla, htoGh nexapHH HMejiH 3anacu MyKH flJia xjieGa, CBepx Hyscfl MecTHoro HacejieHHH, KOTopbifl MosceT 6wn> npefloeraBJieH apMHH.
                                            244
    ByxapeCT, 8 anpejia. — KHHJKecHH# flexper othochtcabHO bkhhhpobkh apMHH. ripeflocTaB-nneTCB Hpe3BbiHaHHbift xpeflHT b 1 088 000 jieA.
                                            245
    ByxapeCT, 8 anpejia. — Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX fleji npocHT BoeHHoe mh-HHCTepCTBO OTIipaBHTb B flCCbl SCKaflpOH BMeCTO KOHHblX HCaHflapMOB.
                                            246
    ByxapeCT, 8 anpejia. — Mhhhctp reHepaji MepHaT flaeT pacnopsnxeHHe nojiKOBHHKy KaHTHJiH b Hcjia3e He flonycxaTb Typon paGoTaTb no coopysceHHK) GaTapeA
flaKe HOHblO.
                                           247
    BepjiHH, 8 anpejiH. — PyMbiHCxaa flHnjioMaTHHecxaH areHTypa b BepjiHHt cooG-maeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix fleji b Byxapeere, hto PyMbiHHH He MosceT paccHHTbiBaTb Ha noMoiflb TepMaHHH b cjiynae, ecjiH ee TeppHTopHH CTaHeT TeaTpoM BoeHHbix fleftcTBHH.
             '                              248
    Hccu, 8 anpejiH. — flccxaH ropoflcxaa ynpaBa flOBOflHT flo CBefleHHH MHHHCTep-CTB3 HHOCTpaHHblX fleji, HTO KOMMyHajlbHblA COBeT 6e3B03Me3flH0 npeflJIOHCHJI XJieG flJIH apMHH, KOTopbifl Gyflyr onjiaHHBaTbCH nyTeM Hpe3BbiHaHHoro xpeflHTa h 3aflMa.
                                           249
    KbiMnyjiyHr, 8 anpeji». — MymnejibCKHH npe<})eKT 4>3px3maHy cooGmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX fleji, hto H3-3a BoeHHoro cGopa oh He HMeeT bo3Mo»chocth nepa-CbiJiarb KoppecnoHfleHflHio h apecTOBaHHbix.
                                           250
    T e k y h b, 8 anpeji». — TexyHCKHA npe<})eKT AHacTacHy cooGmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX fleji, hto no npHHHHe BoeHHoro cGopa aflMHHHCTpaTHEHbix hhhobhhkob fle3opra.. HH3yeTCH paGoîa.
                                           251
    ByxapeCT, 8 anpejia. — Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX fleji npocHT BoeHHoe MHHHCTepCTBO 06 OCBoGoHCfleHHH OT npH3blB3 TOpOflCKHX CepHCaHTOB.
www.dacoromanica.ro
                                               cux
                                                262
    Byxapec-r, 8 anpejia. — BoeHHoe mhhhctbpctbo npocHT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx «eji oxuaTb npHxas nocTOHHHUM komhtbtbm Karyjia h Xiopoxoft noMHHHTb pa3-pyuieHHue Ha npyrcKofl rpaHHue nHKerbi.
                                          258
    ByxapecT, 8 anpejia. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx aeji npocHT BoeHHoe mhhh-CTepcTBO, mto6u nexoTHbifl 6aTajibOH b H-noMHue ocTaBajica Ha MecTe ajih aamHTbi OKpyra ot rpa6e3Ka.
                                          254
    ByxapecT, 9 anpeJia. — Mhhhctp HHOCTpaHiibix ,neji KorsjiHHMaHy npoc.HT pyMbiHCKoro areHTa b FIeTep6ypre reHepajia Hma ocBeflOMHTbca b KnujHHeBe y BejiHKoro KHH3H He HBJIHeTCH JIH Heo6xOflHMbIM, MT06bI TOpOfl KajiatfaT, 3aHHThIH pyMbIHCKHMH BOft-CKaMH, 6bui o6-'bHBJieH HeflrpajibHbiM «jih pyccKofi h TypeuKofl apMHH.
                                          255
    ByxapecT, 9 anpejia. — PyMbiHCKoe MHHHCTepcTBo HHOCTpaHHbix aeji cooâmaeT 4>paHuy3CKOMy npeflceflaTejiio CoBeTa mhhhctpob repuory XleKa3, aBCTpo-BeHrepcKOMy MHHHCTpy HHOCTpaHHbix Rtji rpacjiy AHflpaccH h repMaHCKOMy CTaTC-cexpeTapio npn Mhhh-CTepCTBe HHOCTpaHHblX AejI PaflOBHUy O TOM, MTO OHO ynOJIHOMOHHJIO pyMbIHCKHX areHTOB H3Jio>KHTb nojiHTHMecKoe nojioweHHe CTpaHbi h caejiaTb npe/yioweHHH b cbh3h c hhm.
                                          256
    ByxapecT, 9 anpejia. — PyMbiHCKHÎi mhhhctp HHOCTpaHHbix «eji KorMHHMaHy nocbijiaeT b KnujHHeB HHCTpyxuHH ahiijiomaTHnecKOMy areHTy b FIeTep6ypre reHepajiy THKa, OTHOCHTejIbHO flHCCKyCHÎi, KOTOpbie 6y,HyT HMeTb MeCTO B CBH3H C BbICTynjieHHeM pyMblHCKOii apMHH h npne3flOM khhsh b YHreHbi.
                                       257
    BeHa, 9 a n p e ji a. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix «eji rpacj) AH^paccn cooâmaeT no-jiHTHMecKOMy areHTy ABCTpo-BeHrpHH b ByxapecTe o tom, mto TypuHH He ocbo6oaht npa-Bbifl 6eper .HyHaa ot boîîck ro Tex nop, noxa PyHbiHHH He 6y.neT co6jnonaTb HeiiTpajiHTeT B OTHOUieHHH pyCCKHX.
                                             258
    ByxapecT, 9 anpejia. — PyMbiHCKHfi mhhhctp HHOCTpaHHbix fleji KorsjiHHMaHy npocHT aaBenyiomero KOHCTaHTHHonojibCKofl areHTypofl TpHrope THKa co6paTb CBencHHH h cooâmHTb o HaMepeHHH TypoK b cbh3h c OKKynauneft KajiatfaTa h ByxapecTa,
                                             259
    BeHa, 9 anpejia. — PyMbiHCKHÎi areHT b BeHe BsJisMaHy cooâmaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix neji b ByxapecTe o tom. hto rpacj) AHapaccn 6bui HHcjopMHpoBaH o HaMe-peHHHX TypoK, noflflepîKHBaeMbix AHraneft, He naBaTb rapaHTHÎi b oraouieHHH uenpHKOCHO-BSHHOCTH JIHHHH .HyHaH.
www.dacoromanica.ro
CLX
                                                  260
   FlapHJK, 9 anpeAH. — PyMbiHCKHii areHT b riapH/Ke KaAAHMaKH-KaTapAJKH cooâmaeT MHHHCTpy HHocrpaHHbix AeA o neperoBopax c TypepKHM nocjioM.
                                         261
   Bena, 9 anpeAH. — PyMbiHCKHii areHT b Bene BsjiSMaHy cooâmaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix AeA b ByxapecTe o tom, mo6bi KHH3b He Bbie3>Kaji b KHUiHHeB Aaâbi He pa3Apa>KaTb ABCTpo-BeHrpHio, KOTopaa 3acTynaeTCH b KoHCTaHTHHonoAe 3a PyMbiHHio.
                                         262
   ByxapecT, 9 anpeaa. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX am cooâmaeT BoeHHOMy MHHHCTepCTBy O TOM, MTO âOATpaACKHH npe(J)eKT npOCHT COXpaHeHHH H yBeAHMeHHH HaAHMHOrO cocTaBa >KaHAapMOB aah oxpaHbi ropoAa h B3biMaHHH noAaTefl.
                                         263
   ByxapecT, 9 anpeaa, — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA cooâmaeT BoeHHOMy MHHHCTepcTBy o tom, mto npecJieKT TyTOBCKoro ye3Aa TpeâyeT y cynpecJieKTypbi AoâaBO'i-Horo npH3biBa KaBajiepHH.
                                         264
   T a ji a u, 9 a n p e ji s. — IlpecJieKTypa KaryAbcxoro ye3Aa aoboaht ao CBeAeHHH MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX AeA, mto KaryAbCKHe nexapH He MoryT BbineKaTb XAeâa CBepX KOAHMeCTBa, HyjKHOrO AAH npOAOBOAbCTBHH ropoAa.
                                       265
   ByxapecT, 9 a n p e a a. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA TpeâyeT y apA>icecKOH npecJieKTypbi nepeAanH ropoACKHM ynpaBaM jiHiiib CBoâoAHbix Ka3apM.
                                       266
   n h t e m t b, 9 anpeAH. — ApAJKecKHÎi npetjieKT yBeAOMAHeT MHHHCTpa BHyTpeHHHX AeA b ByxapecTe o tom. mto nHTemTCKHe nexapH MoryT AOCTaBAHTb XAeâ apMHH.
                                       267
   TypHy-MsrypeAe, 9 anpeAH. — TeAeopMaHCKan npecJieKTypa npocHT y MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX AeA ycHAeHHH oxpaHbi Ha .Uynae aah oâecneMeHHH HaceAeHHH.
                                       268
   ByxapecT, 9 anpeAH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA oTBenaeT TeAeopMan-ckoh ye3AHofl npecJieKType, mto nHKeTbi Ha Hynae âyAyT ycHAeHbi, a b ropoAe ocTaneTCH nexoTa.
                                       269
   Hccbi, 9 anpeAH. — flccxan ye3AHan npe^eKTypa cooâmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeA. MTO ye3AHblM COBeTOM âblAH CHHTH nOMemeHHH AAH apMHH, HO MTO OHH nAoxo coAep>KaTCH.
www.dacoromanica.ro
CLXI
                                           270
    (Byxapec-r), 9 a n p e ji a. —• Mhhhctcpctbo BHyTpeiiHiix Ae.n b CBoeM oGpameiiHH b BoeHHOMV MHHHCTepcTBy nOAAepjKHBaeT 3aaB.aenne MyumejibCKoro npe([)eKTa 06 OTMene ripiI3blBa KaBajlepHCTOB, HVJKHblX AAH aAMHHHCTpaTHBHOH ACBTejlbHOCTH.
                                           271
    B y 3 9 y, 9 anpejia. — ripe<j>eKTypa ByssycKoro ye3/ia cooGmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHiiHX AeJi o tom, mto nexapH H3 By33y oGh3viotch BHiieKaTb x.ne6 aasi apMHH 3a nJiaTy b ycjiOBHHX, TpeGyeMbix mhhhctgpctbom.
                                           272
    Xyuib. 9 anpeJifl. — ripe<j>eKTypa yenAa <I>3JmHy cooGmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX p,eji, mto xyuJCKHe neKapn MoryT BbineKaTb xjieG aaji apMim b ycjiOBHHX, Tpe-GvCMblX MIIHHCTepCTBOM.
                                           273
    ByxapecT, 9 anpejia. — Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA npHKa3biBaeT npe-(peKTy ye3Aa BbuiMa noc.naTb b KpaiioBy coAb aaji apMHH peKBH3iipoBanHbiMH noB03KaMH.
                                           274
    ByxapecT, 9 anpejin. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeJi cooGmaeT npe(J)eKTy /loji>KCKoro ye3fla o non,TBep>KAeHHH peKBH3iiuiin ce.nbCK0X03HHCTBeHHbix npo/iVKTOB aah apMHH, y apeiwaTopoB, rocyAapcTBeHHbix aoajkhhkob.
                                           275
    Tajiau, 9 a n p e a $i. — ripe<j>eKT KoByp.nyficKoro ye3Aa cooGmaeT MHHHCTepcTBy HiiocTpaHiibix AeA o npuGbiTHii b nopT Boenuoro cyAHa Pe3iia c aAMHpajioM XoGapT-rînmoH.
                                           276
    T a ji a u, 9 anpejin. — KamiTan rajiaucKoro nopTa T. rîaHTejiH cooGmaeT Mihih-ctcpctbv HHOCTpannbix AeA CBe/ieHHH, KacaiomnecH TypeuKHX bohck b /loGpyAwe.
                                           277
    ByxapecT, 9 anpeji», — Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA cooGmaeT npe(|)CKTy ye3Aa Oat o tom, mto TpancnopT cejibCKOxojHiicTBcnHbix npo/iyicroB H3 Tcvieop.wana Gvuct lipOH3BeAeH peKBH3HpOBHHHblMH n0B03KaMH.
                                           278
    T e k y a b, 9 anpejin. — Tckjmckhh npecpeKT AnacTacny cooGmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeA, mto H3-3a npH3biBa miihobhhkob cjiy>KeGHaH ACHTC.nbHOCTb napa.nH3\ eTCH.
                                        270
    ByxapecT, 9 anpejin. — MnHHCTepcTBO BiiyTpeHHHx AeA npociiT Bocmioe mhjih-CTepCTBO O TOM, MTOGbl aAMHHHCTpaTHBHbie H (J)HHaHCOBble MHHOBHHKH HC npil3blBaAHCb.
                                        280
    B y 3 3 y, 9 anpejm. — ripe([>eKT Ey33ycKoro ye3Aa npocHT MnHHCTepcTBO BHYTpeH-HHX AeA nOBbICHTb MHC.TO KaBajlepHCTOB, HVJKHblX XJIH aAMHHHCTpaTHBHOH CA\>KGbI.
www.dacoromanica.ro
XI
CLXII
                                           2S1
    ByxapeCT, 9 a n p e ji s. — BoeHHoe mhhhctcpctbo npHKa3biBaeT KOManAnpy 4-n KaBa'lepHHCKOH AHBH3HH nOJIKOBHHKy PD3HOBaHy npHOCTaHOBHTb B03M0>KHyK) BbICaflKy T\ pOK B OjITeHHUe.
                                           282
    K a ji a cj) a t, 9 anpejin. —Hojikobhhk MepKe3 cooOmaeT KOMaHAnpy l-ii ahbh3hh Jlyny, mto oh 3aHHJi no3HUHK) b6jihjh KaJiaifiaTa h npejuiaraeT 3aH«Tb h nyhkt *-îeTaT5i.
                                           28B
    KpafloBa, 9 anpejia. — renepaji KajiacjiaTCKOH 6pnra,nbi Jlyny oOiHBJiaeT o tia3HaqenHH renepajibnbiM AupeKTopoM BoeHHoro MHHHCTepcTBa nojiKOBHHKa <î>3JiKOHHy.
                                           284
    KpafloBa, 9 anpejia. — renepaji Jlyny oOiHBJiaeT KOManAnpy KaJiacjiaTCKOH fipwraAbi nojiKOBHHKy MepKe3y o tom, hto oh OTAaji iioa ero KOManAy 1 h 2 KaBajiepnft CKH6 nOJIKH.
                                           285
    ByxapeCT, 10 anpejia. — MHHHCTepcTBo HHOCTpaHHbix Aeji npocHT y TOBapnma MHHHCTpa HHOCTpaHHblX A&JI TepMaHHH PaAOBHUa AHnjIOMaTHHeCKOH nOiWepJKKH, B KOTOpOH liyjKAaeTCH PyMbIHHH.
                                           286
    B j x a p e c t, 10 anpsjia. — ABCTpo-BenrepcKHH AHnjioMaTHHecKnfi areHT b Byxa-peCTe IIbHASHBK npOCHT PyMbIHCKOe MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHblX Aejl paCnOpHAHTbCH 06 OCB^OOKAeHHH OT BOeHHOH p0KBH3HUHH HMylUeCTB aBCTpO-B6Hr6pCKHX nOAAaHHblX.
                                           287
    Bena, 10 a n p e ji h. —. PyMbincKHH arenT b Bene Bajijqany nepe^aeT MnnHCTep-CTBy HHOCTpaHHblX A^l pa3rOBOp, HMeBUJHH MeCTO C rpafjlOM AnApaCCH, OTHOCHTejIbHO n03HUHH PyMbIHHH.
                                           288
    K h iii h h e b, 10 anpejiH. — PyMbiiicKHft arenT b PleTepOypre renepaji TnKa cooOmaeT MHHHCTpy HHOCTpannbix AeJi b ByxapecTe o npnObiTHH b ynrenbi HMnepaTopa.
                                           289
    ByxapeCT, 10 anpejin. — PyMbincKnft mhhhctp HHOCTpannbix abji KorajiHHnany npocHT arenTOB b riapnwe, Bene, Bepjînne h PnMe oOcyAHTi* c cooTBeTCTByioiiiHM mhhh CTpOM HHOCTpaHHblX Aeji nOJIHTHleCKHH BOnpOC, HToObl noOyAHTb Typunio He BTOpraTbCH Ha pyMbincKyio TeppnTopnio.
                                           290
    ByxapeCT, 10 anpejin. — PyMbiHCKnn mhhhctp HHOCTpaHHbix Aeji KorajiHnnaHy npociiT 4.iin.T0MaTHqecKoro areHTa b Bene BsJisnany CKJionnTb rpacjia AnApaccn npeAnpw-HHTb HOBbie UMm B KoHCTaHTHHOnOJie BBHJiy CoOjIlOAeHHH HeHTpaJIHTeTa B Ol HOLUeHHH PjMbIHHi:.
www.dacoromanica.ro
                                                                     CLXIII
                                        291
    Flepa, 10 a n p e ji a. — HcnojiHHiomHii AiinjioMaTHHecKyio (JjyHKUHio npw TypeiiKOM npaBHTejibCTBe Tparope THKa npocHT mhhhctpb HHocTpaHHbix ueji b ByxapecTe uaTb pacno1-PH>K6HHH OTHOCHTCJIbHO OTbe3fla areHTypbl H 3am,HTbI HHTCpeCOB pyMbIHCKHX nOAAaHHblX ApyTHMH nOCOJIbCTBBMH.
                                        292
    ByxapecT, 10 a n p e ji a. — PyMbiHCKHii mhhhctp HHOCTpaHHbix ueji KorsjiHHaaHy nepecbuiaeT HcnojiHHiom.eMy AHMJioMaTHaecKyio (JjyHKUHio b KoHCTaHTHHonojie HHCTpyKiiHH OTHOCHTCJIbHO TOTO KaK OH AOJIJKeH IlOCTynHTb npH OTbe3Ae H3 KOHCTaHTHHOnOJIfl H OTHO-CHTejibHO 3aaBJieHHH, KOTopbie aojijkch caejiaTb b cjiyaae ecJiH Typuna HanaueT Ha Py-MblHHIO.
                                        293
    ByxapecT, 10 a n p e ji a. — Mhhhctcpctbo HHOCTpaHHbix ueji npocHT pyMbIHCKHX AHriJioMaTHHecKHX areHTOB b FleTepCypre xouaTaficTBOBaTb y pyccKoro npaBHTejibCTBa 06 yaoBJieTBopeHifH rpeSoBanna a BCTp h ficKoro Ha Burauhohhoto ofimecTBa Ha .ZlyHae.
                                        291
    ByxapecT, 10 anpejia. — PyccKHfi UHnjioMaTHHecKHH areiiT 6apoH CTioapT pe-KOMeunyeT PyMbincKOMy MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix ueji QUHoro H3 areHTOB CHagjKeHHa p>CCKOH apMHH.
                                        295
    T a ji a u, 10 anpejia. — Beceua b TdJiaue a htjih ficKoro KOHcyjia c TypeuKHM aa-MHpajioM XofiapT naiuoft.
                                        296
    T a ji a u, 10 anpejia. — npeiJieKT KoBypjiyficKoro ye3ua coofimaer MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix nea CBeueHHa OTHociiTejibHO ueaTejibHOCTH TypoK no Ty CTopony .ZJyHaa.
                                        297
    KoHCTaHTHHonoJib, 10 anpejia. — Bcjihkhh BH3Hpb OiTOMaHCKOH HiwnepHH nHineT KHa3io Kapojiy o npHHaTHH cobmcctho c TypeuKHM npaBHTejibCTBOM Mepbi UJia conpoTHBjieHHa BCTynjieHHio pyccKoft apMHH b CTpaHy.
                                        298
    K p a fi o b a, 10 anpejia. — KoMaHAHp 2-ft £hbh3hh uaeT pacnopa>KeHHH kom3h« Uiipy l-fi CpHraubi nojiKOBHHKy BjisuecKy 3aKymiTb upoBa ajih 3-ro jiHHefiHoro nojiKa.
                                        299
    B p 3 h ji a, 10 anpejia. — BpsHJibCKHfi ropoucKofi rojioBa npoCHT Mhhhctcpctbo EHyTpeHHHX ueji h npeuceuaTejia CoBeTa mhhhctpob nocJiaTb uocTaTOMHoe KOJihHecTBO BoficK ajih oxpaHbi ropoua.
                                        300
    (BsHjieuiTb), 10 anpejia. — KoMaHAHp cMeinaHHofi gpHraubi yBeuoMJiaeT ko-MallAHpa l-fi AHBH3HH, HTO 6pHraAHbie M3CTH 3aHHJIH n03HUHH 3a TOpOUOM KajiaijiaTOM.
www.dacoromanica.ro
XI*
cuav
                                                  301
    ByxapecT, 10 anpeJin. — BoeHHoe MiiHiicTepcTBO AaeT MHHHCTepciBy BiiVTpeH-rnix AeJi pa3i>HCHeHHH OTHOCHTe/ibHO povtaHCKofi ropoACKofi ynpaBbi b cbh3I' c aocthbkoiI neoGxoAHMbix AJia nepeaBuraioMuixcH MaCTefl nepeB030MHbix cpeACTB.
                                          802
    (ii >k y p jk h y), 10 an pe.a a. — KoMdHAiip rapHH30Ha b AacypAHcny npocHT
BoeHHoe MHHHCTepcTBO OTMemiTb npHKn3 06 ompaBKe o(J)HuepoB H3 rapHH30Ha no cejiaM A-aa BoeHHofi nepenucH.
                                           803
    ţi c c u, 10 a n p e ji a. — MiiTponojiHT Mojiahbhh HocjkJ) npociiT MHHHCTepcTBO hho-CTpaHHbix Ae/i, MToâbi eMy yTOMHH.iH, mto oh Ao.weH roBopHTb b pe'iH, KOTOpyio ou 6yaeT AepJKaTp nepeA uapeM.
                                         304
    ByxapecT, 10 a n p e ji ». — Mhhiictcpctbo HiiocTpaiiHux Aeji AaeT Mvnpono.utTy MoAAaBiiH b flccax o6mHe VKa3aHHH o noBeAeiiHH AeAerauHH, Koropaa Gy.aeT npHBCTCTBO* BaTb uapa b YHreHax.
                                                30*>
     C c b e p h h, 10 anpejia. — MexeAHiiHKiifi npeijieKT >'Ka3biBaeT MiiHHCTepcTBy i’HyTpeumix ae/i, khk ceBepiiHCKHe nenapn MoryT BbinexaTb xjieG AJia apMiin.
                                                300
     A w y p a * h y, 10 anpejin. — ripeipexT Bjiaiucxoro yeaAa cooâmaeT MiiHiicr"|i-ctbv BHyTpeHHHX Aeji, mto nenapa b .UjKypAJKny oâajytOTca BbincxaTb TpeOyeMoe apviio: KOjiHMecTBO xjie6a.
                                        307
    PbiMHHKy-BbiAMa, 10 a n p e ji a. — HpeiJ/exT ye3Aa Bbijnia cooâmaeT Mhhh-CTepCTBy BHyTpeHHHX Ae.M 06 OTXpbITHH HOBOH neKapHH AJIH BbineMKH HeoCXOAHMOm AJIH apMHii xjieâa 11 npouiT cpe.acTB AJia Bbmo.'iiienna npoeKTa.
                                        308
    K a p a k a a, 10 anpejH. - Kapaxa.ibcxiie ToproBUbi npocni MiiHiiCTep^rBo imyr-peHHiix Ae.n 06 ocBoâowAeHnn ot npii3biBa bo H36e/KaHHe 3aKpbiTHa jiaBOX.
                                        30»
    ţi c c bi, 10 a n p e ji a. — npe(J)eKT flccxoio ye3Aa yBeAOMJiaeT MiiHHCTepcTBO bhvrpeH-hh\ Ae.n o npiiâbiTHH uapa b Yifreiibi, a Taxjxc ripocHT BoeHHoe MHHHCTepcTBO pa3peuiHTb noAKOBHHKy MaBpiiKH, aBAHiomeMyca MJieHo.vi ri03ApaBHTejibH0H komhc£hh, nepefmi rpaHnuy.
                                        310
    K i a fi o b a, 10 anpejia. ,D,oji}Kcxhh npe(|)CKT W. H. TiiTyjiecxy yBeAOM.iaeT Mh-HKCTepcTBO BHyTpeHHHX A&a o npiifibiTHH pyccKHX h fiojirapcxnx AoâpoBOAbueB in CeBepHHa.
www.dacoromanica.ro
CLXV
                                             311
    KpafioBa, 10 anpejis. — ripe(|)eKT iţojnKCKoro ye3Aa yBeAOMJineT MHHHCTepcTBO BiiyTpeHHHx Ae.i o tom, hto KajiaipaTCKoe HacejieHHe GeatiiT BCjieACTBHe OTCTynjieunn bohck.
                                             312
    B p 3 h ji a, 10 a n p e ji n. — HpeiJieKT Bp3HJibCKoro ye3Aa ocBeAOMJineT Mhhhctcpctbo HiiocTp a ii h bi x AeJi o tom, hto ottom a hckhg Boemibie cyAa npHfibuiH b Ke*ieT.
                                             313
    O ji t e h im a, 10 a n p e ji h. — )KiiTejiH ropoAa OjiTemma npociiT MimiicTepcTuo BiiyTpcHHiix AeJi AaTb pacnopnvKeiiHe b cbb3h c oxpaHofi npoTHB nepexo^nimix Xlvnafl •lepKecoB.
                                             314
    10 anpejis, — 3MHJib rieTpony.io npociiT rpenccKoro reHepajibHoro KOHcyjia b BvxapecTe xo.iaTaiicTBOBaTb 06 OTMene pcKBH3imirH ero ckoth.
                                             315
    K a r y ji, 12 anpejin. — KarvjibCKiiii npecpeKT K. IIjihtoc cooGmaei MHiiHCTpaM BpSTiiany h Kor3.nmi*iaHy o tom, hto. pvcckhm bochiium nacTnM, BCTynHBiuiiM b CTpany, iieoOxoAHMbi noB03Kn AJin TpaHCnopTa.
                                             316
    ByxapecT, 10 anpejin. —■ BoeiiHoe MHHHCTepcTBO nepeAaeT npeAceAaTejuo Co-bgth MHimcTpoB coAepjKaHne AOKiaAa npeipeKrypbi PoMaHCKoro ye3Aa b cbh3h c cnocotfoM nepccbiJiKH xjieGa apMim.
                                             817
    ByxapecT, 11 anpejin. — PyMuiicKoe MHHHCTepcTBO HHOCTpamibix AeJi otbc-*iaeT ottom a ne kom y BejiHKOMy Bn3npio b KoHCTaHTHHonojie Ha nojiynemiyio AeHeuiy otho-CHTeAbHO toto, hto TOJibKO napjiaMeHT HMeeT npaBO Bbiiiocurb pemeHiie o coBMecTHbix Bocmibix AeficTBiiax c TvpeuKoii apMiieii.
                                             318
    n e p a, 11 aripejia. — HcnojiHinoui.ilii AHnjioMaTimecKHe (Jiyiikuhii b Koiictiihtii. nonojie Tpurope THKa VBCAOMJineT MHHHCTepcTBO HHOCTpaimbix AeJi b ByxapecTe o tom, •ito TypKii He 6vAyT HacTVnaTb na ByxapecT.
                                             319
    n a p n >k, 11 anpejis. — Pvmuhckhh areHT b riapiince Ka.iJiHMaKH-KaTap.nKvi
cocGmacT MiiHHCTepcTBy miocTpaHHbix AeA b ByxapecTe o tom, hto PvMbiHHH MO>ber pacc*iHTbiB<TTb Ha noAAepJKKy (ppaimy3CKoro npaBiiTejibCTBa b iiacT.vnHBUieM Koiu])jiiiKTe.
                                             320
    ByxapecT, 11 a n p e ji n. — MniincTp hhoci paiinux AeJi Korajimi'iaHy AaeT pacno. pmKeHHe pyMbiHCKOMy areHTV b Bene Bsjisnaiiy b cbh3h c BbinaAaMii ra3eTbi «Neue Freie Presse» npoTHB PxMbiimn.
www.dacoromanica.ro
CLXVI
                                            321
    ByxapeCT, 11 a n p e ji a. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix ^e.T KorsjiHHMaHy cooomaer BeHCKofl, neiepâyprcKoft, 6epjiHHCKoii, napn>KCKOH; pHMCKofi h KOHCTaHTHHono. ibCKOii areH-TypaM o npHrnaiueHHH BejinKoro BH3npa Ha pyMbiHO-Typemtoe coTpyAHHMecTBO.
                                            322
    BypieuiTb, 11 anpejiH. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix jxen KorsjiHHMaHy -rejierpa-(|)HpyeT pyMbiHCKOMy areHTy b neiep6ypre reHepajiy Taxa o npefl^o>KeHHH BejiHKoro BH3i<pa mto6m TypeuKHe h pyMbiHCKHe Boncxa cobmcctho BbiciynHJiH b cjiynae ecjiH 6bi pyccxan apMHH nepeuuia pyMbiHCxyio rpaHHUy.
                                            323
    ByxapeCT, 11 a n p e ji a. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix fleji KorsjiHHnaHy coo6maeT pyMbiHCKOMy areHTy b BeHe o tom, mto npaBHTejibCTBO npHHHJio pemeHHe 3BaxyHpoBaTb KaJiatjiaT.
                                            324
    ByxapeCT, 11 anpeaa. — BoeHHoe mhhhctcpctbo .nejiaeT npe;uio}KeHHe Mhhh-
CTepCTBy BHyTpeHHHX flejl B CBH3H C peKBH3HHHefl n0B030K AJIH apMHH.
                                            325
    ByxapeCT, 11 anpejiH. — MiiHHCTepcTBO BHyTpeHHHX ,ne.n npocuT BoeHHoe MHHHCTepCTBO He H3MeHHTb CFlHCKa nO peKBH3HUHH JIOWa,HeH, a OCT3BHTb ero B npe>KHeM
                                            326
    ByxapeCT, 11 anpeaa. — BoeHHoe MHHHCTepCTBO yKa3biBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX ,ne.n Ha to, mto oho He mojkct flaTb cornacna, MTo6bi nexoTHbifl 6aTajibOH ocTaBa.ica ansi MecTHOH oxpaHbi fljioMHUCKoro ye3fla h ropo,na Kajiapawa.
                                            327
    ByxapeCT, 11 a n p e ji a. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX jxen yxa3biBaeT npe-(JieKType MjibtjiOBCKoro ye3.ua Ha to, mto oho He MoweT pa36pocaTb ,T.na oxpaHbi ropoion cboh BoeHHbie CHJibi Kax 3Toro Tpe6yeT jkhtcjih b HexoTopbix MecTax.
                                            328
    ByxapeCT, 11 a n p e a a. — BoeHHoe MHHHCTepCTBO nocbuiaeT KOMaHjiHpaM KpyiTHHX BOeHHblX eflHHHU UHpKyjiapHblft npHKa3 OTHOCHTejIbHO BefleHHH 6yxrajlTepHH II ajMHHHCTpaUHH BOHCK BO BpeMH npH3bIBa.
                                            329
    ByxapeCT, 11 a n p e a a. — ripetjjeKTypa MjibijjOBCKoro ye3.ua aohociit Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX jxen o KOJiHMecTBe 3epHa, Haxoaameroca b CHaroBcnoii bojiocth.
                                            330
    ByxapecT, 11 a n p e a a. — BoeHHoe mhhhctcpctbo yKa3biBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX ^e,T Ha to, mto KaBajiepHHCKne scxa^poHU He MoryT yAOBJieTBopHTb Mpe3Mep-Hbie Tpe6oBanna rpa>K,naHCKOH aflMHHHCTpauHH.
www.dacoromanica.ro
                                                                          CI,XVII
                                          331
    ByxapecT, 11 anpeAR. — Boemioe MHHHCTepcTBO cooâmaeT MHHHcrepcTBy BHyTpeHHHX AeA o tom, mto jKaH^apMCKHe scKaApoHbi flec h Byxapecia 6yAyT 3ci<opTH-pOBBTb KHR3R| B3BM6H nOAHUeftCKHe MHHbl 6yflyT OCBOâoJKAeHbl OT npH3blBa.
                                          332
    ByxapecT, 11 anpeAR. — KoMaHAHp KaBajiepHHCKofl âpnraAbi [iojikobhhk Po3-HOBaHy cooâmaeT KOMaHAHpy 4-fl ahbhshh o npHâbiTHH AByx Boemibix cyAOB b nopT OjiTeHHuy h 06 yxoAe pyMbiHCKoft oxpaHHoii Macra.
                                          333
    B y 3 3 y, 11 anpeAR. — ripecjjeKT ye3Aa By33y npocHT y Boenuoro MHHHCTepcTBa h y MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX ABA pa3T>RCHeHHH B CBR3H C yCJlOBHbIMH npeAAOJKeHHRMH AOinaAeft aar apMHH.
                                          334
    K a a a p a w, 11 anpeAR. — IlpeiţieKT flAOMHUCKoro ye3Aa aoboaht ao cbcabi'hr MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX ACA o HeRBKe JKHTeAefl C AOUiaAbMH AAR peKBH3HUIlH.
                                          335
    E p 3 h ji a, 11 anpeAR. — ripecjjeKTypa BpSHAbCKoro ye3Aa npeAJiaraeT BoemiOMy MHHHCTepCTBy B3RTb HeoâxOAHMblX AAR peKBH3HUHH AOWaAeft OT apeHAaTOpa rOCyAapCTBCII-Hbix noMecTHii BscTeuiTb, b cqeT AOAra.
                                          336
    B y 3 3 y, 11 anpeAR. — JKhtcah By33y noAaiOT jKajioCy b MniiHCTepcrao BinTpen. hhx aba, mto y hhx 3a6Hpai0T AaJKe eAHHCTBeHHoro kohr, b to speMR xan y bihacibucb mhothx AomaAefl 3a6HpawT Toa<e no OAHOMy kohio.
                                          g37
                   K a ji a (|) a t, 11 anpeAR. — KajiacjjaTCKoe TejierpacjjHoe oTAejieHHe yBCT.ovi.iReT l-io AeficTByiomyio ahbh3hio o tom, mto TypKH AomeAWHe ao BexeTa BHOBb otowah k PaxoBe
                                          338
    PbiMHHKy-BbiJiia, 11 anpejiR, — ye3AHaR npecjjeicrypa Bbi.ma npocur Mh-HHCTepCTBO BHyTpeHHHX A CA O TOM, MT06bI CyAfiâHbie MHHOBHHKH 6blAH OCBOâoJKAeiILI OT npH3blBa.
                                          339
    KpafloBa, 11 anpeAR. HoajkckhA npecjjeKT H. H. THTyAecxy npocHT MHHHCTep-CTBO BHyTpeHHHX AeA yTBepAHTb npH3bIB KaBBAepHCTOB, HyjKHblX AAR aAMHHHCTpaUHH.
                                          340
    ByxapecT, 11 anpeAR. — Tpynna noMemHKOB npeAAaraeT 6e3B03Me3AH0 aah apMHH AOUiaAefl, Ha H3BeCTHblX yCAOBHRX.
                                          341
    ByxapecT, 11 anpeAR. — ripecjjeKTypa HAbcjjoBCKoro ye3Aa A°KAaAbiBaeT MHHHCTepCTBy BHyTpeHHHX AeA 06 ocbo6ojkabhhh AomaAefi khr3r HnKOAaR BnâecKy ot peKBH3HUHH.
www.dacoromanica.ro
CLXYIII
                                                      842
    K h ui h h e b, 12 anpe.in. TIpoK.naMauHfl BejuiKoro Kiifl3fl Hiiito.aafl, oGpameimafl K pyMbuicKOMy Hapoay.
                                          843
    ByxapecT, 12 anpeJia. — MiiHHCTepcTBO BiiyTpeiimix flOBOflHT flo cBeaeHHn npei)>eKTypbi MjibipoBCKoro ye3.aa o tom, hto oho yTBepAHJio MeponpHHTHH b cb;i3h c bo3-BpameuneM khb3K> Bn6ecKy jiouia,nefi.
                                               844
     rieTep6ypr. 12 anpeaa. — 3aBe,ayiomHfi neTepGyprcKofl .HHnjioMaTHHecKofi areHTypofi SMiiab Tuita coo6maeT pyMbiHCKOMy MHHHCTepcTBy HHOcrpaHHbix aeji cBeaeHna 06 oGmefi nojiiiTHKe h o cbobm jiuhiiom no.ioiKeHHH.
                                               345
     K h ui ii h e b, 12 anpejiB. — PyMbincKiiii areHT b Pocchii reiiepaji Tuita cooGmaeT MHHiiCTpy iiHOCTpanHbix fleji Kora.iHii'iaiiy o tom, >ito iianaao Bofiiibi 6bi„io ycKopeiio H3-3a toto, hto Tvpmifl npeAnpiiHHMajia ccpbe3iibie mani k apGiiTpawy.
                                               346
     K h ui n n e b, 12 anpejis. — PjmbiHckhh areHT b IleTepâypre reHepaJi Ţinta vne-AOMJiBeT MHiniCTpa HHOcTpaiiHMX .neji b ByxapecTe KorajniH'iaHy o tom, >ito HMnepaTop noTpe6oBaji H3-33 co6uthh ot pyvibincitoro napjiaMeHTa cpoiHOit paTiujiHKauHH pyccKO-pyMblHCKOft KOHBUIHIIII.
                                                     347
     TIeTep6ypr, 12 anpejiB. — 3aBeayiomHH neTep6yprcKofi .aiinjioMaTH'iecitoii areHTypofi SMHJib THKa flOKJiaflUBaeT MiuiHCTpy HHOCTpaHiibix aeji b ByxapecTe Korajiim->iaHy 06 o6cTonTejibCTBax, npH KOTopbix Poccim oGbHBHJia Bofiny TypuHH h o npnKa3e. >iTo6bi pvccKiie Boficita nepeuiJiH rpaHHuy.
                                              348
     ByxapecT, 12 a n p eJi a. — MHHHCTepcTBO HHOcrpaHHbix aeji nocbiaaeT mipityjiflp-noe cooGmeime pyMbiHCKHM areHTypaM b Llapiixte, BepjiHHe, TIeTep6ypre. PuMe h Koh-CTHHTHHOnOJie O Mepax, npeAnpHHBTblX B CBS13H C npH6blTHeM pyCCKHX BOtiCK ua pţMblHCKVIO TeppllTOpHIO.
                                              349
     TleTepGypr, 12 a n p e a a. — 3aBe,ayiomiiii fliinjioMaTimecKou areHTypofi b Pocciih Smhjib Tiixa 3anpauiHBaeT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHiibix ^eji b ByxapecTe o cy;u>6e pvMbin-ckoh areiiTypu b KoHCTaHTHHonojie.
                                              330
     BepjiHH, 12 anpejia. — /JiinjioMaTimecitiin areHT b Bep.iime /Jerpe yBeAOMJiaeT MHHHCTpa HHOCTpaHiibix Aeji b ByxapecTe KorajiHH'iaHy o tom, >ito no ncwy>ieHHbiM h.M CBeAeimnM ByxapecT 6y,aeT OKKj'nHpoBaH.
www.dacoromanica.ro
CLXIX
                                                     851
    BeHa, 12 anpejia. — PyMbincKiifi areHT b BeHe BsASMany npocm MHHHCTepcTBO HHocTpaHHbix aca o tom, MTo6bi HeMeAJieimo 6biJia npoii3BeAeHa SBaKyaunn KaAaijma.
                                            352
    ByxapecT, 12 anpeAH. Mhhhctp HHOCTpaiiHbix AeA KorsAHH'iaH} nocbuiaeT HHCTpyKUHii b KwuHHeB aah pyMbiHCKoro areiua n ricTep6ypre renepa.na Taxa, c npocb6oft yxa3aTb npimmibi HeB03M0JKH0CTH noe3AKH khh3h b KHiuHneB aah BCTpemi c uapeM.
                                          853
    T a ji a u, 12 anpeAH, — Ilpe^eKT KoBvpAyficKoro ye3j,a, noAymiBiiiHfi cBeicHiot o tom, >ito pyccKHe Haxo.aHTca b PeHH, 3anpauiHBaeT H. K. BpiTiiany xax cef>H c hiimh Aep>KaTb.
                                          354
    B e p .1 li h, 12 a np eJia. — PyMbiHCKiifi areiiT b BepjiHHe* flerpe AOK/iaAbiBaeT mhiih-CTpy HHOCTgaHHbix aca KorsjiHH'iaHy o miichiiii BioAOBa OTHOCHTejibHO napH>KCKoro aoto-Bopa, He rapaHTiipoBaBiuero b c.iy'iae Bofiiibi pyMbiHCKoro HefiTpaAiiTeTa.
                                          355
    ByxapecT, 12 anpeAH. — MiiHHCTepcTBO BHyTpeHmix AeA cooOmaeT ctojihmpoiI npec|)eKType no.nimHH pacnopHJKenHH Bochhoto MimiicTepcTBa b cbh3h c waHAapMciaiM BCKaApOHOM.
                                              356
    B 3 ii ji e ui t b, 12 anpeAH. — KoMaHAnp l-fi ahbii311h iioakobhhk McpKe3 Aaer pacnopHXiennn noA'iiiHennhiM eMy mbcthm b cbh3h c co6AioAeHHeM nopHAxa npn pacKBap-TlipOBaHHH.
                                            357
    M 3 r y p e ji e, 12 anpeAH. —TeAeopMaHCKnft npe<|)eKT Kiipimecxy npociiT Miihh-CTepcTBO BHyTpeHHiix aga AaTb pa3T>HciienHH b CBB3H c TpancnopTiipoBaHneM CeAbCI<0XO3Hii-CTBCHHbix npoAVKTOB H3 ye3Aa.
                                            358
    ByxapecT, 12 anpeAH. — ripecjieKT I lAbi|)OBCKoro ye3Aa aoboaht ao CBeaemiH MimiicTepcTBa BiiyTpeiiHiix aga o KO-nmiecTBe ceAbCK0X03sificTBeHiibix npoAVKTOB b boaoctii HeroeniTb.
                                           35!)
    ByxapecT/ 12 anpeAH. — ripeiJieRT HamIiobckoio ye3Aa o6tHcnsieT MiiHHCTep-CTBy BHVTpeHHHX aca o cnoco6e BbinoAiiemiH npnxa3a BoeHHoro MHHiiCTepcTBa b cbh3H c Clia6jKeilHeM CeAbCK0X03HfiCTBeHHblMII npOAyKTaMH.
                                           360
    ByxapecT, 12 anpeAH. — CTOTiniiian npeifieKTypa noAnuiin cooOmacT Mhhh. CTepcTBy BnyTpeiiHHx aca o nowepTBOBamiRX ropoJKBH aah apMim, AeHbMMH n AowaAbMH.
www.dacoromanica.ro
IvCXX
                                          361
    ByxapecT, 12 anpeAH. — MHHHCTepcTBO cjniHaHCOB npocHT MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA 06 OCBo6o>XAeHHH p33B03HHK0B Ta6aKa OT peKBH3HUHH JlOUiaflefi.
                                          362
    ByxapecT, 12 anpeAH. — KoMaHAHp 2-fi TeppHTopHajibHoft ahbhbhh aoboaht Ao CBeAeHHH KOMaHAHpa 3-ro apTHAAepHftcxoro noAxa noAXOBHHxa XepxTTa o ero Ha3Ha-neHHH KOMaHAHpoM apTHA.iepHH 2-ro apMeflcKoro Kopnyca.
                                          368
    ByxapecT, 12 anpe.i». — MnHHCTepcTBO hhoctpaHHbix AeA coo6maeT Mhhh-■CTepCTBV BHyTpeHHHX AeA cnocoâ OCBOdOJKACHHH OT peKBH3HUHH HHOCTpaHHblX noAAaHHbix.
                                          364
    Tyjbia, 12 anpeAH. — PyMHHCXHH AeAeraT b TyAbHe AOKAaAbiBaeT MHHHCTep-•CTBy HHocTpaiiHbix AeA b ByxapecTe o tom, hto pyccKiie noAAaHHbie h3xoahtch noA noxpo-BHTeAbCTBOM aBCTpHHCKOTO KOHCyAa.
                                          365
    T a a a u, 12 anpeAH. — IlpeifiexT KoBypAyficxoro ye3Aa AOKAaAbiBaeT MnimcTep-CTBy HHOCTpaHHbix AeA b ByxapecTe o tom, hto ottomahckhh areHT noTpe6oBaA rapaiiTHH Aah TypeuKHX noAAaHHbix h cnpaiuHBaeT aoajkch ah oh noKHHyTb ropoA.
                                          366
    ByxapecT, 12 anpeAH. — KoreAHHHaHy coo6maeT npecjiexTy KoBypAyficxoro _ye3Aa, hto Tax xax PyMbiHHH ne h3xoahtch b coctohhhh BofiHbi c Typeuxofi HMnepHeft, to OTTOM3HCXHe noAAaHHbie MOryT CnOXOHHO n0Ab30BaTbCH nOXpOBHTeAbCTBOM pyMbIHCXHX 3a-XOHOB, Ha HTO MOJXHO H3AeHTbCH H AAH pyMbIHCXHX nOAAaHHblX B TypUHH.
                                          367
    Box3aA THTy, 12 anpeAH.                  Mopan, noMemHX H3 Tnry, noAaeT jxa.aoây
npeMbep-MHHHCTpy BpsTHany Ha to, hto y Hero xohhhm xoHBoeM, nepeB03HLUHM Ha BOX3aA opyjxne, 6biAO onvcTouieno 76 noroHOB*).
                                          36S
    K a p a x aA, 12 anpeAH. — JKhtcah PoManauxoro ye3Aa npocnT npeAceAaTf*AH CoBeTa MHHHCTpOB O npH3blBC MHAHUHH AAH OXpaHbl TpaHHUbl H TOpOAa.
                                          369
    B p 3 h a a, 12 anpeAH. — IlpeiJiexT BpsHAbexoro ye3Aa npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA o pa3peuieHHH Ha BbiB03 cexBecTpnpoBaHHoro nacTHoro HMymecTBa H3 a>'-HaficxHX nAaBHefl.
                                          370
    KpafioBa, 12 anpeAH. — KpafioBCXHfi BAaAeAeu H. CayAecxy npocHT Mhhh-CTepcTBO BHyTpeHHHX AeA BepnyTb eMy pexBH3npoBannbix AouiaAefl.
                *) noroH CTapHHHan pyMbiHcxan Mepa noBepxnocTH 5012 xb MeTpaM.
www.dacoromanica.ro
CLXXI
                                             871
    B y 3 3 y, 12 a n p e n h. — KaHenna ^oporbipnHHy npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX yieji BepHyTb efl HacHJibHO peKBH3HpoBaHHoro kohh.
                                             872
    K a p a k a ji, 12 anpejiH. — 3eMneBJiaflejieu. B. CyflHTy jKanyeTCH npeflceflaTenio CoBeTa mhhhctpob Ha PoMaHaucKoro npe<j)eKTa, KOTopbifl ero npecnenyeT b cbh3h c peKBH3HU.Hefl, a npyrHM noKpoBHTejibCTByeT b y6biTOK rocynapcTBy.
                                             378
    C e b e p h h, 12 anpeJia. — npe<J>eKT MexeflHHUKoro ye3fla npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX nen b Byxapecie o tom, mtoSh hhhobhhkh npe<j)eKTypbi 6biHH ocBo6o>KfleHbi or npn3biBa.
                                             874
    K a n a <J> a t, 12 anpejia. — KamiTaH Many floiuiaflbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX nen b ByxapecTe, mto 3epHO He MO>KeT 6biTb BbiBe3eH0 H3 Kana<J>aTa 3a CTCyTCTBHeM H0B030K.
                                             875
    C e b e p h h, 12 a-npejiH. — npe<J>eKTypa MexeflHHUKoro ye3.ua 3anpaiuHBaeT Mh-HHCTepcTBO BHyTpeHHHX nen Kax Hano nocTynHTb b cjivMae, xorna 3eMneBJianenbii.bi oTKa-3blBaiOTCH flaTb HOWafleft no peKBH3HU.HH.
                                               376
    ByxapeCT, 12 anpejin. — TeHepajibHbifl HHpeKTop nombi h Tejierpa<j)a hobohht H o CBeaeHHH MHHHCTepcTBa HHOCTpaHHbix nen, mto Typu.HH sanpeTHJia Tenerpatfmoe coo6me-Hlle C PVMblHHeH H3|-3a BOHHbl c PoccHeft.
                                            877
    Baxsy, 12 anpejin. — npe(j)eKT ye3fla Baioy HOKnaflbiBaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX nen, mto pyccKHe Boflcxa npHfijiHJKaioTCH k ropony.
                                            878
    BeHa, 13 anpejin. — ABCTpo-BeHrepcKHH mhhhctp HHOCTpaiiHbix nen rpatţ) Ah-HpaccH cooSmaeT nocny b KoHCTaHTHHonojie 6apoHy XepSepTy, mto Abctphh OTBeTHJia OTpHuaTejibHO Ha npeflno>KeHHe BbicnaTb CTau.HOHep b Tajiau. hjih Bp3H.ua.
                                            379
    BeHa, 13 anpejin. — ABCTpo-BeHrepcKHH mhhhctp HHOCTpaHHbix flen rpa<J> Ah-HpaccH cooâmaeT HHnnoMaTHMecKOMy areHTy b ByxapecTe, mto oh 6y.neT xonaTaficTBOBaTb o tom, >rro6bi TypKH He 6oM6apflHpoBanH OTKpbiTbix roponoB.
                                            380
    BeHa, 13 anpejia. — PyMbiHCKHH areHT b BeHe BsnsMaHy hobohht ho CBeneHHH MHHHCTepcTBa HHOCTpaHHbix nen b ByxapecTe o tom, mto Pocchh CMHTaeT 3ano3HaBUiHM ap6HTpa>K, npeHHOJKeHHbifl Typu.Hefl.
www.dacoromanica.ro
civxxii
                                         381
    KoHcraiiTHiionojib, 13 anpeJin. — BeJiHKiiH BH3npb Ottomahckoh HMnepmi TCJierpa(j)np>CT khsi3k> Kapojiy o tom, >ito Pocchh o6t$iBHJia TypxaM boAhv h mto oh paCMHTbIBaeT Ha BepHOCTb PyMbIHHH.
                                         382
    Bena, 13 a n p e ji h. — PyMbiHCKHÎi areiiT b Bene BajiS'iaHy cooâmaCT MHiniCTep-CTBy HHOCTpaHHbix AeJi b ByxapecTe, mto TypmiH He AaJia h He abct npima3a OTHOCHTejibiio nepexoja Hyiiasi, a ra3eTa «Neue Frele Presse» CvaeT npoAOJi/KaTb cboh BbinaAbi.
                                         383
    K h m h h e b, 13 a n p e ji h. — PyMbiHCKiifi areHT b IleTcpGypre ieHepaji THKa pa3"bHCHHeT MHHHCTpy HHOCTpaHHblX AeJI MHXaHJiy KorSJIIIH'iaHy, MTO HeoâXOAHMOCTH CTpa-TerHMecKoro h nojiHTHMecKoro nopsiAKOB 3acTaBHJiH pvcckhx nepeiÎTH ripyT ao ROTiipoBaiiHH KOHBeHliHH.
                                         384
    K h ui h h e b, 13 anpejiH. — PyMbiHCKHfl areHT b IleTepâypre reHepaji Fhkh Tejie-rpacpHpyeT MHHHCTpy HiiocTpaHHbix i,eji KorajiHHMaHy, mto HMneparop h bcjihkhm KHH3b nocbiJiaiOT no nucbMy khsi3io c ocpimnajibiioH moţii biipobkoh BCTyn.nemm pyccKHX nacTeil B CTpaHV.
                                         385
    flwypaiKHy, 13 a n p e ji h. — HaMajibHHK rapHH30Ha b H>KypA>KHy KaniiTaii Bjia-peHâepr AOKJiaAbmaeT npeAceAaTejno CoBeTa mhhhctpob h BoeHiioMy MHHHCTpy o nepeABH-skchiih bohck H3 PywyKa h o nacTpoeiiHH, rocnoACTBViomeM b H>KypA>KHy.
                                         386
    TypHy-Marypejie, 13 a n p e ji a. — TejieopMaHCKiifi npecjieKT aoboah’T ao CBeAeHHB MllHUCTepCTBa HHOCTpaHHblX jejl O TOM, MTO HHKOnOJIbCKHe OTTOMaHCKIie BJiaCTH yrpo>KaioT KoixpHCKauHCH cyAOB c 3epnoM b nopTy Marypejie.
                                         387
    5 e p ji h h, 13 a n p 6Ji a. — PyMbiHCKan AHnjioMaTHMecKasi areiiTypa b EepjiHHe ao-boaht ao CBeAeHHH MHHHCTepcTBa HHOCTpaHHbix Aeji b ByxapecTe o tom, mto repManiiH OAoGpSICT HefiTpajlUTCT PyMbIHHH B KOHtpJlHKTe pyccKHX c TypKaMH.
                                         388
    3 h m h h q a, 13 anpejin. — ToproBUbi H3 3nMHH'ia 3anpauniBaioT npeAceAaTejisi CoBeTa Mhhhctpob Kaa nago nocTVmiTb c 3epnoM, Harpv>KeHHbiM na cyAa noA orroMaH-CKHM (pJiarOM.
                                         381)
    ByxapecT, 13 anpeaa. — Mhiihctcpctbo BHyTpeHintx acji OTAaeT npKKn3 npe-ipeKTjpe ApA>«ecKoro ye3Aa HaiiTH 3epnoBbie cmiaAbi ajih npoAOBOjibCTBHH apMHH
                                         390
    B p 3 h ji a, 13 an pe ji si. — IloMemHK Henapausniy Te.'ierpacpHpyeT npeAceAaTejno CoBeTa MHHHCTPOB O TOM, MTO HpA>KeCKHH npeipeKT npHKa3a.l BblAaTb pcex BbieBAHblX aOlliaACH A A SI peKBH3HliHH.
www.dacoromanica.ro
                                                                CLXXIII
                                           891
    T a ji a u, 13 anpejia. — KoBypjiyiicKaa npeijieKT PsuiKaay 3anpainiiBaeT Miihii CTepCTBp BHVTpeHHHX AeJI OCBOGojKAeabl JIU a/lMHHIICTpaTHBHbie MHHOBHIIKH 01 OndjI'ieHCKOfl CJiyjKfhl.
                                           892
    C e b e p a a, 13 anpejia. — KoMaccna no peKBH3Hium MaxaAiiaucKoro ye3Aa AOBOAaT AO CBefletIHH MHIIHCTpa BIiyTpenHHX AeJI II BOeHHOrO MHHHCTpa O TCM, MTO IieKO. TOpbie nOMCLLUIKII npHMyT KOHefl, (|)HKTHBHO HX IlpOAaBan aBCTpHHCKIIM nOMHHHblM, a HeKOTopbie npoTHBHTcn H hhkto jiowaAea ne AOCTaBJiaeT.
                                           398
    Beaei, 13 anpejia. — EeKeTCKHe ToproBiiu npocaT MmiHCTepcTBO nnyTpeaaiix jiea o tOm, MTo6bi orroMaHCKiiM KOMMepaecKiiM cyAaM ne flaBa.uocb pa3pemeHiie na buxoj ii3 nolpTa.
                                           391
    EyxapecT, 13 anpejia. — MnnacTeperBO BayTpeaaax Aeji cooGmaeT GpiiiJib-cKOMy, a.noMHUKOMy, B.namcKOMy, TejieopMaHCKOMy h poManaukomy npeijieKTaM o tom, ■iToCbi jKiiTejin ocTaBajincb aa MecTax, tbk kbk ae npeABaAiirca onacaocTii co cTopoaH TypoK.
                                           395
    EyxapecT, 13 anpejia. — Boeaaoe MiiancTepcTBO cooCmaei MnancTepcrBy BayTpeaaax Aeji o tom, mto b Ojitckom h ApAwecKOM ye3,iax peKBii3amia jioinaAefl npo-BOAaTca c TpyAOM.
                                           396
    EyxapecT, 13 anpeJia. — MiiancTepcTBO BiiVTpeaanx Aeji OTjiaeT npn.Ka3 npe. i|>eKType MaxaAnauKoro ye3Aa ajib peKBa3amia jioniaAeă a nojib30BaTbca BceMa 3aKonntJMn cpe^cTBaMa, npaaaMaa bo BaaMaaae cpoaaocTb MeponpaaTiia.
                                           397
    BanjiewTb, 13 anpejia. — KoMaaAap l-ii aiibh3Hh noJiKOBaaK MepKe3 OTjiaeT npiiKa3 KOMaaAapy 2-ro KaBa.nepniicKorj nojiaa OTiiocuTejibao pacKBapTJipoBaana a pacno-.Toweana aacTeă.
                                           39S
    EyxapecT, 13 anpejia. — flapeKTop npaBMTe.’ibCTBeaaoro BecTaiiaa npoeiiT Ma-imcTcpcTBO BayTpetianx Aeji 06 ocBoGojKAeana aaGopntiiKOB ot npii3biBa.
                                           399
    B y 3 a y, 13 anpeaa. — ripec|)eKTypa ye3Aa By3ay xoAaTaăcTByeT nepeA Mima-cTepcTBOM BayTpeaaax Ae.n 06 ocBoGojKAeana iihhobiimkob npe(|ieKTypbi ot npii3biBa.
                                           400
    EyxapecT, 13 anpe.ia. — ManncTepcTBO BayTpeaaax Ae-n AaeT AOJiJKCKOMy npei|)eKTy pacnopnjKeaae o tom, aTofibi Gojirapcane AoGpoBOJibUbi pa3T>e3>Kajiacb aa KpanoBbi no na3aaaeimio.
www.dacoromanica.ro
CLXXIV
401
    ByxapecT, 13 anpejiH. —■ MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aeji OTnpaBJineT noMe-lUHKy H. Csyjiecxy H3 KpafloBbi T&nerpaMMy npe<J>exTa OsjiHHy, HToâbi oh yGeAHJicn b tom, hto TaMouiHHe 3eMJieBJiaAeJibiibi 6e3B03Me3AH0 npeAJio>KHJiH aah pexBH3HiţHH Jioma^eft, a He nocTynajiH Tax, xax oh.
                                                  402
                                                                       y p ji a u b, 13 anpejiH.
B3HTVIO nO peKBH3HUHH.
JlHHKa /ly*MHTpecKy npocHT B03BpaTHTb efi jiomaAb,. 403
    ByxapecT, 14 anpejiH. — PyccxHH AnnaoMaTHHecxHii areHT 6apoH Cnoapr cooâmaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix Aea o BCTynjieHHH pyccxofi apMHH b PyMbiHHio h o MOTHBax npoKJiaMauHH HMnepaTopa.
                                         404
    R h m a h e b, 14 anpejiH. — BeAHXHH XHH3b HnKOJiafl nnuieT xhh3K> Kapojiy o npHHHHax npe*AeBpeMeHHoro BCTVnjieHHH b PyMbiHHio pyccxofi apMHH.
                                        405
    BeHa, 14 anpejiH. — PyMbiHCXHfi AHnaoMaTHHecxHfi areHT b BeHe nocbuiaer MHHHCTpy HHOCTpaHHblX A&A TejlerpaMMy KOHCT3HTHHOnOJIbCKOH areHTypbl O TOM, HTO npsr-Man CBH3b c ByxapecTOM 6buia npepBaHa.
                                        406
    ByxapecT, 14 anpejiH. — AurAHficxHfi AHnAOMarHHecxnfi areHT b Byxapecîe npenpoBMKAaeT PyMbiHCKOMy MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX AeJi AoxyMeHT, coAep>xamHft. âece.iy aHrjinficKoro xoHcyaa b Tajiane c TypeuxHM aAMHpaaoM XoâapT-namofi.
                                        407
    [1 a p h w, 14 anpejiH. — PyMbiHCKHfl areHT b IlapHJKe KaAAHMaxH-KaTapA>xH cooâmaeT MHHHCTpy HHOCTpaHHblX Aea b Byxapecîe KorsAHHHaHy o tom, hto TypuHH, Ha-nyraHHafl CBoefi H30JiHpoBaHHOCTbio, npocHT apâHTpa>xa. Pocchh ynpexaeT PyMbiHHio b. SBaxyauHH KajiacfiaTa.
                                        408
    K h iii h h e b, 14 anpejiH. — PyMbiHCXHfi areHT b lleTepâypre leHepaji Taxa cooâmaeT MHHHCTpy HHOCTpaHHblX Aeji b Byxapecîe KorajiHHnany, hto rocnoAapb bhobb. npHrjiameH noceTHTb KHUJHHeB.
                                        409
    BeHa, 14 anpejiH. — PyMbiHCKHfl areiiT b BeHe BsjisHaHy yBeAOMJineT Mhhh-CTepcTBo HHOCTpaHHblX a^JI b Byxapecîe o tom, hto Typxn He HMeioT HaMepeHHH npoxoAHTb nepe3 cepâcxyro TeppHTopHK) h âoMâapAHpoBaTb pyMbiHCXHe ropoAa na flyHae.
                                        410
    ByxapecT, 14 anpejiH. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO cooâmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AejI, HTO npH C03AaBIHHXCH yCAOBHHX HeB03MO>KHO yBejIHHHTb HHCJieHHOCTb. xaBajiepncTOB, Hy>XHbix npe<J>exTypaM.
www.dacoromanica.ro
CLXXV
                                          411
    ByxapecT, 14 anpejis. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO aoboaht ao CBeAeHHH BoeH-Horo HHTeHAaHCTBa 06 OKJiaAax ocf)Hu.epoB, HaHHHan c 16 anpejiH.
                                          412
    ByxapecT, 14 anpejiH. — MHHHCTepcTBO cjiHHaHCOB npeAOCTaBJineT MniiHCTep-CTBy BHyTpeHHHX AeJi MeiiiKH aah cojiHHbix npoMbicjioB h npocHT nocbiJiKH AeJieraTa aah nx npiie.MKH.
                                          413
    ByxapecT, 14 anpejiH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aea npocHT BoeHHoe mii-HHCTepcTBO yniaTHTb KpecTbHHaM 3a TpaHcnopT ceHa, npHBe3eHHoro b Ma.ibMe30H.
                                          414
    ByxapecT, 14 anpejiH. — MHHHCTepcTBO cjiHHaHCOB nocbiJiaeT napjiaMeHTy iipocKT 3aKOHa aah yperyjiHpoBaHHH cneTOB cyMM, nojiyneHHbix ot pyccKoro npaBHTe.nbCTBa
                                          415
    n h t e iii t b, 14 anpejiH. — ApAwecKHib npetfieKT 3anpauiHBaeT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX nea KaK nocTynHTb c AapoBaHHoft AoiuaAbio, He HMeromefl TpeâyeMbix pa3-MepoB,
                                          416
    ByxapecT, 14 anpejiH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX nea yKa3biBaeT ApAHce-CKOMy npetjieKTy, mto ecjiH AoiuaAb 6biJia AaHa 6e3B03Me3AH0, to ee CAeAyeT npHHHTb npn ,II06bIX yCJIOBHHX.
                                          417
    ByxapecT, 14 anpejiH. — rjiaBHaa KBapTHpa apMHH OTAaeT KopnycaM h ah-BH3HHM npHKa3 N° 1 B CBH3H C OpraHH3aU,Hefl TAaBHOă KBapTHpbl, COCTQHUlefl H3 6 OTAeAeHHH.
                                          418
    ByxapecT, 14 anpejis, — ripeijieKTypa MAbtfioBCKoro ye3Aa cooâmaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX aga o tom, hto TypKH 3anpeTHAH nepeABH>KeHHe >KHTeAefl Ha AyHaii-CKHX OCTpOBaX,
                                          419
    B a k 3 y, 14 anpejin. — ripeijieKT BaK3y npocHT CBeAeHHH v MHHHCTepcrBa BHyTpeHHHX Aejf OTHOCHTeAbHO TOTO, KaK Ce6« BeCTH C pyCCKHM 0(f)HU,epOM, KOMeHAaHTOM CTaHUHH.
                                          420
    (ByxapecT, 14 anpejia). — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX A^Ji npHKa3biBaeT npe-(jieKTy BaKsy 0Ka3biBaTb pjccKOMy noAKOBHHKy BCH'iecKyio noMouib, coraacHO c TeKCTOM KOHBeHUHH.
                                          421
    Taiau, 14 aripeAH. — ripeijieKT KoBypAyflcKoro ye3Aa aoboaht ao CBeAeHHH MllHHCTepCTBa HHOCTpaHHblX A6A O TOM, 4TO Xo6apT-FIaUia 3BHBHA aHTAHHCKOMy KOHCyay mo ch He HMeeT HaMepeHHH 6oM6apAHpoBaTb Tajiau,.
www.dacoromanica.ro
CLXXVI
                                                  400
    ByxapecT, 14 anpeJia. — KoraAHHiany npociiT npeijjeiera flccxoro ve3Aa TeopraHy BbiexaTb HaBCTpeiy KHH3y flojiropyKOMy, KOTopbiii npHObiBaeT co cneuHa.ibHOH Miicciieii.
                                         423
    I' a ji a u, 14 anpejia. — npecj»eKT KoBypjiyficKoro ye3Aa oCpamaeT BiniMaime npe-Mbep MHimcTpa Ha noaBjieHiie orroMaHCKiix BoeHiibix cyAOB Ha flyHae, bGjiii3h Pchh.
                                         424
    Typny-Marypejie, 14 a n p e a a. — TejieopMaHCKiifi npec|)eKT KiipHitecxy yBe-AOMJineT MHHIICTPpCTBO BHyTpeHHHX AejI O IiaCTpOeilHH H ABHJKeHHH B HapOAe, npOHCXOAH” ipeM b HHKonojie.
                                         425
    ByxapecT, 14 anpejia. — H. K. BpjniaHV yBeAOMAaeT MuxaiiAa KoraAHH'iaHy o tom, 'ito KaryjibCKufi npe(j)eKT cooâmHT o npoKAaMaUHax BeAHKoro KHH3H b JleOBa.
                                         426
    Tbipry-JKny, 14 a n p e ji a. — KoMMepcaiiTbi H3 Tbipry->KHy npocaT MiiHHCTep-CTBO BHVTpeHHHX AeA OCBOâOAHTb HX OT npH3bIBa, THK KaK HX Mara3HHbl OCTaiOTCH 3aKpblTblMH.
                                         427
    CjiaTHHa, 14 a n p e ji si. — Oatckhh npei|>eKT AomiaAbiBaeT MiiHHCTepcTBy bh\ TpeH-hhx AeA o tom, 'ito cAaTHHCKHe npxapH He MoryT BbineKaTb nyjKiioro aa« apMim kojih-aecTBa x.ie6a.
                                         428
    ByxapecT, 14 anpejia. — FeHepajibHbiii AupeKTop noiTw IlHAaT nepecbiAaeT MiiimcTpy KoraAHimaHy CBeAeHiia. Kacaiouuieca nepeABHWeHna TypoK, cooGmeiiHbie ewy Ha'iaAbHHKOM KaAa(|)aTCKoro no'iTOBoro oTAeAenna.
                                         421)
    ByxapecT, 14 anpejia. — MviHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeJi npoCHT npeijieKTa Bbi/i'iii nocJiaTb peKBH3HpoBaHHbiMH n0BO3K3Mn coAb b KpaâoBy.
                                         430
    $3JiTHieHb, 15 anpejia. — HaiajibHHua (j)3ATimeHCKOH jKeHCKon iukojim npocHT MmiHCTepcTBO BepoiicnoBeAaHHa h HapoAHoro npocBemeHHa o tom, mtoGm KOMiiccna no peKBH3HUHH ocBoâoAHAa noMemeHiie uiKOJibi.
                                         431
    B e h a, 15 an pe.ia. —flupeKTop AyHaiichoro cyAoxoAHoro oGmeciBa KUBdji?p Ae
K.HCHaH npocHT KorsAHH'iany pa3pemirrb cyAoxoACTBO aBCTpuflcKHM KOMMCp'iecKHM njpo-xoiaM no .Zhnaio, ao BeKPTa.
                                         432
    ByxapecT, 15 anpejia. — 3({>opiin rpa>KAaHCKHX GoAbHHU npociiT MnimcTep-
CTBO BHVTpeHHHX AeA O TOM, 1T06bI HX Bpa'IH 6blJlII OCBOGoJKAeHbl OT CAyjKGbl B MIIAHUHH.
www.dacoromanica.ro
CLXXVII
                                                     438
    Byxapecr, 15 anpejia. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHHX neai upociiT Boemicx*
MHHHCTepCTBO TOHHO yKa3aTb OfiCTOHTeJlbCTBa, npH KOTOphlX aHr.IHHCKHH KOHCyjI noceTHJi <{>OpTH(t>HKam!H b BapSouib.
                                               434
    15 a n p e ji a. — KoManflHp 7-A nexoTHofi porw npocHT cynpec|)eKTa bojiocth ’Ca6apy npHHjiTb Mepw npoTHB Tex, kto He nonniiHHJiCH npH3biBy.
                                               435
    ByxapecT, 15 a n p e ji h. — KoMaHHiip 2-ro apMeficKoro nopnyca npHKa3biBaeT KOMaHflHpy 3-A aiibh3HH, htoSm Ha'ia.ibHHKii nacTefi cnejiajni 3;iHBJienHH o nonojnieHHii aMVHHUHH H 3KIinHpOBKH.
                                              436
    K a ji a i(i a t, 15 a n p e ji h. — Kaniuan Many HOKJiaubiBaeT KOMaH.inpy l-fi jiibh3hh nojiKOBHHKy Mepne3y o npHKa3e BoeHHoro MHimcTepcTBa OTHOCiiTejibHO roro, htoSu 5-h ,THBH3iiH ocTaBaJiacb Ha Mecre.
                                             437
    ByxapecT, 15 a n p e a a. — BoeHnoe MHHHCTepcTBO yBenoMJiHCT MHHHCTepcrBO BHyipeHHHx neji o tom, hto Boemioe HHTeHnaHCTBO nojiynHJio npHKa3 06 oruiaTe cena. jţocTaaieHHoro KpecTbHHaMH b na3apMy MajibMe30ii.
                                             438
    n o h h a, 15 a n p e ji h. — KoMaHjuip J-fi ahbh3iih KOHCTaTHpyeT, mto cojinaTbi 4-ro nojina h CTpejiKOBOro SaTaJibOiia xoaht SochiMH no yjnme cejia, me ohh pacKBapTiipoBaHbi.
                                             439
    K a ji a (p a t, 15 a n p e ji a. — 1-a hhbh3ii3 naeT pacnopaweHiie 1-y KaBaJiepnficKOMy nO.HKy OTHOCHTejlbHO SjIHTejIbHOCTH OlJlHUepOB H O TOM, MTOSbl nilCbMeHHbie paiIOpTbl COOT-BeTCTBOBaJIH JiefiCTBHTejIbHOCTH.
                                          440
    15 a n p eji a. — CTapumfi Bpa»i 4-A hhbh3hh coofiinaeT KOMaHUnpy hhbh3hh o tom, mto caHHTapHbie n0B03KH npHfiyjţyT c 3ano3naHHeM.
                                          441
    n ji o e iii t b, 15 a n p e ji h, — ripeiJieKT ripaxoBCKoro ye3.ua hoboaht ho CBeneHHH MHHHCTepCTBa BHyTpeHHHX HeJI O KOJIHHeCTBe pCKBH3HpOBaHIIhlX h nonapeHHbix B ye3Ae Jiomanefi.
                                           442
    Tbipry-JKny, 15 anpeJia. — Top>KCKiifi npec|>eKT MocnyHa cooSmaeT Miihh-CTepCTBy BHyTpeHHHX flejl, 3T0 no npHHHHe OTCyTCTBHH KaBaJiepHCTOB OH ne MOJKeT BbinOJI-iiiiTb Hamibix cMy npHKa30B.
www.dacoromanica.ro
XII
CLXXVZII
                                         443
   EbipjiaA, 15 a p p e a h. — EupjiaACKHfi ropoACKofi roAOBa yKa3bmaeT MHHHCTepcTBy pHyrpeHHHX AeA Ha cnocoG OTnpaBKH xpeGa aah apMHH.
                                         444
   H c c bi, 15 a n p e ji «. — IlpecjieKT flccxoro ye3Aa cooGmaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaH-Hbix Aeji, mto b MOMeHT OTnpaBKH TenerpaMMbi, KHH3b floAropyKHfl eme He npnGbifl.
                                         445
   Hccbi, 15 anpejiH. — ripe^eicr TeopraH yKa3biBaer MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix AeA na noApoGHOcra, CBH3aHHbie c on>e3AOM KHH3H floAropyKoro.
                                         446
   K p a ii o b a, 15 a n p e ji a. — floAJKCKaa npe^eKTypa cooGmaer MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX Aeji o noAOJKeHHH b CBH3H c SBaKyauHeft ceAa EeaeT.
                                         447
   rajiau, 15 anpeAfl. — ripe(j)eKTypa KoBypAyftcKoro ye3Aa AomiaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeA o npHOCTaHOBAeHHH cyAoxoACTBa Ha flyHae, o weM cooGuiha pyccKHfî KOHCyA.
                                         448
   EyxapecT, 15 anpeAfl. — Mhhhctp HHoerpaHHbix AeA KoraAHHHaHy npocHT pyMbiHCKoro areHTa b IleTepGypre reHepaAa THKa yKa3aTb KOMneTeHTHOMy opraHy, <ito aanpemeHHe BbiB03a pyMbiHCKoro 3epHa pyccKHM BoeHHUM ynpaBAeHHeM ne npeAycMOTpeHO R KOHECHUHH.
                                         449
  T. M 3 r y p e ji e, 15 anpeAfl. — Te.neopMaHCKaa npe^eKTypa AOKAaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeA O TOM, MTO TOpTOBUbl 3epHOM OJKHA3IOT pa3T>HCHeHHft B CBS3H C paCnO-pţiJKeHHflMii o npHOCTaHOBAeHHH Harpy3KH cyAOB.
                                         450
   r a ji a u, 15 anpeAfl. — ripe^eicr KoBypflyftcKoro ye3Aa cooGmaeT H. K. BpdTHaiiy h KorsAHHHaHy, hto cyAa aBCTpnftcKoro AyHaiicKoro oCmecTBa oinAUAH b OpinoBy.
                                         451
   EyxapecT, 15 anpeAfl. — Mhhhctp M. K. EparaaHy npHKaibmacT npesjjeKTypi' BpaHAbCKoro ye3Aa 3aKa3aTb cyxapn aah apMHH.
                                         452
   Epsnjia, 15 anpeAfl. — Ilpe^eKT BpsHAbCKoro ye3Aa aokahahbaeT MnHiicTep-CTBy BHyTpeHHHX AeA o KOAHnecTBe 3aKa3aHHbix cyxapefl h o KOAHwecTBe, KOTopoe MOJKeT SbITb eJKeAHeBHO H3TOTOBAeHO AAH apMHH.
                                         453
   riHTeuiTb, 15 anpeAfl. — IlpecjieKTypa ApAwecKoro ye3Aa coo6m,aer MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX aca o nojKepTBOBaHHH H3paHAbCKoro oGmecTBa aah apMHH.
www.dacoromanica.ro
                                                                CIvXXIX
                                       454
    C ji a t h h a, 15 anpejiH. — FIpe<})eKTypa Ojitchoto ye3,na npocHT y MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX flejl pa3"bHCHeHHH KBKHM 06pa30M npeflOCTaBHTb BOeHHOft aflMHHHCTpaUHH TpeCyeMhix eio .noneft.
                                       455
    Tajiau, 15 anpejin. — FIpeijjeKTypa KoBypjiyficKoro ye3Aa coo6uiaeT H. K. BparaaHy h KorajiHHHaHy hhcjio pyccKHX nojiKOB, npomeAiuHX qepe3 Tajiau.
                                       456
    KpafloBa, 15 anpejiH. — FIpe(J)eKT flojUKCKoro ye3^a aoboaht ao CBeneHWi MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX flejl O TOM, HTO npOAOBOJIbCTBeHHaH KOMHCCHH 3aKJHOHHJia Ha H3BecTHbix ycjiOBHHX noroBop o Bbinemie ajih apMHH xjie6a h npocHT ero yTBepflHTb.
                                       457
    P a x o b a, 16 anpejia. — Ca6aM Ajihm Ara H3 PaxoBbi H3BemaeT M. KoxaHa b EpsHJia 06 oTnpaBKe eMy 547 kt KyKypy3bi kbhkom KanHTaHa OcMaHa BacHorjiy SpMHa, 3a KOTopyio nojiyneH 3aaaTOK b 950 TypeuKHX jinp.
                                       458
    KoHCTaHTHHonojib, 16 anpejiH. — PyMbiHCKHft areHT B KoHCTaHTHHonojie yBeflOMJineT qepe3 BeHy MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix neji o tom, hto Ahtjihh AeăcTByeT cexpeTHO b uejiHX nojiyqeHHH ot ernneTCKoro BHue-KopojiH yqacTKOB y CyaucKoro KaHajia.
                                       459
    KoHCTaHTHHonojib. 16 anpejiH. — AbctphhckhA nocoji b TypuHH CapoH TepGepT coo6maeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix neji, hto TypKH He 6ynyT 6oM6apAHpoBaTb oTKpbiTbie ropofla Ha pyMbiHCKOM 6epery, ecjiH CyAyT co6jno,neHbi H3BecTHbie ycjiOBHH.
                                       460
    II a p h w, 16 anpejiH. — PyMhiHCKHH AHnjiOMaTHHecftHii areHT npn TypeuKoă Hm-nepHH KajuiHMaKH-KaTapflîKH coo6maeT MHHHCTpy HHOCTpaHHbix aeji KorajiHHHaHy o npn-6hthh n.iaAJKHHO h o neperoBopax c repuoroM fleKa3 OTHOCHTejibHO iiojihthkh pyMbiHCKOro npaBHTejibCTBa.
                                       461
    EyxapecT, 16 anpejiH. — PyccKHfl flHnjiOMaraqecKHH areHT b EyxapecTe H3Be-maeT pyMbIHCKOe MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHblX flejl O TOM, HTO BejIHKHH KHH3b nOCTaHOBHJl npeKpaTHTb cynoxoncTBO no flyHaio.
                                       462
    K h ui h h e b, 16 anpejiH. — PyMbiHCKHii flHnjiOMaraqecKHH areHT b FIeTep6ypre reHepaji Hina coo6maeT MHHHCTpy HHOCTpaHHbix neji KorajiHHHaHy o nojiyqeHHbix pa3T>HCHe-HHHX OTHOCHTejibHO npHOCTBHOBJleHHH cynoxoncTBa Ha flyHae.
                                       463
    EyxapecT, 16 anpejiH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX neji oTBeqaeT npe<))eKT\pe EpaHJibCKOro ye3na OTHOCHTejibHO Harpy3KH 3epHa b nepHOA BpeMeHHOro npeKpameHHn cynoxoncTBa.
www.dacoromanica.ro
XII*
CLXXX
                                           464
    ByxapecT, 16 a n p e a h. — 3(J)opHfl rpa>KaaHCKHX fiojibHHU npocHT MnHHCTep-CTBO BHyTpeHHHX aea 06 OCBo6oWaeHHH OT peKBH3HUHH JlOUia^efi 6oJIbHim 3(J)0pHH.
                                           465
    Byxapecr, 16 a n p e a h. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX aea coo6u;aeT 'laeHaM peKBH3HUHoimofl komhcchh o npocb6e 3iJ)opnn rpa>KaaHCKHX 6oJibmm, h aaeT pacnopfl->K6HHC 06 OCBOâoacaeHHH aOWaaefi OT peKBH3HUHH.
                                           466
    16 a n p e ji H. — KoMaHAnp l--fi ahbh3hh npocm 1-h apMencKHH Kopnyc b KpanoBe BbicaHTb eMy aan coJiaaT xae<5, aowaaefi h canorn.
                                           467
    (I~Io fl h a), 16 a n p e a_H. — KoMaHanp 1-h ahbh3hh npocHT KaniiTaiia MaHy b Kaaa-iJ)aTe aoBecTK ao ero CBeaeHHfl o nepeaBH>KeHHH boîIck, HaxoanBumxcfl b KpafioBe.
                                           468
    n o fl h a, 16 anpeji». — 1-fl anmi3Hfl coo6maeT HanaabHHKy fisnaeuiTCKoro cnaaaa KanHTaHy Pycecxy o pacnopHJKeHHflX b cba3h c CHa6>KeHneM Macra.
                                           469
    A r a n h a, 16 anpejin. — CoBeT AranueBCKoro MOHacTbipfl ye3aa Hamu npocHT MHHHCTepcTBo BeponcnoBeaaHHfl 06 ocBo6o*aeHHH or peKBH3HUHH aoniaaefi AranHeBCKoro
MOHaCTbipfl.
                                           470
    Byxapecr, 16 a n p e a h. — MnnHCTepcrao BHyTpeHHHX aea npocm naeHOB komhcchh no peKBH3HUHH aowaaefi b CTOJiHue He peKBH3npoBaTb aowaaefi MHTponoaHTOB, enncKonoB H apxnepeeB.
                                           471
    riHTemTb, 16 anpejifl. — B cbocm aoxjiaae MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX aea, npe-(J)eKT Apa>necKoro ye3aa coo6iuaei o Mepax B03aeficraHfl b othow6hhh co6cTBeiii!HKOB, yKpuBmuj; aowaaefi h He npeacTaBHBmux hx Ha peKBH3HUHK>.
                                           472
    Byxapecr. 16 a n p e a a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBo aoBoanT ao CBeaeHHfl Mh-HHCTepcTBa BHyTpeHHHX aea o tom, mo Kapaxa.nbCKHe ToproBUbi ne MoryT 6biTb ocbo6ohc-aeHbi ot npH3UBa.
                                           473
    Byxapecr, 16 anpea a. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX aea aoBoaHT ao CBeaeHHfl npeiJ)eKTypbi HabiJ)OBCKoro ye3aa pacnopfl>KeHHe 06 ynaaie 3a TpancnopT ceHa b Ma.nbMe30H.
                                           474
    ByxapecT, 16 anpea a. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX aea coo6maeT Mhhh-CTepcTBy c[)HHaHC0B 06 yperyanpoBanHH aeHewHbix noacepraoBaHiifi, noayneHHbix aan apMHH.
www.dacoromanica.ro
CLXXXI
                                              475
    K p a ii o b a, 16 anpejin. — KoMaHAiip l-fi ahbh3hh yBeAOMjweT CMeiuaHHyio CpKraAy b Kajia^jaie o tom, mo cojiAaTW, HaxoAnuiHecn b OTnycny h 3anace MoryT ot~ npaBjiHTbcn b cboh qacTH no >Kejie3HbiM AoporaM 6e3 nyieBOK.
                                              476
    Byxaped, 16 a n p e ji n. — MHHHCTepcTBO BHyipeHHHX Aeji npoCHT BoeHHOe MHHHCTepcTBO o tom, MTOfibi MeAHUHHCKiifi h cjjapMaueBTH'iecKiifi nepcoHaji He OTOlipajICH OT 6ojibnnu a Jiu BbinojinenHH Boennwx o6a3annocTefi.
                                              477
    FIjioeuiTb, 16 anpejin. — npaxoBCKiifi npecjieKT ypjisunHy npocHT Mhhhctcp-ctbo BHyTpenHiix Aeji o tom, MTOfibi npH3aaiinbifi nojnmeficKHfi nepcoHaji ocTasajicn Ha MecTe.
                                              478
    ByxapecT, 16 a n p e ji n. — BoeHHoe mhhhctcpctbo OTBCnaeT MHHHCTepcTny BHyTpeHHHX AeA, MTO npH C03A3BUIHXCH yCJIOBHHX OHO He MOJKeT AOnyCTHTb OCBOfio>KAeHHH OT BOHHCKOfi nOBHHHOCTH.
                                           479
    16 anpejin. — KoMaiiAiip 2-ro apMeficKoro Kopnyca reHepaji PaAOBim nocbiJiaeT KOMaHAHpy 3-fi AHBH3HH nojiKOBHHKy AHrejiecny yxa3aHHn b cbh3h c HHCTpyKUHeă ajih yHefiHOH CTpeAbfibl.
                                              480
    (ByxapecT), 16 anpejisi. — KoMaHAHp 2-ro apMeficKoro Kopnyca npociiT ko-MaiiAiipa 3-fi AeficTByiomefi ahbh3hh npon3BecTH HHCneKUHio ahbh3HOhiium BoficnaM h CAe-jiaTb panopr o nonojiHeHHH ahbh3HH.
                                              481
    TbiproBHUiTe, 16 anpejin. — JţbiMâoBHUKHfi npecjjeKT Jlepecny 3anpaimiBaeT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX A&!l OTHOCHTejIbHO MepOnpHHTHfi npOTHB COfiCTBeHIlHKOB, 1IC npe-AOCTaBAHIOmHX JIOUiaAefi AJIH peKBH3HUHH.
                                         482
    3hmhh<u, 16 anpejia. — JKHTejm 3iiMHHUa yKa3biBaiOT ripeMbep-MHHHCTpy H. K. BpaTiiaHy Ha HeHaAeJKHOe nojioJKemie b ropoAe h npocnT ero AaTb pacnopHJKeHHe o npucbiJiKe BoficK ajih oxpaHbi.
                                         583
    r a ji a u, 16 anpejin. — IlpecjjeKT PauiKaHy npocHT y npeMbep-MHHHCTpa H. K. BpSTHaHy pa3-bHCHeHHfi B CBH3H C CpOKOM, yCTBHOBAeHHblM AJIH BblXOAa H3 nOpTa KOMMep-qecKHx cyAOB.
                                         484
    B p 3 ii ji a, 16 a n p e ji n. — Bpaiuibcnan npecjieKTypa npocHT Mhhhctppctbo BHyTpeii* HHX A&JI npHHHTb Mepbl AJIB npilOCTaHOBJieHHH BbIB03a nmeUHUH.
www.dacoromanica.ro
CIvXXXII
                                        485
    K p a fi o b a, 16 anpeAH. — KpafioBCKHfi noMeuiHK npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeH-hhx AeA pa3pemeHHfl 3aM6HHTb AomaAefi, B3HTbix no p6KBH3HbLHH ApyrHMH.
                                        486
    X y iu, 16 a n p e jiu. — IlpecjjeKT <î>3AHHy XoA6aH coo6maeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX aeA hhcao p6KBH3HpoBaHHbix h noAapeHHbix AomaAefi-
                                        487
    KpafioBa, 16 anpeAH. — /Ihmhtphh JleoBHHy, KpafioBCKHfi tiombiuhk, npocHT npeMbep-MHHHCTpa HoaHa Bp3THany ocBo6oAHTb peKBH3HpoBaHHbix y nero b PoMaHaue .nomaAefi.
                                        488
    C ji a t h h a, 16 anpeAH. — OatckhA npecjaeKT OypAyecKy cooâmaeT MnHHCTep-CTBy BHyTpeHHHX AeA 06 OKOHH3HHH peKBH3HU.HH AOIHaAefi AAH 1-fi AHBH3HH.
                                        489
    CjiaiHHa, 16 anpejifl. — OATCKHfi npecjaeKT 3anpamHBaeT MHHHCTepcTBO BHVTpeH hhx aca mohcho ah ycTynHTb ye3AHUM KaBaAepncTaM AomaAefi, AaHHbix KHH3eM BpbiHKO-BflHy h 3a6paKOBaHHbix reHepaAOM Jlyny.
                                        490
    ByxapecT, 17 anpeAH. — TpeHeCKHfi AHnAOMaTHHecKHfi areHT b ByxapecTe
K. PH30-PaHrade npocHT KorSAHHHaHy pacnopHAHTbca Ha ţipeAMeT B03BpameHHH peKBH-3Hp0BaHHbix AomaAefi H3BecTHOMy HHCAy rpenecKux noAAaHHbix.
                                        491
    ByxapecT, 17 anpeAH. — ABCTpo-BeHrepcKufi AHnAOMaTHHecKHft areHT b By-XapeCTe IjBHAeHeK npOCHT pyMbIHCKOe MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHblX AeA OCBOâOAHTb OT Boeimoro o6AOH<eHHH HeKOTOpoe hhcao aBCTpnficKHX noAAannbix.
                                        492
    ByxapecT, 17 anpeAH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA npHKa3MBaeT npnAy-HaficKHM npecJaeKTypaM, hto6u 3epHO H3 nopTOB 6mao TpaHcnopTnpoBaHO BrAyâb CTpaHH.
                                        493
    (KoHCTaHTHHonoAb), 17 anpeAH. — HHCTpyKUHH TypeUKoro MHHHCTepcTBa HHOCTpaHHbix aca MopcKOMy HanaAbHHKy pafioHOB MepHoro Mopn CepAapy SxpeM otho-CHTeAbHO HaBHraUHH no /tyHaio.
                                        494
    Bp3HAa, 17 anpeafl. — PlpevjjeKTypa Bp3HAbCKOro ye3Aa 3anpaiUHBaeT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA, HMeeT AH PyMbIHHH KaKOe HH6yAb OTHOmeHHe K OdTbHBAeHHfO BOHHbl.
                                        495
    17     anpeAH. — O&bHBAeHHe CepAapa 3xpeM OTHOCHTeAbHO HaBHraUHH KOMMep-HecKHx cyAOB no /tyHaro.
www.dacoromanica.ro
                                                                    CI,XXXIII
                                         496
    BeHa, 17 anpejia. — PyMbiHCKHft areHT b BeHe BsjiBMaHy coo6maei MHHHCTpy HHOCTpaHHbix aeji b Byxapecie, hto b cjiynae, ecjiH pyMbiHCKHe npHAyHaBcKHe ropoAa XOTHT n0JIb30BaTbCH HenpHKOCHOBeHHOCTblO HeftTpajIHTeTa, OHH He AOJIJKHbl 6bITb yxpenjieHbl 6aTepeHMH, no KOTOpbIM TypKH MOrjIH 6bl OTKpbITb OrOHb.
                                         497
    ByxapecT, 17 anpejiH. — KoMaHAHp 3-8 AeHCTByiomeB AHBH3HH nocbijiaeT 9-y nexoTHOMy nojixy npHKa3 MHHHdepcTBa b cbh3H c opy>KHeM moacah 1867 roAa.
                                         498
    T e k y i b, 17 anpejiH. — CyAeâHbiH cneAOBaieAb TpHâyHajia b TeKyie npenpo-BOAcAaeT MHHHdepcTBy iocthuhh aah nepeBOAa ABa nncbMa ottom3Hckhx noAAaHHbix. npeAnoAaraeMbix uinHOHOB.
                                           499
                   17 anpeji». — TeHepaA PaAOBHM yKa3biBaeT BoeHHOMy MHHHdepcTBy Ha 06-CTOHTeAbCTBa, npH KOTopbix oh pa3peuiHT aHrAHftcKOMy KOHcyAy nocemeHHe nopia Bspâouib.
                                           500
    BoArpaA, 15 anpejia. — BoArpâACKHft npecJieKT pacnopHAHACH pacmieHTb 3 C&FiaX npOKJiaMaUHH BGAHKOrO KHH3H.
                                           501
    (^ajiaga), 17 anpejia. — HaiaAbHHK uua6a 2-ro apMeftcKoro Kopnyca noji-kobhhk rieHKOBHM coo6maei KOMaHAHpy 3-8 AHBH3HH noAKOBHHKy AHreAecKy nAaH paCKBap-rnpoBaHHH qacreB.
                                        502
    (IKHJiaaa), 17 anpejia. — 2-8 apMe8cKHH Kopnyc nocbiAaeT 4-8 AeBcTByromeS AHBH3HH 3K36MnAHp onepaTHBHoB cxeMbi 2-ro AeScTByiomero Kopnyca.
                                        503
    (ByAeiuib), 17 anpejia. — 4-h AeScTByiomaH AHBH3HH panopiyeT KOMaHAHpy 2-ro apMeHCKOro Kopnyca rerfepany PaAOBHiy o coctohhhh 6oeBOro CHapnHceHHH HeKOTOpbix nOAKOB AHBH3HH.
                                   504
   (rioHH-a), 17 anpejia. —     1-h AHBH3HH AaeT pacnopHHceHHe KOMaHAHpy 2-ro
acKaApoHa OTHOCHTeAbHO 6AHTeAbHOCTH npn 3amHie ceKTopa h o cnoco6e cHa6>KeHHH.
                                   505
   (Marypejie.OTeiejieiuaHy), 17 a n p e ji a. — 1-h OpnraAa 3-8 aKTHBHoB ahbh3hh panopTyeT KOMaHAHpy AHBH3HH noAKOBHHKy AHreAecKy o HeAo6po>KejiaTeAbHOM OTHOllieHHH nOMemHKa K apMHH B CBH3H C paCKBapTHpOBBHHBM MaCTeH.
www.dacoromanica.ro
CLXXXIV
                                         506
    ByxapecT, 17 anpejin. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx A&Jt npocHT BoeHHoe MHHHCTepCTBO O TOM, HTOfibl CBHHTBpHblH OTAeA. apMIIH He TporaA HH OAIIOTO H3 rpaJKAHH-CKHX ^paiefî, HHCJIHIUHXCH B COCTaBe MHAIIUHH.
                                         507
    B y 3 3 y, 17 anpejin. — ye3AHa« npetj)eKTypa By33y yKa3biBaeT MiiHHcrepcTBy BiiyTpcHHHx AeJi o tom, Kax n poama onepauHH pc*cBH3imiiH jioma^efi b ye3Ae.
                                         508
    C e b e p h h, 17 anpejin. — MHocTpaHHbie ToproBUhi npocHT npeAceAaTeAH CoBeTa mhhhctpob H. K. BpsraaHy oTMeHHTb pacnopjnKeiiHe o npHocTaHOBJieHHH Bbiaoaa aepna.
                                         509
    PbiMHHKy-CspaT, 17 anpejiH. — K. flparoHHa, npojKHBaiomHii h PbiMHHKy-CspaT, npocHT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx AeJi BepHyTb eMy peKBH3npoBanHyio AomaAb.
                                         510
    Tajiau, 17 anpejin. — FIpeijjeKT KoBypjiyflcKoro ye3Aa aoboaiit ao cb?achh3 H. BpsTnaHy h M. KorsjiHHMaHy b ByxapecTe o chhtiih 3M6apro c KOMMepnecKiix cyAOB.
                                         511
    B p 3 hji a, 17 anpejin. — KamiTaH nopTa I\ HaKbipy yBeAOMAneT MHHHCTepcTBo HHocTpamibix Aeji o tom, hto HaxoAmUHecfl b noprv 0TT0MancKiie KOMMepnecKHe cy.ua 6 bl AH CeKBeCTpHpOBaHbl KOMaHAOBaHHeM pyCCKOH apMIIH.
                                         512
    C Ji a t h h a, 17 anpejin. — OjiTCKan ye3AHa« npecpeKTypa aoboaiit ao CBeAeHHH MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHx A&Ji 06 ycAOBHHX BbineHKH XAe6a aah apMHH.
                                         513
    ByxapecT, 17 anpejin. — FIpeMbep-MHHiiCTp BpsraaHy yBeAOMAneT hcckyio, poMaHCKyio, 6aK3ycKyio, TeKyqcKyio, KOBypAyfiCKyio, OoArpaACKyio, H3MafiAbcnyio, KaryAb'-CKyio, BacjiyflcKyio h xymcKyio ye3AHbie npeipeKTypbi o tom, ato napAaMeHT bothpob3a pyccKo-pyMbiHcityio KoiiBeimmo, h hto npecJieKTbi oGh3anta cofiAiOAaTb AaHHbie pacnopn-wemtfl.
                                        514
    ByxapecT, 18 anpeaa. —ABCTpo-BeHrepcKHH AwiAOMaTHHecKHH areHT b By-xapecTe aanpauiHBaeT MHHHCTepcTBo HHocTpamibix aca o tom, nocTanoBHAo ah pyMbiHCKoe npaBHTeAbCTBo npeKpaTHTb iiaBiiramiio no flyHaio.
                                        515
    ByxapecT, 18 anpejin. — Mhhhctp nnocTpannbix aeA KorsAHHiaHy TeAerpa-(JmpycT pyMbiHCKOMy areHTy b FIeTep6ypre reHepaAy THKa, hto tjk ksk kohb6huhh 6biAa BOTiipoBaiia, oh MOJKeT yexaTb b FIeTep6ypr h iia'iatb neperoBopbi o 3aiiMe.
www.dacoromanica.ro
CLXXXV
                                           516
    B p s ii ji a, 18 anpejia. — ye3AHbifi npei})eKT H3JiaraeT MnHiicTepcTBy BiiyTpewiHX fleji nojioweime ToproBJiH 3epHOM b 6psHJibCK0M nopTy.
                                           517
    ByxapecT, 18 anpejiH. — PyMbincKoe MHHHCTepcTBo HHOCTpaHHbix aea yBe-flOMJiner aBCTpo-BenrepcKoro KOHcyjia b ByxapecTe U,BiueHeKa o tom, mto 3anpemeHHe cyAoxoACTBa no XlyHaio He 6bi.io BU3Bano pyMbiHCKHM npaBHTeJibCTBOM.
                                           518
    ByxapecT, 18 anpejiH. — PyMbiHCKoe MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX AeJi ocBe-AOMJineT flnnjioMaTimeCKoro arema b IleTepfiypre o tom, mto npHocraHOBJieHHe cyAoxoACTBa AOJI3KHO 6blJIO npeflBapHTejlbHO 06cy>KAaTbCH pyMbiHCKHM npaBHTeJibCTBOM.
                                           519
    KoHCTaHTHHOnoJib, 18 anpejifl. — 3aBeayiomHă AHnjioMaTHMecKOK aren-Typofl b KoHCTaiiTiiHonoJie ocBemaeT MHHHCTpy HHocTpaHHbix aeji noJioweHHe areHTypbi, BCjie^cTBiie on<a3a OTTOMaHCKofl noMTbi nepecbiJiaTb TejierpaMMbi.
                                           529
    ByxapecT, 18 anpejiH. —. Hjibi})OBCKaH npeiJieKTypa 3anpamiiBaeT MiiHHCTep-ctbo B'iiyTpeHiiiix fleji h npocHT yna3aTb KaBajiepHCTOB ajih npecjieaoBaHiia HenoAMHHHB-niHxcfl npH3biBy 3anacHbix.
                                        521
    H3M aHji, 18 anpejiH. — H3MaHJibCKaa ye3AHan npeiJieKTypa Tejierpa<J)HpybT Mn-HHCTepcTBy iiHocTpaHHbix Aeji o tom, mto pyMbiHCKHfi AejieraT b TyjibM^cnpauniBaeT MOHcer JIH OH nOKHHyTb CBOfl nocT.
                                               522
    B p 3 ii ji a, 18 a n p e ji a. — KanHTaH 6p3HJibCKoro nopTa coo6maeT MHHHCTepcTBy HHOCTpamibix aeji, mto pyccKHH BoeHHbiil HaMajibHHK npocHT no HOBoro npiiKa3a He AaBaTE> cynaM pa3peuieHiifl nowiAaTb nopT.
                                    523
   ByxapecT, 18 anpejiH. — H. K. BpsTHaHy aoboaiit ao CBeAeHHH Bcex ye3AHbix npecJieKTOB o tom, mto cyAoxoACTBo no flyHaio Obuio bo3o6hobji6ho.
                                    521
   PbiMiiHKy-BbiAMa, 18 anpejiH. — ye3AHbifl npei}>eKT Bbuma aoboaiit Ao CBe-AeiiHSi MiiHiicTepcTBa BHyTpeHHiix Aeji o noJioweHHH peKBii3HpoBaHHbix AomaAeft b ve3Ae.
                                             525
      c c bl, 18 anpejiH. — flccnafl ye3AHan npei}>eKTypa coofimaeT BoeHHOMy mhiik-CTepcTBy o iipnCbiTiin pyccKHX bohck b ropoA.
www.dacoromanica.ro
CIvXXXVI
                                         526
    T a ji a u, 18 anpejiH. — KanHTaH rajiaiiKoro nopTa riaHT&nH AOWiaAbiBaeT Mh-KHCTepCTBy HHOCTpaHHblX Aejl O nOJIOJKeHHH KOMMepHeCKHjf Cy^OB.
                                         527
    KsJispaui, 18 anpejiH. — HjiomhuckhII ye3,o.Hbiă npe$eKT aoboaht ,0.0 CBeAeHHH MmiHCTepcTBa BHyTpenHHx Jieji Bonpoc o xjie6e ajih HaceJieHHH h o nojiojKeHHH onoji-MeHueB.
                                        528
    I' a ji a u, 18 a n p e ji h. — KanHTaH rajiauKoro nopTa riaHTeJiH yKa3biBaeT b cbobm panopTe MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix aejl o tom, hto pyMbiHCKHe ceMbH, npojKHBaiomHe Ha npaBOM 6epery JlyHaa, 6eryT ot uepKecoB b fajiau.
                                         52»
    (ByxapecT), 18 anpejiH. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix jieji npocHT y Teoeop MaHCKOro npe$eKTa CBeAeHHft OTHOCHTejibHO aHTJiHHCKOro napoxofla, ceKBGCTpHpoBaHHOro b nopTy.
                                          580
    By'x'apecT, 18 anpejiH. — KoMaHAHp 2-ft ahbh3hh npenjiaraeT MHHHCTepcTBy BHyrpeHHHx Aejl, HTo6bi in.biM6oBHUKHft ye3AHbifl npeijjeKT, BMecTe c BoeHHbiM flejieraTOM, paccjieAOBajiH jKajio6y noMeiUHKa MHOBaHa, b Thtv.
                                          531
    KpaftoBâ, 18 anpejiH. — TeHepaji Jlyny nocbiJiaeT nojiKOBHHKy HepKe3y, b rioHHy, pacnopH>KeH«p 06 ycTaHOBJiSHHH pacKBapTHpoBaHHH boAck.
                                          532
    rioHHa, 18 anpejiH. — KoMaHAHp 1-h AHBH3HH nojiKOBHHK HepKe3 AaeT noAHH-HBHHblM eMy M3CTHM HHCTpyKUHH, OTHOCHTejibHO 06MyHAHp0BaHHH BOftCK • B nCXOfle.
                                          533
    ByxapecT, 18 anpejiH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx AeJi nocbiJiaeT KpaftoBCKOH, njioeurrcKOH, 6p3HJibCKoft, rajiauKoft, H3Maftjibcnoft, hcckoA h 6oTOuiaHCKOft ropoACKHM ynpaBaM HHCTpyKUHH b cbh3H c npHMeHeHHeM pyccKO-pyMHHCKOfi KOHBeHUHH.
                                          534
    ByxapecT, 18 anpejiH. — MHHHCTepcTBO BHyrpeHHHx Aejl OTnpaaiHeT BceM npeiJieKTypaM CTpaHbi 9K3eMnjiHpbi pyccKO-pyMbiHCKoii KOHBeHHHH ajih cejibCKHx h ropo,o.cKHX o6iuhh.
                                           535
    ByxapecT, 18 anpejiH. — MHHHCTepcTBO BHyrpeHHHx neji nocbiJiaeT ye3,iHbiM npeijjeKTypaM HHCTpyKUHH b cbh3H c nojiyHeHHeM nojKepTBOBaHHft ajih apMHH.
www.dacoromanica.ro
CLXXXVII
                                            536
    3     h h h h i a, 18 anpejiH.— Bjiacra 3nMHHqa cocTaBJiaiOT npoTOKOJi OTHOCHTejibHo 6ercTBa 7 ottomahckhx kbhkob HarpyweHHbix 3epHOM.
                                            537
    (ByxapecT), 18 anpejiH. — MHHHCTepcTBO iocthuhh .aaeT pacnopHFKeHHe hccko-My h (J)OKiuaHCKOMy rjiaBHHM npoKypopaM, mtoSh .nonpoc Bcex mnnoHOB npoH3BO,aHJiaca oflHHM h TeM ace cy.fl.beft.
                                         538
    (ByxapecT), 18 anpejiH. — MHHHCTepcTBO <j)HHaHCOB nocbiJiaeT rJiaBHOMy xac-cnpy pacnopaweHHe 06 HHKaccnpoBaHHK ot pyccnoro npaBHTejibCTBa cvmmu b 300 000 pyOjieft.
                                         539
    (II o h h a), 18 a n p e ji h. — HaqaJibHHK uiTaOa 1-ft flHBH3HH noiinojiKOBHHK AjiAXtiy
npocHT 2-ft KaBaJiepnftcKHft nojiK, pacKBapTHposaHHUft b flecce, o tom, qToObi scKaapoH b Hynepqenb noanaji b rioHHy ceHO h OBec.
                                         540
    (KpafloBa), 18 anpejiH. — TeHepaji Jlyny nocbiJiaeT KOMaHAnpy 2-ft Opnraflbi 2-ft AHBH3HH nojiKOBHHky Bji3.fl.ecKy pacnojioweHHe pacKBapTHpOBaHna h noxojiHbifi Mapiu-pyT 6pnraflbi.
                                         541
    (KpaftoBa, 18 anpejiH). — KoMaH.fl.Hp 2-ft CpHraflbi 2-ft ahbh3Kh fiojikobhhk BjisflecKy OTjiaeT KOMaaaHpy 1-ro CTepjiKOBOro nojiKa npHKa3 o BbiCTynjieHHH h o HaMe-qeHHOM MapmpyTe.
                                         542
    ByxapecT, 18 anpejiH. — HaqaJibHHK reHepaJibHoro urra6a fiojikobhhk Cjishh-qaHy oraaeT npHKa3 no apMHH o(5 HHCTpyKUHHX- b cbh3h c Hcnojib30BaHHeM OyMarn, Maprn-pyroM h HaBefleHHeM cnpaBOK.
                                           543
    (}KHjiaBa), 18 a n p e ji h. — KoMaHAHp 2-eo apMeftcKoro Kopnyca nocujiaeT ko-MaHflHpy 3-ft JFHBH3HH npHKa3 MHHHCTepCTBa OTHOCHTejIbHO nOJiyqeHHH nOBOSOK ÂJ1H TpaHcnopTa.
                                           544
    ByxapecT, 19 anpejiH. — OpaHuy3CKHii rcHepajibHbift KOHcyji b Byxapecre npocHT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix fleji xoflaraflcTBOBaTb o tom, qTofiu jiomaflH (jjpaH-uy3CKHX noAflaHHbix He nojiJiejKaJiH peKBH3HUHH.
                                           545
    BeHa, 19 anpejia. — PyMHHCKHft areHT b BeHe B9Ji3qaHy npeflCTaBJiaeT MHHHCTpy HHOCTpaHHUX .aeji KorsjiHHqaHy KoppecnoHfleHTa napHHCCKofi ra3eTw.
www.dacoromanica.ro
CIXXXVIII
                                          546
    ByxapecT, 19 anpejin. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix AeA KorSAHimaHy ynaahiBaeT napn>KCKOMy, BeiiCKOMy, GepjiHHCKOMy, pHMCKOMy h neTepCyprcKOMy areHTaM iţejib bh-3HTa b ByxapecT KHH3H flojiropyKoro.
                                          547
    Tajiau, 19 anpejin. — KanuTaH rajiaucnoro nopTa FlaHTejiH AOKAaAbmaeT mh-HHCTpy HHOCTpaHHblX flejl nOBeCTBOBaHHH /KHTejiefi, CejKaBIIJHX H3 floOpyAJKH, O JKeCTO-KOCTHX 'lepKeCOB.
                                          548
    (Msrypejie), 19 anpejia. — FIpetJjeKT TejieopMaHCKoro ye3Aa nocwjiaeT mii-HHCTepCTBy ByHTpeHHHX AejI CnHCOK C6JIbCK0X03HHCTB6HHblX npOflyKTOB, HaXOAHUJHXCH E ye3,i.e, c yKa3aHneM paccTOHHHft ao ct3huhh.
                                          549
    ByxapecT, 19- anpejia.— MHiiHCTepcTBO HHOcrpaHHbix aca npeAAaraeT HJMafi.ib-CKofi ye3AHofi npe<{)eKType, mto6h pyMWHCKHH areHT b Tyjib'ie npHGwji b cTpaHy, etan oh ne c'iiiTaeT taM cefin b 6e3onaciioctH.
                                          550
    T o a e h u, 19 anpejia. — 1-h AeftcTByiomaH ahbh3Hh nocbiAaeT b KpaăoBy reHe-paAy Jlyny CBeACHHH OTHOCHTeAbHO pacnOAOJKeHHH boîîck h yKa3biBaeT na Heo6xoAHMOCTb OKKymipoBaTb BHOBb KajiatfiaT.
                                          551
    (Ap cane), 19 anpejisi. — KoMMyHa.nbHafl ynpaBa Apcane, BAauiCKoro ye3A3, yKa3b)Baer b CBoeM AOKJiaAe cynpe<{)eKTy Ha npHcyrcTBHe HeKOTopwx TypeuKHX cyAOB y OCTpOBa flHHy.
                                        552
    (CaAOBa, 19 anpejig). — KoMMepcaHTbi rieTponoAO h fleMeTpny H3 CaAOBâ noAafOT rpenecKOMy reHepaAbHOMy KOHcyny >KaAo6y Ha Asyx pyMbiHCKiix oiţjHuepoB, peKBH-3HpOBaBlUHX y 11HX 50 BOAOB.
                                        553
    ByxapecT, 19 anpejia. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aca npocHT aoajkckoto npe<{)eKTn, mto6w peKBH3imiiH npoH3BOAHAHCb AHiub rpa>KAaHCKOH aAMHHHCTpaUHeii.
                                        554
    KpaflOBa, 19 anpejia. — FIpetJjeKT aoajkckoto ye3Aa AOKAaAWBaeT MwiHCTep-CTBy BHyTpeHHHX ACA o TOM, HTO TpaJKAaHCKaH aAMHHHCTpaUHH yAOBAeTBOpHAa nOAHOCTbia TpeSOBaHIIH BOeiIHblX BAaCTeH.
                                        555
    19 anpejia. — KoMaHAHp 1-ro KaBaAepHHCKOro noAKa nocbiAaeT KOMaiiAHpy l-ii AHB113V1H paCnilCKll 3CKa.3.pOHOB O IlOAyHeHHH tJiypaJKa H ApOB.
www.dacoromanica.ro
CLXXX1X
                                          556
    ByxapecT, 19 a n p e ji s. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix Aeji AaeT ocTa.nbiibiM MHHHCTepCTBaM pa3"bHCHeHHH B CBH3H C IipHMeHeHHeM pyCCKO-pVMblHCKOH KOHB6HUHH.
                                          557
    JK h ji a b a, 19 a n p e ji h. — KoMaHAnp 2-ro apMeficKoro Kopnyca reiiepaji PaAOBHM npnKa3biBaeT KOMaHAHpy 3-fi AeficTByiomeH ahbh3iih, mto b cjiynae, ecjin BoiicKa 6ynyT nepeABHraTbCH no *ejie3HOH Aopore, to na>iajibniiKH CTamuii! aojdkhu 6uTb CBOeBpeMeHHO yBeAOMJieHbi 06 stom BoemibiMH bjibcthmh.
                                            558
    ByxapecT, 19 anpejiH. — Mhhhctcpctbo HuocTpauHbix aeji npocHT MHHiicrep-CTBO BHyTpeHHHX ACJI OTAaTb npHKa3 O B03BpameHHH peKBH3IipOBaHHOfi JIOinaAII HTaJIbflH-CKOMy noAAaiiHOMy CBHmeHHKy Ba33HKe.
                                   559
   B y 3 3 y, 19 anpejiH. — ye3AHaa npeijieKTypa By3sy 3anpamiiBaeT MmiHCTepcTBO BHVTpeHHHX Aeji MoryT jih cejia HMeTb KOHHyio oxpaHy.
                                   560
   Cejio ApcaKe-BJiauiKa, 19 anpejiH. — CTapocTa cejia Apcaxe coofiiuaeT cynpei})eKTy o tom,, nan TypKH aTaKOBajiH xo3hhctbo b AyHaficKHX njiaBHSix, npuHăAJiWKamee CTany KpafiHHy, 113611B ero h yxpaB ckot.
                                           561
    19     a n p e jih. — KoMaHAHp 2-h AeficTByiomeH ahbh3iih OTAaeT npni<a3 Ns 2 CpnraAaM h otabjihm OTHOCHTeAbHO exieAHeBHbix panopTOB o BoemiOM nojioiKeHHii h o Apyrnx Bonpocax.
                                            562
    B y 3 3 y, 19 anpejiH. — By3sycKHH npe<}>eKT npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpemmx aga pa3pa6oTaTb pennaMeHT 3uih onjiaTH TpancnopTOB aah pyccKofi apMHii.
                                            563
    ByxapecT, 19 anpejiH. — Boemioe mhhhctcpctbo npocHT Mhhiictcpctbo BHyTpeHHHX abji o tom, hto6h ye3AiiaH npe<}>eKTypa BjiamKa Bbicjiajia b KonsqeHb H3BecT-HOe KOAHHeCTBO CejlbCK0X03HflCTBeHHbIX npOAVKTOB A JIH apMHH.
                                            561
    ByxapecT, 19 anpejiH. — ripnKa3 MnHHCTepCTBa BiiyTpeHHiix acji ye3Anofl npe-<|)eKType BAauiKa no noBOAy BoeHHOro cna6>KeHHH H3 Kon3*teHb-Hjib<j)OB.
                                            565
    (KaaaBaj, 19 anpeaa. <— KoMaHAHp 2-ro apMeficKoro Kopnyca coo6maeT 2-h AHBH3HI1 pacnopH>KeHHH BoeHHOro MHHHCTepcTBa, no KOTOpOMy Ha'iiinaH c 20 anpejiH npeKpamaeTCH Ao6aBOHHOe npoAOBOJibCTBHe.
www.dacoromanica.ro
CLXL
                                            566
    (II o a h a), 19 anpeaa. — l-a a.eftcTByK)maa ahbh3hh npocHT apMeikxnft Kopnyc b KpafloBe, MTo6bi cxaaAbi npHnacoB 6mjih nepeBeaeHbi H3 TajiHqa b EsHaeniTb.
                                            567
    n o a h a, 19 anpeaa. — KoMaHAHp 1-fl ahbh3hh npocHT HHTeHTaaHCTBO, MTo6bi oho nocaaao eMy xae6 ;yia bohcx, HaxoAamHxca b FIonHe, nae 6yaeT yqpewAeHO OTAWieHHe npo.aoBOJibCTBeHHoro cmiaAa.
                                           568
    (Fio a Ha), 19 anpeaa. — l-a AeftcTByiomaa a.HBH3Ha nocnaaeT 2-fi 6pHraAe b 'BsHJieiiiTb HHCTpyKUHH OTHOCHTejibHO opraHH3aiţHH h AeHe>KHoe noco6He Ha H>xAHBeHHe.
                                           569
    EyxapecT, 19 anpeaa. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO yBeAOMaaeT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX A&n o tom, mto njioeuiTCKHe noMemHKH h apenzuTopn Tax yxpuBaiOT aomaAefi, MTO B npaXOBCKOM ye3Ae HeB03M05KH0 npOH3BOAHTb peKBH3HUHH.
                                           570
    EyxapecT, 19 anpeaa. — C>paHny3CKH0 reHepaabHbifi xoHcya b PyMbiHHH 3a-npauiHBaeT KorsaHHaaHy coraaceH aH oh, MToâbi aoAxa noa. HeihpaabHbiM (jwaroM noa.-aepacHBana CBH3b Meway /IwypawHy h PymyxoM.
                                           .571
    EyxapecT, 20 anpeaa. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO oTBeaaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX aea, hto xaBaaepHCTaM Heab3a ycTynaTb aoinaaeft, npeaaoateHHbix npeijjexTOM OaTCKoro ye3Aa.
                                           672
    E p a h a a, 20 anpeaa. — EpsHabcxHii ye3AHbifi npeijjexT npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aea BbicaaTb eme 25 3K3eMnaapoB TexcTa pyccxo-pyMbiHcxoft KOHBeHUHH aaa reabCKHX o6uihh.
                                       573
   (HeTaTe), 20 anpeaa. — FIpHxa3 N° 3 xoMaHAHpa 2-h ahbh3hh no qacTHM, >iTo6bi KoppecnoHaeHUHa nepecuaaaacb aHiiib no HaqaabCTBy.
                                       574
   H e t a t e, 20 anpeaa. — KoMaHAHp 2-fi ahbh3hh aeaaeT 3aMeaaHHe xaBaaepHft-CKoft 6pHraae 3a to, mto xoppecnoHAeHUHa nocbiaaeTca He no HaaaabCTBy, h Tpe6yeT CHTya-UHIO KOaHMeCTBa 0603HbIX n0B030K.
                                        575
    HeTaTe, 20 anpeaa. — KoMaHAHp l-fi 6pHraAbi, 2-h ahbh3hh AaeT pacnopaaceHHe KOMaHAHpy 5-ro Zlopo6aHncKoro noaxa o 3aMeHe MacTeft Ha aBaHnocTax.
www.dacoromanica.ro
                                                               CIvXU
                                                 576
    (FI h t c- ui t b), 20 an pe ah. — ye3AHbifl npeiJjeKT ApAHcema 3anpauiHBaeT Mhhh-CTepcTBO BHyTpeHHHX am, HyjKHO jih eme npeAOCTaBnsm. ropoACKoft ynpaBe Ka3apMbi, 3aHBTbie MHJIHUHeft.
                                            577
    ByxapecT, 20 anpejia. — Hnb(|)OBCKaH ye3AHan npeiJjeKTypa npocHT JHhhh-CTepCTBO BHyTpeHHHX AM yTBepAHTb peKBH3HUHIO unu apMHH I10B030K He TOJIbKO y KpeCTbHH, ho h y JKHTejieft OKpaHHbi BvxapecTa.              *
                                           578
    Byxapecî, 20 anpejia. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO coo6waei 2-y apMeflcKOMy Kopnycy 06 H3MeHeHHHX npeAuiecTByioiHHX pacnopajKeHHft OTHOCHTejibHO TpaHcnopTHbix n0B030K KpyllHblX nacTeft.
                                           579
    K h c e ji e u, 20 anpejia. — FIpoTOKOJi ceiia KncHJieu MjibtfiOBCKoro ye3Aa othoch-TejibHO Typeu,Koro HanaACHHH Ha xo3Hhctb3 sroro cejia h Kpa>KH Ha MMbHHue.
                                           580
    (Byxapecî), 20 anpeJiH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX am aoboaht ao CBeAe-hhh coceAHHX c TypAHefl ye3AHbix npeiJjeKTyp o tom, hto BCJieACTBHe yciuieHHH norpaHHHHOii OXpaHbl C npHXOAOM pyCCKOfi apMHH, OnaCHOCTb BTOpjKeHHH OKOHH3TMbHO yCTpaHeHa.
                                           581
    Zi >K y p a* h y, 20 a n p e a h. — BjiauiCKasi yeaAHan npeiJjeKTypa yKa3biBaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX A&n, hto OHa He MorAa coâpaTb no peKBH3HUHH Bcex noinaAeft, Tax xaK HacejieHHe 6biAO BBaKynpoBaHO H3 HeKOTopux ceji.
                                           582
    Byxapecî, 20 anpejis. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO aoboaht ao cbcachhh Mhhh-CTepciBa BHyTpeHHHX am o tom, hto peKBH3HUHOHHbiH cnncoK noinaAeft no Bceft CTpa'He He noKpbiBaeT HyHţA apMHH.
                                          583
    Byxapecî, 20 anpejia, — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npocHT MHHHCTepcTBO-BHyTpeHHHX am coxpaHHTb cAMaHHoe hm no ye3AaM pacnpeAMeHHe noinaAeft, noAneaca-LUHX peKBH3HUHH, COOTBeTCTByiOlAee HHTepeCHM apMHH.
                                          564
    Byxapecî, 20 anpeaa. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX am npocHT BoeHHoe-MHHHCTepcTBO npHHHTb Mepbl, OTHOCHTMbHO 3anpeiH.eHHH BOeHHbIM OpraHaM npOH3BOAHTb> peKBH3HUHH, T3K KaK 3AMHHHCTp3UHH MOJKeT yAOBAeTBOpHTb BCe Tpe60B3HHH apMHH.
www.dacoromanica.ro
                                                                                     CI/XIvII
                                                    685
    ByxapecT, 20 anpeAH. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx aca TeaerpacJiHpyeT irpetJieKTypaM o tom, mto Boennue bjibcth HenpaBOMOMHw npoH3BOAHTb peKBH3imnn, KoŢopbie naxoAHTCH b BeAemiH rpajKAaHCKofi aAMnnncipaunn.
                                            586
    T a ji h i a, 20 anpeAH. — KoMaHAHp 1-ft CpnraAW noAKOBHHK BASAecKy AoicnaAbi-BaeT KOMaHAHpy 2-fi ahbh3hh, mto oh He hhxdaht ApoB aah npHroTOBJieHHH miuui coa-
                                                                                                     A3T3M.
                                          587
    II oh h a, 20 anpeAH. — KoManAnp l'-fl ahbh3hh npocHT l-fi apMeftcKHfi nopnyc pacnopHAHTbca o npucbiJiKe npocMOJieHHoro noAOTHa aah noKpwTHH 3apaAHbix hluhkob.
                                          588
    FI o a h a, 20 anpejiH. — l-a AeficTByiomaH ahbhshh aoboaht ao CBeAemia 2 fi CpHraAW o hobom cnocoOe Ha&nioAeHHH 3a aacTHMH h o cna6acennn
                                          589
                     ByxapecT, 20 anpeAH. — Mhhhctcpctbo (j)HHaHCOB aoboaht ao cbpachhh Mh-
HHCTepCTBa HHOCTpaHHbJX AejI 06 oSCTOHTeAbCTBaX, npH KOTOphlX paXOBCKHH KaHMaKaM npnKa3aji ottomaHCKOMy napoxoAy noxHTHTb H3 BeneTa 6 Sap* pyMbiHCKoro 3epna.
                                          590
    K 3 a 3 p a m b, 20 anpeAH. — HaMajibiuiK KaAapauiCKoro noMTOBoro otacachuh AOKAaAWBaeT reHepaAbHOMy Aupeicropy noMT o tom, mto b CmiHCTpe 6ua oraameH tfmpMaH 06 oS-bHBAeHHH bohhw, a Ha ZlyHae noaBHAHCb cyAa c TypeuKHMH BoficKaMH.
                                          591
    ByxapecT, 20 anpeAH. — MHHHCTepcTBo nnocTpamibix am aobcaht ao CBeAe mia HeKOTopbix ye3AHbix npecjieKTyp o tom, mto Bonpocu b cbh3h c cyAoxoACTBOM Haxo-Ahtch HCKAioMHTeAbHo b ero BeAeHHH, h TpeSyeT HenocpeACTBeHHoro yBeAOMAeima o bccm, npoHCxoAaute.M Ha ZlyHae.
                                            592
    ByxapecT, 20 anpeAH. — PyccKHÎi AHnAOMaTHMecKiifi areHT b ByxapecTe cooSmaeT PyMbincKOMy MHHHCTepcTBy HHocTpaHHbix Ae.a, mto HMnepaTopcKoe npaBHTeAbCTBo npeAOCTBBHAO PyMbIHHH B KHMeCTBe 3aîtMa 1 MHAAHOH Aeft, H npOCHT eTO nOAyMHTb.
                                             599
    ByxapecT, 20 anpeAH, — MHHHCTepcTBo HHOCTpaiiHbix aeji aoboaht ao ceeAe-HHH MHHHCTepCTBa oSmeCTBeHHblX pafiOT, MTO HHJKeHep pyCCKOH BpMHH 6b!A H83H8MeH, cor.’iacHO kohbchuhh, KOMHCcapoM >KeAe3Hbix Aopor.
www.dacoromanica.ro
CLXIvIII
                                          594
    ByxapecT, 20 anpejia. — Llempajibuoe ynpaBJieHHe aiuiH3a Ha cnHpTHbie Ha-nHTKH npOCHT, ITOSbl MlIHHCTepCTBO CpHHaHCOB npHHHJIO Mepbl AJIfl 06jI0>KeHHH COOTBeT-CTBeHHblM HajIOrOM CnHpTHblX HanHTKOB, BB03HMWX H3 POCCHH.
                                          595
    ByxapecT, 20 anpejia. — ripecpeKT HjibipOBCKoro ye3Aa AOKJiaAbiBaeT Mhhh-cTepcTay BHyipeHHHx am, mo oh CAaji BoeHHOMy MHHHcrepcTBy fiojibuiyra ţadb cejibCKO-xo3aflcTBeHHwx npoAyKTOB, noTpefioBaHHbix y Hero.
                                          596
    <t> o k ui a h b, (nojiyueHO 20 anpejia). — ripetpeKT ye3Aa riyTHa coo6maeT MHHHcrepcTBy BHyipeHHHx AeJi, hto oh apecroBaji npeAnojiaraeMoro înnHOHa h npocnr pa3peineHHH npoH3BecTH h Apyrne apecm.
                                            597
    flec bi, 20 anpejia. — TeHepajibHbift npoKypop TaKy cooSmaeT MHHHcrepcTBy iocthuhh, hto, b corjiacHH c reHepajibHbiM npoKypopoM H3 OoKuiaHb, npeAnojiaraeMbie uinhohbi 6yayT AonpouieHtj b TeKyue.
                                         598
    ByxapecT, 20 anpejia. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHbix AeJi coo6maeT 3arpa-HHHHblM AHnjIOMaTHHeCKHM areHTCTBaM O TOM, HTO OTTOMaHCKOe npaBHTejIbCTBO Haaa.10 npecjieAOBaTb HacejieHHe ,Uo6pyA>KH.
                                         599
    K p a 9 o b a, 20 anpejia. — IIlKOJibHaa HHcneKTypa Aojijkckoto h PoMaHauKoro ye3Aa npoern MiiHHcrepcTBO HapoAHOro npocBeuţeHHH ocBo6oAHTb HJKOJibHbie noMeiiteHHH ot BOeHHblX peKBH3HUHÎi, HTOSbl He npepbIBajIHCb yaeOHbie 3aHHTHH.
                                         600
    $ o k ui a h b, 20 anpejia. — ripecpeKT ye3Aa IlyTHa TejierpacpHO 3anpauiHBaeT MiiHHCTepcTBO BHyTpeHHHx AeJi o Mapuipyie pyccKHx nacTeft, moSbi OKa3aTb hm Tpe6veMoe coAeflcTBHe.
                                          601
    KpaftoBa, 20 anpejia. — ripecpeKT Aojijkckoto ye3Aa npoern MHHHCTepCTBO BHyipeHHHx AeJi VTBepAHTb yqpeacAeHHe npoAOBOJibCTBeHHOH komhcchh AJia apMHH.
                                          602
    P o m a h, 20 anpejia. — PoMaHCKaa ye3AHaa npecpeKTypa aoboaht ao CBeACHHa MiiHHCTepcTBa BHyipeHHHx Aeji o 6e3so3Me3AHOM npeAJioaceHHH xjiefia AJia apMHH co cto-pOHbl oOlIţHHbl.
XIII
www.dacoromanica.ro
CLXLIV
                                              603
   K p a fl o b a, 20 anpejia. — Aojiwckhjî ye3£Hbifl npecjjeKT npocHT MnnHCTepcTBO BHyTpenHHX Aeji npni<a3aTb npe<J)eKTy ye3Aa Bbijma npncjiaTb H3 stoto ye3Aa iiobo3kh C COJIbK).
                                              604
    EojirpaA, 20 anpejia. — BoArpaACKnă ye3AHbin npecjjeKT npocHT y MnnncTep-ctbb BHyTpenHHX a&h pa3peuieHHH na peKBH3HiţHio cejibCK0X03flficTBennbix npoAyKTOB.
                                              605
    O o k ui a h b, 20 anpejia. — ye3AHbifi npeijjeKT IlyTHa AoitnaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpenHHX AeA o peKBH3HUHH AOiuaAeft.
                                       606
   n h t e iu t b, 20 anpejia. — ApAwecKnft ye3Anbin npecjieKT aoboaht ao CBeAennn MnHHCTepcTBa BHyTpennnx acji o peKBH3HUHHX pjin apMnn.
                                       607
   EpaHJia, 20 anpejia. — BpanjibCKHH ye3AHbin npeijjeKT aoboaht ao CBeAenun MnnncTepcTBa BHyTpenHHX Aeji o tom, hto oh peKBH3npoBaA Anuib AouiaAefi aji» apMnn.
                                       608
   ByxapecT, 20 a n p e a a, — MHHHCTepcTBO BHyTpennnx aoji OTBenaeT Aoajkckomv ve3AHOMy npeijieKTy o bo3mojkhocth peKBH3HUHH, Tpe6yeMbix ocjwuepaMH kojihcok, ho ajih nepeABHwenHH H3 o ah oii MecraocTH b Apyryw, a ne b ropote.
                                       609
   (KpaiioBa), 20 anpeaa. — KoMaHAnp 1-ro apMeiiCKoro Kopnyca aoboaht ao CBeAOHHH 1 -H AHBH3HH O nOCblAKe 50 KT OBCa.
                                       610
   fliaypAKHy, 20 anpeaa. — KannTan nopTa AwypAWHy AowiaAbiBaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpenHHX AeJi o nonoweHHH cyAOB c 3epnoM n o cyAoxoACTBe no Aynaio.
                                       611
   ByxapecT, 20 anpeaa. — KorsAHHnany npocnT napnxccKoro, BencKoro, âepAHHCKOro n pnMCKOro AnnAOMaTHMecKnx arenTOB o tom, qroâbi ohh onpoBeprnyjin cAyxn o 3anpemennH BbiB03a pyMbincKoro 3epna.
                                       612
   riapHJK, 20 anpeaa. — PyMbincKnn arenT b riapnwe KaAAHMaKH-KaTapAHiH ynpenaeT KoreAHHMany b BbiAane cexperoB Bneuinefi noAHTHKH, CBH3annbix c oâcywAenneM KOHBenuHH b ii a pji a Mente CTpanbi.
www.dacoromanica.ro
CLXLV
                                            613
    (ByxapecT, 20 anpejia), — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix AeJi aoboaht ao CBe-AeHHH rojiJiaHACKoro KOHCyjia o tom, hto 6p3HjibCKHH npetjieKT He bhhobbh b npnocTaHOBjie-hhh cynoxoACTBa no flyHaio.
                                            614
    ByxapecT, 20 anpejia. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix a^a npocHT AHnAOMara-necKoro areHTa b BeHe BsjisuaHy coofiuiHTb o BnenaTjieHHHx, npoH3BefleHHbix pyccxo-py-MblHCKOH KOHBeHUHefi.
                                          615
    BeHa, 20 anpejia. — PyMbiHCKHH areHT b BeHe BsjisHaHy cooSmaeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix A&n o BneHaTjieHHH, npoH3BeAeHHOM b Abctphh noAnncaHHeM pyccKO-pyMbiH-CKOH KOHBeHUHH.
                                          616
    ByxapecT, 20 anpejia. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix AeJi OTBenaeT ({)paH uy3CKOMy reHepajibHOMy KOHCyjiy, hto (J)paHuy3CKHe noAAaHHbie nojib3yiOTCH tbkhm we npaBOM Ha ocBo6ox<AeHHe ot peKBH3HUHH, KaK h aBCTpO'BeHrepcKHe noAAaHHbie.
                                          617
    BeHa, 20 anpejia. — riojiHTHHecKHH areHT b BeHe BsjisHaHy nocbuiaeT Mhhh-CTepcTBy HHOCTpaHHbix A&n AemiapauHio TypeiiKoro nocjia, KacaiomyiocH PyMbiHHH.
                                          618
    ByxapecT, 20 anpejia. — KorsjiHHHaHy npocHT (j)paHuy3CKoro reHepajibHoro KOHCyjia b PyMbiHHH no,naep>KaTb xoAaTaScTBO KaAAHMaKH-KaTapAJKH y JleKa3a bbha>’ H36ex<aHHH 6oM6apAHpoBKH ropoAOB BpsHAa h TaAaua.
                                          619
    IleTep6ypr, 20 anpejifl. — PyMbiHCKHH areHT b Pocchh reHepaA THKa cooOmaeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX A&ÎI O TOM, HTO paTH(j)HUHpOBaHHbIH pyCCKO-pyMbIHCKHfl A°rO-Bop 6ua nocjiaH HMnepaTopy Ha yTBep>KAeHHe.
                                          620
    ByxapecT, 21 a n p e ji a. — <î>paHiiy3CKHii reHepaAbHbifi KOHCyA b PyMbiHHH npo-cht KorsAHHHaHy o CBHAaHHH aah paccMOTpeHHH Bonpoca, KacaiomerocH HHTepecoB (jipaH-uy3CKHX noAAaHHbix.
                                          621
    ByxapecT, 21 anpejia. — ABCTpo-BeHrepcKHH AnnAOMaTHHecKHH areHT b By-XapeCTe pa3"bHCHHeT PyMbIHCKOMy MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX AeJI, HTO peKBH3HUHH JIOUiau Aefi y aBCTpHficKHX noAAaHHbix npoTHBopeHHT ct. 3 KOMMepnecKoro AoroBopa ot 1875 r.
                                          622
    ByxapecT, 21 anpeaa. — 2-a TeppHTopnaAbHaa ahbh3hh yBeAOMAaeT noAKOBHH-Ka HoHa JloraAH o ero Ha3Ha<ieHHH KOMaHAHpoM 2-A ahbh3hh, npenpoBOJKAaa 6oeBoft naaH 1-ro apMeftcKoro Kopnyca.
www.dacoromanica.ro
XIII*
ClyXIyVI
                                                    «28
    (Kpa8o*a). 21 a n p e ji a. — KoMaHAHp 1-ro apMeAcKoro Kopnyca AaeT HHCTpyK-UHH nOJIKOBHHKy /IoraAH OTHOCHTejTbHO npOaOBOJlbCTBeHHblX npHnaCOB AJIH 2-fl AHBH3HH.
                                         624
    r a ji h i a, 21 anpejia. — KoMaHAup 3rro jinHefinoro nojina npocHT KOMaHAHpa 2-A AHBH3HH pacnopaAHTbca o npncbiJiKe ApoB ajih npHroTOBJieHHH nHiUH cojiAaTaM.
                                         625
    ByxapeCT, 21 anpeaia. — BoenHoe MHHHCTepcTBO coofimaeT MnHHCTepcTBy BnyTpeHHHX A&n pacnopniKeHHe o tom, iT06bi koahckh peKBH3HpoBajiHCb h y ctoahhhux «iHTejiefl «TaK nan ohh OM6Hb MHoroMHCjieHHbi h CoAee OoraTbl*.
                                         626
    ByxapeCT, 21 anpejia. — MHHHCTepcTBO BnyTpeHHHX AeJi aoboaht ao CBeae-Him HAbtj)OBCKOH npecjieKrypbi 06 yTBep»<AeHHH MeponpHHTHA B CBH3H c TpancnopTOirf 6a-ra«a pyMbiHCKOH apMHH.
                                         627
    B y 3 a y, 21 anpejia. — ripecjieKT ye3Aa By33y AOKJiaAbiBaeT MaHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeJi pe3yjibTaTbi peKBH3HUHH- jiouiaAefl h noiKepTBOBaHHA aah apMHH.
                                         628
    ByxapeCT, 21 anpejia. — HanajibanK renepaJibHoro urrafia npeAJiaraeT Boen-HOMy MnHHCTepcTBy nepeaaTb rjiaBHOH KBapTHpe jioiuaAeA nexoTHbix h KaBajiepaftcKHX BOeHHblX yMHJlHUi.
                                         62»
    (ByxapeCT), 21 a n-pe ah. —2-A apMeAcimA xopnyc yBeAOMjiaeT 3-io ahbh3hio O TOM, HTO HM 6yAyT BbICJiaHbl tjjypTOHbl C AOLUaAbMH H JlIOAbMH.
                                         680
    )KHjiaBa, 21 anpejia. — KoMaHAHp 3-A ahbh3hh npocHT KOMamaapa 2-ro apMeA-ckoto Kopnyca AaTb pa3T>HCHeHHH b CBH3H c cyMMaMH aah hjkahbbhhh h npoAOBOJibCTBeH-HblM OTAeJIOM.
                                          681
    21 anpejia. — KoMaHAnp 2-ro apMeHCKOro Kopnyca aoboaht ao CBeACHHH 3-A AeAcTByiomeA ahbh3hh o cyMMax ajih HiKAHBeHHH, ycTaHOBAeHHbix MHHHCTepcTBOM.
                                          632
    I h ji a b a, 21 anpejin. — KoMaHAHp 3-A ahbh3hh nojiKOBHHK AnrejiecKy coo6ma-ct 'uiCTHM coKpaweHHyio nporpaMMy oâyneHHH.
                                          683
    ^KHJiaBa, 21 anpeJin. — Ko.waHAHp 3-A ahbh3iih nocwAaeT KOMaiiAHpaM fipnraA UnpKyjiHpHbifi npHKa3 3a Ns 17.
www.dacoromanica.ro
                                                                       CI/XXVII
                                         634
    21 a n peji fl. — HpHKa3 renepaAa PaAOBHna nacTHM 2.ro apMeftcxoro Kqpnyca OTHOCHTe.ibHO BOBHHoro oSyneHHfl..
                                         635
    TajiHMa Mape, 21 anpeAfl. — KoMaHAnp 2-fi SpnraAbi noAXOBHHK BflSAecxv AOKJiaAbiBaer 2-fi ahbh3hii o CBoeM BOABopeHHH b yKa3aHHbix eMy MecTHOCTsrx.
                                         636
                   o p o x o fi, 21 anpejia. — HpetJjeKT ye3Aa Zlopoxofi aoboaht ao CBeAeHHfl MHHHCTepCTBa BHyTpeHHHX Aejl, HTO BCe peKBH3HpOBaHHbie A OII] a AH npnrOAHbl aaa apMHH.
                                         637
    ByxapecT, 21 anpeAfl. — Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA xoAaTaficTByeT nepeA BoeHHbIM MHHHCTepCTBOM 06 OCBoSoKAeHHH OT BOeHHOH CAy>x6bl areHTOB TaSaHHOft MOHO-nOAHH.
                                         638
    ByxapecT, 21 anpeAfl. — BoeHHoe MHHHCTepcTBo oTAaeT noAKOBHHxy Mepxe3y npHKa3 BHOBb 3aHflTb KaAatJiaT BOfiCKaMH l-fi AHBH3HH.
                                         639
    ByxapecT, 21 anpeJia. — Mhhhctcpctbo HHOCTpaHHbix AeA AaeT pa3peuieHHe Ha npHSbiTHe aoakh H3 Pymyxa noA HefiTpaflbHbiM (JiflaroM, aaa e>xeHeAeAbHoft AHimoMara-necxofi KoppecnoHAeHUHH h npocHT Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA npHHATb HaAAOKaimie Mepbi.
                                         640
    ByxapecT, 21 anpeaa. — 3axoH o npnocTaHOBKe cpoxoB cyaeSnofi AaBiiocTH II CpOKOB HeKOTOpblX CyAeSHblX aKTOB.
                                           641
    Bp3HAa, 21 anpejia. — BpsHAbCKHfi npetJieKT coofimaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeH-hiix AeA o 6oM6apAHpoBxe ropoAa TypxaMH.
                                           642
    KpafioBa, 21 anpeAfl. — KoMaHAnp 1-ro apMeficxoro xopnyca oTBcnaeT ii yTBep>XAaeT npeAAO>xeHHfl, cAeAaHHbie xoMaHAnpoM 2-fi SpHraAbi, 2-fi ahbh3hh.
                                           643
    C a a t h h a, 21 anpeAfl. — Oatcxhh npe^exT npocHT Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA AaTb pa3T}flCHeHHfl oTHOCHTeAbHO TpaHcnopTa 3epHa H3 TeAeopMaHa b cboA ye3A.
                                           644
    Eyxapecr, 21 anpeAfl. — BoeHHoe mhhhctcpctbo npHxa3biBaeT HHTeHAaHTCTBy nocTaBHTb b cfleT nacTefi pexBH3HpoBaHHbifi ot apeHAaTopoB rocyAapcTBeHHbix HMeHHfi cfiypaw.
www.dacoromanica.ro
CI, XLVIII
                                           645
    K p a h o b a, 21 anpejia. — KoMaHAHp 1-ro apMeftcicoro -Kopnyca cooâmaeT BoeH-HOMy MHHHCTepCTBy CHTyaUHIO apTHJIJiepHftCKOfi 3MyHHUHH.
                                           646
    T a ji h i a, 21 anpejiH. — KoMaHAHp 2-ft âpuraAbi aoboaht ao CBeAeHHH KOMaH-AHpa 2-ft ahbh3hh o pacnopameHHH reHepaAa Jlyny OTHOcHTeAbHO nepeBOAa nexoraoro 6a-TaAbOHa H3 Hwyâera b faAHAa.
                                         647
    KpaftoBa, 21 a n p e ji a. — HoAwcKaa ye3AHaa npeijieKTypa aoboaht ao CBeAeHHH MaHHCTepcTBa BHyTpeHHHX a&a o paAe 3aTpyAHeHHft b cbh3h c pacnacxaMa aah rpaHcnop-TOB, npOH3BeAeHHbIX peKBH3HpOBaHHbIMH I10B03KaMH.
                                         648
    5  u p ji a a, 21 anpejia. — BbipAaACKHft ropcwcKoft roAOBa 3anpauiHBaeT Mhhh-
CTepCTBO BHyTpeHHHX AeA O TOM, KaK yAOBAeTBOpHTb TpeâOBaHHa HaqaAbHHKa BOeHHOrO rocnHTaAa.
                                        649
    BeHa, 21 anpeaa. — HnnAOMaTHqecKHft areHT b BeHe EaAaaaHy aoboaht ao CBeAeHHH MnHHCTepcTBa HHOcTpaHHbix AeA MHeHHe aBCTpaftcKoro npaBHTeAbCTBa o noBe-AeHHH TypHHH B OTHOUieHHH PyMbIHHH.
                                           650
    EyxapecT, 21 anpejiH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA ynoAHOMaiHBaeT HHOcTpaHHbix areHTOB onpoBeprHyTb HeKoropbie AomHbie CAyxH b cbh3h c pacuiffpeHHCM pyMbIHCKHX }KeAe3HOAOpO}KHbIX AHHHft.
                                         651
    EyxapecT, 21 a n p e ji a. — MHHHCTepcTBO HHOcTpaHHbix AeA npocnT BeHcxoro, napnwcKoro, 6epAHHCKoro h pHMCKoro AHnAOMaraqecKHX areHTOB onpoBeprHyTb yrBepjKAe HHH HeKOTOpblX ra3eT O TOM, ATO PyMbIHHH 6bIA3 HeHCKpeHHa B OTHOUieHHH KOHBeHUHH C
Poccneft.
                                         652
    EyxapecT, 21 anpejia. — MHHHCTepcTBO HHOcTpaHHHX AeA H3BemaeT (JipaH-Uy3CKoro KOHcyAa b ByxapecTe 06 yTBepwAeHHH TpeâoBaHHH Ha tiepeB03Ky KoppecnoHAeHUHH H3 Pymyica b HwypAwny aoakoii noA HeftTpaAbHbiM (JiAaroM.
                                         653
    EyxapecT, 22 a n p e a a. — MHHHCTepcTBO HHOcrpaHHbix AeA oâpamaeT BHHMâHHe MnHHCTepcTBa oâutecTBeHHbix pa6oT Ha cTaTbH pyccKO-pyMbiHCKoft KOHBeHUHH, HenocpeA-cTBeHHO ero HHTepecyiomHe.
www.dacoromanica.ro
CLXI/IX
                                                654
   ByxapecT, 22 a n p e ji a. — PyccKHă AHnAOMaTHqecKHH areHT b ByxapecTe npocHT KorsAHHqaHy cooâmnTb eMy ycTaBu OTHOCHTejibHO BoeHHbix TpaHcnopTOB no pyMbiHCKHM >xeae3HbiM AoporaM.
                                       655
    (KpanoBa, 22 anpejia). — 1-8 apMeflcKHH xopnyc npnKa3biBaeT 2-8 ahbh3hh H3MeHHTb jihhhk) pacKBaprapoBaHHH nojiKOBHHKa BASAecxy.
                                       656
    (>K h ji a B a), 22 a n p e a a. — 2-8 apMe8cKn8 xopnyc npocHT 3-io ahbh3hio npnocTa-HOBHTb ompaBKy KaBaaepnficKoro scxaApoHa b ,n.>KypA>KHy.
                                       657
    ()KHJiaBa), 22 a n p e a a. — KoMaHAnp 2-ro apMeBcxoro xopnyca nocuAaeT ko-MaHAnpy 3-8 ahbh3hh noAKOBHHKy AHreAecxy MapmpyT boBck, Ha CAyaaB noAyaeHHa npn-Ka3a ABHHyTbCH B OATeHHX).
                                         658
    ByxapecT, 22 anpeJia. — MnHHCTepcTBO oâmecTBeHHbix pa6oT Ha3HaaaeT HH>xe-Hepa 3axapnaAa qaeHOM komhcchh pyMbiHO-pyccKHX BoeHHbix cBH3etf h npocHT MnHHCTep-ctbo HHOCTpaHHbix AeA yBQAOMHTb 06 3tom reHepaAa KaTaAaa.
                                         659
    ByxapecT, 22 a n p e ji a. — MnHHCTepcTBO oâmecTBeHHSix pa6oT aoboaht ao CBeAeHHH MHHHCTepCTBa HHOCTpaHHblX ACA HMeHa AAeHOB, AeJlernpOBaHHblX B TAaBHblB >xeAe3HOAopo>KHbi8 coBeT, npeAycMOTpeHHbiB pyMbiHO-pyccxoS KOHBeHitHeS.
                                         660
    ByxapecT, 22 anpejia. — MnHHCTepcTBO HHOCTpaHHblX aca AaeT HHCTpyxuHH ye3AHbIM npecjjeKTaM B CBA3H C BOeHHbIMH paCKBapTHpOBaHHAMH H peKBH3HUHHMH AAH apMHH y pa3AHqHbIX HHOCTpaHHblX nOAAaHHblX.
                                         661
    ByxapecT, 22 a n p e a a. — MnHHCTepcTBO HHOCTpaHHblX aca aoboaht ao CBeAe-HHH MHHHCTepCTBa BHyTpeHHHX AeA O paTHljjHKaUHH ItapeM pyMbIHO-pyCCKOB KOHBeHUHH, VToqHHH HenocpeACTBeHHO HHTepecyiomHe ero CTaTbH.
                                        662
    ByxapecT, 22 a n p e ji a. — TAaBHaH KBapTHpa apMHH ycTaHaBAHBaeT UHpxyAxp-HtaM npHKa30M o6h33hhocth TAaBHoro npeTopa H npeTOpOB.
                                        663
    ByxapecT, 22 a n p e ji a. — MnHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA AaeT ye3AHbiM npe-(jjeKTaM UHpKyAHpHblH npHKa3 O TOM, HTOâbl He peKBH3HpOBaAHCb MOHBCTbipCKHe A0III3AH.
www.dacoromanica.ro
                                                                       CC
                                         664
    (EyxapecT), 22 anpejin. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbiS fl&n yBeAOMAneT MHHHCTepCTBO (J)HHaHCOB O 3afiMfc B MHAAHOH py6jiefi, npeflOCTaBJleHHOM pyCCKHM npaBH-TejibCTBOM, h npocHT pa3peiueHHH Ha nojiyneHHe aeHer H3 pyccKOro KOHcyjibCTBa.
                                         665
    BbipjiaAi 22 anpeJiH. — TyTOBCKan ye3AHaa npetţieKTypa AOKAaAbiBaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHx aeji o CHTyauhh nowepTBOBaHHH aah apMHH.
                                         666
    EyxapecT, 22 a n p e a «.      — H^b(})OBCKaH ye3AHaa npec}>eKTypa npocHT MHHH-
CTepcTBO BHyTpeHHHx AeA o pa3peiueHHH peKBH3HpoBaTb aah apMHH mueHHuy, rae 6u OHa HH HaXOAHJiaCb.
                                         667
    EyxapecT, 22 anpeji». — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx a ca npocHT HAh(J)OBCKoro npe(J)eKTa peKBH3HpoBaTb y rocyAapcTBeHHbix apeHAaTopoB mueHHuy aah apMHH.
                                         668
                  EyxapecT, 22 anpeju. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx AeA ynoAHOMaiHBaeT HAb4>OBCKyio ye3AHjT0 npetfieKTypy peKBH3HpoBaTb mueHHuy, tac 6u OHa hh HaxoAHAacb.
                                         669
    EpsHjia, 22 anpejia. — EpsHAbCKaa ye3AHa« npec}>eKTypa AOKAaAUBaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHx AeA o pe3yAbTaTax peKBH3HUHH AomaAefi.
                                         670
    EyxapecT, 22 anpejia. — flnpeKTop FIpaBHTeAbCTBeHHoro BecTHHKa npocHT MmHcrepcTBO BHyTpeHHHx aeJi bhobb xoAaTaftcrBoBarb 06 ocbo6ohcachhh pa6owx or ono>n‘-HeHCKoro ofiyneHHH, HTofibi He napaAH30Ban> noAHOCTbio ACHTeAbHOCTH ynpeJKAeHHH.
                                         671
    EyxapecT, 22 anpejia. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO coofimaeT MHHHCTepcrBy BHyTpeHHHx AeA, HTO OHO paCnOpHAHAOCb OCBOâOAHTb OT CAyA<6bI pafiOTHHKOB HpaBHTeAb-CTBeHHOrO BeCTHHKa.
                                        672
    EyxapecT, 22 anpejia. — MHHHCTepcTBO BepoHcnoBeAOBaHHH h HaooAHoro npocBemeHHH npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx AeA He npeBpamaTb b rocnHTaAH aasi pyCCKOfi apMHH nOMemeHHH ShipAaACKHX My>KCKHX H JKeHCKHX II1KOA.
                                        673
    (Khji a Baj, 22 anpeAH. — KoMaHAHp 2-ro apMeficKOro Kopnyca nocHAaeT 3-â AHBH3HH npHKa3 BoeHHOTO MHHHCTepCTBa OTHOCHTeAbHO TOTO, K3K IlOAyHHTb nO peKBH3HUHH nepeB030HHbie cpeACTBa.
www.dacoromanica.ro
                                                                           ccr
                                          674
    (K a ji a 4> a t)„ 22 anpejia. — KoMaHAHp 1-ft ahbh3hh Tpe6yeT ot noAHHHeHHbix eMy nacTeft nocjiaTb HHTeHAaHcray jnoAeft, yMeiomHX BbineKaTb xjiefi.
                                          675
    (K a ji a $ a t), 22 anpejia. — FIojikobhhk Mepne3 AOKJiaAUBaeT reHepajiy Jlyny o pacnojioweHHH nacTefl l-fi AHBH3HH npn btophhhom 3aHHTHH Kajiaţara.
                                          676
    rajiHqa Mape, 22 a n p e ji h. — KoMaHAHp 2-fi 6pnraAbi panopTyeT b Kajia-<}>aT o npHâbiTHH b ceno riHcny, rae oh oxraAaeT npHKa30B.
                                          677
    K a ji a $ a t, 22 anpejifl. — KoMaHAHp aBaHnocroB Mafiop Ctohjiob HajiaraPT nojiKOBHHKy Mepne3y cnoco6 oxpaHbi 3amHraoft jihhhh.
                                          678
    ()K HjiaBa), 22 anpejia. — HHTeHAaHT 3-fi ahbh3hh npocHT Macra nocjiara eM_v KOHTpojibHbifi cnHcoK o(}>HuepoB h cojiflaT, a raione n^arewHbie bcaOmocth.
                                        679
    ^HjiaBa, 22 anpejia. — 3-h ahbh3hh nocbijiaeT noAHHHeHHbiM nacraM 6oeBofi npHKa3 no Bcefi ahbh3hh.
                                       680
    (EoTouiaHb), 22 anpejia. — EoTomaHcnaH ye3AHaa npe<}>eKTypa npocur coofimHTb eft o MeponpHHTHHX nporaB noMemHKOB, He npeflCTaBjiaramHX jiouiaaefi b ko-MHCCHIO no peKBH3HUHH.
                                            681
    EyxapeCT, 22 anpejia. — BoeHHoe MHHHCTepcrao nocbijiaeT MHHHCTepcray BHyTpeHHHX Aen AOKJiaA, KOTopuM ycTaHaBJiHBaeT peKBH3HUHK) ceHa Ha AOMy oahoto k:i-BajiepHCTa.
                                          682
    (Eyxapecr), 22 anpejifl. — MHHHCTepcrao BHyTpeHHHX Aen aoboaht ao cbp-AeHHH BoeHHoro MHHHCTepcraa o tom, mto npe(}>eKTypa PbiMHHny-CapaT npeAocraBHjia BoeHHbiM MacraM noMemeHHe ajih opywefiHoro ciuiaAa h aMyHHUHH.
                                          683
    K a ji a ij) a t, 22 anpejin. — KoMaHAHp l-fi ahbh3hh hojikobhhk Mepne3 npe-AynpejKAaeT xoMaHAHpa 1-fl 6pnraflbi nojiKOBHHKa Canenapne He AaBara pa3peiueHHH Ha nepexoA nepe3 JJyHafi 6e3 BH3bi ahbh3hh.
                                          684
    EyxapeCT, 22 anpejiH. — M. K. EparaaHy oraenaeT AojuKCKOMy npe(}>eKTy, mto oh corjiaceH c cocraBOM komhcchh no CHaSweHHio apMHH.
www.dacoromanica.ro
CCII
                                           655
    riapH>K, 22 anpejiH. — ^HnjiOMaTHHecKHft areHT b napH>Ke KajiJiHMaKH-KaTapA>KH yBeAOMjiaeT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix a&a 06 on>e3Ae rLnaA>KHHO b CTpaHy.
                                           656
    EepjiHH, 22 anpejia. — .ZjHnAOMaTHnecKHft areHT b EepjiHHe flerpe aoboaht ao CBeAeHHH MHHHCTepCTBa HHOCTpaHHblX AftJI O TOM, HTO TypUHH npeKpaTHJia AeîITejIbHOCTb pyMbiHCKoft areHTypbi.
                                       687
   B o ji r p a a, 22 anpejia. — EoiiirpaACKHft ye3AHbift npeijieKT AOKAaAbraaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX AftJi o nepeABH>xeHHH pyccKHX boAck b HanpaaneHHH Ta^aua h o 6oM6apAHpoBxe ropoAa PeHH TypeuKHM BoeiiHbiM cyAHOM.
                                       688
   ByxapecT, 22 anpejia. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix aba aoboaht ao CBeAe-hhh pyMbiHCKHX 3arpaHHHHbix areHTOB o 6oM6apAHpoBKe TypxaMH ropoAa PeHH.
                                       689
   KoHCTaHTHHonoAb, 22 anpeaa. — PyMbiHCKaa AHnAOMaTHnecKasi areHTypa b KoHCTaHTHHonojie H3AaraeT KorsAHHnaHy noAoixeHHe, co3AaBiueecH BCjieACTBHe TypeuKofi Hora, npeKpamaiomeft AeHTejibHOCTb areHTa.
                                       690
   KoHCTaHTHHonoAb, 22 anpejia. — PyMbiHCKaa AHnAOMaTHnecKasi areHTypa OTBenaeT OrroMaHCKOMy MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix Aea, hto ynpa3AHeHHe AesiTeAbHOCTH areHTa MOHteT CbITb npOH3BeA6HO AHUIb pyMbIHCKHM npaBHTftJIbCTBOM.
                                       691
   ByxapecT, 22 anpejia. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix Aea npocHT AunAOMa-THnecKoro areHTa b BeHe xoAaTaftcTBOBaTb o cboCoahom cyAoxoACTBe no /lyHaio.
                                       692
   K p a R o b a, 22 anpeaa. — floA>KCKHft ye3AHbift npeiJjeKT AOKAaAbiBaeT MHHHCTep-CTBy BHyTpeHHHX A6A O nOAapxe, CA6A3HHOM apMHH KAyfiOM JKyHHMH H TOprOBbIM KOMH-TeTOM.
                                       696
   (riaipa-HaMii), 22 anpeaa. — noMeiuHua Mapna H. AA6y TeaerpacjjHpyeT
KHH3IO O He3aKOHHOft peKBH3HUHH AByX AOUiaAeft.
                                       694
   ByxapecT, 22 anpeaa. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX a&ji npocHT ,QbiM6oBHU-Kyro npoxypaTypy yAOBjieTBopHTb 3axoHHbiM nyTeM npomeHHe acHTejia Jl333peci<y b cbh3H c peKBH3HUHeft AOUiaAeft aah apMHH.
www.dacoromanica.ro
CCIII
                                         695
    Typ Hy-Msryp ejie, 22 anp^Jis. — TejieopMaHcnaH ye3AHasr npe<|)eKTypa npe/uiaraei MHHHdepcTBy BHyipeHHHX neJi 3anpeTHTb nepexoA TypemcHx «tmejiefl b Py-MbiHino b HHTepecax 6e3onacHOCTH.
                                         696
    (}KHjiaBa)< 22 anpejia. — 2-fi apMeficKHH xopnyc npHKa3biBaeT 3-h ahbh3hh b tppsueuiTb npHHHTb ace Mepu, qioâbi OTâHTb Typemcyio aiaKy.
                                         697
    îajiau, 22 anpejia. — KoBypjiyiicKHH ye3flHbin npecJieKT 3anpauiHBaeT MHHHCTep-ctbo BHyrpenHHx aeji, MoaneT jih oh npHHHTb npefljioJKeHHyio eMy BoeHHyio oxpaHy.
                                         698
    Benei, 22 anpeaa. — KoMaHAHp eeneicnoro nyHKTa cooâmaeT MHHHCTepcrey HHOCTpaHHblX flejl H BoeHHOMy MHHHCTepCTBy O TOM, HTO TypKH BHOBb HaqajIH aTaKOP-aTb cyna Ha Boaax JKnyjia.
                                         699
    TypHy-Marypejie, 22 anpejia. — TeneopMaHCKaH ye3AHa» npetJieKTypa AOBOflHT flO CBeAeHHH MHHHCTepCTBa BHyipeHHHX flejl O HeB03M0}KHOCTH nepeB03KH 3epHa peKBH3HpOBaHHbIMH n0B03K3MH |HO CjiaTHHa.
                                         700
    H 3 m a h ji, 22 a n p e a a. — Pl3MaHjibCKHH ye3AHbifi npeiJieKT cooâmaeT H. K. Bps-THaHy o npHâbiTHH KOMaHAHpa 2-ro pyccnoro nopnyca reHepajia raHemcoro.
                                         701
    5 bi p ji a a, 22 anpeaa. — TyTOBCKHfi ye3flHbift npeiJieKT aoiuiaflhiBaeT MHHHCTep-CTBy BiiyipeHHHx aeji o npHâbiTHH qaciefi pyccnofl apMHH.
                                         702
    Tbipry-JKny, 22 anpeaa. — rop>KCKHft ye3flHbift npeiJieKT npocHT MHHHCTepcTBo HHOCTpaHHbix ,neji o fleMo6HHH3anHH yqHTejiefl neaarorHqecKHx ihkoji.
                                         703
    KoHCTaHTHHonoHb, 22 anpeaa. — BepâajibHan HOTa TypenKoro MHHHCTepCTBa HHOCTpaHHbix aeji, nocpeacTBOM KOTopofl npenpamaiOTCH (JiyHKiiHH pyMbiHcnoro iiojihth-qecKoro areHTa.
                                         704
    B o a r p a a, 22 anpeaa. — BojirpaflCKHfi ye3flHbift npeiJieKT H3JiaraeT MHHHCTepCTBy BHyipeHHHX ,neji oâcTOHT&ribCTBa, npH KOTopwx 6hhh aaHbi npHna3bi cynpeifeKTaM H CTapOCT3M B CBH3H C npHâblTHeM pyCCKOH apMHH.
                                         705
    Bojirpa,n, 23 anpeaa. — BojirpaACKHii ye3AHbifi npeiJieKT AonojiHneT AOKJiaA
MHHHCTepCTBy BHyipeHHHX AejI OTHOCHTejIbHO npHK330Br AaHHblX npH nepeflBHHCeHHH pyCCKHX bohck qepe3 ye3A.
www.dacoromanica.ro
CCIV
                                        706
    B e k e t, 23 anpejin. — BoeHHbifi komchabht BeKeTa panopTyeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX A&JI O HOXHmeHHH TypKaMH B3 nopTa CyflOB C 3epHOM.
                                        707
    E p^HJia, 23 a n p e ji a., — KanHraH OpsHjibCKoro nopTa coofimaeT MHHHcrepcTBV HHOCTpaHHblX RGJl CHHCOK OTTOMaHCKHX HOpTOBblX CyflOB, CBKBBCTpHpOBaHHblX pyCCKHMH BOeHIIbIMH BJiaCTHMH.     '
                                                   708
     B a c ji y fi, 23 a n p e ji a. — Ba<viyficKaH ye3,nHaH npe^eKTypa aobojiht ao CBe,neHHH MiiHHCTepcTBa BHyTpeHHHx Aeji o tom, hto ropoflCKaH CojibHHua, HBJifliomaflCfl qacTHbiM ywpeîKjieHHeM, npHHHMaeT CojibHbix nexoTHHueB h KaBajiepHCTOB 3a njiaTy ot 1,30 n.o 2 aiefi b jieHb.
                                           709
    ByxapecT, 23 a n p e a a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npHKa3biBaeT KOMaHAHpv KajiacjiaTCKoro rapHH30Ha npHHHTb Mepbi .hjih OKa3aHHH conpoTHBJieHHH b cnyiiae Typemtofi aTaKH H OflHOBpeMeHHO yBeflOMHTb CjlHHOHLLIHe BOHCKa, HT06bl Te He OblJlH 3aCTHTHyTN Bpacnjiox.
                                           710
    ByxapecT, 23 a n p e a a. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx jieji yKa3biBaeT BoeHHOMy MHHHCTepcTBy, KaK mo>kho npojio>KHTb ujocce no 6epery .HyHaH y OjiTeHHUbi.
                                           711
    O ă h a k y, 23 anpejiH. — CTapocTa cejia OftHaKy-BjiaujKa aoKjiaabiBaeT cynpe-4>eKTy b MapAJKHHe 06 a Ta ne TypeuKHM BoeHHbiM cvjihom pyMbiHCKoro nHKeTa.
                                           712
    /laKypjiJKHy, 23 a n p ea a. — BjiaincKHfi ye3,nHbifi npe^eKT npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx Aeji Boa&eficTBOBaTb Ha KOMaHAHpa onojmeHueB, htoOu ohh eMy He hhhhjih 3aTpyjiHeHHfi.
                                           718
    (JKHjiaBa), 23 a n p ea a. — KoMaHAHp 2-ro apMeflcKoro Kopnyca npHKa3biBaeT
3-fi AHBH3HH nocTaBHTb Ha bha HacTHM, HToCbi ohh 3anacaiHCb nHmefi Ha 4 ahh.
                                           714
    (JKHjiaBa), 23 anpeaa. — KoMaHflHp 2-ro apMeflcKoro Kopnyca aoboaht flo CBeaeHH» KOMaHAHpa 3-fi flHBH3HH o pe3yjibTaTe HHcnexuHH nacTefi.
                                           715
    M a r a a b h t, 23 anpeaa. ■— KanHTaH 1-ro xaBajiepHficxoro nojixa BapOyHHHy panopTyeT xoMaHAHpy l'-fi flHBH3HH nojiKOBHHKy Mepxe3y o pa3MemeHHH TypeuxHX Boăcx Ha BHAHHCKoft H03HUHH.
www.dacoromanica.ro
                                                                 ccv
                                                         716
    KpaAoea, 23 a n p e a a. — renepaji Jlyny coofimaeT nojiKOBHHKy HepKe3V o tom, KaK oh npeanojiaraeT pacnonojKHn» aacTH Bcero apMeftcxoro Kopnyca, TOTaac a<e no •ero cocTaBJieHHio.
                                          717
    (K a ji a <J) a t), 23 a ti pe a a. — Komshahp 1-ft fipHraAU panopTyeT KOMaHAHpy
Ahbh3hh nojiKOBHHKy Hepxesy 06 o6cTOHTejibCTBax, npH KOTopux b KajiatjiaTe Obijia noA-BHTa TpeBora.
                                          718
    (K a ji a (j) a t, 23 anpejia). — KoMaHAHp 1-ft ahbh3hh aoboaht ao CBeAeHHH KOMaHAHpa 2-ft 6pHraAbi pacnopaiKeHHe o npncbiAKe 3CKaApoHa b KanaijiaT.
                                          719
    n h c k y, 23 a n p e ji a. — KoMaHAHp 2-ii OpHraAbi H3JiaraeT .KOMaHAHpy l-ii ahbh-3HH nOAOJKeHHe CHa6>KeHHH apMHH.
                                          720
    r a ji h h a, 23 anpejia. — KoMaHAHp 1-ft OpHraAtx 2-ii ahbh3hh iioakobhhk Ba3-Aecxy AOKJiaAHBaer KOMaHAHpy l'-ft ahbh3hh noAKOBHHKy HepKe3y 06 .yqacTKe, KOTopbifi 3aiiMeT ero OpnraAa BeaepoM 23 anpejia.
                                          721
    P o m a h, 23 anpejia. — PoMaHCKaa ye3AHaa npeijieKTypa aoboaht ao CBeAOHHa MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHx Aeji o acajioâe KamriHHecKoro CBameHHHKa EaT3HKH, othoch-TejibHO HejieraAbHoii peKBH3HUHH aouiaAH.
                                          722
                   BsHJieiiiTb, 23 anpejia. — KoMaHAHp 2-ii ahbh3hh otabct noAKOBHHKy BasAecKy xipHKa3 apMeftcKoro xopnyca OTHOCHTejibHO noBeAeHHa npn bo3mojkhom TypeuKOM AecaHTe.
                                          728
    K a ji a ij) a t, 23 anpejia. — l-a AHBH3na npHKa3biBaeT apmnAepHftcKOii fiaTapee b IloaHe OTnpaBHTbca b KaJiacjiaT, a HaaaabHHKy rapHH30Ha CHaâAHTb (jjypaweM iipuGbi-Baiomyio na Mecro gaTapeio.
                                          724
    (KajiaijiaT), 23 anpejia. — KoMaHAHp 1-ft a>ibh3hh npocHT renepaaa Jlyny peKBH3HpOBaTb B OKpeCTHOCTHX KpaftOBb! 300 TOAOB CKOTa AJIH npOAOBOAbCTBHH BOftCK.
                                          725
    MocKBa, 23 anpejia. — Akt, KoropbJM uapb AjiexcaHAp II paraiJiHUHpyeT pyccxo-pyMbiHCKHii AoroBop ot 4 anpejia.
                                          726
    K a ji a ij) a r, 23 anpejiH. — l-a ahbh3hh OTAaeT npHKa3 1-y KasajiepHHCKOMy jiojixy nepeBecTH KOMaHAOBaHHe BacTefl b MeTaTe, c uejibio HaSjnoACHHH 3a AyaaftcKHM OeperoM Mea<Ay ycTbeM JlpHMeft h PojieHiib.
www.dacoromanica.ro
CCVI
                                          727
    (K a ji a (J) a t), 23 a n p e ji a. — l-a AHBH3HH AaeT xoMaHAHpy l-ii 6pnraAbi 2-ft AHBH3HH pa3*baCHeHHa OTHOCHTejlbHO n03HUHft, 3aHflTbIX KaBaAepH&CKHM nOAXOM.
                                          728
    ByxapecT, 23 a n p e a a. — UHpxyAnp MHHHCTepcTBa HHOCTpaHHux a&h, ot-npaBAeHHbift BeHCKOMy, napnaxcxoMy h pHMCKOMy ahiijiomaTHHecxHM areHTaM, c npocb6oă BUCTynHTb b noAb3y nepcoHaaa areHrypbi b KoHCTaHTHHonoae.
                                          729
    P h m, 23 a n p e a a. — PHMexaa AHnaoMaTHaecxaa areHTypa aoboaht ao CBeAeHHa MHHHCTpa HHOCTpaHHbix a ea o tom, hto HTaAbaHCKoe npaBHT&jibCTBO OTAaao pacnopajxeHHe CBoeMy nocjiaHHHKy b KoHCTaHTHHonoae, xacatomeeca TpeâoBaHHfi PyMUHHH.
                                          780
    y p 3 h k e u b, 23 anpejiH. — CynpecjaexT yp3HaeHcxofl boaocth TeaerpacjnipyeT aaoMHUKOMy ye3AHOMy npecjjexry o npoxowAeHHH apmnaepHH pyccxofl apMHH.
                                          731
    PbiMUHKy-Byjiia, 23 anpejia. — Ye3AHbifl npecjjexT Buana npocHT Mhhh-CTepCTBO BHyTpeHHHX A&n yTBepAHTb TpaHCnOpTHpOBaHHB COAH B KpaftOBy pOMaHaUKHMH I10B03KaMH.
                                          732
    K a ji a (J) a t, 23 anpejia. — KoMaHAHp l-ii ahbh3hh npm<a3biBaeT noaxoBHHxy BaaAecxy BbicjiaTb H3 pyAapcKoro aeca ApoBa b KaaacjjaT.
                                          733
    ByxapecT, 23 anpejia. — reHepajibHuii AHpexTop noHT yBeAOMaaeT MHHHCTep-ctbo HHOCTpaHHbix Aea o (5oM6apAHpOBxe ropOAa PeHH TypKaMH.
                                          734
    H 3 m a h a, 23 a n p e a a. — KanHTaH H3M aHJibCKoro noaxa AOxaaAbmaeT Mhhh-CTepcTBy HHOCTpaHHbix Aea o noaojxeHHH cyAOB b nopTy.
                                          735
    KpaftOBa, 23 a n p e a a. — KoMaHAHp 1-ro apMeftcxoro xopnyca reHepaa Jlyny npocHT y BoeHHoro MHHHCTepcTBa pa3i>acHeHHâ b cbh3h c BoeHHbiM napoxoAOM Aaa.
                                          736
    (ByxapecT), 24 anpeaa. — 14-fi flopoâaHUCKHfl noax npocHT KOMaHAHpa 4-fi AHBH3HH H36aBHTb ot HapflAa 150 aeaoBex, paâoTaiomHx no napoTexHHKe, BBHAy AOnoaHH-TejibHoro HHCTpyKTaaea.
                                          737
    r a a h a a, 24 anpeaa. — KoMaHAHp 3-ro jiHHeiiHoro noaxa 3anpaiiiHBaeT xoMaw-AHpa 2-h AHBH3HH, 6ua ah BbicAaH aah ero aacTH xae6.
www.dacoromanica.ro
CCVII
                                         738
    ByAeuiTb, 24 anpeju. — KoMaHAHp KaBaAepuftcKoft 6puraAbi iiojikobhhk P03-HOBaHy coo6maeT KOMaHAupy 4-fi AHBH3HH o CHapnAax, BunyuieHHUx b Ojitbhhub Typeu-KHMH napOXOAaMH H OTnpaBJieHHblX B Byxapecr HeB30pBaBIUHMHCH.
                                         739
    KajiaijjaT, 24 anpejm. — KoMaHAHp 1-ft AHBH3HH iiojikobhhk MepKe3 panopTyeT 1-y apMeftcKOMy Kopnycy o noAOJKeHUH BoftcK h AeJiaeT npeAAOJKeHHH b cbh3H c 3amHTOft n03HUHH.
                                       740
    (JKnjiaBa), 24 anpejin. — KoMaHAHp 2-ro apMeflcKoro Kopnyca npocHT 4-K) UHBH3HIO nocjiaTb eMy jHOAefl aah o6o3Horo acKaApoHa.
                                       741
    K a ji a ij) a t, 24 anpeja. — KoMaHAHp 1-ft ahbhshh npocHT BoeHHoe mhhhctopctbo paccAeAOBaTb, kto coctoht KanitraHOM bobhhofo cyAHa AAa.
                                       742
    FleTepâypr, 24 anpejia. — PaTHiJiHKauHH pyccKO-pyMHHCKOro AoroBopa HMnep-ckhm KaHiyiepoM ropuaKOBbiM.
                                        743
    ByxapecT, 24 anpeja. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO aoboaht ao CBeAeHHH Mh-HHCTepcTBa BHyTpeHHHx am o HeAopa3yMeHHnx, npoHcuieAuiHx b komhcchh no pbkbhshuhh AouiaAefi TopjKCKoro ye3Aa.
                                        744
    (KaAaijiaT), 24 anpejia. — KoMaHAHp 1-ft AHBH3HH cooâmaeT HacmM ejKeAHeB-Hyio cyMMy hjkahbbhhh Ha nejiOBeKa.
                                        746
    (Eshji euiib), 24 anpeaa. — UHpKyAnpHbifi npuKa3 KOMaHAHpa 2-fi ahbhshh no 6pnraAaM, KOTOpbiM oh npeAOCTaBJineT CTapuieMy Bpauy AiOAefl caHHTapHoro OTA&na.
                                        746
    O o k ui a h b, 24 anpejia. — <J>OKinaHCKHfl ropoACKofl roAOBa npocHT Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHx AeA AaTb pacnopnjKeHHe 06 ocBo6ojKAeHHH ot npH3biBa hhhobhhkob ynpaBbi.
                                        747
    ByxapecT, 24 a n p e u a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO cooâmaeT MHHHCTepcTBy HHOcrpaHHbix AeA, hto oho He HMeeT 6pounopbi perAaMeHTa BoeHHOro TpaHcnopTa no JKe-Ae3HbIM AoporaM.
                                        748
    n h t e in t b, 24 anpejiu. — AHHa MaAypecKy H3 riHTeuiTb jKepTByeT KpecT c 11 6pHAAHaHTaMH aah npoAaJKH ero b noAb3y apMHH.
www.dacoromanica.ro
CCVIII
                                         74-tt
    (KpafioBa), 24 anpejiii. — KoMaHAHp 1-ro apMeficKoro Kopnyca npocHT iioji-KOBHHKa JloraAH HeMejyieHHO BbicjiaTb CHTyaunio 2-ft CpHraAbi.
                                         750
    H 3 m a h ji, 24 anpeju. — IlpeiJjeKT H3ManAbCKOro ye3Aa yBeAOMAHeT npeMbep-MHHHCTpa o noTepax, npHWHHeHHhix (5oM(5apAnpoBKofl ropoAa PeHH.
                                         751
    BbipjiaA. 24 a n p e a h. — TyTOBCKaH ye3AHaH npe<J)eKTypa AOicnaAbiBaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX Aeji 06 yxoAe GpHraAu pyccKofi apMHH b JlHeoiTb.
                                         752
    5 p 3 h ji a, 24 a n p e ji a. — BpsnAbCKHH ye3AHbifi npeiJjeKT AOKAaAbiBaeT MHHHCTep-CTBy HHOCTpaHHbix a&ji o nocemeHHH BejiHKoro khh3h bo BpeMH 6oM6apAHpoBKH 3Toro ro-poAa TypeuKoft KaHOHepKOH.
                                           753
    (B y x a p e c i), 24 anpejia. — reHepajibHbift AMpenrop no>rr yBeAOMAHer Mhhh-
CTepCTBO BHyTpeHHHX AejI H MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHblX AeA O COMfiapAHpOBKe Bp3HAa BO BpeMH npn6bITHH BejIHKOTO KHH3H.
                                           754
    Benei, 24 anpeju. — KoMaHAHp BexeTa panopTyeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix AeJi o tom, hto TypKH GoMfiapAHpyiOT H3 PaxoBa cyAa Ha pene >K«y.
                                           755
    OjiieHHKa, 24 anpeju. — Oat6hhukhh ropoACKofi roAOBa aoboaht ao CBeAeHHH MnHHCTepcTBa BHyTpeHHHX AeA o KOAHHecTBe 3epHa, HaxoAHmerocH Ha cwiaAax.
                                           756
    ByxapecT, 24 anpejia. — BoeHHbifl mhhhctp reHepaA MepHaT coofimaeT noA-noAKOBHHKy JlsnsAaTy o 3aMeHaHHH KHH3H o tom, nan HeKOTOpue Kopnyca nonoAHHKJT nefioAbmHe Hac™ o<J>nuepaMH.
                                            757
    (Byxapeci), 25 anpeju. — floicnaA MHHHCTpa HHOCTpaHHbix a&a KoraAHHHaHy KHH3IO, B KOTOpOM OH npeAAaraeT Ha3Ha*IHTb pyMbIHCKHM reHepaAbHblM KOMHCCapOM npH KOMaHAOBaHHH pyCCKOfi BpMHH AAeKCaHApa riAaAWHHO.
                                            758
    ByxapecT, 25 anpejia. — Rjib<J)OBCKaH ye3AHaH npeiJjeKTypa npeACTaBAHer MHHHCTepcTBy AOitnaA, CA&naHHbiH cneuHaAbHO nocjiaHHbiM ahuom, o coGbithhx, npoHcuieA-uiHX 22—23 anp&nn b OATeHHue.
www.dacoromanica.ro
CCIX
                                            759
    ByxapecT, 25 anpeji». — MnHHCTepcTBO HHOCTpaiiHbix neji hobouht no caejie-hhh MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX neji o 3anpemeHHii nepexona rpaiiHiibi nepe3 Aynafl h pa3-pemeHHH npHHHMBTb JIHUlb JKHTeJieft, fierylUHX B PyMbIHHK).
                                            760
    ByxapecT, 25 a n p eji a. — MHHiiCTepcTBO BHyTpeHHHX neji nocbiJiaeT bamhhh-CTpBTHBHblM H KOMMyHBJIbHblM BJiaCTHM npHKa3 06 OKB3aHI1H BCHHeCKOrO COfleACTBHH Ha-qajibHHKy Tenerpa(j)a pyccnoA apMHH.
                                              761
    Typa fljioMHiieA, 25 a n p e ji a. — ripoTOKOJi, cocTaBJieHHbiA Ha'iajibHHKOM Ta-MOJKeiiHoro 6iopo b Typa fljiOMHiieA: pyMbiHCKHe HarpyiKeHHbie cyaa Ha .HyHae fibiJiH no-XHIUeHbl TypeUKHMH BOeHHbIMlI cyaaMH.
                                          762
   25 a n p e ji a. — KanHTaH 2-ro canepHoro fiaiajibOHa BacHJiHy panopiyeT KOMaH-flHpy 6aTajibOHa o Bbi6ope mccthocth KoMaHb hjih nocipoHKH MOCTa nepe3 Ojit.
                                          763
   ByxapecT, 25 anpeaa. — UeHTpajibHbiA KOMHTeT fiyxapecTCKoro KpacHoro Kpeda nOCTaHOBJIHeT CBH3aTbCH C HCCKHM flaMCKHM KOMHTeTOM.
                                          764
   ByxapecT, 25 a n p e ji a. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX neji npnKa3biBaeT hojuk-ckoA ye3flHofi npecjjeKType ocBofiomiTb 3aHim>ie apMiiefi uiKOJibHbie noMemeHHH.
                                          765
   25 a n p e ji a. — KoMaHjuip 6-ro KaBa.nepHHCKoro nojiKa hobouht no CBeneHHH 3-A A11BH3IIH O HyjKflaX HaCTefi H npOCHT HX FlOnOJIHeHHH.
                                          766
   (K a ji a (j) a t, 25 anpejia). — KoMaHflnp 1-A ahbh3hh hobouht no CBeneHHH nacTefi
O B03M0JKH0CTHX CHafiîKeHHH MHCOM.
                                           767
    >K h ji a b a, 25 a n p e ji a. — 3-h ahbh3hh yBenoMJisieT l-io fipHrany o bo3mojkhocth OTnpaBKa nacTeA b CjiaTHHy h npocHT o CHaâweHiiH hx npoflOBOJibCTBHeM.
                                           768
    ByxapecT, 25 a n p e ji a. — MiiHHCTepcTBO BHyTpeHHHX neji OTBenaeT KOBypjiyA-CKOMy npetJieKTy, hto oh MomeT corjiacHTbCH Ha npiiHHTbie pyccKHM KOMaHAOBamieM Mepbi AJiH noAUepjKaHHH nopHUKa b pyccKHX HacTHX.
                                                                                  XIV
www.dacoromanica.ro
                                                           OCX
                                                760
    25 anpeji!). — Maflop 5-ft ahbh3hh HnKyAecKy panopTyeT noAKOBHHKy Mep«e3y o nepeABHWeHHH TypoK nepea ceaoM Mynepqenb.
                                        770
    K a ji a a t, 25 anpejia. — IIoakobhhk MepKe3 aoboaht ao CBeaeHHB 1-ro apMefi-CKoro Kopnyca o HeAoeraTKax HHTenaaHTCKoro oTA&na l-fi ahbh3hh h nAoxoM cjjyHKUHOHH-poBaHHH caHHTapHoro OTAeJia.
                                           771
    (T ajiHia M a p e),__25 anpeAB. — 2-a 6pnraAa panopTyeT l-fi ahbh3hh o tom, hto 6aTaabOH 2-ro flopo6aHU,CKoro noAKa 6 bl a nepeBeaeH b Phahh.
                                           772
    ()K h a a b a), 25 anpeAB. — KoMaHAHp 2-ro apMeftcxoro Kopnyca npHKa3biaaeT 3-'fi AHBH3HH noCAaTb qaCTb CBOHX MaCTefl B ^JKypAJKHy.
                                           778
    M e t a t e, 25 anpeAB. — KoMaHAHp 2-fi ahbh3hh noAKOBHHK JloraAH coo6maeT KOMaHAnpy 2-fi SpHraAbi 06 HHcnetuiHH neKOTopbix noAKOB.
                                           774
    >K h a a b a, 25 anpeAB. — KoMaHAHp 3-fi ahbh3hh AaeT npHKa3 o BbicTynAeHHH b HanpaBAeHHH KaAyrepeHb.
                                              775
    ByxapecT, 25 anpeAB. — MHHHCTepcTBo BHyrpeHHHX aeA CTaBHT b H3BecTHoen> ropjKCKyio ye3AHyio npecJieKTypy 06 oTMene HCKAioqeHHft, HMeBUiHX MecTo b cbb3H c peKBH-3HU,Heft Aomaaefi aab apMHH.
                                            776
    ^HAaBa, 25 anpeAB. — KoMaHAHp 2-ro apMeficKoro Kopnyca npHKa3biBaeT 4-ft AHBH3HH, HToâbl 16-fi flopo6aHUCKHfi nOAK nOTpe6oBaA naTpOHbl AAB CTpeAbâbl B U,eAb.
                                            777
                      QKHAaBa), 25 anpeAB. — KoMaHAHp 1-ro apMeficKoro Kopnyca npHKa3UBaeT
4-fi AHBH3HH ompaBHTb b OATenHuy apTHAAepHficKyio 6aTapeio h ABa KaBaAepnfiCKHX BCKaApona.
                                         778
    25 anpeAB. — 5-fi AHHefiHbifi noAK panopTyeT 4-ft ahbh3hh o noAoweHHH cHaâwe-HHB 3anaCHbIM npOAOBOAbCTBHeM.
                                          779
    25 anpeAB. — KoMaHAHp l-fi âpnraAbi, l-fi ahbh3hh npHKa3biBaeT 1-y AHHefi. HOMy noAxy npncAaTb Ase poTbi aab ycHAeHHofi oxpanbi.
www.dacoromanica.ro
                                                                  CCxi
                                            780
   (KajiacfaT), 25 a n p e a a. — l-a ahbh3hh npHxaabiBaeT 1-y jiHHeftHOMy noAxy otnpaBHTbCfl 26 anpeaa b MynepaeHb.
                                          781
   B e*H a, 25 a n p e a a. — PyMBHCxHii AHnAOMaiHiecxHii areMT b Bene BajiaaaHy aobo-Aht ao CBeAeHaa MaHacTepcTBa HHOcrpaHHbix A&n 0 tom, hto ABCTpo-Bearpaa pelUHAa OKa3aîb noKpoBHTejibCTBO MAeaaM pyMUHCKoă arenTypu.
                                          782
   ByxapecT, 25 anpejia. — Mhhhctp HHOCTpaHHUX A&n KoraAHHqaay npocHT AHnAOMaTHqecKoro arema b IleTepSypre reaepaAa Taxa 3anpocaTb ropaaxoBa o tom, c xeM b6cth pyMbiHCKOMy npaBHTejibCTBy neperoBopu b cjiyaae hobux coCbiTHft.
                                          783
   ByxapecT, 25 a n p e a a. — Mhhhctp HHOCTpaHHbix aca KorsAHHaaHy 3anpauiH-BaeT BsAsqaHy b Bene o mhchhh aBCTpnftcKoro npaBHTejibCTBa nacaeT pyccxo-pyMhiHcxoii KOHBeHUHH.
                                          784
    Bena, 25 a n p e a a. — PyMUHCKHfl AHnAOMaTHaecxHfi areHT b Bene BsAsaaHy cooCmaeT MHHHcTepcTBy HHOCTpaHHbix a ea 06 on>e3Ae IlAaAHCHHO b ByxapecT,
                                          785
    (ByxapecT), 25 anpejia. — MHHHcrepcTBO BHyTpeHHHX aca npocHT H3MaHAb-CKyro ye3AHyio npeiJjexTypy nocjiaTb AoxyMeHTbi, KOHCTaTHpyioiuHe yChiTXH, npuiHHeHHbie TypeitKofi 6oM6apAHpoBKOH PeHH.
                                           786
    KpafioBa, 25 a n p e a a. — KoMaHAHp 1-ro apMeflcxoro xopnyca yBeAOMAaeT noAKOBHHxa Mepxe3a o tom, mto 150 Typox BbicaAHAHCb b Bexeie na 6epery JKny.
                                           787
    Benei, 25 anpejia, - KoMaHAHp Bexeia panopiyeT MHHHcrepcTBy HHOCTpaunbix A&n o npexpameHHH Typeuxoft 6oM6apAHpoBKH.
                                           788
    ByxapecT, 25 a n p e a a. — Mafiop' KapxaaeuaHy panopiyeT renepaAy Many o npHxa3e nepeBOAa uiTaC-XBapTHpbi 4-fi ahbh3hh.
                                           789
    KpafioBa, 25 a n p e a a. — .ZţoAHtcxHfi ye3AHbiă npecJ/exT npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX a ca OTAaTb npHxa3 BJiamcKOMy npeiJjexTy o nocbiAxe b KpafloBy MemxoB aah hjoxa apMHH.
                                                                                 XIV*
www.dacoromanica.ro
CCXII
                                              790
   ByxapecT, 25 a n p e ji n. — HmemiaHT 4-fl ahbh3hh coo6maer reHepajiy MaHV oO
H3M6H6HUH npilKa3a O BbICTynJieHHH.
                                            791
    TypHy-CeBepHH, 25 a n p e ji n. — MexaAHHiiKiifl ye3AHbifi npeijieKT AOHJiajun-Baer MHHHdepcTBy BHyTpeHHnx Aeji o hcbo3mo»choctii ompaBKH nmeHnuw penBH3npo-BaHHUMH I10B03KaMH.
                                             792
    25 a n p e ji n. — HHTeHAaHT I eoprny yBeAOMJineT KOMaHAiipa 2‘-fl ahbh3iih hoji-KOBHHKa JloraAH o CHaCweHHH KajiatJiaTa h lloHHbi.
                                             793
    Benei-, 25 a n p e ji n. — HauajibHHK 6eneTCKoro TeJierpaijiHoro OTA&na AOKJiaAbiBaeT reHepajibHOMy AHpeKTopy hoht o TypeuKOM AecaHTe Ha 6epery JKny.
                                             794
    Wsrypejie, 25 anpejin. — HcJia3CKHe ToproBuw npocsn MnHHCTepcTBO BHyipeH-
HHX Aejl BblCJiaTb BOÎÎCKa AJ1H 3alUHTbI OT B03M0>KH0r0 TypeiţKOrO HanaAeHHH.
                                             795
    ByxapecT, 25 anpejin. — Mhhhctcpctbo BHyrpeHHH.x AeJi npocHT HJibijiOBCKyio, BJiaoiCKyio, npaxoBcnyio, oJiTCKyio, AOJijKCKyio îi apAJKecKyio npeijieKTypbi cooCmHTb AaHHbie OTHOCHTejlbHO ye3AHbIX MOHaCTbipefi.
                                             796
    K p a fi o b a, 26 anpejin. — C/rapinHfl Bpan 1-ro apMeftcKoro nopnyca nocbijiaei nojiKOBiniKy BjiaAecny HecnojibKO caHmapoB AJin l’-fi CpHraAu 2-fl ahbmhh h npocHT npH-HHTb HX Ha HlKAHBCHHe.
                                             797
    B y a e iu t b, 26 anpejin. — KoMaHAHp «aBajiepHflcKofl 6pHraAH hojikobhhk Pos-HOBaHy coofimaeT KOMaHAHpy 4-fl ahbh3hh reHepajiy MaHy 06 yxoAe naciefl b OjiTemno.
                                             798
    OjiTeHHua, 26 anpejin. — KoMaHAHp aBaHrapAa noAnojiKOBHHK riepeu. coo6iuaei reHepajiy MaHy o cbocm npH6wTHH c BoflcxaMH b OjiTeHHiţy h o pacKBaprapo-BaHHH COJIAaT.
                                             799
    ByAeoiTb, 26 anpejin. — Dojikobhhk PoaHOBaHy TejierpaijiHpyeT reHepajiy Many o no.iojKeHHH b cenTope OjiTeHHiţa.
                                             800
    OjiTeHHua, 26 anpe.in. — HaiajibHiiK boAck b OjiTeHime noAnojiKOBHHK Hepeu panop-ryeT reHepajiy Many o tom, nan oh opraiiH30Bajt 3atitHTy ropoAa.
www.dacoromanica.ro
CCXIII
                                                     801
    ByxapecT. 26 anpejia. — KoMaHAHp 2-ro apMeficKoro nopnyca coofimaer 4-fi ahbh3hh, hto 13-fi XlopoCaHucKHfi nojiK cjia6o noAroTOBJien c tohkh 3peHHH cTpoeBoro oCyHenHH iî npocHT npHHHTb cooTBeTCTByioimie Mepu.
                                          802
    ByxapecT, 26 anpejia. — 2-fi apMeficKHfi Kopnyc npHKa3bm«eT 4-fl ahbh3hh ompaBHTb 14—fi flopofiaHUCKHfi nojiK b Iljrrpa Oat.
                                          803
    ByxapecT, 26 a, n p e a h. — 2-ft apMeflcKHfl nojiK cooCmaeT 4-fl ahbh3hh, hto reHepaA P3aobhm npoii3BeAeT Ha CAeAyromiifi AeHb HHcneKUHio HeKOTopbix noAKou.
                                          804
    (KajiaijiaTj, 26 anpejia. — nojiKOBHHK Kpyuecny, npn6biBLiinft c nacTHMH Ha oxpaHHy roAopa KaAa<}>aT, jkabt npnKa30B KOManAHpa ahbh3Hh.
                                          805
    Kpyna a e n h h t p s, 26 anpeaa. — KoMaHAHp nepeAOBbix nocTOB yBe-AOMAaeT noAKOBHHKa *4epKe3a o AaiiweHHH TypoK b Bhahhb.
                                          806
    ByxapecT, 26 a ii p e ji a. — BoeHHoe mhhhctbpctbo npocHT noAKOBHHKa *4ep Ke3a, AOAOJKHTb eMy, npoAOAJKaeTCH ah eme 6oM6apAHpoBxa KaAacjiaTa.
                                          807
    (K a a a (j) a t, 26 anpeaa). — KoMaHAHp l-fi ahbh3hh hoakobhhk *4epKe3 npocHT MexeAHHUKoro npecjjeicra coAefiCTBOBaTb CHaSweHHio apMHH.
                                          808
    A e c c a, 26 anpeaa. — KoMaHAHp KaBaAepHficKofl CpHraAbi hoakobhhk MepHOBO-AHHy panopTyeT l-fi ahbh3hh o noAOAceHHH ceKTopa, 3auiHmaeMOro ero nacTHMH.
                                          809
    26 anpeaa. — FIoakobhhk XlyMHTpecKy coofîmaeT KOMaHAHpy 2-fi ahbh3Hh, hto
OH CMOJKeT yCTOHTb npOTHB TypeUKOft aTaKIl H npocHT BUCAaTb BOfiCKa eMV Ha nOMOUlb.
                                          810
    Ty pn y C e b e p h h, 26 anpeaa. — KamrraH ceBepHHCKoro nopTa aohocht mh-HHCTepcTBy HHOCTpaHHbix aca o npn(5biTHH napoxoAa Aaa noA aBCTpHficKHM (j)AaroM.
                                          811
    ByxapecT, 26 anpeaa. — MiiHHCTepcTBO BHyTpeHHHx aca aoboaht ao caeAe-hhh ye3AHbix npecjjeKTOB o tom, hto TOBapbi aah pyccKofi ap.MHH ocBoCowAawTCH ot aioima.
www.dacoromanica.ro
                                                             ccxiv
                                                  812
    BytfapecT, 26 anpejin. — MHHHCTepCTBO (JjHHaHcoB cooSmaeT MHHHCTepcTBy j/HocTpaHHbix aba o nojiyqeHHH rjiaBHoA Kaccoft aaftMa b oahh mhaahoh jieft.
                                         813
    (Byxapecr), 26 anpejifl. — HaHaAbHHK uiTa6a apMHH ncuiKOBHHK CjiBHHRaHy cooOmaeT BoeHHOMy MHHHerepcTBy noApofiHOCTH b cbh3h c coopyaceHHeM KOMaHCKoro moct3 >iepe3 Ojit.
                                         814
    Tajiau, 26 anpejja. — TajiauRaH ropoACKaa ynpaBa AOKAaAbmaeT, ato ohb Ha-nnjia flJia pyccKoro apMfiftcKoro Kopnyca AOMa rpancAaHHHa Majiaaca, KOTOpHH npocHT /i.eHbrH Bnepefl.
                                           815
    Byxapecr, 26 anpejia. — TeHepajibaufl AHpeKTop noAT yBeAOMAneT KorsjiHH-MaHy o tom, mto orroMaHCKHe areHTbi nojiyMHJiH npHKa3 noKHHyTb CTpaHy.
                                           816
    (Byxapecî), 26 anpeJia. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHbix aba npocHT cTOAHAHyio npeiJieKTypy nojiHUHH paccjieaoBaTb c.iyaaft AByx rpeaecKHX no/uaHHbix, noAaBWHx wajio6y Ha peKBH3HUHio y hhx jiouiaAefi.
                                           817
    (Byxapecr), 26 anpejia. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHbix aba OTflaeT UHpxy-aapHbift npHKa3 ye3AHbiM npecjieKTaM oraocHTejibHO 3anpemeHHH peKBH3HUHH 3epHa y hho-CTpaiIHblX nOAflaHHblX.
                                            818
    K a p a k a ji, 26 anpejia. — PoMaHauKHH ye3AHUfi npecjieKT AOKjiaAbiBaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHX aba o tom, ato KapaxajibCKHe nexapH no npHAHHe OTcyrcTBHH ABHer, He MoryT oâecneAHTb 3anacbl aah apMHH.
                                       819
    (Byxapecî), 26 anpejia. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHbix aba aoboaht AP CBeaeHHK A. rLnaAWHHO o ero Ha3HaweHHH pyMbiHCKHM reHepajibHWM KOMHecapoM npH pyCCKOM KOMaHAOBaHHH.
                                       820
    Byxapecr, 26 anpeaa. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX aba npocHT MHHHCTepCTBO oCmecTBeHHbix pafioT AaTb b pacnopHweHiie MexeAHHUKoro npecjjeicra BaroHbi aab nepeB03KH aepHa aah apMHH b KpaftoBy.
                                       821
                    B p 3 ii a a, 26 anpejia. — Bp3HAbCKHH ye3AHWH npe$eKT yKa3UBaeT MHHHCTepcTBV
BHyTpeHHHX ABA Ha HeAOBOAbCTBO KpeCTbHH, Bbl3BaHHOe nOCTynKaMH nOApHAHHKOB pyCCKOli apMHH.
www.dacoromanica.ro
                                                           ccxv
                                                  822
   (ByxapecT), 26 a n p e ji h. — Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA npocHT BoehHoe MHHHCTepCTBO npeKpaTHTb HeAOpa3yMeHHH, B03HHKUIHe Me>KAy BJIaiUCKHM npeijieXTOM H KO MaHAHpoM onojmeHCKoro SatajihOHa.
                                          823
    K p a h o b a, 26 anpejifl. — Ha>iajibHHK iirra6a 1-ro apMeftcKoro nopnyca nocbijiaeT HHCTpyKUHH HaqajIbHHKy BOflCK B BeneTe OTHOCHTejlbHO 3ailXHTbl MeCTHOCTH OT TypeUXHX HafieroB.
                                            824
    26 a n p e ji si. — KoMaHAHp 6-ro KaBajiepHftcKoro noAxa OTnpaBjiaeT 3-fl ahbh3hh jiioach aah SKHnHpoBKH, 6e3 jioma/iefi.
                                         825
   26 anpejia. — KoMaHAHp 2-ă 6pHraAW 2-ă ahbh3hh, iiojikobhhk TpaMOH yBe-AOMjiaeT 8-fi Aopo6aHU.CKHH nojiK o npeACToameft HHCneKUHH KOMaHAHpa ahbh3hh.
                                         826
                   (Byxapeci), 26 anpeaa. — MHHHCTepCTBO $HHaHCOB aoboaht ao cbba^hhb MHHHCTepcTBa HHOCTpaHHbix AeA o tom, <ito b BeneTe Typeunoe cyAHO iioxhthao 4 KopaSjiH.
                                         827
   K a p a k a a, 26 anpeaa. — PoMaHaunaH npecJieKTypa npocHT y MHHHCTepcTBa
BHyTpeHHHX ABA pa3peiUeHHH Ha peKBH3HUHK) CeAbCK0X03HHCTBeHHbIX npOAyKTOB AAH BOflCK, npHfibiBaiomHX b IlHTpa Oat.
                                       828
   (ByxapecT), 26 a n p e a h. —BoeHHoe mhhhctcpctbo nocbiAaeT KOMaHAHpy 1-ro apMeftcKoro nopnyca HHCTpynuHH OTHOCHTeAbHO 3K3aMeHOB npanopmHKOB, noTopwe 6yayT HMeTb MecTO b ByxapecTe.
                                          829
    ByxapecT, 26 a n p e a h. -— Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA aoboaht ao CBeACHHH BoeHHoro MHHHCTepcTBa o pacnopH>neHHH, HTo6bi «rac™ He 3aAepJKHBaAH pexşH3HpoBaHHbie n0B03KH npoAOAmHTeAbHoe BpeMH 6e3 npHMeHeHHH.
                                          830
                   FlHTemTb 26 anpeas. — npei}>exT ye3Aa ApAwein AonAaAbiBaeT MwHHCTepcTBv BHyTpeHHHX Ae.n, hto oh nonbiTaeTCH BbinenaTb XAefi, ho TpefiyeT AeHer aah onAaTbi pafioHHX.
                                          831
    KsAspauib, 26 a n p e a h. — ripeiJsexT fl.noMHu.xoro ye3Aa aoboaht ao CBeACHHH MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX AeA o TypeunoM Hafiere b AyHaăcnHe nAaBHH h o CecnpepbiBHOM npoxoxKAeHHH pyccnnx Boftcn qepe3 yp3HueHb.
www.dacoromanica.ro
CCXVI
                                                    8 32
    Tbipry-Marypejie, 26 anpeAH. — TIpeiJjeKi ye3Aa TejieopMan npocHT Mh-HHCTepCTBO BHyTpeHHHX ACA OCBOfiOflHTb eFO OT 3aBeAbIBaHHH OnOJlMBHCKHM 6aTaJIbOHOM, TaK KaK ye3flHaa pe3HAeHUHH CyAeT nepenecena H3 Typny.
                                          838
    ByxapeCT, 26 anpeAH. — IlpeflceflaTejib CoBeTa mhhhctpob Tejierpa<J)HpyeT TejieopMaHCKOMy npe<J)eKTy, hto pa3peiuaeT nepeBe3TH jinuib apXHBbi h xaccy, nepconaji «te pa3J1HMHblX yMpejKflCHHH, OCTaeTCH na MeCTaX.
                                          834
    Bpanjia, 26 anpeJiH. — IlpeiJjeKT CpaHAbCKOro ye3fla flOKjiaflbiBaeT npeacefla-TeJIIO CoBeTa MHHHCTpOB H MHHHCTpy HHOCTpaHHhIX flejl O TOMr HTO TypeUKaH 60M6apAHp0BKa H3 TeneTa npexpaTHJiacb h hto b ropoae cnoxofiHO.
                                          835
    KBJiapanib, 26 anpejia. — I"IoAnopyHHK KoHCTaHTHHecKy haomhukofo onoji-neHCKOro 6aTaJibOHa panopTyeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHbix AeA, hto TypeUKHe BoeHHbie cyaa ceKBecTpHpoBajiH pyMbiHCKHe cyaa, HarpyJKenHbie b Typa Hjiomhuch.
                                          836
    T a ji h i a, 26 anpeJiH. — KoMaHAHp 1-ft 6pHraflbi [iojikobhhk BASAecxy TeAerpa<})Ho npOCHT KOMaHflHpa 2-ft AHBH3HH BhICJiaTb COJIAaT HHJKeHepHblX BOHCX CO BC6M Heo6xOAHMblM Aah ycTaHOBKH T&nerpa<J)a b Mouauefi.
                                           837
    B o a r p a a, 26 anpejiH. — IlpeiJjeKT Bojirpaflcxoro ye3fla AOKjiaflbiBaeT Mhhh-CTepCTBy BHyTpeHHHX aeji o pe3yjibTaTax rypeiiKoft 6oM6apAnpOBXH MOHacTbipn TepanoHTe.
                                           838
    riHTeiiiTb, 26 anpeAH. — IlpeiJjeKT ApAJKecxoro ye3Aa coo6maeT MHHHCTepCTBy BHyTpeHHHX ACJI, HTO peKBH3HpOBaHbI BMeCTHTeAbHbie CKJiaAbI AAH XpaneHHH Iie06X0AHM0n> aah apMHH 3epna.
                                         839
   r a a h h a, 26 anpeAH. — KoMaHAHp l-fi 6pnraAbi 2-fi ahbh3hh noAKOBHHK Bab-Aecxy AOfwaAbiBaeT KOMaHAHpy l-fi ahbh3hh noAKOBHHKy MepKe3y 06 ot6hthh Mafiopa KoM36ecxy b HanpaBAeHHH 6oM6apAHpOBKH.
                                         840
   B e k e t, 26 anpeAH. — KanHTan TeoprHy panopTyeT KOMaHAHpy KaBaAepHfiCKoii 6pnraAbi 2-ft ahbh3hh noAKOBHHKy KpeiiHny o npHâhiTHH b BexeT h opraHH3anHH 3acuHTHbix n03HUHfi.
www.dacoromanica.ro
CCXVIL
                                                      841
    rieTep6ypr, 28 anpejin. — PyMbiHCKHH flHnjioMaTHiecKuA areHT b rieTepâvpre-îeHepan THKa ,iiobo,hht /ţo CBejieHHH MHHHCTepcTBa HHOcrpaHHbix aeji o noJiojKeHHH nepe-roBopoB oTHOCHTejibHO 3aiiMa.
                                           842
    ByxapecT, 26 anpejin. — MHHHCTepcTBo HHocTpaHHbix aeji yBefloMjmeT Ben— CKoro, napHJKCKoro, âepjiHHCKoro h pHMCKoro areHTOB o TypeuKoii 6oM6apflHpoBKe oTKpwrbix: ropoflOB, o nHpaTCTBe Ha XlyHae h o 6auiH6y3yKCKHX Haâerax.
                                           843
    BeHa, 26 anpeJiH. — PyMbiHCKHfi flHiuioMaTHHecKHfl areHT b BeHe BajiaqaHy ne-pe;iaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix aeji o BneqaTJieHHH, npoH3BeaeHHOM Ha aBCTpnficKyK> CTOJIHUy pyCCKO-pyMbIHCKOH KOHBeHUHefi.
                                          844
    ByxapecT, 27 anpejiH. — MHHHCTepcTBo HHocTpaHHbix aeji cooâiuaeT pyccnoMy AhiijiomaTHnecKOMy areHTy HMeHa jihu BxoflHmHX b TeHepajibHbiA coBeT a<ejie3HOAopo}KHbix: nyTefi cooâmeHHH, npeaycMOTpeHHbifi pyccKo-pyMbiHCKofi KOHBeHUHeA.
                                          845
    ByxapecT, 27 anpeji». — Ilpe^eHT Hjib(j)OBCKoro ye3fla flOKJiaflbiBaeT MHHHCTepcTBy BiiyTpeHHHx aeji o TypeuKOM HaCere y OjiTeHHUbi.
                                          846
    TbiproBHiiiTe, (3 a p e r h c t p h p o b a h o b ByxapecT e, 27 a n p e ji h ) _ ripe<j)eKT XlbiMCoBHUKoro ye3.ua nocbuiaeT pe3yjibTaTbi aHKeTbi, npoH3BeaeHHofi CMemaHHoft. fle^erauHefi BcaeACTBHe »<ajio6bi THTOBCKoro noMeiUHKa MHpaHa Ha noTpaBy, Jioiua^bMH. BoeHHoro TpaHcnopTa.
                                            847
    (B 3 h ji e 111 t b, 27 anpejin). — HecKojibKo âewaBiiiHx H3 KajiacpaTa xHTejieU
3anpaillHBaK)T MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX fleJI MOryT J1H OHM B03BpaTHTbCH AOMOH BeceHHefi BcnauiKH.
                                           848
    ByxapecT, 27 anpejiH. — MHHHCŢepcTBO BHyTpeHHHX aejt OTflaeT pacnopHJKe-HHe ap^JKeiiiCKOMy npe<j)eKTy, hto6h oh npoflojHKaji icnacTb ne>îH Win BbineHKH xjie6a boA-CKaM, a mto nocne bothpob3hhh KpeflHTOB eMy 6yayT BbicJiaHW TpeâyeMhie fleHbru.
                                           849
    (ByxapecT, 27 anpejiH). — IlpHKa3 Ns 6 Fjkhîhoh KBapTiipbi apMHH oTHOCHTejn»-ho opraHH?amiH caiiHTapHoro OT/ieJia.
www.dacoromanica.ro
CCXVIII
                                        850
   fiyxapecT, 27 anpejiii. rjiaBHan AHpeioiHH caHHTapuoro OTA&na MHHHCTep-CTBa BHyTpeHHHX      JlpOCHT MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHhIX AejI OCB6AOMHTbCH B pyCCKOM
renepajibHOM KOHcyjibCTBe cymecTByioT jih b HMnepHH cjiynan 3a6ojieBaHHH poraîoro cKOTa qyMofi.
                                        851
   ByxapecT, 27 aţipejin, — BoeHHoe mhhhctbpctbo yBeAOMJineT MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX Aeji o BbicbiJiKe MexeAHHUKOMy npecfeeKTy nyTeBOK ajih TpancnopTa 3epna no >Kejie3HOH Aopore, HeoâxoAHMoro apMHH.
                                          852
    ByxapecT, 27 anpejiH. — reHepajibHaa TaMoxceHHan A«peKUHH npocHT Mh-HHCTepCTBO BHyTpeHHHX A&A BblCJlaTb B OKHejie Mapb perHCTp peKBH3HU.Hfl AJIH cojih, Heo6XOAHMOfi apMHH.
                                              853
    K p a ii o b av 27 anpejia. — .IţojixccKHfi npec|)eKT npeAJiaraeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX A&n npoH3BOAHTb ajih apMHH iiomoji b Kapayjia, rioHHa h riJieHHiia.
                                              854
    T aji a u, (27) anpejia. — KariHTaH rajiamcoro nopTa AOKjiaAUBaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX AM O IlOJIOXCeHHH CyAOB H MHH, paCCTaBJieHHblX pyCCKOfi apMHefi.
                                              855
    ByxapecT, 27 a n p e ji a. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX Aeji npocHT BoeHHoe MHHHCTepCTBO OCBOâOAHTb OT npH3blBa HHHOBHHKOB cţjOKLUaHCKofi ynpaBbl.
                                              856
    K a ji a $ a t, 27 anpejia. — KoManAHp l-fi ahbh3hh AOKJiaAUBaeT BoeHHOMy mh-HHCTepcTBy o 3eMJieycTpoHTejibHbix paâoTax.
                                              857
    27 anpejiH. — KoManAHp l'-fi 6pnraAbi iiojikobhhk Canejiapne npeAJiaraeT ko-MaHAHpy l-fi ahbh3hh CHaâAHTb paxeTaMH BoficKa H3 MynepneHb h PeAyre.
                                              858
    H 3 m a h ji 27 anpejiH. — PyMbiHCKHH AejierST b Tyjibne AOKJiaAWBaeT o CBoeM ot6mthh H3 ropoAa h o6 SBaKyaUHH apxHBOB.
                                              859
. BpaHJia, 27 anpeAH. — ripOTOKOA, COCTaBJieHHblfi 6p3HJIbCKHMH BJiaCTHMH o TafinoM yxoAe OTTOMaHCKoro KaHKa, HarpyjKeHHoro KyKypy3ofi.
www.dacoromanica.ro
                                                             CGXlX
                                     m
   ByxapeCT, 27 anpejni. — MHHHcrepcTBo kjcthuhh npocur MHHHCTepCTao BHyTpeHHHX a.ejr npHHH-Tb yqaCTHe b npHMeKeHHH saxona o npHoeraHOBJieHHH A3bhocth h cyAefiHhix cpoKOB.
                                         861
   ByxapeCT, 27 a n p e ji h. — ,HHpeKTop MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX aeji npocHT HaqaabHHKa Tejierpatjaa b BexeTe aaTb OT3biB o npHAynaftcKOM rnocce.
                                         862
   B a k s y, 27 anpejia. — ye3AHaH npe^eKTypa Baxay aoboaht CBeAeHHH Mhhh-
CTepCTBa BHyTpeHHHX RtR O TOM, HTO MOHHeiUTCKHft yHHTeJIb KjIHMeCKy npea/IOJKHJI apMHH CBoe TpexMecHHHoe xcajiOBaHHe.
                                        863
   K a ji a (|) a t, 27 anpejia. — KoMaHAHp aBaHnocra Maftop Croft.noB panopTyeT KOMaHAHpy l-ii ahbh3HH o CHTyaitHH parnojioHceHHH.
                                        864
   Kanaijiat, 27 anpeaifl. — 1-h ahbh3HH panopryeT 1-y apMeftcKOMy xopnycy o pe3yjibTaTax apraaaepHAcKoro oficrpejia BHAHHa.
                                        866
   MynepqeHb, (27 anpejia). — Hojikobhhk Kpyuecxy npocHT KOMaHAHpa 1-h
AHBH3HH BbICJiaTb BOHCKa AJIH yKpenJieHHH 33HHTbIX n03HUHH.
                                        866
   ByxapeCT, 27 anpeJiH. — KoMaHAHp 2-ro apMeftcKoro xopnyca npocHT KOMaH-AHpa 4-ft AHBH3HH 06 OTnpaBKe 5-ro JiHHeftHoro no-ima b ByxapeCT.
                                        867
   ByAeuiTb, 27 anpejia. — KoMaHAHp KaBaaepHHCKoft SpHraAw 4-fl ahbh3HH nojiKOBHHK Po3HOBaHy panopTyeT renepaay Many o noaoxceHHH b OjiTeHHiie.
                                        868
   27 anpeaa. — KoMaHAHp 5-ft ahbh3HH npHKa3UBaeT HHTeiwaHTy HecTopy peKBH3HpoBaTb ApeBecHbift MaTepnaji, TpefiyeMbift apmn.nepHftcKOH fiaTapeii.
                                        869
   (27 anpejia). — KoMaHAHp l‘-ft ahbh3HH aaeT pacnopHHceHHH HHTeHAaHTy ahbh3HH OTHOCHTejibHO BhineqKH xjie6a Ana cojiflaT.
                                          870
    27 anpejia. —         1-h ahbh3HH npHKa3biBaeT 4-y jiHHeHHOMy ncwiKy h 5-y
CTpejiKOBOMy CaTaaboHy OTnpaBHTb b KpafloBy Kaccnpa jvih ncuiyqeHHH HHCTpyKUHft ot HHTeHAaHTa apMeflcKoro Kopnyca.
www.dacoromanica.ro
                                                         ccxx
                                            871
    K p a fi o b a, 27 anpejiH. — KoMaHAHp apTHJiJiepHH 1-ro apMeftcKoro nopnyca sanpauniBaeT 2-io ahbh3hio o nanoweHHH apTHJiJiepHficKHX nacTefi ahbh3hh.
                                            872
    K p a fi o b a, 27 a n p e ji a. — l-fi apMeficKHfi nopnyc BbiCbiJiaeT 2-fi ahbhshh <J)opMy-jiapbi ;uih hx eweHeAejibHoro sanojiHeHHH nacTHMH BBHfly BbiaBJieHHa nanoweHHH aMyHHUHH.
                                            873
    ByxapecT, 27 anpejia. — BoeHHoe MHHHCTepCTBO OTflaeT HHTeHflaHTCTBy pacnopaweHHe o tom, mo6bi saBe^yiomue npoflOBOJibCTBHeM o<J)Huepbi He OTCbiJiajiHCb na <J)pOHT.
                                          874
    ByxapecT, 27 anpejia. — riojiKOBHHK BoeHHoro MHHHCTepCTBa .QyMHTpecxy Mafixau coo6maeT l-fi ahbhshh o6 oinpaBKe 3a5KHraTejibHbix CHapaaoB.
                                          875
    ByxapecT, 27 anpejia. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHbix aeji coo6maeT pyccxoMy AHnjioMaTHMecKOMy areHTy, mo MHHHCTepCTBO (j)HHaHCOB BunojiHH.no pacnopsoxeHHH otho-CHTejibHo TpaHcnopTa pyccxoro Ta6axa b Bojirapnio.
                                          876
    Bena, 27 anpejia. — .QHnjioMaTHHecKufi areHT b Bene EajianaHy flOBO^HT ,na CBCJieHHH MHHHCTepCTBa HHOCTpaHHbix .neji o aaHBJieHHH TypeuKoro nocjia, hto Typuna CHHTaeT Ce6fl B COCTOHHHH BOHHbl c PyMbIHHeH.
                                          877
    ByxapecT, 27 anpejia. — MHHHCTepCTBO HHOCTpaHHbix .neji yBeflOMJiaeT pyc-ckoto ^HnjioMaTHHecKoro areHTa Capoua C/noapTa o Ha3HaneHHH n^a^WHHO reuepajibHbiM KOMHCCapOM npH pyCCKOfi apMHH.
                                            878
    ByxapecT,, 27 anpejin. — JliipeKTop BoeHHoro MHHHCTepCTBa iiojikobhhk «Psjikoh-Hy coo6maeT noJixoBHHKy Hepxeay b KaJia(j)aTe 06 OTnpaBKe npocHMbix CHapaaoB h o tom, mo CHapaflbi 6yayT Taxjxe oTnpaBJieHbi b Tajiau.
                                            879
    riHTeniTb, 27 anpejin. — ApjuxecKHfi npe<J)eKT flOKJiaflbiBaeT Mhhhctcpctb\ BHyTpeHHHX A&n 06 OTCyTCTBHH B TOpOfle miieHHUbl H npOCHT pa3peiljeHHH peKBH3HpOB3Ti> ee b ye3ae.
                                              880
                        KpafioBa, 27 anpejin. — KoMaHjinp 1-ro apMeficxoro nopnyca yBeflOMJiaer
MHHHCTepCTBO HHOCTpalIllblX flejl O TOM, HTO H3 C/IBTIIHCKHX HaCTefi B IlHTpa OjlT OyfleT CIpOpMlipOBaH OTpHA nOJ KOMaHJOBaHIteM nOJIKOBHHKB KaHTHJlH.
www.dacoromanica.ro
CCXXI
                                                      861
    27 anpejiH. — 1-h âpnraAa 3-fi ahbhshh T&nerpa(J)HpyeT HHHceHepy BpbiH33 b OiaTHiiy 06 oScroHTejibCTBax, npH KOTopux BoeHHbift noe3A b cocTaBe 12 BaroHOB copBajiCH b BOAy.
   ByxapecT, 27 anpejiH. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO aoboaht ao cbbabhhb 1-ro apMeflcKoro Kopnyca, KaKOBa accHrHOBKa b Te ahh, KorAa npoH3BOAHTCH BbiAaaa cyxapefl.
                                        883
   n ji o e io t b, 27 a n p e a h. — npe<}>eKT npaxoBCKoro ye3Aa 3anpauiHBaeT Mhhh-CTepcTBO BHyTpeHHHx a&h o MeponpHHTHHx Ha CAyaaft npHeMa BejiHKoro khh3h HiiKOAaH.
                                       884
   ByxapecT, 28 anpejm. — PyccKHfi AHnjioManmecKHH areHT cooâmaeT PyMbiH-CKOMy MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX AeA O npH6bITHH B ByxapeCT KOHBOH C apTHAAepHHCKHM MaTepHajioM h b ţlccbi TpaticnopTa opyjKHH.
                                       885
   ByxapecT, 28 anpejm. — Hjib<j>OBCKaH npe<}>eKTypa BbicbiJiaeT MiiHHCTepcTBy BHyTpeHHHx AeA CnHCOK MOHaCTbipeft C COOTBeTCTByromHM HHCAOM KOMHHT.
                                          886
    ByxapecT, 28 a n p e ji u. — ABCTpo-BeHrepcKHft AHnAOMaraMecKHfi areHT b By-xapecTe AOKAaAHBaeT MHHHCTpy HHOCTpaHHbix AeA rpa(J)y AHApaccn o BOAHeHHHX b cpeAe nOAHTHMeCKHX FlapTHă no nOBOAy np0B03rAameHHH He3aBHCHMOCTH H O&bHBXeHHH BOHHbl TypuHii.
                                           887
    ByxapecT, 28 anpeAU. — 2-fl apMeflcKHH Kopnyc cooâmaeT 4-fl ahbhshh, mto nacuBbie a Ba HnocTOB He OTAaioT necra h He Bbi3biea[OT KapayAa.
                                           888
    ByxapecT, 28 anpejm. — 2-ft apMeflcKHH nopnyc npHna3biBaeT 4-fl ahbhshh noHHHTb CTporne Mepbj, hto6h cpeACTBa nepeABHHceHHH TpeâoBaAHCb y> ctoahmhoh npetjaeK-Tvpu IIOAHUHH.
                                           889
    (K a a a (J) a t), 28 a n p e a h.1— KoMaHAnp 1-fl ahbhshh OAaroAapHT 3a npiiBeTCTBHe, nocAaHHoe ropoACKHM roAOBofl h «HTeAHMH TbiproBHUiTe.
                                           890
    M e t a t e, 28 anpejia. — KoMaHAHp 1-fl âpnraAbi 2-fl AHBH3HH npHK330M yna3bi-BaeT 33A3HHH MaCTefi B CBH3H C 3amHT0fl oâcepBaUHOHHOfl 30HW.
www.dacoromanica.ro
CCX5JII
                                         8»i
   28. anpejisi.        2-a a»bh3HA npocHT BoeHHoe mhhHCTepcTBO oTjxarb noA cyA ko-
MaHflHpa scKaApoHa 0603a l-,ro pa3p»Aa sa yâuTKH, npHHHHeHHbie apMim no ero HeCpeac-
HOCTH.
                                         892
   B p 3 h a a, 28 anpejia. — BpsHJibCKHfl npecjjeKT cooâmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeH-hhx Aeji, qTO 6oM6apAHpoBKa TypeuKOH KaHOHbepKH He npHqHHHAa ropoAy HHKaKHX yâbITKOB.
                                         893
   A k y p a w h y, 28 anpejifl. — BjiamcKaa ye3AHa a npecjjeKTypa AOKAaAUBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX Aejr o tom, qTO oHa He MoweT cpa6?KaTb onojiqeHCKHfl 6aTaAbOH npOAOBOJlbCTBHeM.
                                         894
   ByxapecT, 28 a n p e a h. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX neji npocHT BoeHHoe mhhHCTepcTBO ocBo6oAHTb TeAeopMaHCKoro npecjjeKTa ot o6fl3aHHOCTefi no cHaâweHHio npo-AOBOAbCTBHeM onoAqeHCKoro CaTajibOHa h nepeAaTb hx KOMaHAHpy MecTHoro rapHH30Ha.
                                         895
   (Kajiaij)aT),28 anpejia. — KoMaHAHp 1-ft AHBH3HH iioakobhhk MepKe3 npocHT KOMaHAHpa l'-il CpHraAbi 2-ă AHBH3HH Ha6AK)Aan> 3a noHBAeHHeM TypeuKoro napoxoAa h BCTpeTHTb ero apTHJIJiepHfiCKHM OrHeM.
                                       896
   (OjiieHHiia), 28 anpejia. — KoMaHAHp OTpHAa b OjiTeHHue nQAnoAKOBHHK riepeu AOKJiaAbiBaeT KOMaHAHpy 2-ro apMeficKoro xopnyca o Mepax, npHHHTbix qro6bi yCTOHTb npOTHB TypeUKOft 60M6apAHp0BKH.
                                         897
   n h t e iu t b, 28 anpejia. — ApAHceuicxan ye3AHan npeijieKTypa aoboaht ao cBeAe-HHH MHHHCTepCTBa BHyTpeHHHX AeA O B03M0JKH0CTHX BbineqKH Heo6xOAHMOrO AJIH apMHH xjie6a.
                                        898
   ByxapecT, 28 anpejifl. — HjibcJjOBCKaa ye3AHaa npeijieKTypa 3anpauiHBaeT Mh-HHCTepCTBO BHyTpeHHHX A CA O TOM KaK efl nOCTynHTb C nOMemHKaMH,- npOTHBHUlHMHCa peKBH3HUHH nUieHHUbl.
                                         899
    riHTeuiTb, 28 anpeaa. — ApAxeuicKHH npeijieKT aoboaht ao cBeAeHHH Mhhh-CTepcTBa BHyTpeHHHX Aeji o npeAAOweHHH XaAWH #HOBa MOAOTb nmeHHuy ajih apMHH.
                                         900
    ByxapecT, 28 anpeaa. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aca yTBepwAaeT AoroBop Ha noMOA, 3aKJnoqeHHbifi apAweuiCKofi npeijjeKTypoft c XaAWH Hhobhm aah CHaâweHHsi apMHH.
www.dacoromanica.ro
CCXXIII
                                                          901
    By9»y, 28 a n peJifi. — IloAHUMeficTep By3ay AowiaAbiBaeT Mecraofi npe(J)eKType, <rro pyccKaa apMHH cHH3HJia iţeHbi 3a TpaHcnopTHbie hobo3kh, BCJieflCTBHe qero KpecTbffHe OTKa3bIBalOTCfl HaHHMaTbCfl.
                                      902
   (ByxapecT), 28 a n p e a h. — KoiuaitAHp 2-ro apMeficKoro Kopnyca npocHT 3-k> AHBH3HK) COKpaTHTb B KOMaHAOBaHHH MHCJIO KaApOBUX 0(J)HUepOB H 3aMeHHTb HX OnOA-MeHuaMH.
                                         903
   H e t a t h, 28 anpeAH. — KoMaHAHp l-fi âpnraAbi 2-fi ahbh3hh hoako'bhhk Bas-Aecxy npocHT noAKOBHHKa HepKe3a npHKOMaHAHpoBaTb ero c aAMHHHCTpaTHBHofi tomkh 3peHHfl K l-fi
                                         904
   K a ji a a t, (28 anpejia). — KoMaHAHp l-fi ahbh3hh hoakobhhk HepKe3 panop-Tyer KOMaHAHpy 1-ro apMeficKoro xopnyca ieHepajiy Jlyny o tom, mto 2 napoxoAa npn 6AH3HAHCb k pyMbiHCKOMy Gepery b ToAeHue.
                                         905
   (K a ji a (J) a t), 28 a n p e a h. — KoMaHAHp l-fi âpnraAbi hoakobhhk CaKenapHe
AOBOAHT AO CBeACHHH KOMaHAHpa AHBH3HH O nOAyHCHHH TpeX HIHHKOB rpaHaT H npOCHT cooGuiHTb, Kax hx pacnpeAeAHTb no lacraM.
                                         906
   ByxapecT, 28 a n p e ji s. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aca OTBenaeT iipaxoB-CKOMy npeiJieKTy, mtoSu oh npeAOCTaBHA pyccxofi apMHH noMemeHHH aah rocnHTaAeft h KaHIieAHpHfi, COTAaCHO yCAOBHHM KOHBeHUHH.
                                         907
   ByxapecT, 28 anpeAH. — MHHHcrepcTBO BHyTpeHHHX aca OTBenaeT npeiJieKTy By39y, hto6u oh npeAOCTaBHA noA rocnHTaAb pyccKofi apMHH noMemeHHe enHCKonHH, nepeBeAH ceMHHapnio b MOHacTbipb.
                                       908
   rieTepGypr, 28 anpeAH. — flHnAOManmecKHH areHT b rieTepGypre reHepaA
THKa COoSmaeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX AGA nOApoSHOCTH OTHOCHTeAbHO nHTHMHAAHOH*-Horo 3aftMa.
                                      909
   ByxapecT, 28 anpeAH. — MHHHCTepcTBO HHocTpaHHbix AeA yBeAOMAHeT cbohx sarpaHHHHbix areHTOB o noBeAeHHH TypoK b OTHomeHHH pyMbiHCKHX KOMMepqecKHX cyAOB.
www.dacoromanica.ro
CCXXIV
                                                   910
    K p a h o b a, 28 anpejia. — KoMaHAHp 1-ro apMeficKoro Kopnyca reHepaA Jlyny jBeAOMJiaeT BoeHHOe MHHHCTepcTBO, mto b CeBepHH npHâbiBaeT cyAHO,, KynjieHHoe TypKaMH B ByAaneuiTe.
                                         911
    B e k e t, 28 anpejia.'— 3aBeAyromHft nomoBbiM OTAeAemieM b BeKeTe AOKjiaau-saeT reHepajibHOMy AHpeKTopy nou o ABH>«eHHH TypeuKHX boAck b PaxoBe.
                                         912
    TypHy-CeBepHH, 28 a n p e a h. — MexeAHHUKHH ye3AHbifi npe(j)eKT AOKAaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyrpeHHHX AeA o peKBH3HUHH Jioiua^efl y aBCTpo-BeHrepcKHX noAAaHHbix, HMeroiUHX MejibHHUbi.
                                        913
    B y 3 s y, 28 a n p e a h. — Ye3AHbift npe(j)eKT b By3sy npocHT y MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX AeA HHCTpyKUHH B CBH3H C nOMelUeHHHMH, Tpe6yeMbIMH pyCCKHMH nOA nOMTOBbie «TAeJieHiiH.
                                    914
   rTjioeuiTb, 28 anpejia. — ITpaxoBCKHH npe(j)eKT npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpew-hhx Aeji accHrHOBaTb (^ohau aah peMoma MOCTa Hepe3 Kphkob.
                                    915
   TypHy-Msrypejie, 28 a n p e A h. — TejieopMaHCKHH npe(j)eKT AOKAaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeJi o xoAe 3BaKyauHH BJiacTefi b ApyrHe mccthocth ye3Aa.
                                    916
   TypHy-Msrypejie, 28 a n p e a h. ■— HexoTopue WHTejiH TypHy-Msrypejie,, BBaKynpoBaHHbie b PouiHopb Ae BeAe, npocHT npeMbep-MHHHCTpa H36paTb ye3AHbiM ropoAOM He AAeKcaHApHio, a PouiHopb.
                                       917
    3    h m h h q a, 28 anpejiR. — JKhtcah 3HMHima npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aeji pacnopHAHTbCH 06 yxoAe 6apjK H3 nopTa, npHcyrcTBHe KOTOpwx mojkct Bbi3BaTb Ty-peuKyro 6oM6apAHpoBKy.
                             918
   Typny-MarypeJie, 28 anpeAH. — IlopyHHK MsHHynecKy yKa3biBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX Aeji Ha weAaHHe >KHTejiefl TypHy-MsrypeAe n3CpaTb ye3AHbiM ropoAOM Pomnopb Ae BeAe.
                                       919
   ByxapecT, 28 anpeAH. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA nocbuiaeT HAbiJ>oB-CKOMy npe(j)eKTy HHCTpyKUHH othochtcabHO npHMeHeHHSi k HenoAHHHHiomHMCH noMeiUHKaM 3aKO)ia nO peKBH3HUHH.
www.dacoromanica.ro
                                                        ccxxv
                                      920
   F u m h h k y ■ B bl ji 'i a, 28 anpejia. — yc3flHbift npee|>eKT Bbiji'in npocm Miihh-CTepcTBO BnyTpeHHHX aeji pacnopflflHTbcsi o nepeB03ne cojim noe3flOM b KpaiiOBy H3 IlsiTpa O.u, ny.ua oua 6yaeT ompaBJieHa pcKBii3iipoBamibiMii noB03naMii.
                                      921
                 Bbipjiaa, 28 anpejisi. — •TyTOBCKiift npe<|)CKT flOBOfliiT ao CBejiemisi MHHHCTepcTBa BnyTpeHHHX aeji o nosKepTBOBamiH .neiibraMH juisi ap.MHH, cjiejiaiiHOM yc3fliibiM komhtctom.
                                      922
   TypHy-Msrypejie, 28 a n p e ji si. — TejieopMaHCKHH npe(j>enr aoKjiaflbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX aeji o npocb6e ropojicxoro rojioBbi 3iiMiin>ia oâecnemiTb 6e30-nacHOCTb HaccjicHHH b cjiy*iae TypeuKofl aTawi.
                                               928
    KpafloBa, 28 anpejisi. — Tenepaji Jlyny cooCmaeT nojiKOBHHKy Mepne3y b Ka.ia(|)aT o npHroTOBJieHiiH noMemeima jyisi LUTa6-KBapTHpbi 1-ro apMeiiCKoro Kopnyca.
                                               924
    M o r 3 u e 8, 28 anpejisi. — KoMaimHp 2-fl ahbh3hh nojiKOBiuiK Jlorajm npocHT y 1-ro apMeflcKoro Kopnyca pa3-bHciieiiiiH b cbh31i c pacnoJioSKemieM bohck b ycTaHO&ieHHOM fljisi hhx 6oeBOM nopsume.
                                               925
    3«MHH>ia, 28 anpejisi. — KoMaHfliip poTbi b 3HMiiime nopyinm HiiKOJiaMfle aanpaiuHBaeT BoeHHoe MHHHCTepcTBO MonteT jih oh BbinycTiiTb 113 nopTa 6ap>Kii b LUhuitob, no Tpe6oRannio TypoK.
                                              926
    ByxapecT, 29 anpejisi. — TeHepaJibHbift npoxypop cyjieâHOH najiaTbi b Byxa-pede yBeaoMJisieT MHHHCTepcTBO iocthuhh o tom, mto b ZBKyp/UKHy oTMeneno npiicyTCTBiie oTTOMaHCKoro mniioiia.
                                           927
    T a ji a u, (29 a n p e ji si). — Ejiene OyjutfKep b TajiaUe npocm JIcckhh jiaMCKHH komh-ieT BbicjiaTb efl noaniicHOH jihct juisi apMHH.
                                              928
    T hi p r y - }K h y, 29 anpejisi. — ropsKCKiisi ye3,miasi npeclieKTypa OTBenaeT Mhhii-CTipcTBy BHyTpeHHHX neji na HeoâocHOBifiiHbie oSBiiiieiniH BoeiiHoro AejieraTa b cbh3ii c pPKBH3HUHefi jioinafleii.
                                                   929
     (ByxapecT, 29 anpejia). — .HexpeT OTiiociiTejibiio ycTHHOBJieiiHsi ocajiHoro nojio-JKeHHSI H 3aHHTHH JIJ1SI HeKOTOpblX Cy,Ue6HbIX yiaCTKOB.
xv
www.dacoromanica.ro
CCXXVI
                                       930
   B a k 3 y, 29 anpejia. — ye3AHhifi npecpeKT Baioy AOKAaAbmaeT MHHHCTepcTBy miyrpcHHHx aca o peKBH3HUHH AowaAefi h o noAyneHHbix nowepTBOBaHHHx.
                                       931
   (liyxaped), 29 anpejiii. — 2-fi apMefiCKHfi xopnyc aoboaht ao CBeAeHHH 3-fi AHBH3HH o npHKa3e, abhhom 12 HopoSaHucKOMy noAKy BbiCTynHTb b nnaipa-OAT.
                                       932
   (Byxapecx),. 29 anpeAH. — 2-ft apMefiCKHfi Kopnyc aoboaht ao CBeAeHHH 4-ft Ahbh3hh o npm<a3e 13 flopoSaHUCKOMy noAKy BbiCTynHTb b nnâipa-OAT.
                                       933
   B y 3 3 y, 29 anpeAH. — IlpecpeKT By33ycKoro ye3Aa AOKAaAbmaeT MHHHdepcTBy
BHyTpeHHHX AGA o6 y<fpe3KAeHHH KOMHCCHH, 'npeAyCMOTpeHHblX 3aKOHOM no peKBH3HUHH.
                                       934
   K a x a ij) a t, 29 anpeAH. — KowaHAHp l-ii ahbh3hh npHna3biBaeT KOMaHAHpy l-fi SpnraAbi noAKOBHHKy CaKeAapne pacnpeAeAHTb paneTbi no nacTHM, KOTopwe 6yayr ncnoAb-30BaHbi AHiub b CAynae noHBAeHHH Bpara.
                                         935
   r a a a u, 29 anpeAH. — KanHTaH raAauKoro nopia AOKAaAWBaeT MHHHCTepr.TBy HHocTpaHHbix aeji o noAoweHHH HarpyateHHbix cyAOB Ha ripyie h b nopiy.
                                         936
   K a a a p a ur, 29 anpeAH. — IlpecpeKTypa flAOMHUKoro ye3Aa aoboaht ao CBea "îhhh MHHHCTepCTBa BHyTpeHHHX A6A O ABHHteHHH TypeUKHX KBHOH epoK no HyHaiO.
                                         937
   29 anpeAH. —          1-h SpnraAa 4-fi ahbh3hh nocbuiaeT nacTHM npHna3 BoeHHoro
MHHHCTepCTBa O nonOAHeHHH ySbIAH B apMHH.
                                         938.
   (Byxapecî), 29 anpeAH. — TAaBHaH KBapTHpa apMHH npocHT apMeficKHe nop-nyca npHHHTb Mepw, htoSm Bce apTHAAepHiicKHe ţoMaHAHpw ornpaBHAHCb no cbohm h3cthm.
                                         939
   $ p s t e ui t b, 29 anpeAH. — HHTeHAaHT 3-fi ahbh3hh yBeAOMAHeT uHpnyAHpoM
MaCTH O CHaSxKeHHH XAeSoM H MHCOM.
                                         940
    OAieHHua, 29 anpeAH. — KoMaHAHp 4'-fi CaTapen 3-ro apTHAAepnficKoro noAKa nopynHK Oothho panopTyeT KOMaHAHpy 4-fi ahbh3hh reHepaAy MaHy 06 apTHAAepHficKofi nepecTpeAKe MeatAy OATeHHuefi h TypTyKaefi.                              ‘
www.dacoromanica.ro
CCXXVII
                                         941
    B-bi p ji a js., 29 a n p e ji a. — BbipjiajiCKaH ropoflCKas ynpaBa cooâmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX fleji o KOJiHiecTBe xjieda h MyKH, OTnymeHHbix apMHH.
                                         942
    ByxapecT, 29 a n peji h. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX .aeji OTnpaBJineT BbumcKOMy npecjjeKTy perHCTp * kbhtbhuhh no. peKBH3HUHH cojih juih apMHH.
                                         943
    ByxapecT, 29 anpejis. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX .aeji npocHT Mhhhctbpctbo oâmecTBeHHbix pa60T pacnopaaHTbCH 06 OTnpaBKe H3 Bujiih b FlHaTpa Ojit cojih jijih apMHH b- KpaflOBe.           '
                                            944
    KsJispauib, 29 anpejis. — FIpetjieKT fljiOMHUKoro ye3aa flomiaflbiBaeT Mhhh-CTepCTBy HHOCTpaHHblX flejl O TOM, HTO 4 TypeUKHX MOHHTOpa nOXHTHJIH y Typa fljIOMHUbl pyMbiHCKHe Harpy*eHHbie jiecoM cyaa, c kotophmh ohh yuijiH b XbipuiOBa.
                                            945
    ByxapecT, 29 anpejis. — BnaBHaH KBapTHpa apMHH npocHT KOMaHflHpoB Kop-nycoB OTflaTb npHKa3 o 6epe*HOM oâpameHHH c BOeHHOfl aMyHHmiefl bo BpeMH 6oM6apflH-pOBOK.                                                                                   -
                                                 943
    4ynepieHb (29 a ij p e ji a). — IIojikobhhk Kpyuecky AOKJiaflbiBaeT î-fl ,a,ABH3HH o Mepax, npHHHTbix hm b qacTHX npH Haiajie TypeuKoft 6oM6apflHpoBKH KaJiatjiaTa.
                                                 947
    ilecca, 29 a n p e ji a. — KoMaHflHp KaBajiepHficKOfi 6pHra,n,bi nojiKOBHHK MepHOBO-flHHy panopTjeT KOMaHjiHpy ahbh3hh o nojioxeHHH .aoBepeHHofl eMy o6cepBaunoHHoft jihhhh h npocHT o nonojiHeHHH HajiHiHoro cocTaBa hobhmh qacTHMH.
                                                 948
    4 e t a t e, 29 a n p e ji a. — KoMaH^Hp 1-fl 6pHra.ii.bi 2-fl AftbH3Hh hojikobhhk Bjis-flecxy panopTyeT KOMaHjiHpy 1-fl ahbh3hh nojiKOBHHKy MepKeay o pe3yjibTaTe pa3Be,aKH Ha n03HUHHX, 3aHHTbix Ha /lyHae.
                                            949
    4     e t a t e, 29 anpejis, — KoMaHflHp 1-ro KaBajiepHflcKoro nojiKa nojiKOBHHK .Hy-MHTpecKy flomiaabiBaeT nojiKOBHHKy MepKeay o nojioxeHHH Ha jihhhh aBaHnocTOB Meayiy MarjiaBHTOM h MeTaTe.
                                             950
    flecca, 29 a n p e ji a. — KoMaHjiHp 2-ro KaBajiepHflcKoro noaxa AOKJiaflbiBaeT nojiKOBHHKy MepKeay o nojioxeHifH Ha ceKTope, HaxoflameMca noji Ha6jno,aeHHeM nepejiOBorc nocTa qacTH.
www.dacoromanica.ro
xv*
CCXXVIII
                                                             951
    Mynepwenb, 29 a n peji a. — IIojikobhhk KpynecKy flomiaflbiBaPT KOMaiiAiipy l-ii AHBH3HH nojiKOBHHKy Wepi<e3y o ABH3KCHHH boîick b B1O.HHCK0M jiarepe H O MeponpiIflrilflX b ero ceKTope.
                                           952
    r o n e h u, 29 anpeJia. — KoMaiiAHp aBaunocTOB KamiTan BaureAe AOKJiaaUBaeT o ABIOK6HHH bohck b nenpHHTe.ibCKOM jiarepe.
                                           953
    Mynepweiib, 29 anpejin. — I1ojikobii((k KpyuecKy AOKJiaAbiBaeT KOMaHAiip.v 1 h AHBH3HH o cyjuie, ceBUieM na Mejib y jihiihh aBaunocTOB h o6 oxpaiie ero BoflcxaMH, HaxoAflutHMHCfi noA ero KOManAofi.
                                        954
    TuproBHiiire, 29 a n p e ji a. — HpeiJieKT ye3Aa XUiMGoBima AOKJiaAbiBaeT Mhhh-
CTepCTBy BHyTpeHHHX ACJl O AernejlbllOCTH KOMHCCHH no peKBH3HUHH.
                                        955
    A ji e k c a h a p h a, 29 anpeJia. — JKmean AjiexcaiiApnH npocHT MiiHHCTepcTBO BiiyTpennnx Aeji o nepenecemin ye3Anofi ctoauuu H3 Typiiy Msrypejie b AjiexcaiiApino-
                                         956
    (ByxapecT), 29 a n p e a n. — Mhhhctcpctbo BiiyTpennnx Aeji ahct pacnopHJKennn npetjieKType By33y BbiAaTb pyccKofl apMHH Bce neo6xoo.nMoe corAacno ycjiOBHHM KOHBeiin.nn.
                                         957
    B y a e ui t b, 29 a n p e a a. — KoMaiiAiip KOBajiepHHCKoii 6pnraAbi noJiKOBiniK P03H01-Baiiy cooGmaeT reiiepaAy Maiiy o npoe3Ae pyccxoro no.nKOBiniKa, nanpaBjiaiomeroca b OjiTemmy co cneuna.ibHbiM nopyqemieM.
                             958
   Typny-CeBepiiH, 29 a n p e a a. — Kaniuaii ccBepimcKoro nojixa AOKJiaAbiBaeT MmiHCTepcTBy nnocTpannbix Aeji o tom, mo aBCTpuii-KHe napoxoAbi yxoAHT b BeHrepcKrfe nopTbi.
                                     959
   ByxapecT, 29 anpe.nn. — MmiHCTepcTBO nnocTpannbix Aeji -aoboaht ao CBeAe-iiiiH aBCTpo-BeiirepcKoro AiinAOMaTHMecKoro arema o neo6ocnoBannocm o6BHneHHH pyMbm-CKoro npaBHTejibCTBa b cbsi3h c oCecnewemieM 6e3onacnocTH cyAOB aBCTpiiHCKHx noAAamibix.
                                     960
   TypHy'-CeBepiiH, 29 anpeaa. MexeAmiUXHii npet|ieKT 3anpauniBaeT Mh-HHCTepCTBO BHyTpeHHHX AeJI, AOAJKeil AH OH yAOBAeTBOpHTb Tpe60BaHHH O Clia6>KeHHH, noAyienHbie nenocpeACTBemio ot Boemibix KOMaiiAiipOB.
www.dacoromanica.ro
CCXXIX
                                                          961
    K p a fi o b a, 29 anpejin. — ripe(|)eKT flojDKCKoro ye3aa aoKJiajibiBaeT npeMbep-MHHHCTpy O n0J10)KeHHH peKBH3HU.HH CKOT3 It 3epHa flJIH Hy)Kfl apMHH.
                             962
   TypHy-Marypejie, 29 anpejia. — ripetjieKT TejieopMaHCKoro ye3.ua uoKJia1-flblBaeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX flejl O Cepbe3HOCTH n0J105KeHHH, C03flaHH0r0 TypeuKHM yjibTHMaiyMOM, Tpe6yioiHHM y6paTb H3 nopia Bce 6apiKH b TeueHue 36 uacoB, h npocHT 0Ka3aTb eMy noMomb.
                                          963
    n a p h jk, 29 a n p e ji a. — flHiuioMaTHMecKHfi arem b IlapHiKe KaJiJiHMaKH-KaTap.u5Kii 3anpauiHBaeT KorajiHHuaHy BepHO jih, mto oh nouaji b OTCTaBKy h mto cymecTByeT koh-(|)jiiikt c BepxoBHbiM KOMaHflOBaHHeM pyccitofl apMHH.
                                          961
    Vexare, 29 a ri p e ji n. — KoMaHUiip 2-fi uhbh3hh npHKa3biBaeT KOMaHfliipy 2-fi 6pnra^bi nojiKOBHHKy Xoji6aHy OTnpaBHTbcn c 7-m flopo6aHU.CKHM iiojikom h 5-h apTiuuie-puflcxoft 6aTepeefi b Mou.3u.efl, uyua npu6yueT u KaBajiepuflcuiifl acxaupoH.
                                          965
    K a ji a $ a t, 29 anpejia. — KoMaHUup 1-ro apMeflcKoro uopnyca aaeT npnKa3 2-fl ;uiBii3HH OTuaTb UBa KaBajiepuflcKHX scxaupoHa nou KOMauuy nojiKOBHUKa BjiaaecKy.
                                          966
    ByxapecT, 29 anpejia. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO coo6maeT reHepaay Jlyny u nojiKOBHHKy MepKe3y o noTonJieHHH pyccKHMH Ha flyHae caMoro 6ojibUioro TypeuKoro MOHHTOpa.
                                          967
    (B 3 ii ji e ui t b), 29 anpejin. KoMaHUHp 2-fl 6pHraubi 2-fi uhbh3hh nocbiJiaeT
4-y KaBajiepuflcKOMy nojiKy npiiKa3 06 OTnpaBKe 3CKaupoHa b PacT, b pacnopHweHiie no.i-KOBHHKa ApiIOHa.
                                          968
    (BaHjieuiTb), 29 anpejin. — KoMauuHp 2-fl 6pHraubi 2-fl uhbh3hh iiojikobhhk Toji6aH npiiKa3biBaeT 6-y nexoTHOMV no.'ixy BbicjiaTb b PacT 6aTajibOH b pacnopniKeHHe nojiKOBHUKa ApHona.
                                          969
    Hccu, 29 anpejin. — ripetjieKT Hcckoto ye3.ua uobouht uo cbcuchuh MHHHCTep-CTBa BHyTpeHHiix ueji o nepeBOue auMHHHCTpauHH ct3huhh yHreHb Ha CTaHUHio yHreHH pyccKiie h 3anpauiHBaeT o MeponpHHTiinx b cbb3h c BH3upoBaHHCM nacnopTOB b yHrenax pyMbiHCKHX, rue noe3u 6ojibiue He ocTanaBJiHBaeTcn.
                                          970
    BsH.neuiTb, 29 a n p e ji a. — KoMaHUHp 2-fl 6pHraubi uobouht uo CBeueHHH ko-MaHAHpa 2-fl AHBH3HH o tom, mo Ha 30 anpejin BoflcKa He HMeioT xjie6a.
www.dacoromanica.ro
CCXXX
                                        971
   KpafioBa, 29 a n p e jiu.        IlpecjjeKT .QoaiKCKoro ye3aa cooâmaeŢ 2-ft aaBU3aa
pacnopaweaaa b ueaax yaoBaeTBopeaaa TpeOoBaaaă caa6>KeHHa.
                                        972
   OjireHHua 29 anpeaa. — Boeaabia KOMaHaap b OaTeaaue aonaaabiBaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaaHbix aea o 6oM6apflapoBKax ooeax CTopoa a 3anpauiHBaeT Kaa nocTVnHTb c apxHBOM Kaaueaapaa.                                            .
                                        973
   BepjiHH, 29 anpeaa. — .HanaoMaraMecana areHT b Eepaaae aoBoanT ao cBe-fleHHa MHHHCTepCTBa HHOCTpaHHblX flea O pe3yabTaTe CBHflaHHa C BlOaOBbIM B CBa3H c noaoJKenHeM PyMbiHHH.
                                        974
   (Byxapecr), 29 anpeaa. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix aea OTBeaaeT Teaeop-MaHCKOMy npecjjeKTy, mto mhhhctp BHyTpeHHHX aea a Boeaabiă MaaacTp MoryT npaaaM.rrb npaKTaaecKHe Mepu b CBa3a c 3amaToS aoenabix cyaoB.
                                        975
   Zla<ypa)Kay, 29 anpeaa. — IlpecjjeKT BaamcKoro yeaaa aoKaaabiBaeT MaaacTpy BnyTpeaaax aea a BoeaaoMy MaaacTpy o tom, mto aaaaabaaK onoaaeaueB Maăop Maay aacaabao aepixnT b Ka3apMax mhhobhhkob npecjjeKTypw a apyrae aaTeropaa rpaixaan.
                                        976
   (Byxapecr), 29 anpeaa. — MaaacTepcTBO aaocTpaaabix aea OTBeaaeT rpeae-CKOMy reaepaabaoMy aoacyay b Byxapecie o tom mto peKBn3nuna BoaoB y noMemnaoB, rpeaecKax noaaaaabix, 6biaa npoa3Beaeaa 3aKoaabiM nyieM.
                                        977
   Byxapecr, 29 anpeaa. — MaaacTepcTBO aaocTpaaabix aea aoBoam ao caeae-aaa pyMbiacKoro areaTa b Beae o nocTynaax aBCTpaăcKoro aoacyaa UBaaeaeaa, Bbi3H-Baromero cbohmh npeTea3aaMa aeaoBoabCTBo npaBaTeabCTBa.
                                        978
   ByaeuiTb, 29 anpeaa. — KoMaaaap KaBaaepaăcKofl 6paraabi noaxoBHHK Po3-HOB3Hy aoaaaabiBaeT KOMaaaapy 4-ă ahbh3hh 06 yxoae HeKOTopwx qacTeâ b ByaeuiTb.
                                        979
   Byxapecr, 30 anpeaa. — ABCTpo-BearepcKaă noanraMecKnft areaT b Eyxape-CTe CTaBaT b a3BecTaocTb MBBBCTpa aaocTpaaabix aea Koraaaaaaay 06 apficTe b .Qixypa-?Kay oaaoro aBCTpaăcKoro nyTeiuecTBeaaaKa, aeocaoBaTeabao 3anoao3peaaoro b iunaoaa>Ke, a npocaT o ero ueiMeaaeaaoM ocBo6oHcaeaaa.
                                        980
   Merare 30 anpeaa. — KoMaaanp 4-ro KaBaaepaăcKoro noaaa noanoaaoBaaK rpaaauiTaay npocaT KOMaaaapa 1-ă 6paraabi 2-ă aaBa3aa noaKOBHaKa Baaaecay aaa aa-Baaepaâcaax nocTOB napoab aaa Kaacaoro Beaepa.
www.dacoromanica.ro
                                                         ccxxxi
                                                  ^81
    H e i a i e, 30 anpejin. — KoMaHflHp 1-fl 6pnra,nbi 2-fi ,hhbh3hh nojiKOBHHK Bji3-necKy BbiCbiJiaeT KOMaHflHpy G-ro /Iopo6aHUCKoro nojiKa paKeTbi h yKa3biBaeT cnoco6 hx npHMeHeHHH.
                                        982
    H e i a t e, 30 a ji p e ji a. — HanajibHHK aBaHnoCTOB 4eTaTa-XyHHa Maflop KoM3HecKy panopTyeT KOMaHflHpy l-ii 6pHra.ibi 2-h ,hhbh3hh nojiKOBHHKy BjiaaecKy o pa3MemeHHH 6a-Ta.nbOHa Ha aBaHnoCTax.
                                          983
    (KyciypeHb, 30 anp'ejisi). — CBHjieTejibCTBo, BbwaHHoe cejibCKoft ynpaBoft KoCTypeHb Hjib(})OB, 3-fl OaTapee 3-ro apTHJiJiepHHCKoro nojiKa, yaoCTeBepsuomee ee npn-MepHoe noBeaeHHe bo BpeMH npeâbiBaHHH b cejie.
                                          984
    ByxapeCT, 30 a n p e ji o. — MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX .neji yKa3biBaeT BoeHHOMy MHHHCTepCTBy Ha to, hto ero aejieraTbi b komhcchh no pbkbh3huhh CTajiH Ha nan6nyio iia CTpaHbl TOHKy 3peHHH.
                                           985
    ByxapeCT, 30 anpejia. — BoeHHoe MHHHCTepCTBO npocHT MHHHCTepCTBO BHyTpeHHHX aeji coo6iuHTb ropoflCKoii ynpaBe ByxapeCTa pacnpeaejieHHe Jioinajieft, peKBH 3HpyeMbix b CTOJiHue h Hjib(|)OBCKOM ye3,ne.
                                             986
     Mouauefl, 30 anpejia. —‘ KoMaHflHp 2-fi ,hhbh3hh nojiKOBHHK JIoraflH yKa3biBaeT KOMaHflHpy 2-ft 6pHraflbi Ha nyTaHHuy, KOTopaa npoH3oinjia npH nepeMemeHHH nacTeft BCJieflCTBHe HeTOHHoro BbinojiHeHHH nojiyweHHbix pacnopsi>KeHHft.
                                             987
     T bl p r y - }K h y, 30 anpejia. — Top>KCKasi ye3flHaa npecjieKTypa ,hobo,hht ao CBe-fleHHH MHHHCTepCTBa BHyTpeHHHX aeji o cnoco6e npHMeHeHHH 3aKOHa o peKBH3HUHH h ae-jiaeT npefljio>KeHHH no ycKopeHHio BbinojiHeHHH npnKa30B.
                                             988
     1 e t a t e, 30 anpejin. — KoMaHflHp 1-fl 6pnra,nbi 2-fl ahbh3hh noJi kobhhk Bjia^e-CKy AOKjiaflbiBaeT KOMaHflHpy 1-fl ahbh3hh nojiKOBHHKy MepKe3y o jiBHJKeHHH, OTMeneHHOM *b TypeuKOM Jiarepe, npoTHB ceicropa, Haxoflnmerocn' noa ero Ha6jno,neHHeM.
                                             989
     (K a ji a cţ) a t), 30 a n p eji a. — I~Ioji kobhhk MepKe3 npHKa3biBaeT HanajibHHKy ap-THJiJiepHH AHBH3HH nojiKOBHHKy IlonecKy pacnopanHTbcn o nepeBoae 6aTapen h o BbinycKe Ka>Kflbie neTBepTb naca no oflHOMy CHapany.
www.dacoromanica.ro
CCXXXII
                                                    990
    30 a n p e jiu. — HHTenaaHTCTBO l'-fl ahbh3hh npocm KOMaHflHpa ,hhbh3hh oTflaTb 'npHKaS M3CTBM OTnpaBHTb 0(J)HUepOB IIHTeHflaHTCTBa flJlB yCTpOHCTBa npO^OBOJIbCTBBHHblX CKJiaflOB.
                                             991
    5 3 >i ji e iu t b, 30 a n p e ji j. — 2-b 6pHra^a 2-ă ahbh3hh flOBO^HT p,o CBeneHMB 6 h 7-ro nexoTHoro nojixa h 9-ii apTHJUiepHHCKofi 6aTapeH pacnopajKeHHe o BBeneHHH yciaBa nojieBon cjiy>K6bi hjib pacKBapTiipOBaHHbix bomck.
                                             992
    K a ji a i|) a t, 30 a n p e ji ». — KoMaH^Hp 1-ro apMeiicKoro xopnyca reHepaji Jlyny yKa3biBaeT nojiKOBHHKy MepKe3y ynacTOK, BBepeHHbift hjib oxpaHbi l'-ft ahbh3hh.
                                             993
    M e r a r e, 30 anpejia. — KoMaH.iHp l-ii 6pHra^bi 2-ii ahbh3hh nojiKOBHHK BjisflecKy yBe^oM^BeT nojixoBHHKa MepKe3a o npoxojK^eHHH TypeUKoro MoiiHTopa u o pe3yjibTaTax apTHJiJiepHiicxofi CTpejib6bi no HeM.
                                             994
    M y n e p i e h b, (30 anpejin). — IIojikobhhk Kpyuecxy flOKjia^biBaeT nojiKOBHHKy MepKe3y o nojio>xeHHH b ero cexrape h npocHT npHHBTb Mepw oTHOCHTejibHO npoflOBOJib-ctbhb hjib nepcoHajia napoxo^a Afla. CojiflaTaM nocbiJiaeTCB 3anjiecHeBeBiUHft xjie6.
                                             995
    Xl>Kypfl}KHy, 30 anpejia. — IlpeijiexTypa Bjiauicxoro ye3fla npocHT xoMaHflHpa
3-h AUBH3HH OTflaTb pacnopa>xeHHe, mo6bi flepeBCHCxne noB03KM He 3aflep>KHBajiHCb MaCTBMH, T3K KaK OHM Heo6xOflHMU flJIB nepeB03KH 3epHa.
                                             996
    A n p e ji b. — Coo6meHHe pyccKoro HMnepaTopcKoro npaBHTejibCTBa MopenjiaBaiejiBM, JKe^alOmHM BOHTH co cbohmh Kopa6jiBMH b pyccKHe nopTbi MepHoro MopB.
                                             997
    Tbipry-JKny, 30 anpejia. — ropjxcxaa ye3flHaa npeijiexTypa floxjiaflbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX fleji o tom, mto >xajio6a noMemHKa IljieHHMaHy Ha komhcchio no peKBH3Humi He o6ocHOBaHa.
                                                 998
    ByxapeCT, 30 a n p e ji a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX fleji npHHBTb Mepu, MToObi apfljxeincxnii npe(J)eKT peryjiapHO, e>xeflHeBHO BbiChiJiaji fljia apMHH 30 000 xJie6oB b KpaiioBy.
                                                  999
    (K 3 Ji 3 p a iu b), 30 anpejia. — fl.noMHUxaa ye3flnaa npetJjexTypa floxjiaflbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX fleji O TOM, MTO TypKH HOflOJXrjIH CeHO >XHTejICH Cejia f3HUa.
www.dacoromanica.ro
CCXXXIII
                                             1000
   (EsHjieuiTbj, 30 anpeAa. KoMaHAnp 2-fi fipnraAbi npoctrr KOMaiiAnpa 2-ft Ahbh3hh OTAaTb npHKa3 o chh6)K6hhh x.nefioM h mbcom BBepeHHbix eMy qacTefi.
                                     1001
   TypHy-CeBepHH, 30 anpejin. — KamiTaH ceBcpuHCKoro nojiKa coofimaer MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix AeJi nojpofinocTH o napoxoAe Aia.
                                     1002
   30 anpeAa. — KoMaHAHp 2-ro nexoTHoro nojiKa AOKAaAbiBaeT 2-fi ahbh3hii b <l>p3TeujTb o KOJiHiecTBe AtOAefi, HyjKHbix eMy aab nonoAHemia jiHHHoro cocTaBa.
                                     1003
   Bena, 30 a n p e ji a. — /lnruioMaTHMecKiifi areHT b Bene EsAsqany onpoBepraer nepen mhhhctpom HHOCTpaHHbix AeA yTBepjKAemm ra3eTbi «PoMbiHyji» b cbb3h c «coBeTOM>v Ahhhmm ABCTpo-BeHrpHefi.
                                           100-4
    C ji a t h h a, 30 anpejia. — OjiTCKaa ye3AHaa npeiJieKTypa aoboaht ao CBeAeHJin MiiHHCTepcTBa BHyTpeiiHHX Aeji 06 yqpejKAemiH komhcchh ii npeKpameiimi peKBH3timift b ye3Ae.
                                        1005
   ^ c c bi, 30 anpeAa. — flccKHfi npet|)eKT AOKjiaAbiBaeT MiiHHCTepcTBy BHyTpeHmix aba 06 yqpewAeHHH komhcchh no pacnpeAeAeHHio h peKBH3nunn, a Taione o KpHTepua OTHOCHTeAbHO qnCAa HeoOxoAHMoro AAa ye3Aa AoinaAeft.
                                        1006
   KsAspauib, 30 anpeAa. — KsAspaincKrie >KHTeAH npocaT npeMbep-MHHHCTpa o npacbiAKe BoficK AJia oxpaiibi ropoAa.
                                              1007
    K hui h h e b, 30 anpeAa. — renepaAbtibifi KOMHccap npn pjcCKofi apMaH riAaAJKji-îio coofimaeT MiiHHCTepcTBy HHOCTpaimbix Ae.i o AHe noe3AKH BeAiiaoro Kiiaia b nAoeniTb ii npociiT npiiroTOBHTb eMy KBapTiipy.
                                   1008
   K h ui h h e b, 30 anpeAa. — renepaAbtibifi KOMHccap npn pyccKofi apMiin nABAJan*-no coofimaeT noApofiHocTn o npneMe BeAiiaoro KHa3a b nAoeniTb.
                                   1000
   TypHy-CeBepHH, 30 anpeAa. — KamiTan ceBepimcKoro nopTa AOKAaAbmaer MnHHCTepcTBy HHocTpaHHbix aba o npoxojKAemiH aBCTpnficKoro napoxoia KAOTHAbAa.
www.dacoromanica.ro
CCXXXIV
                                                   1810
    (K a ji a 4> a t), 30 a n p eji n. — KoMaHanp 1-ro Kopnyca reHepaji Jlyny TejierpacjîH-pyeT KOMaHAHpy 2-fi j.hbh3hh b Mousuefi nojiKOBHHKy Jloraan pacnopn>KeHHfl b cbh3h. c nepe,HBn>KeHneM HacTefi ahbh3hh.
                                        1011
    M o u 3 u e fi, 30 anpejin. — KoMaHAHp 2-fi ahbh3hh npHKa3biBaeT KOMaHAHpy 2-fi Oparaabi nojikobhhKy TojiOaHy b BsHJieuiTb BbicjiaTb BCKaapoH b PacT.
                                        1012
    (Mousuefi, 30 anpejin). — KoMaH,nnp 2-fi ahbh3hh nojiKOBHHK Jlora^H panop-TyeT 2-y apMeficKOMy Kopnycy o BbinojiHeHHH npHKa3a nepeMemeHHH BBepeHHbix eMy bohck.
                                        1013
    KpaflOBa, 30 anpejin. — HojiwcKafl ye3AHan npecjîeKTypa aoboaht ao CBe,neHHfl MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX AeJi o tom, mo apeH^aTop rocynapcTBeHHOro noMecTBH b Beneie npe.njraraeT nyi<ypy3y b cneT AOJira h npocHT pacnopnweHHfi.
                                        1014
    KpafioBa, 30 anpejin. — IlpecjîeKT HojiwcKoro ye3.ua AOKjiaAbiBaeT Mhhhct^p-CTBy BHVTpeHHHX AeJi, mo ou He MOweT npOH3BecTH TpaHcnopTa BoeHHOro-MaTepna.na Ha-xoabiuhmhcb b ero pacnopn>KeHHH cpeACTBaMH, h npocm co,aefiCTBHH coce,aHHX. ye3,noB.
                                        1015
    Xyuib, 30 anpejin. — HHTeimaHT apMHH Teopray cooOmaeT 2-fl ,hhbh3hh o xoap «Ha6>KeHHfl h npocHT HHTeHAaHTa ahbh3hh ycTpOHTb perjiaMeHTapHbie cmiaAbi.
                                        1016
    KpafioBa, 30 a n p e ji a. — BoeHHbifl HHTeHAaHT Teopray cooOmaeT 2-fl ahbh3hh o xo^e CHa6>KeHHfl h npocHT, mo6bi HHTeHAaHT ahbh3hh ycTpOHJi perjiaMeHTapHbifl cmiaA.
                                        1017
    PbiMHHKy-Capar, 30 anpejia. — IlpecjîeKT ye3j,a PbiMHHKy-CapaT Aomia^bi-BaCT MHHHCTepCTBy BHyTpeHHHX ÂeJI O npOXOJKAGHHH pyCCKHX BOflCK.
                                        1018
    ByxapecT, 30 anpejia. — IlpeAceAaTejib CoBeTa mhhhctpob yBeAOMJineT npa-xobckoto npecjjeKTa o tom, mo BejiHKnfl Kiifl3b npH6y.neT co cbcihm uiTaOoM b njioeuiTB h npocHT npHHHTb Mepu no pacKBapTnpoBaHHio.
                                        1019
    ByxapecT, 30 anpejia. — PIpeMbep-MHHHCTp TejierpacjîHpyeT poMaHam<OMy npecjîeKTy o peKBH3HUHH poraToro CKOTa h 6apaHOB nna apMHH.
                                        1020
    ByxapecT, 30 anpejia. — PIpeMbep-MHHHCTp npocHT npecjîeKTOB BbumH, Orna m ApnJKeuia peKBH3np0BaTb poraTbifi ckot h 6apaHOB ajib apMHH h OTnpaBHTb hx b KpaflOBy.
www.dacoromanica.ro
                                                    ccxxxv
                                                    1021
    KpafioBa, 30 anpejia. — IlpecJjeKT floAWCKoro ye3Aa nepecbuiaeT 1-y apMefi-CKOMy Kopnycy TejierpaMMy MHHHCTepcTBa (})HHaHCOB OTHOcHTejibHo npHObiTHA H3 TypuHH 6e>KeHueB.
                                          1022
    KpafloBa, 30 anpejia. — Ilpe^em ,HoA>KCKoro ye3Aa AoitnaAbiBaeT MHHHCTep-CTBy BHyTpeHHHX flejl H MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX flejl O TOM, MTO TypKH 6aiUH6y3yKH Tioflo>KrjiH b HecKOJibKHX cejiax CeHO >KHTejieH.
                                          1023
    EyxapecT, 30 anpejia. — IlpeMbep'-MHHHCTp nocbmaeT UHpKyjiapHbift npnna3 TipecJjeKTaM «no Ty CTopoHy MnjibKOBa» (MojiaaBHa) o pbkbh3Huhh ckot3 ajih apMHH h ero ompaBKe no >Kejie3Hofl Aopore.
                                          1524
    EyxapecT ' 30 anpejin; — MHHHdepcTBO BHyipeHHHx awi 3anpauiHBaeT reHe-pajibHoro flHpeKTopa nou, 6mah ah npHHHTbi Ha pyMbiHCKyro rocyaapcTBeHHyio CAy>n6y pyccKHe T&nerpacJ)HCTbi, npn6biBLUne b Xym.
                                          1025
    EyxapecT, 30 a n p eJi a, — MHHHdepcTBO BHyipeHHHx aeji aoboaht ao CBeaeHHH apa>KemcKOH npecJ)eKTypbi o npncbuiKe H3 Oatckoto h BjiamcKoro ye3AOB nweHHLibi aah xjieGa, HeoOxoflHMoro apMHH.
                                          1026
    K p a h o b a, 30 anpejiH. — ripect)eKT ,HoA>KCKoro ye3Aa npocHT MHHHdepcTBO HHOCTpaHHblX flejl, HTOGbl OHO XOflaTaHCTBOBajIO O npHCblJIKe pyCCKHMH BJiaCTHMH MaTpOCOB Aah napoxoaa KJiOTHJibfla.
                                          1027
    KajiacJ)aT, anpejib. — 1-h ahbh3hh npeAAaraeT KOMaHAHpy 2-h OparaAbi noA-KOBHHKy TojlGaHy npHHHTb Mepbl OTHOCHTCAbHO nOCblJIKH CeHa H3 CKJiaflOB BsHJielliTb B KajiacJ)aT.
                                          1028
    (K a ji a ({) a t), anpejib. — KoMaHAHp l-fi ahbh3hh peKOMeHAyeT cnocoG pacnpe-AeAeHHH xAe6a h cyxapefl aah apMHH.
                                          1029
    a n p e ji b. — KoMaHAHp 4-h ahbh3hh reHepaA MaHy npnKa3biBaeT KOMaHAHpy xaBa-AepHHCKOH OpHraAbl B ByAeniTb nOAKOBHHKy P03H0B3Hy BbICAaTb HOBbie nOAKpenAeHHH OTpHAy B OATeHHLie.
                                          1030
    (EyxapecT), anpejib. — HaqaAbHHK iirraOa apMHH aoboaht ao cbbachhh Ha-HaAbHHKOB OoAblHHX 6AHHHU O TOM, MTO OH ynOAHOMOHeH nOAnHCblBaTb Bce npHKa3bi, Ka-caromnecsi komhhaobs hhh rpMHH.
www.dacoromanica.ro
CCXXXVI
                                                       1081
    ţByxapeeT), inpecb. — np«Ka3 rjiaBHofi KBapTHpw apMHH oTHocHTejibHo nepe-Aa'iH panopTOB na'iajibHHKaMrt qaciefi
                                   1082
   TypHy-CeBepHH. anpejib. — KanmaH ceBepHHCKoro nopia AOKjiaflbiBaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix fleji noflpo6HOCTH, xacaiomnecH napoxofla Afla.
                                   1088
     h ji a b a, anpeflb. — KoMaHflHp 3-fi ahbh3hh nojiKOBHHK AHrejiecxy aoboaht ao CBefleHHH l'-fi 6pHraflbI O MOBblX n03HHHHX, KOTOpbie efl npeflCTOHT 3aHHTb, H O MHCCIUI, KOTopyio ona AOJiwHa BbinojiHHTb.
                                              1084:
    ByxapecT, 1 Mân. — Mhhhctp HHocipaHHbix fleji KorsjiHHMaHy coo6maei ahiiao-ManmecKHM aremaM 3a rpaHHuefi o Bpa>Kfle6HOM OTHomeHHH Ottom3hckoh HMnepiiH, CMBiaromefl ce6n b coctohhhh bohhw c PyMbiHHefi.
                                              1085
    M e t a t e, 1 m a h. — rioflnopyMHK 1-ro CTpejiKOBoro 6aiajibOHa BepH(j)ejibfl panop-TyeT KOMaHflHpy l-fi 6pHraflbi 2-fi ahbh3hh nojiKOBHHKy BflSflecKy o pe3yjibTaie pa3BeflKH Ha TypeuKOM 6epery JXynaa.
                                      1036
   Merare, 1 Mân. — KoMaHfliip 3-fl 6aTapeH 1-ro apTHJiJiepuficKoro noflKa panopiyeT 2-fi 6pHrafle 2-fi ahbh3hh o npecjieflOBaHHii BpawecKoro cyflHa.
                                      1037
   $biHTbiHa-BaHyjiyfi, 1 Mân. — KoMaHflHp aBaHnocTOB Mafiop HrnaT pa-nopiyeT KOMaHflHpy l-fi 6pHraflbi 2-fi ahbh3hh noAKOBHHKy BjisiecKy o ABHweHini bohck ii JiarepHbix othbx Ha npaBOM 6epery Jlynan.
                                         1038
   $ S II T H 1 e H b, 1 MaH. — flOKTop flliaKOHOBH'I BblCblJiaeT IipCMbGp-MHHHCTpy CyMMV fleHcr aah Hy>«A apMHH.
                                           1039
    M e r a t e, 1 Mân. — KoMaHflHp l-fi 6pHraflbi 2-fi ahbh3hh iiojikobhhk BflSflecKy panopTyei KOMaHflHpy l-fi ahbh3hh nojiKOBHHKy MepKe3y o npecjieflOBaHHH BpawecKoro CyflHa pyMbIHCKHMH CTOpO>KeBblMH 'iaCTHMH.
                                           1040
    M e t a t e, 1 Mau. — FIojikobhhk BjisflecKy ciioBa panopiyeT nojiKOBHHKy Mepxeay o Heo6xoflHMocTH H3MeHeHiifi b pacno.no>KeHHH aBannocTOB, c ue.nbio H36e>«aHHa Heo>KH-flaHHOCTefi.
www.dacoromanica.ro
CCXXXVII
                                          1041
    1 m a h. — KanmaH KoHAeecxy panopTyeT KOMaHAHpy 6-ro AHHeftHoro nojixa noji-KOBHHKy ByAHUJTHHy 06 ompaBKe noflMaHHoro mnaoiia.
                                          1042
    (K a ji a ({) a t), 1 m a a. — KoMaHAHp 1-ro Kopnyca renepaji Jlyny cooCiuaeT 2-fi
ahbh3hh paccroHHHe, Ha KOTopoM Bpa'in h noxoAHbie jia3apeTH cvie^yioT 3a BoflcxaMH «a nojie 6htbm.
                                            1043
    M o u 3 u e 5,  1 m a h. — KoMaHAHp 2-fl ahbiohh iiojikobhhk JIoraAH npHKa3biBaeT
KOMaHAiipy 4-ro KaBajiepHficKoro nojixa b Meiaie noAnojixoBHHxy Tp3AHUJTHHy CTaTb c AByMH acKaApoHaMH noA KOMaHAy KOMaHAHpa 1-fl GpiiraAH nojixoBHHxa BjiSAecxy.
                                            1044
    H e t a t e, 1 m a h. — KoManAiip 4-ro KaBajiepuftcxoro nojixa iioakobhhk T pSAHiHTHHy panopTyeT KOMaHAHpy KaBajiepaflcxofl CparaAbi 2-fl ahbh3hh noAKOBHiixy KpepHHy o pa3-GpOCaHHOCTH cbohx HacTefi.
                                         1045
    (B3HjieiuTb), 1 m a h. — KoMaHAiip 2-fl CpuraAbi 2-fl ahbh3hh nojiKOBiiHK XojiGaii nocbiAaeT KOMaHAHpy 6-ro AHHefiiioro nojixa nojixoBHHxy EyAHUiTHHy npiiKa3 ahbh3hh otho-CHTeAbHO CBoCoAHoro pacnpeAeAeHHB boAck.
                                         1040
    OjiTenHiţa, 1 m a h. — KoMaHAHp 3-fl âpuraAbi xanHTan Jlynamxy panopTyeT KOMaHAHpy 3-ro apTHAAepnficKoro nojixa noAKOBHnxy Xep6îy o nepeABioxeHHH nacTH b HanpaBAeHHH OjiTeHHUbi.
                                         1047
    flecca, 1 m a h. — KoMaHAHp KaBaAepuflcKoft CpnraAbi nojixoBHHK MepHOBOAHHy npOCHT 1 -IO AHBH3HK) O CMeHe 3CK3APOH3 3B3HnOCTOB B3BOAOM Apyrofl H3CTH.
                                         1048
    KpafloBa, 1 m a a. — ripe(})eKT /lojiiKCKoro ye3Aa npeAJiaraeT KOMaHAHpy 2-ii ah-bii3hh noAKOBHHKy JloraAH npHHHTb Mepu AAH ofiMOJia 3epna h BbineHKH XAe6a b oxpecT-hocthx Kajiat|)aTa.
                                           1040
    ByxapecT, 1 m a a. — HaqajibmiK uiTafia iio.'iKOBiinx C.ri3HH4aHy cooGmaeT 3-ii AHBA3HH B /l>KypA>KHy, 'IT06bl OHB He 060CH0BblBa.UaCb, T3K K3K Mepe3 HeCKOAbKO AHefl 6y-AeT nepeBeAena.
                                           1050
    II     ji o e ui t b, 1 m a a. — XpncTOAop KoHCTaiiniHecKy H3 rLnoeinTb noAaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHx a&u >xa.no6y o tom, 'ito npe(|iexT ripaxoBCKoro ye3Aa pexBH3HpoBa.n y nero aom aah Hy>XA apMHH.
www.dacoromanica.ro
CCXXXVIII
                                         1051
   B p 3 h ji a, 1 Man. — BpaHjibCKaa ye3AHan npe(})eKTypa aoboaht ao cbca^hhh npeMbep-MHHHCTpa o peKBH3HUHH 8 AowaAeft aah apMHH y apeHAaTopa rocyAapcTBeHHoro hmbhhh»
                                         1052
   ByxapecT, 1 MaH. — MHHHciepcTBO BHyTpeHHHX AeA TeAerpacJmpyeT npeifeKTy BbiAMa, MTo6bi oh AoroBopHACH c KoMaHAHpoM apMHH b KpafloBe OTHOCHTeAbHO TpeOyeMoroi ot Hero ceHa.
                                       1053
   ByxapecT, 1 Man. — MHHHCTeprTBO BHyTpeHHHX AeA oTBenaeT m exeAH hukom y npei|)eKTy, mo6bi oh BbiCAaA b KaAaiJiaT ceHO, TpeOyeMoe reHepaAOM Jlyny.
                                       1054
   K a p a k a a, 1 Man. — KanHTaH canepHoro 6aTaAbOHa BacHAHy panopTyeT HanaAb-HHKy IHTaOa nOAKOBHHKy CA3HHMaHy, HTO OH He MOJKeT 3aKOHAHTb MOCT B KoMaHH 3a OTCyT-CTBHeM Ao6poK3HecTBeHHoro MaTepHaAa.
                                        1055
   B y A e UI T b, 1 MaH. -- KoMaHAHp KaBaAepHHCKOH OpHraAbI nOAKOBHHK P03H0B3Hy
3anpauiHBaeT KOMaHAHpa 4-fl ahbh3hh reHepana MaHy o tom, nan pyMbiHCKHe Boflcxa AOAJKHbl ce6n BeCTH B OTHOUieHHH pyCCKOft apMHH.
                                        1056
   ByxapecT, 1 Man. — HanaAbHHK wTa6a hoakobhhk CASHHMaHy cooOmaeT re-Hepany MaHy o tom, nan pyMbiHCKHe Boflcxa aoajkhh ce6n bccth b oTHomeHHH pyccKoft dpMHH.
                                         1657
   KpaftoBa, I Man. — HHTeHAaHT THyprHy cooOmaeT 2-h ahbh3hh o bo3Mo>khocth yCTpOHCTB3 npOAOBOAbCTBeHHblX CKA3AOB.
                                    1058
   ByxapecT, 1 Man. — Kopnyc 2-h apMHH npocHT 3-io ahbh3hk> cooOuiHTb Te-Aerpac[)HO o MapmpyTe Ha CAaTHHy, c ueAbio CHaOweHHH XAe6oM.
                                    1059
   TypHy-CeBepHH, 1 Man. — HanaAbHHK TeAerpaiJia b CeBepHHe nepeAaeT noA-KOBHHKy MepKe3y o jKeAaHHH KOMaHAHpa cepOcKHX bohck b HeroTHHe BecTH eweAHeBHbie TeAerpac|)Hbie neperoBopbi o noAOJKeHHH TypeuKHX bohck b BHAHHe.
                                    1060
   B 3 h ji e m t b, 1 Man. — KoMaHAHp 2-h OpHraAbi hoakobhhk XoA6aH npocHT KOMaHAHpa 2-h AHBH3HH nOAKOBHHKa JIoraAH BblCAHTb ABa KaBaAepHHCKHX 3CK3ApOHa, a TaKJKe npOAOBOAbCTBHe aah Hameii.
www.dacoromanica.ro
CCXXXIX
                                                    1061
    B e h a, 1 m a a. — UnpKyjiflp MHHHCTpa HHOCTpaHHbix aba rpa<j)a AHApaccH aBCTpHH-CKHM nOCJiaM B JlOHAOHe, napH>Ke, BQpAHHe H PHMe, B KOTOpOM OH pa3T>HCHfleT CBOtO TOMKy 3peHHH B CBH3H C WejiaHlleM PyMbIHHH np0B03rjiaCHTb He33BHCHMOCTb.
                                           1062
    (ByxapecT, 2 Mau). — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX AeA npocHT MHHHCTepcTBo-ofimecTBeHHbix pafioT npeAocraBHTb npe<ţ>eKTaM >KeAe3HOAOp>KHbie BaroHbi aah TpaHcnopTa Bcero HeoSxoAHMoro aah apMHH.
                                       106ă
    ByxapecT, 2 Mau. — ABCTpo-BeHrepcKHH AHnAOMaTHHecKHH areHT b Byxapecre-peKOMeHAyeT PyMbiHCKOMy MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix AeA npeAJioweHHe, cA*iaHHoe Top-roBofl najiaTofl r. riHJib3eHa, b cbh3h c nocTBBKaMH aah apMHH.
                                       1064
    P o m a h, 2 Mau. — ripe(j)eKT PoMaHCKoro ye3Aa aoboaht ao CBeAeHHH MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX A&n o pe3yAbTaTe peKBH3HUHH AouiaAefl.
                                       1065
    (ByxapecT), 2 m a h. — MHHHCTepcTBo HHOCTpaHHbix AeA npeAAaraeT b AoioiaAe KHH3IO H33HaHHTb KOMHCCapOB npH KOM3HAOB3HHH pyCCKOH apMHH.
                                       1066
    2 m a h. — KoMaHAHp 2-fi ahbh3hh iioakobhhk JloraAH cooSiyaeT UHpKyAHpHbiM npHK330M 06 yBeAHHeHHH MHHHCTepCTBOM (j)ypa>KHOH pBUHH.
                                       1067
    B 3 h ji e ui t b, 2 Mau. — KoMaHAHp 5-fi SaTapeH 1-ro apTHAAepHHCKoro noAKa aobo-AHT AO CBeAGHHH KOM3HAHp3 6pHT3AbI nOAKOBHHKa XoAfiaHa O HeAOCT3TKe BeTepHHapHblX Bpa'iefi h MeAHKaMeHTOB.
                                           1068
    (A )K v p a * h y), 2 m a a. — KoMaHAHp xaBaAepHHCKofi SpHraAbi iioakobhhk <t>opMaK Aoboaht ao cBeAeHHH KOMaHAHpa 3-fl ahbh3hh nOAKOBHHKa AHreAecxy o ABHAteHUH Typeu-khx BoflcK MewAy CMbipAaHOM h MaAy Pouiy.
                                           1060
    P o ui h o p b, 2 Mau. — PouiHopcKHH AtHTeAb .HoSpHHaHy TeAerpaijiHpyeT npeMbep-MHHHCTpV O A06p0B0AbHbl\ B3HOCaX CBOHX COTpa>KAaH AAH apMHH.
                                           1070
    M o u 3 u e il, 2 m a h. — EIoakobhhk JloraAH aoboaht ao CBeAGHHH SpHraA 2-fi ah-BH3HH 06 OTKpbITHH IIOAeBOH nOHTbl, 06cA}'>KHBaeM0H K3Ba,liepHCTaMH nO AHHHHM B3H-AeuiTb, Hernii h BHCTpeinn.
www.dacoromanica.ro
CCXL
                                                    1071
    K a ji a $ a t, 2 Mas. — KoMaHAHp 1-ro apMeiicKoro Kopnyca reHepaji Jlyny npo-CHT 2-10 AI1BH3HK) paCIlOpHAHTbCH, HTOfibl TJiaBHaS KBapTHpa 6bIJla H&Me/UieHHO H3BemeHa o Ka>K.aoii nonuTKe nepexoAa TypoK b ceKTop, HaxoAsmiiHCs noA ero KOMaiiAOBaHHeM.
                                          1072
    (M o u 3 u e ii, 2 Mas). — KoMaHAHp 2-fi Âhbh3iiii no.nKOBHHK JIoraAH npocsT y Ka-BaAepHHCKoro scxaApoHa b JIuMCoBHue AaTb b ero pacnopasteiise 30 coAAaT h 2 cepstaH-TOB AAH o6cAy>KHBaHHfl AIIBH3HH H fipHTaA FlOAeBOH nOHTOfi.
                                          1073
    E 3 h ji e iii t b, 2 Mas. — KoMaHAHp 2-fi CpHraAbi noAKOBHHK XoAfiaH panopTyeT KOMBHAHpy 2-fi AHBH3HH noAKOBHHKy JIoraAH 06 yspoKAGHHH craposteBoro noda B BOCTO'I-nofi sacra ceAa BsHAeuiTb.
                                          1074
    (Ba ujieuiTb), 2 Mas.— KoMaHAHp 2-fi fipuraAbi iioakobhhk XoAfiaH aoboaht ao CBeAeHiis KOMaHAnpa 2-fi AHBH3HH no.nKOBHHKa JIoraAH, o HeAocraTKax CHa6>KeHHS CpuraAM.
                                          1075
    K a ji a iji a t, 2 Mas. — l-s ahbh3hh AaeT HHCTpyKUHH KOMaHAnpy 1-ro nexoTHoro noAKa noAKOBHHKy Kpyuecxy b OTHOiueHHH Toro, sas naAo AeficTBOBaTb npH aiaxe HenpHH-TejlbCKHX CyAOB.
                                               1076
    K a ji a i|i a t, 2 Mas. — KoMaHAHp l-fi ahbh3hh iioakobhhk MepKe3 Aaer KOMaHAfipy KaBa.nepiiiiCKoii 6pnraAbi no.nKOBiiiiKy MepHOBOAHHy \Ka3aiins OTHOCHTejibHO Toro, Kax ny>Kiio opraHH30BaTb 3amHTy BBepeHHoro eMy ceKTopa.
                                               1077
    (M o u 3 u e fi), 2 Mas. — KoMaHAHp 2-fi ahbh3hh no.iKOBiniK JIoraAH nocbiAaeT unp-KyAspHbifi npiiK33 N° 200 KOMaHAupaM fipnraA h OTps.ţaM o cocTaBAeHHH CHTyauHH opywns II aMVHHUHH.
                                              1078
    (Mouauefi), 2 Mas. — KoMaHAHp 2-fi ahbh3hh no.nKOBHHK JIoraAH aoboaht ao CBeAeHHS KOMaHAnpa l-fi fipnraAbi no.nKOBHHKa BASAecxy 06 opraHH3amiH KaBa.nepiiCTaMii noAeBofi nombi.
                                     1070
   K a ji a ij) a t, 2 Mas. — KoMaHAHp 1-ro apMeftCKoro Kopnyca AaeT HHCTpyKUHH ko-MaHAHpy 2-fi AHBH3HH noAKOBHHKy JIoraAH OTHOCHTejibHO CHa6>KeHHH BOHCK.
                                     1080
   (ByxapeCT), 2 Mas. — 2-ft apMeficKHfi Kopnvc TpefiyeT y 3-fi ahbibhh oihcok KOAH'iecTBa naTpoHOB h paneHbix b khjkaom noAKV.
www.dacoromanica.ro
                                                    ccxu
                                                  1081
    (Mousuefi), 2 Mai. — 2-a ahbh3hh panopTyeT 1-y apMeficKOMy Kopnycy b KaAa-cjiaTe o nojio>«enHH b ahbh3hh o(j)HuepoB, coaabt h AomaAeâ.
                                                  1082
    ByxapecT, 2 Maa. — KoMaHAHp 2-ro apMeficKoro aopnyca reHepaA PaAOBH'i AaeT KOMaHAnpy rapHH30Ha OjiTeHHua HHCTpyKUHH oTHociiTeAbHo Toro, Kaa Hy>KHo opra-HH30BBTb 3amHTy ropoAa b cjiyaae TypeuKoro AecaiiTa.
                                                  1083
    (K p a fi o B a), 2 Maa. — ripeijieicr j^oA>KCKoro ye3Aa aoboaht ao CBeAemja ko-
MaHAHpa 2-h «AHBH3HH o AOKAaAe ropoACKoro roAOBbi HacaeT Toro, kbk npeACTaBHTejiaMH apmhh HacHJibCTBBHHbiM nyTeM 0T6npai0Tca y «oiTejiefi noB03KH, npH'ieM aioah H36HBaK>Tca.
                                                  1081
    K a ji a p a ui b, 2 Maa. — ripe())eKT flAOMHUKoro ye3Aa aoboaht ao cbcachhb Mhhh-CTepcTBa iocthuhh o noAHtore TVpaaMH AByx nHKeTOB Ha jlyHae.
                                                  1085
    <P o k iu a h b, 2 Maa. — ye3AHaa npecJieKTypa rivTHa nocbiaaeT MiiHHCTepcTBy BiiVTpeHHHX Ae.n cnHCKH pyccKHX Macrei!, npomeAuiHX ao 30 anpeaa.
                                                  1080
    <P o k iu a u b, 2 Maa. — ye3AHaa npecjieKTypa IlyTHa 3anpauiHBaeT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX Aea o tom, Aojiateii ah caHHTapiibifl nepconaA pvccKiix rocnHTaAefi 6biTb paCKBBpTHpOBHH 6e3B03Me3AH0 HAH 3a nAaTy.
                                                  1087
    ByxapecT, 2 Maa. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX AeA npHKa3biBaeT ye3AHUM npe-tjieKTVpaM Topata, OATa, Bnamh h MexeAHHiia peKBH3iipoBaTb ceHo h HeMeA-ueHHO BbicAaTb ero b KpafloBy.
                                                  1088
    K p a h o b a, 2-ro Maa. — npecJieKT .ZJoAiKCKoro ye3Aa npocHT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX AeA yxa3aTb H3 kbkhx ((johaob MoryT 6biTb xynAeHbi 6pe3eHTOBbie noKpbiiUKH Aah noB030K, nepeB03amHX XAe6 A.ta apMHH.
                                                  1080
    ByxapecT, 2 Maa. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX AeA nopyaaeT apAJKecxoMy npeijieKTy pa3biCKaTb noMemeHiie aah rocnnTa.na pyccKoft apMHH, - KOTopbifi AOAweH 6biTb v>ipe>KAeH.
                                                   1000
    K a a a cjj a t, 2 Maa. — Kopnyc l-fi apMHH aoboaht ao CBeAeHHa KOMaHAiipa 2-fi AHBH3HH noAKOBHHKa JloraAii 06 yBeAH'ieHHH ())vpa>KHOH pamm aoiiibach, KOTopaa 6>Aer npHMenena c 4 Maa.
www.dacoromanica.ro
XVI
CCXUI
                                                   1091
    CajiHHa, 2 nas. — KoMaHAHp 4-ro KaBanepHiicKoro noAxa hoakobhhk rpsAHin-THHy panopTyeT xoMaHAHpy I*-ft âparaflu 2-ft ahbh3HH nojiKOBHHKy BASAecxy o tom, hto b <t>jiopeHTHHe TypKH t3hho paâoTaiOT Haa nocTpoflxofi MOCTa h npocHT noAKpenjieHHH /uia CBoero ceKTopa.
                                          1092
    K p a fl o b a, 2 uaa. — Tenepaji XapaAaMâne TejierpacjmpyeT npeMbep-MHHHCTpy o tom, hto oh npocHji coceAHHe c iloji/KeM ye3Aw BucjiaTb b KpaftoBy iiobo3kh, h npocnr yTBepAHTb npHHHTue hm Mepbi, HTofibi BoeHHbie aeficTBHH ne nocTpaaajiH.
                                          1093
    ByxapecT, 2-ro m a a. — FlpetjieKT FLnbtjiOBCKoro ye3Aa npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AejI nOMOMb B OTHOUieHHH peKBH3HUHH H0B030K H B TOM, MTOfibl BOeHHbie KO-MaHAHpbl BOU1AH B COTAaiIjeHHe CO CTapOCTBMH OTHOCHTeJIbHO OnABTbl TpaHCHOpTa HpH yxoAe H3 cejia.
                                         1094
   K p a h o b a, 2 uaa. — KpaftoBCxaa ropoAcxaa ynpaBa 3anpau/HBaeT, MO/xeT ah ona BblAaTb BOeHHUM BAaCTHM peXBH3HpOBaHHbie A AH 0(j)HI/epOB KOAHCKH, COTAaCHO 3aKOHy peKBH3HUHH.
                                          1095
    C a a t h h a, 2-ro m a a. — FlpetjieKT Oatckoto ye3Aa aoboaht ao CBeAOHHH Mhhh-CTepcTBa BHyTpeHHHX AeA npeAAO/xeHHe o noMOAe nineHHUbi aah apMHH b KoTHHa.
                                          1096
    BaHAeu/Tb, 2 Maa. — KoMaHAHp xaBaAepHftcxoft 6pnraAbi hoakobhhk KpeuaHy panopTyeT 2-fi ahbh3HH o tom, hto uenb aBannocTOB ycTaHOBAena ao PacTa, h npocHT 06 3T0M yBeAOMHTb 1-K) AHBH3HI0.
                                          1097
    BsHAeu/Tb, 2 Maa. — KoMaHAHp xaBaAepHftcxoft 6pnraAbi noAKOBHHK Kpeuany 3anpauiHBaeT xoMaHAHpa 2-ft ahbh3HH noAKOBHHxa JIoraAH o tom, otasa ah oh npHKa3 Maflopy CaMypKainy ocTanoBHTbca b XOirnepe.
                                          1098
    OAieHHua, 3 Maa. — KoMaHAHp 4-fi âaTapen 3-ro apTHAAepHftcxoro noAxa nopyaHK <I>othho panopTyeT Maflopy <t>3AxoaHy, hto oh 6ua aTaxoBan Typei/KHM b3boaom c npoTHBonoAO/KHoro 6epera.
                                         1099
   (ByxapecT), 3 Maa. — 2-ft apMeftcKHft xopnyc yBeAOMnaeT 4-io ahbh3HK>, hto oh c 4 Maa pacnoAO/KHTca b -CipsueuiTb.
www.dacoromanica.ro
                                                                   C'CXUII
                                              1100
  . (B y 3 3 y), 3 Mai. — ripeifeKT ye3Aa By3sy aoboaht ao CBeAeHHH MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX A&n o koh^iahktb c;enHCKonoM.
                                       1101
    Heroio, 3 Mai. — Bpau 2-fl OpHraAu l-ii ahbh3HH aoktop Kopbhh aoboaht ao CBeAeHHH KOMaHAHpa GpHraAH o daoxom Ka^ecTBe xueGa.
                                       1102
    ByxapecT, 3 Mai. — CTOAHHHan npe<j)eKTypa fioahuhh npocm MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHX Aen yperyAHpoBaTb noAOJKeHHe ottomahckhx noAAaHHbix c npocponeHHbiMH nacnopiaMH.
                                            1103
    5     o ji r p a a, 3 Mai. — BoArpaACKaH ye3AHaH npeiJaeKTypa AOKAaAbiBaeT MHHHcrep-CTBy BHyTpeHHHX Aen o noxHiiţeHHH TypxaMH Ta6yHa AomaAeii H3 CaTy-Hoy, nocjie 6om-GapAHpoBKH MOHacTbipH TepanoHT.
                                           1101
    ByxapecT, 3 Mai. — rjiaBHaa KBapTHpa apMHH Aaer pacnopnxeHHe N* 14 no gceM apTHJiJiepHHCKHM nacTHM, KacaiomeecH npaBHJi, KOTopux CAeAyeT npHAep>KHBaTbCH bo BpeMH oficTpeAa HenpHHTeAH.
                                    1105
   (Mou.3u.eH), 3 Mai. — KoMaHAHp 2-ft ahbhshh fioakobhhk JIoraAH cooOmaeT 1-A AHBH3HH B.KajiacJjaie o pacnopa>KeHHHX b cbh3H c aBaHnocTaMH.
                                    1106
   (Byxapeci), 3 Mai. — KoMaHAHp 2-ro apMeftcKoro Kopnyca reHepaji PauoBHU oOpamaeT BHHMaHHe KOMaHAHpa 4-A ahbhshh reHepana MaHy Ha nonuTKH Typox Bbica-AHTbCH B BeKeTe.
                                         1107
    ByxapecT, 3 Mai. — BoeHHbift mhhhctp aoboaht ao CBeAeHHH rnaBHoA KBap-THpbi apMHH o tom, hto nocTpoftKH MOCTa b KoMaHH Ha Oatc ObiAa yTBepjKAeHa cyMMa b 2000 Aeft.
                                        1108
                  (ByxapecT), 3 Mai. — KoMaHAHp 2-ro apMeftcKoro Kopnyca 3anpauiHBaeT BoeHHoe MHHHCTepcTBo, CAeAyeT ah 3anynHTb HeAOCTaioiUHe apmnAepHHCKHM noAKaM ceAAa.
                                        1109
    (KaAaijiaT), 3 Mai. — KoMaHAHp l-ii OpnraAbi fioakobhhk CaKeAapue aoboaht ao CBeAeHHH HauaAbHHKa iuTa6a 1-A ahbh’hh o tom, xax Ha HyHae OyAeT npoH3BOAHTbCH pa3BeAKa.
XV
www.dacoromanica.ro
ccxLiy
                                                    1110
  iByxapecT, 3 m a n. — BoeHHoe m h HHCTepcTBo npocHT KoinaH^Mpa 2-ro apMeft-CKoro Kopnyca reHepajia PaaoBHHa pacnopHAHTbCH npHCbuiKofi cHTyauHH CHa6a<eHHH uiTaS-HOrO HHTeHflaHTCTBa.
                                         1111
    K a ji a (J) a t, 3 MaH. — KoMaHAHp 1-ro nexornoro nojiKa nojiKOBHHK Kpyuecny panopTyeT l'-fi AHBH3HH o HHCJie naTpoHOB, H3pacxoAOBaHHbix npH o6crpe.ne HenpHHTe-nbCKoro cy^Ha h npocHT hx nonojiHeHHH.
                                            1112
    (K a ji a (J) a t), 3 Mau. — 1 -fi apMeficKHfi Kopnyc OTAaeT npnna3 3a JST® 1317 ahbh1-3HHM H 6paraflaM OTHOCHTeAbHO HHCJia HHAHBH,Aya.nbHbIX najiaTOK.
                                            1118
    (K a a a (J) a t), 3 MaH. — l-fi apMeficKufi Kopnyc npocHT AHBH3HH h 6pnraflb! coo6-lUHTb BoeHHOMy MHHHCTepCTBy KOJIHMeCTBO HMelOLUlIXCH paHUeB, a TaKJKe H Heo6.XO^IlMOe HM KOJIHHeCTBO.
                                          1114
    KpafioBa, 3 mhh. — rioMenuiK H. Kocrony.no 3aHBJiHeT MHHHCTepCTBy BHyTpeHHHx Ae.n, hto npoaoBOjibCTBeHHafl komhcciih xoneT v nero B3HTb 3epHO 6e3 ToproB.
                                          1115
    (Byxapecî), 3 Man. — Komhhahp 2-ro apMeficKoro Kopnyca npHKa3biBaeT 4-fi AIIBH3HH 06paTHTb BHHM3HH6 Ha yHe6Hyl0 CTpejlb6y B HaCTHX.
                                      1116
                                                                            E e k e t, 3 MaH. — noTonaeHHe TypaaMH 6ap>KH
ripoTOKOji, 3aKjno'ieHHbifi BJiacTHMH Beaeia, KOHCTaTiipyioiuHfi 3epHa, npHiiaAAexKaiuefi apeHAaiopy SnaMHHOHAy BajicaMane.
                                          1117
    KpafioBa, 3 mhh. — floji>KCKaH ye3AHan npecjjeicrypa BbicbiaaeT 2-fi AHBH3HH CTaTHCTHaecKyio Ta6jinuy — no boaocthm — 3epua, naxoAniuerocn b ye3Ae.
                                          1118
    Byxapecî, 3 Mas. — Boeimoe MHHHCTepcTBO coo6maeT MHHHCTepCTBy BHyipeH-HHX Aejl, MT06bI OHO paCnOpHAHAOCb O BblAaHe MaHAHTOB AAH HJKAHBeHHH OnOJIHeHCKOrO CaTajibOHa Ha hmh TeJieopMaHCKoro npe(})eKTa.
                                          1119
    3 m a h. — Komhhahp 5-ro KaBaaepHficKoro nojiKa ptfîiopiyei 3-fi AHBH3HH, hto y cepxKaiiTOB 3CK3APOHOB HeT orHecTpejibHoro opyjKHH, h npocHT BbiAaTb hm peBOjibBepbi.
www.dacoromanica.ro
                                                      CC XLV
                                                  1120
   B p 3 h a a, 3 m a h. — KoMaHAHp onojmeHCKoro GaTaAbOHa b Bpsajia cooGmaeT BOJiocmoMy cynpecjiexTy o noâere HecxoAbXHX onojmeHueB h npocm npiiHHTb aepe3 BOAOcr-HblX CTapOCT Mepbl AAH B03Bp3lIţeHHH HX B MaCTb.
                                         1121
   (Mousuefl), 3 m a si. — CTapiunft Bpaa aoboaht ao CBeAeHHH xoMaHAHpa 2-h ah-BH3HH o MGponpHHTHHX no 3KnnnpoBKe noxoAHoro Aa3apeTa.
                                     1122
   3 m a jt. — KoMaHAHp canepHoro GaTaAbOHa aoboaht ao cbgaohhh 2-h ahbhsiih o pa3MemeHHK 3-fi canepHofi pora.
                                        1126
   ByxapecT, 3 m a h. — reHepaAbHbiii npoKypop GyxapecTcxofi cyAeâHOH naAaTbi AokaaAbibacr MHHHCTepcTBy iocthuhh 06 apecTe 6 npeAnoAaraeMbix 6o.tirapcxHX umiiOHOB b TypHy-MsrypeAe.
                                        1124
   O ji t e h ii u a. 3 m a h. — KoMaHAHp 4-h GaTapen panopiyeT kom aHAHpy 2-ro ahbh-3hoh3 3-ro apTHAAepHHCKoro nojiKa o GoMâapAHpoBxe 28 anpeAH.
                                          1125
    B ii c t p h ii a, 3 m a h. — KoMaHAHp xaBaAepHHCKOH GpHraAbi noAXOBHiix KpeuHHy
AOBOAHT AO CBeAOHHH 2-H AHB1I3HH O HeAOCT3TOlIHOCTH Cella AAH AC'UiaAGH H TpeGyeT BbICblAXII 3-ro xaBaAepuflcxoro noAxa aah nonoAiiemin HaAHMHoro cocTaBa âparaAbi.
                                          1126
    n a o e ui t b, 3 Maa. — reHepaAbHbiii xoMHccap npn pyccxofi apMHH A. riAaAJKHHO yBeAOMAHeT KoreAHHMaHy o xoAHMecTBe amu, xoTopbie GyAyT conpoBO>XAaTb B&nHXoro xhh3si b ByxapecT.
                                          1127
    ByxapecT, 3 m a h. — Mhhhctcpctbo BepoHcnoBeAaiiHH h HapoAHoro npocBemeHHfl npOCHT MlIHHCTepCTBO BHyTpeiIHHX ACA paCnOpHAHTbCH 06 OCBOâoWAeHHH WeHCXHX MOHa-CTbipefl OT pacxBapTiipoBaHHH.
                                          1128
    K 3 ji 3 p a ui b, 3 m a h. — IlpecJiexT flAOMHiixoro ye3Aa AoxAaAbiBaeT MimucTepcTBy BHyTpeiIHHX AeA o bo3mo>xhocth pexBH3iimiH 3epna aah apMHH.
                                          1129
    ihATHieHb, 3 Man. — CyaaBCxaH ye3Aiian npeipexTypa aoboaht ao CBeAeHiin MHHHCTepcTBa BHyTpeHiiiix Aeji 06 apecTe Tpex nyTeuiecTBeHHHXOB no noA03peHiix), mto ohii TypxH.
www.dacoromanica.ro
CCXLVI
                                          1130
    K a ji a $ a T, 3 m a a. — HaaajibHHK urra6a l'-ro apMeftcKoro Kopnyca npHKa3biBaeT 2-ft 6pHraj.e 2-fl AHBH3HH npoH3BecTH HeKOTopwe n3MeHeHHH b pacnojiosKeHHH bohck.
                                          1131
    n ji o e iu t b, 3 Mas. — ripe<})eKT ripaxoBCKoro ye3Aa aoboaht ao CBeAeHHa Mhhh-CTepcTBa BHyrpeHHHX aeji o pe3yjibTaTe HHcneKKHK MOHacTbipa THrHy, npoH3BeaeHHoft c uejibio nepeA&naTb aacTb 3AaHHft b CKJiaAbi ;uia âpMHH.
                                          1132
    ByxapecT, 3 Mas. — MHHHCTepcTBO BHyrpeHHHX .nea coofimaeT UHpKynapHbiM npHK330M bcbm npe<J>eicraM HHCTpyKUHH OTHOCHTejibHO Toro Kax cjieayeT nocTynaTb no otho-meHHio k npoxoAameft pyccKoft apMHH c uejibio 0Ka3aTb eft BcaaecKyio noMomb.
                                          1133
    n ji o e m t b, 3 Mas. — ripe(})eKT ripaxoBCKoro ye3Aa aoboaht ao CBeAeHHa Mhhh-CTepcTBa BnyTpeHHHX aeji, mto 3aaBJieHHe KpHCTOAopa KoHCTaHTHHecKy HeoSocHOBaHO, tsk Kax 3a peKBH3HpoBaHHbie y Hero jiomaAH 6biJia ynjiaaeHa HaHBbicwaa uena, a b ero AOMe H3 7 KOMH3T fibIJIH B3HTb[ Bcero 2.
                                        1134
    (II a p h *, 4 Mas). — ZţHruiOMaTOTecKHH areHT b riapHJKe KajiJiHMaKH-KaTapAKH npeflCTaBJiaeT MHHHCTepcTBy HHocTpaHHbix ,neji fibiBinero pyMbiHCKoro ocjmuepa h npocHT BHOBb 3aqHCJiHTb ero B apMHIO.
                                           1135
    ByxapecT, 3 Mas. — MHHHCTepcTBO BnyTpeHHHX aeji npHKa3biBaeT npe<})eKTy IlyTHa ofipaTHTb BHHMaHHe MeCTHOrO rOpOflCKOrO rOJIOBbl Ha to, mto KBapTHpu Me.II.HUHH-CKOro nepcoHajia pyccKoft apMHH ne bxoaht b KaTeropHio aojirocpouHoro pacKBapTHpoBaHHH.
                                           1136
    Bena, 4 Mas. — PyMbiHCKHfl areHT b Bene Bajiaqany yKa3HBaeT MHHHCTpy hho-CTpaHHbix uea KorajiHHHany na neKOTopbie npoTHBopeuHa UHpKynapa, nocjiaHHoro 1 Maa.
                                           1137
    ByxapecT, 4 m a a. — MHHHCTepcTBO BnyTpeHHHX ueji npHKa3biBaeT HJib(})OBCKO>îy h npaxoBCKOMy npe(})eKTy ne uaBaTb BoeHHbiM KBapTHp b jkchckhx MOHacTbipax.
                                           1138
    (ri apHJK, 4 m a h). — flHnjiOMaTHqecKHft areHT b IlapHJKe KajiJiHMaKH-KaTapAJKH yBeAOMjiaeT MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix aeji o tom, hto BoeHHbie Bpaqn h anTeKapn, noJiyqHBUiHe npHKa3 BepHyTbca b cTpany, ne HHKaccHpoBajiH acajioBaHna 3a anpejib MecaU-
                                           1139
    (ByxapecT), 4 Maa. — Mhhhctp HHocTpaHHbix ueji KorâjiHHuaHy yxa3biBaeT B3-jiaqany b Bene na npHUHHbi, no kotopwm oh thk peAaKTHpoBaji UHpKynap ot 1 Maa.
www.dacoromanica.ro
CCXI/VIJ
                                                    114.0
    ByxapecT, 4 m a h. — MHHHCTepcTBO HHocipaHUbix aeji npocHT AHiuiOMaTHHecKHX areHTOB 3a rpaHHueft ocBeAOMHTbCH, noAnHcaji jih cyjnaH aKT o CMemeHHH npHHua Kapjia.
                                           1141
    CjiaTHHa, 4 Mau. — npecjjeKT OjiTCKOro ye3Aa aoboaht ao CBeAeHHH MHHHCTep-CTBa BHyTpeHHHx fleji o tom, mo noMemHKH OTKa3biBaiOTCH ot ofiMena Kynypy3bi Ha Apyrne npo^yKTbi.
                                            1142
    ByxapecT, 4 m a h. — CaHHTapHbift HHcneKTOp apMHH flaBHJia npocHT renepajia MaHy b O.TTeHHue AaTb pacnopajKeHHH 06 OTfibiTHH noxoAHOro jia3apeia 4-fi ahbh3HH.
                                            1143
    B y 3 3 y, 4 m a h. — npecjjeKT ye3Aa By33y npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx A&n yTOHHHTb (|3opMajibHOCTH, HeoGxoAHMbie aah ycTaHOBjieHHB HaeMHOH njiaTbi fljiH rocnHTajiH pyCCKOfi apMHH.
                                           1144
    ByxapecT, 4 m a h. — MHHHCTepcTBO ofimecTBeHHbix pa6oT yBeAOMAHeT Mhhh-CTepcTBO BHyTpeHHHx aeji, hto Aano pacnopaweHHe npeAOCTaBHTb npecjjeKTaM BaroHbi aah TpancnopTa, HyjKHbie apMHH.
                             1145
  PbiMHHKy-CspaT, 4 Maa. — npecjjeKT ye3Aa PbiMHHKy CspaT 3anpauiHBaeT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHx ^eji o tom, Kyaa cjie^yeT BbicjiaTb ckot h npeAMeTbi, yTepaHHbie pyccKOH apMHefi.
                                            1146
    B 3 h ji e ui t b, 4 m a h. — KoMaHAHp 2-ft GpHraAbi iiojikobhhk XojiGan yBeflOMJiaeT KOMaH^Hpa 2-fl ahbh3HH nojiKOBHHKa JIoraAH 06 opyweflHofl CTpejibfie b TojieHue.
                                            1147
    B y 3 3 y, 4 Mau. — Ciihcok, cocTaBJieHHbifi yeiAHofi npecjjeKTypofi By33y, BaroHoa npomeAuiHx MejKAy 1 h 4 Maa, c pyccKofi apMHefi h ee MaTepnajiaMH, npenpOBOjKAeHHbifl MHHHCTepCTBy BHyTpeHHHx AeJi.
                                          1148
    ByxapecT, 4 m a h. — HanajibHHK renepajibHoro imaGa apMHH npHKa3biBaeT ko-MaHAHpy canepnoro 6aTajibOHa Maftopy TeoprHy orapaBHTbCH c nacTHMH b KaJiacjjaT.
                                          1149
    H e t a t e, 4 m a h. — noMOuiHHK HHTeHAaHTa 2-fl AHBH3HH npocHT KOMaHAHpa 1-fl 6pHraAbi OTAaTb pacnopajKeHHe, mo6bi nacTH npeACTaBHJiH pacxoAHbie c*ceTa.
www.dacoromanica.ro
CCXLVIII
                                             1150
    4      e t a r c, 4 Man. — KoMaHAiip l-fi GpnraAbi 2-ft ahbh3hh oOpamaeT bhhm3hH(î ko-MaHJinpoB nacTefi na to, mto jiioah aBaHnocTOB He floCTaTO'ino npoHHKHyTU nyBCTBOM AOJira.
                                             1151
    4 e r a r e, 4 Mas. — KoMaHjnp 1-ro CTpeAKOBoro 6aTa;ibona Mafiop KoMSHBHy ao-boaht ao CBeaeHHH l-ft'6pnraAbi 2-fi ahbh3hh o KOJiH'iecTBe Jiiofleii, npeBbiwaiomHX HeoOxo-AHMbifi «ajiH'iHbiii cocTaB h OTAaeT hx b pacnopantemie 3-ro jiiiHeiiHoro noJiKa.
                                             1152
    4 e r a r e, 4 Mas. — KoMaHAiip l-fi Cpiira^w panopTyeT KOMaHAnpy 2-ft ahbh3hm nojiKOBHHKy JloraAH o jiontHoft TpeBore, npoH30uieAii>efi b rojieime.
                                             1153
    (B a ii ji e iu t b), 4 Man. — Kom3hahp 2-ft 6pnraAbi nonxoBHHK XoJiGaH npeaAaraer KOMaiiAHpy 2-ft AHBH3HH nojiKOBHHKy JloraAH ynpe>KAenHe noHTOBoro OTAeneHHn b B3HJieum>.
                                             1154
    (K a ji a (Ji a t), 4 Man. —CaHHTapHbifi oTAeji 1-ro apMeficKoro nopnyca npenpo-BontaaeT rjiaBHOMy Bpany 2-fi ahbh3hh HHCTpyKunn OTiiocnTe/ibHO HaGjiiOAeHiia 3a KanecTBOM nniiţeBbix npoayKTOB ii rnrneHofi cojiAat.
                                                1155
    Jlecca, 4 Man. — KoMaHAiip KaBaJiepiificnoft GpnraAbi nojiKOBHHK MepuoBOABHy npocHT KOMaHAnpa l-fi ahbh3hh o nonojiHBHHH 6pnraAbi BceMii wncJînmnMiicn 3a neii 3CK3Ap01iaMH.
                                      1156
   ByxapecT, 4 Man. — MHHHCTepcTBO BiiyTpeHHHx Aen cooâmaeT npe<j)eKTy Pmm-hhk3 CspaT, MToSbi oh nepeAaA STanHOMy KOMeiiAaHTy HMymecTBo, pacTepniiHoe pyccKoft apMHeft.
                                          1157
    ByxapecT, 4 Man. — ABCTpo-BeHrepCKiifi AiinJioMaTHMeCKHft areiiT b ByxapecTe npocnT pyMbiHCKoe MHHHCTepcTBO HHOCTpaiinbix aeji pacnopnaHTbcn, htoGm aBCTpnfiCKO-noAAaHHbie, B.naAe.nbUbi cnora b ye3.T.e TyTOBa 6ujih ocBo6o>K.T,eHbi ot Bociuibix peKBH3nunft.
                                          1158
    (4 e t a t e), 4 Man. — KoMaHAHp 1-fl GpnraAbi 2-fi ahbh3Iih cooâmaeT CTapocTaM ceji McTaTe ii <î>biHTbiHa BaHyjiyfi o npHcyTCTBim HeCKOJibKiix uinHOHOB h npocHT 06 hx yAa-JICIIHH H3 COOTBetCTByiOmHX COJI.
                                           1159
    4eraTe, 4 Man. — KoMaHAHp l-fi GpiiraAbi 2-fi ahbh3hh nojiKOBHHK BjiSAecny AOKjia.ubiBaeT 1-y apMeficnoMy nopnycy, b neM 3aKJiionaeTcn pacTOMHTejibCTBO aMyHHUHn, b KOtopoM ero oGbhhbjih,
www.dacoromanica.ro
                                               ccxux
                                                  1160
    (5 3 h ji e in t b), 4 Mau. — KoMaHfliip 2-ft 6pnraflbi 2-fi ahbh3hh npoCHT nojiKH o
TO'IHOM COCTaBJieHHH OKeiIHeBHOH BejţOMOCTH laCTH.
                                         1161
                  K a ji a tj) a t, 4 Maa. — KoMaHjţnp 1-ro apMeficKoro Kopnvca npiiKasbiBaeT komuu-juipy l-fi 4HBH3HH nojiKOBHHKy MepKe3y npoH3BOAHTb Hae34bi n,. TypeuKyio TeppHTopHio-
                                         1162
    (Byxapec-r), 4 Maa. — MnnncTepcTBO BiiyTpeiiHHX ;ieji npocHT BoeHHoe mhhh-CTepCTBO OCBOCoAIITb OT npH3bIBB 'IHIIOBHHKOB ye3Aa flb!M60BHUa.
                                         1168
    K a ji a ([) a t, 5 Maa. — l-fi apMeficKiifi Kopnyc npocHT 2-io ahbh3Hio cpo'iHO ot-npaBiiTb b Ka.iatjjaT cnapaAH ajw nme.nux opy/uw.
                                         1164
    5 m a a. — CynpecJjeKT BajiTbi, ye3jţa ZIojijk, H3BemaeT CTapocTy cejia He,o,ea, iTo6bi ou HapaAiui Bcex jKHTejiefi AJia BoeHiioro TpancnopTa.
                                         1165
    K p a fi o b a, 5 m a a. — npe(J)eKT ye3jţa flojHK coo6maeT MnHHCTepcTBy BnyTpeHHnx: Aea ucuy, no Koropofi mo>kho npHo6pecTH poro>KH jma noKpbmia xjiefia jţ.ia apMiin.
                                         1166
    ByxapecT, ? Maa. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO npocHT npeMbep-MHUHCTpa perAa-MeHTHpOBaTb p6KBH3HL(HIO CK0T3 B ye3JţaX, nO Mepe HaAOâHOCTefi apMHH.
                                         1167
    flpsrsuiaHb, 5 Maa. — ripetjjeKT ye3,aa Bbia'ia AOKJiajţbiBacT npeMbep-MHHHCTpy o6 ompaBKC aeca /ui a hvjka apMHH.
                                         1168
    O ji t e h h u a, 5 Maa. — KoMaH/wp apTiuuiepHHCKoro ,T.HBH3Hoiia b OjiTeHHue AonjiaAbiBaeT nojiKOBHHKy XepKTy, HaiajibHHKy apTHuiepnH 2-ro apMeficKoro Kopnyca, o AcficTBHax 2, 3 h 4-fi CaTapefi 3 CBa3ii c Typen,Kofi aTanofi ot 28 anpejia.
                                         1169
    Han, 5 Maa. — KoMaH/ţHp 9-ro flopoâaHi/CKoro nojiKa AOKJiaAbiBaeT 2<-n 6pn-raje 3-fi , ,ibh3hh, >ito nojiK Hy/K/iaeTca b nono/meHun eme AecaTbio 0(})HuepaMH.
                                         1170
    ByxapecT, 5 Maa. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO coo6maeT HaiajibUHKy DiaBHoro HiTa6a apMHH o Ha3iu."°HHH no.iKOBHHKa BapouuH noMoniHHKOM HaiaJibHHKa r.naBHoro-uiTa6a.
www.dacoromanica.ro
CCL
                                             1171
    B y 3 3 y, 5 Mas. — IlpecjjeKT ye3Aa By33y- AOKAaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpen-iihx fleji o tom, KaKHe pyccKHe BOMUCKHe Macra npocjieAOBajiH HaKaHyne.
                                             1172
    Xyuib, 5 m a h. — KoMaHAHp âaTajibona onoAHeHueB b Xyiue npocHT BCex Hawajib-hhkob rapHH30H0B CTpaHbi OKa3aTb cofleficTBHe b 3aAep3KaHHH oahoto ono.nneHua, KOTopufi Cexaji, yxpaB AeHbTH.
                                         1178
    (K a ji a (j) a t), 5 m a a. — l-fi apMeficKHH Kopnyc cooâmaeT 2-fi ahbh3hh npiiKal
BOCHHOTO MHHHCTepCTBa OTHOCHreJlbHO TOHHOTO COCTaBa KaBajiepHHCKHX HOAKOB.
                                         1174
    K a ji a $ a t, 5 m a h. — KoMaHAHp l-fi ahbh3hh npocHT KOMaHAHpa 2-ft ahbh3hh IIOA KOBHHK3 JIOraAH peKBH3HpoBaTb B BOAOCTH ,D,yM6paBa HOABOAbl A AH AOCT3BKH Aeca.
                                         1175
    BaHAeuiTb, 5 m a h. — KoMaHAHp 2-fi.6pHraAbi iioakobiihk ToA6aH AOKAaAbiBaeT KOMaHAHpy 2-fi AHBH3HH HOAKOBHHKy JIoraAH O Heo6XOAHMOCTH AaTb paCHOpHJKeHHH, HToCbl H3 XlVMâpaBCKOfi BOAOCTH 6bIAH OTIipaBAeHbl HOABOAbl AAH AOCT3BKH B KaAa(j)aT CeHa.
                                         1176
    5 m a h. — KoMaHAHp 6-ro ,H,opo6aHUCK6ro noAKa AOKAaAbiBaeT KOMaHAHpy l^ft 6pn-raAW 2-fi AHBH3HH, hto oh ne pacnoAaraeT âoAbrne ckotom aah npoAOBOAbCTBHH HacTH.
                                         1177
    MarAaBHT, 5 m a h. — HanaAbHHK nepeAOBbix hoctob AOKAaAbiBaeT KOMaHAHpy T-fi CpnraAbi 2-fi ahbh3i!h o nepecTpeAKe b npouiAyio HOHb.
                                         1178
    P o m a h, 5 m a h. — ripecjjeKT ye3Aa PoMan cooâmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX a€a O COCTOHHHH peKBH3HIţHH H HOMepTBOBaHHHX B HOAb3y apMHH.
                                         1179
    HeroTHH, 5 Mas. — KoMaHAyromHft cepâcKHMH h3Cthmh b HeroTHHe hoakobhhk XopBaTOBHH cooâmaeT hoaKOBHHKy MepKe3y b KaAacjiaTe micAeimbiM CoeraB h pacnoAO wernie TypeuKofi apMHH.
                                         1180
    4 e t a t e, 5 m a h. — KoMaHAHp 1-ft âpuraAbi hoakobhhk BA3AecKy AOKAaAbiBaeT KOMaHAHpy 2-fi AHBH3HH HOAKOBHHKy JIoraAH O HpOHCUieCTBHHX Ha AHHHH HepeAOBWX HOCTOB.
www.dacoromanica.ro
                                                       ccu
                                       UŞI
   (CisHemib), 5 Mas. — KoMaanHp KaBaJiepHiicKoR 6paraau nojiKOBHHK OopMaK cooâmaeT KOMaHaHpy 3-ft ahbh3hh nojiKOBHHKy AHrejiecKy o cKBepHOM coctohhhh ynpa>KH, HaTHpaiomeft jiomaaefi, h o ee HenpHro/iHocTH.
                                       1182
   ByxapecT, 5 Mas. — MHHHciepcTBo BHyipeHHHx aeji cooâmaeT MHHHciepcTBy (fmHaHcoB, mo6bi oho npHCJiajio aejieraia ajih nojiyaeHHa cyMMbi b 3 MHJiJiHOHa 3ojiotux (jjpaHKOB b caeT 3aftMa ot HaaaJibHHKa TjiaBHoro uiTaâa pyccKoft apMHH.
                                       1183
   /IwypiUKHy, 5 Maa. — ripe(j)eKr ye3.ua BjiauiKa cooâmaei MHHHCTepcTBV BHyipeHHHx aeji o noxHmeHHH Ha .Hynae xauxa c jiecHbiM MaTepnajioM TypeitKHM napo-XOflOM.
                                        1184
   ByxapecT, 5 Maa. — HaaajibHHK KaHuejiapHH pyMbiHCKoro renepajibHoro, ko-MHccapHaTa npH pyccKoft apMHH cooâmaei npGMbep-MHHHCTpy 06 H3BemeHHH HaaajibHHKa TjiaBHoro unaâa pyccKoft apMHH o tom, hto b oapecTHociax Byxapecia 6yavT pa3MemeHbi HMnepcKHe bohhckhc aacTH.
                                        1185
   ByxapecT, 5 Maa. — HaaajibHHK KanuejiapHH pyMbiHCKoro renepaJibHoro ko-MHccapHaTa npn pyccKoft apMHH npocHT MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx .neji npnroTOBHTb Be-meBbie CKJiaau fl.na xpaHeHHa kbck pyccKoft KaBajiepHH, KOTopaa nepenpaBJiaeTca aepe3 ZiyHafi.
                                           1186
    Bena, 5 Maa. — PyMbiHcKirft aHnjioMaTHaecKHft areHT b Bene cooâmaeT Mhhh-CTepcTBy HHocTpaHHbix ae.n ara oh CBoeBpeMeHHo BpyaHJi UHpKyjiap ot 1 Maa.
                                           1187
    Bena, 5 Maa. — /IunjioMaTHaecKHii areHT. b Bene Bsjmany npenpoBowaaeT Mhhh-CTepcTBy HHocTpaHHbrx .ne.i b ByxapecTe onncanue oanoro anrjiHHCKoro nojiKOBHHKa otho-CHTejibHo aeflcTBHa 6om6, OTCTpejiaHHbix H3 KaJia(})aTa Ha Bh/ihh.
                                           1188
    riapHW, 5 Maa. — AunjioMaTHaecKHii areHT b riapHwe KajiJiHMaKH-KaTap/uKH COOâmaeT MHHHCTepCTBV HHOCTpaHHblX aejl O nOJIHTHaeCKHX COâbTTHHX BO OpaHUHH.
                                           1189
    Bena, 5 Maa. — nojiHTHaecKiifl areHT b Bene Bsjisaany pa3T>acHaeT MHHHCTepcTBy HHocTpaHHbix aeji, hto noBeaeHHe UBHaeneKa oâ^acHneTca ero yâewaeHHeM b tom, ara ot PyMWHHH 6e3 yrpo3 HHaero He^b3a .aoâHTbca.
www.dacoromanica.ro
CCIvII
                                            1190
    n ji o e ui t b. 6 m a h. — HanajibmiK rjiaBnoro uua6a pyccKoii apMHH renepaji He-noKOHMHHKHH npocHT pyMbiHCKoro reHepajibHoro KOMuccapa A. njiajtfKHHO yKa3aTb BJiac™, k KOTopbiM b cjiynae Haflo6HOCTH flOJi>KHbi o6pamaTbCH 3aBe^yiomHe pyccKHMH rocnHTajiHMH.
                                            1191
    flecca, 6 m a h. — IIojikobhiik MepuoBOAHiiy npocm l-io ahbh3Hk> pacnopflAHTbcH o ciia6>KeHMH KaBajiepiiHCKOH 6pHraflbi cojibK).
                                            1192
    Kp a fio Ba, 6 m a h. — HmeH^am 1-ro apMeficKoro aopnyca Teopriiy coo6maeT KOMaHT,apy 2-fl ahbh3hh nojiKOBHHKy JloraAM, mto oh He MOHteT B03BparHTb 3anjiecHeBeBUiHfi XJieâ H lipOCHT flaTb npHK33, MTo6b[ OII 6bLI npHHHT MaCTHMH.
                                            1193
    B y 3 3 y, 6 m a h. — TopoACKaH ynpaBa By33y npocHT ye3flHoro npeijjema xoflaiafi-CTBOBaTb b MHHHdepcTBe BHyTpeHHHX fleji o npea.ocTaBJieHHH nepcoHajiy pyccKHX rocnn-Ta/iefi. pacnojio>KeHHb/x b ropofle, KBapiup, c yiuiaTofi no B33HMHOMy corJianieHHio.
                                            1194
    ByxapecT, 6 Mân. — PyMbiHCKoe MumicTepciBO HHOCTpaHHbix fleji yKa3biBaer mipKyjiHpHofi HOTofi 'iHOCTpaHHbiM aremaM Ha TypeuKHe 3BepcTBa, coBepuieiiHbie Hafl Heao-TOpblMH pyMbIHCKHM'l COJIAaTaMH B Typa SJjIOMHUefi.
                                            1195
    rijioeuiTb. 6 m a h. — PyMbiHCKtifi renepajibiibiii KOMHecap npn pyccKofi ap.vnur A. rijiaa>KHHO cjo6maei nanajibiiiiKy DiaBHoro uiTa6a reHepaay HenoKofiMHUKOMy o Ha3Ha-'leilHII pyMbllICMIX KOMHCCapOB npH HMnepaTOpCKHX BOHHCKHX M3CTHX H npocHT nOCJiaTb HM cooTBeTCTBemiDie aKTbi.
                                            1196
    (Byxapecx), 6 m a h. — Mhhhctcpctbo HHOcrpaHHbix fleji coo6maeT hHOCTpahhblm areHTaM, ’ito BcaeflCTBiie Mep, npHHHTbix TypemuiM aflMHpajueficTBOM, naBnraunsi no fly-Haio. Ha'iHHaa ot mccthocth TpyH, BocnpeinaeTCH.
                                            1197
    neiep6ypr, 6 m a si. •— PyMbiHCKoe AtinjioMaTHMecKoe areHTCTBo b neiep6ypre cooCaiaeT MHHiiciepcTBy miocipaniibix ^eji, hto HMnepcKOMy KaâHiieiy HeH3Becmo o cy-UieCTBOBaHHH ama, KOTOpbIM 6blJI 6bl HH3J10>K6H KHH3b Kapjl.
                                            1198
    (Byxapecx), 6 m a h. — MHimcTepcTBO iiiiocipatiHbix acji coo6maeT nojiHTHMecKOMy aremy b BeHe B3Ji3>iany, mto Typem<oe npaBHTejibCTBO He pa3peuiaeT 6ojibuie npoxoatfle-hhh KOMMepnecKHX cyaoB BAOJib odpoBa Aaa-Kajie. o6cTOHTejibCTBO, KOTopoe 3acTaBHr pyMbiiiCKoe npaBHTejibCTBO AaTb pacnopnxceime o 6oM6apanpoBKe stoto ocipoBa apTHJi-jiepnefi.
www.dacoromanica.ro
                                                               CCUII
                                           1199
    Ks^spaiiib, 6 Maa. — fIpeij)eKT ye3Aa flioMHua cooâmaeT MHHHCTepcTBy hho-CTpaHiibix AeJi o Kpawax CKOTa, coBepuieHHbix TypKaMii. b JejibTe 51jiomhhw.
                                           1200
    T a ji a u, 6 Maa. — Oojikobhhk JyMHTpecKy AOKJiaAbiBaeT BoeHHOMy MHHHCTepcTBy, mto bo BpeMH cTbi'iKH c pyMbiHCKHMH norpaHHUHHKaMH TypKH 3acTpe.nHJiH 4 COJIAaT, H npocHT yBeaii'ieHna cociaBa iihkbtob.
                                           1201
    K a p a k a ji, 6 Maa. — KoMaHAHp l-ii 6pHraAbi 4-ii ahbhjhh iiojikobiihk KaHTHJum Jiaer HacTaB.nenna na>ia.nbHHKy OTpa^a b Beaeie Maiiopy Hoany b CBa3ii c nopyaeHHOH eMy 3afla>ieii.
                                          1202
    K a p a k a ji, 6 Maa. — KoMaHAHp l-ii 6pnra,abi 4-ii ahbh3hh no.iKOBHHK KaHTHjiJiH Tpe6yeT ot HaaaabHHKa OTpa^a b Beaeie AOKJiaAbiBaTb raaBnofi KBapTHpe, 6pnraae h 1-y apMCHCKOMV Kopnycy o BcaKoi) nonbiTKe Typox nepenpaBHTbca aepc3 JyHaii.
                                          1203
    ByxapecT, 6 Maa. — AnbiOTaHT HHTeunaHTCTBa 4-fl ahbh3hh BeHAwecKy 3anpa-ujHBaeT reHepa^a MaHy b OjiTeHupe, He HywAaiOTCH .tu >iacTH b xjie6e.
                                          1204
    Jopoxofl, 6 Maa. — AbctphhckhA noAAaHHbifl KonecTHHCKHH Tejierpa(J)HpyeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX Aeji o tom,hto bo BpeMa ero nyTeuiecTBna 113 rajiimun k CBoeMy 3HT10 b PyMbiHHio, y Hero peKBH3HpoBajiH napy aoiiiafleii.
                                          1205
    ByxapecT, 6 Maa. — MiiHHCTepcTBO BnyTpeiiHiix aeji npHKa3biBaeT BceM npetjieic-T3M OCBo6oAHTb OT KOMMyHajIbHblX BKHH3HblX nOLUJIHH HanilTKH ABH nepeABHraromnxcH pyccKHX boh^ckhx aacTeii.
                                          1206
    ByxapecT, 6 Maa. — ripetjieKT ye3Aa H;ib(J)OB coo6maef MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX a&a o npHHHTbix Mcpax A.na HHBeHTapii3;mnn neo6xoAHMoro apMun HMymecTBa, na Bcefi TeppHTopHH ye3Aa.
                                         1207
    n meiiiTb, 6 Maa. — npc(J)eKT ye3Aa Ap^acemb AowiaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX nejl O peKBH3HpOBailHOM CKOTe A-HH apMHH, KOTOpblH OH ne MQJKCT OTHpaBHTb H3-3a HeAocTaTxa BaroHOB.
                                              1208
    ByxapecT, 6 Maa. — renepajibHbiii nncnexTop apMHH aoktop JaBiuia Teaerpa-<|)iipyeT pvccKOMy Bpaay h AaMCKOMy KOMHTeTy b flccax 06 ycjiOBHax, npH KOTopyx mowiio 6y,AeT KaroTOBJiaTb nojieBbie KyxHH. HeofixoAHMbie caHHTapHOMy OTpaAV.
www.dacoromanica.ro
                                                    ccuv
                                                     1209
    K a ji a cj) a t, 6 Mau. — KoMaHUHp 1-ro apMeftcKoro Kopncya 3anpamnBaeT rji&BHyio KBapTHpy HaajieJKHT jih oficTpejiHBaTb napoxoAbi nou BeHrepcKHM cjiJiaroM, nocTaBJimomHe npOflOBOJIbCTBHe B Bhuhh.
                                           1210
    K a ji a $ a t, 6 Mas. — KoMaHUHp 1-ro apMeftcKoro Kopnyca reHepaji Jlyny cooOmaeT KOMaH^Hpy 2-h ahbh3hh nojiKOBHHKy Jlora^H, mofibi oh He oOcTpejiHBaji napoxonbi nou HHOCTpaHHbiMH cjiJiaraMH, 3a HCKJHOH6HH6M napoxonoB nou TypeuKHM cjiJiaroM.
                                           1211
    r ajiaia Mape. — KoMaHUHp 2-fl ahbh3hh hojikobhhk Jloraun cooOmaeT hoji-KOBHHKy ByflHiuTHHy b Heroe, mo oh 6y.neT cmghgh 8-m jiHHeftHbiM hojikom.
                                           1212
    T a ji h h a, (6 Mau). — KoMaHflHp 2-h ahbh3hh hojikobhhk JloraflH npocHT KOMaH-nnpa 2-ft SpHraAbi nojiKOBHHKa TojiOaHa ynpeflHTb jia3apeTbt b BsHJiewTb h Heroe c jieKapcTBaMH 6-ro nojiKa.
                                          1213
    ByxapeCT, 6 Mas. ---------- flOKJiaA MHHHCTpa HHOCTpaHHblX a&I KHH3IO, B KOTOpOM
npe^jiaraeTCH Ha3Ha'iHTb flByx arraiue npn KaHuejiapHH pyMbiHCKoro reHepajibHoro komhc-capa npn pyccKofi apMHH.
                                         1214
    ByxapecT, 6 Mas. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX neji cooOmaeT MnHHCTepcTBy IOCTHUHH, HTO pyCCKHe BOeHHble BJiaCTH npOCHT aAMHHHCTpaTHBHble BeflOMCTBa flepJKaTb nofl apecTOM 6e3 cyfleOHoro MaHflaTa pa3JiHWHbix npeflnojiaraeMbix luhhohob.
                                         1215
    ByxapecT, 6 Mas. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX fleji npocnr MnHUfTepcTBO 06-mecTBeHHbix pafioT npeflocTaBHTb npecjieKTy ye3fla ApflJKewb BaroHbi fljin norpy3KH MyKH H3 CTOJIbHHHa.
                                            1216
                    ByxapecT, 6 Mas. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO flaeT HHCTpyKUHH 2-y apMeftcKOMy Kopnycy OTHOCHTejibHO npneMa OojibHbix pyccKofi apMHH b pyMbiHCKHX BoeHHbtx rocnHTajiax.
                                            1217
    (MeiaTe), 6 Mas. — KoMaHflHp 1-h OpHraflbi hojikobhhk BjiSflecKy cooOmaeT KOMaH^Hpy 2-ii ahbh3hh nojiKOBHHKy JloraflH pe3yjibTaTbi pa3BenKH MeiKfly Cajmna h fbipjia Mape.
                                          1218
                   ByxapecT, 6 Mas. — MHHHCTepcTBO HHOCTpaHHbix fleji, npenpoBOJKnasi opHTHHaji OTHOiueHHH TeHepajibHoro KOMHCcapnaTa, npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX neji npHHHTb
www.dacoromanica.ro
                                                           CO,V
M-epbi, HToâbi HHHaM pyccxoft apMHH, nocjiaHHbiM AAa Tonorpa^JHHecKHx cbeMOK Ha 6eperax ZlyHaa, He hhhhjih npenaTCTBHfi npeyBejiHHeHHbiMH TpaHcnopTHbiMH ueHaMH.
                                          1219
    ByxapecT, 6 Maa. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx AeA cooâmaeT MHHHCTepcTBy ny6jiHHHbix pa6oT cnoco6 BeAeHHa cneTOB no >xeAe3HOAopo>XHOMy TpaHcnopTy aaa BoeH-HblX HaAOâHOCTeft.
                                       1220
   ByxapecT, 6 m a a. — MHHHCTepcTBo BiiyTpeHHHx AeA oTBe'iaeT npecjaexTy OjiTa, khk HaA.ne>KHT nocTynaTb npn pacKBapTHpoBaHHH pyccKHx bohhckhx nacTeft.
                                       1221
   Byxapeci, 6 Maa. — MHHHCTepcTBo BHyTpeHHHx AeA npocHT npecjjexTa ye3Aa B.uaujKa AoaoJKMTb o noAoxteHHH 3epHa b îiopTy h b ye3Ae.
                                       1222
   ByxapecT, 6 Mau. — MHHHCTepcTBo HHocTpaHHbix. AeA npenpoBOJXAaeT Mhhh-CTepcTBy BHyTpeHHHx A&n opnrHHaA oTHouieHHa pyMbiHCKoro TeHepaabHoro xoMHCcapnaTa npn pyccKOH apMHH, OTHOCHTejibHO pacKBapTHpoBaHHH nacTeft HMneparopcKofl apMHH, c npocb6ofl pacnopaAHTbCfi b yxa3aHHOM CMhicjie.
                                       1223
   Cao6o3Ha, 6 Maa. — KanHTaH ByAHUiTaHy 10-ro flopoâaHuexoro noAxa npe-npoBOJKAaeT 3-ft ahbh3HH AByx coAAaT norpaHHHHoă CTpa>XH, He HMeBUinx nponycxoB.
                                       1224
   6     m a a. — BeTepHHapHbtft Bpan 5-ro KaAspauicxoro noAxa npocHT xoMaHAHpa noAxa 06 yBeAHneHHH ashh (j>ypa>xa AAa AouiaAeft noAxa.
                                       1225
   By33y, 6 Maa. — Flpe^exT ye3Aa By3sy nocbiAaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHx AeA cnncox HOMepoB BaroHOB c nacTHMH h BoeHHbiM MaTepnaAOM pyccxoă apMHH.
                                       1226
   Jl>xypA>XHy, 6 Maa. — Flpe^exT ye3Aa Ba a Luxa aoboaht ao CBeAeHHa Mhhh-CTepcTBa BHyTpeHHHx AeA o pyccxnx nacTax b ye3Ae.
                                       1227
   (ByxapecT, 6 Maa). — TAaBHaa KBapTHpa apMHH Aaer HHCTpyxiiHH oTHocHTeAbHo 3aBepuieHHa yxpenAeHHa ropoAa KaAa^aTa.
                                       1228
   ByxapecT, 6 Maa.— Otaca HHJxeHepHbix bohck TAaBHOH xBapTHpu AaeT npn-xa3 canepHOMy 6aTaAbOHy OTnpaBHTb b KaAacjjaT canepHyx) poTy.
www.dacoromanica.ro
OJ'raţUEmOJOOEp'MMM
                                              •HHwde HoaaaXd waHaxaqiroBotfodu 3 aoiiojuvr nxdaaa uirV in;£>toa Hiqudaaa;} eh bhhhbohhii o.iohh3>kowhx qxHaodH'PHBwoHxo bo3hbhh(|> caxadaxoHHHYV xnaodu iraV xiqmiBdxaoHH oaxadaxaiiHHYV — "u b w g ‘x 3 a d b x X g
                                                     S8SI
                                                                                                   •BxdouaiiBdx
ojouxeini KirV aiiaxauavoa qxBEBXo Xiva xawow xxa(|iadu ‘.aqxaawou ojoiiHaaxadetXaoj wodoxeVuade whhVo tjoHHaMtoirtj'adu ‘aeXdX>tX>t a aaxaeîrHtXu au bhou oaxaqiroxHBBdu oxk 'ajRiroţj' a Xxaacţiadu xaeiiaaxo iraV XHHnadxXua oaxadaxaiiHnw —'bem g ‘xaadexXg
                                                       •HMwda xiqwHVoxgoaH ‘aoxdouaHBdx BirV iqVouVou Hiraii'aBxaoVadu axouîx ‘wHHaMtiro'i]' a aHHVaaoa ‘iqtfeaX iqgoxii ‘aaqxHVaduaed irat XHHHadxXaa oaxadaxaHHigv xuaodu oaxadaxaHHHw aoHHaog — 'a b w g ‘xaadexXg
                                                        9851
                                                                                       ■[/•BXBdB^j a iqtiHiiaxiro Etf
xXdmdew HMEHaHir H-ţ? xaeaiqaou aXudoa miHaHawde ţj-g — ‘kbw g 'xaadexXg
                                                       Î8SI
                                   ■aodaniicjio xiqHHBaEiidu onnawada aoveioto OHqL'axHaoHxo aVBJHdg h-,j xaBtngooa HiiEHBHir u-g xHBirHaxHpf — ‘kbw g ‘(a d e vv b h ii a e j)
                                                       f8EI
                    •xacţiexae aifir HHwde Kogexm h axexap, XVmow iqxaxau aiqHHOH qxaaoHBxaX XHaaVeag Xhhhbohitou hheiibhV y-g iqVeJHdg h-j Xdulf
-HBWOH XaBBHEBXHdu BaXudoX OJOXOţjawdB OJ-J dHVHBWO^J ---------- 'KBW g ‘XB(|)B1/-B^{
                                                       8851
                                         ■iqgxtXira HOHaaHVaxo aiiuBoauaBd hhehbhV y-g atfej ■ udg ii-j xaBVxtoaoduadu aoxiradxo ehobaexeg oj-[ dnVHEwo}{ — “a e w g l(a x b xa h)
                                                       5851
                      ■WaHH3>KKdeH3 IViqilhllLTB1I 3 aHH3hX qXHtfOBEHOdu H XgMtXlTO qXKHirOU3H[ xawow xirou Hiquxoxau u-ţg oxh ‘aVBJHdg ij-j xaehaaxo khehbhI]' a-ţ? — 'a b w g
                                                       1851
                                                                                      ■XBHHdu wbx mqg an ‘qaex.
-HU30J jjiqHHOHEHBHir a HnHHaifaeduxo h wocjiHX HiimaairogeE ‘xeViroa hhVo oxa ‘hhehbhV ţj-,g; xaeaiqtfeimoV Hegaoj hhhbohitou iqVejudg u-g diiVHBWo^j — 'a e w g ‘qxmairueg
                                                      0851
                                    *>i3Hoa xiqadaH3>KHH axod ijohVo ou Xwaa m iiHHBaodutr -HBWOBudu o BaXudoa ojoBauawdB oj-g HiiEHauV qxuxaaaEH XHBhHueir) bhhhbohitou egexin ojoHBBaj BBUHqaB iiBH xuaodu B3HOB xiqndana>t<nn Hoqae LBg — -aBW g 'xaadexXg
                                                       6551
                                                  1MDD
CCI, VII
                                          1239
    (ByxapecT, 6 Mas). — MHHHCTepCTBO nnodpannbix AeA npoCHT AwnAOM aTHHecKO-ro areaTa b PiiMe Hoana MHTHJiHHey onpoBeprHyTb yTBepjKACHHH HeKOTopbix ra3eT othoch-T&ibHO «npaB.ibi» o pyccKO-pyMbiHCKOM corjiauieHHH.
                                          1240
    K a a a (}> a t, 6 Mas. — KoMaHAHp l-ii âpnraAbi iiojikobhhk Canejiapne AOKAaAUBaeT
KOMaHAHpy 1-H AHBH3HH nOAKOBHHKy MepKe3y O KOJIH'ieCTBe naTpOHOB, H3paCXOAOB3HHbIX lacTBMH nepeAOBbix nocTOB.
                                       1241
   ByxapecT, 6 Mas. — BoeHHoe MHHHCTepCTBO coo6maeT 2-y apMeflcKOMy «opnycy, mo nncbMa 6e3 nomoBbix Mapon 6vavt onAoieHbi H3 pe3epBHoro (}>OHAa nacTefl.
                                       1242
   4>p9TeuiTb, 6 Mas. — HaiaAbHHK uiTa6a 2-ro apMeiicKoro Kopnyca AOKAaAu-BaeT renepajiy PaAOBHiy b H>KypA>KHy, mo 8-fi nexoTHbiii nojiK ne npH6bt.u na BOK3aji <t>p3TeuiTb ana norpy3KH, HecMoTpa na to mo Bce totobo.
                                       1243
   U, >k y p a >k h y, 6 Mas.- 3-a ahbh3hh npHKa3biBaeT KOMaHAwpy 1-ft 6pnraAbi noA-KOBHHKy HnaTecKy ompaBiiTbca c 8-m nexoTHbiM noAKOM b IlflTpa Oat.
                                       1244
   (Kajia^ax), 6 Mas. —■ KoMaHAHp l'-fl ahbh3hh aoboaht ao cbcagumb KOMaHAiipoti
6pnraA o cnoco6e peKBH3HUHH noABOA.
                                           1245
    <P p 9 t e ui r b, 6 Mau. — LUTa6 2-ro apMeiicKoro Kopnyca* coo6maeT KOMaHAwpy 3-fi jhbh3hh noAKOBHHKy AnreAecKy nopsiAOK nepeABHHteHHfl qacTefl ahbh3hh b HanpaBAemiH B3H.tieilITb.
                                          1246
    (<P p 3 T e iu t u), 6 Mau. — HaiaAbHHK iuia6a 2-ro apMeiicKoro Kopnyca AaeT npif-na3 3-ii AHBH3HH OTnpaBHTb 3CKaApon rycap h3 H>KypA>KHy b ByxapecT.
                                          1247
    flecca, 6 Mau. — KoMaHAHp KaBaAepHHCKoii 6pHraAbi hoakobhhk WepHOBOAflHy npoCHT 1-K) AHBH3HIO nOnOAHHTb Heo6xOAHMOe HHCAO 3CK3ApOHOB aah HopMaAbHoro BeAeHHtl CTopoHteBoft CJiy>K6bi.
                                         1248
   K a ^ a (|) a r, 6 Mau. — KoMaHAHp I~fi ahbh3hh AaeT KaBaAepHHCKoft 6puraAe hh-CTpyKUHH OTHOCHTeAbHO npaBHA, KOTOpbie HaA.ie>KHT Co6AK)AaTb npH peKBH3HU,HH noABOA aah HywA apMHH.
                                                                              XYII
www.dacoromanica.ro
CCIvVIII
                                                   1249
    flecca, 6 m a a. — yAOCTOaepeHHaa CTapoCTOfl BeAOMOCTb 3epHa, ycTaaoBJieHHOro y WHTejieii cejia flecca.
                                      1250
   CajiiH a, 6 Maa. — KoMaHAHp 4-ro K3A3pamcKoro nojiKa aoboaht ao CBeAeHHfl KOMaaAHpa 1-0 6pHraAW 2-fi ahbh3hh o aeAOXBaTe jHOAeft aah Heceaua âojibiuoS KapayAb1-Hofi cjiywfibi.
                                         1251
    ByxapecT, 7 Maa. — PyccKH0 AanjioMaTHqecKHfl areHT b ByxapecTe coofîmaeT MaHHCTepcTBy HHOCTpJHHbix AeA ycjiOBHH, npH KOTOpbix pa3peuiaeTca nepexoA aBCTpo-BearepcKHX noAAaHHbix H3 TyjibaH b PyMbiHHio.
                                         1252
    ByxapecT, 7 Maa. — Mhhhctp hhoctpaaabix AeJi KorsAHHqaHy HeoijiHUHaAbHO coofimaeT BsjisaaHy b Beay BneqaTJieHHe, hto 3aaBAeiiHH rjiaB aBCTpO-BearepcKHX npaBH-TeAbCTB ofiHapyJKHBaiOT BpaJKAefiHOe OTHOIUBHHB K PyMblHHH.
                                         1253
    riapH>K, 7 Maa. — JI,HnjiOMaTHqecKHH areHT b TlapHJKe KajiJiHMaKH-KaTapAHUi aoboaht ao CBeAeHHH KsrsAHHqaHy, hto TypeuxoMy nocojibCTBy b IlapHKe ne H3BecTHO o CymeCTBOBaHHH AexpeTa, KOTOpblM pyMblHCKHH KHH3b 6blJI 6bl HH3AO>KeH.
                                         1254
    (ByxapecT, 7 Maa). — PyMbiHCKOe MHHHCTepcTBO hhoctpaHHbix a&Ji aoboaht ao CBeAeHHH aBCTpHHCKoro AHnjiOMaTHqecKoro areHTa OTHOCHTejibHO MeponpHHTHH aah ocbo-6o>KAeHHH aBCTpHHCKHX nOAAHHHblX OT peKBH3HUHH AouiaAefi AJia apMHH.
                                         1255
    KpaâoBa, 7 Maa. — IleTpe HoaHHA, npenoAaBaTeAb h3 Kpa0OBbi, npeAOCTaBAaeT MnHHCTepci ay BepoHcnoBeAaHHH h HapoAHoro npocBemeHHH TpeTbio qacrb CBoero >Ka.no-BaHbH AAH Hy>KA apMHH AO OKOHqaHHH BOHHbl.
                                         1256
    KaJia iji aî, 7 Maa. — KoMaHAHp l'-ro apMeflCKOro xopnyca npHKa3biBaeT 2-0 ah-BH3HH BblCJiaTb B CeBepHH OAHH CaTajIbOH H nOJiySCKaApOH.
                                         1257
    Mynepqenb, 7 Maa. — IIoakobhhk Kpyuecxy AomiaAbiBaeT KOMaHAHpy 1-0 ah-bh3hh noAKOBHHKy MepKe3y o nepeABHAceHHH TypeuKHX bo0ck H3 BHAHHa k JIoM-riajiaHKS.
                                         1258
    KsAspauib, 7 Maa. — KoMaHAHp fiaTaAbona onoAqeHHa b K3A3pauie AOKAaAbiBaeT MHHHCTepcTBy BHyTpeHHHX AeA o b3hthh noA Ha6jiiOAeHHe areHTa aBCTpH0CKHX napoxoAOB, 3anoA03peHHoro b mnHOHa>Ke.
www.dacoromanica.ro
CCLIX
                                        1259
    TypHy-CeBepHH, 7 Man. — FFpeiJjeKT ye3Aa MexeAHHU npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX aeji nopyiHTb eMy nenocpeACTBeHHO yAOBAeTBopHTb rpefioBaHHfl no cna6>KeHHK) npOAOBOJIbCTBHeM KOMBHAHpOB 60JIblllHX BOHHCKHX MaCTefi.
                                        1260
    ByxapecT, 7 Mas. — FlpeiJienT ye3Aa Hjib(})OB cooGmaeT MHHHCTepcTBy BHyTpen-hhx Aeji o »ajio6e rpax<AaHHHa BacnAe ana, ne HameAwero CBoero hmchh, onyGAHKOBair-HblM B HpaBHT6JIbCTB6HHOM B6CTHHK6 nO nOBOAy 20 TypeUKHX AHp, nO>KepTBOBaHHbIX HM A AH apMHH.
                                        1261
    ByxapecT, 7 Mau. — MHHHCTepcTBO HHOcrpaHHbix AeA cooGmaeT npe<j>eKTaM npHAyHaftcKHX ye3AOB h kombhabhtbm nopTOB, hto HBBHrauHH no flynaio, HaiHnan c MeCT-hocth Tpyfl, BOcnpeujaeTCH no BoenHbiM cooGpawenHHM aah Bcex bhaob cyAOB.
                                        1262
    FI a p h w, 7 Man. — KaAAHMaHH-KaTapA>KH npenpoBOWAaeT MHHHCTepcTBy hho>-CTpaHHbix AeA 3aHBKy SbiBLoero oi|)Huepa <jjpaHuy3CKoft h HTaAbHHCKod apMHH, HanpaBAeH-Hyio BoeHHOMy MHHHCTepcTBy, B KOTOpOH TOT BbipaWaeT 3K6ABHH6 BCTynHTb B pyMbIHCKyiO apMHIO.
                                        1268
    3ccbi, 7 Mas. — floKTop Pycc H3 hcckoto AaMCKoro komhtgt3 npocHT npeMbep-MHHHCTpa paCnOpHAHTbCH, HTOGbl MeAHUHHCKHe HHCTpyMeHTbl, npnGblBaiOmHe H3-3a rpaHHUbl, 6bIAH OCBOGOWAeHbl OT TBMO)K6HHbIX nOlHAHH.
                                        1264
    B p 3 h a a, 7 Maa. — FlpeiJienT ye3Aa BpsHAa npocHT Mhhhctcpctbo BHyTpeHHHX AeA AaTb norpaHHMHOH CTpawe npnKa3 OTKpbiBaTb oronb no lepitecaM, nanaAaiomHM na ceA.i.
                                        1265
    ByxapecT, 7 Man. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA cooGmaeT npeiJieKType ye3Aa BAauiKa, mto nmeHHua aah apMHH ne npnGbiAa.
                                        1266
    ByxapecT, 7 Man. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA cooGmaeT ye3AHbiM npe-(JieKTaM cnocoS OTnpaBKH chotb aah apMHH.
                                        1267
    ByxapecT, 7 Man. — FlpeiJienT ye3Aa KnbiJaoB npocHT MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX AeA cooGujHTb nyAa CAeAyeT ccunaTb nmeHHuy, peKBH3HpoBaHHyio aah apMHH.
                                        1268
    Kapaxaji, 7 Man. — TeAerpa<j)Hoe OTAeAeHne b KapaxaAe cooGmaeT MnHHCTep-CTBy HHOCTpanHbix AeA, hto oahh Ka3aHHft nCAK nepenpaBHACH Hepe3 Oat b HanpaBAenHH KopaGnH.
www.dacoromanica.ro
-cci,x
                                                      1269
    B a k s y, 7 m a h. — Dpe^eKT ye3aa Baioy 3anpauinBaeT MaHHCTepcrao HHOdpaHHbix flejl O TOM, nOflJieJKHT JIH peKBH3IIUHH CKOT HHOCTpaHHblX nOflAaHHblX, apeH^yiOipilX BHHOKy-penubie 3aBOflbi.
                                                1270
     ByxapecT, 7 uaa. — MnHHCTepcTBO îmocTpaHHbix aeji OTBenaeT npecJieKTy ve3fla Baioy, B CBH31I C PGKBH3HUHGH CKOT3 y HHOCTpaHHblX DOflflaHHblX, apeHflyiOIUHX bhhokv-penubie 3aBOAbi.
                                             1271
     MynepneHb, 7 Maja. — KoManflHp 1-ro K3Ji3pauiCKoro nojwa hojikobhhk Kpy-uecKy floiaiaflbiBaeT 2-fl ahbiisiih o tom, mto npoH30iu.no na jihhhh hoctob.
                                             1272
     BepjiHH, 7 m a h. — flunjioMaTHMecKHH areHT b BepjiHHe flerps flOKJiaflbiBaeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX fl&n b ByxapecTe o pe3yjibTaTe CBoero CBuaaiiHSi c MiuiHCTpoM HHOCTpaHHblX fleJI TepMaHCKOH HMnepHH.
                                            1273
    KpafloBa, 7 m a h. — Ilpe^eKT je3.ua floji* npocHT MHHiicTepcTBO BiiyTpeiiHiix aeji h Boenuoe MHHiicTepcTBO 06 ocBo6o*fleHHH ye3fla .Bojijk ot peKBii3!HJ,HH cxoTa.
                                            1274
    (KsJiapauib), 7 m a h. — Ilpe^eKT ye3,n.a fljioMHpa flOKJiaflWBaeT MnHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX aeji, mto pyMbiHCKoe cyflHO, uiefluiee no flynaio, noflBeprjiocb py>KeHHOMy o6cTpe.ny TypeUKofi nacTH.
                                            1275
    Xyuib, 7 m a h. — Ilpe^eKT ye3fla OsjiMHy HanpaBaneT no cejiaM HHCTpyKUHio OTIlOClITejIbHO HCnOJlHeHH» C6JlbCK0X03HHCTB6HHblX pafiOT fl.HH CeMeHCTB npH3B3HHbIX H3
BOGHHyio cny*6y.
                                            1276
    P o m a h, 7 m a h. — npeiJjeKT ye3fla PoMan flOKJiajbiBaeT MnHHCTepcTBy BiiyTpeHHHţ fleji, mto oh p6KBH3HpoBaji h noJiyMHJi fljiH apMiiu jiyMuiHX Jiouiafleft ye3fla.
                                            1277
    ByxapecT, 7 Man. — TjiaBHoe ynpaBJiemie rocyaapcTBeHHbix HMymecTB hobouht no CBe^eHHH MHHHCTepcTBa BHyTpeHHHX aeji o cbogm pacnopjDKemw hbcmgt py6ioi ;reca .MJiH hjoka apMHH 6e3 npeflBapHTejibHoro pa3peiueHHH.
                                            1278
    ByxapecT, 7 Man. —. IlpaBJieHHe 6ojibHHHW BpsuKOBSHecK cooCmaeT BoeHHOMy MnHHCTepcTBy o tom, mto oho npeflocTaBJmeT b pacnopjj)KeHHe apMHH najiaTbi na cto Koex, r;ie panennbie 6ynyr jieMHTbCH 6e3B03Me3flH0.
www.dacoromanica.ro
CCIvXI
                                         1279
    Jl>KypA>KHy, 7 Man. — FLpeiJieKTypa ye3Aa BjiaiuKa H3BemaeT KOMaHAHpa 3-h AHBH3HH, MTO eiO npHHHTbl Mepbl AAH npeAOCTaBJieHHH 3aTpe6oBaHHblX nOABOA.
                                         1280
    (ByxapecT), 7 Man.— DiaBiiaH KBapTupa AaeT HHCTpyKUHH KOMaHAiipy nonTon-hoh poTbi KanHTaHy BacHAHy b cbh3h c coopy>KeHHeM MOCTa b KoMaHb.
                                         1281
    ByxapecT, 7 Man. — ApraAAepniicKHH o tac a DiaBHOH KBapTupbi AaeT HHCTpyKmiH HaHaAbHiiKaM apTHJiJiepHH ahbh3hh h pe3epBa OTHOCHTeAbHO npaBHA, KOTopbie CAeAyeT Co6.TKIT.aTb BO BpeMH CTpeAb6bl.
                                        1282
    (KajiaijiaT), 7 Man. — KoMaHAHp 1-ro apMeiicKoro nopnyca reHepaA Jlyny Ae-AaeT 3aMeHamie KOMaHAiipy 2-h ahbh3hh nojiKOBHHKy JloraAH OTHOCHTeAbHO HenpaBHAbHoro h nenoAHoro cnoco6a cocTaBJieHHH hm BeAOMOCTefi rana A.
                                        1288
    ByxapecT, 7 Man. — BoeHHoe MiinncTepcrao H3BemaeT apMeHCKiie nopnyca, hto XAe6 aah coAAaT pacnpeAeAHeTCH e>KeAHeBHO BoeHHbiM HHTeHAaHCTBOM.
                                        1284
    K a ji a (|) a t, 7 Man. — KoMaHAHp 1-ro apMeHCKoro xopnyca npHKa3biBaeT KOMaii-AHpy l'-H 6pnraAbi 2-h ahbh3hh noAKOBHHKy BASAecKy oxpaHHTb HAymiiH H3 CeBepHiia napoxoA AAa.
                                       1285
    (TajiiiHa Mape), 7 Man. — KoMaHAHp 2-h ahbh3iih noAkobhhk JloraAH AeAaeT aaMenaHiie KOMaHAHpy 1 >-h 6pnraAbi noAKOBiniKy BASAecxy 3a HenpaBHAbHoe cocTaBAeHiie BeAOMocTefi BBepemibix eMy nacTefl.
                                        1286
    (T a a h h a Mape), 7 Man. — KoMaHAHp 2-h ahbh3hh noAKOBHHK JloraAH nocbi-AaeT CBOHM nOABeAOMCTBeHHbIM HaCTHM HlipKyAHpHblfl npHKa3 JSTa 312 OTHOCHTeAbHO cno-co6a cocTaBAenHH BeAOMocTefi.
                                       1287
    T o a e im b, 7 Man. — HanaAbHHK nepeAOBbix nocTOB xaniiTan lloeHapy AOKAaAbi-BaeT KOMaHAHpy 1-h 6pnraAbi 2-h ahbibhh noAKOBHHKy BASAecKy 06 opraHH3auHH nocTOB b roAeimb.
                                       1288
    T aAHia Mape, 7 Man. — Hhtcha3ht 2-h ahbh3hh cooâiuaeT KOMaHAHpy 1-h 6pnraAbi noAKOBHHKy BASAecKy pacnopHjKCHHH b cbh3h c pacnpeAeAeHHeM nacraM kojkh Ath AanTefi.
www.dacoromanica.ro
CCLXII
                                                      1289
    OjireHHija, 7 «aa. — Cynpecfaeicr bojioctk OjiTenHua npocHT KOMaHAHpa 2-â
AHBH3HH O TOM, HT06bI BOeHHhie C3MH He peKBH3HpOB3JIH 6bl IlOABOA, Heo6xOflHMblX AJI3 TpaHcnopta.
                                           1290
    HjKypAJKHy, 7 uaa. — ripe({)eKT ye3fla BjiauiKa AOKJiaAHBaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX flejl O IlOXCepTBOBaHHHX flJIH apMHH.
                                           1291
    B a k 3 y, 7 tiaa. —npe({)eKT ye3Aa Baioy cooCmaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHX Aen o tom, hto rpaxcAaHHH Hopry Bohhh, y KOToporo peKBH3HpoBajiH napy Jiomafleft, ouenen-HMX B 460 HOBMX Jiefi, 33HBHJI, HTO OH HX npeflOCTaBJIHeT apMHH.
                                           1292
    ByxapecT, 7 uaa. — MnnncTepcTBO ({mnancoB coofimaeT MnnncTepcTBy hhov CTpaHHMx Aeji o tom hto oho A&nernpoBajio renepajibHoro ceicpeTapn h rjiaBHoro Kaccnpa ajih nojiyneHHH cyMMbi b 3 MHJiJiHOHa 30jiothx cţapanKOB y HanajibHHKa rjiaBHoro HiTa6a pyccKoft apMHH b cneT 3anMa.
                                        1298
   ByxapecT, 7 «aa. — MnHHCTepcTBO HHOCTpanHbix aeji npenpoBOWAaeT renepajib-HOMy KOMHecapy npn pyccnoft apMHH HMennoft ciihcok jihu, ynojwoMoqeHHbix nojiynHTb 3aeM B 3 MHJIJIHOH3, OT H3HajIbHHKa TjiaBHOrO IHTa6a pyCCKOft apMHH.
                                        1294
   T ax hi a, 7 uaa. — KoManAnp 2-fi ahbh3hh nojiKOBHHK JIoraAH paccbiJiaeT iioa-BeAOMCTBeHHblM H3CTHM UHpKyjIHpHblfi PpHKa3 N° 331 OTHOCHTejIbHO CpOKa yBeAHHeHHOft AaHH ({aypawa.
                                          1295
    ByxapecT, 7 «aa. — BoeHHoe MnHHCTepcTBO npocHT 2-ft apMeftcKnft xopnyc 03H3K0MHTb H3CTH C COAepJKaHHeM 3aKOHa O BOeHHblX neHCHHX, nOJiararomHXCH HHB3AHA3M h ceMbHM naBiUHX na Boiine.
                                            1296
    K a ji a iji a t, 7 uaa. — KoMaHAnp l'-ro apMeftcnoro xopnyca coo6maeT 2-ft ahbh3hh nepe3 K3Kne MecTnocra npoftAyT Boftcxa OTpHAa, OTnpaBJiaiomerocH b CeBepnn.
                                            1297
    B h c t p e u, 7 uaa. — KoMaHAnp KaBajiepnftcKoft fipnraAH 2-ft ahbh3hh coo6maeT nojiKOBHHKy JIoraAH o TypeuxoM napoxoAe, npomeAiueM BAOJib pyMbiHCKoro 6epera,
                                            1298
    ByxapecT, 7 »aa. — BoeHHoe MnHHCTepcTBO coo6maeT 2-y apMeftcxoMy xopnycy o KOAHHecTBe naTpoHOB, yTBep>KACHu/"'M aah o6yneHHH penpyTOB nexoThi.
www.dacoromanica.ro
CCLXIII
                                                    1299
    ByxapecT, 7 m a a. — BoeHHoe mhhhctcpctbo npocHT 2-A apMeficKHft Kopnyc 03Ha-KOMHTb H3CTH C IlOCTaHOBJICHHCM }KeHeBCKoA KOHBeHUHH OTHOCHTMbHO LUaJKeHHH nOXOAHblX jia3apeTOB c 6ojibHbiMH h paneHbiMH na nojie cpaaceHHH.
                                           1800
    CajiHHa, 7 Maa. — Bpaa 4-ro KaJiapauiCKoro nojiKa ofipamaeT BHHMaHHe KOMan-AHpa nojiKa na to, hto AAHTMbHoe npe6biBaHHe coji/ţaT na nepeAOBbix nocTax yrpoiKaeT HX 3A0p0BbK>.
                                           1801
    (K a ji a (|i a t), 7 Maa. — KoMaHAHp 1-ro apMeftcKoro Kopnyca HanpaBAaeT KOMaHA»-paM AHBH3HH KoiiHH npHKa3a MHHHCTepcTBa b CBH3H c noe3AKaMH COAAaT AJ1H CHa6>KeHHH npOAOBOJIbCTBHeM 0(})HUepCKHX Co6paHHH.
                                         1302
    B y 3 a y, 7 Maa. — ripe(})eKT ye3Aa By3ay AomiaAbiBaeT MnHHCTepcTBy BHyTpeHHHx AM o KOjiHaecTBe BaroHOB, b KOTOpbix npotyieflOBajiH HaKaHyne pyccKHe bohckb.
                                         1303
    B y 3 a y, 7 Maa. — ripe(})eKT ye3Aa By3ay AomiaAbiBaeT MHHHCTpy BHyTpeHHHx am o npn6biBiiiHX HaKaHyne pyccKHX aacTax, KOTopbie npoxoAaT b HanpaBjieHHH rijioeuiTb.
                                         1304
    ByxapecT, 7 Maa. — IlpeAceAaTMb CoBeTa mhhhctpob npocHT BoeHHoe mhhh-CTepCTBO Co6jIK)AaTb BeAOMOCTb, COCTaBJieHHyK) MHHHCTepCTBOM BHyTpeHHHx AM OTHOCH-TMbHO AOUiaAefl, nOAJieHOIUHX peKBH3HUHH.
                                         1305
    (Byxapeci), 7 Maa. — IlpeAceAaTMb CoBeTa mhhhctpob coo6maeT BoenHOMy MHHHCTepCTBy, HT06bI OHO IlpeAOCTaBHAO pyCCKOH apMHH Ka3apMbI H Mara3HHbI, KOTOpbIMH He noAb3yK>Tca.
                                         1306
    ByxapecT, u Maa. — ABCTpo-BenrepcKHH AHnAOMaTHwecKH A areHT b ByxapecTe pa3-bacnaeT KoraAHHHany aBCTpnAcKyio TOHKy 3peHHa oTHOCHTMbno TOAKOBaHHa ct. 3 KOMMepaecKoro AoroBopa c PyMbiHHeA 06 ocBo6o>KAeHHH ot BoeHHbix peKBH3HUHA.
                                         1307
    BaHAeuiTb, 8 Maa. — 3aBeAyK>mHA npoAOBOAbCTBeHHbiM CKjiaAOM npocHT ko-MaHAHpa 2-A 6pnraAbi 2-A ahbh3hh npHHHTb neKOTopbie Mepbi aaa 6e3ynpeHHoro xoAa am B npOAOBOAbCTBeHHOM OTAMe.
                                         1308
• K a p a k a ji, 8 Maa. — HaaaAbHHK uiTa6a 2-ro apMeAcKoro Kopnyca coo6maeT 3-A AHBH3HH OTAHHHTMbHblA 3HaK TypeUKHX nOXOAHblX Aa3apeTOB, COTAaCHO }KeHeBCKoA KOHBeHUHH. .
www.dacoromanica.ro
CCLXIV
                                         1309
    (Tajinia), 8 m a a. — HHTeHAaHCTBo 2-fi ahbH3hM TpeOyeT ot o<i>HuepoB cHaOwe-HHfl, MTOObl OHH OTKa3bIBajIH B npl16MK6 HCHOpHeHHOrO XAeOa.
                                         1310
    (Tajiaia), 8 m a n. — KoMaHAHp 2-ft ahbh3hh npnK33biBaeT scKaApoHy rycap AbiMSoBHua npeAOCTaBHTb b pacnopa>KeHHe HHTeHAaHTCTBa HeoOxoAHMoe hhCao caOejib A-ia KOHBOHpOBaHHB IipOAOBOAbCTBBHHblX TpDHCHOpTOB.
                                         1311
    K a ji a (|) a t, 8 m a a. — KoMaHAHp 1-ro apMeficKoro Kopnyca peKOMeHAyeT KoMan-AHpy l-fi AHBH3HH HOAKOBHHKy MepKe3y CHeUHaAHCTa AAfl CHBTHfl C MeAH napOXOAa KAOTHAbAa.
                                        1312
    (B y x a p e c t), 8 m a a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBo npocHT MHHHCTepcTBo BHyrpeHHHX AtJI yTOHHHTb, Ha K3KHX yCJIOBHHX OHO COrAaCHAOCb 6bl H3HHTb MaCTBpOB CailO>KHHKOB U3 IIiiAb3eHa b CAyaae, ecAH 6bi ohh nonaAoOHAHCb apMHH.                   ,
                                        1313
    ByxapecT, 8 m a a. — HaaaAbHHK rAaBHoro uiTaCa npocHT MHHHCTepcTBo hho-CTpaHHbix aeA xoAaTaHCTBOBan» o tom, MToObi Lunnoiibi, noHMaHHbie pyccKofl aMpuefi, He npenpOBO>KAaAHCb 6bl SoAbUie pyMblHCKHM CyACfiHblM HHCT3HUHHM.
                                        1314
    ByxapecT, 8 Maa. -------- BoeHHoe MHHHCTepcTBo npocHT MHHHCTepcTBo BHyTpiiHHHX
Aejl O TOM, HTo6bI OHO HpHHHAO Mepbl AAH yAOBAeTBOpeHHH Tpe60BaHHH peKBH3HL[HH.
                                        1315
    ByxapecT, 8 m a a. — Mhhhctcpctbo BHyrpeHHHX a ca cooOmaeT BoeHHOMy mh-HycTepcTBy o npHHaTbix hm Mepax b CBH3H c nepeAaaeft na3apM aacraM pyccKofl apMHH.
                                        1316
    /I e c c a, 8 m a a. — KoMaHAHp KaBaAepuftcKofl OpnraAbi l-fi ahbh3hh cooOulaeT hoa-KaM npHKa3bi b CBH3H c oOyneHHeM crpeAbOe no mhujchh.
                                        1317
    (T a a h m a), 8 m a a. — 2-a AHBH3Ha AOKAaAbiBaeT 1-y apMeficKOMy xopnycy o npn-MHiiax, upenaTCTByiomHX BbicbiAKe noAHbix BeAOMocrefi CBoero ahmhoto cocTaBa.
                                        1318
    (KaAa(J>aT), 8 m a a. — KoMaHAHp 1-ro apMeficKoro Kopnyca reHepaA Jlyny ao-boaht ao cBeACHHa Bcex noABeAOMCTBeHHbix MacTCfl 06 H3MeHeHHax o(ţ)HuepcKoro cocTaBa b unaOe 1-ro apMeficKoro Kopnyca.
www.dacoromanica.ro
CCI/XV
                                                  1319
    Heroro, 8 m a a. — KoMaHflHp 6-ro nexoTHoro nojiKa cooâmaeT KOMaHAHpy 2-ii 6pnraAbi 2-fi ahbh3hh nojiKOBHHKy TojioaHy o 3aTpyAHeHHax, KOTopbie oh BcrpeaaeT 3 CHa6>KeHHH nacTefi MacoM.
                                          1320
    $ bl h t bl h a B a h y ji y ft, 8 m a a. — HaaajibHHK nepeAOBUx noctoB 1-ft 6pHraAbi AOWiaAbiBaeT nojiKOBHHKy BjiSAecKy o nepeABHweHHH Hacreft na npoTHBonojio>KHOM 6epery.
                                          1321
    TajiHHa Mape, 8 m a a. — KoMaHAHp 2-fl ahbh3hh iiojikobhhk JIoraAH pa3pe-uiaet KOMaHAiipy 1-ft 6pnraAbi nojiKOBHHKy BjisaecKy npoH3BecTH Hae3Abi Ha TypepKyio TeppHTOpHio.
                                              1322
    rojieHLib, 8 m a a. — JiaaajibHHK nepeaoBbix noctoB KanHTaH BaHrejie AOKJia.ibiBaeT KOMaHAHpy l-fi 6pHraflbi 2-ft ahbh3hh nojiKOBHHKy BjisaecKy o nyiiKTax c ofiopoHHTejib-HbiMH yKpenjieHHHMH.
                                             1323
    ByxapecT, 8 Mas. — BoeHHoe MHHHcrepcTBO npocHT MHHiicrepcTBo HHOCTpaHHbix Aeji xoflaTaiicTBOBaTb, HTo6bi aBCTpnflcKoe npaBHTeJibCTBO nponycTHJio b CTpany Tpancnopt c peBOJibBepaMH, 3aaep>KaHHbiH b OpuiOBe.
                                           1321
    (TeByib), 8 m a a. — TlpoTOKOJi 06 yape>KAeiiHH pyMbiHCKoro AaMCKoro KOMHTeTa A.na 0Ka3aHHH noMomn paHeHHbiM.
                                           1325
    ByxapecT, 8 m a a. — BoeHHoe MHHHCTepcTBO Bocnpemaet BceM boiihckhm ti a cxa m npOH3BOAHTb peKBH3HIJHH 6e3 yaaCTHH aflMHHHCTpaTHBHblX BJiacTefi.
                                           1326
    lI e t a t e, 8 m a a. — KoMaHAnp 1-ft 6pnraflbi 2-fi ahbh3iih no.nKOBiiHK BjiSAecKy Aaet HHCTpyKPHH KOMaHAHpy 1-ro crpeiKOBoro 6aTajibona o tom, hto cjieAyeT aeJiaTb co îuKypaMH 3ape3aHHoro CKOTa.
                                          1327
    KajiaijiaT, 8 m a a.— HaaajibHHK uiTa6a 1-ft ahbh3iih npeACTaBjiaeT KOMaiiAHpy AHBH3HH nojiKOBHHKy MepKe3y panopra pa3JiHHHbix oraejioB.
                                          132S
    T a ji h i a, 8 m a a. — fIpHKa3 KOMaHAiipa 2-ft ahbh3iih KOMaHAnpy 8-ro nexoTHOio nojiKa nojiKOBHHKy LUinnMaHy oxnpaBHTb othh 6aTa.tibOH b CeBepiiH.
www.dacoromanica.ro
CCLXVI
                                                   1829
    (TajiHwa), 8 Mag. — KoMaHAHp 2-fi AHBH3HH nojiKOBHHK JIoraAH npeAJiaraeT 1-y apMeiicKOMy Kopnycy H3MeHeHHe pacnoxo>KeHHfi wacTeft.
                                          1330
    Merare, 8' m a g. — KoMaHAHp 1-fl 6pnraAbi iiojikobhhk BxsAecKy coo6maeT 2-ii ahbh3hh o 3aTpyAHeHHHX CHa6>KeHHH h o HeoâxoAHMoeTH perjiaMeHTaium napoxoACTBa Ha JlyHae.
                                         1331
    TaAHwa Mape, 8 Maa. — KoMaHAHp 2-ro nexoraoro noAKa aokaaAbiBaeT ko-MaHAHpy 2-ft AHBH3HH nOAKOBHHKy JIoraAH O TOM, HTO OH OTnpaBHA H3 Heroio B CeBepHH 2-ft 6ataAbOH.
                                           1332
    K a ji a $ a r, 8 m a h. — l-ii apMeftcKHH xopnyc npHKa3biBaeT 2-h ahbh3hh 063a-BecTHCb AHeBHHKOM, b KOTopoM eaceAHeBHO BHOCHAHCb 6bi Bce onepaium HaCTefl.
                                           1333
    n a o e m r b, 8 Mag. — PyMbiHCKHfi reHepaxbHbiii KOMHecap npn pyccKOH apMHH A. FlAaA>KHHO npeACTaBAHeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHbix Aex noxo>KeHHe nocTynxeHHii b cweT 3aftMa y pyccKHX BxacTeii.
                                          1334
    ByxapecT, 8 Mag. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aeji aoboaht ao CBeAeHHH BoeHHoro MHHHCTepcTBa o TpeâoBaHHH pyccxoro reHepaxa CKoâejieBa npeAOCTaBHn. b ero pacnoAoaceHHe aoakh nexoTHoro 6aTaAbOHa b flwypAWHy.
                                          1335
    ByxapecT, 8 m a h. — MHHHCTepcTBO BHyTpeHHHX Aeji cooâmaeT BceM npeijieKTaM HHCTpyKUHM b cbh3h c peKBH3HUHeH cejibCK0X03HăcTBeHHbix npoAyKTOB y apeHAaTopoB ro-cyAapcTBeHHbix noMecrafl.
                                          1336
    K a a a ţ a t, 8 Maa. — l-ii apMeiicKHii xopnyc cooâmaeT 2-fl ahbh3hh 06 ynpa3A-HeHHH Ha Bce BpeMH KaMnaHHH nocTaHOBjieHHH ycTaBa rapHH30HH0H any>K6w aah BcrpeHH nanajibCTBa.
                                          1337
    KpaHOBa, 8 m a h. — KoMaHAHp 3-ft ahbh3hh hoakobhhk AHrejiecxy npocHT ha-MaAbHHKa nacTefl b Moimueii nepeAaTb KOMaHAHpy l'-A 6pnraAbi ero AHBH3HH npHKa3 npn-<îbiTb b MoimueA.
                                         1338
    B p 3 h a a, 8 Mag. — IlpeiJieKT ye3Aa BpsHjia AOKjiaAbiBaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaH-Hbix Aeji o tom, hto nepenpaBHBniHecH Ha jiOAKax pyccKHe coAAaTW noAOJKr.iH ceaio TeweT.
www.dacoromanica.ro
CCIyXVII
                                                1889
    C ji a r h h a, 8 Man. — rioMeiUHK E. 3aM(j)HpecKy TenerpaijiHpyeT npeMbep-MHHHCTpy npHOCTaHOBHTb peKBH3HI(HK) nOABOA B KypTHIUOape, HTOCbl AaTb B03M05KH0CTb npOH3-BOAHTb BCnaUIKy.
                                        1340
    n a o e ui t b, (8) Man.— PyMbiHCKHft reHepaAbHbift KOMHCcap npn pyccxoft apMHH A. riAaA>KHHO COOâmaeT MHHHCTepCTBy HHOCTpaHHblX ABA o npHHHTblX IlOCTaHOBAeHHBX B CBH3H C nepenpaBHBIUHMCH qepe3 OaT Ka3alţKHM nOAKOM H OTHOCHTeAbHO BH3HTa BeAHKOrO KHH3H B KoTpOqeHb.
                                       1341
    P h m, 8 Man. — HcnoAHHioiiţHft AOA>KHOCTb AHnAOMaTHqecKoro areHTa b PnMe cexpeTapb OCeAeHapy AOKAaAbiBaeT MHHHCTepcTBy HHOCTpaHHblX AeA o tom, qro oh aob6A AO CBeAeHHH HTaAbHHCKOTO npaBHTBAbCTBa COAepJKaHHe npHCAaHHblX C 3T0H uejlbio H3 Py. MbIHHH UHpKyAHpOB.
                                          1342
    n J1 O 6 IU T b, 8 Mas. — PyMbiHCKHft reHepaAbHbift KOMHCCap npH pyCCKOft apMHH A. rinaAXCHHO aoboaht ao CBeAeHHH pyccKoro ahiiaomaTHqecKoro areHTa b EyxapecTe HMeHHoft cnHCOK aha, A&nerHpoBaHHbix aah noAyqeHHH 3 mhaahohob b cqeT 3aftMa.
                                          1343
    rip0B03rAaineHHe PyMbiHHH b AeHb 9 Man HeaaBHCHMbiM rocyAapcTBOM
                                          1344
    Pe30AioiiHJi, npHHHTan IlaAaTOH flenyTaTOB 9 Mau 1877 roAa.
www.dacoromanica.ro
               DOCUMENTE
www.dacoromanica.ro
                     DOCUMENTE
                                         1
Craiova, 1 Ianuarie, 1877
    L,a 2 curent urinând a pleca Calafat un batalion din acest corp. Telegrafiaţi urgent, acolo să găseşte, carne pâine; cu ce preţ?
                                    Comandantul Regimentului (ss) Col. Niculescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 148].
                                         2
[Petersburg], 1 Ianuarie, 1877
    Astăzi dimineaţă a fost cerc diplomatic la Palat. împăratul m’a însărcinat
                                                         m
să transmit complimentele sale principelui. El a adăugat: « Sper că Domnul I. Brătianu n’a uitat sfaturile pe care eu i le-am dat la Divadia ». Eu am răspuns că atitudinea corecta a României primind aprobarea generală a Marilor Puteri ale Europei, îndrăsnesc să sper că Majestatea Sa era de asemeni mulţumită de noi. « Eu nu am a mă plânge » mi-a răspuns împăratul. El a spus însărcinatului de afaceri turc: « Sper că Turcia va accepta rezoluţiile conferinţei. Dacă ea le respinge, voi face să cadă toată responsabilitatea asupra guvernului Dumneavoastră ». împăratul a exprimat tuturor ambasadorilor speranţe de menţinerea păcii.
         [N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 415, p. 180. Traducere din limba franceză].
                                       1
1
www.dacoromanica.ro
3
[Cetatea], 1 Ianuar, 1877
                               Ordin de zi pe Brigadă Nr. 23
    Complectându-se Brigada prin întrunirea în acest Cantonament a toate trupele ce o compun se regulează următoarele: serviciul în fiecare corp de trupă, se va urma conform cu ordinile anterioare în fiecare zi peste cantonament se va rândui un şef de batalion de zi. Datoriile sale vor fi de a inspecta cantonamentul şi pe gardele de poliţie ale fiecărui Corp; pentru orice eveniment sau afacere va raporta Comandantului Cantonamentului; osebit este obligat a raporta acestui ofiţer superior de două ori pe zi, dimineaţa şi seara; ţinuta sa va fi cea de campanie, datoriile acestui ofiţer în detaliu sunt specificate prin reglemente. Bl va intra în servici la schimbarea gărzii, când va fi prezent şi cel vechi spre a-şi da în primire şi comunica observaţiile. —Dl. Locot. Colonel Racoviţă ca ofiţerul cel mai vechi în grad după subsemnatul, se numeşte Comandant al Cantonamentului. Domnia sa deosebit de datoriile specificate de reglemente va regula cu autoritatea locală rechiziţia transporturilor; nimeni nu poate lua care de transport până ce mai întâi ordinul de rechiziţie nu va fi dat de D-l Comandant al Cantonamentului. —D-l Comandant al Cantonamentului după trebuinţele zilnice ale trupei va repartiza prin autoritatea locală Nr. trăsurilor, astfel ca ea să nu fie o prea mare povară pentru locuitori şi a nu se da trăsuri fără trebuinţă. In caz de absenţa D-lui Bt. Colonel Racoviţă va fi înlocuit în serviciul său prin ofiţerul ce vine îndată după sine în Brigadă. — Serviciul zilnic general al Brigadei se regulează astfel: la 4 ore deşteptarea; de la 5—8 ore exerciţiu practic pe teren; la 9x/2 supa de dimineaţă; la io1/2 apelul şi gardele; de la 3 la 4 dupe prânz serviciul brancardierilor sub direcţia Medicului Şef al Brigadei asistat de tot personalul medical; la 5 ore supa de seară. — De la 6—7^2 teorii în toate corpurile asupra tragerii în ţintă şi serviciul de siguranţă; la 8 ore retragerea.
    Deşteptarea se va bate la fiecare Corp; retragerea se va bate de toţi corniştii şi toboşarii Brigadei împreună. —Orele lăsate libere în această dispoziţie se vor întrebuinţa de Corpuri după dispoziţiile Şefilor respectivi. — Fiecare Regiment în raionul său îşi va fixa piaţa sa de adunare precum şi pe acele ale subîmpărţirilor sale.
    Piaţa generală de adunare a Brigăzii, va fi locul de peste şanţul satului; traversat de drumul ce duce la Cetate, alături cu locul unde a bivuacat Brigada la sosire. De câte ori Brigada se va aduna, ea se va aşeza în ordinea adunată. Batalioanele în coloana pe Pluton — în întâia linie Reg. 8 linie, având la stânga Batalionul I-iu din al 12-lea Regiment de Dorobanţi. In a doua linie, Reg. 10
                                       2
www.dacoromanica.ro
Dorobanţi, având la stânga Batalionul al II-lea din al 12-lea Dorobanţi. In a treia linie, Artileria. —Trupele se vor aşeza cu faţa spre satul Cetatea; dispoziţiile acestui ordin se vor pune în aplicare de astăzi 1 Ianuarie.
                                                Comandantul Brigadei I-ia Colonel Ipătescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 748, f. 14 (Nr. 23)].
                                        4
Giurgiu, 2 Ianuarie, 1877
    Astăseară au sosit de jos două vapoare otomane de resbel care au staţionat a Rusciuk. Astăzi cu două vapoare şi trei şlepuri s’au expediat din Rusciuk pentru Vidin 1600 soldaţi, 6 tunuri, amuniţii şi material cantitate în 580 tone.
                                                         Căpitanul portului
                                                             C.  Paskal
         [Arh. Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 313].
                                        5
Craiova, 2 Ianuarie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Conform ordinului telegrafic al d-lui Ministru de Răsboiu Nr. 11.134, vă fac cunoscut că azi a pornit un batalion din regimentul Nr. 4 de linie pentru Calafat. Acest batalion va fi sub ordinele Dvs. şi-l veţi întrebuinţa la lucrările de fortificaţie. El va sosi în Calafat la 5 Ianuarie curent, dacă drumul nu va fi greu, ca să-i interzică marşul.
    Faceţi cunoscut şi Maiorului Popescu
                                    Comand. Diviziei General de brigadă Eupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 9].
                                        6
[Tecuci, 2 Ianuarie, 1877]
    Mizeria în care a ajuns populaţia acestui oraş, mă pune în poziţiunea a veni prin aceasta D-le Prefect şi a vă face rugămintea ca să stăruiţi pe lângă D. Ministru respectiv a lua în consideraţiune cele ce expun mai jos:
    In toţi anii, fără excepţie, oraşul Tecuci, a cartiruit armata din orice parte a ţării ar fi venit, atât în trecere, precum şi cu ocaziunea manevrelor, ce au avut
                                        9
                                                                                               1*
www.dacoromanica.ro
loc în mai mulţi ani, în acest oraş. întotdeauna orăşenii au primit cu plăcere şi adevărat simţ naţional găsduirea armatei pentru orişicât timp ar fi stat, fără să se arate cel mai mic murmur.
   Acum sunt trei luni de când fără întrerupere oraşul găsdueşte regimentul 7-lea de Dorobanţi, asemenea timp de o lună mai bine au găzduit şi regimentul al 7-lea de Călăraşi.
   Populaţiunea oraşului din cauza crizei teribile ce de atâta timp ne bântue, precum şi a timpului rău şi contrariu, au ajuns a nu mai putea dispune nici chiar de mijloacele cu care s'ă-şi poată achita dările către s'tat şi cea mai mare parte sunt necontenit urmăriţi şi sechestraţi, obiectele sechestrate se vând pe preţuri derizorii după valoarea lor, fiindcă nimeni nu dispune de bani spre a oferi preţuri mai convenabile. Acum, aceşti sărmani locuitori, dacă se întâmplă ca să câştige câte câţiva lei, sunt imediat nevoiţi a merge să cumpere lemne şi lumină pentru ca să poată da căldură şi lumină necesară soldatului ce găsdueşte, care şi acesta sărmanul fiind nevoit a umbla prin stradă, unde noroiul este la genunchi, (căci oraşul nu posedă strade pavate) are trebuinţă de mult foc pentru a-şi usca obielele şi opincele. Din această cauză, desigur, îmbrăcămintea soldatului se deteriorează repede şi aduce pagube însemnate şi statului.
   Totodată mai am regretul a vă arăta D-le Prefect, cum că D-nii ofiţeri ai acestui regiment nu mai voesc nicidecum a ţinea cont de regulamentul de cuar-tiruire, refuzând cu desăvârşire a se strămuta de pela cartirele ce au pela altele conform Art. 7 din Regulament, care ne obligă a căuta ca greutatea găsduirei să nu cadă totdeauna pe aceeaşi locuitori, căci dacă s’a întâmplat ca cineva din particulari să refuze cartiruirea, noi ne-am făcut datoria şi i-am obligat a se supune legii.
   Pentruca această greutate să fie egală pe toţi locuitorii ţării, rugăm pe D. Ministru a lua în consideraţie timpul şi a face să se strămute Regimentul al 7-lea de Dorobanţi la oraşul Bârlad, care este legat cu drum de fier de restul ţării şi care este de trei ori mai mare decât Tecuciul, având mai toate străzile pavate, unde soldaţii să nu fie aşa de mult expuşi la noroi şi umezeală, precum şi chiar alimentele, poate le vor putea avea mai ieftine, fiind concurenţa mai mare.
   Asemenea şi dările statului se vor putea împlini mai uşor. Această strămutare nu va fi nedreaptă căci oraşul Bârlad niciodată n’a avut a cuartirui armata.
   Rugându-vă ca să stăruiţi D-le Prefect pe lângă D. Ministru strămutarea ce cerem, primiţi vă rog Domnule Prefect, asigurarea prea osebitei mele considera-ţiuni.
                                     Primar I. Radovici
                                                        Secretar, Serrea
         [Arh. St. Buc., Mia. lat. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 146 — 149. Copie].
                                      4
www.dacoromanica.ro
7
Fera, 2 Ianuarie, 1877
   Dacă. mâine Savfet Paşa amână încă răspunsul său, ori refuză declaraţia pe care i-o cerem, Excelenţa Voastră nu este de părere că eu trebue să adresez Porţii, drept răspuns la declaraţia sa din 7 Ianuarie, o notă în sensul telegramelor Dumneavoastră din zece şi din douăsprezece? Mi se pare util ca guvernul nostru să opună declaraţiei scrise a Porţii un răspuns scris care ar constata insuficienţa ei şi ar propune o redactare mai explicită şi mai completă. Aceasta ne-ar atrage avantajul situaţiei, ne-ar păstra libertatea de acţiune şi ar da protestului nostru întreaga lui valoare.
   Nota noastră ar fi redactată pe un ton ferm şi moderat. Vă rog să-mi telegra-fiaţi instrucţiuni în legătură cu această chestiune.
                                                                General Ghica
          [Min. Af. Ext., v. 22, f. 400. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                        8
Belgrad, 3 Ianuarie, 1877
    Da rugămintea colegului meu rus, am prevenit pe prefectul de Mehedinţi că patru sute de voluntari ruşi sosesc Miercuri seara, rugându-1 a înştiinţa pe şeful gării să aibă numărul suficient de vagoane de clasa a IlI-a numai decât trebuind să plece două transporturi la fel. Domnul Carzov a prevenit telegrafic pe baronul Stuart.
                                                                    Stourdza
         Min. Af. Ext., v. 17, f. 261. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      9
Bucureşti, 3 Ianuarie, 1877
    In convorbirea pe care Dvs. o veţi avea astăzi cu Savfet Paşa, ori care ar fi rezultatul, mărginiţi-vă numai la a lua act. O notă prin poştă va urma.
                                                      Semnat N. Ionescu
          [Min. Af. Ext., v.22, f.157. Vricarul, XV,36.0riginalulînlimba franceză. Telegramă],
                                          5
www.dacoromanica.ro
10
[Craiova], 3 Ianuarie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Domnii antrepozitari ai vânzării tutunurilor din acest judeţ cu adresa Nr. 37 îmi comunică că după informaţiile pozitive ce au dela revizoarele D-lof din Calafat, mai toţi domnii ofiţeri care sunt concentraţi acolo au tutun de contrabandă şi că urmărind pe unii din D-lor şi anume domnul Căpitan Carapancea l’a ameninţat, după care reclamând D-lui Comandant al Pieţii Căpitanul Teodore, acesta s’a mărginit prin a-i răspunde ca să-şi caute de treabă, căci mănâncă bătae.
    In urma acestora neavând necesitate a mai adăuga n,imic, mă mărginesc numai a vă comunica aceasta D-le Comandant şi a vă ruga să binevoiţi a lua dispoziţiile ce veţi crede de cuvinţă.
                                                           Aginte, Burghele
         [Arh. St. Buc., M St. M., dos. Nr. 551, f. 63].
                                        11
l’era, 3 Ianuarie, 1877
    Savfet Paşa mi-a spus că-i este imposibil de a face o declaraţie după dorinţa noastră şi că el pregăteşte alta. I-am răspuns că dacă ea ar urma să fie o parafrazare a celei din 7 Ianuarie, este inutil de a mi-o mai trimite şi că nu mai rămâne decât să informez guvernul meu de refuzul Porţii. Am crezut că trebue să-i vorbesc încă în termeni energici despre gravitatea situaţiei şi consecinţele care decurg faţă de felul cum s’a exprimat.
    El m'a rugat de a nu comunica încă la Bucureşti şi de a reveni Miercuri, căci nu poate decât diseară să se sfătuiască cu marele vizir asupra incidentului.
                                                              General Ghica
         [Min. Af. Ext., v. 22, f. 403. Dricarul, XV, p. 36—37. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                         12
Calafat, 3 Ianuarie, 1877
    Adresei 2 şi telegramei 6: casele particularilor nu se pot schimba în spitale fără consimţământul lor, fiindcă asiguraţi că cu putinţele oraşului aţi procurat loc pentru bolnavi. Vă fac răspunzător pentru orice violare de proprietate a particularilor care prin lege sunteţi obligaţi numai la cartiruiri.
          [Arh. St. Buc,, M. St. M„ 1877/7S, dos. Nr. 551, f. no. Copie],
                                         6
www.dacoromanica.ro
13
[Ciuperceni], 4 Ianuarie, 1877, dimineaţa 81li ore
                  Domnule Colonel,
    Cu respect am onoarea a vă raporta că în timp de 24 ore nu s’a întâmplat nimic de la pichetul Nr. 6 şi până la Nr. 16.
    Cu această ocazie de urgenţă supun la cunoştinţa D-vs următoarele:
    1. Secretul de care depinde noaptea siguranţa trupelor, nu se comunică şefului
de avant-post conform serviciului în campanie, ci se trimit soldaţii de la punct a~l comunica, oral şefilor de posturi, care soldaţi în loc de a spune că răspunsul cavaler spune civiler, sau în loc de Berlin, Blidin, etc. din care cauză întâmpin mari dificultăţi, adăugând că secretul nu mai este secret, deoarece se comunică oral de soldaţi, pe la trei ore din zi.                                           *
    Această procedare ar avea consecinţe triste în cazuri serioase.
    2.     Demnele prin pichet lipsesc completamente, şefii posturilor mi-au reclamat, că nu au unde să-şi usuce obiectele şi oamenii sunt supuşi la felurite boale, am ordonat să tae crăci din zăvoaie cu riscul de a plăti subscrisul la caz de reclamaţie din partea proprietarilor; de cât să sufere oamenii.
    3.     Luminatul pichetelor lipseşte, el a devenit o sarcină grea livretului ordinar al acestei comp. Luminatul pichetelor se plăteşte companiei Calafat de către comitetul permanent al districtului, conform decizii ministeriale şi prin urmare comp. 9 este obligată a da luminatul trebuincios, că nu cum dă o lumânare de seu de 16 în oca, pe săptămâna întreagă:
    4.     S’a ordonat a mi se da un cal din cei trei ai punctului, pentru trebuinţa de vizitaţi, astăzi compania 9 a-1 cere înapoi; aceşti cai sunt înfiinţaţi de stat numai pentru serviciul frontierei şi prin urmare este legal a mi-1 da adăugând că furajul acestui cal i s'a dat de subsemnatul, pe cât timp el are furaj de la Stat.
    Cred poate, d-le Colonel, că domnul Comandant al Comp. 9 invocă motive de răspundere; aceasta nu poate fi, deoarece, regulamentul specifică, că cei morţi sau ajunşi de neîntrebuinţat (cea ce nu cred că se va întâmpla un asemenea caz) din cauza serviciului, priveşte direct pe Stat costul său.
    Domnule Colonel, vă og cu profund respect să binevoiţi a dispoza cea ce veţi crede de cuviinţă în urma celor indicate mai sus.
    P. S. De la vale de fortul cetăţii Vidin între satul Ţiganica şi până la podul de piatră numit Coban, în dreapta şi stânga şoselei Constandinopoli, sau mai bine zis între podul Cobanului pe gârla Vraşdin (ea este la 2V2 Km. de Dunăre în dreptul pichetului Nr. 11) şi satul Ţiganica, s’a lucrat continuu la fortificaţii şi prin cercetările ce am făcut mi s’a spus de către pescarii români de dincolo că face o cetă-ţue şi mai multe tabii care au la spate balta Vraşdin.
                                         7
www.dacoromanica.ro
    Pichetul Canap s’a întărit cu 12 oameni şi doi călăraşi pe motiv că informaţi-unile ce am putut lua, tot de la pescari mi-au spus că în satul Cerchezesc au mai venit şi alţi Cerchezi, peste cei ce locuesc în el.
    In satul Hanu în dreptul pichetului Nr. 12, Derivor Găitan şi Gloniţa, sosite 3 batalioane de infanterie turcă.
                                                           Locot. G. Ionescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M. 1877/78, dos. Nr. 551, f. 20 şi 24].
                                        14
Calafat, 4 Ianuarie, 1877
                  Domnule Comandante,
    Demnele ce se dau pentru încălzitul infirmeriei fiind de salcie verzi, calitate foarte proastă, astfel că nu produce nici-o căldură din care cauză bolnavii care sunt supuşi unui tratament activ ce reclamă căldură, sunt espuşi a suferi consecinţele frigului.
    Vă rog binevoiţi a da de urgenţă ordin spre cele de cuviinţă.
                                    Medic Şef al Brigadei I Medic Reg. cl. II Dr. Şerbănescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos, Nr. 5, 51, f. 15].
                                        15
Bucureşti, 4 Ianuar, 1877
    26  noembrie 1876. Instrucţiunile ministerului de externe către D. Brătianu.
    4  decembrie 1876. Trimiterea la Constantinopol a unei hărţi a gurilor Dunării.
    23     august 1876. Raportul agentului român la Constantinopol relativ la situaţi-unea juridică a supuşilor români în imperiul turcesc.
    10 decembrie 1876. Scrisoarea ministrului de externe către Savfet Paşa pentru a servi ca scrisoare de creanţă d-lui Brătianu specialmente în chestiunea neutralităţii României.
    10 decembrie 1876. Instrucţiuni d-lui Brătianu unde se arată că încheierea unei convenţiuni de comerciu cu Turcia ar fi o soluţiune pentru cererile din memoriu.
    13     decembrie 1876. Deplinele puteri pentru d. D. Brătianu şi general Ghica pentru a negocia o convenţiune comercială cu Turcia.
    26 decembrie 1876. Raportul d-lui Brătianu prin care ne comunică cererea făcută la conferinţă.
                                  8
www.dacoromanica.ro
    26      decembrie 1876. Scrisoarea ministrului de externe împreună cu deplinele puteri pentru negocierea retrocesiunei gurilor Dunării Statului român.
    17      decembrie 1876. Raportul agentului nostru la Cons/pol relativ la neutralitatea României sub garanţia specială a Europei şi la diverse puncte din memoriu.
    29 decembrie 1876. Instrucţiuni agentului nostru pentru conduita ce trebue să ţină faţă cu d. Brătianu.
    Plină putere pentru trimiterea d-lui Brătianu în calitate de trimis extraordinar la Constantinopol. — Textul cererii făcută de d. Brătianu pe lângă membrii Conferinţei.
    6.     decembrie 1876. Raportul agentului nostru la Constantinopol relativ la garanţia specială a neutralităţii României.
    Notiţă de instrucţiunile ce trebuesc trimise d-lui Brătianu relativ la: 1) neutralitatea României şi la necesitatea determinărei liniei de conduită a României şi de către puterile garante în caz de resbel.
    2      decembrie 1876. Scrisoarea d-lui Brătianu. Compte-rendu despre visitele d-lui Brătianu pe la diferite persoane. Detalii asupra cestiunei Deltei. Promisiunea marquisului Salisbv.ry de a stărui pe lângă guvernul englez cererile României.
    7      decembrie 1876. Cere răspuns la scrisoarea de mai sus recomandând că ar fi bine ca jurnalele să păstreze o strictă neutralitate în aprecierile lor. (Depeşă).
    9      decembrie 1876. Cere pline puteri pentru diferitele cestiuni cu care e însărcinat. Arată aproape siguranţă că conferinţa nu se va ocupa de cererile noastre.
    12 decembrie 1876. Novele despre mersul conferinţei.
    17 decembrie 1876. Scrisoarea d-lui Brătianu în cestiunea convenţiei comerciale ce era să se încheie cu Turcia.
    19     decembrie 1876. Ştirea că ambasadorii n’au primit instrucţiuni relativ la cererile României (depeşă).
    20     decembrie 1876. Tot în cestiunea nesosirei instrucţiunilor către ambasadori (depeşă).
    21  decembrie 1876. Face cunoscut că a primit plinele puteri trimise.
    24  decembrie 1876. In cestiunea Constituţiei otomane (depeşă).
    24      decembrie 1876. Ministerul de externe roagă pe d. Brătianu a lăsa câmp liber agentului nostru în cestiunea protestului (depeşă).
    25      decembrie 1876. D. Brătianu răspunde la aceasta depeşă. Relatează îa întrevorbire ce a avut cu Savfet în acţiunea protestului (depeşă).
    27      decembrie 1876. D. Brătianu anunţă că Savfet i-a declarat că a sesizat puterile garante pentru neutralitatea României.
    4 Ianuar 1877. D. Brătianu comunică cererea făcută conferinţei în cestiunea Deltei.
    Ministrul de externe întreabă pe d. Brătianu când crede că va pleca (depeşă).
                                         9
www.dacoromanica.ro
    13  Ianuar l8jj. D. Brătianu răspunde că nu ştie sigur când va pleca.
    16 Ianuar i8jj. Scrisoarea marchisului Salisbury către D. Brătianu prin care-i face cunoscut că conferinţa nu se poate ocupa de cestiunea neutralităţii Deltei. [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 299—300].
                                        16
Oonstantinopole, 4 Ianuarie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoarea a vă comunica aci-alăturat cererea făcută Conferinţei în privinţa Deltei.
    După cum am avut onoarea s’o mai spun, nu este probabil că Conferinţa va trata acum chestiunile ce i-am supus în numele guvernului român, căci ea nu poate ajunge la un rezultat satisfăcător nici chiar în privinţa chestiunii speciale pentru care s’a întrunit. In tot cazul, Reprezentanţii Puterilor garante au putut examina cererile noastre, şi la întrunirile lor următoare, fie aici, fie aiurea, este de sperat că ne vor da satisfacţie.
                                                            Primiţi, etc.
                                                      (Semnat) D. Brătianu
         [Min. Af. Ext. Reprodus după Documente oficiale, 1878, p. 65. Uricarul, XV, 86, p. 87—89, cererea adresată conferinţei. Originalul în limba franceză].
                                        17
Pera, 4 Ianuarie, 1877
                  Domnule,
    Am onoare a fi primit scrisoarea pe care Dvs. mi-aţi adresat-o cu data de 14 curent, prin care Dvs. exprimaţi dorinţa Alteţei sale Prinţului Carol al României na chestiunile Deltei Dunării şi ale neutralităţii Principatului să fie luate în consideraţie de Conferinţă.
    Regret de a nu putea da un răspuns favorabil la întrebarea Dvs., având în vedere că, chestiunile de care este vorba nu sunt cuprinse în bazele Conferinţei şi nu intră în competinţa plenipotenţiarilor.
       Binevoiţi etc.
                                                                   Salisbury
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 252. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 67—68. Originalul în limba francez. Data calculată pe stil vechi],
                                        10
www.dacoromanica.ro
                                                18
Calafat, 4 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Higiena are un rol imens nu numai când armatele sunt concentrate, dar chiar şi în campanii, ea poate lupta cu succes contra cauzelor energice, ce tind a diminua energia vitală a soldatului, interes destul de mare, pentru conservarea efectivului maselor de soldaţi, această problemă de fiecare zi are soluţiunea sa în previziunile lucide ale higienistului, în activitatea productivă a administraţi-unei şi în înţelepciunea şefilor.
    Domnule Colonel, ca să viu la scopul de care doresc a vorbi, nu am decât, ca medic Şef al Brigadei şi ca medic ce am însoţit trupa în tot timpul actualei concentrări să vă relatez că soldaţii ţării noastre mai mult decât ai oricărei naţiuni au trebuit să braveze ploaia, frigul, ninsoarea, culcarea cu hainele ude (în lipsă de alte învelişuri), marşurile forţate şi îndelungate, serviciul de siguranţă al frontierei Dunărei, să străbată terenuri mocirloase, să locuiască safe înzestrate de bălţi ca Gruia, trist suvenir, sau mai bine zis, focariu al efluviilor, marecazurilor din care cauză mai toţi soldaţii, au suferit de friguri, privîndu-i de rezistenţa vitalitatea înfloritoare ce o posedau. înainte de 21 Iunie anul espirat. Astăzi pe lângă susmenţionatele cauze s’au adaugat şi lucrările de fortificaţiune ce din nenorocire, pentru ghinionul lor timpul tocmai acum a devenit destul de rău, a lucra dela orele 7 dimineaţa până la io1j2, şi dela 12 până la 5 seara, aproape ziua întreagă, sunt opt ore de lucru şi se întrebuinţează tot acei soldaţi fără întrerupere, în frig şi într’o sferă de humiditate continuă, cred că este mult zic, aceasta căci chiar în răsboaiele cele exterminatoare, lucrările de apărare se fac fără întrerupere, însă lucrătorii înlocuiţi alternativ, având un repaus cel puţin de două zile pentru mâna de lucru.
    Domnule Colonel, pentru un moment nu pot a vă arăta decât că numărul bolnavilor a crescut simţitor în aceste din urmă zile, mai cu osebire între dorobanţi, care stau mai toată ziua cu picioarele în apă. Opinca care este minunată la gerul uscat, ea este cu totul contrarie la frigul umed, căci se îmbibă de apă substanţa ei şi obiala de flanelă, aşa că soldatul stă continuu cu picioarele reci, şi ude, trist isvor al tuturor maladiilor, adăugând la aceasta şi munca obositoare şi în condi-ţiunile atmosferice actuale care:
    Beaumont zice că ştie la om ca şi la animale, desfăşurarea exagerată de forţe ajunge prin a aduce starea tifoidă.
    Domnule Colonel, gândul meu a cugetat la trebuinţele imperioase şi reazemul ce ţara aşteaptă de la soldat. Odată această convicţiune câştigată, sunt sigur că şi d-stră veţi binevoi a- cădea de acord cu mine ca să nu se uzeze forţele soldatului până când cade şi să devie inapt pentru serviciu căzând greutatea asupra celor
                                        11
www.dacoromanica.ro
ce rezistă mai mult, suntem în ajunul sosirii unui batalion din reg. 4 de linie, vă rog regulaţi cel puţin două schimburi pentru lucrul fortificaţiunilor, aşa că cu modul aceasta totdeauna un schimb se va afla în repaus o zi, pe lângă aceasta este de dorit a se da soldaţilor în ziua când lucrează câte o litră de vin dimineaţa şi una seara.
                                       Medic Şef de brigadă, Dr. Şerbănescu [Arh. St. Buc.. M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 13—14].
                                     19
Olteniţa, 5 Ianuarie, 1877
    Astăzi 11 ore trecut la vale 2 vapoare de răsboiu otomane cu armată.
                                                                                                                                Comand. Corn. 8-a Căpitan Poenaru
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 647, f. 485. Telegramă].
                                     20
Bucureşti, 5 Ianuarie, 1877
              Domnule Comandant,
    Pentru a se putea da urmare cererii din telegrama D-vs. Nr. 269 vă rog, Domnule Comandant, să binevoiţi a trimite Ministerului o listă de numele şi pronumele tuturor dorobanţilor şi rezerviştilor care au reclamat că în comunele lor nici nu au parvenit ordinul Ministerului de Interne pentru strângerea recoltei lor; precum şi comunele, plăşile şi districtele din care fac parte.
                                                                                                                                    Director de serviciu Maior Baicoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 25].
                               21
Bucureşti, 5 Ianuarie, 1877
    Cu titlul de informaţie autentică, Vă aduc la cunoştinţă că de ieri seară, demisia D-lui Sturza este irevocabilă. Ministrul Internelor este însărcinat ad interim cu Ministerul Lucrărilor Publice.
                                   12
www.dacoromanica.ro
    Intre timp, nimic nu s’a schimbat în politica cabinetului. Noi aşteptăm, în seara aceasta sau mâine, o nouă declaraţie din partea Porţii, promisă acum din partea Ministerului Otoman al Afacerilor Externe.
    In chestiunea Evreilor din Vaslui, o nouă anchetă va fi trimisă la faţa locului.
                                                                  N. lonescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 405. Originalul în limba franceză].
                                        22
Pera, 6 Ianuarie, 1877
    Nu credeţi, Vă rog, că am intervenit, şi mai puţin, că aşi fi contracarat acţiunea agentului nostru. Crezând, dacă este posibil de a aduce Poarta, ca ea însăşi să recunoască prin sfătuire, dreptatea reclamaţiilor noastre, ea ar fi pusă în situaţia de a evita conflictul pe care l-ar fi provocat trimiterea protestului puterilor. M’am grăbit să văd pe Savfet Paşa şi de a-i vorbi în acest sens, în numele meu personal, făcându-i declaraţie că eu n’aşi avea pentru aceasta niciun fel de mandat din partea Guvernului meu. Savfet Paşa se arată foarte dispus pentru conciliere şi eu cred că Dvs. aţi fi putut obţine declaraţia direct din partea sa, declaraţie pe care aţi cerut-o şi pe care Poarta trebue să ne-o dea. Ieri seara, plenipotenţiarii păreau să creadă în posibilitatea unei soluţii paşnice.
                                               (Semnat), Dimitrie Brătianu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 354. Originalul în limba franceză],
                                        23
Belgrad, 6 Ianuarie, 1877
    Guvernul Serbiei a fost informat pe cale confidenţială că Austria a prevenit Rusia: în cazul când un corp de armată rus intră în Serbia, ea va ocupa în mod egal teritoriul sârb. Guvernul Serbiei duce în mod separat tratative de pace.
                                                                   Stourdza
         [Min. Af. Ext., v. 17, f. 263. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                        24
[Craiova], 6 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    In conformitatea ordinului Nr. 87 al dlui Ministru de Răsboiu, vă fac cunoscut că după cum s’a hotărît prin ordinele anterioare ca examenul Căpitanilor aspi-
                                   13
www.dacoromanica.ro
ranţi la gradul de Maiori să se înceapă în ziua de io Ianuarie curent. Comisiunea examinatoare numită prin înaltul Decret Nr. 4 se va întruni în Bucureşti în localul Ministerului de Răsboiu în arătata zi spre a proceda în lucrare.
    Candidaţii vor fi chemaţi de Preşedintele Comisiunii, Generalul Radovici după ordinea în care sunt aşezaţi pe serii.
    Când veţi primi ordinul subscrisului, veţi da ordine în consecinţă Căpitanilor chemaţi.
    îndată după terminarea examenelor, Căpitanii se vor întoarce la Corpurile lor. Pe timpul examenelor, Căpitanii vor fi consideraţi ca în concediu.
    Candidaţii se vor prezenta înaintea comisiunei în ţinută de serviciu.
    Daţi ordine în consecinţă, corpurilor de sub comanda Dvs.
                                                          Comand. Diviziei, General de brigadă, Bupu [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78,”dos. Nr. 551, f. 61].
                                        25
Constantinopol, 8 Ianuarie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Da 20 Decembrie/i Ianuarie trecut, am avut onoarea de a mă prezenta la Excelenţa Voastră pentru a o întreba din partea Guvernului meu dacă anumite expresii din art. 7 al Constituţiei promulgate la 23 Decembrie precedent, vizează România.
    Excelenţa Voastră mi-a răspuns că numitul articol se aplică Principatelor-Unite în acelaşi grad ca şi Serbiei şi Egiptului. A trebuit să transmit guvernului meu această interpretare devenită oficială deoarece venea din partea Excelenţei Voastre. Totuşi, opinia publică din România a fost foarte impresionată de conţinutul Constituţiei otomane şi Cabinetul din Bucureşti a fost în Camera deputaţilor şi în Senat, obiectul unei interpelări în care se manifesta această legitimă emoţie.
    Buând înaintea dorinţelor ţării, ministrul român mi-a trimis textul unui protest prin care atestă obligaţia imperioasă de a se da relaţiilor României cu Imperiul otoman adevăratul lor caracter, aşa cum este stabilit prin capitulaţiunile încheiate din vechime între Sultanii otomani şi Principii români şi aşa cum este consacrat prin dreptul public al Europei modeme.
    In consecinţă, la 6 Ianuarie am citit şi am lăsat Excelenţei Voastre textul acestui protest. In aceeaşi zi, din ordin stţ)erior, în scopul de a da demersului meu de protest pe lângă Excelenţa Voastră însemnătatea pe care o comportă, am remis o copie a acestui act domnilor reprezentanţi ai Puterilor garante.
                                        u
www.dacoromanica.ro
    A doua zi, 7 Ianuarie, Excelenţa Voastră mi-a făcut cinstea de a-mi adresa o notă sub Nr. 46.045/1 prin care, fără a menţiona protestul ce-1 făcusem în numele guvernului meu, depus în ajun în mâinele Excelenţei Voastre, a binevoit să afirme că, Constituţia otomană nu poate avea drept urmare alterarea condiţiilor existenţei politice a niciunei ţări ce face parte integrantă din Imperiul otoman şi că este suficientă o atare declaraţie a Sublimei Porţi ca guvernul Alteţei Sale prinţului Carol să fie complet edificat şi asigurat în această privinţă. Cabinetul român, căruia m’am grăbit a trimite nota Excelenţei Voastre, n’a socotit a putea împărtăşi aprecierile prin care se termina această notă.
    Ţinând socoteală în mod deosebit de bunele intenţii ce au determinat Sublima Poartă de a dori să edifice şi să asigure guvernul Alteţei Sale Serenisime al prinţului Carol cu privire la situaţia şi condiţiile de existenţă politică a României, Ministerul din Bucureşti n’a găsit că declaraţia Excelenţei Voastre ar fi de natură să îndepărteze complet şi definitiv interpretările contrare fondului sau formei capitulaţiunilor turco-române şi a tratatelor europene.
    Guvernul român este de părere că, pentru a fi îndepărtată orice teamă şi orice pericol de echivoc, calea cea mai sigură ar fi ca guvernul imperial, prin oficiul excelenţei voastre, să adreseze agenţiei mele, în scopul de a fi comunicată la Bucureşti, o notă prin care să se explice că România nu este cuprinsă printre Provinciile otomane de care vorbeşte Constituţia dată poporului la 23 Decembrie trecut şi că legăturile ce unesc România de Imperiul otoman sunt fixate de vechile capitulaţiuni încheiate între Sultanii otomani şi Principii români, întărite fiind prin tratatele care au pus situaţia României sub garanţia colectivă a Marilor Puteri ale Europei. Am avut onoarea, în mai multe întrevederi, de a expune verbal Excelenţei Voastre felul în care guvernul meu priveşte lucrurile în această privinţă. îmi iau libertatea de a le formula astăzi în scris, convins că Excelenţa Voastră va binevoi să folosească înalta sa autoritate pentru a obţine dela Sublima Poartă o declaraţie scrisă către guvernul Alteţei Sale Serenisime prinţul Carol, prin care să se ateste, conform dreptului, situaţia reală a relaţiunilor existente între România şi Imperiul otoman.
    In speranţa că Excelenţa Voastră mă va onora cu un răspuns prompt, eu vă rog, Domnule Ministru etc. . .
                                                    (Semnat), General Ghica
                          [Min. Af. Ext., dos. 22, f. 414. Uricarul, XV, 40—42. Originalul în limba franceză].
                                        26
[Calafat], 8 Ianuarie, 1877
                  Domnule Primar,
    Subsemnaţii de profesiune agricultori, domiciliaţi în urba Calafat, respectuos venim a supune cunoştinţa Dvs. de către domnul Căpitan Boldescu, dirijează
                                        15
www.dacoromanica.ro
lucrarea de fortificaţie cea ce face în apropiere de noi, sub numire de Mircea — ni s’au luat prin silnicie nutrimentul vitelor, paie şi coceni, care le întrebuinţează la zisa lucrare şi ducându-ne să-i zicem pentru ce ne ia nutrimentul, D-lui începe să ne înjure cu fel şi fel de vorbe care nu se pot spune, pentru care vă rugăm să binevoiţi a face prin mijloacele de care dispuneţi atât de a înceta cu luarea nutrimentului vitelor, cât a fi şi despăgubiţi de costul paielor şi cocenilor ce ni-au luat până acum.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 740].
                                       27
(Calafat], 8 Ianuarie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Numărul bolnavilor ce se prezintă la vizita jurnalieră observând că din zi în zi, cresc încontinu, astfel că dela 24 Noembrie a. cr. până la 26 Decembrie, acelaşi an, am avut 216 bolnavi, care s’au prevăzut la vizita matinală. Iar de la 26 Decembrie a. expirat până azi s’a prezentat 163 în timp de 15 zile, care face ca proporţia să crească mai cu o a treia parte şi care proporţionată cu efectivul corpului care este de 985 ne dă 1 + 1/8 la °/0.
    Boalele care predomină sânt bronşita şi frigurile intermitante.
    Căutând a vedea care poate fi sursa acestui rău, care ameninţă corpul a fi afectat de o epidemie, am constatat că cauza predominantă şi sursa inepuizabilă a acestui rău este, pe lângă lipsa de îmbrăcăminte insuficientă în care se găsesc ostaşii acestui corp, căci deşi li s’a dat câte o flanelă, dacă aceasta nu îi poate garanta, îndestula în contra pătrunderii umidităţii atmosferice, ne mai având altă îmbrăcăminte decât cămaşa şi mantaoa care în majoritate este cu totul distrusă, se adaugă şi o muncă încontinuu de 15 zile foarte grea şi fără niciun repaos ceea ce a făcut ca soldaţii să-şi epuizeze în total forţele materiale, şi dacă aceasta, domnule Colonel, ar mai duce încă câtva timp vom fi ameninţaţi a vedea regimentul întreg afectat de febră tifoidă, cu totul mortală căci oamenii fiind de pază cu forţele epuizate nu vor putea rezista în contra dezastrelor boalei.
    De aceea, am onoare a vă spune cele ce preced la cunoştinţă, rugându-vă de a binevoi a lua dispoziţii ce veţi cjede de cuviinţă pentru a se da un repaos cel puţin de câteva zile oamenilor; precum asemenea ca în viitor să se formeze două schimburi, astfel că, când unii lucrează ceilalţi să fie în repaos.
    Cu această ocazie nu lipsesc a vă atrage atenţiunea şi asupra localului infirmeriei, aceasta fiind cu totul lipsit de cele mai elementare condiţii higienice ce se pretind de la un asemenea local.
                                   16
www.dacoromanica.ro
    In acest local deşi a mai fost spitalul oraşului, dar din cauza insalubrităţii şi infecţiei tifice ce se desvoltase într’insul Primăria locală a fost forţată a muta spitalul în altă casă cu chirie.
    Afară de aceasta n’are nici chiar camerile necesare suficiente acestui serviciu.
    Sanitarii care fac serviciu infirmeriei din cauza lipsei de camere sunt forţaţi a dormi în sala bolnavilor, astfel că în timpul nopţei, pe lângă emanaţiile ce exală acest local, fiind deja infect şi fără nici o ventilaţie, se mai adaugă şi o aglomeraţie de ii—12 bolnavi şi cinci sanitari, într’o cameră de o lungime de 9—10 mtr. pe o lungime de 5 şi cel mult 3 înălţime.
    O cameră, pe lângă celelalte condiţii higienice necesarii, trebue a da unui bolnav un spaţiu de 20 m. cubici aer, această cameră care departe de a îndeplini nici una din condiţiile higienice, are şi dezavantajul de a fi puţin spaţioasă, căci ea nu poate fi locuită decât de opt bolnavi cel mult, pe când într’ânsa se găsesc după cum am avut onoare a vă cita 11—12 bolnavi, plus 5 infirmieri. Vă puteţi acum imagina starea de infecţie a aerului în această cameră, mai cu deosebire în timpul nopţii.
    Astfel că din trei bolnavi gravi care au fost din acest corp în infirmerie nici unul n’a putut scăpa, cu toate stăruinţele ce şi-au pus domnii medici respectivi de a-i trata.
    Căci lipseşte hrana elementară a corpului, ceea ce se cere mai imperios unui bolnav. Aerul admosferei care fiind cu totul infectat, adaugie la degraderea forţelor bolnavului în loc de a-i ajuta; încât domnule Colonel, subsemnatul a ajuns a-şi forma convinţiunea sigură şi fermă, că orice bolnav ce s’ar prezenta în gravitatea oare care trimiţându-1 în infirmerie, acel nenorocit soldat în loc ca acolo să-şî găsească sănătatea pe care o caută, merge ca un condamnat la o moarte sigură şi prematură.
  • Dacă, domnule Colonel, această stare de lucruri va mai continua, fără a se putea lua nici-o măsură de îndreptare şi care nu poate fi alta decât mutarea infirmeriei în alt local care să poată corespunde condiţiilor higienice necesarii desigur că în curând vom avea a ne lupta cu unul din cele mai dezastroase flagele. Tifosul de infecţiă, care pe lângă că uu va cruţa nici un nenorocit din bolnavi, care ar intra aici, dar încă va aduce chiar demoralizarea trupei. Soldaţii vor evita de a se mai prezenta la vizită, fie ori cât de bolnavi, temându-se a nu îi pune în infirmerie, unde vor şti că-i aşteaptă o moarte oribilă şi sigură preferând mai bine a cădea pe uliţi.
    Sper, domnule Colonel, că convins de veracitatea faptelor şi celor relatate mai sus, veţi binevoi a depune toate stăruinţele pentru îndreptarea răului, căci sub-
www.dacoromanica.ro
semnatul se vede forţat a-şi retrage orice responsabilitate nemai putând conta în sănătatea trupei.
                                                       Medicul regimentului,
                                                        (ss) Constantinescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 70—72].
                                      28
Calafat, 8 Ianuarie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Cea mai mare parte din soldaţi nu au căldură în camerile unde sunt cartiruiţi, la parte li se procură căldura prin paie, căldură absolut insuficientă. Considerând că actualmente avem un bolnav grav de pleuro-pneumonie şi vom avea perspectiva de a se înmulţi dacă răul va persista.
    In consideraţia acestora supui cazul la cunoştinţa Dvs., rugându-vă a dispoza cele legale.
                                                     Medicul Batalionului
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 551, f. 67].
                                         29
Crâiova [între 1 şi 8 Ianuarie], 1877
    Lucrările la întărirea Calafatului trebuie să înceapă dacă se poate chiar momentan, în acest scop Maiorul Popescu este trimis de a tăia lemnele necesare. Căpitanu Boldescu soseşte diseară Calafat, regulaţi de astăzi oameni ca să taie unde va spune Căpitanul Boldescu pentru facerea gabicanelor, fascinelor şi mâine dimineaţă va începe negreşit tăerea nuelelor. Luaţi topoare de la baterie să cereţi la primar şi suprefect să vă mai dea de aveţi trebuinţă. Se va regula astfel ca pe măsură ce se va tăia nuielile să înceapă pe dată facerea gabioanelor şi fascinajelor. Să fie terminată şi facerea tuturor gabioanelor.
    Trimiteţi urgent oamenilor cari i-aţi primit pentru Poiana, Pleniţa să aştepte ]a Cetate pe Maiorul Popescu, căci se poate să-i trimită la altă pădure să taie lemne mai aproape decât aceia.
    Instrumente de terasamente s’au expediat astăzi pentru Calafat.
    Maiorul Popescu este însărcinat cu facerea şi conducerea acestor fortificaţii, dvs. îi veţi da tot concursul şi ajutorul ce îl va cere şi numărul de trupe necesare pentru formarea diferitelor atelieruri. Vă atrag serios atenţia asupra acestor
                                         18
www.dacoromanica.ro
lucrări şi sper că dvs. înţelegeţi gingaşa chestiune şi că vă veţi da toată silinţa în această afacere.
     Ce ştire mai aveţi de pe Dunăre din Vidin şi după celelalte împrejurări?
          [Arh. St. Bnc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 53—57. Data calculată pe stil vechi].
                                    30
[Calafat, 8 Ianuarie, 1877]
    Din ordinul domnului comandant al Brigadei, cu onoare vi se face cunoscut că pentru ziua de mâine 9 Ianuarie, să se dispozeze trupele pentru lucru, după cum aici se notează, pentru care sunteţi rugaţi a subscrie de vedere.
                                                      (ss) Bt. Condiescu
                                          Vânători
    Compania 1 Ba parc pentru confecţia materialului.
        „     3  Movila.
        ,,    2  şi 4 la bateria Elisabeta— Dorobanţi.
    Compania   1 Elisabeta.
        ,,    2  Ştefan pentru   şosea.
        ,,    Movila.
        ,,    Idem.
                              Regimentul 4
    Compania I la nuiele.
              trei companii la luneta.
                                          Vânători
    Compania I, II şi IV de vânători vor servi de dimineaţă la parc.
    Compania 3 vor merge drept la Movila.
                                         Dorobanţi
    Compania I având uneltele va merge direct la Elisabeta.
    Compania II De nu va fi predat uneltele vor merge la Ştefan, în caz contrariu vor veni la parc a lua uneltele.
    Compania III, va veni la parc, chiar dacă nu ar fi predate uneltele.
    Compania IV, va merge direct la Movilă.
                                        Regimentul 4
    Cele trei companii cari lucrează la luneta vor veni de dimineaţă la parc.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 76].
www.dacoromanica.ro
81
Pcra, 8 Ianuarie, 1877
    Delegaţii otomani au informat astăzi pe plenipotenţiarii străini despre refuzul Porţii de a adera la programul european. Ei au propus să fie acceptată nota An-drassy în ceea ce priveşte provinciile răsculate şi alegerea unei comisii de control compusă din musulmani şi creştini sub preşedinţia unui comisar numit de Poartă. Plenipotenţiarii străini, după ce au luat cunoştinţă de refuz, au anunţat plecarea lor şi înlocuirea fiecăruia din ei de către însărcinatul cu afaceri, a cărui misiune va fi numai de a rezolva afacerile curente şi obişnuite. Ei au declarat conferinţa disolvată şi au făcut ca de aci înainte Turcia să nu mai poată conta pe ajutorul Puterilor care în înţelegere cu ... ? (sic) au făcut totul pentru o împăcare.
                                                           (semnat) Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 60. Rezumat de N. Iorga, Correspondance diplomatique, Nr. 509, p. 235. Originalul în limba franecză].
                                               32
Constantiuopol, 8 Ianuarie, 1877
    Răspunsul pe care l-am auzit dela Domnii plenipotenţari otomani şi care constitue un refuz al propunerilor marilor puteri consemnat în rezumatul prezentat în şedinţa precedentă de către marchizul de Salisbury, mă pune în penibila situaţie de a declara că terenul de discuţii al conferinţei este epuizat şi că noi o considerăm de atunci dizolvată.
    Ca şi colegii mei, reprezentanţi ai marilor puteri, am prevenit şi eu pe Domnii plenipotenţiari otomani că noi am primit toţi ordinul de a părăsi Constantino-polul lăsând însărcinaţi cu afaceri pentru rezolvarea afacerilor curente obişnuite.
    Cu un sentiment de profund regret văd că eforturile noastre sincere şi unanime ajung la un rezultat negativ şi că moderaţia cererilor noastre, mai ales aceea dovedită de Rusia cu consimţământul tuturor, dă loc la false interpretări care nu recunosc cauza înaltă şi clară a hotărîrilor noastre conciliatoare şi par a le atribui altor motive. Conştiente de rolul lor de garante ale Turciei, marile puteri au făcut tot ceea ce ele credeau posibil şi necesar pentru a îndrepta imperiul otoman pe singura cale care, după aprecierea lor, ar fi putut să-i asigure integritatea şi existenţa, menţinânt totuşi pacea europeană.
    Sublima Poartă n’a voit să asculte glasul lor.
    Eăsându-se antrenată de curentul periculos al manifestărilor patriotice, ale cărui origini nu sunt nici atât de profunde nici atât de întinse pe cât este de sgo-motoasă acţiunea, ea a răspuns până la sfârşit printr’un refuz propunerilor unanime şi sfaturilor desinteresate ale Europei.
  • 20
www.dacoromanica.ro
    Guvernul Sultanului alterează el însuşi natura raporturilor pe care le întreţinea cu marile puteri şi riscă să piardă, precum a constatat în şedinţa precedentă marchizul de Salisbury, drepturile sale dea cere sprijinul lor precum şi beneficiile garanţiei obţinută prin tratate.
    Guvernul Sultanului îşi asumă întreaga răspundere a gravelor consecinţe ce ar putea să rezulte din aceasta. In consecinţă, eu cred că trebue să declar chiar de astăzi că, dacă drept urmare a acestei ruperi a negocierilor de pace, ostilităţile împotriva Serbiei şi Muntenegrului^a căror reluare Puterile au avut în vedere să o prevină, ar fi reluate, sau dacă siguranţa creştinilor ar fi serios compromisă în provinciile din interior, sau în vreunul dintre oraşele litoralului, guvernul imperial, pe care am onoarea să-l reprezint, ar socoti o asemenea eventualitate drept o provocare împotriva Europei.
    Nu m’aşi putea opri de a nu adăuga câteva avertismente.
    In decursul lucrărilor noastre pregătitoare, păstrând limitele ce ne-au fost trasate de programul englez, noi ne-am ferit de a ne preocupa de chestiuni ce nu intrau direct în program.
    Totuşi, cu toate eforturile făcute de către autorităţile otomane pentru a crea manifestaţii favorabile stării actuale a lucrurilor, au fost trimise conferinţei adrese şi petiţii, pentru a o ruga să ia în consideraţie situaţia provinciilor creştine din Turcia a căror soartă nu intra în discuţia programului englez. Astfel, locuitorii Tesaliei şi ai Epirului au semnalat nenumărate cazuri de abuz de putere din pricina cărora aveau de suferit. Cretanii au căutat să ne expună imperfecţiunile regulamentului organic, care chiar şi în forma actuală defectuoasă nu este aplicat în mod serios de către autorităţile otomane. Noi nu vom putea trece sub tăcere aceste reclamaţii şi, credincioşi dorinţei guvernelor noastre de a menţine pacea în Orient, trebue să atragem atenţia Porţii asupra situaţiei tuturor populaţiilor creştine din imperiu, sfătuind-o să nu aştepte efectele miraculoase ale unei încercări de constituţie, ale cărei avantagii chiar dacă ar fi perfectă, nu s’ar putea simţi în orice caz decât după aplicarea în mod conştiincios timp mai mult sau mai puţin îndelungat, pentru a se putea lua măsuri eficace în scopul de a feri omenirea de tristul spectacol al reînoirii tragicelor evenimente care au făcut să tresară de indignare lumea civilizată.
    Neputându-ne pronunţa dinainte asupra valorii constituţiei recent promulgate, care trebue completată printr’un număr de legi noi care să-i determine adevăratul caracter, eu cred că trebue să apăr din vreme Sublima Poartă împotriva atingerilor ce ar putea fi aduse stipulaţiilor Hatti-Humaîunului din 1856 şi prescripţiilor firmanului din 12 Decembrie 1875 şi care ar constitui o violare a angajamentelor contractate faţă de Europa.
                                      21
www.dacoromanica.ro
    O grijă deosebită trebue să se depună pentru a fi păstrate intacte vechile privilegii şi imunităţi acordate comunităţilor creştine în general şi şefilor lor re- . ligioşi în particular şi de a nu fi prejudiciate întru nimic drepturile de care ei se bucură.
    O chestiune de interes universal, dar de alt gen, îmi pare că reclamă de asemenea prompta solicitudine a Sublimei Porţi. Incredera lumii financiare a Europei i-a fost acordată şi miliarde de rezerve au fost plasate în împrumutul otoman. Recentele ordonanţe ale guvernului dovedesc intenţia sa de a recunoaşte totalitatea obligaţiilor sale faţă de creditori. Dar situaţia acestora din urmă nu este prin aceasta ameliorată. Este urgent şi favorabil Porţii de a încunoştiinţa fără întârziere după modul în care vor fi satisfăcuţi purtătorii de fonduri turceşti. Reprezentanţii au avut în vedere interesele lor atunci când au propus să se verse în Bancă o parte din veniturile provinciilor a căror organizare erau chemaţi s’o reglementeze. Guvernul Sultanului respingând proectul lor, ar fi cinstit din partea sa dacă ar adopta fără întârziere un sistem care să garanteze într’o măsură ana-loagă interesele deţinătorilor de împrumuturi otomane. Terminând, nu-mi rămâne să mai exprim decât o singură dorinţă: consilierii Sultanului, a căror popularitate şi influenţă asupra opiniei publice au dus la hotărîrile care pun capăt conferinţei, să nu se afle niciodată în situaţia de a regreta ; să nu regrete consecinţele dezastruoase pentru Turcia ale unei situaţii care ar putea aduce o ruptură în ordinea legală a lucrurilor, care stabilise condiţiile existenţei sale în mijlocul Statelor europene şi care garantase integritatea sa teritorială.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 64, 65 şi 66. In rezumat la N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine. Nr. 410, p. 178. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                        38
Paris, 8 Ianuarie, 1877
    Am expediat din Londra.
    Am întreţinut pe Lordul Derby cu privire la chestiunea neutralităţii României. I-am spus că dacă o neutralitate absolută nu este posibilă, cel puţin o neutralitate parţială, care ne obligă să încuviinţăm drumuri militare. El mi-a spus: Neutralitate absolută nu este posibilă, dar, pentru o neutralitate parţială este poate ceva de făcut. M’a rugat să-i dau un memoriu în această privinţă pe care ar dori să-l studieze. Vă rog să-mi trimiteţi unul, conform punctului Dvs. de vedere, pe care aşi putea să i-1 transmit. Mă reîntorc îndată la Paris.
                                                         (Semnat) Schendre
         [Min. Af. Ext., dos. 22, f. 213. Originalul în limba franceză. Telegramă],
                                        22
www.dacoromanica.ro
34
Paris, 9 Ianuarie, 1877
                  Domnule ministru,
    Da 15 Ianuarie 1877 fiind fixată ziua pentru tragerea la sorţ a numerilor împrumutului Stern, am crezut de cuvinţă de a merge în persoană şi a asista ca delegat din partea guvernului la acea operaţiune. Sosind la Dondra am găsit presa engleză ocupată cu chestiunea espulzării Evreilor din districtul Vaslui. Acum ca şi altă dată cele mai imprudente neadevăruri erau puse pe contul nostru. Se istorisea că în acel district, mii de familii, bărbaţi femei şi copii erau zvârliţi pe drumuri fără adăpost, fără hrană, în mijlocul iernii neavând alt ajutor decât acel al oamenilor compătimitori. Se înţelege că aceasta trebuia să facă impresiune şi profitând de ocaziune Evreii Englezi vroesc a organiza meetinguri pentru a cere de la guvern o energică intervenţiune diplomatică. Am crezut a servi şi adevărul şi interesul ţerei desmintind categoric, acele mincinoase povestiri. Am scris la Times, Moming Post, Standard şi Daily News contra calomniilor ce se colportau. Aste ziare au dat loc cu grăbire în coloanele lor scrisorilor mele. Nu vreau să ascund, domnule ministru, că această publicitate a avut un foarte mare efect şi a lăsat să se vadă sub adevărata lor coloare manoperile evreeşti. Mi s’a respuns a doua zi, însă în mod foarte slab şi chiar având forma unor justificări. Şeful Rabin doctorul Adler a arătat că informaţiunile ce le dăduse ziarelor le avea dela un corespondent din Vaslui a cărui scrisoare fusese contrasemnată de principalul comunităţii evreeşti de acolo. Asemenea scrisori primise şi dela alte locuri. Un domn John Simon a recunoscut că relatările din ziare sînt esagerate, că desminţirea mea trebuie să fie adevarată, dar ar putea să se îndoiască întrucâtva căci la 1867 guvernul des-minţise fapte care s’au probat mai în urmă că ar fi fost adevarate. Cu aceasta s’a terminat discuţiunea şi de atunci şi până acum nu a mai apărut nimic despre această chestiune în ziarele engleze.
    Vin acum la alt subiect.
    In una din adresele d-voastre mi-aţi zis să întreţin pe lordul Dyons despre que-stiunea neutralităţii noastre, pentru ca la rândul său s’o pună în vedere lordului Derby. Fiindcă mă aflam în Dondra am vroit ca însumi să vorbesc cu ministrul afacerilor streine al Engliterei. Uordul Derby mi-a facilitat această dorinţă acor-dându-mi cu graţiozitate şi imediat audienţa cerută am convorbit împreună vro jumătate oară, i-am arătat situaţiunea în care ne aflăm între două mari puteri cari armează şi expuşi a servi de drum la o armată care ar veni dela nord; i-am atras atenţiunea şi am insistat asupra scopului ce a avut în vedere tratatul dela Paris când ne-a proclamat autonomia şi individualitatea noastră punându-ne sub garanţia colectivă a puterilor celor mari; i-am pus în vedere articolul din convenţiunea dela Paris din 1858 care zice că în caz când fruntarele României
                                         23
www.dacoromanica.ro
ar fi ameninţate ea să se adreseze la Poarta şi la puterile garante pentru ca să se ia dispoziţiuni de garantare. România, am zis, are toate simpatiile ei pentru puterile occidentale şi vroeşte să se conformeze politicei lor, n’a încheiat până acum nicio convenţiune cu Roşia, cu toate aceste, de şi s’a adresat mai de multeori la puteri, până acum nu a obţinut proclamarea neutralităţii sale. Noi dorim şi aceasta este şi de interes European o proclamare de neutralitate cum s’a făcut cu Belgia şi Luxemburgul. Lordul Derby mi-a răspuns că cunoaşte simpatiile noastre pentru Europa occidentale, ştie că nu am făcut nicio convenţiune cu Rusia şi ne îndeamnă nici să nu facem, căci altfel ne-am pierde simpatia puterilor garante. In ce priveşte introducerea chestiunei neutralităţii noastre în conferenţia, momentul nu-i favorabil, căci conferenţia are a se desparte peste o zi sau două. După aceasta în cursul con-vorbirei, mi-a zis următoarele: «nu vreau să-ţi ascund adevarata mea gândire, nu cred posibilă o proclamare a neutralităţii României, căci Roşia nu are s’o admită »; am crezut de cuviinţă după aceasta a intra în desbaterea unei neutralităţi parţiale consistând în concedarea de drumuri militare necesare unei armate care ar voi să treacă în Turcia, aşia încât restul ţerei să fie lăsat la o parte de orice ocupaţiune. Roşia zisei nu poate refuza aceasta căci se satisfac şi interesele sale militare şi interesele altor puteri cărora nu le-ar conveni de a vedea România ocupată cu desăvârşire de armatele ruseşti şi pe lângă aceasta se satisface şi justiţia. Vorbind acestea, Lordul Derby întrerupându-mă, mi-a zis, a intra în tratative cu Roşia pentru fixare de drumuri militare ar fi a-i recunoaşte moralmente dreptul de a trece în Turcia ceia (ce) nu putem face. Am răspuns la această observaţiune că chestiunea se poate introduce atunci când resbelul ar fi iminent, când toate speranţele de pace ar fi dispărute, când prin urmare nu s’ar putea considera ca o autorizare ce s’ar da Roşiei de intervenire. Consider Milord, poziţiunea dificilă în care ne aflăm pe de o parte, nu vroim a ne înstreina simpatiile Europei prin vreo convenţiune cu Roşia, pe de alta| se poate ca populaţiunile văzându-se fără nicio protecţiune de dinafară expuse la relele unei invaziuni, temându-se pentru averea şi viaţa lor să reclame cu energie dela guvern încheierea vreunui aranjament pentru sofgardarea acestor mari interese, ce este desfăcut în aseminea împrejurări?
    La această întrebare Lordul Derby a stat câteva minute în atitudinea unui om care se gândeşte a respunde ceva şi apoi mi-a zis: «trebuie să meditez astă chestiune pentru ca să pot răspunde, dă-mi un memoar pe care-1 voi studia şi apoi voi vedea ». In urma aceasta, domnule ministru, am vorbit de chestiunea evreilor pe care i-am esplicat-o şi apoi m’am retras.
    Vă rog dar, domnule ministru, a-mi trimite un memoar care după opinia mea trebue să fie conciz, bazându-se pe tratatul dela Paris şi relevând poziţiunea dificila în care ne-am afla dacă Europa n’ar interveni pentru noi.
                                      24
www.dacoromanica.ro
    Cu această ocaziune primiţi, domnule ministru, a vă exprima asigurarea înaltei mele consideraţiuni, cu care am onoarea a fi al d-voastre serv.
                                              Ştefan C. Şendrea
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 255—256. Reprodus parţial în Documente oficiale, 1878, p. 70—71, TJricarul, XV, p. 90—93].
                                        35
Calafat, 9 Ianuarie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Cu raportul Nr. ii din 27 Noembrie anul expirat, dl medic de regiment cl I Dr. Demostene, atunci medic şef al acestei Brigade v’a raportat p< localul actualei Infirmerii nu îndeplineşte condiţiunile higienice de oarece solul este impregnat de materii putrescibile care exalează o odoare infectată şi vătămătoare bolnavilor şi în adevăr, dacă vizitează cineva ambele camere unde sunt plasaţi bolnavii, nu numai că simte imediat odoarea infectă, dar chiar se poate să conţie 9 până Ia 10 paturi deosebit de 4—5 bolnavi, suplimentari, care sunt aşezaţi jos pe rogojini.
    Se ştie că în stare de sănătate o cameră care nu posedă volumul de aer necesar în raport cu numărul oamenilor ce o locueşte, aerul luat prin respiraţie şi gazele ce se emanează dintr’ânşii în timpul nopţii devine infect. Această stare de lucru se agravează şi mai mult când ne gândim la stările de maladii unde exalaţiunile sunt convertite într’o activitate mai vătămătoare, conţinând în ele germenii de contagiune mai bine zis infecţiunea, germenii care găsesc o desvoltare şi mai mare unindu-se cu cei din zidurile, parchetul şi solul localului care deja fusese spitalul acestui oraş şi părăsit din cauză că orice caz de boală mai grav cu şeansă de scăpare, în el mersul boalelor se agravează de unde mortalitatea însemnată.
    Pe cât vedeţi, domnule Colonel, astăzi serviciul sanitar al Brigăzii nu are decât o infirmerie condamnată, ale cărei efecte s’au manifestat de la început căci în spaţiu de 45 zile s’a prevăzut un număr de 7 soldaţi, care dacă se găseau într’o localitate mai bună decât actuala, şansa de scăpare era mai favorabilă.
    Pentru aceste considerente, rog de urgenţă Domnule Colonel, să binevoiţi a face cele de cuviinţă pentru darea unui alt local de infirmerie mai salubru şi mai spaţios de cât actualul, căci după cum am avut onoare a vă raporta cu Nr. 7 din 4 ale curentei de o manieră generală, cauzele care au contribuit la pierderea rezistenţei vitale a oamenilor, au crescut simţitor în aceste din urmă zile mai cu osebire printre dorobanţi.
                                               Medic şef Brigadei I Active,
                                                   (ss) Dr. I. Şerbănescu
         [AtK St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 87 şi 106].
                                        25
www.dacoromanica.ro
36
9 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am onoarea a vă face cunoscut că în comunele Iovine, Ponoarele, Bunesci, Marga, Mărăşeşti, Cloşani, Cireş, Presna, Godeanu, Gonăenţi, Gasnoviţa şi Vâr-ciorova cu Gura Văii din plasa Ocol districtul Mehedinţi, nu sosise până către finele lunii Decembrie, ordinul către primari pentru strângerea recoltei dorobanţilor concentraţi, după cum ne-au reclamat dorobanţii notaţi pe a 2 pagină a raportului de faţă unii după ştiinţele căpătate prin scrisori din familii şi alţii care au fost în concediu şi au aflat chiar de la primari.
                                                              Căpitan Kivu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, Nr. 551, f. 22].
                                       37
Calafat, 10 Ianuarie, 1877
                  Domnule Comandant,
    Dipsa de căldură absolut insuficientă care există în cartierele oamenilor acestui batalion despre care am avut onoare a vă relata prin raportul meu Nr. 2 în loc de a se lua măsuri a le-o procura oamenilor, din contră persistă astfel că numărul oamenilor bolnavi se înmulţesc; actualmente avem trei bolnavi, grav în timp de 4 zile de când am sosit aici. Da inspecţiunea care am făcut-o în mai multe rânduri prin camerile oamenilor, am constatat aceasta singur, parte din oameni locuesc în bordee la marginile oraşului, unele din bordee sunt chiar părăsite; la unii căldura li se procură prin paie şi coceni, la unii nu li se dă căldură de loc, înţelegeţi dar, domnule Comandant ce cantitate minimă de calorii poate a da paiele şi cocenii; de aici au dat naştere la multe pneumonii, bronşite, generalizate etc. Vă rog, să credeţi domnule Comandant, că această alteraţiune a sănătăţii oamenilor fiind izolată, poate a li se localiza, deşi mulţi din oameni par a suporta acest flagel teribil prin buna constituţie care o au, dar şi aceasta nu poate ţine mult căci lipsa de calorii din corp într’un timp îndelungat, constituţia cea mai bună trebuie să cedeze boalelor de piept care adesea provin din cauza frigului excesiv. Pe lângă aceasta cunoaşteţi munca în exces, pot zice care o fac soldaţii noştri, adică încep la lucru de la 7 ore dimineaţa şi până la 11 ore, de aici de la ora I după amiază şi până la 5^ ore seara, când finesc; de unde după mâncare urmează a se repauza pentru a-şi activa forţele care sunt epuizate, după un interval de 10 ore continuu de muncă într’o temperatură destul de scăzută, merge acasă şi-şi găseşte acum răceala care a avut-o în timpul zilei, iată dar sorgintea răului ;
                                       26
www.dacoromanica.ro
iată dar pentru ce bolnavii se mulţesc. Pe lângă aceste grave inconveniente mai exista şi altele care presintă o gravitate şi mai mare, bolnavii grei urmează şi după ordinul ce îl am a-i trimite în infirmeria Brigadei; dar aicea ce găsesc! Găsesc un spital infect, căci aicea a fost mai înainte spitalul oraşului ; şi primăria oraşului acesta, după informaţiile ce le avem în urma avizului doctorului Nicolaide de aici l-a schimbat din cauza infecţiunei tifice ce prezintă; astfel dar că în interval de patru zile, cinci, de când suntem aici au murit doi dorobanţi, care la prezentarea lor în spital prezentau alte boale, dar îndată se schimbau dând simtome tifice, aşa dar infirmeria Brigadei este un focar de infecţiune tifică, căci chiar după observaţiile doctorului Serbănescu medicul curant al Infirmeriei, toţi bolnavii gravi care intrau prezintau o maladie oricare şi în urmă boala se schimba în tifos care şi mureau.
    Aşa dar zice să nu ne gândim ce soartă poate aştepta şi pe nenorociţii noştrii soldaţi care se găsesc în acea infirmerie. Pentru aceasta am intervenit pe lângă infirmeria locală de a-mi da un loc unde să pot trăi cu oamenii batalionului, după ordinul dv-tră, dar nu au voit zicând că nu găseşte nici un locuitor dispus pentru a da loc de spital; voiu ruga din nou pe dl. Primar local pentru aceasta, contrariu voi fi silit a scoate oamenii din acel spital infect şi ai trata pe la cartiere, dar la cartiere nu au căldură de la spital, pături, plapumă, etc. toate necesariile unui spital.
    Din toate cele ce avusei onoarea a vă relata o rog să binevoiţi a lua măsuri energice pentru îndreptarea acestui rău: I. să li se procure oamenilor căldură suficientă, necesară într’un mod absolut şi de îndată. II. Infirmeria Brigadei trebue schimbată cu un local mai bun, să corespundă condiţiunilor azi cerute unui spital, nu ca cel actual, cu camere mici, paturile dese, lipsă de ventilaţie a aerului din cauza aglomerării bolnavilor, umezeala pereţilor etc. sau contrariu a se găsi un local de infirmerie cu toate necesariile expre numai pentru batalion.
    Sper domnule Comandant că dvs. interesat ca şi mine de sănătatea oamenilor veţi binevoi a lua măsuri urgente pentru esterminarea răului, din parte-mi cred că voi fi dispensat de orişice responsabilitate, căci mi-am făcut .datoria arătând răul.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 89 şi 104].
                                         38
10 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Conform ordinul d-ei voastre din 9 Ianuarie
    Cu onoare mă grăbesc a vă face cunoscut, că în toate comunele din raionul plăşii Câmpu, districtul Mehedinţi, din care dorobanţii concentraţi fac parte
                                         27
www.dacoromanica.ro
nu s’a dat niciun concurs de autorităţile ad-tive şi comunale în strângerea recoltelor oamenilor concentraţi, din care cauză s’a prăpădit munca dorobanţilor prevăzuţi în această listă.
    Iar la ceilalţi li s’au adunat munca de părinţii, fraţii, nevestele şi prin alte mijloace de care au dispus.
    Pentru care vă rog să binevoiţi a dispoza ce veţi crede de cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 34].
                                         39
Pcra, 10 Ianuarie, 1877
    Contele Zichy pleacă spre Bucureşti mâine, Marţi, iar conţii Schandor D-Y şi Corti Vinerea viitoare. Ei roagă guvernul nostru să le uşureze, lor şi personalului lor, trecerea Dunării. Deasemeni va trebui ca trenul de seară pentru Giurgiu să-i aştepte.
                                                               General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 61. Originalul în limba franceză],
                                         40
Constantinopol, 10 Ianuarie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Conform telegramei mele cifrate din 8 curent Nr. 3799, am onoarea de a înainta Excelenţei Voastre alăturat:
    1.     Copia notei pe care am adresat-o domnului ministru de externe al Sublimei Porţi, ca urmare a telegramei Dvs. cifrate din 7/19 Nr. 22 pe baza şi în sensul telegramei Dvs. cifrate din 29 Decembrie 10 Ianuarie Nr. 430.
    2.     Copie a circularei prin care am comunicat suszisa notă Domnilor reprezentanţi ai puterilor garante.
    Excelenţa voastră va remarca că am urmărit în nota adresată Sublimei Porţi să dresez, într’o anumită măsură, un proces-verbal al fazelor succesive ale incidentului şi că, fără a lăsa de o parte nici reclamaţiile nici propunerile noastre, am crezut necesar să le formuleze cu unele potriviri.
    N’am menţionat decât în treacăt întrevederile mele cu ministrul de externe al Sublimei Porţi, pentru a nu fi obligat să înfăţişez îndreptăţitele imputări, în ceea ce priveşte primirea permanent rezervată a unor demersuri, care, chiar dacă au fost numai verbale, n’ar fi meritat mai puţin de a fi tratate cu mai multă consideraţie, avându-se în vedere importanţa şi caracterul lor oficial.
    Aş adăuga că în aceste întrevederi, despre care am relatat Excelenţei Voastre mai pe larg prin diversele mele telegrame, a trebuit să reiau şi să susţin din nou teza
                                         28
www.dacoromanica.ro
drepturilor României! Ar fi plicticos să desvolt aci detaliile discuţiilor de atâtea ori analizate în rapoartele mele către departamentul Excelenţei Voastre* îmi va fi suficient să constat că Excelenţa Sa Savfet Paşa, persistă în a susţine eterna teorie a tuturor oamenilor de Stat otomani, anume că România este o ţară, un teritoriu al Imperiului.
    Toate insistenţele mele pentru a obţine o soluţionare satisfăcătoare au eşuat în faţa unor răspunsuri evasive sau tărăgănitoare. N'aşi putea preciza cu siguranţă raţiunea pentru care domnul ministru al afacerilor străine al Sublimei Porţi s'a abţinut de a îndeplini angajamentul luat faţă de mine la 5 Ianuarie şi relatat Excelenţei Voastre prin telegrama mea cifrată Nr. 3214 din aceeaşi zi. Este de presupus că Alteţa Sa Midhat Paşa, consultat asupra incidentului, a socotit că o nouă declaraţie a Sublimei Porţi nu este necesară şi că această chestiune trebue îngropată în tăcere.
    Pe de altă parte, evenimentele din 8 Ianuarie au dat demersului nostru către Domnii reprezentanţi ai puterilor garante, întorsătura efectivă şi imediată, care era de aşteptat. Iminenţa plecării lor, ca rezultat al dizolvării conferinţei şi încetarea relaţiunilor lor personale cu guvernul imperial otoman, chiar din acea zi le-a oprit orice activitate politică. Ei s'au limitat deci de a ordona transmiterea către cabinetele lor respective a copiei pe care le-am comunicat-o.
    Terminând această dare de seamă, îmi iau libertatea de a solicita Excelenţei Voastre instrucţiuni care să-mi permită de a conforma eventual atitudinea mea faţă de Sublima Poartă, cu intenţiile guvernului şi vă rog, domnule ministru, binevoiţi a primi asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                              General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 411—412. Originalul în limba franceză].
                                       41
[Calafat], 10 Ianuarie, 1877
                                        Ordin de zi Nr. 4
    Cu începere de astăzi 10 Ianuarie se vor păzi bateriile în modul următor; Bateria Mihai Viteazu şi Ştefan cel Mare de către batalionul I Dorobanţi; Reduta din dreptul pichetului 9 de către batalionul al 2-lea dorobanţi, Bateria Mircea şi Buneta care se află în lucru de către batalionul al 2-lea din al 4-lea de infanterie, iar bateriile Carol şi Elisabeta de către batalionul al 4-lea Vânători.
    Pentru paza acestor baterii determinate astfel se va trimite câte doi oameni de fiecare baterie care se va schimba fiecare la câte 24 ore îngrijirea acestor plan-toane este de a nu lăsa oameni nici vite a face stricăciuni la dânsele precum a-şi
                                       29
www.dacoromanica.ro
curăţi zăpada de prin ambrazurile şi platformele lor. Această pază se va efectua sub responsabilitatea şefilor după cum i-am aranjat.
                                   Comandantul Brigadei, Colonel Sachelarie
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 248, f. 417].
                             42
[Calafat], 11 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    In urma asprei corvoade la care a fost întrebuinţat Regimentul cu tăirea şi căratul lemnelor din ostrov şi din păduri, încălţămintea şi îmbrăcămintea oamenilor care deja era slabă s’a deteriorat aşa de rău încât înlocuirea mantalelor şi a încălţămintei este imperios reclamată. Batalionul I a purtat de la începutul acestei concentrări şi până astăzi cişmele cu care s’au mai făcut deja două concentrări (în 1874 şi 1875) acum însă s’a rupt şi nu poate face nici un serviciu. Da Batalionul al 2-lea deosebit de opincile date de ad-ţie răsboiului s’au mai cumpărat în luna Decembrie 300 perechi, dar şi aceste s’au rupt, aşa că acum am recurs a mai cumpăra încă câteva perechi.
    Pentru mantale asemenea am primit raporturi de la mai multe companii prin care-mi fac cunoscut deteriorarea şi cer înlocuirea.
    Flanelile, cămăşile şi ismenele s’au distribuit la toţi oamenii şi deşi au contribuit puţin la îmbrăcăminte, dar tot nu sunt suficiente şi aş fi de părere să solicitaţi ca să se cumpere de fiecare companie câte 20 cojoace pentru oamenii aceia săraci cu toate măsurile luate, dar neavând nici acasă nu au de unde să ia alte haine pe sub mantale şi pentru tot regimentul a doua cămaşe.
    Dacă concentrarea va mai dura încă mult timp, vă rog puneţi în cunoştinţă pe d. ministru de starea în care se află regimentul şi solicitaţi a ni se trimite cisme, mantale şi a ne autoriza să cumpărăm câte una cămaşe pentru toţi oamenii şi câte 20 cojocele de fiecare companie, pentru oamenii săraci
                                                 Comand. Regimentului 1,
                                                    Bt. Colonel Dănescu
         [Arh. St. Buc., M. St. II., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 90].
                                  30
www.dacoromanica.ro
Cetatea, 11 Ianuarie, 1877
    Brigada II Activă
43
                          Ordin de zi Nr. I-iu
    Avându-se în vedere că trupele sunt foarte puţin numeroase, serviciul Maiorilor pe cantonament se suspendă rămânând această sarcină asupra ofiţerului de zi în Corpuri. Căpitanul de rond va da relaţiile prevăzute pentru Maiorii de zi în ceea ce priveşte arestanţi bolnavii, numai.
                                           Comandantul Cantonamentului,
                                          Şef de brigadă, Colonel Ipătescu [Arh. St. Buc., Bond. M. St. M., dos. 748, f. 8],
                                      44
Bucureşti, 11 Ianuarie, 1877
                  Domnule Prefect,
    D.     Ministru de externe prin adresa Nr. 89 îmi comunică reclamaţiunea, primită prin consulatul general al Greciei, din partea supuşilor eleni din oraşul Calafat că ar fi cei mai împovăraţi cu ţinere de cuartiruri militare, astfel hotelul Bazaris, ţinut de un elin, ar fi mai în totul ocupat de ofiţerii şi de soldaţii garnizoanei, ceea ce va forţa pe proprietar de a închide zisul hotel, în timp ce celelalte hoteluri din oraş, nu dau decât două paturi.
    Vă comunic, Domnule Prefect, cele ce preced, şi vă invit să luaţi măsuri pentru, ca repartiţia sarcinilor de cuartiruire a militarilor să se facă într’un mod just pentru toţi locuitorii mai cu seamă otelierii să fie cât se poate mai uşor trataţi fiindcă casele ce le posedă nu sunt pentru trebuinţele lor particulare, ci pentru comerţ.
    Primiţi Domnule Prefect, asigurarea consideraţiei mele.
                                                              Ministru. . .
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. 5175—81 d, partea III, f. 142].
                                      45
[Calafat], 11 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Conform ordinului Domniei-Voastre din 4 Ianuarie cu onoare mă grăbesc a vâ face cunoscut că în toate comunele raionului plăşii Blahniţa, districtul Mehe-
                                      31
www.dacoromanica.ro
dinţi, din care Dorobanţii concentraţi fac parte nu s’a dat niciun concurs de autorităţile ad-tive şi comunale în strângerea recoltelor oamenilor concentraţi din care cauză s’ar prăpădi munca Dorobanţilor prevăzuţi în această listă, iar la ceilalţi li s’au adunat munca de părinţi, fraţi, nevestele şi prin alte mijloace de care au dispus. Pentru care vă rog să binevoiţi a dispoza ce veţi crede de •cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 551, f. 28].
                                       46
■Ciuperceni, 12 Ianuarie, 1877
                  Domnule Locotenent C olcnel,
    Conform ordinului D-stră Nr. 80, am onoare a vă alătura pe lângă aceasta un tablou nominal de numele şi pronumele soldaţilor din compania 8 activă, •ce nu li s’a strâns munca după câmp de către primari.
    Aceasta cu onoare vă raportez spre cele legale.
                                   Comand. Comp. 8-a activă, Căpitan Carapancea
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 37].
                                       47
[Craiova], 12 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Telegramei Dvs. 36 se răspunde:
    Am dat ordin regimentului Nr. 4 a trimite la Calafat un număr de cinci •cojoace care nu vor fi întrebuinţate de cât de oamenii batalionului din acel regiment aflat în Calafat, aceasta fiind proprietatea Corpului şi nu se poate întrebuinţa ■de nimeni altul decât de acel corp. Asemenea ordin am dat şi regimentului Nr. 4.
                                      Comand. Diviziei I, Colonel Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 5^1, f. 113].
                                       48
[Calafat], 12 Ianuarie, 1877
                  Domnule Comandant,
                Spre răspuns adreselor d-voastră Nr. 65 şi 69, am onoare a vă informa că: întrucât priveşte rărirea oamenilor prin cartiere, aceasta este foarte nimerită, însă întru cât priveşte aranjamentul propus de domnia-voastră prin adresa Nr.
                                   32
www.dacoromanica.ro
65 eu cred a fi cu totul dificil, de nu imposibil, deoarece în partea oraşului locuit de săteni nu vom avea grajduri pentru călăraşi, precum şi pentru ofiţeri nu vom găsi case confortabile de aceia, am onoare a vă propune următoarele dispoziţii pe care le cred practice şi satisfăcătoare intereselor tuturora.
    1.    Artileriştii îşi vor conserva cartierele actuale în consideraţia apropierii lor de parc şi acela al numărului îndestulător de grajduri.
    2. Vânătorii de asemenea nu se pot schimba din locurile ce ocupă pentru
inconvenientul că regulându-i pe strade, ar trebui să se mute din călăraşi şi am pierde grajdurile.                    ‘
    3.    Batalionul de linie fiind foarte strâmtorat astăzi, opiniez ca lăsându-se cu totul în partea aceea a oraşului să se rărească pe la cartierurile evacuate, de către dorobanţii plecaţi distribuindu-se pe la casele oamenilor celor mai avuţi.
    4.    Intre domnii ofiţeri am găsit nimerit a se strămuta pentru înlesnirea şi confortul d-lor pre cei următori :
    1. Dl. Maior Stoilov de la dl. Sima Isailovici la d. Cumpa.
    2. Dl. Maior Ivanovici de la d. Nicolaidi la d. Penâcov.
    3.    Dl. Căpitan D-tru Şerbănescu la d. Gheorghiu Matei în locul dlui locotenent Roiuleanu care trece la dl. Nicolaide.
    4.    Dl. Căpitan veterinar Constantinescu la d. Antipa. Dacă împărtăşiţi şi d-voastră aceste vederi ale subscrisului vă rog să binevoiţi a-mi confirma, dând totdeodată ordin pentru executarea acestor măsuri.
    Primiţi, vă rog, Domnule Comandant, încredinţarea prea osebitei mele con-sideraţiuni.
                                                     Primar M. Dragulescu
            [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 170].
                                        49
Tecuci, 12 Ianuarie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Adresa ce am primit dela primăria locală sub Nr. i, am onoare a trimite Domniei Voastre anexat pe lângă aceasta în copie, spre a vă informa mai bine de suferinţa ce duc orăşenii Tecuceni cu cvartiruirea Regimentului al 7-lea de Dorobanţi, concentraţi aicea timp acum de trei luni de zile şi totodată vă supun la cunoştinţă Domnule Ministru, că m’am interesat şi însumi pentru a ameliora asemenea suferinţe şi a face a mai suporta încă această greutate orăşenii, dar este peste putinţă, căci încotro arunc privirea se vede o completă mizerie din cauză că comerţul a încetat, pot zice, cu desăvârşire.
                                        33
                                                                                                 3
www.dacoromanica.ro
    Stau comercianţii zi şi noapte cu mărfurile expuse la vederea trecătorilor şi rar se opreşte câte unul de cumpără ceva pentru hrană, după o lungă tocmeală ce face; despre producte nu mai e vorbă, căci ele nu sunt deloc întrebate, încât şi comercianţii şi acei ce se ocupă cu agricultura şi cu munca zilnică nu-şi pot căpăta banii spre a-şi întreţine cel puţin familia, de cum să mai poată da cuartir îndelungat militarilor, cărora cu drept cuvânt, trebue a li se da odae lumină şi încălzitul de care adeseori este lipsită şi însuşi gazda.
    Probă despre asemenea crize este şi aceea că cu toată reducerea ce guvernul actual a făcut taxei licenţei, cu a cărei intreprindere multe persoane se' întreţineau, astăzi chiar în oraş, numărul debitanţilor este mult mai mic decât în trecut din cauză că stabilimentele lor nu mai erau vizitate de consumatori şi au fost siliţi a le închide, spre a nu-şi pierde capitalul prin plata zadarnică a licenţei.
    Credeţi, domnule Ministru, că dacă comerţul ar merge progresând pentru orăşenii tecuceni, ar fi înjosire asemenea reclamări şi nici s’ar gândi măcar a le încerca, căci, deşi este un oraş cu mică populaţiune, el însă fiind centrul oraşelor limitrofe şi legat cu toate căile de comunicaţie, ori din cotro ar trece armata, trebue a face popasul aici; dar văzându-se în astfel de criză care-i pune în imposibilitate de a-şi întreţine chiar nevoile lor proprii sunt siliţi a alerga cu plângeri atât la primăria precum şi la subsemnatul că nu mai pot suporta asemenea greutăţi, stăruind zilnic a interveni la Domnia voastră pentru a se strămuta Regimentul la oraşul Bârlad, care are o populaţiune întreită decât Tecuciul, şi care întotdeauna a fost şi este deja, scutit de cuartiruire.
    In faţa acestora dar, vă rog Domnule Ministru să binevoiţi a interveni la colegul Domniei-Voastre dela Război, pentru a face să se strămute regimentul la oraşul Bârlad, unde pe lângă avantajele ce le va avea statul în privinţa hranei oamenilor care se găseşte cu preţuri mult mai reduse decât aicea, dar apoi şi trupa va sta cartiruită destul de comod, fără ca orăşenii de acolo să simtă cea mai mică nelinişte, fiind oraşul în adevăr cu o populaţiune mai numeroasă şi mult avută decât a Tecuciului şi de unde la orice trebuinţă, se poate reîntoarce trupa cât mai în grabă şi cu mare uşurinţe fiind şi calea ferată legată de acel oraş.
    Binevoiţi vă rog Domnule Ministru, a primi încredinţarea prea distinsei considera ţiuni.
                                                       Prefect, Anastasiu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. 5175—81 d, partea III, f. 145 şi 150],
                                      50
Gruia, 12 Ianuarie, 1877
    Pe baza ordinului ce am primit dela d. Maior Vasilescu Nr. 6351 urmat după ord. dvs., 117 m’am transportat la Gruia unde am şi procedat la primirea compa-
                                      34
www.dacoromanica.ro
niei. Astăzi a sosit şi sublocotenent Cuculescu, tot pentru acelaş scop, rog dispo-zaţi cui urmează a se preda compania.
                                                          Ivocot., Yercescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 141].
                                       51
                                                                      Calafat, 12 Ianuarie, 1877
                  Domnule Docotenent,
    In conformitatea ordinului Brigăzii, înscris fără număr, am inspectat linia Dunării până la pichetul Nr. 21 şi m’am asigurat că cerchezii nu au făcut nicio călcare în teritoriul român, afară numai la comuna Rastu, m’am informat de la soldaţii pichetului Nr. 21 că locuitorii din ţinutul Turchii vin şi taie lemne din ostrovurile statului pe malul stâng al Dunării, asemenea mi s’au raportat şi din partea primarului prin prezentat raport Nr. 27 al comunei Rastu, că într’adevăr se taie ostrovul de către locuitorii din Turchie fără a-i putea popri. Asemenea arătare s’a spus şi de d. Locot. Staicovici, comandantul companiei Bistreţ, că în cuprinsul companiei nu s’au întâmplat nimic.
    Pentru care alătur aceaste trei rapoarte şi dovadă, ale primarilor respectivi după linia Dunării pe la pichetul Nr. 21 spre cele de cuviinţă.
                                        (ss) Sergent Nedeianu Constantin
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 92].
                                       52
                                                                      Calafat, 13 Ianuarie, 1877
                  Domnule Comandant,
    Am onoare a vă face cunoscut că trăsurile de ambulanţă ale serviciului sanitar al Brigăzii sunt aşezate în curtea spitalului expuse la ploi, ninsoare etc. şi pentru a nu se deteriora, vă rog să binevoiţi a da ordinul cuvenit pentru a se găsi un şopron unde să fie adăpostite.
                                           Medic Şef al Brigadei I,
                                      Medic de Regt. cl. I Dr. Demostene
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 751, f. 126].
                                        53
                                                                     Craiova, 14 Ianuarie, 1877
                 Conform telegramei Ministrului de Răsboiu daţi ordin corpurilor de sub comanda Dvs., a libera în concediu până la al doilea ordin pe toţi rezerviştii;
                                       35
                                                                           3*
www.dacoromanica.ro
recruţii batalionului de vânători se vor aduce de la depou la ştabul batalionului. Curând va sosi la Calafat şi batalionul I din regimentul 4; rezerviştii artileriei se vor regula de către corpurile lor.
                                                           General Rupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 149].
                                      54
[Bucureşti], 14 Ianuarie, 1877
    Am onoarea a comunica Domniei-Voastre deodată cu aceasta copie după raportul ce am primit dela D. Prefect de Tecuci sub Nr. 347, prin care mijloceşte să interviu pe lângă Dv., pentru a se strămuta la oraşul Bârlad, Regimentul al 7-lea de Dorobanţi carele se găseşte cartiruit în oraşul Tecuci şi vă rog Domnule Ministru să binevoiţi a regula, precum veţi găsi de cuviinţă în această privinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 147].
                                         55
Craiova, 15 Ianuarie, 1877
    Dvs., ca cel mai vechi rămas în Calafat, luaţi ordinele şi instrucţiile pentru aceasta de la Colonelul Sachelarie; Batalionul din regimentul 4 va continua verice lucrări necesarii la fortificaţie după dispoziţiile Maiorului Popescu.
                                                   General de brigadă Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 551, f. 145, Telegramă],
                                         56
[Craiova], 15 Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    In conformitatea ordinului d-lui Ministru de Războiu Nr. 219 daţi ordin trupelor de sub comanda Dvs., ca oamenii de rezervă şi cari fac parte din clasa anului 1869 să fie trimişi pe la vetrele lor şi totodată trecuţi în miliţie.
    Acestor oameni li se vor da foi de drum spre a merge cu calea-ferată până la staţia cea mai apropiată de frontiera judeţului unde îşi are domiciliu, dânduli-se totodată solda şi hrana până în ziua sosirii lor la domiciliu.
    Aceasta am comunicat şi intendenţei.
                                     Comand. Diviziei, General de brigadă Rupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 107].
                                         36
www.dacoromanica.ro
57
Pichetul Nr. 9, 15 Ianuarie, 1877, ora 10 dimineaţa. In dreptul Isinului
                  Domnule Colonel,
    In distanţa ocupată de compania 5-a am constatat pe malul drept al Dunării în dreptul Pichetului Nr. 9 care este situat vizavi de satul turceşc Isinul, în timpul nopţii s’au observat următoarele : pe la orele 8% o companie de Turci care se afla postată după marginea satului Isinul, a intrat în sat când deabia se zăria lumină. —Tot în acelaşi timp s’a văzut şi în satul Florentin coborându-se o trupă aproape ca 2 companii şi ca un pluton de cavalerie. După ce au intrat în sat şi casele fiind mai dese nu se mai vedeau. Observând pe malul de deasupra dealului pe unde se află santinele (vedete) am văzut o mişcare generală, scu-lându-se santinelele de prin gropi şi înlocuindu-se cu altele. Tot în timpul acesta am văzut că au venit soldaţi Turci şi pe la pichetele celelalte, venind numai câte unul; îndată vedeam că santinelele care se aflau pe malul apei se ridicau pentru cel venit nou. Acei vechi vedeam că se adună, prin urmare era schimbul. începe întunericul, şi nu se mai vede nimic. Şi se aude vorbă şi-i latră câinii. Asta este dovadă că pleacă spre tabăra. Cei noui veniţi erau îmbrăcaţi în haine negre ca să nu se poată distinge, fiind pe amurgul sării. In timpul nopţii am văzut lumină prin sat. La lumina lunii s’au putut constata patrule de infanterie. Forţa lor era de 3—4 oameni; acele de Cavalerie până la 2. Prin aceste două sate sunt trupe de cavalerie ca la 15 călăreţi în fiecare sat.
    In satul Isinul, într’o grădină văz mulţi soldaţi şi către seară se arată mai mulţi. Serviciul lor este foarte secret. Nu se arată şi nici stă descoperit decât la mare distanţă.
    Locotenentul Mănciulescu este trecut în Ostrovul Chichinetele cu detaşament. Nu a sosit încă, voi raporta după întoarcerea lui.
                                   Comand. Companiei 5-a— Căpitan
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/7S, dos. Nr. 576. f. 68 şi 6g],
                              58
Bucureşti, 15 Ianuarie, 1877
   Domnule Agent, cu curierul de aseară am primit raportul Domniei- Voastre din 21 ale curentei, prin care confirmaţi depeşa Domniei-Voastre telegrafică din Londra, relativ la întrevederea ce aţi avut cu lordul Derby.
                                     37
www.dacoromanica.ro
    Aprob întru totul demersurile Domniei-Voastre pe lângă ziaristica engleză, precum şi silinţele ce v’aţi dat pentru desminţirea impudentelor calomnii aduse României pentru pretinsa persecuţie în contra Israeliţilor şi expulsiunile în masse care n’a existat de cât în imaginaţiunea câtorva intriganţi coreligionari ai lor din străinătate.
    In sânul Cabinetului nu există de cât o opiniune în respectul neutralităţii absolute şi garanţia României. Numai o necesitate extremă ar putea să ne silească să ne abatem din această cale; căci hotărîrea de a persevera într’însa ne-a arătat în destul cât de folositoare a fost pentru noi abţinerea de la orice participare în luptele întreprinse în Peninsula balcanică.
    Voi supune raportul Domniei-Voastre în Consiliul Miniştrilor, şi până să luăm o decizie în chestiunea memoriului cerut de lordul Derby, aşteptaţi noi instrucţiuni
    Primiţi, etc.
                                                     (Semnat), N. Ionescu
         [Min. Af. Ext. Reprodus după Documente Oficiale, 1878, p. 70. Uricarul, XV, 93—94. Originalul în limba franceză].
                                       59
Severin, 16 Ianuar, 1877
    Astăzi mai veniră din Belgrad 490 voluntari ruşi, pe un vapor austriac diseară vor pleca cu trenul pentru Rusia.
            Căpitanul portului Al. Nicolescu.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 16, f. 374. Telegramă], •
                                       60
Iassy, 16 Ianuarie, 1877
    Excelenţa sa d. general Ignaţiu (sic) nu vine astăzi, ci mâine marţi la 2 ore 40 minute.
                                             Prefect poliţie Iassy, Pruncu [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 2S8. Telegramă],
                                   61
Yiena, 17 Ianuarie, 1877
   Ambasadorul otoman din Viena pleacă în concediu. Cu tot limbajul ameninţător la adresea Turciei, este sigur că marile Puteri ale Europei îi vor lăsa timp
                                   38
www.dacoromanica.ro
să-şi aplice reformele; dacă experienţa va eşua complet sau dacă vor fi comise acte de violenţă împotriva creştinilor. Turcia nu se va mai găsi în faţa Rusiei, dar.. . a tuturor Puterilor reprezentate prin flotele lor. Ideea ca Rusia să formuleze propuneri, în vederea unei intervenţii comune, a fost un balsam pe rănile ei. După toate probabilităţile Serbia va accepta condiţiile de pace ale Turcilor. Circulă svonul că Rustem-Bey va fi trimis la Bucureşti pentru a încerca stabilirea unei înţelegeri cu guvernul României.
                                                        (Semnat), Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 78. Reprodus parţial la N. Iorga, Corres-pondance diplomatique roumaine, Nr. 416, p. 180. Originalul în limba franceză],
                                         62
  Calafat], 17 Ianuarie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Unul din plutoanele escadronului pe care dvs îl veţi hotărî, sub comanda unui ofiţer care sub niciun cuvânt nu va putea fi înlocuit de către vagmistoru escadronului în lipsă de alt ofiţer, îl veţi trimite la Ciuperceni pentru serviciu de avantpost, având cadrele complete şi care nu va fi mai mare de două zeci şi cinci oameni, conformându-se regulilor prescrise în serviciul în campanie pentru gardele mari.
    Acest pluton va fi în subordinele comandantului trupelor de Infanterie căruia se va da ordin în consecinţă pentru întrebuinţarea acestei trupe de cavalerie în serviciul de avant-posturi.
    In particular veţi da ordin şefului acestui pluton a se conforma până la noi dispoziţiuni, regulilor de până acum între Ciuperceni şi Calafat, la fiecare 8 zile sau şi mai des, veţi face a se schimba plutonul prin altul.
                                     Comand. Brigadei, Colonel Sachelarie [Arh. St. Buc., 3C. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 152].
                                       63
[Calafat], 17 Ianuar, 1877
                                      Ordin, de zi No. ii.
    Fac cunoscut corpurilor că în înţelegere cu primăria locală am dispozat o nouă împărţire a cantonamentelor trupei. In consecinţă D-nii şefi de Corpuri mâine la ora ii de dimineaţă vor da ordin să se afle la cartierul brigadei câte un ofiţer şi
                                       39
www.dacoromanica.ro
furier de companie, escadron sau baterie, unde întâlnindu-se cu delegaţii primăriei vor proceda în lucrare precum urmează. Batalionul de vânători începând din marginea oraşului din susul Dunării ocupând de-a lungu stradele perpendiculare spre Dunăre, după acesta Batal. II de infanterie de linie va urma îndată, apoi escadronul de cavalerie. Artileria în apropiere de.parc în casele cu grajduri. Cel mai vechi căpitan din garnizoană va face serviciul de comandant de piaţă. Acesta se va afla asemenea mâine la ora ii la cartierul brigadei pentru a dirija ajutat de ofiţeri operaţia noii cartiruiri, care va fi terminată cel mai târziu până la 3!/2 p. m. Va forma o listă pe cantonamentul Corpurilor de numărul fiecărei case şi al oamenilor cartiruiţi într’o casă, se va îngriji, ca oamenii să nu fie deşi şi se va incredinţa dacă gazdele pot da încălzitul şi luminatul. Recomand tuturor D-lor ofiţeri cât şi gradele inferioare a nu da ocazie la neplăcutele ne’nţelegeri între armată şi orăşeni. Orice nemulţumire va fi raportată şefului direct de corp care-le va face cunoscut comand, trupelor din garnizoană pentru a mijloci şi a da satisfacţia acelui în drept, la caz contrariu nu voi putea socoti de vinovat de cât pe militarul ce a dat ocazie la ne’nţelegeri din care se poate naşte conflicte regretabile. Incartiruirea ofiţerilor se va observa strict a se da dintre casele cele mai bune aflate în raionul cantonamentului trupei din care fac parte; se va avea încă în vedere ca şi aceste case să fie clasate astfel ca ofiţerii mai mari în grad să aibă pe cele mai bune mai cu seamă ofiţerii superiori din acelea cu grajduri. Amintesc că nimeni nu este în drept a pretinde dela gazde mai mult de cât ce prevede legea cartiruirei. Termin ordinul de faţă cu statornica speranţă că toţi ofiţerii, gradele inferioare şi soldaţii vor continua a da acelaşi exemplu de bună purtare ca până acum cu orăşenii.
                                        p. Comand. Brigadei, Maior Staicu [Arh. St. Buc., XI. St. M., dos. Xr. 248, f. 448].
                                        64
Yiena, 18 Ianuarie, 1877, 2.30 seara, sosita 5 scara
    Sunt câteva zile de când guvernul austriac a declarat în jurnalul Oficial, ediţia de seară, că nu are nicio legătură cu corespondenţa ungară care trecea drept oficioasă. Am aflat că această desavuare a fost motivată de un articol prin care această foaie răspunzând « Românului», discutase eventualitatea ocupării României de către trupele austriace.
                                                       (Semnat), Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 71 — 76, f. 61. Originalul în limba franceză. Telegramă confidenţială].
                                  40
www.dacoromanica.ro
65
[Bucureşti], 19 Ianuarie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Regimentul Nr. 2 de roşiori mi-a cerut în mai multe rânduri a-i rezolva chestiuni administrative şi neavând nici un fel de autorizaţie în această privinţă, vă rog să bine voiţi a ordona la care divizie în asemenea caz să se adreseze regimentul activ de roşiori în staţie la Râmnicul-Sărat.
    Totdeodată am onoare a vă înainta şi telegrama comandantului de regiment Nr. 123, rugându-vă a resolva de urgenţă această chestiune.
                   Comandantul cavaleriei de rezervă, (ss) col. Creţeanu.
         [Arh. St. Buc., M. St. H., 1877/78, dos. Nr. 647, f. 174].
                                      66
[Craiova], 19 Ianuarie, 1877
                 Domnule Maior,
    Domnul Ministru de Războiu, prin ordinul Nr. 247 a aprobat întrebuinţarea a zece cartuşe de războiu de om pentru trupele de linie, necesarii la instrucţia tirului ce este a se efectua numai de recruţi.
    Comunicându-vă aceasta, faceţi cunoscut şi batalionului Nr. 4 vânători şi luaţi dispoziţiile cuvenite a se executa acest ordin,
                             Comand. Diviziei, General de Brigadă Lupu [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, {. 132].
                                      67
Craiova, 22 Ianuarie, 1877
    Astăzi fusei casierie, cerând achitarea mandatelor; Casieria Spuse n’a primit ordin a face plăţi; n’are nici bani.
                                                        Căpitan Enescu
         [Arh. St. Buc., M. St. II., 1877/78, dos. Nr, 551, f. 225. Telegramă],
                                     68
Fetersburg, 23 Ianuarie, 1877
    Cu data de 19 curent, cancelarul Imperiului a adresat o circulară către ambasadorii Rusiei la Berlin, Viena, Paris, Londra şi Roma. După ce a amintit
                                     41
www.dacoromanica.ro
eforturile încercate principial de către guvernul imperial spre a asigura liniştea în vederea unei înţelegeri comune pentru soluţionarea unei chestiuni de interes, eforturi care au fost în fine încoronate de succes în ziua când s’a întrunit conferinţa, circulara constată că refuzul Porţii de a da satisfacţie dorinţelor Europei determină intrarea crizei orientale într’o fază nouă. Nevoind deloc să lege acţiunea sa de aceea a altor mari puteri atinse în mod egal în demnitatea şi liniştea lor, guvernul Majestăţii Sale împăratul însărcinează reprezentanţii în străinătate să cerceteze ce au de gând să facă cabinetele cu care s’a înţeles până în prezent, pentru a da un răspuns la refuzul Porţii şi a asigura executarea voinţei lor.
                                                               Girant Ghica
                 [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71-76, f. 81. Originalul în limba franceză],
                                        69
Yiena, 25 Ianuarie, 1877, ora 11. 20 m dimineaţa
    Circulara rusă este aşa cum v’am anunţat-o. Ea declară că doreşte în toată sinceritatea de a nu se separa de alte Puteri. Guvernul rus a însărcinat ambasadorii săi de a se informa despre opinia a cinci mari puteri în ceea ce este de făcut faţă de respingerea pe care acestea le-au făcut. Cele cinci Puteri vor răspunde că nu trebue să se grăbească. Dacă Turcii ar poseda puţină inteligenţă politică, pacea ar fi asigurată. Negocierile între Serbia şi Turcia sunt mereu suspendate cu privire la cererea de garanţii,
    Guvernul austriac a făcut mustrări serioase ambasadorului turc cu privire la prădăciunile turceşti de pe teritoriul nostru.
                                                       (Semnat), Bălăceanu
                         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71-76, f. 92. Originalul în limba franceză. Telegramă].
                                      70
Calafat, 25 Ianuarie, 1877
    In coformitatea adresei Domniei Voastre Nr. 456, repetită cu telegrama Nr. 1062, am onoare a răspunde că la sosirea armatei în acest oraş, d-1 Antreprenor al hotelului Doid, a declarat că d-sa de bună voie pune la dispoziţia d-lor ofiţeri două camere ale hotelului, pentru care i s’a şi dat biletul Primăriei, însă Dl. Antreprenor Evanghelie, pentru interesul D-sale a dat şi alte odăi D-lor ofiţeri, după cum a declarat D-1 poliţai la dresarea procesului verba] din 23 corent. Din reclamaţiunile pornite de d-1 antreprenor acelui hotel, se
                                      42
www.dacoromanica.ro
constată că poate vreunul din ofiţeri sau particulari, cu care fusese înţeles nu a plătit pentru odae, şi ca să dea afară pe ofiţeri se plânge contra primăriei.
    Deaceea îmi permit cu onoare a vă comunica D-le Prefect că D. Evanghelie are în cuartir numai doi ofiţeri daţi de primărie) cu care i se ocupă două odăi, după cum singur a cerut la sosirea armatei în acest oraş.
                                      Primar, Ml. Drăgulescu, p. conf. Bodescu
          [Arh. St. Buc., JVIin. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5165-81 d, partea III, f. 169].
                                        71
                                                                    [Craiova], 26 Ianuarie, 1877
                  Domnule Maior,
    Vă fac cunoscut că în ziua de trei Februarie viitor după ce va sosi în Calafat un detaşament dintr’o sută două zeci (120) Călăraşi, cu doi sublocotenenţi şi sub comanda Locotenentului Teodorini, care va avea să schimbe escadronul aflat azi în Calafat,
                 Dv. îi veţi da toate instrucţiunile cuvenite relativ la serviciul ce va fi să facă acolo, căci îndată ce va sosi, vechiul escadron se va desconcentra după loc.
                                                    Comand. Diviziei,
                                    General de Brigadă Lupu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 551, f. 178].
                                       72
                                                                   Bucureşti, 26 Ianuar, 1877
                 Domnule ministru,
    Acest minister încheind contractul Nr. 1162 din 11 Decembre 1876 cu d-1 Rosenfeld pentru aprovisionarea a trei mii (3000) marmite şi cincisprezece mii trei sute (15.300) gamele mici precum şi contractul Nr. 11.651 din 14 decembre 1876 cu d-1 Gulber Vartanovîci şi Comp. pentru cincisprezece mii bidoane mici şi una mie una sută bidoane mari, necesarii pentru serviciul armatei pe anul curent 1877, numiţii domni prin petiţiile adresate ministerului şi înregistrate la Nr. 575 Şi 601 arată că aceste obiecte fiind sosite la Temesvar la 3/15 ianuarie a. c. a fost oprită trecerea lor pentru România de cătră autoritatea guvernului Austro-Ungar, sub pretext că sunt obiecte care serv. pentru campanie.
                                       43
www.dacoromanica.ro
    • Comunicând Dv, cele ce preced am onoare a vă ruga, domnule ministru, să binevoiţi a interveni locului competent pentru a se lăsa liberă trecere acestor vase fiind obiecte ale ministerului de resbel de care armata are absolută necesitate, binevoind a comunica şi acestui minister rezultatul disposi-ţiunilor luate.
    Primiţi vă rog, domnule ministru încredinţarea prea osebitei mele consideraţii. Ministru.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 27, f. 5].
                                       78
Craiova, 27 Ianuarie, 1877
                 Domnule Ministru
    După ordinul Domniei-Voastre No. 415 am invitat pe D. Primar al oraşului Calafat, să ia măsuri pentru repartiţia sarcinelor de cuartiruire armatei, să se facă într’un mod just pentru toţi locuitorii şi tot d’odată să-mi dea explica-ţiuni în privinţa reclamaţiunii antreprenorului hotelului Lazaris (sau Loidu) supus elin, din partea căruia primind răspuns adresa No. 114, am onoare a o înainta în copie Domniei-Voastre pe lângă acesta.
    Binevoiţi, Vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     Prefect, J. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. 5175—81 d, partea III, f. 168].
                                        74
[Craiova], 28 Ianuarie, 1877
    Cu începere de la i Februarie anul curent pentru furajul cailor la trupele călări concentrate se vor aplica dispoziţiile următoare:
    Trupele din Craiova, vor primi furajul de la antreprenori.
    La Bateria de Artilerie de la corp se fixează opt zeci bani, alocaţia pe raţia reglementară a unui cal pe zi.
    La călăraşii de la Calafat se fixează la şeapte zeci bani, alocaţi pentru raţia jurnalieră a unui cal.
    Comunicaţi corpurilor aceste dispoziţiuni şi privigheaţi executarea.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 170. Copie].
                                        44
www.dacoromanica.ro
75
Craiova, 30 Ianuarie, 1877
    Ministerul cu ordinul No. 825 arată că Maiorul Basarab, va înceta serviciul la care a fost chemat pe timpul ' concentrărilor. Veţi lua dispoziţii ca numitul Maior să predea serviciul cum şi instrumentele ce are asupra-şi, prin încheere de proces-verbal căpitanului Borănescu, care va continua lucrările de niveliment.
                                                       General de brigadă,
                                                             Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 551, f. 165].
                                       76
Craiova, 30 Ianuarie, 1877
    Conform telegramei No. 835 Ministeriale, daţi ordin ca toţi medicii din neactivitate ce au fost chemaţi concentrare şi care apoi fac serviciul la trupele din Calafat să înceteze serviciul lor pe ziua de I Februarie.
                                                             General Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. H., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 166].
                                       77
Galaţi, 30 Ianuar, 1877
    Spre răspunsul adresei Dvs., Nr. 164.
    Am onoare a vă comunica că comuna cu regret nu vă poate satisface cererea, întrucât ea nu dispune de încăperile ce cereţi şi nici (nu) poate obliga pe niciun locuitor a-şi da toate încăperile sale.
                                                      p. Primar, Dobrovici
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 218].
                                       78
[Bucureşti], 31 Ianuarie, 1877
    In urma unui raport ce am primit dela D-l prefect de Vlaşca, sub Nr. 895, prin care mă încunoştiinţează că D-l I. Stoianovici din Giurgiu, stărue a i se înapoia sarea confiscată pe nedrept de către agenţi vamali din Turcia, adăogând totodată D-l Stoianovici că autorităţile otomane din Rusciuk, cer să li se comu-
                                       45
www.dacoromanica.ro
nice oficial de către autorităţile noastre, că sarea în chestiune este a sa, spre a dispune cele de cuviinţă, am onoare, D-le Ministru, a mă refera la adresa mea sub Nr. 23.529 din 3 Decembrie anul trecut, rugându-vă să bine-voiţi a-mi comunica rezultatul mijlocirei ce v’am făcut în această privinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5076—51, f. 66 şi v.].
                                      79
[Craiova], 31 Ianuarie, 1877
                 Domnule Maior,
    Ca urmare a ordinului Nr. 320, vă fac cunoscut că detaşamentul de călăraşi ce vine a schimba pe cel de Dolj din Calafat, este compus din regimentul Nr. I şi 2 călăraşi cari pe lângă serviciul ce are de îndeplinit acolo, sunt destinaţi a-şi completa instrucţiunea reglementelor cu desăvârşire, astfel că la desconcen-trare vor trebui de drept a fi avansaţi.
    Deaceea Dvs., îi veţi scuti pe cât se poate de serviciu, ca comandantul escadro-nului să se poată ocupa cu completarea instrucţiei lor.
    Veţi da în consecinţă ordin comandantului Escadronului şi totodată a vă prezenta un tablou de serviciu zilnic, cari cu observaţiile ce le veţi găsi de cuviinţă mi-1 veţi prezenta.
                                                                                                                    Comand. Diviziei terit, General de Brigadă Lupu
        [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 551, f. 105].
                                       80
[Craiova], Ianuarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am onoare a vă semnala rezultatul mutaţiilor şi al lucrărilor cuvenite la depou, în chrs de la 1 la 8 Ianuarie curent.
    Ca mutaţiuni pe ziua de I Ianuarie sunt:
    Maiorul Petrescu Ion din al 4° de linie avansat la acest grad şi mutat şef al Batalionului 3 Caracal.
    Locot. Vercescu Petre din al 4e de linie avansat la acest grad şi mutat la compania 16 din acest regiment.
    Locotenentul Radovici din Corp avansat şi mutat la Comp. 4 Gruia. Locotenent Pungă Constantin trecut în poziţie de retragere.
                                       46
www.dacoromanica.ro
    La 9 curent, Locot. Vercescu a pornit la Gruia, pentru a primi de la Lt. Pungă, aceasta conform ordinului ce am de la regimentul activ.
    Acest ofiţer a exprimat dorinţa a veni în concentrare şi lt. Radovici să treacă spre a primi compania Gruia în care comtează, dacă şi d-stră, aprobaţi aceasta vă rog daţi ordin în consecinţă.
    Ca concentrări am dat ordin companiilor 5» 9) IO> II, 14 şi 15 a întări pichetele sporind numărul dorobanţilor până la io de pichet după importanţa lor şi a stabili în comunele cele mai expuse după linia Dunării, rezerve concentrate de dorobanţi şi rezerve conform ordinului d-lui general. Comandant al Diviziei Nr. 58 care s’a comunicat şi dvs. direct, am dat ordin Maiorului Petrescu a porni în Inspecţia frontierei de la Islaz până la Gruia şi a se asigura de executarea instrucţiilor cuprinse în ordinul citat, a corija şi modela orice dispoziţii va găsi că sunt luate de comandanţii de companii, contrari instrucţiunilor date.
    Pentru lipsa ofiţerilor am raportat Diviziei şi am dat ordin Maiorului Petrescu ca după întoarcerea sa din inspecţie să trimită pe căpitanul Mateescu la unul din punctele ce va crede mai important, pentru comandarea rezervelor centrale.
    Caz de indisciplină nu s’a ivit, afară de 4 soldaţi din compania 12 ce era în gardă la Bucovăţ, s’au îmbătat cu arestanţii ce excortau; i-am pedepsit cu 12 zile de închisoare la Stat Majorul Regimentului, soldatul Udrea Ion, contra sergentului major despre care tratează raportul Nr. 6034 l-am arestat 15 zile.
    In chestia celor 80 rogojini despre care tratează ord. Dvs. Nr. 33 intervenim Diviziei şi Intendenţii, a mi se rambursa banii, nu am obţinut de cât preţul de 40 bani de rogojină cu care bani să se facă venit la masa de întreţinere.
    Mandatele ce posedă Consiliul Central sunt în valoare de lei 12.519 neachitate din cauza lipsei banilor.
                               Comandantul Depozitului Central, Regimentul I Dorobanţi,
                                       (ss) Major Vasilescu
          [Arh. St. Buc., 31. St. M., 1878 77, dos. Nr. 551, f. 88],
                                      81
[Craiova, Ianuarie, 1877J
                  Ordin de zi
    Pentru complectarea ordinului de zi Nr. 2, în care nu este prescris de cine să se dea guarda la pichetul Nr. S, se ordonă ca acea gardă să fie dată tot de corpul care dă avantposturile, luându-se acel caporal şi doi soldaţi, sau din
                                      47
www.dacoromanica.ro
campania din avant-posturi sau din celelalte campanii, după cum şeful corpului va crede mai nimerit.
    Serviciul în Cantonamente nefiind destul de bine lămurit prin ordinele anterioare în conformitatea art. 5 din serviciul în companie, prescrie următoarele: Fiecare corp va avea o guardă de poliţie care la reg. 4 şi batalionul 4 de vânători vor fi comandate de un ofiţer. Efectivul acelor guarde va fi fixat de şeful Corpului după trebuinţele serviciului.
    Şefii de corpuri vor putea numi dintre căpitani, ronduri dacă vor găsi aceasta de cuviinţă. Rondurile, ofiţerii de serviciu şi sergenţii de guardă din trupele călări vor merge la raport în fiecare seară la ora 71/2 la Maiorul de serviciu care îi va primi la clubul militar dând fiecăruia secretul, pe care companie din avant-posturi îl va fi dat de cu ziua.
    Programul Serviciului zilnic, după prescripţiile de mai jos:
    Scularea la ora 6 a. m.
    Supa de dimineaţă 10 apelul 11
    schimbarea gardei n1/2 exerciţiul dela I la 4 Supa de seară la 5 retragerea la 71/2 apelul la 8 seara
    Ţesălatul cailor, adăpatul, cum şi teoriile oamenilor se vor face între aceste ore după cum şefii de corpuri vor crede mai nemerit.
    Corpul de serviciu este răspunzător de executarea întocmai' a dispoziţiunilor acestui ordin.
    Pieţele de arme se fixează :
    Batalionul 4 de vânători, strada Craiova partea despre part. Batalionul de artilerie strada Craiova partea despre C âmp, Reg. 4 Infanterie, strada Cuza Vodă, partea despre parc. Escadronul de călăraşi, str. Cuza Vodă, la flancul stâng al regimentului Nr. 4, având toată faţa spre răsărit.
         [Arh. St. Buc. M.St.M. 1877/78, dos. Nr. 551, f. 199].
                              82
Ciuperceni, 1 Februarie 1877
                 Domnule Maior,
   Sosind la corn. Ciuperceni, astăzi un detaşament trimis pentru ocuparea acestui punct cu onoare mă grăbesc a aduce la cunoştinţa Dstră împărţirea pe
                                     48
www.dacoromanica.ro
linia de demarcaţie a avant-posturilor — începând de la pichetul No. 8 şi până la No. 15, sunt precum urmează:
la Nr. 1 1 sergent     la Nr. 
15 '     1 caporal   14       
ja Nr.   1 caporal   la Nr. f 
   13    3 soldaţi   12 \     
La Nr.   11 caporal    La Nr. 
11       l 5 soldaţi 9 1      
La Nr.   1 caporal            
   8     3 soldaţi            
1  ofiţer
2  sergenţi 31 soldaţi 1 gornist
1 caporal
3  soldaţi 1 caporal 5 soldaţi
    Cantonament:
    Una companie se află cantonată în corn. Ciuperceni, cea a corpului principal de unde dă garda mare, garda interioară din comună şi trimiterea patrulei pe toată linia avant-posturilor ce ocupă compania 5.
    Patrularea cavaleriei ziua:
    Una patrulă compusă de doi călăraşi şi un brigadier pornesc dimineaţa la 5 ore în revărsatul zorilor, începând de la pichetul Nr. 8, până la Nr. 15, astfel că la ora ii1/2 se află întoarsă în cantonament unde raportează de starea posturilor precum şi observaţiunile făcute în dreapta şi în stânga liniei avant-posturilor.
    A doua patrulă porneşte imediat după ce s’a întors cea de dimineaţă în cantonament, astfel eă la orele 12 este în operaţia ei de patrulare compusă fiind ca mai sus şi ajungând la punctul Nr. 8 doi dintre ei se înapoiază unde raportează despre tot ce s’a petrecut pe linia de demarcare iar unul merge la Calafat de raportează Comandantului de escadron, întorcându-se după aceea în cantonament. Deosebit de aceasta sunt detaşaţi încă 6 călăraşi la Nr. 14 Canapa, unde se află şi un detaşament de infanterie, compus dintr’un ofiţer, doi sergenţi, trei caporali, 31 soldaţi, un gornist, aceşti călăraşi concură la serviciul de patrulare între pichetul 14 şi 13 precum şi la expedierea rapoartelor la off. de acolo.
    Patrulări de Infanterie noaptea:
    La orele 51/2 seara se vor aduna la guarda mare toate patrulele ce urinează ca pe linia ocupată de avant-posturi compusă fiind de 2 caporali şi 6 soldaţi la care dându-li-se toate instrucţiunile cuviincioase şi regulile de patrulare, de către
                                       49
                                                                             4
www.dacoromanica.ro
domnii ofiţeri la guarda mare, având toate consemnele, conform serviciului interior se porneşte la pichetul Nr. 12 unde se despart, apucând fiecare la dreapta şi la stânga, pe linia hotărîtă a avant-posturilor, adică cea din dreapta până la pichetul Nr. 8 şi cea din stânga până la pichetul Nr. 15, a doua patrulă să pornească la ora i noaptea, urmând ca şi cea dintâiu, astfel că la întoarcerea celei dintâiu se întâlneşte cu a doua la mijlocul distanţei lor, unde îşi dau consemnele lor şi raportează una alteia de ce au întâmpinat până aici, cea de a doua urmând calea în jos, iar întâia în sus, către cantonament, unde la ora 3 se află în cantonament raportând de tot ce au întâmpinat în marşul lor.
    Cantonamentul trupei:
    Trupa este cartiruită astfel, când s’ar da alarma, sau s’ar ivi orice caz, ea să poată cu cea mai mare înlesnire aduna; garda mare este aşezată în capul satului sub comanda unui ofiţer de unde poate să audă orice sgomot s’ar face pe linia posturilor din apropiere şi care se compune de 1 ofiţer, 1 sergent, i caporal, 16 soldaţi şi un gornist, ea este în tot momentul gata sub arme, iar garda interioară, în centrul comunei, de unde observă toate mişcările patrulei din interiorul comunei şi arestarea celor ce se găsesc fără căpătâiu pe stradă.
    Piaţa de alarmă:
    S’a recunoscut de subsemnatul, piaţa de adunarea trupei la caz de alarmă precum şi locul de retragere în caz când n’arn rezista contra unei trupe inamice, foarte numeroase s’au dat ordine ca de la retragere care se va da la 7lj2 nici un grad de jos nu mai este liber a circula pe stradă, spre a nu face, confuzie patrulelor ce sunt ordonate a umbla pe toate străzile pentru buna ordine şi la caz contrariu când se vor găsi asemenea oameni se vor duce la garda interioară care formează garda din centru, până a doua zi când vor fi prezentaţi de şeful guardei, subsemnatului, spre a-i cerceta; deosebit de patrulele, ce se dau în interiorul comunei şi care se compune de un caporal şi 2 soldaţi, care circulă pe toate străzile pentru buna ordine, se mai dau încă două patrule compuse de 2 soldaţi şi 1 caporal care circulă pe marginea satului spre a înlătura orice sgomot s’ar auzi în vre-o parte, care va înştiinţa îndată pe subsemnatul.
    Recapitulaţia detaşamentului în cantonament:
           2  ofiţeri
           7  sub-ofiţeri
           8   caporali 78 soldaţi.
           6  toboşari şi gornişti
    Total 99.
                                  50
www.dacoromanica.ro
    Recapitulaţia Gardelor:
           2   ofiţeri 4 s. ofiţeri io caporali 61 soldaţi
           2  toboşari şi gornişti
    Total 77.
                                    Comand, avanposturilor, Căpitan Amărăscu
         [Arh. St. Buc., M. St. 1877 78. d°s. ^r- 55t f- 171—172]-
                                       83
Paris, 2 Februar, 1877
                  Domnule ministru,
    Sunt câteva zile, am primit dela d. Hotze din Londra o scrisoare prin care mă întreabă dacă v’am informat de chestiunea care-1 priveşte şi particularimente despre restul de două mii franci ce pretinde că i s’ar cuveni pentru salariul său. I-am răspuns că v’am scris îndată dela întoarcerea mea din Londra şi că aştept răspunsul d-voastre pentru a i-1 comunica. Totodată, d-1 de Hotze mi-a relatat din nou greutăţile ce întâmpină şi jena ce are din cauza neregularităţii salariului său care oricât de modest ar fi, totuşi i-ar fi de un ajutor dacă la finele fiecărei luni l’ar primi dela un bancher de acolo. Aceste amenunţimi cred de cuviinţă a vi le transmite din nou fiindcă pe deoparte cunoştinţa chiar a detaliurilor serviciului are importanţa sa, iar pe de alta, D. Hotze a insistat mult pe lângă mine ca să vă pun în curent despre misiunea sa la Londra, din care şi după opiniunea mea se pot trage avantaje foarte mari.
    Mult timp situaţiunea noastră politică, tendinţele şi aspiraţiunile noastre au fost cunoscute în mod falş de opiniunea cât şi de guvernul englez din care cauză ni erau totdeauna contrarii. La 1872 agentul român din Paris mergând la Londra a voit a avea o audienţă privată la lord Granville, atunci ministrul afacerilor străine. Acea audienţă i s’a refuzat mai înainte de a fi prezentat de ambasadorul otoman din Londra; acum însă lucrurile s’au schimbat şi în avantajul nostru graţie unei mai exacte cunoştinţi a României. Cred dar că nu trebue să neglijăm nimic pentru a ne face cât mai cunoscuţi în Anglia.
    Aici în Paris în cercurile oficiale se crede mai mult în pace decât în resbel. Atât ducele cât şi domnu Desprez mi-au spus zilele acestea că şiansele păcei ar fi acum mai mari, în cursul convorbirei exprimându-se asupra României că văd cu satisfacţiune că am intrat acum pe o cale mai liniştită care este cea mai bună şi pe care ne îndeamnă s’o urmăm. Am respuns atât ducelui cât şi după aceia
                                       51
www.dacoromanica.ro
d-lui Desprez că politica noastră de acum e tot ca şi cea din nainte, că România este cea dintâi care e interesată de a avea linişte. Guvernul francez este satisfăcut de linia de conduită a guvernului nostru, satisfacere care provine se înţelege din atitudinea noastră liniştită dar care nu este indiferentă recepţiunei strălucită făcută d-lui Chaudardy. Cu toate acestea Franţia nu poate lua nicio iniţiativă în politica esternă, căci se crede ţinută la cea mai mare rezervă faţă cu intenţiunile presupuse guvernului german. S’a reproşat chiar d-lui Chaudardy că în sînul conferinţei prea a pus pe Franţia înainte; că ar fi trebuit să se ţină mai la o parte. E teamă în cercurile politice de aici ca în caz de resbel între Turcia şi Rcîsia Germania să nu profite de ocaziune pentru a începe campania ce vroia să înceapă sînt acum doi ani; Franţa nu este cu desăvârşire slăbită, se poate repede regenera, din astă cauză Germania este silită a întreţine o armată foarte mare căreia (îi) sacă resursele încât fatalmente trebuie să caute resbel; aceste preocupări există — aici au mare intenzitate.
    In ce priveşte convenţiunea noastră de comerciu cu guvernul francez încheierea ei e supusă la oarecare întârziere. înainte de a vota o lege de tarifuri generale Francia nu va încheia cu nicio naţiune, tratate de comerciu. Ea voeşte a avea o bază unică pentru toate convenţiunile ce va face, care bază trebue să decurgă din o lege. Abia alaltăeri s’a depus acea lege pe biroul corpului legiuitor. Discuţiunea ei în ambe camerele are să ocupe un timp foarte îndelungat, încât dupăcât văd vom trebui să reînoim declaraţiunea provizorie. Tratatul definitiv va fi încheiat aici în forma tratatului încheiat cu Austria; acest punt nici nu e pus în discuţiune de guvernământul francez. Zilele trecute a avut loc în corpul legislativ o interpelare făcută ministrului afacerilor străine relativ la faptul întârzierii publicării depeşei ce anunţa esilarea lui Midhat-Paşa. Ducele a explicat foarte bine cauzele întârzierei. Mulţi deputaţi însă nu s’au satisfăcut cu aceasta; ei pretind că acea noutate ar fi fost cunoscută de unii din bursieri mai înainte de a fi fost dată publicităţii. Circulă vuetul că poziţiunea ducelui ar fi zguduită, eu însă nu o cred.
    Primiţi, domnule Ministru, asigurarea prea înaltei mele consideraţiuni ce vă păstrez.
                                                          Ştefan C. Şendrea
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 265—267].
                                      84
Bucureşti, 2 Februarie, 1877
                 Domnule Comandant,
   In satisfacerea cererei făcută D-v. cu raportul Nr. 905 s’a dat ordin arsenalului ca pe data ce va primi acele trei obturatoare de tunuri de 15 cm. să ia urgente
                                  52
www.dacoromanica.ro
dispoziţii pentru repararea lor în atelierele arsenalului, iar după terminare să le înapoieze imediat D-v.
             Din ordin.
                                                          Directorul Serviciului, l*t. Colonel Dumitrescu Maican [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 620, f. 409].
                                      85
                                                                   Craiova, 4 Februarie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Conform ordinului Domniei-Voastre telegrafic No. 1245, am onoarea a comunica că dispoziţiunile recomandate prin cel cu No. 23854 din anul trecut, s’a pus la timp în fapt, astfel că delegaţii primăriei pentru afacerea cuartirurilor în înţelegere cu agenţii poliţieneşti şi Dl Vice-consul Austro-Ungar de aici, a ridicat orice cuartir dela supuşii Austro-Ungari atunci când mai multe corpuri de armată se găseau concentrate în Craiova; iar acum veţi binevoi a cunoaşte Domnule Ministru, că sunt atât de puţini oameni concentraţi încât nu jenează pe nimeni şi mai cu seamă pe supuşii străini.
    Binevoiţi vă rog Domnule Ministru, a primi încredinţarea prea distinsei mele consideraţiuni.
                                                     Primar, G. I. Pes...
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 176],
                                       86
                                                                 [Bucureşti], 4 Februarie, 1877
                  Domniloru Ephori,
    Vă rog binevoiţi a primi în spitalul Brâncovenescu pe care lu dirigiaţi D-voastră strungarul Parascbiv Berescu căruia i-a retezatu degetul strungul în atelierul nostru, de astăzi.
                    Priimiţi ve rog Domnilor Ephori încredinţarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                      p. Inginer Şefu Inginer I. C. Ştefănescu
         (Sigiliu) Serviciul linii şi tracţiuni. Bucureşti—Giurgiu.
    (Rezoluţie) Se va primi în spital.
    Domnilor Ephori ai Spitalului Brâncovenesc
         [Fond. Spitalul Brâncovenesc, 1877, v. XLIV/8, f. 13].
                                       53
www.dacoromanica.ro
87
Bucureşti, 4 Februar, 1877
    Ministerul a dat ordin ca ofiţerii combatanţi şi în special comandanţii de companii să nu aibă bani la dânşii în timp de lupte. Aceasta pentrucă sunt deja cereri şi reclamaţii primite pentru fonduri pierdute, ca o măsură care ar împiedica deficite. Nu trebue dar a se lua în înţelesul acela că ar blesa demnitatea ofiţerilor.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 527, Cf. 581].
                                       88
Bucureşti, 5 Februarie. 1877
                  Dle agent,
    Ministeriul de Resbel încheind contractul Nr. 1562 din 11 decembre 1876 cu domnul A. Rosenfeld pentru aprovizionarea a trei mii marmite şi cinsprezece mii trei sute gamele mici, precum şi contractul Nr. 11651 din 14 decembrie 1876 cu domnul Gubler Vartanovici şi C-ie pentru cincisprezece mii bidoane mici şi una mie una sută bidoane mari necesare pentru serviciul armatei pe anul curent 1877, sus numiţii domni prin petiţiunile adresate zisului minister şi înregistrate la Nr. 575 şi 601 arată că menţionatele obiecte fiind sosite la Temeşvar la 2/15 Ianuar curent, a fost oprită trecerea lor pentru România de către autoritatea guvernului austro-ungar sub pretext că sunt obiecte care serv pentru campanie.
    Comunicând d-voastră cele ce preced am onoare a vă ruga, d-le agent să binevoiţi a interveni pe lângă cine se cuvine spre a se lăsa liberă trecerea obiectelor în cestiune care sunt ale ministerului de resbel şi de care armata noastră are absolută necesitate.
    In aşteptarea răspunsului d-voastră asupra resultatului binevoitoarelor dis-posiţiuni ce veţi lua în senzul de mai sus vă rog, d-le agent să primiţi etc.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 27, f. 6],
                                       89
Galaţi, 5 Februar, 1877
                 Domnule General,
    Am luat toate dispoziţiunile posibile a pune la dispoziţia Dvs. cele două camere ce ne-aţi cerut prin nota Nr. 715 dela 31 Ianuar expirat şi cu regret venim a vă face cunoscut că nu am putut reuşi a găsi pe strada Brăilei aceste două camere, afară numai dacă camerile dela Clubul militar care este tocmai pe strada Brăilei
                                       54
www.dacoromanica.ro
nu vor putea servi scopului dorit cu toate că d. Sublocotenent Rusenescu ne-au observat că aceasta ar fi imposibil pentrucă pe deoparte legea scuteşte pe militari a da quartir, iar pe de alta nu se vor putea procura paturi de dormit pentru d-nii ofiţeri şi soldaţii d-lor.
    Tot aseminea avem onoare a vă înştiinţa că în dosul stradei Brăilei, adică în dosul bisericii Sf. Ioan este liberă casa defunctului Gh. Balaban care are mai multe camere dar nu se poate procura lemne pentru foc şi crivaturi pentru dormit nefiind locuită de nimeni acum.
    Primiţi vă rog, Dle general, asigurarea consideraţi unei mele.
                                                     Primar, C. P. Mantu
                           [Arh. St. Buc., Miu. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 217].
                                       90
Calafat, 5 Februarie, 1877
    Astăzi mi s’a spart uşa la una din camerile hotelului meu de către primarul oraşului, Marinică Dragu, pentru a-mi da găzduire încă doi ofiţeri, peste alţi doi ofiţeri, şease cai şi şase soldaţi pe care-i am dela sosirea trupelor aici. Binevoiţi a şti că hotelul nu se compune decât cinci camere ceeace face că rămân numai două camere pentru comerţul meu. Camera spartă este ocupată de pasageri dacă ne bucuram de drepturile constituţionale pe care susţineţi. Rog în numele legii satisfaceţi violarea domiciliului.
                                                             Mihai Nicolau
                          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175-81 d, partea III, f. 178 şi v.
      Telegramă].
                                       91
Bucureşti, 5 Februarie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Având în vedere crearea din nou a altor regimente de Dorobanţi peste cele opt care sunt astăzi în fiinţă.
    Considerând că aceste regimente n’au locale încă destinate pentru instalarea cancelariilor sale, aceasta după încunoştiinţările primite de pe la Diviziile teritoriale respective.
    Am onoare a vă ruga Dle Ministru ca luând în consideraţie absoluta necesitate ce au zisele regimente de asemenea încăperi să binevoiţi a da ordinele cuvenite comitetelor permanente ale Judeţelor Olt, Argeş, Vlaşca, Buzău, Brăila, Tutova,
                                       55
www.dacoromanica.ro
Botoşani şi Neamţ a destina asemenea încăperi pentru instalarea acelor cancelarii, deoarece după lege sunt datoare a procura orice fel de locale necesarii armatei teritoriale.
    De dispoziţiunile ce veţi binevoi a lua vă rog a mă onora cu răspunsul Dvs. Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea consideraţiei mele.
                                                          p. Ministru. . .
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 3].
                             92
Bucureşti, 8 Februarie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Pe baza comunicaţiunilor ce am primit pe de o parte dela Ministerul de Finanţe şi de Război iar pe de alta dela Ministerul dirijat de Domnia-Voastră, în privinţa bărcii cu sare, aparţinând D-lui I. Stoianovici din Giurgiu, care la 27 Noembrie anul trecut, găsindu-se ancorată în Ostrovul nostru «Mocanu », a fost confiscată de către 20 jandarmi turceşti din Rusciuc, m’am gândit a interveni în repetite rânduri pe lângă guvernatorul general al Vilayetului dunărean din Rusciuc, pentruca acea barcă cu sarea ce conţinea să se restitue proprietarului ei la Giurgiu, şi de a se lua măsurile necesare pentru ca asemenea acte să nu se mai repete şi de a se da o pedeapsă exemplară culpabililor care au violat teritoriul român.
    Zisul guvernator însă, printr’o notă dela 8/20 Ianuarie trecut sub Nr. 1182/ 199 m’a informat că din ancheta făcută în această privinţă rezultă că menţionata barcă, nu se găsea aproape de locul numit « Ostrovul Mocanului » ci pe pământul ţărmului drept, voind a opera descărcarea sa într’un loc izolat, că numai atunci barca vamală otomană a prins barca cu sare în flagrant delict şi a confiscat, după lege, caicul său şi că în ceeace priveşte agenţii otomani, care ar fi violat teritoriul nostru, aceasta ar fi o pură calomnie din partea contrabandierilor.
    In faţa contradicţiunilor ce există, în raporturile parvenite guvernului nostru şi informaţiunile conţinute în citata mai sus notă a guvernatorului general din Rusciuc, am propus acelui guvernator prin nota dela 26 Ianuar/7 Februarie Nr. 434, instituirea unei comisiuni de anchetă, mixtă, pentru constatarea faptului la faţa locului a comisiunei mixte.
    In rezervă de a vă informa despre rezultatul acestei propuneri, am onoare a vă face cunoscut cele ce preced, spre răspuns la adresele Domniei-Voastre No. 23529 din anul trecut şi No. 1990 din anul curent.
                                       56
www.dacoromanica.ro
    Primiţi, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea prea osebitei mele conside-raţiuni.
                                                             p. Ministru
                                                             M.  Mitilineu
         [Arh. St, Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5076, f. 81 şi v.].
                                      93
10  Februarie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Ofiţerul cu aprovizionarea mi-a raportat că în zilele de 7, 8 şi 9 curent Intendenţa n’a dat nici pâine, nici pesmeţi şi azi a dat numai câte o jumătate pâine de om pe zi şi nici suficient pentru toţi oamenii. Aceasta, am onoare a vă raporta, rugându-vă a mijloci să se ia măsuri de vreme ca trupa să nu sufere contând numai pe proviziile ce dă Intendenţa, isprăvind chiar şi economiile; sau a ne face cunoscut din vreme pentru a rechiziţiona porumb şi a avea timp a-1 măcina.
                                   Comand. Regim. 8 Linie Lt. Colonel Poenaru
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 531].
                                      94
Paris, 10 Februar, 1877
                 Domnule Ministru,
    Alaltăieri am fost la lordul Lyons. In convorbirea ce am-avut cu d-sa, ambasadorul Angliei mi-a spus că a fost informat de întrevederea ce am avut cu lordul Derby la Londra, când mă aflam acolo, acum de puţin.
    Lord Lyons a zis că a citit scrisorile ce am adresat la mai multe ziare din Londra în privinţa violentelor recriminări ale Evreilor şi că i s’au părut publicaţiunile acestora în ultimul timp exagerate şi neabile, căci ăsta nu era un bun mijloc de a câştiga bine voinţa Românilor.
    Despre memoriul de care am avut onoare de a întreţine pe Domniavoastră în unul din precedentele mele raporturi n’am făcut d-lui ambasador al Anglie1 nicio menţiune specială neavând încă instrucţiuni din partea domniei voastre asupra acestui punt.
    Insă din convorbirea ce am avut cu d-1 ambasador cred a putea conchide că un memoriu asupra situaţiunei României în împrejurările actuale se va primi cu mulţumire de guvernul Britanic şi va face un bun efect.
                                      57
www.dacoromanica.ro
    Finalmente lordul Fyons mi-a exprimat plăcerea ce a avut de a afla că guvernul nostru a trimis reservele ce erau concentrate, în căminurile lor, căci a zis la caşul de a voi Rusia să treacă cu armata sa în România negreşit că nu domniavoastră nici chiar noi nu am putea-o opri de a efectua o aseminea deciziune.
    Fa aceasta am răspuns d-lui Ambasador că am făcut acea manifestaţiune naţionale la începutul ultimilor evenimente de lângă fruntarele noastre spre a arăta că suntem decişi a apăra pe cât vom putea teritoriul nostru la cas de vreo călcare, manifestaţiune menită a face pe oricare ar fi avut o aseminea intenţiune să cugete cu maturitate mai n’ainte de a calea pământul nostru.
    Asta este domnule ministru convorbirea ce am avut cu lordul Fyons şi pe care am onoare a o supune la cunoştinţa domniei voastre rugându-vă să binevoiţi a primi expresiunea înaltei mele consideraţiuni.
                                                      Ştefan C. Şendrea
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 261—262. Reprodus în Documente oficiale, 1878, p. 70—71].
                                       95
Craiova, 11 Februarie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Spre răspuns la nota Domniei-Voastre telegrafică din 5 corent emanată din cabinetul consiliului de miniştri asupra reclamaţiei hotelierului Mihale Nicolau din Calafat, în privinţa cartiruirii, am onoare a Vă comunica în copie adresa cu No. 185, ce am primit din partea D-lui Primar al acelui oraş.
    Binevoiţi, vă rog Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                      Prefect J. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175 81 d, partea III,f. 196].
                                      96
Calafat, [Anexa la raportul prefectului de Dolj din 11 Februarie, 1877]
    Iu conformitatea telegramei Dvs. Nr. 1800 am onoare a răspunde:
    Dl. Mihale Nicolau proprietar în acest oraş are două case în strada Craiovei şi Elisabeta Doamna, ambele case numără 17 încăperi şi la împărţirea armatei în quartiruri s’a dat d-lui Nicolau în casă din str. Craiovei un ofiţer şi în cea din str. Elisabeta Doamna, altu, dar d-sa ca să nu împovăreze chiriaşii din casele pe strada Craiovei, a aşezat ofiţeri în două din camerile otelului din str. Elisabeta
                                      58
www.dacoromanica.ro
Doamna şi la liberarea dorobanţilor a rămas numai un ofiţer în quartiru acelui otel, ceiace la sosirea armatei de linie voind a regula pela quartiruri pe dnii ofiţeri am mers pela vechile quartiruri ale D-lor ofiţeri şi numai la d. Nicolau am întimpinat obstacol.
    Noi însă în consideraţiune că d. Nicolau are două. case, i-am dat două quartiruri unu într’o odaie cu un pat şi altul cu două paturi pentru ofiţeri şi în loc de a fi în fiecare casă căte un quartir am ales că este mai bine în otel, căci rămân destule încăperi 15 pe sama d-lui proprietar.
    Aci îmi permit să vă detailez —, D-le Prefect, D. Mihale Nicolau este supus elin. El la împărţirea, ofiţerilor pela quartiruri mi-a adus insulte despre care am dresat actele cuvenite spre a le înainta la parchet. Tot în acea zi a alergat la pro-tecţiunea vicelui Consul cum au făcut şi alţii, Gh. Condis, şi Evanghelie Lazari şi împreună cu acel vice Consul aduc felurimi de tulburări în orăşăni, ceiace a pus în poziţie pe cei mai pacienţi oraşăni să se opue legii pentru cartiruire.
    Hotelu d-lui Mihale Nicolau nu este supus la mai multe cartiruiri, ci unul şi singur, dar pentrucă casa din str. Craiovei nu are mobilierul necesar a trebuit după lege să se dea ofiţerilor odăi bune şi cu toate acestea otelu tot mai numără 15 camere libere împreună cu celelalte case.
    Caii ce-i are în grajd sunt chemaţi de d. Mihale în scop viclean să scape de quartiruire pentru ofiţeri.
    In faţa acestora vă rog cu tot respectul, Dle Prefect să binevoiţi a nu pune temei pe nişte astfel de denunţări, cum face d. Mihale Neculau, Evanghelie Gh. Eazari şi Gh. Condi cari voiesc să se sustragă dinaintea legii şi de va fi posibil vă mai rog încă a interveni la d. Ministru, ca să facă pe d. vice Consul a se mărgini numai în atribuţiunile ce-1 privesc, căci d-sa şi-a permis prea mult până ce a dat ocazie ca chiar în public să ceie compt persoanelor streine însuşindu-şi drept ca ofiţer auxiliar.
    Acest caz este constatat de d-1 Poliţai local.
    Primiţi etc.
                                                         Primar Drăgulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5175—81 d, partea III, f. 197].
                                    97
Londra, 14 Februarie, 1877
                Domnule,
    Ziarele de astă dimineaţă publică depeşa următoare, adresată de către guvernatorul general al Vilaetului Dunării către Musurus Paşa, ambasadorul Turciei la Londra.
                                  59
www.dacoromanica.ro
                                               Rusciuc, 12 Februarie, 1877.
    In ultimele două luni, treizeci de muncitori lucrând sub direcţia autorităţii municipale şi însoţiţi de agenţi ai acesteia, au fost întrebuinţaţi ca să taie lemne în insula Pixgos care aparţine teritoriului acestui Vilaet şi a cărei posesiune nu este deloc disputată de guvernul principelui Carol.
    Fa 21 a lunei curente aceşti muncitori au fost atacaţi de cincizeci de soldaţi valahi, comandaţi de un ofiţer. Această trupă, deschizând focul, a omorît un consilier comunal şi un muncitor şi a făcut prizonieri alţi treisprezece, care au fost conduşi sub escortă la Giurgiu. Vilaetul în exercitarea drepturilor sale va lua măsurile necesare dictate de împrejurări. Relatarea telegrafiată din Bucureşti este în întregime contrară faptelor.
    Această depeşe este publicată fără comentariu.
                                                    Henri Hotze di Planta
         [Min. Af. Ext., v. 15, f. 299. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                       98
Bucureşti, 15 Februarie, 1877
    Noi nu avem niciun indiciu care să ne autorizeze a crede că Ruşii sunt gata să intre în România. Credem, din contra, că situaţia nu este schimbată şi că Rusia se găseşte în aceleaşi dispoziţiuni ca şi acum o lună. Vorbele şi atitudinea baronului Stuart sunt pentru pace. Domnia voastră sunteţi mai în stare decât noi să verificaţi ştirea pe care ne-o semnalaţi prin telegrama dela 26 Februarie. Vă vom fi recunoscători dacă ne veţi da o informaţie precisă pe care nouă ne este imposibil s’o avem, din partea dinspre Prut.
         [N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 424, p. 182. Traducere din limba franceză].
                                     99
Galaţi, 15 Februarie, 1877
                 Domnule Ministru,
   Motivat de tânguirile ce pe fiecare zi mi se adresează de cetăţenii acestei comune relative la dispensarea lor de sarcina de a mai primi în quartiră militar şi care sarcină a căzut numai pe Români, fiind mare parte supuşi streini şi în consideraţii că cea mai mare parte din armată —, s’a disconcentrat şi în Galaţi —, astăzi nu mai există decât câteva companii de vânători şi una de geniu cari pot fi foarte bine instalate în cazarme, căci pe cât sunt informat din regimentul al 8-lea ce stă în garnizoană sunt în cazarmă numai 3 companii.
   Am onorul a vă ruga, D-le Ministru să binevoiţi a interveni locului com-petinte de a se da ordine pentru încazarmarea armatei existentă astăzi în Ga-
                                  60
www.dacoromanica.ro
laţi pănă la definitiva desconcentrare, ca astfel să poată fi dispensaţi locuitorii de sarcina quartiruirei care o suportă de un timp destul de îndelungat. Binevoiţi, Dle Ministru, a primi asig. prea distinsei mele consideraţiuni.
                                                      Primar G. P. Mantu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175-81 d, partea III, f. 203]
                                       100
Severin, 16 Februarie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Cred de datorie a supune cunoştinţei domniei voastre că aseară au sosit în Cladova din Belgrad, ca 4000 volontari împărţiţi în 5 bataliuni comandate de oficeri ruşi. Voluntarii sunt de diferite naţionalităţi.
    In acest port au sosit tot din Belgrad 20 ambulanţe militare care trec în jos pentru Rusia şi după cum mă asigură agentul societăţii vapoarelor austriace vor mai trece încă 60. Toate aceste fiind împrumutate Serbiei de către Rusia în timpul ostilităţilor, au trecut prin Austria când le-au adus în Belgrad.
    Binevoiţi vă rog, domnule ministru a primi asigurarea profundului meu respect.
                                           Căpitanul portului Al. Nicolescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 16, f. 376].
                                       101
Bucureşti, 17 Februarie, 1877
    Am onoare a vă transmite în copie raportul primit dela d. Primar al Comunei Galaţi sub Nr. 884 prin care cere ca Companiile de vânători şi geniu ce se mai găsesc concentrate şi quartiruite pe Ia Orăşenii d'acolo să se garnizoneze în cazarma unde pot avea loc şi vă rog să binevoiţi a dispoza cele de cuviinţă în această privinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f.
204].
                                     102
Brăila, 20 Februarie, 1877
    Am onoare' a vă face cunoscut că astăzi la ora 7 a trecut în susul Dunării o canonieră sub pavilion otoman.
                                                           Prefect Mihai
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5292—3, partea I, f. 194].
                                    61
www.dacoromanica.ro
103
[Craiova], 20 Februarie, 1877
                   Domnule Colonel,
    Din cauza dificultăţilor financiare urmând a se face toate economiile pu-tincioase;
    Pentru acest motiv, în conformitate cu ordinul Nr. 1457 al d-lui Ministru de Răsboiu, vă rog a da ordin ca regimentul Nr. 4 de Linie şi batalionul Nr. 4 Vânători, să intre de îndată în efectivul redus al bugetului pe anul 1877 şi care efectiv a fost trimis de Divizie acestor corpuri cu ordinul Nr. 467 din 31 Ianuarie.
    In consecinţă regimentul No. 4 de Linie şi batalionul No. 4 Vânători, vor trimite în concediu oamenii din clasa anului 1874.
    Intre oamenii concediaţi poate să fie excepţiune şi oameni din alte clase cari s’ar găsi în condiţiuni de familie sau de sănătate de a fi trimişi pe la casele lor.
    Pentru sergenţii şi caporali ce ar fi sosiţi peste cei prevăzuţi în bugetul anului 1877 şi pentru a completa cadrele necesarii lor, iar prisosul după mutare se va trimite în concediu. De aceea dar vă rog a prezenta urgent Diviziei o listă de numărul sergenţilor şi caporalilor din aceste două Corpuri ce ar prisosi peste efectivul bugetar al anului 1877 spre a o avea în vedere ca pe data ce se va primi ştiinţe de la regimentele de dorobanţi de numărul acestor grade cari le sunt trebuincioase şi despre care deja li s’au dat ordin să ia dintre ei, numărul ce trebue şi restul să-l trimeată în concediu.
    Gradele inferioare trimise în concedii, în virtutea dispoziţiilor de mai sus, urmând a se ţine în seamă că aceste concedii sunt date de oficiu, li se va da hrană pentru numărul zilelor trebuincioase soldatului spre a ajunge la locuinţa sa.
    Asemenea li se vor da îmbrăcămintea şi hainele cele vechi.
    Se va observa încă a fi transportaţi cu drumul de fier toţi aceia cari sunt la mari depărtări de domiciliul lor.
    [Pentru aceasta s’a dat] ordin Intendenţii ca pentru aceia cei-i veţi găsi dvs. în asemenea condiţiuni şi pentru care îi veţi cere foile de drum necesarii, să vi le pună pe dată la dispoziţie.
    Aceste concedii sunt fără termen şi prin urmare oamenii la plecare vor fi înştiinţaţi că sunt datori a fi totdeauna gata de a veni la cea dintâiu chemare.
    Aceste dispoziţiuni vor începe a se executa de îndată ce trebuesc a fi terminate cel mult până la 25 curent.
    Să fie bine înţeles că efectivele trupelor fixate prin noul buget, trebuesc a fi menţinute astfel ca numai numărul oamenilor ce sunt la soldă şi hrană să nu treacă peste activul redus al bugetului pe 1877.
                                         62
www.dacoromanica.ro
    Ştiinţa pentru sergenţii şi caporalii (ce) prisosesc peste efectivul bugetar al anului 1877 la regimentul No. 4 şi batalionul No. 4 Vânători pentru o mai grabnică lucrare o veţi da-o prin telegrafie.
                                      p. Comand. Diviziei : Maior Oprescu [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 251-52].
                                      104
[Botoşani], 20 Februarie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Comitetul permanent văzând oficia Dv. No. 2407, văzând că în bugetul judeţului pe anul curent nu este prevăzută vreo sumă pentru închirierea cazărmii regimentului de Dorobanţi şi apoi şi mijloacele judeţului sunt foarte restrânse, văzând că regimentele se compun din două judeţe, aşa încât fiecare trebue să participe la asemenea cheltueli, iar nu numai judeţul Botoşani, văzând că cazarma dela Popăuţi stă liberă şi chiar din această cauză se deteriorează, fiind proprietatea statului, văzând exprimarea de dorinţi a consiliului judeţean în 1875 şi repetată la 1876.
    Comitetul permanent a decis a vi se adresa rugăminte, să binevoiţi a da permisiune ca regimentul să se strămute în cazarma dela Popăuţi.
    In consecinţă dar am onoare a vă supune aceasta la cunoştinţă, rugându-vă respectos Dle Ministru să binevoiţi a face să se admită cerinţa exprimată de Comitet întru aceasta.
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru, a primi asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                         Prefect A. Mihoci
                  [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 7, 9 şi v.].
                                      105
Ciupcrecni, 21 Februarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am onoare a vă comunica că pe linia Dunării nu s’a întâmplat nimic timp de 24 ore.
    Intre pichetele Nr. II şi 12 comunicaţia directă este întreruptă de apă. Azi împreună cu primarul local vom lua dispoziţii a se face posibilă trecerea; mâine vom raporta de urmare.
    Ordonaţi-mi dacă tebue să iau, sau nu uscături din pădurea statului pentru fiertul hranei, sau în caz contrar, dacă trebue a mă aproviziona cu bani pentru zilele cât voiu sta aici.
                                    63
www.dacoromanica.ro
    Pe dn S. Lt. Orleanu l’am pedepsit cu 4 zile, arest de rigoare cu santinelă pentru discutare de ordin. In această privinţă am raportat şi dlui Lt.Colonel Nicolau pentru a i se trece pedeapsa în foaia sa personală.
    Efectivul Companiei:
            5         caporali şi 10 soldaţi în pichet 1 serg. 2  »      şi 20    »    guarda
    1 serg. major, 3 sergenţi, 6 caporali şi 17 soldaţi, corpul avant-post.
    Starea sănătăţii a întregii companii este bună.
    Comandantul avant-posturiloţ din Ciuperceni.
                                                  (ss) Căpitan Dancovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 253].
                                     106
Brăila, 23 Februarie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Pentru localul de cancelarie şi magazie despre care tratează adresele Dv. No. 35 şi 79, comitetul permanent al judeţului prin încheierea dela 21 Februarie curent, a desemnat două săli din etajul al II-lea şi patru camere din etajul I al cazarmei Călăraşilor din acest oraş, care fiind ocupate de şcoală şi infirmeria regimentului No. 2 de Linie şi cu nişte măsuri zecimale de ale statului a şi luat măsurile cuvenite chiar astăzi prin Dl comandant al escadronului de călăraşi pentru deşertarea şi punerea lor la dispoziţiunea Dv.
    Subsemnatul în consecinţă comunicând cu onoare Dv- cele ce preced, vă rog să binevoiţi a face de a se lua în primire expusele camere pentru trebuinţa arătată.
                                              p. Prefect P. N. Racoviţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 104].
                                     107
Yiena, 24 Februarie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoarea să vă trimit în plicul acesta, copia unei scurte notiţe, pe care am înmânat-o domnului conte Andrassy, cu privire la veleităţile de intervenire, care anima pe domnul de Bismarck ori de câte ori partidul liberal ajunge la noi la putere. Deoarece nu pot să primesc o discuţie asupra cuprinsului actului adiţional din 1864, al cărui text nu-1 posed (nu se găseşte nimic în această nefericită
                                      64
www.dacoromanica.ro
agenţie !) m’am închis în limitele noului nostru Drept Public (constituţia din 1866) şi am terminat printr’un argument ad-hominem. Socotesc că notiţa mea cuprinde tot ce puteam să spun în lipsa instrucţiunilor Dvs.
    Primiţi vă rog domnule ministru, încredinţarea prea înaltei mele consideraţii.
                                                                 Bălăceanu
              Copie. Confidenţial.
    Fără a cerceta dacă Actul Adiţional din 1864 autorizează sau nu amestecul puterilor garante în treburile interne ale României sau dacă, dimpotrivă acesta a închis era intervenţiilor străine, trebue să luăm seama că un nou Drept Public conduce de 11 ani această ţară.
    Fiindcă principele Cuza a doborît, prin căderea lui, statutul din 2 Mai pe care Actul Adiţional avusese drept ţintă să-l legitimeze, poporul român şi-a dat în mod liber Constituţia din 1866, care a chemat pe principele Carol de Hohenzollern la tronul României.
    Această constituţie care nu a fost supusă niciunei sancţiuni dinafară, hotărăşte condiţiile în care se exercită suveranitatea constituantă şi legislativă a ţării prin intermediul Camerelor.
    Legile organice sunt supuse aceloraşi proceduri ca şi legile ordinare. Camerele dela Bucureşti cercetează chiar în acest moment un proiect de modificare a legii organice, electorale. Legea curţii de casaţie ar putea şi ea să fie modificată fără ca puterile legiuitoare să treacă dincolo de dreptul lor.
    Este cu neputinţă ca cineva să susţină contrariul, fără a se izbi imediat de absurd. Intr’adevăr, cum să admitem că o ţară a putut să-şi schimbe dinastia domnitoare şi forma de guvernământ, dar nu este liberă să modifice o lege de organizare interioară? Aceasta ar fi de-a-dreptul negarea autonomiei sale. Ar însemna că se rup capitulaţiile cu Poarta, pe care tratatul din Paris le-a recunoscut şi garantat.
    Şi putem afirma că, chiar dacă Actul de Intervenţie în afacerile interne ale României, plănuit la Berlin, este inspirat din lăudabila dorinţă de a ajuta pe miniştrii trimişi în faţa curţii de casaţie, el, ar duce de-a-dreptul împortiva scopului urmărit; căci primul lui efect ar fi să asigure condamnarea lor, din care, fără să vrea cineva, s’ar face o chestiune de demnitate şi independenţă naţională.
                                                       Viena, 6 Martie 1877
                [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 275—276—277. Originalul în limba franceză],
                                        65
www.dacoromanica.ro
108
Calafat, 25 Februarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    De la 20 Noembrie, Corpul găsindu-se detaşat aici în Calafat, a fost nevoit ca mandatele ce au avut să le achite totdeauna să trimit pe tresorier la Craiova, Piteşti şi Severin, unde erau mandatele ordonate.
    Domnul Ministru de Războiu prin ord. 12.140 a binevoit a aproba din masa generală cheltuiala făcută cu achitarea mandatelor solda trupei pe I şi II chenzină şi a ofiţerilor pe luna Noembrie anul expirat ca, casierul de Dolj să delege un plătitor care să achite mandatele ce vor avea Corpurile ce compun garnizoana Calafat, pentru a nu mai face cheltueli cu asemenea transporturi.
    Văzând însă că Corpul se găseşte în lipsă de bani şi d. casier nu trimite niciun delegat, am trimis asemenea cu mandatele pe Decembrie şi Ianuarie de le-am achitat la D-sa plătind transportul din spesele mele costând suma de lei 134 şi 40 bani, pentru a nu suferi trupa şi după intervenirea noastră făcută prin telegrama No. 140 au bine voit a delega pe perceptori şi vameşii de Calafat de a achita mandatele.
    Astfel că perceptorii prin această declaraţie atestă că nu au cu ce plăti mandatul No. 50 ne având în casă decât 1000 franci, mai are a ne mai plăti încă lei 2550, ne încasând decât câte 80 şi 100 franci pe zi atât vameşul cât şi perceptorul.
    Pentru care supunând cazul la cunoştinţa Dstră. vă rog cu onoare domnule Colonel, să binevoiţi a interveni locului competinte ca d-1 casier de Dolj să trimeată un plătitor, căruia trimeţându-i Dvs., sumele ce Corpurile de aici vor avea să primească, sau a da ordin ca cel puţin percepţia şi vama Calafat să nu mai verse banii ce vor încasa, păstrându-i pentru achitarea mandatelor corpurilor.
    Rugându-vă totdeodată a solicita, aprobarea susziselor transporturi, pentru care voi avea onoare a înainta actele necesare.
                                          Comand. Corpului Maior Ivanovici [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 280].
                                     109
Craiova, 26 Februarie, 1877
   Conform ordinului Ministerului 1798, regimentul 4 Linie şi batalionul 4 Vânători, vor trimite oamenii în concediu fără termene astfel că regimentul 4 Linie să nu aibă la soldă şi hrană mai mult de cinci sute oameni, iar la batalionul de vânători trei sute cincizeci de oameni. Se vor da concedii mai întâiu oamenilor din clasa anului 1874 şi la prisos se va da şi din celelalte clase. Cadrele (sergenţii
                                     66
www.dacoromanica.ro
şi caporalii) se vor menţine conform bugetului nou. Pentru soldă, îmbrăcăminte şi transport vă veţi conforma ordinului. Până la i Martie trebue neapărat să se efectueze darea concediilor, pentru care corpurile vor întrebuinţa cel din-tâiu, banii ce au a primi. Ministerul prin ordinul sus citat, face responsabili pe şefii de corpuri despre executarea întocmai.
                                                            General Bupu
                 [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 551, f. 257. Telegramă],
                             110
Bucureşti], 26 Februarie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Comandantul Batalionului 3 din Regimentul 11 de Dorobanţi, staţionat la Bolgrad, cu raportul No. 28, primit pe lângă acela al Diviziei 3-a Teritorială cu No. 1386, arată că în urma intervenirilor ce a făcut către Prefectura Bolgrad a-i da locul pentru cazarmă, magazie şi cancelaria Batalionului, precum şi mobilierul ce-i necesită, abia în luna Octombrie i s’au dat două camere cu un mic mobilier pentru cancelaria şefului de batalion, iar local pentru cazarmă şi magazie precum şi mobilierul necesar lor, nu i s’a dat pentru motivul că nu s’a votat budgetul pe 1877, neluându-se nici o măsură până acum. Deasemenea pentru localul trebuincios companiei 9 Reni, s’a adresat Prefecturii Ismail, care a arătat că din cauza lipsei de bani, nu s’a prevăzut în bugetul pe anul 1877 nişte asemenea cheltueli.
    In consecinţă, am onoare a vă ruga Dle Ministru să binevoiţi a da ordinile cuvenite ca comitetele de Bolgrad şi Ismail să dea localele şi mobilierul necesar Batalionului şi companiei de Dorobanţi citate mai sus, bineVoind în acelaşi timp a onora şi pe subsemnatul cu răspunsul D-voastre despre rezultat.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     p. Ministru. Perieţeanu
                   [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 531 r—r7, f. 12 şi ▼.].
                                     111
[Yiena], 28 Februarie, 1877
    Nici în mesajul cu care a fost însărcinat Ignatiev, şi nici în vreo altă comunicare a guvernului rus nu a fost vorba de anularea tratatului din Paris, precum nu a fost vorba nici de invitarea puterilor garante la acţiune comună contra
                                      67
5*
www.dacoromanica.ro
Turciei în virtutea aceluiaşi tratat. Sunt de părere că trebue să faceţi din aceasta obiectul unei comunicări în « Monitorul Oficial».
         [N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 431, p. 184. Traducere din limba franceză].
                                      112
                                                                     Brăila, 28 Februarie, 1877
                 Domnule ministru,
    Dl căpitan al portului Brăila prin nota No. 77 anunţă că în noaptea de 27—28 corent, din cauza furtunii s’a înecat o galletă de sub pavilion otoman comandată de căpitanul Chiachir Meemet, care se afla chiar la dană, cu 44 kile secară şi 100 kile orz al comerciantului Braunstein care nu s’a putut salva decât numai personalul vasului.
    Acestea am onoare a le supune şi la cunoştinţa D. voastre.
                    Primiţi vă rog Dle Ministru asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni.
                                                p. Prefect B. N. Racoviţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5293—3, partea I, f. 279].
                                      113
                                                                     Bucureşti, Februarie, 1877
                  Domnule Colonel,
    In urma ordinului verbal al Domniei Voastre de a purcede în căutarea unui teren sănătos (nearat sau mocirlos) de un km de front şi trei de adâncime, am onoare a vă supune în rezumat rezultatul recunoaşterilor terenului indicat de domnia-voastră.
    Pe platoul drept al văii Colentina drept deasupra satului Herăstrău se află un teren (A) care împlineşte în parte condiţiile cerute. De îndată însă ce se părăsesc şoselele Ştefan cel Mare, Kisselef sau aceea a barierei Ferăstrău, drumurile ce conduc la platou fiind cu totul mocirloase, pasagiul devine impracticabil cu piciorul.
    Da aceasta se adaugă inconvenientul că drumurile fiind prea ocolinde, pune platoul la o prea mare depărtare de Capitală.
    Se pot însă evita în parte, aceste inconveniente dacă s’ar repara podul (B) după apa Colentina, ce uneşte comunicaţia între platoul drept al văii Colentina cu terenul curselor după platoul stâng al văii Colentina şi s’ar face mici lucrări de terasament.
    Aceste lucrări n’ar costa mult, căci pot fi făcute de corpul de geniu.
                                               6&
www.dacoromanica.ro
    Terenul (C) de tragere la semn după platoul Cotroceni încă împlineşte în parte condiţiile cerute.
    Dacă îndreptarea timpului va face să dispară bălţile formate prin ploile, din zilele din urmă şi dacă nu este trebuinţă a se ţine cont de terasamentul de semn ce împiedică platoul de a fi cu totul neîntrerupt.
    Dacă terenul ce se caută este pentru o simplă revistă militară, îmi permit domnule Colonel, a ajuta ca şoseaua Kisseleff pentru masarea infanteriei şi rondurile şioselei micele terenuri goale dimprejur pentru artilerie şi cavalerie îmi par destul de proprii.
                                                        Căpitan C. Brătianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 647, f. 220].
                             114
[Bucureşti, Februarie, 1877]
    Notă relativă la incursiunea Cerkezilor în judeţul Ialomiţa la io Ianuarie 1877.
    Cestiunea incursiunii Cerkezilor, a luat naştere în urma unei telegrame adresate comandantului Regim. Nr. 3 dorobanţi de către şeful batalionului dela Călăraşi. Telegrama e datată dela 10 Ianuarie 1877 st. nou.
    După aceasta ministerul la 30 Decembrie 76 (11 Ianuarie 77) trimite agentului din Constantinopol o notă arătându-i împrejurările şi însărcinându-1 de a cere Porţei o reparaţiune în raport cu gravitatea faptelor.
    Da 3/15 Ianuarie 1877 agenţia dela Constantinopol trimite împreună cu raportul său Nr. 1, nota ce a dresat lui Savfet Paşa în conformitate cu nota de mai sus.
    Da 3/15 Februarie se mai trimite iar împreună cu raportul Nr. 37 răspunsul lui Savfet, la nota cea de sus prin care se neagă orice participare a Cerchesilor la acest fapt, arătând că:
    1. Şi altă dată mocani dela noi s’au deguisat în haine de Cerchezi şi au făcut prădăciuni pe litoralul nostru. Aceasta se referă la tâlhăria comisă în judeţul Ialomiţa, în noaptea de 14 spre 15 Iulie 1876. Faptul s’a făcut cunoscut prin adresa ministerului de interne Nr. 14.356 însoţită de procesul-verbal al primarului din Dudeşti, prin care se constată că mai mulţi otomani au bătut oamenii şi au furat vite de pe moşia d-lui A. Vineş. Agentul din Constantinopol a făcut cunoscut faptul lui Savfet prin nota 166 din 16/18 August 1876, care a răspuns la 2 Octombrie că un asemenea fapt nu s’a petrecut, dar că s’au dat ordine severe spre a nu se repeta asemenea incidente.
                                      69
www.dacoromanica.ro
    Aceasta s’a comunicat ministerului din năuntru care a răspuns trimeţând un raport al Comandantului companiei dela punctul gura Ialomiţei care a fost comunicat agentului la Constantinopol cu invitaţia de a face demersuri la Poartă spre a se înfrâna oamenii litoralului turc pe viitor. Altă lucrare nu mai e.
    2.    Că faptul arderei unui piquet român de la Dunăre s’a întâmplat în urma neglijenţei soldaţilor noştri, care erau beţi şi au lăsat să ardă casa pichetului. Aceasta s’a întâmplat în noaptea dela 25 spre 26 Octombrie 1876 la pichetul Nr. 9 al Comp. 10 din regimentul de dorobanţi când au trecut nişte turci şi au atacat soldaţii noştri care s’au retras dupăce au schimbat mai multe focuri.
    Localitatea este la Capul zetonului comuna Cârna, plasa Balta judeţul Dolj vis-a-vis de Zibru-Palanca din Turcia.
    Faptul s’a făcut cunoscut guvernorului general dela Rusciuc la 8/20 Decembrie 1876 care a răspuns la 4/16 Ianuarie 1877, că aceasta nu s’a petrecut astfel, că soldaţii noştri au dat foc piketului şi că informaţiile acestea le are dela ofiţerul român al pichetului Nr. 3.
    Aceasta s’a comunicat ministrului de resbel la 12 Ianuarie 77 cu invitare de a se face investigaţiuni şi a ni se comunica rezultatul; rezultatul nu ni s’a comunicat încă.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 75—76, R. 4—18, f. 131],
                                       115
Bucureşti, 2 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoare a înainta Dvs. anexat la aceasta în original adresa Primăriei Comunei Galaţi sub Nr. 576, relativă la quartiruirea trupelor din acea Garnizoană, rugându-vă D-le Ministru să binevoiţi a lua dispoziţiunile ce veţi crede de cuviinţă pentru ca oamenii să nu sufere de quartire din cauză că primăria nu voeşte a executa art. 41 din legea organizării puterei armate dela 27 Martie 1872 şi a regulamentului Cartiruirei trupelor decretat la 11 Mai 1872.
    Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi încredinţarea preaosebitei mele consi-deraţiuni.
                                                                p. Ministru
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea II, f. 216].
                                    116
Craiova, 3 Martie, 1877
   In conformitatea ord. Ministerului Nr. 1102 Dvs. sunteţi ataşat la Stat majorul Diviziei, misiunea Dvs, va continua la Calafat până la noi ordine. Tot prin acel ordin vi se hotărăşte ca soldă numai indemnitatea de misie 12 lei pe zi cuvenită ofiţerilor superiori.
                                  70
www.dacoromanica.ro
    Lucrările ce veţi avea a executa la Calafat sunt următoarele:
    1.    Veţi îngriji ca toate bateriile construite să se păstreze în bună stare pentru care veţi cere D-lui Comandant al trupelor din Calafat corvoadele necesare.
    2.    Părţile ce veţi judeca ca mai slabe din cauza terenului nisipos veţi lua măsuri a se îmbrăzda.
    3.    Veţi pune în executare cele prescrise prin instrucţiile date de către directorul lucrărilor de întărirea Calafatului cu Nr. în privinţa nivelmentului, complectând această lucrare pe tot circuitul oraşului Calafat şi la o depărtare de centru dela 2—3 Km.
    In această privinţă s’a dat ordin Comandantului trupelor din Calafat a vă pune la dispoziţie ofiţerii şi trupa de care veţi avea necesitate, cunoscând că sunteţi pus la ordinele D-sale, atât prin executarea lucrărilor cu care sunteţi însărcinat prin prezentul ordin, cât şi oricare alte ordine vă va da.
                                                 Comandantul Diviziei General de brigadă (ss) Lupu ţArh. St. Buc., M. St. M., 1877/78 dos. Nr. 541, f. 142].
                                      117
Yiena, 3 Martie, 1877
    Generalul Ignatiev întârzie (călătoria) Bucureşti-Paris. Se va duce la Londra dacă guvernul englez se declară în principiu pentru proiectul său. Adeziunea Austriei şi Italiei este subordonată aceleia a Angliei pe care nădăjdueşte s’o obţină. Ambasadorul turc mi-a spus ieri seară că chestiunea insulei Dinu va lua mari proporţii, că guvernul otoman se găseşte în preajma unor hotărîri grave şi că s’ar putea să ne aflăm în faţa unui fapt împlinit. I-am răspuns, în prezenţa ambasadorului Italiei, că ori de câte ori Turcii vor păşi pe teritoriul românesc, lucrurile s’ar petrece absolut [restul lipseşte din volum],
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 4 şi v. Originalul în limba franceză].
                                      118
Calafat, 3 Martie, 1877
                 Domnule Primar,
    Deşi n’am decât o singură odaie, în care locuiam eu şi maica-mea, totuşi, ini s’a dat la cvartir D-l Sublocot. Mathei Eminovici, astfel că maică-mea a fost silită a pleca să doarmă pe la rude. La plângerea ce am făcut, Dvs m’aţi îndatorat a-i plăti undeva o odaie cu chirie, ceea ce am şi făcut, dând şi arvună d-lui Marin Nicolovici.
                                     71
www.dacoromanica.ro
    Făcând aceasta cunoscut numitului spre a se muta, dându-i şi patul cuvenit, dânsul a refuzat şi ce este mai mult că contra legii şi ordinului care dispensa pe orăşeni a da D-lor ofiţeri lemne şi lumânări, mai cu seamă noi cari nu dispunem de mijloace, dânsul mi-a tăiat 4 blane, o tarabă de flori, un lemn dela iesle şi o grindă din pod, ameninţându-mă că-mi va tăia şi masa care o am în antre şi că de voi reclama D-lui Colonel, are să mă şi bată.
    Convins fiind dar, că astăzi sub un regim constituţional, arătând celor mai mari faptele comise de cei mai mici contra legii, vom afla satisfacţiune, recurg respectuos la intervenirea Dvs. ca părinte al oraşului să binevoiţi a dispune mutarea numitului domn ofiţer la cvartirul din casele D-lui Marin Nicolovici ce am luat cu chirie sub ordinele Dvs., iar pe de alta să interveniţi la D-l Şef al Regimentului să delege un D-n ofiţer, care împreună cu un delegat din partea Dvs. să constate abuzul comis de dânsul, după care să fie obligat a-mi plăti paguba făcută cu tăerea obiectelor de mai sus, căci nu cred că ofiţerul armatei române să fie tolerat a se purta cu cetăţenii mai rău ca ofiţerii invasiilor streine.
                                                  Devotat Ilie Stanovici.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, f. 137 şi v.].
                                      119
[Calafat], 3 Martie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Petiţia ce-am întimpinat din partea D-lui Ilie Stanovici, am onoare a o recomanda în copie spre a-i observa cuprinderea şi vă rog să binevoiţi a orîndui pe cine veţi crede că împreună cu delegatul nostru D. Ion Roman Consilier comunal să facă constatarea la faţa locului despre stricăciunea ce zice că s’a făcut de D-I sublocotenent Mathei Eminovici, şi fiind adevărată—reclamaţiunea ce face d. Stanovici să binevoiţi a îndatora pe D. Eminov.'ci, pe de o parte să plătească acea stricăciune, iar pe de alta să se permute în cartirul ce d. Stanovici i-a pregătit în casele Dlui Marin Nicolovici. Primiţi vă rog, Domnule Comandant, încredinţarea osebitei noastre consideraţiuni.
                                              Primar, adj. Const. I. Zotu.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 54r, f. 137].
                                      120
[Stăneşti], 4 Martie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Pentru a se putea aduce la mai bună îndeplinire cele pretinse în adresa Dvs. Nr. 19;
                                   72
www.dacoromanica.ro
    Vă rog binevoiţi a ne da un ajutor de 15 călăraşi care în unire cu slujbaşii mei să-i pornesc pe câmp pentru a strânge pe oameni cu carele lor care sunt risipiţi pe la muncă, iar pentru cordonul din prejurul satului vă rog a-1 mai lăsa până se va strânge carele pretinse şi în urmă să se pue sub pază în comună deoarece comuna nu dispune de atâţia funcţionari pentru a putea ţine pe locuitori de a nu fugi din sat.
    Vă rog ca ajutorul care vi-1 cer dacă aveţi bunăvoinţă a mi-1 procura cât se poate mai urgent.
                                                              Primar,
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 596, f. 34].
                                       121
[Vaslui], 5 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Dnii comandanţi respectivi de Dorobanţi şi Călăraşi din acest judeţ, cer necontenit la comitetul permanent de a se face pe seama casei judeţane, diferite cheltueli pentru fiinţarea diferitelor specii de localuri, mobilierul etc... ca reclamate neapărat în conducerea serviciului şi întreţinerea armatei precum: închirieri de localuri pentru cazarmă, duple (sic) pe la toate reşedinţele de subprefecturi, localuri de cancelarie asemenea, grajduri pentru caii călăraşilor eter. . . . şi în condiţiune ca toate acestea să fie construite în mod sistematic, încăpătoare şi bine vopsite, aşa cum astfel de acarete nici pot a se găsi chiar în comunele pe unde sunt reşedinţele subprefecturilor din acest judeţ. In cazarme se cer a fi diferite mobile, paturi de o lungime şi o lăţime rară, în grajd diferite grile şi în cancelarie diferite mese, scaune etc. . . se cer asemenea ma( multe obiecte de cazarmament şi de mic echipament precum paturi, perini etc. . . .
    Pentru a se putea rezolva asemenea cereri, pe cât se vor găsi legale, comitetul, în vederea legii de contabilitate generală a statului şi aci pentru instituirea consiliului judeţean, a simţit neapărata necesitate de a avea de faţă legea sau regulamentul care ar obliga casa judeţului ca să facă cheltuelile pretinse de D-nii comandanţi şi au solicitat dela Dior acea lege sau regulament. După mai multă corespondenţă ţinută în cauză, neputând obţine vreun rezultat satisfăcător, comitetul prin jurnalul încheiat în şedinţa dela 4/16 Martie curent, a decis a se supune D-voastre cazul spre regulamentare în general, a datoriilor casei judeţene, vis-a-vis de armată.
    Subsemnatul consecinţe menţionatului jurnal, respectos referează D-voastre cele ce preced, cu cerere să binevoiţi a face D-le Ministru, de a se anunţa comitetul permanent al acestui judeţ toate datoriile casei judeţene cu care urmează, a contribui la întreţinerea (de călăraşi şi dorobanţi etc.).
                                        73
www.dacoromanica.ro
    Armatei permanente din judeţ, adică câte anume localuri se cere a avea comitetul închiriate neapărat pe seama casei judeţene, pentru armata dela reşedinţa judeţului şi acea a subprefecturilor spre a servi de cazarmă, cancelarie şi de grajduri, precum şi mărime (încăpere) fiecărui local în parte? Câte şi ce anume obiecte mobile de cancelarie, cazarmă şi grajd este datoare casa judeţeană a înfiinţa pentru fiecare companie de armată în parte şi în total.
    In fine dacă toate cererile D-lor comandanţi respectivi ai armatei, ca pentru necesităţi de întreţinere şi conducerii serviciului, încălzitul localurilor în timp de iarnă etc. .. . sunt de datoria Comitetului a le admite şi de a procura cele cerute cu spese din cassa judeţeană. In asemenea caz să se noteze persoana în drept pentru primire să păstreze, precum asemenea şi care sunt îndatoririle ei (acelor persoane) către cassa judeţului în privinţa conservării; nu mai puţin şi timpul pentru cât va urma a servi ele (obiecte mobile) ca astfel să se poată pune odată capăt diferitelor corespondenţe ce D-nii comandanţi ţin neîntrerupt cu Comitetul Permanent în acest caz.
    Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi cu această ocaziune încredinţările prea osebitei mele consideraţii.
                                                           p. Prefect, Datiş
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 15 şi 26].
                                      122
Punctul Olteniţa, 5 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoare a raporta: aseară 4 curent, au sosit în Turtucaia 1600 armată regulată şi s’a cantonat acolea. Se vorbeşte că în curând are a mai sosi până la numărul de 8.000. Scopul venirii acestei armate la Turtucaia, se zice că, trupele •ce au evacuat teritoriul Serbiei, neavând unde şedea, au adus aici . . . Binevoiţi ■vă rog Dle Ministru, a primi încredinţarea deosebitei mele consideraţii.
                                                            Căpitan,
                                                                 Poenaru
         [Arh. St. Buc., Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 370].
                                       123
■Galaţi, 7 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Asupra celor Conţinute prin oficia Dvs. Nr. 8308.
    Am onoare a vă supune Dle Ministru că niciun om din trupele ce au fost şi sunt în acest oraş nu au stat un moment măcar lipsit de cartier şi prin urmare
                                  74
www.dacoromanica.ro
chiar pentru cazul despre care tratează nota noastră, Nr. 586 care vi s’a comunicat Dvs. în copie de către D. Ministru de Rezbel, noi am oferit trupei de geniu staţionate aice camerile dela Clubul militar, aflat pe strada Brăilei şi de care nu au voit să useze se vede negreşit pentru că n’au mai avut necesitate.
    Binevoiţi, vă rog Domnule Ministru a primi asigurarea distinsei mele con-sideraţiuni.
                                                           p. Primar
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. 5175—81 d, partea III, f. 233].
                                       124
fCraiova], 7 Martie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Dl. Sub prefect al plaşii Campu îmi comunică prin raportul 1928 că D-ni ofiţeri ai companiei aflată în comuna Ciuperceni însărcinată cu privigherea cere în toate zilele Primăriei locale căte un car cu boi, căte o căruţă cu 2 cai şi un cal pentru asistarea Pichetelor fără nicio plată şi locuitorii’ ridică reclame. Am onoare a vă ruga D-le Comandant să daţi ordine a se plăti acele cară căruţe şi cai când se procură nefiind obligaţi locuitorii a le da fără plată.
    De rezultat să binevoiţi a ne comunica. Binevoiţi vă rog, Domnule Comandant a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     Prefect, Ion Titulescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 541, f. 7].
                                       125
IViena], 8 Martie, 1877
    Răspunsul dela Petersburg este favorabil, dar Rusia cere oarecare modificări. Anglia le va primi. înţelegerea Europei este deci « un fapt aproape împlinit, căci celelalte puteri vor adera la ea. După demobilizarea rusească va urma pacea cu Muntenegrul». Discursul Sultanului este considerat ca o aderare anticipată la protocolul dela Eondra şi el a hotărît destinderea situaţiei.
         [N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 436, p. 185. Traducere din limba franceză].
                                      126
fViena], 8 Martie, 1877
    (Anglia cere dislocarea armatei ruseşti din Sud după acceptarea protocolului; va urma desarmarea turcească, apoi pacea cu Muntenegrul şi în sfârşit, aplicarea
                                    75
www.dacoromanica.ro
reformelor). Rusia nu a răspuns încă în chip definitiv, dar dacă primeşte, nu cred să-şi săvârşească retragerea ei chiar pe o asemenea punte de aur.
          [N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 436, p. 185. Traducere din limba franceză].
                                      127
                                                                    Bucureşti, 8 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Consulatul General al Greciei informându-mă din nou că supuşii elini din oraşul Calafat nu sunt apăraţi de cuartiruirile militare, am onoarea a vă r-uga Domnule Ministru să binevoiţi a da ordinele necesarii prin telegraf autorităţii respective din Calafat de a ridica imediat orice quartieruri militare s’ar găsi la domiciliile supuşilor ellini de acolo.
    Primiţi, vă rog d-le Ministru, asigurarea ■ osebitei mele consideraţiuni.
                                               p. Ministru, M. Mitilineu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 221].
                                       128
                                                                      Bucureşti, 9 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Comandantul Regimentului ii de Dorobanţi (Galaţi) prin Divizia 3-a teritorială militară, arată că urmând a se concentra recruţii din clasa anului 1876 pentru instrucţie, batalionul 3 Bolgrad Ismail nu are localurile necesare pentru cazar-marea oamenilor companiilor şi a magaziilor spre a i se putea trimite muniţiunea de război şi îmbrăcăminte.
    Comitetele permanente ale acelor districte după toată stăruinţa pusă de şeful acelui batalion, nu a voit a prevedea în bugetul anului curent fondurile necesare pentru închirierea localurilor necesare pentru instalarea cazarmelor batalionului şi companiilor din acele districte.
    Având onoare a comunica Dv. cele ce preced, vă rog Dle Ministru să binevoiţi a lua dispoziţiunile cuvenite pentru ca comitetele permanente ale judeţelor Bolgrad şi Ismail să închirieze localurile necesare pentru cazarma batalionului şi ale companiilor de dorobanţi iar dispoziţiile ce veţi lua în această privinţă, vă rog a le comunica şi acestui minister.
                    Primiţi, vă rog Dle Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                   p. Ministru Perieţeanu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 17 şi v.].
                                       76
www.dacoromanica.ro
129
Bucureşti, 9 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Comandantul Escadronului de Călăraşi, Brăila, după toate stăruinţele depuse pentru înfiinţarea obiectelor de cazarmare necesare acelui escadron de către comitetul permanent al judeţului, conform Art. 50, Aliniatul I din legea judeţeană, a primit ca rezultat jurnalul încheiat de comitetul acelui judeţ în ziua de 10 Februarie 1877, prin care arată că legea judeţeană îl obligă a întreţine localurile cazarmei călăraşilor, iar nu a le procura şi obiectele de cazarmare şi prin urmare nu satisface cererile escadronului.
    Vă rog însă Dle Ministru că precum mai toate celelalte judeţe au înfiinţat asemenea efecte pentru călăraşi, să binevoiţi a lua dispoziţii ca şi comitetul din Brăila să le procure în interesul bunului trai al oamenilor şi pentru a nu degrada muniţia statului, dormind pe scândură fără aşternut, mai ales că numărul efectelor în chestiune este foarte mic şi că legea obligând pe judeţ a întreţine cazar-mele călăraşilor este bineînţeles că trebue să le procure paturile cu aşternuturile cuviincioase.
    Dispoziţiunile ce veţi binevoi a lua în această privinţă, vă rog a le comunica şi acestui minister.
    Primiţi, vă rog Dle Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                   p. Ministru, Perieţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 19 şi v.].
                                              130
[Craiova], 10 Martie, 1877
    Am primit raportul Dvs. Nr. 22 la care mă grăbesc Dle Colonel a vă răspunde.
    Cu toate că probabilităţile sunt spre pace însă Dvs. nu trebue să uitaţi niciun moment că postul ce vă este încredinţat este un post de onoare şi într’un caz dat trebue pusă toată stăruinţa a-1 menţine. In aceia ce se atinge de debarcări pe teritoriul nostru de trupe, ordinul Nr. 57 din 31 Ianuarie în care se prescrie că orice încercare de trecere de bandiţi, sau de trupe neregulate, trebue respinsă cu forţa armată.
    Ipoteza că veţi primi vreo somaţie dela comandamentele trupelor turceşti de a evacua posturile Calafatului, cu toate că nu este probabilă, însă în orice caz răspunsul Dvs. nu poate fi altfel decât un refuz care se poate complini prin aceia că aţi cerut instrucţiile guvernului, după care veţi putea da un răspuns categoric şi aceasta numai pentru a câştiga timpul, în caz să nu voiască a aştepta, veţi opune forţa.
                                    77
www.dacoromanica.ro
    Apreciind îndestul misiunea delicată ce veţi avea într’un caz ca să nu înceapă ostilităţile — m’am adresat Dlui Ministru de rezbel spre a-i cere instrucţii precise pentru cazuri când s’ar ivi necesitate.
    Cu toate că Ministerul mi-a trimis un fond destinat pentru informaţii peste Dunăre, însă prin ordinul Nr. mi-a interzis a mai face vreo cheltuială. Am expus Ministerului cererea Dvs. în faţa trebuinţei ce se simte şi pe dată ce voi primi un răspuns vi-1 voi comunica.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, f. 44].
                                       131
Călăraşi, 11 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoare a vă supune la cunoştinţa Dv. următoarele:
    că în săptămâna trecută în ziua de 7 curent, a sosit la Silistra un vapor cu două şlepuri încărcate cu soldaţi care au şi debarcat acolo. Asemenea am onoare a vă mai supune la cunoştinţă că în judeţul Silistrei se fac mari aprovizionări de producte. In acest scop au venit din Silistra două hulinale împuternicite din partea guvernului otoman, care au cumpărat un material considerabil de lemnărie, precum grinzi, bile şi altele, destinate toate pentru facerea de magazii de producte înăuntrul cetăţii Silistra. Acest material a fost transportat prin vase sosite, luate într’adins de beilic. Astăzi chiar s’au mai transportat în două vase, în număr de 196 berbeci tot pentru Silistra.
    Asemenea după informaţiunile pozitive ce am, guvernorul turcesc din Silistra este în ajun de a contracta cu un antreprenor din Călăraşi predarea a şase sute mii ocale pesmeţi pentru armată.
    Acestea toate le supun la cunoştiinţa Dv. spre cele legale.
    Binevoiţi Dle Ministru a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                                                                          p. Căpitanul portului, Locotenent Râmniceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 838 şi v.].
                                       132
Viena, 11 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Drept răspuns la nota Excelenţei Voastre, Nr. 1870 din 19 Februarie a.c., am onoare a vă încunoştiinţa că, în urma demersurilor ce am făcut pe lângă Ministerul Imp.-Reg. de Externe autorizaţia pentru libera trecere a 500.000 de
                                       78
www.dacoromanica.ro
                  cartuşe a 200 de ţevi de puşcă, 5°° de baionete şi 200 de vergi despre care tratează sus zisa notă, a fost liberată pe numele lui Iosef Pumerer, speditor din Passau. Primiţi vă rog, domnule ministru, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni..
                                                           Agent I. Bălăceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 27, f. 9. Originalul în limba franceză].
                              133
Galaţi, 13 Martie, 1877
    Eri noapte a sosit în portul din josul Dunării vaporul Midhat a companiei otomane aducând câţiva pasageri. Astăzi pleacă pentru în susul Dunării.
                                                       p. Prefect Baronzi
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5292—3, partea I, f. 259].
                             134
[Bucureşti], 15 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Domnul Comandant al Diviziei 4-a militară teritorială prin raportul săui Nr. 7^5» supune acestui minister că administratoarele spitalului civil din Vaslui refuză de a primi în cura acelui spital călăraşi bolnavi, din care cauză se pot întâmpla rezultate triste,#nefiind în acel oraş spital militar.
    Comunicându-vă aceasta, am onoare a vă ruga D-le Ministru să binevoiţi a da cuvenitele ordine, ca pe viitor să se primească în căutarea acelui spital şi bolnavi din armata teritorială călăraşi şi dorobanţi mai ales că aceşti oameni fac parte din populaţiunea acelui judeţ şi ar fi foarte trist când sunt chemaţi la serviciu şi se îmbolnăvesc, să fie lipsiţi de ajutorul spitalelor civile din localitate caşi ceilalţi locuitori ce au trebuinţă de ajutorul acelor spitale.
    Dispoziţiile ce veţi binevoi a lua în această privinţă, cu onoare vă rog, D-le Ministru, să binevoiţi a le comunica şi acestui minister, spre a da ordine în consecinţă.
                    Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni>
                                                               p. Ministru.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5292—3, partea I, f. 352 şi v.].
                                        79
www.dacoromanica.ro
135
Bucureşti, 15 Martie, 1877
                                   Chitanţa d-lui Gheorghiev
    Prin prezenta, declar că am primit dela Excelenţa Sa, agent diplomatic şi consul general al Rusiei în România, domnul baron Stuart, tratele următoare: Asupra Baring — Brotheres C. Londra, la 16/28 Mai viitor Nr. 562/660, L-st. 36.788 1.7. shg. adică livre treizeci şi şase de mii şapte sute optezeci şi opt, un şiling şi şapte pence sterlinge, şi că, în ceea ce priveşte produsul lor, voiu urma ordinul Excelenţei Sale baronul Stuart.
              Bucureşti, 15/27 Martie 1877
                                                      Evloghie Gheorghiev
    Plătiţi la ordinul Ministrului de Finanţe al României. Agent diplomatic şi consul general al Rusiei în România.
                                                             Baron Stuart
Bucureşti, 19 Martie 1877.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 51. Copie în limba franceză].
                                              1B6
Scverin, 16 Martie, 1877
    In afacerea de care tratează ordinul Dv. Nr. 13.742, am trimes imediat chiar pe Directorul prefecturii, a se înţelege cu autoritatea respectivă, care fiind deja pusă în corespondenţă cu guvernul său, adastă răspuns fără care nu poate satisface cererea. Acest individ este cerut cu stăruinţă şi de către Turci ca antreprenor de alimente pentru armată. Aflu indirect ca astă noapte s’a primit ordin dela Belgrad, a se extrăda la Ada-Kaleh.
                                                        Prefect. P. Pereţ.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5179—81 h, partea VII, f. 54 şi v.].
                                               137
Bucureşti, 17 Martie, 1877
              De cifrat
    In faţa crizei financiare pe care o străbatem, s’au discutat diferite combinaţii financiare, dar nu ne-am oprit la niciuna. Opoziţia a desvoltat la Senat, alaltăieri şi ieri, o interpelare asupra situaţiei financiare . . . Dnii Apostolescu şi D.
                                        80
www.dacoromanica.ro
Ghica, reprezentanţii partidului aşa zis al centrului au prezentat două moţiuni diferite dintre care una punea chestiunea lipsei de încredere, iar cealaltă propunea ordine de zi sprijinită pe pretinsele adevăruri expuse în timpul discuţiei. Senatul, cu o ipajoritate de 28 de voturi contra 17, a respins amândouă moţiunile. Cred că noul Dv. secretar, care a plecat la postul său vă va aduce amănunte în privinţa situaţiei. Chestiunea insulei Dinu pare că ia la Constantino-pole un caracter de agresiune diplomatică, fiindcă Sublima Poartă nu vrea să recunoască evidenţa faptelor. Guvernul român convins de dreptatea chestiunii nu are gândul să cedeze. Mă gândesc mai de grabă să propun o comisie europeană internaţională. Ce părere aveţi în această privinţă?
                                                                N.  Ionescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 285. Originalul în limba franceză].
                                       138
Petersburg, Huşi, 17 Martie, 1877
    Din pricina pretenţiilor guvernului englez în ceea ce priveşte semnarea protocolului, împăratul a dat ordin să se vestească la Londra că nu poate lua niciun angajament cu privire la demobilizare, că Rusia nu mai poate face nicio concesie şi că va izbucni războiul. Toată responsabilitatea cade asupra Angliei. Astăzi se întruneşte Consiliul de Miniştri la Londra şi se aşteaptă un răspuns pe mâine. Acordul este complet între guvernul din Petersburg, Viena şi Berlin. La Ministerul Afacerilor Străine am fost asigurat din pou că, în caz de războiu, s’ar încheia o înţelegere cu guvernul român.
                                                              Girant, Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 271—276, R. 4—18, f. 108. In rezumat Ia N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 432. p. 185, Traducere],
                                       139
[Bucureşti], 17 Martie, 1877
    Dl. Ministru de Război, prin adresa Nr. 2132, îmi comunică informaţiunea primită dela Dl comandant al Diviziei 4-a militară teritorială, că administratoarele spitalului civil din oraşul Vaslui, refuză de a primi în cura acelui spital călăraşi bolnavi, din care cauză se pot întâmpla rezultate triste, nefiind în acel oraş spital militar.
    Vă comunic, D-le prefect, cele ce preced, şi vă invit să luaţi măsuri ca să fie primiţi şi căutaţi în spitalul din Vaslui, oameni din armata teritorială dorobanţi şi călăraşi, căci şi dânşii fac parte din populaţiunea judeţului, pentru căutarea căreia sunt înfiinţate spitalele.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5292—3, partea I, f. 353].
                                        81
                                                                                                 6
www.dacoromanica.ro
140
Ticna, 18 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am avut mai adineaori o curioasă discuţie cu ambasadorul Turciei, Aleco-Paşa, pe care l-am găsit astăzi la Ministerul de Afaceri Străine unde aştepta pe baronul Orczy.
    Deoarece îmi vorbise în mai multe rânduri de Dinu, şi fiindcă eram singuri, i-am spus că guvernul român a pierdut nădejdea unei înţelegeri directe cu Poarta, deoarece nu putem să hotărîm pe ce teritoriu anume a avut loc ciocnirea, şi că, personal eu sunt de părere să aducem chestiunea în faţa arbitrilor uneia sau mai multor puteri străine.
    Aleco-Paşa mi-a răspuns că Poarta nu ar primi acest arbitraj şi că chestiunea ar fi uşor rezolvată, dacă guvernul român ar vrea să fie mai de bună credinţă dar domnul Kogălniceanu a avut dreptate când a spus că: «ţara lui este săracă în oameni şi nu are parale dar este bogată în interpretări » (textual).
    I-am răspuns că nu ştiam că domnul Kogălniceanu a enunţat un aforism ca acesta, dar că eu cunosc alte ţări cărora aforismul s’ar putea aplica mai bine decât României; şi că, chestiunea insulei Dinu, nu are nevoie în niciui» caz de interpretare, fiindcă este vorba doar să se hotărască locul unde s’a petrecut lucrul. . .
    Ambasadorul otoman m’a întrerupt atunci pentru a-mi spune că, chiar dacă s’ar fi petrecut lucrul pe ceea ce «îmi place mie să numesc teritoriul românesc » vina noastră nu ar fi mai puţin gravă, fiindcă tot ceea ce ne este îngăduit în cazul acesta este doar să ne plângem la Constantinopole.
    L-am rugat să observe că noi am urmat multă vreme calea aceasta şi că, eu însumi, fiind ministru al Afacerilor Străine, mă adresasem de geaba guvernului în împrejurări asemănătoare şi că, văzând aceasta, am luat hotărîrea să respingem forţa cu forţa. Când ajunsesem la vorbele acestea, a intrat ambasadorul Italiei şi ne-a întrebat despre ce este vorba. Explicându-i aceasta, am fost foarte surprins să aud pe un general italian, reprezentant al fraţilor noştri de pe malul Tibrului, declarând că, în orice caz, Românii trebue să fie consideraţi ca agresori, fiindcă nu trebuiau să tragă pe propriul lor teritoriu.
    Am întrebat pe Excelenţa sa cum s’ar fi petrecut lucrurile dacă ar fi fost vorba de violarea frontierei italiene. Contele de Robilant îmi răspunse că Italia nu are soldaţi pe frontierele ei. M’am mulţumit să-i răspund că, dacă s'ar învecina cu Turcia, ar fi nevoită să aibă soldaţi pe frontieră. Credeam că discuţia are să se termine cu aceasta, dar Aleco-Paşa văzând că-i soseşte un ajutor neaşteptat, porni din nou cu vorbele acestea:
                                    82
www.dacoromanica.ro
    —« Ei bine, guvernul moldo-valah nu are buna credinţă să recunoască că a greşit; dar să ia bine seama, fiindcă Poarta are destule trupe şi are cu ce să ocupe ţara ...»
    L-am întrebat şi eu la rândul meu:
    —      «In ce priveşte buna credinţă, am aflat încă din copilărie că guvernul turcesc nu are de niciun fel; în ce priveşte soldaţi, avem şi noi, şi vor şti să-şi facă datoria ».
    —« Exemplul Serbiei să vă servească de lecţie. Ştiţi bine că nu a ajutat-o nimeni! ».
    —      « Serbia nu a fost ajutată fiindcă v’a atacat fără pricină dreaptă, dar dacă ne apărăm la noi acasă, contra unei agresiuni nedrepte, vom avea şi sprijinul şi cinstirea din partea puterilor care şi-au pus semnătura la sfârşitul tratatului dela Paris. ,
    —«Turcfa nu s’a coborît până acum până într’atât încât să se lupte cu pigmei; dar sultanul nu poate să îngădue să-i fie omorîţi supuşii ...»
    —« Sultanul ar face mai bine să nu dea voe Cerchezilor şi Başibuzucilor să omoare pe Bulgari, fiindcă şi aceştia sunt supuşii săi! »
    Şi am adăugat: Un cuvânt încă, domnule ambasador; vă rog să spuneţi la Constantinopole că nu veţi obţine nimic dela noi prin ameninţări, şi că nu ne este teamă de Dvs. In acest moment, Aleco-Paşa fu anunţat că-1 aşteaptă baronul Orczy. Eram încă sub impresia acestei scene, când intră ambasadorul Rusiei. Colegul său italian informându-1 de ceea ce se petrecuse, domnul de Novicov mi-a dat întru totul dreptate.
    Grava informaţie pe care am onoare s’o trimit Excelenţei Voastre este riguros exactă şi poate fi confirmată întru totul de contele de Robilant (pe care un fel de întâmplare ciudată îl aduce întotdeauna lângă mine când discut cu Aleco-Paşa). Fiindcă această chestiune nu este lipsită de oarecare gravitate şi fiindcă ar putea avea răsunet, rog pe Excelenţa Voastră să-mi răspundă în mod precis dacă guvernul Alteţei Sale aprobă sau nu conduita mea. Trebue să ştiu aceasta pentru a răspunde, eventual, observaţiilor pe care s’ar putea să mi le facă contele Andrassy în cazul când ambasadorul Sublimei Porţi i s’ar plânge în mod oficial.
    Binevoiţi a primi, d-le ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                           I. N. Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 286—290. Originalul în limba franceză],
                                       141
Petersburg, 18 Martie, 1877
    Contele Şuvaloff a fost însărcinat să declare verbal Guvernului englez că Rusia îşi ia angajamentul să demobilizeze cu condiţia ca pacea între Turcia şi
                                       83
                                                                            6*
www.dacoromanica.ro
Muntenegru să fie încheiată înainte de i Aprilie şi ca Turcia să trimită un ambasador la Petersburg pentru a negocia direct asupra soartei creştinilor din Orient. Dacă aceste condiţiuni nu sunt îndeplinite cu punctualitate, Rusia îşi rezervă libertatea sa de acţiune, fără să demobilizeze. După aceea, bazele ar fi consimţite şi decise de Cabinetul englez. Sâmbătă protocolul va fi semnat la Londra.
         [N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 438, p. 186. Traducere din limba franceză],
                                       142
[Calafat], 20 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Subsemnaţii locuitori domiciliaţi în comuna urbană Calafat plasa Câmpu Dolj, aducem la cunoştinţa Dvs. faptele şi conduita ce o are Dl. 'ofiţer Iancu Bernescu în interiorul acestei plăşi şi mai cu seamă în Calafat, această conduită, o credem că este afară din legile militare şi care mai credem că Dvs. nu le daţi astfel de libertăţi pe care Dsa le comite cu care ne împiedică toate interesele şi comerţurile ce voim a face şi pe care le notăm aici. Domnule Ministru, acest D-n ofiţer este cununat de Dl. Comandant al Companiei Ghelăm Teodor; acesta în puterea influenţei ce-o are dela Dl. Comandant, credinţându-se că orice comerţ va face şi denunţându-1 cineva Dlui Comandant, nu i se va lua în consideraţie nimic, ştiind că-1 protejează Dl Comandant, naşul d-sale, acest ofiţer face comerţ de producte şi altele.
    Domnule Ministru, acest Dn. ofiţer este însurat având consoarta sa din oraşul Calafat, este fiica Dlui Agent al vapoarelor austriace, acesta în influenţa şi mai mare a socrului său, s’a întins şi la mai mari comerţuri, astfel că în zilele de târg, iese pe piaţa oraşului şi ca ofiţer care comandă miliţienii din acestă plasă îl cunosc şi astfel le ia bucatele fără preţ ştiind că le este şef. Acesta mai transportă mari sume de tutun din ţara Turcească, oraşul Vidin, vănzându-1 pela Comercianţi în oraşul Calafat sub bună piaţă. Tot acest Dn. ofiţer, are cumnat al său pe un Dn. Pleşu cel mai enorm comerciant în oraşul Calafat. Acest Pleşu prin influenţa Dlui Bernescu ca, cumnat şi tovarăş la toate comerţurile ne pune cele mai enorme scandaluri în comerţ şi noi suntem siliţi a ne retrage, din cauză, că dacă am voi a face comerţ, Dnul Bernescu ne popreşte, zicându-ne că această marfă este a D-sale. Pentru aceste toate, am suferit conduita Dlui Bernescu până ne-am umplut, şi credem că am scăpat de barbaria turcească şi a guvernului din trecut şi ne bucurăm sub guvernul actual, care adevărat este guvernul liberal pe care n’au mai avut ţara până astăzi. Credem că vom fi liberi pe comerţurile noastre şi altele pe cât în timpul de astăzi, ofiţeri care nu le permite legea, fac cele mai enorme comerţuri, sub cuvântul că sunt ofiţeri şi poartă sabie şi noi să purtăm frică de Dior, astfel că am rămas tot sub sclavia trecutului. Pentru
                                        84
www.dacoromanica.ro
care noi vă rugăm, Domnule Ministru, a ordona preschimbarea acestui ofiţer din oraşul Calafat, unde este întreaga lui familie, pentru ca numai cu acest mod putem fi liberi pe comerţurile noastre şi vom fi scăpaţi de barbarele fapte ale Dlui ofiţer Bernescu.
    Sperăm, Domnule Ministru, că vom afla satisfacerea noastră, crezând că nu veţi da ocaziune a se întâmpla pericole între noi cu Dnul Bercescu. Aşteptăm cu nerăbdare preschimbarea acestui Dn. ofiţer crezând că nu ne veţi da ocaziune a recurge la înălţimea sa.
    Aceasta supunem la cunoştinţa Dv. prin aceasta aseminea temându-ne a ne subscrie, că rămânem tot sub barbaria acestui nelegiuit ofiţer. Aşteptăm cum şi cum preschimbarea acestură, cu nerăbdare, crezându-vă pe Dvs. Cel mai activ Dn. Ministru carele ştim că pe căt ţineţi la subalternii Dvs. atât de mult îi pedepsiţi pe când îi găsiţi culpabili. Terminăm cu aceasta.
                                                    Supuşi şi servii Dvs.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, f. 162—163].
                                      143
Craiova, 21 Martie, 1877
    Totul este în stare normală. Turcii după ce au furat din Bechet ce au putut s’au retras.
                                                           General Lupu
         [Arh. St. Buc., H. St. M., dos. Nr. 112 c, f. 36].
                                      144
[Craiova], 21 Martie, 1877
    Am dat ordin ca escadronul Mehedinţi să vină în Calafat unde va sosi Miercuri 7 Aprilie. Vi se face dar aceasta cunoscut. Escadronul va fi tare de 120 oameni şi ioo cai.
                                               Comand. Diviziei G. Lupu [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, f. 223].
                                      145
Galaţi, 21 Martie, 1877
                 Dlui ministru de externe Bucureşti.
    Astăzi au venit în port locuitori de prin satele din partea dreaptă, au arătat că părăsesc satele în număr mare ameninţaţi de Cerchezi scoborîndu-se locuitorii la satul Pisiaca pe malul Dunării a trece dincoace în oraş.
                                           Căpitanul portului G. Panteli
         [Min. Ai. Ext., dos. Nr. 30, f. 194].
                                      85
www.dacoromanica.ro
146
Giurgiu, 21 Martie, 1877
                 Dlui Ministru Justiţiei, Buk.
    Astă noapte la ora i şi 30 s’au ivit între Smârda şi Malul Roşu 4 bărci negre pline cu Turci mai având 2 la spatele lor. Pichetul de Călăraşi văzând că acele bărci se apropie de mal ca la 100 m. pentru a debarca, a tras 4 salve într’înşii, silindu-i a lua direcţia Malului Roşiu unde se află un alt pichet mai tare. Aceştia văzând intenţia Turcilor de a debarca, pe de o parte au dat de ştire aici în Giurgiu iar pe de alta au tras mai multe salve puindu-i în posiţia de a se retrage. îndată la primirea acestei ştiri imediat a fost trimis un escadron de călăraşi pentru susţinerea avant-posturilor, în urmă s’au dat alarma pentru a pune sub arme întreaga garnizoană Giurgiu. Au stat sub arme fiecare corp până a sosit ştire pozitiv că Turcii s’au retras cu desăvârşire. In momentul acesta domină liniştea pretutindeni.
                                                      Comandantu Formac.
         [Arh. St. Buc., Min. Just., 1877, dos. Nr. 327, f. 44 şi v.].
                                       147
[Bucureşti], 22 Martie, 1877
                 Domnule General Consulat,
    Mă vădii ameninţatu şi ecsecutatu de Dnii Primari din Comunele Scaeni şi Brazi de Jos asupra Viteloru mele ce le am în ambele Comune puse espre îngraşara 405 boi; Supt cuvînt că voeşte a’m face Requisiţiune, Eo am relamatu către Dlu Preffectu al Judeţului Prahova arătândui şi Paşaportul, cu tota astea nu am pututu căpăta dreptate, după cum ne acordă Innaltul nostru guvern prin Con-venţiune ce are Inchâtă cu guvernul Român.
    Aşa dar vă rogu Respectos D-le General Consulatu să bine voiţi a face a’mă lăsa liber în comerţul meu.
    Primiţi vă rog deossebitele mele stime
                                                         Samuel N. Ergas
    405 din ele am vândut 250 la regimentul 14. Primaru vrea să ea 100 într’un loc 44 —vrea să ia în altă 361 —vrea să ia partea. Moşia ne fiind în posesie.
         [Min. Af. Ext., v. 71, f. 503].
                                       148
[Craiova], 22 Martie, 1877
    Raportul Dvs. Nr. 234 s’a înaintat Dlui Ministru de rezbel ce rănduise a ne da deslegari la toate punctele cuprinse în el. Respunsul ce se va primi, pe dată
                                       86
www.dacoromanica.ro
vi-1 voi comunica. Totodată vă mai adaog că nu veţi permite niciodată ca susi-stenţa trupei să se facă prin rechiziţie.
    La caz însă când veţi avea lipsă de bani provenită din cauza neplăţii mandatelor, vă autorizez a vă adresa Dlui Ministru de Rezbel, comunicându-mi pe dată şi mie telegrama în copie.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, f. 159].
                                       149
Bucureşti, 22 Martie, 1877
    Sunt bucuros de a aproba fără rezervă limbajul Dvs. faţă de ambasadorul otoman şi contra lăudăroşeniilor sale în privinţa României. In chestiunea insulei Dinu, toată vina este într’adevăr de partea autorităţilor municipale şi militare dela Rusciuc. Savfet-Paşa va fi silit să recunoască. El s’a resemnat acum asupra realităţii lucrurilor şi asupra adevărului faptelor faţă chiar de acei, care l-au indus, în mod grosolan, în eroare. Nu numai că insula Dinu, locul de exploatare al başbuzucului Ali-Aga, este a noastră, dar talvegul Dunării a trecut de partea noastră, chiar Came-Dinu, care dela 1854 părea să fi absorbit complet Pyrgos al Turcilor.
                                                                N. Ionescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 292. Originalul în limba franceză],
                                       150
Galaţi, 22 Martie, 1877
    Domnul Guirard, francez având o exploatare agricolă la Ghidigeni în apropiere de Bârlad, se plânge că autorităţile române vor să-i rechiziţioneze toţi caii şi îmi cere să vă rog a obţine să se ordone telegrafic autorităţilor din Bârlad, să nu se dea curs acestor rechiziţii.
                                                              Champoiseau
         [Min. Af. Ext., v. 70, f. 188 şi 189. Originalul în limba franceză. Data cal u-lată pe stil vechi].
                                      151
Bucureşti, 23 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    D.     Primar al urbei Buzău prin telegrama Nr. 1326 îmi comunică că în urma xeclamaţiunilor primite dela mai mulţi orăşeni voind a face o nouă distribuire a cuartierelor, a întimpinat refuz din partea tuturor oamenilor d’a da cuartiere pentru ofiţeri, însă pe de alta d. comandant al trupelor din acel oraş îmi rapor-
                                       87
www.dacoromanica.ro
tează că din această cauză un mare număr de ofiţeri stau fără quartiere şi aceasta provine mai cu seama din cauza că d. Primar nu pune toată buna voinţa şi energie pe lângă orăşeni pentru a preintimpina aseminea reclamaţiuru sau refuzuri formale d’a acorda trupelor noastre quartierele care au dreptul conform art. 50 din legea organizării puterii armate în condiţiunile regulamentului din li Mai 1872. Acestea comunicându-le şi Dvs. va rog, Dle Ministru să binevoiţi a face ce veţi crede de cuviinţă fiind sigur că prin o bună procedare din partea d-lui Primar al urbei Buzău locuitorii acelui oraş nu vor refuza ofiţerilor noştri o singură cameră în care ei să se poată repauza pentru scurtul timp cât trupele vor mai fi concentrate.
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele conside-raţiuni.
                                                             p. Ministru
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 235].
                                     152
Bucureşti, 23 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Din raportul comandantului Diviziei II Teritorială cu Nr. 3050 se vede că companiile 3 Găeşti şi 4 Titu jqdeţul Dămboviţa şi companiile 5 Ploeşti, 6 Bucovul, 7 Bratocea şi 8 Predeal Judeţul Prahova, toate din Regimentul 7 de Dorobanţi, nu au magazii încăpătoare pentru depunerea a cate 200 arme, ce s’a dispus a se libera fiecăruia.
    In consideraţie că din cauza lipsei unor asemenea localuri, conservarea acelor arme ar fi imposibilă şi astfel ar fi supusă la degradări, am onoare a vă ruga D-le Ministru, să binevoiţi a da ordinele necesare comitetelor permanente ale Judeţelor Dâmboviţa şi Prahova să ia măsurile cele mai urgente pentru a da menţionatelor companii magazii încăpătoare pentru acele 200 arme, onorând şi pe subsemnatul cu răspunsul D-voastră despre rezultat.
    Primiţi vă rog, D-le Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                 p. Ministru, Perieţeanu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 49].
                                     153
Bucureşti, 23 Martie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Din raportul comandantului Escadronului Călăraşilor Judeţul Roman cu no. 138, primit pe lângă cel al Diviziei 4-a Teritorială No. 945. s’a văzut că acel
                                      88
www.dacoromanica.ro
escadron este lipsit cu desăvârşire de obiectele de mobiler necesare, încât oamenii sunt nevoiţi să doarmă îmbrăcaţi pe scândurile goale, din care cauză îşi degradează îmbrăcămintea. Deşi însă comandantul acelui eschdron a adresat cerere în mai multe rânduri atât Prefecturii cât şi Comitetului Permanent respectiv, totuşi până în prezent n’a luat nici o dispoziţie pentru înfiinţarea lui, deşi în buget se fixează în fiecare an sume în acest scop.
    Am onoare a vă ruga D-le Ministru să binevoiţi a da ordin zisului Comitet, a înfinţa cât se va putea mai neamănat obiectele de mobilier de care va avea necesitate acel escadron, spre a nu suferi oamenii şi degrada efectele de îmbrăcăminte din lipsa lui.
    De rezultat, vă rog a mă onora cu răspunsul Dv.
    Primiţi vă rog, D-le Ministru asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni.
                                                   p. Ministru, Perieţeanu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 52 şi v.].
                                       154
Botoşani, 23 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Comitetul permanent văzând oficia Dv. No. 4038, văzând că Regimentul de Dorobanţi este format pentru două Judeţe: Botoşani şi Dorohoi, aşa încât urmează să participe şi Judeţul Dorohoi, nu numai la plata chiriei, dar şi la înfiinţarea de mobilier. Văzând că Judeţul are foarte multe cheltueli pe contul său şi această cheltuială nici e prevăzută prin bugetul său, văzând că casa dela Popăuţi sta deşartă încât prin delăsarea ei nelocuită se deteriorează.
    Văzând că acest judeţ a făcut cheltueli în anii trecuţi cu repararea ei, când a fost ocupată de garnizoana oraşului, în vederea acestor motive comitetul a decis de a vi se face rugăminte că până ce Dl. Ministru de Finanţe se va pronunţa dacă se dă, sau nu judeţului acele încăperi, să regulaţi a se ocupa provizorii de judeţ, sau la caz contrariu să binevoiţi a da ordine ca şi judeţul Dorohoi să participe la atare cheltuială.
    Semnatul dar am onoare a vă supune aceasta la cunoştinţă, rugându-vă res-pectos să binevoiţi a da soluţiunea D-tră asupra acestui caz.
    Binevoiţi, vă rog D-le Ministru a primi încredinţarea osebitei mele conside-raţiuni.
                                                     Prefect. J. C. Ciolacu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 73 şi v.].
                                        89
www.dacoromanica.ro
155
Bucureşti, 24 Martie, 1877
    Dl Ministru de Resbel mă încunoştiinţează prin adresa Nr. 2756 că din partea Dlui Primar local a primit informaţiuni că în urma reclamaţiunilor făcute de mai mulţi orăşeni voind a face o nouă distribuire a cuartierelor, a intimpinat refuz din partea tuturor orăşenilor d’a da cuartiere pentru ofiţeri şi că d. comandant al trupelor din acel oraş a raportat Ministerului, că din cauza acestui refuz un mare număr de ofiţeri stau fără cuartiere şi că aceasta ar proveni mai cu seamă din cauza că d. Primar nu pune toată bunăvoinţă şi energia pe lângă orăşeni pentru a se preîntîmpina asemenea reclamaţiuni sau refuzuri formale d’a acorda trupelor cuartierele la care au dreptul conf. art. 41 din legea organizărei armate în condiţiunile regulamentului din 11 Mai 1872.
    Vă comunic, Dle Prefect, cele ce preced şi vă invit a face să dispară incove-nientul ce s’ar putea naşte din refuzul orăşenilor a cuartirui pe ofiţerii Români, ei care au cuartiruit prin silă atâţia streini.
    Refuzul nu poate fi dar, decât sau din vreo neînţelegere locală sau din pricina stăruinţei a Dlui Primar.
    Vă atrag dar atenţia asupra acestui caz şi vă rog să faceţi ca legea cuartierelor să fie aplicată.
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175—81 d, partea III, f. 236].
                                               156
Bucureşti, 24 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Prin adresele mele sub No. 800 din 22 Ianuar, 1221 din Februar şi 2705 din 8 Martie curent, v’am rugat a da ordine prin telegraf autorităţii respective din Calafat d’a ridica imediat orice cuartieruri militare s’ar găsi la domiciliile supuşilor ellini de acolo. Acum însă primesc două note deodată din partea Consulatului General al Greciei sub No. 240 şi 260 prin care mă informă că primăria din Calafat nu numai că nu voeşte a asculta de repetatele ordine ce i s’au dat pentru arătatul mai sus sfârşit dar încă a înmulţit numărul militarilor ce se găsesc în otelurile şi casele ce aparţin unor supuşi ellini din acel oraş.
    Am dar onoare a vă ruga, Dle Ministru, să binevoiţi a invita într’un mod cathegoric pe zisa Primărie de a respecta ordinile ce-i sunt date pentru scutirea de urgenţă a supuşilor ellini de quartirurile militare spre a se evita orice reclamaţiuni ulterioare în această privinţă.
    Primiţi, vă rog Dle Ministru asigurarea etc.
                                                       p. Ministru Mitilineu
                         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., Dos. Nr. 5175-81 d, partea III, f. 237]-
                                        90
www.dacoromanica.ro
157
Bucureşti, 24 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    In urmarea adresei Dv. No. 3072, primind acum din nou raportul Diviziei III teritorială sub No. 2446 prin care arată că comitetele permanente din Judeţele Brăila, R. Sărat, Tutova şi Fălciu, încă până în prezent n’a destinat localele necesare Regimentului 9 şi 12 de Dorobanţi staţionate în acele judeţe, pentru a-i servi de magazii întru conservarea armăturei şi muniţiunei de Război, din care cauză suferă serviciul.
    In consecinţă, am onoare a vă ruga din nou şi cu aceasta D-le Ministru să binevoiţi a da ordine susziselor comitete, pentru a destina cât se va putea mai în grabă asemenea localuri fiindu-le absolut necesare acelor regimente.
    De dispoziţiile ce veţi binevoi a lua, vă rog a mă onora cu răspunsul Dv.
    Primiţi vă rog D-le Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                   p. Ministru, Perieţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 54].
                                      158
Bucureşti, 24 Martie, 1877
    Evenimentele agravându-se, fiţi gata să părăsiţi Constantinopolul la primul ordin, fără nicio altă formalitate; la fel, cancelarul. Dragomanul poate rămâne, ne-fiind român. împachetaţi cu cea mai mare discreţie arhivele politice în lăzi şi cele ale cancelariei, pe care le veţi trimite la un nou ordin, pe drumul Galaţi, la Bucureşti. Eegaţia belgiană, căreia vă veţi adresa în ultimul moment, nu vrea să se încarce cu păstrarea lor. Dvs. veţi pune supuşii români sub protecţia misiunii belgiene. Dvs. veţi primi imediat salariile pe luna Aprilie şi cheltuielile de drum pentru Dvs., cancelar şi copist. Casele agenţiei şi ale cancelariei le daţi pe seama proprietarilor care le vor avea în pază şi răspundere până la reîntoarcerea agentului şi personalului. Vă recomand cea mai mare discreţie.
                                                                     Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 35 şi v. Originalul în limba franceză],
                                      159
Constantinopol, 28 Martie, 1877
    Sublima Poartă a primit, prin primul Secretar de Stat pentru Afacerile Străine al Majestăţii Sale Britanice, comunicarea protocolului care a fost semnat
                                      91
www.dacoromanica.ro
la 31 Martie 1877 de ambasadorii Germaniei, Austro-Ungariei, Franţei, Italiei şi Rusiei ca şi declaraţiile aici anexate ale primului Secretar de Stat pentru Afacerile Străine al Majestăţii Sale Britanice şi ale ambasadorilor Italiei şi Rusiei. Sublima Poartă, luând cunoştinţă de aceste piese, a constatat cu foarte mult regret, că puterile amice n’au crezut necesar de a face să participe şi guvernul imperial la desbaterile în care s’au tratat chestiuni de interes vital pentru imperiu.
    Respectul profund pe care guvernul imperial l-a manifestat în toate ocaziile pentru sfaturile şi dorinţele marilor puteri, strânsa solidaritate care leagă atât de fericit interesele imperiului de cele ale restului Europei, principiile cele mai incontestabile de dreptate şi în fine angajamentele solemne anterioare au îndreptăţit Sublima Poartă să creadă că şi ea va fi chemată să colaboreze la o operă destinată să restabilească pacea în Orient şi de a pune temelia unei înţelegeri pe baze juste şi legitime între marile puteri. Dar în momentul când s’a decis astfel, Sublima Poartă se vede pusă în imperioasa necesitate de a ridica glasul contra legitimităţii unui astfel de act, şi de a semnala consecinţele dăunătoare care pot să ameninţe chiar principiile ce asigură bunele relaţii între State. Sublima Poartă, examinând acest document mai de aproape, a ajuns la convingerea că, dacă puterile semnatare ar fi luat mai mult în consideraţie schimbul de idei care au avut loc în timpul conferinţei dela Constantinopol ca şi rezultatele obţinute întţe timp şi noile primejdii ce ameninţă pacea, ar fi putut poate, luând în consideraţie marile interese ce sunt în joc, să ajungă uşor la o înţelegere definitivă, fără a aduce grave atingeri dreptului şi fără a pune condiţii irealizabile.
    Majestatea Sa acordând de bună voie o constituţie, realizând cele mai largi reforme care s’au văzut vreodată în acest imperiu dela întemeierea sa, Sublima Poartă a căutat în timpul conferinţelor dela Constantinopol să dovedească nedreptatea orcărei măsuri, care sub aparenţa unei reforme ar fi stabilit diferenţe între provincii, confesiuni şi diverse clase ale supuşilor săi. De asemenea ea a încercat să dovedească că s’ar găsi în imposibilitate de a accepta ceea ce li se părea contrar integrităţii şi independenţei imperiului.
    Acest dublu punct de vedere corespunde complet programului englez acceptat de către puteri. Acest program avea ca principiu menţinerea integrităţii şi independenţei imperiului şi cerea pentru anumite provincii un sistem de instituţii ca garanţie contra unei rele administraţii şi samavolnicii. Acest sitem de instituţii a fost realizat de fapt şi de drept prin noua organizare acordată imperiului, şi aceasta fără a face distincţie între limbă, confesiune şi provincie.
    De atunci, un parlament otoman a fost convocat şi o adunare eşită dintr’un sistem electoral liberal lucrează la Constantinopol şi discută în plină libertate
                                    92
www.dacoromanica.ro
cele mai importante afaceri de stat. Obiecţia că acest sistem de reforme ar fi prea recent pentru a putea avea roade imediate poate fi ridicată şi contra reformelor propuse de plenipotenţiarii străini şi, în general, contra oricărei reforme care, tocmai din cauza noutăţii ei, nu poate avea eficacitatea pe care numai timpul este în măsură să o dea.
    Pe de altă parte, liniştea a fost restabilită în interior. Serbia a fost redusă la tăcere; negocierile, în care Sublima Poartă a dat totdeauna dovadă de cea mai mare moderaţie, se continuă cu Muntenegrul. Din nenorocire, o întâmplare nouă s’a produs şi înarmările extraordinare care se fac de câteva luni în toată Rusia forţează Sublima Poartă să ia măsuri de apărare. Aceste înarmări nu numai că au împiedicat liniştirea completă a spiritelor, ci din contră ele au creat o situaţie extrem de periculoasă.
    Sublima Poartă poate constata cu drept Cuvânt că, în ceea ce o priveşte, n’a neglijat nimic spre a risipi toate îndoielile, spre a îndepărta neliniştea şi spre a se cruţa susceptibilităţile cele mai delicate. După ce a trecut prin încercări aspre care i-au fost cauzate în toate provinciile din cauza agitaţiilor revoluţionare, ea aspiră la linişte şi nu are altă dorinţă decât de a se consacra fără întârziere refacerii interne a ţării. Spre marele său regret realizarea acestei dorinţe a devenit din zi în zi tot mai dificilă, nevoia de a întări înarmările sale au obligat-o să impună populaţiilor sale grele sacrificii, să epuizeze finanţele sale prin cheltuieli neproductive şi să se ocupe în primul rând de găsirea mijloacelor spre a evita un conflict putând să sdruncine profund pacea lumii.
    Este firesc ca marile puteri să se ocupe de această chestiune. Din motive pe care nu este cazul a le enumera aci, Sublima Poartă a evitat, până în prezent, să atragă oficial atenţia puterilor asupra acestei noi faze a chestiunii, cea mai serioasă dintre toate.
    Declaraţiile făcute de Excelenţele lor lordul Derby şi contele Şuvalov, înaintea semnării protocolului, dă ocazie porţii de a semnala atenţiei cabinetelor prietene urgenta necesitate de a se pune capăt unei periculoase complicaţii, a cărei soluţionare nu mai poate fi întârziată. In consecinţă şi ca răspuns la declaraţia Excelenţei sale ambasadorului rus, Sublima Poartă are onoarea a notifica puterilor semnatare ale protocolului dela 31 Martie, următoarea declaraţie:
    1. Sublima Poartă observând faţă de Muntenegru aceeaşi atitudine pe care ea o luase faţă de Serbia ar fi declarat de bună voe, acum două luni prinţului Nicolae că ea nu ar neglija nimic pentru a se înţelege cu el, chiar cu preţul unor anumite sacrificii, considerând Muntenegrul ca parte integrantă a teritoriului otoman; Sublima Poartă a propus o rectificare a frontierei în favoarea Mun-tenegrului. Depinde de sfaturile de moderaţie care trebue făcute conoscute la Cetinie pentru ca această afacere să fie complet terminată.
                                          93
www.dacoromanica.ro
    i. Guvernul imperial este gata să realizeze reformele promise dar n virtutea legilor fundamentale ale constituţiei, aceste reforme nu trebue să aibă niciun fel de caracter de excepţie, şi în acest sens guvernul imperial în plenitudinea libertăţii sale, va aplica cu perseverenţă noile instituţii.
    3.     Guvernul imperial este gata să reducă înarmările sale pe picior de pace imediat ce va afla că guvernul imperial al Rusiei adoptă aceleaşi măsuri. înarmările Turciei au un caracter exclusiv defensiv şi relaţiile de prietenie şi de stimă existente între cele două imperii permit să se spere că, dintre toate cabinetele europene acela dela Petersburg n’ar voi să fie singurul care să presupună că populaţiile creştine ar fi ameninţate de către propriul lor guvern, în scopul de a justifica toate mijloacele de invazie şi devastare.
    4.     In privinţa dezordinilor care ar putea să se producă în Turcia şi care ar împiedica dezarmarea armatei ruseşti, guvernul imperial respinge toţi termenii ofensatori prin care aceste temeri au fost formulate. După el, Europa este convinsă că dezordinea şi turburările în provincii trebue să fie atribuite unor in-stigaţii venind din afară. Guvernul imperial nu acceptă responsabilitatea. In consecinţă, este inadmisibil ca guvernul imperial al Rusiei să facă să depindă demobilizarea armatelor sale de astfel de eventualităţi.
    5.     In ceea ce priveşte trimiterea unui delegat special la Petersburg pentru a negocia dezarmarea, guvernul imperial nu are niciun motiv pentru a respinge un act de curtoazie bazat pe uzanţa diplomatică şi pe reciprocitate. Dar guvernul imperial nu poate înţelege legătura existentă între un act de curtoazie internaţională şi dezarmare. Nu există niciun motiv convingător pentru a întârzia această dezarmare ci un simplu ordin este de ajuns pentru efectuarea ei.
    Sublima Poartă roagă puterile semnatare a lua act de declaraţiile făcute mai sus şi de a aprecia spiritul care le-a impus, atribuindu-le importanţa dată de situaţia actuală; situaţie a cărei gravitate o semnalează şi guvernul imperial şi prin urmare, în ceea ce o priveşte, respinge în mod solemn orice responsabilitate. După ce a fost spus aici totul despre încercările făcute de către guvernul imperial pentru ca liniştea să fie restabilită şi despre cauzele care au împiedicat bunele rezultate, cabinetele semnatare dela 31 Martie vor înţelege uşor ce impresie penibilă a produs acest document asupra guvernului imperial. Ar fi fără rost a mai aminti aici pasagiile protocolului privind cele două Principate şi chestiunea dezarmării. Dar ceea ce este într’adevăr profund regretabil, este puţina importanţă pe care puterile o atribue marilor principii de egalitate şi de dreptate pe care guvernul imperial se strădueşte să le realizeze, este puţinul respect pe care ele par a-1 arăta pentru independenţa şi suveranitatea sa.
    De altfel, este uimitor că puterile amice au găsit de cuviinţă « să afirme din nou în acest protocol interesul comun pe care ele îl au în introducerea reformelor în Bosnia, Herţegovina şi Bulgaria », Poarta acceptând să le aplice în cadrul
                                         94
www.dacoromanica.ro
independenţei sale suverane; că puterile au crezut de a lor datorie să invite Poarta « de a introduce reformele necesare în cel mai scurt timp ». Este surprinzător că puterile amice exprimă speranţa de a vedea « Sublima Poartă luând măsuri potrivite spre a asigura ameliorarea eficace în situaţia populaţiei creştine, şi odată intrată pe această cale, ea se consideră angajată prin onoarea şi interesul său de a persevera cu loialitate şi energie».
     Sublima Poartă nu a acceptat nicio reformă specială pentru Bosnia, Herţe-govina şi pentru celelalte regiuni locuite de Bulgari. Ea nu se îndoeşte că ameliorările ce i se recomandă trebue să fie exclusiv limitate la elementul creştin. In faţa probelor de loialitate şi devotament, date de toţi supuşii Majestăţii Sale, faţă de reformele care trebue să unească toate popoarele imperiului într’un singur corp politic, Sublima Poartă este obligată să respingă bănuiala exprimată în protodol relativ la sinceritatea sentimentelor sale faţă de supuşii săi creştini, şi în afară de aceasta, să reclame contra indiferenţei, cel puţin, pe care aceleaşi expresii o dovedesc faţă de supuşii săi musulmani şi alţii. Nu este admisibil ca îmbunătăţirile tinzând de asemenea să asigure musulmanilor liniştea şi buna stare să fie în ochii Europei luminate, tolerantă şi justă, lipsite de orice importanţă. Măsuri sau mai degrabă instituţii proprii de a asigura tuturor şi pretutindeni în mod egal libera desvoltare morală şi materială a drepturilor fiecăruia, acesta este scopul pe care Turcia şi-l propune astăzi. Ea consideră drept o onoare să persevereze pe acest drum; Constituţia ei este cea mai bună şi mai sigură garanţie.
     Dar, dacă guvernul imperial se vede constrâns a respinge ideia prin care se încearcă de a semăna germenul antagonismului între diferitele elemente ale populaţiei sale şi de a inspira neîncrederea faţă de autoritatea lor legitimă la câteva dintre ele, el nu ar putea subscrie în niciun fel la sancţiunea pe care protocolul pretinde a o da aplicării îmbunătăţirilor mai sus menţionate.
     Astfel, când protocolul spune că «puterile îşi propun de a veghia cu grijă prin intermediul reprezentanţilor săi dela Constantinopol şi prin intermediul agenţilor săi locali de felul cum promisiunile guvernului otoman vor fi executate », când el adaugă că dacă speranţa sa s’ar fi găsit încă odată amăgită şi dacă condiţia supuşilor creştini nu s’ar fi îmbunătăţit, în aşa fel încât să prevină întoarcerea complicaţiilor care turbură periodic liniştea Orientului, ele îşi rezervă dreptul • de a cerceta în comun mijloacele proprii spre a asigura prosperitatea populaţiei creştine, şi interesele păcii generale; este evident că aceasta trebue să provoace protestele cele mai legitime ale guvernului imperial şi opoziţia sa cea mai formală. Turcia, în calitatea sa de stat independent, nu vrea să se recunoască a fi pusă sub vreo supraveghere, colectivă sau nu.
     întreţinând cu celelalte state amice relaţii reglementate de dreptul ginţilor şi de tratate, ea nu poate recunoaşte agenţilor sau reprezentanţilor străini însărcinaţi să-şi protejeze conaţionalii misiunea de supraveghetori oficiali.
                                         95
www.dacoromanica.ro
    ■Guvernul imperial nu vede prin ce ar fi greşit în materie de justiţie şi civilizaţie pentru a se găsi într’o poziţie umilitoare şi fără exemplu în lume.
    Tratatul dela Paris a prevăzut expres principiul de neintervenţie. Tratatul, care leagă puterile ce au luat parte la el, tot aşa de bine ca şi pe Turcia, nu poate fi desfiinţat printr’un protocol la care Turcia nu a cooperat. Şi dacă Turcia face apel la stipulaţiile tratatului dela Paris, ea nu face aceasta pentrucă acest tratat ar fi creat în favoarea sa câteva drepturi pe care nu le-ar fi avut fără el, ci pentru a aminti motivarea gravă care în interesul păcii europene a întrunit puterile acum douăzeci de ani, pentru a pune sub garanţie colectivă inviolabilitatea suveranităţii otomane.
    In ceea ce priveşte clauza că, în caz de neexecutare a reformelor promise s’ar atribui puterilor dreptul de a se sfătui asupra măsurilor ulterioare, guvernul imperial vede aici o atingere în plus a demnităţii şi drepturilor sale, un procedeu de intimidare destinat să priveze de orice merit spontaneitatea propriilor sale acte şi izvorul marilor complicaţii pentru prezent şi viitor; nicio consideraţie nu ar putea să oprească guvernul imperial din hotărîrea sa de a protesta contra protocolului dela 31 Martie şi de a-1 considera — în ceea ce priveşte Turcia — ca lipsit de orice dreptate şi prin urmare şi de orice caracter obligatoriu.
    Fiind ţinta sugestiilor ostile şi a bănuelilor nemeritate, a violărilor manifeste a drepturilor sale, care sunt în acelaşi timp violări ale dreptului ginţilor, Turcia îşi dă seama că luptă pentru existenţa ei. Tare prin dreptatea cauzei ei şi încrezătoare în Dumnezeu, ea declară că nu cunoaşte ce s’a putut decide fără ea şi contra ei, hotărîtă de a păstra în lume locul pe care providenţa i l-a destinat, ea nu va înceta de a se opune atacurilor îndreptate contra ei, principiilor dreptului public şi a autorităţilor unui mare act european, care angajează onoarea puterilor semnatare ale protocolului dela 31 Martie şi nu are exigibilitate legală în ochii săi; ea face apel la conştiinţa cabinetelor, fiind în drept să le creadă animate faţă de ea de aceleaşi sentimente de înaltă dreptate şi prietenie ca în trecut.
    Dezarmarea imediată şi simultană ar fi singurul mijloc eficace de a înlătura pericolele care ameninţă pacea. Răspunsul pe care guvernul imperial îl face mai sus declaraţiei domnului ambasador al Rusiei, oferă puterilor elementele cele mai potrivite pentru a aduce acest rezultat, pe care ele desigur nu vor căuta să-l obţină persistând în a impune imperiului otoman sacrificiile de drept şi de onoare la care el nu va consimţi.
    Sunteţi însărcinat să daţi citire acestui memoriu domnului Ministru al Afacerilor Străine şi de a lăsa o copie Excelenţei Sale.
                                                                          Savfet
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 118, 119, 120, 121, 122, 123. In rezumat la N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine. Nr. 447, p. 193 — 194. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                          96
www.dacoromanica.ro
160
Yiena, prin Craiova, 28 Martie, 1877
    Poarta va comunica mâine răspunsul său la protocol; răspunsul acesta este evasiv, nezicând nici da, nici nu, în privinţa desarmării. Totuşi, Poarta se va declara gata să intre în negocieri cu Rusia, nevoind însă să subordoneze desar-marea, păcii cu Muntenegru. In timpul întrevederii pe care marele vizir a avut-o cu reprezentanţii puterilor, observaţiile sale erau îndreptate asupra supravegherii pe care marile puteri îşi rezervă să o exercite asupra aplicării reformelor. Prinţul Muntenegrului va renunţa la Ni-k-si-ci şi Tuci dacă i s’ar da teritoriul dela Mo-ra-cea care face parte din Albania. Este probabil că Bismarck va întârzia demisia sa şi se va mulţumi cu un concediu. Sănătatea sa este profund sdrunci-nată.
                                                                   Bălăceanu
                [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, R. 4—18, f. 114. Originalul în limba francezăl.
                                              161
Petcrsburg, 28 Martie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Numitul Roman Toevinstamm, supus german, domiciliat în momentul de faţă la Petersburg, pentru a negocia sau încheia contracte de furnituri militare pentru armata imperială, s’a prezentat la agenţie cu cererea aici anexată şi scrisă în limba germană, adresată Ministerului de Războiu al României. Mă mulţumesc să înaintez Excelenţei Voastre adresa în chestiune, neputând lua fără autorizaţie prealabilă nicio informaţie asupra valorii armei şi muniţiilor pe care le propune domnul Eoevinstamm guvernului român. Domnul Toevinstamm spune că guvernele german, grec şi sârb ar putea da cele mai bune referinţe privitoare la natura furniturilor, onorabilitatea persoanei sale şi punctualitatea angajamentelor sale. Dacă România s’ar decide să achiziţioneze materialul de războiu şi muniţia propusă, în cazul că s’ar prezenta oarecare dificultăţi pentru transportul sus zisului material şi al sus ziselor muniţiuni prin teritoriul austro-ungar, domnul Toe-vinstamm ia asupra lui să obţină libera trecere din Germania în Rusia şi prin Rusia (drumul Varşoviei şi Sudul Rusii). Domnul Loevinstamm consimte de altfel, să intre în discuţii pentru uşurarea plăţii.
    Domnul Toevinstamm insistând asupra unui răspuns telegrafic, i-am făcut observaţia că materialul de războiu nu se cumpără pe cale telegrafică şi, în cazul când guvernul român s’ar arăta dispus să accepte oferte care i-au fost făcute atunci, după toate probabilităţile, ar fi mai întâi o comisie tehnică însărcinată
                                        97
www.dacoromanica.ro
să cerceteze piesele (puşti, tunuri, raniţe, saci de merinde, cartuşe şi obuze). Totuşi, i-am promis un răspuns cât mai prompt posibil.
    Având în vedere întârzierile de necrezut cărora este supus serviciul poştal între România şi Rusia, rog deci pe Excelenţa Voastră să-mi telegrafieze după ce vă veţi fi înţeles cu colegul dela războiu.
    Binevoiţi a primi etc.
                                                                   Emil Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 27, f. 11. Originalul în limba franceză].
                                     162
Bucureşti, 30 Martie, 1877
    Răspund telegramei Nr. 4962. Invitaţi pe acei Bulgari să plece la destinaţia lor care nu poate fi România, mai cu seamă că fiind în apropierea Turcilor pot atrage invazie după ei.
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5187—81, f. 2].
                                        163
Pera, Martie, 1877
    Savfet Paşa m’a chemat pentru a-mi comunica raportul Secţiunii sale Dunărene despre un conflict care ar fi avut loc pe insula Pirgos între paznicii noştri de frontieră şi Turci. Savfet Paşa, având încredere în raportul acesta, care aruncă toată vina pe soldaţii noştri şi pe delegaţii români ai anchetei mixte, m’a rugat să cer Excelenţei Voastre prin telegraf: i. Eliberarea imediată a treisprezece indivizi, făcuţi prizoneri. 2. Urmărirea şi pedepsirea exemplară a celor vinovaţi.
3.  Despăgubirea pentru familiile celor morţi. Am promis de a raporta imediat guvernului meu şi am refuzat de a intra în discuţia lucrurilor până la primirea informaţiilor din partea Excelenţei Voastre.
                                                                    G. Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 3 şi v. Originalul în limba franceză].
                                      164
Pera, 1 Aprilie, 1877
    Savfet Paşa, fără să respingă dar şi fără să accepte propunerea de a reînoi ancheta în condiţiunile indicate de Excelenţa Voastră, mi-a cerut de a-i rezuma verbal punctul nostru de vedere, zicându-mi că el va întreba telegrafic pe Sadig-Paşa care este realitatea şi îmi va răspunde în consecinţă cu toată obiecţiunea mea
                                      98
www.dacoromanica.ro
că realitatea acestuia nu poate fi constatată decât numai prin ancheta pe care aţi propus-o.
                                                           (semnat) Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 291. Originalul în limba franceză],
                                      165
Bucureşti, 1 Aprilie, 1877
    După informaţiile Dvs. şi după cele pe care le avem aici, războiul este tot atât de inevitabil cât şi iminent. In cazul acesta, căutăm să reglementăm trecerea Ruşilor, pentru a atenua stricăciunile pentru ţară, rămânând în neutralitate completă. Pentru aceasta, noi rămânem complet în limitele declaraţiei care fusese comunicată din partea contelui Andrassy. Acest modus vivendi exclude orice alianţă şi orice cooperare. Intre timp, ca să putem persista în această linie de conduită, trebue ca Turcii să nu caute de loc să mute teatrul de războiu la noi. Deasemenea prin apărarea armată a frontierei noastre, căutăm să le luăm pofta de a ne invada. Dar, cu toate aceste precauţii, neliniştea este încă foarte mare în ţară, deoarece alături de calamităţile de războiu, lumea se teme de incursiuni. O acţiune energică din partea contelui Andrassy la Constantinopol ar putea singură să evite aceste primejdii şi consecinţe ce ar rezulta din ele.
                                              (semnat) Câmpineanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 23. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 71—72. Iorga, Correspondance diplomatique, Nr. 539, p. 243. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      166
Chişinău, 1 Aprilie, 1877
    M. S. împăratul pleacă noaptea aceasta la Odessa. Mâine se întoarce Peters-burg; noaptea aceasta plec Petersburg. Binevoiţi a-mi trimite fără întârziere, ceea ce V’am rugat prin colonelul Barozzi, plecat dimineaţa.
                                                          Generalul Ghica
         Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 5. Originalul în limba franceză. Telegramă],
                                      167
Bucureşti, 1 Aprilie, 1877
    In urma cererii primită dela D. Ministru de Resbel, vă invit să vă siliţi prin * vătăşei şi călăraşii ce aveţi să îndepliniţi serviciul administraţiei şi să nu mai cereţi concentrări de călăraşi, căci în starea actuală, nu se pot admite concentrări.
         Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 102].
                                       99
                                                                          7*
www.dacoromanica.ro
168
Giurgiu, 1 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Domnul Subprefect de Margine, pe lângă raportul 3154, mi-a anexat copie după acela al primarul comunei Assachi sub No. 148, relativ că în ostrovul numit Dinu, dintre Pichetele No. 6 şi 7 pe Dunăre, se găsesc staţionate de 4 zile mai multe nave otomane şi că pe lângă dânsele traversează mereu un monitor tot otoman din dreptul Ostrovului, ca la un chilometru în susul şi în josul Dunării.
    Am onoare a înainta Domniei Voastre pe lângă acesta, iarăşi în copie citatul referat al primarului respectiv, spre ştiinţă şi luarea măsurilor ce veţi binevoi a găsi de cuviinţă într’aceasta.
    Primiţi vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea prea osebitei mele consideraţii şi stimă ce vă port.
                                                                    Prefect...
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea IV, f. 100].
                                     169
Bucureşti, 1 Aprilie, 1877
    1. Răspunsul lui Bosianu.
    Neutralitatea absolută şi trecerea liberă şi pentru Turci şi pentru Ruşi, de vreme ce din nenorocire nu ne putem împotrivi cu folos nici uneia din aceste puteri. In asemenea poziţiune a lăsa liberă trecerea Ruşilor şi a popri pe Turci de a intra este a se declara implicit pentru Ruşi şi a înceta de a fi neutri. Aceasta cu atât mai mult că suntem în astfel de poziţiune faţă cu Ruşii că chiar dacă ei ar fi victorioşi, totuşi noi nu am avea nimic de câşîigat căci crearea unui stat slav dincolo de Dunăre, nici chiar nu ar fi în interesul nostru.
    Asupra întrebării sau întâmpinării ce s’ar face, că cu modul meu de a vedea fatalmente ţara noastră ar deveni teatru de resbel, nu cred la această ipoteză căci nu este chiar de interesul Turcilor să se depărteze de baza lor de operaţie.
    La prima întrebare adică dacă în caz de trecere a oştilor ruseşti ar trebui ca guvernul să reguleze în acord cu guvernul rus trecerea şi condiţiunile -trecerii în România, răspund afirmativ că este bine să se facă o asemenea convenţiune. Rog însă pe guvern şi cred că este bine să stăruiască pe calea diplomatică ca să caute a popri pe Turci să treacă în România.
    2. Manolache Costache.
    Primeşte şi crede că este bine să nu se pue nici’o stavilă intrării Ruşilor în ţară. Admite să iei o înţelegere cu guvernele ruseşti şi româneşti, cu condiţie
                                     100
www.dacoromanica.ro
insa să nu cooperăm cu Ruşii şi să nu ne împotrivim Turcilor, astfel încât în fapt se devenim aliaţii Ruşilor.
    Apărarea de către Români a Calafatului contra Turcilor ar face treburile Rusiei, permiţând acestora să inFre în ţară şi să ia poziţiuni strategice faţă cu Turcii. Oştirea noastră va exersa poliţia şi va apăra populaţiunile vecine de exce-surile oştirilor ruseşti. Pentru desvoltarea acestor idei şi pentru celelalte puncturi D-lui M. Costachi se refera la memoriul D-sale scris.
    3. Prinţul Ghica.
    Regretă că în asemenea ocaziuni grave un corp al Statului se află desfiinţat, ceeace constitue o stare de slăbiciune.
    Nu primeşte ideia că Europa ar putea să ne critice dacă am face orişice pentru mântuirea României devremece Europa a stat indiferentă la relele ce ne ameninţă de atâta timp.
    Nu crede că putem sta neutri în asemenea circumstanţe şi aceasta cu atât mai mult că chiar în ideile D-lor M. Costachi şi C. Bosianu, nu mai este neutralitate devremece permit amândoi trecerea de trupe streine şi ocupare de puncturi strategice, mai cu seamă că cum a zis D. M. Costachi Calafatul s’ar putea lăsa Turcilor.
    Prinţul Ghica critică lipsa de prevedere a guvernului care a făcut astfel încât a adus dizolvarea senatului.
    O politică de negaţiune nu se poate admite căci până la fine tot am fi implicaţi şi nU am face decât să culegem rele fără a avea puţin partea bună.
    Prinţul Ghica crede că ar fi făcut bine guvernul să întrebe pe guvernul austriac şi chiar să-i ceară cu ştirea Europei ocuparea României de oştirile Austro-Ungariei spre a împiedica intrarea oricărei oştiri străine.
    Crede că dupăce s’ar consulta Europa şi nu ni s’ar da garanţii pozitive, să facem ceea ce interesul nostru ne va dicta. Crede prinţul Ghica că o convenţiune cu Rusia pentru trecerea oştirilor şi regulării condiţiunilor trecerii este bine să se facă între guvernele ruseşti şi româneşti.
    4. Ioan Ghica.
    Se uneşte cu ideile Dlui Bosianu. Crede că dacă Turcii ar intra în România s au ar ocupa unul sau două puncturi strategice, nu ar face aceasta decât spre a se pune la adăpostul unei campanii contra lor. Ei nu ar face decât a se apăra contra unei agresiuni. D-lui nu crede că Turcii ar transporta teatrul resbelului în România, asemenea nu crede că Austria ar rămâne indiferentă în asemenea caz şi că ar interveni chiar â main armde spre a o împiedica ca teatrul resbelului să fie la noi.
    Nu crede să fie interesul Turcilor, să fie mai cruzi decât alţii şi să ne considere ca vrăşmaşi, afară de cazul când noi am primi pe Ruşi şi am da cu puştile într’înşii (Turci).
                                  101
www.dacoromanica.ro
    Nu este de temut de masacrele şi violenţele trupelor turceşti, pe cât timp nu ne-am pune în poziţiune de a fi consideraţi de dânşii ca inamici şi ca aliaţi ai Rusiei. In caz însă de a trage cu tunul în contra lor, ar putea ca represalii să ardă şi să distrugă oraşele de pe litoralul Dunării.
    D-lui nu crede că simpatiile Europei să fie pentru Rusia, devremece această putere face un răsbel contra voinţei unanime. Crearea şi organizarea statului român, a fost făcută prin tractatul Parisului, spre a rezista Rusiei în caz de a voi să treacă peste fruntariile sale iar nu spre a-i facilita mersul şi întreprinderile.
    D-lui cere neutralitatea perfectă, aceeaşi cumpănă, aceleaşi măsuri şi în privinţa Rusiei şi în privinţa Turciei şi deaceea apărarea Calafatului contra Turcilor ar fi un act de ostilitate contra lor.
    Asemenea crede că toate puterile ar vedea bine această purtare a ţării.
    5. A. G. Golescu
    După tractate noi trebue să concertăm apărarea ţării, cu Turcii, a face o convenţie de regularea trecerii cu Ruşii, ar fi a înlătura tractatele, a ieşi din neutralitate şi a dărâma neutralitatea noastră.
    Prin urmare nu ne este permis să tratăm cu Rusia în această privinţă.
    Asemenea nu se poate acorda nici Turcilor, ocuparea de puncturi strategice.
    Trebue să recurgem la toate puterile ce ar putea să ne apere şi mai ales la Austro-Ungaria, precum a zis prinţul D. Ghica, care putere nu poate decât să aibă bune intenţiuni spre a ne ocroti devremece acest stat ar fi chiar el ameninţat prin ocuparea ţării de către oştiri ruseşti. Asemenea Austria ar trebui să împiedice pe Turci. Iar armata noastră nu poate să se împotrivească la aceste două mari puteri. Totuşi discuţia asupra rodului armatei noastre este prematură, până ce nu se vor trece tratările diplomatice de care a vorbit mai sus. In orice caz dacă s'ar face convenţii cu Ruşii pentru regularea trecerii în lipsă de poprire din partea Europei (mai ales Austria), atunci să se facă asemenea convenţiune şi cu Turcii. In acest caz ar fi simple acte de poliţie iar nu acte diplomatice (cohvenţiuni).
    6. C. A. Rosetti.
    Sunt dator să mă opun la trecerea Turcilor:
    1. — Pentrucă ei trec spre a aduce resbelul.
    2.     — Pentrucă ţara are groază de cruzimile Turcilor. Dacă puterile nu ne promit nimic. Ruşii dacă iau angajament să ne respecte integritatea teritoriului, nu văd dece le-am refuza acordarea unei convenţiuni de trecere.
    D.     Rosetti crede că în faţa iminenţei pericolului, ar fi bine o convocare anticipată a collegelor pentru senat.
         [Min. Af. Ext., v. 23, f. 7—19. Copie. Reproducere parţială în Correspondance diplomatique. .., Nr. 443, p. 188_191].
                                102
www.dacoromanica.ro
170
Bucureşti, Vineri 1 Aprilie, 1877
              Domnul meu,
    In faţa împrejurărilor din afară Măria Sa Domnitorul având a vă consulta, sunt ordonat a vă invita mâine Sâmbătă 2 Aprilie la una oară după amiază, la palatul din Capitală.
    Primiţi Domnul meu, expresiunea maltei mele consideraţiuni.
           [Min. Af. Ext., v. 23, f. 6],
                                                Preşedinte I. C. Brătianu
                             171
Viena, 2 Aprilie, 1877
    Am dat cetire contelui Andrassy telegrama Dvs. de ieri. Contele aprobă complet linia de conduită pe care guvernul prinţului a adoptat-o şi cu toate că (modus-vivendi) nu face parte din declaraţia sa, el o admite în limitele pe care Dvs. le-aţi schiţat. Singurile obiecţiuni ale contelui s’au referit la... (sic), pe care vă sfătueşte, mai ales din motive de economie, de a o reduce la strictul necesar, pentru a asigura populaţiile contra temerii de brigandajul turc. In ceea ce priveşte trecerea Dunării • din partea armatei otomane, contele nu o crede de loc. El *mi-a promis, totuşi, de a face intervenţii energice la Constantinopol şi a obţine, dacă este posibil, un angajament formal în această privinţă. Contele Andrassy nu a aşteptat ca să încep chestiunea importantă pentru a-mi declara, că dacă guvernul român va rămâne credincios programului trasat în depeşa Dvs. el va menţine toate garanţiile pe care ni le-a dat nouă. El adaugă că adevăratul interes al României este întotdeauna să ne sprijinim pe noi înşine. Cea mai bună politică a Austro-Ungariei este să dea tot sprijinul său României. Contele Andrassy consideră guvernul turc complet dominat de fanatism şi crede că războiul va izbucni dela ultima chenzină, în 15 zile. El nu este neliniştit în ceea ce priveşte urmările sale, nici pentru Austria, nici pentru România. Amănuntele şi urmarea întrevederii, prin scrisoare.
                                                                I. Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 293. Originalul în limba franceză. Telegi a-mă cifrată].
                                   103
www.dacoromanica.ro
172
Bucureşti, 2 Aprilie, 1877
    Concentrarea trupelor turceşti pe tot litoralul Dunării şi mai ales la Vidin, ca şi pregătirile pentru trecerea Dunării au produs o mare nelinişte pe tot malul românesc. In faţa emoţiei locuitorilor şi în faţa cererilor lor adresate guvernului de a veghea asupra securităţii lor, suntem obligaţi, pentru a linişti spiritele şi pentru a împiedeca imigrarea în interior, să concentrăm trupe pe locurile care par să fie ameninţate. Pentru a ne cruţa toate sacrificiile cerute de această concentrare turcă, Vă dăm însărcinarea de a merge în numele guvernului Alteţei Sale la Ministerul Afacerilor Străine, pentru a obţine asigurarea că teritoriul nostru nu va fi invadat.
                                                   (semnat) Câmpineanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 24. Originalul în limba franceză. Telegramă.
      Publicat şi în Documente oficiale, 1878, p. 73].
                                       173
Viena, 2 Aprilie, 1877
    Părerea puterilor este împărţită în chestiunea de a şti dacă apele Dunării pot fi considerate neutre. Contele Andrassy este singurul care înclină pentru afirmativ, neputând să sprijine părerea sa pe niciun text. Tratatul dela Paris, neutralizând numai comisiunea europeană a Dunării şi ceea ce îi aparţine propriu zis, pare că a voit să excludă tot restul dela această măsură, ori care ar fi dreptul. Contele Andrassy ţine, ca cel puţin navigaţia să rămână liberă şi din punctul acesta de vedere se va pronunţa împotriva întrebuinţării torpilelor. Chestiunea nu va întârzia să ocupe Cabinetele.
                                                                 Bălăceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Af. Ext., dos. 71—76, Nr. 1.19, f. 126. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                        174
2  Aprilie, 1877
    Domnii Şefi de Brigade şi serviciuri sunt invitaţi a lua de îndată următoarele dispoziţiuni :
    iiu. Vor trimete până în 24 ore la cancelaria Diviziei tablouri de localităţile unde sunt staţionate Corpurile sau cancelariile de sub ordinele D-lor, iar pentru Corpurile ce sunt cartiruite în oraşe, se vor prezenta tablouri nominale de D-nii
                                        104
www.dacoromanica.ro
Ofiţeri, indicând în dreptul numelui fiecăruia, Strada şi Nr. casei, unde este cartiruit.
    2lea. Dnii şefi de Brigade vor dispoza a trimete fiecare zi câte un sergent şi un caporal de ordonanţă.
    Ordonanţele dela Brigada de Cavalerie, vor fi călare.
    3lea. Vor trimete în fiecare zi la orele io dimineaţa situaţiile jurnaliere pe Brigade.
    4lea. Domnii şefi de Brigadă, vor dispoza a trimete la Cancelaria Divizie, câte un furier de fiecare Brigadă; —aceşti furieri vor fi permanenţi. —
    5lea. Ori ce ordine s’ar primi la Brigade sau la diferite serviciuri, direct dela Domnul Comandant al Corpului iiu sau dela Marele Cartier General ni se va copia imediat în copie.
    61ea. îmi vor raporta despre orice s’ar întâmpla în raionul Brigăzii sau în diferitele serviciuri.
    7lea. Domnii şefi de Brigade şi de serviciuri vor prezenta până la 22 curent, raport detailat de toate mutaţiile corpurilor, atât în personal cât şi în material, în limitele bugetare şi reglementare.
    De vedere vor subscri şi vor scoate copie.
                                    Comandantul Diviziei Colonel Do ga di.
         [Arh. St. Buc., Fond. M. St. M., dos. 727, f. 2].
                                      175
Dessa, 2 Aprilie, 1877
    Astăzi dela pichetu Nr. 16 Arcer s’a raportat că un escadron inamic care venea dinspre Vidin a intrat în acest sat. Alt nu s’a întâmplat nimic pe toată linia avanposturilor de aici.
                                                                                                              Comand. Brigadei de Cavalerie Colonel Cernovodeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 112 c, f. 106].
                                      176
Craiova, 2 Aprilie, 1877
    Fiecare companie concentrată va avea câte trei oameni destinaţi ca infirmieri. Aceştia precum şi servitorii ofiţerilor nu vor conta în efectivul fixat.
                                                                                    General Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, f. 204. Telegramă],
                                      105
www.dacoromanica.ro
177
Pera, 3 Aprilie, 1877
     Savfet Paşa după o deliberare în Consiliul de Miniştri în chestiunea telegramei Dvs. de ieri, mi-a declarat că Poarta subordonează răspunsul ei de următoarele lămuriri: El m’a rugat să întreb la Bucureşti guvernul român, dacă s’a hotărît să protejeze în afara graniţiei, apărarea pe Prut ca şi pe Dunăre, deoarece Poarta este informată că în faţa Vidinului s’ar fi ridicat fortificaţii. A interpelat el Cabinetul rus ca şi cel al Porţii în privinţa intenţiilor ce denotă concentrările Tuşeşti în Basarabia şi a cerut dela el să respecte neutralitatea României?
                                                        (Semnat) Grigorie Ghica
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 294. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                     178
Craiova, 3 Aprilie, 1877
    Rezervele de oameni din concediu vor avea pe timpul drumului până la sosirea la Corpuri, pentru hrană 40 bani de om pe zi, iar după sosirea la Corp vor avea solda şi hrana Corpului. S’a dat ordin în această privinţă regimentului <le dorobanţi şi calaraşi.
                                                           General Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. 541, f. 214. Telegramă].
                                     179
Craiova, 3 Aprilie, 1877
    Dl Colonel Slăniceanu demisionând din funcţiunea de ministru de rezbel, vă comunic că prin Decret Nr. 474, Dl General Cernat s’a numit ministru de răzbel.
                                                           General Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. 541, f. 217. Telegramă],
                                      180
Roman, 3 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Dl. Ministru de rezbel prin telegrama Nr. 2980 comunică că armata de linie şi cea teritorială a primit ordine a se concentra şi că autorităţile administrative
                                      106
www.dacoromanica.ro
şi comunale să pună cea mai mare diligenţa spre a înlesni diferitelor corpuri mijloacele de transport şi locuinţă atât în timpul mersului pentru concentrare cât şi în timpul operaţiilor militare.
    Imediat am comunicat aceasta autorităţilor administrative şi comunale din judeţ, dând ordine a publica prin comune, că atât oamenii în congedii cât şi rezerviştii hotărîţi din anul trecut să pornească de îndată la corpurile lor.
    Dela Primăria urbei Roman am primit adresa Nr. 910 depe care am onoare a vă comunica anexată aici întocmai copie şi vă rog să binevoiţi a da dezlegarea ce cere primăria în privinţa mijloacelor de transport.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru asigurarea profundului meu respect.
                                                        Prefect Oeorgescu.
         [Arh. St. Buc., hlin. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 43].
                                      181
Galicea, 3 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    După raporturile primite de (la) şefii de gărzi mari din acest avantpost, în timp de 24 ore, nu s’a întâmplat nimic. Gărzile sunt încă neschimbate, trupa nefiind deajuns în avantpost spre a forma două schimburi.—După ordinul primit dela Dnul Lt. Colonel Algiu, rog a se trimite aici doi călăraşi pentru expedierea raporturilor grabnice. —
    Rog a se arăta dacă santinelele, cel puţin în timpul nopţii, pot avea armele încărcate şi dacă prisosul de oameni la gărzi în timpul zilei poate intra în cantonament pentru repaus.
                                 Comandantul Avantposturilor, Căpitan Vanghele
         [Arh. St. Buc., 1877/78, dos. 564, f. 194 şi v.].
                                     182
Bucureşti, 3 Aprilie, 1877
                 Carol I,
    Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn al Românilor,
    La toţi de faţă şi viitori, sănătate;
    Am decretat şi decretăm ce urmează:
    Art, 1. D. M. Kogălniceanu este numit ministru al Nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine.
                                 107
www.dacoromanica.ro
    Art. II. Preşedintele consiliului Nostru de miniştri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret.
    Dat în Bucureşti, la 3 Aprilie 1877.
                                                                 Carol
Preşedintele consiliului miniştrilor
   I. C. Brătianu                                          Nr. 748
          [Monitorul oficial, 4/16 Aprilie 1877, Nr. 74, p. 2279].
                                       183
[Calafat], 3 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Din ordinul Dlui Comandant al Diviziei I-a, am onoare a vă face cunoscut că dela depoul din Calafat, vi se poate procura 2.500 păini pentru Regimentul 3 de linie şi Batalionul de vânători, trimiţând carele Dvs. însoţite de un primitor care va avea bon în regulă.
    Totodată vi se face cunoscut ca să trimiteţi care din cetate spre a primi 2 chile porumb măcinat dela Poiana. Acel ce va merge să primească porumbul trebue a fi însoţit de un bon pe numele Corpului, rămânând a se ţine cont la Dvs. de modul cum trebue distribuit pe companii.
    Vi se alătură şi ordin către şeful depoului dela Poiana, în virtutea căruia se vor libera acele două chile porumb.
                                            Intendentul Diviziei I active.
                                            Adj. I.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. 576, f. 213 şi v.].
                                       184
Bucureşti, 4 Aprilie, 1877
    Guvernul Alteţei Sale Prinţului, augustul meu suveran, a hotărît să trimită în misiune extraordinară pe lângă guvernul Majestăţii Sale, împăratul tuturor Ruşilor, pe Domnia Sa Generalul, prinţul J. Gr. Ghica.
    îmi iau libertatea de a ruga pe Alteţa Voastră să-i acorde încredere în toate comunicările pe care trimisul nostru Vă va adresa în interesul României, conform instrucţiunilor pe care le-a primit.
    Bunăvoinţă tradiţională a Cabinetului imperial faţă de ţara mea este garantul sigur că Alteţa Voastră veţi primi cu bunăvoinţa obişnuită pe Domnia Sa, generalul Ghica. Sunt fericit că pot să mă folosesc de această nouă ocazie ca să
                                       108
www.dacoromanica.ro
                  prezint Alteţei Voastre expresia profundului meu respect şi înalta mea considera-ţiune cu care am onoarea a rămâne al Alteţei Voastre prea umil şi devotat servitor.
         [Min. Xf. Ext., dos. Nr. 23, f. 33. Originalul în limba franceză].
                                         185
Bucureşti, 4 Aprilie, 1877
    Am cedat, în actualele împrejurări grave, insistenţelor prinţului nostru şi guvernului său pentru a accepta portofoliul Ministerului Afacerilor Străine. Trecutul meu este cea mai bună garanţie a politicii prudente şi a neutralităţii pe care mi-am trasat-o din nou, fn limitele posibilităţii, şi contând că puterile garante ne vor da concursul lor.
    In prezent, noi. trebue să ne consacrăm toate eforturile noastre pentru ca România să nu devină teatru de război.
    Contez pe concursul Dvs. şi-mi voi da toate silinţele pentru a Vă uşura misiunea.
                                                                 Kogâlniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 28. Originalul în limba franceză. Telegramă circulară].
                                      186
Bucureşti, 4 Aprilie, 1877
    Generalul Ghica pleacă în seara aceasta în misiune extraordinară la Peters-burg. Dacă Savfet-Paşa Vă va interpela în chestiunea acestei misiuni, Dvs. îi veţi răspunde că ea are drept scop de a se întreţine cu Cabinetul rus în privinţa situaţiei pe care ar crea-o României un războiu între Turcia şi Rusia şi de a ne asigura cât mai mult posibil poziţia pe care am luat-o dela început în faţa evenimentelor ce se petrec dincolo de Dunăre, adică de a evita relele unui război pe teritoriul nostru. Generalul Ghica pleacă în seara aceasta la Petersburg.
                                                            Kogâlniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 29. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 73—74 Originalul în limba franceză].
                                      187
Yicna, 4 Aprilie, 1877
                 Clapka a trecut prin Viena, venind din Constantinopol. El a spus confidenţial ambasadorului francez că Turcii vor ocupa patru puncte pe malul nostru
                                      109
www.dacoromanica.ro
şi anume: Calafat, Turnul Măgurele, Olteniţa şi Bărboşi pentru a distruge calea ferată şi a ocupa Bucureştiul.
                                                                  Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 27 şi reprodus parţial şi la N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine, Nr. 452, p. 195—96. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                       188
Bucureşti, 4 Aprilie, 187?
                  Domnule
    In Românu de ieri am citit că la pichetul Cetăţuia districtul Ialomiţa o ghiulea turcească a omorît pă unul din paznicii pichetului. Vă rog ca alăturatele patru lire turceşti să faceţi a se da familiei mortului. Primiţi vă rog domnule asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                               Col. Gigârt'u.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4896, partea I, f. 396].
                                      189
[Bârlad], 4 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Conform deciziunei onorab. Comitet Permanent din 2 ale curentei, subsemnatul cu onoare vă răspunde la ordinul D-voastre cu Nr. 6789 că comitetul a închiriat un local cu 10 odăi şură şi magazie şi care local era ocupat de către batalionul Dorobanţi, însă astăzi se vede ocupat de ştabul Regimentului de Dorobanţi din acest judeţ şi care se crede a fi îndestul de suficient şi încăpător şi pentru conservarea armăturei şi a muniţiunii de război a Regimentului.
    Binevoiţi vă rog Dle Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                             p. Prefect. ..
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 86].
                                      190
Bucureşti, 4 Aprilie, 1877
    Chemat prin înalta încredere a M- S. Domnitorului la acest minister, mă prezint înaintea D-voastră fără de niciun prejudiciu şi fără alte merite, decât experienţa unui serviciu de 26 ani neîntrerupţi, pe care o pun cu cea mai mare bunăvoinţă la dispoziţia D-voastră.
                                  110
www.dacoromanica.ro
    Dacă în nişte împrejurări atât de grave ca cele de astăzi m’am decis a primi această mare sarcină, este că contez a avea tot concursul sincer şi leal din partea D-lor oficiari, cari nu pot mai bine a corespunde la misiunea D-lor şi încrederea ce M. S. Domnitorul şi ţara au pus în totdeauna în armată, decât îndeplinindu-şi fiecare conştiincios şi cu zel îndatoririle serviciului ce-i incumbă.
    Activitatea şi energia sunt mai necesare astăzi decât oricând, spre a se putea da o mai mare impulsie şi o mai repede desvoltare instrucţiei şi formării soldatului nostru, insuflându-i-se acea disciplină adevărat militară, care face pe om a merge cu abnegaţia până la sacrificiul vieţii sale. Din parte-mi, mă voi sili ca, prin dreptatea şi imparţialitatea ce voi pune în toate actele mele, să atrag confienţa şi stima tuturor camarazilor mei.
    Să trăiască M. S. Domnitorul şi M. S. Doamna.
                                                   Ministrul de resbel:
                                               General de brigadă Cemat
         [Monitorul oficial, 5/17 Aprilie 1877, Nr. 75, p. 2287].
                                       191
Bucureşti, 4 Aprilie, 1877
    Ducrând de acord cu celelalte mari puteri, pentru a ameliora condiţiunile de existenţă ale creştinilor supuşi dominaţiunii Sultanului, guvernul Imperial al Rusiei a atras atenţiunea Cabinetelor garante asupra necesităţii de a asigura într’un mod eficace executarea reformelor cerute dela Poartă.
    Pentrucă excitarea musulmanilor şi slăbiciunea învederată a guvernului otoman nu lasă a se spera măsuri serioase de executare din partea autorităţilor turce, o intervenţiune militară din afară poate deveni necesară. In cazul când desvoltarea ulterioară a afacerilor politice în Orient ar sili pe Rusia a asuma această sarcină şi a dirige armata sa în partea Turciei din Europa, Guvernul jmperial, dorind a respecta inviolabilitatea teritorială a Statului Român, a convenit de a încheia cu Guvernul Alteţei Sale Domnului Carol I o convenţiune specială relativă la trecerea trupelor ruse prin România.
    Prin urmare, au fost designaţi ca plenipotenţiari:
    Din partea Majestăţii Sale împăratului tuturor Rusiilor, baronul Dimitri Stuart, consilier de Stat, agent diplomatic şi consul general al Rusiei în România, cavaler al ordinului St. Vladimir clasa III, al St. Anei clasa II, al St. Stanţşlas cl. II, şi al ordinelor străine: Deul şi soarele clasa II cu placă, Medgidie clasa III, Muntenegru clasa II cu placă şi al Crucei de ofiţer a Mântuitorului;
    Din partea Alteţei Sale Domnul României, D. M. Kogălniceanu, Ministrul Său al afacerilor străine, Mare cruce a ordinului St. Ana clasa I, al Coroanei de fer clasa I, al Vulturului Roşu clasa I, al Medgidie clasa I, etc.,
                                       111
www.dacoromanica.ro
    Cari, după ce şi-au preschimbat deplinele lor puteri, găsite în bună şi regulată formă, s’au învoit asupra articolelor următoare:
                                            Articolul I.
    Guvernul Alteţei Sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse care va fi chemată a merge în Turcia, libera trecere prin teritoriul României şi tratamentul rezervat armatelor amice.
    Toate cheltuelile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de transportul său precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad natu-ralmente în sarcina Guvernului Imperial.
                                            Articolul II.
    Pentru ca niciun inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, Guvernul Majestăţii Sale Impera-torul tuturor Rusiilor se obligă a menţine şi a face a se respecta drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă din legile interioare, şi tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a României.
                                           Articolul III.
    Toate detaliurile relative la trecerea trupelor ruse, la relaţiunile lor cu autorităţile locale, precum şi toate învoelile cari ar trebui să fie luate pentru acest sfârşit, vor fi consemnate într’o convenţiune specială care va fi încheiată de delegaţii ambelor guverne, şi ratificată în acelaşi timp ca şi cea de faţă, şi va intra în lucrare de îndată.
                                           Articolul IV.
    Guvernul Alteţei Sale Domnului României se obligă a obţine pentru Conven-ţiunea de faţă precum şi pentru cea menţionată la art. precedent ratificarea cerută de legile române şi a face imediat executorii stipulaţiunile cuprinse întrânsa.
    Drept aceea, plenipotenţiarii respectivi au pus pe Convenţiunea din faţă semnăturile lor şi sigiliul armelor lor.
    Făcut în Bucureşti, la 4/16 Aprilie, anul graţiei una mie otpsute şaizeci şi şapte.
                                 (Semnat) Baron Dimitri Stuart.
                               Agent diplomatic şi consul general al Rusiei în România.
                                              L. S.
                            (Semnat) M. Kogălniceanu Ministrul afacerilor străine al României.
                                              (L. S.)
                                  112
www.dacoromanica.ro
    Această convenţiune, dimpreună cu legea care se anexează, s’a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa din 16 Aprilie 1877 şi s’a adoptat cu majoritate de şaptezeci şi nouă voturi, contra a douăzeci şi cinci.
                                    Preşedinte, C. A. Rosetti,
       (Iy. S. A. D.)                              Secretar, R. Carabatescu
    Această Convenţiune, dimpreună cu legea la care se anexează, s’a votat de Senat în şedinţa dela 17 Aprilie anul 1877, şi s’a adoptat cu majoritate de patruzeci şi unu voturi, contra a zece.
                                   Vicepreşedinte, D. Brătianu.
       (I/. S. S.)                                       Secretar, G. Recea
    Pentru executarea articolului III al Convenţiunei, încheiată astăzi, subsemnaţii plenipotenţiari au convenit de a regula prin convenţiunea specială de faţă învoielile' relative la trecerea trupelor Imperiale ruse, precum şi raporturile lor cu autorităţile locale.
                                            Articolul I.
    Guvernul român acordă armatei ruse uzul căilor ferate, comunicaţiilor fluviale, drumurilor, poştelor şi telegrafelor României, şi pune la dispoziţiuiiea sa resursele materiale a^p ţării, pentru necesităţile de aprovizionare, de furajuri şi de transport, după modul şi condiţiunile stipulate în articolele ce urmează:
                                           Articolul II.
    Relaţiunile autorităţilor militare ruse cu autorităţile locale se vor face prin mijlocirea comisarilor speciali români numiţi spre acest sfârşit. Un comisar general român va fi delegat pe lângă comandantul cap al trupelor ruse pentru toată durata trecerii lor prin România.
                                           Articolul III.
    Comisarii români vor fi căpuiţi de toate datele (donnees) relative la resursele materiale (precum furajuri, aprovizionamente, cărăuşie, paie, încălzit etc.), ce poate procura ţara în parcursul trupelor ruse, atât în lungul căilor ferate, cât şi pe ţărmurile Prutului şi Dunării, cu indicaţiunea preţurilor aproximative a acestor obiecte la punctele unde vor trebui a fi predate, a cantităţilor ce ar putea fi date şi a epocilor la care predarea lor ar putea fi cu putinţă.
                                           Articolul IV.
    Autorităţile militare ruse, după ce vor lua cunoştinţă de datele menţionate în articolul precedent şi vor decide cantităţile de producte ce le vor fi necesare şi punctele unde vor trebui a fi predate, se vor înţelege cu comisarii români asupra
                                        113
                                                                              a
www.dacoromanica.ro
modului de predare. Prin urmare aprovizionamentele se vor face pentru contul armatei ruse, sau de către autorităţile române cu preţurile convenite, sau cu concursul lor, prin susmenţionata comisiune, cumpărare directă etc.
                                           Articolul V.
    Se va procede tot astfel pentru toate achiziţiunile care ar fi necesare pentru campament, bivuac, transportul trupelor, bagajelor lor, materialului şi muniţiunilor de resbel, precum şi pentru furniturile spitalelor ambulanţelor şi farmaciilor. Autorităţile române vor înlesni satisfacerea acestor trebuinţe.
                                           Articolul VI.
    Guvernul român pune la dispoziţiunea armatei ruse toate căile ferate ale ţării pentru transportul său, acel al materialului, al bagajelor şi aprovizionamentelor ce o însoţesc, precum şi acelora al căror transport ar putea fi necesar mai târziu. Pentru aceste transporturi, ârmata imperială va fi pe deplin asimilată armatei principare şi se va bucura de aceleaşi drepturi şi prerogative ca aceasta din urmă, în tot ce priveşte obligaţiunile companiilor drumurilor de fer în privinţa trupelor şi altor condiţiuni şi detaliuri stipulate, pentru transporturile militare,, prin caetele de însărcinări ale companiilor, şi legile şi regulamentele în vigoare în România. Cât pentru tarifele de transport, guvernul român se obligă a priori pentru o reducţiune de patruzeci la sută asupra tarifelor ordinare şi se rezervă de a regula detaliurile acestei chestiuni printr’o înţelegere ulterioară cu companiile.
    In ceeace priveşte însă cheltuelile şi plăţile adiţionale, precum înregistrări, manipulaţiuni şi altele, se va proceda după cum se practică pentru transporturile militare române.
                                        Articolul VII.
    Ministrul lucrărilor publice al României va da, asupri cererei şefului comunicaţiilor militare ruse, ordinele şi instrucţiile necesare administraţiilor căilor ferate române, pentru a asigura cu cel mai mare succes şi celeritate posibilă transportul armatei Imperiale cu materialul, bagajele, aprovizionamente, etc., după un plan ce va trebui a fi hotărît mai dinainte precum se va stipula mai la vale. Trenurile militare vor avea prioritatea asupra tuturor celorlalte trenuri, excep-tându-se trenul poştă şi fără prejudiciu pentru transporturile trupelor române. Ta trebuinţă numărul trenurilor ordinare de călători va putea fi provizoriu redus, şi circulaţiunea trenurilor de mărfuri chiar pe deplin oprită, în caz de necesitate.
                                        Articolul VIII.
    Pentru transportul trupelor imperiale şi al materialului lor pe linia Iaşi-Un-gheni, care are aceeaşi lărgime ca drumurile de; fer ruse, o unitate şi continuitate
                                              IU
www.dacoromanica.ro
a condiţiunilor tehnice a mişcărei se vor stabili în urma unei înţelegeri între ambele administraţiuni, pentru a se evita orice întârziere sau transbordament la frontieră.
                                          Articolul IX.
    Pentru a se obţine unitatea necesară în serviciul liniilor române spre asigurarea transportului celui mai grabnic şi celui mai regulat al armatei ruse cu bagajele ei, muniţiuni, material de resbel şi aprovizionamente de orice fel, se va institui, sub direcţiunea ministerului lucrărilor publice, un consiliu central, compus de delegaţii diferitelor companii, care posedă părţi din reţeaua română. Un comisar numit de şeful comunicaţiilor militare a armatei imperiale, va fi delegat pe lângă ministerul lucrărilor publice pentru a facilita raporturile cu autorităţile militare ruse.
    Mişcarea şi serviciul pe toate liniile reţelei române se vor face provizoriu sub direcţiune» imediată a consiliului central, ale cărui dispoziţiuni ministrul lucrărilor publice le va face a concorda cu exigenţele şi trebuinţele ce-i vor fi exprimate de şeful comunicaţiilor militare, în privinţa transporturilor în chestiune.
                                           Articolul X.
    Direcţiunea superioară şi privegherea transporturilor armatei imperială vor aparţine şefului comunicaţiilor militare al acestei armate. Pentru a asigura regularitatea şi continuitatea serviciului acestor transporturi, el va lucra prin mijlocirea comisarului român, delegat ad-hoc pe lângă dânsul, şi va provoca prin organul său toate măsurile necesare pentru acest sfârşit.
                                          Articolul XI.
    Şeful comunicaţiilor militare va avea facultatea de a cere, prin mijlocirea comisarului român, delegat pe lângă dânsul sau prin propriul său delegat pe lângă consiliul central, executarea tuturor lucrărilor necesare pentru sporirea şi securitatea mişcării atât pe linii cât şi în gări, şi materialul rulant, precum platforme, rampe, căi de garaj, îmbraşamente auxiliare, gări provizorii, apropri-aţiuni de vagoane de mărfuri şi trucuri pentru transportul oamenilor, cailor şi materialului etc. Toate cheltuelile ocazionate prin aceste lucrări vor fi în sarcina armatei ruse ; modul executării lor va fi regulat între ministrul lucrărilor publice şi şeful comunicaţiilor militare aţ armatei ruse.
                                          Articolul XII.
    In caz de urgenţă, şeful comunicaţiunilor militare va avea facultatea, în urma unei înţelegeri prealabile cu comisarul român, a înlocui prin mijloacele de care dispune tot ceeace ar lipsi şi ar ameninţa să împiedice mişcarea armatei ruse. Va putea face de a se suspenda imediat de către comisarul român şi a cere dela
                                       115
                                                                            R*
www.dacoromanica.ro
ministrul lucrărilor publice depărtarea impiegaţilor şi agenţilor subalterni a căror rea voinţă ar putea da temeri de primejdii.
    Articolul XIII.
    Dacă trebuinţele de comunicaţiune ale armatei ruse ar face necesare construirea pe teritoriul român a unui nou tronşon (troncbon) sau îmbraşament de cale ferată, lucrările vor fi executate prin îngrijirea autorităţilor militare ruse, cu cheltuiala guvernului imperial. Guvernul român va înlesni aceste lucrări şi se va însărcina cu îngrijirile necesare pentru a asigura armatei ruse dreptul de a se bucura tim-purariu de terenurile indispensabile pentru instalarea acestor tronşoane sau ambra-şamente pe bazele adoptate în România pentru lucrările de utilitate publică. Când aceste linii vor deveni inutile, materialurile mobile întrebuinţate la construirea lor vor fi la dispoziţiunea guvernului rus, iar lucrările executate vor deveni proprietatea guvernului român fără nicio remuneraţiune.
    Articolul XIV.
    Exploatarea reţelei române se va face de către companiile şi administraţiile existente, sub direcţiunea consiliului menţionat la art. IX al Convenţiunii de faţă. Companiile vor fi îndemnizate pentru toate transporturile efectuate după tariful care se va stabili conform articolului VI. Aceste companii vor fi asemenea despăgubite de stricăciunile care ar putea fi comise în materialul lor prin greşala trupelor ruse.
    Articolul XV.
    Planul transportului trupelor, livretele de mersul trenurilor militare, formele şi detaliurile rechiziţiunilor de transport, documentele de contabilitate şi de control, termenele şi modul plăţii, precum şi raporturile de stabilit în timpul transportului, între trupele ruse şi agenţii locali ai căilor ferate române, vor fi regulate imediat după încheierea Convenţiunii de faţă de către comisarii ad-hoc. Companiile şi administraţiunile căilor ferate vor fi datoare de a le procura toate documentele şi materialele necesare pentru compunerea acestui plan, a livretelor de mers şi detaliurile de serviciu şi de a le da cel mai mare concurs. Toate chestiunile de detaliu, regulate de către aceşti comisari şi consemnate într’o instrucţiune specială care va fi aprobată de şeful comunicaţiilor militare al armatei imperiale şi de comisarul român, delegat pe lângă dânsul, vor fi obligatorii atât pentru trupele ruse cât şi pentru impiegaţii căilor ferate.
    Articolul XVI.
    In timpul pasagiului armatei imperiale, toate crimele şi delictele care ar fi comise, de impiegaţii căilor ferate cu intenţiunea de a împiedica sau de a opri
                                        116
www.dacoromanica.ro
transportul trupelor sau de a pune în pericol securitatea trenurilor militare vor fi pedepsite după legile române existente şi cu aceeaşi rigoare ca cum ar fi dirijate contra armatei române.
    Articolul XVII.
    Guvernul român acordă armatei ruse uzul poştelor şi telegrafelor Statului şi companiilor căilor ferate cu acelaş titlu cu care se bucură autorităţile române ale căror cheltueli nu sunt trecute în bugetul Statului. Prin urmare depeşele oficiale ruse vor avea prioritatea asupra corespondenţei private. Pentru a nu împiedica serviciul ordinar al telegrafelor, armata rusă va avea facultatea, oriunde trebuinţa se va simţi, de a lega cu cheltuiala sa stâlpii telegrafici ai Statului şi ai companiilor un fir telegrafic al ei şi de a aşeza aparate pentru uzul său particular. Aceste fire vor fi păzite şi conservate după cum sunt firele române şi fără altă cheltuială particulară, pentru armata rusă căreia însă vor rămâne reparaţi unile.
    Articolul XVIII.
    Se va stabili la spatele arma:ei ruse o linie şi puncturi de etape (etapes) eceptându-se oraşul Bucureşti unde nu vor fi trupe ruse. Este bine înţeles că trupele nu se vor opri decât acolo unde vor fi silite de trebuinţele odihnei sau de obstacole independente de voinţa lor, şi numai pentru timpul strict necesar spre acest sfârşit. In lungul liniei şi punctelor de etape precum şi pe linia mişcării trupelor se vor putea aşeza magazii şi depozite de hrană, furajuri, aprovizionamente de orice natură, cuptoare pentru pâine şi pesmeţi, bucătării pentru preparaţiunea hranei trupelor, etc. Locurile necesare pentru acest sfârşit vor fi angajate de comisarii armatei ruse cu concursul comisarilor români, cu aceleaşi condiţiuni ca şi pentru trebuinţele Statului. Se va proceda tot astfel în ceeace priveşte achizi-ţiunea materialelor necesare pentru construirea şi instalarea ziselor stabilimente.
    Articolul XIX.
    Bonavii şi răniţii armatei ruse vor fi trataţi şi îngrijiţi în stabilimente sanitare organizate pentru acest sfârşit pe linia de comunicaţiune şi de etape, ori unde co-mandantul-cap rus va găsi indispensabil, afară de oraşul Bucureşti, şi pe cât se va putea afară de centrurile mari de populaţiune, exceptându-se spitalurile pentru răniţi. Autorităţile române vor da concursul lor şi vor acorda toate înlesnirile pentru instalarea stabilimentelor sanitare precum şi pentru închirierea edificiilor necesare pentru asemenea întrebuinţare. In localităţile unde nu s’ar găsi spitale ruse, bolnavii vor putea fi admişi provizoriu, în marginile posibilului în stabilimentele sanitare române, plătindu-se cheltuelile de întreţinere şi de tratament.
                                    117
www.dacoromanica.ro
    Articolul XX.
    In localităţile unde o oprire s’ar recunoaşte necesară în timpul trecerii trupelor ruse, în condiţiunile stipulate prin articolul XVIII, aceste trupe se vor bucura de înlesnirile de locuinţă şi campament ce li se vor procura prin îngrijirile autorităţilor locale. Dacă prin acest fapt ar deveni necesare retribuţiuni ele vor fi regulate printr’o înţelegere între comisarii respectivi.
    Articolul XXI.
    Pe linia de comunicaţie a armatei imperiale, în localităţile unde necesităţile militare ar reclama numirea de comandanţi de etape ruse, aceşti comandanţi vor comunica cu autorităţile locale prin mijlocirea comisarilor români, prevăzute la articolul II.
    Articolul XXII.
    Armata rusă va avea facultatea de a stabili poduri şi comunicaţiuni fluviale la punctele unde se va recunoaşte necesar şi de a face lucrările indispensabile pentru a asigura şi protege aceste treceri. Guvernul român va pune, pentru acest sfârşit, la dispoziţiunea armatei ruse bărcile, batelurile etc., ce-şi va putea procura şi pe cât trebuinţele armatei sale îi vor permite, precum şi cantitatea necesară de lemne de construcţie şi alte materiale cu retribuţiune echitabilă.
    Articolul XXIII.
    Toate plăţile de efectuat cu ocaziunea trecerii trupelor ruse prin România, atât guvernului princiar cât şi companiilor căilor ferate şi particulare, vor fi calculate pe baza unităţii monetare române sau franceză. Se vor putea face sau în numărătoare, sau prin bonuri în regulă, emanând dela comandantul armatei imperiale şi plătibile de casele acestei armate, în termen de două luni cel mult. Forma bonurilor, termenii, modul şi locurile de plată şi de control, vor fi regulate şi aduse la cunoştinţa publicului în urma unei înţelegeri între comandantul-cap al armatei rusă şi comisarul general român.
    Articolul XXIV.
    Guvernul român acordă Guvernului rus pentru durata şederii trupelor imperiale în România şi dincolo de Dunăre, libera importaţiune pe teritoriul său fără plată de drepturi, şi liberul transit -al tuturor articolelor şi obiectelor de aprovizionare, de furnitură, de material şi de muniţiuni de resbel, destinate uzului armatei imperiale, şi chiar acelora a căror intrare în România s’ar găsi prohibită prin regulamentele române.
    Articolul XXV.
    Dacă s’ar întâmpla dezerţiuni din trupele ruse în timpul trecerii lor prin România, autorităţile princiare vor da concursul lor pentru dovedirea şi arestarea
                                        118
www.dacoromanica.ro
culpabililor asupra indicaţiunilor ce li se vor da de autorităţile militare ruse. Dezertorii arestaţi vor fi predaţi în mâinile comandanţilor militari ruşi cei mai apropiaţi de locul unde arestarea a fost efectuată.
    Articolul XXVI.
    Toate cazurile şi diferendurile care s’ar putea ivi cu ocaziunea trecerii trupelor ruse prin România şi care n’ar fi prevăzute prin Convenţiunea de faţă, vor ii regulate într’un comun acord prin comisarii numiţi ad-hoc de comandantul-cap al trupelor ruse şi comisarul general român.
    Drept aceia Plenipotenţiarii respectivi au pus Convenţiunea suplimentară de faţă semnăturilor lor şi sigiliurile armelor lor.
    Făcută în îndoit exemplar, în Bucureşti, la 4 Aprilie, anul graţiei una mie opt sute şaptezeci şi şapte.
                                   (Sîmnat) Baron D. Stuart
                     Agent diplomatic şi consul general al Rusiei în România (Semnat) M. Kogălniceanu Ministru] afacerilor străine în România
    Această convenţiune, dimpreună cu legea la care se anexează, s’a votat de Adunarea deputaţilor, şi s’a adoptat cu majoritate de şaptezeci şi nouă voturi, contra a douăzeci şi cinci.
                                                Preşedinte, C. A. Rosetti.
                  (B. S. A. D.)                   Secretar, I. Carabatescu
    Această Convenţiune, dimpreună cu legea la care se anexează, s’a votat de Senat, în şedinţa din 17 Aprilie 1877, şi s’a adoptat cu majoritate de patruzeci şi unu voturi, contra zece.
                                              Vicepreşedinte, D. Brătianu (D S. S.)                                         Secretar, G. Leca
    In momentul de a purcede la semnătura şi preschimbarea exemplarelor Con-venţiunii speciale, regulând învoielile relative la trecerea trupelor imperiale ruse prin România, subsemnaţii Plenipotenţiari ai Majestăţii Sale Imperiului tuturor Rusiilor şi al Alteţei Sale Domnului României declară prin prezentul, că scutirile acordate prin art. XXIV guvernului Rusiei nu se vor putea întinde asupra tutunurilor şi tabacurilor, al căror monopol în România este concedat unei companii străine. Prin urmare, dacă guvernul rus doreşte ca trupele imperiale, cu ocaziunea trecerii lor prin principat, să se bucure de favoruri excepţionale pentru tutunuri şi tabacuri, autorităţile ruse se vor înţelege direct cu regia tutunurilor, pentruca această administraţiune să nu poată formula contra guvernului român nicio cerere de daune şi interese, bazată pe violarea drepturilor de monopol ce-i este concedat.
                                  119
www.dacoromanica.ro
    Făcut în îndoit exemplar, în Bucureşti, la 4 (16) Aprilie, anul graţiei una mie opt sute şaptezeci şi şapte.
                                   (Semnat) Baron Stuart (Semnat) M. Kogălniceanu
    Această declaraţie, dimpreună cu legea la care se anexează, s’a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa dela 16 Aprilie 1877, şi s’a adoptat cu majoritatea de şaptezeci şi nouă voturi, contra douăzeci şi cinci.
                                        Preşedinte, C.  A. Roseti
        (B. S. A. D.)                           Secretar, I. Carabatescu
    Această declaraţiune, dimpreună   cu    legea la care se anexează, s’a votat de
Senat, în şedinţa sa dela 17 Aprilie 1877, şi s’a adoptat cu majoritate de patruzeci
şi unu voturi, contra zece.
                                               Vicepreşedinte, D. Brătianu
        (B- S. S.)                               Secretar, G. Beca
    Ordonăm ca legea de faţă să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată prin Monitorul Oficial.
                            Dată în Bucureşti, la 21 Aprilie 1877.
        (B. S. St.)                                                    Carol
      Ministru secretar de Stat la depar- Ministru secretar de stat la departamentul afacerilor străine,                  tamentul justiţiei,
              M. Kogălniceanu                               I. Câmpineanu
                            No. 899
              Carol I,
    Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn al Românilor.
    Ba toţi de faţă şi viitori, sănătate:
    Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, sub Nr. 4.186;
    Facem cunoscut şi încredinţăm prin cuprinsul celor de faţă la toţi şi la fiecine pe care-i priveşte că D. Mihail Kogălniceanu, ministru al afacerilor străine, este autorizat a ratifica, în numele Nostru, convenţiunile încheiate la 4/16 Aprilie 1877, în vederea trecerii trupelor ruse prin România între Plenipotenţiarul Maje-stăţii Sale împăratului tuturor Rusiilor.
    Drept aceea, am subscris cu mâna noastră această Plenipotenţă şi am poruncit să se întărească aplicându-i-se sigiliul Nostru.
                                       120
www.dacoromanica.ro
    Dat în Bucureşti, în a douăzeci şi unu zi a lunei Aprilie 1877 Şi al unsprezecelea al Domniei Noastre.
             (B. S.)                                             Carol
                         Ministru Secretar de Stat la departamentul afacerilor străine
                               M. Kogâlniceanu             Nr. goo
             Carol I,
    Prin graţia, lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn al Românilor,
    Ba toţi de faţă şi viitor sănătate:
    In urma raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, sub Nr. 4.186;
    Văzând votul Adunării deputaţilor din şedinţa sa dela 16 Aprilie curent pe acel al Senatului, din 17 ale acestei luni;
    In virtutea art. 93 şi 123 din Constituţie,
    Am sancţionat şi sancţionăm;
    Am promulgat şi promulgăm ce urmează:
             Bege
    Art. unic. Convenţiunile încheiate între România şi Rusia, în vederea trecerii armatei prin România, sunt aprobate.
    Această lege împreună cu convenţiile anexate la dânsa, s’a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa dela 16 Aprilie 1877, şi s’a adoptat cu majoritate de şaptezeci şi nouă voturi, contra a douăzeci şi cinci.
                                   Preşedinte, C. A. Rosetti
             (B- S. A. D.)                       Secretar, I. Carabatescu,
    Această lege împreună cu convenţiile anexate'la dânsa, s’a votat de Senat, în şedinţa din 17 Aprilie 1877 şi s’a adoptat cu majoritate de patruzeci voturi, contra a zece.
                                                Vicepreşedinte, D. Brătianu (B. S. S.)                                  Secretar, G. Beca
         [Monitorul Oficial, 22 Aprilie/4 Mai 1877, p. 2671—2675].
                                       192
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
    Ne vine din toate părţile ştire că Turcii se pregătesc să invadeze România pentru a ocupa mai multe puncte ale teritoriului nostru, de a distruge căile ferate şi de a ocupa chiar Bucureştiul, reşedinţa guvernului. Acest svon este mai mult
                                  121
www.dacoromanica.ro
sau mai puţin confirmat de o convorbire a agentului României la Constanti-nopol, cu Savfet-Paşa, care a avut loc recent cu ocazia cererii adresate acestuia din urmă, de a ne cruţa de relele războiului, renunţând la trecerea Dunării.
    In faţa gravităţii acestei ştiri, noi apelăm la puterile garante care ştiu cât de corectă a fost conduita noastră într’un timp când acţiunea din partea noastră ar fi putut avea consecinţe funeste pentru Turcia. ha sfaturile puterilor, noi am observat cea mai strictă neutralitate aproape un an întreg şi cu preţul celor mai mari sacrificii.
    Noi ne adresăm astăzi aceloraşi puteri rugându-le de a face presiuni asupra guvernului otoman pentru ca România să nu devină teatrul de războiu.
    Invadarea României prin armată şi bazbuzucii turci nu poate fi justificată prin trecerea armatei ruseşti, aşa cum se crede la Constantinopol. Armata rusă nu va trece prin ţara noastră decât cu asentimentul mai mult sau mai puţin tacit al puterilor. Noi nu putem face ceea ce Europa nu face. Dacă însă noi nu ne putem opune trecerii armatelor ruseşti, Turcia nu poate fi pentru aceasta în drept să mute în România teatrul de războiu. Noi vom fi siliţi să luăm hotă-rîri în disperarea noastră atunci când puterile’ ne părăsesc în momentele critice şi când lasă ca Turcia să-şi realizeze ameninţările.
    Vă rog să vedeţi imediat pe Excelenţa Sa ministrul Afacerilor străine, -de a-i expune gravitatea situaţiei şi de a-i cere o intervenţie energică în sensul prezentei. Guvernul Alteţei Sale prinţul Car ol contează mult pe sprijinul guvernului pe lângă care sunteţi acreditat pentru a evita relele şi calamităţile unui războiu.
Aştept răspunsul Dv. urgent.
               (Semnat) Kogâlniceanu
          [Min. Af. Ext. Reprodus după Documente oficiale, 1878, p. 74. Originalul în limba franceză. Telegramă],
                                        193
Pera, 5 Aprilie, 1877
    Trebue să citesc textul combinat al telegramelor Dvs. de ieri Nr. una sută zece şi una sută opt zeci şi nouă făcând obiectul unei declaraţii verbale spontane a lui Savfet Paşa în loc de răspunsul implicit la. chestiunile ce el mi-a pus şi pe care le-am rezumat în telegrama mea dela cinsprezece curent Nr. două mii patru sute nouă, sau trebue să aştept să provoace el însuşi explicaţii speciale asupra misiunii generalului Ghica ? în orice caz eu nu-i voi vorbi primul.
                                                              Grigore Ghica
         [Kin. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 298. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                  122
www.dacoromanica.ro
194
Brăila, 5 Aprilie, 1877
    Da Macin, Turcii lucrează cu mare activitate la formarea taberelor. Sunt concentraţi acolo un regiment de cavalerie, unul de infanterie şi pe fiecare zi sosesc rezervişti şi başibuzuci, Iar artileria compusă din 14 tunuri Crupp, se aşteaptă, fiind pe drum 7 vapoare quirasate mari, sosite la Sulina. 4 au intrat pe • Dunăre dar din cauza mărimei n’au putut înainta, iar celelalte 3 stau la gura Dunării. Acestea fiind informaţiile ce am putut lua până în prezent, cu tot res-» pectul le supun la cunoştinţa Dv.
                                                        Căpitanul portului,
                                                               G. Ceacâru.
         [Arh. St. Buc., Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 369. Telegramă].
                                       195
Brăila, 5 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Spre răspuns la ordinul No. 6788 vin a supune cu respect la cunoştinţa D-Voastre, că comitetul permanent al judeţului deşi nu a avut alocat prin buget nici un fond de unde să facă cheltueli pentru închirierea localului necesar regimentului g de Dorobanţi, creat din nou, cu reşedinţa în Brăila, însă imediat după primirea osebitului ordin No. 2407 şi a cererilor întâmpinate din partea Domnului Comandant respectiv, a pus la dispoziţia acelui regiment camerele disponibile d n localul de cazarmă al călăraşilor, construit de Judeţ, pentru a-i servi de cancelarie şi magazie întru conservarea armăturii şi muniţiunii de război.
    Pentru cunoştinţa D-voastră dar, despre înlesnirile făcute de comitet în această privinţă, am onoare a vă înainta pe lângă aceasta, patru exemplare-copii, trei după adresele acestei prefecturi cu No. 1430, 1431 şi 2070 către Dl comandant al regimentului No. 9 de Dorobanţi şi Dl comandant al escadronului de Călăraşi şi una după încheerea comitetului dela 2 Aprilie curent spre cele de cuviinţă.
    Binevoiţi, vă rog, Dle Ministru, a primi încredinţarea osebitei mele consi-de raţiuni.
                                                 p. Prefect. G. Arghiropol
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 103 şi v.
                                       196
Galaţi, 5 Aprilie, 1877
    D. Brateano nu mi-a dat nici un ordin pentru venirea Marelui Duce; în urma ordinului Dv. am fost la consulul rusesc spre a regula primirea ordonată
                                       123
www.dacoromanica.ro
şi el mi-a răspuns ca singur să merg la Bărboşi şi că Marele Duce nu vrea nici o primire nici să vază pe nimeni.
                                                          Prefect Răşcanu
                 [Dos. Min. Af. Ext., Nr. 23, f. 273].
                                    197
[Bucureşti], 5 Aprilie, 1877
•
    Văzând că Regimentele de Artilerie sunt foarte întârziate în mobilizarea lor atât în oameni cât şi în cai, considerând că cbiar dacă le-ar veni rezervele înscrise în totalitatea lor, încă nu ar putea ajunge la efectivul de război. — Că este neapărat trebuincios ca cele dintâi trupe ce şi-ar lua poziţii e să fie însoţite de artilerie.
    Că tot atât de neapărat este şi formarea coloanelor de muniţiuni nu numai în trăsuri dar şi în posibilitatea mobilizării lor că deosebit de toate acestea trebue să se organizeze şi parcurile mari sau depozitele de aprovisionamente care să alimenteze coloanele de muniţii pe măsura consumaţiunii cartuşelor ce ele transportă. Subsemnatul în urma discuţiunii ce a avut loc între membrii cartierului general are onoarea a vă supune măsurile cele mai âemerite pentru a ajunge' la scopurile precedente.
    1.    Toţi miliţienii ce aparţin artileriei să se încorporeze în trupele de Artilerie, baterii, şi coloane de muniţii.
    2.    Pe măsură ce sosesc la Regimentele de Artilerie oamenii şi caii să se dea ordine a se complecta pe rând bateriile, încât o baterie complectată să poată imediat pleca fără a aştepta formarea celeilalte.
    3.    Că odată cu bateriile să se dea personalul şi caii necesari cel puţin la câte o secţie din coloana de muniţiuni.—Toate coloanele de muniţii să aibă trăsurile încărcate, aşezate în parcuri şi gata a fi înhămate îndată ce ar avea caii şi oamenii.
    4.    Să se ia imediat măsuri a se instala parcurile de rezervă, aşezându-se muniţiuni în cutii de lemn, gata a fi puse în care sau căruţe de rechiziţii, a se prescrie şi personalul necesar a unei gărzi şi cel puţin un ofiţer de parc.
           [Arh. St. Buc., Fond. M. St. M„ dos. 665, f. 14].
                                    198
Viena, 5 Aprilie, 1877
    Dacă nu veţi obţine dela Ruşi ca ei să se angajeze să considere ca neutralizate poziţiile ocupate de trupele române, angajament care ar trebui notificat imediat comandanţilor armatei turceşti, va fi imposibil de a o împiedeca să
                                    124
www.dacoromanica.ro
ocupe cel puţin Calafatul pentru a pune Vidinul la adăpost în cazul unui bombardament din partea Ruşilor.
                                                                  Bălăceanu
         [Dos. Min. Af. Ext., Nr. 23, f. 34. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      199
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
              Domnule Ministru,
    Am onoarea a vă ruga să binevoiţi a da ordine prefecţilor, suprefecţilor şi primarilor spre a pune toată stăruinţa pentru strângerea rezervelor şi concediaţilor.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                 Ministru, General Cemat
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. 5172—81 a, I, f. 50].
                                      200
Giurgiu, 6 Aprilie, 1877, 8 ore dimineaţa
    Cu plecarea regimentului, ora 8, neputând rămâne izolat la Stăneşti, detaşamentul format din un batalion din al io Dorobanţi şi I Escadron din al 5 Călăraşi, daţi ordin a pleca la Giurgiu cantonându-se în Giurgiu în ziua ce li se va indica.
                                                       Comand. Diviziei Colonel Gh. Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 596, f. 53].
                                      201
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
    Gingaşă situaţiune în care se găseşte ţara. Evenimentele se succed într’un mod surprinzător. Resbelul ce este în ajun de a izbucni în giurul nostru. Concentrările ce sunt ordonate a se face. Criza financială din cele mai neasemănate.
    Toate acestea reclam într’un mod imperios ca inteligenţa, vigilenţa şi activitatea administrativă să fie pusă în mişcare în toate părţile.
    De aceia vă invit să daţi ordine severe suprefecţilor şi primarilor ca niciunul din rezervişti, dorobanţi şi alţii cari vor fi chemaţi sub arme să nu rămâie la locul lor, ci să pornească imediat la corpul unde vor fi chemaţi, ca împlinirile să se facă în cea mai mare stăruinţă.
                                      125
www.dacoromanica.ro
    Ca toate părţile forţei administrative să fie cu atenţiune şi gata a executa ordinile ce ar primi cu toată celeritatea cerută de împrejurările prin care trecem; dacă ordinele ce veţi da s'au executat, sau nu, Dvs. puteţi cunoaşte mai înainte decât mine, care pentru aceasta trebuie ca imediat după expedierea lor să porneşti însuţi prin district, ca să te încredinţezi de eficacitatea dispoziţiilor luate.
    Nu am nevoie, Dle Prefect, a mai adăoga că rareori ţara noastră a străbătut printr’o criză internă şi externă ca aceia ce străbate acum, şi pe care nu o poate înfrunta cu succes, decât numai cu concursul fiilor ei devotaţi.
    Lucraţi dar cu activitate şi prudenţă şi vom izbuti să bine merităm că ne-am împlinit datoria.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81, partea I, f. 47 şi 73].
                                       202
[Craiova], 6 April, 1877
    Ministru cu ordinul Nr. 1970 comunică că v’a expediat luntrile necesare companiilor de pe Dunărea, cu bastimentul Fulgerul. Aceasta vi se comunică şi Dvs. spre ştiinţă.
                                       p. Comand. Diviziei D. Ginta.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 541, f. 257].
                                     203
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
                 Domnule Maior,
    Ca urmare la ord. Nr. 24 şi ca răspuns la raportul Dv. Nr. 12 vi se face cunoscut că sunteţi însărcinat a dirija esenţa lucrărilor de întăriri ce sunt a se face la Calafat şi pentru care veţi dispune de companiile de Geniu şi de oamenii de infanterie necesari pe care îi veţi cere Diviziei Cerchez. — îndată ce veţi sosi la Calafat vă veţi prezenta la Dnii Comandanţi ai corpului iiu şi al Diviziei cărora li s’au dat ordin în această privinţă şi veţi lua înţelegere cu Dior şi cu Şeful de Stat Major al Diviziei într’u tot ce priveşte lucrările de executat.
                                     Şef de Stat Major. Colonel Slăniceanu.
         [Arh. St. Buc. Fond. M. St. M„ dos. Nr. 681, f. 206].
                                     126
www.dacoromanica.ro
204
[Bucureşti, 6 Aprilie, 1877]
                  Prea înălţate Doamne,
    In împrejurările de faţă urmând ca diferitele elemente ale puterii armate să fie mobilizate şi alcătuite în corpuri active, am onoarea a ruga pe Măria Voastră să binevoiască a subsemna alăturat proect de decret care cuprinde măsurile generale asupra mobilizării, care măsură s’a adoptat şi de consiliul de miniştri prin jurnalul său No. 3, din 5 Aprilie 1877.
    Afară de aceasta în curând voi avea onoarea a supune la aprobarea Măriei Voastre un alt proect de decret relativ la constituirea diferitelor corpuri şi a comandamentelor lor.
      Sunt cu cel mai profund respect etc.
                     Ministru Secretar de Stat la departamentul de resbel General de brigadă, Cernat
      Nr. 3.202.                                          1877, Aprilie 6.
         [Monitorul oficial, 8/20 Aprilie 1877, p. 2363].
                                      205
[Bucureşti, 6 Aprilie, 1877]
    După ce se dă formula protocolară, se spun în decret următoarele:
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub Nr. 3.292;
    Văzând jurnalul consiliului de miniştri, cu No. 3, din 5 Aprilie 1877,
    Am decretat şi decretăm:
    Art.I. Armata permanentă şi cea teritorială cu rezervele lor este mobilizată.
    Art. II. Miliţiile dupe trebuinţa ce se va simţi vor fi organizate în corpuri active, spre a lua parte la această mobilizare.
    Art. III. Gardele orăşeneşti sunt chemate pe timpul concentrării trupelor să facă serviciurile prevăzute prin lege.
    Art. IV. Un decret special va determina compunerea unităţilor tactice precum şi comandamentele lor.
    Art.V. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul de resbel este însărcinat, cu executarea acestui decret.
    Dat în Bucureşti, la 6 Aprilie 1877.
      Nr. 787.                                                       Car ol
Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel General de brigadă, Cernat [Monitorul oficial, 8/20 Aprilie 1877, p. 2362].
                                      127
www.dacoromanica.ro
206
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
    ... Având în vedere jurnalul consiliului de miniştri, din 5 Aprilie, anul una mie opt sute şaptezeci şi şapte;
    Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 3.286,
    Am drecretat şi decretăm:
                 REGULAMENT ASUPRA RECHISIŢIUNIUOR MILITARE.
                                            Titlul I.
    Dreptul de rechiziţiune şi obiectele de rechiziţionat.
                                           Capitolul I.
    Condiţiuni generale în care se poate exersa dreptul de rechiziţiune.
    Art. 1. —In caz de mobilizare parţială sau totală a armatei, ministrul de resbel hotărăşte, în condiţiunile determinate prin regulamentul de faţă, epoca când începe pe o parte sau pe teritoriul ţării obligaţiunea pentru locuitori de a da prestaţiuni în natură, necesare pentru a completa insuficienţa aproviziona-mentelor armatei, adunate prin mijloacele ordinare ale administraţiunii războiului.
    Art. 2. —Prestaţiunile dau drept, la despăgubiri egale cu valoarea lor afară de cazurile speciale determinate prin aliniatul I al articolului 8 din regulamentul de faţă.
    Art. 3. —Dreptul de a face rechiziţiuni aparţine autorităţii militare.
    Rechiziţiunile sunt totdeauna formulate în scris şi subsemnate.
    Ele determin felul şi cantitatea prestaţiunilor impuse, ziua şi locul predării, şi pe cât va fi cu putinţă durata lor. —
    Nimeni nu poate fi silit a da un obiect dacă în momentul cererii nu-1 posedă.
    Orice rechiziţiune implică responsabilitatea pecuniară a aceluia care o ordonă fără prejudiciul dispoziţiunilor art. 43.
    Se va da totdeauna o chitanţă de primirea obiectelor recihiziţonate.
    Art. 4. —Instrucţiuni ministeriale vor determina condiţiunile de executare a regulamentului de faţă în ceeace priveşte denumirea autorităţilor, cu dreptul de a ordona sau a face rechiziţiuni, formularea acestor rechiziţiuni şi limitele n care ele trebuesc a fi făcute.
                                          Capitolul II.
                 Despre prestaţiunile de rechiziţionat.
    Art. 5. —Cele mai indispensabile furnituri armatei sunt:
    1. — Cuartiruirea la locuitori a oamenilor, cailor şi celorlalte animale în localurile disponibile, precum şi clădirile trebuincioase pentru personalul şi materialul serviciurilor de orice natură aparţinând armatei.
                                       128
www.dacoromanica.ro
    2. —Alimentele de hrană pentru ofiţeri şi soldaţi.
    3.    —încălzitul pentru armată, furajul pentru cai şi alte animale, paele de aşternut pentru trupele bivuacate sau cantonate;
    4. — Morile şi cuptoarele;
    5.    — Hamurile şi trăsurile de transport de orice natură dimpreună cu personalul ;
    6.    — Animalele de tot felul trebuincioase atât transportului cât şi alimenta-ţiunii trupelor;
    7.    — Căile ferate cuprinzând atât materialul de tot felul cât şi personalul şi clădirile ce-i aparţin;
    8.    —Materialul, sculele, instrumentele şi aparatele pentru construcţia sau reparaţia căilor de comunicaţiune şi în general pentru executarea oricărei lucrări militare;
    9.    — Călăuzele, conductori, precum şi oameni trebuincioşi pentru toate lucrările ce diferitele servicii ale armatei au a executa;
    10. —îngrijirea bolnavilor sau a răniţilor pe la locuitori.
    11. — Bastimentele sau îmbarcările ce se găsesc pe râuri, gârle, lacuri şi canale;
    12.    —Efectele de îmbrăcăminte, echipament, campament, harnaşament, armătură şi de culcat, medicamentele şi mijloacele de pansament;
    13.    —Toate celelalte obiecte şi serviciuri a căror întrebuinţare ar fi neapărată interesului armatei.
    Prestaţiunile prevăzute la paragraful 1, 2 şi 3 ale articolului de faţă şi la art. 26 din acest regulament sunt singurele care pot fi rechiziţionate în timp de pace în cazuri de concentrări de trupe pentru exerciţiuni mari, manevre, sau când o parte din trupe se mobilizează pentru restabilirea ordinei în vreo localitate.
    In cazurile prevăzute de precedentul aliniat, rechiziţiunile sunt locale şi nu se vor face decât atunci când administraţiunea războiului, va simţi necesitatea în interesul armatei de a recurge la măsurile excepţionale ale rechiziţiunii din cauza anevoinţii de a preîntâmpina trebuinţele armatei după regulile ordinare.
    Art. 6. —Rechiziţiunile relative la întrebuinţarea stabilimentelor industriale pentru trebuinţele arătate la articolul precedent şi în caz de război nu pot fi făcute decât după un ordin special al ministrului de război sau al comandantului unei armate.         '
    Art. 7. —In caz de urgenţă, după ordinul ministrului de război se poate proceda prin rechiziţiune la strângerea aprovizionamentelor necesare subsistenţei locuitorilor din pieţele de război.
    Art. 8. —Rechiziţiunile prevăzute la paragraful 1, al art. 5 din regulamentul de faţă, nu dau drept la nicio indemnitate atât în timp de pace cât şi de război.
    Hrana trebuincioasă pentru ofiţeri şi trupe precum şi paele de culcat dau întotdeauna drept la indemnitate.
                                      129
                                                                                             »
www.dacoromanica.ro
Titlul II
                    Despre executarea rechiziţiunilor.
                                  Capitolul III
    Despre rechiziţiunile relative la locuinţă, hrană, echipament de tot felul şi orice alte obiecte şi serviciuri trebuincioase armatei.
    Art. 9. — Orice rechiziţiune privitoare obiectelor enumerate de acest capitol trebue să fie adresată comunei.
    Cu toate acestea, dacă niciun membru al municipalităţii nu se găseşte la reşedinţa comunei sau dacă o rechiziţiune este urgentă şi trebue a se face pe un punct depărtat dela reşedinţa comunei şi este peste putinţă de a notifica în regulă, rechiziţiunea poate fi adresată de autoritatea militară deadreptul locuitoriloţ.
    Rechiziţiunile făcute într’o comună nu trebue să treacă peste resursele aflate pe teritoriul său.
    Art. 10. — Primarul asistat, afară de cazuri de forţă majoră sau de o extremă urgenţă, de doi membri ai consiliului comunal şi de doi din locuitorii cei mai impuşi din comună, face repartiţia între locuitori a prestaţiunilor cerute şi între contribuabili, chiar când aceştia nu locuesc în comună.
    Această repartiţie este obligatorie pentru toţi aceia care sunt numiţi întrânsa.
    Se va da de către primar, la fiecare dintrânşii o chitanţă de prestaţiunile furnizate.
    Primarul va lua măsurile trebuincioase ca în caz de lipsă a oricărui locuitor sau contribuabil, repartiţia în ceeace-1 priveşte pe acesta, să se execute.
    In loc de a proceda prin facerea unei repartiţiuni, primarul dacă găseşte de trebuinţă, poate în socoteala comunei să aprovizioneze direct şi să predea prestaţiunile cerute; cheltuelile ce provin din această operaţiune, sunt imputate asupra resurselor generale ale bugetului comunal, fără ca să fie trebuinţă de o autori-zaţiune specială.
    In niciun caz primarul nu va putea cuprinde în repartiţie stabilimentele religioase sau ospitaliere, proprietăţile Statului sau ale judeţului situate în comună precum şi niciun obiect sau clădire aparţinând companiilor drumurilor de fer şi care servă la exploatare.
    Art. 11.—Proprietarii, căpitanii sau patronii bastimentelor, vapoarelor şi imbarcaţiunilor de orice natură sunt datori, după primirea unei rechiziţiuni, de a pune aceste bastimente, vapoare sau ambarcaţiuni la dispoziţiunea autorităţi militare, care are drept de a dispune în interesul serviciului şi chiar de a rfchizi-ţiona întregul său personal sau o parte dintrânsul.
    In apele maritime aceste rechiziţiuni se vor face prin intermediarul admini-straţiunii flotilei, în punctele ţărmurilor unde ea este reprezentată şi după ordinele speciale ale ministerului de război.
                                        130
www.dacoromanica.ro
                                            Capitolul IV
                       Despre rechiziţiunile relative la cai şi trăsuri.
    Art. 12. — Recensământul cailor şi epelor, dela vârsta de 6 ani în sus, se va face în toţi anii dela i la 20 Ianuarie, în fiecare comună de o comisiune compusă din primar, doi membri ai consiliului comunal şi doi locuitori din cei mai impuşi. Vârsta unui cal sau eapă se socoteşte dela 1 Ianuarie al anului naşterii.
    Art. 13. — In fiecare an şi la epocile ce se vor fixa mai dinainte de autoritatea militară, comisiuni mixte numite în fiecare judeţ, de către ministrul de războiu, procedează pe cât se va putea în fiecare comună în prezenţa primarului, la inspecţia şi la clasarea cailor şi epelor trecute în recensământ precum şi acelea ce s’ar găsi neînscrise şi care ar întruni condiţiunile necesare pentru acest serviciu.
    Art. 14. —Animalele recunoscute proprii pentru vreunul din serviciile armatei, sunt clasate după categoriile stabilite în buget, după preţul botărît pentru cumpărarea anuală a remonţilor.
    Comisiunea procedă în urmă la tragerea la sorţi între animalele de diferite categorii.
    Art. 15. — Sunt scutiţi de rechiziţiune în caz de mobilizare şi nu sunt trecuţi pe lista de clasare pe categorii:
    1. Caii aparţinând Capului Statului;
    2. Caii funcţionarilor ce sunt datori să aibă pentru serviciul Statului;
    3. Armăsarii aprobaţi sau autorizaţi pentru reproducţiune.
    4.    Epele care sunt constatate pline, sau care au mânz, sau recunoscute a fi destinate pentru reproducţiune;
    5. Caii şi epele care nu au încă vârsta de 6 ani;
    6.    Caii dministraţiei poştelor sau aceia cari îi întreţine pentru serviciul său prin contracte particulare;
    7.    Caii trebuincioşi pentru a asigura serviciul tuturor transporturilor necesare în timp de război mai cu seamă aceia ai drumurilor de fier.
    Art. 16 — Un tablou certificat de preşedintele comisiunii mixte şi de primare care să arate semnalmentele cailor clasaţi, nr. sorţilor precum şi numele proprietarilor lor, este trimis comandantului escadronului de călăraşi din judeţ.
    O copie depe acest tablou rămâne depus la primărie până la clasamentul viitor.
    Art. 17. —Contingentul animalelor de furnizat în caz de mobilizare din fiecare judeţ, pentru a completa efectivele cailor de trupă prin trecerea după picior de pace pe acela de război, este fixat pe judeţe de ministerul de război ţinând socoteală pentru fiecare categorie de resursele constatate de comisiunile mixte la inspecţia anuală precum şi de rezultatul posibil al mutaţiilor sau al pierderilor de prevăzut.
                                    131
9*
www.dacoromanica.ro
    Acest contigent este împărţit de către prefect pe plăşi şi comune după resursele fiecărei categorii.
    Această repartiţie se notifică numai în caz de mobilizare.
    Art. 18. —Când mobilizarea este ordonată, comunele sunt datoare de a furniza caii rechiziţionaţi în virtutea articolelor precedente şi de a-i trimite la capitala judeţelui la data fixată de autoritatea militară.
    Pentru acest sfârşit primarii, după primirea ordinului de mobilizare, anunţă pe locuitori că toate animalele clasate şi prezente în comună, precum şi acelea care au fost introduse dela cea din urmă clasare şi care nu sunt cuprinse în cazurile de scutire, trebuesc a fi aduse înaintea comisiunii instituită prin art. 12, care este îndată convocată de primar.
    Comisiunile examinează din nou caii şi celelalte animale de rechiziţionat, după ultimul tablou de clasare dresat de comisiunea mixtă, eliminează provizoriu pe aceia care nu mai îndeplinesc condiţiunile cerute, înscrise la finele tabloului pe cele din nou aduse, trăgând maiu la sorţi între aceste animale dacă numărul lor pe categorii ar trece peste zece.
    Toţi caii precum şi celelalte animale clasate şi alese de comisiune pentru a fi predate armatei se vor trimite prin îngrijirea primăriei la reşedinţa judeţului comisiunii militare prevăzută la art. 19 al regulamentului de faţă.
    La numărul fixat de ministerul de război prin repartiţie se va adăuga încă zece cai la sută din aceia care urmează pe lista de tragere la sorţi, spre a putea comisiunea militară din fiecare judeţ, după examinarea cailor trimişi de fiecare comună, să elimineze pe aceia care nu ar mai fi buni de serviciu. Caii recunoscuţi neapţi de serviciu se vor lua înapoi de comune.
    Caii şi celelalte animale eliminate provizoriu de comisiunea comunală ca ne mai fiind buni de serviciu, dacă numărul sorţului i-ar fi destinat armatei, se vor trimite în acelaş timp cu ceilalţi comisiunii militare care singură va putea pronunţa definitiva lor excludere.
    Art. 19. —Comisiunea militară prevăzută la articolul precedent se va numi de către ministerul de răsboi şi va avea drept misiune de a examina caii aduşi de comune şi a-i trimite pe la corpurile ce se vor destina.
    Art. 20. —Proprietarul unui animal cuprins în contingentul de furnizat de fiecare comună, are dreptul de a cere comisiunii militare înlocuirea acelui animal cu un altul necuprins în acel contigent dar aparţinând aceleaşi categorii şi îndeplinind condiţiunile cerute pentru serviciu.
    Art. 21. —Afară de caii care pot fi luaţi din comune în virtutea regulamentului de faţă autoritatea militară are dreptul de a rechiziţiona trăsuri şi atelajuri spre a asigura mijloacele de transport în-caz de mobilizare a armatei.
    Aceste mijloace de transport cuprind trăsuri trase cu boi sau cai având hamurile în bună stare.
                                   132
www.dacoromanica.ro
    Caii pentru atelajuri sunt cuprinşi prin deducere din contigentul ridicat în virtutea regulamentului de faţă.
    Art. 22. — Recensământul şi clasarea trăsurilor precum şi rechiziţiunea şi trimiterea lor la corpuri se vor face conform celor prevăzute la art. 12, 13, 14, 16, 17, 18 şi 19 din regulamentul de faţă pentru cai.
    Condiţiunile ce trebue să îndeplinească trăsurile pentru a fi luate în serviciul militar se vor prescri de ministrul de război prin deciziune ministerială.
    Pentru constituirea atelajurilor tragerea la sorţi se face între căii de tras clasaţi de comisiunea mixtă prevăzută la art. 13.
    Hamurile sunt furnizate de proprietarii cailor în bună stare. Se pot rechiziţiona şi trăsuri fără atelajuri.
    Art. 23. — Sunt scutite de rechiziţiune în caz de mobilizare, trăsurile afectate pentru serviciul poştelor, acelea care aparţin companiilor drumurilor de fer şi servind la exploatare precum şi acelea care sunt special afectate pentru transportul persoanelor.
    Aceste trăsuri nu sunt trecute pe starea de recensământ.
    Art. 24. —Estimaţia trăsurilor şi hamurilor se va face de comisiunea mixtă prevăzută la art. 13.
    Preţurile ce va fixa vor fi obligatorii.
    Acele trăsuri care nu vor întruni în momentul rechiziţiunii aceleaşi condiţiuni ca în momentul estimaţiei, se vor apreţui a doua oară de comisiunea militară, prevăzută la art. 19.
    Preţul ce se va plăti va fi acel fixat de această din urmă comisiune. In caz de contestare se va recurge la comitetul permanent, care decide fără apel,
    Art. 25. —Rechiziţiunea trăsurilor înhămate, făcându-se în scopul de a complecta mijloacele de transport ale armatei, sunt plătite şi vor aparţine admi-nistraţiunii războiului.
    Art. 26. —Pentru convoiurile auxiliare şi temporare trebuincioase armatei atât în timp de pace, în caz de mobilizare sau concentrare a armatei sau a o parte din armată, în marşuri şi chiar de schimbări de garnizoană a trupelor, trăsurile trase cu boi sau cai se vor iua din comunele cele mai apropiate şi nu mai mult decât 24 ore. Preţul de chirie se va fixa pe kilometru de către comisiunea prevăzută la art. 34, odată cu tarifele generale.
    Rechiziţiunile pentru acest sfârşit se vor _ dresa primarilor de către comandantul trupelor.
    Art. 27. —Trăsurile şi animalele clasate care nu vor fi fost luate, precum şi toate acelea care nu au fost clasate, pot fi rechiziţionate conform regulamentului de faţă.
                                    133
www.dacoromanica.ro
                                             Capitolul V
                          Despre rechiziţiunile relative la căile ferate.
    Art. 28. —In cazurile prevăzute de art. I al regulamentului de faţă şi numai pentru cazul de război, companiile căilor ferate sunt datoare a pune la dispoziţi-unea ministerului de război toate resursele în personal şi material de care el va avea trebuinţă, pentru a asigura transporturile militare.
    Personalul şi materialul astfel rechiziţionat, poate fi întrebuinţat pe toate liniile, fără a se ţine socoteală de linia din care face parte, atât înăuntru cât şi afară de baza de operaţiune.
    Art. 29. —Autoritatea militară poate asemenea să ia dela companii, prin rechiziţiuni şi pe preţul cu care au fost plătite combustibilele, materiile grase şi alte obiecte care ar fi trebuincioase pentru serviciul căilor ferate în campanie.
    Art. 30.—Dependenţele gărilor şi ale căilor, cuprinzându-se biurourile şi firele telegrafice ale companiilor care pot fi trebuincioase administraţiei războiului, se pun asemenea, prin rechiziţiune, la dispoziţia autorităţii militare.
    Rechiziţiunile vor fi adresate de către autoritatea militară şefilor de gări.
    Art. 31. — Rechiziţiunile prevăzute la art. 28, 29 şi 30 ce preced, vor fi făcute după formele ce se vor determina prin instrucţiunile ministeriale, care vor prevedea indemnităţile la care dă drept.
    Regulamentul astăzi existând asupra transporturilor pe calea ferată, va fi revăzut şi completat pe bazele regulamentului de faţă.
    Art. 32. —In timp de război transporturile comerciale încetează de drept-pe liniile ferate situate între baza de operaţiuni şi armată.
    Această suspendare nu dă drept la nicio indemnitate.
    Art. 33. —Comunele nu pot cuprinde în repartiţiunea prestaţiunilor ce sunt rechiziţionate de a furniza niciun obiect aparţinând companiilor drumurilor de fer.
                                             Titlul III
                                  Despre regularea indemnităţilor.
                                            Capitolul VI
      Regularea indemnităţilor datorite pentru prestaţiunile rechiziţionate în virtutea regulamentului de faţă.
    Art. 34. — In prevederea rechiziţiunilor de făcut în virtutea regulamentului de faţă, pentru trebuinţele cele mai obişnuite armatei, ministrul de război numeşte în fiecare judeţ câte o comisiune mixtă însărcinată de a fixa în fiecare an preţul indemnităţilor cuvenite pentru prestaţiunile de furnizat.
                                        134
www.dacoromanica.ro
    Aceste comisiuni vor alcătui tarife generale pentru obiectele de furnizat, care se vor publica în Monitorul oficial, şi vor fi obligatorii atât pentru autoritatea militară cât şi pentru locuitori, luându-se de bază la plata indemnizaţiilor.
    Art. 35. — Prestaţiunile al căror preţ nu s’ar putea stabili de comisiunea mixtă prin tarife generale alcătuită conform articolului precedent, se vor estima în momentul rechiziţiunii de către comitetul permanent al judeţului.
    Dacă vreun obiect, din cauză de imposibilitate, nu s’ar putea estima nici în momentul rechiziţiunii, el se va estima în urmă, cel mult în termen de o lună dela rechiziţiunea lui.
    In cazurile prevăzute în prezentul articol, estimaţiunea se va face luându-se drept normă preţul ce a avut acea prestaţiune cu şase luni de zile înainte de re-chiziţiune.
    Ministerul de război va putea reforma fără apel, deciziunile comitetelor permanente.
    Art. 36. — Primarul comunei unde s’a făcut rechiziţiunea trimite intendentului militar o copie legalizată a ordinului de rechiziţiune, împreună cu toate bonurile date de corpuri de furniturile făcute. Acesta liberează un mandat primarului, care se va plăti la casieria judeţului sau a armatei cel mult în termen de trei luni.
    Primarul îndată ce a primit banii îi împarte fiecăruia, după furniturile ce a dat.
    Art. 37. — In timp de pace, prestaţiunile prevăzute la art. 26 se vor plăti în bani şi îndată ce transportul s’a efectuat de către corpuri şi servicii.
                                        Capitolul VII
                            Dispoziţiuni relative la marile manevre.
    Art. 38. —Indemnităţile ce pot fi alocate în cazuri de daune aduse proprietăţilor private prin trecerea sau staţionarea trupelor în marş, manevre şi operaţii combinate, sub pedeapsa de a perde dreptul, să fie reclamate de către cei în drept la primăria comunei în cele trei zile care urmează după trecerea sau plecarea trupelor.
    O comisiune mixtă în fiecare corp de armată sau fracţie de corp de armată operând izolat, va proceda la estimarea daunelor.
    Dacă această evaluaţie este primită, suma fixată este plătită pe dată.
    In caz de neunire, reclamaţia este adresată sub formă de apel la comitetul permanent al judeţului, care statuiază cu drept de recurs la curtea de apel.
    Instrucţiuni ministeriale vor determina compoziţiunea şi modul de a funcţiona al comisiunii.
                                  135
www.dacoromanica.ro
    Art. 39. şi cel din urmă. Ministrul Nostru secretar de stat la departamentul de război este însărcinat cu executarea acestui decret.
    Dat în Bucureşti, la 6 Aprilie 1877.
                   Carol                            Nr. 789
                                 Ministru secretar de Stat la departamentul de război General de brigadă, Cernat (Monitorul Oficial, 8/20 Aprilie 1877, p. 2539 şi v.).
                                      207
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
    In înţelegere cu primăria coaceţi 100.000 pâini şi porniţi cu drumul de fier la Bucureşti pentru nutrimentul armatei concentrate, îmi vei arăta preţul şi vom regula plata, afară numai dacă acea urbă nu va voi să facă acest mic sacrificiu pentru apărarea ţării.
    îmi veţi încunoştiinţa când puteţi să le porniţi.
                                          Ministru Preşedinte I. Brătianu
         [Arh.. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877, f. 1]
                                     208
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
    In înţelegere cu primăfia organizaţi ca brutăriile să poată să facă pâine pentru
20.000  oameni. Iar cu comitetul permanent să luaţi măsuri de a se transporta grâul dela arendaşii ce ne sunt datori şi care îi va însemna administraţiunea domeniilor. îngrijiţi ca să fie magazii gata de a primi grâul, angajaţi morile ca să macine pe zi până la 30 mii oce făină.
    O să primiţi grâu —şi dela Mehedinţi.
    Răspunde îndată ce sumă puteţi găsi aci şi cu ce preţ. Informaţi-vă unde veţi putea găsi care cu cai pentru transportarea pâinii spre Calafat. Fiţi în picioare zi şi noapte.
                                         Ministru Preşedinte I. Brătianu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 2].
                                     200
Bucureşti, 6 Aprilie, 1877
    Răspundeţi lui Savfet Paşa în sensul telegramelor mele când veţi fi din nou interpelat asupra atitudinii noastre faţă de Rusia.
                                     136
www.dacoromanica.ro
    In ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de Turcia, Dvs. veţi spune că tratatul dela Paris este călăuza noastră şi că noi nu vom admite niciodată invadarea României de trupele turceşti. Dacă Savfet Paşa vă va pune alte întrebări, Dvs. veţi răspunde că nu aveţi instrucţiuni şi că le veţi cere.
                                                               Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 77. Originalul în limba franceză],
                                        210
Yicna, 6 Aprilie, 1877
      Pentru a mă pune în măsură de a răspunde la gravele obiecţiuni pe care contele Andrassy nu va lipsi să mi le facă, binevoiţi a-mi explica ce înţelegeţi Dvoastră prin a garanta trecerea Ruşilor până aci. Intre contele Andrassy şi mine nu a fost decât chestiunea de a le lăsa trecerea liberă. Se poate crede că suntem angajaţi a face ca armata noastră să fie nimicită la un punct pentru ca Ruşii să treacă mai sigur. In acest caz nu mai poate fi vorba de neutralitate. Nu mai înţeleg deasemenea cum Ruşii pot garanta o neutralitate care nu mai există de fapt.
                                                                   Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 76 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă, cifrată].
                                       211
Berlin, 6 Aprilie, 1877
    Ministerul Afacerilor Străine declară că se va informa, dar dacă războiul este iminent el nu poate promite intervenţie în favoarea noastră din partea guvernului german.
                                                                      Degră
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 73. Reprodus şi în Documente oficiale, 187S p. 75. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                       212
Bonta, 7 Aprilie, 1877
    Domnule Ministru,
    Aşa cum am avut acum onoarea a Vă informa prin depeşa mea telegrafică de ieri am văzut pe domnul Melegari şi i-am comunicat ceea ce Excelenţa Voastră mi-aţi transmis chiar în aceeaşi zi.
    Impresia ministrului a fost vizibil penibilă. El m'a autorizat de a vă ruga să credeţi «că guvernul regelui cunoscând poziţia României în împrejurările
                                       137
www.dacoromanica.ro
actuale, simte toată gravitatea şi dacă aceasta ar depinde de Italia singură, poziţia aceasta nu ar fi aşa de critică, totuşi însă chiar astăzi 6/18 curent. Ministerul regal va telegrafia însărcinatului său cu afaceri la Constantinopol dându-i instrucţiuni precise în sensul depeşei D-voastră şi identice celor ce au fost date sub formă de protest contra invaziei Başibuzucilor în Herţegovina, dar cum acţiunea cabinetului italian nu poate fi decât colectivă, el se va grăbi să comunice fără întârziere atât colegilor săi cât şi M. S. Regelui şi-mi va da răspunsul într’un fel mai precis despre ceea ce va rezulta din această deliberare, iar până atunci, •el mă roagă să repet Excelenţei Voastre că sprijinul ferm al guvernului regal nu va lipsi României, căci în afară de dreptate este simpatia care a inspirat totdeauna politica italiană în raporturile sale cu statul român, ca şi în toate •chestiunile ce-1 privesc.
    Am eşit dela această audienţă profund emoţionat şi recapitulând cuvintele pe care le-am auzit, am găsit acel ton de sinceritate şi bunăvoinţă care caracterizează pe domnul Melegari şi dă convingerii sale forma hotărîtă.
    Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, noi asigurări ale înaltei mele consideraţii.
                                                                      Barozzi
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 49 şi 50. Reprodus în Documente oficiale, 1878, p.
       76. Originalul în limba franceză].
                                      218
Viena, 7 Aprilie, 1877
    Contele Andrassy a făcut şi mi-a promis de a face încă demersuri presante la Constantinopol pentru a sfătui pe Turci a nu trece Dunărea. El nu poate cu toate acestea să garanteze succesul afară numai dacă le-ar notifica un veto formal şi în cazul acesta el ar trebui să facă la fel faţă de Ruşi, şi astăzi lipseşte politicii puterilor centrale neutre orice putere. Tratatul dela Paris nu mai poate fi invocat în momentul când ele lasă Turcia să fie atacată fără a merge în ajutorul ei. Aceasta este în orice caz opinia ambasadorului Angliei care a luat asupra lui totuşi sarcina de a transmite la Eondra şi a sprijini cele două telegrame ale Dvs. Nu voi avea decât mâine răspunsul contelui Andrassy referitor la neutralizarea Calafatului.
                                                               Bălăceanu
         [Miti Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 47 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                    214
Bncnreşti, 7 Aprilie, 1877
    Colonelul Barozzi va avea onoarea de a Vă remite o scrisoare a suveranului nostru pentru Majestatea Sa împăratul tuturor Ruşilor.
                                   138
www.dacoromanica.ro
    Acest ofiţer superior este ataşat în acelaşi timp la misiunea Dvs. în calitate de delegat militar, în tot timpul şederii Dvs. la Chişinău şi el va rămâne ataşat pe lângă cartierul general rus după plecarea Dvs.
    Imediat după primirea scrisorii în chestiune Dvs. veţi solicita Majestăţii Sale împăratului o audienţă spre a i-o remite. Dvs. veţi avea grijă să prezentaţi pe ofiţerul nostru Marelui Duce Nicolae şi dacă este posibil, Majestăţii Sale împăratului.
    îmi rezerv (dreptul) de a vă trimite în curând instrucţiuni ulterioare neavând astăzi niciun moment de răgaz
    Binevoiţi.. .
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 48. Originalul în limba franceză].
                                       215
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
    Domnul Brătianu mi-a remis cum este de altfel 'firesc depeşa cifrată pe care DVs. i-aţi. adresat-o în 6/18 curent. Explicaţiile pe care le cereţi le veţi găsi în telegrama mea de ieri seară. Vă repet din nou că noi n’am încheiat nicio alianţă ofensivă sau defensivă cu Rusia, nici de a coopera cu armatele sale, nici de a le garanta trecerea lăsând să fie nimicită armata noastră de Turci.
    In caz de intrare a armatei turceşti, condiţiile se schimbă; armata rusă nu operează decât trecerea prin ţara noastră, trecere tacit admisă de Europa, trecere pe care noi nu o putem împiedica. Intrarea armatelor turceşti înseamnă teatrul de război dus pe teritoriul nostru, şi cine zice teatrul de război turc, zice invazia cu tot cortegiul său: Başbuzuci, Cerchezi, prădări, jafuri, etc. Noitrebue cu toţii să ne consacrăm eforturile noastre pentru ca România să scape de această tristă eventualitate. Vă repet, noi nu ne gândim deloc de a încheia cu Rusia un tratat de alianţă sau de cooperare. Noi ţinem numai să obţinem menţinerea administraţiei autonome, reglementată prin tratatul dela Paris şi ca trecerea armatei ruse să nu se facă în condiţii fatale pentru drepturile noastre şi pentru poporul nostru. Binevoiţi a insista în acest sens pe lângă contele Andrassy şi comunicaţi-mi imediat rezultatul demersurilor Dvs. conform cu ultimele mele instrucţiuni.
    Vă previn că Callimaki-Catargi m’a înştiinţat de a fi întâlnit la domnul duce Decazes multe simpatii pentru noi.
                                                             Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 44 şi v. Originalul în limba franceză].
                                       139
www.dacoromanica.ro
216
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
    In criza gravă prin care trece ţara mea, criză care, nu mă îndoiesc, va produce cele mai vii simpatii ale Austro-Ungariei, domnul de Bălăceanu este autorizat a expune Excelenţei Voastre situaţia României şi a face în această privinţă câteva propuneri. Amintind Excelenţei Voastre cuvintele spuse domnului Cal-limaki-Catargi la io Iulie trecut şi făcând apel la bunăvoinţa cu care am fost onorat în nenumărate rânduri de Excelenţa Voastră, Vă rog, în numele guvernului princiar şi în numele meu personal, de a acorda ţării mele tot sprijinul de care are nevoie pentru a trece aceste triste împrejurări.
                                                             Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 71. Originalul în limba franceză],
                                      217
Paris, 7 Aprilie, 1877
    Ducele Decazes a comunicat prin telegraf ambasadorilor francezi dela Londra şi Viena apelul pe care l-am transmis în numele guvernului român şi el îi însărcinează de a invita cabinetele englez şi austriac a se asocia la apelul care este făcut în comun pe lângă Poartă cu scopul de a o face să nu ducă teatrul de război pe teritoriul nostru. Trebue să adaug că Decazes m’a descurajat foarte mult şi are puţină speranţă în succesul acestei propuneri, el se teme că chiar dacă ea ar găsi primire favorabilă la Londra şi Viena nu va avea timp să producă efectul său la Constantinopol unde nu se va auzi altceva decât că trecerea Prutului va fi cunoscută şi că n’ar fi locul de a se îndoi de această apropiată eventualitate, căci sosirea ţarului la Chişinău este anunţată pentru Duminica viitoare şi armata rusă trebue să meargă imediat înainte. Vă rog să-mi spuneţi dacă mă pot prezenta la Ambasadorul Turciei în acelaşi timp ca la ceilalţi.
                                                         Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 45 şi v. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 76—77. Originalul în limba franceză].
                                      218
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
    Răspundeţi la moment dacă comunicaţia între Jilava şi Copăceni este restabilită, dacă podul şi şoseaua sunt reparate şi dacă pot trece trupele de Infanterie şi Artilerie pe acolo.
                                    Comand. Corpului al 2-lea de Armată General de Brigadă Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 31].
                                      140
www.dacoromanica.ro
219
JBucureşti, 7 Aprilie, 1877
    Porniţi imediat un escadron din Regimentul 6 de Călăraşi la Giurgiu spre a. înlocui escadronul aflat acolo, care are ordin a pleca.
                                     Comandantul Corpului a de Armată General Radovici
         [Arh. St. Buc.. M. St. M„ dos. Nr. 432, f. 28].
                                     220
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
    ha 7 ore % regimentul No. 2 de Infanterie să se afle la Gara Jilava, căci soseşte trenul pentru a-1 transporta la Giurgiu.
                                                 Intendent Cămărăşescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 29].
                                     221
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
    Mai toate forţele armatei noastre, puse în mişcare şi dislocate, ea are nevoe de hrană chiar în mersul ei. — Pentru aceasta am trebuinţă a cunoaşte căte producte sunt disponibile în Judeţul Dvstră şi la ce localitate anume precum: grâu, porumb, orz, secară, fân şi pae. Care sunt preţurile curente şi la ce distanţă de calea ferată se găsesc. — Prin suprefecţii respectivi daţi-mi de urgenţă o asemenea ştiinţă.
         [Arh. St. Buc., Fond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, £. 4].
                                     222
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
    Porniţi la minut Regimentul 6 Călăraşi la Giurgiu, pe şoseaua Bucureşti-Giurgiu într’un singur etap. Regimentul 2 Infanterie şi bateria Artilerie vor lua trenul la gara Jilava şi vor porni asemenea îndată la Giurgiu. Veţi primi imediat şi ordinul în scris.
                               Comandantul Corpului al 2-lea de Ârmată General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 30].
                                     141
www.dacoromanica.ro
223
[Bucureşti], 7 Aprilie, 1877
    D. Baron Stuart agent diplomatic şi Consul general al Rusiei, prin alăturata aci notă înregistrată la No. 304 îmi comunică că e însărcinat din partea guvernului M.S. I-le de a remite g-nului român suma de 36.788 L. St., 1 sch. 7 p. representând împreună cu cheltuelile de bancă suma de 300.000 ruble în argint şi aceasta ca acompt din suma ce se cuvine României din veniturile bunurilor mănăstireşti române situate în Basarabia rusă. D. agent adaogă că cele 9 poliţe representând suma citată s’au depus la d. banchier Evloghie Georgiev.
    Subsemnatul face despre aceasta cunoscut ministerului financelor şi-i înaintează în original sus zisa notă spre a regula cele de cuviinţă pentru încasarea banilor.
                                                   Preşedinte, I. C. Brătianu
       (Rezoluţie).
    7/4, 1877. Se va regula încasarea banilor la operaţiunile de tresorerie, până la prevederea lor prin comptul definitiv (ss) I. C. Brătianu.
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 48. Copie].
                                      224
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
           Domnule Ministru,
    Intendenţa Galaţi, prin raportul sub No. 2319 arată că localul destinat pentru magazia Companiei 7 din Regimentul 11 de Dorobanţi, în care se conservă muni-ţiunea de război, este cu desăvârşire degradat încât ameninţă căderea şi din cauza umidităţii se degradă muniţiunea.
    In consecinţă am onoare a vă comunica cele precedente, rugându-vă Dle Ministru să binevoiţi a da ordin Comitetului Permanent al Judeţului Cahul, a destina un alt local pentru magazie în condiţiuni bune, spre a putea corespunde suscitatei trebuinţe.
    De deciziunea ce veţi binevoi a lua, vă rog a mă onora cu răspunsul Dv. Primiţi vă rog Dle Ministru încredinţarea osebitei mele consideraţii.
                                                  p. Ministru, Perieţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f.' 101].
                                      225
Călăraşi, 7 Aprilie, 1877
    In balta moşiei Maltezi, 4 făcători de rele, armaţi cu puşti şi pistoale au prădat târla D-lui N. Rânceanu, au omorât pe StoicajRânceanu şi au trecut Dunărea
                                  142
www.dacoromanica.ro
în Turcia. Comunicând aceasta rog a nu ridica Batalionul de Dorobanţi, spre & ne putea păzi bălţile în contra brigandajului.
                                       Prefect Ialomiţa Brătianu
                              [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 1].
                                     226
Bârlad, 7 April, 1877
    Rog autorizaţi urgent a concentra câte 4 calaraşi de fiecare subprefecturi peste rândul ordinar în locul dorobanţilor chemaţi sub arme şi zece la reşedinţa suprefecturei peste acei zece care sunt de ordinar.
    Serviciul o exige aceasta neapărat.
                                                                            Prefect, N. Mit rea
                              [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 55].
                                     227
Iaşi, 7 April, 1877
    Ceandarmi călări plecat spre Bucureşti. Prin aceasta s’a luat Poliţiei mijloacele pentru siguranţa oraşului. Acum mai ales nu cred a fi bine a se lipsi (pe) poliţie de forţa trebuitoare. Rog prin înţelegere cu d. Ministru de Resbel regulaţi suplinirea geandarmilor.
                                      Prefect Iassi Gheorghian [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 58].
                                     228
Tg. Jiu, 7 April, 1877
    Am referat Dvs. în nenumărate rânduri că în mod culpabil nu se trămit numărul de căte 4 calaraşi la suprefecturi. Aseară am venit din judeţ şi am văzut că tocmai acum când avem mare nevoie, calaraşii sunt ridicaţi. Supre-fectul de Novaci îmi raportează că nu poate lua măsuri pentru concentrarea rezerviştilor şi împliniri neavârld decăt un calaraş şi acesta pe jos, vă rog luaţi dispoziţiuni a se ameliora această stare de lucruri fiind imposibil să administrez numai cu vătăjei desculţi şi neplătiţi de comune.
    Am făcut o ultimă încercare, adresând astăzi o notă energică Comandantelui de Calaraşi în chestiunea de faţă.
                                      Prefect de Gorj Ath. Moscuna [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 1172—81 a, partea I, f. 58].
                                     143
www.dacoromanica.ro
229
Craiova, 7 April, 1877
    Pentru concentrarea ordonată veţi pune în vedere ofiţerilor din corpul ce comandaţi ca să nu fie urmaţi de familiile lor.
    Inconvenientele sunt multiple şi lesne de înţeles.
                                 p. Comandant al Diviziei Colonel Duma [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, p. 245. Telegramă],
                                      230
[Craiova, 7 April, 1877]
    Da 9 aprilie seara escadronul de Dolj va sosi Calafat.
                                                             General Dupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 54*1, f. 256. Telegramă],
                                      231
Bârlad, 7 Aprilie, 1877
    Consiliul comunal urbei Bârlad a oferit gratis pentru armată 20.000 oca pâine. In curând sa va începe coacerea şi trimite la Bucureşti.
                                                         Prefect V. Mitrea
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 8],
                                      232
Iaşi, 7 Aprilie, 1877
    Consiliul comunal, în şedinţa de azi a decis ca să trimeată în Bucureşti pentru armată 40.000 pâini câte de 3 litre 50 dramuri pâinea, fără n'ici o pretenţie dela guvern, până se va începe a coace de mâine şi treptat a se expedia.
                                                   Prefectul Judeţului Iaşi Gheorghian
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877—21, f. 9].
                                      233
Roman, 7 Aprilie, 1877
    După telegrama Dv. am luat la moment înţelegere cu D. Primar de Roman. Rezultatul la care am ajuns este: s’au comandat 10.000 pâini, în greutate de 350 dramuri una, calitate bună şi bine coaptă cu preţul de 27 bani pâinea predată
                                      144
www.dacoromanica.ro
mâine 8 Aprilie 1200 pâini iar în zilele de 9 până la 13 Aprilie câte 1760 pâini. S’a convocat consiliul comunal şi avem speranţa că va conveni a face ofrandă solicitată. Rog ordonaţi astăzi dispoziţiile pentru transportarea pâinei cu trenul. Aştept răspunsul.
                                                          Prefect C. Brăescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, £. 10. Telegramă],
                                        234
Tecuci, 7 Aprilie, 1877
    Răspund notei Dv. In prezent este imposibil facerea şi trimiterea pâinilor din cauza lipsei făinei în oraş. Preţurile urcându-se brutarii nu s’au aprovizionat cu făină nici pentru orăşeni cu îndestulare. Suntem prea dispuşi a face chiar şi sacrificii dacă mijloacele comunei n’ar fi atât de restrânse cum le cunoaşteţi şi Dv. dar mă împiedecă şi lipsa de făină în oraş.
                                                          Prefect Anastasiu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877, f. 6],
                                        235
Bacău, 7 Aprilie, 1877
    Am regulat facerea a două zeci mii pâini de căte 350 dramuri, una pe preţ de 32 bani oca. Am cerut întrunirea consiliului comunal, ca să vedem ce poate dispune. Am să cer şi comitetului permanent să contribue şi dacă mă autorizaţi să deschid liste de subscripţie, poate voi putea acoperi plata lor fără să mai fie nevoe de banii statului. Vă voi telegrafia pe când pot să o trimit.
                                                              Prefect Villner
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877, f. 3].
                                        236
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
              Carol I,
    Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn al Românilor.
    Da toţi de faţă şi viitori, sănătate.
    Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat preşedinte al consiliului miniştrilor, sub Nr. 293;
    Văzând jurnalul consiliului Nostru de miniştri dela 7 Aprilie curent;
    In virtutea art. 95 din Constituţiune,
    Am decretat şi decretăm ce urmează:
                                        145
                                                                                                  10
www.dacoromanica.ro
    Art. I. Corpurile Legiuitoare sunt convocate în sesiune extraordinară pentru ziua de 14 Aprilie curent.
   Art. II. Preşedintele consiliului Nostru de miniştri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret.
    Dat în Bucureşti, la 7 Aprilie 1877.
         Carol
                                     Preşedintele consiliului miniştrilor I. C. Brătianu
         [Monitorul Oficial, din 8/20 Aprilie 1877, Nr. 78, p. 2359].
                              237
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
    In urma cererei primită dela Dl Ministru de Resbel, vă repet telegrama circulară sub Nr. 7160 din 6 curent şi vă invit să puneţi prin subprefecţi şi primari toată silinţa pentru adunarea militarilor în rezervă şi în concediu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—8i a, partea I, f. 51].
Bucureşti, 7 Aprilie, 1877
                             238
                  Domnule Ministru,
    Primind ord. Dvs. Nr. 7199, după înţelegerea verbală ce am avut cu Dvs. am onoarea a reveni din nou, asupra celor cuprinse în referatul Nr. 1549 Şi a vă ruga să binevoiţi a interveni pe lângă colegul Dvs. dela resbel a lăsa pe sergenţii de oraş la posturile lor căci în lipsă-le n’ar avea cine să privigheze siguranţa publică.
    Aici e locul a vă mai aduce la cunoştinţă că d. Ministru de resbel dând ordin dlui comandant de geandarmi călări a mobiliza escadronul. Văd un pericol pentru capitală, dacă ar fi privată de importantul serviciu ce-i aduce acest corp, mai cu seamă în împrejurările de faţă.
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                       Prefect. C. Ciocârlan
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 60].
                                  146
www.dacoromanica.ro
239
Chişinăn, 8 Aprilie, 1877
    Sosit noaptea aceasta. Primit la gară de un funcţionar diplomatic ataşat Marelui Duce şi condus la o cartiruire pregătită. Dela el am aflat că împăratul va merge dela Petersburg la Ungheni unde el va fi la IO Aprilie, ca la ora li seara va fi la Chişinău şi că Gorciacov nu-1 va acompania. Mâine mă voi prezenta Marelui Duce şi la douăsprezece împăratului.
                                                            General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Mi. 23, f. 55 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                     240
Bucureşti, 8 Aprilie, 1877
    In urma unui semnal greşit dat de şeful de gară trenul în care se afla căpitanul Popof a plecat în momentul când ofiţerul de ordonanţă, purtătorul răspunsului prinţului la scrisoarea Marelui Duce Nicolae, a sosit pe peron. Scrisoarea va fi deci adusă de un aghiotant al Alteţei Sale care pleacă chiar în seara aceasta spre Chişinău, purtător al unei scrisori pentru ...
                                                            Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 78. Originalul în limba franceză].
                                     241
Chişinău, 8 Aprilie, 1877
    Am văzut Marele Duce, primirea cordială; el contează pe colaborarea noastră. Neavând misiunea de a trata această chestiune m’am mărginit de a scoate în evidenţă menajamentele la care justeţea obligă poziţia noastră şi ameninţările ascunse ale Austriei. Marele Duce asigură că noi nu avem a ne teme de nimic din această parte, nici din altă parte, el a manifestat cu insistenţă dorinţa ca Prinţul să vină cu un ministru înaintea împăratului la Ungheni; el spune că nu ştie sigur când va avea loc declaraţia de război. Gorciacov nu vine aici; el mi-a cerut detalii despre... (nedescifrat) şi angajamente. Voi rămâne până la sosirea împăratului. Binevoiţi a-mi da instrucţiuni în chestiunea cooperării deoarece împăratul mă va întreba.
                                                           General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 58 — 59. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                          147
                                                                                                       10*
www.dacoromanica.ro
242
Viena, 8 Aprilie, 1877
    Domnul Brătianu Ioan m’a onorat cu o comunicare directă şi ar fi trebuit în mod raţional să-i răspund direct, dar cum el a crezut că o telegramă cu caracterul cel mai privat merită să vă fie prezentată, regret că el nu v’a comunicat pe aceea la care răspundeam. Dvs. veţi conveni că fraze ca acestea: «noi garantăm trecerea Ruşilor care ne garantează neutralitatea noastră»,au nevoie de explicaţii. Această chestiune pusă, nu am nevoie să spun, că sunt un adversar declarat de orice aservire a ţării mele Rusiei, aprob totuşi complet hotărîrea de a respinge invazia turcă cu armele şi că în ziua când rezistenţa devine serioasă, mă voi duce să mă bat ca un simplu muritor
                                                                    Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 56 şi 57. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      243
[Bucureşti], 8 Aprilie, 1877
    Luaţi înţelegere cu primarii şi obligaţi pe brutari ca peste făina trebuincioasă hranei locuitorilor locali să să aprovizioneze şi pentru o rezervă de 30.000 pâini, pe care să o poată da la prima cerere pentru trebuinţa armatei, bine făcută şi bine coaptă ca să poată ţine mai mult timp, după cererea Ministerului de Război.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., 1877, dos. Nr. 2151, Nr. 4877, f. 4].
                                      244
Bucureşti, 8 Aprilie, 1877
    Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub Nr. 987;
    Văzând jurnalul consiliului de miniştri, sub Nr. 2, încheiat în şedinţa din 7 Aprilie 1877.
    Am decretat şi decretăm:
    Art. 1. Se deschide D-lui ministru de resbel asupra exerciţiului 1877 un credit extraordinar de lei 1.088.000 pentru acoperirea cheltuelilor necesare cu ocazia mobilizării trupelor în luna curentă şi arătate anume în acel jurnal.
    Art. 2. îndată după deschiderea Camerilor Legiuitoare li se va prezenta un proect de lege pentru încuviinţarea acestui credit şi crearea resurselor necesare spre acoperirea lui.
                                   148
www.dacoromanica.ro
    Ari. 3. şi cel din urmă. Miniştrii Noştri secretari de Stat la departamentele de resbel şi finanţe sunt însărcinaţi cu executarea acestui decret.
    Dat în Bucureşti, la 8 Aprilie 1877
                                                                   Carol
    Ministru secretar de Stat ad-interim la departamenul de finanţe
                                                          I. C. Brătianu
    Ministru secretar de stat la dep. de resbel, Gl. brig. Cemat Nr. 987.
    Raportul D-lui ministru de resbel către M. S. Domnitorul.
             Prea înălţate Doamne,
    Am onoarea a supune aprobării înălţimii Voastre jurnalul consiliului de miniştri sub No. 2, relativ la deschiderea unui credit extraordinar de lei 1.088.000 asupra exerciţiului anului curent, pentru acoperirea cheltuelilor necesare cu ocazia mobilizării trupelor în luna curentă, rugând pe Măria Voastră a subscri aci anexatul proiect de decret.
    Sunt, cu cel mai profund respect,
    Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă 1877, Aprilie 7.                                              Cernat
                         CONSILIUL MINIŞTRILOR Jurnal
    Consiliul miniştrilor, în şedinţa sa de astăzi, 7 Aprilie 1877, deliberând asupra referatului D-lui ministru de resbel Nr. 969, prin care cere deschiderea unui credit extraordinar de lei 1.088.000 pentru acoperirea cheltuelilor necesare cu ocazia mobilizării trupelor în luna curentă:
    Având în consideraţie urgenţa cerută pentru a se completa cât mai grabnic trebuinţele armatei.
    Consiliul aprobă deschiderea acestui credit pentru cheltuelile arătate în referat şi anume:
    Plata raţiilor de hrană cuvenite ofiţerilor, conform legii
soldelor din 1872     .............................................Lei 58.000
    Plata materialului de echipament şi efecte spitaliceşti ce
s’ar putea înfiinţa în luna curentă ............................... 250,000
    Diferite transporturi şi misii în interesul mobilizării . . .           200.000
    Plata soldelor şi accesoriilor ofiţerilor de diferite grade ce trebue a se numi în serviciu spre completarea cadrelor armatei, conform legii din 1874     ........................................ 120,000
                                  149
www.dacoromanica.ro
Furajul pentru numărul de 5.832 cai ai artileriei ce trebue
                                a se hrăni peste numărul prevăzut în buget precum şi pentru furajul a 3.000 cai ai călăraşilor concentraţi, în total cai 8.832
a căror furaj costă cu aproximaţie . . . •..................... 100.00O
                                Plata lemnelor pentru fertul hranei în concentrare, pentru lemnele necesare la facerea focurilor în bivuac precum şi paele
de aşternut tot în timpul bivuacului la trebuinţe.............. 60.000
    Pentru cheltueli neprevăzute............................... 300.000
                                                       Lei . . .      1.088.000
    In total un milion optzeci şi opt mii rămânând ca îndată după deschiderea Corpurilor Legiuitoare să li se prezinte un proect de lege pentru încuviinţarea acestui credit şi crearea resurselor necesare spre acoperirea lui.
    Dispoziţiile aici cuprinse se vor aduce la îndeplinire de către D. ministru de resbel prin înţelegere cu D. ministru de finanţe după domneasca aprobare.
    Miniştri: I. C. Brătianu, M. Kogălniceanu, I. Docan, G. Ghiţu, I. Câm-pineanu, general Cemat.
      Nr. 2
         [Monitorul Oficial, 13/25 Aprilie 1877, p. 2463].
                                      245
Bucureşti, 8 Aprilie, 1877
    Dl. Prefect al jud. Iaşi mă înştiinţează prin telegrama Nr. 3527 că geandarmii călări din oraşul Iaşi au plecat d’acolo pentru a veni la Bucureşti şi dl. Prefect de Gorj îmi arată prin telegrama Nr. 4690 că s’au ridicat calaraşi daţi pentru serviciul administraţiei, lasându-se numai câte unul de subprefectură şi acela pe jbs.
    Am onoare, Dle Ministru, a vă comunica cele ce preced rugându-vă să binevoiţi a dispoza de a se trimete la Iaşi în locul geandarmilor călări rădicaţi de acolo, un escadron pentru a avea poliţia mijloace în menţinerea bunei ordine, precum şi de a rămânea calaraşi prin districte pentru a fi cu cine să se facă rechiziţiunile şi celelalte servicii.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 59].
                                      246
Bucureşti, 8 Aprilie, 1877
    Fiţi cu multă privighere a nu lăsa nici în timpul nopţii ca să lucreze Turcii la formarea de baterii.
                                                 Ministru, General Cemat
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea III, f. 165],
                                      150
www.dacoromanica.ro
247
Bucureşti, 8 Aprilie, 1877
                Domnule Ministru,
    Am susţinut la Ministerul Afacerilor Străine d’aici, conform instrucţiunilor ce mi-aţi dat, cauza detailată în telegrama Dv. No. Il6 din 6/18.4. Am conferit şi astă dată cu Excelenţa sa Dl. De Billow, că trecerea eventuală a Ruşilor prin România, sub auspiciile protocolului din Londra, nu poate justifica scopurile agresive ale Turcilor şi invaziunea başibuzucilor nu s’a putut contrazice decât indirect prin afirmarea că neutralitatea noastră nu este garantată.
    Intervenţiunea diplomatică pentru neutralizarea României, ar fi astăzi, a zis Excel. Sa Domnul de Billow, mai puţin decât oricând eficace, dacă e adevărat că conflagraţiunea ruso-turcă e iminentă.
    N’am negles a pune înainte, în privinţa forţei majore « cui non resisti potest » sub care apare pentru noi trecerea Ruşilor aluziunea fină că «l’armee russe ne fait que traverser notre pays avec l’assentiment plus ou moins tacite des puissances »• Putem compta întrebam, pe intervenţiunea energică, în aceste momente supremet a guvernului german, sau suntem siliţi «de prendre conseil de notre desespoir »? Să nu mai fie oare alt mijloc propriu a evita transportarea teatrului de război în o ţară neutră ca România, decât legitima apărare, a cărei întrebuinţare va fi plătită cu suferinţe incalculabile?
    Această « notă dolentă », de un adevăr atât de profund, a căzut pe un tărâm neroditor. Diplomaţia e pesimistă.
   Excelenţa Sa Domnul de Billow a declarat, că nu ne poate promite intervenţiunea guvernului german în interesul cauzei noastre.
    Germania nu este indiferentă la evenimentele ce se prepară în Orient. Ea priveşte, aceasta este părerea mea, numai de împrejurări, cu braţele încrucişate, desnodământul violent al crizei orientale. Aqua Haeret!
    « Nationalzeitung » No. 183 din 20/4 aprobă în toate punctele conduita noastră de neutralitate şi recunoaşte că în dilema dinaintea căreia ne aflăm astăzi, propensiunea către armata rusă în limitele neutralităţii, este o ultimă ratio foarte legitimă.
    Primiţi vă rog Dle Ministru, încredinţarea prea profundului meu respect.
                                                        Agent. A. Degre
                         [Min. Af. Ext., dos. . 23, f. 60 şi v. Reprodus în Documente oficiale, 1878, {. 38].
                                      248
Iaşi, 8 Aprilie, 1877
    Consiliul comunal în toată strâmtoarea în care se află cassa comunală, ţinând seama de apelul adresat prin depeşa Dv. către D. Prefect de Judeţ, a votat a
                                      151
www.dacoromanica.ro
                se da gratis 40.000 pâini (20.000 ocale) pentru serviciul armatei. Pentru aceasta el a votat un credit extraordinar de 7000 lei şi autorizarea de a se face un împrumut.
    Vă rog daţi cuvenita aprobare. Cât pentru transportul pâinilor, rog luaţi înţelegere cu cine se cuvine, pentru a se face pe contul statului.
                                                           Primar Pastia
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 13].
                                     249
C. Lung, 8 April, 1877
    Comandantul călăraşilor comunică pe fiitor nu mai poate expedia converte şi arestanţi din cauza concentrării şi pomirei oamenilor. Rog arătaţi în asemenea împrejurări ce mijloace am putea întrebuinţa ca serviciul nu sufere în lucrări urgente.
                                                           Prefect Muscel R. Fărcăsanu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 87].
                                     250
Tecuci, 8 April, 1877
    Cunoaşteţi mai bine decât mine greutatea şi datoriile ce are de împlinit administraţia mai cu seamă în timpul prezent. Ar trebui înzecit numărul amploiaţilor din acel ce prin economii s’au lasat astăzi; dar mă văd cu totul împiedecat din cauză că cu concentrarea se iau între miliţieni mulţi funcţionari administrativi, poliţieneşti, comunali şi chiar pompierii oraşului în cât serviciul se desorganisează în mod cu desăvârşire complect.
    Rog regulaţi cele ce veţi crede de cuviinţă.
                                                       Prefect, Anastasiu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 81].
                                     251
Bucureşti, 8 April, 1877
    Dl. Prefect al poliţiei Capitalei mă ncunoştiinţează prin raporturile Nr. 9549 şi 100399 că în corpul sergenţilor de oraş se află înrolaţi mai mulţi rezervişti şi că după ordinile date de Dvs. îi urmez sau pornesc la corpurile lor din cari fac parte. Aseminea s'ar fi luat măsuri pentru mobilizarea escadronului de jandarmi calaraşi.
                Dle Ministru atât sergenţii numiţi cât şi escadronul de jandarmi nu trece suma de 300 oameni. Pentru armată dar ar fi un slab contigent faţă cu serviciul ce aduc
                                     152
www.dacoromanica.ro
liniştei şi siguranţei capitalei. înlocuirea sergenţilor în timpul de faţă cu oameni necunoscători de datoriile lor şi mai puţin cu conduita bună, ar fi peste putinţă mai cu seamă că deodată trebueşte înlocuit un număr aşa de mare. Afară de aceasta, drumurile de fier aduc şi Vor mai aduce poate pe toată ziua călători a căror conduită ar necesita oarecare surveghere.
    Pentru aceste rezoane, am onoarea a vă ruga, Dle Ministru, să binevoiţi a da dispoziţiuni pentru lasarea sergenţilor de oraşi rezervişti şi a geandarmilor calări în Capitală spre a-şi îndeplini serviciul lor curent poliţienesc.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 61].
                                     252
Bucureşti, 8 Aprilie, 1877
    Din raporturile Diviziei Il-a şi IV-a Teritoriale sub No. 2853 şi 1x42 s’a văzut că pichetele No. 12 şi 13 din distanţa companiei 5-a, Regimentul 11 de Dorobanţi au căzut în urma ploii întâmplată la 13 Martie a.c., precum şi la pichetul No. 9 din distanţa Companiei 5-a Regimentul 16 de Dorobanţi cu ocazia debordării apei Molniţa în noaptea de 11 spre 12 Martie zisul an, s’a dărâmat vatra, coşul şi patul de pământ.
    Aceasta cu onoare mă grăbesc a vă comunica, rugându-vă Dle Ministru să binevoiţi a da ordin comitetului permanent al judeţului Cahul a lua dispoziţiunile cuvenite pentru construcţia pichetelor No. 12 şi 13, precum şi cel al judeţului Dorohoi a se înfiinţa din nou vatra, coşul şi patul la pichetul No. 9.
    De rezultat vă rog a mă onora cu răspunsul Dv. Primiţi, vă rog Dle Ministru asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni.
                                                     p. Ministru. Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. 108 şi v.].
                                       253
Bucureşti, 8 Aprilie, 1877
    Dl. Prefect de Ialomiţa mă înştiinţează că în balta moşiei Maltez, patru făcători de rele armaţi cu puşti şi pistoale, au prădat târla Dlui N. Rânceanu şi au trecut Dunărea în Turcia. Totodată Dl. prefect cere a nu se ridica batalionul de Dorobanţi dela acel judeţ, spre a se putea păzi bălţile în contra brigandajului.
    Am onoarea Dle Ministru, a vă comunica cele ce preced, rugându-vă să binevoiţi a lua măsurile cuvenite.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81, partea V, f. 3].
                                     153
www.dacoromanica.ro
254
Bucureşti, 9 Aprilie, 187?
    Aflăm că pretextul de care Turcii vor să se servească pentru a pătrunde în România este Calafatul, care vor să-l eie înaintea armatei ruse pentru a evita bombardarea Vidinului. Odată pătrunşi în România prin acest loc armata turcească va ocupa cu siguranţă mica Valahie pentru a distruge marile aprovizionări ce se găsesc aici. Informaţi-Vă pe lângă marele duce dacă nu ar fi mai util chiar pentru operaţiunile ruseşti ca să fie Calafatul ocupat de trupe româneşti, neutralizat, atât pentru armata rusă cât şi pentru armata turcească. Noi am lua astfel Turcilor pretextul de a trece Durfărea prin alte puncte şi de a incendia oraşele de pe litoral ca cel dela Galaţi, Brăila, Giurgiu şi de a lăsa în voie cu această ocazie peste teritoriul României oardele devastatoare. Noi ştim precis că un corp de 30.000 cerchezieni şi başbuzuci, având în fruntea lor pe cei doi şefi, acei cari au fost cei mai semnalaţi prin cruzimile lor în Bulgaria, simt destinaţi să treacă în România, imediat la vestea rusă de trecerea Prutului. Noi am fi astfel surprinşi neputând mobiliza în şase zile trupele noastre. Ar fi deci atât în interesul armatei ruseşti şi în interesul nostru ca să luăm Turcilor pretextul de a trece Dunărea. Răspundeţi repede.
                                                              Kogălniceanu
         [Mia. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 84 şi v. Originalul în limba franceză].
                                      255
Bucureşti, 9 Aprilie, 1877
    In criza cea mare prin care trece ţara mea, criză care va îndemna, nu mă îndoiesc, Franţa la cele mai vii simpatii (D. Callimaki) sunt autorizat a Vă expune situaţia României şi a Vă face în chestiunea aceasta câteva propuneri deschise, aducându-Vă aminte Excelenţei Voastre cuvintele spuse domnului Catargi la 10 Iulie, făcând apel în numele guvernului princiar şi în numele meu personal, la sentimentele de înaltă bunăvoinţă a Excelenţei Voastre, Vă rog să binevoiţi a acorda ţării mele tot spijinul de care are nevoie pentru a trece prin împrejurările acestea triste.
              Pentru Austria şi Germania.
    Făcând apel la bunăvoinţa cu care am fost de mai multe ori onorat din partea Excelenţei Voastre.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 194. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 80—81. Minută. Originalul în limba franceză].
                                  154
www.dacoromanica.ro
256
Bucureşti, 9 Aprilie, 1877
    In ceea ce priveşte cooperarea armatei noastre D-vs. veţi răspunde cu toată prudenţa şi rezerva. Convorbirile şi cererile care au loc din partea guvernului imperial n’au formulat o cooperare activă care să ne convină, ea ar aduce imediat o intervenţie austriacă, a cărui limbaj devine din ce în ce tot mai ameninţător. De altfel, sperând tot timpul pacea şi luate pe neaşteptate, trupele noastre, care sunt cu greu pe cale de a fi mobilizate, ar putea cu greu să reziste invaziunilor Cerchezilor şi altor bande turceşti.
    Fiindcă un prinţ intră cu un ministru la Ungbeni, prinţul ar fi vrut să vină să salute pe împărat la frontieră înafară de toate consideraţiunile politice; pregătirile plecării au fost făcute când ştirile, că un corp de 20.000 de Cerchezi ar fi pătruns în România ca avantgarda unei armate turceşti, au forţat pe prinţ şi miniştrii săi să rămână locului pentru a pregăti ziua şi noaptea rezistenţa. De altfel, dacă prinţul ar părăsi în prezentele împrejurări Bucureştiul numai pentru 48 de ore, aceasta ar fi considerată ca o fugă de populaţie aşa destul de înspăimântată. Prezenţa prinţului şi a guvernului abia pot linişti opinia publică. D-vs. veţi completa singur prin D-vs. explicaţiile. Negocierile noastre constau înainte de toate drept alfa şi omega în a obţine cel puţin cinci milioane, fără care noi nu ne putem mişca şi aceste milioane nu trebue să întârzie nici o singură zi. Peste puţin a doua depeşă.
                                                             Kogălniceanu
         [Mi'n. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 85. Originalul în limba franceză],
                                      257
[Yiena], 9 Aprilie, 1877
    Conformându-mă unei dorinţe a guvernului român, exprimată prin domnul Bălăceanu, am dispus să se facă o intervenţie la Constantinopol pentru a de-consilia ocuparea ţărmului stâng al Dunării de către trupele turceşti, în cazul intrării trupelor ruse în România. Poarta ne-a făcut cunoscut că ea nu va putea lua angajamente în acest sens, decât în cazul când România şi-ar lua angajamentul de a păstra cea mai strictă neutralitate a teritoriului său şi faţă de Rusia.
    Noi nu suntem în situaţia de a spune un veto trecerii Dunării de către trupele turceşti sau, în împrejurările actuale, să facem Poarta să-l respecte. Ea va lega probabil de aceasta condiţia cooperării armatei române cu Turcia.
    Comunicaţi ceea ce precedă guvernului român.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 82 şi v. Copie. Originalul în limba franceză.
      Data calculată pe stil vechi].
                                   155
www.dacoromanica.ro
258
Bucnreşti, 9 Aprilie, 1877
    Căutaţi să aflaţi şi spuneţi-mi imediat dacă 'Turcii şi-au propus să ocupe Calafatul şi celelalte oraşe de pe mal şi dacă pot muta teatrul de război pe teritoriul nostru. Ni se afirmă aici că un corp de 30.000 de Başbuzuci ar fi destinat pentru România şi că Turcia are drept obiectiv chiar Bucureştiul.
                                                              Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 83. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 78—79. Originalul în limba franceză],
                                       259
Yiena, 9 Aprilie, 1877
    Savfet-Paşa a răspuns la prima comunicare a contelui Andrassy că guvernul turc n’a luat încă nicio rezoluţie privitoare la trecerea Dunării, dar că îi este imposibil de a face vreo declaraţie în chestiunea aceasta fără a divulga planul de campanie al armatei otomane. Ambasadorul Austriei are ordinul de a insista. Bordul Derby a comunicat contelui Andrassy, care-i cerea să sprijine acţiunea sa la Constantinopol, că îi pare nedrept de a se opune intrării Turcilor, din moment ce s’ar tolera intrarea Ruşilor în România; aceasta ar considera ca prea iluzorii drepturile sultanului asupra acestei ţări (textual). Eu m’am simţit jignit. Calice m’a asigurat că ostilităţile notorii ale Angliei se datoresc afacerii Crawley. Este adevărat că această afacere ne-a făcut enorm de rău nu numai la Londra, dar chiar şi aici la Viena. Circulara rusă a plecat ieri din Petersburg prin poştă.
                                                                 Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 62—63. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                     260
Paris, 9 Aprilie, 1877
    Am văzut pe ambasadorul turc. El s’a plâns de guvernul nostru care, după ce provocase în continuu dificultăţi Porţii, demască acum ostilitatea sa ducând forţele sale la Dunăre, în timp ce dă pe mâna Rusiei, România. Această hotărîre obligă Poarta să considere România drept duşman. Poarta va invada România în acelaşi timp când Rusia va trece Prutul şi armata noastră va fi inutil sacrificată dacă ne trebue război. Am răspuns cu un ton mai conciliant trecând repede la motivele de plângere datorit primirii puţin favorabile care ni se făcuse totdeauna la Constantinopol şi susţinând că noi nu căutăm decât să ni se respecte drepturile
                                     156
www.dacoromanica.ro
noastre care ne sunt garantate prin tratate. Ambasadorul a spus că nouă ne este nşor să dovedim imparţialitatea noastră, protestând deschis contra oricărei invadări a frontierei noastre, cerând intervenţia puterilor pentru a asigura neutralitatea României, la obiecţiunea făcută în chestiunea inoportunităţii acestui demers pe care îl mai făcusem fără succes la conferinţă, el a răspuns că n’ar fi prea târziu de a mai încerca odată, deoarece el crede că ea ar fi susţinută de Anglia, Franţa şi Austria şi că el se angajează de a o susţine prin Poartă. I-am promis de a Vă comunica aceste sugestii care, dacă nu este inspiraţia unui funcţionar disperat, va trăda planul, de a*ne mări încurcăturile noastre. Binevoiţi a-mi spune ce răspuns să dau.
                                                          Kalimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 66 şi 67. Reprodus şi în Documente oficiale, 18781 p. 78—79. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      261
Viena, 9 Aprilie, 1877
    Fiţi încredinţaţi că în atitudinea guvernului turc este lăudăroşenie exagerată. Eu ştiu din sursă sigură că el este profund descurajat şi că, dacă i-ar sta în putinţă să dea înapoi, ar face-o în ultima clipă. Layard este însărcinat să vorbească hotărît Sultanului; poate că-1 va hotărî să trimită un ambasador la Chişinău. Este adevărat că Domnitorul merge în această localitate? Călătoria Alteţei Sale va fi considerată aici nu numai ca punând capăt neutralităţii noastre dar chiar ca o ofensă pentru Francisc Iosif, care a ajuns anul trecut la frontiera noastră fără să vadă pe Principe. Trebue menajată Austro-Ungaria care intervine în acest moment foarte energic pentru noi la Constantinopol. Cifrul nostru trebue schimbat de urgenţă. Vă felicit şi vă mulţumesc pentru numirea lui Callimachi.
    Rog Excelenţa Voastră de a nu prelungi nici cu o zi concediul D-lui Esarcu, care expiră Vinerea viitoare.
                                                                Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., v. 23, f. 64. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      262
Bucureşti, 9 April, 1877
    Dl. prefect de Bolgrad îmi comunică prin telegrama No. 3356 că comandantul escadronului de geandarmi local a primit ordin de a trimite o parte din oameni la Galaţi şi totodată adaogă că fără această regulare numărul gendarmilor era insuficient pentru îndeplinirea serviciului, mai cd seamă pentru încasarea dărilor şi menţinerea ordinei publice care este ameninţată de către voluntari veniţi din
                                      157
www.dacoromanica.ro
Serbia, oameni fără căpătâi şi care comit zilnic necuviinţi. Scăzăndu-se efectivul jandarmilor se paralizează cu desăvârşire serviciul.
    Am onoare Dle Ministru, a vă comunica cele preced rugându-vă să binevoiţi a lua măsurile cuvenite în interesul serviciului administraţiei.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 82].
                                     263
[Bucureşti], 9 Aprilie, 1877
    Dl Prefect de Tutova prin telegrama Nr. 4492 cere a se autoriza concentrarea a 4 calaraşi de fiecare subprefectura peste rândul ordinar în locul dorobanţilor chemaţi sub arme şi zece la reşedinţa judeţului, peste acei zece care sunt de ordinar, fiind trebuitori pentru serviciul administraţiei.
    Am onoare, Dle Ministru, a vă comunica această cerere a Dlui Prefect de Tutova, rugându-vă să binevoiţi a regula precum veţi crede de cuviinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 56].
                                        264
Galaţi, 9 Aprilie, 1877
    Refer telegramei No. 7327. Târgul Cahul, având o populaţiune numai de 800 familii compusă în cea mai mare parte numai din locuitori agricultori, îndestularea publică cu făină se face prin concurenţă liberă de nişte antreprinzători cu foarte mici capitaluri care abea pot satisface cerinţele locale, unde nu se trece decât până la 200 oca pâne pe zi, aceştia mi-a declarat că le este imposibil a avea gata material şi a fabrica acele 300.000 pâini mai ales că făina o procură din Galaţi şi Huşi, orice obligaţiune li s’ar pune, ar rămâne fără efect.
                                           Prefect Cahul C. Plitos
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., 1877, dos. Nr. 4877, f. 31 şi v.].
                                     265
[Bucureşti], 9 Aprilie, 1877
    Spre răspuns la raportul Dv. sub No. 4089, vă fac cunoscut că numai îp cazul când ar fi localuri militare libere, urmează să procedaţi conform ordinului No. 8043.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5184—81 m, partea XII, f. 3].
                                     158
www.dacoromanica.ro
266
Piteşti, 9 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei 7328. Brutarii din Piteşti se angajează a procura 30.000 oca pâine cu condiţiunea de a fi vestiţi cu 3 zile înainte, cu preţul de 18 bani pâinea.
                                                                                                                                                     Prefect Argeş C. Racoviţă
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 23].
                                   267
Măgurele, 9 Aprilie, 1877
    locuitorii oraşelor de pe malul Dunării văzând pornirea rezervelor a batalionului de Dorobanţi şi ordinul pentru pornirea Călăraşilor mâine io curent, sunt cu drept cuvânt foarte înspăimântaţi de vreo încălcare a trupelor neregulate, aflate în oraşele vecine turceşti de peste Dunăre, cu atât mai mult cu cât oraşul
T. Măgurele, în anul 1854 a suferit o asemenea încălcare, am solicitat prin două. telegrame colegului Dv. dela Război a da ordine pentru întărirea pichetelor, cu un număr mai însemnat de Dorobanţi şi a lăsa călăraşii deja concentraţi, cel puţin până când se va pune în fapt concentrarea batalionului de miliţieni care şi atunci urmează a fi conduşi prin vechi dorobanţi. Chiar în acest moment un număr însemnat de cetăţeni deja îşi pornesc familiile în interiorul Judeţului, dar pentru dânşii şi averile lor, solicită măsuri de siguranţă, care actualmente lipsesc, de va porni şi escadronul Călăraşi căci prin pichete sunt numai, câtre trei dorobanţi. Comunicându-vă aceasta, vă rog Dle Ministru dispuneţi de urgenţă.
                                   Prefect Teleorman Kiriţescu
        [Arh. St. Buc., Mia. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 6 şi v.].
                             268
[Bucureşti], 9 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei No. 3800. S’au luat dispoziţiuni ca patrule de călăraşi să se facă prin pichete şi va rămâne în oraş o garnizoană de dorobanţi.
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 7].
                                       159
www.dacoromanica.ro
269
Jaşi, 9 Aprilie, 1877
              Domnule Ministru,
    La Oficia Dv. No. 6317, am onoare a vă răspunde că relatările ce vi s’au dat de Diviziunea 4-a nu pot fi bazate întrucât se atinge de Judeţul Iaşi, decât pe informaţiuni eronate, fiindcă consiliul judeţean al acestui judeţ a avut îngrijirea a închiria localuri suficiente tuturor companiilor şi de a le procura toate obiectele ce cad în sarcina judeţului.
    Pe lângă aceasta, până acum nu s’a arătat comitetului nici o lacună, pe care el să nu se fi grăbit a o satisface.
    întreţinerea însă a localelor de către companii lasă mult de dorit şi comitetul primeşte necontenit plângeri dela proprietarii localurilor pentru degradările ce se fac proprietăţilor lor. Cu această ocaziune vă rog Dle Ministru, a mijloci să se dea ordine mai severe companiilor, pentru a fi cu mai multă îngrijire spre a nu cauza ruinarea localurilor ce ocupă şi a expune pe judeţ la diferite reclamaţiuni din partea proprietarilor acelor localuri.
    Binevoiţi, vă rog, Dle Ministru, a primi asigurarea prea distinsei mele consider aţiuni.
                                                    Prefect V. Gheorghian
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311—17, f. iii şi v.].
                            270
{Bucureşti], 9 Aprilie, 1877
    D. Prefect de Muscel mă înştiinţează prin telegrama Nr. 2635 că comandantul Călăraşilor i-a comunicat că pe viitor nu mai poate expedia converte şi arestaţi din cauza concentrării şi pornirii oamenilor.
    Subscrisul, are onoarea, Dle Ministru, a vă comunica cele ce preced, rugându-vă să binevoiţi a-i da avizul Dvs. asupra ce este de făcut, pentru ca serviciul administrativ să nu sufere din cauza concentrărilor.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 88],
                             271
Buzău, 9 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei 7328. Găsit doi fabricanţi care declarat că pot face 30.000 pâini a 330 dramuri una şi fiecare bucată 22 bani. Preţul acelora din piaţă este
                                       160
www.dacoromanica.ro
25  bani ocaua. Numiţii fabricanţi se obligă a o prşda în patru zile. Rog răspundeţi timpul când are să înceapă fabricarea.
                                      P. Prefectul de Buzău D. Criteanu.
         [Arh. St. Bite., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 29].
                                       572
Huşi, 9 Aprilie, 1877
    Am luat înţelegere cu brutarii. Putem avea la dispoziţie 30.000 ocale pâine.
                                                                                             Prefect Fălciu W. A. Holban
                                [Arh. St. Buc., Miu. lut. Div. Com., 1S77, dos. Nr. 4877, f. 28. Telegramă],
                                       273
Bucureşti, 9 Aprilie, 1877
    Trimeteţi la Craiova sarea autorizată de Ministerul Finanţelor pentru trebuinţa armatei, cu care de rechiziţie din judeţul Dv.
         [Arh. St. Buc., Fond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 144].
                                       274
Bucureşti, 9 April, 1877
    Răspund depeşei Dv. Admit opiniunea a se rechiziţiona productele şi furajele arendaşilor debitori ai Statului, necesare armatei cantonate acolo, a căror plată se va regula mai târziu de guvern. Am dat ordin la Mehedinţi şi Romanaţi, a vă trimete că te una sută chile grâu fiecare.
    Celelalte cereri din acea depeşe, se vor regula.
         [Arh. St. Buc., Fond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 147].
                                       275
Galaţi, 9 Aprilie, 1877
    Astăzi la ora 5^ după amiază a venit în port din Constantinopoli vaporul de resbel otoman numit Rezma cu admiratul Hobart-paşa cu 90 soldaţi şi 3 tunuri echipate şi a ancorat în dreptul Dunării vis-â-vis de Borşa şi se spune că mâine va pleca pentru Rusciuk.
                                                          Prefect Reşca nu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 133].
                                   161
www.dacoromanica.ro
                                                      n
276
Galaţi, 9 Aprilie, 1877
    După informaţiunea ce am luat dela persoane cunoscute, veniţi delaTulcea, Isakcea şi locuitorii săteni de prin satele limitrofe din Tulcea: Da Tulcea sunt 1200 soldaţi infanterie, la Isakcea 400 infanterie şi 100 cavalerie. In ambele aceste oraşe au montat tăbiile cu câte două tunuri. Da Măcin sunt 2000 armată pe o înălţime un quart de oră departe de oraş. Da punctul numit Orliga se află o tăbie. In satul Gorvana au sosit 90 soldaţi infanterie. In bălţile de sub munţi vis-â-vis de Galaţi se pregătesc a face poduri de comunicaţie.
    Dela Isakcea până la Ghecet, în preajma Brăilei sunt zece pikete, la fiecare piket sunt zece soldaţi. Da punctul Zatoaka se află 8 soldaţi cu un ofiţer. In Tulcea sunt staţionate 3 monitoare cuirassate. Familiile otomane din Tulcea se retrag la Babadag, departe 6 ore de Tulcea.
                                            Căpitanul portului, G. Panteli [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, I. 61 şi v.].
                                      277
Bucureşti, 9 Aprilie, 1877
    Răspuns la Nr. 2954, transportul productelor ce se aduce din Teleorman se va face cu care de rechiziţie.
         [Arh. St. Buc., Fond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878 —22, partea I, f. 142].
                                      278
Tecuci, 9 Aprilie, 1877
    Rog dispozaţi a se lăsa la miliţii amploiaţii comunali şi administrativi deoarece mi se ia jumătate din ei, paralisându-se astfel serviciul.
                                                        Prefect, Anastasiu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 79. Telegramă],
                                     279
Bucureşti, 9 Aprilie, 1877
    După ordinile date pentru concentrarea trupelor şi în baza legilor, toţi cei înscrişi intră sub steag.
    Intre persoanele îndatorate la aceasta sunt mulţi dintre funcţionarii administrativi şi financiari.
                                 162
www.dacoromanica.ro
    Dacă aceştia ar abandona posturile lor, nu numai că toate interesele serviciului public ar suferi dar nici chiar acela al armatei nu s’ar putea îndeplini cu graba cerută în nişte timp ca acela în care se află ţara.
    Pentru aceste motive, vă rog, Dle Ministru să daţi ordin ca funcţionarii administraţiei publice şi ai finanţelor să nu abandone serviciile lor deocamdată.
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 68],
                                       280
Buzău, 9 Aprilie, 1877
    Astăzi serviciul administraţiei nu se poate executa cu patru calaraşi ce serves la fiecare suprefectură şi 20 la prefectură cum era regulat Serviciul ordinar.
          Rog ordonaţi înmulţirea lor în proporţie cu urgenţa serviciului extraordinar.
                                                         Prefect, Borănescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 91. Telegramă],
                                        281
[Bucureşti, 9 Aprilie, 1877]
    Fiţi deştepţi în contra oricărei debarcări Olteniţa.
    Ţineţi-mă în curent de ce se petrece acolo. Avizaţi Borănescu şi Boteanu. La caz de înaintare de năvălitori spre Budeşti, ţineţi-i în respect.
    La caz de înaintează din Negoeşti spre Aprozi Vasilaţi, Borănescu să iasă înainte. Raportaţi orice s’ar petrece extraordinar.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 527, f. 18].
                                       282
[Calafat], 9 Aprilie, 1877
    Mă aflu în Curnac la bariera oraşului, în port sunt anteposturile mele, nici-o mişcare nu se vede în Vidin, care se zice a fi ocupat de vre-o zece mii oameni, sunt în măsură a rezista la orice atac, n’aşi putea însă răspunde cu avantagiu artileriei superioare în calibru a cetăţei, în caz de o luptă de artilerie. Aripile sunt acoperite, nu pot fi surprins, o trecere însă în forţă la Cetate ar atrage părăsirea Calafatului, pentru aceea este neapărat ca punctul Cetatea să fie ocupat de un regiment din a 2-a Divizie, neputând da de aici, căci m’aşi slăbi. Unul din regimentele mele se află la Slatina.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 112 c, f. 12].
                                       163
www.dacoromanica.ro
11*
283
Craiova, 9 April, 1877
    Vi se comunică că prin înaltul Decret Nr. 788 din 6 aprilie Dl. Colonel Făl-coianu Ştefan este rechemat din activitate în funcţia de director general al Ministerului de Rezbel.
                                                                General Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. AL, 1877/78, dos. Nr. 541, f. 272. Telegramă].
                                      284
Craiova, 9 Aprilie, 1877
    Am dat ordin regimentului i şi 2 Calaraşi a porni pentru Calafat. Amândouă sunt puse sub ordinile Dvs. Itinerarul escadronului acestor regimente este următorul: Escadronul Dolj 8 Aprilie seara Giubega, 9 aprilie la Calafat. Escadronul Olt 10 Aprilie Giubega, 11 aprilie Calafat. Escadronul Gorj 10 april Giubega, 11 april Calafat. Escadronul Argeş, 9 aprilie Giubega, 10 april e Calafat. Escadronul Muscel, 10 aprilie Giubega, 11 aprilie Calafat. Escadronul Valcea 11 aprilie Giubega, 12 aprilie Calafat. Escadronul mixt care se afla demult în Calafat va compta în Regimentul 1 Calaraşi formând al cincilea escadron. Daţi ordine în consecinţă să luaţi măsuri pentru îndestularea lor.
                                                            General Lupu
         [Arh. St. Buc., AL St. AL, 1877/78, dos. Nr. 541, f. 259. Telegramă],
                            285
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
    In grava criză prin care trece ţara mea, criză care, nu mă îndoesc, va provoca cea mai vie simpatie în Germania, Domnul Degre este autorizat a expune guvernului german situaţia României si a-i face câteva declaraţii în această privinţă. •Făcând apel la bunăvoinţa cu care de nenumărate ori am fost onorat de Excelenţa Voastră, eu o rog să binevoiască a acorda ţării mele tot sprijinul de care are nevoe, pentru a trece aceste triste circumstanţe.
         [Min. Af. Ext., v. 23, f. 100’. Reprodus şi în Documente oficiale. 1877, p.
       80—81. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                       164
www.dacoromanica.ro
286
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
    Agenţia Diplomatică şi Consulatul General al Austro-Ungariei.
               Nr. 3968
                  Domnule Ministru,
    Iu dimineaţa aceasta s’au prezentat la cancelaria acestei agenţii imperiale şi regale supuşii austro-ungari Vasile Lupea, Moise Kinda, Ioniţă Stoiţă, Ioan Lupea şi Andrei Popa, toţi domiciliaţi în Bucureşti şi având paşapoarte în regulă, pentru a reclama contra autorităţilor locale care au întins şi asupra lor măsurile de rechiziţie militare privitoare la cai, ordonându-le de a pune o parte hotărîtă la dispoziţia prefecturei Ilfov.
    La întrebarea lor dacă trebue să se conformeze acestui ordin, eu le-am notificat-că, caii lor fiind proprietatea mobilă a supuşilor auştro-ungari, nu pot face obiectul rechiziţiei militare făcute pentru armata română şi prin urmare ei nu trebue să ducă caii lor la prefectură, ordinul respectiv neputând să se extindă legal decât asupra supuşilor români.
    Mă grăbesc de a vă semnala aceste fapte, Domnule Ministru, care constitue o atingere a inviolabilităţii proprietăţii private a celor luaţi sub protecţia mea şi Vă rog pe Dvs. de a da fără întârziere ordinele necesare pentru ca toate mo-, tivele de reclamaţii ulterioare de acest fel să fie îndepărtate.
    Binevoiţi a primi etc.                                       Zwiedeneck
    [Rezoluţie]: Pentru a ne putea pronunţa asupra cererii care face obiectul, acestei note, consulatul va binevoi a ne supune în prealabil ce profesiune exercită . indivizii aci numiţi şi dacă exploatează vreo proprietate sau vre’un stabiliment, de industrie sau de comerţ fie ca proprietari, fie ca locatari.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, v. 64, f. 62—64. Originalul în limba franceză. Data-calculată pe stil vechi].
                                     287
Yiena, 10 Aprilie, 1877
    Contele Andrassy mi-a repetat tot ce mi-a spus ziua trecută despre, imposibilitatea de a opune un veto formal la trecerea Dunării de către Turci, veto, de care ei probabil nici nu vor ţine cont şi contra căruia Anglia va fi prima, care va,, protesta conform declaraţiei lui Derby făcută Ambasadorului Austriei, el nu, poate deci acţiona la Constantinopol decât prin convingere. In ceea ce priveşte, neutralizarea punctelor ocupate de trupele noastre, la Calafat numai, el va. întrebuinţa toată influenţa sa la Constantinopol dacă Ruşii vor fi angajaţi să res-:. pecte aceste puncte. Savfet a declarat însărcinatului de afaceri austro-ungaj:
                                     165
www.dacoromanica.ro
că Poarta ar respecta neutralitatea României dacă aceasta ar protesta şi ar face aceleaşi demonstraţii contra intrării Ruşilor, cum le-a făcut contra intrării Turcilor. Contele Andrassy crede că Rusia nu este cu totul gata şi că ea caută să câştige timp, el nu are nicio idee despre nota Gorciacov care va sosi în seara aceasta la ambasada rusă. Contele Andrassy a binevoit să-mi spună că ambasadorul Angliei trebue să-i comunice în decursul zilei noua propunere a guvernului său în vederea unei ultime încercări de înţelegere. Contele Andrassy părea pe jumătate dispus să se asocieze la aceasta.
                                                                 Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 95 şi v. Originalul în limba franceză],
                                       288
Chişinfui, 10 Aprilie, 1877
    Majestatea Sa împăratul Rusiei va fi mâine, Luni la ora cinci în Ungheni.
                                                           Generalul Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 90. Originalul în limba franceză. Telegramă],
                                       289
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
    Rezultă din informaţiile pe care le-am primit chiar astăzi că Turcia a luat hotărîrea de a duce teatrul de război pe teritoriul românesc, luând ca obiectiv chiar Bucureştiul. Noi avem dreptul şi datoria să ne apărăm ţara noastră contra unei invazii turceşti, în virtutea tratatului dela Paris, care a consacrat existenţa noastră politică. Acest drept ne-a fost recent recunoscut de puteri, când ne-am Vătuit să menţinem neutralitatea faţă de războiul turco-sârb. Hotărîrea Turciei de a invada România ne surprinde din nenorocire, deoarece nu se poate duce un popor întreg cu sine în câteva zile cât ne mai despart de războiul ce va isbucni n mod fatal.
    Nu vă ascund că guvernul Alteţei Sale Prinţului şi naţiunea română consideră puterile angajate faţă de noi, cel puţin moraliceşte.
    Este aproape un an, când Serbia şi Muntenegru, declarând Imperiului Otoman război, Europa ne-a sfătuit să rămânem neutri şi datorită acestei neutralităţi focul n’a isbucnit în tot imperiul turc şi aceasta într’un timp când Poarta nu era pregătită. Am rămas în mod constant neutri cu preţul de mari sacrificii cedând sfaturilor puterilor şi asigurărilor lor pozitive că noi nu vom avea a ne teme de nimic din partea Turciei. In cursul lunii Decembrie, când războiul direct între Rusia şi Turcia părea iminent, noi ne-am înarmat, dar am concediat imediat trupele noastre la sfaturile puterilor şi a asigurărilor lor repetate că în orice situaţie
                                        166
www.dacoromanica.ro
şi în orice împrejurare ar fi, România nu are a se teme de nimic. Astăzi suntem ameninţaţi de Turcia până în căminurile noastre şi imperiul îşi propune de a face ravagii în ţara noastră pentru a susţine pe socoteala noastră un război pe care no i nu l-am dorit şi a face astfel din România o a doua Bulgarie. Prin urmare, noi ştim precis că un corp de 30.000 de Cerchezi şi Başibuzuci având în fruntea lor pe cei doi şefi, care s’au remarcat cel mai mult prin cruzimea lor în Bulgaria, este destinat să treacă în România imediat după trecerea Prutului de către armata rusă.
    Nu va găsi Europa creştină, în legile umanităţii, în regulele dreptului internaţional, forţa de a impune Turciei să respecte o ţară neutră care a ştiut să cucerească un loc în familia europeană prin forţele sale proprii ? Repetaţi încă odată că noi nu putem împiedica trecerea Ruşilor deoarece Europa ea însăşi n’a împiedicat-o ; prin acest lucru noi nu ne gândim că armata noastră să coopereze cu armatele ruse, ci noi evităm ca Bucureştiul să fie ocupat de armata rusă şi ca administraţia naţională să fie respectată. Astfel noi nu ne gândim deloc să facem răsboi Turciei, noi însă nu vom rămâne cu braţele încrucişate atunci când Turcii vor intra în România pentru a nimici oraşele şi satele noastre.
    Vă rog să vă întreţineţi din nou cu contele Andrassy (Decazes, Melegari, Biilow) despre criza prin care trecem şi să insistaţi pe lângă Excelenţa Sa să întrepună bunele sale oficii dacă nu, în numele dreptului, atunci în cel al umanităţii pentru a cruţa România de urmările incalculabile, impunând Turciei de a rămâne în răsboiul cu Rusia pe linia de apărare a Dunării, conform declaraţiilor repetate pe care Sublima Poartă le-a făcut, sunt acum trei luni agentului nostru şi mai multor reprezentanţi ai puterilor garante.
    Dacă totuşi vocea noastră nu este ascultată, dacă ţara noastră este invadată, dacă oraşele şi satele noastre sunt incendiate, dacă bogăţiile materiale produse prin activitate paşnică în timp de douăzeci de ani sunt nimicite şi aceasta fără vina noastră şi din cauza unui diferend care nu ne interesează, responsabilitatea întreagă va cădea asupraEuropei, îndrăsnesc s’o spun tare, ea va cădea asupra pute' rilor ale căror sfaturi pe care noi le-am urmat orbeşte ne-au făcut să ni se ia toat e avantajele pe care am fi putut trage altă dată luând o altă atitudine decât aceea pentru care am fost sfătuiţi şi a ne asigura astfel o poziţie mai bună decât aceea ce ne-a fost creată în prezent.
    Nu mi-au spus aceste puteri garante, nu mi-au afirmat ele că România are dreptul să se prezinte înaintea Europei în calitate de creditoare şi să reclame totul ce se datoreşte sacrificiului, moderaţiei şi respectului său faţă de făgăduelile puterilor? Şi astăzi când ne prezentăm în faţa Europei pentru a cere ceea ce ni se cuvine, ceea ce ne-a fost promis, noi nu putem admite să fim răsplătiţi cu indiferenţa care ar lăsa curs liber acţiunilor Turciei pentru a duce la ruină o naţiune pacifică care nu cere altceva mai bun decât să trăiască în pace cu toate naţiunile
                                         167
www.dacoromanica.ro
şi în special cu imperiile vecine. O astfel de faptă va fi desigur desaprobată de către conştiinţa publică pe care istoria îşi va lua sarcina de a o califica ca atare.
    Veţi insista de asemenea ca puterile să facă pentru noi ceea ce au făcut la Salonic. Noi cerem trimiterea de vase de răsboi pentru a proteja Brăila şi Galaţi, centre de comerţ şi înainte de toate de comerţ englez, austriac, francez, german şi italian, Turcia de altfel nu poate avea niciun pretext de a ocupa aceste oraşe care nu sunt nici măcar cap de pod cum este Calafatul. Şi înainte de toate declaraţi insistând, ca Bucureştiul să nu fie ocupat nici de Ruşi şi nici nu vom admite ca acest oraş să fie invadat de Turci.
    Sunteţi autorizat să daţi cetire acestui act Excelenţei Sale Ministrul Afacerilor Străine şi a-i lăsa o copie, dacă o doreşte.
                                                            Kogălniceanu
         [Alin. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 114—115—116. Reprodus şi în Documente ojiciale, 1878, p. 82—84. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                     290
[Bucureşti], 10 Aprilie, 1877
   Domnul de Zvviedeneck îmi comunică chiar acum răspunsul contelui Andrassy la intervenţia noastră pe lângă cabinetul imperial, pentru a obţine ca armata turcă să nu treacă Dunărea. Acest răspuns rezumă că Cabinetul din Viena nu este în stare de a opune un veto trecerii Dunării; sau declaraţia Porţii otomane că ea nu ar putea să ia acest angajament afară numai dacă România nu se obligă să păstreze neutralitatea faţă de Rusia.
   Pentru a completa ultima mea depeşă din... veţi spune contelui Andrassy că în starea actuală de lucruri, noi vom face tot posibilul de a nu ieşi din linia de conduită urmată până astăzi, pentru ca evenimentele să fie schimbate. Noi vom păstra neutralitatea faţă de Rusia abţinându-ne dela orice cooperare a armatei noastre cu armatele ruse. Pentru rest, suntem obligaţi de a accepta ceeace Europa acceptă. Noi facem eforturi pentru ca Bucureştiul să nu fie ocupat de trupele ruse, nici chiar de trecere.
    Ţinând cont de observaţiile Dvs., Principele, care trebuia singur şi fără miniştri să facă vizită împăratului la Ungheni, a renunţat la acest proiect. Vedeţi că noi facem tot ce omeneşte este posibil pentru a arăta Europei, că ţinem înainte de toate să nu indispunem Sublima Poartă. Noi am mers chiar până la a uza de măsuri supreme pentru a împiedica manifestaţiile ostile faţă de Turcia. Prin ordonanţa Poliţiei am interzis reprezentaţiile teatrale având ca subiect o şedinţă a parlamentului otoman! Dar a merge mai departe, dar a permite ca armatele turce şi o avantgardă de Circazieni să vină să calce pământul nostru şi să incendieze oraşele noastre, aceasta niciodată!
                                     168
www.dacoromanica.ro
    Interveniţi deasemeni pentru ca guvernul austriac să expedieze monitoare, pentru a apăra Galaţi şi Brăila a căror proprietate şi comerţ aparţin în mare parte supuşilor austro-ungari !
                                                              Kogălniceanu
    Aştept răspunsul Contelui Andrassy cu privire la neutralizarea Calafatului.
            [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 103—104. Originalul în limba franceză],
                                       291
Pcra, 10 Aprilie, 1877
    Telegrama excelenţei voastre prin care-mi anunţă trimiterea de bani, telegrafic, mă face să cred că ordinul de plecare poate să fie dat din clipă în clipă, îmi permit deci, a atrage prin telegraf atenţia Excelenţei Voastre asupra următoarelor puncte.
    Este foarte îndoielnic faptul că legaţia belgiană al cărei girant actual este simplu secretar, tânăr şi nou sosit aici, să-şi asume responsabilitatea de a accepta fără autorizaţie prealabilă din partea guvernului său păstrarea arhivelor noastre şi protecţia supuşilor români, pe care Poarta şi aproape toate misiunile străine de aici obişnuesc să-i considere ca raiale.
    Pe de altă parte, când eu voi îmbarca arhivele, mă tem că Poarta să nu refuze permisul diplomatic şi că, dacă aş încerca să le trec drept colete obişnuite, le-ar putea confisca la vamă.
    In consecinţă, vă rog să-mi telegrafiaţi ordin precis asupra măsurilor ce se pot lua cu privire la cetăţenii români, a căror situaţie va fi în tot cazul foarte critică şi pe care va fi penibil să-i abandonez fără aviz prealabil, iar pentru arhive să-mi lăsaţi latitudinea de a mă inspira din împrejurări. Aş putea, de exemplu, dacă plecarea noastră trebue să fie foarte apropiată, să cer însărcinatului cu afaceri al Rusiei, care aşteaptă în curând ordine pentru a pleca, ospitalitatea pe vasul său pentru personalul şi arhivele noastre până la Odessa? Aştept ordinele Dvs. pentru a face demersurile necesare. In sfârşit, cuvintele de mai jos « fără nicio formalitate » din ultima Dvs. notă confidenţială, aveau semnificaţia că eu trebue să mă abţin chiar de a face vizită particulară de curtoazie ministrului afacerilor externe?
                                                             Grigore Ghica
         [Min. Af. Ext., v. 22, f. 296—297. Originalul în limba franceză],
                                       292
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
    Privitor la arhive, eu vă las, conform propunerii dumneavoastră, deplină latitudine ca să vă inspiraţi din împrejurări.
                                       169
www.dacoromanica.ro
    Cât priveşte pe conaţionalii noştri, să căutaţi a-i plasa în ultimul moment ■sub protecţia legaţiei care ar voi să se însărcineze cu aceasta. Dacă toate legaţiile refuză, dumneavoastră sfătuiţi pe supuşii noştri să facă ceea ce fac supuşii ruşi. Prin cuvintele «fără nicio formalitate », eu nu înţeleg că Dvs. trebue să renunţaţi la îndatoririle de curtoazie. Dvs. va trebui să scoateţi în evidenţă că, ■dacă Turcia ne atacă astăzi, dacă ea invadează teritoriul nostru în ciuda purtării noastre corecte, în ciuda marilor sacrificii pe care noi le-am făcut pentru a menţine neutralitatea, neutralitate care a adus Turciei servicii imense, noi nu vom rămâne cu arma în braţe, căci noi avem grava datorie prevăzută chiar în tratate, ■de a apăra teritoriul nostru. Trecerea Prutului de către Ruşi nu ar autoriza Turcia să treacă Dunărea pentru a ne invada ţara, intrarea Ruşilor având loc cu asentimentul mai mult sau mai puţin tacit al Puterilor şi România neputând face ea singură ceea ce Europa întreagă n’a făcut, pentru a se opune trecerii Ruşilor.
    In cazul când vă întreabă dacă Prinţul nostru merge să întâmpine împăratul Rusiei la Chişinău sau Ungheni, răspundeţi că nici miniştrii nu merg la Ungheni .şi Chişinău.
                                                               Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., v. 23, f. 101 şi 106. Originalul în limba franceză].
                                     293
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
                 Domnule agent,
    Direcţiunea generală a companiei austriace de navigaţie pe Dunăre s’a adresat Ministerului Afacerilor Externe pentru a solicita intervenţia mea pe lângă comandantul şef al armatelor ruse în scopul ca vapoarele să poată naviga liber în sus de Bechet şi a efectua astfel în această direcţie transportul cerealelor şi materiilor brute exportate din România. In cererea menţionată D-l Cassian declară, între altele, că vapoarele societăţii menţionate se vor abţine de a atinge malul turcesc.
    Aducându-vă cele de mai sus la cunoştinţă, am onoarea a vă ruga, domnule agent, de a binevoi să interveniţi la locul în drept, ca cererea societăţii de navigaţie pe Dunăre să fie bine primită.
    In aşteptarea rezultatului binevoitoarelor Dvs. demersuri referitoare la chestia de faţă, eu...
         [Min. Af. Ext., v. 94, f. 37. Originalul în limba franceză].
                                     170
www.dacoromanica.ro
294
Eucurcşti, 10 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Neputând găsi un moment spre a Vă vedea astăzi, mă grăbesc de a Vă restitui alăturat nota olografă privitoare la tutun.
    Cred de a mea datorie de a mai invoca concursul Dvs. în favoarea semnatarului alăturatei piese, domnul Chermeatsciov, unul dintre agenţii de aprovizionare ai armatei noastre.
    Mă folosesc de această ocazie pentru a Vă reînoi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
    22  Aprilie, 1877                                                  Stuart
         [Min. Af. Ext., v. 65, f. 2. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                       295   *)
Calaţi, 10 Aprilie, 1877
                  Domnule,
    In seara de 21, către orele 6 şi jumătate, un ofiţer de marină turc, în uniformă, a venit la mine acasă, care se găseşte la marginea oraşului, peste drum de aceea a consulului rus.
    El mi-a adus o scrisoare a lui Hobart Paşa prin care-mi cerea ultimele noutăţi şi-mi propunea să-mi facă o vizită a doua zi. Mi-am dat seama că sosirea lui Hobart Paşa (pe care-1 cunosc foarte puţin) va provoca prin ea însăşi turburare la Galaţi şi am crezut că nu era de dorit să parcurgă tot oraşul, cu intenţia vădită' de a face vizită consulului englez; în acelaşi timp mi s’a părut însă necesar să-l văd, dacă era posibil, pentru a mă informa asupra părerilor sale cu privire la oraşul Galaţi în caz că ostilităţile ar începe, deoarece a şi fost mărturisită temerea că oraşul ar putea fi bombardat, ca urmare a faptului că nu departe de aici au fost instalate un număr de baterii.
    Având în vedere aceste circumstanţe, am răspuns scrisorii sale că eu voi fi pe chei a doua zi, Duminică, la orele 10 dimineaţa.
    Duminică dimineaţa, Hobart Paşa mi-a comunicat că ar dori să mă vadă la dejun şi că-mi va trimite deci în acest scop un vas la orele 10. Socotind bine, aceasta mi s’a părut mai nimerit decât să vină el pe uscat şi am acceptat deci invitaţia.
    El ştia desigur că unele fortificaţii au fost făcute lângă Galaţi.
    La întrebările lui cu privire la acest subiect, i-am răspuns că în ceea ce priveşte aspectul acestora la exterior, le poate vedea el însuşi, iar în ce priveşte inte-
    *) Vezi documentul 406.
                                    171
www.dacoromanica.ro
riorul, având în vedere că generalul mi-a permis să le inspectez, socotesc că informaţia pe care-o am este strict confidenţială şi că nu poate fi comunicată decât guvernului englez şi agenţilor săi acreditaţi.
    Paşa m’a asigurat că, în caz de război drepturile comerciale vor fi respectate dar că va fi exercitată o severă supraveghere asupra oricărui vapor neutru. In ceea ce priveşte oraşul Galaţi, el spune că orice oraş care « va rămâne liniştit» va fi lăsat în pace, dar că, dacă bateriile de lângă Galaţi, sau oricare alta care s’ar face de aci înainte, ar trage asupra unui bastiment turc, toate construcţiile publice din Galaţi vor fi arse, în afară de vamă, unde desigur se vor afla mărfuri străine.
    Am crezut de datoria mea să explic motivele care m’au făcut să mă duc să văd pe Hobart Paşa şi să comunic celorlalţi consuli cuvintele sale, şi cu acest scop am fost după amiază să văd pe consulul austriac unde am găsit şi pe consulul francez.
    Astăseară am văzut şi pe consulul Rusiei care mi-a mulţumit călduros pentru ceea ce am făcut, încercând pe cât posibil, să soluţionez îndoielile care îngrijorau multă lume. Mâine voi încerca să văd giranţii consulatelor Germaniei şi Italiei.
    Ştiu că vizita mea la Hobart Paşa ar putea fi rău interpretată dar mi s’a părut că era cel mai bun lucru pe care-1 puteam face în aceste circumstanţe şi sper că Excelenţa Voastră va fi de acord cu purtarea mea.
    Primiţi. . .
                                                    (Semnat) Percy Sanderson
          [Min. Af. Ext., v. 23, f. 174 şi 175. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
Galaţi, 10 Aprilie, 1877
                             296
    M'am informat prin un om al consulului rusesc cum că vis-â-vis de Bărboşi sunt trei fortificaţii armate cu tunuri şi că Turcii se pregătesc a face pod să treacă pela Rusciuk.
                                                                   Prefect Răşcanu
          [Hin. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 93].
                                     297
Constantinopol, 10 Aprilie, 1877
    Concentrarea armatei ruse la Prut, pregătirile ostentative făcute de Rusia în vederea unei acţiuni militare şi alte indicaţii nu mai puţin semnificative nu pot lăsa Alteţei Voastre, cât şi guvernului imperial, nicio îndoială despre pericolul situaţiei asupra căreia Sublima Poartă a atras atenţia guvernului Alteţei Voastre şi care dă impresia că teritoriul Principatului este ameninţat de o invazie din
                                  172
www.dacoromanica.ro
partea trupelor ruse. In această împrejurare şi conform prevederilor articolului 26 al tratatului dela Paris şi al paragrafului trei al articolului opt al convenţiei dela 19 August 1858, viu, în numele Majestăţii Sale Sultanul, a invita Alteţa Voastră de a Vă înţelege cu Sublima Poartă în vederea luării în comun a măsurilor militare potrivite să asigure apărarea teritoriului Principatului, în cazul unei eventuale ameninţări. Aştept răspunsul Alteţei Voastre pentru a da instrucţiunile necesare în acest sens Serdarului Ecrem Abdul Kerim Paşa, care se află la Dunăre în fruntea armatelor otomane şi cu care, aşteptând, autorităţile militare ale Alteţei Voastre pot să se înţeleagă în caz de urgenţă.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 99 şl v. Originalul în limba franceză. Telegramă.
      Reprodus şi în Documente oficiale, 1877, p. 81—82. Data calculată pe stil vechi],
                                        298
Craiova, 10 Aprilie, 1877
              Răspund depeşei No. 13.
    Ordonaţi Consiliului (de Ad-ţie al Regimentului 3 Linie să cumpere lemne, netrecând preţul de 2 bani Kgr. pentru fiertul hranei.
         [Arh. St. Buc., M. St. M , 1877/78, dos. Nr. 2656, f. 19. Telegramă],
                            299
Brăila, 10 Aprilie, 1877
    Populaţiunea Brăilei este foarte închietată de eventualitatea unei incursiuni a trupelor neregulate otomane aşezate pe linia Dunării. Portul Brăilei ca însemnat magazin de cereale conţinând avuţia ţării, este în caz de incursiune expus la prădări. Puterea armată, cu totul împuţinată aici, trebuinţa unei paze armate suficiente este de un ordin superior. Luaţi vă rog dispoziţiuni pentru a se trimite şi stabili în permanenţă putere armată, în proporţiune cu mărimea nevoii.
                                                        Primar C. Djuvara.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 9.
      Telegramă].
                                       300
[Băileşti], 10 Aprilie, 1S77
    Pe dată ce am primit tab. Dvs. Nr.... am plecat din Calafat şi din comunele învecinate după cum în acest tabel îmi era prescris.
                                   173
www.dacoromanica.ro
    Ea orele 4 p.m. toate trupele se aflau în noile lor cantonamente după cum urmează:
Ea Băileşti
     Reg 4 linie Bat 4 vânători Bat artilerie Esc. Argeş şi Muscel Regimentul 1 Călăraşi — Galicia.
     Avan posturilor aşezate pe toate drumurile despre S. S West acoper cantonamentele noastre.
     Regimentul 1 Călăraşi l-am aşezat la Galicia Mare pentru a putea mai cu înlesnire să găsească subsistenţă.
     Graba cu care, în urma telegr. Ministeriale, pentru a mă conforma ei, am plecat din Calafat a făcut ca o mare parte din efectele de infanterie, magazii d’ale rezerviştilor, bagaje ofiţereşti să rămâie momentan în Calafat, în urmă însă ne-au ajuns pe drum aduse de cară — ce prin Călăraşi am făcut de se aduce şi pâinea trebuitoare tuturor trupelor de aici.
     Et. Teodorini cu Esc. Echip. a rămas în Calafat pentru paza ordinei şi executarea telegr. Minist. ce mi-aţi comunicat. Instrucţiile din acea telegrama i le-am făcut cunoscut căpit. Marcu cu sosirea până la orele 12.
     Efectul moral ce această pripită retragere a cauzat asupra trupelor a fost din cele mai puţin satisfăcătoare. Am împlinit această tristă datorie cu mâhnire de acel oraş care ne-a dat ospitalitate în curs de mai multe luni şi care avea dreptul a se aştepta din partea noastră la o conduită, astfel decât o retragere pripită care semăna foarte mult cu o fugă. Consideraţii d’un interes mult mai mare sigur că au dictat această măsură şi dorinţa d’a nu întrebuinţa niciun foc s’a îndeplinit întocmai. In cantonamentele care mă aflu voi aştepta noi ordine de cele ce am de făcut.
                                                             Comand. Brigadei,
                                                                 Col. Cerkez.
           [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 541, f. 283].
                                       301
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
                   Domnule ministru,
     Am onorul a vă răspunde la adresa dvs. Nr. 7115. Vă rog puneţi în vederea primăriei comunei Roman, că trăsurile necesare corpurilor de trupă în marş pentru transportul bagajelor se vor procura în baza art. 26 din regulamentul rechiziţiilor
                                       174
www.dacoromanica.ro
militare publicat în Monitorul Oficial Nr. 78 din acest an şi se vor plăti de către corpuri pe măsură ce vor efectua transporturile.
          Primiţi vă rog, domnule ministru asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                                                                                         p. Ministru Fălcoianu
                [Arh. St. Bjc., M'n. Int.- Div. Cam., dos. Nr. 4888—25, partea III, f. 6],
                                      302
[Giurgiu], 10 Aprilie, 187?
    Divizia II Teritorială cu No. 5231 ordonă trimiterea în plăşi pentru recensământ încă 2 ofiţeri din această garnizoană; ecsecutarea acestui ordin, împiedică! desăvârşit serviciul de siguranţă nerămănând la amândouă escadroanele de aicf singurele trupe active de cari dispun de cât câte un singur ofiţer.
    Rog ordonaţi revocarea ordinului, răspunderea mea fiind mare.
    Vapoarele staţionate la Rusciuc, fac ziua şi noaptea recunoaşteri. Astăzi au. răpit 2 caiace încărcate sub diferite paviloane străine şi după largul Dunării. [Arh. St. Buc., Fond. M. St. M., dos. Nr. 428 a, f. 1178. Telegramă],
                                      303
Iaşi, 10 Aprilie, 1877
    Conform telegramei Dv. subscrisul voi merge mâine dimineaţă Ungheni,. împreună cu membrii comisiunii desemnaţi ad-hoc pentru a felicita pe împăratul-de bună venire. Comunicaţi-mi vă rog urgent dacă în câteva vorbe ce voiu zice ^ trebue această felicitare a o exprima şi ca din partea Măriei Sale Domnitorului sau numai din partea noastră a clerului şi a membrilor comisiunei civile cu care-sunt împreună după cum am proectat eu.
                                                                     + Iosif Mitropolit Moldovei
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. gr. Telegramă],
                             304
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
    Biserica nu are a face nimica cu politica. Da marginile ţării vine un puternic-monarh, un împărat ortodox. Clerul şi îndeosebi mitropolitul Moldovei nu poate să se abţie ci trebue să meargă a-1 saluta la acea frontieră atât de aproape din Iaşi. Prin urmare. Prea Sfinţia Voastră va fi bine să mergeţi la Ungheni, cu alţi membri ai clerului. In discursul ce-1 veţi face în limba română, dând în scris-
                                       175
www.dacoromanica.ro
traducţiunea în limba rusă, nu veţi face politică ci veţi vorbi de sprijinul ce monarhii ruşi de secole au dat bisericii ortodoxe din România.
                                             Ministrul de Externe,
                                         Kogălniceanu
         [M'n. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 92 şi v.].
                                      305
                                                                     Severi», 10 Aprilie, 1877
    Brutarii fără capitaluri îndestulează oraşul cu cumpărătoare treptate de grâu şi făină din piaţă şi dela morari. Nu pot scoate decât până la 4000 pâini pe zi, condiţionând a fi avizaţi cu o săptămână înainte, a se putea aproviziona de făină pentru suma de 30.000 şi pentru preţul de 28 +30 bani ocaua, plătit înainte. Rog daţi ordin de urmare.
                                       Prefect Mehedinţi, Eupescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 25].
                                      306
                                                                     Giurgiu, 10 Aprilie, 1877
                    Răspund telegramei 7328. Brutarii de aici luat angajamentul a fabrica cele
30.000  pâini a câte 350 dramuri şi a 25 bani, anunţându-li-se cu două zile mai înainte.
    Detaliuri cu expediţia mâine.
                                        Prefect Vlaşca Aricescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 24].
                                    307
                                                         Kâmnieu-Vâlcea, 10 Aprilie, 1877
    După înţelegerea luată cu Comitetul Permanent şi Consiliul comunal s’a dispus a se zidi patru cuptoare peste cele aflate în oraş care să poată coace 10.000 pâîni pe zi, găsindu-se şi magazii încăpătoare de 400.000 ocale. Pentru zidirea cuptoarelor, rog daţi-mi autorizaţie a ridica 36.000 cărămizi din a statului aflată la ,Mănăstirea de un lemn, a se transporta cărămida cu care de prestaţiuni după avizul comitetului permanent, a se întrebuinţa la zidirea cuptoarelor şi la facerea cope-rişului, tot zile de prestaţiuni după avizul comitetului permanent. A se lua lemnele
                                    176
www.dacoromanica.ro
necesare pentru şopruri şi coperiş şi altele din pădurea statului Arhanghelu, a se face tot cu zile de prestaţiuni 300, panacoade, lopeţi şi altele din lemne din pădurea monastirei, iar pentru facerea putinilor necesare la frământarea pâinii cumpătoare de tinichele pentru şopruri ferărie şi altele, fiindcă nici comuna nici comitetul permanent nu dispun de fonduri bugetare, rog a-mi deschide un credit la casierul general, a mi se da banii necesari din fondurile statului, bineînţeles fiindcă am necesitate de autorizaţiunea Dumneavoastră, dacă pot întrebuinţa zile de prestaţiuni după chibzuirea comitetului permanent, în lipsă de alte fonduri. Grâne în acest district nu sunt, în caz de trebuinţă comunicaţi-mi dacă se poate trimite din alte părţi sau se întrebuinţează mălaiu şi în acest caz avizaţi ca să se pue în lucrare măcinatul şi depunerea mălaiului în magazii, pastramă nu este în acest judeţ.
                                                        Prefectul Simulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Xr. 4877, f. 55—56].
                             308
Caracal, 10 April, 1877
    Prin ordinul de concentrare ca miliţieni conform legii ne vom supune, însă credem că nu este rezonabil, fiind comersanţi de manufactură. Prăvăliile ne vor rămâne închise; neavând alte mijloace vom fi victime; suntem informaţi că muncitorilor li se face munca de comune conform art. 6. Apoi nouă cine ne va face comerciul, contribuţiunile le vom plăti dacă vom închide prăvăliile nemai având alte mijloace. Rugăm daţi ordin a fi apăraţi de această concentrare. Oraşul-Caracal se compune din mulţi indivizi care luându-se în concentrare nu li se vor jicna câtuşi de puţin interesele, căci noi ştim moralul ce va avea un ostaş ştiind că afacerile sale sufere.
                                                      Gh. Gh. Donescu Stan Amărăscu Z. Gligorescu din Caracal fArh. St. Bnc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 89].
                             809
Iaşi, 10 Aprilie, 1877
    împăratul soseşte la Ungheni, mâine 2 p.m. Această ştiinţă mi-a comunicat-o consulul rusesc. Am depeşat Ministrului de Război să dea permisiunea Colonelului Mavriki membru din comisia felicitare imperatorului, de a trece frontiera
                                        177
                                                                               12
www.dacoromanica.ro
şi până acum n’a dat-o. Rog regulaţi ca Col. Mavriki să nu ne facă mâine împiedicare.
                                                     Prefect Gheorghian
         Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5292—3, partea I, f. 437. Telegramă
                                    310
Craiova, 10 Aprilie, 1877
    In Craiova au sosit zilele acestea între şase sute, şapte sute voluntari Bulgari-Ruşi Veniţi despre SeVerin. Toţi sunt în neregulă cu paşapoarte şi după asigurările poliţiei nu turbură ordinea publică, plătind regulat întreţinerea zilnică ce li se procură de câţiva ofiţeri streini Veniţi cu dânşii.
                                                  Prefect I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5187—81, partea XV, f. 1].
                                      311
Craiova, 10 Aprilie, 1877
    Poliţaiul Calafat, telegrafiază că mai toţi orăşenii au pornit bagajele şi familiile, cu toată stăruinţa pusă de a-i face să rămână, nu isbutesc.
                                                  Prefect Ioan Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 4].
                                      312
Brăila, 10 April, 1877
    Căpitanul portului mi-a raportat verbal că la Ghecet au sosit trei monitoare de resbel între care Hobart paşa.
                                                          Prefect R. Mihai
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 131].
                                       313
Olteniţa, 10 Aprilie, 1877
    Poziţia oraşului Olteniţa cu satele vecine, de pe marginea Dunării sunt fără pază, fiind Dorobanţii şi Călăraşii ridicaţi în concentrare, pe partea Turciei sunt sate de Cerchezi care profitând de ocazie pot face rele, exemplu anul trecut Spanţov şi Fundu. Rugăm respectoşi luaţi dispoziţiuni de asigurare; altfel suntem nevoiţi a ne strămuta.
                                  178
www.dacoromanica.ro
    Niţă Daniilescu, P. M. Ioan, S. Gheorghiu, D. Boiangiu, V. Popescu, Ruse Sencu, M. Capriţopulo, Popescu, Nae Marinei, I. Presbeanu, M. N. Ştefan, I. Carja, H. Gheorghiu, D. Zavaleri, S. Siriopulo, N. Inglesi, T. Pantazopol, N. Panajotidis, C. N. Petala, N. C. Zavo, P. Driva, D. A. Tsello, J. N. Păunescu, Mânu Gh., Marin Gheorghe.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 13].
                                       314
[10 April, 1877]
      General Cosulatu Ellenu Bucurescl
    Din 50 boi despre carii v’amu telegrafiatu alaltăeri mi a luată 30. Turcii neau luatu un caricu de grâu şi unu cu porumbii. Sub Prefectulu voeşte a’ml lua cu forţa 2 cai din 4 ce/î avemu fiindune indispensabilii necesarii. Locuim pe litoralulu Dunării este necesitatea a salva averea familia şi vitele nostre. Mare injustiţie, remânemu săraci. Rugamu interveniţi urgenţii alt-felu sun-temu pierduţi.
                                                      (sem). Em. Petropulo
         [Min. Af. Ext., v. 70, f. 327. Telegramă în traducere].
                                     315
Presintată la Olficiul Cahul, înregistrată Nr. 4479,
12  Aprilie, 1877*)
    D. Miniştri Brătianu şi Kogălniceanu
                                     Buk.
    Unu regimentu de artilerie rusă se îndreptă spre Galaţi trecândă pe la Conrad 260 care cu provisiuni viind despre Congaz şi Bolgradu trecu spre Reni, din Leova a plecată astăzi două regimente Cavalerie pe la Eălciu, Oncea spre Galaţi, se aşteptă astăzi sosirea a două regimente cavalerie, până astăzi sau dată armatei ruse 200 pereki boi pentru transportarea muniţielor, pentru mâine se ceru alţi 200 pereki boi, bani nu plătescă, ci eliberează quitantze, am intervenită către şeful corpului armatei ca să plătească omeniloru, şi amu pusă îndatorire Sub Prefectului de a pune la disposiţia armatei boii de care are nevoe.
                                  Prefect Plitos p. conformitate Georgescu
          [Min. Af. Ext., v. 65, f. 7 şi 8 v.]
    *) înregistrată la Ministerul de Externe sub No. 4479 din 22 Aprilie 1877.
                                       179
                                                                                                12*
www.dacoromanica.ro
316
Bucureşti, 10 Aprilie, 1877
                  Domnule Preşedinte,
    Domnul Prefect de Roman în urma telegramei Domniei-Voastre No. 7393» prin care-i puneţi în vedere ca în locul celor io.ooo pâini oferite armatei de către comuna Roman, să trimită echivalentul în făină, mă încunoştiinţează prin telegrama D-sale No. 3455 că fabricarea pâinii este deja angajată, că cinci mii sunt fabricate şi gata de pornit în momentul primirii ordinului Domniei-Voastre şi restul de cinci mii, fiind puse în fabricaţie îi este imposibil a executa deciziunea Domniei-Voastre.
    Subsemnatul pe de-o parte a răspuns Domnule prefect să expedie treptat pâinile gata, avizând de îndată ziua pornirii, spre a se lua măsuri de primire, iar pe d’alta, am onoarea a vă comunica şi Domniei-Voastre deciziunea luată în această chestiune faţă cu declaraţia din telegrama Domnului Prefect de Roman.
    Primiţi vă rog, Domnule Preşedinte, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                      p. Ministru
                                                                  Pălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Corn., 1877, dos. Nr. 4877, f. 21].
                                      317
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
    Guvernul princiar a luat cunoştinţă de depeşa adresată de Alteţa Voastră la 22 a lunii curente, Alteţei Sale Prinţul României.
    Conţinutul acestei depeşe cerându-ne să luăm măsuri militare în înţelegere cu armatele imperiale pentru a respinge invazia rusă este de natură prea gravă spre a putea lua asupra Sa puterea executivă de a se pronunţa. Am onoarea deci de a aduce la cunoştinţa Alteţei Voastre că parlamentul român singur are dreptul să decidă dacă România ia parte la războiu şi în consecinţă iese de pe drumul neutralităţii ce i-a fost trasat de tratatele de neutralitate, care i-a fost de altfel recomandat neîncetat de Sublima Poartă însăşi, ca şi de puterile garante !
    Parlamentul este deci convocat în sesiune extraordinară la 26 Aprilie. Imediat după verificarea Noului Senat, situaţia politică va fi de urgenţă comunicată corpurilor legislative şi în primul rând depeşa Alteţei Voastre.
    Imediat după aceasta mă voiu grăbi să comunic guvernului imperial hotărîrea parlamentului nostru. Alteţa Voastră, astăzi primul ministru al unui guvern constituţional şi parlamentar,. nu veţi pretinde dela ministerul român să violeze
                                      180
www.dacoromanica.ro
constituţia recunoscută de Europa şi de a se pronunţa fără aviz într’o chestiune, de o importanţă ca acea care formează obiectul depeşei guvernului imperial.
    Scrisoare explicativă şi detalii prin curier.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. no şi v. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 84—85. Originalul în limba franceză],
                                       318
                                                                           Tcra, 11 Aprilie, 1877
    Am aflat că Turcii plecaţi cu forţe din Vidin, aproximativ treizeci de batalioane, către Rusciuc, pentru apărarea triunghiului: Rusciuc, Şumla, Vama; mai ales acolo ei se aşteaptă şi vor să se opună trecerii Ruşilor. Aici nu se crede la o mişcare ofensivă asupra Bucureştiului, de altfel, în toată armata Dunării nu sunt decât câteva mii de başbuzuci. însărcinatul cu afaceri rus trebue să remită în câteva ore nota ruperii relaţiilor diplomatice şi tot personalul pleacă la ora şase seara spre Odessa. Nu am primit încă sumele pe care mi le-aţi anunţat prin telegrama D-vs. din două zeci şi două, Nr. 2923.
                                                              Grigore Ghica
                          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 22, f. 298. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                       319
                                                                           Paris, 11 Aprilie, 1877
    Am citit ministrului de Externe depeşa D-vs. de ieri; Ducele Decazes a găsit-o . perfectă şi foarte întemeiată, cerându-mi o copie; el m’a însărcinat să Vă raportez că va face demersuri active pentru ca Bucureştiul, Galaţi şi Brăila să fie cruţate, şi că trimiterea de vase destinate de a proteja porturile noastre depinde de primirea ce va fi făcută stăruinţelor sale. Turcii au dat acum asigurări că nu vor merge asupra Bucureştiului, dar nu te poţi încrede cu totul acestei promisiuni pe care evenimentele vor putea-o schimba. S’ar părea că Austria insistă de asemenea ca libertatea navigaţiei să fie respectată, mai ales stabilimentele sale de pe Dunăre. Puteţi conta pe sprijinul foarte sincer al guvernământului francez care, desinte-resându-se cu totul în conflict are libertatea de acţiune, ca să recomande împăciuirea şi să îndulcească relele războiului, căci rezerva impusă de acord cu fiecare din puteri este în raport invers cu rolul pe care ea cea dintâi este chemată să-l joace. Se cunoaşte aci textul invitaţiei făcută Alteţei Sale de către Vizir în vederea încheierii unei înţelegeri între forţele româno-turceşti pentru a para pericolul iminent de care este ameninţată linia Prutului. Se crede că între Austria şi Rusia există aranjamente în vederea unei acţiuni militare paralele; rezultă într’o anumită măsură că desfăşurarea forţelor ruseşti la noi nu va depăşi o anumită regiune.
                                       181
www.dacoromanica.ro
Vă rog să mă informaţi fără nicio întârziere despre mersul evenimentelor şi aceasta, în interesul relaţiilor mele cu lumea oficială de aici, unde este foarte necesar să fiu informat din toate părţile.
                                                           Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 119—121. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                             320
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
    Neue Freie Presse » ne insultă zilnic; acum ea atacă tânăra noastră armată în curajul ei pe care nimeni încă nu a avut dreptul să-l conteste. Acelaşi jurnal răspândeşte fără încetare ştiri false; astfel, ultima dată susţine că generalul Padimof, pe care nimeni nu l-a văzut, ar fi luat parte la un Consiliu de Miniştri sub preşedinţia Prinţului.
    In numărul din 21 Aprilie, trufaşa presă susţine că noi am făcut meseria de spioni ruşi, cerând Cabinetului din Viena un sfat în privinţa atitudinii de observat faţă de Ruşi.
    Trimiteţi pe Nenici la redactorul şef, să-i pună în vedere că, la prima insultă, vom fi obligaţi de a ridica acestui jurnal debitul prin poşta română.
                                                              Kogălniceanu
    [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 131. Originalul în limba franceză].
                              321
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
    Marele Vizir a invitat guvernul princiar prin depeşa din 22, de a lua, în înţelegere cu Sublima Poartă, măsuri militare pentru a împiedeca armatele ruse să treacă Prutul. Această măsură este de natură prea gravă ca să poată fi hotărîtă de puterea executivă singură.
    Corpurile legiuitoare sunt convocate pentru 26 Aprilie. Depeşa sus menţionată, ca şi situaţia politică, vor fi aduse la cunoştinţa Parlamentului român şi botărîrea luată va fi expediată la Constantinopol. In acest sens am răspuns Marelui Vizir.
                                                               Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 111. Reprodus şi în Documente Oficiale, 1878, p. 85.
       Originalul în limba franceză. Circulară cifrată].
                                       182
www.dacoromanica.ro
322
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
    Marele Vizir a dresat prinţului nostru, în numele sultanului, o invitaţie în vederea luării în comun, în virtutea art. 26 al tratatului dela Paris şi art. 8, paragraful III al convenţiei, de măsuri militare necesare pentru a asigura apărarea teritoriului Principatului în cazul unei invazii din partea armatei ruse.
    Noi am replicat că răspunsul nostru la această invitaţie este determinat de hotărîrea Corpurilor legislative care sunt convocate pentru 14 curent. Aflăm, pe de altă parte că, consulul Rusiei dela Iaşi s’a adresat direct administraţiei Căilor Ferate în vederea punerii trenurilor sale la dispoziţia armatei ruseşti chiar de mâine. Această cerere ne dovedeşte că armata rusă îşi propune să treacă mâine pe teritoriul nostru. Trecerea armatei pe teritoriul nostru înainte ca Corpurile legislative să se pronunţe conform constituţiei noastre este contrară convenţiei încheiate cu guvernul rus în vederea unui războiu contra Turciei.
    Vă rog a expune celui în drept situaţia supărătoare ce ar crea guvernului princiar trecerea armatei înaintea aprobării convenţiunii prezentate din partea Corpurilor noâstre legislative. Dvs. veţi declara cu toate menajamentele posibile că, în caz afirmativ, noi vom fi siliţi să protestăm împotriva trecerii Ruşilor făcând astfel ceea ce mai multe puteri ne sfătuesc şi chiar ne-o pretind.
                                                             Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 109 şi v. Originalul în limba franceză].
                                      823
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
    Ţinând cont de sfaturile contelui Andrassy, nevoind să vărsăm sânge inutil şi pentru a evita Sublimei Porţi pretextul de a arunca armatele sale în România, noi am hotărît a evacua Calafatul de către trupele noastre, ţinând numai capul de pod dela Vidin, şi aceasta la prima barcă care debarcă trupe turceşti.
    Bazaţi-vă pe această hotărîre pentru a propune contelui Aqdrassy de a dubla insistenţele sale la Constantinopol, ca România să nu devină teatru de războiu.
                                                             Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23. f. 131 bis. Originalul in limba franceză].
                                      324
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Mă grăbesc a vă comunica aici alăturatul tablou de numărul cailor de lux adică de artilerie şi cavalerie şi ordinari, adică pentru tren cari sunt absolut
                                      183
www.dacoromanica.ro
necesari armatei rugându-vă să binevoiţi a comunica telegrafic d-lor prefecţi numărul ce trebue a da fiecare judeţ prin rechiziţiune.
    Din parte-mi am comunicat aceasta ofiţerilor cari urmează a face parte din comisiunile pentru rechiziţiune.
    Repartiţiunea ce am făcut pe judeţe este fondată pe comunicările făcute de acel onorabil minister prin numerele de 24036, 24686, din anul încetat şi Nr. 380 şi 474 din anul curent.
    Totodată nu lipsesc să vă adaog că caii din România mică urmează a se concentra la Craiova, iar cei din România mare şi Moldova la Bucureşti.
    Numărul cailor de lux pentru artilerie şi cavalerie fiind foarte neînsemnat după recensământele făcute proporţiunea rechiziţiunilor nu va fi egal repartită în toate privinţele, însă se poate lăsa facultatea Comisiunilor ca în cazurile când din caii ordinari ar părea în condiţiuni de a suporta serviciul artileriei şi cavaleriei să caute a uşura repartiţiunea asupra cailor de lux. In orice caz rezultatele vor indica dispoziţiunile ulterioare ce trebue să se ia.
    După cum veţi putea observa, D-le Ministru în coloana care indică numărul cailor după recensământele făcute, unele localităţi precum Cahul, Dâmboviţa, Botoşani, Neamţu, Tecuci, nu arată că ar fi având cai de lux ceea ce pare cu neputinţă căci cel puţin în reşedinţele acestor judeţe trebue să se afle un număr oarecare de cai de lux, iar pentru unele localităţi precum Brăila numărul acestor cai îl cred exagerat. Tot astfel şi pentru cai ordinari.
    In unele judeţe precum Bolgrad, Vlaşca numărul indicat în tablou îl credem asemenea exagerat, iar la alte judeţe precum Muscel, Tecuci, Ialomiţa, Olt, numărul cailor ordinari este cu totul neînsemnător. Dacă la acel minister se găsesc alte tablouri, atunci va urma ca repartiţia să se facă după date mai pozitive.
    Având în vedere numărul de cai de care avem trebuinţă proporţiunea după cum puteţi observa este de 1/3 din numărul total pentru cai de lux şi de 1 la sută pentru cai ordinari. Am dat în acest sens instrucţiuni ofiţerilor ce iau parte în comisiune.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, încredinţarea preosebitei mele consideraţiuni,
                                            p. Ministru, Colonel Fălcoianu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 28].
                                      325
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
    Răspund adresei Nr. 3649. Menţineţi tabloul comunicat de noi cu adresa Nr. 7448 pentru rechiziţiunea cailor. Acel tablou este făcut în cunoştinţă de cauză şi ţinând compt de calitatea cailor şi localitatea mai avută cu cai.
                  [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 29].
                                       184
www.dacoromanica.ro
Minist. de război către Ministerul de Interne
                                                  Tablou
                                                       Bucureşti, ii Aprilie, 1877
                         După tabloul de       După repartiţie a se lua  
Numirea districtului       recensământ             prin rechiziţie       
                     cai de lucru cai ordinari cai de lucru cai ordinari 
Mehedinţi ........             69     5000     26                     5° 
Gorj...........                26     3767     15 .                   37 
Râmnicu Vâlcea .....          150     4300               5°           43 
Argeş ..........              315     4456               99           44 
Romanaţi ........             103     6900     33                     60 
Dolj...........               420     9127              160           9i 
Olt ...........                56     1500     18                     15 
Muscel..........               56     1399               18           14 
Dâmboviţa........              56     6477               18           64 
Prahova .........             231     6700               77           67 
Buzău ..........               95     9021               32           90 
Ialomiţa......                115         1092 38                     IO 
Ilfov...........             2814    I 7O7O             938          170 
Vlaşca .........               26    17480                9          174 
Teleorman........              68        IOOOO 23                    100 
Râm. Sărat .......             68         9000           23           90 
Putna..........               187     5046             62 .           50 
Tecuci..........              187     1500               62           13 
Tutova..........              200     8280               66           82 
Cahul ..........              200         6639           66           66 
Covurlui.........              83    25853               27          258 
Bolgrad .........              8^        20732           27          207 
Ismail..........              105         6107 35                     6l 
Brăila..........             5392     6800             1130           68 
Bacău..........               325     6380              108           63 
Neamţ..........               325     9153              108           9i 
Suceava.........              300     4500             I OO           45 
Dorohoi .........             437     3887              145           38 
Botoşani.........             437     6451              145           64 
Iaşi...........               762     5982              280           59 
Roman..........               122     7500     41                     76 
Vâsliţi..........              58     5507               18           55 
Pălciu..........               70     9713     23                     97 
               Total                                   3593         2513 
                                         Fălcoianu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884— 24, partea 1, f. 28}.
                                                185
www.dacoromanica.ro
                                                326
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Spre răspuns la adresa Dv. Nr. 7338, relativă la cererea ce face Prefectura Districtului Ialomiţa, pentru a nu se ridica batalionul de dorobanţi din acel district spre a se putea păzi bălţile în contra brigandajului, am onoare a vă face cunoscut că nu se poate reveni asupra dispoziţiunilor de mobilizare şi că schimbul ordinar al dorobanţilor este rămas în fiinţă şi osebit pichete de călăraşi de patrulare.
    Domnul Prefect, în orice caz, poate cere concursul miliţiilor, distribuindu-le armele ce are în depozit acolo.
    Primiţi vă rog Domnule Ministru, asigurarea consideraţiei mele.
                                                                Ministru,
                                                            General Cernat
                  [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81, partea V, f. n].
                                            327
[Bucureşti], 11 Aprilie, 1877
  Vă comunic pe lângă aceasta copie după telegrama ce am primit dela un număr de orăşeni din Olteniţa şi vă invit să le arătaţi că guvernul nu poate răspândi forţele sale care trebue să fie pe o singură linie, spre a putea da ajutor la o invazie. [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 8],
                                    328
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
                                          Ordin circular
către Dnii Comandanţi ai Corpurilor de armată, Diviziilor şi Intendenţa (Relativ la comptabilitatea şi administraţia trupelor în timpul concentrării).
    Pe timpul concentrării şi a manevrelor trupelor se recomandă, corpurilor, pe lângă dispoziţiile reglementelor în vigoare şi următoarea instrucţie.
    Art. i. — Consiliurile d£ administraţie vor funcţiona în tot timpul concentrării conf. art. 7 şi 17 din regulamentul de administraţie, la partea activă şi la depozite. Casierii şi ofiţerii cu îmbrăcămintea, vor rămânea la depozite, iar ajutorii vor merge cu partea activă. Da armata teritorială în lipsa de comptabili la partea activă, se vor lua ofiţeri de trupă, după alegerea consiliului. Numele membrilor din ambele consilii de administraţie se vor menţiona într’un proces-verbal transcris în registrele de deliveraţie a ambelor consiliuri.
                                               186
www.dacoromanica.ro
    Art. 2. —Da consiliul central vor rămânea toate registrele cele vechi care se ţin de casieri şi ofiţerul cu îmbrăcăminte. Ajutorul casierului care merge la partea activă va ţinea registrele: de deliberaţii, de distribuţia hranei, a lemnelor, a furajelor, registru-Jurnal de fonduri şi livret de soldă. Ajutorul ofiţerului cu îmbrăcămintea va ţine un registru de primiri şi consumaţii şi compt deschis cu companiile pentru echipament, precum şi livretul de justificarea primirii echipamentului şi un control general de arme şi de efecte de a 3-a şi a 4-a categorie.
    Art. 3. —Fiecare baterie, escadron, companie din armata permanentă va lua livretul de detail, foile matricole, foile de pedepse şi controalele nominale ale rezerviştilor. Fiecare escadron şi companie din armata teritorială va lua controlul nominal al oamenilor concentraţi, foile matricole şi de pedeapsă. Corpurile în general vor mai lua: bilete de intrare în spital, bonuri de distribuţie, foi de pretă şi celelalte imprimate necesare. Toate actele de comptabilitate a fiecărui corp şi în parte a companiilor, escadroanelor şi bateriilor, vor fi puse în lăzi făcute pentru acest scop spre asigurare şi bună păstrare în marş. Costul lor va fi plătit din masa generală (fondul de rezervă).
    Art. 4. —Partea activă va lua efectele de îmbrăcăminte şi mic echipament strict necesar în timpul manevrelor, precum şi un acont din casa corpului egal cu solda şi hrana trupei şi solda ofiţerilor pe o lună.
    Art. 5. —Atribuţiile comisiei de îmbrăcăminte vor fi îndeplinite de consiliul dela partea Centrală care îngrijeşte pentru echiparea recruţilor şi expedierea efectelor cerute la partea activă. Când însă este neapărată necesitate este autorizat şi consiliul dela partea activă, însă după ordinul comandantului de divizie. In acest caz se va vesti partea centrală, de şeful corpului spre a nu se face şi acolo • aceiaşi aprovizionare.
    Art. 6. —Oamenii din armata teritorială şi rezervele care fac parte din corpurile active în concentrare, au aceiaşi soldă şi hrană ca armata permanentă. Nu au drept la prima jurnalieră a masei individuale.
    Art. 7. —In timpul manevrelor în marş sau în staţie, subsistenţa trupelor şi furajul cailor, lemnele şi paele de aşternut, acolo unde nu se dă în natură, se va aproviziona de către Consiliurile de Administraţie sau şefii de corpuri care nu au Consiliu. Aprovizionarea se va face prin ofiţerii însărcinaţi de corpuri, care ofiţeri se vor numi de aprovizionare. Unul va fi în fiecare corp cu ajutoarele necesare.
    Art. 8.—Tarifa în care trebuesăse mărginească aprovizionarea este următoarea : Hrana unui om pe zi, în timpul cât corpurile vor sta la reşedinţele unde sunt concentrate, este aceea fixată deja pentru trupele din armata permanentă a garnizoanei, prin diferite ordine. După plecare vor avea dreptul la aceiaşi tarifă până la ajungerea în altă garnizoană unde va intra în tarifa fixată pentru trupele
                                       187
www.dacoromanica.ro
de acolo. Din cauza scuinpetei productelor în unele localităţi, se va putea mări tarifa până la 50 bani pe zi, maximum, după aprobarea Ministerului.
    Art. 9. —Tarifa cantităţilor productelor din care se compune raţia de hrană, pe zi a unui om este: 1050 gr. pâine, 400 gr. carne de vacă, 140 gr. legume, precum cartofi, linte, fasole, etc. . ., 60 gr. orez, 7 gr. sare, 7 gr. ceapă, 7 gr. ardei sau piper, 7 gr. oţet, 50 gr. rachiu.
    Art. 10. —Alimentele arătate aici se pot înlocui la caz de trebuinţă după. ordinul comandantului de Divizie, spre exemplu: pâinea proaspătă prin pesmeţi sau mămăligă, carnea prin cârnaţi, brânză, peşte şi alte alimente, însă în limitele tarifei în bani. Când economiile ordinarului permit, corpurile sunt autorizate a. îmbunătăţi hrana prin sporirea cantităţilor alimentelor, precum şi a da câte una. litră de vin de om pe fiecare zi de marş, sau manevre obositoare.
    Furage, lemne, raţii de hrană a ofiţerilor, pae de aşternut, cheltuieli de cancelarie şi altele.
    Art. 11. —Pentru aprovizionarea furajelor după plecarea corpurilor din. garnizoanele lor, se fixează pentru călăraşi maximum 75 bani pe zi şi pentru caii din armata permanentă 90 bani. Raţia unui cal se compune:
                                                      Fân Orz Pae
    La armata permanentă, ofiţeri şi trupă .... 5              4V2      2
    La călăraşi..................................... 5         4        2
    Comandanţii de divizii pot autoriza înlocuirea fânului (când lipseşte) prin orz-şi vice-versa, sau a se da ovăz în loc de orz sau alte producte, după cum se găseşte precum şi a spori cantităţile productelor, însă fără a trece peste tarifa în bani.
    Art. 12. — In prevederea greutăţii ce ar întâmpina corpurile, în unele localităţi sunt autorizate a avea o rezervă de hrană, atât în marş cât şi în staţie pentru patru zile cel puţin, din care două zile să fie în trăsuri (când sunt în marş) şi 2 asupra oamenilor. Alimentele de rezervă vor fi din acele care se pot conserva, precum pâinea, pesmetul sau galeta, etc.
    Carnea se va duce în vite netăiate. Corpurile vor avea de asemenea o rezervă de furaj.
    Art. 13.—Comandanţii fiecărei divizii vor lua dispoziţii ca intendenţa militară să aibă o aprovizionare de cel puţin zece zile de furaj, vite netăiate şi pentru pâine şi alte alimente, care se pot conserva (până la întrebuinţare) în depozite stabile sau mobile, la distanţe care să poată pune în comunicaţie la trebuinţă cu trupele. Pentru aceasta ministerul, va avansa fondurile necesare în urma cererii şefilor de intedenţă.
    Art. 14. — Când administraţia militară va putea distribui în natură pâinea, sau chiar toată hrana oamenilor, atunci comandanţii vor fixa prin ordine scrise
                                      188
www.dacoromanica.ro
ziua începerii distribuţiunei hranei, precum şi ziua încetării, conform instrucţiunilor ce se vor da la timp de minister, pentru rechiziţii.
    In ordinele ce se vor da pentru distribuţiunea hranei sau a furajelor se va menţiona felul alimentelor pentru ca să se scrie care producte au fost date în natură, spre a se scade din alocaţia de bani.
    Art. 15. —In orice caz, pentruca distribuţia în natură să se facă regulat, intendenţa marelui cartier va da instrucţiile cuvenite asupra modului justificării şi a controlului diferitelor servicii, conform regulamentelor şi dispoziţiilor în vigoare, cu excepţiile ce se pot aplica în împrejurările şi trebuinţele neprevăzute.
    Art. 16. —Până la alte ordine, intendenţa marelui cartier va cunoaşte că în fiecare divizie să fie organizate servicii de subsistenţe pentru rezerva ce trebue să aibă de hrana oamenilor pentru a cailor şi pentru lemne de încălzit, şi pae de aşternut. Compturile acestor contabili vor fi în parte, pe natura furniturilor, adică hrana oamenilor în parte, aceea a cailor asemenea şi în parte pentru lemne de fiert, de bivoac şi pae de aşternut.
    Art. 17.— Fondurile ce se vor avansa, fiind dintr’un singur credit extraordinar, intendenţa va da avanse fără anume destinaţie, dar sub titlu generic: pentru serviciul subsistenţilor astfel ca o sumă rămasă dela hrana oamenilor să se poată întrebuinţa la furaj, lemne sau pae.
    Bine înţelegându-se că comptabilii vor justifica după diferite ordine de aprobare a comandantului diviziei, când nu sunt tarife cunoscute. Toate ordinele de asemenea natură vor fi contrasemnate de şeful intendenţei dela cartierul general de unde se dă ordinul pentru a servi la control.
    Art. 18. — Când cheltuelile sunt făcute pentru aprovizionări după tarife necunoscute şi neaprobate de minister, atunci contabilii trebue să aibă anume ordine de aprobare.
  - Art. 19. —Pentru orice măsură care prdVoacă o cheltuială excepţională peste tarifele obişnuite şi aprobate, comandanţii de divizii să raporteze ministerului prin calea ierarhică, spre ştiinţa. Comandanţii unităţilor tactice pot delega şefilor de intendenţă autoritatea asupra dispoziţiilor administrative şi pentru a subscrie ^ordinele relative.
    Art. 20. —Ofiţerii de toate gradele au dreptul la raţiile de hrană prevăzute în legea soldelor, ele se vor plăti în bani, după un stat nominal făcut pe corpuri şi servicii, ordonanţat de intendenţă din creditul extraordinar. Ofiţerii dela cartierele generale vor figura pe un singur stat: comandantul brigăzii precum şi ofiţerii ataşaţi la Comandantul de brigadă vor figura în stat la unul din corpurile de trupă celei mai apropiate ale brigăzii. Această alocaţie pentru raţiile ofiţereşti va servi la masa ofiţerilor.
    Art. 21. —Furajul ofiţerilor din infanterie şi din corpurile fără trupă se va aloca în bani ca şi în garnizoană, după tarifa bugetară. Iar pentru numărul
                                        189
www.dacoromanica.ro
raţiilor ofiţerilor chemaţi în serviciu peste efectivul bugetar se va aloca şi plăti din creditul extraordinar, ca şi raţiile de hrană. Raţiile de furaj când se dau în bani, vor figura în acelaşi stat cu raţiile de hrană. Intendenţa militară va putea autoriza darea în natură a furajului acestor ofiţeri, atunci va ţine cont a scădea alocaţiile în bani.
    Art. 22.—Pentru aprovizionarea furajelor de către corpuri când vor fi îndepărtate de localităţile unde ar putea primi în natură, se va avansa de intendenţe fiecărui corp suma pentru costul furajului pe zece zile.
    Acest avans va rămâne în casa corpului până la terminarea concentrării. Pe măsură ce se întrebuinţează o parte din avansuri, se justifică şi primeşte un mandat spre a completa avansul dat.
    Art. 23. —Potcovitul cailor călăraşilor se va plăti din masa generală a corpurilor, socotit 4 bani pe zi. Asemenea se va plăti pentru numărul cailor ce ar trece peste efectivul bugetar. Masa generală va fi rambursată la călăraşi prin mandatarea sumei la finele lunii din creditul extraordinar după declaraţia subscrisă de comandantul corpului şi contrasemnată de contabil, care să arate numărul zilelor de prezenţa cailor. Iar la armata permanentă după încheerea foilor de zile a cailor la finele trimestrului.
    Art. 24. — Costul sacilor de distribuţie şi alte mici cheltuieli relative la prepararea hranei, sunt în sarcina ordinarului; justificarea se va face prin livretul de ordinar.
    Art. 25. —Pentru fiertul hranei se acordă doi bani şi jumătate de om pe zi, acolo unde nu se primesc lemne în natură sau un kgr. lemne când se dau în natură.
    Costul lemnelor cumpărate se va ordonanţa de intendenţă, după conturi, din creditul extraordinar.
    Art. 26. —In cazul când trupa ar trebui să stea în bivuac precum: serviciu de avantposturi şi în toate cazurile unde nu ar avea alt adăpost decât cortul, se acordă 2 bani de om pe zi pentru pae de aşternut şi lemne de foc. Corpurile vor fi rambursate de intendenţă de suma cheltuită de creditul extraordinar.
    Art. 27.—Cheltuelile de ecleragiu la trupe se va face din ordinar, iară nefiind economii se va face din masa generală.
    Art. 28. — Pentru cheltuelile de cancelarie la marele cuartier general este autorizat lei 200 pe lună cu toate serviciurile; la cuartierul fiecărui corp de armată lei 150, la divisii cu toate serviciile se acordă 100 lei pe lună şi pentru şefii de brigadă 30 lei cari se vor ordonanţa de intendenţă din creditul extraordinar.
    Art. 29. — Pentru cancelariile regimentelor de dorobanţi şi călăraşi se autoriză 15 lei pe lună iar pentru companiile şi escadroanele acestor corpuri trei lei de fiecare din creditul extraordinar.
                                   190
www.dacoromanica.ro
    Art. 30. —Pentru cheltuelile de cancelarie a corpurilor active din armata permanentă, lei cinsprezece pe lună.
                                         Serviciul ospitalier.
    Art. 31. — In timpul marşului, în manevre şi în staţie, bolnavii primesc îngrijiri la ambulanţe, la spitale şi la infirmerii.
    Serviciul administrativ al ambulanţelor cuprinde: I. Personalul şi materialul ce posedă fiecare corp de trupă şi II. Personalul şi materialul disponibil al diviziei active ca rezervă pentru întâmpinarea trebuinţelor ce nu se pot satisface de ambulanţele corpurilor.
    Art. 32. — In marş, bolnavii se primesc la ambulanţa corpului de trupă fără nici o formalitate. Dacă omul e greu bolnav, atunci după ce se pansează se trimite la ambulanţa divizionară însoţit de un bilet făcut după modelul 102 din regulamentul spitalelor; bolnavii uşor se trimit fără bilet.
    In aceste bilete, medicii vor nota neapărat: numele bolnavului, corpul din care face parte, boala lui şi pansamentul făcut în momentul evacuării.
    Art. 33. —Pentru înlesnire, medicii vor avea un port-file, unde fiecare foaie reprezintă un bilet de spital după modelul care se află în depoul de imprimate. Medicii pun biletul de spital al bolnavului într’un loc al efectelor de îmbrăcăminte spre a se găsi la ajungerea la ambulanţa divizionară.
    Art. 34. — Dacă bolnavii se trimit la ambulanţa divizionară sau la un spital, fără bilete, fie din lipsă de timp a medicilor dela corpuri, sau alte împrejurări, atunci ele se fac de contabilii de servicii unde se primesc. (Ambulanţa divizionară sau spitale) spre a se putea îndeplini scriptele cerute de contabilitate.
    Art. 35. —In timpul când manevrează trupele medicii dela ambulanţele corpurilor trimit ca şi în marş pe bolnavi la ambulanţa divizionară cu biletele de intrare în spital. Bolnavii dela ambulanţa divizionară care nu se pot întoarce la corpuri ca vindecaţi se evacuează la unul din spitalele cele mai apropiate, însoţiţi de biletele de intrare cu care au venit. Dacă au venit fără bilete, ele se fac de contabilul ambulanţei divizionare, după cum s’a spus mai sus. Pentru evacuarea dela un spital la altul, (sau dela un punct de evacuare se vor însoţi bolnavii de bilete de ieşire model nr. 103 din regulamentul spitalelor.
    Art. 36. — Când bolnavii din cauza boalei nu pot vorbi, se vor completa datele din biletul de intrare în spital după ştiinţele adunate dela camarazii lor prezenţi.
    Art. 37. — Ambulanţele fiind destinate a urma trupele în toate mişcările lor, trebue a evacua cât se poate mai iute pe bolnavi, pentru a face loc celor din nou veniţi. Pentru acest scop se vor organiza spitale temporare pe măsură ce înaintează trupele. Spitalele temporare sunt eşalonate în urma trupelor, ele servesc şi ca puncte de evacuare şi sunt aşezate la distanţă de etape până la spitalul
www.dacoromanica.ro
lele unde bolnavii sunt aşezaţi definitiv; se alege de preferinţă ca puncte de evacuare, staţiile drumului de fier.
    Art. 38. — Când trupele sunt în staţie, bolnavii sunt trataţi de infirmeriile regimentare; acei greu bolnavi sunt evacuaţi la spitalele temporare sau permanente ce sunt mai apropiate, ca şi cei dela ambulanţele divizionare.
    Art. 39. — In fiecare seară şefii serviciului ambulanţei divizionare şi a spitalelor temporare trimit statului major al diviziei, la adresa intendentului-şef, o situaţie nominală de toţi bolnavii intraţi, rămaşi, evacuaţi, morţi în 24 ore, pentru a se comunica corpurilor de unde fac parte oamenii, spre a li se înscrie mutaţia.
    Art. 40. — Pentru înlesnirea contabilităţii şi pentru ca corpurile să fie la curent de poziţia oamenilor, vor îngriji ca după terminarea manevrelor, în fiecare zi mai înainte de a intra în cartierul lor, să pue a se face apelul oamenilor şi pentru toţi cei ce lipsesc, care se presupun a fi la ambulanţă, să meargă dacă se poate sergenţii furieri spre a-i vedea şi a cerceta de muniţia lor şi a da relaţiile necesare asupra stării lor civile care sunt necesare pentru acei grav bolnavi, a căror bilete nu s’au putut completa.
    Art. 41. — Serviciile ambulanţelor şi al spitalelor temporare, când trimit bolnavii pentru evacuare la alt stabiliment sunt obligate a asigura transportul şi îngrijirea bolnavilor până la staţia viitoare din mijloacele puse la dispoziţia lor.
    Art. 42. —Pentru cheltuielile de hrană, de salubritate şi curăţenie, de ecleraj, de transport, etc., contabilii ambulanţelor divizionare şi de la spitale vor primi câte un avans din creditul extraordinar, proporţional cu trebuinţa a 10 zile. Pentru cheltuielile ce vor face contabilii după efectuarea serviciului prezintă acte justificative intendenţei, formate în dublă expediţie care se vor ordonanţa după creditele ce se vor deschide. In acest mod acontul să fie complet la dispoziţia serviciului până la terminarea manevrelor.
    Art. 43. —Pentru hrana bolnavilor dela spitalele temporare şi punctele de evacuare se autoriză aceeaşi tarifă în bani ca la corpi.
    Art. 44. — Contabilii dela ambulanţele divizionare şi dela spitale, vor ţine registre şi scriptele prevăzute la spitalele permanente pentru efecte, mobilier şi materiile necesare îngrijirii bolnavilor. Pentru alimentele de hrană se va ţine un livret, de nutriment ca la spitalele permanente.
    Art. 45.—Pentru materiile de consumaţie jurnalieră precum: medicamente, de ecleraj, de salubritate, etc. care nu se trec în livretul de nutriment când nu se vor putea justifica prin factura furnisorului, este destul procesul verbal făcut în ziua când s’a efectuat cumpărarea. Procesul va fi subscris de medicul-şef al serviciului si contrasemnat de contabil.
          >
    Art. 46. — Cheltuelile vor fi trecute în fiecare zi într’un registru-jurnal, după modelul ţinut la spitale. Pentru consumaţiile de materii care nu dau loc la
                                         192
www.dacoromanica.ro
cheltuieli vor fi Justificate pe cât se poate după formele arătate în regulamentul de materii. Când împrejurări neprevăzute împiedică îndeplinirea acestor formalităţi, justificarea se va face prin ordine date şi procese verbale subscrise de şeful serviciului şi contabil.
    Art. 47. —Cheltuielile de transport vor fi sprijinite de ordinul (în copie) al c-dantului diviziei. Justificarea definitivă a cheltuielilor de hrană a bolnavilor se va face la încheierea conturilor trimestriale, conform regulamentului spitalelor
    Art. 48. —Materialele de aşternut, medicamente, instrumente hirurgicale şi alte efecte spitaliceşti, necesare infirmeriilor şi ambulanţelor corpurilor se vor da dela depozitul ambulanţei divizionare. Pentru completarea materialului necesar în timpul manevrelor, atât la ambulanţe, cât şi la spitalele temporare, administraţia centrală va lua măsurile de aprovizionare necesare.
                           Despre bolnavii vindecaţi şi despre morţi.
    Art. 49. — Bolnavii vindecaţi la ambulanţele divizionare se întorc la corpurile lor cu toată muniţia fără bilete de eşire. Când însă au stat o noapte atunci simt însoţiţi de un bilet de ieşire model 103, ca la spitalele permanente. In lipsa de bilete imprimate la ambulanţă divizionară, le fac manuscrise, arătându-se numai numirea corpului, numele anului, ziua intrării şi ieşirii. Când bolnavii ies din spitale temporare, atunci sunt însoţiţi totdeauna de bilete după modelul de mai sus.
    Art. 50. —Administraţia spitalului de unde iese bolnavul înlesneşte mijloacele de transport până la corp; iar pentru eliberaţii ca reformaţi sau în concediu, le dă mijloace până la vatra lor.
    Art. 51.—Toate cheltuielile făcute de administraţia spitalului până la destinaţia unde oamenii trebue să ajungă vor fi rambursate de intendenţă din creditul extraordinar.
    Art. 52.—Comandantul diviziei dă ordin, ca să numească locul unde se depun armele şi muniţia rămasă dela morţi, reformaţi s’au trimişi în concediu de convalescenţă.
    Art. 53. — Pentru cei morţi, comptabilii ambulanţelor divizionare, precum şi acei dela spitalele temporare, îndeplinesc funcţiile de ofiţeri ai stării civile, arătate în codul civil la art. 81-84. Pentru aceasta intendenţa va îngriji a avea registre după modelul ţinut de ofiţerii stării civile. Plătitorii corpurilor de trupă, ţin deasemenea registre pentru cazurile de moarte ce s’ar întâmpla în corp.
    Registrele sunt numerotate, parafate şi sub-scrise de intendent.
    Art. 54. — Pentru ofiţerii fără trupă şi funcţionarii ataşaţi la cartierele generale, actul de încetare din viaţă se dresează de intendent conf. art. 81 din codul civil.
                                        193
                                                                                13
www.dacoromanica.ro
    Art. 55.—Actele de încetare din viaţă se trimit de către corpuri şi ser-viciuri intendentului, spre a se conforma art. 82 din codul civil; iar obiectele de valoare rămase şi cari se cuvin moştenitorilor se depun unde comandantul diviziei hotărăşte spre păstrare până când se va da în primirea moştenitorilor.
    Art. 56. — Când bolnavii voesc a face testamente, comptabilii spitalelor, ambulanţelor şi corpurilor, dau toate înlesnirile pentru îndeplinirea celor prevăzute la cap. V, titlul 2, cartea IlI-a, din codul civil.
    Art. 57.—Pentru morţii în spitale şi la ambulanţe se trimit corpurilor de către administraţia acelor servicii, bilete de ieşire model nr. 103. îngroparea morţilor se va face seara, la apusul soarelui şi dimineaţa în zori de ziuă, la locul hotărît de şeful statului major, în înţelegere cu medicul-şef.
    Art. 58. —Cheltuielile de înmormântare sunt acele obişnuite în garnizoane. Contabilul va fi rambursat prin mandat de intendenţă, după prezentarea actelor, aşa cum s’a prevăzut la artic. 51.
                        Direcţiunea şi controlul serviciului ospitalier.
    Art. 59. —Direcţiunea serviciului ospitalier în toate detaliile sale tehnice şi administrative, este în sarcina medicilor-şefi de servicii, sub autoritatea medicului şef al diviziei. Pentru acest sfârşit, şeful serviciului medical dela marele cartier general va da instrucţii speciale. Intendenţa militară este însărcinată cu controlul asupra întrebuinţării fondurilor şi materiilor. Ea are dreptul a da instrucţiunile necesare pentru regularea conturilor şi întrebuinţărilor fondurilor şi materiilor, când ar găsi abateri dela prescripţiunile reglementare.
    Art. 60. —Ambulanţa divizionară formează un singur serviciu a parte, cu doi contabili unul pentru materiile farmaceutice, lengeria de pansament, obiectele şi trăsurile de ambulanţă şi altul pentru păstrarea şi mânuirea fondurilor, materialul de aşternut, a mobilierului şi celelalte necesare bolnavilor, care nu sunt încredinţate celuilalt contabil. Acest din urmă contabil este însărcinat şi cu conturile bolnavilor şi hrana lor. Ambii contabili sunt sub autoritatea medicului şef al serviciului.
    Art. 61. —Când ambulanţa divizionară va fi împărţită eventual în mai multe secţii pe câmpul de manevră, contabilitatea va fi centralizată la partea principală a ambulanţei.
    Art. 62. — Spitalele temporare şi punctele de evacuare vor avea ca şi ambulanţele divizionare, doi contabili; iar când importanţa serviciului %va permite, se va reduce la un contabil. Aceasta se va regula de medicul-şef în înţelegere cu intendentul.
    Art. 63. —Administraţia infirmeriilor regimentare va fi ca în garnizoană.
    Art. 64. —La cartierul general al corpului de armată, se va da o trăsură de tren acoperită, pentru bagajele comandantului de corp, o trăsură pentru cance-
                                      194
www.dacoromanica.ro
laria comandantului cu toate serviciile ; 2 trăsuri pentru bagajele ofiţerilor ataşaţi, o trăsură pentru furajul cailor.
    Art. 65. —Ea cartierul general al fiecărei divizii se va da o trăsură de tren acoperită pentru bagajele generalului comandant şi cancelaria cartierului general, cu toate serviciile sale ; o trăsură acoperită pentru bagajele ofiţerilor dela cartierul diviziei, o trăsură acoperită pentru serviciul plătitorului diviziei şi a serviciului poştal şi o trăsură de tren descoperită pentru furajul cailor.
    Art. 66. —Pentru transportul bagajelor comandanţilor de brigadă şi a ofiţerilor ataşaţi, se acordă o trăsură de tren acoperită, asemenea şi pentru c-danţii rezervelor de artilerie şi de cavalerie.
    Art. 67. —L,a corpurile de trupă se autoriză angajarea cu plată a trăsurilor următoare: pentru un regiment sau batalion făcând corp: o trăsură cu doi trăgători pentru transportul bagajele r şefului de corp şi a bagajelor ajutorului ; o trăsură pentru cancelaria corpului, şi casa de bani a ofiţerului plătitor; o trăsură pentru ofiţerul plătitor spre a merge înaintea corpului, pentru a aproviziona hrana ; o trăsură pentru furajele ofiţerilor unui batalion; o trăsură pentru infirmeria fiecărui corp, două trăsuri la fiecare companie, escadron şi baterie pentru transportul hranei de rezervă a oamenilor pe două zile, afară de hrana care se va duce pe oameni, precum şi transportul registrelor şi actelor de contabilitate. O trăsură pentru efecte de mic echipament, luat de rezervă la un batalion sau detaşament mai mare decât o companie, escadron şi baterie.
    Art. 68. —Pentru transportul furajelor cailor la trupele călări din armata permanentă au furgoanele reglementare. Escadroanele de călăraşi în lipsă de. trăsuri de tren au drept a angaja cu plată, fiecare trei trăsuri cu doi trăgători pentru furajul de rezervă.
    Art. 69. —Pentru transportul efectelor spitaliceşti, dela un punct la altul, sau în urma armatei, numărul trăsurilor necesare care se vor constata în momentul încărcării de un ofiţer de intendenţă sau în lipsă de către însuşi şeful serviciului de unde se face expediţia. Constatarea va face obiectul unui proces-verbal, unde se arată numărul trăsurilor, cu câţi trăgători fiecare, precum şi cantitatea (în măsură sau număr) şi distanţa de parcurs şi ordinul în puterea căruia se face transportul.
    Art. 70. —Pentru transportul bolnavilor se acordă numărul carelor după trebuinţă. Constatarea trăsurilor necesare se face conf. art. precedent; asemenea numărul carelor de transport a hranei de rezervă pentru oameni şi cai la fiecare divizie, se va lua după trebuinţă.
    Art. 71. —Pentru transportul ofiţerilor trimişi izolat în interesul serviciului, comandanţii corpurilor de armată şi a diviziilor vor aproba trăsurile necesare.
                                       195
                                                                             13*
www.dacoromanica.ro
    Art. 72. —Transportul cu drumul de fier este acordat pentru material de artilerie şi spitalier, pentru bolnavi, pentru oamenii eliberaţi în concediu de convalescenţă şi reformaţi şi pentru ofiţerii şi oamenii de trupă trimişi izolat în interes de serviciu. Intendenţa va elibera pentru acest scop foi de drum reglementare. Pentru orice alt transport se va cere autorizarea ministerului.
    Art. 73. —Corpurile şi serviciile sunt autorizate a plăti pentru fiecare trăsură cu doi trăgători (trăsurile autorizate sunt cu doi trăgători), preţul obişnuit până acum prin bună învoială, până se va fixa o tarifă generală. Plata se va face de corpuri şi servicii şi se va rambursa de intendenţă prin mandate ordonanţate din creditele ce vor avea.
    Art. 74. — Trăsurile dela Marele Cartier general se vor lua după trebuinţă din trăsurile escadronului de tren.
    Art. 75. — Diferitele alocaţii arătate în acest ordin, peste acele aprobate, vor începe dela ziua care se va fixa prin ordine speciale după trebuinţă. Ordinul circular nr. 2.856, publicat în Monitorul Oastei Nr. 32 din anul expirat, este revocat.
No. 1080
                                     Ministru de război, General Cernat
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. iii c, f. 450-453].
                                     329
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Spre răspuns ordinului Domnii-Voastre Nr. 7315 am onoarea a vă supune respectuos la cunoştinţă că dupe cum mă încredinţează Dl. Suprefect de Znagov prin raportul Nr. 1664 se poate găsi în acea plasă până la: 800 chile grâu a lei no chila; 1500 chile porumb a lei 45 chila, 250 care fân de măsură 50 lei unul, 200 care pae de orz, ovăz şi mei, 25 lei; 400 care pae de grâu 15 lei, iar orz şi ovăz nu este. Distanţa de unde se află aceste producte, până la gările din acea plasă variază între 5,8,10,12,16 până la 20 kilometrii. Binevoiţi Domnule Ministru a primi asigurarea osebitei mele stime,
                                                                 Prefect,
         [Arh. St. Buc., Fond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877—22, partea I, f. 13].
                                       380
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Dl. Comandant al Diviziei II teritorială prin raportul cu Nr. 3956, îmi face cunoscut că prin desele cereri de concentrări de călăraşi ce se face de către Pre-
                                 196
www.dacoromanica.ro
fectura de Vlaşca, întregul escadron de călăraşi respectiv a ajuns a fi concentrat în permanenţă, încât serviciul nu se mai poate face în scliimburi după cum prevăd legile şi regulamentele în vigoare. Am avut onoare în mai multe rânduri de a vă arăta că în chestiunea concentrărilor de călăraşi prefecturile sunt prea exigente, în aşa chip că escadroanele de călăraşi nu pot satisface la toate cererile administraţiunei civile. Nu-mi rămâne decât a vă ruga şi acuma, Dle Ministru, ca să binevoiţi a recomanda dlor prefecţi în general şi în special cel de Vlaşca.
                           Primiţi vă rog, Dle Ministru, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni,
                                    Ministru, General Cernat [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 101].
                               331
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Văzând ordinul Dvs. Nr. 7325 şi 7326, am onoarea a vă răspunde că trupele fiind moblizate, acest Minister este în neputinţă a reveni asupra dispoziţiunilor luate căci în ceiace priveşte escadroanele de jandarmi Iaşi şi Bucureşti, ele sunt reunite a forma escorta M. S. Domnitorului. Pentru Sergenţii de oraş din capitală care sunt rezervişti s’a dat ordin Diviziei II de a fi lăsaţi la posturile lor. Iar cât pentru Serviciul de Jandarmerie din Iaşi, urmează a se face de către Compania de Jandarmi locală şi cu sergenţii de oraş ai comunei.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru asigurarea distinsei mele consideraţiuni,
                                                                         Ministru General Cernat,
                                 Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 103].
                                     332
Budeşti, 11 Aprilie, 1877
                 Colonel Mânu Bucureşti
    Fiind bine informat că astăzi orele 7 dimineaţa a sosit în portul Olteniţa două vapoare de resbel Turceşti. Au somat pe ofiţerul punctului a se retrage, care s’a şi retras.
                                     Comandantul Brigăzii de Cavalerie, Colonel Rasnovanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M. 1877/78, dos. Nr. 428, f. 130].
                                     J97
www.dacoromanica.ro
383
Buzău, 11 Aprilie, 1877
    Sunt propuneri pentru ofrande de cai în condiţiile cerute de regulamentul rechiziţiunilor în scop de a-şi scuti 4 cai; propuneri asemeni de 2 sau 3 proprietari uniţf cari au câte 2 cai să oferă unul gratis. Regulamentul rechiziţiunilor nu prevede aceste cazuri. Admiteţi aceste propuneri?
    Rog răspundeţi urgent.
                                         Prefect Buzău,
                                        C. A. Boranescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 42].
                                       334
Călăraşi, 11 Aprilie, 1877
    Legea asupra rechiziţiilor menţionată în ordinul Dv. neîiind încă pusă în aplicare şi niciunul din articolele menţionate întrânsa ne find executate vă rog arătaţi cum să procedăm la rechiziţie; locuitorii se opun ascunzând caii şi comi-siunea nu are nici mijloacele nici timpul necesar de a se transporta din comună în comună.
                                        Prefect Ialomiţa, Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. îsr. 4SS4—24, partea I, f. 47].
                                       335
Brăila, 11 Aprilie, 1877
    Judeţul Brăila are să dea ioo cai de rechiziţie; arendaşul moşiei Berteştii de Sus are o rasă bună de cai, înălţimea de 14 şi % în sus. Sunt sechestraţi peste 150; este dator statului 90.000 lei noi. Ar fi bine să-i luaţi pentru armată, căci astăzi nu se pot vinde pentru despăgubirea fiscului,
                                                                 p. Prefect Arghiropol
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 48S4—24, partea I, f. 56].
                                       336
Buzău, 11 Aprilie, 1877
    Avem numai câte un cal cu care ne hrănim şi ni se ia la rechiziţie. Sunt proprietari mari care au mai mulţi şi se ia tot câte unul. Răspuns plătit.
                                          Petrache Bărbii, Stroie Niculescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 48].
                                       198
www.dacoromanica.ro
337
Calafat, 11 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel
    Off. Craiova mă anunţă că i s’a spus în urmă de către of. Bechet, că Turcii s’au retras iarăşi la Rahova. Vă comunic această anunţare.
                                                              Off. Calafat
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 112 c, f. 37].
                                      338
lt. Vâlcea, 11 Aprilie, 1877
    Funcţionarii administrativi şi judecătoreşti se iau de d. Comandant al Regiunii de dorobanţi spre a-i concentra între miliţieni. S’a chemat chiar d. Preşedinte şi un judecător al Tribunalului, astfel că de s’ar admite concentrarea funcţionarilor s’ar aduce serviciurilor vătămare şi părăsire. Vă rog Dle Ministru, să binevoiţi a dispoza ca funcţionarii să fie apăraţi de concentrare.
                                                                Prefect,
                                                            D. Simulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5x72—81 a, partea I, f. 108].
                                      339
Craiova, 11 Aprilie, 1877
    In faţa evenimentelor şi a greutăţilor ce întâmpină această administraţie cu mişcarea trupelor, a căror centru de distribuire este Craiova, neavând mijloace de a răspunde la toate cerinţele, binevoiţi ordonaţi să se concentre peste număr minimum 25 călăraşi din care 15 călăraşi să fie la dispoziţia subprefectului de Ocol şi 10 la a poliţaiului Craiova.
                                                            Prefect Dolj,
                                                          I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 122].
                                      340
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
    Suntem mai mulţi proprietari aduşi la prefectură cu caii toţi ce-i avem, rugăm daţi ordin dacă fiecare din noi am da gratis câte un cal, scutim pe ceilalţi, care ne mai rămâne, de rechiziţie? Căci altfel ni s’aduce mare prejudiciu rămâind fără mijloace de transport.
                                  199
www.dacoromanica.ro
    N. Iorgulescu, Ghiţă Gheorghescu, N. Rusevaţeanu Stamboiu, Atanasi Ana-sias, Rusaveţeanu, Gr. Monteoru, Nicu Gheorghescu, D. Vernescu, C. Ruşavetianu.
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 44].
                                     341
Bucureşti, 11 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Prinţul Nicolae Bibescu s’a plâns prefecturei că primarul i’ar fi rechiziţionat toţi caii ce-i are anume destinaţi pentru exploatare la fabrica de zahăr dela Chitila.
    Eu Domnule Ministru găsind logică reclamarea sa, mai cu osebire că este una din primele fabrici naţionale din ţară şi că prin lipsa de doi sau 3 cai ce s’ar lua nu ar scade numărul ce trebue să dea plasa Znagovul.
    Am şi dat ordin d-lui subprefect să-i libereze caii. Dacă şi dumniavoastră încuviinţaţi această măsură atunci binevoiţi a-mi răspunde.
    Primiţi vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                 Prefect,
                                                                Creţeanu
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 75J.
                                     842
Chişiuău, 12 Aprilie, 1877
                 Eocuitori Români !
    Din poiunca Majestăţii Sale împăratul a tuturor Rusiilor, armata ce sub a mea comandă este însărcinată a combate în contra Turciei, intră astăzi în ţara voastră, care, nu pentiu întâia dată a întâmpinat cu bucurie oştirile ruseşti. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni şi voitori de bine. Nădăjduesc a găsi la voi aceeaşi sufletească primire pe care au arătat-o străbunii voştri oştirilor noastre în trecutele războaie pe care le-am avut cu Turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteştii sale măriri, prea înălţatul meu frate, socot de a mea datorie, a face cunoscut vouă Românilor că trecerea oştirilor noastre prin ţara aceasta, unde vor sta numai vremelnic, nu trebue nici decum să vă turbure, guvernul vostru fiind considerat de noi un guvern amic.
    Vă invit dar prin aceasta a urma în pace îndeletnicirile vcastie şi a uşura armatei chipul de a satisface nevoile şi trebuinţele sale. Totodată am luat toate măsurile pentru ca orice s’ar da armatei, să fie plătit fără întârziere şi în întregime de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Majestăţii Sale se vesteşte prin puternica sa disciplină. Sunt încredinţat că ea îşi va păzi cinstea în mijlocul
                                     200
www.dacoromanica.ro
vostru. Oştirile noastre nu vă vor turbura liniştea ci vor respecta legile, persoanele şi averile paşnicilor cetăţeni.
                Români !
    Strămoşii noştrii şi-au vărsat sângele pentru libertatea voastră. Mă socot în drept a vă cere concursul, pentru armata care trece prin ţara aceasta, spre a da mână de ajutor chinuiţilor creştini de peste Dunăre a căror nenorocire a atras nu numai compătimirea Rusiei ci chiar a Europei întregi.
                                                               Nicolai
   [Arh. St. Iaşi, 1877, dos. Nr. 45, nepaginat. Copie după fişe M.St.M. în limba franceză].
343
Originalul
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
    Spre răspuns la raportul Nr. 5573, vă fac cunoscut că aprob măsură luată de dv. ca să se înapoieze caii luaţi prin rechiziţiune dela prinţul Nicolae Bibescu.
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 76].
                                       344
St. Petersburg, 12 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Profit de plecarea acasă a lui M. Koslinsky, sublocotent în flotila noastră spre a Vă scrie în grabă. Având în vedere puţinul timp pe care îl am înaintea mea, fac apel la indulgenţa Dvs. pentru scrierea mea puţin citeaţă.
    Domnul Koslinsky a primit autorizaţia de a urma cursurile unei şcoale, superioare, la Cronstadt. Rechemat îndată la postul său, la Galaţi, el a obţinut permisiunea să treacă examenele care, de altfel, trebue să aibă loc abia într’o lună.
    Examenul a reuşit pe deplin şi domnul Koslinsky aduce diplome şi certificate care dovedesc că a ştiut să se foloasească de puţinul timp pe care l-a petrecut în Rusia. Adaug că el avea împotrivă-i dificultatea limbii şi că a fost cel mai tânăr dintre toţi camarazii săi, dintre care, majoritatea, au gradul de locotenent. Din toate părţile mi-au venit cele mai bune referinţe despre persoana acestui tânăr ofiţer care ne-a făcut onoare aci şi pe care cunoştinţele câştigate şi meritul său personal îl cheamă, fără îndoială, să aducă servicii eminente României.
    Trimit alăturat Excelenţei Voastre textul manifestului împăratului şi a circularei prinţului Gorciacov.
    Personalul Ambasadei Rusiei a părăsit Constantinopolul ieri seară, la ora cinci. Astăzi, ministerul imperial al Afacerjlor Străine a notificat însărcinatului
                                  201
www.dacoromanica.ro
■de afaceri al Turciei, care rezidă la Petersburg că relaţiile dintre Rusia şi Turcia au fost rupte.
    Când Turcii s’au convins că erau părăsiţi, de voe sau de nevoe de toate puterile .şi că nu le mai rămânea vreo speranţă de a vedea până la o nouă împrejurare, intervenind desacordul între diferitele cabinete europene ei s’au temut de ■urmările nenorocite ale războiului şi au însărcinat pe AleCo Paşa, ambasadorul lor la Viena, să se adreseze contelui Andrassy pentru a-şi interpune bunele sale oficii în vederea menţinerii păcii. Baronul de Bangenau, ambasadorul Austro-TJngariei a făcut aici demersuri în acest sens Miercuri şi Joia trecută, ziua plecării Majestăţii Sale împăratului; i s’a răspuns că era prea târziu. De atunci şi ambasadorii celorlalte puteri au acţionat de asemeni în scopul de a evita războiul; s’a dat acelaşi răspuns oricui se ruga pentru pace: «Vinul este scos, el trebue să fie băut» zice prinţul Gorciacov. Astăzi Turcia, în disperarea de cauză, invocă articolul 8 din tratatul dela Paris, ca să se ştie că nu s’a schimbat nimic în imperiul otoman fără asentimentul puterilor garante şi prin urmare ar trebui întrunit un congres. Aci, această pretenţie stârneşte surâsuri după refuzul Porţii de a adera la hotă-rîrile conferinţei dela Constantinopol şi la chestiunea protocolului dela Bondra.
    Un împrumut încercat în Olanda de către guvernul rus ar fi eşuat. Se spune că el se efectuează în acest moment sub auspiciile unui bancher Mendelsonn, la Berlin. Toată lumea este convinsă aci că războiul fiind declarat, se va găsi în Rusia aţâţi bani cât se va voi. Excelenţa Voastră să-mi permită acum de a-i expune anumite plângeri şi dorinţi personale ale mele. începem cu dorinţele: în cazul că armata noastră va lua parte la acţiune, eu aş dori să intru în linia frontului. Sunt sublocotenent de miliţie călare; aceasta este o recomandaţie slabă; dar am servit în armata regală în Franţa în timpul războiului franco-german şi dacă soarta armelor nu a favorizat Franţa deloc, am conştiinţa de a-mi fi făcut datoria. Mi-ar fi penibil de nu a putea apăra ţara noastră dacă ea ar fi atacată. Dacă în urma intereselor politice şi, în caz că România ar trebui să rămână în afara războiului, aş fi fericit să pot urma operaţiunile militare ruse şi aş fi recunoscător Excelenţei Voastre de a mă autoriza să fac demersuri în acest sens pe lângă guvernul imperial. Dacă generalul Ghica ar veni aci, el va face faţă lucrurilor având o experienţă mai adâncă a afacerilor decât mine. In principiu, nu sunt de loc partizan al războiului, însă dacă el există şi eu mă simt perfect valid doresc cu ardoare să iau parte la el, ca actor sau cel puţin, ■ca spectator.
    Iată necazurile mele: Nu sunt ţinut de loc la curent cu ceea ce se petrece, ■ceea ce face situaţia mea penibilă şi convorbirile mele dificile în lumea diplomatică şi indigenă. Am aflat semnarea convenţiei cu Rusia prin domnul de Giers; prin •el am aflat numirea generalului Ghica, în lumea militară am aflat despre împrumutul de iooo de cai pe care Rusia ni l-a făcut pentru artileria noastră şi de
                                      202
www.dacoromanica.ro
piesele de calibru mare pentru apărarea noastră. Nu cred să nu fi meritat încrederea guvernului şi dacă nu o mai am serviciul meu devine o sinecură şi eu prefer să fiu rechemat.
    Binevoiţi, a primi, Domnule Ministru, asigurarea profundei mele consideraţi.
                                                            Emil J. Ghica
         [Mi 11. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 140, 141, 142. Originalul în limba franceză],
                                       345
Cliişinun, 12 Aprilie, 1877
    Ştiu din izvor sigur că războiul a fost precipitat mai cu seamă, pentrucă Turcia făcea demersuri serioase pentru mediaţie, că înţelegerea între Austria Germania şi Rusia este mai intimă ca niciodată, că Franţa şi Italia au promis Rusiei să decline orice propunere. Anglia încearcă să intervină în conflict, pe când între Rusia-Austria există convenţie secretă conform căreia Austria ocupă Bosnia de îndată ce elementul turc bosniac ar voi să se mişte. Prezenţa mea aci atât de costisitoare este ea încă necesară? Trebue să merg la Petersburg sau să mă întorc?
                                                            General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 178 şi v. Telegramă cifrată].
                                       346
Chişinăn, 12 Aprilie, 1877
                 Transmisă de Oficiul Huşi
    împăratul trecând prin Chişinău la Ungheni m’a invitat în trenul său. Am transmis scrisoarea prinţului, de care părea foarte măgulit. Am insistat mult pentru imediata ratificare a convenţiei. împăratul a răspuns că a însărcinat pe consulul Rusiei în Bucureşti să asigure pe prinţ că această convenţie poate fi considerată ca şi ratificată şi că a trimis-o noaptea aceasta la Tetersburg în vederea formalităţilor. El angajează guvernul nostru de a o ratifica, aşteptând reuniunea Parlamentului, căci evenimentele presează. In privinţa articolului douăzeci şi trei, convenţia şi împrumutul de cinci milioane, împăratul a răspuns că nu ar fi greutăţi dar că aş trebui să plec pentru aceste afaceri la Petersburg; pentru chestiunea plăţii prin Turci pentru stricăciunile cauzate ţări împăratul a răspuns că stipularea merge dela sine. Da reîntoarcerea din Ungheni, el m’a chemat în vagonul său pentru a-mi spune că declaraţia de războiu va avea loc mâine, douăsprezece, şi că trupele sale vor intra la noi ca amici. A111 făcut să iasă în relief cât era de regretabil din toate punctele de
                                       203
www.dacoromanica.ro
vedere, pentru rontfera română, înainte de o înţelegere în regulă şi ratificare completă a Convenţiei şi dificultăţile pe care ea ar putea să le scoată la iveală împăratul a răspuns că ştirea primită dela Constantinopol nu-i permite să amâne războiul şi că consulul Rusiei a fost de asemeni însărcinat să aducă la cunoştinţa prinţului această ştire dându-i dreptate; aceasta dovedeşte că decizia dec'arării războiului a fost luată după plecarea Petersburg. Dvs. să spuneţi dacă trebue să mă duc Petersburg. O altă depeşă va urma.
                                                            General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 133, 134, 135. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată!.
                                       347
Petersburg, (prin Huşi), 12 Aprilie, 1877
    Jurnalele de astăzi dimineaţă publică un manifest al Majestăţii Sale împăratul dat chiar astăzi în Chişinău; încăpăţânarea trufaşă a Porţii a făcut să eşueze toate eforturile pacifice ale guvernului rus în vederea ameliorării soartei populaţiilor creştine care suportă jugul turcesc. Majestatea Sa face cunoscut că momentul prevăzut de discursul dela Moscova în care onoarea Rusiei ar fi angajată acum a venit; în consecinţă, s’a dat ordin trupelor să treacă frontiera Turciei; o circulară a Prinţului Cancelar cu data de Sept 19 către ambasadorii Rusiei la Berlin, Viena, Paris, Londra şi Roma a fost de asemenea publicată; cabinetul imperial epuizând toate mijloacele în puterea sa pentru a aduce cu concursul marilor puteri europene o pacificare durabilă a Turciei, circulara constată că astfel calea armelor este o necesitate.
                                                                      Ghica
                          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, R. 84—18, f. 123. Originalul în limba franceză.
      Telegramă].
                             348
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
    Guvernul princiar a fost avertizat astăzi dimineaţă prin prefecţii judeţelor limitrofe ale Basarabiei că armata rusă a efectuat intrarea sa în România prin punctele de frontieră Bestimac, districtul Cahul, în faţa Leovei pe Prut, Tabac în districtul Bolgrad şi Ungheni, legat de Iaşi prin cale ferată şi că avangarda armatei este acum intrată în acest oraş.
                In prezenţa acestor fapte survenite în preajma reuniunii corpurilor legiuitoare, guvernul princiar nu a putut observa altă linie de conduită decât aceea,
                                      204
www.dacoromanica.ro
care i-a fost trasată de Camere în ultima lor sesiune şi anume: menţinerea drepturilor României şi neutralitatea sa, nevoind să aducă o prejudecată deciziei ulterioare a corpurilor legislative care sunt convocate pentru poimâine, Joi, 14 Aprilie, şi care Vor hotărî următoarele dispoziţii:
    1.     Pentru a evita conflictele care ar putea angaja naţiunea înainte de a se pronunţa prin reprezentanţa ei legală, trupele au primit ordinul de a se retrage în interiorul ţării pentru a evita orice conflict putând atrage războiul în interiorul său.
    2.     Prefecţii judeţelor limitrofe au primit ordin de a nu interveni ca agenţi ai puterii centrale faţă de cererile care li s’ar adresa prin comandanţii trupelor străine care au intrat sau vor mai intra în ţară; ei se vor mulţumi cu rolul de simpli agenţi ai poliţiei şi prin mijloacele lor oficiale vor căuta să cruţe populaţia de toate consecinţele supărătoare, lăsând autorităţilor muncipale dreptul de a reprezenta comunele ocupate înaintea comandanţilor trupelor străine.
    3.     Populaţia de pe malul Dunării a fost invitată să transporte familiile şi averea lor în comunele din interior. Eu vă voiu ţine în curent despre orice alt eveniment.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 146, 147. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 86—87. Originalul în limba franceză. Publicat şi în Monitorul Oficial, 13/23 Aprilie 1877, Nr. 83, p. 2466].
                                       349
Petersburg, 12 Aprilie, 1877, transmisă prin Huşi
    Unde este generalul Ghica. Sunt întrebat în privinţa aceasta la Minister. Ce va deveni agenţia noastră Constantinopol în caz de ruptură cu Poarta. Sunt neliniştit din cauza fratelui meu, având nevoie de bani.
    Vă rog pe Dvs. să-mi trimiteţi telegrafic salariile mele Februarie, Martie.
                                                            Girantul Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 138 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                        350
Berlin, 12 Aprilie, 1877
    Bleichroder, ieşind din Ministerul Afacerilor Străine m’a văzut şi mi-a spus că a primit o depeşă din Bucureşti şi că Bucureştiul va fi ocupat de armata rusă. Vă comunic aceasta confidenţial fără nicio rezervă.
                                                                       Degre
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 137. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                  205
www.dacoromanica.ro
351
Viciia, 12 Aprilie, 1877
    Nu trebue să aşteptaţi barca turcă pentru ca evacua Calafatul. Conduita, Rusiei justifică prea mult această măsură pentru ca să întârziaţi s’o luaţi.
                                                                     Bălăceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 139. Originalul în limba franceză. Telegramă, cifrată].
                                      352
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
    Motivele pe care Dvs. le-aţi opus propunerilor făcute pentru o vizită a prinţului nostru la Chişinău sunt fără replică. Adăugaţi că venirea prinţului Boi-goruchi fiind anunţată pentru mâine, Sâmbătă, uzanţele cer ca purtătorul scrisorii împăratului să fie imediat primit şi că aceasta este cu atât mai dificil deoarece prinţul nu poate părăsi astăzi capitala unde se găsesc deja reunite corpurile legiuitoare nici chiar pentru 48 de ore. In împrejurările grave în care ne găsim, plecarea prinţului ar fi considerată din partea populaţiei ca un «sauve qul peut», general.
                                                   (Semnat) Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 182. Originalul în limba franceză].
                                       353
Galaţi, [12 Aprilie, 1877]
    Sunt informat că Ruşii sunt în Reni şi că au plecat.
    Rog arătaţi ce atitudine să am visa vis de ei.
                                                          Prefect, Răşcanu
         [Arh. St. Buc., M:n. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5180—81, partea VIII, f. 18].
                                       354
Berlin, 12 Aprilie, 1877
    Am văzut pe Btilow, căruia i-am lăsat copie a depeşei Dvs. de ieri dimineaţa» Se aşteaptă aici răspuns din Viena şi Eondra în cazul trimiterii Vasului. Guvernul German insistă ca Turcia să acţioneze uman. De altfel, nicio speranţă într’o intervenţie militară din partea Germaniei în favoarea României. E. S. crede că tratatul dela Paris nu a garantat neutralitatea României în caz de războiu»
                                                                      Degre
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 150 şi v. Reprodus şi în Documente oficiale 1878» p. 86. Originalul în limba franceză Telegramă cifrată.].
                                206
www.dacoromanica.ro
355
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
    In urma raportului Dvs. Nr. 10039 făcând cuvenita intervenire pe lângă d. Ministru de Rezbel, am primit dela Adresa Nr. 3656 prin care îmi răspunde, că trupele fiind mobilizate, nu se poate reveni asupra dispoziţiunilor luate, în ce priveşte escadronul de Jandarmi Călări, căci acest escadron este reunit a forma escortă M. S. Domnitorului.
    Pentru sergenţii de oraş însă care sunt rezervişti s’au dat ordine Diviziei 2-a teritorială de a fi lăsaţi la posturile lor.
    Vă fac cunoscut dar, D-le prefect despre aceasta, spre ştiinţă şi regulă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 104].
                                      356
Băilcşti, 12 Aprilie, 1877
    Pentru înlesnirea relaţiilor dintre autoritatea comunală şi autoritatea militară ;
    Pentru o dreaptă şi reglementară distribuire şi cartiruire a trupelor ce se află şi cari urmează a mai veni în Băileşti; precum şi pentru menţinerea unei ordine în cantonamente, însărcinez în funcţie de comandant al pieţii pe Căpitanul Hristescu din regimentul 4 de Infanterie, ale cărui atribuţii sunt desemnate chiar prin necesităţile ce au motivat această numire.
    Situaţiile corpurilor îmi vor fi prezentate seara la ora 8 prin Comandantul Pieţii după ce o va primi de la ofiţerii de serviciu pe Corpuri, la o quardă centrală ce va lua numirea de quarda pieţii.
    Ofiţerul superior de serviciu va avea îndatorirea numai de a inspecta quardele exterioare şi avantposturile care le vor inspecta zi şi noapte, raportându-mi schimbările necesare în aşezarea lor.
    Aceşti ofiţeri vor purta în curs de 24 ore ţinuta de serviciu. Toate quardele se vor schimba la ora 7 seara.
                                      Comand. Diviziei I, Colonel Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 114 b, f. iii],
                                      357
Măgurele, [12] Aprilie, 1877
    Urmează a se transporta toate productele statului afară din cele vândute şi toate ale particularilor ca rcchiziţiune, sau ca măsură de asigurare? Trebue a
                                      207
www.dacoromanica.ro
se face separaţii la rechiziţiune, sau fără distiucţiune să se transporte toate productele numai cele din Tumu?
    In distanţe mai apropiate de Slatina sunt producte ale statului multe şi particulare asemenea, mai cu seamă arendaşilor statului, datori fiscului. Transportarea cu care de rechiziţiune se va face cu mare anevoinţă din cauza infirmităţii vitelor de transport. Vă rog daţi-mi urgent avizul Dv.
                                                        Prefect, G. Kiriţescu
         [Arh. St. Buc., Bond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 14].
                                      358
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
    D-l Subprefect de Negoeşti prin telegrama Nr. 2527 arată că în acea plasă se găseşte 1074 chile grâu, 4017 chile porumb, 697 chile orz, 281 care fân şi 364 care pae, preţul grâului dela 80—100 franci, chila porumbul 40—45 chila, orzul 30—35 chila, fânul carul de măsură, până la 15 lei. Din această sumă am dat ordin a se trimite la Cazarma Malnţpison 67 care pae, şi 450 chile orz, conform adresei Ministerului de Rezbel cu Nr. 3095.
    Am onoare a comunica Dv. respectos aceasta spre ştiinţă. Binevoiţi, vă rog Dl Ministru a primi încredinţarea osebitei mele consideraţii.
                                                         Prefect, Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Bond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 37].
                                      359
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    In urma cererii D-lui Ministru de Resbel de a i se da prin rechiziţie 250.000 kilograme fân, 225.000 kilograme orz şi 100.000 kilograme pae toate acestea trebuitoare unui număr de 5000 cai pe timp de 10 zile, eu am dat ordin DD. Sub. Prefect ca în termen de două zile să-mi dea ştiinţă de cantitatea orzului, fânului şi paelor, luând totdeodată şi măsuri ca în opt zile să le poată transporta în Bucureşti.
    Dela Dl. Sub-Prefect de Znagov primind raportul Nr. 2664 pe care l-am comunicat Dv. eri, că acolo, pe lângă grâu şi porumb se află şi 250 care fân de măsură a 50 lei unul şi ca la 200 care pae de orz şi ovăz a 25 lei unul, eu am şi dat ordin să le încarce şi să le trimeată la Cazarma Malmeson.
                                      208
www.dacoromanica.ro
    Vă rog Dle Ministru, comunicaţi dacă şi Dv. aprobaţi această dispoziţie. Binevoiţi vă rog Domnule Ministru, a primi asigurarea consideraţiei mele.
                                                            Prefect, Creţeanu
          [Arh. St. Buc., Fond. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 11].
                             360
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Cu ocaziunea rechiziţiunei făcută cailor din capitală persoanele notate mai jos au făcut următoarele ofrande :
    Domnul Ion Ionescu Machedon iooo lei noi şi doi cai din care unul bălan şi altul murg. Domnul Pausania Ciocanelie 340 lei noi.
    Domnul Ştefan Petrovici una pereche armăsari vineţi şi Domnul Constantin Porumbaru un cal murg.
    Supunând aceasta la cunoştinţa domniei voastre vă rog respectuos, să binevoiţi a dispoza să li se facă o mulţumire publică prin Monitorul Oficial pentru bunăvoinţa ce au arătat.
    Binevoiţi vă rog domnule Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele con-sideraţiuni,
                                                           Prefect, Ciocârlan
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 82].
                              361
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoare a înainta domniei voastre în copie adresa direcţiunei generale a regiei monopolului tutunurilor şi vă rog ca, în consideraţiunea motivelor expuse de Regie, să binevoiţi a ordona d’a fi scutiţi de rechiziţiune caii distribuitorilor de tutunuri şi ai agenţilor inspectori.                                          .
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea consideraţiunei mele,
                                               P. Ministru, G. Cantacuzino
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 7].
                                       209
                                                                             ti
www.dacoromanica.ro
362
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
                             Comandantul Diviziei Il-a Teritorială Nr. 4381
                 Domnule Colonel,
    Conform cu ordinul Ministerului Nr. 3736 prin care hotăreşte compoziţia armatei active vă fac cunoscut că sunteţi comandant al artileriei corpului al doile de armată comandat de d-nu General Radovitz.
    Regiment 3-le va forma artileria Divisionară acestui corp, trei baterii la divisia Il-a şi trei la a IV-a. Reserva corpului de armată o va forma regimentul al 4-lea de artilerie. Colonelul Dabiza are ordin de a se presenta la D-voastră, iar până la sosirea Dlui General Radovitz prezentaţi-vă la D-nu Colonel Mânu puindu-i la dispoziţie Artileria Divizionară.
              Comand. Diviziei                          Şef de Stat Major
                 ad interim                             Lt. Colonel Voinescu
            Colonel Angelescu
              D-lui Colonel Herktt Comandant, regim. 3 Artilerie.
         [Biblioteca Muzeului Militar Naţional, dos. Nr. 4774].
                                      363
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Pentru a se curma reclamaţiunile ce primesc dela Reprezentanţii Puterilor Streine în privinţa rechiziţiunilor de cai şi cuartirului militar, cred de a mea datorie a vă supune modul meu de vedere în această cestiune, mod de vedere bazat pe textul convenţiunilor ce avem deja încheiate cu Austr.-Ungaria şi cu Rusia.
    Articolul III dispensă pe austro-ungari de locuinţă militară şi rechiziţiune sau prestaţiune militară de orice natură — ar fi, afară totuşi de serviciile cari sunt ataşate posesiunei sau locaţiunei de imobile precum şi de presiaţiunile sau rechi-ziţiunile militare la care sunt supuşi toţi naţionalii în cualitatea lor de proprietari sau de locuitori de imobile. Prin urmare, nu se pot rechiziţiona dela supuşii austro-ungari, ruşi şi germani precum şi dela ceilalţi străini cari aspiră la tratamentul naţiunei celei mai favorizate de către acei cai (se înţelege în marginile regulamentului publicat în monitorul oficial din . . .) cari la serv. în exploatarea unui imobil, fie ca proprietari, fie ca locatari. Iar ceilalţi, precum birjarii, căruţaşii
                                      210
www.dacoromanica.ro
şi alţii care au cai pentru exerciţiul unei profesiuni nu pot fi rechiziţionaţi şi încă mai puţin caii de echipaje sau de lux.
    In ceiace priveşte cuartierul militar, această obligaţiune, cade asupra proprietăţii, iar nu asupra persoanei. Astfel streinii, fie proprietari, fie locatari de imobile, nu pot susţine că aceste imobile nu trebue a primi cuartierul militar în condiţiunile în care-1 primesc proprietăţile aparţinând indigenilor.
    Există însă o excepţiune în favoarea streinilor când ei nu ocupă decât un apartament, adică când sunt numai sublocatari într’o casă. In acest caz cuartierul militar nu se poate introduce în apartamentul sau în odăile ocupate de străinul.
    Expunându-vă ceiace precedă, viu a vă ruga, Dle Ministru, să binevoiţi a da de urgenţă ordine tuturor autorităţilor administrative şi comunale în senzul adus de faţă şi totodată a aviza pe Ministrul de Rezbel.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea prea distinselor mele consideraţiuni,
                                                    Ministrul Kogălniceanu
         [Arh. St. Buc., Alin. lut. Div. Adm., dos. 5r75-8r d, partea III, f. 245 şi 257].
                                       364
Tulcea, 12 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoare a informa Domnia Voastră că consulul rus primind cu zece zile înainte ordin de a se pregăti, eri a primit o nouă depeşă prin care îi ordona a părăsi oraşul şi astăzi au plecat pentru Ismail cu toată familia sa lăsând protecţia intereselor supuşilor ruşi la consulatul austriac care e însărcinat şi cu interesele germane.
    Binevoiţi vă rog Dle Ministru, a primi încredinţarea profundului meu respect.
                                                              A. Stoianovici
            [Alin. Af. Ext., dos. Xr. 23, f.158].
                              365
Galaţi, 12 Aprilie, 1877
    D. agent ottomau a venit la mine şi mi-a cerut garanţie pentru supuşii otomani şi dacă el trebue să părăsească oraşul. Rog daţi-mi grabnic deslegare cum să răspund.
                                                                    Prefect,
                                                                    Răşcauu
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, f.143. Reprodus în Documente oficiale, 1878, p. 87., Tek'gramăJ.
                                    211
www.dacoromanica.ro
366
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
    Faceţi cunoscut agentului otoman şi spuneţi-i că România fiind în pace cu înalta Poartă, şi deci şi supuşii otomani pot şedea liniştiţi în oraş, bucurându-se de protecţiunea legilor române. Guvernul speră că şi agentul român şi cetăţenii români din Constantinopol şi provinciile otomane se vor bucura de aceeaşi protec-ţiune.
                                                  Ministru, .Kogălniceanu
                        [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f.144. Reprodus şi în Documente Oficiale, 1878 p. 87].
                                     367
Gara Titu, 12 Aprilie, 1877
    Convoiul armelor transportate gara Titu. Caiii şi vite de transport mi-au devastat 76 pogoane livezi. După ce am oferit 50 pogoane mirişte. Binevoiţi ordonaţi primirea lor pe seama oastei, ca necesare punctului, dacă cei însărcinaţi cu ordinea ne deposedează.
                                                                 T. Cioran
               [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178—81 g, partea VI, f. 2].
                                      368
Caracal, 12 Aprilie, 1877
    Districtul nostru Romanaţi este situat pe marginea stângă a Dunării şi capitala sa, Caracal se află în depărtare dela Dunăre numai 40 kilometri. Cu prilejul concentrării armatei ţării s’au ridicat toţi dorobanţii ce erau destinaţi pentru paza graniţei rămâind numai câte trei oameni în fiecare pichet, iar oraşul se află lipsit de armată.
    Dle Preşedinte, în timpul critic de faţă când războiul e în ajun de a isbucni şi când marginea dreaptă a Dunării este aglomerată de oştiri otomane mai cu osebire între cetăţi staţionează oştire neregulată de başbuzuci şi cerchezi, oare districtul şi oraşul nostru lipsite după cum s’a zis de orice pază, nu suntem expuşi noi locuitorii la tot felul de jafuri şi cruzimi ca acele oştiri neregulate sunt deprinse a executa? Pentru aceea respectuos vă supun Die Preşedinte, ca apreciind gravitatea calamităţii ce ne ameninţă să dispună de urgenţă în onor. consiliul de miniştri, ca toţi miliţienii din satele mărginaşe, să fie concentraţi pentru paza graniţei, iar din celelalte comune în vecinătatea oraşului să se concentreze cel puţin 500 oameni ca garnizoană pentru paza lui. Altfel suntem în cea mai mare primejdie şi nu credem ca înaltul guvern să privească cu nepăsare asemenea ne-
                                      212
www.dacoromanica.ro
uorocire. Biuevoiţi vă rugăm Dle Preşediute a primi asigurarea deosebitei uoastre cousideraţii şi stima ce vă păstrăm.
       N. Gurau, J. Puricescu, Al. Prijbeauu, T. Oroveauu, B. Gauov, C. Prej-beauu, G. Pop, N. Taverui, Vaucu, Dumitrescu, -C. Nauu, Varlam, G. Baluţa, P. Ghiţulescu, N.- Dimitrescu, M. Prijbeauu, R. Pârviilescu, N. Nicolaidi, S. Teodor, P. Hristescu, C. Vlădoiauu, V. Suditu, J. Cara-batah, A. Atauasiu, J. Mihăescu, G. Udreauu, A. Boruzescu, M. Petrovici, V. Ziecatu, A. Staucovici, A. Romauescu, T. Georgescu.
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—817, partea V, f. 16].
                                       369
Brăila, 12 Aprilie, 1877
    Ce să facem cu averea statului sechestrată îu bălţi. Suut zeci de mii de vite ale particularilor şi şaualele (sic) Duuării mult mai lesue de trecut îu Turcia decât îu Româuia. Să-mi daţi voe să spuu proprietarilor să le ridice.
                                                        Prefect, R. Mihai
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5,177—81 f, partea V, f. 14].
                                       370
Craiova, 12 April, 1877
    Astăzi ora io, jaudarmii poliţiei şi uu comisar ’mi violară domiciliul luâudu-mi uua pereche armăsari, siugur'i cai ce aveam, sub pretext de rechiziţie. Domnule Miuistru, uici o dată u’am datorat statului uimic. Cel dintâi cetăţeau care-şi plăteşte coutribuţia şi foueiera suut eu. Nu recuuosc dar dreptul la uimeni să atace buuurile mele fără nici o lege. De aceia crezui de datorie a vă protesta în coutra violării ce mi se face de administraţie puiudu-vă .îu vedere, căci caii mei uu-i vâud cu uiciuu preţ fiiudcă ţiu la ei ca şi la copiii mei peutru care arbitraj am şi reclamat tribuualului local.
                                                               N. Săulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 113].
                                       371
Buzău, 12 April, 1877
    Trei ageuţi ai poliţiei au răpit acum cu forţa uuul diu cei doi cai ce am. Dacă mai domiuă legile îu ţearră, iar uu vaudalismul ordouaţi respectarea domiciliului, a proprietăţii şi îutoarcerea calului îu posesiuue mea.
                                                     Cauella Ciorogărleauu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 116].
                                       213
www.dacoromanica.ro
372
Caracal, 12 April, 1877
    Prefectu Protopopescu găsind ocazie a-şi răzbuna asupra-mi trimite astăzi în curtea mea comisariul poliţiei cu 14 călăraşi şi prin forţă îmi ia doi cai preţuindu-i cu lei 1200; şi dela amicii prefectului ia cai orbi, spetiţi şi bătrâni cari nu costă mai mult de 40 galbeni perechea şi îi preţueşte peste ioo şi pă cei buni îi apără. In numele legii vă rog orânduiţi o comisie să constate faptu.
    D-le Ministru, ca Român cunosc că sunt dator a veni în ajutorul scumpei mele Patrii, însă când văd pe aceia care prin toate uliţele fac atâta paradă de patriotism şi nu lipsesc şi din această ocazie de a să profita, se indignează orice om de bun simţ, mai cu seamă în asemenea critice timpuri.
                                                              V. Suditu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 102].
                                      373
Scverin, 12 Aprilie, 1877
    Administraţia şi Comitetul permanent desorganizat prin luarea amploiaţilor miliţieni de către Comandantul de garnizoană, la exerciţii şi concentrare; în faţa aglomeraţiilor de ordine ce daţi, am declarat serviciul prefecturei în permanenţă. Vă rog faceţi imediat ca amploiaţii să fie lăsaţi dela exerciţiu; altfel administraţia şi comitetul nu mai există.
                                                                Prefect,
                                                                Izvoranu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 109].
                                      374
Calafat, 12 Aprilie, 1877
    După arătările primarului se află astăzi în Kalafat 3800 kile grâu, 478 kile orz şi 8245 k’le porumb cea mai mare parte nebătut. Locuitorii cedează bucuros această pâine statului contra chitanţă; transportul însă aproape imposibil trebuind peste 5000 care cu boi. Prefectul-soseşte deseară, daţi vă rog în această chestiune ordinile necesare, în ceeace priveşte armata, > am telegrafiat Dlui Ministru de Resbel.
                                                            Căpitan Mano
         [Arh. St. Buf:., Fond. Mia-- lut. pi v.> Pomii dos.. NrJ/4878^-22, partea I, f. io.]
                                      m
www.dacoromanica.ro
375
SoYcrijn, 12 April, 1877
    Vă rog răspundeţi imediat ce facem în caz când proprietarii cailor după rechi-ziţia făcută ar face dificultăţi a-i da. Asemenea rog permiteţi ca corespondenţa urgentă relativă Ministerului de Răsbel să (se) telegrafieze direct, pentru cazurile ce nu sufer întârziere.
                                                          Prefect Izvoranu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 86],
                                      376
Bucureşti, 12 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoarea a supune cunoştinţei Dv. că telegrama Nr. 4044 din 24 Aprilie către agentul nostru din Constantinopole a fost înapoiată astăzi de către biroul otoman din Rusciuk sub motiv că corespondenţa telegrafică între Turcia şi România este interzisă din cauza resbelului cu Rusia. Primiţi vă rog Dle Ministru, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                          Director general,
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 197].
                                    377
Bacău, 12 April, 1877
    Pasageri sosiţi din Iaşi cu trenul dela unul, spun că până la Paşcani au venit cu trupe ruseşti vreo 700 şi cari au rămas să plece peste o oră. Aici de astăzi a început a se coace pâine rusească.
    S’au prezentat furnisori care au cumpărat şi vo 7 clăi pentru trupele ruseşti.
    Răspundeţi vă rog, dacă membrii corpurilor legiutoare nu trebue să grăbească venirea lor la Bucureşti.
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 5176—81 e, f. 1].
                                       378
YieDa, 13 Aprilie, 1877
    Guvernul român roagă pe agentul nostru să obţină să se trimită un vas de staţionare la Galaţi sau la Brăila, pentru a scuti aceste oraşe de pagube de răsboi. Un demers asemănător a fost adresat şi agenţilor englezi şi italieni.
    Noi am răspuns negativ, deoarece trimiterea- unui vas ar putea să aibă drept
                                       Z%5
www.dacoromanica.ro
urmare numai greutăţi cu beligeranţii. Am primit dealtfel intervenţia noastră la Constantinopol pentru a opri bombardarea oraşelor deschise. Faceţi în acest sens un demers amical la Poartă.
         [A ktenstucke aus den . . . Wien. 1878, p. 3 Nr. 5. Originalul în limba germană. Data calculată pe stil vechi. Telegramă],
                                        379
Yiena, 13 Aprilie, 1877
    Noi vom interveni să nu se bombardeze oraşele deschise. Un astfel de demers poată să aibă rezultate mai folositoare decât întrebuinţarea unui vas de staţionare. Comunicaţi aceasta miniştrilor români.
         [Aktenstiike aus den . . . Wien 1878, p. 3, Nr. 5. Originalul în limba germană. Data calcualtă pe stil vechi. Telegramă],
                                        380
Yiena, 13 Aprilie, 1877
    In urma unui consiliu de miniştri ţinut după sosirea lui Layard, guvernul Turciei şi-a exprimat dorinţa sa vie de a vedea puterile garante procedând la o mediaţie. Anglia s’a declarat de a face propuneri în acest sens. Germania şi Italia au aderat imediat. Contele Andrassy s’a mulţumit să-şi exprime îndoielile în eficacitatea acestui mijloc. Răspunsul Rusiei, consultată confidenţial, a sosit ieri; este un refuz net. Eu Vă previn că toate telegramele în clar pe care mi le expediaţi deschis sunt cunoscute şi divulgate prin jurnale, înainte de a fi putut să le comunic contelui Andrassy.
                                                                    Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 157 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                       381
Constantinopol, 13 Aprilie, 1877
    Rusia a declarat război imperiului otoman şi a invadat teritoriul princiar. Pentru a începe ostilităţile. Sublima Poartă crede că poate conta că, în această împrejurare gravă, guvernul princiar va acţiona totdeauna conform cu principiile care decurg din legăturile care unesc principatele de Imperiul otoman.
                                                      (Semnat) Edhem Paşa
         ţMin. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 46 şî v. Copie, Originalul în limba franceză. Reprodus în Documente oficiale, 1878, p. 88. Data calculată pe stil vechi. Telegramă].
                                       216
www.dacoromanica.ro
38 îi
Viena, 13 Aprilie, 187?
    Guvernul otoman a însărcinat pe ambasadorul său de a declara contelui Andrassy că Poarta n’a dat şi nu va da niciun ordin relativ la trecerea Dunării şi că lasă aceasta cu totul la aprecierea generalisimului său care trebue să consulte necesităţile apărării. Directorul lui « Neue Freie Presse » a răspuns lui Nenici că pe dânsul îl importă foarte puţin că Dvs. aţi interzis jurnalul său şi că expulzaţi pe corespondenţii săi dacă îi cunoaşteţi şi că el nu-şi va modifica limbajul său. Guvernul Român trebpia să ia de mult atitudine contra acestui ziar dezonorat.
                                                                   Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 153 şi v. Reprodus şi în Documente oficiale, 187S, p. 88. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                         383
Chişinău, 13 Aprilie, 1877
    Am primit astăzi dimineaţă cele două telegrame ale Dvs. N’am putut vedea Adelberg, cu toate cele trei vizite, dar am expus pe larg conţinutul lor lui Hamburger şi Ignatiev. Ei explică şi scuză trecerea frontierei prin consideraţii politic-strategice şi de frică că Turcii să nu ocupe căile ferate şi poziţii în timp ce corpurile legiuitoare ar delibera în privinţa convenţiei, făcându-i să vadă că acest procedeu contrar angajamentelor pe care le-au luat, ar obliga ţara să protesteze, ei au răspuns că guvernul rus contează pe "bunul simţ al ţării pentru â înţelege ce i-a împins să treacă dincolo pentru a nu se lăsa antrenaţi la un protest care ar rămâne steril şi care n’ar putea duce decât la pierderea beneficiilor la care are dreptul. Spuneţi-mi dacă trebue să mă întorc sau să plec la Petersburg.
                                                               General Ghica
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 150—151. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                     384
Chişinău, 13 Aprilie, 1877
    Astăseară s’a dat consulului Rusiei ordinul telegrafic de a aduce la cunoştinţă în scris şi oficial guvernului intrarea trupelor dând motivele. Marele Duce sciie o scrisoare prinţului în sensul cerut, ea îi va fi remisă prin căpitanul Popof care pleacă mâine dimineaţă. împăratul scrie la fel o scrisoare, ea va fi adusă de
                                     217
www.dacoromanica.ro
prinţul Dolgoruchi care pleacă poimâine. împăratul m'a sfătuit să plec cât mai de grabă la Petersburg în vederea împrumutului.
                                                             General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 152 şi v. Originalul în limba franceză],
                                       385
Giurgiu, 13 April, 1877
    Informaţiile ce am avut de cele 5 trenuri trecute astă noapte în Rusciuk s’au adeverit, cu deosebire, numai că zgomotele auzite erau de trupe cari se îmbarcau, iar nu care debarcau. Garnizoana Rusciuc redusă mai la jumătate. Trupele rămase au ocupat fortificaţiile. Tot în acea noapte au trecut şi două vapoare cu trupe. Trupele pornite au luat direcţiunea Silistrei. Azi au sosit foarte puţini precupeţi turci, mai mult pentru spionagiu decât pentru negoţ. Aici cei mai suspecţi sunt doctorul Wertheimer, unul Rubelli agentul vapoarelor otomane şi naturalmente d. Theodosiadi. Acest din urmă a primit ordin de plecare. Astă seară s’a şi mutat la otel. Consulul rusesc din Rusciuk a expediat bagagile sale astăzi în Giurgiu.
    Oraşul aci e aşa de deşert încât nu se mai găseşte nici pâine de cumpărat. Vă voi ţine în corent de orice mişcare nouă. încolo linişte.
                                    Comandantul garnizoanei Căpitan Blarenberg
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 149. Telegramă].
                                       386
[intrat] 13 April, 187?
                                           Presintată la Officiul Măgurele
                                                 Ministerul de Externe Nr. 4420
   Comerciantzi din oraşi proprietari ai productelor aflate în vase sub diferite bandiere, m’au comunicat că au fost avisatzi de către autorităţile cttomane din Nicopole că până mâine Joi seara pot dispune de producte şi vase cum le vor conveni, că de aci înainte vasele şi productele vor fi confiscate, pe unii dintre ânşii consulul Englesu din Bucureşti ia consiliat se nu facă nici o mişcare altzi însă reclamă ajutor meu pentru a le pune la dispoziţiune carele trebuincioase pentru a descărca din caice şi a transporta productele la magaziile din oraşiu va fi însă un conflict între proprietari productelor şi căpitanii bastimentelor cari se opun la descărcare şi mi se cere ajutoru fortzei publice atita tot este ce am comunicat d-lui Brătianu.'
                                    [Prefectul de Teleorman]
         [Min. Af. Ext., v. 72, f. 259^261. Telegramă].
                                       $18
www.dacoromanica.ro
387
Berlin, 13 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Telegrama Domniei Voastre cu Nr. 138 din 22/IV care expune raţiunile solide ale otărîrei ce a luat guvernul nostru în prezenţa violaţiunei iminente a neutralităţii României din partea forţelor superioare rivale a Ruşilor şi a Turcilor care însă în privinţa celor dintâi se reduce la o simplă trecere, e deja conform auto-rizărei D. Voastre, în copie în mâinile Excelenţei sale Domnului de Biilow. Excelenţa Sa a binevoit a observa înainte de toate că D-lui ar dori să găsească în tractatul dela Paris o stipulaţiune expresă a neutralităţii României în caz de război. Această cautelă, pretinse Excelenţa Sa, nu se vede stipulată în tractatul dela Paris. In absenţa unei asemenea garanţii însă nu s’ar putea deriva din sfaturile de desarmare, ce s’ar fi dat României, un drept de creanţă în contra Europei.
    In privinţa trămiterii de corăbii la Galatzi şi Brăila se aşteaptă, zise Dl de Biilow, răspunsul cabinetului din Viena şi Eon don. In colo, Excelenţia Sa n’a întârziat a aproba conduita noastră de neutralitate, zicând că o va duce la înalta cunoştinţă a Majestăţii Sale, imperatorele Germaniei, care are simpatii pronunţate pentru România. Guvernul german, termină Excelenţa Sa, va veghea ca să nu se comită cruzimi şi barbarii din partea Turcilor.
    Primiţi vă rog Dle Ministru, încredinţarea prea profundului meu respect.
                                                             Agent. A. Degre
             [Miii. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 160 şi v.].
                                     388
Zimnicea, 13 Aprilie, 1877
    Avem sub încărcarea în port Zimnicea aproape zece mii kile cereale în douăzeci bastimente sub pavilion otoman; în faţa evenimentelor, respectos vă întrebăm continuăm încărcarea spre pornire sau le luăm din caice la magazie. Răspuns urgent plătit.
       Buzlea, Hristidis, Ahmet Efendi, Ascher, Paterache, Mandafuni, Andreadies, Capolidi, A. Galanos, Poppovits, Filip Marinof, Hagi Petru [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 17 şi v.].
                                     389
Bucureşti, 13 Aprilie, 1877
    Judeţul Dv. fiind punctul principal de unde urmează a se aproviziona armata română, căutaţi magazii încăpătoare dela două până la, trei mii chile producte, precum şi loc pentru depus furajul.
         [Arh. St. Buc., Fond. Min. Int, Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 248].
w
www.dacoromanica.ro
390
Brăila, 13 Aprilie, 1877
    Sunt informat că d. prefect districtului Argeş făcând rechiziţiuni a ordonat a mi se lua toţi caii din grajd. N'am decât cinci. Cred că ordinul dvs. nu este a. se lăsa cineva fără niciun cal la trăsură.
    Protestez contra procedărei d-lui prefect, rugându-vă să binevoiţi a da ordinele cuvenite în această privinţă. In vederea însă a necesităţilor ce este declar că ofer statului unul din caii mei fără nici o despăgubire.
                                                                Depărăţeanu
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. no].
                             391
Galaţi, 13 April, 1877
    Rog arătaţi-mi dacă funcţionarii administrativi sunt scutiţi de miliţie. Casieria şi tribunalul au primit ordine de scutire.
                                                                  Prefect,
                                                                  Reşcano
               [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I. f. 127].
                                     392
Severin, 13 April> 1877
    Cu toate măsurile energice luate de administraţie pentru aducerea cailor înaintea comisiunei de rechiziţiune, nici până în moment caii nu s'au prezentat. Unii proprietari dosesc caii, făcându-i vânduţi supuşilor austriaci, iar alţii se împotrivesc. Rog răspundeţi: să se ia cu forţa? Fără ordin nu putem proceda.
                       Preşedintele comisiunei prefect Isvoreanu Membri: D. Desu, Corlanescu, Căpitan Merişescu
               [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 136].
                                     393
Bechet, 13 Aprilie, 1877
    Subsemnaţii comersanţi de producte având în acest port şaici otomane încărcate cu diferite producte şi Căpitanii acestor şaici fiind otomani, voesc a pleca cu şaicele lor încărcate cu marfa noastră în Turcia. Rugăm respectuos a lua dispo-ziţiunile necesare spre asigurarea averii noastre foarte însemnată ce se află în.
                                     220
www.dacoromanica.ro
aceste şaici otomane. Rugăm a răspunde dispoziţiunile care veţi binevoi a lua. Răspuns plătit 40 cuvinte.
                           Patrapulo, Valsamachi, Sterie, Diamandopulos, Mirras, Vaselopulos, Embiricos.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 15].
                                       394
                                                                    Bucureşti, 13 Aprilie, 1877
    Asiguraţi pe locuitori ca să nu se strămute căci dacă ar fi vreun pericol, guvernul vă va aviza. Oştirile turceşti nu au ce căuta în ţară, căci nu sunt provocate de noi. Iar" când ar fi vreun pericol, guvernul şi Dvoastră chiar, veţi avea tot timpul a anunţa locuitorilor, căci o armată oricât de repede ar opera, tot va lăsa timp de retragere. Incăodată dară, nefiind nici un pericol, îndemnaţi pe locuitori a-şi urma interesele lor.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea V, f. 18].
                                       395
                                                                    Bucureşti, 13 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Comandantul diviziei 1 teritoriale militare prin telegramele Nr. 509 şi 533 îmi raportează că operaţiile de rechiziţiunea cailor din judeţele Olt şi Argeş merg foarte încet din cauza lipsei de energie din partea administraţiei locale care n’au primit încă dela dv. tablourile de caii ce trebuie a rechiziţiona.
                 Având onoare a comunica Dv. aceasta vă rog Domnule Ministru să binevoiţi a da cuvenitele ordine pentru activarea acestor lucrări cari reclamă mare urgenţă. Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni,
                                                                 Ministru,
                                                                 Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 100].
                                     396
                                                                  Bucureşti, 13 Aprilie, 1877
    Răspund telegramelor dv.: Caii trebuiesc luaţi; reclamaţiile numai cele care vor proba abuz se vor considera. Celelalte nu vor avea loc deoarece măsura este urgentă şi generală,
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 88].
                                     221
www.dacoromanica.ro
397
Băileşti, 13 Aprilie, 1877
    Trei escadroane din Regimentul ce comandaţi, cu ştabul regimentului vor fi cantonate în satul Cioroiu, patrulele vor rămânea la Băileşti la cartierul general al diviziei, de la care va primi ordinile de serviciu ce are de luat. întregul regiment va primi furajul cailor şi pâinea trupei dela Băileşti, iar carnea, verdeţurile^ vinul şi rachiul va îngriji singur a şi le procura.
    Regimentul ce comandaţi având a acoperi flancul stâng al Diviziei, vă rog a îngriji, Domnule Colonel, ca prin avantposturi reglementar aşezate şi o patrulare vigilentă făcută să acoperiţi drumurile ce duc la Negoiu, la Catane şi la Bistreţ.
    Avantposturile Dv. se vor ţine într’o necontenită legătură cu avantposturile de infanterie aşezate înăuntru Băileştilor făcând dese recunoaşteri înaintea frontului ce ocupaţi. In toate zilele la orele 8 dimineaţa veţi face să-mi parvie raportul Dv. asupra modului cum se execută măsurile de siguranţă, cu observaţiile ce aveţi a face asupra recunoaşterilor ce s’au făcut, trebuinţelor ce aveţi pentru trupă etc. Acest raport nu vă va dispensa ca în caz de trebuinţe să încunoştinţaţi la moment.
                                                         Comand. Diviziei,
                                                             Col. Cerchez
         [Arh. St. Buc., 3kl. St. M., (los. Xr. H2d, f. 21].
                                       398
Bucureşti, 13 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Cu ocaziunea concentrărilor actuale o mare parte din lucrătorii jeţari din atelierele Imprimeriei şi Monitorului Oficial, fiind chemaţi sub arme mă văd ameninţat cu întreruperea totală a Serviciului ce mi-aţi încredinţat şi deaceia cu respect vă supun la cunoştinţă situaţiunea în care se află atelierele.
    Din doisprezece jeţari ai Monitorului, şepte împreună cu paginatorul sunt mili-ţiani de clasa I şi doi quardişti. Iar din' atelierul Imprimeriei treisprezece sunt miliţiani cl. I şi trei rezervişti din treizeci şi trei lucrători.
    Vedeţi dar, Dle Ministru, că fără intervenirea Dvs. binevoitoare, serviciul va fi cu totul desorganizat, tocmai acum când o sumă de lucrări urgente sunt de efectuat şi când corpurile legiuitoare încep a funcţiona.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni,
                                                                Director,
                                                             N. T. Orăşanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5172—81 a, partea I, f. 133].
                                       222
www.dacoromanica.ro
899
Buzău, 13 Aprilie, 1877
                Domnule Ministru,
    In interesul serviciului şi mai ales în împrejurările actuale când autorităţile administrative sunt chemate a fi în tot momentul la post, am onoare a vă ruga să binevoiţi a interveni pe lângă D. Ministru de Rezbel ca să dea ordine de a apăra de concentrare ca miliţieni, impiegaţii prefecturei prevăzuţi în anexata listă.
    Binevoiţi, vă rog Dle Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţi uni,
                                                                   Prefect,
                                                                C. Borănescu
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 152].
                                      400
Bucureşti, 13 Aprilie, 1877
    Bulgarii de care tratează telegrama dumitale de mai dăunăzi s’au plâns că parte din ei au vrut să-i înroleze în armata noastră şi parte să plece înapoi.
    Nu aşa decisesem noi, ci să le ziceţi să plece la destinaţia lor, căci fiind în apropiere de Dunăre ar putea atrage după dânşii invazia turcilor.
    Acum faceţi aşa şi luaţi înţelegere de regularea ce vă face Dragan Ţancov, [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5187—8rp, f. 3].
                                      401
Bucureşti, 13 Aprilie, 1877
    Spre răspuns la telegrama Dv. prin care reclamaţi că vi s’a luat de rechiziţie doi cai am onoare a vă alătura spre a Dvs. cunoştinţă copie după telegrama ce ara. primit dela d-1 prefect de Pălciu pentru caii oferiţi Statului de către d-nii proprietari, tot atât de buni platnici ai datoriilor lor către stat ca şi Dv.
               [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 114].
                                      402
Urlaţi, 13 Aprilie, 1877
    Sunt văduvă, am doi cai, mă hrănesc cu ei. Primăria Urlaţi plasa Cricov, districtu Prahova mi-a luat unu.
    Rog ordonaţi imediat liberarea lui.
                                                       Leanca Dumitrescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 104].
                                      223
www.dacoromanica.ro
403
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
     Din ordinul Majestăţii Sale Imperiale, Augustul meu Stăpân, am onoarea a Vă aduce la cunoştinţă, Domnule Ministru, că trupele imperiale ruse destinate să ia parte la războiul contra imperiului otoman au trecut frontiera română la 12 ale acestei luni, mergând în Turcia. Necesităţi strategice de mare importanţă nepermiţând să se amâne mai mult timp intrarea în campanie a armatei noastre, guvernul imperial a crezut indispensabil să întărească trupele noastre cu o proclamaţie adresată locuitorilor din România şi destinată să lămurească pe aceştia din urmă asupra intenţiilor esenţial prieteneşti cu care armata noastră a intrat pe pământul românesc şi de a îndepărta astfel posibilitatea de neînţelegeri funeste, putând să aibă ca urmare conflicte regretabile, înainte ca guvernul prinţului Carol să aibă la rândul său posibilitatea să lumineze poporul român despre caracterul perfect amical al intrării noastre în România.
     Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, asigurările înaltei mele consideraţii.
                                                                         Stuart
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 168 şi v. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                            404
ţCliişinău., 14] Aprilie, 1877
                   Măria Ta,
     Dacă trupele puse sub comanda mea au intrat în România cu o grabă extraordinară şi dacă era imposibil de a amâna această intrare, aceasta nu s’a făcut •decât în virtutea necesităţilor strategice, a cărei valoare Alteţa Voastră o veţi aprecia cu siguranţă.                                                        '
     Majestatea Sa împăratul, augustul meu frate şi stăpân, fiind silit de împrejurări să declare Turciei război la 12 Aprilie, a dat celor două armate ale sale, celei din Caucaz şi celei pe care o comand, ordinul de a trece simultan frontiera. Te de altă parte, având în vedere pericolele la care este expusă România şi primind informaţii neliniştitoare care ar putea face să se prevadă o lovitură din partea inamicului, Majestatea Sa mi-a ordonat de a ocupa cât mai repede punctele •expuse, cum este podul dela Bărboşi şi gura Şiretului.
          [Min. Af. Ext., dbs. Nr. 23, f. 126 şi v. Copie. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                  224
www.dacoromanica.ro
405
Viena, 14 Aprilie, 1877
    Am primit din Constantinopol sub semnătura lui Grigore Ghica următoarea telegramă cu data din 12/25, Pera.
    « Rog pe Excelenţa Voastră în cazul când mi-aţi fi adresat telegrame ulterioare telegramei în clar din II 23 Aprilie, conţinând răspunsul guvernului nostru la telegrama Marelui Vizir, de a le repeta prin intermediul agenţiei noastre din Viena, deoarece comunicaţia directă între Constantinopol şi Bucureşti este întreruptă».
                                                       (semnat) I. Bălăceanu
         [Reprodus după Documente oficiale, 1878, p. 89. Originalul în limba franceză.
       Telegramă].
                                              406*)
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Ştiind că vizita lui Hobart Paşa la Galaţi a dat motiv la fel de fel de svonuri şi mai ales că incidentul întrevederii sale cu consulul Majestăţii Sale britanice la postul de mai sus este capabil de o interpretare greşită, mă grăbesc să vă comunic traducerea unei depeşe adresate de domnul Sanderson guvernului meu, prin care povesteşte împrejurările raporturilor sale cu amiralul în slujba Sublimei Porţi. Ţinând mult la bunele raporturi ale agenţilor Majestăţii Sale britanice, cred util a face să Vă parvină textul depeşei consulului dela Galaţi, în loc de a da explicaţii care pot fi mai puţin detaliate sau mai puţin clare.
    Primiţi, Domnule Ministru, asigurarea perfectei mele consideraţii.
                                                                   Mansfield
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 172 şi v. Originalul în limba franceză .Data calculată pe stil vechi].
                                       407
Paris, 14 Aprilie, 1877
    Dala 5352 sunt fără ştiri oficiale din Bucureşti. Vă rog din nou de... căci sunt asaltat de întrebări. Cred de datoria mea să Vă informez de o modificare importantă care s'a produs în situaţia generală. Poarta, a cerut mediaţia marilor puteri pe baza protocolului care a fost acceptat de către Poartă. Deşi cam tardiv se consimte a transmite această propunere fără să fie recomandată. Consecinţa care se poate trage din acest fapt este pentru acela care are facultatea de a aprecia:
      *) Vezi documentul 295.
                                         225
                                                                                15
www.dacoromanica.ro
Turcia înspăimântată de izolarea sa şi de dezastrele care o ameninţă ea singură intră pe calea concesiunilor. Din partea Rusiei pare că ni se face reproşuri din cauza evacuării Calafatului, ca o indicaţie a unei politici indecise şi timide.
                                                                                   Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 165 şi 166. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      408
Chişinău, 14 Aprilie, 1877
    Din diferite părţi mi se dă a înţelege cât s’ar simţi de flatat şi mişcat împăratul dacă prinţul ar veni la Chişinău pentru 17 curent pentru aniversarea naşterei sale. Da aceste propuneri am răspuns că în actualele împrejurări critice şi din cauza reuniunei parlamentului, n’aşi crede că prinţul ar putea părăsi capitala, cu atât mai puţin ţara. Cu toate acestea, se insistă şi mă angajează să Vă fac cunoscut această dorinţă. Purtătorul scrisorii împăratului către prinţ a plecat astăzi cu acela al scrisorii Marelui Duce.
                                                                                 General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 164. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      409
Viena, 14 Aprilie, 1877
    Nu este niciun pic de adevăr în chestiunea proiectului atribuit Turcilor de a. traversa teritoriul sârbesc. Austro-Ungaria a făcut la Constantinopol demersuri contra oricărei veleităţi de a bombarda oraşele deschise de pe malul nostru, ea. consideră orice primejdie din această parte ca îndepărtată.
                                                                                     Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 185. Reprodus parţial în Documente Oficiale, 1878. p. 89. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      410
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru
    In adresa Dvs. Nr. 7^07 am onoarea a vă răspunde că repartiţia călăraşilor este generală şi că în circumstanţele actuale nu se poate mări numărul lor.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                       p. Ministru, Fălcoianu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 148].
                                  226
www.dacoromanica.ro
411
[Bucureşti], 14 Aprilie, 1877
    —- Ofiţerii şi asimilaţii şi toate gradele care fac parte din armata activă, cu începere de la 16 Aprilie curent, au dreptul:
    —-la raţiile de hrană prevăzută de Legea soldei.
    —-la raţiile de furaj şi anume:
    Ofiţerii generali la câte 3 (trei) cai, acei superiori la câte 2 (doi) cai; iar cei inferiori cari au dreptul după Legea de Organizare la cai, la un cal fiecare.
    — Plata furajului se va face din credite ordinare, pentru numărul cailor aflaţi în Buget; iar pentru acei ce prisosesc din creditul extraordinar având în vedere şi conformându-vă întru aceasta art. 20 şi 21 din ordinul circular nr. 1080.
    Potcovitul cailor călăraşilor, prevăzuţi la art. 23 se va aloca cu începere de la to Aprilie.
    Iar cheltuielile de cancelarie, prevăzute la art. 28—29 şi 30 se vor aloca de Intendenţă celor în drept de la ziua constituirii lor în corpuri active, brigade, etc.
                                                                    Ministru,
                                                                    (ss) Gernat
         [Arh. st. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 545, f. 5].
                                      412
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Spre răspuns la scrisoarea Dv. nr. 7691, avem onoarea a vă informa că numărul de 4000 saci, ce avem procuraţi pentru serviciul Salinelor, îi punem la dispoziţiunea Dv. şi vă rugăm a însărcina pe cine veţi crede de cuviinţă, ca să primească sacii şi să libereze chitanţă de primirea lor.
    Binevoiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                            p. Ministru,
                                                           G. Cantacuzino
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 437].
                                     413
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
    Dupe cererea V. Dl Prefect al Judeţului Ilfov a adus în Bucureşti un număr care de fân pentru trebuinţa armatei, care fân l-a descărcat la Cazarma Malmaison.
    Ţeranilor li s’a promis plata transportului în natură. Ei pretind a li se plăti costul. — Dl. Prefect intervenind la acest onor Ministeru pentru expusul sfârşit,
                                     227
                                                                                           15»
www.dacoromanica.ro
n’a obţinut nici un rezultat. Am onoarea a vă ruga D-le Ministru ca să binevoiţi a face să se plătească îndată ţeranilor costul transportului căci almintrelea pe lângă injustiţia ce se va comite se va face imposibilă poziţiune administraţiei, ce nu va mai putea executa la timp ordinile ce i se vor da din cauza opunerilor popula-ţiunei rurale.
         [Arh. St. Buc., Min. Xnt. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 16].
                                       414
[Bucureşti, 14 Aprilie, 1877]
                      Expunere de motive, la
    Proiectul de lege pentru regularea_ prin compturi a sumei de lei 919.701,95 valoarea a 36788 lire St. 1 sh.7 p. acoinpt din despăgubirea pentru produsul bunurilor monastirilor neînchinate din Basarabia rusă.
                   Domnilor Deputaţi,
    Revendicarea veniturilor statului din produsul bunurilor monastirilor neînchinate şi închinate- situate în Basarabia rusească este una din lucrările care a preocupat cu deosebire pe guvernul actual mai ales în criza financiară prin care trecem.
    Această cauţiune s’a tratat în mai multe rânduri pe calea diplomatică fără să fi putut dobândi până acum o soluţiune favorabilă nouă căci toate cererile guvernului român (au rămas) până acum fără resultat din partea guvernului rus.
    Din astă dată guvernul 1-1 convins de dreptatea pretenţiunilor noastre ne-a încunoştiinţat prin represintantul său din România despre înaintarea unei sume de 36.788 Bire st. 1 sh. 7 pen. sau lei 919.701,95 până la definitiva regulare a ces-tiunei pendente.
    Am onoare a presenta D-voastre un proect de lege pentru înscrierea acestei sume prin compturi ca resursă a exerciţiului anului curent 1877 şi totodată afectarea acestei sume la § pentru deschiderea de credite extraordinare pe acest an.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 54. Copie],
Bucureşti, 14 April, 1877
                               Lege
    Art. I. — Se va prevedea prin compturi în budgetul veniturilor statului pe exerciţiul anului 1877 suma de lei 919.701 bani 95, valoarea a 36788 B.st. 1 sh. 7 pense dată de guvernul rus în comptul veniturilor Imnurilor monastirilor neînchinate şi închinate, situate în Basarabia.
                                      228
www.dacoromanica.ro
    Art. II. — Această sumă de lei 919.701,95 se destină pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare, de către guvern, în cursul anului curent 1877, conform art. 25 şi 29 din legea comptabilităţii generale peste fondul alocat în buget.'
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 55. Copie],
                                       415
Piteşti, 14 Aprilie, 1877
    Dna Savastiţa Bălcescu a făcut ofrandă un cal care neavând măsura cerută, vă rog arătaţi-mi ce trebue să se facă cu dânsul.
    Să se vânză, sau să se înainteze cu ceilalţi cai.
                                                       Prefect C. Racoviţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 132].
                                       416
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
    Răspund la Nr. 3623: dacă dna Savastiţa Bălcescu a făcut ofrandă fără scop de a scuti pe alţi cai, atunci ofranda să se primească, ori în ce condiţiuni ar fi, pentrucă darul nu se refuză. Dacă însă s’a făcut pentru a scuti alţi cai atunci trebuie să fie darul, în condiţiunile celor ce se scutesc, sau cel puţin în condiţiunile cerute de reglementul rechiziţiei.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, f. 133].
                                       417
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
                                  Ordin de zi pe armata Nr. 1
    1. —Marele Cartier General al Armatei este împărţit în şase serviciuri
         1.  Secţia operaţiunilor militare
         2.  «  topografie
         3.  « artilerie şi geniu
         4.  «  administrativă
         5.  «  sanitară
         6.  «  pretoriatul
    2.     — Ofiţerul cel mai înalt al fiecărei secţii dirijă lucrările ca şef de serviciu, păstrează corespondenţa cu corpurile respective şi cu ministrul de Război, întocmind un singur dosar pentru toată secţia, redactează ordinele speciale şi ordinele generale de resortul secţiei, care vor fi apoi transcrise în cartea de ordine a
                                       229
www.dacoromanica.ro
comandamentului armatei autografiate şi expediate corpurilor de armată, sau Diviziilor Active.
    3.    — Ordinile date pe câmpul de bătae sau în marşuri privitoare la mişcări de trupe, sau cantonamente nu vor fi transcrise în cartea de ordine, ci vor rămânea în copie în carnetul ofiţerului ce l-a adus. Aceste ordine sunt apoi adunate de secţia operaţiilor militare spre a servi la istoricul zilnic, sau periodic al campaniei.
    4.    — Toate ordinile se dau înscris. Ele sunt scrise pe foaia ruptă din carnetul ofiţerului de ordonanţă şi duse sub plic închis pe care se scrie numele destinatarului, ziua, ora şi minutul plecării şi aliura cu care trebuie să meargă ordonanţa. Primitorul trebue să subscrie pe plic însemnând, ziua, ora şi minutul primirei. Acest plic este păstrat de ofiţer în carnetul său ca chitanţă, spre a fi dat secţiei respective, împreună cu copia ordinului.
    Ordinile pot fi expediate şi prin ordonanţă călare.
    5.    — Toate ordinile emană dela Măria Sa Domnitorul care exercită comanda armatei active.
    6.    — Ordinile generale şi particulare sunt subscrise de şeful de stat major al armatei şi contra semnate de şeful respectiv. Şefii de serviciu sau ofiţerii superiori ai Marelui Cartier General, pot subscrie din înalt ordin toate comunicările şi ordinile subsecvente, privitoare la execuţia dispoziţiilor şi ordinelor generale.
    7.    — Toate ordinile vor fi redactate în stil de telegramă. Un ordin este bine redactat când nu se poate scoate un cuvânt fără ca să devie neînţeles.
    8.    —■ Toate direcţiile se vor însemna în ordin prin punctele cardinale ferindu-se de a zice în dreapta, în stânga, în jos, dincolo sau dincoace.
    9.    — Orice ofiţer al Marelui Cartier General care primeşte pe teren un ordin, înscrie în carnetul său ordinul pe care îl subscrie ofiţerul superior care l-a dat, îl trece în copie pe marginea foii, detaşând foaia cu ordinul o pune în plic şi îl duce singur, sau îl trimete singur prin ordonanţă călare, după cum i se va fi ordonat. Ofiţerii miliţieni cari s’ar găsi eventual la cartierul general, precum şi toţi ofiţerii cari ar fi prezenţi pe teren la Statul Major al armatei, pot fi întrebuinţaţi cu ducerea ordinelor scrise la trupe. Se exceptează dela această măsură ofiţerii streini cari ar asista la luptă.
    10.    — Toţi ofiţerii care merg la trupe cu ordine, în apropierea trupei la care merg, vor pune calul în pas şi se vor feri de a arăta grabă sau emoţiune, păstrând totdeauna sânge rece şi linişte spre a nu se putea descoperi scopul însărcinărei după singura lor înfăţişare.
    11.    —• Toţi ofiţerii Marelui Cartier General vor fi întrebuinţaţi conform atri-buţiunilor secţiunei din care fac parte. In caz de neajungere, sau de lipsă vor fi întrebuinţaţi, fără deosebire la toate serviciurile.
    12.    — Păstrarea secretului absolut al operaţiilor şi mişcărilor proiectate fiind prima condiţie a succesului oricărei întreprinderi militare. Orice ofiţer se va abate
                                       230
www.dacoromanica.ro
dela observarea riguroasă a acestei prescrieri, chiar în cazurile când n’ar fi consecinţă, va fi tradus înaintea consiliului de război.
    13.     — Şeful Cartierului General are drept aribuţii tot ce se raportă la instalarea şi securitatea cartierului General. El dirijă strămutarea lui pe deosebitele puncte şi organizează în acord cu Pretorul toate măsurile de siguranţă precum şi cele reclamate de cerinţă de a putea porni în orice moment tot personalul şi bagajele. El are la ordinile sale un ofiţer însărcinat ca vachmeister al Cartierului general pentru conducerea trăsurilor serviciului poştal, jandarmeria pentru escorta şi serviciul de siguranţă.
    14.     — Toate raporturile corpurilor active vor fi adresate marelui cartier J general al armatei. Ele vor fi primite de ofiţerul ce va face funcţia de secretar şi distribuite apoi deosebitelor secţii. Fiecare secţie va lucra pe raportul primit copia răspunsului şi va expedia ordinul necesar, conform celor prescrise la art. 2.
    15.     — Fiecare secţie Cartierului General va primi în fiecare zi o situaţie exactă dela Corpurile de armată sau Divizii, relativă la personal, material, sau mişcări, ce intră în atribuţiile secţiei, conform modelelor ce se vor trimite de diferite serviciuri ale comandantului, cari vor fi expediate corpurilor de armată şi Diviziilor active. Tot asemenea se vor trimite Cartierului General, toate datele şi încunoştiinţările cari sunt trebuincioase pentru îndeplinirea celor ce se va prescrie la art. 16.
    16.     — In fiecare Duminică Marele Cartier General al armatei va stabili o situaţie generală, cuprinzând şase diviziuni corespunzătoare celor şase secţii ale comandamentului.
    Prin secţia I. Mişcarea personalului şi cailor; mişcările trupelor din săptămâna trecută, menţionând diferitele incidente şi frontul de operaţii din ziua din urmă, numărul prizonierilor inamici, detaşamente şi patrule mari.
    Prin secţia II. Rezultatul descoperirilor şi recunoaşterilor din săptămâna trecută, situaţia inamicului, punctele ocupate de efectivele sale; resursele sale de tot felul; pierderile ce au încercat în săptămâna trecută ; mijloacele sale de apărare artificială, obstacole de învins; topografia poziţiei sale, starea morală, proectele inamicului şi scopurile lui presupuse.
    Prin secţia III. Mişcarea personalului, cailor şi materialului artileriei şi geniului, muniţiuni consumate, aflate asupra trupei, în coloana de muniţiuni şi în depozitele armatei; lucrările de fortificaţie efectuate, poduri stabilite, distruse, linii telegrafice şi distribuţia materialului de geniu; căi de comunicaţii restabilite şi acele ce sunt a se înfiinţa sau distruge ce resurse urmează a se creia; material căzut în mâna inamicului; material pierdut sau distrus; material luat de inamic.
    Prin secţia IV. Mişcarea subsistenţelor pentru oameni şi cai, conţinutul fiecărui depozit; mijloace de alimentare ale corpurilor de trupă, resurse cumpărate şi rechiziţionate; natura subsistenţelor resurse a se creia, aprovizionamente distruse sau pierdute.
                                    231
www.dacoromanica.ro
    Prin secţia V. Mişcarea personalului şi materialului ambulanţelor şi spitalelor; locul ocupat în cea din urmă zi; resurse medicale şi alimentare ; mişcarea bolnavilor în cursul săptămânei; resurse a se creia.
    Prin secţia VI. Mişcarea oamenilor închişi pentru delicte şi crime; recensământul prizonierilor inamici şi locul spre care au fost îndreptaţi pentru internare, iilformaţiuni luate dela spioni şi dezertori (spre a fi transmisă secţiei II) natura măsurilor de siguranţă luate atât în interesul armatei cât şi al populaţiilor din localităţile în cari operează armata ; tabloul proceselor şi sentinţelor date, conform codului de justiţie militară ş. a.
    17.     — D-nii comandanţi ai Corpurilor de armată şi Diviziilor active vor organiza comandamentul corpurilor de armată şi a Diviziilor conform prescripţiilor stabilite pentru Marele Cartier al Armatei în Bucureşti 14 Aprilie 1877.
                                                        Şef de Stat Major,
                                                        Colonel Slăniceanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 438, f. 10, 11 şi 12].
                                       418
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Comunicând Dlui Subprefect de Olteniţa şi Primarului urbei Olteniţa dispo-ziţiunile ordinului Domniei voastre No. 7571, relativ că proprietarii să-şi ridice vitele din şanaluri şi ostroavele Dunării, paza neputând fi suficientă la moment, am primit acum telegrama Dlui Comandant al companiei de acolo cu No. 275, prin care arată că Turcia a interzis oamenilor trecerea dincoace şi viceversa şi a strâns toate vasele la conac.
    Am onoare a supune respectos la cunoştinţa Domniei-Voastre aceasta, spre ştiinţă.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                                        p. Prefect...
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 5177—81 f, partea XV, f. 20]'
                                       419
Bacău, 14 Aprilie, 1877
    Astăzi am primit vizita colonelului rus care este aşezat comendante la gară. Mâine cred că i-o întorc. Aştept răspunsul Dvs. ce atitudine să ţin.
                                                                     Villner
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176—81 e, f. 3. Telegramă].
                                       232
www.dacoromanica.ro
420
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
    Răspund notei Dv. de astăzi.
    Daţi tot ajutorul colonelului rus conform textului din convenţiune.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176—81 e, f. 4].
                                      421
Galaţi, 14 Aprilie, 1877
    Consulul englez nu mi-a spus nici în un mod conveisaţia avută cu Hobart-Paşa decât că nu va bombarda Galaţii. In acest moment avem două vapoare de rezbel ottomane înaintea Galaţului neancorate. Se zice că vor trece la Şiret la pod. Când va pleca, vă voi anunţa.
                                                         Prefect Răşcanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 162. Telegramă].
                                      422
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
    Prinţul Dolgoruki va pleca mâine, Vineri din Kişinev cu o misiune specială pentru Măria Sa Domnul nostru. Veţi binevoi a-1 întâmpina la frontiera română şi a vă pune la dispoziţiunea sa ; îi veţi pregăti un apartament la Iaşi, dacă doreşte a se opri în acest oraş.
                                                    Semnat Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 169. Telegramă].
                                     423
Galaţi, 14 April, 1877
    Sunt în dreptul Renilor două vase de război otomane. Se crede că vor bombarda podul după Prut, spre a împiedeca trecerea Ruşilor.
    Aseminea un alt vapor tot de resbel vine pe Dunăre spre Galaţi.
                                                        Prefect Rescanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 143. Telegramă],
                                     233
www.dacoromanica.ro
424
T. Măgurele, 14 Aprilie, 1877
                  D-lui ministru interne, Bucureşti.
    Familii din Nicopoli abandonă oraşul trecând la munţi. Turcii însuşi sunt în mare temere. Eri şi astăzi au trecut vapoare de resbel 2 la vale fără a se popri în garnizoana de la Şiştov. S’au mai adus 400 oameni.
                                                         Prefect Kiriţescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 195. Telegramă],
                                     425
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
    Mi se comunică de prefectul de Cahul următoarele:
    In Leova astăzi 25 st. n. s’a afişat proclamaţia marelui duce Nicolae. Se aşteaptă 2 regimente de infanterie peste armata sosită şi pe care v’am supus cunoştinţei.
                                                           I. C. Brătianu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 150. Telegramă],
                                     426
Tg.-Jiu, 14 Aprilie, 1877
    Subsemnaţii comersanţi tineri fără alte ajutoare afară de braţele noastre -suntem frustaţi dela afaceri şi încazarmaţi.
    Magazinele noastre se află închise; rugăm binevoiţi interveniţi la d. Ministru >competinte pentru eliberarea noastră din concentrare. Răspuns simplu plătit.
                                             Cosuta Matei, Petre Ionescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 122],
                                     427
Slatina, 14 Aprilie, 1877
    Ordinul D-voastră telegrafic, punându-se în vederea consiliului comunal local prin încheerea sa arată: brutarii din acest oraş nu pot satisface cererea de a iabrica 5000 pâini, nefiind aprovizionaţi cu grâu sau făină şi nici cuptoare nu au, mai cu seamă că în acest oraş se află cantonaţi peste 3000 soldaţi ai regimentului
                                     234
www.dacoromanica.ro
de Dorobanţi şi miliţieni puşi la îndestulare, pe care cu anevoinţă abia îi poate îndestula. Supun cu onoare la cunoştinţa Dumneavoastră vă rog a dispoza cele de cuviinţă.
                                         Prefect de Olt, J. Furduescu
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dlv. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 51 şi v.].
                           428
{Bucureşti], 14 Aprilie, 1877
    Dirigintele din Calafat îmi comunică următoarele: In tabăra turcească nicio mişcare. Câteva sute de oameni lucrează la o fortăreaţă spre nordul cetăţii. In portul Vidin afară de un mic vapor grecesc care aduse un şlep, nu există alte vase decât câteva caice. Pe câmpiile din susul şi josul Cetăţii nicio mişcare de trupe.
                                                     Director general, Pilat
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 145].
                            429
Bucureşti, 14 Aprilie, 1877
    Prefectul Judeţului Dolj iu cere de urgenţă sarea trebuincioasă armatei. Vă repet telegrama Nr. 8218 şi vă invit a porni imediat la Craiova sarea autorizată de Ministerul Finanţelor, cu care de rechiziţie din Judeţul Dv.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 330].
                                      430
IFălticeni], 15 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Recrutarea cailor din acest judeţ trebuitori armatei se face în localul şcoalei de fete ce dirijez, aşa încât sunt nevoită sau să suspend clasele sau să ţin no eleve încuete prin clase tot timpul zilei, de teama a nu se întâmpla vreo primejdie, ograda fiind plină de dimineaţă până seara de sute de cai şi oameni, pe când alte localuri mai apte pentru această lucrare, precum piaţa dela cazarma Călăraşilor şi altele stau deşerte şi fiindcă această dispoziţiune este cu totul neîn-ţeleaptă şi lovitoare chiar pentru şcoală după cum cred că veţi considera-o şi Dvs., am crezut de cuviinţă a supune împrejurările cunoştinţei Dvs. şi a vă ruga cu cel mai profund respect ca să binevoiţi a ordona urgent facerea recrutării
                                      235
www.dacoromanica.ro
cailor aiurea şi nu aici, căci după cum am înţeles, această lucrare care ţine de două zile, va mai dura poate şi cinci.
    Binevoiţi vă rog Domnule Ministru a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                 Directrice, Elena Ficşinescu
    (Rezoluţie). Se va recomanda Primăriei ca să aleagă alt locu pentru asemine lucrare.
                                                                 Chridionescu
         [Arh. St. Buc., Min. Instr. şi Cult., 1877, dos. Nr. 3642, f. 7].
                                         431
Viena 15, Aprilie, 1877
                   Domnule ministru,
    Prevenienţa extremă ce aţi binevoit a-mi arăta cu ocazia vizitei făcută de curând de d-nia voastră la Viena mă îndrăzneşte a vă expune o afacere care după părerea mea este de o mare importanţă nu numai pentru societatea ce am onoare a o representa, dar mai ales pentru ţeara a cărei soartă este iarăşi confiată mânei conductrice a excelenţei voastre.
    Fără a vă osteni cu multe explicaţiuni pot rezuma părerea mea în puţine cuvinte, ca una care se întemeiază pe sine însăşi.
    Atât în timp de pace şi mai ales acum când horizontul se înnourează în toate direcţiunile, România are cel mai mare interes de a se desface de productele sale brute.
    In timp de pace cea mai mare parte din recolta porumbului din România merge în josul Dunării prin Sulina în comerciul internaţional, iar o parte mai mică merge pe Dunărea în sus pentru Ungaria. Fiindcă după previsiunile (mele) navigaţiunea pe Dunăre spre Sulina şi marea Neagră va deveni imposibilă din cauza evenementelor resboinice, ni se oferă un drum de export mult mai puţin periculos pe Dunărea în sus. Interesul societăţii mele concordează întru atât cu acel al proprietarilor de pământ că nu voim a părăsi într’un mod precipitat terenul cel mai important pentru noi în privinţa trânsportului, că nu voim a renunţa la venituri de transport şi că în fine nu voim a părăsi pe comitenţii noştri Români în momentul critic. Aşi dori dar a menţine cât se poate de mult activitatea flotei noastre şi a afecta cel puţin dela Bechet în sus şlepuri mai ales pentru transporturi de porumb şi a îngriji de expedierea lor astfel ca remorcherii şi (pro-pulsorii) destinaţi spre acest sfârşit să eviteze orice atingere a malului turcesc. Pentru executarea acestui plan ar fi necesar autoritatea care dirige afacerile militare ale României să acordeze navelor noastre escorta sigură şi liberă între
                                         236
www.dacoromanica.ro
Turnu-Severin şi Bechet. Solicitând intervenţiunea puternică a excelenţei voastre sunt încredinţat că prin atingerea scopului dorit, pe deoparte se va aduce un mare serviciu interesului naţional economic al principatului României şi că pe de alta excelenţa voastră îşi va asigura pentru totdeauna recunoştinţa Companiei noastre.
    In adestarea unei decisiuni favorabile a cererei mele subscriu cu espresiunea celei mai înalte consideraţiuni, a excelenţei voastre prea plecat servitor.
       semnat: M. Cavaler de Cassian director al societăţii de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre.
         [Min. Af. Ext., dos, Nr. 34, f. 35. Traducere contemporană. Data calculată pe stil vechi].
                                      432
Bucureşti, 15 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Cu mobilizarea armatei mulţi din medicii primari şi secondari precum şi internii şi farmaciştii din spitalele Ephoriei sunt chemaţi a-şi face datoria de miliţieni; astfel ei se văd nevoiţi a părăsi serviciul spitalelor.
    Credem, Domnule Ministru, că interesul ce Spitalele îl oferă, nu numai pentru căutarea bolnavilor aflaţi astăzi întrânsele dar chiar şi pentru acei răniţi cărora li se va da asii la caz de trebuinţă, reclamă ca aceste spitale să nu fie părăsite de actualul personal medical şi pharmaceutic, cari ar putea aduce mari serviciuri răniţilor şi bolnavilor ce vor fi transportaţi în Capitală.
    Pentru acest cuvânt ne adresăm la Dvs. rugându-vă, D-le Ministru, ca apreciind importanţa mijlocirei noastre, să binevoiţi a interveni pe lângă colegul Dvs. dela Ministerul de Resbel spre a regula ca medicii şi internii în medicină şi phar-macie, aflaţi în serviciul Spitalelor Ephoriei să fie dispensaţi de datoria ce-o au după legea miliţiilor.
    Primiţi, vă rugăm, Dle Ministru, asigurarea prea distinsei noastre consideraţii.
                                  Efori, Dimitrie Ghica şi Gr. Cantacuzin [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 155].
                                      433
Bucureşti, 15 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    In vederea unui conflict ce este a se ivi între guvernul român şi consulul Angliei la Galaţi, având necesitate a cunoaşte împrejurările vizitei ce acesta a
                                      237
www.dacoromanica.ro
făcut fortificaţiunilor noastre din Covurlui, am onoare a vă ruga să binevoiţi a întreba pe D-l general Radovici şi a-mi face cunoscut imediat dacă D-sa a autorizat asemenea vizitare şi care sunt motivele care l-au împins la aceasta. Primiţi D-le Ministru, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.
          [Min. Ai. Ext., dos. Nr. 23, f. 181].
                                       434
15  Aprilie, 1877
    Primarul comunei Ogrizeni Hobaia prin adresa Nr. 251 îmi face cunoscut că după ordinele ce au primit, trimiterea rezerviştilor din acea comună care a adunat şi făcut cunoscut să se prezinte la această companie, parte din ei au plecat direct la corpurile lor, iar cei notaţi pe contra pagină au zis că cel care va avea curajul, să vie să-i ia de unde se duc, că ştiu ei a da cu arma şi în urmă au fugit. Aceasta cu onoare vă fac cunoscut, ca Dvs. să trimiteţi în urmărirea lor Calaraşi sau ce credeţi de cuviinţă, pentru prinderea şi înaintarea lor, cu proces-verbal format de primarele respectiv, detailând nesupunerea şi ameninţarea cu arme ce au făcut notarului şi primarului respectiv.
                                     Comand. Companiei 7-a Locot. Georgescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172-81 a, partea I, f. 195].
                                    435
Bucureşti, 15 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Daţi ordin imediat şefilor de Corpuri din acea Divizie a interveni şi a înainta direct Direcţiei 2-a din Ministerul de Război, stări de cerere de toate lipsurile de muniţii şi echipament ce ar avea; în caz de nu li se eliberă, conform ordinului D-lui Ministru, şefii de Corpuri, vor face aceasta cunoscut, personal D-lui Ministru.
    Puneţi în vedere şefilor de Corpuri că orice lipsuri de muniţii voiu constata ii voiu trage la răspundere deoarece sunt preveniţi de modul cum are a se complecta.
                            Comandantul Corpului II de Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 7].
                                    238
www.dacoromanica.ro
436
Calafat, 15 Aprilie, 1877
    Domnul ministru de război chemându-mă la telegraf mi-a dat ordin să vă comunic prin doi sergenţi călăraşi în marş-marş, să vă opriţi cu trupa acolo unde vă găsiţi în acest moment, până la al doilea ordin.
                                   Răspundeţi de primire, Căpitan Mânu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 1].
                                       437
Bucureşti, 15 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Pentru plata oamenilor ce au transportat fânul adus la Bucureşti şi depus la depoul dela Malmaison, am onoarea a vă comunica Domnule Ministru, drept răspuns adresei Dv. Nr. 7703 că odată cu aceasta am delegat cuvenitul credit intendenţii Militare Bucureşti spre a afectua acea plată după înţelegerea ce va lua cu Prefectura de Ilfov.
    Primiţi, vă rog D-le Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                     P. Ministru, Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878 —22, partea I, f. 62].
                                        438
Poiana, 15 Aprilie, 1877
    S'au observat că mai mulţi soldaţi din Corpul comandat de Dv. umblă pe stradele acestei garnizoane desculţi, vă pun dar în vedere a opri cu desăvârşire această intolerabilă urmare, regulând ca oamenii ce sunt răniţi la picioare să-şi pună picioarele în apă rece şi să-şi ungă picioarele şi obielele cu grăsime.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. H2]d, f. 19].
                                        439
[Calafat, 15 April], 1877
    Am primit raporturile Dv, sunt mulţumit de toate desluşirile ce-mi faceţi şi recunoaşterile ce aţi făcut, aşi fi dorit ca şi recunoaşterea făcută de Slt. Spireanu să fie făcută de comand. Escadronului III în persoană. Cred că cele spuse prin.
                                        239
www.dacoromanica.ro
raportul Nr. 26 despre hrana oamenilor şi a cailor sunt pozitive îngrijind şi pentru viitor a nu lipsi nimic. Fiţi vigilenţi, activitatea şi inteligenţa vă este necesară, nu abuzaţi de forţele oamenilor, încunoştiinţaţi-mă orice vi s’ar părea extraordinar pe malul Dunării.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. ii2d, f, 15].
                                      440
15  Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Din cauza aglomerării şi a lipsei de vagoane, n’am putut aduce cu subsemnatul şi ambulanţele destinate pentru Divizia ce Dv. comandaţi.
    Am făcut tot posibilul şi am luat cu mine materialul de ambulanţă, care este depus la gară conform ordinului Dv verbal. Astăzi fiind informat la gară că trăsurile de ambulanţă n’au să sosească la 16 seara cum m’a încredinţat D-l Şef al gărei Mărăşeşti, ci tocmai după cinci zile.
    Aceasta cu onoare vă fac cunoscut, rugându-vă ca să binevoiţi a interveni prin locurile competente a se trimite urgent, mai cu seamă că de subsemnatul au fost declarate (pentru) a fi trimise cu mare viteză.
                                           Medic Şef [al] Diviziei 4 active Medic de Reg. cl. I Dr. [Georgescu]
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428 b, f. 11].
                                      441
Plocşti, 15 Aprilie, 1877
    In ziua de 13—14 corent s’au rechiziţionat 86 cai şi care 18 s’au oferit gratis, de către proprietarii a le cărora nume le voi înainta prin poştă.
                                               Prefect Prahova Urlăţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 159].
                                      442
Tg.-Jiu, 15 April, 1877
    Sunt 15 zile de când nu am niciun calaraş la plăşi; vă rog să credeţi că dacă ne lipsesc calaraşi pe care trebuie necontenit să-i trimitem ca să execute ordinile, vor lipsi şi banii şi caii de rechiziţie şi rezerviştii şi tot ce trebuie armatei. Am fost şi eu în judeţ, aleargă subprefecţii, ajutoarele, dar un singur om într’o plasă,
                                      240
www.dacoromanica.ro
nu ajunge. Am referat Dvs. în mai multe rânduri, am telegrafiat neîncetat şi mi se răspunde că fac serviciu cu 4 calaraşi şi vătăşei. Calaraşii sunt ridicaţi de comandantele, vătăşei mizerabil plătiţi, sunt numai infirmi. Rog să fie aspru pedepsit comandantele care-mi împiedică serviciul şi să credeţi că dacă 10 calaraşi am avea de plasă acum, tot ar fi puţin.
                                       Prefect Gorj, Ath. Moscuna [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 159].
                                       443
Bârlad, 15 Aprilie, 1877
    Din 20.000 pâini oferite de comuna Bârlad armatei române concentrate, s’au expediat ministerului Resbel 1260 pâini 10 Aprilie şi 3156 ocale făină grâu 14 Aprilie, restul în transporturi succesive.
                                                                                    Primar Gane
         [Arh. St. Buc., Min. Irft. Div. Corn., 1877, dos. Nr. 4877, f. 60].
                                     444
laşi, 15 Aprilie, 1877
    Până în momentul acesta Principele Dolgoruki n’a sosit în Iaşi; linia drumului de fier între Iassy şi Târgu-Frumos întreruptă, aşa încât sosind în Iaşi nu va putea pleca îndată.
                                                                                 Gheorghian
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 177. Telegramă].
                                     445
Iaşi, 15 Aprilie, 1877'
    Am fost la principele Dolgoruki şi mi-a spus că pleacă astăzi la 12 ore cu trăsura până la podul Iloaiei de unde am regulat să aibă un tren expres până la Paşcani.
    Mâine cu trenul dela 8 dimineaţa va fi în Bucureşti.
    Comunicaţia drumului de fer între Iaşi şi Ungheni iarăşi întreruptă din cauza Bakluiului.
                                                                                   Gheorghian
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 176. Telegramă].
                                         241
                                                                                                      16
www.dacoromanica.ro
446
Craiova, 15 Aprilie, 1877
    Subprefectul plasei Jiului de Jos raportează că locuitorii din Bechet, în urma proclamaţiunii guvernului, au părăsit comuna, rămâind numai parte de comercianţi, care sunt închietaţi în faţa evenimentelor şi mai cu seamă că autorităţile locale sunt fără nici o forţă armată, aflându-se în cazarma companiei punctului numai cinci soldaţi. Turcii au tras caicele cu producte ale comercianţilor în partea despre Rahova. Comunicaţia s’a închis. Subprefectul mai adaugă că are informaţii că Turcii vor să treacă Bechet.
                                                    Prefect I. N. Titulescu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178 81 f, partea VI, f. 8],
                            447
Galaţi, 15 Aprilie, 1877
    D. Consul Rusiei prin nota cu No, 260 îmi anunţă că din ordinul Marelui Duce Nicolae, navigaţiunea pe Dpnăre este oprită. Bastimentele astăzi în Dunăre au un termen rezonabil pentru a ieşi. Vă supun spre a-mi da deslegare de urmare.
                                                            Prefect Răşcanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5177 81 f, partea VI, f. 6],
                            448
Bucureşti, 15 Aprilie, 1877
    Aflu că şeful trupelor ruse sosite pe litoralul Dunării vrea să pue embargo pe vasele găsite în porturile noastre. Mi se spune dela Galaţi că comandantul rus ar vrea chiar să interzică exportul de cereale. Toată aceasta nu este prevăzută în convenţia care va fi prezentată mâine camerilor. Paceţi să se înţeleagă celui în drept că aceste măsuri fac poziţia noastră dificilă şi conpromit chiar soarta convenţiei înaintea camerilor. Iu trei zile D-voastră veţi pleca la Peters-burg. Veţi primi instrucţiuni. Răspundeţi.
                                                              Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 237, f. 183. Originalul în limba franceză. Telegramă],
                                       242
www.dacoromanica.ro
449
Măgurele, 15 Aprilie, 1877
    In urma dispoziţiilor luate de a se popri încărcarea productelor, mai mulţi comercianţi s’au prezentat cerând explicaţii dacă pot să continue cu încărcarea vaselor deja începute sau nu, şi dacă încărcarea este poprită numai în vasele cu bandieră otomană sau şi celelalte, rugând totodată a li se permite încărcarea până la umplerea vaselor începute având carele cu producte în schelă. Binevoiţi a-mi da deslegare urgent.
                                                    P. Prefect Teleorman N. Boruzescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5170—81 f, partea VI, f. 5].
                                     450
Galaţi, 15 Aprilie, 1877
    D. I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu senat. D. Căpitan portului, mă anunţă că vapoarele companiei de sus a Dunării au încetat circulareâ lor pe Dunăre şi s'au retras spre Orşova.
                                                          Prefect Rescan
         [Min. Ai. Ext., dos. Nr. 34, f. 24].
                                     451
Bucureşti, 15 Aprilie, 1877
    Dacă intendenţa militară n’a contractat încă cu D. Borghetti facerea pesme-ţilor, (galete) pentru armată, contractează Domnia ta cu preţul convenit de Intendenţă. S’a dat ordin casieriei generale să păstreze banii pentru ca să plătească mandatele relative la această comandă, de urgenţă.
                                                    Ministru I. Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 25].
                                      452
Brăila, 15 Aprilie, 1877
    Galete contractate 115.000 (una sută cinci spre zece mii oca). Mâine pot trimite 32x00 treizeci şi două mii pe fiecare z:, începând de Duminică câte opt mii până la zece Piind urgenţă voi face totul a ridica patrusprezece mii având trebuinţăj se poate îndoi contractul. Păină pot trimite cinci sute saci pe zi. Preţul îl voi trimite la ora 6. Rog daţi ordin ca administraţia de război
                                      243
                                                                          1G
www.dacoromanica.ro
să ne încuviinţeze de tot ce voeşte să facă judeţul, altfel sunt străin de ce se face. Poate dacă ştim, prin cunoştinţele ce am, preţul era să fie mai avantajos pentru stat.
                                                        Prefect R. Mihai
         [Arh. St. Buc., Mlu. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877—21, f. 65].
                                      453
Piteşti, 15 Aprilie, 1877
    Comunitatea israelită din oraşul Piteşti a oferit pentru armata română una mie păini. Rog arătaţi-ne unde avem a o trimite.
                                                   p. Prefect, G. Micescu
         [Arh. St. Buc., Miu. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 63].
                                      454
Slatina, 15 Aprilie, 1877
    D. Directore Ministeriu Resbel prin telegrama Nr. 4034 cere a da concurs administrativ d-lui Colonel Gorjan pentru lucrări ce sunt a se face aici; Colonelul mi-a cerut 1000 oameni; vă rog ordonaţi în ce socoteală să dau aceşti oameni.
                                           Prefect de Olt I. A. Furduescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5180—81, partea VIII, f. 14].
                                      455
Galaţi, 15 Aprilie, 1877
    Astăzi intrat prin oraş la Bărboşi 4 regimente infanterie, un regiment cavalerie şi un regiment artilerie şi bagaj.
    Prinţul Schuhowskoi şi statul major sunt în quartiere. S’au regulat în cazarmă numai 300 marinari Ruşi, veniţi cu trenul din Iaşi.
                                                          Prefect Reşcauu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 141].
                                    456
Craiova, 15 Aprilie, 1877
    Comisia de aprovizionare din acest judeţ, opinează a contracta cu D. Pomerantz supus străin, fabricarea pâinii trebuincioasă armatei plătindu-se însă patru bani la ocaua de pâine, cu toate cheltuielile sale de măcinat, fră-
                                 244
www.dacoromanica.ro
mântat şi copt, iar noi dând oca de grâu ca pe oca de pâine, însă grâu cu tărâţele lui. Comisiunea cere a se avansa bani pentru întâmpinarea cheltuielilor de aprovizionare şi care nu se poate lua prin legea de rechiziţiune, binevoiţi a da ordin de urmare.
                                                        Prefect I. ÎST. Titulescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., 1877, dos. Nr. 4877, f. 58 şi v.].
                                   457
Bahova, 16 Aprilie, 1877
                Domnului M. Cohen
                                                        Brăila
    Vă confirm ultima mea de la 14/26 crt. şi viu prin prezenta a vă informa că am terminat încărcarea Caicului Căp. Osman Basioglu Emin cu chile 547 Porumb alu Dv care l’am şi pornit astăzi pentru Brăila; iar teşchereaua vămii vă voi trimite cu viitora mea scrisoră dimpreună cu contul valoreî acestui Porumb din care voi scădea suma de Tire ottomane 950 ce’me aţi numărat deja în socotela acestui porumb prin fratele meu Dlu Aii Effendi.
    Speru că’ml veţi mai da ver’un alt ordin pentru a vă mai cumpăra pe aici ceva Porumb, dacă veţi avea trebuinţă.
    Aşteptând bune nuvele Dv, vă salut Domnule cu tâta stima.
                                                         Şaban Halim Aga
         [Min. Af. Ext., v. 70, f. 266. Data calculată pe stil vechi].
                                      458
Constantinopol, 16 Aprilie, 1877
               Din Pera semnat Grigore Ghica.
    Aflu din isvor sigur că Anglia lucrează aici secret pentru a obţine dela Poartă ca veche suverană autorizaţia de a cumpăra dela vice regele Egiptului terenuri la malul canalului de Suez. Al doilea agent diplomatic francez în Egipt s’a alăturat agentului diplomatic rus pentru a sfătui pe vice regele Egiptului să nu trimită un nou contingent de trupe Turciei.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71—76, f. 130. Originalul în limba f ranceză].
                                      459
Constantinopol. 16 Aprilie, 1877
    Savfet Paşa avu astăzi o întrevedere cu ministrul de război, la care asistase şi marele vizir, declarând că Poarta menţine aprobarea de ieri şi că ar fi dat acum instrucţiuni telegrafice lui Abdul Kerim Paşa. Ca urmare la telegrama Excelenţei
                                  245
www.dacoromanica.ro
Voastre sosită abia în timpul nopţii de ieri, am întreprins demersuri amicale pe lângă Poartă. Savfet Paşa a răspuns că după părerea sa nu va avea loc o bombardare a oraşelor deschise de pe malul românesc câtă vreme nu se vor opune trupele princiare mişcărilor Turcilor. Pentru aceasta trebue Poarta să lase comandanţilor şi mâini libere.
         [Aktenstucke aus den .... Wien 1878, p. 15. Nr. 22. Originalul în limba ger-jnqnă. Data calculată pe stil vechi. Telegramă].
                                        460
Paris, 16 Aprilie, 1877
    Plagino va sosi pe la mijlocul săptămânii viitoare. In urma dorinţei lui l-am prezentat ducelui Dccazes care l-a primit cordial. Cu această ocazie Du Decazes a dat dreptate prudenţei guvernului nostru în înprejurările actuale, lăudând dibăcia cu care el a ieşit dintr’un impas dificil şi tonul măsurat şi demn al discursului Alteţei Sale, el a.... [sic] (nedescifrat) garanţia de securitate pe cate o vom aVea în persoana suveranului nostru. Din ansamblul cuvintelor sale, s’ar părea că are aici indicii în avantajul nostru. El a vorbit de asemenea de sosirea la Bucureşti a unui prinţ Dolgoruki însărcinat de o misiune importantă, în privinţa cărei nea vând nici o ştire nu am putut spune nimic.
                                                            Callimaki-Catargi
         [Hin. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 186 şi 187. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                        461
Bucureşti, 16 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Din ordinul guvernului meu am onoarea a informa pe Excelenţa Voastră că, în vederea consideraţiilor militare, navigaţia pe Dunăre este suspendată. Telegrama care-mi anunţa această hotărîre a Marelui Duce, comandant al armatei active a fost datată la 15/27 Aprilie.
    Trebue să adaug că consulii noştri în porturi sunt însărcinaţi să ia măsurile uzitate în aceste împrejurări şi să constate preţul real al încărcăturii bastimentelor oprite.
    Mă folosesc de această ocazie pentru a Vă reînoi, Domnule Ministru, asigurările înaltei mele consideiaţiuni.
                                                                       Stuart
         [llin. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 2. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                 246
www.dacoromanica.ro
462
Chişinău, 16 Aprilie, 1877
    Iată explicaţia obţinută. Nu există embargo asupra bastimentelor dar din motive strategice şi de siguranţă şefii militari au ordin de a interzice în mod provizoriu orice navigaţie pe Dunăre şi comunicare dela un mal la celălalt în zona ocupată de ruşi; din cauza acestei măsuri care va fi ridicată se zice după trecerea Dunării, exportul cerealelor nu se poate face în zona sus menţionată, navigaţia şi exportul nu erau libere decât în zona Dunării neocupate. Pentru a avea informaţii mai ample, sunteţi rugat a vă adresa consulului Rusiei.
                                                             General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 184 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      463
Bucureşti, 16 Aprilie, 1877
    Răspund telegrama Dv No. 5115. Nu poate guvernul lua asupra-şi răspunderea de a asigura încărcarea de producte, dacă odată Comandamentul armatei ruse, a anunţat că navigaţia pe Dunăre este oprită.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178—818, partea VI, f. 13].
                                      464
Bucureşti, 16 April, 1877
                Domnule Ministru,
    La spitalele eforiei avem cai a căror destinaţiune este d'a servi pentru diferite transporturi, precum ale cadavrelor, rufăria ce se trimete la spălat, tărgueli şi altor trebuinţe în interesul acestor stabilimente, cari mai toate se afla afară din raionul oraşului.
    Cu ocazia recheziţiunilor ce se fac în toată ţara, aflăm că pe la unele spitale s'au şi prezentat deja agenţii comisiunilor spre a rechiziţiona aceşti cai. Credem domnule Ministru, că dela stabilimentele noastre unde caii sunt absolut trebuincioşi şi au altă destinaţie decât de lux, ei vor fi aparaţi de recheziţiune şi astfel vă rugăm să binevoiţi a da cuvenitele ordine în cpnse-cinţă.
    Primiţi Domnule Ministru asigurarea înaltei noastre stime şi consideraţiuni.
                                                        Efori Dimitrie....
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Corn., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 215].
                                      247
www.dacoromanica.ro
465
Bucureşti, 16 Aprilie, 1877
    Dnii efori ai spitalelor civile din Bucureşti prin adresa No. 2324 mă in-cunoştiinţează, că la spitalele eforiei sunt cai a căror destinaţiune este d*a servi pentru diferite transporturi precum ale cadavrelor, rufăria ce se trimite la spălat târguieli şi altor trebuinţe în interesul acestor stabilimente cari mai toate se află în afară din reionul Capitalei, şi fiindcă cu ocazia rechiziţiunilor ce se fac s’au informat că pe la unele din spitale s’au şi prezentat deja agenţii comisiunei a rechiziţiona aceşti cai. Dnii efori mijlocesc a fi aparaţi de rechiziţiune caii aparţinând stabilimentelor spitalelor cari simt absolut tre-buincioşi şi au o altă destinaţiune decât de lux.
    Vă comunic d-lor membri această cerere a d-lor efori ai spitalelor şi vă nvit să lăsaţi liberi caii eforiei spitalelor şi să nu-i supuneţi rechiziţiunei.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 216].
                           466
16  Aprilie, 1877
    La Băileşti am format un depozit de pâine de aprovizionare pentru Divizie, rog trimiteţi io până la 12000 pâini cât mai urgent spre a mi se transmite unde mă voi afla; de doă zile trupele mănâncă mămăligă.
    Din caii rechiziţionaţi să ne vie cel puţin 15 cai pentru artilerie, după un marş ca cel de ieri nu vom mai avea cu ce duce tunurile. Companii de dorobanţi sunt comandate de sub locotenenţi, ordonaţi să vie toţi la Corp sau trimiteţi: ofiţeri miliţieni.
    Avem lipsă complectă de cisme, rog ordonaţi a mi se trimite imediat cel puţin 2000 perechi.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 16].
                             467
[Poiana], 16 Aprilie, 1877
    Prin aducătorul călăraşi purtător de expediţie făceţi-mi cunoscut mişcările de trupe ce s’ar fi făcut din Craiova întrucât ele vă sunt cunoscute, comuni-cându-mi asemenea toate ştirile ce aveţi şi dacă sunteţi din ambele părţi în. legătura cu escadroanele Călăraşi.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. ii2d, f. 20].
                                       248
www.dacoromanica.ro
468
Poiana, 16 Aprilie, 1877
    Din pâinea care am luat-o în Băileşti şi din care s’au mai adus îmi veţi expedia mîine prin subprefectu de Câmpu 4000 îngrijind a trimite pe cea mai veche. Pâinea care va rămâne acolo o veţi păstra până la al 2-lea ordin, trupele care vor sosi acolo vor îngriji aşi procura hrana trebuincioasă, păstrând tot cât rămâne pentru trupele de aici, nu mai vei da trupelor ce sosesc furajul trebuincios. Trimiteţi o situaţie de aprovizionările ce aveţi acolo.
    Administratorul clasa III Andreescu va veni imediat la Poiana şi se va prezenta la cartierul Diviziei.
                                                          Comand Divizii I-a
         [Arh. St. Buc., M. St. !£., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 18].
                           469
Agapia, 16 Aprilie, 1877
    Primarele comunei Filioara motivat de ordinile prefecturei respective venind la această monastire Agapia a înscris caii monastirei în tabloul general. Astăzi însă, după ce ordine nu cunoaştem, acelaşi primar vine ca să iee caii monastirei spre a-i transporta prefecturei zise. Subsemnatele grăbim a vă aduce la cunoştinţă rugându-vă cu onoare, d-le ministre, binevoiţi a interveni locului competinte ca, conform regulamentelor să fie scutită şi această monastire-ca stabiliment religios, de asemine greutăţi. Fiindcă deşi numărul cailor e destul de mic, însă destinaţi şi lăsaţi îndată pentru înlesnirea caselor obşteşti servind de mare necesitate atât la întreţinerea casei precât şi pentru sobor, pe cât stă în putinţă.
    Primiţi etc....
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 4884—25, partea I, f. 309].
                           470
Bucureşti, 16 Aprilie, 1877
    Caii mitropoliţilor, episcopilor şi arhiereilor sunt scutiţi de rechiziţiune; vă invit să faceţi a nu fi rechiziţionaţi aceşti cai.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884—24. f. 217].
                                       249
www.dacoromanica.ro
471
Piteşti, 16 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Conform ordinilor Domnieivoastre procedând la recheziţiunea cailor, toţi domnii cetăţeni din oraş şi district au răspuns la invitaţiunile ce li s’au făcut prezentându-se fiecare cu caii ce i-au avutără şi care se găseau deja trecuţi prin tabloul de recensământ înaintea comisiunei mixtă din acest district, osebi numai pe câţiva din proprietari, cari nu numai că n’au voit a ţinea cont de această dispoziţiune, dar au făcut ceva şi mai mult ascunzându-şi chiar şi caii. Astfel după toate somările ce li s’au făcut prin poliţie a fost imposibil de a-i aduce şi prezenta înaintea comisiunei.
    In faţa dar acestora şi în vedere că prin regulamentul recheziţiunilor deşi nu se prevede nicio penalitate în asemenea împrejurări, comisiunea tot este de opinie, Dle Ministru, dacă şi domniavoastră veţi binevoi a aproba, ca caii numitelor persoane să se rechiziţioneze în absenţă, până se vor găsi după urmăririle ce li se fac şi fără niciun drept de despăgubire, şi aceasta în prevedere, d-le Ministru, numai de a se putea face un exemplu şi cu alţii aseminea cari ar mai cuteza să-i imiteze, căci altfel vă pot asigura, Dle Ministru, că la a doua recheziţiune ce din întâmplare şi-ar mai avea locul, nu vom mai putea primi niciun cal, făcându-i cu modul acesta toţi nevăzuţi şi pe lângă aceasta şi indignarea ar fi la culme din partea proprietarilor cailor acelor ce s’au rechezi-ţignat deja.
    Din aceste motive ’mi permit, a vă ruga, Dle Ministru, a-mi da cuvenitul ordin de urmare.
    Binevoiţi, D-le ministru a primi asigurarea osebitei mele stime.
                                                        Prefect, C. Racoviţă
         Cu ord. 7993 Ministerul aprobă propunerea.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884 — 24, partea I, f. 225].
                                        472
Bucureşti, 16 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Am onoare a răspunde adresei Dv. Nr. 7506 că Ministerul de Resbel în faţa legii organizării puterii armate, care prin art. 56 şi următorii a stabilit atât oamenii ce urmează a face parte din miliţii cât şi modul chemării lor sub drapel, împărţindu-i în clase şi stări, e pus în imposibilitate d’a apăra de servicii pe miliţienii din urbea Caracal care v’au adresat telegrama ce ne-aţi înaintat în copie.
                                   250
www.dacoromanica.ro
    In ceiace priveşte însă aplicaţiunea art. 66 bis din menţionata lege, rămâne la Dv. să apreciaţi şi avisaţi asupra mijloacelor prin care şi acei miliţieni s’ar putea bucura de favorurile ce acea lege acordă prin ultimul său aliniat, miliţienilor când ei sunt ţinuţi sub arme peste 30 zile în permanenţă.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     p. Ministru, Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 163].
                                      473
Bucureşti, 16 Aprilie, 1877
    Dl Ministru de Resbel, mă încredinţează prin adresa Nr. 3347 că pentru plata oamenilor ce au transportat fânul la Bucureşti şi depus la Malmaison, a delegat cuvenitul credit Intendenţii Militare Bucureşti spre a efectua acea plată dupe înţelegerea ce va lua cu Dv. —Vă fac cunoscut dar, Dle Prefect, despre aceasta, spre ştiinţa şi regula Dv.
         [Arh. St. Buc., Miu. lut. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 63].
                                      474
[Bucureşti], 16 Aprilie, 1877
    După înţelegerea verbală ce am avut regulându-se ca ofrandele în bani ce se fac în toată ţara pentru armata română, să se primească de către Dnii prefecţi şi puşi în gropuri după regulă să înainteze casieriei centrale de unde să li se trimită chitanţe; Vă rog dar, Dle ministru să binevoiţi a da ordinul în consecinţă Dl ui casier central, cu îndatorirea să ţie un registru special pentru trecerea sumelor ce va primi şi chitanţele să le elibereze din registru cu matcă.
         [Arh. St. Buc., Miu. lut., p. 349, dos. Nr. 4896—26, partea I, f. 8],
                                      475
Craiova, 16 April, 1877
    Conform telegramei Ministerului de Răzbel Nr. 2593 vă comunic următoarele :
    Pentru mai mare înlesnire s’a intervenit la direcţiile Căilor ferate ca oamenii din concediu şi din rezervă ce s’ar întâmpla să se ducă izolat pela Corpurile lor să fie primţi la Calea ferată chiar fără foi de drum. Această măsură este luată şi chiar pentru detaşamentele compuse din aseminea oameni şi cari nu vor avea foi de drum.
    Aceasta nu împiedică însă trimiterea de foi de drum în regulă.
                                                       Comand. Diviziei I General Rupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 541, f. 217 şi v. Telegramă].
                                      251
www.dacoromanica.ro
476
Bucureşti, 16 Aprilie, 1877
    D-nii efori ai Spitalelor Civile din Bucureşti mă încunoştiinţează prin adresa. Nr. 2305 că cu mobilizarea urmată mulţi din medicii primari şi secundari precum şi internii şi farmaciştii din Spitalele Epitropiei sunt chemaţi a-şi face datoria de miliţieni, astfel că se văd nevoiţi a părăsi serviciul spitalelor.
    Totdeodată D-nii membri adaogă că interesul ce spitalele îl oferă nu numai pentru căutarea bolnavilor aflaţi astăzi întrânsele, dar chiar şi pentru acei răniţi cărora li se va da asii la caz de trebuinţă; reclamă ca aceste spitale să-nu fie părăsite de actualul personal medical şi pharmaceutic cari ar putea aduce mari serviciuri răniţilor şi bolnavilor ce vor fi transportaţi în capitală.
    Am onoare, Dle Ministru, a vă comunica această cerere a Dior Efori ai Spitalelor civile din Bucureşti, rugându-vă să binevoiţi a dispoza cele de cuviinţă -[Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, ^156].
                             477
Ploeşti, 16 Aprilie, 1877
    Aproape de jumătate numerului agenţilor poliţieneşti şi gardişti de noapte sunt rezervişti. Pe aceştia comptam mai mult pentru menţinerea ordinei publice * fiind mai inteligenţi şi disciplinaţi.
    Cu ocazia chemării rezervelor rămâne poliţia fără oameni de serviciu şi oraşul fără pază, căci recrutarea altora va produce întârziere şi va cere mult timp pentru dresarea lor. Rog dacă se poate să fie scutiţi de chemare lăsându-se la poliţie unde sunt înrolaţi fiind şi acest serviciu de mare interes al ţării.
                                                                  Prefect, Prahova
                  Răspuns: « rezerviştii, dorobanţii şi călăraşii trebuie să meargă sub arme ».
       [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 33.
       Confidenţial],
                            478
Bacureşti, 16 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Ea adresa Nr. 7570, cu onoare se răspunde că pentru motive ca acelea invocate de dl Stoenescu Mihail, mai toţi tinerii ar trebui să fie scutiţi de serviciul militar.
                                 252
www.dacoromanica.ro
    In faţa legii organizării puterii armate şi mai cu seamă în împrejurările de faţă, acest Minister nu poate admite scutiri de serviciul militar.
    Primiţi, vă rog, Dle Ministru, încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                         p. Ministru, Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm.., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 166].
                                      479
16  Aprilie, 1877
                  Domnule Comandant,
    îndată şi pe măsură ce trupele vor ocupa cantonamentele, corpurile ce nu au terminat încă instrucţia dărei la semn, vor începe acea instrucţie, având în vedere a nu consuma decât jumătate din muniţia de război, prevăzută în anii trecuţi şi aceasta din rezerva ce au corpurile peste întâiul aprovizionament.
                                           Comandantul Corpului 2 de armată General Radovici
         [Arh. St. Buc., dos. Nr. M. St. M., 1877/78, Nr. 428 a, f. 21].
                                      480
  [Bucureşti], 16 Aprilie, 1877
                  Domnule Comandant,
    Sunteţi invitat a inspecta trupele din acea Divizie şi a raporta grabnic asupra lipsurilor ce are fiecare Corp în parte spre a se lua dispoziţii de complecta rea muniţiunei.
    Tot odată veţi inspecta şi Corpurile din acea Divizie, rămase încă în Bucureşti, şi pe măsură ce vor fi gata, le veţi porni grabnic la destinaţia lor în cantonamente, raportându-ne ziua şi ora primirei.
                                           Comandantul Corpului 2 de Armată General Radovici
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 15].
                                      481
  Târgovişte, 16 April, 1877
     Rog binevoiţi a-mi arăta ce urmare trebuie să iau asupra proprietarilor de ■cai cari sub diferite pretexte îi sustrag şi alţii se opun a-i trimete la reşedinţa judeţului de a fi rechiziţionaţi, deoarece prin regulament nu se prevede aceasta.
                                           Prefect de Dămboviţa, Dereseu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 196].
                                       253
www.dacoromanica.ro
482
Zimnicea, 16 Aprilie, 1877
    Eri toate bastimentele aflate în port sub încărcare, după ordinul caimacamului din Şistov au fugit cu productele noastre încărcate, staţionând la Şistov. Noi orăşenii toţi în mare nelinişte şi cei mai mulţi au părăsit oraşul. Locuitori1 plugari stau în poziţia apărării caselor, nefăcând nici o muncă agricolă; magaziile sunt pline cu producte, n’avem nici o pază şi expuşi la voia întâmplării, aflându-ne vis-â-vis de Şistov, rugăm respectos dispuneţi de urgenţă trimiterea unei forţe armate pentru siguranţa noastră şi încurajarea locuitorilor, a nu părăsi lăsând oraşul pustiu. Haricly, Dimitriu, Gavrilă, Costovits, Christidi, Butzlea, Mandapunis, Svorono, Helm, Caciachi, Miracciu, Ghiolu, Ghiolov, Anghelescu, Papadopolu, Apostolovits, Necşulescu, Marinescu, Ionescu, Nedelcescu, Hristescu, Constandinescu, Paleologu, Nabadeop, Selim, Paterachy.
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178 — 81 g, partea VI. f. 11 şi v.].
                                    483
Galaţi, 16 Aprilie, 1877
    Consulul rusesc mi-a declarat că în urma ordinului Marelui Duce, termenul de ieşire al vaselor de comerţ din Dunăre este de 24 ore, care se împlinesc astăzi, la 7 ore seara şi că orice vas nu s’ar supune acestei măsuri, va fi prins sau afundat. Asemenea ordine sunt date şi la Ismail.
          .                                                   Prefect Răşcanu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178 81 g, partea VI, f. 7].
                           484
Brăila, 16 Aprilie, 1877
    Sunt multe caice otomane încărcate din celelalte porturi din susul Dunării care sunt destinate a fi descărcate în vapoare engleze pentru export; rog daţi ordin cum credeţi, sunt dator a vă anunţa că suntem în risc toate grânele a le pierde oprind transbordul. Caicele turceşti trec îndată Turcia. Lăsând liber exportul grâului riscăm plăti un franc pâinea şi unu cincizeci ocaua galete.
                                                         Prefect R. Mihai
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 517S—81 g, partea VI, f, 12 şi v.].
                                     254
www.dacoromanica.ro
485
Craiova, 16 Aprilie, 1877
    Tabloul recheziţiunea cailor nu este încheat încă; mi s’au luat doi cai de lucru cari i-am cumpărat 2500 franci. Am propus înlocuirea cu alţi cai conform art. 20 din regulament şi divizia refuză înlocuirea.
    Vă rog faceţi dreptate.
                                                                                  Nicolae Guran
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 233].
                            486
Huşi, 16 Aprilie, 1877
    Numărul cailor recheziţionaţi şi oferiţi gratis este de optzeci. Cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul.
    Nicio reclamaţie.
                                                                          Prefect de Fălciu Holban
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, f. 224].
                            487
Craiova, 16 Aprilie, 1877
    Craiova am dat cai. Astăzi mi s’a luat şi la Romanaţi. Două districte nu e drept. Rog ordonaţi liberarea Romanaţ.
                                                                            Dimitrie Beoveanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 222].
                            488
Slatina, 16 Aprilie, 1877
    Recheziţiunea cailor ceruţi de divizia I Craiova astăzi s’a terminat com-plectându-se numărul de 33 cât adică s’au cerut ofiţerului delegat în comisiune căruia i s’au şi dat în primire. Peste acest număr s’au mai făcut dar statului 4 cai de către îngrijitorul prinţului Brâncoveanu şi unu de d-nu Dimitrie Polihroni.
                                 Prefect de Olt Furduescu ' [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 188].
                    .                255
www.dacoromanica.ro
489
Bucureşti, 17 Aprilie, 1877
    Ministerului Regal al Afacerilor Străine
            Consulatul General
■al M. S. Regelui Elenilor în România
                                    Nr. 322—323 Domnule Ministru,
    Am regretul de a Vă aduce la cunoştinţă că funcţionarii însărcinaţi să procedeze la rechiziţia cailor nu au observat întotdeauna regulamentul pe care guvernul princiar l-a adoptat privitor la această materie, ceea ce se explică uşor prin circumstanţele anormale în mijlocul cărora acest serviciu a trebuit să fie făcut. De altfel, fără a discuta asupra acestui subiect şi fără să-i tratez de o manieră generală, îmi permit să vă semnalez câteva cazuri de persoane categoric excluse prin regulament, :şi sper că veţî avea bunătatea să interveniţi să se dea ordinele necesare ca să li se înapoieze caii ce le sunt necesari pentru ocupaţia din care ei trăiesc.
    Indivizii sunt următorii:
    Petre Demetriu, brutar la Mizil, Dumitru Alexis, brutar domiciliat în Bucureşti, Sotir Georgian, brutar, domiciliat în Bucureşti, Ilie Gabriel, arendaş al unei mici păduri, domiciliat în Bucureşti, Strada Israilitzilor Nr. 3, caii se află în strada Radu Vodă, casa lui Eambro Vasiliu.
    Ioan Petru, de asemenea arendaş al unei mici păduri, domiciliat în Bucureşti, mahalaua (sic) strada St. Ştefan Nr. 26, coloarea de Negru.
    Menelas Monakides, mic negustor de grâu, domiciliat în Caracal, A Cutenski, negustor din Ploeşti.
    Primiţi vă rog, etc.
                                                              C. R. Rangabe
    [Rezoluţie! ]
    Se va comunica Ms. de Interne ca să cerceteze mai întâi prin Prefecţii respectivi dacă aceşti indivizi au dreptul la naţionalitatea elină şi în casu affirmativu a lua disposiţiuni conformu adresei nostre sub No.... din
                                                                   [Mitilineu]
    [Notă:]
    încât pentru brutarii aci menţionaţi am scris prefectului de Buzău şi pref. poliţiei Capitalei, — în sensul resoluţiei; in ceea ce privesce însă pe cei 1-alţi, precum
                                        256
www.dacoromanica.ro
arendaşi şi negocianţi se va respunde Consul. în sensul dispoziţiilor din circulara ndstră.
         [Min. Ai. Ext., dos. Nr. 70, f. 304. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi],
                                                490
Slatina, 16 Aprilie, 1877
    Cei cinci cai oferiţi statului de îngrijitorul prinţului Brâncoveanu şi Dimitre Polihronea neînsuşind condiţiunile a fi întrebuinţaţi la artilerie sau cavalerie dl. general Dupu îi refuză. Aşi fi de părere a-i ceda călăraşilor din acest judeţ cari n’au cai şi fiind buni soldaţi, i-ar merita.
    Vă rog daţi cuvenita autorizare.
                                                     Prefect Olt, Furduescu.
         [Arh. St. Buc., Mia. lut. Div. Corn., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 218].
                                               491
Bucureşti, 17 Aprilie, 1877
                                       Agenţia Diplomatică şi Consul General al Austro-Ungariei
                                            Nr. 4112
                  Domnule Ministru,
    Prin onorabila Dvs. adresă din 12/24 Aprilie Nr. 4043, Dvs. mă întrebaţi în privinţa indicaţiei profesiunii pe care o exercită supuşii austro-ungari în interesul cărora am intervenit în vederea scutirii dela rechiziţia cailor lor.
    Cu toate că vă dau mai jos indicaţia cerută, mă grăbesc de a vă atrage atenţia Domnule Ministru, că profesiunea pe care o exercită supuşii austro-ungari este cu totul indiferentă pentru faptul scutirii lor de orice contribuţie de război, rechiziţie sau prestaţie militară asupra bunurilor lor mobile. După articolul III al Convenţiei, supuşii austro-ungari nu sunt obligaţi decât la prestaţiile şi rechiziţiile militare la care sunt supuşi toţi cetăţenii în calitatea lor de proprietari sau locatari de imobile.
    Or, acesta nu este cazul pentru rechiziţiile de cai pe care Ie-a ordonat prinţul suveran pentru armata română. Baza acestei prestaţii nu constă deloc în faptul că proprietarul cailor rechiziţionaţi este proprietar şi locatar (sic) de imobile sau nu, ci numai în numărul cailor pe care îi posedă din care trebue să dea o parte anumită pentru armată, fără nicio altă distincţie.
    In consecinţă trebue să insist, Domnule Ministru, asupra cererii mele cuprinsă în nota mea din 22 Aprilie 1877 Nr. 3968 şi ar trebui să consider refuzul acestei cereri ca absolut contrar Convenţiei.
                                 257
                                                               n
www.dacoromanica.ro
                                 Numiţii:
    Vasile Luptea, domiciliat în strada Mesipani Nr. 4, Moise Kinda, domiciliat în strada Romană Nr. 44, Ioniţă Sterea, domiciliat în strada Cometei Nr. 26 şi Iona Lupea, domiciliat în strada Povernei Nr. 26, de care vorbeşte adresa mea precedentă sunt proprietari de camioane.
    Reclamaţii de aceeaşi natură mi-au parvenit şi din partea domnului Rudolf Schmettau, farmacist, domiciliat în Bucureşti, Podu Mogoşoaiei Nr. 97 şi dela domnul Godri Mihaly, proprietar de camioane, domiciliat în Bucureşti, strada Fraţilor Nr. 73.
    Sperând să primesc cât mai curând posibil o comunicare îndatoritoare cuprinzând îndreptarea acestor reclamaţii, mă folosesc de această ocazie pentru a Vă oferi, Domnule Ministru, asigurările înaltei mele consideraţii.
                                                                Zwiedeneck
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 64, £. 64—65. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                      492
[Bucureşti], 17 Aprilie, 1877
    Războiul s’a declarat şi navigaţia pe Dunăre s’a poprit. Orice producte aflate în vase, în acele porturi, chiar dacă ele nu ar fi avere personală a Statului, totuşi guvenul nu le poate lăsa a fi prădate de Turci.
    Prin urmare vă invit ca pentru câte vor fi ale Statului, sau ale debitorilor săi arendaşi, să le luaţi prin mod de rechiziţie şi să le transportaţi cu care de rechiziţie înăuntru ţârei prin înţelegere cu Prefecţii limitrofi despre centrul ţării.
    Câte vor fi particulare şi vor voi să le cedeze gutfenului, veţi anunţa spre a se da deslegare, deodată cu notificarea preţului, a cantităţii şi a calităţii. Pentru acelea ale cărora proprietarii nu intră în nici una din aceste categorii, le veţi face cunoscut pericolul ce i-ar putea ameninţa şi de Vor consimţi a plăti transportul pentru a le băga înlăuntrul ţării, să le daţi care de rechiziţie dar să îngrijiţi a se plăti îndată.
    Către aceia care nu vor consimţi, guvernul declină orice răspundere.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178—81 g, partea VI, f. 9 şi v.].
                                      49B
17  Aprilie, 1877
    Dunărea fiind considerată ca linie de apărare, regulele privitoare la comerţul neutrilor pe mare nu pot să primească aci aplicarea lor. In consecinţă comandantul forţelor este liber să ia măsurile pe care le crede convenabile pentru operaţiile militare.
                                  258
www.dacoromanica.ro
    El are mai cu seamă dreptul să interzică navigaţia, să reţie şi să rechiziţioneze vasele fără indemnizaţie, să le silească se părăsească porturile, să le desemneze locurile de retragere şi aceasta sub pedepsele cele mai grave, cum sunt confiscarea vasului şi a încărcăturii şi, la nevoie,ţlplicându-le regulile relative la spionaj.
    El este’în general autorizat să facă în această privinţă proclamaţia pe care o crede necesară, cu condiţia ca măsurile ce va lua să fie într’adevăr dictate de necesităţile războiului şi de asemenea cu condiţia ca, în caz de confiscare, să trimită chestiunea înaintea unui consiliu special pe care el va avea grijă să-l desemneze dinainte şi care va fi însărcinat să dea o sentinţă pe cât posibil, legală.
    Pentru vasele care ar fi reţinute înaintea proclamaţiei ce reglementează aceste măsuri şi care în consecinţă nu pot fi considerate a fi contravenit măsurilor comandantului otoman, încărcătura lor nu poate fi confiscată, deoarece dacă ele aparţin unor supuşi otomani sau neutri, aceştia nu sunt expuşi la nicio pedeapsă. Dacă ele aparţin unor supuşi ruşi, guvernul nu a admis embargo-ul, nici confiscarea bunurilor supuşilor ruşi în general» nu s’ar aplica această măsură excepţional la cei ce se găsesc pe Dunăre.
    Guvernul nu este în niciun caz responsabil de pierderile ce ar putea să încerce încărcătorii, proprietarii de încărcături sau alţii având dreptul prin faptul că vasul lor a fost împiedecat să urmeze cursul călătoriei, împiedecare rezultând dintr’o necesitate de război şi de pericolul la care vasul şi echipajul ar fi expuse, contravenind aici. In orice caz contrabandă de război se poate popri şi are ca urmare confiscarea vasului şi a întregei încărcături. Tribunalul însărcinat de a judeca, va aprecia dacă este vorba de contrabandă de război sau nu.
    Recursurile contra hotărîrilor tribunalului în chestiune nu vor fi oprite, ele vor fi duse direct şi în ultima instanţă înaintea curţii de casaţie dela Constanti-nopol. Comandantul va avea grijă de a face cunoscut măsurile pe care le va lua în această chestiune consulatelor străine spre a le publica şi modifica pe loc şi de a le telegrafia imediat la Constantinopol.
          [Min. Af. Ext., dos'. Nr. 34, f. 62 şi 63. Originalul în limba franceză.
       Data calculată pe stil vechi].
                            494
Brăila, 17 Aprilie, 1877
    Toate dispoziţiunile din ordinul Dv. cu No. 7854 sunt luate. Rog, explicaţiuni. Cuvintele de «războiul s’a declarat», lumea închietată, mă întreabă dacă declararea priveşte pe România sau nu.
                                                            Prefect R. Mihai.
          [Aih. St. Suc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 3178—81 g, partea VI, f. 14J.
                                        259
                                                                              17*
www.dacoromanica.ro
495
17 Aprilie, 1877
                                         Sublima Poartă
          Proclamaţia Excelenţei Sale Serdar Ekrem privitor la măsurile pe Dunăre.
    Comandantul forţelor uzând dreptul şi libertatea care îi aparţin, proclamă cele ce urmează:
    Războiul între Imperiul otoman şi Rusia fiind izbucnit, partea Dunării care este vecină cu imperiul otoman este considerată ca linie de apărare. Regulile urmate de altfel faţă de navigaţia şi comerţul vaselor neutre nu sunt aplicabile aici. In consecinţă, este interzis oricărui vas să circule şi să facă operaţiunile de comerţ în acea parte a Dunării.
    Regulile relative la spionaj vor fi aplicate cu începere dela 21 Aprilie (st. v.) faţă de căpitanii şi patronii tuturor vaselor cu vapor sau altele, mici sau mari, care vor călca aceste măsuri de apărare, sau care nu vor fi recurs la autoritate.
    Vasele ca şi încărcătura lor vor fi capturate şi confiscate.
    Totuşi, încărcătura oricărui vas reţinut până la 21 Aprilie la punctele aşezate la Dunăre, dacă nu conţine contrabanda de război, nu este capturabilă. Prezenta decizie are o aplicare generală. Autorităţile civile şi militare vor veghia la stricta ei aplicare.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 99. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                            496
Viena, 17 Aprilie, 1877
    Din moment ce puterile n’au crezut că trebue să se opună trecerii Prutului de către Ruşi, ele nu vor voi să interzică Turciei niciun mijloc de apărare pe care legile războiului îl permit. Este, deci, bineînţeles că oraşele noastre de pe litoral nu se vor bucura de imunităţile acordate oraşelor deschise de către statele cele mai civilizate decât numai atunci, când aici nu s’ar instala baterii contra cărora Turcii ar fi în drept să deschidă focul — orice iluzie în privinţa aceasta ar putea să ne coste scump.
                                                                    Bălăceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 189. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                 260
www.dacoromanica.ro
497
Bucureşti, 17 Aprilie, 1877
              Domnule Comandant,
    Am onoarea a vă nota pe contra pagină, ordinul Ministerului Nr. 2550 şi vă rog să binevoiţi a arăta acestei Divizii No. oamenilor din Regimentul Nr. 9 de Dorobanţi, care nu au arme Md 1867, spre a se raporta Ministerului.
                                         Comandantul Diviziei Ad interim Colonel Grigorescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 35 .
Anexă
    [Copie după ordinul ministerului Nr. 2550 din 16 Aprilie],
    Regimentele de Dorobanţi Nr. 9 şi Nr. 16 neavând armele Md 1867 complete pe efectivul de 1600, s’a dispozat ca Regimentele sus numite, când vor porni, să lase în Bucureşti oamenii ce nu au arme de sistemul ce li se cuvine, până li se va completa armătura, când îi veţi porni la Corpurile lor respective.
    Aceşti oameni, se vor ataşa la vre-un Corp sau veţi lua măsurile ce veţi crede Dv. de cuviinţă.
    Veţi raporta Ministerului, numărul oamenilor ce rămân în Bucureşti din fiecare regiment.
                                                    p. Ministru Fălcoianu
                                              498
[Tecuci], 17 Aprilie 1877 Judele instructor T rib. Tecuciu.
                  Domnuie Ministru
    Am onoarea a anecsa pe lângă aciasta două scrisori cu data 6 Ianuar 1877 în limba rusă şi o altă scrisoare din 11 April 1877 în limba Bulgară găsite la Sve-teslav Myralov şi Anghel Dimitrof Lacianov, supuşi otomani ce se presupune a fi spioni şi vă rog Domnule Ministru ca în interesul instrucţiunei se binevoiţi a interveni la Colegul Domnii Voastre de la Externe pentru a face a se traduce acele scrisori în limba Română i-ear (sic) resultatul se ordonaţi a mi se comunica de urgenţă.
    Binevoiţi vă rog D-le Ministru a primi încredinţarea osebitei mele consideraţi uni.
                                           Jude instructor, N. Mărculescu.
         [Arh. St. Buc., Min. Just., dos. Nr. 308/77, f. 4].
                                       261
www.dacoromanica.ro
499
17 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Da ordinul Dvoastre No. relativ la examinarea fortului dela Bărboşi de către consulul englez din Galaţi, am onoarea a vă supune că împrejurarea s’a petrecut astfel:
    Pe când uvrajul era abea început, numitul consul s’a prezentat subsemnatului şi la întrebarea ce mi-a făcut asupra scopului construirei acelui uvraj i-am răspuns că acest fort nu se construeşte decât în unicul scop de a exersa pe ofiţeri la lucrările de fortificaţii pasagere, nicio altă explicaţiune nu i-am dat, la care D-sa mi-a cerut voe a-1 vizita şi rezonul pentru care i-am aprobat această cerere era că nu putea să vadă mai nimica, fiindcă escavaţiunea era abia începută.
    Totdeodată credeam de datorie D-le Ministru, a vă supune şi oarecare expli-caţiuni, acest uvraj are o desvoltare de 240 metre curenţi de cretă, un relief mai ales în capitală de 4 metri înălţime, deschis la gorjă şi aşezat lângă drumul ce conduce la gura Şiretului pe un teren în pantă repede, enclinat spre Şiret şi Dunăre, astfel că permite a se vedea tot dispozitivul interior nu numai din drum dar chiar la o depărtare de 300 metri; iar de pe Dunăre se poate bine vedea la 5—6 chilometri încât şi dacă nu aşi fi dat eu acea autorizaţiune tot ar fi putut să-l examineze în toate detaliurile sale. D-l consul însă s’a servit şi a doua oară pentru a vizita acel uvraj dar îndată ce mi s’a raportat l-am oprit cu desăvârşire.
                                           General de Brigadă, Radovitz.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 195 şi v.].
                                       500
Bolgrad,] 15 Aprilie, 1877
          Nr. 1517
    Din ordinul oral al D-lui Prefect de judeţ, vă comunic anexat pe lângă aceasta un exemplar de proclamaţie cu data^din 12 a curentei luni emanat din partea Alteţei sale Neculai fratele Imperatorului a toată Rusia, invitându-vă de a face a se afişa şi ceti pentru cunoştinţa generală a conlocuitorilor din Comuna dirijată de Dvs.
    Subprefect, Dimitrie Manto
                                         secretar Gr. Galescu Romania
                                     Prefectura judeţului Bolgrad Anul 1877 aprilie 13 zile ordin deschis Nr. 1511
                                    262
www.dacoromanica.ro
DD. Primari din tact (sic) sunt invitaţi ca la moment să procure căte o trăsură cu doi cai I,t. Vincler, curier împărătesc pentru mergerea la Galaţi etc. şi retur, cunoscând că în caz contrar sau pentru cea mai mică întârziere vor fi traşi la răspundere.
                                             Prefect, T. Bouldour Băţescu Asemenea pentru Cubei şi altele sub Nr. 1512
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 243 şi 269. Copie].
                                     501
[Jilava], 17 Aprilie, 1877
   România
Cuartierul general al corpului 2 de armată N. 80
    Tablou de primele cantonamente ce vor ocupa trupele din al 2-lea corp de
                                             armată.
Poziţia: Sabar — Argeş.
    Cartierul General al Corpului 2 Armată: Jilava.
                                        IlI-a Divizie
    Cartierul General al Diviziei..................................Măgurele
             Cantonament
I- a Brigadă şi Bivuac .................................Măgurele-Oteteleşeanu
II- a Brigadă         Cantonament şi Bivuac . .Măgurelele, Asanu şi Filipeşti
Brigada de Cavalerie Cantonament şi Bivuac.........................Copăceni
Artilerie divizionară şi artilerie de rezervă Cantonament şi Bivuac Odăile şi Jilava
    Geniul şi Ambulanţa .............................................Jilava
                                             A IV-a Divizie.
Cartierul General ................................................Budeşti
I- a Brigadă.         Cantonament şi  Bivuac                      Hereşti
II- a Brigadă         Cantonament şi  Bivuac....................Buciumeni
Brigadă de Cavalerie Cantonament şi Bivuac ............Budeşti şi Negoeşti
Artileria Divizii.    Cantonament şi Bivuac ........................Gruia
Geniul şi Ambulanţa ................................................Gruia
    Toate coloanele de muniţiuni ale Corpului, la..............Bucureşti.
                                                                                                                     Şef de Stat Major Colonel Pencovici
           [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 15 şi v.].
                                  263
www.dacoromanica.ro
502
[Jilava], 17 Aprilie 1877
                   Domnule Comandant,
    Am onoare a vă înainta un exemplar din tabloul operaţiilor corpului de armată, care trebue ţinut în curent pe fiecare zi.
    Pentru acest sfârşit d-voastră veţi trimite la fiecare 24 ore odată cu situaţia şi un tablou după acest model care să cuprindă pentru acel timp datele necesare a se complecta tabloul general.
    Puteţi însemna pe dosul acestui tablou toate lipsurile precum şi orice alte nevoi sau încunoştiinţări.
    Tabloul îmi va servi spre a da M.C.G. relaţiile cuprinse în art. XVI din ordinul de zi pe armată Nr. x.
                                        Şeful Statului Major, Colonel Pencovici
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 h, f. 477].
                             503
[Budeşti], 17 Aprilie, [1877]
                 Domnule General,
    Conform ordinului D-voastre circular No. 59 am instruit prin ordin de zi trupele care au în corpurile lor 2 feluri de arme a le unifica prin cereri directe dela Stabilimentul de artilerie de a li se da arme de acelaş fel; astfel sper că, afară de Reg. ^ linie, Batalionul 2 vânători şi detaşamentul de geniu, toate celelalte trupe de infanterie vor avea aproape întregul lor efectiv sub arme armat cu puşca cu ac.
    Trebueşte însă să vă comunic că Reg. l6 Dorobanţi pe care l-am inspectat până acum precum Reg. 5 linie nu au ace de reservă şi nici un mijloc de reparare a armelor ce s’ar strica, fiind lipsiţi de armurier.
    Asemenea trupele, ce au primit acuma pentru prima oară arme cu ac, nu au avut ocazie nici de a trage cu dânsele, nici a cunoaşte mânuirea lor.
    Comandantul Diviziei 4-a active.
                                     Colonel G. Mânu Şef de Stat Major,
                 Maior Carcaliţeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428—1 e, f. 63].
                                  264
www.dacoromanica.ro
504
Poiana], 17 Aprilie, 1877
    Intre Calafat şi Poiana am dat ordin a se aşeza un pichet de Călăraşi încă de aseară pentru înlesnirea comunicaţilor dintre acele z puncte.
    Intre Galicea şi Poiana nu am aşezat pichete căci ar trebui întrebuinţaţi prea mulţi călăraşi a căror cai trebuesc mult menajaţi în consideraţia greului serviciu la care sunt chemaţi.
    In privirea spionajului nu poate cineva indestule măsuri lua căci sunt pe malul Dunării mai multe bărci şi mai mulţi oameni care fac acest servici vecinilor noştri. In Calafat sunt chiar unii şi anume Peradiş Bazania, Popa Dimitru,. Gheorghe Bulgarul, Constandin Cocoş, Pinchas, care trebuesc deaproape su-praVeghiaţi căci ştiu prin semnale, prin trimiteri de agenţi a înştiinţa pe Turci de tot ce se face la noi spre a-şi menaja proecturi în orice eventualităţi.
    Recunoaşterea făcută astă noapte la Golenţ de un vapor turcesc, ne pune îndatorirea de a supraveghea cu îngrijire acea parte mai cu seamă punctul de la aria Theodor. Nu voesc să împart prea mulţi oameni şi deaceea ţin întrunite trei escadroane la Golenţ spre a face faţă la orice punct în număr îndestulător. Alocaţia oştii că e de 50 bani nu de 40 pe zi măine însă vom elucida aceasta la 9 ore seara. Gândesc să viu în Calafat, înştiinţaţi pe generalul Bupu, să se afle la telegraf având a-i vorbi.
    Ştiu că au intrat călăraşi oarecum în campanie fără să aibe măcar săbiile ascuţite. Te rog fă ca escadronul Doljiu să facă această operaţie şi dacă găseşti un tocilar trimite-mi-1 aici cu maşina spre a ascuţi săbiile şi la celălalte escadroane, săbiile trebuesc de la jumătate ascuţite. Supravegheaţi ca rechiziţia de 4000 pâini pe zi ce am ordonat pentru comuna Calafat să se efectueze, făina se află dej a rechiziţionată în cantitate de 9000 ocale, rămâne numai să se facă de către brutarii rămaşi acolo comunicaţi-mi ştirile ce mai aveţi încă. Comunicaţi subofiţerilor că am dat ordin ca mâine să meargă 40 oameni cu topoare la pădurea Rudari spre a tăia 40 stânjeni lemne să iei toate măsurile trebuitoare pentru transportul lor, 30 stânjeni la Băileşti şi 10 la Poiana cerând de la Golenţ doi Călăraşi spre adunarea carelor, trimiteţi de acolo lemnele ce au mai rămas trupelor din Poiana.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, £. 14 şi v.].
                                       505
31 ăgurele Oteteleşanu], 17 Aprilie, 1877
    Da ordinul Dv. de faţă prin care ne puneţi în vedere pe al D-lui General Comandant al Corpului însărcinându-mă a cerceta cazul de care el tratează, am.
                                       265
www.dacoromanica.ro
onoare a vă supune la cunoştinţă că cazul s’a petrecut astfel: La 4 ore după amiază în ziua de 15 curent am sosit cu Regimentul 8 de linie în satul Măgurele Otete-lişanu şi tot în acea zi, în acea localitate la orele 6 aşteptam şi Regimentul Nr. io Dorobanţi. Am oprit Regimentul sub arme, am intrat în cancelaria Primării, unde de la Primar am luat informările ce-mi trebuiau spre a aşeza can-tonamnetul în cele două sate lăturaşe ce urma a ocupa brigada forţe de trei Regimente ; nu se afla decât 130 căsuţe prin urmare s’a distribuit câte 43 de casă pentru fiecare Regiment adică câte 40 oameni de casă, mai rămânând de instalat ■cartierul Brigadei şi al Regimentelor (Statele Majore); acestea nu puteau fi instalate decât în casa proprietăţii care dispunea de mai mult de 60 odăi, şi e just D-le Colonel, că dacă este o povară pentru ţărani care nu au decât o singură cameră, să aibă în cartier 40 oameni; proprietatea care dispune de mai mult de 60 camere nelocuite e departe de a fi o povară şi reclamaţia ce face nu este decât o rea voinţă patentă, La sosirea Corpului, casele erau deschise şi grajdurile asemenea, ele nu s’au închis decât în acel moment, dupe cum m’am informat; adresându-mă Primarului local, a-mi da local el mi-a arătat casa proprietăţii; mergând împreuuă cu Primarul de către oamenii proprietăţii ni s’a răspuns că casele sunt închise şi că nu (permite) primeşte pe nimeni; fiind somaţi de Primar a deschide, au refuzat; în asemenea alternativă, am somat pe Primar de a-şi face datoria şi a dresa proces-verbal. Primarul a făcut- a veni un lăcătuş spre a deschide uşile, însă în momentul când acesta se pregătea, oamenii proprietăţii au intervenit la mine ca să le dau timpul de 2 ore după care vor da cheile şi vor deschide; m’am adresat primarului z:cându-i: că aştept; am aşteptat nu 2 ore ci 5 ore căci tocmai la 10 ore seara a venit un om al proprietăţii şi ne-a deschis fără spargere şi ne-a dat camerile care a voit, iar nu am luat noi cu forţa ; aceste camere simt umede şi cu oarecari mobile vechi şi degradate, în acestea sunt cancelaria Brigadei cu Reg. 8 o cameră; drapelurile Regim. 8 şi 10 cu casele de bani şi garda, un fel de cameră dacă i se poate da acest nume, mai fără lumină ■şi umedă; o asemenea, tot umedă în care stă Comandantul Reg. 10, cu alţi doi •ofiţeri superiori, o cameră cu un cabinet pentru mine în etajul I şi o cămăruţă într’un turn în (al) 3-lea etaj pentru Comandantul provizoriu al Reg. 8-lea. Astfel s’au petrecut faptul sub vederea mea ; o mai repet nu s’a comis nicio neorânduială, încă cunosc prea bine legile ţării mele şi drepturile ce au trupele în trecere, ci e Tea voinţă şi obiceiul vechi de a lăsa toate greutăţile în sarcina ţăranului a săracului, iar bogatul a fi scutit, alergând la tot felul de incimaţii (sic), la protecţii înconjurând legile. Acum când v’am informat, dacă credeţi că ofiţerii superiori şi cancelariile să stea afară în câmp, vă rog a-mi repeta ordinul, pe •care eu îl voi executa imediat; dacă am întârziat executarea, cauza e că lucrurile sunt altfel de cum vi s’a reclamat şi că Dv. nefiind asupra locului, nu puteţi
                                        266
www.dacoromanica.ro
cunoaşte cum stă afacerea ; termin adăugând că în această afacere nu există decât o ultra rea-voinţă pentru armată şi şicană vădită pentru tot ce se atinge de dânsa ; mai adaug încă, că, atât pentru a uşura pe ţărani, cum şi indignat de cele ce v’am relalat mai sus, aşi fi pus trupele în bivuac, însă nu există niciun loc liber în prejurul comunei.
                                                          Colonel Ipătescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 748., f. 30—31].
                                       506
Bucureşti, 17 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Cunoaşteţi, D-le Ministru că miliţiile s’au mobilizat pentu ca să facă serviciu local, prin urmare nu se poate lua nici un miliţian pentru a fi trimis în alt judeţ, decât numai în urma altei dispoziţii luată printr’un înalt Decret.
    Vă rog dar să daţi ordine Inspectorului General al Serviciului Sanitar al armatei să nu atingă pe niciunul din medicii civili din cei ce au a servi ca miliţiani decât numai când va fi o neapărată trebuinţă şi atunci după ce se va cere des-legarea Ministerului de Interne ca pentru un caz excepţional, căci d. Inspectore a adus o desordine în tot Serviciul medical de prin districte, ca să-şi facă o armată de medici mai mare decât ceilaltă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Pir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 164].
                                       507
Buzău, 17 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoare a supune la cunoştinţa Domnii voastre că, cetăţeni din tot districtul Buzău, cu ocaziunea aplicării reglementului pentru richiziţiunea cailor au răspuns printr’un avânt admirabil la apelul făcut de guvern, în faţa momentelor supreme în care se află scumpa noastră patrie. Fără distincţiune de clasă, ca un singur om, neţinând socoteală nici de străgăniri de drum sau de lipsa de mijloace toţi s’au întrecut, unii în ofrande de cai şi sume de bani, ceilalţi au primit fără murmur preţurile ce li s’au oferit de comisiunea mixtă, aşa că în toate inimile se părea că nu există altă idee decât nobilul sentiment d’a contribui fiecare în marginele posibilului la nevoile ţării.
    Ca reprezentant al guvernului, în faţa acestui avânt patriotic n’am lipsit datoriei d’a exprima mulţumirile mele tuturor celor ce-au binevoit să răspundă cu atâta generozitate la apelul guvernului. Din numărul de 122 cai cu care a
                                       267
www.dacoromanica.ro
fost reparţit districtul Buzău, până astăzi, am primit şi expediat 115 cai, din care 57 oferiţi de D-nii proprietari fără plată, numele D-lor sunt trecuţi în alăturatul tablou. Până astăzi s’au adunat 457 lei. Restul banilor şi cailor se vor expedia în curând. Dacă rechiziţiunea a ţinut şase zile, motivul a fost Domnule Ministru, pe de-o parte că am căutat ca, caii să întrunească scrupulos condiţiunile reglementului de rechiziţie, pe de altă a căutat să se ţină o adevărată măsură între avuţi şi săraci spre a înlătura cu modul acesta orice resentiment sau motiv de plângere.
    Aducând la cunoştinţa Domniei voastre cele ce preced, îmi permit a vă ruga respectos domnule ministru să binevoiţi, de veţi găsi de cuvinţă publicând alăturatul tablou, să-l însoţiţi şi de mulţumire oficială către judeţenii Buzoeni.
    Binevoiţi vă rog domnule Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţia.
                                                        Prefect Borănescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm. dos. Nr. 4896—26, pach. 349, f. 107].
                                     508
Severin, 17 Aprilie, 1877
    Caicele dela Bechet fiind otomane, de panică alarmate Căpitanul lor a cerut caimacamului Rahova să fie ajutaţi cu vaporul pentru tragerea vaselor la Rahova. Cererea s’a îndeplinit însă caimacamul lasă marfa la dispoziţia comercianţilor. Aceste informaţii sunt pozitive, cu atât mai mult că băstimentelor sub alte pavilioane nu s’a întâmplat nimic.
    Ne rugăm respectuos binevoiţi a se revoca dispoziţiunea pentru poprirea exportului cerealelor mai ales dela Cetate în susul Dunării unde nu există pericol. Răspuns plătit.
       Sigmund Strass, N. T. Popp, Adolf Bederer aus Budapest, Louis Dreyfus et Comp. de Paris, Asriel Russo, Beni, Moritz Weissmann aus Budapest, Israil Mussek Schone Budapest, Iacob Farchy, Wien, N. M. Ozer Marcus Alschech aus Hamburg, I. Haim aus Miinchen Despinits.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178—81 g, partea VI, f. 10 şi v.].
                                     509
Ramnicu-Sarat, 17 Aprilie, 1877
    Onorabila comisie de rechiziţiune Râmnicu-Sarat mi-a violat dreptul luându-mi singurul cal avut; rog ordonaţi ca excepţie să nu se considere, înapoindu-mi-se calul. Semenii mei sunt preferaţi. Sper imparţiala dv. justiţie.
                                                           C. Dragoncea
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 221].
                                     268
www.dacoromanica.ro
510
Galaţi, 17 Aprilie, 1877
                  D-lni Brătiann şi Kogălniceatm miniştri, Bucureşti.
    Ruşii an eliberat vasele încărcate cu pâine şi învoit chiar ieşirea, oprind numai pe ale supuşilor otomani, însă mi s’a spus de consul că şi acelor li se va da libertate peste câteva zile.
                                                          Prefect Reşcann
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 6 Telegramă].
                                      511
Brăila, 17 Aprilie, 1877
                  D-lni ministru de externe Bnc.
    D-l Colonel Strucoff după ce a observat toate bastimentele aflate în acest port le-a ordonat de a nn se mişca din loc, nici a opera încărcarea san descărcarea şi la acele otomane în număr de şase a pns santinelă, —în acest moment a venit la acest oficiu, cerând în urma ordinului Majestăţii sale ducelui Nicolae poprirea tuturor bastimentelor şi a i se preda actele de bord celor otomane, aceasta respectuos snpnn la cunoştinţa D-v. rngândn-vă a-mi da ordin de urmare.
                                               Căpitanul portului Ceacârn [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 5 . Telegramă],
                                      512
Slatina, 17 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei 7528, brutarii de aici luat angajamentul ca aprovizionarea de pâine o face cn condiţiune ca predarea s’o facă în termen de zece zile, sosită dela încnnoştiinţarea şi cererea ce li se va face, spre a putea avea timp pentru fabricare, predând toţi patru pe fiecare zi câte 3000 oca pâine şi cn preţul de 25 bani ocaua.
                                                            Prefectul Olt.
                                                          F.  A. Fnrdnescn
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., 1877, dos. Nr. 4877, f. 30].
                                      513
Bucureşti, 17 Aprilie, 1877
    Convenţinnea cn Rusia relativă la trecerea Ruşilor prin România este văzută de cameră şi astăzi va fi votată de senat. Astfel relaţiunile noastre cn armata rusească devin oficiale şi D-tră aveţi să le daţi tot concursul pentru aprovizionare, transport şi locuinţă ca să nn sufere de nimic.
                                                               I. Brătiann
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4966, f. 29 .
                                      269
www.dacoromanica.ro
514
Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    După informaţiile pe care le primesc, prefecţii princiari din porturile române ale Dunării ar fi prevenit pe navigatori că dela data de 15/27 curent toată navigaţia pe Dunăre ar fi fost oprită şi că orice Vas ar părăsi un port român după acest termen s’ar expune la confiscare sau bombardare din partea beligeranţilor.
    Neprimind nici o comunicare din partea guvernului princiar în această privinţă, Vă rog Domnule Ministru, să binevoiţi a-mi face cunoscut cu un moment mai de vreme, dacă în adevăr aceste măsuri au fost luate în privinţa navigaţiei pe Dunăre.
    Binevoiţi a primi Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                  Zwiedeneck
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 15. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                             515
Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
    Convenţiile cu Rusia au fost votate de Camerile noastre. Puteţi pleca acum la Petersburg. Una din chestiunile care se impune, prima, preocupărilor Dvs. de acolo este împrumutul de cinci milioane. încercaţi să-l efectuaţi cât mai curând posibil. Vă voiu trimite imediat instrucţiuni pentru celelalte chestiuni.
                                                             Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 2po. Originalul în limba franceză].
                                      516
Brăila, 18 Aprilie, 1877
                  D-lui ministru de interne, preşedinte, Bucur.
    Am primit ordinul telegrafic cu Nr. ... nu l-am făcut cunoscut, fiindcă în aceaiaşi oră primii şi comunicarea d-lui Romanenco consulul rus din Galaţi care contrazice pe al Dv. Aici sunt datori a vă spune, domneşte spaima între bieţii producători români, căci speculanţi streini profită de aceste contrazicătoare ştiri şi cumpără fără preţ productele noastre. Astfel de hotărîri trebue date odată de ambele părţi. Dv. (şi) noul comandant şef comandanţilor de armate ruse care se opun la dispoziţiile ce le luăm, încât autoritatea noastră este de fapt nulă.
    Astăzi chiar navigaţia nu este liberă. Vă voi trimite un raport detaliat chiar.
                                       270
www.dacoromanica.ro
astăzi. Iată depeşa d-lui consul rus care trebue dată dela 16 ale lunei şi am primit-o la 4 ore după amiazi astăzi:
    In urma ordinului comandantului corpului ii am onoare să vă fac cunoscut că dela 16/28 Aprilie navigaţia este cu totul interzisă, totuşi bastimentele care s’au retras la Ghecet pot să intre în portul Brăila, acei ce vor voi să descarce încărcătura lor vor putea s’o facă în voe, cei ce nu vor voi, vor putea să se adăpostească la Brăila şi Galaţi autorităţile militare se vor comporta în consecinţă.
                                                     Semnat Romanenco Prefect R. Michai
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 10 şi 11. Telegramă],
                                     517
                                                                  Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
                 Domnule Agent,
    Confirmând primirea notei pe care aţi avut bunăvoinţa să-mi adresaţi cu data zilei de azi sub Nr. 4362, mă grăbesc a aduce la cunoştinţa Dvs. că prefecţii princiari nu au primit nici un ordin din partea guvernului român privitor la prohibirea navigaţiei pe Dunăre.
    Acest punct stabilit, cred de a mea datorie să adaug, că guvernul princiar a fost avertizat că, comandanţii trupelor ruse, cantonaţi în oraşele de pe Dunărea de jos, au oprit navigaţia pe acest fluviu. Guvernul român a făcut reclamaţiile sale locului în drept; în acest moment, tratez această chestiune cu reprezentanţii diplomatici ai cabinetului imperial şi am tot dreptul să sper că oprirea de care este vorba nu va întârzia să fie ridicată.
                   Binevoiţi a primi, Domnule Agent asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 16. Originalul în limba franceză],
                                     518
                                                                  Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
                 Domnule Agent,
    Guvernul princiar a fost sesizat de mai multe cereri, privind suspendarea navigaţiei pe Dunăre ca urmare la dispoziţiunile luate de autorităţile militare ruse.
    Această chestiune nefiind reglementată de convenţia dela 4/16 Aprilie curent cred, domnule agent, că toate dispoziţiile relative la aceasta ar trebui în prealabil discutate cu guvernul român şi astfel chibzuite ca să se evite, pe cât posibil, întreruperea navigaţiei pe acest fluviu.
    Aşteptând avizul Dvs. în această chestiune rămân...
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 3. Originalul în limba franceză],
                                     271
www.dacoromanica.ro
519
Constantinopol, Luni, 18 Aprilie, 1877, ora 11 seara
    Direcţiunea generală a telegrafelor de aici a primit ordin de a refuza agenţiei orice telegramă cifrată pe cale directă sau indirectă şi, probabil, de a intercepta orice telegramă la adresa sa. Nu ştiu ce motivează această măsură şi trebue să evit de a încerca orice explicaţii cu Poarta înainte de a primi instrucţiuni din Bucureşti şi informaţii asupra hotărîrilor ce au fost luate de guvernul nostru. Situaţia mea devine din zi în zi mai delicată şi mai neplăcută. Mă tem să scriu deschis prin poştă, via Varna-Rusciuc, deoarece sunt foarte puţin sigur de secretul scrisorilor. Comunicările mele poştale se vor face deci de astăzi înainte dacă vor avea drumul prin Trieste. Apelez la prietenia Dvs. spre a putea fi, fără întârziere, în posesia indicaţiilor ce mi-ar permite să adopt aici o linie de conduită conformă guvernului şi autorizată de el, pe calea ce o veţi considera ca cea mai rapidă.
    Trebue să mai adaog că nu am mai primit nimic din Bucureşti dela telegrama din douăzeci şi trei, referitoare la depeşa Marelui Vizir până la telegrama din douăzeci şi şase, sosită abia ieri seară privitor discursul tronului. Curierul de ieri nu mi-a adus niciun plic dela Minister, nici cel puţin jurnalele.
                                                            Grigorie Ghica
    19/31 dimineaţa.
    Aflu în ultimul moment că curierii ordinari (Varna-Rusciuc-Giurgiu) sunt menţinuţi definitiv. Dacă se schimbă, voiu scrie deci ca şi în trecut.
                                    Al Dvs. cu totul devotat J. G. G.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 201. Reprodus, în afară de ultimul adaus, şi în Documente oficiale, 1878, p. 91. Originalul în limba franceză. Scrisoare cifrată],
                                       520
Bucureşti, 18 April, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoare a înainta copie după adresa Dlui Comandant al Companiei 7-a de Dorobanţi cu Nr. 219 primită pe lângă raportul subprefectului plaşii Sabaru relativă la nesupunerea şi ameninţarea cu arme contra primarelui Comunei Ogrezeni de către acei rezervişti, rugându-vă să binevoiţi a ne comunica cu ce călăraşi să mai urmărim pe acei dorobanţi, căci avem ordin să nu mai cerem concentrări.
    Binevoiţi, vă rog, Dle Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                       Prefect, C. Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 194].
                                       272
www.dacoromanica.ro
521
Ismail, 18 Aprilie, 1877
    D. Stoianovici, delegatul ministerului de externe din Tulcea îmi cere să interviu pe lângă Dv. ca să-mi daţi instrucţiuni în ceeace-1 priveşte, dacă trebue să părăsească postul din Tulcea, în care scop au şi predat arhivele consulului francez. Cu această ocazie am onoare a vă raporta că după dispoziţiunile generalului şef de aici, consulul otoman din Ismail a fost trimes sub escortă şi trecut peste Dunăre.
                                                                            Prefect, General Racoviţă
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 199 şi v. Reprodus parţial în Documente oficiale, 1878, p. 92].
                                        522
18  Aprilie, 1877
                  D. Ministru de externe. Cabinet.
    Şeful militar al armatei ruse de aici roagă ca vasele aflate în acest port să nu fie libere a pleca înaintea unei noui disposiţiuni. Cât însă dacă voesc a încărca sau descărca au libertate. Supunându-vă aceasta cunoştinţei dv vă rog respectos, a-mi da de urgenţă ordin de urmare.
                                               Căpitan portului G. Ceacâru [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 9. Telegramă],
                                        523
IBucureşti], 18 April, 1877
    Comandamentul superior al trupelor ruseşti dăduse ordin pe, armata sa a se opri navigaţia pe Dunăre şi guvernul român îndată s'a crezut dator a vă da aceasta în cunoştinţă ca la rândul D-voastră să spuneţi proprietarilor aceasta spre a nu fi expuşi la bombardare chiar.
    Acum fiindcă prin aceeaşi sorginte s'a dat ordin că navigaţia este liberă, anunţaţi proprietarilor că sunţ^iberi a încărca şi transporta fără temere din partea armatei ruse.
                                         Ministru. I. C. Brătianu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178—8r8, partea VII, f. 1].
                                        524
11. Vâlcea, 18 April, 1877
    Caii de muncă nu s'au rechiziţionat, iar de lux şi echipaje nu sunt de ajuns pentru numărul de 93 cerut dela acest district după măsură. Se aşteaptă caii
                                        273
                                                                             is
www.dacoromanica.ro
d-lor Pleşoieni şi Tache Parăianu cari s'au opus a-i trimete şi pe dată ce vor sosi şi aceia se vor înainta armatei. Nu cred însă ca cai de 14. pumni să se găsească mai mult ca 25 sau 30 în acest judeţ, fiind cu totul degenerată rasa cailor aici. De se admite măsura de 13 pumni în sus, s’ar putea completa numărul cerut. Rog răspundeţi.
                                                       Prefect Simulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884—24, partea I, f. 258].
                                      525
Iaşi, 18 Aprilie, 1877
    Astănoapte au sosit în Iaşi pe partea despre Sculeni 7300 infanterie, 3000 cazaci şi un regiment artilerie. Mâine pleacă din Iaşi.
                                       Prefect. Gherogian
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 31. Telegramă],
                                      526
Galaţi, 18 April, 1877
    Vasele din port ce se aflau sub gardă de armată rusă, iar acele otomane 3 bastimente 2 ceamuri sunt sequestrate. In port au remas 46 vase anume 4 bastimente eline, 3 otomane 3 şlepuri române, 28 şlepuri şi alte vase eline 5 ceamuri bărci otomane, 2 ceamuri serbe una barcă rusă din numărul şlepurilor 24 încărcate cu cereale puse în libertate a descărca.
                                                Căpit. portului G. Panteli [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 8. Telegramă].
                                      527
Calaraşi, 18 Aprilie, 1877
    Brutarii ridica(m) (sic) azi deodată preţul pâinei cu 10 centime. Spre a împiedeca o răscoală ce era gata, i-am esecutat de a o vinde cu preţul ce-1 avea.
    Primăria locală ia măsuri a forma brutăriile sale. Miliţienii sunt concentraţi după ord. Ministerului de Resbel şi nici până acum nu s’au luat dispoziţii pentru îndestularea lor. De două zile îi ţin pe cheltuiala mea. Rog luaţi dispoziţii urgent nemai putând ţinea în aseminea condiţii.
                                      Prefect de Ialomiţa Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 190].
                                      274
www.dacoromanica.ro
528
Galaţi, 18 Aprilie, 1877
                   Dlui ministru de externe, Bucureşti.
    Astăzi la 61’2 ore p.m. a venit în port o luntre aducând patru femei cu un copil, fugite dela satul Azaclan, pe malul Dunării vis-â-vis de Ţiglina, declarând că încu-noştiinţate de nişte locuitori din satul Garvana aflat sub poalele munţilor, că în acest sat ar fi intrat un număr de Cerkezi ameninţând pe locuitorii creştini a incendia şi satul. Buntrea fu înapoiată a transporta opt femei cu copii lor, expediindu-se încă cincţ bărci pentru alte familii aflate pe malul drept, dând signal.
                                                     Căpit. portului Pantelli
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 192].
                            529
[Bucureşti], 18 Aprilie, 1877                                         Nr. 4170
                   Dl. Prefect de Teleorman,
    Aflu că vaporul englez: Aneta cu trei bărci s’a secuestrat în acel port. Rog arătaţi-mi motivele acestei secuestrări.
         [Min. Af. Ext., v. 77, f. 57. Telegramă],
                             5B0
Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Spre a se putea cerceta cazul despre care tratează adresa Dv. No. 7649 către Ministerul de Război, am onoare a vă ruga ca să binevoiţi a da ordine Prefecturii Dâmboviţa de a trimite un delegat care împreună cu Dl. Căpitan Borănescu, delegatul militar, să se afle în ziua de 19 Aprilie la Titu spre a constata cele reclamate de Dl. T. Cioran.
    Binevoiţi, vă rog D-le Ministru de a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
              Comandantul Diviziei ad. Interim.
                                                       Colonel Angelescu
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5293—3, partea II, f. 3].
                                     275
18*
www.dacoromanica.ro
531
Craiova, 18 Aprilie, 1877
    Vă fac cunoscut că pentru a aşeza trupele am luat dispoziţiunile următoare, Diviziunea I Statul Major Poiana, brigada I-a Statul major Poiana, Bat. de vânători 4 Poiana, 4 Reg. de Infanterie Poiana, Reg. I dorobanţi Poiana, Reg. 4 Dorobanţi Poiana, Brigada 2 Statul major Băileşti, 1 Regt. de infanterie Băileşti, Reg. 2 dorobanţi Băileşti, Reg. 3 Dorobanţi rămâne Slatina din ordin superior; pentru a evita, însă un marş, se va ivi ocaziunea favorabilă veţi cantona 4 Reg. de infanterie în locul 1 Regiment şi le veţi schimba între dânsele când veţi crede mai nimerit. Artileria divizionară 3 baterii Poiana, detaşamentu geniu Poiana, Brigada de cavalerie, Stat-major Poiana, Reg. 1 Golenţiu Maglavit, Cetatea, Reg. 2 Dessa ; 2 bat. de tunuri au plecat astăzi de aici şi vor fi mâine Poiana. Veţi şti ca Brigada 1 din Diviziunea IIa luat în acelaş timp poziţiunea următoare: statul-major Brigada Galicea mare, 3 Reg. de infanterie Galicea mare, 1 Bat. de vânători Rudari, Reg. 5 Dorobanţi Caraula. Reg. 6 Dorobanţi. Bat. 1 Galicea mare, 2 Bat. Giubega. Tot astăzi am pornit pentru Poiana detaşamentu de geniu al Diviziunii I, mâine va porni asemenea un batalion din regimentul 4 Dorobanţi ce se află încă Craiova. Luaţi măsuri în ceeace vă priveşte pentru executarea acestui ordin. Colonelului Sachelarie am dat direct ordin.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 4].
                                       532
[Poiana], 18 Aprilie, 1877
    Comandanţii Corpurilor au trebuit să se încredinţeze însăşi de încurcăturile ce produc într’un marş lung şi de noapte multele trăsuri ce urmează corpurile, precum şi numeroşi oameni neînarmaţi care le insoţesc. In marşuri ordinare această adunătură neregulată prezintă numai un aspect urît şi chiar sălbatic; în campanie însă ea prezintă un adevărat pericol pentru o armată, căci orice întâlnire cu un inamic produce asupra acestei grămezi de oameni neînarmaţi şi în dezordine o spaimă care se comunică uşor şi trupelor din front. Afară de aceasta corpurile sunt lipsite de o mulţime de braţe care în luptă pot fi de cel mai mare folos. Un grup de câţiva oameni mai mulţi, poate aduce într’un moment dat un serviciu ce niciodată nu se poate calcula.
    Dacă trenuri militare ar urma armata, toate aceste inconveniente ar dispare căci controlul ar fi înlesnicios, în lipsă însă, a unui asemenea tren, este de ajuns cred, a semnala pericolul pentru ca fiecare Comandant de corp, fiecare şef de batalion, sau companie, fiecare ofiţer să caute din toate puterile a pune o stavilă răului luând măsurile următoare:
                                  276
www.dacoromanica.ro
    I.     Nelăsând fără arme decât câte un bucătar, un servitor ofiţeresc de companie, bolnavii ce au un bilet medical de a se pune în care, iar toţi ceilalţi furieri protejaţi ai căpitanilor, secretari din cancelarie, muzicanţi etc. să fie fără cruţare ţinuţi a merge în front, având arma sau instrumentul său.
    II.     Executând prescripţiile serviciului interior, care explică că la coada coloanei fiecărui corp să rămăie câte un sergent şi caporal de companie, spre a nu lăsa pe nimeni să rămână în urmă.
    III.     Nepermiţând a se lua care mai multe decât cele aprobate de Minister pentru transporturi.
    IV.      Neprimind la care lăzi mari cu bagaje ofiţereşti, precum sunt la călăraşi a locot. Eămătescu şi Sub. Dt. Slătineanu. In campanie ofiţerului nu-i este permis a lua decât bagajele strict necesare ce nu pot să întreacă 30 Kgr.
    V.       însărcinând un sergent-adj., sau un sergent (unul singur) cu îngrijirea şj conducerea în ordine strânsă a tuturor servitorilor şi bucătăriilor şi cerând imediat cassarea sergentului, când n’or executa cu scumpătate ordinele date.
    VI.     Inspectându-se în fiecare zi de şeful corpului, maiorul de săptămână şi căpitanul de săptămână, coloana de care a corpului şi a controla executarea ordinelor date.
    VII.     Neluând în care pâine sau alte provizii, fără un anume ordin al Diviziei.
    VIII.     Lăsând în marşuri de noapte un ofiţer energic care să facă poliţia carelor, toate aceste măsuri sunt luate în interesul tuturor. Şefii de corpuri vor înţelege cred, uşor, că în dezordinea în care mergeau carele în marşuri de noapte, de la io — 11, şi de la 15—16 Aprilie cel mai mare pericol ar fi pierderea tuturor bagajelor, când marşul s’ar face în faţa unui inamic şi că asemenea dezordine a produs adesea pierderea chiar a bătăliei.
    IX.       Făcând ca toţi călăraşii pe jos să meargă în ordine în urma escadroanelor fără a le permite să se sue în care.
    Temerea unor asemenea nenorociri, mai mult decât a pedepsei, trebue să facă pe fiecare a fi cu o mai mare privighere pentru înlăturarea acestei dezordine.
                                     Comandantul Diviziei Colonel [Cerchez]
    P. S. Este obligatoriu ca niciun ofiţer să iasă din cartierul său într’o altă ţinută decât acea de campanie.
    Acest ordin este comunicat următoarelor unităţi: Regimentelor I şi JI călăraşi, bat. I Muscel, Bat. I Mehedinţi, Bat. II Artilerie.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 114 b, f. 100].
                                      277
www.dacoromanica.ro
533
Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
   Vă trimit odată cu aceasta, zece exemplare din convenţiunea care regulează trecerea armatelor ruseşti prin România, votată de corpurile legiuitoare şi promulgată astăzi. In această convenţiupe dispunându-se că autorităţile române trebuie să facă toate înlesnirile pentru aprovizionarea, transportul şi locuinţa trupelor ruseşti, precum şi pentru toate trebuincioasele la facere de poduri, adică lemne, bărci, etc.
   Dvs. urmează să vă conformaţi acestor îndatoriri în ceiace vă priveşte la cererile ce vi se vor face.
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176—81 e, f. 5].
                                     534
Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
   Vă înaintez pe lângă aceasta un număr de . . . exemplare din convenţiunea care regulează trecerea armatelor ruseşti prin România şi vă invit să împărţiţi câte un exemplar de fiecare comună urbană şi rurală din judeţ şi să vă conformaţi în această privinţă ordinului telegrafic sub Nr. 7935.
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176—81 e, f. 7].
                                     535
Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
   Vă trimit cu aceasta un registru de chitanţe pentru ofrandele ce se vor da în trebuinţa armatei române, parafat şi sigilat în regulă şi vă invit ca atât pentru ofrandele care le veţi fi primit în bani, obiecte şi vite, cât şi pentru cele ce veţi mai primi, să liberaţi din acest registru o chitanţă a souche; ofrandele ce veţi primi precum vitele, produsele şi obiectele le veţi ţine in depozitul acelei prefecturi şi veţi cere pe de-oparte ministerului de răsboi deslegare de urmare, iar pe de alta veţi incunoştiinţa şi pe acest minister, iar ofrandele în bani le veţi trimite de indată ministerului de finanţe.
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4896—26, partea I, f. 38].
                                     536
Zimnicea, 18 Aprilie, 1877
                                  Proces Verbal
   Noi Sterie Theodorescu Primarul Urbei Zimnicea, Căpitan Dimitrie Crai-niceantf Poliţaiul, Gheorghe Iliescu locţiitor de Vameş şi sub-Locotinentul C. Niculaide Locţiitor de Comandant de Punct şi căpitan de Port, în temeiul telegramei Dlui Prefect al Judeţului Teleorman No. 4io6,_întrunindu-ne astă-zi în
                                     278
www.dacoromanica.ro
privinţa plecărei din Portul nostru, a şeapte caice ottomane în, ţliua de 15 curent, fără ştirea strejuirei şi a Vămi am constatat următoarele:
    Toate aceste caice sunt ottomane, Căpitanii lor sunt Hogio Arnăut din Vidin, Aii Ibraim Osman Hagi Murazoglu, Hagi Iusu, Ferii Alisi, Chiuciuc Osman şi Ahmed Ismail din Sistov.
    Cel din tâiu încărcat cu 59 kile mari prorumb alu Comerciantului Nicu Cupon din Giurgiu, care dedese numitului Căpitan patru-ţleci lire ottomane arvună două băniţi messuri şi cinci rogojini; cel de al doilea încărcat cu 150 kile mari băniţi 14 porumb, patru băniţi de măssurat, ţlece rogojini şi cinci-spre-ţlece lirre arvună, porumbă Dlui Abil Hagi Petru din Turnu-Măgurele; al treilea încărcat cu 130 kile porumb, şi nouă lire arvună, porumb D-lui Atanase Verroni din comuna Piatra acest Judeţ; al patrulea încărcat cu 30 kile porumb, două băniţi de mes-surat, 25 rogojini şi două sprefece lire arvună, porumbu Dlui Niculaidi din Turnu Măgurele; al 5lea încărcat cu 140 kile porumb, două băniţi de massurat, ţlece rogojini şi opt spre ţlece lire arvună porumb Dlui Tomaide din Turnul Măgurele; al 6-lea încărcat cu 34 kile porumb, două băniţi de măssurat şi cinci spre-ţlece lire arvună, porumb D-lui Panait Buhlia din Zimnicea; al 7lea încărcat cu 42 kile grâu, două băniţi de massurat şi cinci spre-ţlece lire arvună, grâu D-lui Panait Buhlia din Zimnicea.
    Aceşti Căpitanii somaţi fiind de autoritatea ottomană din Şiştov a se trage îndată la acel Port, au şi plecat fără se întrebe pe nimeni; acest cas prin depeşa Poliţiei cu No. 273 s’a suppus la cunoştinţa D-lui Prefect al Judeţului, iar D-lu Comandant al D-lui şi ca Căpitan al Portului prin telegramele No. 318,319,320 lea supus la cunoştinţa D-lui Ministru de Externe, Interne şi Resbel iar prin notta 317, din acea ţii, la comunicat şi D-lui Caimacam de la Şiştov cu toate detaliurile de mai susu, de le quare pănă astă ţii nu s’a priimit nici un respuns formal.
    Eri 17 curent, Representantul Dlui Hagi Petru care avea porumb în al 2lea caic mergând la Şiştov, Dnu Caimacam a permissu Căpitanului acelui Caic a veni la Vama noastră, spre a’şi lua Rolla, a plăti Comerciantului dreptul Vamal şi el să transporte-se productele unde’i va ţlice Proprietar, ceia ce s'a şi făcut.
    Pentru care s’a dressat acest Proces-Verbal din care unul se va înainta Dlui Prefect al Judeţului de Dnul Poliţaiu, iar cel de al doilea se va păstra în Cancellaria Vămei.
                                        I/. S. Primariu S. Theodorescu h. S. Poliţaiu D. Crainiceanu 1/. S. P. Vameş G. Iliescu E- S. P. Comandant E- Et. Niculaidi Pentru conformitate Şeful
                                                 Sc Wachmann
         [Min. Af. Ext., v. 72, f. 247 şi y. Copie],
                                      279
www.dacoromanica.ro
537
[Bucureşti], 18 Aprilie, 1877
                                  Telegr. Procurorului general Curţii Iaşi,
    Pentru spionii streini ce s’au prins în mai multe oraşe ale noastre, fiind bine chiar în interesul instrucţiunii, ca instrucţia tuturor să se facă la un singur tribunal, luaţi înţellegere cu collegiul Dv. de la Focşani pentru a se întruni affacerile tutulor acellor spioni şi a se face instrucţia de un singur judecător.
    Comunicaţi şi Minist.(erului) districtul unde veţi conveni a se întruni aceste cause.
    Asemenea Procurorului Gl. Curţei Focşani.
         [Arh. St. Buc., Min. Af. Just., dos. Nr. 308/77, f. 3].
                                       538
[Bucureşti], 18 Aprilie, 1877
    Alăturat pe lângă aceasta, vă înaintez copie în traducţie română după scrisoarea D-lui Baron Stuart consul G-l al Rusiei primită la 7/19 aprilie curent, a
cărei coprindere după textul francez este: «................. (sic) vă înaintez
aseminea în original chitanţa din 15/27 martie din urmă a d-lui Eulogie Geor-gew despre care se face menţiune în scrisoarea d-lui consul trecut mai sus şi vă invit să primiţi suma de bani coprinsă în declaraţia d-lui Georgew prin care vă arăt modul în care face vărsământul şi vă adaogă că acest vărsământ îl face din ordinul d-lui Consul al G-vernului, «acompt din produsul bunurilor mănăstireşti din Basarabia ».
    Pentru primirea sumei în chestiune, veţi remite d-lui Gheorghief chitanţa pentru încărcarea banilor, cu arătarea de n-rul recipisei liberate ».
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 50].
                                       539
[Poiana], 18 Aprilie, 1877
    Daţi ordin escadronului din Ciuperceni ca mâine să trimiţă 15 care fân şi 25 chile orz în Poiana. Puteţi trimite şi un escadron în Ciuperceni. Poimâine veţi mai trimite încă 15 care.
                                      p. Comand Diviziei I Colonel I. Algiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 10].
                                       280
www.dacoromanica.ro
540
[Craiova], 18 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Mâine ig aprilie curent, la orele io a. m., dupăce Brigada Dvs. va fi trecută de noi în revistă, va pomi cu destinaţie pentru (a se) aşeza în cantonamentele următoare:
    Statul Major al Brigăzii                     Galicea  Mare
    Batalionul I Vânători                        Rudari
    Regimentul 3 Uinie                           Galicea  Mare
    Regimentul 5 Dorobanţi                       Caraula
    Regimentul 6 Dorobanţi                       f Batal. I Galicea Mare
                                                \ Batal. II. Giubega.
    Itinerariul este următorul:
    19  Aprilie—din Craiova la Radovanu
    20  april — din Radovanu la Giubega şi Galicea Mare
    21  april—din Galicea la Rudari şi Caraula.
    Batalionul I Vânători, pentru două zile încă, rămâne în Craiova, nefiind definitiv echipat.
    Veţi lua toate măsurile ca trupa să primească hrana dela Intendenţă de aicea, pe trei, sau patru zile.
    Pentru transport şi toate celelalte necesarii, vă veţi adresa asemenea Intendenţei. Un ofiţer de Stat Major vă va arăta locul unde va fi Brigada măine aşezată.
                             Comandantul corpului I de armată, General de Brigadă G. C. Uupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/7S, dos. Nr. 564, f. 5 şi v.].
                             541
  Craiova, 18 Aprilie, 1877]
               Confidenţial.
    In ziua de 21 aprilie veţi părăsi Craiova Itinerariul ce veţi urma, va fi cel următor:
    21  aprilie, din Craiova la Radovanu;
    22  aprilie din Radovanu la Giubega şi
    23  aprilie din Giubega la Rudari.
                                        Batalionului I Vânători [Craiova].
spre a vă stabili în satul Rudari.
                                    281
www.dacoromanica.ro
    In privinţa hranei şi a transportului, veţi lua înţelegere cu intendenţa Divizionară din care face parte Brigada ce comand.
                                   (Comandantul Brigadei II,) Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 4].
                                      542
Bucureşti, 18 Aprilie, 1877
                                     Ordin de zi pe armată.
                                             No. 3.
    Pentru executarea celor cuprinse la art. 16 aliniatul al 3-lea din ordinul de zi pe armată No. 1, Dnii Comandanţi ai Corpurilor de armată şi Divizii active, vor înainta Marelui Cartier General, descoperirile făcute în recunoaşterile ordonate şi informaţiile atingătoare de poziţia, de mişcările inamicului sau de topografia terenului ce el ocupa conform celor ce se prescrie mai jos.
    Art. 1. Rectificarea Cartei şi Crochiuri. Carte distribuită corpurilor este aceea lucrată pe scara 1/57.60.
    Statele Majore ale marilor unităţi sunt îndatorate a rectifica deosebirile ce vor constata între arătările cartei şi realitate.
    Pentru deosebirile relative la înfiinţări sau desfiinţări de sate, de şarete, de căi ferate, de accidente remarcabile, statele Majore vor înainta şi Marelui Cartier General un crochiu lucrat pe pânză de calc şi pe aceeaşi scară ca Carta, care să conţie detaliile solului astfel cum sunt ele actualmente.
    Pe aceste crochiuri se vor însemna, prin semnele convenţionale din atlasul topografic şi trupele ce s’ar afla în acele părţi.
    i/ucrările speciale ordonate de diferiţi şefi relative la recunoaşterea inamicului şi a poziţiei sale, a resurselor sale de tot felul, a mijloacelor sale de apărare artificiale sau a obstacolelor ce are a învinge, se vor trimite marelui cartier general în fiecare săptămână.
    Crochiurile terenului, pe care a avut loc o luptă, se vor înainta deodată cu raportul care relatează acea luptă. Ele vor fi lucrate pe o scară de patru ori mai mare decât acea a carte adică 1/14.400. Celelalte schiţe trebuincioase la lucrările de recunoaştere vor putea fi lucrate pe scara de 1/28.800. Toate crochiurile vor fi făcute pe pânză de calc.
    Art. 2. Itinerarii. Se va adopta ca regulă generală, ca fiecare porţiune de trupă ce merge în recunoaştere, sau ca detaşament-spre inamic, să facă întotdeauna itinerariul drumului ce parcurge şi să noteze pe dânsul mai cu seamă accidentele terenului care pot fi favorabile, sau defavorabile în timpul retragerei, precum şi
                                      282
www.dacoromanica.ro
locurile a căror capacitate de resistenţă va trebui crescută prin lucrări artificiale care să serve într’un marş retrograd.
    Aceste itinerarii vor fi lucrate pe scara de 1/28.800 şi după un model simplu cuprinzând trei coloane. Cea din mijloc va conţine desenul drumului şi forma terenului, executat cu mâna liberă, iar cele după margini, observaţii generale şi particulare relative la starea de viabilitate a căilor paralele, la accidentele mai depărtate, la gradul de securitate al trupei şi operaţiuni militare din punctul de vedere general şi particular totdeauna în suposiţia că ar putea deveni teatrul unei acţiuni.
    Art. 3. Inţormaţiunile. In starea de repaos, serviciul de siguranţă al trupelor, va aduna toate reclamaţiunile căpătate direct sau indirect asupra: posiţiunei ocupate de inamic, efectivele sale, starea sa morală şi proectele sale. Aceste rela-ţiuni se vor transmite şi M. C. G. când pot avea o importanţă imediată.
    In tot cazul ele vor fi păstrate la arhiva Diviziei, sau Corpurilor de armată. Descoperirile al căror scop se raportă la aflarea forţelor inamicului şi a disposi-ţiilor sale de luptă în care se va căuta mai cu seamă a preciza bine locul ocupat de Cavaleria, Artileria şi parcurile inamicului, se vor comunica imediat şi Marelui Cartier General.
    Dat la Marele Cartier General al Armatei, în Bucureşti 'a 18 april 1877.
                                      Şef de Stat Major Colonel I. Slăniceanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 277 şi v.].
                                        543
[Jilava], 18 Aprilie, 1877
                  Domnule Comandant,
    Vi se pune în vedere pe contra pagină ordinul Ministerului No. 3499 spre conformare.
                                           Comandantul Corpului 2 Armată General de brigadă
                                                            Radovici
                     Copie de p^ ordinul Ministerului No. 3499 din 17.4.1877.
    Vă rog ptineţi în vedere Corpurilor şi Serviciilor din Corpul de Armată ce comandaţi că oride căte ori ar avea trebuinţă de trăsuri pentru orice fel de transporturi militare se să adreseze Prefecturei de Ilfov care are ordinul Nr. 3391 ca să procure asemenea trăsuri prin rechiziţiune.
    După efectuarea transporturilor, Corpurile şi Serviciile Vor plăti în numerar căte doi lei pe zi de fiecare trăsură.
                                                      P- Ministru Fâlcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 51].
                                        283
www.dacoromanica.ro
544
Bucureşti, 19 Aprilie, 187?
                                      Agenţia şi Consulatul General al Franţei Nr. 266
                  Domnule Ministru,
    Mai mulţi francezi stabiliţi la Craiova şi nefiind proprietari funciari se plâng că autorităţile acestui oraş încearcă să le ia caii.
    In nota Departamentului Afacerilor Străine cu data de 6 şi 11 Noembrie 1876’ formând completarea declaraţiei semnate la 6 Noembrie (este) stabilit clar o scutire de prestaţii, cuartiruiri, rechiziţii militare în favoarea conaţionalilor noştri care nu sunt proprietari funciari sau agricultori cu imobile rurale.
    Vă rog să asiguraţi prin binevoitoarea Dvs. intervenţie respectul acestor angajamente. Neexecutarea lor ar putea da loc la cereri de indemnitate pentru repararea prejudiciului cauzat conaţionalilor noştri şi sunt invitat să fac în această privinţă cele mai formale rezerve în numele guvernului meu.
    Primiţi vă rog, etc...
                                                               Fred Debains
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 70, f. 293. Originalul în limba franceză. Bata calculată pe stil vechi].
                                       545
                                     Viena, 19 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    îmi iau libertatea de a recomanda Excelenţei Voastre de o manieră cu totul specială pe Domnul Dick de Loulay, corespondentul Monitorului Universal din Paris.
    Independent de titlurile ce calitatea sa de veclii ofiţer francez îi creiază, simpatica primire a excelenţei Voastre, marele interes pe care Ducele Decazes îl pune în împlinirea misiunei sale, asigura-voi nu mă îndoesc de fel D. Dick de Eoulay sprijinul binevoitor al guvernului român, în toate împrejurările în care va crede necesar să-l cheme.
    Primiţi vă rog, Domnule Ministru expresia sentimentelor mele cele mai devotate.
                                                          I. de Balăceanu
          Min. Af. Ext., dos. Nr. 31, f. 74. Originalul în limba franceză],
                                       284
www.dacoromanica.ro
546
Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
    Prinţul Dolgoruchi a sosit ieri la Bucureşti, el este purtătorul unei scrisori a împăratului Rusiei prin care Majestatea sa explică Prinţului nostru motivele pentru care intrarea trupelor ruse a fost precipitată. Prinţul Dolgoruchi aplecat ieri seară.
                                                      (semnat) Kogălniceanu
         [Mm. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 196. Originalul în limba franceză. Telegramă circulară].
                                         547
Oalaţi, 19 Aprilie, 1877
    Venirea locuitorilor din satul Azaclau continuă; până azi dimineaţă au intrat în oraş 30 bărbaţi, femei îngroziţi de Cerkezi intraţi în alte sate pe munte comi-ţând prădări, individul Sofronie pescar tot din Azaclau m’a informat că satul Duncaviţa ar fi incendiat. Au omorât pe un locuitor din sat anume Trandafir, la satul Garvana ameninţând pe un bulgar Spiridon şi un ovreiu Moise, pentru bani le-au tăiat urechile. Tot Sofronie arată că garda otomană dela Jatoaca după masacrarea cazacilor, cu bărcile pe Dunăre, au părăsit Za toaca fugind prin gârlă, au ieşit în dreptul Şiretului pe Dunăre, când după signalul prin tun dela forturile ruse a stat barca aruncându-se în apă acea gardă de opt nizami din care cinci au sosit în satul Azaclău, fără a comite necuvinţi au plecat la înălţime; iar ceilalţi trei nu se ştie ce s’au făcut.
                                                   Căpitanul portului Panteli [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 193. Telegramă].
                                    548
[Măgurele], 19 Aprilie, 1877
    Da 7934. Tabloul cerut se va înainta îndată prin poştă. După ştiinţele adunate prin subprefecţi rezumatul productelor aflate în acest judeţ este plasa Amaradia kile grâu 1^0, kile porumb 1335, fân 39 clăi. Balta kile grâu 5335, kile orz 1680, kile porumb 30.046, fân 184 şire, 1426 care pae, 2572 şire. Plasa Dumbrava kile grâu 2300, kile orz 10, kile porumb 5238, fân 10 clăi. Plasa Câmpu kile grâu 18360, kile orz, 3670, kile porumb 35250, fân 101 şire, pae I15 şire. Plasa Jiu de Jos, kile grâu 612, kile orz 390, kile porumb 16 000, fân care 600» pae 500 care. Plasa Jiu de Sus, kile grâu 1618, kile porumb 2748, fân 185 clăi, pae 6 şire. Plasa Ocolu, kile grâu 703, kile orz 132, kile porumb 1574 fân 39 clăi,
                                    285
www.dacoromanica.ro
pae 22 şire. Total: kile grâu 29118; kile orz 5883; kile porumb 82191; fân 285 şire, 273 clăi, 2026 care, i681/2 şire, 50 care.
1300 porumb 38,40; 300 orz 24,26. — Pentru gara Giurgiu, trei poşte. In Roşiorii de Vede: 500 chile mari porumb, preţul 94 lei; 25 grâu 60; 30 orz,' 30; 20 care fân de măsură 20; numai la Gara Corbu şi Slatina mare distanţă. In Turnu Măgurele—200 chile mari grâu preţul 65,95 lei. 600 orz 28,32; 500 porumb 44,45; 400. care fân, măsura 35,40; 800 pae 15,20. Distanţa foarte mare de gările drumului de fer, aproximativ cinci poşte. In Zimnicea: 1000 kile mari grâu, preţul 55,80; 5000 porumb 42,45; 300 orz 28,30, 200 care fân de măsură 25; 600 idem pae 10. Pentru gara Giurgiu distanţa patru poşte.
                                                  Prefect Teleorman Kiriţescu
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 75. Telegramă prin Craiova],
                                      549
Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei Nr. 1581. Arătaţi D-lui Stoianovici că dacă nu se crede în siguranţă încât priveşte persoana sa, poate să se întoarcă în ţară.
                                          (semnat) Ministru Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 204. Reprodus în Documente oficiale, 1878, p. 52].
                                      550
[Golenţi], 19 Aprilie, 1877
    Ordinul cuprins în telegrama Dvoastră cifrată se va executa întocmai. Aşezarea este foarte nimerită, dacă însă respingerea unui atac este de aşteptat, trebue a aduna un Regiment din linia a 2-a spre a-1 aşeza la Golinţi, punct de observaţie foarte important şi care trebue cu forţa ocupat, fără aceasta 1 Regt. Călăraşi s’ar slăbi cu totul întinzându-se până la Cetate, având în acel punct un regiment de infanterie apărarea tuturor punctelor limbei de pământ al Calafatului este uşoară, mai trebue însă ca şi Calafatul să fie ocupat. Aceasta ca răspuns la întrebarea făcută aseară la telegraf. Rog răspundeţi urgent întrucât sunt ţinut a nu face nici-o modificare aşezărei trupelor din această Divizie, pentru a nu strica legătura cu trupele vecine.
    Ocuparea Calafatului este neapărată, căci altfel trupele cantonate la 12 kilometri nu ar putea sosi la timp spre a opri o debarcare.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 8 şi v].
                                      286
www.dacoromanica.ro
551
[Arsache, Vlaşca], 19 Aprilie,1877
    In ostrovul numit Dinu la pichetul Nr. 6-7 pe Danubiu se găseşte mai multe nave (ghimii) sub panderă(bandieră) otomană care s’au staţionat de 4 (patru) zile, astfel că pe lângă aceste nave astăzi comunică continuu monitorul de război din dreptul zisului ostrov în susul fluviului ca la un kilometru şi la vale; aceasta s’a observat de subsemnatul primar, chiar din punctele favorabile care se disting la vederea oricărei persoane şi pentrucă apele se găsesc în starea lor normală, alipită de malul frontierii turceşti, până în marginea comunei noastre, ce ar putea la cazuri, din partea făcătorilor de rele Turci să ne bântuiască comuna şi locuitorii în timpul nopţii, vă rugăm D-le Subprefect să binevoiţi a dispune cele de cădere, conform ordinilor ce am primit dela Domnia-Voastră, căci locuitorii stau pe picior de a abandona căminele aducându-şi aminte vederea acestor imprejurări.
                                       Primar, P. C. Popescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 517751 f, partea V, f. 101].
                                     552
[Sadova, 19 Aprilie, 1877]
                 General Consulatu Hellinu
                                             Bucuresci
    Eri doui offiţeri Români fără a se înţelege cu noi nea (sic) luatu arbitrarmente 50 boi din 230 ce avemu în livedia moşii(i) Sadova plasa jiului de joşii, pentru comerciu pe carii deocamdată nu putem vinde, pe câtă timpu în acestu aron-disementu se află peste 10000 boi şi vaci ale arendaşiloru şi alţi proprietari şi comercianţi. Protestămu în contra acestei procedări şi vă Rugămu interveniţi cele de cuviinţă.
                                               (Semn) Emanuil Petropulo Mihali Demetriu
         [Min. Af. Ext., v. 70, f. 324. Traducere],
                                     553
Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
    Provocat de depeşa primită dela Emanoil Petropulo şi Mihailis Dimitriu pe care o veţi vedea la staţie, vă atrag atenţiunea asupra modului rechiziţionării. Această operaţie cată să se facă numai de administraţia civilă. Cea militară na poate recheziţiona nimic, ci numai cer cele ce le trebuiesc dela administraţia civilă. Numai păstrându-se această regulă s’ar putea ţine un control exact şi să. se inlăture nemulţumirile celor recheziţionaţi.
                                     287
www.dacoromanica.ro
    Afară de aceasta în momentul de faţă mai cu seamă, administraţia trebuie să fie veghetoare expeditivă —energică şi neobosită. Şi d-1 general Tupu se plânge că nu are la timp cele ce-i trebuie pentru trupe.
    Te rog dă ordine severe celor în drept şi veghează ca ele să se execute cu promptitudinea cerută.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 261].
                                       554
Craiova 19 Aprilie, 1877
    Ta telegrama 8027 cerut subprefect Bechet informaţii asupra plângerii d-lui Petropulo relativ la boii luaţi şi rugat d. general Tupu să ia măsuri contra ofiţerului care nu s'a conformat regulamentului. Cu această ocazie rog observaţi telegrama 5243 în care arătat că autoritatea militară nu se conformă art. 3 şi 9 ■din regulamentul rechiziţiilor de a se adresa la autorităţile comunale care au ordine precise a îndeplini toate cererile. In privinţa plângerii d-lui general Tupu nu ştiu în ce consistă, căci d-sa nu mi-a arătat nici o nemulţumire şi orice cerere făcută s'a executat. O mare greutate este pâinea, carnea pe care oraşul Craiova nu le poate procura la moment nefiind îndestul aprovizionat. Până în prezent s’au satisfăcut trebuinţele. Am luat măsuri severe ca autorităţile administrative ori •comunale să execute cu toată promptitudinea cererea armatei.
                                                                Prefect,
                                                            I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 281].
                                       555
19  Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Conform ordinului Domniei voastre No. 38, înaintez odată cu aceasta bonurile ■escadroanelor de primirea a una mie cinci sute şaptezeci kilograme fân şi una mie opt sute opt zeci şi cinci chilograme orz de la Băileşti la plecarea trupelor ; precum asemenea înaintez şi bonurile de primire a patru mii opt sute cinsprezece •chilograme orz şi una mie şase sute opt zeci chilograne lemne.
    p. Comand. Regimentului 1 calarasi activ.
        [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 248, f. 450].
                                       556
Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
              Domnule Ministru,
    Convenţiunile încheiate cu Rusia la 4/16 Aprili, pentru trecerea armatelor rosiane prin România, fiind nişte acte internaţionale a căror aplicare urmează
                                       288
www.dacoromanica.ro
să se facă prin mijlocirea acestui minister, am onoare a vă face următoarele propuneri:
    i°. Că toate numirile prevăzute în aceste convenţiuni să se aducă la cunoştinţă Ministerului Af. Străine, spre a se comunica de către acesta agentului diplomatic al Rusiei.
    2     . Toate neînţelegerile şi alte corespondenţe importante ce ar motiva aplicarea convenţiunilor, rogu-vă a mi le comunica, spre a putea la rândul meu, a le urmări îndestularea prin agentul diplomatic al Roşiei.
    3°. Pentru orice cheltueli ce Ministerul Domniei-Voastre va avea a efectua în socoteala şi pentru trebuinţa armatelor imperiale rosiene, asemenea şi pentru orice alte pagube, provenite din faptul trecerii armatelor rosiene veţi binevoi a ordona de a mi se trimite regulat din io în io zile câte o tabelă analitică şi detailată pentruca astfel să putem forma cartea cea mare a socotelelor noastră cu guvernul Roşiei şi aşa să fim în posiţiune de a putea cere răfuirea dela dei în drept, la timpul oportun.
    Vă rog asemenea a înfiinţa la acest minister un dosar special pentru acele cheltueli, în care să fie cuprinse toate actele justificative, de care vom avea trebuinţă pentru aceasta.                                                       '
    Rugându-vă ca să binevoiţi a da ordinile Dumneavoastră cele mai precise ce veţi socoti, în sensul celor de mai sus, vă rog a primi încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.
                                               Ministru, Kogălniceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4907-28, f. 3; M. St. M., dos.
      Nr. 438, f. 33 ; Min. Instr. Publ., dos. Nr. 3642, f 2.]
                                    557
[Jilava], 19 Aprilie, 1877
                Domnule Comandant,
    Conform ordinului Ministerial No. 3589 sunteţi invitat a da cuvenitele ordine ca în caz de plecarea trupelor cu căile ferate, să se anunţe la timp şefii staţiilor spre a-şi avea pregătite vagoanele necesare, făcându-le cunoscut în acelaş timp efectivul Corpului, precum şi ora fixă a pornirei spre a evita inconvenientele ce rezultă din ţinerea maşinilor încălzite, sau ocuparea liniei de prisos cu vagoane.
                                 Comandantul Corp al 2-lea 'de Armată General Radovici
           [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78. dos Nr. 428 a', f. 71].
                                       289
                                                                                                 19
www.dacoromanica.ro
558
[Bucureşti, 19 Aprilie, 1877]
Domn Ministru de Interne No. 4210 în ig Apr. 1877, Bucuresciî Dle Ministru
    Prin uă telegramă adresată domnului Baron Fava, Agent şi Consul general al Italiei, preutul catolicii italiană Bazzichi din districtul Romană, se plânge ca commissiunea de requisiţiune militară ia luat unul din caii de la trăsura sa cu care venise la Roman.
    Referendu-me dar la adressa mea de la 12 ale curentei sub No. 4045, am onorea a Ve ruga, Dle Ministru, să bine-voiţi a da ordine prin telegrapbu autorităţei respective pentru a restitui immediat calul în cestiune, cu atât mai mult că dupc înţellegerea ce am luat unii din clerici sunt scutiţi de măsurile de requisiţiune. Primiţi, etc.
            [Min. Af. Ext., v. 71, f. 466].
                                     559
Buzcu, 19 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    In vederea trecerii trupelor ruseşti prin acest judeţ numărul oamenilor de serviciu călări cu care să se poată executa la timp, diferitele şi grabnicile cereri ce se vor reclama dela administraţiune a devenit cu totul insuficiente, căci zece călăraşi pentru serviciul prefecturei şi patru pentru o subprefectură, abia poate să fie de ajuns pentru expediţiunea lucrărilor.
    Având în vedere reglementul pentru serviciul vătăşeilor sancţionat cu înaltul decret No. 26714 din anul 1863 prin care se obligă comunele a avea un număr oarecare de vătăşei.
    Subsemnatul are onoare a vă ruga să binevoiţi a ne arăta dacă în virtutea acelui reglement putem cere comunelor a-şi înfiinţa fiecare numărul de vătăşei călări necesari în diferitele servicii ale administraţiei.
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                   Prefect, C. Boranescu
            [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172—81 a, partea I, f. 214].
                                     560
[Comuna Arsache], 19 Aprilie, 1877
    In ziua de 19 corent, prezentându-se la primărie locuitorul Stan Craiciu din această comună, declarându-mi că în ziua de 16 Aprilie, aflându-se în baltă la
                                     290
www.dacoromanica.ro
oile sale pentru a se da afară; noaptea de 16—17, culcându-se lângă oi, nu trecu mult şi se pomeneşte cu patru Turci, armaţi cu săbii, puşti, tesacuri, pistoale că vin asupra-i şi încep a-i da lovituri peste cap cu săbiile, numai doi dintr’înşiî iar ceilalţi doi au stătut puţin mai departe, ale cărui signalmente le cunoaşte puţin şi care se află notate pe contrapagină. Astfel doi din acei Turci au luat oile după urmă, ducându-le la luntrea lor şi au prins la şase berbeci mari şi patru oi, iar ceilalţi doi l-au luat pe dânsul şi ducându-1 până aproape de luntre, l-au pus jos ameninţându-1 cu sabia asupra-i şi dupăce au luat oile i-au dat drumul şi aceşti Turci ne-au informat că sunt în Ostrov numit Dinu.
    Ceeace se crede că şi puştile despre care s’a comunicat Dv. cu referatul nostru No. 135 din 14 Aprilie s’ar fi dat tot de către aceşti Turci ce locuesc în ostrov numit Dinu.
    Pentru care cu onoare se comunică Dv. spre dispunerea celor legale.
              Primar, P. C. Popescu
                                                 Notar, Pantilimonescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 63].
19  Aprilie, 1877
                             561
                                        Ordin general No. 2
    Domnii şefi de brigadă şi serviciuri sunt invitaţi a lua de îndată următoarele dispoziţii.
    1.     Vor trimite până ’n 24 ore la cancelaria diviziei tablou de localităţile unde simt staţionate corpurile sau cancelariile de sub ordinile D-lor, iar pentru corpurile ce sunt cartiruite în oraş vor prezenta tablou nominal de D-nii ofiţeri indicând în dreptul numelui fiecăruia Str. şi No. casei unde este cartiruit.
    2.     Vor trimite în fiecare zi la orele 10 de dimineaţă situaţii jurnaliere pe Brigadă.
    3.     D-nii şefi de Brigadă vor dispune a trimite pe fiecare zi câte un sergent şi un caporal de ordonanţă. Ordonanţele dela Brigada de cavalerie vor fi călări.
    4.     D-nii şefi de Brigade vor dispune a trimete la cancelaria diviziei câte un furier de fiecare brigadă. Aceşti furieri vor fi permanenţi.
    5.     Orice ordin ce s’ar primi la Brigadă sau la diferitele serviciuri direct dela Dl. comandant al Corpului I, sau dela M.C.G. mi se va comunica imediat în copie.
    6.     îmi vor raporta despre orice s’ar întâmpla în raionul Brigadei sau în diferitele serviciuri.
    7. D-nii şefi de Brigadă şi de serviciuri îmi vor prezenta până la 22 curent
                                            291
                                                                                                           10»
www.dacoromanica.ro
raport detailat de toate necesităţile corpurilor atât în personal cât şi în material, în limitele bugetare şi reglementare.
    De vederea acestui ordin vor subscrie scoţând copie.
                                           Comandantul diviziei II activă [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 262 b, f. 3 şi v.].
                                      562
                                                                       Buzeu, 19 Aprilie, 1877
              Domnule Ministru,
                 Văzând ordinul telegraphic No. 7935 prin care ni se anunţă că legea rechezi-ţiilor se va aplica în curând cu ocazia trecerii trupelor ruseşti prin acest district.
    In vedere că aplicarea acestei legi să fie conştiincioasă şi să nu devie o sorginte de tot felul de vexaţiuni şi arbitrarităţi.
    Subsemnatul vine respectuos a-şi exprima opiniunea, că ar trebui pentru evitarea unor aseminea inconveniente să se elaboreze un regulament în care să se prevadă tarife pentru tot felul de prestaţiuni ce se vor cere în trecerea trupelor prin districte.                  .
                Dacă veţi binevoi a împărtăşi aceasta ’ opiniune, vă rog respectuos domnule ministru să ne comunicaţi cât mai urgent măsurile ce veţi crede de cuviinţă.
    Binevoiţi vă rog, d-le ministru, a, primi asiguraTea prea osebitei mele consi-deraţiuni.
                                                        Prefect Boranescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888—25, partea IU, f. 104].
                                       563
                                                                     Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    D. prefect de Ilfov ne face cunoscut că cantităţile de aprovizionări cari urmau a se face la Copăceni i-ar reclama un foarte lung timp deoarece acea. localitate a fost deja supusă la rechiziţiuni şi ar trebui spre a le face să se aducă dela depărtări foarte mari.
    D-sa este de opinie a se însărcina cu acele aprovizionări, D. prefect de Vlaşca fiind chiar la limita acelui district.
    Dacă şi Dv, încuviinţaţi aceasta, vă rog să binevoiţi a dispoza darea ordinelor cuvenite pentru ca în comuna Copăceni (pe Argeş) să se adune o cantitate de 755oo Kg. fân, 67,500 Kg. orz şi 300O0 Kg. pae; aceasta de urgenţă, căci
                                       292.
www.dacoromanica.ro
trupele au şi ocupat acele poziţiuni şi lipsa de aprovizionări nu va întârzia de a se simţi foarte mult.
    Primiţi vă rog, Domnule Ministru asigurarea distinsei mele consideraţii.
                                                   Colonel Fălcoianu
    P.S. Ofiţerul depozitului aşteaptă acolo şi are ordinul a primi acele aprovizionări.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4884—24, partea I, f. 262].
                                     564
Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
    Aprovizionaţi în comuna Copăceni din Ilfov la limitele districtului dv. 75503 chilograme fân, 67,500 chilograme orz şi 30000 chilograme pae; aceasta de urgenţă, căci trupele au ocupat acea poziţiune.
    Oficerul depozitului aşteaptă acolo, vei da dar în primirea lui aceste Aprovizionări.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., -dos. Xr. 4884—24, partea I, f. 263].
                                      565
[Jilava], 19 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Vi se pune în vedere pe contra pagină, copie de pe ordinul Ministerului Nr. 3587 spre confirmare.
                                          Comandantul Corpului 2 Armată General Radovici
Copie de pe ordinul Nr. 3587 din 18/4 al Ministerului de Război către al 2-lea Corp de Armată.
    începând din ziua de 20 Apiilie curent, încetează orice supliment de hrană peste alocaţia fixată fiecărei trupe.
   Din ziua citată dar, încetează şi suplimentul la hrana subofiţerilor acordat prin Decizia de hrană a garnizoanelor.
    Ca alocaţie de hrană se menţine pentru toţi oamenii de trupă aceea ce este fixată pentru localitate prin decizia ministerială sau prin diferite ordine posterioare deciziei în vigoare.
    Rog daţi ordine în consecinţă.
                                                    P. Ministru Fălcoianu.
         [Arh. St. Buc.', M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 87].
                                      293
www.dacoromanica.ro
566
[Poiana], 19 Aprilie, 1877
    Intendenţa corpului a dat ordin Intendenţii divizionare de a instala depozite în Galicea mare considerând însă că satul Băileşti prezintă mult mai multe resurse de care şi producte şi că acolo sunt deja mari aprovizionări făcute de furaje considerând că la Galicea nu sunt trupe din această Divizie rog ordonaţi intendentului Corpului să dea ordin adjunctului Nestor să aşeze depozitele divizionare în Băileşti unde am dispozat să se facă şi cuptoarele.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 7].
                                       567
Poiana, 19 Aprilie, 1877
    îndată după primirea acestui ordin îmi veţi expedia la Poiana toată pâinea ce aveţi în magazie fără a aştepta un delegat de aici Unde nu sunt ofiţeri de intendenţă.
    Pâinea va veni însoţită de un sergent ataşat la intendenţă care singur va strânge bonurile şi le va aduce la Dv. carele le veţi lua cu rechiziţie de la Băileşti chiar pentru ca la venirea pâinii să nu întâmpine nici-o întârziere căci pentru poimâine trupele de aici n'ar avea subzistenţe cu toate că sunt sigur că aţi trimis cele 5000 pâini ce prin ord. No. vă cerusem şi care vor fi distribuite pentru ziua de mâine. Brigadei de infanterie din Băileşti nu-i veţi face o distribuţie de pâine din depozitul de acolo şi dacă nu va fi având pâine aprovizionată de Corpuri se va da oamenilor hrana în bani putându-şi cu înlesnire aşi procura la locuitori alimentele necesare.
    Am telegrafiat Generalului Comand, al Corpului să nu strămute magaziile din Băileşti unde sunt aprovizionări făcute şi magazii îndestulătoare. Sucursala însă din Poiana va trebui înfiinţată cât mai neîntârziat dacă aţi primit personalul de intendenţă care se cuvine.
    Din detaşamentul de Geniu vă voi trimite meseriaşi trebuitori pentru construirea cuptoarelor dimpreună, va veni şi maiorul Basarab care va dirija lucrarea.
    Pentru rechiziţionarea vitelor de care tratează ord. Nr. 753 al I Corp de armată deocamdată nu vă veţi ocupa.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 8. şi v.].
                                       568
[Poiana], 19 Aprilie, 1877
    Pentru a evita marşuri zadarnice, regimentul No. 4 de linie va rămânea deocamdată ataşat la Reg. I şi în locul lui rămâne ataşat până la al doilea
                                       294
www.dacoromanica.ro
ordin Regimentul I de linie căruia îi veţi comunica acest ordin pe dată ce va sosi la Băileşti. Vă fac totdeodată cunoscut că regimentul 4 dorobanţi din ordin superior rămâne încă la Slatina până la al 2-lea ordin.
    Brigada Dv. dar este constituită pe cât timpul o va permite; vă rog dar a vă ocupa de instrucţia ei mai cu seamă în ceeace priveşte serviciu în campanie, teoria tragerii în ţinte şi exerciţiul de luptă fiind cantonaţi într'o comună mare, şi bogată veţi putea cu înlesnire să faceţi a subzista trupa la locuitori dându-se oamenilor hrana în bani şi plătindu-se gazdelor un preţ ficsat pentru hrana dată. Spre a nu vă atinge de loc de pâinea depusă în depozitele dela Băileşti chiar pâinea ce Corpurile desine-şi şi vor fi aprovizionat faceţi să se păstreze de Corpurile prevăzătoare astfel ca să puteţi avea măcar o pâine gata în cazul unui marş neprevăzut. Am dat în această privinţă ordine şi Intendenţii.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 9].
                                      569
Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    D-l Locotenent-Colonel Grădişteanu însărcinat cu rechiziţia cailor din districtul Prahova prin telegrama Nr. 891 arată că nu poate termina rechiziţia din acel district din cauza lipsei de liste pentru proprietarii de cai, că concursul administraţiei este foarte slab, din care cauză proprietari şi arendaşi au ascuns caii şi că în oraşul Ploeşti după denunţările ce a avut a dat liste nominale prefectului şi a reclamat formal aducerea cailor la recheziţie, însă până acum nu a văzut niciun cal din cei arătaţi.
    Având onoare a comunica Dv. acestea vă rog Domnule Ministru să bine voiţi a observa cele arătate D-lui prefect de Prahova şi a-i da ordinile cuvenite pentru darea concursului necesar comisiunei însărcinată cu recheziţia cailor.
    Primiţi vă rog, Domnule Ministru încredinţarea prea osebitei mele consi-deraţiuni.
                                       p. Ministru Fălcoianu [Arh. St. Buc., llin. Int. Div. Com, dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 279].
                                     570
Bucureşti, 19 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Consulul dela Rusciuc împreună cu colegii săi, cer, ca odată sau de mai multe ori pe săptămână, o barcă sub pavilion neutru destinată serviciului corespondenţei să fie autorizată a veni dela Rusciuc la Giurgiu. Am promis să mă informez pe
                                     295
www.dacoromanica.ro
lângă Dvs. dacă aţi fi dispus cel puţin în prezent să consimţiţi la această cerere şi ce zile v’ar conveni să fixaţi.
     Primiţi vă rog, Domnule Ministru asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                   Fred Debains
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 17. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                       571
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru
    In privinţa cailor dtespre care tratează telegrama cu No. 2780 a Dlui prefect de Olt înaintată în copie pe lângă adresa Dv. No. 7903 am onoare a vă răspunde că deoarece caii nu însuşesc condiţiile de a fi apţi pentru artilerie, sau cavalerie, ei nu pot fi cedaţi călăraşilor care sunt obligaţi a-şi cumpăra singuri caii lor în bune condiţiuni de conformaţie. Binevoiţi vă rog Dle ministru a primi încredinţarea prea deosebitei mele consideraţiuni.
                                                     p. ministru Falcoianu
          [Arh. St Buc., Min. Int., 349 dos. Nr. 4896, partea I, f. 74]..
                                       572
Braila, 20 Aprilie, 1877
     In acest judeţ fiind numai comune rurale 49, am onoare a vă ruga ca osebit de exemplarele din convenţiunea ce regulează trecerea armatelor imperiale Ruse prin România, primite cu ordinul Nr. 7942 să binevoiţi a ordona să ni se trimită încă 25 aseminea exemplare.
     Binevoiţi, vă rog, Dle Ministru, a primi asigurarea consideraţiei mele.
                                                       p. Prefect Argyropol
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176-81 b, f. 9]
                                      573
[Cetate], 20 Aprilie, 1877
                                     Ordin general Nr. 3.
    Pentru exacta executare a serviciului şi în spiritul regulamentelor militare se recomandă ca toate corpurile şi diferitele serviciuri ce compun divizia II . activă să corespondeze numai prin calea ierarhică.
                                   296
www.dacoromanica.ro
    Domnii şefi de Brigadă şi de serviciuri vor da ordine în consecinţă, recomandând că cea mai mică infracţie la această dispoziţie va fi penală.
    De vederea acestui ordin vor subscrie şi vor scoate copie.
                                            Comandantul Diviziei II active, Colonel Bogadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 262 b, f. 4].
                                       574
Cetatea, 20 Aprilie, 1877
    Aţi adresat două raporturi Dlui comandant al corpului I, sub Nrle i şi 2 ceiace se ecartează din calea ierarhică şi care au atras Diviziei observaţii asupra cazului.
    Vă recomand ca pe viitor toate raporturile Brigăzei să le adresaţi la co-maiida Diviziei, a cărei Cancelarie se află îir casele Dlui Trutosişanu Iancu Str. Sf. Gheorghe Vechiu.
    Cu această ocazie vă recomand a-mi raporta pănă în 24 ore, căte furgoane are fiecare regiment din Brigada Dvs. şi ce întrebuinţare fac şefii corpurilor de ele.
         [Arh. St Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 2].
                                       575
Cetatea, 20 Aprilie, 1877
                  Regimentului 5 Dorobanţi
    In conformitate cu ordinul de zi pe Brigadă No. 45, urmând Batalionul II, din Regimentul comandat de Dvs. a intra în serviciul avantposturilor dela jumătate distanţa ce desparte Moreni de Hunia şi până la stânga satului Mag-lavit, vă invit a da cuvenitele ordine şefului de Batalion pentru luarea îi primire dela comandantul Batalionului I din acel Regiment.
                                 [Comandantul Brigăzii I din Div. II act., Colonei Vlădescu]
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 156].
                                       576
[Piteşti], 20 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Spre răspuns la ordinul telegramă al Domniei Voastre cu No. 8043. Subsemnatul are onoare a vă expune că în oraşul Piteşti se află trei cazarme militare din care una a Călăraşilor, care deja se ocupă cu schimbul lor ordinar,
                                       297
www.dacoromanica.ro
alta a Batalionului IV de Vânători, în care asemenea se află rămas depoul lor, şi cea de-a treia a Regimentului IV de Dorobanţi, care iarăşi se ocupă de miliţieni concentraţi.
    Prin urmare vă rog, Dle Ministru, a-mi arăta dacă se mai pot preda după cum se cere, cu inventar, Dlui Primar, pe cât timp aceste stabilimente se găsesc deja ocupate cum şi din ce fonduri să se închirieze localuri pentru garnizoana română, ca în urmă să putem lua măsuri în consecinţă.
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele stime.
                                                        Prefect C. Racoviţă
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5184-81 m, partea XII, f. 2].
                                      577
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                  Domnule ministru
    Mai pe toată ziua primesc cereri din partea diferiţilor comandanţi să le dau care pentru transportul bagajelor. Până acum m’am grăbit a satisface aceste cereri dând ordine primarilor din prejurul Bucureştiului, care au şi pus la dispoziţia domnilor comandanţi carele cerute. Osebit d’aceasta s’au rechiziţionat fân, pae şi orz în cantităţi foarte mari, după adresele domnului ministru de răsboi care s’a trimis la cazarma Malmaison; toate aceste transporturi a făcut să se pue în mişcare mai toate carele din comunele din prejurul Bucureştiului, făcând astfel ca arăturile porumbului să sufere. Pentru uşurarea acestor comune, la care eu nu mă mai pot adresa, au intervenit ieri prin adresa No. 6282 la ministerul de răsboi, să ia înţelegere cu poliţia capitalei ca să înlesnească care şi căruţe din mărginaşii capitalei care sunt foarte numeroşi şi care până acum n’au# făcut nici-un transport. Dacă şi D-voastră încuviinţaţi această măsură vă rog să binevoiţi a ne comunica. Binevoiţi vă rog domnule ministru a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                         Prefect Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4904, f. 2].
                                      578
[Bucureşti], 20 Aprilie, 1877
    Vă fac cunoscut că art. 64, 65 şi 66 din ordinul circular No. 1080 s’au modificat în modul următor:
    Art. 64. Da cartierul General al Corpului de armată se va da o trăsură de tren pentru bagajele comandantului de corp şi a ofiţerilor ataşaţi, o trăsură acoperită pentru cancelaria comandantului cu toate serviciile şi o trăsură pentru furajul cailor.
                                  298
www.dacoromanica.ro
    Art. 65. La Cartierul General al fiecărei Divizii se va da o trăsură de tren acoperită pentru bagajele generalului comandant şi a ofiţerilor ataşaţi şi pentru cancelaria cartierului general cu toate serviciile sale; o trăsură pentru serviciul plătitorului Diviziei şi a serviciului poştal şi o trăsură de tren descoperită pentru furajul cailor.
    Art. 66. Pentru transportul bagajelor comandanţilor de Brigăzi şi al ofiţerilor ataşaţi, se acordă o trăsură angajată cu plată cu doi trăgători asemenea şi pentru comandanţii rezervelor de Artilerie şi de Cavalerie.
                                                                   Ministru
                                                                   Cernat
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78; dos. Nr. 42S b, f. 97 şi v].
                                        579
Comuna t'liiselet, 90 Aprilie, 1877
                               Proces-verbal.
    Astăzi 20 Aprilie 1877, mi s’a prezentat în biroul primăriei un cioban, al Dlui Constantin Staicu, anume Niculae, spuindu-ne că la malul Dunării în 'România, unde sunt morile stăpânului său, au sosit cinci vase cu Turci.
    Noi, Anastase G. Curugia, Primarul comunei Chiseletu, din plasa Olteniţa, Jud. Ilfov, văzând denunţul de faţă, momentan am dat alarmă în comună. S’au adunat 30 locuitori, unii cu armele comunei, alţii cu particulare, şi 111’am transportat la malul Dunării, unde am (constatat) morile D-lui C. Staicu luate şi care se vedeau apropiindu-se spre ţinutul Turciei spre Pepina; am găsit asemenea pichetul No. 23 prefăcut în cenuşă, asemenea morarul anume Petre nu l-am găsit nici viu nici mort; asemenea am găsit un cioban al D-lui C. Staicu, culcat jos şi împuşcat în piciorul drept şi mai multe lovituri de săbii în cap ■şi pe corp. Acest nenorocit care abia putea (vorbi), mi-a declarat că sosind cinci vase cu Turci, trei s’au oprit la pichetul care l-au ars, iar două vase au tras la morile Dlui Staicu şi din cele trei care se opriseră la pichet, s’au dat jos ca la 50 inşi, au îticeput a slobozi puşti după dânsul, fiindcă rămăsese mai în urmă de ceilalţi ciobani care au fugit şi l-au împuşcat în piciorul drept şi nemaiputând fugi a căzut jos şi l-au ajuns Turcii; au început a da într’însul cu săbiile şi l-au tăiat în cap şi pe corp, apoi l-au lăsat; ducându-se Turcii, au plecat cu morile Dlui Constantin Staicu, posesorul morilor şi care a fost însoţit cu subsemnatul în faţa locului la malul Dunării, mi-a declarat că morile d-sale sunt costătoare de galbeni C.C. (2500) două mii cinci sute având şi înăuntru productele obiectele următoare:
                                  299
www.dacoromanica.ro
    30     (treizeci) chile porumb, 20 (douăzeci) chile grâu şi diferite multe Unelte pentru repararea morilor, care aceste unelte au fost ale instructorului care le repara, plătin,du-i se de numitul C. Staicu, costul lor.
    Desprp cele cohstatate, am dresat prezentul proces verbal, care se va înainta locului competînte, cu adăogirea că ciobanul atacat de Turci, a rămas aci, cău-tându-1 Dl. Staicu cu medicamente.
            Primar N. C. Curugea Martori Glome Bogdan Pavel
                                        Posesorul morilor C. Staicu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81, f. 8 şi v. f. 141 şi v.].
                                      580
[Bucureşti], 20 Aprilie, 1877
    Grămădiri însemnate de trupe turceşti pe ţărmul drept al Dunării, câteva excursiuni făcute pe pământul nostru, în insule şi porturi şi nişte pregătiri manifeste de trecere, au făcut îngrijirea de călcare mai generală a teritoriului nostru. Din această cauză, mai mulţi locuitori au părăsit oraşele de margine. Astăzi, Dle prefect, asemenea temeri nu mai au nici o raţiune de a fi, căci frontiera românească este asigurată contra oricărei încălcări, parte de oştirile imperiale ruseşti, parte de armata română. Prin urmare binevoiţi a linişti pe cetăţeni şi a-i invita să se întoarcă şi să rămâe fără grije la locuinţele lor.
                              [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 22].
                                        581
Giurgiu 20 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Deşi prin instrucţiunile date domnului comandant al Escadronului Călăraşilor se zice că caii ceruţi a se lua prin mod recheziţionat pentru trebuinţa armatei române să se trimită în numărul coipplect cu căt s’a repartizat acest district, dară în vedere că cu ocazia evenimentelor actuale partea cea mai mare din orăşenii Giurgiuveni şi locuitorii comunelor dupe marginea Dunării şi mai depărtate s’au strămutat cu familiile şi vite prin comune mai în centru ţării şi mai depărtate de reşedinţă, ne pune în imposibilitate de a putea face cu rapiditate recheziţiunea cailor ceruţi.
    In vedere că caii primiţi până acum nu se pot ţine la cazarma Călăraşilor mult timp din cauza că ne lipsesc mijloacele pentru îngrijirea Jor mai de aproape şi sigura; In vedere că n’avem numerar, din care să se poată cumpără furaje
                                        300
www.dacoromanica.ro
etc. pentru nutrimentul lor, nutriment care pânâ acum li s’a procurat cu furaje recheziţionate, adunate cu greutate din localităţile limitrofe.
    In vedere că păzitorii şi îngrijitorii de cari dispunem însărcinaţi totdeodată şi cu paza ordinară de zi şi noapte a ordinei publice, sunt într’un număr restrâns, astfel că cu toate silinţele depuse, serviciul ordinar abia se poate îndeplini şi prin urmare nu ne permite ca să detaşăm dintr’anşii spre a îngriji şi de caii rechezi-ţionaţi pănă la complectarea numărului cerut; în vederea apoi că concentrarea oamenilor ordonaţi spre a conduce până în Bucureşti toţi caii recheziţionaţi; se face cu multă greutate şi se va ocaziona întârziere; în vedere că din cauza gravelor circumstanţe ale zilei suntem în temere de a nu fi surprinşi noaptea a se face un coup de main găsindu-i gata adunaţi să ni se ia, subsemnatul pentru toate cele de mai sus arătate motive prin înţelegere cu domnu comandante al Călăraşilor am dispozat înaintarea la destinaţie a cincizeci şi doi cai din care treizeci şi şapte recheziţionaţi şi cinci sprezece oferiţi gratis de diferite persoane, pentru armata română; iar pe de alta respectuos supune cunoştinţei domniei voastre cele ce preced spre ştiinţă, cu adăogire că cu toate dificultăţile ce momentan întâmpin, dar în urma serioaselor măsuri ce am luat, sper că în curând se va complecta numărul cerut de cai pe care mă voi grăbi a-i înainta la destinaţie.
    Primiţi vă rog. Domnule Ministru, încredinţarea- prea osebitei mele consi-deraţiuni şi stime ce va port.
                                                    Prefect. M. D. . . .
                  [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884-24, f. 285 şi 295].
                                        582
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Spre răspuns la adresa Dv. Nr. 7758, am onoarea a vă face cunoscut că repartiţia făcută de acel onorabil minister nu acdpere trebuinţele armatei.
    Pentru acest motiv vă rog. Domnule Ministru să binevoiţi a menţine repartiţia făcută de acest minister care corespunde necesităţii absolute a armatei.
           Primiţi vă rog, Dle Ministru încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                         p. Ministru Fălcoianu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 303].
                                        583
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    In urma unei telegrame ce am primit dela prefectura Districtului Tecuci sub Nr. 4604, am onoare a interveni din nou cu rugăminte domnule Ministru,
                                        3&r
www.dacoromanica.ro
să binevoiţi a menţine repartiţia făcută de acest minister pentru numărul cailor ce trebuie a se lua din fiecare district, comunicată dv. prin tabloul ce am avut onoare a vă înainta cu adresa Nr. 3649 dela 11 curent şi care corespunde necesităţii absolute a armatei.
          Primiţi vă rog, Domnule Ministru asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                   p. Ministru Fălcoianu
               [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4884—24, partea I, f. 304].
                                      584
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
    Prefectul de Dolj îmi arată că autorităţile militare nu se conformează art. 3 şi 9 din regulamentul recheziţiilor de a se adresa autorităţilor administrative pentru a le împlini cererile. Vă rog, daţi ordine precise ca militarii să nu rechezi-ţioneze nimic, ci să ceară dela administraţie cele trebuincioase, căreia s’a dat ordine a satisface cererile, căci altfel nu s’ar mai putea ţinea niciun control.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4884-24, partea I, f. 282].
                                      585
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
    Aflu că în unele localităţi autorităţile militare singure rechiziţionează vite şi producte pentru armată, fără ştirea autorităţilor administrative.
    Urmarea aceasta provocând reclamaţiuni şi împiedecând controlul ce trebuie a se ţine neapărat în măsura recheziţiunei vă fac cunoscut că autorităţile militare nu sunt în drept a recheziţiona nimic, ce numai a cere autorităţilor administrative cele trebuincioase şi acestea să le procure prin recheziţie, după regulamentul şi instrucţiunile existente.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4888, partea III, f. 78].
                                      586
Galicea, 20 Aprilie, 1877
    Este cu neputinţă a se găsi lemne, căci pentru făcutul hranei rog a-mi indica un mijloc de aprovizionare.
    — [Rezoluţia Comandantului Diviziei II].
    « Dl. şef Intendant al corpului I este rugat a lua cunoştinţă de această depeşă şi de a ne indica de unde să se aprovizioneze corpurile Brigăzii I cu lemne şi în. caz de a fi de la pădurile Statului, prin ce mijloace se va lua şi în ce se vor transporta. »
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 265 b, f. 18 şi v.].
                                      302
www.dacoromanica.ro
587
[Poiana], 20 Aprilie, 1877
                                                No. 67.
    Rog ordonaţi a se expedia cu cea dintâi poştă pânză gudronată pentru a se înveli chesoanele artileriei căci din cauză că au fost expuse mult timp intemperiilor s’au lărgit colţurile şi pătrunde ploaia întrânsele cartuşele sunt expuse la. stricăciune.
                                       p. Comand. Diviziei I,t. Col. Algiu
            [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 6].
                                       588
Poiana, 20 Aprilie, 1877
    Mâine Joi 21 crt. Reg. 1 de linie va pleca din Băileşti la Golenţ unde se va aşeza ştabul regimentului având un batalion detaşat la Maglavit. In dată sosit acolo, Reg. se va acoperi prin avanposturi despre Dunăre, intinzându-se de la Maglavit la dreapta, până la Moşia Teodor în stânga, având una din gardele sale mari lângă, şoseaua ce dela Golenţ duce la Calafat.
    Acest regiment îşi va trage subzistenţa sa din Calafat oraş cu fabricare zilnică de 4000 pâini; carnea va căuta însă,a şi-o procura cumpărând vite fără a se lua prin rechiziţie. Din depozitul de la Băilesci va putea lua pâinea pe 2 zile.
    Bolnavii Reg. precum şi bagajele netrebuincioase, de va fi având, vor rămânea în Băileşti. Din cauza depărtării la care acest Corp se află de Dv. el va primi ordinele direct dela cartierul General al Diviziei.
    Marşul Reg. va fi regulat ca mâine 21 curent orele 6 seara întregul Reg. să-şi fi luat cantonamentele sale.
    Reg. 2 Dorobanţi va rămânea acolo şi cu cea mai mare atenţie se va ocupa de instrucţia sa.
         [Arh. St. BuC., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 5].
                                       589
                                    Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                                    Ministerul Finanţelor Direcţiunea Generală a vămilor şi Contribuţiunilor Indirecte Serviciul vămilor.
No. 9865
                  Domnule Ministru,
    Şeful perceptor la biroul de Vamă din Bechet, prin raportul său cu data de 16 Aprilie curent No. 140, completând informaţiunile telegrafice ce mi-a dat în
                                       303
www.dacoromanica.ro
aceeaşi zi şi pe care am avut onoarea de a vi le comunica verbal, despre răpirea, de către un bastiment cu vapor otoman, a 6 caice care se găseau sub încărcarea în postul Bechet, îmi arată că răpirea s’a făcut din ordinul Caimacamului de Rahova şi că un număr de 20 soldaţi întăreau echipajul bastimentului răpitor.
    Totodată, şeful perceptor îmi trimete protestaţiunile depuse la biroul său de Dnii A. M. Diamandopulo, M. S. Mirea, Em. Petropulo şi Od. Vassalopulo, încărcătorii vaselor răpite.
    Mă grăbesc, Domnule Ministru, d’a chema atenţiunea Domniei Voastre asupra gravităţii împrejurărilor care fac obiectul raportului sus citat al şefului perceptor la biroul de vamă Bechet şi de a vă remite aci alăturat protestaţiunile încărcătorilor, rugându-vă să bine voiţi a lua dispoziţiunile cuvenite.
    Profit de această ocasiune, pentru a vă reînnoi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele considera-ţiuni.
                                 p. Ministru (ss) G. Cantacuzino
[Min. Af. Ext., v. 75, f. 414].
                                        Director General (ss) Steriadi
                           590
20  April, 1877 [data primirei] la Min. Ext.
                                             Oficiul Călăraşi Notă
                                               D. Director General Tel. post
Buk.
    Astăzi la Silistra s’a sechestrat de Turci un caic capacitate 600, cu bucate care trecea pentru Brăila şi astăzi se citeşte la Silistra, firmanul de resbel. Dela subprefectul din Slobozia s’a primit informaţiuni că la Pioa Pietri ieri între orele
10—12 s’a ivit un vas remorcând şlepuri cu trupe care au debarcat în insula casa găştei ascunzându-se în pădurile acelei insule.
                                      Dirigintele Officiului Gherman
         [Min. Af. Ext., v. 75, f. 542].
                                     591
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                  Dle Prefect
    Am constatat o confusiune regretabilă în darea informaţiunilor relative la ţrăsurile luate, fie de Turcia, fie de comandanţii armatei ruseşti, în privinţa vaselor aflate în porturile noastre sau navigând pe Dunăre.
                                 304
www.dacoromanica.ro
    Astfel unii din prefecţi avisează despre aceste măsuri pe ministerul de finanţe alţii pe ministerul de interne sau pe ministerul de externe. Cu acest mod, toate faptele de această natură nu sunt concentrate la un loc şi disposiţiunile guvernului n’au munitatea necesărie.
    Cestiunile relative la navigaţiunea Dunării fiind de resortul exclusiv al ministerului afacerilor streine importă ca el singur să fie informat direct de tot ce se petrece pe Dunăre, mai cu seamă astăzi în timp de resbel.
    Vin dară a vă invita D-le prefect, să binevoiţi a-mi comunica regulat fie prin telegraf, fie prin poştă tot ceiace priveşte navigaţiunea pe Dunăre şi orice măsuri s’ar lua în privinţa ei de comandanţii armatelor beligerante.
    Primiţi etc.......
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 22].
                                         592
Bucureşti, 20 Aprilie, 187?
                   Domnule Ministru,
    Majestatea Sa Impăraţul Augustul meu Stăpân informat prin prezentările mele de greutăţile în care se găseşte tezaurul român şi dorind să dea Românişi o probă de înalta sa bunăvoinţă şi de solicitudinea sa pentru România, a binevoit să mă însărcineze să înmânez guvernului prinţului Carol un milion de franci cu titlul de împrumut ale cărui condiţii vor fi reglate la St. Petersburg între ministrul imperial de finanţe şi generalul Ghica trimis în misiune specială pe lângă guvernul nostru.
    Suma în chestiune pusă în două mici butoaie se găseşte actualmente în depozitul Consulatului General care îmi este încredinţat.
    Vă rog deci. Domnule Ministru, să binevoiţi a lua dispoziţile necesare, astfel ca un funcţionar de încredere, având asupra lui un certificat legal putând să justi-' fice misiunea sa, să se prezinte la Consulat pentru a primi cele două butoaie care conţin un milion de franci în monedă-aur.
    Cred că este de datoria mea să adaug că am desemnat pentru a asista la numărarea banilor pe consilierul Colegiului Riga, care va fi autorizat să semneze protocolul constatând că cele două butoaie conţineau suma de 250.000 ruble aur, adică un milion de franci.
    Excelenţa Voastră va binevoi a ordona ca Domnul Riga să fie admis în calitate de delegat al nostru în această ocazie, şi a lua dispoziţiile necesare astfel ca o chitanţă în dublu, din care trebue să trimit un exemplar Ministerului de Finanţe la St. Petersburg să-mi fie transmisă cel mai curând posibil.
                                         305
www.dacoromanica.ro
    Profit de această ocazie pentru a Vă reînoi, Domnule Ministru, asigurările înaltei mele consideraţiuni.
                                                                     Stuart
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 3. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                            593
    Ministerul afacerilor streine No. 4318
                  Domnule Ministru,
    Am onoare a vă face cunoscut că Domnul Agent şi Consul General al Rusiei mi-a comunicat că Domnul Consilier de Colegiu (colonel) Alexandru Ismailow, inginer de căi şi comunicaţiuni este desemnat a fi comisar pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice şi membru al consiliului central, carele conform cu Art. IX din Convenţia militară încheiată la 4/16 April, va fi instituit pe lângă acest Minister spre a asigura şi înlesni transportul regulat şi prompt al armatei rosiene, a bagajelor etc... Vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi a da suszisului tot concursul de care ar avea necesitate pentru îndeplinirea misiunei sale conform stipu-laţiunilor convenţiunilor în acţiune.
    Totdodată vă rog să binevoiţi a-mi comunica persoanele care le veţi fi desemnat a face parte din Consiliul central conform dispoziţiunilor prevăzute pentru aceasta în suszisa convenţiune.
                                                                   Ministrul
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 54, f. 2].
                                     594
[Bucureşti], 20 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Avem informaţiuni că de câteva zile să importă necontenit în ţeară spirturi ordinare aduse din Rusia, că un transport de patru vagoane cu aseminea spirturi au trecut chiar prin staţia Mărăşeşti şi că aceste spirturi nefiind declarate de nimene la introducerea lor în ţeară sunt date în consomaţie fără niciun control din parte-ne şi spre cea mai mare daună a antreprisei noastre. Deşi am dat ordin agenţilor noştri să cerce să descopere, dacă vor putea unde s’au poprit sus zisele spirturi şi să ceară dela autorităţi respectarea legi, totuşi ne permitem Domnule ministru a vă supune acest cas la cunoştinţă şi a protesta contra călcărei drepturilor
                                 306
www.dacoromanica.ro
noastre ce legea şi contractul dintre noi şi Onor Minister ni le acordă, rugându-vă respectuos să binevoiţi a comunica şi subscrişilor cum s’au regulat de onor. minister această cestiune adică:
    Este să se menţină şi dispoziţiunile alin. 2 de sub art. 2 din legea asupra irnpo-sitului spirtoaselor care prohibă intrarea în ţeară a orice spirturi ordinare? Şi în aceest cas, care sunt mesurile de control ordonate de minister.
    Seau este să se menţină disposiţiunile art. 9 şi tariful lit. B. din legea Conven-ţiunei comerciale cu Austro-Ungaria, care autorisă importarea în ţeară a orice fel de spirturi fie de orice calitate? Şi atunci datu-s’au ordine pentru aplicarea art. 3 din legea impositului spirtuoaselor care prevede că perceperea taxelor dela beuturile străine să se facă la ieşirea lor din vamă şi care sunt anume punctele de vamă considerate ca făcând parte din cele prevăzute la art. 33 din reglementul aplicării legii spirtuoaselor? In tot caşul subscrişii ’şi permit a preveni pe Onor. Minister că de nu se va lua măsuri pentru d’a se pune căt mai urgent capet acestui reu, apoi nu numai că poate să împiedece chiar plata regulată a ratelor lunare, căci deja încasările au început să se diminueze din causa spirtului strein ce se importă în ţeară fără nici o taxa, dar că ne reservăm dreptu d’a cere la timpu desdăunarea enormelor păgubi ce vedem că ne causează importarea spir-turilor ordinare străine.
                      Binevoiţi, etc.
                              (Semnat) p. antreprenori G. Bădescu p. conformitate Zaharopolo.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 46, f. 233. Copie],
                                       595
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Răspunzând ordinului Donmiei Voastre No. 8073, am onoarea a vă comunica că Dl. Ministru de Resbel cu adresa Nr. 3095 cerându-mi prin rechiziţie 250000 chilograme fân 225000 chilograme orz şi 100000 chilograme pae eu am şi predat până aseară 19 Aprilie, 178350 chilograme fân; 98.968 chilograme orz, şi 53052 chilograme pae din plăşile Sabaru Snagov, Negoeşti şi Dămboviţa. Toate acestea sunt recheziţionate de subprefecţi prin comisiile comunale şi toate spre a fi plătite; iar ofrande nu s’au mai făcut altele decât cele ce am avut onoarea a vă comunica. Adică deosebit de cai, o şiră şi două căpiţe fân. Binevoiţi vă rog Dle Ministru a primi încredinţarea osebitei mele considera-ţiuni.
                                                         Prefect, Creţeanu.
         [Arii. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4878—22, partea 1, f. 131].
                                       307
                                                                            20*
www.dacoromanica.ro
596
Focşani, [primită la 20 Aprilie, 187?]
                  D. ministru de interne,
    După ord. dv. s’a prins astăzi acel Anghel Demescu presupus spion gara Adj ud şi s'a pus sub pază. Prin depeşa dv. îmi ziceţi să mă înţeleg cu prefectul Folticeni. Crez că este eroare dela telegraf, am chemat la aparat pe cel de Tecuci că acel Demescu justifică presenţa sa că însărcinat de un inginer rus a supraveghia linia ferată spre a nu se mina sau aşeza materii explosi-bile, el a declarat subprefectului Adj ud, că cu aseminea însărcinări mai sunt aceştia: Mihailoff Tecuci, având şi alt nume, Saud Morand Bacău, Iorgu Ve-icianof Roman având şi alt nume, Iordan V. Gheorghe sau Gheorghiadi şi la Paşcani Popov şi Mogărdiciu Agapov. Sunt de opiniune a se lua mesuri ca să se prindă şi aceştia. Asupra acelui Anghel Demescu s’a găsit şi un paşaport falş şi un mic plan al drumului de fier cu semne convenţionale pe el-Sunt de opiniune să fixaţi un centru unde numiţii prinzăndu-se să fie daţi judecăţii unei comisiuni militare locală. Vă rog spuneţi-mi ce să fac cu acest Anghel Demescu deţinut la Adjud şi dacă mă autorisaţi să invit colegii mei respectivi să-i prinză şi pe acei dela celelalte staţiuni indicate; cu cel de Tecuci mă înţeleg în acest moment.
                                                          Prefect Robescu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 29, f. 3. Telegramăj.
                             597
Iaşi, 20 Aprilie, 1877
                    D. Ministru Justiţiei, Buc.
    Dupe înţelegerea avută cu D. Procuror General Focşani, am convenit a se întruni causa tuturor presupuşiloru spioni la Judetzul Tecuci, pe considera-ţiune acolo apare principalii autori (sic) şi tot în jurisdicţiunea Focşani re-sidă d. Consul allu Russiei din Galaţi care pretinde că acei prinşi Paşcani, Roman ar fi rânduiţi de ell în misiune.
                                                       Procurore General,
                                                               Tăcu
          [Arh. St. Buc., Min. Just., dos.' Nr. 308/77, f. 6 şi v. Telegramă]:
                                  308
www.dacoromanica.ro
598
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
    Aflu în momentul acesta, din sursă oficială, că imediat trecerea rusă Dobro-gea, oraşul Tulcea şi alte localităţi învecinate vor fi incendiate şi locuitorii daţi pe mâna Cerchezilor, că guvernatorul Tulcei ar fi notificat această hotărâre consulilor străini cu intenţia de a-şi asigura arhivele şi să prevină pe conaţionalii lor. Aceasta justifică pe deplin temerile noastre şi măsurile de apărare pe care le-am luat şi serviţi-vă ca argument în favoarea convenţiilor noastre; în acelaşi timp apelaţi, în numele umanităţii la concursul ministrului pentru a face să fie revocate, dacă este posibil, dispoziţiunile barbare adoptate pentru Dobrogea şi oricare altă regiune locuită de creştini.
                                                             Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 271 şi v. Reprodus şi în Documente oficiale, 1877, p. 95. Originalul în limba franceză],
                                       599
Craiova, 20 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Cu ocaziunea concentrării armatelor în partea de sud-vest a judeţului Dolj, aflu că localul şcoalei comunei Băileşti, ar fi ocupat cu spital militar; iar localul şcoalelor Perişoru şi Galicia Mare ar fi ocupat de masa ofiţerilor, (popota militară).
    Din această împrejurare cursul acestor şcoale s’au întrerupt.
    Din aliniatul final al articolului io din regulamentul de rechiziţie se pare că nişte asemenea stabilimente sânt apărate de ocupaţiuni militare.
    Subsemnatul a crezut de datorie spre a supune la cunoştinţa D. Voastre caşul de faţă şi a vă ruga să vă pronunţaţi dacă localurile şcoalelor sunt sau nu apărate de ocupaţiuni militare.
    Binevoiţi a recepe, Dle Ministru, asigurarea distinsei mele stime.
                                                      Revisore, B. Popescu
         [Arh. St. Buc., Min. Instr. şi Cult., dos. Nr. 3642/1877, f. 4].
                                      600
Focşani, 20 Aprilie, 1877
    Ca să pot efectua cu preciziune dispoziţiunile telegramei D-v. de astăzi este indispensabil să cunosc marşrutul trupelor Ruseşti ce vor trece prin acest ju-
                                      309
www.dacoromanica.ro
deţ. Astfel numai, concursul subprefecţilor şi autorităţilor comunale poate fi dat la timp.
                                      Prefect J. P. Robescu
    Rezoluţie: Marşrutul armatelor ruseşti regulându-se de către Comandantul Superior al trupelor, ministerul nu poate da ştiinţa ce cereţi.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div., Com., dos. Kr. 4888-25, partea III, f. 102].
                                        601
€raiova, 20 Aprilie, 1877
    Mari dificultăţi pentru întâmpinarea trebuinţelor armatei din cauzele următoare:
    I. Dispoziţia Dv. şi domenelor a ne înţelege cu arendaşii de bună voe nu isbuteşte; ei nu primesc preţurile oferite de Comisia de aproozionare. 2) — Licitaţia nu se poate efectua imediat, arendaşii pun piedici a amâna, cum s’a întâmplat astăzi cu Domnul Costopolu. 3) — Ordinul Dv. Nr. 7991 a notificat particularilor că sunt liberi a vinde productele, şi alte dispoziţii luate nu în defavorul rechiziţiei; noi propunem: I-iu. A se rechiziţiona îndată toate productele arendaşilor debitori Statului, iar preţurile să se fixeze de Comisiunea de aprovizionare după mercurialele zilnice, fără ca dânşii să aibă dreptul a se împotrivi la rechiziţiune şi transport, căci nu este drept a se lua dela persoane care nu datorează nimic, pe când dânşii deşi debitori Statului, refuză orice înţelegere. II. A da decretul pentru Comisiunea de aprovizionare, spre a avea o existenţă şi a o autoriza să concure la licitaţie în contul statului. III. A da ordin districtelor limitrofe, a trimite Craiova una sută chile grâu de fiecare, tot în condiţiunile propuse mai sus. IV. A da ordin Cassieriei a se libera Prefecturii o sumă de bani spre a se termina cuptoarele începute care stau în ne-lucrare, neputându-se plăti meşteri şi materialul precum şi de a întâmpina orice alte trebuinţe neprevăzute.
    Rugăm Domnilor Miniştri a încuviinţa această opiniune căci este imposibil a satisface armata; comunicăm că pentru mâine ea n’are decât pâinea dată de particularii Craioveni şi trimeasă de alte judeţe.
                                     Prefect, I. N. Titulescu General Rupu
         [Arh. St. Buc., Alin. Int. Div. Com., dos. Kr. 4878-22, partea I, f. 145].
                                        602
Roman, 20 Aprilie, 1877
                                 \
    Răspuns la Nr. 8073 obiecte de hrană pentru armata română am înaintat de aici la Bucureşti Ministerului de Resbel zece mii păini oferite gratis de comuna
                                        310
www.dacoromanica.ro
Roman, având fiecare pâine greutatea de 350 dramuri sau porţia unui soldat pe zi.
                                                       Prefect Roman, Brăescu
          [Arh. St. Buc., >Iin. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 69].
                                       603
                                                                       Craiova, 20 Aprilie, 1877
    Rugăm ordonaţi Prefect Vâlcea să aducă Craiova sarea autorizată de D-l Ministru de Finanţe, în trebuinţa armatei, cu care de acolo, căci Dolj iul m faţa mişcării trupelor nu poate trimite care de aici, cum cere D. Prefect.
                                                     Prefect I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Jliti. lut. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 143].
                                       604
                                                                       Bolgrad, 20 Aprilie, 1877
    Cu onoare răspund telegramei 8073,—
    comisiunea acestui judeţ, având ordinul D-lui Ministru Resbel numai pentru cai, nu au rechiziţionat producte pentru care solicit deslegare.
                                                                    Prefect,
                                                                    Latzescu
                          [Arh. St Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 112J
                                       605
                                                                       Focşani, 20 Aprilie, 1877
    Răspuns 8073: la acest judeţ rechiziţionat numai cai, numărul lor este de 87 care s'au dat delegatului Ministerului Resbel, împreună cu alţi trei cai oferiţi gratis statului; alte obiecte nu s'au cumpărat, sau rechiziţionat; cu raportul 4116 înaint. lista de personalele ce au făcut ofrandă.
                                                                Prefect,
                                                            J.  F. Robescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 113].
                                   311
www.dacoromanica.ro
606
Piteşti, 20 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei 7073 afară de ofertele de cai, nu s’a mai făcut nici o ofrandă. S’a rechiziţionat: numai pastramă în sumă de 1648 oca, care se află depusă la magazie.
                                                                  Prefect. Argeş,
                                                                    C. Racoviţă
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 108].
                             607
Brăila, 20 Aprilie, 1877
    Răspuns telegramei 80713: rechiziţionarea de producte, furaje sau alte obiecte, şi nici s’a cumpărat, numai caii s’au rechiziţionat numărul 122 care s’a şi înaintat deja la Bucureşti, din aceasta 4 sunt făcuţi ofrande guvernului; tablou de numele persoanelor dela care s’a rechiziţionat şi celor ce au făcut ofranda s’a înaintat Domnului Ministru de Resbel, vom trimite şi Dv. o copie.
                                                                      Prefect,
                                                                      R. Mihai
         [Arh. St. Buc., Min. Af. Int. Div. Com., dos. Xr. 4878-22, partea I, f. 73].
                                      608
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
   Dacă trăsurile cerute de ofiţeri sunt pentru transporturi dela un punct la altul daţi-le prin rechiziţie. Nu însă şi pentru transportul prin oraş.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4904, f. 13],
                                      609
[Craiova], 20 Aprilie, 1877
   Astăzi pornesc 50 chile orz. Mâine sunt Calafat. Cauza netransportării până acum din lipsă de cară, iar nu neglijenţa şefului depozitului.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77 78, dos. Xr. 6S7, f. 22].
                                      312
www.dacoromanica.ro
610
Oficiul Giurgiu, 20 Aprilie, 1877
                        Domnului M. Cogâlniceanu Ministru de Externe
                                                          Bucureşti
    Supun la cunoştinţă că zece vase încărcate cu producte din porturile noastre de sus, între care un vapor, cu trei şlepuri aparţin Domnului Negroponte, patru Carlatze Elena, trei ottomane a căror carics privesc pe diferiţi comersanţi; ieri după Dunăre de către autoritatea militară s’au luat cu forţa şi le-au dus la Rusciuk.
    Posesorii productelor trecând la Rusciuk, Turcii i-au obligat a le descărca pe toate acolo. Comercianţii, neconvenind, s’au adresat la Agenţia Ellenă din Stambul.
    Se asigură că, de mâine, o proclamaţie a lui Abdul Cherim va opri cu totul comunicaţia pe toată Dunărea.
    Agenţia vapoarelor austriace a mutat la Severin toate vasele sale şi cu mărfurile aflate aici.
                                       Căpitan portului C. Pascal
          ţMin. Af. Ext., v. 75, f. 598. Telegramă].
                                       611
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
    Sunteţi autorizaţi să desminţiţi svonul după care exportu| cerealelor noastre pe cale terestră şi în susul Dunării începând dela Beket ar fi fost prohibit.
                                                              Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 21. Originalul în limba franceză],
                                       612
Paris, 20 Aprilie, 1877
    Trebue să reclam cu tărie în privinţa incidentului foarte grav care s’a petrecut în momentul discuţiei convenţiilor ruse în Camerele noastre şi care a fost semnalat numaidecât. Divulgarea telegramei mele din douăzeci şi opt aprilie trecut, desvoHată în sensul unei complete aprobări a politicii noastre de către guvernul francez, a produs aci cel mai supărător efect; termenii de care^eu ffl’am servit nu aveau.de sigur, această extindere şi aprecierile personale .nu pot avea caracterul unei declaraţii oficiale. Este evident că, în mijlocul unei situaţii generale, de asemenea anevoioasă, atunci când toate Cabinetele se închid în cea mai pru-
                                       313
www.dacoromanica.ro
dentă rezervă, niciunul nu ar putea admite ca autoritatea să fie pusă în cauză fără consimţimânt formal şi Cabinetul francez mai puţin ca oricare altul, pentrucă eschivarea şi abţinerea sunt primele datorii ce el îşi impune. Văd, de asemenea, ca este vorba de publicarea corespondenţei noastre; aceasta înseamnă să ni se închidă toate porţile, să ne pună în imposibilitate de a strânge indicaţiile cele mai folositoare intereselor noastre.
    Fără îndoială că instituţiile noastre constituţionale au exigenţele lor, dar raporturile ce noi avem cu străinătatea sunt de natură cu totul particulară despre care importă să ţinem cont, acum mai mult ca niciodată. A transforma în documente diplomatice rezumatele unei convorbiri, încrederea şi bunăvoinţa care ne permite de a avea calitatea noastră de agent fără caracter oficial, aceasta va provoca serioase consternări, a pune la îndoială prudenţa noastră, discreţia noastră, probitatea noastră şi a ne priva cu totul de orice mijloc sigur de informaţie. In rezumat am regretul să v’o spun că astăzi impresiunile sunt mult mai puţin favorabile. Sentimentul general este că dacă forţa lucrurilor ne impune convenţiile ruse, nu este locul ca să declarăm noi înşine că tratatul de Paris este rupt; nu se înţelege de asemenea, că aţi cerut sfaturi la douăzeci şi patru aprilie când totul era deja decis dela şasesprezece, ceea ce este considerat ca un procedeu puţin sincer.
                                                            Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 221, 222. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      613
[Bucureşti], 20 Aprilie, 1877
                                              Domnul Kenn Ţările de jos No. 4330.
                                  Domnule Consul General,
    îmi este imposibil de a lua act de protestarea ce aţi binevoit a-mi transmite prin nota Dvs. sub Nr. 2278 din 19/1 Mai ct. şi de o comunica unde de drept, deoarece Prefectul de Brăila nu a avut niciun ordin din partea guvernului princiar pentru a face să înceteze circulaţia vapoarelor pe Dunăre.
    Mai departe, îmi iau libertatea de a vă face să remarcaţi, Domnule Consul General, că Prefectul de Brăila nu are nici competenţa, nici puterea, de a lua, astfel cum Dvs. o cereţi, măsuri pentru ca Domnul Basmagidis, supus olandez, să intre în posesia proprietăţii sale care se găseşte pe bordul unui vas turc staţionat în mijlocul fluviului şi care este sub regimul actelor internaţionale.
                                      314
www.dacoromanica.ro
    In prezenţa acestor fapte, veţi binevoi a înţelege, Domnule Consul Generai, că nu aparţine decât autorităţilor otomane de a apăra interesele supusului Dvs-a cărei proprietate se găseşte pe un vas sub pavilion turc.
      Primiţi vă rog, etc.
      Scrisă de Mitilineu.
         [Min. Af. Ext., v. 72, f. 60 şi v. Originalul în limba franceză].
                                        614
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
    Ştim din isvor bun că există o înţelegere, deşi secretă, între Austria şi Rusia pentru o operaţie partilelă. Acest lucru ne nelinişteşte cu totul. Tăcerea Dvs. cu privire la convenţiile noastre cu Rusia, şi această tăcere durează de patru zile, ne nelinişteşte foarte mult. Spuneţi-mi imediat impresia ce aceste acte au produs la Viena.
                                                               Kogălniceanu
         ţMin. Af. Ext., v. 33, f. 4. Originalul în limba franceză],
                                        615
Viena, 20 Aprilie, 1877
    Confidenţial. Am întârziat să vă vorbesc de impresia produsă aci asupra convenţiilor noastre cu Rusia spre a o putea face în cunoştinţă de cauză. Pot să vă spun astăzi că această impresie a fost în general rea, cu excepţia Ambasadorului. Nu găsesc pe nimeni care să le aprobe, cei mai binevoitori le găsesc inutile pentrucă ele nu ne asigură decât stătu quo ce nu putea fi pus în chestiune. Guvernu austriac se abţine cu grijă să se explice cu mine, dar am aflat că el a calificat sever ceea ce el numeşte lipsa noastră de sinceritate. In ochii tuturor convenţi-unile ascund o alianţă cu Rusia şi se aşteaptă la o nouă surpriză din partea noastră ca aceea a unei declaraţii de răsboiu Turciei sau a unei cooperări pe faţă cu armata rusă. Singurul mijloc de a le schimba părerea ar fi să demobilizăm în ziua când veţi avea siguranţa că Turcii nu ne vor ataca. Cât priveşte o ocupaţie paralelă, plănuită între Austria şi Rusia, aud vorbindu-se de un an, nu am pretins a fi mai bine informat decât sursa informaţiilor Dvs. Dar Contele An-drassy mi-a făcut onoarea de a-mi scrie că atât timp cât el va fi ministru, Austria nu va face această prostie (textual). Contele ar putea una sau alta; totul ar putea să se schimbe; în aşteptare, Austria este singura putere care ne face o declaraţie formală de neutralitate.
                                                                  Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 224, 225, 226. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                  315
www.dacoromanica.ro
616
Bucureşti, 20 Aprilie, 1877
                  Domnule Agent,
    Supuşii francezi stabiliţi la Craiova şi în altă parte în România au dreptul de a fi scutiţi la fel ca supuşii austro-ungari şi până la expirarea termenului prevăzut în declaraţiile schimbate la Paris la (sic) de orice cuartiruire militară şi de orice rechiziţie, afară de sarcinile atribuite asupra proprietăţii sau închirierii de imobile astfel ca prestaţiile sau rechiziţiile militare la care sunt supuşi toţi naţionalii în calitatea lor de proprietari sau de chiriaşi de imobile.
    Acest punct stabilit, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă, ca răspuns la nota ce aţi binevoit să-mi scrieţi cu data de ieri, sub Nr. 266, ca am dat ordine autorităţilor respective ale ţării spre a asigura supuşilor francezi tratamentul ce este acordat supuşilor austro-ungari prin convenţia încheiată la 10/22 Iulie crt. între Austro-Ungaria şi România.
    Binevoiţi, etc.
(scrisă de Mitilineu)
         [Min. Af. Ext. v., 70, f. 294 şi v. Originalul in limba franceză],
                                      617
Yicna, 20 Aprilie, 1877
    Ambasadorul Turciei a declarat astăzi Baronului Orczy că guvernul său era decis să se abţie de orice ostilitate contra României şi că el nu se mai gândeşte să ocupe Calafatul.
                                                                Balaceanu
         ţMin. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 220 şi v. Originalul in limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      618
Bucureşii, 20 Aprilie, 1877
    Dela 10/22 Aprilie curent, Domnul Callimaki-Catargi a fost autorizat să facă. demersuri pe lângă Excelenţa Sa Domnul Duce Decazes, în vederea cruţării oraşelor Galaţi şi Brăila, centre de comerţ internaţional, de relele şi calamităţile provocate de o operaţie militară venind dela malul drept al Dunării.
    In consecinţă, referindu-mă la nota ce aţi binevoit a-mi adresa cu data de ieri,, sub Nr. 265, nu pot decât să vă rog, domnule agent, să binevoiţi a seconda demersurile pe care agentul nostru diplomatic la Paris le-a făcut în numele prezentei. Binevoiţi etc.
                                                             Kogălniceanu
         [llin. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 216. Originalul in limba franceză],
                                      316
www.dacoromanica.ro
619
Petersburg, 20 Aprilie, 1877, transmisă prin Huşi
    Ratificarea a fost trimisă pentru a fi semnată de împărat, ea va reveni apoi aci după aceea va fi trimisă de urgenţă la Bucureşti. împăratul este în acest moment la Odessa. împărăteasa va fi Vineri, azi dimineaţă a-1 găsi Moscova unde se aşteaptă la mare manifestaţie. Marţi sau Miercuri împăratul va trece după aceea mare revistă a trupelor din garda imperială.
                                                               General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 219 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                        620
Bucureşti, 21 Aprilie dimineaţa, 1877
                   Scumpul meu Ministru.
    Nota ce departamentul Dvs. mi-a adresat ieri seară cu privire la cuartiruiii . . . . ' şi rechiziţii militare necesită oarecare lămuriri având în vedere mai cu seamă
cele discutate cu predecesorul Dvs. în momentul semnării declaraţiei dela 6 Noem-brie. Am primit de asemenea ordinul de a avea convorbiri cu Dvs. asupra mai multor chestiuni, mai ales asupra prelungirii declaraţiei Dvs. Cunoaşteţi discreţia ce am depus în a reclama memento-ul Dvs. De data aceasta vă cer de asemenea a-mi da un sfert de oră când vom putea să vorbim în sensul dorit şi nu cu prepa-raţie. Am preparat un proiect de protocol pentru reînoirea declaraţiei noastre. Când Domnul Duce Decazes a vorbit cu amabilul Dvs. trimis la Paris despre soarta oraşelor Galaţi şi Brăila, cât şi despre incursiunile posibile ale Turcilor pe malul stâng al Dunării, el avea în mână rapoartele asupra acestui trist şi interesant subiect. Cunoaşteţi solicitudinea discretă şi activă ce punem în a apăra interesele civilizaţiei atât de intim legate de acelea ale populaţiilor paşnice ale Dunării. V’am dat cu cea mai mare plăcere o probă cât se poate de recentă. Aţi fost cât se poate de repede informat dela Paris şi cred chiar înaintea mea. Este esenţialul.
    Astfel, la dispoziţia Dvs. la ora ce-mi veţi face cunoscut şi al Dvs. cordial.
                                                              Fred. Debains.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 232—233. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                  217
www.dacoromanica.ro
621
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
Agenţia Diplomatică şi Consulatul General Austro-Ungar No. 4503.
              Domnule Ministru,
    Am avut onoarea să primesc nota Nr. 4335 cu data de ieri prin care aţi binevoit să-mi răspundeţi la reclamaţia mea datată la 30 Aprilie privitor la rechiziţia cailor aparţinând supuşilor austro-ungari.
    Din acest răspuns reiese că guvernul princiar a dat ordine prefecţilor de a întinde aceste rechiziţii asupra animalelor aparţinând supuşilor austro-ungari, dacă aceştia sunt proprietari sau locatari de imobile şi dacă caii trebuincioşi servesc la exploatarea acestor imobile.
    Regret, Domnule Ministru de a fi obligat să vă fac să observaţi că o astfel de măsură este contrară dispoziţiilor art. III al Convenţiei din 22 Iunie 1875.
    După acest articol, supuşii austro-ungari din România sunt scutiţi de orice rechiziţie sau prestaţie militară de orice fel ar fi, afară de aceea la care sunt supuşi toţi naţionalii în calitatea lor de proprietari sau locatari de imobile.
    Or, rechiziţia cailor nu loveşte pe toţi proprietarii sau locatarii imobilelor fără distincţie ci numai pe aceia care sunt în acelaşi timp proprietari de cai, în consecinţă ar fi inexact să se spună că este o rechiziţie la care sunt supuşi cetăţenii ţării în calitatea lor de proprietari sau de locatari de imobile. De sigur că nu intră în intenţiile guvernului princiar de a voi să stabilească principiul că un supus austo-ungar din România nu este scutit de prestaţii sau de rechiziţii militare de îndată ce el este proprietar sau locatar de imobile şi niciodată guvernul meu nu ar admite o astfel de interpretare a articolului III al Convenţiei. După acest articol, supuşii austro-ungari din România nu sunt supuşi ca proprietari sau locatari de imobile decât prestaţiilor şi rechiziţiilor militare care lovesc pe toţi cetăţenii din această categorie pe toată întinderea teritoriului român şi în acelaşi timp. Rechiziţia cailor nu este de această natură.
    Sprijinindu-mă pe condiţiile precedente, Vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi a interveni unde se cuvine, astfel ca supuşii austro-ungari în România, fără excepţie, să fie scutiţi de rechiziţia cailor, dat fiind că guvernul principar ar fi responsabil pentru orice pierdere şi pagubă pe care acest procedeu ar pricinui-o ocârmuiţilor mei contrar autorităţilor române.
    Primiţi vă rog, etc.
                                                                 Zwiedeneck
                                  318
www.dacoromanica.ro
               (Rezoluţie:)
   Se voru aminti Agentului Ţerrei la Vienna instrucţiunile cuprinse în Nota noastră sub No. 4129 din 15/27 Apr. cerându a ne face cunoscutu resultatulu demersurilor selle în sensului ei.
                                                                     M (itilineu)
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 64, f. 78—79. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi],
                                                   622
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
   Conform ordinului Ministerial No. 3937, am onoare a vă face cunoscut că D-tră sunteţi numiţi comandant al Diviziei 2-a din I-ul Corp de Armată, comandat de DÎ. General Uupu Gh. Totdeodată vi se înaintează şi un tablou de trupele ce compun I-ul Corp de Armată.
                                          Comandantul Divizii, ad-interim Colonel Anghelescu
            [Arh. St. Buc., M. St. AL, 1877/78, dos. Nr. 24$, f. 37].
         Tabel de ofiţerii şi corpurile de trupă din Corpul I Armată
                             Corpul I Armată
   Comandant. General de Brigadă Dupu Gheorghe.
   Şef de Stat Major. Colonel Boteanu Emanoil.
   Ofiţerii Statului Major, Maior Basarab Barbu, Căpitan Gigârtu Petru, Căpitan Boldeanu Teodor.
   Ofiţerii de ordonanţă. Trei ofiţeri luaţi din trupele corpului de armată sau din miliţii.
   Comandantul Artileriei. Colonel Dunea Iulius.
   Intendentul Corpului. Giurgiu Anton.
   Medicul Corpului. Medic principal cl. I Fotino Androcles.
   Pretor. Maior Mitescu Constantin.
   Un pluton de 24 Călăraşi.
                               II.  Divizie
   Comandant. Colohel Bogadi Ion.
   Şef de Stat Major. Ut col. Voinescu Serghie.
   Ofiţer de Stat Major. Căpitan Borănescu Ion.
   Ofiţer de ordonanţă, doi ofiţeri inferiori luaţi din trupele Diviziei. Medicul Diviziei. Medic Principal Petrescu Zaharia.
   Intendent. Apostoliade Constantin.
   Pretor. Un căpitan din Călăraşi.
                                 319
www.dacoromanica.ro
                                    I. Divizie
        Comandant. Colonel Cerchez Cristodor.
        Şef de Stat Major. Utcol. Algiu Ioan.
        Ofiţer de ordonanţă. Doi ofiţeri inferiori luaţi din trupele Diviziei. Medicul Diviziei. Bercescu Ioan.
        Intendent, Nestor Ioan.
        Pretor. Un căpitan din Călăraşi.
                         Divizia II. Il-a Brigadă de Infanterie.
        Comandant. Colonel Holban.
        Un ofiţer de ordonanţă.
                 Trupa.
        Regimentul 6 Uinie.
        Regimentul 7 Dorobanţi.
        Regimentul 8 Dorobanţi.
                 Divizia Il-a. I-a Brigadă de Infanterie.
        Comandant. Colonel Vlădescu Matei.
        Un ofiţer de ordonanţă.
                 Trupa.
        Batalionul 1 vânători.
        Regimentul 3 Uinie.
        Regimentul 5 Dorobanţi.
        Regimentul 6 Dorobanţi.
                 Divizia I-a. Brigada Il-a de Infanterie.
        Comandant. Papadopol Alexandru.
        Un ofiţer de ordonanţă.
                 Trupa.
        Regimentul 4 Uinie.
        Regimentul 2 Dorobanţi.
        Regimentul 3 Dorobanţi.
                 Divizia I-a. Brigada I-a de Infanterie.
        Comandant. Colonel Sachelarie Oton.
        Un ofiţer de ordonanţă.
                                      320
www.dacoromanica.ro
             Trupa.
    Batalionul 4 vânători.
    Regimentul 1 Linie.
    Regimentul I Dorobanţi.
    Regimentul 4 Dorobanţi.
             Brigada de Cavalerie.
    Comandant. Colonel Cernovodeanu Pavel.
    Ofiţer de ordonanţă, un ofiţer inferior.
               Trupa.
    Regimentul I Călăraşi.
    Regimentul II Călăraşi.
             Artileria.
    Trei baterii de Artilerie din Reg. I Artilerie.
    O coloană Muniţiuni.
             Geniu.
    Un detaşament geniu.
    O secţie ambulanţă.
             Divizia Il-a.
    Brigada de Cavalerie.
    Comandant. Colonel Creţianu Victor.
    Ofiţer de ordonanţă, un ofiţer inferior.
             Trupa.
    Regimentul 1 Roşiori.
    Regimentul 3 Călăraşi.
    Regimentul 4 Călăraşi.
             Artileria.
    Trei baterii de artilerie din Reg. 1 Artilerie.
    O coloană muniţiuni.
             Geniu.
    Un detaşament geniu.
    O secţie ambulanţă.
                     Rezerva artilerie a Corpului de Armată. Regimentul 2 Artilerie. Conf. cu originalul Locot. Gr.... [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 245, f. 1 bis şi v.]
                                      321
www.dacoromanica.ro
                                        Cantitatea func-  Specialitatea                   
Numele şi Pronumele        Gradul      ţiuneila care este   serviciului     Observaţii    
                                            destinat                                      
                      Sub Intendent.   Şef                                                
Apostoliad i Const. . Adjunct cl. II.  Adj. I.                                            
Petrescu Teodor . .   Ad-tor cl. III.  Secretar de birou                                  
Stănescu Ştefan . .   Elev ad-ţie      Ajutor secretar                                    
Potescu Const. II. .  Adj. cl. II.     Ajutor II.                                         
Ştefănescu Alex. . .  Ad-tor cl. III.  Secretar de birou  ordonansarea    Georgescu Gri-  
Dumitriu Ion . . .    Elev de ad-ţie   Ajutor intend.     Materialul      gore rămâne de¬ 
Popescu Ion ....      Ad-tor cl. II.   Şef                Hrana. Carne    taşat la Depoul 
Antonescu Atanasie .  Elev de ad-ţie   Ţesător de re¬     Pâine           de imprimate    
Georgescu Petre . .   Elev de ad-ţie   gistru             Legume, lichide Din ordin       
Panaitescu Dumitru    Ad-tor cl. III.  Ţesător de regi¬   Furaj şi lemne  (ss) Intendent  
Georgescu Grig. . .   Ad-tor cl. IJI.  stru                               Balaban         
Trandafirescu V. . .  Elev ad-ţie      Comptabil                                          
Comănescu Duţă . .    Ad-tor cl. III.  Comptabil                                          
Groza Alex.....       Ţesător de regi¬ Ţesător de regi¬                                   
lonescu Virgil . . .  stre             stru                                               
                                       Comptabil                                          
[Arh. St. Buc., M. St. M. 1877/78, dos. Nr. 245, f. 5-6],
                                       623
[Craiova], 21 Aprilie, 1877
    îndată după primirea acestuia, veţi lua comanda Diviziei active unde sunteţi numit. Corpurile Dv. sunt în Craiova afară de două baterii de artilerie nesosite încă. Brigăzii I-a i-âm dat ordin ca mâine să plece pentru a se aşeza în cantonamente. Ştiinţe precum este aşezată. această brigadă, veţi lua dela Colonelul Vlădescu.
    Totodată vă fac cunoscut următoarele: că Dv. veţi căuta a îngriji de subsistenţa trupei şi a cailor. Intendentul acestei Divizii, Sub Intendent Apostoliad este împuternicit cu ordonarea rechiziţiilor. Ordinul ce are îi prescrie adresa Dv. pentru a-1 pune în curent asupra resurselor localităţii şi a-i da tot concursul putincios, căci ajutorul ce se va putea da de către Administraţia centrală, va fi minim.
    Greutatea procurării pâinii este obiectul cel mai interesant de care va trebui a se ocupa. Termin Domnule Colonel, a vă atrage atenţiunea în general asupra comenzii acestei Divizii şi în special asupra hranei trupei de care vă fac personal responsabil.
                                       Comandant I-iului Corp de Armată General de Brigadă,
                                                       G.  Bupu
         [Arh. St Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 1 şi v.].
                                  322
www.dacoromanica.ro
624
Galicea, 21 Aprilie, 1877
    Rog dispozaţi a ni se trimite vreo 5 sau 6 stânjeni lemne. N’avem cu ce fieţbe hrana trupei. Comunicaţi dacă trebuesc plătiţi sau nu, spre a se trimite bani şi cât costă stânjenul.
                                    Comand. Regim. 3 linie Lt. Col. Zimniceanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 265 b, f. 17].
                                      625
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Inaintându-vă în copie raportul Dlui prefect de Ilfov No. 6282 am onorul a vă ruga domnule ministru să binevoiţi ca luând în consideraţie cele expufee printrânsul să daţi ordin şi prefecturii poliţiei capitalei să procure dânsa trăsuri rechiziţionate dela locuitorii capitalei care sunt foarte numeroşi şi mai avuţi, pentru transporturile militare ce sunt a se face din Bucureşti pe la comunele dupe afară. Deciziunea ce veţi binevoi a lua în această privinţă vă rog domnule ministru a o comunica şi acestui minister. Primiţi vă rog domnule ministru încredinţarea consideraţiei mele.
                                                    p. ministru, Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4904, f. 5].
                                      626
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
    Asupra raportului sub No. 6356 vă răspund că ministerul aprobă măsura ce arătaţi că aţi luat în privinţa transporturilor bagajelor armatei române. Odată cu aceasta, am invitat şi pe Ol. prefect al poliţiei Capitalei ca să se înţeleagă cu Dl. ministru de răsboi şi să procure căruţele necesare pentru arătata trebuinţă.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4904, f. 4].
                                      627
Buzău, 21 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Vă supun cu respect la cunoştinţă că cu trenul de astăzi s’au pornit şi cei şapte cai restul până la complectarea numărului de una sută douăzecişi doi No. 122 oferiţi a se strânge prin rechiziţii. Din acest număr de şapte, cinci cai supt daţi
                                      323
                                                                           21*
www.dacoromanica.ro
ofrandă de D-nii C. Pantazescu, Ienache Economu, M. Zissiadis, Hristache Michă-escu şi Manolache Homorăceanu şi numai doi cu plată. Prin urmare districtul Buzău din numărul de 122 cai cu care a fost repartizat, 61 cai sunt ofrande guvernului de către judeţeni şi nu rămâne decât 61 pentru plată. Banii oferiţi de domnii N. Sibiceanu şi N. Iorgulescu în sumă de patru sute cinci zeci şi şapte No. 457 lei noi notaţi în tabloul deja înaintat vărsându-se la caseria generală a judeţului, vă înaintez recipisa obţinută sub No. 1672 de lei 230, şi 1673 de lei 227. Cu această ocaziune îmi permit domnule ministru a vă desluşi că D-nu Iosif Făgărăşanu din eroare a fost trecut în tabloul înaintat Domnii voastre cu raportul No. 4384 că a oferit un cal gratis, acel cal urmează a se plăti acestui domn proprietar. Vă rog dar să binevoiţi a dispoza să se facă în acel tablou rectificarea cuvenită, rămaind din toată suma de cai ca ofrandă numai 61 şasezeci şi unu. Afară de ofranda de 61 cai, patru sute cincizeci şi şapte No. 457 franci s’a mai primit de la Dl. Vasile Demko supus austro-ungar ofrande de trei kille orz sau şese zeci No. 60 băniţi care se găseşte depuse în păstrare la cazarma escadronului de călăraşi. Binevoiţi vă rog domnule ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                       Prefect, Borănescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4896, partea I, f. 213].
                                      628
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Răspunzând la ordinul Dv. No. 4443, ntn onorul a vă face cunoscut, că la Marele Cartier General, aflându-se mai mulţi ofiţeri, care n’au cai, de vreme ce după budget n’au drept la furaj, iar alţii care au numai un cal, conform, budgetului, şi acesta nefiindu-le de ajuns, pentru îndeplinirea serviciului la care simt chemaţi, este dar de trebuinţă ca să se pue la dispoziţia Marelui Cartier General, un număr de cai de ajuns pentru toţi aceşti ofiţeri. întemeiat pe aceste trebuinţe neapărate, am făcut cerere a se detaşa Marelui Cartier General caii şcoalei militare de infanterie şi cavalerie cu harnaşamentul lor, pe care cerere, vă rog să binevoiţi a o încuviinţa.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 634, f. 53].
                                      629
[Bucureşti], 21 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
                , Ministerul prin ordinul No. 2747 face cunoscut că pentru furgoanele necesare diferitelor servicii, prevăzute în ordinul circular No. 1080, articol 64, 65 şi 66,
                                      324
www.dacoromanica.ro
modificat prin ordinul No. 1339 sunt la o Divizie activă trei furgoane din care unul acoperit şi două descoperite.
    Pentru care s’a dat ordin Diviziei II Teritorială a vă trimite cât mai neamânat aceste furgoane cu oamenii şi caii trebuincioşi din Escadronul de tren Bucureşti.
                                  Comandantul Corp. 2 Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, t. 81].
                                       630
Jilava, 21 Aprilie, 1877
                  D-le General,
    Vă rog comunicaţi subsemnatului care este alocaţia hranei trupelor din această Divizie ca să pot să determin Corpurilor, deciziunea Ministerială relativă la această, nedeterminând categoric alocaţia.
    Cu această ocaziune sunt dator a vă face cunoscut că pentru toate articolele de hrană, nefiind creat în legalitate un serviciu de susbsistenţă, Corpurile îşi furnizează toate aceste articole din Bucureşti şi urmând neapărat a le transporta la destinaţie toate aceste articole, revin mai scumpe aduse la Jilava decât în Bucureşti.
    E neapărat, ca conform dispoziţiunilor deja luate de Marele Cartier General să se trimită Corpurilor deja mobilizate toate furgoanele determinate în acea deciziune.
                                Comandantul Diviziei, Colonel Anghelescu
           [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. Ţ22].
                                     631
21  Aprilie, 1877
              Domnule Comandant,
    Conform ordinului No. 3749. puneţi în vederea Corpurilor din Comanda Dvs ordinul Ministerului No. 353^ privitor la fixarea alocaţiei de hrană şi care ordin se notează pe contra pagină.
                                 Comandantul Corpului 2 de Armată, General Radovici
                                  325
www.dacoromanica.ro
    [Copie de pe ordinul Ministerului No. 3536 din 18 Aprilie 1877 către Corpul al 2 Armată].
    Cu începerea de la 18 Aprilie curent, se aprobă cincizeci de bani alocaţie de hrană unui om pe zi pentru toate trupele din Corpul de Armată comandat de dvs.; vă rog să daţi ordine în consecinţă.
                                                p. Ministru (ss) Fălcoianu [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 77].
                                      632
Jilava, 21 Aprilie, 1877
                                       Ordin circular No. 15.
    In inspecţia făcută corpurilor; constatând că gradul de instrucţie nu este acelaşi la toate corpurile şi timpul nepermiţând ca instrucţia să se facă după progresia stabilită prin regulamente, luaţi dispoziţii ca fiecare corp să se aplice mai mult la principiul tragerii în ţintă, poziţiile împuşcătorului şi tiraliori, căutând ca asupra acestor părţi să activaţi instrucţia individuală, mai ales în ordinea risipită, unde mai mult decât în toate celelalte părţi ale instrucţiei militare, este neapărat a dezvolta inteligenţa soldatului, făcându-1 să înţeleagă influenţa ce are cel mai mic accident de teren şi superioritatea ce o judicioasă întrebuinţare a terenului, poate da în contra inamicului.
    Atrag dar atenţiunea Dvs. asupra acestei părţi importante a instrucţiei, invi-tându-vă a pune toată stăruinţa pentru perfecţionare. O altă parte tot aşa de indispensabilă este serviciul de siguranţă, şi acei Dni Comandanţi trebuie să stăruie a învăţa pe toţi soldaţii indatoririle santinelelor, în avanposturi şi serviciul patrulelor făcându-i să înţeleagă importanta misiune a acestui serviciu şi consecinţele ce aduce o neglijenţă în supraveghere şi aplicare cu inteligenţă a prescripţiilor serviciului de avanposturi.
    Pentru serviciul de siguranţă exterior al cantonamentelor, întinderea lui fiind prea mare spre a se destina pentru acest serviciu un detaşament special şi toate trupele fiind dispuse cu întâia linie, Dnii Comandanţi de Brigadă vor regula ca pe frontul ocupat de brigăzile ce comandă şi pe flancuri să pună, la toate drumurile ce conduc în cantonament, posturi comandate de subofiţeri şi compuse dintr’un caporal şi nouă oameni cari vor aşeza la 400 paşi mai înainte de post două santinele îndoite, trimiţând noaptea patrule, până la 2 km. mai departe spre a recunoaşte drumurile şi împrejurimile lui, conformându-se prescripţiunilor serviciului în Campanie, relativ la patrulele exterioare.
    Pentru patrularea drumurilor mai departe, ziua vi se pun la dispoziţie pentru fiecare post căte 3 Călăraşi. Aceştia vor sta la post şi nu se vor retrage decât seara, când vor intra în cantonament.
                                  326
www.dacoromanica.ro
    Doi ofiţeri, căte unul de fiecare brigadă ca Rond, vor inspecta posturile noaptea şi ziua. Aceşti ofiţeri se vor lua dintre ofiţerii de zi, ce vor fi însărcinaţi şi cu poliţia interioară a cantonamentului.
    Pentru poliţia interioară a cantonamentului, se va comanda pentru serviciul de 24 ore căte un şef de batalion de regiment de infanterie; un căpitan pentru batalion, izolate sau făcând corp; pentru un regiment de cavalerie şi diviziuni de artilerie, un locotenent de companie, sau baterie izolată.
    Aceşti ofiţeri conformându-se prescripţiunilor serviciului în campanie vor asigura poliţia interioară a corpului, asistaţi: în regiment de infanterie de un căpitan, un locotenent şi 2 subofiţeri, în regiment de cavalerie cu batalion, formând corp, sau izolat, divizioanele de artilerie, de căte un locotenent şi 2 subofiţeri. In toate zilele pe cât timp Divizia va fi cantonată, Comandanţii Brigăzilor şi Comandanţii de artilerie şi geniu vor trimite la orele 12 un subofiţer la Stat Majorul Diviziei, care va aduce situaţia şi va primi toate ordinile ce se vor da în acea zi şi care se vor înscri într’un carnet.                          '
    Pentru serviciul de ordonanţe şi purtarea de corespondenţă, comandanţii escadroanelor de Calaraşi vor detaşa căte două ordonanţe călări Comandantului de Brigadă şi 2 la Divizie, care se vor schimba la fiecare 24 de ore.
    Exerciţiul practic se va face de două ori pe zi dela 7—91/a dimineaţa şi dela
3—5 ore seara. Comandanţii Brigăzilor vor privighia instrucţia, stabilind în fiecare zi progresia ei, după necesitate. Pentru tragerea la ţintă, comandanţii Brigăzilor vor determina terenul tragerii în ţintă, pentru această instrucţie corpurile fiind autorizate a consuma căte 15 cartuşe de om. Toate corpurile, care peste complectul de 100 cartuşe de om, nu au cartuşe de rezervă, vor înainta imediat stări de cerere pentru remplasarea celor consumate.
                                                                                                                               Comand. Diviziei III Colonel Anghelescu
          Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 438, f. 3 şi 4].
                                     633
Jilava, 21 Aprilie, 1877
                                    Ordin Circular Nr. 17.
    D-nii Comandanţi de Brigadă vor lua cunoştinţă de acest ordin şi vor transmite Corpurilor respective nu mai aceia ce-i priveşte.
    1.    Se trimite Brigăzilor ordinul de zi No. 1 al comandantului Corpului de Armată.
    2.    Se comunică ord. de zi Nr. 1 al Marelui Cartier General spre a se conforma, fie care prescripţie ce-i priveşte.
                                   327
www.dacoromanica.ro
    3-     Se trimite Brigăzilor modul organizării Diviziei 3 activă spre a se publica în cartea de ordine.
    4.     Se trimite câte un ordin circular prin care se determină administraţia şi contabilitatea trupelor pe timpul concentrărei.
    5.     Se înaintează pentru fiecare Brigadă căte un exemplar din instrucţiile şi tablourile relative la executarea funcţiunii pretorilor.
    6.     Ministrul prin ord. Nr. 4181 bazat pe înaltul Decret Nr. 2107 din 6 Noembrie 1876, a aprobat chemarea în serviciu pe timpul concentrărilor a căpitanului din neactivitate Ionescu Petre şi Bănulescu Grigore din Regim. 10 Dorobanţi.
    7.     Toate corpurile vor trimite căte un delegat autorizat în regulă la biroul postai cel mai apropiat spre a primi obiectele adresate acelui Corp. Se va comunica biuroului postai numele primitorului.
    8.     Ministrul prin ord. Nr. 4376 mută Regim. 9 Dorobanţi din Brigada 1 în Brigada 2-a şi Regim. 12 Dorobanţi din Brigada 2, în Brigada i-a.
    9.     Ministrul prin ord. Nr. 4302, bazat pe înaltul Decret Nr. 868 din 18 aprilie numeşte pe ziua de 16 aprilie pe Ieromonahul Voluntaşu Ioachim, din garnizoana Galaţi, la Regim. Nr. 8 Iyinie.
    10.     Conform ord. Ministrului Nr. 4240 toţi rezerviştii Companiei Saniţare care se vor afla prin corpuri vor fi trimişi serviciului sanitar pentru a fi întrebuinţaţi la serviciul ambulanţelor. Toţi oamenii vor fi trimişi la depoul corpurilor spre a lăsa efectele ce le au dela corp.
    11.     Corpurile, oridecâteori vor avea trebuinţă de trăsuri pentru orice fel de transporturi militare, se vor adresa prefecturei de Ilfov care le va procura prin recheziţie. Aceste trăsuri se vor plăti de corpuri căte 2 lei pe zi de fiecare trăsură.
    12.     Ministrul prin ord. Nr. 3887 ordonă ca, cu începere dela 20 Aprilie să înceteze orice supliment de hrană peste alocaţia determinată fiecărei trupe. Tot de atunci încetează şi suplimentul de hrană a subofiţerilor acordat prin Decizia de hrană a garnizoanelor.
    13.     Ministrul prin ord. Nr. 4167 ordonă însumarea elevului Solacolu Gheorghe în Regim. Nr. 8 Iyinie.
    14.     Ministrul prin ord. Nr. 3715 hotărăşte ca ofiţerii să nu ia epoletele în Campanie, asemenea prin acelaşi ordin determină la 80 bani pe zi alocaţia, hrană unui cal din escadronul de Calaraşi.
    15.     Şefii de corpuri se fac direct responsabili de exactitatea cifrelor din situaţia ce înaintează. Nimeni să nu se sustragă dela serviciul frontului decât cei ordonaţi şi ordonanţele să nu fie decât cele reglementare.
    16. Regim. Nr. 9 de dorobanţi vor raporta câţi oameni nu au arme model 1867.
    17.     Regim. Nr. 8 Iyinie va raporta dacă a primit la 18—19 Aprilie, 17 rezervişti trimişi de Divizia 2-a teritorială.
                                                           Comand. Diviziei, Colonel Angelescu.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 438, f. 5].
                                        328
www.dacoromanica.ro
21 Aprilie, 187?
634
                               Ordin de zi.
    Având în vedere că trupele prin felul organizării noastre militare nu posed destulă instrucţie pentru diferitele faze ale unei campanii şi mai cu seamă asupra serviciului de siguranţă pe care se reasemă toată securitatea unei armate, atât în marş, cât şi în repaos, Dnii Comandanţi ai Diviziilor active vor considera trupele de sub comandele (lor) în cantonament, ca în presenţa inamicului, şi vor lua în consecinţă toate măsurile pentru a aplica cu cea mai mare scrupulozitate prescripţiile serviciului în campanie, constatând exacta sa aplicare prin mijloacele prescrise, de rond şi patrule cu care ocazie se vor sili a distinge pe acei oameni de toate gradele care au mai multă aptitudine pentru a împlini această sarcină în faţa neamicului.
    Cunoştinţa oamenilor pentru diferite serviciuri spre a-i întrebuinţa la ocasie, este cea dintâi datorie a celor care comandă.
    Atât în cantonamente cât şi în marşuri, când timpul o va permite, Dnii Comandanţi ai Diviziilor trebue să se ocupe cu instrucţia oamenilor şi mai cu seamă a Dorobanţilor şi Călăraşilor. Brigăzile fiind concentrate la un loc, vor profita de Regimentul armatei permanente luând dela acestea pentru exerciţiul trupelor teritoriale, sergenţi şi ofiţeri.
    Atrag mai cu seamă. atenţia D-lor comandanţi de Divizii asupra tragerii în. ţintă. Oamenii, care n’au făcut tirul, vor trage câte 15 cartuşe.
    In inspecţiile ce am făcut am observat dupe acum că se sustrag de către corpuri un număr mare de oameni din rândul luptătorilor.
    Vă invit cu deosebire de a face ca pe viitor să nu rămâe din rândul luptătorilor decât ce este reglementar, tot omul ce este chemat urmând să fie în front.
                               Comandantul Corpului al 2-lea de armată, General RadoVici.
         Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 1, f. 126 şi v].
                                      635
Galicea Mare, 21 Aprilie, 1877
             Dlui Colonel Bogadi, comandantul Diviziei II din primul corp de armată.
    In ziua de 20 aprilie la orele 5 după amiază, am sosit în Galicea Mare, urmând itinerariul determinat de comandantul primului corp de armată prin ordinul său confidenţial de sub No. 827.
                                  329
www.dacoromanica.ro
    Cu toată nedeprinderea oamenilor ce compun această brigadă totuşi marşul s’a efecuat în bune condiţiuni şi e de sperat că trupa va putea resista la un drum mai îndelungat, dacă mai ales, ea se va afla într’o mişcare continue.
    Starea sanitară este foarte bună; un singur om din al 6-lea de Dorobanţi s’a -expediat către Craiova de oarece maladia presentând oare care gravitate, trebuia, în lipsă de ambulanţă şi de un serviciu medical regulat, să se recurgă la această măsură.
    Am însă părerea de rău să vă anunţ moartea subită a unui soldat din al 5-lea de dorobanţi, survenită în satul Giubega în noaptea de 19 aprilie şi ruperea piciorului medicului Zlatarov din al 3-lea de linie, provenită dintr’un zel lăudabil pentru serviciul ce-i este încredinţat.
    Acest ofiţer sanitar fiind, dar, pentru mult timp impropriu pentru orice fel ■de serviciu, se va trimite în Craiova spre a se căuta.
    Veţi binevoi Dle Comandant a mijloci înlocuirea sa şi ce şi a cugeta la orga-nisarea ambulanţei de brigadă.
    întrucât se atinge de regimentele de Dorobanţi, din brigada ce comand, nu sunt decât pe jumătate organizate; am convingerea nestrămutată că ele nu pot întreprinde o campanie în condiţiunile actuale. Pentru aceasta le-ar trebui tot personalul ofiţeresc dela Colonel şi până la sublocotenent.
    Examinând localităţile ocupate de brigadă, rezultă că mă aflu desfăşurat pe o linie cu deosebire mare pentru forţa trupelor de care dispun, împrejurări ce in la adică constitue o foarte mare greşeală; cred că ar fi mai raţional dacă Brigada ar ocupa Dobridor, Moţăţei şi Galicea Mare, în loc de Caraula, Rudari, Giubega şi Galicea.
    Pentru aceasta am dobândi avantajul că fiind la noi dispoziţiuni să ne găsim mai concentraţi şi mai aproape de obiectivul ce ne-am ales fără a fi prea mult în evidenţă.
    Dacă motive de ordine superioare nu se opun la aceasta, v’aş ruga Dle Coman-•dant să binevoiţi a adopta această linie.
                                                    Comandantul Brigadei,
                                                    (ss) Colonel Vlădescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 565, f. 14].
                                       686
Dorohoi, 21 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Mă grăbesc cu tot respectul a va răspunde la telegrama Dv. fără Nr. dată dela gara Roman, că caii ce s’au recheziţionat şi înaintat până acum dela acest judeţ
                                       330
www.dacoromanica.ro
sunt graşi şi buni de serviciul armatei şi în toate privinţele nu lasă nimica de dorit fiind cea mai mare parte din ei cai de grajdi.
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţii,
                                                           p. Prefect [Roseti]
          [Arh. St. Bac., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, f. 3331-
                                          637
                                                                     Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
    Regia monopolului tutunurilor prin scrisoarea sub Nr. 8364 mă încunoştiin-“ţează că deşi în urma intervenirei făcută de Ministerul Finanţelor pentru scutirea agenţilor Regiei de serviciul miliţiilor, Dvs. aţi dat ordin în acest senz către Diviziunea din Craiova, acum însă cu ocaziunea concentrărilor, dl. şef al Batalionului miliţiilor din judeţul Argeş şi din celelalte judeţe, vOesc a concentra pe agenţii regiei, astfel încât i se paralisează serviciul cu desăvârşire.
    Aceşti agenţi după aliniatul f. de sub art. 66 şi art. 128 din regulamentul serviciului miliţiilor, decretat la 27 Ianuarie 1870, combinate cu art. 96 şi 103 din regulamentul legii monopolului, urmând a fi scutiţi, regia mijloceşte în virtutea acestor dispoziţii, a se dispune scutirea agenţilor regiei comisionaţi de Ministerul finanţelor, după cum se scutesc şi funcţionarii acelui Minister din care regia face parte integrantă. Această scutire este cu atât mai necesară cu cat exerciţiile .zilnice îi reţin la reşedinţe şi le ia tot timpul ce sunt datori a întrebuinţa în urmărirea fraudelor a contrabandelor şi în distribuţiunea tutunurilor.
    Am onoare, Dle ministru a vă comunica cele ce preced şi în vedere că funcţionalii regiei sunt prin lege asimilaţi funcţionarilor Ministerului de finanţe şi deosebit •de aceasta ei sunt mijlocul prin care societatea regiei desface tutunurile pentru •care tesaurul public încasează câteva milioane, dacă s’ar lua aceşti funcţionari -dela datoriilor lor, regia ar găsi ocaziunea a se plânge de pagube. Apoi spre a se evita orice inconvenient, vă rog, Dle Ministru să binevoiţi a da ordine de apărare pentru funcţionarii miliţiani, mai cu seamă că chemarea lor în acţiune nu este făcută şi ţeara nu ar periclita nimic în scutirea lor.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 5172-81 a, partea I, f. 218].
                                       638
                                                                     Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
                   Domnule Colonel,
                 In astă noapte după mijlocul nopţii veţi ocupa Calafatul în cea mai mare linişte şi secret aşezând trupele întregei Dtră Divizie cum veţi crede mai lesne şi luând
                                       331
www.dacoromanica.ro
poziţiunile ce veţi crede mai nimerite spre a întâmpina şi împiedica pretutindeni orice călcare a teritoriului nostru din acea parte, veţi înlătura cu cea mai mare îngrijire a nu se trage nici-un foc înainte de a fi atacat, sau ca trecerea Dunării să. fie ameninţată, dar veţi pune toată rezistenţa spre a face imposibilă abordarea pe ţărmul, şi ocuparea teritoriului nostru de către Turci; în rezumat vă veţi opune şi veţi rezista la orice tentativă de trecere. Mă veţi ţine în curent şi la moment de orice mişcare. Am recomandat generalului Lupu ca trupele din Divizia 2 să ocupe poziţiunile de la Radovan. Fiţi la telegraf măine dimineaţă la ora c> spre a-mi da relaţii în general.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 112 c, f. 10].
                                      639
Bucureşti, 21 April, 1877
              Domnule Ministru,
    D-l agent şi Consul G-ral al Turciei prin nota sa Nr. 264 îmi face cunoscut că cons. Franciei dela Roustchouk în unire cu colegii săi cere ca odată sau mai multe ori pe săptămână o barcă destinată pentru serviciul corespondenţei sale să fie autorisată a veni dela Roustchouk la Giurgiu, sub pavilion neutru. D-nu Debains. m’a întrebat totodată care ar fi zilele ce ne-ar conveni pentru acest serviciu. Am supus d-lui agent al Franciei, că deşi România nu este în resbel cu Turcia, accedăm la propunerea ce ni se face şi că zilele ce ne-ar conveni sunt acelea ale venirei şi plecărei poştei din Constantinopole.
    Am cerut aseminea a-mi indica care anume pavilion neutru se va arbora pe barca în cestiune.
    Comunicându-vă cele ce preced, am onoare a vă ruga să binevoiţi a lua dispo-siţiunile ce cazul comportă.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 18]
                                       640
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
    Lege pentru suspendarea prescripţiunilor şi a termenelor unor acte judecătoreşti.
    Art. 1. — Termenul tuturor prescripţiunilor şi peremţiunelor în materie fie civilă, fie comercială; termenile pentru luarea de inscripţiuni hypotecare sau pre-înoirea lor şi pentru efectuarea transcripţiunilor precum şi termenile oricăror alte acte judecătoreşti, cari după lege trebuesc îndeplinite într’un timp determinat, asemenea toate termenile prescrise de lege pentru a ataca înaintea oricăror instanţe
                                       332
www.dacoromanica.ro
judecătoreşti şi prin orice mijloace de drept, fie ordinare, fie extraordinare, actele şi hotărîrile judecătoreşti de orice natură civilă sau penală sunt puse în suspensi-une pentru tot timpul stărei duratei de resbel sau a ocupărei ţărei de o armată străină sub condiţiunile şi în profitul persoanelor următoare:
    a)     Pentru toţi acei care locuesc sau şi-au domiciliul într’o localitate împresurată sau ocupată în tot sau în parte de o armată străină.
    b)     Pentru aceia a căror acţiune trebue să se eserciteze în contra unei persoane locuind sau domiciliată într’o localitate aflată în asemenea condiţiunit
    c)     Pentru acei a căror acţiune este justiţiabilă de o autoritate judecătorească situată într’o localitate care se află în aceleaşi condiţiuni.
    d)     In profitul tuturor militarilor aflaţi sub steaguri şi a tuturor persoanelor cari exersă în armată un serviciu obligatoriu.
    In numărul acestora se înţelege că intră şi voluntarii.
    Art. 2.—Toate persoanele în profitul cărora se face această suspensiune nu vor avea după încetarea cauzei care motivează suspensiunea, alt termin pentru a-şi exercita dreptul, de cât timpul ce mai rămânea să curgă în profitul lor la promulgarea legii de faţă pentru împlinirea termenilor acordate lor de legile astăzi în fiinţă, fără ca cu toate acestea, acest timp să poată fi mai scurt de o lună.
    Art. 3. —Epoca la care începe şi dela care încetează pentru fiecare circumscripţie judecătorească starea de resbel, de ocupaţiune sau de împresurare se va statornici pentru fiecare localitate de către Guvern printr’un decret domnesc publicat în Monitor.
    Guvernul când va aprecia că ocuparea sau împresurarea necesită un asemenea decret, va putea fixa punctul de plecare a stărei de resbel, de ocupare sau de împresurare dintr’un moment chiar anterior promulgării decretului.
    Art. 4. — Nici o chemare în judecată, nici un act de procedură sau urmărire judecătorească nu se va putea face, sub pedeapsă de nulitate, contra militarilor sau oricăror alte persoane care îndeplinesc un serviciu obligatoriu în armată, cât timp vor sta sub arme.
    Art. 5. — In privinţa celorlalte persoane, acţiunile intentate sau cele ce se vor interlta, fie în localităţile limitrofe cu linia Dunării, fie în cele din lăuntrul ţării pe care însă Guvernul le va fi declarat în stare de ocupare sau de împresurare aceste acţiuni nu se vor putea judeca decât în mod contradictoriu.
    Asemenea se va urma şi în privinţa vânzărilor silite imobiliare în aceleaşi localităţi.
    Această lege s’a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 21 Apriliu 1877 şi s’a adoptat cu majoritate de şase zeci şi şapte voturi contra a patru.
                                                    Preşedinte C. A. Rosetti
         [Arh. St. Buc., Min. Just., 1877, dos. Nr. 327, f. 9 şi 22].
                                        333
www.dacoromanica.ro
641
Brăila, 21 Aprilie, 1877
    Turcii au început bombardarea oraşului. Două obuze au că^ut lângă casa mea. Ruşii au răspuns. Detailuri n’am, însă vi le trimit in curând
                                                                             Prefect R. Mihai
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 229].
Craiova, 21 Aprilie, 1877
                            642
                  Colonelului Vlădescu,
                                                                                         Galicea
    Răspund telegramelor 8 şi 9. — Am dat ordin Diviziei a vă trimite cele necesare pentru hrana (trupei). Chiar ieri vi s’a pornit pâinea. Orişi de ce aveţi trebuinţă, relativ la hrană, adresaţi-vă Colonelului Logadi, care deja are luate dispoziţii pentru aceasta. Aprob a aduce Batalionul (II din Reg. 6 Dorobanţi) din Giubega în Galicea, însă nu veţi pune în cartier mai mult decât 2 sau 3 oameni în casă, restul în bivuac. Raportaţi despre aceasta şi comandantului Diviziei Dvs.
                                                                                 General Lupu
         (Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 564, f. 13 şi v.]
                                      648
Slatina, 21 Aprilie, 1877
    D-nul Prefect de Teleorman prin telegramă comunică că din acel judeţ se vor transporta în acesta producte atât după proprietăţile statului cum şi cele oferite de particulari cerând ca în consideraţie că vitele sunt slabe şi distanţa prea mare să le transporte numai până la jumătate calea între aceste judeţe, iar de acolo să se ia în care de către locuitorii din Olt. Binevoiţi vă rog Domnule Ministru a da de urgenţă ordin dacă carele ce se vor întrebuinţa în acest scop urmează să_ fie din cele de prestaţiuni sau rechiziţiune de transport.
                                                                                                                                              Prefect Olt, Furduescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 141], .
                                      334
www.dacoromanica.ro
644
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
    Prefectul judeţului Dolj informează luat furaje pentru trupele dela Băileştî prin rechiziţie de la arendaşii moşiilor statului ce datorez arenzi; dispozaţi ca asemenea furaje să fie comptate ca în natură şi imputate asupra Corpurilor* raportaţi şi ministerului cantităţile.
                                          p. Ministru, Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., i 877/78, dos. Nr. 248, f. 454].
                                      645
Craiova, 21 Aprilie, 1877
    Pentru tun aseminea şi mortiere am gata trei mii proectile diferite feluri, iar cartuşe trei mii cinci sute optzeci şi şase. Nu avem dar mai mult de fiecare tun decât, câte o sută treizeci şi opt obuze. Binevoiţi ordona trimiterea urgent restul de praf de tun socotit câte trei sute cincizeci fiecare tun şi câte trei sute fiecare mortier.
                                                      General de brigadă,
                                                               Bupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 663, f. 15].
                                      646
Galicea, 21 Aprilie, 1877
    Generalul Bupu a dispus ca batalionul de Dorobanţi din Giubega să fie transferat tot în Galicea Mare.
                                     Comandantul brigadei, Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 6],
                                      647
Craiova, 21 Aprilie, 1877
    Cu ocazia mişcării trupelor fiind necesitate de un mare număr de cară pentru transportul pâinii, muniţiuni şi bagajiu armatei, prin măsuri administrative am concentrat la Subprefectura Ocolu şi la două alte puncte între Craiova-Calafat
                                      335
www.dacoromanica.ro
cară cu rândul din mai multe plăşi spre a putea întâmpina cererile ce se fac la fiecare moment.
    Cărăuşilor nu li se pot libera chitanţe din registrele cu matcă trimise de D-v. căci primarii nu ştiu ce transport fac şi câte zile şi niciun ofiţer prezent în registru nu poate iscăli în fiecare comună. Rog arătaţi-mi cum trebuie să urmăm. Opinăm a se da câte un registru subprefecţilor dela punctele unde se concentrează carele spre a da dânşii chitanţele în locul primarilor şi a cere ofiţerilor să iscălească.
                                                           Prefect Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888-25, partea III, f. 106].
                                        648
Bârlad, 2r Aprilie, 1877
    In momentul acesta primesc o adresă a şefului Superior spitalului militar xosianu, prin care anunţă sosirea pentru mâine 22 Aprilie a 420 bolnavi şi tot personalul Spitalului nu se mulţumeşte cu casele de care s’ar putea dispune. Pretinde cele mai bune case din oraş şi mai toate şcolile. Rog regulaţi cum veţi socoti dacă se pot lua casele oamenilor.
                                                                     Primar,
                                                                      Ga nea
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5185-81 n, f. 26].
                                     649
Yiena, 21 Aprilie, 1877
    Anglia, Franţa şi Italia au făcut declaraţie oficială de neutralitate. Austria se menţine pentru moment la circularele celor două ministere de comerţ, expunând comercianţilor austro-ungari drepturile şi datoriile neutrilor. Contele An-drassy consideră întreruperea navigaţiei pe Dunăre ca un fapt accidental, rezultând din operaţiile războiului în curs de execuţie şi se adresează beligeranţilor pentru a-i invita să ridice orice obstacol acestei navigaţii deasemenea tot ceea ce materialiceşte va fi posibil. Guvernul austriac a primit asigurări şi crede sigur că Turcia se va abţine dela orice ostilitate contra noastră, afară numai dacă noi nu vom declara război. Cele două telegrame ale Dvs., către Agenţia din Constantinopol, pleacă astăseară în valiza Ministerului de Externe. Imposibil a le transmite telegrafic. Am presat pe baronul Orczy în ultimele sale reticenţe pentru a cunoaşte opinia guvernului austro-ungar asupra convenţiilor noastre cu Rusia, şi el mi-a răspuns ca întotdeauna că contele Andrassy nu s’a pronunţat încă şi că se rezerva să-mi vorbească personal. Plagitfo este aci, l-am prezentat
                                     336
www.dacoromanica.ro
baronului Orczy, ambasadorilor Rusiei şi Franţei şi l-am îmbiat foarte mult să-şi amâne plecarea pe mâine, în speranţa de a face să fie primit de contele Andrassy.
                                                                 Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23. f. 227 şi 288. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                       650
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
    Vă rog să desininţiţi în chipul cel mai formal afirmaţia mai multor ziare că conform convenţiilor noastre cu Rusia, căile noastre ferate vor fi înlocuite cu altele de lărgimea căilor ferate ruse.
    Obuze au fost schimbate astăzi contra bateriilor ruse la Brăila şi monitoare turceşti staţionau în faţa acestui oraş. Turcii capturează corăbiile şi alte vase care se găsesc pe Dunăre şi în porturile noastre. Aduceţi aceasta la cunoştinţa Ministrului Afacerilor Externe ţinându-i limbajul ce-1 comportă situaţia.
                                                             Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 247. Reprodus în Documente oficiale, 1878. p.
      53. Originalul în limba franceză],
                                       651
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
    Sunteţi autorizat a desminţi ştirile inexacte publicate de Debats la 30 Aprilie*) şi alte jurnale austro-ungare că noi nu am fost sinceri cu ocazia convenţiilor cu Rusia. Era bine înţeles că aceste convenţii trebuiau prezentate Camerelor noastre, ceeace s’a şi făcut şi că ele nu vor avea efect decât atunci când se va simţi nevoia. Guvernul român putea să le considere ca neexistente înaintea intrării trupelor ruse în România. Nu a fost decât atunci când ne-am văzut abandonaţi de toate puterile, când Europa s’a degajat de obligaţiile ce contractase prin tratatul dela Paris, lăsând Turcia la propriile ei forţe şi abandonând România între două armate numărând sute de mii de baionete că ţara noastră a încercat să-şi asigure cel puţin un guvern, frontierele sale, drepturile şi interesele sale. Nu este exact că prin convenţiuni autorităţile noastre sunt înlocuite cu autorităţi ruse; că am acordat Rusiei dreptul de a înlocui căile noastre ferate printr’un alt sistem rus. Nu este exact că armata noastră va coopera cu armatele ruse. Armata noastră a fost mobilizată pentru a apăra frontierele noastre contra invaziunii Cerchezilor şi Başibuzucilor care astăzi pustiesc oraşele situate pe malul drept al Dunării. Când trupele ruse se apropiau de armata noastră, aceasta
   *) Stil vechiu 18 Aprilie 1877.
                                  337
www.dacoromanica.ro
din urmă nu a cooperat; dimpotrivă, ea s’a retras în interiorul ţării acolo unde nu erau trupe ruse.
    Vă rog deci a da asigurări pozitive că noi nu am înşelat şi nu înşelăm pe nimeni. Dacă Europa ar fi avut o atitudine mai energică, România ar fi fost mai fermă în politica sa. Dar când Europa nu consultă decât interesele ei egoiste, când se spune României lăsaţi orice speranţă, ţara noastră trebue să suporte forţa majoră şi să nu ia povaţă decât dela teribila situaţie în care ea este împinsă împotriva voinţei sale.
                                                    (Semnat) Kogălniceanu
    Viena. NB.
    Binevoiţi a comunica cifrat această depeşă lui Gr. Ghica la Constantinopol cu noul dicţionar care v’a fost expediat ieri şi care este identic cu acela al agenţiei noastre dela Constantinopol.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 242-243. Reprodus în Documente oficiale, 1877, p. 93. Originalul în limba franceză. Telegramă circulară, cifrată].
                                       652
Bucureşti, 21 Aprilie, 1877
                  Domnule agent,
    Cu toate că România nu o să fie în război cu Turcia sunt foarte dispus a consimţi la cererea domnului Consul al Franţei cu reşedinţa la Rusciuc, cerere ce mi-aţi adresat cu data de 19 Aprilie (1 Mai) sub Nr. 264.
    Zilele ce ne-ar conveni mai bine pentru sosirea şi plecarea bărcii destinată serviciului de corespondenţă între Rusciuc şi Giurgiu ar fi acelea care corespund la sosirea şi plecarea poştei de Constantinopol. Adică Miercuri şi Sâmbătă.
    înainte de a termina, am onoarea de a vă ruga Domnule agent, să binevoiţi a-mi face cunoscut care va fi pavilionul neutru sub care ar naviga barca mai susmenţionată.
    Binevoiţi a primi, Domnule agent, asigurarea înaltei mele consideraţii.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 19. Originalul în limba franceză].
                                     653
Bucureşti, 22 April, 1877
                 D-le Ministru,
    Am onoare a vă încunoştiinţa că Convenţiunile încheiate la 4/16 April între Guvernul român şi guvernul imperial rus, au fost ratificate de către M. S. Impe-ratorul tuturor Rosielor.
                                  338
www.dacoromanica.ro
    In Monitorul de astăzi, veţi găsi publicate aceste convenţiuni. Prin urmare, în vederea îndeplinirii dispoziţiunilor coprinse într’însele, am onoare a atrage atenţia Dv. mai cu osebire asupra Art. i, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 22 care coprind dispoziţiuni dependente de resortul departamentului ce dirigeaţi.
    înainte de a termina permiteţi-mi a vă anunţa şi cuprinsul adresei mele din 17 Aprilie No. 4.223, şi vă rog să binevoiţi a lua imediat dispoziţiunile cele mai precise pentru executarea în ceeace vă priveşte a stipulaţiunilor cuprinse în aceste două convenţiuni.
    Primiţi . . .
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 54, f. 3].
                                        654
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
                                   Agenţia Diplomatică şi Consulatul General al Rusiei Nr. 177
                  Domnule Ministru,
    Colonelul Izmailov mă informează că la una din şedinţele Consiliului Central instituit ca urmare a art. 6 al Convenţiei din 4/16 Aprilie a fost ridicată o chestiune de mare importanţă. Este vorba de a se preciza anume dacă preţul de transport în trenurile speciale militare trebuia să fie calculat pe vagon, după numărul vagoanelor sau platformelor care formează trenul şi care ar fi considerate ca încărcate la maximum capacităţii lor, sau dacă plata trebuia să se regleze după numărul locurilor ocupate de pasageri şi greutatea reală a obiectelor expediate printr’un tren militar special.
    Aceste două baze de calcul producând o diferenţă însemnată în suma care ar reveni căilor ferate pentru transporturile efectuate, mă grăbesc să vă rog Domnule Ministru, conform cererii Domnului Izmailov1, să binevoiţi a-mi comunica regulamentele care determină modul de a proceda pentru transporturile militare ale trupelor române.
    Profit de această ocazie, Domnule Ministru, pentru a vă reînoi asigurările înaltei mele consideraţii.
                                                                      Stuart
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 49, f. 253. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi]
                                        339
                                                                                                 22*
www.dacoromanica.ro
655
[Craiova, 22 Aprilie, 1877]
              Către Divizia II,
    Daţi ordine pentru ca cantonamentele actuale ale Brigăzii I din Divizia dvstră să se modifice în modul următor:
    Da satul Moţăţei veţi cantona Batalionul I de Vânători, Regimentul 4 Călăraşi şi Bateria de artilerie ce pleacă mâine şi care are deja ordine pentru noua sa destinaţie.
    In satul Galicea Mare, regimentul 3 de Binie şi 5 Dorobanţi şi cartierul Brigăzii I.
    In satul Băileşti (Reg.) 6 Dorobanţi.
    Această modificare cu începere chiar de mâine 23 Aprilie.
    Această Brigadă va fi ordonată ca la orice chemare din partea Colonelului Cerchez, în ajutor, să meargă îndată acolo unde i se va prescrie; iar în caz de trecere din partea Turcilor pe la Cetatea, sau prin împrejurimi, incumbă misia acestei Brigade, ca la cea d’întăi înştiinţare ce va primi dela Escadronul de Călăraşi din Cetate, a merge asupra acestei localităţi spre a respinge trecerea, bineînţeles că în asemenea caz, Brigada urmează a lucra împreună cu Divizia I-a care ea însăşi va lua măsuri pentru sosirea pe terenul de atac.
    Aceste dispoziţii s’au comunicat şi Diviziei I-a.
            (ss) General de Brigadă, Bupu.
                                        Conform cu originalul, col. Bogadi [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 84 şi v.].
                                      656
[Jilava], 22 Aprilie, 1877
    Daţi imediat ordin Regimentului No. 6 Călăraşi, ca escadronul ce trebuia să plece la Giurgiu, să nu mai plece. Iar dacă l-au pornit, să-l înapoieze la Copăceni.
                                                         General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 432, f. 22].
                                      657
[Jilava], 22 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Este probabil că corpul al 2-lea să treacă curând în România-mică. Această mişcare are să se facă conform cu alăturatul itinerariu ce vă anexez pentru tot
                                      340
www.dacoromanica.ro
Corpul principal               Avant-garda
Cartierul general al Corpului Cartierul general al Diviziei I-a-Brig, C Reg. 8 Infant. Infant. \ Reg. io Dorobanţi
Reg. 5 Călăraşi
Bateria No. din al 3-lea R.
                                                                                           Il-a Brig. de Inf.
Reg. 12 Dorobanţi Reg. 2 de Inf. Reg. 9 de Dorob.
Bat. No. şi no. din al 3-lea.
2 Bat. din Rezerva de Artilerie Reg. No. 4.
Ambulanţă, geniu, coloană de muniţii.
Reg 6-lea Călăraşi
                                                                   Anexil
                                                           la documentul Nrr 657
ORDIN DE MARŞ CENTRU CORTUL AL 2-lea
                                                     D       a t a                                                   
     Ziua I-a          Ziua Il-a            Ziua IlI-a Ziua IV-a Ziua V-a             Ziua Vl-a        Ziua Vil-a    
                 D in Jilava         la S 1 a t i      na prin            căile ce vor aleg         e                
Jilava                la Clejani           la Slăveşti           la Tecuci         la Şerbăneşti       la Slatina    
                   Din Măgurele      Din Vadulat prin            Din Radoslăveşti  Din Tecuciu prin Din Greci prin   
                   prin Nefliu,      Blăjeşti, Talpa             prin : Ciob㬠    Şerbăneşti la    Brebenii ro¬     
                   Vârteju, Bul-     la Radoslăveşti.            neşti, Simbreşti, Greci.           mâni la Clo-     
                   garu.Bragadiru,                               Balaciu, la Te-                    cociovu.         
                   Slobozia, Clin-                               cuciu.                                              
                   ceni, Prisăcenii                                                                                  
                   la Vadulat                                                                                        
Din Bucureşti la   Din Jilava pe     Bivuac la Lada-             Bivuac la Te-     Bivuac la Greci.                  
Nefliu             aceeaşi cale      Slăveşii                    cuciu.                                              
                                     Etapa Mare         Repaos                                                       
Din Bucureşti la   Va intra în co¬                               Din Talpa ace¬    Din Balaciu prin Din Şerbăneşti   
Slobozia-Clin-     loană la sosirea                              eaşi cale la Ba¬  Tecuci la Şer¬   prin Greci, B:e- 
ceni               Brig. Il-a.                                   laciu.            băneşti.         benii români     
Bateriile geniu şi Aceeaşi cale ca                               Bivuac la Ba¬     Bivuac la Şerbă- Clocociovu la    
celelalte care     avant-garda.                                  laciu.            neşii.           Slatina.         
vor fi gata în     După trecerea                                                                                     
mobilizare vor     Argeşului, la     Din Clejani ur¬                                                                 
porni din Bucu¬    Prisăcenii va c㬠mează calea a-                                                                  
reşti la Slobozia- uta trecerea      vant-gardei şi se                                                               
Clinceni           Neajlovului di¬   opreşte la Talpa                                                                
                   rect la Clejani.  pentru bivuac                                                                   
Din Copăceni la    Acelaşi marş şi                                                                                   
Jilava Bivuac      bivuac.                                                                                           
la Jilava                                                                                                            
www.dacoromanica.ro
Cartierul general al Diviz. IV-a
                                                                                                                                             T u . i Bat. 2 Vânători Reg. 14 Dorob.
etf
w
«5
ÎJ
Pi
=1
P.
t-<
O
a
Reg. 7 Călăraşi Bat. 3 din Reg. 3
                                                                                     ( Reg. 5 Inf.
Il-a Brig. \ Bat. din al 15-lea Inf. | Dorob.
Brig.
Caval.
   Reg. 16 Dorob.
[ Reg. 8 Călăraşi \ Reg. 2 Roşiori
Bat. No. şi no. din Rgt. al 3-lea
Ambulanţa, geniu şi Coloana de muniţii
Batal, 3-lea de Vânători Batal, din al 11-lea de Dorobanţi. Reg. al 7-lea de Infanterie 2 Baterii din al 4-lea Artilerie Escadron de Roşiori aflat in Giurgiu Escadr. Ilfov din al 3-lea Călăraşi
Escadr. Jandarmi, Bucureşti
Bucureşti
Din Budeşti la Sinteşti
Rămâne la Bucureşti
Din Budeşti la Sinteşti
Dela Gruia la Sinteşti
Dela Buciumeni la Creţeşti
La Bucureşti
Dela Gruia la Creţeşti
Dela Budeşti la Creţeşti
Ea Bucureşti
Buc.
Prisăceni
                                                                                             Din Şin-teşti la Pri-
                                                                                             săcenii de joş pe
Argeş
o
n
P.
P4
Din Bucureşti la Prisăcenii de Sus. Bivuac la Prisăcenii de Sus
Dela Prisăcenii de J os şi Sus la Vadulat.
Bivuac la Vadulat. Etap mic este ca o zi de repaos
Dela Creţeşti la Prisăcenii din Vale
Dela Creţeşti la Prisăcenii din Vale
Bateriile geniu şi celelalte care vor fi mobilizate, vor porni la Prisăcenii din Vale
Se vor lăsa în Garnizoana Bucureşti
Rămâne bineînţeles că in ziua in care corpurile vor primi ordin de marş, trupele destinate pentru a rămâne in Bucureşti, vor primi pentru aceasta distincţii.
Clejani
Dela Prisăcenii din Vale la Clejani
Asemenea etap mic ca zi de repaos
Lada Slăveşti
TecUci
Dela Vadulat la
Lada Slăveşti Etap mare
Dela Clejani la Talpa
Dela Lada
Slăveşti la Tecuci
Dela Talpa prin Lada la Balaciu
Drăgăneşti
Caracal
Dela Tecuciu la
Drăgăneşti, aproape de Olt spre Caracal
Dela Balaciu prin Tecuci la Stoică-neşti
Dela Drăgăneşti la
Caracal
Dela Stoică-neşti prin Drăgăneşti la Caracal
NB. Numirile satelor sunt luate după harta cea mare ce s'a trimis Diviziilor
2. Trecerea peste Olt se va asigura de către Dl. Căp. Vasiliu, Comand.
      Pontonierilor
3. Diviziile sosind in Slatina şi Caracal vor primi ordine speciale
      pentru ocuparea poziţiilor
4. In timpul marşului se va acoperi pe flancul stâng
5. Trupele care nu sunt încă mobilizate vor rămâne în Bucureşti şi
      se vor mişca după ordine speciale.
[Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 432, f. 24—26].
www.dacoromanica.ro
corpul. Anunţându-vă din vreme despre aceasta, vă invit să avizaţi după acum la măsurile pregătitoare pentru acest marş, fără însă a pune în executare nimic, ziua începerii mişcării fiind a vi se face cunoscută prin al 2-lea ordin. Veţi face încă cunoscut aceasta confidenţial şefilor de corpuri dacă veţi crede 4e cuviinţă spre a lua şi ei măsurile necesare. Marşul ce avem a întreprinde, nu este greu, luând însă în considerare că serviciile de transport şi îndestularea nu sunt încă bine definite şi organizate, o să aveţi negreşit şi dificultăţi.
    Faceţi, Domnule Colonel, astfel, ca să ne poată ajunge ce avem.
    Din ordinul Generalului Comandant.
                                                                                                                                   Şef de Stat Major Colonel Pencoviai
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 432, f. 24].
                             658
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
    Ministerul Agriculturii, comerciului şi lucrărilor publice Nr. 3.890 Domnule Ministru,
    Dl Inginer Zahariad fiind numit de acest Minister ca delegat şi ataşiat cu serviciul în quartierul general din Iaşi pe lângă şeful comunicaţiunilor militare al armatelor ruseşti, Dl Docotenent General Catalai, am onoare a vă comunica aceasta rugându-vă să binevoiţi a face să se notifice şi Dsale această numire.
    Binevoiţi vă rog Dle Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consi-deraţiuni.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 54, f. 27].
p. Ministru
                                     659
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
    Ministerul agriculturii, comerciului şi lucrărilor publice Nr. 3.865 Domnule Ministru,
    Ca răspuns la notele Domnii-Voastre Nr. 4223 şi 4318 am onoare a vă comunica că Consiliul Central prevăzut la art. IX din Convenţiunea încheiată cu Guvernul Imperial al Rusiei şi în care delegatul său este Dl Colonel Ismailov, este compus astfel:
    Dl Director Guillaux pentru liniile Roman-Verciorovo. Dl Hertz pentru liniile Roman-Suceava-Iaşi şi Dl Inginer P. Ene din partea Statului pentru liniile Bucureşti-Giurgiu şi Iaşi-Ungheni.
                                   341
www.dacoromanica.ro
    Cât pentru celelalte dispoziţiuni din citatele adrese s’au luat măsurile cuvenite pentru îndeplinirea lor.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                  p. Ministru
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 54, f. 4].
                            660
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
    Circulară către Prefecţi, Nr. în 22 Apr. 1877 Bucureşti.
                                                  f. urgent
                  Dle Prefect
    Primesc necontenite reclamaţiuni contra applicărei mesurilor de rechisiţiune şi de cuartiruire militară în privinţa supuşilor străini şi în special a supuşilor austro-ungari.
    Pentru a se pune capăt unor assemenea reclamaţiuni, m’am adresat către collegul meu dela Interne prin adressa sub No. 4.045 din 12 Apr. curentă, espu-năndu’i modul meu de vedere în această cestiune, mod de vedere basat pe textul convenţiunilor ce avem deja încheete cu Austro-Ungaria şi cu Russia.
    Nu credu de prisos a mă adressa direct şi D.voastră pentru a Vă aminti ordinele ce aveţi în această privinţă de la Minist. de Interne şi a Vă trage linia de conduită ce trebuie să păziţi pentru a se evita reclamaţiuni juste şi fondate în privinţa rechisiţiunilor şi cuartiruirilor militare.
    Art. III, dispensă pe austro-ungari de locuinţa militară de ori ce natură ar fi, afară totuşi de serviciile care sunt attaşate possesiunei sau locaţiunei de immo-bile, precum şi de prestaţiunile sau rech’siţiunile militare la care sunt supuşi toţi naţionalii în cualitatea lor de proprietari sau de locatari de immobile.
    Prin urmare nu se pot rechisiţiona de la supuşii austro-ungari, ruşi şi rger-mani, precum şi dela cei-l-alţi străini care aspiră la tratamentul naţiunei celle mai favorisate, precum francesi, greci, belgieni, italieni şi alţii, de cât din acei cai, (se înţellege în marginile regulamentului publicat în Monitorul Officialle din 8/20 Apr. 1877, No. 78), care le servă pentru esploatarea unui imobile fie ca proprietar, fie ca locatar.
    Iar ceia-l-alţi, precum birjarii, căruţaşii şi alţii, carii au cai pentru eserciţiul unei profesiuni, nu pot fi rechisiţionaţi şi încă mai puţin caii de echipagii sau de lucru.
    In ceea ce privesce cuartirul militar, acestă obligaţiunea cade assupra per-sdnei. Ast-feliu străinii fie proprietari fie locatari de imobile nu pot susţine că aceste imobile nu pot primi cuartirul militar, în condiţiunile în care’lu primescu
                                   342
www.dacoromanica.ro
proprietăţile apparţinend indigenilor. Esistă însă o escepţiune în favorea străinilor când nu occupă de cât un appartament, adică când sunt numai sublocatari într’uă casă. In acest casii, cuartirul militar nu se p6t introduce în apparta-mentul sau în odăile occupate de străini.
    Vă rog dar, Dle Prefect, să bine voiţi, în înţellegere cu Commissiunile ad-hoc instituite pentru regularea rechisiţiunilor, a lua disposiţiuni pentru întocmai esecutare a ordinului de faciă.
        Primiţi &ra
    (Adresată:) Pref. poliţiei Capitalei, No. 4429; pref. Jud. Ilfov No. 443o; pref. Tecuciii No. 4431; Brăila No. 4432; Iaşi No. 4433; Oltu. No. 4434; Gorju No. 4435; Vîlcea No. 4436; Argeş No. 4437; Muscel No. 4438; Dîmboviţa 4439; Prahova No. 4440; Buzeu No. 4441; Rîmnicu Sărat No. 4442; Piatra No. 4443; Bacău No. 4444; Covurluiii No. 4445; Roman No. 4446; Vasluiu No. 4447; Tutova No. 4448; Fălciu No. 4449; Cahul No. 4450; Bolgrad No. 4451; Ialomiţa No. 4452; Teleorman No. 4453; Neamţu No. 4454; Suceava No. 4455; Dorohoiu No. 4456; Botoşani No. 4457; Ismail No. 4458; Vlaşca No. 4459; Romanaţi No. 4460; Dolju No. 4461; Mehedinţi No. 4462.
          [Min. Af. Ext., v. 64, f. 9-10].
                                        66)
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoare a vă încunoştinţa că convenţiunile încheiate la 4/16 Aprilie între guvernul român şi guvernul imperial rus, au fost ratificate de către Majestatea Sa împăratul tuturor Rusiilor. In Monitorul de astăzi veţi găsi publicate aceste convenţiuni.
    Prin urmare, în vederea îndeplinirii dispoziţiunilor cuprinse într’însele, am onoare a atrage atenţiunea D-voastră mai cu osebire asupra Art. 1, 3, 4, 5, 17, 18, 19, 20 şi 21 care cuprinde dispoziţii dependente de resortul departamentului ce dirijaţi.
    înainte de a termina, permiteţi-mi a vă aminti şi cuprinsul adresei mele din 19 April cu Nr. 4218 şi vă rog să binevoiţi a lua imediat dispoziţiunile cele mai precise, pentru executarea în ceeace vă priveşte a stipulaţiilor cuprinse într’aceste două convenţii.
    Primiţi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                     Ministru, Kogălniceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4907-28, f. 4].
                                        343
www.dacoromanica.ro
662
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
         Atribuţiile Marelui Pretor şi ale pretorilor în general.
    Marele pretor este comandantul jandarmeriei armatei, precum Pretorii sunt comandanţii jandarmeriei Diviziilor. Jandarmeria surveghează abaterile, redactează Procesele-Verbale, urmăreşte şi arestează vinovaţii. Poliţia şi păstrarea ordinii sunt de competenţa sa. Nu se întrebuinţează la serviciul de escortă, sau ordonanţă decât în cazul cel mai neapărat trebuincios. Toţi ofiţerii şi subofiţerii trupelor sunt îndatoraţi a-i da ajutorul la trebuinţă.
    Atribuţii speciale ale Pretorilor.
    Atribuţiile Marelui Pretor cuprind tot ce e relativ la crime şi delicte, făcute în cercul armatei, la siguranţa ei. Pentru aceasta are poliţia secretă. Datoria sa mai este de a proteja locuitorii în contra jafului, sau orice alte silnicii.
    Pretorii Diviziilor, au aceleaşi atribuţii fiecare în cercul Diviziei la care este ataşat.
    Orice ostaş impiegat la armată, află vreo crimă sau delict, trebuie să înştiinţeze îndată pe Marele Pretor sau Pretor, sau pe oricare ofiţer din Jandarmerie. Este dator de a răspunde categoric la toate chestiile ce adresează Pretorul.
    Marele Pretor sau Pretor îndată ce a aflat o crimă sau delict, începe informaţiile necesare. In caz de surprindere în fapt, care cere osândă infamantă sau aflictivă merge îndată în acele locuri şi apucă actele doveditoare, face procesul-verbal cu toate depunerile şi informaţiile ce a cules.
    Procedează la descoperirea şi arestarea acuzaţilor şi în acest din urmă caz îi conduce la generalul ce comandă Divizia din care fac parte.
    El dă raporturilor consiliilor de Răzbel toate documentele ce aceştia îi cer şi pe care ar fi în stare de a da; este dator a se supune rechiziţiei şi de a se arăta ca martor când aceasta este făcut regulat. Vizitează adesea locurile ce crede că au trebuinţă de surveghere; informează de itinerarul său pe generalul pe lângă care este pus.
    Garda şi escorta de onoare a Pretorilor.
    Marele Pretor are o gardă la locuinţa sa; în marşuri şi preumblări este escortat de o despărţire de jandarmi şi Brigade. Pretorii Diviziilor, de un brigader şi trei jandarmi.
                                   Indivizii ce nu sunt ostaşi.
    Poliţia relativă la indivizii ce nu sunt ostaşi, la neguţători din suita armatei, la vivandieri şi la servitori, intră în mod special în atribuţiunile jandarmeriei.
    Prin urmare Generalii şi funcţionarii armatei, cari au în suita lor secretari tălmăci etc. sunt datori de a le da numele şi pronumele, locul naşterii şi semnalmentul, Marelui Pretor, sau Pretorului Diviziei.
                                         344
www.dacoromanica.ro
    Persoanele care vor să exercite o profesie oarecare în serviciul armatei, se înscriu la marele Pretor spre a dobândi o învoire şi a primi o patentă. Ele 'sunt îndatorate să justifice bună conduită, facultatea şi să declare la care industrie vor să se dea. Acelea care se găsesc în urma trupei fără a fi dobândit autorizaţie sunt trase înaintea Pretorului Diviziei, care după ce i-a condamnat, dacă se cuvine, la o amendă de una sută lei, i goneşte dela Armată, fără prejudiciul de osândă mai mare, dacă s’a aflat că a venit cu intenţii rele.
    Jandarmeria spune Şefului de Stat Major pe impiegaţii de Administraţie care nu poartă obişnuitul costum, ce le este însuşit prin reglement.
    Vivandieri, Cantinieri şi Neguţători.
    i. Vivandieri i Cartierelor Generale au patente dela Pretor aprobate de şefi de stat Major. Cantinierii Regimentelor primesc pe ale lor dela Consiliile de administraţie şi sunt datori să le vizeze la Pretorul Diviziei.
    Vivandieri şi Cantinieri primesc o placă cu inscripţia, Vivandiera sau Can-tinierul, şi numărul de înregistrare al patentei lor. Aceste plăci şi le procură, şinguri după forma ordonată de Pretori.
    Sunt îndatoraţi de a purta această placă ca să se vază şi de a avea la trăsurile lor o alta cu numele lor, numărul patentei şi numirea Cartierului General saa regimentului din care fac parte.
    Şefii de Stat Major, şefii de Corpuri şi Jandarmeria cer ca hrana şi lichidele de care vivandierii şi Cantinieri trebuie să fie aprovizionaţi, să fie todeauna de calitate bună în cantitate de ajuns şi cu preţul cel mai mic.
    Se regulează în această din urmă privinţă după cum localităţile şi împrejurările sunt favorabile aprovizionarei.
    Se fac asemeni cercetări în trăsurile neguţătorilor şi ale Cantinierilor spre a-i împiedeca de a transporta alte obiecte decât acele ce trebuie să aibă. Şefii de batalioane adjutanţii Maiori şi adjutanţii sunt mai cu samă însărcinaţi de a întrebuinţa asprime pentru aceasta, în privinţa Cantinierilor Corpului.
    Pedepse pentru contravenţii (abateri) amenzi:
    i. Ofiţerii şi subofiţerii Jandarmeriei verifiează adesea greutăţiile şi măsurile; ei confiscă conform legilor pe acele ce nu sunt etalonate. Marele Pretor osândeşte pe cei abătuţi, la pedeapsă disciplinară ce o judecă aplicabilă la delictul lor; le ia pentru un timp patenta lor şi poate, la recidivă, să-i gonească din armată. Toate acestea fără prejudiciul restituirilor la care pot fi obligaţi nici celorlalte pedepse ce ar merita pentru înşelătorie.
    Marele Pretor şi Pretorii pot să osândească la amenzi pe persoanele care urmează armata fără voie, pe vivandieri, cantinieri şi neguţători, cari întrebuinţează greutăţi şi măsuri neetalonate sau care se abat din reglemente de poliţie ale armatei. Suma acestor amenzi nu poate trece peste 300 lei. Se dă marelui
                                       345
www.dacoromanica.ro
Pretor care o întrebuinţează în trebuinţele serviciului său cu aprobaţia şefului de stat Major General.
                                             Servitorii:
    i. Servitorii ofiţerilor şi impiegaţilor armatei, sunt datori să aibă un atestat subscris de stăpânul lor şi constatând că sunt în serviciul său; acest atestat este vizat în corpuri de colonel, în Stat Majoare şi Administraţii, de pretori.
    Servitorii îl arată ori de căteori li se cere.
                                              închisori:
    închisorile destinate a primi pe ostaşi de orice grad, pe oameni bănuiţi, vagabonzi, etc. Sunt puse la Cartierele Generale de Divizie prin îngrijirea Pretorilor. Ele sunt sub autoritatea acestor ofiţeri şi sub survegherea Cartierelor Generale.
                                   Ostaşi arestaţi sau dezertori.
    i. Ostaşii arestaţi de jandarmerie sunt reconduşi de dânsa la corpurile lor, afară dacă învinovăţirea lor nu este de competenţa Consiliurilor de Rezbel. In acest caz actele doveditoare se dau şefului de stat Major al Diviziei, care ia măsuri pentru arestare.
                                  Euncţia Jandarmeriei în marş.
    i. In marşuri ea urmează Coloanele, arestează jefuitori şi strânge pe cei rămaşi în urmă; dă detaşamente echipajelor ca să păstreze o poliţie aspră, să se asigure dacă indivizii dintr’ânsele au drept să fie acolo, sau chiar în armată.
                                         Trăsuri dela locuitori.
    i. Niciun ofiţer, niciun impiegat al armatei nu poate fără autorizare să ceară trăsuri sau cai. Jandarmeria este însărcinată de a primi plângerile proprietarilor de tot felul şi la trebuinţă de a da urmare.
                               Caii de la necunoscuţi şi caii furaţi.
    I. Este oprit de a cumpăra cai dela persoane necunoscute. Cei cari se găsesc fără stăpân, sunt duşi la Pretor. Acesta îi dă înapoi, dacă se reclamă. In caz contrariu ei sunt daţi după ordinele şefului de stat Major la arma unde pot fi întrebuinţaţi. Caii furaţi sau găsiţi se întorc proprietarilor când el va fi cunoscut.
                                   Jocuri de noroc şi femei publice.
    i. Jocurile de noroc sunt oprite. Pretorii şi ofiţerii jandarmi, sunt mai cu seamă însărcinaţi de a opri aceasta. Indivizii cari se dau la aseminea jocuri se pedepsesc cu asprime, cei cari le ţin, dacă nu sunt ostaşi, se izgonesc dela armată. Jandarmeria izgoneşte dela armată femeile publice.
                                         346
www.dacoromanica.ro
Dezertori inamici.
    i. Sunt duşi la Marele Cartier general. Armele lor se dau artileriei, iar cure-lărimea Intendenţei.
                                     Consiliurile de Rezbel.
    i. Generalii de Divizie convoacă consiliurile de răzbel de căteori găsesc aceasta de trebuinţă.
                                     Raporturile Pretorilor.
    Afară de raporturile ce pretorii sunt datori să facă Marelui Pretor, asupra tuturor obiectelor serviciului lor, ei fac pe toată ziua Generalilor ce comandez corpurile de trupă la care sunt ataşaţi.
    Se informează mai cu seamă de ordinile Comandantului Primar, privitoare la poliţie. Ei primesc ordine dela Generalii şi şefii de Stat Major pentru serviciul zilnic şi le raportează. Pentru Brigada detaşată Comandantul Jandarmeriei împlineşte aceleaşi datorii către Generalul de Brigadă.
    Marele Pretor transmite, adăogând instrucţiile sale, ordinile ce primeşte dela Comandantul Primar, sau şeful de Stat Major General, pretorilor şi celorlalţi ofiţeri ai jandarmeriei împărţiţi în Divizii; unii şi alţii sunt datori să le execute şi să informeze pe şeful lor de Stat Major al Diviziei. Marele Pretor dă sama în toate zilele Comandantului Primar şi ia ordinile sale.
    ha. fiecare 8 zile el prezintă un raport general asupra serviciului său, şeful de Stat Major General, care-1 supune Comandantului Primar.
                                         Poliţia Secretă.
    i. Fondurile destinate Pretorilor pentru poliţia secretă le vor întrebuinţa cu aprobarea şefului de Stat Major.
                                               Şef de Stat Major General Colonel Slăniceanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 438, f. 15, 16 şi 17].
                                       663
  ucureşti, 22 Aprilie, 1877
    Sunt informat că s’ar rechiziţiona caii de serviciu a monastirilor.
    Caii ce au aceste stabilimente fiind într’un număr mic în comparaţie cu exigenţele serviciului pentru care se ţin, necesitează scutirea lor de măsura rechezi-ţiunei.
    Veţi pune dar aceasta în vederea comisiunei mixte ca să nu ia prin recheziţie caii monastirilor din judeţul Dvs.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 311].
                                       UI
www.dacoromanica.ro
664
[Bucureşti], 22 Aprilie, 1877
                   Domnule ministru,
    Domnul agent şi consul general al Rusiei prin nota sa din 20 Aprilie/2 Mai curent îmi face cunoscut că majestatea sa imperatorul augustul său stăpân, încunoştiinţat prin mijloacele sale despre greutăţile în care se găseşte tesaurul român şi dorind a da României dovadă despre înalta sa bunăvoinţă şi solicitudine, l-a însărcinat să remită guvernului înălţimei sale principelui Carol un milion franci şi aceasta cu titlu de împrumut al căruia condiţiuni vor fi regulate la St-Petersburg între ministerul de finanţe imperial şi d. general Ghica trimis în misiune specială pe lângă guvernul imperial.
    Această sumă cuprinsă în două mici butoaie se află depusă la consulatul general al Rusiei.
    Totodată d-1 agent şi consul general intervine pe lângă mine rugându-ină a face să se ia măsurile necesare pentru ca un funcţionar de încredere având un certificat legal să poată justifica însărcinarea sa, să se presinte la consulat pentru a primi cele două butoaie care cuprind un milion de franci în aur. D-sa mai adaogă că a însărcinat pe d. consilier de Colegiu Riga să asiste la numărătoare şi l-a autorisat să iscălească protocolul constatator că acele butoaie cuprind suma de 250000 de ruble în aur adică un milion de franci.
    Prin urmare vă rog d-le ministru, a da ordin d-voastră pentru ca d. Riga să fie admis în calitate de delegat al consulatului rusesc în această ocasiune şi a lua dispoziţiunile ce veţi crede de cuviinţă pentru ca să se transmită acelui consulat cât mai curând o chitanţă în îndoit exemplar din care unul va fi înaintat ministerului de finanţe la St-Petersburg.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 4].
                                                665
Bârlad, 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Ca rezultat la telegrama Domniei Voastre Nr. 8073 cu tot respectul vă supun la cunoştinţa că până acum s’a oferit gratis numai 20.000. oca pâine de Consiliul Comunei Bârlad din care s’a înaintat D-lui Ministru de Resbel cu calea ferată 1200 pâini şi 3.150 oca făină de grâu, alte obiecte de hrană nu sunt oferite, cumpărate, sau rechiziţionate.
                                          348
www.dacoromanica.ro
    Binevoiţi vă rog Domnule Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                                   p. Prefect
                  [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 247].
                                        666
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    In urma cererii D-lui Intendent al armatei de a-i preda 600 kile grâu prin rechiziţie şi a ordinului Domniei Voastre No. 8259 că acestă sumă se se ia dela arendaşii Statului ce încă datorează rest din arenzi, cerând dela Dnii Subpre-fecţi a-mi comunica dacă arendaşii Statului din Plăşile D-lor au grâu, doi dintre D-lor mi-au răspuns că n’au găsit grâu ci porumb. Dacă şi dela ceilalţi voi primi asemenea sciinţe, binevoiţi a-mi comunica de urgenţă, pot rechiziţiona suma de 600 chile ori de unde o voi găsi, se înţelege că nu dela un singur arendaş sau .proprietar, ci dela fiecare printr’o justă repartiţie. Binevoiţi vă rog Domnule Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni
                                                       Prefect, C. Creţeanu
                  [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 187].
                                        667
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
                    Domnule Prefect,
    Pentru îndestularea armatei simţindu-se necesitate de două mii chile grâu vă invit Domnule Prefect, a face să se ia această cantitate dela arendaşii care datorează Statului, din Judeţul Ilfov prin mod de rechiziţiune şi a se transporta prin care de rechiziţiune la locul ce vi se va desemna de Dl. Ministru de Resbel pentru care vă veţi înţelege cu Dsa.
Primiţi D-le Prefect, asigurarea consideraţii mele.
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea, I, f. 149].
                                        668
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
    In vederea expunerilor din raportul Nr. 6502; vă autorizez ca în baza legii de rechiziţiune să luaţi cele şase sute kile grâu de oriunde le veţi găsi, bine înţeles fiind, după ce se va lua grâul ce se va găsi la datorii arendaşi ai Statului.
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 188].
                                  349
www.dacoromanica.ro
669
Braila, 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Spre complinirea telegramei noastre Nr. 2761 am onoarea a vă înainta copie după tabloul de cai rechizionaţi la acest judeţ în Nr. de 122 în care intră 50 cai făcuţi ofrandă Statului. Primiţi vă rog domnule ministru asigurarea prea distinsei mele consideraţii.
                                                      p. Prefect Arghiropol
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4896-26, partea I, f. 176 .
                                       670
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
              Domnule Ministru,
    Am onoare a supune respectuos la cunoştinţa Dvs. împrejurarea lucrătorilor din atelierele Imprimeriei şi Monitorului pe care-i chiamă ca miliţieni la exerciţii în timpul zilei, când sunt necesari multelor şi variilor lucrări ce s’au grămădit şi se grămădesc necontenit în aceste direcţiuni; cu toate acestea n’am putut căpăta niciun rezultat satisfăcător şi lucrătorii lipsesc în grămadă pe fiecare zi, chemaţi de şefii militari, paralizând astfel lucrările.
    Vă rog respectuos, Dle Ministru şi pentru a doua oară, să binevoiţi a lua dispoziţiunile necesarii ca să nu asum asupra-mi o responsabilitate ce-ar putea să-mi atragă blamul şi observaţiunile Dvs.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                    Director, N. I. Orăşanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 3172-81 a, partea I, f. 246].
                                       671
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Conform intervenirei făcute de Dv. prin adresa Nr. 7726, am onorul a vă face cunoscut că prin ordinul Nr. 4594 adresat Diviziei 2 militară teritorială, am dispozat ca toţi lucrătorii zeţari aflaţi în atelierile Imprimeriei şi monitorului Oficial să nu fie luaţi la serviciu ca miliţieni sau rezervişti pe cât va dura concentrarea armatei.
    Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     p. Ministru, Fălcoianu.
            [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos Nr. 5172-81 a, partea I, 247].
                                       350
www.dacoromanica.ro
672
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Grăbesc cu onoare a vă transmite cu aceasta, copie după telegrama Nr. 12 ce am primit ch'ar acum dela directorii şcoalelor de băeţi şi fete din Bârlad şi vă rog ca în vederea celor conţinute întrânsa şi în consideraţiunea că lă-sându-se astfel cum se arată s’ar închide şcoalele, să bine voiţi a lua grabnice măsuri prin autorităţile locale respective de a alege şi desemna pentru spitale alte locale, binevoind totodată a ne comunica rezultatul dispoziţiunilor, ce veţi lua spre a putea apoi da ordine în consecinţă.
    Primind în acest moment şi din partea Revizorului şcolar raportul Nr. 121 tot în- chestiuni de aseminea natură se anexează copie după dânsul, ru-gându-vă a lua aceleaşi măsuri.
    Primiţi vă rog Dle Ministru, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni.
                                         p. Ministru, D. Ghidionescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172-81 a, partea I, f. 249].
                                     673
[Jilava], 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Comandant,
    Vi se pune în vedere pe contra pagină copie de pe ordinul Ministerului Nr. 3860 spre întocmai conformare.
                               Comandantul Corpului 2 Armată General Radovici
     (Copie de pe ordinul Ministerului No. 3860 din 2/4).
    Vă rog daţi ordine trupelor din Corpul al 2-lea de Armată comandat de Dvs. că pentru procurarea trăsurilor de care vor avea necesitate pentru transporturile ce sunt a se face din Bucureşti pe la comunele după afară, să se adreseze la Prefectura Poliţiei Capitalei căreia s’a scris prin Ministerul de Interne a procura asemenea trăsuri de la locuitorii Capitalei care sunt foarte numeroşi şi mai avuţi aceasta pentru înlesnirea ţăranilor prin care s’a efectuat până acum, numai printrînşii transporturile militare.
                                               (ss) p. Ministru Fălcoianu [Arh. St. Buc.. M. St. M., 1877/78 dos. Nr. 428 a, f. 97].
                                     351
www.dacoromanica.ro
                                               674
{Calafat], 22 Aprilie, 1877
                                     Ordin Circular No. 24.
    Corpurile jos notate vor trimite imediat numărul de oameni ce se însemnează în dreptul ficăruia din acei ce s’au raportat, că au cunoştinţă de brutărie.
    Aceşti oameni se vor pune imediat la dispoziţia Intendenţei divizionare din ■Calafat, care-i va da la brutarii ce s’au însărcinat a procura pâinea pentru armată.
    Reg. 4 vânători 2 oameni « 4 Linie            3 «
      «  1 Dorobanţi 6      «
      « 4      «        4   <(
                                    Comand. Diviziei Colonel Cristodul Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 514 b, f. 92].
                                     675
{Calafat] 22 Aprilio, 1877
    Am dispus trupele în felul următor.
    Trei baterii artilerie, 4-lea vânători, 4-lea infanterie, 1 şi 4-lea Dorobanţi Geniu în Calafat. 1 de infanterie pe aripa dreaptă. Regimentul 1 de Călăraşi prelungeşte această linie până la Cetatea, având două escadroane în Cetatea. Un cscadron din acest regiment este în Tunari în legătură cu Reg. No. 2 de dorobanţi aşezat în Piscu. 2 Călăraşi este pe aripa stângă având 2 escadroane Ciuperceni-Desa.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 13].
                                     676
■Galicea Mare, [22 April, 1877]
                 Domnule Colonel
    Conform ordinului D-tră primit astăzi 22 corent orele de dimineaţă prin Călăraşul Nicolaescu Grigore din escadronul de Olt; am onoare a vă raporta că la orele 5 seara am şi ajuns în Comuna Piscu, unde adăst ordine.
                                                Comandantul Brigadei 2 Colonel Papadopol.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c., f. 14].
                                     352
www.dacoromanica.ro
677
[Calafat], 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    In tot timpul nopţii nu s’au observat nimic pe linia avanposturilor; întinderea linii ocupate este dela Redută unde se află un post comandat de un ofiţer şi până dincolo de biserica grecească la vechile întăriri unde asemenea se află un post comandat de un ofiţer, acest post se leagă prin santinele cu i-iu de linie. Da port Garda mare o companie şi corpul principal în strada popotei vechi a ofiţerilor, legându-se între dânsele şi aceasta prin santinele. Corpul principal se leagă asemenea prin santinele cu postul dela Redută, 'n stânga căruia încep posturile de cavalerie. Trupele ce-mi lipseau au sosit; vă rog daţi ordin căpitanului Hristea să vie la companie neavând decât un singur ofiţer.
                                                     Comandantul avanposturilor Maior Stoilov
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 15 şi vj.
                                        678
[Jilava], 22 Aprilie, 1877
    Serviciul Intendenţei acestei Divizii fiind instalat în Jilava cartierul Diviziei Corpurile vor trimite la Intendenţă al 2-lea exemplar al controlului ofiţerilor şi trupei în care vor fi înscrise toate mutaţiile întâmplate (dela) înfiinţarea consiliilor eventuale şi până la (ziua) ultimă a celei din urmă chensenie; iar dela acea dată se va urma cu trimiterea mutaţiilor conform reglementelor şi instrucţiunilor cu cea mai mare exactitate. Mutaţiile vor fi înscrise desluşit şi întocmai ordinelor de zi şi celorlalte acte justificative. Corpurile ne vor face cunoscut dacă au primit toate imprimatele de care au necesitate în concentrare; acelea care nu le-au primit, ne vor raporta imediat ce le trebue, arătând şi cauza neprimirii.
    Corpurile şi serviciile vor trimite până la 25 corent, statele de soldă ale ofiţerilor şi trupei care nu le vor fi având ordonansate pe această lună; precum şi solda trupei întâia chensină Mai, pentru a se putea ordonansa îndată ce se vor deschide creditele; Se va observa cu cea mai mare rigoare să nu se forţeze, pentru a nu se da loc la ştergeri şi reduceri. Cu această ocazie se va înainta şi o situaţie arătând sumele în parte la care se va urca solda ofiţerilor pe luna Mai; chenzina Il-a a trupei, raţiile de hrană, hrana elevilor din Şcoala Militară ce fac serviciul de şef de plotoane şi solda ofiţerilor chemaţi
                                        353
                                                                              23
www.dacoromanica.ro
temporal peste efectivul bugetar, spre a se putea stabili cererea de credite pe luna Mai.
                                                  Intendentul Diviziei (ss) Sub-Intendent Tamara [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 687, f. 80].
                                     679
                                                                     Jilava, 22 Aprilie, 1877
                     A 3-a Divizie.
    Comandant, Colonel Anghelescu Gheorghe
    Şef de Stat major, Ut. Colonel Mărculescu Gheorghe
    Ofiţer de Stat major, Căpitan Geanoglu Scarlat, Ofiţeri de ordonanţă doi ofiţeri inferiori luaţi din trupele Diviziei.
    Medicul Diviziei, Stavrescu Gheorghe.
    a Il-a Brigadă de Infanterie         I-a Brigadă de Infanterie
    Comandanţii Gramont Alee.            Colonel Ipătescu Gheorghe
    Un ofiţer inferior de ordonanţă      Un ofiţer inferior ordonanţă
           Trupa
   Batal. 3 Vânători Regim. 2 Infanterie Regim. 12 Dorobanţi Un Batal, din Reg. ii Dorobanţi
                            Brigada de Cavalerie Comandant Colonel Formac Constantin Un ofiţer inferior de ordonanţă
                                                                                      Trupa
                Regim. 5 Calaraşi Regim. 6 Calaraşi
                3  baterii de artilerie din Regim. 3 Artilerie 1 coloană muniţiuni Geniu Un detaşament geniu O secţie ambulanţă.
                                       p. conformitate Căpitan Manole. [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 43°, f. 8],
      Trupa
Regim. 8 Uinie Regim. 9 Dorobanţi Regim. 10 Dorobanţi
                                  354
www.dacoromanica.ro
680
[Botoşani], 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Comisiunea mixtă de rechiziţiune a cailor la 15 curent constituindu-se şi procedând în lucrare până azi a rechiziţionat numărul de 67 cai. Văzând că Comisiunile Comunale de rechiziţii şi mai cu samă acea a comunei Botoşani, în care după informaţiunile ce am luat sunt cei mai mulţi cari întrunind condiţiunile regulamentare, ne prezintă prea puţini cai, astfel că comisiunea mixtă nu poate merge înainte cu lucrările ei şi a avea un rezultat satisfăcător, de repeţite ori punându-le în vedere importanţa unor asemine lucruri şi urgenţa cu care se reclamă i-am cerut a ne prezenta după tabloul de recensământ caii de rechiziţionat. La aceasta, Primăria locală îmi comunică, că cauza întârzierii trimiterii cailor este opunerea ce fac unii din proprietari de a-i prezenta înaintea comisiunei.
    Supunându-vă acestea la cunoştinţă, d-voastră, Domnule Ministru, vă rog să binevoiţi a ne da deslegare ce urmare trebue să se păzească cu acei din proprietari cari refuză a se supune legii de rechiziţie.
    Binevoiţi vă rog domnule Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                     Prefect. I. C. Ciolacu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dlv. Com., dos. Nr. 4884-24, f. 337].
                                       681
Bucureşti, 22 April, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onorul a vă înainta în copie raportul cu Nr. 20 al escadronului de calaraşi Ilfov în privinţa rechiziţiunilor de furaje ce s’au făcut la domiciliul unui calaraş din cei concentraţi actualmente cu ocazia mobilizărei armatei, rugându-vă Domnule Ministru ca luând în consideraţie reclamaţia de faţă să binevoiţi a dispoza cele cuvenite.
    Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea prea osebitei inele consideraţii.
                                                     p. Ministru Fălcoianu
    Copie după raportul No. 820 al comandantului regimentului Nr. 3 de calaraşi din 14 aprilie 1877.
    Calaraşul Ion Niculae înscris la matricula No. Il6 domiciliat în comuna Jilava din plasa Sabar şi care se află în escadron activ, reclamă că în lipsa sa
                                       355
                                                                           23*
www.dacoromanica.ro
de acasă primarul respectiv i-a luat una căruţă cu fân ce-1 avea ca nutriment calului pe care l-a dus în Bucureşti la Malmeson şi i-a înscris şi patru stânjeni pae ca să le ia în urmă pentru armată.
    Aceasta raportându-vă, vă rog cu onoare d-le colonel să binevoiţi a face prin cine veţi crede de cuviinţă ca unor asemenea Calaraşi să nu li se ia productele ce le are aprovizionate pentru subţinerea animalelor pe timpul când dânşii se află concentraţi.
                                                   Comand, escadron activ Căpitan D. Tulea
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 313 şi 314].
                                      682
[Bucureşti], 22 Aprilie, 1877
    In urma adresei Dv. sub No. 1700 dând cuvenitele ordine Dior prefecţi respectivi, am primit acum dela cel de Râmnicul-Sărat raportul No. 877, prin care după avizul comitetului permanent cere să se ordoneze comandantului de Regiment, ca la necesitate să ia în primire ca magazie pentru conservarea armăturii şi muni-ţiunii de război, salonul disponibil dela sub-prefectura Râmnicul-de-Jos, situat alături cu cazarma batalionului de Dorobanţi şi care corespunde condiţiu-nilor pretinse.
    Am onoare, Dle Ministru, a vă comunica cele ce preced, rugându-vă să binevoiţi a da ordinul în consecinţă Dlui comandant respectiv.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5311-17, f. 130].
                                      683
[Calafat, 22 Aprilie, 1877]
                  Domnule Colonel
    Vă invit ca pe viitor să binevoiţi a lua dispoziţiile următoare: ca nimeni să nu mai poată debarca la Calafat fără a fi condus la cartierul general al Diviziei, nici a trece dincolo fără viza cartierului general.
                                                              Col. Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 27]
                                      684
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
    Primesc numirea şi compunerea comisiunii pentru aprovizionarea armatei, aşa cum aţi anunţat-o. Din ea face parte şi general Rupu.
                                                       Ministru, Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos Nr. 4966, f. 66],
                                      356
www.dacoromanica.ro
685
Paris, 22 Aprilie, 1877, înreg. la 27 Aprilie
                         Domnului Kogâlniceanu, ministru de externe,
                                                                  Buk(ureşti)
    După cum v’am informat, Plagino plecat Buni seara; dacă el nu s’a oprit la Viena, trebue să sosească la Bucureşti astăzi, după ce va fi trecut pe la el, la Knoukou. (conac).
                                                         Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 55, f. 194. Originalul in limba franceză. Telegramă],
                                       686
Berlin, 22 Aprilie, 1877
    După comunicarea Ministerului Afacerilor Străine de aici, Poarta a notificat agenţiei României la Constantinopol că, în urma convenţiei cu Rusia, ea consideră funcţiunile ei suspendate. Aştept ordinele Dvs. în această privinţă.
                                                                     Degre
         [Min. Af. Ext. dos., Nr. 23, f. 252. Originalul în limba franceză],
                                       687
Bolgrad, [22 Aprilie], 1877
    In adaos la nota de astăzi cu onoare raportez că prin Tabacu au mai trecut frontiera spre Galaţi, ieri seară 32 tunuri, cu cbesoanele lor, 8 trăsuri cu pâine şi trei boi. Impiegaţi telegrafişti refugiat astă noapte dela Reni la Bolgrad pe cari i-am expediat la moment înapoi la post cu inadins trăsură, mi-au comunicat verbal că un monitor turcesc a bombardat parţial Reni dărâmând biserica, Casinul şi mai multe case. Deşi vocea tunului s’a auzit bine din Bolgrad, comunicat sub rezervă această din urmă ştire.
                                                           Prefect, Bâţescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176-81 e, f. 16].
                                       688
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
    Reni, oraş deschis, a fost astăzi bombardat de un monitor turc timp de x> oră şi jumătate. Iată în ce mod înţelege Turcia să facă război. Ea violează principiile elementare ale dreptului ginţilor.
                                                     (semnat) Kogâlniceanu
         [Min. Af. Ext. dos., Nr. 23, f. 262. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 94. Originalul în liknba franceză. Telegramă cifratăl.
                                       357
www.dacoromanica.ro
689
Constantinopol, 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Mă grăbesc să trimit aci-alăturat Excelenţei Voastre prin curierul de astăzi, copie depe notificarea adresată Agenţiei ieri de Sublima Poartă, spre a o informa — ca urmare a convenţiilor ruso-române din 16 Aprilie, că funcţiunile agenţiei princiare erau de aci înainte suspendate.
    In imposibilitatea în care mă găsesc de a comunica telegrafic cu Excelenţa Voastră, chiar pe cale indirectă, am obţinut dela Domnul însărcinat cu Afaceri al Germaniei să binevoiască a telegrafia la Berlin pentruca agentul diplomatic al României în acest oraş, să fie avizat prin Ministerul imperial german de externe, a informa pe Excelenţa Voastră de măsura al cărui obiect a fost agenţia dela Constantinopol din partea Sublimei Porţi, cerând de urgenţă Excelenţei Voastre instrucţiuni precise în privinţa mea, cu scopul de a-mi fi transmise pe aceeaşi cale, în cel mai scurt timp posibil.
    Fără a intra în comentarii acum de prisos asupra formei jignitoare a notificării Sublimei Porţi, îmi iau libertatea de a supune în grabă Excelenţei Voastre consideraţiile- următoare :
    1)     Pretind a nu părăsi Constantinopolul decât în urma unui ordin formal al guvernului meu, căci vreau să fiu rechemat şi nu expulzat. Aşi fi deci recunoscător Excelenţei Voastre de a-mi expedia instrucţiuni precise în această privinţă.
    2)     Orice telegramă destinată Agenţiei fie chiar indirectă (via Viena) ar risca mult să fie interceptată. Ar fi deci un interes major, în vederea securităţii şi celerităţii comunicaţiilor dacă Excelenţa Voastră ar fi în cazul de a-mi expedia, să uzez de binevoitorul intermediu al guvernului german.
    3)     Motive de convenienţă şi de delicateţă profesionale şi deasemenea pre-cauţiunea de a evita vexaţiile posibile dacă nu chiar probabile se opun ca personalul român al agenţiei, obligat să părăsească Constantinopolul, să folosească teritoriul otoman, spre a se repatria. Va trebui atunci să trec, cu doi colegi ai mei prin Atena, Triest, Viena, etc. , . . Acest lung circuit ar pricinui cheltueli pe care suma alocată agenţiei, ca prevedere pentru plecare, ar fi insuficientă a le acoperi. Resursele mele personale, din care a trebuit să fac avansuri destul de considerabile, între altele cheltuelile corespondenţei telegrafice oficiale pentru luna Aprilie (aproape 500 franci) îmi vor permite deabia să plătesc cheltuelile voiajului până la Viena. In consecinţă, rog pe Excelenţa Voastră a-mi deschide la Agenţ’a noastră dela Viena un credit de câteva sute de franci.
    Până la primirea ordinelor Excelenţei Voastre, aşi lua dispoziţiuni pentru a depune arhivele, atât ale Agenţiei cât şi ale Cancelariei, în Joc sigur.
                                       358
www.dacoromanica.ro
    Irt privinţa supuşilor români, am dobândit convingerea că nicio misiune străină nu ar consimţi să se însărcineze cu protecţia lor.
    Notificarea, a cărei copie este aci-anexată, arată îndeajuns că Sublima Poartă consideră Românii, fie ce o fi, otomani, cu toate că în prezent rebeli. Numai după mari dificultăţi şi negocieri care erau gata să degenereze în ceartă deschisă, Ambasada Germaniei, căreia după ruptura relaţiilor diplomatice între Rusia şi imperiul otoman, i-a fost deferită protecţia supuşilor ruşi, a fost admisă a exersa această protecţie.
    In aceste condiţiuni, nu este de sperat ca cineva să vrea şi să poată, din corpul diplomatic, să se intereseze de resortisanţii Cancelariei române a cărei existenţă oficială, din partea misiunilor străine, chiar cele mai binevoitoare, a fost întotdeauna mai de grabă tolerată practic, decât recunoscută teoretic.
    In aşteptarea instrucţiunilor graţie cărora mi-ar fi îngăduit să ies dintr’o falşă şi penibilă poziţie din toate punctele de Vedere, vă rog Domnule Ministru să binevoiţi a primi asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                            Gerantul Gliika
                [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 255-256 şi v. Originalul în limba franceză],
                                       690
Constantinopol, 22 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Ca răspuns la nota verbală a Sublimei Porţi din 3 curent Nr., . . . sub semnătura Excelenţei Voastre, subsemnatul gerant al agenţiei diplomatice a României cred de a mea datorie a declara guvernului imperial otoman că agenţia nu va permite fără protest, termenii susmenţionatei note verbale, nici nu va considera sau nu va accepta să o considere ca suspendată din funcţiunile sale.
    Sublima Poartă opreşte de fapt prin notificarea sa funcţionarea agenţiei, dar ea nu poate sub niciun titlu să-şi aroge dreptul de a suprima funcţiunile-
    In faţa rezoluţiei Sublimei Porţi, rezoluţia face cunoscut deşi impropriu exprimat — de a rupe relaţiile diplomatice cu misiunea pe care subsemnatul are onoarea a o gira, nu rămâne agenţiei, după ce a salvat a priori şi prin rezerve explicite, demnitatea caracterului oficial care decurge direct pentru ea din chiar individualitatea statului român şi din stipulaţiunile exprese ale tratatelor, decât a referi guvernului Alteţei Sale Prinţul Carol I care singur o poate scoate din funcţie şi a aştepta înaltele sale hotărîri.
                                                           (semnat) girantul Grigore I. Ghica
                   [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 265 şi v. Originalul în limba franceză],
                                       359
www.dacoromanica.ro
691
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
                  Domnule agent
    Direcţiunea generală a companiei austriace de navigaţiune pe Dunăre voind a-şi statornici drepturile sale în cursul evenimentelor de faţă şi căutând a-şi apăra interesele de orice fel de prejudiciu, mi-a adresat o cerere de a se lăsa pentru vasele sale plutitoare libertate de navigaţiune pe Dunăre dela Bechet în sus. Cunoaşteţi că din causa necesităţilor resbelului gurele Dunării fiind închise, nu ne rămâne alt debuşeu pe acest râu pentru exportul productelor noastre decât acela al localităţilor situate dela Bechet prin Vârciorova. Prin urmare înţelegeţi cât de avantagioasă este pentru noi propunerea comp. de navigaţiune.
    De aceia vă rog, a întreţine în privinţa acestei chestiuni pe E. Sa Contele Andrassy, rugându-1 a interveni pe lângă cei în drept pentru ca propunerea de mai sus să fie favorabil primită. Totdeodată veţi întreţine despre aceasta pe ambasadorul Rusiei şi pe acei ai celorlalte puteri cari poartă un interes la desvoltarea şi asigurarea relaţiunilor comerciale pe Dunăre.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 36].
                                      692
Craiova, 22 Aprilie, 1877
    Prin iniţiativa clubului Junimei s’a făcut ofrandă pentru armată şase mii cinci sute patru zeci şi şase pâini şi prin iniţiativa unui comitet, comercianţii pieţii Craiova, au făcut asemenea ofrandă două zeci mii pâini şi trei zeci vedre vin, prin poştă se va arăta detailat numele şi pronumele celor ce au binevoit a contribui.
                                                         Prefect Titulescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, Div. Com., dos. Nr. 4877-21, f. 127].
                                     698
[Piatra], 22 Aprilie, 1877
    Supărarea ce mi s’a adus de administraţia din Piatra m’a făcut a vă aduce la ştiinţa înălţimei voastre a-mi face iertare de a mea îndrăzneală, doi cai având pentru purtarea slăbănogului meu consorte a mergerii sale la Sfânta biserică, mi-au luat lăsând a lua din 40 cai ce-i aveam pe moşia Buhalniţa câţi va voi. Acestea sunt persecuţii şi nerespectarea legii.
                                     360
www.dacoromanica.ro
    Rog ordonaţi înălţimea voastră d. ministru de interne a nu ne lovi în onoarea şi dignitatea bătrâneţelor, înapoindu-mi caii şi luându-se din acei dela Buhal-niţa, căci nu ne opunem a nu veni în ajutorul ţerii când ni se reclamă. Protestăm însă când suntem persecutaţi.
                                                             Maria N. Albu
    [Rezoluţie] Se recomandă în băgarea de seamă a d-lui ministru de interne.
                                                                       Carol
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 340. Tele-gramăy
                                       694
Bucureşti, 22 Aprilie, 1877
    D-l Lazăr Iyăzărescu prin telegrama ce mi-a adresat se tângue că i s’au rechiziţionat doi cai singurii ce avea pentru muncă.
    Cercetaţi şi faceţi suplicantului legiuită îndestulare.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 418}.
                                     695
T. Măgurele, 22 Aprilie, 1877
    Turcii de dincolo resping intrarea celor de aici la dânşii. In interesul siguranţei publice, n’ar fi bine să poprim şi noi intrarea celor din Turcia la noi? Răspundeţi-mi.
                                                               Kiriţescu
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 40].
                                     696
[Jilava], 22 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei D-tră. Am fost absent. Vă invit a lua măsurile cele mai energice spre a respinge atacurile, conform ordinelor date. Peste curând voi veni a vedea trupele acelei divizii.
                                    Comandantul Corpului 2 de Armată,
                                                  G-ral Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 37].
                                     361
www.dacoromanica.ro
097
Galaţi, 22 Aprilie, 1877
    In toate zilele am conflicte cu soldaţii şi chiar ofiţerii, prin oraş, m’am tot tânguit şefilor a pune regulă şi D-lor mi-au propus a-mi da gardă prin oraş, însă eu n’am primit fără autorizaţia Dv. binevoiţi a-mi răspunde de pot primi asemenea gardă.
                                                                 Prefect,
                                                                 Răşcanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5183-81 1, partea X[, f. 35].
                                      698
Bcchet, 22 Aprilie, 1877
    Turcii din nou începură cu tunurile în vasele de pe apa Jiului din susul comunei Bechet şi au pornit armata cu luntrile pe Jiu şi Malul Jiului spre acele •vase. Vă comunic spre ştiinţă.
                               Comandant al punctului Beket, Căpitan D. Gheorghiu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 293. Telegramă].
                                      699
Măgurele, 22 Aprilie, 1877
    A se transporta productele până la Slatina cu care de rechiziţiune din acest judeţ este aproape imposibil, deoarece vitele sunt foarte slabe şi locuitorii pierzând un timp îndelungat, agricultura a cărei epocă a sosit va suferi foarte mult. Am cerut dar colegului nostru de la Olt că de la latura acelui judeţ, vecinat cu acesta, productele să se transporte cu alte care din comunele sale până la Slatina, însă n’am văzut nici o de ni arsă, vă rcg să binevoiţi să ia dispoziţiuni în consecinţă.
                                    p. Prefect Teleorman, Boruzescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 249].
                                      700
Ismail, 22 Aprilie, 1877
    Comandantul Corpului al 11-lea de armată General Leitenant Ganetzki a sosit aici alaltăeri spre a inspecta toate trupele aflate dela Prut încolo.
                                      362
www.dacoromanica.ro
I-am făcut vizită; mi-a întors-o îndată şi mi-a arătat că are onoare a vă fi făcut cunoştinţa la Câineni. M’a rugat a:l acompania la Kilia cu generalii săi şi astăzi dimineaţă a pornit la O lesa. Ismailul este apărat de 26 tunuri calibrul 9.
                                                               Prefect,
                                                         General Racoviţă
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176-81 c, f. 37].
                                       701
Bârlad, 22 Aprilie, 1877
    Astăzi a pornit de aici spre Tecuci o Brigadă din armata rusă şi alta soseşte tot astăzi.
                                                                   Prefect,
                                                                   Mitrea
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176-81 e, f. 15].
                                       702
Tg. Jiu, 22 Aprilie, 1877
    Rog binevoiţi a lua dispoziţiuni conform telegramei 5189 pe care v’am adresat. Esamenele vor începe şi dacă profesorii nu vor fi congediaţi va trebui să se închiză şcoala normală.
                                                             Prefect Gorj,
                                                             Ath. Moscuna
         [Arh. st. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172-&1 a, partea I, £. 257].
                                       703
Conslanlinopol, 22 Aprilie, 1877
                               Nota-Verbala
    Ministerul imperial al Afacerilor Străine notifică Agenţiei Principatelor Unite a Moldo-Valahiei; ca urmare a convenţiei încheiate între guvernul princiar şi Rusia la 16 Aprilie trecut, având ca obiect de a prepara ocuparea teritoriului Principatelor de inamic, ocupaţie care s’a realizat la 24 Aprilie, funcţiunile Agenţiei Princiare sunt suspendate începând din acea zi.
                                                            (semnat) Savfet
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, £. 257. Reprodus şi în Documente oficiale, 1877, p. 95—97. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                       363
www.dacoromanica.ro
704
Bolgrad, 22 Aprilie, 1877
    Răspund notei Dvs. de astăzi: ordinele Nr. 1511 şi 1512 sunt emise de subsemnatul fiind la tractul subprefecturei Cahulo-Prut cu ocazia trecerii corpului 11 de armată rusă unde trebuie să existe copiile lor dacă au fost poştale. Am cerut inadins eştafeta atât acestei copii, cât şi aceea după ordinul subprefectului Nr. 1517 din 15 Aprilie dat de el după plecarea mea, urmând a vi le comunica telegrafic ’a primirea lor. Până atunci raportez respectuos că aceste ordine trebuie să fie relativ la eliberarea de trăsuri cu plată pentru eştafete a unui adjutant rtis în misiune, procedare pe care v’am şi raportat-o prin nota telegrafică din seara de 14 Aprilie imediat după reîntoarcerea mea la reşedinţă.
                                       Prefect de Bolgrad, Dăţescu
         (Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172-81 a, partea I, f. 245].
                                     705
Bolgrad, 23 Aprilie, 1877
    Ca adaos răspuns mai de ieri la nota Dvs. telegrafică tot de ieri, cu onoare comunic copia ordinul deschis Nr. 1511 emis de subsemnatul la Hagi Abdula în 14 Curent: Dnii primari din Comunele Cişmekioi, Anadol şi Giurgiuleşti sunt invitaţi a procura d-lui locotenent Vincler curier împărătesc Rusian trăsură cu cai pentru transportarea sa la Galaţi fără cea mai mică întârziere, cunoscând că în caz contrariu, vor fi responsabili. Această trăsură s’a plătit de locotenent Vincler câte 4 franci de fiecare poştă pentru doi cai după prealabilă înţelegere avută împreună. Despre Nr. 1515 nu există copie, decât se vede trecut în registru de ieşire precum următoare: ordin deschis emis de d. Prefect unui cazac rus spre a merge până la Comuna Tatarbunar şi înapoi. Aceasta s’a plătit aseminea ca şi toate celelalte trăsuri, cu preţ mai sus notat. Despre ordinul 1517 din 15 Aprilie emis de subprefectul Cahulo-Prut către prim[ării] este trecut precum urmează în registru de ieşire: ordin emis de d. Subprefect către d. primari din plasă prin care se comunică proclamaţia Marelui Duce Nicolae.
                                       Prefect Bolgrad, Dăţescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172-81*, partea I, f. 244].
                                     364
www.dacoromanica.ro
Bechet, 23 Aprilie, 1877
706
                                                      [Stampila rotundă:] Romania (Stema Ţării)
                                 Compania 8 din Regiment i Dorobanţi
                 Domnule Ministru,
    Da Thelegrama Domnii-vostre circulară Nr. 4475 am onoare a vă respunde că din acest port sau răpitu şase vase fiind cele următoare:
    Un Caic sub Pavilionu otoman încărcat de Domnu Kmanoil Petropolu cu 265 chile mari grîu costându fiecare chilă câte franci 80 sau în total 21200 franci.
    Un Caic Idem al Dlui Petropolu cu 475 chile porumb costând câte 40 franci chila sau în total 19000 franci.
    Un Caic sub Pavilionu otomanu încărcat de Dnu A. M. Diamandopolu cu chile mari 465 porumb costând câte 40 franci fie care chilă sau în totalu 18600 franci.
    Un Caic sub Pavilionu otoman tot al Dlui A. M. Diamandopolu încărcat cu 245 chile grâu costând fie care chilă 80 franci sau în total 19600 franci. Un Caic sub Pavilionu otoman al Domnului Odesea Vasilopolu încărcat cu 276 chile mari orz costând fie care chilă câte 40 franci sau în totalu 11040 franci.
    Un Caic Pavilionu otoman al Domnului Mihale S. Mira încărcat cu chile mari grîu 340 costând fie care chilă franci 80 sau peste tot 27200 franci.
    Acestea fiind cele urmate în ziua de 14/25 Aprilie.
                                                        Binevoiţi, etc.
                                                   Căpitan D. Gherghina
    [Rezoluţie:]
    Se vor înscrie în registrulu înfiinţatu.
                     M[itilineu]
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 72, f. 262].
                                      707
Brăila, 23 Aprilie, 1877
                                       [Stema Ţării] Ministerul Afacerilor Străine Căpitănia Portului Brăila
                 Domnule Ministru,
    Consequinte Ordinului Domniei Voastre telegrafic cu Nr. 4468 cu totu respectul mă grăbescu a înainta odată cu aquesta un tablou de tote vasele sequestrate în
                                  365
www.dacoromanica.ro
aquest Portu de Comandantele Armatei Russe şi care sunt număr de io tote cu Pavilionul Otomanu, dintre care 6 din trinsele suntu păzite de santinele Russe chiar pe bordul lor, iar celle l’alte 4 suntu fără santinele. Cit însă pentru mărfurile şi Productele ce au întrînsele nefiindu sequestrate Comercianţii proprietari ai aquestor Mărfuri sunt liberi a şi le descărca şi pune în depositele d-lor.
    In cea ce priveşte măsurile ce sau luatu în privinţa Navigaţiunei, cu totu respectul supun la cunoscinţa Domniei Voastre că Comandantul Armatei Russe d’aici a ordonat santinelelor de prin Portu a nu tolera depărtarea din Portu a nici unui Bastimentu de ori ce protecţiune ar fi.
               Binevoiţi, etc.
                                                      Căpitanul Portului
                                                           G. Ceacîru
           [Mm. Af. Ext., dos. Nr. 72, f. 85].
                            708
Vaslui, 23 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Consecinţa încheerii Comitetului Permanente din şedinţa dela 21 a curentei luni, subsemnatul are onoare a vă supune, asupra ordinului D. Voastre nr. 6133, că spitalul din oraşul Vaslui nu este al Casei Judeţene ci particular şi că el se întreţine cu singure mijloacele sale, având obligaţiunile fundatorului de a ţinea în permanenţă numai 12 crivate, iar toţi ceilalţi bolnavi se primesc în acel spital cu plata de câte un leu treizeci bani până la doi lei de persoană pentru fiecare zi de curarisire, fără a se refuza de epitropi primirea de bolnavi, în această condiţiune fie ei civili sau militari, fiindcă pentru bolnavii lipsiţi de mijloace (săraci) se plăteşte epitropiei de Casa Judeţeană.
    Dacă însă epitropia va fi obiectat ceva în privinţa bolnavilor călăraşi, dorobanţi, etc. care se trimet spre curarisire la spital, aceasta nu poate fi decât că crivatile care se ţin pe seama spitalului, găsindu-se ocupate, autoritatea care trimete bolnavul nu anonse în acelaşi timp că în caz de a nu fi crivat gratis, să plătească zilele de curarisire şi pe cine anume priveşte asemenea plată.
    Binevoiţi, vă rog, Dle Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                       p. Prefect
          fArh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5292-3. partea I, f. 359].
                                  366
www.dacoromanica.ro
709
Bucureşti, 23 Aprilie, 1877
    Luaţi măsuri ca la caz de vre-o încălcare a ţărmului nostru să fiţi în stare a opune rezistenţă ripostând la atacurile ce s’ar face trupelor noastre de către Turci, înştiinţând la moment atât pe minister cum şi pe şefii trupelor mai în apropiere de Dvoastră, spre a nu fu surpinse în poziţiile lor,
                                                                Ministru,
                                                             General Cernat
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112, f. 17].
                                       710
Bucureşti, 23 Aprilie, 1877
                  Domnule ministru,
    Telegrama dv. privitoare la tăerea şoselei după malul Dunărei dela Olteniţa am dat ordin prefectului de Ilfov a o executa de urgenţă.
    Nu credeţi însă d-le ministru că la o aseminea operaţie ar fi n’aparate două conaiţiuni. Prima ca d. prefect sau delegatul său să fie asistat de un d. ofiţer de geniu care singur ar putea ordona ca întreruperea acelei comunicaţiuni prin tăerea acelei şosele să se facă într’un mod eficace şi acolo unde trebuinţa va cere mai imperios. Al doilea. Ca această tăere sau ca să zicem mai bine o întrerupere acestei comunicaţiuni a oraşului Olteniţa cu portul său să se facă dupăce mai întâi se va transporta din port în oraş productele şi alte lucruri de valoare pe care prin întreruperea subită, deodată, a comunicaţiunii ar părea că le lăsăm de bună voie pradă celui dintâi başabuzuk. Aceste reflecţiuni d-le ministru supuindu-le la aprecierea dv., vă repet din nou că am dat ordin urgent prefectului a executa cele ordonate de înălţimea Sa şi coprinse în telegrama ce aţi binevoit a-mi înainta.
    Dacă veţi reveni asupra primei dispoziţiuni pentru mai grabnică expediere, vă rog d-le ministru, ordonaţi d’adreptul prefectului pe care l-am prevenit deja.
                                                                Primiţi, etc.
                                                                 Mi hal eseu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. DIv. Corn., dos. Nr. 4934, f. 3].
                                       711
Comuna Oinacu, 23 Aprilie, 1877
    Astăzi la orele 12 ziua, am auzit două salve de puşcă, la pichetul din direcţiunea acestei comune, numit Malu Roşu, care pe dată transportându-mă acolo, însoţit de câţiva locuitori, am întâmpinat următorul rezultat, din partea grănicerilor dela acel pichet.
                                   367
www.dacoromanica.ro
    Am văzut pe Dunăre un monitor cu ostaşi Turci venind din jos, ajungând în dreptul pichetului au luat pe alăturea ostrovului Mocanu, s’au înapoiat, s’au tras alăturea malului stâng al Dunării, în linia pichetului, au descărcat mai multe salve de focuri de puşti asupra grănicerilor, care grăniceri, au luat-o la fugă, fără a răspunde prin focuri, fiindcă aşa au avut ordin din partea şefului lor, însă nu a fost nici un grănicer lovit, fiindcă au fugit.
    Monitorul şi-a luat mersul la deal, spre Giurgiu. Grănicerii au spus că nu voesc a mai sta acolo, care doui dintr’înşii au şi pornit la Giurgiu, spre a raporta.
    Acest rezultat l-am luat din partea grănicerilor, precum şi din partea altor oameni, care au fost faţă când s’a întâmplat acest accident.
                                                                     p. Primar,
                                                                     G. Roşea
          [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 65].
                                       712
Giurgiu, 23 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    D. Ministru de Resbel priil ord. Nr. 1119, în calitatea mea de intendent, mi-a pus obligaţiunea ca prin agenţii de cari dispui să fac ordinarul Batalionului de miliţieni concentraţi la reşedinţa judeţului, trimiţându-mi şi un mandat pe numele meu în suma de patru mii una sută şase zeci lei noui.
    Cu toată împovărarea serviciului administrativ şi a restrânsului personal de care dispui mai cu seamă acuma cu chestiunea rechiziţiunilor, apreciind motivele care au îndemnat pe d. Ministru de Resbel a proceda astfel, am căutat ca în marginile posibilului să îndeplinesc şi această obligaţiune cu toată exactitatea şi economia, nepierzând din vedere o minută măcar, greutăţile băneşti în care ne găsim deocamdată. Astfel dar profitând de ocaziunea transferării arestanţilor din Penitenciarul local în cel din Văcăreşti, am însărcinat pe d. directore al Penitenciarului de aici, rămas deocamdată fără ocupaţiune, ca singurul agent de care pot dispune pentru moment a face ordinarul Batalionului pentru miliţienii în chestiune şi a împărţi hrana în mâna fiecărui om, după listele de efectiv procurate de către comandantul Batalionului, sub imediata mea priveghere şi control.
    D. Ion N. Mânu însă, Comandantul Batalionului, din ce punct de vedere nu ştiu, găseşte de cuviinţă a nu învoi pe agentul însărcinat de mine a se ^mestecat' în ordinarul Batalionului şi-mi creiază zilnic o mulţime de dificultăţi, pretin-zându-mi că însumi în persoană să distribui pâinea şi hrana oamenilor.
    Semnalând şi Dvs. această procedare din partea D-lui Comandante Ion N. Mânu, vă rog respectuos, Dle Ministru să binevoiţi a interveni pe lângă d. Ministru
                                       368
www.dacoromanica.ro
de Resbel căruia m’am adresat tot acum, ca apreciind poziţiune subsemnatului, să binevoiască a lua urgent dispoziţiuni pentruca d-1 Comandante Ion N. Mânu să înceteze cu dificultăţile ce ?e încearcă a-mi creia, lăsându-mă a exersa însărcinarea ce mi-a făcut onoarea a pune, aşa precum înţeleg eu că este bine şi în interesul Tezaurului a se face, sau contrariu să binevoiască a da altuia sarcina de a hrăni Batalionul de miliţieni, căci în condiţiunile şi cu dificultăţ’le ce-mi fac, nu convine prestigiului meu de prefect a continua mai departe cu însărcinarea ce mi-a pus.
    Binevoiţi, vă rog, domnule Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele stime şi consideraţiuni,
                                                                  Prefect
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5180-81, partea Vin, f. 34].
                                      713
[Jilava], 23 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Sunteţi invitat a da de urgenţă ordine repetitoare Corpurilor din acea Divizie în privinţa aprovizionării hranei pe 4 zile înainte. Conform ordinelor date asumând responsabilitatea asupra şefilor de Corpuri, în cazul de neexecutarea ordinului citat şi puindu-le în vedere că nici o scuză nu li se va lua în considerare, când s’ar constata că nu posedă întocmai acele aprovizionamente.
                                        Comandantul Corp 2 de Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428, f. 101].
                                       714
[Jilava], 23 Aprilie, 1877
                  Domnule Comandant,
    Cu ocazia inspecţiei ce am făcut la 22 Curent trupelor din acea Divizie am constatat:
    Că ofiţerii superiori nu asistă toţi la instrucţia oamenilor de sub comanda dumnealor.
    Daţi ordine ca nici unul să nu lipsească de la asemenea instrucţi:.
    Da Regimentul 9 Dorobanţi, mâncarea era rea ; asemenea la una din Compania acelui Corp până la ora 10, supa nu era încă gata ; veţi da ordine ca asemenea nere-gularităţi să nu se mai ivească pe viitor.
                                       369
                                                                                                24
www.dacoromanica.ro
    Oamenii din Batalionul comandat de Maiorul Niculescu din Regimentul 9 Dorobanţi nu au poziţia militară în marş, de unde rezultă că chiar marşul se face foarte rău.
    Daţi ordine a se remedia acest rău.
    Bateria 6-a din Regimentul 3 Artilerie, până la ora 10 nu avea chiar nici pusă la foc mâncarea oamenilor, asemenea caii nu luase orzul de dimineaţă.
    Vă recomand a veghea ca pe viitor să dispară asemenea neregularităţi.
    Recomand încă, ca apelul de 11 să se facă în toate corpurile cu armele şi muniţia completă.
                             Comandantul Corpului 2 de Armată, General de Brigadă Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 114].
                                     715
Maglavit, 23 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Din recunoaşterea făcută pe lanţul avanposturilor Regimentului i-iu de Călăraşi de la Maglavitu la Cetatea şi în sus spre comuna Salcia; am observat că pe malul Dunării teritoriul turcesc, de a dreapta şi stânga pichetului lor situat vis-a-vis de pichetul nostru (dorobanţi) Nr. 1 din capul comunei Cetatea despre apus, sunt ridicate două posturi la care se lucrează şi astăzi; lângă acel pichet sunt aşezate 2 corturi şi trei prăjini în capul lor cu şomoioguri de fân, număru soldaţilor lucrători era de douăzeci, am constatat că scopul ridicării acestui fort este în apărarea atât a trecerii trupelor peste Danubiu cât şi în apărarea trupelor ce le-ar veni dela Vidin direct aici; trupele lor după acel for ridicat pă culmea dealului să poată masca fără a fi văzute sau atacate, atât prin apărarea dealului cât şi a plantaţiunii pomilor din viile după acel deal; acestea cu onoare supui la cunoştinţa Domniei Voastre, binevoind a cunoaşte domnul Colonel că dela 22 până la 23 curent nu s’a ivit nimic pe lanţul avanposturilor,
                                p. Comandantul Regimentului, Căpitan Bărbuneanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 122 c, f. 25 şi v.].
                                     716
Craiova, 23 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Vă comunic în copie ordinul ce am dat pentru noile cantonamente ce am făcut să se ia de Brigada i-iu din Divizia 2-a, aceasta pentru a putea mai cu înlesnire
                                     370
www.dacoromanica.ro
a vă veni în ajutor la caz de trebuinţă sau a alerga la Cetate pentru a respinge orice trecere pe acea localitate din partea Turcilor ; daţi ordinul din parte-vă escadroanelor ca în acelaşi timp ce vă va înştiinţa despre trecerea Turcilor pe acolo să înştiinţeze şi trupele dela Moţăţei şi Galicia Mare, pentru care este bine a lua înţelegere cu Colonelul Vlădescu Şeful acelei brigăzi pentru o operaţie in comun in asemenea caz. Cu astă ocazie cred de cuvinţă a vă pune in curent că intenţiunea mea este a aşeza Corpu îndată ce va fi complet constituit in poziţiile următoare: Brigada Dv. I-a în Calafat-Ciuperceni cu artileria şi Geniu, Brigada 2-a în Poiana, Dessa, Regimentul de Cavalerie 2 escadroane (i -iu de Călăraşi) în Calafat şi 2 în pichete până la Cetate; iar al 2-lea de Călăraşi în pichete între Ciuperceni, Dessa. Divizia 2-a în rezervă între Galicea Mare şi Băileşti, cred că regimentul Nr. 2 dorobanţi ar fi bine de a-1 pune de acum chiar în Poiana, dacă nu aveţi vreun motiv particular a-1 lăsa la Pisc asemenea şi escadronul de la Tunari a-1 face să reintre la regimentul său; dacă şi în acest caz vre-un motiv special a-1 ţine acolo în care caz va rămânea aşa precum se află las D-tră totdeauna bineînţeles latitudinea a aşeza trupele aşa precum credeţi mai nimerit pentru misia ce au de îndeplinit, ţinându-mă în curent despre orice mişcări de trupe ce veţi face.
                                                 Comandantul i-lui Corp G. Bupu
         [Arh St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112, c. f. 27 şi v.].
                                     717
[Calafat], 23 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel
    Cercetând cazul de alarmă dat astăzi prin maiorul de serviciu pe tabără, am aflat următoarele: şeful de ordinar al comp. 6-a şi anume din Regimentul N.4 de linie viind cu producte din târg a întâlnit un călăraşi ce mergea în goană şi acesta neştiind cuartierul Dvoastră a întrebat unde vă aflaţi. Şeful de ordinar însă întrebându-1 ce este, acel călăraşi a răspuns că: se duce la Dvoastră a vă raporta că Turcii au trecut în Ostrov. Caporalul viind în goană în tabără a comunicat Bat. 4 Vânători şi Regt. 4 de linie, aceasta zicând soldaţilor: «la arme ! » tot odată a intrat şi la D. maior Stoilov zicându-i că Turcii au trecut şi se bate alarma. Aceste fiind cele descoperite, am onoare a vă ruga a ordona cele ce veţi crede de cuviinţă.
                                   Comandantul Brigadei I, Colonel Sakelari
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 16 şi v.].
                                     371
                                                                         04*
www.dacoromanica.ro
718
[Calafat, 23 Aprilie, 1877]
    Am dat ordin escadronului din Tunari a veni în Calafat prin urmare avanposturile D-stră le veţi înainta spre Dessa pentru a se pune în comunicaţie cu Regt. Nr. i de Călăraşi.
         [Arh. St. Buc., M. St, M., dos. Nr. 112 c, f. 20].
                                       719
Piscu, 23 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Conform ordinului Nr. 141 am onoare a vă raporta: că pentru carne avem un furnizor a 58 bani ocaoa, pâine avem numai pe ziua de astăzi, mălai se găseşte aici însă în puţini cantităţi pe ziua de astăzi am regulat mălai oprindu-se pâinea pentru un caz neprevăzut.
                                      Comand. Brigadei 2-a Colonel Papadopol
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 21].
                                       720
Galic ea, 23 Aprilie, 1877
    Pentru cunoştinţa Dvs. vă comunic că linia care va ocupa Brigada mea în seara de 23 Aprilie este la: Moţăţei I-iul batalion de vânători; la Călăraşi 1 baterie artilerie care în curând va sosi dela Craiova; — Băileşti 6-lea Dorobanţi. Galicea mare 3-lea de linie şi al 5-lea Dorobanţi. Am ordin a opera către Cetate imediat ce voi fi anunţat.
                                                           Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 22].
                                       721
llomau, 23 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Cu tot respectul răspund la telegrama Nr. 8154 petiţionarul Batzichi, nu este cunoscut ca supus strein. El este preot la comuna rurală Hălăuceşti, stăpâneşte pământul dat după legea rurală, pretinde la toate interesele sale consideraţie ca cetăţean român şi în astă poziţie a fost unul din cei mai stăruitori pentru împroprietărirea consătenilor săi după art. 5 şi 6 din legea rurală.
                                       Z79
www.dacoromanica.ro
    Comisia comunală a fost rechiziţionat dela dânsul doi car. Iar comisia mixtă a primit numai unul din cai care este deja expeduit la Bucureşti, după cum v’am telegrafiat — sub !Nr. 63 şi 62.
    Comisia mixtă care este compusă din patru membri cu voturi egale căutând a fi pe cât de echitabilă pre atât şi viguroasă n’a putut să facă petiţionarului mai mare concesiune. Afară de aceasta a trebuit să nu pierdem din vedere şi osebite considerente grave, de ordine publică faţă cu totalitatea rechiziţiei de cai dela Comunele Hălauceşti, Săbăoani, etc. al căror locuitori Unguri fusese încercaţi cu instigaţiuni de a nu se supune la rechiziţia cailor.
    Primiţi vă rog domnule Ministru, asigurarea profundului meu respect,
                                                           Prefect C. Braescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 334].
                                       722
Băileşti, 23 Aprilie, 1877
              Domnule Colonel,
    Spre mai bună lămurire a depeşei N. 55 ce v’am adresat astă noaptî, că anexez copie după ordinul D-lui Comandant al Corpului nr. 1.031, rugându-vă a-1 executa cu punctualitate şi la caz de trecere a Turcilor pe la Cetate sau prinprejur, a chema imediat în ajutor şi Divizia I-a (activă).
    La cel d’întâi anunţ ce veţi primi sau la cea mai mică mişcare îmi veţi telegrafia indicând exact direcţiile încotro veţi fi nevoit a vă mişca. Ţineţi-mă la curent de tot ce se petrece.
                               Comandantul Diviziei a II (activă). Colonel Logadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 84J.
                                        723
Calafat, 23 Aprilie, 1877
    Mâine 24 veţi porni cu bateria la 10 ore dimineaţa şi veţi veni în Calafat. Pentru pâine şi orz adresaţi-vă căpitanului Hristescu comandantul pieţii din Poiana căruia i-am dat ordin să vă dea provizii pe 3 zile
            Către Cpt. Hristescu
    Din furajul ce aveţi acolo veţi da bateriei ce a sosit furaj pe trei zile.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 24].
                                        373
www.dacoromanica.ro
724
  Calafat], 23 Aprilie, 1877
    Vă rog faceţi a se rechiziţiona din localităţile de acolo vre-o 300 vite, căci pe aci nu se mai găseşte şi dacă am lua şi boii locuitorilor, care şi aceştia sunt foarte slabi, atunci am ajunge în imposibilitate de a ne putea face transporturile productelor de hrană şi furajul trupei. Poimâine nu vom mai avea de loc carne. Mai stăruiţi vă rog a se trimite şi trenu Diviziei I şi parcu de muniţiuni.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 30].
                            725
[Moscova, 23 Aprilie, 1877]
   Noi Alexandru II,
    împărat şi Autocrat al tutoror Ruşilor, al Moscovei, Chievului, Vladimir Nov-gorod, Ţar al Cazanului, ţar al Astrahanului, ţar al Poloniei, ţar al Siberiei, ţar al Cbersonesului Tauric, ţar al Georgiei, domn din Plescov şi Mare Duce de Smolensk, al Lituaniei, Voliniei, Podoliei, Finlandei; Duce de Estonia, Livonia, Curlanda şi Semigalliei, al Sâmogoţiei, Bialostock, Carelia, Twer, Jugoriei, Pcim, Viatka, Bulgariei şi al altora; Domn şi Mare Duce din Novgorodul Inferior, de Czernigov, Riasan Polotzk, Rostov, Iaroslav, Beloosersk, Oudor, Obdor, Condie, Witepsk, Matislaw, Stăpân al ţinutului întreg dela Nord; Domn al Iberiei, Cartaliniei, Cabardiei şi al provinciei Armenia, prinţ ereditar şi Suveran al prinţilor din Cir-casie, şi al celorlaţi prinţi munteni; Urmaş al Norvegiei, duce de Schleswig-Hol-stein, de Stomem, Dithmarsen şi Oldenburg, etc. etc.
    Agentul nostru diplomatic şi Consul General la Bucureşti, consilierul de stat, baron Stuart şi ministrul român al afacerilor externe Kogălniceanu au încheiat şi semnat la Bucureşti în 4 Aprilie al anului curent, în virtutea deplinelor puteri cu care au fost însărcinaţi, două convenţiuni speciale: prima conţinând condiţiunile trecerii, în douăzeci şi patru articole, în plus două articole adiţionale, aparţinându-i.
    Admiţând şi confirmând după un examen matur convenţiile şi articolele susmenţionate, Noi am autorizat pe Alteţa Sa Prinţul Alexandru GortchacoV, cancelarul imperiului ca să semneze declaraţia privind respectarea inviolabilă şi executarea stipulaţiunilor consemnate în convenţiile acestea şi articolele adiţionale. In virtutea căruia semnând cu mâna Noastră prezenta plenipotenţă, Noi am poruncit de a aplica sigiliul Imperiului nostru. Făcut la Moscova în douăzeci şi trei Aprilie al anului de graţie una mie optsute şaptezeci şi şapte, al Domniei Noastre, al douăzeci şi treilea an.
                                                                 Alexandru
         [M. Kogălniceanu, Acte şi documente..., p. 209].
                                  374
www.dacoromanica.ro
726
Calafat, 23 Aprilie, 1877
                  Domnule Comandant!
    Astăzi chiar veţi face a se transporta ştabul regimentului ce comandaţi la Cetate, unde cu cea mai mare îngrijire, veţi supraveghea tot malul Dunării de la gura Drimei până spre Golenţi, făcând ca prin dese patrulări să fiţi în curent de ceeace se petrece chiar dincolo de Drincea spre Salcia şi Prata. Vă fac cunoscut că în urma Dvoastră la Moţăţei se află al 4-lea Reg. de Călăraşi şi un batalion de Vânători, aceste corpuri au ordin a veni în ajutorul Dvoastră ori când le-aţi face direct cunoscut că sunteţi ameninţaţi; trebue însă să fiţi foarte prudenţi şi să nu cereţi ajutor decât atunci când în adevăr înşivă v’aţi încredinţat că aveţi să fiţi atacat de forţe superioare.
    In vale de Cetate la port se află un podeţ, peste baltă, luaţi măsuri ca în caz de năvălire acel podeţ să fie îndată ridicat, — las la prudenţa Dvoastră ca nişte asemenea măsuri să nu fie cu precipitare luate, ţineţi-mă necontenit în curent de tot ce se petrece în faţa Dvoastră.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 25].
                                       727
[Calafat], 23 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel!
    Ca răspuns telegramei Dvs. din 23 crt. vă fac cunoscut că la Cetate se află Ştabul Regimentului I de Călăraşi, cu doă escadroane. Că s’au dat ordin acelui Regiment a cere ajutorul trupelor din Moţăţei când ar avea nevoe de aceasta.
    Dacă credeţi trebuitor, Regimentul 4 de Călăraşi, ar putea să facă zilnic recunoaşteri, prin Dobritori spre Dărvari spre a acoperi aripa dreaptă a cărui front se află acoperit ne escadroanele dela Cetate.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 A, f. 26].
                                    728
Bucureşti, 23 Aprilie, 1877
    Pe cale indirectă aflăm că Sublima Poartă a declarat agenţiei noastre dela Constantinopol că, în urma convenţiilor noastre cu Rusia, funcţiunile sale pe lângă Poartă încetează. Noi nu ştim nimic dela girantul nostru Grigore Ghica şi suntem neliniştiţi în privinţa persoanei sale şi funcţionarilor agenţiei noastre.
                                    375
www.dacoromanica.ro
    Cereţi intervenţiile amicale ale Ministerului Afacerilor Străine pentru ca reprezentantul său dela Constantinopol să vină în ajutorul personalului agenţiei noastre pentru ca el să fie la adăpostul relelor procedee şi sa reintre în România.
                                                              Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 260. Reprodus în Documente oficiale 1878 p. 98. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                        729
Roma, 23 Aprilie, 1877
    Conform ordinelor Excelenţei Voastre date prin depeşele No. 238 şi 250, m’ain prezentat la Ministerul Afacerilor Străine pentru a-i comunica conţinutul şi justifica măsurile necesare luate de noi pentru apărare. Am cerut concursul Italiei pentru a evita acte barbare. Secretarul general mi-a declarat că au fost date instrucţiuni de acord cu marile puteri ale Europei.
                                                                     Mitilineu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 26 şi v. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878 p. 99. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                       730
Urziceni, 23 Aprilie, 1877 [intrat la 27 Aprilie, 1877]
    Acum trec pe aici spre Sirteşte fără proprire o baterie tunuri Cazaci cu ante şi post gardă. N’am fost anunţaţi de nicio autoritate limitrofă. Trecerea în completă linişte, respectând autorităţile şi locuitorii. Supun respectos la cunoştinţă.
                                 Subprefect Urziceni G. St. Hristodorescu.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 152].
                                       731
R. Vâlcea, 23 Aprilie, 1877
    După telegrama Dv. Nr. 8.218 am dispus a se încărca 50 care cu sare, însă fiind timpul arăturilor şi spre a nu se vătăma prea mult munca locuitorilor ce încarcă sarea dela Salinele Mari, sunt de opinie a se schimba cărăuşii şi a se încărca de alte care din comunele Rundu, Străjeşti, şi Colibaşi din Districtul Romanaţi. Vă rog D-le Ministru binevoiţi a da ordin D-lui prefect de Romanaţi ca Miercuri la 27 curent să aibă pregătite alte 50 care din arătatele comune spre a primi
                                       376
www.dacoromanica.ro
sarea şi a o transporta la Craiova cu acest mod se vor înlesni locuitorii de o potrivă pentru facerea arăturilor comunicândumi-se dispoziţiile ce veţi lua.
                                                          Prefect Vâlcea,
                                                         D. G. Simulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 254].
                                      732
Calafat, 23 Aprilie, 1877
              Colonel Vlădescu,
                                         Galicea Mare.
    Rog executaţi expedierea imediat a lemnelor din pădurea Rudari fără a se da la alte corpuri, din cele tăiate daţi ordin a se aduna la Calafat. Vă rog a vă interesa şi cerceta dacă la Caraula, cu oamenii din Reg. 5 Dorob. se pot face pâini şi pe fiecare zi? Cuptoare s’au şi început a se construi. D-l subprefect Ioa-nivici, plasa Câmpul, a plecat astăzi pentru aceasta, la Caraula.
                                    Comandantul Diviziei, Colonel Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Xr. 564, f. 109].
                                      733
Bucureşti, 23 Aprilie, 1877 înregistrat la 27 Aprilie, 1877
    Primesc dela Reni următoarele Informaţiuni precise: eri pe la orele ii trecute a apărut un vapor turcesc de resbel; apropiindu-se de Reni a stat şi deodată a început să bombardeze spre bateria rusă care era în apropiere de oraş, bateria rusă i-a răspuns asemenea cu tunuri. După un mic scurt timp de bombardare, vaporul turcesc s’a retras cu mare repeziciune la vale, de unde venise. Acolo au stat ca 1/2 oră şi s’au reîntors iarăşi îpeepând a bombarda oraşul, mai cu seamă punctul din centru unde era erbăria şi care la primul tun s’a retras departe de oraş. Ghiulele au căzut în număr de 62 din care 4 au lovit în diferite ecarete, un singur om a fost rănit greu, un cal a căzut mort. S’au găsit mai multe ghiulele în greutate dela 20 până la 60 oca. Bateria rusă a bombardat mereu vaporul fără însă a-i face vreo stricăciune fiind tunurile mici; vaporul s’a retras la vale şi până în acest moment nu s’a mai ivit.
                                                         Director general,
                                                               Pilat
         [Min. Af. Ext. dos., Nr. 23, f. 274 şi 275J.
                                      377
www.dacoromanica.ro
                                               734
Ismail, 23 Aprilie 1877,
                                      Ministerul de Externe Nr. 4737.
                                     [intrat] 27 Aprilie 1877
              D. Ministru Affacerilor Streine.
                             Buk.
    Spre respuns Telegr. Dv. No. 4471 în acest port se află opt "bastimente de mare sub pavilion elin şi unul sub pavilionul rossianu, din care două eline sunt încărcate cu o cantitate mică nu au îndeplinit caricul sau numai 415 chile mici grâu, unul pavilion rossianu încărcat cu lemne de focu şi unul sub pavilion ellin venit din Chilia încărcat cu grâu, un Vaporu micu remorker sub pavilion elin, assemenea sunt 19 Vase de grâu tote deşerte lângă care 14 eline, 4 ottomane şi unul austriacă, tote sunt escortate la copana balcă, aceste tote sunt oprite de comandantul armatelor beligerante.
                                                 Căpitanul Portului Ismail,
                                                         I. Erimievici
      Nr. 49
         [Min. Af. Ext., v. 71, f. 82. Telegramă].
                                      735
Craiova, 23 Aprilie, 1877, intrat Ia 27 Apr. 1877
    Căpitan Merişescu din Severin telegrafiază că, căpitanul bastimentului Ada anume Costovici, s’a prezintat zicând că bastimentul e rusesc scăpat dela Vidin şi cere ajutor şi serviciu. Acest căpitan a telegrafiat şi consulului rus din Calafat. Echipajul bastimentului însă pare austriac. Rog daţi ordin de urmare.
                                                General de brigadă, Lupu [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 153. Telegramă].
                                      736
[Bucureşti], 24 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am onoarea a aduce la cunoştinţa Dvoastră că acest corp dă pe fiecare zi o corvoadă de 150 oameni, din care: 100 la Pirotehnie şi 30 la Stabilimentul de
                                      378
www.dacoromanica.ro
Artilerie. Dvoastră cunoaşteţi gradul instrucţiei cu ocazia inspecţiei ce aţi făcut. Vă rog dar în interesul instrucţiei de care Corpul este lipsit să binevoiţi a dispoza să se suprime această corvoadă cel puţin pentru şase zile.
                               p. Comandantul Regimentului 14 [Dorob.],
                                              Lt. Colonel Zottu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 171].
                                     737
Galicea, 24 Aprilie, 1877
    Rog răspundeţi dacă s’a expediat ceva pâine conform telegramei Nr. 48 a Intendentului Apostoliad. Corpul suferă din lipsa pâinii.
                                   Comand. Reg. 3 Linie Colonel Zimnicianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78 dos. Xr. 265 b, f. 23. Telegramă .
                                     738
Budeşti, 24 Aprilie, 1877
                                     Colonel Mânu
                                                    Bucureşti.
    In acest moment trece prin Budeşti spre Bucureşti controlorul judeţului, Oprescu, care se duce în Bucureşti la Minister (cu) două obuze la 400 stânjeni de Olteniţa trase eri de vapoarele turceşti.
    Comandantul Brigăzii (de cavalerie)
                                                     Colonel Rosnovanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428 b, f. 178],
                                       739
Calafat, 24 Aprili, 1877
                  Domnule General,
    La ordinul Dvoastră nr. 1043 am onoare a vă răspunde la ziua de 22 Aprilie am avut o convorbire cu Colonelul Vlădescu la telegraf, convorbire în care mi-a comunicat ordinele ce aţi dat Brigadei ce o comandă pentru a conlucra cu această Divizie când trebuinţa va cere. Dispoziţiunile ce am luat în urma acestei comunicări sunt următoarele:
                                    379
www.dacoromanica.ro
    Am făcut a se transporta ştabul Reg. I de Călăraşi la Cetate recomandând o serioasă supraveghere a malului, ruperea podeţului de pe balta .Cetăţei, îndată ce o ameninţare de trecere s’ar pronunţa din acea parte şi frecvente recunoaşteri despre Salcea şi Vatra. Am făcut totodată cunoscut acelui Regiment că în urmă este susţinut de o brigadă cantonată în Moţăţei şi Galicea şi că în caz de a fi atacat de forţe superioare să ceară la Moţăţei ajutor fiind foarte circumspect în această cerere spre a nu da alarme falşe. Totdeodată am invitat pe Colonel Vlădescu a ordona regimentului 4 de Călăraşi să facă dese recunoaşteri până spre Valea Drincei. In privinţa schimbării cantonamentelor din această Divizie mi se pare că deocamdată nu se poate face niciuna. Regimentul al II-lea de Dorobanţi trebue să stea la Pisc iar după cum vă veţi încredinţa pe hartă acolo este o încrucişare de drumuri ce vin de la Dunăre spre Băi-leşti, din Poiana acele drumuri trec prin Seaca; nu s’ar putea supraveghia ; în Pisc acel Corp este destul de aproape şi are drumuri mai bune, pentru a duce ajutor spre Desa, această din urmă localitate fiind despărţită de Poiana prin lacuri ce nu se pot străbate şi trebuesc ocolite. Escadronul dela Tunari s’a ridicat având ordin a escorta bateria de artilerie ce astăzi la 12 ore, va intra în Calafat. Ar fi de dorit dacă şi Domnia Voastră găsiţi bine ca regiment al 3-lea Călăraşi să meargă măcar în parte la Rast spre a acoperi Băileşti şi a ne acoperi aripa stângă, care îndată ce apele s’ar retrage ar fi foarte expusă unui atac din partea trupelor turceşti ce sunt în tabăra de la Lom-Palanca.
                                                                C. D. I.
                                                          (ss) Col. Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 112 c, f. 31 şi v. Copie],
                                      740
[Jilava], 24 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Pentru revista de mâine 25 curent, veţi trimite din corpurile de trupă ale acelei Divizii aflate în garnizoană la orele 11 dimineaţa douăzeci şi patru oameni sub comanda unui sergent pentru ambulanţa Diviziei la Escadronul de tren, punându-se sub ordinele medicului şef al Diviziei a 4-a, şi deosebit 22 oameni cu un sergent se vor trimite la aceeaşi oră la spitalul militar pentru ambulanţa Diviziei a 3-a, punându-se sub ordinele medicului şef al acelei Divizii.
    Aceşti oameni vor fi în ţinuta campanie, fără arme, cu raniţe şi echipament.
                               Comandantul Corpului al 2-lea de armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 150 şi v.].
                                      380
www.dacoromanica.ro
741
[Calafat, 24 Aprilie, 1877]
    Rog faceţi a se cerceta dacă Cosztovitz căpitanul vaporului Ada este un agent Rus însărcinat într’o misie la gurile Oltului. A plecat cu vasul la Radiuvaz.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 112 c, f. 24].
                                     742
Petersburg, 24 Aprilie, 1877
Cancelarul Imperiului, Prinţul Gortchacov pentru conformitatea traducerii: Giers
                               Declaraţie
    In virtutea ordinelor Majestăţii Sale împăratului tuturor Rusiilor, subsemnatul Cancelar al Imperiului, ratifică prin prezenta declaraţie, care ţine loc unui act de ratificare formală cele două convenţii de mai jos relative la trecerea trupelor Imperiale prin România, ca şi cele două articole adiţionale cuprinse aici, încheiate între guvernul Majestăţii Sale împăratul tutoror Rusiilor şi al celui al Alteţei Sale Prinţul României în Bucureşti la 4/16 Aprilie 1877 şi declar că stipulaţiunile acestor convenţii şi articolele adiţionale vor fi conştiincios observate şi executate în toată întinderea lor.
    In virtutea căruia, subsemnatul, Cancelar al Imperiului a semnat prezenta declaraţie şi am făcut să se aplice sigiliul Ministerului Imperial al Afacerilor Străine. Făcut la Petersburg în 24 Aprilie, 1877
                                                               Gortchacov
          [M. Kogăluiceanu, Acte şi Documente..., p. 210].
                                       743
Bucureşti, 24 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Am onoare a vă înainta în copie telegrama Nr. 527 a maiorului Cuciuc delegatul acestui minister în comisiunea de rechiziţiuni a cailor din judeţul Gorj relativ la procedarea arbitrară a prefectului şi primarului Târgu-Jiului în operaţiunile de rechiziţie, rugându-vă Domnule Ministru să binevoiţi a da cuvenitul ordin pentru trimiterea cailor în chestiune la armată deoarece ei însuşesc toate condiţiunile cerute pentru serviciul militar şi proprietarul lor nu s’a găsit în cazurile de dispensă prevăzută de regulamentul rechiziţiei. Primiţi vă rog, Dle Ministru, încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                     p. Ministru Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, £, 316].
                                   381
www.dacoromanica.ro
744
ICalafat], 24 Aprilie, 1877
    Se face cunoscut tuturor corpurilor şi serviciilor din această Divizie că alocaţia trupelor este de 50 bani de om pe zi cu începere dela 6 Aprilie. Aceasta conform telegramei ministeriale Nr. 4095 şi 2717.
                                                     Comandantul Diviziei,
                                                        (ss) Col. Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 114 b, f. 89].
                                      745
ţBăileşti], 24 Aprilie, 1877
                 Ordin circular Nr. 96
    Oamenii dela corpuri destinaţi pentru serviciul ambulanţelor, urmând a fi exersaţi la acest serviciu de către medicii ce se vor rândui de către Dl. Medic Şef al serviciului sanitar al Diviziei.
    Dnii Şefi de Brigade sunt invitaţi a da ordin corpurilor de sub comanda lor ca să pună acei oameni la dispoziţia Dlui Medic Şef îndată ce Dsa îi va cere la Dnii şefi de corpuri.
                              Comandantul /Diviziei a 11-a (activă) Colonel I/Ogadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 262 b, f. 19].
                                      746
Focşani, 24 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    In trecerea oştirilor ruse pe fiecare zi se aglomerează pretenţiuni pentru quar-teruri cari la moment urmează a li se da. Această Primărie care are numai doi comisari este silită a întrebuinţa în serviciu şi amploiaţii; dar văzând că şi militarii noştri activează adunarea miliţienilor între care sunt şi amploiaţii Primăriei şi din această cauză se împiedică serviciul ce este urgent al oştirilor trecătoare ruse. Vă rog Dle Ministru, să binevoiţi a lua înţelegere cu d. Ministru de Resbel spre a ordona dispensarea amploiaţilor pendinţi de această Primărie de serviciul miliţienilor şi de concentrări.
                                      382
www.dacoromanica.ro
    Binevoiţi, vă rog, Dle Ministru a primi cu această ocaziune asigurarea distinsei mele consideraţiuni.'
                                                                                    Primar,
                                                                 Corb
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5175-81 d, partea III, f. 250.1.
                             747
Bucureşti, 24 Aprilie, 1877
              Ministeriul de Resbel a Il-a direcţiune Nr. 4039
                  Domnule Ministru,
    Am onorul a ve respunde la adresa Dv. cu Nr. 4466.
    Un regulament de transporturi militare pe căile ferate române s’a trimis chiar ieri D-lui ministru al lucrărilor publice tot dupe cererea D-lui ConsuL generalu al Rusiei. Ministerul de Resbel nu are actualmente niciun regulament de transporturi în broşuri.
    La trebuinţă şi la acest minister se consultă ziarele oficiale — acest regulament fiind publicat prin monitorul oficial Nr. 191 din 5/17 Sept. 1873.
    Primiţi ve rogu, D-le ministru asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                                                                                                   p. Ministru, Pălcoianu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 49, f. 257].
                                      748
Piteşti, 24 Aprilie, 1877
                  Domnule Prefect,
    Astăzi nedispunând de bani, ca să pot contribui, vă rog să primiţi odată cu aceasta o cruce eu îl diamante pentru a se vinde în interesul armatei române în ale cărei rânduri am doi fii, gata a-şi vărsa sângele pentru iubita noastră Românie. Fiicele mele lucrează scamă şi în curând vor avea onoarea să vă prezinte fructul ostenelilor lor pentru trebuinţele bravilor soldaţi români. Cu acestă ocaziune, nu puţin vă rog domnule prefect sa primiţi asigurarea stimei mele.
                                                                                  Ana Mălurescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Conl., dos. Nr. 4896-26, partea I, f. 211].
                                   383
www.dacoromanica.ro
749
ţCraiova], 24 Aprilie, 1877
               Domnule Colonel,
    Trimiteţi urgent forţa fiecărui corp în ofiţeri superiori, inferiori, trupă şi cai pentru Brigada 2-a. Vă anunţ că pentru Brigada i-a am dat ordin direct a o trimite, fiind mare grabă. Această situaţie o veţi prezenta în timp de 6 ore.
                                                   Comandantul i-ului Corp, General de Brigadă Lupu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 33].
                                        750
Ismail, 24 Aprilie, 1877
    Din raporturile primite dela primarul şi şeful poliţiei Reni se constată că stricăciunile cauzate de canoniera turcească ce a bombardat acel oraş în ziua de 22 curent, sunt 4 case dărâmate şi un om greu rănit.
                                                   Prefect, General Racoviţă
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81, partea V, f. 42 .
                                        751
Bârlad, 24 Aprilie, 1877
    Astăzi a plecat din Bârlad la Li eşti a doua Brigadă de armată rusă şi t*)t astăzi soseşte alta.
                                                           Prefect, V. Mitrea
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 576-81, f. 17].
                                        752
Brăila, 24 Aprilie, 1877
    Marele Duce Nicolae a sosit astăzi la orele 3 şi un quart, a vizitat bateriile aşezate şi lagărul, a plecat la 5 ore şi jumătate pentru Galatzi.
    înainte de sosirea I.S. un monitor care a coborît Dunărea intrând pe braţul ei cel vechiu, care trece pe lângă Macin, a tras asupra oraşului. Una din ghiulele a căzut lângă gară unde era un numeros public căruia nu i s’a întâmplat nimic. Pe când I. S. vizita batteria cea mai înaintată spre Galaţi, mai multe obuzuri au fost asvârlite în oraş. Toate focurile erau îndreptate înspre batteria aşezată în faţa cazarmei şi în dreptul Ghecetului.
                                        384
www.dacoromanica.ro
    Accidente nu s’au întâmplat dar vreo câteva case au suferit puţin. Batteriile ruseşti nu au răspuns deloc la focurile monitorului. Pe când I.S. vizita batteria principală câteva gloanţe au fluerat pe deasupra capetelor noastre. Numărul focurilor a fost de 15.
                                                          Prefect R. Mihai
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 279 şi v. Telegramă].
                                     753
24  Aprilie, 1877
    Aflu din Brăila că după cele 9 bombe căzute spre gară cu 5 minute înainte de sosirea Marelui Duce, au mai căzut încă 6 în urmă. De o jumătate oră a încetat bombardarea.
    Acum Marele Duce inspectează bateriile ruse pe malul Dunării.
                                                           Director Pilat
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 278. Telegramă],
                                      754
Beket, 24 Aprilie, 1877
    Astăzi ora cinci Turcii dela Rahova dau tunuri necontenit în vasele de pe Jiu, de lângă Beket, sub pavilion grecesc şi cad chiar în sat, bombardându-le. Corn. punct. Beket.
                                                Căpitan Dinca Gherghina [Min. Af. Ext., dos Nr. 23, f. 277. Telegramă].
                                       755
Olteniţa, 24 Aprilie, 1877
    Din lipsă de magazii în port, nu sunt depozitate producte nici mărfuri, dar în magaziile din oraş se află productele însemnate: grâu, kile 1288; porumb 2193; orz 453; mărfurile ce s'au aflat prin prăvălii le-au scos afară din oraş prin sate.
                                                         Primar, Tretinescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4878-22, partea I-a, f. 77].
                                       385
                                                                             25
www.dacoromanica.ro
756
Bucureşti, 24 Aprilie, 1877
    M.S. Domnitorul a observat că cu un pluton de 50 oameni se trimite 1 căpitan şi 4 ofiţeri. Chiar pentru o companie întreagă acest număr de ofiţeri ar fi fost prea mare. Pe viitor veţi fi mai econom în întrebuinţarea ofiţerilor.
                                                  Ministru General Cernat [Arh. st. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 586, f. 13].
                             757
[Bucureşti], 25 Aprilie, 1877
            Nr. 4526
                 Prea înălţate doamne,
    In virtutea art. 2 din Convenţiunea principală încheată la 4/16 Aprilie curent între guvernul român şi guvernul russu, am onoarea a recomanda Măriei voastre pentru postul de comisar general român pe lângă Comandantele-cap al trupelor ruse, pe d. Alexandru Plagino. Dacă Măria voastră aprobă această numire bine-voiască a semna anexatul aci proect de decret.
    Sunt cu cel mai profund respect
    Ministrul secretar de stat la departamentul Afacerilor Străine,
                                                         Kogălniceanu
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 55, f. 189].
                                      758
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    In urma autorizaţiunei verbale ce mi-aţi dat de a trimite un amploiat al prefecturei spre a cerceta cele întâmplate în oraşul Olteniţa în ziua de 22—23 ale corentei, am trimis pe controlorul judeţului care de cele constatate mi-a înaintat alăturata relaţie pe care am onoare s'o înaintez Domniei-Voastre, pe lângă aceasta împreună şi cu cele două bombe găsite acolo.
    Binevoiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea osebitei mele considera ţiuni,
                                                      Prefect C. Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 45].
                                      386
www.dacoromanica.ro
Anexa
[Bucureşti, 25 Aprilie, 1877]
                                       Relaţie
    In noaptea zilei 22—23 pela orele 12 a venit un monitor turc despre Brăila şi a început a manevra între Ostrov dincolo de pichetul român ce cade în josul Dunării spre Brăila; pela 5 ore dimineaţa a venit un al doilea monitor începând aceeaşi manevrare. Pela ora 7 s’a oprit unul din aceste două monitoare în dreptul cancelariei vămii, în apropiere de malul Dunării despre noi, ca la 10 stânjeni. Un ofiţer turc s’a coborât din monitor şi s’a pus într’o barcă şi a venit la mal fără a ieşi pe uscat şi chemând pe ofiţerul nostru ce era acolo i-a zis « multe complimente dela paşa al nostru şi te roagă să-i spui, dacă este armată rusă pe aici ».
    Ofiţerul i-a răspuns că nu este nici o armată şi s’a înapoiat la Monitor, peste câteva minute s’a reîntors, zicând ofiţerului nostru ca să ridice armata ce se află aici şi în termen de două ore să nu se mai afle picior de soldat românesc, căcj la dincontra va începe a bombarda oraşul. Ofiţerul i-a răspuns că se va retrage şi îndată a dat ordin a se găti oameni şi venind în oraş la telegraf a şi comunicat D-lui Ministru de Război, însă linia telegrafică Bucureşti-Olteniţa fund ocupată cu Bucureşti-Budeşti, a întârziat mai mult timp. Ofiţerul văzând că trec orele fără a putea avea ordinul D-lui Ministru de urmarea ce trebuia să facă, s’a înapoiat la punct pornind cu soldaţii ce-i avea sub comanda sa în număr de 109, din care 9 dorobanţi şi 100 miliţieni, retrăgându-i la marginea oraşului despre sat, spre a nu fi în vederea Turcilor, aşteptând ordin de urmare; pe când trupa trecea prin oraş dintr’unul din monitoare s’a slobozit un tun orb în dreptul ostrovului. In timpul aşteptării, au mai venit încă două monitoare din susul Dunării despre Giurgiu, s’au concentrat toate în faţa vămii şi au format un careu, stând astfel ca cinci minute; în urmă au plecat două în susul Dunării şi două în jos, manevrând tot în spaţiul dintre ostrov şi primul pichet până la ora 11, ziua 23. După aceea s’au retras două monitoare în jos şi două în sus; în acest timp s’au tras două tunuri din Turtucaia asupra grădinilor din apropierea oraşului, ale căror ghiulele s’au găsit de către un cioban, din care una este seacă şi alta încărcată.
    In Susul Dunării a mai rămas un singur monitor, între morile aflate pe Dunăre şi Turtucaia.
    Pela orele 10 ofiţerul primind ordin a se înapoia la post s’au şi înapoiat îndată. In intervalul cât a ţinut manevrarea monitoarelor, vedete turceşti erau puse pe înălţimea malului turcesc; aceste vedete au stat până în serat şi spre Turtucaia se zăreau mai multe grupe de soldaţi Turci. Pe la ora 7 au venit şase soldaţi spunând ofiţerului că lor le este frică să doarmă în cazarmă; ofiţerul după mustrările ce le-a făcut i-a băgat în cazarmă; cu toate astea ei, pela 71/2 împreună cu alţii noi, au dezertat.
                                        387
                                                                             25*
www.dacoromanica.ro
    Toată noaptea zilei de 23 spre 24 linişte; nu s’a mai văzut nici un monitor pe Dunăre. Docuitorii din oraş, sunt mai toţi plecaţi; n’au mai rămas decât vreo 20 sau cel mult 30 case să fie locuite şi câteva prăvălii.
                                                      Controlorul Judeţului,
                                                           C. Oprescu
                              [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f 46 şi v.].
                                      759
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoare a vă ruga să binevoiţi a da ordine precise prefecturilor respective de a opri orice comnnicaţiune între ţărmul drept şi stâng al Dunării, cât ţine frontiera până în Serbia şi a nu învoi trecerea decât a creştinilor ce caută refugiu în România şi aceştia au a şedea departe de locurile ocupate de trupele ruse. Vă previn totodată că am dat ordine în acest sens şi căpitanilor de porturi. Primiţi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                      Ministru Kogălniceanu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 36].
                                      760
[Bucureşti], 25 Aprilie, 1877
    In urma cererii primite din partea D-lui Agent şi Consul general al Rusiei, sunt invitate autorităţile administrative şi comunale, să dea D-lni M. Tieder şeful serviciului telegrafic al armatei ruse, toate înlesnirile de care va avea trebuinţă, fiind bineînţeles că ceeace va ridica are a plăti prin bună învoială.
                             ţArh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 38].
                                      761
Gura Ialomiţei, 25 Aprilie, 1877
                                         Proces-verbal
      Anul 1877, luna Aprilie 25 zile
    Noi şef perceptor al biuroului vamal gura Ialomiţei şi noi primarele comunei Giurgeni din plasa Balta jud. Ialomiţa constatăm că astăzi între orele 2 şi 5 p.m. anunţaţi fiind şi de agentul vamal Popescu că ceamul sub pavilion sârb comandat de Căpitan Nidac Stancovici pe când se gatea dă plecare încărcat cu 100 stânjeni lemne de salcie dela Ostrovul Rata averea d-lui Haim Volf şi C- G. Mihailidis din Brăila şi destinate a fi transportate la Brăila cu biletul de
                                      388
www.dacoromanica.ro
Cabotagin Nr. 17 şi manifestul visat snb Nr. 872, nnnl din cele 4 vapoare otomane ce de mai mnlte zile se afla la pândă frecândn-se în sns şi în jos prin apele române s’a oprit cn mare viteză de ceam încât oamenii abia an avnt timp a scăpa cn viaţă, fugind în pădure afară de nnnl Sava, care se afla în acel timp ocnpat cn scoaterea apei, neavând timp a fngi din cauza mai mnltor focuri ce se trăgea asupra oamenilor fugiţi prin pădure şi care a fost dns cn ceamnl legat de vapor, dnpă ce i s’a agăţat mai întâi bandiera otomană.
    Tot astăzi pe când vaporul cn lemnele sns arătate trecea în dosnl ostrovului Găsea adncândn-se spre Harşova alte donă vapoare după ce a capturat donă vase încărcate ieşite din gnra Borcei şi dnse la Harşova înapoindn-se revenind spre malnl român pichetul cetăţnia pentru a captura şi alte donă vase ce se aflan nnnl venit dnpe Borcea încărcat cn 300 chile porumb snb pavilion elen comandat de căpitan Iani Blasca oprit pentru îndeplinirea formalităţilor cerate la vamă şi celalt aflat spre încărcare snb pavilion elen comandat de căpitan Nicnla Crasa care însă nn s’an pntnt lna fiind ancorate pe răni Ialomiţa, cărora însă li s’a lăsat nn termen pentrn a fi lăsat la adânc ca să le poată lna căci la dincontra vor fi sparte şi înecate
    Cel de al patrulea vapor pândea ceamnrile ce se încărcan cn lemne ale d-lni Bole Ghencin din Ostrovul Gâscă, în temeiul permisinnei vamei Nr. 94 şi Nr. 95, cel dintâi comandat de căpitan Laicn Stoianovici şi cel de al doilea de Ion Petrovici ambele snb pavilion sârb; dnpă ce nnnl din ele isprăvise cn încărcatul a 50 stânjeni lemne şi 10.000 araci, personalul ceamnlni aştepta în ceam fiind de toate părţile locnl plin de apă, terminarea încărcământnlni şi celuilalt ceam, ca împreună să vie apoi a-şi face formele de cabotagin la Vama, vaporul se apropie şi dnpăce i-a agăţat bandnra otomană legândn-1 a pornit cn tot personalul spre celalt ceam încărcat nnmai cn 35 stângeni şi 6000 araci afară de ceiace va fi mai pns astăzi şi urmând tot astfel ca cn cel dintâi a plecat şi cn ele tot spre Hârşova.
    Pentrn toate cele aci constatate s’a încheiat prezentul proces-verbal in conformitate şi cn telegrama D-lni Ministru Financelor Nr. 9594 primită astăzi şi despre care se va comunica şi d-lni ministru Financelor spre ştiinţă.
                                (ss) Şef-perceptor I. A. Uraşescn p. Primar P. Dimitrescn Binronl vamal gnra Ialomiţa
    Prezenta copie fiind conform cn originalnl proces-verbal, aflat la dosarnl Nr. 9/877 se certifică de noi şi se dă d-lni Gh. Radovanovici conform cererii făcnte prin hartia înregistrată la 22 Noembrie 1877.
                                                Şef Perceptor Protopopescu [Min. Af. F.xt., dos. Kr. 71-77, S. 1 76, f. 172].
                                       389
www.dacoromanica.ro
25 Aprilie, 1877
762
                 Domnule Maior,
    Conform ordinului D-lui Colonel Slăniceanu, şeful Marelui Stat Major, mergând la Gustavăţ şi de acolo în sus pe Olt în distanţă de mai bine de 12 kilometrii am constatat că puncturile trecătorii sunt la Gusta văţ, Stoeneşti, Comani şi Mărunţei, că în toate aceste puncturi felul podurilor este «pe scripeţi» afară de Comani unde mai este şi un pod umblător; starea în care se găseşte materialul podurilor nu am putut-o constata, deoarece Oltul venind foarte mare acum vreo 15 zile le luase pe toate rupându-le pălimarile de care erau ataşate, că parte din ele după informaţiile luate, se vor instala în curând, m’am informat deasemenea şi de puterea de suport a lor, astfel că trecerea peste ele este putincioasă, cât vor trece armele, însă timpul întrebuinţării trecerii va fi foarte lung, deoarece nu se pot îmbarca multe trupe deodată, des-voltamentul tablierului fiind foarte limitat.
    Am avut asemenea în vedere că conform ordinului ce am avut să pot stabili punctul pe unde ar putea trece o coloană ce s’ar putea despărţi la Tecuci, astfel că cel mai favorabil punct mi s’a părut la « Comani» ca fiind puţin supus inundaţiei şi că găsindu-se mai în linie directă cu drumul Tecuci-Tituleşti-Comani, trecând la Caracal prin Fărcăşele unde dupe informaţiuni luate se găseşte un pod pe taraci peste Teslui, la Tituleşti asemenea se găseşte un pod pe taraci peste Vedea, aceste poduri însă nu le-am vizitat nefiindu-mi în direcţie.
    Da Comani luând informaţiuni dupe la locuitori despre această trecătoare mi s’a spus că şi la 1854 tot aici a fost stabilit un pod militar, astfel ca nu mai mi-a rămas nici o îndoială că poziţia ce alesesem era cea mai favorabilă; rămâne acum a vă aduce la cunoştiinţă următoarele:
    1.    Că Oltul găsindu-se acum în creştere dacă am stabili un pod dela un ţărm la celălalt, am fi în risc de a-1 pierde putându-se lua de arborii şi buturugile care trec cu destulă viteză fiind dela 2m,75—3™,00 pe secundă.
    2.    Că chiar de am voi să-l stabilim, rămânând a-1 apăra prin estacade, totuşi ne-ar fi imposibil, deoarece Oltul în acel punct are 150—i6om lăţime pe când noi nu dispunem decât de 110 m. de pod cuprinzându-se şi căluşii pe care cred că nu-i vom putea utiliza pe toţi deoarece apa întrece limita întrebuinţării lor.
    Sunt dar de părere să se rechiziţioneze podurile pe scripeţi dela Gustavătz, Stoeneşti, Comani şi Mărunţei. Că atunci cu aceste poduri şi cu materialul nostru să-l putem stabili trebuind neapărat al apăra printr’o estacadă plutitoare pentru aceasta însă am avea necesitate de 2 mari cabluri (pălimare) lungi de 200 m. fiecare şi de 5 cm. în diametru precum asemenea şi de 10 frânghii de ancoră al căror cost se poate vedea în alăturatul deviz. Arborii estacadelor îi vom lua de
                                     390
www.dacoromanica.ro
prin pădurile de pe alocurea iar fierăria se va putea să se confecţioneze de maeştrii ferari ce mi se vor ataşa la Companie.
    Acestea fiind mijloacele care le cred mai nemerite pentru efectuarea trecerii cu onoare le supun la cunoştiinţa Dvstră spre a decide cele ce veţi crede de cuviinţă.
                                                            Căpitan Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 68 i, f. 2].
                                    763
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
                                       Proces Verbal
    Astăzi Luni 25 Aprilie curent, ora 2 p.m. în şedinţa ţinută la Palat, sub Preşedenţia Măriei Sale Doamnei, Comitetul Central de Doamne al Societăţii Crucei Roşii format în urma dispoziţiunilor Procesului Verbal al şedinţei din 10/22 ale ace(le)iaşi luni luând cunoscinţă că în oraşul Iaşşi, prin iniţiativa mai multor onor Dame de acolo s’a înfiinţat un asemenea comitet cu acelaşi scop lăudabil, de a veni în ajutorul răniţilor soldaţi români; a luat următoarele deriziuni: Să se roage Domnul Preşedinte al Societăţii Crucei Roşiei a lua însărcinarea de a fi pe lângă Comitetul Central din Iaşşi, interpretul călduroaselor sale mulţumiri pentru această patriotică urmare.
    A se invita Onor. Comitet de Dame din Iaşşi să binevoiască a se pune în directă comunicaţiune cu Comitetul Central din Bucureşti, ţiindu-1 în curentul tutulor lucrărilor sale.
    A se exprima dorinţa exprimată de Măria Sa Doamna şi de întregul Comitet Central de Dame din Bucuresci ca să binevoiască acela din Iaşşi a delega trei din membrii săi spre a-1 representa în sânul Comitetului de aici.
    A se trimite, pentru a Comitetului normă, un număr de exemplare, notate în lista anexată, adică: Statutele Societăţii Crucei Roşie, procese verbale, lista de subscripţiuni, idem de obiecte, de pansamente cu modelele lor şi lista de objectele ce se primesc de ofrandă. Banii ce se vor aduna, împreună cu listele de subscripţiuni să binevoiască Comitetul din Iaşşi a-i înainta Onor. Ephorii a Spitalelor Civile din Bucuresci.
                                                    Pentru conformitate Preşedinte Dimitrie Ghica
                       Secretar (N.) Moscu
          [Bibi. Acad. R.P.R., dos. Nr. 3268, f. 5 .
                              391
                            www.dacoromanica.ro
764
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
    Aflu că localul şcoalei din Comuna Băileşti este ocupat de spitalul militar şi localele şcoalelor din Perişor şi Galicea Mare de masa ofiţerilor.
    Luaţi măsuri a se destina alte locale pentru arătata trebuinţă, iar nu acele ale şcoalelor.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5127  81 a, partea I, f. 252].
                             765
25  Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    La ordinul dvs. Nr. 33 am onoare a vă răspunde că în conformitatea ordinului Diviziei III acest Regiment a concentrat 539 oameni şi 425 cai, toţi acei care au fost concentraţi astă toamnă şi pentru care Regimentul încă de atuncea a avut înfiinţate câte două cămăşi şi câte una pereche de cizme încăputate pe care toate aceste efecte au fost întrebuinţate acum la plecarea Regimentului din Focşani.
    Acum văd că, casierul Regimentului lăsat la depoul din Focşani în baza ordinului telegrafic al Diviziei a treia Teritorială Nr. 3319 ne-au înaintat dela Esca-dronul Tecuci 45 oameni fără cai; de la Escadronul Nr. 1 Rânmic-Sărat 60 oameni fără cai; peste tot 105 oameni care nu posedă nici cămăşile nici cizmele menţionate mai sus precum asemenea corturi individuale, gamele şi bidoane menţionate pe contra pagină.
    Pentru toate aceste lipsuri, subsemnatul am cerut direct la Ministerul de Război cu rapoartele nr. 43 şi 40 încă de la sosirea lor la Corp, fără a primi până acum vre-un rezultat satisfăcător.
    In privinţa concentrării acestor 105 oameni fără cai n'am niciun ordin la ce anume servicii să-i întrebuinţez.
                                  Comandantul Regimentului, Colonel G. Arion
    Efectele cerute direct la Minister oamenilor ce s’au constatat de noi că au necesitate:
     179 tunici 181 Pant. ordon.
     218 Căciuli
     120 Corturi individuale 120 Cămăşi
                                   392
www.dacoromanica.ro
       2      Corturi ofiţereşti 639 Bluze de vară 32 Gamele mari 60 Bidoane individuale 60 Gamele individuale 6000 Cartuşe cu glonţ
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428 A, f. II8.J.
                                       766
[Calafat, 25 Aprilie, 1877]
    Se face cunoscut corpurilor că cu începere de mâine 26 a curentei, carnea necesară oamenilor o vor primi de la măcelăria Moşulescu din acest oraş pe preţul de 50 bani ocaua.
    Aceasta spre ştiinţa celor ce nu au furnizori.
                                         Comand. Diviziei, Colonel Cerchez
         [Arh. St Buc., M. St. M , 1S77/78, dos. X'r. 114 b, f. 87].
                                       767
Jilava, 25 Aprilie, 1877
    Este probabil ca în curând toată Divizia o să facă o mişcare spre Slatina. Ziua plecării şi itinerariul fiecărui corp se va determina în ziua când voiu primi ordinul. Luaţi măsuri ca trupele să fie aprovizionate pe 4 zile cu hrană; pentru aceasta intendenţa va asigura hrana oamenilor.
                                                        Comand. Diviziei,
                                                    Colonel Gh. Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. II., 1S77 78, dos. Xr. 596, f. 22].
                                       768
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
    In ceeace priveşte poliţia pentru soldaţii ruşi, puteţi accepta garda oferită. In ceeace priveşte însă poliţia noastră ea trebue făcută de români.
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Xr. 5183-81 1, partea XI, f. 36!.
                                       769
  5  Aprilie, 1877
    Inspectând garda mare Nr. I de lângă satu Ciuperceni (Căp. Dănescu) mi s’a raportat că inamicu ar fi aşezat două tunuri în faţa satului, unde anume nu s’a
                                       393
www.dacoromanica.ro
văzut, tunurile cu cai s’au văzut bine trecând dela Vidin la vale. Da pichetu Nr. 13 Râioasa pe la ora 7 şi 15 minute vis-a-vis de pichet s’au dat 6 salve de focuri de companie fără cartuşe, trupe nu s’au văzut glonţ asemenea, după focuri a apărut un vas în partea dreaptă a Dunării, acest vas nu s’a putut distinge de este vapor sau altceva. In dreptul pichetului Râioasa pe la 8 şi 3/4 s’a tras un foc din partea inamică cu glonţ care nevăzându-se de unde a eşit nu s’a răspuns din partea noastră. In faţa acestor informaţiuni am luat pe Docot. de artilerie ca la necesitate să poată uza de piese şi în răspunderea Dlui să-şi aleagă poziţiile, din vreme spre a şti unde să aşeze piesele.
    Sunt de părere să se aducă compania 3a de acum şi de se poate a se aduce şi ceva artilerie, acum plec la Râioasa, de se va schimba ceva vă raportez.
                                                           Maior Niculescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 72].
                                       770
Calafat, 25 Aprilie, 1877
                  Domnule General,
    Până în prezent am căutat a învinge toate nevoile, a întâmpina toate trebuinţele, cerându-vă cât se poate mai puţin, căci ştiam toate anevoinţele ce Dv. singur întâmpinaţi pentru organizarea serviciilor, pentru aprovizionările de tot felul. Astăzi însă când activitatea mea trebue să fie îndreptată asupra mişcărilor de trupe, mai mult asupra chiar de cât Administraţiei, când cred că serviciul general a organizat, sarcina de a face însu-mi pe Intendentul Diviziei mele şi d’a-mi procura singur subzistenţele şi aprovizionările de care am trebuinţă, este o sarcină de care trebue să mă descarc, căci astfel părţile mai de o mare însemnătate a serviciului şi a trebuinţelor mele, ar suferi de lipsa minuţiozităţii atenţiei ce trebue să le dai.
    Totul încă lipseşte acestei Divizii pentru ca A-dţia ei să funcţioneze cu regularitate; ambulanţa Divizionară nici nu există; numai situaţiile se cer la Craiova de bolnavi pe care dacă ar fi fost o luptă şi câţi-va răniţi n’ar fi fost cine să-i caute. Farmaciile la cele mai multe corpuri lipsesc cu totul şi la cererile ce am avut onoare a vă adresa mi s’a răspuns că în curând medicul şef Vercescu are să vie cu ambulanţele cu farmaciile trebuitoare; de atunci sunt 10 zile şi nici farmacii, nici ambulanţe n’au sosit, pot fi răniţi şi nici-un blastur pentru lecuirea rănilor nu este. Dacă medicul Vercescu este trebuitor acolo, nu are decât a rămânea, dar e neapărat să se însărcineze cineva cu organizarea serviciului sanitar al acestei Divizii. Intendenţa Divizionară nu este la începutul formării sale, Adj. Nestor, lipsit de orice energie şi iniţiativă, are ca pretext, că până acum nu a adus nici-un serviciu, pe cuvântul că nu este secondat de personalul trebuitor, căci deşi se anunţase printr’un ordin anterior numirea a 15 Administratori
                              39â
                             www.dacoromanica.ro
de diferite clase, până acum nu are sosiţi decât vre-o patru ce nu ştiu decât să verifice foi de zile şi de decompt, măsuri, cântare, frânghii, saci, de toate-i lipsesc. Ştiu că un om energic îşi crează tot, dar nu este Adj. Nestor acel om, în aceste timpuri avem nevoe de toţi oamenii, cu toate defectele lor. De aceea vă rog faceţi a-i se trimite personalul numit şi care deja după cum mi-a spus, este întrebuinţat la Int. Corpului de Armată şi ca comptabili la diferite Corpuri, precum şi a următoarelor obiecte ce zice că-i sunt neapărat trebuitoare: 4 decimale cu greutăţile lor, 12 lacăte sistem Vertheim, 200 metri frânghii de grosime 6 cm. in diametru, 3 oca cue lungime, 15 cm. pentru furaj ca cumpene, câte două tăbliţe cu inscripţii pentru serviciul depozitului şi 1000 saci de distribuţii instrumente complete de măcelărie şi brutărie pentru îndestularea a 12.000 oameni.
    Administratorul Rgt. de Călăraşi are nevoe de cai pentru cadrele permanente ; opresc cu desăvârşire a încălica pe caii călăraşilor, dar pe ce au să comande nnităţile dumnealor şefii, pe ce să’ncalice un ofiţer când calul său e bolnav? Artileria n’are decât 100-150 cartuşe de tun, ceeace nu este deajuns decât pentru două zile de foc, în caz când ar începe bombardarea poziţiilor noastre. Infanteria şi călăraşii au câte 100 cartuşe, care se vor reduce la 75 prin tragerea la ţintă; după o luptă armele vor rămânea numai nişte bastoane. Parcul de muniţii ne este foarte neapărat, locuitorii d’aici sunt fugiţi; nu putem găsi nici-o înlesnire, transporturile suntem nevoiţi a le face cu care din depărtare rechiziţionate; ce am face oare când o mişcare de trupe ne-ar fi ordonată mai repede? Bagajele ne-ar fi pierdute, căci n’am avea cu ce le transporta. Oamenii n’ar avea nici mâncare p’o zi măcar, căci trăim de azi până mâine cu pâinea ce-o putem procura de prin sate, cu proviziile ce din când în când ne vin dela Iaşi.
    Ştiu Dle General că aţi făcut tot ce se poate face, dar nu este mai puţin adevărat că lipsesc încă multe; căutăm a ne lupta cu nevoile, când avem poate alte lupte de susţinut; de aceea vă rog să scuzaţi francheţea cu care arăt nevoile mele, pentru a se putea din timp preîntâmpina toate aceste lipsuri, cari, în faţa inamicului nu sunt decât elemente de dezorganizare, de slăbiciune, de complectă delăsare.
                                                                                                                                      (ss) Col. Cerchez (ss) I/t. Col. Algiu
         [A.rh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 33-34].
                                       771
IGralicea Mare], 25 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Conform ordinului Dvoastră Nr. 166 am onoarea a vă raporta că Batalionul 2 din Rgt. Nr. 2 de dorobanţi sub comanda maiorului Macri l-am mutat la Ghidici.
                                       395
www.dacoromanica.ro
Pentru făină se găseşte însă a face turte pentru oameni, dar toată greutatea este, căci nu se află lemne de loc şi nici coceni îndestul de ars cu care să se poată coace turtele.
                                    Comandantul Brigadei, Colonel Papadopol
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, d. 35].
                                       772
{Jilava], 25 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Imediat veţi lua următoarele dispoziţii: Regimentul 6 Călăraşi, Regimentul 2 Infanterie, i Baterie din Regim. 3-lea aflate la Jilava vor porni imediat la Giurgiu, chiar azi 25 Aprilie. Regim. 6 Călăraşi, pe jos, urmând şoseaua Bucureşti-Giurgiu într’un singur etap. Regimentul 2 Infanterie şi Bateria de Artilerie, cu calea ferată. Direcţia căii ferate va pune imediat tren la dispoziţie.
    Restul trupelor din Divizia III care se află în cantonamentul de pe Sabar, vor porni în ziua de 26 Aprilie spre a ocupa o nouă poziţie înainte de coama Băneasa-Frăteşti-Stăneşti. Aceste trupe vor merge pe jos pe şoseaua Bucureşti-Giurgiu într’o singură coloană, făcând două etapuri şi vor ocupa în seara de 26 Aprilie satul Călugăreni, bivuacând aici. A doua zi 27 Aprilie, vor ocupa poziţiile următoare:
    Brigada I-a la Stăneşti.
    Brigada Il-a la Frăţeşti şi Daiţa.
    Am dat ordin a porni mâine încă 2 baterii precum şi al 5-lea Călăraşi pe care îi veţi dispune astfel:
    I-a baterie şi I-ul escadron Călăraşi, ataşat la Brigada I-a la Stăneşti.
    I-a baterie şi I-ul escadron din al 5-lea ataşat la Brigada Il-a Dăiţa.
    2     escadroane din al 5-lea Călăraşi, la Turbatul, acoperind frontul şi ţinând comunicare cu avant-garda.
    Trupele de avant-gardă de la Giurgiu vor lua toate dispoziţiile pentru a răspunde prin focuri, dacă trupele otomane vor trage asupra lor încercând a asvârli obuzuri în oraşele otomane după malul drept al Dunării; în caz de a fi atacaţi, vor resista. Dacă vor fi atacate cu forţe prea superioare, se vor retrage luptând, îngrijind a avea liniile lor de retragere asigurate pentru a nu pierde materialul lor.
                              Comandantul Corpului 2 de Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. >1., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 32 şi v.].
                                       396
www.dacoromanica.ro
773
Cetat«, 25 Aprilie, 1877
    Mâine 26 curent ora Jlj2 dimineaţa voi inspecta regimentul nr. 6 Linie.
    Pentru aceasta veţi comunica Dlui Şef de Corp că la ora fixată mai sus, regimentul să se afle pe câmpul dela bariera Calafatului, în dreapta, aşezat în front de bătae, gata de exerciţiu, în ţinuta de campanie.
    Dnii Comandanţi de Companii vor avea cu sineşi, o situaţie arătând toate necesităţile Companiei în cât se atinge de îmbrăcăminte, încălţăminte, mare echipament şi campament, armătura şi muniţie de răsbel. Aseminea vor aduce şi livretele de ordinar cu sineşi.
    Aceiaşi inspecţie o voi face la ora două după amiază, aceiaşi zi Regimentului iNr. 7 de Dorobanţi.
                                                          Comand. Diviziei, Logadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M , 1877 7S, dos. Nr. 257, £. 12].
                                     774
Jilava, 25 Aprilie, 1877, 10,30 seara
              Ordin de Marş.
    Mâine 26 Aprilie la orele 8 dimineaţa luarea supei, Divizia se va pune în marş pentru Călugăreni pe o singură coloană în ordinea următoare: prin Copăcenii de Argeş, urmând calea naţională.
    Avan-garda sub comanda maiorului Scheleti, compusă din al 3-lea Vânători şi Batalionul din al 11-lea Dorobanţi, vor preceda grosul Coloanei, la 1000 paşi.
    Grosul Coloanei va urma în Coloană în ordinea următoare:
    Al 9-lea Regiment de Dorobanţi,
    Al 8-lea Regiment de Linie şi
    Al 10-lea Regiment de Dorobanţi.
    Frontul coloanelor va fi semi pluton cu distanţele prescrise în serviciul de ■campanie: 10 paşi între subîmpărţiri, 20 paşi între batalioane şi 40 între brigade. "Toate trăsurile corpurilor împreună cu ambulanţele vor urma imediat coada coloanei în ordinea în care sunt eşalonate şi trupele în coloană.
    Pentru trăsurile de transport vă veţi conforma ordinului Circular relativ la administraţia şi Contabilitatea trupelor, articolele 66 şi 67, adresându-vă imediat autorităţii locale. Pentru menţinerea ordinei trăsurilor şi ca ariergardă, regimentul 10 Dorobanţi va detaşa un semi pluton, comandat de un ofiţer pentru acest serviciu.
                                   397
www.dacoromanica.ro
   Dnii Comandanţi ai Brigăzilor vor* regula orele de plecare ale Corpurilor ce comand, astfel ca ele să nu stea sub arme mult timp, puindu-se în marş succesiv.
                                                                                                                         Comand. Diviziei, Colonel Anghelescu
           [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 438, f. 19].
                                        775
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
    Pe lângă adresa d-lui ministru de resbel Nr. 4654 am primit copie anexată aci telegrama Nr. 527 a maiorului Cuciuc delegatul acelui onor. minister în comisia de rechiziţiune a cailor din judeţul ce administraţi relativ la procedarea Dv. şi a primarului local în operaţiile de rechiziţie şi solicită d-1 Ministru de Resbel a se dispoza trimiterea cailor în chestiune la armată deoarece ei însuşesc toate condiţiile cerute pentru serviciul militar şi proprietarul lor nu s’a găsit în cazurile de dispensă prevăzută de regulamentul de rechiziţie.
    Puind în vederea Dv. cele aci expuse, vă invit Dle prefect, că dacă acei cai sunt în condiţiunile cerute d’a se rechiziţiona apoi de îndată să luaţi măsuri pentru, trimiterea lor la armată.
                  [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Xr. 4884-24, partea I, f. 317].
                                      776
Jilava, 25 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Corespundeţi telegrafic cu Regimentul 16 Dorobanţi ca răspuns raportului său Nr. 21 adresat Ministerului, ordonândîi-i a înainta de urgenţă stare de cerere pentru numărul de cartuşe necesare la tragerea în ţintă, socotindu-se câte 15 de fiecare om şi numai pentru recruţi şi oameni ce n’au tras încă la semn în anul acesta, pentru a efectua tirul cât se poate mai curând.
    Odată cu prezentarea stării de cerere pentru viză la Intendenţă să trimită şi un delegat a le primi dimpreună cu livretul de justificare.
                                    Comandantul Corpului II de Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 428 b, f. 155].
                                      398
www.dacoromanica.ro
777
[Jilava], 25 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Veţi pomi imediat la Olteniţa i (una) baterie de artilerie şi două escadroane de călăraşi din al 7-lea sau al 8-lea (Regiment).
    Divizia III cu începere de mâine odupă o nouă poziţie înainte pe coama Bă-neasa — Frăţeşti — Stăneşti, având avant-garda în Giurgiu.
    Trupele din avantgardă ce se duc la Olteniţa vor lua toate dispoziţiile pentru a răspunde prin focuri dacă trupele otomane vor trage asupra lor, încercând a asvârli obuse în oraşele otomane după malul drept al Dunării.
    In caz de a fi atacate, vor resista; dacă vor fi atacate cu forţe prea superioare se vor retrage luptând, îngrijind a avea liniile lor de retragere asigurate pentru a nu pierde materialul lor.
                                     Comandantul Corpului II de Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. II., 1S77/78, dos. Nr. 428 b, f. 154].
                                     778
25 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    înainte de a sosi la Corp ordinul Nr. 12 al Dvoastre, Regimentul s’a aprovizionat cu legume pe 12 zile, începând dela 25 Aprilie (orez, sare, piper). Acest Regiment nu s’a aprovizionat cu pesmeţi din pricină că în Bucureşti cu toate mijloacele întrebuinţate nu a voit nimeni a se însărcina să le facă, astfel fiind Regimentul se îngrijeşte a avea o reservă de mălai pentru patru zile în caz de mobilizare. Regimentul şi-a cumpărat ceaune pentru facerea mămăligilor în marş şi şi-a luat lemne pe 4 zile care se vor purta de oameni.
                                  p. Comandantul Regimentului 5 Linie,
                                                Maior Iarca
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 176].
                                     779
25 Aprilie, 1877
    Cu începere din 26 crt. veţi trimite în toate zilele după supa de dimineaţă câte două companii, care vor face serviciul de avanposturi, stabilind şi gardele cele mari, o comp. la Crucea de piatră pe marginea şoselei ce conduce la Golenţ
                                     399
www.dacoromanica.ro
■şi o comp. în Golenţ. Acest comp. vor supraveghia linia între avanposturi. Esc. staţionat în Maglavit şi av.-post.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., dos. Nr. 112 d, f. 33].
                                        780
                                                                        [Calafat], 25 Aprilie, 1877
    Mâine 26 crt., după sosirea comp. ce urmează a vă înlocui, veţi porni cu tot Regt. în Corn. Ciuperceni şi veţi ocupa poziţiile dela Canappa şi până la măgura lui Bogdan, având grijă a observa toate drumurile care conduc spre Dogana şi -Calafat.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 33].
                                       781
                                                                         Yicna, 25 Aprilie, 1877
    Guvernul austriac a telegrafiat la Constantinopol spre a cere ştiri despre personalul agenţiei noastre şi spre a recomanda reprezentantului său de a se opune la orice rău faţă de el. Acelaş guvern a cerut explicaţii relativ la proectul de a incendia Tulcea. Savfet a răspuns că departe de a avea această intenţie guvernul turc garantează viaţa şi bunurile tuturor consulilor, aceea a cetăţenilor lor şi a acelora care vor să rămână la Tulcea şi pune la dispoziţia celor ce vor să plece mare . . . (nedescifrabil). Ca urmare la această declaraţie consulul Austriei a primit ordin de a părăsi Tulcea. In ceea ce priveşte bombardamentul dela Brăila şi Reni nu pot decât să Vă repet ceea ce am fost . . . (nedescifrat). A vă spune în chestiunea oraşelor deschise singurul mijloc a le pune la adăpost este de a nu pune baterii în jurul lor. Toate depeşele D-voastră fără excepţie au fost comunicate contelui Andrassy şi în parte cetite prin el împăratului. Nouri groşi se adună din partea Angliei; treizeci de mii de oameni sunt gata să se îmbarce în douăzeci şi patru de ore. Răspunsul lordului Derby la circulara Gorciacov este aproape ameninţătoare.
                                                                Bălăceanu
         [Arh. Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 286 şi 284. Originalul în limba franceză.
      Telegramă cifrată].
                                      782
                                                                    Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
                Ca prevedere a eventualităţilor ce ar putea să survină Dl. Brătianu Ion a -plecat la Chişinău unde a putut să se convingă că sunt dispoziţiuni pentru
                                      400
www.dacoromanica.ro
a ajunge la o înţelegere. Astfel, după avizul Consiliului de Miniştri, îmi propun să plec în două sau trei zile la Chişinău. Dar doresc să cunosc în prealabil vederile prinţului Gorceacov asupra negocierilor făcute şi dacă el crede că chestiunea trebue să fie tratată cu NelidoV la cartierul general rus sau mai bine la St. Pe-tersburg. Vă rog deci să sondaţi terenul şi să-mi comunicaţi imediat impresia.
                                                                Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 13 f, 887. Originalul în limba franceză].
                              783
Bucureşti, 25 Aprilie, 187?
    Vă rog a-mi comunica părerea guvernului austriac în privinţa convenţiilor noastre cu Rusia şi rezultatul întrevederilor noastre cu lumea politică ca urmare la explicaţiile aflătoare în telegrama mea cifrată din 3 Mai crt.
                                                               Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext. dos. Nr. 23, f. 288. Originalul în limba franceză].
Yieua, 25 Aprilie, 1877
                            784
    Plagino plecat azi dimineaţă la Bucureşti, el a văzut Contele Andrassy.
                                                                   Bălăceanu
         [Min. Af. Ext. dos. iNr. 55, f. 193. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      785
[Bucureşti], 25 Aprilie, 1877
    Răspunzând notei Dv. telegrafice de eri, vă invit să trimiteţi acte în regulă constatatoare pagubelor cauzate prin bombardarea oraşului Reni, de canonierele turceşti.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 43].
                                      401
www.dacoromanica.ro
786
Craiova, 25 Aprilie, 1877
    Aflu că una sută cincizeci Turci au trecut Dunărea la Bechet şi au debarcat pe malul Jiului. Această ştiinţă îmi parvine de la biroul ambulant dela Becket.
                                                                                        General Bupu
         [Arh. St. Buc., M St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 38].
                                  787
Bechet, 25 Aprilie, 1877
   Bombardamentul încetat la orele 4 seara. Turcii cu un număr de 150 au şi luat vasele cărora li se pusese foc astăzi dimineaţa tot de dânşii şi le-au tras la Rahova, rămăind numai unul cu producte ce le-au lăsat afund cu tunurile.
                                      Comandantul punctului Bechet Căpitan D. Gherghina [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 292. Telegramă .
                                       788
Bucureşti. 25 Aprilie, 1877
    Primit telegrama pentru mutarea cartierului acuma. Colonelul Pencovici mi spune că la 9 curent toată Divizia porneşte la Caracal.
    Am luat măsuri pentru pornirea acilea dacă rămânem.
    Binevoiţi a da ordin.
                                                                              Maior Caroaleţeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428 1, f. 272. Telegramă],
                                     789
Craiova, 25 Aprilie, 1877
    Armata are trebuinţă de sare, rog ordonaţi D-lui Prefect Vlaşca să pornească urgent Craiova saci în trebuinţa armatei după cum cere D-l General Bupu şi să nu ni se mai ceară a trimite care din Dolj, a ridica sarea dela Ocnele Mari.
                                       Prefect, I. N. Titulescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 329].
                                  402
www.dacoromanica.ro
790
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
    Ordinul ultim de marş modificat. O zi repaus la Talpa. Rog ordonaţi urgent unde să fac aprovizionări, pe cât timp, ce cantităţi, şi ce anume articole? Pâine din fabricaţiunea militară pot expedia oriunde şi oricâtă cantitate.
                                         Şeful Intendenţei Div. IV active, Adjunct cl. 2,
                                                       Bengescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428, f. 273].
                             791
Sevcriii, 25 Aprilie, 1877
    Telegramei 8219, suta de chile grâu imposibil a se transporta cu care de rechiziţie, boii fiind în general de tot slabi drumul foarte greu şi depărtarea foarte mare. Am disposat a se aduce la Severin şi a se transporta cu drumul de fer la Craiova. Rog mijlociţi la direcţiunea Căilor Ferate ca gara Severin să ne pună la dispoziţie poimâne dimineaţă vagoanele trebuincioase.
                                                         P. Prefect, I. Lupescu
          [Arh. St. Buc., Miu. Int/Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 324].
                             792
25 Aprilie, 1877
    Rog binevoiţi a observa telegrama noastră No. 309 Mai 4, dată sub intendantului Apostoliad şi ordonaţi a se executa de urgenţă.
    Astăzi după convorbirea la telegraf cu d. General Lupu, cere să facem mare depozit de furaj la Calafat şi apoi Poiana. S'au dat ordin din partea Prefecturii No. 75 Suprefectului Calafat, a transporta tot orzul şi fânul ce va fi în Ciuper-ceni, Pisen şi alte proprietăţi ale Statului. Din parte-ne s’a dat ordin telegrafic No. 263 a transporta cu care de rechiziţie la Poiana, orzul lui Argetoianu de la Bistreţu. Rog comunicaţi-mi ce mai găsiţi de cuviinţă.
                                                      Intendent Gheorghiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 2656, f. 126. Telegramă .
                                       403
                                                                                               20*
www.dacoromanica.ro
793
Bechet, 25 Aprilie, 1877
    150  Turci au trecut şi au debarcat pe malul Jiului.
    Acum însă ne aduse ştire că s’ar fi înapoiat iar la Rahova. Iu faţa acestor şi a vreo 50 tunuri date pe Bechet şi în port, toţi au părăsit Bechetul. Eu, comandantul punctului şi subprefectul ne-am retras la o distanţă de cinci kilometri în mijlocul câmpului. Ea oficiu am lăsat pe conductorul Vasiliu, elevul Perietzeanu, călări, nu ştiu ce drum au apucat. Parte din condici, acte, depeşe, le-am încărcat în o căruţă.
                                                                                 Diriginte Popp
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 290 şi v. Telegramă],
                                      794
Măgurele, 25 Aprilie, 1877
    Comuna Islaz a servit şi servă ca schelă de export, având magazii cu producte lipsa de strejuire după ridicarea companiei ne-au lăsat expuşi la vreo năvălire turcească.
    Rugăm chibzuiţi cele cuvenite.
    Comersanţii: Ceatalopolu, Popescu, Anania, Zahariade, Maliarude, Caliga, Caleteiu, Nanu, Tzangarato, Canu, Bunic, Ştefănescu, Metala, Hileri.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f., partea V, f. 44 şi v.].
                                      795
Bucureşti, 25 Aprilie, 1877
    Raportaţi imediat câte mănăstiri aveţi în districtul D-v., în ce depărtare de linia ferată, de cine sunt locuite, precizând numărul persoanelor, de câte încă-, peri anume se compune fiecare mănăstire.
                                                                                                                                              p. Ministru, Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4966, E 41].
                                      796
Craiova, 26 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Conform ordinului Dlui General, comandantul Corpului I de Armată, am onoare a vă trimite un număr de douăzeci şi cinci sanitari ataşaţi la o secţie de
                                      404
www.dacoromanica.ro
ambulanţă ce se trimite pentru acea Brigadă, al căror nume se notează în anexatul tablou şi [care sunt] hrăniţi până la i Maiu.
    Rugând să binevoiţi a dispune de a se pune în subsistenţa particulară la unul din corpurile de sub comanda Dvs. anunţând acest serviciu, la care corp s’au pus la hrană spre a se putea rambursa de către acest serviciu hrana lor la fiecare 15 zile.
                            Şeful Ambulanţei întâiului Corp de Armată, Ad-tor CI. I. Gr. Dănescu
         [Arh. St. Buc., II. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 209].
                                     797
Budeşti, 26 Aprilie, 1877
    Conform telegramei Dv. Nr. 56 trupele ordonate au pornit Olteniţa [la] ora unu din noapte.
                                    Comandantul Brigăzii Colonel Rosnovanu
         [Arii. St. Buc., II. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 156].
                             798
Olteniţa, 26 Aprilie, 1877
    Avantgarda (a) sosit (la) Olteniţa la 71/a ore dimineaţa. Trupele s’au cantonat: Artileria şi Călăraşii în satul Olteniţa (şi) VânătoriMn marginea oraşului despre sat aproape de trupele călări.
    Azi noapte linişte care continuă.
                                                 Comandantul avantgardei,
                                                      Bt. Colonel Pereţ
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 183].
                                      799
Budeşti, 26 Aprilie, 1877
    Ante garda compusă de trupele ordonate prin ordinul telegrafic Nr. 56 a ajuns astăzi dimineaţă (la) orele J1]t la Olteniţa şi s’a cantonat:    artileria
                                      405
www.dacoromanica.ro
şi Călăraşii în satul Olteniţa, iar Vânătorii în marginea oraşului despre sat în apropiere de trupele călări. Noaptea trecută şi astăzi toată ziua linişte complectă atât pe Dunăre cât şi pe malul Turcesc. Până acum nici un indiciu că Turcii să voiască a ataca, sau a trece. Comandantul ante gardei a luat dispoziţiuni pentru aşezarea tunurilor în baterie în dosul dighului din faţa Turtucaiei. Lucrările necesare se vor efectua la noapte, înainte de ziuă tunurile vor fi aşezate şi la caz vom putea riposta. Trupele au hrană şi furajul trebuitor.
                                                       Colonel Rosnovanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 42S b, f. 125. Telegramă].
                            800
Olteniţa, 26 Aprilie, 187/
    Luat dispoziţii pentru aşezarea trenurilor [tunurilor în baterie în dosul Dighei [digului] din faţa Turtucaiei. Lucrările necesare se vor efectua la noapte şi înaintea zilei. Trenurile vor fi aşezate şi la caz vom putea riposta. Nu sunt indicii ca Turcii să voiască să treacă.
                                Comandantul avant gardei, Lt. Colonel Peretz
        [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428, f. 119].
                               801
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
                  Domnule Comandant,
    Cu ocazia revistei făcută de Măria Sa Domnitorul eri la 25 curent, am dobândit convingerea că Regimentul 13 Dorobanţi nu a profitat întru nimic de or-dinile date a se ocupa cu seriozitate de instrucţia practică a trupei, astfel că acel Regiment s’a găsit astăzi într’o stare cu totul începătoare, cunoscând abia mânuirea armelor şi neposedând cea mai mică precisiune.
    Vă învit, Dle Comandant, a da severe ordine acelui Regiment pentru ca în cel mai scurt timp şi printr’o zilnică preocupare să se pue cel puţin în nivel cu celelalte Regimente de dorobanţMn privinţa instrucţiei tactice, făcând
                                      406
www.dacoromanica.ro
tot odată observare de întârzierea ce a pus şi din care cauză se găseşte mai înapoiat decât celelalte corpuri.
                                    Comandantul Corpului II de armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428 b, f. 184 .
                            802
Bucureşti, 26 Aprilie. 1877
                 Domnule General,
    Conform ordinului Marelui Cartier General al Armatei cu Nr. 24, veţi dispune ca mâine 27 ale curentei, să plece cu Calea Ferată la Piatra lângă Slatina Regimentul 14 Dorobanţi (3 Batalioane).
    Acest Regiment va avea destinaţia a forma (o) Brigadă cu al 7-lea Regiment de Linie şi va fi sub ordinile Colonelului Cantili, pornind pe jos din Piatra la Caracal.
    S’a scris Intendentului Corânescu a face cele cuvenite pentru transportarea cu Calea Ferată, cu care vă veţi pune în înţelegere despre ora plecărei.
    Revista de detail ordonată de subsemnatul pentru mâine nu se va mai face. îmi veţi anunţa însă ora plecărei pentru a inspecta acest Regiment la Gară în momentul când se va îmbarca în tren.
                                      Comandantul Corpului 2 de Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 175 .
                            803
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Urmând ca mâine 27 curent să fac inspecţiunea de Detail a Corpurilor de mai jos şi anume:
    Regimentul 14 Dorobanţi şi Batalionul din al 15 Dorobanţi la ora 8 dimineaţa în curtea Casarmei Alexandria.
    Regimentul 13 Dorobanţi la ora 10 dimineaţa pe piaţa Brâncoveanu la intrarea în Mitropolie.
                                  407
www.dacoromanica.ro
    In consecinţă vă invit Dle Comandant a dispune ca la ziua şi orele mai sus arătate să-mi prezentaţi aceste trupe.
    Ţinuta va fi cea de campanie, cu mantale, efecte de echipament şi campament.
                             Comandantul Corpului II de armată, General Radovici
                     c., M. St. 3J., 1S77/78, des. Nr. 428 b, f. 202].
                                      804
[lângă Calafat], 26 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Fiind în marş spre Ciuperceni şi auzind tunurile m’am îndreptat spre Calafat şi (am) sosit în marginea oraşului, celălalt încă urmează. Adăst ordinul Dvoastră. Un obuz a căzut în apropiere în faţa batalionului, dar nu a lovit pe nimeni.
                                                             Col. Cruţescu
         [Arh. St. Buc., JI. St. M., 1877/78, dos. Xr. 112 c, f. 45].
                                      805
Crucea de Piatră, 26 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Din avanpostu gărzi Golenţu să vede în oraşul Vidin mai multe fumuri, având aparenţa a fi slobozituri de tunuri. Un lagăr ce se vedea pe dealu Vidi-nului s’a ridicat şi-au luat drumul spre Vidin, o a doa linie de lagăr ce era pe vale tot la spatele Vidinului asemenea s’a ridicat şi a pornit spre Vidin. Trupa din această gardă s’a pus sub arme.
                             Comandantul avanpostul Nr. i gardă,
                                                    Cpt. Pleşoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 41].
                                      806
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
    Raportaţi ce mai (e) nou, bombardarea continuă? Ce efect are tunul nostru şi ale lor.
                                                             p. Ministru,
                                                         Colonel Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 54].
                                      408
www.dacoromanica.ro
807
[Calafat, 26 Aprilie, 1877]
    Nu am cerut nimic de rechiziţie din districtul Mehedinţi; am cerut numai grâu dela Cuşimir proprietatea statului arendaşul având datorii către Stat; şi v’am cerut io.ooo pâini, care se vor plăti îndată ce vor fi trimese. laşul, Romanul şi Bârladul, au trimis pâine Calafatului, pe când Mehedinţiul nu a făcut nimic pentru trupele de aici, Doljul a pierdut boii şi carele şi Dv. vroiţi ca să transportăm vre-o câteva pâini ce ne trimiteţi cu plată; şi să vie şi la marginea districtului să ieie productele foarte puţine şi rare ce ne trimeteţi. îmi este ruşine a cere Dlui Ministru de Interne asemenea ordine, când nu cerem nimic afară din lege. Rog dar trimiteţi la Caraula, unde se află cuptoru, făina şi grâul ce veţi putea de pe moşiile Statului; şi pâinea de care veţi dispune, la Calafat. Mehedinţiul nu poate să rămâe în urma celorlalte districte care fac sacrificii mari, spre a feri oştirea ţărei de nişte lipsuri pe care bogăţia ţărei le face neertate. Vroiţi formalităţi, ordine şi deslegări, sunt sigur că D. Ministru nu le va refuza, multele formalităţi întârzie afacerile, buna voinţă şi dreptatea le poate cu mult succes înlocui. Nu Dvoastră desigur aceste daruri vă vor lipsi. Vă salut.
                                                           Colonel Cerchez
         [Arh. Sfcr Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 51-53].
                                      808
Dessa, 26 Aprilie, 1877
    Dela 25 la 26 Aprilie nu s’a întâmplat nimic pe linia păzită de posturile din acest Corp. Pe la pichetu Nr. 16 a trecut un vapor şi o caică în susul apei.
                                                     Colonel Cernavodeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 57].
                                      809
26  Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    Am văzut începerea atacului. Suntem pe loc şi vigilent. Voiu rezista la tentativă, vă vestesc. Am chemat vânători din Moţăţei şi cavaleria. Vânătorii nu există la Moţăţei; ci numai o baterie. Autorizaţi-mă să o chem aci, sau daţi-i ordin a veni Cetate, vestindu-mă. Mi-ar fi foarte necesar Regimentul 4 Călăraşi spre a întinde un lanţ conţinu până la Timok, căci altfel extrema mea dreaptă dela apa Drinei până în dreptul Gruia, este descoperită. Aştept grabnice ordine.
                                                       Colonel Dumitrescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77I7S, dos. Nr. 112 c, f. 39 şi v.].
                                      409
www.dacoromanica.ro
810
T. Severin, 26 Aprilie, 187?
                 Domnule Ministru,
    In acest port se află un vapor de comerţ cu numele « Ada », sub pavilion austriac, strein însă de compania vapoarelor dunărene austriace. Căpitanul zice că e proprietatea sa.
    Acest vas, venind din sus la 21 curent, a trecut numai prin portul Severin ^ar la 23 a intrat în port, din jos, declarându-mi verbal căpitanul că a voit a merge la Turnu-Măgurele dar că la Vidin i-au anunţat autorităţile turce că mai în vale nu poate trece şi astfel a venit a staţiona aici.
    La 24, căpitanul companiei de frontieră şi locţiitor al comandantului garnizoanei a pus o santinelă în faţa numitului vas cu ordin a nu lăsa să iasă nimeni din oamenii echipagiului fără un bilet al căpitanului acelui vas. Voind a lua cunoştinţă despre ceeace a provocat această dispoziţiune, căpitanul companiei frontierei îmi răspunse numai. Deşi Comandantul vasului nu mi-a adresat nici o plângere până astăzi când există santinelă, totuşi fiindcă această dispoziţiune dă loc la diferite interpretări din partea trecătorilor, am crezut de datorie a supune faptul cunoştinţei D-voastre mai cu seamă că, precum vă supun mai sus, oricine poate ieşi de pe bord şi reintra, cu permisul căpitanului vaporului, ceeace face ca sentinela să nu mai aibă cel puţin pentru subsemnatul nici un înţeles de a fi acolo.
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru, a primi asigurarea profundului meu respect.
                                                     Căpitanul portului,
                                                        Al. Nicolescu
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 298 şi v.].
                                        811
Bucuroşti, 26 Aprilie, 1877
    Când s’au dat în antrepriză acsizele comunale, nu s’a avut în vedere intrarea trupelor imperiale ruseşti pe teritoriul nostru. In faţa dar a eventualităţilor actuale şi conform art. 24 din convenţiunea încheiată de guvernul român şi acel al Rusiei veţi cunoaşte că orice se va aduce pentru trupele imperiale, atât din afară cât şi chiar din ţară sunt scutite de plata taxei de acsiz atât al comunei cât şi al statului. Antreprenorii n’au drept de a percepe acsiz decât numai dela obiectele şi băuturile cari se aduc şi se descarcă la cârciumile şi stabilimentele de comerciu, pentru consumaţia publică, iar acelea cari se aduc pentru trebuinţele .armatelor ruseşti n’au dreptul a percepe taxă.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4933-3°- f- 4]-
                                  410
www.dacoromanica.ro
812
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
                  Domnule ministru,
    Subsemnatul primind în original prin direcţia contabilităţii generale a acestui minister adresa d-lui ministru al afacerilor streine cu Nr. 4465 prin care comunică a primi suma de lei un milion înaintaţi de guvernul imperial al Rusiei prin dl. agent şi consul general al acelui imperiu d’aici, am onoare a supune la cunoştinţa dv. d-le ministru cele ce au urmat în privire.
    Trimeţând la d-1 consul un impiegat al acestei casierii a înainta suma despre care tratează sus menţionata adresă, mi-a şi trimis prin d. Riga împuternicitul d-s. şi procedând la desfacerea lor cari erau în două butoaie am constatat cele ce urmează:
    Butoaiele erau înfăşurate, sfoiate şi legate cu cercuri de fier; desfăcând un butoiu s’au găsit întrânsul opt gropuri de piele sigilate şi în fiecare grop s’au găsit căte 3 pungi, cari numărându-se au conţinut fiecare câte una mie poli imperiali de aur a 5 ruble unul, sau în total opt gropuri a două zeci şi patru mii poli imperiali. Această operaţiune s’a efectuat în presenţa mea şi asistenţa d-lui Riga, dresând două procese-verbale subsemnate de noi şi luând fiecare câte unul.
    In urmă făcând socoteala la totala sumă de poli imperiali arătaţi mai sus după cursul fiscului a lei 20.40/100 fiecare piesă, însumează peste tot lei nouă-sute nouă zeci de mii două sute şapte zeci şi şapte, bani (20) douăzeci Nr. 990.277 , 20/100 pentru care s’a emis un bon de tesaur cu Nr. 912.
    Prin urmare vă rog, domnule ministru să binevoiţi a dispoza ce urmează £l face cu zisul bon.
                                    (Semnat) Casier Central S. Elefterescu [Arh. Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. io],
                                       813
[Bucureşti], 26 Aprilie, 1877
    Pentru stabilirea punctului pe unde ar putea trece o coloană ce s’ar despărţi la Tecuci spre a urma vechiul drum al Craiovei trecând prin Caracal, Marele Cartier General a însărcinat pe Com. Comp. de pontonieri spre a face o recunoaştere şi a stabili punctul cel mai favorabil; văzând raportul susnumi-tului Comandant, prin care arată că a ales ca punct de trecere Comani, văzând că are necesitate de cel puţin 27 corpi de suport, Marele Cartier e de opiniune ca corpii de suport a acelui pod să se compună parte din pontoanele de fer din stabiliment parte se vor rechiziţiona depe Olt, şi parte se vor construi pe loc •de pontonieri întrebuinţând plute, căluşi etc. . . .
                                       411
www.dacoromanica.ro
    Cât pentru celelalt material necesar se înaintează alăturatul Deviz văzându-1 spre a-i da cuvenita aprobare şi emiterea mandatului spre a se putea cumpăra în grabă.
    Suma devizului 7196,00 lei.
                                                          Şef de Stat Major Colonel Slăniceanu
         [Arh. St. Buc., M. St. II.. 1877/78, dos. Nr. 681. f. 3].
                                      814
Galaţi, 26 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    In faţa cererei ce ne-a făcut d-1 Comandant al corpului de armată rusă concentrat în acest oraş de a i se pune la dispoziţie un local pentru trebuinţele cancelariei statului major general cate cerere vă e cunoscută şi Domniei voastre din telegrama ce v’au adresat d-1 prefect local şi în basa autorisaţiuni ce aţi binevoit a ne da pentru închirierea unui local, intrând în trataţie cu d-1 Panaite Malacsa proprietarul caselor în care deja se instalase zisa cancelarie am convenit şi am contractat chiar închirierea menţionatei case pe timp de 6 luni începând dela... Aprilie curent şi cu preţ de 2400 lei plătibil anticipat. In consecinţă dar comuni-cându-vă cele ce preced am onorul a v| ruga, domnule Ministru să binevoiţi a interveni locului competinte pentru a se plăti d-lui Malacsa anticipat chiria ce i se cuvine pentru casele închiriate armatei ruse conform contractului încheiat, ca astfel să poată scăpa comuna de răspundere, în faţa angajamentului ce şi-a luat pentru plata chiriei.
    Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi asicurarea distinsei mele con-sideraţiuni.
                                                   Primar Gen. P. Mantu
         [Arh. St. Buc. Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932-29, f. 13].
                                       815
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
    Agentul otoman din Brăila a telegrafiat agenţilor otomani din Severin, Giurgiu şi Călăraşi că îndată să treacă în Turcia cu arhivele.
                                                                      Pillat
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 161].
                                  412
www.dacoromanica.ro
                                                 816
[Bucureşti]-, 26 Aprilie, 1877
                    Dle Prefect
    Prin nota sub Nr. 322—323 Consulatul G-l allu Greciei îmi comunică că ■comissiunea instituită pentru regularea rechisiţiunilor a luat de la supuşii ellini Dimitrie Alexis şi Sotiri Georgiu, amândoi brutari în Bucuresci caii ce li sunt trebuincioşi pentru ocupaţiunile cu care se subţinu.
    Am dar onorea a ve ruga, Dle Prefect, să bine voiţi a cerceta mai ânteiu decă indivizii în cestiune au dreptul la naţionalitatea ellină şi în casu affirmativ, a lua disposiţiuni conform adressei melle de la 22 ale curentei sub No. 4429. Primiţi, etc,
          [Min. Af. Ext., v. 70, f. 307].
                                               817
[Bucureşti], 26 Aprilie, 1877
                   Dle Prefecţii,
    Ca urmare la ordinulu meu circularii din 22 Apriliu c-tu vinu a vă da câte-va •esplicaţiuni în privinţa rechisiţiuniloru de cereale prevăzute în legea promulgată prin Monitorulu Officiale Nr. 78.
    După convenţiunile ce avemu cu differite Puteri străine suppuşii lorii nu potu fi impuşi la rechisiţiuni de cereale de câtu atunci când possedă aceste producte în cualitatea lorii de proprietari sau arendaşi de immobile.
    Vă invitu dâră a observa acestă regulă pentru a se evita reclamaţiuni juste din partea acelloru suppuşi străini carii nu suntu proprietari sau arendaşi de immobile rurale, etc. *
                                                              Kogălniceanu
{Adresată:) Argeş 4623; Brăila 4624; Bacău 4625; Bolgrad 4626; Botoşani 4627; Buzeu 4628; Cahul 4629; Covurlui 4630; Dambovitza 4631; Doljiu 4632; Doro-hoiu 4633; Fâlciu 4634; Gorju 4635; Ialomiţa 4636; Iaşi 4637; Ilfov 4638; Ismail 4639; Mehedinţi 4640; Muscel 4641; Nâmtzu 4642; Oltu 4643 ;
                                                            (urmează)
Prahova 4644; Putna 4645; Romanaţi 4646; Roman 4647; R6mnicu-Sărat 4648; Suceava 4649; Tecuciu 4650; Teleorman 4651; Tutova 4652; Vlaşca 4653; Vâlcea 4654; Vaslui 4655; Prefectura Poliţiei Capitalei 4656.
    *) Scrisâ de Mitilineu.
         ţllin. Af. Ext., v. 64, f. 15].
              m
www.dacoromanica.ro
818
Caracal, 26 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Conform telegramei D-voastre Nr. 7328, luând înţelegere cu primarul urbei Caracal, asupra aprovizionării în rezervă a 30.000 pâini pentru trebuinţa armatei, nu s’a putut ajunge la un rezultat, căci îndestularea orăşenilor se face din unii din comersanţi prin mod de libertate şi care nedispunând de capitaluri, nu pot aproviziona în rezervă acele 30.000 pâini decât numai când li s’ar înlesni mijloace pecuniare.
    Asemenea prin judeţ nu se află brutari şi nici amatori a se însărcina cu această, aprovizionare.
    Prin urmare, supun cu respect cazul la cunoştinţa D-voastră spre cele de cuviinţă.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea profundului meu. respect.
                                                                 p. Prefect Dobranciu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4877-21, f. 141].
                                            819
[Bucureşti], 26 Aprilie, 1877
           Nr. 4622
                 Domnulu meu
   Amu onoarea a vă face cunoscuţii că măria Domnulu augustulu nostru Su-veranu a binevoiţii, asupra raportului meu Nr. 4516, a vă numi comisariu generale românii pe lângă Comandantulu Capii a.lu trupeloru ruse.
   Atribuţiunile postului ce vi se încredinţează suntu ficsate prin convenţiunea. specială încheiată între guvernulu nostru şi guvernulu Rusiei la 4/16 apr. ct. Me ţinu la disposiţiunea D-stră pentru toate deslegările ce aţi avea a cere dela guvernulu românii în esercitiulu funcţiuniloru ce sunteţi chemaţii a îndeplini.
   Veţi găsi sub acestu plicii două esemplare ale convenţiunilor încheiate la. 4/16 apr.
   îelicitându-vă pentru înalta încredere ce Măria Sa v’a daţii cu această oca-siune ve rogu să.....
         Min. Af. Ext., dos. Xr. 55, f. 191].
                                             414
www.dacoromanica.ro
820
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
    Prefectul Judeţului Mehedinţi, având a transporta, mâine dimineaţă producte la Ctaiova, pentru trebuinţa armatei, am onoarea a vă ruga Dle Ministrur să binevoiţi a interveni de urgenţă la Direcţiunea Căilor Ferate a-i pune la dispoziţie vagoanele necesare. Fiind însă că asemenea transporturi au a se face şi în viitor vă mai rog să faceţi a se da ordin pe toată linia căii ferate Bucureşti-Severin a pune la dispoziţia Prefecţilor vagoanele ce vor trebui pentru transportul obiectelor destinate armatei.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 325].
                                        821
Brăila, 26 Aprilie, 1877
                  Donmule ministru,
    Am onoare a înainta Domniei voastre copie după raportul Dlui primar al comunei Filipeşti plasa Vădeni din acest judeţ cu No. 246 prin care se arată că. un D-n Ghiţă Grigorescu s’a prezentat la acea comună cu titlu de antreprenor al armatei imperiale ruse şi a cerut la primărie să-i dea care a transporta nişte furaje; în urma căreia noi am pus în vederea D-lor subprefecţi că locuitorii sunt liberi a face prin bună învoială orice transport ar voi dar autoritatea nu poate impune asemenea transporturi, deoarece acei antreprenori sunt bine plătiţi de armată şi dânşii nu sunt decât comersanţi, având libertatea aşi face comerţul după cum vor voi şi mai cu seamă că noi nu suntem angajaţi a da concurs unor asemenea antreprenori. Supunând dar acest caz la cunoştinţa D-voastre, vă rog respectuos să binevoiţi a da un ordin general în astă privinţă, căci satele suferă. Cu această ocazie mai supun la cunoştinţă D-voastră că armata imperială aproape nu are trebuinţă de autorităţile locale, având antreprenori, şi aceasta este un rău, căci acei antreprenori adesea nu sunt în stare a le procura toate'necesariile. Antrepriza este bună când este răspunzătoare de neregularitatea ce s’ar comite; Noi însă vă rugăm să binevoiţi a şti, dacă se va ivi vre-o reclamaţie că n’am fost niciodată în poziţie a le oferi ceva fiindcă nu ni s’a cerut. îndată după primirea ordinului D-voastră am fost singur la Şiret, am instalat pe subprefectul să conducă armata, am scris şi şefului avangardei să binevoiască a-mi spune punctele pe unde intră în district şi de ce au necesitate; într’un cuvânt ne-am pus la dispoziţia armatei imperiale ruse pentru a-i procura orice va avea nevoe. Binevoiţi vă rog domnule ministru a primi asigurarea consideraţii mele.
                                                    p. prefect G. Arghiropol
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4904, f. 8],
                                        415
www.dacoromanica.ro
822
[Bucureşti], 26 Aprilie, 1877
    D. Prefect de Vlaşca ma înştiinţează prin raportul Nr. 4546 că în urma ordinului ce a primit dela Dvs. sub Nr. 1119, că în calitatea dsale de intendent să aibă obligaţiunea prin agenţii de care dispune, şă facă ordinarul Batalionului de miliţieni, concentraţi la reşedinţa judeţului pentru care i-aţi trimes şi un mandat de 4160 lei noui. Având în vedere împovărarea serviciului administrativ şi a restrânsului personal de care dispune, mai cu seamă astăzi cu lucrările de rechiziţiuni, şi apreciind motivele care v’au îndemnat pe Dvs. de a-i pune această obligaţiune, a căutat cann margenile posibilului a o îndeplini şi astfel profitând de ocaziunea transferării arestaţilor din penitenciarul local, în cel din Văcăreşti, a însărcinat pe d. Director al penitenciarului de acolo, rămas deocamdată fără ocupaţiune, ca singurul agent de care dispune, a face ordinarul Batalionului de miliţii şi a împărţi hrana în mâna fiecăruia după listele de efectiv procurate de către comandantul Batalionului sub imediata dsale privighere şi control.
    Dl. Ion N. Mânu însă, comandantul Batalionului nu învoieşte pe agentul însărcinat a se amesteca în ordinarul Batalionului şi creiază d-sale zilnic o mulţime de dificultăţi, pretinzându-i ca însuşi în persoană să distribuie pâinea şi hrana oamenilor.
    Am onoare, dle Ministru, a vă comunica cele ce preced, rugându-vă să binevoiţi a încuvinţa dispoziţiunea luată d& Dl prefect de Vlaşca întru ceiace priveşte îndestularea oamenilor din Batalionul de miliţii şi prin urmare să regulaţi a se da ordin în consecinţă numitului domn Comandant.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5180-81, partea VIII, f. 35].
                                     823
Craiova, 26 Aprilie, 1877
   Copie după instrucţie Nr. i pentru şeful detaşamentului militar însărcinat cu apărarea şi ferirea punctului Bechet, în contra insultelor şi jafurilor trupelor neregulate turceşti.
    Misia detaşamentului militar din garnizoana punctu Bechet, fiind de-a feri acel punct precum şi teritoriu dinprejur, în contra oricărei atac sau jafuri din partea trupelor neregulate turceşti, se va lua de către şeful acelui detaşament, măsurile următoare:
    i. Se vor aşeza posturi de observaţie pe mal în poziţii favorabile, ferite de vederea inamicului şi la adăpostul de ghiulelele bateriilor de dincolo, pentru a da ştiinţă din vreme prin focuri sau alte mijloace de ori ce tentativă de trecere a Turcilor.
                                   416
www.dacoromanica.ro
    2.    Un corp de gardă se va aşeza în comună spre a fi gata a porni imediat în recunoaştere, în direcţia de unde s’a anunţat trecerea.
    3.    Este espres recomandat şefului detaşamentului de-a lua cunoştinţă perfectă de toate localităţile terenului dinprejur, până la mal, cât şi a cunoaşte ecsact limita bătăii ghiulelelor, spre a nn espune trupa în masă, unor salve de dincolo fără veste, care ar face-o să sufere pierderi nefolositoare; prin cunoştinţa ecsactă a terenului, şeful detaşamentului va putea a-şi duce trupe în diferite puncte unde va cere trebuinţa, fără a suferi de focul inamicului de dincolo, la care n’ar putea răspunde în nici un chip.
    4.    Şeful detaşamentului va căuta a organiza toate forţele la care poate dispune acea localitate, batalion de miliţie, dorobanţii de prin pichete sau comune ori călăraşi, dându-le şefi în parte la fie care grupă, şi ordonându-le ca la cea întâi alarmă, să se adune pe piaţa de arme.
    5.    Şeful detaşamentului va împărţi rolul acestor trupe sedetarii parte pentru apărarea comunei, iar parte pentru a-1 însoţi spre întâmpinarea trupelor neregulate inamice, în vre-o poziţie onorabilă după cum ar presenta împrejurările localităţii. Dacă este imposibil a se arăta pe teren ziua fără a trage asupra-le focul bateriilor de dincolo, se va ţine la limita ghiulelelor, trăgând focuri asupra năvălitorilor îndată ce aceştia vor sosi în bătaia puştii; se va căta însă de preferinţă, a se tăia retragerea celor ce au trecut dincoace profitând de monumentele terenului sau diverse accidente ce adesea presintă malurile unui râu mare ca Dunărea, pentru surprinderea inamicului înaintat la oare care distanţă de mal.
    6.    Misia detaşamentului fiind de-a apăra comuna în contra jefuirii trupelor neregulate turceşti, este bine înţeles că el nu trebue să se espue a avea a face cu trupe în mare forţă, care ar putea a-1 nimici total în scurt timp, fără a putea presenta o rezistenţă serioasă sau a-i causa aceleaşi pierderi; în asemenea caz este natural ca detaşamentul să se retragă spre Craiova, împreună cu şefu staţiei telegrafice, dând din distanţă în distanţă telegrame la Craiova despre înaintarea inamicului, iar la părăsirea punctului va depeşa şi la Caracal, spre ase comunica şi la Bucureşti despre retragerea sa forţată.
    7.    In caz de-a face prisonieri sau răniţi Turci, se vor înainta sub escortă în interior spre Caracal sau spre Craiova, dându-se tot ajutorul uman cuvenit.
    8.    Şeful detaşamentului va raporta telegrafic şi şefului I-lui Corp la Craiova, despre ori ce eveniment important ce se va ivi sau va remarca dincolo, precum şi telegrame zilnice dimineaţa şi seara, despre starea liniştei la acel punct.
    9.    In caz de trimitere de detaşament de infanterie la acel punct, cel mai vechi din şefi va lua comanda căruia i se va da aceste instrucţiuni spre a le urma întocmai.
    10.    Este cu deosebire recomandat şefului detaşamentului, din acea localitate, a nu face să alerge oamenii de prisos dupe falşe alarme, a avea tot sângele rece
                                      417
                                                                           27
www.dacoromanica.ro
cuvenit, aducându-şi aminte că nimic nu demoralizează o trupă şi nu discreti-tează pe un şef, în ochi subalternilor săi de cât perderea sângelui rece şi obosi-rea trupelor fără motiv serios.
    P. Comand, din corp de armată din ordin şeful statului major
                                                       (ss) Colonel Boteanu
         [Arii. St. Buc.. At. St. M., 1877/78, dos. Nr. 679, f. 211].
                            824
26 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Sosind Căpitan Alexandrescu cu Escadronul I din Jilava, mi-a arătat că a primit ordinul dvs. de a lăsa acei 60 oameni pe jos ce au venit acum de curând de la Escadronul Râm. Sărat spre a se porni la Bucureşti pentru a lor echipare şi fiindcă şi escadronul III Tecuci, au 45 oameni în aceiaşi condiţie, am găsit de cuviinţă de ai porni Dvs. pentruca să binevoiţi a stărui pentru a lor echipare, neputân-du-mi face nici un serviciu fără cai, deoarece mai am de fiecare Escadron câte 20 oameni pe jos; aceşti oameni sunt îndestulaţi până în ziua de 26 exclusiv, nepu-tându-se da îndestularea lor pe nici o zi, neavând în Cassa regimentului nici un ban.
                                  Comandantul Regimentului Colonel G. Arion
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 129].
26 Aprilie, 1877
                             825
               Domnule Comandant,
    Domnul comandant al Diviziei II Active voind a inspecta regimentul dstră sunteţi invitaţi ca mâine 27 curent ore, să vă aflaţi cu regimentul pe câmpul de la bariera Calafatului la dreapta, aşezat în focul de bătae gata de exerciţii în ţinuta de campanie.
    Domnii comandanţi de companie vor avea cu sine o situaţie arătând toate necesităţile companiei, în câte se atinge îmbrăcămintea, încălţămintea, mare echipament, armătura, muniţia de răsboiu conform ordinului No. 110.
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 647, f. 274].
                                   418
www.dacoromanica.ro
826
[Bucureşti], 26 Aprilie, 1877
                                    Presintată la Officiul Cabinetul Cons. Miniştrilor Ministerul de Externe No. 4731
     27  April 77 (st. v.)
                  Officiul Buk.
                        Dlui Ministru al afacerilor streine
                                                           Cab. Ex.
    Vameşul dela Bechet deposează ministrului de finance că astăzi la trei ore după amiază un vapor turcescu a venit în acest port şi a luat 4 corăbii cu grâne a căroru încărcare nu era terminată.
                                                p. Ministru G. Cantacuzino [3Iin. Af. Ext., dos. Nr. 72, f. 271. Telegramă],
                                      827
Caracal, 26 Aprilie, 1877
    D. Comandant Diviziei, general Lupu, anunţă sosirea mâine la gara Piatra a două regimente infanterie, două baterii artilerie şi două escadroane călăraşi. Pentru hrana oamenilor în număr de 2400 şi 500 cai conform osebitului ordin telegrafic ce primii dela D-v, după înţelegerea luată cu primarul oraşului nu se poate face cu înlesnire neavând brutarii făina sufic-'entă asemenea fân nu se găseşte în oraş. In acest caz, rog arătaţi se poate rechiziţiona din productele şi fânul constatate disponibile în apropiere şi cu care de rechiziţie.
                                                     P. Prefect Romanaţi, Dobranciu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4877-21, f. 130 şi v.].
                                      828
                                  [Bucureşti], 26 Aprilie, 1877
         Nr. 5486
    Daţi ordin ca subofiţerii — elevi din al 2-lea an ai Şcoalei de Subofiţeri să pornească de îndată la Bucureşti interesându-se de şcoală.
    Faceţi totdeodată cunoscut Corpurilor că la 25 mai curent s’a hotărît a se ţine examen pentru gradul de sub-Locotenent. Sergenţii din corpuri care îndeplinesc
                                      419
                                                                           27»
www.dacoromanica.ro
condiţiunile vor trebui să se prezinte la acea Epocă la şcoală, Corpurile trimiţând de urgenţă Ministerului actele prevăzute în deciziunile Ministeriale, şi mai cu seamă exacte şi în regulă, copii după foile matricole şi de pedepse; asemenea foi se vor trimite ministerului şi pentru sergenţii aflaţi deja elevi în al doilea an al şcoalelor.
    Sergenţii pe timpul cât vor sta în Bucureşti vor fi îndestulaţi de hrană şi soldă până la i Iunie dacă şederea în Bucureşti se va prelungi, ei vor fi puşi în subsistenţă la Divizia Pompieri Bucureşti, pentru care corpurile vor trimite direct lista acelui Divizion, unde sergenţii care nu sunt elevi ai şcoalei vor fi exersaţi pe timpurile examenelor.
                                             Ministru
                                                         (ss) General Cernat
         [Arh. St. Buc., II. St. II., 1877 78, dos. Nr. 547, f. 20. Telegrama. Copie],
                                       829
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
    Prefectul de Ilfov îmi comunică că la Budeşti stau o sumă de care de rechiziţie pentru trebuinţa armatei noastre şi armata nici pleacă, nici carelor nu le dă drumul. Măsura pare asupritoare.
    Vă rog ordonaţi sau plecarea armatei sau concedierea carelor, cărora trebue a li se plăti zilele pierdute.
                                                            p. I. Brătianu, Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4966, f. 51].
                                       8B0
Piteşti, 26 Aprilie, 1877
    Voi încerca să fac şi pâinea cerută prin nota D-v. Voi fi silit să rechiziţionez grâu căci brutarii făină n’au; cuptoarele comandate vor rămâne neterminate dacă nu ni se vor avansa banii necesari pentru plata meşterilor şi salariilor.
                                                         Prefect C. Racoviţă
        _[Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4877-21, f. 132 .
                                       831
Călăraşi, 26 Aprilie, 1877
    Azi o bandă de 30 Turci, trecând Dunărea au dat foc la două pichete din faţa Silistrei şi tras câteva focuri în nişte pescari din Bâlţi. Armata rusă trece continuu prin Urziceni, dirijindu-se spre Sineşti, în Ilfov.
                                         Prefect Ialomiţa, Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 41].
                                       420
www.dacoromanica.ro
882
Măgurele, 26 Aprilie, 1877
    In urma telegramei adresată D-vs. 4.279, D. Ministru de Resbel prin alt ordin Nr-. 1367 îmi face cunoscut din nou că şi în viitor ordonanţarea banilor pentru întreţinerea miliţienilor concentraţi se va face tot pe numele meu, având însă facultatea a însărcina cu administraţia pe oricine voi crede mai nimerit, dar sub privegherea noastră şi fiindcă ocupaţiunea mea cu alte afaceri mult mai importante cerute de serviciul administrativ în complicaţiile actuale nu-mi lasă timpul material a urni şi această sarcină, declar categoric că nu pot să iau asupră-mi asemenea răspundere mai ales că reşedinţa acum urmează a se transfera din Turnu, ceiace face imposibilă chiar de a avea o privighere.
    Rog dar a se interveni către colegul D-vs. a însărcina cu această lucrare pe d. Comandant al garnizoanei care rămâne în Turnu cu miliţienii concentraţi pe numele căruia să se facă şi chiar ordonanţarea banilor.
                                                   Prefect de Teleorman, Chiriţescu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 5180-81, partea VIII, f. 36].
                                      833
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
    Numai strâmutoarea arhivelor şi a caselor publice .am autorizat-o iar nu şi a personalului diferitelor autorităţi care, din contra, trebue să rămână pe loc când n’ar fi decât pentru a încuraja populaţiunea.
                                                            I. C. Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5.177-81 f, partea V, f. 51].
                                        834
Brăila, 26 Aprilie, 1877
    Depeşa dată la g1/^; dela 9 ore, nici o mişcare făcută la Ghecet. Numai un singur Cazac rănit la picior. Liniştea domneşte. Orăşenii nu sunt speriaţi;
    Rog spurteţi-ne şi nouă ce s’a întâmplat în alte oraşe.
                                                           Prefect, R. Mihai
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 309. Telegramă],
                                        421
www.dacoromanica.ro
835
Călăraşi, 26 Aprilie, 1877
   Am onoare a vă comunica că comandantul companiei 6 Gura Ialomiţei, raportează că patru vapoare resbel turceşti, au venit la pichet Ceţăţuia, a luat două ceamuri încărcate cu lemne, trei vapoare, au tras aproape de malul României, dând ordin agentului vapoarelor austriace aflat cu şlepul acolo a comunica la două corăbii încărcate cu porumb şi trase în jiurul Ialomiţei să iasă din Dunăre şi să urmeze aceste vapoare căci în termen de 12 ore de nu vor ieşi, le va bombarda, căci aşa au ordin.
                                             p. Comand. Batal. 2.
                                        Sublocotenent N. Constantinescu
        [Min. Af. Ext., dos. Kr. 23, f. 307 şi v.].
                                       836
Galicea, 26 Aprilie, 1877
    Pentru instalarea telegrafului la Moţăţei, binevoiţi a-mi trimite geniul cu toate cele necesare. Colonelul Cerkez stăruie a-i înapoia oamenii şi aparatele, având trebuinţă de ei în altă parte.
                                                          Colonel Ylădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 17. Telegramă^-
                                      837
Bolgrad, 26 Aprilie, 1877
    In acest moment mă întorc dela Mănăstirea Terapont, cinci kilometri lângă Satul Nou, bombardată de Turci eri între 3^2 şi 6*^ ore seara. Bombardarea efectuată din trei puncte: de o baterie la sud şi cealaltă baterie faţă cu Satul Nou şi de un monitor cuirassat. Monâstirea deteriorată, toate attenuanţele nimicite; tunurile ruse de câmp calibru 6 au ripostat fără efect, fiind mici. Pierderile ruse consistă în un tun demontat, un soldat artilerie ucis, altul mortal rănit, al treilea cu mâna răpită de proiectile. Bastimentul turc aşezat astăzi din nou dela amiază între satul Nou şi Cartalu, acest din urmă, chiar pe malul fluviului, este foarte ameninţat. Am scos toată populaţia din Cartai, până la distanţa de 7 kilometri.
    Panică generală.
                                                         Prefect, Bătzescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 30S şi v. Telegramă
                                      422
www.dacoromanica.ro
838
Piteşti, 26 Aprilie, 1877
    Răspund ordinului telegramei 8.352: s’au rechiziţionat magazii încăpătoare pentru suma productelor cerute.
                                                                Prefect Argeş C. Racoviţă
          [Arh. St. Buc., Min. lut. Biv. Com., dos. Nr. 4.878-22, partea I, f. 328].
                                        839
Galicea, 26 Aprilie, 1877
    Maiorul Comănescu după avizul ce a primit dela escadronul Călăraşi din Cetate a şi pornit în direcţiunea sgomotului tunurilor. Am dat ordin să se oprească până 1 a un al doilea aviz.
                                                           Colonel Vlădescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 55].
                                        840
Bcchet, 26 Aprilie 1877
    Luni orele şase ajuns cai şi oameni bine. Am o gardă mare aşezată în Becliet şi escadroanele aşezate în satul Listeava, la cinci kilometri fiind în risc a fi bombardat ; pe malul alălalt sunt două baterii gata şi se mai lucrează alte noui.
    Aşteptăm trimiteţi doctor şi veterinari.
                                                         Căpitan Gheorghiu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 11].
                                        841
Petersburg, 26 Aprilie, 1877
    Ministrul de Finanţe a făcut primire foarte rezervată propunerii noastre împrumut, zicând banca Rusiei are nevoie să cruţe resursele sale. Răspuns că aceste obiecţii trebue să cadă în faţa situaţiei triste pe care a creat-o ţării noastre declaraţia de război că eu am venit nu de a solicita ci de a cere prin anticipaţie un acont asupra ceea ce ne trebue spre a putea apăra căminurile noastre ameninţate. Ministrul Finanţelor a spus că, înainte de a se pronunţa definitiv doreşte să ştie dacă în avansul cerut, sau din ceea ce ni s’ar da din acest avans, ar intra în acont cheltuielile pentru căile ferate româneşti.
          [Min. Af. Ext. dos. Nr. 23, f. 295. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                        • 423
www.dacoromanica.ro
842
Bucureşti, 26 Aprilie, 1877
   Noi înţelegem până la un anumit punct că monitoarele turceşti trag asupra batetiilor ruseşti, dar este nejustificat ca bombardamentul să se îndrepte spre interiorul oraşelor deschise şi asupra cartierelor locuite de populaţie.
   Turcii bombardează fără deosebire toate oraşele şi satele care sunt situate pe litoralul nostru şi chiar oraşe care nu au lucrări defensive, fie în interior fie în împrejurime şi unde nu sunt nici trupe ruseşti sau române. Olteniţa, Bechet, Călăraşi se găsesc în ultima categorie; cu toată situaţia lor, aceste oraşe n’au fost cruţate de Turci.
   Numai puţin pirateria pe o scară întinsă şi făcută de Turci, monitoarele lor sosesc în porturile noastre şi capturează vasele cu cereale şi alte încărcături ce se găsesc pe ele. Actele de piraterie se fac la ordinele date de autorităţile superioare otomane. Iată textual somaţia adresată din partea comandanţilor monitoarelor turceşti vasului vapor, compania austriacă aflându-se la Cetăţuia, judeţul Ialomiţa: «Comunicaţi celor două bastimente, încărcate cu porumb, care staţionează aproape de Ialomiţa, să părăsească portul şi să urmeze monitoarele noastre. Dacă ele nn-1 părăsesc în douăsprezece ore, noi avem ordin să le bombardăm ».
   Vă mai semnalăm repetate incursiuni de başi-buzuci şi Turci în partea Be-chetului. Bandele acestea incendiază şi ridică tot ce găsesc pe malul nostru. Vă rog să comunicaţi guvernului . . . toate aceste lucruri, care iau proporţii prea mari şi care nu sunt de natură de a ne menţine în neutralitatea pe care ne-am propus-o dela început.
                                                          Kogălniceanu
        [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 310-311. Reprodus şi în Documente oficiale, 1878, p. 99—100. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                     848
Viena, 26 Aprilie, 1877
    Guvernul austriac şi lumea politică sunt foarte convinşi că, convenţia noastră în patru articole nu este decât prefaţa unei înţelegeri cu Rusia. Cei care din politeţă par să creadă în desminţirile mele, mi-au spus că noi vom fi antrenaţi într’o acţiune comună. Părerea tuturor este că noi mizăm mult, văzând ce puţine speranţe sunt ca războiul să fie localizat.
    Contele Andrassy înainte de a pleca în Ungaria a evitat să mă vadă, nevoind să-mi ascundă felul lui de a gândi, nici să fie obligat să mi-1 spună. Austria a
                                     424
www.dacoromanica.ro
soniat guvernul turc să dea drumul vaselor capturate şi să le înapoeze încărcătura.
                                                                  Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, £. 306 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                    su
                                                                 Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
       Nr. 4508
                 D. Agent,
    Ca răspuns la nota Nr. 157, ce mi-aţi făcut onoarea să-mi adresaţi la 18 Aprilie, mă grăbesc să vă aduc la cunoştinţă, în urma unei comunicări a colegului meu dela Departamentul Lucrărilor Publice că Consiliul Central prevăzut prin Art. IX al Convenţiei hotărît cu guvernul imperial al cărui delegat este D. Consilier al Colegiului Colonelul Alexandru Ismailov, este compus astfel:
    D. Director Guillaux, pentru liniile Roman-Verciorova.
    D. de Hertz, liniile Roman-Suceava, Iaşi, şi
    D. inginer P. Ene, delegatul guvernului princiar, pentru liniile Bucureşti-Giurgiu şi Iaşi-Ungheni.
    Am onoare a vă înştiinţa de ceea ce precede şi eu . . .
        [Min. Af. Ext., dos. Nr. 54, £. 5. Originalul în limba franceză].
                                     845
                                                                  Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Domnul Subprefect de Olteniţa prin telegrama 2727 'mi comunică că primarul comunei Chiseletu cu raportul Nr. 27 arată că azi dimineaţa sosind cinci vase cu Turci, trei s’au oprit la pichetul Nr. 23 căruia dându-i foc l-au prefăcut în cenuşă, iar două vase s’au oprit la morile lui C. Staicu, au debarcat din ele ca la 50 Turci armaţi, trăgând puşti în ciobanul ce era acolo pe care l-au împuşcat în. piciorul drept, care căzând i-au dat şi lovituri de sabiă în cap rănindu-1 grav. Alţi Turci au furat acele mori, le-au dus spre Popina, ţinutul Turciei, dupre cât s’a văzut de primar şi douăzeci locuitori armaţi ce se rădicase a-i popri d’a comite aseminea fapte, cari au sosit prea târziu.
                   Morarul Petre se bănue a fi luat cu morile negăsindu-se nici viu, nici mort.
                                     425
www.dacoromanica.ro
    Am onoare a vă comunica acestea şi domniei voastre spre ştiinţă.
    Binevoiţi vă rog, domnule ministru a primi asigurarea prea osebitei mfele stime.
                                                        Prefect C. Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888-25, partea III, f. 174].
                                       846
Târgovişte, Aprilie, 1877 {înregistrat la 27 Aprilie, 1877]
                  Domnule Ministru,
    Procesul verbal întreţinut de Dl subprefect al plăşii Bolintin, delegat de D-voastră prin apostilul pus pe referatul Dlui Comandant al Diviziei II Teritorială militară No. 4914 de a constata în unire cu D. Căpitan Borănescu, delegatul D-lui Ministru de Război plângerea Dlui T. Cioranu că i s’a păşunat de către vitele cărăuşilor care au transportat nişte arme la gara Titu, o livadă a D-sale, am onoare a-1 înainta respectos D-voastre pe lângă acesta în original, împreună cu menţionatul referat, spre cele de cuviinţă.
    Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                            Prefect, Lerescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5293-3. partea II, f. 1 .
                                       847
[Băileşti, 27 Aprilie, 1877]
România
                 Domnule Ministru,
    Cu ocazia evenimentelor de faţă subsemnaţii agricultori din comuna Calafat având în vedere că precând armata ce se afla aici s’au retras la comuna Băileşti conform ordinelor ce aveau şi autorităţile în total fără a pierde timpul ridicară toate arhivele transportându-le în comuna Galicea Mare, distanţă cel puţin de i'/î poştă, osebit că chiar domnu Comandant al trupelor şi alţi mai mulţi ne îndemnară să permutăm mult sau puţin ce avem la distanţe mai depărtate, furăm nevoiţi a părăsi cu toţii acest mic oraş rămâind mai aproape pustiu astăzi; dar ne vedem din nou îndemnaţi chiar de autorităţi ca să ne înapoiem la micile cămine ce într’un timp foarte delungat abia le putusem face. Pre lângă acestea, domnule ministru, după toate străgănirile ce avurăm, vedem că pierdurăm chiar speranţa hranei zilnice, căci cu ocazia transportarei împreună cu familiile pe la comunele vecine pentru anul corent râmaserăm fără nicio brazdă de arătură
                                             • 426
www.dacoromanica.ro
dela care să mai putem aştepta viitorul nostru sau al familiilor noastre, osebit că îndemnaţi de nenorocirea noastră, văzându-ne în aseminea timpuri, furăm nevoiţi, domnule ministru, a vinde chiar productele ce mai aveau din recolta anului ecspirat 1876 şi cu acest mod suntem rău spăriaţi că vom fi apăsaţi de asprimea foametei.
    In faţa celor ce precedam ne simţim datori domnule ministru, a recurge la domnia voastră rugându-vă cu respect a ne povăţui în modul cel mai nimerit, adică dacă cu ocazia celor de faţă putem să ne reîntoarcem la averile noastre, sau dacă putem avea timpul cel puţin să facem arături dela care să sperăm viitorul nostru pe lângă suferinţele noastre, apoi rămăind arăturile nefăcute sigur că chiar Statul va suferi paguba.
    Pentru deciziunea ce veţi da asupra acestei reclamaţiuni, binevoiţi domnule ministru a ne aviza prin domnu primar respectiv spre cele de cuviinţă.
    Ai domniei voastre prea plecaţi servitori.
                                Ion Boroga, Mitran Suşurincă,
                          Mitrica N. Tudor, cu locuitori plugari din Calafat.
          [Arh. St. Buc., Jlin. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888-25, partea III, f. 181].
                                         848
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
    Răspunzând notei Dv. telegrafice. Bine voiţi de faceţi tot ce veţi putea pentru facerea cuptoarelor şi a pâinei până ce Adunarea deputaţilor va vota deschiderea creditului ce s’a cerut şi îndată vi se vor trimite banii necesari.
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877-21, f. 133].
                            849
[Bucureşti, 27 Aprilie, 1877]
                                       Marele Quartier General al Armatei
                               Ordin de zi No. 6.
    Organizaţiunea Serviciului Sanitar al Armatei este basată pe unităţile tactice ale armatei.
    Fiecare regiment din armata permanentă şi fiecare batalion de vânători posedă ambulanţă volantă formată din un paner cu obiecte de pansament, o cutie cu instrumente de chirurgie, opt saci de soldat cu objecte de primul pansament, un sac de sergent, opt tărgi Peroy şi o mică farmacie portativă.
                                  427
www.dacoromanica.ro
    Fiecare medic de regiment şi de batalion are sacul său cu objecte de primul pansament.
    Asemenea sunt înzestrate cu o ambulanţă volantă şi regimentele de dorobanţi şi călăraşi, cu diferenţa de instrumente şi operaţiuni şi de farmacie, lăsând ca acestea să fie luate, după trebuinţele ivite dela regimentele armatei permanente.
    Medicii armatei permanente, având o mai mare experienţă, organizaţiunea este astfel încât medicii regimentelor armatei teritoriale să fie puşi în contact cu medicii respectivi ai regimentelor de armată permanentă în cas de acţiune.
    Fiecare Diviziune militară activă posedă o ambulanţă complectă, constând din: trei trăsuri mari, două trăsuri mici pentru transportul răniţilor şi patru furgoane pentru transportul materialului de ambulanţă şi efecte spitaliceşti, având şi un personal medical şi sanitar special, pus sub direcţiunea Medicului şef de serviciu al ambulanţei.
    Medicul şef al Diviziei este consiliarul technic al Comandantului Şef al Diviziei şi şef medical şi administrator al serviciului sanitar al diviziei.
    El este sub ordinele medicului şef al corpului de armată, dator a urma pe Comandantul Diviziei, dirige serviciul sanitar după ordinele ce primesc dela Comandantul Diviziei şi dela medicul şef al corpului de armată şi regulează serviciul sanitar al diviziei.
    Ambulanţa Divizionară are un medic şef de serviciu special, care la trebuinţă poate fi luat dintre unul din medicii regimentelor din divizia respectivă.
    El are sarcina serviciului medical al ambulanţei şi are imediat sub ordinele sale tot personalul medical şi al sanitarilor ambulanţei divizionare.
    Aceste ambulanţe divizionare sunt organizate astfel încât pot funcţiona în secţiuni cu totul isolate, în cazul de angajare a unei părţi numai din trupele divizionare.
    Fiecare corp de armată posedă o ambulanţă constituită din: două trăsuri mari pentru transportul răniţilor şi patru furgoane pentru transportul materialului de ambulanţă, având şi un personal medical şi sanitar special, pus sub direcţiunea medicului şef de Serviciu al acestei ambulanţe.
    Medicul şef al corpului de armată este consiliarul teclinic al Comandantului Şef de corp de armată şi tot de-o-dată şeful medical şi administrativ al întregului corp de armată. El este dator a urma pe Comandantul Şef şi a dirige Serviciul Sanitar al corpului de armată.
    Ambulanţa corpului de armată este considerată ca o ambulanţă de rezervă pentru ambulanţele divizionare spre a fi dirigată către locul unde va fi trebuinţă urgentă sau extraordinară.
    Această ambulanţă are un medic şef de serviciu special, care deocamdată poate fi luat dintre unul din medicii regimentelor corpului de armată respectiv. El este însărcinat cu dirijarea serviciului medical al ambulanţei corpului de
                                      428
www.dacoromanica.ro
armată şi are imediat sub ordinele sale tot personalul medical şi sanitar al acestei ambulanţe.
    In ceeace concernă statistica şi raporturile de starea sanitară a trupelor unui corp de armată, ele se vor face pe calea erarliică de la medicii corpurilor de trupă la cei de brigadă şi aceştia la medicul şef al Diviziei, aceştia la medicul şef de corp de armată şi înfine aceştia la Marele Quartier General al armatei (Secţia V Sanitară). Medicii şefi de serviciu ai ambulanţelor divizionare le trimet medicilor şefi de Divizie, medicii şefi de serviciu ai ambulanţelor corpului de armată, spitalelor de etapă şi spitalelor temporale, vor trimete medicului şef al corpului de armată.
    Afară de aceste ambulanţe, s’a organizat o Ambulanţă Centrală a Quartie-rului General şi o ambulanţă de Rezervă.
    Pe lângă una din aceste ambulanţe vor fi ataşate şi Secţiunile Ambulanţei « Crucea Roşie » având acestea toată autonomia sub şeful său special.
    Bolnavii şi răniţii dela aceste două din urmă ambulanţe vor fi evacuaţi la spitalele temporale, de etape şi de garnizoane, ce se vor înfiinţa în timp după exigenţele serviciului.
    Pentru evacuaţiunea răniţilor prin căile ferate, se vor organiza spitale de etapă pe la staţiunile cele mai principale ale căilor ferate, luându-se pentru îndeplinirea serviciului zilnic ca medici şefi de etapă, medicii care funcţionează la diferitele staţiuni de gare şi căi ferate. Materialul spitalicesc al spitalelor acestor etape, se va lua din comunele urbane prin înţelegere cu consiliul comunal şi judeţean, din rezerva spitalelor judeţene.
    In modul acesta, căutarea răniţilor pe câmpul de luptă este asigurată la prima linie în proporţie cu materialul ce posedăm în ambulanţe.
    Pentru spitalele temporale, unde se va căuta bolnavii şi răniţii, rezultat al concentrării sau rezbelului, aceştia nu pot fi primiţi în casele luate cu chirie în interiorul Oraşelor, dar numai în case cu totul izolate afară de centrul populaţi-unilor sau mai deosebit în barace speciale.
    Este de cea mai mare importanţă din punct de vedere hygienic atât pentru bolnavii armatei, cât şi pentru populaţiunile civile, ca această măsură să fie executată cu cea mai mare rigoare şi pentru armata noastră cum s’a procedat pentru cea Russă.
    Câmpurile unde trebue stabilite barace pentru armata noastră vor fi arătate la timp de comandante.
    Dat la Marele Quartier General în Bucureşti 1877 Aprilie 27.
              Şef de Stat Major
              Colonel Slăniceanu                    Şeful Secţiei Sanitare
                                                  Inspector General Davila
         [Acad- R.P.R., ms. Nr. 3268, f. 8-9 şi v.].
                                       429
www.dacoromanica.ro
850
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoare a vă ruga să binevoiţi a cere de urgenţă desluşiri dela D. Consul General al Imperiului Rusiei, în care anume localităţi din Bessarabia rusească, precum şi din alte provincii vecine ei, există actualmente pesta bovină ?
    Primiţi vă rog Domnule Ministru, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                     p. Ministru, Dr. Capşa
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 39, f. 2].
                                        851
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
    Informându-vă că Dv. aţi disposat ca Prefectura de Mehedinţi să trimeată trupelor Craiova producte de hrană, care se vor transporta prin calea ferată, am onorul a vă comunica Domnule Ministru, că pentru a se putea efectua acele transporturi pe calea ferată odată cu aceasta am trimes numitului Prefect, două sute foi de drum, cu care să se servească conform Art. 4 şi 21 din Regulamentul transporturilor pe căile ferate, înserat în Monitorul oficial Nr. 191 din 1873. Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                      p. Ministru, Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 384].
                                       852
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru
    Domnul Prefect de Vâlcea, cerând permisiunea a lua cu rechiziţie sare de la Salinele Mari, pentru armată s’a dat autorizaţiune la moment. Comisiunea Comunei Ocna, Judeţul Vâlcea, neavând registru imprimat de rechiziţiune, am dat ordin a se preda sarea pe chitanţă manuscrisă până la primirea registrului. Vă rugăm dar Domnule Ministru, să binevoiţi a regula să se trimeată de urgenţă şi la Comuna Ocna, mai sus pomenita registre de rechiziţie. Binevoiţi vă rog. Domnule Ministru, a primi încredinţarea distinsei mele consideraţiuni.
                                               p. Ministru, G. Cantacuzino
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22,. partea I, f. 371].
                                  430
www.dacoromanica.ro
853
Craiova, 27 Aprilie, 1877
    Ca adaus la telegrama Dv. relativă la transportul orzului din Calafat, şi măcinat în Poiana, sunt de părere a încuviinţa ca productele statului din Plasa Câmpu şi chiar Balta să se transporte şi să se macine la Caraula şi la Poiana, Pleniţa, însă procurându-se aceştia din urmă, lemne din pădurea Statului, şi organizându-se cuptoare pentru fabricatul pâinii care să se distribue la armată.
    Rog arătaţi dacă cuviinţaţi aceasta spre a lua măsuri în consecinţă.
                                                    Prefect, I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 42].
                                      854
Galafi, [27] Aprilie, 1877
    Presintată la Officiul Galatz. Ministerul de Externe No. 4736. No. present. 135 I. (nu are dată), (intrat la) 27 April, 77
                 Ministru de Externe
    In portul Galatz se afla un vapor — Propeler Peloponisos cu pavilion Elen proprietara Dionisie Petre încărcat cu porumbă proprietate P. Radocanu chile 1200 mesura braila valore recunoscuta un bastiment roman cu orz de la Braila liber a se porni din portu nu înse garantată trecerea lor în josul Dunărei de porturile (r)use aşezare de torpile anume 8 Braila-Barbosi-Reni anonciata Căpitanilor de vasse în presenţa mea de autorisatul Colonel Russu vassele stau în portu între Reni Galatz se află sese bastimente Elene doue cu grâu 2 cu porumb încărcate de la Brăila doue deşerte documentele lor la officiu Capitanatului depuse de Ruşi.
                                                         Căpitan Portului G. Pantelli
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 71, f. 81 şi v. Telegramă],
                                      855
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
    Dl. Primar din Com. Focşani prin raportul Nr. 1054 mă înştiinţează că cu ocazia trecerii oştirilor ruseşti, pe fiecare zi se aglomerează pretenţiuni pentru quartiruiri cari la moment urmează a li se da, şi fiindcă Primăria are numai doi comisari, este silită a întrebuinţa în serviciu şi amploiaţii săi, în care privire cere
                                      431
www.dacoromanica.ro
ca aceşti amploiaţi să fie aparaţi de a fi concentraţi ca făcând parte dintre miliţieni pentru a putea cu cine face serviciul cerut de urgenţă.
    Am onoare, Dle Ministru a vă comunica cele ce preced rugându-vă să binevoiţi a lua măsuri, pentru dispensarea de concentrare şi a funcţionarilor comunali. [Arh. St. Buc., Miu. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 577, partea III, f. 251].
                                      856
Calafat, 27 Aprilie, 1877
    Divizia I activa din
I iul corp de armata
    Cu telegrama D-voastră de la 23 mi-aţi recomandat a vă trimite un proiect de întărire a poziţiunii Calafat, în scop de apărare şi din aceasta parte- Pe lângă raportul de faţă am onoare a vă prezenta lucrarea cerută şi cred că spre înţelegerea acestui proiect este neapărat a vă comunica şi modul meu de a vedea, făcând o descripţie şi a terenului ce-1 avem de întărit şi pe care am a-1 apăra: Cotul Dunărei începând dela Cetatea şi până în dreptul satului, unde Dunărea îşi ia direcţia spre răsărit, face o limbă de pământ a cărei intindere dela Cetatea la Rast este de 35 kilometri şi dela scripet până în dreptul orăşelului Arţaru de pe malu turcesc cam tot atât. Această limbă în partea sa nord-vestică cuprinde un tăpşan care se coboară în clin dulce despre Rudari până la Dunăre şi la a cărui capăt se află Calafatul aşezat pe o înălţime ce domină întreaga zonă învecinată atât de pe malul stâng cât şi de pe cel drept al Dunărei. La sud-răsăritul acestui tăpşan, limba de pământ este formată de bălţi ce nu se pot străbate şi de coama de năsip a căror direcţie este dela răsărit la apus. La nord-apus tăpşanul Calafatului dela acest oraş până la Cetatea, se termină prin maluri aproape verticale, a căror poale sunt udate până la Crucea de Piatră de Dunăre şi până la Cetatea de bălţi făcute din vărsăturile din Dunăre şi care nu se pot străbate, mai cu seamă acum când Dunărea este foarte umflată. Căile ce străbat această limbă sunt mai mult nişte poteci traversând nisipuri şi bălţi, foarte anevoioase chiar pentru infanterie, ele se îndreaptă mai toate dela Dunăre spre Calafat şi Poiana. Punctele pe care o debarcare se poate face sunt: portul Cetatea, care este despărţit de satul cu acest nume printr’o baltă mare, peste care nu se poate trece decât pe un podeţ a cărui distrugere am ordonat-o indată ce o tentativă de debarcare s’ar face în acea parte ; trupele debarcate ar rămâne astfel într’o insulă bătută de focurile venite de pe înălţimile de care este dominată; trei escadroane cavalerie apără poziţia pe care brigada ce se află din a 2-a Divizie la Moţăţei ar avea tot timpul a veni să ocupe. Prin urmare încercarea este inadmisibilă. Portul Calafat care este dominat de
                                  432
www.dacoromanica.ro
sub focul bateriilor ridicate pe malul stâng; apărate de o brigadă de infanterie trecerea în această parte nu se poate efectua. Totul ce este de temut e că artileria cetăţei Vidin şi a fortului ridicat la nordul acestei cetăţi, fiind superioară în număr şi în calibru artileriei noastre, poate să distrugă Calafatul şi să ne producă mari pierderi, făcând să tacă bateriile noastre şi făcând cu neputinţă şederea în oraş a trupelor de infanterie. Iată măsurile ce am luat dacă aceasta s’ar întâmpla; am recomandat artileriei, că în caz de are a susţine numai o luptă de artilerie, de aşi îndrepta focurile asupra oraşului Vidin, fără a cauta să contrabată artileria vrăjmaşe, care este foarte bine acoperită atât de lucrările executate la fortul detaşat, cât şi de uvrajele cetăţei. In caz însă cănd artileria vrăjmaşe ar voi să proteguiască trecerea, sau aruncarea unui pod, o parte din focurile noastre să fie îndreptate asupra vaselor ce ar vroi să execute trecerea, iar cealaltă asupra oraşului şi cetăţei. In tot .cursul luptei de artilerie, infanteria va sta defilată în urma oraşului şi numai când trupele adverse s’ar apropia de mal, ea va debuşa pe diferitele strade asupra portului şi ar inpiedica debarcarea prin focuri. Astfel apărată sunt sigur că trecerea nu se poate forţa. Pentru a evita pierderi mari artileriei, am recomandat ca de căte ori o baterie din ale noastre va fi punctul de ţintă bine nimerit al bateriilor advers?, piesele să fie retrase din adăpostul lor şi să ia poziţie în dreapta, sau în stânga lăsând intervale mai mari între piese şi urmându-şi tragerea; muniţiile de artilerie fiind însă puţin numeroase suntem ţinuţi a le menaja şi am ordonat ca să nu se tragă în o zi decât cel mult douăzeci de focuri de tun. Iată tot ce depinde de mine, dacă vroiţi însă ca să nu fim în această stare de inferioritate, dela Dv. depinde a-mi trimite tunuri în mai mare calibru şi în mai mare număr; precum şi muniţie suficientă.
    Potecile dela Golenţi şi Crucea de Piatră, care nu pot servi decât pentru a încerca o surprindere cu trupe puţin numeroase, aceste poteci sunt apărate de căte o companie de infanterie, care-şi au santinelele lor pe malul Dunării.
    4-     lea. Da sudul satului Ciuperceni la măgura numită Bogdan, unde asemenea trecerea se poate încerca sub protecţia bateriilor ce se pot construi pe malul drept care domină malul nostru; acea trecătoare este însă apărată de Regt. I de linie, un escadron de cavalerie, cantonate în Ciuperceni; când trebuinţa cere vom trimite acolo şi o secţie de artilerie; am însărcinat pe Colonelul Cru-ţescu de a lua toate măsurile pentru energică apărare acolo; acum însă până la retragerea apelor orice temere de trecere şi pe acolo este neîntemeiată.
    5-     lea. In dreptul orăşelului turcesc Arcer, malul stâng s’ar preta pentru o debarcare, dar bălţile ce se află inaintea acestui punct, fac ca trupele ce ar încerca trecerea să nu fie decât puţin numeroase. Un regiment de cavalerie surveghează toate potecile ce să strecor printre bălţi, la caz de trebuinţă poate fi susţinut de Regt. I din Ciuperceni şi un alt Regt. din a 2-a Brigadă ce se află la Pisc pentru survegherea trecătorilor ce vin dinspre Dom Palanca. Din cele spuse vedeţi
                                         433
                                                                                28
www.dacoromanica.ro
D-le Ministru, că pe cât timp apele vor fi mari, nu pot admite ca in zona ce o ocup cu Divizia mea se poate strecura vre-o trupă pe teritoriul nostru. Poziţia mea este tare şi nimic nu poate să mă silească a o părăsi decât o mişcare ocolitoare făcută în afară de zona ce este ocupată de Divizia ce comand. Este bine însă de a se lua măsuri, chiar pentru cazuri neprevăzute; presupunând dar că trecerea ar putea fi efectuată de trupe mai numeroase, inspre Ciuperceni şi Desa, nu aşi putea nici a părăsi Calafatul fără luptă, nici a lăsa să fiu închis în Calafat; de aceea va trebui să întăresc o linie care să-mi dea toate probabilităţile de a avea avantage în această luptă între Calafat şi Ciuperceni şi chiar în caz de a fi nevoit să părăsesc Calafatul în urma acestei lupte, să-mi pot asigura linia de retragere, adică şoseaua ce duce spre Craiova. întăririle acestea îmi sunt recomandate a le activa prin telegrama D-voastră din 23 aprilie. Einia aceasta este trasată prin insăşi conformaţia terenului, că se întinde pe marginea platoului ce dinspre Galicea se întinde până la Dunăre, platou a cărui lăţime este de la Golenţi la Calafat între 5 şi 3 kilometri. Centrul liniei ar fi dar la Măgura Evreilor, unde se află bateria Mihai Bravul, dreapta ar fi sprijinită pe bateria No. 1 ce am pus a se construi iar stânga pe bateria No. 2 a cărei construcţie va începe la 28 a curentei, această baterie trebue a servi de punct de reazim după o luptă care dacă ar fi nenorocită ar necesita părăsirea Calafatului, căci după cum a zis-o încă nu pot să mă las a fi închis în Calafat, decât în caz când aşi avea un inadins ordin pentru aceasta. Aceste trei baterii No. 1, Bateria Mihai Bravul şi No. 2 vor fi legate între ele prin tranşee cu intervale pentru infanterie; în cazul dar al unei lupte în această parte aşi dispune de o linie foarte tare, apărată de 9 batalioane infanterie, un regiment cavalerie, 4 baterii artilerie, pe flancul stâng la Poiana Tunari aşi putea avea brigada din a 2-a Divizie care are ordin a conlucra cu Divizia când ar fi chemată. Ea spatele năvălitorului aşi avea 1 Regiment infanterie şi unul de cavalerie ce dela Desa şi Pisc se pot aşeza în poziţii acoperite cu bălţi nestrăbătute. In asemenea condiţii o linie nu poate decât să fie avantajoasă şi nu este nici-o altă temere decât că nici-o trupă inamică nu ar avea temeritatea de a o angaja.
                                    Comand. Div. I active Col. Cerckez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77/7S, dos. Xr. 112 c, f. 61, 62, 63].
                                      857
27  Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel
                In urma celor ordonate de Dv. verbalmente relativ la toate măsurile ce sunt de luat am şi dat ordin în consecinţă, aflându-se deja în recunoaşterea drumului
                                      434
www.dacoromanica.ro
spre redută un sergent şi un brigadier din artileria călareaţă din tabără. Cu toate acestea îmi permit D. Colonel a emite şi eu opiniunea dacă şi Dv. o veţi aproba d’a se trimite prin oameni intr’adins două sau trei rachete la Ciuperceni şi una la Redută spre a se putea da semnalul pe viitor cu mai multă înlesnire pentru orice încercare ce ar voi să facă Turcii la un caz de trecere sau de o încercare a trecerii lor. Dacă aprobaţi opinia subscrisului vă rog binevoiţi a-mi da ordifr în consecinţă trimeţând şi oamenii cărora să le încredinţez asemenea obiecte şi care desigur vor avea şi instrucţiunile date de la cartierul general al Divizii.
                                     Comandantul Brigadei Colonel Sachelarie
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Xr. 112 c, f. 64 şi v.].
                                     858
Ismail, 27 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Conform ordinului Domniei Voastre care a binevoit a da Dlui General Ra-coviţă, am părăsit oraşul Tulcea trecând în ţară la Ismail, cu toată familia mea, transportând totodată şi arhivele agenziei.
    Văzând că Turcii nu mai toleră şederea mea acolo, făcându-mi diferite dificultăţi şi ameninţări, precum am putut înţelege şi din vorbele guvernatorului actual Saîd-Paşa, om fanatic şi nemai având nici un mijloc spre a corespunde cu onor. ministere, am cerut concursul Dlui Prefect d’Ismail şi acesta, prin barca care adusese pe agentul otoman din Ismail, rugându-1 a face cunoscut D. Voastre situaţiunea mea precum şi a cere instrucţiunile necesare, pe care primindu-le, am trecut îndată, profitând de barca venită cu scrisoare; Bagajul însă care fu îmbarcat într’un alt caic mai mare, spre a fi expediat a doua zi, împreună cu baga-jurile mai multor familii care doreau a trece în România, Turcii au poprit-o încât şi până astăzi nu ştiu ce a devenit.
    Autorităţile din Tulcea au expediat toate arhivele lor precum şi familiile la Constantinopole, rămâind numai bărbaţi, stând ziua şi noaptea înarmaţi şi umblând pe strade cu puscile şi revolvere, gata a părăsi oraşul îndată ce armata rusă va trece Dunărea. Pentru acest dar sfârşit, Governatorul s’a exprimat că ar fi primit ordin îndată ce vor părăsi oraşul să-l incendieze cu desăvârşire, că cu trecerea inamicul să nu mai găsească nici producte, nici loc de adăpost. A şi ordonat că familiile străine n’ar face rău a se depărta, căci după plecarea sa nu mai garantează pentru nimeni. Măsura aceasta după spusul Governatorului, priveşte mai mult populaţiunea bulgară pe care ca să nu o lase a se uni cu Ruşii şi a le goni din urmă, o vor lua-o cu dânşii afară din oraş, lăsând Başibuzucii
                                      435
                                                                          28*
www.dacoromanica.ro
şi cu Cerchezii a prăda şi incendia oraşul. Toate aceste au produs o panică teribilă în tot oraşul. Femeile cu copii plângeau pe strade, desperate şi transportând bagajurile lor fără a ştie unde le duc. Tot târgul închis, comercianţii ocupându-se a deşerta magaziile de mărfuri în corăbii şi pivniţe. Consulaţii străini văzând starea aceasta a populaţiunii au făcut demerşuri colective către Governatorul ş^ văzând că nu pot obţine nimic, căci era o măsură, după spusul lui, nu numai pentru oraşul Tulcea ci pentru tot sangiacul Vilaetului, au depeşateră la Ambasadele din Constantinopole, de unde au primit răspunsul că se vor ocupa spre a fi respectate interesele şi viaţa supuşilor lor. După plecarea a mea am aflat că ar fi ajuns vaporul ingles Cocatraîs, precum şi vaporul francez Petrei, spre a protega supuşii lor. Aproape ca la 30 sate bulgare s’au deşertat cu desăvârşire, strămu-tându-se la Tulcea, din care fiecare familie bulgară a primit câte 3—4 familii într’o casă spre a se putea apăra în contra Turcilor la orice eventualitate şi masacru din partea lor. Cerchezii cum şi Başibuzucii jefuesc în ziua mare fără a fi pedepsiţi de autorităţi, ba încă şi omoruri, dacă se va opune cineva în contra lor, cu cea mai mică vorbă.
    Aceasta este Dle Ministru situaţiunea deplorabilă în care am lăsat oraşul Tulcea şi pe care îmi fac o datorie aducându-le la cunoştinţa Dv. Primiţi vă rog, asigurarea profundului meu respect.
                                                             A. Stoianovici
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 315-316].
                                      859
Brăila, 27 Aprilie, 1877
                               Proces Verbal.
    In conformitatea ordinului telegrafic al Dlui Ministru Financelor cu No. 9594 comunicat vămii Brăila cu No. 2870 din 25 Aprilie a.c. 1877. —Noi, Primarele Comunei Brăila, Constantin Djuvara, Şeful vămii, D. Constantinescu; Căpitanul Portului, Gh. Ciacăru şi Comandantul Punctului Sub. Eocot. Copcea, întrunin-du-ne astăzi, 27 Aprilie 1877, în cancelaria Vămii Brăila spre a constata productele, cantitatea lor şi numele Căpitanului şi vasului care a fugit din acest port cu productele Dior Fraţii Fulga, încărcate la portul Călăraşi.
    Subsemnaţii am constatat: că, după cum se vede în declaraţia No. 153 din 13 Aprilie 1877, a vămii Călăraşi şi a manifestului de încărcământ registr. la No. 141, s’a încărcat în acel port patru sute cinci zeci chile porumb de Ţara Românească în caicul otoman condus de Reisul Emis Mehmet Şiştovli şi destinat a veni la Portul Brăila spre a se descărca sau transborda în alte vase.
    Astfel dar, menţionatul caic sosind şi ancorând în acest port, din cauza, poate, a) panicii răspândite, conductorul vasului, fără nicio autorizaţiune din partea
                                               436
www.dacoromanica.ro
autorităţilor portului, a fugit în partea dreaptă a Dunării la Portul Ghecet din Turcia, împreună cu vasul sus-citat, fără a transporta productul în alte vase spre exportare sau a opera descărcarea în vreuna din magaziile Portului sau Oraşului, după cum s’a constatat din petiţiunea Dlui Dimitrie Fulga adresată Dlui Căpitan al Portului la No. 121, unde s’a văzut înregistrată, al procesului verbal dresat de Dl. Căpitan al Portului cu data 19 Aprilie a.c. precum şi din registrele vămii Brăila, din care se probează că nu s’a efectuat nicio operaţiune cu conţinutul denumitului vas în acest port.
    Pentru care, dar, subscrişii am dresat procesul verbal subscris de noi şi dat Dlui Dimitrie Fulga spre a-i servi unde îi va fi necesar, fiind solicitat prin suplica adresată Dlui Prefect al Districtului Brăila şi înregistrată de Biroul vămii la No. 37 din 26 Aprilie 1877, unde s’a recomandat de Dl. Prefect.
                                               Semnaţi:
                                Primarul Urbei Brăila C. Djuvara Şef-Perceptor vamal D. Constantinescu Căpitanul Portului G. Ciacăru Comandantul Punctului Sub. Bocot. Copcea [Min. Af. Ext., dos. Nr. 75, f. 192].
                                       860
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Spre a putea lua măsurile necesare pentru statornicirea epocii la care urmează să înceapă şi să înceteze, pentru fiecare circumscripţiune judecătorească (fiecare plasa în parte şi fiecare district) starea de război, de ocupaţiune, sau de împresurare, în conformitate cu legea pentru suspendarea prescripţiunilor şi a termenilor unor acte judecătoreşti, sancţionată prin înaltul decret cu No. 949 din 26 Aprilie, publicat în Monitorul No. 95 de astăzi, avem necesitate să cunoaştem îndată localităţile din fiecare plasă şi fiecare district unde începe războiul şi ocuparea sau împresurarea de o armată străină.
    Deaceea vă rugăm, Dle Ministru, ca în fiecare zi, când va începe războiul sau ocupaţiunea în oarecare parte a ţării să binevoiţi a ne încunoştiinţa imediat spre a putea supune Măriei Sale Domnitorului cuvenitul decret, în conformitate cu dispoziţiunile sus-citatei legi.
    Primiţi vă rog, Dle Ministru, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                              p. Ministru.
                                                              N. Prisan . . .
         [Arii. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 67 şi vj.
                                       437
www.dacoromanica.ro
861
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
    Spune-mi dacă stricându-se o mare bucată din şoseaua dela Dunăre şi podiscile, locuitorii din Bechet ar avea alt drum ca să iasă la Şosea mai sus, iar astfel Dunărea să fie izolată de şosea şi locuitorii să nu sufere.
                                                        Director Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Jlin. Int. Div. Com., dos. Xr. 4966, f. 26].
                                      862
Bacău, 27 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Preotul David Climescu institutore şi directore scoalei urbane din Tg. Moineşti cu declaraţia sa No. 6 a oferit în ajutorul armatei române suma de 127 lei 50 bani întreg salarul său ca învăţător pe trimestrul întăi, a.c. care urmează a se incasa. Subsemnatul aducând la cunoştinţa Dvoastră are onoare domnule ministru a vă ruga cu respect să interveniţi la încasarea banilor şi totodată să binevoiţi a ne răspunde, spre a se putea da dovadă dlui oferent. Binevoiţi vă rog domnule ministru a primi asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                                              Prefect
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4896, partea I, f. 313}.
                                      863
Calafat, 27 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Avanposturile le-am aşezat cum urmează: 2 companii 7 şi 8-a corp principal în uliţa vechei popote din care una dând 9 santinele în stânga către Mircea şi Ştefan unindu-se cu santinele gărzii mari dintre aceste baterii (un ploton corp 6-a).
    Da redută celălalt ploton al Comp. 6-a sub comanda căpitanului legându-se între dânsele cu santinele pe linia Dunării; reduta este în legătură cu Batal. Dorobanţi dela Mihai şi Ciuperceni. Un post de 20 la pich. No. 8. La post comp. 5 ; în bateria Elisabetta având un post detaşat sub comanda unui ofiţer la vechile întăriri, la dreapta în legătură cu avanposturile dela Cruce. Semnul de recunoaştere două bătăi în palmă. Un negustor venind de la Cetate a spus căpitanului Amă-răştianu c’a văzut în dreptul acela trupe turceşti sosind astăzi şi câteva tunuri. Eu cred că vor fi acelea ce v’am spus că au plecat ieri din tabăra lor în timpul bombardării. Domnul Colonel Sachelarie mi-a ordonat să nu fac nici-o lucrare
                                      438
www.dacoromanica.ro
de sapă, ci numai să recunosc locul şi casele de crenelat, pentru aceasta cred bine a se intrebuinţa magazie de zid şi casele din marginea Dunărei, precum şi a se profita de materialul de lemne şi scânduri aflate în port. Pe zi am văzut o şaică cu pânze în drept de Ciuperceni stând; din raportul primit de la Redută şaica a plecat pe seară către Vidin. Până în acest moment totul în linişte.
                               Comandantul avanposturilor Calafat Maior Stoilov
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 58].
                                       864
Calafat, 27 Aprilie 1877
                  Domnule General,
    Am onoare a vă face cunoscut rezultatul canonadei ce s’au urmat, ieri 26 aprilie intre bateriile noastre dela Calafat şi bateriile turceşti de la Vidin. Canonada după cum prin telegraf am adus la cunoştinţa Dvoastră, a început la 21/i de către bateriile turceşti din cetate; inainte de a ordona începerea focului artileriei noastre am aşteptat a se trage şase focuri din partea Turcilor, spre a mă încredinţa că în adevăr asupra noastră sunt cele îndreptate ; cele intăi cinci căzuse jn Dunăre, al şaselea a căzut alăturea cu nişte lucrători, ocupaţi cu construirea unei noi baterii; îndoiala atunci nu mai era cu putinţă şi nu se putea să trecem noi de agresori, am ordonat dar începerea focului. Intăiele focuri au fost cam cu precipitare trase, ceeace se explică prin felul junilor ofiţeri de artilerie, care doreau a răspunde la obuzele ce li se aruncase de peste Dunăre: am' trebuit a merge în fiecare baterie pentru a modera această aprindere păgubitoare de muniţie şi prejudiciabilă eficacităţei tirului care nu întârzie a se regula şi a arunca în mijlocul oraşului Vidin, proiectile ce au făcut desigur pierderi pe care nu le-am putut aprecia decât după eclatarea proiectilelor care s’au văzut după fum că au eclatat în oraş. In definitiv am dreptul a crede că tragerea a fost satisfăcătoare. După raportul ce am primit de la comandantul artileriei maior Popescu s’au tras de toate bateriile noastre 130 lovituri, pe care numitul maior prin un raport le va arăta comandantului artileriei corpului de armată, specificând cât a tras fiecare baterie. Bateriile turceşti au tras cam un acelaşi număr de proectile, care nu au rănit nici un om şi nu au distrus nimic la bateriile noastre; trei case şi bolta bisericei greceşti au fost numai străbătute, mai multe alte au fost atinse, fără a fi stricate. După proiectile, calibrele turceşti sunt de ... şi de ... cent. Cât a ţinut focul atitudinea trupelor expuse a fost foarte corectă, confusie nu a fost, fiecare era la postul său. întreaga Brigada de infanterie, afară de Batalionul de avanposturi, era bine defilată şi aştepta în bivoac în repaos, căci rolul său nu s’ar
                                       439
www.dacoromanica.ro
fi început decât dacă o debarcare ar fi fost încercată. Focul a încetat cu totul la Modificările ce a adus aceasta în cantonamentele trupelor noastre a fost chemarea unui Bat. dela Pisc la Poiana spre a-1 avea mai aproape, trimiterea unei secţii din artilerie călăreaţă la Ciuperceni, unde Regt. I de linie se afla dus după un ordin ce cu o zi înainte îi dădusem, spre a se opune la orice tentativă de trecere în acea parte. Un Bat. a înaintat spre bateria Mihai Bravul spre a susţine avanposturile la trebuinţă. Noaptea a fost liniştită, o ploaie destul de mare, a ţinut toată noaptea şi astăzi până la nouă ore, făcând să sufere mult trupele. Focul nu s’a reînceput astăzi; eu nu am crezut bine a lua iniţiativa până ce muniţiuni suficiente nu ne-ar sosi; atunci cred că am fi în condiţii a răsbuna toate insultele ce s’ar face de Turci porturilor noastre nearmate. Vă trimit un proectil din cele turceşti, care căzând nu a făcut explozie, mai multe se află în acest caz ceeace explică puţinul efect ce au focul lor.
                                                 Comand. Div. I. active Colonel Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 59-60].
                                       865
Ciuperceni, [27 Aprilie, 1877]
                Domnule Colonel,
    Am onoare a vă alătura raportul (în copie) ce am primit în acest moment de la şeful avanposturilor şi trupei dela Movila lui Bogdan. Am mai trimis pentru a întări acolo incă o companie de 200 oameni — v’aşi ruga să-mi mai trimiteţi artilerie şi un escadron de călăraşi dela Dessa. Adăst ordinile Dv.
                                                           Colonel Cruţescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 65].
                                     866
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
               Domnule General,
    Regimentul al 5-lea de linie aflat la Buciumeni, va veni în Bucureşti, în ziua de 30 Aprilie. Regimentul va veni într’o singură etapă.
    Daţi ordine în consecinţă.
                                   Comandantul Corpului, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 206].
                                     440
www.dacoromanica.ro
867
Budcşti, 27 Aprilie, 1877
    Colonel Peretz arată că în Turtucaia Turcii lucrează activ la întăriri unde sunt deja aşezate zece tunuri calibru mare. Lucrările pentru aşezarea tunurilor noastre sunt terminate şi aşteaptă să înopteze pentru a le transporta. Peretz cere încă o companie de vânători, căci ar fi prea slab la caz de atac. Asemenea cere ce conduită trebue să păzească la caz de sosirea în Olteniţa a trupelor Ruseşti. Rog binevoiţi, răspundeţi urgent.
                                                      Colonel Rosnovanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 204].
                                      868
27 Aprilie, 1877
    Toate scândurile şi materialele de lemnărie ce Vor cere bateriile de artilerie le veţi da luându-le prin rechiziţie. Acest ordin va servi pentru justificarea Dvstră.
          [Arh. St. Buc,, M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 40].
                            869
[27 Aprilie, 1877]
                   Domnule Intendent,
    Pentru a se putea plăti măcinatul grâului şi confecţia pâinei brutarilor din Calafat veţi lua dispoziţii ca toate Corpurile căte vor primi pâine confecţionată aci să Verse 5 bani de fiecare oca pâine. Din acestă sumă se va plăti 3 bani pentru fiecare pâine brutarilor cu 2 bani veţi face suma cuvenită pentru a se plăti măcinatul Dlui Patianski.
         [Arh. St. Buc.. M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 36 .
                                      870
[27 Aprilie, 1877]
    Conform ordinului No. 1113 al Dlui comandant de Corp, bazat pe al Ministerului No. 4640 vă fac cunoscut ca să daţi ordin casierului corpului Dtră rămas la partea centrală în interesul serviciului ca (în) 48 ore să se prezinte în Craiova Dlui subin-tendent Georgiu intendentul Corpului de Armată pentru a primi instrucţiuni.
                                      UI
www.dacoromanica.ro
Be timpul absenţei lor ofiţerii cu îmbrăcămintea îi vor suplini în atribuţiile lor, predându-le la moment serviciul caseriei. Sub nici un pretext nu se admite întârziere.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877^78, dos. Nr. 122 d, f. 36].
                                       871
[Craiova], 27 Aprilie, 1877
                   Domnule Colonel,
    Rog daţi ordin imediat comandanţilor de Artilerie de sub ordinele Dv. a înainta de urgenţă relaţii de prezenţi sub arme, ofiţeri, trupă şi cai, dispăruţi, nedisponibili, bolnavi, morţi în ziua precedentă, răniţi în ziua precedentă, totalul prezenţilor pe Divizie fiind cerută de îndată la marele cartier general.
                                     Comandantul Artileriei Col. Dunca Iulius
         [Arh. St. Buc., M. St. 11., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 54].
                             872
Craiova, 27 Aprilie, 1877
                   Domnule Colonel,
     Cu ordinul No. 855 v’am înaintat ordinile de zi pe armată No. 1 şi 2 precum şi 20 exemplare situaţii model A pentru formarea situaţiei generale zilnic a Diviziei Dtră, care conform ordinului de zi pe armată No. 2 urmează să fie făcută după situaţiile zilnice reglementare ce corpurile prezintă prin şefii de Brigăzi Diviziei, unde sunt centralizaţi în situaţia generală a Diviziei şi care situaţie apoi trebue înaintată regulat în fiecare zi Corpului de armată spre a întocmi pe a sa pentru Marele Cartier General. Cu ordinul de faţă vi se mai trimit alte 20 exemplare model A pentru a fi suficiente cu cele trimise pentru mai bine de cinci săptămâni, asemenea vi se trimite şi un număr de 40 modele de situaţie C a armelor şi muniţiilor ce se află asupra corpurilor care trebuesc formate din 8 în 8 zile cu începere dela 25 Aprilie şi înmânate direct de către Corpuri şefului Artileriei Diviziei. Aceste modele C. se vor distribui de Dtră tuturor corpurilor constituite din Divizie după cum se arată la parantez (1) al explicaţiilor fiecărui model, adică fiecărui regiment de Infanterie cavalerie, batalion de vânători, baterii divizionare, companii de geniu şi în genere orice detaşament armat detaşat pe lângă Divizie, precum şi şefului Artileriei Diviziei, în fiecare luni a săptămânii. Corpurile şi detaşamentele vor
                                   442
www.dacoromanica.ro
indica în coloanele acestor situaţii conform titulelor acelor coloane, cifrele armelor şi muniţiunilor ce posed; iar unde se zice: « se află la... » se va pune data celor din urmă situaţii şi cifrele arătate precedent în aceeaşi situaţie. Aceste situaţii urmează a se întocmi şi după orice afacere mai importantă. Nu se va pierde din vedere a se complecta şi arătările după contrapagină a modelului. Toate situaţiile corpurilor detaşamentelor se concentrează mai întâi la Comandantul Artileriei Divizionare; aceştia adunând toate acele arătări alcătuesc o situaţie totală tot pe un model C pe care o trimit Comandantului Artileriei de Corp care centralizând ale întregului Corp, urmează a înainta periodic din 8 în 8 zile o situaţie generală Marelui Cartier General. Se mai trimite totodată cu aceasta şi un număr de 15 modele de situaţii pentru detaşamentul de Geniu, ataşat pe lângă Divizie, puindu-i îndatorire a face o asemenea situaţie din 8 în 8 zile: Lunea. Indicările coloanelor şi nota explicativă de dedesubtul modelului sunt destul de lămurite pentru a mai da explicaţie. Atrag însă atenţiunea Dv. asupra prescripţiunii din nota de desubtul lui D. A nu se scăpa din vedere că prima situaţie trebue însoţită şi de inventarul cuprinsului diferitelor care şi trăsuri în dublă expediţie, una trebuind corpului şi alta Marelui Cartier General. Vă anexez şi 8 modele de raporturile ce trebuesc făcute.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 55 şi v.].
                                        873
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
    Pentru a se evita orice confuzie în ţinerea conturilor precum şi spre a nu se da ofiţerilor însărcinaţi cu aprovizionarea, cu păstrarea fondurilor şi a materialelor în cazul de pierderi sau deficite, Vă invit a da ordine severe că asemenea ofiţeri nu e permis a lua parte la manevre, exerciţii şi orice altă acţiune, oricare ar fi lipsa de ofiţeri.
    Tot asemenea vor fi scutiţi furierii care trebue în permanenţă să se afle pe lângă ofiţerii contabili sau alte grade inferioare când sunt destinate pentru ajutorul lor. Din exemplele cunoscute din alte timpuri şi în asemenea împrejurări s’au văzut pagube însemnate în comptul statului când asemenea amploiaţi de orice grade, au fost întrebuinţaţi la serviciuri excepţionale şi afară din atribuţiunile lor speciale.
    Prin urmare vă repet ca să daţi ordinile cuvenite corpurilor şi serviciilor de sub comanda Dv. în această privinţă.
                                              (ss) Ministru, General Cernat [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 105 şi v.].
                                        443
www.dacoromanica.ro
874
Bucureşti, [27 April], 1877
    Cu trenul de mâine dimineaţă pornim 1500 obuze incendiare. Foarte curând au sa sosească tunuri oţel de un mai mare calibru celor existente acolo.
    Din ordin director serviciului
                                             Lt. Colonel Dimitrescu Maican [Arh. St. Buc., >1. St. M„ 1877/78, dos. Xr. 112 c, f. 68].
                            875
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
                 . Domnule Agent,
    Am onoarea a vă aduce la cuqgştinţă că Ministerul de Finanţe a notificat administraţiei centrale a Regiei Monopolului Tutunurilor actele privitoare la transitul tutunului în Bulgaria, cu invitaţia de a da agenţilor ordinele necesare, privitoare la această chestiune, şi a luat el însuşi dispoziţiuni pentru ca agenţi vamali români să permită transitul după îndeplinirea formalităţilor cerute de lege şi regulamentul respectiv.
    Binevoiţi...
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 49, f. 132. Originalul în limba franceză].
                                      876
Vicna, 27 Aprilie, 1877
    Am citit baronului Orczy telegrama Dvs. de ieri. I-am declarat că, în faţa actelor de agresiune sălbatică la care este expusă ţara din partea Turciei, guvernul prinţului nu poate rămâne mult timp indiferent şi trebue să ia măsuri spre a respinge forţa prin forţă; acest lucru o pune dintr’un moment în altul în stare de război cu Turcia. El îşi declină responsabilitatea în faţa Europei şi o aruncă cu desăvârşire asupra guvernului otoman. Baronul Orczy nu poate nega României dreptul de a proteja teritoriul sâu contra jafului şi de a respinge orice act de agresiune prin forţă; el a adăugat că a cerut ambasadorului Turciei motivul actului, în care contrar promisiunilor făcute de guvernul său în repetate rânduri, Aleco-Paşa a răspuns că Turcia se considera ca fiind în stare de război cu noi încă de când am încheiat convenţia cu Rusia. Ca răspuns la cererea Austriei de a da drumul vaselor capturate şi încărcăturilor, Poarta propune să plătească integral încărcăturile, rezervându-şi
                                              44â
www.dacoromanica.ro
pentru mai târziu liberarea vaselor. Opinia generală este că nebunia Turcilor a scos guvernul român dintr’o mare încurcătură.
                                                                   Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 322-323. Reprodus şi îu Documente oficiale, 1S78, p. 100-101. Originalul îu limba franceză. Telegramă cifrată].
                                       877
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
                                  Ministerul Afacerilor Străine No. 4764
                  Domnule Agent,
    Am onoare a vă aduce la cunoştinţă Dvs. că Alteţa Sa Prinţul a numit pe domnul Alexandru Plagino, fost ministru, fost preşedinte al Senatului, Comisar general pe lângă Alteţa Sa Imperială Marele Duce Nicolae, comandant şef al armatelor imperiale ruse în România.
    Binevoiţi a primi, Domnule Agent, asigurarea înaltei mele consideraţii.
         [Min. Af. Ext., dos. Xr. 55, f. 195. Originalul în limba franceză].
                                       878
Bucureşti, 27 Aprilie 1877
    Am expediat astăzi cu trenu expres proectilele ce ai cerut, vei avea mai mult decăt îţi trebue, voi regula asemenea a vă trimite o cantitate însemnată de galeţi ce se află deja la Piteşti.
                                                          Colonel Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 69].
                            879
Piteşti, 27 Aprilie, 1877
    In tot oraşul nu se află decât ca. 300 kile grău, din care nu pot rechiziţiona decât a treia parte, căci oraşul ar suferi. Autorizaţi-mă a rechiziţiona grău din judeţ pentru confecţionarea pâinii armatei.
                                                                Prefect Argeş C. Racoviţă
          Arh. 43t. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Xr. 4877-21, f. 134].
                                  445
www.dacoromanica.ro
880
Craiova, 27 Aprilie, 1877
    D. ministru de resbel a ordonat ca din trupele din Slatina să plece la Piatra spre a se pune sub ordinile Colonelului Cantili un batalion de dorobanţi, bateria de artilerie şi un escadron Călăraşi.
                                                   General de brigadă hupu [Min. Af. Ext., dos. Xr. 25, f. 156. Telegramă],
                                        881
27 Aprilie, 1877
    Dupe inforinaţiuni pozitive incidentul a fost astfel: la 12 ore o locomotivă, a trecut podeţul; atunci era bine, cantonierul la post; la 3 ore când a trecut trenul pământul dela Chiulent Est (sic) a fost mănat de apă care a trebuit să aibă curs între zid şi terasament; prin mişcarea şi greutatea locomobilei, podul s’a deplasat, raiurile au cedat locomotiva izbind în terasament cu putere, plus curentul, podeţul s’a învârtit un cuart de cerc la dreapta şi s’a surpat căzând cu locomotiva în apă, după care a urmat 12 vagoane. Servanţii trenului şi-au făcut datoria fiind toate frenurile strânse când locomotiva a căzut în apă; cauza desbinării tuturor raiurilor la joncţiuni de aproape şi deplasarea traversurilor (sic) podeţul nu era păzit de trupă, comandantul aflat aici la sosirea mea neavând ordin a o face. Nici un soldat nu este înecat. Acum după cerere s’a dat un post spre a opri apropierea curierilor.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 748, f. 34 şi v. Telegramă].
                                       882
Bucureşti, 27 Aprilie, 1877
    In zilele în care se vor distribui la corpuri pesmeţi în loc de pâine, alocaţia de hrană pentru acele zile se ficsează numai la douăzeci şi cinci bani pe zi de om; din care să se cumpere carnea, rachiul, legumele etc. ce intră în alimentele de hrană ale soldatului.
    Vă rog daţi ordine în consecinţă intendenţei militare şi corpurilor de trupă din corpul de armată ce comandaţi.
                                                     p. Ministru Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 612, f. 14].
                                       446
www.dacoromanica.ro
883
Ploieşti, 27 Aprilie, 1877
    Se vorbeşte că alteţa sa imperială ducele Nicolae îşi va restabili quartierul general aici. Dacă este adevărat va trebui neapărat o casă proprie pentru persoana sa şi case pentru spitalul trupelor. Dacă vorbele au să se realizeze, rog arătaţi-mi cum să se angajeze aceste case ca să nu fiu surprins în momentul când mi se vor cere. Aici n’am pe nimeni cu care să mă înţeleg oficial în asemenea materii de furnituri militare*, nici din partea intendenţei ruse, nici din partea guvernului.
                                                  Prefect Prahova Urlăţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. lut., dos. Nr. 4932-29, f. ir. Telegramă],
                                        884
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    Locotenentul căpitan de artilerie din garda imperială, Nicolae Ivanov a sosit astăzi la Bucureşti escortând un convoi de 20 de tunuri de asediu, 12 mortiere cu accesoriile lor, 9410 proiectile şi 4 vagoane praf de puşcă, adică 1057 puduri. Din numărul acestor tunuri patru piese cu accesoriile lor şi 1136 proiectile au fost depozitate la Brăila în urma telegramei domnului Ministru Preşedinte.
    Domnul Ivanov are misiunea de a se pune la dispoziţia comandanţilor de artilerie română pentru a arăta, dacă este nevoie, întrebuinţarea tunurilor mari şi modul de a se servi de ele.
    Guvernul nostru a trimis în acelaşi scop, odată cu căpitanul Ivanov, pe subofiţerii de artilerie Cercasov şi Golaico şi pe maiştrii Schaum, Kurnossy Mahnoveţ şi Colţov care sunt foarte bine versaţi în construirea de proiectile.
    Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced, vă rog, Domnule Ministru, să binevoiţi a da dispoziţiile necesare pentru ca tunurile, mortierele, proiectilele şi praful de puşcă care se găsesc acum în gara Târgovişte, ^ să fie primite sub chitanţă ce va fi eliberată căpitanului Ivanov.
    In cazul că guvernul român ar găsi util de a profita de serviciile căpitanului Ivanov şi ale artileriştilor care îl însoţesc, veţi binevoi, Donmule Ministru, să indicaţi localitatea unde el ar trebui să plece împreună cu artileriştii săi precum şi persoanele cărora ar trebui să se prezinte. Piesele de asediu, necesitând ridicarea prealabilă de platforme, este indispensabil a construi mai întâi pe acestea din urmă iar până atunci a depozita piesele într’un loc sigur. Afară de aceasta, proiectilele nefiind încă umplute, este de cea mai mare importanţă de a profita de intervalul în care se vor construi platformele, pentru a pregăti proiectilele. Căpitanul Ivanov este foarte familiarizat cu tot ceea ce priveşte întrebuinţarea pieselor de asediu, şi este gata să pună cunoştinţele sale în serviciul guvernului român.
    1) Actuala Gară de Nord din Bucureşti.
                                        447
www.dacoromanica.ro
    Cred că este de datoria mea să adaug că la Iaşi se găsesc în prezent căpitanul <le artilerie Soşanschi şi subofiţerul pirotehnician Molocicov care escortează un transport de 25 de mii de puşti şi 3.600.000 cartuşe cerute de guvernul român. Ofiţerul acesta aşteaptă dispoziţiile guvernului princiar pentru a remite celui in drept transportul ce i-a fost încredinţat.
    Mă folosesc de această ocazie pentru a reînoi. Domnule Ministru, asigurările înaltei mele consideraţii
                                                                         .Stuart
          [Jlin. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 331 şi 332. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                       885
Bucureşti, 28 April, 1877
                  Domnule Ministru,
    Da ordinul domniei voastre telegrafic am onoare a vă comunica că după ştiinţele ce-am dela d-nii subprefecţi de Znagov Sabar şi Dămboviţa, mănăstirile •din acest district sunt:
    In plasa Znagov monastirea Căldăruşani în depărtare de 30 kilometri de Bucureşti cu 233 camere din care 8 pentru măria sa domnitorul restul locuite de 181 ■călugări.
    Monastirea Ţigăneşti în depărtare de gara Crivina de 10 kilometri cu 426 ■camere locuite de 262 călugăriţe.
    Plasa Subaru monăstirea Ciorogârla distanţă de 10 kilometri de gara Târgo-■vişte cu 62 încăperi locuite de 50 de călugăriţe.
    Plasa Dămboviţa monastirea Cernica distanţă de 16 kilometri de gara Târgovişte şi Filaret cu 284 camere locuite de 168 călugări şi monastirea Paserea distanţa •de ambele gări Filaret şi Târgovişte 20 kilometri cu 293 camere locuite de 180 călugăriţe.
    Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi asecurarea prea osebitei mele stime şi consideraţiuni.
                                                       Prefect C. Creţeanu
         [Arii. St. Buc. Min. Int., dos. Nr. 4932-29, f. 6].
                                       886
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    Deşi nu poate fi sarcina mea să vă comunic Excelenţei Voastre despre planurile şi tendinţele care se ivesc în sânul diferitelor partide ca şi despre svonurile pe care conducătorii lor le răspândesc în scopul promovării intenţiilor şi ideii, şi
                                       m
www.dacoromanica.ro
mă rezum să includ în rapoartele mele numai acele acte politice care pot avea influenţe hotărîtoare în mersul evenimentelor, totuşi credeam de a mea datorie să raportez prin telegrama mea de ieri agitaţia continuă a cercurilor reprezentanţilor poporului care tinde la declaraţia de independenţă şi de război contra Porţii.
    La două întruniri intime de ieri se pleda în cuvântări pătimaşe că poporul român n’ar trebui să lase să-i scape ocazia bine venită de a culege rodul copt al independenţei sale politice şi, în acelaşi timp, să se apere cu arma în mână contra îndrăznelii turceşti. Iniţiativa trebue să pornească din partea reprezentanţilor poporului ; de altfel şi prinţul este silit la acest pas, din cauza interesului ţării, deoarece prestigiul n’ar mai permite, între invazia turcească şi atacurile turceşti, o pasivitate mai îndelungată.                                                         '
    Vestea acestei agitaţii a pătruns repede în rândurile opiniei publice şi se vorbeşte ca o eventualitate extrem de verosimilă despre o viitoare declaraţie de independenţă prin cameră şi senat. Tot atât de sigure apar şi svonurile despre o cooperaţie a armatei române cu cea rusă şi anume, se vorbeşte de formarea a două corpuri mixte, dintre care unul, să fie pus sub comanda Alteţei Sale prinţul Carol, celălalt sub comanda unui general rus.
    Monitorul Oficial întâmpină aceste svonuri cu următoarele declaraţii:
    In public se răspândesc cele mai fantastice svonuri şi ştiri. Astfel, se spune că armata română urmează să fie încorporată celei ruseşti pentru a fi pusă sub comanda unui general rus etc. Ministerul se grăbeşte să desmintă oficial aceste svonuri. Armata română nu este ameninţată de nicio încorporare, ea va fi condusă de conducătorul ei legitim şi va opera pentru menţinerea drepturilor şi instituţiilor patriei.
          [Aktenstăcke aus den..., Wien, 1878, p. 20, Nr. 31. Telegramă. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
                                     887
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Conform art. 27 aliniatul întâi, capitolul 2 din regulamentul serviciului în campanie, daţi ordine Corpurilor din acea Divizie, că santinelele în (din) avant-posturi să nu dea onoruri nici să nu scoaţă garda, rămânând ca după specificările zisului articol numai singur şeful postului să se prezinte ofiţerilor superiori care trec pe lângă post.
                                    Comandantul Corpului II de armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 211 .
                                     449
                                                                          ■M
www.dacoromanica.ro
888
Bucureşti, 28 Aprilie, 187?
                 Domnule Comandant,
    Conform ordinului Ministerului No. 4165 şi în urma reclamaţiei Prefectureî Poliţiei Capitalei, că se face mai multe scandale în privinţa luării trăsurilor (de rechiziţie) necesare Corpurilor; sunteţi invitat a da severe ordine ca corpurile din Bucureşti care vor avea necesitate de trăsuri să trimiţă delegaţii lor la Poliţia. Capitalei, care le va procura pe dată, încetând a-şi procura singuri trăsurile de rechiziţie spre a evita orice neînţelegere între locuitori şi armată.
                            Comandantul Corpului II de armată General Radovici
        [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 210].
                                         889
[Calafat], 28 Aprilie, 1877
    Dumnezeu a rezervat trupelor, de sub comanda mea onorul de a primi pentra întâia oară după două sute de ani pe jafuitorii ţării noastre altfel decât cu pâine şi cu sare.
    Mândri de acest onor vă arătăm recunoştinţă pentru salutul încurajator ce ne trimiteţi. Vuetul armelor române trebuia să aibă un răsunet în acea veche capitală ce nu a uitat cât acest vuet e de plăcut, când el este produs pentru apărarea ţărei în contra unei nedrepte năvăliri.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 41].
                                     890
Cetatea, 28 Aprilie, 1877
                          Ordin de zi No. 45.
    Pentru a regula odată pentru totdeauna exacta funcţionare a liniilor noastre-de avantposturi, se ordonă cele ce urmează:
    1.    — întreaga linie de observare, care pentru infanterie începe dela extrema dreaptă a satului Cetatea şi se termină la extrema stângă a satului Maglavit, cu începere dela 29 aprilie curent, se va împărţi în două zone distincte.
    2.    — Prima zonă care se va supraveghea de I-iul de vânători şi al 3-lea de infanterie, începe dela satul Cetatea şi se termină la jumătate distanţa ce despafte Moreni de Hunia.
                                 450
www.dacoromanica.ro
    A două zonă care se va păzi de Reg. 5 Şi 6 Dorobanţi, începe din acea parte şi se termină la extrema stângă a satului Maglavit.
    3.    — Pentru aceste două zone va concura pe rând câte un batalion care urmează a se schimba la fiecare 24 ore.
    4.    — Da 29 aprilie va intra în serviciu Batalionul de vânători pentru prima zonă, şi un batalion din al 5-lea Dorobanţi pentru a doua.
    Da 30 Aprilie un batalion din al 3-lea de linie, pentru prima zonă şi un alt batalion tot din al 5-lea de Dorobanţi pentru a doua.
    Batalioanele ce sunt a intra în serviciu se vor aviza ierarhic totdeauna în ajun de către Brigadă, spre a se ţine o regulă fixă şi constantă.
    5.    — Fiecare batalion va trimite în anteposturi două companii păstrând pe celelalte două ca corp principal; şeful de batalion, este în acelaş timp şi şeful anteposturilor din Batalionul său.
    6.    — Fiecare companie va furnisa două garde mari destinate a da pichetele şi santinelele îndoite, astfel că batalionul de serviciu nu va avea decât patru garde cu 12 santinele îndoite. Sentinelele se vor schimba regulat din două în două ore.
    7.    — In conformitate cu serviciul în campanie se vor organiza patrulele de rând şi posturile de examinare. Nimeni nu poate nici intra, nici ieşi, fără ordinul înscris al comandantului Brigadei.
    8.    — Toate prescripţiunile din regulamentul asupra serviciului în campanie întrucât se atinge de siguranţă, se vor observa cu stricteţâ, orice abatere va fi aspru pedepsită.
    9.    — Orice eveniment se va transmite de urgenţă prin şeful avantposturilor la Brigadă.
    Un raport detailat se va îndrepta Brigadei înainte de schimbarea serviciului de 24 ore de către comandantul anteposturilor.
    10.    — Santinelele nu vor provoca pe nimeni, dar la orice agresiune vor răspunde cu vigoare; nu este liber să circule pe fluviu nici un fel de ambarcaţiune.
    11.    — De fiecare gardă mare şi corp principal vor fi căte doi călăreţi pentru transmiterea mai repede a raporturilor ce se vor face. — Aceşti călăreţi se vor schimba şi dânşii la fiecare 24 ore.
    12.    — Pichetele, gărzile mari şi corpul principal, vor bivuaca fiecare la locul hotărît de şeful anteposturilor. Se vor alege pentru toate acestea locurile cele mai favorabile păstrând principiul stabilit de a putea vedea fără a fi văzut.
    13.    — Distanţa între santinele nu va fi mai mică de un kilometru; noaptea această distanţă se va putea micşora activându-se în acelaş timp şi serviciul patrulelor.
    14.    — Călăraşii vor stabili vedete dela Cetate şi până la Salcia, conformându-se pentru aceasta iarăşi cu principiile stabilite în serviciul de campanie.
                                       451                                29*
www.dacoromanica.ro
    I-ul vânători
     3 de linie,
     5 de Dorobanţi,
     6 Dorobanţi,
     7 Bateria de artilerie
     8 Reg. I. Călăraşi
    15-—Ora intrării în serviciu a Batalionului hotărît pentru ante-posturi, este invariabil la ora ii înainte de amiază.
     comandantul Brigăzii I din Divizia II activă,
                                                         Colonel Vlădescuj.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 131 şi v., 132].
                                       891
28  Aprilie, 1877
    După cum prin raportul No. 1848 am avut onoarea a face cunoscut marelui cartier, am dat ordin să plece la Bechet escadronul trenului divizionar împreună cu caii şi căruţele de tren al corpurilor din cauză că în depozitele din Craiova nu este de loc furaj, iar la Bechet, după încunoştiinţarea intendenţii generale, fiind oarecare aprovizionări ce erau cu anevoie de transportat. Totodată am cerut marelui cartier general de a mijloci la D-tră pentru a se da la Bechet şi înaintat unde acei cai să poată să se îndrepte, fiind într’o stare de slăbiciune ce nu le-ar fi permis a face vr’un servici. Da 14 a curentei escadronul cu toţi caii primiţi dela corpuri au plecat şi peste cinci zile primesc raportul intendenţei că 68 cai din acei duşi la Bechet au murit. Bănuind că acea pierdere nu putea să provină decât din neglijenţă, am însărcinat pe pre-ttirul Diviziei căpitan Bărbuneanu ca împreună cu veterinarul şef (a cărui raport se alătură pe lângă aceasta) să cerceteze cauzele din care a provenit moartea acestor cai. Din procesul verbal aci anexat se constată că moartea cailor a provenit i-iu din cauză neexecutării ordinului ce comandantul escadro-nului de tren primise de a lăsa în îngrijirea (a) unui sergent pe toţi acei cai bolnavi şi slabi ce nu puteau face drumul; a 2-lea din punerea la păscut a cailor peste noapte în drum în satele Bratovoeşti şi Sadova pe când se constata că furajul se găsea în comunele acelea sau învecinate şi pe când comandantul escadronului de tren avea ordin lămurit de la intendenţă a cumpăra furajul de cea mai bună calitate. Al 3. din cauză că comandantul escadronului de tren a dat cailor porumb stricat şi fân putrezit cu scopu de sigur a face economie asupra preţului. Toate acestea sunt motive destul de temeinice pentru trimiterea în urmărire a comandantului acelui escadron căpitan Vişinatu şi aşi fi şi dat ordin în această privire dacă nu din greşala sa, s’ar fi comis o mare pagubă Statului pe care mai înainte de a lua orice măsură am crezut bine
                                       452
www.dacoromanica.ro
să o aduc la cunoştinţă D-lui Ministru de răsboi pentru a se numi imediat un alt comandant de escadron; locotenentul Ghelbereată fiind şi el cu totul viţios şi incapabil de a îndeplini această funcţie. Aştept dar ordinul pentru a se face urmărirea cât mai curând fără ca escadronul în tot timpul acesta să rămână fără comandant.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 723 b, f. 5 şi v.].
                                        892
Brăila, 28 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Drept răspuns la ordinul Dv. No. 8384 am onoare a supune la cunoştinţa D-Voastră că nici o pagubă nu s’a cauzat în acest oraş de către canonierele turceşti.
    Primiţi, vă rog, Dle Ministru asigurarea prea osebitei mele' consideraţii.
                                                  p. Prefect, G. Arghiropol
         [Arh. St. Buc., lliu. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 73].
                                      893
Giurgiu, 28 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Reviind asupra celor ce am avut onoare a vă comunica cu raportul meu Nr. 4546, în privinţa însărcinarei ce mi s’a pus de către d. Ministru de Resbel de a hrăni batalionul de miliţieni a judeţului şi a-i plăti solda cuvenită, vă rog cu respect, D-le Ministru să binevoiţi a interveni din nou pe lângă dl Ministru de Resbel ca în consideraţiunea împovăratelor lucrări şi afaceri Importante şi urgente cu care mă găsesc mai cu seamă în timpul de faţă, să binevoiască a mă desărcina pentru lunile viitoare, mai etc. de a mai hrăni batalionul de miliţii căci cu toată bunăvoinţa ce am de a îndeplini şi această obligaţiune cu toată exactitatea şi seriositatea ce se cere, îmi este absolut imposibil şi din punctul de vedere că-mi lipseşte timpul material întru aceasta şi din acela că fiind ameninţaţi pe toată ora de a fi bombardaţi de către Turci, urmează a mă retrage din oraş cu toate autorităţile şi atunci s’ar expune batalionul de miliţieni a rămânea fără hrană trebuitoare.
    Primiţi vă rog, D-le Ministru asigurarea stimei ce vă pot.
                                                                Prefect.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5180—81, partea XIII, f. 39].
                                      4)3
www.dacoromanica.ro
894
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    D. Prefect al jud. Teleorman prin telegrama Nr. 4596 ne informează că prin ordinul telegrafic sub Nr. 1367 i-aţi făcut cunoscut că în viitor ordonanţarea banilor pentru întreţinerea miliţienilor concentraţi se va face pe numele d-sale având însă facultatea a însărcina cu administraţia pe acel care va crede mai nimerit dar sub privigherea d-sale.
    In complicaţiunile d-sale d. Prefect având destule ocupaţiuni importante nu-i vor lăsa timpul material a face şi asemenea lucrare şi apoi afară de aceasta reşedinţa se va transfera dela Turnu. Pentru aceste rezoane subscrisul am onoarea a vă ruga, Dle ministru să binevoiţi a însărcina cu asemenea lucrare pe d. Comandant al garnizoanei care rămâne în Turnu cu miliţienii concentraţi pe numele căruia să se facă şi ordonanţarea banilor.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5180-81, f. 38].
                                      895
Calafat], 28 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Un vapor are să sosească dela Severin trecând spre Vidin. Priveghiaţi-1 cu vigilenţă şi fiind sub pavilionul Turciei, trageţi asupră-i cu tunuri şi în cazul când ar voi să abordeze, capturaţi-1. Pentru aceasta puneţi din timp vreo 2 sau 3 piese în baterie.
              Comandantul Diviziei,
                  Colonel Cerchez
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 125].
                                     896
]Olteniţa], 28 Aprilie, 1877
    Situaţia fiind gravă de aceea l-am chemat. Da ora 6 bateriile turceşti au aruncat 6 obuze în direcţia bateriilor noastre şi a punctului unde se află compania vânători. Eclatând la mică distanţă pede oparte am depeşat colonelului Rosnovanu, iar eu am alergat la baterii dând ordin a începe locuri şi a bombarda Turtucaia, conform ordinului ce am dela general Mânu. Turcii au ripostat cu energie, însă fără niciun succes până acum. Obusele noastre au aprins mai multe case în centrul Turtucaiei. Turcii au trimis o şalupă canonieră care bate bateria noastră în eşarpă, dar până acum nici un pericol. Canoniera (bombardează) de o oră şi 20 minute. Voiu lua dispoziţii a ne retrage, numai când
                                     454
www.dacoromanica.ro
voiu vedea că suntem în pericol de a pierde bateria, sau când Turcii vor debarca în număr de considerabil, căci cunoaşteţi că nu avem decât o companie de vânători şi 200 călăraşi. Aştept ordinul ca la caz de forţă majoră încotro să mă retrag? Bombardarea continuă cu vigoare.
                                (Comandantul detaşamentului dela Olteniţa)
                                               (Lt. Col. Peretz)
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 3-4-5].
                                        897
Piteşti, 28 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Primind ordinul D-.voastre cu Nr. 8397, prin care mi se înaintează două oferte pentru a le studia şi a vă arăta opinia mea în privinţa lor, mă cred dator D-le Ministru, a vă arăta că cea dintâi necesitate pentru a forma un depozit de importanţă care cereţi a-i da este de a se lua din vreme măsuri pentru a se 1 echiziţiona şi aduna grânele chemate a alimenta această fabricaţiune de pâine. Prin urmare opinia subscrisului este că înainte de a contracta confecţionarea pâinii, să strângem grâu, să-l măcinăm, ca să avem cel puţin depozit de făină pentru zece zile. Totodată trebuesc organizate morile necesare, pentru această măcinare. Ar fi o mare înlesnire dacă s’ar putea, precum sunt în vorbă cu unii din morari să ne aşeze una sau două mori cu aburi, chiar la depozitul din Piteşti, căci am avea un transport mai puţin, iar dacă nu s’ar putea realiza această idee, atunci părerea subscrisului, este Domnule Ministru să se formeze două depozite de grâne, una la gara Stolnici, unde se află şi o magazie cuprinzătoare până la 1500 chile, precum şi o moară cu abur pentru a-1 măcina şi alt depozit la Piteşti, şi cu chipul acesta, n’am avea de transportat decât făina d’a dreptul la cuptoare.
    Cât pentru districtul nostru, posedă aşa puţine cantităţi de grâne, încât dacă s’ar rechiziţiona grâne aflate astăzi în oraş mai c’ar fi oraşul expus a-i lipsi alimentarea necesară zilnică. Deaceea reviu Domnule Ministru, şi vă rog să luaţi o deciziune întru ceeace se atinge despre organizaţia acestor depozite şi rechiziţionarea la timp a grânelor necesare, căci orice persoane care ar contracta confecţionarea pâinii, îi trebue cel puţin zece zile după contractare, până să-şi poată organiza brutăria. Intru ceeace concerne ofertele trimise cu suscitatul ordin, în curând vă voi comunica şi opinia mea.
    Binevoiţi, vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele stime.
                                                        Prefect C. Racoviţă
         [Arh. St. Buc., Min. Int., dos. Nr. 4877-21 f. 151, şi 176].
                                        455
www.dacoromanica.ro
898
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Unii din Dnii Subprefecţi mă întreabă de cum trebue să proceadă acolo unde unii din proprietari se opun a li se lua grâu prin rechiziţie, precum şi acolo unde magaziile sunt închise cu lacăte proprietarii lipsesc. Vă rog Domnule Ministru binevoiţi de urgenţă a-mi arăta ce trebue să răspund Dior Subprefecţi, spre a şti cum urmează să procedeze. Primiţi, vă rog Domnule Ministru, asigurarea prea osebitei mele stime şi consideraţiuni.
                                                         Prefect, Creţeanu
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878—22, partea I, f. 369].
                                       899
Piteşti, 28 Aprilie, 1877
    Dl. Ioan Haglenof, proprietar al unei mori din Comuna Stolnici propune să ne macine 40.000 oca grâu pe zi, oferează magazii pentru a conţine până la 3000 chile grâu se însărcinează cu transportarea grâului de la gară la moară şi cu aducerea făinii şi încărcarea ei în vagoane cu sacii D-sale cu condiţia să i se plătească de fiecare mie oca, 25 franci, plata primeşte să se efectueze la finele fiecărei luni, plătindu-se jumătate din cantitatea măcinată, iar restul plă-tibil de la 3 până la 6 luni, Domnul Hagienof se angajează în aceste condi-ţiuni, dacă i se va garanta suma de 10.000 kile de măcinat. Cred această propunere avantajoasă deşi necesitează două depouri, unul la Stolnici pentru grâu şi altul la Piteşti pentru făină.
    Binevoiţi dacă aprobaţi această ofertă, comunicaţi-mi imediat căci oferta-torul are trebuinţă cel puţin de 10 zile, ca să-şi complecteze organizaţia morilor pentru cantitatea cerută.
                                                                                                                                                 Prefect Argeş C. Racoviţă
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4S78-22, partea I, f. 357].
                                       900
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    Răspund la Nr. 4391, aprob contractarea în modul propus de Dl. Hagi-anov pentru măcinat, afară de condiţia zece mii chile grâu. Pentru aprovizionarea a toatei armatei noastre, avem numai depoul Piteşti cum şi al Craiovei, prin urmare, poate să măcinăm şi mai mult dar suma n’o putem fixa.
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 358].
                                       456
www.dacoromanica.ro
901
Buzău, 28 Aprilie, 187?
    Copie de pe raportul Dlui poliţai al urbei Buzău Nr. 3503 din 28 aprilie
1877.
    De la începutul trecerii regimentelor ruseşti prin acest oraş li s’au dat in conţinu, care cu boi, pentru transportul bagajelor, de aici la Mizil, cărora li s’a plătit pentru aceste transporturi cu bună învoială, căte franci şase de căruţă. Astăzi însă regimentul 1 de ulani, care se' găsea aci s’a opus a plăti suma de şase franci de căruţă până la Mizil, zicând că nu plăteşte mai mult de 4 franci de trăsură. Astfel că locuitorii s’au opus cu totul a mai face acest transport, numai pe suma de patru franci. Subscrisul dar supune cu respect aceasta la cunoştinţa Dv., rugându-vă Dle prefect să binevoiţi a da ordin de urmare.
                                        (semnat) Poliţai A. Răducănescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4904, f. 34].
                                     902
[Bucureşti], 28 Aprilie, 1877
              Domnule Comandant,
    Conform ordinului Ministerului Nr. 4859, având în vedere lipsa de ofiţeri ce au Corpurile de trupă dispozaţi ca Staturile Majoare ale Diviziei şi Brigadelor să cuprindă numai numărul de ofiţeri fixaţi prin înaltul decret ce vi s’a comunicat luându-vă ofiţeri de ordonanţă din ofiţerii miliţieni.
    Ceilalţi ofiţeri ce vor prisosi peste acel număr se vor trimite pe la Corpurile de trupă spre a complecta golurile ce există.
                              Comandantul Corpului 2 Armată General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877 78, dos. Nr. 428 a, f. 146].
                                     903
Cetatea, 28 Aprilie, 1877
                 Domnule Colonel,
    După cum ştiţi, brigada ce-o comand, ocupă în acest moment linia Cetate-Maglavit şi de astăzi chiar voi stabili pe Dunăre linia mea [de observaţiune; mă voi încerca a fi în legătură cu Dv. prin extrema mea stângă cu cavaleria din l-iul Regiment de Călăraşi căci de al 4-lea nu mai dispun. Dreapta
                                   467
www.dacoromanica.ro
mea se rezima pe regimentul de cavalerie de care vă vorbii şi căruia am dat de misiune, dacă Dv. consimţiţi, a exploara tot terenul ce ne desparte de Salcia. Astăzi chiar voind a cunoaşte aceste localităţi voi pleca cu trăsura în acea parte, spre a-mi da un cont exact despre aceste poziţiuni. Ce este însă de făşut când am fi atacaţi în acele locuri unde nu sunt trupe şi unde nu am putea ajunge decât foarte târziu? M’am convins că linia ce ocup, nu trebue părăsită, siguranţa noastră însă ar mai cere şi ocuparea acelor alte puncte din dreapta mea, mai cu seamă că astăzi intră în sistemul Turcilor de a ne face rău pretutindeni. Dela diviziunea din care fac parte numai ştiu nimic absolut, se pare că sunt cu totul părăsit; vă rog a-mi creea o poziţiune mai lămurită printr’un ordin categoric, căci nu pot rămânea aşa izolat cum sunt. Sub raportul administrativ o ducem iarăşi cu desăvârşire rău, nici bani, nici hrană; dela Divizie nici-un semn de viaţă. întreb cerul şi pământul cine ne va •scoate din această situaţiune penibilă şi sunt încă în aşteptarea răspunsului ce sper a nu mi se da. Nu ştiu dacă diviziunea din care fac parte este organizată şi la distanţa ce mă desparte de dânsa nici că pot avea vre-o relaţiune; în această extremitate nu pot recurge decât la Dv. şi vă rog a vă întinde acţiunea administrativă, după cum aveţi şi p'a comandamentului şi asupra acestei brigade. Nici-un ordin n’am primit de la Generalul Dupu în privinţa bateriei de artilerie ce-mi este ataşată şi acum aud pentru i-a oară că ea trebuia să se îndrepte către Calafat, aceasta baterie este întreagă şi am luat-o cu mine nepu-tând-o lăsa în Moţăţei. De aveţi necesitate v’o trimit numai decât cu toată trebuinţa ce am, nu de o baterie ci de două. Cu tot marşul de noapte, cu toată cantitatea de ploae ce a căzut asupra-ne de la ii noaptea şi până a doua zi Ia opt, starea sanitară a trupelor este admirabilă; numai al 6-lea de Dorobanţi după cum rezultă din situaţiunea ce v’am înaintat astăzi a suferit puţin, Bucu-reştenii nefiind încă deprinşi decât cu preumblarea la chaussee sau la Cişmigiu. Vă voi ţine în curent despre tot ce voi afla de pe linia anteposturilor; întrucât mă priveşte în China de aşi fi tot aşi avea mai multe noutăţi din ţară decât de aici. Efect admirabil al liniilor noastre de comunicaţiuni. Cred că v’au sosit cele 16 tunuri de asediu împreună în bovinul lor atelaj; de credeţi că n’am nevoe de artilerie sunt gata de voiţi a v’o expedia la Calafat.
                                                           Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 74 şi 75].
                                       904
Calafat, [28 Aprilie, 1877]
                Astă noapte două vapoare turceşti s’au apropiat de malul nostru sub Golenţi probabil pentru a arunca torpile, după mişcările ce au executat; Regi-
                                       458
www.dacoromanica.ro
mentul de Călăraşi a eşit sub arme. Două companii erau gata a-1 susţine. Când au văzut trupe în Golenţi, vaporul s’a retras. Este bine înţeles dacă un atac s’ar încerca voi respinge cu forţa.
         [Arh. St. Buc., M. St. 1877/87, dos. Nr. 112 c, f. 71].
                                      905
[Calatat], 28 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Astăzi sosindu-mi de la stabilimentul de artilerie trei lăzi plumbuite cu grenate destinate a se aşeza la pichetele după marginea Dunării pentru a da semnal de orice încercare de trecere pe teritoriul nostru din partea Turci(lor), am onoare a vă face cunoscut, că pe deoparte am invitat pe consiliu d’admi-nistraţie al Regt. I Dorobanţi a deschide acele lăzi şi a constata dacă vre-una din rachete va fi udată din cauza ploii după cum bănuesc, iar pe de alta a vă ruga să binevoiţi a decide cum urmează aceste rachete a se împărţi deşi există un ordin anterior al Diviziei prevestitor pentru aceste rachete prin care ordonă modul aşezării lor. De orice veţi dispoza, vă rog Domnule Comandant să binevoiţi a-mi face cunoscut pentru grabnica executare a ordinului.
                                    Comandantul Brigadei I Colonel Sachelarie
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 73].
                                      906
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    Procuraţi armatei ruse casele necesare pentru spitale, cancelarii etc., cuplată de chirie de bună învoială, după convenţie.
    In cas de a nu se plăti faceţi expertiză chiriei şi liberaţi bon de rechiziţie care apoi se va trece în cartea mare a despăgubirilor datoriilor armatei imperiale.
         £Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932-29, f. 12, Telegramă].
                                      907
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    Respund telegramei Nr. 4712.
    Mutaţi seminarul la vreo monastire din district sau chiar în case cu chirie precum şi pe ceilalţi locuitori din Episcopie pentru spital.
                                      459
www.dacoromanica.ro
    închirierile contractaţi-le dv., iar pentru plată daţi bonuri de rechiziţie ca să se poata trece în cartea mare a despăgubirilor după convenţie.
         [Arh.. St. Buc., Min. Int., dos. Nr. 4932-29, f. 8],
                                        908
Petersburg, 28 Aprilie, 1877
    Consiliul de Miniştri, prezidat de împărat, s’a ocupat cu cererea noastră de cinci milioane. Mi se spune că este vorba să se defalcheze din această sumă, milionul deja dat şi să se plătească celelalte patru milioane în două termene; pentru a se pronunţa definitiv, se aşteaptă răspunsul Dvs. la întrebarea făcută de Ministrul de Finanţe, explicaţii asupra acestei fraze care pare a presupune plata neintegrală a sumei cerute. Ministrul de Finanţe a răspuns că nu poate să se pronunţe a priori în această chestiune.
                                                              General Ghica
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 325 şi 326. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                     909
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    Pentru a vă pune în măsură de a cunoaşte procedeele pe care Turcii le întrebuinţează faţă de noi, vă reproduc aci textual protestul pe care o mare casă de comerţ, Rodocanaki, l-a adresat căpitanului portului Bechet.
    Subsemnatul, autorizat de domnul Petre Rodocanaki din Galaţi, pentru a evita pericolul, am încărcat în portul acesta mai sus de Jiu, în contul domnului Rodocanaki, şlepul Nr. 7 sub pavilion englez, cu 1090 kilograme de porumb, aşa cum rezultă din declaraţia Nr. 88, dresată de vamă la 20 Aprilie curent. In urma interdicţiei navigaţiei pe Dunăre, şlepul acesta staţiona mai sus de râu lângă comuna Bechet, la 24 Aprilie; locul unde se afla şlepul ca şi alte bastimente începu să fie bombardat din Rahova, oraş turcesc, şi aceasta cu intenţia d* a le scufunda ceea ce s’a şi întâmplat unuia dintre aceste vase.
    Turcii văzând însă că nu-şi pot ajunge scopul cu bombardamentul, adică acela de a scufunda toate bastimentele staţionate pe Jiu, trimiseră a doua zi dimineaţă bărci încărcate cu soldaţi înarmaţi care se îndreptară spre bastimentele în cauză şi de îndată ce ei sosiră, începură a pune foc în mai multe puncte, cn ajutorul petrolului şi aceasta sub protecţia bateriilor dela Rahova care continuau să tragă şi care n’au încetat decât după retragerea incendiatorilor. Locuitorii din Bechet la [foaia ruptă] . . .focul s’au grăbit a da ajutor şi ei au reuşit să stingă focul care a început numai la puntea şlepului nostru.
                                     460
www.dacoromanica.ro
    Totuşi, neputându-şi îndeplini intenţia lor, Turcii au trimis, în aceeaşi zi spre ora patru după amiază, 4 bărci cu 60 de soldaţi înarmaţi care de data aceasta au reuşit să ridice toate bastimentele staţionând pe Jiu şi aceasta mereu sub protecţia bateriilor dela Rahova. Turcii au ridicat în acelaşi timp şi şlepul nostru susmenţionat, fără respect faţă de pavilionul englez care flutura tot timpul cât a durat bombardamentul şi incendiul, şi l-au condus până la gura Jiului unde un vas de război turc l-a tras până la Rahova.
    Acest fapt este o ilegalitate din partea autorităţilor otomane, care au violat astfel dreptul internaţional şi n’au respectat neutralitatea ţării şi a teritoriului unde staţiona şlepul nostru, nici cel puţin pavilionul neutru care apăra şlepul şi barca ce se afla înăuntru.
    Am onoarea de a aduce aceasta la cunoştinţa Dvs., rugându-vă domnule căpitan de a confirma veracitatea faptului şi a-mi elibera o copie legalizată pentru a mă putea servi în locurile competente.
    Ppntru Petre Rodocanaki, Ulyse Vassalopulos
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 327 şi 330. Reprodus şi în Documente oficiale, 1877, p. 102-103. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                     910
Craiova, 28 Aprilie, 1877
    Dela frontieră primesc următoarea telegramă :
    Informat positiv că asta noapte, sau măine dimineaţă soseşte Severin un vapor cumpărat de turcii de la Pesta.
    Vaporul se numeşte « Gues-Pest ».
                                                General de brigadă Lupu [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 155. Telegramă].
                                     911
Beket, 28 Aprilie, 1877
    Astă-noapte venit la Rahova un număr oare care de armată. Vasele ce erau staţionate în acel port au pornit la vale remăind numai un vapor de resbel.
                                                          Diriginte Popp
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 154. Telegramă],
                                     912
Severin, 28 Aprilie, 1877
    După circulara Dlui Ministru de externe Nr. 4462 şi chiar după interpretarea ce chiar mai înainte dăm art. 3 din convenţie, eu cred că supuşii austro-ungari
                                     m
www.dacoromanica.ro
ce au mori pe uscat şi Dunăre sunt supuşi la recheziţiune de cai. Deja am început a lua cai dela dânşii. Rog dacă nu am înţeles eu bine art. 3, ordonaţi-mi pănă mâine ca să încetez, altfel voi continua considerând tăcerea D-voastră ca aprobare.
                                                              Prefect, Izvoranu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 365].
                                       913
Buzău, 28 Aprilie, 1877
    Dl Schoenberg secretar ataşat la administraţia poştelor şi telegrafelor ruseşti presentat azi prefecturei cu adresa iscălită Stall din partea zisei administraţii către toate autorităţile din ţeară solicitând asistenţă prefecturii pentru înfiinţarea unui serviciu postai rusesc la punctele din Buzeu, Movila Banului şi Casotta în acest district. Am delegat pe subprefect să însoţească găsirea localurilor necesare prin comunele rurale. După înţelegerea ce am avut cu acest domn asupra preţurilor de chirie sau materialul trebuincios construcţiunilor, unde nu se află localuri mi s’a declarat că nu pot achita în numerar nici chiria nici preţul materialelor de construcţiunile ce ar trebui înfiinţate, susţinând că după convenţiune se ţin compturi între ambele guverne pentru aseminea plăţi; ne având nici o comunicare din partea dv. supun caşul şi adast notificarea de modul cum trebuie să proced la efectuarea acestei cereri.
                                                   Prefect C. A. Borănescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932-29, f. 15. Telegramă],
                                       914
Ploieşti, 28 Aprilie, 1877
    Din cauza apelor mari podu de fier de peste Cricov s’a lăsat în gios cu 20 centimetri, o apărătoare s’a rupt. ha. capul podului Teleajen despre Bucov s’a spart şoseaua şi ameninţă piciorul de legătură al podului. Aci comunicaţia este imposibilă. Brigada de cavalerie cu artileria ei nu poate trece. Am comunicat d-lui ministru Ducrărilor publice şi cerut să ni se dea ordin cu ce mijloace să se facă reparaţia care se cere de urgenţă.
                                             Prefect de Prahova Urlăteanu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4934. f. 4- Telegramă.].
                                  462
www.dacoromanica.ro
915
Măgurele, 28 Aprilie, 1877
    După nota de 26 Aprilie, personalul autorităţilor rămâne aici, urmează însă. a se face strămutarea arhivelor şi caselor publice. Vă rog răspundeţi-mi imediat,, pe lângă arhiva casieriei, trebue să se transfere îndată şi casierul cu efectele de valoare şi banii ce-i are în cassa. Preşedintele tribunalului, în vedere că urmează a ţine şedinţe deşi justiţiabilii, rare ori se prezintă, de teamă sigur pentrucă reşedinţa este aproape de Dunăre şi pentru motivul ca să aibă nevoe de actele din arhivă, mi-a declarat că nu poate strămuta nimic. Arhiva vămii locale urmează a fi transferată? Pentru tribunal s’ar putea dispune transferarea şi chiar a însăşi funcţionarilor prefecturii şi pentru publicul foarte puţin ce a mai rămas aici,, pot rămâne eu personal, convins că voi putea conduce de aici afacerile urgente, căci mi-e teamă că la un eveniment, oraşul va fi imposibil de a procura transportul personalului. Pentru arestanţii din temniţă am primit telegrama Dv. de a-i strămuta la Slatina, pentru spital n’ar fi bine să-l strămut într’alt oraş al judeţului. Aştept deciziunea Dv. urgent, având deja care aduse; pentru spital voi lua îndată înţelegere şi cu consiliul astăzi convocat. Eri un mare vapor otoman şi două caice cu pânze a trecut la vale de Zimnicea şi alt vapor mic, care se părea a fi încărcat, cu trupe, la deal.
                                                          Prefect, Kiriţescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 69-70 şi v.].
                                       916
Măgurele, 28 Aprilie, 1877
    In urma publicaţiunii de retragere după marginile Dunării, ne-am părăsit casele şi interesele şi cu ce am putut, cea mai mare parte din orăşeni ne-am strămutat în Ruşi-de Vede şi în satele Vecine de el, căci aci şi în alte timpuri de nenorocire ne-am găsit scăparea fiind situat în centrul judeţului şi departe 2 poşte de Măgurele şi de Zimnicea, tot aci sunt retrase şi mai toate familiile funcţionarilor unde şi traiul şi chiriile sunt mult mai ieftine ca în alte părţi. Toţi noi avem legături şi interese cu autorităţile judeţului şi oraşului Roşiori, împreună cu noi. Ca să facilităm strămutarea autorităţilor acolo, am făcut contribuţii voluntare din propriile lor averi, cu care să se plătească chiriile pentru local. In urma acestor i D. Prefect ieri a şi pornit arhivele şi astăzi schimbându-şi ideile, a dat ordin suprefectului respectiv ca dela Roşiori să pornească arhivele la Alexandria, un orăşel foarte apropiat de Dunăre şi în care şi traiul şi vieaţa diferă mult de Roşiori -înţelegeţi Dle Ministru, că a primi aceasta este pe de o parte că amj fi condamnaţi să suferim două strămutări şi de altă parte că am risca să suferim şb
                                       463
www.dacoromanica.ro
pe o a treia când ar veni trebuinţa ca să fugim şi din Alexandiia care se găseşte aproape de Dunăre. Vă rog dar consideraţi că suntem deajuns străgăniţi şi ordonaţi Dlui Prefect a lăsa archivele la Roşiori unde are localurile confortabile, plătite de orăşeni, iar nu în Alexandria care prezintă mai multe inconveniente şi unde orăşenii n’au voit să cedeze nici chiria şi au pus-o în sarcina consiliului comunal şi de voiţi să vă convingeţi de sinceritatea rugăciunii noastre, întrebaţi pe toţi şefii serviciilor publice din judeţ. Dimitrie Burcă, G. Zamfirescu, Ştefan Petrescu, I. D. Enescu, P. A. Repezeanu, A. G. Ionescu.
          [Arh. St. Buc., Hin. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 71-72].
                                        917
Zinmicca, 28 Aprilie, 1877
    După cum aţi fost anunţaţi de autorităţile locale, oraşul Zimnicea este ameninţat din oră în oră a fi bombardat de Turci din cauza a trei şlepuri, Foscolo şi unul al societăţii vapoarelor, staţionate sub malul comunei. Cum vedeţi, cu toate asigurările oficiale dar averile şi vieaţa noastră sunt în pericol — rugăm luaţi urgente măsuri atât pentru plecarea acestor vase din port cât şi pentru evitarea şi raportarea oricărui atac, orice întârziere aduce disperare. Răspuns, plătit.
    Capolides, Ipocrate, Percemliu, Ghiolu, Droc, Mihailov, Miranciu, Harichi, Aristidi, Popescu, Apostolovici, Costodic, Ganciovici, Branof, Mihailov şi alţi 20 de semnatari.
          [Arh. St. Buc., Hin. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81, f. 74 şi v.].
                                        918
3Iăgu.relc, 28 Aprilie, 1877
    După dispoziţiunile luate pentru strămutarea autorităţilor judeţului în interior, ieri s’au şi pornit arhivele la Roşiori de Vede. unde cetăţenii prin contribu-ţiuni benevole au plătit 90 napoleoni pentru chiria tuturor localurilor necesare, astăzi D. Prefect deodată dă ordin ca toate acele arhive sosite deja în Roşiori să se strămute la Alexandria. Nu este consideraţiune de ordine publică sau de interes general, care să justifice această contramăsură. Pentru mine aceasta este o lovitură dată oraşului meu, Roşiori, de unde la apelul ce mi s’a făcut de ministerul de război părăsindu-mi familia şi interesele, am alergat să pun, împreună cu jumătate aproape companie miliţieni concentraţi ce comandez, braţul şi vieaţa noastră la dispoziţiunea ţării în care am născut. Văd însă, coprins de amărăciune că în această ţară şi astăzi caşi altădată devotamentul şi dreptatea sunt dispreţuite şi sacrificate consideraţiunilor personale. Protestez la Dv. în numele întregului nefericit oraş Roşiori sigur că inima Dv. cea românească va înţelege legitima
                                        464
www.dacoromanica.ro
noastră descurajare şi dacă şi Dv. veţi răspunde tot cu dispreţ la o atât de legitimă plângere, necrezându-mă obligat prin nici o lege a mă devota pentru ţara unde dreptatea se mijloceşte, declin onoarea a mai face parte din miliţie şi mă retrag la casa mea oricare ar fi consecinţele legale, sau arbitrare la care m’aşi expune.
                                               Locotenent. M. Mănciulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm.., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 76 şi v. .
                                       919
Bucureşti, 28 Aprilie, 1877
    Ca să pot răspunde mai bine la raportul Dv. Nr. 6824 mă refer la dispozi-ţiunile art. 39 din legea rechiziţiunilor, publicată în Monitorul Oficial No. 93 din 24 curent şi vă invit Dle Prefect ca în cazuri când prin opunere, sau rea Voinţă s’ar împiedeca rechiziţionarea, veţi constata aceasta şi apoi Veţi da ordin autorităţii comunale de a păşi imediat la efectuarea rechiziţiunii prin forţă ca să nu mai fie nevoe a se face aceasta de către autoritatea militară, dupe dreptul ce-i dă legea. In rechiziţiuni de asemenea natură veţi pune în vedere Primarilor, să nu se ia mai mult decât prevede legea şi totdeodată să încheie proces verbal de faţă cu martori, în care să se constate opunerea, sau reaua voinţă, şi productele ce se vor rechiziţiona.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 370].
                                       920
11. Vâlcea, 28 Aprilie, 1877
    Sarea de care tratează telegrama Dv. Nr. 8469, pornindu-se la Dl. Prefect de Doljiu Vă rog să dispuneţi ca să primească la gara Piatra, a se transporta cu trenul căci boii chirigiilor fiind foarte slabi şi drumul greu din multele ploi vărsate, o să urmeze zăbavă cu aducerea lor directă în Craiova.
                                                     Prefect, D. Simulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 382 ].
                                       921
Bârlad, 28 Aprilie, 1877
    Consiliul judeţean a oferit astăzi pentru armată 12.000 lei noi din bani ce are la casa de consemnaţie.
                                                           Prefect V. Mitre
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4896, partea I, f. 286].
                                        465
                                                                             :;o
www.dacoromanica.ro
922
Măgurele, 28 Aprilie, 1877
                  Dlui ministru de externe, Buc(ureşti).
    Referindu-mă la telegrama de astăzi 4555. comunic că primarul Zimnicea prin telegrama sa 475 primită acum, arată că populaţia fiind înspăimântată cere asigurarea averii şi vieţilor ca în faţa acesteia opiniază deşertarea portului de vasele în chestiune, mai ales că miliţieni concentraţi ne având instrucţie militară nu presintă nicio garanţie.
    Totodată Foscolo proprietarul a trei vase din cele 4 aflate acolo presentându-se la prefect a cerut a-i arăta că dacă poate a se bucura de protecţiunea română le va lăsa aici, iar de nu le va transfera în Turcia. Rog arătaţi-mi urgent ce urmare să dau.
                                             Prefect Teleorman Chiriţescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 46].
                                      923
Craiova, 28 Aprilie, 1877
    Vă anunţ că eri restul trupelor din Divizia 2 aflate Craiova au plecat pentru a ocupa linia Galicea Băileşti, tot ieri au plecat cu destinaţiunea pentru Calafat încă 30 chesoane cu muniţiuni de răsboi, astăzi cartierul general al corpului de armată se va afla în Galicea, iar mâine seară va fi Calafat, ordonaţi pregătirea cvartirilor trebuincioase.
                                                             General Bupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78 dos. Nr. 112 c, f. 70].
                                      924
Moţăţei, 28 Aprilie, 1877
    Ordinul 1660 neînţeles din cauza împărţirii trupelor. Ba Băileşti este Regimentul 7 Dorobanţi, 1 Batalion din al 6-lea Regiment de Binie şi o baterie.
    Roşiorii sunt dela Catanele până la Jiu şi 1 Batalion cu Statul Major al Regimentului 6 linie la Negoiu.
    Rog ordonaţi, să retrag Regimentul 6 întreg la Moţăţei şi un escadron; atunci cele trei escadroane trebuie să fie izolate, sau să daţi ordin ca trupe din Divizia I, să se întindă până la Bistreţ.
    Bas artilerie în Băileşti, sau nu?
                                 466
www.dacoromanica.ro
    Ambulanţele Diviziei şi Intendenţa rămân la Galicea, sau pleacă cu cartierul general la Moţăţei. Aştept răspunsul la telegraf.
                                                           Colonel Dogadi
         [Arii. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 167 şi 168].
                                     925
Zimnicea, 28 Aprilie, 1877
Prezintată la Officiul Zimnicea. Transmisă la Officiul Măgurele.
                                     Ministerul de Externe Nr. 4966 2 Maiu 77 Ex. urgentă
                                         Officiul Buk.
                 D-lui Ministru de Resbel Buk.
    Astăzi ora 10 dimineaţa veni dela Şiştov o barcă sub bandieră greacă cu patru matrozi şi un dragoman al Consulului Grec de acolo, l-am oprit în portu sub malulu oraşiului şi comunică pentru agentul vapoarelor austriace şi trei căpitan^) a trei şlepuri ce se găsesce asemenea sub malulu că dacă nu voru trece aceste şlepuri în portu turcescu în termen de 36 ore, vor fi bombardate, rog ordonaţi dacă trebue se permit trecerea acestor vase în cazulu dacă posesorii loru voru primi a trece, unul din acesci şlepuri este încărcatu cu 434 kille porumb fortza acestei garnizone. 100 miliţieni ne deprinşi bine la arme avîndu arme cu capse.
                                    p. Comand. Companii Sub I/t. Nicolaide
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 72, f. 252 şi v. Telegramă],
                                     926
Bucureşti, 29 Aprilie, 1877
                                      Procurorul General pe lîngă
   Curtea de Appel din
      Bucureşti
                 Domnule Ministru,
    D-lu Procuror de Vlaşca prin telegrama Nr. 1903/77» ne face cunoscut, că a primit o denunciare anonimă, prin care i se arată, că în acelu oraşiu s’ar fi aflând
                                     467
                                                                         30»
www.dacoromanica.ro
un spionu ottoman, crimă prevăzută şi penată de art. 68 c. p. şi că d-lu Jude-Instructore sessisatu, face astăzi împreună cu d-sa perquisiţiuni domiciliare.
    Aceste am onore a le aduce la cunoscinţia D-v6stre D-le Ministru, adăogân-du-vă că am invitat pe D-lu Procuror, se continue cercetările scrupuloase, repede şi complect, conformându-se în totul legei.
    Bine-voiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi încredinţarea pre ossebitei mele consideraţiuni.
                                                                                                                                     Procuror General, Remus N. Opreanu
         Arh. St. Buc., Min. Just. 1877, dos. Nr. 308, f. 11].
                                      927
Galaţi, [29 Aprilie, 1877]
                  Doamnă!
    Mişcată de măreaţa iniţiativă ce aţi binevoit a lua împreună cu alte onorabile Doamne din lassi, pentru formarea unui comitet central de a vini în ajutorul ostaşilor noştri Români, nu pot rămâne indiferentă la appelul ce aţi bine voit a face în acest scop către Doamnele Române şi îmi ieu permisiunea cu toată onoarea a mă adressa la Dvoastre şi a vă ruga să binevoiţi în înţelegere cu cele-lante Doamne pentru a-mi trimete şi mie o listă de a mă subscrie şi a-mi da obolul ce voiu putea împreună şi cu alte amice a mele, în ajutorul ostaşilor noştri Români a căror apărare le o datorim.
    Tot odată binevoiţi Doamnă a-mi indica locul şi adressa unde să pot trimite banii şi objectile ce voiu putea aduna.
    Bine voiţi vă rog onorabilă Doamnă a priimi cu această ocasie, assigurarea distinsei mele consideraţiuni.
                                                                              (ss) Elena Fulger
Galatz 1877 April 29
         [Acad. R.P.R., ms. Nr. 3269, f. 3],
                                      928
Târgu Jiu, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministre,
    Am văzut telegrama Nr. 527 adresată de către d. maior Cuciuc delegatul d-lui ministru de resbel în comisiunea de recheziţiune a cailor şi pe care d-voastră ne-o trămiteţi în copie pe lângă ordinul Nr. 8367 din 25 ale curentei.
                                      468
www.dacoromanica.ro
    Relativ la caii d-lui Bălănescu despre cari se face menţiune în această telegramă îmi permit a vă supune la cunoştinţă că comisiunea în operaţiunile sale a fost preocupată nu de voinţa d-lui maior Cuciuc ci de dreptate şi de lege.
    In adevăr că au fost rechiziţionaţi doi cai ai d-lui Bălănescu, dar acest d-n în conformitate cu dispoziţiunile art. 20 din regulamentul rechiziţiunilor, oferind alţi doi cai şi dându-i gratis a trebuit să înlocuim pe cei rechiziţionaţi şi să lăsăm proprietarului pe cei cari d-nu maior avea plăcerea a-i lua.
    In efectuarea rechiziţiunei cailor, comisiunea Domnule Ministru, a arătat multă deferinţă delegatului d-lui ministru de resbel, căci altfel ar fi trebuit ca. la fiecare pas să provoace conflicte şi să paralizeze astfel o lucrare de mare importanţă şi grăbnicie. Intre altele d. maior Cuciuc s’a crezut într’atât suficii’nte, încât după ce am predat caii comandantelui de călăraşi, d-sa nu mai recunoştea că comisiunea are ceva de făcut, ci că singur estejîn drept a întocmi controalele a le subscri şi ale înainta diviziunei din Craiova, lucrare care după lege nu este exclusiv d-sale atribuită ci întregei comisiuni şi mai cu seamă preşedintelui său; precum zic însă în consideraţiunea poziţiunei pe care o ocup în judeţ şi de care sunt legate în aseminea împrejurări interesele conjudeţenilor mei, am fost nevoit să-mi impun pacienţă ca astfel recheziţiunea să se termine fără să se aducă cea. mai mică nemulţumire sau să se ocazioneze vreo vexaţiune.
    Binevoiţi vă rog domnule. Ministru, a primi încredinţarea respectului ce vă păstrez.
                                                    Prefect Ath. Moscuna
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 395].
                                       929
[Bucureşti, 29 Aprilie, 1877]
                                             Decret.
    Asupra raportului Ministrului nostru secretar de stat la Departamentul Justiţiei sub. No. 47861.
    Având în vedere legea pentru suspendarea prescripţiunilor şi a termenilor Unor acte judecătoreşti, sancţionată prin decretul nostru cu No. 949 din 26 Aprilie curent şi publicată în Monitorul oficial cu No. 95 din 27 Aprilie a. c.
    In temeiul art. III din această lege,
    Am decretat şi decretăm ce urmează:
    Art. I. Statornicim epoca la care a început starea de resbel şi de ccupa-ţiune în ziua de 21 Aprilie curent, inclusiv pentru următoarele circumscripţiuni judecătoreşti :
    1) Plăşile Câmpul (Calafat) Balta şi Jiul-de-Jos (Bechet) din judeţul Doljiu.
    2) Plăşile Balta şi Oltu-de-Jos (Izlaz) din Judeţul Romanaţi.
                                       469
www.dacoromanica.ro
    3)     Judeţul Teleorman; Judecătoriile din plăşile Teleorman şi Târgu, nu intţă în această categorie.
    4)     Judeţul Vlaşca; Judecătoriile din plăşile Glavacioc şi Neajlov nu intră în această categorie.
    5) Plasa Olteniţa din Judeţul Ilfov.
    6)     Judeţul Ialomiţa; Judecătoriile din plăşile Câmpu şi Ialomiţa nu intră în această categorie.
    7) întregul judeţ Brăila.
    8) întregul judeţ Ismailo-Bolgrad.
    9)     Judeţul Covurlui; Judecătoria din plasa Horincea nu intră în această categorie.
    Art. II şi ultimul. Ministrul nostru secretar de stat la Departamentul Justiţie este autorizat cu executarea acestui decret.
    Dat în Bucureşti la 29 Aprilie 1877.
               No. 1005.
            Ministrul Justiţiei,
                Câmpineanu
         [Arh. St. Buc., Min. Just., dos. Nr. 327, f. 38 şi vj.
                                                                     Carol
                                    930
Bacău, 29 Aprilie, 1877
                Domnule Ministru,
    îndată după decretarea regulamentului de recheziţiuni eu am luat dispoziţii a se întruni comisiunile prevăzute de art. 12. Aceleaşi comisiuni fiind prevăzute şi de legea recheziţiunii ele sunt constituite. Comisiunea judeţeană prevăzută de art. 34 din regulament şi din lege este formată—conform ordinului dv. Nr. 7324 şi ea funcţionează numai pentru recheziţiunea cailor.
    In privinţa recheziţionării cailor am a vă supune la cunoştinţă că un tablou format de mai înainte pentru caii din judeţ nu s’a găsit, după cum am avut onoare a vă anunţa cu telegrama Nr. 6130, încât văzând urgenţa cu care se cerea recheziţionarea cailor, am dat ordine ca odată cu facerea recensământului să se trimită la comisiunea mixtă dela reşedinţă toţi caii cari conform cu telegrama dv. Nr. 7349 vor fi de măsura 14 sau mai mari.
    Aici prezentându-se diferiţi proprietari cu caii, am procedat a se înscri mai întâi într’un tablou spre a vedea dacă putem ajunge la număru de 200 cai din care să putem alege contingentul de 100 cerut dela acest judeţ prin telegrama de mai sus; însă am văzut că nu putem ajunge la numărul de 200 cai admisibili
                                    470
www.dacoromanica.ro
în serviciul armatei din care să putem alege şi apoi mulţi din proprietari au oferit gratis câte unul şi doi cai.                                            •
    Comisiunea având în vedere telegrama d-lui ministru de Resbel Nr. 4355 comunicată ofiţerului requizitor de aice cu telegrama Nr. 1611 a d-lui comandant al diviziei a 4-a teritoriale, au primit câte un cal ofrandă din doi sau trei rechizi-ţionabili ai unui proprietar şi astfel au scutit restul. Cu asemine procedare am ajuns că până astăzi avem un număr de 74 cai dintre care 32 recheziţionaţi, iar restul de 42 oferiţi pe lângă alte oferte despre care am anonsat şi până astăzi nu am dat motive de tânguire împotriva acestor comisiuni.
    Cred dar, domnule ministru, că dacă până astăzi nu am dat ocazii la tânguiri şi nu s’a făcut vexaţiune nimănui, după cum se atinge în telegrama Dvs. Nr. 7351 apoi şi pentru numărul de 26 cai ce mai trebuiesc până la complec-tarea contingentului de 100 cai, voi izbuti a-i face şi sunt sigur că Statul va avea un avantaj când şi de acum înainte voi avea ca şi până acum mai mulţi cai oferiţi gratis decât recheziţionaţi.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                 Prefect Villner
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 393].
                                     931
[Bucureşti], 29 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Conform ordinului Marelui Cartier General, vi se face cunoscut că am dat ordin regimentului 12 Dorobanţi, a porni astăzi 29 curent cu calea ferată la staţia Piatra, lângă Slatina.
                            Comandantul Corpului 2 de Armată General Radovici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 20].
                                    932
[Bucureşti], 29 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Conform ordinului M.C.G., am dat ordin direct Reg. 13 Dorobanţi a porni astăzi 29 crt. orele 3 p. m. cu Calea Ferată la Staţia Piatra, prima după oraşul
                                    471
www.dacoromanica.ro
- • Slatina; asemenea am dat ordin a se porni o baterie din Reg. 3 artilerie cu 6 chesoane la Olteniţa, care urmează a se afla la destinaţie mâine 30 crt.
                                         Comandantul Corpului 2 de armată, General Radovici
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 235].
                                         933
  Buzău, 29 Aprilie, 1877
                   Domnule Ministru,
     Am onoarea a vă comunica domnule Ministru că comisiunile prevăzute în legea recheziţiunilor militare s’au înfiinţat deja, iar cea mixtă este în absenţa membrului delegat din partea d-lui ministru de resbel care de câteva zile a plecat la armată, după terminarea recheziţiunei cailor.
     Alte recheziţiuni nu s’a mai făcut în acest district decât cele prevăzute în referatele noastre Nr. 4384 şi 4501.
     Binevoiţi vă rog, domnule ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                    Prefect, C. A. Borănescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 392].
                                         934
  Calafat, 29 Aprilie, 1877
     Pe lângă rachetele ce aţi trimis astă noapte, veţi mai trimite 2 la Crucea de piatră.
     12      rachete Colonelului Vlădescu pentru a le distribui câte trei la punctele Golenţu, Salcia, Orlea şi Cetatea.
       6  Colonelului Papadopolu pentru Ghidiciu şi Rostu.
       6      Colonelul Cernovodeanu pentru Dessa şi Arceru. Şi veţi şti că aceste rachete să nu fie întrebuinţate decât în cazul când o trecere s’ar încerca pre la unul din punctele pentru care sunt trimise rachetele. Acest ordin vă va servi totdeodată pentru ca să fiţi descărcaţi de suma rachetelor ce aţi distribuit pe la diferitele puncte.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 d, f. 423.
                                         935
  Galaţi, 29 Aprilie, 1877
                   D-lui ministru de externe, Bucureşti.
     După informaţiuni dela casierul comisiunei mixte a Prutului, până în ziua de 16 seara şlepurile aflate încărcate pe Prut dela podul trecătoarei armatei în jos.
                                         472
www.dacoromanica.ro
erau libere. Operaţiunea acelor din port sub garda începută la 8 ore noaptea, terminată la 12 în presenţa mea.
                                            Căpitanul portului, G. Panteli [Miu. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 35 bis],
                                       936
                                                                      Călăjaşi, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    D. Subprefect de Baltă, îmi comunică că patru monitoare turceşti au venit la pichetul României, Cetăţuia. Comandantul unui monitor a ordonat agentului' vapoarelor austriace, ce se găseşte cu un şlep în acel port, ca să comunice la două caice grece, încărcate cu porumb, în gura râului Ialomiţa să iasă imediat pe Dunăre şi dacă în termen de 12 ore nu se vor duce la Hârşova, îi vor bombarda. Un alt monitor a luat un ceam încărcat cu lemne, ducându-1 la Hârşova,. un altul a luat alte două ceamuri, încărcate tot cu lemne, ducându-le tot la Hârşova, iar cel deal patrulea (monitor, înapoindu-se după ce a somat încăodată acele caice, s’a retras în susul Dunării. Până acum, însă Turcii n’au bombardat acele caice.
    Am onoare a supune acestea cunoştinţei D-voastre, spre ştiinţă.
    Primiţi, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                          Prefect, Brătianu
                         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f., partea V. f. 102 şi v.].
                                       937
29  Aprilie, 1877
    Se publică pe Brigadă următoarele ordine, pentru executare întocmai -Copie depe ordinul circular al Ministerului de Resbel Nr. 6698 din 25 Aprilie, către Marele Cartier General al Armatei.
    Am onoare a vă comunica că pentru complectarea golurilor până la efectivul prevăzut pe picior de resbel, am decis cele ce urmează." golurile armatei permanente se vor complecta cu recruţii anului curent şi concediaţii convalescenţi în stare de a servi, iar armata teritorială se va complecta cu oameni din chemarea II ai anului expirat, şi la caz de trebuinţă se vor mai lua şi din recruţii contingentului anului corent, care vor rămânea în depozit până la dispoziţii ulterioare-Pentru executarea acestei dispoziţii în ceeace priveşte armata Teritorială, Comandanţii de Regimente, vor cere direct dela Depozitele respective a-i trimet^ imediat Nr. de oameni trebuincioşi pentru complectarea golurilor ce au azi şi pe acelea ce li se vor deschide de rezervele anilor 1868—1869, care se vor libera.
                                       473
www.dacoromanica.ro
îndată dupe complectarea Regimentelor. Depozitelor li se vor comunica îndată de Diviziile Teritoriale acest ordin pentru a-1 executa punându-le în vedere că cât priveşte hrana oamenilor până la destinaţia lor, să li se aloce câte 45 bani pe zi, pentru care va face cuvenitele cereri şi mandate. Domnii Comandanţi de Corpuri vor adresa Ministrului cereri de strict necesar ce lipseşte pentru echiparea şi îmbrăcarea oamenilor ce li se trimete pentru a-şi complecta golurile, în această cerere vor avea în vedere a arăta armele, muniţiunea şi efectele răspândite, locul unde se găsesc precum şi motivul care a dat naştere acestor răspândiri.
    Domnii Comandanţi de Divizii Teritoriale, vor lua dispoziţii energice şi vor supraveghea, adunarea concediaţilor de orice categorie în stare de a servi. Circulare în această privinţă srrnt date autorităţilor administrative şi militare obli-gându-se a concura la aceasta chiar şi ofiţerii recrutori, oamenii adunaţi se vor expedia imediat Corpurilor prin depozitele de Călăraşi, care pentru cei în drept vor face cererile şi mandatele, socotit câte 45 bani pe zi.
    Domnii Comandanţii ai Diviziilor Teritoriale vor comunica şi face a se executa dispoziţiile de mai sus ale acestui ordin, în ceeace priveşte pe recruţii acestui an, adică a-i porni îndatăj ce se recrutează pe la Corpurile lor pe recruţii armatei permanente, iar pe aceia ai Armatei Teritoriale vor dispoza a rămâne la vetrele lor, aşteptând ordinile ulterioare ce se vor da în privinţa lor. Marele Cartier General» precum şi Domnii Comandanţi ai Diviziilor Teritoriale, vor comunica în comanda sa câte o copie dupe acest ordin tuturor acelora pe care-i privesc şi vor supraveghea executarea acestor dispoziţii, raportând imediat Ministerului de orice piedică s'ar întâmpla.
                                                            Ministru, Cernat
         [Arh. St. Buc., M. St. 1877/78, M., dos. Nr. 774, f. 32].
                                        938
[Bucureşti], 29 Aprilie, 1877
    Tabloul de ordine de bătae ce vi s'a comunicat fixează anume comandanţi artileriei, atât ale Corpurilor cât ale Diviziilor, precum şi a artileriei de rezervă; este ştiut că aceşti şefi deosebit de vechile lor atribuţii ca şefi de Regimente Dt. Colonel sau comandant de divizion, că acum când trupele sunt mobilizate, atri-buţiuni mai complexe care se întind atât asupra artileriei, elementelor de comandă ca administraţie şi operaţii cât şi a coloanelor de muniţiuni fie de Artilerie fie de Infanterie şi Cavalerie, văd că aceşti domni Comandanţi nu-şi înţeleg îndestul acest rol, ba încă unele din Regimente au trimis cea mai mare parte din bateriile lor şi ofiţerii superiori nu s'au mişcat.
    A chema numai atenţiunea în viitor asupra acestor neregularităţi este mai mult decât suficient şi nu mă îndoiesc că veţi da ordine ca fiecare din ofiţerii
                                        474
www.dacoromanica.ro
superiori comandanţi de artilerie să-şi ia comanda lor chiar dacă bateriile ce comandă vor fi răspândite în mai multe localităţi. In orice caz este de cea dintâi? datorie ca Comandantul Artileriei Divizionare să fie lângă Cartierul comand. Diviziei ca comandantul artileriei Corpului să fie lângă comandam. Corpului şi cu relaţiuni continue asupra mergerii operaţiei şi administraţiei deferită bateriei, — tot astfel şi pentru comandanţii rezervelor de artilerie, ce depind direct de comandanţii corpurilor de armată —nu mai puţin trebue a se cunoaşte amănuntele ce s’au cerut prin diferitele instrucţii asupra unei acţiuni de orice natură la care ar fi luat parte artileria, situaţia trimisă şi relativ cerute.
          ■.'Arh. St. Buc., St. St M., 1877/78, dos. Nr. 665, f. 43.
                                        939
Frăţeşti, 29 Aprilie, 1877
                                           Circulară.
    Corpurile din această Divizie sunt anunţate că Intendenţa a regulat un serviciu de pâine şi carne în modul următor:
    A angajat toţi brutarii din Giurgiu a da pâine de grâu curat şi bine coaptă la greutate de 350 dramuri cu 22 bani, sau în greutate de 700 dramuri (una pentru 2 oameni) cu preţ de 44 bani.
    A angajat măcelari a preda carnea cu preţ de 50 bani ocaua din care unul anume Panait Pivur va tăia vitele în Giurgiu, până la concurenţa a 20 boi pentru trupele de acolo şi alţii vor tăia în Frăţeşti, pentru trupele din Daia, Frăţeşti, Stăneşti şi Turbatu.
    Prin urmare Corpurile cu începere de mâine, sunt rugate a trimite jurnalier în Giurgiu pentru a primi pâinea trebuincioasă plătind-o la brutari pe preţul sus arătat şi transportând-o de acolo prin care de recheziţie a doi lei pe zi în contul ordinarului. Pentru came vor trimite în Frăţeşti toate corpurile cu începere dela X Mai ora 4 seara. Spre a primi carnea dela măcelari plătind-o pe preţul sus fixat şi transportându-se caşi pâinea.
    Prin urmare nu se vor atinge proviziunile de pesmeţi şi conserve ce posedă astăzi la Corpuri precum şi vitele ce le vor fi având aprovizionate.
                                               Intendant Diviziei 3 activă
                                                  S. Intendant Tamara
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78. dos. Nr. 438, f. 21].
                                       475
www.dacoromanica.ro
940
Olteniţa, [29] Aprilie, 1877
                   Domnule General,
    Sosit la Olteniţa, conform ordinului D-voastre şi făcând recunoaşterea, am constatat că oraşul Turtucaia este aşezat pe coasta ce domină malul drept al Dunării, în faţa Olteniţei şi este protejat de lucrări de fortificaţie, apărate de artilerie, care am constatat-o că are calibrul de 9 cm., după nişte obuze care au fost aruncate mai dintâiu; căci dintâi ocupaţia a fost de a pune piesele la adăpost şi pentru acest sfârşit am profitat de digul ce înconjoară oraşul şi are o grosime de 4—5 metri. In acest dig şi în faţa oraşului am practicat 6 ambra-suri, care băteau în cele 2 baterii (însemnate pe crochiu cu No. 1 şi No. 2), şi în oraşul Turtucaia. Lucrarea s’a terminat în 16 ore şi cu soldaţii bateriei. Lucrările accesorii au fost făcute de către soldaţii din infanterie.
    In timpul nopţii dela 28 Aprilie am transportat piesele în bateria ce era terminată şi am luat toate precauţiile ca să pot răspunde la orice atac din partea inamicului. Pela orele 3—31/i, inamicul din înălţimile fortificate ale Turtucaiei a început a arunca obuse pe teritoriul nostru. După al 5-lea foc (dacă nu mă’nşel) mi-a dat ordin D-l Colonel Peretz, comandantul avantgardei de a răspunde prin focuri asupra oraşului Turtucaia.
    La începutul acţiunei, forurile inamice plecau din Bateria No. 1. Acestei baterii însă, i se răspunse cuviincios, în urmă, inamicul mai puse o baterie (No. 2), care şi aceasta (a) început a trage asupra poziţiei noastre. Lupta continuă deoparte şi de alta fără ca inamicul să poată face cea mai (mică stricăciune) bateriei. Atunci inamicul trimise un monitor care era înarmat cu 6 piese de artilerie. Acest vas îşi combina acţiunea cu aceea a bateriilor, dar toate fură de prisos, căci efectul fuse nul.
    Deşi piesele şi roţile au fost puse la adăpost, cu toate acestea obturatul tunului al 5-lea a fost pus afară din serviciu, de un eclat, ce, intrând prin canalul tunului a lovit în brăţara de alamă (de încărcare) şi care a făcut ca obturatorul să nu mai poată funcţiona; astfel dela orele 6 seara n’au mai putut funcţiona decât 5jpiese. Cu toate acestea bombardarea oraşului şi a fortificaţiilor inamicului a continuat şi s’a pus foc oraşului în trei locuri; mai multe obuze au lovit în monitorul inamicului care venea până în faţa inamicului şi prin loviturile noastre îl făceam de se retrăgea.
    Trupele ce se adunase au fost respinse prin focuri de şrapnel, astfel focul a durat până la -orele 7 seara, când inamicul a încetat focurile, ceeace văzând după un interval de câtva timp, i-am provocat prin două tunuri; văzând că
                                          476
www.dacoromanica.ro
nu ne mai răspund, am încetat de tot focul şi am (adus) bateria în oraşul Olteniţa, punând-o afară din bătaia inamicului prin focuri:
    Inamicul în timpul acţiunei a avut [rupt] tunuri din care 7 au fost de calibrul de 9c, iar celelalte după vapor au fost proectile pline sferice.
    In rezumat efectul bateriei noastre a fost că a împiedicat monitorul de a aborda (ţărmul, poziţiile) noastre, lucru ce l-a încercat; a dat foc oraşului Tur-tucaia în trei locuri, (şi) a făcut să înceteze şi focurile bateriilor inamice.
    Efectul focurilor inamice asupra noastră a fost pierderea unui cal, anume Tont, lovit de un obuz şi rănirea foarte uşoară a locotenentului Rafailă, şi a sergentului Radu Vasile rezervist. Cât pentru muniţia consumată am onoare să vă anexez tabloul alăturat:
    Trupa s’a condus foarte bine, toţi sergenţii de tunuri, precum şi brigadierii de servanţi, s’au condus admirabil şi al căror nume am onoare a-1 înainta conform ordinului Dvs. Recomandându-vă îndeosebi pe sergenţii Turcu Ioniţă şi Mandescu Gheorghe, ca unii ce prin curajul, sângele rece şi dorinţa ce aveau de a-şi împlini serviciul, cu zel, merită o deosebită recompensă.
    D-l Locotenent Rafail, prin atitudinea D-sale în timpul acţiunei a fost la înălţimea situaţiei în care s’a găsit bateria în această zi:
    Acestea sunt, Domnule General, resumatul afacerii de arme ce a avut loc în ziua de 28 Aprilie.
                                               Comandantul bateriei 4-a Locot. Fotino
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 536, f. 6-7-8].
                             941
Bârlad, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Din 20.000 pâini oferite de comuna urbei Bârlad, pentru întreţinerea armatei române concentrată, pe lângă acele 1260 pâini şi 3x56 ocale făină de grâu de -care tratează telegrama acestei primării No. 1929 mai expediindu-se astăzi încă 5200 ocale făină, domnului ministru de război; cu respect supun cunoştinţei Domniei-voastre. Binevoiţi vă rog domnule ministru a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţii.
                                                            Primar Ganea
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 4896, partea I, f. 341].
                                       477
www.dacoromanica.ro
942
Bucureşti, 29 Aprilie, 1877
    Dl Ministru Financelor, prin adresa dv. 10529 arată că Dv i-aţi cerut permisiunea a lua cu rechiziţie sare dela Salinele Mari, pentru armată, şi că la moment vi s’a dat autorizaţiune. Că comisiunea Comunei Ocna, din acel judeţ neavând registru imprimat de rechiziţiune, ar fi dat ordin a se preda sarea pe chitanţă manuscrisă, până la primirea registrului. In vederea dar, a mijlocirei D-lui Ministru Financelor, grăbesc a vă înainta cu aceasta un registru de rechiziţie spre a-1 trimite suszisei Comisiuni, pentru trebuinţa aici arătată.
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 372].
                                        94B
Bucureşti, 29 Aprilie, 1877
    Prefectul de Vâlcea având a trimete celui de Doljiu, o cantitate de sare pentru armată, vă rog Domnule Ministru să binevoiţi a da de urgenţă ordin telegrafic staţiunei Piatra ca să primească acea sare şi să o transporte pe calea ferată.
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Xr. 4878-22, partea I, f. 383].
                                    944
Calaraşi, 29 Aprilie, 1877
    România (Stema Ţării) Prefectura Districtului Ialomiţa Biuroul Administrativ No. 3560
                Domnule Ministru,
    D. Subprefect de Baltă ’mi comunică quă 4 monitdre turcesci au venit la piquetul Românu Cetăţuea. Comandantul unui monitor a ordonat agentului vapdrelor Austriace ce se găsesc cu un şlep în acel port că se comunica la două caice grece încărcate cu porumb în gura rîului Ialomiţa să iasă imediat pe Dunăre, şi dacă în termen de 12 ore nu se va duce la Hîrşova ’i vor bombarda. Un alt monitor a luat un cdm încărcat cu lemne, ducândul la Hîrşova, un altul a luat alte 2 cemuri încărcate tot cu lemne ducândule tot la Hîrşova, iar cel d’al patrule monitor înapoinduse dupe ce a somat ancă uă dată acele caice sa r£’ntors> în susu Dunării.
    Până acum ânsă turcii n’a bombardat acele caice.
                                    478
www.dacoromanica.ro
    Am honore a suppune acestâ cunoştinţei Dvostre spre şciinţă.
    Primiţi, etc.
                                                           Prefect Bratianu p. Director A. Oetrescu
          Min. Af. Ext., dos. Nr. 72, f. 250].
                                     945
Bucureşti, 29 Aprilie, 1877
    Domnule General
    Vă rog să comunicaţi urgent prin telegraf, comandanţilor Divisiilor active, a menaja pe cât se poate, muniţiunile de resbel, când este vorba a răspunde bombardamentului ce fac Turcii porturilor noastre şi când mai cu seamă, proec-tilele lor cad fără a face nici un rău. Căutaţi dar a se adopta ca regulă de a nu se perde din vedere, menajarea muniţiilor.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 643, f. 7].
                                     946
Ciuperceni, [29 Aprilie, 1877]
                 Domnule Colonel,
    După ce am auzit tunul la Calafat am pregătit imediat regimentul şi esca-dronul de călăraşi. Am întărit punctul dela Bogdan încă cu două companii şi în dreptul pichetului No. ii am mai trimis o companie, celelalte două le-am oprit ca rezervă. La ora i fără un cuart un vapor venea încet dinspre Vidin, fiind simţit de santinele a început a trage focuri, iar compania a tras focuri de salve. Vaporul s’a oprit la malul turcesc mai la Vale de pichetu No. ii şi atunci a aprins felinarul. Companiile au tras mai multe focuri în vapor care nu a ripostat, dar face mici mişcări în sus şi în josul apei; după malul nostru se aude sgomot parcă ar descărca ceva, aceasta însă nu se poate vedea din cauza întunericului. El este bine priveghiat pe toată linia. Vă rog trimiteţi-mi artilerie imediat ca în zori de ziuă să pot trage într’ânsul. Mai toate gloanţele loveau în vapor. Mi se raportează în acest moment că ar fi strigat din vapor să nu mai tragă, în româneşte. Aceasta mă face să supozez că aceasta este o stratagemă. Vă rog încăodată trimiteţi artilerie.
                                                        Colonel Crutzescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 95 şi 96].
                                     479
www.dacoromanica.ro
947
Dessa, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    După cum am avut onoare a vă raporta prin Slt. Bleţianu despre cele ce se petrec p’aici, nu lipsesc şi printr'aceasta a supune la cunoştinţa D-voastră următoarele: zona vedetelor ocupată de acest regiment care începe din balta de lângă pichetul Canopa şi până la pichetul No. 19 numit Valea Largă, îndreptul satului Piscul unde se reazămă pe santinelele Reg. 2 Dorobanţi, are o întindere aproximativă peste 25 kilometri. Efectivul din care se compun cele trei esca-droane staţionate în Dessa, fiind foarte mic, am fost nevoit a împărţi serviciu avanposturilor în două schimburi. Acest serviciu prelungit mai multe zile pnne-în suferinţă şi mare oboseală oamenii şi caii, cu atât mai mult că terenurile ce parcnrg este foarte accidentat. De aci poate rezulta că atât supravegherea cât şi rezistenţa noastră să se facă cu mare anevoinţă. Oamenii ce intră pe fiecare zi, afară de ordonanţe şi diferitele corvezi comandate sunt: Garde pe jos pentru siguranţa cantonamentului 24, iar pe linia vedetelor iii călări, astfel în cantonament care compun corpul principal al avanposturilor, nu rămân decât de la 50 până la 60 oameni de fiecare escadron, în care număr intră bolnavi infirmieri şi cei schimbaţi din garda precedentă. In faţa celor expuse mai sus şi consecvent ordinelor Dv, rog a-mi pune la dispoziţie un batalion de infanterie şi încă două escadroane de cavalerie. Binevoind a cunoaşte că trecerea dela pichetul Arcer reprezintă un punct foarte important.
                              Comandantul Brigadei de Cavalerie Colonel Cernovodeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 76 şi v.].
                                      948
Cetatea, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am fost ieri până la Salcia şi am examinat cu multă atenţiune linia Dunărei şi a poziţiunilor noastre. O trecere în starea actuală a apelor, nu poate fi posibilă, după informaţiunile ce am cules, decât pe la Vratta. Pe marginea turcească, am observat o întărire circulară dirijată spre. Vratta şi corturi pentru 400 sau 500 soldaţi. De ar fi să nu construim una retranşamente apoi desigur numai în acea parte şi la movila Muscalului ar trebui să întreprindem ceva. Cred că trupele a căror mişcare aţi observat-o s’au dirijat către Timok, căci pe marginea
                                  480
www.dacoromanica.ro
Dunărei nu se observă nimic. M’am înţeles cu Dru. Zavricescu, care mi-a făgăduit că, astăzi sau mâine mă va pune în contact cu un inteligent din Florentin. Asemenea serviciu neputând fi desinteresat ar. trebui să dispunem de oarecare fonduri. Avem un prea mare interes dincolo de Dunăre pentru ca să nu decidem la oarecari sacrificii. Vă voi ţine în curent despre această afacere. Ordinul D-voastră relativ la vaporul ce vi s’a semnalat l-am comunicat pe toată linia anteposturilor mele. Fiţi sigur că vom face totul spre a-i aduce toate stricăciunile putincioase în caz să fie sub pavilionul turcesc.
    Te rog trimite-mi ceva jurnale pe lângă care alătură şi câteva nuvele din cele ce nu se găsesc prin organele noastre de publicitate.
                                                            Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 78-79].
                                        949
Cetate, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    In intervalul dela 28 la 29 Aprilie pe linia anteposturilor din Maglavit la extrema dreaptă a Cetăţii totul este în ordine. Astăzi 29, Regimentul 1 Călăraşi a ocupat noua linie de anteposturi dela extrema dreaptă a Cetăţii până la Salcia. Am trimis tot azi un escadron, 2 Mehedinţi la comuna Salcia, cu îndatorirea d’a exploara ţărmul Dunării până la Gârla mică, şi a fi o neadormită priveghere ţiind comunicaţie cu lanţul anteposturilor dela Cetate la Salcia. Aceasta în urma recunoaşterii ce am făcut eri cu Dl Colonel Vlădescu.
                                                   Comand. Reg. 1 Călăraşi Colonel Dimitrescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 77].
                                        950
Dessa, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am onoare a vă face cunoscut că în timpul de 24 ore dela 28 la 29 ale curentei orele 5 seara, avanposturile acestui Corp au raportat următoarele: Postul dela pichetul Arceru raportează că ieri pe la orele 7 şi % seara s’a văzut intrând în satul de peste Dunăre Arceru, o cavalerie inamică aproximativ trei escadroane, precum şi 15 care fân. Această cavalerie venea din josul Dunărei. Pe toată linia cealaltă a vedetelor nu s’a întâmplat nimic.
                                                    Comand. Reg. 2 Călăraşi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 80].
www.dacoromanica.ro
951
Ciuperceni, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    In momentu când am primit ordinul Dv, mă întorceam din inspecţia avanposturilor şi iată relaţiile ce am cules şi ceiace am constatat însumi. Mi s’a raportat că patrulele de cavalerie s’au mai îndesit şi că se pare chiar, că mici grupuri de cavalerie ies din Vidin şi trec în josul Dunări’. Dela pichetul No. 13 (Râioasa) s’a văzut trecând o trupă de oameni pe jos, însă nu s’a putut distinge dacă erau armaţi sau nu, căci nici-o baionetă nu licărea, forţa ei putea să fie ca la 200 oameni şi în dreptul satului ce este vis-a-vis de acel pichet s’au făcut nevăzuţi, am stat mai mult timp acolo, am observat cu luneta, dar nu am putut să văd nici-o mişcare, totul era în linişte. Intr’un mic ostrov ce se afla aproape de malul turcesc nu poate sta nimeni, căci este cu totul inundat. Pentru orice eventualitate am luat următoarele dispoziţii. Da movila lui Bogdan am lucrat o baterie şi am aşezat cele 2 tunuri, păzite de două companii şi un ploton de călăraşi. De aci până spre Canopa am îndesit linia vedetelor şi am aşezat mai multe garde mari;la pichetul No. 13 se află un căpitan spre a observa bine. Un şef de batalion va sta la movila lui Bogdan. Eu cu celelalte companii voi fi gata la cel dintâi semnal. Mai adaug încă, că pe malul drept al Dunării nu se vede nici un vas şi că dinspre partea noastră, Dunărea este cu totul revărsată. Singurul punct care după mine este atacabil nu e decât la movila lui Bogdan pe care l-au întărit. Vă rog cu tot dinadinsul, daţi ordin regt. de călăraşi dela Dessa să lege bine cu mine linia vedetelor sale căci se află prea rari.
                                                          Colonel Cruţescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 81-82].
                                       952
Golenţu, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Acum primind raportul gardei mari No. 2 din marginea Golenţului despre Calafat că santinela dela arme a văzut intrând în peninsula dintre satul Ma-glavit şi Golenţ 2 companii de infanterie venite despre satul Maglavit şi s’au aşezat pe malul drept al peninsulei despre Turcia, care ştire mergând însu-mi în persoană spre a o verifica am văzut prin mijlocul ochianului în dreptul satului turcesc Coşava pe malul drept al peninsulei soldaţi şi piramide de arme, iar cei alta companie, santinela a arătat că s’a dus mai înainte pe peninsulă în dreptul satului turcesc Florentin lângă satul nostru numit Cetatea, dar care nu s'a
                                       482
www.dacoromanica.ro
putut descifra din cauza depărtării; santinele nu se văd aşezate din partea acelei trupe, afară de vor fi puse în locuri ascunse.
                                   Comandantul avanposturilor Cpt. Vangele
    Este lipsă de călăraşi sau alte mijloace pentru expedierea raporturilor grabnice.
                                                               Cpt. Vangele
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 83].
                                       953
ţCiuperceni, Pichetul Nr. 11, 29 April, 1877]
                  Domnule Colonel,
    Vaporul în care aţi tras Dvs. la Calafat şi despre care v’am raportat şi eu, s’a prins pe linia avanposturilor, în urma focurilor ce s’au tras, vroind să se depărteze s’a inomolit şi i-am somat să vie la mal. Căpitanul cu doi mateloţi au venit într’o luntre şi a spus că este austriac, am trimis un ofiţer şi câţiva oameni cu luntrea ca să facă percheziţie; s’au găsit numai lemnărie şi lucruri de mâncare. Dintre oamenii vaporului unul este rănit prin pulpă, l-am luat pentru a-i da ajutoare şi îngrijire. Pe căpitanul cu un matelot care ştie româneşte l-am adus la sat, iar vaporul este sub pază şi are ordin să nu plece, până veţi ordona. Pe vas sunt 14 persoane. Aştept ordine.
                                                               Col. Cruţescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 93].
                                     954
Târgovişte, 29 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei Dv.: aici comisiunea de rechiziţiune sunt întocmită la reşedinţă. Mai este un mic număr de cai a se mai lua până la complec-tarea repartiţiei făcută acestui judeţ. Productele cerute de d-1 ministru de resbel a se lua prin rechiziţie, s’a regulat transportarea în capitală; pentru ofrandele făcute de proprietari s’a închiriat o magazie unde s’a şi început a se primi ovăs, rachiu etc. Infine această prefectură în tot ce priveşte recheziţiunile propuse a lucrat şi lucrează cu cea mai mare acceleritate.
                                           Prefect de Dâmboviţa Lerescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, f. 372].
                                     483
                                                                         31*
www.dacoromanica.ro
955
Alexandria, 29 Aprilie, 1877
    In faţa circumstanţelor ce se petrec pe malul Dunării informându-ne de dispoziţiunea ce s’a luat de a se strămuta arhivele autorităţilor din T. Măgurele în oraşul nostru, ca mai central, consiliul comunal şi-a şi închiriat local comod oferindu-le gratis. Prin urmare, avându-se în vedere interesul general al judeţului, căci oraşul nostru situat între Roşiori, Turnu Măgurele şi Zimnicea este punctul central al telegrafului şi poştelor şi este în depărtare de Turnu Măgurele caşi Roşiori, ca având o populaţie de peste 15 mii locuitori şi înconjurată de mulţime de comune rurale populate şi avute, este în poziţiune a satisface pe deplin interesele generale ale judeţului, ca chiar în vederea facilităţii şi avantajului ce au judeţenii de a se putea transporta îndată şi fără multă pierdere de timp, aici când ar fi reşedinţa spre a-şi satisface raporturile lor cu autorităţile administrative, financiare şi judiciare ce zilnic au, vă rugăm să ordonaţi ca până la alte dispoziţiuni şi personalul să fie aci strămutat, localuri comode fiind de ajuns, iar îndestularea publică cu prisos şi mai moderată în preţ decât în celelalte oraşe din judeţ.
    Iancu Apostolescu, Pândele Zaharescu, Stancu Dragomirescu, Creţeanu Matei, Ispas Gh., I. Lazaru, Georgescu, Hagi Paraschiva şi alţi 108 semnatari.
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5177-81, f. 81 şi v.].
                                     956
[Bucureşti], 29 Aprilie, 1877
    Respund la Nr. 5306.
    Convenţiunea ce avem cu guvernul Rusiei obligându-ne a da cele trebuitoare armatei, trebuie ca administraţiunea să dea concurs, când proprietarii de case se opun a le da de bună voie. Luaţi dar acele case şi prin prescriptul-verbal ce veţi încheia să se reguleze preţul chiriei cuvenit şi mulţumitor pentru proprietar.
               [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Corn., dos. Nr. 4932-29, f. 64. Telegjamă].
                                    957
Budeşti, 29 Aprilie, 1877
   In acest moment trece prin Negoeşti un Colonel Rus numit Parentoff din Statul Major, întovărăşit de Sublocotentul Român Palada din artilerie, şi merge
                                    484
www.dacoromanica.ro
la Olteniţa: se zice că studiază localităţile în privinţa cantonamentelor şi a po-ziţiunilor.
                                                     Colonel Rosnovanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. x. Telegramă],
Severin, 29 Aprilie, 1877
                             958
                 Onorabil Ministru externe.
                                                                 Buc(ureşti)
    Compania vapoarelor austriace a disposat transportarea în porturile austro-ungare a tuturor bastimentelor ei din jos de Orşova. Pe cele care nu-şi terminase încărcământul le-a luat cum le-a găsit.
                                           Căpitanul portului Al. Nicolescu [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 47. Telegramă].
                                        959
Bucureşti, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Agent,
    Regret foarte mult că inforfliaţiile care v’au fost date în chestiunea încărcăturii, aparţinând domnului Foscolo, sub pavilion austriac şi despre care tratează nota ce aţi binevoit a-mi remite ieri la ora io seara, sunt în contradicţie cu cererea formală pe care susnumitul în persoană a făcut-o prefectului de Teleorman.
    Intr’adevăn, dintr’o telegramă pe care o am în faţa mea, reiese că domnul Foscolo a solicitat protecţia română pentru încărcăturile sale, care se găsesc în portul Zimnicea.
    N’aşi putea termina fără a vă spune, Domnule agent, cât de penibil sunt surprins văzând că, fără să aşteptaţi răspunsul guvernului princiar, Dvs. ameninţaţi de a lăsa să apese asupra lui toată responsabilitatea care ar rezulta pentru vasele de mai sus.
    Dacă există responsabilitate, ea nu va cădea decât asupra guvernului Turciei, care nu-şi face scrupule să captureze vasele, până chiar în porturile noastre, fără deosebire de pavilion.
    Binevoiţi a primi, Domnule Agent, asigurarea înaltei mele consideraţii.
          [Min. Af. Ext., dos Nr. 34, f. 45. Originalul în limba franceză],
                                        485
www.dacoromanica.ro
960
Severin, 29 Aprilie, 1877
    Primesc cereri de grâu, pâine şi altele dela Intendenţa militară. Rog răspundeţi pentru*totdeauna dacă cererile făcute de armată pot ţine locul ordinilor d-voastră şi ale d-lui ministru de resbel. Până atunci n’am curagiul a corespunde acestor cereri.
                                                         Prefect Isvoranu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888-25, partea III, f. 217].
                                         961
Craiova, 29 Aprilie, 1877
    Răspund notei Dvs. telegrafice: n’am nicio cunoştinţă de cele 200 vite rechiziţionate, căci atât comandanţii cât şi intendenţa nu-mi comunică rechiziţiunile ce fac prin comune şi nici cerere mi s’a făcut a le porni din locurile unde se află. Din plângerile primite însă ştiu că s’au luat contra legei vite din mai multe locuri pe care chiar intendenţa pe unele le-a înapoiat, altele nu ştiu unde le ţine. Gorju şi Mehedinţi încă n’au trimis vite. Pentru cuptoare în mai multe rânduri v’am cerut bani. Ele sunt aproape terminate şi chiar astăzi telegrafia că fără bani nu se pot pune în mişcare. Brutăriile din Craiova nu pot fabrica
30.000  pâini pe zi, căci ar trebui a lăsa oraşul muritor de foame. Cu toate acestea prin măsurile luate dau zilnic 12000—15000 pâini dela 27 curent; ca în trei zile să sosească aproape una mie chile şi treptat voi aproviziona magaziile să corespund necesităţilor. Romanaţi trimis 98 chile iar Mehedinţi nimic. Comunic că la Calafat s’a pus la dispoziţie d-lui Colonel Cerchez 2000 chile grâu ce se macină la Poiana.
                                                      Prefect, I. N. Titulescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 370].
                                      962
Măgurele, 29 Aprilie, 1877
                 Dlui ministru de externe, Buc(ureşti),
    Iată telegrama ce fiind la aparat am primit dela primarul Zimnicea: Termenul de 36 ore acordat de trimisul autorităţilor otomane pentru deşertarea portului, aproape să espire. Cele trei şlepuri Fascolo încă sub malu în apropiere imediată de locuinţele orăşenilor. Da mijloc semnalate ridicarea corturilor şi plecarea vaselor. Totul anunţă o apropiată bombardare. Populaţia
                                      486
www.dacoromanica.ro
înspăimântată, parte fuge, iar alţii cer ajutor şi siguranţă pentru averile -şi viaţa lor, repetând telegrama 475, rog din nou luaţi măsuri urgente spre evitarea pericolului. Sunt avizat de colegul d-v dela interne că mâine soseşte o baterie de artilerie. îmi pare însă că va fi prea târziu, aflându-ne deja puşi în poziţiune de a cunoaşte totul. Eu d-le ministru adast urgent ordinile dv. pentru a şti ce este de făcut în lipsă de armată. Afară de cei 100 de miliţieni concentraţi acolo cari nu cunosc nici mânuirea armei, în caz când vreun vapor turc s’ar încerca să ridice vasele.
                                               Prefect Teleorman Chiriţescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 52. Telegramă].
                                        963
Paris, 29 Aprilie, 1877
    Astăzi s’a vorbit de demisia Dvoastră, de un diferend oarte grav între guvernul nostru şi comandantul superior rus ce a făcut a se teme un moment că Prinţul să nu părăsească ţara, într’un cuvânt dela deschiderea ostilităţilor efective contra Turcilor. Mai multe personagii m’au chestionat asupra acestor diverse puncte la care eu n’am putut răspunde decât evasiv. Ce este adevărat?
                                                           Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 334 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                        964
Cetate, 29 Aprilie, 1877
    Escadronul după ce va termina misia ce-i va ordona Colonelul Arion, va pleca la Moţăţei. Dvoastră cu Regimentul 7 Dorobanţi şi bateria V-a artilerie, plecaţi la Moţăţei şi aflaţi-vă acolo la 9 ore dimineaţa 12 Mai; luaţi care cu furaj cât puteţi.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78. dos. Nr. 257, f. 104. Telegramă],
                                        965
Calafat, 29 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei 142.
    Daţi ordin ca mâine 30 Aprilie, două escadroane din Regimentul 4-lea Ca-laraşi să se afle la Cetate, la orele 12 jumătate sub comanda Colonelului V ă-descu.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos., Nr. 257, f. 15. Telegramă],
                                    487
www.dacoromanica.ro
966
Bucureşti, 29 Aprilie, 1877
    Monitorul cel mai mare turcesc aflat pe Dunăre astăzi la orele 5J/2 a sărit în aer fiind lovit de obuzuri ruseşti şi găurit în flanc chiar în locul unde se afla pudreria vasul s’a scufundat; se zice că pe acel bastiment era comandantul superior al flotilei de pe Dunăre, tabloul era înspăimântător.
                                                     p. Ministru Falcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 92].
                                         967
[Băileşti], 29 Aprilie, 1877
    Conform ordinului telegrafic al d-lui Colonel Logadi, porniţi imediat un escadron de roşiori la Rast sub ordinele Colonelului Arion. După terminarea misiei ce va ordona colonelul Arion, să plece la Moţăţei.
          [Arh. St. Buc,, M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 575, f. 117].
                                         968
[Băileşti], 29 Aprilie, 1877
    Porniţi imediat cu bat(alionul) gua(rdă) mâine de dimineaţă la 7 ore să vă aflaţi la Rast, puindu-vă sub ordinele dlui Colonel Arion. După ce veţi termina misia să vă întoarceţi la Negoiu.
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 575, f. 118].
                            969
Iaşi, 29 Aprilie, 1877
    Comandantul punctului Sculeni mă încunoştiinţează telegrafic că după dispoziţia luată de direcţia drumului de fier, serviciul are ordin a se muta în gara Ungheni ruseşti. Aceste supunându-le la cunoştiinţa Dvs. Vă rog să binevoiţi a mă încunoştiinţa dacă această dispoziţie e luată de dvs. şi în caz afirmativ, ce măsuri să se ia cu viza paşapoartelor, căci trenul nu se opreşte la gara Ungheni de dincoace.
                                                    Prefect, V. Gheorghian
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5176-81 e, f. 35].
                                       488
www.dacoromanica.ro
970
Băileşti, 29 Aprilie, 1877
    Bateria de artilerie şi escadroanele de călăraşi nu au pâine pe ziua de 30 Aprilie. Aici nu se găseşte. Rog daţi ordin a se trimite cel puţin pe patru zile. Colonel Grădişteanu raportează că un escadron din regiment l-a oprit Colonel Cre-ţeanu la Galicea, care trebuia să vie la Băileşti. Rog daţi ordin a veni acest escadrqn, fiind aici numai două. Serviciul suferă. Bateria de artilerie nu are veterinar. Am dat ordin a se face serviciul veterinar de la escadronul călăraşi.
                                        Comand. Brig. II Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 46].
                                        971
Craiova, 29 Aprilie, 1877
    Telegramei No. 5, dat ordin subprefectului Balta să se aprovizioneze cu făină şi orz conform cererii dlui General Eupu.
    Vitele din Dolj scutite de rechiziţie după ordinele dlui Ministru de Interne şi Răsboiu. Se aşteaptă din Gorj şi Mehedinţi unde sunt date ordinele.
    Pentru lemne cerut autorizaţia domeniilor a ridica pădurea. Rachiu nu pot trimite. Rămâne ca intendenţa să ia cu plată sau dl. General Tupu să facă. recheziţie conform legii.
                                                       Prefect N. Titulescu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 126].
                                       972
Olteniţa, 29 Aprilie, 1877
    Eri început bombardarea dintr’o parte şi dintr’alta. Multe obuse turceşti bătut la punct. Rog ordonaţi ce să fac cu arhiva cancelariilor punctului şi căpitănii port, nemaifiind lucrări de mult timp stau de geaba acolo. Să nu se întâmple a fi arse.
                                                 p. comandantul punctului, Sublocotenent Teodorescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 333. Telegramă].
                                       489
www.dacoromanica.ro
973
Berlin, 29 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Bombardarea din partea monitorilor ottomani a oraşelor române deschise precum Olteniţa, Bechet, Călăraşi, captura corăbiilor încărcate cu cereale şi alte objecte, fără deosebire de pavilion, operată după ordinele autorităţilor ottomane superioare şi în fine incursiunile reiterate ale Başi-Buzucilor şi ale Cerchezilor, cari ard şi pradă tot ce întâlnesc sub paşii lor (« und Wurgerbanden .ziehen umher »), aceste barbarii, cari încep a lua proporţiuni înspăimântătoare, împing pre Români irresistibilamente a nu neglege datoria lor cea mai sacră, aceea de a apăra ţara în contra contemptorilor drepturilor României, consacrete prin tradiţiuni necontestate, prin posesiune de stat şi prin tratatul din Paris.
    Zicând acestea, în conferenţa ce am avut-o ieri cu Excelenţa Sa Domnul de Biilow, n’am întâmpinat din partea Excelenţei Sale nici o contradicţiune. Excelenţa Sa a refuzat însă, cu toată insistenţa mea, a intra în amănuntul chestiunii şi a-şi exprima părerea într’un chip pozitiv.
    Vă asigurez că nu ne putem face iluziuni că vom putea scoate pe guvernul •german din această rezervă care până astăzi e linia sa de conduită nestrămutată.
    Acest « aperţu de conversation », odată supusă cunoştinţei Domniei-Voastre, îmi permit înainte de a termina, de a aprecia în puţine cuvinte noua phase internaţionale în care ne-au aruncat ultimele evenimente. Această cestiune s’a ventilat pe larg în pressa europeană.
    Rezoluţiunile lui Gladstone consistând în a zice că Rusia declarând războiu Turciei, n’a făcut decât a executa protocolul din Eondon, e fără îndoială în acelaşi timp virtualmente o apărare elocinte a cauzei României.
    Art. 8 e inseparabil de Art. 22 din tractatul din Paris.
    Tractatul din Paris, cil toate că nu e revestit de iscălitura reprezentantului României, are şi pentru Români autoritatea unui « Jus non scriptum » (Compar. Heffter Volkerrecht § 8).
    In acest sens am fost în drept să zicem că suntem creditori Europei.
    Motivarea corectă a concluziunii că conduita noastră nu se abate dela dis-poziţiunile tractatului din Paris, enumerarea elementelor care constituesc pericolul extern cari ne sileşte să facem apel la arme, este de altă parte un postulat al dreptului ginţilor dela care nu ne putem sustrage şi nu ne-am sustras.
    Favoarea guvernului german ne este sub acest raport asigurată.
    Dar pretenţiile internaţionale nu au, zice Heffter altă garanţie decât puterea adevărului şi voinţa energică a participanţilor şi nu au alt forum decât propria conştiinţă şi opiniunea publică. Opiniunea publică europeană, socot, nu va izbi
                                        490
www.dacoromanica.ro
                 de anathemă conduita noastră correctă. Cazurile de «parti pris » interesat ce prezintă câteodată presa diferitelor ţări, nu intră naturalmente în socoteală. Primiţi vă rog Dle Ministru, încredinţarea prea profundului meu respect-
                                                                                       Agent Degre
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 349-350. Reprodus în Documente oficiale,
       187S, p. 104-105].
                            974
(Bucureşti], 29 April, 1877
                  Chiriţescu prefect Turnu Măgurele,
    Noi nu putem protege însuşi pavillionul nostru şi încă mai puţin pavilioane străine pentru bombardări şi siluiri făcute în porturile noastre, iar ca ministru de esterne nu poci face nimic decât de a protesta la puteri, ceiace fac. După măsurile practice de apărare adresaţi-vă la colegii mei dela interne şi resbel.
                                                                                  Kogălniceanu
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 48].
                                       975
Giurgiu, 29 Aprilie, 1877
    Contra legii şi a ordinelor Dv. miliţianul Maior Mano’ şi permite a lua dea-dreptul dupe strade şi a deţine forţamente în cazarmă funcţionarii prefecturei, casierii, primarii şi alţi cetăţeni escluşi de lege, prin consiliul de revizie, osebit de sute de săteni însuraţi şi cu copii ce nu fac parte din clasa I.
    Serviciul public împiedecat. Cetăţeni indignaţi. Rog faceţi a primi imediat ordin să rămăie în lege şi să respecte dispoziţiunile luate de Dvs. Contrariu declar răspunderea consecinţelor.
                                        Prefect Vlasca, Aricescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172-81 a, partea I, f. 289].
                                      976
29 Aprilie, 1877 Grecia Nr. 4427
                 Dle Consul General,
    Ca răspuns la nota pe care aţi binevoit să-mi adresaţi la 20 Aprilie curent No. 366 în sprijinul unei reclamaţiuni a supuşilor greci Em. Petropulos şi Miha 1 Demetriu contra rechiziţiei a 50 boi operată aces'or din urmă, am onoare a vă aduce la cunoştinţă, Domnule Consul General, că această măsură este generală
                                   491
www.dacoromanica.ro
şi că în urma dispoziţiunilor luate, trebue să fiţi siguri, că cetăţenii acestui onor Consulat General, nu vor fi mai greu apăsaţi decât indigenii.
    Binevoiţi, etc.
          [Min. Af. Ext., v. 70, f. 325].
                                        977
Bucureşti, 29 Aprilie, 1877
    Am a mă plânge amarnic contra procedeelor domnului Zwiedeneck, care în împrejurările atât de grele pentru ţara noastră, nu are pentru noi consideraţiile la care avem dreptul din partea puterilor prietene şi mai ales din partea Austro-Ungariei.
    Ieri a fost chestiunea rechiziţiilor, aceea a cartiruirii militare şi altele, astăzi este situaţia vaselor sub pavilion austro-ungar, care sunt expuse să fie bombardate de Turci. Fiecare notă sfârşeşte, pentru orice lucru, cu ameninţări de responsabilitate la adresa noastră. Vă rog să faceţi apel la bunăvoinţa contelui Andrassy şi la spiritul său de justeţă, spre a ne cruţa de greutăţile în raporturile noastre cu Zwiedeneck, care se crede încă la Beirut.
                                                                Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 33, f. 3. Originalul în limba franceză].
                                      978
Budeşti, 29 Aprilie, 1877
    Conform ordinului Dvs. telegrafic No. 786, vă raportez că batalionul 2 vânători a plecat din Budeşti spre Olteniţa la ora 1 şi 20 minute iar Regimentul călăraşi la ora unu şi jumătate spre Negoeşti.
                                                       Colonel Rosnovanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 11. Telegramă].
                                      979
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am aflat dintr’un raport al viceconsulului imperial şi regal din Giurgiu că un supus austro-ungar, cu numele de Rudolf Epstein a fost arestat în oraşul susmenţionat sub bănuială de spionaj şi transportat la Bucureşti. Am provocat punerea lui în libertate şi l-am supus unui interogatoriu din care rezultă cele ce urmează:
                                      492
www.dacoromanica.ro
    Domnul Epstein, fiind în posesia unui paşaport perfect în regulă, a sosit la 9/21 Aprilie curent dela Rusciuc la Giurgiu. La debarcarea sa, el fu înconjurat de soldaţi români al căror comandant îl declară suspect de spionaj, îl arestă şi-l conduse înaintea comandantului din Giurgiu. După un scurt interogatoriu în care numitul Epstein declară că este personal cunoscut de prefectul judeţului, el fu condus la prefectură de către un ofiţer. Prefectul îl recunoscu imediat şi vru să dea ordin ca să-i fie restituit bagajul. Cu toate acestea ofiţerul care-1 însoţea declară că nu poate să asculte decât de superiorii săi militari şi supuse bagajul şi persoana domnului Epstein unei percheziţii minuţioase. Nu s’a găsit asupra lui decât hârtii fără valoare şi două scrisori particulare pe care domnul Montlong, consulul general al Austro-Ungariei la Rusciuc i le încredinţase şi din care una i-a fost restituită. După aceea domnul Epstein fu condus sub escortă la Bucureşti şi dat pe seama domnului locotenent colonel Schina, care îl supuse unui nou interogatoriu din care nu reeşia nimic compromiţător pentru Epstein şi nimic ce ar fi putut îndreptăţi măsurile violente ce au fost luate contra lui. Totuşi, a fost reţinut toată ziua de Joi» 10 Mai şi o parte din Vineri, 11 Maix) fără să i se permită să se pună în legătură cu agenţia imperială şi regală în vederea protecţiei sale.
    Aducând aceste fapte la cunoştinţa Dvs., Domnule Ministru, nu aş putea ascunde, cât mi-a fost de penibil de a afla la ce tratamente umilitoare a fost supus un simplu călător ale cărui documente erau în perfectă regulă pentru o bănuială care nu a fost justificată prin nimic şi că a fost chiar împiedecat să se adreseze autorităţii ce era chemată să-l protejeze.
    îndrăznesc să sper, domnule Ministru, că veţi provoca măsurile necesare pentru ca o atât de regretabilă violare a libertăţii personale a unui supus austro-ungar să nu se mai repete.
    Binevoiţi a primi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                                  Zwideneck
                                        980
Cetatea, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Sosind Regimentul 4 Călăraşi în comuna Cetatea şi având necesitate de parolă şi răspuns pentru serviciurile vedetelor, vă rog (cu) onoare să bine(voiţi) a-mi da secretul pe fiecare seară spre a se putea executa diferitele servicii ce se dau acestui corp.
                           Comandantul Regimentului 4 Călăraşi activ Lt. Colonel Grădişteanu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 207].
    9 Stil nou.
                                   493
www.dacoromanica.ro
981
Cetatea, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Major,
    Conform ordinului Diviziei I activă, No. 313, vi se trimite odată cu aceasta 3 rachete destinate pentru punctul Golenţ ce Dvs ocupaţi cu avant-posturile.
    Modul cum urmează a le da foc acestor rachete este prescris în instrucţia alipită pe fiecare.
    Totodată vă atrag atenţiunea asupra timpului când trebue a se da foc acestor rachete spre a nu se pune în mişcare Brigada, Divizia şi chiar întregul Corp, în zadar, ci numai în cazurile extreme, adică atunci când se vede o trupă numeroasă că încearcă a face o trecere pe teritoriul nostru.
    Sunteţi invitat a avea och i neadormiţi, a nu vă lua numai după vorbe, a nu asculta numai imaginaţiuni, ci a constata faptul prin Dvs înşivă şi apoi a uza de dânsele.
                                     Comandantul Brigadei Colonel (Vlădescu)
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 159].
                                      982
Cetatea, 30 Aprilie, 1877 Grosul avant-posturilor
                  Domnule Colonel,
    In ziua de 29 curent la orele 11 dimineaţa, am intrat cu Batalionul în serviciul de avantposturi. Zona ce am ocupat este dela extrema dreaptă a satului Cetatea şi până la extrema dreaptă a satului Hunia. Aceasta pentru a mă pune în legătură cu avantposturile Regimentului 5 de Dorobanţi. Această întindere, pe malul Dunării şi Vărsăturei, este de mai mult de 10 kilometri.
    S’a dispus trupa astfel:
    Două companii au dat câte două gărzi mari aşezate: Garda mare No. 1 în dreptul grădiniţei din vale înapoia parcului de artilerie, care a dat trei santinele duble şi un post de observaţie la post. Santinela din stânga vine în dreptul stângei satului Cetatea. Garda mare No. 2, 3 şi 4, din cauza neputinţei de a comunica pe marginea Dunării, au trebuit a ocoli pe la satul Moreni şi trecând viroagele pe la o singură trecere ce este practicată, s’au aşezat astfel ca ele să fie acoperite de ondulaţii de teren şi distanţe unele de altele de 2 până la 2^ kilometri, aşa ca să se vadă între dânsele.
                Fiecare au dat câte trei santinele, afară de garda mare No. 2 care a dat numai două. Din neputinţa ca compania din dreapta să-şi poată face patrularea la amân-
                                      494
www.dacoromanica.ro
două gărzile mari, am trecut garda mare No. 2 sub comanda comandantului pichetului No. 2, aşa că acest pichet comandă trei gărzi mari.
    S’au stabilit asemenea două pichete, fiecare la mijlocul zonei ce ocupa. Pichetul No. i la bifurcaţia unor drumuri ce duc la o moară în poalele dealului din dreptul stângei satului Cetatea, comandată de căpitanul Magheru. Pichetul No. 2 în vale, lângă biserica din satul Moreni, la nordul pasagiului viroagei, iarăşi lângă moară, comandat de căpitanul Pappazoglu.
    Două companii au format garda avantposturilor aşezate în deal pe platoul ce desparte satul Cetatea de Fântâna-Banului, sub comanda mea.
    Sistemul de patrulare între diferitele aceste detaşamente şi şantierele, s’a făcut cu cea mai mare ordine şi conform regulelor stabilite. Asemenea raporturile erau trimise regulat prin Călăraşii ce erau la diferite unităţi.
    Ca evenimente nu s’a semnalat nimic. Rezultatul observaţiunii malului inamic este: Da pichetul Comatartz până la orele 5 */> seara au lucrat la un retranşament peste 20 soldaţi Turci, ceeace m’a făcut să cred că acolo sunt mai numeroşi decât la celelalte posturi.
    Ca patrulă, s’au văzut pe la orele 4 seara trei soldaţi de cavalerie mergând spre cătunul Coşava, inspectând pichetele şi apoi înaintând.
    Alt sgomot nu s’a auzit.
    Domnule Colonel, făcând rondul general, m’am încredinţat că focurile gărzii mari No. 3 şi 4 ar fi fără nici un folos la un moment dat, când ceva s’ar mişca pe Dunăre chiar în apele noastre, căci fiind aşezate pe marginea Vărsăturii, au Dunărea departe ca la 100—2500 metri.
    Degătura între pichetul No. 1 şi 2 mai că nu poate fi decât printr’un ocol care ar întârzia ajutorul ce ar putea (da) când trebuinţa ar cere, din cauza terenului impracticabil. Zona este foarte întinsă, aşa că o trupă care schimbă pe alta în acest serviciu, la ora 11, nu poate fi aşezată definitiv decât la orele 2 seara. Până la această oră, este tot ce vă pot face cunoscut. Dacă ceva extraordinar s’ar petrece, vă fac imediat cunoscut.
                       Comandantul avant-posturilor dela Cetatea-Hunia,
                                          Maior Comăneanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 179 şi 180 .
                                     983
[Custureni, 30 Aprilie, 1877]
              Primăria Comuni Custureni plasa Negoeşti, judeţul Ilfov.
                                          Certificat
    Prin care se constată că bateria a III-a din regimentul Nr. 3 de artilerie repau-sându-se în această comună în noaptea de douăzeci şi no(ă) spre treizeci Aprilu
                                     495
www.dacoromanica.ro
au avutu cea mai bună conduită şi n’au lăsat nimic de doritu pentru care s’au certificat acest achtu de noii Primarul acestei comuni.
                                    Primar Georgescu Notar M. Stephănescu (Sigiliul comunei)
         [Biblioteca Muzeului militar naţional, Documente, Nr. 4776V
                                       984
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
    Acest minister încă dela începerea rechiziţiei cailor a dat ordine ca cine va oferi gratis un cal statului are drept a scuti doi, sau trei. Comisiile ascultând pe delegaţii acelui minister au luat chiar amândoi caii ai unor proprietari fără să voiască a primi unul din doi ca ofrandă.
    Măsura mi se pare şi păgubitoare casei statului şi vecsatorie. Daţi vă rog ordin a se repara aceasta.
                                        Ministru I. C. Brătianu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 220].
                                       985
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Domnu primar al Capitalei Bucureşti prin adresa Nr. 4990 mă anunţa că nici până în prezent nu i s’a trimis repartiţia cailor ce urmează a se rechiziţiona din capitală. După noi trebuie să dea 1108 cai distr. Ilfov.
    Având onoare a vă încunoştiinţa despre aceasta, vă rog Domnule Ministru, să binevoiţi a comunica urgent Primăriei capitalei numărul total al cailor ce s’a fixat a se rechiziţiona din comuna Bucureşti prin repartiţia făcută de acel minister.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                       p. Ministru Fălcoianu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 377].
                                       986
Moţăţei, 30 Aprilie, 1877
    Prin telegrama Nr. 55 am recomandat a vă pune la dispoziţia Dlui Colone Cerchez, când se va cere ajutor şi a-mi telegrafia orice mişcare ulterioară.
                                       496
www.dacoromanica.ro
    Această recomandare finală v’o facem, atât pentru a putea să vă adresez corespondenţa şi aprovizionările ce se dă de Intendenţă cât şi, mai cu seamă, spre a şti locul unde vă aflaţi cu trupele şi astfel a combina dispoziţiile şi mişcările celorlalte Brigăzi la caz de necesitate.
    V’am recomandat încă prin ordinul circular Nr. 2 art. 2 a-mi trimite situaţiile jurnaliere, şi am repetat acest ordin sub Nr. 28.
    Regret însă şi constat că aceste ordine nu le-aţi executat, şi că sunt pus în poziţie d’a vi le notifica din nou.
    Ca să vă faceţi o idee exactă de consecinţele ce această neexecutare din parte-vă au provocat şi de efectul ce a şi produs asupră-mi, cred util a vă pune în curent cu cele ce s’au petrecut dela 26 curent până ieri.
    l,a 26 Aprilie orele 5, inspectam regimentul 7 Dorobanţi, când deodată văd două escadroane din Regimentul 4 Călăraşi viind spre Craiova pe când îl ştiam cantonat la Moţăţei. Surprinderea-mi a fost şi mai ambarasantă, când văd pe Dl maior Dobriceanu, că se prezintă la mine şi-mi cere ordine de ce are să facă.
    Nu ştiam nici cine i-a dat ordinul să plece din Moţăţei, nici ce destinaţie avea acea trupă şi în ce scop era adusă. Am presupus că trebuie să vă fi dat ordin Dl Şef de corp direct, precum am şi aflat în urmă, însă după ordinul meu Nr. 55 Dvs. tot trebuia să mă anunţaţi.
    In seara de 26, Dl Şef de corp îmi da ordin să vă recomand a vă cantona cu toată Brigada la Băileşti şi când mergem împreună la biroul telegrafic, aflăm prin întâmplare, că Dvs. aţi părăsit cantonamentele vechi şi v’aţi pus în marş, nu ştiu încotro.
    Eri viind cu Divizia prin Galicea, întâlnesc un escadron din regim. 4 Călăraşi rătăcind pe drumuri şi neştiind Comandantul lui unde să meargă. II întreb de unde vine şi unde merge şi-mi răspunde că a fost trimis în recunoaştere pe linia Dunării până la Bechet şi întorcându-se la Moţăţei, nu şi-a mai găsit regimentul, dar a aflat din svon, că este dus la Craiova, că s’a pus îndată în marş pentru Craiova, dar pe drum a aflat că regimentul a plecat din Craiova şi acum nu ştie unde să se dirijeze.
    Astăzi se prezintă la mine un ofiţer cu un mic detaşament din Batal. 1 vânători şi mă întreba unde este cantonat corpul său. N’am ştiut ce să răspund şi i-am recomandat să meargă spre Moţăţei, sau Cetate. Aceste fapte vă vor face să înţelegeţi, că dacă în timp numai de mişcări pregătitoare se produce o aşa gravă confuzie, când poate să fie momente şi mai serioase, câte consecinţe triste să aibă o asemenea procedare.
    Pentru a pune capăt unei aseminea situaţii şi a feri orice responsabilitate la care puteţi fi expuşi, mă mărginesc a vă semnala cazul şi vă recomand ca pe viitor orice mişcare de trupe veţi fi obligat a ordona, sau după cererea Dlui Colonel
                                       497
www.dacoromanica.ro
Cerchez, sau după ordinele directe a Dlui Şef al corpului I de armată să le executaţi şi îndată să-mi raportaţi.
    Vă recomand încă ca îndată să-mi raportaţi unde este concentrată brigada Dvs. şi trupele din celelalte brigăzi (Calaraşi şi baterii) ce vi s’au trimes ranfort. Pentru orice infracţiune dela acest ordin vă va privi răspunderea.
    Trimiteţi pe toată ziua situaţiile jurnaliere a Corpurilor.
                                       Comand. Diviziei II Colonel Logady [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 31 şi 43].
                                        987
Târgu Jiu, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministre,
    La nota domnieivoastre telegrafică din u mai st. n. am onoare a răspunde că deja am dat ordinele şi instrucţiunile cuvenite în judeţ în privinţa modului efectuărei rechiziţiunilor. In cât priveşte caii ceruţi după cum am avut onoare a vă supune la cunoştinţa prin osebită telegramă Comisiunea mixtă a încheiat lucrările sa e complectând numărul în minus de cai, cari nu s’au mai putut găsi. Relativ la rechiziţiunea vitelor pentru nutrimentul armatei dela Calafat, aseminea mai sunt a se trimite 9 vite spre completarea numărului de 100. Cu această oca-ziune am observat că pe alocurea primarii comunelor rurale încă nu s’au pătruns de dispoziţiunile legii şi reglementului de recheziţiuni, căci nu numai repartiţia au făcut-o injustă, dar nici au constituit comisiunile prevăzute de art. 10 din regulament şi aceasta din cauză că în totdeauna la început aplicaţiunea unei egi este dificilă.
    In asemenea caz comisiunea mixtă spre a corespunde cu grăbnicie la cererea ce i-a fost adresată, a trebuit să facă din parte-i tot ce s’a putut spre a uşura nedreptăţirile strecurate printr’o greşită şi arbitrară măsură luată de primari, astfel că a dat satisfacţiune pe dată tuturor reclamaţiunilor ivite i-a exclus toate vitele de muncă spre a nu se împiedica agricultura şi a apărat de rechiziţiune pe toţi oamenii fără mijloace.
    Vă rog, domnule ministre, ca pe viitor oricând se simte necesitate mai cu. seama de obiecte de îndestulare să binevoiţi a mă încunoştiinţa cu câteva zile mai dinainte ca să pot avea timpul material necesar spre a transmite ordinile cuvenite în diferitele părţi ale judeţului, căci reşedinţele subprefecturilor fiind cu deosebire depărtate şi neavând telegraph, spre a le putea parveni ordinile prin calaraşi la mai multe dintrânsele şi de aci la comune, trebue să treacă câte o zi două şi trei chiar.
                                  498
www.dacoromanica.ro
    Pe lângă aceasta vă mai rog chiar să faceţi a se imprima în broşuri, atât legea şi reglementul rechiziţiunilor cât şi toate formularele necesare, ca astfel fiind împărţite comunelor să le poată mai uşor avea sub mână îndatoririle impuse printr 'ansele.
    Benevoiţi vă rog domnule Ministru, a primi asigurarea profundului meu respect.
                                    Prefect Ath. Moschuna
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 419].
                                      988
Cetatea, 30 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Am onoare a vă face cunoscut că pe linia avantposturilor până în momentul de faţă nu s'a întâmplat nimic. Mi s’a raportat însă că în dreptu’ pichetului Gomo-larţi până la orele 51/a p. m. a lucrat la un retranşament peste 2o soldaţi turci, fapt ce indică, că în acest loc sunt mai mulţi soldaţi decât pe la celelalte pichete. S’a văzut apoi pe la orele 4 p. m. trei soldaţi de cavalerie inspectând pichetele şi apoi dispărând.
                                    Comandantul Brigadei Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 90].
                                      989
[Calafat], 30 Aprilie, 1877
    Veţi expedia, după supa de dimineaţă, cele 4 tunuri rămase din bateria călă-reaţă la Ciuperceni care se va aşeza în poziţia fixată de Colonelul Cruţescu. Vă recomand Dle maior cu osebire a da ordine severe Dior comandanţi de baterie, cel mai mare calm şi a nu se trage la caz când se începe focul, decât un tun în fiecare baterie la un cuart de oră fiecare. Bateria din Ciuperceni îşi va procura furajul cailor din Ciuperceni, dând bonuri în regulă la Adm. Domeniilor de acolo.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 85].
                                      990
    30  Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Domnul ministru de răsboi prin ordinul No. 4005 comunicat cu al Dlui in-tendant al I Corp de armată Nr 181 decizând ca ofiţerii prevăzuţi la art. 7 din
                                      499
                                                                          32»
www.dacoromanica.ro
circulara Nr. 1080 relativă administraţii şi comptabilităţ i trupelor concentrate, în cazul când Corpurile nu se aprovizionează singure, să detaşeze pe lângă depozitele de subzistenţă din această Divizie; vă rog cu onoare să binevoiţi a ordona Corpurilor respective a trimite îndată acei ofiţeri, depozitele nefiind instalate din cauza lipsei de personal.
                                  Intendant Divizii I active,
                                                        Adj. I. Nuţu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 248, f. 451].
                                       991
Băileşti, 30 Aprilie, 1877
                       Ordin circular pe brigadă.
    Conform ordinului telegrafic al Diviziei No. 143 a. c. fac cunoscut corpurilor, că cu începere de astăzi 30 Aprilie, trupele cantonate în acest sat, vor face serviciul de campanie.
    Corpurile sunt invitate dar de a se conforma strict prescripţiilor serviciului în campanie. Totdeodată se aduce la cunoştinţa corpurilor că ca comandant al cantonamentului este numit D. Colonel Budişteanu, Comandantul Regimentului 6 de Infanterie.
                                   Comandantul Brigadei II Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 687, f. 51].
                                       992
Calafat, 30 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Vi se face cunoscut că Divizia Dv este însărcinată cu paza frontierei pre zona Golenţi-Rastu. A.vantposturile Dv care totdeauna se vor ţine în cea mai intimă legătură cu avantposturile Diviziei a 2-a care este însărcinată cu paza zonei Golenţi-Gruia şi Rastu-Bechet vom începe chiar dela stânga satului Golenţi unde se stabileşte garda mare a avantposturilor Diviziei 2-a şi vom merge până în Rastu pe care-1 vom ocupa. Dv sunteţi responsabil de buna pază a frontierei pre această zonă şi vă invit a lua măsurile cele mai nimerite pentru asigurarea ei. Totdeodată veţi pune la dispoziţia comandantului Divizii a 2-a un escadron călăraşi din 1 regiment care va rămâne ataşat la acea Divizie până la al 2-lea ordin.
                                                              Cd. Corpului Grai. I/Upu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 86],
                                       500
www.dacoromanica.ro
993
Cetatea, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Colonel,
    Astăzi la 9J/4 ore seara a trecut monitorul şi a fost primit de avantposturile infanteriei prin focuri, precum şi de artilerie postată în poziţie. Am neplăcerea de a anunţa că privegherea artilerii nu a fost aşa cum trebue să fie, de unde rezultă că efectul nu a fost tocmai cel dorit. Rămâne la Domnia Voastră a aprecia aceasta pentru a ordona pedepse. In acest moment am pus să tragă asupra lui Gomotart ca să mă încredinţez de este armat sau nu. Fortăreaţa nu a răspuns până acum. Aflu asemenea că o coloană turcească s’a dirijat către Vratta. Am trimis imediat două escadroane în recunoaştere, i-ul vânători stă gata; de va fi trebuinţă îl voi trimite şi pe dânsul în acea parte. Vă voi ţine în curent despre toate aceste evenimente.
                                                            Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112, c, f. 97 şi v.].
                            994
Ciuperceni, [30 Aprilie, 1877]
                   Domnule Colonel,
    Am onoare a vă raporta că pe toată linia santinelelor, a fost linişte; nu s’a văzut nimic de cealaltă parte a Dunării. O secţie de artilerie am aşezat-o astă noapte în apropiere de vapor, spre a putea trage în cazul când vre-un monitor turcesc, ar fi venit să-l ia. O secţie o am disponibilă pe punctele ameninţate. După avizul şefului de Stat-Major al Diviziei am ridicat după vapor, tot personalul, lăsând numai doi, pe toţi îi am sub pază. Vă rog să binevoiţi a da ordin să se reguleze în privinţa hranei lor, căci până astăzi i-am hrănit eu şi nu am nici-un fond prevăzut pentru aceasta. Pâinea ce ni se trimite pentru trupă este mucedă şi soldaţii o aruncă neputând s’o mănânce. Vă rog a da ordin brutăriilor din Calafat a face pâine şi pentru ofiţeri, căci nu mai găsim în altă parte. Astăzi am urmat cu tirul. Biroul telegrafic s’a instalat, dar nu poate funcţiona; ofiţerul de geniu mi-a raportat că nu are material pentru baterii.
    Binevoiţi a-mi transmite ordinele Dvoastră.
                                                             Colonel Cruţescu
          Arh. St. Buc., M. St. M., 4877/78, dos. Nr. 112 c, f. 105].
                                        501
www.dacoromanica.ro
995
Giurgiu, 30 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Mă grăbesc a comunica Domniei Voastre copie după raportul primarului Comunei Stăneşti sub Nr. 364 ca, văzându-i conţinerea să binevoiţi a da de urgenţă ordin ca cei denunţaţi că opresc carele, să nu mai intervină prin astfel de procedări, de a ne creia dificultăţi, destule fiind cele cu care ne luptăm mai ales că aceste care, sunt distincte spre a transporta productele rechiziţionate pentru trebuinţele armatei române şi din atâtea care ce sunt în Comuna Stăneşti, pornind optzeci, mai rămâne destule spre a servi şi pentru trebuinţa pentru care se doreşte de acei Dni ofiţeri, ca să fie care în Comună, binevoind a cunoaşte domnule Colonel, că conform ordinului ce avem se simte mare necesitate ca aceste producte să fie fără mai multă întârziere, expediate la destinaţie, căci evenimentele zorind şi desfăşurându-se cu rapiditate, îmi este teamă să nu fie sosite la timp, la destinaţie.
    Finesc, declarându-vă Dle Colonel, că pentru transportarea productelor ce se cer a se rechiziţiona îmi trebuesc 1200 care, luate la caralogie din fiecare comună şi dacă nu voi fi lăsat în pace a-mi face datoria şi totodată dacă chiar se vor mai deţine aceste care, declin răspunderea consecinţelor, lăsând’o asupra celor ce îmi pun piedici prin asemenea procedări.
    Primiţi, Dle Comandant, încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     Prefect Indescifrabil
Anexă
    Carele în număr de 80 pretinse prin ordinul Dvs, nu le putem înainta cu nici un chip din cauză că aici se află încă de la 29 curent 2500 oştire română şi în curând se mai aşteaptă încă 1000 după cum mi-a încredinţat Dl Colonel care se află cu armata aici şi care mi-a mai spus verbal că este mare trebuinţă de asemenea care, nelăsându-se a se înstrăina nici unul din Comună, acestea cu onoare supun cunoştinţei Dvs.
                                       p. primar R. Boală Veche
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. i54—155].
                                      996
[Aprilie, 1877]
                                      Aviz
    Războiul declarându-se la 12 ale lunii Aprilie intrarea şi ieşirea corăbiilor din portul Odesa, Limanul, Dniper şi din Bug în strâmtoarea Kerciu şi în golful Sevas-
                                      502
www.dacoromanica.ro
topolului, nu este permisă decât în condiţiunile următoare, care deşi nu sunt prevăzute de legile internaţionale maritime, totuşi pot să se prezinte în epoca actuală când porturile sunt protejate prin barajiuri de mine a căror treceri trebuiesc să fie secrete.
    1.     Orice corabie la sosirea sa trebue să se oprească afară de linia barajului de mine unde ofiţerii ruşi cu echipagiul lor vor merge atunci spre întâmpinarea ei şi luând direcţiunea zisei corăbii o vor face să intre în port, după ce se vor convinge că hărţile de bord sunt în regulă.
    2.     Căpitanul zisei corăbii se va angaja prin scris atât pentru el cât şi pentru echipagiul său şi pasagerii săi, că în tot timpul trecerii a trecătoarelor, nicio persoană să nu stea pe punte, nici să încerce a vedea prin găuri sau ferestre drumul ce ia corabia.
    3.     Aceiaşi purtare se va păzi absolut la ieşirea din port a corăbiilor de comerciu, adică că direcţia ziselor corăbii va fi luată de un ofiţer rus, cu echipagiul său conform art. 1 şi 2.
    4.     Ea caz de a se arăta un bastiment de rezbel turcesc în locurile de'unde ar fi posibil a se vedea intrarea şi ieşirea corăbiilor, autorităţile ruse vor pretinde depărtarea lor la oarecare distanţă pe un timp suficient, pentru ca intrarea sau ieşirea corăbiei să se poată efectua. Până la îndeplinirea acestei formalităţi nicio corabie nu va putea intra nici ieşi. Dar în acelaşi timp căpitanii vor fi încunoştiinţaţi că s’ar putea ca bastimentele de rezbel inamice să nu vrea să consimtă la această propunere şi să înceapă imediat ostilităţile.
    In acest cas, corăbiile staţionate în port şi lipsite astfel de posibilitatea de a ieşi sunt expuse inevitabil la toate întâmplările focului inamicului.
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 208. Copie],
                                      997
Târgu Jiu, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministre,
    Conform ordinului domnieivoastre telegrafic Nr. 8755 văzând la staţia telegrafică conţinutul reclamaţiunei D-lui Pleiniceanu, am onoare domnule Ministre, a vă supune la cunoştinţă ce urmează:
    D. Dim trie Pleiniceanu este unul din cei mai mari şi avuţi, proprietari din judeţ, căruia în adevăr de către comisiunea de rechiziţiune comunală i s’a luat 2 boi dintre mai multe perechi ce are şi cari boi sunt de o calitate cu totul inferioară. Este inexact însă aceiace D. Pleiniceanu susţine că a oferit alte vite gratis şi i s’a refuzat. D. Pleiniceanu nu a dat nimic gratis, căci negreşit comisiunea s’ar fi grăbit a accepta aseminea ofrande precum a făcut cu acelea a mai
                                        503
www.dacoromanica.ro
multor ţărani cari ca în totdeauna şi în ocaziunea de faţă s’au arătat cu deosebire binevoitori către ţară.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministre a primi încredinţarea profundului meu respect.
                                                    Prefect Ath. Moschuna
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I. f. 394].
                                       998
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    Domnul Prefect de Argeş în urma ordinului ce i s’a dat de a aproviziona şi furniza pâine pentru corpul I de Armată, aflat în partea României despre Olt, în cantităţi până la treizeci de mii pe zi, prin telegrama sa dela 27 Aprilie curent a cerut a i se trimite bani, spre a putea angaja brutari şi plăti măcinatul grâului, pe preţurile următoare:
    Şapte zeci lei vechi pentru mia de ocale, adică zece lei noui şi treizeci şi şapte bani pentru o kilă. Trei bani şi jumătate de fiecare pâine la brutarii angajaţi a fabrica.         •
    Avându-se în vedere trebuinţa s’a şi ordonansat pe numele Dlui Prefect şi asupra plătitorului de Argeş un avans de zece mii lei, trimiţându-i-se de urgenţă ordonanţa de plată.
    Pentru ca prefectul să ia măsurile ce i s’au ordonat în această privinţă, ca să espeduiască la Craiova jurnalier trei zeci de mii de pâini spre a nu suferi trupele, vă rog să-i daţi ordine în consecinţă; punându-i în vedere a activa fabricaţiunea, raportând urgent şi categoric ziua când a început să expedieze pâine la Craiova şi câtă cantitate. Ministerul de război contând pe asigurarea dată de Prefectura de Argeş, că va furniza pâinea necesară trupelor de peste Olt, n’a luat nici o dispoziţie a angaja această furnitură în altă parte.
    Până acum Prefectura de Argeş, nu se vede să fi luat măsuri de a asigura pâinea, căci chiar ieri am primit telegrame că le lipseşte pâinea la unele din corpurile de trupă.
    Primiţi, vă rog Domnule Ministru, încredinţarea prea osebitei mele consi-deraţiuni
                                                    p. Ministru Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877-21, f. 152].
                                       504
www.dacoromanica.ro
999
[Călăraşi], 30 Aprilie, 187?
                   Domnule Ministru,
    D. Subprefect de Baltă prin raportul No. 2640 îmi comunică că în ziua de 24 curent, nişte Turci dela câteva caice care poposiseră la malul Dunării, au dat foc la fânul locuitorilor din comuna Găiţa, ce-1 aveau în balta acei moşii.
    Am onoare a supune cazul cunoştinţei Dv. spre ştiinţă.
    Primiţi vă rog Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                           Prefect. Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 93].
                                       1000
Băileşti], 30 Aprilie, 1877
    Rog daţi ordin a trimite pâine pentru toate trupele din Băileşti; infanteria numai pentru ziua i Mai are pâine, artileria a mâncat azi mămăligă neavând pâine; avem lipsă de carne, în sat se găsesc vite, locuitorii nu vor să vânză, rog trimiteţi vite sau daţi-mi ordin să iau prin rechiziţie. Ordonaţi trimiterea] material la artilerie.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 687, f. 24].'
                                       1001
T. Severin, 30 Aprilie, 1877
                  Domnule Ministru,
    In urma expedierii telegramei No. 176 de astăzi către onorabilul Ministeriu ce dirigeţi, relativ la vaporul Clotild, am fost pe bordul Ada despre care am raportat Domniei-Voastre cu No. 168 din 26 curent şi am cerut căpitanului deşi bastimentul său se vede deşert, a depune actele de bord şi costitutul ca să fiu în regulă pentru cazul când s’ar fi întâmplat ca onorabilul Ministeriu să-mi ceară ver-uă explicaţiune, la ceea ce mă aşteptam văzând diferitele interpretări ce orăşenii dau scopului acelor bastimente.
    Căpitanul lui Ada, crezându-se astfel silit a urma regulelor de port, dupăce hesită puţin, îmi recomandă discreţiune şi-mi declară: că adevăratul pavilion al bastimentului este rus iar nu.cel arborat; că Clotild este sub acelaşi pavilion, că el avea torpile şi că le ducea în jos conform ordinului guvernului său; că a anunciat trupele române din Calafat pentru trecerea lui Clotild; că dânsul Ada, are asemenea torpile pentru a le aşeza mai în susul Dunării dar că, deocamdată, aşteaptă a se asigura de reuşita trecerii lui Clotild căci în cazul contrariu dânsul^
                                       505
www.dacoromanica.ro
Ada, va trebui a merge la destinaţiunea ce avea Clotild; că în fine, mai aşteaptă din sus şi alte de asemenea vapoare ruse precum şi pe unul turc pe care va trebui să-I prindă sau să-l spargă.
    Am crezut de neapărată trebuinţă a supune (în mod neoficial) Domniei Voastre aceste declaraţiuni, pentru a ţine un loc în cazul când înaltul guvern nu ar avea cunoştinţă de dânsele; iar în cazul afirmativ, vă rog, Domnule Ministru să binevoiţi a-mi da ordin dacă trebue să dau acestor bastimente concursul meu, când ar fi cerut, căci deja căpitanul vaporului Ada mi-a spus că ar avea trebuinţă de o barcă mai mare pentru aşezarea torpilelor.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea profundului meu respect.
                                                      Al. Nicolescu
                                              Căpitanul portului Severin.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 341-342 .
                                     1002
30 Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Am onoare a vă face cunoscut că Corpul mai are trebuinţă până la complectul de 1600 oameni de trupă, încă un număr de 303 oameni fără grade care sunt complecte, toţi oamenii ce se vor da acestui Corp până la complect, vă rog să binevoiţi a dispoza, ca oricâţi se vor da, să fie trimişi la depoul Corpului în Bucureşti la Radu-Vodă, unde trebue a se echipa.
                                    Comandant Regiment Colonel Ipătescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 428 a. f. 137].
                                     1008
Yicna, 30 Aprilie, 1877
                 Domnule Ministru,
    « Românul », din 25 şi 26 Aprilie, vorbind de demersurile pe care guvernul român le-a făcut pe lângă Puterile garante pentru a obţine sprijinul lor şi de insuccesul acestor demersuri, spune, între altele, că, guvernul austro-ungar ar fi făcut cunoscut României că ea trebuia să semneze convenţia propusă de Rusia. De câtva timp, jurnalele din toate ţările avansează atâtea fapte eronate sau pur imaginare, încât aşi fi lăsat să treacă aserţiunea cu totul născocită a ziarului « Românul », dacă raporturile sale cu ministrul român ar fi fost mai puţin cunoscute aci. Dar domnul conte Andrassy, putând să se bizue pe caracterul oficios al acestui
                                  506
www.dacoromanica.ro
jurnal, poate să creadă că am falsificat gândul său şi am denaturat cuvintele sale, transmiţându-le guvernului meu, cred că trebue să fac în faţa Dvoastră, domnule Ministru, rezervele mele cele mai exprese, în chestiunea sfatului, pe care după « Românul », l-aşi fi făcut să parvină la Bucureşti, din partea guvernului austriac. Binevoit a primi, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                 Bălăceanu
                 [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 339-340. Originalul în limba franceză].
                                     1004
                                                                     Slatina, 30 Aprilie, 1877
    Răspund telegramei dv. din cabinetul consiliului de miniştri. In acest judeţ conform ordinului Dv. Nr. 7324 comisiunile de rechiziţiune atât în comunile rurale cât şi cea urbană s’au constituit, iar conformitatea telegramei d-lui ministru de resbel dată din cabinet, operaţiunile de recheziţiuni au încetat în acest judeţ.
                                                  Prefect I-A. Furduescu
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 381].
                                        1005
                                                                             Iaşi, 30 Aprilie, 1877
                 Răspund notei din ii stil nou: s’a compus comisiunea prevăzută prin art. io din lege pentru a face repartiţia, căci pentru acesta lipseau elementele necesare.
    Prefectura chiar n’a putut face repartiţie pe plăşi şi comune, norma păzită este: s’au racheziţionat din trei unul, însă n’au ajuns nici la jumătatea numărului cerut. După telegrama d-lui ministru de resbel primită astăzi, vom proceda a recheziţiona şi dela persoanele cari au numai doi cai pentru trăsură. Aseminea compus comisiunea mixtă. Comisiunea comunală nu s’a compus pentru recen-sarea cailor, căci aceasta au crezut a fi subordonata unei dispoziţiuni generale.
                                                  p. prefect N. Alexandrini.
                 [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884-24, partea I, f. 402].
                                     1006
                                                                    Călăraşi, 30 Aprilie, 1877
    Jafurile şi recunoaşterile ce fac Turcii chiar ziua prin bălţile noastre, ne arată învederat cât de expus este oraşul Călăraşi şi averile orăşenilor. Spaima a început deja a-1 deşerta de lume. Comerţul suferă tare. îngrijirea generală. Rugăm sau
                                      507
www.dacoromanica.ro
asiguraţi-ne prin armată regulată, sau arătaţi-ne lămurit ce trebue să urmăm, căci împrejurările ne lipsesc de chiar odihna de noapte.
    Răspuns plătit.
       D. Iliescu, A. Zamfirescu, P. Theodoru, I. Rădulescu, P. Simionachi, G. Nicolaide, I. Georgescu, Al. Doicescu, M. Vexler, G. Cocea, G. Geor-gescu, M. Polihroniade, P. Statescu, P. Stănescu, A. Vineş, D. Becarian, M. Popescu, N. Constantinescu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81 f, partea V, f. 77 şi v.].
                                      1007
Chişinău, 30 Aprilie, 1877
    Marele Duce nu se poate despărţi de Statul său Major, compus de 40 persoane, de escorta sa mărită cu 75 persoane şi de drapelul său. El apreciază susceptibilitatea română pentru oaspetele său, şi va primi cu plăcere şi cu toată satisfacţia garda şi sentinelele române şi ar descinde la Domnitor, dar Alteţa Sa Imperială nu poate nici o zi în campanie să înceteze de a exercita datoriile sale de şef suprem al armatei. In caz de imposibilitate, se va opri la Ploeşti cu marele stat major. In tot cazul, recomandaţi autorităţilor din Ploeşti să dea concurs eficace pentru cazarea statului major, considerabil.
    Am telegrafiat Alteţei sale Prinţului nostru.
    Binevoiţi a vă prezenta şi a transmite dacă e posibil răspuns repede. Plecarea sa a fost fixată mâine.
                                        Comisar General A. C. Plagino
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 335 şi v. Telegramă],
                                  1008
Chişinău, 30 Aprilie, 1877
   Aştept răspuns la prima mea rugăminte. In cazul că va prevala combinaţiunea Ploieşti, a se aviza cuartiruirea Alteţei Sale Imperiale în acest oraş, care doreşte să aibă patru sau cinci persoane pe lângă el şi locuinţă cât se poate de aproape pentru fiul său, Alteţa Sa Prinţul Nicolae, grajd pentru zece cai, locuinţă pentru treizeci şi cinci de ofiţeri superiori şi alţii constituind statul său major mobil, grajduri pentru patruzeci de cai. In totul şi pentru toate, delegatul special al Dvs. şi autorităţile locale vor trebui să se înţeleagă cu Colonelul Colbe, plecat ieri spre Ploeşti în acest scop. Plecarea Alteţei Sale Imperiale, cu suita arătată, mâine duminică dimineaţă, întâi Mai, la orele 6, va întâmpina expresul Viena-Paşcani
                                   508
www.dacoromanica.ro
şi va fi luni dimineaţă la Ploieşti. Eu însoţesc pe Marele Duce. Sper răspuns categoric gara Iaşi. Avizaţi autorităţile de parcurs.
                                                   Comisarul general, Plagino
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 338. Originalul în limba franceză. Telegramă],
                                     1009
Turnu-Severin, 30 Aprilie, 1877
    Un vapor austriac numit Clotilda venit ieri după prânz din sus, a plecat în acest moment pentru jos, încărcat; nu ştiu felul încarcamentului fiindcă a plecat înainte de termenul de 14 ore după care ar fi urmat a face declaraţiunea dar este de remarcat că pe când toate bastimentele fugeau în sus, acesta mergea în jos.
                                         Căpitanul portului, Al. Nicolescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 351. Telegramă],
                                     1010
ICalaîat, 30 Aprilie, 1877]
    Răspuns ordinului Nr. 1660. Este foarte înţeles. In Galicea nu va rămânea nimic. Trupele vor porni fiecare pe rând, fără a se aştepta una pe alta. Dacă Regimentul 6 de Linie este împărţit, va porni al 7 lea de Dorobanţi. Trei escadroane vor rămâne, vor face patrularea liniei A. până vor veni alte trupe să le schimbe. Afară de aceasta, trebuie să execute şi ordinul următor: Cu regimentul 6 şi bateria de artilerie din Băileşti, care Baterie va porni spre Moţăţei, după ce va termina această misie cu colonelul Arion. Trebuie să faci toate putinţele ca aceste trupe să fie mâine dimineaţă acolo.
    Colonel Arion a şi pornit de aci pentru Rast. Colonel Cerkez îţi aduce un ordin în astă noapte, confidenţial.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 169-170. Telegramă],
                                     1011
[Moţăţei, 30 Aprilie, 1877]
    Trimiteţi extra-urgent ordin lui Creţeanu să trimeată îndată un escadron la Rast, unde să fie la 7 dimineaţa, la ordinele colonelului Arion. Asemenea ordonaţi colonelului Budişteanu, să se afle la 7 ore dimineaţa la Rast, la ordinele colonelului Arion.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877-78, dos. Nr. 257, f. 103J.
                                      509
www.dacoromanica.ro
1012
  Moţăfei, 30 Aprilie, 1877]
    Trupele Galicea, Băileşti, pot fi Moţăţei, mâini 9 ore dimineaţa, afară de escadronul Roşiori care este foarte departe şi nu va putea veni decât în două marşuri.
    ha Rast va fi un Batalion Infanterie. Cât pentru Escadron, este cu greu. Poate că aşi reuşi să-l am acolo, dând ordin Escadronului ce pleacă spre Moţăţei să se oprească la Rast şi să se puie la ordinele Colonelului Arion, apoi după terminare, să vie la Moţăţei cu Regimentul 6 Einie şi bateria.
    încuviinţaţi aceasta?
    Nu-mi spuneţi ce misie să ordon bateriei Băileşti şi la caz de a ridica Regimentul 6, linia fiind de tot întinsă până la Rast, nu se poate păzi numai cu 3 Escadroane, este a ucide oameni şi cai. Deja sunt mulţi răniţi în spate. Bateria Băileşti va pleca la Moţăţei cu Regimentul, împreună escadronul care trebuie să vie Moţăţei va mejge numai decât mâine la 7 ore dimineaţa la Rast şi terminând misia va veni Moţăţei. Regimentul 6 Einie şi cele 3 escadroane Roşiori, nu se vor mişca din locurile ce ocupă astăzi, fără un ordin expres. Cred că sunt înţeles.
    Am primit, ca un Escadron de Roşiori să se afle la Rast, orele 7 dimineaţa, ordinele Colonelului Budişteanu. Tot acel ordin, ca tot acel escadron să se afle la ordinele Colonelului Arion. Răspundeţi: la al cui ordine? îndată am dat ordin, atât Regimentul 7 Dorobanţi, cât şi bateriei 5 artilerie să fie gata. Voi depeşa ora plecărei.
    Am lăsat ordin Maiorului Ulescu din Regimentul 4 Infanterie să execute ordinul care rămâne aci. Trimet imediat un Călăraş să dea ordin lui Creţeanu şi Budişteanu.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 171-174. Telegramă .
                                   1013
Craiova, 30 Aprilie, 1877
    Dnul Nicolae Sterie, arendaşul moşii Statului Bechet, telegrafiază că fiind sechestrat pentru arendă, oferă Statului una mie chile porumb cu preţul de lei patruzeci chila şi cere în caz de aprobare a se ridica imediat, sau a i se da concursul de transport în altă parte pe comptul său spre a nu fi expus pierderii din cauza evenimentelor actuale, declarând că altfel nu va avea mijloace a plăti arenda.
    Rog daţi ordin de urmare; opinez că preţul oferit este mare şi din Bechet-Craiova transportul dificil şi distanţa 3 poşte; pentru concurs gata a da ordin,
                                     510
www.dacoromanica.ro
însă nu cred a găsi repede numărul trebuincios de care fără rechizie autorizaţi militare, fiind oamenii ocupaţi cu arăturile, transporturile militare şi parte din acea localitate, fugiţi.
                                                    Prefect, I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 440].
                                      1014
Craiova, 30 Aprilie, 187?
    Numerosul material ce varsă zilnic drumul de fer în Craiova, nu se poate transporta repede la locurile destinate cu singurele forţe ale Doljiului, care întâmpină toate trebuinţele armatei. In vederea trebuinţei de a se face asemenea transporturi de urgenţă, binevoiţi a ordona Dnilor Prefecţi limitrofi, să vină în ajutorul Doljului cu numărul de care ce va cere domnul Comandant de Divizie, cel puţin cu trei zile înainte.
                                        Prefect, Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 414],
                                      1015
Huşi, 30 Aprilie, 1877
    Răspund ordinului circular 9073: la acest judeţ, nu s’au primit încă niciun ordin de rechiziţionarea productelor, rugându-vă a ne da deslegare dacă trebue să procedăm.
                                        p. Prefect Fălciu, Caranfil
         [Arh. St. Buq., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878-22, partea I, f. 107].
                                      1016
Craiova, 30 Aprilie, 1877
    Răspuns telegramelor 5, 6 şi 7;
    Fân şi orz luate dispoziţii prin subprefectura. De alta a se transporta Galicea 100 Kile orz şi mai multe şire fîn după moşiile Statului şi altele. Vite sosesc azi din Mehedinţi. 100 capete pe măsură ce vor sosi vi le înaintăm. Pentru lemne s'a cerut autorizaţia Ministerului (de) Finanţe a se lua din pădurile Statului. Rachiu urmează a se lua cu rechiziţie din partea locului. Rog daţi ordine severe intendentului Diviziei pentru formarea şi stabilirea depozitelor având personal, şi tot ce (este) necesar.
                                           Intendentul Armatei Gheorghiu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877-78, dos. Nr. 2656, f. 48].
                                       511
www.dacoromanica.ro
1017
Râmnicu- Sărat, 30 Aprilie, 1877
    Brigada sosit ieri, a pornit astăzi. N'a rămas decât generalul Comandant al Diviziei pentru a aştepta şi cealaltă brigadă care va sosi azi.
                                                    Prefect Gr. Giani
        [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Adm., dos. Nr. 5172-81 a, partea I, f. 280].
                                   1018
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
    Te-am înştiinţat prin D. Sampulu că marele Duce are să aibă cartierul general în Ploeşti şi trebue imediat să-i pregăteşti locuinţă în consecinţă. Dânsul are un stat major de ofiţeri de 70 între care Generalul Necopoiciniski care este şeful statului major adică al doilea comandant al trupelor. Depeşează-mi îndată dacă tot este gata, căci mâine pleacă cu drumul de fier spre Ploeşti. Vine cu dânsul şi Dl Plagino comisarul general ataşat de Domnitor lângă marele Duce. Acesta are trei ataşaţi.
                                                             I. Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 65].
                                     1019
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
    Rechiziţionaţi treptat ioo vite mari şi iooo berbeci pentru trebuinţele armatei din judeţul Dtră. Veţi cruţa vitele de muncă, luând mai cu osebire pe cele ce se îngraşă spre tăere.
                                                      Ministru, Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 76].
                                     1020
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
    Rechiziţionaţi cincizeci vite mari şi 1000 berbeci pentru trebuinţele armatei. Veţi avea în grijă să cruţaţi vitele de muncă şi să luaţi pe cele destinate tăierii. Veţi porni vitele la Craiova. Cele rechiziţionate în Argeş, se vor spedia pe calea ferată.
                                                         Ministru, Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 77].
                                        512
www.dacoromanica.ro
1021
Craiova, 30 Aprilie, 1877
    Am onoare a vă comunica următoarea telegramă a D-lui Ministru al Finanţelor.
    — Prefecţilor de pe lângă Dunăre, lăsaţi să intre în Ţară, refugiaţii din Turcia dacă au bagaje şi vite cu dânşii. Faceţi înscrierea lor şi lăsaţi să intre fără plata vamei.
                                          Prefect (ss) Titulescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77/78, dos. Nr. 545, f. 57].
                                      1022
Craiova, 30 Aprilie, 1877
    Subprefectul plasei Balta raportează că în z.lele de 27 şi 28 ale curentei Turci başi-buzuci au pus foc la mai multe şire şi clăi de fân ale arendaşului moşii Cârna şf ale mai multor locuitori din comunele Catanele, Bistreţu şi Plosca.
                                                       p. Prefect. Pârâianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177-81' f, partea V, f. 163].
                                      1023
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
    Veţi rechiziţipna în termenul cel mai scurt una sută vite de măcelărie în districi tul Dvoastră. E bineînţeles că veţi cruţa vitele de muncă şi veţi lua pe cele ce se îngraşă, spre tăere. Mă veţi înştiinţa telegrafic pe dată ce rechiziţiunea va fi săvârşită. Când se vor face 50 de vite, le veţi porni îndată pe calea ferată la staţia cea mai apropiată.
                                           I. Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 75].
                                      1024
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
    Prefectul de Fălciu îmi comunică că au venit în Huşi patru telegrafişti ruşi în ajutorul biroului telegrafic de acolo.
    Binevoiţi a ne arăta ce telegrafişti ruşi sunt aceia şi de sunt chemaţi de noi sau nu.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932-29, f. 62].
                                       513
www.dacoromanica.ro
1025
Bucureşti, 30 Aprilie, 1877
    Răspunz raportului No. 4921.
    Prefectului de Vlaşca i s’au dat ordine ca să trimită 'a comuna Stolnici din acel judeţ, 2500 kile grâu şi a răspuns că a înaintat parte din el, aseminea şi la judeţul. Olt ca să trimită tot acolo 200 kile grâu. Răspundeţi dacă aţi primit din această cantitatea şi câte cât de fiecare judeţ ca să ştiu ce măsuri să iau.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4879-22, partea II, f. 70].
                                    1026
Craiova, 30 Aprilie, 1877
    Dl Dambat, recomandatul Dv, roagă să binevoiţi a interveni la consulele general Baron Stuart să ceară Marelui Cartier General rusesc din Ploeşti a trimite urgent Craiova adresa prefecturei sau general Haralambie, patru buni şi excelenţi marinari şi un sub-ofiţer fiind trebuincioşi pentru vaporul Clotilda.
                                                 Prefect, I. N. Titulescu [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 502. Telegramă].
                                       1027
Calafat, sfârşitul lui April, 1877
    Rog a lua dispoziţii urgente prin subprefecturi şi comunele învecinate a expedia din depoul de acolo 250 care fân cât se poate mai urgent, pe măsură ce se vor încărca 25—30 care daţi-le ordin să vie în Calafat.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos.-Nr. 112 d, f. 43].
                                        1028
[Calafat, sfârşitul lui Aprilie, 1877]
    Pâinea pe măsură ce soseşte distribuiţi-o la Corpuri pentru a nu se păstra în depouri şi a se strica. Pâinea care aţi împărţit deja la Corpuri şi constatată că este stricată, o veţi înlocui cu alta. Vă recomand a îngriji cu osebire de pesmeţi care au sosit şi sunt udaţi de ploae a-i pune să se usuce pentru a nu se mucezi şi obligaţi în urmă să-i aruncăm. Buaţi măsuri urgente a se face proviziile de furaj.
          [Arh. St. Bac., M. St. M., dos. 1877/78, Nr. 112, D, f. 43].
                                         514
www.dacoromanica.ro
1029
Sfârşitul lunii Aprilie 1877
    Prin prezentul ordin sunteţi autorizat a porn mediat bateria din Gruiu, însoţită de două escidroane din reg. 8 călăraşi, sub comanda colonelului Peretz către Olteniţa. Aici această ante-gardă va lua toate dispoziţiile pentru a respinge prin focuri, dacă trupe otomane vor trage asupra lor, încercând a asvârli obuze în oraşul Turtucaia. La caz de a fi atacate vor rezista şi de vor fi atacate cu forţe superioare se vor retrage luptând, îngrijind a avea linia de retragere spre Budeşti asigurată, pentru a nu pierde materialul lor.
    Această ante gardă se va ţine în comunicaţiune şi va fi ajutată de trupele din Budeşti, Gruiu şi Buciumeni.
                                                               Gen. Mânu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 5276, f. 20].
                                      1080
[Bucureşti, sfârşitul Iui Aprilie, 1877]
    Se face cunoscut că prin înaltul Decret No. 981 din 27 Aprilie 1877, subsemnatul, ca Şef de Stat Major al Armatei, este autorizat a subscri prin ordinul M.S.D., toate ordinele generale şi particulare relativ la comandamentul Armatei. In consecinţă veţi da ordin cuvenit trupelor, spre ştiinţă reguli.
         [Arh. St. Buc., St. St. M., 1877/78, dos. Nr. 643, f. 55 b],
                                      1031
[Bucureşti, sfârşitul Iui Aprilie, 1877]
                                          Ordin de zi.
    a) Raporturile telegrafice ce se trimit Marelui Cartier General, asupra deosebitelor incidente sau fapte militare, ne fiind de ajuns pentru deplina cunoştinţă a celor petrecute, Dnii Comandanţi de trupă, deosebit de aceste raporturi telegrafice vor trebui să trimeată, prin poştă, Cartierului General al Armatei, şi raporturi scrise, dând descrierea cu deamănuntul a faptelor, care urmează a figura în arhiva campaniei.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 643, f. 55 a],
                                      1032
Severin, Aprilie, 1877
    Pe aici se zice că vaporul despre care am raportat cu telegrama 176 de sâmbătă, a fost prins în Calafat. Dacă aceasta este adevărat, este trebuinţă să binevoiţi
                                      515
                                                                           33»
www.dacoromanica.ro
a observa raportul meu cu număr volant 500 expediat în aceeaşi zi, personal Domniei Voastre şi care trebue să fie sosit astă seară în Bucureşti. In cazul că acest sgomot să fie adevărat, este probă că declaraţiile mele, conţinute în acel raport mi-au fost sincer făcute. Cel care mi-a făcut acele declaraţiuni este încă aici.
                                              Căpitanul portului, Al. Niculescu [Min. Af. Ext. dos., Nr. 23, f. 362. Telegramă],
                                     1033
Jilava, [sfârşitul lui], Aprilie, 1877
                 Domnule Comandant,
    Ajuns în cantonamentul ce ocupaţi, făcând o recunoaştere zonei ce ocupaţi veţi lua toate măsurile de siguranţă.
    Misiunea Dvs actualmente este de a opri până la concentrarea Diviziei o trecere inamică ce ar veni din direcţia Giurgiu, Slobozia, Malul de jos, luând o poziţiune de apărare într’un loc ales de mai înainte de Dvs şi pentru aceasta pentru cât timp veţi ocupa poziţiune veţi căuta ca prin patrulele de cavalerie să fiţi continuu în legătură cu brigada vecină, cantonată în Baia, Frăţeşti, supraveghind şi recunoscând toate drumurile ce conduc pe frontul şi flancurile cantonamentului ce ocupaţi despre Dunăre.
    Comunicând subsemnatului toate descoperirile ce aţi făcut, atrag atenţiunea Dvs asupra serviciului de eclerori şi asupra modului cum trebuesc făcute recunoaşterile şi repostările care sunt consecinţa lor, ordonând tuturor şefilor de patrule şi ofiţerilor însărcinaţi cu această misiune a nu relata decât adevărul fără exageraţie; în redacţia raporturilor vor deosebi precis ce au văzut singuri, din cele dobândite prin informaţiuni de la prizonieri, sau locuitori.
    In aceste raporturi şefii patrulelor vor arăta şi starea drumurilor şi toate obstacolele sau accidentele de teren ce au întâmpinat.
    Că să vă facilit misiunea vă comunic poziţia ce ocupă trupele din această Divizie.
    Regimentul No. 2 de linie cu al 6 Regiment de călăraşi, un escadron de linie cu al 6 Regiment de călăraşi, un escadron de roşiori şi o baterie de artilerie ca avangardă, ocupă Giurgiu cu misiunea de a observa; cu patrule de cavalerie şi posturi de infanterie, toată linia Dunării de la Oinacu la Slobozia şi Malul de jos.
    Brigada II cu un escadron din al 5-lea de călăraşi ocupă Baia-Frăteşti, cu Statul Major la Frăţeşti; un escadron de cavalerie ocupă Turbatul, cu misiunea de a ţine un contact continuu între avant-gardă şi grosul Diviziei.
    Veţi priveghea cu vigilenţă prin posturi de infanterie şi cavalerie punctele nrmătoare:
                                   516
www.dacoromanica.ro
    Drumurile ce conduc de la Giurgiu direct la Stăneşti şi de la Giurgiu spre Vieru, cu un post de cavalerie aşezat înapoia pădurii aflate între aceste două drumuri.
    Punctul de joncţiune ale drumurilor, Giurgiu, Stăneşti şi Ghisdaru-Vieru.
    Drumurile Giurgiu, Odivoia şi Slobozia-Vieru; Odivoia printr’un post de cavalerie situată în afara pădurii Marincuţa. Un deteşament de infanterie cu 2 călăreţi va ocupa Ghisdaru-Stăneşti.
    Linia de retragere în cazul unui atac cu forţe superioare din direcţia Vierul-Odivoia va fi Onceşti la Frăţeşti de Sus.
    Statul Major al Diviziei va fi la Giurgiu. Intendenţa şi ambulanţa rămâne la Frăţeşti.
    Pe timpul absenţei mele am autorizat pe colonelul Gramont a subscrie toate actele de natură administrativă.
                                     Comand. Diviziei Colonel G. Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 596, f. 23].
                                     1034
Bucureşti, 1 Mai, 1877
                 Domnule Agent,
    Publicarea în Monitorul Oficial a convenţiilor încheiate între guvernul imperial al Rusiei şi guvernul princiar şi protestul Sublimei Porţi," adresat la 2 Mai1) reprezentanţilor săi pe lângă Puterile străine v’au pus în curent cu situaţia noastră actuală. Momentul mi se pare deci oportun spre a vă arăta cauzele determinante ale atitudinii ce ne-a fost dictată de împrejurările excepţionale în mijlocul cărora ne găsim. Dvs nu ignoraţi, Domnule Agent, că dela începutul răscoalei populaţiilor în Herţegovina, în Bosnia şi în Bulgaria şi dela lupta întreprinsă de Serbia şi Muntenegru contra Turciei, guvernul Alteţei Sale Serenisime, lăsându-se sfătuit de Puterile garante, acceptă obligaţiile impuse de neutralitatea cea mai absolută; cu toate acestea, dacă această stare nu ar putea fi acceptată decât în detrimentul relaţiilor noastre morale şi materiale cu populaţia dela malul drept, ne este permis să sperăm că, conduita noastră va găsi compensaţia sa în reglementarea definitivă a neutralităţii noastre.
    Marile puteri şi Sublima Poartă au fost sezisate de noi, când recent, războiul între Rusia şi Turcia se prezenta că o eventualitate iminentă, de chestiunea oportunităţii de a ridica şi transforma la gradul unui drept formal obligaţiile derivând pentru noi dintr’o neutralitate necesară tuturor şi a cărei executare noi am admis-o fără niciun avantaj pentru România. Cu toate acestea, fie izolat, fie reunite în Conferinţa dela Constantinopol, marile puteri invocă insuficienţa
    ’) Stil nou. 21 Aprilie, stil vechiu.
                                   517
www.dacoromanica.ro
stipulaţiilor relative la această importantă chestiune şi neţinând seama nici de gravitatea situaţiei noastre, nici de justa noastră nedumerire, refuzară consacrarea unei cereri pe care evenimentele n’au justificat-o îndeajuns decât posterior. De altă parte, Sublima Poartă, întrebuinţând un sistem de amânare, pe care în propriile ei interese "trebuia să-l abandoneze încă de mult, se abţine de a reglementa chestiunile pendinte de câteva zeci de ani între guvernul imperial şi guvernul princiar.
    V’aşi cita ca fapt isbitor al conduitei sale faţă de noi că, chiar la ora când interesul său reclamă o înţelegere cu ţara noastră ea continuă să refuze recunoaşterea titlului de România, care de altfel a şi primit sancţiunea tuturor puterilor garante. Dăsaţi pe seama noastră, fără direcţiune şi fără ajutor, noi nu putem întârzia a ne găsi în prezenţa unor demersuri pe care un război le face să fie întrevăzute şi pe care atitudinea de indiferenţă din partea marilor puteri le autoriză în mod firesc. Rusia ne-a propus în mod loial de a trata cu ea relativ la trecerea armatelor imperiale pe teritoriul nostru. Dimbajul ei era cel al unei puteri care, contribuind la ridicarea Statului român şi participând la garanţia existenţei sale politice, n’a înţeles de loc să-şi desmintă opera sa prin violarea drepturilor lui. De altfel, Rusia se prezenta în faţa noastră ca mandatara morală a marilor puteri în îndeplinirea unei misiuni care i-a fost încredinţată şi trasată în mod solemn prin rezoluţii publice şi colective de Europa însăşi. Dacă însă, nesocotind sentimentul nostru legitim de conservare şi necunoscând caracterul ridicat al propunerilor te mi s’au făcut, noi le-am fi opus un refuz necugetat şi lipsit de altfel de -orice ajutor, România s’ar fi găsit angajată prin propria ei voinţă în faţa unei violări fatale a teritoriului său, a drepturilor şi intereselor sale cele mai scumpe.
    Nu vreau să merg mai departe, Domnule Agent, asupra consideraţiilor imperioase care ne-au făcut să aderăm la propunerile guvernului imperial al Rusiei şi las convenţiilor încheiate la 4 Aprilie să dovedească cum intenţiile loiale ale cabinetului dela St. Petersburg şi precauţiile noastre juste s’au găsit de acord pentru a asigura ţării noastre, cu menajamentele cele mai scrupuloase pentru interesele noastre materiale, garanţia fără rezervă a drepturilor noastre ca naţiune.
    Primele stipulaţiuni ale convenţiilor încheiate poartă clar în ele înşile, mobilele loial mărturisite de cei doi contractanţi şi nu dau loc la niciun echivoc. Intr’a-devăr, dacă în faţa unei situaţii desigur decisivă şi recunoscută dacă nu sub o formă oficială totuşi tacită, România a crezut de datoria sa a se ralia propunerilor guvernului imperial al Rusiei, guvernul princiar are credinţa de a fi cruţat nu numai România de pericolele unei ocupaţii militare forţate, dar de a-i fi asigurat respectul individualităţii sale şi al instituţiilor sale în acelaşi timp ca şi garanţia formală a menţinerii limitelor sale teritoriale.
                                          518
www.dacoromanica.ro
    Cât de modestă ar fi fost, România avea dreptul să se preocupe de conservarea sa, când prin poziţia sa geografică, ea se găsea plasată, oarecum, în inima unui război devenit de acum înainte inevitabil. Acest scop, impus de nevoile existenţei sale, credem să-l fi atins şi ne place să credem că nimeni nu va voi să-i conteste legitimitatea. Incheiind convenţiile din 4 Aprilie noi credem de asemenea a fi îndepărtat orice îndoială asupra atitudinii noastre în conflictul oriental. Caracterul acestor stipulaţiuni şi, îndrăsnesc să spun, sobrietatea caie le disting trebuia să împrăştie cea mai mică îndoială, atingând loialitatea intenţiilor noastre în ceea ce priveşte legăturile noastre cu Turcia, legături consacrate prin tratatele europene care sunt menţionate în convenţiile cu Rusia. Relaţiile noastre cu Turcia cred că nu aveau nevoe a fi determinate printr’o înţelegere diplomatică analoagă celei din 4 Aprilie şi pe care am fi dorit s’o încheiem de asemenea şi cu Turcia. Esenţial preocupaţi poate d#e valoarea acestor relaţii cu ea, inspiratorii unei astfel de politici nu-şi dădeau evident seama de consecinţele periculoase ce ea ar fi putut avea pentru România. De altfel, cu multă dreptate îngrijoraţi de securitatea noastră şi de menţinerea acestei neutralităţi a căror responsabilitate exclusivă ne era lăsată, noi nu am fi putut subscrie conştient o astfel de convenţie fără a duce prin aceasta chiar şi cu ştiinţă teatrul de război în România. Prin urmare, în condiţiile în care noi am tratat cu guvernul imperial al Rusiei ne-a fost dată cel puţin speranţa că România va fi cruţată de consecinţele dezastroase ale unui război de care am fi dorit foarte mult să rămânem străini. Dar cine nu vede că cedând teritoriul nostru armatelor Sultanului am fi adus la noi în mod fatal războiul cu toate ororile lui.
    Mă abţin de a reaminti aci excesele care chiar înaintea ruperii relaţiilor între Rusia şi Turcia şi fără nicio provocare din partea noastră, au fost comise pe teritoriul nostru de avangărzile nediscipliuate ale trupelor otomane de pe litoralul Dunării. Este suficient a menţiona nelegiuirile asemănătoare, pentru a arăta pericolele la care ar fi expusă România dacă războiul ar fi avut loc pe teritoriul ei.
    Nu trebue să fie acuzate deci nici intenţiile noastre, nici prudenţa noastră, pentrucă noi am acţionat aşa cum am făcut-o. Suntem convinşi din contra de a fi contribuit în măsura mijloacelor noastre la localizarea războiului şi la îndepărtarea lui de teritoriul nostru.
    După cele expuse mai sus, mi s’ar părea de prisos a mai releva caracterul puţin chibzuit al anumitor propuneri, după care trupele române ar fi fost chemate să coopereze cu armata otomană contra armatei ruse. O propunere de acest fel poartă în ea însăşi reputaţia sa, cu atât mai mult cu cât ea ne-a fost făcută în ajunul intrării armatelor ruse îu România.
    După ce am explicat astfel atitudinea noastră, nu ezit să afirm aici, în numele guvernului Alteţei Sale Serenisime Prinţul Carol I, că intenţiile noastre au fost
                                        519
www.dacoromanica.ro
din toate punctele conforme cu îndatoririle noastre. Dacă pe de o parte am voit să ne ferim prin convenţii de pericolele unei situaţii înconjurată de neprevăzut, pe de altă parte, nu intră de fel în vederile noastre de a rupe legăturile noastre cu Imperiul Otoman, nici de a căuta a trage foloase din împrejurările, ce ar fi putut să se prezinte în favoarea noastră.
    Acestea sunt principiile liniei noastre de conduită. Dela început noi am luat ferma hotărîre de a persevera, astfel ca România să nu fie provocată de Turcia însăşi. Inafară de acest ultim caz, nu ne gândim de fel a constitui România parte beligerantă cu Rusia contra Imperiului Otoman. Misiunea armatei române deriva cât se poate de firesc din declaraţiile anterioare pe care le-am făcut în nenumărate rânduri Sublimei Porţi şi tuturor cabinetelor străine. Din nenorocire, continuarea incursiunilor devastatoare în mijlocul populaţiei noastre inofensive şi executate pe o scară din ce în ce mai mare, capturarea a mai mult de 200 de vase şi a încărcăturii lor, capturare efectuată până în porturile noastre şi chiar în interiorul râurilor noastre, cum sunt Jiul, Ialomiţa şi Oltul, întrebuinţarea petrolului pentru a incendia şi distruge vasele care nu vor să urmeze monitoarele turceşti şi în fine bombardarea prin acestea din urmă şi prin baterii de pe malul drept al Dunării a oraşelor şi satelor noastre caren’au fost preparate nici pentru apărare nici pentru atac şi unde nu era niciun soldat rus sau român, ne lăsa puţină speranţă că ne-ar fi posibil să conservăm o atitudine de care noi n’am fi vrut să ne depărtăm cu niciun preţ. Două ultime împrejurări au venit să risipească cu totul această speranţă şi să neliniştească securitatea noastră politică; aceasta este mai întâi insulta ce ni s’a adus prin suspendarea din funcţiune a agentului nostru la Con-stantinopol, ca şi cum agentul diplomatic al României era un funcţionar turc şi nu se bucura de imunităţile acordate prin dreptul ginţilor reprezentanţilor străini. Veni apoi depeşa Excelenţei Sale Savfet adresată la 2 Mai!) curent reprezentanţilor Turciei pe lângă puterile garante.
    Dispoziţiile ostile manifestate de Sublima Poartă faţă de noi în această depeşă, ameninţările la adresa ţării noastre şi a instituţiilor sale, ameninţări urmate de un bombardament general pe tot malul nostru, nu ne mai lasă nicio îndoială că noi suntem în război cu Turcia şi că acest război ne-a fost declarat de însăşi Sublima Poartă.
    In faţa acestei atitudini a guvernului otoman faţă de noi şi a actelor sale de ostilitate patentă, care după principiile dreptului public constitue o stare de război manifestă, guvernul român îşi îndeplineşte o datorie declarând categoric înaintea puterilor garante şi înaintea opiniei publice a Europei întregi că Sublima Poartă însăşi este acea care a rupt legăturile existente între ea şi România, şi
     ') Stil nou.
                                   520
www.dacoromanica.ro
în consecinţă noi nu putem decât să-i înapoiem responsabilitatea pe care ea încearcă s’o facă să apese asupra noastră prin depeşa sa din 2 Mai *).
    In faţa tuturor acestor fapte a căror gravitate nu ar putea scăpa spiritului just şi luminat al cabinetului. . . guvernul Alteţei Sale, Prinţul Carol I nu ar putea rămâne spectator impasibil. Suntem obligaţi a lua măsuri încă de astăzi, astfel cum le comportă situaţia creată de Turcia însăşi, spre a respinge prin forţă actele de agresiune la care România este expusă din partea armatelor otomane.
    In virtutea dreptului nostru şi a justiţiei cauzei noastre şi contând pe grija puterilor garante faţă de noi, vom face tot ce datoria noastră ne impune faţă de ţară, spre a apăra pământul nostru, a salva instituţiile noastre şi spre a asigura existenţa noastră politică.
    Binevoiţi a citi şi da copie de pe această notă Excelenţei Sale Domnului Ministru al Afacerilor Străine.
    Profit de această ocazie pentru a vă reînoi, Domnule Agent, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                      (Semnat) Kogălniceanu
          [Miti. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 355—359 şi v. Reprodus şi în Documente oficiale 1878, p. 106—no. Originalul în limba franceză].
                                    1035
Cetate, 1 Mai, 1877
               Domnule Colonel,
    In urma ordinului verbal ce mi-aţi făcut onoare a-mi da spre a recunoaşte satul Vraţa şi porţiunile ce-1 înconjoară, precum şi informaţiuni ce aş putea culege prin acele locuri, vin a supune respectos următoarele:
    La orele 12,10 am plecat din această comună şi sosind la destinaţie am creionat prezentul crochiu ce anexez pe lângă aceasta. Poziţiunea satului Vraţa este dominată după ţărmul apus, însă în exterior se pot găsi puncte care înain-tându-se prin uvraje de fortificaţie ar fi proprii pentru artilerie. Comunicaţia după ţărmul turcesc pe al României este prea puţin practicabilă şi până la suirea escarpamentelor ce se găsesc în partea noastră, trebue a se trece prin locuri băltoase şi mlăştinoase, pe care este imposibil a se desfăşura o trupă.
    Populaţiunea este pănă la 670 locuitori şi un număr de 160 case. Cel mai apropiat sat de acest punct este Casemir, în depărtare de 6 kilometri, având 570 case.
    Informaţiile ce se pot da după vederea mea despre trupele turceşti bivua-cate în faţa satului Vraţa, sunt că pe vârful escarpamentului ţărmului drept se
     >) Stil nou.
                                    521
www.dacoromanica.ro
găseşte un mic număr de corturi, care conţin până la 40 oameni, iar pe o vale ce nu se poate zări, se zice de sătenii noştri că ar fi campaţi între 600-800 oameni Şi pe care-i zăresc numai din când în când pe deal făcând exerciţiu. îmi ziceau că această trupă este de cavalerie, însă după informaţiuni mai sigure aflu că e infanterie şi fiind urmată de un număr de cai, aceasta din urmă poate fi mai sigură fiindcă exerciţiile lor le fac sub sunetele tobelor.
                                                            Sublocotenent,
                                                                Bernfeld
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 238].
Cetate, 1 Mai, 1877
                            1036
                Domnule Comandant,
    Conform ordinului D-voastre două secţii din această Baterie, luând diferite poziţiuni în dimineaţa zilei de 29 Aprilie şi fiind deaproape privegheate de şefii lor, având ordin a trage asupra oricărui vapor ce s’ar ivi sub pavilion turc, urmând ca în fiecare secţie să fie câte un tun încărcat numai cu iarbă pentru a prevesti vaporul a se opri, în caz când ar fi aparţinut altui stat şi totodată a da şi semnalul de alarmă.
    Ieri 30 Aprilie orele 91/2 seara, secţia I aşezată pe nişte înălţimi în stânga secţiei II şi în dreptul schelei, zărind pe marginea Dunării nişte lumini mobile care se reflectau în apă şi dispăreau la fiecare moment şi la diferite intervale, au atras atenţiunea şefului secţiunii care a şi ordonat descărcarea cartuşului cu iarbă, la care semnal luminile au şi dispărut după malul drept al Dunării; şeful Secţiei II a descărcat şi dânsul cartuşul cu iarbă pentru a avea piesele amândouă gata a fi reîncărcate cu obuse în caz când s’ar simţi ceva pe Dunăre.
    Infanteria din dreapta a tras câteva focuri şi salve, însă în urmă a încetat, fără ca corpul principal de priveghere aşezat la schelă să fi tras un singur foc pentru a ne anunţa că vaporul a sosit în dreptul schelei, loc de unde l-am fi putut mai bine aprecia şi urmări până la cotul ce face Dunărea spre Calafat.
    Luminile în adevăr se succedau la intervale pe malul drept, ceeace probează că vaporul era condus prin acele lumini, iar nici de cum prin luminile sale proprii; astfel s’a putut urmări cu ochii apariţiunea şi dispariţiunea acelor lumini până aproape de Calafat.
    După ce subsemnatul s’a asigurat dă scăparea acelui vapor, am şi trimis un soldat la schelă la corpul principal spre a întreba dacă au văzut trecerea vaporului, căruia s’a răspuns de către un domn ofiţer, că vaporul n’a trecut ci s’a oprit în susul Dunării, ştire contrarie observaţiunilor noastre, căci după puţin timp,
                                   522
www.dacoromanica.ro
Calafatul a probat prin (luminile) focurile sale că vaporul scăpase din focurile noastre. Aceasta cu onoare le supun la cunoştinţa Dvs. pentru ca să binevoiţi a aprecia adevărul.
                                                p. Comandantul Bateriei,
                                                    Bt. V. Romanescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 236—37].
                                     1087
Fântâna-Banului, 1 Mai, 1877
                 Domnule Colonel,
    După raporturile ce am primit în acest moment dela Pichetul Nr. 2 ce se află în faţa cătunului Moreni, s’au observat în dosul satului Coşova, după malul drept al Dunării, nori de praf ridicându-se şi pe malul drept al Dunării circulând patrule dese turceşti, ha inspecţia avantposturilor, am observat că pe la pichetele turceşti maegele ce au fost arse ieri seara, astăzi s’au înfiinţat.
    ha pichetul turcesc ce se află în faţa gărzii mari Nr. i, ce depandă dela pichetul nostru Nr. i, se află 4 maege. Dincolo de satul Comarnica se ridică nori de fum şi supozez că acolo se găsesc două tabere turceşti din cauză că locuitorii mă asigură că în aceste locuri niciodată nu au observat fum.
                                            Comandantul avantposturilor,
                                                      Maior Ignat
    P.S. Am de comandat avantposturilor orice patrulare în decursul nopţii.
                                                              Maior Ignat
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 504, f. 492—3].
                                     1038
Folticeni, 1 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Cu respect vă rog să primiţi iooo franci obolul meu pentru apărarea teritoriului şi drepturilor României, iar restul de 250 franci (din grupul de 1200 fr. trimişi Dv. cu poşta de astăzi) vă rog să dispuneţi de a se trimite domnului maior Nicu Ioan, pentru batalionul de dorobanţi şi escadronul de călăraşi din jud. Suceava. Primiţi vă rog domnule ministru (rupt). . . expresiunea profundului meu respect.
                                                          Dr. Diaconovici
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4896, partea I, f. 392].
                                      523
www.dacoromanica.ro
1039
Cetate, 1 Mai, 1877
                Domnule Colonel,
    Din raportul ce am primit de la comandantul avantposturilor din Cetatea, vă supun la cunoştinţă cele următoare: Aseară pe la orele io1/^ s’a văzut pe la pichetele turceşti aprinzându-se câte două focuri de fiecare, s’a auzit apoi detunături de arme în partea dreaptă a gardei mari Nr. i din pichetul Nr. i de unde s’a primit relaţii că focurile au fost trase asupra unui vapor ce a trecut la vale. Comandantul gardei mari Nr. i şi-a concentrat garda aproape de malul Dunării, a tras focuri de salve asupra vaporului, când a început şi bateria de artilerie care în acest caz a lucrat prea târziu. Garda mare Nr. 2 a tras iarăşi focuri de salve, concentrându-se pentru aceasta în faţa podului din dreptul magaziei Cância. Toate santinelele de la gardele mari ale pichetelor Nr. i şi 2 au tras fiecare la rândul lor focuri în vapor; asemenea de la Maglavit. Trupa din Hunia s’a pus sub arme; în acest timp, s’a văzut apoi lupta de artilerie dintre Calafat şi Vidin. Se observa o barcă mare care circula pe lângă Ostrov în dreptul gardei mari Nr. i de la pichetul Nr. 2.
                                    Comandantul Brigadei, Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 101].
                                      1040
Cetate, 1 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    In urma comunicării ce v’am făcut în noaptea trecută în privinţa monitorului urcesc, pe toată linia avanposturilor mele nu a mai avut loc nici un fel de incident. Escadronul trimis în recunoaştere întorcându-se nu mi-a adus nici o infor-maţiune nouă. Cu toate acestea sunt de părere ca Vratta să fie ocupată, ori prin trupe din brigada mea, sau din aceia a Colonelului Holban; mai mult încă trebue întreprins în acea parte oarecari lucrări de fortificaţiune spre a înlătura în acest mod orice fel de surprindere, ha 30 Aprilie aflându-mă pe linia avantposturilor, de la pichetul Gomotartru ni s’a trimis câteva focuri la care a răspuns pe dată santinelele noastre ; acestea însă sunt lovituri pierdute de oarece Dunărea este prea largă în raport cu bătaia armelor. Vă rog a-mi seri ceva despre lupta de artilerie de aseară, care am asistat din poziţiunile noastre, fulgerile ce se succedau cu atâta rapiditate, văzut de departe şi în timpul nopţii, erau splendide. Aşi dori din inimă ca Monitorul să fie scufundat sau cel puţin tare deteriorat;
                                      524
www.dacoromanica.ro
misterul în care s’a strecurat cu toată paza santinelelor care l-au primit mai pe toată linia cu focuri, de multe ori tardive îmi stă pe inimă. Sper că, Calafatul nu a suferit, doream însă să văd ceva plecări din Vidin.
                                                           Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 103—104].
                            1041
1 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Aseară 30 Aprilie, sergentul Major al companiei, raportându-mi că un individ oarecare s’a dus la cartierul soldaţilor unde şi sergentul major şade, şi rostind mai multe cuvinte relativ la poziţiunea ce trupele noastre ocupă, între celelalte a zis încă că dânsul a petrecut mai mult timp peste Dunăre şi că cunoaşte îndeaproape toate poziţiunile pe unde ar putea să aducă când ar voi trupele adverse, pentru a putea surprinde şi nimici trupele noastre.
    Subsemnatul ţiind cont atât de interesul ce poartă acest individ de a se pune in contact cu soldaţii şi de a întreţine o convorbire de asemenea natură, m’a pus în poziţiune a crede că acest individ ar fi totdeauna gata de a pune în-practică ceeace ar rosti.
    Pentru care am onoarea a vi-1 înainta odată cu acesta, pentru a decide cele legale.
                                                 (ss) Căpitan Condeescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 687, f. 112].
                                    1042
{Calafat], 1 Mai, 1877
                 Domnule Comandant,
    In interesul serviciului veţi face cunoscut tuturor şefilor de corpuri, că în timp •de luptă, medicii de corpuri urmează trupele la limita bătăii puştii, iar ambulanţele divizionare urmează diviziile la limita bătăii tunului. Aceasta spre a evita orice neînţelegere.
                                  Comandantul Corpului I, General Dupu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 48].
                                     525
www.dacoromanica.ro
1043
Moţăţei, 1 Mai, 1877
    Vă veţi pune cu cele două escadroane de care dispuneţi, la ordinele Colonelului Vlădescu, comandantul întâiei Brigade de infanterie care vă dă instrucţiuni. Am informat de aceasta pe comandantul brigadei de Cavalerie.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 231, f. 37].
                                      1044
Cetate, 1 Mai, 1877
    După un marş continuu de io zile şi destul de ostenitor, parte din caii corpului s’au stricat în spinare şi au fost bătuţi de drum, de marş forţat.
    In Comuna Cetatea, unde suntem cantonaţi oamenii sunt împărţiţi 3/4 în serviciul de avanposturi pe linia Dunărei.
    Regimentul stă aici cu două escadroane; cel de Dâmboviţa s’a ataşat pe lângă Regimentul x Roşiori, fiind la ordinul D-lui Colonel Dogadi şeful Diviziei. Este absolută necesitate ca acest escadron să se întrunească, spre a se putea ţine serviciul în regulă. In cazul de aseară, unul din aceste două escadroane s’a trimis în recunoaştere în distanţă de 30 kilometri; altul se află împărţit pe linia Dunării şi astfel stindardul rămăsese numai cu garda sa. Da un caz dat, nu am nici cu ce păzi drapelul. Pe aceste consideraţiuni, vă rog a mijloci la Dl Şef al Diviziei, spre a da ordin să se înapoieze Escadronul Dâmboviţa cu care serviciul ar fi mai regulat. Brigada chiar ar dispune de forţe mai suficiente.
                                                     Comand, regimentului,
                                                   Dt. Colonel Grădişteanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 53.]
                                      1045
[liăileşti], 1 Mai, 1877
    Vă transmit ordinul D-lui Colonel Dogadi, comandantul Diviziei II cu nr. 276 din 4 Mai 1877, exprimându-se în termenii următori: Aveţi deplina libertatea dispoza trupa (batalionul Negoiu) oricum veţi crede mai nimerit pentru paza liniei ce vă este încredinţată. Puteţi plasa posturi la diferite localităţi şi face patrulări neperiodice sau face recunoaşteri dese şi tari, oricum vă va plăcea căci răspunderea vă priveşte şi nu pot a vă restrânge mijloacele prin ordine fixe şi absolute.
                                                              Col. (Holban)
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 687, f. 34].
                                       526
www.dacoromanica.ro
1046
Olteniţa, 1 Mai, 1877
            Bateria III
din al IlI-lea regiment d’artilerie.
              Nr. 13.
                  Domnule Colonelu,
    Conform ordinului Dvs. cu Nr. 937 relativ la punerea în marşu a Bat. III la Olteniţa, am onoare a supune la cunoştinţa Dvs. următoarele:
    Că în zioa de 29 c. orele 2 p.m. Batt. s’a pus în marşu cu un Efectivu de 3 oficeri, 156 oameni, 121 cai din care 3 ofiţereşti şi 16 trăsuri. Pe tot timpul marşului m’am conformatu întocmai serviciului în Campanie făcând la timp laturile necesare în conformitatea acestui ordin; compunând o avangardă de 1 Serg. şi 1 Brigadier, precum şi o Ariergardă de 1 Sergent, 1 Brigadier şi 4 Soldaţi. Bateria au ajunsa la orele 83/4 seara la Comuna Frumuşeani, unde au şi Bivocatu până a doua zi la orele 81 /2. Pe când Batt. se afla în Bivocă pe la orile 2 din noapte au sosit 2 chesoane cu muniţiune sub comanda D-lui Bocot. Bivezeanu care imediatu au fost pusă sub comanda Subscrisului. A doua zi la ora indicată Batt. s’au pus din noă în marşu şi după o oră şi 3/4 de mers, în dreptul rateşului numit Mihai Viteazu, Batt. au fostu întâmpinată în drum de Măria Sa Domnitoru ce trecea la Olteniţa ; Batt. a fost trecută în revizie dându-se diferite relaţiuni asupra efectivului trupei şi a cailor; Batt. era formată în coloană şi a fost găsită în ordino regulaio pentru care sfârşitu să luase precauţiuni mai înainte de sosire ca toate trăsurile să fie aproape una de alta cu distanţa reglementară, precum şi oamenii fiecare la postul său. După plecarea Mării Seale Batteria s’au pus din nouă în marş şi la Comuna Fundeni, departe de Olteniţa 2 ore Batt. au fost earăşi întîmpinată de Măriea Sea ce să întorcea de astă dată spre Capitală; dela această comună subsemnatu au trimes înainte pe un oficeru cu situaţia spre a o presenta şi a înştiinţa totodată pe D-l Comandant al Cantonamentului de sosirea Batt. astfel că la orele 5 p.m, ne-am aflatu în Olteniţa puindu-ne imediatu subt ordinile d-lui Comandant general Mânu. Starea sănătăţii oamenilor şi a cailor au fost pe deplin satisfăcătoare nepresentându-se nici un cas de maladie sau vre un alt accidentu. Hrana oamenilor s’au fost luată conform ordinului Dvs. pe 4 zile precum şi a cailoru astfelu că Batt. nu a avută întru nimicu să sufere.
    Pentru care cu onoare s’au supus la cunoştinţa Dvs. toate aceste detaile asupra marşului ce Batt. III au fost făcut dela Bucureşti la Olteniţa. Alăturându-vă totodată cu aceasta şi certificat dela comuna în care Batt. a bivocat în timpul nopţii.
                                                                                                                                        Căpitan Bat. III, Căpitan Bupaşcu
         [Biblioteca Muzeului Militar Naţional, dos. Nr. 4775]-
                                               527
www.dacoromanica.ro
1047
Dessa, 1 Mai, 1877
                 Domnule Colonel,
    Escadronul 3-lea Gorj din Regimentul II Călăraşi staţionat în satul Ciuper-ceni, prin mai multe raporturi arată că grelele servicii ce face acolo au adus mare parte din cai în stare de a fi puşi înafară din serviciu pentru mai multe zile. In situaţia prezentată astăzi se vede că afară de ordonanţe externe are încă 66 cai şi oameni în avanposturi, prin urmare mare parte din trăpaşi ne mai putând fi schimbaţi stau în permanenţă. In consideraţia celor expuse mai sus subsemnatul •este de părere ca acest escadron să fie întors în stat-majorul regimentului din care face parte şi înlocuindu-se cu un pluton din escadroanele dela Dessa, care cred că este de ajuns pentru a face ordonanţe avanposturilor dela Ciuperceni. Acest pluton va fi schimbat la fiecare săpămână. Toate aceste supunându-le la •cunoştinţa D-voastră, vă rog a da ordin de urmare. Cu această ocazie mai aduc la cunoştinţa D-voastră că astăzi la orele 7 dimineaţa a sosit în acest cantonament trei escadroane din Regimentul I Călăraşi.
                                                   Comandantul Brigadei Colonel Cemavodeanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 248, f. 515].
                                     1048
Braiova, 1 Mai, 1877
    Telegramă 165. Nu pot suspenda măsura luată a transporta la Craiova, din judeţ productele trebuincioase pentru facerea pâinei. Ministerul făcând din Cra-ioVa depozit central. Productele însă din plasa Câmpu şi cele din Calafat însumând mii de kile lăsate la dispoziţia armatei şi luat măsuri pentru măcinat (la) Poiana, Caraula, Pleniţa şi fabricarea pâinei.                .
    Din informaţiile luate Poiana, Caraula există făină măcinată şi cuptoare. Rog chibzuiţi şi dispozaţi facerea pâinii comunicându-mi, căci prefectura nu dispune de resurse pecuniare.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 52].
                                     1049
Bucureşti, 1 Mai, 1877
    Peste câteva zile urmând a vă strămuta, nu este nevoe de noi pregătiri. Cu toate acestea, în momentul ce veţi crede necesar, puteţi dispune de trupe din Stăneşti şi telegrafiind aici, îndată se vor porni ajutoarele cuvenite de artilerie.
                                      Din ordin Colonel Slăniceanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 36].
                                             528
www.dacoromanica.ro
1050
Ploieşti, 1 Mai, 1877
    I,a 12 ale lunei aprilie, prefectul mi-a luat 2 cai de lux singurii ce i-am avut de valoare de 150 galbeni, preţuindu-tni-se pe preţul de 900 lei pe când am oferit unul gratis. In tot timpul trecerei armatelor am dat quartier. Astăzi la ora 5 dupe amiazi, fiind bolnav a dat prefectul ordin primarului de a mă scoate cu toată familia imediat din casă afară, fără a ţine cont unde să mă mut.
    Protestez această purtare a prefectului rugându-vă domnule Ministru, a-mi da satisfacţie.
                                                     Christodor Constantinescu
                   [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884, partea I, f. 405].
                                   1051
Brăila, 1 Mai, 1877
    Am luat prin recheziţie dela arendaşul statului în comptul arenzii cei opt cai ceruţi prin telegrama dela 3 mai; astăzi i-am dat Comandantului călăraşilor a-i aduce cu trenu la Bucureşti.
                                                           p. Prefect G. Argyropulo
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884, partea I, f. 489].
                                    1052
Bucureşti, 1 Mai, 1877
    Răspund la Nr. 5806.
    Inţelegeţi-vă cu comandantul armatei din Craiova pentru fănul ce urmează să trimeteţi.
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4879, partea II, f. 89].
                                    1053
Bucureşti, 1 Mai, 1877
    Răspunz notei Dvs.
    Fănul cerut de dl. general trimiteţi-1 la Calafat, iară de va trebui şi la Craiova. Inţelegeţi-vă cu d-sa.
                [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4879, partea II, f. 86],
                                    529
www.dacoromanica.ro
1054
Caracal, 1 [Mai], 1877
    Rog ordonaţi Dior Prefect şi Primar de Romanaţi a-mi triiuete podele solide pentru pod, iar nu putregaiuri pe care în mare parte am fost silit a le refuza —de 15 zile şi încă n’am stabilit podul — sunt 8 zile în întârziere din cauza acestor Domni. Ordonaţi-mi să rechiziţionez prin autoritatea militară, contrariu sunt în imposibilitate a mai lucra ceva. Am anunţat şi pe Domnul Ministru de Război.
                                                             Căpitan Vasiliu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 681, f. 72].
                                  1055
Budeşti, 1 Maiu, 1877
    In Budeşti a sosit un pluton de cazaci comandat de un ofiţer. Se zice că în urmă este (sic) patru regimente infanterie, două baterii artilerie şi două regimente cazaci. Rog a-mi răspunde ce relaţii trebue să avem cu ei.
                                       Colonel Rosnovanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 13. Telegramă],
                                          1056
Palatul Domnesc Bucureştii Maiu, 1877
   Atitudinea trupelor noastre în faţa trupelor ruse va fi ca cu o trupă amică. Veţi observa toate regulele de curtenie prescrise de regulamente. Cu această ocazie vă comunic că M.S. Domnitorul a fost surprins că n’a primit nici un raport asupra canonadei de ieri. Trebuia să raportaţi Marelui Cartier General orice incident însemnat odată cu acela ce faceţi corpului.
                                  Din ordinul M. S. Domnitorului Şeful Statului Major, Colonel Slăniceanu
        [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 15].
                                   530
www.dacoromanica.ro
1057
Craiova, 1 Mai, 1877
    Răspuns 165. Cunoaştem moşiile ce ziceţi. Grâue sunt în destul acelea ce se aduc aici, se dă spre măcinat antreprenorului Pomerantz care are contract a ne da fiecare zi 30000 pâini. Puneţi Dstră a stabili depozite, faceţi cuptoare în pământ şi unde găsiţi cu cale şi pentru grâne voiu dispoza a vi se trimite.
                                                      Intendant Ghiurghiu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 50].
                                    1058
Bucureşti, 1 Mai, 1877
    Comunicaţi-mi imediat prin telegramă ordinea de marş ce v’aţi trasat pe la Slatina, arătând anume etapurile ce aţi fixat zilele sosirei la fiecare localitate precum şi acelea de repaos, pentru a vă putea aproviziona cu pâine.
    Arătându-mi pentru diferitele coloane unde anume să institui depozitele de pâine, pentru ce număr de oameni şi la care anume zile.
         [Arh. St. Buc., M. St. 11., 1877/78, dos. Nr. 626. f. 104].
                                     1059
Severin, 1 Mai, 1877
    D. colonel Horvatovici comand, trupelor sârbeşti de la Negotin vă roagă să-i acordaţi în toată ziua câteva minute de convorbire la telegraf spre a vă putea comunica relaţii pozitive ce are despre starea armatei turceşti din Vidinj acum spune că în Vidin şi în tot împrejurul Vidinului simt 52 batalioane de infanterie, 4 baterii de câmp şi 2 escadroane cavalerie. Rog răspundeţi ce să-i spun.
                                 Dirigintele telegrafului Severin
                                                                 Botezatu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 100].
                                     1060
Băileşti, 1 Mai, 1877
    Rog trimite cel puţin două escadroane de cavalerie, ca să pot orîndui vedetele şi a putea fi în comunicaţie cu Galicea. Astă-noapte pela orele n1/a am auzit mai multe detunături de tunuri. Rog anunţaţi-ma de trupele din Divizia Dvs. în ce loc sunt cantonate, căci nu ştiu nimic. Anunţaţi-mi orice mişcări de trupe se
                                      531
                                                                         34*
www.dacoromanica.ro
fac în Divizie, ca să pot şti în ce parte să apuc în caz grav, căci aseară după bubuitul tunurilor, nu ştiam în ce localitate sunt acele bubuituri. Ordonaţi trimiterea de came şi pâine după depeşile Nr. 38 şi 39.
                                                               Colonel Holban
          [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 18. Telegramă],
                                      1061
Yiena, 1 Mai, 1877
    Noi am fost întrebaţi care este părerea noastră în urma svonurilor că România ar fi pe punctul de a declara independenţa ei.
    Dvs. veţi face, atunci când vi se va oferi ocazia, următoarea comunicare amicală: Situaţia actuală internaţională a României este cea cum rezultă din tratate — o declaraţie de independenţă din partea Principatelor poate să contribue la o modificare de facto, nu de jure şi are nevoe de recunoaştere din partea puterilor. întâi, ar trebui să-şi rezerve pentru mai târziu întrebarea dacă aceasta se poate acorda. Este dela sine înţeles că, până la constituirea unei situaţii juridice noi, rămâne în vigoare cea veche.
         [.Aktenstucke aus den..., Wieu, 1878, p. 21. Nr. 23. Originalul în limba germană. Data calculată pe stil vechi. Telegramă],
                                      1062
[Bucureşti], 2 Mai, 1877
    Prefecţii de judeţe având a transporta obiecte de hrană şi altele pentru trebuinţele armatei noastre, vă rog cu onoare, d-le ministru, să binevoiţi a da ordin pe toată linia căilor ferate ca să pună la dispoziţia prefecţilor vagoanele ce Vor cere pentru transportul celor necesare trupelor române şi să ţină partidă pentru a se putea regula plata.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4888, partea III, f. 251].
                                      1063
Bucureşti, 2 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Intr’o notă pe care mi-o adresează Camera de comerţ din Pilsen în Boemia, ea îmi prezintă situaţia precară în care se găsesc numeroşi cismari din oraşul Cistoi al acelui district, în urma lipsei complete de lucru şi, solicită intervenţia mea spre a le procura de lucru în această ţară.
                                   532
www.dacoromanica.ro
    Conformându-mă acestei dorinţi, mă grăbesc Domnule Ministru, de a vă ruga să binevoiţi a recomanda aceşti lucrători, în favoarea cărora a intervenit Camera de comerţ din Pilsen resortului respectiv în caz că armata princiară ar avea nevoie de lucrări de cismărie.
    Primiţi, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele consideraţii.
                                                                  Zwiedenek
    (Rezoluţie). Se va comunica Ministerului de Resbel. Se va face întrebare pentru a ne spune cu ce preţ s’ar putea procura perechea de cisme pentru soldaţi.
                                                                  M(itilineu)
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 27, f. 28. Data calculată pe stil vechi].
                                     1064
Roman, 2 Mai, 1877
    A ajuns în astă seară cu rechiziţia la una sută douăzeci cai între care sunt patruzeci şi nouă oferiţi gratis. N’a urmat şi nu există nici o plângere, sau nemulţumire. In satele locuite de Unguri au fost câţiva instigatori la nesupunere către rechiziţie, însă prin măsuri nesimţite s’au redus chiar şi dânşii la calea cuviinţei.
                                       Prefect Roman, Brăescu
         [Arh. St. Buc., Min. lat. Div. Com., dos. Nr. 4884, partea I, f. 289].
                                    1065
[Bucureşti], 2 Mai, 1877
                Prea înălţate Doamne,
    In virtutea art. 2 din convenţia specială încheiată la 4/16 April curent între guvernul român şi guvernul rus am onoare a recomanda Măriei Voastre pentru posturile de comisari pe Domnii N. Rossetti-Bălănescu fost ministru, Gr. Arghi-ropol fost ministru, George Mârzescu fost ministru şi Constantin Coinescu fost membru la Curtea de Apel din Bucureşti, iar pentru cancelaria domnului Comisar general, am onoare a Vă recomanda în postul de director pe D. George M. Ghica fost ministru.
    In curând Voi avea onoare a supune Măriei Voastre un alt raport relativ la numirea comisarilor regionali, iar încât priveşte apuntamentele acestor funcţiuni’mi rezervu dreptul de a supune statele acestor apuntamente la înalta aprobare a Mării Voastre îndată-ce se vor fixa de către Consiliul Miniştrilor.
                                     533
www.dacoromanica.ro
    Dacă Măria Voastră aprobă aceste numiri binevoiască a semna anexatul aici proiect de decret.
    Sunt cu cel mai profund respect
    Ministrul secretar de stat la departamentul Afacerilor străine,
                                                           Kogălniceanu
                                    Nr. 4971, 2 Mai 1877
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 55, f. 219].
                                     1066
2 Mai, 1877
                          Ordin circular Nr. 221
    Conform ordinului telegrafic al D-lui Comandant al Corpului I de armată sub Nr. 1313, se face cunoscut D-lor Şefi de Brigadă şi detaşamente că după stăruinţa D-sale D-lui Ministru de Resbel prin telegrama Nr. 4379 a aprobat sporirea raţiei de furaj până la jumătate peste aceea prevăzută în timp de pace, recomandând ca această alocaţie să înceapă dela 4 Mai curent. Se recomandă D-lor şefi de Brigadă şi detaşamente a comunica această dispoziţie corpurilor şi detaşamentelor respective pentru executare.
    De vederea acestui ordin vor dispune a se extrage copie şi vor subscrie.
                                          Comandantul Diviziei II Activă, Colonel Dogadi
         [Arh. St. Buc.. M.St.il., 1877/78, dos. Nr. 262 b, f. 27].
                                     1067
Buileşti, 2 Mai, 1877
                Domnule Colonel,
    In mai multe rânduri am avut onoarea a supune la cunoştinţa Dv. că bateria e lipsită de veterinar şi medicamente, atât pentru oameni cât şi pentru cai, din care cauză mai mulţi cai, care la început erau puţin indispuşi, au ajuns a deveni improprii de serviciu şi dacă această lipsă de veterinar şi medicamente va dura mai mult timp, subsemnatul nu mai poate avea nici o răspundere de inconvenientele ce ar rezulta. De aceea, vă rog, Domnule Colonel, să binevoiţi a lua de urgenţă dispoziţiile ce le veţi crede de cuviinţă spre a se trimite baterii medicamente strict necesare şi veterinar ca să se poată evita încă, cât mai e timp, gravele consecinţe la care bateria aceasta este expusă din cauza sus indicatelor lipsuri.
                                     Comandantul Baterii, Căpitan Crimineanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 687, £. 26].
                                    534
www.dacoromanica.ro
1068
[Giurgiu], 2 Mai, 1877
    Astă noapte la ora ii—2 s’a ivit între Smârdan şi Malu Roşu 4 bărci negre pline cu Turci, mai având două la spatele lor. Pichetul de Călăraşi văzând că aceste bărci se apropie de mal la 100 metri pentru a debarca au tras 4 salve într’înşii şi silindu-i a lua direcţia Malului Roşu unde se afla un alt pichet mai tare, acesta văzând intenţia turcilor de a debarca pe de o parte a dat de ştire aici în Giurgiu iar pe de alta au tras mai multe salve puindu-i în poziţie de a se retrage. îndată la primirea acestei ştiri, imediat a fost trimis un escadron de Călăraşi pentru susţinerea avant-posturilor. In urmă s’a dat alarma pentru a pune sub arme întreaga garnizoană Giurgiu, care a stat sub arme fiecare corp până când a sosit ştire pozitivă că Turcii s’au retras cu desăvârşire. In momentul acesta domină liniştea pretutindeni.
                                                          Colonel Farmac
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 39].
                                     1069
Roşiori, â Mai, 1877
    Cu toate procedările ostile oraşiul nostru Roşiori din partea prefectului domniei voastre care ne sacrifică pe noi şi întregul judeţ unor consideraţiuni de persoane şi interese momentane, concetăţenii noştri bărbaţi şi femei de toate stările eri la 1 Mai pe când escadronul Călăraşilor de Vlaşca trecea prin Roşiori la Caracal aducându-şi aminte de datoria ce le impune numele ce poartă şi gloria strămoşilor lor prin contribuţiuni spontane, pe de o parte au oferit toate cele trebuincioase la indestularea întregului escadron, iar pe de alta au asigurat îmbrăcămintea cu bluze acelor 100 miliţieni ce compun compania de aici comandaţi de concetăţeanul nostru Locotenent Mihail Mănciulescu; comunicându-vă cu fericire acestea vă rugăm, D-le prim ministru să vedeţi întrânsele o mică probă de patriotism şi devotament către ţară şi tron ce inspiră pe mult încercaţii locuitori ai acestui nefericit oraş.
                                                               Dobriceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4896, f. 390].
                                     1070
Moţăţei, 2 Mai, 1877
    Am onoare a vă informa că pentru grabnica expediere a tuturor corespondenţelor Corpurilor şi relaţiilor de mişcări venite dela avanposturi, am organizat
                                      535
www.dacoromanica.ro
Serviciul de corespondenţă prin Călăraşi pe liniile Băileşti, Negoi şi Bistreţ; pentru aceasta am dispozat a se stabili un sergent şi 20 de călăraşi împărţiţi în următoarele echipe:
    4     Călăraşi la Băileşti, sub ordinele Domniei voastre, destinaţi a purta corespondenţa între Băileşti şi Galicea Mare şi între Băileşti şi Covei.
    Un sergent şi 8 călăraşi la Covei, pentru acelaşi serviciu între Covei-Băileşti, Covei-Negoi, şi Covei-Bistreţ, aceştia la ordinul Sergentului.
    4     Călăraşi la Negoi, la odinele D-lui Colonel Budişteanu pentru Corespondenţa între Negoi şi Covei.
    4     Călăraşi la Bistreţ, la ordinele colonelului Creţeanu pentru Corespondenţa între Bistreţ-Covei.
    Vă recomand a da ordine ca oamenii să nu fie întrebuinţaţi la niciun alt serviciu, afară de Corespondenţă şi ca fie care om trimis într’o direcţie să rămâie în Staţie spre odihnă şi dacă va fi necesitate de vreun răspuns grabnic, să se expedieze un alt om.
    Aceste dispoziţiuni le-am comunicat şi D-lor Colonei Creţeanu şi Budişteanu.
    In caz de a observa că vreunul din aceşti Călăraşi este vicios, sau de rea credinţă, veţi cere imediat schimbarea lui.
    Pentru orice plic expediat de urgenţă, să se prescrie omului trimes a merge ]a trap, iar pentru expediţiile ordinare va merge la pas şi la trap.
                                      Comand. Diviziei II, Colonel, Uogadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 63].
                                      1071
Calafat, 2 Mai, 1877
    Pentru ca Marele Cartier General să fie imediat înştiinţat de veri ce canonade, sau încercare din partea Turcilor, pe viitor veţi şti că oride câte ori se va întâmpla ceva la un punct mai depărtat, unde nu sunt eu prezent, şeful ce comandă acolo va raporta momentul începerii,* Marelui Cartier General, mie şi D-voastră; în cursul acţiunei, vă face un nou raport şi la finele acţiei un alt raport.
                                                 Comandantul Corpului I, General de Brigadă G. Uupu [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 47].
                                      1072
[Moţăţei, 2 Mai, 1877]
    Veţi stabili o poştă de campanie între cartierul general al Diviziei şi Cetatea, şi între cartierul Brigadei II, Negoiu şi Bistreţ.
                                       536
www.dacoromanica.ro
    Pentru aceasta veţi destina din escadron doi sergenţi şi 30 călăraşi şi-i veţi fracţiona în chipul următor:
    4 călăraşi la Cartierul Brigadei 1 la Cetatea.
    6 călăraşi la Moţăţei sub comanda unui sergent.
    4 la cartierul Brigadei 2 la Băileşti.
    8  călăraşi sub comanda unui sergent la Covei.
    4 călăraşi la Negoiu.
    4 călăraşi la Bistriţu.
    Aceşti oameni pe la localităţile unde sunt şefi de brigadă, ori de regiment se vor pune la ordinile lor imediate spre a fi întrebuinţaţi nu mai în serviciul poştal. Be veţi da ordin ca fiind trimişi dela un loc la altul, să nu se întoarcă îndată înapoi ci să se pună la ordinile şefului din localitatea unde a ajuns.
         [Arh. St. Buc,, M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 45].
Băileşti, 2 Mai, 1877
                            1073
                Domnule Comandant,
   Am onoare a vă face cunoscut că în urma raportului ce am primit dela Colonelul Budişteanu, precum şi dela Colonelul Creţeanu, prin care-mi face cunoscut că în partea dinspre răsărit a satului Băileşti, nu se află nici o trupă care să asigure cantonamentul trupelor din acest sat.
   Subsemnatul a luat dispoziţia de a se aşeza avanposturi la i1/2 kilometri depărtare de sat în partea despre răsărit, ocupând linia dela drumul ce duce la Covei, până la drumul ce duce la Satu Cioroiu, pentru care serviciu s’a întrebuinţat o companie tare de 160 oameni. Deosebit de aceasta, s’au luat dispoziţii încă de a se aşeza câte un post de examinare, compus din un sergent şi 6 soldaţi şi câte o patrulă de rond, compusă de un caporal şi 3 soldaţi la fiecare drum ce duce la satele vecine şi aceasta am făcut-o, atât pentru mai bună siguranţă a trupelor, cât şi pentru împiedicarea de a se introduce spioni în trupele noastre.
   Astfel drumurile ce duc spre satele Cioroiu, Galicea mică, Galicea mare, Moţăţei, Fântâna lui Iani Grecul, sau drumul la Calafat, Seaca, Rast, Negoi, Catanele şi Covei, au fiecare câte un post de examinare şi osebit câte o patrulă de rond, destinată a vizita intervalele ce despărţesc diferitele posturi de examinare.
                                   Comandantul Brigăzii, Colonel Holban
        [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 49].
                                   537
www.dacoromanica.ro
                                      1074
[Băileşti], 2 Mai, 1877
                 Domnule Colonel,
    Nici până în acest moment n'am nici o ordonanţă călare, nici pentru brigadă, nici pentru a trimite plicurile la Negoiu, unde a plecat Statul Major al Regimentului VI cu un batalion, nici pentru Galicea Mare. Dorobanţul care îl am cu aceste hârtii, l-am luat din sat.
    Rog ordonaţi a trimite zece călăraşi cel puţin pentru expedierea şi ţinerea în curent a corespondenţei.
    Bateria de Artilerie reclamă că nu are lemne de a găti supa, i-a murit un cal din cauză că nu are veterinar.
    Rog trimiteţi o formaţie militară în Băileşti căci nu există de loc.
    Doctorii reclamă că nu există medicamente. Cuptoarele în trei zile vor fi gata.
    Rog regulaţi de a fi poşta precum este şi telegraful, trimeţând încă şi un amploiat căci unul singur este imposibil a ţine ziua şi noaptea.
    Rog daţi ordin ca toate plicurile adresate Regimentului 6 Binie, Regimentului VII Dorobanţi, Bateria V-a, care sunt la poşta Galicea, să se trimeată Ia Băileşti.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 687, f. 55].
                                      1075
Calafat, [2 Mai, 1877]
                 Domnule Colonel,
    In prevedere că vre-un monitor turcesc în trecerea sa spre Vidin ar căuta să atace şi să distrugă bateria Dv., dela măgura Bogdan, vă recomand următoarele precauţii de luat în asemenea caz:
    I. De a da parapetului bateriei o grosime suficientă pentru apărarea pieselor, căci tunurile după acele Monitoare sunt de un calibru mare şi vasul însuşi neavând a se teme de bombele aruncate de pe mal, pot trage la distanţe foarte mici. II. A recomanda cu stăruinţă ofiţerilor de artilerie să tragă rar şi bine ochit şi pe cât se poate asupra punctelor vulnerabile ale monitoarelor, aceste puncte sunt: cârma şi roatele, puncte cât se poate de bine acoperite prin construcţia vasulu: chiar; toate loviturile îndreptate asupra a unor alte părţi a vasului (sunt) fără nici un efect, prin urmare sunt muniţiuni pierdute. III. A căuta că atât trupa de infanterie cât şi caii de artilerie să fie cât mai mult adăpostiţi în contra acestor focuri şi adăposturile lor să nu fie în aceeaşi linie cu bateria; las la pre-
                                      538
www.dacoromanica.ro
zenţa Dv. ca să complectaţi toate dispoziţiile de detail pentru executarea acestor instrucţiuni generale.
                                     Comandantul Diviziei, Colonel Cerchez
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 109].
                                      1076
Calafat, 2 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    După inspecţia făcută în ziua de 30 Aprilie anteposturilor Brigadei ce comahdaţi şi a poziţiilor ce ele ocupă, vă comunic vederile mele asupra modului de a se surveghia cu eficacitate partea de mal al Dunărei încredinţată pazei trupelor de sub ordinele Domniei Voastre: Partea ce aveţi a surveghia şi a apăra se întinde dela pichetul No. 14 Canapa (Pichet care este ocupat de o escoadă de cavalerie din escadronul din Ciuperceni) până la Rast unde se sprijină aripa D-voastră stângă şi unde veţi aşeza un escadron din Brigada ce comandaţi. Dinia vedetelor trebue aşezată chiar pe malul Dunărei, astfel ca nici-o mişcare de pe acest fluviu să nu fie nevăzută de vedete în dreptul lor. Gardele mari se vor aşeza printre bălţile şi la încrucişarea drumurilor astfel ca nici-o potecă să nu treacă printre anteposturile D-voastră fără să fie surveghiată. înaintea liniei de vedere nu trebue să existe nici-un câmp de lucru, şire cu fân, la care să fie nevoiţi să treacă locuitorii şi astfel să comunice cu cineva de peste Dunăre. Puntul Arcer (Pichetul No. 16) trebue să fie ocupat de un escadron care ar sta adăpostit în Braniştea din stânga pichetului şi care ar da vedetele de la pichetul No. 15 până la pichetul No. 17; pentru a nu obosi prea mult oamenii aceste vedete vor fi rare astfel numai ca să se vadă între ele, restul escadronului ar putea să aibă o jumătate din efectivul său, cu caii fără şei, mai cu seamă pe cât văd că pe malul opus nu este nici-o luntre, sau pregătit vre-un mijloc de transport. Un alt escadron ar da celălalte.anteposturi; un ploton ar forma o gardă mare în dreapta, dând vedetele între pichetul Canapa şi pichetul No. 15; un ploton ar forma o gardă mare în stânga, dând vedetele între pichetul No. 17 Rast şi unde s’ar întâlni cu vedeta escadronului aşezat în comuna Rastu. Două plutoane ar forma corpul principal al avanposturilor; escadronul de la Rast va avea a surveghia drumul ce pe la stânga va duce de la Dunăre la Negoiu. Este de dorit ca rândul de a intra în serviciul de anteposturi să nu vie fiecărui om decât cel mult la trei zile; astfel din 6 escadroane ce veţi avea la Desa, după ce va sosi şi cel rămas la Cetate, veţi putea da câte două escadroane la Arcer şi celelalte posturi. Escadronul ce veţi avea la Ciuperceni sub ordinul Colonelului Cruţescu şi cele dela Rast, vor avea instrucţii asemenea de a nu întrebuinţa zilnic decât 1/3 din
                                      539
www.dacoromanica.ro
efectivul lor. In caz de a se încerca o trecere la Arcer, escadronul de acolo cu trei plutoane va trebui ca prin focuri şi în tiraliori pe jos şi adăpostiţi să caute a o împiedica; cel al 4-lea pluton ţine caii şi trimite ordonanţe să înştiinţeze atât la Ciuperceni cât şi la Desa; Grupul principal merge spre a-1 susţine; dacă cu toate acestea, trecerea nu a putut fi împiedicată, escadroanele din ante-posturi se retrag pe un drum anume indicat spre a se putea întâlni cu Brigada 'din Desa ce iese în întâmpinarea lui, spre a putea împreună a întârzia mersul năvălitorilor ocupând defileurile dintre lacuri, din care cu înlesnire şi avantaj se poate o trupă opune unor forţe superioare; pentru aceasta este numai neapărat ca fiecare ofiţer să cunoască toate potecile prin care acele defileuri pot fi ocolite. Este de nevoie să daţi ordin că dacă într’un punct oarecare un foc se aude, ante-posturile nu trebue să se retragă spre a se grupa, căci mici încercări pot fi făcute în mai multe locuri -şi adevărata trecere să se facă într’un punct ce ar rămânea tocmai descoperit prin retragerea intempestivă a vedetelor. Toate acestea sunt vederi generale pe care Domnia Voastră veţi trebui să le complectaţi prin instruc-ţii de detaliu care să asigure o neadormită pază; arătând fiecărui om, că dacă trupele din cantonament pot să se bucure de un moment de repaus, este graţie încrederii ce au, că cei din anteposturi veghiază cu îngrijire.
                                                          Cd. Diviziei I-a,
                                                             Col. Cerchez
          [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 107—108].
                                      1077
                                                                        [Mofăţei], 2 Mai, 1877
                                    Ordin circular Nr. 200
     Cu ordinul prezent se trimit D-lor Comandanţi de Brigadă şi de detaşamente 40 Modele de Situaţii a armelor şi muniţiunilor ce se află asupra Corpurilor, care trebuiesc formate din 8 zile în 8 zile cu începere dela 25 Aprilie şi înaintate direct de către Corpuri, şefului Artileriei Diviziei. Numărul total se distribuie câte zece de fiecare Brigadă şi 10 la două baterii, a 4-a şi a 5-a.
     D-nii Şefi de Brigadă, vor distribui numărul de modele tuturor corpurilor de sub comanda lor, fără deosebire de armă, şi în proporţie egală şi vor ordona la Corpuri în fiecare Tuni a săptămânii, să indice în coloanele acestor situaţii, conforma titlurilor acestor coloane, cifrele armelor şi muniţiunilor ce posed, iar unde se zice: «se află la. ..», se va pune data celei din urmă situaţii şi cifrele arătate precedent în acea situaţie.
                 Aceste situaţii se vor mai întocmi încă, şi dupe orice afacere mai importantă. Nu se va pierde din vedere a se completa şi arătările dupe contra-pagină a
                                       540
www.dacoromanica.ro
modelului. Toate situaţiile corpurilor sau detaşamentelor, se concentrează mai întâi la comandantul Artileriei Divizionare. Acesta adunând toate acele arătări, alcătuieşte o situaţie totală tot pe un model « C » pe care o trimete comandantului Artileriei de Corp, care centralizând ale (Corpului) întregului Corp urmează a înainta periodiceşte din 8 în 8 zile o situaţie generală Marelui Cartier General. Până la sosirea titularului Şef de Artilerie Divizionară, situaţiile se vor trimite la D-l Căpitan Crimineanu Şeful Bateriei a 5-a care îi ţine locul la Băileşti. De vederea acestui ordin şi de primirea modelelor D-nii Şefi de Brigadă şi detaşamente vor dispoza a se extrage copii şi se vor subscrii.
                                            Comandantul Diviziei a Il-a, Colonel Bogadi
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 745, f. 114 şi v.].
                                     1078
[Moţăţei], 2 Mai, 1877
                Domnule Colonel,
    Am onoarea a vă informa că pentru grabnica expediere a tuturor corespondenţelor corpurilor şi relaţiilor de mişcare venite dela avant-posturi, am organizat serviciul de corespondenţă prin călăraşi şi întrucât priveşte pe Brigada D-vs., am dispus a se trimete un număr de 4 călăraşi la Cetatea, la ordinul D-voastre pentru acest serviciu de corespondenţă, iar un număr de 6 călăraşi, sub comanda unui Sergent la Moţăţei, cu asemenea destinaţie.
  * Vă recomand a da ordin ca aceşti oameni să nu fie întrebuinţaţi la nici un alt serviciu afară de corespondenţă şi ca fiecare om trimes într’o direcţie, să rămână la staţie (pentru) spre odihnă şi-dacă va fi necesitate de vreun răspuns grabnic, să se expedieze un alt om.
    In caz de a nu observa că vreunul din aceşti călăraşi este viţios sau de rea credinţă, veţi cere imediat schimbarea lui.
    Pentru orice plic expediat de urgenţă, se va prescrie omului trimes a merge la trap, iar pentru expediţiile ordinare va merge la trap şi la pas.
                       Comandantul Diviziei II activă, Colonelul Bogadi.
Şef de Stat Major, Bt. Colonel I. Voinescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 304].
                                     1079
Calafat, 2 Mai, 1877
    Pentru hrana plutoanelor detaşate pentru serviciu pe lângă Cartierele Generale de Corp şi Divizii şi a diferitelor ordonanţe ale d-lor ofiţeri ce compun Statele
                                     541
www.dacoromanica.ro
Majore a acestor unităţi, precum şi pentru procurarea furajelor cailor d-lor ofiţeri ai acestor State Majore şi trupe de serviciu atât în timpul marşului cât şi staţie, bivuac sau cantonament se ordonă următoarele:
    1.    Toate plutoanele detaşate cu serviciul pe lângă Stat-Majorul Corpului şi a Diviziilor, precum şi a ordonanţelor d-lor ofiţeri ce compun acest Stat-Major, se vor considera ca detaşaţi cu începere de la i Mai, pe lângă plutoanele de călăraşi de serviciu ale acestor Cartiere Generale şi se vor hrăni prin îngrijirea d-lor ofiţeri Comandanţi ale acestor plutoane, asemenea se va hrăni şi caii d-lor ofiţeri ai Cartierului General ca în subzistenţă pe lângă acest pluton de serviciu.
    2.    Pentru îndeplinirea celor de mai sus domnii ofiţeri şefi ai acestor plutoane vor forma liste duble nominale cu arătarea numărului diferitelor ordonanţe ofiţereşti, precum şi corpurile din care ele fac parte, menţionându-se ziua începerii primirii în subzistenţă şi care subzistenţă trebuie să se procure din Depozitele şi prin îngrijirea Intendenţilor Diviziilor, pentru care aceşti Comandanţi de plutoane vor forma şi da bonuri în regulă.
    3.    Una din aceste duble liste nominale se va păstra de Intendenţă, cealaltă certificată de D-sa rămâne în păstrarea şefilor acestor plutoane pentru justificarea lor.
    4.    Asemenea se vor forma de şefii acestor plutoane şi controale în dublu atât pentru caii trupelor cât şi pentru ai domnilor ofiţeri de Stat Major ai Cartierelor pe lângă care sunt detaşaţi din care unul se păstrează de Intendenţă Divizie1 (pentru Corpul de Armată de câtre Divizia pe lângă care se afla Cartierul Corpului) iar celălalt vizat de Intendenţă se va păstra de şeful acestui pluton pentru justificarea sa.
    5.    Pâinea se va primi cu bon din depozitele Intendenţei sau de unde va dispoza dânsa, dar carne neavând necesitate decât de mică cantitate până se vor instala măcelării, se va hotărâ de Intendenţă Corpul de la care plutoanele Cartierelor Generale va trebui a o primi dând acelui Corp bon în regulă spre justificarea Corpului.
    6.    Pentru celelalte articole precum rachiu, sare, ceapă, oţet şi legume, până se va ordonanţa de Intendenţele divizionare, mandatele necesare pe numele Comandanţilor acestor plutoane se va lua cu chip de împrumutare dela casa unui Corp de linie (Pentru plutoane, Cartierul General al Corpului dela Regimentul 4 de linie) suma de 200 (două sute) lei care se va restitui de Comandanţii acelor plutoane la cel dintâi mandat de achitare.
    Demnele pentru fiertul supei şi furajele cailor plutonului de serviciu precum şi pentru caii domnilor ofiţeri de Stat-Major se vor primi cu bon de la Depozitele Divizionare.
    Marmitele necesare fiertului hranei se vor procura prin îngrijirea Intendenţilor divizionare în mod de împrumutare de la corpurile ce ar dispune de asemenea
                                      542
www.dacoromanica.ro
marmite, sau făcând cerere urgentă la depozitul central din Bucureşti în caz de necesitate absolută.
                                    Comand. Corpului General de Brigadă Dupu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 265, f. 139—140].
                                   1080
[Bucureşti], 2 Mai, 1877
                Domnule Comandant,
    Prezentaţi urgent un tablou în care veţi arăta numărul cartuşelor şi al raniţelor ce posedă fiecare corp, şi câte îi mai trebuie de fiecare, până la complectarea efectivului.
                           Comandantul Corpului 2 de Armată, General Radovici
        [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 199].
                                      1081
[Moţăţei], 2 Mai, 1877
    Nu am primit nici un ordin cu Nr. 1287. Ce-mi indicaţi trebuie să fie eroare la Nr...
    Am ordinul 1187 prin care mi se trimete modelul A C D şi raporturi pentru pretor.
    Model B nu am primit.
    In urma acelui ordin v’am prezentat situaţia cerută de Măria Sa, la 27 Aprilie în momentul când defila divizia mea pe dinaintea D-tră., pentru plecare.
    Presupuind că aveţi necesitate de situaţia efectivului Diviziei, vi-1 supun: Se află prezenţi: 204 ofiţeri, 10861 trupă, 1368 cai.
    Dispăruţi: 7 oameni trupă.
    Nedisponibili: 4 ofiţeri, 314 oameni, 1 cal.
    Bolnavi: 24 oameni.
    In caz că presupunerea mea să fie greşită, rog ordonaţi-mi ce cuprinde situaţia
B.  Mi-aţi dat încă ordinul 1066 a vă trimete forţa fiecărui corp şi l-am executat cu raportul 92 din 24 Aprilie; situaţia trimes poştal, astfel că nu ştiu ce ordin n’am executat.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 84].
                                       543
www.dacoromanica.ro
1082
Bucureşti, 2 Mai, 1877
    Oraşul Olteniţa' cu împrejurimile sale este dominat de malul drept al Dunării şi mai ales de fortul ce se află pe înălţimile acelui mal, astfel că nu este nici un colţ al oraşului ca să nu fie bătut de tunul din Turtucaia. Măsurile luate până astăzi nu sunt suficiente, deoarece garnizoana nu este în poziţiune de a răspunde imediat nici unui bombardament al oraşului, nici unei debarcări subite din partea Turcilor, şi iată cum:
    Artileria care era în poziţie la malul Dunării s’a ridicat şi stabilit în parcuri spre partea (de) nord a oraşului expuse pe deoparte loviturilor turcilor fortului Turtucaia, iar pe de altă în neputinţă de a răspunde focurilor Artileriei inamice din cauza depărtării şi a neputinţei de a traversa atât oraşul cât şi şesul ce se află între partea Sudă (de Sud) a oraşului şi carantină; dovadă la aceasta că în zilele de 30, Turcii au tras 8 lovituri de tun într’o companie care mergea să schimbe garda mare de la post în care timp noi şefii abea am ajuns la marginea oraşului, încă pentru artileria noastră nici n’ar fi avut timp să înhame tunurile.
    Turcii au un număr considerabil de ambarcaţii pe malul drept al Dunării lângă oraşul Turtucaia, pentru a trece Dunărea cu o forţă mai bine de 1.500 oameni nu le trebue decât 25 de minute, astfel că postul dela carantină găsindu-se isolat prin depărtarea la care se află celelalte trupe, şi fără artilerie, va fi sacrificat, căci atât artileria cât şi celelalte trupe le trebuiesc pentru a se pune sub arme şi a sări la carantină cel puţin o oră şi jumătate, fără a admite că şoseaua fiind bătută în toată întinderea ei va fi greu a o traversa mai ales în aşa momente şi cu trupe numeroase.
    Se va avea, dar, totdeauna cel puţin un divizion de artilerie, în baterii lângă carantină (pentru ziua) cu o excortă specială la locul unde au mai fost şi a se lăsa în marginea (de) Sud a oraşului două companii ca post intermediar, spre a le avea sub mână pentru a da ajutorul cuvenit postului dela carantină şi în caz de un debarcament.
    A se înfiinţa imediat la carantină un stâlp înalt având în vârf un şomoiog de pae menit a fi aprins la caz de atac, iar în marginea oraşului o santinelă dublă care să se uite necontenit la signal (şomoiog) şi când îl va vedea aprins să dea la moment de ştire prin un om călare aflat acolo pentru acest serviciu, căci cu timpul care pun călăraşii a aduce ştiri dela carantină mai mult decât sigur că nu se vor putea evita surprinderile, mai ales că serviciul de siguranţă nu se va face cu toată rigoarea deoarece ştiinţele primite nu erau în totul exacte.
    Podul după Argeş, a se păzi de un post de infanterie şi înapoia lui trimi-ţându-se necontenit patrule de cavalerie dincolo de pod la mai mulţi chilometri
                                        544
www.dacoromanica.ro
depărtare, căci cu cavaleria numai cum se păzeşte acum nu se pot evita surprinderile.
    A nu se da alarma, decât pentru cauze bine cuvântate, iar nu după [spusa trecătorilor. Comandantul avant-gardei este dator a se încredinţa însuşi de diferitele întâmplări şi a face raporturi exacte pe a sa responsabilitate căci alarmele de prisos ostenesc trupele în zadar, sperie populaţiunea şi demobilizează pe soldat.
                                      Comandantul Corpului 2 de Armată, General Radovici
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 21].
                                      1083
[Craiova], 2 Mai, 1877
    Primarul Comunei Podari raportează cu Nr. 162 din 27 curent că trupele ce trec prin această Comună iau câte 10 şi 12 care prin forţă maltratând şi ameninţând pe locuitori fărămându-le şi aruncându-le carele prin bălţi şi că după ce depărtează astfel pe oameni, cei care iau carele se pun cu bătăile pe ei aşa că la întoarcere sunt bolnavi mai câte 2—3 zile.
    Am onoarea a vă comunica D-stră aceste fapte şi a vă ruga a lua severe măsuri a nu se mai repeta asemenea scene repetate.
                                                          Prefect Titulescu
         [Arh. St. Buc., M.St.SI., 1877/78, dos. Nr. 563, f. 6. Copie],
                                      1084
Călăraşi, 2 Mai, 1877
                  Dlui ministru Justiţiei, Buk.
    Eri la ora 2 incendiat de către Turci pichetele Şoimuşu, Gurabali din faţa satului Şocarici. Vă anunţ spre ştiinţă,
                                                         Căpitan, Brătescu
         [Arh. St. Buc., Min. Just., 1877, dos. Nr» 327, f. 43].
                                      1085
Focşani, 2 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Conform telegramei Dvs. dela 29 Curent cu respect înaintăm o listă de trupele ruseşti intrate în acest judeţ până la 30 aprilie. Pentru viitor vom da telegrafic aseminea ştiinţă la fiecare sesiune.
                                       545
                                                                            35
www.dacoromanica.ro
    Binevoiţi vă rog, Dle Ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                      p. Prefect Georgescu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Dir. Adm., dos. Nr. 5176, f. 43].
                                      1086
Pocşani, 2 Mai, 1877
                 Ministru interne Bucureşti.
    Medicii şi celalt personal sanitar al spitalelor ruse ce urmează să se depună în acest oraş pretind a fi încuartiruiţi în vedere că cuartiruirea d-lor pentru un an de zile pentru cât sunt închiriate şi casele de spitale pot aduce incomoditate şi deranjament cetăţenilor. Rog daţi-mi dezlegare dacă pot beneficia şi d-lor de dreptul de incartiruire, sau să-şi închirieze case.
                                               p. Prefect Putna Georgescu
         [Arii. St. Buc., Min. lut. Div. Corn., dos. Nr, 4932, f. 20].
                                      1087
Bucureşti, 2 3Iai, 1877
    Rechiziţionaţi de urgenţă fân şi-l trimiteţi la Craiova. Răspundeţi la pornirea lui.
                                               p. Ministru, Milialescu II
    Fânul ce v’am invitat să rechiziţionaţi de urgenţă, luaţi-1 din părţile limitrofe cu Doljul; în patru zile cel mult să fie la Craiova.
                                                    p. Ministru, Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 93—94].
                                      1088
Craiova, 2 Mai, 1877
    Transportul pâinii pentru armată se face cu care descoperite astfel că la caz de ploaie este supusă stricăciunei. D. Comandant al diviziei Il-a cere a se procura rogojini sau pânză cătrănită pentru acoperire. Rog dispozaţi mijloace pentru cumpărătoarea învelişurilor cari nu se pot găsi gata.
                                                   Prefect I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 48S8, f. 271].
                                       546
www.dacoromanica.ro
1089
Bucureşti, 2 Mai, 1877
    Peste puţin va veni acolo un colonel rus, ca să organizeze spitale pentru 6oo paturi, locale pentru alte 200 persoane, ca infirmieri, 200 cai şi 27 trăsuri*Vă comunic să faceţi investigările Dv, mai de timpuriu.
                                                    p. Ministru, Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. îCr. 4966, f. 67].
                                      1090
Calafat, 2 Mai, 1877
    In consideraţie ca în timpul de faţă să se simtă trebuinţa ca, caii să fie hrăniţi mai bine am cerut d-lui Ministru de Răsboiu să aprobe sporirea raţiei de furaj şi prin telegrama 4379, aprobă sporirea până la jumătate peste aceia prevăzută în timp de pace. Daţi dar ordine ca acest adaus să se înceapă de la 4 mai, curent.
                                                             General Bupu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 2656, f. 57].
                                      1091
Salcia, 2 Mai, 1877
                 Domnule Colonel,
    Ajungând la ora 4V2 post-meridian, după ordinul Domniei Voastre, mă informai cum că la comuna Turcească Florentinul, se lucrează un pod de lemn în scopul de a trece pe teritoriul nostru, însă acel pod nu se poate vedea lucrându-1, fiind mascat de nişte pietre unde se lucrează arhitectura, stâlpii în apă însă nu s’au văzut încă punându-i ^i avansând cu construcţia.
    Deasupra şi spre apus pe o înălţime destul de mare sunt trupe turceşti numeros concentrate.
    Toate aceste informaţiuni le-am luat dela escadronul doi din Regimentul I călăraşi activ pe care l-am schimbat.
    Acestea cu onoare le supun la cunoştinţa Domniei Voastre şi vă rog să binevoiţi a regula ce veţi crede de cuviinţă spre organizarea defensivă.
                                   Comandantul Regimentului IV Călăraşi Dt. Colonel Grădişteanu
    N. B. Distanţa ce ocup dela Salcia la Gruia, fiind de 20 kilometri pe deal, însă pe vale pe unde ţinem noi posturile este ca la 30 kilometri; numărul de oameni ce am este foarte insuficient pentru a ţine această linie.
                                       547
                                                                           35*
www.dacoromanica.ro
                Am pus vedete dela Salcia la Vrata, am pus un pichet la pichetul Cioara, iind un punct foarte important, am trimis un detaşament la Gârla Mare care formând două schimburi în dreapta şi două în stânga să h că patiulaţii continue.
    Cred de neapărată necesitate de două companii de infanterie la punctul Vrata şi Pristolu, puncte pe unde pot trece cu înlesnire şi chiar tradiţional aflu că în alte timpuri au fost puncte de trecere a lor.
                                                 l,t. Colonel Grădişteanu
    N. B. Pe lângă cele arătate aici, vă rog cel puţin să binevoiţi a ne înapoia şi acest escadron schimbat ce vine acolo, cu care ne poate fi el mare ajutor în scopul că fiind din localitate cunoaşte foarte bine toate poziţiunile interesante şi cu care putem ţine şi vedetele până la Cetate.
                                                 Bt. Colonel Grădişteanu
         [Arii. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 371].
                                     1092
Craiova, 2 Mai, 187?
   Pe de o parte hrana soldaţilor ce Se trimite din Craiova pe de altă parte drumul de fier varsă în Craiova în tot momentul incalculabil material de război care în evenimentele de faţă urmează a se transporta iute la diferite localităţi; asta a făcut ca tot judeţul Dolj să fie cu totul căzut şi în neputinţă de a mai executa ordinele ce primesc. Pentru a nu cojnpromite operaţiunile armatei am dat ordin Mehedinţiului, Gorjului, Vălcei şi Oltului a trimite care fixându-leşi ziua, raportând aceasta; rog secondaţi-mă dând ordine acestor districte a mi se pune cu totul la dispoziţie.
                                                      General Haralamb
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. -Corn., dos. Nr. 4904, f. 14. Telegramă],
                                     1093
Bucureşti, 2 Mai, 1877
                 Domnule ministru,
    Dnu sub prefect al plasei Znagov prin raportul No. 3367, îmi face cunoscut că primarii comunelor Baloteşti şi Corbeanca, i-a(u) raportat că cu ocaziunea trecerii trupelor ruse, pe lângă cererile ce li se fac de comandanţi a le procura care pentru transportul bagajelor, apoi şi din soldaţi se duc singuri, pe câmpuri şi priit cătune, şi iau locuitorii cu carele fără a se mai ţine vr’un compt de cei ce atl făcut transporturi, aşa că, cei mai mulţi fiind nevoiţi a face de trei şi patru ori, au rămas fără arături; în faţa acestor neajunsuri, vă rog domnule mi-
                                      548
www.dacoromanica.ro
nistru, să binevoiţi a interveni ca comandanţii militari să se înţeleagă cu primarii respectivi, iar nu să-şi procure singuri numărul carelor de care ar avea trebuinţă, precum şi a plăti transportul la plecarea lor din comună. Binevoiţi vă rog Dle ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.               '
                                                          Prefect, Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4904, f. 33].
                                       1094
   laicva, 2 Mai, 1877
    Necontenit primesc cereri din partea autorităţilor militare a da ofiţerilor birji pentru transportul Dior, rog răspundeţi dacă pot satisface asemenea cereri în conformitate legei rechiziţiunilor, ofiţerii aşteaptă.
                                                    Primar Craiova Persicu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 4904. Telegramă].
                                       1095
Slatina, 2 Mai, 1877
v»     7       7
    Eri mergând la Coteana, proprietatea Prinţului Brâncoveanu, pentru procurare de magazii în care să asigurăm productele ce se trimet din Teleorman nemai găsindu-se în oraş şi înprejur altele fiind toate prinse, însărcinatul Dsale, a propus că se oferă a mă cina productele cu zecimala răspunsă în producte, sau plată bănească după preţul curent, procurând şi magazii pentru 2000 chile, care să i se deşerte negreşit la noua recoltă; poziţiunea este favorabilă fiind chiar pe soseaua Judeţeană Slatina-Turnu, găsindu-se totdeodată cu înlesnire, un număr suficient de care din acea Comună Coteana la orice trebuinţă urgentă. Aştept ordinul Dv. de chemare.
                                              Prefect Olt, I. A. Furduescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878, f. 444].
                                       1096
Băileşti, 2 Mai, 1877
    Rog încunoştiinţaţi imediat Divizia I că avanposturile noastre ce se reazimă pe Rast, astăzi luni, dela orele 6 p.m. sunt stabilite şi că este neapărat necesar ca ale sale să caute a se lega şi recunoaşte cu ale noastre, pentru înlăturare de conflicte. Rog asemeni, regulaţi urgent unificarea secretului pe toată linia I-ului Corp.
                                                           Colonel Creţeanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 29. Telegramă],
                                       549
www.dacoromanica.ro
1097
Buileşti, 2 Mai, 1877
    Rog răspundeţi urgent dacă aţi dat ordin maiorului Samurcaş să se oprească la Jighiera. Dacă nu, care este itinerarul dat, spre a-1 putea întimpina? Răspunsul Dvs. nu mai până la orele zece mă poate găsi.
                                                  Colonel Creţeanu
         [Arh. St. Buc., M.St.lI., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 19. Telegramă].
                                     1098
Olteniţa, 3 Mai, 1877
                 Domnule Maior,
    Eri 2 Mai anul 1877 pe când soldaţii lucrau la terasamente, un pluton de turci după ce s’au ascuns în nişte şanţuri ce se găseau pe malul opus, au început a trage focuri de plutoane asupra oamenilor ce lucrau la Bateria ce D-l General Mânu ordonase a se face în dig. Soldatul Ochiană Costache ce se găsea în acel loc a fost rănit de un glonte ce i-a (intrat) traversat umărul stâng. îndată a fost transportat la infirmeria avant-gărzii Divizionare unde a rămas în căutare. După declaraţia Medicului, cazul nu prezintă vreo gravitate.
    Acestea cu onoare le supun la cunoştinţa D-voastră pentru a regula cele de cuviinţă.
                              Comandantul Bateriei a 4-a, Eocot. Fotino [Arh. St. Buc., jNI.St.M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 18].
                                     1099
[Bucureşti], 3 Mai, 1877
    Vă facem cunoscut că, Cartierul General al acestui Corp va porni cu calea-ferată din Bucureşti la Frăţeşti unde se va stabili mâine 4 curent la orele 9 dimineaţa.
    Daţi ordin în consecinţă.
         [Arh. St. Buc., il.St.M., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 9].
                                     1100
[Buzău], 3 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Conform ordinului Domniei Voastre telegrafic Er. 8616 am pus în vedere mutarea Seminarului şi liberarea Episcopiei pentru spital recomandând autori-
                                      550
www.dacoromanica.ro
tăţii comunale să proceadă la această lucrare cu toată solicitudinea cuvenită şi intervenind pe lângă delegaţii administraţiunii spitalelor ruseşti d’a nu jena şi a menaja pe cât este cu putinţă confortul părintelui episcop de Buzeu.
    Nici o încăpere din cele ocupate de părintele episcop nu a fost atinsă, la ce^ mai mică neînţelegere dintre slugile sfinţiei sale cu amploiaţii administraţiunii care procedau la instalarea spitalului; nu m’am mărginit d’a recomanda pur şi simplu poliţiei sau Primăriei caşul ci, printr’un sentiment de deosebită curtoisie, mă transportam însumi la localitate şi totdauna am obţinut diferite concesiuni cari ar fi lung a le detaila aici. Drept omagiu la această conduită primesc astăzi o insultă oficială din partea părintelui episcop după care-mi permit a vă anexa copie. Domnule Ministru, dacă aş fi imitat pe părintele episcop în lipsa de mode-raţiune de care a dat exemplu prin această telegramă, negreşit că nu era să se reproducă decât un conflict foarte regretabil prin schimbare de note. De aceia subsemnatul forte că procedarea sa este corectă şi din punctul de vedere al serviciului şi al cuviinţei, mă mărginesc a atrage atenţiunea Domniei voastre asupra acestor puncte importante ce reese din depeşă:
    I.     Dacă este o simplă reclamaţiune ea este lipsită de orice fondament căci nu se arată ce anume prejudiciu s’a causat părintelui episcop şi chiar dacă s’ar fi ocasionat vreunul, totuşi nu-i era permis să mă insulte pentru fapte care nu-mi sunt imputabile.
    II.     In privinţa formei şi a termenilor din acea depeşă.constat cu părere de rău că părintele episcop a comis o adevărată desordină, pentru că fără compectenţă îşi permite a se adresa către capul unei autorităţi, care urmează a fi respectat în aceiaşi măsură ce pretinde şi Sfinţia sa, iar părintele episcop adresându-se către prefect a crezut că este în drept a întrebuinţa aceiaşi termeni cu care este obijnuit poate a se adresa către ţârcovnici din eparhie, când este chemat a le da ordine.
    Domnule Ministru, regret că în împrejurări atât de dificile ca acelea cu care aveţi a lupta astăzi să vă distrag cu deslegarea unor asemenea conflicte, însă având conştiinţa dreptului şi a demnităţii, nu pot fără a jigni prestigiul funcţiunei ce aţi binevoit a confia, ca să se stabilească asemenea precedente usurpatoare atribuţiunilor stabilite între diferitele serviciuri: nu cunosc jurisdicţiunei clericale dreptul de a da ordine prefecţilor decât prin intervenire ministerială.
    De aceia vă rog respectos, Domnule Ministru, să binevoiţi prin înţelegere cu Domnul Ministru de culte a convinge pe eminenţa sa părintele episcop de Buzeu, că a făcut o impietare de atribuţiuni pe care urmează a o retracta.
    Binevoiţi vă rog Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.»
                                                    Prefect C. A. Borănescu
         [Arii, St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Xr. 4932, f. 53].
                                        551
www.dacoromanica.ro
Anexă
    Domnule ! protestes contra desordinei ce ai făcut în episcopie şi te invit a restabili starea anterioară conform ordinului ministerului de culte, dat primăriei.
                                                 (Semnat) Inocenţie Buzeu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. .4932—29, f. 54].
                                      1101
Negoiu, 3 Mai, 187?
                  Domnule Colonel,
    Cea dintâi condiţiune a armatelor ca să poată lupta şi rezista cu energie contra tuturor greutăţilor serviciului în campanie, este fără îndoială nutrimentul bun şi suficient.
    Acest principiu elementar pe care-1 cunoaştem toţi, pare că retractează în simţul intendenţei, căci după maniera cum a început a nutri trupele, vă asigur că în scurt timp, dacă se va continua astfel, în loc de miile de combatanţi vom avea mii de typhici din cauza mizeriei.
    N’avem destule exemple că din cauza nutrimentului prost şi insuficient, armatele sunt decimate mai tare de epidem'i decât de gloanţe?
    Acesta va fi oare, pentru nenorocirea soldatului nostru rolul pe care Intendenţa trebuie să-l joace pe timpul campaniei. Şi fiindcă este de datoria corpului medical de a supraveghia şi raporta toate inconvenientele acestea, sunt la înălţimea misiunei mele a vă supune, că Intendenţa a început a furniza armata în-tr’un mod prost şi inuman.
    Pentru a vă convinge, cu onoare vă anexez o bucată din pâinea ce s’a trimis Regimentului al 6-lea de linie în fabulosul preţ de 19 bani pâinea în greutate de 325 dramuri. Această pâine nu se poate mânca fiind foarte proastă şi crudă şi predispune pe soldaţi la boale epidemice. Din cauza nutrimentului mizerabil, vitele pe care ni le procură Intendenţa sunt atât de slabe, că abia se ţin pe picioare, prin urmare calitatea cărnii este tot aşa de proastă, devine indigestă şi predispune la boale serioase.
    Aceste mizerii de nutriment trebuie să ne isbească atenţia din timp, ca să se ia de urgenţă măsuri severe şi eficace pentru soarta soldatului.
    îmi permit a vă propune cu această ocaziune, că dacă Intendenţa se simte incapabilă de a furniza mai bine armata cu de ale hranei soldatului,' să se lase această afacere pe seama corpurilor.
                               Medicul Brigadei a 2-a, Medic de Reg. cl. I.
                                              Dr. Corvin
         [Arh. St. Buc., SI.St.M., 1877/78, dos. Nr. 275, f. 134]
                                  552
www.dacoromanica.ro
1102
Bucureşti, 3 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Cu ocaziunea închiderii fruntariilor despre Turcia au rămas în Capitală mai mulţi supuşi otomani dintre care la unii le-au expirat şi termenul paşapoartelor.
    Respectuos vă rog a-mi da deslegare ce urmează a se face cu aceşti indivizi a căror şedere în Capitală nu e conformă cu regulele poliţieneşti stabilite întru aceasta.
    Binevoiţi vă rog, d-le Ministru a primi asigurarea osebitei mele stime.
                                                           Prefect Ciocârlăn
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5178, f. 4].
                                       1103
Bolgrad, 3 Mai, 1877
              Domnule Ministru,
    Subprefectul plăşii Cahul-Prut prin raportul Nr. 1752 îmi expune că bergheligii cailor din comuna Satu-Nou, în ziua de 25 Aprilie expirat, fiind cu păşunarea lor în balta judeţului, în urma bombardării Mănăstirii Terapont de către Turci, voind a doua zi a scoate caii din baltă, Cerchezii şi Turcii din Isaccea, văzând mişcarea hergheligiilor, au trecut îndată Dunărea dincoace, începând a da focuri în ei; hergheligii de spaimă au fugit,atuncea Cerchezii luând un număr de cai au trecut Dunărea în partea de dincolo, rămânând numai o mîcă parte din caiii care nu i-au putut trece. Numărul exact al cailor hrăpiţi de Cerchezi până în prezent nu se cunoaşte positiv, dar se presupune a fi peste 100. Cele de mai sus am onoarea a le aduce la cunoştinţa D-voastră.
    Binevoiţi vă rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea înaltei mele consideraţi uni.
                                                      p. Prefect, T. Bol....
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177, f. 94].
                                       1104
Bucureşti, 3 Mai, 1877
              Ordin de zi Nr. 14
    Deşi prin ordinul Nr. 17 s’a specificat în destul modul întrebuinţării artileriei de câmp pe malul Dunării, am observat din nou că acele prescripţiuni nu se urmează.
                                         552
www.dacoromanica.ro
    Revenind din nou asupra acelui ordin vă pun în vedere:
    1.     A nu se consuma muniţia când nu se vede cel puţin probabilitatea unui Tezultat real în raport cu muniţia ce se consumă.
    2.     A nu se imobiliza artileria în baterii stabile fără vreo trebuinţă evidentă, -dacă mai cu osebire nu există un punct însemnat de importanţă reală care trebuie bătut prin tunuri.
    Este mai bine a se ţinea artileria mai înapoi având surveghere de aproape a-si (da seama de) direcţia debarcării inamicului şi acolo a dirija bateria cu repeziciune.
    3.     Iar când ar fi a se stabili bateria în mod permanent la vreo localitate să se iacă construcţia uşoară proprie artileriei de câmp, afară din Calafat pentru bateriile din partea Vidinului, cum s'a specificat prin ord. Nr. 17.
    4.     In vedere că cele mai multe baterii sunt de formaţiune nouă, să se dea ordine ca dânsele să facă exerciţiul în toate zilele.
    D-vs. veţi aprecia mai bine de orele şi timpul cel mai nimerit pentru această instrucţie.
    Se va căuta mai cu osebire a se da desvoltare şcolii de baterie începând cu cea de secţie.
                                                      Şef de Stat Major Colonel Slăniceanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 292].
                                     1105
[Moţăţci], 3 Mai, 1877
    După nouile dispoziţii ale D-lui Comandant al Corpului I relativ la paza fruntariei am dispozat ca D-l Colonel Budişteanu să păzească linia dela Rast la Negoiu şi D-l Colonel Creţeanu dela Negoi până la Jiu.
    Buna pază reclamă imperios ca lanţul de avantposturi a Diviziei D-vs să fie în strânsă legătură cu acel al Diviziei mele, mă cred dator a vă informa de dispoziţiile de mai sus şi a vă ruga să ordonaţi Comandantului avantposturilor dela Rast să combine dispoziţiile de legătură cu acel a Diviziei mele.
    De dispoziţiile ce veţi crede a se mai lua în comun, rog a mă informa spre a ordona dispoziţiile în consecinţă.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 50].
                                     1106
[Bucureşti], 3 Mai, 1877
    Am primit trei relaţii direct de la Comandantul punctului Bechet, asupra afacerii de ieri şi care relaţii le aveţi negreşit asemenea primite.
                                              554
www.dacoromanica.ro
    In vedrea acestei îndrăsneţe încercări a Turcilor atrag cu osebire atenţiaD-vs. asupra acestui punct spre a lua măsuri ca trupele şi mai cu seamă artileria noastră să nu fie surprinsă, raportând dispoziţiile ce aţi luat.
                  Comandantul Corpului II Armată, (General Radovici)
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 404].
                                    1107
Bucureşti, 3 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Da raportul D-vs. Nr. 4 se răspunde că pentru cumpărarea materialului necesar stabilirei unui pod pe Olt la satul Comani, se aprobă numai suma de lei două mii (2000) din creditul extraordinar ce este a se deschide în luna Mai curent pentru concentrări, punându-vă însă în vedere că această lucrare să se termine cu această sumă nemai fiind alte fonduri disponibile. Spre a se putea libera această sumă ca avans, se va prezenta stări de cerere în baza cărora se va emite mandatul cuvenit. Tot acum s’a dat ordin prin intendenţa Bucureşti direcţiei arsenalului a libera delegatului D-vs. zece (10) luntri model, iar restul ce mai necesită până la numărul de 27 pontoane, parte le veţi rechiziţiona de pe Olt şi parte se vor construi pe loc de pontonieri, conform propunerii din suscitatul D-vs. raport.
                                                   p. Ministru Fălcoianu
    Directorul Serviciului Bt. Col. Dumitrescu Maican.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/7S, dos. Nr. 663, f. 12].
                                    1108
[Bucureşti], 3 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    In urma ordinului D-vs Nr. 5070 dându-se ordin Corpurilor a avea câte 6 cai cu harnaşamentul necesar s’a primit răspuns dela regimentul 3 Artilerie cu raportul D-vs 977 prin care arată că nu are nici un cal, ce ar putea servi pentru Marele Cartier General şi până acum nu a completat însă caii servanţilor călări.
    Iar în privinţa şeilor are numai trei, care i s’au cuvenit la împărţirea regimentelor.
    Regimentul al 4-lea Artilerie cu raportul Nr. 189 arată asemenea că nu posedă decât trei şei. Vă rog a ne da ordine dacă trebuie să cumpere acele regimente restul pentru completarea celor 6 şei de regiment.
    Regimentul de roşiori posedă atât cai cât şeile ordonate.
                                   Comand. Corpului II Armată Radovici [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 142].
www.dacoromanica.ro
1109
[Calafat], 3 Mai, 1877
                  Domnule Bt. Col.
    Pentru recunoaşterea pe Dunăre la care urmează a lua parte şi maiorul Ioa novici Comand, batalion. IV-lea. vânători, am hotărât următoarele: Barca din preună cu 5 soldaţi dorobanţi care cunosc bine Dunărea la orele 3 dimineaţa să se afle la locul unde a fost debarcaderul agenţiei vapoarelor. Pe toată linia Dunării este comunicat avantposturilor până la Ciuperceni a nu trage în această barcă fiind însărcinată a face recunoaşterea. Comunicaţi dar Colonelului Arion şi celorlalţi aceasta spre a se afla la ora indicată fix la locul sus arătat pentru aceasta; iar la caz de a se amâna recunoaşterea pentru altă noapte, rog a mă încunoştiinţa spre a da contraordinul. Tot de odată vă invit D. ht. Col. a se încunoştiinţa prin o circulară trupele aflate pe linia Dunărei dela Cetatea până la Ciuperceni şi Poiana cu brigada cantonată în Calafat că la 5 ale curentei începe tirul şi aceasta în interesul numai de a nu se aduce* confuzii; aceasta nu ne împiedică ca trupele să aibe o priveghiere îndoită în ceeace priveşte paza cu care este însărcinată.
                           Comandantul Brigadei I, Colonel Sachelarie.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 112].
                                     1110
Bucureşti, 3 Mai, 1877
                 Domnule General,
    Vă rog daţi ordine intendenţilor militari ai corpurilor de armată ce comandaţi a prezenta intendenţei de la Marele Cartier General al armatei, tablouri de toate aprovizionările de hrană şi furaje făcute de d-lor sau de personalul administrativ sub autoritatea domniilor lor arătând anume cum s’au făcut adică: prin rechiziţionări, tocmeli, sau ofrande şi a aviza în viitor intendenţei Marelui Cartier General de toate primirile ce s’ar face,în depositele militare provenite în orice mod. Nu se vor cuprinde în acele tablouri şi aprovizionările provenite dela intendenţa Marelui Cartier.
                                                    p. Ministru Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 18].
                                     1111
Calafat, 3 Mai, 1877
                 Domnule Colonel,
    Cu ocazia focurilor trase într’un vapor în noaptea de 30 Aprilie spre 1 Mai, s’au consumat un număr de 225 cartuşe cu glonţ, din care 45 au lovit întrânsul
                                             556
www.dacoromanica.ro
după cum se poate vedea în alăturat^ schiţă de plan. Supunându-vă acestea la cunoştinţă cu onoare vă rog să binevoiţi a dispoza de urgenţă înlocuirea cartuşelor trase.
                           Comandantul Regimentului Colonel Cruţescu [Arh, St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. no],
                                    1112
[Calafat], 3 Mai 1877
                            Ordin Nr. 1371
    Daţi ordin tuturor Corpurilor de sub comanda D-vs., ca să arate urgent D-lui Ministru de Răsboi, ce număr de corturi individuale are fiecare şi câte le mai trebuie până la complectul efectivului.
                     (ss) Comandantul Corpului General de Brigadă I/upu [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 545, f. 13. Copie],
                                    1113
[Calafat], 3, Mai, 1877
                                      Ordin Nr. 1357
    Daţi ordin tuturor Corpurilor de sub comanda D-vs. a arăta urgent, Ministrului de Răsboiu câte raniţe are fiecare şi câte le mai trebueşte până la completarea efectivului.
                 Comandantul Corpului, General de Brigadă, (ss) Bupu [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 545, f. 15. Copie].
                                    1114
Craiova, 3 Mai, 1877
    Eri avurăm licitaţie pentru producte, niciun concurent, amânată pentru astăzi şi mâine, comisia aprovizionare, voeşte a se arăta concurenţi numai pentru productele mele, nu cunosc cauza, sunt persecutat, luând productele fără concurenţă este a mă omorâ, D-le Ministru, vi s’a raportat că numai eu nu cedam producte ; nu este adevărat; numai eu am pus la dispoziţia armatei 350 chile orz şi 700 care fân din care parte s’au şi transportat, grâu am 150 chile vândut, fiind necesitate îl popresc, rog făceţi dreptate căci aici nu ni se face; porumb am destul.
                                                           N. Costapulo
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878, f. 190].
                                   657
www.dacoromanica.ro
[Bucureşti], 3 Mai, 1877
1115
                  Domnule Comandant,
    Conform ordinului Marelui Cartier General se atrage cea mai serioasă atenţiune asupra exerciţiilor practice şi mai ales cu osebire asupra tiraliorilor, focurilor şi serviciul de avantposturi. Euaţi dispoziţiuni în consecinţă şi daţi ordine a se veghea ca nimeni fără un serviciu neapărat să nu se sustragă dela exerciţiu. Daţi asemenea ordine ca gradele inferioare să fie pe cât se poate mai. mulţi prezenţi la exerciţiu şi ca servitorii ofiţereşti şi diferiţi detaşaţi cel puţin de două ori pe săptămână să ia parte la acele exerciţiuri.
                                      Comandantul Corpului II de Armată General Radovici
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 547].
                                      1116
Beeliet, 3 Mai, 1877
                                         Proces-Verbal.
    Astă-di în trei Maiu anul una mie optu sute şapte-deci şi şapte.
    Noi Sef Perceptor al biuroului vamal din Bechet, în urma petiţiunei presen-tată de D-lu Epaminonda Valsamache, arendaşul Moşiei Sadova din Plassa Jiul-de-josu, Judeciu Doljiu, înregistrată la Nr. 114 prin care cere a se constata înecarea şlepului S-tu Nicolae sub Pavilionu elen condusu de Căpitanul Christo-doru Anghelato, care înecare s’au causat prin bombardare de către bateriele ottomane. In diua de 24 expirat pe când numitul şlepu se afla trasu pe râul Jiului în întrul terrei în care zice că era pus 654 chile mari porumbu din. Moşia Sadova.
    Avend în vedere ordinul telegraphic al D-lui Ministru de Finance Nr. 594 care ni s’a comnunicat în copie pe lângă adressa D-lui Subprefect local Nr. 2820 relativ la ori ce casu de răpire seu devastare de vase încărcate cu producte, ani procedat în unire cu D-nu Comandant al punctului Bequetu şi cu D-nu Primar al acestei Comune, dupe invitaţia formală ce le am făcut, la cercetarea caşului coprins în citaţia petiţie, şi am constatat cele următore că: în adevăr în diua de 24 ale espiratei luni Aprilie pe la ora 3 p. m. şlepul numit S-tu Nicolae sub pavilionul ellenu, condus de căpitan Christodor Anghelato s’au bombardat de către artileria ottomană din Rahova de peste Dunăre şi din loviturile de obuse
                                       558
www.dacoromanica.ro
găurindu-se s’a cufundat în rîul Jiului în dreptul acestei Comune unde era staţionat fără a fi cu putinţă a se scoate.
    Assemenea am mai constat că: Domnu(l) reclamant Epaminonda Valsamache posedă din partea vămei permisiunea de încărcare sub Nr. 81 pentru suma de şepte sute chile porumb cu data 13 Aprilie 1877. Cât pentru suma în şlepii. nu s’a putut constata numărul chilelor de ore-ce se află inundat. De şi în petiţie D-nu reclamant arată quă: ar fi avut încărcate şese sute cinci-deci şi patru chile mari porumb aretend tot de odată şi pe soldatu (1) Dorobantz Spenu Ilie, care ar fi fost autorisat din partea punctului a ţine socotela de încărcare însă nu există nici uă formă atît la vamă cât şi la Comandantul Punctului. Tot de uă dată se mai constată că vama pentru esportaţiunea productului este neplătiţă,
    Drept care am dressat presentul proces-verbal în dublu egsemplare dintre-care un essemplar se va înainta Ministrului financelor, iar cel-l-alt va rămâne-în biuroul vamal când tot într’o vreme se va libera şi copie legalisată D-lui reclamant conform soli(ci)tărei făcută prin mai sus vorbita petiţiune.
    (ss) L. S. V. p. Sef Perceptor I. Moisescu
        L. S. C. » Comandantul Punctului Eocotenent Pascu L- S. P. » Primarul Comunei Bechetii I. M.
         [Min. Af Ext., dos. Nr. 72, f. 100. Copie].
                                     1117
Craiova, 3 Mai, 1877
                  Domnule Comandant,
    Spre răspuns la adresa D-vs No. 72, am onoarea a vă comunica că altă statistică nu este formată decât pentru producte. Pentru aceasta vi se trimite un tablou general după cele formate de domnii sub prefecţi.
    In acest tablou lipseşte numai plasa Câmpu pentru care am dat ordin d-lui subprefect respectiv a-1 trimite deadreptul Dvs.
    Pentru rachiu şi vite nu există asemenea statistică de oarece nu s’a cerut de timpuriu formarea unor asemenea tablouri pentru care s’a luat măsuri prin sub-prefecţii respectivi.
    Primiţi vă rog Domnule Comandant asigurarea prea osebitei mele consideraţii^
                                                        Prefect, Titulescu
         [Arii. St. ]iuc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 141].
                                      559
www.dacoromanica.ro
Anexă
         Prefectura Dolj
                              TABLOU
           de Productele aflate în acest Judeţ pe la locuitorii proprietari şi arendaşi după ştiinţele date de domnii subprefecţi.
                   P e [ul ş i cantitatea produ     c t e 1 0 r 
Numirea Comunelor Grâu   Orz Porumb        Fân      Pae         
                  kile  kile  kile  .şire clăi cave şire        
 Plasa Dumbravă.  2300    IO   5238 __      IO _    _           
» Balta.          5335  1680  30046 184   ---  1426 25 */,      
* Ocolu.           7°3  132    1574 ---     39 ---  22          
» Jiu de Sus.     1618  2748  ---   185   ---  ---  6           
» » de Jos.        612   390  16000 ---   ---  600   300 cave   
> Amara dia.       190  ---    1335 ---     39 ---  ■---        
                                                Total statistic de plăşi şi producte. [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 141—144].
                                     1118
Bucureşti, 3 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    ha. adresa D-vs. Nr. 8648 am onoarea a răspunde:
    Administraţia fondurilor afectate pentru întreţinerea trupei miliţienilor neputând fi încredinţată ofiţerilor miliţieni din cauză că aceştia sunt chemaţi în serviciu temporal şi adesea expuşi la dese mutări, am onoarea a vă ruga ca până la venirea şefului batalionului de Dorobanţi, d. Prefect de Teleorman să primească a se ordonanţa mandatele tot pe numele d-sale şi sarcina de a hrăni şi a plăti solda miliţienilor prin comandanţii lor respectivi, îngrijind a justifica cheltuirea cu state nominale, aşa cum fac cea mai mare parte din D-nii prefecţi ai ţării mai cu seamă că după regulamentele de administraţei şi comptabilitate militară sunt de drept obligaţi a servi ca delegaţi ai administraţiei resbelului.
    Binevoiţi vă rog, D-le Ministru a primi asigurarea consideraţiei mele.
                                                    p. Ministru Pălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5180, f. 50].
                                      560
www.dacoromanica.ro
1119
3  Mai, 1877
                Domnule Comandant,
    Sergenţii celor trei escadroane concentrate şi care compun regimentul ce comand, neavând nici unul armă de foc, fiind armaţi numai cu săbii, se simte absolută necesitate ca acestor sergenţi să li se dea imediat revolvere şi mal cu osebire acelor ce comand plutoane; vă rog dar să binevoiţi a lua dispoziţiuni urgente ca să se dea Corpului un număr de 200 revolvere.
                      Comandantul Regimentului, Maior Paraschivescu [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 191].
                                    1120
Brăila, ,3 Mai, 1877
    Am onoarea a vă face cunoscut că o mare parte din miliţienii acestui Batalion au fugit şi vă rog să binevoiţi a da ordin subprefecţilor ca şi aceştia să execute -pe primarii comunelor că orice miliţian se va afla pe câmp, (la plug) fie în sat, să-i trimeată sub escortă la Batalion afară de acei care au voie cu bilete.
    Vă declar, D-le Subprefect că fără concursul primarilor nu mai pot avea nici odată batalionul concentrat, căci aceştor miliţieni le lipsesc instrucţia lor militară şi pătrunderea (dela) datoriile lor. Până atuncea dar d-nii primari trebuie să vegheze necontenit asupra lor şi să-i trimeată de urgenţă la Corp de câte ori îi găseşte pe acasă. Mai adaog că aceiaşi măsură ar trebui să ia şi poliţia pentru acei din oraş. Cu aceasta se anexează lista celor fugiţi.
                               Comand. Batal, de Miliţii, Căpitan Suditu [Arh. St. Buc., Jlin. Int. Din Adm., dos Nr. 5172-81 a, partea II, f. 329].
                                    1121
ţMoţă ei], 3 Mai, 1877
                Domnule Comandant,
    Prin telegrama Nr. 27, am arătat D. Inspector general al Serviciului Sanitar militar că ambulanţa acestei Divizii este necompletă din cauză că soldaţii sanitari sunt neechipaţi, caii şi harnaşamentul incomplet. Primii telegrama Nr. 1667 răspunde că a cerut D-lui Ministru de Război prin raportul Nr. 1565 a se echipa de urgenţă şi că s’a şi trimis echipament pentru sanitari.
    D. Medic al Corpului I de Armată, îmi telegrafiază cu Nr. 56 că să anunţ pe D. Administrator Dănescu la Craiova unde trebuie să trimeată restul de aittbu-
                                     561
                                                                         36
www.dacoromanica.ro
lanţă cu sanitari, îndată am depeşat cu Nr. 33 D-lui Administrator Dănescu, dela care primesc acum telegrama Nr. 383 prin care zice că: « Ambulanţa neechipată, stăruiţi pentru a da cai cu hamuri. »
    Toate acestea cu onoare se supun la cunoştinţa D-tră. rugându-vă să binevoiţi a mijloci ce veţi crede de cuviinţă spre a complecta urgent cu cele ce mai au trebuinţă şi de îndată să şi pornească unde se va găsi Statul Major al acestei Divizii, când Dânşii vor fi gata de pornire.
                                                Medic Sef al Diviziei Medic de Regiment CI. I, Dr. Dianu [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 73].
                                      1122
3  Mai, 1877
    Prin ordinul Diviziei II Militară Teritorială cu Nr. 5321 dela Aprilie anul curent, datorându-se ca pe lângă fiecare Diviziune să se detaşeze câte o companie de geniu, am onorul a vă aduce la cunoştinţă că compania ce s’a ataşat pe lângă corpul de armată comandat de D-v. este compania 3-a comandată de Căpitanul Piteşteanu Alexandru, pentru Divizia 2-a. Aici alăturat se înaintează şi tabloul respectiv pentru efectivele de mobilizare din care rezultă că compania are un efectiv complect în oameni, cu 3 în spital, 7 congediu medical, 2 ordonanţe afară din corp şi 5 detaşaţi la Calafat plus 23 oameni lipsă până la efectiv.
    In ce priveşte echipamentul militar, compania are toată muniţiunea pe numărul oamenilor prezenţi afară de revolvere pentru cei ce au dreptul, lipsind ele din depozitele statului.
    Pentru echipamentul special de săpători-telegrafişti, compania este prevăzută pentru întregul efectiv de mobilizare. De asemeni şi pentru atelage.
    Despre oamenii ce mai lipsesc companiei până la efectivul de mobilizare, depozitul corpului este în măsură a-i echipa pe măsură ce vor sosi şi a-i înainta la destinaţiune. In ce priveşte însă pe cei detaşaţi pe la autorităţi, rămâne bineînţeles că companiile să ia cu dânsele la plecare.
                                       Comandantul Batalionului de Geniu (ss) Maior Gheorghiu
                       [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 243, f. 123 şi v.].
                                      1123
Bucureşti, 3 Mai, 1S77
                 Domnule Ministru,,
    Domnu Procuror de Teleorman, prin rapportul Nr. 1700/77 ne face cunoscut că de către comandant al punctului locale, prin d. m. Prefect al Judeciului, s’au
                                       562
www.dacoromanica.ro
triimis la Parchet 6 indivizi bulgari şi anume: Ivan Boccav, Petcu Neiu, Petre Hagiu Constandin, Bonciu Theodor, Dumitru Boncunescu şi Ion Neiu, de fel din Turcia, veniţi acolo de curend ca muncitori şi grădinari, care s’au găsit în ţliua de 28 Aprilie a. c. pe distanţa Dunărei în Zăvoiul dintre Pichetul Nr. 1 şi 2, strigând bulgăresce din partea stângă a Dunărei şi respunţiindu-li-se în apoi din partea cea dreaptă ; cu alte cuvinte că s’ar fi încercat a servi Turcilor de spioni, însuşi d. m. Procuror a cercetat causa şi a descoperit următoarele:
    Un domn, Uie Gheorghiu, din Turnu-Măgurelle, avend nisce rapiţă semănată în apropiere de Dunăre, vis-â-vis de oraşul turcesc Nicopole, în ţliua de 28 Aprilie a mers să-şi vadă ţarina cu recoltă şi D-sa a ve^lut pe cei 6 bulgari pe malul Dunărei, făcend foc şi spălându-şi rufele; i-a au^lit încă vorbind bulgăresce cu nisce Turci ce se aflau pe malul opus a lu Dunărei. In dată a mers la păzitorii pichetului, i-a denunciat, şi venind un călăraş i-a ridicat pe dată.
    Aduşi la pichet şi interogaţi de grăniceri şi de acel dnu. Gheorghiu, au declarat că ei au venit acolo să-şi spele rufele, fiind-că găseau lemne uscate, aduse de apă, pe Dunăre şi că toată convorbirea lor cu acei Turci a fost că i-au întrebat dacă sunt şi Turci din comuna lor, şi respunţlendu-li-se afirmativ, le-au spus să arate multă sănătate rudelor şi amicilor lor că pe aici este bine, iar alt nimic n’au comunicat.
    înaintea d-lui Procuror însă au susţinut tot aceiaşi arătare în cea privesce causa mergerii lor la malul Dunărei, adecă pentru a-şi spăla rufele, dar au negat arătarea ce făcuseră către grăniceri şi d. m. Gheorghiu, susţinend că n’au vorbit cu nimenea nimic, decât doi dintre dânşi au strigat ho ! Că n’au putut distinge dacă cei de dincolo erau buigari sau turci şi nici nu s’au putut înţellege cu ei, fiind prea departe. Grănicerii susţin că se putea distinge forte bine că aceia erau Turci, iar nu bulgari, şi că se puteau schimba chiar cuvinte cu denşi.
    Tote acestea, au făcut pe d. m. Procuror să deschidă acţiune publică contra numiţilor şasse bulgari pentru tentativă de a servi ca spion sau călăuză Turcilor şi a sessisat pe d. m Jude Instructore de affacere.
    Aceasta, am onore a le aduce la cunoştinţa D-vostră, Domnule Ministru, adăogându-ve că din parte-ne am invitat pe d. m. Procuror a căuta să stabilească cu precisiune decă numiţii fuseseră transportaţi la locul unde au fost găsiţi de către un vas turcesc, dacă într’adevăr se pote susţine că ei au trecut Dunărea ca să-şi spele rufele în apele noastre, lucru ce mi se pare dacă nu ridicol dar cel pucin inadinissibil, dacă bulgarii luaseră precauţiuni materiale ca să potă a nu fi ve^luţi de nimene, dacă se pote comunica prin graiu din partea nostră de cea altă parte, dacă aceşti omeni mai veniseră la Turnu sau prin prejur şi ce rela-ţiuni aveau şi în fine dacă nu s’a găsit asupră-le sau la locul unde au fost găsiţi semne cu care să se fi putut înţellege cu Turcii de pe malul Nicopolei. Uu-am mai invitat să intervină ca să se ia de către d-nu Jude Instructore măsuri legale şi
                                        563
                                                                              36*
www.dacoromanica.ro
seve e contra culpabililor, şi să ne ţină în curentul instrucţiunei, pentru-ca la rendul nostru să v6 putem ţine şi noi pe D-Vostră.
    Bine-voiţi, Domnule Ministru, a priimi încredinţarea prea distinsei melle consideraţiuni.
                                    Procuror General, Remus N. Opreanu [Arh. St. Buc., >tin. Just., 1877, dos. Nr. 308, f. 10 şi 88],
                                      1124
Olteniţa, Maiu, 3 1877.
                                     România Avan-garda Diviziei 4-a activă Bateria a 4-a a Regimentul Nr. 3 d’ artilerie Nr. 4
                    Domnule Major,
    Sosit la Olteniţa conformu ordinului Dlui General Mânu şi făcând recunoaşterea, am constatat că oraşul Turtucaia este aşezat pe coasta ce dominează malul drept al Dunărei în faţa Olteniţei şi este protejat de lucrări de fortificaţie apărată de uă artilerie care am constatat-o că are calibru de 9 după nişte obuze care au fost aruncate mai dinainte. Cea dintâi ocupaţie a fost de a pune piesele la adăpost şi pentru acest sfârşit am profitat de digul ce înconjoară oraşul şi care are uă grosime de 4—5 metri, în acest digu şi în faţa oraşului am practicat 6 ambrazuri care băteau în cele două ambrazuri şi în oraşul Turtucaia. Bateria s’a terminat în 16 ore şi cu soldaţii bateriei.
    Bucrările accesorii au fost făcute de către soldaţii de infanterie. In timpul nopţei dela 28 Aprilie am transportat piesele în bateria ce era terminată şi am luat toate preacauţiele ca să pot respunde la orice atac din partea inamicului. Pela orele 3!/4 inamicul din înălţimile fortificaţiei ale Turtucaiei au început a arunca obuze pe teritoriul nostru; după al 7-lea foc (dacă nu mă înşel) mi-a dat ordin D-lu Colonel Peretz comandantul avangardei, de a respunde prin focuri asupra oraşului Turtucaia.
    Da începutul acţiunei focurile inamice plecau din Bateria Nr. 1. Aceastei Baterii i se respuuse cuviincios în urmă inamicul mai puse uă Baterie (Nr. 2) care şi aceasta a început a trage asupra posiţiunei noastre. Bupta continuă deoparte şi de alta, fără ca inamicul să poată face cea mai mică stricăciune Bateriei. Atunci inamicul trimise un monitor care era înarmat cu 6 piese de artilerie ; acest vas’ şi combina acţiunea cu aceia a bateriilor dar toate fuse de prisos, căci efectul fură nul.
                                   564
www.dacoromanica.ro
    Deşi piesele şi rotiţele au fost puse la adăpost, cu toate acestea obturatorul Tunul al 5-le a fost scos din serviciu de un eclat de obuz, ce intrând prin canalul tunului a lovit în brăţara de alamă (de încărcare) şi care a făcut ca obturatorul să nu mai poată funcţiona decât 5 piese. Cu toate acestea bombardarea oraşului şi a fortificaţiilor inamicului s’a continuat şi s’a pus foc oraşului în trei locuri, mai multe obuse au lovit în monitorul inamicului care venia până în faţa bateriei şi prin loviturile noastre’lu făceau de se retrăgea. Trupele ce se adunase pe malul Dunării au fost respinse prin focuri de srapnele.
    Astfel focurile au durat până la orele 7 seara când inamicul şi-au încetat focurile.
    La această oră am dat şi eu ordin să înceteze. După un interval de câteva ore l-am provocat prin 2 tunuri; văzând însă că inamicul nu respunde am încetat focul de tot şi am condus bateria în oraşul Olteniţa punând-o afară de bătaia focurilor inamicului.
    Inamicul în timpul acţiunei au avut 13 tunuri, din care 7 au fcst de calibre de 9, ear celelalte după monitor arunca proectile sferice pline.
    In resumat .efectul Bateriei noastre a fost că a împiedecat monitorul de a aborda coastele noastre, lucru ce l-au întercat. A dat foc oraşului Turtucaia Î11 3 locuri şi a făcut să înceteze şi focurile bateriilor inamice.
    Efectul focurilor inamice a fost pierderea unui cal anume Tontu lovit de un obus şi rănirea foarte uşoară a locotenentului Rafail şi a serjentului Radu Vasile, cât pentru muniţia consumată cu onoare vă anuns că voi înainta un tablou.
    Trupa s’a condus foarte bine. Toţi serjenţii de tunuri precum şi caporalii de servanţi s’a condus admirabil şi ale cărora nume am onoarea a vi-i înainta, conform ordinului D-lui General Mânu. Recomandând însă în deosebit pe serjenţii reservişti: Manolescu Ghior şi Turcu Ioniţă ca unii ce prin curajul, sângele rece şi dorinţa ce aveau de a-şi îndeplini serviciul cu zel, merită mai deosebită recompensă.
    D-lu Locot. Grecescu sosit cu chesoanele între oara 5 şi s1/^ au luat parte la acţiunea care începuse încă dela ora 3. D-sa împreună cu D-l Locot. Rafail prin atitudinea D-lor în timpul acţiunei au fost la înălţimea situaţiei în care s’a găsit bateria în această zi.
                                 Comand. Bateriei a 4-a, Locot. Fotino [Biblioteca Muzeului Militar Naţional, document Nr. 4778],
                                      1125
[Bistreţu], 3 Mai, 1877
    Colonelul Budişteanu îmi raportează dela Negoi că un escadron de călăraşi din Brigada Diviziei I Activă a sosit la Rast în locul companiei ce era acolo şi
                                       565
www.dacoromanica.ro
că el a început a da patrule. Aceste patrule vă pot raporta că au fost întâlnite în astă noapte şi de patrulele roşiorilor.
    Aici fânul de la particulari începe să lipsească; în pădure, însă ce avem în marginea Comunei Bistreţ se află foarte multe fânuri, dar ele sunt secfestrate de Stat în contul neplăţii arendelor ce datoreşte Statului D-l Grigore Argentoianu şi un anume Costapulo. Sunt de părere a se cere la domenii să permită a lua cu socoteală acel fân.
    Vă rog în această privinţă răspundeţi-mi de urgenţă.
    Vă rog şi vă pun din nou în vedere, că trebuie să cereţi cu dinadinsul Comandantului I Corp de Armată a face tot posibilul cu o oră mai înainte să sosească al 3-lea de Călăraşi căci din cauza neîntreruptului serviciu ce fac roşiorii şi răului timp (ce) am avut aceste 9 zile, am astăzi 37 cai bolnavi, chestiunea este prea gravă ca eu să fiu în nepăsare şi d-stră să nu faceţi de îndată reparaţie la un rău ce poate lua mari proporţii.
                                                           Colonel Creţeanu
         [Arh. St. Buc., H.St.M., 1877/7S, dos. Xr. 265 b, f. 130].
                                       1126
Floeşti, 3 Mai, 1877
    Nouă până la zece persoane pe care nu-i cunosc pe nume vor însoţi astăzi dimineaţă la orele zece şi jumătate pe Marele Duce la Bucureşti; iată tot ce mi s’a spus.
                                                Comisarul General, Plagino [Min. Af. Ext., dos Xr. 23, f. 363. Telegramă],
                            1127
Bucureşti, 3 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoarea a vă comunica în copie adresa înalt Prea Sânţitului Metropolit al Ungro-Vlahiei şi primat al României sub Nr. 932 relativă la dispensarea monas-tirei Sâmurcăşeşti din Judeţul Ilfov, de cuartiruire şi vă rog, Domnule Ministru, ca în vederea considerentelor expuse în citata adresă să binevoiţi a lua grabnice măsuri de a dispensa monastirele de călugăriţe de cuartiruire.
    Primiţi vă rog D-le Ministre, încredinţarea deosebitei mele consideraţii.
                                              p. Ministru D. Ghidionescu [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Xr. 4932, f. 47].
                                   566
www.dacoromanica.ro
1128
Călăraşi, 3 Mai. 187 î
    Dl. Ministru de Resbel mi-a cerut a rechiziţiona din acest judeţ, 280 chile grâu şi a le trimete la Depozitul de hrană din Bucureşti. In acest judeţ nefiind grâu în cantităţi mari, ani luat dispoziţii a se trimete din plasa Cămpu, 180 chile şi din Ialomiţa 100. In plasa Ialomiţa se găseşte grâu la Dl. Alexiu, arendaşul din Slobozia, debitor Statului; rog arătaţi dacă în acest caz productele se pot rechiziţiona numai de la Alexiu.
                                        Prefect Ialomiţa Brătianu
         [Arh. St. Buc., Jlin. Int. Div. Com., dos. Xr. 4S78, f. 448 .
                                      1129
Fălticeni, 3 Mai, 1877
    In noaptea contenită, s'au găsit purtându-se prin oraşul Fălticeni trei indivizi presupuşi Turci, cu trei lăzi, spunând că au marfă. S’a sesizat pe parchet spre a lua dispoziţiuni conform ordinului Dv. 9580. Paşapoartele s’au trimis poliţiei Capitalei. Vă supun spre ştiinţă.
                                                        p. Prefect Suceava Corni no
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5179, f. 28 .
                                      1130
Calafat, 3, 3Iai 1877
    Schimbaţi şi Batalionul ce are regimentul 6 la Negoi. In Batalionul ce veţi trimite la Negoi o companie va merge la Rast unde va schimba escadronul călăraşi aflat acolo, care va merge la Dessa, la Brigada sa.
    Regimentul 6 linie va merge întreg la Moţăţei.
                                              Din ordin Şef de stat major Colonel
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877 78, dos. Xr. 596, f. 65 .
                                      1131
Ploieşti, 3 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Spre răspuns la ordinul domniei voastre, am onoare a vă supune cu respect la cunoştinţă că după inspecţia ce am făcut însumi la monastirea Ghighiu singurele localuri cari s’ar putea transforma în magazii sunt:
                                       567
www.dacoromanica.ro
    Clădirea de lângă stăreţie şi care are trebuinţa în partea posterioară de întărire pe sub grinzi la margeni şi la mezloc spre a putea suporta greutatea şi clădirea, de lângă arhondărie care are patru camere şi două chilioare închise.
    Restul clădirilor este ocupat de călugări.
    Localul pentru trapez cu bucătăria comunităţii şi arhondăria socotesc că nu ar fi nimerit a se ocupa de magazii.
    Binevoiţi vă rog, domnule ministru a primi asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                                    Prefect I. V. Urlăţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4932, f. 52].
                            1132
Bucureşti, 3 Mai, 1877
    Comisarii guvernului pe lângă armata Rusă care trece prin fiecare district sunt prefecţii şi în fiecare comună primarii.
    Astfel dle Prefect când veţi avea ştiinţă că prin districtul Dvs. are să treacă un corp de oarecare armată, să luaţi toate măsurile ca în margenile convenţiunei încheiată între guvernul Român şi cel Rus să fiţi în poziţie a-i da concursul ce le datorim.
    îndată ce veţi fi pus în relaţie cu comandantul armatei ce trece fie d’adreptul fie prin intermediul comisarului român, ataşat pe lângă fiecare corp de armată să vă ipformaţi de momentul plecărei şi de direcţia ce are să ia şi să anunţaţi pe subprefectul prin plasa căruia se va efectua trecerea, ca la rândul său sădea concursul cerut să conducă coloana până ce o va da în primirea subprefectului plăşii vecine şi aşa mai încolo.                       .
    Este bine înţeles, Dle Prefect, că odată cu ordinul ce veţi da subprefectului în plasa căruia are să intre coloana veţi anunţa şi pe colegul Dvs. din districtul limitrof din aceiaşi direcţie ca astfel ajutaţi unii prin alţii să putem menţine angajamentul ce ne-am luat ca să şi avem dreptul a cere caşi Comanda armatei ruse să ţie pe al său.
    Daţi dară, Dle Prefect ordine în consecinţă, subprefecţilor şi cereţi-le ca să dea instrucţiile necesarii primarilor spre a se păstra regula indicată mai sus în ceiace priveşte mişcarea şi conducerea trupelor, iar în ceiace priveşte ajutoarele şi înlesnirile să nu treacă prin exces de zel peste buna cuviinţă datorită demnităţii ambelor guverne, nici adică să se supue locuitorii a da ceiace nu sunt datori să dea, dar nici să se refuze ceiace datoresc şi pentru acest sfârşit nu mă îndoiesc, Dle Prefect că Dvs. aţi dat deja Dior subprefecţi instrucţiile explicative datoriilor
                                      568
www.dacoromanica.ro
cerute tlela dânşii şi prin urmare dela Ţearră; prin convenţiunea încheiată, şi-dacă nu aţi făcut faceţi-o de îndată spre a se putea evita orice neînţelegere. Primiţi, Dle Prefect, încredinţarea consideraţiunei mele.
                                                  Ministru, I. C. Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5180, f. 49].
                                      1133
Plocşli, 3 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am văzut telegrama Nr. 675 subscris Christodor Constantinescu şi cu respect mă grăbesc a vă da relaţiune de împrejurări, ca răspuns la telegrama Nr. 8900; în ceiace priveşte rechiziţiunea cailor i s’au luat de comisiunea mixtă 2 cai ce-i are şi i s’au preţuit maximul prevăzut de regulament. In ceiace priveşte quartierul militar, i s’a ocupat de către un general din statul major al marelui duce numai două camere din vreo şapte ce conţine proprietatea sa.
    Cât despre aceia că prefectura a dat ordin primarului de a-1 scoate din casa sa, această alegaţiune a d-lui Constantinescu se desminte prin chiar faptul că nu i s’au ocupat decât 2 din şapte camere.
    Primiţi vă rog, domnule Ministru asigurarea prea distinsei mele consideraţii.
                                                     Prefect I. Urlăţeanu
         [Arh. St. Buc., ^Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884, f. 416].
Paris, 3 3Iai, 1877
                            1131
                  Domnule ministru,
    Am onoare a vă ruga să binevoiţi a transmite onor. minister de resbel aci anexata notă sub Nr. 185, privitoare la D. C. Popescu vechiu căpitan în armata română, actualmente sub-locotenent în legiunea străină francesă din Algeria, care cere reintegrarea sa în armata română.
    Primiţi vă rog, domnule ministru, expresiunea înaltei mele consideraţiuni
                                                      N. Callimaki-Catargi
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 13].
                                    1135
Bucureşti, 3 Mai, 1877
                  Prefect de Putna
    Arătaţi primarului local ca răspuns la raportul Nr. 109S că locuinţele personalului medical al armatei ruse, pentru timp îndelungat nu intră în categoria
                                   569
www.dacoromanica.ro
cuartiruirilor. Trebue să plătească chirie pentru localele ce vor ocupa. Dacă nu vor voi să se dea bon de rechiziţie pentru chirie în comptul despăgubirilor.
         [Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932, f. 41. Telegramă],
                                       1136
Yiena, 4 Mai, 1877
    Există un preambul în circulara Dvs., care riscă să aprindă focul şi în orice caz va dăuna. Restul care e excelent, este acela în care spuneţi că Rusia are mandat din partea Europei; aceasta nu numai că nu se recunoaşte, dar Prinţul Gor-ceacov şi-a atras o serie de desminţiri pentru a-1 fi insinuat. In circulara sa (sic) se vor întreba dacă aţi vrut să faceţi apologia Rusiei.
                                                                   Balaclanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 336. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                      1137
Bucureşti, 4 Mai, 1877
    Sunt informat că cuartiruirea trupelor se face şi prin monastirile de maici. Duaţi pe dată dispoziţiuni ca la monastirile de călugăriţe din judeţul Dv. să nu se dea militari în cuartir.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932, f. 49].
                                       1138
[Paris, 4 Mai], 1877
    Medicii şi farmaciştii militari, primind ordinul de întoarcere în ţară, m’au rugat a informa Ministerul de Războiu că n’au primit nici solda pe Martie şi Aprilie, nici cheltuielile de transport, ceeace îi pune în imposibilitate de a pleca
                                                           Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 28, f. 3 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                    1139
[Bucureşti], 4 Mai, 1877
    Menţin în totul circulara mea. Ca ministru al Afacerilor Străine, am direcţia relaţiunilor noastre externe, şi mi-e imposibil să schimb textul notelor mele, deoarece informaţiile date de agentul României, cu toate că sunt acceptate cu recunoştinţă, adesea se contrazic, (şters: de imprimat direcţia pentru care îmi
                                     570
www.dacoromanica.ro
asum deplină şi întreagă responsabilitate în faţa Ţării şi a Prinţului). Preambulul împotriva căruia vă ridicaţi este conform cu faptele pe care le cunoaştem în acest moment şi cu redactarea circularei mele. Prinţul Gorceacov a afirmat (şters: insinuat) că ar avea mandat din partea Europei şi nu era de competenţa noastră de a pune la îndoială ceeace afirmase în faţa Europei întregi.
    Binevoiţi a remite imediat circulara mea celui în drept (adăugat: tot ce trebue să adaug pentru guvernul nostru este că armata noastră va ocupa şters: va coopera separat Mica Valahie şi că noi nici nu ne gândim la un război ofensiv).
          [X. Iorga: Correspondance diplomatique renana ine; dos. Xr. 459. p. 202. Originalul în limba franceză].
                            1140
Bucureşti, 31 ic icuri 4 Mai, 1877
    Binevoiţi a vă informa şi a-mi spune dacă Sultanul a semnat efectiv Iradeaua, aşa cum pretind mai multe ziare, prin care Prinţul nostru este considerat de Turcia demis.
    Această Iradea ar duce bine afacerile noastre faţă de Turcia şi mai mult încă faţă de Europa.
                                                                 Kogălniceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 372. Originalul în limba franceză.
       Telegramă circulară].
                             1141
Slatina, 4 Mai, 1877
    Telegrama Dvs. din 27 Aprilie: făcând propunere proprietarilor pentru schimbul de porumb nu primesc mai cu seamă că populaţia rurală este în lipsă şi preferă a-1 da numai pentru agricultură.
                                                  p. Prefect Olt, Cereşeanu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Xr. 4882, f. 282].
                                       1142
  Bucureşti, 4 Mai, 1877
                    General Radovici cere ordin special (pentru) plecarea ambulanţei diviziei
  4-a active. Ambulanţa (este (gata) în) curtea spitalului (la) dispoziţia dvoastră.
                                                                     Davila
          [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 16].
                                        571
www.dacoromanica.ro
1143
Buzeu, 4 Mai, 1877
    Rog binevoiţi a ne esplica dacă pentru localul episcopiei ocupat de spitale ruseşti urmează a se îndeplini aceleaşi formalităţi prevăzute în ordinul 8770 pentru fixarea de chirie.
    Cestiunea localurilor pentru spitalele ruseşti terminată.
                                            Prefect Buseu C. A. Borănescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932, f. 50. Telegramă],
                            1144
Bucureşti, 4 Mai, 1877
                   Domnule Ministru,
    Am onoare a vă comunica că în urma adresei Dv. Nr. 8910, am dat ordinele cuvenite la toate administraţiunile de drum de fier, a pune la dispoziţiunea d-lor prefecţi, vagoanele de cari vor avea necesitate pentru transportul celor necesarii armatei române.
    In vedere însă că mai tot materialul este ocupat cu transporturi, atât pentru armatele ruseşti cât şi ale noastre, vă rog să binevoiţi a comunica d-lor prefecţi, că totd'auna să facă cunoscut staţiei de pornire, cel puţin cu trei zile numărul de vagoane de cari au pecesitate spre a fi timp a se regula pregătirea vagoanelor»
    Primiţi vă rog, Domnule ministru asigurarea prea distinsei mele considera-ţiuni.
                                                       p. Ministru Gorman
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4888, f. 274].
                                    1145
Rămnicu-Sărat, 4 Mai, 1877
    Avem obiecte şi vite pierdute de armatele ruse prin judeţ şi trămisecu rapoartele subprefecţilor.
    Rog răspundeţi cui urmează să le trimită.
                                                      Prefect T. Giany
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888, f. 277].
                                    572
www.dacoromanica.ro
1146
Băilcşti, 4 Mai, 1877
    Aseară la Golenţ, după spusa pândarului moşiei Băileşti, s’au auzit focuri de puşti.
                                                           Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78. dos. Xr. 257, f. 64].
                                      1147
Buzău, 4 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Am onoarea a supune la cunoştinţa D-vs. că în ziua de 3 Mai curent a sosit în urba Buzeu armata rusă compusă din două regimente de Infanterie cu Nr. 131 Şi 132, Divizia 33, două Baterii de artilerie şi un escadron de tren (furgoane) care vor pleca la 4 curent luând dire«ţiunea spre Ploieşti.
    Totodată anexez cu respect şi un tablou prin care se prevede numărul vagoanelor în care au trecut prin acest district cu calea ferată trupele ruseşti. Materialul şi vitele dela întâi şi până la patru curent, fiecare zi calculată dela 6 dimineaţa şi până iarăşi la 6 dimineaţa.
    Binevoiţi vă rog domnule Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                        Prefect, Borănescu
         [Arh, St. Buc., llin. Int. Dir. Adm., dos. Xr. 5176—81, f. 41].
    Anexă                            TABLOU
        DE NVMkUVI. VAGOAVF.LOIt IN CARE AU TRECUT PRIN DISTRICTUL RUZF.U CU CALEA FERATA TRUPELE RUSEŞTI, MATERIALUL ŞI VITELE DELA I PÂNĂ LA 4 MAI IH77.
                I  Mai
       2  vagoane cu Bulgari voluntari.
       7  vagoane cu cai ruseşti 1 idem cu patru boi
       8   idem cu căruţe ruse 15 idem cu armată rusă
       9  idem cu căruţe idem 9 idem cu cai idem
      22 idem cu armată rusă
      15 idem cu cai idem, opt-căruţe şi patru tunuri 7 idem cu amoniţie idem 6 idem cu soldaţi
      20'idem cu cai împreună cu soldaţi cerchezi 4 idem cu ofiţeri
                                  673
www.dacoromanica.ro
      33 idem cu soldaţi
       2   idem cu căruţe
      26   idem infanterie rusă
       3   idem cu cai
       4   idem cu căruţe
       5   idem cu iarbă
       .6 idem cu saci cu făină rusească
       6   idem cu cai ruseşti
       7   idem cu soldaţi ruşi
                 2   Mai
      15 vagoane cu ierbărie
       6   idem cu căruţe
       7   idem cu cai
       4   idem cu soldaţi ruşî 2 idem cu ofiţeri
                 3   Mai
      29 vagoane cu soldaţi ruşi 6 idem cu căruţe ambulanţe 31 idem cu soldaţi ruşi
       2   idem cu patru tunuri
       4   idem cu cai
       3   idem cu iarbă
       1  idem cu ofiţeri
      21   idem cu cai ruseşti
       5   idem cu iarbă
       3   idem cu soldaţi ruşi
       2   idem cu căruţe
                 4   Mai
      22   vagoane cu lanţuri pentru poduri
       3   idem cu ancore 1 idem cu sfoară
       X idem lemne pentru poduri 18 idem cu cai ruseşti 9 idem cu căruţe şi 4 tunuri
       4   idem cu iarbă
       4   idem cu Ruşi
       x idem cu ofiţeri
      27   idem cu cai
      iS idem cu soldaţi
       1  idem cu ofiţeri
       2   vagoane cu iarbă x idem cu căruţe
      23   idem cu cai
                                 574
www.dacoromanica.ro
      22 idem cu armată rusească 5 idem cu căruţe
                                                    Prefect C. Borănescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176—81 e, f. 42].
                                     1148
Bucureşti, 4 Mai, 1877
                Domnule Maior,
    Astăzi veţi regula prin înţelege; e cu D-l Intendent al Cartierului General, Colonel Coronăscu, plecarea batalionului de geniu, sub comanda D-voastre la Calafat unde sunt lucrări de executat. Veţi lua cu D-voastră tot materialul afară de pontoane care se vor expedia cu un ordin special.
    Veţi lăsa la Craiova, trăsurile nemontate, transportând la Calafat uneltele de lucru cu care de boi.
    Complectarea în cai care vă este necesară se va termina la Craiova. Până la Craiova veţi merge cu calea ferată plecând cel mai târziu la 6 Mai silindu-vă însă a pleca la 5 Mai.
                                                       .Şef de Stat Major Colonel Slăniceanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos.Nr. 681, f. 14].
                                     1149
Cetate, 4 Mai, 1877
    Conform ordinului Ministerului de Resbel Nr. 1412, spre a se putea cere creditele necesare şi emite mandatele cuvenite, pentru toate cheltuielile de furaj, lemne şi transporturi, etc., făcute în timpul concentrărei, vă rugăm a da ordin corpurilor din Brigada D-vs. să ne prezinte cât mai urgent conturi în regulă purtând timbrul şi legalizarea autorităţilor, certificate fiind de ofiţerul însărcinat cu transportul, sau primirea furniturilor, şi recunoscute de raportor.
    Conturile vor fi recapitulate în borderou şi Model 94 subscrise de consiliu.
    Pe lângă conturi se vor ataşa copii aprobatoare în regulă date de Ministru şi Divizie, în care să cuprindă numărul cailor fiecărui corp şi alocaţia pe zi, numărul oamenilor fiecărui corp cu drept la lemne pentru fiertul hranei, numărul carelor pentru transport, asemenea şi pentru potcovitul cailor.
                               Subintendentul Diviziei II Activă (ss) Aportaliade
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877^7S, dos. Nr. 564, f. 362].
                                                                              £ r*t gr
                                                                              O {O
www.dacoromanica.ro
1150
Cetate, 4 31ai, 1877
    Din raportul ce primesc dela diferiţi comandanţi de avantposturi, şi aici vorbesc mai ales de companiile detaşate la Golenţi, [m’am putut încredinţa că oamenii din avantposturi, precum şi diferiţii şefi ai acestora, nu sunt încă pătrunşi «le obligaţiile ce le impune serviciul în campanie.
    Deoarece fără control, fără a constata, fără a-şi da seama de ceea ce vede înaintea sa risipesc o mulţime de muniţiuni de răsboi de care tot soldatul în timp de campanie urmăreşte să fie econom până la avariţie.
    Deosebit de aceasta raporturile care se fac în această privinţă sunt incomplecte -şi neprecizate, fapt cu totul oprit de datoriile fiecăruia.
    Invit pe comandantul Regimentului 6 Dorobanţi a face observaţiuni căpitanului Vanghele care în noaptea de 3 spre 4 Mai, nici că a ştiut motivul pentru oare santinelele şi gărzile mari au tras atâtea focuri zadarnice.
                                   Comandantul Brigadei, Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 351].
                                     1151
Cetate, [4] Maiu, 1877
                 Domnule Colonel,
    Având treizeci rezervişti mai mult decât trebuie corpului, urmează să-i trimit Diviziei teritoriale din Craiova pentru a-i da la alte corpuri. Dacă însă Regimentul 3 de Dinie mai are trebuinţă pentru a-şi completa reservele, vă rog să binevoiţi ■a ordona de a-i trimite acolo, căci drumul la Craiova, în amândouă caşurile, aceşti reservişti urmează a-1 face pentru a se echipa.
                                   Comandantul Corpului,
                                      Maior Comăneanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 364, f. 344].
                                     1152
-Cetate, 4 Mai, 1877
    Am onoare a vă aduce la cunoştinţă că pe linia avantposturilor acestei brigăzi n’a avut loc nici un incident extraordinar.
    Da punctul Golenţi numai s’a produs o falsă alarmă, care a motivat tragerea mai multor focuri în nişte lumini ce se vedeau pe Dunăre şi care se crede a fi
                                     576
www.dacoromanica.ro
fost după raporturile ce am primit nişte vase de mică capacitate care examinau părţile despre noi; aceste raporturi mi s’au părut incomplete şi printr’un ordin pe brigadă am atras atenţiunea tuturor ca în viitor să nu se mai inspire din imaginaţiune, ci' numai de fapte reale.
                                                    Comandantul Brigadei, Colonelul Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 53].
                                      1153
[Băileşti], 4 Mai, 1877
    Având în vedere greutăţile ce întâmpină atât serviciul oficial cât şi ofiţerii şi trupa din această brigadă din cauza lipsei unei poşte zilnice şi mesagerie, neputând primi pachete şi gropurile ce li se adresează, vă rog cu onoare să binevoiţi a dispune a se înfiinţa la comuna Băileşti unde deja se află un bivuac tele-grafo-poştal, un serviciu poştal zilnic şi de mesagerii care să comunice cu biroul poştal Galicea-Mare.
    Cu această ocazie vă rog a interveni ca taxele poştale şi telegrafice să se perceapă pe jumătate dela ofiţerii şi trupa aflaţi în concentrare şi aceasta în consideraţia multelor cheltuieli ce aceştia sunt supuşi a le suporta.
    Vă mai rog a interveni ca debitanţii de tutunuri de prin comunele unde se află trupele să fie aprovizionaţi cu tutun de diferite calităţi spre a întâmpina greutăţile ce simt şi în această privinţă ofiţerii şi trupa, căci am primit mai multe reclamări relative.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 687, f. 65].
                                      1154
[Calafat], 4 Mai, 1877
      Domnule Doctore,
    In interesul sănătăţii oamenilor sunteţi invitat a da ordinele cuvenite medicilor de trupe ca să supravegheze cantitatea şi calitatea alimentelor (pâinea şi apă).
    Asemeni veţi stărui ca orice trupe bivuacate să-şi sape latrinele sub formă de şanţuri şi la fiecare două sau tjei zile, la trebuinţă chiar în fiecare zi, să fie acoperite cu un strat de pământ până se vor umplea şi apoi să fie înlocuite prin altele explicând D-lor comandanţi că fără această măsură higienică, orice bivuac sau lagăr este ameninţat de isbucnirea boalelor epidemice.
        Medic Şef al Corpului I Armată Medic principal cl. II-a.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 262, f. 46].
                                      577
                                                                            37
www.dacoromanica.ro
1155
Dessa, 4 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Escadronul dela Ciupeiceni, nu s’a schimbat, în aşteptarea dispoziţiunilor ce veţi binevoi a lua, la raportul Nr. 8, aşteptând ordinul de urmare. Escadronul dela Cetate încă nu a sosit. Nu lipsesc şi cu aceasta a supune la cunoştinţa D-vs. că cu 5 escadroane ce se află astăzi în Dessa serviciul avantposturilor se face cu mari dificultăţi; oamenii şi caii suferă. Rog completaţi Brigada cu toate escadroanele ce-i aparţin.
                                                     Comandantul Brigadei Colonel Cernavodeanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 113].
                                      1156
[Bucureşti], [4] Mai, 1877
                  Răspund telegramei Nr. 3585
    Tot ce veţi avea de predat armatei ruse, daţi-le în primirea Comandantului Etapului de acolo, sau a celui mai apropiat, cu hârtie oficială.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888, f. 278].
                                      1157
Bucureşti, 4 Mai, 1877
                                          Agenţia Diplomatică şi Consulatul General al Austro-Ungariei No. 5228.
                 Domnule Ministru,
    Vice-Consulul I. şi R. J) din Bârlad îmi aduce la cunoştinţă că Prefectul din Tutova a dat ordin tuturor organelor sale de a supune şi pe supuşii săi austro-ungari proprietari de vite, rechiziţiilor de vite care se fac în district.
    Pentru a preveni reclamaţiile, mă grăbesc, Domnule Ministru, de a aduce la cunoştinţa Dvs. această măsură contrară Convenţiei, rugându-vă să binevoiţi a interveni de urgenţă locului în drept pentru ca Prefectura din Tutova să fie lămurită asupra excepţiilor pe care Convenţia de Cbmerţ le garantează concetăţenilor noştrii.
    Binevoiţi a primi etc.                                      Zwiedineck
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 64, f. 316. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi].
    *) I. şi R. = Imperial şi Regal.
                                   578
www.dacoromanica.ro
1158
(Cetate, 4 Mai, 1877]
                 D-le Primar,
    Aflu că în comuna ce ad-traţi se găsesc mai mulţi indivizi străini comunei, care n’au altă misiune decât a culege informaţiuni despre mişcările noastre militare şi a le transmite potrivnicilor noştri.
    Aceste persoane pe care D-vs urmează să le cunoaşteţi trebuiesc deîndată goniţi din comună.
    Se înţelege de sine că toată răspunderea va cădea asupra D-vs. în caz că aceste dispoziţiuni să nu fie executate şi sunteţi expus a cădea sub toată asprimea legilor militare.
    Primiţi D-le Primar................
                                  (Comandantul Brigăzii I, Colonel Vlădescu)
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 384].
                                       1159
Cetate, 4 Mai, 1877
    Risipa de care s’a vorbit în raportul de faţă, constă:
    1.  Dintr’un cartuş orb tras ca somaţiune împotriva vaporului.
    2.  De un obus tras împotriva aceluiaş vapor.
    3. De un alt obus tras asupra Pichetului Gornotarzi, iar nu asupra satului, în scopul de a mă încredinţa, dacă întăririle acelui pichet sunt, sau nu, armate.
    Cunosc toată importanţa economisirii' muniţiunilor de răsboi pentruca să-mi permit a lucra altfel.
    Rămâne dar la aprecierea D-vs. dacă aceasta constituie o risipă.
                                                            Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 51].
                                       1160
[Băileşti], 4 Mai, 1877
    Prin ordinul circular Nr. 2 am specificat destul de lămurit a se trimite la Brigadă situaţia jurnalieră a Carpului şi făcută cu multă exactitate. Regimentul 6 Linie şi 7 Dorobanţi, trimite foi de starea Regimentului, ceea ce se chiamă a nu executa ordinul. Regimentul 7 Dorobanţi pe ziua de I Mai trimete două situaţii care sunt departe de a coincide una cu alta.
    Vă recomand pentru ultima oară, să daţi ordine serioase.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 687, f. 34].
                                      579
                                                                        37 *
www.dacoromanica.ro
1161
Calafat, 4 Mai, 1877
                 Domnule Colonel,
    Turcii au făcut în mai multe rânduri incursiuni asupra teritoriului nostru> dând foc, făcând jaf şi luând grâne şi vite, arzând tot ce le ieşea înainte cu un cuvânt devastând tot pe cât le-a fost prin putinţă ţara noastră. Vă autorizez pe D-voastră a executa asemenea incursiuni pe teritoriul turc spre a ataca posturile turceşti, a ridica aprovizionări, dacă va fi posibil şi a captura Vasele lor; se va evita orice încăierare mare şi se Vor retrage la timp spre a nu încerca mari pierderi; se Va alege pentru aceste expediţiuni oameni hotărâţi, cu sânge rece şi de bună voe. Se va lucra totdeauna cu multă prudenţă, dacă va trebui fonduri pentru astfel de expediţiuni, cereţi-mi telegafic spre a vă trimite. Aceste toate după ordinul Marelui Cartier General Nr. 28.
             Comandantul Corpului I Armată, General de Brigadă Bupu [Arh. St. Buc., M.St M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 126 bis].
                                             1162
[Bucureşti], 4 Mai, 1877
    D-l Prefect de Dâmboviţa mă înştiinţează prin raportul Nr. 4751 că amploiaţii diferitelor serviciuri pendinte de comitetul permanent şi retribuiţi din casa judeţului, se văd chemaţi a lua parte la serviciul militar cu ocazia concentrărilor ce se fac acum.
    Tot odată, d. Prefect adaogă că dacă această măsură ar fi admisibilă, apoi este evident că judeţul ar fi expus a pierde lucrări de mare interes cu sustragerea personalului tehnic acum când lucrul şoselelor s’a început; tot serviciul judeţean s’ar pune în stare de suferinţă, lucrările de cancelarie ar deveni în absolută paralizie şi astfel consiliul judeţean şi comitetul permanent din lipsă de personal ce s’ar ocaziona, nu ar mai putea corespunde cu datoriile ce are de îndeplinit după legea sa organică.
    Am onoarea, D-le Ministru, a vă comunica cele ce preced rugându-vă să binevoiţi a regula cele de cuviinţă în această privinţă.
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5172, f. 351].
                                             1163
Calafat, 5 Mai, 1877
    Expediaţi cu mijloacele cele mai repezi ghiulelele tunurilor celor mari sosite acolo. Căutaţi ca cel puţin 50 din cele cu vârf de fier cari n’au fuzele, să sosească chiar în astă seară la Calafat.
                                 p. Comandant I-iului Corp de armată, Colonel Cerkez
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 66. Telegramă],
                                      580
www.dacoromanica.ro
1164
5 Mai, 1877
    Dl. Brăneţu, arendaş al moşiei Nedeea denunţă că dv. mai până acum nu aţi fost următori a transporta grânele despre care tratează ordinul No... precum deasemeni că faceţi mari nedreptăţi. Duaţi pe unii locuitori care au mai făcut transporturi, ocrotind pe cea mai mare parte din locuitori. Vă atrag serios atenţiunea d-le primar, pentru asemenea repartiţie veţi face egal pentru toţi locuitorii. Vă fac responsabil de orice întârziere mai mult de 24 ore.
    Raportaţi de urmare.
                                                  p. subprefectul de Balta,
                                                         (ss) A. Dăzărescu
         [Arh. primăriei Nedeea, 1877, dos. Nr. 8, f. 180. Copie de pe fişa M.St.M.]
                                     1165
Craiova, 5 Mai, 1877
    Telegramei Nr. 9072. Iu Craiova se găsesc rogojini cu preţul dela 80 bani în sus la târgul săptămânal; iar la precupeţi între I leu, i leu şi treizeci de bani. După înţelegerea luată cu intendenţa pentru 3 zile trebuiesc 1200 rogojini fără care pâinea din cauza ploilor continuă (a) se strica toată.
                                                  Prefect, I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4879, f. 41].
                                     1166
Bucureşti, 5 Mai, 1877
    Sunt de opinie dacă binevoiţi a încuviinţa să se oprească districtele de a rechiziţiona deodată vite căci se aglomerează în prea mare număr ceeace va necesita organizarea unui parc şi îngrijiri speciale care nu lipsesc acum. Vom anunţa cu 15 zile înainte numărul de vite necesar şi districtele să stea numai gata a satisface cererile noastre în acele 15 zile. Treptat cu trebuinţa s’ar anunţa atunci două sau trei districte şi s’ar înlătura astfel confuziunea de a le aduna deodată din toate unghiurile.
                                                         Colonel Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 99].
                                      581
www.dacoromanica.ro
1167
Drăguşani, 5 Mai, 1877
    Toate lemnele se încarcă şi pornesc astăzi la gara Piatra. Cauza întârzierii am comunicat-o Dv., că eri tocmai s’a primit telegrama Dv. Am comunicat şi Dlui Prefect de Dolj că să aştepte carele la gara Craiova unde li se vor şi preda de omul într’adins trimes.
                                                           Prefect Simulescu
                 [Arh. St. Buc,, Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 98. Telegramă],
                                               1168
Olteniţa, în 5 Mai, 1877
                Copie
             Confidenţial
    Divizionul de artilerie din Divizia 4 activă al 2-lea Corp de Armată.
      Nr. 7.
                  Domnule Colonel,
    In urma atacului Turcilor la 28 Aprilie la care bateria a 4-a a răspuns cu mare succes, inamicul începu a face lucrări de fortificaţie în flancul bateriei noastre care după toate observaţiunile nu puturăm preciza într’un mod categoric scopul lor.
    D-l general Mânu Comandantul Diviziei fiind informat despre aceasta a ordonat facerea a 2 recunoaşteri în scopul de a ocupa şi alte poziţiuni în care artileria noastră să poată contrabate cu mai mare succes pe cea inamică, şi să susţie totu deodată şi vechea posiţie. Aceste recunoaşteri avură de resultat alegerea a două poziţiuni, una în stânga celei vechi ca la 400 m. şi în apropiere de carantină şi a doua în dreapta vechei posiţii ca la 700 m.
    întâia avea de scop a trage asupra menţionatelor întărituri spre a ne asigura dacă inamicul aşezase din artileria sa acolo şi de a răspândi numeroasele grupe de infanterie ce trăgeau necontenit în lucrătorii noştri rănind chiar pe un soldat, precum şi asupra monitoarelor ce ar circula pe Dunăre în acest scop se construi ambrasura în digul din dreapta carantinei şi se aşeză un tun din bateria a 4-a şi alte piese se puseră în vechea baterie având de scop a bate pe Dunăre monitoarele ce ne-ar ataca în flanc.
    A doua din dreapta unde s’a construit patru ambrasuri în dig şi-a aşezat 4 timuri din Bateria 3-a, avea de scop a contrabate artileria inamică ce este aşezată în fortificaţiile deasupra satului Turtucaia ce domină mult malul nostru. Aceste 4 ambrasuri pot bombarda cu înlesnire satul Turtucaia între care nu există decât distanţa de 1800 m. pe când între fortificaţia noastră şi cea inamică este de 2.250 m.
                                  582
www.dacoromanica.ro
    Astfel în ziua de 3 Mai opt piese ale noastre erau aşezate în bateriile construite dupe cum s’au arătat mai sus.
    La ora 61/î p. m. aceiaşi zi d. general Mânu dete ordin trenului din dreapta carantinei a face foc asupra unui adăpost al guardei inamice în scopul de a vedea mai mult dacă ni se respunde de vreo artilerie ce presupuneam că sar fi aşezat acolo, dar nu ni s’a răspuns de aici decât prin focurile infanteriei adăpostită în şanţuri şi de către artileria din fortificaţiile Turtucaiei trăgând numai asupra acestui tun. Celelalte piese ale noastre primiră ordin şi traseră imediat şi ele în fostul inamic începând de aici lupta înverşunată din amândouă părţile. Turcii având toată ţinta de astă dată asupra bateriei a 3-a ce nu-i cunoştea până aci poziţiunea fiind aşezată în timpul nopţii dela 2-3 mai.
    Proiectilele inamice au calibrul de 9 cm. şi nu avură niciun efect fiind prea lungi, afară de unul singur care fiind dirijat asupra rotiţelor bateriei a 4-a adăpostită după dig şi coloană a lovit înainte, a făcut explozie şi spărturile a stricat două spiţe la o roată; din celelalte lovituri foarte puţine au fost explosive, însă având o direcţie din cele mai bune.
    Focurile noastre în majoritate fură dirijate în interiorul fortificaţiilor inamice şi după o oră şi jumătate de luptă încetarăm nea vând niciun rezultat, iar inamicul mai dete câteva şi încetă şi el.
    In noaptea de 3 mai, sosi lângă malul Dunărei despre inamic un monitor, ce staţiona până a doua zi, când pela ora 12 în ziua de 4 Mai se puse în mişcare în susul Dunărei trăgând în bateria a 4-a fiind susţinut şi de focurile artileriei din fortul Turtucaiei. Tunul din dreapta carantinei şi celelalte 3 din Bateria 4-a traseră asupra lui, iar tunurile bateriei 3-a ce nu putea vedea Dunărea din cauza ostrovului acoperit de sălcii traseră în artileria din forturi. Focurile Bateriei a 4-a fiind cam scurte făcu ca monitorul să scape urmându-şi drumul şi ajungând în dreptul ei traseră trei obuse de calibru 24 cm., dar fiind prealungi trecu pe lângă baterie şi ajunseră în oraş trecând prin nişte margine de grâne. Lupta începu de aci numai între bateriile inamice şi bateria a 3-a căci să găsea prea mult jenată de focurile noastre puindu-le foc în interiorul fortului ce dură aproape 2 ore. Din trei tunuri ce am putut constata că au acolo, nu mai funcţiona decât imul. Bateria a 4-a în timpul cât a durat lupta nu a acţionat decât foarte rar fiind prea mult expusă la focurile infanteriei ce se grămădiseră pe malul Dunării. Din amândouă părţile focurile încetaseră după o oră şi jumătate, ale inamicului fură în general cam lungi afară de câteva care loviră în parapet fără a produce alte stricăciuni decât degradarea unei.......... spărturile căzând în baterie fără a produce cea mai mică
nenorocire.
    Focurile noastre au fost mai toate bune şi dirijate unele în interiorul fortifica-ţiunilor iar altele pe parapet care după cum se crede în ultima acţiune a tunurilor inamice, parte din acele piese au fost puse în neacţiune.
                                           683
www.dacoromanica.ro
    In timpul ambelor combateri precum şi a lucrărilor, conduita oficerilor şi a trupei a fost admirabilă; toţi şi-au împlinit datoria cu mult curaj şi devotament.
    Intre ofiţeri s’au distins mai cu seamă locotenenţii Drăgulănescu, Grecescu, Urlăţianu, Rafael şi Sublocotenentul Stroescu, iar între gradele inferioare: Sergent Davidescu Ştefan din Pompieri,
    Sergent Ştefan Ion Brigadier Buloboc Ilie Brigadier Calangiu Herşcu şi
    Soldaţii Bocioagă Vasile toţi din Bateria 3-a iar din a 4-a:
    Sergentul Manolescu George Sergentul Turcu' Ioniţă Brigadier Ursu Ion Brigadier Ionescu Constantin şi Soldatul Aleiă Ilie.
    Odată cu aceasta am onoare, D-le Colonel a vă anexa şi o schiţă de plan spre a avea şi D-voastră o ideie despre posiţiile ce ocupăm atât noi cât şi inamicul.
                                                 Comandantul Divisionului (Subsemnat) Major Fălcoianu [Biblioteca Muzeului Militar Naţional, fişa Nr. 4.780].
                            1169
Daia, 5 Mai, 1877
               Domnule Comandant,
    Cu onoare raportez Dvs. că Regimentul 9 Dorobanţi nu are decât 14 ofiţeri inferiori în tot Regimentul, astfel că la şase Companii au numai câte unul pe lângă Comandanţii Corpurilor şi două Companii nu au decât pe comandanţii Corpurilor din care cauză, suferă atât administraţia cât şi instrucţia acestui corp şi în caz de boală sau când este necesitate de a întrebuinţa un efiţer în serviciul de subsis-tenţă sau altă misie, serviciul Companiilor devine imposibil; afară de aceasta mai raportez dvs. că parte din aceşti ofiţeri sunt de tot mediocri fiind din cei chemaţi din neactivitate, pentru care cu onoare vă rog Domnule Comandant, a solicita locului competinte a trimite acestui corp încă 10 ofiţeri spre a avea în total 24 adică, cîte trei ofiţeri de companie, fără de care neapărat, acest Regiment va lăsa de dorit în diferite împrejurări ce s’ar putea pretinde.
                                   Comandantul Regimentului Lt. Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1S77/78, dos. Nr. 428 a, f. 355].
                                 584
www.dacoromanica.ro
1170
Bucureşti 5 Mai, 1877
                 Domnule Colonel!
    Am onoarea a vă face cunoscut, că prin înaltul Decret sub Nr. 1040 de la 30 Aprilie, anul curent, Domnul Colonel Barozzi Constantin, din Corpul de Stat Major, s’a numit sub-Şef de Stat Major al Armatei.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 643, f. 57].
                                     1171
Buzău, 5 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoare a supune la cunoştinţa Dvs. că în ziua de 4 Mai curent a sosit în urba Buzău armata rusă compusă din două regimente 129 şi 130 Divizia 33, două baterii de artilerie şi un tren de furgoane care vor pleca la şase curent luând direcţiunea spre Ploieşti.
    Totodată anex cu respect şi un tablou prin care se prevede numărul vagoanelor în care au trecut prin acest district cu calea ferată trupele Ruseşti, materialul şi vitele din ziua de 4 orele 6 dimineaţa şi până în ziua de 5 curent, iarăşi orele şase r dimineaţa.
    Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţii.
                                                     Prefect, C. Boranescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5.176, f. 55].
                                      1172
Huşi, 5 Mai, 1877
    Prin procurorul civil luaţi măsuri de prinderea caporalului miliţian Alecu Po-povici, îmbrăcat cu o tunică de vânător cu bonţ [sic] şi pantaloni ser. Nalt, faţa searbădă, ochii căprui, nasul mare şi ascuţit, barba rade, în etate de 26 ani. Cunoaşte limba germană, care în seara de 21 curent a sustras din lada batalionului Dorobanţi din Huşi suma de 4160 franci în monedă, 329 galbeni, restul franci, cu un bilet de concediu din partea Batalionului, de 15 zile.
                                    Comandantul Batalionului, Căpitan Const.' S. Bupu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 636, f. 3].
                                  585
www.dacoromanica.ro
1173
[Calafat], 5 Mai, 1877
    Prin ordinul de mobilizare pentru fiecare Regiment de Călăraşi s’a fixat un efectiv de 400 cai şi 480 oameni afară de 20 oameni pe jos, de fiecare escadron. In acest număr trebue să intre oamenii întrebuinţaţi la diferitele servicii şi anume, infirmieri, servitori ofiţereşti, furgonari, potcovari.
    Din informaţiunile ce avem se vede că unele din Regimente de Călăraşi afară •de oamenii întrebuinţaţi la serviciurile enumerate, adică osebit de efectivul de 480 •oameni mai au încă 20 oameni pe jos de fiecare Escadron, neîntrebuinţându-i la nici un serviciu. Aceasta nu poate preveni negreşit decât din o interpretare eronată a or dinilor ministeriale şi prin urmare veţi lua de urgenţă măsurile necesare ca oamenii pe jos din Regimentele de Călăraşi peste efectivul maxim 480 oameni să fie de îndată trimişi, acei din Regimentul Nr. 1 de Călăraşi la Regimentul Nr. 1 de Artilerie şi ■cei din Regimentele Nr. 3 şi 4 Călăraşi Divizia Il-a Bucureşti spre a-i împărţi la Regimentele 2, 3 şi 4 de Artilerie pentru a complecta astfel Efectivul coloanelor de muniţiuni. Regimentele de Roşiori trebue să aibă asemenea acelaşi efectiv ca Regimentele de Călăraşi, plus muzicanţi. Prin urmare oamenii pe jos ce vor prisosi peste aceste trebuinţe Regimentelor de Roşiori din corpul Dv. se vor trimite la Depozitul său.
    Vă rog Domnule Comandant, a face a se executa de urgenţă dispoziţiunile de mai sus.
                                             (ss) p. ministru Fălcoianu p. conform.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 176].
                                       1174
Calafat, 5 Mai, 1877
    Vă rog a face rechiziţia carelor pentru transportul lemnelor din plasa Dumbrava. Comunele Băileşti şi Poiana fiind foarte împovărate cu transportul furajelor şi alimentelor trupelor de aici care sunt foarte numeroase.
                                        Comand. Diviziei I Colonel Cerchez
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 2656, f. 74].
                                       1175
Băileşti, 5 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Astăzi v’am depeşat că v’am trimis 27 care la pădurea Rudari şi diseară mai trimit încă 30, cu astă ocazie vă rog a da ordin subprefecturii plasei Câmpului,
                                       586
www.dacoromanica.ro
a trimite care la pădure când veţi mai avea nevoie de lemne; fiindcă pădurea Rudari se află în plasa Câmpului.
    După informaţiunile luate dela subprefect şi primar se vede că numai plasa Bălţi, plasa ocolului Craiova şi plasa Amaradia au făcut necontenite transporturi, iar plasa Câmpu şi Dumbrava nu au făcut niciun transport.
    Vă rog daţi ordin ca din plasa Dumbravei să se trimeată cel puţin 150 care aici, pentru a transporta fânul la Calafat, căci astăzi chiar am primit de la D-l Col. Cerchez o telegramă prin care mă invită a trimite 250 care fân din depoul Băileşti la Calafat şi mai toate carele din satul acesta sunt trimise cu orz şi fân.
                                                            Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 114].
5 31 ai, 1877
                             1176
                   Domnule Colonel,
    Am cerut formal Intendenţei Active din Galicea ca să trimită acestui regiment vite pentru hrana oamenilor, căci după toate căutările ce am făcut a fost imposibil de a mai găsi vite atât în această comună cât şi prin cele vecine. N’am primit până acum de la Intendenţă niciun rezultat. Corpul este în mare lipsă de carne.
    Cu respect vă raportez şi vă rog să binevoiţi a regula cele ce veţi crede de cuviinţă.
                                                                  Maior Ene
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 265 b> f. 44].
                             1177
Blaglavit, 5 Blai, 1877
                 Domnule Comandant,
    Am onoare a vă raporta că astă noapte pela orele 1, santinele din dreptul gărzii mari Nr. 2, au zărit o barcă ce venea din partea inamică, având doi inşi într’ânsa şi imediat după aceasta santinela a tras foc asuprâ-le, focurile au fost la moment repetate în mai multe rânduri de toată linia noastră.
    In acel moment m’am aflat la corpul principal şi pe dată m’am transportat la marginea Dunării şi nezărind nimic, am dat ordin de încetarea focului. Punând în vedere şefilor de garde mare, să nu tragă de cât când va vedea ceva.
                                  587
www.dacoromanica.ro
    In timpul când se da focuri din partea noastră, inamicul a răspuns câteva focuri după ţărmul lor.
    Din acel moment şi până acum nu s’a mai ivit niciun eveniment.
                                  Comandantul avant-posturilor . Maior Teodor eseu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 369].
                                       1178
Roman, 5 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Cu ocazia rechiziţiilor cerute a se face pentru armata română, în faţa evenimentelor actuale şi a situaţiei tezaurului public; dela acest district s’au oferit gratis până astăzi, 86 cai, 36 vite îngrăşate gata de măcelărie şi 1200 lei, pentru care am onoarea a vă refera detaliurile următoare: 1. In urma ordinului telegrafic ce am primit pentru a rechiziţiona de aici un număr pâini, v’am şi înaintat la Bucureşti ministerului de război, zece mii pâini în greutate de 350 dramuri una, făcute aşa că fiecare pâine conţinea întreaga porţie pe zi, a unui soldat. Toate acele io.ooo-pâini sunt oferite gratis de consiliul comunal al urbei Roman. 2. Ordinul Dvoastre pentru rechiziţia de cai s’a îndeplinit. întregul număr cerut, este deja expediat la Bucureşti ministerului de războiu. Intre acei 150 cai trimişi, sunt 80 oferiţi gratis, după cum se constată în tabloul relativ din care următorul extract: nu s’a transcris şi tabloul cu numele fiecărui locuitor.
    Acestea sunt .domnule ministru ofrandele făcute până acum de la acest district, pentru beneficiul armatei. Afară de acestea am temeiul a crede că, inspiraţi de sentimentele de patriotism se vor oferi cu oferirile gratis, încă mulţi ani proprietarii dela cari s’au făcut rechiziţiuni şi cari din cauze de absenţe dela domiciliu sau din alte circumstanţe n’au dat până acum declaraţiile D-lor.
                                                                      Prefect
                                                                                    Costin Brăescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4.899, f. 270].
                                    1179
{Negotin, 5 Mai, 1877]
    Trupele din Vidin după informaţiile din Serbia.
    Spre cetate se află 12 tabere a 500 oameni ...................... 6.000-
    La Calmegda afară din cetate 1 poziţie 30 tab. a 500.............15.000
    La Calmegda afară din cetate 2 poziţii 3 Tab. a 500..............1.500
             In Belerada (pe deal Diiu) 7 tab. a 500 .........................3.500-
                                                         ■588
www.dacoromanica.ro
    Pe portu de lângă Diiu de la 3 până la 4 baterii artileria cetăţii. Pe graniţa Serbiei sunt trei regimente cerchezi, cavalerie 3 escadroane în Vidin. Basa-buzucii s’au transformat în armată regulată. In port se află un monitor cu două tunuri, un vapor de lemn cu 4 tunuri, 7 şeici cu pânze.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., I877/78, dos. Nr. 112 c, f. 115].
                                      1180
Cetate, 5 Mai, 1877
                Donmule Colonel,
    In cursul nopţei de la 4 spre 3 Mai pe întreaga linie de alte posturi s’au auzit mai multe focuri a căror cauză este spionajul ce se exercită de către Turci. Vasele, ce s’au prezentat în apele române în faţa santinelelor noastre, au luat drumul înapoi, iar oamenii de echipaj au fugit pe ţărmul opus. Acestea sunt singurele evenimente ce s’au produs în cursul nopţii expirate. Turcii au tras mai multe focuri în trupele noastre, fără însă a fi atins pe cineva.
                                     Comandantul Brigadei Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., il.St.M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 68],
                                      1181
IStaneşti], 5 Mai, 1877
    Siguranţa unei armate şi profitul ce ea poale trage în urma unei lupte, e in raport cu starea cavaleriei de care ea dispune, observând în cercul Comandamentului ce exercitez cum şi la trupele învecinate, văd că din 7 escadroane ce posedă Divizia dupe 10 zile de marş, avem peste 100 cai răniţi în spate, prin urmare în imposibilitate de a mai face serviciu, adică un escadron mai puţin această chestie fiind foarte gravă tinzând a ne lăsa în un moment dat fără Cavalerie am cătat a mă convinge care pot fi cauzele ce provoc aceast rău de care calul nu se poate pune din nou în stare de a servi decât foarte amânat, am constatat următoarele:
    1.    — Şeaua actuală a călăraşului e defectuoasă fiind făcută largă şi mijlocul ei atingând spinarea calului o roade.
    2.    — Pătura ce se pune în spinare sub şea admiţând lucrul că nu poate avea loc totdeauna, d. ex. la un zor de a fi în cele mai bune condiţii de strângere şi pache-tare, este aşa de subţire încât şeaua tot ajunge calul în spate; probă, 88 cai roşi în spate din 6-lea Regiment şi 14 cai asemenea din Escadronul de Brăila.—Domnule Colonel, şeaua călăraşului când s’a confecţionat a fost făcută să serve cu telţi groasă de pâslă iar nu cu frântură, suprimarea telţii a fost făcută precipitat, ca probă despre aceasta este Cavaleria Rusă care a făcut îndelungate marşuri nu are niciun cal ros în spinare, fapt ce am constatat însu-mi; şi aceasta provine că toate şeile atât la Cavaleria regulată cât şi la cea neregulată, sunt cu telţii de
                                       589
www.dacoromanica.ro
pâslă. Asemenea telţi posedă toate escadroanele însă le au lăsate în depozit. Cred Domnule Colonel că, spre a scăpa restul cailor ce mai avem în serviciu, ar fi bine de a se obliga Regimentele acestei arme a-şi aduce telţiile de urgenţă; în această privinţă am vorbit şi cu ofiţerii experimentaţi din arma Cavaleriei şi sunt cu totul de aceiaş părere ca şi mine.
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 748, f. 33 şi v.].
                                     1182
Bucureşti, 5 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Referindu-mă la convorbirea ce am avut azi dimineaţă, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a designa persoana ce va fi însărcinată de a primi suma de trei milioane franci în aur dela şeful statului major al armatei rosiane şi a-i da instrucţiuni pentru încasarea cât mai curând a acestei sume care mi se Va da în socoteala împrumutului de cinci milioane şi în condiţiunile cuprinse în telegrama generalului Ghica primită ieri noapte şi comunicată d-voastre spre citire.
    Primiţi etc..........
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 5].
                                     1183
Giurgiu, 5 Mai, 1877
                                                    România Prefectura Districtului Vlaşca No. 5.115
                  Domnule Ministru,
    Domnul George Ene, comerciant cherestegiu din Giurgiu, prin petiţia înregistrată la No. 5.290, mă informează că, având pornit pe Dunăre, dela Galaţi spre Giurgiu, un caic încărcat cu marfă de cherestea care costă şase sute şaptezeci şi trei galbeni austro-ungari.i s’a răpit de către Turci cu ajutorul unui vapor prin dreptul cetăţii Silistra.
    Subsemnatul respectuos înaintez Domniei-voastre, pe lângă aceasta, copie după menţionata suplică, spre. ştiinţă.
    Primiţi, vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea prea osebitei mele consideraţii şi stimă ce vă păstrez.
                                                                                                               Prefect, (ss) C. D. Aricescu Director (ss) Bolintineanu
    Domniei-Sale
    Domnului Ministru de Externe.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 75, f. 456].
                                       590
www.dacoromanica.ro
1184
Bucureşti, 5 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    D-l şef al Statului Major general al armatei rosiane, Ex. Sa generalul Nepokoî-tschitzki, prin scrisoarea sa din 4 Mai, comunică D-lui Comisar general al României că peste câteva zile (6—7 zile) se vor plasa trupe rosiane în localităţile dimpre-jurul Bucureştilor, arătate în alăturata listă. D-l general roagă pe D-l Comisar general, să intervin pe lângă guvern spre a se lua dispoziţiuni pentru facilitarea cantonării acestor trupe. Totodată prin comunicaţiune verbală s’a cerut interve-nirea autorităţilor locale, ca prin bună tocmeală cu proprietarii respectivi şi cu preţuri moderate, să se găsească locuri de păşunare pentru caii trupelor ce vor fi cantonate pe la acele localităţi.
    Grăbindu-mă a vă comunica aceste cereri spre cele de cuviinţă, vă rog D-le Ministru, să binevoiţi a primi încredinţarea prea înaltei mele consideraţii.
                            Şeful Cancelariei Comisariatului general român George M. Ghica
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4.946, f. 4].
   Localităţile in care vor fi plasate în cantonamentele de trupe rosiane împrejurul
                                                 Bucureştilor.
Ilfov.
Rasu — Hfov.
Dudu — Ilfov.
Kiajna — Ilfov.
Dragomireştii din Deal Dragomireştii din vale Becku — Ialomiţa.
Arcuda — Ilfov.
Joiţa — Ilfov.
Ciorogârla Samurcaşi — Ilfov. Bolentinul din Deal.
Cotroceni
Bolentinul din vale, Ilfov. Bolintinul de mijloc.
Crivina — Ilfov.
Ţigăneşti —Ilfov.
Kaţiki — Ilfov.
Domneştii — de Sus ţ Domneştii—de Jos /
Slobozia — Ilfov.
Sârbi — Domneşti de Sârbi — Domneşti de Călţuna — Ilfov.
Ilfov.
  Sus ) Jos j
Ilfov.
Olteni Slobozia — Ilfov. Clenceni — Ilfov. Bragadiru — Ilfov. Bulgaru — Ilfov.
Pintava — Ilfov. Ogreţina — Ilfov.
Balaria — Ilfov.
Bălăşoeni — Ilfov.
Odaia — Ilfov.
Grădinari — Ilfov. Ciocanu — Ilfov. Bălcoeanca — Ilfov. Buturugeni — Ilfov.
Plopi — Ilfov.
Sacso — Ilfov.
Teges — Ilfov.
Prisicenii de Sus. Prisicenii de Jos Ilfov. Prisicenii din vale Buda — Ilfov.
Cornetu din vale — Ilfov. Drăgăneşţi — Ilfov.
591
www.dacoromanica.ro
Mihaleştii de Sus j Mihaleştii de Jos J Tufa — Vlaşca. Popeşti — Ilfov. Novaci — Vlaşca. Babale — Vlaşca. Nebuni — Vlaşca. Gurueni — Vlaşca. Cătunu — Ilfov. Bulbucata — Vlaşca.
Vlaşca
Vele — Vlaşca.
Gornenii de Sus I Gornenii de Jos | Vlaşca Stâlpa — Vlaşca.
Epureşti — Brununi — Vlaşca. Băneşti — Vlaşca.
Chirulişti — Vlaşca.
Stăneşti — Vlaşca.
Eingureni — Vlaşca.
                                       1185
Bucureşti, 5 Mai, 1877
                   Domnule Ministru,
    Dela Statul Major General al armatei rosiane se arată că la trecerea peste Dunăre, cavaleria va lăsa căştile sale la puncturile următoare: Alexandria, Slatina, Copă-ceni, Obileşti, Slobozia. Spre acest sfârşit se cere a se lua dispoziţiuni la timp, spre a se găsi în acele localităţi magazii unde să se poată depune în păstrare căştile cavaleriei care trece Dunărea.
    Grăbindu-ne a vă comunica această cerere, vă rog D-le Ministru să binevoiţi a primi încredinţarea prea înaltei mele consideraţiuni.
                               Şeful Cancelarii Comisariatului General român George M. Ghica
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4.976, f. 6],
                                     1186
Yiena, 5 Mai, 1877
    Circulara Dvs. a fost înmânată Baronului Orczy, chiar în momentul în care am ştiut că nu trebuia să aştept întoarcerea Contelui Andrassy, şi cu io ore înainte de sosirea telegramei în care spuneţi că menţineţi circulara Dvs. Cred că aceasta este o dovadă suficientă că n’aveam intenţia nici de a o întârzia, nici de a o modifica. Este o informaţie pe care am crezut că trebue să v’o dau.
                                                       (Semnat) Bălăceanu
         [Reprodus după Documente Oficiale, 187S, p. iii. Originalul in limba franceză. Telegramă].
                                 1187
Yiena, 5 Mai, 1877
   Am vorbit cu un Colonel Englez al gărzii, care se afla la Vidin pe timpul primului bombardament. El mi-a spus că aproape toate obuzele noastre treceau
                                  592
www.dacoromanica.ro
deasupra fortăreţei şi cădeau dincolo. Cele câteva projectile care au căzut pe loc au rănit 5 soldaţi şi au omorît o evreică din Spania. Părerea Colonelului Strace este că tunurile noastre şi muniţiile noastre sunt excelente dar că tragerea noastră denotă lipsă de experienţă şi grabă. Suszisul Colonel este rechemat în grabă la I/ondra.
                                                                   Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 378 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                             1188
Paris, 5 Mai, 1877
    Am remis nota Dvs. cu rectificarea de dată indicată Ambasadorului Angliei şi Ministrului Afacerilor Străine. Nu voi avea părerea domnului Decazes decât în două sau trei zile. Aici suntem într’o criză ministerială foarte gravă care poate aduce mari schimbări, nu numai din punctul de vedere al afacerilor interne dar chiar în politica generală a Europei. Se vorbeşte de intervenţii presante ale guvernului englez pentru a antrena Franţa într’o ligă la care se vor asocia repede Austria şi micile state din Occident. Se vorbeşte chiar de recente ameninţări ale Germaniei cu privire la aceasta.
                                                        Callimaki-Catargi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 367. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                     1189
Yiena, Mai, 1877
    Ea Ministerul Afacerilor Externe din Viena părerea că nu se poate obţine nimic din partea noastră decât prin ameninţări, a devenit axiomă. Orice consul nou numit la Bucureşti este obligat să ia cunoştinţă aprofundată de toată corespondenţa predecesorilor săi, după cum şi Ministerul, tot regăsind de 10 ani această idee sub toate formele, Domnul Zwiedinek a crezut de cuviinţă să adopte aceeiaşi linie de conduită făcând ca ceilalţi. Depinde de Dvs. să-l desminţiţi. Ca un serviciu personal vă rog cu insistenţă să mă ţineţi la curent cu toate faptele referitoare la armata noastră unde am un fiu şi să nu-mi ascundeţi nimic. Este bine înţeles că aceasta va fi numai pentru mine.
                                                                   Bălăceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 33, f. 3 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                         593
                                                                               38
www.dacoromanica.ro
1190
Ploieşti, 6 Mai, 1877
         N-63
                 Excelenţe,
    Inspectorul spitalelor militare având în Vedere că prin articolele 2 şi 3 din convenţia încheeată cu Guvernul Român, s’au prevăzut osebiţi comisari pentru înţelegerea asupra înlesnirei la aprovizionarea armatei imperiale — se roagă ca asemenea comisari să fie numiţi la toate punctele pe unde s’au înfiinţat spitaluri provizorie militare şi anume: ha Iaşi, Bacău, Bârlad, Fălciu — Huşi, Focşani, Galaţi, Buzău, Bucureşti şi Piteşti.
    In urma acestei cereri, am onoarea a vă ruga Excelenţă, să binevoiţi a-mi face cunoscut: lâ ce anume autoritate locală, ori persoană, urmează, ca atât directorii de spitaluri, cât şi comandanţii de etapuri, să se adreseze cu a lor cereri, pentru a li se face cuvenita înlesnire spre îndeplinirea îndatoririlor puse asupră-le, la căzu cându vor aVea trebuinţă de concursul autorităţilor locale.
    Primiţi, vă rog, Domnul meu încredinţarea maltei mele consideraţiuni.
                                                                Nepocoiciţchi
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 65, f. 267].
                                     1191
Dessa, 6 Mai, 1877
                Domnule Colonel,
    Sare nu mai aVem decât pentru 2 zile şi aceasta s’a găsit cu mare greutate plătind-o cu 70 bani ocaua. După toate informaţiile ce am luat cele mai exacte, sare nu se găseşte nici în Dessa, nici în Calafat, nici în satele invecinate Dessei. Acest aliment fiind de cea dintâi necesitate vă rog ca prin mijloacele de care dispuneţi să regulaţi aprovizionarea cu sare trebuincioasă Brigăzii de Cavalerie-
                                                   Comaţidantul Brigăzii, Colonel Cernovodeanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 543, f. 83].
                                     1192
Craiova, 6 Mai, 1877
    Pâinea trimisă nu se poate înapoia, cea stricată şimucezită a fost primită astfel, cu- Vagoanele sosite la gara din Bucureşti. Pentru care am dresat proces-Verbal a-1 prezenta Ministerului spre cunoştiinţă. Cât rămâne încă ca a fost ploată pentru
                                  594
www.dacoromanica.ro
aceasta până astăzi nn am avut niciun mijloc a o apăra contra ploii. Astăzi am primit aprobarea D-lui Ministru de Război pentru cumpărarea a 500 rogojini şi de aici înainte carele cu pâine vor veni acoperite şi ferite pe cât se poate de ploaie cu acest mod. Rog dar daţi ordin de a fi primite nefiind culpa noastră, dacă nu am avut alte mijloace de transport.
         [Arh. St. Buc., H.St.M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 118].
                                      1193
Buzău, 6 Mai, 1877
    Copie după adresa urbei Buzău Nr. 2.239 din şase mai 1877.
    Legea pentru cartiruirea trupelor militare şi reglementul de aplicarea ei obligă pe locuitori să dea cartiruiri când trupele sunt în marş şi în cazuri de concentrări.
    Conform convenţiunei încheiată între guvernul nostru şi al Rusiei această lege şi reglement devine obligatorii şi pentru oştirile rosiane.
    Fiind însă că în acest oraş s’a stabilit spitaluri ruseşti, având un personal peste treizeci grade superioare cari până acum fiind daţi în cartiruiri mai mulţi dintre locuitori, cari au primit din acest personal pretind a se schimba după trei patru zile la alte case.
    Pretutindenea acestor locuitori în raport cu desluşirile făcute de D. ministru de interne prin circulara Nr. 8.770 primită în copie pe lângă adresa D-v Nr. 4.975 cred a fi justă, deoarece acest personal care formează administraţiunea spitalelor, urmând a fi aci pe toată durata spitalelor neapărat că casele ce ocupă trebue să fie cu plata de chirie şi cu tocmeală de bună voie conform cu desluşirile făcute prin suscitată circulară, mai cu seamă că acest personal pretinde a avea cartiruiri totdeauna în jurul spitalelor.
    Supun acest caz şi aprecierilor d-v.
                                                (ss) Primar N. Stăncescu
         [Arh. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 4932, f. 92 a].
                                   1194
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Excesele şi actele contrare regulilor războiului comise de Turci în Bulgaria şi în Serbia încep să fie săvârşite actualmente pe teritoriul nostru. Intre alte cruzimi, iată ce s’a petrecut alaltăieri la gura Ialomiţei: Soldaţi turci, comandaţ de un ofiţer, după ce au rănit imul din soldaţii noştri, s’au năpustit asupra ui şi
                                     595
                                                                      38 *
www.dacoromanica.ro
l-au ciuruit de gloanţe; după aceea, nemulţumiţi de a-i fi dat lovitura de moarte astfel, l-au străpuns cu mai multe lovituri de baionetă.
    Aceasta, pentru guvernul Dvs., în conversaţiile cele veţi avea cu lumea politică.
                                                              Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 24, f. 22. Reprodus şi in Documente oficiale, 1878, p. ni. Originalul în limba franceză].
                                      1195
Ploieşti, 6 Mai, 1877
         Nr. ii
    Excelenţa Sa, generalul Napocoiciţchi, şeful Statului major General al armatei ruse.
    Excelenţa Sa Ministrul Afacerilor Străine îmi comunică prin nota sa Nr. 5019, că prin decretul Princiar Nr. 1018, au fost numiţi comisari pe lângă şefii de corpuri ai armatei imperiale:
    Domnii, Nic. Rossetty Bălănescu George Mârzescu Const. Cornescu
    Domnul George M. Gliika, director general al cancelariei comisariatului general-
    Comunicând Excelenţei Sale aceste numiri care au fost făcute cu scopul de a uşufa nevoile armatei imperiale, în conformitate cu ConvenţiuUea din 4/16 Aprilie, am onoare a ruga pe Excelenţa Voastră să binevoiască să-mi indice posturile care trebue să desemnez acestor domni, şi persoanele pe lângă care trebue să-i deleg; Excelenţa Voastră va binevoi în acelaş timp să-mi trimeată scrisorile lor de acreditare.
                                                           Comisarul G-ral
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 55, f. 266. Originalul în limba franceză].
                                      1196
[Bucureşti], 6 Mai, 1877
    Ştiţi că sublima Poartă prin instrucţiunile date serdarului Ekrem la 17/29 Aprilie trecut a stabilit că regulile privind comerţul pe mare al neutrilor nu pot fi aplicate pe Dunăre şi că în consecinţă, comandântul forţelor militare este liber să ia măsurile pe care le va crede de cuviinţă pentiu operaţiunile militare.
    Regretând aceste dispoziţii care, după părerea noastră, simt contrarii libertăţii comerţului pe Dunăre, libertate consacrată prin acte internaţionale, ne este totuşi imposibil, în faţa stării de război pe care Turcia a creat-o faţă de România prin
                                       596
www.dacoromanica.ro
bombardarea oraşelor şi capturarea vaselor noastre şi a încărcăturii lor, să nu fim de aceeaşi părere cu Sublima poartă şi, în consecinţă, să nu folosim dreptul de apărare, împiedecând aprovizionarea oraşelor turceşti de către vasele sub pavilion neutru.
    De asemenea, am onoarea de a vă aduce la cunoştinţă, domnule agent, că începând dela punctul Gruia, navigaţia este interzisă şi că astfel fiind, guvernul român nu este răspunzător în nici un caz de pierderile care pot suferi armatorii, proprietari de încărcături sau alţii, prin faptul că vasele ar fi fost oprite de forţele militare Române să-şi urmeze cursul călătoriei lor pe Dunăre, aceasta împiedecare fiind rezultatul unei necesităţi de război.
    Binevoiţi a preveni prin guvernul pe lângă caro sunteţi acreditaţi, pe cărăuşii şi pe armatorii, de pericolele la care vor fi esţmse vasele şi echipajul lor, în cazul că vor contraveni dispoziţiilor despre care este v„iDă.
                                                       (semnat) Kogălniceanu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 58. Reprodus şi în Documente Oficiale, 1873, p. 112, Originalul în limba franceză].
                                     1197
Fetersburg, 6 Mai, 1877
    Cabinetul imperial nu cunoaşte existenţa actului prin care ar fi declarat demis pe prinţul nostru. Intenţionez să mai iau informaţii. La douăzecişiunul curent, împăratul şi Marele Duce moştenitorul vor pleca la armata activă. Vor fi însoţiţi de un numeros stat major.
                                                               Emil Ghika
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 380 şi v. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                       1198
[Bucureşti], 6 Mai, 1877
    Guvernul otoman a retras autorizaţia pe care o dăduse la insistenţele guvernului austro-ungar pentru trecerea vaselor de comerţ în faţa insulei Ada-Kald.
    Compania de navigaţie austriacă se vede nevoită să retragă, toate vasele încărcate sau nu, la Orşova. Comerţul se află grav atins prin noua dispoziţie a Turciei, dispoziţie care trebue să vă surprindă cu atât mai mult, cu cât executarea sa este încredinţată unui mizerabil port turcesc.
    Vă previu că dacă interdicţia nu va fi ridicată, vom fi nevoiţi, în interesul, comerţului în general, şi a Austro-IJngariei în particular, să distrugem cu artileria
                                        597
www.dacoromanica.ro
noastră singurul obstacol care împiedică libera navigaţie în partea superioară a Dunării. Faceţi demersuri urgente pentru a ne evita această măsură extremă. Aştept rezultatul acestor demersuri
                                                         Kogălniceanu
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 108. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată].
                                               .1199
Călăraşi, 6 Mai, 1877
    Eri s’au furat din baltă de către Turci 585 capete de porci mari şi mici. Proprietarii lor protestează contra acestor jafuri. M’au rugat a fi interpretul lor către Dvs.
                                                            Prefect Brătianu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 375. Telegramă].
                                            1200
Galaţi, 6 Mai, 1877
    Comandantul depozitului Brăila cu telegrama 1012 raportează: în pichetele distanţei companiei 3-a viind Turcii, au împuşcat 4 soldaţi din care 3 morţi şi unul greu rănit, luându-le şi muniţia; pichetele fiind devastate şi forţa oamenilor ce le păzeşte mică în comparaţie cu numărul Turcilor ce vin de a-i ataca, rog ordonaţi ce dispoziţii să se ia. Ştiţi de ce oameni dispun regimentele, fiind mai toţi recruţi.
                                   P. comandantul Diviziei, Colonel Dimitrescu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 374. Telegramă],
                                                1201
Caracal, 6 Mai, 1877
    In privinţa celor ce aveţi de făcut acolo, vă dau următoarele instrucţii. Veţi căuta a prezerva postul de prădările inamicului, veţi] lua dar toate dispoziţiile pentru a răspunde prin focuri dacă trupele otomane vor trage asupra D-vs.
    In caz de a fi atacaţi cu forţe superioare, Vă veţi retrage luptând spre Caracal, îngrijind de a avea linia de retragere asigurată; veţi lua asemenea iniţiativa atacului ori când veţi crede necesar, spre a nu lăsa inamicului mijloace de-a ne cauza pierderi.
                                                               Colonel Cantilli
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 679, f. 216].
                                         598
www.dacoromanica.ro
1202
Caracal, 6 Mai, 1877
    Pentru ca Marele Cartier să fie imediat înştiinţat de orice canonade sau încercări din partea Turcilor, pe viitor veţi şti că, când se va întâmpla ceva la un punct, veţi raporta, la moment începerea acţiunei, Marelui Cartier General, subsemnatului şi generalului Tupu la Calafat. In cursul acţiunei veţi face un nou raport şi la finele ei altul.
                                                             Colonel Cantilli
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos, Nr. 679, f. 215],
                                      1208
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Rog ordonaţi, corpurile au necesitate de pâine?
    Pot expedia din fabrica militară. Ta staţia Piatra, pentru trupele dela Caracal, am instalat depozit.
    Mâine încep expedierea.
                                                         Adjutant Bengescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 536, f. 23. Telegramă],
                                     1204
Dorohoi, 6 Mai, 1877
    Am venit dela domiciliul meu din Galiţia cu trăsura mea cu patru cai la d. Stezerecki ginerele meu în Tămauca judeţul Dorohoi. Mi s’au rechiziţionat doi cai. Am reclamat d-lui Consul care a intervenit a-i restitui. Astăzi văd că i-a pornit la Bucureşti. Cred că legea nu obligă la rechiziţiune pe supuşii voiajori. Rog a mi se restitui caii.
                                                             Kopestynski
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884, f. 440].
                                     1205
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Consideraţi ca scutite de acsize comunale băuturile ce introduc armatele ruseşti când sunt în marş, nu şi când sunt staţionate în cartiruiri, căci în asemenea caz nu s’ar putea ţine control, dacă cei însărcinaţi cu distribuirea lor, nu fac şi trafic cu publicul.
                                   599
www.dacoromanica.ro
    Acesta este şi înţelesul telegramei Nr... care se bazează peart. 24 al convenţiei încheiate cu guvernul Rusiei şi care dă drept la transit.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4933, f. 12. Telegramă circulară].
                                      1206
Bucureşti, 6 Mai, 1877                 •
    Domnul Ministru de resbel cu adresa Nr. 4.564 mi-a cerut să constitui comi-siunea prevăzută la art. 34 din legea rechiziţiei, ca aceasta pe deoparte să-i comunice tablouri de cantitatea productelor şi vitelor pentru hrana armatei, iară pe de alta să alcătuiască tarifele prevăzute la art. ‘34 al legii.
    In consecinţa acestei cereri, eu am dat ordin subprefecţilor ca în termen de 4S ore să-mi comunice ştiinţa exactă de tot ce se află prin comune şi care ar putea servi trebuinţelor armatei; -Sum[sic] mai mult decât sigur, Domnule Ministru, că proprietarii nutreţelor, grânelor şi vitelor, se vor sili să le desfacă şi aceasta cu atât mai rntdt că districtul e plin de contraccii ruseşti, rămânând âstfel iluzorii acele tablouri.
    Pentru a se evita acest inconvenient, bazându-mă şi pe ordinul D-vs. 904, sunt de opinie că ar fi nemerit a se da ordin suprefecţilor şi aceştia primarilor ca a treia parte din obiectele înscrise în tablouri... şi aceasta numai până ce d. Ministru de Rezbel îmi va face cunoscut suma obiectelor de care ar avea trebuinţă.          ‘
    Dacă şi d-vs. aprobaţi această măsură binevoiţi vă rog a-mi răspunde de urgenţă.
    Binevoiţi vă rog, d-le Ministru a primi asigurarea prea distinsei mele stime şi consideraţiuni.
                                                       Prefect, C. Cretzeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos., Nr. 4879, f. 55].
                                      1207
Piteşti, 6 Mai, 1877
    Una mie berbeci sunt adunaţi şi cincizeci vaci, precum astăzi terminând rechiziţionarea catârilor cerută de d. ministru de resbel; nu pot însă obţine vagoane pentru expedierea lor. Slatina are 200 chile de grâu şi nu poate să le trimită din lipsa vagoanelor.
    Trenuri cu vagoane goale se întorc din Craiova şi ar putea prea bine să transporte grâul. Rog faceţi ca direcţia să procure vagoane necesare. Vlaşca n’a trimes niciun bob de grâu. Angajamentele cu moara şi brutarii sunt serioase.
    Trebue să ne aprovizionăm din vreme cu grâul necesar. Binevoiţi a ordona trimiterea grâului şi din alte districte.
                                              Prefect de Argeş, C. Racoviţă
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com;, dos. Nr. 4888, f. 291].
                                       600
www.dacoromanica.ro
1208
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Se pot fabrica în arsenal trăsuri de bucătărie pe 2 roate indispensabile pentru ambulanţe preţul 8oo lei.
                                                                  Da vila
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. Nr. 3268, f. 15. Telegramă].
                                     1209
Calafat, 6 Mai, 1877
    Marelui cartier general, Buk.(ureşti).
    Sunt informat că vin azi câteva vapoare sub pavilionul unguresc cu proviziuni pentru Vidin. Rog răspundeţi imediat, dacă trebuie să trag asupra lor sau nu.
                                   General de brigadă, Bupu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 60. Telegramă confidenţială],
                                     1210
Calafat, 6 Mai, 1877
    Conform ordinului D-lui Ministru de Rezbel, vi se face cunoscut că pentru vasele sub pavilion strein, dar nu sub cel turcesc, li s’a acordat un termen de a circula pe Dunăre şi dar veţi da pe dată ordin avantposturilor de a nu trage asupra lor.
                                   Comandantul Corpului I, Colonel Bupu [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 72. Telegramă],
                                     1211
Galicea Mare, 6 Mai, 1877
    Astăzi Regimentul 8 Binie vine acolo să vă schimbe. Predaţi posturile şi porniţi cu Regimentul Dvs. la Moţăţei.
                                   Comandantul Diviziei II, Colonel Bogadi
         [Arh. St.^Buc., M. St. M., 1877/78, dos- Nr. 257, f. 157. Telegramă],
                                     1212
Galicea, [6 Mai, 1877]
    Răspuns depeşei No. 161;
    Regimentul 6 are farmacia completă cu toate medicamentele necesare şi un ordin a aproviziona şi regimentele de dorobanţi din apropiere. Daţi ordin medi-
                                      601
www.dacoromanica.ro
cului Brigadei, a instala imediat infirmerie la Băileşti şi Negoiu şi a căuta bolnavii cu medicamente de la regimentul 6.
    Ordonaţi Doctorului I. Dianu a aştepta la întoarcerea de la Negoiu ordinul ce i s’a trimis astăseară prin poştă spre a-1 executa.
                                                     Comand. Diviziei II, Colonel Bogadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos., Nr. 575» f- 134]-
                                     1213
Bucureşti, 6 Mai, 1877
             Prea înălţate doamne,
    Ca urmare la raportul meu Nr. 4.971 din 2 ale curentei, am onoarea a recomanda Măriei voastre pentru posturile de ataşaţi la cancelaria comisarului general român pe lângă comandantul cap al armatelor rosiane, pe domnii George G. Cantacuzino fost secretar al agenţiei dela Roma şi Alexandru Bâmotescu fost şef de serviciu în ministerul Finanţelor.
    Dacă Măria voastră aprobă aceste numiri binevoiască a semna aci anexatul proiect de Decret.
    Sunt cu cel mai profund respect...
    Ministru secretar de Stat la Departamentul afacerilor străine.
                                                             Kogălniceanu
    Nr. 5.159 6 Mai 1877,'
         [Hin. Af. Ext., dos., Nr. 55, f. 352].
                                     1214
Bucureşti, 6 Mai, 1877
Ministeriul de Interne Divisiunea serviciului administrativ
                 Domnule Ministru,
    D-l Prefect de Buzău mă încunoştiinţează prin raportul No. 5.036, că de câtva timp, autoritatea militară Russească, trimite prefecturei diferiţi indivizi presupuşi ca spioni etc., cerând ca să-i ţie arestaţi până li se vor face cercetarea.
    Pentrucă după lege, administraţia nu poate aresta pe nimeni fără a fi mai în-tâiu un mandat judecătoresc D-l prefect cere a se lua măsuri în consecinţă.
                                      602
www.dacoromanica.ro
    Am onoare, D-le Ministru, a vă comunica cele ce preced, rugându-vă, să binevoiţi a da în această privinţă, cuvenitele instrucţiuni autorităţilor judecătoresci.
    Primiţi, vă rog, D-le Ministru încredinţarea osebitei mele consideraţii.
                                                     p. Ministru, Mihalescu
    Rezoluţie. Administraţia în adevăr nu poate ţine persoane arestate, dar poate şi trebue să comunice imediat cazul procurorilor spre a se începe instrucţia şi a se popri sub mandat judecătoresc preveniţii când vor fi indicii de culpabilitate. In acest scop se va face şi o circulară procurorilor cerându-le şi tot concursul şi privi-gherea cea mai neadormită.
                                                            I. Câmpineanu
         [Arh. St. Buc., Min. Just., 1877, dos. Nr, 308, f. 12].
                                      1215
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Da punctul Stolnici din judeţul Argeş, avem un depou de productele ce se rechiziţionează pentru îndestularea armatei şi de unde urmează a se transporta în fiecare zi la Piteşti, făina necesară pentru fabricaţiunea pâinii.
    Pentru a nu suferi nicio întârziere transportarea făinei, am onoarea a vă ruga Domnule Ministru, să binevoiţi a face ca Direcţiunea căilor ferate să pună regulat la dispoziţiunea prefectului pe fiecare zi la Stolnici dela trei până la patru vagoane pentru acest sfârşit.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4877, f. 164].
                                      1216
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                 Domnule general,
    Pe temeiul artic. XIX din convenţiunea încheiată între România şi Rusia şi
    Având în vedere şi adresa Ministerului de Externe sub Nr. 4.221 din 19 Aprilie anul curent, relativă la despăgubirile ce urmează a se face Statului Român pentru orice cheltuială se vor efectua în socoteală şi pentru trebuinţa armatelor imperiale ruse.
    Decid:
    Pentru toţi bolnavii ruşi ce vor intra în cura spitalelor şi infirmeriilor armatei române se va ţine cont special:
    1.     De către administratorii acelor spitale şi infirmerii pentru cheltuielile de hrană şi salubritate.
    2.    De către medicii şefi prin farmaciştii spitalelor şi infirmeriilor pentru costul medicamentelor.
                                  603
www.dacoromanica.ro
    Aceste conturi certificate de către administratorii de spitale şi medicii şefi şi vizate de către intendenţa respectivă, se vor încheia la fiecare zece zile, prezen-tându-se Ministerului regulat din zece în zece zile spre a se cere despăgubiri de la guvernul rus.
    Punând în vedere Dvs. această dispoziţie vă rog s’o comunicaţi medicilor şefi, farmaciştilor militari şi administratorilor de spitale temporale şi infirmierii din corpul de armată ce comandaţi.
                                                     p. Ministru Fălcoiamu
         [Arh. St. Buc,, M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 22].
                                      1217
[Cetate], 6 Mai, 1877
    In ziua de 5 Maiu curent însoţit de D-l Lt. Colonel Voinescu, şeful de Stat Major al acestei Diviziuni, am recunoscut terenul ce se întinde dela Salcia şi până în apropiere de Gârla-Mare.
    Rezultatul acestei recunoaşteri îl supun la aprecierea Domniei Voastre, lăsând sarcina Dt. Colonel Voinescu a vă da şi alte amănunte privitoare la recunoaşterea făcută de Domnia sa până dincolo de comuna Gârla-Mare.
    Cunoaşteţi porţiunile ce ocupă Brigada, dela Golenţi şi până la Cetatea. Dunărea formează un imens arc de cerc pe care se desfăşoară cele 7 batalioane pe o întindere de mai bine de 20 kilometri, destinate să apere la caz de trebuinţă, până la Gruia.
    Dar dela Cetatea şi până la Salcia sunt 10 kilometri, dela Salcia până la Gârla-Mică (Vratta), sunt alţi 10 kilometri şi de aici până la Gârla-Mare, ne putem opri la aceeaşi cifră. Ceeace revine că Brigada I din Divizia ce comandaţi are să apefe pe o linie ce trece peste 50 kilometri.
    Am intrat în acest amănunt, Domnule Comandant, pentruca să vă dovedesc că până la cele mai apropiate, adică Vratta — Gârla-Mare, nu pot fi păzite şi că este a-şi face o mare iluziune încredinţându-se în ajutorul ce aş putea da în caz de o trecere pe teritoriul nostru. Este bine încă a se ştie că semnalând în mai multe rânduri aceste pericole eventuale, mi-am făcut datoria şi deci, nu mai pot avea nicio răspundere.
    Drumul ce pleacă din comuna Vratta şi se scoboară către pichetul Cioara, l-ani străbătut parte în trăsură, parte pe jos şi parte călare, tot şesul ce se întinde între Dunăre şi întrerupt aci de apă, aci de nisipuri şi înălţimile dela Vratta — Gârla Mare, pentru o armată întreprinzătoare şi deprinsă cu războiul, poate prezenta cel mult dificultăţi, iar nici decum obstacole de neînvins. Deosebit de aceasta între Cioara şi Gârla-Mare, calea este cu desăvârşire practicabilă şi de veţi examina pe hartă aceste localităţi, veţi ajunge împreună cu mine la concluzia că Vratta
                                      604
www.dacoromanica.ro
constitue un punct important, că trecerea este foarte posibilă pe aici, că dela pichetul Cioara armata de invaziune se poate dirija în două corpuri principale către Vratta, cât şi spre Gârla-Mare, urmând linia Dunării şi că aceste două puncte urmează a fi puse în stare de apropiere şi încă cât se poate mai curând.
    Dunărea aci este foarte restrânsă şi lăţimea de mijloc nu trece peste 600 metri; pe înălţimile malului drept s’a construit un mare câmp întărit şi armat; am numărat ca la 200 tunuri numai în partea despre noi.
    Acest câmp întărit, D-le Comandant, are îndoitul avantagiu de a servi ca apărare despre frontiera Serbiei şi de a proteja o trecere pe teritoriul nostru, când acesta ar fi un lucru hotărît.
    Presupuneţi acum că Vratta — Gârla-Mare sunt ocupate, că din cauza depăr-tărei mele de aceste localităţi nu am putut opri trecerea Turcilor, că diviziunea noastră concentrată prea târziu suferă vreo învingere, ce se face atunci cu Calafatul pentru a cărui siguranţă suntem noi puşi aici?
    In privinţa unei asemenea eventualităţi care de s’ar întâmpla ar compromite existenţa celor mai scumpe interese ale ţării, sunt de părere ca a doua Brigadă să înainteze de urgenţă şi să ocupe următoarele puncte: Vratta, Gârla-Mare şi Gruia, cartierul general la Cuşmir; un regiment de cavalerie la Gruia, un altul la Salcia, iar Golenţi să se ocupe de trupe făcând parte din I-a Diviziune.
    I/Ucrări de fortificaţiune trebuesc întreprinse atât la Vratta cât şi la Gârla-Mare.
    Aceste păreri le supun respectuos la aprecierea Domniei-Voastre.
                                    Comandantul Brigăzii I, Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 1564, f. 404].
                                      1218
Bucureşti, 6 Mai, 1877
              Domnule Ministru,
    Mă grăbesc a vă trimite pe lângă aceasta, în original, adresa D-lui Comisar general român, ataşat pe lângă Comandantul Cap al Armatei rosiane sub No. 5, relativ la neajunsurile ce întâmpină,arpantarii ruşi însărcinaţi cu ridicarea de planuri pe ţărmurile Dunării, rugându-vă D-le Ministru să binevoiţi a da ordine autorităţilor locale spre a feri pe aceşti arpantari de asemenea neajunsuri.
    Primiţi vă rog D-le Ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     Ministru Kogălniceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4946, f. 10].
                                      605
www.dacoromanica.ro
Anexă
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Referindu-se la cele ce a avut onoarea a vă expune verbal, D-l Comisar General, al României pe lângă Comandantul Cap al Armatei rosiane, m’a însărcinat a atrage şi prin aceasta atenţiunea D-voastră, asupra greutăţilor ce întâmpină arpantarii ruşi, în număr de zece însărcinaţi cu ridicări de planuri pe ţărmurile Dunării. Mai ales în privinţa mijloacelor de transport, se pare că ei sunt expuşi la o adevărată exploatare, cerându-li-se preţuri exorbitante pentru cea mai mică distanţă de parcurs.
    Statul Major General al Armatei rosiane, se roagă dar D-le Ministru să binevoiţi a da cuvenitele ordine ca autorităţile locale să dea concursul lor spre a feri pe aceşti arpantari de asemenea exploatări.
    Binevoiţi D-le Ministru, a primi încredinţarea prea înaltei mele consideraţii.
    Şeful Cancelariei Comisariatului general român.
                                                         George M. Ghica
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4946, f. 11].
                                     1219
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Asupra celor conţinute în scrisoarea direcţiunei căilor ferate, primită cu adresa d-vs. Nr. 4.336 relativă la plata transportului de proviziuni şi altele pentru armată, am onoarea a vă răspunde că până ce guvernul va fi pus în poziţiune să achite integralmente toate transporturile de asemenea natură după un cont în regulă să binevoiţi a face ca direcţiunea căilor ferate să ţină partizi deschise conform mij-locirei ce am avut onoare a vă face prin adresa Nr. 8910 spre a se putea în urmă regula plata.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Cym., dos. Nr. 4879, f. 40].
                                      1220
   ucureşti, 6 Mai, 1877
    Da raportul Nr. 3.441 vă răspund că după convenţiune trupele ruseşti au drept la cartiruire în trecerea lor prin ţară, caşi armata românească.
    Insă pentru casele care voesc a le ocupa mai mult timp cum de exemplu pentru, cancelarii, urmează a se plăti chirie conform convenţiunei.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4932, f. 46].
                                       606
www.dacoromanica.ro
1221
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Răspunde imediat cât grâu se află în port al arendaşilor datori statului, cât în judeţ, tot al acestora, cât particular în port; cât particularilor în judeţ.—Cu ce preţ îl poate avea guvernul, ţinându-se socoteală de pericolul în care se găseşte cel din port.
                                                             P. M. Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4966, f. 35].
                                     1222
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Am onoare a vă trimite pe lângă aceasta, în original adresele sub No. 2 şi 3 ale Comisarului general român ataşat pe lângă Comandantul cap al armatei rosiane, relative cea dintâi la facilitatea cantonării trupelor rosiane, în diferite localităţi dimprejurul Bucureştiului şi cea de-a doua pentru înfiinţarea unor magazii unde să se poată depune în păstrare căscile cavaleriei rosiane care va trece Dunărea.
    Rugându-vă D-le Ministru să binevoiţi a lua de urgenţă dispoziţiuni în sensul cererii care a făcut obiectul ziselor adrese, profit de ocaziunea de faţă pentru a vă reînoi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                                Ministru
                                                             Kogălniceanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 494 b, f. 3].
                                   1223
Slobozia, 6 Mai, 1877
    Da Garda Mare No. 2, a cantonamentului Slobozia, s’au prins doi soldaţi din regimentul No. 3 de Dorobanţi, anume Iordacbe Petre şi Ţăranu Stan ; cel dintâi de la pichetul Nr. 12 şi cel de al doilea de la pichetul Nr. 13 din comuna Melu, din cei cu schimburi ordinare.
    Arătările lor sunt următoarele: sunt trei săptămâni de când sunt în pichete neschimbaţi, soldă şi hrană pe acest timp n’au primit de la companie; hrana ce şi-o procurase singur de la casele lor s’a sfârşit şi astfel neavând ce mânca încă de eri 5 Mai, au plecat la comună pentru a-şi lua nutrimente să aibă în pichet, spuind camarazilor lor din pichet, însă neavând bilete reglementar de învoire pentru a putea circula liberi. Prinşi afară din cantonamentele ocupate de corpul lor, i-am
                                    607
www.dacoromanica.ro
oprit şi-i înaintez Dv. spre a ordona cele de cuviinţă. Aceşti Oameni sunt nemâncaţi de eri.
                                      Comand. Batalionului Căpitan Budişteanu
         [Arh. St. Suc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 1186].
                                       1224
€ Mai, 1877
                  Domnule Comandant,
    Pentruca, caii acestui regiment să atingă mai bine scopul pentru care sunt meniţi, este de mare necesitate cred a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
    După cum cunoaşteţi majoritatea cailor ce compun acest regiment, sunt de talie medie şi cineva ar judeca după exterior că forţele sunt mici în raport cu greutatea ce ei suportă; avem însă norocirea să recunoaştem că forţa şi agilitatea membrelor lor, este incontestabilă când ei sunt bine întreţinuţi.
    Cunoaşteţi asemenea că aceşti cai, când s’au concentrat, se găseau în cea mai ■deplorabilă stare şi numai regularitatea pausajului şi porţiunea reglementară au putut să mai contribue întrucâtva la reîntremarea lor.
    Este stabilit asemenea ca regulă fără excepţiune « că un animal trebue să fie nutrit în raport cu munca ce efectuiază ».
    De aceea fiindcă în timpul de faţă, serviciul s’a îngreuiat, constat că porţiunea pentru 24 ore de 5 Kgr. de fân şi 4 de orz, este insuficientă, cantitatea de 2 Kgr. ■de pae, servindu-i animalului, mai mult ca aşternut şi un mijloc de distracţiune ■decât ca nutriment; ar fi avantajos a se ramplasa cele 2 Kgr. de pae prin 2 Kgr. ■de fân.
    Raţia de 7 Kgr. de fân şi 5 de orz, n’ar fi prea mult, dar ar fi suficient, încât caii, ar fi în stare să dea cele mai bune servicii.
    Acestea cu onoare vi le fac cunoscut, rugându-vă să binevoiţi a interveni locului competinte pentru satisfacerea acestei necesităţi.
                                                          Medic Veterinar I. Constantinescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 298].
                                       1225
Buzău, 6 MM, 1877
    Am onoare a inainta Dvs. două tablouri de numărul vagoanelor în care au trecut cu calea ferată prin acest district trupele ruse, caii şi materialul, dintre care tablouri unul este format de zilele dela 24 până la 30 inclusiv, Aprilie şi altul pe
                                       608
www.dacoromanica.ro
ziua de 5 curent, calculate dela 6 ore dimineaţa până iarăşi la 6 ore dimineaţa iar pentru zilele de I, 2, 3 şi 4 s’a comunicat deosebit.
    Binevoiţi vă rog, D-le Ministru a primi asigurarea prea osebitei mele conside-raţiuni.
                                                         Prefect, Borănescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176, f. 62].
                                       1226
                                                                           Giurgiu, 6 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    D-l prefect al plăşii Câlniştea, prin telegrama Nr. 2285 informează că în zilele din urmă au trecut continuu prin Comuna Călugăreni oştiri ruse cari erau compuse din Cazaci, Ulani şi artilerie şi că până la 5 corent numărul lor s’au urcat peste 6 mii.
    Da Copăcenii de Sus staţionează o trupă de cazaci şi că peste două zile încă o coloană considerabilă de armată va campa prin comunele Mihaileşti, Popeşti, Stănceşti şi Epureştii din acea plasă.
    Tot într’un timp, adaogă că drumurile de comunicaţie unele sunt restabilite şi altele în ajun de a se restabili, plecând în persoană a executa lucrările necesarii împreună cu inginerul Districtului.
                    Subsemnatul respectuos supun cunoştinţei Dvs. cele ce preced spre ştiinţă.
    Primiţi vă rog, D-le Ministru, încredinţarea prea osebitei mele stime şi conside-raţiuni ce vă port.
                                                                 Prefect...
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176, f. 57].
                                       1227
                                                                      [Bucureşti, 6 Mai, 1877]
    Dispoziţiile de luat pentru apărarea şi întărirea Calafatului despre interior., rămâne neapărat la aprecierea D-voastră şi a St. Major corpului ce comandaţi, cred însă necesar a stabili câteva idei generale care să vă indice mersul unei asemenea lucrări. —Este nemerit a se profita de bateriile construite în direcţie perpendiculară Dunării pentru ca să devie adevărate întăriri înaintate ce s’ar lega între dânsele prin lucrări volante şi cât se poate de simple. In a doua linie s’ar putea profita cu mari avantagii de fortificaţiile vechi ce există încă ameliorându-le şi fortificându-le numai în partea unde sunt flăncuite de cetatea Vidin. — Veţi da ordin Comandantului artileriei Corpului a cărui autoritate se va întinde şi asupra materialului de asediu ca să ia următoarele dispoziţii... Parcul de asediu se va
                                       609
                                                                             39
www.dacoromanica.ro
stabili definitiv în locul ales împreună cu Colonel Arion; parcul va fi sub direcţia imediată a Lt. Col. Horbatski. Acest ofiţer va pune a se construi magaziile de praf, şoproanele, va lua măsuri pentru primirea şi dispunerea parcului astfel ca să poată fi întrebuinţate, dispunerea cablu de artificii, facerea încărcăturilor încărcarea proectilelor, montarea şi aşezarea focoaselor, dispunerea şi pregătirea materialului de platforme, confecţionarea foninagelor, şi cu un cuvânt toate lucrările ce intră în atribuţiunile parcului. — Maiorul Popescu va fi special însărcinat cu construirea bateriilor noi şi modificarea celor construite. —Pentru aceasta îi veţi da tot ajutorul în unelte şi lucrători din trupe. Bateriile cele noi fiind mai aproape de Vidin se vor construi numai noaptea. —Atât pentru a da ajutor la construirea bateriilor cât şi pentru direcţia serviciului, după înarmarea lor, se va desemna de Comandantul artileriei corpului, ofiţeri de marină ce sunt trimeşi pentru acest serviciu făcând ca fiecare baterie să aibă şeful său, şi câte un ofiţer pentru două sau trei tunuri. —Lucrarea la tunuri se va face de câte io oameni pentru fiecare tun, având 6 pentru serviciul piesei, doi aprovizionări şi doi de rezervă. — Deosebit de aceştia se vor mai afla la parc încă un număr de 40 oameni pentru serviciul parcului. Toţi aceştia luaţi în mare parte din personalul flotilei, restul se va trimite.
    Odată cu instalarea şi dispunerea materialului în parc se va începe şi reconstruirea pe rând a fiecăreia din bateriile sus menţionate, astfel ca lucrarea să meargă de front şi cât se poate mai repede, fără ca cu toate acestea să fie mult timp aşteptată acţiunea vreunei baterii.
    Pentru observarea loviturilor trase cu toate aceste tunuri, este de cea mai mare însemnătate ca să se poată rectifica tragerea, să puneţi a se stabili un observator ce ar putea fi chiar în turla bisericii din napoia bateriei Carol unde un ofiţer cu o lunetă (longue-vue) ce se află în materialul parcului va căuta a vedea locul unde au căzut proectilele trase.
          [Arh. St. Buc., M. St. II. 1877/78, dos. Nr. 665, f. 9].
                                     1228
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Potrivit ord. cu Nr. 24 dela 4 Mai 88 al Marelui Cartier General al Armatei, urmând a primi la Calafat şi cele din urmă două Companii de săpători — minori, telegrafişti, veţi lua măsuri în unire cu intendenţii şi cu direcţiunea Căilor ferate ca această pornire să se facă chiar astăzi sau cel mai târziu mâine folosindu-vă de calea ferată până la Craiova. Totdeodată fiindcă pentru aceste companii aveţi ordinele anterioare ale Diviziei a 2-a m. t. ca să fie detaşate pe lângă al 2-lea Corp de armată a cărui zonă de operaţiuni este alta decât a Calafatului, veţi cere lămuriri dela Marele Cartier General (secţiunea operaţiunilor) despre diviziile active pe lângă care ele au să lucreze.
                                   610
www.dacoromanica.ro
    In privinţa companiei de Pontonieri cu materialul său, comandantul acelei companii va aştepta ordinele directe dela Marele Cartier General pe lângă care a fost detaşat.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77/7S dos. Xr. 665, f. 8],
                                       1229
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                   Domnule Colonel,
    Prin ordinul Diviziei a Il-a Militară Teritorială cu Nr. 5321 dela 23 Aprilie a. c., hotărându-se ca pe lângă fiecare Divizie activă să se ataşeze câte o companie de Geniu compusă fiecare din săpători — minori — telegrafişti. Consecvent acelui ordin se şi regulase ca l-a şi a 3-a Companie să fie ataşate pe lângă Diviziile din I-iul Corp de Armată, asemenea companiile Il-a şi IV-a pe lângă al II-lea Corp de Armată se şi trimesese tabelele respective pentru efectivele de mobilizare. Căpitanii se şi puseră sub Comanda şefilor de Divizie şi Companiile I-iului Corp de Armată erau de mult încă la destinaţie.
    Dacă companiile celui de al 2-lea Corp n’au apucat încă a p>leca, a fost numai întârzierea t rime terii cailor.
    Acum însă primindu-se ordinul Nr .... al secţiunei geniului din Marele Cartier General, dispoziţiunile deja luate se schimbă în parte, Companiile Il-a şi IV-a ale Corpului al II-lea au plecat la Calafat, vă rog dar cu onoare să binevoiţi pe deoparte a încunoştiinţa Diviziile Corpului al II-lea, de această măsură, iar pe de alta a pune Batalionul în poziţiune ca să poată cunoaşte cum au să opereze Companiile Corpului al II-lea la Calafat şi de care Diviziune vor atârna, căci după informa-ţiunile de până acum se ştie că al II-lea operează pe o altă zonă de teritoriu âecât aceia ocupată de I-iul, cât pentru compania de pontonieri, s’a dat deja ordinul a se pune sub ordinele directe ale Marelui Cartier General.
                                    p. Comand. Batal, de Geniu Căpitan N. Donici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77/78 dos. Xr. 681, f. 7].
                                       1230
Băii eşti, 6 Mai, 1877
    Comandantul Batalionului 2 din Regimentul 6 îmi raportează că azi a trimis la ambulanţă în Galicea un soldat bolnav de tifos şi l-a înapoiat.
    Bolnavul este acum fără cunoştinţă.
                                                              Colonel Holban
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877^78, dos. Xr. 245, f. iii],
                                                eu
www.dacoromanica.ro
                                                                                     39*
1231
    Mai, 1877
    Se va face cunoscut Regimentului 14 Dorobanţi, că asemenea muniţie nefiind în depozite aşteptându-se sosirea celor lăsate în depozitul Măgurele când se vor cere de comand. Regt. până atunci însă Corpul având arme şi îmbrăcăminte nu văd care ar fi piedica ca ei să facă serviciu şi exerciţiu şi chiar dacă corpul ar pleca înainte de a se putea complecta echipamentul acestor oameni la care trebue să se aştepte, Corpul trebue să se îngrijească a le da saci de pesmeţi care să le serve şi pentru luarea schimburilor în loc de raniţă şi pentru păstrarea cartuşelor în lipsă de giberne, această măsură o veţi recomanda şi altor corpuri ce vor fi în acelaşi caz.
         [Arh. St. Buc., M. St. M. 1877/78, dos. Nr. 123 c, f. 21].
                                       1232
[Cetate], 6 Mai, 1877
    In zilele când Batalionul intră în avantposturi:
    a)     Companiile care intră în linia I-a, fac, prin şefii de pichete şi garde mari, teoria avantposturilor, datoriile fiecăruia.
    b)     Companiile ce rămân la gros (conform [ordinelor] date de D. Şef al Bri-gadei) fac dela 4—6 şcoală de campanie, mai cu seamă tiraliori.
    Ele fac dela 1—3 Teorie asupra datoriilor în avantposturi.
    In zilele când Batalionul iese din avantposturi:
    a)  Companiile ce ies din serviciul din linia I-a fac teoria înălţătorului dela 6—7.
    b)      Companiile ce sunt la gros, fac dela 8—10 din teoria înălţătorului, iar dela
4—6 tiraliori de companie şi studiu de poziţie.
    In zilele când Batalionul nu este în serviciu, se face şcoală de Batalion.
    In toate zilele însă: cucei slabi, adică reserviştii care au venit în urmă se face dela 7—10 dim. şi dela 2—5 seara exerciţiul de grup, pentru a ajunge pe ceilalţi.
    Comandantul Corpului (Batalionul I Vânători).
                                                          Maior Comăneanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 328].
                                       1233
Calafat, 6 Mai, 187 7
                  Domnule Colonel,
    Spre a se putea stabili o comunicaţie sigură şi continuă între Cetate şi Cartierul General, veţi înfiinţa pe dată între Cetate şi Golenţi, pichete de cavalerie, con-formându-vă pentru aceasta celor prescrise în serviciul în campanie şi observând
                                       612
www.dacoromanica.ro
ca ultimul pichet să fie fixat chiar în Golenţi; de unde se va pune în legătură cu pichetele stabilite între Calafat şi Golenţi de către Div. II de aici.
    D-Vs. veţi da ordine ca aceste pichete să nu transporte decât plicuri ce li se vor confia de către D-vs pentru cartierul general, sau vice-versa.
    Comunicaţi acest ordin şi Şefului Dvs de Divizie spre ştiinţă.
                                   Comandantul Corpului General de Brigadă, Bupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77/78, dos. Nr. 504, f. 537].
                                      1234
[Galicea Mare], 6 Mai, 1877
                  Domnule Comandant,
    Ca urmare la ordinul ministerului de Resbel No. 1.162, comunicat corpurilor cu circulara No. 2.483/77, şi având în vedere ordinul No. 1.421 în ceeace priveşte modul plăţii ofiţerilor şi asimilaţilor chemaţi temporal, cum şi controlul lor, am onoare a explica următoarele:
    Corpurile şi serviciurile vor înfiinţa de îndată controale nominale, în care va trece pe toţi ofiţerii şi asimilaţii chemaţi temporal peste efectivul bugetar, sub comanda Dvs. Asemenea controale înfiinţându-se şi la serviciul Intendenţei Div. II activă, corpurile şi serviciile din acestă Divizie ne vor trimite acum la început, mutaţiile de control în care se va arăta detailat poziţia din trecut a acestor ofiţeri, de au fost în neactivitate sau demisionaţi, cu ce No. de decret, data sosirei la serviciul temporal şi cu ce anume ordin; să se observe mai osebire la Medici, căci unii au titlul de doctori, iar gradul lor este de subchirurg şi alţii nu au avut nici un grad în armată şi deaceea trebueşte bine precizat, ca astfel Intendenţa să poată solicita cu înlesnire creditele ce are dela Minister.
    Mutaţiile, în viitor, să se trimită Intendenţei, cel mult din 8 în 8 zile. Modelul lor şi al controalelor este ca al trupei; în lipsă de imprimate se pot forma şi de mână.
    Solda şi accesoriile acestor ofiţeri, urmând a se ordonanţa dintr’un capitol străin al Bugetului, justificarea se va face prin state nominale, ele nu vor cuprinde alt nimic decât aceste două articole, iar plata se face totdeauna pe timp[ul] servit, aconturile nefiind permise; furagiile se dau separat, iar raţiile de hrană prin statele ofiţerilor regimentului, sau serviciului.
    Statele nominale se vor forma în triplă expediţie de fiecare corp şi serviciu care au asemenea ofiţeri, pentru care se liberează un singur mandat. Numai ofiţerii din statul Major chemaţi temporal şi aceia din corpurile fără trupă, vor fi plătiţi cu mandat individual.
                                    613
www.dacoromanica.ro
    Cu acte justificative se Vor ataşa pe lângă state, ordinile originale ce s’au dat fiecărui ofiţer pentru chemare la serviciu, Vizate în regulă conform circularei noastre No. 188, urmată după al Ministerului No. 1.306, către D-nii Comandanţi de Brigade, fără de care nu se poate da mandat.
    Ofiţerii şi asimilaţii chemaţi la serviciul temporal conform ordinului Minist. No. 1.447, surlt supuşi la reţineri în profitul pensiunilor precum urmează:
    1.    Acei ofiţeri care primesc pensiuni de retragere, când au optat pentru soldă, atunci li se reţine numai 15%; când asemenea ofiţeri, deşi pensionari, sunt avansaţi — după chemare — în cadrele ofiţerilor milîţieni, atunci li se reţine peste 15% şi jumătate solda din cea dintâi lună, conform legii pensiunilor.
    2.     Pentru toţi ceilalţi ofiţeri, care ar fi chemaţi temporal, fie din neactivitate sau din ofiţerii aceia ieşiţi din armată care nu sunt pensionari, pentru aceşti ofiţeri li se reţine în cea d’intâi lună sporul, precum 15%, conform exemplului dat prin ordinul de zi No. 387, publicat în Monitorul oastei No. 10 din 1868, în acest sens şi ştatele nominale rubricile necesare pentru operaţia acestei reţineri, în profitul casei pensiunilor.
    Acestea fiind, D-le comandant, explicaţiile ce am crezut de cuviinţă a da, vă rugăm binevoiţi a le comunica corpurilor de sub comanda D-vs.
                                                  Intendentul Div. II activă, Apostoliadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 543].
                                       1235
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                  Domnule General,
    Am onoare a vă înainta alăturatul itinerariu pentru marşul trupelor Diviziei IV active din Olteniţa până la Caracal. Trupele Vor începe a se pune în marş în ziua de 9 curent şi Vor fi la Caracal în ziua de 17.
                                Şef de Stat Major al Corpului II Colonel PencoVici
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 42S b, f. 270].
                                       1236
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                  Domnule ministru,
    Judeţul Dolj, în mare parte comunele din împrejurul Craiovei dela 1 Iunie anul trecut încă, suportă singur toate sarcinile de transporturi militare. Acnm d’o lună mai cu seamă, concentrarea în acea parte a unui număr însemnat de trupe, expe-
                                       614
www.dacoromanica.ro
Anexa la document Nr. 1202
                                            ORDIN DE MARŞ PENTRU DIVIZIA IV (Activă)
                  MAIU                      9       IO        II            12        13          14      15        16          17     
      Cartierul General al Div. IV         Gruiu Bucureşti Bucureşti Prisăceni        Talpa    Balaciu  Balaciu Stoicăneşti Caracal    
Batalionul 2 Vânători.......                Dela    Din                    Din        Din P*i- Dela             Din Balaciu Din Stoi¬  
Batalionul 2 din al 5-lea......            Olte¬ Gruiu               Bucureşti         săceni  Talpa la         prin Tecuci  căneşti   
Regimentul 16 Dorobanţi......            niţa la la^Bucu-     03            la          prin   Balaciu    03    la Stoic㬠 prin Dră-  
Bateriile 3 şi 4 din al 3-lea (Art.) . .   Gruiu   reşti       O     Prisăceni        vâduleţ              O       neşti    găneşti la 
Regimentul 7 Călăraşi.......                                   <            pe        Blâjeşri             <                 Caracal   
Regimentul 8 Călăraşi.......                                  Ph     Argeş            la Talpa            Ph                           
Batalionul I din al 5-lea......                                W     Din Bucu¬                             w                           
Regimentul 2 Roşiori.......                                          reşti la Pri«îă-                                                  
Ambulanţa............                                                ceni pe Argeş                                                     
N, B. 1. In caz că podul pe Olt să nu permită trecerea artileriei Dl. Comandant al Diviziei să îndrepte bateriile prin Slatina.
      2.       Când o coloană în marş se apropie de un cantonament sau bivuac al armatei Ruseşti, şeful coloanei va trimite un ofiţer înainte pentru a anunţa pe comandantul cantonamentului sau bivuacului despre trecerea coloanei şi nu va urma marşul decât după întoarcerea ofiţerului trimes. Comandantul va îngriji ca traversând cantonamentul Rusesc trupele să meargă strânse şi în bună ordine şi va da onorul prescris pentru întâlnirea detaşamentelor.
                                                             Şef de Stat Major,
                                                                          Colonel Pencovici
T. C. R. [Arh. St. Buc., M. St. M.. 1877/78, dos. Nr. 428 b, f. 271].
                               www.dacoromanica.ro
dierea de material şi aprovizionamente militare, a epuizat toate forţele judeţului în ceeace priveşte trăsurile şi trăgătorii. D-le ministru, este adevărat imposibil, ca toate judeţele să concure pentru această parte a serviciului militar, dar nu este tocmai greu cred, ca judeţele limitrofe cu Dolj să vină în ajutorul armatei, prezentând numărul de trăsuri cu trăgători ce li se vor cere de către comandamentul şi administraţia militară. Dacă dar şi D-vs. credeţi ca subsemnatul, vă rog daţi ordine ca prefecţii judeţelor limitrofe cu Dolj, să satisfacă la cererile ce i se vor adresa de armată şi pentru trăsuri, ca astfel această sarcină, împărţindu-se la mai mulţi, să fie mai puţin împovărătoare pentru fiecare în parte. De dispoziţia ce veţi binevoi a lua vă rog a mă încunoştiinţa spre a da ordine în consecinţă. Primiţi vă rog domnule ministru asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                      p. Ministru Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4104, f. 40].
                                      1237
Bucureşti, 6 Mai, 1877
    Răspund telegramei Nr. 6.164. — Guvernul pentru moment, nu are nevoe de porumb.
    înlesnirea pentru transport puteţi să-i daţi pe cât se va putea, plătindu-se însă transportatorilor.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Cam., dos. Nr. 4878, f. 441].
                            1238
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Intendenţa armatei rosiane, îmi semnalează dificultăţile ce întâmpină pentru grabnica transportare a aprovizionamentelor necesare armatelor rosiene.
    Vagoanele ce transportă aceste aprovizionamente pe linia Roman — Bucureşti la gara Filaret pentru a fi revizuite acolo de biroul vamal român şi a se înapoia în urmă la gara Târgovişte. 1)
    Pentru a se evita acest inconvenient este urgent D-le Ministru ca să binevoiţi a delega un impiegat vamal la gara Târgovişte unde să se facă revizuirea vagoanelor transportând aprovizionamente pentru armatele rosiane.
    Vă rog a vă uni cu această propunere şi a-mi face cunoscut dispoziţiunile ce veţi lua în sensul ei.
Primiţi etc.....
[Min. Af. Ext., dos. Nr. 43, f. 2].
    J) Actuala gara de Nord din Bucureşti.
                                      616
www.dacoromanica.ro
1239
[Bucureşti, 6 Mai, 1877J
    Desminte prin agentul din Paris şi ceilalţi agenţi scrierile neexacte date de" « Journal des debats » din 3c Aprilie şi zilele anterioare că am fost vicleni în privinţa convenţiunilor cu Rusia. Acea convenţiune era înţeles, că se va prezenta corpurilor legiuitoare şi chiar va avea efect numai când guvernul român o va voi, putând-o înainte de intrarea armatelor române de a o privi ca nefăcută. Numai când ne-am văzut abandonaţi de toate puterile, numai când Europa s’a desbrăcat de obligaţiunile ce şi-a luat prin tratatul din Paris, părăsind Turcia propriilor sale puteri şi prin urmare părăsind şi România, punând-o între două armate de sute de mii baionete, România a căutat să-şi asigure în miilocul resbelului măcar guvernul său, autoritatea, drepturile şi interesele sale. Aceasta am făcut şi nimic mai mult. Nu este adevărat că prin convenţiune se substitue autorităţilor noastre autorităţile rosiane, că am dat Rusiei dreptul de a schimba sistemul raylvayelor noastre, prefăcându-le în sisteme ruse. Nu este adevărat că armata noastră are să coopereze cu armatele române (sic). Armata noastră a fost mobilizată spre a apăra fruntariile noastre de invaziunea Cerkezilor şi Başibuzucilor care astăzi pustiesc satele creştine de pe ţărmul drept al Dunării. In ziua când trupe ruseşti se apropie de trupele noastre, acestea în loc de a coopera, ele se retrag înlăuntrul ţării, acolo unde nu sunt trupe rosiane, aşadar asigură că n’am înşelat şi nu vom înşela pe nimene. Dacă Europa ar fi avut o atitudine mai energică şi România ar fi fost mai fermă în politica sa; dar când Europa nu consultă decât interesele sale egoiste, când României se zice «lasciate ogni sperantia » România trebue în fine să se supună forţei majore şi să nu consulte decât ceeace-i dictează situaţiunea teribilă în care ea este aruncată fără voia sa.
         [Xin. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 245—246].
                                           1240
Calafat, 6 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am onoarea a vă face cunoscut că cartuşele cu glonţ ce s’au consumat în nopţile de 30 Aprilie spre 1 Mai de către Corpurile ce au fost în avantposturi sunt cele următoare: Regimentul No. 1 de dorobanţi 24 cartuşe, Regimentul No 4 de Dorobanţi 590 cartuşe, total 614.
                                 Comandantul Brigndei I, Colonel Sachelarie
         [Arh. St. Buc., M. St. X. 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 116].
                                      61  7
www.dacoromanica.ro
1241
Bucureşti, 6 Mai, 1877
                   Domnule General,
    Scrisorile adresate gradelor inferioare din Corpul de armată ce comandaţi sosind nefrancate, se vor plăti de către corpurile de trupe din care fac parte gradele inferioare din masa generală de întreţinere capitolul io (fondul de rezervă) limitându-se pentru această cheltuială lei una sută pe lună pentru fiecare regiment de infanterie şi artilerie optzeci lei pentru cele de cavalerie şi cincizeci lei pentru fiecare batalion corp în parte.
    Justificarea unor asemenea cheltueli se va face cu comptul agentului poştal din localitate. Se înţelege că aceste cifre nu sunt decât un maximum.
    Vă rog daţi ordine în consecinţă corpurilor de trupă.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 24].
                                           1242
Frăţeşti, 6 Mai, 1877
    Da gara Frăţeşti tot gata pentru ambarcarea regimentului 8 Infanterie. Până acum la ora unu 1/2 regimentul nesosit încă.
    Voiu telegrafia ceasul pornirii din gară spre Bucureşti.
                                                                                                                                    Şef de Stat major din ordin Capt.
         [Arh. St. Buc., M. St. Jt., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 10].
                                         1243
Giurgiu, 6 Mai, 1877
    Conform ordinului comandantului Corpului, emanat dela Marele Cartier general sub No. 7, sosit astăzi la ora 8 dimineaţa vă comunic că astăzi veţi pleca cu regimentul No. 8 de infanterie cu Calea Ferată la Piatra lângă Slatina, unde se află -deja regimentul No 12 Dorobanţi, din Brigada ce o comandaţi.
    Porniţi imediat la Frăţeşti de unde vă veţi îmbarca în drumul de fier.
                                                                                                                       Comand. Diviziei Colonel Gh. Angelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 596, f. 52].
                                      618
www.dacoromanica.ro
Anexă la documentul Nr. 1245
            M A I U                    8            9          IO          II           12           13                       15         l6           17          18           19          20        21         22     
Cartierul G-ral al D. IlI-a         Giurgiu      Giurgiu   Putineiu    Mărgineşti     Peret         Peret      Mitrăneşti Drăgăneşti   Caracal     Caracal    Ghindăneşti Predeşti       Barca   Bârca      Băileşti   
I-a Coloană                      Din Stăneşti   Din Nedi¬   Din Peret              Din Mihăeşti  Din Drăgă-  Din Caracal             Din Ghizdă- Din Predeşti  Din Barca                                               
              Regim. 10 Dorob.   la Nedineşti  neşti prin  prin Roşii               prin Orân-      neşti     la Ghindă-             veşti prin  (trecerea •  la Bâcleşti                                              
              Regim. 5 Călăi aşi Seva aduna la Alexandria    de Vede     Repaos   deşti la t)ră- la Caracal     neşti       Repaos   Marotin la   Jiului la                                                            
                                 Stăneşti acea  la Peret   la Mihăeşti               găneşti                                          Dobreşti    Tâmova) la                                                           
                                  destinaţie                                          pe Olt                                         şi Predeşti    Bârca                                                              
Il-a Coloană  Batalionul III                   Din Baia şi  Da Mărgi¬  Da Peret                   Din Peret   Da Drăgâ-   Da Caracal             Din Caracal  Da Dobreşti   Trecerea             Din Bârca             
              Vânători                         Frăţeşti la    neşti                              la Mihăeşti neşti pe Olt                         la Ghizdă-  şi Predeşti   Jiului la            laBăileşti            
              Batal, din n                       Putinei                                                                                            veşti                  Târnova şi                                  
              Dorobanţi                                                               Repaos                                           Repaos                             marş la Bârca Repaos                         
              Regimentul 9                                                                                                                                                                                             
              Dorobanţi                                                                                                                                                                                                
              Regim. 9 Dorob.                                                                                                                                                                                          
III-a coloană Regim. 2 Infant.                             Din Giurgiu Da Mărgi¬  Da Peret                    Da Mihăeşti Da Drăg㬠 Da Caracal               Da Ghizdă-   Da Dobreşti  Da Bârca            DaBăileşti 
              Regim. 6 Călăraşi                            la Putinei    neşti                     Repaos                   neşti                   Repaos       veşti     şi Predeşti           Repaos                
              Bat. 6 din Rgt.                                                                                                                                                                                          
                 3 Artilerie                                                                                                                                                                                           
          1.  Escadronul de Roşiori care se află în Giurgiu, va primi ordin a pleca în ziua de 8 Mai, în 2 etapuri la Bucureşti. Dl. General Radovici îi va da acest ordin.
          2.  Bateriile (atât Divizionare nepornite încă din Bucureşti) cât şi cele din rezerve care se află în Bucureşti, se vor porni din ordine speciale. D-nii Comandanţi de Divizii şi Corpurile vor găsi la destinaţie.
          3.           In caz că podurile pe Olt sau Jiu să nu permită trecerea Artileriei, D-nji Comandanţi de coloane vor îndrepta bateriile prin Slatina (pentru Olt şi pela Podari aproape de Craiova, Podarisat pe malul drept al Jiului în faţă se află pod bun pentru Jiu).
          4.           Când o coloană în marş se apropie de un cantonament sau bivuac al armatei ruseşti, şeful coloanei va trimite un ofiţer înainte pentru a anunţa pe Comandant, cantonamentului despre trecerea coloanei şi nu va urma marşul decât după întoarcerea ofiţerului trimes.
          3. Comandantul va îngriji ca traversând cantonamentul Rusesc, trupele să meargă strânse şi în bune ordine şi va da onorurile prescrise pentru întâ nirea detaşamentelor.
          6. Ambulanţa diviziei IlI-a va merge cu coloana Il-a.
             [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 40 şi 41].
www.dacoromanica.ro
1244
[Calafat], 6 Mai, 1877
    Se face cunoscut corpurilor că în orice transport nimeni nu are dreptul a lua căruţe de recheziţie, boi, cai, fără un ordin anume; când vor fi autorizaţi a lua, le vor elibera pe dată ce a făcut transportul, netolerându-se a le lua pentru alt transport.
    Asemenea se pune în vedere d-lor şefi de Corpuri ca trupa să se poarte cu cea mai mare blândeţe către locuitori, orice purtare rea va fi pedepsită şi oricine va contraveni acestui ordin va fi supus judecăţii.
                                          Comand. Diviziei I, Colonel Cerchez
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 114 b, f. 61].
                                       1245
Frăţeşti, 6 Mai, 1877
                  Domnule Comandant,
    Am onoarea a vă comunica ordinul de marş No. 29 al Marelui Cartier General jentru Divizia IlI-a Activă, ca urmare ordinului No. 456 spre a se lua de Dvs. dispoziţiile necesare.
                                        p. Şeful de Stat-Major Din ordin Căpitan Băicoianu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 40].
                                       1246
[Frăţeşti], 6 Mai, 1877
    Conform ordinului Marelui cartier No. 29, daţi ordin ca escadronul de Roşiori din Giurgiu, să plece în ziua de 8 Mai, în două etapuri, la Bucureşti.
                                                   Pentru Şef de Stat Major Din ordin Căpitan Băicoianu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 432, f. 45].
                                       1247
Dessa, 6 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    In urma trimeterei unui escadron la Rast rămân la Stat Majorul Brigăzei în Dessa 5 escadroane; acest număr este foarte insuficient spre a putea da toate an-
                                        619
www.dacoromanica.ro
-teposturile cerute de ordinul D-voastre No. 389 precum şi de a ţine regula prescrisă tot de acest ordin, ca fiecare om să intre de serviciu cel mult la 3 zile; aşa dar în limitele restrânsului efectiv am regulat ca acest serviciu să se facă la 2 zile; după cum vedeţi, D-le Colonel, aceasta este foarte obositor pentru oameni şi cai, timpul tot urît şi ploios adaugă îndestul suferinţele lor, astfel oamenii nu au nici măcar timpul de a-şi usca mantalele.
    Vă rog cu onoare să binevoiţi a lua în consideraţie toate aceste suferinţe şi dispoziţii de urgenţă a se adăoga numărul trebuincios de escadroane aici la Dessa, dupăcum s’a cerut şi prin raporturile No. 8 şi 29.
    Ieri am vizitat cantonamentul Rast linia anteposturilor ce ocupă escadronul de acolo; acum lanţul vedetelor deşi distanţele între dânsele sunt cu mult mai mari de cât cele prescrise de regulamente, totuşi se leagă mai bine cu roşiorii din stânga, şi cu cei dela Dessa în dreapta.
    Acest escadron, serviciul este împărţit tot în două schimburi şi alelalte.
                                                        Comandantul Brigăzii Colonel Cernovodeanu.
         [Arh. St. Buc., M. St. Jf., 1S77/78, dos. Nr. 543, f. 62].
Calafat, 6 Mai, 1877
                            1248
                   Domnule Colonel,
    Neregulile ce zilnic se întâmplă în Comuna Dessa, sunt cauza că locuitorii din acea comună au să rămâie fără arături, că satele au să fie părăsite şi transporturile compromise, în lipsă de vite şi de cară, stăpânii lor ducându-le în locuri de unde să nu le mai putem găsi. Această perspectivă, trebuie să ne îngrijească şi de aceia vă recomand cu totdinadinsul aplicarea următoarelor măsuri:
    I.     De a îngriji să se facă un tablou îndată, de toate carele ce se află în comuna în care sunteţi, regulând ca transporturile să se facă pe rând de fiecare proprietar sau arendaş, ce în proporţie cu trăsurile ce are va lua parte la această sarcină.
    II.    A cere în fiecare zi primarului local, numărul de care ce trebue pentru transport, controlând dacă primarul nu abuzează de autoritatea sa, luând pe unii mai des decât pe alţii.
    III.    A opri luarea carelor de către ofiţeri, sergenţi, soldaţi, direct fără un ordin înscris al D-vs. adresat primarului, pedepsind cu asprime pe oricine se încearcă a face acest abuz de putere şi cerându-mi chiar darea în judecată a celor abătuţi, sau a celor ce au infamia de a maltrata pe aceşti oameni destul de chinuiţi prin trebuinţele noastre, încât să ne fie şi ruşine de a-i mai maltrata.
                                  620
www.dacoromanica.ro
    IV.     A face cunoscut tututor că este o crimă pedepsită de lege, ca să rechiziţioneze cineva trăsuri cu cai, sau boi pentru înlesniri particulare ale ofiţerilor sau corpuri •precum şi vizitele ce se fac prin cantonamente, inspecţii la aVantposturi, aducerea de obiecte de hrană pentru mesele ofiţerilor şi trimiteri în oraş pentru aducerea banilor, sau orice altă, ducere a hranei la avantposturi.
    Toate aceste transporturi trebuiesc făcute cu bună învoială şi plătite peşin. Aşa dar este bine înţeles că comuna Dessa va transporta fânul pentru Brigada de Cavalerie şi pâinea trebuincioasă ei.
    Veţi destina numărul de care pentru aceste transporturi.
                                     Comandantul Diviziei Colonel M. Cristodul Cerlcez
         [Arh. St. Buc., M. St. II., 1877/78, dos. Nr. 543].
                                      1249
Dessa, 6 Mai, 1877
    Lista de productele constatate şi aflate la locuitorii din această comună Dessa.
                            Grâu    orz       porumb
                            800     2300      195-550
    Certifică de noi primarul comunei Dessa exactitatea prezentului tablou suma totală grâu optsute, orz două mii treisute şi porumb una sută nouăzeci şi cinci mii cinci sute cincizeci ocale.
                                                    Primar, I. Ionescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 543 a, f. 91].
                                      1250
Salcia, 6 Mai, 1877
                  Domnule colonel,
    Nenumăratele raporturi ce am primit pe fiecare zi de la Comandanţii de gărzi-mari, arată cum că numărul oamenilor ce sunt destinaţi pentru serviciul avant-posturilor pe linia dela Salcia până la Pristol, este aşa de mic, încât nu numai că ■vedetele nu pot fi puse la distanţele ce sunt prevăzute de regulamentul serviciului în campanie, dar încă sunt aşa de depărtate încât este imposibil unei vedete chiar în timpul zilei a zări pe cea din dreapta sau din stânga ei.
    Deosebit de aceasta, aceşti oameni ce compun linia vedetelor, din cauza lipsei •de oameni necesari nu se pot schimba, stând continuu câte 24 ore călare, aşa încât, atât oamenii, cât şi caii sunt aşa de obosiţi, încât de s’ar mai ţine acest serviciu cu un număr aşa mic de oameni, în câteva zile nu ar mai putea fi folositori la miciun serviciu.
                                    621
www.dacoromanica.ro
    Pe aceste considerente viu a vă ruga a dispoza, că atât în interesul serviciului de siguranţă, cât şi în interesul sănătăţii oamenilor şi a cailor, din acest regiment, să binevoiţi a ordona trimiterea, sau a unui Batalion de Infanterie, sau încă a două escadroane de cavalerie, căci numai astfel serviciul de siguranţă poate fi garantat-
                                                                                                                            Comandantul Regimentului I/t. Colonel Grădişteanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77/78 dos, Xr. 257, f. 124].
                                      1251
Bucureşti, 7 Mai, 1877
    Din ordinul Alteţei sale imperiale Marele Duce Comandant şef al armatei active am onoare a vă informa că Prinţul Şahovskoy, comandantul a II corpuri de armată, a primit ordinul de a nu se opune trecerii în România a supuşilor Austro-Ungari locuind în Tulcea, cu singura condiţie ca aceşti indivizi să fie instalaţi la o distanţă de cel puţin ioo kilometri atât de linia Dunării, cât şi de punctul unde sunt aşezate trupele noastre.
    Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced, am speranţa că veţi binevoi a da ordinele necesare pentru ca supuşii austro-ungari care vor trece din oraşul Tulcea în România să fie imediat îndepărtaţi de Dunăre şi de liniile noastre la distanţa pe care am avut onoarea s’o indic mai sus.
    Trebue să adaog, că după părerea mea, cel mai bun mijloc de a evita neînţelegeri şi ciocniri regretabile, ar fi de a fixa linia de demarcare, corespunzând condiţiilor mai sus arătate şi care va indica localităţile unde supuşii austro-ungari din Tulcea vor putea să se stabilească.
    Profit de această ocaziune pentru a vă repeta, domnule ministru, asigurările înaltei mele consideraţiuni.
                                                                                                Stuart
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 196. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechiu].
                                   1252
Bucureşti, 7 Mai, 1877
   Este prietenul Kogălniceanu şi nu Ministrul care vă vorbeşte astăzi. Am apreciat întotdeauna inteligenţa Dvs., dar vă rog să credeţi că am şi eu destulă pentru a şti că unul sau altul din Cabinetele ţărilor situate pe ambele părţi ale Eeitei nu ar face declaraţii în chestiunea relaţiunilor exterioare decât în urma înţelegerii cu contele Andrassy care nu poate vorbi decât în sânul delegaţiei.
                                   622
www.dacoromanica.ro
    Ambii preşedinţi dela Viena şi la Pesta au afirmat nu de mult, [loc alb] ori decla-raţiunea lui Tisza, având importanţa sa, este necesar să aveţi o explicaţie în acest scop cu Ministrul Afacerilor Străine. Trebue să ne dăm seama perfect de intenţiile şi prevederile Guvernului austro-ungar, în ceeace priveşte neutralitatea noastră, chestiune vitală pentru noi şi care va fi desigur din nou agitată în momentul în-cheeri păcii. Austro-Ungaria şi în particular Contele Andrassy ne sunt ostili. In afirmarea că neutralitatea României nu este avantajoasă Austro-Ungariei, noi vedem o ameninţare de ocupaţie, sau chiar de incorporare a României. Astfel fiind, noi trebue să ne gândim de acum la măsurile de luat pentru a preveni realizarea acestor ameninţări, chiar dacă ar fi simple eventualităţi. In tot cazul cuvintele Ministrului ungar nu sunt de natură ca să ne facă să înclinăm spre politica ungară. Dimpotrivă dacă ele nu sunt retrase în mod oficial, vor avea că efect ca să încline ţara noastră către un alt centru de gravitate. . .
                                                               Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 45, f. 7 şi v. Originalul în limba franceză],
                                       1253
Paris, 7 Mai, 1877
    Aflu din sursă sigură că Iradeaua de care s’a vorbit şi prin care suveranul nostru ar fi fost declarat demis de către Poartă, nu este cunoscută la ambasada Porţei la Paris şi că acolo nu se crede de existenţa sa.
                                                          Calliinaki Catargi
         [Jlin. Af. Ext., dos. Xr. 23, f. 382. Originalul în limba franceză. Telegramă cifrată],
                                       1254
[Bucureşti], 7 Mai, 1877
    Austro-Ungaria Nr. 5218
                  Domnule Agent
    Confirmând primirea notelor pe care aţi binevoit să mi le adresaţi la 19 Mai crt. (st. n.) sub N. N. 14017 şi 14018, mă grăbesc să aduc la cunoştinţa Dvs. că am invitat din nou prin telegramă circulară cu data de ieri pe Prefecţii din judeţele ţării ca să excepteze pe supuşii austro-ungari de la rechiziţia de cai sau de alte vite.
    Este bine înţeles că acei dintre cetăţenii Dvs. care după dispoziţiile art. III a Convenţiei noastre de comerţ din 10/22 Iulie 1875, sunt supuşi rechiziţiilor militare în calitatea lor de proprietari sau de chiriaşi de imobile nu pot să se bucure de această excepţie.
                                                             Binevoiţi, etc.
         [llin. Af. Ext., dos., Nr. 64, f. 243. Originalul în limba franceză],
                                       623
www.dacoromanica.ro
1255
<€raiova, 7 Mai. 1877
    De la întâi corent până la terminarea resbelului las la dispoziţiunea a treia parte alin salariu adică ioo lei fiecare lună pentru trebuinţele armatei.
                                                                  P. Ioanid
    Rezoluţia, g Mai. Se va publica mulţumire pentru asemenea ofrandă din partea ■ d-lui Ioanide. Se va comunica ştiinţa d-lui ministru de resbelu. Asemenea şi diviz. -contabilităţii spre a avea în vedere la ordonanţare.
                                                                Ghidionescu
         [Arh. St. Buc., Min. Instr. şi Cult., 1877, dos. Nr. 3.642, f. 25. Telegramă].
                                      1256
•Calafat, 7 Mai, 1877
    Din ordinul Măriei Sale, trimiteţi un batalion şi o jumătate escadron la Severin. Din Calafat trimet o baterie de g tot cu destinaţia pentru Severin. Daţi itinerariu trupelor cel mai direct la Severin.
    Comunicaţi-mi-1 şi mie pe dată, spre a-1 da bateriei de aici, a şti unde să se întâlnească. Comanda acestor trupe va fi a şefului de batalion. Batalionul va fi din trupele din Galicea. Cavaleria din escadronul ce aveţi acolo pentru poliţie.
                                                              General Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 73. Telegramă],
                                      1257
Ciuperceni, 7 Mai, 1877
    Astăzi la ora 5 după amiază, s’au văzut pe malul drept al Dunării, trupe numeroase de infanterie şi cavalerie, aproximativ de forţa unei brigade, trecând de la Vidin pe şoseaua ce duce la Lom-Palanca. Asemenea un număr considerabil de care.
                                                           Colonel Cruţescu
         [Arh. St. Buc., M. St. AI. 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 119].
                                      1258
Călăraşi, 7 Mai, 1877
    După raportul comandantului companiei 6-a că agentul vapoarelor austriace dela debarcaderul Cetăţuia este spion turcesc i s’au dat ordin companiei a-i pune în vedere să se retragă în satul Piua Pietrei, ţinându-1 sub privighere a nu comunica cu Turcii, iar nu este arestat.
                                   p. Comandant, Sub. Bt. Constantinescu [Ath. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5.179, f. 3].
                                        624
www.dacoromanica.ro
1259
Severiu, 7 Mai, 1877
    Rog odată pentru totdeauna, ordonaţi ce trebue să fac în faţa potopului de cereri ce mi se fac dela Craiova şi Calafat; se cere grâu, pâine şi care; se trimite tocmai la Craiova şi Calafat. —D-l General Lupu cere grâu, D-l General Haralambie cete 6oo care din Judeţul meu la Craiova, D-l Colonel Cerkez cere pâine la Calafat.
    Toate se pot face şi trebue să se poată când trebuinţa cere’, dar, sau să-mi dea ordin prin d-voastră sau autorizaţi-ne odată pentru totdeauna, a da tot ce mi sa cere, căci nu aşi voi să se zică că eu neglijez cererile ce mi se fac, cerându-le şi D-lor a se adresa D-voastră ca să-mi daţi un atare ordin, văd tăcere, prin urmare aranjaţi-mă într’un chip ca cererile făcute să le execut imediat.
                                                           Prefect Isvoranu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4878, f. 445].
                                                1260
Bucureşti, 7 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    D-nul Vasile I. Dan a reclamat D-lui prefect al poliţiei capitalei că n’a văzut publicat în monitor ofranda ce-a făcut de 20 lire otomane, despre care am avut onoarea a vă comunica prin raportul Nr. 6.122.
    Vă rog dar să binevoiţi a dispoza să se publice şi acea ofrandă.
    Binevoiţi vă rog D-le ministru a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţi uni.
                                                           Prefect Creţeanu
   Rezoluţie: Fiind publicat în Monitorul Oficial din 22 Aprilie i se va face cunoscut. [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4896, f. 486].
                                               1261
Bucureşti, 7 Mai, 1877
    Afişaţi în acel port că navigaţia pe Dunăre dela punctul Gruia în jos este interzisă tutulor bastimentelor sub orice pavilion, în vederea necesităţii, rezultând din starea de resbel în care ne aflăm.
    Veţi găsi în monitorul de mâine nota mea circulară în această privinţă.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 34, f. 78. Telegramă].
                                      625
                                                                           40
www.dacoromanica.ro
1262
Paris, 7 Mai, 1877
                    Domnule Ministru,
     Am onoare a vă ruga să binevoiţi a transmite Onor. minister de rezbel aci-ane-xata incunoştiinţare despre cererea d-lui Malagrida, vechiu ofiţer în armatele italiene şi franceze care doreşte a lua serviciu în armata noastră în prezenta campanie. Primiţi vă rog, domnule ministru, expresiunea înaltei mele consideraţiuni.
                                                              Callimaki-Catargi
           [Min. Af. Ext., dos. Nr. 25, f. 15].
                                                  1263
  Iaşi, 7 Mai, 1877
     Mulţi patrioţi doresc a aduce din străinătate aparate, instrumente şi bandaje chirurgice.
     Vin cu rugăciune să binevoiţi cel puţin pentru timpul rezbelului a ordona autorităţilor competinte scutii ea lor de plata vamei destul de considerabilă.
                                                                      Dr. Russ
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4933—30, f. 6. Telegramă],
                                                  1264
  Brăila, 7 Mai, 1877
     Rog daţi ordin urgent ca soldaţii grăniceri să se împotrivească cu arma şi să tragă asupra Cerchezilor, Başibuzucilor şi ţăranilor organizaţi în bande ce vin de peste Dunăre să ne jefuiască şi să ne omoare pe sătenii nearmaţi. Dacă grănicerii aveau ordin a se opune cu armele, nici unul nu murea, nici nu se fura jumătatea din vite. Dorobanţii la pichete neavând ordin să tragă au lăsat başibuzucii a se apropia şi ucide de lângă mal.
     Singur ordin dat de şeful diviziei este următorul: ordonaţi oamenilor din pichetele neocupate de Ruşi să nu părăsească posturile pe simpla ameninţare din partea Turcilor, ci să moară la posturile lor ca adevărate santinele. Numai faptele trebue să decidă o operaţie, pe care se vede că l-au înţeles astfel: să moară fără a răspunde la focul inamicului. încă acest ordin este un ordin diplomatic, iar nu este nicidecum precis precum trebue să fie un ordin militar în asemenea împrejurări. Un ofiţer • inferior nu face după aşa ordin decât să aştepte.
     Acum abia sosesc dela Gura Gârluţei şi Polijeşti. Vă fac despre această inspecţie un raport detailat.
                                                             Prefect, R. Mihai
           [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5177, f- 973-
                                   626
www.dacoromanica.ro
1265
Bucureşti, 7 Mai, 1877
    Grâul ce mi-ai anunţat că ai pornit nici până în moment n’a sosit. Trimite şi restul de urgenţă, armata este în mare lipsă.
                                                                                                     p. Ministru Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 80].
                                      1266
Bucureşti, 7 Mai, 1877
    Vitele au pornit. Ingrijiţi-le cu hrană până la primirea lor, ca nu din lipsă să slăbească, mai cu seamă să le expediaţi rânduri-rânduri. Contul cheltuelilor mi-1 veţi înainta în regulă, ca să vă trimit banii.
                                                                                                   p. Ministru, Mihalescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 85].
                                      1267
Bucureşti, 7 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Răspund ord. D-vs. Nr. 9.171 din 6 Mai rugându-vă să binevoiţi a-mi indica unde trebuie să depun cantitatea de 400 kile grâu ce mi se cere şi cui trebuie să fie predate
    Binevoiţi, \ă rog D-le Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele consideraţi uni.
                                                                                     Prefect, Creţeanu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4879, f. 67].
                                      1268
Caracal, 7 Mai, 1877
    Prefectul de Teleorman şi Comandantul Militar din Islaz anunţă acum autorităţile de aici că un regiment Cazaci trecu Oltul întreptându-se către Corabia. Anunţ spre ştiinţă.
                                                               Off. Caracal *
                                     [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 381. Telegramă prezentată oficiului Caracal],
                                       627
                                                                           40*
www.dacoromanica.ro
1269
Bacău, 7 Mai, 1877
                  D. Ministru Externe Buk.
    Sunt supuşi străini care au velniţi în arendă la grajduri au vite atît a lor cât şl a altora cu plată rog răspundeţi dacă se poate rechiziţiona de la aceştia.
                                             Prefect Bacău. Villner
    No. 7.621                                 Pentru conformitate
                                                       (ss) Indescifrabil
         [3tin. Af. Ext., dos. Nr. 64, f. 22. Telegramă prezentată oficiului Bacău],
                                      1270
Bucureşti, 7 Mai, 1877
    Răspund telegramei No. 7. 621. Dacă supuşi[l] străini care au velniţe nu sunt totodată şi arendaşi a vreunei moşii nu se pot rechiziţiona.
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 64, f. 23. Telegramă],
                                      1271
Ciupcrceni, 7 Mai, 1877
    Astă noapte nu s’a văzut şi nu s’a întâmplat nimic pe linia santinelelor, însă pe la ora 12 astă noapte s’au tras focuri de salve de către Turci în dreptul pichetului Raiosu, însă nu pe malul Dunării, ci între dealuri unde au stabilit un lagăr.
                                           Colonel Cruţescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1S77/78, dos., Nr. 112 c, f. 129].
                                      1272
Berlin, 7 Mai, 1877
                  Domnule Ministru,
    Imediat după primirea telegramei D-vs., am scris Excelenţei Sale D-lui de BiiloW, ca să-mi fixeze o oră de întâlnire.
    Excelenţa Sa primindu-mă la 5/17 a.c. n’a făcut nicio obiecţiune în contra tonului notei-memoriu, a căreia copie a binevoit a păstra.
    Guvernul german se abţine, menţinând rezerva sa invariabilă în privinţa afacerilor Orientului, de a face reflexiune politică asupra ultimelor determinaţiuni a stăpânirei române.
                                   628
www.dacoromanica.ro
    Cestiuni de interes şi amiciţie pentru înălţimea Sa, Augustul nostru Suveran, a fost obiectul principal al conversaţiunei.
    Excelenţa sa a binevoit a vorbi cu această ocaziune şi de neplata fatală a intereselor lichide a datoriei către Consorţiul Strusberg-Bleichroder. « Dece — observa Excelenţa Sa — aţi plătit în zilele acestea de preferinţă un milion de franci în Engle-tera, lăsând în suferinţă numai pretenţiile legitime ale creditorilor germani? Dela regularea acestei chestiuni va atârna în mare parte atitudinea guvernului german către România ».
    Cu asigurări din parte-mi că întârzierea plăţii n’a putut proveni decât din nevoia în care ne-a aruncat conflictul oriental, s’a terminat conversaţiunea.
    încât priveşte pericolele de care este înconjurată navigaţiunea pe Dunăre, în urma instrucţiunilor serdarului Ekrem din 17/29 Aprilie şi a măsurilor de apărare ce au impus României aceste instrucţiuni, am scris Excelenţei Sale să binevoiască a preveni despre aceasta pe armatorii şi proprietarii de vase germani.
    Primiţi vă rog D-le Ministru, încredinţarea prea profundului meu respect.
                                                             Agent A. Degrd
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 383].
                                     1278
Craiova, 7 Mai, 1877
    Judeţul Dolj de cinci ani este bântuit de o mare lipsă, atât în recoltă cât şi în vite. Acum din cauza concentrării şi mişcării trupelor, locuitorii Doljului nu sunt lăsaţi la munca lor căci zilnic se ridică cu carele spre a transporta muniţii, pâine, fânuri, producte etc. Pe lângă aceasta a început a se face rechiziţiune şi de vite care aduce o mare lovitură acestui judeţ ce întâmpină toate necesităţile.
    Rog, dacă încuviinţaţi opiniunea subsemnatului, a scuti Doljul şi a ordona rechiziţiunea vitelor în districtele limitrofe apărate de aceste greutăţi şi a permite contractarea cu negustorii care se oferă a da zilnic până la cincizeci vite armatei cu condiţiunile a li se face avans de bani cel puţin jumătate.
                                                   Prefect. I. N. Titulescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos Nr. 4966, f. 69].
                                     1274
[Călăraşi], 7 Mai, 1877
                  Domnule ministru,
    In ziua de 5 curent după cum arată D. Subprefect de Borcea prin raportul Nr. 2.655 a sosit în portul Comunei Şocariciu un bastiment cu pavilion român cari ple-
                                      629
www.dacoromanica.ro
când din portul Cernavodă cu căpitanul Andrei Lalus, familia, copiii şi oamenii vasului a fost chemat de o trupă de turci în număr aproximativ de 500 stabiliţi pe malul Turciei în dreptul pichetului Gura-Bali şi nevoind a răspunde la apelul lor au fost expuşi la mai multe gloanţe şi găurit fără ca vreunul din oameni să fie atinşi.
    Supunându-vă acestea cunoştinţei d-v. vă rog a primi asigurările înaltei mele consideraţii.
                                                             Prefect, Brătianu
          [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 198],
                                        1275
Huşi, 7 Mai, 1877
                   Domnule Primar şi Domnilor Consilieri,
    Begea promulgată prin Monitorul oficial No. 56 din ix Martie 1877. Art. 66. adiţional la legea organizării puterii armate sună astfel:
    Când chemarea rezervelor s’a făcut pentru un timp mai lung de 15 zile, dacă chemarea s’a făcut pe timpul muncilor agricole, comuna este însărcinată cu executarea acestor lucrări, până la maximum de xo pogoane pentru o familie (stiindu-se că după măsura de peste Milcov, pogonul are 32 prăjini, ceea ce la noi 10 pogoane cuprind 4 fălci) căreia rezervistul era singurul sprijin, pe răspunderea Consiliului comunal. Pentru cei fără pământ, meseriaşi şi fără mijloace de vieţuire a familiilor lor, Comuna este însărcinată cu asigurarea mijloacelor de vieţuire.
    Călăraşii-, dorobanţii şi miliţienii ţinuţi sub arme, peste 30 zile în permanenţă, se bucură de toate drepturile acordate rezerviştilor prin aliniatul precedent.
    Din observarea ce am făcut lucrărilor întru aceasta, am văzut că predecesorul meu, prin ordinele No. 2.337 din 4 Aprilie trecut şi Nr. 2659 din 12 ale aceleaşi uni, în urmarea telegramelor D-lui Ministru de Război No. 214 şi a D-lui Ministru de Interne No. 7.392, au dat ordine D-lor Subprefecţi, care sunt sigur v’au făcut cunoscut aceasta; dar ca să nu vă rămâe cea mai mică umbră de justificare, v’am copiat aci textul legei şi mă adresez direct către D-v. ordonându-vă că dacă în acea comună nu s’ar fi pus în aplicare rostirea legii, la moment să se pună fără cea mai mică abatere. Veţi concentra dar toate plugurile din comună, spre a ara şi semăna cu popuşoi ogoarele rezerviştilor, dorobanţilor, călăraşilor şi miliţienilor.
    Cunoaşteţi tare bine că sătenii noştrii obişnuesc a da clăci de pluguri şi altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face aceasta pentru fraţii lor, pentru consătenii lor, care sunt trimeşi să apere chiar cu vieaţa lor moşia cea mare care este ţara noastră, lăsându-şi părăginite micile lor ogoare. Căci dacă am lăsa
                                         630
www.dacoromanica.ro
ca să li se întâmple una ca aceasta, ar intra descurajarea în inima vitejilor noştri oşteni, care şi-au pus piepturile lor la hotar pentru apărarea pământului şi drepturilor noastre strămoşeşti.
    Eu nu cred că s’ar găsi un singur sătean, din cei rămaşi la vetrele lor, care să nu se simtă dator de a răsplăti pe apărătorii patriei, cel mai puţin, cu îngrijirea familiei şi avutului lor, îndată ce de către D-v. li s’ar explica, făcându-i să înţeleagă că dacă bravii noştri oşteni nu ar fi fost şi nu ar fi cu pieptul lor la hotarul ţării, nici ei, cei rămaşi în căminul lor nu s’ar putea ocupa în linişte pentru lucrările agricole, care sunt cel puţin pentru săteni, unicul izvor de vieaţă. — Cât pentru acei care nu au pământ după legea rurală, să le închipuiască comuna din pământul ei. Să meargă întregul consiliul să facă respectuos apel la D-nii proprietari mari şi arendaşi, care sunt sigur că vor compătimi şi vor veni şi Domniile lor în ajutor cu câte o porţiune de pământ. Acolo unde însă acest apel va fî nebăgat în seamă, (ceeace nu cred) comuna va îngriji singură precum am mai zis. Sfârşesc D-lor primari şi D-lor consilieri, spunându-vă cu încredinţare că la cercetarea ce însumi am a face, constatând că v’aţi abătut de la textul legii, pe lângă că vă voi trăda judecăţii, veţi rămâne încă obligaţi ca din recoltele D-v. să îndestulaţi familiile celor chemaţi sub steag.
    Primiţi D-le Primar şi D-lor consilieri încredinţarea osebitei mele consideraţi uni.
                                                                Prefect, Mîrza
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5173, f. 130 şi v.].
                                     1276
Roman, 7 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    Respectuos răspund la telegrama Nr. 9.205:
    Toţi 150 cai ceruţi dela acest district pentru armată s’a expediat la Bucureşti, fiind aleşi de comisia mixtă dintr’un număr de 4.050, cari au fost aduşi la rechi-ziţiune de comisiile comunale respective.
    Poate să fie vreun district care în raport cu hergheliile sau caii de lux ce va fi posedând, să fi dat cai şi mai buni decât acei de aici, fiindcă aici herghelii lipsesc şi cai de lux sunt puţini, însă aş crede că nici am rămas în urma a mai multe districte. Am trimes caii ce am putut să găsesc mai buni, şi dacă câte odată n’am dispărechet caii de lux a vreunui proprietar, am primit însă dela fiecare oferire gratis a câte unul sau mai mulţi cai în condiţiuni de admisibilitate, adecă deseori chiar şi mai buni decât acei cruţaţi de a nu fi despărecheţi. Astfel mare majoritate din acei 86 cai oferiţi gratis au fost cei mai buni şi cari
                                     631
www.dacoromanica.ro
chiar făceau faţă restului de 64, rechiziţionaţi ca găsiţi mai buni din tot numărul arătat de 4.050 cai.
    Primiţi vă rog domnule Ministru asigurarea profundului meu respect.
                                                            Prefect C. Brăescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Corn., dos. Nr. 4884, f. 444].
                                      1277
Bucureşti, 7 Mai, 1877
                  Domnule ministru,
    Da adresa domniei voastre Nr. 9.151 avem onoare a răspunde că din momentul intervenirei prefecturei de Dolj i s’a scris că lucrările armatei trebuind a se executa la moment, să ia dispoziţiuni că fără cerere prealabilă să ia lemne din pădurile statului şi după terminare să comunice cantitatea luată. In acest sens s’a comunicat tot acum şi d-lui General Dupu.
    Binevoiţi vă rugăm, domnule ministru a primi asigurarea prea distinsei noastre consideraţiuni.
                                                              Administrator A. Bupaşcu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4888, f. 288].
                                      1278
Bucureşti, 7 Mai 1877
                  D-lui Ministru de Resbel.
    Subsemnaţii, cu aprobarea înalt prea sânţii sale Mitropolitul primat şi efor al acestui stabiliment au onoare a pune la dispoziţiunea onor. Minister, cu oca-ziunea resbelului actual pentru trebuinţa armatelor, 8 saloane cu 86 paturi pentru, gradele de jos şi 6 camere separate conţinând 14 paturi pentru D-ni ofiţeri, în total una sută paturi.
    Tratamentul ostaşilor ce vor ocupa aceste paturi, se va face pe tot timpul resbelului de către Medicii acestui Spital cu trebuincioasele medicamente şi cu nutrimentul gratuit conform dispoziţiunilor caritabile ale ilustrei fundatoare a spitalului Brâncovenesc.
    Fericiţi de a face să participe şi aşezământul ce dirijăm la trebuinţele apărătorilor patrii noaste, vă rugăm să primiţi D-le Ministru asigurarea prea distinsei noastre consideraţiuni.
         [Arh. St. Buc., Spit. Brâncoveneşti, dos. Nr. XLIV/8, f. 100. Copie],
                                        632
www.dacoromanica.ro
1279
Giurgiu, 7 Mai, 1877
                   Domnule Comandant,
    Răspunzând la adresa Dvs. Nr. 127, am onoare a vă face cunoscut că în ceia ce priveşte cererea pentru cele şasezeci de care, ce urmează a se afla diseară la Stăneşti pentru transportul Regimentului al 10-lea de Dorobanţi şi al 5-lea de Călăraşi, am luat cuvenitele dispoziţii, cât însă pentru carele necesare, a se afla în seara de opt Mai la Copiuna Mânzeşti, am încunoştiinţat telefonic pe colegul meu de la Teleorman ca să ia asemenea cuvenitele măsuri în consecinţă.
    Primiţi vă rog D-le Comandant asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                                          Prefect Indescifrabil
          [Arh. St. Buc., 31. St. M., 1877/78, dos. Nr. 428 a, f. 182].
                                       1280
[Bucureşti], 7 Mai, 1877
    Pentru construcţia podului pe Olt, în faţa Comunei Comanii, din Judeţul Olt şi pentru care aţi prezentat deviz în suma de lei 7196 în supoziţia de a nu întrebuinţa echipajul de poduri, ci numai pontoanele ce se găsesc în arsenal şi vasele ce s’ar fi putut rechiziţiona pe Olt, Ministerul acum aprobând numai o cheltuială de lei 2000 pentru construcţia podului în chestiune, suntem nevoiţi a nu mai ţine în rezervă echipajul de poduri, ci a-1 întrebuinţa împreună cu pontoanele ce se vor lua din Arsenal.
    Vi se ordonă dar, ca în înţelegere cu intendenţa Divizionară să luaţi toate măsurile pentru îmbarcare întregului echipagiu de poduri şi a companiei de pon-tonieri precum şi a materialului ce aveţi a mai lua din Arsenal cu destinaţie pentru oraşul Slatina.
    Odată la Slatina, Veţi cere ajutorul cuvenit, D-lui Prefect local, ca preşedinte al Comisiei de rechiziţie, pentru a vă înlesni transportul întregului material dela Slatina la Comanii.
    Tot la Slatina, şi în virtutea acestui ordin, vă veţi adresa Primarului local pentru rechiziţionarea materialului de lemnărie necesar pentru terminarea podului şi care material consistă în grinzi, bâtele pontoane, scânduri pentru podină, grinzi pentru plute etc..
    In ceeace priveşte suma de lei 2.000 aprobată de Minister o veţi întrebuinţa numai pentru cumpărarea de frânghii şi pălimare, iar după terminarea lucrării, veţi prezenta conturi în regulă pentru justificarea cheltuielii la minister.
                                         633
www.dacoromanica.ro
    Intru cât se atinge de construcţia podului ni se pune în vedere că acest pod are -a avea o portieră chiar pe talvegul râului pentru a lăsa liberă trecerea plutelor -ce se vor coborâ pe apa Oltului şi în mare număr, şi mai în toate zilele.
    Cu această ocazie, nu lipsesc a vă atrage băgarea de seamă asupra măsurilor ce trebueşte să luaţi pentru siguranţa podului, spre al feri de accidentele ce ar putea proveni din creşterea repede a râului, din lovirea corpurilor pierdute ce plutesc pe râu, precum şi din neregula circulaţiei pe dânsul.
    Veţi căuta a vă povăţui întru aceasta de regulile admise asupra materiei, veţi raporta cât de des despre mersul lucrului şi Veţi pune cea mai mare activitate pentru terminarea cât mai în grabă a podului.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 665, f. 12].
                                       1281
JBucureşti], 7 Mai, 1877
    S’a observat că la toate luptele de artilerie ce au avut loc în zilele din urmă pe malul Dunării, bateriile au consumat muniţia lor cu prea multă înlesnire. Daţi ordine comandanţilor de baterii de câte ori este nevoe a lupta, tragerea să se facă rar fără precipitare şi numai în condiţiunile când vor fi siguri că cel puţin 50% din lovituri au probabilitatea de a lovi obiectul asupra căruia trag. Tragerea asupra oraşelor dacă n’au de scop a-1 incendia sau a distruge anume puncte însemnate ca : material de artilerie, magazie de praf, magazie de aprovizionament, mori, sau fabrici -de nutrimente, localuri ocupate de trupe, ş. a. este cu totul zadarnică că nu poate avea de efect decât găurirea câtorva case. Este asemenea de observat că la întrebuinţarea artileriei de câmp, purtate pe malul Dunării, să nu se construiască baterii de asediu, este destul a se face un acoperământ astfel ca gura ţevii să treacă pe deasupra într’o mică scobitură în formă de albie făcută în partea superioară a parapetului, fără a construi ambrasure ce ar putea servi de semn artileriei adverse. Tentru acoperirea oamenilor se vor face mici şanţuri în dreapta şi în stânga tunului. Intre două tunuri şi de se poate între fiecare să se construe traverse care să nu treacă peste înălţimea parapetului.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 665, f. 10].
                                       1282
JCalaîat], 7 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    N’am primit dela D-v. decât o situaţie model A şi aceasta foarte neregulat neco-prinzând toate detaliurile şi amănuntele de serviciu după cum se specifică în dife-jritele rubrice ale situaţiei. Nu se menţionează în coloana «observaţii» diferitele
                                        634
www.dacoromanica.ro
detaşamente ce există şi unde îşi fac serviciul iar situaţiile celelalte nu s’au primit nici una.
    Vă atrag atenţiunea în mod serios asupra acestei neglijenţe şi vă pun în îndatorire expresă a face a se trimite situaţiile regulat, făcându-vă responsabil de orice întârziere sau lacună. Veţi da ordin ca pe viitor intendentul Diviziei să-mi înainteze prin D-v o situaţie jurnalieră asupra magazii de hrană sau depozite de furaj ce ar exista în coprinsul raionului ocupat de trupele Diviziei D-v. precum şi modul cum se hrăneşte fiecare corp, de unde îşi primeşte hrana, în ce mod şi calitate, asemenea şi pentru furaj. Toate acestea îmi sunt necesare pentru a ţine în curent pe Marele Cartier General. Faceţi D-le Colonel ca subordonaţii D-v., care trebue să facă aceste situaţii să-şi îndeplinească cu sfinţenie datoria lor.
                                     Comandantul Corpului General de Brigadă, Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 157].
                                     1283
                                                                            Bucureşti, 7 Mai, 1877
    Luând dispoziţie ca pâinea necesară jurnalier trupelor să se predea în natură prin intendenţă militară;
    Vă rog puneţi în vedere corpurilor de trupă din Corpul de armată ce comandaţi ca de îndată să înceteze orice cumpărături pentru a-şi aproviziona această parte a hranei soldatului. Intendenţele Diviziilor vor lua înţelegere cu Intendenţa Corpului de Armată pentru a furniza la Corpurile de trupă pâinea de care va avea trebuinţă.
                                                 p. Ministru Fălcoianu [Arh. St. Buc., M. St M 1877,78, dos. Nr. 2656, f. 161 şi v. Copie],
                                      1284
                                                                               Calafat, 7 Maia, 1877
    In curând va trece pe aici, venind dela Severin, vaporul« Ada ». Feriţi-vă de a-1 ataca, protejaţi-1 şi daţi-i ajutor dacă va cere.
                          In caz de ar fi atacat de Turci, protejaţi-1 cu energie, trăgând asupra Turcilor.
                                                                                                                              Comandantul Corpului I, General de Brigadă, Lupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 443].
                                       635
www.dacoromanica.ro
1285
[Galicea Mare], 7 Maiu, 1877
                  Domnule Colonel,
    Vă trimit în alăturare, situaţiile Batalionului I Vânători ca să le observaţi cât sânt de greşite. Sunt surprins cum poate un corp să prezinte asemenea lucrări fără a le controla.
    Adunaţi totalul companiei a 4 să vedeţi o eroare, apoi adunaţi totalurile presen-ţilor, absenţilor şi indispensabililor şi spuneţi-mi care este adevăratul efectiv.
    Pentru aceste erori veţi observa D-lui Maior care a subscris situaţia şi veţi aresta, pe Domnul ofiţer de ordonanţă al Domniei Voastre, căci era datoria D-sale a le controla şi a vă supune la cunoştinţă erorile spre a trage la răspundere pe cei, în. drept.
    Cercetaţi eroarea şi trimiteţi grabnic aceste situaţii.
    Vă rog ca pe viitor să nu se mai trimeată situaţii greşite şi să se însemne în dos mutaţiile şi pedepsele întâmplate.
                                          Comandantul Diviziei Colonel Logadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 564, f. 445].
                                       1286
[Galicea Mare, 7] Maiu, 1877
                                        Ordin Circular No. 312.
    Prin ordinul circular No. 2, şi prin diferite ordine, am recomandat D-Şefilor de Brigade, detaşamente şi serviciu, a trimite Diviziei situaţii jurnaliere model 3 bis, care să fie exacte şi să cuprindă şi caii D-lor ofiţeri şi trupă. Cu toate acestea, până astăzi constat că aceste ordine s’au executat foarte rău, afară de regimentul 8 Dorobanţi şi Bateria de artilerie.
              Erorile sunt:
    а)     . Unele corpuri trimit o foaie de starea regimentului şi altele nişte situaţii cuprinzând rubrici numai pentru prezenţii sub arme, împărţiţi pe grade.
    б) . Caii nu sunt arătaţi pe fiecare şi în rubrica respectivă.
    c). Poziţiile oamenilor de trupă sunt rău trecute în rubrici, punând oameni din. avantposturi şi gărzi ca absenţi, şi bolnavii în spitale ca nedisponibili.
    Pentru a pune capăt acestor neregularităţi, ordon următoarele dispoziţii:
    a) . Toate situaţiunile vor [fi] făcute trase de mână după modelul alăturat.
    b)     . Se va înscri la prezenţi, oamenii prezenţi sub arme, oamenii din gardă şi avant-posturi, infirmieri şi servitorii ofiţerilor. Da nedisponibili bucătarii, bolnavii
                                        636
www.dacoromanica.ro
în odăi detaşate şi [în] concediu de vor fi. La dispăruţi, desertorii şi lipsă la apel, la bolnavii în spital şi infirmieri. La rubrica cailor, caii ofiţerilor superiori şi inferiori în care la infanterie se vor cuprinde şi caii căpitanilor comandanţi de companie, ■de vor avea (vedeţi ordinul meu No. ...) şi ai trupei.
    c) . In dosar se vor trece mutaţiile întâmplate în curs de 24 ore.
    d)     . Toate situaţiile vor fi subscrise de D-ni L- Coloneii sau ajutoare a şefilor de corpuri şi la detaşamente, de şefii respectivi ai detaşamentelor, care vor observa dacă diferenţa în cifre din situaţia zilei şi acea precedentă este justificată prin mutaţiile scrise în dos.
    e)     . Toateţ situaţiile trupelor din Brigadă se vor expedia odată de către D-nii şefi titulari prin îngrijirea ofiţerilor de ordonanţă ce sunt ataşaţi şi pe care îi vor face direct responsabili de neexecutarea întocmai a expedierii, sau când vor credea că situaţiile nu sunt în conformitate cu instrucţiile de faţă şi nu le vor supune D-lor şefi de Brigade spre a aviza contra celor neglijenţi.
    Se exceptează dela prescripţia articolului d), trupele care sunt cantonate în acelaş loc cu cartierul general al Diviziei, care prezenta situaţiile lor direct la cartierul general al diviziei.
                                    Comandantul Diviziei II activă, Colonel Logadi
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 446].
                              1287
dolonţi, 7 Mai, 1877
                   Domnule Colonel,
     Ieri 6 curent, am venit aci cu compania 8-a din Regimentul No. 6 Dorobanţi, am schimbat din gardă cele două companii, tot din acest regiment li s’au regulat ca pe fiecare zi să stea câte o companie în avantposturi. Am aranjat pe toată întinderea 16 santinele, care noaptea se îndoesc. Aceste santinele se dau 5 de garda No. I aşezată la 400 metri de marginea satului despre Maglavit; a doua gardă 5 santinele şi este aşezată la 200 metri de marginea satului despre Calafat şi a 3-a la Hunia —lungă, care dă 6 santinele. Corpul principal la capul satului despre Calafat. In timpul serviciului dela 6 la 7 Maiu nu s’a întâmplat nimic.
                                       Comandantul avantposturilor, Căpitan Poenaru
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 468].
                                  637
www.dacoromanica.ro
1288
Calicea Mare, 7 Mai, 1877
                  Domnule Comandant,
    Conform ordinului D-lui Ministru de Războiu No. 4.756, rog daţi ordin Reg. 3 Infanterie ca pieile dela cele 11 vite ce a primit dela depoul intendenţei Div. II active, 9 piei idem dela Batalionul I vânători, 4 piei, idem dela Bateria I dela Reg. 3 artilerie, să le predea pe dată Regimentului 6 Dorobanţi la Maglavit, care împreună cu cele 16 ce are asupra sa însemnează în total 40 piei pe care le va întrebuinţa la facerea de opinci pentru Dorobanţi, înconoştiinţând Regimentul 6 Dorobanţi şi pe această Intendenţă de primirea acestor piei.
                                             Intendentul Diviziei II activă, Apostoliadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 451].
                                                 1289
Olteniţa, 7 Mai, 1877
                  Domnule Comandant,
    In privinţa procurării transportului, am întâmpinat raportul primarului comunei Mitreni No. 261, că de către militarii ce se află aici, fără să-l încunoştiinţeze, au luat pe locuitori cu carele ţinându-i câte trei sau patru zile, astfel că au pierdut munca câmpului.
    Mai mulţi locuitori mi-au reclamat verbal că militarii întâlnindu-i în drum îi opreşte din calea lor însărcinându-i cu diferite transporturi şi că chiar acum pela unele corpuri se găsesc oameni cu care şi pe care nu-i liberaseră până ce mai întâi nu se înlocuiau cu alţii.
    Acestea fiind contra dispoziţiilor prevăzute de art. 21 din Regulamentul de rechiziţiune şi penal pedepsite de art. 43 aliniatul I din lege, am onoare pe deoparte a supune la cunoştinţa D-vs. spre a da cuvenitul ordin a nu se mai comite asemenea fapte, iar pe de alta vă rog ca oricând va fi necesitate de asemenea care pentru transport şi altele necesare, să binevoiţi a dispune să se facă cerere subsemnatului cu ordin de rechiziţie model No. 1 prevăzut tot la art. 21 din Regulament.
    Primiţi vă rog D-le comandant, încredinţarea prea osebitei mele stime.
                                                               Sub prefect,
                                                              J. C. Şişeman
         [Arh. St. Buc., M. St. M.,‘1877/78, dos. Nr. 536, f. 27].
                                       638
www.dacoromanica.ro
1290
Giurgiu, 7 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
    După cum am avut onoare a supune cunoştinţei Domniei voastre, prin diferite referate, până acum s’a primit de comisiunea mixtă, oferiri pentru armata română, douăzeci şi cinci kile orz, patru vaci, zece care fân, douăzeci vedre vin şi zece vedre ţuică, obiecte din care s’au înmagazinat, numai orzul, iar celelalte stau în depozit, la proprietarii lor, fiind gata a-mi le preda oricând li se va cere. Din menţionata sumă, de douăzeci şi cinci kile orz am predat D-lui comandant al bateriei de artilerie staţionată aici, trei kile şi trei baniţe şi D-lui comandant al escadronului călăraşilor locale, una chilă şi şaptesprezece baniţe, pentru nutrimentul cailor rechiziţionaţi, rămânând un depozit de douăzeci de kile. Cât despre care dresându-se procese-verbale s’a înaintat D-lui intendent respectiv spre a înscrie în conturile mensuale aceste furaje.
    Subsemnatul supun respectuos Domniei voastre aceasta spre ştiinţă.
    Primiţi vă rog domnule ministru încredinţarea prea osebitei mele stime şi consideraţiuni ce vă port-.
                                                                    Prefect
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div., Com., dos. Nr. 4896, f. 447].
                                      1291
Bacău, 7 Mai, 1877
                  Domnule ministru,
    La ordinul D-voastră No. 8.933, am onoare a vă aduce la cunoştinţă cu procesul verbal Nr. II legalizat de prefectură sub Nr. 6.732 s’au rechiziţionat dela D-l Iorgu Donici doi cai, unul sur deschis care s’a numit Dihor şi unul sur închis care s’a numit Chiper. Aceşti cai au fost estimaţi de către comisiunea mixtă de rechi-ziţiune la valoarea de 480 lei, după cum se constată din procesul verbal şi din tabloul anexat la el sub No. 6.733 şi pentru care statul conform cu dispoziţiunile legei de rechiziţiune avea să despăgubească pe D-l Iorgu Donici. Caii rechiziţionaţi dela D-l Iorgu Donici s’au fost înaintaţi de îndată la D-l comandant de călăraşi care i-a trimes în serviciul armatei, iar procesul verbal şi tabloul s’a înaintat la D-l ministru de războiu cu raportul No. 6.859 împreună cu alte 16 procese verbale, constatatoare rechiziţiunilor făcute la 22 Aprilie 1877. La 30 aprilie D-l Donici a venit în persoană şi a subscris în registrul proceselor verbale de rechiziţiune, că renunţă la despăgubirea de 480 lei noi oferind statului preţul cailor ce s'au rechiziţionat. Prin urmare oferta d-lui Donici nu se mai poate încasa,
                                      639
www.dacoromanica.ro
«a constă în caii ce i s’au fost luat şi eu prin telegrama No. 7210 n’am făcut de a vă aduce la cunoştinţă aceasta pentruca să nu se mai ia dispoziţiune a se plăti şi D-lui Donici suma de 480 lei noi. Când se vor lua nişte asemenea dispo-ziţiuni pentru restul cailor rechiziţionaţi.
    Binevoiţi vă rog domnule ministru a primi asigurarea osebitei mele consi-deraţiuni.
                                                        P. Prefect, Nichitachi
          [Arii. St. Buc., Min. lut. Div. Com., dos. Nr. 4896, f. 501].
                                     1292
Bucureşti, 7 Mai, 1877
                 Domnule ministru,
    Spre răspuns la nota domniei voastre Nr. 5.076 am onoare a vă aduce la cunoştinţă că pentru primirea sumei de trei milioane franci în aur dela şeful statului major al armatei ruse dată în socoteala împrumutului de cinci milioane, am însărcinat pe d. Gheorghe Cantacuzino secretarul general al ministerului de finanţe şi pe domnul Casier central, cărora li s’au dat cuvenitele instrucţiuni pentru primirea acestei sume, rugându-vă domnule ministru să binevoiţi a comunica locului competinte spre a recunoaşte delegaţiunea dată de noi în persoana numiţilor domni pentru primirea zisei sumi de bani.
    Binevoiţi domnule ministru a primi asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                 Ministru I. C. Brătianu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 6],
                                     1293
Bucureşti, 7 Mai, 1877
                 Domnule Comisar general,
    Domnul ministru al finanţelor prin adresa Nr. 11.344 îmi face cunoscut că pentru primirea sumei de trei milioane franci în aur dela şeful statului major general al armatelor ruse, daţi în socoteala împrumutului de cinci milioane, a însărcinat pe d-nii Cantacuzino secretarul general al ministerului de finanţe şi pe domnul Elefterescu casierul central.
    Comunicând domniei voastre persoanele desemnate de colegul meu dela finanţe pentru primirea zisei sume de bani, vă rog să binevoiţi a interveni la locul competinte spre a li se recunoaşte delegaţiunea ce li s’a dat.
    Primiţi, domnule comisar general, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.
                                                  Ministru, Kogălniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 38].
                                   640
www.dacoromanica.ro
1294
Galicea, 7 Mai, 1877
                                         Ordin circular No. 331.
    Se pune în vederea Domnilor şefi de Brigade şi detaşamente ordinul următor al D-lui şef al corpului I No. 1.431, executându-se dispoziţiunile lui.
    Conform telegramei Domnului Ministru de Războiu No. 4.654, vă comunic că sporirea raţiei furajului autorizat prin ordinul No. 905 şi 931 va fi numai pentru 15 zile calculat din ziua de 22 aprilie, prevăzut în zisul ordin. In urmă va intra raţia ce s’a fixat prin instrucţie.
                                    Comandantul Diviziei II activă, Colonel Bogadi
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 262 b, f. 36].
                                                 1295
Bucureşti, 7 Mai, 1877
                  Domnule Comandant.
    Vă este cunoscut că legea pensiunilor gradelor inferioare în retragere promulgată la 3 Iulie 1865 publicată în M. O. No. 12 Begi, a prevăzut diferite pensiuni viagere pentru gradele inferioare care în timp de războiu prin fapte meritorii şi devotament către serviciu, ar căpăta vreo rană sau infirmitate care i-ar pune în imposibilitate de a se hrăni.
    Mai mult încă, legea asigurând existenţa celui rănit n’au lăsat părăsirii nici familia celui mort pe câmpul de războiu.
    Văduvele ostaşilor morţi în războiu, zice artic. 10 al acestei legi, au dreptul la jumătatea pensiunei de care s’au bucurat bărbaţii lor.
    Aş dori dar, domnule comandant, ca dispoziţiile acestei legi care asigură atât existenţa celui rănit cât şi familia celui mort pe câmpul de războiu să fie pe cât se va putea mai mult răspândite şi cunoscute de trupele aflate sub comanda Dvs. făcând la trebuinţă chiar obiectul unui ordin de zi voind ca prin aceasta ca fiecare să ştie că dacă în momente de pericol ţara face apel la simţă-mântele armatei sale, în acelaş timp s’a gândit a garanta familia acelor care au ştiut a-şi îndeplini frumoasa misiune de apărător al patriei sale.
                                                     p. Ministru Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 626, f. 28].
                                       641
                                                                            41
www.dacoromanica.ro
1296
Calafat, 7 Mai, 1877
    Din Calafat, Hunia, Cetate, Izimcea, Punghina, Vănju Mare, Hinova, Severin; iar acum vom îndrepta trupele prin Risipiţi, Darvari de Jos, —Punghina, unde se va face joncţiunea. Nu pot să-ţi fixez marş-ruta, cu etapuri, neştiind dacă trebuie să facă marş forţat, sau ordinar. In tot cazul de va fi marş ordinar, oamenii mei se vor opri întâia zi la Plenic, a doua zi la Punghina, unde voi face joncţiunea.
    Astfel, bateria a treia se va dirija la Cetate, a doua la Punghina şi de acolo continuă calea, a treia la Vănju Mare, a patra la Hinova şi în fine la Severin.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 86 şi v.].
Bistriţa, 7 Mai, 1877
                            1297
    Căpitanul Pandrave îmi raportează că: la 6 Alai ora i amiază, a trecut pela gura Gârlei foarte aproape de ţărmul nostru un vapor care ţâra după dânsul o şaică cu catart şi nin şlep; pe podul acestui vapor, după cum toţi ofiţerii văzură cu ochenele noastre, erau vreo treizeci militari Turci. Acest vapor se dirija spre Rahova, în josul Dunării.
                                Comandantul Brigadei de Cavalerie, Colonel Creţianu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 70].
                                    1298
Bucureşti, 7 Mai, 1877
             Domnule Comandant,
    Ca urmare ordinului circular ce aveţi cu No. 2.7S7 din 21 Aprilie a. c. vi se face cunoscut că pentru instrucţia miliţienilor şi a dorobanţilor recruţi se aprobă a se consuma câte zece (10) cartuşe cu glonţ de fiecare om.
    Binevoiţi a pune această dispoziţiune în vederea corpurilor ce comandaţi.
                                                          Director serv.
                                              Bt. Colonel Dumitrescu Maican [Arh. St. Buc., M. St. II., 1877/78, dos. Nr. 626, f. 313].
                                    642
www.dacoromanica.ro
1299
Bucureşti, 7 Mai, 1S77
                 Domnule comandant,
    Guvernul român, aderând la Convenţiunea de Geneva a luat angajamentul de a recunoaşte ca neutre şi prir urmare a proteja şi respecta ambulanţele cu bolnavii şi răniţii tie ele ale unei puteri amice sau inamice.
    Semnul distinctiv admis pentru aceste ambulanţe constă într'j cruce Roşie aplicată pe câmp alb.
    Vă rog dar, domnule comandant, a face ca printr'm ordin de zi citit trupelor la trei apeluri să li se recomande dispoziliunile acestui ordin şi a li se explica în ceeace îi priveşte dispoziţiunile, mp jionatei convenţiuni, publicată în Monitorul oficial Nr. iS din 1875.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/7S, dos. Nr. 626, f. 30].
                                    1300
Salcia, 7 3Iai, 1877
                 Domnule Comandant,
    Am onoarea a vă face cunoscut, că Regimentul ce D-vs. comandaţi este compus rmn.ai din trei escadroane, din care unul a rămas la Galicea Mare, după cum D-vs. iyi. Aceste două escadroane ce se găsesc aci, au un efectiv de 241 oameni numai, caiace face ca după dispoziţiile luate şi conform ordinelor date, intră în gardă pe fiecare zi câte un escadron, astfel că soldaţii nu au nicio zi de repaus, când ar putea a se îngriji, atât corporal cât şi psihic. Afară de aceasta, pe lângă micul •feetiv se mai adaugă şi marea distanţă; căci sunt obligaţi a face şi distanţa cu ocuparea gărzilor, ''“iace face 25—30 kilometri, departe de această comună, unde ne găsim cu sU-agul Regimentului.
    După cum vedeţi. Domnule Comandant, ei sunt continuu în mişcare, neavând nici timpul necesar pentru mâncare, deoarece în serviciul de 24 de ore stau neschimbaţi, fiindcă din mu -1 efectiv, nu se pot forma mai multe schimburi. Astfel dar, mă găsesc dator a vi face cunoscut această rugându-vă D-le Comandant, să bine-vjiţi a interveni locului competinte pentru ameliorarea răului, căci prin această se poate mări numărul bolnavilor şi în acelaşi timp survenind diferite maladii, nes-chimbându-se mai des.
                                  Medicul Regimentului Dr. V. Popescu [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 257, f. 126],
                                     643
                                                                        n*
www.dacoromanica.ro
1301
[Calafat], 7 Mai, 1877
                 Domnule Colonel,
    Vi se comunică în copie pe contra pagină Telegrama 4735 primită dela D-l Ministru de Război: Sunt .sigur D-le Colonel că aceste previziuni se fac pentru popota D-lor ofiţeri. Cu toţi cunoaştem greutăţile ce sunt. Recomandaţi însă D-lor şefi de corpuri ca pe cât se poate aceste previziuni să le facă pe mai mult timp şi aceea ce este mai important să nu se sustragă un număr aşa de mare dela serviciu pentru aceste previziuni.
                                               Comandantul Corpului,
                                              General de Brigadă, Lupu [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 245, f. 132].
    Anexă
    Aflu că tot drumul între Craiova şi Calafat este plin de sergenţi şi soldaţi cu trăsuri pentru cumpărarea alimentelor de hrană. Luaţi măsuri energice de a înceta asemenea dezordine, regulând aprovizionarea depozitelor.
                                      (ss) Ministru, General Cernat
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 545. f. 29. Telegramă copie],
                                    1302
 Buzău, 7 Mai, 1877
    Am onoarea a supune la cunoştinţa Dvs. că de ieri şi până astăzi 7 curent orele 7 1/2 dimineaţa armata rusă a trecut cu Calea ferată prin acest district cinci vagoane cu oameni, cinci cu material şi 18 cu cai.
    Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi asigurarea prea osebitei mele conside-raţiuni.
                                                 Prefect, Boranescu
         [Arh. St. Buc., Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176-81 e, f. 61].
                                    1303
 Buzău, 7 Mai, 1877
                 Domnule Ministru,
                     Am onoarea a supune la cunoştinţa Dvs. că în ziua de 6 Mai corent a sosit în Urba Buzău 500 căruţe cu transport de provizii şi astăzi la 7 corent au sosit 4 ba-
                                      644
www.dacoromanica.ro
terii artilerile, 4 idem de Parc, un batalion de infanterie, 250 căruţe pentru transportarea proviziilor şi o baterie Park telegrafică, care va pomi la 8 curent luând direcţiunea spre Ploieşti.
    Binevoiţi vă rog, D-le Ministru, a primi asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                            Prefect, Boranescu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5176-81 e, f. 60].
                                      1304
Bucureşti, 7 Mai, 1877
    Noi am format tabloul nostru pentru caii ce trebuiau rechiziţionaţi, după cunoştinţele ce avem şi am dat ordin prefecţilor a menţine tabloul trimis la acest minister. Vă rog nu daţi ordine contradictorii ci din contra dispozaţi a se menţine o dispoziţie luată deja.
                                                                I. Brătianu
          [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 43].
                                     1305
[Bucureşti], 7 Mai, 1877
    Cazarmele şi magaziile care nu mai sunt trebuincioase oştirei noastrejsă ordonaţi a se deşerta îndată, fiind trebuincioase pentru armata rusă, bineînţeles că cele mai bune şi mai higienice să rămână pentru oştirea noastră.
    Să se elibereze îndată şi bastimentele noastre cu vapor.
                                                               I. Brătianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4966, f. 39].
                                     1306
Bucureşti, 8 Mai, 1877
    Agenţia Diplomatică şi Consulatul General al Austro-Ungariei Nr. 14.033 Domnule Ministru,
    Prin nota mea din 3 Mai a. c. Nr. 4503 am avut onoarea de a vă expune, Domnule Ministru, motivele pentru care mi-a fost imposibil să ader la interpretarea pe care guvernul princiar, după comunicarea onorabilului Dvs. Departament din 2 Mai
                                      645
www.dacoromanica.ro
Nr. 4335, îl dă articolului III al Convenţiei din io Iulie trecut, interpretare care ar autoriza organele de administraţie princiaiă să extindă rechiziţiile militare asupra cailor aparţinând supuşilor austro-ungari, dacă îi utilizează pentru, exploatarea unui imobil, fie în calitate de proprietari, fie de chiriaşi.
    V’am rugat în acelaşi timp, Domnule Ministru, să binevoiţi a interveni la locul în drept pentru ca supuşii austro-ungari, fără excepţie, să fie scutiţi de rechiziţia cailor, lăsând guvernului princiar responsabilitatea pentru orice pierdere şi pagubă ocazionate conaţionalilor mei prin procedee contrare autorităţilor româneşti.
    De atunci, mi-au parvenit noi reclamaţii dela diferite judeţe din România, din partea supuşilor austro-ungari, cărora, cu titlu de rechiziţie, le-au fost liriicaţi caii, vitele, grâul lor, etc.
    Am adus aceasta la cunoştinţa onorabilului Departament al Dvs, prin noteft-mele din 16,17 şi 18 crt. Nr. 14012, 14017, 14018, 14023 şi 14025, insistând din n m asupra necesităţii de a pune capăt procedeelor care nu sunt deloc compatibile cu dispoziţiile Convenţiei.
    Neta mea din 3 Mai a rămas până astăzi fără răspuns şi abia ieri am primit nota din 7/19 Mai Nr. 5218 prin care aţi binevoit să-mi faceţi cunoscut că aţi invitat din nou prin telegramă circulară pe Prefecţii de judeţe din ţară să seu* iscă pe supuşii austro-ungari de la rechiziţia de cai sau alte vite, adăogând totuţi că acei dintre cetăţeni austro-ungari, care după dispoziţiile articolului III din Convenţia noastră de comerţ din 10/27 Iulie trecut, sunt supuşi la rechiziţii militare în calitatea lor de proprietari sau de chiriaşi de imobile nu vor putea să se bucure de această scutire.
    Faţă de această comunicare care nu ţine seamă de argumentele pe care în nota mea din 3 crt. Nr. 4503 le-am opus interpretării date de Ministerul princiar articolului III din Convenţia din 10/22 Iulie 1875 şi având în vedere instrucţiunile primite în actastă chestiune din partea guvernului meu, este de datoria mea de a vă declara încă odată, Domnule Ministru, că textil numitului articol III, scutind pe supuşii austro-ungari din România, fără excepţie, de orice rechiziţie militară înafarâ de acelea la care sunt supuşi toţi cetăţenii în calitatea lor de proprietari sau de chiriaşi de imobile, cetăţenii austro-ungari nu pot fi supuşi decât la sarcini şi prestaţiuni sau rechiziţii militare care apasă în mod special asupra proprietăţii sau chiriei imobilului pe tot întinsul ţării şi în mod uniform. I11 consecinţă, orice sarcină şi rechiziţie care nu ar aparţine acestei ultime categorii ş> la care totuşi supuşii austro-ungari ar fi impuşi de către autorităţile române, ar fi contrare privilegilor care le sunt garantate prin Convenţie.
    Este evident că guvernul princiar menţinând în această chestiune punctul său de vedere astfel cum este explicat în nota din 19 crt, Nr. 5218, ar expune prin acea-ta pe cetăţenii mei la pierderi şi pagube de care ar deveni neapărat responsabil.
                                   646
www.dacoromanica.ro
    Rugându-vă Domnule Ministru, să binevoiţi a-mi confirma primirea prezentei note, profit de această ocazie pentru avă reînoi asigurarea maltei mele conside-laţiuni.
                                                                 Zwiedineck
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 64, f. 82-84. Originalul în limba franceză. Data calculată pe stil vechi],
                                       1307
ZBăileşti, 8 Mai, 1877
                  Domnule Comandant,
    Domnul Intendent al Diviziei II prin ordinul Nr. 288, răspunzând la mai multe cereri ale mele a hotărît următoarele reguli în privinţa instalării depozitelor în această comună şi pe lângă Brigada ce comandaţi.
    Toate productele ei se vor primi în depou să fie numai de bună calitate şi constatarea sa să se facă prin doctori şi veterinari la primire care are facultatea de a respinge; vă rog respectos orânduiţi domnii medici şi veterinari trebuincioş i dându-le ordin a proceda la constatare când productele vor fi venite.
    Oamenii ce i-am detaşat din Regimentul I Dorobanţi a hotărît a se pune în subzistenţa Regimentului 7 Dorobanţi pe ziua de 8 Mai, dându-mi ordin a solicita Domniei voastre să luaţi dispoziţii în privinţa aceasta, prin urmare cu respect vă rog a ordona acelui Corp să-i puie în subzistenţă pe arătata zi, avansându-mi hrana în bani pe câte 15 zile înainte, pentru care să-i anexez şi o listă de numele oamenilor.
    Am cerut măsuri de orz, decimal de lemn, cumpene de fân şi domnul Intendent prin ordinul citat ordonă a mă adresa D-vs. ca să daţi ordin primarului aceste comune a-mi da.
    Respectuos vă rog daţi ordin, căci nu pot face nicio distribuţie la corpuri.
    Am cerut călăraşi căci pe lângă că, fiecare depozit are câte 7 şi 8, eu care am trei depozite nu am nici unul şi dacă aş primi ordin să trimit regi(mentului) 6 la Negoi, pâine sau carne n’aş putea.
    D-l Intendent ordonă a mă adresa domniei-voastre, vă rog respectuos luaţi dispoziţii să am cele arătate căci în caz contrariu nu mă simt în stare să fiu şeful a tuturor depourilor.
                                                             Şeful Depoului,
                                                             Adm. Stănescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 575, f. 140].
                                       647
www.dacoromanica.ro
1308
Caracal, 8 Mai, 1877
              Divizia 3-a Activă
Băileşti
    Guvernul turcesc a declarat ConVenţiune Geneva are semn neutral la spital şi ambulanţe semi-luna roşie pe drapel alb.
    Rog daţi ordin în consecinţă.
                                                        Şef de Stat Major,
                                                                         Din ordin Căpitan Băicoianu
           [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 424 a., f. 339].
                                      1309
[Galicea], 8 Mai, 1877
    Conform ordinului d. comandant al I corp No. 1487, vă invit ca de câte ori veţi primi câte un transport de pâine să faceţi a se constata prin Proces-verbal cu medici, cantitatea pâinii care este stricată pe care o veţi lepăda, primind numai pe aceea care este bună, căutaţi însă a nu se face lux în alegerea pâinii.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 265 b, f. 131].
                                      1310
[Galicea], 8 Mai, 1877
    Pentru transporturile de hrană, furaj etc. la trupele Diviziei II active staţionate în diferite localităţi, vă recomand a pune la dispoziţia Intendenţii întotdeauna când vă va adresa cineva, numărul de călăraşi necesari cari ar însoţi acele transporturi până la locul ce vi se va indica.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 265, f. 131].
                                     1311
Calafat, 8 Mai, 1877
    Vă recomand pe D-l Glassenap, trimis pentru a desnămoli vaporul Clotilda şi a-1 porni spre Bechet unde să intre pe Jiu. Daţi-i tot concursul ce vă cere precum şi oamenii necesari pentru desnămolire. Daţi ordin pe toată linia de sub comanda D-v. de a proteja acest vapor şi dacă se va întâmpla să fie atacat de Turci, daţi ordin ca să se tragă imediat asupra lor pentru a proteja vaporul. Asemenea daţi
                                             GiS
www.dacoromanica.ro
ordin ca să se proteje vaporul Ada ce soseşte în curând dinspre Severin şi are aceiaşi destinaţie. Aceste ambe vapoare sunt ruseşti.
    Comandantul Corpului I Armată.
                                                   General de Brigadă Bupu
         [Arh. *St. Buc., M. St. 51., 1877/78, dos. Nr. 112 c., f. 120].
                                                                             Bucureşti, 8 Mai, 1877
                             1312
                   Domnule ministru,
    Văzând cele expuse prin adresa d-v. Nr. 5.229 din 11 curent, am onoare a vă TUga să binevoiţi a face să se comunice acestui minister în ce condiţiuni acei uvrieri cismari din Pilsen în Bohemia ar veni să se angajeze în cazul când armata ar avea necesitate de serviciul lor.
    Primiţi vă rog D-le ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                       p. Ministru Fălcoianu
            [5tin. Af. Ext., dos. Xr. 27, f. 56].
                                      1313
                                                                               Bucureşti, 8 Mai, 1877
                 Domnule ministru,
    Starea de resbel pentru armata română nefiind încă decretată, consiliile de resbel nu pot judeca încă persoane streine armatei precum spionii şi alţii. Poliţia militară rusă cu toate acestea a prins în diferite rânduri spioni pe care-i trimete pretoriatului armatei române spre a fi judecaţi de consiliile noastre de resbel. Până în prezent asemenea indivizi s’au dat parchetului civil care neavând mijloacele de cercetare suficente pentru asemenea cauze, nici legi spre a le pedepsi cu rigoarea ce merită securitatea armatelor ruseşti şi române este departe de a fi garantată ceia ce face a se naşte natural un sentiment de neîncredere în statul major armatelor imperiale.
    Sunt dar de părere domnule ministru, că spre a înlătura inconvenientele acestei situaţiuni, să binevoiţi a comunica marelui cartier general al armatei imperiale că spionii prinşi de către jandarmerie sau aVant-posturile ruseşti, să nu ni se mai trimiţi spre a fi judecaţi de noi, mai cu seamă că până acum toţi indivizii bănuiţi ^i prinşi au fost supuşi străini.
                       Chestiunea de a se şti dacă în viitor, când tribunalele noastre militare vor fi competente de a judeca asemenea indivizi, urmează a judeca şi cei prinşi de ar-
                                  649
www.dacoromanica.ro
mata rusă pe teritoriul nostru cred că se va rezolva neapărat de guvern prin înţelegere cu comandantul armatei imperiale.
    Binevoiţi vă rog, domnule ministru, a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                         Şef de Stat major, Colonel Slăniceanu
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 29, f. 284].
                                      1314
                                                                              Bucureşti, 8 Mai, 1877
                  Domnule ministru,
    Primind adresele dv. Nr. 8.157 ŞÎ 8.837, am onorul a vă comunica că s’a dat ordin comandanţilor Corpului de armată a pune în vedere şi executa ca corpurile şi serviciurile militare să nu facă nicio rechiziţiune fără ştirea şi concursul adtnini-straţiunei locale.
    Ca militarii însărcinaţi cu rechiziţiuni să nu fie forţaţi spre a-şi îndeplini serviciul să facă direct rechiziţiuni, vă rog daţi ordin autorităţii administrative a satisface când sunt legate de îndată cererile ce i se fac în această privinţă.
                          Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni.
                                                     p. Ministru, Fălcoianu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4884, f. 452].
                                     1315
                                                                            Bucureşti, 8 Mai, 1877
    Prin ordinul circular No. 8.043 am pus în vederea D-lor prefecţi de judeţe, că am intervenit pe lângă D-tră să daţi ordin ca toate stabilimentele militare, care prin plecarea trupelor au rămas goale în totul sau în parte, să se predea cu inventar primăriilor care Vor fi obligate la timp să le predea în starea în care le-au primit. Primăriile se vor servi cu dânsele pentru trebuinţele armatelor ruseşti, iar pentru garnizoana română se va închiria local în proporţie cu numărul ei.
    Acum primesc cu raportul D-lui Prefect al judeţulni Iaşi No. 3409 copie după adresa D-lui primar al comunei Iaşi sub numărul 3.848, după care am onoare a Vă înainta întocmai copie, spre lămurirea D-v. de cele în ea conţinute.
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Dir. Adm., dos. Nr. 5184, f. 8].
                                      650
www.dacoromanica.ro
1816
Sessa, 8 Mai, 1877
                                    Brigada către unităţile în subordine.
                                    Ordin de zi No. 8 din 8 Mai.
    Conform ordinelor anterioare pun în aplicare cu începere de mâine $ mai, tragerea în ţinte de către toţi oamenii aparţinând acestei brigăzi, pentru care D-nii comandanţi de regimente sunt invitaţi a da instrucţiile necesare. Numărul cartuşelor de tragere în ţintă sunt câte 25 de fiecare om atât călare cât şi pe jos. Justificarea întrebuinţărei acestor cm 1 uşe, scăderea lor din totalul de 100 ce fiecare trebue să poseadă, se va face după r^gulele stabilite de reglementele în vigoare. Cartuşele Întrebuinţate la tragerea iu ţintă se Vor înlocui imediat dela depozitul din Calafat, •astfel că fiecare om să uu lipsească niciodată de complectu numărului de 100 cartuşe fiecare gardă mare în timpul celor 24 ore, vor face tragerea în ţintă cu toţi •oamenii disponibil, bine înţeles afară de cei din vedete care vor fi schimbaţi la rândul lor pentru acest exerciţiu. Pentru acest sfârşit, în spatele gărzii mari în •distanţa de 100—200 metri se Va alege un teren avantajos, şi care ar înlătura accidentele. In lipsă de ţinte se vor întrebuinţa scânduri sau uşi vechi. Oamenii disponibili ce rămân în cantonament vor face deasemenea trageri în ţinte. Pentru care D-nul Maior Mitescu din Regt. T Călăraşi, va destina locul acestei operaţii la satul Dessa, iar la celelalte cantonamente se va destina de către comandanţii de esca-droane respective. Cele 25 cartuşe vorbite mai sus se vor întrebuinţa astfel:
    5     cartuşe se vor trage la distanţa de 150 metri pe jos, 10 cartuşe la 250 metri pe jos, 5 cartuşe la 150 metri călare şi 5 cartuşe la 300 metri pe jos. Această tragere se va face în 5 şedinţe începând de mâine 9 curent.
    Pe timpurile ploioase şi când vânturile vor fi prea tari nu se va face tragerea in ţinte. Este dorit ca exerciţiul tragerei în ţintă atât de important, să fie bine •aplicat şi bine supraveghiat de toţi comandanţii respectivi, care vor da instrucţiile necesare.
    Rezultatul tragerei în ţintă se va înainta brigăzii, astfel ca să se poată vedea în acele tablouri formate după regulele stabilite de reglement, numărul oamenilor, numărul cartuşelor şi efectul produs la diferite distanţe.
                                                     Comandantul Brigăzii, Colonel, Cernovodeanu
         [Arh. St. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 715, f. 40].
                                       651
www.dacoromanica.ro
1317
]Galicea], 8 Mai, 1877
                 Divizia Il-a către Corpul I.
    Cu onor răspuns ordinului D-tră No. 1.526.
    Trupele dela 17 Aprilie şi până astăzi sunt necontenit în mers în diferitele direcţii ale zonei încât a fost imposibil a avea situaţii pe fiecare zi.
    Afară de acestea trupele acestei Divizii, dispersate pe o distanţa de mai bine de 90 Km. precum am avut onoare a vă expune prin mai multe raporturi de o anevoinţă foarte mare în expedierea corespondenţei astfel ca să fim la curent cu situaţiile zilei. Chiar acum până la 13 când va sosi un batalion Ia Severin, pus în marş astăzi Va fi întrerupţie în facerea situaţiei pe întreaga Divizie. încât se atinge de detaljuri specificate în diferitele rubrici, ele sunt notate prin cifre căci atât se prescrie prin ordinul pe armată No. 2. Asemenea pe detaşamente ele se arată în rubrica II-a a localităţii şi nu am văzut necesar să mai repet şi la observaţii.
    Dacă Domnia-Voastră crede necesar a se specifica în observaţii ceva, vă rog a-mi da instrucţii ce anume să se înscrie în acea rubrică şi mă voi conforma întocmai.
    Pentru raporturile pretorului, astăzi e termenul de 8 zile fixat prin instrucţiuni şi se trimite.
    Pentru situaţia C am dat ordin comandantului detaşamentului de Artilerie, care de abia a sosit acum trei zile ca să le facă şi în curând le va expedia.
    Pentru situaţia D ce cade în atribuţia şefului Detaşamentului de geniu, nu s’a putut expedia căci după cum am aVut onoare a vă raporta geniul încă nu sosise şi de abia astăzi a sosit. După aceste explicaţii fidele cred D-le General, că -veţi lua în consideraţie dificultăţile şi motivele de forţă majore şi veţi recunoaşte însuşi că întârzierea nu provine din neglijenţă din parte-mi. Pentru situaţia hranei nu am avut niciun ordin. Astăzi îl primesc pentru prima oară şi voi da ordin de executare.
                                                 Comandantul Diviziei II-a, Colonel Dogadi
        [Arh. st. Buc., M.St.M., 1877/78, dos. Nr. 157 v-158].
                                     1318
Calafat, 8 Mai, 1877
                                            Ordinul No. 1.616.
    După ordinul D-lui Ministru de Război, făcându-se mai multe modificări în personalul ofiţerilor Cartierului General al I-lea Corp de Armată, ni se transmite
                                     652
www.dacoromanica.ro
un tablou nominal de toţi domnii ofiţeri ce fac actualmente serviciul la acest cartier spre a-1 face cunoscut Corpurilor şi serviciilor de sub ordinele D-vs.
                                             Comandantul Corpului, fss) General de Brigadă Dupu
    Lista de -personalul ce compune Statul — Major al I-lea Corp de Armată. D. General de Brigadă Gh. I,upu — Comandantul I Corp de Armată.
Stat-Major
Artileria
Intendenţa
Pretoriatul
Serviciul
  Sanitar
                                                       Tren
Exrorta
    Colonelul Emanoil Boteanu, şef de Stat Major la i Corp de Armată. - Maior Barbu Basarab.
    Maior Petru Gigârtu, funcţie de subşef de stat major.
    Maior Argetoeanu, miliţian de stat major.
    Căpitan Teodor Boldescu, ofiţer de stat major.
    Căpitan Glogoveanu Alexandru, ofiţer miliţian adjutant ataşat pe lângă persoana generalului comandant.
    Căpitan Gheorghe Tudoriu.
    Locotenent Grigore Tănăsescu.
    Sub-locot. Mihail Boteanu, ofiţeri de ordonanţă.
{Colonel Iulius Dunca, şef Artileria Corpului.
    Lt.-Col. Horbatki, şef al Parcului Calafat.
{ Sub-intendent Anton Giurgiu, intendant al Corpului.
| Maior Petre Baldovici, pretor al Oficiului.
    Medicul principal cl. II Zaharia Petrescu, medicul Corpului.
    Medicul Batalionului I Mihail Stănescu.
       *         *       II Ion Corvin.
       •         •       III Antoniu.
    Veterinar de Divizie I Persu.
| Locot. Ghelberiţă, ofiţer miliţian, şeful trenului Cartierul general.
{Sub-locotenent Dobriceanu, şeful Plutonului de Escortă Călăraşi din I-a. Regimentul de Călăraşi Excadron-Doljiu.
                                                                                                                                         Şef de Stat Major, (ss) Colonel Boteanu
          [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877 78, dos. Nr. 545, f. 44].
                                   1319
Negoiu, 8 Mai, 1877
                .Domnule Colonel,
   Cunoaşteţi în destul dificultăţile ce întâmpină în privinţa carnei ce trebuie a da trupei. Intendenţa sau nu ne trimete deloc vite, sau dacă ne trimite ele sunt astfel, după cum însuşi domnia voastră le-aţi constatat pe când ne aflam încă la Băileşti. Pentru aceea suntem reduşi a cumpăra noi singuri vitele trebuincioase; încă ad-ţia
                                   653
www.dacoromanica.ro
civilă nu ne da nici cel mai mic concurs. Ţăranii de bună-voie nu ?i vând vitele deşi le oferim preţuri foarte convenabile ; suntem doar siliţi a lua act le vite cu sila, căci în altfel n’am avea cu ce hrăni trupa.
    Vă rugăm dar binevoiţi a interveni la ad-ţia locală pentru a ne d,i un concui^ mai eficace şi a ordona primarilor să ne secondeze în cumpărarea vitelor.
    Primarul din comuna Negoi nu numai că nu ne ajută la această, dai încă face instigaţie printre oameni, pentru a ne cere preţuri enorme pe orice lucru de caie avem trebuinţă.
                                                     Comand. Regim, b Inf.
                                                       Colonel Budişteanu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Xr. 265 b, f. 171].
                                      1320
FSnlâna-Banului, 8 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    După raporturile primite dela gărzile mari şi pichete, dela schimbarea gărzilor şi până [acuma] astăzi dimineaţă la ora 7, atât santinelele cât şi patrulele nu au descoperit nimic important despre inamic.
    D-nul Căpitan Boşman, comandantul Pichetului No. I, mi-a raportat că ieri pela ora 5.1/2 seara, între viile dela Comotamiţa şi satul CoşaVa, s’au ivit un pluton, de cavalerie turcă, care avea în cap cinci indivizi şi pe care D-sa supozează că erau. ofiţeri în recunoaştere.
    Acest detaşament s’a apropiat de malul drept al Dunării şi s’a întors iarăşi printre vii şi satul Coşava.
                                            Comandantul avant-posturilor,
                                                         Maior Ignat
         [Arh. St. Buc., M. St. AI., 1877/78, dos. Xr. 564, f. 467].
                                       1321
Galicea Mare, 8 Mai, 1877
                                             Ordin general,
    Domnul Comandant al Corpului I de Armată, prin ordinul No. 1.412, motivat de ordinul No. 28 al Marelui Cartier General, mă autoriză a uza de represalii în contra. Turcilor care în mai multe rânduri au făcut incursiuni pe teritoriul Român, jefuind, vite şi grâne, dând foc şi devastând tot ce întâlneau în ţara noastră.
                                 654
www.dacoromanica.ro
    La rândul meu vă autorizez pe D-voastră a executa asemenea in arsiuni pe teritoriul Turc spre a ataca posturile turceşti, a le lua aprovizi-.’.iai!, dacă va fi posibil şi a captura vasele lor.
    Se vor alege pentru aceste expediţiun:, oameni de bună voe, dar hotărîţi şi-cu sânge rece.
    Le veţi recomanda a evita ori ce încăerare mare şi a se retrage la timp spre a evita mari pierderi.
    Dacă aveţi, necesitate de fonduri, spuneţi-mi prin telegraf sau raport expres, suma care vă trebue spre a mijloci la Corpul de armată pentru a ni se da.
                                     Comandantul Diviziei II activă, Colonel Logadi
                                                          Şef de Stat Major,
                                                     Lt. Colonel, G. Voinescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M„ 1877/78, dos. Nr. 564, f. 524].
                                       1322
Golenţi, 8 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Eri 7 Mai, orele Ji dimineaţa, am ocupat cu compania 5 din 6 Dorob. antepostu-rile de aci, compuse din două linii: I-a linie de observaţiune, lanţul santinelelor şi al patrulelor de zi şi de noapte, începând dela extrema stânga a satului Magiav^it până la stânga liniei de ante-posturi dela Calafat, Crucea de piatră, pe o întindere de 10 chilometri aproape, cu cotiturile ce face această linie şi aşezate conform ord. de zi pe Brigadă No. 45; 2-a linie de apărare, compusă din 3 gărzi mari şi un pichet, primit astfel numărul lor şi osebite: garda mare No. I la extrema dreaptă a satului Golenţi, No. 2 la extrema stângă a acestui sat şi No. 3 la Hunia lungă, lângă aria lui Theodoru; pichetul la stânga satului Golenţi. In timp de 24 ore, pe întreaga linie nu s’a întâmplat nimic.
                                      Comandantul Ante-posturilor, Căpitan Vanghele
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 444J.
                                       1323
Bucureşti, 8 Mai, 1877
                  Domnule ministru,
    In anul 1875 ministerul de resbel a comandat la fabricanţii Serban freres din Liege (Belgia) un număr de 3.000 revolvere pentru trebuinţele armatei române.
                                        655
www.dacoromanica.ro
    Pentruca transportul acestor revolvere să nu întîmpine dificultăţi s’a simţit necesitate de autorizaţiune guvernului Austro-Ungar pentru libera trecere pe teritoriul său, autorizaţiune care s’a şi primit din partea numitului guvern pe lângă adresa d-v. Nr. 12411 din 27 Noembrie 1876.
    Acum însă numiţii fabricanţi ne informează că aceste revolvere fiind expediate pentru Romania pe teritoriul Austro-Ungar conform autorizaţiunei dată, au fost poprite la Orşova.
    In vedere dar că poprirea acestor revolvere poate să atragă după sine daunef pentru fabricanţi şi pentru stat chiar considerând că transportarea acestor revolvere pe teritoriul austro-ungar nu s’a făcut decât în baza autorizaţiunei vorbită mai sus, am onoare a vă ruga să binevoiţi a trece demarşele cuvenite pe lângă guvernul austro-ungar anunţându-i permisul dat să lase imediat transportarea în ţară a acelor revolvere, comunicând şi subsenmatului rezultatul obţinut.
    Primiţi vă rog, domnule ministru asigurarea osebitei mele consideraţiuni.
                                                   Ministru, General Cernat
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 27, f. 31].
                                       1324
[Tecuci], 8 Mai, 1877
No. 5
                                             Proces-Verbal.
    Anul una mie opt sute şaptezeci şi şapte luna Maiu în opt zile.
    După ce s’a constituit comitetul Damelor din oraşul şi judeţul Tecuciu, în ajutorul ostaşilor Români răniţi compus din Elena Plitos Preşedintă, Ruxandra Copetschy, Zamfira Şerbănescu vice-Preşedinte, Ecaterina Neagu, Profira Neculau, casiere, Amelia Pappadopulo Calimachy şi Ecaterina Petraş secretare; după ce se constată prin osebit proces verbal, subscris de 25 onor Dame, număr suficient Statutului, în procedarea alegerii.
    In urma acestora, D. D-ctor I. Copetschi, medicul Primar al judeţului luând cuvântul a zis; că este fericit văzând că Damele Române, la apelul făcut, s’au adunat pentru un act aşa de mare şi sacru, spre a se da adjutorul ostaşilor răniţ1 în rezbel; cu atât mai mult speră că se va pune o mare activitate pentru acest sfârşit, deoarece fiecare are fraţi şi rude care îşi vor vărsa sângele pe altarul patriei: prin urmare conchizând, a mulţumi persoanelor adunate, pentru graba ce au pus la un aşa de mare act, adăogând că chiar lipsa celorlalte dame nu poate să fie decât din cauze binecuvântate, dar în urmă desigur vor adera.
    După aceasta D. Preşedintă Elena Plitos, luând cuvântul, a mulţumit mai întâi adunării, pentru bunăvoinţa ce a avut alegând-o la Birou, şi apdi D-lui D-lor
                                        656
www.dacoromanica.ro
pentru iniţiativa luată în scopul formării acestui comitet, adăogând că speră că toate damele îşi vor pune cea mai mare activitate în scopul acestei sacre datorii şi că d-sa va fi deasemenea gata, cât va fi prin putinţe, ca acest comitet să producă efectul dorit.
    Apoi s’au împărţit liste la toate persoanele alese în comitet, precum şi la unele din membre; iar convocarea tuturor membrilor se va face, după iniţiativa ce se va lua de Preşedintă.
    Despre cele ce preced s’a încheia, acest proces verbal subscris de noi Preşedintă şi Secretară.
       Preşedintă
    (ss) Blena Plitos
              (D. S.)                                           Secretară
                                                        (ss) Catfcerina Petraş
    Sigiliul: Comitetul Damelor Române. In adjutorul Răniţilor Români 1877 Tecuciu
         [Bibi. Acad. R.P.R., ms. 3279, f. 25].
                                        1325
Bucureşti, 8 Mai, 1877
    In urma ordinulu' cu No. 4.079, primindu-se adresa D-lui Ministru de Interne No. 8.837 Pnn care arată că, contra dispoziţiunilor legii, autorităţi militare în diferite localităţi fac rechiziţii direct fără ştirea autorităţilor comunale;
    Am onoare a vă pune din nou în vedere, ordinul citat, rugându-vă să daţi ordin la toate Corpurile şi serviciatele din Corpul de Armată, să comandaţi a nu executa nici o rechiziţiune acolo unde este un reprezentant al autorităţii administrative, fără ştirea şi concursul acestora.
    Articolul 9 din Lege, prevede cazul când autoritatea militară face direct rechizi-ţiuni, numai în cazuri de natura celor menţionate în lege, se va putea, dar urgenţa bine constatată, se va tolera rechiziţiunea de către militari.
                                                                p. Ministru (ss) Fălcoianu
         [Arh. st. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 545, f. 49].
                                        1326
Cetate, 8 Mai, 1877
    Pieile strânse dela vitele primite dela depoul Intendenţei Diviziei II, în caz de nevindere, vi se ordonă a trimite jumătate din ele Regimentului 5 Dorobanţi
                                        657
                                                                               42
www.dacoromanica.ro
şi jumătate Regimentului 6 Dorobanţi, iar în caz contrariu, vă veţi încărca la masa generală de întreţinere cu valoarea ce aţi primit pe ele urmându-se tot asemenea şi cu pieile dela vitele de rechiziţie primite dela Domnul Maior Maican.
                                        Comandantul Brigăzii I, Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 564, f. 460].
                                       1827
Calafat, 8 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Conform ordinului de zi Nr. 1 al marelui cartier general, cu onoare vin a vă prezenta raportul diferitelor servicii din Divizia I activă.
    Secţia l-a. Mişcarea personalului şi a cailor.
    Pe ziua de 7 mai numărul total al ofiţerilor din diferitele corpuri ale Divizie1 este de 239 dintre care 4 nedisponibili; 12.766 soldaţi dintre care 315 nedisponibili şi 161 bolnavi; cai 1939 dintre care 144 sunt duşi la Craiova spre a transporta muniţiuni de războiu şi 419 bolnavi. Aceste trupe sunt împărţite în cantonamente de la Golenţi până la Rast având pe toată linia avant-posturi şi în comunicaţie, în modul următor: Calafat, Stat-majorul Diviziei şi al Brigadei I-a, al 4-lea Batalion de vânători, al 4-lea regiment de infanterie, i-iul Regiment de Dorobanţi al 4-lea de Dorobanţi, al 3-lea Rgt. de dorobanţi, i companie de geniu, 1 escadron de Călăraşi (1 Regt.), 6 baterii de artilerie, coloana de muniţiuni şi ambulanţa centrală. In Ciuperceni, Regimentul 1 de infanterie, 1 baterie călăreaţă şi un escadron de călăraşi (1 Regt.).
    In Poiana, Stat-majorul Brigadei a Il-a şi al 2-lea regiment de Dorobanţi.
    In Dessa, stat — majorul brigadei de cavalerie al 2-lea Regiment de Călăraşi şi un escadron din 1-1 u de Călăraşi, în total 5 escadroane.
    In Rast — I escadron călăraşi (1 Regt).
    La Cetatea se află detaşat un escadron Călăraşi (I-iu Regt.), acesta până la completarea Diviziei a Il-a. Incidentele întâmplate de când trupele ocupă Calafatul sunt următoarele: la 26 aprilie (rupt) bateriile turceşti au început a bombarda Calafatul, bateriile noastre nu au început focul decât după a 6-a lovitură trasă de Bateria din Cetate, canonada din partea noastră a durat până la 4.1/2 ore când s’a dat ordinul de a înceta, de D-voastră spre a nu se prăpădi muniţiile în zadar fiindcă cantitatea muniţiunilor era foarte mică, bateriile din Vidin nu au încetat focul lor decât la 5.1/4 ore. Tirul bateriilor din Vidin la început avea o bătaie insuficientă, abea atingea malul stâng al Dunărei, dar observând aceasta distanţă a fost mărită şi bătaia a fost destul de mare astfel încât câteva obuze au căzut dincolo de bivuacul trupelor noastre ; calibrul tunurilor lor după mai multe obuze s’a constatat a
                                       658
www.dacoromanica.ro
fi de trei feluri, de i8cm , d* 14.1/2 cm. şi 15 cm. cât despre efectul lor ca explozie a fost mai nul, căci în mediu 2 la 10 obuze au eclatat. Suma obuzelor trase este ca la 100 aproximativ. Tirul artileriei noastre la început a avut o bătaie prea mare, însă care nu a întârziat de a se regula şi mai multe obuze au căzut în oraşul Vidin unde chiar s’a observat că mai mu1 te edificii au fost atinse, asemenea s’a observat că aproape 2 din 3 părţi din obuzele aruncate au eclatat. Cantitatea obuzelor trase după raportul comandantului artileriei este de 130 pentru toate bateriile. Această canonadă nu a făcut nicio stricăciune serioasă oraşului Calafat, câteva case şi o biserică au fost lovite, nici un om şi nici un animal nu au fost atinşi. Purtarea artileriei în tot timpul canonadei a fost foarte corectă, sânge rece şi nicio încurcătură. In noaptea de 30 Aprilie spre 1 Mai pe la orele 11. 1/4 seara s’a observat un vapor pe Dunăre, de santinelele dela Cetatea, care mergea în direcţia Calafatului, îndată au presupus că este un monitor turcesc şi au tras întrânsul; acest vapor nu avea pavilion nici lanternă şi mergea cu maximum de iuţeală; ajungând la Crucea de piatră, asemenea a fost primit cu lovituri de puşcă de avant-posturile de acolo, dinaintea Calafatului a trecut cu aceeaşi iuţeală şi aproape de malul nostru, astfel încât bateriile nu au putut viza întrânsul, în fine în faţa Ciupercenilor făcând o manevră falşe a fost forţat a se opri nămolindu-se în nisip aici a fost primit la Regt. No. 1 de linie cu focuri, vaporul şi echipajul a fost făcut prizonier; Căpitanul a declarat că este austriac cât despre misiunea ce era însărcinat nu a avut a da relaţii zicând că el însuşi nu ştie, fiind însărcinat a merge la Bechet şi a staţiona la gura Jiului. Vaporul se numea Clotilda şi s’a constatat că primise 45 de gloanţe. Cât despre muniţiunile ce s’a pretins că ar fi aruncat în Dunăre, nu a fost alt decât cărbuni ce avea pe vapor spre a mări iuţeala mersului. In acest timp bateriile turceşti din Vidin auzind detunările bateriilor noastre şi probabil crezând că-i atacăm au ripostat; această canonadă a fost de mică durată, suma obuzelor aruncate de Turci le evaluez la 40 aproximativ. Muniţiunile consumate în această ocazie din partea noastră sunt: 1 Regt. de linie 225 cartuşe, I-iu de dorobanţi 24 cartuşe şi al 4-lea de dorobanţi 590 cartuşe, total 839 cartuşe. Din partea bateriilor s’a tras 8 obuze de 8 cm. şi 25 de 9 cm.                                         ^
    Secţia II. Rezultatul descoperirilor în ceeace priveşte pe inamic. Informaţiile ce s’au putut lua până acum despre poziţia şi efectivul armatei turceşti dela Vidin este cea următoare:
    In Cetate se află 12 tabere a 500 oameni şi una 6000. ha Calemgda (afară din Cetate) I-a poziţie 30 tabere a 500 oameni una 15.000.
    Da Calemgda (afară din Cetate) 2-a poziţie 3 tabere a 500 oameni 1500. In Bele-toda (pe deal) 7 tabere a 500 oameni 3500. Pe post lângă Diciu dela 3 până la 4 baterii.
    Artileria Cetăţii.
                                         659
                                                                               42*
www.dacoromanica.ro
    Pe graniţa Serbiei sunt 3 regimente de cerchezi, 3 escadroane de cavalerie în Vi din. Başa-buzucii s’au transformat în armată regulată. In post se află un monitor cu 2 tunuri, un vapor de lemn cu 4 tunuri şi 7 şeici cu pânze. In noaptea de 5 spre 6 Mai s’a observat pe înălţimile Vidinului o lumină care părea a fi un soare electric şi se crede că Turcii întrebuinţează lumina electrică fiind ocupaţi de a construi noi baterii noaptea.
    Azi âm primit informaţiuni, că s’au observat pe malul dre^t al Dunărei trupe numeroase de infanterie şi cavalerie, aproximativ de forţa unei brigade, aceste trupe mergeau pe şoseaua ce duce de la Vid;n P Lom —Palanca, urmate de un număr considerabil de care.
       Şef de stat major,
         Lt. Col. Algiu
                                         Sub şef de stat-major Cpt. Balaciu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 112 c, f. 311].
Galicea, 8 Mai, 1877
                                      1328
                   Domnule Colonel,
    îndată după primirea acestui ordin veţi pune în marş pentru Severin un Batalion din Regimentul D-voastră, care împreună cu o baterie de artilerie din Divizia I şi 1/2 escadron de aici va forma garnizoană acolo.
    Marşrutul este următorul:
    La 8 seara la Pleniţa.
    La 9 mai, la Punghina, unde se va face joncţiune cu bateria de artilerie şi unde D-l Şef al Batalionului, va lua comanda tuturor trupelor de mai sus.
    La IO Vânju Mare.
    La II repaos.
    La 12 Hinova.
    La 13 la Severin.
    Veţi da ordin a se lua aici provizii de hrană din cele aflate la depouri, precum, pâine, sare, lemne şi furaje,
    Pentru transportul bagajelor veţi cere primarului local, numărul ficsat de Minister. Asemenea veţi cere pentru transportul hranei. Carele se vor schimba la fiecare etapă.
    Ordonaţi D-lui Şef de Batalion a lua de fiecare etapă liste nominale subscrise de primar, de numele oamenilor ce transportă bagajele şi hrană şi numirea satului
                                   660
www.dacoromanica.ro
de unde sunt. Aceste liste le va trimite prin poştă la Divizie direct. Ordonaţi încă, ca în toată ziua la 8 ore dimineaţa să se dea situaţia Batalionului, escadro-nului şi bateriei prin depeşă, după modelul ce v’am dat, menţionâid mitrţiile şi pedepsele întâmplate în cursul lunii precedente.
    D-l Şef al Batalionului, va face raport de marş şi itinerarul drumului.
                   Domnule Locotenent,
    îndată după primirea acestui ordin veţi pregăti de marş, o jumătate escadron care sub comanda subit. Giuvan, se va pune la ordinele D-lui Maior Dimitrescu şeful Batalionului al II-lea din Regim. 8 Dorobanţi şi va pleca pentru Seve rin»
    Trupa va lua hrana şi furaj pentru 6 zile dela Depou. Veţi ordona D-lui sublocotenent a prezenta D-lui Maior Dimitrescu în toate dimineţile la ora şapte situaţiile jurnaliere, după modelul alăturat. Inţelegeţi-vă îndată cu D-l Maior Dimitrescu despre ora plecărei şi îngrijiţi a lua care'de transport dela primărie, pentru care am dat ordin a vă libera.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 105].
                                               1329
[Galicea], 8 Mai, 1877
    Prin ordinul D-vs. Nr... mi-aţi fixat zona Diviziei şi totodată mi-aţi precizat că linia Galicea — Băileşti să fie ocupată de o brigadă de Infanterie. Acest ordin l-am şi executat după cum am avut onoare a vă raporta cu Nr... Astăzi primindu-se un nou ordin, de a trimite un batalion şi 1/2 escadron din trupele dela Galicea la Severin, pe care l-am şi executat, găsesc că puţinele trupe ce mi-a mai rămas pe această a doua linie, departe de a prezenta un avantagiu, nu prezintă decât o izolare dezavantajată, atât pentru paza cantonamentelor (ataşând oameni) cât şi pentru aprovizionare, corespondenţe şi diferite servicii şi mai cu seamă pentru cel sanitar şi pentru un contact mai eficace; pentru această consideraţie şi pentru cele ce se vor expune prin raportul de recunoaşteri, făcute de D-l Şef de Brigadă şi ofiţerii de Stat Major pe divizie, sunt de opinie: Colina Negoiu, catenele s’a ocupat de Regimentul 6 Linie. Batalionul 1 să o întărească trimeţând lângă ea şi al 2-lea Batalion, ceiace ar uşura serviciul făcut de I-iul Regiment de Roşiori şi ar cruţa ostenelile la care este expus. Iar Regimentul 7 Dorobanţi cu Bateria V-a să le aduc la Galicea Mare, lăsând la Băileşti 1 companie pentru pază la pornirea lor.
    De veţi binevoi a aproba această opinie a mea, vă rog să-mi daţi ordin spre a executa prezenta expunere ce am onoare a vă face.
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 99].
                                      661
www.dacoromanica.ro
1330
Cetate, 8 Mai, 1877, orele 1
                  Domnule Colonel,
    In timp de 24 ore vi se aduce la cunoştinţă că pe linia ante-posturilor acestei Brigade nu a avut loc nicun eveniment.
    Alimentele de hrană devin aici foane rare şi sarea a început să fie 1 leu ocaua.
    Peste puţin timp nici că se va mai găsi.
    Pâinea se aduce foarte neregulat şi calitatea ei este cu desăvârşire proastă; trupele nu mai găsesc carne.
    Neavând pus astăzi ofiţer de oidonanţă, vă rog a da ordin să mi se ataşeze în această calitate pe subit. Bernfeld din I-iul de vânători. Este important a regula chestiunea vapoarelor ce plutesc pe Dunăre; nu ştiu ce control trebue să exercităm asupră-le şi dacă noaptea sunt libere să plutească. Ne-ar fi foarte greu, dacă nu cu neputinţă a distinge în timp de noapte naţionalitatea pavilioanelor şi apoi ar trebui să ni se facă un curs complet în această privinţă, deoarece eu însumi nu pot cunoaşte atâtea varietăţi de pavilioane
                                                           Colonel Vlădescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 98].
                                      1331
(luiicea Mare, 8 3Iai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Am onoarea a raporta, că în conformitatea ordinului D-vs, Nr. 989 astăzi la ora 3.10 p. m. am pornit la Severin Batalionul al 2-lea din Negoiu, ce comandez, sub comanda maiorului Dimitrescu, comandantul batalionului dându-i şi toate instrucţiile dictate de ordinul D-vs. menţionat mai sus
                                                 Comandantul Regimentului Lt. Colonel Sişman
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 74].
                                      1332
  alaîat, 8 Mai, 1877
                  Domnule Colonel,
    Pentru ca să se pbată cunoaşte într’un mod exact toate operaţiile Corpului de armată astfel cum prescrie ordinul general pe armată Nr. i, vă rog a da ordin Stat Major-ului Diviziei D-vs,. a ţine un jurnal regulat de toate lucrările Diviziei, mişcări de detaşamente, lupte, sau incidente remarcabile. Pentru acest sfârşit, atât
                                        662
www.dacoromanica.ro
corpul de Infanterie, Cavalerie, cum mai cu seamă bateriile de artilerie şi Compania de geniu, vor arăta zi pe zi lucrările săvârşite de aceste corpuri, numărul oamenilor întrebuinţaţi la acele lucrări şi felul lucrărilor executate în acea zi. Şefii Stat-Majorului Diviziei vor înainta la 8 zile un jurnal regulat ţinut pe fiecare zi, de toate lucrările Diviziei, spre a face un jurnal după dânsul pentru tot corpul şi înainta Marelui Cartier General.
                                     Comandantul Corpului, General de Brigadă Bupu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 162].
                                     1333
Ploieşti, 8 Mai, 1877
    înmânând d. general Nepokoitschitzki nota mea în conformitate cu a e. v. pentru liberarea a celor trei milioane, am prezentat' totodată pe d. d. delegaţi acreditaţi, i-a răspuns categoric că n’are nicio comunicaţiune în privinţa aceasta dela guvernul său şi că chiar în asemenea caz, n’ar fi putut plăti îndată, fiind te-saurul lor încă la Chişinău; am insistat ca să ceară autorizaţiunea telegrafică dela Petersburg şi a făgăduit că o va face îndată.
                                                Comisar general Plăgi no
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30 f. 40. Telegramă],
                                     1334
Bucureşti, 8 Mai, 1877
    D-l prefect de Vlaşca prin telegramă îmi face cunoscut că Generalul Scobelef Comandantul trupelor ruse de acolo i-au arătat că are necesitate de luntrele noastre în număr de zece cu care se serveau până aci dorobanţii în diferite escursiuni pe Dunăre şi care acum se găsesc trase pe uscat şi aşezate aproape de cazarma dorobanţilor. Solicita d-l prefect a i se notifica urgent să le dea după ce îşi va face cerere scrisă sub luare de chitanţă de primire.
    Comunicând d-vs. cele ce preced am onoare a vă ruga domnule Ministru să binevoiţi a decide şi a da ordin de urmare direct d-lui prefect.
         [Arh. St. Buc., Min Int. Div. Com., dos. Nr. 4888, f. 514].
                                     1335
Bucureşti, 8 Mai, 1877
    Pentru productele ce se iau în trebuinţa armatei depe la arendaşii moşiilor statului prin rechiziţiune sau prin bună învoială în contul arenzilor datorite, vă
                                      663
www.dacoromanica.ro
invit, D-le Prefect, să regulaţi ca la emiterea chitanţelor ce se liberează arendaşilor în primirea acelor producte să se facă menţiune în ele că productele sunt luate dela. moşii de ale statului şi că valoarea lor urmează a se ţine în contul arenzilor datorite căci fără această menţiune, care să rezerve dreptul statului asupra preţului productelor se vor găsi arendaşi cari se vor încerca a trece altora chitanţele spre a încasa preţul lor şi astfel se va sustrage statului mijlocul de a se despăgubi de arenzi. [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4879, f. 132].
                                     1386
Calafat, 8 Mai, 1877
    Conform telegramei 35 a Marelui Cartier General al Armatei, se comunică că. dispoziţiile prescrise în serviciu de garnizoană pentru primirea şefilor când sosesc în garnizoană, sunt suspendate pe tot timpul campaniei, Trupele vor rămâne pe poziţiile unde sunt postate şi în cantonamente, fără a se aduna pentru onoruri sau a face parăzi.
                                                            General L,upu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 257, f. 96].
                                     1337
Craiova, 8 Mai, 1877
    Rog transmiteţi urgent la Băileşti, colonelului Ipătescu ordinul aici jos. Comanda Dvs. Brigada I de Infanterie şi o baterie de Artilerie urmând a ocupa punctul Moţăţei, porniţi îndată la acest punct cu toate trupele diq Brigada dvs.
    Regimentul 12 Dorobanţi şi bateria de artilerie, s'a dat deja ordin a ne întruni la 24 în Moţăţei.
                                                       Colonel Anghelescu
         [Arh. St. Buc., M. St. M., 1877/78, dos. Nr. 596, f. 69].
                                     1338
Brăila, 8 Mai, 1877
    Azi la orele 8 dimineaţa s'a dat foc Ghecetului de soldaţi ruşi trecuţi în bărci. Vântul fiind favorabil’au ars aproape toate casele şi acum ard. Dela bateria din stânga, numită Lânăria, calibru de 29 au tras mai multe focuri care au de scop a. ţine un monitor la distanţă.
                                                         Prefect R. Mihai
         [Min. Ai. Ext., dos. Nr. 23, f. 390. Telegramă],
                                      664
www.dacoromanica.ro
1339
Slatina, 8 Mai, 1877
    Rog amabilitatea D-vs.' ordonaţi cui credeţi cuviincios a nu se mai ridica care din cătunul Curtişoara fiind timpul arăturii favorabil nu compromiteţi existenţa, locuitorilor şi a proprietăţii.
                                                           Em. Zamfirescu
         [Arh. St. Buc., Min. Int. Div. Com., dos. Nr. 4904, f. 42].
                                      1340
Ploieşti, [8] Mai, 1877
    Ea notificarea de astăzi că un regiment de Cazaci a trecut Oltul, Generalul Eewitzki, adjunct capului statului major general mi-a declarat că i au dat ordine telegrafice ca îndată acel regiment să se întoarcă înapoi. Marele Duce va profita de graţioasa invitaţiune a Domnitorului probabilmente mâine Euni la 2 ore şi patruzeci minute, ca să petreacă douăzeci şi patru ore la Cotroceni, întorcându-se marţi seara cu trenul de opt, aceasta o subordonă la caz de a nu se ivi afaceri ce-1 vor opri. Dimineaţa mâine voi avea onoarea a comunica definitiv aceasta. Am supus şi Măriei Sale Domnul, despre ordinul ce mi-a dat ieri.
                                                   Comisar general, Plagino [Min. Af. Ext., dos. Nr. 23, f. 387. Telegramă],
                                    1341
Roma, 8 Mai, 1877
   Dupăcum am avut onoarea a vă telegrafia până acum nu am putut lega cunoştinţe cu ataşaţii de ambasade şi astfel când am primit telegrama domniei voastre din 4/16 curent relativă la acel iradi de care s’a vorbit, nu-mi rămânea altă sorginte de informaţiune decât conversaţiunea cu domnul secretar general al afacerilor străine.
   Am fost dară la domnul conte Torinelli şi l-am întrebat dacă domnia sa ar fî având vreo ştire mai recentă din România, sau din Constantinopoli. După răspunsul său negativ, am adăogat că am luat libertarea de a veni să-l întreb fiindcă am auzit nişte vagi rumori de care nu se ştie nimic la Agenţia Ştefani nici la ziarele din Roma, şi despre care eu n’am primit nicio ştire. Se vorbeşte că Sublima Poartă ar fi notificat puterilor că Măria Sa Domnitorul ar fi considerat de către Poartă ca decăzut.
   Domnul secretar general m’a asigurat că n’a venit la cunoştinţa domniei sale nicio ştire de felul acesta şi că de i s’ar fi transmis ceva mi-ar fi spus-o.
                                     665
www.dacoromanica.ro
    Alaltăseară 6/18 am primit nota d-voastră. Am datat copia 2/14 curent conform ordinului domniei voastre transmis prin depeşa cifrată din 14.
    Tot în acea seară am primit depeşa relativă la cazul de cruzime din partea Turcilor supravenit la Gura Ialomiţei şi depeşa prin care se notifică interdicţiunea navigaţiunei pe Dunăre dela Gruia în jos.
    Eri am comunicat domnului secretar general Torinelli conţinutul acestor trei piese şi i-am lăsat cuvenitele copii. I-am remis şi textul convenţiunilor cu Rusia împreună cu expunerea de motive deşi avea deja aceste din urmă texte.
    După ce i-am făcut cunoscut întregul conţinut al menţionatelor trei piese, domnul secretar general mi-a zis: «văz că nota este dezvoltarea telegramei ce mi-aţi remis acum şase zile. Se vorbeşte în aceasta de rezbelul defensiv. Nu văz să se zică nimic despre alianţa defensivă şi ofensivă cu Rusia şi despre trecerea Dunării, lucruri de cari au vorbit ziarele »
    Am răspuns domnului Comite : « Aceasta este ultima depeşă oficială ce am primit. N’am ştire oficială despre altă rezoluţiune care să fi fost impusă guvernului princiar de către conduita Turciei».
    Apoi domnul secretar general mi-a zis că va face să se publice notificaţiunea despre interdicţiunea navigaţiunei pentru batelele cu pavilion neutru cari ar voi să intre în porturile turceşti. Nota, a adăogat domnia sa, va fi comunicată d-lui ministru Melegari fără întârziere.
    Domnule ministru, mă voiu inspira de conţinutul discursului domniei Voastre ce l-aţi pronunţat la Adunare în Şedinţa din 29 Aprilie pentru a susţinea în sensul Notei, politica guvernului român, de câteori voiu avea ocaziunea a vorbi zilele acestea cu ziariştii şi cu personagiile politice.
    Aştept răspunsul domn iei-voastre la telegrama ce am luat curajul a vă adresa alaltăeri 6/18, ca să ştiu de trebue să comunic ziarelor de aci conţinutul notei din j/13 Maiu.
    Primiţi vă rog, domnule ministru, expresiunea respectului meu.
                                                 Secretar general Obedenaru
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 24, f. 26 şi 27].
                                       1342
Ploieşti, 8 Mai, 1877
                  Excelenţă,
    Am onoare a aduce la cunoştinţa Excelenţei Voastre că Ministrul Afacerilor Străine mă înştiinţează prin nota Nr. 9189 că domnul G. Cantacuzino, secretar general al Ministerului de Finanţe şi domnul Elefterescu, casier central, sunt delegaţi de Ministerul de Finanţe să perceapă suma de trei milioane franci aur în contul Împrumutului de cinci milioane.
                                    666
www.dacoromanica.ro
    Aducând aceasta la înalta cunoştinţă *a Excelenţei Voastre, am onoarea de a vă ruga să binevoiţi a dispune ca delegaţii mai sus menţionaţi să fie primiţi de persoana în drept.
    Primiţi vă rog Excelenţă, asigurarea sentimentelor mele de înaltă consideraţie.
                                                                                                                                               Comisarul general (semnat) Plagino
         [Min. Af. Ext., dos. Nr. 30, f. 39, Originalul în limba franceză].
                                      1343
    Adunarea Deputaţilor, Sesiune extraordinară. Şedinţa dela 9 Mai 1877. (Proclamarea independenţei României).
    D. M. Kogălniceanu, Ministru de Externe.
    . .. D-lor, şi Camera şi Senatul, la interpelările D-lor Stolojan şi Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem deslegaţi de legăturile noastre cu înalta Poartă şi că acele legături sunt rupte mai întâi de către înalta Poartă.
    ... In starea de rezbel cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (Aplause). Insă, D-lor, aci se opreşte travaliul nostru ? aci se opreşte misiunea noastră ? Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, ci pot ^ice, de secole, şi mai cu deosebire urmărit dela 1848 încoace? Mai întâi de toate, “D-lor să ne facem întrebare: Ce am fost înainte de declararea rezbelului ? Fost-am noi independenţi către Turcia ? Fost-am noi provincie turcească ? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe Sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta; noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Insă, era ceva. Erau nişte legături sui generis, nişte legături care erau slabe când Românii erau tari; nişte legături cari erau tari când Românii erau slabi (Aplause generale).
    încercările Turciei, pretenţiunile Turciei în contra noastră, dacă în adevăr nu sporeau cel puţin se repetau necontenit şi mai mult în scris, căci în fapt nu se puteau face, pentrucă Turcia slăbea din ce în ce mai mult, şi numai când slăbea socotea de cuviinţă a-şi arăta puterea către noi pe cari ne credea slabi. In acest mod rezistenţa Turciei ni s’a manifestat mai cu seamă în aceşti din urmă 20 de ani, nevoind să intre în înţelegere cu noi spre a preface acele legături sui generis, cari nu mai sunt ale secolului actual şi cari, dacă nu mai erau de folos pentru noi, nu mai erau de folos nici pentru Turcia. Rezultatul a dovedit aceasta (Aplause).
    D-;lor, eu nu voi să fac procesul Turciei; aceasta este treaba oamenilor de stat şi care sunt în guvern, şi cari au fost, şi cari astăzi iau parte în parlamentul otoman. Ei sunt datori să vadă că au greşit când au răspuns pururea şi într’un mod sistematic
                                        667
www.dacoromanica.ro
cu non possumus la toate cererile noastre. Aceasta este ceeace ne-a adus pe noi în trista necesitate de a îndrepta armele noastre în contra armelor turceşti îndreptate asupra noastră; aceasta ne-a adus în trista necesitate că,precum pe noi ne pâra Poarta şi ne învinovăţea că am trădat interesele imperiului, că am rupt buna credinţă, să. declarăm şi noi la rândul nostru că, fiind că tunul raţionează şi pune în aplicaţiune ameninţările cuprinse în nota din 2 Mai a lui Savfet-paşa, asemenea şi noi am făcut recurs la tun, şi tunul nostru răspunde tunului otoman. (Aplause). Ne întrebaţi acum ce suntem ? Suntem în stare de resbel cu Turcii; legăturile noastre cu înalta Poartă sunt rupte şi când va fi ca pacea să se facă, nu cred că un singur Român va mai consimţi ca România să reintre în poziţiunea ei de mai înainte, rău definită, hibridă şi jignitoare atât intereselor României cât şi intereselor.... (Aplause).
    Aşa dar, D-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă. (Aplause îndelung repeţite). Insă, D-lor, acum încep greutăţile, fiindcă noua noastră condiţiune cu definirea independenţei noastre într’un mod mai determinat şi mai absolut trebue să fie acceptată de Europa. Aci este cestiunea, aci se reclamă patriotismul, aci se reclamă prudenţa, aci se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m’am îngrijit de loc de notele lui Savfet-paşa (Aplause); dar foarte mult m’am îngrijit de acele cuvinte, zise la tribuna parlamentului din Londra, că România face parte integrantă din imperiul otoman şi că armata otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte m’au îngrijit. Dar ce să facem ? Să stăm morţi ? Nu, D-lor, căci morţilor nimeni nu le poate ajuta; nimeni nu comptează cu morţii. (Aplause prelungite). Noi trebue să dovedim că suntem naţiune vie, trebue să dovedim că avem conştiinţa misiunii noastre, trebue să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentruca să păstrăm această ţară şi drepturile ei pentru copii noştri, şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri cari mor la hotare. (Aplause prelungite).
    ... Aşa dar trebue să dovedim că, dacă voim să fim naţiune liberă şi independentă, nu este pentruca să neliniştim pe vecinii noştri, nu este pentruca să fim un popor de îngrijiri pentru dânşii; din contra, şi încă mai mult decât până acum, să arătăm că suntem o naţiune hotărâtă să ne ocupăm de noi, să ne ocupăm de naţiunea noastră, să ne ocupăm de desvoltarea ei, de desvoltarea bunei stări morale şi materiale, iar nici decum ca să îngrijim, ca să neliniştim pe cineva. Noi voim să fim bine cu toate puterile, şi cu Rusia, şi cu Austria, şi chiar cu Turcia; şi cu Turcia vom face legături nouă,... iar nu să rămânem în acele legături ca până astăzi, care nu mai au raţiunea lor de a fi.
    Mă rezum D-lor: voim să fim independenţi, pentrucă voim să trăim cu viaţa noastră proprie, pentrucă nu voim să mai pătimim pentru greşelile altora, pentrucă voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard în contra resbelului (aplause).
                                       668
www.dacoromanica.ro
    . .. Incăodată vă declar, D-lor, în numele guvernului, că noi ne privim ca în resbel cu Poarta, că legăturile noastre cu Poarta sunt rupte, că guvernul va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de Stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa la viitoarea pace, pe care şi guvernul şi Dv., şi ţara întreagă o doreşte să o vadă cu o oră mai înainte. (Aplauze prelungite).
                                  1344
                                        MOŢIUNE
                                 VOTATĂ LA 9 MAI 1877
    Camera, mulţumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat votului ei dela 29 Aprilie anul curent.
    Ia act că resbelul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială.
    Şi, contând pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei (aplause prelungite).
    Necerând nimeni cuvântul, moţiunea se pune la vot prin apel nominal, şi rezultatul este cel următor :
     Votanţi.........................79
     Abţineri .......................2
            [Monitorul Oficial din 27 Mai 1877, Nr. 118, p. 3449-34531-
                                      669
www.dacoromanica.ro
                            DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMÂNIEI, Războiul pentru independenţă, voi. II (1 Ianuarie 1877—9 Mai 1877), Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1952, CCLXX+672 pag. It. 170x240 mm., 15 lei. Centrul Poligratic 2, Filiala 3. Dat In lucru: 12. III, 1952. Bun de tipar: 25. IV, 1952. Hârtie velină 80 g mp., It. 70x100/16. Tiraj 2000 ex. Coli de tipar 59. Coli de editură 71,5
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro