ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DOCUMENTE . PRIVIND ISTORIA ROMI N IEI ;. VEACiIL XVII B. ŢARA ROMÎNEASCA Vol. IV (1621 —1625) EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROM'NE 19 54 . www.dacoromanica.ro ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMÎNIEI COMITETUL DE REDACŢIE ION IONAŞCU, L. LĂZĂRES CU-IONESCU, BARBU CÎMPINA, EUGEN STÂNESCU, D. PRODAN, MIHAIL ROLLER redactor responsabil VEACUL XVII B. ŢARA ROMÎNEASCĂ VOL. IV (1621—1625) 'JL l EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE 1954 www.dacoromanica.ro PREZENTUL VOLUM A FOST ÎNTOCMIT DE COLECTIVUL SECŢIEI DE ISTORIE MEDIE A INSTITUTULUI DE ISTORIE DIN BUCUREŞTI AL ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE www.dacoromanica.ro PREFAŢĂ Volumul de faţă cuprinde 600 documente privitoare la Ţara Romînească (anii 1621—1625), din care 596 documente autentice şi 4 îndoelnice. In anexă se reproduc fotocopiile unor documente originale. ★ Documentele din volumul de faţă indică o creştere a procesului de acaparare a moşiilor ţărăneşti de către feudali, în special de către marii dregători, care aveau sarcina de a strînge dările visieriei. «Cumpărînd* la început o singură bucală de pământ, ei reuşesc să se infiltreze în set iar epoi să şi aservească întreg salul ocină cu ocină. Astfel, Necula, fost mare vistier, acaparează satele Sioeneşii, Dălbăneşti, Dărmăneşti şi Sărăţeni (Doc. nr. 151, 231, 289, 292, 296, 300, 303, 436, 451, 459 şi 474). La fel, Hrizea mare vistier, devine stăpân, în decurs de numai cinci ani, pe ocine, vii şi case — (acestea din urmă în oraşe)— în valoare de 203.400 aspri. Ocinele şi viile îrsuşite sîni în satele: Ciumernic, Negeşti, Periş, Pietrari, Bucşani Clanţa şi Fundeni (Doc. nr. 75, 165, 170, 206, 213, 219, 278, 342, etc.). Deasemeni alţi boieri, ca Aslan, Dumitru Dudescu, Buzinca şi Iane, trecând prin mănoasa slujbă de vistier, îşi rotunjesc moşiile, prin «cumpărarea» ocinelor ţăranilor (Doc. nr. 353, 104, 137, 589, 129, etc.) Caracteristice sîni documentele acestui volum şi în privinţa încercărilor ţăranilor dependenţi de a scăpa de vecinie. Astfel, doc. nr. 144, din 1622 mai 18, oglindeşte în el situaţia a nenumărate sate de moşneni din Ţara Romînească, ca şi luptele lor pentru libertate. Satul Giurgiţa, căzut în depen denţâ, se răscumpără în timpul domniei lui Mihnea Turcitul. Nu se pot însă menţine în această situaţie multă vreme, şi iarăşi cad în rumînie, «în zilele lui Alexandru voevod cel Tânăr » (1592—1593). Sătenii din Giurgiţa poartă cu siă-pînii lor multe procese pentru a-şi dobândi libertatea. Insă în faţa celui mai mare feudal, domnul ţării, şi a divanului nu găsesc dreptate. Rînd pe îînd se judecă în faţa lui Mihai Viteazul, la Alba-Iulia, apoi înaintea lui Sin ion Moghilă, Radu- Şerban, Radu Mihnea, întîia domnie, Gavril Moghilă şi Radu www.dacoromanica.ro IV Mihnea, a doua domnie. De fiecare dată însă, justiţia feudală se pronunţă în defavoarea lor. La ultima judecată, satul Giurgiţa a venit şi «înaintea domniei mele în marele divan... şi aşa au pîrîl şi au strigat, că nu s-au vîndut vecini lui Standul postelnic, nici n-au luat aspri, nici n-au fost vecini cumpăraţi, ci li s-a făcut s\ă » cu pr'vhe la ce fel de dreptate au găsit şi la ultima judecată: Dar, iată ce spune documentul amintit: « Astfel iarăşi au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi i-am scos din divanul domniei mele cu mare ruşine şi i-am băJuL domnia mea foar'e mult înaintea domniei mele, în mijlocul curţii domniei mele...» (s’blinial de noi). Sătenii din Cotrăceniîşi cîşligă de asemenea procesul, înaintea lui Alexandru Coconul, ca şi cei din Giurgiţa: «încă am scos domnia mea din divan pe aceşti vecini mai sus spuşi, cu mare urgie şi cu multă bătaie» (doc. nr. 571). O serie de alte documente vorbesc de aceste încercări ale ţăranilor de a scăpa de vecinie, prin procese (doc. nr. 47, 114, 130, ele.), prin fuga în ţară (doc. nr. 157. 280, 528, etc.) sau peste graniţă (doc. nr. 27). * Un rol din ce în ce mai important, în Ţara Romînească, scos în evidenţă de documentele acestui volum, încep să-l aibă bogăl şH greci veniţi din Conslan3» tinopol. însoţind pe domnii numiţi de turci, pe care îi împrumutaseră cu bani pentru obţinerea domniei, bogătaşii greci caută să-şi scoată banii cu prisosinţă. Analizând divanele acestei vremi, constatăm că mulţi mari dregători sînt greci; iar marii vistieri, fără excepţie. De asemenea în fruntea bisericii se găsesc astfel de greci (mitropolitul Luca, din Cipru; egumenul d> la Snagov, Partenie, fostul episcop al Prespei ele.). Mai mult ca în trecui, mănăstiri domneşti şi ctitorii boiereşti din Ţara Romînească, cu averile lor, cad sub tutela mănăstirilor greceşti de la Athos şi din alte părţi. Astfel e cazul mănăstirilor: Bolintin, Sf. Gheorghe, Valea, Ezer şi Jdrela (Doc. nr. 286, 469, 475, 503 şi 525). Multe zapise, mai ales cele ce cuprind transacţii în oraşele Bucureşti şi Tîrgo-vişte, poartă semnături greceşti (doc. nr. 333,336,337, etc.) Mulţi din aceşti bogătaşi greci, în special laicii, erau exponenţi ai politicii turceşti de jaf, căuiînd să stoarcă cîl mai mult de pe spinarea poporului. & Trecerea unor domni, aserviţi turcilor, din domnia Ţării Romîneşti în domnia Moldovei, şi invers, unele legiuiri şi forme de organizare asemănătoare. Astfel, în a doua domnie a lui Radu Mihnea în Ţara Romînească (1620—1623) în actele emanate de la domnie, constatăm vădite asemănări cu concelaria moldovenească. Putem afirma deasemeni că acelaşi Radu Mihnea, reuşind să obţină de la turci domnia Moldovei, în 1623, iar în Ţara Romînească să numească pe fiul său, Alexandru Coconul, n'a făcut altceva decîl să conducă vreme de trei ani, www.dacoromanica.ro V atît Moldova, di şi Ţara Romînească. E fapt cert că Radu, deşi poartă numai titlul de domn al Moldovei, conducea de fapt şi Ţara Rmînească. Astfel, la 3 sep. 1623 (doc. nr. 327), Radu Mihnea întăreşte m-rii Valea sale şi ocini, cu toate că încă de la jumătatea lui august, acelaşi an, domn în Ţara Romînească era fiul său, care, în această calitate, dă o serie de acte. Faptul că Alexandru Coconul, în această vreme e domn numai cu numele, este oglindit şi în conştiinţa contemporanilor. Astfel, un oarecare Nichifor postelnic, pierzînd un proces în faţa lui Alexandru Coconul şi fiind nemulţumit de judecată, se duce în Moldova, la Radu Mihnea, ca să se plângă. Acesta porunceşte să fie judecai din nou. Redăm cuvintele documentului, din ele reieşind exact poziţiile reale ale celor doi domni. ' « Intru aceea, Nichifor postelnic nu s’a lăsat nici aşa, ci a plecat şi la părintele domniei mele, Io Radul voevod, în ţara Moldovei, fără ştirea lui Tudosie pitar, de a pîrît cum ştie el. Astfel, întru acea, părintele domniei mele a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a trimis domnia lui pe Nichifor postelnic cu carte iar înnapoi la domnia mea să i se facă judecată cum va fi cu dreptate »... (doc. nr. 452, din 1624 iulie S). Are loc ş' trecerea unor dregători odată cu domnul, dintr’o ţară într alta. Cele de mai sus se oglindesc şi în doc. nr. 337, 338, 339, 587, etc. * In documentele acestui volum istoricii vor găsi un bogat material privitor la suferinţele poporului din cauza jugului otoman şi la formele pe care le îmbracă lupta lui împotriva turcilor şi a tătarilor. Multe din documente amintesc în special pustiitoarele năvăliri de jaf ale tătarilor, făptuite fie mai înainte, fie chiar în domnia lui Alexandru Coconul. Diecii amintesc, în actele pe care le redactează, aceste jafuri. Astfel, la 1625 april. 28, cu ocazia întăririi ocinei din dealul Orla-ţilor unor ţărani liberi se spune: «Deci, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cînd cu răutăţile din pricina tătarilor, au pierdui toate averile şi bucatele lor şi le-au luat şi cărţile lor de moştenire (doc. nr. 529). La fel, în actul din 1625 iunie 30, se aminteşte că m-rea Menedic şi-a pierdui cărţile de ocine a de răutăţi cînd au venit tătarii, acum în zilele domniei mele, de au robit jumătate din ţara domniei mele» (doc. nr. 554). Despre jafurile turco-tătăreşti şi consecinţele lor mai amintesc şi doc. nr. 35, 84, 168, 214, 311, 323. etc. ★ Din documentele publicate reies variate laturi ale frămîntărilor, supnnţelor şi luptelor poporului în acea epocă. www.dacoromanica.ro REZUMATUL DOCUMENTELOR 1. — 1621 (7129) lauuaiie 3, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte-lui Hiera şi fiilor lui moşie în satul Găgeni din hotarul Carageştilor, judeţul Prahova. 2. — 1621 (7129) Ianuarie 8. — Radu Mihnea voevod dă dreptul m-rii Mislea ş> egumenului Pavel să-şi ia câte un Ţigan dela Ivaşco vornic şi Cernica vornic. Deasemeni să fie volnici să-şi strângă Ţiganii şi rumânii mânăstirii, de ori und£ se vor afla fugiţi. 8. — i621 (7129) Ianuarie 8. — Megiaşii din satul Dălbăueşti vând 40 de slănjini de ocină din ocina Dălbăneştilor lui « Dumitru den oraş den Târgovişte ». 4. — <1621 — 1623> Ianuarie 11. — Radu Mihnea voevod dă m-rii Tismana dreptul să-şi ia 3 sălaşe de Ţigani dela Mahmct comis şi alte trei sălaşe dela Radul de Cămpinişu. 5. — 1621 (7129) Ianuarie 18, Târgovişte. — Radu Mihea voevod întăreşte lui Oprea şi fiilor lui ocină în Ponor, în urma mai multor judecăţi. 6. — 1621 (7129) Ianuarie 20, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui lane fost al doilea vistier şi fratelui său, Ghionea postelnic, satul Scurta din judeţul Olt, numit şi Pleşov, cu vecinii, cumpărat dela Preda şi Radul postelnici. 7. — 1621 (7129) Ianuarie 20, Târgovişte. — 6 boieri adeveresc că satele L'lmuleţi, Zemnicelc şi Zimnicelele au fost ale Câudei din Voevodeşti, moşul lui Ivaşco postelnic. 8. — <1621—1623> Ianuarie 21. Radu Mihnea voevod întăreşte lui Pârvul logofăt un rumân, Pătru Borcan, feciorul Stoicăi Zopci de Pereni. 9. — 1621 (7129) Ianuarie 24, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Ivaşco postelnic din Băloteşti satul Ulmuleţii cu vecinii si jumătate din satele Zemnicele şi Zemnicelele. 10. — 1621 (7129) Ianuarie 25, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Oprea postelnic un sălaş de Ţigani, cumpărat dela jupaniţa Stanca şi dela fiul ei, Hamza. 11. — 1621 (7129) Ianuarie 27, T â r g o v i s fe. ■— Radu postelnic din Hierăşti vinde m-rii sfânta Troiţă din Bucureşti părţi în satul Dudeşti. 12. — 1621 (7129) Ianuarie 28, Târgovişte. — Marco şi Aloiz, feciorii lui Gaşpar, vând lui Ventilă marc vornic partea lor de ocină din Găujanl, judeţul Ilfov. www.dacoromanica.ro \ in 13- — 1621 (7129) Februarie 8, T â r g o v i ş t e.—Radu Mihnea voevod da-rucşte m-rii Mărgineni satul Cricoveni, judeţul Dâmboviţa, pe care-1 scuteşte de bir, precum .si de toate dăjdiile şi mâncăturile de peste an. 14. — 1621 (7129) Februarie 10. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Bolovan din Titcşti o moară si stupina ce iaîte pre locul lui Cbesar. 15. — 1621 (7129) Februarie 13. — Mcgiaşii din satul Albeşti adeveresc că Barbnl din Bogătesti a cumpărat ocina lui Ylaicu din Albeşti. 16. —1621 (7129) Februarie 13. — Mârina, jupăneasa lui Sârbul stolnic, dăruieşte m-rii Tisinana parte din moşia Frghcviţa. 17. — 1621 (7129) Martie 9. — Oprea Micea din Samara vinde lui Ivan din Piteşti o jumătate funie din moşia Doroătească. 18. — 1621 (7129) Martie 17. — Jupăneasa Dragua lasă bucatele şi Ţiganii ci nepoţilor săi, Stroe, Pătraşco şi Giurgi. 19. — 1621 (7129) Martie 30, Târgovi şte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Sorc dela Clănău ocină şi vii la Lipia. 20. — 1621 (7129) Aprilie 3. —- Radu Milnica voevod întăreşte lui Radu ocină la Lipăreşti. ‘ 21. — 1621 (7129) Aprilie 8, Târgoviştc. — Dumitru portarul şi jupăneasa ini, Stana, hotărăsc ca după moartea lor să fie iertate de rnmânie satele Mogoşeşti, Grădiştea din Vale şi Brăncştari. 22. — 1621 (7129) Aprilie 9, Târgoviştc. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Hamza arinaş ocină la Căzăueşti. 23. — 1621 (7129) Aprilie 20. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca sătenii din Şuta să plătească 3000 bani lui Lepădat logofăt, pentrucă acesta a fost prădat pentru dânşii. 24. — 1621 (7129) Aprilie 20.— Stoica Druşca din Găgcni vinde jupâncsii Tu dorii Potrovoloia din Stănccşti moşie în Găgcni « pă Dâmbul din judeţul Prahova*. 25. — <1621—1623> Aprilie 21. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca egumenul dela m-rea Miliai Vodă din Bucureşti să fie volnic «a ţine rumânii sfentei mănăstiri din Gră ddsti şi din Costdni şi din Suhama şi să-i lucrezi şi să le ia datu cum au fost legea rumânilor mai dinainte vreme ». 26. — 1621 (7129) Aprilie 21. — Cătălină băneasa din Ccpturoaia face schimb de 3 Ţigani cu Theofil egumenul m-rii Cozia. 27. — 1621 (7129) Aprilie 24, T â r g o v i ş t e.— Iarciul, Dumitru, Tatul şi Lăudat vând lui Radul, Micul şi Coinau Nebunul ocina din Bădeni cu rumâni. 28. — 1621 (7129) Aprilie 26, T â r g o v i ş t e.—Dumitru din Pitariul arată că lasă după moartea sa surorii sale Armeanca toate moşiile sale, bucatele şi Ţiganii. 29. — 1621 (7129) Mai. — Diaconul Stan cumpără dela vlădica Nichifor şi dela Patru Iapora.şu nişte pogoane de vie. 30. — 1621 (7129) Mai 4, Buzău. — Jupanul Necula întăreşte satului Tărăciorii hotarul lor ce a fost tocmit de 6 megiiaşi. 31. — 1621 (7129) Mai 12, Târgoviştc. — Radu Mihnea voevod întăreşte ju-paniţei Grăjdana, jupaniţa lui Leca spătar, jumătate din satul Leurdeni, judeţul Ilfov. www.dacoromanica.ro IX 82. — 1621 (7129) Mai 13. — Radu Mihiiea voevod hotărăşte ca ni-rea Cozia să ia dăjdiile Ţiganilor care sunt tăetori de sare la Ocna cea Mare. Deasemeni să fie lăsată In pace «de către toţi boiarii carii vor avea Ţigance la Ţiganii mănăstirii, ori la Ocnă, ori la Râmnic, ori la mănăstire ». 38. — 1621 (7129) Mai 27. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Antonie cămăraşul o selişte de sat, Groşani, pe Călmăţui, cu plasele Obidiţi, Mălăeşti şi Căldăreşti, scutind de bir şi dajdii pe cei ce se vor aşeza aici. ' 34. —1621 (7129) Iunie 2. — Radu Mihnea voevod închină m-rii sfânta Troiţa din Bucureşti, m-rea Tutana cu toate satele, Ţiganii, bucatele, viile şi morile. 85. — 1621 (7129) Iunie 3, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Sava logofăt vii în dealul Verneştilor şi un loc de casă în oraşul Buzău. 86. — 1621 (7129) Iunie 3. — Ilie Mani6 vinde 3 stânjeni din ocina lui Tudosie în dealul Verneştilor. 87. — <1621—1623> Iunie 4. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca m-rea Izvorani să ia dijmă din pâine dela toţi cari au arat pe ocina mănăstirii dela Ungureni. 88. — 1621 (7129) Iunie 6, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Mircea armaş ocină la Fratoştiţa. 80. — <1621—1622> Iunie 6. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Stanciul logofăt din Sălătruc 3 rumâni âi lui Dumitru vătaf din Dângeşti. 40. — 1621 (7129) Iunie 7. — Radu Mihiiea voevod întăreşte lui Ioan, egumenul m-rii Tismana, jumătate din balta Bistreţului. 41. — 1621 (7129) Iunie 7. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca egumenul Joân dela m-rea Tismana să-şi strângă toţi Ţiganii mănăstirii «carii vor fi răsipiţi veri unde i-ar afla în ţara dumnii mele *. 42. — 1621 (7129) Iunie 7. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Tismana şi metoaşelor ei « ca să le fie ale lorlmcate în pace di cătră toţi oamenii ». 48. —1621 (7129) Iunie 13, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Tutana mai multe sate. 44. —1621 (7129) Iunie 13, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod scuteşte satul Tutăneni din judeţul Argeş, de bir şi de toate slujbele şi dăjdiile, fiind slobozie a m-rii Argeş. 45. — 1621 (7129) Iunie 15, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod scuteşte satul Maxin de bir şi de toate slujbele şi dăjdiile, fiind slobozie a m-rii Banu din Buzău. 46. —1621 (7129) Iunie 15, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Antonie cămăraş satul Groşanii Trifului din judeţul Buzău, cu plasele Obidiţi, Căldăreşti şi Mălăeşti. 47. — 1621 (7129) Iunie 15. — Radu Mihnea voevod judecă o pricină dintre Mihna, soţia lui Drăghici spătar din Măneşti şi cumnaţii ei, Nan şi Hrizan postelnici, dând dreptate Mihnei. 48. —1621 (7129) Iunie 16, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Gligorie fost mare comis jumătate din satul Bălteni. 49. — 1621 (7129) Iunie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte ju-paniţei Grăjdana, soţia Ini Leca spătar, ocină la Ciumernic. www.dacoromanica.ro X 60,.— <1621—1623> Iunie 24. — Radu Milmea voevod întăreşte mitropolitului Luca ccină la Şerbăneşti. 61. -r-1621 (7129) Iunie 30. — Doamna Marghita, soţia lui Simeon Movilă voevod, hotărăşte ca m-rea Argeş să aibă drum pentru a merge cu carele la morile de jos şi. porunceşte lui Stanciu vătat să taie gardurile grădinilor care le-au Închis acel drum. 52. — 1621 (7129) Iulie 3, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte eliberarea din vecinie a lui Balotă, iertat de vecinie de popa Balotă din Văcăreşti-. 63. — 1621 (7129) Iulie 8. — Oancea sc vinde rumân lui Stoica negustor din Argeş. 64. — 1621 (7129) Iulie 30. — Zapis de schimbul unor Ţigănci. 66. — 1621 (7129) August 5. — Miriţă din Dărmăneşti cumpără un vad de moară dela Ducoe, Dan cel marc, Dănişoru cel mic şi dela Stoican. 66. — 1621 (7129) August 7, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte scutirea de bir, dăjdii şi slujbe a satului Maxin, judeţul Buzău, deoarece este slobozie a m-rii Bauu. Deasemeuea Ii întăreşte satele Albeştii şi Meteleul, din care călugării au mutat vecinii la Maxin. 67. — <1621 Septembrie 1—1622 August 31> 7130. — Radu Bărde vinde jupanului Şteful ocină In ocina Scăluilor. 68. — <1621 Septembrie 1—1622 August 31> 7130. — Radu Ciorăscul vinde jupânuţui Ciurcea din Odobcni moşie la Ciorăşti. 69. — <1621 Septembrie 1—1622 August 31> 7130. — Fătul din Corşori şi fiul său Neagoe vând lui Muşat postelnic 12 dclniţe cu rumâni. 60. — <1621 Septembrie 1—1622 August 31> 7130. — Fătul din Corşori vinde lui Muşat postelnic un rumân din Stăueşti, cu deluiţa lui. 61. — <1621 Septembrie 1—1622 August 31> 7130, Târgovişte.—Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Lefter ocine şi vii la Dediuleşti şi la Zoreşti, precum şi o fată de Ţigan. 62. — <1621 Septembrie — 1622 Augusb 10, 7130. Târgovişte. — Radu Milmea voevod Întăreşte lui Ieremia logofăt o moşie la Tabără. 63. — 1621 (7130) Septembrie 10. — Anghelina vinde lui Mihu vătaf din Lo-pătari partea ei de moşie din Jideni. 64. — 1621 (7130) Septembrie 10. — Jupăneasa Maria din Boldeşti lasă, la moartea ei, toate părţile ei de moşie din Boldeşti, Răsturnaţi, Drăgocşti, Perieţi, Pestrea, Tătarul şi Cioceni, precum şi Ţigani, lui Tudor logofăt şi lui Dragomir postelnic. 65. — 1621 (7130) Septembrie 17. — Papa mare logofăt şi Paraschiva al doilea logofăt scriu vameşilor dela balta Bistreţului să nu mai oprească ce este venitul m-rii Tismana din acea baltă. 66. — 1621 (7130) Septembrie 20. — Slăcenii de Jos se răscumpără din rumânic dela Gorgan spătar, ajutaţi cu bani, luaţi cu camătă dela Turci, de Tudoran sulger. Cei care nu vor putea să-i dea banii până la termen, să-i rămână rumâni lui Tudoran sulger. 67. — 1621 (7130) Octombrie 18. — Răvaş de megiaşii lui Jipa diacon şi Preda din Tâmpeni, pentru o ocină. 68. — 1621 (7130) Octombrie 25. — Neagoe Vlad armaş vinde jupănulili Coste din oraşul de Floci partea lui de ocină din Lipia, jud. Buzău. www.dacoromanica.ro XI 89. — 1621 (7130) Octombrie 29. — Oliver, Marin şi Lupul dăruiesc în-rii Jitianul nişte Ţigani pe care-i făgăduise sora lor, Marina. 70. — 1621 (7130) Noembrie 1. — Gligorie comis vinde lui Dumitraşco mare pitar şi soţiei lui, Alexandra, parte din satul Bălteni, cu rumânii. 71. — 1621 (7130) Noembrie 10* Dudeşti. — Oprea logofăt şi soţia lui, Marga, dăruiesc fiicei lor adoptive, Marica, un loc de casă şi două prăvălii în Bucureşti şi vie în dealul Bucureştilor. 72. — 1621 (7130) "Noembrie 13. — Pavel postelnic şi nepoata sa, Ileana, îşi împart satele Ciorani, Tătărăi şi Someşti, cu rumânii din ele. 73. — 1621 (7130) Noembrie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Vintilă mare vornic ocină în Dragoinireşti. 74. — 1621 (7130) Noembrie 21, M-rea Argeş. — Dobra din Cepari şi Bratu mare comis desfac o răcliţă cu obiecte scumpe, depusă la m-rea Argeş de fiii Dobrci. 76. — 1621 (7130) Noembrie 29. — Turturea paharnic vinde lui Hrizca vistier qcină la Ciumcrnic. 76. — 1621 (7130) Decembrie 1, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dumitraşco pitar şi soţiei lui, Alexandra, satul Bălteni, din judeţul Ilfov. 77. — 1621 (7130) Decembrie 5.— Ivaşco, fiul lui Dărmuş din Vlădenj, dă un rumân al său din Stoeneşti lui Nicola fost mare vistier. 78. —1621 (7130) Decembrie 6. — Chisar din Sărăcineşti face un schimb de ocine cu Chisar paharnic din Ruda, dâud o ocină la Copăcel pentru o ocină la Bărsăşti. 79. — 1621 (7130) Decembrie 7. — Moldoveanul lasă nepoţilor săi Stan, Pârvu si Vlad moşie cu vii la Scoarţa. 80. — 1621 (7130) Decembrie 15. — Barbu din Albeşti face un schimb de Ţigani cu m-rea Jitianul. 81. —1622 (7130) Ianuarie 1, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte ni-rii Vihorăşti satele Gurguiaţii şi Vărăştii, cu vecini şi cu bălţile, cari fuseseră cotropite de m-rea Dealul. 82. —1622 (7130) Ianuarie 2. — Radu Mihnea voevod porunceşte stolnicilor dela Gurguiaţi şi dela Vărăşti să dea maicilor dela m-rea Vihorăşti partea cuvenită lor din bălţile mănăstirii. 83. —1622 (7130) Ianuarie 2. — Necula sluger şi soţia sa Maria dăruiesc m-rii sfânta Troiţă chsele lor din Bucureşti. 84. — 1622 (7130) Ianuarie 3, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Ion ocină în Coteşti. 85. — 1622 (7130) Ianuarie 7, Târgovişte. —Radu Mihnea voevod întăreşte jupauiţei Oprina satele Bonţeştii şi Tătarul, din jud. Ilfov, precum şi o ocină la Băiceştei. 86. — 1622 (7130) Ianuarie 8, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte Dobriţei, fiica lui Vlad din gura Şuşiţei, moşie in Bălteni, jud. Mehedinţi, în urma unei judecăţi. 87. — 1622 (7130) Ianuarie 9, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte popii Mihai dela episcopia din Buzău vie în dealul Verneştilor. www.dacoromanica.ro XII 88. — 1622 (7130) Ianuarie 11, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Mihâi Murgeanu din oraşul de Floci şi altora ocine la Sărăţeni. 89. — 1622 (7130) Ianuarie 11, Târgovişte. — Mitropolitul Luca întăreştc-lui Preda mare sluger şi soţiei sale Florica un sălaş de Ţigani. 90. — 1622 (7130) Ianuarie 12. — Radu Milmea voevod întăreşte lui Necula din Glogova ocină In Ciocele, In urma unei judecăţi. 91. — 1622 (7130) Ianuarie 12. — Mitropolitul Luca al Ţării Româneşti întăreşte-lui Jipa ocinele lăsate acestuia de mătuşa sa Dobromira. 92. — 1622 (7130) Ianuarie 13. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Tismana jumătate din balta Bistreţului. 93. — 1622 (7130) Ianuarie 14. — Stroe din Cislău se înfrăţeşte cu Mihalcea vornic din Pătârlage, dăruindu-i acestuia un vad de moară. 94. — 1622 (7130) Ianuarie 15, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Micul ocină la Berindeşti. 95. — 1622 (7130) Ianuarie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Stroe şi fraţilor săi, Pătraşco şi Giurgiu ocine la Tomeni, Svinteşti, Coteana, Borâla şi Jid, în urma unei judecăţi. 96. — 1622 (7130) Ianuarie 20. — Radu Mihnea voevod întăreşte schimbul de Ţigănci dintre Dumitru logofăt din Căldăruşani şi popa Paraschiva din Corueşti. 97. — 1622 (7130) Ianuarie 24, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Drăghici, lui Pârvan şi lui Tatomir ocine în Arcani, Căzăne.şti şi Floreşti. 98. —1622 (7130) Ianuarie 26, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dima şi soţiei lui, Velica, jumătate din satele Obârşia, Roşia şi Bczdina, precum şi Ţigani. 99. — 1622 (7130) Ianuarie 30, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Strâmbul un loc numit Cămşoru, dăruit de Radu postelnic. 100. — 1622 (7130) Februarie 6. — Radu Mihnea voevod împuterniceşte pe egumenul Macarie dela m-rea Mislea să ia o Ţigancă dela Radu din Frijureui. 101. — 1622 (7130) Februarie 6. — Tudura şi soţul ei Stoiau dăruiesc lui Co-stautin din Homeşti, la nunta lui, un pogon de vie. 102. — 1622 (7130) Februarie 8. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dămian căpitan de Sârbi satul Salcia, jud. Mehedinţi, în urma unei judecăţi. 103. — 1622 (7130) Februarie 12. — Tudoran sluger dăruieşte fiului său Iane paharnic, la nunta lui, un sălaş de Ţigani. 104. — 1622 (7130) Februarie 15, T ârgovişte. — Isar şi soţia lui, Prezu, vând lui Aslau vistier ocina lor din Scrovişte, cu un rumân. 105. — 1622 (7130) Februarie 15, Cucuteni. — Theodor monah dăruieşte varului său Semeon o moşie la Cucuteni. 106. — 1622 (7130) Februarie 20, Târgovişte. — Radu Milmea voevod întăreşte lui Stoicâ pitar al doilea şi lui Ghioca şi lui Preda ocine în Cotrăceni, jud. Ilfov. 107. — 1622 (7130) Februarie 21, Târgovişte.—Radu Mihnea voevod întăreşte popii Nifon ocină la Gâşteşti. www.dacoromanica.ro XIII 108. — <1622—1623> Februarie 28, Târgovişte. — Radu Milmea voevod întăreşte mai multora ocine la Coşoveni. 109. — 1622 (7130) Martie 1, Târgovişte. — Mitropolitul Luca hotărăşte ca Gorgan fost al doilea vornic şi soţia sa Stana să stăpânească moşiile, rumânii şi Ţiganii ce li se cuvin din partea verei lor Elina. 110. — 1622 (7130) Martie 2, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte Kftanei şi soţului ei Drăgoi moşii la Brătieni, Muşeteşti şi Leordeni, In urma unei judecăţi. 111. — 1622 (7130) Martie 21. — Dumitru Dudescu vistier vinde partea sa de ocină din Ciumernic. 112. — 1622 (7130) Martie 30. — Dragomir din Stoeneşti se recunoaşte rumân al lui Necula vistier, care-i întoarce banii cu care încercase să se răscumpere din rumânie. 113. — 1622 (7130) Aprilie 1. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca, parte din averea lui Avrintie călugărul să ţină m-rea Adâncată, iar parte soţia sa Neacşa, cât va fi vie. 114. — 1622 (7130) Aprilie 7, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dumitru, fiul lui Băjan, ocină la Băjăşti, căci se răscumpărase de rumânie, dela Ivan paharnic. 115. — 1622 (7130) Aprilie 12, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Neacşu logofăt din Beleţi şi fiului său Radu ocine la Ţigăneşti şi la Negreşti, precum şi un Ţigan. 116. — 1622 (7130) Aprilie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Tismana jumătate din balta Bistreţului şi jumătate din vama dela Vâlcan. 117. — 1622 (7130) Aprilie 20, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Zăvoiu, lui Sinea, lui Stanciu şi lui Manea ocina lor din Câineşti. 118^—1622 (7130) Aprilie 24, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Aninoasa nişte mori la Bănceşti, dăruite de doamna Neaga, mama domnului. 119. — 1622 (7130) Aprilie 25. — Radu Mihnea voevod întăreşte popii Vlad moşi. la Lindiceşti. 120. — 1622 (7130) Aprilie 26, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Radu şi fiilor săi Baico şi Stan ocină în Suseni. 121. — 1622 (7130) A p ţ i 1 i e 27. —■ Şase boieri hotărăsc într’o pricină dintre Muşat postelnic şi Neagoe. 122. —1622 (7130) Aprilie 30, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Tudor, fiul lui Marco logofăt, ocine la Băiceşti şi Topoloveni. 123. — 1622 (7130) Aprilie 30.—-Radu Mihnea voevod întăreşte jupaniţei Grăj-dana rumânii ei din Leurdeni. 124. — 1622 (7130) Mai 2, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Crăciun, Călin şi surorii lor, Doda, ocină în Cârlomăneşti. 125. — 1622 (7130) Mai 2, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Marco din Băneşti nepotul lui Mircea Ciobanul sălaşe de Ţigani. 126. — 1622 (7130) Mai 3, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Muşat postelnic ocină la Stăneşti. www.dacoromanica.ro XIV 127. — 1622 (7130) Mai 4.— Mardarie -călugărul dela Pocivalişte cu feciorii săi. Stan şi Radul, vând partea lor de moşie din Zorileşti lui Vlad din Ciocade. 128. — 1622 (7130) Mai 4. — Radu Fiteiu vinde popii Dumitru din Negovani moşie la Bălteni. 129. — 1622 (7130) Mai 6. — Iaiie vătaf vinde jupanului Iane vistier o casă cu grădină pentru un cal şi 1000 de bani. 130. — 1622 (7130) Mai 7, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dumitru şi Stoica din Foleştii de Jos, judeţul Vâlcea, eliberarea de vecinie. 181. — 1622 (7130) Mai 7, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui> Necula fost mare vistier ocine în Stoencşti şi Dălbăneşti precum şi rumâni. 132. — 1622 (7130) Mai 8. — Ghionea al lui Dedu vinde lui Strat fiul lui State 2 prăvălii în Bucureşti. 183. — 1622 (7130) Mai 10. — Radu Bărde şi fiii săi, Tatul şi Boica, vând lui Ştefut din Stănceşti 15 stânjeni de ocină Iii ocina Scăianilor; Vasile postelnicul, fiul lui Sava postelnic din Negoeşti vinde aceiaşi moşie lui Negul postelnic. 134. — 1622 (7130) Mai 11. — Dumitru Dudescu vistier vinde jupâuesei Grăjdan» ocină la Ciumernic. 135. —1622 .(7130) Mai 12. — Radu Mihnea voevod întăreşte jupânesei Mihnea spătăreasa un rumân, Tudoran. 136. — 1622 (7130) Mai 12.—'Dragna soţia lui Lupu, vinde lui Stănilă din Băneşti ocină la Sârbi. 137. — 1622 (7130) Mai 14. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Aslan fost marc-vistier jumătate din satele Hăreşti şi Scrovişte, cu rumâni. 138. — 1622 (7130) M al 14, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod dăruieşte lui Costantin Vaptista, prietenul său, satul Frăsinetul din judeţul Ilfov; scuteşte acest sat de dajdie şi mâncături, de bir însă numai pe câţiva ani. 139. —1622 (7130) Mai 15. — Jupâncasa Despa a Baciului din Bogătcşti vinde uuchiaşului Voicu din Suslăneşti 7 livezi şi un loc de arătură. 140. — 1622 (7130) Mai 16, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte jupaniţei Mara, fiica lui Dumitru paharnic, satul Borăşti cu vecinii. 141. — 1622 (7130) Mai 16, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Preda vătaf ocină în satele Ceplea, Năsip şi Broşteni, cu vecini. 142. — 1622 (7130) Mai 16. — Doisprezece boieri alpg lui Necula vistier moşia luii Tlin Dălbăneşti. 143. — 1622 (7130) Mai 17. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Baldovin ocină în Cioroiaş. 144. — 1622 (7130) M a i 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod -întăreşte lui Barbu şi Stanciu postelnic din Pade satul Giurgiţa cu vecini. 145. — 1622 (7130) Mai 25, Târgovişte. —Radu Mihnea voevod întăreşte lui Antonie cămăraş parte din satele Căldăreşti, Futuţi, Stoeneşti, precum şi un vad de moară în satul Măncşti. 146. — 1622 (7130) M a i 28, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Muşat postelnic un vecin cu delniţa lui în Stăneşti. www.dacoromanica.ro XV 147- — 1622 (7130) Iunie 1, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte în-rii Strâmbul satul Poiana Lungă, In urma unor judecăţi. 148- — 1022 (7130) Iunie 6. — Stoica logofăt şi alţi boieri Întăresc lui Ivan dreptul de a se aşeza In satul Câineşti, până la Vinerea Mare. 149. — 1622 (7130) Iunie 5, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Mihai şi soţiei sale Dobriţa ocină la Bălteni. 160. — 1622 (7130) Iunie 6, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte mai multora ocine la Găojani. 161. — 1622 (7130) Iunie 6, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca Manea şi Stoian din Guşaţi, cu fraţii lor, să fie slobozi de vecinie de către m-rea Tutana deoarece au fost cotropiţi cu sila. 162. — 1622 (7130) Iunie 6, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Muşat postelnic satul Trănşani din jud. Ialomiţa. 163. — 1622 (7130) Iunie 6. — Mitropolitul Luca Întăreşte preotesei Sorea averile rămase dela soţul ei, popa Petcu din oraşul de Floci. 164. — 1622 (7130) Iunie 7, Târgovişte.-—Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Lazăr paharnic moşie la Ţăţeşti, In urma unei judecăţi. 166. —1622 (7130) Iunie 7. — Stanciul Răul şi soţia sa Dobra vând partea lor de moşie din Păuşeşti lui Sima logofăt. 166. — 1622 (7130) Iunie 8, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Iane paharnic un Ţigan. 167. — 1622 (7130) Iunie 10, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Antonie cămăraş satul Groşanii lui Triful, din jud. Buzău, cu plasele :Obidiţii lui Creţul, Căldăreştii lui Stan şi Mălăeştii de pe Călmăţui. 158. — 1622 (7130) Iunie 11, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte m-rii Uspenia o Ţigancă, dăruită de călugăriţa Teodora. 169. — 1622 (7130) Iunie 12. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca Dragomir din Tâmbureşti să fie'ln pace de către Iorga din Berileşti, Intr’o pricină pe care au avut-o. 160. — 1622 (7130) Iunie 12, Târgovişte.—Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Tudor fost mare sluger ocină In Podişor, jud. Olt, In urma unei judecăţi. 161. — 1622 (7130) Iunie 13, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Vladul logofăt ocină la Slăviteşti şi Năneasa şi Crângeni prqpum şi vie la Izvorul Iubei, 162. — 1622 (7130) Iunie 15, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Stoica şi lui Vâlcu ocină la Scutaşi. 163. —1622 (7130) Iunie 15. — Radu Mihnea voevod Întăreşte egumenului Mc-letie deM m-rea Tutana două Ţigănci. 164. — 1622 (7130) Iunie 15. — Jupâneasa Armeanca şi fiul ei Barbu paharnic fac un schimb de Ţigani cu m-rea Jitian. 165. —, 1622 (7130) Iunie 16. — Chirca din Negeşti vinde lui Hrizea mare vistier ocină la Negeşti. 166. — 1622 (7130) Iunie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Manea, fiului său Dragomir şi popei Frăţilă ocine In satul Rătezi din judeţul Mehedinţi. www.dacoromanica.ro XVI 167. — 1622 (7130) Iunie 18.— Radu Mihnea voevod scrie cămăraşilor dela Ocna Mare să nu mai calce hotarul moşiei Şoaşilor, care este al m-rii Bistriţa. 168. — 1622 (7130) Iunie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte eliberarea din vecinie a lui Voinea, Priico şi Priico cel mic, care au fost iertaţi de urmaşii lui Marco Tăuraş logofăt, pentru sufletul acestuia, deoarece murise în robie la Tătari. 169. — 1622 (7130) Iunie 20, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Blagoveştenia din Buzău ocine în Albeşti. 170. — 1622 (7130) Iunie 21, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Hriza mare vistier ocine în Negeşti. 171. — 1622 (7130) Iunie 21. — Radu Mihnea voevod scrie lui Neagul al doilea comis să urmărească ca Draghia, Stan, Ion şi Tudor din Mal să ajungă a stăpânii ocinele din Găşteşti şi Ogrăzeni cumpărate de aceştia. 172. — 1622 (7130) Iunie 23. — Barbu paharnic face un schimb de Ţigani cu egumenul dela m-rea Jitian. 178. — 1622 (7130) Iunie 26, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii sfânta Troiţă o vie In dealul Bucureştilor. 174. —1622 (7130) Iunie 26, Târgovişte. — Mitropolitul Luca adevereşte că satul Călugăreni pe Neajlov aparţine lui Necula mare spătar moştenit dela socrul său Pană vistier care-1 primise dela m-rea Cotmeana In schimbul unor bucate « pentrucă au fost sărăcit mănăstirea de bucate, când au venit Batăr Gabor craiu în ţeară ». 175. — 1622 (7130) Iunie 26.— Muşat vistier cu fii săi face schimb de moşii cu Mihai clucer şi fraţii săi, dând satul Negoeşti pentru parte din satul Izvorani. 176. — 1622 (7130) Iunie 27, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Ivaşco postelnic din Băloteşti jumătate din satele: Ulmuleţi, Crăceşti, Zemnicele, Zemni-celele, Scăeşti, Voevodeşti şi Futeşti. 177. — 1622 (7130) Iunie 28, Târgovişte. — Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov, vinde lui Bărbăteiu un sălaş de Ţigani. 178. — <1622> Iunie 30, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Gligorie fost mare comis nişte vecini din satul Breaza. 179. —1622 (7130) Iulie 1, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Necula mare spătar s3tul Călugărenii dela Neajlov, jud. Vlaşca, în urma unor judecăţi. 180. — 1622 (7130) Iulie 1, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Soare şi lui Chima ocine la Prodileştii de Sus şi la Spălătura. 181. — 1622 (7130) Iulie 1, Târgovişte. — 8 boieri din divan mărturisesc că satul Călugărenii la Neajlov a fost dat de m-rea Cotmeana lui Pană vistier socrul lui Necula spătar, în schimbul unor bucate « pentrucă au fost sărăcit mănăstirea de bucate când au venit Batâr Gabor craiu aicea în ţeară *. 182. — 1622 (7130) Iulie 3. — Radu Mihnea voevod hotărăşte ca Ţiganul Voi-neag al bisericii domneşti dela Câmpulung < să fie în pace şi el şi Ţiganca lui de către vlădica Luca şi de cătră globnicul carele iaste pre Ţigăneia sfintei mitropolii ». 183. —1622 (7130) Iulie 8, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte popii Manea şi ginerelui său Stoica ocine în Urseşti, jud. Râmnicu Sărat. 184. — 1622 (7130) Iulie 8, Târgovişte. — Iano Gliiurmescul vinde lui Vin-tilă mare vornic ocină la Tatina, cu rumâni. www.dacoromanica.ro XVII 185. — 1622 (7130) Iulie 9, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Stanciu, fiul lui Moş, ocine la Verneşti, jud. Buzău. 186. — 1622 (7130) Iulie 11. — Radu Mihnea voevod întăreşte jupânesei Grăj-dana nişte rumâni în Bobeştii de Jos. 187. — 1622 (7130) Iulie 11. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Oprea şi lui Dragomir cu soţiile lor ocine la Proroci şi la Milcov. 188. — 1622 (7130) Iulie 15, Târgovişt e.«— Radu Mihnea voevod întăreşte lui Radu logofăt din Desa satele Vlădaia, Ştircoviţa şi Saracovul. 189. —1622 (7130) Iulie 16, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte mai multora ocini, vie, scoc de moară şi grădină la Băbeni, Muşcelul Sibiceului, Mărăcineni, Cândeşti şi dealul Vemeştilor. 190. — 1622 (7130) Iulie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dan şi Iul Voicilă ocină la Mileşti, jud. Ialomiţa, în urma unei judecăţi. 191. — 1622 (7130) Iulie 25, Bălteni. — Albu şi fratele său Dan vând lui Dumitru din Negovani parte din moşia lor dela Bălteni. 192- — 1622 (7130) August 4. — Mihai Grecul cumpără o ocină în Deduleşti dela Radu căpitan şi soţia lui. 193. — 1622 (7130) August 22. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Neagu şl lui Gherghe, fiii lui Mihai din Târşor, ocine la Gonţaţi şi la Blejoi, în urma unei judecăţi. 194. — 1622 (7130) August 25. — Stoica Buciumaş vinde lui Tanasie paharnic din Stăneşti moşie la Pulaşi.. 195. — 1622 (7130) August 26. — Radu Mihnea voevod porunceşte lui Nica din Căpreni să înapoieze nişte Ţigani egumenului dela Tismana, precum şi nişte bani, pe care-i ţine pe nedrept. ■ 196. — 1622 (7130) August 26. — Mitropolitul Luca scrie lui Hera logofăt să nu-1 mai bântuiască pe Tudor logofăt pentru averile lăsate acestuia de jupâneasa Maria Boldească, la moartea ei. 197. — <1622 Septembrie —1623 August> 7131. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Mărgineni ocină la Căpriorul, cu rumâni, lăsată mănăstirii de Stan logofăt. 198. — «1622 Septembrie 1—1623 Mai* 7131, T â r g o v i ş t e. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Necula postelnic ocine la Baia, Gosteşti, hotarul Crainicilor, vie la Câlceşti şi o Ţigancă, în urma unor judecăţi. 199. — <1622 Septembrie 1—1623 August 31^ 7131. — Nişte aldămăşarl din Topliceni adeveresc că fiul lui Cernea stolnic a cumpărat o moşie la Răduceşti. 200. —1622 (7131) Septembrie 6, Târgşor. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Vasilie mare agă nişte Ţigani. 201. — 1622 (7131) Septembrie 8. — Mitropolitul Luca face un schimb de Ţigani cu m-rea Dealul. 202. — <1622 Septembrie — 1623 August 8> 7138,— Gligorie comis iartă de rumânie mai mulţi rumâni ai săi din Băteeşti şi din Vultureşti. 203. — 1622 (7131) Septembrie 9. — Cernica vornic şi jupâneasa Chiajna dau câte două locuri de prăvălii în Bucureşti mănăstirilor sfânta Troiţă şi sfântul Gheorghe. II — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro XVIII 204. —<1622 Sept embrie — 1623 M a i> 10, 7131. — Preda şi Udrişte, feciorii Oprei logofăt de Şirineasa, se înfrăţesc cu Sima logofăt pe partea lor de moşie din satul Pău. şeşti « de în Otesău ». 205. — 1622 (7131) Septembrie 15. — Dumitru Sângelinge vinde lui Pătru stegar un loc de casă dinaintea Sărindarului. 206. — 1622 (7131) Septembrie 16. — Udrişte paharnic vinde lui Hrizea mare vistier ocină la Periş. 207. — 1622 ( 7131) Septembrie 20, Ghe rghiţa. — Radu ivumiea voevod întăreşte lui Drăghici postelnic ocina Iştoaei şi ocină la Brăneşti. 208. — 1622 (7131) Septembrie 20. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Mieria şi lui Staico ocina lor din Gâşteşti. 209. — 1622 (7131) Septembrie 22. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dumitru, fiul lui Ion logofăt, ocine şi vii la Scăiani. 210. — 1622 (7131) Septembrie 30, Gherghiţa. — Radu Mihnea voevod Întăreşte m-rii Dobruşa un rumân, Stoian, din Coteana. 211. — 1622 (7131) Octombrie 1, Gherghiţa. — Radu Mihnea voevod numeşte megiaşi în pricina dintre fiii lui Badea postelnic din Greci şi m-rea Dobruşa. 212. — 1622 (7131) Octombrie 18. — Muşat postelnic şi Fătul din Stăneşti îşi împart nişte rumâni, 218. — 1622 (7131) Octombrie 18. — Turturea pajiarnic vinde lui Hrizea vistier ocină la Ciumernic. 214. — 1622 Octombrie 18. — Turturea paharnic mărturiseşte despre nişte cărţi de ocină care au pierit din cauza Tătarilor. 215. — 1622 (7131) Octombrie 28, Gherghiţa. — Radu Mihnea voevod porunceşte lui Stanciu postelnic din Dâlga şi tuturor slugilor domneşti să se ferească de satul Şegarcea, jud. Dolj, deoarece este slobozie a patriarhului Chirii de Alexandria. 216. — 1622 (7131) Noembrie 5. — Radu Mihnea voevod porunceşte unor oameni să întoarcă nişte bani popii Ghinea din Râmnic, pentru jumătate din satul Ohaba, pe care acesta o vânduse, fiind ei mai volnici să cumpere. 217. — 1622 (7131) Noembrie 6. — Păcală de Ronceni vinde lui Staicu paharnic ocină la Cepturele. 218. — 1622 (7131) Noembrie 11. — Mai mulţi boieri hotărnicesc ocina din Be-rileşti a lui Mârzea paharnic. 219. — 1622 (7131) Noembrie 12, Gherghiţa. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Hrizea mare vistier ocine la Periş, Cătruneştii de Sus şi Ciumernic, precum şi Ţigani. 220. — 1622 (7131) Noembrie 29. — Preda postelnic dăruieşte m-rii Valea moşii la Mihăeşti, Căprioreşti şi Cerniceşti, vii la Viţicheşti, cu rumâni şi Ţigani. 221. —1622 (7131) Decembrie 3, Bucureşti. — Radu Mihnea /voevod întăreşte m-rii Iver dela Athos şi m-rii sfânta Troiţă din Bucureşti ocină la Glina, jud. Ilfov, cu vecini. 222. — 1622 (7131) Decembrie 10, Gherghiţa. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Snagov nişte gârle la Spanţog. www.dacoromanica.ro XIX 223. — 1623 (7131) 6, Târgovişte. — Nedelco dăruieşte lui Oprea iuzbaşa şi jupânesii lui, Maria, ocină In Bucul Vladului In schimbul unei ocine în Bucul Bătrân şi a unui crâng de pădure în ocina Mătăsească. 224. — 1623 (7131) Ianuarie 9, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte m-rii Valea parte din satul Mihăeşti, precum şi satele Căprioreşti şi Cernăteşti, vecini şi sălaşe de Ţigani. 225. - 1623 (7131) Ian ar ic 10, T â r g o v i ş t e. — Cernica fost mare vornic vinde m-rii Golgota un loc de casă în Târgovişte. 226. — 1623 (7131) Ianuarie 10. — Radu Mihnea vorvod Întăreşte m-rii Golgota un loc de casă în Târgovişte vândut ei de Cernica vornic. 227. — 1623 (7131) Ianuarie 10, T â r g o v i ş t e. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii sfânta Troiţă din josul oraşului Bucureşti, un loc lângă palanga lui Sinan Paşa, ca să-şi facă slobozie. 228. — 1623 (7131) Ianuarie 11, Târgovişte. — Radu Mihnea voevocţ dăruieşte lui Iaucul căpitanul din Gherghiţa, pentru credincioasă slujbă, ocină, un vad de moară şi un loc de livadă, lângă oraşul Gherghiţa. 229. — 1623 (7131) Ianuarie 11, T â r g o v i ş t e. — Râdu Mihnea voevod întăreşte lui Nedelco din Buc, judeţul Ialomiţa, ocină la Star Buc. 230. — 1623 (7131) Ianuarie 16. — Grama, fiul lui Chisar vornic, se Împacă cu Sfanca în pricina pe care au avut-o pentru o ocină în Dărmăneşti. 231. — 1623 (7131) Ianuarie 16. — Megiaşii din Pălbăneşti vând lui Necula vistier două roţi de moară In apa Prahovei. 232. — 1623 (7131) Ianuarie 18. — Căzan şi Manta, fiii lui Barbut din Netezeşti, vând lui Dumitraşco mare pitar partea lor de ocină din Ageşti. 233. — 1623 (7131) Ianuarie 21. — 12 boieri hotărnicesc părţile de moşie ale lui Mârzea vornic, ale jupânesii. Muşa şi a lui Cuciu. 234. — 1623 (7131) Ianuarie 21. — Noşica, jupăneasa lui Avram postelnic, dă zestre fiului său Mihai şi fiicei sale Stanca, doi rumâni din Netezeşti. 235. — 1623 (7131) Ianuarie 25, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte luisMihai Carşote şi Alexe negustor părţi de ocină în satul Dediuleşti, cu vii şi mori.. 236. — 1623 (7131) Februarie 3. — 12 boieri hotărnicesc partea lui Cernica vornic din satul Cureşti. 237. — 1623 (7131) Februarie 4, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Standul ocină la Mătăşeşti şi la Bucul lui Vlad. 238. - 1623 (7131) Februarie 4. — Maria, fiica lui Mihalcea banul, dăruieşte lui Radul logofăt un vad de moară pe apa Prahovei. 239. — 1623 (7131) Februarie 5. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Muşat, Radul şi Ion din Mal ocine în Găşteşti şi Ogrăzeni. 240. — 1623 (7131) Februarie 6. — Para al doilea clucer cu 12 boieri hotărnicesc partea de moşie a lui Nedelco postelnic şi a jupânesei lui Maria, din satul Mărşa cea Mare, rămasă lui după ce a vândut a treia parte lui Pahomie. 241. — 1623 (7131) Februarie 7, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Preda ocină la Cotrăceni. II* www.dacoromanica.ro XX 242. — 1623 (7131) Februarie 10, Târgovişte. — Radu Mihnca voevod întăreşte lui Tudoran pitar ocină In Găgueşti. 243. - 1623 (7131) Februarie 12, T â r g o v i ş t e. — Radu Mihnea voevod Întăreşte ra-rii Glavacioc satul Slăvenii de Sus. 244. — 1623 (7131) Februarie 14, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Dragnea moşie la Dobroţei, judeţul Ialomiţa din partea Yiorească. 246. — 1623 (7131) Februarie 18, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Tudor fost mare clucer şi altora ocinile lor din satul Podişor din judeţul Olt. 246. — 1623 (7131) Februarie 23. — Radu postelnic din Balomireşti şi fiiî săi, Preda şi Drosul, dăruiesc m-rii Strâmbul moşia Lacul. 247. — 1623 (7131) Martie 2. — Radu Mihnea voevod scrie lui Cernica fost mare vornic să cerceteze pricina dintre maicile dela m-rea Yiforâta şi Manolachi şefariul pentru balta dela Cornăţel. 248. —1623 (7131) Martie 5. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Dragomir şi femeii lui, Stana, vii în dealul Târgoviştei. 249. — 1623 (7131) Martie 6, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Grama postelnic ocină la Ştefoaia partea lui Chiriac stolnic, pentru plata unor datorii faţă de Turcii din Giurgiu. 250. — 1623 (7131) Martie 10. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Tatul şi fratelui său Lăudat din Beliţi ocina cumpărată dela vara lor Caplea. 251. — 1623 (7131) Martie 10. — Jupâneasa Todora şi alţii din Stănceşti vând lui Iane vistier două roate de moară. 252. — 1623 (7131) Martie 16, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte megiaşilor din satul Malul ocină la Găşteşti şi Ogrăzeni. 253. — 1623 (7131) Martie 20, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod dărueşte lui Trufanda mare postelnic, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă prin ţări străine şi vărsare de sânge, satele Gruia şi Izvorul Alb din judeţul Mehedinţi. 254. — 1623 (7131) Martie 28, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte jupaniţei Cheajna, vorniceasa jupanului Cernica vornic, ocină la Fundeni şi mai mulţi Ţigani. 255. — 1623 (7131} Aprilie 1. — Radu din Bujorani şi cu fiii săi, Stoica, Sarchiz şi Yladul, vând «jumătate de un codru de loc • jupanului Manole şi fratelui său Costandin. 256. — 1623 (7131) Aprilie 4, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii sfânta Troiţă din Bucureşti 13 prăvălii în Bucureşti. 257. — 1623 (7131) Aprilie 7. — Radu Mihnea voevod dă drept lui Dumitru fiul lui Ion logofăt din Târgşor, să-şi facă moară în gârla Scăianilor. 258. — 1623 (7131) Aprilie 7, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii sfânta Troiţă « din josul oraşului Bucureşti • ocină la Cioplea şi vii în dealul Lupeştilor. 259. —1623 (7131) Aprilie 12, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Iane fost vistier al doilea două roţi de moară şi 66 stânjeni în Dălbăneşti. 260. — 1623 (7131) Aprilie 15. — Radu vătaf din Stănceşti vinde ldi Iane vistier un rumân din satul Dălbăneşti. www.dacoromanica.ro XXI 261. — 1623 (7131) Aprilie 16.—«Radu Mihnea voevod întăreşte episcopiei şi episcopului Efrem de Buzău dreptul ca posluşnicii din jurul episcopiei să fie scutiţi de dările « şi măncăturile căte sunt preste an *. Porunceşte slugilor domniei să nu tulbure acel sat. 262. — 1623 (7131) Aprilie 17, T â r g o v i ş t e. — Radu Mihnea voevod întăreşte episcopiei de Râmnic vie în dealul Bujoranilor. 268. — 1623 (7131) Aprilie 17. — Elisafta logofeteasa arată cum vor fi împărţite averile sale după moartea ei. 264. — <1623> Aprilie 17. — Jupâneasa Elisafta lasă lui Sima logofăt satul Gro-zăveştii. 265. — 1623 (7131) Aprilie 18. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Muşat, Radul şi Ion din Mal ocină în Ogrăzeni din partea lui Radul, Buză, Bobe şi a altora. 266. — 1623 (7131) Aprilie 20, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Patru Bolovan şi fraţilor lui, Radu şi Vlad, ocine în Brăniştoi, Sărăcineşti şi Cio-cade, în urma unei judecăţi. > 267. — 1623 (7131) Aprilie 20. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Necola şi Staico diri Găşteşti ocini în Găşteşti. 268. — T623 (7131) Aprilie 20, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte logofătului Standul şi soţiei sale, Anghelina, parte din satul Fundenei. 269. — 1623 (7131) Aprilie 23, Târgoviş,te. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Şerbu dărăban şi fratelui său Bordocel, precum şi lui Udrea, fiul lui Radu, ocină la Măgurele, judeţul Ilfov, pentru că au fost iertaţi de vecinie de Miclăuş căpitan de călăraşi la moartea sa. 270. — 1623 (7131) Aprilie 23, Târgovişte. — Radu Mihnea voevbd întăreşte lui Vasile vistierul şi soţiei lui, Dumitra, ocine In satul Româneşti dela Mociorâţi şi vecini. 271. — 1623 (7131) Aprilie 25. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Grama clucer un rumân din satul Ştefoaia, anume Ştefan. 272. — 1623 (7131) Aprilie 28. — Mitropolitul Luca adevereşte felul în care jupă-neasa Elisafta logofeteasă a hotărlt să i se împartă averile după moartea sa. 278. — 1623 (7131) Aprilie 29. — Radu Mihnea voevod scuteşte de dări şi slujbe timp de 4 ani pe oamenii streini ce se vor aşeza pe seliştea Udei. 274. — 1623 (71 A) Aprilie 30, Târgovi şte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Sima logofăt satul Grozăveşti din judeţul Ilfov cu vecini şi două sălaşe de Ţigani. 275. — 1623 (7131) Mai 2, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte eliberarea din vecinie a unor săteni din Prisaca care se răscumpără dela Tudor postelnic. 276. — 1623 (7131) Mai 4. — Radu Mihnea voevod porunceşte lui Braţul comis şi Fiera vistier ca să hotărnicească moşia dela Cornăţel a m-rii sfânta Troiţă. 277. — 1623 (7131) Mai 4. — Megiaşii din Ostra se vând rumâni Iul Aslan fost mard vistier, cu toată ocina şi cu toţi feciorii lor. 278. — 1623 (7131) Mai 4, Târgovişte. — Radu şi Udrişte paharnici vând lui Hrizea mare vistier ocina lor din Periş. 279. — 1623 (7131) Mai 5. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Lăudat din Beleţi un Ţigan, Vlădilă. www.dacoromanica.ro XXII 280. — 1623 (7131) Mai 5. — Radu Mihnea voevod dă dreptul jupâneselor Stana şi Neacşa, tiicele Radei, să-şi caute rumânii şi Ţiganii din satul Voineşti şi să-i aducă la moşiile lor. Deasemeni le întăreşte dreptul de a lua dijmă dela toţi oamenii din satul Cărsteneşti, de pe Colentina. 281. — 1623 (7131) Mai 5. — Mitropolitul Luca al Ţării Româneşti porunceşte sub blestem boerilor orînduiţi să hotărnicească moşiile Gurguiaţi şi Vărăşti, în pricina dintre Vilorăşti şi Cornsţeleni, să aleagă cu dreptate ocina sfintei mănăstiri. 282. — 1623 (7131) Mai 6, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Zaharia Lăzărescu şi fraţilor săi, popii Stanciul şi lui Mircă ocină la Mătăseşti în judeţul Ialomiţa şi la Cegani. 283. — 1623 (7131) Mai 6. — Radu Mihnea voevod porunceşte ca boierii hotărnici « ai jupânesei Grăjdana spătăreasa şi ai lui Dumitru vistier » să aleagă părţile acestora de ocină din Ciumernic. 284. — 1623 (7131) Mai 7, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod Întăreşte lui Stanciul Pipăratul din Piteşti o delniţă cu un vecin în satul Izvorani. 285. — 1623 (7131) Mai 6, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod dăruieşte lui Pătraşco postelnic satul Izvorul Alb din judeţul Mehedinţi, cu vecini. 286. —1623 (7131) Mai 8, Târgovişte. — Boierii ctitori ai m-rii Valea din judeţul Muscel şi Pădureţ închină această mănăstire cu toate ocinele, moşiile, Ţiganii, rumânii, viile, morile şi cu toate bucatele, m-rii dela Pogoniiani. 287. —1623 (7131) Mai 9. — Preda postelnic, fratele Elisaftei logofeteasă, adevereşte că sora sa a lăsat lui Sima logofăt satul Grozăveşti precum şi 2 sălaşe de Ţigani. 288. —1623 (7131) Mai 10, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod dăruieşte lui Dumitrache Cantacuzino pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, satul Frăsinetul din judeţul Ilfov, să-şi facă slobozie. 289. — 1623 (7131) Mai 10. — Megiaşii din Dălbăncşti mărturisesc că Necula vistier a cumpărat ocină în satul lor şi că să şi-o ţină şi să facă ce va voi cu ea. 290. — 1623 (7131) Mai 12. — Radul, Dudul şi Lupul din Bălteni vând lui popa Dumitru parte din moşia lor din Bălteni. 291. — 1623 (7131) Mai 15, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Papa mare logofăt « o casă cu loc în jurul casei şi cu pivniţă de piatră * în Târgovişte, cumpărate dela popa Nenciul şi fiul său, popa Dumitru. 292. — 1623 (7131) Mai 17. — Radu Mihnea voevod numeşte 12 boieri hotărnici care să aleagă partea jupanului Neculei vistier de către satul Dălbăneşti. 293. — 1623 (7131) Mai 18. — Megiaşii din Berindeşti mărturisesc că Bădilă armaş a cumpărat ocină pentru fiica sa, Ana. 294. — 1623 (7131) Mai 20. — Ivaşco fost mare vornic şi alţi boieri hotărăsc ca mai mulţi megiaşi să adevereze pentru vânzarea ocinei lui Drăgan şi să aleagă şi ocina din Bo-biştii de'Sus a jupaniţei Grăjdanei. 295. — 1623 (7131) Mai 25. — Radu postelnic, fiul lui Datco şi Datco păharnecul precum şi nepoţii lor vând egumenului Samoil dela m-rea Banu 245 stânjeni In Albeşti şi-i dăruiesc 20 stânjeni. 296. — 1623 (7131) Mai 27. — Jupâneasa Dochia a jupânului Stoica fost mare vistier vinde lui Necula vistier partea ei de ocină din Stoeneşti, judeţul Prahova. www.dacoromanica.ro XXIII 297. — 1623 (7131) Mai 27, Târgovişte. — 6 boieri luaţi pe răvaşe domneşti, Împart averea rămasă dela Ion paharnicul, între jupâneasa acestuia, Marina şi fiul lor Laţco comis. 298. —1623 (7131) Mai 28, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Vocea din Cosămbeşti părţi din moşie cumpărate în satele Cosămbeşti, Pupezeni şi Hărborul. 299. — 1623 (7131) Mai 28. — Mane, fiul lui Gonţea, vinde lui Voicu din Cosămbeşti, partea lui de ocină din Popezeni. 800. —1623 (7131) - Iunie, Târgovişte. — Radu Mibnea voevod întăreşte lui Neculafest mare vistier părţi din satul Stoeneşti cu vad de moară şi cu vecini. Deasemeni se întăresc şi părţi în satul Dălbăneşti care-i sunt hotărnicite de 12 boieri. 801. — 1623 (7131) Iunie, 2 Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Eremia logofătul ocină în Tabără. Se menţionează judecata pe care o are acesta cu călugării dela m-rea Stelea pentru nişte mori făcute de el pe ocina sa. 802. —1623 (7131) Iunie 8, Târgovişte. — Radu Mibnea voevod întăreşte lui Neagoe şi fratelui său, Moş, moşie la Deduleşti. 803. — 1623 (7131) Iunie 8, Târgovişte. — Costandin, fiul Neculei slugerul din oraşul Floci, vinde lui Necula vistierul 27 de stânjeni de ocină în sat în Sărăţeni. 804. — 1623 (7131) Iunie 12, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte Stancăi şi Micăi ocină în Cărlofhăneşti. 805. — 1623 (7131) Iunie 14. — Radu Mibnea voevod porunceşte lui Iordan stolnicul August 10, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Sima logofăt satul Grozăveşti, din judeţul Ilfov, în urma unei judecăţi cu vecinij din sat. 820. —1623 (7131) August 14, Târgovişte. — Radu Mihnea voevod întăreşte lui Nan din Bărzeşti ocină în Bărzeştii de Mijloc «care se cheamâ Homoceşti » şi în Văcăreşti. 821. —1623 (7131) August 14. — Lepa şi Muşat cu fraţii lor din Ostra se vând rumâni jupanului Aslan mare logofăt, cu feciorii lor. 822. —1623 (7131) Anglist 20. — Preda, fiul lui Oprea logofătul, şi Udrişte vând logofătului Sima casele din Păuşeşti cu ocina, 9 rumâni, mori şi vie. 828. —1623 (7131) August 29, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Groze şi nepotului său Marţul, ocină la Plăseni, judeţul Ilfov. 824. — 1623 (7132) Septembrie 1.— Cârstea logofăt din Berileşti şi Stan, fiul lui popa Stanciul, vând lui Aldimir vornic ocină în Mătăseşti şi o parte din balta Sărata. 825. — 1623 (7132) Septembrie 2, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Valea satul Piscani cu vecini. 826. — 1623 (7132) Septembrie 3. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Bunea logofăt parte din satul Gabrov şi rumâni. 827. — 1623 ( 7132) Septembrie 3. — Radu Mihnea voevod întăreşte m-rii Valea sate, moşii, rumâni, Ţigani, vii şi mori. 328. — 1623 (7132) Septembrie 5, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii sfânta Ecaterina « din josul oraşului Bucureşti » părţi în satul Căcaţi. 829. — 1623 (7132) Septembrie 6, Târgovişte. — Alexandru Coconul voivod întăreşte m-rii Coşuna jumătate din satele Balomireşti, Muşăteşti, Gabrov şi Mărăcin, precum şi sălaşe de Ţigani. 330. — 1623 (7132) Septembrie 6, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Socol paharnic din Cornăţeni jumătate din satele Bordoşani şi Pârliţi, cu toţi rumânii şi venitul precum şi moşie din Răsvad. 331. — 1623 (7132) Septembrie 7, Samara. — Stan Rele din Samara vinde lui Dumitru Cortofleş şi fiului său Ivan din Piteşti un loc de vie. 832. — 1623 (7132) Septembrie 8, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Dobre din Rugi vii, locuri, livezi, dumbrăvi, selişti, ţarini şi moşii în Hrăbor şi Găureşti. www.dacoromanica.ro XXV 888. — 1623 (7132) Septembrie 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voe-vod întăreşte lui Ghinea Paripa logofăt al doilea şi lui Iorgachi sluger ocină la Vărleţi. 884. — 1623 (7132) Septembrie 10, Târgovişte. — Alexandru, Coconul voe-vod întăreşte lui Sima logofăt satul Grozăveşti din judeţul Ilfov, cu rumânii lăsat de ju-paniţa Safta. 835. — 1623 (7131) 10. — Alexandru Coconul voevod întăreşte jupanului Trufanda mare postelnic ocină în satul Rusineşti în judeţul Romanaţi. 836. — 1623 (7132) Septembrie 12, Tâtgovi şte. — Mal mulţi boieri di-vaniţi arată că Pătru postelnic cu mama sa au încuviinţat ca Isaru Grecul să-şi vândă partea sa din satul Herăşti, judeţul Ialomiţa. 337. —1623 Septembrie 16. — Isar al lui Dedu şi soţia sa, Brezu, vând logofătului Pană Filip jumătate din satul Herăşti, cu rumâni. 338. — 1623 (7132) Septembrie 18, Târgovişte. — Mal mulţi boieri de , divan întăresc lui Pană logofăt de visterie jumătate din satul Herăşti, cu vecini. 889. —1623 (7132) Septembrie 22, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Pană logofăt jumătate din satul Hăreşti, cumpărat dela Isar, ginerele lui Antonie Grama. 840. — 1623 (7132) Septenibrle 26. — Ursu din Sărăţeni vinde jupânului Necula fost mare vistier 5 stânjeni de ocină din Sărăţeni. 341. — 1623 (7132) Septembrie 30, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Oprea logofăt jumătate din satele: Turburea şi Berindeşti precum şi parte din Budeasa cu veciili. 842. — 1623 (7132) Octombrie 1, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Hrizea mare vistier parte din satul Pietrariul cu rumâni precum şl Ţigani. 843. — 1623 (7132) Octombrie 6, TârgoVi şte. — Mitropolitul Luca arată că Radu Mihnea voevod a dăruit lui Pătraşcu postelnic satul Izvorul Alb în judeţul Mehedinţi. 844. — 1623 (7132) Octombrie 8, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Crăciun şi fraţilor lui ocină la Vrabeţi. 845. — 1623 (7132) Octombrie 10. — Mihalcea al doilea vornic întăreşte lui Mihai din Sibiceu 4 răzoare. 346. — 1623 (7132) Octombrie 12. — Alexandru Coconul voevod dă drept in-rii Tutana să-şi facă slobozie la seliştea Vălenii. 347. — 1623 (7132) Octombrie 12. — Manea Grecul cu femeia lui, Velica, vinde lui Lefter Odobeanu 20 stânjeni de ocină în Hodobeni. 848. — 1623 (7132) Octombrie 15, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Socol paharnic părţi în satul Răzvadul de Sus cu vecini. 349. —1623 (7132) Octombrie 5. — Danciul şi Vălsan, ginerile lui Gherghe comis, îşi împart rumânii din satul Crăpeni. 350. — 1623 (7132) Octombrie 20. — Papa mare vornic scrie megiaşilor lui Ion din Cândeşti şi ai Bunii din Văliani să aleagă o grădină cu pomi In Valea lui Drăgoi a lui Ion, fiul lui Dragomir, cumpărată dela Vasiiu şi partea de moşie a fetei lui Vlaicu. 351. — <1623—1626> Noembrie 4. — Marco din Presiceni şi soţia lui, Parasca, vând lui Neagoe din Cârligaţi, moşie în hotarul Prisăcenilor. www.dacoromanica.ro XXVI 862. — 1623 (7132) Noembrie 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevşd Întăreşte lui Radul logofăt ocine In satele Ojogeni, Dăduleşti, Stroeşti, precum şi sălaşe de Ţigani. 353. — <1623 Noembrie — 1625 M a r t i e> 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte lui Dumitru al doilea vistier părţi din satul Tătarul dela apa Ialo-miţei, cumpărat dela Oprina, jupaniţa lui Marco logofăt, pentru 8000 aspri gata. 854. —1623 (7132) Noembrie 11. — Alexandru Coconul voevod hotărăşte ca Dragomir, feciorul lui Stănislav din Verncşti, să dea birul cu satul Verneşti nu cu orăşenii din Buzău. 355. —1623 (7132) Noembrie 11. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte jupâ-nesei Grăjdana pădurea Ciumemic dela satul Leurdeni. 856. — 1623 (7132) Noembrie 12. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte lui Ta-nasie paharnic moşie la Bojorani, iar popii Ghinea moşie la Ohaba. 857. — 1623 (7132) Noembrie 15. — Alexandru Coconul voevod scrie lui Cer-nica fost mare vornic şi lui Turturea paharnic din Glina pentru nişte mori din Glina ale m-rii sfânta Troiţă din Bucureşti. 358. — 1623 (7132) Noembrie 15. — Momcilă din Deduleşti cumpără o vie In De-duleşti dela Nedelco, feciorul lui Făşie şi dela Marco şi Lorinţe, feciorii lui Curalici. 859. — 1623 (7132) Noembrie 16.—Alexandru Coconul voevod scuteşte satul Bucovăţ al mănăstirii Coşuna de toate dăjdile şi mâncăturile de peste an. 860. — 1623 (7132) Noembrie 18. — Pârva, fata lui Stanciul din Păuşeşti, vinde lui Sima logofăt parte din satul Păuşeşti. 361. — 1623 (7132) Noembrie 22, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Ionaşco postelnic seliştea Zăvoiul şi Cândrele cu vaduri de moară precum şi «cină la Găojanii de Jos cu vecini1. 862. — 1623 (7132) Noembrie 23. — Alexandru Coconul voevod întăreşte Dobrei, fata lui Stanciul logofăt din Cepari şi feciorilor ei satele Hocneşti şi Băneşti. 363. — 1623 (7132) Noembrie 23. — Manolache al doilea postelnic scrie pentru ■pricina dintre Turturea paharnic şi Cemica vornic cu egumenul Athanasie dela m-rea sfânta Troiţă pentru morile din Glina. ' 864. —1623 (7132) Noembrie 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul întă-Teşte lui Preda şi fratelui său Stanciul ocină în Urşani. 365. —1623 (7132) Noembrie 29. — Alexandru Coconul voevod scrie megiaşilor lui Sava călugărul dela m-rea Valea şi ai lui Dumitru din Piteşti să adevereze dacă Stan Ţiganul a fost vândut când erau boierii Piscani în viaţă, sau nu. 366. — 1623 (7132) Decembrie 3.—Alexandru Coconul voevod hotărăşte ca Bunea, fiul lui Vâlcul logofăt din Orbească, să-şi ia în stăpânire un rumân dela Spinciul din Târgovişte sau 3000 de bani. 867. —1623 (7132) Decembrie 5.—Bătrânii oraşului, judeţul Gherghi şi 12 pârgari din Râmnic adeveresc că Bolovan din Titeşti s’a răscumpărat de rumânie dela Chisar, fiul lui Chirca comis din Ruda. 868. — 1623 (7132) Decembrie 5. — Chisar paharnic din Ruda iartă de rumânie pe Bolovan din Titeşti, cu feciorii lui, care s’au răscumpărat. www.dacoromanica.ro XXVII 869. — 1623 (7132) Decembrie 9. — Cârstian şi jupăneasa sa Maria cumpără o vie la Câineşti. 870. —1623 (7132) Decftmbrie 13. — Dragna vinde lui Necula vistier 70 stănjăni de ocină din Sărăţeni. 871. — 1623 (7132) Decembrie 14, Ţârgovişte. — Moşnenii satului Scur-teşti, judeţul Buzău, vând lui Dumitru al doilea vistier un vad de moară. 872. —1623 (7132) Decembrie 17, Târgovişte. — Alexandru Coconul voe-vod Întăreşte lui Muşat clucer al doilea ocină la Stăneşti cu vecini şi delniţe. 878.— 1623 (7132) Decembrie 18. — Ivaşco fost mare vornic porunceşte jurăto-rilor lui Berivoiu din Brăneşti să jure dacă acesta a plătit datoriile către Stan logofăt. 874. — 1623 (7132) Decembrie 23, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte lui Tatul postelnic ocină la Bărbuleţ cu vecini. 875. — 1624 (7132) Ianuarie 3, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod hotărăşte ca Standul logofăt din Călceşti să fie In pace pentru 200 galbeni de birărie din timpul lui Simion Moghilă voevod. 876. —1624 (7132) Ianuarie 8. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte m-rii Arhanghel « de sus de Râmnic », dreptul de a fi scutită de dări deoarece « când au fost Ungurii In ţară, ei au prădatu mănăstire de au luatu bucatele şi au luatu şi cărţile In sta mânăstir». 877. — 1624 (7132) Ianuarie 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte mitropolitului Luca al Ungrovlahiei şi nepotului său, Jipa, părţi de ocină In satul Zoreşti şi In târgul Buzăului, vii, locuri de grădină şi vaduri de moară. 878. — 1624 (7132) Ianuarie 11, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte m-rii Tismana jumătate din vama dela Yâlcan şi din balta dela Bistreţ. 879. — 1624 (7132) Ianuarie 11. — Alexandru Coconul voevod hotărăşte In urma unei judecăţi ca morile m-rii sfânta Troiţă din Bucureşti să nu mai fie Innecate de morile megiiaşilor din Văcăreşti. 880. — 1624 (7132) Ianuarie 12, Târgovişte.—Alexandru Coconul voevod Întăreşte m-rii Snagov ocină la Maia, dăruită de Mihai Viteazul. 881. — 1624 (7132) Ianuarie 13, Târgovişte.—Alexandru Coconul voevod Întăreşte jupaniţei Anca şi fiului ei, Drăghici postelnic, satele: Călugăreni, Răguleni, Vălari, părţi din satele: Dodieşti, Ciurileşti, Vlăduleni, Ursoaia, Tâmpliţa şi Zorileşti precum şi vecini şi Ţigani. 882. —1624 (7132) Ianuarie 13. — Alexandru Coconul voevod scrie lui Radul postelnic Buzescu să aducă la domnie cărţile pe care le are privind ocina dela Dobruşa, care a fost dăruită de Danciul vornic din Popeşti m-rii dela Vierăş. 883. — 1624 (7132) Ianuarie 13, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte m-rii Snagov satele: Dălbanul, Periaţii şi Pestrea precum şi 10 sălaşe de Ţigani dăruiţi de Radu postelnic. Părţile lui Radul postelnic din Boldeşti şi două sălaşe de Ţigani urmează a fi deasemeni ale m-rii după moartea jupaniţei Elina, mama sa. 884. — 1624 (7132) Ianuarie 14, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte m-rii Banul un vad de moară In apa Buzăului « din jos de pazar In gârla domnească ». 885. — 1624 (7132) Ianuarie 14. — Nicola şl Arca Întăresc m-rii Tismana partea de ocină din Roşiia şi Runcurel dăruită de mama lor, Mărina. www.dacoromanica.ro XXVIII 886. — 1624 (7132) Ianuarie 15. — Alexandru Coconul voevod scuteşte de dări şi slujbe satul Sineşti al m-rii Mislea. 887. — 1624 (7132) Ianuarie 24, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte lui Lepădat partea unchiului său Stoica şi a lui Neagoe Bufleştii din satul Bădeni In judeţul Muşcelului. 888. — 1624 (7132) Ianuarie 24. — Radu postelnicul şi fiul său Preda scriu că Muşat postelnic a cumpărat satul Muşeteşti al m-rii Bucovăţ, de lângă Craiova, cu ştirea lor. 889. — 1624 (7132) Februarie 2, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Valea partea se ocină cu vecini a lui Oancea vornicul din Goleştii Vulpariului. 390. —1624 (7132) Februarie 7. — Alexandru Coconul voevod porunceşte să se ia 6 boi dela satele care au tăiat braniştea din Ciumernic a jupânesei Grăjdana. Hotărăşte ca pe viitor să se ia celui care va fi prins că taie braniştea de la Ciumernic « carul cu boii şi săcurile şi să-l globească, cum au fost legea *. 891. — 1624 (7132) Februarie 12, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Aslan mare vornic ocină şi vecini în satul Ostra din judeţul Olt. 892. — 1624 (7132) Februarie 22. — Megiaşii din satul Micşani mărturisesc că jupâneasa Dobromira a cumpărat moşie în satul Micşani, partea lui Miţan. 898. — <1624 Martie — August 31> 7132. — Alexandru Coconul vqevod întăreşte jupanului Radul logofăt viile Tui Ianache banul Catargiul, din Dealul Mirceştilor precum şi Ţigani cumpăraţi dela soţia acestuia, Maria băneasa. 894. —1624 (7132) Martie 2, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Neagul postelnic şi fraţilor lui, Gherghe şi Antonie ocina Fundul Dodei, lângă hotarul Popeştilor. 395. —*1624 (7132) Martie 10, Târgovişte. — Serghie egumen la m-rea sfântul Nicolae de lângă Craiova mărturiseşte că satul Muşeteşti, dăruit m-rii de Drosul şi jupaniţa lui, Rada, a fost vândut lui Muşat clucer. 896. — <1624—1629> Martie 12. — Mitropolitul Luca scrie boierilor luaţi de călugării dela m-rea Mihai Vodă şi de logofătul Sima, pentru alegerea hotarului moşiei Grozăveşti a acestei mănăstiri, să mărturisească drept. 397. — 16â4 (7132) Martie 14. — Jupâneasa Maria băneasa şi Gherghe mare paharnic dăruiesc mitropoliei via cumpărată dela Manolie. 398. :—1624 (7132) Martie 20, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Miho fost mare spătar satul Cioara din judeţul Teleorman, dăruit acestuia de Radu Mihnea pentru slujbă dreaptă şi credincioasă în războiul alături de Bethlen Gabor împotriva Nemţilor. 399. — 1624 Martie 20. — Hamza şi Caplea vând fiului lor Calotă satul Vâlsăneşti. 400. —1624 (7132) Martie 26, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte popii Dragul ocine şi livezi la Crăgueşti, pârâul Orzii şi în alte părţi. 401. —1624 (7132) Martie 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte mitropoliei din Târgovişte o vie în dealul Târgoviştei, dăruită de Enache banu 1 soţia sa Maria şi fiul lor, Gherghe mare paharnic. 402. — 1624 (7132) A p r i 1 i e 6. — Jupâneasa Calea dăruieşte m-rii Brâncoveni trei sălaşe de Ţigani. www.dacoromanica.ro XXIX 403. — 1624 (7132) Aprilie 7. — Alexandru Coconul voevod hotărăşte ca Ştefan logofăt şi Radul să fie volnici să-şi ia Ţiganii care le revin potrivit împărţirii făcute cu nepoţii Vodei banul, cu Dona şi Mihai. 404. —1624 (7132) Aprilie 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod scuteşte de dări şi slujbe pe toţi străinii care se vor aşeza în satul Frăsinet, slobozia jupanului Dumitru. Aceştia vor da însă jupanului Dumitrachi Catacuzino « pentru o casă 400 aspri » ce nu vor intra in vistieria domnească, ci să fie pe seama jupanului Dumitrachi Catacuzino ». 405. —1624 (7132) Aprilie 10. — Alexandru Coconul voevod dăruieşte m-rii Tutana, « vinăriciul, cât iaste pe ocina mănăstirii dela Văleni, în Dealul Piteştilor, partea domnească *. 406. —1624 (7132; Aprilie 12, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Gărbaci căpitanul ocină la Baloteşti în judeţul Ilfov. 407. — 1624 (7132) Aprilie 12. — Alexandru Coconul voevod întăreşte jupânesei Maria de Albeşti şi fiului ei, Preda postelnic, stăpânirea unor rumâni din Hohneşti şi din Băneşti. 408. — 1624 (7132) Aprilie 12. — Alexandru Coconul voeyod întăreşte lui Bratu şi lui Micu din Brănceni moşie la Cârligaţi. 400. — 1624 (7132) Aprilie 15, Târgovişte. — Alexandru Coconul întăreşte lui Tudor comis al doilea ocină la Călineşti, răscumpărată dela Maria băneasa a lui Ianache banul Gatargiul. 410. — 1624 (7132) Aprilie 15. — Nan şi Hrizan, nepoţii Dragului portarul, vând lui Grigorie mare comis partea lor de ocină dela Muscelul Sărăcii. 411. —1624 (7132) Aprilie 19, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Lazar şi fraţilor lui, Lupul şi Pascul, ocină la Negroaia. 412. — 1624 (7132) Aprilie 20. — Alexandru Coconul întăreşte lui Neagu şi Gherghe, fiii lui Mihaiu de în Tărgşor ocină la Caţavei. 413. — 1624 (7132) Aprilie 20. — Anca, fata lui Negruş din Cândeşti, vinde împreună cu fiii ei, popei Şerbu din Odobcni 3 pogoane de vie în dealul Cândeştilor, un loc de casă şi 2 rozoare în câmp. 414. — 1624 (7132) Aprilie 21. — Maria băneasa vinde vornicului Papae via dela Dumbravă. 415. — <1624—1627> Aprilie 21. — Stana, fata Stoicăi din Brăneşti, vinde partea de moşie a tatălui ei din Brăneşti lui Badea dela Părău. 416. —1624 (7132) Aprilie 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Dumitru, fiul popei Sava, şi lui Dumitru Bileş, două mori la Argeş, pe locul oraşului Piteşti, în urma unei judecăţi cu călugării dela Codmeana care pretindeau că aceste mori se află pe locul mănăstirii. 417. —1624 (7132) Mai 5. — Alexandru Coconul voevod scuteşte rumânii m-rii din jos de oraşul Gherghiţii de bir, de lucru domnesc, de cai de olac şi de toate slujbele şi mâncăturile câte sunt preste an. 418. — 1624 (7132) Mai 5. — Tudor comisul se tocmeşte cu Preda postelnicul pentru plata a 3 Ţigani pe care i-o datora acesta. www.dacoromanica.ro XXX 419. — 1624 (7132) Mai 20, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întă- reşte fiilor lui Chirca comis şi Tudosie logofăt din Ruda părţi de ocină bf Copăcel judeţul Vâlcea. 420. — 1624 (7132) Mai 20. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Crăciun, Dobre, Răzmiriţă şi Radul din Cârlomăneşti părţi din satul Cândeşti, iar lui Dârjan căpitan vii în Dealul Verneştilor. 421. — 1624 (7132) Mai 20, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Miroslav, popii Pârvul şi lui Radul Cocoş o parte din satul Cârlomăneşti şi 2 pogoane de vie în Dealul Cârlomăneştilor. 422. —1624 (7132) Mai 21. — Papa mare vornic întăreşte popei Ivan din Beleţ jumătate de codru din Dealul Glămboacilor. 428. — 1624 (7132) Mai 24, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Radul, fratele lui Şărbe, două pogoane de vie în Dealul Zoreştilor. 424. — 1624 (7132) Mai 24. — Alexandru Coconul voevod întăreşte Savei, fiul lui Mihai Murgeanul, moşie în Sărăţeni. 425. — 1624 (7132) Mai 25, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii dela Topolov ocină la Gărdeşti şi Nănăşeşti. 426. — 1624 (7132) Mai 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Brâncoveni ocină şi un sălaş de Ţigani la Potlogi, dania jupaniţei Dragna a Iul Dima postelnic. 427. — 1624 (7132) Mai 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Glavacioc satul Scăeştii din judeţul Dolj. 428. — 1624 (7132) Mai 29, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Strâmbul ocină în Poiana Lungă. 429. — 1624 (7132) Mai 30, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Chisar paharnic, din Ruda ocină la Copăcel. 480. — 1624 (7132) Mai 31, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Ivaşco fost mare vornic ocină la Crăceni. 431. — 1624 (7132) Mai 31, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Trufanda mare postelnic satul Rusineşti din judeţul Romanaţi cu vii, vaduri de moară şi vecini. Deasemenea îi întăreşte ocină şi vecini la Frăţeşti. 432. — 1624 < Iunie — August) 7132, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Braţul mare comis d vatră de casă în satul Ueşti şi Ţigani. 433. — 1624 < Iunie — August) 7132. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Miho postelnic ocină la Crănjani şi Urdeşti. 434. — 1624 (7132) Iunie 5, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Buze din Curte ocină la Turcineşti. 435. — 1624 (7132) Iunie 8. — Alexandru Coconul voevod porunceşte lui Rustea, să-şi plătească datoriile către fratele său Ştefan, precum şi lui Stroe să-l lase în pace pe Ştefan. 436. — 1624 (7132) Iunie 8. — Sava, fiul lui Mihai Murgeanul, vinde lui Necula vistier 50 de stânjeni de ocină din satul Sărăţeni. 437. — 1624 (7132) Iunie 9. — Alexandru Coconul voevod porunceşte pârcălabilor din Târgul Jiului să nu mai prade satul Borăşti stăpânit de Mihai postelnic. www.dacoromanica.ro XXXI 438. — 1624 (7132) Iunie 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Preda ocină la Mogoşeşti, pe Plapcea, în judeţul Olt. 439. — 1624 (7132) Iunie 12, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Calotă vornic stăpânirea mai multor Ţigani. 440. — 1624 (7132) Iunie 17, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Muşat clucer jumătate din satul Muşăteşti din judeţul Argeş, cumpărată dela m-rea sfântul Nicolae de lângă Craiova. 441. — 1624 (7132) Iunie 24. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Sna-gov, partea de ocină dela Stupineni, dăruită de Chera de Glăvăneşti. 442. — 1624 (7132) Iunie 24. — Alexandru Coconul voevod împuterniceşte pe Co-resie ca să-şi dijmuiască ocina dela Brăgăreşti. 448. — 1624 (7132) Iunie 27, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Radul logofăt viile din Dealul Mirceştilor precum şi Ţiganii cumpăraţi dela jupaniţa Maria, soţia lui Enache banul Catargiul şi fiul ei Gherghe paharnic. 444. — 1624 (7132) Iunie 27. — Jupâneasa Anca vinde jupânesei Cheajna o ocină în satul Urecheşti. 445. — <1624> Iunie 27, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Socol paharnic din Cornăţeni părţi din satele Răzvadul de Sus şi din Şinteşti. 446. — 1624 (7132) Iunie 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Sima logofăt satul Grozăveşti din judeţul Ilfov precum şi două sălaşe de Ţigani. 447. — 1624 (7132) Iulie 2, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Ivan, Ion, Bude, popii Neniul şi Voico ocine la Bărăşti şi Stănceşti în judeţul Râmnicul Sărat. 448. — 1624 (7132) Iulie 2, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte eliberarea de rumanie făcută mai multora din satele Bătieşti şi Vultureşti de către Gligorie fost mare comis. 449. —1624 (7132) Iulie 3, Târgovişte. — Banciul de Tărăceni vinde lui Aslan vornic ocină fără de rumâni în Scrovişte. 450. —1624 (7132) Iulie 4. — Alexandru Coconul voevod hotărăşte ca Gligorie comis cu 12 boieri să hotărnicească ocina dela Grozăveşti a m-rii sfântul Nicolae din Bucureşti, despre Sima logofăt. 451. —1624 (7132) Iulie 5. — Vlad zugrav vinde ocina lui din Dărmăneşti lui Jfăcula mare vistier. 452. — 1624 (7132) Iulie 8, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Tudosie spătar şi Neagoe postelnic jumătate din satul Budeşti, judeţul Ilfov. 453. —1624 (7132) Iulie 8.— Stroe din Cartojani vinde lui Negoiţă postelnic partea lui de moşie din Cartojani, judeţul Vlaşca. 454. — 1624 (7132) Iulie 14. — Voica, muma Ianciului, scrie nepotului ei, Stan Relo, că-şi împarte o .moşie, funia Mănească, cu Ianciu. 465. — 1624 (7132) Iulie 16. — Pătru logofăt şi fratele său Tudor din Vălcăneşti dăruiesc m-rii Jitianul un sălaş de Ţigani. www.dacoromanica.ro XXXII 456. — 1624 (7132) Iulie 17, T â r g o v i ş t e. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Antonie cămăraş satul Groşanii Trilului şi cu plasele care se cheamă Obidiţii, Căi-dăreştii şi Mălăeştii de pe Călmăţui, judeţul Buzău. 457. — 1624 (7132) Iulie 17, Bucureşti. — Ianiu judeţul oraşului Bucureşti cu 12 pârgari întăreşte, m-rii sfânta Troiţă două locuri cu prăvălii în Bucureşti. 458. — 1624 (7132) Iulie 24. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Coman şi fraţilor săi, Radul şi Micul, moşie cu rumâni în satul Bădeni. 456. — 1624 (7132) Iulie 26. — Necula, fiul lui Mihai Murgeanul, vinde lui Necula vistier 60 de stânjeni de ocină în Sărăţeni, 460. — 1624 (7132) Iulie 31.—Alexandru Coconul voevod scuteşte de dări şi mân-cături rumânaşii din jurul ni-rii Colentina poruncind dregătorilor şi slugilor domneşti să nu-i turbure. 461. — 1624 (7132) August 10. — Alexandru Coconul voevod hotărăşte în urma unei judecăţi ca rumânii din Grozăveşti, partea Mitrei vornic, să aparţină m-rii Mihai-vodă din Bucureşti, iar partea Mitroaiei vorniceasa lui Sima logofăt. 462. — 1624 (7132) August 20. —Alexandru Coconul voevod hotărăşte ca 6 boieri să împartă averea lui Cernica vornicul, între jupâneasa lui Chiajna şi fetele ei, Calea şi Neacşa. 463. — 1624 (7132) August 25. — Şase boieri împart averea lui Cernica vornic între jupâneasa Chiajna şi fetele ei, Calea şi Neacşa. 464. — 1624 (7132) August 27, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Hriza mare vistier moşia Bucşanii de Jos, precum şi satul Clanţa. 465. 1624 (7132) August 28. — Alexandru Coconul voevod dărueşte m-rii Hotă-raui vama de peşte şi de cârmă dela cei care vor vâna în balta Plosca, din judeţul Dolj. 466. — 1624 (7132) August 28. — Jupâneasa Ilina lasă de zestre fiicei sale, Pă-tranii, muntele Piscul Câinelui de pe apa Prahovei. 467. —1624 (7132) August 29, Târgovişte.—Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Hriza mare vistier satul « Fundenii de pe Pasărea, care se cheamă Costiciu de lângă Creţeşti», cu vecini şi o copilă de Ţigan. 468. — 1624 (7132) August 29. — Tudor comisul de Măldăreşti vinde lui Hrizea mare vistier, * Fundenii de pre Pasăre ce se cheamă Costiciu de lângă Creţeşti » şi cu rumâni. 469. — <1624 Septembrie 1 — 1625 August 31> 7133. — Menţiunea hrisovului prin care Alexandru Coconul voevod închină m-rea sf. Gheorghe patriarhiei din Ierusalim. 470- — 1624 (7132) Septembrie 8. — Nedelco comis şi jupâneasa lui, Nedelea dăruiesc lui Matheiu clucer la logodna acestuia cu fata lor de suflet Păuna, casele din Co-teşti, cu pomi, pivniţă şi trei livezi de lângă hotarul Ylădenilor. 471. — <1624 Septembrie — 1625 A p r i 1 i e> 10, 7133, Târgovişte. — Alexandru Ctfconul voevod întăreşte lui Radul logofăt părţi din satele Măneştii de Jos şi Bră-teştii din Prahova, sălaşe de Ţigani şi vaduri de moară. 472. — 1624 (7133) Septembrie 11.— Stanca jupâneasa lui Grozav postelnic vinde lui Badea logofăt din Argeş partea ei de ocină din satul Eşciori. 473- — <1624 Septembrie — 1625 Aprilie> 16, 7133, Târgovişte.— Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Stan Grama din Costeşti părţi în satul Costeşti. www.dacoromanica.ro XXXIII 474. — 1624 (7133) Octombrie 8. — Mănuşcă şi Stoica vând lui Necula vistier părţile lor de ocină din Dărmăneşti. 475. — 1624 (7133) Octombrie 8. — Pahomie monah închină m-rii Xenov delâ sfântul Munte metohul Jdrela. 476. — 1624 (7133) Octombrie 20, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Tutana vinăriciul, partea domnească, din dealul Piteştilor «ce este pe ocina mănăstirii delq Văleni ». 477. — <1624> Noembrie 1. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii SnagoV dreptul de a lua dijma de pâine şi alte venituri de pe ocina Stupineni, partea jupânesei Chera, dăruită mănăstirii. 478. — 1624 (7133) Noembrie 24. — Alexandru Coconul voevod porunceşte lui Tudor comis din Măldăreşti să întoarcă oile şi gcrştinăritul ce a luat dela satul Călimăneşti, slobozie a m-rii Cozia. 479. — 1624 (7132) Decembrie 20. — Dragomir Sorescul vinde egumenului Sa-mojl dela m-rea sfânta Blagoveştenie un loc de grădină. 480. — 1624 (7133) Decembrie 29, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Buzinca comis ocină în satul Trăisteni. 481. — 1624 (7133) Decembrie 30. — Vladul mare vistier dă lui Buzinca comis parte din satul Trăisteni în schimbul părţii acestuia din satul Drăgăneşti. 482. — <1624> Decembrie 30, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Lupu postelnic părţi din satul Corbuşor. 483. — 1625 17133) Ianuarie 2, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Tatul şi lui Lăudat, fiii lui Ivaşco din Beleţi, ocine în Dobrăeşti, Beleţi şi Ţigăneşti. 484. — 1625 7133) Ianuarie 4.— Socol logofăt mărturiseşte că tatăl său Dumitru, Detco vătaf şi el şi-au vândut părţile lor de ocină din Dobroeşti lui Stoica vătaf. 485. — 1625 (7133) Ianuarie 7. — Alexandru Coconul voevod împuterniceşte pe călugării dela m-rea sfânta Troiţă din Bucureşti să-şi facă mori la un vad domnesc, iar venitul să fie numai al lor. 486. — 1625 (7133) Ianuarie 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod ntăreşte m-rii Cozia închinarea m-rii Cotmeana, făcută îrcă de Mircea cel Bătrân. 487. — 1625 (7133) Ianuarie 11. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Tismana satul Corzii, care-i fusese luat mai înainte, cu sila de Ion comisul de Paia. 488. — 1625 (7133) Ianuarie 12. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-ri Tismana nişte Ţigănci. 489. — 1625 (7133) Ianuarie 12, Târgovişte. — Mitropolitul Luca al Ţării Româneşti întăreşte m-rii Cozia închinarea m-rii Cotmeana, făcută încă de Mircea cel Bătrân. 490. — 1625 (7133) Ianuarie 12. — Vlad mare vistier face un schimb de Ţigănci cu m-rea Snagov. 491. — 1625 (7133) Ianuarie 17. — Alexandru Coconul voevod scuteşte satul Flămânzeşti al m-rii Argeş de păhărnicie, poruncind paharnicilor să se ferească de acel sat. 492. — 1625 (7133) . — Mitropolitul Luca al Ţării Româneşti întăreşte m-rii Vierăş nişte vii, case, pivniţă şi vin, lăsate m-rii de Stan Stângă, la moartea lui. III — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro XXXIV 493. — 1625 (7133) Ianuarie 20. — Alexandru Coconul voevod întăreşte Mareî si Tudorei,fiicele lui Stan Stângă, două părţi din averea rămasă dela tatăl lor, iar m-rii Vierăş, o parte, în urma unei judecăţi. 494. — 1625 (7133) Ianuarie 24. — Jupâneasa Neaga, fiica lui Bogdan postelnic din Săhăteni, mărturiseşte că Dumitru logofăt din Căldăruşani are voie să ia o Ţigancă dela m-rea Snagov, fiind a lui. 495. — 1625 (7133) Ianuarie 25, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Neagu şi lui Gherghe, fiii lui Mihai din Târşor, ocină la Bărcăneşti, fostă de zestre a surorii lor Neacşa, care murise. 496. — 1625 (7133) Ianuarie 27, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Rădei şi popii Stan ocine cu vecini în satele Bumbueşti ţi Clocotici, în urma unei judecăţi. 497. — 1625 (7133) Ianuarie 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Goran logofăt ocine în Olăneşti, vecini, vaduri de moară şi Ţigani. 498. — 1625 (7133) Februarie 8, Târgovişte.1—Alexandru Coconul voevod scuteşte satul Dragoslavele din jud. Muşcel şi Pădureţ, de slujbe şi dăjdii, în afară de bir şi de 250de oi anual, pentrucă acel sat «veghează scala şi plaiul care sunt pe drumul Braşovului ». 499. — 1625 Februarie 15. — Mehmed bei mărturiseşte că a vândut averea lui Iane vistierul, cu consimţământul acestuia, deoarece li datora 500 de galbeni. 500. — 1625 (7133) Februarie 22. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Vierăş a treia parte din satul Dobruşa, dăruită mai înainte vreme de Danciu vornic . 501. —1625 (7133) Martie 6.— Ivaşco îşi zălogeşte la Ivaşco vornic partea lui de ocină din Băleni, pentru 36 galbeni. 502. — 1625 (7133) Martie 10. — Dumitru şi alţi megiaşi îşi vând părţile lor din Blejoi lui Neagu din Negoeşti. 503. — 1625 (7133) Martie 14, T â r g o v i ş t e. — Alexandru Coconul voevod închină m-rea Bolintin, cu toate averile ei, m-rii Iver dela Athos. 504. — 1625 (7133) Martie 15, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Prepusa părţi în satele Lupoane şi Orbeşti, o vie la Gârboveţi, selişti, de cumpărătură şi de înfrăţire. 505. —1625 (7133) Martie 25. — Miloş şi fraţii lui vând o Ţigancă egumenului Grigore dela m-rea Jitiian. 506. — 1625 (7133) Martie 26. — Episcopul Efrem al Buzăului mărturiseşte că Bogdan, fiul lui Neagoe Şupitu], îşi vinde moşia sa dela Maxin m-rii Banu. 507. — 1625 (7133) Martie 30, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod scuteşte de vinărici pe rumânii din satul Săcuiani, ce se cheamă Sârbi, al Mitropoliei. 508. — 1625 (7133) Aprilie 1. — Nan, nepotul comisului Mitrea, vinde lui Stan 20 stânjeni de ocină din Cureşti. 509. — 1625 (7133) Aprilie 2. — Donosia călugăriţa dăruieşte m-rii tiuşco cinci pogoane de vie în Dealul Verneştilor. 610. — 1625 (7133) Aprilie 4. — Şase boieri megiaşi judecă pricina dintre Sima logofăt şi m-rea Mihai vodă pentru satul Grozăveşti, hotărînd ca să-l stăpânească pe din două. www.dacoromanica.ro XXXV 611. — 1625 (7133) Aprilie 5. — Mitrea paharnic din Mihăeşti eliberează din ru-mânie pe Martin din Titeşti, cu fiii săi, în schimbul a 20.000 aspri. 612. — 1625 (7133) Aprilie 5. — Vlad postelnic şi soţia sa Stana vând lui Stoica negustorul din Târgovişte o selişte In Săcueni. 613. — <1625> Aprilie 7. — Nan vinde lui Lazăr 10 stănjăni de ocină în Cureşti. 614. — <1625> Aprilie 7. — Nan vinde lui Oancea 15 stânjeni de ocină în Cureşti 616. — 1625 (7133) Aprilie 10. — Dionisia călugăriţa băneasa dăruieşte m-rii Duşco şase pogoane de vie în Dealul Verneştilor, case şi buţi. 616. — 1625 (7133) Aprilie 15. — Alexandru Coconul voevod scuteşte posluşnicii episcopiei de Buzău de bir şi de toate dăjdile, slujbele şi mâncăturile, ca « să fie de lucru şi de ajutoriu şi de treaba » episcopii. 617. — 1625 (7133) Ap ilie 16.— M-rea Coşuna vinde m-rii Jătiian o moşie în satul Iamnic. 618. — 1625 (7133) Aprilie 20. — Alexandru Coconul voevod împuterniceşte pe Antonie egumen dela m-rea Argeş să ia dijma şi vinăriciul dela toţi oamenii de pe ocina Şăoaşului. 519. — 1625 (7133) Aprilie 20, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Mihai Vodă din Bucureşti jumătate din satul Grozăveşti, în urma unei judecăţi. 620. — 1625 (7133) Aprilie 20. — Alexandru Coconul voevod scuteşte sloboziile m-rii Tismana de bir, de oerit şi de toate slujbele şi mâncăturile. 621. — 1625 (7133) Aprilie 20, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod împuterniceşte m-rea sfânta Troiţă să-şi facă mori lângă morile domneşti, « care sunt la bae »• 622. — 1625 (7133) Aprilie 20. — Alexandru Coconul voevod porunceşte oierilor din judeţul Vâlcea să întoarcă ce au luat dela sloboziile m-rii Bistriţa, deoarece acestea sunt scutite de toate dăjdiile şi mâncăturile. 623. —1625 (7133) Aprilie 22, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Sima jumătate din satul Grozăveşti, cu trei case de vecini, iar cealaltă jumătate, tot cu trei case de vecini, s’o stăpânească m-rea Mihai Vodă. 624. ■— 1625 (7133) Aprilie 22. — Dumitru, soţia sa Caplea şi Stanciul vând partea lor de ocină din Bârca lui Stanciu Logofăt. 625. — 1625 (7133) Aprilie 25, Târgovişte. — Chiajna vorniceasa lui Cernica vornic închină m-rea Ezer şi toată averea ei unei mănăstiri dela Sf. Munte. 626. — 1625 (7133) Aprilie 25, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte închinarea m-rii Ezer precum şi averea lăsată de jupaniţa Cheajna vorniceasa,unei mănăstiri dela sf. Munte. 627. — 1625 (7133) Aprilie 25. — Chisar paharnic din Ruda dă lui Bolovan, la răscumpărarea acestuia, seliştea lui Păsăţăl. 628. — 1625 (7133) Aprilie 27. — Chiajna vorniceasa şi fiicele ei, Calea şi Neacşa, vând lui Dumitru Dudescu al doilea vistier parte din satul Cârstieneşti, cu rumânii. 629. — 1625 (7133) Aprilie 28, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte lui Buta şi lui Nan cu ceata lor ocină în dealul Orlaţilor, la Făgeţel, în urma unei judecăţi. III* www.dacoromanica.ro XXXVI 530. — 1625 (7133) Aprilie 28, Târgovişte.— Alexandru Coconul voevod Întăreşte lui Tudosie spătar şi jupaniţe lui, Mara, ocină în Mileşti. 531. - 1625 (7133) Mai, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte eliberarea din rumânie a Ini Dragomir Becheş, a lui Stanciu Murgeală şi a lui Stanciu Bu-ciumaş, împreună cu părţile lor de ocină din Rădăcineşti, deoarece s’au răscumpărat dela Leca, fiul lui Grama armaş. 532. — 1625 (7133) Mai 3, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Dumitru postelnic din Filiaşi satul Dârvariul din judeţul Mehedinţi, care s’a vândut acestuia. 533. — 1625 (7133) Mai 3, Târgovişte. — Şase boieri hotărăsc în privinţa unor datorii şi a unor lucruri rămase în urma morţii lui Cernica vornic. 534. — 1625 (7133) Mai 5, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte jupaniţei Chiajna vorniceasa părţi din satele Bârzeşti, Glina şi Cjreşti, din apa Găleţuiului şi din vama de sare dela Ghitioara, precum şi Ţigani, în urma unei judecăţi cu ginerele ei Ianaşco comis. 535. — 1625 (7133) Mai 8, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte popii Oprea ocină în Creţuleşti. 536. — 1625 (7133) Mai 8, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Strâmba satul Murgeşti, din judeţul Gorj, — în afară de două delniţe şi jumătate,— }n urma unei judecăţi. 537. — 1625 (7133) Mai 21, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod aşează ca egumen şi nastavnic al m-rii Babele pe eromonahul Paisie 538. —1625 (7133) Iunie 5. — Ionaşco postelnic se înfrăţeşte cu Iorgache, dă-ruindu-i ocină în Cozleci şi primind un copil de Ţigan. 539. — 1625 (7133) Iunie 10. — Alexandru Coconul voevod întăreşte jupânesei Catarina a lui Vasilie vistier ocine în Frăţeşti şi în Lungi, în urma unei judecăţi. 540. — 1625 (7133) Iunie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Pătrăşco postelnic sa‘ul Vrata din judeţul Mehedinţi, cu vecinii. 541. — 1625 (7133) Iunie 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Stângaci oc’nă şi vii în Stâlpenii de Jos. 542. —1625 (7133) Iunie 11. — Răvaş de jurătorii lui Berivoi din Brăneşti, în pricina unor datorii. 543. — 1625 (7133) Iunie 13. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Stoican din Cârlomăneşti vie în dealul Cârlomăneştilor. 544. — 1625 (7133) Iunie 14, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod închină m-rea Clocociov m-rii Cotlumuz dela Athos. 546. — 1625 (7133) Iunie 14, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Oprea, fiul lui Calr, ocină în Crasani. 646. — 1625 (7133) Iunie 15, B u c u r e ş t i. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Socol paharnic din Cornăfeni trei băieţi de Ţigan. 547. —1625 (7133) Iunie 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul yoevod întăreşte m-iii sfânta Troiţă un loc din jos de Bucureşti, unde este palanca pe care a făcut-o Sinan-Paşa, scutind de bir şi de dăjdii pe oamenii care se vor aşeza acolo. www.dacoromanica.ro XXXVII 548. — 1625 (7133) Iunie 16, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii sfânta Troiţă vama dela ocna dela Ghitioara, vicăriciul din satul Lupeşti şi nişte mori la Bereşti. 549. — 1625 (7133) Iunie 18. — Efrem episcopul de Buzău întăreşte eliberarea din rumânie a lui Avram din Brăeşti, care s’a răscumpărat dela m-rea Pinu. 550. — 1625 (7133) Iunie 25. — Zapis de moşiile m-rii Menedic, alcătuit de episcopul Efrem al Buzăului. 551. — 1625 (7133) Iunie 28, Bucureşti. — Alexandru'Coconul voevod întăreşte lui Iane paharnic un să'aş de Ţigani. 552. — 1625 (7133) Iunie 28. — Muşat clucer, ispravn.cul Craiovei, întăreşte lui Drăghici postelnic ocină în Brăneşti. 553. — 1625 (7133) Iunie 29, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte eliberarea din vecinie a lui Avram din Brăeşti, care s’a răscumpărat dela m-rea Pinul Mare. 554. — 1625 (7133) Iunie 30, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii Menedic satele Voineşti, jud. Sacuieni, şi Zmeeşti, părţi din satele Miroşi, Be-ceni şi Câmpulungeni, vii în dealul Săscnilor şi al Verneştilor, un vad de moară şi un metoh în oraşul Buzău. 555. —1625 (7133) Iunie 1, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod scuteşte de bir, de slujbe şi mâncaturi satul Luciiani, jud. Dâmboviţa, pentrucă « sunt meşteri domneşti de case ». 556. — 1625 (7133) Iulie 3. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Gligorie ocină în Păuşeşti. 557. — 1625 (7133) Iulie 10, Târgovişte. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Cnstandin croitorul şi soţiei lui, Marula, ocină în satul Ciumeşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, în urma uriei judecăţi. 558. —1625 (7133) Iulie 11, Bucureşti. — Iancu căpitan şi jupăneasa lui Elina, întorc banii lui Radu logofăt, pentru o parte din satul Brătieşti, care i-o vânduseră mai înainte şi, pentrucă s’a învoit la aceasta, l-au dăruit cu un vad de moară. 559. — 1625 (7133) Iulie 14. — Alexandru Coconul voevod porunceşte unor jură-tori să jure dacă Miloş şi Drăghici a plătit pentru o moşie din Brăneşti lui Stan logofăt, tată, lui Drăghici postelnic. 560. — 1625 (7133) Iulie 15, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte m-rii sfânta Caterina, din josul oraşului Bucureşti, ocină în satul Dragomireşti, în jud. Ilfov. 561. — 1625 (7133) Iulie 15. — Voica vinde lui Ion şi fratelui său Dumitru două funii de moşie în Fundeni. 562. —1625 (7133) Iulie 16, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte jupaniţei Vişa, fiica lui Fotea fost mare postelnic, sate, părţi de sate, cu vecini şi cu mori, date ei de zestre de unchiul ei Nicola fost mare vistier. 563. — 1625 (7133) Iulie 18, Bucureşti. —Alexandru Coconul voevod hotărăşte ca satul Flămânzeştii, jud. Argeş, să dea numai bir, iar slugile domneşti care vor trece sau vor poposi în acel sat, să-şi cumpere bucatele pe bani. www.dacoromanica.ro XXXVIII 564. — 1625 (7133) Iulie 20. — Alexandru Coconul voevod Întăreşte Neacşei şi fiului ei Leontie două locuri de prăvălii In Bucureşti, In urma unei judecăţi. 565. — 1625 (7133) Iulie 28, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod porunceşte lui Nenciu al doilea vornic să hotărnicească ocina dela Clici a lui Necula paharnic şi Socol paharnic de către ocinele călugărilor dcla m-rea sfânta Troiţă, deoarece aceştia au călcat hotarele şi au tăiat semnele. 566. — 1625 (7133) August , Bucureşti.— Jurătorii lui Miloş şi ai lui Berivoi mărturisesc, In pricina dintre aceştia şi Drăghici postelnic, că cei dintâi au dreptate, iar moşia Brăneşti să fie a lor. 567. —"1625 (7133) August 10, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Miloş logofăt moşie în Brăneşti, în urma unor judecăţi. 568. — 1625 (7133) August 15. — Preda şi Udrişte, fiii lui Oprea logofăt din Şiri-neasa, vând partea lor din satul Păuşeşti lui Sima lofogăt. 569. — 1625 (7133) August 16. — Mitrea paharnic eliberează din rumânie peMartin, care se răscumpără, dându-i şi o ’selişte. 570. — 1625 (7133) August 17. — Alexandru Coconul voevod porunceşte lui Udrişte din Câmpina să lase în pace pe rumânii din Drăgăneşti, care sunt ai Mitropoliei. 571. — 1625 (7133) August 22, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte jupaniţei Dumitra, fiica lui Oprea, satul Cotrăceni, în urma unei judecăţi. 572. — 1625 (7133) August 23, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Ionaşco postelnic părţi din satele Ghitioara, Breb şi Băneşti. 573. — 1625 (7133) August 25, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Cioane şi fratelui său Gherghe, fiii lui Necola armaş, ocine în Vădeni, Arşi, Poeiiiţa şi Drăgoeşti, precum şi Ţigani. 574. — 1625 (7133) August 25, Bucureşti. — Alexandru Coconul voevod întăreşte lui Oancea logofăt ocine în Ciumernic şi în Leurdeni şi un loc de casă în Bucureşti, in urma unei judecăţi. 575. — <1625 Septembrie 1 — 1626 August 31> 7134. — Turciu vinde popia Dumitru un loc de arătură în satul Bălteni. 576. —1625 (7134) Septembrie. — Şandru şi fiul său Necula vând două pogoane de vie în dealul Verneştilor jupanului Sava şi fraţilor lui. 577. — 1625 (7134) Septembrie 10. — Vlad din Priboiani dă ginerelui său Badii ocină în Negreştii de Sus. 578. — 1625 (7134) hm noMecite b cejie ra^weiiH, IIpaxoBCKoro ye3Aa, y npeaejia Rapa^weinTOB. 2. — 1621 (7129) r. hhbaph 8.—Tocnonapt Pa«y Mhxhh aaeT npaBO MncjieB-cKOMy MOHacTupio h HryMeHy IlaBejiy OTofipaTt ot abophhkob HBanina h MepHiiKa no OAHOMy iţuraHy. Oh Tanwe pa3pemaeT hm coSpaTt MOHacTLipcKHX puran h KpenocT-Hbix, rne 6bi ohh He Haxonnjincb. 3. — 1621 (7129) r. 9hbaph 8. — 3eMejibHbie KpecTtHiie ceaa flojiOaiieniTu npo^aiOT 40 cameH botmhiiu .IţajiOaHeiHTOB «flyMHTpy hs TuproBHinTe». 4. — <1621 r.—1623 r.> HHBapfl 11. — rocno^apt Paay Mhxhh aaei TncMan-CKOMy MOiiacTBipio npaBO B3HTt y KOMHca MaxMeTa h y Paay hs KaMnHHHimiy no 3 iţbiraHCKHX ceMellCTBa. 5. — 1621 (7129) r. aHBapa 18, TuproBHHiTe.— rocno^apt Paay Mhxhh noHTBepwjţaeT Onpe h ero cuhobhhm BOTHHHy b IIoHope, no cy«y. 6. — 1621 (7129) r. hhbaph 20, TuproBHinTe. — Tocnonapt Paay Mhxhh noATBep>KAaeT OuBineMy BTopoMy BHCTiiepy Hhh h ero OpaTy nocTejitHHKy Thohh ceao CKypTa, Ha3biBaeMoe, h IIjieiHOB, Ojitchoto yea^a, c KpenocrauMH, KynjieHHoe y nocTejibHHKOB Ilpe^a h Paay. 7. — 1621 (7129) r. hhbaph 20, TuproBHinTe.— 6 ABopHH cBHAeTeJitCTByiOT, hto ceaa yjiMyjieiţn, 3eMHHaejie h 3HMHHaejiejie npHHaflJieiKajiH aeay nocTejiBHHKa HBaniKe Kuiiah hs BoeBOAeniTH. 8. — <1621 r.—1623 r.> hhbaph 21. — rocno^api» Paay Mhxhh noATBepniAaeT jioro$eTy IIupByjiy KpenocTHoro, cuna CtoHkh 3onu hs IlepeHH, IlaTpa BopKaHa. 9. — 1621 (7129) r. HHBapH 24, TuproBHHiTe. — TocnoAapb Pa«y Mhxhh noATBep>KAaeT nocTejibHHiiy HBaniKy hs BaJioTeuiTH ceao yjiMyjiepn c KpenocrauMH h nojioBHiiy cea 3eMHHaejie h 3eMHHaejiejie. 10. — 1621 (7129) r. HHBapH 25, TuproBHinTe.—rocno^apt Paay Mhxhh noATBepwAaeT nocTejitHHKy Onpn ceMellcTBO iţuraH, KynjieHHoe y wynaHHiţe GraHKH h y ee cuHa XaM3u. 11. — 1621 (7129) r. HHBapH 27, TuproBHHiTe. — IIocTejibHHK H3 XiiepaniTH Paay npo^aeT TponiţKOMy MOHacTupio b ByxapecTe aacTH ceaa flyAeniTH. www.dacoromanica.ro "XLFI 12. — 1621 (7129) r. hh8aph 28, TaproBamie. — Cuhoblh Tamnapa Mapuo h Ajioh3 npo^aiOT BejiHKOMy ABopHHKy BHHTHJie aacTt cBoeft bothhhh b raywaHH, Hjib^oBCKoro ye3na. 13. — 1621 (7129) r. $eBpaJin 8, TbiproBHinTe.—TocnoAapb Pa«y Mhxhh waJiyeT MapajKHHeHCKOMy MOHacTbipio ceno KpHKOBeHH, flbmSoBHUKoro ye3aa, ocbo-SojKAaH ero Sojiee aeiw Ha ro« ot Bcex no^aTejl, HanoroB n oSpoKOB. 14. — 1621 (7129) r. $eBpaJinlO. — TocnoAapb Pa«y Mhxhh nojţTBep>KflaeT EcuioBaHy H3 THTenrrH MemHHuy h naejibHHK, HaxoAHiijHecH Ha MecTe Kecapa. 15. — 1621 (7129) r. ^espana 13. — 3eMeJibHbie KpecTbHHe cena AnSemTH noATBepwAaiOT, hto Eap6y H3 EoraTeniTH KynHJi BOTHHHy BnailKy H3 AjiSenrrn. 16. — 1621 (7129) r. ţeBpaaa 13. — JKynaHHiţa CTOJibHHKa CupSy Mapiina «apyeT TwcMaHCKOMy MOHacTupio aacTb noMecTbH EpreBHiţa. 17. — 1621 (7129) r. uapTa 9. — Onpn Mana H3 CaMapu npo^aeT HBaiiy H3 JlHTeniTH nojioBHHy aepeBKH noMecTbH flopoBTHCKa. 18. — 1621 (7129) r. MapTa 17. — JKynaHHua flparHa ocTaBjmeT sepHO h uuraH cbohm BHyKaM Grpoe, IlaTpamKO h J(>KypA>KH. 19. — 1621 (7129) r. MapTa 30, TbiproBHmTe. — rocnoaapb Paay Mhxhh noATBepjKaaeT Cope H3 Kji3H3y BOTHHiiy h BHHorpajţHHKH b Jlumie. 20. — 1621 (7129) r. anpejiH 3. — rocnoaapb Paay Mhxhh noATBepjKaaeT Paay BOTHHHy b JlHnapeuiTH. 21. — 1621 (7129) r. anpejiH 8, TbrproBHuiTe.— IIopTap flyMHTpy m ero îKynaHHua CTaHa pemaiOT ocBoSojiHTb nocne CMepTH ot KpenocTHHqecTBa cena: Moro-UI3UITH, rp3AHUITH B flojIHHe H Ep3HeuITapH. 22. — 1621 (7129) r. anpejiH 9, TaproBamie. — rocnoaapb Paay Mhxhh noATBepwAaeT apMarny XaM3a BOTHHHy b K333HeuiTH. 23. — 1621 (7129) r. anpejiH 20. — TocnoAapb Paay Mhxhh nocTanoBJiHeT, hto6h wHTejiH cena IUyTa ynjiaTHJiH 3000 SaHOB jioro$eTy JlenaaaTy, Tan KaK oh ynaTHJi rjioSy BMecTO hhx. 24. — 1621 (7129) r. anpejiH 20. — CTOttKa flpyuiKa H3 ra^HtenH npo^aeT HţynanHue Tyflope IIotpobojioh H3 CT3HaemTH noMecTbe b raaweHH «Ha xojiMe, Haxo-anmeMCH b IIpaxoBCKOM ye3ae». 25. — <1621 r.—1623 r.> anpejiH 21. — TocnoAapb Paay Mhxhh bhhocht peme-HHe, hto6h HryMeH EyxapecTCKoro MonacTbipn Miixaii Bojja «noBeneBaJi KpenocTHbiMH cbhthx MOHacTbipett b rpajjemTH, KocTeHH h CyxapHe, KOTopbie aojhkhh paSoTaTb h njiaTHTb nojjaTH, corjiacno npejKneMy aaKOHy o KpenocTHHaecTBe. 26. — 1621 (7129) r. anpenn 24. JKeHa 6aHa KaTaJiiraa H3 MenTypon o6Me-HHBaeTCH 3 uuraHaMH c HryMeHOM Ko3HeBCKoro MOHacTbipn Teo$HJiOM. 27. — 1621 (7129) r. anpejiH 24, THproBBmTe.— Hpay, flyMHTpy, TaTyji h JlayaaT npo^aiOT Paayjiy, MnKyjiy ii KoMaHy Ee3yMH0My BOTHHHy b Ea^eiiH c KpenOCTHHMH. 28. — 1621 (7129) r. anpejiH 26, TbrproBHuiTe.— flHMHTpHii H3 IlHTapHy _yKa3HBaeT, hto oh ocTaBJineT nocne CMepra Bce cboh noMecTbH, 3epH0 h Ubiran CBoeii cecTpe ApMHHKe. www.dacoromanica.ro XLIII 29. — 1621 (7129) r. Matt. — flbHKOH Cthh nonynaeT y BJiaRUKH Hm hiohh 4. — rocno«apb Pa^y Mhxhh nocTaHOBJifleT, HToSbi H3BopaHCKn{l MOHacTupb nojiyaaji xaeSHbiii Hanor co Bcex, kto naxan Ha MOHa-•ţTbipcKOtl BOTHHHe b YHrypeHH. 38. — 1621 (7129) r. hiohh 6, TbiproBnuiTe. — rocnoRapb Paay Mhxhh noRTBepwRaeT apMauiy Mnpae BOTHHHy b OpaTOiuTniţe. 39. — <1621 r. 1622 r.> hiohh 6. — rocno«apb Pany Mhxhh noRTBepwRaeT Jioro-iJieTy GraHHyjiy H3 CajiTapyKa 3 KpenocTHUX B3Ta$a flyMHTpa H3 flHiiaweuiTH. 40. — 16^1 (7129) r. hiohh 7. — rocnoRapb Pajţy Mhxhh noRTBepjKjţaeT HryMeHy TncMaHCKoro MOHacTupH HoaHy nojiOBHHy njiaBHeli Bncipepa. 41. — 1621 (7129) r. hiohh 7. — rocnoRapb Paay Mhxhh nocTaHOBJiaeT, htoSu HryMeH TncMaHCKoro MOHacibipn HoaH coSpaji Bcex MOHacTbipcKHx ijbiraH, «r«e 6li ohh He HaxoRHJiHCb b CTpaHe Moero rocnoflcTBa». 42. — 1621 (7129) r. hiohh 7. — rocnoRapb Paay Mhxhh noRTBepJKRaeT Thc-MaHCKOMy h HaxoRHmuMCH b ero noRHHHeHHH MOHacTbipHM «npaBO Ha 3epno, hto6li hhkto He KOCHyjicH hx 3epHa». 43. — 1621 (7129) r. hiohh 13, TuproBHinTe.— rocnoRapb Paay Mhxhh noRTBepjKRaeT TyTaiiCKOMy MOHacTbipio HecKOJibKO ceji. 44. — 1621 (7129) r. hiohh 13, TuproBHinTe.— rocnoaapb Pa«y Mhxhh ocBoSowaaeT ot Bcex no^aTeti h noBHHHOCTetl cejio TyT3BeHH, Aparaeiucitoro ye3Ra, HBJiHiomeecH cnoQojipVi ApaweniCKoro MOHacrapn. 45. — 1621 (7129) r. hiohh 15, TuproBHUiTe.— rocnoRapb Pa«y Mhxhh ocBoSowaaeT ot no^aTeti, Bcex noBHHHOCTetl h oSponoB cejio Mancim, HBJiHiomeecH CJio6o«ott Ey3eBCCKoro MoiiacTbipn EaHy. www.dacoromanica.ro XLIV 46. — 1621 (7129) r. hiohh 15, TuproBHinTe.— TocnoAapb Pafly Mhxhh noATBepwAaeT KSMspainy Ahtohhio ceno rpomaHii TpH$yna, ByaeBCKoro yesna, c BOJIOCTHM 06HHHPH, KsjIHSpeiHTH H MsjISeiHTH. 47. — 1621 (7129) r. hiohh 15. — TocnoAapb Paay Mhxhh paaOnpaeT pacnpio Mewfly weiioli ciWTapa flparHna na MsHeuiTH MnxHeli h ee CBOHKaMH noCTejibHHKaMn HaHOM h XpncaHOM h buhocht peuieHHe b noubay Mhxhh. 48. — 1621 (7129) r. hiohh 16, TuproBHinTe.— rocnoAapb Pafly Mhxhh noATBepiKAaeT OuBineMy KOMHCy rnHropHio nojioBHHy cena EsjiTeHH. 49. — 1621 (7129) r. hiohh 18, TuproBHinTe.— rocnoAapb Papy Mhxhh noHTBepjKnaeT weHe cnsTapa JIokh wynaHHpe rpamnaHe BOTHHHy b MyiaepHHKe. 50. — <1621 r.—1623 r.> hiohh 24. — rocnonapb Patty Mhxhh no;ţTBep>KAaer MHTponojiHTy JIyne BOTHHHy b IIIep63HemTH. 51. — 1621 (7129) r. hiohh 30.—JKeHa rocnonapn CnMeoHa Mornnu MaprHTa noCTaHOBJiHeT, hto6u bosu ApAmeuiCHoro MOHaCTupH nonyHHJiH npaBO npoeana Ha HaxojţHHţHOCH BHHay MOJibHHiţbi, h npHKasbmaeT B3Ta$y CTaHny y6paTb naroponn BOKpyr ca^oB ropowaH, KOTopue 3aKptiBaiOT stot nyTb. 52. — 1621 (7129) r. hiojih 3, TuproBHinTe.— rocnoAapb Paay Mhxhh noATBepiKAaeT ocBo6oH (7130).—Pany Esp^e npo^aeT wynany IIlTe$yjiy BOTHHHy b bothhho CusjiyeB. 58. — <1621 r. ceHTHOpn 1—1622 r. aBrycra 31 > (7130). — Pafly Mopsc-Kyji npo^aeT wynaHy Mypnn na OAo5eHH noMeCTbe b MopsniTH. 59. — <1621 r. ceHTHOpn 1—1622 aBryCTa 31 > (7130). — OsTyn ua Kop-niopn h ero cuh Hnroe npo^aiOT noCTenbHHKy MyuiaTy 13 nejibHim c KpenocTHHMH. 60. —<1621 r. ceHTflSpH 1—1622 r. aBryCTa 31 > (7130). — OsTyji na Kop-niopn npo^aeT noCTejibHHKy MyinaTy KpenocTHoro na Ctshoihth c ero nejibHHpeli. 61. — <1621 r. ceHTHOpH 1—1622 r. aBryCTa 31 >(7130) TuproBHinTe. — Toc-nonapb Pa«y Mhxhh nojţTBepiKHaeT JIe$Tepy bothhhu h BHHorpaftHHKH b fle^ionem™ h b 3opeinTH, a TaKwe h neByniKy puraHKy. 62. — <1621 r. ceHTH0pb—1622 r. aBryct> (7130), TuproBHinTe. — Toc-nonapb Pafly Mhxiih noflTBepiKAaeT noro$eTy EpeMHii noMeCTbe b Ta6apa. 63. — 1621 (7130) r. cchthSph 10. AHrejiHHa npo^aeT B3Ta$y Mnxy na JIonaTapn cboio naCTb noMecTbH JKnAeHH. www.dacoromanica.ro XLV 64. — 1621 (7130) r. centh6ph 10. — TKynanHua Mapwn hb Eonfleumi aaBe-maeT Bce npHnaHJiewamHe eft nacTH noiiecTHft Eonfleumi, PacTypHauH, flparoeiuTH IIepneiui, IlecTpH, TaTapy h HoyeHH, a TaKwe pura», jioro$3Ty Typopy wnocTejibHHKy flparoMiipy. 65. — 1621 (7130) r. cbhth 6pn 17. — Benmuift jioro$eT liana h BTopoit jioro-$eT IlapacKHBa nnmyT MMTHHKaii BncTpeuoBa oaepa He ypep>KHBaTb poxopoB c osepa, nonarawiniixcH TncMancKOMy iiOHacrupio. 66. — 1621 (7130) r. cbhth6pn 20. — HmKHne Cjismchu BHKynaioTCH na Kpeno-CTHuHecTBa y cnsTapa Toprana c noMOintio cnyHwepa Typopana, OHOJiwHBmero penbrH Ha npopcHTH y TypoK. Te kto He CMoryT sanjiaTHTb penbrH b cpoK, CTaHyT KpenocTHHMH cjiy«Hjiohh. 69. — 1621 (7130) r. oaraSpa 29.—OjiHBep, Mapnn h Jlynyji papyiOT JKnTHaH-CKOMy MOHacTbipio oSemaHHbix hx cecTpoit Mapimoft puran. 70. — 1621 (7130) r. aoaGpa 1. — Komhc rjiHropne npopaeT nacTb cejia EBjrreHH c KpenocTHHMH BejiHKOMy nHTapy flyMHTpauiKy h ero weHe AjieKcaHppe. 71. — 1621 (7130) r. h o a 6 p a 10, flypeuiTH.—JIoro$eT OnpH h ero meHa Mapra papyioT cBoeit npneMHOit flOHepn Mapune MecTO ajih poMa, «Be jibbkh b Eyxa-pecTe h BHnorpaHHHK Ha xojiiie EyKypeuiTOB. 72. — 1621 (7130) r. HOHppH 13. — IIocTejibHHK IlaBeji h ero BHyHKa HnHHa jţejiHT MeHKe MHxaHHa, «apyn eMy MenbHHHHUit 6po«. 94. — 1622 (7130) r. HHBapn 15, TuproBHHiTe. — rocnoaapb Pa^y Mhxhh no^TBepjK^ţaeT MnKyny BOTHHHy b BepHH^eiHTH. 95. — 1622 (7130) r. HHBapn 18, TuproBHHiTe. — rocno^apb Pa^y Mhxhh no^TBepjK^ţaeT CTpoe h ero SpaTbHM Il3TpaiHKy h flwyp^Hiy bothhhu b ToMeHH, CBHHTeuiTH, KoTHHe, Bopujie n JKH^e, no cyay. 96. — 1622 (7130) r. HHBapn 20. — rocnoaapb Pa^y Mhxhh noHTBepwHaeT oSMeH HuraiiKaMH Meway noro^eTOM H3 KBimapyinaHH flyMHTpy h CBnmeiiHHKOM riapaCKHBOtt H3 KopHeinTH. 97. — 1622 (7130) r. HHBapn 24, TuproBHHiTe. — rocno«apb Pa«y Mhxhh nojţTBepiKjţaeT flpariiHy, IIupBaHy h TaTOMnpy BOTHHHbţ b ApnaHn, K333HeniTH h CijiopeniTH. www.dacoromanica.ro XLVII 98. — 1622 (7130) r. hhbaph 26, TuproBHmTe.— rocnonapb Pany Mhxith noHTBepjKnaeT fluMe h ero meHe BejiHKe nojioBHHy cen OOupniHH, PomwH h EesnHHa, a TaKHKnaeT BTopoMy nnTapy CTOilKe, Tnone h Ilpene bothhhh b KoTpoHeHH, Hnb$OB-CKoro yesna. 107. — 1622 (7130) r.$eBpajiH 21, TuproBHinTe.— rocnonapb Pany Mhxhh nonTBep>KnaeT cBHnţeHHHKy HmjiOHy BOTHHHy b rumTeuiTH. 108. — <1622 r.—1623 r.> $eBpajiH 28, TuproBHmTe. —Tocnonapb Pany Mhxhh nonTBepmnaeT HecKOJibKHM jiniţaM botmhhh b KomoBeHH. 109. — 1622 (7130) r. Mapta 1, TbiproBHHiTe. — MnTponojiHT JlyKa nocTa-HOBJineT hto6u OuBiHHft BTopoil nBopHHK TopraH h ero meHa Grana BJianeaiH noMecTbHMH, KpenocTHbiMH h iţbiranaMH, nonaraionţHMHCH hm ot hx nBoroponHOil cecTpu Ejihhu. 110. — 1622 (7130) r. Mapta 2, TuproBHinTe. — Tocnonapb Pany Mhxhh nonTBep>KnaeT E<()TaHe h ee Mymy flparoio noMecTbe b HnmHeM BpaTHeHH, MymeTeuiTH h JleopneHH, no cyny. 111. — 1622 (7130) r. MapTa 21.—BucTnep flyMHTpy flynecKy nponaeT cboio nacTb bothhhu b MyMepHHKe. 112. — 1622 (7130) r. MapTa 30. — flparoMHp H3 CToeHeuiTH y3HaeT KpenocTHOro BHCTHepa HeKyjm, KOTopuii B03BpanţaeT eMy neHbrn, kotopumh oh nuTancn BUKynnTCbH H3 KpenOCTHHHeCTBa. 113. — 1622 (7130) r. anpenn 1. — Tocnonapb Pany Mhxhh nocTaiioBJineT, htoOu qacTb HMynţecTBa MOHaxa ABpnuTHe ocTaBajiocb bo BJianemiH MOHacTbipn AnuH-KaTa, a nacTb ocTaBajiacb no>KH3HeHHO se ero weHOii HHKinoft. 114. — 1622 (7130) r. anpeJiH 7, TuproBHmTe. — Tocnonapb Pany Mhxhh nonTBepmnaeT cuHy EsmaHa flyMHTpy BOTHHHy b EomeraTH, TaK-KaK oh BUKynHJicn H3 KpenocTHHHecTBa naxapHHKa IlBaHa. www.dacoromanica.ro XLVIII 115. — 1622 (7130) r. anpejiH 12, Tuprobhuite. — rocno«apb Pafly Mhxhh no«TBep>KHaeT jioroeTy H3 Beneiţn HHumy h ero CMHy Paayy bothiihh b LţuraHeumi h b IlerpeuiTH, a Tai«Ke h o^Horo HbiraHa. 116. — 1622 (7130) r. anpenn 18, TuproDHiiiTe. — rocno«apb Pa^y Mhxhh noHTBepatHaeT TncMancKOMy MOHacTwpio nonoBHHy npyaa BwcTpeiţyna h nonoBHHy nom.iHH H3 BbiJiKana. 117. — 1622 (7130) r. anpenn 20, TbiproBHiuTe. — rocno«apb Pafly Mhxhh nonTBepn«naeT 3mboio , Chhkh , OaHHy h MaHH hx BOTHHHy b KaHHeuiTH. 118. — 1622 (7130) r. anpenn 24, TbiproBnuiTe.—TocnoAapb Pafly Mhxhh nonTBepn«naeT AHHHocitoMy MOHacTbipio MenbHHiţbi b EaHneiuTH, noniaJioBaHHbie MaTepbio rocnoAapn Hnroft. 119. — 1622 (7130) r. anpejiH 25.—TocnoAapb Pa^y Mhxhh noHTBep>KflaeT CBHmeHHHKy JJjiafly noMecTbe b JlnHHHHeuiTH. 120. — 1622 (7130) r. anpenn 26, TbiproBnuiTe.—rocno«apb Pafly Mhxhh no«TBepH«HaeT Paay h ero cMHOBbHM Eaftuo h CTaHy BOTHHHy b CyceHH. 121. — 1622 (7130) r, anpenn 27. — IIIecTb 6onp bhhocht pemeHne b THHiSe nocTenbiiHKa MymaTa c Hnroe. 122. — 1622 (7130) r. anpenn 30, TbrproBHuiTe.—rocno«apb Paay Mhxhh no«TBep>KHaeT CHHy noro$eTa Mapna Ty«opy bothhhu b EanHeiuTH h TononoBeHn. 123. — 1622 (7130) r. anpenn 30.—rocno«apb Pa^y Mhxhh noHTBep>KHaeT wynaiiHiţe rpan^aHe ee upenocraux hs JIeyp«eHH. 121.— 1622 (7130) r. Man 2, TbiproBHiiiTe. .— rocnojţapb Pafly Mhxiih no«-TBepnijţaeT KpanyHy, KannHy h hx cecTpe BOTHHHy b KapnoMbiHeuiTH. 125. — 1622 (7130) r. Man 2, TbiproBnuiTe.—rocno«apb Pafly Mhxhh no«-TBepmflaeTe BHyKy rocno«apn Mhphh MoSaHyna ceMeficTBa iţbiraH. 126. — 1622 (7130) r. mhh 3, TbiproBnuiTe. — rocno«apb Pafly Mhxhh no«-ŢBepiKHaeT nocTenbHHKy MyrnaTy BOTHHHy b OreHeniTH. 127. — 1622 (7130) r. Man 4.—MoHax H3 IIoueBanHiuTe Mapaapne co cbohmh cbinoBbHMH OraHOM h Pa^ynoM npo«aioT cboio nacTb noMecTbH b 3opHJieuiTH Bna^y H3 Monade. 128. — 1622 (7130) r. Man 4.—Pafly HTeio npo«aeT noMecTbe b EanTeiin CBHIIţeHHHKy flyMHTpy H3 HerOBaHH. 129. — 1622 (7130) r. Man 6. —B3Ta$ flHe npo«aeT wynaHy BncTnepa Hiih sa noiuaa bh 1000 6aHb «om c caflOM. 130. — 1622 (7130) r. Man 7, TbiproBnuiTe.—rocnoaapb Pafly Mhxhh no«-TBepniHaeT flyMHTpy h CtoIîkh hs Hhhihhx «DoneuiTH, BbiJiHCKoro ye3«a, ocBoSoiKHeHHe H3 KpenOCTHHHeCTBa. 181. — 1622 (7130) r. Man 7, TbiproBnuiTe.—rocnoaapb Pafly Mhxiih no;ţ-TBepiKjţaeT SbiBiueMy BennuoMy BHCTnepy Henyne bothhhh b CToeHeuiTH n .ZţanSsHeuiTH, a TaiiHie KpenocTHHX. 132. — 1622 (7130) r. Man 8. — Chh fleay Thoiih npo^aeT cuny CTaTe CTpaTy 2 JiaBKii b ByxapecTe. www.dacoromanica.ro XLIX 188. — 1622 (7130) r. Han 10.—Pafly Eupae co cbohmh CHHOBbHMH TaTynoM n BoftKoft npojţaioT UlTe$yny hs CTaHHeuiTH 15 canteH bothhhh b BOTHHHe Ckbhhob; cuh nocTenbHHKa H3 HeroeuiTH CaBu nocTenbHHK Bacnne npojţaeT noMecTbe HeroeuiTH nocTenbHiiKy Heryny. 184. — 1622 (7130) r. Man 11. — BncTHep flyMHTpy flyjţecKy npojţaeT wynaHHiţe rpa>KA^He BOTHHHy b HyMepHHKe. 135. — 1622 (7130) r. Man 12. —rocnojţapb Pajţy Mhxhh noATBepwjţaeT weHe ■cnaTapa wynaiiHiţe MHXHe KpenocTHoro Ty^opana. 186. — 1622 (7130) r. Man 12. — TKeHa Jlyny flparHa npo^aeT Ct3hhh3 H3 EBHeUITH BOTHHHy b CbipOn. 187. — 1622 (7130) r. Man 14. — TocnoAapb Pa^y Mhxhh noATBepwAaeT 6hb-ineMy BenHKOMy BHCTHepy AcnaHy nojiOBHHy cen XepamTH h CKpoBHniTe c itpenocTHHMH. 138. — 1622 (7130) r. Man 14, TuproBHiBTe. — rocnoAapb Pa^y Mnxnn TKanyeT CBoeMy Apyry KoHCTaHTHHy BanTHCTa ceno OpacnHeTyn, Hnb$OBCKoro yesAa; •oh ocBo6o>KAaeT 3to ceno ot noAaTett, oOpoKa h HanoroB, ho TOJibKO Ha HecKOJibKO neT. 139. — 1622 (7130) r. Man 15. — TKynaHHiţa Eanyna hs EoroTemTH flecna npo-jţaeT AH^e BottKy hs CycnaHeuiTH 7 ca^OB h MecTO ahh narnini. 140. — 1622 (7130) r. Man 16, TuproBH uiTe. — rocnoAapb Pa^y j»j.« h noATBepjKAaeT AOiepn naxapHHKa flyMHTpy wynaHHiţe Mape ceno EopauiTH c Kpe- HOCTHHMH. 141. — 1622 (7130). r. Man 16, TbiproBHiHTe. — rocnoAapb Pajţy Mhxhh noflTBepjKAaeT B3Ta$y IIpeAe bothhhu b cenax Hennn, Hacime h EpouiTeHH, c Kpe-nOCTHblMH. 142. — 1622 (7130) r. Man 16. — ,E(BeHaAiţaTb 6onp pasMemeBUBaiOT BOTHHuy BHCTnepa HeKynbi b fl3n63HeuiTH. 143. — 1622 (7130) r. Man 17. — rocnoAapb Pa^y Mhxhh noATBepwAaeT Eanflo-BHHy BOTHHHy B HopOHHie. 144. — 1622 (7130) r. Man 18, TbiproBnuiTe. — Tocnoflapb Pa^y Mhxhh HOATBep>KAaeT Eap6y h CTaHHy, nocTenbHHKy hs Ila^e, ceno flwypAwiiiţa c KpenocTHbMH. 145. — 1622 (7130) r. Man 25, TbiproBHmTe. — rocnoAapb Pa^y Mhxhh noATBep>KAaeT K3M3pamy Ahtohhio qacTb cen KanABpemTH, OyTyiţn, CToeHeniTH, a TaKwe h MenbHHHHHtt 6poA b cene MaHeuiTH. 146. — 1622 (7130) r. Man 28, TbiproBH hit e. — rocnoAapb Pa^y Mhxhh HOflTBepwflaeT nocTenbHHKy MymaTy KpenocTHoro c ero AenbHHiţett b CT3HeinTH. 147. — 1622 (7130) r. hiohhI, TuproBHmTe. — rocnoAapb Pa^y Mhxhh noATBep>KAaeT CTpbiMOynbCKOMy MOnacTHpw flnHHnyw IIonHHy, no cy^y. 148. — 1622 (7130) r. hiohh 6. —JIoro$eT CTOftKa h npyrne oonpe yTBepiKAaiOT na IlBanoM npaBO Ha oGocHOBaHHe b cene KbiHHemTH ao BenuKoft IlHTHHiţbi. 149. — 1622 (7130) r. hiohh 5, TuproBHmTe. — rocnoAapb Pa«y Miixhh nojţTBepiKAaeT Muxaio h ero weHe floOpniţe BOTiHHy b EanTeHH. 150. — 1622 (7130) r. hiohh 6, TbiproBnuiTe.— rocnoAapb Pa«y Mhxhh nojţTBepiKAaeT HecnonbKHM nniţaM BOiiHHbi b raomanii. IV — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro L 151. — 1622 (7130) r. hiohh 6, TuproBHiHT e.—TocnoAapt Pa«y Mhxhh nocTaHOBJineT, htoOlj MaHH h Ctohh H3 TymaiţH co cbohmh SpaTbHMii 6ujih ocbooojk-Aeiiu «a KpenocTHHwecTBa TyTaHCKoro MOHacTupa, Tan-nan ohh Shjih saxBawenu Hacnjib-CTBemitiM nyTeM. 152. — 1622 (7130) r. hioiih 6, TuproBimrre. — rocno«apt Pafly Mhxhh no«-TBep>««aeT nocTejibiiHKy MyrnaTy ce.io Tpaiiuiami, HnoMimKoro ye3«a. 153. — 1622 (7130) r. hiohh 6.—MiiTponojniT Jlyna no«TBep?K«aeT nona«te CopKe HMymecTBO, ocTaBineecn ot ee Mywa CBHmeiiHiiiia IleTKH H3 ropojţa 3>jiohh. 154. — 1622 (7130) r. hioiih 7, TuproBHUiTe.— Tocnoflapi. Pafly Mhxhh noflTBepiKflaeT naxapiiHiiy JIa3apy noiiecTbe b HoiţeuiTH, no cyjţy. 155. — 1622 (7130) r. hiohh 7. — CTaiiwyji Poyn h ero ineHa floOpa npo«aiOT jioroi(»eTy CnMe hx noMecTbe b riavuieiuTH. 156. — 1622 (7130) r. hioiih 8, TuproBinuTe. — Tocnoaapb Pa«y Mhxhh noflTBepjKflaeT naxapnnKy Huo iţurana. 157. — 1622 (7130) r. hiohh 10, TbiproBimrre. — rocno«apb Pafly Mhxhh no«TBep?K«aeT iOMapamy Ahtohhio ceno Tpucjiyjia rpomaHH, By3eBCKoro yea«a c bojio-cthmh: 06hahi;h Kpoiţyjia, Kojmopeumi CTana h Ma.iaeuiTii Ha Kantoaiţye. 158. — 1622 (7130) r. hiohh 11, TuproBHUiTe. — rocno«apb Pa«y Mhxhh no«TBep?KHaeT ycneHCKOMy MOHacTbipio i;uraiiKy, «apoBaHHyio Monaxiinett Teo«opoft. 159. — 1622 (7130) r. hioiih 12. — rocnonapb Pa«y Mhxhh nocTaiiOBJiHeT. hto-6h flparoMiip H3 TuMOypeuiTH noMHpHJicn c Moprott na BepHJieuiTH, nowie npoHCuie«-uieli MeiKHy hhmh pacnpn. 160. — 1622 (7130) r. hioiih 12, TuproBHUiTe. — rocno«apb Pafly Mhxhh noHTBepjKaaeT SbiBineMy BejiHKOMy cjiyjţiKepy Tyjţopy BOTWHHy b IIoHHinope, jOjiTCKoro yea«a, no cy«y. 161. — 1622 (7130) r. hiohh 13, TuproBiiniTe. — rocno«apb Pa«y Mhxhh HOHTBepiKHaeT jioroiJieTy Bnafly botmiihu b Cji3BHTeuiTH, H3Hnce h Kp3iw«eHH, a «■anine h BHHorpanHHKH y McTOninKa IOOu. 162. — 1622 (7130) r. hioiih 15, TuproBHUiTe.— rocno«apb Pafly Mhxhh no«TBepiKHaeT CT03Ke h BbiJiKy BOTiHiiy b CKyTauiH. 163. — 1622 (7130) r. hiohh 15.—rocno«apb Pa«y Mhxiih no«TBep>K«aeT nry-MeHy TyTancKoro MOHacTbipn MeneTiiio «Byx Lţuranon. 164. — 1622 (7130) r. hiohh 15. — TKynaHinţa ApMHHKa h ee cuh naxapiiHK Eap6y oSMemiBaiOTCH c îKHTHaiicKHM MOHacTbipeM iţuraiiaMii. 165. — 1622 (7130) r. hiohh 16. — Knpna H3 IIe«>KeiHTH npo«aeT BejiHKOMy BHCTHepy Xpn3e BOTHHiiy b HesHieuiTii. 166. — 1622 (7130) r. hioiih 18, TuproBHUiTe. — rocno«apb Pa«y Mhxhh nonTBepiKflaeT MaHe, ero cuiiy flparoMiipy h cBHmciinnny ^paiţiuia botwhhh b cene P3Te3H, Mexe^HHiţKoro yeajţa. 167. — 1622 (7130) r. hiohh 18.—rocno^apb Pa«y Mhxhh nnuieT K3M3pamaM Omia Mape He HapyuiaTb Bnpejţb rpammu npiniaajiejKamero BucTpniiKOMy MOHacTbipio HOMeCTbH IIIoauiOB. 168. — 1622 (7130) r. hiohh 18, TuproBHiUTe. — rocno«apb Pa«y Mhxhh noflTBepHi/ţaeT ocBoGoHiaeiine na upenocTiiiHiecTBa Bottue, IIphhko h IIphhko MJiafluieMy, www.dacoromanica.ro LI KOTopuM 6una jţaHa CBo6oaa nacneaiinKaMii noroiJieTa Mapno Toypama, nornOmero b paScTBe y TaTap. . 169. — 1622 (7130) r. iiiohh20, TbiproBHUiTe.— rocnojţapi. Paay Miixiih nojţTBepjKjţaeT EnaroBemeiicKOMy MOHacTupio b Ey3ey bothhiih b An6eniTH. 170. — 1622 (7130) r. iiioiih 21, TbiproBHUiTe. — rocnojţapb Pajţy Mhxhh noATBepjK^aeT BGJiHKOMy BiiCTiiepy Xpii3e bothhhh b HejţjKemTH. 171. — 1622 (7130) r. hiohh 21.—rocnojţapb Paay Mhxhh ronneT BTopoviy KOMiicy Hnryny cnejţiiTb 3a Tem, hto6h flparHH, CTaH, Hoh h Tyjţop H3 Mana 6mhh BBeaeiiu bo Bnajţemie KynneHHbiMii iimh BOTHiinaMii b rauiTeniTH h Orp33eHH. 172. — 1622 (7130) r. iiiohh 23. — IlaxapHiiK Eap6y o6MeiiHBaeTcn iţbiraHaMH c HryMenoM >KiiTnaHCKoro MOHacTbipn. 174$.— 1622 (7130) r. hiohh 26, TbiproBHUiTe.— rocnojţapb Pajţy Miixiih nojţTBepiKjţaeT TpoinţKOMy Mon^cTbipio BHiiorpajţiiHK Ha xonme Eyxapecr. 174. — 1622 (7130) r. hiohh 26, TbiproBHUiTe.—MHTponomiT Jlyna CBHjţe-TenbCTByeT, hto ceno KanyrapeHH Ha HnwnoBe npiinajţne>KHT BenuKOMy cnaTapy HeKyne h , hto oho yHacneaoBaHo ot ero TecTH BiicTHepa IlaHa, nonyHHBinero ero ot KoTMHHCKoro MOHacTbipn, B3aM6H 3epHa, «noTOMy hto b MOHacTbipe 6bin HejţocTaTOK b 3epHe, norjţa Kpani. BaTbipb Ta6op npHuien b cTpaHy». 17ft.— 1622 (7130) r. hiohh 26.—BiiCTiiep MyuiaT c CbiiiOBbHMH o6MeHiiBaeTCH noMecTbHMH c KnynepoM MnxaeM ii ero OpaTbHini, jţaB ceno HaroeuiTH B3a\ieH nacTH cena IÎ3BopaHH. 176. — 1622 (7130) r. iiiohh 27, TbiproBHUiTe.— rocnojţapb Paay Miixiih nojţTBepjKjţaeT nocTenbiuiKy HBauiKy ns BanoTeuiTH nonoBHHy cen: ynMyneiţH, Kpa-neuiTH, 3eMiiiiHene, 3eMHiiHenene, CKaeuiTH, BoeBOjţeuiTH h OyTeuiTH. 177. — 1622 (7130) r. iiioiih 28, TuproBniure. — floHb nocTenbHHKa H3 ByKOBa CTOfiKH Mapnn npojţaeT BapRaTeio ceMettcTBO iţuraH. 178. — <1622> hiohh 30, TbiproBHniTe.— rocnojţapb Pajţy Miixhh nojţ-TBepwaaeT 6uBuieMy BenHKOMy KOMiicy rnnropHio KpenocTHUX H3 cena Bpn3a. 179. — 1622 (7130) r. Hionn 1, TuproBHînre. — rocnojţapb Pajţy Mhxhh nojţTBepjKjţaeT BenHKOMy cnaTapy HeKyne ceno KanyrapeHH Ha HnjKnoBe, Bnainchoro yeajţa, nocjie HecKonbKnx cyjţOB. 180. — 1622 (7130) r. Hionn 1, TbiproBHniTe.— rocnojţapb Pajţy Miixiih nojţTBepiKaaeT Coape h Kn\ie bothhhm b BepxHeM npojţHneuiTH h b CnanaType. 181. — 1622 (7130) r. Hionn 1, TuproBHmTe. — 8 6onp H3 jţHBaHa CBHjţe-TenbCTByioT, hto ceno Kanyrapeim na HnainoBe 6uno jţapoBaHO Kotmhhckhm MOHacTbi-peM BHCTHepy naH3, TecTio craTapa HeKynbi, B3aMeH 3epHa «TaK-KaK b MOHacTbipe 6un HeaocTaTOK b 3epHe, Korjţa npnuien Kpanb BaTupb Ta6op b CTpaHy». 182. — 1622 (7130) r. Hionn 3. —rocnojţapb Paay Mhxhh nocTaHOBnneT, htoCu iţbiraH BottHHr npHHaaneJKauţHft rocnojţapcKOft iţepKBH b KbiMnynyHre BMecTe co CBoelt iţbiraHKOft «6un ocTaBneu b noKoe BnajţbiKoft JlyKOtt h c6opmHKOM nojţaTeft c iţbiraH cb. MHTpononHH». 183. — 1622 (7130) r. Hionn 8, TuproBHiHTe. — rocnojţapb Paay Miixhh nojţTBepjKjţaeT CBnmeiniHKy MaHii h ero 3htio CTOiiKe BOTHHnu b ypceuiTH, ye3jţa PbiMHHKy-CapaT. IV* www.dacoromanica.ro LII 184. — 1622 (7130) r. hmjih 8, TuproBHmTe.—Hho PnypMecKyji npoaaeT CGJIHKOMy JţBOpHHKy BHHTHJie BOTHHIiy B TaTHHe C KpenOCTHHMH. 185. — 1622 (7130) r. hiojih 9, TuproBHmTe. — Tocno^api. Paay Mhxhh nojţTBepjKjţaeT cuHy Momii CTaimy bothhiiu b BepHemTH, EyaeBcuoro ye3jţa. 186. — 1622 (7130) r. hmjih 11. — Tocnoflapi. Pafly Mhxhh noATBepiKjţaeT myna-HHiţe rpajKjţaHe KpenocTiiux b HumneM BoSemni. 187. — 1622 (7130) r. hmjih 11. — Tocno^api. Paay Mhxhh nojţTBepiKjţaeT Onpe h JţparoMnpy c hx weHaMii bothhhu b Ilpopoan h MnjiKOBe. 188. — 1622 (7130) r. hmjih 15, TuproBHmTe. — Tocno^api. Pafly Mhxhh noflTBepjKaaeT noro$eTy H3 flecu Paay cena BaraaaH, UlTiipnoBima h CapaKOByn. 189. — 1622 (7130) r. hmjih 16, TuproBHmTe. — Tocno^api. Paay Mhxhh noATBepjKAaeT HecKOJibKHM jiniţaM bothhhu, BiinorpaHHiiK, MejibHHHHutt jkojio6 p cas b BaSemi, Mynniejiyji CH6Hqeyna, MapaaHHeHH, KuH^mTH h xojim BepHemTH. 190. — 1622 (7130) r. hmjih 18, TuproBHmTe. — Tocno^api. Paay Mhxhh no^TBepjKjţaeT JţaHy h Bottanjia BOTHHHy b MnjiemTH, HnoMHiiKoro ye3jţa, no cyay. 191. — 1622 (7130) r. hmjih 25, EanTeHH.—Aji6y co cbohm SpaTOM flanoM uponaiOT qacTb cBoero noMecTbH b EairreHH flyMHTpy H3 HeroBami. 192. — 1622 (7130) r. aBrycia 4. — Miixaiui rpeKyn noKynaeT y namiTaHa Pajţy h ero meHu BOTHHHy b flejţyjiemTH. 198. — 1622 (7130) r. asrycTa 22. — rocnoaapi. Paay Mhxhh nojţTBepiKjţaeT cuhobi>hm Mnxan H3 Tupmopa Hnry h Tepre bothhhu b ToHiiaiiH h Bjiemoit, no cyay. 194. — 1622 (7130) r. asrycTa 25. — OroiiKa EyqyMam npoaaeT naxapHHKy Tanacne H3 CT3HemTH noMecTbe b IlyjiamH. 195. — 1622 (7130) r. asrycTa 26. — rocnoaapi. Paay Mhxhh noBejieBaeT HnKy H3 KanpeHH B03BpaTiiTb iţuraH nryMeHy H3 TncMaHu, a Tamne h aeHi>rH, Ha KOTopue oh He HMeeT npaB. 196. — 1622 (7130) r. aBrycTa 26. — MnTponojiHT Jlyna nnmeT noro^eTy Xepe He 6ecnoKOHTi. 6onee noro$eTa Tyaopa H3-3a HMymecTBa, ocTaBneimoro eMy nepea CMepTBM jKynaHHiiott Mapnett EoJiHHCKa. 197. — <1622 r. ceHiaSpi, — 1623 r. aBrycT> (7131). — Tocno^api. Paay Mhxhh noATBepmHaeT MapjKHHeHCKOMy MOHacTupM ocTaBJieHHyM noro$eTOM CiaHOM BOTHHHy b Kanpnopyji c KpenocTHUMH. 198. — <1622 r. ceHTH6pn 1—1623 r. Hait) (7131) TuproBHmTe. — Tocno-flap’b Pa^y Mhxhh nojţTBepjKjţaeT nocTejibHHKy HeKyne bothhhu b Eae h rocTemTH, npeaeji KpattHHKOB, BHHorpaAHHK b KujmemTH h iţuraHKy, nocne HecKOJibKHX cyaoB. 199. — <1622 r. ceHTH6pHl—1623 r. asrycTa 31 >(7131). — HecKOJibKO aJina-MamapoB H3 TonjiHaeHH CBHjţeTejibCTByMT, hto cuh CTOJiBHHKa HepHH Kynnji noMecTbe b PaAyaemTH. 200. — 1622 (7131) r. ceiiTH6pH 6, Tuprmop. — Tocno^api. Paay Mhxhh noATBepjKflaeT BejiHKOMy are BacnjiHM iţuraH. 201. — 1622 (7131) r. ceHinCpa 8. — MnTponojiHT JlyKa o6MeHHBaeTCH c MOHacTupeM flHJiyji nuranaMH. www.dacoromanica.ro LIII 202. — <1622 r. ceHTHSpb—1623 r. aBrycT > (7131), 8. — Komhc rjmropue ocBoSojKAaeT na KpenocTHuaecTBa mhothx KpenocTHux na BaTeiiiTH h na ByjiTypeuiTH. 203. — 1622 (7131) r. ceHTH 6 p h 9. — flBopHHK MepHHKa h jKynaHHiţa KnjKna HapyiOT «Ba MecTa bjih jiaBOK MonacTbipnM: TponHKOMy h cb. TeoprHH b EyjfapecTe. 204. — <1622 r. ceHTnSpb— 1623 r. Maft> (7131). — CbiHOBbH jioro$eTa H3 UInpnHHCbi Onpn Ilpena h y^pniHTe SpaTyiOTca c Jioro$eTOM ChmoH na cboh aacTH noMecTbH b cene IIoymemTH «b OTacayji». 205. — 1622 (7131) r. ceHTaSpa 15.—flyMHTpy CbninatejiHHnaţe nponaeT 3iia-MeHociţy IlaTpy MecTO hjib noMa nepen CapHHnapyjioM. 206 — 1622 (7131) r. ceHTaSpa 16.—IlaxapHHK y^pninTe nponaeT BOTHHHy b Ilepame BejiHKOMy BHCTwepy Xpnae. 207. — 1622 (7131) r. ceHTaSpa 20, Tepraiţa. — rocnonapb Paay Mhxhh noATBepa.'AaeT nocTejibHHKy flparnay BOTHHHy b HuiToatie h BOTHHHy b EpaHeniTH. 208. — 1622 (7131) r. ceHTaSpa 20. — rocnonapb Paay Mhxhh noflTBep>K^aeT HnKOJie h CTOilKe hx BOTanHy b runiTeniTu. 209. — 1622 (7131) r. ceHTHSpn 22. — rocnonapb Pany Mhxhh noffTBepHinaeT cbmy jioro$eTa HoHa flyMHTpy bothhhh h BHiiorpajţHHKH b Ckohhhh. 210. — 1622 (7131) r. ceHTHSpn 30, reprniţa.—rocnonapb Paay Mhxhh noHTBepwnaeT floSpymcKOMy MOHacTbrpra KpenocTiioro Ctohh3 H3 Kothiih. 211. — 1622 (7131) r. okth6ph 1, reprniţa. — rocnonapb Pajţy Mhxhh naaHaaaeT nocpenHHKOB b THw6e CHHOBeft nocTejibHHKa na TpeaH Bajţa c floSpymcKHM MOHaCTUpeM. 212..— 1622 (7131) r. okth6ph 18. — IIocTejibHHK MyraaT h 3Tyji na Ct3- H6HITH flejIHTCH KpenOCTHblMH. 213. — 1622 (7131) r. okthSph 18. — IlaxapHHK TypTypn npo^aeT BOTHHHy b MyMepHHKe BHCTnepy Xpnae. 214. — 1622 okth6ph 18. — IlaxapHHK TypTypn cBnneTejibCTByeT o rpaMOTax, BbpţaHHblX Iia BOTHHHH H yTepHIIHHX BO BpeMH TaTapCKOrO HameCTBHH. 215. — 1622 (7131) r. okth6ph 28, reprima.—rocnonapb Pafly Mhxhh npnKasbTBaeT rjocTejibHHKy flbiJire GraHHy h bcgm rocno^apcKHM cjivraM ocTaBHTb b noKoe ceno iuerapaa, flojDKCKoro yeajţa, HBJiniomeecH cjio6onoft AjieKcaHHpnttcKoro naTpnapxa KnpHJiJia. 216. — 1622 (7131) r. hohSph 5. — rocnonapb Pany Mhxhh npHKasbiBaeT HeKO-TopuM jiHiţaM BepHyTb CBHHţeHHHKy THHe H3 PbiMHHKa neHbrn sa nojiOBHHy cena Oxa6u, TaK KaK ou nponan hm 3Ty aacTb, yanTUBan, hto ohh HMeioT Ha bto 6ojibine npaB. 217. — 1622 (7131) r. HonSpa 6. — IlanaJia na PoHaeHH nponaeT BOTHHHy MenTypene naxapniiKy CTattKy. 218. — 1622 (7131) r. nonSpa 11. — HecKOJibKO 6onp paaMeweBbiBaiOT BOTHHHy naxapHHKa Mbipaii b BepnjieinTn. 219. — 1622 (7131) r. HonSpa 12, reprHiţa.— rocnonapb Paay Mhxhh noHTBepmflaeT BejiHKOMy BHCTnepy Xpn3e BOTHimy b IlepHHie, BepxiieM KaTpyHenrrH ii MyMepHHKe, a TaKJKe iţbiraH. www.dacoromanica.ro 220. — 1622 (7131) r. Hosfipn 29. — HocTejibHHK Ilpena napyeT MOHacTbipio Bana noniecTbH b MHXoeuiTH, KanpHopeuiTH h HepHHueuiTH, BHHorpanHHKH b BHpHKeniTH c KpenocTiibiMH h iţuraHaMH. 221. — 1622 (7131) r. nenadpH 3, ByxapecT.—Tocnonapt Paay Mhxhh noATBep>KAaeT HBepcKOMy MonacTbipio c A$oiia h TpowpKOMy MOHacTbipio b ByxapecTe BOT'iimy b rjiHne, Hjib$OBCKoro ye3na, h KpenocTHbix. 222. — 1622 (7131) r. nenadpH 10, rpprwpa. — rocnonapb Pany Mhxhh noATBep>KAaeT CHaroBCKomy MonacTbipio riipjia b Cnanpore. 223. — 1623 (7131) r. 6, TbiproBnuiTe.— Ilenejino naeT Kann-TaHy Onpe h ero HţynaiiHpe Mapwn BOTHHHy b Eynyjie Ejianyjia B3aMeH npyroit bothhhu b CTapoM Eyiiyne h necHOtt yaacTOK MOJionHHKa b bothhhc MoTacHcna. 221. — 1623 (7131) r. flHBapa 9, TwproBHuiTe.— rocnonapb Pany Mhxhh no^TBepjKAaeT MonacTbipio BanH aacTb cena MnxaeuiTH, a Taione cena KanpnopeuiTH h HepHDTeuiTH, KpenocTHbtx h ceMeiiCTBa iţbirau. 225. — 1623 (7131) r. aiiBapa 10, TuproBHiiiTe. — Ebremiiit bbjihkhO Aoop-iiiiiv HepHHKa npo^aeT Tojiro^CKOMy MOHacTbipio b TbiproBnuiTe MecTO ajih noivia. 226. — 1623 (7131) r. hhbaph 10. — TocnoAapb Pajţy Mhxhh nonTBepiKnaeT rojiroipcHOMy MonacTbipio MecTO ajih noivia b TbiproBnuiTe, nponaimoe eMy abophhkom HepHHKOtt. 227. — 1623 (7131) r. hhbaph 10, TuproBHinTe. — Tocnoaapb Pany Mhxhh noATBepntnaeT TponpKOMy MOHacTbipio MecTO ^jih ociioBamiH cjio6oah b miiKHett aacTH EyxapecTa, b6jihbh nanaHKH CiiHaHa IIamn. 228. — 1623 (7131) r. hhbaph 11, TbiproBnuiTe.—rocnonapb Pany Mhxhh waJiyeT aa BepHyio cjiynidy KanHTany reprnpe fluKyny BOTHimy, MejibHHHHHit 6pon h MecTO ajih nnoAOBoro cana b6jihsh ropona reprima. 229. — 1623 (7131) r. hhbaph 11, TbiproBnuiTe. — rocnonapb Pany Mhxhh nonTBepHinaeT Henejmy H3 Eyna, fljiOMHpKoro yeana, BOTHHHy b CTap EyKe. 230. — 1623 (7131) r. hhbaph 16.—Cbtii ABopHHKa Kiicapa TpaMa mhphtch c CTaHKOtt nocne pacnpn H3-3a bothhhh b flapMaHeuiTH. 231. — 1623 (7131) r. hhbaph 16. — 3eMenbHHe upecTbHHe H3 flajiOaiieuiTH nponaiOT ABa MejibHHHHHx KOJieca Ha pene IIpaxoBe BHCTnepy HeKyne. 232. — 1623 (7131) r. hhbaph 18. — CuiiOBbH Bap6yna H3 HeTe3eniTH Ka3aH h Mama nponaiOT aacTb CBoeit bothhhh b AflHieiHTH BejiHKOMy nHTapy flyMirrpamKy. 233. — 1623 (7131) r. hhbaph 21. — flBeHanpaTb 6ohp pa3Me?KeBHBaiOT aacTH noMecTbH ABopHHKa Mbrpan, npHHanjieiKamHe HţynaHHpe Myrne h Kyay. 234. — 1623 (7131) r. hhbaph 21.—TKynaHHpa nocTejibHHKa AopaMa HouiHKa AaeT b npnnaHHoe CBoeMy cuHy Mnxaio h cBoeii noaepH CTaHKe abvx KpenocTHHX hb HeTeaeinm. 235. — 1623 (7131) r. hhbaph 25, TbiproBnuiTe. — rocnonapb Pany Mhxhh nonTBepjKnaeT Mnxaio KapuiOTe h ToproBpy Anence uacTH bothhhh b cejie flenioneiuTH C BHHOrpaAHHKaMH H MejIbHHIţaMH. 236. — 1623 (7131) r. $eBpanH 3. —flBeHannaTb 6ohp pa3MeHţeBHBaiOT uacTb ABopHHna HepiiHKH b cene KypeuiTH. www.dacoromanica.ro LV 237. — 1623 (7131) r. (jieBpajia 4, TbiproBHUiTe.— rocnojţapb Pajţy Mhxhh no«TBep>KHaeT CTanqyjiy botbhhv b MaTaceuiTH h b EyKyjie Bjiajţa. 238. — 1623 (7131) r. ^eBpa.ifl 4.—floqb 6aiia MnxajiqH Mapun ^apyeT jioro$eTy Panyjty MejibHHBHbitt 6po« na pene IIpaxoBe. 239. — 1623 (7131) r. $eBpaji« 5. — rocnojţapb Pajţy Mhxiih nojţTBepH^aeT MyuiaTy, Paflyjty h MoHy na Mana BOTmnibi b rouiTeuiTH h Orpoaeim. 240. — 1623 (7131) r. $eBpajin 6. — BTopoii KJiyqep Ilapa h jţBenanuaTb 6onp paaMeiKeBbiBaiOT qacTb noMecTbH nocTejibHiiKa HejţejiKO h ero >«ynaHHUbi Mapnn b cejie BejtHKan Maprna, ocTaBuiyiocH eMy nocjie npo«a>KH TpeTbeO qacTH IlaxoMHio. 241. — 1623 (7131) r. $eBpajin 7, TbiproBHUiTe. — rocnoflapb Pa^y Mhxhh noflTBepjKjţaeT Ilpe^e BOTqnHV b KoTpaqeHH. 242. — 1623 (7131) r. (jieBpajia 10, TbiproBHUiTe.—rocnojţapb Pajţy Mhxhh no«TBep>KHaeT nHTapy TyjţopaHy BOTqmiy b raryeuiTH. 243. — 1623 (7131) r. $eBpajin 12, TbiproBHUiTe.—rocno«apb Pa^y Mhxhh noflTBep>KHaeT TjiaBaqoBCKOMy MOHacTbipro cejio Bepxune CjiaBemi. 244. — 1623 (7131) r. $eBpajin 14, TbiproBHUiTe. — rocnojţapb Pa«y Mhxhh no«TBep>KHaeT.flparHe noMecTbe b floOpouett, fljioMHUKoro yeajţa, b6jih3h BnopHCKa. 245. — 1623 (7131) r. $eBpajin 18, TbiproBHUiTe.—rocnojţapb Pajţy Mhxhh no^TBepjK^ţaeT OuBuieMy BejiHKOMy KJiyqepy Tyjţopy h jţpyruM hx botmiihli b cejie IIoHHuiope, OjtTCKoro ye3«a. 246. — 1623 (7131) r. $eBpaJiH 23. — IIocTejibHHK na EajiOMHpeuiTH Pajţy h ero cuHOBbH Ilpena h flpocyji «apyiOT CTpbiM6y:ibCKOMy MOHacTbipro noMecTbe JIaKyji. 247. — 1623 (7131) r. MapTa 2. — rocnofţapb Pa^y Mhxhh nnuieT 6biB£neMy BejiHKOMy «BopHHKy HepHHKe paccJiejţOBaTb THH<6y Merafly MOnaxunsMii Bh^ophtckoto MOHaCTbipn h uie^tapHyjioM MaHOJiaKe OTHOCHTejibHO 03epa b KopHauejie. 248. — 1623 (7131) r. MapTa 5. — rocnojţapb Pajţy Mhxhh no«TBep?KHaeT flpa-roMnpy h ero weHe Oane BHHorpaflHHKH Ha xojiMe TbiproBHUiTe. 249. — 1623 (7131) r. MapTa 6, TbiproBiiniTe.—rocnojţapb Paay Mhxhh nojţTBep>«HaeT nocTejibHHKy TpaMe BOTqniiy b KÎTe^oae, qacTb CTOJibHHKa Kiipnana, aa ynjiaTy jţojiroB TypnaM na fl>Kypfl;>KHy. 250. — 1623 (7131) r. MapTa 10.— rocnojţapb Pa«y Mhxiih noflTBepjKflaeT TaTyjty h ero CîpaTy JlayjţaTy H3 Eejiniţbi BOTHHHy, KynjieHHyio y hx flBoropoflHOii cecipu KanjiH. 251. — 1623 (7131) r. MapTa 10. —ÎKynaHHua Tojţopa h «pyrne jinua na Ct3h-qeuiTH npojţaiOT nBa MejibHH4Hbix KOJieca BHCTuepy HHe. 252. — 1623 (7131) r. MapTa 16, TuproBHHiTe. rocnojţapb Pa^y Mhxhh no«TBep>KHaeT aeMejibHbiM KpecTbHHaM cejia MaJiyit, BOTHHHy b rauiTeuiTH h OrpaaeHH. 253. — 1623 (7131) r. MapTa 20, TuproBHniTe. — rocnojţapb Paay Mhxhh TKajtyeT BejiHKOMy nocTejibHHKy Tpy$aH«a cejia Tpyn h Bejibitt Hcto4hhk, Mexe-jţHHUKoro yeajia, aa npaByio h BepHyio cjiy>«6y b qyranx Kpanx h aa npojiHTHe KpOBH. 254. — 1623 (7131) r. MapTa 28, Tup robhuit e.—rocno«apb Paay Mhxhh noflTBepjKjţaeT mene ^bo puii na >«ynaHa HepHHKH >«ynaHHue Kn>KHe BOTqnny b «PyHjţeHH « LţbiraH. www.dacoromanica.ro LVI 255. — 1623 (7131) r. anpenn 1. — Pa«y H3 EyniopaHH ii ero cmhoblh CTOiina, Capnn3 h Bjianyn npo^aiOT HiynaHy Manone h ero. 6paTy KoHCTaHTHHy «nonoBHHy JiecHoro yaacTKa». 256. — 1623 (7131) r. anpenH4, TaprosamTe. — Tocnonapt Paay Miixhh no«TBep>KHaeT TponiţKOMy MOnacTbipio b EyxapecTe TpHnajwaTb jiaBOK b EyxapecTe. 257. — 1623 (7131) r. anpenn 7. — Tocnonapt Patfy Mhxhh pa3pemaeT ci>niy Jioro^eTa Tupruiopa HoHy nocTpottKy MentHimH b rwpne Ckshhob, 258. — 1623 (7131) r. anpenn 7, TuproBamie. — Tocnonapt Paay Mhxhh no«TBep>KHaeT TponiţKOMy MOHacrapra «b HHHweft qacTH Byxapecia» bothhhv b Honne h BHHorpajţHUKH Ha xoJiMe JlyneuiTOB. 259. — 1623 (7131) r. anpenn 12, TaproBanue. — Tocnonapt Paay Mhxhh nojţTBep>KHaeT OHBHieMy BTopoMy BHCTHepy Hhh «Ba MentHHHHHx iioneca h 66 came» B Jţ3Jl63HeUITH. 260. — 1623 (7131) r. anpenH 15. — BoTa$ H3 CT3iiiieuiTH Pafly npo;ţaeT «pe-nocTHOro H3 flsnOsHeuiTH BHCTHepy Hhh. 261. — 1623 (7131) r. anpenH 16. — Tocnonapt Pa«y Mhxhh noHTBepaisaeT enncKoncTBy h 6y3eBCKOMy enncKony E^peMy npaso Ha ocBo6o>n;ţeHHe ot noaaTell h o6pona nocJiymHHKOB h3 QKpecTHOCTeit enHCKoncTBa b Teneune o^Horo ro«a. Oh npn-naauBaeT rocnoaapcKHM cnyraM ocTaBHTt sto ceno b noKoe. 262. — 1623 (7131) r. anpenH 17, TaproBHiiiTe. — Tocnonapt Paay Miixhh noHTBepHWaeT PaiMHHKCKOMy eimcKoncTBy BiiHorpajţUHii Ha xoJiMe EywopaHOB. 263. — 1623 (7131) r. anpenH 17, — JKeHa Jioro^eTa 8niica(J>Ta yKa3trcaeT, nan 6y^eT pa3fteneH0 HMyuţecTBO nocne ee CMepTH. 264. — <1623 r.> anpenH 17. —JKynamma 8jinca$Ta ocTaBJineT Jioro^eTy Chmo ceno rpo33BeniTH. 265. — 1623 (7131) r. anpenH 18. — rocnoaapb Pafly Mhxhh noHTBepwaaeT MymaTy, Pajţyny h HoHy 113 Mana BOTHHHy b Orp33eHH H3 qacTett Pasyna, By33, Bo6e h «pyrnx. 266. — 1623 (7131) r. anpenn 20, TuproBHHiTe. — Tocnonapt Pajţy Mhxhh noHTBepHWaeT IIsTpy EonoBaHy h ero OpaTtHM Pafly h Bnaay bothhhu b EpsHHuiToe, CspsHHHemTH h Monade, no cyny. 267. — 1623 (7131) r. anpenn 20. — Tocnonapt Pawy Mhxhh nojţTBepwHaeT Henone h OraitKy H3 rsuiTeuiTH bothhhh b rsnrreinTH. 268. — 1623 (7131) r. anpenn 20, TuproBHiiiTe. —Tocnonapt Paay Miixhh noHTBepwAaeT Jioro^eTy CTaHHyny h ero meiie AHremnie aacTt cena OyHHeHeit. 269. — 1623 (7131) r. anpenn 23, TuproBHiiiTe. — Tocnonapt Pa«y Miixhh noHTBepniHaeT «apaOaHy UlepOy h ero OpaTy Bop^oneny, a TaKwe h cuny Pa«y y«pe BOTHHHy b Marypene, Hm^oBCKoro ye3«a, TaKKaK ohh Cujih ocBooojKflenu H3 «pe-nocTHHaecTBa naniiTanoM iiaBaJiepini MHKJiymeM, nepea ero CMepTtio. 270. — 1623 (7131) r. anpenn 23, TaproBHiiiTe. — Tocnonapt Pa«y Mhxhh nojţTBepniHaeT BHCTHepy BacnJine h ero Hiene flyMHTpe bothhhu cena PoM3HeuiTH b MoaopaiţH h KpenocTHiox. « 271. — 1623 (7131) r. anpenn 25. — Tocnonapt Paxy Mhxhh noflTnepniHaeT KJiyaepy TpaMe «penocTHoro, a HMeHHO IIlTe^aHa na cena UlTe^oan. www.dacoromanica.ro LVII 272. — 1623 (7131) r. anpejiH 28. — MHTpononuT Jlvna CBHAGTGJibCTByGT o tom, KaKMM o6pa30M atena jioro$6Ta ntynaHHija Bancara pcuinna pa3AejiHTb hocjig cBoeil CMepTH HMymecTBO. 273. — 1623 (7131) r. anpejiH 29. — rocno«apb PaAy Mhxhh ocBo6o>K«aeT na 'ierape rofla ot noAaTGli ij noBHHHOCTCli npmirabix jiioAeft, KOTopue oOocnyioTcn b cgjihuitg y^u. 274. — 1623 (7131) r. anpeJifl 30, TuproBHUire. — I’ocnoaapb PaAy Mhxhh noHTBepH^ţaeT jioro$6Ty Chmb cgjio rpo33BeuiTH, Hjib^iOBCKoro ye3«a, c KpenocTiibiMH h HByMH ceMeitcTBaMH LţbiraH. 275. — 1623 (7131) r. Man 2, TuproBHinTG.— TocnoAapb PaAy Mhxhh noA-TBepjKflaeT ocboOoikaghhg H3 KpenocTHHHecTBa hgkotophx cgjihh H3 IIpucaHH, OTiţynHB-uihxch ot nocTejibiiHKa Ty«opa. 270. — 1623 (7131) r. Man 4. — TocnoAapb PaAy Mhxhh npHKa3btBaeT Kowncy BpaTy h BHCTHGpy «tnepa pasMeateBaTb noMecTbe TpoHipţoro MOHacTbipn b KopiioijGJic. 277. — 1623 (7131) r. Man 4. — 3eMejibHbie upecTbHHe H3 Octpm npo^aioTCH B KpGnOCTIIHHGCTBO CO BCGll BOTHHHOtt H CO BC6MH HX CUHOBbHMH 6UBHIGMy BGJIIIKOMy BHCTHGpy AcnaHy. 278. — 1623 (7131) r. Man 4, TuproBHUiTH. — IlaxapHuim Pafly h y^pnoiTe npOAaiOT BGJIHKOMy 'ABOpHHIţy XpH3H CBOK) BOTHHHy B IlGpHUIG. 279. — 1623 (7131) r. Man 5. —TocnoAapb PaAy Mhxhh noATBGpntAaGT JIoyjţaTy H3 Egjigijh LţbiraHa Bji3ahji3. 280. — 1623 (7131) r. Man 5. — TocnoAapb Pafly Mhxhh pa3p6ma6T floncpHM Paflu HţynaHHiţaM OraHG h Hhkuig HCKaTb KpenoCTHbix h ijbiraH H3 ccjia BoKhguith h npHBGCTH HX B CBOH, nOMGCTbH. Oii TaKJKG HOflBGpHtflaGT HM npaBO B3HMaTb nOflaTH y Bcex nioflGft cGJia Kupctghguith Ha Kojighthhg. 281. — 1623 (7131) r. Man 5. — MHTponojiHT Bajiaxim JlyKa npHKa3biBa6T na-3HaH6HHbTM OOHpaM pa3M6>K6BaTb nOMGCTbH BypryGlţH H BapaUITH, H3-3a KOTOpblX THraiOTCH BH$0p6UITH H KopHGTGJIGHH , CnpaBGflJIHBO BblflGJIHB BOTHHHy CB. MOHaCTbipH nofl yrpo3oll npoKJMTHH. 282. — 1623 (7131) r. Man 6, TuproBHUiTG. — rocnoflapb Pafly Mhxhh nofl-rBepH?AaeT 3axapHio JIa33pecKy h cro OpaTbHM, CBHUţGHiiHiţy CTaHHyny h Mnpira BOTHHHy b M3T3C6UITH, flnoMHijKoro ycsfla.'H b HcraHH. 283. — 1623 (7131) r. Man 6. — rocnoflapb Pafly Mhxhh npHKa3tJBaeT. htoGh 6onpe — 36MH6M6pbi «ateHbi cnaTapa ntynaHHijbi rpaatflaHbi h bhcthgph JţyMirrpa» pa3MeateBajin hx nacTH b bothhhg b. HyMGpHHKG. 284. — 1623 (7131) r. Man 7, TuproBHUiTG. — rocnoflapb Pajţy Mhxhh nofl-TBepjKAaeT CTaHnyny IlHnapaTyjiy H3 IlHTeniTH flGJibHimy c KpGnocTnuM b cgjig Hsbo-paHH. 285. — 1623 (7131) r. Man 8, TbiproBHmTG. — rocnoflapb Pajţy Mhxhh HtajiyGT nOCTGJIbHHKy Il3TpauIK0 CGJIO Bcjlblli HCTOHHHK, MGXGflHHIJCKOrO y63Aa, C KpGnOCTHbIMH. 286. — 1623 (7131) r. Man ?, TuproBHHiTG. — BonpG — kthtoph MOHacrapn BajiH b MyuiHGJicKOM h IlaAypGAKOM y63Ae nepeAaioT btot MonacTbipb co bcgmh bothh-H9MH, nOMGCTbHMH, LţbiraHaMH, KpGnOCTHbIMH, BHHOrpaAHHKdMH H BC6M 36pH0M BO BJiaflGHHG IIorOHHaHCKOrO MOHaCTbipH. www.dacoromanica.ro LVIII 287. — 1623 (7131) r. Man 9.— BpaT weiiu jioro$eTa 9jiiica$TH nocTejibHHK Ilpe^a CBHaeTejibCTByeT, hto ero cecTpa ocTaBHJia noro$eTy CiiMe ceno rpoaaBeuiTii, a TanaKeBaHiiue ABeHa;waTbio OonpaMii nacTH b cene ^ajiOaHeuiTH. 301. — 1623 (7131) r. hiohh 2, TuproBnuiTe. rocnonapb Pajţy Mhxiih no^TBepwnaeT jioro^eTy EpeMHio BOTHHHy b TaOape. ynoMHHaeTCH o cyfle nocjieflHero C MOHaxaMH MOHaCTUpH CTejIH H3-3a MejIbHHIţ, nOCTpOeHHUX HM Ha MOIiaCTUpCKOft BOTHHHe. www.dacoromanica.ro JUSL- 302. — 1623 (7131) r. iiiohh 8, TuproBiiniTe. — rocnonapt Paffy Miixhh noHTBepHţaaeT Hnroio h ero SpaTy Morny noMecTte b fleftyneuiTH. 303. — 1623 (7131) r. iiiohh 8, TuproBiiiUTe.— Chh Ilenyjiu KoiiCTaHTHH, cnynHţep H3 ropo^a 4>jiohh, npo^aeT BHCTnepy Henyjie 27 caineH bothiihh b cene CapaiţeHH. 304. — 1623 (7131) r. iiiohh 12, TbiproBHniTe. — rocnonapt Pany Miixhh nojţTBepiKjţaeT OraHKe ii MnKe BOTHHiiy b KupjiaMaiiauiTii. 305. — 1623 (7131) r. iiiohh 14. — rocnonapt Pafly Mhxhh npHKa3UBaeT ctojib-HHKy H3 Hopiiaiţena Hopaaiiy He BMeinHBaTbCH b «ena, OTHOCHmuecH k rnpnaM cena CHaroBCKoro MOHacTupn CnamţOByjia. 306. — 1623 (7131) r. iiiohh 14. — rocnonapb Paffy Mh5ciih noflTBepmnaeT HneBbiBaiOT nacTH noMecTbH H3Bopami, npHiiaffneiKamero TponiiKOMy MOHacTupio b ByxapecTe, 3axBa-nemiue cocejţHMH. 311. — 1623 (7131) r. hiohh 18, TbiproBHUiTe. — rocnonapb Pany Miixiih noHTBepniflaeT SbiBineMy BejuiKOMy naxapHHKy Bnany h ero SpaTy naxapHHKy OrattKO «ena: CnaTnoapa, (DoneiuTH, rioneuiTH b OTacay, (DyMOTeuiTH h HerpeHH. 812. — 1623 (7131) r. iiiohh 25, TbiproBHUiTe. — rocnonapb Pa;ţy Mhxhh noHTBepniflaeT SbiBuieMy BeniiKOMy cnyniKepy ripe^e h ero HţeHe (DnopHKe, nouepH Mnxanna XpaSporo, ceno KpyuiOByn c upenocTHUMii. 313. — 1623 (7131) r. hiohh 25, TbiproBHniTe.— rocno«apb Pafly Mhxiih nojţTBepiKjţaeT Pany bothhhv b HeniKeuiTH, Kynnemiyio y noroijieTa An6y. 314. — 1623 (7131) r. hiohh 30, Tbiprinop. — rocnonapb Pany Mhxhh noHT-BepwflaeT TponiţuoMy MOHacTupio, HaxonnmeMycH b «HiîHîHejl qacTH ByxapecTa», BOTHHHy b Il3BopaHii, MyuniencKoro h rianypeiţKoro ye3na. 315. — 1623 (7131) r. hiojih 15, Tupruiop.— roqnonapb Pany Mhxhh no'^T-BepiKRaeT jioroijieTy H3 KajmeniTH Giaimyjiy nejibHHiţy c homom h caflOM b KanueiuTH, a TaKHie noroH BHHorpaflHHKa Ha xonnie BHiţeKeuiTOB. 316. — 1623 (7131) r. iiiojih 15, Tupruiop. — rocnonapb Pany Mhxhh noHTBepniflaeT cuHy SuBiuero BeniiKoro jţBopHHKa flyMHTpy cnaTapy Ctohko BOTmmy b HenTypnne. 317. — 1623 (7131) r. hiojih 15. — IIocTejibHHK H3 Mapuie HenejiKO npo^aeT co CBoeft mynaHHiţei! Mapneft naxapHHKy CoKOJiy BOTHHHy b Pa3BaHe, «tbk Han tot HMeeT Sojibiue npaB Ha noKynKy bothhhu, Ha KOTopyio noSpaTancn c HaMH». www.dacoromanica.ro 818. — 1623 (7131) r. aBrycTa 4. — TocnoRapfa Pa^y Mhxhh 0CB000Htp;aeT oropoAHHKOB, HaxoRHmHxcH Ha bothhhg MyMepHHKyna, npnHa«jie>Kaii;eft TponpKOMy MOHacTupro b ByxapecTe, «ot Bcex ronoBux no^aTeit h oOpokob». 819. — <1623>r. aBrycTa 10, THproBnuiTe.—rocnoAapb Pajţy Mhxhh noATBepiKAaeT noro$eTy CuMe ceno rpoaaBeinTH Hnb<|>OBCKoro yea^a nocne cy^a c coceAHMH no Aepemie. 320. — 1623 (7131) r. aurycTa 14, TuproBHUiTe. — rocnoAapb PaAy Mhxhh noATBepjKnaeT HaHy H3 Eop3einTH bothhhu b cpeAneM E3p3euiTH «no HasBannio XoMOHeniTH» H B BSKSpeiHTH. 321. — 1623 (7131) r. aBrycTa 14. —Jlena h MyuiaT H3 OcTpu c OpaTbHMH h cbniOBbHMH npoAaiOTCH b KponocTH h hgctbo BGJiHKOMy noro<|>eTy HiynaHy ACJiaHy. 822. — 1623 (7131) r. aBrycTa 20. — Chh noro$8Ta OnpH IIpeAa h yApHiirre npo^aiOT noro$eTy CuMe AOMa b ITsynieuiTH c BOTHHHOit, 9 KpenocTHHx, MenbHHpu h BHHOrpa^HHK. 828.—-*1623 (7131) r. aBrycTa 29, TuproBHUiTe. — rocnoAapb AnewcaHAp KonoHyji noATBepjK^aeT Tpo3e h ero njieMHHHHny MapTyny BOTHHHy b IlnaceHH, Hnb$OBCKoro ye3Aa. 824. — 1623 (7132) r. cghthOph 1. — JIoro$eT H3 BepnnemTH KupcTH h Ctbh, chh nona CTaHHyna, npo^aiOT ABOpHHKy AnAHMHpy BOTHHHy b MaTacemTH h qacTb ConOHOro IIpyAa. 825. — 1623 (7132) r. ceHTflSpH 2, TbiproBHinTe. — rocnoAapb AnewcaHAp KonoHyji noflTBepjKAaeT MOHacTupio BaJiH ceno rincnaHH c KpenocTHbiMH. 326. — 1623 (7132) r. ceHTflSpH 3. — rocnoAapb AnencaHAp KoKOHyn noATBepiKAaeT noro$eTy ByHH nacTb cena Ta6poBa c KpenocTHHMH. 827. — 1623 (7132) r. ceHTflOpH 3.^TocnoAapb AneKcaHAp KoKOHyn noATBepiKAaeT MOHacTbipro BajiH cena, noMecTbH, KpenocTHHx, puraH, BHHorpaAHHKH h MejIbHHLţbl. 328. — 1623 (7132) r. ceHTHSpH 5, TuproBHiiiT e.— rocnoAapb AnencaHAp KoKOHyn noATBepiKAaeT MOHacThipio cb. EnaTepuHU «b HiiatHeii qacTH EyxapecTa» naciH cena Ka naiţii. 329. — 1623 (7132) r. ceHTflSpfl 6, TuproBHUiTe. — Tocnonapb AneKcaiiAp KoKOHyn noATBepiKAaeT KomyHCKOMy MOHacTupio no nonoBHne cen BanoMHpeinTH, Myui3TeinTH, TaOpoBa n MspsHHHa, a TawjKe ceiaeîiCTBa pbiraH. 830. — 1623 (7132) r. ceiiTHOpn 6, TbiproBHmTe. — rocnoAapb AnencaHAp KoKOHyn noATBepiKAaeT naxapHHKy na KoprapeHH Cowony no nonoBHHe cen EopAomaH ii ITbrpnHpH co Bceun KpenocTHbiMH h aoxoahmh, a TawjKe noniecTbe b PaaBaAe. 881. — 1623 (7132) r. ceHTflSpH 7, CaMapa. — Ctbh Pene H3 CaMapu npo-AaeT flyMHTpy KopTO^neiny H3 IlHTeiiiTH h ero CHHy HBaHy MecTO a^h BHHOrpaAHHKa. 882. — 1623 (7132) r. ceHTflCpfl 8, TbiprUBHinTe. — rocnoAapb AnencaHAp KoKOHyn noATBepiKAaeT floOpe H3 PyAWH BHHOrpaAHHKH, MecTa, caAH, neca, cennma, nonn h noaiecTbe b XpaOope h raypenrm. 888. — 1623 (7132) r. ceHTflSpH 10, TuproBaniTe. rocnoAapb AnencaHAp KoKOHyn noATBepiKAaeT BTopoMy noro^eTy THHe ITapnna h cnyAiKepy Hopraroi BOTHHHy b Bapneiţn. - www.dacoromanica.ro LXI 834. — 1623 (7132) r. ceHTflSpH 10, TuproBHiiiie. — rocnonapb AjieKcaHAp KoKOHyji noATBep>KAaeT jioro$eTy Cum6 ceno rpoaaBeiuTH, HjiH$OBCKoro yeana, c Kpe-hocthumh, ocTaBJieiiHUMH eMy HtynaHHLţett Ca$TOit. 335. — 1623 (7132) 10.—rocno«apb AjieKcaHAp KoKonyji no«-TBepAHtaeT BejiHKOMy nocTejibHHKy HtynaHy Tpy^aH^a BOTMHHy b cene PycHHeuiTH PoMaHaiţKoro yeana. 836. — 1623 (7132) r. ceHTnOps 12, TuproBumie. — HecKOJibKO 6onp ah-BaHa CBHAeTejibCTByiOT, hto nocTejibHHK IlaTpy c MaTepbio paapeimiJiH Haapy TpeKy BpoAaTb cboh) 4acTb b cejie XapeuiTH, HnoMHLţKoro yeana. 337. — 1623 (7132) r. ceHTflSpn 16. — Chh Hcap h ero weHa Epeay npo^aiOT jiorcxJeTy IIaH3 ®HJiHny nonoBHHy cena XepaniTH h KpenocTHbix. 338. — 1623 (7132) r. ceHTHOpn 18, TuproBHHiTe.— HecKOJibKO 6onp ah-' Bana noATBep>KAaiOT jioro$eTy KaaHanettCTBa IlaHa nonoBHHy cena XapeuiTH c Kpe-nOCTHblMH. 339. — 1623 (7132) r. ceHTHOpn 22, TuproBHHiTe.— TocnoAapb AjieKcaHAp KoKOHyji noATBep>KAaeT jioro$eTy IlaHa nonoBHHy cena XapeuiTH, KyiuieHHyio y Haapa, 8hth AHTOHHe rpaMa. 840. — 1623 (7132) r. ceHTuSpu 26.—Ypcy na CapapeHH npoAaeT OuBineMy BejiHKOMy BHCTHepy wynaHy HeKVJie 5 caweH bothhhu b CapapeHH. 341. — 1623 (7132) r. ceHTuSpu 30, TuproBHmie. — TocnoAapb AjieKcaHAp KoKOHyji noATBep>KAaeT jioro$eTy Onpe no no^OBUHe cen: TypSypu h BepHiiAeniTH, a TaKHte uacTb EyAncu c KpenocTHHMH. 342. — 1623 (7132) r. OKTuSpu 1, TuproBHiiiTe.— TocnoAapb AjieKcaHAp KoKOHyji noATBepHtAaeT BejiHKOMy BHCTnepy Xpn3e uacTb cena IlHeTpapHyji c upenocT-humh , a TaKHte puraH. 343. — 1623 (7132) r. o kth6ph 6, TuproBHiHTe. — Mhtpoiiojiht JlyKa cbh-AeTejibCTByeT, uto rocnoAapb PaAy Mhxiih noAapnji uocTejibHHKy naTpaumy ceno H3Bopyji Aji6 b MexeAHHiţKOM yeaAe. 844. — 1623 (7132) r. o kth6ph 8, TuproBHHiTe. — TocnoAapb AjieKcaHAp KoKOHyji noATBepjKAaeT KpauyHy c ero SpaTbHMH BOTUHHy b BpaSepe. 345. — 1623 (7132) r. OKTuSpu 10. — BTopoit abophhk MHxajiua noATBep>KAaeT Miixaio H3 CnSH^Hy 4 MeweBue nojiocu. 346. — 1623 (7132) r. okthSph 12. — TocnoAapb AjieKcaHAp KoKonyji paape-rnaeT TyTaHCKOMy MOHacTupio nocTpoHTb cjioOoAy b cernupe BaneHH. 347. — 1623 (7132) r. okthSph 12. —Maiin rpeK co CBoeit weHOit BejiHKOit npoAaeT JIe$Tepy OAoSuHy 20 caHteH bothhhu b Xoao63iih. 348. — 1623 (7132) r. OKTuSpu 15, TuproBHHiTe.—TocnoAapb AjieKcaHAp KoKOHyji noATBepjKAaeT naxapHHKy CoKOJiy uacTH cena Bepximit Pa3BaA c Kpeno- CTHUMH. 349. — 1623 (7132) r. okth6ph 15. —flaHuyji h BajicaH, 3HTbH KOMiica Tepre, AejiHT KpenocTHUX cena KpaneHH. 350. — 1623 (7132) r. OKTuSpu 20. — BejiHKiiit abophhk liana nnineT coceAHM IIoHa H3 KuiiAeniTH h EyHii H3 BajniaHii, hto6u ohh pa3M^KeBajin caA b flparoeBOit www.dacoromanica.ro LXII AOJiHHe, KynneHHutt y Baciiio Hohom, cuhom JţparoMHpa, ii HacTb noMecTbH «OHepii BnaiiKy. 351. — <1623—1626>. HonSpjT 4. —Mapno na IIpecHHeHH h ero meHa Ilapacna npojţaiOT Ilnroio na KupnHrapH nomecTbe Ha rpaiinpe npHcaaeHOB. 352. — 1623 (7132) r. HonSpH 10, TbiproBHmTe.—TocnoAapb AneKcaHjţp KoKOHyji noaiTBepmaaeT Jioro^eiy Paayjiy bothhhijI b cenax OwoAmeHH, ,IţaAyneniTn H CipoeniTH, a TaKme ceMeiiCTBa pbiraH. 353. — <1623 r.—1625 r.MapT> 10, TuproBiiniTe. —rocnQAapb AneKcaHjţp Kokohvji noATBepmaaeT BTopoiiy miCTuepy JţyMHTpy qacTii cena Taiapyn Ha HnoMupe, Kynneiinbie aa 8000 acnpoB nanHHiibiMH y mynaHimbi noro^eia Mapno OnpHHu. 354. — 1623 (7132) r. HonSpn 11. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn -nocia- hobjihbt, hto6u JţparoMHp, chh Ct3hHCJiaBa wa BepHeuiTii, nnaTiin no^aTn c cenow BepHeuiTH, a ne c ropomaHaMn Byaey. 355. — 1623 (7132) r. HOHSpn 11.—TocnoAapb AneKcaHjţp KoKOHyn no«- TBep>KAaeT mynaHHpe rpamsaHa nec HyMepHHK y JleypnencKoro cena. 356. — 1623 (7132) r. HOfiSpn 12.—rocno«apb AneKcan«p KoKOHyn no«- TBepHtnaeT naxapHHKy TaHace noMecTbe b EomopaHH, a nony Tune noMecTbe b OxaSe. 357. — 1623 (7132) r. hohSph 15. — rocnonapb AneKcaHjţp KoKOHyn nnuieT SbiBmeMy BeniiKOMy ABopunKe HepHHKa n naxapHHKy Typiypn na rnnHbi HacaeT HecKOJibKiix MenbHim b rnnHe, npnnaflne>Kamnx TponiţKOwy MOHacrapio b Byxapecie. 858. — 1623 (7132) r. hohSph 15. — Momhhji3 h3 flenyneniTH noKynaeT y cbiHa Oauine Henejino h y cuHOBeil TypanHHa Mapna ii JIopHHpa BHnorpaflHHK b JţaAyneuiTH. 859. — 1623 (7132) r. hohSph 16.—rocnonapb AneKcaHjţp KoKOHyn ocbo- 6o>KAaeT npHHannemamee KomyHCKOMy MOHacTbipio ceno EyKOBap ot Bcex nonaieit h oSpokob 3a ro«. 360. — 1623 (7132) r. HOHSpn 18.—IlbipBa, «oab GraHHyna H3 IlaymemTH, npojţaeT noro^eTy CnMe aacTb cena IlaymemTH. 361. — 1623 (7132) r. HOHCpn 22, TbiproBHmTe.—rocnonapb AneKcaHnp KoKOHyn noATBepmnaeT nocTenbHHKy HcmaniKO vcennme 3aB0ion h Kbmnpeae c Menb-HHHHbiMH 6ponaMH, a TaKme BOTHHHy b HnameM raomaHim c KpenocTHHMn. 362. — 1623 (7132) r. HOHSpn 23.—rocnonapb AneKcaHjţp KoKOHyn no«- TBepmAaei JţoCpe, AOHepn noro^eTa CTaimyna na Henapa, h ee cuHOBbHM cena Xox-HemTH n BanemTH. 363. — 1623 (7132) r. HOHSpn 23. — BTopott nocTenbHHK MaHonane nnnieT o pacnpe naxapHHKa Typiypn h ABopHHKa MepHHKa c nryMeHOM TponpKoro MOHacTbipa AiaHaciioM na-aa MenbHnp b rnnHe. 364. — 1623 (7132) r. HOHSpn 28, TbiproBHmTe.—rocnonapb AneKcaHjţp KoKOHyn noATBepmAaeT Ilpese h ero SpaTy CiaHHyny BOTHimy b ypmaHH. 365. — 1623 (7132) r. HOHSpn 29.—rocno«apb AnencaHAp KoKOHyn nnmeT coce«HM MOHaxa MOnacTbipn Bann CaBu h coce«HM JţyMHTpa na IlHTemTH, htoSu ohh CBHAeTenbCTBOBann, Sun nn puraH CiaH npojţaH npn ;kii3hii Soup IlHCKaHH nnn HeT. www.dacoromanica.ro LXIII 366. — 1623 (7132) r. nenafipn 3 —rocnonapb Ajiencanap KoKonyu nocTa-* HOBJiHeT, hto6h ByHH, chh uoroijieTa BujiKyna H3 OpfîncKH, nojiyHHJi ot CnHHHy.ua H3 TbiproBimiTe Kpenocraoro hjih 3000 neHbraMH. 367. — 1623 (7132) r. nenafipn 5. — Crapii ropojţa, cynbH reprn h 12 nbip-rapeil H3 PuGHHKa CBHflGTejibCTByiot, hto EouoBaH H3 THTeuiTH OTKynnjicH 113 npe-nocTiiHHecTBa cbma KOMnca Kiipun H3 Py«bi Kncapa. 368. — 1623 (7132) r. nenafipn 5„— IlaxapHHK Kncap H3 Pynbi ocBofîoîKnaeT H3 «penocTHHHecTBa BonoBaHa H3 THTeuiTH h ero CHHOBett, Biiecuinx Bbinynbi. 369. — 1623 (7132) r. nenafipn 9. — KbipcTHaH h ero wynaHHna Mapnn nowy-naioT BHiiorpajţHiiK b RuHiieuiTii. 370. — 1623 (7132) r. nenafipn 13. — flparna npojţaeT BHCTHepy Ileiiyue 70 CaiKeH BOT'IHHbl B C3p3UeHII. 371. — 1623 (7132) r. nenafipn 14, TbiproBHmTe.— Bothhhhhkh ce.ua Cuyp-TeinTH, ByseBCKoro ye3na, npojţaioT BTopoMy BHCTHepy flyMHTpy MejibHHHHbiil Cpojţ. 372. — 1623 (7132) r. fleKafîpH 17, TbiproBHinTe. — rocnonapb AjieucaHHp KoKOHyu noHTBepjKnaeT BTopoMy KJiyuepy MyrnaTy BOTHHHy c KpenocTiibiMii 11 nejib-HHIţaMII B CT3HeiUTH. 373. — 1623 (7132) r. nenafipn 18. — Elibluh(1 . BejiiiKHO hbophhk MBainno npHKasHBaeT npuciDKHbiM BepHBOio H3 EpaHeuiTH noua3aTb non npucnroil 3anuaTim un BepiiBOio cboh nourn noroijieTy CTaHy. 374. — 1623 (7132) r. nenafipn 23, TbiproBHiiiTe. — Tocnoaapb Anencaiinp KoKOHyu noHTBepiKnaeT nocTeubHHKy TaTyuy BOTHHiiy c KpenocTHHMH b EapOyjieiie. 375. — 1624 (7132) r. HHBapn 3, TbipnoBnuiTe.— Tocnonapb AnencaHap KoKOHyu nocTaHOBuneT, hto6m uoroijieTa CTanuyjia H3 KauueuiTH ocboSohhjih ot nona™ b 200 3o:iOTbix, ocTaBuiuxcH co BpeMeH rocnonapn CnMHOHa Mornuu. 376. — 1624 (7132) r. hhbaph 8. — Tocnoaapb AueKcaHnp KoKonyji nojţTBepaţ-HaeT ApxaiirenbCKOMy MOHacTbipio, pacnouoiKeHHOMy «Bbiuie PbrâiiHKa», ocBOOovK^eiiHe ot nonaTeil no npHHHHe, hto «norna yrpu 6bran b iianieii CTpaHe, oiih orpaSiiun Mona-CTupb, 3aCpaB 3epno h rpaMOTH MOnacTHpn». 377. — 1624 (7132) r. hhbaph 10, TuproBnime. — Tocnonapb AuencaHnp KonoHyu noHTBepjKnaeT MHTponojiHTy yrpo-BnaxHH Jlyne h ero Biiyny Hlnny bothhhm b ceue 3opeuiTH ii MecTenne Byaey, BHiiorpaiţHiiKH, MecTa hjih BHHorpaiţHiiKa h Meub-HH'IHbie SpOHbl. 378. — 1624 (7132) r. hhbaph 11, TbiproBHmTe. — rocnonapb AuencaHnp KonoHyu noflTBepjKjţaeT TncMaHCKOMy MOHacTbipio nouoBHHy nouniHHbi c BbiJiKana h c 03epa BncTpeu. 379. — 1624 (7132) r. hhbaph 11. — rocnonapb AuencaHnp KoKonyji pernaeT no cyny, hto6m MejibHHUbi TpoHunoro MOHacTbipn b EyxapecTe ne 3aTonnnuHCb fîoubine MeubînmaMH BorapeuiTCKHx coceneil. 880. — 1624 (7132) r. hhbaph 12, THproBHinTe. — rocnonapb AueKcaHnp Kononyu noATnepiKnaeT CnaroBcnoMy MOHacTbipio BOTHiiny Man, napoBaHHyio Miixanjioia XpafîpHM. 381. — 1624 (7132) r. HHBapa 13, TbiproBHmTe. — rocnonapb AuencaHHP Kononyu nonTBepHinaeT wynaHHae Anne h ee cbiny nocTejibHiiny flparnny ce.ua: Kauy- www.dacoromanica.ro LXIV ropeHH, ParyjieHH, Banapn, aacTH cgji: floiţHGiHTH, HypHJicmTH, BjraayjiGiiH, YpcoH, TbiMnnnpa h 3opHJieinTH, a Tanwe KpenocTHux h iţbiraH. 382. — 1624 (7132) r. hhbaph 13. — Tocnonapt AjiGKcaHap KoitOHyji nHincT nocTejibHHKy Pafly By3ecKy npHHGCTH HMGiomHGCH y Hero KHurn, OTHOCHiiţHGCH k bothhhg b flo6pyme, noftapeHHOtt hbophhkom ,IţaHHyjiOM «3 IIonemTJr BHepemcKOMy MOIiaCTUpiO. 888. — 1624 (7132) r, HHBapa 13, TwproBHiiiTe. — Tocno^apt AjiGKcaHap KoitOHyji noflTBepHyţaeT CHaroBCKOMy MOHacTbipw cejia: .EţajiSaHyji, ITepuapnn h IlecTpe, a TaioKG 10 ceMettcTB iţuraH, flapoBaHHbix iioctgjibhhkom Pany. HacTH, npn-nafljiewamHe nocTejibHHKy Pajţy h3 EojifleinTH, h «Ba CGMGttcTBa iţbiraH Tanwe ByayT npHnajţJieîKaTb MoiiacTupio nocJie cmgpth ero MaTGpn JKynaHHiţH Ejihhh. 884. — 1624 (7132) r. hhbaph 14, TuproBaraie. — rocnoaapb AjiGKcaHap KoKOHyji noflTBepjKnaeT EaHCKOMy MOHacTupro MejibHHHHutt 6poa Ha Ey3ey <Kam66 MOHacTupw Mhcjih cgjio Chhgqith . 387. — 1624 (7132) r. HHBapa 24, TuproBHHiTG.— rocnoaapb AnGKCaHap KoKOHyji noflTBGpamaGT JlGnsnaTy aacTb cGJia Eshghh, MyuiHGJiCKoro y63aa, Gro jţHHH Ctohkh h aacTb Haroc Ey^jicumiH. 388. — 1624 (7132) r. HHBapa 24. — IIoct6JIi>hhk Pany hhuigt co cboiim cuhom npGAoit, hto nocTGJiBHHK MyuiaT KynHJi c hx bghomb cgjio EyKOBSiţKoro MOHacTupa MyuIGTGHITH, paCnOJIOWGHHOG B6jIH3H KpattOBU. 389. — 1624 (7132)^. $6Bpajia 2, TuproBHHiTG. — rocnoftapb AjiGKcaHap KoKOHyji noATBGpHtnaGT MOHacTupw Bana aacTb bothhhh c KpcnocTHHMH, npiiHajţJiG-TKaBuiett HBopHHKy h3 Fojiguith OaHHG Byjinapnyjiy. 390. — 1624 (7132) r. $6Bpajia 7. — rocnoaapb AjiGKCaHHp KoKOHyji npHKa-abiBaeT 3a6paTb 6 bojiob y cgji pySHBuiHX aanoBeiţHbiti jigc b HyMGpHHKG, npHHajţJic-TKamntt HtynaHHiţG rpsiKHaHG. Oh nocTaHOBJiaeT, hto6h BnpGjţb Kaahbi6 kpgctbhhg CGJia MiiKiiiaHii CBHAGTGJibCTByiOT, hto HiynaHHiţa floSpoMnpa KynHJia noMGCTbG b cgjig MiiKiuaHH — aacTb, npHHajţJiGwamyio MniţaHy. 893. — <1624 r. MapTa — aBrycTa 31 > (7132) r. — rocnoaapb AjiGHcaH^p Koko-nyji noHTB6p>Kaa6T wynaHy jiorotJiGTy Pa^yjiy BHHorpajţHHKH SaHa HoHaKH KaTapflwnyjia, HaxonamHGca Ha xojimg Mhphguitob, a TaKH M ap Ta 12. — MnTpononnT Jlyna nnrneT SonpaM, ii36paHiibiMH MOiiaxaMH MoiiacTbipa Muxaii Bojţa h norocjieTOM ChmoH ajih paaMemeBaHHH npejţenoB MonacTupcnoro noMecTbH rpoaaBemTH, hto6u ohh jţaBanw • npaBHnbHue noKa3aHH>i. 397. — 1624 (7132) r. MapTa 14.—|KeHa 6aHa mynaHHiţa Mapnn h Beniimiii naxapHHK Tepre jţapyioT MHTpononnn nynneHHUft y MaHonane BHHorpajţHHK. 398. — 1624 (7132) r. MapTa 20, TuproBHmTe. — rocnojţapb AnencaHjţp KonoHyn nojţTBepmjţaeT StmmeMy BennnoMy cnaTapy Mhxo ceno Hopa, TeneopMaHcnoro yeajţa, noîKaJiOBaHHoe eMy Pajţy MnxHeft aa necTHyio h BepHyio cny>n6y bmbctb c EeT-nenoM TaSopoM Ha BOttne npoTHB HeMiţeB. 399. — 1624 r. MapTa 20. — XaM3a h Kannn npojţaioT cBoeMy cuHy KanoT3 ceno BuncaHeniTH. ' 400. — 1624 (7132) r. MapTa 26, TuproBHmTe.— rocnojţapb AnencaHjţp KoKOHyji nojţTBepmjţaeT nony Jţparyny bothhhu h cajţ b KparyemTH, b Ilupuyn Op3HH h b jţpyrnx MecTax. 401. — 1624 (7132) r. MapTa 28, TuproBHmTe.— rocnojţapb AnencaHjţp Kononyn nojţTBepmjţaeT TuproBHinTcnott MHTpononnH BHHorpajţHHK Ha xojme TuproBHmTe, jţapoBaiiHuii SaHOM SHane, ero >neHOtt Mapneit h hx cuhom BeJiHKiiM naxapHHKOM Tepre. 402. — 1624 (7132) r. . anpeJin 6.—JKynamnţa Kann jţapHT BpuHKOBeHCKOMy MOHacTupio 3 ceMettcTBa iţuraH. 403. — 1624 (7132) r. anpenH 7.—rocnojţapb Anencanjţp KonoHyn nocTaHOB-meT, hto nomJeT CTe$aH h PajţyJi BOJibHU B3HTb ce6e iţuraH, nonaraioiiţnxcH hm no pa3jţeny c floHOtt h MnxaeM, BHynaMH 6aHa Bojţu. 404. — 1624 (7132) r. anpenH 10, TuproBHmTe. — rocnojţapb AnencaHjţp KonoHyn ocBoSomjţaeT ot nojţaTelt h nocnimocTeii Bcex nymeaeMiţeB, oSocHOBaBniHXcH b cene OpacHHeTe, npHHajţnemauţeM jnynaHy JţyMHTpy. Ohh Bce «e OyjţyT nnaTHTb mynaHy flyMHTpane KaHTanyaHno aa ojţHH jţoM 400 acnpoB, jţeHbrn, KOTopue He nocTy-nnT b rocnojţapcnyio naaHy h noftjţyT jnynaHy flyMHTpane KaHTanyaHHO. 405. — 1624 (7132) r. anpenn 10. — rocnojţapb AnencaHjţp IţonoHyn manyeT TyTaHCKOMy MOHacTupio «rocnojţapcnyio nacTb Hanora Ha bhho c MOHacTupcnott bothhhh b BaneHH, Ha xonMe IlHTemTOB». 406. — 1624 (7132) r. anpenH 12, TuproBHmTe. — rocnojţapb AnencaHjţp KoKonyn nojţTBepmjţaeT KannTaHy TapSaHH BOTHimy b BanoTemTH, HnbijiOBCKoro yeajţa. 407. — 1624 (7132) r. anpenH 12. — rocnojţapb AnencaHjţp KonoHyn nojţTBep-mjţaeT mynaHHiţe Mapnn na AnSemTH h ee cuHy nocTenbHnny Ilpejţe BnajţeHne Hecnonb-khmh npenocTHUMn na XoxHemTH h EaHemTH. 408. — 1624 (7132) r. anpenH 12. — rocnojţapb AnencaHjţp KonoHyn nojţ-TBepmaaeT EpaTy h Mnny hb BpaneHH noMecTbe b Kbipnnraiţn. V — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro LXVI 409. — 1624 (7132) r. anpejia 15, TuproBHmTe.— rocnonapb AneKcaHffp KoKOHyji noffTBep>KHaeT BTopoMy KOMwcy Tyjţopy BOTHHHy BKaJiHHenrrH, BUKynJiennyio y MapuH, HţeHH 6aHa EHaKe KaTapflHmyjia. 410. — 1624 (7132) r. anpeia 15. — IIJieMHHHHKH nopTapa flparyna HaH h XpwaaH npojţaioT BejiHKOMy KOMwcy rpnropHe qacTb CBoett bothhhh b Mycnejiyji CapaqpiH. 411. — 1624 (7132) r. anpeiH 19, TuproBimTe.—rocnonapb AjiencaHffp KoKOHyji no^TBepwjţaeT Jlaaapy h ero GpaTbHM Jlynyny h IlamKyjiy SorqHHy b Herpoae. 412. — 1624 (7132) r. anpeis 20. — rocnonapb AneKcaHnp KoKOHyn no-TBepwjţaeT Hary h reprn, cuHOBbHM Mnxafl na Tuprmopa, BOT«MHy b KaiţaBee. 413. — 1624 (7132) r. anpeia 20. — flonb Herpyma na KuHnemTH Auna npo^aer co cbohmh cuHOBbHMH nony IIIepGy Ha OjţoGeHH 3 norona BHHorpa^HUKa Ha xojrae KbiH^emTOB, MecTO «hh «OMa h 2 MemeBux nonocu. 414. — 1624 (7132) r. anpeia 21.—ÎKeHa 6aHa Mapun npo/ţaeT «BopHHKy IlanaH BHHorpajuiHK b flyniGpaBe. 415. — <1624 r.—1627 r.> anpeia 21. — OraHa, no«n> GtoHkh Ha EpaHemTH,. npojţaeT nacTb noMecrbH CBoero OTaa b EpaHeuiTH Ea^n na Ilapay. 416. — 1624 (7132) r. anpeia 28, TuproBHmTe.—rocnosapb AneKcaHnp KoKOHyn nojţTBepmflaeT flyMHTpy, cuHy nona CaBu, h flyMHTpy Ennemy noe MenbHHiţu Ha Apameme b IlHTemTH nocJie cyffa c Kohmhhckhmh MOHaxaMH, npeTeuffyiomHMH Ha TO, HTO 3TH MelIbHHIţU HaXOffHTCH Ha MOHaCTUpCKOtt seMJie. 417. — 1624 (7132) r. Maa 5. — rocnoflapb AneKcaHnp KoKOHyn ocBoOomffaeT KpenocTHHX MOHacTLipn, pacnonoweHHoro b HHMeii nacTH ropojţa Tepruan, ot noffaTett, rocnonapcKott noBnmiocTH, HaJiora Ha nomaneit, _n Bcex HaJioroB h o6po-kob sa ron. 418. — 1624 (7132) r. Maa 5. — Komhc Tynop TopryeTCH c nocTenbHHKOM ITpe-ffott OTHOCHTejibHO neHer aa 3 puran, KOTopue oh eMy saffoJiwaJi. 419. — 1624 (7132) r. Maa 20, TuproBHmTe.— rocnoaapb AneKcaHap Koko-Hyji no^TBepwjţaeT cuhobbhm KOMHCa KnpKH h Jioro$eTa Ty^ocne na Pyjţu qacTb bot-hhhu b Konanene, BuJMCKoro yea^a. 420. — 1624 (7132) r. Maa 20. — rocnoaapb AneKcaHap KoKOHyji noHTBepHmaer KpanyHy, floGpe, P33MHpnpe h Pa^yjiy na KbipjioManeniTH qacTH cena KunffeuiTH, a «anHTaHy flupmaHy BHHorpa^HHKH Ha xoarae BepHemTOB. 421. — 1624 (7132) r. Maa 20, TuproBHmTe.—rocnonapb AjieKcaHjţp Koko-Hyji no^TBepwjţaeT cuHy nona IIupByjia MnpocJiaBy h PaayJiy KoKomy qacTH cena KupJioManemTH h 2 norona BHHOrpaffHHKa Ha xonMe Kupji0M3neuiT0B. 422. — 1624 (7132) r. Maa 21. —BennKHtt rbophhk liana nonTBepmnaeT nony HBaHy na BeneiţH nonoBHHy neca Ha xojrae TnaMGoKOB. 423. — 1624 (7132) r. Maa 24, TuproBHmTe. — rocno«apb AneKcaHap Koko-Hyn noATBepmnaeT Panyny, GpaTy IIIapGe, «Ba noroHa BHHorpa^HHKa Ha xojimb 3opemTOB. 424. — 1624 (7132) r. Maa 24. — rocnoaapb AneKcaHAp KoKOHyn noaTBepHmaeT-cuHy Mnxan MypffmaHyjia CaBe noMecTbe b CspspeHH. www.dacoromanica.ro LXVII 425. — 1624 (7132) r. Mas 25, TbiproBHmTe. — Tocnoflapb AneKcaHjţp Koko-Hyn nojţTBepaţjţaeT TononoBCKOMy MOHacTupro BOTHHHy b rapjţemTH h HsHsmeniTH. 426. — 1624 (7132) r. Mas 28, TuproBHmTe.—rocnojţapb AjiencaHjţp Koko- Hyjl IIOJţTBepjKJţaeT EpUHKOBeHCKOMy MOHaCTUpiO BOTHHHy B IIOTJIOJţJKH H CeMetiCTBO iţuraH, jţapoBaHHbie MOHacTbipio flparHott, HţynaHHiţeft nocTejiiHHKa fluMa. 427. — 1624 (7132) r. Mas 28, TuproBHinTe.— rocnojţapb AjieKcaHjţp Koko-Hyn nojţTBepiKjţaeT rjiaBaaoBCKOMy MOHacTupw ceno CKaemTH, flojiJKCitoro yeajţa. 428. — 1624 (7132) r. Mas 29, TuproBHmTe.— rocnojţapb AneKcaHjţp Koko-Hyn nojţTBepiKjţaeT CTpuMSyjibCKOMy MonacTupio bothhhu b fljiHHHOti IIojiHHe. i 429. — 1624 (7132) r. Mas 30, TuproBHinTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp Koko-Hyn nojţTBepjKjţaeT naxapHHKy Kncapy hs Pynu BOTHHHy b Konanejie. 430. — 1624 (7132) r. Man 31, TuproBHinTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp Koko-Hyn nojţTBepjKjţaeT OuBineMy BejiHKOMy jţBopHHKy IlBamao BOTHHHy b KpaneHH. 431. — 1624 (7132) r. Man 31, TuproBHinTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp Koko-Hyn nojţTBepaţjţaeT BejiHKOMy nocTenbHHKy TpyijiaHjţa ceno PycHHeniTH, PoMaHaiţKorp yeajţa, c BHHorpajţHHKaMH, MenbHHHHUMH SpojţaMH h KpenocTHUMH. Oh Taume nojţ-TBepiKjţaeT ei«y BOTHHHy c KpenocTHUMH b OpaTeuiTH. 432. — 1624 r. (7132) r., TuproBHmTe. — rocnojţapb AneK-caHflp KoKOHyn nojţTBepiKjţaeT BejiHKOMy KOMHcy EpaTyny MecTO jţnn jţoMa b yeniTH h iţuraH. 433. — 1624 r. (7132) r. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn nojţTBepiKjţaeT nocTenbHHKy Mnxy BOTHHHy b KpaHiKaHH h ypjţemTH. 434. — 1624 (7132) r. hiohh 5, TuproBHinTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp Koko-Hyn nojţraepiKjţaeT Byae hs KypTe BOTHHHy b TypHHHeuiTH. 435. — 1624 (7132) r. hiohh 8. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn npHKasbreaeT PycTe ynnaTHTb jţonrn CBoeuy SpaTy CTe$aHy, a CTpoe ocTaBHTb b noKoe CTe$aHa. 486. — 1624 (7132) r. hiohh 8. — CaBa, cuh Muxan MypjţmaHyna, npojţaeT BHCTnepy HeKyne 50 cameH bothhhu b cene CapaiţeHH. 437. — 1624 (7132) r. hiohh 9. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn irpHKasuBaTT nupK3Jia6aM hs Tupry-JKny He rpaSnTb Sojibrae ceno EopaniTH, kotopum BnajţeeT nocTejibHHK MHxatt. 438. 1624 (7132) r. hiohh 10, TuproBHinTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn nojţTBepiKjţaeT Ilpejţe BOTHHHy b MoromeniTH Ha Iljionne, Ojitckoto yeajţa. 439. — 1624 (7132) r. hiohh 12, TuproBHmTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn nojţroepHţjţaeT jţBopHHKy KanoTe BJiajţeHHe HecKOJibKHMH iţuraHaMH. 440. — 1624 (7132) r. hiohh 17, TuproBHmTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn nojţTBepiKjţaeT KJiynepy MymaTy nojiOBHHy cena MymaTemTH, ApjţmemcKoro yeajţa, KynneHHyw y MOHacTupn cb. HHKOJian, HaxojţnnţerocH bSjihsh KpaftoBu. 441. — 1624 (7132) r. hiohh 24. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn nojţTBepiK-jţaeT CHaroBCKoro MOHacTupn nacTb bothhhu b CTynHHeHH jţapoBaHHyio Kepolt H3 FjI3B3HemTH. 442. — 1624 (7132) r. hiohh 24. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn ynonHO MaHHBaeT KopeaHH B3HMaTb ^ecHTHHy co CBoett bothhhu b BparapemTH. 5* www.dacoromanica.ro LXVIII 448. — 1624 (7132) r. hiohh 27, TuproBimiTe. — Tocno^apt AjiewcaHHP KoKOHyji no^TBepjK^aeT jioro$eTy PaayJiy BHHorpaftHHKH Ha xojrae MnpHeniTOB h iţuraH, KynjieH-Hfcix y H hiohh 27, TaproBuniTe. — Tocno^apt AjiencaH^p KoKOHyji-no^TBepiKaaeT naxapHHKy CoKOJiy na KopHaiţeHH nacTH ceji BepxHero PaaBajţa h IIlHHTenmi. 446. — 1624 (7132) r. hiohh 28, TuproBHinTe. — Tocno^apt AjieKcaHjţp Ko-KOHyn nojţTBe^KjţaeT jioro$eTy Cmae cejio rpoaaBenmi, Hju>$OBCKoro yeajţa h jţBa ceMettCTBa iţtirair. 447. — 1624 (7132) r. hiojih 2, TuproBHinTe. — Tocno^apt AjiewcaHHP Ko-KOHyn noflTBepwflaeT HBaHy, HoHy, Byjţe, nony HeHiojiy h BottKy bothhhu b BapainTH h CTSHHeniTH, yeajţa Phmhhk CapaT. 448. — 1624 (7132) r. hiojih 2, TuproBHin Te. — Tocno^apt AjieKcaHflp KoKOiiyji nojţTBepiKjţaeT ocBo6oiKfleHHe 6ubhihm bgjihkhm komhcom rjiHropne mhothx KpenocTHtix na ceji EaTHemTH h ByjiTypeniTH. 449. — 1624 (7132) r. hiojih 3, TuproBHinTe.—BaHiyji na TapaneHH npo-«aeT aaopHHKy AcJiaHy BOTHHHy b CKpoBHinTe, 6ea KpenocTHHX. 450. — 1624 (7132) r. hiojih 4. — Tocno^api. AjieKcaH^p KoKOHyji nocTaHOBJineT, hto6li komhc rjiHropne c 12 SonpaMH OTMerneBaji rpo33BeuiTCKyio BOTHHHy MOHacTbipn cb. HiiKOJiaH b ByxapecTe ot bothhhu jioro$eTa Chmli. 451. — 1624 (7132) r. hiojih 5. — Bjiaa Majinp npojţaeT cboio BOTHHHy b flapMa-HeiHTH BejiHKOMy BHCTHepy HeKyjie. 452. — 1624 (7132) r. hiojih 8, TuproBHinTe. — Tocno^api. AjieKcaHjţp KoKOHyji no^TBepiKsaeT cnaTapy Ty/ţocmo h nocTejr&HHKy HnroH nojioBHHy cejia By-«eniTH, Hjn>$OBCKoro yea^a. 458. — 1624 (7132) r. hiojih 8. — CTpoe na KapTomaHH npo^aeT nocTeJH>HHKy Heroniţe cboio Hacn> noMecrtH b KapTOH, (7133).—3aMeT«a no rpaMOTe, KOTopoli rocnojţapb AjieKcaHjţp KoKOHyji nojţqHHHeT EpycaJiHMCKOit naTpu-apxHH MOHacTbipb cb. Teopran. 470. — 1624 (7133) r. ceHTHSpn 8.—Komhc Henejino h ero j«eHa He^ejin AapHT KJiyqepy MaTeio, no cjiyqaio ero oSpyqeHHH c hx npneMHott «oqepbio IlayHoit, îtOMa b KoTemTH c ca/ţaMH, norpeSoM h TpeMH njiojţoBbiMH caflaMH, b6jih3h npejţejia BjianeHOB. 471. — <1624 r. ceHTHSpb—1625 r. anpejib> 10, (7133) TuproBHinTe. — rocnoaapb AjieKcaHjţp KoKOHyji nojţTBepjKjţaeT jioro$eTy Pafly qacTH ceji Hnamne ManemTH h EpaTeniTH b IIpaxoBe, puraHCKue ceMbn h MentHHqHbie SpojţLi. 472. — 1624 (7133) r. ceHTHSpn 11. —JKynaHHiţa nocTeJibHHKa TpoaaBa CTaHKa irpoAaeT jioro$eTy Ea^e na Apjţ?Kema cboio qacn. BOTquHU b cejie Emqnopn. 478.— <1624 r. ceHTH6pb—Î625 r. aflp ejib> 16, (7133) r. TbrproBHmTe.— rocnojţapb AjieKcaHjţp KoKOHyji nojţTBepHtjţaeT CTaHy TpaMa na KocTeinTH qacTii cejia KocTemTH. 474. — 1«624 (7133) r. okth6ph 8.—MaHymKa h CTOitKa nponaiOT BHCTHepy Ilenyjie cboh qacra BOTqHHU b .ZţapMaHenmi. 475. — 1624 (7133) r. okth6ph 8. — MoHax IlaxoMHe no«qHHHeT MeTox JKnpejia KceHOBCKOMy MOHacTtrpio Ha cb. Tope. www.dacoromanica.ro LXX 476. — 1624 (7133) r. okthSps 20, TuproBHniTe.— rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyji nojţTBepjKjţaeT TyTaHCKOMy MOHacTupio rocnonapcKyio nacTb Hanora xa biiiio c xoJiMa IIiiTeiuTOB, «iiaxoAHnţerocH Ha MOHacTupcKoit BOTHHHe b Bsnenn». 477. — <1624 r.> HOsSps 1. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn noHTBep>KHa&T CHaroBCKOMy MOHacTupio npaBO Ha B3HMaHne necnTHHU c aepHa h Ha apyrne hoxohu c bothhhu CTymiHeHH, nacTH noflapeHHOii ntynaHHiţeii Kepoii. 478. — 1624 (7133) r. HoaSps 24. — rocnoflapb AneKcaHjţp KoKOHyn npnKa-abiBaGT'KOMiicy Ty/ţopy na MwiflapeniTH BepHyTb OBeq h Hanor Ha hhx, bshtuH c cena KaJiHMaHeiimi, cjioSohu MOHacTupn Ko3Ha. 479. — 1624 (7133) r. aeKa6pn20.— flparoMHp CopecKyn npo^aeT HryMeHy BjiaroBenţeHCKoro MOHacTupn CaMOHJiy MecTO hjih cana. 480. — 1624 (7133) r. HeKaSpn 29, TuproBHniTe. — rocnojţapb AneKcaHAp KoKOHyn nonTBep>KnaeT KOMiicy EysHHKe BOTHHHy b cene TpancTeHH. 481. — 1624 (7133) r. HenaOpH 30. — BennKHii bhcthgp Bnaayn jţaeT KOMncy EysHHKG cboio HacTb cena TawcTpeHH bsbmgh Ha Bro nacTb cena flparaHeniTH. 482. — <1624 r.> HeKaSpn 30, TuproBHniTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp Koko-Hyn nonTBep>KnaeT nocTenbHHKy Jlyny nacTH cena KopSymop. 483. — 1625 (7133) r. «HBapH 2, TuproBHniTe. — rocnojţapb AnencaHap KoKOHyn nojţTBepjKHaeT TaTyny h JlaynaTyny, cuhobbhmh IlBamna H3 Beneqii, bothhhu b floCpaeuiTH, BeJiepH h LţnraHeuiTH. 484. — 1625 fF133) r. nBBapn 4.—JIoro$eT CoKon CBHjţeTenbCTByeT, hto ero OTeiţ flyMHTpy, B3Ta<£ fleTKO h oh caM npojţanH cboh nacTH bothhhu b floOpoeniTH B3Ta$y CTOiiKe. 485. — 1625 (7133) r. niiBapn 7. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn paspemaeT MOHaxaM TpoHiţKoro MOHacTupn b ByxapecTe BUCTpoHTb ce6e MenbHHnu y oflHoro 113 rocnojţapcKHX SpojţOB h nopynaTb Becb jţoxojţ cbmhm . 486. — 1625 (7133) r. nBBapn 10, TuproBHniTe. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn nojţTBepjKAaeT MOHacTbipio Ko3hh noHMHHemie KoTMHHCKoro MOHacTupn, pemeHHoe enţe MnpHeii CTapuM. 487. — 1625 (7133) r. nHBapn 11. TocnoAapb AnencaHAP KoKOHyn nojţ-TBepiKHaeT TncMaHCKOMy MOHacTupio ceno KopsHH, cnnoii OToSpaHHoe y Hero paHbme KOMHCOM IlOHOM H3 IlaH. 488. — 1625 (7133) r. nHBapn 12. — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn nojţ TBepjKAaeT TncMaHCKOMy MOHacTupio iţuraHOK. 489. —1625 (7133) r. nHBapn 12, TuproBHniTe. — MnTpononHT BanaxHH JlyKa noA'mpfW^aeT MOHacTupio Kosna noffHHHeHHe KoTMHHCKoro MOHacTupn, peineH-Hoe enţe DlHpwrB GrapuM. 490. 1625 (7133) r. nâBapn 12. — BennKHft BHCTnep Bnaa oOMeHHBaeTcn co CHaroBCKHM MOHacrupeM quraHKaMH. 491. — 1625 (7133) r. nHBapn 17, — rocnojţapb AneKcaHjţp KoKOHyn ocbo-6o>KnaeT ceno «DnsMHHaemrH, npHHajţneiKaiiţee ApjţHtemcKOMy MOHacTupio, ot Hanora Ha bhho, npHKa3uBan naxapHHKaM oSxoaHTb 3to ceno. www.dacoromanica.ro LXXI 492. — 1625 (7133) r. .—Mhtpoiiojiht BaJiaxHH Jlywa no«-TBepjKHaeT BHepauiCKOMy MOHacTupio BHHorpaflHnKH, HOMa, h Biinubie norpeCa, ocTaB-nennbie CTaHOM CTUHrott. 493. — 1625 (7133) r. hhbaph 20. — rocnojţapb AaeKcaHnp KoKOHyji no«-■TBepjKHaeT nonepHM CTaHa CTbmra Mape h Tyjţope 2 nacTH HMymecTBa, ocTaBJieHHoro ,hx OTtţoM, a BHepamcKOMy MOnacTbipio no«TBep?KnaeT nacTb no cyjţy. 494. — 1625 (7133) r. hhbaph 24.—JKynaHnqa Hnra, hohb nocTejibHHKa Bor-«aHa H3 CaxaTeHH, CBHjţeTejibCTByeT hto jioro$eT JţyMHTpy na KajinapymaHH HMeeT npaBO aaCpaTb y CHaroBcnoro MOHacTbipn iiHraHwy, Taw nan OHa npHHaaJieHWT eMy. 495. — 1625 (7133) r. hhbaph 25, TuproBHmTe. — rocnojţapb AjiewcaHjţp KoKOHyji no«TBep?KHaeT Hnry h Tepre, cbinoBbHM Mnxafl na Tuprmopa, BOTHHHy b BapK3HeuiTH — npHjţaHoe no noii ho ii hx cecTpu Hhkuih. 496. — 1625 (7133) r. hhbaph 27, TuproBHniTe. — rocnojţapb AjiewcaHjţp KoKOHyji noHTBepjKjţaeT Pane h nony CTaHy bothhhh c KpenocTHUMH b cejiax EyM-SyeuiTH h Kjiokothhh , no cyjţy. - 497. — 1625 (7133) r. HHBapfl 28, TnproBHBiTe. — rocnojţapb AjiewcaHjţp "KoKOHyji nojţTBep?KjţaeT jioro$eTy ropany bothuhe>i b OjianeniTn, KpenocTHLix, Mem»-Himnbie Cpojţbi n iţuran. 498. — 1625 (7133) r. $eBpaJiH 8, TuproBnuiTe. — rocnojţapb AneKcanjţp ■KoKOHyji ocBoCojKjţaeT ceno JţparocnaBejie, MymnejiCKoro h IlajţypeiţKoro yeajţa ot HaJioroB n noBHHHOCTeii, KpoMe nojţaTeii h 250 OBeiţ b rojţ, noTOMy hto 3to ceno «oxpaHHeT TaMOJKHio n «ojiHHy, HaxojţHiiţHecn no jţopore b EpaniOB». 499. — 1625 r. $eBpaJin 15. — MaxMejţ-6eii CBHjţeTejibCTByeT, hto c cornacnH BHCTiiepa flHa npojţan ero HMymecTBO, Tan nan oh eMy aajţoji?KaJi 500 bojiothx. 500. — 1625 (7133) r. $eBpaJiH 22. — rocnojţapb AjiewcaHjţp KoKOHyji nojţ-TBep?KjţaeT BnepsniCKOMy MOnacTbipio TpeTbio nacTb cena JţoCpyma, jţgpoBaHHoro paHtuie JţBOpHHKOM JţaHHy. 501. — 1625 (7133) r. Hapra 6. — HBainuo aaKJiajţbraaeT cboio nacTb botohhh b Banenii jţBopHHwy HBauiKO aa 36 30jiotux. 502. — 1625 (7133) r. MapTa 10. — JţyMiiTpy h jţpyrne 3eMejn.Hue KpecTbHHe npojţaiOT Hnry H3 HeroeniTH cboh nacTH b Ejiewoe. 503. — 1625 (7133) r. MapTa 14, TuproBHuiTe. rocnojţapb AjieKcaHjţp "KOKOHyjI nOJţHHHHeT EojIHHTHHCKHtt MOHaCTbipb CO BCeM erO HMymeCTBOM HBepCKOMy MOHaCTHpiO Ha A$OHe. 504. — 1625 (7133) r. MapTa 15, TtiproBHinTe. — rocnojţapb AjieKcafflţp ■KoHOHyji nojţTBepjKjţaeT Ilpenycy noKynKy h noCpaTHMCTBo Ha nacTH cen JlynoaHe h OpCeuiTH, BHHorpaHHHK Ha rupCoBiţe h cejiHiiţa. 505. — 1625 (7133) r. MapTa 25.—Mhjioui h ero CpaTbH npojţaiOT iţiiraHKy HryMeHy JKnTHancKoro MonacTbipn rpHropHio. 506. — 1625 (7133) r. Mapra 26. —Ey3eBCKHii eniicnon E$peM CBHjţeTejibCTByeT, hto Eorjţau, cuh Hhtoh IIIynHTyjia, npojţaji EaiiCKOMy MOnacTbipio cBoe noMecrbe b .MaKCHHe. 507. — 1625 (7133) r. MapTa 30, TuproBHmTe. — rocnojţapb AjieKcaHjţp KoKOHyji ocBoSoiKHaeT ot rocnojţapcKoro HaJiora Ha bhho npHHajţJie?KauţHX MHTpo-inojiHH KpenocTHHX cena CaKyHHH, naauBaeMoro CbipCm. www.dacoromanica.ro LXXII 508. — 1625 (7133) r. anpenn 1. — IlneMHHiniK komhcq Mhtpii Ha» npo.iaeT CTaHy 20 canteH bothhiiu b KypeuiTH. 509. — 1625 (7133) r. anpenn 2.—MoHaxiiHH flonocnn ntepTnyeT MOHacTLipjo flyinKO nHTt noroHOB BHHorpajţHHKa Ha xonwe BepneuiTOB. 510. — 1625 (7133) r. anpenn 4.— IIIecTB Sonp-aeMneMepoB pasCnpaioT TnntSy noro$eTa Chmu c MOHacTupeM Muxail Bo^a na-aa cena rposaBeuiTH, peinan, hto6m ohh hm Bnaflenn coBMeeriio. 511. — 1625 (7133) r. anpenn 5. — ITaxapuHK MiiTpn na MnxaeuiTH ocbo6oh<-AaeT aa 20 000 acnpoB MapTHHa H3 TitTeuiTH c cuhobbhmh H3 KpenocTHimecTBa. 512. — 1625 (7133) r. anpenn 5. —IIocTenbHHK Bna« npo;ţaeT co cBoett ntenoil OraHoit TwproBHuiTCKOMy Toproni^ OroHKe ceniime b CeKyeHH. 513. — <1625 r.> anpenn 7. — HaH npo^aeT Jlasapy 10 canteii bothhiiu b KypemTH. 514. — <1625 r.> anpenn 7. — HaH npo;ţaeT Oaune 15 canten bothiihu b KypeuiTH. 515. — 1625 (7133) r. anpenn 10. — EuBinan nteHa 6aHa, mohbxhhh fliioimciia wepTByeT MOHacTupio flyuiKO 6 noroHOB BHHorpa^miKa Ha xonMe BepHeuiTOB, aoMa h 6ohkh. 516. — 1625 (7133) r. anpenn 15. — Tocno^apt AneiK«aeT MOHacTupio Mnxatt Bo«a b EyxapecTe nonoBHHy cena Tpoao-BeuiTH, no cy^y. 520. — 1625 (7133) r: anpenn 20. — Tocnoiţapb AneitcanAp KoKOHyn ocbo- OojK^aeT cnoSo^u TncMaHCKoro MOHacTupn ot noronoBiioro OBentero nanora, noBHH-HocTeit h noSopoB. 521. — 1625 (7133) r. anpenn 20, TuproBHuiTe. — rocno^apb Aneucan^p KoKOHyn paspemaeT TponiţKOMy MOHacTupio bhctpohtb ce6e MenuiiHiţu pn«OM c rocnoaapcKHMH MentHHiţaMH, • «Haxo«nmnMHCH b Eae>>. 522. — 1625 (7133) r. anpenn 20. — Tocno^apt AnencaH^p KoKOiiyn npnita-8uBaeT cOopuţHKaM oBeHBHx HanoroB c BunneBCKoro yes^a BepHyTb Bce, hto ohh Bsnnn co cnoOoff EncTpHiţKoro MOHacTbipn, Tau nan ohh ocBoSontjţeHu ot Bcex no^aTeit h oSpOKOB. 523. — 1625 (7133) ■ r. anpenn 22, TuproBHuiTe. — roQno^apb AnencaH^p KoKOHyn nojţTBepntjţaeT CHMe nonoBHHy cena rposaBeuiTH c TpeMH ceMBHMH KpenocTHbix, a BTopoit nonoBHHOit, Tonte c TpeMH ceMBHMH KpenocTiiux, Sy^eT BnajţeTB MOHacTupB Mnxaiî Bofla. www.dacoromanica.ro LXXIII 524. — 1625 (7133) r. anpejia 22.—JţyMHTpy, co cBoeii weiiolt Kannett, h C/raHqy npoaaiOT norocfieTy CTaimy cboio nacTb botihiiu b Bupite. 525. — 1625 (7133) r. anpejia 25, TuproBiiniTe.—Hiena ABopiiHKa Hepunnn KHWHa >KepTByeT Esepcimit MOHacTupb h Bce cBoe HMymecTBO oanoMy H3 MOHacrupeli Ha cb. Tope. 526. — 1625 (7133) r. anpenn 25, TuproBHniTe. — Tocnonapi. AnencaHap KoKOHyn noATBep?KAaeT o«HOMy H3 MonacTupeit na cb. Tope noAmmemie E3epcKoro MOHacTupn h HMymecTBO, ocTaBneHHoe nceiioft flBopmiKa ?KynaHHijett KHJKnoit. 527. — 1625 (7133) r. anpenn 25. — IlaxapHHK Kiicap H3 Py«u AaeT Eono-BaHy, nocne Toro nan oii OTKynnncH, cennnţe *n3C3iţ3n. 528. — 1625 (7133) r. anpenn 27.—TKeHa «BopHHKa Kn?Kiia ii ee Aonepn Kann h Hmiuia npoaaiOT BTopoMy BHCTnepy JţyMHTpy JţyaecKy nacTb cena KupcTHe-HeUlTH C KpenOCTHUMH. 529. — 1625 (7133) r. anpenn 28, TuproBHniTe.— rocnoaapb AnencaHAp KoKOHyn nojţTBepjKAaeT EyTe h Hany c nx niOAbMH BOTqnny Ha xomae OpnaiţoB b 3A?Kei;ene, no cyay. 530. — 1625 (7133) r. anpenn 28, T u p roBHurre. — rocno«apb AnencaHap KoKOHyn no«TBep>KAaeT cnaTapy TyaocHio n ero jnynaHHije Mape BOTHHHy b MnneniTH. 531. — 1625 (7133) r. Man, TuproBHniTe.— Tocnonapi» AncucaiiAp KoKOHyn noATBep>KAaeT ocBo6o?KAeHHe H3 KpenocTHnnecTBa flparoMiipa Beneuia, Grauay Mypjţ-mana n OaHqy EyqyMama, BMecTe c nacTHMH nx bothhh b PaaaqHHeniTH, Tan nave ohh OTKynnnncb ot Jlenn, cbma apMauia TpaMa. 532. — 1625 (7133) r. Man 3, TuproBHniTe. — rocno«apb AnencaHap Koko-Hyn noATBep?KAaeT nocTenbHHKy JţyMHTpy H3 Oiimiaina npoftaBineecn eMy ceno JţupBa-p îyn, MexeAHHACKoro ye3«a. 533. — 1625 (7133) r. Man 3, TuproBHniTe. — IIIecTb 6onp buhocht pemeHne OTHocHTenbHO «onroB h Benţeft, ocTaBiniixcn nocne CMepTH ABopmiKa HepHHKH. 584. — 1625 (7133) r. Man 5, TuproBHniTe. — rocnoaapb AnencaHap Koko-Hyn noATBep?KAaeT meHe ABopmiKa wynaHHije Kn?KHe nacTH cen Bup3emTH, TnnHa h KypeniTH Ha pene Taneiţyion, connHOit Hanor c THTHoapu, a TaKwe iţuran, nocne cy«a c ee 3HTeM, komhcom HoHaumo. 535. — 1625 (7133) r. Man 8, TuproBHniTe. — rocno«apb Anencanap Koko-Hyn noATBep?KAaeT nony Onpe BOTraHy b KpepyneuiTH. 536. — 1625 (7133) r. Man 8, TuproBHniTe. — rocno«apb AnencaHap Koko-Hyn noATBep?KAaeT MOHacTupio OpuM6a ceno MypA?KeniTH, ropjKCKoro ye3«a, npoMe «Byx c nonoBHHoit jţenbHHiţ, no cyay. 537. — 1625 (7133 )r. Man 21, ByxapecT. — rocno«apb AnencaHap KoKOHyn Ha3Haqa§T nepoMOHaxa năucim nryMeHOM h HacTOHTeneM Ba6enbCKoro MOHacrupn. 538. — 1625 (7133) r. hiohh 5.—nocTenbHHK HoHauino 6paTaeTcn c HopraKe «aB eMy BOTraHy b Ko3nenH B3aMeH iţuraHcnoro peOeHKa. 539. — 1625 (7133) r. hiohh 10. — rocno«apb AnencaHap KoKOHyn nojţTBepiK-jţaeT HiynaHHiţe BHCTiiepa Baciinne KaTpiiHe botmhhu b QpaTeniTH h JlyHfljKii, no cyay. www.dacoromanica.ro LXXIV 540. — 1625 (7133) r. hiohh 10, ByxapecT. — rocnoaapb AneKcaHAp Koko-Hyn noATBepwţaaeT nocienbiniKy Il3Tpaiuno ceno BpaTa, Mexe^wHiţcnoro ye3na, c xpenocTHUMH. 541. — 1625 (7133) r. hiohh 10, Eyxapecr.— rocnonapi. AneKcaHAp Koko-jiyn noHTBepjKaaeT On>mraHH BOTHHiiy h BHHorpajţiiHKH b HnjKHeM Cn>inneHH. 542. — 1625 (7133) r. hiohh 11.—IIopothhk EepHBOH H3 EpsHeuiTH no «eny -th>k6h H3-3a AonroB. 543. — 1625 (7133) r. hiohh 13.—rocnonapi. AneKcaHjţp KoKOHyn nojţTBepiK-jiaeT CTOttKaHy H3 KupnoM3HeuiTH BHHorpaffHHK Ha xojimb KupnoMSHeiuTOB. 544. — 1625 (7133) r. hiohh 14, ByxapecT. — TocnoHapi. AneKcaiijip KoKOHyn noAHHHHeT rnoKOHOBCKHtt MOHacTupa KoTHOMyacKOMy MOHacTupio Ha A$OHe. 545. — 1625 (7133) r. hiohh 14, ByxapecT. — rocnonapi. AneKcaHAp KoKOHyn noATBepHiAaeT Onpe, cuHy Kanpa, BOTHHHy b KpacaHH. 546. — 1625 (7133) r. hiohh 15, ByxapecT. — rocnonapi. AneKcaHAp KoKOHyn jiojţTBepiKnaeT naxapHHKy CoKony H3 KopHapeiiH Tponx iţuraH — ManbHHKOB. 547. — 1625 (7133) r. hiohh 15, ByxapecT. — TocnoHapi. AneKcaHAp KoKOHyn noATBepHiAaeT TponiţKOMy MOHacTupio MecTO b HHiKHeft nacTH ByxapecTa, «rjţe Haxo-Hhtch nanaHKa, nocTaBJieimaH CnHaH-nameii», ocBoCowjţah ot nonaTett h HanoroB Bcex kto TaM noceniiTCH. 548. — 1625 (7133) r. hiohh 16, ByxapecT. — TocnoHapi. AneKcaHAp KoKOHyn noATBepHiAaeT TponiţKOMy MOHacTupio noiuJiHHy cojihhoK nonn b rHTiioape, rocnoaap-. CKHii nanor na bhho c cena JlyneuiTH h MenbHHiţu b EepeniTH. 549. — 1625 (7133) r. hiohh 18. — Ey3eBCKHtt enHCKon E$peM nonTBepHţnaeT ocBo6oHţneHHe H3 KpenocTHHHecTBa ABpaMa H3 EpaenrrH, OTKynHBiuerocH y MOHacTupn IlHHyji. 550. — 1625 (7133) r. hiohh 25. — TpaMOTa Ha noMecTbH MeHeAHKCKoro Mona-CTbipn, cocTaBJieiiHaH Ey3eBCKHM enHciKnaeT ocBoSoJKjţeHHe H3 KpenocTHHHecTBa ABpaMa H3 EpaeuiTH, OTKynHBiuerocH y MOHacTupn IlHHyji Mape. 1 554. — 1625 (7133) r. hiohh 30, ByxapecT. — rocno^api. AneKcaHAp Koko-Hyn noaTBepiKflaeT MeHeniiKCKOMy MOHacTupio cena BottHeuiTH, CaKyeHCKoro ye3na,H 3MeemTH, nacTH cen Mhpohih, EeneHH h KbiMnynyHrn>KeHH, BHHorpazţHHKH HaxonMe CaceHOB h BepHeiuTOB, MenbHHHHUft 6po^ h mctox b Ey3ey. 555. — 1625 (7133) r. hiohh 1, ByxapecT. — TocnoHapi. AnexeaHAp KoKOHyn X)CBo6oHţnaeT ot jjoaaTett, HOBHHHOCTeft h o6pokob ceno JlyHHaHH, fluMSoBHiţKoro ye3«a, TaK KaK TaM wHByT «rocnoaapciîHe MacTepa no nocTpoiiKe romob». 556. — 1625 (7133) r. hiojih 3. — TocnoHapi, AnencaHAP KoKOHyn nonTBep>KnaeT J'nHropHe BOTHHHy b IlaymeiuTH. www.dacoromanica.ro LXXV 557. — 1625 (7133) r. hiojih 10, TuproBHuiTe. — Tocnonapt AjieKcaHAp Ko-KOHyn noATBepjKAaeT nopTHOMy KocTaHAHHy h ero jKeHe Mapyjie BOTHHHy b cejie HyMemTH, MycnencKoro ye3Aa, no cyAy. 558. — 1625 (7133) r. hiojih 11, Eyxapecr. — KanHTaH HnKy h ero jKynamma Eniina BOBBpauţaiOT noro$eTy Paay AeHbrn aa npoAaHHyio eMy paubine qacTb cejia EpaTiieuiTH, a aa AaHHoe hm Ha to corjiacne AapHT eMy MejibHHHHbift 6poA- 559. — 1625 (7133) r. hiojih 14. — rocno«apb AjieKcaHAp KoKOHyji npiiKaabiBaeT npiiCHHtHbiM KAHTBeHHO cBHAGTejibCTBOBaTb, yiuiaTHJiH ah Mhjioui h flparHH noro$eTy CraHy, OTiţy nocTejibHHKa flparnqa, aa noMecTbe b EpaHeuiTH. 560. — 1625 (7133) r. hiojih 15, EyxapecT.—TocnoAapb AjieKcaHAp Koko-Hyji noATBepiKAaeT MOHacTupio cb. EKaTepHHu, HaxoAnmeMycH b mumiei! qacTH Eyxa-pecTa, BOTHHHy b cene flparoMHpeniTH, Hnb^oBCKoro yeaAa. 561. — 1625 (7133) r. hiojih 15. — Boilna npoAaeT HoHy h ero SpaTy flyMHTpy ABe BepeBKH noMecTbH b OyHAGHH. 562. — 1625 (7133) r. hiojih 16, EyxapecT.—TocnoAapb AjieKcaHAp Koko-Hyji noATBepjKAaeT jKynaHHAe Biime, Aoqepn SuBmero BeJinnoro nocTejibHHKa, cena h qacTH ceji c KpenocTHWMH h MejibHHiţaMH — npHAanoe, nojiyqeHHoe ot ee a«Ah, SbiBinero BejiHKoro ABopmiKa, Hhkojih. 568. — 1625 (7133) r. hiojih 18, EyxapecT.—TocnoAapb AjieKcaHAp Koko-Hyji nocTanoBAneT, moCbi cejio OjiaMbmaeniTH ApAJKeincKoro yeaAa iuiaTHJio jmnib noAaTH, a ero cjiyrn, npoxoAnmue hjih npe6biBaioii;ne b HeM, aojijkhh nojiyqaTb xjie6 aa AeHbrn. 564. — 1625 (7133) r.. hiojih 20. — TocnoAapb AjieKcaHAp KoKOHyji noATBepjK-AaeT HnKine h ee Cbmy JleoHTHio ABa MecTa a^ih jiaBOK b EyxapecTe, no cyAy. 565. — 1625 (7133) r. hiojih 28, EyxapecT.—TocnoAapb AjiencaHAP Koko-Hyji npHKaauBAeT BTopoMy ABopHHKy Hemiy OT\ie>KeBaTb BOTHHHy b Kjnme, npHHaAJie-Hţamyio naxapHHKaM HeKyjie h CoKOJiy, ot botihii TponnKoro MOiiacTbipn, tak nan ohh HapyuiHAH ee rpaHniţu h BbtpySujiH ee noMeTKH. 566. — 1625 (7133) r. aBrycra , EyxapecT. — IIpHCHJKHbie MHJioina H EepHBOH CBHAeTeAbCTByiOT B THH\6e 3THX nOCJieAIIHX C nOCTejIbHHKOM flparHHeM, mo hx AeJio npaBoe h mo noMecTbe EpaHeuiTH aojijkho npimaAJiejKaTb hm. 567. — 1625 (7133) r. aBrycTa 10, EyxapecT — TocnoAapb AjieKcaHAp Ko-KOHyn noATBepjKAaeT noro$eTy MHJiomy noMecTbe b EpaHeniTH, no cyAy. 568. — 1625 (7133) r. asrycra 15. — IIpeAa h yApHinie, cbinoBbH noro$eTa OnpH Ha OlnpHHHCbi, npoAaiOT noro$eTy CiiMe cboio qacTb cena nayineuiTH. 569. — 1625 (7133) r. aarycTa 16.—IlaxapHHK Mhtph ocBoSoJKAaeT qt Kpe-nocTHHHecTBa MapTima, KOTopbiit OTKyimjiCH, a»b eme h cejinme. 570. — 1625 (7133) r. asrycra 17. — TocnoAapb AjieKcaHAp KonoHyji npHKa-BbiBaeT yApHiUTe hb KbiMnmibi ocTanirn» b noKoe npnnaA^ejKaii;nx mhtpoiiojihh Kpeno-«thhx H3 flparaHeuiTH. 571. — 1625 (7133) r. aBrycTa 22, EyxapecT. — TocnoAapb AjieKcaHAp KoKOHyn noATBepjKAaeT AO'iepn Onpn JKynaHHAe flyMHTpe cejio KoTpaaneHH, no cyAy. 572. — 1625 (7133) r. aBrycT^i 23., Eyxapecr. — TocnoAapb AjieKcaHAp Ko-KOHyn noATBepjKAaeT nocTejibHHKy HonaniKO qacTH ceji THTHoapH, Epe6a h EaneuiTH. www.dacoromanica.ro LXXVI 573. — 1625 (7133) r. asrycTa 25, Eyxapecr. — rocnonapb AnencaHnp KoKOHyn noATBepjKflaeT HoaHe n ero 6paTy Tepre, cluioblhm apMaina HeKOJiu, bothhhm b BaneHH, Ap uni, IIoeHHije h flparoeuiTH, a Taume rţbiran. 574. — 1625 (7133) r. aBrycTa 25, ByxapecT. — rocnonapb AnencaHnp KoKOHyn nojţTBepjKjţaeT noro$eTy OaHHe bothhhli b HyMepHime h JleopneHH, a Taione MecTO flJiH jţoMa b EyxapecTe, no cyjţy. 575. — <1625 r. ceniaSpa 1—1626 r. aBrycTa 31 > (7134).—Typany nponaer nony flyMHTpy MecTO hjih naumn b cene EajrreHH. 576. — 1625 (7134) r. ceHTHSpb.—lIIaH^py n ero cbih Henyna nponaiOT CaBe n ero SpaTbHM jţBa noroHa BiinorpajţHHKa Ha xonMe BepHemTOB. 577. — 1625 (7134) r. ceHTflSpa 10. — Bnajţ H3 IIphSohhh napHT cBoeMy 3htk> Eafluny BOTHHny b BepxneM Herpeurm. 578. — 1625 (7134) r. 20, ByxapecT.'—Tocnonapb AjieKCanjţp KoKOHyn noATBepjKnaeT EaHCKO.Hy MonacTLipio b Bysey^ceno Pymepyn, KOTopoe SynyHH cnoSonott, ocBoSojKnaeTCH ot nojţaTeit n noBiinocTeit. 579. — 1625 (7134) r. ceHTflSpa 26, ByxapecT. — rocnonapb AnencaHnp KoKOHyn nojţTBepuyţaeT SyxapecTCKOMy MOHacTbipio cb. EnaTepiiHLi nojioBHHy cena C^brpiemTH. 580. — 1625 (7134) r. okth6ph 4, ByxapecT. — rocnonapb Ajiencaimp Ko-KOHyn no«TBep>KflaeT ateHe jţBopHiiKa atynaHiiqe Hname MecTO hjih 7 JiaBOK b EyxapecTe, no cyny. 581. — 1625 (7134) r. okth6ph 10, TbiproBHmTe. — rocnonapb AnencaHnp KoKOHyn no«TB■‘pjK^aeT Bane BOTHHHy b BepxHeM Eorapini, flbiMSoBerţKoro yeana, h b llluee. 682. — 1625 (7134) r. okthSph 14.—Paay, cuh B3Tafa MaHH H3 EpaHemTH, AaeT npiijţanoe cBoeft floaepn reprime. 583. — 1625 (7134) r. okth6ph 16, ByxapecT. — rocnonapb AnOKcaHnp KoKOHyn nojţTBepiKjţaeT ocBoSQyKjţeime ot Kairnx — jih6o nojţaTeit n nanoroB cena floSpy-uieuiTH, npimajţJieacamee CuaroBCKOMy MonacTLipio. 584. — 1625 (7134) r. okth6ph 19. — rocnonapb AneKcaHflp KoKOHyn non-TBep»tnaeT MOHacTbipio Mhcjih puSuyio nouuiHHy c cena Tpana, Bnamcnoro yeajţa. 585. — 1625 (7134) r. okth6ph 28.—Ilon flyMHTpy ii ero meHa OetJiaHa AoroBapnBaiOTCH co craTapoM Ilpenott OTHOCHTenbHO MecTa ajih JiaBKii b EyxapecTe. 586. — 1625 (7134) r. soaSpa 18. — Clihobbh noro^eTa «Dnepu IlBainno n Il3Aype npo^aiOT BejnmoMy BHCTHepy Xpnae cbok» nacTb bothhhli b Tpeie. 587. — 1625 (7134) r. HoaSpa 18, Tbipuay. — TpeTHtt BHCTnep H3 MonnaBHH IIaH3 «Dhjihii npo^aeT BenHKOMy BHcraepy H3 BanaxnH Xpiiae nojioBHHy cena XnpeniTH, Hjib^oBCKoro yeana, c KpenocTHHMH. 588. — 1625 (7134) r. HoaSpa 20, ByxapecT. —■ Tocnonapb AnencaHap KoKOHyn nojţTBepiKflaeT Cbmy Cmhhli MojiflOBHiiyjiy bothhhli b BjiajţeHH, MHH83TenH, 3aHoare, TbipnaBe, Cminiimoape h OpacimeTe. www.dacoromanica.ro LXXVII 589. — 1625 (7134) r. AenaOpn 3, EynapecT.— rocno/ţapb AnencaHAp Ko-KOHyn noATBepjKnaeT BejiiiKOMy BiiCTHepy EyaiiHne BOTUiny b TancTpeHH, BHHorpajţHHKii h ptiraH. 590. — 1625 (7134) r. AenaOpn 5. — Ejigmhhhhk Macmo Bjia/ţy npo/ţaeT nouTejiLHHKy Ahapohhio nonoBHHy BepeBKH bothhhm b Boihhh. 591. — 1625 (7134) r. AenaSpn 8. — BapSy H3 KoApnineiimi «aeT b npnnaHOu CBoett aonepn Gratie BOTHHHy b BepxHett Mupine. 592. — 1625 (7134) r. AenaOpn 9, EyxapecT. — rocnoaapb AnencaHAp Ko-KOHyn noATBepjKnaeT BaHCKOMy MOiiacTtipio b By3ey BOTmmy h BiiHorpa^iinnii b BepHeniTH, noRapeHHbie Moiiaximeft fliiOHucneii. 593. — 1625 (7134/ r. AenaOpn 20, EyxapecT.—rocno/ţapb AnencaH/ţp Ko-KOHyn ocBo6o>KAaeT ot no/ţaTett h HanoroB MacTepoB, paOoTawmnx Ha MejibHHiţax b ILţerapie, npHHaffineJKaiiţHx naTpnapxy. 594. — 1625 (7134) r. AenaOpn 20. — TaHacne h ero chhobbh IlaTpy h Grefau npo/ţaiOT BHCTHepy By3HHKe BOTmniy b HenTypnjie. 595. — 1625 -(7134) r. AenaOpn 26, EyxapecT. — rocno/ţapb AnencaH/ţp KoKOHyn no/ţTBepjK/ţaeT Ahtohhio , ero 6paTy Hopra, JKynamnţe AHKe h ee cbmy flHaKe noMecTbe b Bjia/ţeHH, fljioMHiţnoro ye3/ţa, no cy/ţy. 596. — 1625 (7134) r. /ţena6pn 31. — BejiHKiitt cny/ţînep Kocth noATBepjK/ţaeT JţparoMiipy noMecTbH, no cy«y. COMHHTEJIBHBIE 1. — 1621 (7130) r. OKTn6pn 23. — Bothhhhkh H3 Bp3HeniTH ycTynaiOT o«Hy BOTHHHy B B3JIK3HHIţe OonpaM flJlH nOCTpOflKII MOIiaCTbipH. 2. — 1622 (7130) r. hiojih 20.—IIIecTb 6onp-3eM:ieMepoB n Ey3eBCKHtt enncnon, E$peM pa3Me>neBbiBaH)T b TaTapami n CnjinmTHaHH nacTH noMecTHtt flparoMnpa PuHra, TecTH Heryiţa. 3. — 1624 (7132) r. MapTa 12.—/ţparnny H3 KpaHry c cuHOBbHMH Ctbhom, HaHOM ii MymaTOM npoAaiOT «BopHHKy HopAann H3 Ko3:iemiy cboio qacTb noMecTbH b Kep6e. 4. — 1625 (7134) r. Hon6pn 16, TbiproBHmTe. — rocno«apb AnencaHAp KonOHyn noATBepjKftaeT nony ripe^e n «pyrnM jimţaM npe«en TpomaTyna n ropy HeTe/ţa. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro DOCUMENTE www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 1621 (7129) Ianuarie 3, Târgovişte. Hrisovul mării sale răpoosalului Io Radu vodă, fecior marelui şi prea-bunului Mihni vodă, ca să ţie Hera şi cu feciorii lui moşie în satul Găgeni, judeţul Prahova, însă din hotar Carageştilor, anul 7129 <1621> Ghenarie 3 zile. f Cu mila lui dumnezeu, loan Radul voevod domnu a toată Ţâre Ruma-nească, fecior marelui şi preabunului, răposatului Mihnii voevod. Dat-au domniia mea această poruncă a domnii mele Hierii şi feciorilor lui, căţi dumnezeu îi va dărui, ca să ţiie moşie în sat Găgeni, însă din hotar Carageştilor, a 5 funii, din cămp şi din pădure şi cu vie în deal, din hotarul cătă să va alege, pentrucă iaste a lui moşie dreaptă şi veche dela moşii lui. Şi iar să mai ţie Hiera moşie în hotarul Carageştilor din partea lui Stroe a 5 parte din tot hotarul ce să va alege, pentrucă este a lui dreaptă moşie dela moşi. Şi au mai cumpărat Hiera o livade în hotarul Carageştilor din partea lui Stroe, din drumu pă lăngă Gruiu; şi o au cumpărat drept doao holde de grău în zilile lui Şărbanu vodă, în vreme de foamete. Şi iară au mai cumpărat Hiera moşie în hotaru Carageştilor din partea lui Istrate jumătate de moşie şi din deal pănă la Malul Roşul şi din locul Nea-gului pănă în drumu şi din obraţe şi pănă în marginea Braniciovului, pentrucă au cumpărat dela Istrate drept doao holde de grău şi 2 holde de mălaiu şi au dat şi bani şaptezeci, iar în zilele lui Şărbanu vodă, pe vreme de foamete. Şi iar au mai cumpărat Hiera dela Dumitru un pogon şi jumătate de vie, dreptu bani 900. Şi iar au mai cumpărat Hiera moşie în Cămpineanca, însă din partea Dragului partea, a 6 parte din tot hotarul căt să vă alege. Şi iar au cumpărat dela Neagoe, dreptu 1800 de bani, în zilele lui Alicsandru vodă, feciorul lui Iliiaş vodă. 1 — Dcc. Ţara Rom. — c. 1327 1 www.dacoromanica.ro Şi au văndut oceşti oameni oceste moşii ce sănt mai sus scrise de a lor bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dinprejurul locului, din sus şi din jos şi cu mărturii pe anume: Duca din Găgeni şi Bunea şi Dragomir şi Stoianu şi din Călugăreni, Drăganu şi Vălsanu. Drept aceia, am dat şi domniia mea Hierii, ca să-i fie moşie stătătoare în-preună cu viile, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, pentrucă-i iaste moşie veche şi ohabnică dela moşi, dela strămoşi, nestrămutată şi neclintită, după zisa domnii mele. Drept aceia, am pus domniia mea şi mărturii pe toţi boerii divanului: jupan Vintilă mare vornic şi panu Papa mare logofăt şi panu Aslanu mare vistier şi panu Necola mare spătar şi panu Vartolomeiu mare stolnec şi panu Gheorghie mare paharnic J). Eu Stan în scaunul cetăţii, în Târgovişte. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 41. Copie rom. 2 1621 (7129) Ianuarie 8. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Mislea şi părintelui egumenul Pavelu, ca să fie volnic cu aceasta carte a domniei meke> şi cu sluga domnii mel anume...............a) de să ia 1 Ţigan dela Ivaşco dvornicul, anume Vădilaiu şi dela jupăneasa Grajdana pre Radul Ţiganul Ciuleiu şi pre Cornea Ţiganul, unde-1 vor afla şi dela Cernica vornicul 1 Ţigan şi alţi Ţigani şi Ţigance ale mănăstirii, căţi vor fi fugiţi şirăsipiţi aici înn ţeara domnii mel, măcar în ţigănia domnească, măcar în ţigănia boerească, măcar vlădicească, măcar călug<ă>rească, măcaru lăcuindu la oraşe, pre toţi să-i ducă la mănăstire să şaz<ă> şi să lucreze ce va trebui mănăstirii şi de nimenile opreal<ă> să n’aib<ă>. Aşijderea să fie volnic egumenul cu cartea domnii mel să strângă şi rumânii mănăstirii, svntei mănăstiri, den toate satele, căţi vor fi răsipiţi aicea înn ţeara domnii mele, ori în sat domnescu, ori în sat boerescu, ori călug<ă>rescu, ori la oraşe, pre toţi să-i strângă să-i ducă la urmă şi la a lor moşie să ş' z<ă> să lucreze mănăstirii cum au fost legea mai denainte vreme. Iar cine va opri rumânii mănăstirii, bine să ştie că apoi se va luoa den satul acela căte 6 boi. Şi nimeni să nu îndrăznească să-i turbure înaintea acestei cărţi a domniei mele. Atfel să nu fie, după zisa domniei mele. Şi ispravnic însăşi zisa domniei mele. *) In acest timp mare paharnic era Ion. 2) loc alb în orig. 2 www.dacoromanica.ro Scris luna Ianuarie 8 zile, în anul 7129 < 1621>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Mislea, lll/l. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. 8 1621 (7129) Ianuarie 8. f Scris-am noi satul Dălbăneştii anume Dragumir bătrânul şi Oncea şi Vişan şi Stan bătrânul şi Dobrin şi Neagoe şi Roman şi Prode şi Radul şi Coman şi Cărstea, să se ştie cum amu vândut 40 de stănjini de ocină den ocina Dălbă-neştilor, însă 20 de stănjini dencoace de Prahova pân<ă> in iazul morilor şi din ‘ Prahova încolo, iar 20 de stănjini, cum merge ocina în lungu Prăhviţ 1), lu Dumitru den oraş den Tărgovişt, derept 2000 de bani gata, ca să-i fie lui şi feciorilor lui şi nipoţilor, strinipoţilor lui, moşie şi hohabnică, păntru că o amu vândut noi de a noastră bună voe şi au cumpărat şi Dumitru de a lui bună voe. Şi căndu am vândut noi, n’am vândut de noişi, ce am vândut cu ştirea a tot satul şi mic şi mari şi cu ştirea a toţi megiiaşilor de sus şi de jos, de prin prejurul ocinii. Şi au fost la tocmeală Radul post a lu Mânui de Dălbănişt şi Dumitru post de Piteşt şi Iane stăgarul domnescu şi au fostu mulţi oameni buni la tocmala aceasta. Am scris eu, Staico logofăt, luna Ianuarie 8 zile, în anul 7129 < 1621 >. f Eu Dumitru aprodul, f Once ban, Staico, Dragmir, Oncea, Vişan, Coman, Stan, Prodea şi Dobrin, Neagoe şi Roman, Radul. Muz. Arh. şi Ist. Buc., 1526/D. Orig. rom., hârtie, 3 peceţi aplicate. 4 <1621 — 1623 > Ianuarie 11. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn, fiul răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui egumenul den sfânta monastire dela Tesmana, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu slug domnii mele, anume Dragmir al doilea arm, de să ia dela Mahmet com trei sălaşe de Ţigani, însă Ţiganii anume: Dumitru cu sălaşul lui şi Lupul Ţiganul cu sălaşul lui şi Radul cu sălaşul lui. Şi iar să fie volnic să ia dela Radul de Cămpinişu alte trei sălaş de Ţigani. *) Cuvântul ♦ Prahviţ, adăugat, cu aceeaşi cerneală cu care sunt aplicate degetele. ' 1* 3 www.dacoromanica.ro Pentrucă aşa au spus părintele egumen naintea domnei mele cum sănt aceaste sălaş de Ţigani, ce-s mai sus scris, ale sfentei mănăstire, iar aceşti boiari ce-s mai sus scrişi, ei i ţinu în sila lor şi n’au nicio treab<ă>. Derept aceia, am dat domnia mea părintelui egumen să fie volnic cu aceasta carte a domnii meke> şi cu slug domnii meke> mai sus zisă să-şi ia aceşti Ţigani şi să-i ducă Ia sfânta mănăstire, iar acestor boiari ce-s mai sus scriş să le va părea strămbu, ei vor sta de faţă naintea domnii mele cu părintele egumenul den Tesmana. Pentru aceia, nimeni să nu-i turbure înaintea acestei cărţi a domniei mele. Şi altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Ispravnic însăşi zisa domniei mele. Ianuarie 11 zile. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, LXXXVII/5. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Datat din a doua domnie a lui Radu Mihnea. 5 1621 (7129) Ianuarie 18, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungiovla-hiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mih *)• Dă domnia mea acestă poruncă a domniei mele lui Oprea şi cu fiii lui, căţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ponor însă partea unchilor săi Danciul şi Dobra şi Calea, toată, oricât se va '), din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, din hotar până iar în hotar. ') această ocină mai sus spusă, ea a fost de moştenire a unchilor săi mai sus spuşi. Danciul şi Dobra şi Calea. Astfel, la moartea dor, ei> au lăsat cu limba lor, toată partea lor de ocină, nepotului lor Oprea, pentrucă alţi fii din trupul lor n’au lăsat. Iar apoi, când a fost în zilele lui Radul voevod Şerban, Oprea, el a avut pâră înaintea lui Radul voevod Şerban cu Andon. Şi aşa pâra Andon că i-au lăsat Danciul şi Dobra şi Calea numai lui părţile lor de ocine, mai sus spuse, toate, iar lui Oprea nu i-au lăsat nimic. Astfel, întru aceia, domnia lui, Radul voevod a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei lui şi a dat lui Oprea şi lui Andon, între 6 megiaşi pe răvaşele domniei lui, ca să cerceteze şi să adeverească acei megiaşi că au lăsat Danciul şi Dobra şi Calea lui Oprea sau lui Andon, cum vor ') cu sufletele lor. Astfel acei megiaşi, ei au cercetat şi aşa au aflat cu sufletele lor că Danciul şi l) loc şters, neciteţ In orig. 4 www.dacoromanica.ro Dobra şi Calea au lăsat toate părţile lor de ocină numai lui Oprea, iar lui Andon nu i-au lăsat nicio ocină, ci i-au lăsat alte bucate de hrană. Şi au luat acei megiaşi amândouă răvaşele, de le-au dat la mâna lui Oprea. Şi a rămas atunci Andon de lege dinaintea lui Şerban voevod. Astfel, de atunci până în zilele lui Alexandru voevod, a tot stăpânit Oprea această ocină , toată, cu bună pace. Iar când a fost în zilele lui Alexandru voevod, iarăşi n’a putut Oprea să se odihnească de către Andon, ci au venit iarăşi la pâră. Şi aşa pâra Andon înaintea lui Alexandru voevod, cum a pârît.........*) voevod, că i-au lăsat lui această ocină mai sus zisă, Danciul şi Dobra <şi Calea......................nu> ') i-au lăsat lui Oprea. Astfel, Alexandru voevod iarăşi a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii *) şi a văzut amândouă răvaşele la mâna lui Oprea, că a rămas Andon de lege în zilele lui Şerban voevod. Deasemeni, a rămas Andon de lege şi de judecată şi dinaintea lui Alexandru voevod, cum a rămas de lege şi de judecată şi dinaintea lui Şerban voevod. Şi a tot stăpânit Oprea aceste ocine în pace, din zilele lui Alexandru voevod. Iar când a fost , în 1) domniei mele, Oprea iar n’a putut să se odihnească *) Andon. Şi iar au venit la pâră şi aşa'pâra *) înaintea domniei mele cum că a fost.............*) înaintea lui Şerban voevod .................... *) lege.................................... *) am văzut domnia mea cartea lui Alecsandru voevod ...................................... ........................2) lui Stanciul jumătate de *) hotarul, pentru 5000 aspri şi pentru 3 boi. Şi martori: din Comănişti, Roman şi Radul şi din Bru..............-......*)şi...........*) şi Dumitru şi Matei şi Gher- ghina şi din LăLuroasa, Stepan şi Neagoe. De aceia, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocine, ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan 1)meiu mare stolnic şi jupan Goga mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trofanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. A scris Idoxi logofăt în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 18 zile, 1) Adam până acum, cursul anilor 7129 <1621> •f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., LXVIII/174. Orig. slav, perg., rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. Cu o trad. rom. *) loc neciteţ In orig. 2) urmează 5 rânduri şterse, neciteţe în orig. 5 www.dacoromanica.ro 6 1621 (7129) Ianuarie 20, Târgovişte. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan laniu fost al doilea vistier şi fratelui său Ghionea postelnic şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit dumnezeu, ca să le fie satul Scurta din judeţul Olt, numit Pleşov, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu viile şi din vaduri de mori şi din uscat şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege, din hotar până în hotar. Şi vecinii de moştenire încă să se ştie, anume: Stancul şi Dobrolă cu fiii lor şi Manea cu fiii lui şi cu alţi vecini câţi se vor afla, pentrucă acel sat Scurla, mai sus scris, el a fost de moştenire al lui Stocnea porlariul, încă de mai înainte vreme. Iar după aceia, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar Preda postelnic, fiul jupaniţei Anca, fiica lui Stoinea portariul şi Radul postelnic din Balomireşti, care a fost bărbatul jupaniţei Anca, ei au vândut acel sat Scurta, care se chiamă Pleşov, boierului domniei mele jupan lane fost al doilea vistier şi fratelui său Ghionea postelnic, pentru 68.000 aspri gata. Şi au vândut ei de bună voia lor, fără nicio silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au fost la întocmirea lor mulţi boieri martori, anume: jupan Miho fost mare spătar şi din Măniceşti, Gherghe clucer şi Leca, cumnatul lui Badea din Greci şi Drăgan vătaf şi Mihai neguţătorul. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare dela mâna lui Preda postelnic cu aceşti martori care sunt mai sus spuşi. Pentru aceia, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupan lane vistierul şi fratelui său, lui Ghionea postelnic, ca să le fie lor satul Scurta, care se chiamă Pleşov, cu vecinii şi cu tot venitul şi cu tot hotarul, ocină, dedină şi ohabă, lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Bertolomi marc stolnic şi jupan Goga mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, această carte în cetatea de scaun Târgovişte, luna Ianuarie 20 zile şi dela Adam până acum, cursul anilor în anul 7129 <1621> t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., XLI/92. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. 6 www.dacoromanica.ro 7 1621 (7129) Ianuarie 20, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. f Noi accşLi 6 boiari, Fiera vistiar şi Stoica logofet Tărăceanul şi Ventil<ă> post din ■ Săteni şi Dobriin logofet de Ungurei şi Badea şefariul de Tetcoi şi Pălru logofet din Merişani, scris-am aceasta a noastră carte să fie cu mare credinţă la măna lui Ivaşco post de Băloteşti, ca să se ştie că ne-au luoat Ivaşco post şi Radul post de Cepturoaia şi jupăneasa lui, Calea, fata Radului post Calofirescul, denaintea domnu nostru Radul voevod, pre răvaşe domneşti, ca să le căutăm rândul pentru neşte sate, anume Ulinuleţii şi Zemnicele şi Zimnicelele, să adevărăm ale cui au fost de moşie; fost au ale Căndei pârcălabul de Voevodeşti, moşul lu Ivaşco post au fost-au ale Mareei de Nanoveni? Şi fostu-ş’au Mareea de Nanoveni frate cu Cănda pârcălabul de Voevodeşti, moşul lui Ivaşco post ’ au nu ş’au fost nimica? ' Deci noi, aceşti 6 boiari, ce săntem mai sus scrişi, am nâvoit pre Ivaşco post în tot chipul ca să aducă oameni buni, bătrâni şi megiiaşi de pre înprejurul acestor sate să mărturisească naintea noastră ale cui au fost aceste moşii şi sate. Şi Cănda pârcălabul cu Mareea de Nanoveni fostu-ş’au fraţi amândoi, au nu ş’au fost fraţi. Deci într’aceia, Ivaşco post, el au adus mulţi oameni buni şi megiiaşi de pre înnprejurul locului şi de pre înnprejuml 1)tor sate, anume pop Luca de Gaurici şi den Gropeni, Dragmir şi Drăgan şi de Şuleşti, Paras *) Mih<ă>ileşti, Stan şi de Comceşti, Tatul şi de Futeşti, Marco şi de Popeşti, Ba1)risit şi ei cu sufletele lor naintea noastră cum sănt aceste sate de moşie ale Căndei de Voevodeşti, moşul Iui Ivaşco post. Iar Mareea de Nanoveni nici ş’au fost frate cu Cănda pârcălabul de Voevodeşti, nici au avut nicio treabă cu aceste moşii şi sate. Deci şi noi aceşti 6 boiari, ce săntem mai sus scrişi, bine am adeverit cu ale noastre suflete, cum Mareea de Nanoveni cu Cănda pârcălabul de Voevodeşti fraţ nu ş’au fost, nici rudă, nimica, nici au avut Mareea nicio treab<ă> cu aceste sate, nici feciorul lui Dragomir, ce le-au fost dobândit Mareea dela Ţintea armaşul, căndu au tăiat pre Cănda pârcălabul, în zilele lui Mircea voevod. Şi au rămas de în Cănda 2 fete, Mariia, muma lui Ivaşco post şi Muşa. sora Măriei, fetele Căndei pârcălabul de Voevodeşti. Aceasta am adeverit -mărturisim cu sufletele noastre. Altfel să nu fie. l) loc rupt în orig. 7 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 20 zil& §i dela Adam în anul 7129 <1621>. Fiera vist. Ventil post. Dobrin log. Bade şăfar. Pătru gram. Arh. St. Buc., M-rea Mărcuţa, V/2. Orig. rom., hârtie, 6 peceţi aplicate. 8 <1621 — 1623 > Ianuarie 21. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Pârvul logofăt, ca să-i fie u rumăn, anume Pătru Borcan, feciorul Stoicăi Zopei de Pereni, pentrucă se-au vândut Stoica Zopa cu feciorii lui şi cu toat<ă> ocina lor, să-i fie rumâni. Şj am văzut domnia mea şi cartea lor, cum se-au vândut în zilele lui Simion vodă. Şi tot i-au fost rumâni, de atunce până acum, în viaţa domniei mele. Iară când a fost în zilele lu Şerban vodă, iară Pătru Borcan au mersu preste Dunăre, în Ţara Turcească, la seceriş, vremea l-au apucat acolo, vreme-de robie, ce-au fost venit Tătarăi în ţeară. Deaca au eşit Tălarăi de în ţeară, iară Pătru Borcan au venit în ţeară, la casa lui şi la moşiia lui şi lă fămee-ş, şi au fost rumăn boiarinului domnii mel, ce iaste mai sus scris. Iar cănd a fost acum, în zilele domnii mele, iar Pătru Borcan aşa părăia naintea a domnii mel, cum l-au robit Tătarăi, de-au fost rob. Intr’aceia, domnia mea am zis să-şi scoaţ<ă> hoget cum l-au slobozit, iară el nici în hoget n’au avut. Deci domnia mea i-am dat lege 4 oameni, să jure cum l-au robit; de va jura,, să fie în pace de rumănie de cătră Părvul log, iar ocina ce-au vândut ei de în Pereni să fie a boerin domnii mele Părvul logfet. Iară Pătru Borcan neci într’un chip nu se-au putut apuca delege, ce au rămas dejudecat<ă> şi de lege, denaintea a tot divanul domnii mel. Ce am dat domnia mea boerin domnii mele Părvul log să-i fie rumăn, cum se-au vândut şi cum i-au. fost şi până acum Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris luna Ianuarie 21 zile. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., XXXIII/209. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată, căzută. Datat după doc. din 1628 Mai 15. Ar putea fi insă şi din prima domnie a lui Radu Mihnea. 8 www.dacoromanica.ro 9 1621 (7129) Ianuarie 24, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Ivaşco postelnic din Băloteşti şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie satul Ulmuleţii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul şi satul Zemnicele jumătate şi satul Zemnicelele iarăşi jumătate, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din baltă şi din uscat, de peste tot hotarul şi cu tot venitul de pretutindeni, oricât se va alege, pentrucă aceste sate mai sus zise, ele au fost de moştenire ale lui Cânda pârcălabul din Voevodeşti, bunicul lui Ivaşco postelnic, părintele jupaniţei Maria, mama lui Ivaşco postelnic. Astfel, când a fost în zilele lui Şerban voevod, când a fost cursul anilor 7113 <1604—1605>, iar Ivaşco postelnic, el a avut pâră cu Dragomir, fiul lui Mareea din Nanoveni, pentru aceste sate mai sus zise. Şi aşa a pârît Dragomir înaintea lui Şerban voevod că sunt aceste dedine ale lui de moştenire. Intru aceia, domnia lui a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, cu divanul şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a silit domnia lui pe Dragomir, fiul lui Mareea, să scoată cărţile vechi de moştenire pe aceste sate, iar Dragomir n’a avut nicio carte să scoată în divan. Intru aceia, Şerban voevod, domnia lui a dat lui Dragomir, fiul lui Mareea din Nanoveni, lege, 12 boieri, să jure că au fost aceste sate ale lui de moştenire şi să strice cărţile lui Ivaşco postelnic. Iar Dragomir, el nicidecum n’a putut să se apuce de lege, să jure, ci a rămas de lege şi de judecată dinaintea lui Şerban voevod. Şi de atunci a tot ţinut Ivaşco postelnic aceste sate mai sus zise, cu bună pace. Iar apoi, când a fost în zilele domniei mele în prima domnie a domniei mele, când a fost cursul anilor 7119 < 1611 >, iar Ivaşco postelnic, el iar a. avut pâră pentru aceste sate cu Radul postelnic din Cepturoaia şi cu jupaniţa lui, Calea, fiica lui Radul postelnic Calofirescul. Şi aşa au pârît ei înaintea domniei mele, în divan, că au fost de moştenire aceste sate mai sus scrise ale lui Dragomir, fiul lui Mareea din Nanoveni şi că au fost cumpărate de jupan Radul postelnic Calofirescul dela Dragomir, fiul lui Mareea, ia zilele răposatului părintelui domniei mele, Mihnea voevod, când a fost în cursul anilor 7098 <1589 —1590>. Astfel, întru aceia, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am silit domnia mea pe Radul postelnic şi pe jupaniţa lui, Calea, fiica Calofirescului, să scoată cărţile vechi de moştenire ale lui Dragomir, fiul lui Mareea, pe aceste sate. Astfel, Radul postelnic şi cu jupaniţa lui Calea, ei n’au avut de unde să scoată nicio carte. Iar boierul domniei mele Ivaşco postelnic, el a scos în divan multe cărţi vechi înaintea domniei mele pe aceste sate mai sus zise: cartea răposatului Radul voevod cel Frumos* 9 www.dacoromanica.ro când a fost cursul anilor 69651) <1456—1457> şi cartea lui Vladul voevod, cartea lui Radul voevod Călugărul şi cartea lui Mircea voevod şi cartea lui Alexandru voevod. Am văzut domnia mea şi am cetit toate cărţile pe rând şi bine am adeverit domnia mea că n’a avut nimeni nicio treabă cu aceste dedine, ci au fost nişte sate cotropite. Astfel, a rămas Radul postelnic şi cu jupaniţa lui, Calea, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi a tot ţinut Ivaşco postelnic aceste sate cu bună pace. Iar când a fost în zilele lui Gavriil voevod, Radul postelnic şi cu jupaniţa lui, Calea, ei au umblat cu pâră mincinoasă şi strâmbă, de au spus înaintea lui Gavriil voevod că a fost Cânda pârcălabul frate cu Mareea. Astfel a luat aceste sate din mâna lui Ivaşco postelnic, fără dreptate. Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie a domniei mele, iar boierul domniei mele Ivaşco postelnic, el n’a desnădăjduit de atâta strâmbătate şi cotropire, ci a venit de s’a plâns şi s’a pârît de faţă înaintea domniei mele, în marele divan, cu Radul postelnic şi cu jupaniţa lui, Calea, fiica lui Radul postelnic Calofirescul. Aşa au pârît ei înaintea domniei mele că a fost Cânda pârcălabul de Voevodeşti frate cu Mareea din Nanoveni. Intru aceia, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi în alt chip nu m’am încredinţat domnia mea, ci le-am dat domnia mea între ei 6 boieri, pe răvaşe domneşti, anume: Fiera vistier şi Stoica logofăt Tărăceanul şi din Săteni Yintilă postelnic şi din Ungurei, Dobriin logofăt şi din Tetcoi, Badea şefar şi din Merişani, Pătru logofăt, ca să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor, a fost Cânda pârcălabul, bunicul lui Ivaşco postelnic, frate cu Mareea din Nanoveni sau nu? Astfel, când a fost la zi şi la soroc, iar aceşti mai sus zişi 6 boieri, ei au venit înaintea domniei mele, în divan, de au mărturisit că Mareea din Nanoveni cu Cânda pârcălabul n’au fost fraţi, nici rude, nimic, ci Mareea a dobândit aceste sate dela Ţintea armaş, când l-au tăiat pe Cânda pârcălabul, în zilele lui Mircea ■voevod. Din trupul lui Cânda au rămas numai două copile, anume Maria, mama lui Ivaşco postelnic, fiica lui Cânda pârcălab şi Muşa, una de un an, cealaltă de doi ani. încă li s’a întâmplat lor şi pribegie, ci a cotropit Mareea aceste sate fără dreptate şi n’a avut nicio treabă. Astfel, a rămas Radu postelnic şi jupaniţa lui, Calea, fiica Calofirescului, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi în al doilea rând. Şi am luat domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod, de Tămas şi amândouă răvaşele din mâna lor, ca mai mult amestec să nu aibă. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Ivaşco postelnic, ca să-i fie satul Ulmuleţii toţi, satul Zemnicele jumătate şi satul Zcmnicelele iar jumătate cu vecinii şi din baltă şi din uscat şi de pretutindeni şi cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi stănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. *) Văleatul greşit. In acest timp domnea Vlad Ţepeş. 10 www.dacoromanica.ro Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Bertolomi stolnic şi Goga comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt această carte în cetatea de scaun numită Târgovişte, luna Ianuarie 24 zile şi de Adam până acum la această scriere cursul anilor în anul 7129, iar dela naşterea lui Hristos 1621. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCXCVI/3. Orig. slav, perg., pecete timbrată, deteriorată. Cu două traduceri rom., una din 1762, cealaltă din 1908. 10 1621 (7129) Ianuarie 25, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Oprea postelnic din.. -1) şi cu fiii săi, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie un sălaş de Ţigani, anume Balea Ţiganul şi cu Aţiganca sa anume Stanca şi cu doi fii, anume Cârciul şi Negreiu şi cu două fiice, anume Zamfira şi Vărluga, pentru că a cumpărat Oprea postelnic acest sălaş de Aţigani, care este mai sus spus, dela jupaniţa Stanca şi dela fiul ei, Hamza din....1), pentru 8200 aspri gata, în zilele lui Gavriil voevod. Şi a vândut jupaniţa Stanca şi cu fiul său Hamza acest sălaş de Ţigani, ei de bună voia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni martori şi aldămăşari, anume: din Prigorie, Andronie şi din Albeni, Ianiu şi din Dărmoxa, Staico postelnic şi din Soc, Dragomir armaş şi din Bibeşti, Vlăduţul şi din Negoeşti, Mardarie monah şi popa Neagoe şi popa Roman şi mulţi oameni care nu sunt scrişi aici în această carte. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare al acelor boieri vânzători, cu aceşti martori, cum este mai sus scris. Pentru aceia, am dat domnia mea slugii domniei mele, lui Oprea postelnic, ca să-i fie lui aceşti Ţigani mai sus spuşi, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar x) loc alb tn orig. 11 www.dacoromanica.ro şi Bertolomi stolnic şi Goga comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Ianuarie 25 zile şi dela Adam până acum, în anul 7129 < 1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., LX/31. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. 11 1621 (7129) Ianuarie 27, Târgovişte. f Eu Radul postelnicul de în Hierăşt scris-am acesta al mieu zapi& la măna părintelui egumenului Grigorie dela sf<ă>nta mănăstire dela Bucureşti, ce iaste hramul sfânta Troiţă, cum să se ştie că i-am vândut partea mea de ocină dela Cioplea, care iaste pre lăngă satul Dudeştii, însă doao părţi. Iară o parte nu o am vândut, căci nu iaste a mea, ce iaste a surori-mea Neacşei; ce-am vândut numai partea mea, 2 părţi, derept 70 de galbeni, însă stănjini 200. Şi ne-am tocmit pre stănjini căte 7 costande, iar să vor mai trece stânjeni mai mulţi de căt 200, să aibă a-m plăti părintele tot căte 7 costande. Şi hotarul să se ştie: de în apa Dămboviţei pănă în hotarul mănăstirii lui Ivan călugărul de cătră Colintina. Şi am vândut această ocină de bună voe a noastră, fără de nicio silă, ca să fie sfintei mănăstiri moşie; şi ne-au dat şi banii toţi deplin, 70 de galbeni, la măna noastră, pre 200 de stânjeni, iar ce vor trece mai mulţi, să aibă părintele a ni-i plăti. Şi mărturie încă am pus: Dumitru banul şi Dumitru vistiariul şi Staico postinio şi Hrizea logofet. Scris în Târgovişte, luna Ianuarie 27 zile, anul 7129 <1621> Eu Hrizea log mărturisescu. Eu Radu post^elnio. Dumitru ban. Staico post. Dumitru vistiar. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXVIII/2. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. Cu o copie, ibid., In ms. 256, f. 96. 12 www.dacoromanica.ro 12 1621 (7129) Ianuarie 28, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. f Adecă noi, Marco şi Aloiz, feciorii jupănului Gaşpar şi ai jupânese lui, Măriei, scris-am şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie la măna jupănului ~Ventil<ă> marele dvornic, ca să se ştie cum i-am vândut a noastră parte de ocină de în Găujani, den în judeţul Elh, toat<ă> şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de în balt<ă> şi den uscat şi de în şezutul satului, de pre-tutindenile, căt se va alege şi de preste tot hotarul şi cu rumânii, anume: Neagoe şi Luţcan şi Vălcan şi cu feciorii lor. Pentrucă aceast<ă> ocină den Găojani şi cu rumâni, ce iaste mai sus scris, au fost de moşie a jupănului Staico ce au fost postelnic mare şi a măini-sa, Măriei şi a jupânesei lui, Fru-jinei; iar căndu au fost apoi, jupănul Staico post, el au dat şi au miluit pre sluga lui, pre Staico de Făurei, cu aceast<ă> ocină den în Găujani, pentru direaptă şi credincioas<ă> slujbă ce i-au slujit. Iar după aceia, căndu au fost în zilele răposatului Mihail voevod, iar Staico de Făurei, el au dat şi au băgat şi au înfrăţit pre tată nostru Gaşpar, pre jumătate de ocină den în Găojani. Iară apoi, tată nostru Gaşpar, el pentru frăţiia înncă au dat şi au dăruit pre Staico de Făurei cu 15 boi şi multe biruri au plătit tată nostru Gaşpar, ale lui Staico, de au cheltuit pentru acele birure 11.000 de aspri. Iar altă jumătate de ocină, ce iaste mai sus scris, de în Găujani, iar Staico de Făurei, el o au vândut tatăini nostru, lu Gaşpar, derept 20.000 de aspri gata şi se-au înfrăţit. Şi au vândut Staico de a lui bună voie denaintea tuturor megiiaşilor şi i-au făcut şi cartea lu Mihail voevod, de cumpărătoare, cându au fost cursul anilor 7104 <1595>. Iar după aceia, căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, feciorul răposatului Mihnei voevod, după moartea tatăini nostru, lu Gaşpar, iară noi, feciorii lui, Marco şi Aloiz, ce săntem mai sus scriş, am vândut toat<ă> partea noastră de ocină den în Găojani şi cu rumânii, de preste tot locul, căt se va alege, cum zici mai sus, de o am vândut jupănului Ventil<ă> marele dvornic, de a noastră bună voe, fără nicio sil<ă>, derept 12.000 de bani, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi i-am dat şi cărţile de ocină la măna jupănului Ventil<ă> marele dvornic. Şi căndu am vândut aceast<ă> ocină fost-au mulţi boiari mărturie: de Pade, Stanciul post şi cu fiiu-său Pătraşco şi de Răteşti, Albul peh şi de Drăngeşti, Vladul şi de Preajvă, Mircea spat şi de Uscaţ, Danciul logofet şi Vladul peh şi Tudru sluj, Iscrul dvor şi Aldimir dvor şi Ghiuoca. Şi am pus şi blăstem: cine se va ispiti de în ruda noastră a sparge şi a strica această a noastră tocmeală, acela să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 13 www.dacoromanica.ro 318 părinţi ce sănt întru în Nechei şi să aib<ă> parte cu Iuda şi cu Ariia. Aceasta am scris şi mărturisim. Altfel să nu fie. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în Tărgovişte, luna Itnuarie 28 zile, în anul 7129 <1621>. Marco J) Alois x) Eu Vladimir vornicul. Eu Ghioca. Iscru vor. Vladul peh. Radul post din Potoceni. Stanciul de Pade. Ivaşco post. Danciul log. Lep<ă>dat log. Arh. St. Buc., A. N., CXVI/21. Orlg. rom., hârtie, 11 peceţi aplicate. 13 1621 (7129) Februarie 8, Târgovişte. f In lume, dintre lucrurile mai alese şi mai lăudabile, mai de frunte sunt cei cărora dela dumnezeu li s’a încredinţat să stăpânească, pentrucă sunt slujitorii lui dumnezeu, zice dumnezeescul apostol; căci slăpânirile care sunt, de dumnezeu sunt făcute şi sunt datori cei ce stăpânesc oamenii să întărească şi să păzească şi să înoiască legile şi să facă al'ele noi. Dar cele mai alese şi mai vrednice de laudă fapte sunt să întărească sfintele lăcaşuri, unde se săvârşesc dum-nezeieştile taine şi pe cei care trăiesc în ele şi se roagă penlru toţi lui dumnezeu şi s’au făgăduit să ducă viaţa îngerească, deşi trăiesc în lume; aceste lăcaşuri să le întărim şi altele noi să facem. Şi să împlinim lucrurile lor cele de trebuinţă şi să întărim cele dăruite de către domnii care au fost mai înainte şi la acestea să adăugăm încă şi mai multe şi să le slujim lor în cele trupeşti, iar ei vă sunt datori în cele sufleteşti. După cum şi binecinstitorii domni şi ctitori, care au fost mai înainte au (lat şi au întărit prin scrisori şi prin blesteme, pe cei care vor fi după ei, ca pe aceasta neclintit să le păstreze; mai ales sunteţi datori să adăugaţi la acestea şi să întăriţi sfintele lăcaşuri mânăstireş'i care au nevoie să fie ocrotite. De aceia şi eu, robul stăpânului, domnului meu Iisus Hristos, Io Radul voevod, fiul răposatului Mihnea voevod, mi-a fost drag domniei mele ca să *) semnături cu litere latine. 14 www.dacoromanica.ro urmez dumnezeiasca Scriptură, după spusa lui David: râvna casei tale m’a ridicat pe mine. Pentru aceia, dacă am văzut cărţile altor domni care au fost mai înainte de mine, Io Gavriil Moghila voevod, fiul răposatului Simeon Moghilă voevod de aceia, cu dragoste dinlăuntrul inimii mele am ridicat dorinţa către dumne-zeieşlile biserici, mai ales către sfânta, dumnezeiasca mănăstire, numită Mărgineni, unde este hramul sfântului arhanghel Mihail şi tuturor fraţilor călugări care trăiesc într’acest sfânt loc, ca să-i fie sfintei mănăstiri satul numit Crico-veni, din judeţul în pace şi iertat de bir şi de găleată şi de gorştina oilor şi de a porcilor şi de dijma stupilor şi de oaie seacă şi de miere şi de cal domnesc şi de cai de olac şi de dărăbani şi de opăcinaşi şi de toate dăjdiile şi mâncăturile, câte sunt peste an în ţara domniei mele, pentrucă am iertat domnia mea acest sat mai sus zis, să fie iertat de toate, afară numai să fie pentru ascultarea şi ajutorul sfintei mănăstiri mai sus zise şi careva fi porunca egumenului şi a nastavnicului mănăstirii. De aceia, m’am gândit domnia mea şi am iertat acest sat mai sus zis de toate, după cum s’a spus mai sus şi l-am scos şi din catastihul de vistierie a domniei mele, ca să fie în pace şi slobozi de toate câte sunt mai sus scrise. Şi nimeni dintre posluşnicii sau dintre cei care umblă după milostenii să nu-i s'ânjenească sau să-i supere, ci să rămână în pace. Astfel am făcut domnia mea. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cel căruia domnul dumnezeu îi va încredinţa să fie stăpânitor şi domn al Ţării Româneşti, în numele lui dumnezeu şi al preacuratei maici, vă rog să întăriţi acest ajutor şi adaos al sfintei mănăstiri şisăînoiţi acest hrisov al domniei mele şi domnul dumnezeu să vă primească în împărăţia cea cerească. Iar cel care nu va întări şi nu va înnoi, ci va strica şi va batjocori această pomană a domniei mele şi va nimici acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l judece cu toţi Iudeii cei necredincioşi şi să rămână cu Iuda şi cu Arie la un loc, cum şi va fi în veci, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi Necula mare spătar şi Varto-lomei mare stolnic şi Goga mare comis şi Onă mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Am scris eu, Drăghici logofăt, în cetatea de scaun din Târgovişte, luna Februarie 8 zile, în anul 7129 < 1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CCCXCVII/37. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. la Arh. St. Buc., ms. 454, t. 50 v — 51. x) completat după traducere. 15 www.dacoromanica.ro 14 1621 (7129) Februarie 10. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anum Bolovan din Titeşt ca să fie volnic cu cartea domnii mel de să-ş ţie o moar<ă> şi stupina ce iaste pre locul lu Chesar. Pentrucâ a venet Bolovan naentea domnie mel de se-au jeluit şi a spus cum a fost făcut tatăl lu Bolovan schembu cu Marten şi cu Metre, rum<â>nie lu Dragmir post şi cu şterea jupănesie Măriei, •d-au dat loc pentru loc tatăl lu Bolovan, de ş-au făcut acel iaz de moar<ă>. Iar căndu iaste acum, generele lu Dragmer post va să spargă acea tocmeal<ă>, ca să-i spargă mora, iar Bolovan a mărtureset naentea domnie mel, căndu a făcut acea tocmeal<ă>, de au dat loc pentru loc, a fost cu şterea lu Dragmer post şi cu şterea jupănesie Măriei şi cu ştire a tuturor bătrânilor den sat. Şi am văzut domnie mea şi răvaşul acelor oamen bătrâni, de mărturie, cănde se-au fost făcut acil schimbu. Dereptu aceia şi domnie mea încă am judecat şi am dat lu Bolovan, ca să fie volnec cu cartea domnie mel de sâ-ş ţie mora ce iaste fâcut<ă> pre iazul lu Dragmir, iar generili lu Dragmir să-ş fac<ă> intr’altu loc moar<ă>, unde va fi alt vad, iar Bolovan să aib<ă> bun<ă> pace, că aşa iaste învăţătura domnie mel. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic Vintilă mare vornic. S’a scris în luna Februarie 10 zile, anul 7129 <1621 > f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CCLXXXVIII/32. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. 15 1621 (7129) Februarie 13. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, sfânta troiţă nedespărţită, amin. Aceasta să s<ă> ştie cum am scris noi satul Albeştii toţi megiiaşii, bătrânii şi tinerii, a noastră carte acestui om den sat den Bogăteşti, anume Barbul, pentru ca să-i fie lui moşie ocina Vlaicului, fratele Braţului den sat den Albeşt, toat<ă>, cât se va alege den cămpu şi den pădure şi den munte şi den apă şi den uscat şi den toate hotarele şi casele cu grădină şi cu tot şezutul den sat, pentru 7200 as gata. Ş am vândut noi tot satul cu a noastră bună voie. Aşijderea au cum-păratu şi Barbul de bue, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor, câţi dumnezeu <î>i va lăsa în veacu. 16 www.dacoromanica.ro Direptu acâe şi mărturie am pus: jupan Arsenie vatahul şi postelcul Iane şi pop Iane clisiar şi jupan Stoica pit[t]ar şi jupan Para pos şi pop Iane. Am scris eu, pop Negre, ginerele lui pop Braţul. Luna Fr 13 zile. f Iară dobânda cestor banii ci’s mai sus scriş, daţi de Barbul, au făcut 3000 as gata, de i-au dat Barbul. Văleat 7129 <1621 >. Acad. R.P.R., CLXY/126. Orig. rom., trei peceţi aplicate. 16 1621 (7129) Februarie 13. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. Scrişi eu jupă-neasa Mărina a stolnicului Sârbului acesta a mea carte sfntei mănăstire ci să grăeşte Thismena şi este casa preacuratei maici a lui dumnezeu şi zăcu şi osele popei lu Stan şi ale Sârbului stolnicului. Dup<ă> pomeana loru, eu încă am cugetat şi am datu parte a mea de moşie de în Ergheviţ a patra parte preste toot hotarul de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi rumânii căţi săntfl ai mii, svntei mănăstire, ce este mai sus scris, pentru sufletul mieu, să aibă şi eu pomeană cu alalţi tihtori, să fie svntei mănăstiri moşie moştin ohabnică în veciia veacului nemutată, nici văru, nici nepotu, nici un omu al mieu să n’aibi lucru cu ce am dat eu svntei mănăstire. Innsă numai să aib<ă> Lupul, nepotu mieu, un rându de în moar<ă>, când i se va veni, că l-am miluit eu. Iar cine să va afla şi să va ispiti să spargă acestă tocmel<ă> şi pomeana mea, să fie proclet şi anathima de domnul dumnezeu şi de preacurata maică a lui dumnezeu şi de 318 svnţi părinţi de în Nichei, să fie cu Iuda şi cu Ariia. Mărturie este: de în Zăgaia, pop Vlasan şi Danciul, de în Glogova, Nicola vatah; de în Medvijde, Giurca, de în Bistriţ, Nicola, de în Răgheviţ, Radul. Scris luna Februarie 13 zile, tn anul 7129 <1621 >. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, CXVII/3. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. Copii, ibid., în ms. 330, t. 98 v. şi ms. 335, f. 115 v — 116. 17 1621 (7129) Martie 9. Zapisul Oprii de partea lui de moşie dăn Samara. Adică eu, Oprea Micea din Samara şi cu toţi feciorii miei, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la măna jupănului Ivan din Piteşti, cum să se ştie că i-am vândut noi de a noastră bună voe, dentr’o funie jumătate Doroătească, 17 2 — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 . . www.dacoromanica.ro drept bani gata 2000, să-i fie lui moşie şi feciorilor lui, căţi dumnezeu îi va dărui. Şi i-am vândut dăn hotar pănă în hotaru, presLe tot, dăn apă, dăn cămpu, dăn pădure. Şi cănd i-am vândut au fost mulţi oameni, anume: popa Cherchelan şi Danciul de acolo şi Andonie şi Borichiciu şi Stan al lui Opriş şi Radul Mănie şi Stanciul popei şi Radul lui Pătru şi Opriş al Munteanului. Şi pentru credinţa pus-am degetul. Marte 9 zile, anul 7129 <1621 >. Eu Oprea vănzăLoriu. Arh. St. Buc., Condica m-rii Trivalea, nr. 477, f. 38. Copie rom. Altă copie, ibid., ms. 371, f. 20. 18 1621 (7129) Martie 17. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. Scris-am eu, jup<ă>-neasa Dragna, scriptura mea la vreme de apoi la zioa de moarte şi la ceasul de apoi cum sâ s<â> ştie de rândul moişiilor părinţilor miei şi al moşilor miei, însă de1" în partea moşu-mieu Stoicăi şi a moaşe-mea Voicâi şi partea mamei Stoică şi partea mamei Buicăi şi partea mea, ver câtă se-au ales şi Ţiganii şi toate bucatele, veri căte se vor presosi. Dup<ă> moartea mea, să n’aibă niminea lucru şi amestec cu aceste moşii şi cu aceste bucate, nici văr primar, nici al doile văr, nici nepot, nici nepoat<ă>, ver cine se va trage de într’acest neam, făr numai ci-m las moşiile şi Ţiganii şi bucatele în mâna nepoţilor miei, pre num: Stroe şi Pătraşco şi Giurgi s<â fie în mâ>na lor şi să le obl<ădu>iască ei şi cini se va trage dneamul lor. Şi să şLie tot omul că nu rămăi nici unui om datoare pre pămăntu, făr numai lu dumnizeu. Iar cini va spargi scriptura mea, sâ n’aibâ undi veni dup<ă> mine, nici cu nârodul la judeţ şi să fie proclet şi anathima de 318 sfinţi părinţi cei dela Nicheia şi să fie la un loc cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi, în veci, amin. Adec<ă> mărturiele cini am pus: Mihăil post şi Matei peh şi Preda sulgeriul şi pop Rafail ighimenul din Brăncoveni. Şi a scris Tudor logofăt, luna Martie 17 zile, în arul 7129 < 1621 >. Iar cini va zici să i-s datoari, să vii pân sântă vie să grăiască cu mini. Arh. St. Buc., M-rea Brăncoveni, XXI/1. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. 19 1621 (7129) Martie 30, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlaliiei, fiul marelui şi răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Sore dela Clănău şi cu fiii lui, câţi dumnezeu îi 18 www.dacoromanica.ro va da, ca să-i fie un pogon şi cu o cesvărle de vie şi cu un stânjen de ocină la Lipia, pentru că a cumpărat Sore dela Stan şi dela fratele lui, Duşa, pentru 1400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Sore dela Duşa un pogon de vie şi cu un stânjen de ocină, pentru 1200 aspri gata. Şi iarăşi dela Puia a cumpătat loc de vie, un pogon, pentru 800 aspri gata. Şi au vândut de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Şi s’au întâmplat acolo martori şi aldămăşari oameni buni şi megiaşi, anume: din Lipia, Drăgan şi Stoican şi Aga şi Stan. Robul şi Puia şi Balotă şi Gheorghie şi Oana Sărăţenul şi Tudoru şi din Clănâu, Standul şi Odor şi Dumitru. Pentru aceia, am dat şi domnia mea lui Sore, ca să-i fie ocina şi pogoanele de vie mai sus zise, să-i fie de moştenire lui, ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori îi punem domnia m^a: jupan Vinlilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Aslan vistier şi Necola spătar şi Vartolomeiu stolnic şi Goga comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi eu, Neagoe logofăt, am scris în cetatea numită Târgovişte, luna Martie 30 zile şi dela Adam până acum, la această scriere, în anul 7129 <1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LVI/2. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1861. 20 1621 (7129) Aprilie 3. -j- Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul şi cu fiii lui, câţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Lipăreşti, însă partea lui Plavăţ toată, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentrucă această ocină mai sus zisă a fost de moştenire a lui Plavăţ. Astfel după aceia a fost Plavăţu dator lui Nan logofăt 2000 aspri. Pentru aceia, a luat Nan logofăt această ocină a lui Plavăţ zălog pentru acei aspri mai sus zişi. Şi tot a ţinui Nan logofăt această ocină până acum. Iar când a fost în zilele domniei mele, Radul văr al doilea cu Pravăţ, el a răscumpărat această mai sus zisă parte de ocină a lui Plavăţ dela Muşa, fiica lui Nan logofăt şi dela Nan, nepotul lui Nan logofăt, pentru 2000 aspri gata şi cu martori oameni buni, anume: Căliman şi Stoica şi Elie din Lipăreşti şi Cânda şi Radul şi Nan şi Stan şi Neniul din Bărcăneşti şi alţi mulţi oameni 19 www.dacoromanica.ro bătrâni, buni, din jurul locului, din sus şi din jos, Şi încă au dat Muşa şi Nan şi cărţile de moştenire ale lui Plavăţ la mâna lui Radul. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Radul, ca să-i fie ocină de dedină şi de ohabă fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomeiu mare stolnic şi jupan Goga mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu,Stoica logofăt, luna Aprilie 3 zile,cursul anilor 7129 <1621>. •j- Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLII/5. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, deteriorată. Cu o trad. rom. din 1903. 21 1621 (7129) Aprilie 8, Târgovişte. In numele tatălui şi al fiiului şi al sf<ă>ntului dh, amin. Adecă eu, Dumitru portarul şi cu jupâneasa mea Stana scris-am cartea noastră să se ştie, cătă vreme am lăcuit amândoi în viiaţa noastră, cumpărat-am sate şi moşii pre ale noastre drepte bucate, câştigate de amândoi unul cu alatul: întăiu satul Mogoşăştii şi Grădiştea din Vale z) şi Brăneştari cu tot hotarul şi cu rumânii şi cu tot venitul cât să va alege şi le-am cumpărat din zilele lu Mihaiu vvd; şi se-au vândut de bună voie. După aceia, când au fost în zilele domnului nostru Radul vvd, noi am cugetat pentru dmnezeu, ca să ne facem pomană, căci vedem ceastă lume trecătoare şi să cunoaşte omului numai cui rămâne nume bun pre urmă, iar alt cu el nu duce nimica.Aşijderea şi noi încă socotind în inima noastră lucru ca acela, noi am ertat aceste trei sate, cu toţi oamenii câţi s’au vândut noao, să fie în pace de rumânie şi să fie judeci, iar noao pomană în vecie, că i-am ertat pentru sufletele noastre şi ale părinţilor noştri, cu toată ocina lor şi aşa am tocmit: până vom trăi noi amândoi,să ne fie tot rumâni, să ne caute şi la bine şi la rău şi să ne hrănească în viiaţa noastră. Iar de să va întâmpla mie moarte mai nainte şi va rămânea jupâneasa mea mai pre urmă, iar aceste sate ce sânt mai sus zise să fie tot rumâni, să o cinstească şi să o hrănească şi să o asculte de toate ce le va da învăţătură. Iar de va muri jupâneasa mea mai nainte şi voiu rămânea eu pre urma ei, tot să fie rumâni, să mă cinstească şi să mă socotească şi să mă hrănească şi să mă caute la x) Notat deasupra rândului: « S’au scos din divan, cu chinovar *. 20 www.dacoromanica.ro ■vreme de slăbiciune şi de bătrâneţe. Iar după moartea noastră amândurora, ei de-aciia să fie ertaţi de rumănie de tot, până în veciia de veac şi să fie judeţi pre moşiile lor, cum au fost şi mai denainte vreme. Iar cine să va ispiti, după moartea noastră, şi să va trage din sângele nostru, ori fecior, ori nepot, ori frate ori sor<ă>, ori văr premare, ori unchiu, oricine va fi şi să va trage din ruda noastră şi va gândi a spaige mila şi pomana şi cartea noastră de ertăciune, să-i mai românească sau să scoaţă niscari cărţi cu înşălăciune, să le mai cază asupra, de să-i rumânească, acela om să fie pră-clet şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi ce sânt întru la Nethei şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Şi au fost mulţi boieri mărturiie.Aceasta am scris să să ştie şi să se crează în veci. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, cu învăţătura lui Dumitru porlaru, în Târgovişte, luna Apr 8, văleat 7129 <162l>. Dumitru al doilea vornic. Jupaniţa >) Stana. Acad. R.P.R., ms. 5723, f. 1. Copie rom. din 1801; 22 1621 (7129) Aprilie 9, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Hamza armaş şi cu fratele său Coman şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit dumnezeu, ca să le fie ocină la Căzăneşti însă din partea nepoatei sale Voica, fiica lui Braţul şi a fiului ei Voico, însă stânjeni 80, din câmp şi din apă şi din pădure şi până la drumul dela Miezu şi de peste tot hotarul, oricât se va alege din crp până în c; p a), pen rucă a cumpărat Hamza armaş şi cu fratele său Coman 130 de stânjeni de ocină dela Voica şi dela fiul ei Voicu, încă din zilele domniei mele, în primul rând. Iar când a fost după aceea, ei au întors înapoi ocina dela Hamza şi dela Coman. Şi aşa au spus ei că nu vor să vândă această ocină. Iar când a fost după aceia, ei au vândut această ocină în altă parte, lui Voia din Hurez. Apoi, întru aceia, Hamza şi fratele lui, Coman, ei au prins de veste. Astfel, au venit la pâră cu Voia înaintea domniei mele a doua oară. Şi aşa pârâu Hamza şi Coman pe Voia că a făcut Voia înşelăciune, ca să cumpere această ocină fără ştirea lui Hamza şi a lui Coman. Iar înlru aceia, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregă- *) In text: ijupaneşţa». *) In orig. « ot cin dori u cin ». 21 www.dacoromanica.ro tori ai domniei mele şi am adeverit domnia mea foarte bine că au cumpărat Hamza şi Coman această ocină dintâi, iar Voia a umblat cu înşelăciune. Astfel a rămas Voia de lege dinaintea domniei mele şi am luat domnia mea şi cartea lui Voia, din divan. Iar când a fost după aceia, Hamza şi Coman s’au înfrăţit cu Voia, de au dat 50 de stânjeni din această ocină, care este mai sus zisă, iar Hamza şi Coman să ţină 80 de stânjeni. Şi au dat în mâna lui Voia, pe aceşti 80 de stânjeni, 5400 aspri gata. Insă să ţină Hamza singur 50 de stânjeni, iar fratele său Coman 30 de stânjeni. Şi aşa au întocmit de bună voia lor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Haipza şi fratelui său Coman, ca să fie ocină de ohabă,'lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Aslan mare vistier şi Necula mare spătar şi Bertolomeiu mare stolnic şi Goga mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare ''postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Stancul logofăt în minunata cetate Târgovişle, în luna Aprilie 9 zile, dela Adam până acum cursul anilor, în anul 7129 <1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CCLXXXIX/8. Orig. slav, perg., pecete timbrată. 23 1621 (7129) Aprilie 20. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Lep<ă>dat logfătul, ca să fie volnic cu cart domnii mel şi cu sluga domnii mel anume............*) să apuce pre toţ sătnii den Şuta, căţ au ocin<ă> în sat, să-i plătească 3000 de bani ce se-au fost prădat Lep<ă>dat log păntru dânşii, că le-au. fost făcut Lep<ă>dat log o carte de ocină de scumpăr<ă>tore a domnii mel încă în rândul dentăi, şi au fost scris în carte Iane al doilea pitar că au scumpărat el satul dela domnii mea, denpreun<ă> cu alalţi sătni. Deci, când au fost apoi, satul Şuta, ei au fost ras den carte al doilea pitar şi au lăsat numai Iane, căci au avut ei alt Iane în sat, moştean, ca să-l scoţ<ă> den moşie. Deci,, cănd au fost în zilele lu Gavriil vod<ă>, se-au prădat Lep<ă>dat logfătul păntru stricăciunea lor, de i se-au luoat aceste 3000 [mie] de ban, făr<ă> nice o vin<ă>, pentru dinşii. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii mel, Lep<ă>- *) loc alb In orig. 22 www.dacoromanica.ro dat logfătul se-au plănsti de derep[t]ate, cum el nu au ştiut de acea stricăciune, nici au avut mestecătur<ă> cu Şutnii, nimica. Deci ş’au luoat 2 boiari dennaint domnii mel, pre răvaş domneşt, anum: Mogoş logofătul de Păureşti şi Cărstea logfătul de Bucimeni, ca să caute să adevereze cu sufletele lor: avut-au Lepădat logfătul vreo amestecătură cu Şutănii şi ras-au Lepădat logfătul acea carte, au n’au ras? Şi au luoat aceşt boiari Lepădat logfătul denpreună cu Grama postelnicul şi cu Necula bătrânul, moştenii satului. Deci, cănd au fost la zi şi la soroc, iar aceşt boiari ce sănt mai sus scriş, ei au căutat şi forte bine au adevărat cum Lepădat logfătul au fost om derept şi au mărturisit boiarii şi naintea domnii mel, cum zice mai sus. Derept aceia, domnii m am dat lu Lepădat log ca să fie volnic a-şi luoa toţ banii de la satul Şutan, că am văzut domnii m şi cart boiarilor, de judecat<ă> şi răvaşele domneşt, la mănaluLep<ă>datlog. Deci să-ş ia banii şi de nim opreal<ă> să n’aib<ă>, preste cart domnii mel, căci au rămas de lege. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris Aprilie 20 zile, anul 7129 <1621 > f Io Radu voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., XX/218. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată, căzută. 24 1621 (7129) Aprilie 20. Zapisul lui Stoica Druşco la măna jupănesii Tudorii Potrovoloia din Stănceşti de o moşie ce i-au vândut acii în judeţul Prahova, a cincea parte în Găgeni. Cursul anilor Aprilie 20 zile, anul 7129 <1621 >. f Adecă eu, Stoica Druşca din Găgeni, scris-am zapisul mieu, ca să fie dă bună credinţă la măna dumneaei jupănesii Tudorii Potrovoloia din Stănceşti, precum să să ştie că i-am vândut dumneaei moşie în Găgeni pă Dâmbul din judeţul Prahova şi i-am vândut dumneaei du peste tot hotarul satului, a cincea parte, din câmp, din pădure, din deal, din apa Teleajănului, pănă la lacu Porcului, la Brăniciog pănă în moşi Tărşoreanului şi din siliştea satului şi dă peste tot hotarul satului Găgeni şi să fie volnec să-ş pue şi vie în deal, unde ar vrea. Pentrucă o am vândut eu, Stoica Druşco de a mea bună voe, drept bani gata ughi 15. Şi cănd s’au făcut acest zapis, fost-au mulţi oameni buni şi vecini şi din sus şi din jos, care inşi vor pune mai jos şi degitele şi iscăliturile ca să se crează. Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus şi eu degetul şi iscălitura. 23 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, popa Stănilă din Tărşor, cu învăţătura Iui. Eu Stoica Druşcă vânzător. Eu Sima din Tărşor, martor. Eu Năvrap din Găgeni. Comanu din.........*) martor. Voico din..........*) martor. Eu Bolţat din Călugărcni martor. Eu S ăncilă martor. Eu Tatul din..........’) martor. Eu Fiera martor. Eu Radul martor. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 55. Copie rom. 25 <1621 - 1623 > Aprilie 21. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea a-ceaslă poruncă a domniei mele egumenului dela sfânta mănăstire Mihail voevod din Bucureşti, ca să fie volnee cu car ea domnii mil d să aib<ă> a ţine rumânii sfentdi mănăstiri din Grădeşti şi din Costeni şi din Suharna şi sâ-i lucrezi şi să le ia datu cum au fost legea rumânilor mai dinainte vreme. Deriptu aceia, de vrem ce viţi videa car ea domnii mil, voi rumânilor, iar să căutaţi să ascultaţi de omenii sfentii mănăstiri, de ce vă va da învăţătur<ă>. Diriptu aciia şi voao, slugilor domnii Florii ăi, să căutaţi di viţi fi preîntr’a- sate, să işiţi, de viţi fi luatu ceva încă să daţi îndărăt şi mai mult valu să nu faciţi naintea cărţii domnii mili. Allf.l să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris luna Aprilie 21 zile. Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, V/ll. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. Ar putea fi şi din prima domnie. 26 1621 (7129) Aprilie 24. f Scris-am eu jupăneasa Cătălină băneasa din Cepturoaia al mieu acesta zapis, ca să să ştiia c’am avutu tocmeala cu părintele Theofil egumenul den sta mănăstire den Coziia şi cu tot soborul stei măăstiri, c’am l) loc alb In text. 24 www.dacoromanica.ro avut o Ţigancă a mea, anume Mariia cu doo fete. Deci ou-a luat un Ţiganu al mănăstirii, iar un Ţiganu al mânâstirei, anume Sfara el au lat iaş o Ţigancă, iar a nostră. Deci au venit părentele Theofil de ne-am tocmitu de bun<ă> voia a nostră, ca s<ă> nu să spargă sâlaşâle ste măăstir, ci mie-au datu părinţii pre Ţiganul mănăstirii, anum Sfara, cu u copil şi am lăsatu eu Ţiganca me la sta mânăstir, cu fetele-ş. Şi mi-au ma datu o copil<ă> dela mânăstir de s’au plătit de mine de 3 suflete şi am lăsat eu alte 3 suflete la sta mănăstir. Şi am datu cestu zapis al sta măăstiri să ste ca s<ă> nu se mai spargă această tocmelă nici odat<ă> întru veciia, amin. Aprilie 24, văleat 7129 <1621 >. Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVIII/4. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. 27 1621 (7129) Aprilie 24, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. f Adecă eu Iarciul şi Dumitru şi Tatul şi Lăudat, feciorii Stoicăi vătah de Beleţ, scris-am acesta al nostru zapis, ca să se ştie cum am fost vândut toat<ă> partea noastră de ocină de în Bădeni cu rumâni cu tot, câţi se vor afla, Radului şi Micului şi lu Coman Nebunul, feciorii lu Ion de în Dragoslavele, dcrept 8000 de bani, în zilele lu Şerban voevod, ca să le fie moşie şi de în cămpu şi de în munte şi de în apă şi în şezutul satului şi de pretutindinile, căt se va alege partea noastră. Iar căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, fecior Mihnei voevod, noi ne-au părut că ne iaste vândută ocina ca eftin, ce am rădicat pâră cu feciorii lui Ion pentru nişt rumâni ce au fost fugiţi mai de nainte vreme de vânzarea noastră şi acum ei au venit. Deci, am venit de neam părăt de faţ<ă> cu feciorii lu Ion naintea cistitului derig<ă>toriul domnu nostru jupan Ventil<ă> mare dvornic pentru rumâni, deci ne-au ajunsu judecata şi direptatea să nu întoarcem dec’am vândut, ce ne-au mai dat feciorii lu Ion 4000 de bani pentru rumâni ce au venit de în Moldova. Derept aceia, noi am făcut cest zapis al nostru la măna feciorilor lu Ion de în Dragoslavele, ca să-ş ţie ocina cu toţi rumânii câţi se vor afla pre partea noastră şi veniţ şi neveniţ, tot să fie ai lor şi ne-am înpăcat denaintea ju-pănului Ventil<ă> mare dvor ca să le fie ocina cu rumânii partea noastră moşie, lor şi feciorilor. Şi au fost la tocmeala noastră jupan Teodosie spat şi Radul de Coteneşt şi Ganea armaş de Bogaţi şi Pahonie vat de Mărş<ă> şi Neagul vat 25 www.dacoromanica.ro •de CâzăneşUD şi Stan vat de Gemenele şi Scorea de Uscaţi şi Vladul ■de Uda şi mulţi boiari. Aceasta am scris şi am pus şi blăstem care de în noi va mai scorni pără şi vrajbă pentru ocina cu rumânii de în Bădeni ce am fost vândut, acela om •să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 318părinţi ce sânt întru la Nechie şi să aib<ă> parte cu Iuda şi cu Ariia şi să aib<ă> mare gloab<ă>. Şi într’alt chip să nu fii. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în Târgovişte, luna Aprilie 24 zile, în anul 7129 <1621>. Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, XXVII/2. Orig. rom., hârtie, 8 peceţi aplicate. Cu două copii, ibid., M-rea Câmpulung, XXII/3 şi ms. 204, f. 256. 28 1621 (7129) Aprilie 26, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. f Adecă eu, Dumitru de Pitariul, scris-am aceasta a mea carte să fie la măna surori-mea Armeancăi, jupăneasa a lu Zlate log de Câineşti, ca să se ştie cum am lăsat eu cu sufletul mieu încă pănă am fost viu, după moartea mea să fie toate moşiile şi toate bucatele mele ori ce se va alege partea mea şi de în dobitoc şi de în Ţigani şi den tot ce va fi, iară odăjdiile şi cărţile besericii şi beserica să fie iară la măna surori-mea Armeancăi. Insă să se ştie ocinele:de în Pitariul jumătate şi den Văsălaţi de în partea tătăini-mieu jumătate şi de în Cucuruz 4 funi, loc de patru case, ce mi-au fost cumpărătoare, însă să le înparţă în doao aceaste funi cu nepoată-mea Mariia, şi de în sat de în Găvăneşti a mea parte ce se va alege de în cămpu şi den moară şi de preste tot, fără partea nepoată-mea Măriei. Şi Ţiganii ai miei să se ştie anum Neacşa Ţiganca cu feciorul ei, Banciul şiNeagoe Ţiganul cu soru-sa Stana şi cu mumă-sa Neacşa şi Baciul cu Ţiganca-ş Stana şi cu feciorul lor Draghiia şi cu soru-sa Stana. Şi iar să se ştie cum am fost avut un fecior, anum Tudor; deci l-au robit Turcii în zilele domnu nostru Radul voevod, în rândul dentăiu. Deci eu putere n’am avut să-l scumpăr, ce l-au scumpărat soru-mea Armeanca, derept 35 de galbini. Derept aceia, eu singur am lăsat aceste moşii toate, ce zic mai sus şi cărţile mele de moşie de le-am dat in măna surori mea Armeancăi, să-i fie ei moşie, căci ■eu feciori n’am. Iar soru-mea, după moartea mea, să aib<ă> a mă pomeni cu tot ce va trebui, ca pre un frate şi de nimenelea opreal<ă> să n’aib<ă>. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anum: Căzan de Cervenie şi Necula şi din Uda, Radul log şi din Novaci, Calotă Radul şi Ivan şi din Uscaţi, Scorea şi din Hurez, Voia şi din Căineşt, Stan lo-g şi din Letcă, Tudor log. 26 www.dacoromanica.ro Şi am pus şi blăstem: care să va ispiti de în ruda noastră, măcar sor<ă>, măcar frate, măcaru nepot, măcar văr primare, măcar unchiu, dă va vrea să spargă aceasta a noastră carte, acela să fie trăclet şi anatema şi afurist de 318 părinţi ce sănt întru [/a] Nechei şi să aib<ă> parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Aceasta am scris şi mărturisescu şi acest<ă> carte să fie în măna surori-mea Armeancăi să ţie toate moşiele mel. Altfel să nu fie. Şi am scris Lepădat logofăt în Târgovişte, luna Aprilie 26 zile, in anul 7129 -<1621 >. Dumitrul Pitarul Arh. St. Buc., Mrea Radu-Vodă, VII/2. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. Cu o copie, ibid., ms. 256, f. 424. 29 1621 (7129) Mai. f Să să ştie cum au cu *) diiacnul Stan dela vlădeca Ne-chifuru u păgonu de vie nedajnecu, dereptu a 1200, denaite iagume-nului lu Daniil şe denaite seteneloru de Săsene anume: Barbu Datului2) şi Dragoe şi Costadin şi muiare lu, Negrită şi Dan şi Giurgiu. f Şe iar a')upăra deiacnul Stan dela Pătru Iaporaşu o jemătate de pogonu nedajnecu şe au fustu păragiănă, dereptu a 200 şi se-u tocomitu naite ucbi-său Costanden şi denaite mătuşe-săia Negriteia şi denaite vlădecă Nechifăro, ca să fiia loe moşie, şe loe şe feciori loe câţe loe va da dumnezeu. Şi valet 7129 <1621 >. Scris luna Mai. Şi iarăşi au cumpărat pop Stan 2 pogone de vie nedajnice dela Ghinoae călgăriţa, pentru 2000, însă del Stănil<ă> şi fratele lui, Sas, incă din zilele lui Mihail Şerban vod<ă>3). Acad. R.P.R., CXXVII/lll. Orig. rom. hârtie, rupt la îndoituri. Cu o copie la Arh. St. Buc., ms. 172, 1. 423. 30 1621 (7129) Mai 4, Buzău. f Jupan Nccula v..........J) scris-am aceasta a nostră carte acestui sat anume Tărăciorii,

ăntru c’au avut pără cu satul Măcreştii înnaintea nostră, !) loc rupt In orig. *) lângă idi, este un semn poate o Încercare de a-1 transforma in t spre a da: Tatului. z) pasagiul dela «Şi iarăşi.... Şerban vodă», scris mai târziu cu altă cerneală şi altă mână. 27 www.dacoromanica.ro penlrucă le-au fost hotarul apa Buzăului însă pre matca bătrână, iar Buzăulu, el ş’au eşit de în matca cea bătrână ş’au rupt

ământu de-al Tărăcioriloru, de l-au dat despre Mă creşti. Dirept aceia, Măcreştii, ei au vrut să ţie pre unde cur<ă> Buzăul acum, iar Tărăciorilor le-au părut strâmbu să le ţie Măcreştii ocina, ci ş’au luat 6 megiiaş denaintea nostră anum: Barbul şi Stan de Vărăşt şi Ban de Răduleşti şi Mănăil<ă> de Găujani ş Neagul şi Marco de Călimăneşti, ca să-i tocmească pre dirept, cum vor adevăra ei cu sufletel loru. Dici, aceşt megiiaş ci sănt mai sus scrişi, iar ei au adevărat hotarul cel vechiu, apa in doao, ocina să o ţie cum au ţinut mai nainte vrem, iar cel cot cătu au rumptu apa, au fost mai denainte vrem al Tărăciorilor, ce-au fost ruptu apa pământul lor. Cile-au dat aceşt 6 megiiaş, ci sănt mai sus scriş, să-l ţi înlr’amăndoao maluril, să treacă preste apă păn<ă> unde i-au cursu înlăiu matca, iar de unde au părăsit Buzăul matca cea veche, păn<ă> unde dă iar în locul cel vechiu, să aibă a ţine care cum au ţinut, de în mal păn<ă> în mijlocul Buzăului, cine cum au ţinut de veacu. Ş’au venit megiiaşii înnaintea nostră. Dirept aceia şi noi încă am dat Tărăciorilor să ţie cum au tocmit aceşt 6 megiiaş cu sufletel loru. Aceasta am scris. Scris din Buzău, luna Maiu 4 zile, lt 7129 <1621 >. Muz. Arh. Ist. Buc., —înv. 1698/D. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. 31 1621 (7129) Mai 12, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Grăjdana, care a fost jupaniţa lui Leca spătar şi cu fiii ei, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie jumătate de sat din Leurdeni, din judeţul Ilfov, însă partea lui Yladul fost mare paharnic din Ruda, partea lui toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi cu vad de moară şi cu vii şi din uscat şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul. Pentrucă această jumătate de sat mai sus scrisă, ea a fost de moştenire a lui Vladul paharnic, încă mai dinainte vreme, din zilele altor domni bătrâni. Iar apoi, când a fost în zilele lui Radul voevod Şerban, Vladul paharnic, el a schimb cu Leca spătar, el de a lui bună voie, de a dat Vladul paharnic lui Leca tpăLar partea lui de ocină din sat din Leurdeni, toată, cât a avut, mult, puţin, iar Leca spătar, el a dat lui Vladul paharnic satul Uda, din judeţul Argeşului, cu vecinii şi cu tot hotarul, să fie ocină pentru ocină. 28 www.dacoromanica.ro Iar când a fost în zilele domniei mele, în prima domnie a domniei mele, Vladul paharnic, el a făcut cnezi nişte vecini din Uda, de a luat dela ei 200 ughi. Intru aceia, Leca spătar, dacă a văzut aşa că a făcut cnezi pe vecini şi a luat atâţia aspri, el a socotit că e mult să dobândească 200 de galbeni pentru partea lui din Leurdeni. Astfel, după aceia, Leca spătar, el a întors şi a luat satul Uda înapoi dela mâna lui Vladul paharnic. Astfel, întru aceia, Vladul paharnic, el şi-a luat partea lui din Leurdeni, jumătate de sat. Iar apoi Leca spătar, el a slobozit satul Uda. Şi s’a răscumpărat dela el de vecinie, pentru 400 ughi. Apoi, când a fost în zilele lui Alexandru voevod, după moartea lui Leca spătar, Vladul paharnic, el a ridicat pâră şi i s’a părut strâmb. Aşa au luat între ei dinaintea domniei lui 6 boeri din divan, pe răvaşe domneşti, anume Cârstea fost mare vornic şi Fiera fost mare vistier şi Mârzea fost mare paharnic şi Gligorie comis şi Papa mare logofăt şi Ivaşco fost mare vornic, ca să-i judece şi să-i întocmească cum vor găsi ei cu sufletele lor şi cum va fi după dreptate. Astfel, când a fost la zi şi la soroc, Vladul paharnic şi jupaniţa Grajdana, ei au adunat pe acei boieri mai sus zişi. Astfel, dacă i-au adunat, ei aşa au judecat şi au socotit în toate chipurile. Şi a ajuns legea şi judecata ca să nu se întoarcă înapoi schimbul ce au făcut mai înainte. Astfel, când a fost acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie a domniei mele, jupaniţa Grăjdana, ea a vândut din averile ei, ce a avut de zestre şi a cumpărat această jumătate de sat din Leurdeni, dela Vladul prharnic, pentru 400 ughi şi cu acei 200 de galbeni dinainte, până s’au împliniL 600 de galbeni gata. Şi a vândut Vladul paharnic el de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megia-şilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au fost la întocmirea lor mulţi boieri, oameni buni, anume: jupan Ivaşco fost mare vornic şi Fiera fost mare vistier şi Mârzea fost mare paharnic şi Gligorie fost mare comis şi Staico postelnic şi Cârstea logofăt Buciumeanul şi Mogoş vornic şi Dragomir logofăt din Hăleşti. Şi am văzut domnia mea şi zapis dela mâna lui Vladul paharnic, de vânzare, cum este mai sus scris, şi cu aceşti martori. Şi au pus şi blestem: care dintre ei va întoarce sau după moartea lor, dintre oamenii lor, va fi să calce şi să nimicească şi să strice această întocmire a lor acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Pentru aceasta, am dat domnia mea jupaniţei Grăjdana ca să-i fie această jumătate de sat din Leurdeni mai sus scrisă, cu vecinii şi ou tot venitul ocină, dedină şi de. ohabă ei, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar 29 www.dacoromanica.ro şi Vartolomi stolnic şi Goga comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 12 zile şi dela Adam până la această scriere, în anul 7129 <1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CCXCVI/184. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. la Muz. Ist. Buc., nr. 25.476/ doc. 10. 32 1621 (7129) Mai 13. Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeeştii mănăstiri ce se chiamă Coziia, unde iaste hram sfintei troiţe, ca să fie vol călugării de în sfânta mănăstire cu această carte a domnii mele să-şi ia dăjdile Ţiganilor carii sănt tăetori de sare la Ocna cea Mare, cum au fost şi mai denainte vreme. Şi iar să fie în pace călugării din sfânta mănăstire care iaste mai sus scrisă, de cătră toţi boiarii carii vor avea Ţigance la Ţiganii mănăstirii, ori la Ocnă, ori la Râmnic, ori la mănăstire, că domnia mea aşa am judecat dănpreună cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele: care boiariu va avea Ţigance după Ţiganii mănăstirii la Ocnă, dela Ocnă să se plătească, iar cine va avea Ţigance dela Râmnic, dela Râmnic să se plătească, iar care boiari va avea Ţigance la mănăstire, dela mănăstire să se plătească. Şi nimelea să nu să ispitească a opri sau a mai învălui călugării peste cartea domniei mele, că acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Altfel , după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris luna Mai 13 zile, în anul 7129 <1621 >. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 420 v. Copie rom. Altă copie In ms. 209, f. 330. 33 1621 (7129) Mai 27. Moşia Groşanil) Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Antonie cămăraşul, ca să-i fie o silişte de sat, anume Groşani dă pre Călmăţui şi cu plasa ce să chiamă Ubidiţi şi Mălăeşti şi Căldă- *) cu caractere greceşti. 30 www.dacoromanica.ro reşli, cu loat<ă> ocina şi cu rumâni şi cu venitul şi cu lot hotarul, căt să va alege. Pentrucă această silişte de satu şi cu plasile ce sănt mai sus scrise au fostu sat domnescu, cumpăratu dă răposatul Mihail voevod; deci am miluit domniia mea pre- Antonie cămăraş să-i fie moşie, deci să-ş facă slobozie şi sate dă mili, să strângă oameni streini, fâră dajde şi rumâni cari vor fi fost de moşie din Groşani, unde-i va afla să-i aduc<ă> la urmă şi la moşiia lor să şază şi să să apuce de locu şi de hran<ă>, iar de cătră domniia mea să fie ertaţi şi în pace de bir, dă dijmă, de stupi şi de goştigonâ de oi şi de porci şi de toate slujbele şi măncăturile că te săntu preste anu în ţara domnii mele, de nimeni val sau băntuiakă> să n’aibă, de acum până în trei ani să nu dea nimica. Drept aceia < şi voi slugile domnii mele, carii de ce slujbe veţi umbla, în judeţul Buz<ău> încă să căutaţi în pace> să lăsaţi acestu sat, să să răpaosă aceasta şi nimene să nu să ispitească a o învălui. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Mai 27 zile, anul 7129 <1621>. , din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St., Buc., Condica M-rii Banu, nr. 186 f. 79 v- 80. Copie rom. Altă copie rom. ibld., ms. 196, f. 101, după care s’au făcut completările. 34 1621 (7129) Iunie 2. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei,dumnezeieştii mănăstiri numită sfânta Troiţă din jos de Bucureşti, ca să-i fie metoh mănăstirea Tutana cu satele şi cu Ţiganii şi cu toate bucatele ce se vor afla, mult, puţin, şi cu viile şi cu morile şi cu tot venitul, pentrucă o am dat domnia mea mănăstirea Tutana să fie metoh mănăstirei domnii meke> sfânta Troiţ<ă>, ce iaste mai sus scris, cu toate moşiile şi cu toate bucatele, căci mănăstirea Tutana au fost făcută den temelie iar de răposatul părintele domnie meke> Mihnea voevod, iar milropoliia sta Troiţ<ă> au fost făcută de răposatul mooşul domnii mele Alexandru voevod. Derept aceia, să fie volnic părintele Gligorie egumenul dela mănăstirea domnii mele sta Troiţ<ă> să strângă toţ rumânii şi toţi Ţiganii şi toate bucatele mănăstirii dela Tutanna, pre unde vor fi răsipite şi să ia seama şi de sculele şi ferecăturile mănăstirii, să fie toate pre seama sfitei mănăstire a domnii meke> sta Troiţ<ă>. Aşişderea şi voi rumânilor şi voi Ţiganilor şi voi posluşnicilor şi voi toţi călug<ă>rii de în mănăstirea Tutna, în vrem ce veţi vedea ceast<ă> carte a domnii meke>, iar voi toţi să aveţi asculta de părintele egumen Gligorie de toate c va da el învăţătură. Că am dat şi am miluit domnia 31 www.dacoromanica.ro mea să fie mănăstirea Tutana metoh la sta Troiţ<ă> cum iaste mai sus scris. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. A scris Lepădat, luna Iunie 2 zile, în anul 7129 <1621> f Io Radul voevoi, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod A învăţat marele postelnic. Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă XIX ter/1. Orig. rom., hârtie tiligran, pecete aplicată. Cu o copie rom., ibid., ms. 256, f. 602. 85 1621 (7129) Iunie 3, Târgovişte. ■f- Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Sava logofăt, fiul lui Teodosie, ginerele lui Lupul al Dobromiresii din Verneşti şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie viile Răsticoiului toate din dealul Verneştilor cu <100*) de ocină în jurul viei şi cu un loc de casă în oraşul Buzău. Şi iar să fie lui Sava logofăt viile dela Smead şi dela Necula, fiii lui Magoe, viile lor toate şi dela Stanciul al Cătălinei toate viile. Şi iar dela Stoian două pogoane de vie şi jumătate, fac peste tot 28 de pogoane. Şi dela Stoica, fratele lui Balcă din Verneşti, 6 stânjeni de ocină, ce au fost în jurul viilor, cu ocină din cap *). Pentrucă aceste vii mai sus zise din dealul Verneştilor au fost cumpărate de răposatul jupan Mihalcea fost mare ban, încă din zilele lui Alexandru voevod, care a fost domn înaintea lui Mihail voevod. Astfel, când . Şi de atunci a tot ţinut Sava logofăt aceste vii cu bună pace. loc rupt ln orig. 32 www.dacoromanica.ro Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, Sava logofăt a avut pâră cu Pătru, văr primar al lui Necule şi al lui Smead şi al lui Fătul şi al lui Şărbu, fiii lui Magoe, pentru acesfe vii. Şi aşa a pârît Pătru pe Sava logofăt că nu au fost cumpărate viile acestea de Mihalcea banul, ci au fost cutropite şi ţinute în silnicie. Astfel, au luat între ei 6 oameni buni cu voia lor, anume: popa Dragomir şi popa.......*) şi popa Neagoe şi Dragomir Sorescul şi Radul bărbierul şi Jipa diaconul Sorescul din oraşul Buzău şi din Verneşti, Voico al Martei. Astfel i-au judecat şi i-au întocmit şi au ales partea lui Fătul şi partea lui Şerbu, fiii lui Magoe.... *) de vie, iar din aceste pogoane mai sus zise, iar alte pogoane, tot din aceste pogoane, care sunt mai sus zise, partea lui Necula şi partea lui Smead, au rămas la cumpărătura lui Mihalcea banul, care au fost vândute de cumii amil vedut eu Ilie Manie 3 ste-jini pentru ocini la d61u, del ocina lu Tudosie, ca si-i fie viilor lui ste<"n>- *) loc şters ilizibil în orig. 2>^loc rupt în orig. 33 3 — doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro jinişi del. $i atnu vedut eu, Ilie, de fatine voe me, dreptu 380 bani, denaite a mulţie megieşi, anume: Dragote din Pot şi Bade din Zoreştii şi Zota de acolo. Scris luna Iunie zile 3 în anul 7129 <1621>. Zapis de moşie dar nu arătă unde este, însă arată la Tudosea, în delu Verneştilor. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, X/6. Orig. rom., hârtie. Cu o copie, ibid., tn ms. 172, f. 482. 87 <1621 - 1623 > Iunie 4. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn, fiul răposatului Mihnea voevod. Dat-am dumnea mea cu învăţătura dumni mele părintelui igume-nului şi călug<ă>rilor dela sfânta mănăstire dela Izvorani, ca să fie volnici cu această carte a dumni mele să ia dijmă de în păine dela cine au arat spre ocina sfentei mănăstiri mai sus zisă dela Ungureni de în partea Udrei jum<ă>tate şi despre partea lui Ciocalau o patra parte şi partea călugărului toată şi dela Lupiia jum<ă>tate şi partea lu Orbocioag toată şi partea-i Dragole toată şi dela Modruzeşti partea Udreascâ, dela Neagul or dela călăraş or dela dărăban or dela ce om va fi arat spre aceastea mai sus zise ocine ale sfentei mănăstiri, dela toţ să ia dijma cumii e legea, a zecea. Derăptii aceia, nimeni să nu cuteze a opri sau a bântui peste această cartea dumni mele, că acea rău va păţi de cătră dumnea mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. S’a scris luna Iunie 4 zile. Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, 1/3. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Datat din a doua domnie a lui Radu Mihnea; ar putea fi şi din prima domnie. 88 1621 (7129) Iunie 6, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mircea armaş şi cu fiii lui, câţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Fratoştiţa, însă partea socrului său Laze toată, din câmp şi din pădure şi din apă, oricât se va alege şi de moştenire şi de cumpărătură, pe care a cumpărat-o Laze dela fiiflui Drăgan din sat, anume Stoica şi Potârca, însă din partea lor a treia parte. Şi iar din partea lui Lazăr, fratele lui Stoica şi al lui Potârcă, a treia parte şi ocina dela Măilat şi cu moara şi cu toate cumpărăturile pe care le-a cumpărat Lazea, socrul lui Mircea armaş, www.dacoromanica.ro ocină la Fratoştiţa, partea lui Burţucală şi partea lui Pătru din Ţânţâreni, penttucă aceste ocini care sunt mai sus zise au fost cumpărate de Laze de mai înainte vreme. Astfel, Laze, el a murit şi a lăsat un fiu, anume Barbul. Astfel a murit şi Barbul şi a fost bir la roşii încă din zilele răposatului părinte al domniei mele, Mihnea voevod. Apoi a plătit Mircea armaşul pe Laze şi Barbul, fiul lui Laze, de bir cu 7000 aspri dela crestarea lui Udrea până la crestarea lui Sculici. Şi când a scos numele lor dela bir, a dat Mircea armaşul un covor, preţuit 1000 aspri, pentru acele ocini care sunt mai sus zise. Şi tot a ţinut Mircea armaşul aceste ocini cu bună pace până în zilele lui Mihai voevod. Iar când a fost atunci, o fiică a lui Barbul, nepoata de fiu a lui Laze, anume Muşa, s’a ridicat şi aşa a spus că ocina este mai bună decât acest preţ pe care l-a dat Mircea armaş. Astfel, după acea, Mircea armaş, el a cumpărat această ocină care e mai suszisă şi a doua oară dela Muşa,fiica lui Barbul,nepoata lui Laze de i-a dat 3 boi şi două vaci cu lapte şi o vacă fără lapte şi 35 de oi şi o scroafă cu purcei şi un stup şi o cergă de 300 aspri şi o pereche de cizme de 200 aspri şi un brâu de mătase de 200 aspri şi o blană de vulpe de 130 aspri şi 30 vedre de vin la nuntă şi bucate la masă, de 700 aspri şi o spee de grâu de 200 aspri. Şi tot a ţinut Mircea armaş aceste ocini cu bună pace de atunci până în zilele lui Alexandru voevod, fiul lui Iliaş voevod. Iar când a fost atunci, Mircea armaş, el a avut pâră cu Preda, fiul Dumitrei, fiica lui Laze. Şi aşa a pârît Preda pe Mircea armaş pentru aceste ocine care sunt mai sus zise că a dat Laze de zestre fiicei sale Dumitra a treia parte din ocină. Iar întru aceia, Alexandru voevod, fiul lui Iliaş voevod, a căutat şi a judecat, după dreptate şi după lege, şi le-a dat 6 megiaşi între ei scrişi pe răvaşe domneşti, să caute şi să adevereze: a dat Laze ocină zestre fiicei sale Dumitra sau n’a dat. Astfel, acei 6 megiaşi, ei au cercetat şi au adeverit foarte bine că nu a dat Laze zestre ocină fiicei sale Dumitra, ci a rămas Preda de lege dinaintea lui Alexandru voevod. Iar când a fost în zilele lui Gavril voevod, Preda iar a venit la pâră cu Mircea armaş. Şi aşa a pârît, cum a pârît şi dintâi. Iar Gavriil voevod a văzut amândouă răvaşele la mâna lui Mircea armaşul, că a rămas Preda de lege dinaintea lui Alexandru voevod. Deasemeni a rămas şi în al doilea rând dinaintea lui Gavril vodă. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, iar a venit Preda în pâră cu Mircea armaş înaintea domniei mele. Iar întru aceia, domnia mea am căutat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea amândouă răvaşe ale lui Alexandru voevod şi cartea lui Gavril voevod cum a tot rămas Preda de lege. Tot aşa a rămas Preda de lege şi dinaintea domniei mele în al treilea rând. Şi am luat domnia mea şi o carte a domniei mele, mincinoasă, pe care a făcut-o Preda, şi am dat-o la mâna Iui Mircea armaş. www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat Mircea armaş ocină la Fratoştiţa, partea lui Cârstian şi a fratelui lui, Avram, fiii lui Preda, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini, care a fost a lui Preda de mainainte vreme, pentru 4500 aspri, în zilele lui Şerban voevod. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele Mircea armaş, ca să-i fie ocina ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Bertolomeiu mare stolnic şi jupan Goga mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Ispravnic Papa mare logofăt. Am scris eu, Idoxii logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Iunie 6 zile şi dela Adam până acum cursul anilor, în anul 7129 <1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, CVII/4. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1744. 39 <1621-1622> lume 6. •f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn, fiul răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Standul logofăt din Sălătruc, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele de să ţie 3 rumâni ai lu Dumitrul vatah din Dângeşti pântruc’aşa au spus slug domniei mele mai sus zis, Stanciul, cum au cumpâratu 6 rumâni în sat în Pereni dela Stan, feciorul lu Dumitru vat. Şi aş-a au avutu tocmelă cum de nu-i vor fi cu pace cia ocinâ de Pereni, iar Stanciul sâ ia rumân de în Dengeşti pântru cei de în Pereni. Şi-am vâzutu şi domnea mea în cartea Radul voevodu Şerban scris aşa. Deci cându a fostu apoi, 3 delniţe sintu cu pace, iar tri nu sintu in pace, ci i-au opritu văru primare a lu Stan. Deci aşijdere am judecat şi domnea mea sâ ţie Stanciul log 3 rumâni de Dângeşti pântr cei trei de Pereni; iar de-i va părea strămbu sâ vii de faţa. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic Vintilă mare vornic. A scris Dumitru logofăt, luna Iunie 6 zile. Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCII/5. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Datat după Radu Mihnea voevod şi Vintilă mare vornic. www.dacoromanica.ro 40 1621 (7129) Iunie 7. Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui Ion egumenul şi cu alalţi călugări carii lăcu-escu în sf<â>nta mănăstire din Tismeana, ci iaste hramul cinstitei uspenii a născătoarei de dumnezeu ca să fie volnici cu cartea domnii mele să ţie den toat<ă> balta Bistreţului jumătate şi din baltă şi din cârmă şi din tot ce se va cădea cum au ţinut şi mai dinainte vreme, însă den Covăciţ pân în Mâceş şi pân Brăzogrălă cât ţine toat<ă> balta Bistreţului jumătate, pentru că aceast<ă> balt<ă> iaste bătrăn<ă> şi direaptă a sfintei mănăstiri miluit<ă> di alalţi domni ci au fost mai dinainte vreme. Şi am văzut domnia niea şi cărţile altor domni bătrâni făcute di mil<ă> cum să fie moşie sfntei mănăstiri. Diript aceaia şi domnia mea am întării şi am făcut cartea dumnii mele şi am dat sfntei mănăstiri ca să ţie din toat<ă> balta Bistreţului jumătate. Şi di niminilea opreal<ă> să nu aibi naintea cărţii domnii mele. Diriptu aceaia şi voi vameşilor carii sânteţi la acea balt<ă> în vreme ci veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţ nimic să nu le opriţi den ce se va cădea al sfntei mănăstiri, ci să aveţ a înpărţi tot în doo dintr’acea balt<ă> cu sf<ă>nta mănăstire. Şi mai mult val să nu fie naintea cărţii domnii mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. A scris Stoica, Iunie 7 zile, anul 7129 < 1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. A învăţat Costin postelnic Arh. St. Buc., M-rea Tismana, CXVII/5. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o copie, ibid., tn ms. 329, f. 602; ms. 337, t. 330. 41 1621 (7129) Iunie 7. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui Ioan egumenul din sf<â>nta mănăstire ci se chiam<ă> Tismeana şi tuturor dălug<ă>rilor din sf<â>nta mănăstire, ca să fie volnici cu cartea domnii mele şi cu sluga domnii mele, anum...............l) să-şi strângă toţi Ţiganii sfntei mănăstiri carii vor fi răsipiţi, veri unde să i-ar afla în ţara dumnii mele, veri jn ţigănie dumnească, veri boerească, veri călug<ă>rească, tot să-i ia să-i ducă la sf<â>nta mănăstire. Insă să-ş ia dila Preda sluj toţi Ţiganii carii vor fi ai sfntei mănăstiri cu sălaşele şi cu tot cu ce vor avea. Şi dela Neagul, feciorul Badei den Greci, *) loc alb tn orig. 37 www.dacoromanica.ro iar să-ş ia Ţiganii sfntei mănăstiri şi dela egumenul dela mănăstirea dela Ţănţâreni să-ş ia nişt Ţigance ci sânt ale sfntei mânăstiri. Şi de niininilea opreal<ă> să nu aibi naintea cărţii domnii mele. Iar cine va zice că au cumpărat di aceştŢigani, el să se ducă să-ş ia banii de undi şi i-au dat. Iar Ţiganii carii vor fi ai sfntei mânăstiri, tot să-i ia să-i duc<ă> la sf<â>nta mănăstire. Şi de niminilea opreal<ă> să nu aibi, naintea cărţii domnii mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. A scris Stoica, Iunie 7 zile, anul 7129 <1621 > f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.  învăţat Costin post. Aceste cărţi nu forte trebuescîi. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, CXVII/4. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. O copie ibid., in ms. 329, f. 644. 42 1621 (7129) Iunie 7. f Din mila lui dumnezeu,Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui Ioan eginenul şi cu alalţi călugări din sf<â>nta mănăstire den Tisman,ca să le fie ale lor bucate, care lăcuescu în laturi pre la metoş ^n pace di cătră toţi oamenii, niminile să nu aib<ă> a tragire bucatele mănăstirii pentru alţi oameni, ci să fie în bună pace. Diriptu aceia şi voi, toate slugile domnii mele, carii veţ umbla, veri de ce slujbă, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele iar voi să căutaţi în pace să lăsaţi bucatele sfentei mănăstiri, nimic să nu le învăluiţi ci în bun<ă> pace să fie. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. A scris Stoica, Iunie 7 zile, anul 7129 <1626>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCI/7. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o copie ibid., in ms. 329, f. 82. 43 1621 (7129) lume 13, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preaiubitului, răposatului Io Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestei sfinte dumnezeeşti mânăstiri numită Tutana, unde este hramul sfântului Atanasie dela Atos şi tuturor călugărilor, câţi vieţuiesc în acel sfânt lăcaş, ca să-i fie sfintei mânăstiri sus zise 38 www.dacoromanica.ro satul Vălenii şi satul Brăteşti şi satul Baileni şi satul Tutăneştii din judeţul Argeş şi satul Obislăveştii şi satul Căzăneştii şi satul... *) şi satul Albotenii toţi cu crângurile şi cu mlaştinile şi cu bălţile, din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu toţi vecinii şi cu toate hotarele şi cu tot venitul, de pretutindeni, oricât se va alege, din hotar până în hotar, pentrucă aceste sate, care sunt mai sus zise, ele au fost date şi miluite la sfânta mănăstire Tutana de răposatul Mihnea voevod cel Bătrân, tatăl răposatului Mircea voevod, străbunicul domniei mele, cate a făcut sfânta mănăstire Tutana mai sus scrisă din temelie. Şi am văzut domnia mea şi cartea bătrânului, răposatului Mihnea voevod, de milă, pe aceste sate mai sus zise, făcută cu mare blestem şi dată la sfânta mănăstire, când a fost cursul anilor 7000 2) Şi iarăşi să fie sfintei dumnezeeştii mănăstiri Tutana, care e mai sus scrisă, satul Mogoşeştii jumătate, de pe Argeşel, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul. Iar cealaltă jumătate din Mogoşeşti mai sus scrisă să o ţină mănăstirea numită Cotmeana, pentrucă acel sat Mogoşeştii a fost al lui Staico logofăt şi al lui Albu Negrul, ci l-au dat ei sfintelor mănăstiri mai suszise pentru sufletele lor, încă din zilele bătrânului, răposatului Vladul voevod, tatăl lui Vlad voevod, când a fost cursul anilor 7018 <1510>. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Vlad voevod de milă pe acel sat Mogoşeştii, făcută cu mare blestem şi că a purtat încă şi pâră Staico logofăt cu Medeleanul, ci iarăşi a căzut pe seama sfintelor mănăstiri Tutana şi Cotmeana, cum este mai sus scris. Şi iar să fie sfintei mănăstiri Tutana satul Neculeştii din judeţul Argeş cu tot hotarul şi cu vecini şi cu tot venitul, de pretutindeni, oricât se va alege, pentrucă acel sat Neculeştii mai sus scris, el a fost dat de Standul Durduc şi închinat la sfânta mănăstire Tutana pentru sufletul său, în zilele răposatului Pătru voevod, fiul lui Mircea veovod. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Vladul voevod Călugărul, când a fost cursul anilor 7070 3) <1562> Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri Tutana satele Bota şi Untenii din judeţul Buzău cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, de pretutindeni, oricât se va alege, pentrucă aceste sate mai sus zise au fost cumpărate de răposatul părinte al domniei mele, Mihnea voevod, dela jupaniţa Elina, soţia lui Ivaşco vornic, pentru 200.000 aspri de argint gata. Astfel satul Bora l-a dat la sfânta mănăstire sfânta Troiţă din jos oraşul Bucureşti, iar satul Untenii l-a închinat sfintei mănăstiri Tutana, pentrucă a împrumutat răposatul părinte al domniei mele Mihnea voevod pe Tudoran sluger, fiul jupaniţei Elina vorniceasa, cu 200.000 aspri, dar nu a putut să plătească, ci a pus aceste sate în preţul acestor aspri, la 150.000 aspri. Şi am văzut domnia mea şi cartea părin- l) loc alb In orig. :) In original lipsesc cifrele sutelor, zecilor şi unităţilor. S1 după dată cartea este scrisă de Petru voevod cel Tânăr, nu de Vlad Călugărul, sau i când a fost cursul anilor 7070 * se referă la danie şi nu la cart?. 39 www.dacoromanica.ro telui domniei mele, Mihnea voevod, de milă pe aceste sate Bora şi Untenii, când a fost cursul anilor 7097 *) <1589> Pentru aceasta, domnia mea încă am înnoit şi am întărit aceste cărţi vechi şi rupte mai suszise şi cu această carte a domniei mele, cum a fost şi mai înainte vreme şi am miluit şi domnia mea cum s’a miluit şi de alţi domni bătrâni. Şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri Tutana, ca să-i fie aceste sate dedină şi de întărire, iar călugărilor de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela, domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va pierde, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Bertolomi mare stolnic şi jupan Goga comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 13 zile şi dela Adam până la această scriere, cursul anilor, în anul 7129 <1621 > f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XI/3. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din sec. XIX. Trad. rom. ibid., in ms. 256, f. 602 — 603. 44 1621 (7129) Iunie 13, Târgovişte. f Câţi sunt milostivi şi câţi au râvnă pentru înţelepciune şi toţi câţi se străduiesc să săvârşească fapte bune, săvârşeasc acestea nu altfel, ci învăţaţi de duhul lui dumnezeu şi aceştia se învrednicesc de înfiere şi moştenirea împărăţiei care este gătită dela începutul facerii lumii, cum zice apostolul Pavel: «câţi se poartă cu duhul lui dumnezeu, aceştia sunt fiii lui dumnezeu ». Pentru aceasta, fiecare ce doreşte să-şi mântuiască sufletul său, este dator să râvnească la milostenie şi deasemeni pe sine să se învrednicească de l) cartea la care se referă e din 1589 Iunie 13; se află la Arh. St. Bac., Radu Vodă, XIII/2-3. 40 www.dacoromanica.ro aceasta, cum zice: « fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi». Căci înaintea acestora porţile împărăţiei cerurilor nu se închid, ci mai ales bucurându-se se desfac cu mărire şi cu cinste înaintea lui dumnezeu ca nişte înfiiaţi fiind şi în lăcaşurile cereşti în vecii vecilor se încununează cu cununi neperitoare. Pentru aceasta şi eu, în Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi birecin-stitorul şi de Hristos iubitorul, Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu şi cu voia lui dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul răposatului Mihnea voevod, am râvnit domnia mea la domnii cei de dumnezeu încoronaţi, ce-au fost înaintea noastră, cari au dăruit şi au întărit sfintele lăcaşuri, unde se săvârşesc dumnezeieştile taine. Deasemeni şi domniei mele mi-a plăcut să doresc către dumnezeieştile biserici, mai ales către sfânta mănăstire numită Tutana, unde este hramul sfântului Atanasie dela Atos, ca să fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri mai sus zise satul Tutăneni din judeţul Argeş în pace şi iertat de bir şi de găleată cu fân şi de bou şi de oaie seacă şi de miere şi de dijmă de stupi şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de cai de olac şi de toate slujbele, adică dela cele mari până la cele mici. Şi care oameni străini vor veni din altă ţară în acel sat mai sus zis, fie Sârb fie Arbănaş să locuiască în acel sat, să fie iertaţi de toate slujbele mai sus zise, pentrucă i-am iertat domnia mea, să fie numai pentru treaba şi de ascultarea sfintei mănăstiri de danie şi de întărire sfintei mănăstiri, iar domniei mele veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă cinsteşte şi înnoeşte şi întăreşte acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletului lui, iar dacă nu cinsteşte şi nu întăreşte şi nu înnoieşte acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui. Iar care om va strica şi va călca şi vapierde acest hrisov, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi, care sunt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, cum este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şf jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Bertomi mare stolnic şi Goga mare comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Iunie 13 zile şi dela Adam până acum cursul anilor, în anul 7129 < 1621 > f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XIX ter/2. Orig. slav, perg., pecete aplicată. 41 www.dacoromanica.ro 45 1621 (7129) Iunie 15, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungrovla-liiei, fiul marelui şi preabunului, răposaLului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri din oraşul domniei mele din Buzău, unde este hramul Blagoveştenia născătoarei de dumnezeu, care este dată şi închinată metoh cu toate satele şi averile la sfânta mănăstire numită Duşco, hramul preobrajenia domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca să fie vecinii sfintei mănăstiri, câţi se vor alege din sat, din Maxin, din judeţul Buzău, în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi de fân şi de bou şi de oaie seacă şi de cal domnesc şi de miere şi de ceară şi de dijmă de stupi şi de gorştină de oi şi de porci şi de cai de olac şi de lucru domnesc şi de toate slujbele şi mâncăturile, câte sunt peste an în ţara domniei mele pentru nimic turburare să nu aibă, pentrucă satul Maxinul, care este al sfintei mănăstiri mai sus zise, el a fost un sat risipit şi spart de multe nevoi şi răutăţi mai dinainte vreme, de a fugit care unde a putut, ca nişte oameni strâmtoraţi de sărăcie până când a rămas satul pustiu. Iar apoi, când a fost în zilele lui Alexandru voevod, fiul lui Iliaş voevod, domnia lui s’a milostivit, de a iertat acel sat Maxinul de bir şi de toate mâncăturile <şi> a miluit pe sfânta mănăstire mai sus zisă să-şi facă slobozie şi sat de milă, să-şi strângă oameni străini, Sârb, Grec, Moldovean, Arbănaş fără dare şi fără dajde, pe ocina sfintei mănăstiri dela Maxin. Deasemeni şi oameni care vor fi fost de moştenire din Maxin încă să se strângă şi să fie iertaţi de toate, cum este mai sus scris. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul de milă şi de iertare al lui Alexandru voevod, făcut cu mare blestem. Deasemeni am văzut domnia mea şi cartea lui Gavril voevod, iarăş de iertare. Intru aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi cu această carte a domniei mele şi am râvnit să mă numesc ctitor nou la sfânta mănăstire din Buzău, ca şi ceilalţi domni milostivi, care au fost mai înaintea noastră. Astfel şi domnia mea m’am milostivit de acel sat Maxinul, mai sus scris, să fie iertat de toate şi în pace, cum a fost şi de mai înainte vreme, ca să fie sfintei mănăstiri de treabă şi de ascultare şi de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană iar domniei mele şi cititorilor să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va strica şi o 42 www.dacoromanica.ro va pierde, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sunt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi Iudei necredincioşi. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Bertolomi mare stolnic şi jupan Goga mare şi comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişle, luna Iunie 15 zile şi dela Adam, în anul 7129 <1621>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arh. St. Buc., M-rea Banu, XI/9. Orlg. slav, perg., pecete timbrată. Cu o tratf. rom. dela Începutul sec. XVIII. 46 1621 (7129) Iunie 15, Târgoviştc. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Antonie cămăraşul şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie salul Groşanii Trifului şi cu plasele numite Obidiţi şi Mudeşti1) şi Mălăeşti de pe Călmăţui din judeţul Buzău,din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, din hotar până iar în hotar, pe vechile hotare şi semne. Şi vecinii încă să se ştie anume:.................................... •...........................*........................................... •••• f pentrucă acel sat Groşanii cu plasele care sunt mai sus zise Obidiţii şi Mude ştii1) şi Mălăeştii, el a fost sat domnesc, cumpărat de răposatul Mihail voevod pe aspri din vistieria domnească. Astfel, de atunci încoace a tot fost sat domnesc pe seama domnească. Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, dacă am ajuns domnia mea cu vrerea lui dumnezeu domn al Ţării Româneşti în al doilea rând, domnia inea am vândut acel sat Groşanii şi cu plasele, care sunt mai sus zise, lui Antonie cămăraşul, pentru 160 galbeni gata, cu ştirea tuturor boierilor domniei mele, ca să-i fie dedină; şi s’au dat aceşti aspri mai sus zişi tot la treaba ţării, unde a fost greutate şi nevoie. Şi vecinii pe unde vor fi risipiţi, să-i adune. *) « Mudeştii» Îndreptat apoi: < Căldăreşti *. 2) loc alb In orig. 43 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Antonie cămăraşul, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit,! după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi Necula mare spătar şi Bertolomi mare stolnic şi Goga mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 15 zile şi dela Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7129 <1621>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arh. St. Buc., M-rea Banu, IX/9. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu două traduceri rom., una din sec. XIX, cealaltă din 1900. 47 1621 (7129) Iunie 15. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Mihna a lu Drăghici spăt de în Măneşti şi feciorilor ei, căţi va avea, ca să fie în pace de acum şi slobod<ă> de cătră Nan pos şi de cătră Hrizan post, fraţii lu Drăghici spat, cumnaţii jupaniţei Mihna şi de cătră toat<ă> rudenia lor. Păntrucă au avut jupaniţ Mihna pâr<ă> îunaintea domnii mel cu cumnaţii-iş cu Nan şi cu Hrizan şi aşa părăia Nan şi Hrizan, cum au luat frate-său Drăghici spat 1 cort şi 1 abăiur şi 1 cal şi 30 de răşi şi 150 de galbini în zilele lu Mihaiu vod<ă> şi lor nu le-au dat nimic. Iar jup<ă>neasa Mihna, ia se-au plânsu de asupreal<ă> şi de dereptate, cum o asuprescu şi ia nu ştie nimic de acele ci părăia ei, nici ştie să fie luat Drăghici spat ce zic ei că au luat. Şi se-au fost părăt ei naintea domnii mel şi în rândul domniei domnie mel de întâiu şi s Nan şi Hrizan de lege şi de judecat<ă> denaintea domnie mel. Şi au fost jup<ă>neasa Mihna în pace de atunce păn acum. Iar cănd au fost acum, în zilele domnie mel al doile rănd, iar au venit, Nan şi Hrizan în pâr<ă> cu jup<ă>neasa Mihna intea domniei mele şi aşa părăia, cum au păr<ă>t şi dentăiu. Intr’aceia domniia mea am căutat şi > am judecat p drept şi pre leg, cu toţi cinstiţii g<ă>torii domnii mel şi u mărturisit toţi boiarii, cum n’are Nan şi Hrizan nimic a-şi. întoarce despre Drăghici spat, ci încă mai mult au cheltuit Drăghici spat pân au fost viu cu casa şi cu slujbil pântru ei. Deci aşijd6re au rămas Nan şi Hrizan şi «cum denaintea domnii mel de leg şi de jude- 44 www.dacoromanica.ro cat<â>, mai mult val şi bântuial<ă> să n’aib<ă>. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Scris Idoxie, luna Iunie 15 zile, în anul 7129 <1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., MMDCLXIII/1. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată. 48 1621 (7129) lume 16, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupan Gligorie fost mare comis şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Bălteni din judeţul 1) însă jumătate de sat. Astfel să se ştie, din jumătate de sat trei părţi, iar a patra parte pe care a cumpărat-o Neacşul postelnic şi cu jupaniţa lui, Neaga din Comişani, dela Bârcă din Cojăşti şi dela jupaniţa lui......*) din partea lor din Bălteni, din acea jumătate de sat, a patra parte. Astfel a avut şi cinstitul boier al domniei mele jupan Gligorie comis ocină la Cojăşti din judeţul Dâmboviţa. Astfel a schimbat Neacşul postelnic şi jupaniţa lui, Neaga, cu Gligorie comis, de i-au dat lui Gligorie comis a patra parte din Bălteni, iar Gligorie comisul i-a dat lui Neacşul postelnic şi jupaniţi lui, Neaga, partea lui din Cojăşti, pe care a cumpărat-o dela cumnatul său Ivan; iar trei părţi din Bălteni le-a cumpărat cinstitul boier al domniei mele, jupan Gligorie comis, dela Neacşul postelnic şi dela jupaniţa lui, Neaga, pentru 20.000 aspri gata, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vad de moară în Ialomiţa şi din baltă şi cu vecinii, anume: Mladen cu fiii săi şi fratele său Bălan cu fiii săi şi Ţigănilă cu fiii săi şi ceilalţi vecini câţi se vor găsi din această jumătate de sat mai sus scrisă, din partea lui Neacşul postelnic şi de peste tot hotarul, oricât se va alege. Şi au vândut Neacşul postelnic şi jupaniţa lui, Neaga şi au schimbat ei de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus din jos şi din jurul locului şi dinaintea lui Gavriil voevod. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare şi de schimb dela mâinile lui Neacşul postelnic şi ale jupâniţei lui, Neaga, cu mulţi oameni buni martori anume........................l). Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului boier al domniei mele jupan Gligorie fost mare comis, ca să-i fie această jumătate de sat mai sus scrisă ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. l) loc alb tn orig. 45 www.dacoromanica.ro iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintiiă mate vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi Necula mare spătar şi Bertolomi mare stolnic şi Goga comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat, în cetatea Târgovişte, luna Iunie 16 zile, iar dela Adam în anul 7129 <1621 >. Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/14. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1782. Altă trad. rom. ibid., tn ms. 256, f. 217. 49 1621 (7129) Iunie 18, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Grajdana, care a fost jupaniţa lui Leca spătarul şi cu fiii ei, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciu-mernic, însă partea lui Stoica, fiul lui Nan vătaf, partea lui toată cât se va alege de pretutindeni, pentruoă a cumpărat jupaniţa Grajdana această ocină din Ciumernic dela Stoica, fiul lui Nan vătaful din Săcuieni şi de moştenire şi de cumpărătură şi partea unchiului său Neagoe, pentru 21.000 aspri gata, în zilei e răposatului Şerban voevod, iar din uscat n’a cumpărat nimic. Şi această mai sus spusă ocină din Ciumernic o cumpărase Nan vătaf dela popa Freja din Bobeşti şi dela Oprea, fiul lui Pădure logofăt, din Săcuieni. Şi a vândut Stoica, fiul lui Nan vătaful, această ocină, el de bună voia lui, şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. <Şi> a avut jupaniţa Grajdana şi carte de cumpărătură pe această ocină dela Ciumernic, dar a pierit de răutăţi. De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Grajdana, ca să-i fie această mai sus zisă ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi Necula spătar şi Bertolomi stolnic şi Goga comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat, în cetatea Târgoviştei luna Iunie 18 zile şi dela Adam în anul 7129 <1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CXCIV/11. Orig. slav, hârtie, pecete aplicata, căzută. Cu o trad. rom. modernă. www.dacoromanica.ro §6 <1621 - 1623 > Iunie 24. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn, fiul răposatului Mihnea voevod. Dat-am dumnea mea cu învăţătura dumni mele cinstitului şi prealuminatului părintelui nostru chir Luca mitropolit, ca să fie volnic cu cartea dumni mele de sifţie satul Şerbăneştii, însă partea jup<ă>nului Cernicăi ce au fost mare vornic, de în cămp şi de în pădure, de în apă cu vad de moară şi cu moara şi cu viia şi în şezutul satului, cu rum<â>ni, oarecătfl se va alege preste tot hotarul, pretutindinilea, pentrucă l-au cumpărat părintele vlădica dela Cernica dvorni pentru...1) as gata, pentrucă un sat, anume Răca ce au fost...*) mitropolii, ei se-au scumpărat pre bani de cătele vlădica mai sus scris şi se-au judecit. După aceia, părintele au făcut tocmeală cu Cernica dvornicul. Deci au dat acei bani mai sus scriş ce au luat dela Răca de au cumpărat partea lui de în Şerbăneşti, ca să fie sat pentru sat. Drepţii aceia şi voi rum<â>nilor, ce veţi fi pri acea ocină mai sus zisă, voi să ascultaţ de învăţătura părintelui şi de slugile sfenţiei lui de ce vă vor da învăţătură. Aceia grăiaşte dumnea mea. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Şi ispravnic însăşi zisa domniei mele. Scris luna Iunie 24 zile. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XLIII/1. Orig. rom., hârtie, rupt, pecete aplicată, căzută. Cu o copie, ibid., tq ms. 127, f. 224. Ar putea li şi din prima domnie. 51 1621 (7129) Iunie 30. f Io doamna Marghita, doamna răposatului Io Simeon voevod. Scris-am domnia mea cartea domnii mele sventei şi dumnezeeştii mănăstiri ce se zice Argeşfl cum c’au avut svănta mănăstire nişte mori ce se cheamă morile de jos, deci le-au fost închis orăşanii cu grădinile, de n’au avut cale să meargă cu carulii la moară. Deci se-au plănsG călugării de în svănta mănăstire că n’au cale să meargă cu carul la moară. Iar domnia mea amu căutat şi amă aflat dereptate; şi amă judecat depreună cu boieri cum să aibă svănta mănăstiri cale să să meargă cu carul la moară. Şi ainfl mănat pre sluga domnii mele pre Stanciul vătahul cum să facă cale; deci au tăiat gardurile grădinilor ş’au făcut 1) loc alb !n orig. 2) loc rupt tn orig. 47 www.dacoromanica.ro cale să poată merge cu carul svânta mănăstire la moară, cum au fost şi mai denainte vreme şi le-au lăsat şi lor locti destul să le fie de hrană. Deci, într’ alţii chip să nu fie, preste cuvântul domnii mele. Âm spus însumi domnia mea. Scris luna Iunie 30 zile, anul 7129 J) <1621 >. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXXVIII/7. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. 52 1621 (7129) Iulio 3, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Balotă şi cu fiii lui, câţi dumnezeu îi va da, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către popa Negoi din Văcăreşti şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui. Pentrucă Balotă a fost vecin al popii Neagoe de mai înainte vreme. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele popa Neagoe, el a avut pâră înaintea domniei mele cu Sas şi cu Dărman. Şi aşa au pârît Sas şi Dărman că Balotă este vecin al lor. Astfel, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după legea dumnezeească, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat între ei 2 megiaşi, scrişi pe răvaşele domniei mele, anume din Dudeşti, Oprea logofăt şi din Bârzeşti, Dobrişan, ca să cerceteze şi să adeverească a fost Balotă vecin al lui Sas sau al lui Dărman sau al popii Neagoe? Astfel, acei doi megiaşi, care sunt mai sus zişi, ei au cercetat şi au adeverit cu sufletele lor că Balotă este vecin al popii Neagoe, iar Sas şi Dărman n’au avut niciun amestec cu Balotă. Şi am văzut domnia mea amândouă răvaşele domniei mele la mâna lui Balotă şi răvaşul acelor 2 megiaşi de rămas. Deasemeni au rămas Sas şi Dărman de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele. Apoi, popa Negoi, el a iertat pe Balotă de vecinie de a sa bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos, pentru dumnezeu şi pentru sufletul lui şi al părinţilor lui, să fie pomană în veci. Şi am văzut domnia mea şi cartea popii Neagoe, de iertare şi de slobozire la mâna lui Balotă, făcută cu mare blestem, la mâna lui Balotă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Balotă, ca să fie în pace şi slobod de vecinie de către popa Neagoe şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui, şi Balotă şi fiii lui şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Goga mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Ispravnic Papa mare logofăt. ') Aşa în text, deşi situaţiile istorice sunt neverosimile pentru această dată. 48 www.dacoromanica.ro Am scris Idoxii logofăt, In cetatea dţ scaun Târgovişte, luna Iulie 3 zile şi dela Adam până acum, în anul 7129 < 1621 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XIX/4. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom., din 1900. 53 1621 (7129) Iulie 8. f Adec<ă> eu, Oancea, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mar credinţe la mâna Stoică niguţitorul din Argeşi cum sâ sâ ştie câ m’am vândutu rumân eu di a mea bun<ă> voe şi eu şi ficiorii mii, anumiProvăţ şi Stan şi Marin cu moşiia noastră şi cu pomi, cât sâ va alegi, căci câ eu m’am vândutu rumân di a mea bun<ă> voe, fâr<ă> nicio silă, cu stupină Stoică niguţitorulu, diriptu aspri 9200 '). Şi mărturii fost-au Nicola al Cernii şi Docsaba, cându s-au făcut acistă zapis. Scris Iulie 8 zile, anul 7129 <1621> Zapis acesta pus zălog pe ug15 a). Nicola al Cernii Docâsaba. Arh. St. Buc., A. N., CLXXVI/1. Orig. rom., hârtie. 54 1621 (7129) Iulie 30. f Să se ştie cum au fost în zilele egumenului lui Ion o Ţigancă a mânâstirei dupâ unu Ţigan al pâharnicului Mateiu, dupâ Stan şi Ţiganca Calea. Dici, deac’am aflat domnia mea câ iaste Ţiganca mânăstirei, iarâ eu am dat Ţigancă mânâstirei pentru Calea; amu dat mânâstirei pre Dumitra. Şi Ţiganca mânăstirei au fost fata Nanei. Şi mărturii am pus dămniia mea: proegumenul Ion şi Agaton şi Şerbul şi Dumitru di în Cioroiul şi BogdanO di în Bâileşti şi Ţiganii ceia, ce-au adus Ţiganca la mănăstire, Necola şi Stan. Şi o-u ţinut Stan pre Calea. Şi de acum să fie pace întru noi. La 7129 <1621 > luna Iulie 30 zile. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCXCIII/3. Orig. rom. hârtie. *•) In orig. corectat ulterior In: 7600. scris de altă mână. 49 4 — Doc. fard Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro 1621 (7129) August L •ţ Să se şti cum au cumpărat Miriţ<ă> de în sat de în Dărmăneşti o jumătat de mor<ă> *) de vad dela Ducoe, alaltă jum<ă>tate au cumpărat, dela Dan celu mare şi dela Dănişoru celu mic şi dela Stoican, dereptu 1000, să fie vadl a lui Miriţ<ă> şi altul să n’aibă lucru, să fie moşie lui şi fecioriloru lui. Şi mărturie Dumitru şi Vladl şi Bădica şi Ivan şi mulţi omeni buni. Şi să aibă a-şi face pre ahăstti zapis şi carte domnească. Şi amu scrisu eu Radul luna Agosto 5 zike>, vălet 7129 <1621>. 2apisul Ducoaei şi a lui Dan pentru un vad de moară in Dărmăneşti la măna lui Miriţă. Muz. Arh. Ist. Buc., nr. 1529/D. Orig. rom., hârtie, 3 peceţi aplicate. 56 1621 (7129) August 1, Târgovişle. •ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri din oraşul domniei mele Buzău, unde este hramul preasfintei stăpânei noastre născătoarea de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstita ei blagoveştenie, ca să fie sfintei mănăstiri ocină la Macsin, însă toată partea lui Vladul paharnic din Ruda, oricât se va alege de peste tot hotarul, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni. Pentrucă această mai sus zisă ocină din Macsin a fost de moştenire a lui Vladul paharnic. Iar apoi, când a fost în zilele lui Gavriil voevod, Vladul paharnic, el a vândut această ocină a lui dela Macsin, toată partea lui, de a sa bună voie jupanului Ivaşco fost mare vornic şi jupanului Papa mare logofăt şi jupanului Miho mare spătar şi jupanului Paraschiva al doilea logofăt, pentru 50 galbeni gata, însă numai ocina fără vecini. Iar după aceia, aceşti dregători mai sus zişi, jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Miho fost mare spătar şi Paraschiva al doilea logofăt, ei au dat şi au închinat această ocină dela Macsin mai sus zisei mănăstiri, să fie dedină şi de întărire, iar lor veşnică pomenire; şi s’au scris la sfântul pomelnic. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri mai sus zise satul anume Meteleul şi satul Albeştii toţi şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii cu tot venitul, din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul şi de pretutindeni, pentrucă aceste sate mai sus zise, Meteleul şi Albeştii, sunt ale sfintei mănăstiri, date şi închinate de jupan Andronie vistier, încă din zilele lui Mihail voevod. cuvintele « de moară » adăugate cu altă cerneală. 50 www.dacoromanica.ro Iar apoi, călugării dcla sfânta mănăstire mai sus zisă, ei au adunat pe toţi yednii din aceste sate, din Meteleul şi din Albeşti, de i-au aşezat pe ocina mănăstirească dela Macsin, ca să vieţuiască acolo. Astfel domnia mea m’am milostivit de sfânta mănăstire şi.am iertat domnia mea pe aceşti vecini ai sfintei mănăstiri^ care vor vieţui pe ocifia mănăstirii, dela Macsin, ca să fie în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi jde fân şi de bou şi de oaie seacă şi de cal domnesc şi de miere şi de ceară şi de dijmă de stupi şi de gorştină de oi şi de porci şi de cal de olac şi de lucru domnesc şi de toate mâncăturile şi dajdiile şi slujbele, câte se cuprind peste an în ţara domniei mele, nicio turburare să nu aibă. Deasemenea şi dacă se strâng oameni străini din alte ţări, Sârbi, Greci, Arbănaşi, Moldoveni, oameni fără dare, iarăşi să fie în pace şi iertaţi de toate cele mai sus zise, pentrucă i-am iertat domnia mea, că să fie numai de ascultare şi de ajutor sfintei mănăstiri, iar nouă, veşnică pomenire. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Alexandru voevod, fiul lui Iliaş voevod şi cartea de iertare a lui Gavriil voevod, întărite cu blesteme. Aşa şi domnia mea ain întărit cu această carte a domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele,' ctii va încredinţa domnul dumnezeu să cârmuiască Ţara Rdntânească, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau din alt neam, să cinstească şi să întărească această iertare şi să înnoiască această carte a domniei mele şi domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va. cins£î> şi nu va întări, ci va strica această danie a mănăstirii, pe acela domnul duţnnczeu să nu-1 cinstească în domnia lui, nici în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie afurisit de cei 318 părinţi din Nicheia, care este şi va fi în veci, amin. IaLă şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa marc logofăt şi jupan Aslan mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei mare stolnic şi Goga mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. A scris Şerban logofăt în Târgovişte, August 7 zile, în anul 7129 <1621>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arii. St. Buc., M-rea Bnnu, XI 11. Orig. slav, perg., pecete timbrată. - Cu o trad. rom. din prima jumătate a sec. XVIII. 57 <1621 Septembrie 1 — 1622 August 31 >7130. f Scris-am eu, Radul Bărde cu feciorul...........x) anum Tatul şi cu Boica, acesta al meu zapisu, cum să s ştie că i-au văndut jupănlui Ştefuluu stănjăn de ocin<ă> 15, în ocina Scăluiloru. Şi am văndut de apă păn<ă> <în> del şi am văndut de bun<ă>voe nostră, dirtu ban gaţ ughi 7 J) loc rupt în orig. 51 www.dacoromanica.ro jumăiaie. Şi am vândut de bun<ă>voe ine şi cu a feciorilru mei şi cu ştir tuturor megieşilor, de în sus şi den jos. Şi păntru credinţa pusu-ne-m mai jos degetel. Vălt 7130 <1621—1622>. Eu Radul Bărde. Acad. R.P.R., CCXCIX/77. Orig. rom., hârtie. 58 <1621 Septembrie 1 — 1622 August 31 >7130. •ţ Eu Radul Ciorăscul mărturisescu cu cestu zapis al meu cum am tocmit de am vândut şupănului *) Ciurcii de Odoben moşie la Ciorăşli, însă o sut<ă> de stănjin parte din parte Simcăi, dereptu doo mi de aspri gata şi cu ştire tutor fraţilor tutur, denainte lui Vasilie şi denainte lui Năstasie şi denainte Savei şi denainte lui <0>preş şi a Sloicâ. Şi mală sau făcu în casa lui Marco ceuşul. Şi am scris eu, Ghidion, v<ă>lt 7130 <1621 1022> Acad. R.P.R., LXXXVIII/1. Orig. rom., hârtie, pecete aplicatâ. 59 <1621 Septembrie 1 — 1622 August 31 > 7130. •ţ Scriş eu, Fătul de Corşori şi fiu meu Neagoâ acesta al nostru zapis la mâna lu Muşat post cum să să ştie că îmm fustu vândut 12 delniţe şi cu rumâni de în sat de Stăneşti de preste tot hotarul şi ne-u fostu şi mai rămas delniţele în sat şi în cămp şi de preste tot hotarul; iarră acum amu văndutu toată partea me ce amu avut, jumătate de satu.să aibă a <îm>părţi de în doo, de preste tot hotarul, să fie doi fraţi Muşat post şi cu frate-meu Negoe, păntrucă am vândut la vreme de nevoc de me-u dat as 4500. Şi amu vândut lu de a me bună voe. Şi mărturie, Braţul coms, Todoran pit, Opre log şi frate meu Negoe şi Stanciul Oltenul, feciorul popi de în Braza şi Vrabie de Corbi şi Once. Şi am scris eu, Fătul, păînntru credinţa cu măna me, amin. Vălet 7130 <1621 —1622>. Eu Neagoe, fratele lui. Oprea log Eu Fătul. Vrabie. Eu Nigoi. Oncea. Braţul comis. Ioan preot clisiarh din Câmpulung. Tudoran slugir. Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, VIII/22. Orig. rom., hârtie, opt peceţi aplicate. Cu o copie, ibid., in ms. 204, f. 103 v. *) in loc de: jupânului. S2 www.dacoromanica.ro 60 <1621 Septembrie 1 — 1622 August 31 > 7130. f Eu Fătul de Corşori scris-am acesta al meu zapis la măna lu Muşat pos-t să să ştie că immu vădot pre u rumăn de Stăneşti, anume Gănde, feciorol a lu Alăman, cu delniţa lui de pres tot hotarul şi delneţalu Hăbudiei de preste tot hotarul Stăneştilor, as 3400, pătrucă me-au dat aceşti bani la nevoie me, m’am plătit de bir de ruşale, ca să-i fie lui moşie şi coconir lui, Şi au fostu la tocmala nostră Drăghici de Lidiceşti, Stoica de Bădeşti, Bade şi Vişan de Stăneşti. Şi amu scris eu, Fătul, pănlru credeţa, văleat 7130 <1621 —1622>. •Eu Fătul. Drăghici. Stoica. Bade. Vişan. Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, VI11/23. Orig. rom., hârtie, cinci peceţi aplicate. Cu o copie, ibid., tn ms. 201, f. 103 v. 61 <1621 Septembrie 1 — 1622 August 31 >7130, Târgovişte. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlaliici, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lefter dela Odob l) săi, câţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Dediuleşti însă din l) Cârstian zece stânjeni de ocină, dela matca Buzăului până la drumul Săpatului ') hotarul şi cu o roată întreagă de moară la apa Buzăului, pentru că a cumpărat Lefter această mai sus zisă ocină şi roată de moară dela Sora, preoteasa popei Cârstian <şi dela fiii> *) popei Cârstian anume Constantin şi Merin, pentru 3020 aspri gata. Şi a vândut < Sora> l) preoteasa împreună cu fiii săi, de bună voia lor şi cu ştirea tuturor megia-şilor din jurul locului. Şi la întocmirea lor au fost martori anume: din Deduleşti, Stoicanul şi Manea şi Lupul şi Momcilă şi Neagoe şi Moşul şi din Mărăcineni, Sava, fiul lui Fătul şi Goga. Şi iarăşi a cumpărat Lefter o fiică de Aţigan, anume Muşa, fiica lui Grudea, dela jupaniţa Dobra, femeia lui Neagul din Răteşti şi dela fraţii lui Neagul, l) loc rupt In orig. 53 www.dacoromanica.ro anume Dragomir şi Voico, penlru 1900 aspri gata. Şi au fost la întocmirea lor mulţi megiaşi şi aldămăşari, anume: din Răteşti, Jipa şi Manea negustorul şi diaconul Stănislav şi Grama şi Dragomir şi Dobrotă şi Ionaşco şi alţi huliţi. Şi iarăşi să-i fie lui Lefter 5 stânjeni de ocină şi un pogon de vie în satul Zoreşţi la Poienarî/de peste tot liotarul din parlea lui Zoita, deoarece când a fost Ia ppnunia lui Lefter, jupaniţa Elina, femeia lui Zoita şi împreună cu fiica sa Malea ea a miluit pe nepotul său Lefter, la cununie, cu aceşti stânjeni mai sus spuşi ^) via, de burtă voia lor, ca să-i fie ei veşnică *) şi fiul său Radul pe Lefter la cununie cu 2..........*). Şi iarăşi a cumpărat Lefter doi stânjeni de ocină şi cu două pogoane de vie *) Radul al lui Glieorglie pentru 500 aspri însă din partea lui Mircea^al lui Jiteaf de peste tot hotarul......*) ca să-i f 16 lui ocină de dedină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de> *) nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus 1)lil<ă mare vornio *) şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hl izea mare vistier şi jupan. ...... A) şi Vartolomi mare stolnic şi Ion mare paharnic şi Furtuna mare comis şi jupan. . . *) <Şi ispravnio *) jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Iano, în cetatea de scaun Târgovi.şte......*) cursul anilor a fost atunci dela Adam până la aceasta scriere 7130 <1621 -—1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CXLVI/177. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. 62 <1621 Septembrie —1622 August> 10, 7130, Târgoviştc. Cu mila lui dmnezeu, Io Rad vvd şi domnu a toată Ţara Rumănească, feciorul marelui Mihnei vd, nepot marelui şi milostivului .răposatlui Io Alexandru -vvd. Dat-am domniia mea această poruncă a tiamnii mele boerului domnii mele Ieremii logf<ăt>~şi cu feciorii liti, ori căţi .dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie hii moşie lâ Tabără, însă cătă ait ţinut Ylaicul, fiul lai Staico, toată partea lui de moşie şiT.cu rumânii.care & vor alege şi din cănîpu şi din pădure şi din apă şi din vatlul de'moară. însă o casă tle moară. Pentrucă această mai sus zisă moşie fost-au' de baştină a Tui Staico tatăl Vlaicului din Tabără. Insă să să ştie, din apa Dămboviţii până în [a] valea Nucetului, cătă au ţinut Vlaicul, doaă funii de moşie, pentrucă au cumpărat boerul domnii jnele Jeremiia logfăt această mai sus zisă moşie dela jupăneasa Neaga, jnumar/Vlaicului, fecior lui Staico din Tabără, drept 24.000 asprii gata, şi au *) loc rupt In orig. ■u www.dacoromanica.ro cheltuit ei 2000 de aspri. Şi au vândut jupăneasa Neaga această mai sus zisă moşie, partea Vlaicului fiiu-său, pentrucă au lăsat Ylaicul cu limba luir până când au fost viu cu suflet, aproape de pristăvirea lui, ca să s<ă> vănză, pentru ca să-l pomenească pre el cu toate pomenile căte trebuesc unui om mort. Şi au vândut jupăneasa Neaga această mai sus zisă moşie din Tabără partea Vlaicului fiu-său, boerului domnii mele Ieremii logf<ăt>, dinainteă a multor oameni buni, boeri şi megiiaşi, şi au făcut şi zapis jupăneasa Neaga, deka> măna ei, şi cu mărturii care au fost atuncea la tocmeala lor, cănd au luat jupăneasa Neaga banii ce s’au zis mai sus, din mâna Ieremii logf<ăt> anuma: Pavel şif şi Vasilie pos din Brăteşti şi Efrem logf<ăt>şi Pătraşeo din Păpăţeni şi din Tărgovişte Stan croitorul şi popa Arsenie şi Ivan şălaru şi Muşat şi după aceia şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din înprejurul locului şi din sus şi din jos.Şi am văzut şi domnia mea zapisul dela măna jupănesii Neagăi, muma Vlaicului, de vânzare şi cu cei mai sus scrişi oameni buni mărtrie pentru care am dat şi domniia mea boerului domnii mele Ieremii logofăt pentru ca să-i fie această mai sus zisă moşie din Tabără, însă toată partea Vlaicului, ohamnecă lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărtrii am pus domniia mea: jupan...1) şi pan Vintilă mare vprnic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistiar şi jupan Necula mare spătr şi jupan Vartolomeiu mare stolnec şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logfăt. Şi eu, Stan cel bătrân logf<ăt> Săvescul, am scris în scaunul cetăţii ce să numeşte Târgovişte, luna...1) 10 zile, cursul anilor dela zidirea lumi aceştiia şi dela Adam până acum kea>t 7130 <1621 —1622>. Acest izvod s’au tălmăcit în limba rumănească, întocmai după hrisovul cel slovenesc. Eu Chiriţă dasc slovsc din măn<ăs>trea Colţii, 1800 Maiu 20. Acad. R.P.R., CCIV/138. Trad. rom. 68 1621 (7130) Septembrie 10. f Ade eu, Anghelina din Jideni, scris-am aceasta zapis al mieu ca s<ă> fie de mare credinţă la măna Mihului vătafului din Lop<ă>tar, cum să să ştie că i-am vândut a mea parti de moşie toat<ă>, cât să va alege, din sat din Jideni. Insă eu, cât am ţinut nehotărât denspre alţi fraţi de moşie că n’am fostu hotârăţ, ţinem eu po[a]goane de vie 2 şi vad de moar<ă> şi pământuri *) loc alb In text. $5 www.dacoromanica.ro în cămpu, 3. Iar de să vot hotâră şi sâ va veni moşii mai multă, adec<ă> partea mea dicăt ac&ste 2 pogoane şi pământuri 3, toat<ă> sâ o ţii Mihul, cum scrii mai sus, pântru că i-am vândut cu toat<ă> partea mea di peste tot hotarul şi din cămpu şi din apă şi din păduri şi din siliştea satului. Şi o am vândut această moşii dereptu ban gata ug 15. Şi o am vândut de-a mea bun<ă> voe, nesilit de nime şi cu ştirea tuturor fraţilor miei de moşie. Şi căndu o am vândut, fost-au rturie: Măneguia de Jiden şi Neagul de acolo şi Petre de acolo şi Mihalcea ciobotarul şi Andreiu dascăl din Râmnic şi Danciul din Lop<ă>tar şi Pâtru de acolo şi Dumitru şi Radul de acolo şi acişti ban ci mi-au dat Mihul pe această moşie au fstu ai Mihului, fără de fimeia lui Boba, sâ-i fie moşie feciorilor lui. Şi pântru mai inar credinţa, pusu-ne-am degitili în loc de picete. Şi am scris eu, Andreiu dascal. Scris luna Septembrie 10 zile, în anul 7130 <1621> Anghelina. Măniguia. Neagul. Petre. Mihalcea. tZapisul din Adriiu Danciul. Pâtru. Dumitru. Radul. Jideni al Anghelinei şi zapis dascăl. nou n’au făcut». Arh. St. Buc., M-rea Râmnicu Sărat, II/6. Orig. rom., hârtie. 64 1621 (7130) Septembrie 10. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, ami/j.Scris-am eu, jupă-neasa Mărie de în Boldeşti, acesta a me carte, cum amu tocmitu şi am lăsat eu cu a me linbă am lăsatu la vreme de pfestavlenie me parte mi de moşie de în silişti de sate şi de în Ţigani văru miiu, lu Tudoru logofătul şi lu Dragmir postelnicul, pentrucă la vreme de nevoe nimenne de în ruda me şi de în săngeăle meu, nu m’au cău[r]tatu. Iar verii mii ce săntu mai sus zişi au trimis de m’au luat şi m’au dus la casele lor de am zăcu tu până m’amu şi prestăvitu în mănile loru, ci amu lăsatu acele moşii şi Ţiganii, cumu sâ mă pomenească şi să-mii facă multe sărăcuste şi zilele toote până Ia anul, aşi cu sinbetele pentru multe greşale şi păcate. Insă seliştile de în sate parte mii de în Boldeştii şi de în Răsturnaţi. Şi de în Drăgoeşti, şi de în Perieţi şi de în Pestre şi de în Tătarul schibătoare, ce amu faptu că Tătărăi şi Ţiganii, pre nume Sfancul Ţiganul cu Ţiganca-şi şi cu copii şi Crăciun Ţiganul şi Prodan şi Gherghe şi Şărbu şi Caţaveica cu fetele-şi ce săntu la feciorii armuşului Neculei, şi parte de ocină de în Cioceni fără rumânii, cât au rămas nevăndută. 66 www.dacoromanica.ro Aceste toote le-am lăsat lor, iar cine se va ispiti şi va îndrăzni a sparge aceste tocmeli şi carte ci amu lăsatu şi amu faptu de în ruda şi de sângele meu au nepoţi sau ncpote sau şi alţi verii mii să fie blăstimatu de 318 părinţi Ce săntu întru la Necheii şi să aibă parte cu Ida şi procletul Ariia şi să n’aibă sufletul acelue unde venii după mene şi să fie blăstemat şi în ceastă lume şi în ceialaltă. Şi am pus şi mărturie carii me-u fostu la morte mea, pop Stoica şi Ghince şi Anghelina. Scris luna Septembrie 10 zile, în anul 7130 < 1621 > Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCC1V/4. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. 05 1621 (7130) Septembrie 17. f Jupan Papa mare logof<ă>t si jupan Paraschiva al doilea logofet, scri-s-am cartea noastră la voi vameşilor carii sânteţ pre balta Bislreţului. Dup’-aceia vă dâm în ştire că aicea au venit egumenul dela Tismana de au spus nainte noastră cum i opriţi den parte mănăstiriei, den baltă, nu le daţ ce le iaste venitul, cum au ţinut ţnai denainte vrem şi ziceţi că aţi cumpărat de la domnu nostru balta preste tot. Domnu nostru n’au vândut parte mănăstiriei, ce au vândut numai ce iaste partea domnească, iar voi acum opriţi şi partea mănăstirei, ce-au fost miluit de alţi domni bătrâni şi cu cărţi de mili pre acea baltă şi carte domnu nostru cum să-ş ţie partea lor dentr’acea baltă, den tot venitul ce va fi jumătate şi de cârmă şi de tot. De în vrem ce veţi vedea carte noastră, iar voi să căutaţi să daţ ce iaste partea mănăstiriei den tot venitul, cum au ţinut şi mai denainte vrem şi cum le scrie şi în cartea domnu nostru şi mai mult val să le faceţi, ci să le daţ parte lor ce le iaste. Aceasta vă grăim. Allfel să nu fie, după spusa noastră. Scris luna Septembrie 17 zile, anul /130 < 1621 >. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/22. Orig. rom., hârtie, 2 peceţi aplicate, căzute. Cu o copie in ms. 329, f. 606 v. 66 1621 (7130) Septembrie 20. f Adecă iar noi Slăcenii dă Jos, parte vorculu Ivaşco, anume Stoica şi Vlădislavu şi Şărban şi Once şi Iarca şi Dobrin şi Mane cu văru-său Oprea şi Iarca cu frate-său Radu şi Albul şi Oprea Cenuş, Manea Păcurar, acesta zapis al nostru să fii dă credinţă la măna jupănului Tudoran sulger, cum să se ştii că ne-am tocmit cu dumnelui la vreme, dă scumpărător nostră tot 57 www.dacoromanica.ro parte vonicului Ivaşco pr£ ug 260 şi ne-au datu la noi Tudoran sul- ug 207 şi jumătate cu zapis şi cu zi şi dobânda la sut<ă> într’olun<ă> ug 7, că aşa au fostu luaţi dă la Turci dă i-am dus la spătarul Gorgan şi la jupănea Stana spătăres şi la fie-sa jupăneasa Vişa. Dă într’aceşti bani lurnal-ain îndărătu ug 20 c’au fostu talere ce nu au avrut să n ia boiarii cum i-am datu Turcii, c’au fostu lipsă. Deci noi la zi n’am putut să plătim banii, nici dobânda, ce-am rămas o semă rumâni, cum ne-u fostu tocmela. Iar după aceia, la vreme culesului dă vii, venit-au spătru Gorgan şi jupănes Stana şi fii-s, jupănes Vişa şi nc-u chemat la Goleşti la vii şi ne-u zis dă vreme ce-m băgat pre Tudoran sukger> în sat, noi să avem a m-plere ug 300, că aşa i-au dat alţi boiari. Noi iar amu ines la Tudoran sukger> dă i-am spus. El ne-u zis că: zece tocme nu pot face, ce dă vrem ce e aşa, să mergem să plătim banii la Turci şi să-i scotein zapisele. Noi n’am avutu putere, ce ne-mu rugat să facă dumnealui bin să fii şi pre acestă tocmeală dă apoi. Şi am mersu noi toţi înpreună cu sulger Tudoran a doo oră la spătarul şi la jupănes Stana spătăres şi la fie-sa jupănesVişa, dă ne-m tocmit pre ce au cerut să umplem ug 300. Şi am dat noi înpreună cu sulger Tudoran ug 300 în mâna spătarului şi jupănesei Stanei şi fie-s, jupănes Vişii. Şi ne-m tocmit dănainte dumnelor, câţi vom fi dat banii noştri, noi să fim judeci, iar care au dt Tudoran sukger> ban păntru ei şi nu-i pot plăti ei la Turci banii, ei să fii rumâni în vecii la Tudoran .sukger>. ' Acesta scriiein şi mărturisem noi cu zapisul nostru. Iar am pus mărturii:Lăudat com din Vlădeni, din Berevoeşt, Dima şi Şărban şi Bulbosii stoknio, Albul stoknio din Lăîngeşt şi din Slănicul de Jos, Vladul şi Slavul şi Coste şi Vladul gram, din Coteşti, pop Sava şi pop Dobrotă din Vlădeşti. A scris Radul gramatic luna Septembrie 20 zile, în anul 7130 . Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CIX/1. Orig. rom., hărtie, 6 pcceţi aplicate. 67 1621 (7130) Octombrie 18. f Aici megiiaşii ai Jipei diiaconul din Buzău şi ai Predei din Tămpeni, anume: din Verneşti, Dragoinir, din Deduleşti, Voico, din Gurguiaţi, Şărban, din Obidiţi, Grecul, să caute să adevereze pentru nişte ocină, pentru partea unchiu-său, Barbului, datu-o-au la moartea lui surorilor, au nu o au dat, cum aice în cel răvaş, cum vor afla şi cum vor adevăra cu ale lor suflete; ziua la •sfântul Dimilrie. Scris luna Octombrie 18 zile, anul 7130 <1621 >. Arh. St. Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 173, f. 391. Copie rom. www.dacoromanica.ro 68 1621 (7130) Octombrie 25. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. Aşa să se ştie: eil Neagoie Vlad armaşul, feciorul lu Bane log de Cucuteni, dat-am cesla , ca să fie de mare credinţă la măna jupănului Coslei din oraş, fiul lui Fragulei, pentrucă i-am vândut partia mea de ocină a Lipiia, de în judeţul Buzăului, toat<ă>, căt se va alege de peste tot hotarul însă den Lacul cu Cărliigele pănă hotarul e şi de în part Flociască însă 8 pogone de vie şi cu 1 de ocină la cămpu, dereptu ug 85 de garbeni. Şi mărcturii ome>ni buni de Lipiia, anum Batoe şi Voenie, roşii, Mănă-ikă>, ate-său Tanasie şi Vlad Ciobot şi Draghiia şi Balot...1) oben Iane log şi Sima ginere-său Sima şi de Muşcel...1) roşuul şi Stoica; şi de oraş, Hadâr, feciorul Măriei..,1.) ui şi Ma lu Gaci. Scris popa Lupul , Octombrie 25 zile, în anul 7130 < 1621 >. Şi cu mulţi megiiaş ne-m pus diagetele peceţ. Braţ Neagoe. Eu Vlad. Dan Gherghie Nigoiţ<ă> păh. Iancul Tanasie Stoica. Tonta Vlad- Hadăr Anghil Draghiia Manea Neagoe Balot<ă> Voine Dragomir .. .rastiu. Bel iţă Eu Batoe Mahnea Paraschiv din Crai. Eu Voini mat. Dan Iancul. Mănăikă>. Oancea Şi această ocină să aibă cale jupănul Costea de în calea de curmeziş.. . ‘) sus ca alalţi fraţi. Aşa să şi ştie. Mai dat-au capre 9, boi 2. Aceste vii le-mu cumpărat eu popa Marin dela Stanciul şi Costandin, nepoţi Costea. Nu este zapel la prilej. Eu Frăncule din oraşe. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, EVI/3. Orig. rom., hârtie, tăiat si rupt, pecete aplicată. Martorii şi partea finală adăugată ulterior; data retuşată. Cil 0 copie ibid., iu ms. 172, f. 505. 69 1621 (7130) Octombrie 29. Scris-am noi fraţii stolnicesii Marinii, însă pre lume2) Oliveru şi Marin şi Lupu, zapisul nostru sfinţii şi dumnezeeştii mănăstiri Jătiianul hramul sviatei 0 loc rupt in orig. 2) in loc de: nume. 50 www.dacoromanica.ro D cum să să ştie că au fostu obicinuilu soră noastră nişte Ţigani mânăstirei. Deci, după tocmeala ei, am făcut şi noi cu părintele Grigore egumenul, de a noastră bună voie, de i-am datti pe Radul Ţigan şi Anca Ţiganca de a noastră bună voie şi cu ştire tuturoru migeaşilor şi din sus şi din jos şi din prejurul casii, să fie aceşti Ţigani moşie ohabnică şi ce vor na[ş]te din trupurile lor. Iar cine să va ispiti den neamul nostru să strice tocmeala noastră, acel omti să fie blestemaţii de 318 părinţi de la Nichia. Aceast-am scris, amin. Intr’alt chipQ să nu fie. Octomvrie 29 zile, 7130 < 1621 >. Oliveru. Marin. Lupul. Arh. St. Buc., Condica în-rii Jitianu, nr. 723, f. 487. Copie rom. 70 1621 (7130) Noembrie 1. f Eu jup<ă>nul Gligorie coin scris-am acesta al mieu zapis cum să se ştie că am vândutu parte de ocină de în sat de în BălLeni şi cu toţ romonii, parte Necşului post toat<ă> căt am fost cumpărat eu dela Necşul pos-t din Comişan şi dela jup<â>nes lui, Neaga, îns<ă> de în jum<ă>-tat de sat 3 părţi şi part ci au fost ţiind Necşul post pentru nişte ocină ci au fost vândtu Bârcă de Coj<ă>şli despre Ciocănari,aceste toate şi cu toţi rum<â>ni câţi se vor găsi de moşii de în sat de în Bălten,am vândut jup<ă>nului Dumilraşco mare pil şi jup<â>nes lui, Alexandrei şi coconilor, căţi domnez<ă>u le va da. Le-am vândtu de a me bun<ă>voe, făr de nicio sil<ă>, derept 220 de galben gata. Şi i-am dat şi zapisul mieu şi cărţil de cumpărătoare dela Necşul post. Derept aceia, să aib<ă> a-ş face şi carte domnu nostru de moşie, cum i-am vândut eu acestă parte a Necşului post toat<ă>. Derept aceia, pentru mare credinţa pus-am şi mărturie aceşti boiar ce ne-au fost la tocmele, anum: Muşat clucer şi Nenciul vornic şi Tudor peli şi Nedelei din Bolen şi Alexe pârcălab şi Spiridon log. Şi am scris eu, Parascheva logofăt din Buteşti, luna Noembrie 1 zi, anul 7130 <1621>. Gligorie com. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/15. Orig. rom., liftrtie, pecete aplicată. Cu o copie Ibld., îti ms. 256, f. 217 v —218. www.dacoromanica.ro 71 1621 (7130) Noembrie 10, Dudeşti. | In humele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. | Scris-am eu, Oprea logofet, înpreună cu jupăneasa mea Marga de Dudeşt, acesta al nostru zapis, să fie la măna fiei noastră Marica, care o am luoat noi mică de ţăţă, înfăşată în scutece şi o am crescut, de o am făcut fată de suflet, pentrucă noi feciori de trupul nostru n’am avut, şi o am miluit pănă am fost noi cu suflet cu moşiile noastre, cu toate ce am avut, pentru sufletele noastre, să ne rămăe pomeană pre urmă. Şi să se ştie că i-am dat 1 loc de casă in oraş îu Bucureşti, în lungu den uliţa cea mare pănă <în> îmblătoarea a Stoicăi Ţiganul, unde i-au fost casa, înaintea clopotniţei sfântului Gheorghie şi în lat de in pivniţa Predei pănă în gardul călug<ă>rilor sfintei Troiţ. Şi iar 1 loc de 2 prăvălii lângă Mariia Nicăi şi 2 rozoare de vii în dealul Bucureştilor, ce săntu între viia beserecii Ghiuormei banul şi între Voica, ca să-i fie Maricăi moşie, ei şi feciorilor, în vecii, iar noao pomeană. Şi căndu o am miluit fost-au mărturie: au fost popa Drăgoiu dhovnicul şi popa Oprea şi Radul diiaconul şi Bucurii de Bucureşti şi vistiereasa Mariia şi Neagoe şi mulţi oameni buni. Şi am pus blăstem după moartea noastră : cine se va ispiti de în ruda noastră, măcaru frate, ori sor<ă>, ori nepot, ori văr, ori unchiu, să ia mila dela fie noastră Marica şi să calce şi să spargă pomeana noastră, acela om să fie tră-clet şi anatema de 318 părinţi ce săntu în Necheia şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Iară de va muri cocoana, să se dea la mănăstire, să ne fie pomeană. Aceasta am scris, să se crează. A scris Lepădat logofăt în Dudeşti, luna Noembrie 10 zile, în anul 7130 < 1621 >. Acad. R.P.R., XL1/97. Orig. rom., hârtie, pecete apiicatâ. 72 1621 (7130) Noembrie 13. | Să se ştie acesta zapis a posstenicul lu Pavel şi a jupănesi Lenii, nepo-tă-sa, cum au avut certă preşte sate, anome Cioranii şi Tătărăi şi Someştii. Ce a venit postilnicul Pavel şi cu jupănes<ă> Ilena deci de-u au căutat cu omeni boni şi de sus şi de jos şi-u devărat că dereptul şi-u dat cu ale lor suflete. Satul Someştii l-au dat postelnicui lu Pavel să-i fie de moşie şi lui şi feciorilor lui, iară Cioranii şi Tătărăi săntu ai jupănesii Ilenii cu alalată moşie ce iaste. Iară rumânii ce vor fii pre în sate să fie ai lu Pavel o parte, iară a jupănesi Ilenii doo părţi. www.dacoromanica.ro §i mărturie vă vahlu: Băşică şi l'hodosie călugărul şi Bogoslav călugării şi Stoica Gomici şi Ion şi Radulu şi Oprea şi Stancul şi den Plopeni, Stoica şi Braţul şi Dumitru şi Gen. Iară cene nu se va ţinea de acesta toclă ce i-am tocmi şi i-ain înpăcat, iară elfl să fie blăsteniat de trei sute de 18 părinţi cei din Neehei. Scris luna Noembrie 13 zile, anul 7130 < 1621 > Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LVIII 3. Orig. rom., hârtie, 4 peceţi aplicate. Cu o copie, ibid., tn ms. 173, f. 512. 73 1621 (7130) Noembrie 18, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Milinea voevod. Dă dpmnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Ventilă mare vornic şi cu fiii lui, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie lui ocină în Dragomireşti, toată partea jupaniţei Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov, însă a patra parte din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vaduri de mori şi de pretutindeni, oricât se va alege. Pentrucă această parte de ocină mai sus spusă, a fost ocină veche şi dreaptă şi de moştenire a jupaniţei Maria mai înainte vreme, dela părinţii ei. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, îji a doua domnie în Ţara Românească, iar jupaniţa Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov, ea s’a dus singură la cinstitul dregător al domniei mele mai sus spus, de i-a vândut partea ei de ocină din Dragomireşti, pentru 10.000 aspri gata, însă pumai ocina, fără vecini, pentrucă vecinii care au fost pe această ocină i-a cnezit jupaniţa Maria şi s’au răscumpărat dela dânsa şi sunt megiaşi slobozi şi i-a scos din sats iar ocina jupaniţei Maria a fost împreunată şi amestecată cu ocina lui jupan Ventilă mare vornic. Deci a vândut jupaniţa Maria toată partea ei lui Ventilă mare vornic, să-i fie lui dedină. Şi şi-a vândut jupaniţa Maria partea sa de ocină cinstitului dregător al domniei mele lui jupan Ventilă mare vornic de bună voia sa şi cu ştirea tuturor boierilor domniei mele şi fără nicio silă. Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupaniţei Maria în mâinile cinstitului dregător al domniei mele mai sus spus, făcut cu mare blestem, ca să nu aibă, nimeni din neamurile ei, niciun. amestec cu această ocină mai sus spusă. Şi mulţi boieri au fost atunci martori la întocmirea lor, anume: Braţul fost mare comis şi Hiera fost mare vistier şi Nenciul al doilea vornic şi Paripa postelnic şi Stanciul Pustiul negus-stor şi Braţul postelnic şi Dimian căpitanul şi Stepan călăraşul şi alţi mulţi, care nu sunt scrişi aici. Pentru aceia, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Ventilă mare vornic, ca să-i fie lui această mai sus spusă parte de 62 www.dacoromanica.ro Ocină, declină şi ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni hâ-clintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Papa mare logofăt şi jupan Hlizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomei mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Şerban logofăt, luna Noembrie 18 zile, în cetatea Tâgovişte, iar dela facerea lumii până acum, curgerea anilor 7130 <1621 >. •ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CLIX/2. Orig. slav, perg., pecete timbrată. 74 1621 (7130) Noembrie 21, M-rea Argeş. f Să se ştie cum au venit un postelnic domnescu de au luat o răcliţa a jupănesei Dobrei de Cepar, ce au fostu părât Eftimie şi Dumitru, ficiori ei şi au, lăsat răcliţa la sf<â>nta mănăstire la Argiş la măna părintelui epscopului, răcliţa legată şi pecetluită. Iar căndu au fost acmu, în zeo de văvedenie, venit-au jupânul Braţul mare comis cu jupâneasa Dobra de Cepar şi au mănat şi la Eftimie şi la Dumitru să vie să spargă răcliţa să vaz<ă> ca va fi într’ânsa. Ei n’au vrut să vie. Deci jupănul Braţul comis el au strânsu tot săborul şi au chemat şi negoţălor de oraş, anume jupănul Anghelit şi s’au timplat şi Radul vătahul al postelnicului celui mar şi Badea log şi s’au aflat într’ace răcliţ<ă> 1 păhar şi 1 năstrapă cu ploînhupcu şi 4 leguri de argintu şi 3 legur de teacă şi 10 ace de cărpă de argintu şi 1 căpăstru de ibrişin roşi cu 3 ţinte de argiptu şi 1 brău cu 2 ţinte de argintu şi 1 stepu de cunună de argintu şi 200 de flutur şi jumătate de coţi de cuftoriia pestriţ şi o palma de atlaz roşu şi un petic de aba roşiia şi 1 petic de cofleriia roşiia şi 2 petici de cofteriia galbini şi un sofan muerescu cu fluture şi 2 presline de fusu. Şi au fost într’ace răcliţă 2 păhar de argintu ce au fost dăruite de muna cuconii comisului, unul l-au dat nunul, altu l-au dat jupăneasa Chera agăei. Şi au fost şi o dulama cu zarba pretrupu cuptoşită cu atlaz roşu şi iar o dulamă de zarba cuptoşită cu bogasiu şi o abăiură vechi şi spartă. Aceste s’au afla, de într’aceste unelte luat-au jupănul Braţul mare comis cele 2 păhare şi o dulamă ce au fost Ivaşco îmbrăcată căndu au fost nunta, iar alalte luatu-le-au jupăneasa Dobra tote. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele noastre. Scris la mănăstir den Arghiş, în anul 7130 < 1621 > Noembrie 21 zile. Eri Ioan. Cărţi de ale lu Matei vod<ă> şi zapis. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXIX/ ter/28. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. 63 www.dacoromanica.ro 75 1621 (7130) Noembrie 29, j- Scris-ain eu, Tuturea peh, nepotul banului Drăgan de Glena, acesta al iniu zapis să fie la mâna jupănului Hrezei vistiar, pentrucă i-am văîndut partea mea de ocină dela Ciumernecu, însă 600 de stânjene de ocină, ce iaste partea mea toat<ă> de în Pitra Udrei armaşu pănă în calea Tăînpei, ocină de în câînpu şi de în pădure şi de în pa Dăînboviţei, cu vadu de moară şi cu levezele. Şi amu văîndut eu această ocină a mea jupanului Hrezei visteiarul, de a mea bună voei, dereptu 7000 de aspri gata, denaintea jupanului Papei marele logofăt şi jupanului Cerneca, ci au fost vornecu şi jupanul Paraschiva al doiale logofăt şi cu şlerea tuturor megeiaşilor şi de în sus şi de în josu. Şi o-mu văîndut să n’aibă neci o gălceavă de nemenele. Iară să-i va cădea ceneva a se pără peînntru această ocină, iar jupan Hreza visteiariul să fie volnecu să ia de în ocina mea unde-i va plăcea să fie moşie peînntru moşie. Şi amu pus mărtorie Staico post din Creţeşti şi Stanciul logofăt din C<ă>rsteianeşti şi Mitre şi Ianachi post din Stăneşti şi Căzan din Căzăneşti şi Coica din Frumuşane şi Vlade şi Staico din Stălpene. Amu făcut acestu zapis peînntru credeînnţa, ca să aibă a-ş face şi carte domnească de moşie. Şi a scris Drag........n1) logofătul din Bucureşti. Scris luna Noembrie 29 în anul 7130 <1621>. Cernica vornic. Papa mare log. Eu Turtu păh. Stai post. Stanciul mare log. Paraschiva al doilea logofet. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXVI/1. Orig. rom., hârtie, şase peceţi aplicate. Cu o copie, ibid., in ms. 256, f. 102, după care s’au tăcut unele completări. 76 1621 (7130) Decembrie 1, Târgovişte. t In Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul Io Radul voevod, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu şi darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, am binevoit domnia mea cu a meâ ') loc rupt în orig. 64 www.dacoromanica.ro bunăvoinţă şi cu curata şi luminata inimă a domniei mele ca să proslăvesc pe dumnezeu care m’a încoronat cu coroana şi cu vrednicia domniei m’a înălţat pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisov de faţă al domniei mele, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitraşcu mare pitar şi cu soţia lui, Alexandra şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie satul Băltenii din judeţul Ilfov, tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu vaduri de moară şi de pretutindeni; însă vecinii anume: Nedelco şi Tucul şi Mladin cu fratele său Bălan şi Ţigănilă şi Urs şi Turmeiu şi Iane şi Voico şi Florea şi Marco şi Gherghina cu fraţii lui, Urs şi Rădan şi Stan Ciocoteiu şi Sloica şi cu fraţii săi şi Oancea cu fiii lui şi ceilalţi toţi, câţi se vor afla că sunt de acolo, penlrucă acest sat Băltenii l-a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Dumi-traşco mare pitar şi cu soţia lui, Alexandra. Insă să se ştie dela care câlă parte a cumpărat: întâi a cumpărat partea jupaniţei Elina, fiica lui Bârcă postelnic din Cojeşti, partea ei toată, de peste tot satul a şasea parte de peste tot hotarul, oricât se va alege şi cu vecinii, dela jitelniţa Elena şi dela bărbatul ei Gherghe, pentru 5000 aspri şi o manta de postav, preţul ei aspri 1000. Şi au vândut de a lor bună voie. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare dela mâna lor şi cu mulţi boieri martori, anume: din Văleni, Mihăilă postelnic şi Matei paharnic şi din Băleni, Mihăilă armaş. Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele mai sus zis şi cu soţia lui, Alexandra, ocină la Bălteni partea jitelniţei Despina, fiica lui Bărcă, toată, însă de peste tot satul a şasea parte, de peste tot hotarul şi de pretutindeni şi cu vecinii, oricâţi se vor alege dela jupaniţa Despina şi dela bărbatul ei Marco, penlru o Ţigancă, anume Ghincca şi un Ţigan, anume Danciul şi un copil de Ţigan de zece ani, anume Epure şi pentru 6000 aspri gata. Şi au vândut ei de bună voie şi cu ştirea tuturor fraţilor lor şi a megiaşilor din jurul lor. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare al acestor boieri şi cu mulţi boieri marlori: din Ţigăneşti, Buta logofăt şi din Câineşti, SLan logofăt şi Voicilă logofăt şi din Bucureşti, Stoica şetrariul şi din Arceşti, Florea şi din Brâncoveni, popa Cănda şi din Apele Vii, Mircea logofăt şi din Belciugata, SLanciul logofăt cel bătrân. Iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele mai sus zis şi cu soţia lui ocină la Bălteni partea jupaniţei Voica, fiica lui Bărcă postelnic, toată, însă de peste tot satul a şasea parte, de peste tot hotarul şi cu vecinii, oricâţi se vor alege şi de pretutindeni, dela jupaniţa Voica şi dela bărbatul ei, Pătru, pentru 8000 aspri gata şi pentru o fiică de Ţigan, fac aspri peste tot 10.000. Şi am văzut domnia mea şi zapisul acestor boieri de vânzare şi cu mulţi martorii Enache suljer şi Chiriac stolnic şi Tărăceanul logofăt şi din Corneşti, Uie 65 S — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro postelnic şi din Măneşli, Mavrodin paharnic [şi din Măncşli Mavrodîn] şi din Topoloveni, Tndor stolnic şi Borcea şi Mogoş, fini lui Bula logofăt. Şi iar a cumpărat cinsti Lui dregător al domniei melc mai sus zis şi cu soţia mai sus zisă ocină la Bălleni, partea jupaniţei Neaga, fiica lui Bade din Cojăşli, însă din jumătatea de sat a patra parte, adică de peste lot satul a opta parte, de peste tot hotarul şi de pretutindeni, oricât se va alege şi cu vecinii, pentrucă această parte de ocină a schimbat-o jupaniţa Neaga şi bărbatul ei Neacşul postelnic cu jupan Dumitraşco mare pitar şi cu jupaniţa lui, Alexandra şi a dat jupaniţa Neaga şi bărbatul ei dregătorului domniei mele, jupan Dumi-Iraşco mare pilar şi soţiei sale această parte a lor de ocină din Bălleni, iar jupan Dumitraşco mare pitar şi jupaniţa lui, ei au dat jnpaniţei Neaga partea lor de ocină din Cojăşli, pe care o aveau de cumpărătură dela Ivan, de peste tot hotarul a opta parte, să fie ocină pentru ocină. Şi am văzut domnia mea şi zapis de schimb dela mâna lor şi cu mulţi boieri martori : din Băloteşli, Ivaşco postelnic şi din Măneşti, Nenciul vornic şi Tacov comis şi din Blagodeşli, Iane postelnic şi din Bărbăteşti, Hrizan postelnic şi Stan, fini lui Aldimir pitar şi din Floci, Vinlilă logofăt. Şi iar să fie dregătorului domniei mele mai sus zis şi soţiei Ini ocină la Bălleni jumătate din sat, însă să se ştie, din jumătatea de sat trei părţi pe care le-a cumpărat jupan Cdigoric comis dela Neacşul postelnic şi dela jupaniţa Ini, Neaga, iar a patra parte djn această jumătate de sat a schimbat-o Neacşul postelnic şi jupaniţa lui cu jupan Cdigorie comis. Şi a dat Neacşul postelnic jupanului Gligoric comis această a patra parte a lor din Bălteni, iar Gligorie copiis, el a dat Ini Neacşul şi soţiei Ini altă 3 patra parte a lui din Cojăşli, ocină pentru ocină. Iar apoi cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dumitraşco mare pitar şi cu soţia lui, Alexandra, ei au cumpărat dela Gligorie comis şi acele trei părţi şi acea a patra parte de schimb, de peste tot hotarul şi cu vecinii, oricâţi se vor alege de pretutindeni, pentru 250 galbeni. Şi a vândut jupan Gligorie comis aceste părţi de ocină de a sa bună voie. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui de vânzare cu mulţi boieri martori: Muşal clucer şi Nenciul vornic <şi> Tudor paharnic şi Nedelco Boţeau. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitraşco mare pitar şi soţiei lui, Alexandra, ca să le fie tot satul Bălteni dedină şi ohabă fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea, după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie slăpânitor şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domniei mele pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi, ci va strica şi va batjocori, pe acela domnul dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul 66 www.dacoromanica.ro lui să fie de trei ori blestemat şi afurisii de 318 părinţi cei din Niclieia, hi vecii vecilor, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jnpap Papa mare logofăt şi jupan Hlizea mare vistier şi jupan Necnla mare spătar şi Varlolomei mare stolnic şi Goga mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Şi en, Şerban logofăt din Hierăşli, am scris în cetatea Târgovişle, luna Decembrie 1 zi, iar dela Adam până acum, în amil 7130 . f Io Radul voevod rm. p.> Arh.. St. Buc., Peeeţi nr. 36. Orig. slav, perg., pecete atârnată, deteriorată. Cu o trad. rom. din 1792. 77 1621 (7130) Decembrie 5. f Seris-am en Ivaşco, fecior In Dărmoş din VlădenrD, acesta al meu zapis, să fie la mana jnpănrnMui Necolei fost mare vist<'ier>, cum să se ştie că au fost văndnt de tată-meu Dăromoş un rumăn, pre nume Florea, In Fote postrelnio. Iar căndn au fost acum, în zileke> domnii nostru Radului voevod domniia ‘domniei lui al doikca> văndu, iar acest rninăn n’au fost al nostru, ci an fost a In Drăgbici din Brăne.şli. Deci pentru Florea en i-ani dat, pre Tudoran nimănui meu din Stieneşli, ca să-i fie rumăn de mo.şăe. Şi l-am dat denaintea Intooror dereg<-ă> lorilor domnii nostru: jupan Vcnlikă> mare vornic şi jupan Papa mare logro>făt şt jupan Hriza mare visLrier> şi jupan Necola mare. spatrar> şi Barlokomein mare stoknio şi Trufanda mare poslrelnio. Aceasta ain scris. A scris Dragomir logofăt, luna Decembrie 5 zile, în anul 7130 < 1G21 > Venlikă> vor. Papa mare logro>f<'ă>l. Hrizea vislkerx Bartholomeu slolnic') f En Ivaşco, fiul lui Dărmoş. Acad. R.P.R., XLI/100. Orig. rom., hârtie, 5 peeeţi aplicate. 78 1621 (7130) Decembrie 6. f Sc"is-am en, Chisar din Sârăcineşli, nepotul In Angliil comisul, acisla al meu zapis cum să să ştie că m’am tocmit de a mea bună voe cu Chisar pe-hrarnio din Ruda de nii-an dat Chisar pehrarnio partea lui di în Bărsâşli şi i-am dat eu partea mănăstirii Arhanghilnlni di în Copăcel; iar de nn va sta *) semnătură grecească. 67 www.dacoromanica.ro âceâ ocinâ a mănăstirii de în Copâcel stătătoare pre mâna lu Chisar peh, iar Chisar peh el sâ aibâ a luoa partea mea de Mih<ă>eşti toată, îns<ă> ocină păntru ocina lui di în Bărsăşti, iar pentru rumăn de Mih<ă.>eşti, el sâ-m dea bani şi [să-mie de bani şi] să n’aibu eu a grăi niciun cuvânt pântru câ m’am tocmit eu de a mea bună voe. Şi mărturie înc-au fost Pătru post din Drâgioi şi Voine post din Dejeşti şi Radul Murgescul din Prundeni ş’alţi mulţi megiiaş au fost la a nostră tocmeală. Scris luna Decembrie 6 zile, anul 7130 < 1621 >. f Scris-am eu, Tudor grămătic. Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, LIX/13. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. Cu un rezumat grec la Acad. R.P.R., ms. 2535, f. 220. 79 1621 (7130) Decembrie 7. •f Adec eu, Moldoveanul, scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis, ca se fii de mare credinţă la mena nepoţilor miei, anume Slan şi Părvul Vladul, cum să se ştie cănd la zăoa de poi, la vrem de morte iar i-am miluită cu totă moşiia mea de în Scorţa, cu totă partea mea cătă mi să va alege de preste totă hotarul şi cu plaiurili de vie de în vârh şi plaiur de vie de în sus şi cu seliştea de în jos cu totă şi cu jumătatea de seliştea di în sus, pântru să-mă comindeze dup<ă> mortea mea, să- m fac<ă>tote mesâle şi să-m plătească tote sârăcustele şi de tote ce trebuiescu omului mortă; iar ei sâ-m ţie totă moşiia mea, câtă mi sâ va alege de în stată1) de în Scorţa cu tote cură-turili şi cu tote livezili şi cu săliştile cum scrie mai sus, să l fie lor moşii ohain-nice şi ficiorilor lor în veci ca sâ aibu şi ieu pomana, cum scrie şi în zapisul ne-potă-mea Stancăi. Iar cela ce va strâca această pomana a mea şi va sparge zapisul mieu, acela om să fie blăâmata şi afurisit de 318 părinţi cei din Nicheia. Şi cându am fâcut acesta zapis, făcutu-s’au în casa Lungului din Scorţa şi mărturie mulţi omene bu: de Colibaş, Coica şi Vâdislav şi Pitea şi Drăgan şi Dan din Copăciosa şi Radul lui Toder şi Stan şi păntru credinţa pusu-ne-am mai jos şi degetele în locă de peceţi. Stânciulea......2), Dragomir Chisul de acolo Moldovenul, Stanciul lui Frăţilă de Petreşti. Coica, Vădislav, Pitea, Drăgan, Dan, Radul, Stan, Togan Dragomir, Frăţilă. Scris luna Decembrie 7 zile, în anul 7130 <1621 > Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXXI/3. Orig. rom., hârtie. Cu trei copii, ibid., In msse: 193, f. 66 v—67; 202, f. 271 — 272 ji 713, t. 751. *) în loc de ,,satu”. *) loc alb In orig. 88 www.dacoromanica.ro 80 1621 (7130) Decembrie 15. ‘Scris-am eu, Barbul din Albeşti, acest al mieu zapis, cum să să ştie că am avutu un Ţiganii de pe o Ţigancă a mănăstirii dila Jăliianul, Anca şi Ţiganul pre nume Lupul Goicilă. Deci eu m’am înpăcat cu părintele egumenul, de mi-au daţii o Ţigancă pre nume Paraschiva şi ne-am învoită de a noastră bună voie ca să-m fie Paraschiva Ţiganca moşie ohabnică şi să fie Anca Ţiganca moşie ohabnică sfintei mănăstiri. Drept aciia mărturii încă am pus: din Craiova, popa Grigorie şi Iani ne-guşător, Dobre judiţu şi alţi megiaş dinprejur şi pop Grigore martor,Iscrul vornic martor. Dichemvrie 15 zile, 7130 <1621>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Jitianu, nr. 723, t. 494. Copie rom. 81 1622 (7130) Ianuarie 1, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Vihorăşti, unde este hramul naşterea preasfintei, curatei şi preabinecuvântatei stăpânei noasLre şi de dumnezeu născătoare şi puruţea fecioară Maria, ca să-i fie.. . *) anume Gurguiaţii toţi şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii... ’) satul Vărăştii toţi şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu bălţile, oricât se va alege de pretutindeni. <Şi> hotarele să se ştie: din marginea Ruşilor în sus şi de acolo Ia un stejar peste Dunăre până îa gura Trestiilor; pe uscat le este hotarul din copac în copac iarăşi la podvor 2) până la movila care este în dumbravă şi până la altă movilă încă sus dealul şi Varanghelul pănă la moara voavo-dului... J) pe uscat pănă la rogoz. Pentrucă aceste mai sus zise sate au fost date şi miluite şi dăruite la sfânta mănăstire Vihorăşti de răposatul Vlad voevod cel bătrân de demult, dar au fost cotropite de călugării dela sfânta mănăstire numită Dealul, hramul sfântul Nicolae. <Şi> am văzut domnia mea şi hrisovul răposatului bătrânului... 3) mele, Alexandru voevod, fiul lui Mircea voevod, pe aceste mai sus zise sate, când a fost cursul anilor 7079 <1570> că nu au avut călugării l) loc rupt In orig. *) «podvor *: isvor mic pe marginea unei ape mari. s) loc alb In orig. 69 www.dacoromanica.ro dcla Dealul nicinn amestec cu aceste sate, Gurguiaţii şi Vărăştii, pentrucă au fost de nioşLenire ale sfinLei mânăsLiri mai sus zise, Viliorăştii. PenLru aceasta, domnia mea incă am înnoit şi am înLăriL hrisovul răposatului Alexandru voevod şi cu această carie a domniei mele şi ain dat şi domnia mea sfintei mânăsLiri Viliorăştii, ca să-i fie şalele Gnrguiaţii şi Vărăştii toţi şi cil toL hotarul de ocină, dcdină şi de ohabă şi de înlărire sfinLei mânăsLiri, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei inele veşnică pomenire. încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea noastră dinlre cele de aici cui încredinţează domnul dumnezeu să fie stăpânilor şi domn al Ţării Româneşti sau din copiii noştri sau din ruda noastră sau după păcatele noastre sau din alt neam, orice binecinslilor creştin care cinslcşle şi înnoeşte această carie a domniei mele, pe acela domnul dumnezeii cel slăvii în troiţă să-l cinstească şi să-l păzească aici cn trupul lui, iar în veacul \ iilor sufletul lui şi să-i fie ajutătoare la înfricoşa La judecată preacurata maica Ini dumnezeu şi Loţi sfinţii ce din veac bine an plăcut , amin. Iar cine nu va cinsli şi nu va înnoi şi nu va înlări ci va slrica şi va călca şi va batjocori aceaslă cai Le a domniei melc, acela să fie de trei ori bleslemal şi analema şi afurisit de 318 sfinţii părinţi ce simt în Nicheia şi să aibă parte cn Iu la şi cu Arie. Iată dar martori punem domnia mea: jupan VinLilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spălar şi Varlolomi slolnic şi Furtuna comis si Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lcpădal logofăl în celalca Târgovişle, luna Ianuarie 1 zi şi dela Adain în anul 7130, îhr dela naşlerea Ini Hrislos 1621. ■ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeii, domn. Io Radul voevod Arii. St. Buc., M-rca Viforâta 1/9. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu două traduceri rom., una din scc. XVIII, cealaltă din 1860. Data exactă este cea dela facerea lumii 7130 « 1622 » (după divan). Dota dela Ilristos nu corespunde cu anul 7130; actul fiind din 1 Ianuarie diacul era obişnuit cu data anului trecut 1621. 82 1622 (7130) Ianuarie 2. ■ţ Din mila lui dumnezeu, Io Rudul voevod şi domn. Scrie domnia mea voo stolnicilor dela Gurgniaţi şi dela Vărăşli, carii aţi fost în cestn anii ci an Irecnl. După aciaia vă grăescu domnia mea pentru răndnl maicelor dela Vihorăşli, că se-an jilnil nainlea domnii mele că ce le-au fosL partea din bălţile lor, nimic nu le-aţi dai. De vreme ci veţi vedea carlea domnii inele, iar voi să cănlaţi 70 www.dacoromanica.ro Lot să le daţi parlea lor păn la un banu, nimic să nn le opriţi; iar să nu le veţi da, să .ştiţi că voiu IrimeLe domnia mea un om de veţi da lol şi veţi da şi Ireapăd. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Scris Ianuarie 2 zile, anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Viforila, 1/10. Orig. rom., hârtie, pecete aplicata, căzută. 83 1622 (7130) Ianuarie 2. f Scris-amu eu Necula slngirnl şi jupănesa me Mărie acesla aln noslrn zapis, să se ştie că amu închinalu şi amu datn noi casele dela Bucureşti cu locul de grădină şi cu locul de curLe călii an foslu îngrădiln şi mai denainle vreme, ca să fie melolin la sla Truiţă, pănlrn sufletele noslre şi pănlru suflelele coconilor noştri şi pănlrn suflelele părinţilor şi ale fraţilor noştri ca să ne fie sfânta Troiţă ajnLoriu sufletelor noslre nainlea domemiliib nosLn lisu Hrislos la înfricoşala. judecată. Iară carele om va vre să spargă acesla Locfo]mel<ă>şi să spargă pomena, să e dela sfânta Troiţă, acel om să lăcnescă undă lăcne.şli Iuda, amăiidoin să fie acolo, întru nn locn. Scris luna Ianuarie 2 zile, văleal 7130 <1622 > Şi pănlru credinţa, pns-am pcceţili nostre. Arh. St. Buc., M-rea RaduVodă, XXXIV/6. Orig. rom., hârtie, două peceţi aplicate. 84 1622 (7130) Ianuarie 3, Târgovişte. f Din mila Ini dumnezeu,Io Radul voevod şi domn a loală ţara Ungro-vlahiei, fini marelui şi preabunnlni, răposaLulni Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ion şi cu fiii Ini, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în satul Coleşli partea de ocină a Ini Vladul, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pesle LoL hotarul, penlrucă această mai sus zisă ocină şi dedină, ea a fosL a lui Vladul. Apoi ') a avut doi fii din trupul Ini, anume Slan şi Oancea, ci i-an robit T<ălar>ii încă de mai înainte vreme. x) text rupt şi retuşat. 71 www.dacoromanica.ro Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, Vladul a luat pe Ion de l-a făcut fiu de suflet şi i-a dat toată ocina lui din satul Coteşti, ca să fie lui dedină . însă Ion să hrănească şi să cinstească şi să caule pe Vladul până la moartea lui. Apoi aşa a întocmit şi a lăsat Vladul cu limba lui: de vor scăpa din robie şi fiii lui, Oancea şi Stan, de vor veni la dedina lor la satul Coteşti, ei toţi să fie trei fraţi nedespărţiţi pe toată dedina lui dela Coteşti. Apoi Vladul, el aşa a lăsat cu limba lui, care om din sângele lui va strica această mai sus zisă întocmire cu mare blestem *) acel om să fie blestemat de 318 părinţi cei din Nicheia. Şi au fost atunci mulţi oameni martori din jurul locului la acea întocmire, anume: Borusul şi Danciul şi Vladul şi Dragomir şi Ursii şi Danciul şi Stan, Ion şi Stan şi Vasile şi Dragomir şi Stănislav şi Vladul şi Arentie din satul Coteşti. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Vladul la mâna lui, pe această întocmire mai sus zisă şi cu acei martori mai sus scrişi. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Ion, ca să-i fie ocină şi dedină din Coteşti de ohabă,lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necola mare spătar şi jupan Bartolomeiu mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Dragomir logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 3 zile şi dela Adam până acum cursul anilor în anul 7130 <1622>. ţ- Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan din Focşani, VIII/5. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Fiind şters, scrisul este Întărit dc altă mână, Insă cu greşeli. 85 1622 (7130) Ianuarie 7, Târgovişte. j- Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Oprina şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ei satul Bonţeştii şi Tătarul din judeţul Ilfov, tot şi cu toate hotarele şi cu tot venitul, din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de pretutindeni şi cu vecinii anume: din Bonţeşti, Stan şi Talul şi Lepădat şi Nenciul şi Cârstea şi fiul lui, Standul şi fratele lui ...............2) l) text întărit de un neştiutor de carte. •) loc alb în orig. 72 www.dacoromanica.ro şi Velişniţă şi din Tătarul, anume: Lazar şi fratele său Stoian şi cumnatul lui, Radul şi Arbuga. Pentrucă aceste sate mai sus zise le-a cumpărat răposatul Mihail voevod cu aspri gata. Iar după aceea, răposatul Mihail voevod a căsătorit pe jupaniţa Oprina şi i-a dat-o lui Marco logofăt din Topoloveni şi a înzestrat-o Mihail voevod cu aceste două sate, cu Bonţeştii şi Tătarul şi a gospodărit-o ca pe o fată din casă. Şi de atunci a tot ţinut jupaniţa Oprina şi cu boierul ei, Marco logofăt, aceste sate până la moartea bărbatului său Marco logofăt. Iar după moartea bărbatului său Marco logofăt, când a fost în zilele răposatului Simeon voevod, iar Tudor, fiul Ini Marco logofăt, fiu vitreg al jupaniţei Oprina şi cu unchiul său Bogdan, ei s’au ridicat în pâră cu jupaniţa Oprina înaintea lui Simeon voevod. Şi aşa au pârît înaintea lui Simeon voevod că a dat şi tatăl său, Marco logofăt, aspri împreună cu jupaniţa Oprina, de au cumpărat aceste sate, Bonţeştii şi Tătarul. Iar după aceea, Simeon voevod a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege şi bine a adeverit domnia Ini dela toţi dregătorii domniei lui că a cumpărat aceste sate mai sus spuse Mihail .voevod şi le-a dat zestre Oprinei, iar Marco logofăt, tatăl lui Tudor, n’a dat niciun aspru şi nici n’a avut treabă cu acele sate. Şi a rămas Tudor, fiul lui Marco logofăt şi unchiul său Bogdan, dinaintea lui Simeon voevod. Şi a tot ţinut jupaniţa Oprina aceste sate cu pace, până în zilele Ini Şerban voevod. Iar în zilele lui Şerban voevod, iarăşi s’a ridicat Tudor, fiul vitreg al jupaniţei Oprina, în pâră cu jupaniţa Oprina. Şi aşa a pârît Tudor că a dat şi tatăl său, Marco logofăt, aspri împreună cu jupaniţa lui, Oprina, când s’au cumpărat satele Bonţeştii şi Tătarul. Iar întru aceea, Şerban voevod a judecat după dreptate şi după lege şi a dat lui Tudor lege, 12 boieri, să jure cu ei că a dat şi tatăl lui, Marco, bani pe aceste sate. Iar Tudor nicidecum n’a putut să se apuce de lege, ci a rămas de lege dinaintea lui Şerban voevod. Şi a tot ţinut jupaniţa Oprina aceste sate mai sus spuse, cu bună pace, până acum în zilele domniei mele. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie în Ţara Românească, iar Tudor, fiul lui Marco logofăt, iarăşi a venit în pâră cu jupaniţa Oprina dinaintea domniei mele. Şi aşa pâra Tudor cum pârîse şi mai înainte, că a dat şi tatăl lui, Marco logofăt, aspri împreună cu jupaniţa Oprina când s’au cumpărat Bonţeştii şi Tătarul. Deci, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi au mărturisit înaintea domniei mele doi mari dregători ai domniei mele în divanul cel mare: jupan Cernica fost mare vornic şi jupan Papa mare logofăt, că n’a dat Marco logofăt niciun ban şi nici n’a avut treabă întru nimic cu aceste sate mai sus spuse, ci sunt date zestre şi miluite de Mihail voevod jupaniţei Oprina ca să-i fie ei dedină. Şi a rămas Tudor, fiul lui Marco logofăt, fiu vitreg al jupaniţei Oprina, de trei ori de lege şi dinaintea domniei mele. 73 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să fie jupaniţei Oprina ocină1) în Băiceşli, însă clin parlea lui Slanciulşi afralelui său Lăudat, 200 de stânjeni din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, penlrucă a cumpărat jupanifa Oprina şi cu bărbatul ci, Marco logofăt, împreună 100 de stânjeni de ocină în Băiceşti dela Slanciul şi dela fratele său Lăudat. Iar apoi a împărţit jupaniţa Oprina cu fiul ei vitreg, Tudor, în două, ca să ţie ea 200 de stânjeni,'iar Tudor 200 de stânjeni, pentru că au avut cumpărătură în două cu tatăl lui Tudor 2). Pentru aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Oprina ca să-i fie ei satul Bonfeştii şi Tătarul şi ocina din Băiceşli, dedină şi ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Ilrizea mare vistier şi jupan Necula marc spătar şi Varlolomei stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi eu, Şerban logofăt, am scris în cetatea Târgovi.şle, luna Ianuarie 7 zile, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., XLI 101. Orig. slav, perg., pecete timbrată. 86 1G22 (7130) Ianuarie 8, Târgovişte. Hrisov al Radului voevod prin care întăreşte Dobriţi, fala lui Vlad din Gura Şuşiţei moşie în Bălleni. Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Munleno-Românească, fiul marelui şi preabunului răposat Milinca voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Dobriţei, fiicei lui Vlad din Gura Şuşiţei, muere a lui Miliai şi cu fii lor, câţi dumnezeu le va lăsa, ca să fie lor moşie în Bălleni în judeţu Mehedinţi, între Jiiu şi între Gilorl din câmp şi din pădure şi din apă şi din şederea salului, de prelulindcnea, veri câtă se va alege de peste lot hotarul, penlrucă această de mai sus zisă moşie, ca este a Dobriţei bâtrănă şi dreaptă moşie şi de moştenire, dată de zestre dela părinţii ei, de când a fost ţinut alt bărbat, pă unul fiu al lui Gralea din Ilalmej. Şi tot a ţinut Dobriţa cu bună pace. Iar după aceia, când a fost acum, în zilele domniei mele, înlr’a doua domnie a domniei mele, dar Dobriţa, mucrea lui Miliai ce a avut prigonire înaintea domniei mele pentru moşia din Bălteni cu sororile sale Grozava şi Voica, fiice 1) pasajul: «şi iarăşi..... ocină» încercuit cu roşu; deasupra cuvântului «ju- paniţei * s’a scris un cuvânt cu roşu, din care se pot observa « a scos.lo ». 2) pasajul «în Răiceşti........lui Tudor* anulat în originalul slav cp o linie subţire trasă cu cerneală roşie. u www.dacoromanica.ro ale lu Vlad dela Şuşiţă. Şi aşa pâra cum ca să ţie şi ele într’aceăstă de mai sus zisă moşie împreună cu sora lor Dobriţa, Intr’aceasla, Dobriţa,-ea s’a plâns şi a spus înaintea domniei mele cum că a fost dat tatăl ei Dobriţei această moşie din Bălteni de mai sus zisă, iar surorilor ei, Grozavei şi Voicăi, le-u dat altă moşie din gura Şuşiţei. Apoi, într’aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat, după dreptate şi după lege, înpreună cu toţi cinstiţii dregătorii ai domniei inele, şi am aflat adevărul domnia mea, cum că n’au avut Grozava şi Voica niciun amestec cu moşia Dobriţei din Bălteni. Şi a mărturisit înaintea domniei mele şi bătrânul Grama din Halmeju, cum că a fost dală moşia din Bălteni Dobriţei de zestre de tată-său Vlad, încă din nainte vreme, de când a ţinut Dobriţa pă fiul său, anume Radul. Şi am văzut domnia mea şi cartea credinciosului boer al domniei mele Costin al doilea postelnic, de prigonire şi de rămas şi cu mulţi boeri mărturii, anume: Stoica logofătul din Loloeşti şi Iscrul dvornicul şi Dumitru din Filiaş şi Mihai postelnicul şi Barbut paharnicu şi Barbu din Poiana şi Neagoe şi Dumitraşco postelnicul din Spineui şi Radul vătafu Zeamă-Neagră şi din Başcov, Standul, cum că n’au avut Grozava şi Voica, surorile Dobriţei cu moşia din Bălteni nicio treabă. Drept aceia, am dat şi domnia mea Dobriţei şi bărbatului său Mihai/ ca să aibă pace de către Grozava şi de cătle Voica şi de către bărbaţi lor Arca şi Dragul din Şuşiţă, penlrucă au rămas de leg& şi de judecată, să fie Dobriţei moşie moştenească şi întru statornicie fiilor şi nepoţilor şi strenepoţilor lor, şi de nimenea nereclintită, după hotărîrea domniei mele. Iată şi marturi am aşezat domnia mea: jupan Vintilă marele dvornic şi jupan Papa marele logofăt şi jupan Hrizea marele vistier şi jupan Necula marele spatar şi jupan Vartolomi stolnicul şi Furtuna marele comis şi jupan Ion marele paharnic şi Trufanda marele postelnic. Şi ispravnic Papa marele logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea Târgovişti, luna Ghenarie zile 8 şi dela Adam anul 7130 <1622>. Io Radul voevod. (pecetea domnească). Arh. St. Buc., Condica m-rii Gura Motrului, îir. 253, f. 31 v —33. Copie rom. 87 1622 (7130) Ianuarie 9, Târgoviştc. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Mihaiu, slujitor al sfintei episcopii din Buzău şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui trei pogoane de vie în dealul Verneştilor şi cu trei stânjeni de ocină, din pădure şi din câmp şi de peste tot hotarul, oricât se va alege din cap până încap, pe unde 75 www.dacoromanica.ro au fost vechile hotare de multă vreme şi cu loc de casă în deal, cât poate să îngrădească cu gard împrejur, pentrucă a cumpărat popa Mihaiu aceste mai sus zise vii cu ocină dela Larion, fiul bătrânului Ivan Orbul din Buzău pentru 6700 aspri gala. Şi a vândut Ilarion J) acele vii cu ocină de a lui bună voie şi cu ştirea tuturor fraţilor lui, câţi sunt cetaşi şi tovarăşi pe acea ocină şi cu ştirea soţiei lui şi a tuturor rudelor lui. <Şi> iarăşi a aşezat şi a dat şi a miluit jupan Larion pe popa Mihaiu cu un pogon de vie lucrătoare şi cu un slânjen de ocină, iarăşi de peste tot hotarul, din cap până în cap, cum este mai sus scris, să fie 4 pogoane toate la un loc. Şi încă a dat şi a miluit jupan Larion pe popa Mihaiu cu două pogoane de vie păragină, nelucrată. Şi a dat şi a miluit jupan Larion acele vii mai sus zise popii Mihaiu pentru dumnezeu şi pentru sufletul lui şi pentru sufletul părinţilor lui, să le fie veşnică pomenire în vecii cei netrecuţi. Şi încă a întărit jupan Larion această vânzare a lui şi miluire după moartea lui, dacă cineva s’ar ispiti să strice sau să calce această miluire a lui, sau dintre fraţii lui sau dintre rude, fie cine-o fi, acel om să fie neiertat de dumnezeu şi de preacurata lui maică şi să fie anatema de 318 părinţi cei din Nicheia. Şi iarăşi a dat şi a miluit diaconul Stănislav Sorescul pe popa Mihaiu cu un slânjen de ocină de peste tot hotarul din cap până în cap, pentru dumnezeu şi pentru sufletul lui şi al părinţilor săi, să le fie veşnică pomenire. Şi iarăşi a dat şi a miluit Dăonisia călugăriţa pe popa Mihaiu cu un stânjen de ocină de peste tot hotarul, din cap până în cap, pentru dumnezeu şi pentru sufletul ei şi al părinţilor ei, să le fie veşnică pomenire. Şi iarăşi a dat şi a miluit Voica diaconeasa lui Albul diacon pe popa Mihaiu cu un pogon de vie, pentru dumnezeu şi pentru sufletul ei şi al părinţilor ei să le fie veşnică pomenire. Deasemeni şi diaconul Stănislav şi Dionisia călugăriţa şi Voica diaconeasa au întărit cu mare blestem, cine va strica această miluire a lor, să fie blestemat şi antema, cum este mai sus scris. Şi a vândut Larion şi a miluit aceste mai sus zise vii de a lui bună voie şi cu ştirea multora din jurul locului şi a martorilor, anume: din Verneşti, Stănislav diacon şi Dragomir Sorescul şi.... a) nepotul Dobromirei şi Voico al Martei şi din Săseni, Costandin şi din oraşul Buzău, Dumitru Bukă>roiul şi Badul Boldoiul şi alţii mulţi. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Larion de vânzare şi de miluire la mâna popii Mihaiu, cu mulţi martori, pecelluit cu peceţile lor şi cu mare blestem. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea popii Mihaiu, ca să-i fie ocină de moştenire şi de ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi Necula mare spătar şi Tru- *) aşa în orig.: şi Larion, şi Ilarion. 2) loc rupt In orig. 76 www.dacoromanica.ro fanda mare postelnic şi furtuna mare comis şi ton mare paharnic şi Vortolomeiu mare stolnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Iano logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Ianuarie 9 zile, atunci a fost cursul anilor dela Adam la această scriere 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVI/11. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1850. 88 1622 (7130) Ianuarie 11, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului,răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihaiu Murgeanul din Oraşul de Floci şi cu fiii săi, câţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Sărăţeni, însă din partea lui Stoica paharnic, fiul lui Vâlcul clucer din Loloeşti, stânjeni 90, din câmp şi din baltă şi de peste tot hotarul, oricât se va alege şi din vatra satului stânjeni 6, pentrucă a cumpărat Mihaiu Murgeanul aceşti mai sus zişi stânjeni de ocină dela Stoica paharnic; un stânjen câte 100 bani, fac bani peste tot împreună 9C00 aspri gata, încă în zilele lui Alexandru voevod Şi a vândut Stoica paharnic acei stânjeni de ocină de a lui bună voie şi cu ştirea fraţilor lui şi a tuturor rudelor lui. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Stoica paharnic de vânzare la mâna lui Mihai Murgeanul cu mulţi martori care au fost la întocmirea lor, anume Buzinca comis şi Lazăr paharnic din Târgjor şi din Frăţileşti, Cârstian şi din Câineşti, Purcarea şi Vlaicul şi din Sărăţeni, Drume şi Dragomir şi alţi mulţi care nu sunt scrişi aici. Şi iar a cumpărat Stanciul dela Stoica paharnic 70 stânjeni de ocină la Sărăţeni, din câmp şi din baltă şi de pe tot hotarul, oricât se va alege şi din vatra satului 7 stânjeni, pentru 7700 aspri gata, iarăşi în zilele lui Alexandru voevod. Şi iar a cumpărat Balotă ocină la Sărăţeni 70 stânjeni, din câmp şi din baltă şi de peste tot hotarul, dela Stoica paharnic, pentru 7000 aspri gata, iarăşi în zilele lui Alexandru voevod’. Şi iar a cumpărat Tetco ocină la Sărăţeni, stânjeni 30, din câmp şi din baltă şi de pesLe tot hotarul dela Stoica paharnic, pentru 3000 aspri gata, iarăşi în zilele lui Alexandru voevod. Şi a vândut Stoica paharnic această ocină a lui de a lui bună voie. Şi martori deasemenea au fost, câţi sunt mai sus scrişi fiecare pe nume. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină de moştenire şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. ' 77 www.dacoromanica.ro îală şl martori am pus domnia mea: jupan Vintlîă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea inarevistic şi Necnla mare spătar şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi Vartolomen mare stolnic şi Trufanda mare postelnic. Şj ispravnic Papa mare logofăl. Şi am scris eu, Iano logofăt, în cetatea Târgovişle, luna Ianuarie 11 zile şi cursul anilor dela Adam la această scriere 7130 <1622>. •j- Io Radul voevod, din mila Ini damneze, domn, Arh. St. Buc., Slobozia Iui Ianache, 11/6. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1905. 80 1622 (7130) Ianuarie 11, Târgoviştc. Din mila lui dumnezeu, prcasfinjilul mitropolit chir Luca al Ţării Româneşti. A scris vlădicia mea această carie a vlădicici mele, jupanului Preda fost mare sulger şi jupaiifci lui,Florica, fiica răposatului Io Mihail voevod, emn an avut pără înaintea vlădicii mele cu igumnnl irmonah Ioanu di în Tismena pântru nişt Ţigani, anum Vişan şi fecirnl lui, Ianaclii şi cu fraţii lui, Dnmilru şi Radul şi Vintil<ă> fecirul Florii şi Vâlcea. Şi aşa pârăia egumenul Ioann şi cu cării de în mănăslir, cum sânt acei Ţigani ai mănăstirii, iară jnpmil Preda sulj şi jupăneasa lui, Florica, au adus înaintea vlădicii mele oameni buni de în oraş de Floci, anscali judeţul şi Mihai şi Radul şi Dumilru Floccannl şi alţi mulţi oameni buni de mărturisit cu ale lor suflete, cum aceşti Ţigane mai sus screşi, ei au fost toţi de ie ai In Mihai voevod, câştigaţ de în slujba lui, încă mainle vreme, di când au fost netorin şi boiaren. Şe dnp’aceia, cândn an dat pri fii-sa Floriica dnp<ă> Preda, atnnce i-au dat acei Ţigani şi zeslre. Şi au mărturisit înaintea vl<ă>dicie mele baiari carii se-au tâmplat de au fost la acea tocmelă, anum: Staico şi Vladnl post de în Coma şi Slroe posl din Vărăşti şi Văleni logo din Breaza şi Stan banul din Măneşti, cum au dat răposatul Mdiciia mea şi de înpreună cu fratele chir Mathei mitropolitul chirTheofil epscpu al Râmnicului şi chir Efrein al Buzăului şi chir Iasaf ipscpn Greveno...1) şi anv judecat pri derept şi am dat jnpnulni Predei snlj şi jup<â>nesii lui, Floriicăi şi lor lor, căţi li va da dumnezeu, să fii lor acei Ţigani de moşie în vecie neclăteţi şi nnaţi. Iară egumenul Ioanu şi călug<ă>rii de în mânăstir au rămas de lege şi de judecată diînaintea noastră. J) loc rupt In orig. 78 www.dacoromanica.ro încă şi procieţnic am făcui: cine va mai scorni pară pănlru âccşli Ţigani, sau vor face într’all chip, pesli aceasta judecata noastră, acila om să fie proclet şi afurisit di vkăxlica Hristos şi de 318 sfinţi părinţi cei dela Nicheia şi de vlădiciia mea şi de aceşti arhierei mai sus scrişi. Altfel să nu fie, după porunca vlădiciei mele. A scris smeritul Efrem clisiar în sfânta mitropolie din Târgovişte, luna Ianuarie 11 zile, în anul 7130 <1622>. j- Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Luca *) f Smeritul episcop chir Theofil al Râmnicului. Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, V/7. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată. 90 1622 (7130) Ianuarie 12. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevodşi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Neculei din Glogova, feciorul lui Laţco, ca să fie volnic cu cartea domnie meke> să-ş ţie a lui ocină de în Ciocel cât au fostu cumpăratu de tată său, Laţco ,în zilele răposatului părintelui domnie meke> Mihnei voevod, căndu au fost cursul anilor 7087 <1578 —1579>, dela Lupul şi dela Drăghici şi dela Crăciun de în Ciocel, părţile lor toate cât se-au ales, derept 7000 de aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi carte de cumpărătoare scrisă în Bucureşti de Drăghici log. Şi tot o au ţinut Necula după moartea talăni-său cu bună pac, aceste părţi de ocină, de atunce pănă acum. Tar căndu iaste acum, Avram de în Glogova, el se pune în greaba Neculei şi zice cum au fost cumpărat socru-său Necula şi el ocină dela Lupul şi dela Drăghici şi dela Crăciun 6 locuri, iar Necula, el au sorocit pre Avram să vie la lege şi la judecat<ă>, să-ş aducă cărţile şi să stea de faţă; iar Avram n’au venit. Deci au venit Necula, naintea domnie mele, în divan, de se-au jeluit şi au spus m şade de iaste o lună de căndu aşteaptă pe Avram, şă lot n’au .. , 2)nia mea am dat Neculei 2) ţie ocina den Ciocil cum au fost cumpăra 2)re tată-său Laţco, mai denainte vrem şi să fie în pace de cătră Avram şi de nimenilea opreală să n’aib<ă>. Iar cui va părea strămbu, el să vie să stea de faţă. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris în luna Ianuarie 12 zile, anul 7130 <1622>. Acad. R.P.R., DCXXI/236. Orig. rom., hârtie. J) greceşte în orig. *) loc rupt în orig. 79 www.dacoromanica.ro Oi 1622 (7130) Ianuarie 12. f Din mila lui dumnezeu, preasfinţitul mitropolit chir Luca a toată Ţara Românească. f A scris vlădicia mea această carte a vlădiciei mele cum să s<ă> ştie că deaca au pcrit nipotu-mieu Lorinţi, rămasu-i-au şi cocon, anum Jipa, şi au rămas şi bucatike> lui la măna mătuş<ă>-sa Dobromirii, însă anum aspri tutceşt 24.000. Şi apoi iarăş i-am dat vlă>diciia mea, de în bucatike> nipotu-mieu Lorinţi, la măna Dobromirii, CO de galbeni de aur. Şi iară au mai rămas la măna ei 2 inele de autu şi 2 păhară şi 12 linguri de argint, derept 40 de galbeni. încă au şi mai rămaş alte scule şi alte bucate multe, care n’am scris vkă>diciia mea acicea. Deci, vkă>diciia mea, deaca am văzut că au perit nipotu-mie şi au rămas acest cocon, n’am ştiut: trăi-va, au nu va trăi, ce amu vrut să iau acest chelciug şi aceste scule dela Dobromira, iară ia au grăit şi se-au priînsâ di înaintea vkă>dicii mele şi de înaintea a mulţi oameni buni, cum de va trăi acest cocon nu-i va da numai bucatike> lui dela tată-său, care-s mai sus scris ci-i va da şi bucatike> lui şi bucatike> ei toate, şi toate moşiike> ei, şi şi l-au priînsu să-i fie fecior de suflet, că ia alţi fecko>ri n’au avut c’e în trupul ei şi au făcut şi jurămăntu înnaintea vkă>dicii meke>, cum de va trăi acest cocon, să fie bucatike> tătăni-său, toate, lui şi bucatike> ei, şi moşiile ei ce va avea, tot la măna Jipăi, iară alţi oameni de în rudeniia ei, nime să n’aibă treabă cu moşiile ei. Deci, vkă>diciia mea, deaca am văzut jurământul ei, am lăsat să fie cum au grăit ia, şi am luat coconul la vx)iia mea, de l-am crescut şi l-am însurat şi l-am dat iară la măna ei şi i-am grăit să-i aleagă buctike> deka> tată-său şi să i le dea, care-s mai sus scris, la mâna lui. Iară ia iarăş au grăit cum aceale bucate ale nipotu-mie mai sus scris le-au cheltuit la nevoia ei, în vrăm de nivoe, ce au fost în ţară, şi foamete: ce ş’au lăsat ia toate bucatike> şi toate moşiike> să fie nipotu-mieu Jipei, păntru bucatil tălăni-său, ce au măîncat ia şi păntru ce au grăit ia şi să au jurat înnaintea vkă>dicii mele. Aşijdirea am lăsat şi vkă>diciia mea să fie pre această tocmeală, iară dup<ă> aceasta tocmeală cine se va ispiti a face într’akt> chip, ori Dobromira ori rudeke> ei, să aibă a da Jipei bucatike> tătăni-său ce-s mai sus scris. Şi când se-au făcut aceasta tocmeakă> şi aceasta carte, fost-au mărturii arhierei: chir Mathei mitropki>t Mira şi chir Theofil episcpu Rimnig şi chir Efremu episcpu Buzăului şi chir Iasaf episcpu Griveni cel bătrân şi alţi părinţi şi oameni buni, irmoh Nifon şi irmoh Zosim cel bătrân şi pop Dumitru şi pop Neagoe din cliros. Şi cine se va ispiti a sparge aceasta tocmeala şi aceasta carte, acela om să fie anathima şi proclet şi afurist *) loc rupt tn orig. 80 www.dacoromanica.ro de vl<ă>dica Hs şi de 318 sfinţi părinţi ce suni la Nicheia şi de vl<ă>diciia mea şi de aceşt arhierei de toţ. Altfel să nu fie, peste porunca vlădiciei mele. Şi am scris eu, irmoh Efremu clis, la sfânta Mitropolie, luna ■Ghin 12 zile, veleat 7130 <1622>. f Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei Luca *) f Matei al Mirelor *) f Pop Dumitru iconom Pop Neagoia hartohilact f Ioasaf al Grevenei *) Theofilu al Râmnicului f Efrem epscup Acad. R.P.R., CXLI/75. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată, căzută. 92 1622 (7130) Ianuarie 13. f Din mila lui dumnezeu,Io Radul voevodşi domn. Dal-am domnia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Tismana unde este hramul cinstita adormire a născătoarei de dumnezeu şi părintelui egumenului Ioan ea să fie volnici călug<ă>rii cu ciast<ă> carte a domnie mel să ţie de în toat<ă> balta Bistreţulu jumătate şi de în baltă şi de în cămpu şi den părpăre dela cară şi de în tot ce se va cădea, cum au ţinut şi mai denainte vrem pre ■semne bătrâne, însă deîn Brăzogrălă, derept Covăciţa, pănă în Măceş, căt ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentrucă aciast<ă> baltă iaste bătrână şi direaptă de moşie a sfintei mănăstiri, miluit<ă> de alalţi domni bătrâni ce au fost mai denainte vrem. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrâni, făcute de milă şi cu mare blăstem: cartea răposatului Dan voevod, feciorul Radul voevod, cându au fost cursul anilor 6894 <1386> şi cartea răposatului Mircei voevod, fecioru Radului voevod şi cartea răposatului moşul, domnii mel, Alexandru Voevod, cându au fost cursul anilor 70Ş0 <1572> cum să fie moşie sfintei mănăstiri. Iar cându au fost acum în zilele domnii mel egumenul Ioan, el au avut pără naintea domnii mel în divanul cel mere, cu vameşii dela Diiu şi se-au părăt de faţă, pentrucă au fost aciast<ă> baltă împresurată de alţi vameşi, jumătate. Deci părăia vameşii cum ţin călug<ă>rii de în baltă a patra parte. Intr’aceia domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege, cu toţi cinstiţii dereg<ă>torii domnii mfl şi am adeverit domnia mea cum au ţinut semnătură grecească. 81 6 - Doc Tara Rom. - c ^WWW^ami^amca.r0 călug<ă>rii de în toat<ă> balta jumătate; derept aceia şi domnia mea încă am întărit şi am făcut cartea domnii mele şi am dat sfntei mănăstiri ca să ţie den toat<ă> balta Bistreţului jumătate şi de nimenile val sau opreakă> să n’aibă naintea cărţii domnii mele. Derept aceia şi voi vameşilor carii veţi fi la aceast<ă> baltă, încă să căutaţi, nimica să nu le opriţi den ce va fi venitul mănăstirii,ce să aveţi a înpărţi tot în doao de într’aceast<ă> baltă cu sf<â>nta mănăstire şi mai mult val să nu fie naintea cărţii domnii mdke>, ce să-ş, ia partea, cum scrie mai sus. Altfel să nu fie, după spusa domnii mele. Şi ispravnic însăşi spusa domnii mele. A Scris Lepădat, luna Ianuarie 13 zile, în anul 7130 <1622> Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCVII/6. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu copii, ibid., mss. 329, v. 603; 337, f. 330 v—331. 93 1622 (7130) Ianuarie 14. f Scris-am eu Stroe din Cislău acesta al miu zapis de bun<ă> voe a mea că m’am înfrăţit cu Mihalcea dvornicul din Pătărlage, de i-am dat eu de în ocina mea din Cislău 1 vad de moră întreg ondi se va alege de în ocina mea 1 vad dd moră să fac<ă> moră să se hrănească pentru că el încă m’au dăruit un alt dar şi cu mult bin de se-au plătit acest vad de moră şi mai cu asupră. Deci i-am făcut zapisul miu să [nu] aibă dâ acum nainte bun<ă> pace ori de rudenie mea ori de nepoţii mii, ori de feciorii mii, ori de fraţii mii ce vor fi pre acea ocin<ă> ori cine va fi să aibă bun<ă> pace să nu-1 învăloiască. Şi mărtorie au fost atonei; Preda din Cislău feciurul vătahului şi Stan Mărgineanul din Bărceni şi Anghil log din Ciurăşti şi Cernat logofet. Scris luna Ianuarie 14 zile, anul 7130 <1622>. Arh. St, Buc., Ep, Buzău, XXXIV/8. Orig. rom. hârtie trei peceţi aplicate. Cu o copie, ibid., ms. 173, f. 27 v. 94 1622 (7130) Ianuarie 15, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Io Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Micul şi fiilor lui, câţi îi va da dumnezeu, 82 www.dacoromanica.ro ca să le fie ocină la Berindeşti, însă un loc de casă în sat, pentrucă a cumpărat Micul dela Căpoteasa şi dela fiicele ei, anume Voica şi Oprişa şi Stana. Şi iarăşi dela Dragomir postelnic un loc de casă lângă acel loc, însă dela Dragomir pentru 250 aspri şi dela Căpoteasa pentru 4d0 de aspri gata. Şi adălmăşari au fost atunci anume: popa Coica şi Voineg şi Cârstea şi Drăghici şi Călin. Şi iarăşi a cumpărat Micul dela Baciul un loc ce se chiamă Laz, pentru 120 aspri şi o prisacă, pentru 120 aspri. Şi iarăşi la Gârtanul 3 fălci de pădure, pentru 150 aspri. Şi a cumpărat Micul dela Şatră şi balta Albului şi Horjenul şi Ibănul dela Dan, pentru o jumătate bou şi pentru 20 aspri şi dela Şatră, pentru 150 aspri şi dela Vlaicul Secătura Curată şi Desimirelea, pentru 300 aspri, şi Cucuta o falce pentru 60 aspri şi dela Căpoteasa, Merii Jindelui şi Aninişul, pentru 150 şi dela Tatul Cucuta, pentru 160 aspri. Şi iarăşi dela Micul, Mărul Bratăi, 60 de aspri şi Costişul, pentru 100 . Şi a cumpărat Micul dela Mihnea.Ogrăjuia dela Valea Gruiului, pentru 70 aspri şi dela Cărăiman jumătate de laz, pentru 180 . Şi a cumpărat Micul dela Dragomir o falce de loc cu 85 aspri şi dela Dragomir balta lui Guran, cu 200 aspri şi dela Şerban Valea Gruiului pentru 100 aspri. Şi a cumpărat Micul dela Vitan vătaf părţile lui de moară cu 300 aspri şi dela Ivan partea lui de moară cu 700 aspri, însă cu partea lui Vitan: jumătate de moară. Şi a cumpărat dela Vitan la Cârstianul 4 fălci şi la Cucută o falce, pentru 300 aspri şi la Lungul o falce cu 6 0 aspri şi meiul şi Gruişoalea, pentru 90 aspri şi Desimirul, pentru o capră. Şi a cumpărat Micul tot dela Micul un loc lângă Vale, pentru 60 aspri. Şi a cumpărat dela Avrămoaia ograda, pentru 60 aspri; şi dela femeea lui Badul Saivlocul Ciumăleu, pentu 50 aspri. Şi au vândut aceşti oameni care sunt mai sus numiţi aceste ocine mai sus scrise de bună voia lor şi cu ştirea tuturor fraţilor şi tuturor megiaşilor din jurul locului. Şi au fost adălmăşari anume: din Corneni,Dragomir şi Oprea şi Cârstoace şi din Hareş, Pârgarul şi Oancea şi Cătuşariul şi Nan Puşcariul: şi din Berindeşti, popa Coica şi Şerban şi Oprea şi Andrei şi Cânda şi Pavel şi Vlaicul, din Poenari, Dumitru. Iar după aceea s’a vândut Micul cu satul Berindeşti lui Leca spătar de i-au fost vecini. Iar după moartea lui Leca spătar iarăşi s’au răscumpărat pentru a treia oară. Şi singur Micul a dat când s’a răscumpărat prima oară dela domnia mea 12.000 aspri şi dela Alexandru voevod 8000 aspri şi dela Grajdana 60001) aspri, de a dat aceşti aspri numai Micul pentru ocina lui şi de moştenire şi de cumpărare. *) cifra « 6000 > scrisă peste « 1000 ». #• 83 www.dacoromanica.ro De aceea am dat şi domnia mea lui Micul ca să-i fie ocină de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domniâ niea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Nicola mare spătar şi Vartolomei stolnic şi Furtuna comis şi Ion păharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în minunata cetate de scaun Târgovişte, în luna Ianuarie 15 zile şi în ciirsul anilor dela Adam până acum, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., DXCIV/5. Orig. slav, perg., pecetea timbrată, căzută. 95 1622 (7130) Ianuarie 18, Târgovişte. + Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stroe şi fraţilor lui, Pătraşco şi Giurgiu şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie toate satele şi ocinele şi vecinii, oricât a dobândit jupaniţa Stoică împreună cu Stroe vornic şi cu fiii lor, Drăghici şi Giurgiu, strămoşii şi moşii lui Stroe şi Pătraşco şi Giurgiu, oricât a dobândit şi a cumpărat jupaniţa Stoica împreună cu bărbatul ei, Stroe vornic şi cu fiii lor, Drăghici şi Giurgiu. Dar să le fie ocină la Tomeni, partea Vilaei toată, şi cu vecinii şi partea Cherii toată cu vecinii şi partea Buicăi jumătate cu vecinii de peste tot hotarul din câmp şi din pădure şi din apă şi din branişte şi din livezi şi din vaduri de moară şi cu vii şi cu toţi vecinii, oricât se va alege. Şi iar să fie lui Stroe şi fraţilor săi Pătraşco şi Giurgiu ocină la Sventeşti, partea Vilaei toată şi partea Buicăi toată, pentrucă a cumpărat-o jupaniţa Stoică împreună cu Stroe vornic, strămoşii lui Stroe şi ai lui Pătraşco şi ai lui Giurgiu, împreună cu fiii lor, Drăghici postelnic şi Gurgiu postelnic, moşii lui Stroe şi ai fraţilor lui, aceste mai sus zise ocine şi vecini dela nepoţii jupaniţei Stoică de soră, dela Vilae şi dela Chera şi dela Buică. Şi iar să fie lui S roe cu fraţii lui mai sus zişi ocină la Svinteşti partea lui Tudor toată şi partea lui Truţă toată şi partea Calei toată şi partea lui Spântec, toată din câmp şi din apă şi din branişte şi din vii şi din vaduri de moară şi din livezi şi de peste tot hotarul. Şi iar să le fie ocină şi vecini în sat în Coteana partea Vişei,fiica lui Frate a 6-a parte din vatra satului şi din câmp şi din apă şi din branişte şi din livezi 84 www.dacoromanica.ro şi din vii şi de peste tot hotarul. Şi iar să le fie ocină la Cotena partea Cotenii, toată din vatra satului şi din câmp şi din apă şi din branişte şi din livezi şi din vii şi de peste tot hotarul. Şi iar să fie lui Stroe cu fraţii săi Pătraşco şi Giurgiu ocină la Borăla din ocina Borălănească şi din Epoteşti, toată, însă partea Borălănească, din câmp-şi din apă şi din branişte şi din livezi şi din vaduri şi moară şi de peste tdt hotarul. Şi iar să le fie ocină la Jid, însă toată partea strămoşului lor Stroe vornic, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentrucă aceste mai sus zise sate şi ocini şi vecini sunt vechi şi drepte ocini şi dedine cumpărate şi dobândite de jupaniţa Stoică şi de bărbatul ei, Stroe vornic şi de fiii lor, Drăghici şi Giurgiu strămoşii şi moşii lui Stroe şi ai lui Pătraşco şi ai lui Giurgiu, încă din zilele bătrânilor domni de mai înainte vreme. Iar când a fost în zilele domniei mele, când am stat domnia mea cu vrerea lui dumnezeu să fiu domn în al doilea rând în Ţara Românească, au avut Stroe şi fraţii lui, Pătraşco şi Giurgiu, judecată înaintea domniei mele cu Staico fiul lui Marco din Comani. Şi aşa a pârît Staico din Comani înaintea divanului domniţi mele că are şi el parte şi amestec în aceste sate şi ocine mai sus zise, pentrucă este şi el din neamul lui Stroe vornic şi este dintr’un sânge şi el, ca şi Stroe şi Pătraşco şi Giurgiu. Apoi, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat şi am socotit domnia mea după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele din divan şi am citit domnia mea toate cărţile lor pe rând, însă cartea răposatului Radul voevod, fiul lui Radul voevod, când a fost cursul anilor 7034 <1526> şi alte două cărţi ale răposatului părinte al domniei mele, Mihnea voevod şi bine am înţeles domnia mea cu tot divanul domniei mele că sunt aceste sate şi ocine şi dedine toate ale lui Stroe şi fraţilor lui, Pătraşco şi Giurgiu, drepte dedine dela moşii şi dela strămoşii lor, iar Staico din Comani nu are nici o treabă şi amestec în aceste dedine şi sate şi nimeni din rudenia lui nu a avut treabă. Şi n’a scos Staico nicio carte în divanul domniei mele dela niciun domn citindu-se că ar fi ţinut vreodată tatăl lui sau altcineva din ruda lui vreo parte de ocină din aceste mai sus zise sate şi dedine. Pentru aceea am aflat domnia mea foarte bine cu toţi cinstiţi dtegăto'ri ai domniei mele din divan că nu are SLaico din Comani nicio treabă şi lucru să intre în acele sate şi ocine, ci se cuvine să fie aceste sate şi ocine mai sus zise pe mâna lui Stroe şi a fraţilor lui, Pătraşco şi Giurgiu, aceşti trei fraţi să stăpânească şi să moştenească aceste sate şi ocine, iar Staico nicio treabă la elje, penlţucă el este din altă parte şi din altă spiţă, nu este dintr’un sânge cu Stroe şi Pătrpşco şi Giurgiu, Şi a rămas Staico din Comani de lege dinaintea întregului .divan al ] 85. www.dacoromanica.ro domnei mele, ca să nu aibă nicio treabă cu aceste ocine şi sate în veac. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stroe şi fraţilor lui Pătraşco şi Giurgiu, ca să fie satele acestea şi ocinele şi vecinii mi sus scrişi dedine şi ohabă şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomeiu mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi eu dar, Şerban logofăt din Hierăşti, am scris în cetate în Târgovişte, luna Ianuarie 18 zile, iar dela Adam cursul anilor 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Brâncoveni XXV/10. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1860. 96 1622 (7130) Ianuarie 20. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dumitru logofăt din Căldăruşani şi fiului lui, Mihaiu gramatic şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie o copilă de Aţigan, anume Stana, fiica Ţiganilor Carămbiel şi Rada, deoarece această mai sus spusă fată de Aţigan a fost de moştenire a popii Paraschiva din Corneşti. Iar apoi, a făcut popa Paraschiva schimb cu Dumitru logofăt. Şi a dat Dumitru logofăt popii Paraschiva o fiică de Aţigan, anume Tudora, fiica lui Lupul, iar popa Paraschiva, el a dat lui Dumitru logofăt pe Stana Ţiganca ce este mai sus scrisă, ca să fie Ţigancă pentru Ţigancă şi au făcut schimb împreună de bună voia lor. Şi au fost la întocmirea lor mulţi megiaşi adălmăşari, anume: din sfânta mănăstire numită Gruiul, Leontie egumen şi din Cuciulaţi, Mihail călugăr şi din Topoloveni, Tudor stolnic şi din Berileşti, Şteful postelnic şi din Netezeşti, Căzan vătaf. Pentru aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie amândurora de moştenire şi de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Hrizea mare vistier şi Necula mare spătar şi Vartolomei 86 www.dacoromanica.ro mare stolnic şi Ion mare ceaşnic şi Furtuna mare comis şi Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi eu, Iano logofăt, am scris luna Ianuarie 20 zile, ani curgători 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., XXI/28G. Orig. slav, hârtie, pecetea timbrată. 97 1622 (7130) Ianuarie 24, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Drăghici, fiul lui Stoica din Arcani şi lui Pârvul, fiul lui Vlad şi lui Tatomir şi cu fiii lui, câţi îi va da dumnezeu ca să le fie ocine în Arcani câte au fost dela părinţii lui, toate, oricât se va alege însă din câmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi din vadurile de moară şi din vatra satului şi de peste tot, din hotar până în hotar. Şi iarăşi să-i fie lui Drăghici, fiul lui Stoica, care este mai sus scris, ocina din sat dela Căzăneşti şi satul Floreşti, însă toate părţile de ocine ale tatălui lor Stoica, în Arcani, oricât se va alege, însă din hotar până în hotar, pentrucă aceste mai sus zise ocine şi dedine le-au fost lor de moştenire dela moşii lor şi dela strămoşi, dela părinţii lor de mai înainte vreme încă şi din zilele altor domni bătrâni, din zilele lui Negru voevod cel Bătrân. Şi au avut ei şi cărţile lui Negru voevod peste aceste ocine şi dedine mai sunt zise; dar când au venit în satul Arcani pandurii de peste munţi, în zilele lui Şerban voevod, de i-au jefuit şi i-au robit şi au tăiat mulţi oameni din acel sat şi au ars chiar casele lor, atunci au fost arse şi cărţile lor de moştenire şi cu multă avere â lor. Astfel, când a fost acum, în zilele domniei mele şi aceşti oameni mai sus zişi anume: Drăghici, fiul lui Stoica din Arcani şi Pârvul, fiul lui Vladul şi Tatomir, ei au venit înaintea domniei mele, de au mărturisit cu mulţi oameni buni, anume: din Arcani, Milea şi Neagoe şi Giorzu şi din Sănăteşti Stăni'ă şi Stoica Mingheci şi Stăit; şi din Stolojani, Măinea şi popa Radul; şi din Piştişani, Dumitru şi Pătru; şi din Runcu Radul Pipa şi Duşa, că aceste ocine şi dedine mai sus zise au fost de moştenire ale acestor oameni mai sus zişi de mai înainte vreme, încă din zilele lui Negrul voevod. De aceea, am dat şi domnia mea lui Drăghici, fiul lui Stoica şi lui Pârvul, fiul lui Vladul şi lui Tatomir, mai sus zişi, ca să le fie aceste ocine şi dedine mai sus zise, lor şi fiilor lor şi de ohabă lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit după spusa domniei mele. 87 www.dacoromanica.ro Iptă şi martori pune domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Nicola mare spătar şi jupan Bartolomei, mare stolnic şi Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Stănilă logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 24 de zile, dela Adam până acum cursul anilor, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Banca de Stat, Bucureşti, Arhiva Muzeului. Orig. slav, perg., pecete timbrată, căzută. Cu o trad. rom. 98 1622 (7130) Ianuarie 26, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Dima şi jupaniţei lui, Velica, fiica lui Hamza postelnic din Belcin şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit dumnezeu, ca să le fie ocină la Obârşie în judeţul... -1) însă toată partea socrului său, Hamza postelnic, jumătate de sat şi din sat din Roşia, iar jumătate de sat, partea lui Hamza postelnic şi din sat din Bezdina, iar jumătate de sat, partea lui Hamza postelnic toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini, câţi vor fi şi din vii şi din vaduri de moară şi din vatra satului, de pretutindeni oricât se va alege de peste toate hotarele, pentrucă aceste părţi mai sus zise de sat au fost de moştenire ale lui Hamza postelnic, socrul lui Dima. Apoi, când a fost în zilele lui Gavriil voevod, iar Hamza postelnic a dat aceste părţi de sat mai sus zise ginerelui său Dima şi fiicei sale, Velica, zestre, ca să le fie de moştenire. <Şi> am văzut domnia mea şi mea şi zapis dela mâna lui Hamza postelnic, cum este mai sus scris, când a fost cursul anilor 7127 < 1619>, scris de Dumitru din sat din Belcin. <Şi> iar să fie slugii domniei mele, Dima postelnic şi jupaniţei lui, Velica, fiica lui Hamza postelnic, nişte sălaşe de Aţigani, anume: Curchi cu Aţiganca sa şi cu copiii lor şi Stan Ţiganul, fratele lui Curchi, un sălaş <şi> iarăşi un Ţigan, anume Radul Gudia cu Aţiganca sa şi cu fiii săi <şi> iar alt Aţigan, anume Stan Lungul cu Aţiganca sa şi cu fiul lor, anume Nedelea <şi> iar alt Aţigan, anume Bance, fratele lui Radul Gudia, cu Ţiganca sa şi cu copiii săi, câţi vor avea <şi>iar alt Aţigan tăetor cu securea, anume Petrica cu Aţiganca sa, anume Stana şi o fiică de Aţigan de casă, anume Anca. Pentrucă aceste mai sus zise sălaşe de Aţigani au fost toate de moştenire ale lui Hamza postelnic. ') loc alb în orig. 88 www.dacoromanica.ro Astfel, când a fost în zilele lui Alexandru voevod, fiul lui Iliaş voevod, iar Hamza postelnic, el a dat aceste sălaşe de Ţigani mai sus zise zestre ginerelui său Dima şi fiicei sale, Velica, ca să le fie de moştenire. <Şi> am văzut domnia mea şi zapis dela mâna lui Hamza poslelnic cu mare blestem şi cartea lui Alexandru voevod pe aceşti Aţigani mai sus zişi, încă de când a fost cursul anilor 7126 < 1618>. <Şi> iară să se ştie că a dăruit Vădislav, fiul lui Hamza postelnic, pe cumnatul său Dima şi pe sora sa Velica cu o Ţigancă, anume Dumitra, la nuntă şi la masă, pentru pomană. <Şi> au dăruit ei ale a lor bună voie şi cu ştirea megiaşilor, fără nicio silă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Dima şi jupaniţei lui, Velica, fiica lui Hamza postelnic din Belcin, ca să le fie ocini şi Aţigani dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişt^, luna Ianuarie 26 zile, dela Adam până la această scriere cursul anilor, în anul 7130 <1632>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Zlătari, XIV/4. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XIX. 99 1622 (7130) Ianuarie 30, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Strâmbul, unde este hramul arhierarhului şi făcătorului de minuni Nicolae din Mira Lichiei şi părintelui egumen Leontie şi tuturor călugărilor câţi trăesc în acel locaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus spuse un loc numit Cămşoru tot, jumătate şi din apă cu pădure şi cu tot locul care este al Cămşorului până în Bărăcie; pentrucă acest loc numit Cămşor, el a fost de moştenire a Iui Radul postelnic, fiul răposatului jupan Dragomir postelnic, fiul lui Paşadia din sat din Balomireşti. Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, Radul postelnic, el s’a gândit în inima sa pentru dumnezeu, ca să le facă pomană. Astfel a venit înaintea domniei mele şi înaintea tuturor boierilor dela curtea domniei mele, 89 www.dacoromanica.ro de a dat şi a miluit Radul postelnic sfânta mănăstire Strâmbul mai sus spusă, cu locul numit Cămşor, cu apă şi cu pădure şi cu tot locul cât va ţine până în Bărăcie, pentru sufletul lui şi pentru sufletul părinţilor lor <şi> a arătat egumenului Leontie şi stareţului Sofronie locul unde se vor înmormânta, în pridvorul bisericii. Şi a pus Radul postelnic şi blestem, că acel om, din neamul lui sau din fii lui sau din alt neam, care seva afla de va înnoi şi va întări această milă şi pomană pe urma lui, acel om încă să aibă pomană, iar dacă nu va înnoi şi nu va întări ci va călca şi va strica această miluire şi pomană, acel om să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sunt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, pentru că aşa a lăsat Radul postelnic cu limba lui de bună voia lui. Şi au fost la această aşezare a lui, când a miluit Radul postelnic sfânta mănăstire mai sus scrisă, mulţi boieri şi oameni buni, anume Ianache comis din Copăceni şi din Brezoaia, Albul comis şi din Băneşti, Stan postelnic şi din Băloteşti, Ivaşco postelnic şi din Cornăţeni,Necula paharnic şi din Comişani, Neacşul postelnic, fiul lui Cârcă....*) egumen şi Antonie dela sfânta mănăstire din............................*) şi din Balomireşti, popa Albul şi dela sfânta mănăstire ...........*) din Robaia şi mulţi oameni. Şi a văzut domnia mea şi cartea lui Radul postelnic de miluire, făcută cu mare blestem şi cu aceşti mai sus spuşi boieri martori. Pentru aceea, am dat şi domia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Strâmbul, ca să-i fie acel loc mai sus scris ocină, dedină şi de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar ctitorilor veşnică pomenire în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi Necula spătar şi Var-tolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 30 zile şi dela Adam, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R;, CCCLXVI/136 Orlg. slav, hârtie, pecete timbrată. 100 1622 (7130) Februarie 6. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul şi voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele egumenului Măcarie dela mănăstirea de în l) Ioc rupt in orig. 90 www.dacoromanica.ro Mislea, ca să fie volnic cu cartea domnii mel şi cu slug domnii mel anum.... >) să-şi ia 1 Ţigancă anum Ana de în ţig<ă>niia Radului peh de în Frijureni, pentrucă acea Ţigancă iaste a mănăstirei de moşie, ce-au fugit. Călug<ă>rii o au aflat acolo şi o au luat, iar Ţiganii ei au sărit de le-au luat Ţiganca şi i-au şi bătut. Deci domniia mea am dat călug<ă>riIor să aib<ă> a-ş luare Ţiganca,iar să o vor fi ascunsu să ia alta, Ţigancă pentru Ţigancă şi să fie treap<ă>dul dela Ţigani. Şi să aib<ă> apucare şi pre Ţigani să aib<ă> gloaba, căce au sărit de le-au luat Ţiganca şi i-au bătut şi de nimenea opreal<ă> să n’aib<ă>. Iar cine va avea a se întreba va veni de faţ<ă>. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Ispravnic însăşi zisa domniei mele. Scris Februarie 6 zile, anul 7130 <1622> t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Mislea III/2. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. 101 1622 (7130) Februarie 6. ■f Să se şti acestu zapis, că l-am făcut eu Tudura, fata lu Bumbac, cu soţul meu, anume Stoian, ca să fie la mâna lu Costandin, nepotul lu Dobromir din Homeşt, că i-am dat 1 pogon de vie alăturea cu viia lu Dobromir, căndu se-au însurat, la masă. Iar Costandin au dăruit pe Tudnra cu o pereche de mâneci, iar pe Stoian cu o mahramă bună. Şi i l-au da, să-i fie lu moşie, şi lui şi feciorilor lu, de moşie. Şi mărturie nunul anume Sava din Homeşt şi fiul lui, Finta şi jupâneasa lui, anume Neaga şi pogozei a) anume Stancul şi Stan din Ferăşti şi Măteiu din Murgeşt şi Dan Homeşt; au fostu omen la masă anume Tudoran, Avram, Felea, Buda. Şi se-au făcut acestu zapis în casa lu Dobromir vătahul. Am scris e, popa Nan din Putreda, luna Fărar 6 zile, văleat 7130 <1622> Muz. Arh. Ist., Buc., 1599/D. Orig. im, hârtie, rupt la Îndoituri. 102 1622 (7130) Februarie 8. •f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea *) loc alb In orig. *) peţitori. 91 www.dacoromanica.ro această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dămian căpitan de Sârbi şi cu fiii săi, câţi i-a lăsat dumnezeu, ca să-i fie satul Salcia din judeţul Mehedinţi, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege,din hotar până în hotar, pe hotare şi semne: din piatra care a fost pusă hotar de răposatul Mihail voevod cu mulţi boieri, dela satul Iubenţii până la deal şi de aici tot în sus pe deal,de ambele părţi ale dealului, până în hotarul satului Hărgetoaei, pe unde a ţinut Mihail voevod, fiindcă acest sat mai sus spus, el a fost al răposatului Miliai voevod, sat domnesc. Astfel, după moartea domniei lui, a tot fost pe seama domnească. Iar apoi, când a fost în zilele domniei mele în primul rând, iar domnia mea am dat şi am miluit pe sluga domniei mele Dămian căpitan cu acel sat Salcia pentru slujba dreaptă şi credincioasă pe care a slujit-o domniei mele, ca să-i fie de moştenire şi i-am făcut domnia mea lui Dămian căpitan şi cartea de miluire a domniei mele pe satul Salcia, cu mare blestem. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele în a doua domnie a domn-niei mele, iar sluga domnei mele Dămian căpitan, el a avut pâră cu Pătru din Vâlcăneşti şi cu nepoţii lui înaintea domniei mele în marele divan pentru satul Salcia şi s’au pârît de faţă în divan. Şi aşa pâra Pătru înaintea domniei mele că i-a fost satul Salcia schimb cu alte sate şi a scos şi nişte cărţi în divan <în> care era scris şi amestecat şi satul Salcia. Deci, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu'toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul şi încă au mărturisit mulţi boieri că a fost satul Salcia tot sat domnesc al lui Mihai voevod, iar Pătru cu nepoţii lui n’a avut nicio treabă cu satul Salcia, pentrucă a fost sat domnesc. Şi a rămas Pătru de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am scos domnia mea acel sat Salcia mai sus scris din toate cărţile lui Pătru din Vălcăneşti, ca mai mult amestec să nu aibă şi am dat domnia mea satul Salcia mai sus scris, să fie iarăşi la mâna slugii domniei mele, lui Damian căpitanul, cum a fost miluit de domnia mea şi de mai înainte vreme, din primul rând. Şi s’a apucat Pătru, dinaintea domniei mele din divan, cu mare chezăşie şi blestem şi dinaintea tuturor boierilor dela curtea domniei mele că alte cărţi mai mult nu are pe satul Salcia, iar dacă va scoate Pătru vreodată oarecari cărţi pe acel sat Salcia, în alt chip aceste cărţi să nu se creadă, ci să stea mincinoase, pentrucă a rămas Pătru de lege cuin este mai sus scris şi să fie Dămian căpitan în pace de pâră de către Pătru din Vălcăneşti şi dinspre toată rudenia lor. Pentru aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Dămian căpitan, ca să-i fie satul Salcia cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 92 www.dacoromanica.ro Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu.............'), luna Februarie 8 zile şi dela Adam în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn, Acad. R.P.R., CCI/14. Orig. slav, perg., pecete timbrată. 103 1622 (7130) Februarie 12. j- Scris-am eu jupan Tudoran sulgeriul zapisul mieu să fie de credinţă la mâna fiiu-mieu, lu Iane peh, cum să să ştie că i-am dăruit eu la nuntă la masa un sălaş de Ţigani anum Gherghina cu Ţiganca lui şi cu tota fămeia lui. să-i fie moşie. Şi mărturie au fost atunce la acea tocmeal<ă>, jupan Papa mare vornic * 2) şi jupan Trufanda mare post şi jupan Necula vist şi jupan Necula mare spat. Scris luna Fe 12 zile, anul 7130 <1622>. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/5. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. Cu o copie ibid., ms. 137, f. 385. 104 1622 (7130) Februarie 15, Târgovişte. j- Scris-am eu Isariu vistiiariul depreun<ă> cu jupâneasa mea Prezu, fata lui Anthonie Grama, acesta al noslru zapis, să fie cu credinţă la măna jupănu-lui Aslan vist ca să se ştii cum i-am vândut noi toat<ă> partea noastră de ocină de în Scrovişte; şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apa şi de în balta şi de în şezutul satului, despre tot hotarul căt se va alege şi cu Stoica Cheverna, rumânul nostru, şi cu câţi rumâni va mai putea afla depre aciast<ă> ocină, tot să fie ai lu Aslan vist.Pentru că am vândut eu Isar vistiiariul şi cu jupâneasa Prezu de a noastră bună voe, partea noastră de ocină, derept 14.000 as gata, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi slrenepoţilor. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boirri mărturie anum: jupan Dumitraşco mare pit şi de Ţig<ă>neşti, Stepan log şi Buta log şi Moguş fiiu său şi Stoica Tărăceanul şi de Tărgşor Neagul şi Gherghe frate-său şi mulţi boieri. Aciasta am scris şi mărturisim noi cu acest zapis al nostru. ') loc alb In orig. 2) In acest timp Papa era mare logofăt. 93 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu Lepădat la Târgovişte, luna Februarie 15 zile, în anul 7130 <1622> Adeverez eu, loan, cele mai sus scrise şi pun şi pecetea mea 1). f iu Stoica post Dumitraşcu mare pit. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, VI/2. Orig. rom., hârtie, trei peceţi aplicate. 105 1622 (7130) Februarie 15, Cucuteni. f Adec<ă> iu monah Theodor scris-am al meu zapis să fie de mare credenţă măna văru-miu imonah Semeon că am datu parte me de moşie dela Cucuteni tută cătă se va alege, moltă, poţină, să fii moşie şi feciurie lui, că m’au căutat la nevoe me şi la greul miu, că amu zăcut în anul plănu la pâmântu, de m’a spălat şi m’a curăţit de înpuciacene; ce am dat parte me de moşie dela Jurubeşte 12 stăjen pă lângă hotar Bădecescu de în cap şi la Cucuteni 6 stăjene de în cap în cap de în parte Grozei ci e-m cumpărat dela Voica nepota Grozei, să fie lui moşie şi feciuriloi moşie de strămoşie şi de nimenele val să n’aibă de omenei mie, de nepoţe. Iar ce va înturce cu va întorce cuv<ă>ntulu miu să strece să fie blăstemat şi afurisit de 318 părinţi cei dela Nicheia şi să fie cu Arie şi cu Iuda într’o loc, că e-m dat parte me de moşie tot cătă se va alege. Şi a fostu şi preoţi şi omini boni căndu e-mu făcut aceşti! zapis, eu monah Theodor să fie mănă văru miu imonah Simeon anom irmonah Athanasie, irmonah Andonie, imonah Theodosie imonah Simeon, imonah Chirii, imonah Theodosie şi Slavu şi Ghirghina. Scris irmonah Onofrie şi Pitri. Scris luna Februarie 15 zile în anul 7130 <1622> Şi s’au scris la hram lu sti Dimitrie, la Cucutene Eu monah Teodur. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LXXII/6. Orig. rom., hârtie. Cu o copie ibid., ms. 173, î. 265 v. 106 1622 (7130) Februarie 20, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Milinea voevod. Dă domnia x) greceşte In orig. 94 www.dacoromanica.ro mea această poruncă boierului domniei mele Stoica al doilea pitar şi cu fraţii lui de ocină, anume Ghioca şi Preda şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să fie ocină în satul Cotrăceni, din judeţul Ilfov, însă partea lui Oprea, socrul lui Stoica pitar, toată şi partea lui Grecul toată şi partea călugărilor toată şi partea lui Duda toată şi din partea lui Duda a patra parte şi partea lui Dumitru vistier Dudescul, pe care a avut-o el de cumpărătură dela Duda, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vii şi din vatra satului şi cu toţi vecinii, câţi au fost mai dinainte vreme pe această ocină şi de pretutindeni, oricât se va alege, de peste tot hotarul, din hotarul Dătcoilor cel vechi, până în hotarul Lupeştilor. Insă să se ştie: să ţină Stoica pitarul jumătate de ocină două părţi şi Ghioca o parte şi Preda altă parte. Pentrucă această ocină din Cotrăceni, ea a fost ocină domnească, cumpărată de răposatul Mihail voevod dela toţi moşnenii satului care au fost mai sus zişi. Şi de atunci încoace tot a fost pe seama domnească. Iar când a fost în zilele domniei mele, în primul rând, domnia mea m’am milostivit de am slobozit pe boierul domniei mele Stoica pitar şi pe Ghioca şi pe Preda, să-şi răscumpere vechile lor ocine, pe care le-au avut de mai înainte vreme, dela domnia mea, pentru 24.000 aspri gata. Şi când a răscumpărat Stoica pitar cu fraţii ^ui ocina dela Cotrăceni dela domnia mea, a întrebat şi pe oamenii lui Grecul câţi s’au aflat dela el şi a întrebat şi pe călugării dela Sărindar şi pe oamenii lui Duda şi a întrebat şi pe Dumitru vistier, pentrucă a avut din partea lui Duda a patra parte, ca să dea şi ei aspri, să-şi răscumpere părţile, iar ei n’au voit să dea banii, căci au spus că nu le trebue. Astfel a dat numai Stoica pitar cu fraţii lui aceşti bani toţi, care sunt mai sus zişi. Şi de atunci a tot ţinut această ocină cu bună pace. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie a domniei inele, Dumitru vistier el a tras pâră cu Stoica pitar înaintea domniei mele în marele divan pentru partea lui Duda. Şi aşa pâra Dumitru vistierul înaintea domniei mele că nu a răscumpărat Stoica pitar toate aceste părţi care sunt mai sus zise, ci a răscumpărat numai trei părţi de ocină, iar partea lui Duda nu a răscumpărat-o. Ci a venit Dumitru vistier cu bani în divan la domnia mea ca să dea şi el bani să răscumpere partea lui Duda. Intru aceia, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea domniei mele de răscumpărare din primul rând, când a fost cursul anilor 7123 <1615>, cum a răscumpărat Stoica pitar aceste părţi de ocină, toate, care sunt mai sus scrise, partea lui Oprea, socrul lui Stoica pitar şi partea lui Grecul şi partea călugărească şi partea lui Duda şi din partea lui Duda a patra parte şi partea lui Dumitru vistier toată, pe care a avut-o de cumpărătură, dar nu am putut domnia mea să răscumpăr pământ de două ori. Apoi a rămas Dumitru vistier de lege şi de judecată dinaintea domniei mele în divan, ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă Dumitru vistier. 95 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, Stoica pitar şi lui Ghioca şi lui Preda, ca să-şi ţină ocina cum au răscumpărat-o şi să le fie lor această ocină din Cotrăceni dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula spătar şi Varto-lomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Paraschiva al doilea logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Februarie 20 zile şi dela Adam, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, 1/7. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1741. 107 1622 (7130) Februarie 21. Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Nifon şi cu fiii lui, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Gâşteşti, însă din funia lui Vladul Tremurişca jumătate. Insă să se ştie: din apa Elfovăţului, pe y alea Mare şi pe drumul Argeşului, din câmp şi din pădure şi de peste tot hotarul, din hotar până în hotar, oricât se va alege, pentrucă a cumpărat popa Nifon această ocină dela Vladul, încă în zilele răposatului, bătrânului bunic al domnei mele, Alixandru voevod, pentru 3000 aspri gata de argint şi pentru o Ţigancă. Şi a avut popa Nifon şi cartea răposatului, bătrânului bunic al domniei mele Alixandru voevod. Apoi, a pierdut-o de răutăţi. Şi martori: Părvana cel bătrân şi Dumitru şi Cega şi Constan-din, Vladul Târnăcop din Găşteşti. Pentru aceasta, am dat domnia mea popii Nifon, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Bertolomeiu mare stolnic şi jupan Fortuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. 96 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Idoxii, în cetatea de scaun Târgovişte.luna Februarie 21 zile şi dela Adam până acum cursul anilor, în anul 7130 <1622> f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXI/4. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom.; altă trad. rom., ibid., !n ms. 256, f. 673. 108 <1622 — 1623 > Februarie 28, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro- vlahici, fiul marelui şi preabunului MihJ) fiica lui Vladul şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie lor ocină în Coşovenii de Sus <şi>2) la Coşoveanii de Jos.....*) lui Vladul şi a Petrei femeia lui Vladul, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, ori cât se va «alege ... a aşezata) Vladul şi Petrie pe fiii lor, Tatomir şi Măria peste toată ocina lor, cât este mai sus scris să fie doi fraţi nedespărţiţi .....J) Măriica este făcută cu Petria, iar Pelria ea încă a mai avut un fiu, pe Tatomir, făcut cu alt bărbat, ^stfel........>) pe fiii lor, ei de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megieşilor si i-a făcut si carte de înfrăţire dela mâna lor... ...............J) şi oman şi Avram şi Vladul şi Voicea şi Gherghina şi popa Vişan şi Mircea logofăt şi Marin şi Stoica din Coşovenii de Jos ca să le fie lor...J) se va întâmpla moartea înainte şi fii nu vor avea să-i rămâie lui toate «ocinele> ..........*) să fie la mâna lui. Dcasemeni si domnia mea încă am dat... -1) dedină lor şi fiilor. Şi iarăşi să-i fie lui Stan Bărglez din Coşoveni ocină........însă din funia lui Neagu 100 paşi în lung....>) Stan Bărglez aceşti paşi «le loc dela Lepa din Crăcioaia pentru 700 aspri.........>) martori din Coşovenii de Sus, Dragomir şi..........*) Stan Bărglez..............J) 550 aspri iarăşi pentru bani..............J) Stan cel mic partea de ocină a lui Spahia............>) din Vălcăneşti, Dragomir Borcioiul..........') a cumpărat Lazăr dela Nea. . >) ocină la Coşovenii de Jos dela...........J) hotarul cel vechiu...........>). Şi au vândut ei de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megieşilor din «sus şi din jos şi din prejurul locului.............A) «oci>nă dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni «neclintit, după porunca domniei *) loc rupt In text. 2) loc alb In text. 97 7 — Doc. Ţara Rom. — c. t32www.dacoromamca.ro mele>...........................i) şi jupan Hriza mare vistier şi Necula spătar şi Bertolomi stolnic şi Furtuna... .i) govişte, luna Februarie 28 zile. Arh. St. Buc., Ms. 1233, partea a Il-a, f. 169. Copie slavă din 1907. Cu o trad. rom. Datat după divan. 109 1622 (7130) Martie 1, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, preasfinfitul mitropolit chir Luca al întregii Ţări Româneşti. f Scris- vl<ă>diciia mea aceasta carte a vl<ă>dicii mele acestor boiari, jupan Gorgan fost al doilea vornic şi jupaniţei lui, Stana şi fiilor lui, câţi dumnezeu îi va dărui, cum să aibă a-ş ţinere în pace şi slobozi moşiia, ocina şi rum<ă>ni şi Ţigani, partea ce li s cade dela vară-sa Elina, nepoata răposatului Ivaşco dvornicul, jpp<ă>neasa ce au fost a Stoicăi post din Văcăreşt, însă a treia parte; păntrucă, dup<ă> moartea jup<ă>nesii Elinii, iară vară — sa, ju-p<ă>neasa Stana , au tras pără înnaintea domhu nostru Io Radul voevod, în rândul domnii de întăiu şi dup<ă> acâa înaintea lui Alixandru voevod, aşijdirea şi înaintea vl<ă>dicii mele, cu Stoica post şi cu jup<ă>neasa Efimiia, măma jup<ă>nesii Elinii, păntru moşiil ei şi păntru bucatil ei, că jup<ă>nesii Elinii coconi nu i-au rămas de în trupul ei. Deci domnu nostru au căutat şi au judicat cu toţ cinstiţii dereg<ă>tori, în divan, şi au dat aceale moşii să le înparţă în trei părţi: o parte să fie Stoicăi post, altă parte măni-sa, jup<ă>nesii Efimii, a treia parte să fie vară-sa, jup<ă>nesii Stanii. Aşijdirea au judicat apoi şi Alexandru voevod pre judicata domnu nostru, cum iaste mai sus scris. Şi se iau fapt şi cărţi pre această judicată. Aşijdeţpa m’am tămplat şi vl<ă>dicia mea de-am fost la aceaste divanure şi la aceasta judicată, de-am căutat pre sv<ă>nta pravil<ă> şi am adevărat cum li se-au căzut judicata, aşa să fie s<ă> înparţă aceale moşie în trei părţi cum iaste mai sus scris. Şi le-am fapt şi vl<ă>diciia mea carte pe această judicată. Iară când au fost acum, acelea cărţi nu se-au aflat, nici unile, nici altile, nici le ştiu ci se-au făcut. Derept aceia, au venit înaintea vl<ă>dicii mele Stoica post şi Gorgan vornic di se-au jurat şi au luat şi procleţnie cum nu ştiu ei de rândul acelor cărţi, ce se-au făcut. Şi dup<ă> aceia, ei se-au şi înpăcat şi se-au şi tocmet să-ş ţie ceneş partea sa, pre judicată, cum iaste mai sus scris. Şe de acmu înainte, vrajbă sau pără întru ei să nu fie, nici să mai aibă unul sau x) loc rupt tn text. 98 www.dacoromanica.ro altul vreodinioară a scoatire niscare părţi de rămas. Să va şi scoate vreunul de întru ei, acela să fie de mare ruşune înnaintea divanului şi de gloabă şi cărţil să nu s socotească întru nimica. încă şi procliţnie au pus de înaintea vkă>dicii mele carike> de întru ei nu va sta pre această tocmeală, ce va mai scorni vreo pără, acela om să fie anathima şi proclet şi afurist de vl<ă>dica Hs şi de 318 sfinţi părinţi dela Nicheia. Aşijdirea să fie şi de vl<ă>diciia mea anathima şi proclet şi afuri-st şi să fie cu Iuda Iscariot la o Ioc şi cu tricletul Ariia. Altfel să nu fie, peste porunca vlădiciei mele. Şi am scris eu, irmonah Efrem clisiarh la sfânta Mitropolie, luna Martie 1 zi, în anul 7130 <1622>, la Târgovişte. f Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei Luca1) «Cartea părintelui Lucăi, păntru partea jup<ă>nesii Ilinii din Goleşt». Acad. R.P.R., XXIX/335. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată. 110 1622 (7130) Martie 2, Târgovişte. Hrisovu Radului voevod pentru moşiia de Ia Brătieni şi Muşeteşti şi Leurdenii. f Cu mila lui dumnezeu, Io Radu voevod şi domn a toată ţara Rumă-nească, feciorul marelui şi preabunului răposatului Mihnei voevod. Dat-am domniia mea aciasta poruncă a domnii mele Eftanii şi bărbatului ei Drăgoi şi cu feciorii lor, căţi dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie la Brătieni şi Bră-tienii dă Jos şi Muşeteşti şi Leurdenii, partea unchiului lor Văsii logofătul toată du peste tot hotarul ori căt s’ar alege şi cu -rumânii căţi se vor afla pe partea unchiului lor Văsii logofăt. Pentru că aceste moşăi au fost bătrâne şi drepte de baştină ale lui Văsii logofătul. Apoi după moartea lui Văsii logofătul, feciori den trupul lui n’au rămas, fără numai nepoată-sa Eftana. Deci au rămas toate moşăile lui Văsii logofăt pre mâna nepoată-sii Eftanei. Iar după aceia, Eftana ia au avut pără înaintea domniei mele cu jupăneasa Stana, jupăneasa lui Văsii logofătul. Şi aşa păra jupăneasa Stana înaintea domniei mele şi au zis cum ca să împarţă toate moşăile lui Văsii logofăt în doao cu nepoată-sa Eftana. Intru aceia domniia mea am căutat şi am judecat pte dreptate şi după lege. Şi am dat flomniia mea trei boiari anume: din Răti-voeşti, Oprea logofăt şi Simeon şi Albul, ca să caute şi să tocmească cum vor afla cu sufletele or. Apoi acei boiari ce s’au zis mai sus, ei au căutat şi au dat *) semnează greceşte.' 7* 99 www.dacoromanica.ro cu sufletele lor cum ca să ţie Eftana tqate moşiile unchi-său Văsii logofăt. Şi am văzut domniia mea şi cartea acestor boiari ce s’au zis mai sus cum au dat toate moşăile unchi-său Văsii logofăt, nepoate-sii Eftanii şi au rămas jupâ-neasa Stana de lege. Iar după aceia, iar au avut jupăneasa Eftana pără înaintea domniei mele cu unchi-său Stanciul şi cu Lăudat den Brătieni, pentru partea lui Mogoş, şi au zis cum că sănt ei nepoţi de frate lui Mogoş, ca să ţie ei partea lui Mogoş, iar Eftana ia este nepoată de nepot lui Mogoş. Apoi domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi am dat Eftanii cum ca să ţie şi ia din moşiia unchi-său lui Mogoş, cum au ţinut şi unchi-său Văsii logofăt, cum au fost mai nainte vreme. Şi au rămas Stanciul şi Lepădat de lege dennaintea domniei mele. Pentru aceia, am dat şi domniia mea Eftaneii şi bărbatului ei Drăgoi, ca să le fie lor moşăile stătătoare şi ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Vintilă mare dvornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spatar şi jupan Bartolomei stolnic şi Furtună comisul şi Ioan peharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi am scris eu Idoxie logofătul cu învăţătura logofătului al doilea în oraşul Tărgoviştii la luna lui Martie 2 zile, 7130 <1622>. Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 137, f. 138 v —139 v. Copie rom 111 1622 (7130) Martie 21. f Eu Dumitru vistiar Dudiscul scriu şi mărturisiscu cu acest zapis al miu, cum amu vândut1) parti mea de ocină dela Ciumirnic, ci am fost cumpărat eu dela Nan post şi dila Hrizan feciorlu Oprişor log, toat<ă> parti mea de în pădur şi di în apă şi despre toat<ă> ocina, că o am vândut di a mea bun<ă> voe, diriptu 8000 ban. Insă amu vândut şi parte lu Neagoi, ficioriul popii lu Nan, pintrucă am fost eu cumpărat dila Neagoi, fecior popii lu Nan, apoi eu amu vândut eu toat<ă>, oricât se va alege di pristi toat<ă> ocina. Şi mărturii: jupan Cirnica dvor şi jupan Ivaşco dvor şi jupan Nenciul dvor şi jupan Ali[c]xe dvor şi alţii mulţi[i] migiiaşi. Şi amu scris eu cu mâna mea, pintru credinţa. Luna Mart 21, v<ă>lt 7130 <1622>. l) adăugat deasupra: jupăcnesei>. 100 www.dacoromanica.ro Mihăil<ă> armaşul. Dumitru Vistiar. Dumitru de Bobişt, Stan de Bobişt. Vladul di Glina. 1)raschiva di Glina. Să se şti cum au cupăratu jup<ă>nesa Grăjdana ocenă de în Ciu-mernecâ, dela nepoţe Leţe, dela Stoica de Vlădmreşti şi dela Voica, stăj<ăni> 50 şi dela Rada, fata lu Nedelco, stăjene 25, bani 1000, bane daţe 6752) şi a r<ă>mas 1325.... Acad. R.P.R., CCCC/208. Orig. rom., hârtie, cinci peceţi aplicate. 112 1622 (7130) Martie 30. f Eu Dragmir dă Stceneşti, dă în plasa popei lu Sahat, rumân, scris-amu acesta al mieu zapis la măna jupănului Neculei vis, să să ştie că amu fost rumăn popei lu Sahat; ci ne-au vândut Stoichiţii vis, cu ocină cu tot, să-i fiimu rumâni. Dup<ă> aceia, deca se-au tămplat moartea Stoicăi vistiiarul, iar el au dat, la moaţtea lui, satul lui, Dălbăneştii, de lângă noi, părintelui patriiahului, păntru sufletul lui, să-i fie pomean<ă>. Dup<ă> aceia, sătenii de în Dălb<ă>neşti au mersu la Gavril vod<ă> să se răscumpere, să fie judece. Şi amu mersu şi eu să dau bani pre ocină, ca să fiu judec în Dălbăneşt, ca să scap de rumănie de în Stoeneşti. Gavril vod<ă> n’au vrut să le ia banii, să-i judecească, ci i-au lăsat să fie pre măna patriarhului. Dup<ă> aceia, deac’au venit domnu nostru, domnu Radul vod<ă>, Dălbăneştii au mersu de au dat 500 galben, de se-au scumpărat, să fie megiiaş. Deci amu mersu şi eu de-amu dat bani cinci miie şi trei sute pre ocină, ca să fiu şi eu judec acolea, că amu socotit ca doar voiu scăpa de rumăniia de în Stoeneşti. Dup<ă> aceia, jupăneasa Dochie a Stoicăi vis au vândut acea plasă de ocină, cu noi, de în Stoeneşti, jupănului Neculei vis să-i fiimu rumâni, cum amu fost. Deci eu, deac’amu văzut aşa, eu m’amu socotit că cu pace nu-m va fii, nici mi se cade să fiu judecu în Dălbăneşt, că de moşiie săntu rumăn de !) tăiat. *) cifră coreatată. M www.dacoromanica.ro în Stoeneştdx Deci eu amu mersu la Jupănul Necula vist, de i-amu spus cum amu fost şi cum amu cumpătat ocină în Dălbăneşt, ci m’amu rugat să nu mă lase cu atăta bani în pagubă. Deci de mene nu se-au îndurat, că sărac ce-i voiu fii bunu? Ci mi-au dat banii toţi, ce amu dat pre ocină în Dălbăneşti, 5300 bani, şi să ţie acea ocină în Dălb<ă>neşt; iar sătenii să nu se vor îndura de ocină, ei ni vor daa banii şi-ş vor ţine ocina. Şi căndu mi au dat banii, mărturie: banul Pătru, jupănul Zota, Vasi-lico căm<ă>raşul, Malcoci sulj, Ghinea Paripa pos, Gram pos Vălcul Stănescul. Grama posmir din Stoineştdx : «Dragmir din Stoeneşt, de rum<ă>nii din Sloeneşt, la mana Neculii vist, 7130 <1622>, care s’au fost răscumpărat cu ficleşug.» Acad. R.P.R., XLI/102. Orlg. rom., hârtie, două peceţi aplicate. 113 1622 (7130) Aprilie 1. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domn ia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Adâncată, unde este hramul sfântului arhanghel Mihail, ca să fie volnici călug<ă>rii cu ceast<ă> carte a domnii mele, să ţie de în toate bucatele ale lu Avrintie călug<ă>rul de Verneşti, doao părţi şi 2 roate de moar<ă>, iar viile şi moşiele căte vor fi, să le ţie toate mânăstiri, şi alte vii, ce sănt la Bănculeşti, iar să fie mănăstirii. Iar să ţie Neacşa, muiarea lu Avrentie călug<ă>rul, a treia parte, însă pănă va fi Neacşa vie, să se hrănească. Iar deaca va muri, să rămăe iar mănăstiri, că aşa’u lăsat Lavrintie călu-g<ă>rul, cu sufletul lui, pentrucă aceast<ă> mănăstire Adăncata, ce iaste mai ssu scris<ă>, au fost făcută de Avrentie. Iară căndu au fost la vremea lui de moarte, iar Lavrintie, el au închinat aceast<ă> mănăstire, cu toate bucatele şi cu viile şi cu morile şi cu toat<ă> moşia lui căt au avut, să fie metoh sfd>ntei piscupii dela Buzău pentru sufletul lui, să-i fie pomeană în vecie. Şi o au închinat Lavrintie el de bună vo6 şi au făcut şi zapis denaintea părintelui Efrem piscupul de Buză, cu blăstem şi cu mulţi bameni buni mărturii anum: de Verneşti, pop Guţa şi Stănislav diacon şi Onofrie monah şi Vladul şi Efrem şi Dumitru. 102 www.dacoromanica.ro Iar alt de în ruda lui Avrintie călug<ă>rul să n’aib<ă> nimenilea lucru, nici frate, nici sor<ă>, nici nepot, nici unchiu, nici văru primare, ce să fie toate bucatele şi moşiile lui ale mănăstirii. Iar mănăstirea să fie metoh piscupiei de Buzău, cum o au fost dat şi o au închinat Laavrintie călug<ă>rul, pentru pomeana. Aşijderea am dat şi domnia mea să fie cum au lăsat Laavrintie şi de nimenilea opreal<ă> să n’aib<ă> naintea cărţii domnii mel. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. A scris Lep<ă>dat luna Aprilie 1 zi, văleat 7130 f f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Grama post a învăţat. Paraschiva al doilea logfet. Acad. R.P.R., CXXVIII/117. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată. Cu o copie la Arh. St. Buc., ms. 172, f. 165. 114 1622 (7130) Aprilie 7, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dumitru, fiul lui Băjan şi cu fiii lui, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Băjăşti, însă partea lui toată, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi de peste tot hotarul, cât se va alege partea lui. Pentrucă Dumitru, el a fost vecin al lui Ivan paharnic, fiul lui Dragomir pitar. Astfel, când a fost acum, în zilele domniei mele, el s'a gândit pentru dumnezeu şi pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui, de l-a iertat de vecinie, de s’a răscumpărat de vecinie şi cu ocina lui, pentru 8.000 aspri gata. Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni, anume: din Băjăşti, Neagoe şi din Bălileşti, Iuga şi Dragomir şi din Hărteşti, Oancea. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Ivan paharnic de răscumpărare de vecinie la mâna lui Dumitru, făcut cu mare blestem. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dumitru, ca să- fie în pace şi slobod de vecinie de către Ivan paharnic şi de către fraţii lui şi de către jupa-niţa lui şi de către fiii lui şi de către toate rudele lor, şi Dumitru şi fiii lui şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iptă martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomeiu mare stolnic şi jupan Fortuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. 103 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Idoxii, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Aprilie 7 zile şi dela Adam până acum, cursul, în anul 7130 <1622>. ■j- lo Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., XCVI/2. Orig. slav, perg., pecete timbrată, deteriorată. Cu o trad. rom. 115. 1622 (7130) Aprilie 12, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Neacşul logofăt din Beleţi şi fiului lui, Radul şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină la Ţigăneşti, însă partea popii Stan *) toată, din câmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentrucă a cumpărat Neacşul logofăt, tatăl lui Radul, această ocină dela popa Stan 2) pentru 12.000 aspri gata, încă din zilele lui Mihaiu veovod. Şi a tot ţinut Neacşul logofăt şi fiul lui, Radul, această ocină care e mai sus zisă cu bună pace, de atunci până în zilele lui Alexandru voevod, fiul lui Iliaş voevod. Iar când a fost atunci, Neacşul logofăt şi fiul lui, Radul, ei au avut pâră înaintea lui Alexandru vodă cu Stana, fiica popii Stan, pentru această ocină partea popii 3) Stan. Şi aşa a pârît Stana, fiica popii 3) Stan, şi a zis că n’a cumpărat Neacşul logofăt această ocină partea tatălui său, popa 3) Stan, ci a cotropit-o fără bani. Iar întru aceea Alexandru voevod, domnia lui a judecat şi a cercetat, după dreptate şi după lege şi a dat lui Neacşul logofăt şi Stanei, fiica popii3) Stan, între ei 6 megiaşi, scrişi pe răvaşe domneşti, anume din Negreşti, Petru postelnic şi din Bogaţi, Şerbu armaşul şi Giurgiu şi din Pri-boiani, Daria şi din Cârstiani, Marco şi Stan, ca să cerceteze şi să adevereze cu sufletele lor: a cumpărat Neacşul logofăt această ocină, partea popii3) Stan sau nu. Astfel acei megiaşi, ei au socotit şi au cercetat cu sufletele lor şi aşa au adeverit că Neacşul logofăt a cumpărat această ocină, partea popii3) Stan toată, pe bani dela Stana, nu a cotropit-o. Apoi a rămas Slana 4) şi de judecată atunci. Şi iar a cumpărat Neacşul logofăt 2 ogoare 6) la Ţigăneşti dela...........4) un loc la Cruce şi celălalt la Ivăneşti. Iar când a fost în zilele lui Alexandru *) < popii Stan »In original răzuit şi modificat, scris deasupra < a lui Cicea cel bătrân ». *) «popa Stan», răzuit, scris deasupra: « Rat cel bătrân». s) cuvânt modificat peste tot: « Pojmai *. 4) loc rupt In original. *) « ogoare », răzuit, scris deasupra: « delniţe ». 104 www.dacoromanica.ro voevod, fiul lui Uiaş vodă, el a avut pâră cu Cerna, fiica lui Radul, pentru aceste ogoare. Şi aşa a pârît Cerna că a cumpărat tatăl său Radul acele ogoare dela,.......i). Astfel a rămas Cerna de lege. Şi iar a cumpărat Neaoşul logofăt ocină la Ţigăneşti, partea lui Barbul jumătate, de peste tot hotarul, dela Barbul2), pentru 700 aspri, în zilele lui Alexandru vodă cel Bătrân. Şi iar a cumpărat Neacşul logofăt o silişte la Ţigăneşti dela tatăl Răspopului, încă din zilele părintelui domniei mele Mihnea voevod. Şi a tot ţinut Neacşul logofăt această silişte cu bună pace. Iar când a fost în zilele lui Gavriil voevod, el a avut pâră cu Răspopul pentru această silişte. Şi aşa a pârît Răspopul 2) că nu a cumpărat Neacşul logofăt această silişte dela tatăl său. Astfel a rămas Răspopul2) de lege. Şi iar a cumpărat Neacşul logofăt un...........*) în Negreştii de Jos, în obârşia Frenghei dela Vladul Polica. Şi iar a cumpărat Neacşul logofăt un copil de Ţigan, anume Dumitru, dela Dragolea, fiica lui Coste din Criviţa, pentru 3000 aspri. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Neacşul logofăt şi fiului lui, Radul, ca să le fie ocine de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Hrizea mare vistier şi Necula mare spătar şi Bertolomi mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Ispravnic Papa mare logofăt. Am scris Stanciul logofăt, în cetatea de saun Târgovişte, în luna Aprilie 12 zile, dela Adam până acum cursul , în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., LXXIV/1. Orig. slav, perg., cu multe răzuiri, pecete timbrată. Cu o copie şi o trad. rom. din sec. XIX. 116 1622 (7130) Aprilie 18, Târgovişte. f Din mila lui durrrtiezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Tis-mana, unde este hramul cinstita uspenie a născătoarei de dumnezeu şi părintelui egumen Ioan, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus zise vama numită dela Vălcan jumătate; însă să se ştie: dela Olteţ până la Porţile de Fier, din tot venitul, *) loc rupt In orig. 2) te*t răzuit şi modificat. 105 www.dacoromanica.ro cât se va alege, pentrucă această jumătate de vamă dela Vălcan ea a fost a sfintei mănăstiri Tismana, dată şi miluită de ceilalţi bătrâni domni răposaţi care au fost mai înainte vreme. Şi am văzut domnia mea cartea lui Moisi voevod şi cartea lui Petru voevod şi cartea răposatului bunic al domniei mele, Alexandru voevod,de milă pe această jumătate de vamă mai sus zisă. Deasemenea am dat şi domnia mea şi am miluit sfânta mănăstire Tismana cu această jumătate de vamă mai sus scrisă,ca să-i fie de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele veşnică pomenire. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri Tismana mai sus zisă din toată balta numită a Bistreţului jumătate şi din baltă şi din păşune şi din perpere de car şi din tot ce se va cuveni, cum a ţinut de mai înainte vreme, pe vechile semne: însă din Gârla Repede drept la Covăciţa, până la Măceş, cât ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentrucă această bată, ea a fost veche şi dreaptă de moştenire sfintei mănăstiri, dată şi miluită de ceilalţi domni bătrâni, care au fost mai înainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrâni făcute de milă şi cu mare bestem: cartea răposatului Dan voevod, când a fost cursul anilor 6894 <1385>1) şi cartea răposatului Mircea voevod, fiul lui Radul voevod <şi> cartea răposatului bunic al domniei mele Alexandru voevod, în cursul anilor 7088 £) <1579-1580>, ca să fie dedină sfintei mănăstiri. Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, părintele egumen Ioan dela sfânta mănăstire Tismana a avut pâră înaintea domniei mele cu vameşii dela Diiu şi s’au pârît de faţă, pentrucă a fost această baltă mai sus zisă jumătate cotropită de ceilalţi vameşi. Astfel au pârît vameşii înaintea domniei mele că au ţinut călugării din baltă a patra parte, n’au ţinut jumătate. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că au ţinut călugării tot jumătate din baltă. Şi am citit domnia mea şi cărţile celorlalţi domni mai sus zişi. Pentru aceasta, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi cu această carte a domniei mele şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri mai sus scrise, ca să ţină din toată balta Bistreţului jumătate, din tot venitul şi de nimeni opreală să nu aibă. Deasemeni şi vameşii care vor fi la această baltă mai sus zisă, încă nimic să nu aibă să-şi oprească, ci să împartă tot din două dela baltă, pentrucă am miluit şi domnia mea pe sfânta mănăstire Tismana cu jumătate de baltă, cum a fost miluită şi de alţi domni, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea, după moartea domniei mele pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti şau din rodul inimii £) Act aflător la Arh. St., 3 Oct. 1385 <6894>. *) In realitate la 1579 — 1580 nu domnea Alexandru, ci Mihnea. 106 www.dacoromanica.ro domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte de miluire a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi ce sunt în Nicheia şi să aibă par£e cu Iuda şi cu Arie. Iată dar şi martori a pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza m^re vistier şi jupan Necula spătar şi Varto-lomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic.......*) Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Aprilie 18 zile şi dela Adam în anul 7130 <1622>. Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arh. St. Buc., M-rea Tlsmana, XCI/8. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o copie şi o trad. rom. din sec. XIX. 117 1622 (7130) Aprilie 20, Târgovişte. f Rin mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul malelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Zăvoiu şi Sinea şi Stanciul şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie la Câineşti ocină din partea lui Ţeposul, însă Zăvoiu 30 stânjeni şi Sinea 16 stânjeni şi Stanciul 62 stânjeni, pentrucă este a lor veche şi dreaptă ocină de moştenire. Astfel, când a fost în zilele lui Mihaiu voevod, satul Câineştii, ei s’au vândut lui Mihaiu voevod cu dedinele lor. Şi tot au fost ei sat domnesc de atunci până în zilele lui Gavriil voevod. Astfel, când a fost atunci, iar moştenii satului, ei au mers toţi înaintea lui Gavriil2) voevod, de s’au plâns de mare strâmbătate, că i-a asuprit Mihaiu voevod, de le-a luat dedinele lor şi i-a vecinit cu sila, fără voia lor. Astfel, întru aceea, Gavriil voevod, domnia lui a slobozit satul Câineştii de s’au răscumpărat de vecinie cu dedinele lor cu aspri gata, ca să fie iar cnezi, cu dedinele lor. Insă să se ştie care cum a dat aspri, aşa să ţină ^i ocina. A dat Zăvoiu 1650 aspri, pentru 30 stânjeni şi Sinea 900 aspri, pentru 16 stânjeni şi Stanciul a) loc alb In original. 8) fusese scris întâi Şerban, apoi corectat, Gavriil de mâna diacului. 107 www.dacoromanica.ro 3150 aspri, pentru 62 stânjeni. Astfel Zăvoiu nu a putut să dea toţi asprii pe-partea lui de ocină ci a aşezat şi a înfrăţit pe Manea, de i-a dat din partea lui 19 stânjeni, pentru 1110 aspri. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Zăvoiu şi lui Sinea şi lui Stanciul şi lui Manea, ca să le fie ocinele care s’au zis, ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Yartolomeiu mare stolnic şi jupan Fortuna mare comis şi jupan 'ion mare paharnic şi jupan Tro-fanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Am scris eu, Idoxii, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Aprilie 20 zile şi dela Adam până acum cursul, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. judeţul Vlaşca. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXIV/1. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu trei traduceri rom., una din 1743, alta din 1851 iar a treia dela Începutul sec. XIX. Altă trad. rom. ibid., în ms. 135, f. 198. 118 1622 (7130) Aprilie 24, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul *) şi domn a toată ţara Ungrovlaliiei, ») marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele *) dumnezeieştii mănăstiri numită Aninoasa, unde este hramul preasfintei stăpânei noastre . j- Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Pentru vadul dela Bănceşti. Arh. St. Buc., Ep. Buzău X/7. Orig. slav,'^hârtie, pecete timbrată, căzută. Cu o trad. rom. din 1860; o altă trad. rom. ibid., din sec. XVIII, în ms. 173, f. 98. 119 1622 (7130) Aprilie 25. ■ţ Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumânea-scă, feciorul marelui şi preabunului Io Mihnea voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele popei Vladului şi cu feciorii lor, căţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie la Lindiceşti, însă zece stănjăni, din partea popei Tomii, din cămpu şi din pădure şi de preste tot hotarul, ori căt să va alege; pentrucă aciastă moşie au fost a popii Tomei de baştină. Apoi, după moartea popei Tomei, iar Neagul Barbului, el au fost vândut popei Vladului acei 10 stănjăni de moşie, drept 500 asprii gata, de au slujit pă popa Toma şi pă prioteasa lui şi pă o fată a popei Tomei. Şi au fost atunci mărturie mulţi oameni buni, din împrejurul locului, anume: din Lindiceşti, Neagul cel mare şi Dumitru şi Stoica şi din Mihăeşti, Radu şi Neagul geambaş şi din Bărbuleşti, Bădică şi Drăghici şi Ursu şi Găţa. Drept aceia, am dat şi domniia mea popei Vladului, ca să-i fie moşie ohab-nică şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Vintilă mare vornec şi jupan Papa mare logofăt, jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spatar şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Am scris Stanciul, Aprilie 25, leat 7130 . Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Ianache, nr. 314, f. 486. Copie rom. 120 1622 (7130) Aprilie 26, Târgovişte. -ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă 109 www.dacoromanica.ro domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul şi fiilor lui, Baico şi Stan şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină în satul Suseni, din câmp şi din apă şi din pădure şi cu vie şi cu vad de moară şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, însă să se ştie din ocina lui Vlaicul, tatăl lui Radul, două părţi; pentrucă această mai sus zisă ocină şi dedină, ea a fost de moştenire a lui Vlaicul din moşi strămoşi. Astfel, când a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele Mihnea voevod, fiii lui Vlaicul, Danciul şi Ivan şi Radul, ei au vândut lui Iane Grecul jumătate de-ocină din ocina lui Vlaicul tatăl lor, iar cealaltă jumătate, ea a rămas pe trei fraţi care sunt mai sus scrişi, nevândută. Şi au împărţit Danciul, Ivan şi Radul acea jumătate de ocină în trei părţi. Apoi, când a fost în zilele răposatului Şărban voevod, Iane Grecul el a pus acea jumătate de ocină şi cu casa şi cu via şi cu moara în vânzare. Astfel atunci Radul, fiul lui Vlaicul, el a auzit că vrea să vândă Iane Grecul acea jumătaţe de ocină. Astfel Radul, el a întrebat şi pe nepoţii lui, Stoica şi Iane, fiii lui Danciul şi pe fiul lui Ivan, ca să-şi răscumpere împreună acea jumătate de ocina dela Iane Grecul, iar Stoica şi Iane, ei n’au voit ca să răscumpere acea jumătate de ocină cu Radul nicidecum. Dar Iane Grecul, el cumpărase mai mult din vatra satului. Astfel atunci Radul s’a ridicat şi cu ştirea nepoţilor lui, Stoica şi Iane, de a cumpărat acea jumătate de ocină şi fcu vie şi cu vad de moară şi mai mult din vatra satului, dar cât a ţinut şi a cumpărat Iane Grecul dela Danciul şi dela Ivan şi dela Radul. Şi a tot ţinut Radul acea jumătate de ocină şi vie şi vad de moară cu bună pace. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, Stoica şi Iane, nepoţii lui Radul, ei s’au sculat ca să întoarcă asprii unchiului lor Radul şi să intre şi ei pe acea jumătate de ocină. Dar să se ştie că a dat Radul pe acea parte, jumătate de ocină, 5000 aspri gata, la mâna lui Iane Grecul. Astfel ei au venit împreună, Radul şi cu nepoţii lui, Stoica şi Iane, de faţă înaintea domniei mele în marele divan. Apoi domnia mea am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Radul ca să ţină jumătate de ocină cu vie şi cu vad de moară din ocină tatălui lui, Vlaicul, pe care a cumpărat-o dela Iane Grecul şi mai mult din vatra satului şi cu casa şi să fie în pace de nepoţii lui, Stoica şi Iane, pentrucă au rămas Stoica şi Iane de lege şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Radul, ca să-i fie ocină şi vie şi vad de moară de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necola mare spătar şi jupan Bartolomeiu mare stolnic şi Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. 110 www.dacoromanica.ro A scris Dragomir logofăt în cetatea Târgovişte, luna Aprilie 26 zile şi dela Adam până acum cursul anilor în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., XCV/3. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o transcriere şi o trad. rom. din 1904. 121 1622 (7130) Aprilie 27. f Scris-am noi boiarii lu Muşat post şi ai lu Negoi: Tuduran sulgir şi Oprea log dâ Râtivoişti şi Vladul di Cotinişti şi Radoslav dâ Dârmânişti şi Preda dâ Lerişti şi Stanciul dâ Câlceşti, cumu amu tocmit pre Muşat post şi pre Negoe pântru 4 rumâni vii şi pântru 6 delniţi, fârâ rumân; înnsă rujnânii cei vii pri nume: Stanciul Budii şi feciurii, Costin, fiul lui Pitru şi Stanciul şi cu fraţii lor câţi se vor alege şi Drâgan şi Oprişan. Insâ se-u vândut aceste delniţi preste tot hotarul di înn câpu şi di înn apâ şi de înn pădure şi de în munte şi de în şâzutul satului. Diriptu acie au avut pârâ Neagoi cu Muşat post pântru aceşti rumân ce sântu mai sus scrişi; şi aşa pârâia Neagoi, cum n’au ştiut cându au cumpărat Muşat post aceşti rumâni şi dilniţi dâla frate-sâu Fătul; iară noi amu adivârat cu ale noştri suflite cum au ştiut şi Neagoe cându au vândut 'Fătul' lu Muşat post. Dici i-am datu şi noi sâ ţii Muşat post ce au fost cumpărat, iarâ di acu nainte amu tocmit cum dâ va mai vende Fătul au rumân, au ocinâ, au ţigan, au ce va vinde, sâ nu fii volnic Muşat post sâ cumpere fărâ voia lu Neagoe, iar cănd va vrea sâ vânzu ceva şi nu va pute Neagoi sâ cumpere altul omu dâ lăture sâ nu fii volnic sâ cumperi ce sâ cumperi iar Muşat post. Şi se-u vândut aceşti rumâni şi aceşti delniţi dâ în Stăneşti, deriptu 16250 di ban şi se-u dat aceşti ban toţi în mâna Fătului; aşa i-am tocmit. Innsâ aceşti ban s’au fost datu în zilili lu Ga vrii vod<ă>. Scris luna Ap 27 zile, in anul 7130 <1622>. Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, VIII/19. Orig. rom., hârtie, filigran, şase peceţi inelare, aplicate. Cu o copie, ibid., ms. 204, f. 101 v. 122 1622 (7130) Aprilie 30, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro- vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia 111 www.dacoromanica.ro mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Tudor, fiul lui Marco logofăt şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie ocină la Băiceşti, însă toată partea cât a cumpărat tatăl lui, Marco logofăt, din câmp şi din pădure .şi din apă şi din uscat şi de pretutindeni şi cu vecinii, oricât se va alege, pen-trucă această ocină şi cu vecinii a cumpărat-o Marco logofăt, tatăl lui Tudor, dela SLanciul şi dela fratele lui, Lăudat din Băiceşti şi dela Tudor şi dela Stroe şi dela Calin Butărescul din Bonţeşti, însă a cumpărat Marco logofăt această ocină <Ţela Băiceşti şi cu vecinii, încă din zilele răposatului Mihail voevod. Şi după moartea lui Marco logofăt a tot stăpânit fiul său Tudor această ocină şi cu vecinii din Băiceşti cu bună x). Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie în Ţara Românească, Tudor, fiul lui Marco logofăt, a avut pâră cu mama sa vitregă, jupaniţa Oprina, înaintea domniei mele. Şi aşa pâra jupaniţa Oprina înaintea domniei mele ca să aibă şi ea parte în această cumpărătură d£la Băiceşti, pe care a cumpărat-o bărbatul ei, Marco logofăt. Iar întru aceea, domnia mea a cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea foarte bine că a cumpărat Marco logofăt această ocină din Băiceşti cu banii lui, iar jupaniţa Oprina n’a avut niciun amestec în această cumpărătură dela Băiceşti. Astfel domnia piea am dat ca să stăpânească jupaniţa Oprina ocinile ei şi dedinile care i-au fost ei de zestre, iar în această cumpărătură din Băiceşti să nu aibă nicio treabă, ci numai Tuctar, fiul lui Marco logofăt, să stăpânească şi să moştenească cumpărătura părintelui său. Şi a rămas jupaniţa Oprina de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi iarăşi să-i fie lui Tudor ocină la Topoloveni, partea lui Fiera toată şi cu vecinii, ori cât se va alege de peste tot hotarul, penlrucă a cumpărat Marco logofăt dela Fiera din Topoloveni. Şi iarăşi a cumpărat Marco logofăt, tatăl lui Tudor, ocină la Topoloveni, partea lui Tatul jumătate, dela Tatul din Topoloveni. Şi iarăşi a cumpărat Marco logofăt ocină la Topoloveni dela Stan Scur-tulescul şi dela fraţii lui, jumătate din partea lor, oricât se va alege, pentrucă aceşti oameni mai sus spuşi din Topoloveni s’au vândut cu ocinile lor lui Marco logofăt să-i fie lui vecini, încă din zilele lui Mihail voevod. Iar când a fost în zilele domniei mele, în prima domnie în Ţara Românească, aceşti oameni mai sus spuşi, ei au ridicat pâră înaintea domniei mele cu Tudor. "Şi aşa pârâu ei înaintea domniei mele că nu s’au vândut lui Marco logofăt ca să-i fie vecini, nicicum. Iar domnia mea am cercetat şi am jtidecat după dreptate şi după ţege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea acestor oameni lege, 12 boieri, pe răvaşele domniei mele, să jure cu ei că nu s’au vândut cu ocinile lor să fie .vecini lui Marco logofăt. Iar după aceea, aceşti 12 boieri n’au putut să jure, ci au căzut la Tudor şi l-au rugat şi le-a făcut lor pace l) « pace *, lipsă în text. 112 www.dacoromanica.ro şi întocmire. Şi au dat acei 12 boieri ca să stăpânească Tudor toată partea lui Fiera din Topoloveni din părţile celorlalţi oameni mai sus spuşi, pe jumătate, cât se va alege şi părţile lor şi cu vad de moară, totul să stăpânească Tudor, iar ei să nu aibă nimic la apă, ci să aibă a stăpâni numai Tudor. Iar aceşti vecini mai sus spuşi să fie slobozi de vecinie cu ocinile lor, pe jumătate cât se va alege din părţile lor. Aşa au împăcat şi au întocmit aceşti 12 boieri pe Tudor cu aceşti oameni, cu sufletele lor, dinaintea divanului domniei mele, ea să nu fie mai mult pâră între ei. Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Tudor, ca să-i fie aceste ocine şi cumpărături mai sus spuse din Băiceşti şi din Topoloveni, dedină şi ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi eu, Şerban logofăt din Hierăşti, am scris în cetate în Târgovişte, Aprilie 30 zile, anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila Iui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. 1233, I. 173-174. Copie slavă. 123 1622 (7130) Aprilie 30. Cu mila lui d vvd şi domn. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele jupânesi Grăjdani, ca să fie volnică cu cartea domnii mele, de să-ş ţie ai ei rumâni din sat din urdeni, însă feciori Mălaiei şi fraţi Mălaiei, anume Bobe şi nepoţi Mălaiei, numai să fie însuşi Mălaeia în pace, pentrucă aceşti rumâni au fost rumâni de moşiie ai jupânesii Grăjdani, din sat, din Leurdeni. Deci acest om Mălaia au fost rob numai el însuşi, cu capul lui. Drept aceia, să fie în pace Mălaia însuşi capu lui, dă rumăniie, să fiie volnic unde va vrea să să ducă, numai să-ş ducă şi partea lui dă bir după dânsul. Iar dă va vrea să şază în sat, să-ş plătească birul cu satul Leurdeni, cum este învăţătura domnii mele. Intr’alt chip să nu fie, după zisa domnii mele, că însu-m am zis domniia mea. S’au scris Apr 30, let 7130 <1622> Muz. Arh. şi Ist. Buc., nr. 25.476 — doc. 13. Copie rom. sec. XIX. 113 8 — Doc. Ţara Rom. — c. 132www.dacoromanica.ro 124 1622 (7130) Mai 2, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Crăciun şi fratelui său Călin şi surorii sale Doda şi cu fiii lui , câţi dumnezeu îi va da, ca să le fie lor ocină în Cârlomă-neşti, însă din partea bătrânului Mihăilă, a opta parte, de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentrucă această ocină mai sus spusă a fost cumpărată de Nenu, bunicul lui Crăciun şi al lui Călin şi al Dodei, dela Mihăilă din Cârlomă-neşti, dinainte vreme, încă în zilele răposatului Radul voevod cel Rătrân, fiul lui Radul voevod cel Bătrân. Şi a fost atunci cursul anilor 7049 <1540—1541 >. Şi au tot ţinut Crăciun şi Călin şi Doda, nepoţii lui Nenul, această ocină cu bună pace până acum. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, iar Vladul şi Radul, nepoţii lui Mihăilă, ei au ridicat pâră înaintea domniei mele şi aşa au pârît că bunicul lor Mihăilă n’a vândut această parte de ocină. Iar Crăciun şi Călin şi Doda aşa au spus înaintea domniei mele că a cumpărat bunicul lor Nenu această parte de ocină, a opta parte dela Mihăilă, bunicul lor *). Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a lui Radul voevod cel Bătrân, la mâna lui Crăciun şi a lui Calin şi a Dodei. Iar Vlad şi Radul, nepoţii lui Mihăilă, nici aşa n’au voit să creadă, ci au cerut să fie între dânşii oarecari megiaşi buni, să adeverească cu sufletele lor, a vândut Mihăilă bunicul lor, această parte de ocină sau nu? Şi au luat 4 megiaşi scrişi pe răvaşele domniei mele, anume: din Deduleşti, Voico şi din Săseni, Dragomir şi din Zoreşti, Vladul şi din Cândeşti, Muşat şi aşa au găsit şi au adeverit aceşti megiaşi cu sufletele că a cumpărat Nen, bunicul lui Crăciun şi al lui Calin şi al Dodei, această parte de ocină dela Mihăilă, bunicul lui Vladul şi al lui Radul, după cum a fost scris şi în cărţile lui Radul voevod cel Bătrân. Şi au luat amândouă răvaşele domniei mele aceşti 4 megiaşi şi le-au dat la mâna lui Crăciun şi a lui Calin şi a Dodei şi au rămas Vladul şi Radul de lege şi de judecată dinaintea megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat şi domnia mea şi am întărit şi am înnoit această carte a domniei mele, ca să le fie lor ocină şi de moştenire şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată punem şi martori domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan. Papa mare logofăt şi Hrizea mare vistier şi Necula mare spătar şi Ion mare ceaşnic şi Vartolomei mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. *■) Adică bunicul Iul Vlad şi Radul. 114 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Iano logofăt, în cetatea Târgovişte, luna Mai 2 zile şi curgerea anilor dela Adam până acum 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., LXXI/149. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. 125 1622 (7130) Mai 2, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlaliiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Marco din Băneşti, fiul jupaniţei Dobra, fiica lui Mircea voevod şi fiului lui, Pătru şi nepoţilor ei, Radul şi Anca şi Iui Preda, fiul lui Pribeagul, fratele lui Pătru, şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le va da, ca să le fie nişte sălaşe de Aţigani, anume Pătru cu Ţiganca sa, cu fiii săi şi cu fiicele sale şi Drăgan cu Ţiganca sa şi cu fiii şi cu fiicele şi Calia cu Ţiganca sa şi cu fiii şi cu fiicele şi Bica cu Ţiganca sa şi cu fiii şi cu fiicele şi Calin cu Ţiganca sa şi cu fiii şi cu fiicele şi Lolie cu Ţiganca sa şi cu fiii şi cu fiicele şi Văsiiu cu Ţiganca sa şi cu fiicele şi fiii şi Lazar cu Ţiganca sa şi cu fiii şi cu fiicele şi Calia Ţiganca cu fiicele ei, pentrucă aceşti Aţigani mai sus zişi au fost de moştenire ai jupaniţei Boba, sora răposatului Mircea voevod şi ai fiului ei Stan banul. Iar după moartea jupaniţei Boba şi a fiului ei Stan banul, aceşti mai sus zişi Aţigani, ei au căzut pe mâna jupaniţei Dobra, fiica răposatului Mircea voevod. Iar când a fost acum, Marco şi nepoţii lui nu au putut să se liniştească de Turturea paharnicul că a cerut şi el să aibă parte cu aceşti Aţigani şi aşa se lăuda că are el şi carte de moştenire şi de cumpărătură pentru acei Aţigani. Iar apoi Marco, fiul jupaniţei Dobra, împreună cu nepoţii lui n’au putut să se lase aşa, ci au venit de faţă înaintea domniei mele împreună cu Turturea paharnic şi aşa a pârît Marco şi nepoţii lui pe Turturea paharnic: dacă are şi el vreo treabă cu aceşti Aţigani mai sus scrişi, el să scoată înaintea domniei mele carte de moştenire şi de cumpărătură pentru acei Aţigani. Iar Turturea paharnic el nu a avut nicio carte de moştenire, nici de cumpărătură pentru acei Aţigani, ci încă a mărturisit singur Turturea paharnic înaintea domniei mele şi înaintea a tot divanul domniei mele că nu are el niciun amestec cu aceşti Aţigani mai sus scrişi, nici de mai înainte vreme, nici acum. Şi a rămas Turturea paharnicul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi a ieşit cu mare ruşine din marele divan. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea şi am întărit şi am înnoit această carte a domniei mele, ca să le fie aceşti Aţigani mai sus scrişi de moştenire 8* 115 www.dacoromanica.ro şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Ion mare ceaşnic şi jupan Vartolomeiu mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Iano, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 2 zile şi cursul anilor dela Adam până acum 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLVI/8. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1904. 126 1622 (7130) Mai 3, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, boierului domniei mele Muşat postelnic şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Stăneşti, însă din partea lui Fătul, "fratele lui Neagoe, fiii lui Voico din Corbuşori, petru delniţe cu vecinii, anume: Stanciul cu fiii săi şi Simpietriu şi fratele lui, Stanciul,fiul lui Costea şi Drăgan şi Oprişan cu fiii săi şi cu delniţele lor din vatra satului şi cu grădini şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din munte, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul şi cu 6 delniţe fără vecini, iarăşi din vatra satului şi din grădini cu pomi, din câmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi de pretutindeni, cât se va alege de peste tot hotarul, pentrucă a cumpărat boierul domniei mele Muşat postelnic aceste delniţe şi cu vecinii, care sunt mai sus zişi, dela Fătul şi dela fiul lui, Neagoe şi dela fraţii lui din Corbuşori cu 16.250 aspri gata, în zilele lui Gavriil voevod,fiul răposatului Simion voevod; şi sunt de atunci până acum trei ani. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, Neagoe, fratele lui Fătul din Corbuşori, el a ridicat pâră pentru ocina cu vecinii din SLăneşti mai sus zişi şi au venit de s’au pârît de faţă înaintea domniei mele cu boierul domniei mele Muşat postelnic, în marele divan. Şi aşa a pârît Neagoe, fratele lui Fătul, înaintea domniei mele că nu ştie el când a cumpărat Muşat postelnic aceşti vecini şi delniţe din Stăneşti dela fratele lui, Fătul şi dela fiii lip. Apoi, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea între ei 6 boieri pe răvaşe, anume: din Aninoasa: Tudoran pitar şi din Răti- 116 www.dacoromanica.ro voeşti, Oprea logofăt şi din Cotineşti, Vladul şi din Dărmăneşti, Radoslav şi din Lereşti, Preda şi din Câlceşti, Stanciul, să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor : a ştiut Neagoe când a vândut fratele său Fătul cu fiii lui ocina cu vecini la Stăneşti lui Muşat postelnic sau nu a ştiut? Astfel, când a fost la zi şi la soroc, aceşti 6 boieri care sunt mai sus zişi, ei au venit toţi înaintea domniei mele în divan de au spus şi au mărturisit cu sufletele .lor că a ştiut Neagoe, când a cumpărat Muşat postelnic aceste delniţe cu vecini dela Fătul, ci a pârît Neagoe ca să întoarcă şi să lepede asprii înapoi lui Muşat postelnic. Astfel, a rămas Neagoe, fratele lui Fătul, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea.şi cartea de mărturie a acestor boieri mai sus scrişi, vestind cum este mai sus zis. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Muşat postelnic, ca să-şi ţină aceste delniţe cu vecinii care sunt mai sus scrişi cum a cumpărat şi să fie în pace de către Neagoe, mai mult amestec să nu aibă, ci să fie lui Muşat postelnic ocină de moştenire şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomi stolnic şi Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic............................*) Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 3 zile şi dela Adam la această scriere, cursul anilor, în anul 7130 <1622> f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, VIII/20. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1745; altă trad. rom. ibid., In ms. 204, f. 102. 127 1622 (7130) Mai 4. f Eu Mardarie călug<ă>rul dela Pocivalişt şi feciorii miei, anum Stan şi Radul, scris-am acesta al nostru zapis, se s ştie cum am vândut noi moşiia noastră de în Zorileşti jup<ă>nului Vladul de în Ciocade, derept 3000 as, partea noastră toată, prest tot hotarul Zorileştilor. Inse jup<ă>nul Vladul n’au apucat a-m da bani dăplin, ce i s’au tămplat moarte, de au murit. Iar dup<ă> moarte Vladului, s’au sculat jupăneasa Samfira, fata jup<ă>nului Vadul şi cu soţu său Drăghici post de mii-au dat bani toţ deplin, acele 3000 as. Şi am vândut noi de a noastră bun<ă> voe şi cu ştire tuturor megîiaşilor şi de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului. ') loc alb In orig. 117 www.dacoromanica.ro Mărturie: jup<ă>nul Andronie de Prigorie şi din târgu, Hamza post şi din Bibeşt, Vlăduţul post şi din Albeni, jup<ă>nul Iane şi din Negoeşt, pop Neagoe şi Călea şi Caldaşin, ca se-i fie lor moşi şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţlor, lor căţi le va dărui dumnezeu, se le fi moşie ohamnică. Scris luna Mai 4 zile, leat 7130 <1622>. Eu popa Radul Anironisl) Vladul Eu popa Neagoe Ion mărturisesc J) Acad. R.P.R., XXI/60. Orig. rom., hârtie, 6 peceţi inelare, aplicate. Cu o copie rom. la Arh. St. Buc., ms. nr. 330, f. 428. 128 1622 (7130) Mai 4. Adecă eu Radul Fiteiu scris-am a mea scrisoare, ca să fie la măna popei lui Dumitru dela Negovani, pentrucă am vândut eu Radul Feteiu din partea mea de moşie jumătate din Bălteni în bani gata aspri 2200 du preste tot hotarul, din câmp, din pădure, din apă şi cu plaiul vii şi cu vad de moară şi din siliştea satului şi du pretutindea ori cât să va alege, cu ştirea tuturor megeiaşilor din sus şi din jos, ca să-i fie lui moşie de baştină popei lui Dumitru şi feciorilor lui ohabnică şi nestrămutată. Insă şi mărturii: din sat din Bălteni, Drăghici, feciorul popei Oprei şi fratele lui, Preda şi Oprea şi Turcin Bâclea şi Hazap şi Lazăr şi Dumitru al Preotesei, Barbul Mateiu şi Barbul al Bengăi şi din Poiană, Bischiul şi alţii mulţi carii nu sânt scrişi aici, au făcut aciastă tocmelâ şi preţuire în sat în Bălteni în casa lui Drăghici. Şi am pus însumi pecetea mea, ca să să ştie. Luna lui Maiu 4, leat 7130 <1622>. Această copie ce scrie mai sus s’au tălmăcit după slovenie pă limba rumă-nească den cuvânt în cuvânt de cuviosul igumen al Motrului Ştefan, la leat 7249 < 1741 >. Aseminea şi eu am urmat scriind după acea copie. Dimitrie dascăl. Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252, f. 92 v—93. Copie rom.; altă copie, ibid., in ms. 253, t. 35. 129 1622 (7130) Mal 6. f Scris-am eu Iane văt acesta al meu zapis, cum să se ştie că am cumpărat o casă şi cu grădina dela Dragmir şi dela fămeia-lui anume..........2) 1) greceşte in orig. *) loc alb In orig. 118 www.dacoromanica.ro d:eptu 1000 de bani, iar acum eu o amu văndutu jupănului Iane vistiar, de-reptu un cal şi 1000 de bani ca să-i fie lui de moşăe. Şi i-am vândut de a mea bună voe. Şi mărturie: popa Dumitran şi Paripa post şi Standul Afurisitul şi Gherghe zidar şi Voica Chivărărireasa şi Andreiu, feciorul Elinei şi Lupul, fratele lu Dragmir. Acestu zapis să fie la mâna jupânlui Iane vistier, ca să-i fie casa şi grădina de moşăe. A scris Dragmir log luna Mai 6 zile, leat 7130 <1622>. Stoica Tărăcian şi Grozav. Tudoran zlătar Ah. St. Buc., M-rea Valea, XII/1. Orlg. rom., hârtie, patru peceţl aplicate. 130 1622 (7130) Mal 7, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dumitru şi fratelui lui, Stoica, fiii lui Lăudat din Foleştii de Jos, judeţul Vâlcea, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Preda şi de către fraţii , Udrea şi Stroe, fiii lui Oprea logofăt din Şirineasa şi de către fiii lor şi de soţiile lor şi de către toate rudele lor. Pentrucă au fost Dumitru şi fratele lui, Stoica, vecini de mai înainte vreme ai lui Oprea logofăt, tatăl lui Preda şi al lui Udrea şi al lui Stroe. Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Oprea logofăt, fiii lui, Preda şi Udrea şi Stroe, ei au venit înaintea domniei mele, de au iertat şi au slobozit pre Dumitru şi pe fratele lui, Stoica, de vecinie, căci s’au răscumpărat cu ocina lor, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, cu 3500 aspri şi i-au slobozit de a lor bună voie. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lor la mâna lui Dumitru şi a lui Stoica făcut de iertare şi de răscumpărare, cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori şi boieri, anume: din Gropşani, Ilie şi din Sărăcineşti, Chisar şi din Păuşeşti, Stanciul postelnic, Jipa şi Vladul, Ilie şi Tudor Grecul, popa Stoica. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dumitru şi fratelui său Stoica, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Preda postelnic şi de către fraţii şi de către Udrea şi de către Stroe şi de către toate rudele lor, dela nimeni turburare să nu aibă. *) «pre *, aşa în orig. 119 www.dacoromanica.ro Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomeiu mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi Ion paharnic şi jupan Trofanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. A scris Idoxii în cetatea Târgovişte, luna Mai 7 zile şi dela Adam cursul în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/6. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom., din 1851; alte traduceri rom., ibid ms. 449, f. 216 şi In ms. 719, 1. 168. 131 1622 (7130) Mai 7, Târgovişte. j* Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Necula fost mare vistier şi cu fiii lui, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie lui ocină în Stoeneşti, însă partea popei Sahat, toată, oricât se va alege, din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni şi cu vecinii, anume: Dra-gomir cu fiii lui, Vladul şi Nan şi Beia cu fratele lui, Dobrotă şi Stoica cu fratele lui, Neniul şi Radul şi Coman şi Stanciul şi Oancea şi Vâlcul cu fiii lor, pentrucă aceşti vecini din Stoeneşti au fost vecini lui Stoichiţă fost mare vistier, cumpăraţi dela popa Sahat mai dinainte vreme. Iar când a fost în zilele lui Gavriil voevod, când a fost la moartea lui Stoi-chiţa vistier, iar Stoichiţă vistier, el a dat şi a închinat la moartea lui, satul lui. Dălbăneştii, să fie sub mâna preasfinţitului patriarh chir Chirii al Alexandriei şi cu voia părintelui Chirii patriarhul a rămas satul Dălbăneştii să fie sub mâna domnească. Iar apoi, satul Dălbăneştii, ei s’au răscumpărat de către domnia mea, cu aspri gata, să fie cnezi. Iar aceşti mai sus spuşi vecini din Stoeneşti, ei asemenea s’au amestecat cu sătenii din Dălbăneşti şi au umblat cu vicleşug şi şi-au cumpărat ocină pe ascuns în sat în Dălbăneşti şi au dat aspri împreună cu Dălbăneştii. Insă să se ştie, care vecin câţi aspri a dat pe ocina aceea •. Dragomir cu fiii lui, Vladul şi Nan, a dat 5300 aspri şi Beia cu fratele său, Dobrotă, 3000 de aspri şi Stoica şi fratele lui, Neniul, 3800 aspri şi Radul 3200 aspri şi Coman 2700 aspri. 120 www.dacoromanica.ro Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Necula fost mare vistier, partea Iui popa Sahat toată şi cu vecinii dela jupaniţa Evdochia, jupaniţa lui Stoichiţă vistierul, pentru 7000 aspri gata. Şi a dat jupaniţa Dochia şi cărţile de dedină pentru partea popei Sahat în mâna cinstitului dregător al domniei mele, jupan Necula vistier. Iar după aceea, aceşti vecini mai sus spuşi din Stoeneşti, dacă au văzut că i-a vândut jupaniţa Dochia cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Necula vistier, iar ei au venit toţi la jupan Necula vistier, de şi-au cerut asprii ce i-au dat ei pe părţile lor de ocină, pe care le-au cumpărat în Dăl-băneşti. Iar întru aceea, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Necula fost mare vistier, el le-a dat toţi asprii înapoi, cât au dat pe părţile lor de ocină din Dălbăneşti, însă lui Dragomir şi fiilor lui, Vladul şi Nan, le-a dat 5300 aspri şi luî Beia cu fratele lui, Dobrotă, 3000 de aspri şi lui Stoica şi fratelui său, Neniul, 3800 aspri şi lui Radul 3200 aspri şi lui Coman 2700 aspri, acelora tuturor le-a întors înapoi asprii jupan Necula vistier, cât au dat pe ocinile lor din Dălbăneşti. Şi au vândut toate părţile lor de ocină din Dălbăneşti lui jupan Necula vistier şi să fie şi ei vecini. Iar acei alţi vecini mai sus spuşi, anume Stanciul cu fiii lui şi Oâncea şi Vâlcul cu fiii lui, ei nici cum nu s’au amestecat cu ceilalţi vecini, nici nu şi-au cumpărat ocină în Dălbăneşti, ci au spus ei singuri cu limbile lor dinaintea divanului domniei mele că au fost vecini mai înainte vreme ai lui Stoichiţă vistier, aşa să fie şi de acum înainte vecini şi lui jupan Necula vistier. Şi au spus că nu au dat ei niciun aspru pe ocină şi au rămas aceşti vecini mai sus spuşi, ca să fie vecini lui jupan Necula vistier, dinaintea divanului domniei mele. Pentru aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Necula fost mare vistier, ca să-i fie această ocină din Stoeneşti şi cu vecinii şi cu ocine din Dălbăneşti, dedină şi ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Şi eu, Şerban logofăt din Hierăşti, am scris în cetate în Târgovişte, luna Mai 7 zile, iar dela Adam până acum, curgerea anilor 7130, iar dela naşterea lui Isus Hristos curgerea anilor 1622. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Atad. R.P.R., XL 1/103. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. 121 www.dacoromanica.ro 132 1622 Mai 8. f Prin acest zapis mărturisesc eu Ghione al lui Dedu că am vândut fiului lui State 2 prăvălii la Bucureşti, cu treizeci de galbeni, pe care prăvălii le-am cumpărat şi eu dela Miho şi Neacşa; şi le-am vândut eu Ghione de a mea voe lui Strat, fiul lui State. Şi nimeni să nu-1 supere nici din ai mei, nici dintre străini. Iar pentru adevărată credinţă s’a făcut acest înscris spre adeverire, în faţa martorilor de încredere, şi pun şi pecetea mea. Şi să am a-i da şi hârtiile prăvăliilor cumpărate. Rugându-mă Ghione să scriu, am scris eu Isar Ghioca, după voia numitului Ghione şi mărturisesc cele de mai sus. 1622 Mai 8. Ghinea Ghiurghi mărturisesc cele de mai sus. f Ilie Ruceru mărturisesc la cele de mai sus. f Eustratie Ruceru martor. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIV/7. Orig. grec. hârtie, pecete aplicată. 133 1622 (7130) Mai 10. f Adec<ă> eu Radul Bărde şi cu feciorii mieur dinpreună, anume Tatul şi Boica, scris-am acist al nostru zapis, ca s<ă> fie de mar credinţă la măna jup<ânului> Ştefului din Stănceşt, cum să s<ă> ştie că i-am vândut dumnelui stănjăni de ocină în ocina Scăianilor, stănjăni 15, den apa [în] Telijănului pă-n<ă> în deal. Şi o am vândut de a noastră bună voe, diript ban gata ug 7 jumătate şi cu ştir tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos. Şi mărturie boeri şi oamini buni, car ş-or pune mai jos , şi noi pentru mai adăvărată credinţă pusu-ne-m degetil şi iscăliturile mai jos, ca s<ă> criză. Şi dup<ă> aceasta, văndut-am eu Vasilie pos, fecior Savii pos din Negoeşt, aceasta moşie dumnelui Negului pos aceşt stănj<ăn>1)i de moşie car scriu mai sus şi am luat toţ banii gata în măna me. Şi o am văndt de a me bună voe, ca s<ă> fie dumnilui moşie stătăt *) coconilor dumnilui, în veci. 1) Ioc rupt in orig. 122 www.dacoromanica.ro Şi eu pinlru mai adăv<ă>ra J) credinţă pus-mi-em degetul mai jos şi iscăliturx) ca s<ă> creză. Mai 10 zile, l 7130 <1622>. f Eu Vasilie postnucul. t Ghierghe clucer, f Eu Radul Bărde. f Eu Tatl. f *) Boica. Acad. R.P.R., CCCLXXV/130. Orig. rom., hârtie. Cu o copie la Arh. St. Buc., ms. 718, f. 731 v. — 732. 134 1622 (7130) Mai 11. Eu Dumitru vist Dudescu, scriu şi mărturisesc cu acest zapis al mieu, că am vândut jupănese Grăjdani partea mea dă ocină dăla Ciumernic, ce am fost cumpărat eu dăla Nan post şi dăla Hrizan, feciorul lui Opriş logf<ă>t, toată partea, din pădure şi din apă şi dă preste toată ocina, că am vândut dă a mea bună voe, drept 20.000 bani, însă am vândut şi partea lui Neagoe, feciorul popi lui Nan, pentrucă am cumpărat eu dăla Neagoie, fecio-tuI popii lui Nan, apoi eu am vândut tot cât să va alege dă preste toată ocina. Şi mărturie: jupan Cernica dvornic şi jupan Ivaşco dvornic şi jupan Nenciul dvorc şi jupan Alecse dvorc, Dumitru de Bobeşti, Stan de Bobeşti, Vlad de Glina, Badea de Stâlpeni, Şerban de Bobeşti, Paraschiva de Glina şi alţi mulţi megiiaşi şi Mihăilă armaş. Şi am scris eu, Radu, singur cu mâna mea, Maiu 11, lt 7130 <1622>. Ivaşco dvorc, Alecse dvorc, Nenciul dvorc, Dumitru vist. Mihăilă armaş dela Baltă. Altu zapis, asemenea cu cel din sus, tot cu un veleat şi lună. Muz. Arh. şi Ist. Buc., 25.476 — doc. 14. Copie rom. sec. XIX, ci. şi doc. nr. 111. 1B5 1622 (7130) Mai 12. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Mihnia spătăreasa, ca să fie volnecă cu cartea domnie mele ca să-şi ia şi să-şi ţie al ei rumăn, anume.Tudoran şi cu feciorie lui, pântrucă acest rumăn Tudoran fost-au di moşii al bânesie Mihalcii banul din sat din Stoinişti, ce-au fost făcut schimbu bâneasa Mihălciue cu Ivaşco, ficiorul lu Drămuş, di au fost dat Ivaşco alt rumân bânesie Mihălciui, anumi Voico Migete. l) loc rupt In orig. 123 www.dacoromanica.ro Şi i-au fost dat băneasa pri Tudoran, rumăn pântru rumăn, încâ mai dinainte vreme, In zileli lu Şerban vod<ă>. Iar dupr aceia, cănd au fost în zilili dumnii meii, iar Ivaşco, el au fost vândut acist rumăn boiarinului dumnie mele, jupănului Neculie vistiiariul. Dici apoi boiarinul dumnie meii Nieula vist, el ţine şi pri Tudoran şi vrea să-ş ia şi schimbul ce-au schimbat Ivaşco cu băneasa, pri Voico Migeti. Dici jupăneasa Mihna au venit di faţ<ă> naintea dumnii mele cu jupănul Necula vist şi Ivaşco vănzătoriul. Dici dumniia mea am judicat pre diript şi pri legi, ş’am adăvărat dumniia mea cum au fost Tudoran rumăn di moşii al bănesie, iar Voico Megete au fost al lui Ivaşco, ş’au fost schimbat ei di bun<ă> voe. Dici dumniia mea am dat jupănesii Mih,nie spătăresii, fata bănesii Mihălciui, ca să fii volnică cu aceast<ă> carte a dumnii mele, ca să-şi ia rumânul ei cel de moşie, pri Tudoran, iar Nieula vist să-şi iâ pri Voico Mi-, gete, rumânul lu Ivaşco. Derept aceia să fii volnic<ă> jupăneasa Mihna a-şi luare rumânul şi di nimeni opreal<ă> să n’aib<ă>, naintea cărţii dumniii meii. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris Mai 12 zile, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., CXI/12. Orig. rom., hârtie, pecete -aplicată, căzută. 186 1622 (7130) Mai 12. f Adec<ă> eu Dragna, fămiia Lupului, şi cu nepotu-miu Lupul acest al nostru zapis, ca s<ă> fiia de maiă credenţă la mâna lu Stănil<ă> şi fiului lui, Stănil <ă> din Băneşte, cum să s<ă> ştiia că am fost cumpăraţii eu Dragna cu bărbatul mieu Lupul o jem<ă>tate de fună de ocină în Sărbi, dela Stănil<ă> şi fiul lui, Stănil<ă> din Băneşti, în zele lu Şărban vod<ă>. Deci acea jem<ă>tate de fune o am făcută 3 părţe. Deci den cele 3 părţi am văndutu 2 părţe lu Stan post din Băneşt, iar o parte o-m văndutu lu Stănel<ă> dela cardle o-mă cupărată dereptu ugh 6 de aur p&itrucă au fost acea moşe iar dela densul. Dereptu ac&a, o-m vândut iar lu, să-ia fi moşiia. Şi când am vândut, au fost mulţi ommini mărturiia, pre num: Stan văn<ă>tor din Sărbi, Ivan frati-său de acolo şi socrul lu Stănil<ă>, Vlasiia şi mulţi omni dinpiăjurul lucului au fost la acea tocmeală. Şi am scris eu Sava dohomnic din Fundul Saculuia. Scris luna Mai 12 zile, vă leat 7130 <1622>. Acad. R.P.R., DCCXXXV.34. Orig. rom., hârtie, patru peceţi aplicate. 124 www.dacoromanica.ro 137 1622 (7130) Mai 14. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul uoevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Aslan fost mare vist, ca să fie volnic cu aciast<ă> carte a domnii mel să ţie toţi rumânii den Hâreşt cât au fost partea Ţipei, însâ jumătate de sat; şi den Scroviştc iar jumătate de sat şi cu rumânii căţi se vor afla partea Ţipei neguţ<ă>toriul. Pentrucă au cumpărat boiarinul dumnii mel ce iaste mai sus zis aceste ocine şi cu rumânii dela Ţipa neguţ<ă>toriul încâ în zilile lu Gavriil voevod şi i-au ţinut cu bun<ă>pace. Iar căndu au fost acum, boiarinul dumnii mel Aslan visti au avut pâră naintea domnii mdke> cu Ţipa neguţ<ă>toriul şi aşa pârăia Ţipa neguţ<ă>toriul naintea domnii mele şi zicea cum n’au vândut toţi rumânii de pre partea lui, ce au vrut să slobozeascâ neşt rumâni dentr’acei rumâni vânduţi. Iar într’aceia, domnia mea am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţi dereg<ă>-torii domnii mel şi am adevărat domnia mea cum au fost vândut Ţipa negu-ţ<ă>toriul părţile lui denlr’aceste ci sânt mai sus zise sate, jumătate şi cu toţi rumânii căţi se vor afla pre acele părţi de ocină; deci au rămas Ţipa neguţ<ă>-toriul de lege şi de judecata denaintea domnie mel. Derept aceia, am dat domnia meâ boiarinului domnii mele jupan Aslan vis-iiiariul, ca să fie volnic cu aceast<ă> carte a domnii mel să ţie toţi rumânii câţi se vor afla pre acele părţile de ocină şi de câtră nimenile bântuial<ă> sâ n’aib<ă> preste cartea domnii mel. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele. Şi ispravnic însăşi zisa domniei mele. Scris luna Mai 14 zile, anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc. M-rea Cotroceni, VI/3. Orig. rom. hârtie filigran, pecete aplicată, căzută. 138 1622 (7130) Mai 14, Târgovişte. f In Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul Io Radul voevod, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod, din mila Iui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului, herţeg, am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă şi cu curată şi luminată inimă a domniei mele ca să proslă- J 25 www.dacoromanica.ro vesc pe dumnezeu, cel ce m’a proslăvit pe mine şi m’a încununat cu coroană domnească pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi prea,-cinstit hrisov de faţă al domniei mele, care este deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, cinstitului şi credinciosului boier, încă şi prietenului domniei mele jupan Costantin Vaptista şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie satul numit Frăsinetul, din judeţul Ilfov, tot şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, pentrucă acest sat Frăsinetul a fost sat domnesc. Astfel, când a fost acum, în zilele domniei mele, în a doua domnie în Ţara Românească, domnia mea am dat şi am dăruit domnia mea cu acest sat mai sus zis pe cinstitul şi credinciosul prieten al domniei mele jupan Costantin Vaptista, pentru buna slujbă şi prietenie pe care a arătat-o înaintea domniei mele, ca să-i fie lui dedină. încă şi am iertat domnia mea satul Frăsinetul, să fie iertat de bir şi de găleata cu fân şi de dijmă de stupi şi de gorştină de oi şi de porci şi de cal domnesc şi de oaie seacă şi de miere şi de cai de olac şi de munci domneşti şi de toate dăjdile şi mâncăturile câte sunt peste an în ţara domniei mele. Insă de bir să fie iertaţi pe...x) ani, iar când se împlinesc aceşti ani, ei să aibă să dea domniei mele plocon pe an câte... l)ughi, să-i aducă deplin la vistieria domniei mele, însă să dea... ^ ughi la sfântul Gheorghe şi la sfântul Dumitru, ughi... ^ iar de celelalte dăjdii şi mâncături mai sus zise şi câte se cuprind peste an în ţara domniei mele, de toate să fie iarăşi şi în pace şi slobozi în zilele vieţii domniei mele, pentrucă i-am iertat domnia mea pentru voia cinstitului prieten al domniei mele mai sus zis. încă şi blestem am pus domnia mea: cui încredinţează domnul dumnezeu să fie stăpân şi purtător al schiptrului domniei mele sau din ruda noastră sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească în domnia lui şi în veacul viitor sufletul lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări această întocmire nici nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, ci-1 va strica şi-l va batjocori, pe acela domnul dumnezeu să nu-1 cinstească în domnia lui, nici în veacul viitor sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat de 318 părinţi cei din Nicheia, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Şi eu, Şerban logofăt din Hierăşti, am scris în cetatea Târgoviştei, luna Mai 14 zile, iar dela Adam la această scriere 7130—1622 a). J) loc alb In orig. *) 1622 cu cifre arabe In text. 126 www.dacoromanica.ro t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XIX/1. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din 1865, 139 1622 (7130) Mai 15. f Adec<ă> eu, Despa, jupănesa a Baciuli din Bogăteşti, scris-am acesta al nostru zapis ca s<ă> hie de mare credinţă la mâna uncheşului Voico din Suslăneşti, pentru 7 levez ce i-am vândut şi un loc de arătură, anum levezele, întâi Zmeorătul pân în curmătur<ă> şi poiana Şerbei şi Mateiaşulx) şi levade dela Ştejaru şi levade dela groiu şi levade dela mestiacăn şi levade dela anenişu şi on loc de arătură desupra malului a) Stoianeşteloru. Şi le-m vândut eu, Despa, acestă moşie de mare nevoia, pentrucă am fost datoare postelnicului Nan din Bărbăteşt ban gata 3500; şi le-am vândut dereptu ban 3000 şi 500 şi le-am vândut ca să hie loi moşie şi fecioriilor lui căţi dumnezeu i va da. Şi mărturiia [şi aldămă] şi aldămăşaru fost-au întăiu Nsu post din Bărbăteşti şi Macriş din Stoeneşti şi Lazăr de acolo, Mih<ă>il<ă> Bărălenghi de acolo, din Bogăteşti, popa Voicu, din-.- Luna Mai 15 zile. Şi s’au vândut acist<ă> moşie în zilele Radului voivod, leat 7130 <1622>. Şi pentru credinţa pusu-mi-m eu, Despa, peciatha meh. Eu Despa pus-am şi peciat pentru cridinţa. Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, XXVIII/6. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. Cu o copie ibid., In ms. 204, f. 275. 140 1622 (7130) Mai 16, Târgovişte. ■ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Mara, fiica lui Dumitru paharnic din Borăşti şi cu fiii ei, Mihai postelnic şi Dumitraşco şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit dumne- * * l) cuvintele < şl Mateiaşul • şterse cu o linie In orig. *1 la fel: t şi on loc de arătură desupra malului >. 127 www.dacoromanica.ro zeu, ca să le fie satul Borăştii tot, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne cu toate hotarele Borăştilor, câte sunt sub Borăşti. Insă să se ştie semnele: Câlnicul Borăştilor dela Bereşti şi colibile *) dela Roşia, care au căzut la împărţirea Borăştilor, pentrucă acel sat Borăştii mai sus scris a fost de moştenire al lui Barbul, tatăl lui Dumitru paharnic, bunicul jupaniţei Mara, de moşie şi de strămoşie. Iar apoi, .când a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Mara şi cu fiii ei, Mihai postelnic şi Dumitraşco, ei au avut pâră înaintea domniei mele în divan pentru satul Borăştii cu jitelniţa Dochia, jupaniţa lui Stoica vistier şi s’au pârît de faţă. Astfel a rămas jupaniţa Dochia vistiereasa de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am luat domnia mea toate cărţile în divan, de le-am rupt şi am dat domnia mea satul Borăştii să fie iarăşi în mâinile jupaniţei Mara şi ale lui Mihai postelnic şi Dumitraşco, cum a fost şi mai înainte vreme. Iar apoi, când a fost peste puţină vreme, jupaniţa Mara şi cu fiii ei, Mihai postelnic şi Dumitraşco, iar au avut pâră înaintea domniei mele în divan pentru satul Borăştii cu părintele egumen Gligorie dela sfânta mănăstire dela Jitian. Şi aşa a pârît Gligorie egumenul că a dat bani în mâna jupaniţei Dochia vistiereasa pe satul Borăştii. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea egumenului Gligorie, ca să-şi ia asprii dela juapniţa Dochia, de unde i-a dat, iar cu satul Borăştii nimeni amestec să nu aibă. Şi a rămas egumenul Gligorie de lege şi de judecată dinaintea domniei mele în divan, cum a rămas şi jupaniţa Dochia dintâi. Pentru aceasta, am dat domnia mea jupaniţei Mara şi lui Mihai postelnic şi lui Dumitraşco, ca să le fie satul Borăştii cu tot hotarul, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vister şi jupan Necula spătar şi Var-tolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Paraschiva al doilea logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea Târgoviştd, luna Mai 16 zile şi dela Adam până acum cursul anilor, în anul 7130 <1622>. •ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCVII/7. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1845. 1) « colibile *, aşa In orig. 12$ www.dacoromanica.ro 141 1622 (7130) Mai 16, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Preda vătaf şi cu fiii lui, câţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ceplea, însă partea lui Miloş cu fraţii 1), Bălăci şi Dragotă, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pe care a cumpărat-o dela Dragomir Greculeţul, pentrucă a cumpărat Preda vătaf această ocină dela Miloş şi dela Bălăci şi dela Dragotă, împreună cu jupaniţa lui, Marga, pentru un cal bun, preţul 2000 aspri şi pentru 300 aspri. Şi iar să-i fie lui Preda vătaf ocină la Năsip, din partea lui Stan, jumătate şi la Broşteni, iarăşi din partea lui Stan jumătate şi cu 4 vecini, anume: Stoia şi Stănimir şi Pătru şi Costea, pentrucă aceasta a fost de moştenire a lui Stan unchiul lui Stanciul şi al lui Detco, şi a vândut-o nepoţilor săi, Stanciul şi Detco. Apoi, Stanciul şi Detco, ei au căzut într’o nevoe şi au făcut vânzătoare această ocină a lui Stan şi au întrebat pe fiicele lui Stan, Maria şi Vişana, să răscumpere ocina tatălui lor, Stan; iar Maria şi Vişana au spus că nu pot să răscumpere. Apoi Stanciul şi Detco au vândut această ocină şi cu aceşti 4 vecini lui Preda vătaf, pentru 8000 aspri gata. Şi a fost şi Tudor, ginerele lui Stan, bărbatul Vişanei, când a dat Preda vătaf asprii lui Stanciul şi lui Detco, 8000 aspri. <Şi>*) au vândut aceşti oameni, care sunt mai sus spuşi, ocinele şi vecinii de bună voia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele şi cu martori anume: popa Nan şi Bălăci şi Dră-ghici Ursu şi Ghirghina şi Dragomir.' Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Preda vătaf, ca să-i fi ocina şi vecini, ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. ' Iată martori punem domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomeiu mare stolnic şi jupan Fortuna mare comis şi....s) mare paharnic şi jupan Trofanda mare postelnic. Ispravnic Papa mare logofăt. x) lipseşte In orig. *) loc rupt In orig. 129 9 — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro A scris Idoxie în cetatea Târgovişte, luna Mai 16 zile şi dela Adam până acum cursul, în anul 7130 <1622>. t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CCCVIII/54. Orig. slăv, perg., pecete timbrată stricată. 142 1622 (7130) Mai 16. f Scris-amu noi 12 boeri pre nume Mihalcea dvor, ce au fost ispravnic pre hotar şi Stoica logfet din Tărăcenil, din .........*) Cărstea log şi din Măneşt, Nenciul dvor şi Barbul post şi din Corneşt, Ilie post şi din Bălţaţ, Oprea log şi din Vaidăei, Costandin şi din Negoişt, Nastea şi Neagul şi din Băteşt, Iorgache suljir şi din Bucov, liane spat şi Nedelco comis, ca să se ştie că ne-u fost luoat Necula vist ca să l-o hot<ă>răm şi să l alăgem şi să înpitrim ocena ce-au avut cumpărătoare de în sat de în Dălbăneşt, însă se-au alesă stănjini partea vist de în jos de seleşte 141, la locul lu Nan 146 stănjăni şi la calea Braşovului stănjini 146, la calea Secărenilor stânjin 132, la selişt lăngă apă stănjin 141 şi la prundu stănjin 124, despră Răoteşt stănjini 70 şi la margeni pădurii despre Preoteşt stănjini 70 şi la puţul de în pădure stănjin 57. Aşa am căutat şi am ales noi şi co voia tutorur megeiaşlor de în Dăl-băneşti. Şi am băgat şi partea Vălcului în partea vistiiar, însă stănjin 32. Şi am pusu petrele pre acea tocmeal<ă>. Scris luna Mai 16 zile, leat 7130 <1622>. Muz. Arh. şi Ist. Buc., nr. 1527/D, Orig. rom., hârtie, 12 pereţi aplicate. 143 1622 (7130) Mai 17. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Baldovin şi cu fiii lui, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în sat la Cioroiaşi, însă din funia lui Stoica, fiul lui Neculcea, a patra parte şi din funia lui Stoica, fiul lui Dade, iar a patra parte, ]) loc alb in orig. 130 www.dacoromanica.ro din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentrucă a cumpărat Baldovin dela Stoica, fiul lui Neculcea, pentru 1600 aspri gata şi dela Stoica, fiul lui Dade, pentru 1400, din funiile lor de ocină a patra parte; pentru că aceste mai sus zise ocine au fost de moştenire ale lui Neculcea şi ale lui Dade. Astfel, ei s’au vândut răposatului Mihai voevod şi cu toată ocina lor şi au tot fost vecini domneşti. Iar când a fost în zilele domniei mele, în prima domnie a domniei mele, satul Cioroiaşul, ei s’au răscumpărat de vecinie dela domnia mea şi cu toată ocina lor. Astfel atunci Stoica, fiul lui Neculcea, şi Stoica fiul lui Dade, ei n’au putut nicidecum să răscumpere funiile lor de ocină deplin, ci au vândut din funiile lor de ocină a patra parte lui Baldovin pentru aceşti mai sus zişi aspri. Şi au vândut Stoica, fiul lui Neculcea şi Stoica, fiul lui Dade, această mai sus zisă parte, a patra parte din funiile lor de ocină, de a lor bună voie, fără nicio silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. încă au fost şi mulţi oameni martori şi aldămăşari, când a cumpărat Baldovin această mai sus zisă ocină, anume: popa Albul şi popa Vâlsan şi Dan şi Danciul şi Stoian şi Oana şi Cărstea şi Băldea din Ciroiaşi şi Mateiu şi Pascul din Cioroiul Mare, încă mulţi oameni care nu sunt scrişi aici. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Baldovin, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor, de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necola mare spătar şi jupan Bartolomeiu mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt. Am scris, Dragomir logofăt, luna Mai 17 zile, cursul anilor în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, XXIX partea II-a/1. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1785. 144 1622 (7130) Mai 18, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toate ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Barbul şi nepotului său Stanciul postelnicul în Pade şi cu fiii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le s* 131 www.dacoromanica.ro fie satul Giurgiţa tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, orcât se va alege din hotar până în hotar, pentrucă acel sat mai sus scris a fost de moştenire al lui Hamza banul, moşul lui Barbul postelnic şi Stanciul postelnic. Astfel, când a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele, Mihnea voevod, satul Giurgiţa s’a răscumpărat de vecinie cu toată ocina lor dela nepoţii fui Hamza banul, dela Vintilă şi dela Socol şi dela Stanciul. Apoi, când a fost în zilele lui Alexandru voevod cel Tânăr, vecinii din acel sat Giurgiţa, ei n’au putut să ţină această ocină mai sus scrisă, să fie cnezi, ci au venit ei singuri la slugile domniei mele Barbul postelnic şi Stanciul postelnic de-au vândut acel sat mai sus scris Giurgiţa cu tot hotarul, să fie iarăşi vecini la boierii lor cei de moştenire. Insă să se ştie, care câtă ocină a vândut, anume: Danciul o funie şi popa Bojin o funie şi Rădici o funie şi Iubăneştii dintr’o funie, a patra parte şi Toma, dintr’o funie, a treia parte şi Ursul al lui Gagu, jumătate de funie şi Stanul al lui Marco, jumătate de funie şi Ţigureştii, a patra parte şi Belcinenii, jumătate de funie şi Pârvul al lui Teşilă cu fratele lui, jumătate de funie şi Neacşul cu fraţii lui, jumătate de funie şi Văsiiu cu fraţii lui, o funie şi Drăgulea cu ceata lui, jumătate de funie şi Nămaiu o funie şi Nedelco cu fraţii săi, dintr’o funie, a patra parte şi Mărina cu fiii ei, dintr’o funie, a patra parte şi Barbuia cu fraţii lui, dintr’o funie, a patra parte şi Ciurel, dintr’o funie, a patra parte şi Şcheul cu fraţii lui, dintr’o funie, a patra parte <şj> Vucea cu vărul său Vucea şi cu nepoţii lor, jumătate de funie şi Junca cu fraţii săi, dintr’o funie, a patra parte şi Senin cu fraţii săi, a patra parte dintr’o funie şi Toader cu fraţii săi, dintr’o funie, a patra parte şi Verdele cu fraţii săi, dintr’o funie, a patra parte şi Radul al lui Guinul cu fiii săi, a patra parte şi Juna, jumătate de funie şi Voiculan cu fraţii săi, dintr’o funie a patra parte şi Ciocan cu fraţii săi, a patra parte şi Serghie cu fraţii săi, dintr’o funie, a patra parte şi Luia, din funie, a patra parte şi Bălţatul, jumătate de funie şi Gruia cu fraţii săi, jumătate de funie şi Radul Popescul cu fraţii săi o funie şi Neculcea o funie şi Negoiţă dintr’o funie, a patra parte şi Băca, jumătate de funie şi Ciurecul, o funie şi Şutilă, jumătate de funie şi Corcodel, dintr’o funie, a patra parte şi Radul, dintr’o funie, a patra parte. Şi iar a vândut Băca din funia lui Radul a patra parte şi Tatomir cu fraţii săi, 1) de funie şi Bata cu nepotul său, dintr’o funie, a patra parte şi Albuleştii o funie. Şi iar au vândut Albuleştii o vie şi cu jumătate de funie şi Dragomir cu fratele său Ivan, o funie întreagă şi din altă funie, a patra parte şi Neacşul cu fraţii săi, jumătate de *) Flocoae cu fiii săi, dintr’o funie, a patra parte şi Ţuca, dintr’o funie, a patra parte şi Braia, dintr’o funie, a patra parte *) text neclteţ In orig. J32 www.dacoromanica.ro şi Pătru al lui Rătan, jumătate de funie şi Liuspaşe, a patra parte de funie şi Prodea cu fiii săi, a patra parte de funie. Şi iar au cumpărat slugile domniei mele Barbul şi Stanciul postelnici dela Balaur cu fratele său 2 funii şi Parciul cu fraţii săi 2 funii şi Ţuica o funie şi Stanciul o funie şi Duma o funie. Şi s’au vândut ei vecini de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului, fără nicio silă. Şi din zilele lui Alexandru voevod cel Tânăr i-a tot ţinut vecini cu bună pace. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Mihail voevod, când a fost domnia lui la Belgrad, în ţara Ardealului, aceşti vecini mai sus zişi din Giurgiţa, ei au ridicat pâră de au spus că nu s’au vândut vecini lui Barbul şi lui Stanciul postelnici. Astfel au rămas vecinii din Giurgiţa de lege şi de judecată. <Şi> am văzut domnia mea şi cartea lui Mihail voevod de pâră şi de rămas, când a fost cursul anilor 7108 <1599—1600>, Apoi, când a fost în zilele răposatului Simion voevod, *) pâră. Astfel, iar au rămas de lege şi de judecată. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Simion voevod de pâră şi de rămas, la cursul 1) 7109 <1600— 1601 >. *) lui Şerban voevod, vecinii din Giurgiţa, ei iar nu s’au lăsat...................................*) Iar întru *) Şerban voevod, domnia lui a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege ...........................................J) între dânşii 6 boieri pe răvaşe domneşti................................................................ *)şi din Mălăeşti, Radul şi din Băldălui, Milea şi din Urzkcuţa................... .......................................................Biros>lăveni, Lăudat ..............'............................*) Iar când a fost la zi şi la 1), ei au mărturisit înaintea lui Şerban voevod cu sufletelele lor că s’au vândut vecini. Şi au rămas de lege. <Şi> am văzut domnia mea şi răvaşele de 6 boieri. Iar apoi, când a fost în zilele domniei mele, în primul rând, aceşti vecini din Giurgiţa, iar au ridicat pâră, dar iar au rămas de lege, <Şi> am văzut domnia mea şi cartea domniei mele de pâră şi de rămas, la cursul anilor 7120 <1612>, Apoi, când a fost în zilele lui Gavriil voevod, iar s’au ridicat şi au pârît că nu s’au vândilt vecini, ci iarăşi au rămas de lege. <Şi> am văzut domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod de pâră şi de rămas la cursul anilor 7127 <1618—1619>. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, în al doilea rând, aceşti vecini din Giurgiţa, ei iar au ridicat pâră şi au venit de s’au pârît de faţă înaintea domniei mele în marele divan cu Stanciul postelnic. <Şi> aşa au pârît şi au strigat că nu s’au vândut vecini lui Stanciul postelnic, nici n’au luat aspri, ]) loc rupt tn orig. 133 www.dacoromanica.ro nici n’au fost vecini cumpăraţi, ci li s’a făcut silă. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea răposatului Mihail voevod, de cumpărare, scrişi toţi vecinii din Giurgiţa pe nume. Astfel iarăşi au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi i-am scos din divanul domniei mele cu mare ruşine şi i-am bătut domnia mea foarte mult înaintea domniei mele în mijlocul curţii domniei mele, ca pe nişte oameni mincinoşi, căci au umblat la toţi domnii cu înşelăciune, ca să scape de vecinie. Iar dacă vor scoate vreodată nişte cărţi, să nu se creadă, ci să stea mincinoase, pentrucă au tot rămas de lege. Pentru aceasta, am dat domnia mea slugilor domniei mele, Barbul şi Standul postelnici, ca să le fie satul Giurgiţa cu toată ocina şi cu toţi vecinii şi cu tot hotarul, ocină dedină şi de ohabă lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Bertolomi mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Paraschiva al doilea logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de sus Târgovişte, luna Mai 18 zile şi dela Adam până acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7130 <1622> ■ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Şcoala Obedeanu din Craiova, 1/1. Orig. slav, perg.. pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1906. 145 1622 (7130) Mai 25, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui jupan Antonie cămăraşul şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie satul Căldăreştii, din judeţul Buzău, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, oricât se va alege partea lui Voico logofăt. Şi vecinii din Căl-dăreşti să se ştie pe nume: Badiul cu fiii săi şi Coman cu fiii săi şi Braţul cu fiii săi şi Crăciun cu fiii săi şi Yladul cu fiii săi şi Standul cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi Bustea cu fiii săi şi Standul Breghidi cu fiii săi şi Micul cu fiii săi şi IU www.dacoromanica.ro Standul nepotul lui Crădun1) cu fiii săi şi Crădun cu fiii săi şi Neacşul cu fiii săi.......2). Şi iarăşi să fie jupanului Antonie cămăraşul ocină la Futuţi, însă partea lui Paraschiva, toată, cu tot venitul şi cu vecinii şi de peste tot hotarul, oricât se va alege ceeace a avut Voico logofăt de cumpărătură. Şi iarăşi să fie lui Antonie cămăraşul satul Stoeneştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, de peste tot locul, cât se va alege, din hotar până în hotar. Şi vecinii din Stoeneşti să se ştie pe nume.............a) Şi iarăşi să fie jupanului Antonie cămăraşul un vad de moară din satul Măneştii, pentrucă a cumpărat boierul domniei mele jupan Antonie aceste mai sus spuse sate şi cu vecini şi cu vad de moară dela Ghedeon fiul lui Voico logofăt, din Ciorăşti, pentru 500 de galbeni, toţi aspri gata, de bună voia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi boierilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare dela mâna lui Ghedeon pentru aceaste ocine mai sus scrise, la mâna jupanului Antonie cămăraşul, făcut cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori scrişi în acel zapis, cu peceţile lor, anume: Paraschiva al doilea logofăt şi Muşat clucer şi Anghel logofăt şi Cernat logofăt şi Armega şi din Potoceni, Radul postelnic, fiul lui Datco clucer. Şi a pus Ghedeon, când a vândut aceste sate şi dedine care sunt mai sus scrise, şi blestem: cine din neamul lui se va încerca să calce şi să nimicească această întocmire, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sunt la Necheia. Pentru aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupanului Antonie cămăraşul, ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomi stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa" mare logofăt. Şi a scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 25 zile şi dela Adam până acum, curgerea anilor, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod . Acad. R.P.R., CXXXIV/71. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1804. l) cuvintele: < nepotul lui Crăciun * * sunt adaose ulterior. *) loc alb In orig. 135 www.dacoromanica.ro 14G 1622 (7130) Mai 28, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Muşat postelnic şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un vecin, în satul Stăneşti anume, Gândea, fiul lui Alăman, cu fiii săi şi cu delniţa lui şi delniţa lui Hăbudie de peste tot locul, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul Stăneştilor, cât se va alege, pentrucă a cumpărat Muşat postelnic acel vecin şi cu aceste delniţe mai sus zise dela Fătul din Corşori şi dela fiii lui, pentru 5000 aspri gata, de s’a plătit de bir de roşii în zilele domniei mele. Şi a vândut el de a sa bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare al lui Fătul în mâinile lui Muşat postelnic cu mulţi oameni buni martori, anume: din Mildiceşti, Drăghici şi din Bădeşti, Stoica şi din Stăneşti, Badea şi Vişan şi Rămba. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Muşat postelnic, ca să-i fie acel vecin Gândea şi cu aceste două delniţe ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan'Furtuna mare comis şi jupan.. ........*) mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 28 zile şi dela Adam, în anul 7130 <1622>. f Icc Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Stăneşti, pentru rumâni, sud Muş Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, VIII/21. Origj slav, perg., pecete timbrată, căzută. Cu o trad. rom. din 1843. 147 1622 (7130) Iunie 1, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea *) loc alb In orig. 136 www.dacoromanica.ro această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Strâmbul, unde este hramul sfântului erarh Nicolae din Mira Lichiei şi părintelui egumen Leontie şi tuturor călugărilor, câţi trăiesc în acel locaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus spuse satul Poiana Lungă, tot, şi cu tot hotarul, de pretutindeni, oricât se va alege, pentrucă îi este veche şi dreaptă ocină. Şi a cumpărat-o Ventilă logofăt, bunicul jupaniţei Maria, mama lui Radul clucer Florescul, dela Hamza şi dela Albul, pentru 50 de florinţi, încă din zilele răposatului Vlad voevod Călugărul. Iar după aceea, când a fost în zilele răposatului bunicului domniei mele, Alexandru voevod, iar Dragomir vornic şi Cernica postelnic, bărbatul jupaniţei ' Maria, ei au avut pâră înaintea domniei lui cu nepotul lui Albul şi al lui Hamza anume Şerban, ginerele lui Necula din Roşii. Şi aşa pâra Şerban înaintea răposatului bunicului domniei mele Alexandru voevod, că nu a vândut străbunicul lor satul Poiana Lungă lui Ventilă logofăt. Intru aceasta, domnia lui a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a cetit cartea de cumpărătură a lui Vlad voevod Călugărul şi a aflat domnia lui şi a adeverit că a cumpărat Ventilă logofăt satul Poiana Lungă, încă din zilele lui Vlad voevod Călugărul. Astfel a rămas Şerban de lege dinaintea domniei lui. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului bunicului domniei mele Alexandru voevod, de pâră şi de rămas, când a fost curgerea anilor 7080 <1571—1572>. Şi de atunci a tot ţinut satul Poiana Lungă cu bună pace. Iar după aceea, când a fost în zilele lui Şerban voevod, după moartea lui Radul Florescul, iar mama lui, jupaniţa Maria, ea a dat şi a miluit sfânta mănăstire Strâmbul cu acel sat mai sus scris, pentru sufletul ei şi al părinţilor ei, unde zăceau oasele lor. # Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupaniţei Maria, iar părintele egumen Leontie şi cu călugării dela sfânta mănăstire Strâmbul, ei au avut pâră înaintea domniei mele în divanul cel mare cu Şărban vornic şi cu Băldăneştii şi cu toată ceata lor pentru Poiana Lungă. Şi aşa pâra Şerban vornic şi cu Băldăneştii că au jurat cu 12 boieri în zilele răposatului părintelui domniei mele Mihnea voevod pentru satul Poiana Lungă. Deci, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi> am silit domnia mea pe Şerban şi pe Băldăneşti ca să scoată cartea părintelui domniei mele Mihnea voevod şi răvaşele de jurători, iar ei au spus înaintea domniei mele în divan că au pierdut cărţile şi răvaşele. Astfel, după aceea, am spus domnia mea ca să aducă Şerban vornic din acei 12 boieri, să mărturisească cu sufletele lor înaintea domniei mele că au jurat. Am pus domnia mea zi după zi, ca să aducă din acei 12 boieri. Astfel, când a fost la zi şi la soroc, iar Şerban şi cu Băldăneştii, ei n’au adus oameni din acei 12 boieri, ci au spus că au jurat pentrucă nici n’au avut cărţi, nici răvaşe, ci au adus alţi oameni. Şi au eşit din divanul 137 www.dacoromanica.ro domniei mele mincinoşi şi cu rea ruşine şi au rămas Şerban vornic şi cu Băldă-neştii şi cu toată ceata lor de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă şi să fie în pace călugării dinspre Şerban vornic. Pentru aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Strâmbul, ca să-i fie satul Poiana Lungă tot şi cu tot hotarul, ocină, dedină şi de ohabă şi pentru odihnă şi de neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori am pus domnia mea; jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi Necula spătar şi Var-tolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Paraschiva al doilea logofăt. Şi a scris Lepădat în cetatea Târgovişte, luna Iunie ziua 1 şi dela Adam în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CCCLXVI/83. Orig. slav, perg., pecete timbrată. 148 1622 (7130) Iunie 6. Scris-am eu, Stoica logofet şi Mihail post şi Dumitru din Pleşoi şi Vălcul log din Breaza şi Turtă din Cocorăşti, acesta al nostru răvaş lu Ivan, ca să se ştie că s’au tocmit cu satul Câineştii să le dea costande 19 şi să şază în satul loru păn la Vinerea Mari. Iară după aceaia, să fie slobod să se ducă unde va vrea şi să n’aibă a-1 mai trage sau să-i poarte pizmă, ce numai să se odihnească pănă atunci. Pentru care şi cărţile lui voevod să se răpaos dacă va eşi la moşia lui. Aceasta am scris. Scris Iunie 6 zile anul 7130 . Arb. St. Buc., ms. 1233, f. 175. Copie rom. 149 1622 (7130) Iunie 5, Târgovişte. Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumănească, feciorul marelui, preabunului pomenitului Mihnei voevod. Dat-am domniia mea aciastă poruncă a domnii mele slugii domnii mele, lui Mihai şi muerii lui, Dobriţii şi cu fecioriilor, căţi dumnezeu le va da, ca să aibă ei moşie, însă partea socru-său Vladul toată, de peste tot hotarul şi de moştenire şi de cumpărătură, din Bălteni însă moşie între Jâi şi între Gilort, ori cătă să va găsi şi să va alege partea lui, pentrucă au fost a lui moşie bătrână de moştenire. Şi au fost ţinut-o Mihai şi Dobriţa aceasta ce e mai sus zisă moşie cu bună pace. 138 www.dacoromanica.ro Iară cănd au fost acum, în zilele domnii mele, iară Mihai şi Dobriţa, ei avură pâră înnaintea domnii mele cu Arca şi cu Dragul din Şuşiţa. Şi aşa părăia ei înnaintea domnii mele, ca să înparţă această moşie. Şi aşa zicea că au fost dat-o lor socru-său moşie în Bălteni. Deci domniia mea am căutat şi am judecat pă direptate, cu toţi cinstiţii boiarii domnii mele şi foarte bine ani adevărat domniia mea că cum n’au avut Arca şi Dragul nicio treabă in Bălteni, nici nu le-au fost dat socru-său nimica moşie în Bălteni, ci au fost dată toată partea lui de moşie din Bălteni gineri-său Mihai şi feteli lui, Dobriţii. Deci au rămas Dragul şi Arca de lege şi de judecată denaintea domnii mele mai multă mestecă-tură să nu mai aibă de acuma înnainte, în Bălteni. Drepţii aceia, am dat domniia mea lui Mihai şi Dobriţii, ca să ţie toată partea socru-său Vladului din Bălteni şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, peste zisa domnii mele. Iatâ dar şi mărturii am pus domniia mea: jupan............‘) mare vornic şi Papa mare logofet şi Hriza mare vistiiar şi Nicola mare spătaj şi Vartholomei mare stolnic şi Furtună mare comis, Ioan mare paharnic şi Trufanda mare postelnic. Şi Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Preda logofătul cel bătrân, în cetatea Târgovişte, în luna lui Iunie în 5 zile, dela Adam pănă acuma cursul anilor, vâ leat 7130 <1622>. Io Radul voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252, f. 109. Copie rom. Altă copie, ihid., In ms. 253, f. 36. 150 1622 (7130) Iunie 6, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu,Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mirlici şi Braţul şi Mănăilă şi Bunea <şi Balea> 2) şi Lepădat şi Dragole şi Neagoe şi cu fiii lor, câţi le-a dăruit dumnezeu, ca să le fie ocină la Găojani, însă partea lui Stănişor toată, să o stăpânească Mirlici şi Braţul şi Mănăilă s), iar partea Ciopăcească să o stăpânească Bunea şi Balea şi Lepădat, iar partea Mătorească să o stăpânească Dragole şi Neagoe, pentrucă este ocina lor veche şi dreaptă de moştenire. Şi au avut aceşti oameni care sunt mai sus spuşi şi cărţi pentru ocină dela alţi domni bătrâni, însă au pierit când au fost acele răutăţi în ţara domniei mele. Iar întru aceea, domnia mea am înnoit şi am întărit cu această carte a domniei mele, ca să-şi stăpânească dedinele lor, cum le-au stăpânit de mai înainte vreme. *) loc alb In text. *) « <şi Balea>, » răzuit, completat după textul de mai jos. s) pasagiul « partea lui Stănişor » şi până la ♦ Mănăilă » a fost Încercuit cu o linie. 139 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Mirlici şi Braţul şi Mănăilă. şi Bunea şi Balea şi Lepădat şi Dragole şi Neagoe, ca să le fie ocinele care sunt mai sus spuse, de dedină, de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Bertolomei mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupaa Trufada mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi a scris Stancu logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 6-zile, dela Adam până acum cursul anilor în anul 7130 <1622>. j- Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., DCXXIII/24. Orig. slav, perg., pecete timbrată, căzută. 151 1622 (7130) Iunie 6, Târgovişte. ■f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Manea şi cu fratele său Ion şi Stoian cu fratele săuNeâgoe din satul Guşaţii şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le va da, ca de acum înainte să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Melentie egumen şi de către toţi călugării dela sfânta mănăstire zisă Tutana, pentrucă aceşti oameni mai sus zişi au fost megiaşi moşteni pe ocina lor din .satul Guşaţi din vremea veche şi n’au fost vecini nimănui. Iar când a fost în primul rând al domniei domniei mele, ei au avut mare nevoie şi cotropire de către Zaharia egumen dela sfânta mănăstire Tutana şl a voit Zaharia egumenul să-i tragă să fie vecini cu sila. Iar aceşti mai sus zişi oameni nu au voit să se lase aşa, să fie vecini călugărilor cu sila, ci au mărturisit cu 'mulţi megiaşi oameni buni din jurul locului că nu au fost niciodată vecini ai călugărilor dela Tutana, ci au fost tot megiaşi cu ocină dela Guşaţi. Şi i-a lăsat Zaharia egumen în paGe, pentrucă n’a avut nicio treabă du ei. Şi au tot fost aceşti mai sus zişi oameni în pace de către mănăstirea dela Tutana până acum. Iar când a fost acum, în al doilea rând al domniei domniei mele, când am închinat sfânta mănăstire dela Tutana, să fie metoh sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită sfânta Troiţă dela Bucureşti, iar Melentie egumenul dela Tutana împreună cu toţi călugării de acolo iar s’au apucat de aceşti oameni mai sus zişi, Manea şi Stoian cu fraţii lor, să le fie vecini. Şi au venit de faţă înaintea domniei mele. Şi aşa s’au plâns Manea şi Stoian de mare strâmbătate că n’au fost niciodată vecini ai mănăstirii dela Tutana. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate, cu toţi cinstiţii dregători 140 www.dacoromanica.ro ai domniei mele. Şi am dat domnia mea să jure aceşti oameni mai sus zişi cu 12 megiaşi dinaintea egumenului Melentie că nu au fost niciodată vecini ai sfintei mănăstiri şi am trimis domnia pe boierul domnie mele Iano al doilea portar, să fie ispravnic acolo sfintei mănăstiri. Şi au jurat Manea cu fratele său Ion şi Stoian cu fratele său Neagoe la zi şi la soroc cu aceşti 12 megiaşi, anume: din Ţigăneşti, Neagoe şi Şerban şi din Ciocăneşti, Ivaşco şi din Goleşti, Radul şi din Guşaţi, Tatul şi Preda şi Stoica şi iarăşi din Ciocăneşti, Lupşe şi din Cârstiani, Stanciul şi din Beleţi, Oprea, că n’au fost Manea şi Stoian cu fraţii lor vecini ai sfintei mănăstiri dela Tutana. Şi a rămas Melentie egumen de lege şi de judecată. Şi a mărturisit <şi> J) boierul domniei mele Iano al doilea portar înaintea domniei mele că au jurat aceşti mai sus zişi oameni 4a zi şi la soroc cu 12 megiaşi. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Melentie egumen dela Tutana la mâna lui Manea şi Stoian, de mărturie, că au jurat ei cum este mai sus scris. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lai Manea şi lui Stoian şi cu fraţii lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, ca să fie în pace şi slobozi de către călugării dela sfânta mănăstire dela Tutana în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan'Hrizea mare vistier şi Necula mare spătar şi Varto-lomeiu mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi eu, Iano, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 6 zile şi dela Adam până acum, în anul 7130 <1622> ■ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, X/8. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din sec. XIX. 152 1622 (7130) Iunie 6, Târgovişte. j- Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Muşat postelnic şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în satul Trănşani din judeţul Ialomiţa, însă partea lui Datco clucer şi a jupaniţei lui Zamfira, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din bălţi şi cu toţi vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, ori cât se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii încă să se ştie, toţi, anume: Stanciul al lui Momce cu fiii săi şi Belcea cu fiii l) loc rupt iu orig. UI www.dacoromanica.ro săi şi Coman cu fiii săi şi Şărban cu fiii săi şi Stanciul Bocăncescul şi Cârstea Botuşar şi Stănilă şi Ciobotea cu fiii săi şi Cârstea cu fiii săi şi Stan al lui Băjan cu fiii săi şi Fătul cu fiii săi şi Caragoz cu fiii săi şi Voico cu fiii săi şi Cârstiian cu fiii săi şi Oprea păcurariul cu fiii săi şi Badea cu fiii săi şi Dănei cu fiii săi şi Ţigan cu fiii săi; pentrucă această ocină mai sus spusă din Trănşani a fost a jupaniţei Zamfira, soţia lui Datco clucer din Potoceni, dela părinţii ei, din moşi, din strămoşi. Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, fiii lui Datco clucer, anume Radul postelnic şi Datco paharnic şi nepoţii-lor, Nedelco şi Datco şi Necula, fiii lui Micleuş, ei au făcut întocmire, de a dat Datco paharnic fraţilor săi, lirt Micleuş şi lui Radul postelhic, partea lui de ocină din sat din Futeşti, toată,'şi cu toţi vecinii, iar Datco paharnic, fratele lui Micleuş şi al lui Radul, el a luat ocina din Trănşani mai sus spusă, toată şi cu toţi vecinii, ocină pentru ocină. Şi au făcut ei tocmeală unul cu altul, de bună voia lor. Iar după aceea, Datco paharnic, el a vândut partea lui de ocină din Trănşani şi cu vecinii mai sus spuşi boierului domniei mele, lui Muşat postelnic, partea lui toată, pentru 45.000 aspri gata. Şi a vândut Datco paharnic, el de bună voia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele, fără nici o silă. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare al lui Datco paharnic la mâna lui Muşat postelnic şi cu mulţi boieri şi oameni buni martori, anume: din Tărăceani, Stoica logofăt şi din Buciumeni, Cârstea logofăt şi din Cepari, Stanciul logofăt şi din Ueşti, Braţul comis şi din Dăngeşti, Stan şi din Berileşti, Şteful postelnic şi mulţi boieri care nu sunt scrişi aici în această carte. Pentru aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Muşat postelnic, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomei mare stolnic şi jupan Furtună mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 6 zile şi dela Adam până acum la această scriere, curgerea anilor în anul 7130, iar dela naşterea lui Hristos 1621. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R. LXIX/140. Orig. slav, perg., pecete timbrată, căzută. Data 7130 corespunde cu anul 1622 nu cu 1621, cum a scris diacul. Am admis ca bună data după era bizantină, care era folosită curent, considerând că diacul a făcut o greşeală de calcul. 142 www.dacoromanica.ro 158 1622 (7130) Iunie 6. f Din mila lui dumnezeu, presfinţiiul mitropolit chir Luca a toată Ţara Românească. -f- Scris vlădiciia mea aceasta carte a vlădicii mele aceştii preotese ci au fost a popii Petco, anum Sorcă de oraş de Floci şi cu fata ei Smeada, să-şd> ţie în pace şi slobode bucate ci-i vor fi rămas dela pop Petco, cas<'ă>, vie, loc di cas<ă> şi ci va fi, tot să-şd> ţie în pace şi slobode, di cătru rudele popii lu Petco băntuial<'ă> să n’aibă, păntru că se-au jăluit preoteasa Sorcă înnaintea vlădicie mele cum nu se poati răposa di o văr primare a popei lui Petco, anum Vintil<'ă>, ce năvăleşte să-i ia o vie aciştii preotese, ci i-au rămas dela pop Petco. Deript aceia, vlădicia mea am judicat să-şd> ţie preoteasa Sorcă viia şi cu fii-sa Smeada, să s hrănească pănă vor fi vie şi să şe vânză, să pomenească pre pop Petco şi pre alţi morţi ci va avea, iară văru-său Vintikă> să n’aibă nicio treabă în moşiele popii lu Petco, pentrucă mămă sa Voica, mătuşa popii lu Petco, au fost de mult măritată şi eşită de în cas<ă> şe înzestrată. Aceasta învaţ<ă> vlădicia mea» Altfel să nu fie, peste porunca vlădiciei mele. Scris Iunie 6 zile, leat 7130 <1622>. Luca mitropolitul Ungrovlahieix). Arh. St. Buc., Arhiva Haşdeu. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o copie. 154 1622 (7130) Iunie 7, Târgovişte. Zapisul lui Lazar peharnicul şi al feciorilor lui din sat Ţiţeştii despre partea lui Gherghie. Cartea Radului voevod, domn a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului, răposatului Mihaiu* 2) voevod. Dat-au porunca măriei sale [sale] slugii măriei sale lui Lazar peharnicului şi feciorilor dumnealui, căţi dumnezeu îi va dărui, ca să le fie lor, moşie în satul Ţăţeştii, însă din partea lui Gherghie jumătate, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului cu rumânii, anume Standul şi David, Voicul şi Stăniia şi cu tot Venitul ei, veri căt să va alege de preste tot hotarul. Pentrucă adastă moşie ce s’au zis mai sus din Ţăţeşti fost-au de moştenire despre moşul lui Gherghe. x) semnătură în greceşte. 2) In loc de: Mihnea. 143 www.dacoromanica.ro Deci, când au fost acuma, în zilele dumnealui, iară Gherghie au înfrăţit pre sluga dumnealui, pre Lazar peharnic pre a lui parte de moşie din Ţăţeşti, pre acea jumătate, precum iaste scris mai sustt, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi şi să împarţă şi rumânii, să ţie Gherghie pre Standul şi pre Yoicul, iară Lazăr să ţie pre Davidd şi pre Stăniia. Şi-au făcut ei tocmeală Gherghie cu frate-său Lazar peharnic, care ar vrea să să răscumpere din rumănie, au din rumânii lui Gherghe au dintr’ai lui Lazar, să înparţă toţi banii în doao, iară căţi rumâni vor vrea să lase iar să ţie amândoi în doao; iară casa lui Gherghie din sat cu locul de pre înprejur şi cu viia şi cu pometul care iaste înprejurul casii să ţie singur Lazar pănă cât va fi el viu, iară să ţie Gherghie. Aşa s’au înfrăţit ei de a lor bunăvoe şi fără de nici o silă. Pentrucă, când au fost avut Gherghie pără cu jupâneasa Muşa, iar Lazar peharnic, el au fost făcut multă chieltuială atuncea pentru păra frăţine-său lui Gherghie ce au fost pentru adastă moşie ce s’au zis mai sus din Ţăţeşti şi s’au fost răscumpărat atuncea 2 rumâni de cătră Gherghie, preţuiţ drept 2000 de aspri gata. Iară Lazar peharnic, el întors toţi aspri acestor rumâni înnapoi, 2000 de aspri deplin. Pentru aceia, căţi sânt ai lui, să fie iar rumâni amândurora, din doao. Şi aşa s’au tocmit şi s’au înfrăţit, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi în veci. Şi au fost atuncea la înfrăţirea acda şi tocmeala lor mulţi boiari mărturii: Conţea vătaf şi Stanciul logofăt din Lenescat 2) şi din Tărşor, Drăghici peharnic şi din Zloteşti, Radul logofăt şi din Tărgovişte, Dumitru Pustiiul şi din Ţiţeşti, Miloş şi alţii mulţi. Drept aceia, s’au dat dumnealui, lui Lazar peharnic, ca să fie lui -moştenire ohabnică şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimini să nu aibă nici zminteală, fie după zisa dumnealui neclătit. Că iată şi mărturii âu pus dumnealui: jupan Yintilă mare vornic, jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizan mare vistieriu şi Nicula mare spătar şi Fur-tunat mare comis şi Vartolomie mare stolnic şi Ion mare peharnic şi Trufanda mare postelnic. Şi Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Iacov, în Târgovişte, în luna lui Iunie, în 7 zile, cursul anilor, let 7130 <1622> Iară când am scos eu Ghenadie iermonah acest hrisov după limba sârbească pre limba rumănească, era cursul anilor dela Adam leat 7227 <1718>, luna lui Septemvrie în 2 zile, indictionul 11, crugul soarelui 2, mâna anului în 2, crugul lunii 6, themeliia lunii în 9, epacta în 12, cluciul H, Paştile jidoveşti în Martie în 27. Arh. St. Buc., Condica m-rii Valea, nr. 478, f. 12 — 13. Copie rom. 1) probabil greşit. IU www.dacoromanica.ro 155 1622 (7130) Iunie 7. f Adec<ă> eu, Standul Răul înpreun<ă>cu fămeia me Dobra, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare Cridinţă la măna jupânului Simei logo-f<ă>t, cum să să ştie că i-am văndot partea me de moşie den Păuşăşti, car iaste de zestre, însă a tre den toat<^> moşiia socru-mieu, de preste tot hotarul căt să va alege. Şi o am dat de a nostră bun<ă> voie, derep ban gata 1300, să-i fie dumnealui moşie, dumnealui şi cuconilor dumnealui în vecie. Şi cănd o am vândut, fost-au mărturie pop Zariia de Păuşăşti şi Ilie Grecescul şi unchiaşul Nechifor şi cumnatu mieu Dumitru Piscotan şi Franţa şi den Vălen, Opriş şi Tănasie ş’alţi oamen molţi, care nu-s scrişi în zapis. Aciast’am scris. Scris Iunie 7 zile, în anul 7130 <1622> Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/4. Orig. rom., hârtie. Cu o copie ibid., ms. 445, t. 127 v. 156 1622 (7130) Iunie 8, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Iane paharnic şi cu fiii, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie un Ţigan, anume Stoica, pentrucă a cumpărat sluga domniei mele Iane paharnic acest Ţigan care e mai sus zis dela jupaniţa Voica şi dela fiul ei Petru, pentru 2000 aspri gata, încă în zilele lui Gavriil voevod. Şi a vândut jupaniţa Voica şi fiul ei Petru pe acest Ţigan care e mai sus scris de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele şi cu martori, anume: din Năpărteni, Stan armaş şi din Vlădeni, Lăudat logofăt şi din Lăngeşti, Albul şi din Găgueşti, Radul şi Ţicşul şi din Aninoasa, Ivan şi Dumitru. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Iane paharnic, ca să-i fie Ţiganul care e mai sus zis de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi Hrizea mare vister şi Necula mare spătar şi Bertolomeiu mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. 145 10 — Doc. Ţara Rom. — c. 1327 www.dacoromanica.ro Şi am scris Stancul logofăt în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 8 zile dela Adam până acum cursul, în anul 7130 <1622> f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/4. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1914. O copie rom., ibid., ms. 137, f. 385. 157 1622 (7130) Iunie 10, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Antonie cămăraşul şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie satul Groşanii lui Triful şi cu plasele numite Obidiţii lui Creţul şi Căldăreştii lui Stan şi Mălăeştii de pe Călmăţui, din judeţul Buzău, din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu vecini şi din vatra satului, de' pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricât se va alege din hotar până în hotar, pe vechile hotare şi semne. Şi vecinii încă să se ştie, anume1): .....................................2) pentrucă acel sat Groşanii şi cu plasele care sunt mai sus zise, Obidiţii şi Căldăreştii şi Mălăeştii, el a fost domnesc, cumpărat de răposatul Mihail voevod pe aspri din vistieria domnească. Astfel, de atunci încoace, a tot fost sat domnesc pe seama domnească. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, dacă am venit domnia mea cu vrerea lui dumnezeu domn al Ţării Româneşti, în al doilea rând, domnia mea am vândut acel sat Groşanii şi cu plasele care sunt mai sus zise lui Antonie cămăraşul, pentru 160 galbeni gata, cu ştirea tuturor boierilor domniei mele, ca să-i fie dedină. Şi s’au dat aceşti mai sus zişi aspri iarăşi la treaba ţării, unde au fost greutate şi nevoie. Şi vecinii pe unde vor fi fugiţi şi risipiţi să-i strângă şi de nimeni opreală să nu aibă. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Antonie cămăraşul, ca să-i fie satul Groşanii şi cu plasele mai sus zise ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea : jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi Furtuna mare comis şi jupan Batişte 3) !) pasagiul « Şl vecinii.. anume» tăiat cu o linie roşie şi scris deasupra cu roşu: « s’au iertat *. !) loc alb in orig. *) In doc. originale din această vreme, numele marelui paharnic este: Ion, J 46 www.dacoromanica.ro mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare .logofăt. Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea de scaun numită Târgovişte, luna Iunie 10 zile şi dela Adam până acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7130, iar dela naşterea lui Hristos 1622. •f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod Arh. St. Buc., M-rea Banu, IX/10. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu două traduceri rom. din sec. XIX şi din 1906» 158 1622 (7130) Iunie 11» Târgovişte. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, unde este hramul uspenia preasfintei stăpânei noastre de dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie ei o fiică de Aţigancă, anume Vişana, pen-trucă această Aţigancă mai sus zisă a fost de moştenire a monahiei Teodora călugăriţa. Iar când a fost la moartea Teodorei călugăriţa, ea a dat şi a miluit sfânta mănăstire cu această Aţigancă mai sus zisă, pentru sufletul ei şi al părinţilor ei, să fie sfintei mănăstiri în ascultare în veci, iar ei veşnică pomenire. Şi încă şi mare blestem a lăsat ea: după moartea ei, cine va strica această milă a ei, fie cine va fi din ruda ci, să fie blestemaţi şi anatema. Şi martori au fost atunci la moartea ei: popa Nastasie şi Teofan călugăr şi Gherghe şi Lepădat. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea ca să-i fie sfintei mănăstiri de dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi Necula mare spătar şi Furtuna mare comis şi Vartolomei mare stolnic şi Ion. mare paharnic şi Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi eu, Iano, am scris în Târgovişte, luna Iunie 11 zile, în anul 7130 <1622>. t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIX/6. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată, căzută. Cu o trad. rom. din 1903. 159 1622 (7130) Iunie 12, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Dragmir de Tămbureşt, ca io 147 www.dacoromanica.ro să fie în pace de cătră Iorga de în Berileşt, pentrucă au avut o pără amândoi naintea domnii mel, pentru un rumăn anume Stanul Străinei, de în Tăm-bureşt; pentrucă acest rumăn au fost a lu Dragmir. Iar când au făcut Dragmir cu Iorga înpărţeală, de ş’au înpărţit rumânii, se-au prinsu acest rumăn a fi în partea Iorgăi. Apoi, după acea înpărţeală, se-au prinsu acelui rumăn moarte, de-au murit. Iar cănd au fost acum, în zilele domnii mel, rădicat-au Iorga pără naintea domnii mel, cu Dragmir, şi au stătut amândoi de faţ<ă>, şi aşa părăia Iorga naintea domnii melr cum acel rumăn ce e mai sus scris, cănd i l-au dat Dragmir Iorgăi, n’au fost rumăn, că l-au fost megieşit Dra-gmir şi au luat bani dela dânsul, ce nu i sc-au căzut să i-1 dea. Şi părăia cum să-i dea Dragmir alt rumăn pentru acela. Iar Dragmir aşa zicea, cum nu l-au megieşit, ncci au luat ban dela dânsul, ce i-au fost rumăn şi l-au dat Iorgăi rumăn. Intr’aceia, domnia mea am căutat şi am judecat, pre derept şi am nevoit domnia mea pre Dragmir să. se jure în beserică, cum n’au megieşit pre acel rumăn, pre Stan, şi cum l-au dat Iorgăi rumăn, să-i fie rumăn şi cum n’au luat ban dela dânsul. Iar într’aceia. Dragmir aciiş au jurat naintea domnii mel, cum nu l-au megieşit, neci au luât ban dela dânsul, ce l-au dat Iorgăi rumăn nemegieşit. Şi au rămas Iorga de lege denaintea domnii mel. Derept aceaia, am dat domnia mea lu Dragmir, ca să fie în pace de cătră Iorga, pentru acel rumăn. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Is marele log. Scris Iun 12 zile, lt 7130 <1622> t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Marele logofăt a învăţat. Acad. R.P.R., XLI/105. Orig. rom., hârtie, pecete timbrată, căzută. 160 1622 (7130) Iunie 12, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui jupan Tudor fost mare sluger şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Podişor, în judeţul Olt, însă partea numită Hamzăiască, toată, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cât se va alege, pentrucă a cumpărat-o boierul domniei mele Tudor sluger dela Berinca logofăt şi dela jupaniţa lui, Caplea, însă jumătate de ocină, pentru 15000 aspri gata şi pentru 2 boi, preţul lor 2000 şi pentru •5 coţi de grana şi pentru un emurluc de caragiu. Iar cealaltă jumătate din această ocină a fost făcută schimb, de a dat boierul domniei mele, Tudor sluger, altă 148 www.dacoromanica.ro ocină în Uliţa din oraşul Râmnic, pe care a cumpărat-o boierul domniei melet încă de mai înainte vreme, iarăşi dela Berinca logofăt şi dela soţia lui, Caplea, pentru 10.000 aspri gata.. Deci Berinca logofăt şi soţia lui, Caplea, ei nu s’au îndurat de ocina dela Uliţă, ci au făcut schimb, de au dat jumătate de ocină din Podişor pe acea ocină dela Uliţă, ocină pentru ocină, iar pe cealaltă jumătate de ocină mai sus zisă 15000 aspri. Şi această ocină mai sus spusă a cumpărat-o şi a tocmit-o încă din zilele lui Şerban voevod şi de atunci q tot ţinut boierul domniei mele mai sus scris cu bună pace. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar boierul domniei mele Tudor slugerul, el a avut pâră înaintea domniei mele cu Neaga şi cu fiul ei Dumitru şi au venit de s’au pârât de faţă în divan. Şi aşa pâra Neaga şi fiul ei Dumitru că nu au făcut schimb, ci a cumpărat ppeastă ocină njai sus spusă tot pe bani, pentruca să schimbe banii de atunci acum. Astfel întru'acestea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împrevnă cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi> am văzut domnia mea şi am-cetit în divan cartea lui Şerban voevod şi cartea lui Radul clucer Buzescul şi cartea domniei mele de schimb din prima domnie, cum a dat bani pe jumătate dg ocină, iar pe cealaltă jumătate a dat ocină pentru ocină şj. sunt de atunoi până acum 13 ani. Astfel au rămas Neaga şi fiul ei Dumitru de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, liţi Tudor sluger, ca să-şi ţie ocina cum a ţinut-o şi mai dinainte vreme şi să-i $e lui ocinăj dedină, şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jitpan Necola mare spătar şi jupan Vartolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat, logofăt; în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 12 zile şi dela Adam până acum în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., VI/53. ’ Orig. slav, perg., pecete timbrată. 161 1622 (7130) Iunie 13, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnca voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul logofăt şi cu fiii lui, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Slăviteşti, însă partea lui Stan şi cu‘via'din'ocina 149 www.dacoromanica.ro Năneasa, toată, oricât se va alege şi dela pod în jos până la hotarul Ursoianilor şi în lung dela apa Siiului pănă în Drumul Oii, pentrucă a cumpărat x) această ocină dela surorile lui Stan, anume Stoiana şi Stana şi Armanca, pentru 1000 aspri de argint. <Şi> iarăşi a cumpărat Vladul logofăt ocină la Năneasa şi cu vie, partea lui Stan Pcrperul toată oricât se va alege; în lung, dela apa Siiului până la Drumul Oii, pentru...2) aspri de argint. <Şi> iarăşi a cumpărat Vladul logofăt ocină la Năneasa şi cu o vie, partea lui Dobrotă şi a lui Goea, toată, oricât se va alege, dela pod în jos şi cu o • altă vie şi în lung, dela apa până la Drumul Oii, pentrucă a cumpătat-o Vladul logofăt dela popa Stavăr din Vişina, fratele lui Dobrotă <şi al lui Goea> pentru 1100 aspri de argint. Şi iarăşi a cumpărat Vladul logofăt ocină la pădure partea Vârtopenilor, care a fost de cumpărătura dela Mănceşti, pentrucă a cumpărat Vladul logofăt dela Tatomir şi dela Stan din Vârtop, pentru 2000 aspri de argint. Insă semnele: în lat dela Gârla Meşterilor până la gârla Ochiul Boului şi în lung dela Siiu până la Olt. . <Şi> iarăşi a cumpărat Vladul logofăt ocină la pădure partea jupaniţei Anca din Plăviceni cumpărată dela Mănceşti, oricât se va alege, în lat dela Gârla Meşterilor până în gârla Ochiul Boului, dela apa Siiului până la apa Oltului, pentrucă a cumpărat Vladul logofăt dela jupăniţa Anca din Plăviceni, pentru 2000 aspri de argint. Şi iarăşi a cumpărat Vladul logofăt o vie la Izvorul Iubei şi cu un loc, dela Slăvit Capreş din Slăviteşti pentru 600 aspri de argint. Şi iarăşi a cumpărat Vladul logofăt o vie cu loc dela Nedelco din Vişina la Iuba pentru 300 aspri de argint. Şi iarăşi a cumpărat Vladul logofăt ocină la Slăviteşti, toată partea lui Nistor, oricât se va alege: în lat dela pod în jos şi în lung dela apa Siiului până la Drumul Oii şi cu o vie la Rusca Stăvarul, pentrucă a cumpărat Vladul logofăt dela Stana, fiica lui Nistor, pentru 1400 aspri de argint. <Şi> a cumpărat Vladul logofăt ocină la Slăviteşti din câmpul de sus 10 paşi şi din câmpul de jos 10 paşi, dela Stoican şi dela fraţii lui, Dan şi Şerbu, pentru 700 aspri. <Şi> iarăşi a'cumpărat Vladul logofăt ocină la Slăviteşti în câmpul de sus 10 paşi şi în câmpul de jos 10 paşi dela Tatul, fratele lui Tălfor, pentru 700 aspri de argint. ‘ <Şi> iarăşi să-i fie lui Vladul logofăt o vie la Iuba, care a fost a lui Radul doroban din Vişina, pentrucă a schimbat Vladul logofăt cu Radul dărăban, de a dat Vladul logofăt o vie lui Radul dărăban de lângă sat, care a fost a lui Dobrotă şi de la Goia. Şi au schimbat ei de bună voia lor încă din zilele răposatului părinte al domniei mele Mihnea voevod. l) Ioc rupt !n orig. *) Ioc şters In orig. 150 www.dacoromanica.ro <Şi> iarăşi a cumpărat Vladul logofăt ocină Ia Crângeni şi cu o vie, partea Iui Stan Munteanul toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, pentru 1500 de aspri de argint. <Şi> au vândut aceşti oameni, care sunt mai sus spuşi, ocinele de bună voia lor şi tu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, încă din zilele răposatului Mihnea voevod...*) <Şi> am văzut domnia mea şi cărţile *) domni bătrâni vechi şi rupte...a) şi înegrite. Deci domnia mea am înoit şi am întărit cu această carte a domniei mele şi am dat domnia mea lui Vladul logofăt ca să-i fie ocină şi ohabă, Iui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomeiu stolnic şi Fortuna comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trofanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. A scris Idoxi în cetatea de scaun Târgovişte, Iunie 13 zile şi dela Adam până acum cursul anilor 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila Iui dtimnezeu, domn. Acad. R.P.R., DXCIV/4. Orig. slav, perg., pecete timbrată, stricată. Cu o trad. parţială ibid. DXCIV/6. 162 1622 (7130) Iunie 15, Târgovişte. Hrisovul răposatului Radului vodă păntru moşiia Scutaşii ce să chiamă Hăbud, scris dăla leat 7130 <1622>Iunie 15 zile. Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, feciorul marelui şi răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Stoicăi cu frate-său Vălcul din Scutaşi şi cu feciori lor, căţi dumnezeu Ie va da, ca să Ie fie ocină în Scutaşi, însă din parte Iui Martin jumătate dă fune, pentrucă aciastă ocină s’au zis mai sus au fost a lor bătrână şi dreaptă ocină dă mai nainte vreme, cumpărată dă moşul lor Coman dăla Martin. Şi iar să fie Stoicăi şi frăţini-său Vâlcul ocină în Scutaşi, însă jumătate de fune a lor parte ce să chiamă funiia Ghiorşască. Insă şi semnile, să ştie a lor parte dă ocină: den hotar Cărsteştilor ,până în hotar Pătrareştilor şi din Prahva pănă în Izvor, pentrucă au cumpărat Stoica şi cu frate-său Vălcul aciastă ocină ce s’au zis mai sus dăla Simpietru, fecior lui Stan, drept 2000 dă bani gata, încă în zilele domniei mele în rândul domnii dentăi. *) loc şters In orig. 151 www.dacoromanica.ro Şi iar să fie Ştoicăi şi frăţini-său Vălcului ocină în Scutaşi den funiia Dănciulească, pentrucă au cumpărat Stoica şi cu frate-său Vălcul adastă ocină ce s’au zis mai sus dăla Danciul şi dela văru-său Dragomir, drept 2000 dă bani gata, incă mai denainte vreme, în zilele răposatului Mihnea voevod. Şi au vândut aceşti oameni ce s’au zis mai sus ale lor moşii dă a lor bună-voe şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi den sus şi den jos şi denprejurul locului, denainte domnii mele. Şi au fost atuncia la tocmeala lor şi oameni buni măi-turie şi aldămăşari, anume Bălan şi Oancea din Scutaşi şi Cernat şi Tatul şi Simpietru şi den Tărăceni, Baico şi den Zgărăiaţi, Manea. Drept aceia şi domniia mea am dat Stoicăi şi Vălcului ca să le fie aceste moşii ohabnice, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni ncclătit să nu fie. Adecă'şi mărturii am pus domniia mea: jupan Vintilă mare vorr.ic şi jupan Papa mare log şi jupan Hrizea mare vist şi jupan Necula mare spatar şi jupan Mertolomie *) mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Trufanda mare post. Şi jupan Papa log. Şi s’au scris dă Stănilă diiac în oraş în Târgovişte. Arh. St. Buc., Condica m-rii Târşor, nr. 718, f. 793. Copie rom. 163 1622 (7130) Iunie 15. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea aceasta poruncă a domniei mele egumenului Meletie din sta mănăstire Tutana, ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii mele de să ţie neşte Ţigance, anum<«> Dobra şi Vişa. Pentrucă aceste Ţigance fost-au ale mănăstirei de moşie, ci le-au fost luat uncheaşul Ivan de Piteşti şi aş-au zis cum le-au luat şi le-au plătit, de au dat alte Ţigance pentru acele Ţigance. Iar egumenul Pahomie, carele au fost egumen atuncc, în zilele lu Alixandru voevod, el au venit în pâră cu uncheaşul Ivan. Şi aş-au spus Pahomie egumenul naintea lu Alixandru voevod cum nici au schimbat, nici i le-au plătit. Intr’a-ceia, Alixandru voevod au judecat şi le-au dat 4 megiaşi scrişi pre răvaş* domneşti, anume de Zărneşti Mih<ă>il şi de Iaşi Stan şi de în Piteşti Domitrul popei Savei şi Dumitru Bileşti, ca să caute şi să adevereze, fost-au uncheaşul Ivan plătit acele Ţigance au nu le-au fost plătit; deci, acei 4 megiâşi care-s spuşi, ei au adeverat cum nici ad schimbat, nici i le-au fost plătit. Şi am văzut domnia mea şi zapisul cum i-au judecat cei boiari. Derept aceia, domnia mea am dat egumenului Melitii, ca să aib<ă> a ţinere acele în loc de Vartolomie. 152 www.dacoromanica.ro Ţigance ci scriu mai sus, ca să fie mănăstirei moşie, cum au fost şi mai de’n-ainte vrem şi de nimenea băntuial<ă> să n’aib<ă> naintea cărţei domnii mele. Altfel să nu fie, după spusTa domniei mele. Ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris Iunie 15 zile, anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. A învăţat marele logofăt. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIX/7. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată. 164 1622 (7130) Iunie 15. Zapisul Armencăi jup<ăneasa> de schimbul unui Ţigan. Şcris-am eu jupăneasa Armenca slugi cu fii-mieu Barbul pa-h carte noastră sfintei şi dumnezescă mănăstiri Jătiian, că am avut un Ţigancă, anume Flore după un Ţigan al mănăstirii anume Danciul. Noi nc-am tocmită cu părintele Gligore egumenul, de ne-au dat o Ţigancă pre nume Boica să fie pentru Floare Ţiganca a noastră şi am luatu noi pre Boica şi am datu pe Flore Ţiganca sfintei mănăstiri ce s’au zis mai sus, ca să fie moşie ohabnică de acum înainte. Şi mărturii am pusu: negustori din Craiova, Andrei cel bătrân şi Coanda şi Iane judeţul cu pârgarii şi mulţi megiaşi. Arh. St. Buc., Condica m-rii Jitianul nr. 723, i. 494 v. Copie rom. 165 1622 (7139) Iunie 16. f Adecă eu, Chirca din Negeşt, scris-am acesta al mieu zapis să fie la măna jupănului Hrizei mare vistiar cum să se ştie că am vândut o parte de ocină dela Negeşt ce iaste aleasă şi împietrită de cătră Negeşt şi decătră Ulea şi cu 1 rumân, anume Nedelco, feciorul lu Dumitru Talaba din Negeşti, derept 6000 de ban gata. Şi o am vândut eu de a me bună voe şi cu ştirea tuturor oamenilor miei fără de nici o silă de nimenelea, ca să fie jup<â>nului Hrizei mare vist de moşie. Şi mărturie se-au tâmplat de-au fost la aciast<ă> tocmeal<ă> Erimiia logofătul şi Buil<ă> din Cacova şi Radul peh din Frijren şi Iane post din Blagodeşt şi Staico post din Şinteşti şi Lăudat post din Vlăden şi Dediul vat şi Mogoş, fiul lui Buta log din Ţig<ă>neşt şi Voicil<ă> din Dobroeşt. Aciasta am scris să fie de mare mărturie. 153 www.dacoromanica.ro A scris Mihalcea, fiul lui Nan logofăt din Mogoreni, luna Iunie 16 zile, în anul 7130 <1622> Erimia logf<ă>t. Slaico post. Lăudat post. Builă. Mogoş. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/17. Orig. rom. hârtie, cinci peceţi aplicate. Cu o copie, ibid. in. ms. 256, f. 252. 166 1622 (7130) Iunie 18, Târgovişte. ■ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir, fiul lui Manea din Rătezi, judeţul Mehedinţi şi cu fiii lui, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Rătezi, însă din partea lui Radul al lui Bogdan, două părţi, din câmp şi din pădure şi din apă şi din plaiul de vii şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru 1400 aspri. ' S’a înfrăţit popa Frăţilă cu Iancul, de a dat Iancul popii Frăţilă un laz la locul de joc şi o livadă la marginea Făgetului, iar popa Frăţilă, el l-a dăruit pe Iancul cu un cal bun. Şi s’a înfrăţit Manea, tatăl lui Dragomir, cu Avram, de a dat Avram lui Manea un loc prin mijlocul lazului, până la drum, iar Manea el a dat lui Avram o vacă cu lapte. Iarăşi a cumpărat Manea, tatăl lui Dragomir, o livadă în mijlocul livezilor, dela Stoica şi dela Dan, pentru 1400 aspri. Iarăşi a cumpărat Manea dela Dan o livadă din Valea de Arţari, pentru 70 aspri de argint. Iarăşi a cumpărat Manea dela Mihail o livadă din susul viei, pentru 360 aspri. Iarăşi a cumpărat Manea dela Radul al lui Baba un loc la Pogor, pentru 70 aspri de argint. Iarăşi a cumpărat popa Frăţilă un laz dela Preda din Cleşeneşti, pentru 250 aspri de argint. Iarăşi a cumpărat Manea un loc în Rătezi, în mijlocul livezilor, dela Stan Pulihirea, pentru 240 aspri. Iarăşi a cumpărat Manea dela Radul al lui Baba un loc la faţa Ulmetului, pentru 7 capre cu lapte. Iarăşi a cumpărat Manea dela Iancul un loc din Rătezi, în poiană, pentru 240 aspri. Iarăşi a cumpărat Manea un loc la piscul lui Bojin, dela Bojin, pentru 260 aspri. Iarăşi să-i fie lui popa Frăţilă un loc din partea lui Radul Geamănul în goroniţă, pentrucă l-a dat Radul Geamănul pentru două sărăcuste. Iarăşi a cumpărat Manea, tatăl lui Dragomir un loc la lacul lui Bogdan, dela Radul şi dela Bogdan, pentru 300 aspri. 154 www.dacoromanica.ro Şi au cumpărat aceste ocine încă din zilele răposatului părinte al domniei mele Mihnea voevod şi au avut şi cărţi, dar au ars într’o casă din pricina Ungurilor şi şunt şi martori, anume: din Glogova, Radul şi Dumitru şi Radul şi Drăghici. Iarăşi să-i fie lui Dragomir ocina sa din Rătezi, toată, cât va avea de moştenire veche. • Pentru aceia, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocine, ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomei mare stolnic şi jupan Fortuna mare comis şi jupan Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Am scris Idoxie în cetatea Târgovişte, luna Iunie 18 zile şi dela Adam până acum, curgerea anilor în anul 7130 <1622>. •ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., CLXXXIV/27. Orig. slav, perg., pecete timbrată, căzută. 167 1622 (7130) Iunie 18. •ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Scrie domnia mea voao cămăraşilor dela Ocna cea mari. Dup’aceia, vă dau în ştire dumnii mea pintru rândul hotarului al Şoaşilor ce iaste al sfinţii mănăstiri dela Bistriţ, c’am înţeles dumnii mea cum mărgiţi de li cosiţi fănurile şi le strimtaţi hotarăle. Deci, de vremi ci viţi videa cartea domnii meke>, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi mai mult să nu vă amestecaţ în hotarul mănăstirii, ci să-i daţi pace că apoi cirtare viţi avea di cătră domnii mea, căci nu iaste sat ocnăriscu, ce iasti hotar mănăstiriscu, să aib<ă> numai călug<ă>rii treabră> cu ocina mănăstirii, iar voi să nu aviţi neci un lucru. Aceasta vă vorbeşte domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris Iunie 18 zile, anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXIII/3. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. 168 1622 (7130) Iunie 18, Târgovişte. •ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Voinea şi lui Priico, fiii lui Voicoşi cu 155 www.dacoromanica.ro fiii lor-şi Priico cel mic cu fraţii săi şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le va da, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi de vecinie de către jupaniţa Cărstina, fiica lui Duma din Pietroşani, mătuşa lui Marco logofăt Tăuraş, şi de către Dumitru postelnic din........* *) şi de către jupaniţa lui, Muşa, şi de către sora sa Stana, fiicele lui Petru postelnic din Pietroşani şi de către fiii lor şi de către toate rudele lor, dela nimeni învăluire să nu aibă, pentrucă aceşti mai sus zişi oameni, ci au fost vecini de moştenire ai lui Marco logofăt Tăuraş din sat din Pietroşani. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Mihail voevod, lui Marco logofăt i s’a întâmplat robie de păgânii Tătari şi a murit acolo. Apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Cărstina, mătuşa lui Marco logofăt şi Dumitru postelnic şi cu jupaniţa lui, Muşa şi Stana, fiicele lui Pătru, ele au venit singure înaintea domniei mele în divan cu voia lor şi înaintea tuturor boierilor şi s’au gândit pentru dumnezeu în inima lor ca să-şi facă pomană. Astfel, au iertat de vecinie pe Voinea şi pe Priico, fiii lui Voico şi pe Priico cel mic cu fraţii săi şi cu fiii lor, pentru sufletul lui Marco logofăt. Şi i-a miluit şi cu ocină la Pietroşani din partea lui Margo logofăt pe fiecare cu câte 4 stânjeni de ocină, din câmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi din uscat şi din vatra satului, de pretutindeni oricât se va alege de peste tot hotarul, ca să le fie lor ocină, dediiiă şi slobozi de vecinie şi cnezi,. iar lui^Marco logofăt să-i fie veşnică pomenire. Au fost şi aceste jupaniţe mai sus zise de faţă înaintea domniei melc, când i-au iertat. Şi au mărturisit şi popa Luca şi DumiLru din Pitariul înaintea domniei mele că a trimis'Marco logofăt din robie carte la ei cu blestem că i-a iertat de vecinie pe aceşti mai sus zişi oameni, să nu aibă nimeni treabă cu ei în urma lui. Şi a lăsat cu blestem, care om din rudenia lui se va ispiti să calce şi să strice şi să piardă mila şi pomana şi iertarea lui, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 părinţi cei ce sunt în Nicheia. Pentru acesta, am dat şi domnia mea lui Voinea şi lui Priiul, fiii lui Voico şi lui Preico cel mic cu fraţii lui, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către toate rudele lui Marco logofăt care sunt mai sus zise, să le fie ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea; jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza' mare vistier şi Necula spătar şi Vartolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am însemnat 2) Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 18 zile şi dela Adam până acum cursul anilor, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. l) loc alb In orig. *) « nacirtab » In orig. 156 www.dacoromanica.ro : Aceastcă> carte o au dat rumcă>nii cănd s’au vândut lui Costandin postcelnio Cant. : Cartea rumânilor carii s’au vândut din Petroşani. : Răposatul Costandin mare postelnic şi a dat această căite la mâna dumnealui. Arh. St. Buc., A. N., CIX/3. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o transcriere şi 2 traduceri rom., din 1907. 169 1622 (7130) Iunie 20, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Blagoveştenie dela Buzău, unde este hramul sfânta blagoveştenie a născătoarei de dumnezeu, care este metoh la sfânta mănăstire numită Duşco, hramul pre-obrajeniei, şi părintelui egumen Samoil şi tuturor călugărilor, câţi trăesc în acest sfânt lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus zise ocină la Albeştii de pe Călmăţui, din judeţul Buzău, dar al lui Radul postelnic şi Detco paharnic, fiii lui Datco clucer din Potoceni şi a nepoţilor săi, fiii lui Micleuş, stânjeni 245, din câmp şi din apă şi din uscat şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, din cap până în cap, pentrucă a cumpărat părintele egumen Samoil şi popa Galaction şi cu ceilalţi' călugări dela sfânta mănăstire aceşti 245 stânjeni de ocină mai sus zişi dela Radul postelnic şi dela fratele său Datco paharnic şi dela nepoata lor Stana, pentru 62 ughi. Şi au vândut ei de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus zise ocină la Albeşti, partea lui Radul postelnic şi Datco paharnic, fiii lui Radul *) clucer, stânjeni 20 de peste tot hotarul, pentru că i-a dat Radul postelnic şi cu fratele său Datco clucer sfintei mănăstiri mai sus scrise pentru sufletul părinţilor lor şi pentru sufletele lor. Şi s’au scris la sfântul pomelnic părinţii lor, anume: Datco şi mama lor Samîira şi fraţii ei Stanciul şi Albul, ca să le fie lor veşnică pomenire. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Radul postelnic şi Datco paharnic şi a nepoţilor lor, fiii lui Micleuş, de vânzare şi de milă cu mulţi boieri şi oameni buni martori, anume: din Bădeni Stoica vornic şi Armega şi Cernat logofăt şi Anghel logofăt şi Vasilie, ginerile lui Stoica vornic şi din Verneşti, Bodea şi Dragomir Cara-maloiul şi mulţi oameni, care nu sunt scrişi aici în cartea aceasta. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus zise ocină în satul Albeştii Rătun-dului stânjeni 310, însă partea jupanului Andronie vistier, toată, din câmp şi *) in loc de: Datco. 157 www.dacoromanica.ro din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu tot venitul, de pretutindeni şi de pe tot hotarul cât se va alege, pentrucă a cumpărat jupan Andronie vistier aceşti .Stânjeni mai sus zişi de ocină dela toţi moştenii satului, pentru preţul a 38.000 aspri gata, în zilele răposatului Mihai voeyod, când a fost cursul anilor 7104 <1596>. Şi s’au vândut şi ei să fie vecini şi le-a scos şi birurile din sat şi toate dăjdiile. Apoi jupan Andronie vistier a dat şi a miluit cu aceşti 310 stânjeni mai sus zişi pe sfânta mănăstire pentru sufletul lui şi al părinţilor lui, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar jupanului Andronie să-i fie veşnică pomenire şi să-l pomenească la sfântul jertfelnic neîncetat. Şi au venit moştenii satului de a lor bună voie fără nicio silă de s’au vândut vecini jupanului Andronie vistier cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihai voevod pe aceşti mai sus zişi stânjeni de ocină, de cumpărătură şi apoi de milă, făcută cu mare blestem cum a dat această-ocină mai sus zisă la sfânta mănăstire dela Buzău, care a fost zidită şi înnoită din temelie de jupan Andronie vistier. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri mai sus zise ocină, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Bertolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 20 zile şi dela Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voevod . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arta. St. Bac., M-rea Radu Vodă, IV/18. Orig. slav, taârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1782. Cu o trad. rom., ibid., ms. 256, 1. 252 v—253. 171 1622 (7130) Iunie 21. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Scrie domnia mea boierului domniei mele Neagul al doilea comis. După aceia-ţi dau in ştire domnia mea pentru rândul acestor oameni anume Draghiia şi Stan şi Ion şi Taudor de în Mal, că au fost cumpărat neşte ocină în sat la Gănşteşti ocină înfundată, dela Dumitru şi dela Şteful şi dela Vladul Călug<ă>rului şi dela Necula şi dela Costandin şi dela Stan Pungă de în Gănşteşti şi dela Rade şi Petco şi Voicil<ă> şi Muşat de Ogrăzeni şi dela Dragostin, încă de în zilele răposatul moşului domnii mele Alexandru voevod şi den zilele părintelui domnii mele Mihnea voevod. Iar căndu au fost apoi, Nica logofet au ajunsu cu hotarul şi au luoat ocina dela aceşti oameni, apoi au îmbiat vânzătorii măncăndu-se şi părăndu-se cu Nica log şi tot i-au rămas Nica log. Deci au fost aceşti oameni şi cu banii daţi şi fără ocină până acum. Iar căndu au fost acum în zilele domnie mel, iar Draghiia cu ceata lui ce sânt mai sus scrişi, cumpărătorii, ei n’au mai putut răbda fără ocină, ce au 159 www.dacoromanica.ro venit naintea domnii mel în divan, de se-au părăt de faţă pentru această ocină de în Gănşteşti cu Neula de în Gănşteşti şi cu Dragstin şi cu Vlădimir de Ogrăzeni. Intr’aceia, domnia mea am căutat şi am judecat prd dirept şi pre lege, înpreună cu toţi cstiţii dereg<ă>torii domnii mel. Şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile a moşului domnii md Alexandru voevod şi cartea părintelui domnii meke> Mihnei voevod, pre aceste ocine de cumpărătoare. Şi a rămas Gănşteştii şi Ogrăzenii de lege şi de judecată. Şi am dat domnia mea acestor cumpărători să fie volnici să-şi ia dela vânzători ocină pentru ocină măcar fie înpresurată, măcar vândută, măcar zălojită tot să-şi ia ocină deplin, cum le citescu cărţile, 7 funi. Deci, de vrem ce verf vedea ciast<ă> carte a domnii meke>. să cauţi să apuci pre Orgrăzăni şi pre Gănşteşti să dea ocină căt au fost vândut şi să li-o alegi şi să o înpietrezi deosebi, să fie aleas<ă> şi mai mult val să ii’aib<ă>. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris Iunie 21 zile, anul 7130 <1622> f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXI/5. Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o copie rom., ibid., ms. 256, f. 673. 172 1622 (7130) Iunie 23. Zapisul Barbului pah de schimbare unui Ţigan cu egumenpl dela Jătiian. Scris-am eu, jupănul Barbul pah, adastă carte a mea sfintei mănăstiri Jătiianul, cum să să ştie că am avut o Ţigancă a me după un Ţigan al mănăstirii, însă Ţiganca anume Flore. Iar apoi, eu m’am tocmitu cu părintele Gligore egumenul de mi-au dat un Ţigan schimbu părintele Gligorie. Acest Ţigan ce scrie mai sus să fie schimbu pentru Ţigancă. Şi ne-am tocmitu de a noastră bună voie şi cu ştirea ţuturor boerilor. Dreptu adia, am dat adastă Ţigancă, ce iaste mai sus zisă, sâ fie mănăstirii moşie ohabnicâ. Şi mărturii am pusu: Drosul postelnic şi Radul logofăt din Tărnăviţa şi Radul Caleae din Cotora gi Peia şi Mihai şi mulţi boeri şi am tocmitu. Şi amintere să nu fie, preste cuvântul nostru. Iunie 23 zile, 7130 <1622>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Jitianul, nr. 723, f. 494 v—495. Copie rom. 160 www.dacoromanica.ro 173 1622 (7130) Iunie 26, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele din josul oraşului Bucureşti, Jiram sfânta Troiţă şi părintelui egumen Gligorie, ca să fie sfintei mănăstiri o vie în dealul Bucureştilor cu loc împrejur şi cu livadă şi cu pomi cât se va alege, pentrucă această vie a fost a lui Antonie şelarul, dedina lui. Iar când a fost la vremea lui de moarte, iar Andonie, a lăsat toate averile şi nişte locuri de case şi de prăvălii şi via din dealul Bucureştilor la mâna lui Limber şelarul •din Târgovişte, pentrucă fii şi alte rude Antonie nu a avut, fără numai pe Limber, căci au fost amândoi dintr’o cetate în patria lor, ca să-l pomenească. Intr’aceea, Limber, el a dat această vie mai sus scrisă la mâna lui Radul şelarul să ia el venitul şi să-l pomenească. Apoi Radul el s’a ridicat de a vândut jumătate de vie din via lui Antonie unui om din Bucureşti, anume Lupul pentru 4000 aspri fără ştirea lui Limber. Dacă a prins Limber de veste el a tras pâră înaintea domniei mele cu Lupul pentru acea vie şi l-a ajuns pe Lupul legea să-şi ia asprii înapoi şi i-a luat. Apoi, Limber şi Radul şelarii, ei au daţ şi au închinat toată via lui Antonie, cât a fost vândută şi nevândută, la sfânta mănăstire sfânta Troiţă mai sus zisă cu voia lor, dinaintea cinstitului dregător al domniei mele jupan Papa mare logofăt şi au scris pe Antonie şi pe soţia lui, Cherana şi pe fiii lor, Tudor şi Gherghina, la sfântul pomelnic, şi a făcut Limber şi carte de la mâna lui cu mulţi martori, anume Ghinea Mustachi şi Radul logofăt şi Oprea postelnic şi Radul postelnic şi Dumitru logofăt şi Dumitrul sudeţul din Bucureşti. Şi au pus şi jurământ, care întoarce să fie de trei ori blestemat. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie această vie dedină şi.toate dedinele lui Antonie din Bucureşti şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea, jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi Necula spătar şi Bertolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt. Şi am scris Lepădat în Târgovişte, Iunie 26 zile, în anul 7130 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 1/7. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu 2 traduceri rom. una nedatată, cealaltă din 1912. 161 n — Doc. Ţara Rom. _ c. 132www.dacoromanica.ro 174 1622 (7130) Iunie 26, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, preasfinfitul arhimitropolit chir vlădica Luca al întregii Ţări Româneşti. Scris-am vlădicia mea aciasta carte a vlădiciei mele, ca să fie la mâna tupănului Neculei marele spat, cum să se ştie că au fost făcut schimbu jupănul Pană vist cu mănăstirea Codmeana, de au dat mănăstirii neşte oi şi vaci şi boi şi 1 cal şi o plaşcă de postav şi neşte iape şi neşte bani, pentrucă au fost sărăcit mănăstirea de bucate, când au venit Batăr Gabor craiu în ţeară. Deci, văzând vlădicia mea şi cu egumenul Anastasie şi cu tot soborul ţerăi cum au sărăcit mănăstirea, noi ne-am sfătuit cu toţi arhierei şi cu egumenii ţerăi şi cu voia clăug<ă>rilor de în mănăstire, de au dat jupănului Pană vis-t o silişte de sat al mănăstirii, anume ce se cheamă Călugărenii de în Neaj-lov, de în judeţul Vlaş, iar jupănul Pană vist, socrul Neculei spat, el au întărit svnta mănăstire cu aceste bucate ce sânt mai sus scrise şi satul să fie jupănului lu Pană vist de moşie şi lui şi coconilor lui în vecie neclătit şi nelegănat. Iar după acdia, căndu au fost după moartea jupănului lu Pană vist, în zilele lu Gavriil voevod, iară un egumen ce au fost la acea mănăstire, anume Simeon, el au iUdicat pără ca să ia satul la mănăstire, iară jupănul Necula marele spat, ginerile jupănului Pană vist, el au stătut de faţ<ă> înnaintea lu Gavriil voevod şi înnaintea vlădiciei mele şi a tot divanul depreună cu egumenul şi cu toţi călug<ă>rii. Şi aşa zicea jupănul Necula mare spat: de veţi să luoaţi satul, voi să-mi daţi toate bucatele ce-aţi luoat dela socru-mieu, jupănul Pană vist. Şi legea au judecat pre călug<ăm aşa. Deci, vlădicia mea şi cu toţi arhierei şi cu egumenul şi cu călug<ă>rii, văzând noi aşa cum cade judecata, socotit-am că iar va fi mănăstire săracă şi se vor răsipi călug<ă>rii de în mănăstire şi va peri pomeana cthitorilor. Ce iar am dat cum să-şi ţie jupan Necula spat satul Călugărenii, cum l-au fost ţinut şi până atunce, aşa să-l ţie şi de atunce încoaci. Şi iarăşi au ţinut satul jupănul Necula mare spăt pănă acum, în zilele [în zilele] domnu nostru Io Radul voevod. Deci, călug<ă>rii den mănăstire şi egumenul Chiriiac, ei iarăşi se-au jeluit pentru o ia şi pentru neşte miei ce n’au fost apucat să le dea jpănul Pană vist. Iară jupanul Nucula mare spat, el au apucat 

3) înnaintea domnu nostru, că să-i întoar bucatele şi să-şi ţie satul şi cum altădată să nu mai aib<ă> p<ără> cu dinşii. Deci domnu nostru, domnia lui au căutat şi au adevărat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii lui şi cu tot divanul [şi cu tot divanul], înpreună am fost şi vlădicia mea. Şi au judecat domnu nostru cum ce au fost rămas de
                 3) loc rupt, completat după doc. din 1622 Iulie 1, ibid., M-rea Glavacioc, XXXIV/19.
                                       162
www.dacoromanica.ro
jupănul Pană vist, de n’au plătit mănăstirii, să plătească jupănul Necula mare spat şi să-ş ţie satul pre tocmeală şi pre schimbătoare. Şi au dat Necula spat pentru iapă şi pentru miei 1 cal şi 1 vacă cu lapte, să fie pre tocmeala ce se-au fost fapt mai denainte vrem, aşa să fie şi de acum nainte, şi mai mult călug<ă>rii să nu se mai rădice cu pără.
     Iară că vor călug<ă>rii le va părea vreodinioar strămbu şi vor vrea să întoarcă satul, ei să aib<ă> a întoarcere toate bucatele jupănului Neculei mare spat, ce au fost dat în mănăstire răposatul Pană vist şi ce le-au dat şi apoi jupănul Necula mare spat.
     Âciastă judecată se-au făcut denaintea domnu nostru şi a tot divanul şi denaintea vlădiciei mele şi denaintea arhiereilor ţerăi: chir Mathei mitropolit Mira şi chir Theofil episcop de Râmnic şi chir Efrem de Buzău, Iasaf episcup din Argheş. Altfel să nu fie, peste porunca vlădiciei mele.
     Am scris eu, Lepădat logofăt, la sfânta mitropolie în Târgovişte, luna Iunie 26 zile, în anul 7130 <1622>.
     •ţ Smeritut mitropolit al Ungrovlahiei Luca. *)
          Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/17.
          Orig. rom., hârtie, pecete timbrată.
                            175
1622  (7130) Iunie 26.
     •ţ Adecă eu, Muşat vist şi cu fiiu mieu Vasilie şi cu fata mea Voichiţa, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru cum să să ştie că ne-am tocmit cu Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco post şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupânesei Marâi, dă ne-am tocmit dă a nostră bună voe, dă le-am dat noi, însă eu Muşat vist şi cu feciorii miei, cum sînt mai sus scrişi, datu-le-am satul Negoeştii cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi viile şi casile boereşti şi le-am dat şi ban gata galbeni o sută, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupânâsei Marâi, ne-au dat noaoă partea lor dăla Izvorani. toat<ă>, di preste tot hotarul şi cu rumânii căţ sâ vor găsi şi cu vinâriciul den deal şi cu vaduri dă mori ce vor fi pre acea parte a noastră.
     Pântrucâ acea parte dâla Izvorani fost-au datâ dă jupâneasa Mara fie-sii Ancuţei zestre, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu Ancuţa soru-sa dănpreună au schimbat [cu] cu jupân Muşat vist şi cu fiiu-sâu Vasilie şi cu fie-sa Voichiţa dă le-am dat noi Izvoranii partea noastră şi ne-au dat vistde-rul> Nigoeşti cum e mai sus scris. Am schibat dă a noastră bun<ă> voi moşii pri moşii, să ne fii şi noaâ stătătoare şi lor în veci.
      J) semnează greceşte.
11*
                                       163
www.dacoromanica.ro
     Şi mărturie: Tudor sluj şi pe aga Mateiu şi aga Stamatie şi Neagul aga şi Dumitru din Filiaşi şi Nedelco mare portariu şi Grama sluj cer> şi Gherghe jeâpitan.
     Şi aip scris eu, Ghinea negcu>ţâtoriul, luna Iunie 26 zile, vâleat 7130 <1622>
     Tudor slucjer>
     Neagul mare aga.
     Muşa mare sluger.
     Vasilie spatcarx
     Voica.
     Grama clucerul.
     Gherghe capci>tcan>
     Eu aga Stâmtie
     Eu Matce>i aga.
     Dumci>tru căpcitan>
         Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, XLVI/1.
         Orig. rom., hârtie, zece peceţi aplicate.
         Cu copii, ihld., In msse: 204, f. 373 şi 1153, f. 1.
                                       176
1622 (7130) Iunie 27, Târgovişte.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Ivaşco postelnic din Băloteşti şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Ulmul^ţii jumătate şi satul Crăceştii jumătate şi satul Zemnicele jumătate şi Zemni-celele jumătate şi satul Scăeştii jumătate şi Voevodeştii jumătate şi Futeştii jumătate, din câmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi din uscat şi din vecini şi din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de pe toate hotarele şi cu tot venitul, pentrucă aceste mai sus zise sate au fost de moştenire ale lui Gândea pârcălabul din Voevodeşti, părintele jupaniţei Maria, bunicul lui Ivaşco postelnic.
     Astfel, când a fost acum, în zilele domniei mele, Ivaşco postelnic a avut pâră înaintea domniei mele în marele divan cu Radul postelnic Năsturel din Fiereşti şi cu jupaniţa Calea, fiica lui Radul Calofirescul şi cu soţul ei, Radul
postelnic din......................»). Şi au venit de s’au pârît de faţă înaintea
domniei mele pentru aceste mai sus zise sate. <Şi> aşa a pârît jupaniţa Calea că a fost satul Ulmuleţii cumpărat de Dragomir, fiul lui Mareea, nu este al lui Cândea pârcălab. Intr'aceea domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea între ei 6 boieri pe răvaşe domneşti anume Fiera vistier şi Stoica logofăt Tărăceanul şi Dobriin logofăt din Ungurei şi din Săteni Vintilă postelnic şi din Tetcoi Badea şefar şi din Miroşi Pătru
     l) loc alb tn orig.
                                       164
www.dacoromanica.ro
logofăt, ca să caute şi să adevereze cu sufletele lor pentru satul Ulmuleţii: a fost cumpărat de Dragomir, fiul lui Mareea, sau nu a fost cumpărat, sau a fost al lui Cândea pârcălab. Astfel când a fost la zi şi la soroc aceşti niai sus zişi 6 boieri ei aşa au adeverit şi au mărturisit înaintea domniei mele că n’a avut jupani fa Calea nicio treabă ci a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
     Iar apoi când a fost peste puţină vreme, Radul postelnic Năsturel a ridicat pâră şi el pentru satul Ulmuleţii, şi s’au pârît de faţă înaintea domniei mele. Şi aşa a pârît Radul postelnic că are şi el parte din vecinii din Ulmuleţi. Astfel într’aceea domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea din-divan între ei 2 boieri, anume jupan Aslan fost mare vistier şi jupan Gligorie fost mare comis, ca să cerceteze şi să-i judece şi să-i tocmească cum vor găsi cu sufletele lor după dreptate. Astfel într’aceea aceşti 2 boieri aşa i-au judecat şi i-au tocmit şi i-au împăcat de a lor bună voie, ca să ţină Radul postelnic numai din ocină jumătate, în două cu Ivaşco postelnic, iar cu vecinii din Ulmuleţi să nu aibă Radul postelnic niciun amestec. Şi a mărturisit Radul postelnic el singur, înaintea domniei mele în divan şi înaintea acestor 2 boieri, că el nu a avut niciun vecin la Ulmuleţi. Şi a avut Ivaşco postelnic multă pâră şi cheltuială cu jupaniţa Calea, fiica lui Calofirescul, înaintea domniei mele, pentru acel sat Ulmuleţii şi i-a scos Ivaşco postelnic cu multă cheltuială şi cu 6 boieri. Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor 2 boieri de întocmire şi de judecată cum i-au împăcat, mai multă pâră între ei să nu fie.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Ivaşco postelnic ca să-i fie aceste mai sus zise sate şi vecini ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Yartolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi am scris Lepădat logofăt în cetatea Târgovişte, luna Iunie 27 zile şi dela Adam în anul 7130 <1622>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCLXVII/2.
         Orig. slav, perg., pecete timbrată.
         Cu o trad. rom. din 1907.
                                     177
1622 (7130) Iunie 28, Târgovişte.
     f Adecă eu, jupăneasa Mariia, fata a lu Staico post de Bucov şi ai miei gineri, Nedelco com şi Ianiu spat, scris-am acesta al nostru zapis
                                     165
www.dacoromanica.ro
să fie la mănă lu Bărbăteiu căpitanul, cum să se ştie să i-am văndut un sălaş
de Ţigani, anume Tatul Ţiganul cu Ţiganca lui...........l) şi cu feciorii lor, anume
Sestra şi Rada şi Bunea şi...l) şi cu ai lor feciori ce vor mai face drept 10.000 de bani gata. Şi i-am văndut de a noastră bună voe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, neclătinat şi cu ştirea tuturor boiarilor.
      Şi cănd am făcut aciast<ă> tocmeal<ă> de i-am văndut acest sălaş de Ţigani ce iaste mai sus scris, fost-au mulţi boiari, anume: Cernica vornicul şi Năsturel post şi Neagul cămăraşul şi Muşat cliucer şi Radul logofăt şi Ianachi Dornic şi alţi mulţi boiari. Şi i-am făcut şi zapis dela măna noastră la măna lui să-i fie de credinţă, să aib-aş face şi carte domnească de moşie pre zapisul nostru.
      Şi au fost şi Staico post de Creţeşti mărturie. Aciasta mărturisim cu zapisul nostru.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt în Târgovişte, luna Iunie 28 zile, în anul 7130 <1622>.
      Papa mare logofet.
      Ivan spatar.
      Ianachi vor
      Radul logofăt.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCXLIII/4.
          Orig. rom., hârtie, trei peceţi aplicate.
                                     178
<1622 > Iunie 30, Târgovişte.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupan Gligorie fost mare comis şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie nişte vecini în sat în Breaza, anume: Standul şi Pătru Glonţul şi Stoica şi Gherghe, fiul lui Pleşa şi Manea, cu fiii lor şi cu delniţele lor, pe care s’au hrănit de mai înainte vreme. Pentrucă aceşti vecini mai sus zişi, ei au fost de moştenire ai jupaniţei Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov. Astfel, când a fost în zilele lui Gavriil voevod, fiul lui Simeon voevod, jupaniţa Maria a vândut pe aceşti vecini cu delniţele lor, pe care le-au avut ei în câmp, cinstitului boier al domniei mele, jupan Gligorie comisul, pentru 6500 aspri gata. Şi a vândut jupaniţa Maria, ea de a ei bună voie şi cu ştirea tuturor boierilor dela curtea idomniei mele şi a2) megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia
       x) Ioc alb In orig. a) t a» In orig.
                                  166
www.dacoromanica.ro
mea şi zapisul jupaniţei Maria, de vânzare, la mâna lui Gligorie comisul, ca să nu aibă nimeni treabă cu aceşti vecini, nici1) ginerii ei, nici fiicele ei, pentrucâ i-a cumpărat pe aspri gata, cum este mai sus scris.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului boier al domniei mele, jupan Gligorie comis, ca să-i fie aceşti vecini mai sus zişi dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilâ mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomeiu stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 30 zile şi dela Adam, în anul 7129 <1621>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., A. N., LXXX/1.
         Orig. slav, hârtie, pecete timbrată.
         Văleatul greşit. Datat după divan.
                             179
1622 (7130) Iulie 1, Târgovişte.
      f JDin mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Necula mare spătar şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie satul Călu-gării dela Neajlov din judeţul Vlaşca, tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul de pretutindeni, oricât se va alege, din hotar în hotar, pentrucă acel sat mai sus zis a fost de moştenire al sfintei mănăstiri numită Codmena.
      Astfel, când a fost în zilele domniei mele în primul rând, jupan Pană vistier, socrul lui Necula spătar, a făcut schimb cu mănăstirea Codmeana de a dat Pană vistier sfintei mănăstiri nişte oi şi vaci şi boi şi un cal şi o haină de postav şi nişte iepe şi nişte bani, pentrucă a sărăcit sfânta mănăstire de bucate când a venit Batăr Gabor craiul cu Ungurii aici în ţară. Astfel am văzut domnia mea şi cu părintele egumen Anastasie şi cu tot soborul ţării domniei mele cum a sărăcit sfânta mănăstire Cadmeana, iar domnia mea am făcut sfat împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi cu toţi arhiereii şi cu •egumenii ţării şi cu voia călugărilor dela sfânta mănăstire Codmeana de i-au dat răposatului jupan Pană vistier acel sat Călugărenii dela Neajlov mai sus zis care a fost de moştenire al sfintei mănăstiri ca să-i fie lui dedină. Iar jupan
      l) « nici * in orig.
                                 167
www.dacoromanica.ro
Pană vistier, socrul lui Necula spătar, a întărit sfânta mănăstire Codmeana cu aceste mai sus zise bucate şi satul Călugărenii să fie jupanului Pană vistier de dedină lui şi fiilor în veci neclintit.
      Iar apoi când a fost în zilele lui Gavriil voevod, după moartea lui Pană vistier, părintele egumen Simeon, ce a fost nastavnic la sfânta mânăstire-Codmeana, a stat de faţă cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Necula mare spătar şi au ridicat pâră înaintea lui Gavriil voevod ca să ia satul la mănăstire, iar jupan Necula spătar, ginerele lui Pană vistier a stat la pâră de faţă înaintea lui Gavriil voevod şi înaintea preacinstitului şi preasfinţitului părintele nostru arhimitropolit chir vlădica Luca şi a tot divanul lui dimpreună cu egumenul Simeon şi cu toţi călugării. Şi a spus dregătorul domniei mcle-jupan Necula spătar, înaintea lui Gavriil voevod, că de vor să ia satul dela mâna lui, călugării, ei să dea toate bucatele pe care le-au luat dela mâna socrului său, jupan Pană vistier. Şi aşa a ajuns legea pe călugări. Astfel, într-aceea Gavriil voevod împreună cu părintele vlădica Luca şi cu toţi arhiereii şi cu egumenul şi cu călugării dacă au văzut aşa cum cade judecata, au socotit că iar va  a dat Necula mare spătar pentru iapă şi pentru miei un cal şi o vacă cu lapte; cum s’a făcut şi mai dinainte vreme aşa să fie şi de acum înainte şi mai multă pâră călugări să nu ridice, iar căror călugări li se va părea strâmb vrfcddată şi vor voi să întoarcă satul ei să aibă să întoarcă jupanului Necula spătar toate bucatele pe care le-a dat răposatul Pană vistier şi pe care le-a dat şi el pe urmă. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui nostru vlădica Luca de întocmire şi de judecată cum s’au împăcat dinaintea sfinţiei lui şi dinaintea tuturor arhiereilor ţării şi chir Mateiu mitropolit al Mirei şi chir Teofil episcopul Râmnicului şi chir Efrem episcopul Buzăului şi Asaf episcopul Argeşului. Aşa s’au întocmit şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Necula mare spătar, ca să-i fie satul Călugărenii d<îla Neajlov~,
      1) loc rupt m oilg.
                                 168
www.dacoromanica.ro
ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
     Iată martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi Vartolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt..
     Şi am scris Lepădat în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iulie 1 zi şi dela Adam în anul 1730 <1622>.
     •f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
     Io Radul voevod 
         Arh. St. Buc., M-rea Glavacloc, XXXIV/18.
         Orig. slav, hârtie, pecete timbrată, căzută.
         Cu o trad. rom. din 1752.
                                      180
1622 (7130) Iulie 1, Târgovişte.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei; fiul marelui Mihnea voevod, nepotul marelui şi milostivului, răposatului Io Alixandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni anume Soare şi Chima din Prodileştii de Sus şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie ocină la Prodileştii de Sus din partea lui Apostol portarul jumătate, ' din câmp şi din pădure şi din apa Dâmboviţii şi din uscat şi de pe toată ocina tot jumătate oricât se va alege, pentrucă a cumpărat Soare şi Chima această ocină mai sus zisă din Prodileştii de Sus dela Apostol fost mare portar şi dela fiii lui, anume Stroe...x) pentru 8400 aspri încă din zilele lui Gavriil voevod. Dar această mai sus zisă ocină din Prodileştii de Sus Apostol portar a făcut-o vânzătoare de mai nainte vreme să o vândă şi nimeni nu s’a găsit s’o cumpere fără  aceşti mai sus zişi oameni anume Soare şi Chima de au dat şi au cumpărat această mai sus zisă  pentrul preţul mai sus zis. Şi încă au întrebat pe toţi megiaşii din sat din Prodileşti: vor să cumpere sau nu. Iar  ei nimeni n’a voit să cumpere. Astfel într’aceea atunci s’au ridicat Soare şi cu Chima din Prodileşti de au cumpărat această mai sus zisă ocină dela Apostol portarul şi dela fiii lui mai sus zişi pentru preţul mai sus zis. Şi a vândut Apostol şi fiii lui această mai sus zisă ocină jumătate din ocina lor din Prodileştii de Sus lui Soare şi lui Chima de bună voia lor dina-iutea domniei mele şi dinaintea cinstiţilor dregători ai domniei mele din marele divan al domniei mele. Insă au fost atunci adălmăşari anume: Gherghe şi Buhtea şi Dălban şi Stoica de au băut adălmaşul. Insă să se ştie că a dat
       *) loc alb In orig;
                                  169
www.dacoromanica.ro
Soare aspri 4200 şi Chima iar 4200 aspri. Astfel să ţină Soare jumătate din mai sus zisa ocină din Prodileştii de Sus care au cumpărat-o şi Chima iar să "ţină jumătate, cum au dat aspri aşa să ţină şi ocina.
     Şi iar să fie lui Soare ocină la Spălătură partea Dobrei, sora Măriei din Spălătură, fiica lui Vladul Ţigănel, toată, oricât se va alege, din câmp şi din pădure şi din uscat şi din vatra satului, pentrucă a cumpărat Soare această mai sus zisă ocină dela Stan din Suseni, soţul Dobrei şi dela fiul lor anume Dobre, pentru 800 aspri. Dar când a voit să cumpere Soare această mai sus zisă ocină dela Spălătură partea Dobrei, soţia lui Stan din Suseni, dela Stan soţul Dobrei, iar Soare aşa s’a prins cu Stan dinaintea a mulţi oameni buni adălmăşari, şi au fost şi adălmăşari anume Duma şchiopul din Spălătură şi Stan Curele şi Raia şi Radul şi Buhtea, dacă vreodată nu-i va fi cu pace să se hrănească cu această mai sus zisă ocină partea Dobrei din Spălătură şi va zice fiul lor Dobre vreodată că nu ştie de rândul vânzării acestei ocine mai sus zise din Spălătură, partea mamei sale Dobra şi va apuca tăgadă, Soare să fie volnic să ţină partea lui Stan din Suseni, să fie ocină pentru ocină. Insă să se ştie că a mărturisit Stan din Suseni dinaintea mai sus zişilor oameni adălmăşari, că a vândut partea de ocină a soţiei sale Dobra pentru pomenile ei şi pentru nişte sărindare pe care le-a plătit la popi, fiindcă a murit soţia lui, Dobra, neîmpărtăşită. Astfel a cheltuit acei aspri la treaba ei ce trebue unui om mort.
     Şi a vândut Stan din Suseni această ocină mai sus zisă de a sa bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor lui Soare, ca să-i fie această mai sus zisă ocină de ohabă lui.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Soare şi lui Chima din Prodileştii de Sus ca să le fie mai sus zisa jumătate de ocină din Prodileştii de Sus din partea lui Apostol portar de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.                      .
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilâ mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Riza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomeiu mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan....1) mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic jupan Papa mare logofăt.
     Şi eu, bătrânul Stan din Săveşti, am scris în cetatea de scaun numită Târgovişte, luna Iulie 1 zi cursul anilor dela Adam până la această zi în anul 7130 <1622>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Nucet, 11/21.
         Orig. slav, perg., pecete timbrată, căzută.
         Cu o trad. rom. din 1741.
       l) loc alb In orig.
                                  170
www.dacoromanica.ro
181
1622 (7130) Iulie 1, Târgovişte.
     f Adecă noi, boiarii: jupan Ventil<ă> mare vornic şi jupan Papa mare logf<ă>t şi jupan Hrezea mare vist şi jupan Vartolemeiu mare stoknio şi jupan Furtuna mare com şi jupan Ion mare pih şi jupan Trufanda mare post şi Paraschiva al doilea logfet, scris-am cartea noastră ca să fie la mâna Neculei mare spat, cum să se ştie că au fost făcut schimbu jupănul Pană vist cu mănăstirea Codmeana, de au dat mănăs-stirii neşte oi şi vaci şi boi şi 1 cal şi liplaşcă de postav şi neşte iape şi neşte • bani, pentrucă au fost sărăcit mănăstirea de~bucate cănd au venit Batăr Gabor craiu aicea în ţeară. Deci, văzăndu noi şi părintele nostru mitropolitul vlădica Luca şi cu egumenul Anastasie şi cu tot soborul ţerăi cum au sărăcit mănăstirea, într’aceia, noi ne-am sfătuit cu toţi arhierei şi cu egumenii ţerăi şi cu voia călugărilor de în mănăstire, de a dat jupănului Pană vistiiariul o silişte de sat al mănăstirii, anume se se cheamă Călugărenii de în Neajlov, iar jupănul Pană vistiiariul au întărit sventa mănăstire cu ceste bucate ce sânt mai sus scrise şi satul să fie jupănului Pană vist de moşie şi lui şi coconilor lui în vecie neclătit şi nelegănat.
     Iar după aceia, căndu au fost după moartea jupănului Pană vistiiariul, în zilele lu Gavriil voevod, iar un egumen ce au fost la acea mănăstire, anume Simeon, el au rădicat pâră ca să ia satul la mănăstire, iar jupănul Necula marele spat, ginerile jupănului Pană vist, el au stătut de faţă înna-intea lu Gavriil voevod şi înnaintea părintelui vlădicăi Luca şi a tot divanul de preună cu egumenul Simeon şi cu toţi călugării. Şi «şa zicea jupănul Necula spat:   de veţi să luoaţi satul, voi să-mi daţi toate bucatele ce aţi luoat
                        dela socru-mieu jupănul Pană vist. Şi legea au judecat pre călugări aşa.
     Deci şi noi cu părintele vlădica şi cu toţi arhierei şi cu egumenul şi cu călugării văzăndu noi aşa, cum cade judecata, socotit-am că iarăşi va fi mănăstirea săracă şi se vor răsipi călugării den mănăstire şi va peripomeana cthitori-' lor, ce iară am dat cum să-şi ţie jupănul Necula spat satul Călugărenii cum l-ah fost ţinut şi pănă atunce, aşa să-l ţie şi de atunce înnainte.
     Şi iarăşi au ţinut satul jupănul Necula spat pănă acum în zilele domnu nostru Io Radul voevod, feciorul Mihnei voevod.
     Deci călugării de în mănăstire şi egumenul Chiriiac, ei iarăşi se-au jăluit pentru o iapă şi pentru neşte miei ce n’au fost apucat să le dea jupănul Pană vist, iar jupănul Necula mare spat, el au apucat pre egumen şi l-au tras înnaintea domnu nostru ca să-i întoarcă bucatele şi să-şi ţie călug<ă>rii satul şi cum altădată să nu mai aibă pâră la divan.
                        Deci într’aceia, domnu nostru, domnia lui au c<ăut>at şi au adevărat înpreună cu cistitul şi prealuminatul părintele nostru mitropolitul vlădica
                                      171
www.dacoromanica.ro
  Luca. Şi aş-au judecat domnu nostru, cumceaufostrămasdejupănulPanăvis-tiiariul de n’au fost plătit mănăstirii, să plătească jupănul Necula mare spat şi să-şi ţie satul pre tocmeală şi pre schimbătoare. Şi au dat Necula spat pentru iapă şi păntru miei, 1 cal şi 1 vacă cu lapte, să fie pre tocmeala ce se-au fost fapt mai denainte vreme, aşa să fie şi de acum nainte şi mai mult călugării să nu se mai rădice cu pără. Iar căror călugări le va părea vreodinioară strămbu şi vor vrea să întoarcă satul, ei să aib<ă> a întoarcere toate bucatele jupănului Neculei spat, ce au fost dat în mănăstire răposatul Pană vist şi ce le-au dat şi apoi jupănul Necula mare spat.
      Şi am văzut şi cartea domnu nostru şi cartea părintelui nostru vlădica Luca.
      Şi aceast<ă> judecată se-au făcut denaintea domnu nostru şi a tot divanul şi denaintea vlădicăi şi denaintea arhiereilor ţărăi: chir Matheiu mitropolit Mira şi chir Theofil episcup al Râmnicului şi chir Efrem episcop al Buzăului, Ioasaf episcop de Argheş.
      Derept aceia, am făcut şi cartea noastră să fie la mina jupănului Neculei mare spat pre ciast<ă> tocmeală, cum iaste mai sus scris. Altfel să nu fie, după spusa noastră.
      Şi a scris Lepădat în Târgovişte, luna Iulie 1 zi, în anul 7130 <1622>.
      Ventil<ă> vor.
      Papa mare logf<ăt>.
      Hrizea vist.
      Paraschiva al doilea logf<ă>t.
          Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/19.
          Orig. rom., hârtie, patru peceţi aplicate.
                                    182
  1622 (7130) Iulie 3.
      j- Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele.acestui Ţigan, anume Voineag, ce iaste al sfintei besereci dela Câmpul Lungu, ce iaste beserecă domnească, ca să fie în pace şi el şi Ţiganca lui de cătră cistitul şi prealuminatul părintele nostru vlădica Luca şi de cătră globnicul carele iaste pre ţig<ă>neia sfintei mitropolii. Pentru-că au venit Voineag Ţiganul naintea domnii mele de se au jeluit şi au spus cum au fost luoat o Ţigancă, anume Mariia, den ţig<ă>niia părintelui vlădicăi, iar căndu au fost în zilele lu Gavriil voevod, părintele vlădica au vrut să-i ia Ţiganca. Intr’aceia, Gavriil voevod, domnia lui au adevărat că se află la părintele 2 Ţigance, anume Paraschiva şi Voica. Deci Gavril voevod au socotit una să fie Ţigancă pentru Ţigancă, iar alta încă mai rămânea la părintele, cănd va trebui sfintei bisereci să ş-o ia. Şi au lăsat şi părintele pre aciast<ă> tocmeală. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod.
                                  172
www.dacoromanica.ro
     Derept aceia, domnia mea încă am dat cestui Ţigan, lui Voineag şi Ţiga-nci-iş Măriei, ca să fie în pace şi slobod de cătră părintele vlădica şi de către globnicii lui să nu se trag<ă> iyciun Ţigan al besărecii pentru Mariia Ţiganca. Şi nimeni să nu cuteze a ispiti peste această carte a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele.
     A scris Lepădat luna Iulie 3 zile, în anul 7130 <1622>.
     Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, LXII/3.
         Orig. rom., hârtie, pecete căzută.
                                    183
1622 (7130) Iulie 8, Târgovişte.
     Hrisovul mărie sale Radul voevod, a moşnenilor vecu din let 7133 <1622> Iul 8 zile.
     Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a tot pământul rumă-nescu, fiiul marelui şi prebunului răposatului Mihnea voevod. Dat-am domniia me aciastă poruncă a domnii mele popii Mane şi ginerii-său Stoica din Cote-şti şi fiilor liii, căţi dumnezeu U va dărui, ca sâ fie lui moşie în Urseşti, din judeţul Rămnecului Serat, însă toată parte Voinii, din cămpu şi din pădure şi din apă şi din vii şi din pomet şi din silişte satului, de peste tot, or căt să va alege din tot hotarul, pentru căci că au cumpărat-o popa Manea din Urseşti şi cu ginere-său Stoica din Coteşti aciastă moşiia ce-i mai sus scrisă dela Ursul şi dela Văsiu, feciorii Voinii din Urseşti, drept trei mii de aspre gata.
     Şi au fost şi martori, anume: Gonce din Urseşti şi Albul şi Stan şi Dragoş cel bătrân şi Toma şi Stan Ţigan şi Mănzală şi Drăghici şi Moga şi Hangul şi Stoica arcariul şi Stoian şi Necula şi Pleşa şi Ureche din Uricheşti şi Danciul din Coteşti şi Lazăr Străinul din Bonţeşti şi popa Milcov din Urecheşti şi Coste şi popa Mane din Goleşti şi Filip cel bătrân din Gura Babii şi- Stan Caprariu din Dragosloveni.
     Şi iarăşi ca să fie popei Manii şi ginere-său Stoicăi moşăe în Urseşti însă
parte.........*) lui Năvrap, fecior lui Avram, toată, din câmp şi din pădure
şi di peste tot,cătă să vor alege din tot locul, pentru căci că au dat Năvrap aciastă moşie parte lui popii Manei şi ginere-său Stoicăi, pentru sufletul lui şi a părinţilor lui, pentruca să le fie vecinică pomenire. Iar mărturii au fost, anume Olma din Urseşti şi Baneiul şi Alde şi Dragoş şi Grecul.
     Şi am lăsat cu blestăm, cine s’ar ispiti să strice pomana şi mila din rudele lui, atunce să fie de trei ori blestămat şi lepădat de 318 sfinţi părinţi ce au fost la Nicheia.
          Ioc şters In text.
                                       173
www.dacoromanica.ro
     Şi au vândut aceşti oameni, ei de a lor bună voe şi cu înştiinţarea tuturor megiiaşilor, din sus şi din jos şi de penprejurul locului şi înnainte domnii mele.
     Pentru aciasta şi domniia me am dat popii Manei şi ginere-său Stoicăi, ca să le fie lor ocină şi moşie şi întru venit, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi neclătită de nimene, peste zisa domnii mele.
     Iată peste aciasta şi martori am pus domniia mea pe: dumnealui Vintilă mare vornic şi pan Papa mare logofăt, pan Hrizea mare vistier, pan Necula mare spatar, pan Vartholomei mare stolnic, Furtuna comis şi Ioan paharnic, pan Trufanda mare postelnic.
     Şi au scris logofăt Lepădat la scaunul cetăţii Tărgoviştii.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Sf. Ioan din Focşani, nr. 464, f. 100—101.
         Copie rom.
                                      184
1622 (7130) Iulie 8, Târgovişte.
     In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin.
     f Adec<ă> eu, Iane Ghiuormescul, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, cum să se ştie cum amu vândut jupănului Ventil<ă> marele vornic a mea parte de ocină den satu den Tatine şi cu ai miei rum<ă>ni, anum Stoian şi Stoica şi Dragne şi iar Stoica, de preste toată ocina, den cămpu şi den pădure şi den apă şi den uscată şi cu vad de moară şi den siliştea satului şi den baltă, de preste tot hotarul care cătu se va alege, însă a patra parte, derept
34.000  aspri gata. Şi amu vândut de a mea bun<ă> voe şi fără de nice o silă
şi cu ştirea fraţilor miei Neculai şi Murăi şi.........*) şi cu ştirea tuturoru
megiiaşilor, de şus şi de jos, den prejurul locului.
     Şi să aib<ă> jupănul Ventil<ă> marele vornicul a-şi face carte domnească de moşie preste zapisul mieu şi de nimenilea băntuial<ă> să n’aib<ă>, presti acestu zapis al mieu.
     Şi mai mare mărturie amu pus: jupan Papa marele logofătu şi jupan Braţul ce au fost comis mare şi jupan Gligorie com<îs>u şi Dumitru vornicul de Mogoşeşti şi Ianache volnicul şi Radul post din Hierăşti şi Staico post din Şinteşti şi Radul văt din Uda şi Danciul log de Uscaţi şi Calot<ă> văt din Popeşti.
     Şi amu scris eu, Şerban copilul, în cetate în Târgovişte, luna Iulie 8 zile, văleat 7130 <1622>.
     Eu Iano Ghiiurmescul.
     Braţul com.
     Ianache vornic.
         Arh. Sr. Buc., A. N., CXVI/22.
         Orig. rom., hârtie, trei peceţi aplicate.
     x) loc alb in orig.
                                       174
www.dacoromanica.ro
185
1622 (7130) Iulie 9, Târgovişte.
     ■ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul din Verneşti, fiul lui Moş al lui Marin şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Verneşti din judeţul Buzău, însă din partea lui Tămbău, nepotul lui Brătucul, fiul lui Tătucul, jumătate, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de pretutindeni oricât se va alege din cap în cap pentrucă această ocină a fost de moştenire a lui Tămbău. Astfel a dat Tămbău lui Belcea, străbunicul Iui Stanciul, două părţi din partea lui de ocină, jumătate, pentrucă l-a hrănit Belcea pe Tămbău la vremurile lui de nevoie şi l-a crescut până când s’a făcut mare <şi> voinic de hrană şi l-a căsătorit în zilele răposatului Mircea voevod, în cursul anilor 7055 <1546—1547>.
     Şi iarăşi să-i fie lui Stanciul din partea lui Tămbău însă din jumătatea care a rămas nevândută, a treia parte de pretutindeni şi de peste tot hotarul pentrucă a cumpărat-o Moşul, nepotul lui Belcea, tatăl lui Stanciul, dela Dobra, fiica lui Tămbău pentru 600 de aspri de argint în zilele răposatului părintelui domniei mele Mihnea voevod. Şi au fost martori atunci din Zoreşti Braţul al lui Neagu şi Radul al lui Prodan şi din Verneşti Stan Gădan şi din Opăriţi Bădilă.
     Şi iarăşi a cumpărat Stanciul pitar din Mărăcineni, unchiul lui Stanciul, dela Stan Ineluş şi dela fratele lui, Braţul, în dealul Verneştilor în dos, un pogon şi jumătate de vie şi cu un stânjen de ocină pentru 300 de aspri gata. Şi iarăşi a dat Stanciul un cojoc pentru 300 de aspri şi un taler de argint în mâinile lui Voico Săcuianul şi a lui Lupu 40 de aspri în zilele domniei mele, iar acel pogon şi jumătate şi cu stânjenul de ocină a fost cumpărat încă din zilele lui Şerban voevod pe  grea foamete. Şi au fost martori din Verneşti Dragomir Tamba şi Gherghe şi popa Guţa şi din Băeşti, Panaiot.
     Şi iarăşi a cumpărat Stanciul unchiul lui Stanciul pitar *), în dealul Verneştilor dela Gherghe Coitănescul din partea lui Balea, un pogon şi jumătate de vie pentru 1400 de aspri gata iarăşi <în zilele lui> Şerban voevod. Şi au fost martori din Zoreşti Dragomir şi Lefter şi Stan şi Stama neguţătorul şi din Verneşti Lupul şi Radul şi popa Guţa şi Cârstian. Şi iarăşi a cumpărat Stanciul pitar *), unchiul lui Stanciul, în dealul Verneştilor, două pogoane de vie şi cu doi stânjeni de ocină din cap în cap, dela Bucşe fiul lui Dumitru din Opăriţi pentru 400 de aspri gata în zilele lui Şerban vodă. Şi au fost martori din Verneşti Iuga şi Caloianu şi Dumitru neguţătorul şi Panaiot şi Radul al lui Gherghe şi popa Guţa şi din Zoreşti Negrilă şi popa Giurgiu.
     1) In. text: tipariu.
                                       175
www.dacoromanica.ro
     Şi iarăşi a cumpărat Stanciul dela Tudora, jupaniţa lui Dediul postelnic, în dealul Verneştilor, din ocina lui Oancea din partea Ancăi, un pogon şi jumătate de vie şi cu 1 stânjen şi jumătate de ocină de peste tot hotarul din sus în joS pentru 1430 de aspri gata, în zilele domniei mele în primul rând, iar aceşti stânjeni de ocină au fost cumpăraţi de Oancea tatăl Tudorei dela Anca din Verneşti. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vânzare cu oameni buni martori din oraşul Buzău, Neagoe Coadă Lată şi din Verneşti Neagoe Scaun şi Lupul Săcuian şi Voico şi din Zoreşti, Anghel.
     Şi iarăşi a cumpărat Stanciul, fiul lui Moşul al lui Marin în Deduleşti însă din trei mori în apa Buzăului, a patra parte din aceste trei roţi de mori din partea lui Şteful şi a lui Dragotă şi a lui Neagoe şi a lui Stan şi a lui Ianiu din sat din Potoceni pentru 35 de ughi, aspri gata în zilele lui Gavriil voevod. Şi au fost martori anume; din Târgovişte, Ivan şi Coman neguţătorii şi din Măn^şti, Zorea cel bătrân şi Vâlcea şi din Mărăcineni, Stan Bâtlan şi Stroe şi Panaiot şi popa Guţa. Şi au vândut ei de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus în jos şi au avut şi cărţi dar le-au pierdut din  răutăţilor.
     Pentru aceea am dat şi domnia mea lui Stanciul, fiul lui Moşul, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
     Iată martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iulie 9 zile şi dela Adam până la această scriere curgători în anul 7130 <1622>
     Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Muzeul Cuza vodă—Galaţi.
         Orig. slav, perg., pecetea timbrată, stricată.
                                      186
1622 (7130) Iulie 11.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea aceatsă poruncă a domniei mele jupaniţei Grajdanei, ca să fie volnic<ă> cu carte domnii meke> de să-ş ţie ai  rum<ă>ni, anum: Dragomir, frateke> Stoicăi şi cu feciorii lui, şi feciorii Stoică şi Simpietru, numai să fie în pace însuşi Stoica, numai capul. lui.
     Pentrucă aceşt rum<ă>ni au fost rum<ă>ni de moşie ai jupănesei Grajdanei, den sat den Bobeştii de Jos.
     Derept aciia, am dat şi domnia me jupănesei Grajdanei, ca să fie vol-nic<ă> cu carte domnii mele de să-ş ţie aceşti rum<ă>ni ce sânt mai sus
                                       176
www.dacoromanica.ro
^crişViy, să-*i fie tum<ă>ni cum au fost $i mai denaînte vreme. Şi de nimă băn-tuial<ă> să' n’aib<ă> >. preste carte domnii mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Şi ispravnic Papa mare logdfăt.
     Scris lună Iulie 11 zile, lt 7130 <1622>.
     Ţ Ia Radul boevod, din mila lui dumnezeu, doihri.
          Acad. R. P. R., CCCC/210.
          Orig. rom., hârtie, pecete timbrată, căzută.
                                       187
1622 (7130) Iulie 11,
     Cu mila lui dumnezeu, creştinul Radu1 voeVodu şi domn întru toati Ţara RUmânească, feciorul marelui şi preabunului Mihnii voevod. Dat-am domniia mea adastă poruncă a domnii  slugii domnii mele Oprii şi cumnatâ-^ău lui Dragomir şi jupâneselor lor Mariia şi Stana, fetele jupănesii Stancăi, soâcra Oprii şi d lui Dragomir, şi feciorilor lor câţi dumnezeu Ie va dărui, ca să le fie lor dată moşiia la Proroci, pentrucă au cumpărat Dragomir dela Curtî-şoară.tata al jupănesii Stancăi, soacrp Oprii şi a lui Dragomir, dela Stan şi dela Crăciun părţile lor toate, drept 3700 aspri gata.
     Şi iar au mai cumpărat Dragomir, tata al jupăneseii Stancăi, partea a Buicăi toată, drept 2500 de aspri gata. Şi iar au mai cumpărat Dragomir dela ■Curţişoară partea Stoicăi toată, drept 1800 aspri gata.
     Şi iar au mai cumpărat Dragomir dela Culrişoară partea a, jţjij^Dobrin toată, drept 3500 aspri gata. Şi iar au mai cumpărat Dragomir dela Curţişoară parted Radului toată, drept 3500 de aspri gata. •
     Şi iar au mai cumpărat Dragomir dela Curţişoară partea Slaveştilor toată şi partea a Iul Drăgan toată şi partea a fii-său lui Gherghie şi a frate-său, părţile lor toate oricâte să vor alege. Şi le-au cumpărat drept 4800 aspri gata.
     Şi iar au mai cumpărat Dragomir partea lui Pătru, feciorul lui Dragomir, toată drept 3900 aspri gata şi partea a Vladului, toată, drept 2700.
     Insă au cumpărat Dragomir dela Curţişoară aceste părţi de moşie, din iCămpu şi ţlin pădure şi din apă şi dă piste tot hotarul şi din silişte satplui, încă din zilele răposatului Mihai vodă. Şi am văzut doţnniia mea şi cartea a fui Mihail voevod de cumpărătoare* însă ca să-să ştie că au cumpărat Dragomir aceste moşii ce mai sus sănt zise dela, Proroci cu asprii jupănesii Marii, fata a lui Drăguşin banul, nepoata a Mitrii vornicul, muma a jupănesii Stancăi, .soacra a Oprii şi a lui Dragomir, cp banii de zestre.
     ŞL iar an mai dat Oprii logofătul lui Dragomir, ginerii jupănesii Stancăi, moşie la Milcov toaţă partea soacră-sa jupănesii Stancăi, cea de baştină şi de cumpărătoare oricât să va alege din cămpu şi din pădure şi din apă şi cu viia
                                    177
i2 — Doc. Ţara Rom. — c. 1327
                                    www.dacoromanica.ro
şi cu rumânii oricăţi să vor alege du priste tot hotarul, pentrucă aceste moşii ce mai sus sănt zise de baştină şi de cumpărătoare ale jupănesii Stancăi dela părinţii ei şi dela moşii ei, iar după moartea ei niminea nu i-au rămas ei numai ceste 2 fete, anume: Mariia, jupăneasa Oprii logofăt şi Stana, jupăneasa a lui Dragomir, că sănt din trupu ei. Şi iar au lăsat toate părţile ei şi moşiile şi bucatele ale jupănesii Stancăi la mâna fetelor ei şi ginerilor ei, Oprii şi lui Dragomir. Şi am văzut domniia mea şi cartea a lui Şărban voevod pentru aceste moşii dela Milcov.
     Drept aceia dat-am domniia mea slugii domnii mele Oprii şi lui Dragomir şi jupăneselor lor ce mai sus sănt zise, ca să le fie date lor aceste moşii de baştină, care mai sus sănt zise, stătătoare feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepo-lor lor şi dă către nimeni neclătit piste zisa domnii mele.
     încă şi mărturii pus-am domniia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Ion mare păharnic şi jupan Trufanda mare post. Şi  jupan Papa mare logofăt,
     Şi am scris eu Şărban logofătu din Tărgovişte, luna Iulie 11, leat 7130 <1622>.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Tării Rom., CCCXXXVIII/1.
         Copie legalizată cu sigiliul mitropoliei « după cel adevărat hrisov din cuvânt ii* cuvânt, 1780 Sept. 7 *.
                                       188
1622 (71^0) Iulie 15, Târgovişte.
     Din mila lui dumnezău, noi Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul celui mare şi celui preabunu, răposatului Mihnea vvd. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele, lui Radu logof<ă>t din Desa, nepot lui Radul banul şi fiul jupănesii Dragolii şi cu toţi fii lui, câţi dumnezău îi va dărui, ca să-i fie lui tot satul Vlădaia şi satu Ştir-coviţa şi Saracovul, cu tot hotarul şi cu toţi rumâni şi cu toată împrejurarea dupetutindinea, cât să va alege, din hotar pân<ă> in hotar. Şi rumâni, să să ştie, anume: Băra cu copii lui şi Stănimir cu ficiori lui şi Radul Părsica şi Iovan frate-său şi Bogdan şi Braţul şi Ioancea şi Pripasul şi Lepădat şi Pătru şi Iovan şi Tatul şi Oprea şi Radul şi Pătru şi Ion şi Şuică şi Iancul şi Radoslav şi Mihailu şi Neagul şi Stănuţ şi Marcu şi Ion....1) Buşuţeului şi Manea
cu frate-său Stănimir şi Pătru şi Stoica şi feciori lui, Nicula..........şi
Barbul şi feciori lui, Gaură şi Ghiorman şi ficioru-său cu toţi copii lor.
     Şi hotarăle satului Vlădaia să să ştie: d’asupra Drimcei în locul cu rugii în sus, pân<ă> în capul Seliştuţei şi iar în sus pă marginea Goeni Tancului
*) loc alb In text.
                                       178
www.dacoromanica.ro
drept pă mijlocul bungetului Marmurelui, peste Gărlici şi iar pă colnic pân<ă> în livezile Bibei şi iar drumu peste pisc pă marginea tufelor, pân Letişoae, pân locul Felegiei şi pân Ceruleţ, drept pă Valea Brânduşii pân<ă> in poiana Rogo-vi şi pân<ă> in piscul Radei şi iar pâ locul Bunbisei şi iar pân furcitura Seciului, pă bungetul Negrului, dealu în jos pă marginea Orliştilor Scorilenilor, iarăş în locul cu rugii. Findcă mai sus zisele sate au fost cumpărate de Radu banul Verzescul, de unchiul lui Radul logof<ă>t din Desa, dela megiaşi satelor, anume: Ion al lui Iarul şi Nicoar<ă> şi dela toţi fraţi lor, încă de-nainte vreme în zilele răposatului moşul domnii mele, Alexandru vvd, cu 30.000 aspri de argint gată. Şi le-au tot ţănut Radul banul din Desa, moşul lui Radul logof<ă>t, şi jupănesi Dragolei, cu bună pace, pân<ă> în zilele răposatului Mihail vvd. Iar după această, Mihail vvd, domnia sa s’au pus în spinarea acestor mai sus pomeniţ boieri, de au hrăpit satul Vlădaia, fără niciun ban, în silniciie şi de atunci tot au fost acest sat supt stăpânire domnească. Deci au ţînut şi Cârstea sluger acest sat Vlădaia până au trăit, iar după moartea lui, au căzut acest sat iarăşi supt stăpânire domnească.
     După aceasta, au venit Radul logof<ă>t înnaintea domnii mele, de au jăluit pentru mare strâmtorare ce au avut de către Mihail vvd şi că le au hrăpit moşiile şi cărţile, în silniciia sa. Intr’aceasta domniia mea am cerut bani dela Radul logof<ă>t, pentru aceste mai sus zise sate şi au dat Radul logof<ă>t aspri 30.000 d’au răscumpărat dela domniia mea aceste sate, ce mai sus s’au pomenit, ca să fie iar pă măna lui, precum au fost ale lui strămoşeşti.
     Iar după aceasta, s’au sculat Lupul pahr, de s’au pus în spinarea lui Radul logof<ă>t şi i-au întors bani înapoi, în silnicie, fără niciun cuvânt, ci numai că au fost puternic. Şi i-au ţinut Lupul pahr pân<ă> la moartea lui. Iar după moarte, au rămas satele la măna ginerilor lui, Mihart postl şi Oprea postl. După aceasta, Radul logof<ă>t iarăşi au făcut tocmeală cu Mihaiu postl, cu a lor bună voe, de au răscumpărat Radul logof<ă>t aceste mai sus pomenite sate şi au dat aspri gata 30.000 şi 200 de oi, în zilele lui Gavril vvd. Şi au ţinut Radul logof<ă>t aceste sate cu bună pace.
     Iar după aceasta, când au fost acum, în zilele domnii mele, la al doilea domnie a domnii mele, dar Aldea postel din Smărdeşteşti au rădicat pără pentru rumăni din Punghina, că au fost trecut în satu Vlădaia, încă dela răposatu Mihai vvd. Şi s’au judecat de faţa cu Radul logof<ă>t, până au rămas Radul logof<â>t de pravilă. Şi după aceasta, s’au învoit Radul logof<ă>t cu Aldea postl, înnaintea domnie mele şi înnaintea tuturor boierilor, ca să fie bună pace între ei. Şi au făcut ei amândoi cum că să nu rădice pără niciodată. Şi au dat Radul logof<ă>t lui Aldea postl aspre 30.000, ce au fost cheltuit pănă l-au rămas, iar Radul logof<ă>t să ţie toţi rumâni din Punghina ce au fost aşezaţi la satul Vlădaia.
21»
                                       119
                               www.dacoromanica.ro
     De aceia, am dat domnia mea lui Radul logof<ă>t ca să-i fie satul Vlă-daia şi satu Ştircoviţa şi Saracoyul, cu toate hotarăle şi cu toţi rumăni şi cu toată înprejurarea, ocină strămoşaspă şi ohabnică, fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimenea neclintiţi, după porunca domnii mele.
     Iată şi martori am pus domniia mea pă: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logof<ă>t şi jupan Hriza mare vist şi jupan Nicula spatr şi jupan Vărtolomei stolc şi Furtună coms şi Iop pah^ şi jupan Trufanda mare postl şi cu x) Papa mare logof<ă>t.
     Şi am scris eu, Lepădat logof<ă>t, în oraşul de scaun Târgovişte, în luna lui Iulie 15 zile, şi dela Adam pân<ă> acum, când s’au scris aceasta, curgerea anului 7130 <1622>.
     Am tălmăcit eu cel mai jos iscălit din hrisovul cel adevărat, slavonesc^ dm cuvânt în cuvânt. Anul 1833 Iunie în 30 zile. Atanasie Milanovici.
         Acad. R.P.R. DCCXXXV/35.
         Trad. rom.
         Cu o copie, ibid., III/134.
                                        189
1622 (7130) Iulie 16, Târgovişte.
      •ţ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lupe şi cu fiii lui, câţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Băbeni, însă din partea lui Prodilă şi din partea lui Radul a treia parte, din câmp şi din apă şi din vatra satului şi din partea de vie, pentrucă a cumpărat Lupe dela Prodilă şi dela Radul pentru 360 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Lupe ocină la Băbeni, însă partea lui Neagul, toată, de pretutindeni, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din sat şi din capul ocinii până în cap, dela Neagul pentru 320 aspri de argint. Şi aceste cumpărături sunt cumpărate din zilele lui Radul voevod,, fiul lui Radul voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voevod, veche şi ruptă şi înegrită. Astfel domnia mea am înnoit şi am întărit.
      Şi iar a cumpărat Neniul, fiul lui Stoica Lupe ocină la Muşcelul Sibiceului, însă din partea lui Şerban, toată, oricât se va alege, dela Şerban şi dela Begu-leşti pentru 200 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Neniul singur 2 ogoare, un ogor este la Piatra Albă, iar celălalt este la Valea Fânaţului, ogoarele cele lungi, dela Stan Găulu din Mărăcineni pentru 200 aspri de argint.
      Şi iar a cumpărat Neniul şi cu fratele său Preda, fiii lui Stoica Lupe, o grădină a) cu pomet, cu loc şi cu tot în satul Mărăcineni, iar dela Stan Găul, pentru 140 aspri de argint. încă <şi> această cumpărătură a fost din zilele răposatului părinte al domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului
__!______________
      1) In loc de *ispravnic »i *) « grădină », In text.
                                       180
www.dacoromanica.ro
părinte al domniei mele veche şi ruptă. Astfel domnia mea am înnoit şi am întărit pe cartea domniei mele.
     Şi iar a cumpărat Stoica, fiul lui Neniul, un scoc de moară in sat la Cân-deşti dela mătuşa sa, Dobra Călcioaie, pentru 600 aspri, căci acest scoc de moară a fost de moştenire al tatălui său, Stoica al lui Lupe. Astfel Stoica al lui LupC el a dat zestre acest sc6c de moară fiicei sale Dobra care e mai sus scrisă.
     Şi iar a cumpărat întâi Neniul şi fratele său popa Lupe şi Stoian, ocină la Băbeni, însă partea fratelui lor Preda, toată. Iar după aceea, fiii lui Neniul, Stoica şi Radul şi popa Manea şi Badea, ei au cumpărat partea lui Stoica, fiul popii Lupe mai sus scris, toată, oricât se va alege diri câmp şi din apă şi din sat, dela Stoica, fiul popii Lupe, pentru 1000 de bani.
     Şi martori au fost ătunci, oameni buni aldămăşari, anume: Lupul şi (iorgan şi Radul Bărăgan şi Ilie din Mărăcineni.
     Şi iar a dat Dobra Călcioaie un pogon de vie cu loc în dealul Verne-ştilor lângă Via episcopului, nepotului Stoica, fiul lui Neniul din Mărăcineni, să fie pentru sufletul fiului lui, Dumitru, însă şi pentru că a alergat prin Târgul Jiului, de a găsit pfe Dumitru mort acolo şi a cheltuit Stoica 500 de bani. Şi iar au răscumpărat Stoica Şi fratele său Badea 3 pogoane de vie dela MilCa şi dela popă Vălcan pentru 1500 .
     Insă acele vii au fost ale lor de moştenire, în dealul Verneştilor din partea Prodileascâ.
     Şi iar să-i fie lui Badea un po^on de vie în dealul Verneştilor cu loc, pen-trucă i l-a dat Dumitru, vărul lui Badea, la nunta lui, să-î fie pomană îri Veacul veacului. Şi martori au fost atunci la nuntă tot satul Mărăcineni.
     Pentrii aceasta, am dat doinnia mea acestor oamCni, pe nume cum e mai sus scris, ca să le fie ocină şi vie şi moară, dedină lui şi fiilor lui, ohabă fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei meld.
     Iată martori pUnem domnia meă: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi Necula mare spătar şi Var-tolomeiu mare stolnic şi Fortuna comis şi Idn paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Neagul, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iulie 17 zile, dela Adam până acum, cursul anilor, în anul 7130 <1622>.
     ■ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., DCXLV/2.
         Orig. slav, perg., pecete timbrată, căzută.
                                      190
1622 (7130) Iulie 18, Târgovişte.
     t Din mila lui dumnezeu,  *) voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod.  »)
     x) loc rupt In orig.
                                   181
www.dacoromanica.ro
mea această poruncă a domniei mele lui Dan şi fratelui său Voicilă, fiii lui Stan din Căzăneşti, şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie ocină la Mileşti din judeţul Ialomiţa, însă partea lui Stan al lui Burnea, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vad de moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste hotarul, pentrucă au cumpărat Dan şi Voicilă, partea lui Stan al lui Burnea 25 de stânjeni de ocină pentru 2000 aspri dela Stan Burnea din Mileşti, în zilele lui Simeon voevod. Şi a vândut el de a sa bunăvoie şi cu.ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi tot au ţinut cu bună pace.
     Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Stan al lui Burnea, o fiică a lui Stan, anume Dragole, a ridicat pâră şi a venit înaintea domniei mele în divan şi s’a pârât de faţă cu Dan şi cu Voicilă, pentru partea tatălui ei, Stan al lui Burnea mai sus zis. Şi astfel pâra Dragole, fiica lui Stan că nu a vândut tatăl ei Stan această ocină, ci a pus-o zălog. Astfel, într-aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am dat domnia mea între ei 2 oameni buni pe răvaşe domneşti, anume din Căzăneşti, Colţea, fiul lui Hamza, şi din Mileşti, Călin, ca să cerceteze şi să adevereze cu sufletele lor: a vândul Stan Burnea această ocină, cum este mai sus scris, sau a pus-o zălog? Astfel într’aceea aceşti 2 megiaşi astfel au adeverit şi au mărturisit înaintea domniei mele că a vândut Stan Burnea toată partea lui pe aspri gata, el de a lui bună voie din zilele lui Simeon voevod, nu a pus-o zălog. Astfel, a rămas Dragole de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cartea megiaşilor de judecată.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Dan şi lui Voicilă ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi Necula spătar şi Vartolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi am scris Lepădat în cetatea Târgoviştei, luna Iulie 18 zile şi dela Adam în anul 7130 <1622>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.                        .
         Arh. St. Buc., A. N., CCLXXXIX/9.
         Orig. slav, hârtie, pecete timbrată.
                                      191
1622 (7130) Iulie 25, Bălteni.
     Eu, Albul cu al mieu frate Dan, să să ştie cum am vândut noi de a noastră bună voie şi cu ştirea tuturor megeiaşilor din moşiia noastră din Bălteni 2
                                       182
www.dacoromanica.ro
locuri popei lui Dumitru din Negovani, drept aspri gata 200: unul după Ruptură, altul crivina dela Bolboc, ca să-i fie lui moşie ohabnicâ, lui şi feciorilor lui şi cătţi-i va dărui dumnezeu. Şi am făcut aciastâ tocmeală în Bălteni în casa Predii, feciorul popei Oprei.
      Şi am pus şi mărturie: Preda şi Neagoe, feciorul lu Guriţă şi Radul Stoescul şi Lupul lui Blojin, toţi megeiaşi buni din Bălteni.
      Scris luna Iulie 25 anul 7130 <1622>.
         Arh. St. Buc.; Condica m-rii Motru. nr. 252, f. 93.
         Copie rom.
         Altă copie rom., ibid., ms. 253, f. 37 v.
                                      192
1622 (7130) August 4.
      f Să se ştie cum amu cumpărat eu, Mihaiu Grecul, ocină în Deduleşte dela căpitanul Radul şi dela jupănesa loi, Moşe, fata ligofătului Oprei, o râtă de moră şi de alta a şase parte şi patro pogone de vii şi ocină căt se va alege, păntro ca acestă ocină ao fostii mai denaete vreme cumpărat<ă> de moşe nustră Irina, dela Volpe, jumătate de rot<ă> şi jumătate de ocina, ■de ocina loi, de priste tot<ă> ocina cătă se va alege.
      Şi eră jumătate de rotă, şi eră a şase parte este de într’altă parte ce eră au fostu cumpărăt de moşi nustră Irina dela Dragomiru feciurul Ţigolei şi parte de ocină cătă se va alege tot de priste tot hotarul de în matca Buzăului pănă <în> hotarul Săpatului. Şi a, săntu vândute de căpitanul Radul şi de jupănesa lui, Moşe, dreptu aspri gata 14.000 şi le-m vândut de bună voia nustră şi cu ştere tuturu fraţiloru şi de în sos şi de jus şi de înprijurul lucoloi.
      Şi au fostîi la acestă tocmele molţi omene bone şi boeri, anume Cernat liugofet şi Dragomir Motrol şi frate-său Salumir şi de în Deduleşte de acule Siman şi Stan şi Necopoi şi-Lupol ai lui fraţi, şi Brag de Cluceţi şi Bărbătei şi de Blăjane, Cuman şi Sava lu Avram şi Sima şi Sava al fetului şi Radul Sofiicăi şi Goga şi Barbul şi Once.
Am scris luna Agostu are zile 4, vălet 7130 <1622>.
      Stoicanul mar
      Vlad Berebul
      Eu Sava al Simei am scris.
 f Să s<ă> ştie cheltoial morilor.
      Ados-amu cară de lemne, parte naşului Dumitraşco, 60 de car<ă>, zloţ 60 f Dat-amu pe pitri pe 2, ugh 9. f Dat-amu la neşte garduri ugh lo jumătate. j- Dat-amu la morari, la Cocoş iuz ugh20.
         Acad. R.P.R., CCXLIV/3.
         Orig. rom., hârtie, 8 peceţi aplicate.
                                                  183
                                       www.dacoromanica.ro
193
1622 (7130) August 22.
     Cartea Radului vodă la mâna egiiaşilor din Gonjati pentru toate părţile lor dă moşie şi megiiaşiî o au vândut mănăstirii Tărşor. leat 7130 <1622> August 22 zile.
     Din mila lui dumnezeu, Jo Radul voeuod şi domn. Dd domnia mea această po~ runcă a domnii mele slugii domnii mele Neagului şi Gheorghe, fiii tui Mihai din Tărşor, ca să fie volnici cu cartea domnii mele să-ş ţie ale lor pcine din Gonţaţi şi din Blejoi, însă parte lui Dumitru şi a Stanii şi a Stancăi, feciori Goeştilor, şi dă moşie şi dă cumpărătoare, ce au fost cumpărat Goeştii mai denainte vreme dă la Draglxici den Bldjoi dă păste tot hotaru şi cu tof pometul.
     Iar Mihai, tatăl Neagului şi al lui Gherghd, el încă au fost cumpărat alciastă ocină dă la Dumitru şi dă la «ioru-sa Stana şi Stanca, drept 2300 dă asprii în zilele lui Şărban voivod, şi tot o au ţintit cu bună pace.
     Iar cănd au fost acum în zilele ddmnii inele, dtlpâ moartea Iui Mihai, iar feciorii lui, Neagul şi Gherghe, ei au avut pără înnaintea domnii mele eh Stanca, sora lui Dumitru şi a Stanii, pentru ocina de în Gonţaţi şî den Blejoi şi se-au părăt de faţa în divan. Şi aşa pârâia Stanca cum că n’au fost vândut frate-săii Dumitru şi soru-sa Staha ocina lor lui Mihai. Intr’aceia domniia mea am căutat şi am judecat pe drept şi pre le&e. Şi am văzut dofnniia mea gi am citit cartea lui Şărban Vod<â> dă cumpărătoare pre adastă ocină ce iaste mai sus numită dă cănd ău fost cursul anilot 7113 <^1604-1605>. Şi au rămas Stanca dă lege dennaintea domnii inele.
     Drept aceia domniia mea am judecat şi am dat Neagului şi Iui Gherghe, feciorii lui Mihai, ca să-£i ţie ocina ciim au fost cumpărat tatăl lor, iar Stanca să n’aibă nici o treabă, ci să fie Neagului şi lui Gherghe ocină moşii lor şi fOcibrilor lor şi de nimenea opreală aă n’aibă.
     Scris dă Lepădat log de divan.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Tfrşor, nr. 718, f. 788 v_78ft.
         Copie rom.
                                  194
1622 (7130) August 25.
     f Adecă eu, Stoica Buciumaş şi muiarea mea, Voica, scris-am ac<^s>ta al tru zapis, cum să fie de piare credinţă la măna jupănului Thanasie peh din Stăneşti, cum să să ştie că i-amu vândut noi a noastră moşie den Pulaşi derept 2700 de bani [bani] gata. Şi am luat dela Ion Grămad<ă> din Piteşti as 900. Şi această moşie au fost a muerii mele Voicăi de moşie.
                                       184
www.dacoromanica.ro
     Şi cf am văndutu noi amândoi, de â noastră bună Voe, <şi den cămpu Şi den apă şi den pădure, şi de prd tot hotarul, căt au avut muiarea mea Voica şi căt am avut eu. de cumpărătoare dreptu aceşti bani ce scrie iriai sus.
     Şi mărturii încă au fost Badea den Că^zănoşti şi Agapie den Pogan şi Dobrinţă şi Dumitrelea şi Nennerele lui Buciumaş şi încă mulţi  buni.
     Şi o am văndutu ciastă moşie <în> zilele Radului . Şi s’au făcut acestu zapis la moara comisului Manole, stu eu Sca BUciumaş morar la acea moar<ă>.
     Şi am scris eu Stan Haiducul,
     S’au ales cu 6  şi s’au flat o fune întreagă de moşie şi s’au dat Papei Stănculescului să o stăpânească fiind cumpărător vechiii. Scris luna august <25 zile. în anul 1730> <1622>
     Eu Stoica Buciumaşul Eu Badea Eu Agapie Eu Dobrineaţă Eu Dumitrei Eu Neniciul
         Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVI/5.
         Origj. rom., hârtie.
         Cu o copie, ibid., ms. 720, f. 41$, după care s’au făcut unele completări.
                            195
1622 (7130) Angust 26.
     ţ Din mila lui duihnezeu, lo Radul voevod şi domn. Scrie domnia mea ţie Nico din Câpreni. Dup’aciasta-ţi grăescu domniia mea păntru rândul păriiitelui Ion, egumenul dela Tismana, păntru că au venit de se-au plânsu naintea domniei mele, cum tu ai spânzurat un Ţigan, âl biănăstirei, anume Oprea şi i-ai oprit trei feciori ai Ţiganului de-i ţii la tine; deci, în vrem ci ver vedea cartea domniei mele iar tu să cauţi âcei Ţigani feciorii Oprei, să-i dai de unde vor fi la măna egumenului.
     Şi iar să cauţi păntru un Ţigan al mănăstirei, anume Costandin, că i-ai* bătut şi i-ai luotu 1600 de bani şi Acel Ţigan iar nu ţe-au fost vinovat nemic, ci Să dai şi aceia bani la măna egumenului. Şi mai mult val sil nu le faci şi forte să te fereşti de acum nainte de Ţiganei şi de toţi oameniei mănăstirei, ci fortd îh pace să-i laşi, bici sâ-î mai prazi.
     Alta, iar să cauţi păntru rândul vămii ci iaste partea mănăstirei jumătate dela Târgul Jâiului, nemica să nu le mai opreşti, ci să le dai cum au ţinut şi
                                       185
www.dacoromanica.ro
maţ nainte vrem păntru că aicea au spus egumenul cum ai oprit partea mănăstirei de vamă, 4300 de bani, ci iar tot să le dai.
     Iar să nu ver vrea să le dai Ţiganei şi banei cărei săntu mai sus scrişi de a ta voe, iar egumenul să fie volnic cu cartea şi cu sluga domniei mel, anume ,..,. *) să-şă ia şi Ţiganei şi acei bani dela tine făr<ă> voia ta.
     Aceasta vă vorbeşte domnia mea; altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Ispravnic însăşi spusa domniei mele.
     Scris luna August 26 zile, anul 7130 <1622>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Tismana, CXVII/8.
         Orlg. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută.
         Cu o copie, ibid., în ms. 329, f. 644 v. —645.
                             196
1622 (7130) August 26.
     f Din mila lui dumnezeu preasfinţitului mitropolit chir Luca a toată Ţara Românească.
     f Scrie vl<ă>diciia mea aceasta carte a vl<ă>dicii mele dumnitale log-fete Hera, pace, şi blslvenie. Dup’aceia dau în ştire dumnitale cum au venit înnaintea vl<ă>dicii mele Tudoru logfătul de au jăluit păntru jup<ă>-neasa Mariia Boldească, cum au murit în mâinile lui şi o au căutat el la nevoia ei. Alte rude nu se-au aflat pre lângă dinsa să o caute la nevoia ei ce numai el singur.
     Deci şi ia di cene au văzut că au avut milă şi căutare la moarte ş’au lăsat şi ocina şi bucate ci au avut că i-au fost şi rudenii. Şi au lăsat să-i se facă 40 di sărăcusti şi să o pominească. Şi o au pominit şi i-au fapt şi sărăcusti şi alţi greii şi păcati tut au lăsat pri măna lui.
     Iară când iaste acmu dumneata băntueşti acmu să-i iai acele moşii di la măna lui.
     Diript aceia — ţi grăescu vl<ă>diciia mea ca unui boiarin bun şi înţilept şi bătrân, să socoteşti dumneata că hu-ţi iasti cu cale a bântui macaru ci ţe-au fost cumnată, sor cu jup<ă>neasa dumnital. Că tot omulu-ş iasti volnic să-ş înpartă bucatele undi va vrea el.
     încă pri Tudor log doară n’aş fi crizut, iară vl<ă>diciia mea am văzut şi zapisul ci au fapt jup<ă>neasa Mariia la moartea ee di înnaintea a prioţi şi a oamini buni. Şi au vinit şi prioţi carii au fost dhovnici la moartea
        *) loc alb In orig.
                                       186
www.dacoromanica.ro
  •ei de-au mărturisit adivirit înnaintea vl<ă>dicii meii, anum pop Vlaicul şi pop Stoica.
       Dici dumneata socoteşti ce vă tribuiaşt pără înnaintea domnu nostru, ci vă tocmiţi ca neşte boiari buni, că dumneata eşti om bun şi bătrân de aru ii să dai domneata învăţătură altora, să nu iai blăstemili mortului şi păcatili, că toţi vom să murim, iară pământul va rămânea că nime n’au putut moştini ceastă lume.                                                                   '
       Socoteşti dumneata bini aceasta-ţi grăiscu dumnitale. Să fii dumneata .sănătos, amin.
       Scris August 26 zile, anul 7130 <1622>.
       ■jf Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Liica1).
        Fiului bisericesc şi vlădiciei mele în duhul sfânt, jupan Hera logofăt, pace şi blagoslovenie.
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCIV/3.
           Orig. rom., hârtie.
                                       197
  <1622 Septembrie — 1623 August> 7131.
       Hrisovul răposatului Io Radul voevod, dela leat 7131 <1622—1623>.
       Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Rumânească. Dat-am domniia mea această poruncă sfinţii şi dumnezeeştii mănăstiri ce să cheamă Mărginenii, unde să cinsteşte hramul mai marelor voivozi Mihail şi Gavriil şi părintelui egumenului chir Eftenie, ca să fie volnic cu cartea domnii mele, de sâ ţie toată partea dă ocină a lui Stan logofătul dăn Căpriori, câtă să va alege partea lui şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, dăn câmpu, dăn pădure, dăn apă, du peste tot hotarul, pentrucă o au dat el la sfânta mănăstire, încă mai dănainte vreme, pănă au fost el viu şi s’au îngropat în sfânta mănăstire ţi au fost lăsat jupânesii lui jumătate de ocină şi cu rumâni şi să să hrănească pănă cănd va fi ia vie, iar după moartea ei, iar să fie la sfânta mănăstire. Iar cănd iaste acum, Tudor şi cu frate-său Dragomir de Vlădeni, ei să apucă de acea parte dă ocină a lui Stan logofătul, ce au fost lăsat jupânesii lui până au fost ‘ vie, ca să o ia dela sfânta mănăstire.
       Intr’aceia domniia mea am dat sfintei mănăstiri şi egumenului Eftenie ca să fie volnic cu această carte a domnii mele să ţie toată partea dă ocină a lui Stan logofătul dân Căpriorul şi cu rumânii, cum o au fost lăsat el şi de către niminea băntuială să n’aibă, peste cartea domnii mele, că aşa iaste porunca domnii mele.
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 86 v. — 87.
           Copie rom.
x) greceşte in orig.
                                        187
www.dacoromanica.ro
198
*1622 Septembrie 1 — 1623 Mai> 7131, Târgovişte.
     •(• pin mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a tqată ţara ţjngro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea acestui boier * *) al domniei mele, Necula postelnic *) Glogovanu şi cu fiii săi, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie ocină la Baia şi la Gosteşti, a, treia parte, din câmp şi din pădure şi din apă, şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege d^ peste ţot hotarul, deoarece este a lui veche şi dreaptă ocină şi de moştenire din vechime, din zilele altor domni bătrâni.
     Iar apoi, când  8) în zilele lui Şerban voevod, Necula el a căzut într’o nevoe. Astfel a pus zălog partea sa d^ ocină mai sus spusă, şi cu vecinii la un om, anume Ghinea din Cătun, pentru 30.000 aspri gata.
     Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Ghinea, Necula, el a avut pâră înaintea  *) cu fiii lui Ghinea, anume Pană şi Ghinea, pentru această ocină mai sus spusă şi âu venit d& s’au pârît de faţă. Şi astfel pârâu Pană şi Ghinea înaintea domniei mele că niţ a pus zălog Necula această ocină la tatăl lor Ghinea  3) Pană şi Ghinea, fiii Jui Ghinea, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai multă treabă şi amestec să nu aibă cu ocina lui Necula mai sus spusă dela Baia şi dela Gosteşti, ci să-i fie lui Necula ocină, dedină, cum i-a fost şi de mai înainte vreme <şi> 8) să fie de acum în pace de către ei.
     Şi iarăşi să-i fie lui Necula ocină la hbtarul Crainicilor dinspre Motru, însă partea lui Gavrilă şi a lui Negre, toată, de peste tot hotarul, cât se va alege, pentrucă au vândut Gavrilă şi Negre această ocină lui Laţco, tatăl lui Necula din Glogova, încă din zilele răposatului părinte al domniei mele, Mihnea voivod. Şi a tot stăpânit această ocină cu bună pace.
     Iar apoi, când a fosţ acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Gavrilă şi a lui Negre, Necula, el a avut pâră înaintea domniei mele cu fiii lor, Ivan şi Radul, pentru această ocină mai sus scrisă. Şi aşa pârâu ei înaintea domniei
       1) cuvintele « acestui boier » s’au scris peste un text răzuit. *) cuvântul « postelnic » s’a scris peste un text răzuit.
      *) loc rupt In orig.
                                       188
www.dacoromanica.ro
mele că a fost pusă zălog această ocină, np şi fost yândută. Astfel, întru aceea, Necula, el a scos înaintea domniei mele în divan, cartea de cumpărătură a părintelui domniei mele, Mihnea voevod, pentru această ocină din hotarul Crainicilor, că a fost vândută de Negre şi de Gavrilă. Astfel au rămas Ivan şi ţladul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
                             Şi iarăşi a cumpărat Necula o vie în plaiul Câlceştilor dela Ion din sat
pentru <.......aspri> *) gata, în zilele lui Şerban voevod. <Şi> iarăşi a cumpărat
                         Necula un pârlog în capul viei dela popa Pătru, pentru 550 aspri  >) cumpărat Necula o Aţigancă, anume Corasia, dela.........>) baltă, pentru
1500 aspri gata.
     Şi au vândut ei de bună voia lor şi cu ştirea tuturor.., f. *) mulţi oameni martori anume: din Albeni, Andronie şi din Rogojeni... x) Cernaia Iacob şi Răducan postelnic.
     Pentru aceasta am dat 2 *) domnia mea lui Necula postelnic 8) da fcă-i fie şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      *) martori am pus domnia meat jupan Ventilă mare vornic
şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare ......................
.................................' ...........................................1
........> *) şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare
logofăt.
     Şi am scris Lepădat logofăt, cu învăţătura lui Paraschiva al doilea logofăt!
în cetatea de scaun Târgovişte.......*) până la această scriere, cursul anilor
în anul 7131 <1623>.
     f lo Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., DCXX/237.
         Orig. slav, perg. rupt, pecete timbrată, căzută.
         Lunile, după divan.
                                      199
<1622 Septembrie 1 — 1623 August 31 > 7131
     Mărturie a aldămăşarilor dela Topliceni pre cum că feciorul stolnicului a cumpărat toată moşia lui Ionică din Raduceşti.
........4) să se ştie cum a cumpărat feciorul stolnicului Cerni pre nume... .4)
                        Topliceni ocina toată a lui Ionică de Răduceşti.,.... 4) lege de pretutindenilea.
       x) loc rupt In orig.
       *) cuvintele < am dat » s’au răzuit, scriindu-se peste ele cuvântul *boier » *) cuvântul «postelnic » s’a scris peste text răzuit.
       4) tras cu o linie In text.
                                       189
www.dacoromanica.ro
Şi o a vândut Ionică...*) voe pentru 18 galbeni. Şi aldămăşari din Topli .. .*) Muşat şi Şerban şi Lupea şi Colţea şi Dobre şi Voico.. . *) Dragomir şi Neacşul şi Toma şi Neagul şifăr şi Coman.
     Văleat 7131 <1622-1623>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Deduleşti, nr. 218, f. 57 v.
         Copie rom.
                            200
1622 (7131) Septembrie 6, Târgşor.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Vasilie mare agă şi cu fiii săi, câţi i-a dăruit dumnezeu, ca să-i fie Aţiganii anume;: Dumitru şi cu fiul lui, Ionaşco, pentrucă aceşti Aţigani, ei au fost ai lui de moştenire.
     Astfel, când a fost în zilele răposatului Radul voevod, ei au furat multă marfă * 2 *) a lui Nedelcu din oraşul Gherghiţa. Astfel i-a prins tâlhari de faţă şi au fost de pierzanie.
     Iar apoi, părintele egumen Axsenie dela sfânta mănăstire, hramul sfânta blagoveştenie a născătoarei de dumnezeu, din oraşul Buzău, el s’a aflat de i-a răscumpărat dela ştreang 8), de i-a dat lui Nedelco păgubaşul 4 5) 10 galbeni. Şi au fost atunci martori: din Buzău, Iane al lui Vâlcu şi Tudoran cel mare şi Necula săpunarul6) şi Radul Boldoiul şi Ghinea şi Drăgan şi Isar şi Şerbu logofăt şi Belco pârcălab şi Ban căpitan.
     Iar după aceea, cinstitul dregător al domniei mele, mai sus scris, el nu s’a îndurat de Aţiganii săi mai sus spuşi, ci a întors toţi banii părintelui egumen Arsenie, câţi sunt mai sus spuşi. Şi am văzut domnia mea şi cartea oraşului Buzău şi a pârcălabilor cu mulţi martori şi cartea domniei mele din luna Martie, pe care a făcut-o Arsenie egumen pentru aceşti Aţigani, la .mâna dregătorului domniei mele mai sus scris. Şi încă au făcut şi cheltuială 5 galbeni.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Vasilie mare agă, ca să-i fie Dumitru Ţiganul şi fiul lui, Ionaşco, şi cu fiii lor, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      *) tras cu o linie In text.
      2) « negoţu » în orig.
      s) « ştreangu » în orig.
      *) i păgubaşul » In orig.
      5) i săpunarul » în orig.
                                       190
www.dacoromanica.ro
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şu Necula spătar şi Vartolomi stolnic şi Furtuna comis şi Ion paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic, Paraschiva al doilea logofăt.
     Şi a scris Lepădat la Târgşor, luna Septembrie 6 zile în anul 7131 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
 Călină ce-au fost a Dealului şi o au luat-o Ţigan al mitropolii. Deci vlădiciia mea am dat păntru acea Ţigancă o copil<ă> anum Stan să fie al Dealului şi Ţiganca a mitropolii de moşie în vicie, iară 2 copii ai Ţigăncii anum Stan şi Dumetru, ce au f6st făcuţi cu Ţiganul Dealului, să-i fie iarăş la Deal unde le-au fost moşiia. Şi opreală de nemd să n’aibă cum iaste legea ţărăi. Aceasta am tocmit vlădiciia mea să fi niclătit. Altfel să nu fie.
     Scris luna Septembrie 8 zile, în anul 7131 <1622>.
     f Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Luca *).
          Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XXII/17.
          Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută.
                                      202
<1622 Septembrie — 1623 August> 8, 7131.
     f Gligorie comis screu ciastă carte a mia cestor rămăni de Băteeşti şi de Vultureşti, cum să să ştie că mi s’au fostu văndutu mie de bună voia lor, încă în zilele loi Şerban vod<ă>, de mi-au fostu romăn. Iar după aciaia, eu i-am ertat pre ei pre toţi cu feciorii lor şi cu tot ocinele lor şi dialniţile lor ce au fost stiarpe fără omen. Şi i-am ertat eu de bună voia mia, însă după mortia mia
     *) greceşte în orig.
                                         191
www.dacoromanica.ro
să fie judece* să nu fie jronjâni nemăruilia, că i-am ertat p[r]entru sufletul meu şi al jupăniasii miale şi al părin[ă]ţilor mie.
     Rece să n’aibă nime locrui cu ei, nice fata mia Ancuţa, nice neme de rudele miale, că i-am cumpărat pre banii mei şi cu mult<ă> slujbă ce am slujit domnilor de am câştigat de i-am cumpărat. Iar e> să aibă a mă pomeniria pre mine şi pre jupăniasa mia, iar de nu mă vor pomeni să fie neertaţi şi blăstămaţi şi de meni şi de domnăzău; aşijderia cenii va învăloi pre ei şi pre feciorii lor să fie procliat şi blăstămat de dumnăzău.
     Insă ei să mă hrăniasLs]că până voiu [v]fi eu viu, iar de vor fuzi den sat Sntr’altâ părte şi nu mă vor hrăni, nice mă vor ascfljulta, eu voiu sparze aciastă carte; aşi-am prinsu cu ei.
     Insă românii pre nume din Băteeşte, Grama cu feciorii şi Onea Parpane *) Radul cu feciorii şi Tihul cu feciorii şi Mainia cu feciorii şi Şerbu cu feciorii şi Ion cu feciorii ce-1 chiam<ă> Borţoiul, iar pre Mâinia feciorul Borţoiuloi să fie român, den Vultureşti, Băncil<ă> cu feciorii, Bogdan, Calen cu feciorie, Ciucul şi Stan feciorul Folii, Iar Vişan şi feciorii lpi şi dialniţele loi nu ertu, ci să fie romăn. *)
     Şi am scris eu, cu măna mia, în anul 7131 <1622i-1623> luna... *) 8 zile.
         Arh. St. kuc., Mitrop. Ţării Rom., XCIII/9,
         Orig. rom., hârtie, pecete aplicată.
         Cu o copie ibid., In ms. 130,1. 526.
                            203
1622 (7131) Septembrie 9.
      j" Scris-am jupan Cernica vornecul şi jupâneasa Cheajna vorneceasa dela Săcuiane, acesta a noastră carte, cum să se şteie că ne-amu tocmit cu maica Hrestena peîntru neşte locure de prăvălei de aicâ de în Bucureşti, ci au fost dat maica Hrestena 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstere la sfeta Troiţă şi au fost datu alte 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstere la sfete Ghiurghie, acuma amu dat şi noei să fie acdle 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstire la sfeta Troiţă şi amu dat şi amu lăsat şi aceste 2 locure de prăvălei să fie la sfăînta mănăstere la sfete Ghiurghiue cum le-au fost datu şi maica mai deuainte vreme. Aşa le-amu daţu acym şi, noei <ţc a nosţră bună voei siţ fie aceste locure de prăvălei ţa acesţe sfeînte mănpşterj moşie în vecie, că le-amu dat peîntru sufletele nostre gi peînţru pomana $ă fimu pomeniţi ţa sfâîntul pomenecu,
n ‘ y>—rr>—i" 11 i i -i
      r) ţ Qnea. Parpane * adăugat ulterior^
      *) pasagiul « Ciucul şi Stan feciorul Folii, iar Vişan şi feciorii loi şi dialniţele loi nu ertu ci să fie romăn *, şters cu cerneală roşie In act.
      3) luna lipseşte.
                                       192
www.dacoromanica.ro
     Şi ceste 2 locore de prăvălei ci amu dat la sfâînta mănâstere la sfete Ghiur-ghie le-am dat de în uleţ<ă> pănâ unde aim^semnatu de amu făcut gropă cu omene bune.
     Şi amu pus şi mărtorei omene bune, anum: popa Borcea, clesiariul şi popa Ivanjipopa Costaînden jiCostea grămătecul şi Micul şi Şaîndrea fi Manea neguţ<ă>tore şi Drăgan şi Standul deiaconul şi mulţi omene bune de în oraşu.
     Şi am scris eu,' Dragoman logofătul din Bucureşti. Scris luna Septembrie 0 zile, în anul 7131 <1622>.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIV/8.
         Orlg. rom., hârtie, pecete aplicată, stricată.
                                    204
<1622 Septembrie — 1623 Mai> 10, 7131.
     Adecă noi, feciorii Oprei logof<ă>t de Şirincas, Preda şi Udrişti, m<ărtu-risim> cu acest zapis al nostru, ca să ştie cum ne-am înfrăţit cu jupănul Sima logofet db a noastră bunăvoe fără nicio silă şi i-am dat la acea frăţie partea noastră de moşie de în sat de în Păuşeşti de în Qtesău, ales<ă> de în partea fratelui nostru lu Stroe noao rumâni, anum Radul Lungul cu feciorîi-ş şi Gherghe cu feciorîi-ş şi Radul fecior lu Căplan şi Dumitru şi Radul feciorii lardului cu feciorii lor şi Pătru, feciorul lui Lăudat şi Bălan şi Badea Sete cu feciorii lui şi Barbul cu feciorîi-ş şi cu toate moşiile lor şi cu viile, aşijderea şi cu casele ce au fost făcut părintele nostru căle de piiatră şi cu moara şi cu viia de jos cea părăsită, viia boerească şi cu locul de hălăşteu şi cu 6 fălci de ocină, ce au fost cumpărate de părintele nostru Oprea log deosebi, în care case şi moară şi vii şi fălci, fratele nostru Stroe n’are nicio treabă, căce ş’au fost luoat parte într’alte moşii. Iară jupănul Sima logofet ne-au dăruit la aciast<ă> frăţie cu bani gata 16.900 şi 66 de vădre de miiare şi mie, Predei, o plaşcă de grana de şarvana, făcută cu eheltuiala lui şi mie lu Udrişti haine de caragiu. Şi să avem a fi pre lăngă Sima log ca neşte feciori.
     Derept aceia, nimenilea d da noastră sau de în feciorii noştri să n’aib<ă> a scorni pără niciodată pănă în v6c.
     Ş i au fost mărturie la tocmeala noastră anum: părintele Theofil piscupul dela Râmnic şi Papa mare log şi Malcoci pit şi Eremia log şi Radul log şi din Miteştdv Părvul ban şi din Zătreni, Lepădat şi din Piscuri, Stan vat şi din Păuşeşt, Tudor şi din Râmnic, Proca.
     Şi am pus şi blăstem: care se va lepăda de frăţie şi de tocmealu acela să fie trăclet şi anatema de 318 părinţi care au fost la Nicheia. Şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile cu mâna noastră. Altfel să nu fie.
                             193
13 — Doc. Ţara Rom. — c. 13Www.dacoromamca.ro
     Şi a scris Lepădat logofăt la Tărgovişte luna..10 zile, în anul 7131 <1622—1623>.
     Eu Preda şi eu Udrişti primimu ce scriem mai sus.
     Smeritul episcop Theofil al Râmnicului.
     Papa mare logofăt Eremia logofăt Radu logofăt
         Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/7.
         Orig. rom., hârtie, cinci peceţi aplicate.
         Lunile, după divan.
                            205
1622 (7131) Septembrie 15.
     f Adic<ă> eu Dumitra Săngelinge, scris-am acesta al miu zapis ca. s<ă> fie de mari cridinţă la măna lui Pătru stegar dila căp Lupulu, cum să să ştii că i-am ’văndutu eu Dumtru Sănge lu Pătru steg loc di casă de naitea Sărindarului pi ban gata ughi 7, ca s<ă> le fie moşăe stătăture lur şi feciorilur şi nepoţilur lor. Şi o am vândut de a noastră bună vue, cu ştirea tuturor vecinilur.
     Căndu am făcut acist zapis fost-au mulţi oamini bun alţlămăşari anum: Pădure şi Ganea pitar şi Tăudur dăr<ăban> şi Dumtru şur dumnescfl. Şi pintru credinţa ni-m pus degitili cu iscălitur.
     Scris eu Pădure. Scris luna Septembrie 15 zile, anul 7131<1622>.
     Dumtru Săngelinge.
     Pădure măr.
     Ganea măr.
     Dumitru şuf măr.
         Arh. St. Buc., M-rea Căldăruşani, XX/1.
         Orig. rom., hârtie.
                             206
1622 (7131) Septembrie 16.
     f Să se ştie cum am vândut eu, Udrişte pih din Cămpina, toat<ă> partea mea de ocină din Periş, însă dispre tot satul a doasprezecea parte din cămpu şi din apă şi din pădure şi din moară, partea mea cât se va alege şi dispin tot hotarul, din hotar j>ân în hotar. Şi o am vândut jupânului Hrizei mare
     *) lipseşte luna In oTig.
                              194
www.dacoromanica.ro
vist pentru 30 de galbieni gata şi pentru^5 coţi de grana. Şi am vândut eu di a mea bun<ă> voe, cu ştirea tuturor fraţilor.
     Şi mărturii, anumi: Dima pit şi Marco peh şi Buta log şi Radul log şi Pan<ă> Popazul şi Iani spat şi Ndlco com şi Spiridon log.
     Am scris eu, Stănilă logofăt, luna Septembrie 16 zile, în anul 7131 <1622>.
     Eu Udrişte peh, cumu am văndutu dă a mea bună voe.
     Radul logof<ăt>.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IV/19.
         Orig. rom., hârtie, cinci peceţi aplicaţe.
         Cu o copie, ibid., In ms. 256, f. 235.
                                      207
1622 (7131) Septembrie 20, Glicrgbiţa.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul uoevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugili domniei mele Drăghici p ca să fie volnic cu aciasta carte a domnii mâle de să oprească pre  de pre partea de ocină a Iştoe, pentrucă aşa au spus slu domnii mele ăghici post naintea domnii mele, cum iaste acea ocin<ă> cumpărat<ă> d...l) an logofet, încă den zilele lu Ştefan voevod. Şi are [şi are] şi um-părătoare dela Ştefan vod<ă>, iar căndu au fost acum, el află acea ocină ce iaste mai sus scris<ă>, împresural<ă> de Nica.
     Şi iar să fie volnic sluga domnii mele Drăghici post cir cartea domnii mel să oprească pre Berivoe de pre partea lui de ocină den sat den Brăneşt, pentrucă iar iaste a lui de cumpărătoare încă den zilele răposatului părintele domnii mel Mihnei voevod şi are şi cărţi bătrâne de cumpărătoare pre aceste ocine, deci că ce au fost rămas Drăghici post sărac de părinţi şi mic, ei i-au împresurat aceste moşii ce sânt mai sus scrise.
     Derept aceia, am dat domnia mea slugii domnii mel lu. Drăghici post, ca să fie volnic cu aciasîa carte a domnii mel să oprească pre Nica şi pre Berivoe de pre aceste moşii ale lui şi de câtră nim&iile bântuial<ă> să n’aibă preste cartea domnii mel. Iar cui va părea strămbu, el să vie de faţ<ă> naintea domnii mele. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei rrelă.
     Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele.
     Scris la Gherghifa, Septembrie 20 zile, anul 7131 <1622>.
     fio Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Şcoala Obedeanu, IV/1.
         Orig. ronţ., hârtie, rupt, pecete aplicată, deteriorată.
     l) loc rupt In orig.
13»
                                       195
www.dacoromanica.ro
208
1622 (7131) Septembrie 20.
                  Cartea Radului voevod.
     Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această pruncă a domniei mele Nicolei şi lui Staico din Găşteşti, ca să fie volnici cu cartea domnii mele să-ş ţie ale lor ocine şi moşăi toate, dela satul Găşteştii, căt le citeşte şi sănt scrise şi într’alt cărţi ci au, bătrâne, şi să le fie în pace de cătr'e Costandin den sat, pentrucă au avut pără Nicola şi Staico şi cu Costan-din, înnaintea domnii mele. Şi aşa părăia Costandin, cum are şi el ocină şi parte de ocină la partea de ocină a lui Staico şi a Necolei.
     Iar într’aceia Nicola şi Staico, ei au venit de faţă înnaintea domnii mele, cu Costandin, şi au scos şi cartea răposatului Mihai Voevod şi o am citit domniia mea în divan, şi nu s’au aflat, să fie Costandin frate, să fie pre ocină cu Nicola şi cu Staico, ci s’au aflat scris în cărţile bătrâne toată moşăia del Găşteşti să fie pre măna Nicolei şi a lui Staico, însă funiia den ocină a Vladului, jumătate.
     Dirept aceia, domniia mea am dat Nicolei şi lui Staico să fie volnici, cu cartea domnii mele, să-ş ţie a lor moşăe şi ocină, şi cu toţi pomii, dela satul Găşteştii, de în funiia Vladului, jumătate, dă peste tot hotarul şi să le fie în pace de către Costandin, pentrucă au rămas de lege şi dennaintea domnii mele. Altfel să nu fie, peste spusa domniei mele.
     Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele.
     Scris luna Septembrie 20, 7131 <1622>.
         Acad. R.P.R., ms. 4985, f. 61v.—62.
         Copie rom. din a doua jumătate a sec. XVIII.
                            209
1622 (7131) Septembrie 22.
     Carte răposatului Radul voevod, fecior Mihnii voevod, păntru moşiia din Scăiani, dăla leat 7131 <1622> Sept 22.
     C^j. mila lui dumnezeu, creştin Radul voevod şi domnii a toată Ţara Rumă-nească, fecior marelui şi preabunului, răposatului Mihnii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Dumitru, fecior lui Ion log şi cu feciorii lui, căţi dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui ocină în Scăiani partea, lui Tudor toată, însă den funea den jos, oricâtă să va alege, den cămpu, den apă şi din pădure şi difl dealul cu viile şi de preste tot hotarul, păntrucă au cumpărat Ion log, tatul lui Dumitru, dela uncheaşul Tudor, drept 500 dă aspri gata.
                                  196
www.dacoromanica.ro
     Şi iar au cumpărat Ion log ocină în Scăiani, parte lui Vintilă, feciorul Radului al popii, toată, însă den funiia den jos, dăla Anca, sora lui Yintilă şi dăla fata ei, pre nume Rada, drept 350 dă aspri.
     Şi iar au cumpărat Ion log un vad dă moară în apa Teleajănului, în funea den jos, dela Vintilăcel mic şi dăla Ion, fecior lui Şărban şi dela muma lor Cheralina, drept - 600 dă aspri gata.
     Şi iar au cumpărat Ion log un rozor dăla Vintilă cel mic, den funea dă jos, dărept 100 dă aspri.
     Şi iar au cumpărat Ion log parte Brebinului, den vad, den gărla dăn funea ce să chiamă Suta, toată, drept 200 dă aspri şi parte Stoicăi Brânzei, dă vad, toată, drept 100 dă aspri şi parte lui Ion şi a lui Dan, den vad, toată, drept 50 dă aspri şi parte lui Lepădat, den vad, drept 2 tl.
     Şi iar au cumpărat Ion log ocină în Scăiani, parte Slavnii den funea dă jos, toată, cătă să va alege, dăn apă şi din pădure şi din cămpu şi cu pometul şi cu braniştea şi din dealul cu viile, drept 140 dă aspri.
     Şi jar au cumpărat Ion log ocină în "Scăiani, den parte lui Lepădat 4 stănj den funea ce să chiamă Suta, drept 480 dă aspri gata, şi un loc dă cas<ă> în sat> cu pometul şi cu îngrădişul, dăla Slavnă, drept 70 dă aspri gata.
     Şi au vândut aceşti mai sus zic1) oameni acele ce mai sus zic ocine şi vii, dă a lor bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dupe înprejurul locului şi din sus şi din jos.
     Şi am văzut domniia mea şi carte răposatului părintelui domnii mele Mihnea voivod, veche şi spartă, pre aceste ocine şi vii. Aşijderea domniia mea am înnoit şi am făcut cartea domnii mele, ca să ţie a lor ocină.
     Drept aceasta şi domniia mea am dat lui Dumitru, fecior lui Ion log, ca să-i fie lui ocina şi viile, statornică, lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi dă tră nimeni neclătit, peste zisa domnii mele.
     Iată şi mărturii am pus domniia mea pre: Vintilă dvornicul, Papa log, Hrizea vist, Nicola spătarul, Bertolomei stolnicul, Furtuna comisul» Trufanda postelnecul.
     Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi iaste scris dă un Stan log din Tărşor.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Tărşor, nr. 718, f. 735 v — 736.
         Copie rom. dela mijlocul sec. XVIII.
         Altă copie la Acad. R. P. R., CCCLXXV/131.
        a) In loc de: zişi.
                                             1QZ
www.dacoromanica.ro
210
1622 (71211) Septembrie 30, Gherghiţa.
     f Din mila luf. dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Dobruşa, unde este hramul intrarea în biserică a născătoarei de dumnezeu şi părintelui egumen Melentie ca să fie mănăstirii un rumân anume Stoian în sat la Coteana cu toate bucatele lui, pentrucă acest rumăn au fost de moşie al mănăstirii Dobruşa.
     Iar căndu au fost acum călugării ei a\j avut pără naintea domnie mel în divan pentru Stoian cu Neagul şi Stan şi Calotă, feciorii Badei post de Greci. Şi au venit de se-au părăt de faţă. Şi aşa părăia cum iaste Stoian rumăn lor de moşie de în Coteniţa.
     Intr’aceia domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege înpreun<ă> cu toţi cistiţii dereg<ă>torii domnii mel şi am adeverit domnia mea cum n-au avut feciorii Badei cu Stoian nici o treabă, ce se-au adeverit că am fost rumăn mănăstirei de moşie. Şi au rămas feciorii Badei de lâge şi de judecat<ă> denaintea domnie mel.
     Derept aceia am dat domnia mea sfntei mănăstiri Dobruşa şi călug<ă>-rilor ca să le Stoian rumăn de moşie şi de nimenile opreală să n’aib<ă>. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele.
     A scris Lepădat în Gherghiţa, luna Septembrie 30 zile, în anul 7131 <1622>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
     A învăţat al doilea logofăt.
          Arh. St. Buc., Ep. Râmnic, LXXV/8.
          Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută.
                                       211
1622 (7131) Octombrie 1, Gherghiţa.
     f Aici megbiaşii ai feciorilor Badei post de Greci şi ai egumenului Damaschin dela mănăstirea Dobruşa, tmume din Jid, Jid şi din Slăvileşt, Şerban, să caute pentru neşte rumâni de în Viişoară, feciorii Diicăi şi Vălcan cel mare să adevereze căndu au fost dat Neagul logofet şi jupăneasa lui, Stanca, partea lor de în Viişoară sfntei mănăstiri Dobruşa, fost-au aceşt rumâni ai mănăstirii au fost-au la Badea post de Greci; însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la scve>ti Nicolae.
     A scris Lepădat în Gherghiţa, luna Octombrie 1 zi, in anul 7131 <1622>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCXXXVII/2.
         Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută.
                                       198
www.dacoromanica.ro
212
1622 (7131) Octombrie 18.
     f Sâ sâ ştii cum s’au tocmit Muşat post cu Fâtul din Stjlnişti pre cumpârătoarea ci au cumpărat Muşat post mai dinainte dila Fâtul. Au alis Fătul rumânii despre frati-sâu Negoi şi au dat lu Muşat post rumâni vii, anum: Stanciul Făcău cu ficiorii lui şi feciorii Costei şi Oprişan şi dilniţe fârâ rumâni, anum dilniţa lu Drăgan şi dilniţa Cârstei şi dilniţa lu Moş şi dilniţa lu Caşotâ şi dilniţa Mircei şi dilniţa Godei şi dilniţa lu Făşie.
     Şi s’au vândut acişti rumâni şi aciste dilniţă di priste tot hotarul şi di în cămpu şi di în pădure şi di în apă şi di în şizutul satului di priste tot hotarul şi din munte.
     Şi au fost la tocmiala acistor boiar mulţi boiar pre nume: Oprea log din Râtivoişti şi Negoi fratile Fătului din Corşori şi jupănul Dima din Brătiiani şi Albul din Rătivoişti şi Grama din Cotişti.
     Şi s’au scris acist zapis luna Oc 18 zile, în anul 7131 <1622>.
     t Oprea
     Grama
     Banul Dima de judeţ.
         Arh. St. Buc., M-rea Câmpulung, VIII/24.
         Orig. rom., hârtie, cinci peceţi aplicate.
         Copie, ibid., In ms. 204, f. 104.
                                     213
1622 (7131) Octombrie 18.
     f Scris-am eu Turturea peh, nepotul lu Drăgan banul de tn Glena, acesta al miu zapis să fie la măna jupanului Hrezei visteiariul peînntru neşte ocină ci au fost a mea în Ciumernecu. Şi omu văînndut jupanului Hrezei visteiariul de în Pitra Udrei ci au fost mare ban, pănă în colnecul Tăînpei. Insă acestă ocină ce iaste de în pitra Udrei banul, pănă în colnecul Tăînpei ne iaste de în dooa cu Todosie logofătul, ce amu văînndut eu partea mea tootă •şi de în pădure şi de în pă şi de în leveze cu pometul de preste tot locul şi cu apa Dăînboviţie, dereptu 5000 de bane gata.
     Şi amu văînndut eu acestă ocină a mea de a mea bună voe <şi cu> l) ştirea tuturor megeiaşi şi de în susu şi de în jos ca să ie fi moşie fără neci o gălceavă.
     Şi am pus mărtorei, jupan Alecxi al doilea dvorencu şi C<ă>rstea logofăt şi Pătru post şi Vladul post din Drăînngeşti şi Spiredon logofăt
x) loc rupt In orig.
                                  199
www.dacoromanica.ro
şi Ivaşco post şi Andreiu, fratele Neagului comisul şi Yladul şi Coman din Glena şi Dumitru logofăt din Bobeşti şi Staico şi Rad bătrânul din Stălpenu de Jos şi popa Neagoei şi Nan logofăt din Văcăreşti şi popa Borcea clesiariul şi popa Ivan şi Vladul judţul şi Semăn judţul şi Dumitru al Caleţi şi Dumitru bătrânul şi Crsteian logofăt din Bucureşti.
     Şi am scris eu, Dragoman logofăt din Bucureşti. Scris luna Octombrie ÎS zile, în anul 7131 <1622>
     Eu Turture ph
     Alecse vornecu  clisier.
     Ivaşcu
     Andreiu
     Vladul post.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXVI/2.
         Orig. rom., hârtie, opt peceţi aplicate.
         Cu o copie, ibid., ms. 256, t. 102 v., după care s’au tăcut unele completări.
                            214
<1622 > Octombrie 18.
     f Scris-am eu, Turtorea peh, acesta al miu răvaş, cum să se ştie că cărţele nostre ale Ciumernecului au peret de răutăţe, căîndu au tăiat Tăta-răi pre unchiu miu Pătru banul de Glena, ci au să voru işi altă dată nescave cărţi meîncionose voru fi, iar ce amu văîndut eu ocină dumnetake>, eu amu făcut zapisul miu de să fie ocina la măna dumnetake> peîntrucă am luat bane dela dumnetake>, iar alte cărţi să nu se crează. De acesta dau ştere dumne-take> să fi dumnela sănătos.
     Ce să şti face dumneta cărţele domne nostru pre această ocină ce ţe-amu vândut dumnetake>, cum amu tremes şi zapisul miu la măna dumnetakex
     Scris luna Octombrie 18 zile.
     Eu Turture pah.
         Arh. St. Buc., M-rea Radul Vodă, XXVI/3.
         Orig. rom., hârtie, pecete aplicată.
         Cu o copie, ibid., in ms. 256, f. 102.
                                     215
1622 (7131) Octombrie 28, Gherghiţa.
     ■f Din mila lui dumnezeu, Io Radul Doevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Şegarcea, de în judeţul Doljil, care iaste sloboziia cistitului şi prealuminatul părintelui Chirii patriiarhulu ce au fost de la Alexandrie, ca să fie în pace şi slobod de toţ boiarii, şi mari şi mici şi de
                                       200
www.dacoromanica.ro
slugile lor şi de toate slugile domnii mel şi de toţi oamenii, de nimenilea val sau băntuial<ă> să n’aibă, nici rumânii, nici dobitocul lor să nu se trag<ă> pentru alţii, ce să fie în pacea.
     Pentru că l-am lăsat donAiia mea.^cest sat, să fie numai pre seama oamenilor patriarhul, iar alt nimenilea treabă în sat să n’aib<ă>, că cine va învălui rumânii sau dobitocul lor, făr<ă> ştirea domnii mel, să aibă a da domnii mele 500 de galbini şi va avea certare cu 500 de toiage.
     Derept aceia şi tu Stanciule postelnic de Dălga, încă să cauţi de acum foarte să te fereşt de sloboziia părintelui patriiarhul, nemica să nu învălueşti, nici tu, nici feciorii tăi, nici să aib<ă> opreal<ă> rumânii de pre în păduri, ce să-şi tae lemne de foc, unde vor afla ori fie în ce pădure, că cine-i va opri, certare va avea.                     •
     Aşijderea care boiarin sau oamenii lor sau slugile domnii mel vor merge făr<ă> ştirea domnii mel să învăluiască satul părintelui patriiarhul, să fie volnici sătenii şi oamenii sfinţiii lui cu ciast<ă> carte a domnii mel să-L bată şi să-i trimiţă aicea la domniia mea.
     Derept aceia şi voi rumânilor şi voi ispravnicilor ai părintelui patriiarhul, încă să căutaţi să nu faceţi ceartă fără lucru cu vecinii voştri, că apoi şi voi încă veţi avea certare. Că aşa iaste învăţătura domnii mel.
     Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele.
     Scris la Gherghiţa luna Octombrie 28 zile în anul 7131 <1622> f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
     Io Radul voevod 
     A învăţat marele postelnic.
          Arh. St. Buc., M-rea Zlătari, II/9.
          Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută.
          Cu o copie ibid., ms. 725, f. 50.
                             216
1622 (7131) tfoembrie 5.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oamen, anume: Dumitru şi Panait şi Manea şi Radul şi Stoica şi Oprea den Ohabă, ca să fie volnici cu cartea domnii mele să Idpede popei lu Ghinu den Râmnic 31.000 de bani, pentrucâ au fost popa Ghin părtaş cu ei pre satul Ohaba, iar popa Ghinu, el au 'mersu, făr de ştirea acestor fraţi ai lui de ocin<ă>, la Tanasie peh, de i-au vândut jumătate de sat den Ohab, deriptu acei bani.
     Iar deaca au prinsu veste aceşt omeni ci sănt mai sus scriş, cum au vândut popa Ghin acea jum<â>tate de sat lu Tanasie peh, făr<ă>
                              201
www.dacoromanica.ro
ştirea lor, şi i-au înşălat, ei nu se-au îndurat, căci sănt ei mai volnici a cumpăra dicăt alţii; ci au venit de faţ<ă>, naintea mnii mele, înpriun<ă> cu pop Ghinu şi cu Tanasie peh.
     Deci domnia mea am căutat şi am judecat pri diript şi pri legi, şi am dat domnia mea, acestor oameni ci sănt mai sus scrişd>, să fie volnici să lepede acei bani popei lu Ghinu şi să ţie ei ocina din Ohab; iar Tanasie peh, el să ia din ocine popei lu Ghin diript acei bani ci i-aij văn-t, căci au rămas popa Ghin de judecat<ă> denaintea domnii mele. Altfel să nu fie, peste spusa domniei mele.
     Şi ispravnic insăşi spusa domniei mele.
     Scris Noembrie 5 zile, lt 7131 <1622> f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Acad. R.P.R., CXCVIII/60.
         Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută.
                             217
1622 (7131) Noembrie 6.
     f Scriş eu Păcal<ă> de Ronceni, nepotul lu Păcal<ă> de Cepturele, corn să să şti că âm vânduţii păharneţului Staicu ocin de Cepturele cu cătu se vâ avla parte muşi-meu lu Păcal<ă> de în Cepturele, de în del şi de în câmpu şi de apă şi de pădore şl de în tot locul ce se va avla multu poţin, dereptu 4500 as. Şi de no-i va fi la măna păharnicului lui Staico acestă ocină ■ce vănzueuPăcal<ă> ia să fie parte me de în Dădcoiu cu tot ce voiu ave de în moră şi de în del.
     Şi iară să să şti cum am conpărat eu Ivan dela logofătul Avram u •stăjin de ocină, iar eu Ivan l-am vădut [eu Ivan] păharnicului lui Staco, •dereptu 1000 as.
     Şi aldămaşa[ş]r anome Păcalră> şi Cernat Deodor şi Costandin şi de în •Cepturele, Tudoru şi Sin şi Ion şi de în Dobrotei, Voicel şi Micul şi Giurgiu şi de în Fântânile, Torde şi Usturoia.
     Luna Nokem>vre 6 zile, în anul 7131 <1622>.
         Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXVII/2.
         Orig. rom., hârtie, patru peceţi aplicate.
         Cu o copie, ibid., ms. 206, f. 516.
                             218
1622 (7131) Noembrie 11.
     f Aici boieri hotărnici lui Mărzea peh anume din Răduleşti, Buzinca ■com şi din Căldăruşani, Dumitru şi din Ţig<ă>neşti, Stepan log
                                    202
www.dacoromanica.ro
şi JButa şi din Topoloveni, Borcia şi Tuduru şi din Ruş, Balea post şi din Bucimeni, C<ă>rstea log şi din Gherghiţ, Liica şi Ianiu Ghiur-mescul şi din Tătuleşt, Avram log şi din Ojogdni, Iane com, să îmbie să hotărască ocina Mărzei peh de în Berileşti şi să o împietrească de cătră Şteful post de sat şi să o aleag<ă> cum va fi cu direptul.
     Şi hotarnic sluga domnii mel Iane post.
     Şi zioa de în Boboteaz<ă> în 2 săptămâni; iar să nu vor putea la aciast<ă> zi să fie mutată zioa după paşti în 3 săptămâni.
     A scris Lepădat, Noem 11 zile, în anul 7131 <1622>.
     ■ţ Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., VIII/5.
         Orig. rom., hârtie, pecete aplicată, căzută.
                                      219
1622 (7131) Noembrie 12, Gherghiţa.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier şi cu fiii săi, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Periş, însă partea lui Udreşte paharnic, toată, de peste tot satul a 12-a parte, din câmp şi din pădure şi din apă şi din moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege din hotar până în hotar, pentrucă a cumpărat dregătorul domniei mele mai sus scris dela Udreşte paharnic'din  ») pentru 30 galbeni gata şi pentru 5 coţi de găitan. Şi am văzut domnia mea şi zapis dela mâna lui de vânzare cu mulţi martori, anume: Dima pitar şi Marco paharnic şi Buta logofăt şi Radu! logofăt şi Pană Popazul şi Ianiu spătar şi Nedelco comis şi Spiridon logofăt şi Stănilă logofăt.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Hriza mare vistier, ocină la Cătruneştii de Sus numită ocina Pupezenească însă partea lui Ghirca şi Manea, fiii lui Vladul şi Radoslav,' din Pupezeni, partea lor toată cât se va alege de peste tot hotarul, pentrucă a cumpărat jupan Hriza mare vistier această ocină dela Chirca dela Manea, pentru 2000 aspri gata.‘Şi a plătit 50 de stânjeni, stânjenul câte 4 costande; şi 'câţi stânjeni se vor găsi iar să aibă să plătească stânjenul câte 4 costande. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare cu mulţi oameni buni martori: din Pupezeni, Voinea şi Micul şi Stroe şi Dima pitar şi din Gherghiţa, Urs iuzbaşa şi din Hăreşti, Mogoş vătaf şi din Ţigăneşti, Stepan logofăt, fiul lui Draghia şi Mihalcea logofăt din Măgureni.
     Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Hriza mare vistier, ocină la Ciumernic însă partea lui Turturea paharnic, nepotul lui Drăgan ban
     l) loc alb In orig.
                                 203
www.dacoromanica.ro
din Glina, toată, din piatra lui Udrea banul până la colnicul lui Tâmpa, pe care o ţine Turturea paharnic în două cu Teodosie logofăt din Ruda, din pădure şi din apă şi din livezi cu pomi şi cu apa Dâmboviţii de peste tot locul, pentrucă a cumpărat jupan Hriza mare vistier această ocină de la Turturea paharnic, pentru 5000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapis dela mâna lui de vânzare cu mulţi boieri martori, anume: Alexie al doilea vornic şi Cârstea logofăt şi din Drăngeşti, Pătru postelnic şi Vladul postelnic şi Spiridon logofăt şi Ivaşco postelnic şi Andrei, fratele lui Neagul comis şi din Glina,. Vladul şi Coman şi din Bobeşti, Dumitru logofăt şi Staico şi bătrânul Radul din Stălpenii de Jos şi popa Neagoe şi din Văcăreşti, Nan logofăt şl din Bucureşti, popa Borcea eclisiarh şi popa Ivan şi Vladul judeţul şi Semăn judeţul şi Dumitru al lui Caliţa şi Cărstian logofăt şi bătrânul Dumitru.
     Şi iar a cumpărat jupan Hriza mare vistier o casă cu pivniţă şi cu grajdul şi cu tot locul casii din jur în oraşul Târgovişte dela jupanîţa Maria lui Vălcul logofăt din Orbească şi dela fiul lui, Bunea logofăt, pentru 35 galbeni. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare cu mulţi martori, anume: jupan Paraschiva al doilea logofăt şi Şoptilici al doilea armaş şi din Olăneşti, Stanciul logofăt şi Calotă vătaf şi Tudor Măldărescul.
     Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Hriza mare vistier, în dealul Sârbenilor 8 pogoane de vie şi cu ocină la câmp cât se va alege acestor 8 pogoane dela Iorgaclii slujer, însă pogonul să se ştie câte- 9 galbeni.
     Şi iar a cumpărat jupan Hriza mare vistier dela Iorgachi slujer în dealul Trestienilor 5 pogoane devie iar cu ocină fără vinărici, nedajnice, însă pogonul să se ştie câte 6 galbeni şi jumătate şi dela Milea 2 pogoane fac bani peste tot
24.000  aspri. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare cu mulţi boieri martori, anume: Stoica Tărăceanul şi Danciul Doicescul şi Radul logofăt şi Nenciul vornic şi Spiridon logofăt.
     Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Hrizea mare vistier, dela Radul paharnic din Frijureni o Ţigancă, anume Sultana, pentru 3000-aspri gata. Pentru că această Ţigancă a fost din ţigănia lui Iane spătar din Bucov, ci a dat Radul paharnic lui Iane spătar altă Ţigancă, anume pe fiica lui Lai de a dat-o pe un Ţigan al lui, fiul lui Mucea. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vânzare cu mulţi martori, anume: din Târgovişte, Radul paharnic şi din Târgşor, Stănislav paharnic şi din Tămăşeşti, Ştefan paharnic şi Pătru paharnic, fiul lui Stoica spătar <şi> din Măgureni, Mihalcea.
     Şi iar a cumpărat jupan Hriza mare vistier dela Marco paharnic din Brătiani un copil de Ţigan, anume.........*), pentru 3000 aspri gata.
     Şi am văzut domnia, mea şi zapis de vânzaţe cu mulţi martori, anume: din Hăreşti, Mogoş vătaf şi din oraşul Gherghiţa, Urs iuzbaşa şi din Măgureni, Mihalcea şi din Ţigăneşti, Ştefan logofăt.
     l) loc alb In orig.
                                       204
www.dacoromanica.ro
     Şi au vândut aceşti mai sus zişi numiţi oameni ale lor dedine, ei de a lor tună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos şi din jurul locului .şi dinaintea domniei mele.
     Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Hriza mare vistier ca să-i fie ocina şi Aţiganii dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan Vartolomi mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan Batişte mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în oraşul Gherghiţa, luna Noembrie 12 .zile şi dela Adam în anul 7131 <1622>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXV/11.
         Orig. slav, perg., pecete timbrată.
         Cu o trad. rom. din 1742.
                                       *220
1622 (7131) Noembrie 29.
     f Eu Pred post din Mih<ă>eşti, scris-am acesta al mieu zapis la vrem de bokă>, căndu m’au lovit boia şi m’am spăret şi d morte, eu am lăsat sventii măn<ă>stiri din Vakea>, ce e hramul snta troiţă, am lăsat partea mea de în Mih<ă>eştii, a treia parte şi delniţa boerească şi Căprioreştii şi Cernicişti, pentrucă săntu cumpărat de tată-mieu Oncea vornic; şi Ţigan, anum Cernica, cu fămeia lui, cu toat<ă> şi Ivan Ţiganul cu feciorii lui şi Slav, feciorul lu Slav şi Ignat cu toat<ă>, fămeia lui, feciorul lui Brădiguiu şi viile dela Viţichişti cu toat<ă> moşiia, cât se va alege. Insă din Mih<ă>eşti, Belvighea şi Dragomirul Manei şi uncheaşul [Manea] Necula, eu las să hrănească pre mama pân la morte-ii. Iară dup<ă> mortea mamii, ii, aceşti 3 om,ii să fie ertaţi cu delniţele lor; şi mama să aibă a o hrănire, fără a-i vinde sau a-i da altuia să n’aibă voi, ci s<ă> fii ertaţi cu toat<ă> moşiia câV lă face partea acestoru 3 omni; iară alalţi rumâni de în Mih<ă>eşti cu toat<ă> moşiia partea mea, toat<ă> să fii svăntii mănăstiri ci-i mai sus scris<ă>. Iară nepotili meke> de soru, Stanca şi Ilina, să n’aibă treabă în moşiile meke>,că sântu măritate şi înzestrate; şi nipotu miiu Ivan, feciorul Mariii, să n’aibă nici o' treabă cu moşiile mekex Şi alalti rud ale meke>, toat să aibă a s<ă> firi de toat moşiile me, să fie unde le-am dat eu.
     Şi mărturii: părintili Arsenie arfiimandrit dika> svănta mân<ă>stiri din Târnova din Bucureşti, ce me-au fost duhomnic şi popa Boi cea cliserul domnescu şi popa Ivan şi diiacnul Dragul şi vătahul Andronie şi Vlad.
                                       205
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Nedelco pitar Boteanul, luna Noem 29 zile, în anul .7131 <1622>.
      Eu Preda am tocmit şi am învăţat cu a me limbă rău bolnav dă morte. Arhimandrit Arsenie1)
          Arh. St. Buc., M-rea Valea, III/5.
          Orig. rom., hârtie, două peceţi aplicate.
                                               221
  1622 (7131) Decembrie 3, Bucureşti.
      f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului,răposatului Mihnea voevod.Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestei sfinte şi dumnezeieşti mănăstiri, numită Iver, dela sfântul Munte, unde este hramul uspenia născătoarei de dumnezeu, şi sfintei mănăstiri a domniei mele numită sfânta Troiţă din josul oraşului Bucureşti, care este metoh sfintei mănăstiri Iver şi tuturor călugărilor câţi vieţuesc în sfântul lăcaş ca să le fie acestor mănăstiri mai sus zise ocină la Glina în judeţul Ilfov, însă partea lui Lian toată şi partea lui Mânjină toată şi partea lui Drăghici logofăt toată şi partea lui Paraschiva, fiul popii Tudorică, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, însă ocina cât a fost hotărnicită şi aleasă de părintele egumen Gligorie dela sfânta Troiţă cu 12 boieri, în zilele domniei mele, în al doilea rând dinspre ceilalţi paegiaşi din Glina şi dinspre Turturea paharnic, pentrucă aceste părţi de ocină mai sus zise au fost de moştenire acestor oameni mai sus zişi.
       Astfel, când a fost în zilele răposatului Mihail voevod, ei au vândut aceste părţi de ocină ltii Mihail voevod de peste tot hotarul şi cu vecini, însă de pe partea lui Paraschiva, anume Coman şi Dobrotă şi Neagul şi Dumitru şi iar Manea şi Yladul şi Fătul, ce au fost megiaşi. Apoi şi ei s’au vândut lui Mihai voevod vecini cu părţile lor de ocină din Glina. Iar apoi, Mihail voevod, domnia lui singur a dat şi a miluit pe Anghelachi portarul cu aceste părţi de ocină din iGlina şi cu vecinii, care sunt mai sus zişi, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce i-a slujit, ca să-i fie lui dedină.
       Astfel, când a fost în zilele domniei mele; în primul rând, după moartea lui Anghelache portar, jupaniţa lui, Stana şi fiul ei, Gherghe, ei au miluit  jumătate de ocină din Glina pe sfânta mănăstire Iver şi pe sfânta mănăstire sfânta Troiţă, ce fusese cumpărată de răposatul Mihail voevod, pentru sufletul lui Anghelache portar şi pentru pomana lor; şi s’au scris numele lor la sfântul pomelnic. Iar cealaltă jumătate de ocină din partea lui Paraschiva
         1) semnătură grecească.
                                       206
www.dacoromanica.ro
a cumpărat-o părintele egumen Gligorie din sfânta Troiţă dela jupaniţa Stana şi delş. fiul ei Gherghe, pentru 30 galbeni gata, să fie sfintei mănăstiri dedină.
     Apoi a ales egumenul Gligorie aceste părţi de ocină din Glina şi cu vecinii mai sus zişi şi a pus pietre şi semne dinspre ceilalţi megiaşi şi din sus şi din jos dinspre Turturea paharnic. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Mihail voevod de milă, cum este mai sus scris.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor două sfinte mănăstiri, care sunt mai sus zise, ca să le fie ocina de întărire şi dedină, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi Necula mare spătar şi Varto-lomi mare stolnic şi Furtuna mare comis şi Batiştea mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     Şi am scris Lepădat logofăt în Bucureşti, luna Decembrie 3 zile şi dela Adam în anul 7131 <1622>.
     j- Io Radul voevod, din mila fui dumnezeu, domn.
     Io Radul voevod 
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 11/13.
         Orig. slav, hârtie, pecete timbrată.
         Cu două traduceri rom. din 1754 şi din 1783; altă trad. rom., ibid., In ms. 256,
     f. 315-316.
                                                 222
1622 (7131) Decembrie 10, Gherghiţa.
     j- Din milaJui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Snagov, unde este hramul intrarea în biserică a născătoarei de dumnezeu, ca să fie volnici călug<ă>rii cu aceast<ă> carte a domnii mel de să-ş ţie gârlele care sănt pre ocina sfntei mănăstiri în sat la Spanţog, de preste tot hotarul cătă se,va-alege. Şi să fie volnici călug<ă>rii să-ş ia vama de în peşte a zecelea, cum iaste legea, şi să fie în pace de cătră stolnicii, să n’aib<ă> nimenilea treabă cu acele gărle de prş ocina mănăstirii. Pentrucă iaste ocină direaptă şi de moşie a mănăstirii şi nu sănt eşite aceste gărle de în baltă, ce au fost neşte gărle seci, de demult, acum se-au împlut de apă, de în apa Argeşului şi an dobândit şi peşte.
     Derept aceia, nimenilea să nu se ispitească a opri sau a se amesteca la gârlele ce sănt pre ocipa mănăstirii, ce pace să aib<ă> de toţi oamenii, să fie sfntei mănăstiri ocină moşie, cum au fost şi mai denainte vrem. Altfel să na fie, după spusa domniei mele.
                                       207
www.dacoromanica.ro
     Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele.
     Scris la Gherghiţă, luna Decembrie 10 zile, v<ă>lt 7131 <1622>. Anton a învăţat.
      -j- Cartea Radului vod<ă> cel Bătrân.
     Spanţov, baltă.
         Acad. R.P.R., XX/20.
         Orig. rom., hârtie.
                                      223
1623  (7131)  6, Târgovişte.
     ■f Eu Nedelco de Buc scris-am zapisul mieu să fie la măna Oprei iuzbaşa şi a jupănesei lui Măriei, ca să se ştie că ne-am tocmit şi ne-am înpăcat dena-intea jupan Papa mare log de le-am dat eu ocină în Bucul Vladului 200 de stânjeni, ce am fost avut eu cumpărătoare, iar în ocina lor în zilele domnu nostru Radul voevod în domnia dentăiu, derept 14.400 as, ca să le fie lor moşie şi feciorilor. Iar Oprea iuzbaşa şi jupăneasa lui, Mariia, ei încă mi-au dat ocină în Bucul Bătrân, de în partea lui Bobolan 120 de stânjeni, carii au fost luoate ei de la Sin de Mătăseşti. Şi iar după ceşti 120 de stânjeni mi-au mai dat şi un crăngu de pădure den ocina Mătăsească, ce se cheam<ă> crângul Mircăi, ocină pentru ocină. Şi ne-am tocmit de bună voe, ca să nu mai scornim pără.
     Şi au fost mărturie Aldimir vornic şi Negoiţ<ă> peh Meiuotescul şi popa Ivan de Buc şi Oancea log şi Danciul vat şi Şoptilici armaş şi Oancea log şi mulţi oameni.
     Aceasta mărturisim. Altfel să nu fie.
     A scris Lepădat logofăt în Târgovişte, luna  6 zile, în anul 7131 <1623>.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LXV/7.
         Orig. rom., hârtie, pecete aplicată.
         Luna după confirmarea din 11 Ian. 1623.
                                      224
1623  (7131) Ianuarie 9, Târgovişte.
     f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numită Valea, unde este hramul sfânta Troiţă începătoare de viaţă, ca să-i fie sfintei mănăstiri satul Mihăeştii a treia parte din sat, partea lui Preda, fiul lui Oancea vornic, toată, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu vecinii -şi cu tot venitul, dar şi delniţa casii, boerească, şi Căprioreştii şi Cernăteştii
                                       208
www.dacoromanica.ro
şi sălaşe de Ţigani, Cernica cu Ţiganba sa şi cu fiii şi Ivân Ţigan cu fiii şi Slav, fiul lui Slav şi Ignat cu Ţiganca sa şi cu fiii, fiul lui Brădigoiu şi via dela Viţi-cheşti cu toată partea lui de ocină oricât se va alege; însă să se ştie, din Mihă-eşti 3 vecini anume: Belveghea şi DragomirŞi Manea. Şi Necula el a lăsat cu limba lui să fie a mamei sale Voica ca să se caute şi să se hrănească cu ei până va fi ea în viaţă, iar după moartea ei, ei să fie iertaţi cu delniţele lor, pentrucă aceste «cine, care sunt mai sus zise şi Ţiganii, câţi sunt mai sus scrişi, au fost de moştenire ai lui Preda, fiul lui Oancea vornic dela tatăl său Oancea vornic. Astfel, când a fost la vremea lui de moarte, el a căutat şi a lăsat cu limba lui la moartea lui să-l îngroape la sfânta mănăstire, unde este îngropat şi tatăl său Oancea vornic şi mama sa şi sora sa şi toate rudele lui. Aşa a lăsat el toate dedinele lui, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, călugărilor de hrană, lor veşnică po-» menire. Iar altcineva din rudele lui niciun amestec să nu aibă, nici soră, nici nepot, nici nimeni pe aceste dedine, fără numai sfânta mănăstire. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Preda, fiul lui'Oancea vornic, făcut la moartea lui cu alţi martori, anume: părintele egumen arhimandrit dela sfânta mănăstire dela Târnova din Bucureşti, care i-a fost duhovnic şi pbpa Borcea eclesiarh şi popa Ivan şi Dragul diac şi Andronie vătaf şi Radul şi Nedelco paharnic din Boteni.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie aceste dedine şi Ţigani, care sunt mai sus zişi, de moştenire şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi jupan
Bertolomeiu mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi jupan...............*)
mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Ispravnic Papa mare logofăt.
     Am scris ldoxii în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 9 zile şi dela Adam până acum cursul , în anul 7131 <1623>.
     f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
          Arh. Şt. Buc., M-rea Valea, III/4.
          Orlg. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. rom. din 1905.
                                      225
1623  (7131) Ianuarie 10, Târgovişte.
     f Scris-am eu, jupan Cernica ce au fost vornic /nare, aceasta al meu zapjs, cum să se ştie că am vândut un loc de cas<ă> aicea în Târgovişte părintelui egumenul şi cu alalţi călugării dela sfânta mănăstiri dela Golgota, diriptu 40 di galbinii; iar de patruzece di galbinii am lăsat eu pintru pomeana, ca să fiimu la poineanic ai mie părănţii anume Ftatea şi Muşa şi Cirnica vornicul şi Cheajna
     x) loc alb in orig.
                               20&
14 — Doc. Ţara Rom. — c. 1327
                                www.dacoromanica.ro
vărneceasa, Tudorachi şi Udrea, ca să fie sfintei mănăstiri Golgoteii moşie acistu loc ci am vândut. Iar cini să va ispiti dup<ă> petrecirea nostră să-scornească pâră cu părinţii, acila om să fie blăstimat de 318 părinţi şi să. lăcuiască cu Iuda, cu Ariia. Şi la tocmeala nostră, căndu ne-am tocmit, fost-ait anume pop Iano şi diiacon Baldovin şi Gonea, ginirili Savi şi Mane al lu Papacărstea niguţătoriul şi Nica niguţ<ă>torul, Nica comis * *), Gherghi Drăgăniţ. şi Oprea log din Săcuiani.
     Şi acistii al mii zapis să fie la măna eguminului dila Golgota, să se ştie.
     Scris luna Ianuarie 10 zile, anul 7131 <1623>.
     Scris Dobri log.
          Arh. St. Buc., M-rea Golgota, V/8.
          Orig. rom. hârtie, pecete aplicată.
          Cu o copie, ibid., in ms. 228, I. 77.
                                          226
1623   (7131) Ianuarie 10.
      Cu mila lui dumnezeu, creştinul Radul voivodu şi domnu a toată Ţara Rumănească, ficiorul marilui şi preabunului şi răposatului Mihnii voivod. Dat-au domniia lui aceasta învăţătură a domniii lui sfinţii şi dumnezăeştii mănăstiri ce se clliamă Golgota, unde iaste şi se prăznuiaşte hramul înfricoşatei Preobrajenii a domnului dumnezeu şi spăsitoriul nostru Isus Hristos, şi părintelui egumenului Pangratie, pentru ca să fie sfintei mănăstiri, ce e mai sus. zisă, un loc cu casa care iaste în oraş în Tărgovişti şi cu pimniţa de piatră a), pentrucă acest loc cu casa, el au fost mai de demult al credinciosului al domnii mele jupan Cernica, care fusese mare vornic, care-i fusese şi lui de cumpără-toari mai dinnainte vreme.
      Iar apoi, când au fost acum în zilele domniii meii, iar călugării de la sfânta mănăstire Gorgota ei l-au cumpărat acest loc cu casa ce e mai sus zis, de la jupan Cernica vornicul, drept 80 de galbeni, iar apoi jupan Cernica vornicul 40 de [de] vghi i-au ertat însuşi el pentru [pentru] pomeana, ca să fie pomenit la sfântul pomeanic, el şi tot neamul lui3) şi fraţii lui pe anume Fratea şi Muşa şi Cernica vornicul şi jupăneasa lui, Cheajna şi Tudorachi şi Udrea 4) peţitrucă ei au dat de a lor bună voe şi cu ştirea tuturor boiarilor dinnaintea domnii meii acest loc la sfânta mănăstiri Gorgota ca să, fie statornic. Şi văzând domniia mea zapis de vânzare la măna călugărilor, făcut cu mare blestem şi cu mulţi boiari mărturie pe nume Nedelco comis, şi din Săcuiani, Oprea logofăt şi Dobri logofăt şi din Târgovişte, popa Iane şi Baldovin diiaconul şi Gheonea, ginerele Savei,
      *) « Nica comis • adaus ulterior.
      *) In ms. 228 adaos: «care este lângă ne»....... (necompletat).
                          *) In ms. 228:« drept 40 de galbeni gata, Încă din patruzeci de galbeni a luat jupan Cernica dvornicul el singur pentru pomenire ca să lie la sfântul pomelnic el şi părinţii lui. s-
      *) Pasagiul «şi jupăneasa... Udrea», scris Intre rânduri.
                                       210
www.dacoromanica.ro
şi popa ManeaJ) şi Cărstea neguţătoriul şt Nica şi Gherghe şi Drăghineţua) şi alţi boiari,
      Şi an pus jupan Cernica vornicul şi blestem mare: care om s’ar scula cu vreo pără asupra acestui loc care l-au cumpărat călugării, acela om să fie proclet şi afurisit de 300 şi 18 părinţi care au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia.
      Drept aceia domniia mea am dat sfintei mănăstiri Gorgota şi tuturor •călugărilor pentru ca să fie această ocină statornic<ă> şi ohabnic<ă>. Şi într’alt chip să nu fie peste zisa domnii meii.
      Şi mărturii am pus domniia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomei stolnic şi Furtuna comis şi Batişte mare peharnic şi Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, luna Ianuarie 10 zile, anul 7131 .
      Io Radul voevod.
          Arh. St. Buc., M-rea Golgota, VII/18.
          Copie rom.
          Altă copie, ibid., ms. 228, f. 77—78.
                                        227
1623  (7131) Ianuarie 10, Târgovişte.
      f In Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod, fiul răposatului Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu şi darul Iui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ung^ovlahiei, încă şi peste părţile de peste munţi* Amlaşsşi Făgăraş, herţeg, am binevoit domnia mea cu a mea bună voinţă, cu curata şi luminata inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe dumnezeu cel ce m’a proslăvit şi cu slavă m’a înălţat pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele.
      Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisov de faţă al domniei mele, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri a domniei mele, care este din josul oraşului Bucureşti, unde este hramul sfânta Troiţă şi tuturor călugărilor câţi vieţuesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus zise un loc din jos de Bucureşti, ce este lângă sfânta mănăstire, unde este palanga pe care a făcut-o Sinan Paşa, însă de lângă crucea lui Iştfan din sus, de unde ţine palanga, în jos, pe drumul Văcăreştilor până la hotarul Grecilor şi din drumul Văcăreştilor în jos, până la Dâmboviţa şi dela palangă în jos, iar la Dâmboviţa, pentrucâ acel loc mai sus scris l-a dăruit la sfânta mănăstire răposatul bunicul domniei mele, Alexandru voevod, care a zidit sfânta mănăstire din temelie, ca să fie
         In ms. 228 « şi Manea al lui popa ».
      *) In ms. 228 « şi Gheorghe Drăgăniţu ».
                                        211
14*
www.dacoromanica.ro
sfintei mănăstiri de moştenire şi de ohabă şi întărire. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului bunic al domniei mele Alexandru voevod şi cartea răposatului părinte al domniei mele Mihnea voevod, făcute pe această moştenire, care au miluit sfânta mănăstire.
      Pentru aceea, am făcut domnia mea hrisovul domniei mele sfintei mănăstiri pe această dedină cum este mai sus scris, fie ce om va fi pe această dedină . fie vecini, fie Greci, fie Sârbi fie Arbănaşi, fie om ce va fi, să aibă pace de bir şi de găleată şi de fân şi de miere şi de ceară şi de cal şi de bou şi de oaie seacă şi de opăcinaşi şi de lucru domnesc şi boieresc şi de vinărici şi de păhărnicie şi de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de cai de olac şi de toate dăjdiile şi mâncăturile câte sunt peste an în ţara domniei mele, dela nimeni turburare să nu aibă înaintea acestui hrisov al domniei mele, pentrucăvi-am iertat domnia mea de toate, să aibă bună pace, numai să fie de ascultarea şi de treaba sfintei mănăstiri, care se va hrăni pe acel loc al sfintei mănăstiri cum este mai sus zis.
      încă şi blestem : după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci va călca şi vâ strica, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sunt în f^icheia şi ' să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hriza mare vistier şi jupan Necula mare spătar şi Vartolomi mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis \i jupan Batişte mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic ...............*)
      Şi hm scris Lepădat logofăt în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 10 zile şi dela Adam în anul 7131, iar dela naşterea lui Hristos 1623.
      f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
      Io Radul voevod 
          Arta. St. Buc., Peceţi, nr. 37.
          Orig. slav, perg., pecete atârnată.
          Cu o trad. rom., ibid., In ms. 256, f. 62.
                                     228
1623  (7131) Ianuarie 11, Târgovişte.
      f Din mila lut dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi răposatului Mihnea vodă. Dă domnia mea această poruncă a
           loc alb In orig.
                                       212
www.dacoromanica.ro
domniei mele credincioasei slugi a domniei mele Iancul căpitanul din Gher-ghiţa şi cu fiii lui, câţi dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină din sus de oraşul domniei mele Gherghiţa, un vad de moară şi cu loc de livadă, care este în jurul vadului, pentrucâ acest mai sus zis vad de moară şi loc de livadă toate au fost domneşti. Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, domnia mea m’am milostivit şi am miluit pe Iancul căpitanul pentru credincioasa slujbă, pe care a slujit-o domniei mele la toată trebuinţa şi slujbele domniei mele, în toată vremea. Pentru aceea, am miluit domia mea să-i fie dedină în veci şi domniei mele pomană, veşnică pomenire, pentrucă am văzut domnia mea că a slujit domniei mele cu dreptate.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină ohabă lui şi fiilor ‘ lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.                                                -
     Şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele cui va încredinţa domnul dumnezeu să fie stăpân şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte şi milă a domniei mele pe'«cela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l înnoiască şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui, iar care nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte şi milă a domniei mele pe acela domnul dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui, iar în veacurile Viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie la un loc nedespărţit în veci, amin.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrize mare vistier şi jupan Nicola mare spătar şi jupan
Vartolomeiu mare stolnic şi jupan Furtuna mare comis şi....................... ,l)
mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
     A scris Dumitru logofăt în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 11 zile, dela A^dam până acum cursul anilor 7131 <1623>.
     ■f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.
     Io Radul voevod. 
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., VI/2.
         Orig. slav, perg.
         Cu o trad. rom. din 1864.
                                      229
1623  (7131) Ianuarie 11, Târgovişte.
     ■f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voevod. Dă domnia hiea
     x) loc alb In orig.
                                       213
www.dacoromanica.ro
această poruncă a domniei mele lui Nedelco din Buc, din judeţul Ialomiţa şi cu fiii lui, câţi îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Star Buc, însă din partea lui Bobolan, 120 stânjeni, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentrucă aceşti mai sus zişi stânjeni de ocină i-a luat Oprea iuzbaşa dela Sin din Mătăseşti, de i-a dat lui Nedelco şi a făcut Schimb cu Nedelco. Iar Nedelco i-a dat lui Oprea iuzbaşa 200 stânjeni de ocină la Bucul Vladului de jos, pe care i-a avut Nedelco cumpărătură în ocina lui Oprea iuzbaşa, dela jupaniţa lui, Maria şi dela sora sa»Anca, jupaniţa lui. Vintilă logofăt, pentru 14.400 aspri, în zilele domniei mele în primul rând. Apoi Oprea . iuzbaşa încă i-a mai dat lui Nedelco pe acei 120 de stânjeni, care sunt mai sus zişi şi un crâng peste deal, pe ocina Mătăsască, care se numeşte Crângul lui Mircă, să fie ocină pentru ocină.
     Şi au schimbat ei de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele.
     Şi a fost la întocmirea lor, când au schimbat, mulţi boieri martori, anume: jupan Enachi fost mare postelnic în ţara Moldovei şi Oancea logofăt şi Aldimir vornic şi Danciul şi Radul Doiceştii şi din Vaideei, Stan Popescul. Şi au venit Nedelco şi cu Oprea iuzbaşa de au fost de faţă înaintea domniei mele lâ întocmire, cum este mai sus scris.
     Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Nedelco şi lui Oprea iuzbaşa, ca să le fie schimb, dedină fără pâră, niciodată şi neclintit în veci.
  . Şi iar să fie lui Nedelco ocină la Buc însă din partea lui Radul postelnic Balomircscul 100 stânjeni, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatră satului, de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentrucă i-a cumpărat Nedelco aceşti stânjeni de ocină mai sus zişi dela Radul postelnic Balomirescul, pentru 8000 aspri gata.
     Şi iar să fie lui Nedelco ocină la Buc, iar din partea lui Radul postelnic 100 stânjeni, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vad de moară şi din vatra satului, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentrucă a cumpărat Nedelco aceşti stânjeni de ocină dela toţi megiaşii, însă din partea lor, pentru 10.000 aspri gata, când s’au răscumpărat megiaşii de vecinie dela Radul postelnic, fiul lui Dragomir postelnic Balomirescul, care au fost vecini ai lui Radul postelnic.
Şi au vândut Radul postelnic şi megiaşii, care i-au fost lui vecini, ei de a lor bună voie cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domrfiei mele.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Nedelco, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Papa mare logofăt şi jupan Hrizea mare vistier şi jupan Necola spătar şi Vartolomei stolnic şi Furtuna comis şi Batiştea mare paharnic şi jupan Trufanda mare postelnic. Şi ispravnic Papa mare logofăt.
                                       214
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Ianuarie 11 zile şi dela Adam până la această scriere, cursul anilor în anul 7131 <1623>, iar dela naşterea lui Hristos 1622.
     ■f Io Radul voevod, d^n mila lui dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Cotrocgni, IX/6.
         Orig. slav, perg., pecete timbrată*.
         Cu o trad. rom. din 1806. Altă trad. rom., ibid., in ms. 692, i. 196 v—197.
         Data dela facerea lumii nu corespunde cu cea a erei noastre. Data exactă este
     cea dela facerea lumii, care corespunde şi cu divanul.
                                                  2B0
1623   (7131) Ianuarie 16.
     ■f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin.
     f Adică eu Grama, feciorul lu Chisar vornicul, scris-am al mieu zapis, ■cum să se ştie c’am avut pără cu [cuj Stanca, fata Vladului di Dărmăneşt, ţrintru nişte ocin<ă> din în sat di în Dărmănişti.
     Deci noi ne-amii sorocit la curte, să întribăm divanul domnu nostru, apoi ne-am înpăcat di a noastră bună voe, cum să aibă Stanca a-şii tinere ocina ■cu bună păci, iar di cătră mini să aibă păci şi cini va mae scorni pără di acum Snaintj, să fie anatima şi afurisit di 318 părinţi.
     Deci eu încă am făcut acist zapis ca să fie la mâna Stancăe.
     Şi încă mărturii am pus: Stanciul nigăţătotul Pustiul şi Iane post •di în Blagodişt şi Căzan di Sărăţeni şi Nicula di Murgeni şi Pascali judiţul •di'Draş şi Vintil<ă> log şi încă mulţi oamini buni, ci nu săntu scriş aicea.
     Şi am scris tu Zărnă, sluga Papii log.
     Luna Ghin 16 zile, leat 7131 <1623>.
     Eu Grama.
         Muz. Arh. şi Ist. Buc., nr. 1528/D.
         Orig. rom., hârtie, pecete aplicată.
                                                  2B1
1623   (7131) Ianuarie 16.
     t Eu Radul log de Dălbăneşti şi popa Radul şi Stan şi Stancul şi Stoica şi Oancea şi Dobrin şi Neagoe şi tot satul megiiaşii de în Dălbăneşti, .scris-am acesta al nostru zapis, să fie la măna jupănului Neculei vistiiarul, cum să se ştie că i-amu vândut doa rote de mori în apa Praovci, ci se cheam<ă> în vadul de mijloc.
     Şi le-amu vândut păntru preţu 64 de galben gata.
     Şi le-amu vândut de a noastră bună voe, cu ştire boerilor şi a megiiaşilor de înprejuriul locului, de în sus şi dă în jos; că aceste mori ce sânt mai sus
                                       215
www.dacoromanica.ro
scris nui le-amu fost vândut mai nainte lu Miriţă cojcariul; apoi noi le-amu răscup<ă>rat şi le-amu vândut jupănului Neculei vist.
     Şi căndu amu făcut această tocmeală, mărturie amu pus: jupănul Ivaşco vornicul de Băleni şi jupănul Gligorie comisul şi banul Pătru şi Ghione, ginerele Saveii de în Tărgovişt şi Ghinea Mustachi şi Sima logfăt din Tărgşor şi Gherghe vat din Tărgovişt" şi Moga log de Căptăreşti şi Radul părc<ă>labul de Stoinegt, ca să-i fie aceste mori moşie în veciia veacului adevărat<ă>.
     Am scris eu, Dumitru log, luna Ghin 16 zile, în oraşulTărgovişti.
     Insă şi cu loc înprejurul morilor, căt arunci cu topor