AC AD E M l'A REPUBLICII POPULARE A O J V X E DOCUMENTE • PRiyiND ISTORIA ROMÂNIEI V E A cx L X V I B. ŢARA ROMÂNEASCĂ VOL. I (1501—1525) E D I T V K A ACADEMIEI R E P U E L I C I I POPE lfL\ K E R 0. ele să plătească perperul călugărilor » Vămile cele mari, aflate la hotarul ţării, erau şi ele o. dăruite» proprietarilor feudali. Documentul nr. 8 (din 30 Aprilie IJ02) şi documentul nr. J3 (din 1 Mai ijio) www.dacoromanica.ro IV confirmă stăpânirea mănăstirii Tismana asupra vămii dela Calafat; iar documentat nr. 20 (din 2o Ianuarie ijoj) întăreşte Copiei vama dela Genune. Aceste documente precisţeasşâ tariful vamal care trebuia plătit pentru fiecare marfă ce trecea hotarul prin vad. Astfel', la Calafat se plăteau pentru un cal, 6 aspriy pentru un bou, / aspri, pentru un sac de grâu, 2 aspri, pentru o bute de vin, io aspri, etc., tarif fixat de către Domn, putere centrală, şi care, după câte ştim, nu apare în privilegiile domneşti, acordate anterior pentru stăpânirea vămilor dela Genune şi dela Calafat. Felul în care domnia controla, la începutul sec. al XVI-lea, activitatea vămilor aflate în posesiunea unor mănăstiri, ne este arătat în documentul nr. 20, unde domnul porunceşte vameşului pus de mănăstirea Coif a: «Tu vameşe, să nu ierţi niciun aspru nimănui căci îţi vom lua socoteala după catastihul dela vadul Dunării». (Este vorba de vămuirea mărfurilor de transit, care treceau din Ardeal în Turcia, de-a-lungul Oltului: vama dela Genune era la trecâtoarea munţilor şi ea putea fi astfel controlată la celălalt capăt al ţării, la vărsarea Oltului în Dunăre). Sunt măsuri ce oglindesc tendinţa domniei de a întări unitatea administrativă împotriva fărâmiţării dinlăuntrul Ţârii Româneşti. ★ Documentele din acest volum aduc ştiri noi despre înăsprirea relaţiilor sociale la sate. Boierii tind să acapareze prin toate mijloacele pământul şi braţele încă libere. La 9 Martie IJ02 (doc. nr. 7) se întăreşte moşia fraţilor Radu şi Petru compusă din }o sate (adunând fracţiunile de o jumătate de sat, o treime de sat, etc.), 12 munţi şi 47 sălaşe de robi. Dar aceşti doi boieri stăpâneau înainte vreme (anul 1482) împreună cu alţi doi fraţi, « numai» 20 sate şi 16 sălaşe de robi. Această creştere în întindere a proprietăţii feudale, se realiza prin aservirea forţată a moştenilor şi a proprietăţii lor. Acelaşi document (nr. 7) din i;o2, arată cum în numeroase caruri, cei doi boieri « s'au înfrăţit» cu câte un moştean, pe partea de ocină a aceluia; la data emiterii actului, ocina se întărea însă în deplina proprietate a boierilor Radu şi Petru. Eupta ţăranilor se întărea în aceeaşi măsură în care creştea aservirea ţărănimii prin extinderea şi intensificarea exploatării feudale. Este caracteristică porunca pe care Vladislav al IlI-lea (ijij—D20 0 adresează satelor mănăstirii Bistriţa: <' Voi, vecinii toţi, să ascultaţi de egumen şi de posluşnicii sfintei mănăstiri. Iar cine nu va asculta dintre voi, părintele egumen să aibe voe să-l certe şi să-l pedepsească după fapta sa şi să-l aducă legat la domnia mea* (subliniat de redacţie). Reiese intervenţia domniei în ajutorul mănăstirii, pentru a suplini prin aparatul său de represiune slăbiciunea mănăstirii în faţa nesupunerii ţăranilor. Este de subliniat, aici, că actul din domnia lui Vladislav al IlI-lea corespunde în timp cu o www.dacoromanica.ro V răscoală ţărănească înfrântă cu armele de oştirea lui Radu de la Afumaţi. Inscripţia pietiei de pe mormântul lui Radu enumeră cele 20 bătălii pe care le-a purtat acest voevod; între luptele sale dela Siştov şi dela Gberghifa, este înscrisă a 14-a luptă « cu ţăranii», dată sub cetatea Poenarilor. Vladislav însuşi arată Braşovenilor, într’o scrisoare din 13 Iulie 1324 că în Ţara Românească «j5au făcut mulţi răufăcători». ★ Pentru cunoaşterea frământărilor politice din primul sfert al sec. al XVl-lea, documentele din acest volum sunt preţioase. In 1 J2i începe ofensiva otomană asupra "Europei. Cele peste ij schimbări de domnie care au avut loc în Ţara Românească în numai 4 ani (Sept. 1J21 — Sept. ij2j) oglindesc lupta de fiecare clipă dusă de popor împotriva Turcilor şi împotriva acelor domni sau boieri sprijiniţi de Sultan. Documentele publicate în acest volum aduc precizări cu privire la cronologia luptelor şi a schimbărilor de domnie. Astfel documentele din anul 1323 îl arată pe Rjidu dela Afumaţi ca domn, la 10 şi 11 Februarie — apoi pe Vladislav al IlI-lea, la 13 Aprilie şi la 30 Mai—apoi pe Radu, la 24 Iulie — apoi iarăşi pe Vladislav la 18 August 1323 şi, în fine, începând din Septemvrie, pe Radu dela Afumaţi. Pentru toate documentele citate aci, ni s’a păstrat originalul (fotocopia se găseşte în acest volum) şi astfel data lor nu poate fi pusă la îndoială. Publicarea lor dă posibilitatea studierii luptelor din anul 1J2J, adică din vremea în care domnia lui Radu dela Afumaţi era socotită de istoriografia burgheză ca deplin stabilizată graf ie ajutorului de care el s’ar fi bucurat din partea Turcilor. Faptul că documentele citate mai sus sunt emise de Vladislav din Bucureşti şi de Radu din Târgovişte pun problema că în 1)23, Vladislav (şi nu Radu) era cel care căuta sprijin la Turci. Aceste împrejurări trebue studiate pentru lămurirea rezistenţei opuse de popor ofensivelor tui Soliman al II-lea, în ajunul bătăliei dela Mobaci. ★ In numeroase alte probleme, ca: organizarea oraşelor şi proprietatea imobiliară în târguri (documentele nr. 30, 133, etc.) sau problema băniei Oltenie (doc. nr. 131, etc.), izvoarele publicate în acest volum aduc materiale pe baza cărora se vor putea analiza şi rezolva în mod ştiinţific chestiuni importante din istoria medie a poporului nostru, Pentru a se ajunge la astfel de rezultate vor trebui însă folosite, în întregimea lor, toate izvoarele, printre care cele ce se tipăresc în colecţia: «Documente privind Istoria României». www.dacoromanica.ro REZUMATUL DOCUMENTELOR i. 1501 (7009I Ianuarie 28.—Fraţii Craioveşti dăruesc m-rii sf. Pavel dela muntele Athos un mertic anual de 2000 aspri şi 100 aspri pentru cheltuiala celor care vin să-l ia. o 1501 (7009) Aprilie 19, T â r g o v i ş t e.—Radu cel Mare voevod dărucşte m-rii Bistriţa câte 5000 aspri anual. 3. 1501 (7009) Mai 23, T â r g o v i ş t e.—Radu cel Mare voevod dărueşte m-rii Iezer un mertic anual de 3 găleţi de grâu şi 3 de orz din jud. Romanaţi, întărindu-i stăpânirea asupra cărţilor, odăjdiilor şi vitelor. 4. Itoi (7009) Mai 24, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte m-rii Cozia sate, găletăritul din jud. Vâlcea, vinărici, vama dela Genune, 300 salaşe de Ţigani şi bălţile dela Dunăre, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 5. 1501 (7010) Decembrie 15, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte m-rii Nucet sate cu mori şi vinărici, jumătate din balta Săltava şi 30 sălaşe de Ţigani, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 6. 1502(7010) Februarie 25, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod dărueşte m-rii Rusico dela muntele Athos un mertic anual de 4000 aspri şi 400 aspri pentru cheltuiala celor veniţi să-l ia. 1. 1502(7010) Martie 9, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte boierilor Radu şi Petru toate satele şi munţii lpr, vinăriciul şi Ţigani, scutindu-le de toate dările şi slujbele- 8. 1502 (7010) Aprilie 30, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte m-rii Tis-mana vama dela Calafat fixând tariful, precum şi bălţile Bistreţul, Balta Alba şi Platăţa cu vama de peşte. www.dacoromanica.ro VIII 9. ■ 1502 (7010) Mai 3, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte m-rii Govora sate şi părţi de sate, selişti, mori şi vii, găleţi de grâu şi de orz din jud. Romanaţi, a şasea parte din vama Runcului, vedre din vinăriciul domnesc dela Râmnic, un mertic anual de 3000 aspri şi Ţigani, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 10. 1502 (7010) Iunie 19, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte lui Mogoş şi Nanciu ocină la Stăneşti. 11. 1502(7011) Septembrie 12, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte lui Capotă cu fiicele sale şi fratelui său Dragomir ocină la Frăsinetul din Dumbravă. 12. 1503 (7011) Aprilie 18, Târgovişte. — Radu cel Mare voevod dărueşte m-rii Tismana un mertic anual de 800 de bolovani de sare. 18. 1503 (7011) Aprilie 19, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte lui Stoica cu fiii lui fetei lui Vlădaia cu fiii ei şi nepoatei lui Stanca cu fiii ei satele Lumaşul şi Pârul. 14. 1503 (7011) Iunie 11, Târgovişte. — Radu cel Mare voevod întăreşte jupaniţei Muşa satul Corbii de Piatră, jumătate din satul Mălureni şi Ţigani. 15. 1504(7012) Iunie 15, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte lui Ion şi fiilor săi părţi de ocină în Petreşti. 16. 1504 (7012) Iunie 15. —Radu cel Mare voevod întăreşte locuitorilor din Vai-de-Ei munţii lor, în urma judecăţii cu satele Măldăreşti şi Cândoi. 17. 1504(7013) Septembrie 13, Târgovişte. —Radu cel Mare voevod întăreşte lui Radu stolnic şi fratelui său Badea ocine la Finteşti, Mirceşti şi Petreşti. 18. 1504(7013) Noembrie 21, Târgovişte. — Radu cel Mare voevod întăreşte m-rii Bunei Vestiri (Glavacioc) satul Zemnicele, dăruit de Ivan clucer. 19. 1505 (7013) Ianuarie 11, Târgovişte. — Radu cel Mare voevod întăreşte m-rii Cozia satele Cărăreni şi Lumineni, ocină lângă Oraşul de Floci şi bălţile dela Săpatul până la gura lalomiţei, fixând scutirile şi drepturile feudale ale mănăstirii. 20. 1505 (7013) Ianuarie 20, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte m-rii Cozia vama dela Genune stabilindu-i tariful de 3% de care nu va fi scutit nimeni. 21. 1505 (7013) Martie 26, Bucureşti.—Radu cel Mare voevod întăreşte lui Radu, fiul lui Laţco, jumătate din satul Topeşti, iar cealaltă jumătate m-rii Tismana, căreia i-o dăruise Laţcc. www.dacoromanica.ro x: 22. I5°5 (7013) Martie 26, Bucureşti.—Radu cel Mare voevod Întăreşte m-rii Tismana satele, bălţile, livezile şi viile sale. 23. I5°5 (7013) Martie 27, Bucureşti.—Radu cel Mare voevod scuteşte de toate dările-şi slujbele, afară de bir şi oaste, vecinii care se vor aduna pe moşia Topeşti a m-rii Tismana şi pe cei ce se află acolo. 24. I5°5 (7OIî) Iunie 2, Bucureşti.—Radu cel Mare voevod Întăreşte boierului Arca Crivina Murgeştilor, lângă Şerbeşti, in urma unei judecăţi. 25. I5°5 (7013) Iunie ij, Bucureşti.—Radu cel Marc voevod Întăreşte lui popa Frâncu şi fiilor lui, Tudor gramatic şi Stanciu, ocine la Suseni. 26. I5°5 (7013) Iunie 21, Bucureşti.—Radu cel Mare voevod Întăreşte înfrăţirea dintre Muşat cu Radu comis şi Pătru spătar asupra unor ocine din Corbi. 27. I5°5 (7013) Iulie 18, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod dărueşte lui Orlea si Balcu vătafi ocină domnească la Andolie, lângă Iaşi. 28. I5°5 (7OI4) Decembrie 9, Bucureşti.—Radu cel Mare voevod Întăreşte boierulu i Pătru şi celor patru fii ai lui satul Lupia, jumătate pierdut pe vremea lui Radu cel Frumos. 29. I5°5 (7OI4) Decembrie 10, Bucureşti.—Radu cel Mare voevod întăreşte boierului Badea din- Şuiei cu fiii săi satul Şuica, in urma a 2 judecăţi, precum şi alte sate cu munţi, vii, selişte şi Ţigani, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 30. 1506 (7014) Aprilie 12, Târgovişte. — Radu cel Mare voevod întăreşte lui popa. Frâncu şi fiilor lui, Tudor diac şi Stanciu, ocine în Voinigeşti, cu balta şi prundul. 31. 1506(7014) Mai 14, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod întăreşte lui popa Aldea, lui Iuga şi nepotului săuMaican, înfrăţiţi cu el, ocine la Costeneşti, Săratul de Jos şi Topile. 82. 1506 (7014) Iunie 4, Târgovişte. — Radu cel Mare voevod Întăreşte boierului Frâncu cu fiii săi jumătate din satul Bâleşti şi din muntele Florile Albe. 33. 1506 (7014) Iunie 25, Bucureşti. — Radu celMare voevod Întăreşte boierului Dragomir Măţil cu fiii săi un sălaş de Ţigani, în urma judecăţii cu Oprea, căruia ii dă in sebimb partea lui din Berivoeşti. 34. 1506(7014) August 16, Mănăstirea Bistriţa.—Fraţii Craiovcşti dăruiesc m-rii Bistriţa o vie şi o livadă. www.dacoromanica.ro X 35. I5°6 (7014) August 20, Bucureşti —Radu cel Mare voevod intăreşte lui Dragomir spatar, fratelui său Voico şi nepoţilor săi ocină la Bucşani şi parte din morile dela Grumazi, in urma unei judecăţi. 36. 1506(7015) Septembrie 1, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod dărueşte m-rii Valea, intemeiată de monahia Magdalina, găleţile domneşti din satele Corbii de Piatră şi Mălureni. 37. 15°7 (7015) Februarie 3, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod intăreşte m-rii Cozia satele Cărăreni şi Lumineni, ocină lângă Oraşul de Floci şi bălţile dela Dunăre, fixând scutirile şi drepturile feudale ale mănăstirii. 38. 1507(7015) Iunie 20, Târgovişte.—Radu cel Mare voevod intăreşte m-rii Glava-cioc: sate, munţi, vii, braniştea dela Slatina, găleţi de grâu şi orz din jud. Vlaşca, jumătate din vama Prahovei şi a treia parte din vama Doamnei, vămeşitul din jud. Teleorman, vinăriciul domnesc si boieresc din viile sale şi Ţigani. 31). 1508 (7016) Iunie 6, Piteşti.—Mihnea cel Rău voevod intăreşte m-rii Govora satul Glodul cu Hinţe, in urma unei judecăţi. 40. 1508 (7016) Iunie 16, Bucureşti.—Mihnea cel Rău voevod, intăreşte lui Manea cu fraţii şi unchiul său Manea jumătate din Blagodeşti, in urma unei judecăţi. 41. 1508 (7016) Iunie 26, Bucureşti.—Mihnea cel Rău voevod intăreşte m-rii Tismana vama dela Calafat, arătând tariful vamal; de asemenea ii intăreşte vama de peşte dela balta Bistreţ şi Gârla Repede. 42. 1508 (7016) Iunie 29, Bucureşti.—Mihnea cel Rău voevod intăreşte lui Neagoe şi lui Radu cu fiii lor jumătate din Brătianii de lângă Brădet, în urma unei judecăţi. 43. 1508 (7017) Septembrie 7, Bucureşti.—Mihnea cel Rău voevod intăreşte m-rii Bistriţa, ctitoria fraţilor Craioveşti, sate, bălţi, Ţigani şi vie şi ii dărueşte căşăritul din jud. Vâlcea şi vama dela Secui pe Jiu, scutindu-le de toate dările şi slujbele, afară de dare şi oaste. 44. 1508 (7017) Septembrie 10, Bucureşti.—Mihnea cel Rău voevod intăreşte m-rii Bistriţa sate, bălţi, Ţigani şi vie şi ii dărueşte căşăritul din jud. Vâlcea şi vama dela Secui pe Jiu, scutindu-le de toate dările şi slujbele, afară de dare şi oaste. 45. 1508 (7017) Noembrie 1, Ştefăneşti.—Mihnea cel Rău voevod intăreşte m-rii Tismana Vodiţa Mare cu seliştele Bahnei şi Vârful lui Vlad. 46. 1509(7017) Iulie 19, Bucureşti.—Mihnea cel Rău voevod intăreşte mai multora ocine in: Seaca, la gura Seacăi, Piscul lui Steaiotă şi Piscul Pravăţului, Păroşi, Vulpenii de Sus, Brătoteşti, Cârcimari, dealul Ţofia, Muşeteşti şi Valea Mărului. www.dacoromanica.ro XI 47. 1509(7018) Octombrie 29, B o r ă ş t i.—Mircea voevod, fiul lui Mihnea voevod, întăreşte m-rii Tismana satul Ceauri. 4S. 1509 (7018) Noembrie 3, B o r ă ş t i.— Mircea voevod, fiul lui Mihnea voevod, întăreşte lui Milea şi fiilor lui satul Mirceşti, in urma unei judecăţi. 49. 1509 (7018) Decembrie 5.—Mircea voevod, fiul lui Mihnea voevod, întăreşte lui Stan şi fratelui său Voico a opta parte din Hăeşti, in urma unei judecăţi. 50. 151a (7018) Aprilie 1, Piteşti. — Vlad cel Tânăr voevod dărueşte fraţilor Craioveşti Potelu şi Cuşmiţa cu gârlele şi seliştela. 51. 1510(7018) Aprilie 24, Curtea de Argeş.—Vlad cel tânăr voevod întăreşte Măriei, fiica lui Alăman, ocină in Stăneşti. 52. <1510 Aprilie> — 1512, Ianuarie.—Vlad cel Tânăr voevod porunceşte lui Drăgoi gramatic, Costea spătar, Stoica comis şi Vlad din Purivriani să cerceteze pricina dintre Dan puşcarul şi Baba. 53. 1510(7018) Mai 1, T â r g o v i ş t e.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Tismana vama dela Calafat, fixând tariful, precum şi bălţile: Bistreţul, Balta Albă, Comani şi Platăţ, cu vama de peşte. 54. 1510 (7018) Mai 2, T â r g o v i ş t e.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Stoica şi fraţilor săi un sfert din Corbi şi jumătate din Bălcineasca, iar m-rii Tismana ocină la Cârbeşti. 55. 1510(7018) Mai 27, Bucureşti.— Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Calotă fost vistier satele Slăveni şi Stoeneşti, in urma unei judecăţi. 56. 1510(7018) Mai 27, Bucureşti.— Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Neagoe, fiul lui Drăghici vornic, cu fiii şi nepoţii lui: sate, munţi, branişte şi Ţigani, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 57. 1510 (7018) Iunie 18, Bucureşti.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Stoica pitar cu fiii săi ocină la Lungi. 58. 1510(7018) August 2, Bucureşti.— Vlad cel Tânăr voevod întăreşte mai multora ocine la Sadină, Buneştii dela Muşcel, Frăsinet şi Merişani. 59. 1510(7019) Septembrie 8, Târgovişte. — Vlad cel Tânăr voevod, întăreşte lui Stanciu logofăt ocine in Belciugata şi Voinigeşti, pe care acesta le dărueşte m-rii Perivoli. www.dacoromanica.ro XII «0. 1510(7019) Septembrie 11.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Oprea şi Stâncii» ocine în Corbi, în urma unei judecăţi. 61. <1510 Septembrie—1512 Ianuarie >, Măgurele.—Vlad cel Tânăr voevod porunceşte lui Stanciu şi Iuban să nu se amestece în ocina fiilor Dumitresei. 62. 1510(7019) Noembrie 12, Bucureşti.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii. Tismana sate, părţi de sate şi selişti. 63. <1510—iţii) Noembrie 21, Bucureşti.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Dan-puşcarul şi fraţilor lui ocină la Miceşti. 64. 1511(7019) Ianuarie 10, Târgovişte.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii> Tismana satele Bahna, Precârstia şi Bucina, în urma unei judecăţi. 65. 1511 (7019) Martie 22, Bucureşti.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Snagov ocine în Cârcimari şi Băbeni. 1511 (7019) Aprilie 19, Popeşti.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Govorai 3 Ţigani cu fiii lor, dăruiţi de Neaga, fiica lui Dan Durduca. 67. 1511 (7019) Aprilie 22, Popeşti.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Tismana. satul Ceurii lângă Jiu, în urma unei judecăţi. 68. 1511 (7019) Iulie 1, Târgovişte .— Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Cotmeana-satele Prislop, Cacaleţi şi Olăceşti, dăruite de Bogdan mare vornic. 69. 1511 (7019) Iulie 10, Dridrih. —Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Drăgoi şi fratelui) său Stanislav ocine în Margenea, Svârjoi şi muntele Bucila, în urma înfrăţirii dintre ei. 70. 1511 (7019) Iulie 10, Dridrih. — Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Nichifor satul Rogozeşti, scutindu-1 de toate dările şi slujbele. Vecinii veniţi să se aşeze în sat sunt scutiţi pe timp de 7 ani de toate dările şi slujbele, afară de bir şi oastea cea mare. 71. 1511 (7019) <1 u 1 i e-A u g u s t> 30, Dridrih.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Tismana satul Bahna. 72. 1511(7020) Noembrie 28, Buzău.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte lui Detco ocină în Topeşti. www.dacoromanica.ro XIII 78. 1511 C7020) Decembrie 27, Târgovişte.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Dealul satul Bejeşti, dăruit de Caplea, soţia lui Staico logofăt. 74. 1512(7020) Ianuarie 8, Târgovişte.—Vlad cel Tânăr voevod întăreşte m-rii Tis--mana satul Topeşti, dăruit de Laţco şi fiul său Radu. 75. 1512(7020) Februarie 20, Târgovişte.—Neagoe Bas arab voevod întăreşte m-rii -Cutlumuz dela muntele Athos mai multe sate, scutindu-le de toate dările şi slujbele, afară de bir şi oastea cea mare. Se fixează drepturile feudale ale mănăstirii. 76. 1512(7020) Mai 26, Bucureşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Snagov ocină la Câtcimati, în urma unei judecăţi. 77. 1512 (7020) Iunie 4.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Calotă mate vornic, soţiei -sale Neacşa şi fiilor lot jumătate din satul Dtăgăneşti de lângă Târgovişte. 78. 1512 (7020) Iunie 23, Târgovişte. — Neagoe Basatab voevod întăreşte m-tii Corbii •de Piattă satul Cotbii de Piatră, vie la Goleşti şi Ţigani. 79. Iulie 23 —Neagoe Basarab voevod întăreşte m-tii Cutlumuz dela muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieti. 80. • 1512 (7020) Iulie 27, Târgovişte. — Neagoe Basatab voevod întăreşte m-tii Tismana Vodiţa Mate cu seliştea Bahnei, în utma unor judecăţi. 81. 1512 (7020) Iulie 30, Târgovişte.—Neagoe Basatab voevod întăreşte m-tii Bistriţa satul Măluteni şi ocină lângă Miceşti. 82. 1512 (7020) Iulie 30, Târgovişte. — Neagoe Basatab voevod întăreşte m-tii Glava-cioc sate, părţi de sate, vii, jumătate din vama Prahovei, a treia parte din vama Doamnei, -câte 260 obtoace din găleţile din jud. Vlaşca, vămeşitul din jud. Teleorman şi Ţigani. 83. 1512(7021) Septembrie 3, T â t g o v i ş t e.—Neagoe Basatab întăreşte lui Detco Stanislav, Dumitru şi Maniu cu fiii lot ocine la Berăşti, Mărgineni, Obâtşia şi Câlnicul de Sus, în utma unot judecăţi. 84. 1512 (7021) Septembrie 16, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod întăreşte m-tii Govota ocină la Buneşti şi Ţigani, dăruite de Danciu când s’a călugărit. 85. 1512(7021) Septembrie 29, Târgovişte.—Neagoe Basatab voevod întăreşte m-tii Corbii de Piattă satul Cotbii de Piattă, via dela Goleşti şi Ţigani. www.dacoromanica.ro XIV 86. 1512 (7021) Octombrie 11.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Barbu ban ocini la Târsa, luată în schimb pentru satul Slătioara. 87. <1512—15 21 >.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rilor Clocociov şi Cutlumuz jumătate din ocina Pârdeştilor, dăruită de Manea mare clucer. 88. <1512—1521 >.—Neagoe Basarab voevod porunceşte sudeţului Mija să nu dea voie nimănui sa se amestece în muntele m-rii Bistriţa. 89. <1512—ij2i>.—Neagoe Basarab voevod dărueşte m-rii Vişina câte 400 aspri anual. 90. <1512—1521 > Târgovişte. — Toma judeţul şi 12 pârgari din Târgovişte întăresc lui Ratea postelnic casă cu loc şi pivniţă în Târgovişte. 91. 1513 (7021) . , , » . 9, Bucureşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Snagov sate, părţi de sate şi Ţigani, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 92. 15ij (7021) Martie 23, Bucureşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Vişina, muntele Plăseala, dăruit de jupaniţa Neaga, 93. 1513 (7021) Aprilie 1, Bucureşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Govora, poiana Nevoia, dăruită de Tudor vistier şi ocină lângă poiană, dăruită de domn. 94. 1513 (7021).—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Snagov sate, părţi de sate şi Ţigani. 95. <1513 (7022)> Septembrie 20, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod dărueşte lui Şerban spătar şi fiilor lui satul Băcleş cu mai multe poeni, pentru credincioasă slujbă cu vărsare de sânge. 96. 1513 (7022) Octombrie 24, Nănişori pe Ialomiţa.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Glavacioc ocină în Neagra, schimbată cu Oncea pârcălab, pentru ocină în Izvor şi aspri. 97. 1514(7022) Mai 8, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Şuica vornic şi fiilor săi jumătate din moara dela Dedilov pe Călnişte şi jumătate din gârla Craguiei, în urma unei judecăţi. Se confirmă de asemenea înfrăţirea între Şuica vornic, fraţii şi vărul său asupra averii lor. www.dacoromanica.ro XV 9S. 1514 (7022) Mai, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Stanciu pârcălab ocine în Mârşa şi Ueşti şi sălaşe de Ţigani, precum şi înfrăţirea dintre el şi verii săi. 99. 1514(7022) Iulie 14, Curtea de Argeş.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Şerb, fratelui său Semăn şi altora satul Groşetul. 100. 1514 (7022) Iulie 23, Mănăstirea Bistriţa. — Neagoe Basarab veovod întăreşte lui Teodor logofăt şi Stanciu ban ocină în Costeşti. 101. <1514 Iulie—1516 Septembrie»—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rilor Snagov şi Glavacioc loc de chilie la Cornu pe Prahova, dăruit de Dragomir Pantei. 102. 1514 (7022) August 3, Argeş. — Neagoe Basarab voevod întăreşte mai multora satele Cerna şi Coturuia dela gura Văii Bune şi o vie. 103. <1514 (7023)» Decembrie 13.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Dealul ocina din jurul mănăstirii, scutind-o de toate dările şi slujbele. 104. 1514 (7023) Decembrie 14, Bucureşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Vişina ocina sa, în urma unei judecăţi. 105. 1515 (7033) Ianuarie 11, Bucureşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Corbi satul Corbi cu viile şi Ţigani şi m-rii Cornet mai mulţi Ţigani. 106. 1515 (7023) Martie 16, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Snagov ocine în Cârcimari şi vie în Boian şi în Băbeni. 107. 1515 (7023) Aprilie 13, Olteniţa.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Tatu vătaf,, lui Voica şi lui Mătea satul Pârscovul şi Pănătăul până la hotarul Tărcovului. Deasemeni dărueşte lui Dragomir, Banu, Manea şi Ţintea ocină pe valea Olmetului. 10S. 1515 (7023) Mai 20, Târgovişte. Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Manea Vulpar şi fiilor săi jumătate din satul Goleşti, ocine la Spincni şi Ţeara lui Oanea şi jumătate din muntele Cernat. 109. 1515 (7023) Mai 23, Merişeni.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Alăman şi nepoţilor săi ocine la Alămăneşti. Deasemeni lui popa Stanciu, lui Marco cu fiii şi nepoţii săi ocine la Zărncşti, Bobeni şi Dobrogosti. 110. 1515 (7023) Iunie 26, Curtea de Argeş.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Bogdan cu fiii şi nepoţii săi ocine în Negoteşti, Necşeşti, Strimtişorul, Strimtul şi Obârşie. www.dacoromanica.ro XVI 111. 1515 (7023) Iulie 26. — Neagoe Basarab voevod întăreşte înfrăţirile lui Oancea pitar cu ■Straoa dela Stur2eşti şi Dohra dela Buciumeni, pentrucă i-a scos dela bir. 112. <1515—iji7> Octombrie 17, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod Întăreşte lui Dan spătar, Pârvu stolnic şi Bârcă jumătate din satul Stoeneşti, în urma unei judecăţi. 118. 1516(7024) Ianuarie 11, Bucureşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Stoica Olteanu şi fiilor lui jumătate din satul Făgeţeni. 114. 1516 (7024) Ianuarie 23, Bucureşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Nucet sate, vie la Târgovişte, muntele la Buciaci, jumătate din balta Saltava şi Ţigani. 115. 1516 (7024) Februarie 27, Bucureşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Harvat mare logofăt, fiilor şi fiicelor sale ocină în Studena, luată pentru 8 cai pierduţi de Stănimir, ocine în Cruşov şi Rândureşti şi un Ţigan. 116. 1516 (7024) Iulie 5, Giurmeni.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Vlad banul, Dumitru pârcălab şi Balica spătar cu fiii lor ocină în Căluiu. 117. 1516(7025) Noembrie 3, Piteşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Stanciu logofăt vii în Titiriceşti şi Voinigeşti, pe care acesta le dărueşte împreună cu alte ocine m-rii (Cornet. 118. 1516(7025) Noembrie 14, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Vlad banul, Dimitrie pârcălab şi Balica spătar cu fiii lor ocină în Căluiu.şi Mihăleşti, în urma unei judecăţi. 119. m 1517 (7025) Ianuarie 7, Târgovişte. —Neagoe Basarab dărueşte m-rii Argeş vama domnească dela Ocna Mică din Târgovişte. 120. Ianuarie 21, Piteşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii sf. •Ştefan seliştea de pe Bârlui, lângă Braneţ şi jumătate dintr’o moară, dăruite de Harvat logofăt. 121. 1317(7025) Iunie 3.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Stan, Pătru Văcărescu şi Neagoe ocină în Hlevna, dăruită de Barbu ban pentru dreaptă slujbă cu vărsare de sânge. 122. 1317 (7025) Iunie 12.—Neagoe Basarab voevod dărueşte m-rii Corbii de Piatră un obroc anual de 700 aspri. 123. 1517(7025) Iunie 18.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Calotă mare vornic ocină în Lupşani cu un vecin. www.dacoromanica.ro XVII 124. 1517 (7025) Iulie 3, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Pătru Vă-«cărescu ocină la Hlevna, dăruită de Barbu ban pentru credincioasă slujbă cu vărsare de sânge. 125. 1517(7025) Iulie iq, Piteşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Draica ocină la Groşani. 126. 1517 (7025) August 23, Curtea de Argeş.—Neagoe Basarab voevod dărueşte sn-rii Hilandar dela muntele Athos, un obroc anual de 7.000 de aspri. 127. 1517(7026) Septembrie 1, Argeş. Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Stanciu logofăt o jumătate de moară pe Olt şi îi dărueşte un vad de moară în acelaşi loc, pe care acesta îl dărueşte m-rii Cornet. 128. 1517(7026) Octombrie 29, Mănăstirea de lângă Argeş.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Stanciu logofăt ocine, vii şi vaduri de moară, pe care acesta le dărueşte m-rii Cornet. 129. 1517 (7026) Octombrie 30, Curtea de Argeş.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Govora: sate, părţi de sate, vii, mori, bălţi, Ţigani, un sfert din vama domnească dela Runcu .şi 200 vedre de vin din vinăriciul domnesc dela Râmnic, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 130. 1517(7026) Octombrie 30, Mănăstirea de lângă Argeş.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Govora stăpânirea asupra unui Ţigan cu copiii săi, dăruit de Tatu dela Râmnic. 131. 1517 (7026) Noembrie 22, Piteşti. Neagoe Basarab voevod întăreşte mănăstirii lui Drăghici din Cricov satul Secăreni, un vad de moară şi un loc de metoh. 132. 1518 (7026) Ianuarie 18, Piteşti. — Neagoe Bis arab voevod scuteşte de toate dările şi slujbele averile lui Calotă mare vornic. 133. 1518 (7026) Ianuarie 28, Piteşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Harvat mare logofăt cu fiii săi ocina Doiceştilor. 134. 1518(7026) Aprilie 7, Bucureşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Danciu, Oprea şi lui Ivul cu fiii lor ocina Aninoasa cu pădurea. 135. 1518(7026) Aprilie 28, Bucureşti. Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Tudor logofăt şi fratelui său Stanciu, cu fiii şi fiicele lor, ocine în Voinigeştii de Jos, pe Olt. 136. 1518(7026) Mai 4, Bucureşti. Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Harvat mare logofăt satul Grozăveşti pe Jiu. IX www.dacoromanica.ro XVIII 137. 1518 (7026) Iulie 29, Piteşti. — Neagoe Basarab voevod dărueşte m-rii Cotmeana un obroc anual de 1000 aspri, un potir şi o tipsie de argint. 138. 1518 (7026) Augu,st 16, Curtea de Argeş.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Nucet stăpânirea asupra unui Ţigan, în urma unei judecăţi. 13». 1519 (7027) < I a n u a r i e-A ugust> 10, Piteşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Dragomir mare sluger cu fiii şi fiica sa sate, părţi de sate, munţi, case în Râmnic, vii şi Ţigani. 140. 1519 (7027) Ianuarie 13, Piteşti. Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Motru ocine în Şuşiţa şi Gruiari, dăruite de Harvat mare logofăt. 141. 1519 (7027) Ianuarie 15, Piteşti.— Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Argeş satul Topana. 142. 1519 (7027) Ianuarie 21. —Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Cornet un loc de arie şi de stupină la Voinigeşti, dăruite de Stanciu logofăt. 143. 1519(7027) Ianuarie 28, Piteşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Harvat mare logofăt ocină la Studina. 144. 1519(7027) Aprilie 22, Piteşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Vişina ocină la Porceni, la gura Jiului, dăruită de Baiu. 145. 1519 (7027) Aprilie 26.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Cozia ocină în Prisă-ceni, dăruită de Andronic. 14‘>. 1519 (7027) Mai 6, Piteşti.— Neagoe Basarab voevod întăreşte moştenilor din Milcoveni. Severin, Dădeşti, Letca, Buari, Şuleşti, Găleteni şi Topol ocinele lor şi înfrăţirile dintre ei. 147. 1519 (7027) Iunie 28, Piteşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte satului Colfeşti ocina sa, în urma unei judecăţi. 148. 1519 (7027) Iulie 9, Piteşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Stan Mucea, Bucur şi Stan Bica cu fiii şi nepoţii lor ocine la Urlandaş pe Râmnic, balta Porcului, Epureşti şi Răceni. 14». 1519 (7027) Iulie 11, Piteşti. — Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Argeş metohul şi locul cu morile de lângă Piteşti. www.dacoromanica.ro MX 150. 1519 (7028) Septembrie 5, T â r g o v i ş t e.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Valea un loc de mănăstire, ocine la Blăjăşti şi Cureşti, vie la Goleşti şi Ţigani, dăruite de Hamza comis şi monahia Magdalina. 151. 1519 (7028) Septembrie 16, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod intăreşte m-rii Seaca din jud. Olt: satele Muşeteşti, Vai-de-Ei şi Criva, moară pe Olteţ şi sălaşe de Ţigani, dăruite de Manea clucerul, scutindu-le de toate dările şi slujbele. 152. 1519 (7028) Noembrie 29, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod intăreşte lui Tetiu pârcălab sate, părţi de sate şi Ţigani. 158. 1520(7028) Ianuarie 10, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Bistriţa jumătate din satul şi gârla Celei, iar cealaltă jumătate m-rii Potoc. 154. 1520(7028) Martie 16, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Cazan şi fratelui său Sahat mai multe sate şi Ţigani. 155. 1520(7028) Aprilie 10, Târgovişte. Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Bistriţa: sate, părţi de sate, vii şi Ţigani şi dărueşte căşăritul din jud. Vâlcea, scutindu-le de toate dările şi slujbele afară de bir şi oaste. Se fixează drepturile feudale ale mănăstirii. 156. 1520(7028) Iunie 11, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod intăreşte m-rii Snagov dania monahiei Eupraxia. 157. 1520(7028) Iulie 14, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod intăreşte mai multor moşteni ocinele lor din Bărbuleşti, Trestenic, Albeşti, Stănislăveşti, Brătilov pe Milcov, Tămăşeşti, Ueşti, Bucşani, Căpoteşti, Nanuţi şi Şoimari. 158. 1520 (7028) August 6, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod intăreşte m-rii Snagov moşie la Cornu, luată în schimb dela Dragomir şi fiii săi pentru moşia din Tâncăbeşti. 159. 1520(7028).—Neagoe Basarab voevod întăreşte Mitropoliei din Târgovişte satul Groşani, viile şi locul de casă din Târgovişte, dăruite de Mareea postelnic. 160. 1520 (7029) Septembrie 2, T ârgovişte. — Neagoe Basarab voevod intăreşte m-ri-Dobruşa satul Crivina, poiana Ciolanului şi Ţigani, dăruite de Radu, Badea paharnic şî Vlădaia. 161. 1520(7029) Septembrie 4, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod intăreşte lui Tudor clucer şi fratelui său Stanciu ocină la Bărbăteşti. II» www.dacoromanica.ro XX 162. 1520 (7029) Noembrie 3, Târgovişte. Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Nucet ocina din deal din Găleşeşti iar lui Dragomir pe cea din vale. 163 1520(7029) Noembrie 13, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Nucet ocină la Găleşeşti. 161. 1520(7029) Noembrie 26.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Baldovin pârcălab ocine la Balta Neagră, Floreni, Gura Adâncatei şi Stupini şi o Ţigancă cu copiii săi. 165. 1520 (7029) Noembrie 26.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Baldovin pârcălab şi tiilor lui ocine la Balta Neagră, Floreni, Stupini, Glâmboc, Topliceni şi o Ţigancă cu fiii ei. 166. 1521 (7029) Aprilie 3.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Tudor clucer şi fratelui său Stanciu vie la Bogdăneşti. . 167. 1521 {7029) Aprilie 11, Târgovişte. —Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Harvat logofăt ocină la Studina. 168. 1521 (7029) Iulie 4, Târgovişte. — Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Mircea şi fraţilor săi ocine la Băleşti şi Poeni şi muntele Florile Albe. 169. 1521 (7029) Iulie 14. —Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Cârstea şi fiilor săi ocină la R.îteşti, în urma unor judecăţi. 170. .—Neacşu din Câmpulung scrie lui Hanăş Begner din Braşov despre mişcările Turcilor la Dunăre şi trecerea lui Mohamet Beg prin Ţara Românească. 171. 1522(7030) Februarie 3, Târgovişte.—Neagoe Basarab voevod întăreşte m-rii Argeş morile făcute de Drăgoteşti, în urma înţelegerii cu aceştia. 172. <1522—iţ23> Februarie 5, Târgovişte.—Radu dela Afumaţi voevod dărueşte lUi Neagu şi fraţilor săi plaiul Peceneaga. 178. <1522—1528» Februarie 28. —Radu dela Afumaţi voevod întăreşte m-rii Argeş două mori din ocina Piteştilor. 174. 1522 (7030) August 4. — Radu dela Afumaţi voevod dăruieşte lui Neagoe postelnic ocine 11 Uibâreşti şi Stoicăneşti. 175. 1523(7031) Aprilie 4, Târgovişte. — Radu dela Afumaţi voevod întăreşte m-rii Argeş: sate, bălţi, mori, vinăriciul domnesc şi boieresc, dijma dela ocna din Târgovişte şi Ţigani. www.dacoromanica.ro XXI 176. <1523—1525> Mai 10. —Vladislav voevod intăreşte m-rii Tismana vama de sare dela vadul "Vidinului. 177. <1523—1525> Mai 22.—Vladislav voevod scuteşte satele m-rii Bistriţa de toate dările şi slujbele, poruncind vecinilor să asculte; deasemeni îi intăreşte căşăria din jud. Vâlcea. 178. 1523 (7031) Iulie 11, Bucureşti.—Vladislav voevod întăreşte m-rii Dobruşa satul Crivina, poiana Ciolanului, nişte Ţigani şi găleata domnească dela Crivina. 179. <1523—IJ24> Iulie 27. —Vladislav voevod întăreşte m-rii Tismana satul Ceuri, scutindu-1 de toate dările şi slujbele, afară de bir. 180. 1523 (7032) Septembrie 12, G h e r g h i ţ a.—Vladislav voevod intăreşte jupaniţelor Neacşa şi Neaga cu fiii lor satul Cislău, în urma unor judecăţi. 181. 1523 (7032) No cm brie 8.—Radu voevod dărueşte mitropolitului Ilarion perperii dela viile din Aninoasa. 182. <1523—ij28>.—Radu dela Afumaţi voevod întăreşte lui Balaur logofăt cu soţia şi fiii săi părţi de sate şi Ţigani. 183. 1324(7032) Februarie 9.—Radu dela Afumaţi voevod întăreşte m-ri> Argeş s te cu vinăriciul domnesc şi boieresc, mori, bălţi, vama dela ocnă şi Ţigani. 184. 1524(7032) Iunie 16, Bucureşti.—Vladislav voevod întăreşte m-rii Tismana vama şi târgul dela Calafat şi bălţi cu vama de peşte. 185. 1524 (7032) Iulie 24, Dridrih. —Vladislav voevod dărueşte bolniţei dela Simidreni şi adăpostului de călători din faţa m-rii Argeş căşăria din jud. Pădureţ. 186. 1525 (7033) Februarie io, Târgovişte. — Radu dela Afumaţi voevod întăreşte m-rii Bistriţa satul Alun, dăruit de Stanciu dela Baia. 187. 1525 (7033) Februarie 11.—Radu dela Afumaţi voevod întăreşte m-rii Argeş satul Tătari, dăruit de Neagoe Basarab voevod. 188. 1525 (7033) Martie 8. — Radu dela Afumaţi voevod dăruieşte lui Dragu spătar cu fiii săi mai multe silişti în Jiul de Jos, pentru credincioasă slujbă cu vărsare de sânge. 189. <1525—1528» Martie 29. — Radu dela Afumaţi voevod porunceşte lui Frăţilâ şi cetei sale să părăsească seliştea Varonic a m-rii Tismana. www.dacoromanica.ro Ml 190. <1525—1528» Martie 31.—Radu dela Afumaţi voevod porunceşte lui Frăţilă şi cetei sale să părăsească seliştele Varonic şi Bresniţa ale m-rii Tismana. 191. 1525 (7033) Aprilie 19, Bucureşti. —Vladislav voevod întăreşte lui Stanciu gramatic şi fiilor săi părţi de sate şi Ţigani, in urma unei judecăţi. 192. C1525 A p r i 1 i e-A u g u s t>, Bucureşti.—Vladislav voevod întăreşte lui Stoica şi fratelui său satul Bădiceni, parte din Buneşti şi munţi. 193. 1525 (7033) Mai 30, Bucureşti.—Vladislav voevod întăreşte m-rii Tismana satul Vodiţa Mare cu selişti, in urma unei judecaţi. 194. 1525 (7033) Iulie 24, T â r g o v i ş t e.—Radu dela Afumaţi voevod întăreşte Măriei, soţia lui Baldovin pârcălab şi fiiilor ei sate, părţi de sate şi Ţigani. 195. Iulie, Bucureşti.—Vladislav voevod întăreşte m-rii Glavacioc ocină la Obi-slav, dăruită de Dumitru din Băneşti. 196. 1525 (7033) August 18, Bucureşti. —Vladislav voevod întăreşte lui Stănilă şi fiilor săi ocine in Negoteşti şi Necşeşti. 197. 1525 (7034) Septembrie 8, T â r g o v i ş t e.—Radu dela Afumaţi voevod întăreşte episcopiei de Buzău: Ţigani, mori, maje de peşte, vedre de miere, găleţi de grâne, căşăria din jud. Buzău, vedre de vin şi un < popor» care să muncească la morile episcopiei. 198. 1525 (7034) Septembrie 11, Afumaţi.—Radu dela Afumaţi voevod întăreşte m-rii Glavacioc, moşie cu rumâni la Bărăgan, dăruită de Calotă vornic. 199. 1525 (7034) Octombrie 23, Târgovişte. —Radu dela Afumaţi voevou întăreşte lui Albu, Naica şi Vişa, fiii lui Butca, ocine in Merişani, Păpuşari, Găleşeşti şi Bădeşti. 200. 1525 17014 Noembrie 13. — Radu dela Afumaţi voevod dărueşte lui Manea vornic satele şi Ţiganii lui Carstian Şupitul. 201. 1525 (7034) Noembrie 22, Târgovişte. — Radu dela Afumaţi voevod întăreşte m-rii Argeş satul Flămânzeşti. 202. 1525 (7034) Decembrie 17, Târgovişte.—Radu dela Afumaţi voevod întăreşte jupanului Fâtu ş! fiilor săi ocine la CArcimati, Bibani pe Teleajen, Albeşti şi Negovani. www.dacoromanica.ro DOCUMENTE ÎNDOIELNICE 1. 1504 (7012) Iunie 12. — Radu cel Mare voevod întăreşte locuitorilor din Vai-de-Ei munţii lor, iu urma judecăţii cu satele Măldăreşti şi Cândoi. 2. 1518 (7026) Aprilie 30, Bucureşti.—Neagoe Basarab voevod întăreşte lui Datco şi fratelui său Mihail ocine în Bereşti şi Brădiceni. â. 1524(7032) Mai 23, Bucureşti.—Vlad voevod întăreşte mai multora ocine la Stu-•dina de Jos. www.dacoromanica.ro COAEP>KAHHE TPAMOT 1 1501 (7009) r. a h b a p a 28. — flaHHaa SpaTteB KpaăoBeuiT, MOHacTtipio cb. IlaBaar Ha AifeoHe Ha roAOBOH MepTHK b 2000 acnpoB h 100 acnpoB Ha pacxoflhi TeM, KOTopue npHÎiflyT sa hhmh. 2 1501 (7009) r. anpejia 19, b Tupr obhuite. — /Jatmasi rocnoaapa Pa/ţy BeaHKoro,. BucTpiiiţKOMy MOHacTupio Ha 5000 acnpoB b rofl. 3 1501 (7009) r. Maa 23, b Tupr ob huite.—TpaMOTa rocnoAapa PaAy BeaiiKoro, HesepcKOMy MOHacTupio Ha roAOBofi MepTHK b 3 Beapa nmeHHiţu h 3 aMMeHa b PoMaHapKoît oCaacTH a Taione noATBepwAaeTca BaaaeHHe KHiiraMH, OAeaHueM h ckotom. 4 1501 (7009) r. Maa 24, b TuproBHuiTe. —TpaMOTa rocnoAapa PaAy BeaHKoro, noflTBepiKAaioinaa MOHacTupio Ko3hh ceaa h KuOaapcTBO b BbiaHeHCKofi ofiaacra BHHapiiHh, MbiTo b >KeHyHH, a Taione 03epa no /ţyHato, oCBoSojKAaa hx ot Bcex noAaTefi h noBHHHOCTeft. 5 1501 (7010) r. a e k a 6 p a 15, b TuproBHuiTe. — TpaMOTa rocnoAapa PaAy BeaHKoro, noATBepwaiouţaa HyneTCKOMy MOHacTupio ceaa c MeaLHHpaMH h BHHapuMeM, no-aoBHHy CaaTaBCKoro 03epa h 30 iţuraHCKHx ceMeiiCTB, ocboGoahb hx ot Bcex noflaTeii h nOBHHHOCTeît 6 1502 (7010) r. (£ e b p a a a 25, BTuproBHuiTe. — TpaMOTa rocnoAapa PaAy Beanicoro. noATBepatAaiouţaa MOHacTBipto PycuKO Ha A$OHe roflOBoii MepTHK b 4000 acnpoB h 400 acnpoB Ha pacxoAu TeM, KOTopue npHHAyT 3a hhm. 7 1502 (7010) r. MapTa 9, b Tbipr obhuite. — TpaMOTa rocnoAapa PaAy BeaHKoro, noATBepjKAawmaa OoapaM: PaAy h neTpy Bce hx ceaa, ropu, BHHapHH h iţuraH, ocboOoahb. hx ot Bcex noflaTeii h noBHHHOCTeS. www.dacoromanica.ro XXVI 8 1502 (7010) r. anpejia 30, b T bi p r o b h iii t e. — TpaiHOTa rocnoflapa Pafly Beaa-Koro, noflTBepwflaioiiţaa TacMeHCKOMy MOHacTbipio mmto b KajiatJiaTe, ycTaHOBHB Taiccu, a TaKwe 03epa: EaCTpeuy.ii, Ea/iTa A/i6a a rijiaTapa c mmtom ot puGbi. 9 1502 (7010) r. Maa 3, b T m p r o b a ui t e. — rpaMOTa rocnoflapa Paay BeaaKOro, noflTBepwflaiomaa roBOpCKOMy MOHacTbipio cana a nacTu cea, cea ama MeabHaiţbi a biiho-rpaflHaKa, Beflpa nuiemiubi a OBca a3 PoMaHauKoii oSaacTa, uiecTyio nacTb MbiTa b PyHKyae, Beapa H3 rocnoflapCKaro BaHapima b PbiMHnKe, roflOBOa MepTaK b 3000 acnpoB a uuraH, ocBoSoflHB ax ot Bcex nopaTeii a nOBHHHOCTeă. 10 1502 (7010) r. a io Ha 19, b T bi p r o b a ui t e. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaaKOro, noflTBepwaaiomaa Morouiy a HaHny BOTnaHy b CTaHeuiTax. 11 1502 (7011) r. ceHTaGpa 12, b TbiproBiiuie. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaaKOro, noflTBepwflaiomaa KanoTe c flOMepbMii a SpaTOM /ţparoMapoM, BOTaaHy b 4>peacaHeTya a3 /ţyMOpaBbi. 12 1503 (7011) r. anpe.ii a 18, b Tbi p rob a ui te. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaH-jKflaiomaa TacMeHCKOMy MOHacTbipio roflOBbia MepTBK f 800 KyCKOB co/ia. 13 1503(7011) r. anpena 19, b T bi p ro b a ui t e. — TpaMOTa rdcnoflapa Pafly BeaaKOro, noflTBep>Kflaiomaa CTOaxe c fleTbMa, flonepa Ba apa a c CbiHOBbaMa a naeMHHHiiue ero CTaHKe c CbiHOBbaMa cea a: JlyMauiya a riapya. 14 1503 (7011) r. a io Ha 11, b T bi p r o b a ui t e. — TpaMOTa rocnopapa Pafly BeaaKOro, TiOflTBepjKflaiomaa wynaHape Myuie ceao KopGa fle riaTpa, noaOBHHy ceaa MaaypeH a iţbiraH. 15 1504 (7012) r. a io Ha 15, b T bi p r o b a ui t e. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaaKOro, xiOATBepwflaioiiţaa HoHy a ero CbiHOBbaM aacTa BOTMHHbi b IleTpeuiTax. 16 1504 (7012) r. aiOHa 15, b TuproBauiT e. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly Benaxoro,, noflTBepwflaiomaa waTenaM b Baă fle Ea, npaaeratoipae k ceay ropbi, nocae cyfla c ceaaMa MaaflapeuiTbi a KbiHfloă. 17 1504 (7013) r. ceHraSpa 13, b T bi p r o b a ui t e. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly Be-jiaxoro, noflTBepwflaimpaa CTOJibHHKy Pafly a ero SpaTy Bafle BOTMaHbi b aHTeuiTax, MapneuiTax a rieTpeuiTax. 18 1504 (7013) r. h o a 6 p a 21, b T bi p r o b a ui t e. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaaKOro, noflTBepwflaioiiţaa BaarOBeifleHCKOMy MOHacTbipio (TaaBaMOK) ceao 3eMHaaeae, flaH-Hoe KaioaepoM HBaHOM. www.dacoromanica.ro XXVII 19 1505 (7013) r. a h b a p a 11. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BenaKoro, noflTBepwflatomaa jMOHacTbipio Ko3iih ceaa: KapapeHbi it JlyMMHeHbi, bothiihy Boane ropofla cDjiohb a 03epa, HaHHHaa ot CanaTya flo ycrba ftnoMBflbi, yciaHOBMB nbroTbi a cjieoflaahHbie npaBa MOHacTbipio. 20 1505 (7013) r. aHsapa 20, b T u p r o b a ui t e. — TpaiwoTa rocnoflapa Pafly Bejia-rcoro, noflTBepHtflaioiiţaa MOHacTbipio Ko3aa mmto b /ţweHyHa, Ha3HanaB Taacy b 3%, ot «OTOpofi HaKTO He MOWeT 6blTb 0CB060)KfleH. 21 1505 (7013) r. MapTa 26, b Byxapecie. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaiiKoro, noflTBepHtflaioiflaa Pafly, CbiHy JlapKO, nonoBMHy ceaa ToneiuTbi, a flpyryio noaoBany JlapKO nowepTBOBaa TaCMeHCKOMy MOHacTbipio. 22 1505 (7013) r. wapTa 26, b Byxapecie. - rpaiwoia rocnoflapa Pafly BeaaKoro, noflTBepwflaioiiţaa TaCMeHCKOMy MOHacTbipio ax cea a, 03epa, cjipyKTOBbie caflbi a BiiHorpafl-HBKB. 23 1505 (7013) Mapia 27, b Byxapecie. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaaKoro, oCBoâowflaioiiţaa ot Bcex noflaiea a noBBHHOCTea, «poMe flaHa a paraoR caywSbi apenod-hux KOTopue ocaflyT Ha 3eMJie bothhhij ToneniTU, npaHaflaewauţeă TaCMeHCKOMy mo-HacTbipio, a Taawe a Tex, Koiopbie TaM Haxoflaica. 24 1505 (7013) r. a io Ha 2, b Byxapecie. — TpaMoia rocnoflapa Pafly Beanaoro, .noflTBepwflaiouţaa SoapaHy Apse KpaBHHy MypflwenrroB, noaae LUep6euiTb, no cyfly. 25 1505 (7013) r. aioHa 15, b Byxapecie. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly Beanaoro, noflTBepwflaioiiţaa nony pbiHKy h ero CbiHOBbHM, rpaMaTHKy Tyflopy a CiaHHy, BOTMHHbi b Cycenax. 26 1505 (7013) r. a io na 21, b Byxapecie. TpaMOTa rocnoflapa Pafly BeaaKoro, noflTBepwflaioiiţaa noSpaiaHiie Mewfly MyuiaTOM, komhcom Pafly a cnaiapeM riaipy, ot-Hocauţaeca k HecKOJibKBM BOTHBHaM b Kop6ax. 27 1505 (7013) r. a io a a 18, b T bi p r o b a ui t e. — /JaHHaa rocnoflapa Pafly Be/iMKoro BaiatjjaM Opjie a Baaay Ha rocnoflapcKyio BOTHHHy b Ahaojihh, oxojio flec. 28 1505 (7014) r. fleKa6pa 9, b Byxapecie. — TpaMoia rocnoflapa Pafly BeaaKO-ro, noATBepwflaioiflaa SoapiiHy IlaTpy a neibipeM ero CbiHOBbHM cejio Jlynaa, noaoBHHa ko-Toporo Sbiaa noiepaHa bo BpeMeHa npaBJieHaa Pafly KpacaBoro. www.dacoromanica.ro xxvm 29 1505 (7014) r. fleka6p3 10, b ByxapecTe.— TpaMOTa rocnoflapfl Pafly Beanxo-ro, noflTBepwflaiomaa fiospHHy Ba^e hs IIIyfiHH c cu«0Bb3Mn ceao Ulyfixa noayqeHHOe no-cae flByx cyAOB, a TaioKe h APyrne ceaa c npiiaeratouţHMH k hhm ropaMH, BHHOrpaAHHxaMu,. c&muiţaMH h ubiraHaMH, ocBo6o>KAa3 hx ot Bcex noAaTeft u noBHHHOCTefi. 30 1506 (7014) r. a n p e a 3 12, b TuprOBHuiTe. — TpaMOTa rocnOAaps PaAy Beanxo— ro, nOATBepJKAaiomas nony OpuHxy h ero CbiH0Bb3M: Ai»3Ky TyAopy h CTaHqy botmhhu a BoiÎHiiA>KeuiTax c 03epoM h 3aanBHbiM ayrOM. 31 1506 (7014) r. Mas 14, b Tbi p ro b hui Te. — TpaMOTa rocnoAaps PaAy BeaHKOro,. nOATBepxcAaioiiţas nony AaAe K)re h ero naeMSHHHxy MafixaHy, c xotopum ohh no6paTaancb, BOTBHHbj b KoCTeHeuiTax, Hhjkhhh CapaTya h Tomiae. 32 1506 (7014) r. hiohs 4, b T u p r o b h ui t e. — rpaMOTa rocnOAaps PaAy Beauxoro,. nOATBep>KAaioiiţa3 SospuHy pbJHxy c CbiHOBbSMH noaoBHHy ceaa BaaeuiT h ropbi aopnae Aa6e. 33 1506 (7014) r. hiohs 25, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapa PaAy Beauxoro,. noATBep>KAaioiiţa3 SospuHy £(parOMnpy Maiţnay c ero CbiHOBbSMH ceMeficTBO ubiraH no cyAy c Onpefi, KOTopoMy OTAaeT BsaMeH aTOro ero xacTb b BepHBoeuiTax. 34 1506 (7014) r. a b r y c t a 16, b Bhctphukom mo Hac tu pe. — AaHHaa GpaTbeB KpafioBemT, EiiCTpnuxoMy MOHacTupio Ha BHHOrpaAHHK ii <}ipyxTOBufi caA- 35 1506 (7014) r. aBrycTa 20, ByxapecTe. — TpaMOTa rocnoAaps PaAy Beauxoro,. nOAjBepjKAaiomas cnaTapy AparOMiipy, ero 6paTy Boftxe h ero naeM3HHiixaM BOTMHHy b Byxinanax h xacTb MeabHmj b TpyMaaax, no cyAy. 36 1506 (7015) r. ceHT36p 3 1, b. TuprOBBuixe. — flaHHas rocnOAaps PaAy Beanxoro,. MOHacTupio Baaa, ocHOBaHHOMy MOHaxHHeii MarAaanHOÎi, Ha rocnOAapcxne BeApa H3 cea: Kop6H ac risTpa h MaaypeHu. 37 1507 (7015) r. $ e b p a a 3 3, b TuprOBHuiTe. — TpaMOTa rocnOAaps PaAy Bean— xoro, nOATBep>KAaioiiţa3 MOHacTupio Ko3hh ceaa: KapapeHu h JlyMHHeHU, BOTMHHy B03ae ropoAa Xaovb h 03epa no Aynaio, yCTaHOBUB abrOTU h $eoAaabHue MOHacTupcxne npaBa~ 38 1507 (7015) r. h io h 3 20, b TuprOBHiuxe. — TpaMOTa rocnOAaps PaAy Beanxoro, nOAXBepwAaioiiţas raaBaMOxcxoMy MOHacTupio: ceaa, ropu, BHHOrpaAHHKH, sanOBeAHuS nec b CaaTHHe, Beapa nineHHiţu h 3>meH3 H3 oSaacTH BaauixH, noaoBHHy MbiTa c IlpaxoBU h TpeTbio qacTb ot MbiTa AoaMHHeiî, BaMWHÎicTBO b TeaeopMaHCxofi oSaacTH, rocnOAapcxHu u 603pcKHÎf BHHapnqya ot BHHorpaAHHxoB h ubiraH. www.dacoromanica.ro XXIX 39 1508 (7016) r. hiohh 6,b II ii t e ui t a x. — T paMOTa rocnOAapa Mhxhh 3noro, nofl-TBepjKflaiomaa roaopcKOMy MOHacTbipio cana Taoflya ii XiiHiţe, no cyfly. 40 1508 (7016) r. hiohh 16, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapa Mhxhh 3noro, aiOATBepwAaiouţaH MaHe c âpaTbHMH ii pşme MaHe, no/iOBHHy ceaa BnarOAeuiTU, no cyny. 41 1508 (7016) r. hiohh 26, b Byxapecie. — TpaMOTa rocnOAapa Mhxhh 3aoro, noATBepwAaiouţaH THCMaHCKOMy MOHacTbipio mbito b KajiaiţiaTe, Ha3HamiB TaKcy Ha muto, sl TaK>Ke h MbiTO ot pu6bi b Bhctphakom 03epe h Twpaa PeneAe. 42 1508 (7016) r. hiohh 29, b ByxapecTe.— TpaMOTa rocnOAapn Mhxhh 3/ioro, nOATBepwAatomaa Haroe ii Paay c hx CbiHOBbHMii, nonoBimy ce/ia BpamaH B03Ae Bpa-jsfiTa, no cyAy- 43 1508 (7016) r. ceHTaâpa 7, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapn Mhxhh 3aoro, noATBepwAaiouţaH BucTpimKOMy MOHacTbipio ocHOBaHHOMy 6paTbHMii KpaiiOBeuiTb: cesaa, 03epa, iţuraH ii BiiHOrpaAHiiKii, a TaKwe AapyiOT MOHacTupio mbito CBewero cupa 113 OBeVbero MO/iOKa b oânacTH Bujihh h muto b CeKye Ha pene >Kny, ocbo6oahb ot Bcex jiOAaTeii h nOBHHHOCTeH, KpoMe ashii h paTHOÎi cnywâu. 44 1508 (7017) r. ceHTaâpa 10, b ByxapecTe.— TpaMOTa rocnOAapn Mhxhh 3/ioro, jTOATBepwAatomaa BiiCTpimKoiiy MOHacTupio: 03epa, iţuraH n BiiHorpaA h AapyeT muto CBeiKero cupa H3 OBenbero MO/iOKa b oâaacTH Bu/ihh h muto b CeKye Ha pene >Kny, oc-Bo6oaKAaiouţH CTaHy ii ero 6paTy BoiiKe BOCbMyio nacTb ceaa XaeuiTb, no cyny. www.dacoromanica.ro XXX 50 1510(7018) r. anpeaa 1, b riHTeuiTax. — AaHHaa rocnoAapa BaaAa Moaofloro OpaTbdM KpaHOBeuiTaM Ha cana FloTejiyH KyuiMHiţa c pyafaaMii ii ceaHiiţaMii. 51 1510 (7018) r. anpeaa 24, b K y p t a p,e ApAweui.—rpaMOTa rocnoAapa BaaAa Monofloro, noATBepwAaiomaa flOMepn AaaiwaHa MapHH, BOTMHHy b GreHeurrax. 52 <1510 anpeJio — 1512 nrbapn >. TpaMOTa rocnoAapa BaaAa Monofloro, npn-Ka3biBaiouţaa rpaMaTHKy flparoio, cnaTapy KoCTe, KOMHCy Ctohkc h Bnafly H3 riypHBpHaH paccneflOBaTb npiiamiy Heflopa3yMeHii3 Me>KAy nyuiKapoM /(aHOM ii Ba6ofi. 53 1510 (7018) r. Maa 1, b TuproBHuiT e.— TpaMOTa rocnoAapa BaaAa Monofloro,. noATBep>KflaiOLnaa THCMeHCKOMy MOHacTbipio muto b KaaaţaTe, HasHaniiB Tapw{>, a Taione oaepa: Bncrpep, BaaTa Aa6a, KoMaHb h IlaaTaiţ c mutom ot pbi6bi. 54 1510 (7018) r. Maa 2, b T up r o b h ui Te. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa Moaoaoio,. noATBepwAaiouţaa CTOHKe h ero 6paTbaM aeTBepTb ceaa KopCii, -nonoBHHy ceaa BanaiiHacra, a THCMeHCKOMy MOHacTbipio BOTMHHy b Kap6euiTax. 55 1510(7018) r. Maa 27, b ByxapeCTe. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa MoaoAoro, noATBepwAaiouţaa âbiBineMy BiicTiiapy KaaoTe ceaa: CaaBeHbi h CToeHeivTbi, no cyny. 56 1510 (7018) r. Maa 27, b ByxapeCTe.— TpaMOTa rocnoAapa BaaAa Moaofloro,. noATBepHCAaiouţaa Haroe, Cbrny BopHHKa AparHMa c ero CbiHOBbaMH h naeMaHHHKaMH, ceaa, ropbi, sanoBeAHbiii aec h iţbiraH, ocbo6oahb hx ot Bcex noAaTeiî h noBiimoCTefi. 57 1510 (7018) r. hioha 18, b ByxapeCTe. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa MoaoAoro,. noATBepwAaiouţaa nHTapy Ctohkc c CbiHOBbaMH BOTMHHy b ceae JlyHAWb. 58 1510(7018) r. aBryCTa 2, b ByxapeCTe. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa Mono-Aoro, noATBepiKAaiouţaa HecKoabKiiM bot4hhm b CaAHHe, ByHeuiTax b oâaaCTii Mycaena, 4>paCHHeTa h MepinnaHb. 59 1510 (7019) r. ceHTaâpa 8, b TbiproBHuiTe. — T paMOTa rocnoAapa BaaAa Mo-aoAoro, noATBepjKAaiouţaa aorotJieTy CTaHvy botmhhu b BeaabioraTe h BofiHHAweujTax,. KOTopue oh AapyeT nepHBoabCKOMy MOHacTbipio. 60 1510 (7019) r. ceHTagpa II. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa MoaoAoro, noATBep— Awaioman Onpe h GraHay botmhhi.1 b Kop6bi, no cygy. www.dacoromanica.ro XXXI 61 <1510 r. ceHTnSpn—1512 r. HHBapo>, b Mhirypeaax.— rpaituvra rocnoAapa Enaaa MoaoAoro, npHKaabiBatomaa CTaHny h K)6aHy He BMeuiHBaTbca b «eaa bothhhm, npHHaAJiewameB cbiHOBbHM /ţyMirrpecbi. 62 1510 (7019) r. hor6ph 12, b ByxapecTe.— TpaMOTa rocnoaapa BaaAa MoaoAoro,. noATBep>KAaioiiţafl THCMeHCKOMy MOHacTbipio: ceaa, nacTH cea h ceanuţ. 63 <1510 —1511> r. HoaOpa 21, b ByxapecTe.— TpaMOTa rocnoAapn BaaAa Mo-aoAoro, noATBepatAaioiiţaB nyuiKapy AaHY H ero 6paTbHM BOTHHHy b MimeuiTax. 64 1511 (7019) r. HHBapa 10, b T bi p r o b h ui t e.— TpaMOTa rocnoAapn BaaAa Mo-aoAoro, noATBep>KAaK)u;aa TiiCMeHCKOMy MOHacTbipio ceaa BaxHa, FIpeKbipcTna h ByMiiHa, no-cyAy. 65 1511 (7019) r. m ap Ta 22, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapa BaaAa MoaoAoro,. noATBep>KAaiouţafl CHaroBCKOMy MOHacTbipio bothhhu b KbipqyMapax h BaSenax. 66 1511 (7019) r. anpeaa 19, b tio ne uit ax. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa Moao-Aoro, noATBep>KAaiouţaa ToBopcKOMy MOHacTbipio Tpex uuraH c ux cbiHOBbHMii, AaHHbix Haroiî, Aonepbio AaHa flypayKH. 67 1511 (7019) r. anpean 22, b IloneuiTax. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa MoaoAO-ro, noATBep>KAaiouţaa THCMeHCKOMy MOHacTbipio ceao Mapbi, Ha penii >Kny, no cyay. 68 1511 (7019) r. Hioaa 1, b TbiproBuu;Te. — TpaMOTa rocnoAapa Baaaa MoaoAoror noATBepwAaiouţaa MOHacTbipio KoTMHHe ceaa: Flpucaon, Kaxaaeubi n OaaqeuiTbi, flaHHbie ae- aHKHM BOpHHKOM BorAaHOM. 69 1511 (7019) r. Hioaa 10, b ApuApuxe. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa MoaoAoro, noA-T-ep>«Aaiou;aH Aparoio h ero 6paTy OraHHcaaBy BOTHttHbi b MapAweHe, CBbipwou h ropy Byquaa, nocae Toro xax ohh no6paTaaucb MewAy co6oh. 70 1511 (7019) r. Hioaa 10, b A P 11A p h x e. — TpaMOTa rocnoAapa Baaaa MoaoAoro, noATBepwAaiouţafl HuKH^opy ceao Poro3euiTbi, ocbo6oahb ero ot Bcex noAaTefi h iiobhhho-CTefi. KpenocTHbie, upumeauiue noceauTbca b stom ceae, ocBo6o>KAaiOTca Ha 7 aeT ot Bcex. noAaTefi ii noBHHHOCTefi, KpoMe AaRii ii Soabinofi paTHOH caywCbi. 71 1511 (7019) r. 30, b APHAPHxe- — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa MoaoAoro, noATBepwAaiouţaH THCMeHCKOMy MOHacTbipio ceao BaxHa. 72 1511 (7020) r. Hoafipa 28, b B y a a y. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa MoaoAoro, noA-TBepwaaiouţaH AeTK0 BOTHHHy b ToneuiTax. www.dacoromanica.ro ^CXXII 73 1511 (7020) r. ae ka6 pa 27, b T tiproBHUiTe. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAa Mo-itopprOf noATBepwAaioiiţas! MOHacTbipio flaay ceao BeweiuThi, [ţamoe Kanaefi, weHofi aoro-(jieTa CTaiiKH. 74 1512 (7020) r. a h b a p a 8, b T bi p r o b h ui t e. — TpaMOTa rocnoAapa Baa«a Moao-Aoro, noATBep>KAaioiiţas! TucMeHCKOMy MOHacTbipio ceao ToneuiTbi, AaHHOe JIaiţKOH ii aro -CbiHOM PaAy. 75 1512 (7020) r. <£ e b p a a a 20, b T bi p r o b h ui Te. — rpaMOTa rocnoAapa Haroa Ba-capaSa, noATBepwAaioiiţaa MonacTbipro KoTayMys na A(J)OHe RecKoabKO cea, ocbo6oahb hx ot Bcex nOAaTeii h noBiiHHOCTeH, KpoMe abhh h Soahuiofi paraon caywObi, a TaKwe yc-TaHaBaHBaa ţeoAaabHbie npaBa MOHacTbipa. 76 1512 (7020) r. m a a 26, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6a, 'noATBepwAaioiuaa CHaroBCKOMy MOHacTbipio BOTHHHy b KbipayMapax, no cyAy. 77 1512 (7020) r. h io h a 4. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6a, noAraep>KAaiomaji Be-aHKOMy BopHHKy KaaoTe, ero weHe HaKuie h ero CbiHOBbaM noaoBHHy ceaa flparaHeurr B03ae TbiproBHuiTB. 78 1512 (7020) r. iiioHa 23, b T bi p r o b h ui t e. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6a noATBepwAaioiiţaa MOHacTbipio Kop6n ae IlbaTpa, ceao Kopfîbi ae IlbaTpa, BUHorpaAHiiK b ToaeuiTax h uuraH. 79 <1512—1513>, Hioaa 23. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6a, noAraepwA KJiiţaa MOHacTbipio KyxayMHy3 Ha AiJiOHe ero ceaa MeweBaHftbie 6oapaMH. 80 1512 (7020) r. Hioaa 27, b T bip r o b h ui t e. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa -6a, noATBepwAaioutaa THCMeHCKOMy MOHacTbipio ceao Boabuiaa BoAHiţa c ceanuţeM axHeu, jio cyAy. 81 1512 (7020) r. n io a a 30, b T bi p r o b h ui Te. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6a, noATBepwAatouţaa BHCTpHiţKOMy MOHacTbipio ceao MaaypeHbi h BOTHHHy oKoao MHaeuiib. 82 1512 (7020) r. Hioaa 30, b TbiproiHiuTe. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, uoATBepwAaioiiţaa MOHacTbipio raaBaaoK ceaa h Macra cea, BHHorpaAHHHKH, noaoBHHy MbiTa c TlpaxoBbi, Tperaio aaCTb ot Mbrra AoaMHefi no 260 oOpoMHbix Beaep b o6aacra BaauiKH, BaMuiHHCTBO b o6aacra TeaeopMaH h ubiraH. 83 1512 (7021) r. ceHTa6pa 3, b T bi p r o b h ui t e. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Baca-pa6a, noATBepjKAaromaa fleTKe, CTaHHcaaBy, AyMHTpy h MaHio c CbiHOBbaivui botmhhu b EepauiTax, MbipAWHHeHax, OObipuiHe ii BepxHeM KbiaHHKyae, no cyay. www.dacoromanica.ro XXXIII 84 1512 (7021) r. ceHTa6pa 16, BTbiproBHUiTe.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapafia, noflTBepjKflaiomaa ToBopcKOMy MOHaCTbipio botmhhy b EyHeuiTax h iţbiraH, ashhux JaHMeM, nocae ero noCTpHMceHna b MOHaxn. 85 1512 (7021) r. ceHTafipa 29, b T biproBHuiT e.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa Baca-pa6a, noATBepucAaiouţaa MOHaCTbipio Kop6n ne ribHTpa, BHHorpaAHHK b roaeuiTax h iţbiraH. 86 1512 (7021) r. o k t a 6 p a 11. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa EacapaSa, noATBepa r. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapafia, noATBepwAaromaa MOHaCTbipaM Kaokomhob h KyTayMy3 nonoBHHy botmhhu IlbipAeinTHnop, AaHHyio bcahkhm «moiapoM MaHeK. 88 <1512—1521 > r. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, 'npHKa3biBaK>ipaa MarncTpaTy Munca He AaBaTb HwcoMy npaBa BMeuwBaTbca bo BaaAemie ropoii, npHHaAaeHcaBuieii Ehc-TpHIţKOMy MOHaCTbipio. 89 <1512—1521 > r.—AaH«aa rocnoAapa Haroa BacapaSa, MOHaCTbipio BmiiHHa Ha 400 acnpoB b rOA. 90 <1512—1521 > r. b T biproBnoiTe. — MarnCTpaTToMa h 12 cobcthhkob ropoaa Tbip-roBHUiTH nOATBepwAaiOT nocTeabHiucy PaTe aom c yaacTKOM seMiiH h norpeSoM b Twp-rOBHUiTe. 91 1513 (7021) r. ... 9, b ByxapeCTe. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBep>KAaioiiţaa CHaroBCKOMy MOHaCTbipio, ceaa, macth cea h iţbiraH, oCBoOoncAaa ot Bcex nOAaTeS h nOBHHHOCTefi. 92 1513 (7021) r. MapTa 23, b ByxapeCTe.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa nOATBepucAaioiiţaa MOHaCTbipio BmmiHa ropy riaacaaa, AaHHyio MOHaCTbipio HcynaHHiţeH HaroS, 93 1513 (7021) r. an pena 1, b ByxapeCTe. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaGa, noATBep>KAaioiiţaa ToBopcKOMy MOHaCTbipio noaaHy HăBoSa, AaHHyio BHCTnepoM TyaopoM, h BOTMMHy B03Jie noaaHbi, AaHHyio rocnoAapeM. 94 1513 (7021) r. — PpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATsepacAaioiAaa CHaroBCKOMy. MOHaCTbipio ceaa, aaCTH cea h iţbiraH. 95 , <1513 (7012> r. ceHTafipa 20, b Tbip r obh uite.— flaHHaa rocnoAapa Haroa BacapaSa cnaTapy HlepOaiiy h ero CbiHOBbaM Ha cea o Baxaeuiya c HeCKoabKHMH noaaHaMH 3a BepHyio cayncfiy h paHSHHa, noayaeHHbie b 6oax. iii www.dacoromanica.ro XXXIV 96 1513 (7022) r. OKTH6pa24, b HaHuuiopax no HaoMuiţe.— TpaMOTa rocno-Aapa Haroa BacapaGa, noATBepwflaiomaa r^aBaaOKCKOMy MOHacTupio BOTMiiHy b Harpe, o6MeHtHHyio c nupicajiaGoM OHMeS Ha BOTMHHy b HsBOpax h acnpu. 97 1514 (7022) r. Maa 8, b Tuprobhuite. — TpaMOTa rocnOAapa Haroa BacapaGa, nOATBepjKAawmaa BOpHiiKy LLiyuKe h ero cuHOBbHM nonOBHHy MeabHinţu b /JiAHUOBe Ha KaaHuuiTe ii noaOBHHy 03epa Kparyîi, no cyay. noATBep>KAaeTCH TaKHte noGpaTaHiie Meamy BOpHllKOM LLIyHKOH, GpaTbHMH H ABOIOpOAHbIM GpaTOM OTHOCHTejlbHO HX HMyiIţeCTBa. 98 1514 (7022) r. Maa, b TbiproBHuiTe. — TpaMOTa rocnOAapa Harca Bacapa6a, nOA-TBep>KAaK>man nupKanaGy CTaHay botmhhu b Mupuie ii yeurrax ii ceMeăcrBa iţuraH, a TaKwe noGpaTaHiie MewAy hhm h aboiopoahumh GpaTbaMii. 99 . 1514 (7022) r. uioaa 14, b Kypta Ae Apa>keui. — TpaMOTa rocnOAapa Haroa BacapaGa nOATBepwAaiomaa CepGy, ero GpaTy lHeM3Hy ii APyriiM ceao rpouieTyn. 100 1514 (7022) r. uiona 23, b BucTpuiţKOM MOHacTupe.— TpaMOTa rocnOAapa Haroa Bacapa6a, nOATBep>«AaiomaH noro^iTy TcOAopy ii 6aHy GraHMy BOTMHHy b KocTeuiTax. 101 <1514 r. hio.i a —1516 r. ceHTa6pa>.— TpaMOTa rocnOAapa Haroa Bacapa6a, nOA-TBepwAaiOLAaa CHarOBCKOMy ii riiaBaHOKCKOMy MOHacTbipaM mccto uoa Keabio b KopHy, Ha pene IlpaxOBa, AaHHOe AparOMitpOM num-eă. 102 1514 (7022) r. aerycîa 3, b A p a >k e ui e.— TpaMOTa rocnOAapa Haroa BacapaGa, nOATBepiKAaioiJAaa MHOriiM cea a HapHa ii KoTypyBa, Ha KOHiţe aojihhu Bana ByHa ii bhho-rpaAHHK. 103 1514 (7023) r. a e k a 6 p a 13. — TpaMOTa rocnOAapa Haroa BacapaGa, nOATBepwAaioiJAaa MOHacTupio ftnnyn BOTMHHy BOKpyr MOHacTupa, ocBoGowAaa ee ot BCex noAaTeii u iiobhh-HOCTCH. 104 1514 (7023) r. AeKa6pa 14, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapa Haroa BacapaGa, noATBepiKAaioiJAaa MOHacTupio BiiuniHa ero BOTMHHy, no cypy. 105 1515 (7023) r. aHBapa 11, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapa Haroe BacapaGa, nOATBep>KAaiou;aa KopbGcKOMy MOHacTupio ceno Kopob c BiiHOrpaAHiiKaMH h iţuranaMU h MOHacTupio KopHeT HeCKOabKux iţuraH. 106 1515 (7023) r. m a p t a 16, b TbiproBHuiTe. — TpaMOTa rocnOAapa Haroa BacapaGa, noATBepiKAaioiiţaa CHarOBCKOMy MOHacTupio botmhhu b KupayMapax ii BiiHOrpaAHiiK b BoflaHe h BaGeHax. www.dacoromanica.ro X£XV 107 1515 (7023) r. a n p e a a 13, b OjiTeHHue. — TpaMOTa rocnoanpa Haroa EacapaSa, noATBepwAawmaa BaTa$y Taie, Bofixe h Maia cejia IlupcKOByji, IlaHaTayji ao rpaHHpu TapKOByaa. TaioKe OTAaeT Ap aroMHpy, BaHy, MaHe h L(HHTe BOTHHHy b aojiHHe OjibMeTyn. 108 1515 (7023) r. m a a 20, b T u p r o b h ui t e. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepjKAaiomaa MaHe Bynnape h ero cuhobbhm nonoBHHy cena rojieuiTb, bothhhu b Cnw-HeHax u U,eapa nyă OaHMa, a Taioxe nonoBiwy ropu HepHaT. 109 1515 (7023) r. Mas 23, b MepiiuiaHax.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa Eacapa6a, noATBepwAaramaa AjiaMany h ero njieMaHHHxaM bothhhu b AnaMaHeuiTax, a Taxwe nony CTaHMy, Mapxe c cbiHaMH h iuieMHHHHxaMH bothhhu b 3apHâuiTax, BoSeHax h /(oCporoCTax* 110 1515 (7023) r. hk)hh 26, b K y p t a p,e Apa>kelu. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaramaa BoraaHy c ero cuHOBbaMH h nneMHHHHxaMH bothhhu b Hero-TeuiTax, HaKuieuiTax, CipHMTHiuopyne, CTpwMTyae h OSupiune. 111 1515 (7023) r. hiojia 26. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaiouiasi noSpaTaHMe nuTapa Oshhh co CTpaoeu h3 CTyp3auiT h Ao6pw H3 ByHHyMeH, t. k. oh hm yiuia- THJI AAHb. 112 <1515 —1517> r. o x t a 6 p'a 17, b T u p r o b h ui t e. — TpaMOTa rocnoaapa Haroa Ba-capaSa, noATBepwAaromaa cnaTapy AaHy, CTonbHHxy IlupBy h Bupxe nonoBHHy ceaa Cioe-HeuiTb, no cypy. 113 1516 (7014) r. ahbapa 11, b Byxapecie. — TpaMOTa rocnoaapa Haroa Baca-pa6a, noATBepwAaiomaa CTofixe OaraHy h ero cuhobbhm nonoBHHy ceaa aA>xeut:Hu. 114 1516 (7024) r. ahbapa 23, b Byxapecie. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Baca-pa6a, noATBepwAaiomaa HyneTCXOMy MOHacTupio ceaa, BHHorpaAHHK b Tb:pi OBwuiTe, ropy b ByHHane, noaoBHHy npyaa CanTuBu h uuraH. 115 1516 (7024) r. ijieBpaaa 27, b Byxapecie. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6af noATBep>KAaK)maa BeaHKOMy aoro$eTy XapBaTy h ero cuHOBbaM h gonepaM BOTHHHy b CTyaeHe, BaaTyio sa 8 aouiaAefi, noTepaHHux Ct3hhmhpom, bothhhu b KpyuieBe h PuHAy-peuiTax h OAHoro uurana. 116 1516 (7024) r. Hioaa5, b flwypMeHax. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noABepwAawmaa 6aHy Baapy, nupxanaây AyMHTj y h cnaTapy EanHxe c hx cuHOBbaMH bot-HHay b Kaayn. 117 1516 (7025) r. h o a 6 p a 3, b IlHTeuiTax. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6a, noATBepwaaiouţaa aoro^eTy CTaHHy BHHorpaAHHKH b THTHpHHeuiTax h BoHHHAweurrax, xo-TOpue OH AaPyeT BMeCTe £ ApyrHMH BOTHHHaMH KopHeTCKOMy MOHacTupio. III* www.dacoromanica.ro XXXVI 118 1516 (7025) r. h o n 6 p a 14, b TuproBnuiT e.—rpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noflTBepjKflawinan GaHy Baafly, nbipKanaGy AyMHTpy ii cnaTapy Bănuite c hx cbiHOBbHMH, BOTMHHy b Kanye ii MuxaitneujTax, no cyay. 119 1517 (7025) r. OHBapti 7, b T h p r o b h uj t e.—AaHHaa rocnoAapn Hnron Baca-paGa ApAHteuiCKOMy MOHacTbipio Ha rocno^apcKoe muto b Mano» OKHe a TbiproBHUiTe. 120 <1517 1519> r. n h b a p n 21, b IlHTeuiTax. — TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noflTBepjKflaroman MOHacTbipio cb. OrecţiaHa cernim® b Bbipnye, Roane BpaHeiţa, n nonoBiray MeabHnubi, ASHHbix norocţieTOM XapBaTOM. 121 1517 (7025) r. h ro h n 3. — TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noATBepwAaroman CTaHy, IleTpy BaKapecKy n Hnroe BOTMHHy b XaeBHe, AaHHyro GaHOM Bapoy 3a npaByro cnywGy n npoanTne kpobh. 122 1517 (7025) r. h ro h a 12. — /JaHHan rocnoAapn Hnron BacapaGa, MOHacTbipio b KopGn Ae IlbHTpa Ha oGpoR b 700 acnpoB roAOBbix. 123 1517 (7025) r. iiiohh 18. — TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noATBepwAaroman BeanKOMy BopHHKy KaaoTe BOTmray b JlynuiaHax c KpenocTHbiMH. 124 1517 (7025) r. rnonn 3, b TuprOBHUiTe. — TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noATBep>KAaroiiţan riaTpy BaKapecKy BOTmmy b XaeBHe, AaHHyro GaHOM BapGy 3a BepHyro cnywGy c nponimieM kpobh. 125 1517 (7025) r. xroan 19, b riHTeuiTax. — TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noATBepwAarouţan ApanKe BOTmmy b rpomaHax. 126 1517 (7025) r. asrycTa 23, b KypTn Ae ApAweui.— TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, Aatoipan MOHacTbipio XiiaaHAap Ha AcjioHe roAOBoii oGpoK b 7000 acnpoB. 127 1517 (7026) r. ceHTnGpnl, b A p a >k e in e. TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noATBep>KAaroiiţan aorotJiaTy CTaHny noaoBimy MenbHmţbi Ha OaTe, ii b tom we MecTe AaeT eMy GpoA Aan MeabHmţbi, KOTopbie aoroiJiaT OraHMy oTAaeT MOHacTbipio KopHeT. 128 1517 (7026) r. oKTnGpn 29, b MOHacTbipe B03ae ApAweuia. — TpaMOTa rocnoAapn Hnron BacapaGa, noATBepwAaroman noroiJiiTy CTaHny botmhhu, BHHorpaAHiiKii n GpoAbi Aan MejibHmţbi, KOTopbie oh AapyeT MOHacTbipio KopHeT. www.dacoromanica.ro xxxvir 129 1517 (7026) r. OKTaSpa 30, b K y p t a fle A p a >k e m. — T paMOTa rocnoflapa Ha-roa BacapaSa, noATeepwAaioiiţaa ToBopCKOMy MOHacrupio cena, Macra cea, bhhorpaAHHkh, MeabHHiţu, 03epa, iţuraH, neTBepTb rocnoAapCKoro MbiTa b PyHKy h 200 BeAep bhhb, oCBo6o>KAaa ero ot Bcex noAaTea h noBHHHOCTea. 130 1517 (7026) r. OKTaSpa 30, b MOHaCTbipe Boane ApAweuia.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaioiiţaa ToBopCKOMy MOHaCTbipio BaaAeHae pbiraHOM c ACTbMH, AauHoe TaTy aa PbiMHHKa. 131 1517 (7026) r. Hoa6pa 22, b IlHTeuiTax.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaioiiţaa MOHaCTbipio /ţparima b KpuKOBe ceao CeiopeH, 6poA Ana MenbHmţbi h MeCTO Ana Meraxa. 132 1518 (7026) r. a h Ba pa 18, b IlHTeuiTax.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, ocBoOoacAaioiiţaa ot Bcex noAaTefi h noBHHHOCTeă HMymecrao BeanKoro BopHHKa KajiOTbi. 133 1518 (7026) r. aHBapa 28, b IlHTeuiTax. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaiouţaa BejniKOMy noroiJieTy XapBaTy c ero CbiHOBbaM BOTMHHy ^oiiHeuiTbi. 134 1518 (7026) r. anpeaa 7, b ByxapecTe.— TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaiouţaa /(aHMy, Onpe h Mny;iy c CbiHOBbaMH BOTMHHy AHHHoaca c jiecoM. 135 1518 (7026) r. anpena 28, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaiomaa norotfeTy TyAopy h ero 6paTy OraHMHy c CbiHOBbaMH h AoaepbMH bot-mhhu b hhwhhx BoHHHAweurrax Ha pene Ojitc. 136 1518 (7026) r. Maa 4, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noA-TBepwAaiomaa BejiHKOMy acroifeTy XapBaTy cea o rposaBeuiTbi Ha pene >Kny. 137 1518 (7026) r. h io a a 29, b IlHTeuiTax. — flaHHaa rocnoAapa Haroa BacapaSa, MOHaCTbipio KoAMaHa Ha c6poK b 1000 acnpoB b toa u cepefipaHbie aauiy h noAHOC. 138 1518 (7026) r. aBryCTa 16, b KypTe Ae ApAweui. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaiouţaa HyaeTCKOMy MOHaCTbipio BJiaAeHiie iţbiraHOM, no cyny. www.dacoromanica.ro XXXVIII 139 1519 (7027) r. 10, p riHTeoiTax. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa Bacapa6i, noATBep-,KAaiomaa BenHKOMy cnywipy /ţparoMapy c cbihobbhmh h Aoaepbio cena h aacTH cea, ropu, AOwa b Pumhhkb, BHHorpaAHHKH h puraH. 140 1519 (7027) r. HHBapa 13, b riHTeoiTax. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepjKAaramaH MOHacTbipio MoTpy botmhhu b LUyiumje' h Tpyapax, AaHHbie BenHKHM aorotjieTOM XapBaTOM. 141 1519 (7027) r. ahbapa 15, b riHTeoiTax, — TpaMOTa rocnoAapa Haroa pacapaSa, noATBepwAaiomaa ApAweuiCKOMy MOHacTbipio ceno TonaHy. 142 1519 (7027) r. aHBapa 21. — TpaMOTa rocnoAapa HAroa Bacapa6a, noATBepwAaramaa KopHeTCKOMy MOHacTupro ywacTOK ae.uaH A-a a ryMua h naenbHHKa b BoHHHAweiiiTax, AaHHbie aoro^aTOM CTaHwy. 143 1519 (7027) r. hh bapa 28, b nht eoiT a x. — TpaMOTa rocnoAapa Haroe BacadaSa, 'noATBepwAaiomaa BenHKOMy noro:J>eTy XapBaTy BOTMHHy b CTyAHHe. 144 1519 (7027) r. anpena 22, b riHTeoiTax. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaiomaa MOHacTbipio BnuinHa BOTMHHy b nopweHax, oxono ycTba MKAaramaa ceny Kon$euiTU ero BOTMHHy, no cypy. 148 1519 (7027) r. Hrana 9, b nHTeuiTax. — TpaMOTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noA-TBepwAaromaa: CTaHy Myae, Byitypy m CTaHy Bhkî c hx cuaoBbaaH h nneMHHHHKaMH botmhhu b ypnaHAaine Ha PuMHHKe, 03epo nopicynyR, Enypeurru h P3mhhu. 149 1519 (7027) r. Hrana 11, b nHTeuiTax. — TpaivtoTa rocnoAapa Haroa BacapaSa, noATBepwAaroinaa ApAwemcKOMy MOHacTupra mctox h MecTO Ana MenuiHH OKono riHTeuiTb. www.dacoromanica.ro XXXIX 150 1519 (7028) r. ceHTftfipa 5, b TuproaHUiTe. — TpaMOTa rocnopapaHaroe Eaca-pafia, noATBepwAaroipaa MCHacTupro Baaa yvacroK p,nn coopyweHiia MoaacTtipa, botshhu b BaawauiTax a KypeuiTax, BHHorpaAHHK b roaeuiTax h puraH, a&hhux komhcom Xaitraeti a MOHaxHHea MaraaaaHoă. 151 1519 (7028) r. ceHTa6pal6, b Tu proBauiTe. — TpawoTa rocnopapa Haroa Ea-capaSa, noATBepatAaioipaa MOHaCTupio Cane Ojiti2hckoh oCaaCTH ceaa MyuieTeuiTu, Bau-Ae-9fi a KpaBa, MeatHHpy Ha OaTepe h puraH, paHHux iuiiomjpom MaHaîi, oCBo6oaaopHHax, Type AquHKaTefi h OrynHHax h iţuraHKy c ee qeTbMH. 165 1520 (7029) r. HoaGpa 26. — TpaMOTa rocnoqapa Haroa BacapaGa, noqTBepwqawmaa nupicanaGy BanqoBHHy h ero cuHOBbHM botmhhu b BanTe Harpe, <î>nopeHax, CTynHHax, HiuMGoKe, TonnHMeHax h uuraHKy c ee cuHOBbHMH. 166 1521 (7029) r. anpena 3. — TpaMOTa rocnoqapa Haroa BacapaGa, noqTBepwqaiomaa icnyMepy Tyqopy h ero GpaTy CTaHMy BHHorpaqHHK b BorqaHeuiTax. 167 1521 (7029) r. anpena 11, b TuproBHiuTe. — TpaMOTa rocnoqapa Haroa BacapaGa, noqTBepwqaioiiţaa norotfeeTy XapBaTy BOTMHHy b CTyqHHe. 168 1521 (7029) r. atona 4, b TuproBHiuTe. — TpaMOTa rocnoqapa Haroa BacapaGa, noqTBepwqaiomaa Mnpae h ero GpaTbaM botmhhu b BaneuiTax h IloeHax h ropy (tnopiuie AnGe. 169 1521 (7029) r. Hiona 14. — TpaMOTa rocnoqapa Haroa BacapaGa, noqTBepwqaiomaa KupcTe h ero cuHOBbaM BOTMHHy b PaTeuiTax, no cyqy. 170 <1521>. — HaKiuy H3 KuMnynyHra nmueT XaHeiuy BerHepy H3 BpamOBa o npoqBHweHHH TypoK k /ţyHaio h o npoxowqeHHH MaxoMeTa Bera aepe3 Banaxuio. 171 1522 (7030) r. 4>eBpana3, b TuproBHiuTe. — TpaMOTa rocnoqapa Haroa BacapaGa, noqTBepwqaioiiţaa ApqwecKOMy MOHacTupio MenbHHiţu, nocTpoeHHbie flparoTeuiTaMH nocne cornameHna c nocneqHHMH. 172 <1522 — 1523> r. 4>eBpana 5, b TuproBHiuTe. — TpaMOTa rocnoqapa Paqy hs AtfeyMaq, OTqaiomaa Hary h ero GpaTbaM ropHufi nyr neaeHary. www.dacoromanica.ro XLI 173 (1522—1528) r. tji e b p a a a 28. — TpaMOTa rocnOAapa PaAy H3 Atjiyiwau, nOATBep>«Aaio-uţaa ApAwemcKOMy MOHacTbipio 2 Meauuiubi H3 botmhhw nnTeiuTn.roop. 174 1522 (7030) r. aBrycTa 4. — /ţaHHaa rocnOAapa PaAy H3 Atjiyiwau noCTeabHHKy Haroe Ha BOTHHHbi b yfiOapeuiTax h CtohK3HeuiTax. 175 1523 (7031) r. anpeaa 4, b T bi p r o b h ui te. — TpaMOTa rocnOAapa PaAy H3 Atjiy-Map, nOATBep>KAaiouţaa ApAwecKOMy MOHacTbipio ceaa, 03epa, MeabHinibi, rocnosapcKHH ii SoapCKHH BHHapHM, ASCHTHHy C OKHbl H3 TbiprOBHUITH H ubiraH. 176 (1523 — 1525) r. Maa 10. — TpaMOTa rocnOAapa BaaAucaaBa, nOATBepwAaioiuaa Thc-MeHCKOMy MOHacTbipio MbITO OT CO.TOH y CpOAa Bhahh. 177 (1523 — 1525) r. Maa 22. — TpaMOTa rocnOAapa BaaAHCaaBa, ocBo6o>KAaiou;aa ceaa BuCTpHAKOro MOHacTupa ot Bcex nOAaTefi H.nOBHHHOCTeu, npHKaaaB KpenocTHbiM nOAMH-HHTbca, a TaKwe nOTBepwAaeT KamapcTBO b oCaaCTH Bbiaau. 178 1523 (7031) r. Hioroa 11, b ByxapecTe.— rpaMOTa rocnOAapa BaaAHCaaBa, noATBep-xcAaiouţaa floOpymcKOMy MOHacTbipio ceao KpHBHHa, noaaHy HuoSaHaio, ubiraH, rocnoAapcKyio AecaTHHy ot 3epHa b KpHBHHe. 179 <1523 —1524> r. Hiojia 27. — TpaMOTa rocnOAapa BaaAHCaaBa, nOATBep>KAaiouţaa TuCMeHCKOMy MOHacTbipio ceao Heypbi, ocboSoahb ero ot Bcex nOAaTefi h noBHHHOCTeii, KpoMe «aHH. 180 1523 (7032) r. ceHTaOpa 12, b Teprupe. — TpaMOTa rocnOAapa BaaAHCaaBa, nOATBep>KAaiouţaa wynaHHiţaM, Hanuie h Hare h hx CbiHOBbHM ceao Hucaay, nocae He-CKOabKHX CyAOB. 181 1523 (7032) r. h o a 6 p a 8. — flarnan rocnoflapa PaAy MHTponoauTy MaaapuOHy Ha nepnepbi H3 AHHHoacKHX BHHOrpaAHHKOB. 182 <1523 —1528> r. TpaMOTa rocnOAapa PaAy H3 AtjiyMau, nOATBep'/KAaromaa aorotjiaTy Ea-aaypy c weHofi h ero CbiHOBbHMH aacTH cea h UbiraH. 183 1524 (7032) r. tj) e b p a a a 9. — TpaMOTa rocnOAapa PaAy H3 AtjiyMau, nOATBep>KAaiou;aa ApA>uecKOMy MOHacTbipio ceaa c rocnOAapcKHM h SoapcKHM BHHapuaeM, MeabHHUbi, 03epa, MbiTO ot coaaHOH KOnu h ubiraH. 184 1524 (7032) r. h io Ha 16, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapa BaaAHCaaBa, noA-TBep>KAaiouţaa TuCMeHCKOMy MOHacTbipio muto h apMapny b KaaatjiaTe h osepo c mmtom ot puSbi. www.dacoromanica.ro XLJI 185 1524 (7032) r. mo a a 24, b ApuAPHxe. — AaHHaa rocnoAapa BaaAHcaaBa 6oabHime H3 CHMHApeH h ySewnmy Aaa nyTemeCTBeHHHKOB, pacnonoweHHbie nepea MOHacTbipeM ApAwem, Ha KamapcTBO b ofîjiacTH naflypeua. 186 1525 (7033) r. $ e b p a a a 10, b TuproBHun e.—rpaMOTa rocnoAapa Paay H3 A(|>y-Map, noATBepacAaioiiţan EiiCTpHUKOMy MOHacTbipio ceao AayH, AanHoe CTaHay H3 Bareu. 187 1525 (7033) r. <{) e b p a a a 11. — TpaMOTa rocnoAapa PaAy H3 AtjiyMau, noATBepjKAaio-uţaa ApAwecKOMy MOHacTbipio ceao TaTapbi, Aamoe Haroe BacapaSoM. 188 1525 (7033) r. MapTa 8. — AaHHaa rocnoAapa PaAy H3 AtjiyMau cnaTapy Apary h ero CbiHOBbaM Ha HecKoabKO ceaun; no FkoKHeMy >Kny, aa BepHyio caywfiy c npoaHTHeM kpobh. 189 <1525 —1528> r. MapTa 29. — TpaMOTa rocnoAapa PaAy H3 AtjiyMau, npHKa3biBaiomaH paiţHae h ero APywHHe noKHHyTb ceaHiiţe BapoHHK, npuHaAaewauţee THCMeHCKOMy MOHa-CTbipiO. 190 <1525—1528> r. MapTa 31. — TpaMOTa rocnoAapa PaAy H3 A$yMan, npHKaauBaiomaa pai(Hae h ero APywHHe noKHHyTb ceauiiţa BapoHHK h BpecHmţa, npHHaAaewaiiţHe Thc-MeHCKOMy MOHacTbipio. 191 1525 (7033) r. an pena 19, b ByxapecTe.— TpaMOTa rocnoAapa BaaAHcaaBa, nOATBepjKAaiomaa rpaMaTHKy CTaHay h ero CbiHOBbaM aacTH cea h uuraH, no cyay. 192 <1525 r. anpejix — abrycta>, b Byxapecte.— TpaMOTa rocnoAapa PaAy H3 A^yMan, noATBepwAaiomaa CTofine h ero SpaTy ceao BaAHaeHbi, aacTb ByHeuiT h ropu. 193 1525 (7033) r. Maa 30, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAHcaaBa, noaTBep-waaioiiţaa TwcMaHCKOMy MOHacTbipio ceao Boabmyio BoAHuy c cenHiiţaMH, no cyay. 194 1525 (7033) r. nioaa 24, b T u p r o b h m t e. — TpaMOTa rocnoAapa PaAy H3 A$yMan, nOATBepjKAaiomaa Mapmi, weHe nbipnaaaOa BaaAOBHHa h ero CbiHOBbaM ceaa, aacTH cea h uuraH. 195 <1525> r. nioaa, b ByxapecTe.—TpaMOTa rocnoAapa BaaAHcaaBa, noATBepwAaio-uţaa MOHacTbipio raaBanon BOTHHHy b OSwcaaBe, AaHHyio AyMHTpy H3 BaHeuiT. 196 1525 (7033) r. aBrycTa 18, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnoAapa BaaAHcaaBa, noATBepwAaioiiţaa OraHHne h ero CbiHOBbaM botmhhij b HeroTeuiTax h HeKuieurrax. www.dacoromanica.ro XLIII 197 1525 (7034) r. ceHTafipa 8, b TuproBHiiiTe. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly H3 Atjiy-iwau, noflTBepjKflaioinaH By3eBCK0a enacxonua: uuraH, MeabHapu h Ma>«H pu6u, fieflpa Me«a m 3epHa, csmapcTRO b ofiuacTa Eysay, Beflpa Braa h „Hapofl“ naa paSoTbi Ha enaCKOnCKax MeabHHiţax. 198 1525 (7034) r. ceHTafipa 11, b A(jiy«auax. — TpaiwoTa rocnoflapa Pafly H3 Atjiy-iwau, noflTBepwflaroinaa MOHacTbipio raaBamm HMeHae c KpenoCTHbiMH r BapsraHe, AaHHyio BopHHKOM KaaoToă. 199 1525 (7034) r. o k t a 6 p a 23, b TbiproBHiuTe. — TpaMOTa rocnoflapa Pafly H3 Atjiy-iwau, noflTBepjKflaroinaa An6y, Haaxe a Bârne, CbiHOBbaM Byni, botmhhu b MepauiaHax, Flsnyuiapax, raueuieuiTax a Ba/ieurrax. 200 1525 (7034) r. Hoafipa 13. — MaHHaa rocnoflapa Paay B3 A(J>yiwau, BopHaxy MaHe Ha ceaa a uuraH KbipCTaaHa UlynaTyaa. 201 1525 (7034) r. h o a 6 p a 22, b TuprOBauiT e.—rpaMOTa rocnoflapa Pafly H3 A^yiwau, .noATBepwflaromaa ApflweuiCKOMy MOHacTbipio ceao aaMbiH3euiTbi. 202 1525 (7034) r. a e k a 6 p a 17, b Tbi p r o b a ui t e. — TpaMOTa rocnOAapa PaAy a3 AtJiyMau, noATBepwflaiomaa wynaHy 8Ty a ero CbiHOBbHM, botmhhu b KupayMapax, Ba6e-Hax Ha Teaa»HHe, AjiSeurrax a HerOBaHax. COMHHTEJIbHblE 1 1504 (7012) r. y io h a 12. — TpaMOTa rocnOAapa PaAy Benaxoro, noflTBepwflaioiuaH iKHTeaaM b Baita-fle-Ea, npaaeraiouţae k ceay ropu, nocas cyAa c ceaaMa Majjflapenrru a KbiHAoă. 2 1518 (7026) r. anp.eaa 30, b ByxapecTe. — TpaMOTa rocnOAapa Haroa Baca-pa6a, noATBepjKAaroinaa /(aTxe a ero fipaTy Maxaaay botmhhu b BipeuiTax a BpaflHHeHax. 3 1524 (7032) r. iwaa 23, b ByxapecTe. -TpaMOTa rocnOAapa Bnafla, noflTBepwflaio-uţaa MHOraM botmhhu b HaatHea OryflaHe. www.dacoromanica.ro DOCUMENTE www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 1 1501 (7009) Ianuarie 28. f In lege a poruncit domnul dumnezeu fiilor lui Israel ca pe fiecare an să dea zeciuială din toate câte dobândesc şi această zeciuială s’o aducă domnului dumnezeului lor pentru curăţarea căderilor lor în păcat. Acestea ştiind sfinţii apostoli şi părinţii purtători de dumnezeu ne-au lăsat nouă, ultimii copii ai lor, pentru ajutorarea şi binefacerea sufletelor noastre, ca, unii cu rugăciune, priveghere şi post, alţii cu milostenie, să ne pregătim să ascultăm acel glas bun care spune: „veniţi către mine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi odihni; învăţaţi dela mine că sunt bun şi blând şi smerit cu inima, luaţi asupra voastră jugul meu, căci jugul meu este bun şi povara mea este uşoară“. Şi astfel veţi afla pacea sufletelor voastre şi veţi fi vrednici să auziţi glasul cel bun care : „veniţi binecuvântaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă dela întemeierea lumii. Am flămânzit, am însetat şi am fost bolnav şi în temniţă şi mi-aţi dat să beau şi m’aţi ajutat“. In acelaş chip se cuvine fiecărui creştin temător de dumnezeu să intre în bucuria domnului său. De aceia, au venit către noi dela sfântul Munte, dela poalele muntelui Athos, dela mănăstirea sfântului Pavel, hramul sfântului mare mucenic şi purtător de izbânde al lui Hristos, Gheorghe, şi ne-au vestit pe noi de petrecerea.. -1) Şi noi dorind să moştenim veşnicile bunuri şi sfătuindu-ne împreună cu fraţii, ne-am învoit să fim ctitori ai hramului sfântului mare mucenic Gheorghe, mai ales că am văzut precum şi cei dinaintea noastră foşti stăpânitori, încă şi împăraţii... j1) cele pământeşti bine cârmuindu-le şi învrednicindu-se de împărăţia cerurilor şi iarăşi, că prin milostenii li se şterg păcatele... *) *) loc alb în text. 1 www.dacoromanica.ro Şi noi, din mila lui dumnezeu, mult păcătoşii: jupan Barbul ban şi jupan Pârvul vornic şi jupan Danciul comis şi jupan Radul postelnic, dacă au venit la noi proegumenul Nicon din partea întregii frăţii mănăstireşti' şi noi am făgăduit şi am alcătuit şi am întărit această scrisoare, ca pe fiecare an să se dea câte 2000 aspri călugărilor şi cheltuiala fraţilor câte 100 aspri şi să vie în luna Ianuarie 6, la sfânta Bobotează, ca să ia acel obroc, acel obroc mai sus zis. Astfel am făcut, să se dea aceasta şi am întărit cu scrisoarea noastră. Voi, sfinţi părinţi, preacinstiţi egumeni şi preoţi şi stareţi, a tot cinstite soboare şi întru dumnezeu fraţi, dacă vă îndeamnă sfântul duh şi nu vă va fi cu supărare să scriţi pe părinţii noştri şi pe noi la sfântul pomelnic în sfânta proscomidie: Barbul şi Vâlcsan şi Vlada şi Maina şi Neagoe şi Stana şi Vinia şi pe noi mai sus zişii: jupan Barbul ban şi Pârvul vornic şi Danciul comis şi Radul postelnic şi jupan Neagoe postelnic şi încă şi jupaniţa Neguţa şi Neaga şi Hrusana şi Velica. şi să se *) cu colivă şi cu băutură pentru părinţi, iar nouă paraclis în timpul vieţii, după trecerea dintre cele de aici, împreună cu părinţii colivă. Şi pe lăngă acestea, am făgăduit, cât timp suntem în viaţă de acum, încă din cele date nouă de dumnezeu, după putere. încă şi după noi, pe cine domnul dumnezeu lasă averea noastră, din fraţii noştri sau din rodul inimii noastre, dacă va întări şi va împlini această făgăduială a noastră şi va urma. la fel, să aibă milă dela domnul dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului şi dela preacurata maică a lui dumnezeu şi dela sfântul mare mucenic al lui Hristos, Gheorghe şi dela toţi sfinţii care de veacuri bucură pe dumnezeu; şi să-i întărească şi să-i împuternicească domnul dumnezeu stăpânirea lui şi să-i dea izbândă asupra duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi şi să moştenească viaţa veşnică, şi pacea sufletului său şi să aibă sprijinitori la cumplita judecată pe preacurata maică a lui dumnezeu şi pe sfântul şi purtătorul de izbândă, marele mucenic al lui Hristos, Gheorghe. Sfinte, sfinte, mare mucenic şi oştean al lui Hristos, Gheorghe, primeşte cu toată cinstea acest mic prinos dela noi nevrednicii, precum a primit domnul nostru dela o văduvă care i-a adus toate cele două lepte z) ale ei. Şi vouă ce staţi în frunte, toată.. A) cea dela noi. Iar tu, stăpână, cădem la tine cu rugăciune, ca să fii în veci mijlocitoare către Hristos stăpânul şi pe noi păcătoşii să ne învrednicească să nu fim depărtaţi de veşnicile lui bunătăţi, căruia împreună cu tatăl şi cu sfântul duh să-i fie slava şi stăpânirea în veci, amin. Din porunca jupanului Barbul ban şi a fraţilor a alcătuit aceasta mult păcătosul numit Stepan, am scris şi am îndreptat. De aceia, vă rugăm şi pe voi, sfinţiţii *) loc alb în text. *) „Lepta“, monetă grecească. 2 www.dacoromanica.ro şi de dumnezeu aleşii, nu ne părăsiţi pe noi păcătoşii cu pomenirea în sfintele voatre rugăciuni, căci vouă vă este o mică trudă, iar nouă mare dar, cu pomenirea voastră. Iar pe voi domnul dumnezeu să vă pomenească în împărăţia sa, amin. In anul 7009 <1501^, luna Ianuarie 28. Reprodus după „Vechi hrisoave, acte şi biografii sârbeşti“ (în 1. sârbă) din „Spomenic" III, 1890, p. 53—54, după original slav dela mănăstirea sf. Pavel (Athos). 2 1501 (7009) Aprilie 19, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, eu robul stăpânului meu domnul dumnezeu şi mântuitorul nostru Iisus Hristos, din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această mică făgăduială sfântului şi dum-nezeescului hram al uspeniei preasfintei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria şi sfântului şi preacuviosului, părintelui nostru, arhiepiscopului Grigorie Decapolitul şi mănăstirii numite Bistriţa, ca, până când ne dă-rueşte domnul dumnezeu ani ca să petrecem între cei vii şi în stăpânirea noastră cea de dumnezeu dăruită, în fiecare an să aibă sfânta mănăstire dela noi şi din averea noastră, cea de dumnezeu dăruită, un obroc, câte 5000 aspri, să fie de ajutor şi de întărire sfintei mănăstiri şi de hrană dumnezeeştilor călugări, iar nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi să le fie neschimbat. Şi să vie fraţii dela sfânta mănăstire la Paşti pentru mai sus zisul obroc al acelui lăcaş. . . neclintit, cât timp ne aflăm în viaţa de acum.. . Preasfântă născătoare de dumnezeu, primeşte dela noi acest mic prinos, căci ale tale dintru ale tale. . . S’a scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Aprilie 19 zile, în anul 7009 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 125. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată; lipseşte a şasea parte din document, fiind rupt. Data anului adaosă ulterior, Întrucât era scrisă pe partea care lipseşte. 3 1501 (7009) Mai 23, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, troiţă într’o fiinţă şi nedespărţită. Iată, eu robul stăpânului meu, domnul dumnezeul şi mântuitorul nostru Isus Hristos, numit Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu domn a toată ţara Ungrovlahiei, râvnind către sfintele biserici ale lui dumnezeu, mai ales către sfântul hram al sfintei şi slăvitei preaobrajenii a domnului dumnezeului 3 www.dacoromanica.ro şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, mănăstirii numite Iezer şi celor ce trăesc într’însa, cinstiţii şi dumnezeeştii călugări; căci a venit către noi părintele nostru şi cârmuitorul acestei sfinte mănăstiri mai sus zise chir Agathon şi ne-a vestit despre starea sfintei mănăstiri, câte petrece în vremea de acum, în mari nevoi şi greutăţi, rămânând săracă din vremea sfântrăposaţilor înaintaşi şi binecin-stitori strămoşi ai noştri, foştii ctitori. De aceia, pre cât a fost cu putinţă să întăresc cu ajutor la îndemână, ne-am grăbit către această mai sus zisă mănăstire, cu învăţătura şi îndemnul părintelui nostru mai sus zis chir Agathon, plăcându-ne nouă un astfel de bun învăţător şi îndreptător către mântuire, pe cât ne-a fost nouă cu putinţă, până suntem în această viaţă, din averea dată nouă de dumnezeu să cercetăm şi să ajutăm. De aceia, astfel am făgăduit şi am făcut mertic sfintei mănăstiri, ca să aibă în fiecare an câte 3 găleţi de grâu ohabnice şi câte 3 găleţi de orz şi să le ia din judeţul Romanaţi, ca să fie de ajutor şi de întărire sfintei mănăstiri şi de hrană dumnezeeştilor călugări care trăiesc în acest sfânt loc, nouă şi părinţilor noştri spre veşnică pomenire şi să le fie neschimbat. Acestea am făgăduit să ţinem neclintit, cât timp petrecem în această viaţă de acum. Şi iarăşi, după aceia, orice va fi în sfânta mănăstire, ori de vor fi cărţi sau odăjdii sau scule sau vite sau orice pentru nevoia sfintei mănăstiri şi iarăşi orice a dăruit părintele nostru mai sus zis chir Agathon, acestea singur le-a dăruit sfintei mănăstiri mai sus scrise sau cărţi sau odăjdii sau cai sau din alte vite sau orişice, toate să fie la sfânta mănăstire şi nimeni să nu aibă amestec, sau mănăstirea Cozia nici Govora nici nimeni altul, ci să le stăpânească părintele şi nastavnicul sfintei mănăstiri şi cei ce trăesc într’însa. Şi dacă se întâmplă mai sus zisului părinte chir Agathon să treacă din cele de aici către veşnicile locaşuri şi nouă ne va fi încă vreme să trăim, iar pe urmaşul aceluia, cine va binevoi dânsul şi va binecuvânta pe cineva cu binecuvântare ca să fie nastavnic al sfintei mănăstiri după trecerea lui din cele de acum, din fraţii care împreună cu dânsul se străduesc din dragoste şi dau ascultare, acela să nu schimbe şi să nu micşoreze acestea făcute de noi şi mai sus zise, ci mai mult să le împlinească şi să le întărească, să fje de ajutoare şi apărătoare preacurata şi cu totul neprihănita împărăteasă şi aici şi în veacurile viitoare, amin. Şi acestui dar mai sus scris, pe care l-a dăruit părintele chir Agathon sfintei mănăstiri, martorii sunt: Oncea dela Râmnic şi Ştefin şi Laţco şi jupan Oprea şi Stoica şi alt Stoica, sluga pârcălabului şi Hrisa şi Tatul şi Bănilă. Şi eu, Stan gramatic, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 23 zile, anul 7009 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 126. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. â www.dacoromanica.ro 4 1501 (7009) Mai 24, Târgovişte. Sfântă troiţă, ajută şi grăbeşte. f Domnul dumnezeu a poruncit în lege fiilor lui Israel ca pe fiecare an să dea zeciuială din câte câştigă; şi ştiind aceasta, sfinţii apostoli şi părinţii purtători de dumnezeu ne-au îndemnat spre ajutorarea şi binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă moştenire, celor din urmă copii ai lor, ca unii prin rugăciune şi veghere şi post, alţii prin milostenii şi pocăinţă, să ne curăţim de toate relele, cu toată credinţa şi întărirea, să fim gata să auzim acel glas: „veniţi la mine toţi cei ce vă trudiţi şi cei ce sunteţi împovăraţi şi eu vă voi odihni. Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi-vă dela mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi pacea sufletelor voastre, căci jugul meu este bun şi povara mea este uşoară. Veniţi binecuvântaţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia cea gătită vouă dela întemeierea lumii, căci am fost flămând şi mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi mi-aţi dat să beau, am fost străin şi m’aţi primit, gol am fost şi m’aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi m’aţi căutat, în temniţă am fost şi aţi venit la mine“. Astfel şi eu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi binecinstitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod şi domn, fiul bunului Vlad voevod, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, râvnind să urmez vechilor împăraţi şi domni, care cele pământeşti le-au cârmuit cu pace, în binefaceri şi s’au învrednicit de împărăţia cerească, ştiind că pentru cei iubitori de dumnezeu toate se îndreptează în spre bine, căci înţelepciunea trupească este moarte, iar înţelepciunea sufletească este viaţă şi pace. Acestea amintindu-mi domnia mea şi cuvintele lui Da vid prooroc şt împărat care spune: „fericiţi cei cărora li s’au iertat fărădelegile şi cărora li s’au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia dumnezeu nu-i socoteşte păcatul". Şi iarăşi: „în acelaşi chip precum cerbul doreşte isvoarele de apă, astfel doreşte sufletul meu către tine, doamne". Astfel râvneşte domnia mea spre hramul şi sfântul lăcaş al sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe şi mănăstirii numite Cozia, părintelui egumen chir Simion şi tuturor fraţilor trăitori întru Hristos, ca să le fie în stăpânire satele, anume: Jimblea şi Şerbăneşti şi Brădăţenii şi Seaca şi Călimăncştii şi Pâteştii şi Lunciani şi Bogdăneşti şi Hinoteşti şi Bucureşti şi Troineşti. Şi Jorjanii, pe cari le-au cumpărat dela Drăgoi, pentru 50 de florini şi un cal. Şi Săvăstrenii jumătate, pentru-că sunt cumpăraţi dela Şolda, pentru 1600 aspri şi cealaltă jumătate au cumpărat-o dela Stoica şi dela Cârstea, pentru 1600 aspri. Şi Sălătrucul toată jumătatea, pentrucă a cumpărat-o Magdalina dela Coman Făgăraşanul, pentru 50 de florini. 5 www.dacoromanica.ro Astfel a dat-o Magdalina sfintei mănăstiri şi cealaltă jumătate a cumpărat-o dela Neaga şi dela Piprea, fiul ei, pentru j o de florini Şi uliţa dela Râmnic toată şi cu vinăriciul domnesc întreg, ca să-şi ia singuri călugării dela sfânta mănăstire ce este partea sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe. Şi 300 de sălaşe de Aţigani. Şi Vodostriţa şi Ciocăneşti şi Stânceşti şi Călugăreni şi Cărăreni şi Lumineni şi Păpenei, pe care i-au cumpărat dela Ganea Taurul, pentru 650 aspri. Şi găletăritul din judeţul Vâlcea, să-şi ia călugării din grâu şi din orz, cât se cuvine în acel judeţ şi găletari domneşti să nu se puie, ci singuri călugării să-şi adune găleţile. Şi vama dela Genune şi balta Mamina, dela Orlea în sus, cu toate bălţile, câte se ţin şi balta Căbel, dela Săpatul în jos, până la gura Ialomiţei, câte se află; deasemenea şi cu toate hotarele acelor sate şi bălţi, acelea toate să le fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi dumne-zeeştilor călugări de hrană, iar nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire. începând dela vama oilor şi de vama porcilor, de albinărit şi de găletărit, de dijme, de vinărici, de cărături şi de podvoade, de copaci şi de cositul fânului, de gloabe şi de pocloane, adică de toate slujbele şi dăjdiile, câte se află în ţara şi stăpânirea de sine stătătoare a domniei mele, de toate să le fie de ohabă. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţi, nici birari, nici povodnicari, nici armaşi, nici vameşi, nici dijmari, nici globnici, nici slugile vornicului, nici nimeni altul dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele trimişi după milostenii şi după muncile donjniei mele, pentrucă oricine s’ar încumeta să-i turbure sau să-i împiedice, chiar şi cu un fir de păr din cap, un asemenea om va primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca necredincios şi călcător al acestui hrisov al domniei mele. Şi iarăşi după aceia, dacă cineva s’ar apuca să-i turbure sau să-i împiedice pe ei şi aceste sate şi aceste bălţi şi aceşti .Aţigani, iar unui astfel de om să-i fie potrivnică sfânta şi de viaţă începătoare troiţă la cumplita şi neîndurata judecată, amin. încă şi după moartea domniei mele, pe cine alege domnul dumnezeu să fie domn în Ţara Românească, sau din rodul inimii domniei mele, adică dintre fiii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi acestea mai sus scrise, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va întări şi nu va înnoi, nici nu va păzi nici nu va cinsti, ci va strica şi va risipi şi va batjocori şi va călca acestea mai sus scrise, aceluia domnul dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului şi al mării şi al tuturor câte sunt într’însele, să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile \iitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu ceilalţi Iudei cari au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci; şi să fie blestemat de 318 părinţi, purtători de dumnezeu, cei dela Nicheia, amin. 6 www.dacoromanica.ro Martori pune domnia mea: jupan Barbul Cralevski 1), jupan Cârstian ş Badea foşti vornici, jupan Pârvul mare vornic, jupan Staico mare logofăt, jupan Todor vistier, jupan Danciul comis, jupan Stroe spătar, jupan Badea paharnic, jupan Dragomir stolnic, jupan Radul şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, Sin scriitorul, care am scris din porunca domnului meu în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 24 zile, în anul 7009 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., nr. 127. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. 5 1501 (7010) Decembrie 15, Târgovişte. f Cei câţi de duhul lui dumnezeu sunt purtaţi, aceştia sunt fiii lui dumnezeu, precum spune dumnezcescul apostol: mergând pe urma lui, cei care sunt iubitori de adevăr şi se nevoesc cu bună îndemnare, viaţa cea dorită au primit; iar cele pământeşti lăsându-le pământului şi alipindu-se de ceruri, au auzit acel fericit glas de bucurie, pe care şi pururea îl vor auzi: „veniţi binecuvântaţii părintelui meu, moşteniţi împărăţia care vă este pregătită dela facerea lumii". Care şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod şi domr., fiul marelui şi preabunului Vlad voevod, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţ'lor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, care în putere, cu a mea bunăvoinţă şi cu curată şi luminată inimă a domniei mele, a binevoit domnia mea ca să proslăvesc pe dumnezeu, cel ce m’a proslăvit şi m’a înălţat cu slavă pe scaunul sfântrăposaţilor părinţilor domniei mele. Dar şi de aceasta şi-a amintit domnia mea: mulţi împăraţi au stat în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerului. Şi de aceea şi eu, gtăbindu-mă nu numai a cârmui împărăţia aceasta, ci şi să am grijă pururea de sufletul meu. De aceia, am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele hramului şi lăcaşului sfântului, marelui mucenic al lui Hristos, Gheorghie, mănăstirii numită Nucet, pe care a ridicat-o din temelie cinstitul vlastelin şi unchiu al domniei mele jupan ghina mare pârcălab şi nastavnicului din acea mănăstire şi celui mai cinstit dintre ieromonahi, învăţătorul turmei cuvântătoare a lui Hristos, egumenului tpopei chir>Ilarion şi apoi tuturor fraţilor câţi sunt întru Hristos în sfânta mănăstire şi care cu el la un loc în chip obştesc se trudesc cu dragoste, ca să le fie satele, anume: Ciomă-şanii cu tot hotarul şi cu morile şi Topolovenii toţi şi cu vinăriciul şi Mirşeneştii *) Traducerea cuvântului « Cralevski» din originalul slavon, a fost până azi redată în mod diferit: « Craiovescu », « dela Craiova » « al Craiovei ». 7 www.dacoromanica.ro toţi şi jumătate din balta zisă Saltava, dela gură până la Tâmbureşti şi Bădeştii toţi şi cu morile sale şi Gălăşeştii toţi şi cu morile sale şi Budeştii toţi şi cu morile sale şi Mileştii ru morile sale. Şi Ţigani 30 sălaşe, anume: Moldovanul cu copiii săi Pipilea şi Cornea si Pârciu şi Gomoiu cu copiii săi Târca şi Oprea şi Dediul şi alt Go-moiu cu fraţii săi Oprea şi Dorea şi Paraciova şi Jitian şi cu copiii săi şi Naico cu copiii săi Duşa şi Pătru cu copiii săi Drăgan şi Naico şi Paraciova cu copiii săi şi Miho cu copiii săi Danciul şi Radul şi Bogdan şi Slav şi Costea cu fiii săi Mima şi Nicula şi Mavre şi Bojora cu copiii săi Nan şi Mavre cu copiii săi Tatul şi Berbecea şi Potrica cu copiii săi Dadula şi Cambur cu copiii săi şi Dadula cu copiii săi şi Băţiloe cu copiii săi Mircea şi Stan şi Diba şi Camba cu copiii săi şi Ccstea şi Danciul cu copiii săi Costea şi Nean şi Badinga cel bătrân şi Radul cu copiii săi şi Badea şi Slav şi Vranica şi iarăşi Vranica cu copiii săi Danciul şi Bercea cu fratele său Curchi şi Cornea cu copiii săi Nan şi Ursul şi Lupşe şi Miho şi Badea şi Mircea cu fiii săi şi Sărindariu cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi Badinga şi Radul şi Costea şi Măldăr şi Durduca cu copiii săi Fiera şi Badea şi Golcia cu fratele său Radul şi cu fiii lor şi Caliu cu fiii săi Stan şi Radul şi Caliu şi cu fiii lor şi Udrişte cu fiii săi şi Nica cu fiii săi şi Bolovan Lai cu fraţii săi Ujvaită, Ţiţul, Canciul, Ivan, Cornea, pentrucă i-a dăruit jupan Gherghina pârcălab sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ascultare şi de întărire sfintei mănăstiri şi de hrană preacinstiţilor şi dumnezeeştilor călugări, care trăesc în sfânta mănăstire, iar lui şi părinţilor şi copiilor lui veşnică pomenire. Dar cât timp va fi viu jupan Gherghina pârcălab, să-şi stăpânească singur satele şi Aţiganii care sunt mai sus scrişi şi dăruiţi sfintei mănăstiri; iar după moartea jupanului Gherghina pârcălab, să fie la sfânta mănăstire. De aceia, le-am dat şi domnia tnea ca acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. începând dela vama oilor şi de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dijme, de văme-şie,...x) de posade şi de copaci şi de talpe şi de cositul fânului şi de cărătură, de podvoadă şi de toate slujbele şi dajdiile domniei mele mari şi mici, câte se află în ţara şi stăpânirea de sine stătătoare a domniei mele. Şi să nu se amestece cu acele sate nici sudeţi, nici birari, nici povodnicar, nici armaş, nici globnic si nimeni dintre cslugile şi> dregătorii domniei mele trimişi după milosteniile şi după muncile domniei mele, pentrucă cine s'ar încumeta să turbure sau să împiedice acele sate, fie chiar cu un fir de păr, va avea să primească mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor a) acestui hrisov al domniei mele. *) loc rupt în orig. 8 www.dacoromanica.ro Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine îl va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, daci va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă va strica şi va nimici şi va risipi, aceluia domnul dumnezeu să-i ucidă aici trupul şi în veacul viitor sufletul lui. Şi să fie blestemat de domnul dumnezeu, făcătorul cerului şi pământului. Şi să-l trăsnească cei 12 sfinţi apostoli de frunte şi cei 318 sfinţi părinţi, purtători de dumnezeu şi să-i fie potrivnic sfântul mare mucenic al lui Hristos, Gheorghe, al cărui hram este şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţii, care au strigat împotriva domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin. Martorii acestui hrisov al domniei mele: jupan Barbul Cralevski, jupan Cârstian fost vornic, jupan Badea din Cojeşti, jupan Pârvul mare vornic, jupan Staico logofăt, jupan Teodor vistier, Danciul comis, Stroe spătar, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, scriitorul Stan, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Decembrie 15 zile, în anul yoiooşoi*. fio Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 6. Orig. slav, perg., pecete atârnată. Cu o trad. rom. din 1692 (7200) sub acelaş număr dela S. I; altă trad. rom. din 1745 în condica m-rii Nucet, nr. 457 f. 12 cu luna Septembrie. 6 1502 (7010) Februarie 25, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh. Laudă crucii şi troiţei celei fără început şi de o fiinţă şi nedespărţite, adică tatălui şi fiului şi sfântului duh şi unuia atotvăzătorul dumnezeu, care toate din nefiinţă în fiinţă le-a prefăcut, cu cuvântul său le-a aşezat şi prin preasfântul şi de viaţă făcătorul duh le-a întărit: cerul şi toate cele ale soarelui, pământul şi toate cele ce sunt pe dânsul, marea şi toate cele ce sunt într’însa, adică cele văzute şi cele nevăzute, care prin mila sa n’a îngăduit nemului omenesc să cadă şi să piară, ci, pentru călcarea poruncii lui cea de către strămoşii noştri cei de demult în Eden, cu întinderea mâinii către arbore pentru a mânca, nu a pricinuit moartea întregei lumi, ci s’a îndurat dumnezeu şi s’a coborît şi i-a ridicat prin mila sa către viaţa cea dintâi şi ne-a dăruit nouă calea pocăinţei în multe chipuri: unii cu milostenie către sfintele biserici şi priveghere de nopţi întregi şi cu cântare de slavă, alţii cu post 9 www.dacoromanica.ro şi înfrânare de cele pământeşti, care este depărtarea de toate patimile şi apropierea de dumnezeu, alţii cu milostenii către nevoile celor săraci şi întinderea mâinii către sfintele biserici, după cuvântul domnului care spune: „o fericiţi cei milostivi şi care miluiesc în fiecare zi, aceia vor fi miluiţi şi se vor îndulci de domnul“. Acestea deci auzindu-le din sfintele scripturi, ne-am încredinţat cu gândul şi cu inima că sunt aproape de domnul toţi acei chemaţi de sfinţiia lui şi cu toată inima eu, deci, din mila lui dumnezeu, binecinstitorul care sunt doritor de bună cinstire şi de Hristos iubitorul care doreşte să iubească pe Hristos, Io Radul voevod, cu darul lui dumnezeu în vremea de acum stăpânind Ţara Românească, am dorit cu multă dorinţă către grădina preacuratei şi preamăritei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria, care este în sfântul munte Athos, înţelegând că nu se cuvine nouă a împlini mai sus zisele virtuţi adică, din dragoste de trudă, din posturi şi din altele asemănătoare, de aceia am binevoit, pre cât ne-a fost cu putinţă, să întindem mâna către sfintele dumne-zeeştile biserici, rugându-ne şi nădăjduind către mila stăpânului celui care vede inima. De aceia, să nu ne îndepărteze pentru păcatele noastre dela sfintele lui bunătăţi şi să fim moştenitori ai vieţii veşnice şi a împărăţiei lui, pe care să ne-o dobândească prin binefacerea lui, amin. Căci am văzut sfintele dumnezeeştile biserici şi mănăstirile împărăteşti rămase sărace din vremea sfânt răposaţilor şi fericiţilor ctitori de mai înainte vreme şi fiind în multe nevoi şi lipsuri în vremurile de acum şi avănd nevoie de întinderea mâinii pentru ajutor şi întărire dela creştinii binecinstitori, mai ales în sfântul munte Athos, care este grădina preacuratei maici a lui dumnezeu. Căci a venit către noi părintele nostru, chir Cozma fostul prot şi cu alţi bărbaţi de dumnezeu sfinţiţi şi ne-a vestit nouă despre starea, despre multele nevoi şi lipsuri şi greutăţi ale sfintelor mănăstiri, care sunt în acel mai sus zis sfânt munte Athos, mai ales despre sfânta mănăstire numită Ruşi, hramul sfântului mucenic Pante-limon, că sunt în mare sărăcie şi strâmtoare sfinţiţii călugări care trăesc în sfânta mănăstire, ducând viaţă binecinstitoare şi cu smerită înţelepciune întru Hristcs dumnezeu. Iar noi din toată inima am cugetat şi am binevoit ca, după putinţă, din averea dăruită de dumnezeu şi cu îndemnul celui de sus, să facem mertic sfintei mănăstiri pentru întărirea acestor lipsuri şi astfel am făcut, ca să vie fraţii din sfânta mănăstire în fiecare an, în luna Ianuarie, să ia câte 4.000 aspri, afară de cheltuială. Iar fraţilor care vin, cheltuiala câte 400 aspri. Iar acei 4.000 să-i ducă întregi la sfânta mănăstire. Astfel am făgăduit să dăm în fiecare an, cât timp vom fi în viaţă cea de acum şi în stăpânirea cea dată nouă de dumnezeu, neclintit. încă şi după trecerea noastră dintre cele de aci, pe cine binevoieşte dumnezeu să fie urmaş după noi al acestei stăpâniri, adică al Ţării Româneşti, sau din rodul 10 www.dacoromanica.ro inimii noastre sau din rudele noastre sau altul oarecare, căruia îi va dărui dumnezeu ca să trăiască în bună cinstire, pe unul ca acela îl rugăm, pe domnul nostru Iisus Hristos şi pe preacurata maica lui dumnezeu şi pe sfântul mare mucenic Pantelimon şi cu toţi sfinţii, care din veci au bucurat pe dumnezeu, să aibă grije şi milă de sfântul mai sus z*‘sul munte Athos, grădina preacuratei maici a lui dumnezeu, acestea întocmite de noi pentru sfânta mănăstire mai sus zisă să nu le schimbe, să nu le micşoreze, ci mai mult să le întărească şi să le împlinească, pentru sănătatea lui şi sufletească şi trupească şi pentru mântuirea lui şi să-i fie de ajutor şi sprijin preacurata maică a lui dumnezeu, aici şi la judecata cea cumplită şi fără făţărie, amin. Eu, gramaticul Stan, care am scris în Târgovişte, luna Februarie 2t zile, anul curgător dela Adam 7010 , indiction 5, crugul soarelui 10, crugul lunii 18, temelia 22. + Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad R. P. R., Fotografii, XXVII/17. Fotocopie după orig. slav aflat la muntele Athos, mănăstirea Rusiko. 7 1502 (7010) Martie 9, Târgovişte. f Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod şi domn, fiul marelui şi prea-bunului Vlad voevod, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu curată şi luminată inimă a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă mai presus de toate cinstitele daruri, acest hrisov de faţă al domniei mele, preacinstitului vlastelin al domniei mele jupan Radul şi fratelui său jupan Petru şi cu fiii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie satele, anume: Polovragi toţi şi Racoviţa toată şi cu munţii, anume: Preslopul şi Suharna şi Neagovanul şi Bania toată şi cu munţii Micaia şi Ivahna, Şolda, Piscul lui Stroe1) şi cu muntele său Coasta şi Borra şi Mogoşani toţi şi cu muntele Părăginosul şi Stefăneşti toţi şi Vălarii şi muntele, anume Ştefanul şi Curtea lui Vâlcan şi Budoi cu muntele său şi a treia parte din Tereujea şi Vâlsăneşti toţi şi Spineni toţi şi Pârâiani toţi şi Scurta toată şi Căneşti toţi şi Bârseşti toţi şi a treia parte din Draganul şi Strâmbătaţi toţi şi Ţigani toţi şi Brumalinul jumătate şi Căţeţi toţi şi Câmpul lui Ludin, pentrucă acestea toate le sunt vechi şi drepte ocine, dedine. *■) „Piscul lui Stroe“ aşa în orig. 11 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să le fie Ciobăneşti toţi, pentrucă Zloglav le-a dat lor Ciobăneştii îrt faţa părintelui domniei mele Vlad voevod lui jupan Radul şi lui jupan Petru Şi Pluşco cu muntele Crainicul, pentrucă au venit Vâlsan şi Martin în faţa domniei mele de au aşezat pe jupan Radul şi pe jupan Petru peste ocina lor dela Pluşco. 'ŞT iarăşi să le fie Ungurelul jumătate, oricât este partea lui Neagu Berindeiu,. pentrucă a venit Neag în faţa domniei mele de a aşezat pe jupan Radul şi pe Petru peste jumătate din Ungurel, cât îi este partea lui, ca să fie fraţi. Şi iarăşi să le fie Roşiia toată, pentrucă au cumpărat-o dela Vladul şi dela Luga şi dela Moga, jumătate, pentru 230 oi, iar cealaltă jumătate au cumpărat-o dela Drăgoi şi dela Neagomir, pentru 1200 aspri. Şi iarăşi să le fie Rădoii toţi, pentrucă i-au. cumpărat dela Vladul şi dela Mircea, pentru 70 de oi şi un cal şi doi boi şi la Nov.. -1) oricât este partea Sorei şi din Poborăşti a patra parte şi din Turburea a şasea parte, pentrucă sunt ocine, dedine ale Sorei. După aceia, a venit Sora în faţa părintelui domniei mele Vlad voevod de şi-a dat părţile ei mai sus scrise lui jupan Radul şi lui jupan Petru. Şi iarăşi să le fie la Băleşti partea lui Tăbarta, pentrucă a dat-o Tăbarta în faţa părintelui domniei mele lui jupan Radul şi Petru. Şi iarăşi să le fie în Băleşti partea lui Ciuchină, pentrucă au dobândit-o dela părintele domniei mele Vlad voevod, pentru dreaptă slujbă; după aceia şi dela domnia mea. Şi iarăşi să le fie jumătate din Bârseşti şi jumătate din Băbeni, pentrucă i-au aşezat nepoţii lor Danciul şi Radul; dar până când vor fi vii nepoţii lor Danciul şi Radul, iar ei singuri să-şi stăpânească ocinele lor,, jumătate din Bârseşti şi jumătate din Băbeni, iar dacă nu se va afla nimeni din fiii lui Danciul şi Radul, iar ocinele lor, care sunt mai sus scrise, prădalica să. nu fie, ci să fie lui jupan Radul şi lui jupan Petru. Şi iarăşi să le fie jumătate din Bârseşti2) şi Negoeşti, pentrucă i-au aşezat Neagoe în faţa domniei mele, dar până ce va fi viu, el să-şi stăpânească singur Negoeştii; iar după moartea lui Neagoe, prădalica să nu fie, ci să fie ai lui jupan Radul şi Petru. , Şi iarăşi să le fie vinăriciul domniei mele dela toate satele lor, oricât este ceiace se cuvine domniei mele, pentrucă l-au cumpărat dela părintele domniei mele Vlad voevod, pentru 3 cai buni. Şi iarăşi să le fie Ţiganii, anume: Lilea cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Ţima cu copiii săi şi Todoran cu copiii săi şi Nicula cu copiii săi şi Ucea cu copiii săi şi Necula cu copiii săi şi Oprea cu copiii săi şi Tatul cu copiii săi şi Balea cu copiii săi şi Ciorea cu copilul său şi Mârşavul cu copiii săi. şi Midea cu copiii săi şi Dima cu copiii săi şi Bance cu copiii săi şi Costea cu copiii săi şi Borra cu copiii săi şi Pătru cu copiii săi şi Faurul cu copiii săi şi Boia cu copiii săi şi* Danciul cu copiii săi şi Dragomireasa cu copiii săi şi Baca cu copiii săi şi Boia. *) loc rupt în orig. J) „jumătate din Bârseşti”, adaus marginal. 12 www.dacoromanica.ro cu copiii săi şi Curchi cu copiii săi şi Putea cu copiii săi şi Mihulh cu copiii săi şi Staico cu copiii săi şi Frâcea cu copiii săi şi Ţiflea cu copilul său şi Teameş cu copiii săi şi Laţco cu copiii săi şi Sahanci cu copiii săi şi Puţea cu copiii săi şi Dafin cu copiii săi şi Banei cu copiii săi şi Titea cu copiii săi şi Han cu fiii săi şi Uglea cu copiii săi şi Radul şi cu copiii săi şi Căla cu copiii săi şi Carţina cu copiii săi şi Copalea cu copiii săi şi Slav cu copiii săi şi...şi Pilat cu copiii săi şi Ghemon şi Niculea cu copiii săi, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine, dedine De aceia, le-am dat şi domnia mea acelea toate, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. începând dela vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit, de găletărit, de vinărici, de dij mărit, de vămeşit, de cositul fânului şi de talpe şi de pedvoade şi cărături, adică să fie liberi de toate slujbele şi dăjdiile domniei mele mari şi mici, câte se află în ţara de sine stătătoare şi Stăpânirea domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să le turbure satele lor, nici sudeţi nici birari, nici povodnicari, nici armaşi, nici globnici, nici altul nimeni dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milosteniile şi după muncile domniei mele, pentrucă cine s’ar încumeta sâ-i turbure sau să împiedice aceste sate, chiar şi cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi mânie dela domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. Altfel nu va fi, după porunca domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va întări şi va păzi, şi va cinsti acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l păzească şi să-l întărească şi să-l cinstească în domnia lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va păzi, ci va strica şi va calea şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, să-l calce şi să-l batjocorească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să fie blestemat de 318 părinţi purtători de dumnezeu dela Nicheia şi de 12 apostoli şi de 4 evanghelişti şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi Iudei cari au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos către Pilat din Pont şi au spus: „ia-l, ia-1 şi răstigneşte-l“, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Aceştia sunt martorii: jupan Barbul Cralevski, jupan Cârstian fost vornic, jupan Badea, jupan Detco, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico logofăt, jupan Theodor vistier, Danciul comis, Bogdan spătar, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe şi Dragomir mari stratomici. x) loc rupt în orig, 13 www.dacoromanica.ro Şi eu, Stan, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Martie 9 zile, anul 7010 <1502». f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 128. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. 8 1502 (7010) Aprilie 30, Târgovişte f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului, marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, hramului şi lăcaşului sfintei şi preacuratei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, şi pururea fecioarei Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi nastavnicului şi învăţătorului turmei cuvântătoare a lui Hristos ieromonahului Ioanichie si j j tuturor fraţilor, câţi sunt în sfânta mănăstire, le dă domnia mea vama dela Calafat, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi să ia vama dela Calafat: dela un cal 6 aspri, iar dela un bou 3 aspri, dela o vacă 2 aspri, dela două oi un aspru, dela un sac de grâu 2 aspri, dela o sută de bolovani 3 bolovani, dela un. butoi de vin 10 aspri. Bistreţul şi Balta Albă şi Platăţa sunt de ocină şi ohabă şi dedină: dela 10 peşti un peşte. Şi de aci, măcar la balta mică, măcar mare, până la Calafat, dela Topeşti unul. Şi la acele bălţi, cine va săra cu corabia, de corabie 30 aspri, de majă 15 aspri, de car 4 aspri, de povară pe cal 2 aspri. Şi balta dela Comani, dela 10 peşti unul. Şi dela Platăţa la Severin, fie baltă mică fie mare, dela 10 peşti unul. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; dacă însă va călca şi nu va cinsti şi nu va întări, pe acela domnul dumnezeu să-l lovească şi să-l batjocorească şi să-l ucidă, aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui; şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi Iudei care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi sângele lui asupra lor să şi asupra copiilor lor, precum şi va fi în vecii vecilor, amin. Aceştia sunt martorii: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Cârstian şi Badea foşti vornici, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Bogdan spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Izvoranul stolnic, Neagoe şi Dragomir stratornici. 14 www.dacoromanica.ro S’a scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Aprilie 30 zile şi eu, păcătosul Standul, am întocmit acestea, în anul 7010 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 129. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. 9 1502 (7010) Mai 3, Târgovişte. Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod şi domn, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, ca să proslăvesc pe dumnezeu, ce-1 ce m’a proslăvit pe mine şi cu slavă m’a ridicat în scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele şi am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este mai presus de toate cinstitele daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, acelui întru totul sfânt şi dumnezeesc hram şi lăcaşului preasfintei, curatei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria şi uspeniei sale întru totul cinstitei şi slăvitei mănăstirii numite Govora şi nastavnicului ei, părintelui întru duhul sfânt şi căutătorului ce doreşte către cele bune chir Dorotei şi cinstiţilor călugări, care se trudesc cu dragoste împreună cu el, în numele lui Hristos, în acel sfânt lăcaş, ca să le fie satele numite Bârseştii toţi, pentrucă au fost ocină, declină sfintei mănăstiri Govora. Iar apoj, am schimbat domnia mea cu Neagoe, de i-am dat domnia mea lui jupan Neagoe Curtişoara şi încă am dat 1.000 aspri şi o parte la Rucăr, însă milostenie; iar jupan Neagoe a dat domniei mele Bârseştii toţi şi cu muntele numit Ludeasa. Şi iar să fie Glodul tot şi cu ocina sa, pentrucă am aflat domnia mea că este ocina sfintei mănăstiri mai sus scrise; .iar apoi s’a ridicat domnia mea de am cumpărat Glodul dela Cârstea şi dela nepoţii lui,, pentru 500 aspri. Şi iar să le fie ocina Hinţei toată, pentrucă jumătate am cumpărat domnia mea dela Cârstea şi dela nepoţii lui, pentru 700 aspri, iar altă jumătate a cumpărat-o jupan Staico logofăt dela fiii lui Voinea dela Ocne, pentru 700 aspri. Şi Nănăşeştii toţi şi cu morile, pentrucă le-a cumpărat părintele domniei mele Vlad voevod şi, după aceia, le-a cumpărat domnia mea dela Bilea, partea lui Bilea, pentru 1.400 aspri. Şi partea lui Straoa, pentru 1.600 aspri. Şi partea lui Sprinteş din Preuteşti, pentru 800 aspri şi partea Corbeneştilor, pentrucă a cumpărat-o domnia mea dela fiii lui Corbeanu pentru 800 aspri. Şi iar partea lui Sprinteş dela Preuteşti, care i-a fost ocină, dedină, pentrucă am 15 www.dacoromanica.ro cumpărat-o domnia mea, pentru 800 aspri. Şi ocina lui Ivan toată, pentrucă am cumpărat-o domnia mea dela fiii lui Ivan, pentru 400 aspri. Şi ocina Urşilor şi cu vad de moară, pentrucă am cumpărat-o domnia mea dela Urşii, pentru 800 aspri. Şi Ioneştii toţi şi cu seliştea Corbeneştilor, pentrucă le-am cumpărat domnia mea dela Bordea şi dela jupaniţa lui, dela Anca, fiica lui Jitianu, pentru 7.000 aspri. Şi iar să fie Stoiceanii toţi, pentrucă au fost ocină, dedină mamei domniei mele; iar mama domniei mele i-a dăruit sfiintei mănăstiri; iar apoi încă i-a cumpărat domnia mea dela Vlaicul, pentru 10.000 aspri. Şi iar să le fie Plăvicenii toţi, pentrucă i-a cumpărat domnia mea dela Standul, fiul lui Cutrea, pentru 5.000 aspri. Şi seliştea Pirotului şi cu gârla şi cu Liştevile, pentrucă le-a dăruit jupan Alb din Runcu. Şi iar să le fie la Cheia a patra parte, oricât se va alege partea lui Iuga, pentrucă a dăruit-o Iuga sfintei mănăstiri. Şi locul de stupină pe care l-a dăruit jupan Tudor vistier sfintei mănăstiri mai sus zise, numele locului acelui, Nevoia. Şi iar am dăruit domnia mea un loc din braniştea domniei mele, ca să-şi facă sat. Şi iar să fie moara dela oraşul domniei mele dela Râmnic şi cu metohuri şi via dela Copăcel, pentrucă a dăruit-o bunicul domniei mele, marele Vlad voevod. Şi iarăşi via ce a cumpărat-o domnia mea dela Oprea din Râmnic, pentru 3.000 aspri. Şi iar să le fie via lui Stepan, pentru că au cumpărat-o înşişi călugării dela Stepan, pentru 400 aspri. Şi iarăşi via popei Alexe, pentrucă au cumpărat-o dela preoteasa popei Alexe şi dela fiii lui, pentru 800 aspri. Şi via popei Macarie din Ocne, pentrucă a dăruit-o popa Macarie sfintei mănăstiri, căci a fost scris în sfântul pomelnic şi la sfânta proscomidie. Şi iar via popei Buncea din Ocne, pentrucă a dăruit-o popa Buncea sfintei mănăstiri; apoi, a dăruit-o şi domnia mea. Şi via lui Stanciul din Râmnic, pentrucă a dăruit Standul la moartea sa acea vie sfintei mănăstiri. Şi încă am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri mai sus zise: din judeţul Romanaţilor în fiecare an câte 10 găleţi grâu şi câte 10 găleţi orz; şi din vama Runcului, din jumătate, a treia parte; şi din vinăriciul domniei mele dela Râmnic, câte 200 vedre de vin; şi din judeţul Gilort, câte 4 burdufe brânză şi câte 6 caşuri şi mertic din casa domnească, câte 3.000 aspri. Şi Aţiganii, anume Nicula cu copiii săi, pentrucă l-a dat Ştefan la moartea sa sfintei mănăstiri; şi încă l-am şi cumpărat domnia mea dela fiii lui Stepan, pentru 1.500 aspri, ca să se numească că a fost cumpărat; şi Neda cu copiii săi. Toate acestea să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. începând dela vama oilor şi de vama porcilor, de albinărit şi de găletărit şi de vinărici şi de dijmărit şi de vămeşit, de cositul fânului, de podvoade, de cărătură şi de talpe şi de altele, adică să fie slobozi de toate slujbele şi dajdiile domniei mele mari şi mici, câte se află în ţara de sine stătătoare şi în stăpânirea 16 www.dacoromanica.ro •domniei mele. Şi nimeni să nu îndrăznească a turbura acele sate, nici bani, nici s ude ţi, nici birari, nici povodnicari, nici armaşi, nici globnici, nici altul nimeni dintre slugile şi dregătorii domniei mele, trimeşi după milele şi muncile domniei mele. Iar cine s’ar încumeta a le turbura sau a împiedeca acele sate, chiar şi un fir de păr, acela va primi mare rău şi mânie dela domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine îl alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l împuternicească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti, ci va strica şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului, să-l ucidă şi să-l nimicească şi să-l ruşineze, aci cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui; şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi purtători de dumnezeu, cei dela Nicheia şi de 12 apostoli şi dei 4 evanghelişti şi să-i fie protivnică preacurata la judecata cea grozavă şi neîndurată, unde nu este prefăcătorie. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria şi cu ceilalţi Iudei, care au strigat împotriva domnului dumnezeului şi mântuitorului nostru Iisus Hristos către Pilat din Pont şi au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupanii Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Cârstian fost vornic, jupan Badea, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Bogdan spătar, Badea paharnic, Calotă vistier, Dragomir stolnic, Neagoe şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, Stan gramaticul, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 3 zile, anul curgător dela Adam 7010 , indiction 5. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 7. Orig. slav, perg., pecete atârnată. Cu o trad. rom. din 1842. 10 1502 (7010) Iunie 19, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Mogoş şi fratele său Nanciul şi cu fiii lor, ca să le fie lor ocina dela Stăneşti, oricât a ţinut Alăman, toată, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină. Şi după aceia, au întors lui Manea Vulparul 100 17 www.dacoromanica.ro aspri pentru aceea ocina, încă din zilele părintelui domniei mele Ylad voevod. Şi domniei mele i-au dau un cal. De aceia, le-am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martori: jupan Barbul Cralevski şi jupan Pârvul şi Cârstian foşti vornici şi jupan Stroe mare vornic, jupan Staico mare logofăt, Danciul comis, Bogdan spătar, Badea paharnic, Calotă vistier, Dragomir stolnic, Dragomir şi Neagoe stratornici. Şi eu, scriitorul Sin, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 19 zile, în anul 70x0 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 130. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. 11 1502 (7011) Septembrie 12, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Ylad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Capotă cu fiicele sale, anume: Stana şi Neacşa şi Stanca şi fratelui său Dragomir şi cu fiii lor, ca să le fie la Frăsinetul de Dumbravă jumătate din Glăvaniţă, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină şi cumpărată dela Dan din Voihneşti, pentru 460 aspri, încă în zilele părintelui domniei mele Vlad voevod. După aceia, a avut Capotă pâră cu Dan, fiindcă a venit Dan înaintea domniei mele, de s’a pârît cu Capotă că n’a vândut Dan această ocină. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat astfel: am dat lui Dan 12 boieri, ca să-i aducă Dan înaintea domniei mele, să mărturisească şi să jure cu acei 12 boieri că nu i-a vândut acea ocină, ci i-a luat-o Capotă cu sila. Şi am pus domnia mea soroc la înălţare. Iar Dan nu a putut să-şi aducă legea. Deaceia, am dat domnia mea acea ocină lui Capotă, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţiilor lui şi de nimeni neatins. Şi oricăruia dintre dânşii i-se va întâmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi, în vecii vecilor. Martori: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Cârstian fost vornic, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico logofăt, Danciul comis, Bogdan spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Izvoranul stolnic, Neagoe şi Dragomir mari postelnici. 18 www.dacoromanica.ro Am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Septeni rie 12 zile, în anul 7011 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., Achiziţii noi. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. 12 1503 (7011) Aprilie 18, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această mică făgăduială a noastră a tot sfântului şi dumnezeescului hram al uspeniei preacuratei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre, născătoarei de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria, mănăstirii numite Tismana, celor care trăiesc într’însa, rugătorului şi nastavnicului chir egumen Ianichie şi întregii frăţii celei întru Hristos, ca să ia în fiecare an dela noi sfânta mănăstire câte 800 bolovani de sare, ca le să fie de hrană cinstiţilbr călugări care trăesc în acel sfânt loc, spre veşnică pomenire şi să le fie neschimbat, cât timp ne aflăm în această viaţă de acum. încă şi după trecerea noastră din cele de acum: pe cine binevoieşte domnul dumnezeu să fie după noi urmaş al acestei stăpâniri, adică al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii noastre sau dintre rudele noastre sau oricare altul, căruia îi dărueşte dumnezeu să trăiască întru bună cinstire, pe unul ca acela îl rugăm, pe domnul nostru Iisus Hristos şi pe preacurata maică a lui dumnezeu şi pe toţi sfinţii cari bucură de veacuri pe dumnezeu, să aibă grijă şi milă de sfintele dumnezeeştile biserici, mai ales către sfânta mănăstire Tismana, pentrucă este grădina preacuratei maici a lui dumnezeu şi această alcătuire a noastră către părintele egumen chir Ianichie să n’o schimbe, nici s’o micşoreze, ci dimpotrivă mai mult s’o împlinească şi s’o întărească. Unde va fi trăind mai sus zisul, fie în hramul preacuratei născătoare de dumnezeu, sau unde binevoeşte dumnezeu şi pe cine va binevoi el şi-l va binecuvânta ca, după trecerea lui dintre cele de acum, dintre fraţii cari cu dragoste muncesc cu el împreună şi dau ascultare, acela care mai sus zisele împlineşte şi le întăreşte, să-i fie ajutătoare şi apărătoare preacurata şi întru totul neprihănita împărăteasă şi pururea fecioară Maria şi aci şi în veacul viitor, adică sufletului şi trupului şi să-l păzească pe el de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi cu rugăciunile tuturor sfinţilor lui dumnezeu, amin. Şi am scris eu, mult păcătosul lui dumnezeu, Stanciul gramatic, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Aprilie 18 zile, în anul 7011 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., ar. 132. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. 19 2* www.dacoromanica.ro 13 1503 (7011) Aprilie 19, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Radu voevod şi domn a toâtă Ţara Rumânească, feciorul preabunului şi marelui Vladu voevod. Dat-am domniia mea aciastă poruncă a domnii mele slugii domniei mele jupan Stoica şi feciorilor lui şi fetei lui Vlădaia cu feciorii ei şi nepoatei lui Stanca cu feciorii ei, ca să le fie lor Lumaşul tot şi Părul tot, pentrucă le iaste bătrână şi dreaptă moşie de moştenire. După aceia, au venit jupan Stoica înaintea domniei mele de au înfrăţit pre fie-sa Vlădaia şi pre nepoata lui Stanca peste toate moşiile, peste Lumaş şi peste Păr, oricâte va avea Stoica. Insă până va fi Stoica viu, el sângur să stăpânească moşiile, iar după moartea lui să stăpânească fata lui Vlădaia acele moşii ce s’au zis mai sus, iar după moartea Vlădaei, când nu să va găsi nici un fecior dintr’însa şi când nu să va găsi din feciorii Stoicăi niciun fecior, atunci să aibă a stăpâni nepoata lui Stanca acele moşii ce s’au scris mai sus. Şi domnii mele au dat un cal bun. Pentru aciasta şi domniia mea am dat ca să fie lor întru moştenire şi ohabnice lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor. Şi oricăruia dintr’înşii i s’ar întâmpla mai înainte moarte, prigonire să nu fie, ci să fie celor ce au rămas în veci şi de nimine să nu să clătească, după porunca domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Barbul şi Pârvul Craioveanii, jupan Cârstian şi Badea carii au fost vornici şi jupan Stroe mare vornic şi jupan Staico logofăt şi Danciul comisu şi Bogdan spătar şi Calotă vistier fi Badea paharnic şi Dragomir stolnic fi Neagoe şi Dragomir mari postelnici. Şi am scris eu, Standul gramaticu, în scaunul cetăţii Târgoviştei. Şi ispravnic Ion Portariu. Aprilie 19 leat 7011 . Io Radu voevod. Arh. St. Buc. Condica m-rii Sadova, nr. 295, f. 137; ms. 335, f. 98. Copie rom. Alte copii rom. mss: 355, f. 191—192; 715 f. 1030; S. I. 133. 14 1503 (7011) Iunie 11, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Muşa dela Corbi, ca să-i fie satele, anume Corbii de Piatră, toţi, cu tot hotarul. Şi câte odne a cumpărat dela Radoslav şi dela Badea, fiii lui Spânul, pentru 1.000 aspri, acestea le-a adăogat Corbilor, ca să le fie de arătură. Şi iarăşi la Mălureni jumătate şi cu moara, pentrucă sunt ale jupaniţei Muşa vechi şi drepte ocine, dedine. 20 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să-i fie sălaşele de Aţigani, anume: Zâmba cu copiii săi şi Răduţa cu copiii săi şi Nicşa cu copiii săi şi Lazăr cu copiii săi, Dragomir cu copiii săi, Frâcea cu copiii săi, Slăvnoe cu copiii săi şi Muşat cu copiii săi şi Manea cel bătrân cu copiii săi şi Senchea cu copiii săi, Mirileasca cu copiii săi şi Parcea cu copiii săi, pentrucă sunt aceşti toţi Aţigani, care sunt mai sus scrişi, ocină, dedină ai jupâniţei Muşa. Şi domnia mea i-am iertat calul. De aceia, am dat şi domnia mea, ca să-i fie acelea toate de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit. Şi dacă dumnezeu alege pe cineva să fie domn al Ţării Româneşti, după moartea domnii mele, dacă va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela dumnezeu să-l cinstească în domnia lui; iar dacă va strica şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela dumnezeu să-l batjocorească în domnia lui şi să-i ucidă, aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu acei Iudei care au strigat asupra domnului dumnezeu mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Martorii: jupan Barbul, jupan Pârvul Cralevski, jupan Cârstian şi Badea foşti vornici, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico mare logofăt, jupan Danciul comis, Bogdan spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, scriitorul Sin, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie ii zile, în anul 7011 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., ar. 134. Orig, slav, perg., pecete aplicată, căzută. 15 1504 (7012) Iunie 15, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Ion cu fiul său Ivan şi cu fiica lui Stana şi cu fiii lui, ca să le fie la Petreşti oricât este partea lui Ion, căci le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine. După aceia, a venit Ion în faţa domniei mele şi a aşezat pe fiica sa Stana în rând cu fiul său Ivan pe partea lui de ocină dela Petreşti. Şi domnia mea i-am iertat calul. De aceia, le-am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre dânşii li s’ar întâmpla moarte, ocina să fie a celor rămaşi, iar prădalica la ei să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 21 www.dacoromanica.ro Martorii: jupan Barbul ban şi fratele său jupan Pârvul fost vornic, jupan Cârstian, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico logofăt, Calotă vistier, Pârvul comis, Bogdan spătar, Badea paharnic, Izvoranul stolnic, Neagoe şi Dragomir stratornici. Scris la Târgovişte, luna Iunie 1-5 zile, în anul 7012 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 137. Orig. slav, perg. 16 1504 (7012) Iunie 15. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului, marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Dragotă cu fiii săi şi Barbul Trâmba cu fiii săi şi Mănăilă cu fiii săi şi Roman cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi Barbul cu fiii lui şi popa Stanciul cu fiii lui şi Vâlcul cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Standul cu fraţii săi şi cu fiii lor şi Mihnea cu fratele său Nanciul şi cu fiii lor, ca să le fie plaiul Vai-de-Eilor x) întreg, pentrucă este veche şi dreaptă ocină şi dedină a Vai-de-Eilor. Iar după aceia, s’au judecat în faţa domniei mele Vai-de-Eii cu Măldăreştii şi cu Cândonii. Astfel au scos Vai-de-Eii cu 24 de boieri, astfel au jurat şi au mărturisit în faţa domnii mele că le este Vai-de-Eilor ocină, dedină. Iar după aceia, iar au mărturisit 50 boieri şi hotarnic a fost Radul Brănescu, anume acea moşie este dela Crucile *) lui Dragoslav, Dvoreţele toate şi Frăsinetul tot. De aceia şi domnia mea am dat ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi oricăruia dintre dânşii i s’ar întâmpla moarte mai înainte, iar la dânşii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Cârstian şi Badea foşti vornici, jupan Stroe vornic, jupan Staico logofăt, Pârvul comis, Bogdan spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe şi Dragomir mari stratornici. S’a scris în luna Iunie 15 zile, în anul 7012 . t Io Radul voevod, din mila Iui dumnezeu, domn. Ath. St. Buc., S. I. nr. 136. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. *) „Plaiul-Vai-de-Eilor”, aşa în orig. *) ..Crucile”, idem. 22 www.dacoromanica.ro 17 1504 (7013) Septembrie 13, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, bunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele lui jupan Radul stolnic şi fratelui său Badea cu fiii lor, oricâţi dumnezeu le va lăsa, ca să le fie la Finteşti jumătate. Şi iar la Fin-teşti din cealaltă jumătate două părţi, pentrucă acele două părţi le-a şi scos Radul stolnic înaintea tatălui domniei mele Vlad voevod cu 12 boieri şi înaintea domniei mele le-a scos Radul cu 12 boeri; deci au mărturisit cum s’a. unit tatăl lui Radul... ca să fie una peste acele ocine din Finteşti şi din Mirceşti. Şi iar să fie la Mirceşti, din a treia parte două părţi şi la Petreşti jumătate, pattea unchiului său, Radoslav. Iar apoi a venit Radoslav înaintea domniei mele şi şi-a aşezat pe nepoţii săi Radul şi Badea asupra părţii sale din Petreşti, ea să-i fie ei în loc de fii. Şi iar să le fie la Finteşti partea lui Voico toată, pentrucă a cumpărat-o dela Voico, pentru 1.000 aspri. Şi iar să le fie Ţiganul Ciuricla cu copiii săi, pentrucă l-a cumpărat dela fiii lui Stanciul Furduescul, pentru 1.000 aspri. Iar apoi a venit Radul înaintea domniei mele şi a dat partea lui dela Mirceşti şi partea fratelui său Badea fetei sale Marina, ca să-i fie ocină şi ohabă. Şi iar Radul stolnic şi fratele său Badea au venit înaintea domniei mele şi au aşezat pe fata lui Radul, pe Marina asupra... ocine, ce sunt mai sus scrise, însă până •când vor fi ei vii şi fiilor, ei singuri să-şi stăpânească ocinile şi averile. Iar după moartea lor... dacă nu va rămâne din ei fii, nici o sămânţă, să stăpânească Marina fiica lui Radu, toate ocinile şi averile, prădalică să nu fie. Şi iar dacă nu se va afla nici din Marina, fiica lui Radul, toate ocinile şi averile să fie toate ale surorii lui Radul şi Badea, Stana şi ale fiilor ei; şi domnia mea le-am iertat calul... Şi domnia mea am dat ca să le fie ocine şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepotului şi strănepotului lor în veci şi de nimeni neatins, după spusa < domniei mele>. Martori: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Cârstian şi Badea foşti vornici, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico logofăt, Pârvul comis, Bogdan spatar, < Calo >tă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe şi Dragomir mari stratornici. Şi eu, Tudor diac, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Septembrie 13 zile, în anul curgător dela Adam 700>3 . Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R„ XCV/8. Orig. slav, perg., şters şi rupt, pecete aplicată, căzută. Pe verso însemnările cu litere cirilice vechi «de Finta luate dela vănăzătăru » şi cu litere latine «An d. Hr. 1495—354 dela Radul V. cela mare». Cifra zecilor la văleat ştearsă. Datat după domn. 23 www.dacoromanica.ro 18 1504 (7013) Noembrie 21, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod <şi domn a toată> ţara Ungro-vlahiei, fiului marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului sfintei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria şi cinstitei şi slăvitei ei Bla-goveştenii *), ca să-i fie satul numit Zemnicele şi cu tot hotarul şi pe baltă şi pe uscat, pentrucă a venit înaintea domniei mele cinstitul vlastelin şi dregător al domniei mele jupan Ivan clucerul de a dăruit sfintei mănăstiri satul său mai sus scris, dumnezeeştilor călugări care trăesc în acel sfânt loc să le fie de hrană şi de întărire, lui şi părinţilor lui spre veşnică pomenire, cât timp va. sta sfânta mănăstire. Iar după aceia, a venit înaintea domniei mele şi cu fraţii dela. sfânta mănăstire de au făgăduit ca să-i cânte jupanului Ivan clucerul. . .2) pe-săptămână într’o zi, Marţea, sfânta şi dumnezeiasca leturghie, să i-o cânte cu colivă... .2) precum este obiceiul sfintei mănăstiri; aceasta au făgăduit să ţie neclintit. , am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de. nimeni neclintit, după spusa domniei mele. S’a scris în luna Noembrie 21, ziua sfintei, preacuratei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei văvidenii, sfânta sfintelor, în cetatea de scaun Târgovişte. Şi eu,, mult păcătosul diac Oancea, care am scris în anul 7013 <1504^. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 138 Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. 19 1505 (7013) Ianuarie 11, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnii mea această poruncă a domniei mele a tot sfântului şi dumnezeescului, sfinţitului hram şi lăcaş al sfintei şi începătoarei de viaţă şi făcătoarei de viaţă şi nedespărţitei troiţe, mănăstirii numită Cozia, pe care a ridicat-o sfântrăposatul strămoş al domniei mele, marele Io Mircea voevod, preacinstitului părinte egumen şi nastavnic al sfintei mănăstiri chir Simeon şi tuturor fraţilor care vieţuesc în acel sfânt loc şi celor iubitori de J) Este vorba de m-rea Glavacioc; originalul actului se află în fondul de acte al acestei m-ri, la Arh. St. Buc. *) loc rupt în orig. 24 www.dacoromanica.ro nevoinţe cu el, ca să le fie satele anume Cărărenii toţi şi Luminenii toţi şi ocina Papii lângă Floci, pentrucă au cumpărat-o călugării dela Papa. Şi iar să le fie balta toată, dela Săpatul la gura Ialomiţii, cu toate bălţile şi lacurile câte se varsă şi ies din Dunăre de dau în Grind. Şi perperii ce vor fi de car cu peşte sau dela buţi cu vin sau fie ce se vinde pe ocina sau la bălţile sfintei mănăstiri sau vor fi prisăci sau vii sau grădini sau pometuri, iar ei să-şi plătească perperii şi vămăşeria şi vinăriciul şi toată dajdea, care se cuvin sfintei mănăstiri. Şi iarăşi orice vase vor ajunge pe Dunăre ca să treacă pe ocina sfintei mănăstiri* ele să-şi plătească perperii călugărilor de o bute câte un perper. Şi iarăşi orice se face pe aceste sate mai sus zise şi ocină sau bălţi ale sfintei mănăstiri, fie că va fi duşegubina, fie sânge, sau fie orice gloabă, nimeni să nu se amestece cu aceste gloabe, nici domnia mea, nici vornicul, nici alt dregător sau boier al domniei mele, ci să fie sfintei mănăstiri, pentrucă sunt dăruite sfintei mănăstiri încă din zilele de mai înainte ale sfântrăposaţilor şi părinţilor domniei mele. Iar apoi şi domnia mea încă am dăruit sfintei mănăstiri, ca să fie acestea toate de hrană şi de întărire sfintei mănăstiri şi preacinstiţilor călugări care vieţuesc în ea* iar nouă şi părinţilor noştri veşnică pomenire; şi să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins. Pentru aceasta, nimeni să nu fie volnic să pescuiască sau să zăgăzuiască pe aceste bălţi mai sus scrise şi ocine ale sfintei mănăstiri, nici orăşan, nici boier* nici alţi oameni, nici satul vreunui boier, ci să fie volnici călugării şi fraţii sfintei mănăstiri, pe care-i vor lăsa ei cu voia lor, însă cu porunca egumenului. Astfel* pe ori cine vor lăsa călugării cu voia lor să pescuiască, acela să-şi plătească ce este legea şi ce se cuvine sfintei mănăstiri. Iar cine s’ar îndrăsni să pescuiască sau să se amestece peste aceste bălţi ale sfintei mănăstiri, fi-va orăşan sau fi-va boier al domniei mele sau vecin al boierului, de va pescui şi fără voia călugărilor, unul ca acela să ştie că-1 va prinde domnia mea de-i vom lega piatră de gât şi-l vom arunca în apă. încă şi după trecerea noastră din cele de aici, dacă cineva se va ispiti să strice sau să calce această poruncă a domniei mele şi cele scrise în ea, acela să dea răspuns la înfricoşata şi nefăţarnică judecată şi să aibă parte cu Iuda şi Arie şi cu ceilalţi care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorul nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci* amin. Martori sunt: jupan Barbul şi jupan Părvul Cralevski, jupan Cărstian şi jupan Badea foşti vornici, jupan Stroe mare vornic şi jupan Staico mare logofăt* 25 www.dacoromanica.ro Pârvul mare comis, Bogdan spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Radul şi Neagoe mari stratornici. Şi eu care am scris, aşa zisul gramatic Stan, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Ianuarie ii zile, cursul anilor, dela Adam 7013 <1505>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712 f. 344 — 345. Copie slavă. 20 1505 (7013) Ianuarie, 20 Târgovişte. f Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod şi domn, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungro-vlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu curată si luminată inimă a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele, sfântului şi dumnezeescului hram şi lăcaş al sfintei şi de viaţă începătoarei, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei troiţe, mănăstirii numite Cozia, pe care a ridicat-o sfântrăposatul străbunicul nostru, marele Io Mircea voevod, sfinţilor şi dum-nezeeştilor călugări cari trăesc în acest sfânt loc, ca să le fie vama dela vadul Oltului la Genune, din o sută 3, din toate cumpărăturile turceşti şi din cumpărăturile ungureşti, mari şi mici, dela toate, din o sută 3: şi dela ceară din o sută 3 şi dela vite şi peşti, dela grâu şi dela alte făinuri care trec peste acel vad, dela toate cumpărăturile, dela o sută 3, pentrucă această vamă este dăruită mai sus zisei mănăstiri de sfântrăposatul şi marele străbunic al nostru Io Mircea voevod; după aceia şi de părintele domniei mele Vlad voevod. După aceia şi domnia mea am dăruit şi am întărit pomana şi făgăduiala sfântrăposaţilor părintelui şi străbunicului nostru, ca acea vamă să fie spre întărire sfintei mănăstiri şi de hrană dumnezeeştilor călugări, iar străbunicului nostru şi părinţilor şi nouă de veşnică pomenire. De aceia, nimeni să nu cuteze să oprească vama, nici boier, nici dregător, nici curtean al domniei mele, chiar şi marfa domniei mele încă să plătească vamă; şi orice om va avea carte dela domnia mea sau dela părintele domniei mele, fie vre-un boier al domniei mele sau purgarmeşterul din Sibiu sau judele crăiesc sau orice nemeş va fi, chiar să aibă carte pecetluită cu pecetea cea mare sau cu cea mică sau cu inelul dela mâna domniei mele, chiar să se pomenească în cartea vadului Genune, toţi să plătească vamă, cât este ceiace se cuvine domniei mele şi vama sfintei mănăstiri; şi să aibă voie posluşnicii sfintei mănăstiri să ia cărţile tuturor şi să le ia tuturor vamă. 26 www.dacoromanica.ro Iar voi, Câinenilor, care sunteţi la vad, să ascultaţi de vameşii sfintei mănăstiri, pe cine va pune părintele nostru egumen chir Simeon. Şi tu, vameşe, să nu ierţi niciun aspru nimănui, căci îţi vom lua socoteala după catastiful dela vadul Dunării. Şi Lotrenii cari vor fi negustori şi vor purta cumpărături din ţara domniei mele sau dela Unguri, toţi Lotrenii să plătească vamă sfintei mănăstiri, pentrucă pe acel om care nu va plăti vama sfintei mănăstiri şi cât este ceiace se cuvine, pe un asemenea om, astfel să ştie că-1 vom pune în ţeapă la vad. După moartea domniei mele, pe cine va alege dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, pentru păcatele nostre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări acest hristov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă va strica şi va călca şi nu va întări, aceluia dumnezeu să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi Iudei care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Barbul Cralevski, jupan Cârstian fost vornic, jupan Stroe vornic, Jupan Staico logofăt, jupan Pârvul comis, Bogdan spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Izvoranul stolnic, Radul şi Neagoe postelnici. Scris în cetatea Târgovişte, luna Ianuarie 20 zile, în anul 7oi3. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 140. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. O copie slavă veche la Acad. R. P. R., XI/260. Data a fost completată după copie, în original luna şi ziua fiind rupte. 21 1505 (7013) Martie 26, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Radul, fiul lui Laţco, ca să-i fie la Topeşti jumătate, pentrucă îi este ocină dreaptă, dedină şi baştină. Iar cealaltă jumătate din Topeşti să fie a sfintei mănăstiri Tismana, pentrucă a dăruit-o Laţco sfintei mănăstiri Tismana, cât timp a fost Laţco viu. De aceia, le-am dat şi domnia mea, să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Badea fost vornic, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofăt, Calotă vistier, Pârvul comis, Drago-mir stolnic. 27 www.dacoromanica.ro Şi eu, Căzan, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Martie zile 26> în anul 7013 <1505 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 142. Orig slav, hârtie, pecete aplicată, ruptă. 22 1505 (7013) Martie 26, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungrovla-hiei, 1) preabunului şi marelui voevod. Dă domnia mea această. poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului Uspeniei preasfintei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria şi nastavnicului> părintelui egumen chir Misail şi tuturor celor întru Hristos fraţi, ca să le fie seliştele amândouă Saghevăţ la Blatniţa şi Pesticevo şi Toporno şi Sogoino şi> în faţa Ţibrei, balta numită Bistreţ şi pe lângă dânsa două sate şi amândouă Călu-găreni; şi Bistriţa cu toate seliştele şi liveziile şi viile, cât este al Bistriţei şi Trufeşti şi Piatra şi Obedinul şi Ceurii şi Ungurei şi Duşeşti. Acestea toate să fie ale sfintei mănăstiri, pentrucă sunt dăruite de sfântrăposatul străbunicul domniei mele, marele Io Mircea voevod. Apoi, le-am dăruit şi domnia mea acestea toate,, să fie ale sfintei mănăstiri dela Tismana şi sfinţilor şi dumnezeeştilor călugări de hrană, iar părinţilor noştri şi nouă să fie de veşnică pomenire. De aceia,, să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martori: jupan Barbul şi jupan Pârvul Cralevski, jupan Stroe mare vornic, jupan Staico logofăt, jupan Pârvul comis, Calotă vistier, Badea paharnic, Drago-mir Izvoranul stolnic, Stan al doilea logofăt, Neagoe şi Radul stratornici. Scris în luna Martie 26 zile, în cetatea Bucureşti, în anul yoijcijojx f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 141. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. 23 1505 (7013) Martie 27, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele Tismana, ca să fie liberi cu această carte a domniei mele, ca oricâţi vecini se vor aduna pe moşia sfintei mănăstiri, anume Topeşti şi câţi sunt, iar ei să fie liberi de toate slujbele şi dăjdile mari şi mici şi câte se află în ţara domniei *) rupt în orig. 28 www.dacoromanica.ro mele; nici cal domnesc să nu hrănească, nici cal să nu li se ia, nici gloabe să nu păzească, nici duşegubine să nu tragă, nici la cetate, nici la morile domniei mele să nu lucreze, nici posadă, nici poteci să nu facă, numai birul să-l plătească şi să facă oastea cea mare, iar alta nimic. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţi, nici birari, nici armaşi, nici povodnicari, nici bani, nici slugile banilor şi nimeni altul dintre slugile şi dintre dregătorii domniei mele, trimişi pentru milostenii şi pentru muncile domniei mele, pentrucă oricine s’ar încumeta să-i turbure sau să-i împiedice pe ei, chiar şi cu un fir de păr, un asemenea om va primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi batjocoritor şi •călcător al acestei porunci a domniei mele. Scris în Bucureşti, Martie 27 zile, în anul 70ij. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 134. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. 24 1505 (7013) Iunie 2, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului, marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Arca cu fiii lui, ca să le fie Crivina Murgeştilor x), toată, din sus de lângă Serbeşti, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceia, s’a pârît cu Stoiasa, femeia lui Stoe din Copăceni şi cu fiii ei înaintea domniei mele. Astfel a eşit Arca înaintea domniei mele cu 12 boieri, de au jurat şi au mărturisit înaintea domniei mele că le este veche şi dreaptă ocină. Iar după aceia, Stoiasa şi fiii ei, ei au apucat 24 de boieri, că-i vor aduce domniei mele la Paşti. Iar ei n’au putut să aducă boierii, ci au rămas de două legi 2). De aceia, domnia mea am dat jupanului Arca, ca să-i fie ocină şi ohabă lui şi ■fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lor în veci. Iar la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul şi jupan Pârvul Cralevski, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofăt, Pârvul comis, Danciul spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe postelnic. Şi am scris eu, Tudor gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna Iunie 2 zile, în anul 7013 <1505 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S I., nr. 144. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. *) «Murgeştilor», aşa în orig* *) In orig.: „dva zakonă“. 29 www.dacoromanica.ro 25 1505 (7013) Iunie 15, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Francul cu fiii lui, anume jupan Tudor gramatic care este în casa domniei mele şi fratelui său Standul şi cu fiii lor, oricâţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie la Suseni, oricât este partea Sibiştenilor, toată şi din pădure şi din câmp şi din ape, pentrucă le-au cumpărat dela Sibişteni, pentru 1320 aspri. Şi iarăşi să le fie din partea lui Petrea jumătate, iarăşi din câmp şi din pădure şi pe ape, pentrucă le-au cumpărat dela Petrea, pentru 650 aspri. Şi iarăşi au cumpărat dela Petrea din cealaltă jumătate patru ogoare la câmp, pentru 230 aspri. Şi iarăşi să le fie din partea lui Dimitru şi din partea nepotului său Radul a patra parte şi la câmp şi la pădure şi pe ape, pentrucă le-au cumpărat dela Dimitru şi dela Radul, pentru 1400 aspri* Şi iarăşi, din câte părţi au rămas lui Dimitru şi lui Radul, Ci au cumpărat iarăşi dela ei 8 ogoare la câmp, pentru 320 aspri. Şi iarăşi au cumpărat dela Paul balta toată, 13 ogoare la câmp, pentru 850 aspri. Şi iarăşi a dat popa Frâncul aldămaş în faţa pârgarilor dela Râmnic aspri 250 şi domniei mele ... *). De aceia, le-am dat şi domnia mea ca să le fie acestea toate de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori sunt: jupan Barbul şi jupan Pârvul Cralevski, jupan Badea din Cojeşti, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofăt, Pârvul comis, Calotă vistier, Danciul spătar, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe postelnic. Şi eu, Oncea gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Iunie 15 zile şi anul curgător dela Adam f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 145. Orig. slav, perg., pecete, aplicată căzută. 26 1505 (7013) Iunie 21, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor vlasteli şi dregători ai domniei mele jupanului Radul comis şi jupanului Pătru spătar şi cu fiii lor şi lui Muşat cu fiii lui, ca să le fie la Corbi, a patra parte, pentrucă este veche şi dreaptă dedină a lui Muşat. Şi iarăşi *) loc alb în orig. 30 www.dacoromanica.ro să le fie din partea lui Balica, jumătate, pentrucă îi este este veche şi dreaptă dedină. Iar după aceia, a venit Muşat înaintea domniei mele, de a aşezat pe jupanul Radul comis şi pe jupanul Pătru spătar pe ocina lui, cât are în Corbi, ca să fie fraţi nedespărţiţi în veci. Şi domniei mele i-au dat jupan Radul şi jupan Pătru un cal bun. De aceia, le-am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi cui i se va întâmpla moarte dintre dânşii mai întâi, iar la dânşii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofăt, Pârvul comis, Calotă vistier, Danciul spătar, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe postelnic. A scris Tudor gramatic în cetatea de scaun Bucureşti, luna Iunie 21 zile, în anul 7oi3. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., CVIII/68 Orig. slav, perg. Pecetea aplicată nu este a lui Radul cel Mare, ci a urmaşului său Mihnea cel Rău. 27 1505 (7013) Iulie 18, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele jupan Orlea şi jupan Balcul vătafi şi cu fiii lor, ca să le fie la Andolie, din drumul laşului pe Andolie, până la Furcitură şi până. în Şcheaul şi de aci drumul Iezdei şi până la drumul Latului. Pentrucă s’a aflat ocină domnească, iar numitele slugi ale domniei mele au dobândit cu dreaptă slujbă. Deaceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi tu, Comane Creţe *) şi cu Vladul Gagea, să le fiţi hotărnici: deci să alegeţi ocina domnească, dar cu 12 boieri; dar să-i adune Orlea şi Balcul. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele. S’a scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iulie 18 zile, anul yoijojojx f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., L/14. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. *) «Comane Creţe», în orig. 31 www.dacoromanica.ro 28 1505 (7014) Decembrie 9, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii şi boierului domniei mele jupanului Pătru cu fiii lui, jupanului Dan şi jupanuluiDobriin şi lui Stan şi lui Stoica şi cu fiii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie Lupia jumătate, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi iarăşi să le fie şi cealaltă jumătate din Lupia, căci le-a fost veche şi dreaptă ocină, dedină, Aceasta au pierdut-o încă din zilele unchiului domniei mele Radul voevod. Astfel au adus Dan şi Dobriin în faţa domniei mele pe vlastelii domniei mele jupan Stroe vornic şi jupan Teodor vistier, de au mărturisit în faţa domniei mele că le-a fost veche şi dreaptă ocină, dedină. Astfel şi domnia mea am dat-o jupanului Dan şi jupanului Dobriin şi fiilor lor, lui Stanciul şi încă câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Iar după moartea jupanului Dan şi a jupanului Dobriin, dacă nu se vor mai afla dintre dânşii nici fii, nici nepoţi, nici fiice, iar aceea jumătate din Lupia, ce i-am miluit domnia mea cu ea, iar ea prădalica să nu fie, ci să fie fraţilor lor, lui Stan şi lui Stoica. Şi domniei mele mi-au dat doi cai buni, de 2000 aspri. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor or şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi oricui dintre dânşii li se va întâmpla moarte mai înainte, iar la dânşii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va întări şi va înnoi şi va împuternici această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va călca şi va strica, aceluia să-i ucidă aici trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu cei care au grăit împotriva domnului dumnezeu şi cu ceilalţi Iudei cari au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în vecii vecilor, amin. Martori punem domnia mea: jupan Barbul şi jupan Pârvul Cralevski, jupan Badea din Cojeşti şi jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofăt, Pârvul comis, Danciul spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe postelnic. 32 www.dacoromanica.ro Şi eu scriitorul, Tudor gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Decembrie 9 zile, ani curgători dela Adam 70i4. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn.' Arh. St. Buc., S. I., nr. 146. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu două traduceri rom. din sec. XVIII. 29 1505 (7014) Decembrie 10, Bucureşti. f Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod şi domn, fiul marelui Vlad voevod, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe dumnezeu cel ce m’a proslăvit şi m’a ridicat cu slavă în scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Astfel, amintindu-mi domnia mea că sunt mulţi împăraţi în împărăţia lor, dar puţini s’au veselit şi nu au îngrijit de ale sale cele veşnice •, şi de cei care le sunt credincioşi şi mult au slujit şi întru nimic nu s’au temut, nici nu au dat dosul duşmanilor mei, nici sângele lor nu l-au cruţat ca să-l verse pentru domnia mea, precum rădăcina bună aduce rodul sădirii mai curat. De aceia, am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi prea cinstit, care stă deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele,-preacinstitului vlastelin al domniei mele jupanului Badea din Şuiei cu fiii săi, jupan Şuica paharnic şi jupan Dara spătar şi jupan Dragomir şi jupan Cazan şi cu fiii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie satul care se numeşte Şuica pe Neagra tot, cu tot hotarul, pentrucă este al lui jupan Şuica şi al fraţilor săi, veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceia, ei s’au pârît cu Stan în faţa părintelui domniei mele Vlad voevod. Astfel, părintele domniei mele Vlad voevod, el i-a judecat cu vlastelii şi dregătorii; astfel a aflat că este a jupanului Şuica şi a fraţilor lui veche şi dreaptă ocină şi dedină. Astfel, le-a dat-o, ca şă le fie de ocină şi de ohabă. După aceia, iarăşi s’au judecat şi înaintea domniei mele cu fiii lui Nanciul, cu Arca şi cu Mihail. Astfel, domnia mea am dat jupanului Şuica paharnic şi fraţilor lui 12 boieri. Astfel i-au adus înaintea domniei mele, de au mărturisit şi au jurat înaintea domniei mele, că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi că le-a dat-o şi părintele domniei mele Vlad voevod. Deaceia, le-am dat-o şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor. 33 3 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să le fie Şuiei toţi şi cu muntele care se chiamă Piiatra şi Ciocanul şi Podenii toţi şi cu muntele care se chiamă Podeni şi Măldăreştii toţi şi cu muntele care se chiamă Lănciţi şi Găojanii toţi şi cu muntele care se cheamă Găojani şi Pleşeştii toţi şi cu muntele care se chiamă Comarnicele şi Voiceştii toţi şi cu muntele care se chiamă Cioarecul şi seliştea dela Cocoţi toată şi Căpăţâna toată şi via dela Sălătruc dela Coisca toată, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine. Şi iarăşi să le fie Aţiganii, anume: Cambur cu copiii lui şi Caracal cu copiii lui şi Tatul cu copiii lui şi Radul cu copiii lui şi Dumitru cu copiii lui şi Oprea cu copiii lui şi Codea cu copiii lui şi Mihăilă cu copiii lui şi Ivan cu copiii lui şi Momce cu fopiii lui şi Frâcea cu copiii lui şi Oprea cu copiii lui şi Vinda cu copiii lui şi Miţirea cu copiii lui şi Belceo cu copiii lui şi Lilea cu copiii lui şi Radul cu copiii lui şi Nicula Tâmpa cu copiii lui şi Costea cu copiii lui şi Goşa cu copiii lui şi fiii lui Danciul cu copiii lor şi fiul lui Ureache cu copiii lui şi Dobra cu copiii săi, pentrucă le sunt veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi iarăşi jupanului Badea dela Şuiei cu fiii săi şi cu fratele său Micul şi nepoţii lui, Şerb cu fraţii săi şi Radul cu fraţii săi, să le fie satele pe care le au împreună,, anume; Gruianii toţi şi Lăncianii jumătate şi Corcia jumătate, cât este partea lor şi Crângeanii toţi, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine. Şi iarăşi jupanului Şuica paharnic cu fiii lui să le fie satul care se chiamă Deadi-lovul jumătate şi din Pietri jumătate şi din Iezerul Craguiei jumătate şi din gârle, câte sunt, iarăşi jumătate. Şi hotarul să le fie; în sus, dela Scaune pe drumul Giurgiului şi pe drumul Berivoiei, drept la Gârla Ursului şi în jos este hotar apa Neajlovului, până în hotarul Comanei şi pe unde sunt gorganele, pe drumul Co-manei şi de aci mereu pe mijlocul malului, iar de aci drept la Crângul Vărului. Şi iarăşi să le fie Aţiganii, anume: Gora cu copiii lui şi Balea cu copiii lui şi Dobre cu copiii lui şi Urdorea cu copiii lui, căci acele sate şi Aţigani sunt ai jupanului Şuica paharnic zestre, date de jupanul Drăghici vornic cu fiica lui Neacşa. Şi domniei mele i-au dat un cal bun, alb. De aceia, le-am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi oricui dintre dânşii i s’ar întâmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie niciodată, în veci. , începând dela vama oilor, de albinărit, de găletărit, de porcă-rit şi de dijme şi de cositul fânului, de cărături şi de podvoade şi de talpe, adică de toate slujbele şi dăjdiile mari şi mici, câte se află în ţara domniei mele şi nici cal domnesc să nu hrănească, nici cal să nu li se ia, nici gloabe să nu păzească, nici la duşegubină să nu fie traşi, nici la cetate, nici la morile domniei mele să nu lucreze. Şi nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici sudeţi, nici birari, nici armaşi, nici povodnicari, nici globnici şi nici altul nimeni dintre slugile şi dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, 34 www.dacoromanica.ro pentrucă oricine s’ar încumeta să-i prigonească sau să-i împiedice, chiar şi cu un fir de păr din cap, un om ca acela va primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi batjocoritor şi călcător al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va strica şi va nimici,pe acela domnul dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi Iudei care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi sângele lui asupra lor şi a copiilor lor, precum şi va fi în vecii vecilor, amin. Martorii acestei porunci a domniei mele: jupan Barbul şi jupan Pârvul Cra-levski, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofăt, Pârvul comis, Danciul spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe postelnic. Şi eu, logofătul şi scriitorul Tudor gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Decembrie io zile, anul curgător dela Adam 7014 f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., XXXm/191. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu două traduceri rom., una din 1771. 30 1506 (7014) Aprilie 12, Târgovişte. fDin mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Frâncu şi cu fiii lui, slugilor domniei mele jupanului Tudor diac şi jupanului Stanciul şi cu fiii lor, ca să le fie la Voinigeşti partea lui Petre, toată, oricât este partea lui şi din câmp şi din pădure şi din apă, pentrucă au cumpărat dela Petre pentru 1400 aspri. Şi iarăşi să le fie partea lui Sibiştean, toată şi din câmp şi din apă, iar din pădure jumătate, pentrucă au cumpărat dela Sibiştean, pentru 1400 aspri. Şi iarăşi să le fie din partea lui Dumitru şi din partea nepotului său Radul a patra parte şi din câmp, din pădure şi din apă, pentrucă au cumpărat dela Dumitru şi dela nepotul său Radul, pentru 1400 aspri. Şi iarăşi din acele trei părţi care au rămas lui Dumitru şi lui Radul, să le fie 9 ogoare, pentrucă le-au cumpărat dela Dumitru şi dela Radul, pentru 400 de aspri. Şi iarăşi să 35 3* www.dacoromanica.ro le fie balta toată şi prundul tot şi încă 4 ogoare din partea lui Paul, pentrucă le-au cumpărat dela Paul pe ... x) aspri. Şi iarăşi a dat popa Frâncu şi fiii lui la cârciumă 350 aspri, în faţa pârgarilor din Râmnic şi domniei mele calul. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie acelea toate de ocină şi de ohabă lot şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori sunt: jupan Barbul şi jupan Pârvul Cralevski, jupan Badea din Cojeşti, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofăt, Pârvul comis, Calotă vistier, Danciul spătar, Badea paharnic, Izvoranul stolnic, Neagoe postelnic. Şi eu, Dragomir gramatic, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Aprilie fz,zile, în anul 7014 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 147. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. 31 1506 (7014) Mai 14, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Aldea cu fiul său Şteful şi lui Iuga cu fiiţ şi nepotului său Măican cu fiii lor, ca să le fie din Costeneşti, cât este partea popii Aldea. Şi iarăşi să le fie muntele numit Prislopul, partea popii, pentrucă este al popii Aldea veche şi dreaptă ociijă, dedină; pentrucă a aşezat popa Aldea pe fratele său Iuga, însă din partea lui, peste a patra parte. Şi iarăşi a aşezat popa Aldea pe nepotul sau Măican, din partea lui peste a patra parte. Şi iarăşi lui Iuga şi cu fiii lui să le fie din bucata călugărilor dela Săratul din jos, a treia parte, pentrucă a cumpărat Iuga dela popa Aldea pe o cămaşe; iar popa Aldea şi cu -fiii săi să fie pe două părţi din acea bucată. Şl'iarăşi popii Aldea şi cu fiii săi şi lui Iuga cu fiii săi să le fie la Topile jumătate, insă popa Aldea cu fiii săi peste o jumătate din acea jumătate şi Iuga cu fiii săi peste cealaltă jumătate din acea jumătate, pentrucă cu fiul său Şteful şi cu fiicele Neaga.. ,x) dedina popească, pentrucă a aşezat popa Aldea pe fiica Neagăi, Tuşa. Iar părintelui ei şi cu fiii săi să le fie din Costeneşti un loc de casă, cât a ţinut Voico, pentrucă au cumpărat popa Aldea şi Iuga şi Măican dela Voico şi dela unchiul său Mogoş pe un bou. Insă popa Aldea cu fiii săi să fie peste o jumătate din acel loc, iar Iuga şi Măican peste cealaltă jumătate. x) loc rupt în orig. 36 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi popii Aldea cu fiii săi să le fie un loc de casă, cât a ţinut Costea, pentrucă a schimbat popa Aldea cu Costea, de a dat popa Aldea lui Costea la câmp două părţi, iar Costea a dat popii Aldea un loc de casă, cât a ţinut Costea. Şi iarăşi luiluga şi luiMăican cu fiii lui să le fie un loc de casă, cât' au ţinut călugării dela Brădet, pentrucă au schimbat Iuga şi Măican Cu călugării, de au dat Iuga şi Măican călugărilor la selişte două părţi, iar călugării au dat lui Măican un loc de casă. Şi iarăşi lui Iuga cu fiii săi să le fie la Valea Prislopului x) un seciu întreg^ cât este partea lor. Şi iarăşi popii Aldea cu fiii lui şi lui Măican cu fiii lui să le fie la Valea Fântănelei a) un seciu întreg, cât este partea lor, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine, dedine. Şi domniei mele i-au dat un cal bun. . De aceia, le am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţ'lor lor. Care dintre dânşii moare mai înainte, iar la ei prădalica să nu fi;, ci să fie celor rămaşi în veci. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Dar Măican şi cu fiii lui, dacă nu se va purta bine şi nu va asculta de popa Aldea şi de fiii lui, iar popa Aldea şi cu fiul său Şteful să aibă voe să-l schimbe de pe ocină. Martori: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Badea fost vornic, jupan Stroe mare vornic şi jupan Bogdan logofăt şi Dragomir stolnic şi Calotă vistier, Badea paharnic şi Neagoe şi Dragomir stratornici. A scris Stanciul gramatic, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai 14 zile, în anul 7014 . t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 148. Orig. slav, perg. 32 1508 (7014) Iunie 4, Târgovişte. f Din mda lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele jupanului Frâncul şi cu fiii lui, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să le fie la Băleşti jumătate şi la muntele numit Florile Albe3) o jumătate, partea lui Frâcea, cât a ţinut Frâcea, pentrucă Frâncul a cumpărat dela Frâcea pentru 680 aspri acel munte. Şi domniei mele i-au dat un cal bun. *) „Valea Prislopului”, aşa în orig. 2) „Valea Fântenelei”, idem. 3) «Florile Albe», idem. 37 www.dacoromanica.ro De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi care dintre dânşii moare mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie a celor rămaşi. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul şi Pârvul Cralevski, jupan Stroe mare vornic, Bogdan logofăt, Danciul spătar, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic şi Neagoe şi Dragomir stratornici. Şi eu, Stanciul gramatic, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 4 zile, în anul 7014 . Ispravnic Voico portar. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 149. Orig. slav. perg., pecete aplicată, căzută. 33 1506 (7014) Iunie 25, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad bunul şi marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupanului Dragomir Măţil cu fiii lui, ca să-i fie un sălaş de Aţigani, anume Ţigolea cu copiii săi, Ţeţul şi încă câţi va face, pentrucă i l-a dat lui Dragomir Măţil vărul său primar Cazan. După aceia, a avut Dragomir Măţil pâră cu vărul său Oprea pentru acel Aţigan. Pentru aceasta, a venit Dragomir Măţil şi cu vărul său Oprea înaintea domniei mele, de s’au întocmit înaintea domniei mele şi înaintea boierilor domniei mele, de a dat Dragomir Măţil lui Oprea pentru acel sălaş de Aţigani partea lui din Berivoieşti şi Oprea să nu aibă niciun amestec asupra acelui sălaş. De aceia, i-am întocmit şi domnia mea, ca Dragomir Măţil să-şi ţie acel sălaş de Aţigani, iar Oprea să ţie partea lui Dragomir Măţil din Berivoeşti. De aceia, le-am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Aceasta le-a scris Ban în cetatea Bucureşti, luna Iunie 25, în anul 7014 <1 jo6>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., CCXVI/i Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. 34 1506 (7014) August 16, Mănăstirea Bistriţa. t Celui atotsfânt şi preabunului şi prea darnicului, într’o troiţă slăvit dumnezeu, asemenea să-i dăm după putere şi cu silinţă; şi cu dorinţă am venit către sfintele şi dumnezeeştile biserici, după cuvântul proorocesc care spune 38 www.dacoromanica.ro cu gură inspirată de duh: «precum doreşte cerbul către isvoarele de apă, aşa doreşte şi sufletul meu către tine, doamne». Şi iarăşi: «fericit bărbatul care milueşte în fiecare zi, acela se îndulceşte». Şi iarăşi : «fericiţi cei milostivi, căci aceştia vor fi miluiţi». Deci, asemenea şi noi, afiându-ne între cei vii, jupan Barbul ban şi jupan Pârvul vornic şi jupan Danciul comis şi jupan Radul postelnic, noi fraţii, ştiind acestea şi astfel am râvnit către sfânta şi atotcinstita şi dumnezeiasca mănăstire numită Bistriţa, mai ales către hramul preasfintei şi preacuratei, prea binecuvântatei stăpânei qoastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioara Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii. De aceia, cu orice mijloc am grăbit şi cu silinţă şi dorinţă am dăruit şi am cumpărat dela Şasea pârcălabul, ca să fie spre întărirea sfintei mănăstiri şi dumnezeeştilor călugări şi rugătorilor, părintelui egumen, ieromonahului chir Moise, am cumpărat o vie şi cu livadă şi cu locul cât are, pentru 4000 aspri. Şi după aceştia, cari vor fi nastavnici şi tuturor celor întru Hristos fraţi, să le fie de hrană, nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi celor ce vor fi după aceia şi copiilor noştri şi rudelor. De aceia, cu această vie nimeni să nu se amestece, ci să fie neatinsă a sfintei mănăstiri. Şi martori am pus, în faţa cărora am cumpărat: pârgarii din Râmnic, protopopul Dragomir şi popa Stepan şi pârgarii: Bănilă şi Ştefina şi Toroc, Sarkiz Carabet, Stoica al lui Ştefonia, Stoica al lui Gamian, Oprea a lui Gherghe, Tatul al lui lanul, Buda, Radul al lui Ivanco. De aceia şi noi fraţii am lăsat şi fiilor noştri, ca să facă la fel şi după moartea noastră. Dacă cineva s’ar încumeta să-i supere pentru această vie şi să-i împiedice cu ceva, să-i fie potrivnică preacurata maica lui dumnezeu şi preacuviosul părintele nostru Grigore Decapolitul la cumplita judecată. Pentru aceasta, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu Iudeii cei fără de lege care au strigat asupra domnului şi au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Şi eu, mult păcătosul numit Stepan, am alcătuit aceasta şi am scris în mănăstirea Bistriţa, August 16, în anul 7014 . Arh. St. Buc., S. I., nr. 150. Orig. slav. perg., pecete aplicată, căzută. 35 1506 (7014) August 20, Bucureşti. Hrisov răposatului Radului voevod, feciorul Vladului voevod, pentru judecata ce au avut jupan Dragomir spătar cu Albul comis şi cu Micul portar, pentru nişte mori dela Grumazi. 39 www.dacoromanica.ro Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ungrovlahia, fiiul preabunului, marelui Vlad voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele jupânului Dragomir spătar şi frăţine-său Voico şi nepoţilor săi denu frate-său Dragomir şi Tudoranu şi Vlaicul, feciorii lui Cegan spătar, ca să fie lor moşie în Bucşani, din jumătate doăo părţi şi din mori dela Grumazi iar doăo părţi de baştină, pentrucă au fost lor bătrâne şi drepte moşii de baştină. Iar după aceia, au avut pără jupăn Dragomir spătar cu Albul comisul şi cu Micul portarul şi aşa să părăia înnaintea domnii mele. Deci domnna mea am aşăzat căruia să va strica moara sau lui Dragomir spătar sau Albului comisul, acela de moară să să lipsească, ca unul pre altul să nu mai înghesue, ci să şază fără moară, ca să să înveţe, după zisa domnii mele. Marturi: jupăn Barbul şi Părvul Craiovescul, pan Stroe mare vornec, pan tBogdan mare logofăt, Danciul spătar, Calotă1) vistier, Pârvul comisul, Badea paharnic, Izvoran stolnic, Neagoe < postelnic >. Şi am scris, în minunat scaunul Bucureştilor, Avgust 20 yile, leat 7014 <15o6>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256 f. 642. Copie rom. 36 1506 (7015) Septembrie 1, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului sfintei şi preacuratei, prea binecuvântatei stăpânei .noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii, mănăstirii numite Valea, unde trăesc călugăriţele, pe care a ridicat-o şi a înnoit-o şi a întărit-o monahia Magdalina, ca să-i fie găleţile domneşti, cât este ceiace se cuvine domniei mele, din satul Corbii de Piatră şi din satul Mălurenii. Acestea le-am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri dela Valea, unde locuesc călugăriţele, pentru nevoia şi pentru întărirea şi pentru hrana dumne-zeeştilor călugăriţe, iar părinţilor noştri şi nouă să ne fie de veşnică pomenire în veacurile viitoare, amin. Şi blestem pun- domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu şi prea curata maica lui dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va păzi, ci va călca şi va nimici şi va batjocori această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l *) în text « Cacotă». 40 www.dacoromanica.ro calce şi să-l nimicească pe el, aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, purtători de dumnezeu, dela Nicheia. De aceia, am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie mertic pe fiecare an, neclintit, după porunca domniei mele, în veci, aceste sus zise sate. Şi eu, Oncea gramatic şi clucer, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Septembrie ziua 1, în anul 7015 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 151. Orig. slav perg., pecete aplicată, căzută. 37 1507 (7015) Februarie 3, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preasfântului şi dumnezeescului, sfinţitului hram şi lăcaş al sfintei, de viaţă începătoarei şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei troiţe, mănăstirii numite Cozia, pe care a ridicat-o sfântrăposatul străbunic al domniei mele, marele Io Mircea voevod, cinstitului părinte egumen şi nastavnic al sfintei mănăstiri chir Deonisie şi întregii frăţii celei întru Hristos şi care trăeşte în acel sfânt loc şi care munceşte cu dragoste împreună cu dânsul, ca să le fie satele, anume r Cărărenii toţi şi Luminenii toţi şi ocina lui Papa lângă Floci, pentrucă au cumpărat-o călugării dela Papa. Şi iarăşi să le fie toate bălţile dela Săpatul până la gura Ialomiţei cu toate bălţile şi iezerile câte se scurg şi ies din Dunăre, de merg până la grind. Şi perperii care vor fi dela carele cu peşte sau dela butoaiele cu vin sau fie ce se va vinde pe ocina sau pe bălţile sfintei mănăstiri sau vor fi stupi sau vii sau. grădini sau pomet, iar ei să-şi plătească perperul şi vămeşia şi vinăriciul şi toate dăjdiile, câte se cuvin sfintei mănăstiri. Şi iarăşi, oricâte bărci vor merge pe Dunăre, dacă vor ieşi pe ocina sfintei mănăstiri, ele să plătească perperul călugărilor, pentru o bute câte un perper. Şi iarăşi, orice se va face pe acele sate mai sus scrise, ocini sau bălţi ale sfintei mănăstiri, fie că va fi duşegubină, fie sânge, fie orice gloabă, nimeni să nu se amestece cu acele gloabe, nici domnia mea, nici vornicul, nici alt dregător sau boier al domniei mele, ci să fie ale sfintei mănăstiri, pentrucă au fost dăruite (sfintei mănăstiri încă din zilele sfântrăposaţilor străbunicilor şi părinţilor domniei mele. Iar după aceia şi domnia mea le-am mai dăruit sfintei mănăstiri, ca să le fie toate acestea de hrana şi de întărirea sfintei mănăstiri şi a cinstiţilor 41 www.dacoromanica.ro •călugări care trăesc într’însa, nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire. Şi să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă, de nimeni neatins. De aceia, nimeni să nu fie volnic să pescuiască sau să puie stăvilare de garduri la acele mai sus zise bălţi şi ocine ale sfintei mănăstiri, nici orăşean, nici boier, nici alţi oameni, nici satul vreunui boier, ci să fie volnici călugării şi fraţii sfintei mănăstiri pe cine vor să lase ei, cu voia lor, dar cu porunca egumenului. Astfel oricine vor lăsa călugării de voia lor, să pescuiască, dar să-şi plătească ce este legea şi ce se cuvine sfintei mănăstiri. Dacă cineva s’ar încumeta să vâneze sau să se amestece la acele bălţi ale sfintei mănăstiri, fie că va fie orăşan, fie că va fi boier al domniei mele, fie vecin al boierului, dacă va pescui fără porunca călugărilor, unul ca acela să ştie că-1 va prinde domnia mea, de-i vom lega o piatră de gât şi-l vom arunca în apă. încă şi după trecerea noastră dela cele de aici, dacă cineva s’ar încumeta să strice sau să clintească această poruncă a domniei mele şi cele scrise într’însa, acela să dea răspuns la judecata cea cumplită şi fără prefăcătorie şi să aibă parte ou Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi care au strigat asupra domnului dumnezeului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Martorii sunt: jupan Barbul şi jupan Pârvul Cralevski şi jupan Badea fost vornic, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan mare logofăt, Pârvul mare comis, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Radul şi Neagoe mari stratornici. Şi eu, Vâlcul gramatic, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Februarie 3 zile, anul curgător dela Adam, 7015 <1507X Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 152 Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. 38 1507 (7015) Iunie 20, Târgovişte. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului sfintei şi preacuratei, prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei blagoveştenii şi sfintei mănăstiri numite Glăvăciov şi părintelui egumen şi tuturor fraţilor întru Hristos, care trăesc în acel sfânt loc, ca să le fie satele, anume Călugărenii dela Neajlov toţi şi Călugărenii dela Teleorman jumătate, pentrucă acele sate sunt dăruite de strămoşii noştri şi încă dela Mircea voevod. 42 www.dacoromanica.ro Iar alte sate le-a dăruit sfintei mănăstiri părintele domniei mele Vlad voevod: Velea toată şi Izvârta şi cu tot hotarul şi cu morile, pentrucă a cumpărat-o părintele domniei mele Vlad voevod dela Radul şi dela Trămândan, fratele lui Cazan logofăt, pentru 200 de florini ungureşti şi pentru 16 coţi de postav de Iepreu1) şi pentru 24coţi de postav aurit de Giura şi încă pentru 500 de aspri; şi Crângarii toţi şi cu tot hotarul, pentrucă i-a cumpărat dela fiii lui Mircea, dela Tatul şi dela Tagsaba, pentru 100 de florini ungureşti; şi Sumărineştii toţi şi cu tot hotarul, pentrucă i-a cumpărat dela Voico al lui Tatul, pentru 140 de florini ungureşti. Şi Călineştii jumătate, dar cu vinăriciul domnesc cât este pe hotarul Că-lineştilor, pentrucă au schimbat cu Cârstian vornic, de i-au dat satul Cernăteştii •de Sus toţi pentru jumătate din Călineşti; şi braniştea dela Slatina, cât este loc domnesc, pentrucă a dăruit-o părintele domniei mele sfintei mănăstiri. Şi din vama Prahovei, jumătate şi din vama Doamnei, a treia parte. Şi din judeţul Vlaşca, pe fiecare an, 13 găleţi de grâu şi 13 găleţi de orz, dar din găleţile ohabnice, în afară de satele lor. Şi vămeşitul din judeţul Teleorman tot; şi muntele numit Prislopul, a treia parte, pentrucă l-a cumpărat părintele domniei mele dela egumenul din Brădet, dela Lazăr, pe un Tetroevangheliar şi preţul lui de 1.000 aspri; dar să-şi ia călugării dela Glăvăciov din... 2), de unde le ^va plăcea şi viile dela Topoloveni, via lui Rujen a cumpărat-o pe. . ,2) florini ungureşti şi via lui Blaj Chiaciche a cumpărat-o pentru 70 de florini ungureşti şi via lui M.. .2) ia a cumpărat-o pentru 36 florini ungureşti şi via lui Blaj Cernii a cumpărat-o pentru 8 florini ungureşti. Şi iarăşi să le fie vinăriciul domnesc şi boieresc din acele mai sus zise vii, pentrucă l-a iertat şi l-a dat părintele domniei mele şi domnia mea l-am dat şi l-am dăruit sfintei mănăstiri, pentru sufletul părinţilor domniei mele. Şi Aţiganii, anume: Ruva cu copiii săi şi Caliman cu copiii săi şi Bolea cu copiii săi şi Costea cu copiii săi şi Slav cu copiii săi şi Tatara cu copiii săi şi Oprea cu copiii săi şi Slav cu copiii săi şi fiii lui Mecea cu copiii lor şi fiul lui •Oprea cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi şi Dănciuleasa cu copiii săi şi Nicula cu copiii săi şi Stoia cu copiii săi şi fiul lui Baciul cu copiii săi şi Radul cu copiii săi şi Bogdan cu copiii săi şi Găină cu copiii săi şi Gârbovul cu copiii săi şi Budea cu copiii săi şi Hâts cu copiii săi şi Miho cu copiii săi şi Niculea Rutea ■cu copiii săi şi Negre cu copiii săi şi Năvrap cu copiii săi şi Bunea cu copiii săi şi Miho Benga cu copiii săi şi Stănislovoaie cu copiii săi şi Plitea cu copiii săi şi Ban cu copiii săi şi fiii lui Danciul cu copiii lor şi Nicula cu copiii săi -şi Danciul cu copiii săi şi Nicula cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi şi Babuia cu •copiii săi şi Standul cu copiii săi şi Curchi cu copiii săi şi Taica cu copiii săi şi Stoia cu copiii săi. l) „Ypres“, localitate în Belgia, *) loc rupt în orig. 43 www.dacoromanica.ro Pentru că acestea toate mai sus zise sate şi Aţigani şi vii şi vinărici şi vămi şi găleţi şi munţi şi vămăşie şi tot cât este mai sus scris, în această carte a domniei mele, le-a dăruit şi le-a cumpărat şi le-a dat părintele domniei mele Vlad voevod, ca să fie sfintei mănăstiri Glăvăcioc vechi şi drepte opine, cumpărături şi de ocină şi de ohabă şi în veci neatins şi dumnezeeştilor călugări de hrană şi de îndulcire, iar nouă şi părinţilor noştri şi sfântrăposaţilor domni spre veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii sunt: jupan Barbul şi Pârvul Crale\ ski, jupan Cârstian şi Ba. . .1) jupan Stroe mare vornic, Staico logofăt, Bogdan spătar, Calotă vistier, Pârvul comis, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Radul stratornic. Şi eu, Oncea gramatic şi clucer, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iunie 20 zile, în anul 7015 . f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 153. Orig. slav perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. 39 1508 (7016) Iunie 6, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă â domniei mele sfântului lăcaş şi sfântului hram al uspeniei preasfintei născătoare de dumnezeu numit Govora, ca să-i fie satul Glodul tot, cu ocina si cu hotarul si ' ' * * cu Hinţe. După aceia, s’a pârît înaintea domniei mele Cârstea şi cu călugării. Astfel, domnia mea am cercetat cărţile lui Radul voevod; astfel am aflat că l-a cumpărat Radul voevod dela Cârstea şi dela nepoţii lui, pentru 500 aspri; şi încă de mai înainte a fost ocină, dedină a sfintei mănăstiri. După aceia, le-am dat şi domnia mea ca să le fie ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Barbul ban, jupan Pârvul vornic, jupan Badea fost vornic*, jupan Theodor logofăt, jupan Pârvul comis, jupan Calotă vistier, jupan Badea, paharnic, Neagoe şi Radul stratornici. Scris în Piteşti, luna Iunie 6 zile, în anul 7016 . f Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 154. Orig. slav, pecete aplicată, căzută. Cu o trad rom. din 1842; alte traduceri rom. în ms. 447, f- 5} şi tns 234 f. 61. *) loc rupt în orig. 44 www.dacoromanica.ro 40 1508 (7016) Iunie 16, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Manea cu fraţii săi, anume: Oprea şi Stănilă şi Stoian şiNeagoeşi cu fiii lor şi unchiului lor Manea cu fiii săi, ca să le fie la Blagodeşti jumătate, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Apoi s’au pârît înaintea domniei mele cu jupan Stoicanul, fiul lui Drăghici. Astfel, domnia mea am cercetat şi am judecat cu boierii domniei mele, de am dat lui Manea şi fraţilor lui şi unchiului lor, ca să aducă patru boieri, să mărturisească după cartea lor de ocină. Astfel, Manea cu fraţii săi şi cu unchiul său, iar Manea, ei au adus patru boieri înaintea domniei mele, de au mărturisit că este a lui Manea cu fraţii săi Oprea şi Stănilă şi Neagoe şi a unchiului lor Manea şi a fiilor jumătate din Blagodeşti, veche şi dreaptă ocină, dedină. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi dacă cuiva dintre ei se va întâmpla moarte mai înainte, prădalica la ei să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Pâtvul mare vornic, jupan Thoodor, mare logofăt, jupan Danciul mare armaş, jupan Stroe şi Badea foşti vornici, Harvat spătar, Badea paharnic, Pârvul comis, Calotă vistier, Dragomir Izvo-ranul stolnic, Neagoe postelnic. Şi eu, Sin scriitorul care am scris în cetatea de scaun a Bucureştilor, luna Iunie 16 zile, în anul 7016 <’I5o8>. Şi Mihnea gramatic ispravnic. f Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 155 Orig. slav, perg., pecete timbrată a lui Petru cel Tânăr. Cu 2 traduceri rom. 41 1508 (7016) Iunie 26, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului slăvitei uspenii a preacuratei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi sfintei mănăstiri a domniei mele numită Tismana şi cinstiţilor călugări care trăesc în sfânta mănăstire, ca să le fie vama Calafat, care a fosta Tismenei încă dela bătrânii domni. Şi au 45 www.dacoromanica.ro luat din acea vamă, dela ioo de bolovani de sare, trei şi dela 2 oi, un aspru şi de un bou, câte 3 aspri şi de o bute de vin, câte 10 aspri şi de un cal, câte (* aspri şi de o iapă, câte 4 aspri şi de un vig *) aspri 3. Şi balta Bistreţ şi Gârla Repede şi au luat dela 10 peşti, un peşte; pentrucă am aflat domnia mea că le-a fost legea încă din zilele bătrânilor domni şi au ţinut cum este mai sus scris. De aceia, am dat şi domnia mea, ca să fie de întărirea sfintei mănăstiri şi de hrană cinstiţilor călugări, care trăesc în sfânta mănăstire, iar nouă de veşnică pomenire. Şi nimeni să nu îndrăznească a-i turbura sau a-i împiedeca, chiar cât este un fir de păr din cap, pentrucă cine s’ar încerca să-i turbure sau să-i împiedice, chiar şi un fir de păr din cap, un astfel de om va avea să primească mare rău şi urgie dela domnia mea, ca necredincios şi batjocoritor şi călcător al acestei porunci a domniei mele. S’a scris în cetatea Bucureşti, luna Iunie 26 zile, în anul 7016 . f Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 156. Orig. slav, perg., pecete timbrată. 42 1508 (7016) Iunie 29, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui . Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Neagoe şi cu fiii săi, anume Brătiianu şi Neaga şi cu fiii. ■ 2) şi Radul şi cu fiii săi Stanciulşi Şerban şi Frâncul.. .2) ca să le fie la Brătiiani din Brădet, jumătate, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. apoi, a avut pâră Neagoe şi Radul cu călugării dela mănăstire dela Brădet. Astfel au scos călugării şi Radul 12 boieri, de au mărturisit şi au jurat înaintea domniei mele că le este veche şi dreaptă ocină şi < dedină. De aceia >, domnia mea am dat ca să le fie ocină <şi de ohabă, lor şi fiilor lor> şi nepoţilor şi strănepoţilor < lor >. Dacă < unuia > dintre ei se va întâmpla mai întâi moarte^ iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Barbul ban şi Pârvul mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Danciul mare armaş şi jupan Harvat spătar, Calotă vistier, Pârvul comis, Badea paharnic, Izvoranul stolnic, Neagoe postelnic. J) sul de stofă. a) loc şters In orig. 46 www.dacoromanica.ro Eu Petrică diiac care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Iunie 29> zile, în anul curgător dela Adam 7016 . f Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I. nr. 158. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din sec. XVIII, după care s’au făcut unele completări. 43 1508 (7017) Septembrie 7, Bucureşti. ■j- In preasfânta scriptură am auzit spunându-se că: „fericit cel ce află înţe-lepciunea“; însă înţeleptul nu este mai bun ca cel ce se teme de dumnezeu, precum grăeşte şi la Pilde: «începutul înţelepciunei, teama de dumnezeu este, că unde este teamă de dumnezeu, acolo sunt toate cele bune; cel ce se teme de dumnezeu. urăşte cele rele şi întotdeauna îşi petrece timpul cu fapte bune». Care bunătăţi,, ni se cade a spune, cele ce le-a grăit gura întru totul curată şi cinstită a domnului: „să iubeşti pe domnul dumnezeul tău din tot sufletul şi cu toată tăria ta, precum şi pe aproapele tău“ şi celelate. Şi precum a grăit preasfântul duh prin gura lui David, adică: «îndulceşte-te de domnul şi-ţi voi împlini ruga inimii tale! Ce dulceaţă este mai mare ca dulceaţa lui dumnezeu?». Aceasta este dumnezeiască dulceaţă, care năzueşte cu dragostea inimei spre hramurile sfinţite ale lui dumnezeu şi de aci îşi atrage dulceaţa de dumnezeu, ca dintr’un isvor al mântuirii, care este sănătatea sufletească, ca şi trupească. Deci, dacă acestea sunt bune, cu atât mai de folos este întru cinstire şi sfinţenie a înălţa şi a împodobi lăcaşurile. De aceea, eu, întru Hristos dumnezeu binecredinciosul şi de Hristos iubitorul» Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, stăpânind ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, am binevoit cu bunăvoinţă şi cu inimă curată să proslăvesc pe domnul dumnezeu, cel care ne-a proslăvit şi pe noi şi pe mântuitorul nostru Isus Hristos şi pe maica lui întru totul curată şi prea neprihănită născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria; căci am văzut câtă silinţă spre hramul întru totul cinstit, care este întru numele preacinstitei Uspenii a preaşfintei născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cât s’au îngrijit cu dragostea de muncă vlastelii noştri buni şi credincioşi şi preacinstiţi jupan Barbul ban Cralevski cu fraţii săi jupan. Pârvul mare vornic şi jupan Danciul mare armaş şi jupan Radul şi au înălţat din temelie hramul mai sus zis întru totul cinstit pe râul numit Bistriţa şi l-au împodobit cum se cuvine şi au dăruit satele numite Plaviceni pe Şăoşu cu tot hotarul şi viile şi cu zeciuiala de vinărici, ce se va cuveni de pe acea ocină, oricât le este lor hotarul; şi Brâncovenii toţi şi Gândenii şi Vădastra toată, ce au cumpărat-o dela Vladul, pentru 12.000 aspri şiPotelul tot şi cu Balta Albă şi Pârâul tot şi Mălurenii, pe care le-au dăruit jupan Hamza, încă din zilele lui Vlad voevod. 47 www.dacoromanica.ro Şi apoi încă au dăruit acei vlasteli Bogdăneii dela Godmena toţi şi Milostea toată şi Slătinorele toate. Şi Aţigani, anume: Curchi cu copiii săi şi Mela cu copiii săi şi Iovan cu copiii săi şi fraţii lui Iovan, Dode şi Dija cu copiii lor şi Bran cu copiii săi şi Tudor cu copiiii săi şi Novac cu copiii săi şi fiul Muşei cu copiii săi şi Curchi cu copiii săi şi Chita cu copiii săi şi Ana cu copiii săi şi Bratia cu copiii săi şi alt Briia cu copiii săi. Toate acestea le-au dăruit aceşti vlasteli. Şi încă a dăruit Staico logofăt o vie dela Căzăneşti, să fie sfintei mănăstiri, încă din zilele lui Vlad voevod. De aceia şi domnia mea am dăruit toate aceste mai sus scrise sfintei mănăstiri. Şi încă am dăruit domnia mea căşăritul din judeţul Vâlcea, oricât este hotarul judeţului Vâlcea. Şi încă am dăruit domnia mea şi vama dela Secui pe Jiu, toată. Acestea toate ce scrie le-am dăruit sfintei mănăstiri, să fie de ocină şi de ohabă în timpul vieţii domniei mele şi în timpul vieţii fiilor domniei mele, ca să fie pentru întărirea sfintei mănăstiri şi dumnezeeştilor călugări şi rugători, părintelui egumen, iermonah chir Moisi; şi după acesta, care va fi nastavnic şi tuturor celor ce vor fi fraţi întru Hristos, ca să le fie de hrană, iar nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi celor ce vor fi după aceştia, copiilor şi rudelor noastre. De aceia, cu acele sate mai sus spuse nimeni să nu se amestece, pentru că le-am slobozit domnia mea de toate slujbele şi dajdiile, afară de dare *) şi oaste, iar altceva, orice se cuvine din acele sate, totul să fie al mănăstirii, fie grâu, fie vin, fie stupi, fie orice ar fi, sau gloabe, nimeni dintre slugile şi dregătorii domniei mele şi dintre cei trimişi după slujbele domniei mele să nu îndrăznească a lua nimic dela acele mai sus zise sate mănăstireşti, ci să aibă amestec egumenul şi trimişii săi cu acele sate. Şi ce le este de trebuinţă, după lege, să-şi ia din ele, iar alţii nimeni nici de un lucru să nu-i turbure, pentru că cine s’ar încumeta dintre slugile noastre şi dintre dregători să-i supere cu ceva, acela va primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi ruşinător al acestui hrisov întru totul cinstit, de noi dăruit, pe care l-am dat pentru întărirea tuturor acestor mai sus scrise. încă şi după moartea noastră, pe cine îl va alege domnul dumnezeu să stăpânească ţara Ungrovlahiei sau din rodul inimii noastre, dintre fiii domniei mele sau dintre rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări de faţă hrisov al nostru, pe care l-am dăruit sfântului hram al preasfintei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre şi născătoare de dumnezeu, pururea fecioarei Maria, pe acela domnul dumnezeu să-l întărească şi să-l păzească de toate relele în domnia lui şi să-i fie apărătoare preasfânta născătoare de dumnezeu, maica domnului, la înfricoşătoarea şi fără prefăcătorie l) în orig. ,,danka“. 48 www.dacoromanica.ro judecată ; iar dacă nu va înnoi şi nu va întări, ci va rupe sau va lua ceva din cele scrise, pe acela domnul să-l dea judecăţii sale drepte, să-l ucidă şi să-l nimicească, aci cu trupul, acolo, la judecata ce va veni, sufletul şi să-i fie potrivnică preasfânta născătoare de dumnezeu la judecata cea înfricoşată, ca unui potrivnic acestui sfânt hram al ei; şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu cei ce au răstignit pe dumnezeu, mântuitorul noastru Iisus Hristos şi au spus, sângele lui asupra lor şi asupra copiiilor lor, ceiace este şi va fi, amin. Martori am pus domnia mea acestei porunci a domniei mele: jupan Badea din Cojeşti, ginerele lui Udrişte şi jupan Teodor mare logofăt şi jupan Stroe fost vornic şi jupan Harvat mare spătar, jupan Pârvul mare comis, jupan Calotă mare vistier şi jupan Badea mare paharnic, jupan Dragomir Izvoranul mare stolnic şi jupan Stan al doilea logofăt şi jupan Alb al doilea vistier şi jupan Gavrilă şi Stan vornici mici. Şi eu, Tudor gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Septembrie 7 zile, în anul 7017 , împărăţind domnul nostru Iisus Hristos, căruia slavă şi stăpânire, cinste şi închinăciune cu părintele său fără început şi cu duhul întru totul sfânt şi dătător de viaţă, în veacul veacurilor, amin. j- Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 8. Orig. slav, perg., pecete atârnată. Două traduceri rom. din 1795 şi 1913; o alta în condica m-rii Bistriţa, nr. 19a f. 11 cu unele interpolări.. 44 1508 (7017) Septembrie 10, Bucureşti. j- Din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului hram, care este numele atotcinstitei Uspenii a preasfintei născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, pentru care, cu dragoste de muncă s’au sârguit bunii şi credincioşii şi preacinstiţii noştri boieri: jupan Barbul Cralevski cu fraţii săi: jupan Pârvul mare vornic şi jupan Danciul mare armaş şi jupan Radul stratornic şi au înălţat din temelie mai sus zisul hram preacinstit pe râul numit Bistriţa şi l-au împodobit cum se cuvine şi au dăruit satele, anume: Plăvicenii pe Şeoş cu tot hotarul şi viile cu zeciuiala din vinul ce se cuvine din aceea ocină, oricât este hotarul lor. Şi Brâncovenii toţi şi Gândenii şi Vadastra, pe care le-au cumpărat dela Vladul, pentru 15.000 aspri. Şi Potelul şi cu Balta-Albă şi Pârâul tot şi Mălurenii toţi, i-au dăruit jupan Hamza. Şi apoi încă au dăruit acei vlasteli Bogdăneştii dela Codmena toţi. Şi Ţiganii, anume: Curchi cu copiii săi şi Mela cu copiii săi şi Iovan cu copiii săi şi fraţii lui Iovan, Dode şi Dija cu copiii lor şi Briia cu copiii săi şi Bran cu 49 4 www.dacoromanica.ro copiii săi şi Tudor cu copiii săi şi Novac cu copiii săi şi fiul Muşei cu copiii săi şi Curchi cu copiii săi şi Chita cu copiii săi şi Iana cu copiii săi şi alt Briia cu copiii săi. Toate acestea le-au dăruit aceşti vlastelini. Şi încă a mai dăruit mult credinciosul şi preacinstitul vlastelin al domniei mele jupan Staico logofăt o vie din Căzăneşti, ca să fie sfintei mănăstiri. De aceia şi domnia mea am dăruit toate acele mai sus scrise sfintei mănăstiri. Şi încă a dăruit domnia mea căşăritul din judeţul Vâlcei, oricât este hotarul judeţului Vâlcei. Şi iarăşi am dăruit şi vama dela Secui pe Jiu, toată. Acestea toate, pe care le-am dăruit mai sus sfintei mănăstiri, să fie de ocină, şi de ohabă în timpul vieţei domniei mele, ca să fie spre întărire sfintei mănăstiri şi dumnezeeştilor călugări şi rugătorului părintelui egumen, ieromonah chir Moisi şi apoi celor ce vor fi după aceasta, nastavnicilor şi tuturor fraţilor întru Hristos să le fie de hrană, iar nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi apoi copiilor noştri ce vor fi şi rudelor. De aceia, nimeni să nu aibă amestec cu acele de mai sus zise sate, pentrucă le-am slobozit domnia mea de toate slujbele şi dăjdiile, afară de dare şi de oaste şi orice alta, se cuvine din aceste sate, totul să fie al sfintei mănăstiri sau grâu sau vin sau stupi sau ori ce va fi sau gloabe, nimeni altul dintre slugile şi dregătorii domniei mele şi trimişi după slujbele domniei mele să nu îndrăznească să ia nimic din acele mai sus zise sate mănăstireşti, ci să se amestece egumenul şi cu trimişii lui cu acele sate. Şi ce va fi trebuinţă, după lege să-şi ia din ele şi alţii nimeni de niciun lucru să nu le turbure, pentrucă cine s’ar încerca dintre slugile şi dregătorii noştri să-i supere cu ceva, acela va avea a primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui preacinstit hrisov dăruit de noi, pe care l-am dat spre întărire a tuturor celor mai sus zise. Aceştia sunt martorii acestui hrisov al nostru: preasfinţitul mitropolit chir Macsim, jupan Badea, ginerele lui Udrişte, jupan Tudor mare logofăt, jupan Pârvul mare comis, jupan Calotă vistier, jupan Harvat mare spătar, jupan Badea mare paharnic, jupan Dragomir Izvoranul stolnic, jupan Alb al doilea vistier, jupan Stan logofăt mic şi jupan Stan şi jupan Stepan vornici mici şi jupan Dragomir, nepotul lui Udrişte, al doilea stratornic. Şi eu, diacul Ban, am scris, care am şi însemnat în cetatea de scaun Bucureşti, luna Septembrie io zile, în anul 7017 , împărăţind domnul nostru Iisus Hristos, slavă şi putere lui, cinste şi închinăciune, cu tatăl său fără început şi cu preasfântul, bunul şi de viaţă dătătorul duh, în vecii vecilor, amin. f Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 159. Orig. slav, hârtie, pecete timbrită. Cu o trad. rom. din 1844, O altă trad. rom. in condica m-rii Bistriţa, nr. 71; f. 66;. 50 www.dacoromanica.ro 45 1508 (7017) Noembrie 1, Şteîăneşti. + Din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele numită Tismana, hramul şi lăcaşul prea-sfintei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria şi slăvitei ei uspenii şi părintelui egumen nastavnic al sfintei mănăstiri chir Misail şi tuturor fraţilor care trăesc în sfânta mănăstire, ca să le fie Vodiţa Mare cu seliştele Bahnei şi cu tot hotarul, pe ambele părţi ale Vodiţei, până în hotarul Răciţei şi Vârful lui Vlad până în hotarul Ştiubeiu unde se opreşte la o mlaştină, adică o baltă oarecare. Pentrucăs’au pârît egumenul şi fraţii dela sfânta mănăstire înaintea domniei mele cu fiii lui Răsipă. Astfel egumenul Misail cu fraţii dela sfânta mănăstire au scos cărţile bătrânilor domni dela Vladislav voevod, care a fost înaintea lui Mircea voevod şi cartea străbunicului domniei mele Mircea voevod şi apoi cărţile tuturor domnilor pe rând şi cartea părintelui domniei mele Vlad voevod. Şi am cercetat domnia mea aceste cărţi cu cinstiţii vlasteli ai domniei mele şi bine am aflat domnia mea, că Vodiţa Mare şi cu toate seliştele Bahnei şi cu tot hotarul este a sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină. Şi am cercetat şi cartea unchiului domniei mele Vlad voevod Călugărul; astfel am găsit că au scos călugării înaintea lui cu 24 de boeri, care au jurat şi au mărturisit că este veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri. Deaceia, a dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Pârvul mare vornic, jupan Tudor mare logofăt, jupan Danciul mare armaş, Harvat spătar, Pârvul comis, Calotă vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe postelnic. A scris Tudor diacul la Ştefaneşti în Podgorie, luna Noembrie x zi, în anul 7017 . f Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 177. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 184;. 46 1509 (7017) Iunie 19, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungro-Vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Grozea cu fiii săi, ca să-i fie la Seaca, în gura Seacăi, un loc de stupină, 51 4* www.dacoromanica.ro pentrucă l-a cumpărat Grozea dela Manea, ţiul lui Manea Negrul, pentru 400 aspri. Şi lui Radul cu fiul său Tatul, cu fiii săi şi fiicele lui, anume Visa şi Boba şi Cctmaria şi <}u fiii lor să le fie în piscul *) lui Steaiotă, cât este şi locul, de stupină, pentrucă l-a cumpărat Radul dela Ticuci, pentru 300 aspri. Şi la Păroşi din ocina fiilor lui Lepădat a treia parte, pentrucă le este dreaptă ocină, Cumpărată dela fiii lui Lepădat, pentru 500 aspri, încă în zilele lui Radul voevod. Şi iarăşi lui Radul şi Stan şi cu fiii lor şi cu nepoţii lor Straoa şi Dobrotă şi cu fiii lor să le fie la Vulpenii de Sus din a treia parte, jumătate, pentrucă le este' veche şi dreaptă ocină şi dedină. Insă fiicele lui Radul, cât va fi Radul şi fiul său Tatul în viaţă, fiicele lui Radul amestec asupra averilor să nu aibă. Iar dacă se va întâmpla moarte lui Radul şi fiului său Tatul şi nu se va afla nimeni din ei, bici fiică, nici fiu, atunci să aibă amestec fiicele lui Radul, Visa şi Boba şi Comana şi cu fiii lor. Iar altul nimeni să nu se amestece Şi lui Stanee cu fiii săi şi cu fiicele sale Stanae cu copiii săi şi Stana cu copiii săi să le'fie la Brătoteşti, partea lui Stanee toată, pentrucă îi este veche şi dreaptă ocihă. Iar apoi s’a ridicat Stanae Cu bărbatul ei Straoa, de au dat un cal lui Stanee, tatăl Stanaei, pentrucă să aibă Stanae cu fiii tatălui ei Stanee împreună, peste ocine, cu alţi fii ai lui Stanee, unul ca şi altul. Şi lui popa Ivan cu fiul său popa Marco* cu fiii săi, anume Iacov şi Anghel şi Ivan şi Crăciun şi Manea cu fiii lor, câţi dumnezeu îi va lăsa şi cu nepotul său Crăciun, cu fiii săi, să le fie la piscul Pravăţului un loc de stupină, oricât i-a- vândut Şerban vornic şi nepoţii lui Şerban, pentrucă a cumpărat popa Ivan dela Şerban vornic şi dela nepoţii lui Şerban, pentru 500 aspri. Şi lui Lai cu fiica sa Muşa, cu fiii lui să-i fie la Cârcimari, oricât este partea lor, pentrucă îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, a venit Lai şi a aşezat pe fiica sa Muşa peste averile lui şi peste tot avutul lui şi peste marfă, fie vie, fie moartă. Insă cât va fi Lai viu, singur să-şi stăpânească averile şi avutul său. Iar după moartea lui Lai, să stăpânească fiica sa Muşa şi cu fiii ei averile şi avutul. Şi lui Stănislav cu fiii lui să-i fie la Muşeteşti din partea lui Moşu, a treia parte, Stănislav dela Moş, pentru 300 aspri. Şi lui Dragomir cu fiii lui să-i fie la Valea Mărului un loc de stupină, pentrucă a cumpărat Dragomir dela Floca, pentru 300 aspri. Şi lui Badea să-i fie la dealul Tofia jumătate din locul de stupină, pentrucă a cumpărat Badea dela Dragul şi dela fraţii lui, pentru 400 aspri. Şi aceştia toţi mai sus scrişi au dat 200 aspri în loc de cal. Deci şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiiilor lor şi nepoţilor şi *) «Piscul», româneşte în orig. 52 www.dacoromanica.ro strănepoţilor lor. Şi oricui dintre ei i se va întâmpla moarte mai înainte, la ei prădalica să nu fie, ci să le fie celor rămaşi şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi Pârvul mare vornic şi jupan Theodor logofăt şi jupan Harvat spătar, Toader comis, Brata armaş, Calotă vistier, Badea paharnic, Iv^n Calinescul stolnic, Neagoe postelnic. Şi eu, Varnava, am scris în cetatea Bucureşti, luna Iunie 19 zile, în anul 7017 . Ispravnic Stan logofăt. f Io Mihnea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 178., Orig. slav, perg., care pare tăiat (spart) în divan, pecete aplicată, stricată. Cu o trad. rom, din 1846. 47 1509 (7018) Octombrie 29, Borăşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Mircea voevod, fiul lui Mihnea voevod. Dă' domnia mea poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Tismana, hramul preacuratei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioara Maria, slăvitei ei uspenii şi părintelui egumen nastavnic al sfintei mănăstiri, chir Istratie şi cinstiţilor călăgări care trăesc în sfânta mănăstire, ca să le fie Ceaurii toţi şi cu tot hotarul, pentrucă sunt ale sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină şi dedină, încă din zilele străbunicului domniei mele bătrânul Mircea voevod. Şi hotarul'le este din jos, de unde iese Rugina din Polog, până unde dă la Jiu şi de aici, apa Jiului. De aceia şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. A scris Tudor logofăt la Borăşti, luna Octombrie 29 zile, în anul 7018 <1jo9>. f Io Mircea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Ar. St. Buc., S. I., nr. 162. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu două traduceri rom., una din 1846, alta în condica m-rii Tismana nr. 338 f. 136, 48 1509 (7018) Noembrie 3, Borăşti. Din mila lui dumnezeu, Io Mircea voevod, fiul marelui Io Mihnea voqvod, domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Milea cu fiii lui, anume Zâmţea şi Radul şi Albul şi Pătru şi c\i fiii lor,, ca să le fie Mirceştii toţi, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. 53 www.dacoromanica.ro Şi hotarul le este dela apa Topolovului, până la isvorul Călineştilor, iar de aci până la Chicera lui Dragoe şi de aci până la isvorul Ivinţilor şi de aci până la izvorul Negruşoaiei dela Preslop; de aci până la povarnă la Cruce, de aci la obârşia Moişescului; de aci până la Chicera dela Colorâpă, de aci până la balta Ilhovului, la cornul bălţii, din jos; de acolo pe drumul vechi la balta Topolovului, de aci pe valea Ilhovului, până la Ilhoviţa la Bejanişte, pe Ilhoviţa până la dealul înalt. Pentrucă le este veche ocină şi dreaptă. Iar sora lui Milea, Stanislava, să nu aibă niciun amestec cu ocina, pentrucă a vândut-o lui Milea, pentru 4 florini. Iar după aceia, au avut pâră Milea şi fiii lui, cu Stoia şi cu Ivan înaintea părintelui domniei mele. Astfel părintele domniei mele a dat lui Milea şi fiilor lui 12 boieri megiaşi; aceştia au mărturisit şi au jurat că1 este veche şi dreaptă ocină şi dedină a lui Milea şi a fiilor lui. După aceia, s’au pârît şi înaintea domniei mele. Astfel domnia mea i-am judecat cu boierii şi am aflat că îi este lui Milea şi fiilor lui veche şi dreaptă dedină. De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintre ei i s’ar întâmpla moarte mai înainte, la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Şuica vornic, jupan Tudor logofăt, Costea vistier, Sibiu spătar, Diicul comis, Vlaicul stolnic, Manea paharnic. Scris în Borăşti, luna Noembrie 3 zile, în anul 7018 ciţoşx t Io Mircea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., Copii, I/io. Copie slavă. Cu o ttad. tom. din 1908 Iunie 9. 49 1509 (7018) Decembrie 5. f Din mila lui dumnezeu, Io Mircea voevod, fiul lui Io Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei 'mele lui Stan cu fratele său Voico şi cu fiii lor, ca să le fie la Hăeşti, din jumătate, a patra parte, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi din apă, iar din jumătate, a patra parte, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Apoi au avut pâră înaintea domniei mele cu Lupşa pentru acea ocină. Astfel domnia mea am judecat cu vlastelii şi boierii domniei mele şi am cercetat cartea lui Vlad voevod; astfel am aflat că au scos cu 12 boeri că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. De aceia, le-am dat şi domnia mea, să le fie 54 www.dacoromanica.ro •de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Şuica vornic, jupan Tudor logofăt, Sibiu gpătar, Costea vistier, Diicul comis, Radul paharnic, Vlaicul stolnic. Şi ispravnic A....1) Decembrie j zile, anul 7018 . f Io Mircea voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 163. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1844. 50 1510 (7018) Aprilie 1, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstiţilor vlasteli şi celor ce au slujit cu dreaptă •credinţă domniei mele jupanului Barbul ban şi jupanului Pârvul vornic şi jupanului Danciul mare vornic şi cu fiii lor, ca să le fie Potelu tot şi cu gârla şi Cuşmiţa şi cu tot hotarul lor şi cu toate seliştele, oricâte selişti sunt, pentrucă le-a dobândit jupanul Barbul ban şi fraţii săi cu bună şi drept-credincioasă slujbă dela domnia mea. Deaceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi ori căruia dintre ei i se va întâmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie urmaşilor lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Ispravnic jupan Mareea mare postelnic. S’a scris în oraşul Piteştilor, luna Aprilie ziua 1, în anul 7018 . f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 164. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din prima jumătate a sec. XIX; altă trad. rom. veche in condica m-rii Bistriţa nr. 194, f. 42. 51 1510 (70<1.>8) Aprilie 24, Curtea de Argeş. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Măriei cu fiii ei, ori câţi dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie la Stăneşti delniţa lui Neagoe, pentrucă i-a fost dată zestre de tatăl ei Alăman. Iar apoi, a avut pâră fiica lui Alăman, Maria, cu tatăl ei şi s’au pârît înaintea domniei mele. l) loc rupt în orig. 55 www.dacoromanica.ro Astfel domnia mea am cercetat şi am judecat şi cu vlastelii domniei mele şi am aflat domnia mea, că a dat acea delnită de zestre fiicei sale Maria. Decişi domnia mea i-am dat ca să-i fie de ocină şi de ohabă, ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei în veci. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Pârvul fost vornic şi jupan Danciul mare vornic şi jupan Bogdan logofăt, Danciul spătar, Harvat vistier, Neagoe comis, Ivan stolnic, Mareea postelnic. Şi eu, Varnava gramatic, am scris la Curtea de Ar, luna Aprilie 24 zile, în anul 7o[i]8 . Ispravnic Pahulea portar. j- Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S., I. nr. 165. Orig. slav, perg., pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1843. Altă trad. rom. la Acad. R. P. R., ms. 1448 f. 133V. Anul nu poate fi decât 7018 (se vede partea de jos a cifrei 8). Nu poate fi 7oo8. deoarece la această dată domnea Radul cel Mare; nu poate fi nici 7120, căci in Aprilie 1512, Vlăduţ era mort. 52 <1510 Aprilie —1512 Ianuarie>. t Io Vlad voevod şi domn. Scrie domnia mea jupanului Dragoi grămăticul domniei mele şi jupanului Costea spătar şi jupanului Stoica comis, fratele lui Costea şi jupanului Vladul dela Purivriani. Şi astfel vă spune domnia mea pentru pricina lui Dan puşcarul: şi el şi Baba care s’au pârît amândoi pentru o ocină. Astfel domnia mea le-am cercetat cărţile şi astfel i-am judecat domnia mea după cărţile de ocină, de am cercetat domnia mea acele părţi de ocină dare s’au pârît. Domnia mea am ales din acele părţi a patra parte; aceasta am dat-o domnia mea lui Baba. Astfel, pentru aceasta, domnia mea lasă pe sufletul vostru, ca să cercetaţi acele părţi de ocină pentru care s’au pârît, să alegeţi a patra parte, să o daţi lui Baba şi să-i întocmiţi, pentrucă Baba se plânge de Dan puşcarul şi iarăşi Dan se plânge de Baba. Despre oricare dintre dânşii care nu vrea să stea după judecata domniei mele şi de asemenea după întocmirea voastră, precum am lăsat domnia mea, iar voi să-mi daţi de ştire domniei mele. Şi altfel să nu faceţi, după spusa domniei mele. •f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., XI/159. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Datat după domnia lui Vlad cel Tânăr, deoarece Dan puşcarul apare şi în alt document dela acest domn. 56 www.dacoromanica.ro 53 1510 (7018) Mai 1, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Tismana, hramului şi lăcaşului sfintei preacuratei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi nastav-nicului şi învăţătorului turmei cuvântătoare a lui Hristos şi ieromonah Ioanichie şi tuturor fraţilor câţi sunt în sfânta mănăstire, dă domnia mea vama Calafatului ca să le fie ocină şi ohabă. Şi să ia vamă dela Calafat: de cal, 6 aspri iar de bou, 3 aspri, de vacă, 2 aspri, de de două oi, un aspru, de sacul de grâu, 2 aspri, de suta de bolovani , 3 bolovani, de butea de vin,. 10 aspri. Bistreţ şi Balta Albă şi Platăţ sunt ocină şi ohabă şi dedină: din 10 peşti, 1 peşte, şi de aci, fie balta mică, fie mare, până la Calafat, din 10 peşti, 1. Şi pe acele bălţi, ce se va săra cu corabia, de corabie, 30 aspri, de majă 15, aspri, de car, 4 aspri, de marfă pe cal, 2 aspri; şi balta dela Comani, din 10 peşti, 1; şi dela Platăţ până la Severin, fie balta mică, fie mare, din 10 peşti, 1. încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine îl va alege dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă va călca şi nu va cinsti şi nu va întări, pe acela domnul dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aci trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi Iudei, care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, precum va fi în veci, amin. Aceştia sunt martorii: jupan Barbul ban şi Pârvul Cralevski, jupan Cârstiian şi Badea foşti vornici, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan mare logofăt* Danciul spătar, Neagoe comis, Harvat vistier, Mareea postelnic, Standul paharnic, Ivan stolnic. Scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Mai ziua 1, în anul 7018 <15 io>. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 166. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XVIII. 57 www.dacoromanica.ro 54 1510 (7018) Mai 2, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele jupan Stoica cu fraţii săi, ca să le fie la Corbi a patra parte şi jumătate din Bălicinească, pe care a ţinut-o sfânta mănăstire dela Tismana; iar călugării dela Tismana, ei să-şi ţină Cârbeştii toţi şi partea lui Căzan, cum au ţinut pe vremea fratelui domniei mele Radul voevod; deasemenea şi de acum înainte să ţie, precum s’au întocmit mai dinainte, din zilele fratelui meu Radul voevod, căci le este veche şi dreaptă ocină, dedină a sfintei mănăstiri dela Tismana. De aceia, le-am dat domnia mea ca să fie sfintei mănăstiri, iar Stoica cu fraţii săi să-şi ţină la Corbi a patra parte şi jumătate din Bălicinească, cum sunt mai sus scrise. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată martorii: jupan Barbul ban şi Pârvul Cralevski şi jupan Danciul mare vornic şi jupan Bogdan mare logofăt, Harvat vistier, Neagoe comis, Mareea postelnic, Standul paharnic, Ivan stolnic. Scris în cetatea Târgovişte, luna Mai z zile, în anul 7018 <1510. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 167. Orig. slav, perg., pecete aplicată. Cu o trad. rom din 184;. 55 1510 (7018) Mai 27, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului vlastelin al domniei mele, încă şi din casă şi cumnatul domniei mele, jupan Calotă fost vistier cu fiii săi, ori câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie Slăvenii toţi şi Stoeneştii toţi, pentrucă îi sunt vechi şi drepte ocine, deoarece le-a dobândit părintele jupanului Calotă vistier încă din zilele lui Basarab voevod cel Bătrân, apoi şi în zilele lui Ţepeluş voevod. După aceia şi fratele domniei mele Radul voevod a miluit pe jupan Calotă vistier. Iar după aceia, a avut pâră jupan Calotă vistier cu Sin gramatic şi cu fiica lui Voicul al lui Tatul, Anca, de s’au pârît în faţa domniei mele. Astfel, domnia mea i-am judecat cu cinstiţii vlastelini ai domniei mele, după dreptate şi după lege; astfel am aflat că sunt ale jupanului Calotă vistier vechi şi drepte 58 www.dacoromanica.ro ocine şi dobândite încă în zilele lui Basarab voevod cel Bătrân. Iar Sin gramatic şi cu fiica lui Voicu al lui Tatul, Anca, au rămas de lege. Deci, i-am dat şi domnia mea că să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui în veci. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie a celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Pârvul Cralevski, jupan Danciul mare vornic, jupan Bogdan mare logofăt, Harvat vistier, Neagoe comis, Standul paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic. S’a scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Mai 27 zile, în anul 7018 . f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R..P.R., CCI/2. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. 56 1510 (7018) Mai 27, Bucureşti. f Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinsţitorul şi de Hris-tos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Vlad voevod şi domn, fiul marelui Vlad voevod, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind în toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg; care în putere a binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, -cu inimă curată şi luminată a domniei mele si am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, preacinstitului vlastelin al domniei mele jupan Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui, oricâţi îi va lăsa dumnezeu, sau fii sau fiice, şi nepoţilor lui, fiii lui Stoican, anume Drăghici şi Dragomir şi sora lor Stanca şi fiii lui Vintilă, Drăghici şi Radul şi Laşco şi Vintilă şi fiicele jupanului Drăghici vornic, anume: Maria şi Neacşa şi Boba ■şi Slavna şi cu fiii lor şi cu fiicele lor, ca să le fie satele, anume: Mărginenii toţi şi cu muntele lor Buciac şi cu locuinţa x) dela câmp dela Sărata şi Stăneştii toţi şi cu muntele lor dela Florei şi Filipeştii toţi şi cu muntele lor dela Florei şi cu poiana lor de sub vii şi cu partea din vii şi Băneştii toţi şi cu muntele lor dela Florei şi cu Poiana Sării şi cu sarea dela Mislea. Şi a patra parte din ocina Fiânceştilor, pentrucă au cumpărat-o dela Neagoe, pentru 200 aspri. Şi iarăşi la Frânceşti, partea lui Vladul, pentrucă au cumpărat-o delaVladul, pentru 40 oi şi 300 aspri. Şi iarăşi la Frânceşti parţea lui Zorea, pentrucă au cumpărat-o dela Zorea pe un cal bun. Şi Breaza toată cu muntele ei dela Florei şi dela Negraş şi muntele Comarnicului, pentrucă i-a cumpărat jupan Drăghici dela fiii lui Cârlig şi ai lui Mânea. Şi Secărenii toţi şi Cricovenii toţi şi Luciani '1 *) ,,jilijte“ în or g. 59 www.dacoromanica.ro toţi şi Berteşti toţi şi Căscioarele toate cu ocina sa de la balta din jos de Floci, dela cotul Ialomiţei la Noiani şi prin Pr cop până la Dunăre. Şi Pricopul şi Ruşeţul tot şi cu amândouă braniştele lor şi cu locuinţa Vârleţilor şi seliştea Boboceştilor. Şi la Creţeşti pe Argeş jumătate şi Neagobanii toţi cu moara. Şi Cornenii toţi, pentrucă a dobândit jupan Drăghici jumătate cu slujba, iar pentru a doua jumătate s’a întocmit cu Danciul dela Corneni; astfel i-a dat jupan Drăghici partea lui Stroe din Blagodeşti şi Lupşanul, iar Danciul a dat jupanului Drăghici jumătate din Corneni. Şi satul care se cheamă Stoichiţa tot şi cu morile şi Baloteştii şi. .. reştii toţi şi cu morile sale şi cu braniştele sale şi Scritea şi Găojanii toţi cu locuinţa dela Băbani şi din Blăgăreştii de Sus jumătate, pentrucă a cumpărat jupan Drăghici dela Ziianu, pentru 500 aspri şi pe un car de grâu negru, iar a doua jumătate a ţinut-o Badea vornicul. . . toţi şi a patra parte din Plopeni şi Câmpinenii dela Dâmpea cu ocina sa şi cu locuinţa, cât ţine dela lacul Zmeilor şi Spatniţa toată şi jumătate din Dedilov şi jumătate... partea lui Va... şi jumătate din partea lui Puiul şi jumătate din Blagodeşti, partea lui Neacşul şi din Sărata jumătate, pentrucă. a patra parte le-a fost dreaptă ocină, iar cealaltă a patra parte a lui Stoian, a cumpărat-o jupan Staico logofăt dela Stoian, fratele doamnei, pentru 4.000 aspri, iar jupan Drăghici a cumpărat Topliţele toate dela Bumbac şi dela Neagoe Custru, pentru 6.600 aspri şi Dobriţa, pentru 4.000 aspri. Astfel au schimbat r jupan Drăghici a dat jupanului Stoica logofăt Topliţele toate; iar Stoica logofăt a dat lui Drăghici partea lui Stoian dela Sărata, Şi din Afumaţii toţi, a patra parte, pentrucă l-a cumpărat jupan Drăghici dela părintele domniei mele, Vlad voevod pe doi cai prusi. Şi iarăşi la Afumaţi o parte, pe care a cumpărat-o jupan Drăghici dela Ban, pentru 400 aspri. Şi la Gu-geşti, partea lui Şteful toată şi cu moara lui, pentrucă Şteful s’a înfrăţit cu jupanul Drăghici pe partea lui, iar după aceia a cumpărat-o pe 13 vaci. Şi Scrita şi Găojeni1), pentrucă le-a dobândit cu slujba sub părintele domniei mele Vlad voevod şi după aceia le-a cumpărat pe patru cai dela părintele domniei mele. Şi la Cră-tuneşti trei părţi, pentrucă le-a dat jupan Staico logofăt jupaniţei Preia de zestre, Şi Bârsenii pe Cricov, pentrucă i-a cumpărat jupanul Drăghici dela surorile lui Sin, dela Cherana şi dela Anca; şi Cheranei i-a dat 1500 aspri şi Ancăi i-a dat 500 aspri şi un caftan de perneş. Şi Aţiganii, anume -. Răga cu copiii săi şi Cornea cu copiii săi şi Bulfa cu copiii săi şi Buncea cu copiii săi şi Manciul cu copiii săi şi Langa cu copiii săi şi Frâţea cu copiii săi şi Ţintea şi Tuleia cu copiii lor şi Rânjea cu copiii săi şi Juna cu copiii săi şi Zaruba cu copiii săi şi Draghi cu copiii săi şi Oprea cu copiii săi şi Bobe şi Surdilă cu copiii săi şi Mătreşoe cu copiii săi şi Ruva şi Vintilă cu copiii săi şi Neagoe şi Radul cu copiii săi şi Leuştean şi Cos tea ------------------ t l) Scrita şi Găojeni se repetă în doc. 60 www.dacoromanica.ro cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Manco cu copiii săi şi Ţipan şi alt Dracsin şi Mima şi Mihul Moldoveanul cu copiii lor şi Dode cu copiii săi şi Maan şi Cârstea cu copiii săi şi Baica şi Calicea şi Hârlui şi Nan judele a) şi Babe şi cu copiii lor şi Hâlbavul şi Batea şi Vroiştea şi Radul şi Dria şi Begoe şi cu copiii lor, Diboda şi Rupă şi Paul şi Didea cu copiii lor şi Râtea şi Loleia şi Barbul şi Ţepeluş cu copiii săi şi Găinaţ şi Stan şi Golcea şi Slav şi Priba şi Dumitru şi Turcul şi Roman şi Tudorică şi cu copiii lor şi Bolea şi cu fraţii săi, cu copiii săi şi Jupânea şi Petru Prejmireanul şi Tatul şi Badea şi Mihail şi cu copiii săi şi Costea şi Nan cu copiii săi şi Tura şi Nicula cu copiii săi, Dadina şi Dracea cu copiii săi şi Balea şi Badea şi Ghinea şi Stoica şi Costea •cu copiii săi şi Năneacă şi Ilie şi Tatul cu copiii săi şi Slav şi Badea cu copiii săi şi Ţagaişoşa şi Copa şi Duşa şi Bonţea şi Vulpea şi Rasiguvlea cu copiii săi. Şi iarăşi să le fie la Fâr... a treia parte şi la. . . şi Păuneştii toţi şi T. . . şteştii toţi şi a treia parte din partea lui Negrea, pentrucă le-a dobândit jupan Dăghici cu dreaptă şi credincioasă slujbă la părintele domniei mele Vlad voevod; şi domniei mele mi-au dat doi cai buni prusi şi preţul lor, 2000 aspri. După aceia, sunt aceste mai sus zise sate şi Aţigani toate vechi şi drepte ocine şi dedine, cumpărate de jupan Drăghici vornic. Şi iarăşi fiii lui Vintilă, ei să-şi ţie satele lor şi Aţiganii, precum s’au întocmit mai înainte şi le-au împărţit. Şi iarăşi, dacă se întâmplă moartea mai întâi fiilor lui Vintilă şi nimeni nu rămâne dintre nepoţii lor, atunci toate satele şi Aţiganii să fie ale jupanului Neagoe şi ale fiilor jupanului Stoican şi surorilor lor, Maria şi Neacşa şi Bobe şi Slavna. Şi iarăşi, deasemenea, dacă se întâmplă moarte mai întâi lui Neagoe şi cu copiii fratelui său Stoican, satele lor şi Aţiganii toţi mai sus scrişi să fie ale surorilor jupanului Neagoe, Maria şi Neacşa şi Bobe şi Slavna şi fiilor lor. Iar la ti prădalica să nu fie niciodată în veci, cât timp se va găsi seminţie dintr’înşii. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie acele toate mai sus zise sate şi Aţigani de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. începând dela vama oilor şi de vama porcilor şi de al-binărit, de găletărit şi de dijme şi de cositul fânului, de care, de cărături, de podvoade, de talpe şi de vinărici, adică de toate slujbele şi dăjdiile mari şi mici, câte se află în ţara de sine stătătoare şi în stăpânirea domniei mele. Nimeni să nu cuteze să turbure acele sate şi Aţigani, nici sudeţi, nici glo-bnici, nici birari, nici altul nimeni dintre slugile şi dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după muncile domniei mele, pentrucă cine s’ar încumeta să-i turbure sau să-i împiedice chiar cu un fir de păr, un om ca *) „judele", aşa în orig. 61 www.dacoromanica.ro acela va primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi acest hrisov al domniei mele, pe acela şi dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia Iui; dacă va călca şi va risipi siva batjocori, pe unul ca acela domnul dumnezeu să-l nimicească şi să-i ucidă aci trupul şi în veacul viitor sufletul lui. .. unde nu este făţărie şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, purtători de dumnezeu* dela Nicheia şi să aibă Iuda şi cu Arie şi cu toţi acei care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos şi sângele lui asupra lor şi asupra copiiilor lor, ceace este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Barbul ban, jupan Pârvul Cralevski, jupan Danciul mare vornic, jupan Bogdan logofăt, jupan Danciul pârcălab de Poenari, Harvat vistier, Neagoe comis, Standul paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic. Şi eu, Oancea, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Mai 27 zile* în anul 7018 . Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R P R., XXXIX/3 Orig. slav, perg., foarte deteriorat, pecete atârnată, căzută. 57 1510 (7018) Iunie 18, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credincioasei slugi şi boierului domniei mele jupanului Stoica pitar cu. fiii lui, ori câţi îi va lăsa dumnezeu,ca să-i fie la Lungi ori cât este partea lui Neagoe* toată, pentrucă a venit femeia lui Neagoe şi fiica lui Neagoe în faţa domniei mele, de şi-au dat părţile lor din Lungi de bunăvoia lor jupanului Stoica pitar* ca să-i fie de ocină. După aceia, a cumpărat jupan Stoica pitar dda fiica lui Neagoe* dela Drăgaie, pentru 600 aspri. De aceia şi domnia mea i-am dăruit ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi. fiilor Iui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui în veci. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Pârvul Cralevski şi jupan Danciul mare vornic şi jupan Bogdan mare logofăt, Semca spătar şi Harvat vistier* Neagoe comis, Stanciul paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic. 62 www.dacoromanica.ro S’a scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Iunie 18 zile,anul 7018 şi bunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Stan şi Standul şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie ocină...şi la Sadină. Şi lui Vişosav şi lui Tatul să le fie ocină la Buneştii dela Muşcel. Şi iar să le fie ocină lui Voico şi Oancea şi Badea la Frăsinet şi la Buneşti şi la Meriş pe gura Vâlsanului, toate ocinele lor, pentrucâ le sunt vechi şi drepte ocine de moştenire. Şi căruia dintre ei se va întâmpla mai întâi moarte, iar cele mai sus zise să nu fie la ei prădalice, ci să le fie ale acelor rămaşi. De aceia, am dat domnia mea mai sus zişilor oameni mai sus numitele odne şi dedine, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Barbul ban şi Pârvul Cralevski şi Danciul mare vornic şi Bogdan mare logofăt şi Simca spătar şi Harvat vistier şi Nea-goe comis şi Standul paharnic şi Ivan stolnic şi Mareea postelnic. Şi ispravnic Danciul mare vornic. Şi eu, Varnava, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna August 2 zile, şi dela Adam până acum, în anul 7018 <15 io>. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu ,domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 168. Orig. slav, perg., rupt, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1732. 59 1510 (7019) Septembrie 8, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător, încă şi din casa domniei mele, jupanului Standul logofăt ®) şi cu fiii lui, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie jumătate din Belciugata, pentrucă îi este jupanului Stanciul veche şi dreaptă ocină, dedinâ. Şi iar să-i fie la *) loc rupt în orig. *) ,,slovopisate!i“ în orig. 63 www.dacoromanica.ro Voinigeştii locul de mănăstire şi de vie lângă Valea Rea, pentrucă a cumpărat jupan Standul dela Paul din Voinigeşti acel loc, pentru 80 aspri. Şi iar să-ifie un loc la pădure, pe care i l-a dat nepotul Tudor unchiului jupan Stanpiul, în cinste 1), să-şi facă vie. Iar alt om să nu aibă amestec, afară de jupan Stanciul, pentrucă după moartea lui, el a lăsat cu mare blestem ca să fie acea ocină dela Belciugata şi acea vie dela Voinigeşti pentru sufletul părintelui şi pentru sufletul său, sfintei mănăstiri numită Perivoli, hramul preacuratei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioarei Maria, naşterea ei, să fie sfinţilor, dumnezeeştîlor călugări de hrană, iar nouă şi părinţilor noştri pomenire. Insă cu jumătate din Belciugata şi cu via dela Voinigeşti să nu aibă nimeni amestec, ci numai călugării dela sfânta mănăstire Perivoli. Iar din alte sate, câte au din alte cărţi, când nu se vor mai afla din jupan Stanciul şi din fratele său popa Frâncul, niciun fiu, nici fiică, nici nepot, atunci să fie acele sate şi Aţigani ale sfintei mănăstiri, lângă Voinigeşti, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine şi cumpărături. Iar la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Pârvul fost vornic şi jupan Bogdan mare vornic, jupan Oancea mare logofăt, Danciul spătar, Stanciul paharnic, Neagoe comis, Ivan stolnic, Mareea postelnic. Scris în Tărgovişte, luna Septembrie 8 zile, în anul 7019 . Ispravnic Semca, fratele lui Mareea. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 169. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri rom. 60 1510 (7019) Septembrie 11. f Cu mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domnu a toată Ţara Rumănească, fecior preabunului şi marelui Vlad voevoda. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele slugilor domnii mele Oprea şi Stanciul şi cu feciorii lor, câţi dumnezeu le-ar trimite, ca să le fie lor în Corbi patra patte şi din partea Balicăi jumătate, pnru lor bătrână şi dreaptă ocină de moştenire. Ş r Oprei şi Stanului cu feciorii lor să le fie în Corbi, den partea lu Filip, a treia parte, pentrucă au cumpărat dela Filip, derept 1 j florinţu. Iar după aceia, au avut Oprea pâră cu călugări dela Tismana de s’au părăt nainte domniii mele. . .2); aşa, domnia mea am dat Oprei 12 boiari de au ,,u cest“ în orig. *) loc rupt în text. 6â www.dacoromanica.ro mărturisit denaintea domniii mele şi au jurat cum că iaste a Oprei şi a soţiilor *) lui ce sănt scrişi mai sus bătrâne şi drepte ocine de moştenire. Drept aceia şi domnia mea le-am dat, ca să le fie lor moşii ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor, strănepoţilor lor. Şi oricăruia dentr i s’ar întâmpla mai ’nainte moarte, iar într’ănsele să nu fie părăsiri,a) ce să fie -ce vor fi rămas. Şi de cătră ile nemişcat, după porunca d mele. Iată şi mârctori am pus domniia mea: jupan Barbul ban Craiovescu> şi jupan Păr si jupanul Danciul Craiovescu fi jupan Bogdan mare vornic şi jupan Harvat vistier, jupanul Simca spătar, Ivan stolnic, Stanciul păharnic, Mareea postelnic. Şi eu, Radul, care am scris, luna lui Săptemvrie ii %ile, văleat 7oi9. Iar la limba rumănească l-am scos la Mai 17 eţile, 1734 de Vintilă portar. Arh. St. Buc., S. I., nr. 17o. Trad. rom. 61 < 1510 Septemvrie — 1512 Ianuarie >, Măgurele. f Io Vlad voevod şi domn. Scrie domnia mea ţie, Stancio şi ţie, Iubane şi cu tovarăşii3) voştri. Şi aşa vă vorbim domnia mea ca din ceasul în care veţi vedea această carte a domniei mele, voi în acel ceas să vă feriţi de ocina fiilor Dumitresii, cum v’a judecat fratele domniei mele Radul voevod. Deasemeni aţi venit iar înaintea domniei mele, iar domnia mea v’am dat 48 boieri; iar voi nu aţi putut să aduceţi pe acei boieri la soroc, ci aţi rămas de lege. Astfel, să vă feriţi de ei şi de ocina lor, să nu vină în alt rând înaintea domniei mele să se plângă de voi, căci nu veţi avea grijă de ocină ci de capete. Şi altfel nu va fi, •după spusa domniei mele. Ispravnic jupan Bogdan mare vornic. S’a scris la Măgurele. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 172. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1912 August 31. Datat după anii de domnie ai lui Vlad cel Tânăr şi după Bogdan mare vornic. 62 1510 (7019) Noembrie 12, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea aceasta poruncă . a domniei mele sfintei mănăstiri Tismana, hramul preasfintei stăpânei noastre *) cu sensul de «cetaşi», membri ai obştei. *) în loc de prădalică. '") cf. nota I. 65 s www.dacoromanica.ro născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi egumenului popa Evstratie şi tuturor fraţilor celor întru Hristos care se află în sfânta mănăstire, ca să le fie Vodiţa Mare şi satul numit Bahna şi cu toate seliştele şi cu tot hotarul pe ambele părţi ale Vodiţei, până în hotarul Reciţei. Şi Vârful lui Vlad până în hotarul Ştubeiu, unde se opreşte la o mlaştină, adică o baltă oarecare. Şi Bucina cu tot hotarul, dela Dunăre până în hotarul Şovârliugului. Pentru că au avut călugării dela sfânta mănăstire Tismana pâră cu Roşea şi cu fiii lui Răsipă înaintea părintelui domniei mele. Astfel egumenul şi fraţii au scos înaintea părintelui domniei mele Vlad voevod cărţile bătrânilor domni, dela Vladislav voevod, care a fost înaintea lui Mircea voevod şi cartea străbunicului domniei mele Mircea voevod şi apoi şi cărţile tuturor domnilor la rând, până în viaţa domniei mele şi cartea părintelui domniei mele Vlad voevod şi a fratelui domniei mele Radul voevod. Şi am cercetat şi domnia mea aceste cărţi, toate, pe rând, cu cinstiţii boieri ai domniei mele şi bine am aflat că Vodiţa Mare şi satul Bahna şi cu toate seliştele Bahnei şi cu tot hotarul şi Vârful lui Vlad şi Bucina cu tot hotarul, că sunt cele mai sus scrise ocine drepte ale sfintei mănăstiri. Apoi s’au sculat călugării dela Tismana, de au scos înaintea părintelui domniei mele şi au mărturisit şi au jurat 24 boieri, toţi au mărturisit că este dreaptă ocină a sfintei mănăstiri. De aceia, le-am cercetat şi domnia mea cărţile şi am judecat după vechile cărţi, cum am văzut domnia mea şi am dat sfintei mănăstiri şi dumnezeeştilor călugări ai sfintului loc acele mai sus scrise ocine, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi tuturor fraţilor celor întru Hristos şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi oricine se va încumeta să strice această carte a domniei mele şi porunca bătrânilor domni, pe acela domnul dumnezeu să-l nimicească şi să-l risipească şi să-l ucidă, aci cu trupul şi în veacul viitor sufletul lui; să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi dela Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu ceilalţi Iudei fărădelege care au strigat într’un singur glas. Martori pune domnia mea: jupan Barbul ban şi jupan Pârvul şi Danciul Cralevski, jupan Datco ban, jupan Bogdan mare vornic, jupan Oancea logofăt, Harvat vistier, Semca spătar, Neagoe comis, Standul paharnic, Ivan Calinescul stolnic, Mareea postelnic. Şi eu, Stepan, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Noembrie 12 zile, în anul 7019 . f Io Vlad voevod ,din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I:, nr. 171. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1845. 66 www.dacoromanica.ro 63 <1510—1511 > Noembrie 21, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Vlad marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Dan puşcar şi cu fraţii săi, Roman şi Radul şi Micul şi Muşat şi Stoica şi cu fiii lor, ca să le fie la Miceşti partea lui Stance, pentrucă s’au arătat cu dreaptă slujbă faţă de domnia mea. Deci, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Scris la 21 Noembrie, în cetatea Bucureşti. Ispravnic Tihul pârcălab, f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R„ XI/154. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Datat din anii de domnie a lui Vlad cel Tânăr. 64 1511 (7019) Ianuarie 10, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului a tot cinstit şi dumnezeesc al uspeniei preasfintei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, sfintei mănăstiri numite Tismena şi cinstitului părinte egumen, chir Evstratie şi dumnezeeştilor călugări care trăiesc în sfânta mănăstire, ca să le fie satele, anume: Bahna toată şi cu tot hotarul şi Precârstiia toată şi cu tot hotarul şi Bucina toată, pentrucă sunt veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri. Iar apoi, au avut pâră călugării din sfânta mănăstire înaintea domniei mele cu fiii lui Răsipă. Astfel, domnia mea am judecat cu cinstiţii şi dreptcredincioşii şi cu aleşii vlastelini şi dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea cărţile bătrânilor domni, toate pe rând, cum sunt acele mai sus zise sate ocină şi dedină veche şi dreaptă a sfintei mănăstiri. Apoi, le-am dat domnia mea 12 jurători, de i-au adus înaintea lui jupan Radul din Borăşti; astfel au jurat că este dreaptă moşie a sfintei mănăstiri. Ju-rătorii, anume: popa Cuzma din Tismena şi popa Iovan din Padeş şi popa Boia din Strugarţi şi Vladul din Padeş şi Budul din Precina şi Boia din Giureşti şi Lepădat din Nedanova şi Radul din Şivarna şi Tepşa din Runcu şi Nan din Gornoviţa şi Stanciul din Topolniţa şi Milea dinMirceşti şi Şuşman din Marga, de au jurat cu sufletele lor dinaintea lui Radul din Borăşti. Iar jupan Radul a scris carte către domnia mea cum au jurat şi au dat sfintei mănăstiri. 67 5* www.dacoromanica.ro Pentru aceasta şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Pârvul şi Danciul foşti vornici, jupan Bogdan mare vornic, jupan Oancea logofăt, Harvat vistier, Semca spătar, Neagoe comis, Stanciul paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic. Şi am scris eu, Tudor gramatic, în cetatea de scaun Târgovişte, luna Ianuarie io zile, în anul 7019 . f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., SI., nr. 173. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1845. 65 loll (7019) Martie 22, Bucureşti. f Cei câţi cu duhul lui dumnezeu se poartă, aceştia sunt fii ai lui dumnezeu, precum a zis dumnezeescul apostol, căruia urmând, cei iubitori de dreptate, acel fericit glas de bucurie auzindu-1, pe care pururea îl aud: «Veniţi binecuvântaţii părintelui meu, moşteniţi împărăţia pregătită vouă dela facerea lumii» şi celelalte. Iată şi eu binecredinciosul, Io Vlad voevod şi domn fiul lui Vlad marele voevod, din mila lui dumnezu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului, am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă şi cu luminata şi curată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe dumnezeu, cel ce m’a proslăvit pe mine şi pe scaunul părinţilor domniei mele cu slavă m’a înălţat. Iată că mi-am adus aminte de dumnezeiasca Scriptură, pe care aum auzit-o grăind: «Ascultaţi dar împăraţi şi înţelegeţi, învăţaţi judecători ai marginilor pământului, luaţi aminte cei ce ţineţi mulţimile şi vă mândriţi cu noroadele limbilor că dela domnul vă este dată stăpânirea voastră şi puterea dela cel de sus.» De aceia, ne-am grăbit, ca până ce voiu petrece întru cele pământeşti, să îngrijesc şi pe cele viitoare după puteri să le îndreptez; socotind pentru cele sufleteşti, că dela dumnezeu ne este dat totul. De aceia, din toată inima am dorit către hramul şi lăcaşul preacuratei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, slăvitei ei vovidenii, mănăstirii numită Snagov şi am dăruit acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisov al domniei mele cinstitei mănăstiri şi nastavnicului şi învăţătorului turmei cuvântătore a lui Hristos, părintelui egumen şi tuturor fraţilor celor întru Hristos şi care trăiesc în acel sfânt loc, ca să le fie două părţi din Cârcimari, care le-a cumpărat jupan Bogdan vornic dela Cioară, pentru 3000 aspri şi le-a dăruit sfintei mănăstiri. Şi iarăşi să le fie cealaltă 68 www.dacoromanica.ro parte în Cârcimari, din ocina lui Cioară, pe care a închinat-o Cioară sfintei mănăstiri de a lui bunăvoie. Şi iarăşi să le fie în Cârcimari a paţra parte şi în Băbeni a patra parte, pe care a dăruit-o Cornilie călugăr sfintei mănăstiri, încă în zilele unchiului domniei mele Vlad voevod. De aceia, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi du-nezeeştilor călugări, iar nouă şi părinţilor noştri şi fraţilor noştri întru veşnică pomenire. încă şi după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să stăpânească Ţara Românească, care va înnoi şi va dărui şi va întări, pe acela domnul dumnezeu să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui şi să-i fie < sprijinitoare > născătoarea de dumnezeu; dacă va strica şi va călca, pe acela domnul dumnezeu să-l ucidă şi să-l nimicească..., iar în veacurile viitoare sufletul său. <Şi să-i fio potrivnică preasfânta născătoare de du-nezeu la cumplita judecată. <Şi să fio blestemat de 318 sfinţi părinţi dela Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie < şi cu acei Iudei care au strigat asupra > domnului nostru Iisus Hristos ceiace este şi va fi, amin. Martori: jupan Barbul ban şi Cralevski fost vornic, jupan Bogdan mare vornic, jupan Oncea mare logofăt, jupan Harvat vistier, Semca spătar, Neagoe comis, Ivan stolnic, paharnic, Mareea postelnic, Radul şi Pârvul stratornici. Şi eu, Stoica, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Martie zz . f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 174. Orig. slav, perg., rupt şi şters, pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din 184} Aprilie. 66 1511 (7019) Aprilie 19, Popeşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Govora, hramul şi lăcaşul sfintei, curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioara Maria şi slăvitei ei uspenii şi nastavnicului sfintei mănăstiri chir Dorothei şj fraţilor ce trăesc în acel sfânt lăcaş, ca să le fie trei Aţigani, anume: Costea cu copiii săi şi Oprea cu copiii săi şi Radul cu copiii săi, pentrucă i-a dăruit sfintei mănăstiri jupaniţa Neaga, fiica jupanului Dan Durduca, dinaintea domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumnezeeştilor călugări de aju- 69 www.dacoromanica.ro tor aci, iar jupaniţei Neaga şi părinţilor ei şi copiilor ei să le fie de veşnică pomenire. De aceia, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Altfel să nu fie. Martori: jupan Barbul ban, jupan Pârvul Cralevski, jupan Bogdan mare vornic, jupan Oancea logofăt, jupan Harvat vistier, Neagoe comis, Semca spătar, Stanciul paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic. Şi eu am scris, Sin, la Popeşti, luna Aprilie 19 zile, în anul 7019 eijnx Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 175. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1797. 67 1511 (7019) Aprilie 22, Popeşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Tismana, hramul şi lăcaşul preasfintei curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, de dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstita ei uspenie şi părintelui egumen şi fraţilor care trăesc în sfânta mănăstire, ca să le fie Ceurii toţi, pentrucă este a sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină. Apoi, a venit Coman cu fraţii săi înaintea domniei mele de s’a jeluit că are la Ceuri o parte, însă lângă Jiu. Iar domnia mea le-am dat 12 boieri să jure că acea parte le este ocină dreaptă şi dedină. Iar ei n’au putut să jure, ci au rămas de lege; ci acei 12 boieri au dat acea parte sfintei mănăstiri, că este veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri. Şi au aflat acei 12 boieri că Jiul este hotarul vechi al sfintei mănăstiri, pe unde a hotărnicit Detco ban cu 12 boieri. Pentru aceasta şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Pârvul fost vornic, jupan Bogdan mare vornic, Harvat vistier, Neagoe comis, Semca spătar, Ivan stolnic, Stanciul paharnic, Mareea postelnic. Scris la Popeşti, luna Aprilie 22 zile, în anul 7019 <1511 >. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 176. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1846 Iulie 8. 70 www.dacoromanica.ro 68 <1511 (7019) > Iulie 1, Târgovişte. Cu mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiiul marelui Vlad voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri Codmeni, hramul preasfintei, preacuratei, prea blagoslovitei stăpânei noastre de dumnezeu născătoarei şi pururea fecioarei Măriei a cinstitei bunei vestiri şi părintelui igumenului chir David şi tuturoru fraţilor ■ce sănt lăcuitori acolo ca să fie lor Prislopul tot, dupreste tot hotarul şi Cacaleţii toţi şi Clăceştii toţi şi cu tot hotarul, tot, pentrucă le-au cumpărat pre dănsele jupan Bogdan marele dvornic dela Standul pârcălabul, drept 5.000 de aspri gata<şi > le-au adaos sfintei mănăstiri Codmeni. Pentru aceia şi domniia mea am dat sfintei mănăstiri Codmenii, ca să fie ei ohabnici şi dumnezăeştilor călugări spre hrană şi spre întărire, iar noao şi părinţilor noştri spre vecinică pomenire. Şi de nimeni nici o supărare să nu aibă după hotărârea domnii mele. Mărturii sănt: jupan Barbul ban şi jupan Părvul ban Craiovii şi jupan Oancea mare logofăt şi jupan Harvat vistier şi Neagoe comis şi Semca spătar şi Ivan stolnic şi Mircea *■) postelnic şi Radul şi Pârvul postelnici. Şi am scris eu. Sin gramaticul, la Tărgovişte, în luna lui Iulie 1, la leat 7009 . Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana, nr. 357, f. 23V. Copie. rom. Data din condică este greşită, domnia şi divanul corespund cu anul 1511 (7019) (Vlad cel Tânăr); s’a omis cifra zecilor. 69 <1511 (7019) > Iulie 10, . f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vL hiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Drăgoi şi cu fratele său Stanislav şi cu fiii lor, câţi le va lăsa ■dumnezeu, ca să le fie lor în a patra parte partea lor. Şi iarăşi lui Drăgoi cu fratele său Stanislav şi cu fiii lor, să le fie în Zvărjoi a patra parte, oricât este partea lor, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceia, a venit Drăgoi înaintea domniei mele, de şi-a aşezat pe fratele său Stanislav părţile sale din cât are Drăgoi, ca să fie fiii lor, fraţi nedespărţiţi în veci. Iar domniei mele i-au dat un cal de 300 aspri. J) In Ioc de Mareea. 71 www.dacoromanica.ro De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie aceasta de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. <Şi> oricui dintre dânşii i s’ar întâmpla. moarte, prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi, în. veci. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi martori: jupan Barbul banul şi fratele său Pârvul Cralevski, jupan. Bogdan mare vornic, jupan mare logofăt, Harvat vistier, spătar, Neagoe comis, Ivan stolnic, postelnic, Radul şi Pârvul mari . .. luna Iulie io zile, în anul 7o[i]9 Ispravnic... f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezu, domn. Arh. St. Buc., S. I. nr., 177. Orig. slav, perg., şters şi ilizibil, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din sec. XVIII, după care sau făcut completările. Data greşită 7009 a fost corectată după divan. Locul, după documentul următor dela acelaşi domn, în aceiaşi zi. 70 1511 (7019) Iulie 10, Dridih. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Nichifor şi cu fiii săi, oricâţi îi va lăsa dumnezeu* ca să-i fie la Rogozeşti, ocina toată, pentrucă a cumpărat-o jupan Nichifor dela jupaniţa lui Mânzea şi dela fiii ei: Neagu Mânzea şi dela Bărbăteiu şi dela Stan şi dela ginerele ei Coman, pentru 2200 de aspri. Şi domnia mea i-am ertat caluL Deci şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi ‘ nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi iarăşi am slobozit domnia mea mai sus scrisul sat jupanului Nichifor, ca să-i fie Rogozeştii slobozi şi în pace de toate slujbele şi dările, câte se află în ţara şi stăpânirea de sine stătătoare a domniei mele şi nimeni să nu cuteze să-i turbure- Şi iarăşi, oricâţi vecini vor veni să şeadă la Rogozeşti, iar ei să fie slobozi de. toate slujbele şi dările mari şi mici, numai pe 7 ani, numai să dea birul şi să facă oastea cea mare şi alta nimic. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Pârvul fost vornic, jupan Bogdan mare vornic, jupan Oancea mare logofăt, Harvat vistier, Semca spătar, Neagoe comis* Ivan stolnic, Standul paharnic, Mareea postelnic. Şi eu, Nicola, am scris la Dridih, luna Iulie 10 zile, anul 7019 <1511 >. Ispravnic însuşi Oancea logofăt. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., CCXCIX/6. Orig. slav. perg., pecete aplicată, căzută. 72 www.dacoromanica.ro 71 1511 (7019) < Iulie-August > 30, Dridih. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Tismana, hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi părintelui egumen şi tuturor fraţilor, care trăiesc în acest sfânt lăcaş, ca să le fie satul numit Bahna şi cu tot hotarul, pentrucă am cercetat domnia mea cărţile de ocină ale sfintei mănăstiri* ce au dăruit bătrânii domni sfintei mănăstiri şi am dat domnia mea lege călugărilor din sfânta mănăstire Tismana 12 boieri, de au mărturisit acei 12 boieri înaintea jupanului Radul din Borăşti şi s’au jurat că este a sfintei mănăstiri Tismana, veche şi dreaptă ocină, dăruită sfintei mănăstiri încă de bătrânii domni_ Pentru aceasta, am dat şi domnia mea ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumnezeeştilor călugări de hrană, iar nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori pune domnia mea: jupan Barbul ban şi jupan Pârvul Kralevski* jupan Bogdan mare vornic, jupan Oancea mare logofăt, jupan Harvat vistier, jupan Semca spătar, jupan Stanciul paharnic, jupan Ivan Călinescul stolnic* jupan Neagoe comis, jupan Mareea postelnic. Şi eu, Freja diac, care am scris în Dridih, luna ... 30 zile, în anul 7019. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 178. Orig. slav, hârtie filigran, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1845 Martie 30. Luna omisă de scriitorul actului; alcătuirea divanului indică vara anului 15ii- 72 1511 (7020) Noembrie 28, Buzău. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Detco cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie la Topeşti, jumătate din partea unchiului său Laţco, pentrucă îi este veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi am văzut domnia mea cărţile părintelui meu Vlad voevod, că este a lui dreaptă ocină, dedină. Pentru aceasta, i-am dat domnia mea ca să-i fie de ocină şi de ohaba lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 73 www.dacoromanica.ro Martori: jupan Barbul ban, jupan Pârvul Cralevski, jupan Bogdan mare vornic, jupan Harvat vistier, Oancea logofăt, Semca spătar, Neagoe comis, Ivan stolnic, Stanciul paharnic, Mareea postelnic. Scris în târgul Buzăului, luna Noembrie 28 zile, în anul 7020 <1511 >. Ispravnic Detco ban. f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 179. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu două traduceri rom.: una dela sfârşitul sec. XVIII, cealaltă din 1844 August 7. 73 1511 (7030) Decembrie 37, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele a tot cinstitului şi sfântului hram a tot sfântului părinte al nostru arhiierarh şi făcătorul de minuni şi marelui ierarh Nicolae din Mira Lichiei şi lăcaşului sfintei mănăstiri numită Deal şi părintelui nostru egumenului Dionisie şi tuturor fraţilor, care trăesc în acest sfânt lăcaş, ca să le fie în stăpânire satul numit Bejeşti, tot, cu tot hotarul şi moara. Tentrucă a fost jumătate veche şi a jupanului Staico logofăt dreaptă ocină. Iar cealaltă jumătate a cumpărat-o sora domniei mele jupaniţa Caplea dela fiii lui Iov din Drăgoeşti, pentru 700 aspri, încă în zilele lui Mihnea voevod. Iar după aceia, a venit sora domniei mele jupaniţa Caplea înaintea domniei mele, de a dăruit acest mai sus spus şi scris sat Bejeşti, toţi şi cu moara sa sfintei mănăstiri pentru sufletul jupanului Staico logofăt şi pentru sufletul fiului lor jupan Pârvul comis şi pentru sufletul lor, pentruca să fie cinstiţilor şi dumnezeeştilor călugări de hrană şi de întărire, iar lor să le fie de veşnică pomenire, în vecii fără de sfârşit. Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, în veci. Martori: jupan Bogdan mare vornic, jupan Danciul mare pârcălab, jupan Detco ban, jupan Oancea mare logofăt, jupan Harvat vistier, jupan Semca spătar, Calotă comis, Stanciul paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic. Şi eu, scriitorul Sin, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Decembrie 27 zile, în anul 7020 . f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 180. Orig. slav, perg., pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1844 Febr. 21. 74 www.dacoromanica.ro 74 1512 (7020) Ianuarie 8, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului preasfintei şi preacuratei şi prea binecuvântatei stăpâne a noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii, mănăstirii numită Tismana şi părintelui egumen chir Eustratie şi tuturor fraţilor, cari trăesc în acest sfânt lăcaş, ca să le fie Topeştii toţi, ce l-a dăruit Laţco sfintei mănăstiri, jumătate, în zilele fratelui domniei mele răposatului Radul voevod, iar cealaltă jumătate pe care a lăsat-o Laţco fiului său Radul, cât timp va fi fiul său Radul , să stăpânească el singur jumătatea sa; iar după moartea fiului său Radul, dacă i se va întâmpla şi fiului său Radul moarte şi nu va rămâne nici un copil dela el, atunci să fie şi cealaltă jumătate, pe care a lăsat-o. Şi a dat Laţco şi a dăruit sfintei mănăstiri cu blestem. Pentru aceasta, s’a dăruit satul tot sfintei mănăstiri de către Laţco şi de fiul său Radul, ca să fie sfinţilor călugări de hrană, iar lor să le fie întru veşnică pomenire. Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri şi părintelui egumen şi cu fraţii, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Altfel să nu fie. Martori: jupan Bogdan mare vornic, jupan Danciul pârcălab, jupan Detco ban, jupan Oancea logofăt, jupan Harvat vistier, jupan Semca spătar, Calotă ■comis, Stanciul paharnic, Ivan stolnic, Mareea postelnic. Şi eu, Sin scriitorul, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Ianuarie 8 zile, în anul 7020 f Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 181. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, din care lipseşte o parte. Cu o trad. rom. din 1844 August 5. 75 1512 (7020) Februarie 20, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri Cotlomuz ce este la sfântul munte, hramul preobrajenia domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos, ca să le fie satele numite: Hârteşti cu tot hotarul şi cu gorştina şi Călugăreni şi Cireşovul şi Dăneştii lui Vlae şi Giurgiova şi Comanca şi Suhaia şi Omrazani, pentrucă sunt aceste sate mai sus scrise ale sfintei mănăstiri dela Cotlomuz vechi şi drepte ocine şi dedine. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea şi le dăruim sfintei mănăstiri cu tot venitul, totul să se dea sfintei mănăstiri pentru întărire: şi găleata şi zeciuiala 75 www.dacoromanica.ro din stupi şi gloaba şi vinăriciul domnesc şi boieresc şi perperii şi cât va fi via. vecinilor mănăstirii pe hotarul mănăstirii, sau dela ţară sau dela oraş, iar ei să., plătească vinăriciul şi domnesc şi boieresc sfintei mănăstiri, deasemeni şi perperii. Şi ori pe unde este hotarul şi ocina mănăstirii dela Cotlomuzu, nimeni să nu îndrăznească să le ia nici vinăriciul, nici găleata domnească, nici boierească, nici dijma, nici... nimeni să nu-i turbure dintre slugile domniei mele şi dintre dregătorii domniei mele, nici dijmarii pentru dijmă, nici găletarii pentru găleată, nici sudeţii... nici povodnicarii, nici nimeni altul dintre slugile şi dintre dregătorii trimişi după milele şi după muncile domniei mele, pentrucă am lăsat domnia mea... dăjdii, să fie mai sus scrisele sate sfintei mănăstiri dela Cotlomuz. Pentru aceasta, să fie slobozi şi în pace de către toate slujbele şi dăjdiile câte se află în ţara domniei mele, numai să facă oastea cea mare şi birul să-l plătească domniei mele. Pentru aceia, nimeni să nu-i turbure, pentrucă cine s’ar încumeta să-i turbure, acel om să ştie bine că va primi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi ruşinător şi călcător ale acestei porunci a domniei . Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Scris în Târgovişte, luna Februarie 20, în anul 7020 . • f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 182. Orig. slav, perg., rupt şi pătat, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1915 Aprilie 3. 76 1512 (7020) Mai 26, Bucureşti. j- Din mila lui dumnezu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Snagov, hramului şi lăcaşului preasfintei, curatei şi prea-binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu, pururea fecioarei Maria, cinstita şi slăvită ei vovidenie şi părintelui egumen chir Ştefan şi tuturor fraţilor, cari trăesc în sfânta mănăstire, ca să le fie lor în Cârcimati din partea lui Cioară două părţi, pe care le-a cumpărat jupaniţa lui Stepan, pentru 3000 aspri, aceste două părţi, dela Cioară, pe ascuns şi fără ştirea călugărilor. Iar călugării au pârît înaintea lui Vlad voevod, ca să întoarcă asprii jupaniţei lui Stepan, 3000 de aspri. Şi apoi s’au pârît şi înaintea domniei mele călugării dela Snagov cu jupaniţa lui Stepan. Şi domnia mea am dat jupaniţei lui Stepan 12 boieri,, ca să jure că, atunci când a cumpărat dela Cioară acele două părţi, ea a cumpărat cu ştirea călugărilor, nu a cumpărat pe ascuns; iar acei boeri n’au vrut să jure, ci au rămas lui Stepan de lege. Iar domnia mea am dat iarăşi călugă- 76 www.dacoromanica.ro iilor, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul Cralevski, jupan Pârvul fost vornic, jupan Calotă mare vornic, jupan Ivan logofăt, jupan Harvat vistier, Radul spatar, Drăghici paharnic, Ham2a comis, Barbul stolnic, Manea clucer, Radul şi Standul stratornici. Eu, Vintilă, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, în luna Mai 26 zile, în anul 7020 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr 183. Orig. slav, hârtie, rupt, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1843 Aprilie 1. 77 1512 (7020) Iunie 4. Hrisovul mării sale Io Basarab voevod, feciorul lui Basarab voevod, de moşie la Drăgăneşti de lângă Târgoviştejudeţul Dămboviţa. Iunie 4 vjle leat 7020 <1512>. Cinstitului boierului din casa domnii mele jupanului Calotă mare vornic •şi jupănesii lui Neacşii, fata Vladului voevod şi cu feciori lor şi cu fetele lor, anume Stanca şi Caplea ca să le fie lor Drăgăneştii de lângă Târgovişte jumătate, pentrucă au dat Vkd voevodu fii-sii, jupănesii Neacşii, de zestre. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 127 v. Rezumat rom. 78 1512 (7020) Iunie 23, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele întru totul sfântului şi dumnezeescului hram şi lăcaş al preasfintei, curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioara Maria, cinstita şi slăvită ei uspenie, mănăstirii numită Corbii de Piatră, ce a ridicat-o jupaniţa lui Hamza, monahia Magdalina, preacinstitelor surori şi călugăriţe care trăesc în acel sfânt loc şi monahiei Magdalina, ca să le fie satele anume: Corbii de Piatră şi via dela Goleşti. Şi Aţiganii, anume: Zâmba cu copiii lui şi Duşman cu copiii lui şi Calici cu copiii lui şi Căliman cu copiii lui şi Manea cel bătrân cu copiii lui şi Fârcea cu copiii săi şi Nănaia cu copiii săi şi Lazăr cu copiii lui şi Muşat cu copiii lui, pentrucă sunt vechi şi drepte ocine şi dedine ale monahiei Magdalina. 77 www.dacoromanica.ro Şi apoi a venit monahia Magdalina înaintea domniei mele, de a dăruit aceste mai sus spuse ocine şi Aţigani mai sus spusei mănăstiri, Corbii de Piatră. Apoi,, iarăşi a venit monahia Magdalina înaintea domniei mele, de a închinat această, mai sus spusă mănăstire domniei mele. Dacă se va întâmpla moarte monahiei Magdalina, iar mai sus spusele sate, Aţigani şi vie, prădalica să nu fie, ci să fie sfintei mănăstiri şi mănăstirea să fie domnească. Deasemenea şi după moartea domniei mele, pe cine îl va alege domnul dumnezeu să fie domn al Tării Româneşti sau din ruda din rodul inimii domniei * * mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, pe unul ca acela îl jurăm pe domnul dumnezeu, care a făcut cerul şi pământul, că acest mai sus spus hram să-l miluiască şi să-l întărească spre mântuirea sa cerească şi sănătatea trupească.. . satele, Aţiganii şi via... toate aceste mănăstirii de ocină şi de ohabă... surorilor pentru ascultare, întărire şi hrană, iar nouă şi părinţilor noştri întru veciniei pomenire. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martori: jupan Barbul... jupan Calotă mare vornic, jupan Ivan mare logofăt,, jupan Harvat vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Barbul stolnic, Radul postelnic. Eu, Stoica gramatic, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, în luna Iunie 23 zile, în anul 7020 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn,. Arh. St. Buc., S. I., nr. 184. Orig. slav, hârtie, şters şi rupt, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din sec. XVIII. 79 <1512—1513 > Iulie 23. f Atotvăzătorului şi preabunului, celui <în troiţă slăvit, dumnezeu, slavă şl laudă>, care toate din nefiinţă în fiinţă le-a prefăcut <şi> prin cuvântul său le-a creat şi prin duhul său preasfânt le-a întărit şi pe cei străbunului < nostru cel de demult», ci s’a îndurat, coborînd din ceruri şi dumnezeu, a toată ţara Ungovlahiei, râvnind către bine cinstitorii şi de Hristos. iubitorii, care în vremea de acum au trecut şi au ridicat şi au înfrumuseţat sfintele dumnezeeştile , fericiţii ctitori şi binecredincioşii împăraţi care au. 78 www.dacoromanica.ro împodobit grădina preasfintei maici a lui dumnezeu, care este în sfântul Munte Athos, unde şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul < străbunicul nostru > Io Mircea marele voevod a înnoit sfântul şi atotcinstitul hram al sfintei preo-brajenii a domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos, făcându-I ctitorie a Ţării Româneşti. După aceştia, astfel stricată părintele nostru Io Basarab voevod şi a înnoit-o şi a întărit-o. După aceasta şi noi, după cât am putut, am întărit şi încă o vom întări întodeauna şi o vom înnoi prin binefacerea lui Hristos. Dar pentru întărirea , Radul fiul lui Fete din Şerbăneşti, < Drăgoiu» şi Radu din (Cireaşova,. Dragomir din Milcova, Mihail» Gărbul şi Radomir pe vechiul hotar, (începând dela» hotarul Şerbă-neştilor, Oltul la capul (Ostrovului, merge la vale pe pârâu prin mijlocul Ostrovului, trece pârâul şi cade în baltă şi desparte hotarul cu Căneştii şi iarăşi trece Oltul şi desparte hotarul» cu Drenoviţa, trece (pe drum şi desparte hotarul Străhareţului, trece peste (baltă şi merge la câmpia seacă şi trece peste» o baltă mare şi merge (pe câmp şi cade în Pârâul Femeii şi merge pe pârâu» la gura Topiliştei. Aceasta (a fost» hotărnicit mai înainte de jupan Balica, (după el»' de Radul spătar, (după el de Theodor» vistier şi Lăudat şi aceştia pe (urma lor şi după» semnele (lor». Şi hotarul Călugărenilor începe dela drumul numit Pajişte, merge la deal la Patan şi merge pe drum la (răsărit» şi desparte hotarul Şerbăneştilor, străbate pădurea (şi merge > pe câmp, trece peste pârâul Rotăreştilor, lângă seliştea Rotăreşti şi merge (pe câmp» pe drum şi iese la drum şi merge spre răsărit, (străbate» tufele şi cade la obârşia pârâului Prădeşcului, unde ajunge hotarul Buiceştilor ( şi merge pe pârâu > la miază zi şi iese la câmp şi merge pe câmp la apus şi desparte hotarul cu Predeştii şi cade la pârâul Mănăstirii şi merge pe pârâu la gura Topiliştii şi iese la Mariţa. Acestea (le-a> hotărnicit jupan Balica (şidupă» el Dimitran şi aceştia pe urma lor şi pe semnele lor. 79 www.dacoromanica.ro La satulDăneşti, martorii: din Berindei,Radul şi Dragoman şi Drajo şi Nan, ■din Crăciuneni, şi Petru, din Corbul, Pero şi Dobrian, din Izvoară, Franco, din Crăciuneni, Fratea, Băseşti, Vlad şi Neacşul, din Nucet, Vlaicul spătar. Şi hotarul acestui sat începe dela.. .-1) merge la răsărit la vâlceaua lui Drăghiciu, desparte hotarul Uibăreştii şi merge la deal şi merge prin dumbravă, pe drumul Ruscăi, cade la...x) seacă şi lasă drumul la dreapta şi merge pe câmp, cade la Călmăţui, unde se cheamă Boilor şi desparte hotarul Stoicăneştilor şi merge pe Călmăţui, la gura Badidea, desparte hotarul cu Crăciunei, iarăşi merge la miază zi prin dumbravă şi desparte... la răsărit, cade la obrejie, la malul văii <şi> trece lunca, la movilă, cade la pârâu şi pe pârâu în sus, la hotar. hotărnicit Radul spătar şiTheodor vistier şi aceştia pe urma lor şi pe semnele lor. Şi martorii satului Lai ova: la Laiova de Jos: Codrea şi Dracea din Pleşoi...x) şi Dragomir, fiul Neacşei din Şcheostre, Cernat şi Manea Checica, din Bacaleşti, Şerb, din Băseşti, Brata şi Vlad <şi din> Crângeni, Radul Mlacă, din Creţeşti, Draghia şi Troşani, din Ostra.. -1) Vâlcul, din Laiova, Baniţa Udoba şi Dragomir fiul Neacşei; din Laiova de Jos, Braţ şi Milcu. Şi hotarul acestui sat începe dela Olt, mai sus de crivina Cornetului <şi merge > la pârâul cel mare, merge pe dealul Vraneştilor în la răsărit pe dumbravă, desparte hotarul cu Ostra <şi> iese la stejarul cel mare şi merge , aci este o piatră şi merge pe drum spre miază zi , trece peste câmp şi merge pe dumbravă, la valea care se cheamă Rusca, merge pe drum la izvorul hotărnicit Radul spătar şi aceştia pe urmele lui. şi Ghiurghev cu Prislopul,martorii: din Şcheioastra Checico, din Băcăleşti, Şerb şi din Băseşti judeţ2) din Crângeani, Radul din Creţeşti şi Truşan, din Laiova de Jos, Dracea şi Stanciul şi Udoba, din Dragomir, fiul Neacşei şi Baca. Şi hotarul acestor sate <începe> dela drumul Nicopolei şi merge pe padina Saşcăi <şi> merge la movilă şi merge la baltă şi iese la movila la pârul Calmaţuiului, la păr şi merge mică şi merge la răsărit, la pârâul mic, < trece peste > tufe, la balta seacă şi iese la câmp, la movilă <şi merge pe câmp>, cade la vale la gorunul lui Cozma, desparte hotarul , trece peste vale şi merge pe câmp, cade unde se întâlnesc amândouă troianele, desparte hotarul cu Sârbii şi Ruşii, iarăşi merge la , pe drumul Hansăreştilor, până la răspântia unde se desparte drumul Şcheioastre, iarăşi merge la apus pe câmp, peste măgura Băseştilor, desparte hotarul cu Băseştii, *) loc şters ilizibil. *) «judeţ » în textul slav. 80 www.dacoromanica.ro < merge >pe obrejie, trece lunca între dealuri, cade la Călmăţui şi iese la dealul Vranei şi iese la drumul Nicopolei la movilă şi desparte hotarul cu Crângeanii şi Măneştii, < merge pe drumul > Nicopolei, unde se întâlneşte cu hotarul. Şi acestea le-a hotărnicit Radul spătar, după dânsul jupan Catana şi aceştia iarăşi pe urma lor şi pe semnele lor. Şi seliştele şi Saca şi Cioara şi Suhaia şi alte , toate, câte sunt în jurul bălţii Călmăţuiului, până la drumul Şvitşovului, începând dela vadul Şviştovului <în sus, până> la Sichir, toate bălţile şi gârlele. Şi la satul Hârteşti, hotarnic Stepan spătar, martorii: Badea Cotescul, Şandru din Drăghici, Dan şi Sârbul din Nagomireşti, şi Badea din Luciiani, Răpede şi Razo şi Mihail din , Şerb din Voroveni, din Boteni, . Şi hotarul acestui sat începe dela valea şi merge la capul mlaştinei lui Şicaie, trece dealul şi iese la drum, la teiul cel mare şi desparte hotarul cu Gemenii, merge iarăşi la murminte.. -1) şi desparte hotarul cu Botenii, trece dealul, cade la pârâul < hotarului > şi desparte hotarul cu Lucianii, trece Argeşul şi merge pe culme, desparte hotarul cu Drăghicii, iarăşi merge pe culme, trece peste două drumuri şi desparte hotarul cu Mihăeştii, Boldei, cade la râpa Padului, < străbate lunca > la frasinul cel mare şi desparte hotarul cu Bătieştii, trece Argeşelul şi dealul, iarăşi cade în valea toată dela Argişel, pe care l-au cumpărat lui Radul voevod cel Bătrân . Şi la satul Sucaia... *) boierii. Şi numele boierilor... *) Dan.. -1) Şerb ■ ■ -1) au hotărnicit... A trimis Radul voevod Vlaicul din Nucet cu 12 boieri cu 12 boieri, de au tras pe urma lui Vlaicul din Nucet. Şi răspântie la grădişte, este un stâlp..-1), iar merge pe câmp la marginea găvanului, este un stâlp, iarăşi merge pe câmp, trece drumul Găurii ... *) găvanul... *) iar... *) la altă grădişte, iar merge pe câmp.. -1) malul... *) este drumul şi la drum este un stâlp, iarăşi merge pe drum.. -1) drumul la iezer, aci este un stâlp. Acestea le-au hotărnicit cu 12 mai sus scrişi. Şi acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după domniei mele. încă şi blestem am pus: după moartea cdomniei mele, pe cine> va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, pentru păcatele noastre din alt neam, să-l cinstească şi să-I întărească <în domnia lui>; iar dacă nu cinsteşte <şi> nu întăreşte, ci strică şi nimiceşte şi batjocoreşte, şters, ilizibil. 81 www.dacoromanica.ro domnul dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul şi să aibă Arie cel de trei ori blestemat şi cu alţi Iudei au strigat domnului dumnezeului nostru, sângele asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi <în> veci, amin. Martorii: jupan.. A) jupan... A) Harvat vistier, Radul spătar.. A), Drăgan paharnic, Barbul stolnic, Radul postelnic. Şi eu, Stoica gramatic, am scris în cetatea.. A), luna Iulie 23, în anul.. -1). f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Orig. slav. la muntele Athos. Copie slavă la Acad. R.P.R., colaţionată cu actul aproape identic din Maiu 1531» aflător la Acad. R.P.R., Fotografii, XXVII/18; după acesta din urmă s’au făcut completările. Datat după lista boierilor martori, in domniei lui Neagoe Basarab. 80 1512 (7020) Iulie 27, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată Ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mânăstiri Tismana, hramului şi lăcaşului preasfintei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii şi părintelui egumen şi năstavnic al sfintei mânăstiri chir Evstratie şi tuturor fraţilor care trăesc în sfânta mănăstire, ca să le fie Vodiţa Mare cu seliştea Bahnei şi cu tot hotarul pe amândouă laturile Vodiţei până la hotarul Răciţei şi Vârful lui Vlad până la hotarul Ştiubeiu, unde se întâlnesc într’o mlaştină, adică o baltă oarecare. Pentrucă s’au pârît călugării dela sfânta mănăstire înaintea lui Mihnea. voevod cu fiii lui Răsipă. Astfel, călugării au scos cărţile tuturor domnilor de mai înainte; astfel Mihnea voevod, el a dat călugărilor dela Tismana. Iar apoi, s’au pârît înaintea domniei mele călugării dela sfânta mănăstire cu Dragomir, cu Giurgea şi cu fiii lui Răsipă. Astfel domnia mea am judecat cu cinstiţii vlasteli ai domniei mele şi am văzut domnia mea cărţile domnilor bătrâni de mai înainte: cartea lui Mircea voevod şi cartea Iui Vlad voevod Călugărul şi cartea lui Radul voevod şi am aflat domnia mea că este Vodiţa Mare cu seliştea Bahnei şi cu tot hotarul a sfintei mânăstiri, veche şi dreaptă, ocină. Şi apoi călugării, ei au scos-o înaintea lui Vlad voevod Călugărul cu 24 de boieri, de au mărturisit şi au jurat că este a sfintei mânăstiri ocini dreaptă. Şi apoi ei s’au pârît şi înaintea lui Vlad voevod cel Tânăr; astfel iarăşi au jurat călugării cu 12 boieri, iar Dragomir şi Giurgea şi fiii lui Răsipă, ei an rămas de lege. x) şters, ilizibil. 82 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri Tismana, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Calotă vornic, jupan Ivan logofăt, Harvat vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Barbul stolnic, Radul postelnic. Şi eu, Stoica diac, am scris în cetatea Târgovişte, în luna Iulie 27 zile, în anul 7020 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., 185. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1845 Aprilie 4. 81 1512 (7020) Iulie 30, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahi. i, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Bistriţa, hramului şi lăcaşului preasfintei şi curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstita şi slăvită ei uspenie şi părintelui egumen chir Vavila şi tuturor fraţilor care trăesc în acel sfânt loc, ca să le fie satul, anume Mălurenii toţi şi cu ocina unde sunt vaduri de mori. Pentrucă a schimbat jupan Barbul ban cu jupan Oncea pârcălab, de a dat jupan Barbul ban jupanului Oncea pârcălab Grădiştea toată cu morile şi cu tot hotarul, cât a ţinut Lăudat vornic, iar jupan Oncea pârcălab a dat jupanului Barbul ban Mălurenii toţi şi cu ocina ce este mai îi jos de Mălureni, lângă Miceşti şi cu vaduri de mori şi cu tot hotarul Mălurenilor peste pădure în lat, cât este şi pe râu, să le fie ocina în lat, din hotarul Mihovenilor, până în hotarul Tocsăbeştilor. Iar apoi să se ştie că jumătate din Mălureni a cumpărat-o jupan Oncea pârcălab dela jupan Albu vistier, pentru 7000 aspri; iar cealalată jumătate din Mălureni şi cu ocina ce este mai jos de Mălureni, lângă Miceşti şi cu vaduri de moară şi lunca toată, din hotarul Tocsăbeştilor, până Ia malul Anenişului şi din câmp jumătate şi cu pomet cât a ţinut jupan Oncea pârcălab, pentrucă le-a cumpărat jupan Oncea pârcălab dela călugăriţa Magdalina Cârjoaviţa, pentru 4500 aspri şi 6 coţi de stofă de Londra şi 6 coţi stofă de Mechlen 1). Pentru aceasta şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi dumnezeeştilor călugări de hrană şi de întărire, iar nouă şi părinţilor noştri şi lor întru vecinică pomenire şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 1) Malines, în flamandă «Mechlen», localitate în Belgia. 83 6* www.dacoromanica.ro Martori: jupan Calotă mare vornic, jupan Ivan logofăt, Harvat vistier, Hâdul spătar, Drăghici paharnic, Ham2a comis, Barbul stolnic, Radul postelnic. Şi eu, Danciul gramatic, care am scris în cetatea Târgovişte, în luna Iulie 30 zile, în anul 7020 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. r86. Orig. slav, perg., pecete timbrată. 82 1512 (7020) Iulie 30, Târgovişte. ■f Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Basarab voevod şi domn, fiul marelui Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, ţinând şi stăpânind toată ţara Ungrovlahiei. Dela bunul dumnezeu venindu-mi în gând, am binevoit cu toată inima adevărată şi curată, ca mulţumită şi laudă să aduc bunului dumnezeu care cu a sa vrere şi bunătate ne-a dăruit nouă din ale sale bunătăţi şi ne-a aşezat pe scaunul părinţilor noştri, răposaţi mai înainte şi ne-a încredinţat nouă această stăpânire dată de dumnezeu. Pentru aceia, din toată inima am dorit către sfintele şi de dumnezeu împodobitele dumnezeeştile biserici, mai ales către numita sfântă mănăstire ce se cheamă Glavaciov, hramul întru totul curatei şi mântuitoarea lumii, preasfânta, curata şi prea binecuvântata stăpâna noastră, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstita şi slăvită ei blagoveştenie, pe care am văzut-o că a rămas săracă dela sfânt răposaţii noştri bunici. Deaceia, trudindu-ne am ridicat-o cât s’a putut, am înnoit-o, după aceia am dăruit şi acestea în stăpânirea sfintei mănăstiri, anume: Călugărenii toţi de pe Neajlov şi jumătate din Călugărenii de pe Teleorman, pentrucă sunt aceste sate dăruite de bunicii noştri, încă de Mircea voevod si de către domnii > ' * care au fost după el. Iar alte sate le-a cumpărat Vlad voevod Călugărul sfintei mănăstiri, anume: Velea toată şi cu tot hotarul, de a cumpărat-o dela Radul Tramândan, fratele lui Cazan logofăt, pentru 200 de florini ungureşti şi 16 coţi de Epriux) şi 24 coţi de Giure de aur şi încă şi 500 aspri. Şi Crângarii toţi i-a cumpărat Vlad voevod Călugărul dela fiii lui Mircea, dela Tatul şi dela Tocsaba, pentru 100 florini ungureşti. Şi Sumărineştii toţi i-a cumpărat de asemeni Vlad voevod Călugărul dela Voico al Tatului, pentru 140 florini ungureşti. Şi Călineştii jumătate, însă cu vinăriciul domnesc, cât este pe acel hotar, pentrucă şi pe aceştia i-a cumpărat deasemeni Vlad voevod dela Cârstiian vornic, de i-a dat lui satul domnesc Cernăteştii toţi, pentru jumătate din Căline şti. Şi *) Ypres, localitate în Flandra. 84 www.dacoromanica.ro braniştea dela Slatina cât este loc domnesc, pentrucă a dăruit-o deasemeni Vlad voevod Călugărul sfintei mănăstiri. Şi să le fie ocina dela Izvor, ce a dat-o Neagu gramatic pentru sufletul său. Şi să le fie Zăvârca ţoată, cu tot hotarul. Jumătate din vama Prahovei şi din vama Doamnei a treia parte. Şi din judeţul Vlaşca pe fiece an câte 260 obroace de grâu din găleţile ohabnice.... Şi vămeşitul tot din judeţul Teleorman. Şi via dela Topoloveni şi via lui Rujea ce o cumpărase deasemeni Vlad voevod Călugărul pentru . .. Blaj Checea ce a cumpărat-o tot voevodul pentru 60 florini ungureşti. Şi via lui Lorinţ, pe care iarăşi a cumpărat-o, pentru 36 florini ungureşti. Şi via lui Blaj Cerni ce iarăşi a cumpărat-o, pentiu 50 florini. Pentrucă toate aceste mai sus zise sate le-a cumpărat Vlad voevod Călugărul de le-a dăruit sfintei mănăstiri; de aceia şi domnia mea le-am dăruit. încă şi Aţiganii, anume: Costea cu copiii lui şi Boia cu copiii lui şi Dade cu copiii lui şi Slav cu copiii lui şi Tătara cu copiii lui şi alt Slav cu copiii lui şi Marin cu copiii lui şi fiii lui Mecea şi Slav cu copiii lui şi Corman cu copiii lui şi Oprişor cu copiii lui şi Dragotă cu copiii lui, Danciul cu copiii lui şi Calica cu copiii lui şi Darciul cu copiii lui şi Nicula cu copiii lui şi Stoia cu copiii lui şi Banciul cu copiii lui şi Radul cu copiii lui şi Bogdan cu copiii lui şi Găină cu copiii lui şi Budea cu copiii lui şi Bance cu copiii lui şi alt Bance cu copiii lui si Hârs cu copiii lui şi Miho cu copiii lui şi Nicula Rutea cu copiii lui şi Negre cu copiii lui şi Bulgăr cu copiii lui şi alt Negre cu copiii lui şi Năvrap cu copiii lui şi Bunea cu copiii lui şi Nicula cu copiii lui şi Miho Benga cu copiii lui şi Stănislăvone cu copiii lui şi Pâtea cu copiii lui şi Danciul cu copiii lui şi Ban cu copiii lui şi Nicula cu copiii lui şi Bubuia cu copiii lui şi Bătui cu copiii lui şi Golomud cu copiii lui şi Nedelea cu copiii lui şi Bădica cu copiii lui şi Nicula cu copiii lui şi alt Oprişor cu copiii lui, pentrucă sunt ale sfintei mănăstiri toate acestea, veche şi dreaptă ocină, dedină. Pentru aceasta şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi dumnezeeştilor călugări, părintelui egumen iermonah chir Elarion şi tuturor fraţilor care trăesc în sfânta mănăstire, să le fie de hrană şi de întărire, iar nouă şi părinţilor noştri de vecinică pomenire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine îl va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări şi va înnoi acestea mai sus zise, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti, nu va întări şi nu va păzi, ci va nimici, va risipi şi va călca, pe acela domnul dumnezeu să-l lovească, să-l calce, să-l ruşineze şi să-l ucidă, aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie şi cu alţi Iudei care au strigat asupra domnului dumnezeu. 85 www.dacoromanica.ro şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Şi să-i fie potrivnică preacurata născătoare de dumnezeu la straşnica şi neînduplecata judecată, unde nu este făţărnicie şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, purtători de dumnezeu, cei dela Nicheia. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic, jupan Ivan logofăt, jupan Harvat vistier, jupan Radul Căpăţână spătar... Hamza comis, Barbul stolnic, Udrea armaş, Radul postelnic. Şi eu, cel care am alcătuit şi am scris, Stoica gramatic, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Iulie 30 zile, în anul 7020 . •f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 187. Orig. slav, perg., şters şi cu părţi lipsă la îndoituri, pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din 184; Martie. 83 1512 (7021) Septembrie 3, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Detco cu fratele său Stanislav şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le va lăsa şi lui Dumitru cu fratele său Maniul şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le va lăsa, ca să le fie la Berăşti a treia parte, cât este partea lui Onea; şi să le fie Mărginenii toţi şi Obârşia cu Câlnicul de Sus, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine, dedine. Şi iarăşi lui Detco şi cu fraţii săi şi cu fiii lor să le fie tot la Berăşti partea lui Radul, fiul lui O..., pentrucă.au cumpărat . .. pentru 5 florini. Şi iarăşi să le fie partea lui Micle toată şi partea lui Roman jumătate, pentrucă le-au cumpărat dela Micle şi dela Roman, pentru 5 florini, încă din zilele lui Vlad voevod Călugărul. Şi hotarul le este până la fântâna Racovei. Şi iarăşi lui Detco cu fiii săi şi cu fraţii săi să le fie la... şti, partea lui Stanislav Bogatul şi partea lui Stoian, cât este. Şi după aceia, ei au avut mare pâră cu Vâlcul şi fiul său Dan în faţa lui Vlad voevod Călugărul. Astfel au mărturisit pentru aceasta şi au jurat cu 12 boieri că sunt ale lui Detco şi ale fraţilor lui veche ocină, dedină. Şi iarăşi s’au pârât în faţa lui Radul voevod şi iarăşi a rămas Vâlcul de lege. Jar după aceia, iarăşi s’au judecat în faţa domniei mele cu Vâlcul şi cu fiul său Dan şi iarăşi au rămas de lege Vâlcul şi cu fiul său Dan. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Dacă se va întâmpla unuia dintre dânşii moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 86 www.dacoromanica.ro Martorii: jupan Barbulban şi jupanDetco ban şi jupan Calotă vornic şi jupan Ivan logofăt, Preda vistier, Hamza comis, Drăghici paharnic, Barbul stolnic, Radul postelnic. Şi eu, 'Standul, am scris în Târgovişte, luna Septembrie 3 zile, anul 7021 . Ispravnic Ticuci. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., CVIII/jo. Orig. slav, perg., rupt, pecete aplicată, căzută. 84 1512 (7021) Septembrie 16, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Govora, ca să-i fie în Buneşti partea lui Danciul, fiul lui Branco, oricât este şi un sălaş de Aţigani, anume Radul cu copiii lui. Pentrucă atunci, când a fost la moartea sa, el s’a făcut călugăr; astfel a lăsat jupan Danciul, pentru sufletul său, această ocină şi acest Aţigan ce sunt scrişi mai sus, ca să-i fie de pomană sfintei mănăstiri Govora. Pentru aceasta şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de hrană fraţilor şi amintire, vecinică pomenire, până când va sta sfânta mănăstire, neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Calotă vornic, jupan Ivan logofăt, Harvat vistier, Radul spătar, Hamza comis, Drăghici paharnic, Barbul stolnic, Radul postelnic. Ispravnic Stanciul gramatic. Şi eu, Danciul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, în luna Septembrie 16 zile, în anul 7021 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I. nr. 188. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1848 Februarie 9. 85 1512 (7021) Septembrie 29, Târgovişte. •f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele întru tot sfântului şi dumnezeescului hram şi lăcaş al preasfintei, curatei 87 www.dacoromanica.ro şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstita şi slăvită ei uspenie, mănăstirii numită Corbii de Piatră, pe care a ridicat-o jupaniţa lui Hamza, monahia Magdalina, preacinstitelor surori şi călugăriţe, cari trăesc în acel sfânt loc şi monahiei Magdalina, ca să le fie satele, anume Corbii de Piatră şi via dela Goleşti. Şi Aţiganii, anume: Zâmba cu copiii lui şi Duşman cu copiii lui şi Calicea cu copiii lui şi Căliman cu copiii lui şi Manea cel bătrân cu copiii lui şiFârcea cu copiii lui şi Nănaia cu copiii lui şiLazar cu copiii lui şi Muşat cu copiii lui, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine ale monahiei Magdalina. Iar apoi, a venit monahia Magdalina înaintea domniei mele, de a dăruit aceste mai sus spuse ocine şi Aţigani mai sus spusei mănăstiri Corbii de Piatră. Apoi, iarăşi a venit monahia Magdalina înaintea domniei mele, de a închinat această mai sus zisă mănăstire domniei mele; dacă i se va întâmpla moarte monahiei Magdalina, iar mai sus spusele sate şi Aţigani şi vie, prădalica să nu fie, ci să fie ale sfintei mănăstiri şi mănăstirea să fie domnească; acest mai sus spus hram a-1 milui şi a-1 întări pentru mântuirea sa sufletească şi pentru sănătatea trupească. Şi aceste mai sus spuse sate şi Aţigani şi vie să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi preacinstitelor de hrană şi de ajutor şi de întărire, iar nouă şi părinţilor noştri de vecinică pomenire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. încă şi blestem punem domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine îl va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări, ci va călca şi nu va întări şi nu va păzi, ci va risipi şi ruşina, pe acela domnul dumnezeu să-l calce şi să-l ruşineze şi să-l ucidă, aici trupul lui, iar în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie şi cu ceilalţi Iudei, care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Barbul ban Cralevski, jupan Calotă mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt, jupan Harvat vistier, Radul spatar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Barbul stolnic, Radul postelnic. Şi eu, Stan logofăt, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, în luna Septembrie 29 zile, în anul 7021 . f Io Basarab veovod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 189. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din sec. XVIII. 88 www.dacoromanica.ro 86 1512 (<021) Octombrie 11. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin al domniei mele, întâiul sfetnic, lui jupan Barbul ban, ca să-i fie Târsa, oricât este partea lui Neagotă şi partea nepoţilor săi Dragomir şi Stanciul şi oricât este partea lui Oprea şi partea fratelui său şi oricât este partea lui Bunea şi oricât este partea lui Vladul şi partea fraţilor săi şi oricât este partea lui Stancul şi a fratelui său şi oricât este partea lui Stan şi a fratelui său şi oricât este partea lui Oprea şi partea fratelui său şi oricât este partea lui Voicu, pentrucă aceşti mai sus spuşi oameni au schimbat cu jupan Barbul ban, de le-a dat lor jupan Barbul ban Slătioara toată şi moara sa, iar aceşti mai sus spuşi oameni au dat părţile lor din Târsa. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui jupan Barbul ban, ca să-i fie lui Târsa de ocină şi de ohabă lui, fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martorii: jupan Detco ban, jupan Calotă mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi jupan Harvat mare vistier şi jupan Radul spătar şi Drăghici paharnic şi Hamza comis şi Barbul stolnic şi Radul şi Oncea mari postelnici. Ispravnic Harvat vistier şi popa Frâncu din Costeşti. Am scris eu, Stanciul Veţel, luna Octombrie ii zile, în anul 7021 <1512>. + Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 190. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1795 Martie 28. 87 <1512—1521> f Cartea lu Băsărab vodă, ferul lu Băsărab vodă, sfentei mănăstiri Cot-lomuz unde iaste grădina preacistei *) unde iaste hram preobrajenie domnului ca să fie sfintei mănăstiri din ocina Părdeştilor jumătate, pentrucă au adaos jupă-nul Manea mare clucer sfentei mănăstiri, ca să-i fie de’ntârire, ar Manii cliucer şi părinţilor lui să fie pomenâ în vecie. Pentrucă au fost închinat un om mănăstirii Clocociovul, iar egumenul dela Clocociov şi alalţi fraţi, ei s’au tocmit cu jupănul Manea cliucer, de au schimbat, de au dat jupânul Manea ocina den Turiia, veri cât au fost partea Manei cliucer, iar egumenul cu fraţii, ei i-au dat ocina Părdiştilor jumătate, aşa s’au tocmit de’naintea lu Bâsârab vodă. x) « Cotlomuz unde iaste grădina preacistei» scrisă deasupra cuvântului « Clocociov» care a fost tăiat. 89 www.dacoromanica.ro Iar apoi, Manea cliucer au dat de au adaos adastă ocină ce sâ zice mai sus Clocociovului şi sfentei mănăstiri Cotlomuzul, ca să-i fie de pomană lui şi părinţilor. Şi s’au scris la pomdnic şi la sfânta proscomidie, ca să să pomenească căt va fi mănăstirea; şi au făcut şi ca să nu sâ mai întoarcă, dat la mănăstire. Arh. St. Buc., S. I., nr. 19;. Trad. rom. dela începutul sec. XVII. Datat după anii de domnie ai lui Neagoe Basarab. 88 <1512—1521 > fDin mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn. Scrie domnia mea, ţie Mija sudeţ şi astfel îţi vorbim domnia mea: ca să cercetezi pentru treaba muntelui sfintei mănăstiri dela Bistriţa, ca oricât este partea sfintei mănăstiri, nimeni altul să nu fie volnic a turbura, ci pe unde a ţinut sfânta mănăstire, încă din zilele lui Radul voevod, iar ei călugării să fie volnici să-şi ia ceiace li se cuvine, iar altul nimeni să nu cuteze a turbura, căci va avea rea certare. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic însăşi spusa domniei mele. fio Basarab voevod, din mila lui dimnezeu, domn. Arh. St. Buc. S. I., nr. 191. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, deterioartă. Cu o trad. rom. din 1849 Iulie 16. Datat după anii de domnie ai lui Neagoe Basarab. 89 <1512—1521 > f Urmând a tot sfânta şi dumnezeiasca scriptură care spune: «milă voiesc, iar nu jertfă » şi iarăşi că « prin milostenii se curăţă păcatele; fericiţi cei milostivi căci aceia vor fi miluiţi », după cum şi gura cea proorocească şi inspirată de duh, grăeşte: «fericit bărbatul care în fiecare zi milueşte şi se îndulceşte de domnul». Acestea deci, din dumnezeiasca scriptură aflând, iarăşi am auzit spunân-du -se de prooroc prin duhul sfânt, că deci: «ascultaţi împăraţi şi pricepeţi! învăţaţi judecători ai capetelor pământului, pătrundeţi-vă cei care stăpâniţi mulţimile şi vă făliţi de noroadele limbilor, că stăpânirea v’a fost dată vouă ■ dela domnul şi puterea dela cel de sus », înţelegând deci că toate sunt în mâinile lui dumnezeu şi cât voieşte fiecăruia dintre noi dărueşte. Ci deci fericit şi de trei ori fericit cel care bogăţia dată de dumnezeu bine o înmulţeşte şi lucrează lui dumnezeu în taină talantul ce i l-a încredinţat dumnezeu, ca să audă acel glas bun şi dulce al bucuriei: « bunule credincios rob, intră în bucuria domnului 90 www.dacoromanica.ro tău ». Acestea auzindu-le, se cuvine nouă a le pătrunde că cele de aici sunt în puţină vreme trecătoare, după cum şi spune: «Toată slava până la o vreme este ». Se cuvine deci nouă a râvni celor de mai înainte binecinstitori şi sfânt răposaţi domni care cele pământeşti bine întocmindu-le, bine au cârmuit acestea şi prin cele pământeşti au dobândit bunurile cereşti şi acestea moştenindu-le, cele pământeşti, pământului le-au lăsat. Iată dar- şi eu, întru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Basaraba voevod, din mila lui dumnezeu domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Cu osârdie şi cu dorinţă am râvnit către a tot cinstitele şi dumnezeeştile biserici, peste sfinţii săi ucenici şi apostoli şi mănăstirea ce se cheamă Vişina, am văzut-o săracă dela binecinstitorii domni şi preafericiţi ctitori, moşii şi strămoşii noştri, părinţii şi fraţii noştri, mai în urmă, rămânând dela binecinsti-toarele, mai sus spusele nume. Şi văzând că această sfântă mănăstire a sărăcit, cu dorinţă am râvnit a nu o lăsa, ci a o căuta şi a o milui şi a ne numi cel din urmă ctitor. De aceia, din toată inima am primit a ne numi cel din urmă ctitor al sfintei mănăstiri şi a o milui după puterea noastră şi din stăpânirea ce ne-a •dăruit dumnezeu. Pentru aceasta, am făgăduit şi am făcut acest hrisov al nostru, ca să fie neschimbat sfintei mănăstiri: să vie egumenul în fiecare an, după obiceiu, în ziua de sfântul Petru câte 400 aspri, să fie de întărire sfintei mănăstiri şi la trebuinţa nevoilor acestui sfânt loc şi dumnezeeştilor călugări de hrană. Şi nouă celui mai sus spus să ni se cânte în fiecare săptămână o zi, seara, paraclis cu colivă, iar dimineaţa sfânta liturghie cu băutură şi colivă, cât vom fi în viaţă; iar după moartea noastră să ni se cânte în fiecare an, într’o zi, fie orice zi, seara, « fără prihană » cu colivă şi cu băutură, iar dimineaţa sfânta liturghie cu sobor, cu băutură; şi să ni se facă într’o zi masă, ca şi sfântrăposaţilor cari au fost ctitori înaintea noastră, însă nestrămutat, cât va sta sfânta mănăstire. Iar dacă cineva nu va ţine şi nu va face ruga ce aici am aşezat-o, să dea răspuns în faţa lui dumnezeu. Şi aceasta cât am spus, ca după putere, cât vom putea am lăsat să se dea. Deasemenea şi fiii noştri, după moartea noastră, să facă cât îi va ţine domnul dumnezeu în stăpânirea dăruită de dumnezeu. Pe cine îl va voi dumnezeu să fie urmaş acestor mai sus spuşi, iar el aşa să facă şi să împlinească făgăduinţa noastră şi să cinstească şi să întărească şi să păzească acest Jirisov al domniei mele, iar pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească, să-l 91 www.dacoromanica.ro păzească şi să-l întărească. Celui care va împlini aceasta, să-i dea domnul dumnezeu aici pe pământ a petrece bine şi bunătăţile cereşti a primi şi să-l învrednicească pe el şederii de-a dreapta lui care şi noi păcătoşii s’o primim cu cei mai înainte binecinstitori şi sfântrăposaţi ctitori, întru Hristos, amin. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 192. Orig. slav, perg., pecetea timbrată este a lui Vlad voevod. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XVII. Datat după anii de domnie ai lui Neagoe voevod. 90 <1512—1521 >, Târgovişte. f In numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh. Iată aici a venit jupaniţa Neacşa şi cu fiii săi jupan Stan spătar şi jupan Dragomir <înaintea sudeţului şi a i2> pârgari, de şi-a vândut jupaniţa Neacşa şi cu fiii săi, Stan şi Dragomir» fratelui ei jupan Ratea postelnic, loc şi cu pivniţă, din Târgovişte, care au fost ale lui jupan............cu oricât loc este, tot, pentru 5000 aspri gata. <Şi a dat> toţi asprii în mâinile jupaniţei Neacşa-şi a fiilor ei Stan spatar şi Dragomir şi nu a rămas Ratea postelnic dator surorii sale niciun aspru............. să nu se amestece cu acea casă nici fiii lui Stroe şi nici nimeni dintre........... ................................. Şi oricui dintre ei i se va întâmpla moarte mai înainte, iar ia ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca noastră. Blestem punem: dacă cineva va strica şi va ruşina această ..................... .................. pe unul ca acela domnul dumnezeu să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în ................... ...... punem: jupan Toma sudeţul şi cei 12 pârgari: .................. .............Chircea şi Avedic şi Tudoran şi Stanciul şi dintre Saşi: Chelem. ..................oameni: Sava vistier şi Pera şi Ivan Furnică şi popa Stoica Şi eu, Stoian, care am scris, în luna...........în anul ........ Arh. St. Buc., S. I., nr. 194. Orig. slav, hârtie, rupt la îndoituri; lipseşte treimea din stânga şi partea dela indoitura din mijloc, pecete aplicată. Datat din domnia lui Neagoe Basarab, după legenda peceţii. 91 1513 (7021) ....... 9, Bucureşti. f In lege a poruncit domnul dumnezeu fiilor lui Israel ca în fiecare an să dea zeciuială din toate câte .................vor agonisi şi zeciuiala s’o aducă domnului dumnezeului său întru curăţirea păcatelor în care ei au căzut. Aceasta 92 www.dacoromanica.ro deci, ştiind-o sfinţii apostoli şi purtători de dumnezeu părinţi, ne-au lăsat nouă celor din urmă întru ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre, unii cu rugăciune şi priveghiere şi cu post, alţii prin milostenie şi pocăire să se cureţe de orice cădere în păcat şi să se pregătească spre a auzi acel glas bun cuvântând: veniţi către mine toţi cei care vă trudiţi şi sunteţi împovăraţi şi eu vă voi linişti, învăţaţi deci dela mine, căci sunt bun, blând şi smerit cu inima, luaţi jugul meu asupra voastră, căci jugul meu este bun şi sarcina mea este uşoară şi prin aceasta veţi afla odihna sufletelor voastre şi vrednici veţi fi a asculta acel glas bun care spune: veniţi binecuvântaţii tatălui meu, de moşteniţi împărăţia pregătită vouă dela alcătuirea lumii; căci am fost flămând şi am fost însetat, gol şi bolnav şi în temniţă şi m’aţi cercetat şi m’aţi slujit. Deci, în acest chip să se învrednicească fiecare creştin temător de dumnezeu, ca să intre în bucuria domnului său. De aceia, am văzut că..............stăpânitorii, care au fost înaintea noastră, adecă împăraţi şi cnezi, acestea auzindu-le.................... bine intocmin- du-le ............. au aflat după glasul ...............prooroc între împăraţi şi părinte al lui dumnezeu, David fericit........şi toată ziua se desfată...... Acestea le-am văzut şi eu ............... Basarab voevod .................. •domn ................... Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Pentru aceasta, ne-am străduit cât vom petrece cele pământeşti şi de cele viitoare ne va fi trebuinţă a le îndrepta după putinţă ca de lucrurile sufleteşti.......... cele date nouă toate dela dumnezeu. De aceia, din toată inima am râvnit către hramul şi lăcaşul preacinstitei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, slăvitei ei vovidenii, mănăstirii Snagov şi am dăruit acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit hrisov al domniei mele cinstitei mănăstiri şi nastavnicului şi învăţătorului turmei cuvântătoare a lui Hristos, părintelui egumen ieromonah chir Ştefan şi tuturor celor întru Hristos fraţi, câţi se află în sfânta mănăstire, ca să le fie satele, anume: Frânghişeştii toţi şi Cârligaţi; şi iarăşi să le fie: Turbaţii toţi şi Soldeştii toţi şi Sărăcineştii toţi şi Izvoranii toţi şi în Tâncăbeşti două părţi şi jumătate şi în Ghermăneşti şapte părţi şi Popeţii toţi şi Dobroşeştii toţi şi Grădiştea toată. Si în Cârciumari oricât este partea sfintei mănăstiri Snagov şi în Bârseşti jumătate. Şi iarăşi în Străoşti pe Cricov să le fie toată partea ce se spune a lor................Mireştii toţi şi în Dră- goeşti patru părţi şi în Spanţov două părţi şi Brăgăreştii toţi şi Ţigăneştii, oricât este partea lui Baico, toată. Şi iarăşi să le fie sălaşele de Aţigani, oricâte sunt ohabnice ale sfintei mănăstiri, pentrucă sunt aceste mai sus spuse sate şi Aţigani ale sfintei mănăstiri Snagov vechi şi drepte ocine şi dedine. De aceia şi domnia mea i-am dat şi i-am întărit, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri Snagov şi de nimeni neatins, după porunca domniei 93 www.dacoromanica.ro mele. începând dela vama oilor, de vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de dijmă, de vinăriciu, de cositul fânului, de căraturi, de podvoadă, de talpe, adică de toate slujbele şi dăjdiile câte se află şi ţara de sine stătătoare şi stăpânirea domniei mele. Şi să nu îndrăznească a turbura aceste sate şi Aţigani nici sudeţi... nici birari... nici nimeni dintre... dregătorii domniei mele* trimişi după milele şi muncile domniei mele, pentrucă cine va îndrăzni să le ia ceva, chiar şi un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău şi urgie dela domnia mea ca necredincios......... şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi această poruncă a domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar dacă nu va cinsti, va batjocori şi nu va întări, pe acela domnul dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor cu sufletul şi să aibă parte cu Iuda şi cu . încă şi ... jupan ... mare vornic mare logofăt,, jupan mare spătar, jupan Udrea mare armaş, jupan Drăghici mare paharnic, jupan Barbul mare ... prea păcătosul numit. S’a scris... Bucureşti în luna... 9, anul curgător, în anul 7021 < 1513>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 196. Orig. slav, perg., şters, rupt şi cu părţi lipsă, pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din Martie 1843. 92 1513 (7021) Martie 23, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele numită Vişina, ca să-i fie un munte ce se numeşte Plăseală, cu tot hotarul şi cu toată zăiloaga, oricât a ţinut Diicul, pentrucă a venit înaintea domniei mele jupaniţa Neaga şi fiica ei Marga, de au dat acel munte sfintei mănăstiri, lăcaşul şi hramul întru sfânta troiţă nedespărţită, ca să fie de întărire şi de hrană fraţilor; căci a dat jupaniţa Neaga şi fiica ei acel munte de moştenire pentru sufletul lor şi al părinţilor lor. 94 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Martori pune domnia mea: jupan Barbul ban, jupan Calotă vornic şi jupan Ivan logofăt şi jupan Harvat vistier, Radul spătar şi Drăghici paharnic, Hamza comis, Barbul stolnic şi Radul postelnic. Scris în cetatea Bucureşti, luna Martie 23 zile, în anul 7021 < 1513 >. j- Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc, S. I., nr. 195. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1847 Iunie 6. 93 1513 (7021) Aprilie 1, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această 'poruncă sfintei mănăstiri Govora şi părintelui egumen Dorotei şi fraţilor cari trăesc în această sfântă mănăstire, ca să le fie poiana toată, cu hotarul, ce se numeşte Nevoia, pe care a închinat-o jupan Tudor vistier sfintei mânăstiiij sfântului hram al preacinstitei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Măria şi slăvitei ei uspenii, pentru sufletul său şi al părinţilor lui,, călugărilor de hrană, lui de vecinică pomenire. Şi iarăşi apoi au dăruit şi domnia mea din ocina domniei mele lângă acea poiană, să fie sfintei mănăstiri din capul poienii, din jos de poiană,.. . a) lui Ciorâce, până în hotarul Viţelu, de acolo iarăşi pe lângă hotarul Viţelu, până în apa Vedei şi de acolo iarăşi pe apa Vedei în sus, până în drumul Topanei ce merge la Piteşti; de acolo drumul Topanei îndărăt, până în apa Ciorâcăi, ce a dăruit răposatul Radul voevod sfintei mănăstiri, să fie pentru trebuinţa dumnezeeştilor călugări, iar nouă întru vecinică pomenire. Şi de nimeni să nu le fie supărare, după spysa domniei mele. Martori: jupan Barbul Cralevski şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt, jupan Harvat mare vistier, Hamza comis, Drăghici paharnic, Radul spătar, Barbu stolnic şi Radul şi Oncea mari stratornici. Ispravnic jupan Sin logofăt. Scris în cetatea de scaun Bucureşti, în luna Aprilie i-a zi, în anul 7021 <1513 Şi scriitor Badea gramatic. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. J97. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu două traduceri rom.: una din 1749 şi alta din 1842 Septembrie. *) loc rupt în orig. 95 www.dacoromanica.ro 94 1513 (7021). f Cu mila lui dmnezeu, creştinul Basarabă voevod şi dmnu a toată ţra dintru Ungurie Rumănească. Dat-am domniia mea această învăţătură a domnii mdle sfntii şi dmnezăeştii mănăstiri Snagovul, unde iaste liramul văvedenii născătoarii de dmnezău şi purrea fecioarii Marii şi părintelui egumenului chir Ştefan şi tuturor fraţilor întru Hs, căţi să vor afa lăcuitori în sf<â>nta mănăstire, ca să le fie satile ce să chiamă Frin-ghişeştii toţi şi Cărligaţii. Şi iar să le fie Turbaţii toţi şi Şoldeştii toţ şi Izvo-ranii toţ şi <î>n Tăncăbeşti z părţi şi jumătate şi <î>n Ghermăneşti 7 părţi şi Popeţii toţ şi Dobroşeştii toţ şi în Cârciumari veri cată iaste partea «fntii mănăstiri Sneagovului şi <î>n Bărseşti jumătate. Şi iar în Străoşti pă Cricov să le fie toate părţile lor ce s<ă> zîc Cosmireştii toţ şi în Drăgoeşti 4 părţio şi <î>n Spanţog 2 părţio şi Brăg<ă>reştii toţ şi <î>n Ţig<ă>neşt veri cată va fi partea lui Baico, toată. Şi iar să fie 5 sălaş de Ţiganni veri cătu vor fi ohabnici, adec<ă> de moşiie sfntii mănăstir, pentrucă săntu acele sate şi Ţigani ce s mai sus zise sfntii mănăstir Snagovului bătrâne şi drepte ocine şi moşii. Drept aceia, dat-am şi domniia mea ca s<ă> fie de moşie şi de strămoşie ■sfntii mănăstir Sneagovului şi de nimenile neclătită, preste zisa domnii mele. Deci iată încă şi mărturii pus-am domniia mea; boiarii divanului nu s’au pututu descoperi din cartea cea coajnică, ştearsă, ca să s<ă> scrie după obicdiu1). Văleat 7021 <1513 >. Acad. R. P. R., XX/286. Trad. rom. hârtie. 95 <1513 (7022) > Septembrie 20, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă slugilor domniei mele lui Şărban spătarul cu fiii lui, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie ocina, anume Bâcleşul tot şi poienile dela furca Bâcleşului Verde şi Padina Pietrei toate şi Drăgoicea toată, dela furcă până la gură şi Bâlătarsca toată, dela gura Bâcleşului Verde până la hotarul Pirihei2) şi Smedoviţa toată, *) Text adăugat de traducător. *) «Şi Padina......Pirihei», şters cu cerneală roşie şi adus deasupra «scos în divan înaintea lui Io Constandin voevod. Ispravnic Stroe mare logofăt Leat 7165 (1757)». 96 www.dacoromanica.ro dela gură până la furcă, pentrucă le-a dobândit cu dreaptă şi credincioasă slujbă dela domnia mea prin vărsare de sânge cu lancea. Pentru aceia, l-am miluit domnia mea ca să-i fie aceste ocine cu numele mai sus scris, de ocină, de ohabă lui, acestuia şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea, dregătorii domniei mele: jupan Barbu Cralevski şi jupan Calotă mare vornic, jupan... mare logofăt şi Harvat vistier şi Radul spătar şi Barbul stolnic şi Drăghici paharnic şi Hamza comis şi Radul postelnic. A scris Stoica gramatic în cetatea de scaun Târgovişte, luna Septembrie 20 zile, dela Adam ani curgători 7012 <1513 >. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., CCXCIX./7. Orig. slav, perg., pecete aplicată. Data este greşită de diac; probabil cifra zecilor este K(2o) In loc de I(10) Deci am avea 702? . Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 198. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. dela mijlocul sec. XVIII. 97 1514 (7022) Mai 8, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Şuica vornic şi fiilor săi, anume: Stoicanul şi Vladul şi Drăghici şi încă câţi dumnezeu îi va lăsa, ca să le fie jumătate din moara dela Dedilov de pe Câlnişte; şi dacă va fi şi alt vad în acea apă şi ocină, să-i fie iarăşi jumătate; şi din gârla Craguiei jumătate, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, Şuica vornic cu fiii săi au avut pâră cu Dragomir vistier înaintea domniei mele. Şi domnia mea le-am cercetat judecata şi dreptatea cu cinstiţii dregători ai domniei mele; şi am aflat că sunt mai sus zisele ocine ale lui jupan Şuica vornic, pentrucă au mărturisit înaintea domniei mele şi au jurat jupan Şuica vornic cu 24 de boieri şi au dat lui Şuica jumătate din moară şi gârla Craguiei iarăşi jumătate, iar dacă va fi şi alt vad iarăşi jumătate, după cum scrie mai sus. Ele sunt ale lui jupan Şuica vornic vechi şi drepte ocine, iar Dragomir a rămas de lege. Şi apoi, a venit jupan Şuica vornic şi cu fraţii săi, anume: Dara şi Dragomir şi Căzan şi cu vărul lor, anume Dara înaintea domniei mele şi s’au unit pe satele lor, de au aşezat jupan Şuica şi cu fraţii săi pe vărul lor Dara peste satele lor, peste Şuiei şi peste Pleşeşti, iar vărul lor Dara, el a aşezat pe jupan Şuica şi fraţii săi şi cu fiii lor peste satele lui, peste Preajva toată şi peste toţi Drăgă-neştii de pe Vedea şi peste toate averile câte are Dara, ca să fie fraţi nedespărţiţi. Insă cât va fi jupan Şuica şi cu fraţii săi şi cu fiii lor, iar ei singuri să-şi stăpânească, mai sus spusele ocine şi averi; iar după moartea lor, când nu se va afla nimeni din neamul lor, atunci să ţie Dara cu fiii săi aceste mai sus spuse ocine şi averi. Şi iarăşi cât va fi Dara şi cu fiii săi vii, iar ei să-şi stăpânească singuri ocinele şi averile lor mai sus spuse; iar după moartea lui Dara şi a fiilor lui, când nu se va afla nimeni dintre ei, atunci să ţie jupan Şuica şi cu fraţii săi şi cu fiii lor averile lui Dara. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi domniei mele au dat calul. 98 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta şi domnia mea am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Barbul ban, jupan Calotă mare vornic, Harvat vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Stroe şi Vlădislav mari stratornici. Şi eu, Voico diac, care am scris în minunata cetate de scaun Târgovişte, în luna Mai 8 zile, în anul 7022 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh St. Buc., S., I., nr. 199. Orig. slav, perg, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1864 Martie 28. 98 1514 (7022) Mai, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, lui jupan Stanciul pârcălab şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie în Mârşa din jumătate a treia parte. Şi iarăşi lui Stoica cu fiii săi, ca să le fie în Mârşa din acea j uir ătate iarăşi a treia parte. Şi deasemeni Ancăi să-i fie în Mârşa iar din acea jum ătate iarăşi a treia parte, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine. Iar apoi, a cumpărat Stanciul partea Ancăi din Mârşa, pentru 5 000 aspri, ca Anca să nu se amestece. Şi deasemeni lui Stanciul cu fiii săi să-i fie în Ueşti a treia parte, pentrucă a cumpărat-o Stanciul dela fiii lui Arsul, pentru 1200 aspri.. Şi iarăşi lui Stanciul cu fiii săi să le fie sălaşe de Aţigani, anume Badea cu copiii săi, pentrucă i-a cumpărat Stanciul dela Baldovin, pentru 600 aspri. Şi deasemeni să le fie... cu copiii săi, pentrucă i-a cumpărat Stanciul dela Voico al lui Albu, pentru 500 aspri x). Iar apoi, a venit Stanciul înaintea domniei mele de s’a unit cu vărul său Stoica peste mai sus zisele ocine şi Aţigani, pest e toate averile, ca să fie fraţi nedespărţiţi; însă cât va fi în viaţă Stanciul cu fiii săi, iar ei să-şi stăpânească singuri ocinele şi averile şi Aţiganii, iar Stoica... să nu aibă amestec peste averile lui Stanciul. Iar după moartea lui Stanciul şi a fiilor lui, când nu se va afla nimeni... iar atunci să stăpânească vărul său Stoica şi cu fiii săi toate averile lui Stanciul ce.. tot aşa .. . cât vor fi în viaţă, iar ei singuri să-şi stăpânească.. . ocinele şi averile, iar Stanciul cu fiii săi... peste mai sus zisele ocine şi averi... Şi după moartea lui Stoica,.... când nu se va afla nimeni dintre ei,.... să x) Dela « Şi deasemenea să le fie.500 aspri» şters cu chinovar în orig. 99 7* www.dacoromanica.ro ţie toate averile lui Stoica. . . Standul cu fiii săi. Şi între ei prădalica să nu fie, pentrucă aşa s’au aşezat. Iar apoi, Stanciul şi-a aşezat pe vărul său Dragoslav. . . Dumitru şi Standul şi cu fiii lor peste partea lui din Ueşti, însă peste a treia parte, ca să le fie de ocină. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceia şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor . .. Cui dintre ei i se va întâmpla moarte mai înainte, la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi în veci. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Barbul ban Cralevski, jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat vistier, Drăghici paharnic, Hamza comis, Radul spătar, Jitian stolnic, Stroe şi Vladislav mari stratornici. Ispravnic Drăgan Zagano. A scris Badea Mâlcom în cetatea Târgovişte, în luna Mai. . . zi, anul curgător, 7022 . t Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 200. Orig. slav, perg., rupt, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1753. 99 1514 (7022) Iulie 14, Curtea de Argeş. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Rumăneaşcă, fiiul priabunului Io Basarab cel Tânăr voevod. Dat-am domniia mea această carte a domniei mele lui Şerb cu frate-său Sămăn şi cu feciorii lor şi Iugăi cu feciorii lui şi Radului cu feciorii şi Radului cu feciorii lui şi Standului cu feciorii lui şi Mania cu feciorii lui şi Radomir cu feciorii lui şi Şerb şi Stanciul cu feciorii lor şi Dan cu feciorii şi cu fetele lui şi Pungăi cu feciorii lui şi Şerb cu feciorii lui şi Mihăilă şi Neagoe şi Cârstia şi cu dânşii feciorilor lor, iar când nu să vor a^a feciori, ca să rămâe de Cârstia niciun fiiu, atunci ca să fie ocina Cârstei la fata lui şi Stoica cu feciorii lui şi Vlăduleţ cu feciorii lui, Radul şi soru-sa Sora, ca să le fie lor Groşetul tot, pentrucă iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie. Şi iar au cumpărat Stoica dela Radul Scurtul o livade, drept 200 de aspri. Şi iar au cumpărat Stanciul şi frate-său Radul dela Voico şi dela Dragomir o livade pe valia Cerniţei, drept 400 de aspri şi drept un bou. Şi iar Şerb şi Cârstia au cumpărat dela Dan dvornic Dosul Spidei şi Tâtulescul şi lazul lui Şerb, drept 250 de aspri. Şi Vlăduleţ au cumpărat dela Dan dvornicul Poeniţa, drept 130 100 www.dacoromanica.ro de aspri. Şi iar Radomir au cumpărat pe gruiul' lazurilor lazul lui Radomir dela Dan dvornicul, drept 200 de aspri. Şi iar Stoica şi Mihăilă au cumpărat dela Voico şi dela Dragomir pe valia Cerniţei loc, drept 220 de aspri. Şi domniei măle deteră un cal bun. Drept aceia şi domniia mia li-am dat, ca să le fie lor moşie stătătoare, lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de cătră nimenia nezmintit să fie, după zisa domniei măle. Şi mărturii boiarii domniei mele: jupan Barbul mare ban, jupan Gdotă mare dvornic şi Harvat mare vistiiariu, Radul spătariu, Drăghici păharnic, Amza comis, Jitiian stolnic, Stroe postelnic. Scrisu-s’ au în Curtea de Argeş de Dan Scurtul. Iulie 14, 7022 . Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia nr. 209 f. 173V—174. Copie rom.; altă copie rom. ms. 215 f. 157V—158. 100 1514 (7022) Iulie 23, Mănăstirea Bistriţa. t Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, lui jupan Teodor logofăt şi lui jupan Standul ban şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le va lăsa, ca să le fie în Costeşti, din partea lui Leaotă, jumătate din toată ocina cât are şi din deal şi din câmp şi din curătură jumătate, pentrucă a venit Leaotă înaintea domniei mele de şi-a dat jumătate din ocina lui, ce este mai sus zisă, lui jupan Tudor logofăt şi lui jupan Stanciul t an, însă le-au dat-o de a sa bună voie, ca să fie jupan Tudor logofăt şi jupan Stanciul peste o jumătate, iar el să fie peste cealaltă jumătate, cum scrie mai sus. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceia şi domnia mea le-am dat să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Barbul ban, jupan Calotă vornic, jupan Harvat logofăt, jupan Dumitru vistier, Hamza comis, Drăghici paharnic, Jitiian stolnic, Stroe şi Vlădislav mari stratornici. Scris în sfânta mănăstire Bistriţa, în luna Iulie 23 zile. Ispravnic Stan logofăt. In anul 7022 . •f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 201. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1795 Aprilie 3. 101 www.dacoromanica.ro 101 <1514 Iulie — 1516 Septemvrie». j" Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele dela Snagov şi sfintei mănăstiri dela Glăvăciov, ca să le fie loc de chilie la Cornu pe Prahova, pe ocina lui Dragomir Pântei, pentrucă a venit înaintea domniei mele Dragomir Pântei cu fiii săi Neag şi Vladul, de au dat acel loc sfintelor mănăstiri, ce sunt scrise mai sus, loc de chilie pentru sufletul lor; fiindcă le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină, ohabă, neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă vornic şi jupan Harvat logofăt, jupan Radul spătar şi jupan Hamza comis, Dumitru vistier şi jupan Stroe postelnic. Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 205. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, deteriorată. Cu o trad. rom. din 1848 Mai 31. Datat după divan. 102 1514 (7022) August 3, Argeş. •f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Manea cu fiii săi si lui Micul cu fiii săi si lui Pavel cu fiii săi şi lui Marco cu fiii săi şi lui Dragomir cu fiii săi şi lui Pobrot cu fiii săi şi lui Sofica cu fiii săi şi lui Lupeiu cu fiii săi şi lui Iubu cu fiii săi şi lui Brata cu fiii săi şi iarăşi lui Dragomir cu fiii săi şi lui Muşat şi lui Baiul cu fiii lor, ca să le fie Coturuia dela gura Valei Bune1) în sus şi Valea Bună toată, până în ocina lui Fiat, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi Cerna toată, pentrucă au cumpărat-o dela Preda şi dela fiii Dimitresei şi dela fiii... şi dela Păunul şi dela fiii Miclăuşoanei şi dela Pătru şi dela fratele său şi dela... pentru 62 florini. Şi hotarul să le fie: din sus, prin mijlocul pădurii până în vârful dealului şi din jos, din spre Ştirban, pentru cât s’a pârît Marco cu Ştirban, să le fie jumătate şi până în apă, iar de aci apa în sus până în mijlocul pădurii şi până unde se loveşte cu hotarul lor. Şi Valea Cernaei cu tot câmpul, oricât este, însă Baiul să aibă a patra parte din Cernaia, iar cu celelalte ocine să nu aibă amestec. Şi Deic... cu fiii săi să le fie. .. jumătate, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar apoi, lui Marco cu fraţii săi şi cu fiii lor, să le fie o vie, pentrucă au cumpărat-o dela Dumitru din Clăşneşti pentru 4 florini. Şi domnia mea am iertat calul. l) «Valei Bune» aşa în orig. 102 www.dacoromanica.ro De aceia şi domnia mea le-am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Stroe şi Vladislav mari stratornici. Scris în Argeş, August 3. Ispravnic Stoica logofăt. In anul 7022 <1514>-f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 202. Orig. slav, perg., şters şi rupt la îndoituri, pecete timbrată. Cu 2 traduceri rom.: una din 1791 Decembrie ii şi alta din 1847 Fevruarie J. 103 <1514 (7023) > Decembrie 13. f Câţi se povăţuiesc cu duhul lui dumnezeu, aceştia sunt fiii lui dumnezeu •şi după cum a zis dumnezeescul apostol, căruia următori fiind cei iubitori fie dreptate şi acel glas fericit de bucurie aşteptând a-1 auzi, este: «Veniţi binecuvântaţii părintelui meu de moşteniţi împărăţia gătită vouă dela aşezarea lumii, că flămând am fost şi mi-aţi dat să mănânc, însetat şi m’aţi adăpat, străin am fost şi m’aţi primit, gol şi m’aţi îmbrăcat, bolnav şi m’aţi îngrijit şi în temniţă şi mi-aţi ajutat.» Deci acest glas bun făcător de bine a-1 auzi dimpreună şi a pătrunde întru bucuria domnului tău, precum şi păcătoşii trimişi în focul veşnic să audă că nici porunca domnului dumnezeu, căci nici pe cel flămând, nici pe înse tat, nici pe bolnavi, nici pe cei din temniţă nu i-au cercetat şi nu i-au slujit. Acestea deci pomenindu-le, nu se cuvine a amâna vremurile sau ceasul, nu se ştie în ce ceas domnul nostru va veni şi tot nepregătiţi, nici în privighere ne va afla, ci deci prin greaua sarcină a păcatelor suntem cuprinşi şi răniţi de apriga săgeată duşmană a păcatului. Neapărat trebuinţă este... post, căci a noastră nevoinţă este mică; numai. . . mântuitorul a-1 iubi din tot sufletul... şi prin fapte bune ale domnului şi mare milă , căci către toţi întinde mâinile. însuşi zice prin gura sa preacurată şi cinstită: «nu vreau moartea păcătosului, ci a-1 îndrepta şi să fie viu, că n’am venit să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă şi nu pe greşiţii săraci cu duhul, ci spre pocăinţă.» Pentrucă pocăinţele sunt de mai multe feluri, după cum multe lăcaşuri pe măsura faptelor bune; dar faptele bune sunt de mai multe feluri: dragostea milostenia şi postul ■şi înfrânarea. Către acestea credinţa, nădejdea şi multe altele la auzim din sfânta scriptură, toate sunt deci spre folosul nostru; dar chiar şi de auzim, însă nu Lcem, căci suntem copleşiţi de deşertăciunile şi grijile acestei lumi. Insă privind spre mila mântuitorului o nădăjduim, că pe cei prea păcătoşi şi copleşiţi mila îi ridică 103 www.dacoromanica.ro şi îi milueşte şi încă şi de jertfirea fiului, nu-i lipseşte numai ca să fie îndreptare. Prin aceste chipuri deci se învredniceşte orice creştin temător de dumnezeu, ca să pătrundă întru bucuria domnului său. De aceia, văzând că şi stăpânitorii care au fost înaintea noastră, adică împăraţii şi cnezii, acestea auzindu-le semne bune au clădit şi prin acestea cele cereşti au dobândit. Glasul lui David fericitul prooroc între împăraţi şi părinte al lui dumnezeu: « fericit bărbatul care milueşte şi care toată ziua se îndulceşte întru domnul» şi iarăşi: «că prin milostenii se curăţă păcatele». Şi încă acestea, ce le-am văzut şi noi, din mila lui dumnezeu Io Neagoe voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, prin dorinţă şi osârdie, râvnind către sfintele şi dumnezeeştih biserici a zidi şi a ridica şi a împodobi, mai ales către a tot sfântul, sfinţitul şi dumnezeescul hram şi lăcaş al sfântului şi preacuviosului nostru părinte arhierarh şi făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei, mănăstirea numită Dealul, ce a ridicat-o din temelie Io Radul voevod, care a fost înaintea noastră. Şi acest numit Radul voevod a trecut din această viaţă de deşertăciune şi acest mai sus zis hram l-a lăsat nesăvârşit de sfânta scriptură. Pentru aceasta, domnia mea văzând o atare întemeiere, zidire împărătească şi cât a fost neterminat... iar domnia mea m’am străduit cu toată dorinţa şi osârdia şi l-am împodobit cu sfânta scriptură şi l-am sfârşit întru slava lui dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi a preacuratei lui maici şi întru lauda prea cuviosului celui între sfinţi părintelui nostru arhierah şi făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei, căci, dacă va fi cu priinţă lui dumnezeu, să ne numim şi noi ctitori cu mai sus numitul Radul voevod, ctitor şi clăditor al acestui hram. Apoi, încă a dăruit domnia mea acestui a tot cinstit al părintelui nostru arhiereu şi făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei.... începând hotarul mai sus de Şchei mai în jos.. . Ialomiţa drept la Obrăjie. .. şi Tur. .. între Pisc, iar din hotar până în Porumbul şi din Porumbul până la drumul Dârstorului, iar de acolo pe drum în jos, până la drumul Spătenilor şi de acolo, din drumul Spă-tenilor, până la fântâna lui Voicu ce este mai sus de Drăgoeşti şi cu hotarul mai sus de plaiu. Iar domnia mea nicidecum.. . n’am făcut în silnicie; ci am trimis hotărnici pe jupan Turcin clucer şi jupan Papa spătar şi cu 12 boieri şi cu megiaşii, cari sunt în jurul lor. Ei cu sufletele lor au cercetat şi au hotărnicit. Pentru aceasta, toate cele mai sus zise... domnia mea mai sus zisului hram al preacuviosului părintelui nostru arhierarh făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei şi dumnezeeştilor călugări, care trăesc în acest sfânt loc, ca să le fie de hrană şi de întărire şi de ocină şi de ohabă. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. începând dela: vama oilor şi vatra porcilor, de albinărit şi de vinărici şi de găletărit şi de dijme şi de cositul fânului şi de cărătu.i şi de podvoadă, adică de toate 104 www.dacoromanica.ro slujbele <şi dăjdiile> câte se află în ţara de sine stătătoare şi în stăpânirea domniei mele. Şi nimeni să nu îndrăznească a-i turbura sau împiedeca dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milosteniile sau după muncile domniei mele, pentrucă oricine s’ar încumeta a-i turbura sau a-i împiedeca chial şi un fir de păr, un astfel de om va primi mare rău şi urgie dela domnia mea ca necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. Altfel să nu fie. încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre şi din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări şi va înnoi, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui şi să-i fie ajutor grabnic şi sprijinitor sfântul între sfinţi, părintele nostru arhierarhul şi făcătorul de minuni Nicolae din Mira Lichiei; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări, ci va nimici şi va călca... să-l batjocorească în domnia lui şi să-i fie potrivnic sfântul cel între sfinţi părintele nostru arhierarh şi făcă-torde minuni Nicolae din Mira Lichiei şi să-i ucidă trupul, iar în Veacul viitor sufletul şi să aibă parte...cel de trei ori blestemat Arie şi cu acei Iudei care au strigat asupra domnului dumnezeului şi mântuitorului noastru Iisus Hristos: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“ şi sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Iată martori pune domnia mea: jupan Cralevski şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi jupan Dumitru vistier, spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic. Şi eu care am scris în ... Florea gramatic a scris, în luna Decembrie zile... t Io Neagoe Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc, S. I., nr. 20}. Orig. slav, perg., rupt şi cu părţi lipsă la Îndoituri, pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din 1912 Septembrie 28. Data reconstituită după un doc. al lui Matei Basarab din 1650 Iunie 21, in care este citat doc. de mai sus. 104 1514 (7023) Decembrie 14, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului celui în sfânta troiţă nedespărţită şi celor ce trăcsc în sfântul loc ce se numeşte al sfintei mănăstiri Vişina şi nastavnicului, egumenului 105 www.dacoromanica.ro Grigorie, cu toţi fraţii întru Hristos ce trăiesc în sfântul loc, ca să le fie ocina şi cu grădinile şi cu tot hotarul pe unde a fost din vechime, încă din zilele lui Mircea voevod. Iar apoi călugării au avut pâră cu Bumbeştii şi cu Torcenii; iar domnia mea am trimis pe cinstitul vlastelin Detco banul şi cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Standul mare portar şi pe jupan Neagoe spătar şi cu 12 boieri, care au fost megiaşi prinprejur, anume boierii: Balotă şi Radul din Bârleşti şi Bumbara şi Stepan din Corbi şi Dan din Jupâneşti şi Buzdugan din Şofrăceni şi Vâlsan din Drăgoiani şi Dan din Româneşti şi Stan şi Hrănitul din Băleşti şi Danciul din Iaşi şi Fiiat, de au umblat pe ocină şi au găsit vechile hotare, din zilele lui Mircea voevod, din Porceni si din Bumbesti si cu sufletele lor au aşezat hotar, pe unde a fost vechiul hotar: pe Obrejiuţă, până în apa Jiului, la Genunea lui Miloe şi de aici cade hotarul în Valea lui Şerbu; şi iar din partea Porcenilor, hotarul de piatră ce este în capul luncii de jos şi de aici plaiurile şi luncile pe Jiu în sus şi sadurile cu grădinile şi cu toate plaiurile. De aceia, le am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de întărire sfintei mănăstiri, neatins, după porunca domniei mele. Iată sunt martori: jupan Barbul mare ban şi jupan Calotă rftare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi jupan Radul spătar şi jupan Hamza comis şi jupan Drăghici paharnic şi jupan Jitian stolnic şi jupan Radul şi Stroe mari postelnici. Şi eu, Petru diac, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna Decembrie 14 zile, în anul curgător dela Adam 7023 . Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., nr. 204. Orig. slav, perg., pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1847 Iunie 10. 105 1515 (7023) Ianuarie 11, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab veovod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Corbi, hram şi lăcaş al preasfintei, curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Maria şi cinstitei, slăvitei ei uspenii şi părintelui egumen şi tuturor fraţilor care trăiesc în acel sfânt loc, ca să le fie Corbii toti si cu viile oricâte vor fii. Şi iarăşi să le fie Aţiganii, anume: Căliman cu copiii săi şi Voi cu cu copii lui şi Nan cu copiii săi şi Radul cu copiii săi şi Zemba cu copiii săi şi Gudle cu copiii săi şi Stan cu copiii săi şi Zemba cel bătrân cu copiii săi şi Şerb cu -copiii săi şi Slav cu copiii săi şi Citea cu copiii săi şi Tatul cu copiii săi şi Voico -şi Radul cu copiii săi şi Calici cu copiii săi şi Curcă cu copiii săi şi Frâcea cu 106 www.dacoromanica.ro -copiii săi şi Istratie cu copiii săi şi Diilo cu copiii săi. Pentrucă această mai sus scrisă ocină şi vii şi Aţigani, pe acestea le-a dăruit monahia Magdalina, ca să fie sfintei mănăstiri dela Corbi de întărire, iar egumenului şi fraţilor care trăiesc în sfânta mănăstire de hrană, pomenire. Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri numită dela Cornet sălaşele de Aţigani, anume: cu copiii săi, Neagoe şi Bârze cu copiii săi şi Torne şi Citea şi Paraschivi cu copiii săi, pentrucă aceşti scrişi Aţigani, pe aceştia i-a dăruit monahia Magdalina, ca să fie sfintei mănăstiri dela Cornet spre întărire, iar surorilor care trăiesc în sfânta mănăstire de hrană şi ei să-i fie de vecinică pomenire. Şi apoi, dacă i se va întâmpla ei trecere dintre cele de aici întru veşnicele lăcaşuri, acel care s’ar încumeta a distruge şi risipi acest mic dar al nostru, să -dea răspuns înaintea lui dumnezeu la înfricoşata judecată, unde nu este făţărnicie. Şi iarăşi apoi, dacă se va întâmpla mănăstirii dela Cornet să se risipească şi nu se va afla nimeni din ea, să aibe voie călugării dela sfânta mănăstire dela Corbi a-i lua pe mai sus dăruiţii Aţigani, ca să fie sfintei mănăstiri dela Corbi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori : jupan Barbul Cralevski, jupan Detco ban, jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat mare logofăt, jupan Dumitru vistier, jupan Radul spătar, jupan Drăghici paharnic, Jitiian stolnic, Stroe postelnic. Şi eu, Freja, care am scris în cetatea Bucureşti, în luna Ianuarie ii zile, în anul 7023 < 1515 >. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 206. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din sec. XVIII. 106 1515 (7023) Martie 16, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Snagovul, hram al preacuratei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Maria, cinstita vovidenie, ca să-i fie în Cârciumari a patra parte şi parte din via dela Boian şi din Băbeni... parte cât se întinde ocina până în apa Teleajenului... oricâtă este acestor sate. Iar apoi... domnia mea slugilor domniei mele... din Cozleci de au... cu 12... din Urlaţi şi Şoplea..., Voicea... şi Oncea din Urlaţi şi Ştef... Dragomir din Cozleci şi... din Stănceşti... şi Bra... Grozea din Pădure. Pentrucă au venit înaintea domniei mele... de au mărturisit şi au dat cu sufletele lor acele ocine... 107 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Snagovul, -1 fie de întărire ocine şi ohabe şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Detco ban, jupan Calotă vornic, jupan Harvat logofăt, Dumitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Stroe postelnic. Scris în cetatea Târgovişte, în luna Martie 16 zile, în anul 7023 <1515 > ^ Stoica din Cozleci. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 207. Orig. slav hârtie, rupt şi cu părţi lipsă la Îndoituri, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1843 Aprilie. 107 1515 (7023) Aprilie 13, Olteniţa. t Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Tatul vătaf cu fiii săi şi lui Voico cu fiii săi şi cu fraţii săi şi cu fiii lor şi lui Mătea cu fiii săi şi cu fraţii săi şi cu fiii lor, ca să le fie Pârscovul tot, dela gura Văii Purcarului, până la mănăstirea lui Radul postelnicul. Şi iarăşi să le fie Pănătăul, până unde se împreună cu hotarul Tărcovului. Şi iarăşi să-i fie lui Dragomir cu fiii săi şi lui Banul cu fiii săi şi lui Manea cu fiii săi şi cu nepoţii săi şi lui Ţintea cu fiii săi, să le fie dela mănăstirea lui Radul postelnic în sus, până în hotarul lui Todosie şi pe vale în sus şi Valea Olmetului, până în hotarul Sibiceului, pentrucă au dobândit-o cu dreaptă şi credincioasă slujbă dela domnia mea. Pentru aceasta, domnia mea am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Ispravnic Tetiu din Pâcleni. Scris în Olteniţa, în luna Aprilie, ziua 13, în anul 7023 <1515 >. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 208. Orig. slav, hârtie., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1851 Iunie 8. 108 1515 (7023) Mai 20, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii şi boierului domniei mele, lui jupan Manea Vulparu şi fiilor lui, câţi 108 www.dacoromanica.ro dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie în Goleşti jumătate. Şi iarăşi să-i fie din ocina popei dela Spineni, la fel jumătate. Şi iarăşi să-i fie din ocina ce se cheamă Ţeara lui Oanea la fel jumătate. Şi muntele ce se chiamă Cernat, la fel jumătate. Iar apoi, au venit înaintea domniei mele jupan Stan şi jupan Dumitru din Băneşti, de şi-au dat părţile lor şi muntele, ce sunt mai sus scrise, lui jupan Manea Vulpariu şi fiilor lui, căci le-au dat încă din zilele lui Vlad voevod Călugărul, pentrucă le sunt lor vechi şi drepte ocine şi dedine. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui jupan Manea şi fiilor lui, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricui dintre ei i se va întâmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat mare logofăt, jupan Dumitru vistier, jupan Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Stroe şi Vlădislav mari stratornici. Şi eu, Danciul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, în luna Mai 20 zile, în anul 7023 <1515 >. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 209. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din sec. XVIII şi una din 1915 Aprilie 11. 109 1515 (7023) Mai 23, Merişeni. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă lui Alaman cu fiii săi. Şi apoi s’a ridicat Alaman... şi a aşezat pe nepoţii săi Bah şi Alăman peste a treia parte din Alămăneşti. Şi apoi popa Stanciul a cumpărat din Zărneşti, din a opta parte, partea lui Cernica toată, pentru 620 aspri. Şi apoi s’a ridicat Cernica de a aşezat pe fiica sa Boba în Priboeni peste toată partea lui. Şi iarăşi Manco cu fiii săi au cumpărat dela Zârnă şi dela Vladul toată partea lor din Zărneşti, pentru 300 asprii însă această ocină, ce este cumpărată dela Zârnă şi dela Vladul, aceasta au cumpărat-o Manco cu fiul său Berea şi cu nepotul lui, Manea. Iar apoi Manea a aşezat pe fiica sa Stana peste partea lui din Zărneşti şi din Bobeni, să fie peste o jumătate, iar cealaltă jumătate să fie a fiilor lui Radul; însă din partea Zărneştilor şi a Bahului să fie Manco peste trei funii din partea lui Zârnă şi a lui Vladul din Zărneşti; însă să fie Manca şi Bără pe o parte. Şi iarăşi să fie lui Vladul din Zărneşti toată partea lui Stan, pentrucă a cumpărat-o dela Stan, pentru 130 aspri. Şi iarăşi... cu fiii săi să le fie din Dobrogosti toată partea lui Barbul, pentrucă a cumpărat-o dela Barbul, pentru ,.. aspri. Şi 109 www.dacoromanica.ro iarăşi a cumpărat Manco şi Ursa.. . parte din Zărneştii de jos, pentru ijo aspri. Şi domniei mele au dat calul. De aceia şi domnia mea... cui dintre ei li se va întâmpla moarte mai înainte, ocinele să fie celor rămaşi, iar la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori: jupan Barbul ban Cralevski, jupan Calotă mare vornic şi jupan 'Harvat logofăt şi Dumitru vistier şi Radul spătar, Udrea armaş şi Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Stroe mare stratornic. Am scris eu... în Merişeni, în luna Mai 23, în anul 7023 . Ispravnic Oncea portar. •f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezu, domn. Arh. St. Buc., S. I., Depuneri particulare sub dată. Orig. slav, perg., rupt şi cu părţi lipsă Ia îndoituri, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. dela începutul sec. XX. 110 1515 (7023) Iunie 26, Curtea de Argeş. f Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bogdan cu fiii săi şi cu nepotul lor Vrabcea şi cu fiii lui, ca să le fie în Negoteşti toată ocina lui Frăţilă, oricât este partea lui, pentrucă au cumpărat-o dela Frăţilă pentru 10 florini, însă Bogdan să fie singur peste trei părţi, iar Vrabcea să fie peste a patra parte. Şi iarăşi lui Bogdan şi nepoţilor săi Vrabcea şi Lupul să le fie în Negoteşti toată ocina lui Drăgoiu, pentrucă au cumpărat-o dela Drăgoiu pentru 10 florini; însă Bogdan să fie singur peste o jumătate, iar Vrabcea şi Lupul să fie peste cealaltă jumătate. Şi iarăşi lui Bogdan, lui Vrabcea şi lui Lupul să le fie tot Strimtişorul, pentrucă jumătate le este ocină veche şi dreaptă, iar cealaltă jumătate au cumpărat-o dela Frăţilă şi dela Drăgoiu pentru 7 florini; dar Bogdan să fie peste o jumătate, iar Vrabcea şi Lupul să fie peste cealaltă jumătate. Şi iarăşi să le fie în Necşeşti toată ocina lui Frăţilă, pentrucă au cumpărat-o dela Frăţilă pentru 10 florini; însă Bogdan să fie singur peste trei părţi, iar Vrabcea peste a patra parte. Şi iarăşi lui Bogdan, lui Vrabcea şi lui Lupul să le fie în Necşeşti toată partea lui Drăgoiu, pentrucă au cumpărat-o dela Drăgoiu pentru 10 florini; însă Bogdan, să fie peste o jumătate, iar Vrabcea şi Lupul peste cealaltă jumătate. Şi iarăşi lui Bogdan lui Vrabcea şi lui Lupul să le fie jumătate în Strimtul. Şi iarăşi să le fie în Necşeşti a patra parte. Şi iarăşi să le fie în Obârşie a patra parte, pentrucă le sunt lor vechi ocine, dedine. Şi domniei mele au dat calul. 110 www.dacoromanica.ro De aceia şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dumitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Stroe şi Vlădislav mari stratornici. Şi eu, Florea, am scris în minunata Curte de Argeş, în luna Iunie 26 zile. Ispravnic Barbul portar. In anul 7023 <1515>. ■f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn, Arh. St. Buc., Depuneri particulare sub dată. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu două traduceri rom.: una din sec. XVIII şi alta din 1906 Dec. 22. 111 1515 (7023) Iulie 26. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Basarab voevod. Dă domina mea această poruncă a domniei mele lui Straua şi cu fiul său Stancea, ca să-i fie ocină la Struzeşti, oricât are, pentrucă îi este dreaptă şi veche ocină şi dedină. Iar după aceia, a venit Straua în faţa domniei mele, de a aşezat pe jupan Oancea pitar peste toată ocina, cât are Straua la Sturzeşti, ca să fie fraţi Stancea, fiul lui Straua, cu fiul jupanului Oancea pitar, ca să fie peste oricâte ocine are Straua la Struzeşti. Pentrucă a aşezat Straua pe jupan Oaţicea, de oarece l-a scos dela bir. Şi iarăşi să le fie la Buciumeni şi la Trudeşti dela Vedea, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină Dobrei. Iar după aceia, a venit Dobra înaintea domniei mele, de a aşezat pe jupan Oancea pitar peste ocinile ei, câte are la Trudeşti, ca să fie fraţi fiii Dobrei şi cu fiii jupanului Oancea pitar; şi sunt pentrucă a aşezat Dobra pe vărul ei, pe jupan Oancea pitar, deoarece a scos-o dela bir. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui i s’ar întâmpla mai înainte moarte, iar la dânşii prădalica să nu fie ,ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan ban Cralevski şi jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat mare logofăt şi jupan Radul spătar şi Dumitru vistier, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Stroe postelnic. Iar eu, Petre diac, care am scris, luna Iulie 26 zile, anul 7023 < 1515 >. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479 f. 113. Copie slavă. Cu o trad. rom. din 1839, ibid. S. I., nr.* 210. 111 www.dacoromanica.ro 112 <1515—1517 > Octombrie 17, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Basarab voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele dregătorului domniei mele jupan Dan spătar şi lui jupan Pârvul stolnic şi lui jupan Barcă şi cu fiii lor, oricâţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie jumătate din Stoeneşti şi cu moara, până unde le este hotarul, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar după aceia, au avut pâră înaintea domniei mele jupan Dan şi jupan Pârvul şi Bârcă cu Simca sulger pentru un iaz de moară. De aceia, domnia mea le-am cercetat pricina lor şi după dreptate şi după lege, împreună cu cinstiţii boieri ai domniei mele. Astfel am lăsat domnia mea ca jupan Pârvul şi Bârcă să fie volnici cu ocina lor şi cu apa lor, ca să abată apa pe unde le este ocina şi hotarul, iar Simca sulger să nu aibă niciun amestec la acel iaz, care este mai sus scris. De aceia, le-am dat şi domnia mea lui Dan, lui Pârvul şi lui Bârcă şi fiilor lor, oricâţi le-ar lăsa dumnezeu, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Ispravnic Radul din Stăneşti. Am scris eu, Pătru gramatic, în cetatea Târgovişte, luna Octombrie 17 zile •f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R„ XI/153. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Datat din anii de domnie ai lui Neagoe Basarab. Pătru gramatic apare in 1515, iar Semca sluger la 1517. 113 1516 (7024) Ianuarie 11, Bucureşti. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor şi boierilor domniei mele lui jupan Stoica Olteanul cu fiii săi, anume: Radul şi Stănislav şi Balea şi Sin şi Mitrea şi Tetiu şi cu fiii lor, câţi dumnezeu le va lăsa, ca să le fie în Făgeţeni, jumătate şi cu siliştile şi cu vadurile de moară, pentrucă le-a cumpărat dela Neacşa, sora lui Oncea vornic şi dela fiul ei Miclea, încă în zilele lui Mihnea voevod, pentru io florini ungureşti. Şi iarăşi să le fie în Făgeţeni oricât a fost partea nepoţilor lui Badea, anume Tudor şi Radimir, pentrucă au cumpărat-o dela ei, încă în zilele lui Vlad voevod cel Tânăr, pentru 6 florini ungureşti. Şi domniei mele au dat un cal bun, de trei sute aspri. 112 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi, în veac. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi aceştia sunt martorii: jupan Barbul ban Cralevski şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dumiţru vistier, Radul spăţar, Dtăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Stroe şi Vladislav mari stratornici. Scris în minunata cetate de scaun Bucureşti, în luna Ianuarie ii zile. Ispravnic Mihail gramatic al cetăţii. Dela Adam curgător, în anul 7024 <1516>. Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 211. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1844 Aprilie 29. 114 1516 (7024) Ianuarie 23, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele hramului şi lăcaşului c sfântului şi slăvitului,> marelui mucenic şi purtător de biruinţe Gheorghe şi mănăstirii numită Nucet şi părintelui egumen chir Maca-rie şi fraţilor care trăesc în acel sfânt loc, ca să le fie satele, anume: Topoloveni toţi şi cu vinăriciul ce este boieresc şi cu tot hotarul şi Budeştii toţi cu morile şi cu tot hotarul şi Micşineştii toţi şi Găleşteştii trei părţi şi cu moară şi Budeştii şi Mileştii şi cu tot hotarul şi cu morile şi via dela Târgovişte, ce a cumpărat-o jupan Gherghina dela Surlaz. Şi încă ceiace a dat sfintei mănăstiri Vlad voevod Călugărul, muntele la Buciaci, ce începe dela Ialomiţa din sus, pe unde curge pârâul lui Udrişte până în vârf şi trece peste drum, peste deal, la pârâul ce merge în Buciaci; şi iarăşi din pârău la Balta Roşie, iar dela Balta Roşie la deal, la Preslop şi dela acel pârău în Ialomiţa. Şi jumătate din balta Saltava, dela gură până în Tâmbureşti, iar cealaltă jumătate este partea mănăstirii. Şi Aţiganii câţi are sfânta mănăstire. Pentrucă toate aceste mai sus zise sate şi Aţigani sunt ale sfintei mănăstiri vechi şi drepte ocine, dedine. Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă. Toate aceste mai sus zise sate şi hotare le-am dat şi am ales acele hotare vechi pentrucă de acum înainte pâră să nu nici călugării asupra boierilor, nici boierii asupra călugărilor. Iar cine va începe pâră mai întâiu sau călugării sau boierii sau fie oricine..............acel om va primi mare ceartă şi ruşine dela domnia mea, ca un om neascultător. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 113 8 www.dacoromanica.ro Martori: jupan Barbul ban, jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat mare logofăt, jupan Dumitru vistier, jupan Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Stroe postelnic. Eu, Danciul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, în luna Ianuarie 23 zile, dela Adam curgător, în anul 7024 < 1516>. Ispravnic Harvat; logofăt. f Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 213. Orig. slav, perg., şters, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1915 Aprilie 13. Copie rom., ibid., ms. 457, f. 14, cu data: ijij Septembrie 20. 115 1516 (7024) Februarie 27, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Basarab marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului vlastelin şi primului sfetnic al domniei mele jupanul Harvat mare logofăt şi cu fiii săi şi cu fiicele sale şi câţi încă dumnezeu îi va da, ori fii ori fiice, ca să le fie în Studena, oricât este partea lui Stănimir, pentrucă a pierdut Stănimir 8 cai ai jupanului Harvat logofăt; astfel s’a plătit cu ocina sa mai sus spusă, însă de a lui bună voie. Şi iarăşi în Studena, din partea lui Guga, jumătate, pentrucă a cumpărat-o dela Guga pentru 600 aspri, însă de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Şi iarăşi în Studena oricât este partea lui Stănimir, toată, pentrucă a cumpărat-o jupan Harvat logofăt dela Stănimir pentru 1200 aspri, însă de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Şi în Cruşov, oricât este partea lui Drăgulici, toată şi cu braniştea, pentrucă a cumpărat-o dela Drăgulici pentru 1400 aspri, însă de a lui bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Şi în Rândureşti, cât este partea lui Pazarlie, pentrucă a cumpărat-o dela Pazarlie pentru 150 aspri. Şi Aţiganii, anume Nedelco cu copiii săi, pentrucă i-a cumpărat jupan Harvat logofăt dela Dumitru din Băneşti, pentru 3600 . Iar apoi jupan Harvat logofăt a venit înaintea domniei mele de şi-a întocmit fiii şi fiicele, câţi îi va da dumnezeu, ca, după moartea lui, aceste mai sus spuse sate şi Aţigani să-i ţie fiii lui, câţi dumnezeu îi va da, iar fiicele lui să nu aibă amestec cât vor fi fiii în viaţă. Iar dacă se va întâmpla moarte şi fiilor şi nu se va afla dela ei niciun băiat, atunci să stăpânească fiicele lui jupan Harvat logofăt, ori câte dumnezeu îi va da, însă asupra tuturor ocinelor şi a Aţiganilor mai sus spuşi. Şi domnia mea am iertat calul. IU www.dacoromanica.ro Pentru aceasta şi domnia mea le-am dat ca să le fie lor de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban Cralevski şi jupan Calotă vornic, Dimitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic. Şi eu, Cap-Tare diac, am scris in cetatea de scaun Bucureşti, Februarie 27 zile, în anul 7024 < 1516>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 214. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1844 Septembrie 3. 116 1516 (7024) Iulie 5, Giurmeni. Hrisovul răposatului Basarab voevod dela leat 7024 < 1516 >, c~ scrie la mâna Vladului banul şi frate-său Dimitru, ctitori cari au zidit mănăstirea în-tâiu şi le-au dat danie la mănăstire. Cu mila lui dumnezeu, eu Basarab voevod şi domn a tot pământul Ţării Rumăneşti, fiul bunului Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele cinstiţilor boierilor domnii mele jupăn Vladul banul şi jupăn Dumitru pârcălabul //'jupăn Balica spătar şi cu toţi feciorii lor, câţi le va da dumnezeu, pentrucă am dat lor moşie în Căluiu de Sus, toată partea Albului, care au fost Albului bătrână şi dreaptă moşie de moştenire. Iar după această, au venit Albul înaintea domnii mele şi au închinat şi au dăruit această numită mai sus moşie înaintea domnii mele jupăn Vladului banul şi fraţilor lui, ca să fie toată a lor a Vladului şi a fraţilor lui, iar Albul să n’aibă nimic, niciun amestec. Pentru aceasta, am dat şi domniia mea lor moşie ohabnică şi feciorilor lor şi nepoţilor şi de către nimeni să fie neclătită, preste zisa domnii mele. Şi iată şi mărturii am pus domniia mea: jupăn Barbul mare ban şi Calotă mare vornic şi Harvat logofăt, Dumitru vistier, Radul spătar, Drăghici păharnic, Hamza comisu, Jătoian stolnic, Stroe postelnic. Şi s’au scris în sat, în Giurmeni, de ispravnicu Voico vistier. Iulie 5 %ile, leat 7024 . Ieste copie scoasă întocmai după o condică veche, ce se află la canţelariia iconomii sfintei mitropolii. 1848 Maiu 25. Şeful canţelariei, Paharnic Zosima. Arh. St. Buc., S. I., nr. 215. Copie rom. 115 8* www.dacoromanica.ro 117 1516 (7025) Noembrie 3, Piteşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui jupan Stanciul logofăt, ca să-i fie în Titiriceşti un loc de vie cu pomi şi cu pădure, oricât a ţinut Neaga, fiica lui Diicul, pentrucă a cumpărat jupan Stanciul dela Neaga şi dela fiii ei, pentru 170 aspri. Şi iarăşi să-i fie în Titiriceşti alt loc de vie şi cu pomi, pentrucă a cumpărat-o jupan Stanciul dela Coica croitorul dela Ocne, pentru 400 aspri, încă din zilele lui Radu voevod. Şi iarăşi să-i fie în Voinigeşti o vie ce este lângă sfânta mănăstire numită Grădina dela Cornet, lângă Valea Rea. Iar apoi s’a ridicat jupan Stanciul logofăt, de a dat toate aceste ocine mai sus spuse şi jumătate din Belciugata, ca să fie sfintei mănăstiri de1 a Cornet numită Grădina de lângă Valea Rea. Şi după moartea lui şi a fratelui său, când nu se va afla nici fiu, nici fiică, nici nepot, nici văr, nici nimeni din neamul lui, atunci să fie şi aceste sate, anume: din Costeşti, oricât este partea lui Stanciul logofăt şi a fratelui său şi Drăgoeştii toţi şi Poiana toată dela Gilort şi în Pojar, oricât este partea lui şi în Foleşti, oricât este partea lui şi în Căneşti, oricât este partea lui şi în Voinigeşti, oricât este partea lui şi în Corlăteşti, oricât este partea lui. Şi după moartea lui jupan Stanciul logofăt şi a fratelui său Frâncu şi a fiilor lor şi a nepoţilor lor, când nu se va afla nimeni din neamul lor, atunci să fie toate acestea sfintei mănăstiri dela Cornet, iar prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată martorii: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi Dumitru vistier şi Radul spătar şi Drăghici paharnic şi Hamza comis şi Jitiian stolnic şi Neagoe şi Luca mari stratornici. Ispravnic Staico stra-tornic. Şi eu, Moisi, care am scris în Piteşti, în luna Noembrie 3 zile, în anul 7025 < 1516>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 216. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XVIII. 118 1516 (7025) Noembrie 14, Târgoviştc. Hrisovul lui Basarab voevod din leat 7025 < 1516>, dat dă ctitori la mănăstire tot pentru această moşie Căluiul. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul bunului Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii 116 www.dacoromanica.ro mele cinstitului dregătorului domnii mele, mai vârtos al casii domnii mele, jupan Vladul ban şi cu frate-s£u jupan Dumitrie pârcălabul şi jupanului Balicăi spătar şi feciorilor lor, ca să le fie lor în Căluiu de Sus, oricâtă va fi partea Albului, fecioru Răduleţului şi în Mihăileşti ver câtă să vă alege partea Albului, feciorul Răduleţului, pentrucă au fost aceste mai sus zise.moşii ale Albului bătrâne şi drepte moşii de moştenire. Deci, au venit Albul înaintea domnii mele de au închinat şi au dat ale lui moşii ce s’au zis mai sus, cu totul, jupănului Vladul banul şi fraţilor lui. Drept aceia şi domniia mea am aşezat pre ei cu cartea domnii mele. Iar după aceia, au venit Albul înaintea domnii mele de au părăt şi au zis către domniia mea cum că au dat şi au închinat parte din Căluiu de Sus, iar din Mihăileşti n’au închinat, iar jupănul Vladul banul el au scos cartea domnii mele ce era aşezat de cănd au închinat Albul. Aşa domniia mea am căutat cartea şi în carte âşa era închinate şi în Mihăileşti şi în Căluiu de Sus. Deci nici carte nu o am crezut, ci am dat Albului 12 boieri ca să jure, cum că n’au închinat din Mihăileşti; iar nu au putut să aducă la zi, ci au rămas dă legi. Drept aceiia, am dat şi domniia mea jupăn Vladului banul şi fraţilor lui, ca să le fie lor moşie ohabnică şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni să fie neclătit, preste zisa domnii mele. Că iată şi mărturii am pus domniia mea: jupanBarbul banul, jupăn Calotă vornec fi Harvat logofăt fi Dumitru vistier fi Radul spătar, Drăghici păhar-nic, Hamza comisu, Jetiian stolnic. Şi am scris eu, Vălsan logofăt în Târgovişte, Noembrie 14, leat 7025 <1516>^ Ieste copie scoasă întocmai după o condică veche se ce află în canţelariia iconomii sfintei Mitropolii. 1848 Maiu 25. Şeful canţelarii, Paharnic Zosima Arh. St. Buc., S. I., nr. 217 Copie rom. 119 1517 (7025) Ianuarie 7, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul lui Basarab marele voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele mănăstirii domniei mele dela Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei, prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Maţja şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie vama ce este la Ocna Mică dela Târgovişte, oricât este domnească, pentrucă am întărit domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de hrană şi de întărire, iar domniei mele de veşnică pomenire şi încă şi părinţilor şi copiilor domniei mele. De aceia, să fie volnic părintele egumen. 117 www.dacoromanica.ro şi fraţii aflători în acel sfânt loc, să adune oricât a fost vama domnească. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi această poruncă a domniei mele, pe unul ca acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti, nu va păzi, nu va înnoi şi nu va întări, ci va nimici şi va călca şi va strica şi va batjocori această poruncă, pe unul ca acela domnul să-l ucidă, să-l lovească, să-l calce şi să-l ruşineze în domnia lui şi să-i ucidă aici trupul cu sgomot, iar în veacul viitor sufletul lui şi să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi dela Nicheia. Şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui dumnezeu la înfricoşata şi nepărtinitoarea judecată unde nu este făţărnicie. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei Iudei cari au strigat asupra domnului dumnezeu, mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în vecii vecilor, amin. Ispravnici, Calotă vornic şi Harvat logofăt. Scris în Târgovişte, în luna Ianuarie 7 şi în aceiaşi zi era sfântul Ion Inainte-mergătorul, în anul 7025 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. zi8. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1915 Aprilie 17. 120 <1517—1519> Ianuarie 21, Piteşti. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui Basarab. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m£le hramului şi lăcaşului sf<â>ntului, întâiului mcenic, arhidiiaconului Ştefan şi cinstiţilor călugări carii vor lăcui întru acest sf<â>nt lăcaş, ca să le fie lor întru supunere siliştea cea veche, care iast după Bărluiu lângă Braneţi şi jumătat dintru o moară dela Racoviţă, pentrucă sânt ale jupănului Harvat logfătul bătrâne şi drept moşii de baştină. Iar după aceiia, au venit înnaintea domniei mele jupan Harvat logfătul, de au dat această silişte şi mori sf<â>ntului hram ce s’au zis mai sus, cum până în câtă vreme să vor afla la acest sf<â>nt hram ori călugăriţe, ori călugări, să le fie lor bucatele ce s’au zis mai sus spre întărire şi hrană, iar jupănului Harvat logfătul vecinică pomenire. Iar de să va întâmpla, pentru păcatele lor, ca să să părăsească acel sf<â>nt hram şi nu să vor afla nici călugăriţe, nici călugări la acel sf<â>nt loc, moşiile 118 www.dacoromanica.ro ce s’au zis mai sus, să fie ale feciorilor jupanului Harvat logfătul, făr<ă> de nicio pricină; însă până când va fi călugăriţe sau călugări la acest sf<â>nt hram, iar feciorii jupanului Harvat logfătul să nu fie volnici a lua moşiile ce s’au zis mai sus, ci să fie întru supunere hramului ce s’au zis mai sus şi cui va fi întru sf<â>ntul hram. Iar feciorii jupânului Harvat logofătul, deacă nu vor vrea să miluiască hramul ce s’au zis mai sus, din cât va fi lor pren putinţă şi îndemână, să fie neertaţi şi nici ei singuri, nici rudeniile lor să nu să atingă mâinile lor a lua moşiile ce s’au zis mai sus, ci să fie acelui sf<â>nt hram şi ale celor ce vor lăcui întru dânsul, de moştenire şi ohabnice în veci. Şi prigonire întru dânşii să nu fie, ci să fie ale lor neclătit, după zisa domniei mele. Şi mărturii: jupan Barbul banul şi jupan Calotă mare dvornec şi jupan Harvat mare logfăt, Dimitrie vistiiariul şi Radul spat., Drăghici peharnecul, Hamza comisul, Jitiian stolnicul, Badea şi Neagoe marii postelnici. Şi am scris eu, Florea, la Piteşti, Ghencarie> 21 eţile. • Isprvnic singur domniia-mea. Acad. R. P. R„ Fondul Credit, nr. 3 şi 4, dosar 309. Cu două traduceri rom.: una din 1742 şi alta din 1827 Decembrie 22. Datat după divan. E posibil ca data exactă să de 1519 Ianuarie 21, dată la care Neagoe Basarab dă un act din acel oraş. 121 1517 (7025) Iunie 3. Hrisovul măriei sale răposatului Basarab voevod dela leat 7025 <1517> pentru moşie Hlevna. Cu mila lui dumnezeu, eu Basarab voevod şi domnu a tot<ă> Ţara Rumă-nească, feciorul marelui şi prebunului Basarab voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele slugilor domnii mele Stan şi Pătru Văcărescul şi Neagoie cu feciorii săi, câţi dumnezeu îi va dărui, ca să le fie lor moşie anume Hlevna cu tot hotarul, din Siliştiţă păn<ă> în drumu pă piscul Săr-bătoarei şi pănâ în părău, la margene Tejăiacului şi păn<ă> în Miloşca, pentrucă iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie din zilile Radului vodă celui Bunu. Şi au venit Barbul banul cel bătrân şi au zis înainte domnii mele pentrucă au dat această mai sus zisă moşie dela dânsul şi au miluit pentrucă precum să cade cu credincioasă şi dreapte slujbe şi cu vărsare de sănge. Drept aceia, am dat şi domnii mea ca să fie lor moşie ohabnică, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclăţit, preste zisa domnii mele. 119 www.dacoromanica.ro Că iată şi mărturii am pus domnia mea: jupăn Barbul banul cel bătrân şi jupan Calotă mare dvornic şi jupan Arvat mare logofăt /; Dumitru vistier şi Radul spătar // Drăghici paharnic şi Neagoe mare postelnic. Iunie 3 zile, 7°25 - Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 353. Copie rom. 122 1517 (7025) Iunie 12. Urmând întru totul sfânta şi dumnezeiasca scriptură care spune: «milă vreau, iar nu jertfă». Iarăşi, că « prin milostenii se curăţă păcatele » Iarăşi:’« fericiţi cei milostivi, căci aceştia vor fi miluiţi». După cum gura cea proorocească însufleţită de duhul sfânt grăeşte: «fericit bărbatul care milueşte toată ziua, se îndulceşte cu domnul». Deci, aceasta aflându-le din dumnezeiască scriptură, iarăşi am auzit pe prooroc vorbind prin duhul sfânt: «ascultaţi dar împăraţi şi înţelegeţi, pătrundeţi-vă cei ce stăpâniţi mulţimile şi vă făliţi cu noroadele limbilor, că dela domnul v’a fost dată vouă stăpânirea şi puterea dela cel de sus. Deci, înţelegând că toate sunt în mâinile lui dumnezeu şi cât voieşte, fiecăruia din noi dărueşte. Ci deci fericit şi de trei ori fericit-cel care bogăţia dată de dumnezeu bine o înmulţeşte şi lucrează în taină talantul ce i l-a încredinţat dumnezeu, ca să audă acel glas bun şi dulce de bucurie: « bunule şi credincios rob, intră în bucuria domnului tău!». Acestea auzindu-le, ni se cuvine a ne pătrunde că acestea de aici sunt pe puţină vreme şi trecătoare, după cum şi spune: « orice slavă până la o vreme este 1». Se cuvine deci nouă a râvni la cei de mai înainte binecinstitori şi sfântrăposaţi domni, care cele pământeşti bine le-au întocmit şi acestea bine cârmuindu-le, cu aceste pământeşti au dobândit bunurile cereşti. Acestea moştenindu-le, iar cele pământeşti, pământului le-au lăsat. Iată dar şi eu, cel întru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Basarab voevod cel Tânăr, cu sârguinţă şi dorinţă am dorit către atotcinstitele şi dumnezeeştile biserici, după cuvântul proorocului: «în ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor». Văzând deci că pentru păcatele noastre s’au împuţinat bine-cinstitorii domni, cari dumnezeeştile şi sfintele biserici au înălţat, au miluit şi. le-au înfrumuseţat, ci mai vârtos pe cea dela sfântul loc ce este hramul împărătesc şi lăcaş al sfintei, preacuratei, prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, a ei uspenie, mănăstirii numită Corbii de Piatră, am văzut-o sărăcită; şi cu dorinţă am dorit a nu o lăsa, ci a o căuta şi a o milui şi ctitor următor a ne numi. 120 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, din toată inima am râvnit a ne numi ctitor următor al sfintei mănăstiri. Să vină călugării în fiecare an, după obiceiu, la sfântul Petru, să ia obrocul sfintei mănăstiri, câte 700 aspri, să fie de întărire sfintei mănăstiri la trebuinţa şi nevoile acestui sfânt loc şi dumnezeeştilor călugări de hrană, jar nouă, celor mai sus zişi, să ne cânte în fiece săptămână o zi, seara, paraclis cu băutură şi colivă, iar dimineaţa sfânta liturghie, cât timp vom fi în viaţă; iar după moartea noastră, să ni se cânte în fiece an într’o zi, fie orice zi, seara, paraclis şi neprihănire cu colivă şi băutură, iar dimineaţa sfânta liturghie cu sobor şi cu băutură şi la zi să ni se facă masă ca şi sfântrăposaţilor ctitori, ce au fost mai înaintea noastră, dar neclintit, cât va sta sfânta mânăstire. Iar dacă cineva nu va ţine şi nu va face rugăciunea ce am aşezat, să dea răspuns înaintea lui dumnezeu. Şi acestea, câte am zis, cât am putut după putere să se dea din... fiii noştri şi după moartea noastră să facă cât îi va ţine domnul dumnezeu în viaţă şi cu puterea dăruită de dumnezeu, pe cine va voi dumnezeu să fie... să facă şi să împlinească făgăduinţa noastră, să cinstească şi să întărească şi să păzească acest hrisov al domniei mele, pe acela dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească... să-i dea aici cele pământeşti bine şi în pace a le petrece ci şi împărăţia cerească... şi şederea de-a-dreapta sa, care să fie şi nouă păcătoşilor a o dobândi şi cu cei de mai înainte binecinstitori şi sfânt-răposaţi ctitori... întru Hristos, amin. Scris în luna Iunie 12 zile, dela Adam curgători ani 7025 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I. nr. 219. Orig. slav, perg., aproape ilizibil, pecete atârnată, căzută. Foarte marea dificultate a lecturii o notează şi Gh. Peşacov încă la 1857: «Acest hrisov scris slavoneşte fiind foarte imoşat şi literile-i perite din nepăstreare şi vechime nu s’a putut descifra cu amănuntul din zicere în zicere toată coprinderea lui de a se traduce în limba română». Cu o trad. rom. din 1916. 123 1517 (7025) Iunie 18. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab cel Tânăr voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele şi celui dintâi sfetnic, încă şi din casa domniei mele, jupan Calotă mare vornic şi cu fiii săi, câţi dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie în Lupşanul partea lui Moş, toată, oricât se va alege, pentrucă a venit Moş înaintea domniei mele, de şi-a închinat partea lui, toată, iar el a rămas să fie vecin de a lui bună voie; deci acesta s’a dat lui jupan Calotă vornicul. 121 www.dacoromanica.ro De aceia şi domnia mea i-am dat, ca să-i fie de ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui în veci. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată martorii: jupan Barbul ban şi jupan Preda şi jupan Harvat logofăt, Radul spatar, Dimitru vistier, Hamza comis, Drăghici paharnic, Jitiian stolnic, Bădica postelnic. Scris în luna Iunie 18 zile, în anul 7025 <1511>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 220. Orig. slav, hârtie, pecete aplicata, căzută. Cu o trad. rom. din 1853 Septembrie 16. 124 1517 (7025) Iulie 3, Târgovişte. Cartea domnului Basarab voevod, fiiul lui Basarab voevod cel dintâi numit Basarab, prin care dă întru stăpânire slugii domnii sale Petru Văcărescul moşiia Hlevna cu tot hotarul şi arată şi semnele anume. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod a toată ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele, lui Pătru Văcărescul cu feciorii lui, căţi dumnezeu îi va dărui ca să-i fie lui moşiia pre nume Hlevna tot, cu tot cu hotarul. Insă să se ştie hotarul: din apa Jiiului, pă Valea Pietrăi şi pănă în drumul Breastei şi pe piscul Sărbătorirei, pe trecătoarea cea bătrână, pănă în gura părăului, din gura părâului pă drumul Diiului pănă în piscul Rumâneii, iarăşi în apa Jiiului. Pentrucă iaste a lui bătrână şi driaptă moşie şi de baştină din zilele bunului Radu voevod. Şi au venit banul Barbul bătrânul şi au zis înaintea domnii mele, ca să-i fie lui moşiia ce s’au zis mai sus şi de dânsul iaste miluită, pentrucă au ajuns cu credincioasă şi dreaptă slujbă şi cu vărsarea sângelui. Pentru aceasta şi domniia mea am dat lui Pătru Văcărescu ca să-i fie lui moşie ohabnică şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor şi de către nimene să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Barbul bătrânul ban şi jupan Calotă mare dvornic şi jupan Harvat mare logofăt şi Dumitru vistieriul şi Radul spataru şi Drăghici paharnicul şi Hamza comisul şi Jitiian stolnicul şi Badea fi Neagoe mari postelnici. Şi ispravnic Preda. Şi s’au scris în cetatea Târgoviştei, în luna lui Iulie 3 3ile, în curgerea anilor, văleat 7025 <1517>. Io Basarab voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 97. Copie rom.; altă copie rom. ms. 722 f. 364 v. 122 www.dacoromanica.ro 125 1517 (7025) Iulie 19, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Draica şi cu fiii lui, oricâţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie lui la Groşani parte 5 teiu pentrucă a cumpărat dela Grozea şi dela nepotul său Radul al lui Tomonea şi dela Mareş, fratele lui Grozea, pentru •925 aspri. Şi domnia mea i-am iertat calul. De aceia, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă hotarul de sus şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre ei is’ar întâmpla moarte, iar la ei prădalica să nu fie ci să fie a celor rămaşi. Şi după porunca ■domniei mele, de nimeni neclintit. Martori: jupan Barbut ban şi jupan Calotă vornic şi jupan Harvat logofăt îşi Dumitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Jitiian stolnic, Hamza comis, Badea şi Neagoe mari stratornici. Şi eu, care am scris la Piteşti, luna Iulie 19 zile, în anul 7025 <1517X Ispravnic Manoli portar. Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 221. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1844 August 22. 126 1517 (7025) August 23, Curtea de Argeş. f Celui dela sfântul munte Athos, lăcaşului împărătesc şi sfinţit şi mănăstirii numite Hilandar, unde este hramul preasfintei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, cinstitei ei vovidenii, preacinstitului nostru părinte, egumenului şi preoţilor şi stareţilor şi diaconilor şi tuturor fraţilor celor întru Hristos, smerită mătanie fac şi aduc sfinţiilor voastre, eu cel care din mila lui dumnezeu şi cu rugăciunile sfinţiilor voastre mă aflu în vremea de acum stăpânitor şi domn al ţării Ungrovlahiei, Io Basarab Neagoe voevod. Şi după acestea, părinţi sfinţi, să fie cunoscut sfinţiilor voastre că a venit Ia noi dela sfinţiile voastre părintele proegumen chir Leontie şi bătrânul monah Mardarie şi ne-au adus nouă obişnuita binecuvântare şi ne-au binecuvântat pe noi în locul vostru al tuturor şi ne-au dat de veste despre lucrurile necesare mănăstirii şi despre starea voastră. Şi noi toate pe rând le-am înţeles bine şi le-am primit cu toată silinţa. *) Probabil funia de teiu cu care se măsura pământul. 123 www.dacoromanica.ro De aceia, sfinţi părinţi, am făcut un obroc sfintei mănăstiri, 7000 de aspri; şi să vie fraţii şi trimişii dela sfânta mânăstirire pentru mai sus zisul obroc în fiecare an, la Bobotează, să ia obrocul sfintei mănăstiri, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar nouă şi copiilor noştri cei daţi de dumnezeu de veşnică, pomenire. De aceia, sfinţi părinţi, primiţi şi mulţumiţi şi rugaţi pe dumnezeu pentru noi păcătoşii şi nu ne uitaţi pe noi în sfintele voastre taine, ci rugaţi-vă lui dumnezeu pentru noi păcătoşii şi faceţi şi pentru noi precum şi pentru sfântrăposaţii ctitori de mai înainte; şi în timpul vieţii noastre şi după viaţa noastră, să ne pomeniţi, cât timp va sta sfânta mănăstire, precum aţi şi făgăduit sfinţiile voastre, ca să pomeniţi pe cei mai dinainte sfântrăposaţi ctitori. Şi Hristos, cel care este în toate cele bune, să nu ne lipsească pe noi păcătoşii de sfintele voastre rugăciuni, ci să fie cu rugăciunile sfinţiilor voastre şi cu noi păcătoşii întru Hristos, amin. Iar noi, păcătoşii, care am alcătuit aceasta, Sin, numit logofăt şi eu, scriitorul Florea, care am scris în minunatul loc unde este sfânta mănăstire numită Curtea de Argeş, luna August 23 zile, în anul 7025 <1517>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Reprodus după fotografia publicată în „Domnia lui Neagoe Basarab voevod", Bucureşti 1924, p. 14. Orig. slav. 127 1517 (7025) Septembrie 1, Argeş. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui jupan Stanciul logofăt, încă din casa domniei mele, ca să-i fie la Olt în faţa Voinigeştilor, de către Râmnic, oraşul domniei mele, jumătate dintr’o moară, pentrucă a cumpărat-o jupan Stanciul logofăt dela Radul din Voinigeşti, pentru 500 aspri. Iar apoi, încă să-i fie un vad din acea moară, unde stă acea moară cumpărată dela Radul, însă să-i fie vadul şi din sus şi din jos de moară, cât poate trage un om cu săgeata în pistreală; pentrucă l-a miluit domnia mea cu acel vad pe jupan Stanciul. Şi apoi a venit înaintea domniei mele jupan Stanciul, de a dat acel vad cu moară sfintei mănăstiri dela Cornet, de lângă Valea Rea, ca să fie de întărire fraţilor care trăiesc în mănăstire, iar jupanului Stanciul şi părinţilor lui de amintire şi vecinica lui pomenire; şi nimeni amestec să nu aibă cu acel vad şi cu moara, ci să fie al sfintei mănăstiri, cum este mai sus scris. De aceia, le-am dat lor, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 124 www.dacoromanica.ro Iată deci martorii: jupan Calotă vornic şi jupan Harvat logofăt şi jupan Dimitru vistier şi Radul spătar şi Jitiian stolnic şi Drăghici paharnic şi Hamza -comis şi Badea şi Neagoe mari stratornici. Scris în Argeş, în luna Septembrie i-a zi. Ispravnic Stan Turcul spătar din Câmpul Frumos1), în anul 7026 oşiyx f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 222. Orig. slav, perg., pecete aplicată. Cu o trad. rom. din sec. XVIII. 128 1517 (7026) Octombrie 29, Mănăstirea de lângă Argeş. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii şi boierului domniei mele, încă din casa domniei mele, lui jupan Standul logofăt, ca să-i fie în Costeşti oricât este partea lui şi în Belciugata jumătate, pentrucă îi sunt veche ocină, dedină. Şi iarăşi să-i fie în Voinigeşti, însă în Cornet, lângă Valea Rea, un loc de vie şi de mănăstire, pentrucă a cumpărat jupan Standul acel loc dela Paul, pentru 80 aspri, de a făcut jupan Standul pe acel loc mănăstire şi vie. Şi iarăşi să-i fie în Cornet via ce a fost a lui Vlaicul, pentrucă a cumpărat-o jupan Standul dela Vlaicul, pentru 50 aspri. Şi iarăşi să-i fie pe Olt, dinspre Râmnic, în faţa Voinigeştilor, un vad de moară, pentrucă l-a dobândit cu dreaptă şi credincioasă slujbă dela domnia mea. Şi iarăşi să-i fie la acel vad de moară jumătate din moara ce este făcută pe acel vad, pentrucă a cumpărat-o jupan Standul dela Radul din Voinigeşti, pentru 500 aspri. Şi iarăşi să-i fie lângă Ocne, în Titiriceşti, o vie cu grădină şi cu livezi şi cu două fântâni şi cu pădure, oricât a ţinut Vârhăroaie şi soţul ei Paul, pentrucă a şi cumpărat-o jupan Standul dela Vârhăroae şi dela soţul ei Paul, pentru 1200 aspri. Şi iarăşi să-i fie în Titiriceşti un loc de vie şi cu grădină, pentrucă l-a cumpărat dela Neaga, fiica lui Diicul şi dela fiul ei Standul, oricât a ţinut Neaga d cu fiul ei Standul, pentru 130 aspri. Şi iarăşi să-i fie un loc de vie in Titiriceşti, pentrucă l-a cumpărat dela Diicoae şi dela fiul ei cu un caftan de 120 aspri. Şi iarăşi să le fie în Titiriceşti un loc de vie cu grădină, pentrucă l-au cumpărat popa Frâncul şi cu jupan Standul dela Coica croitorul pentru un sărindar de 300 aspri. ' Şi apoi a venit jupan Standul înaintea domniei mele de a dăruit şi a dat mai sus zisele averi sfintei mănăstiri numită Mănăstirea de lângă Voinigeşti, l) « Lepo pole » în orig. 125 www.dacoromanica.ro în Cornet, ca să-i fie sfântului loc de întărire şi fraţilor care trăiesc în acel sfânt loc de hrană, iar lui jupan Standul de vecinică pomenire. Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea, să le fie de ocină şi de ohabă în veci şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iar apoi şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele pe cine va îl alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări şi va milui acest loc, pe unul ca acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; şi dacă cineva nu va întări şi nu va împuternici mai sus zisul sfânt loc, ci va îndrăsni să ia mai sus zisele averi, orice va rămâne dela jupan Stanciul sau ocine sau dobitoace sau scule, iar acel domn sau oricare om, să fie pus sub blestem şi să fie blestemat de 318 părinţi dela Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu acei Iudei cari au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Martori: jupan Barbul ban Cralevski şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şieu, Florca, care am scris în sfânta mănăstire de lângă Argeş, în luna Octombrie 29 zile. Ispravnic Stan Turcul spătar. In anul 7026 <15 r7>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I. nr. 223 Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom din sec. al XVIII-lea. 129 1517 (7025) Octombrie 30, Curtea de Argeş. Urmând întru totul sfânta şi dumnezeiasca Scriptură care spune: « milă vreau iar nu jertfă». Şi iarăşi: «că prin milostenii se curăţă păcatele». Şi iarăşi,, «fericiţi cei milostivi, căci aceia vor fi miluiţi». După cum gura cea proorocească, inspirată de duhul sfânt grăeşte: «fericit bărbatul care milueşte în toată ziua, acela se îndulceşte cu domnul». Deci, acestea aflându-le din dumnezeiasca Scriptură, iarăşi am auzit pe prooroc vorbind cu duhul sfânt: « ascultaţi, dar împăraţi şi înţelegeţi, învăţaţi judecători ai capetelor pământului, pătrundeţi-vă cei ce stăpâniţi mulţimile şi vă făliţi de noroadele limbilor, că dela domnul v’a fost dată vouă stăpânirea şi puterea dela cel de sus». înţelegând deci că toate sunt în mâinile lui dumnezeu şi cât voieşte fiecăruia din noi dăruieşte. Ci deci fericit şi de trei ori fericit cel care stăpânirea dată de dumnezeu bine o înmulţeşte şi 126 www.dacoromanica.ro lucrează în taină talantul ce i l-a încredinţat dumnezeu, ca să audă acel glas bun şi dulce al bucuriei: «bunule şi credinciosule rob, intră în bucuria domnului tău». Acestea deci auzindu-le, se cuvine nouă a le pătrunde, că cele de aici sunt în puţină vreme şi trecătoare, după cum şi spune: orice slavă până la vreme este». Se cuvine deci nouă a râvni către cei de mai înainte binecinstitori şi sfântră-posaţi domni, care cele pământeşti bine le-au aşezat şi acestea bine cârmuindu-le cu aceste pământeşti au dobândiţ bunurile cereşti. Acestea moştenindu-le, iar cele pământeşti pământului au lăsat. Iată deci, eu, întru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul, Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei şi cu de dumnezeu dăruitul meu copil, Io Theodosie voevod, am dorit către întru totul cinstitele, dumnezeeştile biserici, după cuvântul proorocului: «în ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor»; văzând deci că pentru păcatele noastre s’au împuţinat domnii binecinstitori, cari au miluit şi întărit dumnezeeştile şi sfinţitele biserici. Pentru aceasta, am văzut şi cu dorinţă şi osârdie am dorit mai ales către a tot sfântul sfinţitul şi dumnezeescul hram şi lăcaş al preasfintei şi cinstitei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi sfintei mănăstiri numită Govora şi preacinstitului părinte egumen chir Dorothei şi ieromonahilor şi stareţilor şi diaconilor şi tuturor fraţilor care trăiesc în acel sfânt loc, ca să le fie de hrană şi de întărire satele, anume: Ioneştii toţi, cu tot hotarul şi toată seliştea Corbenilor, pentrucă a cumpărat-o Radul voevod, fiul lui Vlad voevod, dela Anca, fiica lui Jitiian şi dela Bordea şi dela fiii lui Micul, pentru 7000 aspri, încă în zilele lui Vlad voevod Călugărul. Şi iar să le fie toată seliştea ce se chiamă Hinţea, pentrucă jumătate din Hinţea a cumpărat-o Vlad voevod Călugărul dela Dan şi dela Vâlcul şi dela Cârstea, pentru 700 aspri; iar cealaltă jumătate din Hinţea, pe aceasta a cumpărat-o Staico logofăt dela fiii lui Voinea, pentru 800 aspri, în zilele lui Vlad voevod, de a dăruit-o sfintei mănăstiri Govora. Şi iarăşi să le fie via din dealul Ocnei, ce a fost via lui Macarie, pentrucă a dat-o însuşi Macarie sfintei mănăstiri, în zilele lui Vlad voevod şi vinăriciul domnesc, ce va fi dela via lui Mâcarie, iarăşi să fie al sfintei mănăstiri. Şi iarăşi să le fie Nănăşeştii toţi, ce sunt la gura Topologului, cu tot hotarul şi cu morile, pentrucă este veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri. Şi iarăşi să le fie via popei Alexe. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 225. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu două traduceri rom.; una din sec. XIX, fără dată, alta din 1842 Noembrie. 130 www.dacoromanica.ro 130 1517 (7026) Octombrie 30, Mănăstirea de lângă Argeş. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara UngrO-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfântului şi dumnezeescului hram şi lăcaş al preacuratei, cinstitei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, slăvitei ei uspenii şi sfintei mănăstiri numită Govora şi preacinstitului părinte egumen chir Dorothei şi preoţilor şi stareţilor şi diaconilor şi tuturor fraţilor cari trăesc în acel sfânt loc, ca să le fie un Aţigan, anume Nicşa cu copiii săi, pentrucă l-a dăruit Tatu din Râmnic, la moarte, sfintei mănăstiri, ca să-i fie de întărire. Iar apoi, a avut părintele egumen pâră înaintea domniei mele cu Stanciul Veţel gramatic; astfel pâra Veţel că-i este lui dăruit mai sus zisul Aţigan. Aşa dar, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele, de a dat domnia mea lui Stanciul Veţel lege 12 boieri, să jure că-i este dăruit lui mai sus spusul Aţigan. Iar acesta n’a adus boierii la soroc, ci a rămas de lege şi a trecut peste soroc. De aceia, domnia mea am dat mai sus spusul Aţigan sfintei mănăstiri, să-i fie de ocină şi de ohabă în veci. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şi eu, Florea, care am scris în sfânta mănăstire, care este lângă oraşul Argeş, în luna Octombrie 30 zile. Ispravnic părintele egumen Iosif. In anul 7026 f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 224. Orig. slav, perg., pecete aplicată. Cu o trad. rom. din 1797. 131 1517 (7026) Noembrie 22, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a jupanului Drăghici din Cricov, ca să-i fie satul Secăreanii tot, cu ocina, cât este partea lui, însă pe unde au hotărnicit 12 boieri şi Semca sulgerul; iar hotarul să se ştie: dela Ulmi, până 131 9* www.dacoromanica.ro în drumul Branului şi pe drumul Branului, drept până în lacul cu răchiţile şi din lacul cu răchiţi, peste dâmb, la Pacuri; astfel, dela Pacuri în sus, pe drumul săpat, drept pănă la Cumătră şi pe Cumătră în jos, până în cursura Slovelor şi din Slove, pe cursură, până în lacul lui Cosain şi din lacul lui Cosain, până în Culare, pe capul Muscelului, drept în dâmb şi din dâmb pe la gorganul Yulpei, în sus, până în Băşicuţa. Şi iarăşi să-i fie din locul zis Cumătră un vad de moară şi iarăşi locul de un metoh al sfintei mănăstiri, pentrucă îi sunt vechi şi drepte ocine şi dedine. De aceia, am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, în veci. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea; jupan Barbul ban, jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi Dumitru vistier şi Radul spătar şi Drăghici paharnic şi Hamza comis şi Jitiian stolnic şi Badea şi Neagoe mari stratornici. Şi eu, Moisi scriitor, ce am scris în noile curţi din oraşul Piteşti. Ispravnic Semca sulger. Scris luna Noembrie 22 zile, în anul 7026 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., Achiziţii noi. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu două copii rom. Arh. St Buc., ms. 454, f. 14c şi f. 141 132 1518 (7026) Ianuarie 18. Hrisovul lui Basarab vodă, feciorul Basarab voievod cel mare, făcut pintru moşii, pintru vii, pintru Ţigani şi pintru toate ce au avut la măna lui Calotă mare vornic şi a tot neamul lui şi mai pre urmă scrii să fii ertaţi di oeritul de oi şi de goştinăritul de rămători şi de dejmăritul de stupi şi de vinărici şi de găli-tării şi di dijmi şi di coasă de făn şi de cară şi di podvoadi şi di toati slujbili şi dăjdiilii, căt săntu di să află în tot ţinutul stăpânii dumnealui. Nimeni pri dânşii ca să nu cuteze a-i bântui, nici a-i învălui din slugi au din boiarii dumnealui cei trimişi pintru slujbili şi pintru tribili dumnealui, pintrucă care s’ar ispiti a-i bântui sau a-i învălui, mult căt iaste un păr din cap, acila om să ştii că va avea a luoa mare răutate şi urgie di cătră domniealui, ca un nicridincios şi călcător şi ruşinător di aciste hrisov al dumnealui. Şi într’altu chip nu va fi. încă şi blistim au pus dumnealui, cum după moartea dumnealui, pi cini va alegi domnul dumnezeu a fi domnu Ţării Rumănişti au din rodul inimii dumnealui au din rudiniia domnealui sau, din păcatili roastre sau din alt neam, ca deca Va cinsti şi va păzi şi va întări şi va înoi, pi acela domnul dumnezeu 1Z% www.dacoromanica.ro ca să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească întru domniia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări şi nu va înlocui, ci va spargi şi va strica şi va călca şi va ruşina acest hrisov al domnealui, pi acila domnul dumnezeu ca să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească, ci să spargă şi să strici şi să-l ruşineze întru domniia lui şi să ucigă aicea trupul cu sunit, iar în veacul ci va să fii sufletul lui. Şi ca să aibă parte cu Iuda şi cu afurisitul Ariia şi cu alţi nicridincioşi Jidovi, care strigau asupra domnului dumnezeu şi a mântuitorului nostru Isus Hristos, săngili lui spri dânşii şi spri ficiori lor, pricum iaste şi va să fii în vecii vecilor> amin. Iată şi mărturii au pus domnealui: pi jupan Barbul banul Craiovii şi pi jupan Harita mare dvornic şi pi jupan Dumitru mare vistier şi Drăghici păharnic şi Amza comis şi Jitiian stolnic şi Badea şi Neagoi şi alţi boiari, carii s’au ştirsu, toţi săntu mărturii marii cluceri. Şi eu, Florea, carii am scris în minunatul foişor al Pitiştilor, în luna lui Ghinar 18 şi dila Adam până acum alirgarea anilor până acum, leat 7026 < 1518>. Arh. St. Buc., S. I., nr. 226. Trad. rom. fragmentară. 133 1518 (7026) Ianuarie 28, Piteşti. f Cu mila lui dzeu, Ioan Basarab voevod şi domn a toată Ţara Rumănească. Dat-am domniia mea aciastă poruncă a domniei mele cinstitului boiarului domniei mele jupănului Harvat mare logfăt şi cu feciorii lui, câţi dzeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşiia Doiceştilor ce iaste între Mirila şi între Măneşti, din luncă, la câmp, cătu-i iaste hotarul, pentrucă o au cumpărat jupan Harvat logfătul dela Barbul al lui Gropeai şi dela fămeia lui Muşa, drept 1500 aspri. Iar Barbul şi fămeia lui au dat banii ce s’au zis mai sus lui Dra-gosin armaşul, pentru un sălaş de Ţigani. Pentru aciasta, am dat şi domniia mea jupănului Harvat logfătul, ca să-i fie lui de moştenire şi ohabnică lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Mărturii: jupan Barbul banul şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Dumitru vist. şi Radul spat., Drăghici peh., Hamza comisul, Jitiian stolnecul, Badea post. Ispravnici: Oprea pârcălabul dela Ribnic şi Neagoe vor. Şi s’au scris în Piteşti, luna Gheniarie 28 cşile, leat 7026 <1518>. Acad. R. P. R., Fondul Credit, dos 5/309. Copie rom. după o traducere din 1741-—42133 www.dacoromanica.ro 134 1518 (7026) Aprilie 7, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele jupan Danciul cu fiii săi şi jupan Oprea spătar cu fiii săi, anume Manda şi Chera *) şi încă câţi le va da dumnezeu şi lui Ivul cu fiii săi să le fie lor loc din ocina Aninoasa în toată pădurea de jos din valea Mustei, unde dă în Cricov şi din valea Mustei, până la Piatră şi pe valea Runcului, până la Zubi şi din deal ............2), până la culme şi pe Cricov, până la Piatră; pentrucă au cerut dela domnia mea mai sus zisele slugi ale domniei mele această ocină, pădurea toată, ca să cureţe acel loc cu foc şi cu securea. Iar domnia mea, la aceasta, i-am miluit cu această ocină, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce au slujit domniei mele. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitrea vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şi eu, Florea, care am scris în cetatea Bucureşti, luna Aprilie 7 zile. Ispravnic Capotă portar. In anul 7026 <1518>. ■f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 227. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1850. 135 1518 (7026) Aprilie 28, Bucureşti. 7 Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele jupan Tudor logofăt şi fratelui său jupan Standul şi cu fiii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, sau fii sau fiice, ca să le fie în Voinigeştii de Jos, care sunt pe Olt, partea Dobrei, fiica Măriei, toată, pentrucă a cumpărat-o dela Dobra, pentru 1500 aspri. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceea şi domnia mea le-am dat domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. *) „Manda şi Chera", s’a scris posterior peste un text iniţial ras. *) loc rupt în orig. 134 www.dacoromanica.ro Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă vornic şi jupan Harvat logofăt, Dimitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Badica şi Neagoe postelnici. Ispravnic Danciul dela Baba. Scris în cetatea Bucureşti, luna Aprilie 28 zile, în anul 7026 <1518 >. j- Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 228. Orig. slav, hârtie filigran, pecete aplicată. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XVIII. 136 1518 (7026) Mai 4, Bucureşti. j- Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin şi primului sfetnic, încă şi din casa domniei mele, jupanului Harvat mare logofăt şi fiilor lui, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să le fie Grozeştii depe Jiu toţi, pentrucă jumătate din Grozeşti este a lui jupan Harvat logofăt veche şi dreaptă ocină, dedină; iar după aceia şi dobândită cu dreaptă şi credincioasă slujbă dela domnii de mai înainte; iar cealaltă jumătate a fosta lui jupan Ivan fost logofăt. Astfel, jupan Ivan logofăt a rămas la moartea sa dator lui jupan Harvat mare logofăt 3000 aspri. Şi după moartea lui jupan Ivan fost logofăt, jupan Harvat a cerut acei aspri, ca să-i plătească dela moştenitorii care au rămas să stăpânească averile acestuia şi le-a pus soroc peste soroc, ca să-i plătească asprii înaintea domniei mele. Iar ei n’au vrut să-i plătească şi ..............1) văzând că a trecut soroc peste soroc şi asprii n’au fost plătiţi, am luat domnia mea jumătate ■din Grozeşti, partea lui jupan Ivan fost logofăt, de am dat-o lui jupan Harvat logofăt, pentru acei 3000 aspri. De aceia, am dat domnia mea Grozeştii toţi lui jupan Harvat logofăt, să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalica să nu fie, în veci, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi Dimitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şi eu, Florea, am scris în cetatea Bucureşti, luna Mai 4 zile, în anul 7026 <1518>. j* Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 230. Orig. slav.r hârtie filigran, pecete aplicată, stricată. Cu o trad. rom. din 184J. 'O loc şters în orig. <135 www.dacoromanica.ro 137 1518 (7026) Iulie 29, Piteşti. f Urmând Scriptura cea cu totul sfântă şi dumnezeească, care spune r «milă vreau, iar nu jertfă» şi iarăşi: «cu milostenii se curăţă păcatele» şi iar: «fericiţi cei milostivi că aceia se vor milui »; precum gura proorocească inspirată de duhul sfânt grăeşte: « fericit bărbatul care milueşte toată ziua, acela se va îndulci de domnul ». Acestea dar aflându-le din dumnezeeasca Scriptură, iarăşi am auzit proorocul grăind prin duhul sfânt: « ascultaţi dar acestea împăraţilor şi pricepeţi, învăţaţi-vă judecători dela capătul pământului, luaţi seama cei ce stăpâniţi mulţi--mile si cei ce vă mândriţi cu noroadele limbilor, că dela domnul vi s’a dat vouă stăpânirea şi puterea dela cel de sus ». Se înţelege dar că toate sunt în mâinile lui dumnezeu şi cât voeşte fiecăruia dintre noi îi dă, însă fericit şi de trei ori mai fericit acela care bogăţia dată lui de dumnezeu bine o înmulţeşte şi lucrează în taină ţalantul încredinţat lui de dumnezeu, căci va auzi acel bun şi dulce glas al bucuriei: « robule bun şi credincios, intră întru bucuria domnului tău ». Auzind acestea, se cade nouă a socoti acestea de aici că sunt pentru puţină vreme şi trecătoare, precum spune: « toată slava până la o vreme este ». Se cuvine nouă să râvnim celor dinainte, binecinstitorilor şi sfântrăposaţilor domni, care bine au întocmit cele pământeşti şi acestea petrecându-le cu bine cu aceste pământeşti, au dobândit bunătăţile cereşti şi acestea le-au moştenit. Iar cele pământeşti pământului le-au lăsat. Iată dar şi eu, cel în Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Basarab voevod, din mila Iui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, domnind şi stăpânind toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Basarab voevod, cu dorinţă şi osârdie am dorit către a tot cinstitele şi dumnezeeştile biserici, după cuvântul proorocului: « în ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa doreşte sufletul meu către tine, dumnezeule ». Şi văzând dar că pentru păcatele noastre s’au împuţinat binecinstitorii domni, care înălţau sfintele si dumnezeeştile biserici, le miluiau si le întăreau, ci mai cu seamă pe cea dela acest sfânt loc, al sfântului hram împărătesc, lăcaşul preasfintei, curatei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Maria şi slăvitei sale blagoveştenii, mănăstirea numită Cod-meana, pe care am văzut-o rămasă săracă de binecinstitorii domni şi preafericiţii ctitori, de moşii şi de strămoşii noştri, de părinţii şi fraţii noştri, mai pe urmă rămasă şi de mai sus spusele nume. Căci această sfântă mănăstire am văzut-o săracă şi cu dorinţă am vroit a n’o lăsa, ci a o cerceta şi milui şi cel din urmă ctitor a ne numi. De aceia, cu toată osârdia am primit a ne numi cţitorul 136 www.dacoromanica.ro cel din urmă al sfintei mănăstiri şi a o milui, cât va fi cu putinţă din stăpânirea ce ni s’a dat dela dumnezeu. De aceia, am făgăduit şi am făcut acest hrisov al nostru, să fie sfintei mănăstiri neclintit. Să vie egumenul în fiecare an, după obiceiu, în ziua de sfântul Petru > să ia obrocul sfintei mănăstiri câte iooo aspri, ca să fie de întărire sfintei mănăstiri şi trebuinţă nevoilor sfântului lăcaş şi dumnezeeştilor călugări de hrană. Şi iarăşi am dăruiţ domnia mea sfintei mănăstiri un potir de argint şi o tipsie de argint, pentruca atunci când se va da băutură, să se dea cu potirul şi când se va face colivă, tipsia să fie pentru colivă. Iar nouă, celor mai sus zişi, să ni se cânte în fiecare săptămână, într’o zi seara, paraclis cu colivă, iar dimineaţa sfânta liturghie cu băutură şi colivă; şi aceasta, cât vom fi printre cei vii. Şi după moartea noastră să ni se cânte în fiecare an, într’o zi, în orice zi va binevoi, seara, nepri-hănirea, cu colivă şi băutură, iar a doua zi sfânta liturghie cu sobor şi băutură. Să ni se facă ziua masă, ca şi sfântrăposaţilor ctitori, însă neclintit, până când va sta sfânta mânăstire. Iar cel ce nu va ţine şi nu va face rugăciunea, după cum am rânduit aici, să dea socoteală înaintea lui dumnezeu. Şi acestea câte li-am spus, precum ne-a fost cu putinţă, am lăsat să se dea. Şi deasemeni şi fiii noştri,, după moartea noastră, să facă până când îi va ţine domnul dumnezeu vii şi întru stăpânirea dată lor de dumnezeu. Pe cine dumnezeu va binevoi să fie moştenitor al acestor mai sus zişi şi acela aşa să facă şi să împlinească făgăduinţa noastră, să cinstească şi să întărească şi să păzească acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească, să-l păzească şi să-l întărească. Şi cine va împlini acestea să-i dea domnul dumnezeu aici, între cele pământeşti, bine să petreacă şi bunurile cereşti să dobândească şi de şederea de-a dreapta lui, care să ne fie nouă păcătoşilor a dobândi împreună cu cei de mai înainte binecinstitori şi sfântrăposaţi ctitori . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 231. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom.: altă trad. rom.; în ms. 357, f. 12—13; 138 1518 (7026) August 16, Curtea de Argeş. A lui Basarab voevod, văleat 7026 August 16 %ile, pentru un Ţigan, Bondea. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată Ţara Rumânească. Dat-am domniia mea aciastă poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri dela 137 www.dacoromanica.ro Nucet, unde iaste hramul sfântului marelui mucenic Gheorghie şi părintelui igumenului Macarie, ca să-i fie un Ţigan anume.. -1) feciorul Bondei dela mănăstirea Babele, pentrucă au venit călugării dela Babele cu Macarie dela Nucet 10, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător, încă şi din casa domniei mele, jupanului Dragomir mare sluger cu fiii săi, câţi îi va lăsa dumnezeu şi cu fiica sa, anume Neacşa şi cu fiii acestora, să le fie la Şuiei, oricât se va alege partea jupanului Dragomir şi cu via din locul lor şi încă şi cu viile dela Sălătruc. ’ Şi iarăşi să le fie la Podeni şi la Pleşeşti şi la Voiceşti şi la Măldăreşti şi la Găojani şi la gura Dângeştilor şi la Şuica, oricât se va afla partea jupanului Dragomir, cu toţi munţii pe care îi au mai sus zisele sate care sunt ale lui Dragomir, toate, pentrucă sunt ale jupanului Dragomir vechi şi drepte ocine, dedine. Şi iarăşi să-i fie lui zestrea ce a luat jupan Dragomir, satele, anume Ceparii, cu toată seliştea, cu Neagra şi cu Seliştea Mare şi cu Seliştea Mică şi seliştea Todereştilor şi cu munţii, anume: Olarul tot şi Petriceaua toată şi dela Bămboeşti jumătate şi cu muntele şi Brătivoeştii toţi şi cu muntele Dosul Mogăi şi Străminoasa şi la Clocotici jumătate şi cu muntele şi la Zlătărie jumătate, pentrucă sunt ale jupanului Dragomir date de zestre. Şi iar să le fie în oraş la Râmnic casele lor şi locul din jurul oraşului, oricât este împreună cu orăşenii. Şi să le fie via dela Troian şi via dela Ocne şi la pivniţa dela Ocne, oricât se va alege partea lor, pentrucă le sunt veche ocină. x) loc alb în text. 138 www.dacoromanica.ro Şi iar să le fie sălaşe de Aţigani din zestrea jupanului Dragomir, anume: Drăgan cu copiii săi şi Pătru cu copiii săi şi Poia cu copiii săi şi Rătea cu copiii •săi şi Caliia cu copiii săi şi Pătru cu copiii săi şi Boba cu copiii săi. Aceştia îi sunt de zestre. Şi iar să-i fie sălaşele de Aţigani, câte îi vor cădea jupanului Dragomir din moştenirea lui, pentrucă nu le-am scris aici domnia mea pe nume, căci a fost nedespărţit de fraţii săi. Aceste toate mai sus zise sate şi Aţigani sunt ale jupanului Dragomir slugerul vechi şi drepte ocine şi dedine şi date de zestre. Şi după aceia, a venit jupan Dragomir sluger înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiica sa mai sus zisă, Neacşa, peste toate mai sus spusele sate şi Aţigani şi peste toate averile. Iar dacă nu va avea jupan Dragomir fii, iar ea să-i fie în loc de fii, pentru averile lui. Prădalica să nu fie. Iar dacă va face jupan Dragomir fii, fiica lui să nu aibă amestec, în afară de zestrea pe care i-o va da. Insă până ce va fi jupan Dragomir viu, singur să-şi stăpânească averile lui şi altul nimeni; iar după moartea lui, să fie, câte vor rămâne, aşa cum am spus mai înainte. Şi domniei mele i-au dat un cal alb. De aceia, le-am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Iar la ei prădalica să nu fie, în veci, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban Cralevski şi jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza •comis, Jitiian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Eu, Florea, am scris în Piteşti, luna...1) io zile, în anul 7027 Ispravnic______ 1). Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 237. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o copie rom. în condica legalizată la 1834. Neagoe Basarab dă acte din Piteşti din Ianuarie până în August 1319. 140 1519 (7027) Ianuarie 13, Piteşti. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui Basarab voevodâ. Dat-am domniia mea aciastă poruncă a domnii mele sfintei casă şi lăcaşului preacuvioasei maicii noastre Paraschivei şi mănăstirei care o au început jupan Harvat marele logofăt a o face şi ,după putinţă a o rădica la locul ce să chiiamă Gura Motrului şi tuturor sfinţilor părinţi şi fraţilor *) loc şters în orig. 139 www.dacoromanica.ro carii sâ voru afla la acelu loc sfăntu, că amu datu să le fie de hrană în Şuşiţa şi îrr Gruiari, oricătu s’ar veni partea lui Mihăilu toată şi partea Tatului şi a frăţini-său. toată. Şi iar am mai datu întru acele ocine oricătu s’ar afla partea Neagului lui Urdeşu, pentrucă o au cumpăratu jupan Harvatu marele logofătu, dreptu 600 de aspri. Şi iar am mai datu în Gruiari partea lui Zăganu toată. "Şi iar am mai datu de către hotarul Ioneştilor, iar din Şuşiţa, oricâte au ţinut jupanu Harvat logofăt denu acele locuri, pentrucă aceste toate ce să zisă mai sus locuri şi ocine care aici săntu scrise, sântu ale jupănului Harvatu marele logofătu bătrâne şi drepte ocine de moşie şi de cumpărătură şi dela alţii mai denu nainte bătrâni domni,, cu dreptate şi cu credinţă la dregătorie ajungându. Iară după aceia, au venitu jupanu Harvatu logofătu înaintea domnii mele şi au ajutatu şi au datu aciastă ocină ce scrie mai sus sfintei case ce-i mai sus zise, pentru întărire şi hrana fraţilor carii sântu lăcuitori la acel sfăntu locu, iarâ jupanului Harvatu logofătu şi casei lui, coconilor lui, sâ le fie în veci pomenire. Pentru aciasta şi domniia mea am datu sfintei case ce e mai sus zise acelei ocine, ca să fie ocine ohabnice în veci şi de nimene călcate să nu fie, după zisa domnii mele. Martori: jupan Barbulu mare banu Craiovescul şi jupan Calotă mare vornic, Dumitru vistiiariu, Radulu spătaru, Drăghici păharnic, Hamza comis, Jitianu stolnicu, Badea şi Neagoe mari postelnic. Şi eu, Florea gramaticul, am scris în Piteşti, luna Ianuar 13, leat 7027 0519X Io Basarab voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252 f. 54. Copie rom. Alte copii rom. msse.. 253 f. 22V.—23; 716 f. 1127—1128. 141 1519 (7027) Ianuarie 15, Piteşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri dela Argeş şi preacinstitului părinte egumen chir Iosif şi tuturor fraţilor care trăesc în acest sfânt loc, ca să le fie lor satul numit To-pana, cu tot hotarul, pentrucă J-a cumpărat sfânta mănăstire dela jupan Badea postelnic, pentru 14.000 aspri. De aceia, i-am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă în veci şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis şi Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. 140 www.dacoromanica.ro Am scris la Piteşti, luna Ianuarie 15 zile. Ispravnic Harvat logofăt. In anul 7027 <1519>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 232. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1773. 142 1519 (7027) Ianuarie 21. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Stanciul logofăt, ca să-i fie în Voinigeşti un loc de arie şi de stupină, pentrucă a cumpărat jupan Stanciul dela Paul, pentru 25 *•) aspri. Şi domnia mea i-am iertat calul. Şi după aceia, a venit jupan Stanciul logăfăt înaintea domniei mele şi a dat acest loc mai sus scris sfintei mănăstiri dela Cornet de întărire şi fraţilor care trăesc în acest sfânt lăcaş de hrană,iar jupanului Stanciul de vecinică pomenire. Drept aceasta, am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă. Şi prădalica să nu fie, ci să fie sfintei mănăstiri. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban, jupan Calotă mare vornic, jupan Harvat mare logofăt, Radul spătar, Dumitru vistier, Drăghici paharnic, Hamza comis Jidan stolnic, Badea postelnic. S’a scris în Piteşti, luna Ianuarie 21 zile. Ispravnic Izvoranul stolnic. In anul 7027 < 1519 >. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod,domn. Arh. St. Buc., nr. 233. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XyiII. 143 1519 (7027) Ianuarie 28, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin şi întâiul sfetnic, încă şi din casa domniei mele, jupanului Harvat mare logofăt şi cu fiii săi, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie la Studina din ocina lui Dragoslav jumătate, din cât se va alege partea lui, pentrucă x) S’a adăogat posterior 100 înainte de 23. UI www.dacoromanica.ro a cumpărat-o jupan Harvat logofăt, pentru 600 aspri. Şi domnia mea i-an* iertat calul. Drept aceia, am dat şi domnia mea să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui. Şi oricăruia dintre ei i se va întâmpla moarte mai întâiu, la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitre vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis,. Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şi eu, Florea, am scris în Piteşti, luna Ianuarie 28 zile, în anul 7027 <1519>^ f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 234, Orig. slav, hârtie filigran, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1844. 144 1519 (7027) Aprilie 22, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri dela Vişina, hramul sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, cea de o fiinţă nedespărţită şi egumenului Eftimie şi tuturor fraţilor întru Hristos, care trăesc în acel sfânt loc, ca să le fie la Porceni, care sânt la gura Jiului, jumătate din partea lui Baiul, oricât este ocina lui, din toată ocina, jumătate, pentrucă a venit Baiul în faţa domniei mele, de a dăruit această mai sus zisă ocină să fie de întărire sfintei mănăstiri £i fraţilor care trăesc în acest sfânt lăcaş să le fie de hrană, iar lui de vecinică pomenire în veci. De aceia şi domnia mea, le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată martorii domniei mele: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Radul spătar, Dumitru vistier, Hamza comis, Drăghici paharnic, Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şi eu, Radul, am scris în Piteşti, luna Aprilie 22, anul 7027 rijişx Ispravnic Şuica vornic. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R.P.R., XX/217. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1849. 142 www.dacoromanica.ro 145 1519 (7027) Aprilie 26. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab yoevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Cozia, ca să-i fie în Prisăceani partea lui Andronic, oricât se va alege, pentrucă Andronic el s’a tuns la sfânta mănăstire numită Cozia şi numele lui de călugărie Cteoctist. Şi partea lui din Prisăceani, care este mai sus scrisă, el a închinat-o sfintei mănăstiri, unde este hramul sfintei troiţe, pentru 4 suflete ce sunt scrise la proscomidie. Şi după aceia, a venit Cârstea înaintea domniei mele, de s’a pârât cu călugării înaintea domniei mele şi călugării au luat lege înaintea domniei mele să jure cu 12 boieri că... *) călugăr până ce a avut suflet. De aceia, am dat şi domnia mea, ca să-i fie sfintei mănăstiri ocină şi de ohabă până când va sta sfânta mănăstire. Şi martori pune domnia mea: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat logofăt şi Dumitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Badea postelnic. Am scris luna Aprilie 26 zile, în anul 7027 . f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 235. Orig. slav, hârtie filigran, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1849. 146 1519 (7027) Mai 6, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Manea cu fraţii săi şi cu fiii lor, ca să le fie la Milcoveni din partea lui Pavel 6 funii, pentrucă le-a cumpărat dela Pavel, pentru 605 aspri. Şi iarăşi lui Manea şi lui Cârstea şi lui Sten şi cu fiii lor să le fie la Milcoveni 34 funii, pentrucă le sunt veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceia, a venit Stan înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiicele sale, anume Stana şi Anca şi Vişa asupra părţii lui, oricât s’ar alege din dedină, ca să-i fie ele în loc de fii. Şi iarăşi lui Tatomir cu fiii săi să le fie la Milcoveni din partea lui Dimitru 4 funii, pentrucă le a cumpărat dela Dimitru, pentru 400 aspri. Şi iarăşi lui Neaga *) loc rupt în orig. 143 www.dacoromanica.ro cu fiii săi să le fie la Milcoveni din partea lui Oncea şi din partea lui Totea 4 funii» pentrucă a cumpărat dela Oncea şi dela Totea, pentru 330 aspri. Şi iarăşi lui Neagu cu fiii săi să le fie la Milcoveni din partea lui Stan Păvelescul 6 funii, pentrucă au cumpărat dela Stan Păvelescul, pentru 600 aspri. Şi iarăşi lui Neag cu fiii săi să le fie la Dădeşti din partea lui Bucur a cincia parte, pentrucă au cumpărat dela Bucur, pentru 130 aspri. Şi iarăşi să le fie la Milcoveni 2 ogoare, pentrucă au cumpărat dela Pavel, pentru 100 aspri. Şi iarăşi au cumpărat dela Stan Păvelescul un ogor, pentru 50 aspri. Şi lui Oncea cu fiii săi şi cu ginerele său Dragomir şi cu fiii lor să le fie la Milcoveni din partea lui Braţul 2 funii, pentrucă au cumpărat dela Braţul, pentru zoo aspri. Şi lui Oncea să-i fie la Milcoveni partea lui Stoica toată, pentrucă a cumpărat dela Stoica, pentru 200 aspri. Şi iarăşi lui Stoica cu fraţii săi şi cu fiii lor să le fie la Milcoveni 8 funii, pentrucă le este ocină, dedină. Şi iarăşi lui Stoica cu fratele său Nenciul şi cu fiii lor să le fie la Milcoveni partea lui Barbul toată, pentrucă au cumpărat dela Barbul, pentru 200 aspri. Şi iarăşi a venit Stoica înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiicele sale, anume Draga şi Bobia şi Comana asupra părţilor lui, oricât s’ar afla şi din moştenire şi din cumpărătură, însă din cumpărătură jumătate, iar cealaltă jumătate să fie a lui Nenciul. Şi Neagăi cu fratele său, anume Şerban şi cu fiii lor să le fie la Milcoveni 18 funii, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceia, a venit Şerban înaintea domniei mele, de a aşezat pe fratele său Radul cu fraţii săi asupra părţii lui Şerban, oricât s’ar alege. Şi iarăşi lui Radu Truca să-i fie I4 Milcoveni partea lui Neagu toată, pentrucă a cumpărat Radul dela Neagu, pentru 200 aspri. Iar după aceia, a venit Radul înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiica sa, anume Dobra pe dedină sa, oricâtă are, peste toată, ca să-i fie în loc de fiu. Şi iarăşi lui popa Manea cu fiii săi să-i fie la Milcoveni din partea lui Standul a treia parte, pentrucă a cumpărat popa Manea dela Standul, pentru 370 aspri. Şi iarăşi să-i fie lui popa Manea la Milcoveni din partea lui Braţul din a treia parte, a treia parte, pentrucă a cumpărat dela Braţul, pentru 100 aspri. Şi lui Bunea cu fiii lui să-i fie la Milcoveni din partea lui Braţul 2 părţi, pentrucă au cumpărat dela Braţul, pentru 106 aspri. Şi iarăşi lui Bunea să-i fie la Milcoveni din partea lui Stan Păvelescul a treia parte, pentrucă a cumpărat Stan Păvelescul pe un cal şi 70 aspri. Şi iarăşi să le fie din partea lui Stan şi din partea lui Dimitru un ogor, pentrucă au cumpărat dela Stan şi dela Dimitru, pentru 50 aspri. Şi lui Cârstea şi fratelui său Stoia şi cu fiii lor să le fie la Severin din partea lui Radul trei părţi, pentrucă au cumpărat dela Radul Burduţe, pentru 212 144 www.dacoromanica.ro taspri. Şi Ivii Coman cu fraţii săi şi cu fiii lor să le fie la Severin din partea lui Radul a patra parte, pentrucă a cumpărat Coman dela Radul Burduţe, pentru 67 aspri. Şi lui Dumitru cu fiicele sale, anume Dobrina şi Rada şi Stana şi Buna ■să le fie la Milcoveni şi la Dădeşti oricât este partea lor, toată, pentrucă a venit Dimitru înaintea domniei mele de a aşezat pe fiicele sale, care sunt mai sus acrise cu numele lor, ca să-i fie în loc de fii. Şi iarăşi lui Oprea cu fiii săi şi lui Radul cu fraţii săi şi cu fiii lor să le fie la Letca din partea Stanei, fiica Dusei jumătate, pentrucă au cumpărat dela Stana, pentru 250 aspri. Şi iarăşi să le fie la Letca din partea Stancăi a treia parte, dar Dobreaşa pentrucă a dat Dobreaşa lui Oprea de bunăvoia sa. Şi iarăşi Sorei cu fiii săi să-le fie la Buari din partea Stanei peste cinci părţi, pentrucă a venit Stana înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiica ei Sora peste părţile ei, oricât s’ar alege, dar peste 5 părţi. Şi a venit Stan înaintea domniei mele, de a aşezat pe socrul său, anume Stanciul cu fiii lui, anume Manea şi Stan, de i-a aşezat la Găleteni asupra părţilor lui, însă peste a treia parte şi la Şuleşti peste jumătate. Şi iarăşi a venit Stan înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiica sa, anume Bogdana, de a aşezat-o asupra ocinei sale şi la Găleteni şi la Şuleşti, ca să-i fie în loc de fiu. Şi lui Stoica gramatic şi cu fraţii lui, anume Boga şi Drăghici şi cu fiii lor să le fie la Lieşti din partea lui Cârstea şi din partea lui Petru jumătate, pentrucă au cumpărat dela Cârstea şi dela Petru, pentru 305 aspri şi pentru un bou. Şi lui Muşat cu fiii săi să-i fie la Topol din partea lui Albu jumătate, pentrucă au cumpărat dela Albu, pentru 300 aspri. Şi iarăşi lui Gherghe cu fiii săi să-le fie la Topol partea nepotului lui Albu jumătate, pentrucă au cumpărat dela nepotul lui Albu, pentru 120 aspri. Şi domniei mele i-au dat un cal. De aceia şi domnia mea le-am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricui dintre dânşii i s’ar întâmpla moarte mai înainte, iar ocinile care sunt mai sus zise şi scrise, prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi sau fiilor sau fiicelor din neamul lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată martorii: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Jitiian stolnic, Hamza comis, Badea stratornic. Eu, Danciul cel mic între diaci, care am scris în minunatul scaun în Piteşti, luna Mai 6 zile, anul 7027 <1519.x Ispravnic Danciul pârcălab. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., Fotografii III/10. Fotocopie după un orig. slav. 145 10 www.dacoromanica.ro 147 1519 (7027) Iunie 28, Piteşti. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fitil lui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui sat, anume Colfeşti, ca să-i fie ocina dela Glăvăciov, între Poiana Braţului şi mijlocul bălţii cu pădure şi de aci, până la drum, la Bucium şi dela. Bucium, până la. Vâlceaua Radului, până la Târnava şi dela Târnava în sus, până la hotarul Crevenicilor, până în drumul Cârnului, până la coada Drajului la glod şi dela glod în Vodomocna şi de aci matca Vodomocnei până spre cărare x) Crevenicului până la Cacova, până la glod la Glăvăciov, până la vadul morii, pentrucă le este veche ocină şi dedină, încă din zilele lui Mircea voevod cel Bătrân. Iar apoi, au avut pâră Colfeştii cu Iaroslăveştii pentru acea ocină mai sus scrisă. Astfel, domnia mea am judecat după dreptate cu dregătorii domniei mele; astfel le-am dat hotarnic pe Sin spătar şi 36 boieri să le cerceteze treaba pentru acea ocină mai sus scrisă. Astfel, le-au cercetat acel hotarnic şi acei 36 boieri şi au mărturisit şi au jurat înaintea domniei mele că este această ocină mai sus scrisă a satului Colfeştilor veche ocină şi dedină. Iar Iaroslăveştii au rămas de lege dinaintea domniei mele. De aceia, le-am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori punem ca mărturie: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi Radul spătar şi Dimitrie vistier şi Drăghicî paharnic şi Jitian stolnic şi Hamza comis şi Badea şi Neagoe postelnici. Eu, Mihail, am scris în Piteşti, luna Iunie 28 zile. Ispravnic Zârnă portar. In anul 7027 <1519>. Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Inst. de Istorie al Acad. R. P. R. Fotocopie după orig. slav. 148 1519 (7027) Iulie 9, Piteşti. f Din mila Iui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fitil marelui şi preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan Mucea cu fiii săi, ca să-i fie lui ocina dela l) «Spre cărare», aşa în orig. 146 www.dacoromanica.ro ruptufa1) Poenii în jos, până la matca râului pe apă în sus, însă din apă jumătate şi până la gura Lupului şi jumătate de poiană în sus, până la Scoruş şi dela Scoruş pe izvor în jos, până la gura izvorului...2) Cătăuţului în jos, iar la ruptura Poenii pe unde este hotarul, pentrucă a cumpărat-o Stan Mucea dela Radul Lungul şi dela fratele său Şerbu, pentru 6jo aspri. Şi lui Bucur cu 7 fii ai săi şi lui Stancica cu fiii şi fiicele sale, anume Stanca şi Voica şi nepoţii săi Cârstea şi Bârcă cu fiii săi şi cu fiica sa anume Drăgae, să le fie la Urlandaşi dela gura văii Călugărilor, pe Râmnic în sus, pe cele două părţi ale apei până la gura Mutnei şi pe Mutnea, până la gorunii înalţi şi pe dealul Oii, până unde se întâlneşte cu dealul.. .2) şi pe valea Călugărilor, până la gura văii Lunca şi în dos Râmnicul, până în dealul Cătăuţului şi pe deal în sus, până la gura Mutnei, pentrucă a cumpărat-o dela Lungul şi dela fratele său Şerbu, pentru 480 aspri. Insă Bucur cu cei 7 fii să fie peste partea lui, iar Stan, fiul lui Bucur, peste partea lui şi Stan Bâca cu fiii şi fiicele mai sus scrise şi Bucur cu fiii şi cu fiica sa Drăgae pe cealaltă parte de ocină. Şi iarăşi să-i fie lui Bucur cu fiii ocină, dela balta Porcului în sus, pe faţă 8) şi la stejari, până la fântâna lui Stan şi până în apa Pitrosa şi pe Pitrosa în sus, până în balta Porcului, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi după aceia.. .2) Slav.. .2) Negrită în Epureşti pe balta,.. 2) fraţi nedespărţiţi. .2) pogoane de vie, fiindcă le-a cumpărat... 2) Stan, pentru 200 aspri. Iar după aceia, s’au înfrăţit Oană cu Bucur: Bucur a aşezat pe Oană la Răceni peste a patra parte, iar Oană a aşezat pe Bucur în Epureşti peste a patra parte de ocină şi peste baltă. Iar fiii lor, la câţi le va fi drag, să-şi ţină fiecare ocinele lor. Şi au dat domniei mele un cal bun. Şi le-am dat domnia mea lor să le fie lor de ocină şi de ohabă lot, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi Dumitru vistier şi Radul spătar şi Drăghici paharnic şi Hamza comis şi Jitiian stolnic şi Badea şi Neagoe mari postelnici. Scris la Piteşti, Iulie 9 zile, în anul 7027 . ■f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 236. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri rom.; una din sec. XVIII şi cealaltă din 1916. 1) «ruptura», aşa în orig. *) loc şters în orig. a) «faţă», aşa în orig. 147 io* www.dacoromanica.ro 149 1519 (7027) Iulie 11, Piteşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domnie1 mele sfintei mănăstiri dela Argeş şi preacinstitului părinte egumen chir Iosif şi tuturor fraţilor care trăesc în acest sfânt loc, ca să le fie lor mai jos de Piteşti metoh şi locul cu morile, însă să li se ştie hotarul: dela morile de jos la vale o sută de paşi, până la Plopşor şi dela Plopşor ţărmuraşul până la Salcie *) şi dela Salcie *) peste deal în gura vâlceluşei *), iar dinspre morile de sus, dela gardul curţii lui Visa 20 paşi, iar de kici vâlceaua*) în jos la pisc şi dela pisc la vale în subobrejie, până ce se împreună hotarul cu vâlceluşa *) de jos. De aceîa, am dat şi domnia mea.. .2) loc sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă, iar nouă şi copiilor noştri de veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Scris în cetatea Piteşti, luna Iulie 11 zile, în anul 7027 < 1519>. Ispravnic Harvat logofăt. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh St. Buc., S. I., nr. 237. Orig. slav, hârtie filigran, pecete timbrată Cu două traduceri rom.; una din 173j, alta din i8ji. 150 1519 (7028) Septembrie 5, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele monahiei Magdalina şi jupanului Hamza comis şi cu fiii lor, ca să le fie lângă mănăstirea din Vale 3) un loc de mănăstire, unde monahia Magdalina face mănăstire de călugăriţe. Şi să le fie la Băjăşti oricât se va alege partea lui Voico toată, pentrucă au cumpărat-o dela Voico, pentru 1500 aspri. Şi după aceia, au venit monahia Magdalina şi jupan Hamza comis înaintea domniei mele, de au dăruit şi au dat acestui sfânt loc: jupan Hamza comis a dat din partea lui din Cureşti din ocină şi din gârlă jumătate, iar monahia a dat acestui lăcaş două sălaşe de Aţigani, anume Costea cu copiii săi şi Voico cu copiii săi şi via dela Goleşti, oricât este partea călugăriţei. Pentrucă au dăruit averile acestea acestui lăcaş, să le fie de întărire pentru sufletele lor, să le fie lor *) româneşte în orig. *) loc rupt în orig. 3) «Vale», aşa în orig. U8 www.dacoromanica.ro spre veşnică pomenire. Şi cu blestem au lăsat ca nimeni să nu îndrăznească a a întinde mâna să ia aceste averi dela acest lăcaş, ci să fie ale celor care trăesc într’însul ocină şi ohabă în veci. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Jitiian stolnic Badea şi Neagoe mari postelnici. Iar după aceia, au blestemat pe oricine va strica acest lăcaş sau îi va lua averile, să fie blestemat. Scris în Târgovişte, luna Septembrie 5 zile, în anul 7028 < 151 g>. Ispravnic Harvat mare logofăt. ■f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 238. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1916. 151 1519 (7028) Septembrie 16, Târgovişte. ■f Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Neagoe cel numit "Basarab voevod şi din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, să proslăvesc pe dumnezeu, cel ce m’a proslăvit pe mine şi pe scaunul sfântrăposatului părinte al domniei mele cu slavă m’a înălţat. Iată dar, mi-am amintit şi domnia mea că mulţi împăraţi în împărăţiile lor s’au veselit, dar puţini au moştenit împărăţia cerească. De aceia şi eu m’am grăbit, nu numai această împărăţie a o cârmui, ci şi pe domnul din tot sufletul a-1 iubi, împreună cu faptele bune, dumnezeeşti, căci bunătatea lui mare este către toţi a întinde mâinile; căci singur a zis cu a tot cinstita şi curata gură a sa, că nu voiesc moartea păcătosului, ci a sa îndreptare şi viu să fie; căci n’am venit să chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe cei păcătoşi; însă nu numai pe păcătoşi la pocăinţă, pentrucă multe chipuri sunt ale pocăinţei, precum şi multe lăcaşuri după măsura faptelor bune, iar faptele bune în multe chipuri sunt, dragostea, milostenia, şi postul şi înfrânarea, la acestea, credinţa nădejdea. Şi altele, ce le auzim din dumnezeeasca Scriptură, toate sunt dar spre folosul nostru. Ci încă dacă le auzim şi nu le săvârşim, căci, fiinţe slabe ale lumii acesteia, suntem traşi în jos , dar văzând mila mântuitorului, nădăjduim ca nişte mult păcătoşi, căci cu mila ridică şi miluieşte şi nu ne-a 149 www.dacoromanica.ro lipsit nici de jertfirea fiului său, numai pentru îndreptarea noastră. Deci, în acest chip se cuvine oricărui creştin temător de dumnezeu, care vrea să intre în bucuria domnului său. De aceia, am aflat şi noi că cei dinaintea noastră, foştii stăpânitori, adică împăraţi şi cnezi, acestea auzind, cele pământeşti bine întocmind şi pe cele cereşti le-au dobândit, iar cele pământeşti pământului le-au lăsat, după glasul fericitului prooroc între împăraţi şi părinte a lui dumnezeu, David: «fericit bărbatul ce milueşte şi în fiecare zi se îndulceşte de domnul». Şi iarăşi: « cu milostenii se curăţă păcatele». Acestea deci văzându-le şi dorinţă şi râvnă având şi noi către a tot sfântul şi dumnezeescul lăcaş numit Seaca din judeţul Olt, la satul Muşeteşti, unde este hramul a tot cinstitei şi preacuratei stăpânei noastre şi născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi cinstitului părinte egumen şi tuturor fraţilor ce vieţuesc în acest sfânt loc, ca să le fie în stăpânire satul cu numele Muşăteştii toţi şi cu tot hotarul. Pentrucă partea lui Petriman şi aceia a cumpărat-o jupan Manea fost clucer dela Petriman, pentru 800 aspri. Şi iar a cumpărat jupan Manea partea lui Gane toată, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat partea lui Stanislav toată, pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat partea lui Moş, pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat partea lui Fusea şi partea lui Cernica şi partea lui Epure şi a fraţilor lui toată şi partea nepoţilor lor toată, amândouă pentru 1500 aspri. Şi iar să-i fie la Vai-de-Ei, oricât este partea lui Manea toată, pentrucă a venit Manea înaintea domniei mele de a închinat partea lui toată lui jupan Manea clucer. Şi după aceia, i-a dat jupan Manea clucer un cal bun. Şi iar să-i fie la Vai-de-Ei din partea lui Foame şi din partea nepoţilor săi oricât se va alege partea lor pe obreaje de lângă Stâlpi, toată, pentrucă a închinat-o lui jupan Manea clucerul în faţa domniei mele. Şi iarăşi să-i fie la Vai-de-Ei, oricât a rupt Dragul din partea sa, de a dat lui jupan Manea clucerul, pentrucă l-a scos dela bir. Şi iar să le fie la Vai-de-Ei partea lui Şerban toată, pentrucă a cumpărat-o jupan Manea clucerul dela Şerban, pentru 5000 aspri. Şi iar să le fie în Vai-de-Ei partea lui Albul şi partea fiilor săi, toată, pentrucă au cumpărat-o jupan Manea clucer dela Şerban şi dela fiii acestuia, pentru un panţir. Şi iar să le fie din ocina Vaideeştilor din partea lui Jahman şi din partea lui Stan şi din partea megiaşilor lui Jahman 5 ogoare, pentrucă au schimbat cu jupan Manea clucer, de le-a dat jupan Manea clucer din ocina lui dela Muşeteşti 5 ogoare, iar Jahman şi Stan şi megiaşii lor şi ei au dat lui jupan Manea clucer mai sus zisele ogoare. Şi iar să-i fie lui jupan Manea clucer la Vai-de-Ei, cât este partea lui Radul şi a fraţilor lui şi a nepoţilor lui, pentrucă a pierdut-o cu hiclenie, căci a tuns nişte oi pe ocina domnească fără ştirea domniei mele şi fără ştirea niciunui domn. Iar domnia mea am miluit pe vlastelinul domniei mele jupan Manea 150 www.dacoromanica.ro clucer cu părţile lor de ocină, ce sunt mai sus scrise. Iar după aceia, s’a sculat jupan Manea clucer de le-a dat pentru acea ocină 300 aspri, ca să-i fie cumpărată dela dânşii, pentruca să nu fie păcat. Şi după aceia, jupan Manea clucer a schimabat cu Stoica şi cu fraţii lui Stoica, de au rupt din părţile lor dela Vai-de-Ei, de au dat lui jupan Manea clucer, iar jupan Manea clucer le-a dat lor la Priboiu, oricât a fost partea lui, toată. Şi iar să-i fie în Vai-de-Ei partea lui Manea Untea, cât se va alege partea lui, pe obrăjie până la Valea Popii, pentrucă a rupt-o Manea Untea de a dat-o lui jupan Manea clucer, fiindcă l-a scos jupan Manea clucer pe Unte sudeţ •dinaintea domniei mele. Şi iar să le fie în Vai-de-Ei, din partea lui Goicea, oricât a rupt Goicea din ocina sa, de i-a dat lui jupan Manea clucerul. Iar după aceia, a venit înaintea domniei mele jupan Manea clucer de a luat 12 boieri şi hotarnic pe Stoica pitar, de au hotărnicit şi au ales aceste părţi din Vai-de-Li, de le-au unit cu ocina Muşăteştilor, ca să fie toate împreună o ocină. Iar hotarul l-au aşezat începând din lac şi până în valea Şoimului *•) şi de aici pe drumul Vaideeştilor până în valea Ursului şi de aici în sus până în obârşia Ursului şi din obârşia Ursului până în valea Turniciului şi de aici, pe valea Turniciului, până la piscul Fagului şi din piscul Fagului, pe obrăjie, până la Valea Popei. Şi iar să-i fie Cri va toată, cu tot hotarul, pentrucă a cumpărat jupan Manea •clucer jumătate din Criva dela Radul, pentru Voiceşti şi Bălăria pe Neajlov; fiindcă Voiceştii şi Bălăria le-a schimbat jupan Manea clucer şi jupan Dobriin şi cu Petroşani, însă pe jumătate din Voiceşti şi Bălăria; iar pe cealaltă jumătate din Voiceşti şi în Bălăria, pe aceea a cumpărat-o Manea clucer dela Radul a lui Măţil, din Buiceşti, pentru o Aţigancă cu copiii săi şi dela Dumitru din Băneşti, pentru 1500 aspri. Iar cealaltă jumătate din Criva, el iarăşi a schimbat-o Manea clucer cu Leul,Ale a dat jupan Manea clucer lui Leul în Bilcereşti sub Istriţa, oricât a fost partea Vlaicului, nepotul lui Fintea, pentrucă Vlaicul, el a pierdut-o cu hiclenie şi a fugit cu birul Ţării Româneşti în altă ţară. Şi iar să le fie o moară dela Olteţ, din Leoteşti, pentrucă Manea clucer a răscumpărat capul lui Bogdea, pentru nişte cai de furat, ce a avut jupan Barbu ban.,.. 2), iar jupan Manea clucer l-a răscumpărat dela banul Cralevski şi Bogdea i-a dat lui jupan Manea clucer partea lui din Leoteşti şi din ocină, din moară, cu totul. Şi iarăşi să le fie sălaşele de Aţigani, anume: Duman cu copiii săi...2) şi Bocilă cu copiii săi şi Văcărea cu copiii săi şi Oprea cu copiii săi şi Pârcea cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi şi Freja cu copiii săi ....2). *) «Şoimului», aşa în orig. J) loc rupt în orig. 151 www.dacoromanica.ro Iar după aceia, a venit jupan Manea clucer Înaintea domniei mele, de a dăruit şi a dat toate mai sus zisele averi, sate şi Aţigani sfântului loc mai sus-zis, ca să fie de hrană şi întărire şi lui jupan Manea clucer şi părinţilor săi să le fie de veşnică pomenire. De aceia, am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă în veci şi. de nimeni neclinitit, după spusa domniei mele. începând: dela vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găletărit, de dijme, de cositul fânului, de cărături, de podvoade, de tălpi şi de toate slujbele şi dăjdiile, câte se află în ţara de sine stătătoare şi în stăpânirea domniei mele, ca nimeni să nu îndrăsnească a-i turbura dintre cei trimeşi după milostenii şi după muncile domniei mele, dintre slugile sau dregătorii domniei mele. Pentrucă ori cine ar încerca să-i turbure, măcar cât un fir de păr, un astfel de om va primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui hrisov al domniei mele. Intr’alt chip să nu fie. încă şi blestem pune şi domnia mea ca, după moartea domniei mele, pe cine alege domnul dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudeniile domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă cineva nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări,, ci va strica şi va schimba şi va călca şi va batjocori hrisovul domniei mele„ pe acela domnul dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 apere şi să nu-1 întărească, ci să-l nimicească, să-l lovească şi să-l calce şi să-l batjocorească în. domnia lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi Iudei, care au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele Iul asupra lor şi asupra copiilor lor, aşa va fi, amin. Martori: jupan Barbul ban, jupan Calotă mare voftiic, jupan Harvat mare logofăt, Dumitrea vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şi eu, Florea, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Septembrie lăzile, dela Adam curgător, în anul 7028 <1519;». f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. : a) Şi iar a venit Manciul şi Costea din Negreni de au dat părţile lor de ocină, toate părţile câte se vor alege, pretutindeni, de a lor bună voie, ca să fie la sfântul pomelnic de pomenire. b) A cumpărat Manea Pădure dela Oteşti, Radul fiul lui Roman, de au vândut jumătate, pentru aspri 2000, o vie a lui la Muşeteşti dela ginerele.. .. fratele lui.. .. Arh. St. Buc., S. I., nr. 239. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din 1866. 152 www.dacoromanica.ro 152 1519 (7028) Noembrie 29, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul matelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător, încă şi din casa domniei mele, lui jupan Tetiu pârcălab şi cu fiii săi, câţi îi va da dumnezu, ca să le fie Pâclenii toţi şi la Gârbovi la Câlnău partea lui Cotărleci toată. Şi iar să le fie la Târcov a patra parte şi la mănăstirea lui Cornilie a patra parte. Şi iar să le fie lor Trestia, din hotarul Pârscovului până în hotarul Cosobei, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine, dedine. Şi iar să le fie la Liureşti partea Luponei toată, pentrucă a cumpărat-o jupan Tetiu pârcălab dela Lupoţieasa şi dela fiul ei, pentru un cal bun. Şi iarăşi lui jupan Tetii»pârcălab cu fiii săi şi Gane cu fiii săi şi fiicele sale să le fie lor la Sineştii din Buzău oricât se va alege partea lui Gane, pentrucă este a lui Gane veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi după aceia, a venit Gane înaintea domniei mele de a aşezat pe jupan Tetiu pârcălab peste jumătate din partea lui dela Sineşti, iar cealaltă jumătate a lăsat-o Gane să fie a fiilor şi fiicelor sale; însă până când se vor afla fii din Gane, fiicele acestuia să nu aibă amestec peste partea de ocină a fiilor lui Gane. Iar dacă se va întâmpla lui Gane sau fiilor lui moarte şi nu vor rămâne fii dela dânşii, atunci să fie ale fiicelor lui. aceia, prădalica să nu fie. Şi după aceia, a dat jupan Tetiu pârcălab lui Gane, pentru mai sus zisa ocină pe care l-a aşezat, 200 aspri şi un cal înşeuat cu toate dichisurile. Şi iar să-i fie lui jupan Tetiu cu fiii săi sălaşele de Aţigani, anume: Calo cu copiii săi şi Fetea cu copiii săi, pentrucă i-a dobândit cu dreaptă şi credincioasă slujbă dela domnia mea. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceia, le-am dat şi domnia mea să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la dânşii prădalica să nu fie în veci, ci să le fie urmaşilor lor. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Dimitru vistier şi Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari postelnici. Şi eu, Florea, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Noembrie 29 zile. Ispravnic jupan Preda. Dela Adam anul curgător 7028 <1519>. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 240. Orig slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1860. 153 www.dacoromanica.ro 153 1520 (7028) Ianuarie 10, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi dumnezeescului hram al slăvitei şi cinstitei uspenii a preasfintei noastre stăpâne, de dumnezeu născătoare şi pururea fecioarei Maria, numit lăcaşul acesta al sfintei mănăstiri dela Bistriţa, ca să-i fie din satul dela Celei jumătate şi din gârla dela Celei jumătate; iar cealaltă jumătate din satul Celei şi cealaltă jumătate din gârla dela Celei să fie a cinstitului şi dumnezeescului . hram al cinstitei preobrajenii a domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Christos şi lăcaşului acestuia, numit sfânta mănăstire dela Potoc, pentrucă a venit înaintea domniei mele jupan Barbul ba1î de a dăruit la amândouă bisericile şi la lăcaşurile dumnezeeşti aceste averi mai sus zise, de întărire, iar preacinstitului părinte egumen şi fraţilor preacinstiţi şi sfinţiţi, care vieţuiesc în acest sfânt lăcaş, să le fie de hrană, iar jupanului Barbul ban şi fraţilor lui şi părinţilor lor să le fie veşnică pomenire. De aceia, le-am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă la amândouă sfintele biserici, care sunt mai sus zise şi scrise şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Barbul ban şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt, Radu spătar, Dimitru vistier, Drăghici paharnic, Jitian stolnic, Hamza comis, Badea şi Neagoe mari stratornici. Eu, Barbul ... 1), am scris în oraş în Târgovişte, luna Ianuarie io zile a), în anul 7028 . Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 241. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1844. 154 1520 (7028) Martie 16, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn, fiul marelui şi prea-bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele jupan Cazan paharnic şi cu fratele său Sahat şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie satele, anume Grecii şi Săhăţenii *) In orig., numele scriitorului în criptogramă, din care s’au descifrat primele două cuvinte. *) In traducerea din 1844 este data de 4 Ianuarie. 154 www.dacoromanica.ro şi Tătărăii toţi şi Bonţeştii toţi şi Răzvadul şi Aţiganii câţi sunt, pentrucă le sunt ocină veche şi dreaptă şi dedină încă din zilele bătrânului şi răposatului Mircea voevod şi din zilele lui Vlad voevod cel Bun şi din zilele bătrânului Vladislav voevod. Şi apoi a venit jupaniţa Lăudătoaia, anume Maria, înaintea domniei mele de şi-a aşezat pe nepoţii săi de soră, anume Căzan şi Sahat, ca să-i fie în loc de fiii peste toate averile ei sau sate sau Aţigani sau averile sau vii sau moarte, pentrucă după moartea jupaniţiei Lăudătoaia, anume Maria, nepoţi de soră, în afară de Căzan şi Sa să nu aibă amestec. De aceia, am dat şi domnia mea lui Căzan şi lui Sahat ca să le fie ocină şi ohabă. Şi la ei prădalica să nu fie. Şi martorii: jupan Calotăm vornic şi jupan Harvat logofăt şi Dumitru vistier, Radul spătar, Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Neagoe mare postelnic. Ispravnic Danciul postelnic. Şi eu, Manea, am scris în scaunul Târgovişte, luna Martie 16 zile, în anul 7028 <1520. Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 242. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1852, 155 1520 (7028) Aprilie 10, Târgovişte. In a tot sfânta Scriptură am auzit grăindu-se că fericit este cel care a aflat înţelepciunea, dar nu este mai bun decât temătorul de dumnezeu, după cum şi în pilde se spune că începutul înţelepciunii este frica de dumnezeu şi unde este frică de dumnezeu, acolo sunt toate bunurile, căci cel ce se teme de dumnezeu urăşte răul şi tot cu faptele bune se îndeletniceşte. Acele fapte bune ni se cade a spune despre care vorbeşte gura domnului cea întru totul curată şi cinstită, să iubeşti pe domnul dumnezeul tău din tot sufletul tău şi din toată puterea ta, deasemenea şi pe aproapele tău şi aşa mai departe. Şi, precum zice a tot sfântul duh prin gura lui David: « desfătează-te întru domnul şi ruga inimii tale se va împlini». Care desfătare este oare mai mare decât această dulceaţă dumnezeească? Iar această dulceaţă dumnezeească este să năzuieşti cu iubire din inimă spre sfinţitele hramuri dumnezeeşti şi de aci să sorbi desfătarea cea dumnezeească, ca din izvorul mântuirii, care este sănătatea sufletului, împreună cu cea a trupului. Dacă dar acestea sunt bunătăţi, cu atât mai vârtos este folositor să ridici şi să împodobeşti hramuri întru tot cinstite şi sfinţite. 155 www.dacoromanica.ro Iată dar şi eu, în Hristos dumnezeu, bine credinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, stăpânind ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, am binevoit cu inimă curată şi cu bună voinţă ca să proslăvesc pe cel care m’a proslăvit, domnul dumnezeul şi mântuitorul nostru Iisus Hristos şi pe a tot cinstita şi prea neprihănita maică, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria; am văzut marea osârdie către a tot cinstitul hram care are numele a tot cinstitei Uspenii a preasfintei născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cu câtă dragoste s’au nevoit bunii şi credincioşii şi preacinstiţii noştri vlastelini: jupan Barbul ban Cralevskx şi cu fraţii săi, jupan Pârvul mare vornic şi jupan Danciul mare armaş şi jupan Radul şi au ridicat din temelie a tot cinstitul hram mai sus zis pe apa numită Bistriţa şi l-au înfrumuseţat cum se cuvine şi i-au dăruit satele, anume Plăvi-cianii la Şoaşa, cu tot hotarul şi viile şi cu zeciuiala din vinăriciul ce se cuvine şi cu viile dela Râmnic şi cu locul cât are şi Gândeni şi Vădastra şi Potelul cu Balta Albă şi jumătate din Celeiu şi Pârâul tot şi Tupşa şi iar Muscelul tot x) şi Răzlovul şi Obârşia Desului şi Răchita şi Mălenii şi Gura Comăneştilor şi Mălurenii toţi şi Bogdăneştii de lângă Cotmeana toţi şi Milostea toată şi din Sârbeşti partea lui Dan şi jumătate din Băbeni şi jumătate din Tismana şi Târsa cu tot hotarul şi Aţiganii, anume: Bordea cu copiii lui şi Curchi cu copiii lui şi Pătru cu copiii lui şi Iova Sârbul cu copiii lui şi lanul cu copiii lui şi Ricea cu. copiii lui şi Lupşe cu copiii lui şi alt Iova cu copiii lui şi Miia cu copiii lui şi Caleca cu copiii lui şi Danciul zlătarul cu copiii lui. Şi încă a mai dăruit jupaniţa banului, jupaniţa Neagoslava, Aţiganii anume: Corunga cu copiii Iui şi Gobliţa cu copiii lui. Acestea toate le-au dăruit aceşti vlastelini. Iar Staico logofăt a mai dăruit o vie din 'Căzăneşti, ca să fie sfintei mănăstiri, încă din zilele lui Vlad voevod cel Bătrân. De aceia, domnia mea am dăruit toate cele scrise mai sus sfintei mănăstiri. Şi am mai dăruit domnia mea căşăritul din judeţul Vâlcea, oricât este hotarul! judeţului Vâlcea. Toate acestea de mai sus le-am dăruit sfintei mănăstiri să-i fie de ocină şi de ohabă în viaţa mea şi în viaţa fiilor domniei mele, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire, iar dumnezeeştilor călugări şi rugătorilor, părintelui egumen, ieromonahul chir Marco şi după acesta, celor cari vor fi nastavnici şi tuturor care sunt fraţi în Hristos să le fie de hrană; deasemeni şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi celor cari vor fi după aceia, copiilor noştri şi rudelor. l) «Muşcelul tot» scris ulterior peste un loc şters. 156 www.dacoromanica.ro De aceia, nimeni să nu aibă vreun amestec cu aceste sate mai sus zise, pentrucă •domnia mea le-am slobozit de toate slujbele şi dăjdiile, afară de bir şi oaste. Orice altceva ce s’ar cuveni din aceste sate, totul să fie sfintei mănăstiri sau grâu sau vin sau albine sau orice altceva sau gloabă. Nimeni din slugile sau din dregătorii domniei mele sau dintre cei trimişi să umble după milosteniile şi după slujbele domniei mele să nu cuteze să ia ceva din acele sate mănăstireşti mai sus zise, numai egumenul cu trimişii lui să se amestece în acele sate. Ceiace le va trebui să-şi ia din ele, după lege şi nimeni altul să nu-i turbure de vreun lucru; pentrucă cine s’ar încerca dintre dregătorii şi dintre slugile domniei mele să-i supere cu ceva, unul ca acela va primi mare rău şi urgie dela domnia mea, ca un necredincios, călcător şi batjocoritor al acestui hrisov întru totul cinstit, dăruit de noi, pe care l-am şi dat spre întărirea tuturor celor mai sus spuse. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Preda ban Cralevski şi jupan Calotă vornic şi jupan Harvat logofăt şi jupan Dimitru vistier, Radul spătar şi Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Bădica postelnic. Şi eu, Vâlsan gramatic, fiul lui Furcovici, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, în luna Aprilie io zile în anul 7028 . Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 243. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din 1843. 156 1520 (7028) Iunie 11, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri dela Snagov, unde este hramul preasfintei, curatei, prea binecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstita ei vovidenie, ca să-i fie ceiace a dat sfintei mănăstiri monahia Eupraxia, care a fost mama lui Vlăduţ voevod. Şi orice va da ea din ale sale, de bună voe, să fie sfintei mănăstiri şi părintelui egumen şi tuturor fraţilor cari trăesc în acest sfânt lăcaş, pentrucă a dat, ca să fie sfinţilor călugări de hrană şi sfântului lăcaş de ajutor şi întărire, iar ei de veşnică pomenire în veci, cât va sta sfântul hram. De aceia şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie neatins, după spusa domniei mele, pentrucă a lăsat ea cu blestem, casă nu cuteze nimeni dintre surorile ei sau dintre nepoţii ei sau dintre rudele ei să ia ceva din cele ce va dărui ea acestui sfânt lăcaş. Iar cine s’ar încumeta să ia ceva dela acest sfânt hram, acel om să aibă parte cu Iuda şi cu cel de trei ori blestemat Arie şi cu ceilalţi 157 www.dacoromanica.ro Iudei cari au strigat asupra lui dumnezeu mântuitorul nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Iată martorii: jupan Udrea mare vornic şi jupan Preda ban şi jupan Harvat logofăt şi Dumitru vistier şi Radul spătar şi Drăghici paharnic şi Hamza comis,. Pârvul portar şi Jitiian stolnic şi Badea şi Neagoe mari postelnici. S’a scris în luna Iunie ii zile, în cetatea de scaun Târgovişte. Ispravnic Pr.......... 1)an gramatic în anul 7028 <1520. fio *), din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R„ XX/163. Orig. slav hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din sec. XVIII. 157 1520 (7028) Iulie 14, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Milea, fiul lui Barbul, ca să-i fie la Bărbuleşti din de-dină a cincea parte şi din cumpărătura dela Zăvâtea a cincea parte. Iar lui Iuga cu fratele său Bâta să-i fie în Bărbuleşti o jumătate din partea lui Manea, pentrucă au cumpărat-o pentru 300 aspri. Şi lui Detco cu fiii săi să-i fie în Bărbuleşti jumătate din partea lui Manea, iar lui Iuga cealaltă jumătate, pentrucă au cumpărat-o pentru 300 aspri. Şi iarăşi lui Iuga şi ginerelui său Stoica şi lui Dan cu fraţii săi să le fie la Trestenic din partea lui Mogoş a şasea parte, pentrucă i-a aşezat Mogoş dinaintea domniei mele că dacă ar voi cineva să vândă să nu aibă voe s’o facă deosebit. Şi iarăşi lui Iuga şi fratelui său Bâta să le fie în Bărbuleşti 2 ogoare din partea lui Şerbu, pentrucă le-a cumpărat pentru un cal şi pentru 45 aspri. Iar lui Dan să-i fie un ogor din partea lui Manea, pentrucă l-a cumpărat pentru 45 aspri. Şi iarăşi lui Iuga să-i fie din partea lui Neagu un ogor, pentrucă l-a cumpărat pentru 45 aspri. Şi iar lui Stoica să-i fie la Bărbuleşti din partea fratelui său Milea oricât i se va alege, pentrucă l-a aşezat Milea să fie fraţi nedespărţiţi. Şi apoi a venit Radu Berbeceag a) de şi-a aşezat pe fiicele sale Paraschiva şi Muşa şi cu fiii lor peste toată partea sa din Bărbuleşti. Şi lui Albul şi fraţilor săi Manciul şi Stan să le fie din d umul Prejvei, până la Glavaciog, o jumătate din partea lui Dragoe şi o jumătate din partea lui Maldăr, pentrucă le-au cumpărat pentru 800 aspri. 1) loc rupt în orig. *) Dela «Stoica să-i fie» până la «Radu Berbeceag», şters cu chinovar în orig. 158 www.dacoromanica.ro Şi iar lui Albul cu fraţii săi şi lui Badiul cu fiii săi să le fie 5 ogoare în Albeşti din partea lui Bună-Masă, pentrucă le-au cumpărat pentru un cal. Şi iar lui Albul şi fraţilor săi să le fie din partea.....*) o jumătate de ogor, pentrucă au cumpărat-o pentru 30 aspri. Şi iar lui Călian cu fraţii săi, anume Baico-^ în Stănislăveşti, dela Bratilov, până la Milcov, o jumătate din partea fiilor lui Călin, Oprea şi Dobrotă, pentrucă au cumpărat pentru un cal. Şi iar lui Dobrotă cu fiii săi să le fie în Bucşani a şaptea parte din partea lui Dimitru, pentrucă au cumpărat-o dela fiii lui Dimitru, Manea şi Radul, pentru 1000 aspri. Iar apoi, fiii lui Duca, Neniul cu fraţii săi, l-au înfrăţit pe Dobrotă la Tămăşeşti peste fartea lor, peste o jumătate, înaintea domniei mele. Iar lui Stoica şi fraţilor săi Grozea şi Badiul să le fie in Trestenic toată partea lui Badiul Pârcei, pentrucă au cumpărat-o pentru 100 aspri. După aceia, Stan a aşezat pe nepotul său Tihu, la Crevenic, peste toată partea sa şi peste ocină şi peste vite. Şi iarăşi dacă îi va lăsa dumnezeu vreun fiu, atunci să fie fraţi, cu Tihu împreună, unul ca şi celălalt. Şi lui Balea Oţelea să-i fie în Căpoteşti şi în Trestenic şi în Nanoţi oricât este partea lui, pentrucă îi este ocină veche şi dreaptă şi dedină. Şi iarăşi lui Balea Oţelea să-i fie din partea lui Albul al lui Copaci un ogor, pentrucă l-a cumpărat pentru 8 5 aspri; şi dela Căliian un ogor, pentrucă l-a cumpărat pentru 97 aspri, şi din partea lui Dan un ogor, pentrucă l-a cumpărat pentru 200 aspri. Iar Balea Oţelea a venit de şi-a aşezat pe fiicele sale, anume Dobra şi Muşa şi Stana, peste toată partea sa, ca să-i fie în loc de fii. ^ Şi lui Stoian să-i fie din partea lui Beleţ un ogor, pentrucă l-a cumpărat pentru 60 aspri. Iar după aceia, a venit Stoian şi Neagu de şi-au unit şi şi-au înfrăţit părţile lor de ocină din Uieşti şi din Şoimari, ca să fie fraţi, unul ca şi celălalt. Iar cel ce nu va voi să ţină întocmirea, să fie volnic. A venit apoi Stoian de şi-a aşezat pe nepotul său Neagoe şi pe nepoatele sale, anume Stoiana şi Stanca, peste toată partea sa, să-i fie în loc de fii. Dacă îi va da dumnezeu lui Stoian vreun fiu, atunci nepoţii lui Stoian mai sus scnşi să ţină o jumătate şi fiul lui Stoian cealaltă jumătate. Dar cât timp va fi Stoian în vieaţă, singur să-şi ocina şi averile. A venit apoi Dragostin de şi-a aşezat ..........x) anume Vlada..........x) şi Stana şi Neaga şi oricâţi îi va da dumnezeu şi nepotului său Voinea, la Ueşti peste partea sa, peste toată. Dacă îi va lăsa dumnezeu vreun fiu, acel fiu să fie volnic de a scoate pe cel ce nu va fi bun. x) loc rupt în orig. 159 www.dacoromanica.ro Şi după aceia, au venit fiii lui Detco şi cu fiastrul........fViA şan de şi-au unit ocinele şi averile, ca să fie fraţi nedespărţiţi. Şi după aceia, a venit Vişan ■de şi-a aşezat pe sora sa Buna peste partea lui, peste a cincea parte 2). Şi domniei mele un cal. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie în veci. Martori: jupan Preda ban şi jupan Harvat mare logofăt şi jupan Udrea mare vornic şi Dimitru vistier şi Radul spătar şi Drăghici paharnic şi Hamza comis şi Jitiian stolnic şi Badea şi Neagoe mari postelnici. Am scris eu, Radul diac, în minunata cetate Târgovişte, în luna Iulie 14 zile, în anul 7028 . Ispravnic Izvoranul stolnic cu tovarăşul său. Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 245. Orig. slav, perg., rupt, cu părţi lipsă la îndoituri, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1916. 158 1520 (7028) August 6, Târgovişte. Hrisovul lui Basarab voevod pentru moşia Cornul. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul preabunului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea aciastă poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri ce să numeşte Znagovul şi cinstitului părintelui igumenul chir Vasilie şi cu fraţii noştrii ce vor lăcui în sfânta mănăstire ca să fie lor moşie la Cornul, partea lui Dragomir şi a feciorilor lui, anume Neagul Pântece, oricâtă iaste partea lor la Cornu, pentrucă s’au tocmit cu igumenul şi cu fraţii lui ai sfintei mănăstiri, de au dat igumenul şi cu fraţii cei întru Hristos moşiia dela Tăncăbeşti, oricâtă iaste mănăstirii toată, iar Dragomir cu feciorii lui ce s’au scris mai sus au dat partea lor la Cornul toată, de s’au tocmit ca să ■ţie sfinta mănăstire la Cornul partea lui Dragomir şi a feciorului lui Neagul Pântece, iar Dragomir cu feciorul lui să ţie moşie la Tăncăbeşti, partea mănăstirii toată. Drept aceiia şi domniia mea am dat sfintei mănăstiri ca-să-i fie moşie stătă-tore şi ohabnică şi spre trebuinţă şi de nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Preda banul Craiovescul şt jupan Calotă fost mare dvornic şi jupan Udrea mare dvornic şi jupan Arvat *) loc rupt în orig. s) Dela « Şi după aceea au venit fiii» .. . până la « a cincea parte» şters cu chinovar. 160 www.dacoromanica.ro mare logofăt şi jupan Amza mare spătar şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Drăghici mare paharnic şi jupan Jătiian mare stolnic şi Badea şi Neagoie mare postelnici. Şi am scris eu, Moncea, în scaunul oraşului Târgoviştii. Şi ispravnicu popa •Calona. August 6, 7028 . Arh. St. Buc., M-rea Ţigăneşti, IX/i Copie rom. 159 1520 (7028). Hrisovul lui Basarab voevod leat 7028^152o>. Sfintei mitropolii şi sfintei marii biserici den oraş dăn Târgovişte, ca să fie •Groşani toţi şi viile dăn Tărgovişte şi locul dă cască> dăn Tărgovişte ce au fost moşie jupănului Mărcii postelnic, pentrucă jupănului Mărcii i s’au întâmplat despărţire de noi den lume şi dăn viaţa aciastă deşartă. Drept aceia, acestea ce sânt mai sus zise bucate singur le-au lăsat cu a lui limbă, ca să fie ale sfintei şi marii biserici şi mitropolii den Tărgovişte, ca să-i fie de hrană şi întărire, iar lui vecinică pomenire. Şi dup că > aceia, încă au lăsat şi cu blestem jupănul Mareea, cum nimene den rudele lui să nu să tinză dentru aedste ■ce sănt mai sus scrise bucate sau a călca aciastă lăsare, iar cine s’ar ispiti a strica lăsarea aciasta, acela să aibă a dare răspunsu la înfricoşatul judeţ. Aşăjderd şi domnia mea încă am lăsat cu blestem cum că după petrecaniia ■domnii mdle, pe care va alege domnul dumnezeu domnu şi moşnean şi biruitor a toată Ţara Rumănească, de ar vrea a lua cineva aceste bucate dela sfânta şi mare biserică şi mitropolie sau va strica aciastă pomenă a acestui răposat boiar al ■domnii mele, acela să fie proclet de 318 sfinţi părinţi care au fost la Nicheia. Şi mărturii încă au pus toţi boiari divanului carii scriu mai jos. Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 706, f. 29. Copie rom. 160 1520 (7029) Septembrie 2, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Dobruşa, unde este hramul sfintei vovi-■denii a preacuratei stăpânei noastrş, de dumnezeu născătoare, ca să-i fie tot satul numit Crivina, pentrucă l-a dat jupan Radul şi jupan Badea paharnic şi jupaniţa Vlădaia. 161 11 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să-i fie ocina care se numeşte Poiana *) lui Ciolan toată şi sălaşale de Aţigani, anume: Ivan cu copiii săi şi Nica cu copiii săi şi Nan cu copiii săi şi Mutul cu copiii săi şi Oprea cu copiii săi şi Unguraşul cu copiii săi, pen-trucă toate aceste mai sus zise ocine şi Aţigani le-au dat mai sus zişii boieri, jupan Radul şi jupan Badea paharnic şi jupaniţa Vlădaia, ca să-i fie sfintei mănăstiri de hrană şi de întărire, iar lor spre veşnică pomenire. Şi iarăşi găleata care este domnescă dela Crivina, aceia să fie sfintei mănăstiri Dobruşa. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul dumneuzeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va strica şi va călca această mai sus scrisă întocmire, să fie blestemat de 318 părinţi dela Nicheia. Şi să-i fie protivnică sfânta vovidenie a preacuratei stăpânei noastre, de dumnezeu născătoare, la judecata cea neînfricoşată şi neînduplecată, unde nu este făţărnicie şi nu va fi în veci. Martori: jupan Preda ban şi jupan Harvat logofăt şi jupan Udrea mare vornic şi Dumitru vistier şi Hamza spătar, Drăghici paharnic, Badica comis, Jitiian stolnic, Neagoe postelnic. Şi eu Mareea gramatic, am scris în minunata cetate Târgovişte. Ispravnic Manea clucer. Scris luna Septembrie 2 zile, în anul 7029 <1520. Arh. St. Buc., S. I., nr. 246. Orig. sla'V, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. 161 1520 (7029) Septembrie 4, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului , jupanului Tudor clucer şi fratelui său Standul şi cu fiii lor, să le fie la Bărbăteşti, partea lui Jitiian toată, oricât Jitiian înaintea domniei mele de a lui bună voie, de a dat şi toată, mai sus zişilor boieri ai domniei mele. De aceia, le-am ohabă lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de cnimeni neatins, după> porunca domniei mele. Martorii: jupan Calotă fost mare vornic şi Harvat mare logofăt şi iupan Udrea mare vornic şi Dumitru l) «Poiana», aşa in orig. 162 www.dacoromanica.ro spătar, Drăghici paharnic şi Badea eomis, Jitiian rstolnic, Neagoe> şi Danciu mari stratornici. Ispravnic Vlaicul sudeţ . Scris în Târgovişte, luna Septembrie 4 zile, dela Adam . Arh. St. Buc., S. I., nr. 247. Orig. slav, hârtie, rupt şi sters, lipseşte a treia parte a textului, pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri rom. dela sfârşitul veacului al XVIII-lea, după care s’a completat textul. 162 1520 (7029) Noembrie 3, Târgovişte. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara UngrO-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Nucet, cu hramul şi lăcaşul sfântului şi slăvitului, marelui mucenic Gheorghe şi purtătorului de biruinţă a lui Hristos şi călugărilor care trăiesc într’acest sfânt loc, să le fie în Găleşeşti ocină cum s’au întocmit cu Dragomir, pentrucă s’au întocmit, de au dat călugării lui Dragomir ocina din vale, iar Dragomir a dat călugărilor ocina din deal. Şi s’au hotărnicit cu 12 boieri şi hotarnic Mihnea vătaf. Şi iarăşi a dat Dragomir călugărilor din ocina lui o funie, dar a noua funie a dat-o Dragomir, de bună voia sa, pentru întocmirea pe care au întocmit-o. De aceia, am dat şi domnia mea după cum s’au întocmit mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus scrise ocină şi chabă şi în veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii domniei mele: jupan Preda ban şi jupan Harvat mare logofăt şi jupan Udrea mare vornic şi Dimitru vistier şi Hamza spătar şi Drăghici paharnic şi Bădica comis şi Jitiian stolnic şi Neagoe şi Danciu mari postelnici. Scris în minunata cetate Târgovişte, lima Noembrie 3 zile. Ispravnic Mihnea şetrar. In anul 7029 0520. Arh. St., Buc. S. I., nr. 248. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. 163 1520 (7029) Noembrie 13 Târgovişte. Cu mila lui dumnezeu, creştinul Basarab voivod şi domn a toată Ţara Rumănească. Dat-au domniia lui aciastă poruncă a domnii lui sfinţii şi dumne-zăeştii mănăstiri ce se chiamă Nucet din judeţul Dămboviţa, unde iaste şi să prăznuiaşti hramul sfântului şi purtătorului di biruinţă, marili mucenic Gheor-ghie şi părinţilor călugări căţi se vor afla la acel sfănt loc, pentrucă să fii 1) greşala copistului in loc de cu tovarăşii sau cetaşii săi. 163 11* www.dacoromanica.ro sfinţii mănăstiri ocină Gălişiştii, pentrucă iaste bună şi dreaptă cumpărată dela jupan Dragomir, partea lui toată, din Gălişişti, pentrucă aşa s au fost întocmit jupan Dragomir cu părinţii călugări dela Nucet şi au fostu luat jupan Dragomir toţi bani gata în măna lui, aspri 3500 gata. Insă şi când au vândut jupân Dragomir aciastă moşii o au vândut di a lui bună voi şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a migiiaşilor după lângă acel loc. Şi au fost atunci 12 boiari hotărnici, cănd au fost vândut jupân Dragomir aciastă parti a lui de ocină din Gălişişti, pi anume: jupan Prida mare ban al Craiovii ţi jupan Arvat mare logofăt ţi jupan Udrea mare dvornic ţi Dumitru mare vistiiar ţi jupan Hamza mare spătar ţi Drăghici paharnic ţi Bădica mare comis ţi jupan Dima mare stolnic ţi jupan Danciul mare postelnic ţi Mihnea şitrar. Şi am scris eu, Stan gramatic, în vichiul oraş în Târgovişti. Luna Noemvrie 13 eţile, dela Adam pană acum curgerea anului, 7029 . Arh. St. Buc., S. I., nr. 249. Trad. rom. 164 1520 (7029) Noembrie 26. Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă jupanului Baldovin pârcălab şi cu fiii lui, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie la Balta Neagră partea' lui Neagoe vornic din Slăveşti, pentrucă a cumpărat-o dela Neagoe vornic din Slăveşti, pentru 2000 aspri. Şi iarăşi să-i fie la Balta Neagră partea lui Mâlcom, pentrucă a cumpărat-o dela Mâlcom, pentru 1500 aspri gata. Să li se ştie hotarul pe unde a hotărnicit Costea hotarnic cu 12 boieri: pe hotarul Albotenilor, până la hotarul lui Oancea dela Argeş, iar din vale, pe hotarul Cereşanilor, până la Criceana şi de acolo, pe Criceana, până la hotarul lui Oancea de la Baltă şi de acolo peste lunca x) Teleormanului pe la Găvane, iar de acolo pe Jeleze, până la gura Adâncateix) iar de acolo pe Adâncată1) până la Teleorman. Şi iarăşi să le fie la Floreni ocina lui Oancea din Argeş, pentrucă a cumpărat-o dela Oancea din Argeş, pentru 5000 aspri gata. Dar să li se ştie hotarele: dela coada Adâncatei, unde cade în Teleorman, de acolo până la Teleorman, la hotarul călugărilor şi de acolo, pe hotarul fântânei lui Igoiul şi pe la Cireş, până la hotarul Albotenilor şi de aci, pe hotarul Albotenilor în vale, până la hotarul Bălţii Negre. l) Româneşte în text. 164 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să-i fie zestrea pe care i-a dat-o jupan Oancea pârcălab fiicei sale Stana, dela Gura Adâncatei pe Pietroasa1) în jos, până la gură şi de acolo peste luncax) Teleormanului, până la hotarul Cereşanilor, până la Zana şi de acolo, pe Crăceana în sus, până la hotarul lui Baldovin. Şi iarăşi să le fie părţile de dela Stupini, însă dela Sărac până la Mămăliga, pentrucă a dela jupaniţa Neagoslava, pentru 70a aspri gata. Şi iarăşi să-i fie la Topliceni din partea lui Vlaicul jumătate, pentrucă a cumpărat-o dela Vlaicul, pentru 250 aspri. Şi iarăşi să le fie un sălaş de Aţigani, anume Marica cu copiii săi, anume Dicul si cu fiii lui şi cu fiicele lui, pentrucă i-a cumpărat jupaniţa Stana din zestrea ei dela fiul lui Dobrotă din Buneşti, pentru 1300 aspri. Şi domniei mele au dat un cal. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor si fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor toate mai sus zisele ocine şi Aţigani. Iar cui i se va întâmpla mai înainte moarte, la ei prădalica să nu fie, . Ispravnic Albul suditel. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 250. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1843. 167 1521 (7029) Aprilie 11, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungrovla-hiei, fiul marelui şi bunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin al domniei mele jupan Harvat mare logofăt, ca să-i fie la Studena din partea lui Vladul şi a fraţilor lui Bădilă şi Cristian loc de aşezare în lăţime de 60 de paşi şi în lung până peste vâlcea, pentrucă l-a cumpărat jupan Harvat logofăt dela Vladul cu fraţii săi mai sus scrişi, pentru ioo aspri. De aceia, i-a dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, îui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalica să nu fie în veci. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Am scris eu, Radul diac, în cetatea de scaun Târgovişte, în luna Aprilie ii zile, în anul 7029 <1520 fio Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc,, S. I., nr. 251. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. 167 www.dacoromanica.ro 168 1521 (7029) Iulie 4, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mircea cu fraţii săi, Dan şi Stan şi Şerbu şi cu fiii lor, ca să le fie din Băleşti jumătate şi iarăşi la munte, la Florile Albe să le fier pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină; dela hotarul de sus ce este cu Socol, dela râu încoace cu Şerbu; de aici este hotarul cu Sârbeştii,, pe ori unde este hotarul cel vechiu. Şi iarăşi să-i fie lui Mircea şi fraţilor lui şi fiilor lor la Poeni, din partea lui Nanciul şi a fratelui său Vâlcu dintr’o funie, jumătate, aceia care a fost aleasă cu Crăliţii pe pietrele care s’au hotărnicit cu Crăliţii, pe oriunde este vechiul hotar, dela Cernădie la râul Cernaţioarei; de aci la vadul Văii Mari peste câmp la Grohote, sus la cap; de aci la capătul Trestiei din sus. Pentrucă a cumpărat-o Mircea cu fraţii săi dela Nanciu şi dela fratele lui, Vâlcul, pentru 1400 aspri. Şi au dat domniei mele calul. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi oricui dintre dânşii i s’ar întâmpla moarte mai înainte, iar la dânşii prădalica Şă nu fie. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Martori: jupan Preda mare ban şi jupan Udrea mare vornic şi jupan Har-vat mare logofăt şi jupan Dimitru vistier şi Hamza spătar şi Jitian stolnic şi Drăghici paharnic şi Badea comis, Neagoe şi Stănilă mari postelnici. S’a scris în luna Iulie 4 zile, în cetatea Târgovişte, în anul 7029 <1521 >. Ispravnic Radul Lungul suditel. f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc-, S. I., nr. 253. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 1861. 169 1521 (7029) Iulie 14. ■f Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Basarab voevod. A dat domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele jupanului Cârstea cu fiii săi, câţi i-a lăsat dumnezeu, anume: Stan şi Bratea şi Dragoslav şi Tudor şi Dobre şi Dan, ca să le fie ocină Răteştii toţi, cu tot hotarul, oricât se va alege hotarul lor, pentrucă le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine, încă din zilele răposatului Dan voevod, însă dobândite încă de Nanciul, dela bunicul lui, Cristea. 168 www.dacoromanica.ro Şi hotarul lor este din lungul ocinei, dela Predealul Corbului până la ocinele Vărbilei şi deacurmezişul ocinei până la hotarul Şutilă şi până la hotarul Huiupu. Iar mai apoi Cârstea a avut pâră cu Galbenul înaintea domniei mele pentru, hotarul Huiup. Şi au întocmit Cârstea cu Galbenul şi cu 6 boieri acest hotar şi au cercetat aceşti boieri vechile hotare şi le-au găsit şi au aşezat în câmp pietre şi la lacul lui Bucov, la curmătură şi la vadul Podişorului şi la fag şi la Piscul Măgurii, drept la Lopatna Dulce şi în capul Seciului Mastic, din sus. Iar după aceia, a pârât Galbenul înaintea domniei mele că a aşezat Cârstea acel hotar din capul său. Iar el, Cârstea, a mărturisit inaintea domniei mele că a hotărnicit cu acei 6 boieri înaintea domniei mele, că nu a aşezat Cărstea acest hotar din capul său, cum l-a pârît Galbenul. Iar după aceia, Cârstea a venit înaintea domniei mele de a dat lui Păcureanul ocină în Lopatna Dulce, până la Predealul Corbului, ca să-i fie.........1). încă a avut Cârstea cu Păcureanu şi pâră pentru această ocină. Iar Cârstea el a luat 12 boieri şi hotarnic ....... .*) apa şi dela apă la frasin...2) hotarul Şutilă; Iar după aceea, Cârstea a avut iarăşi pâră înaintea domniei mele şi cu Şutilă. şi Cârstea a luat iarăşi i z boieri şi hotarnic pe Stan din Cepturele şi hotarul l-au aşezat ..... -1) Şutei şi la piatră la lac şi au pus piatră la lunca Glodului. Iar după aceia, călugării dela Snagov, ei au adus i z boieri şi hotarnic pe Radu. vornic şi au aşezat piatră la lac şi la obârşia vâlcelei Şutilă, la gropi şi la dealul Raviţei şi iar la gropi şi la Fântâna Largă, iarăşi la hotarul Vărbilei, oriunde se împreună. Martori am pus pe dregătorii domniei mele: jupan Udrea mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi Dumitru vistier şi Drăghici paharnic şi Hamza comis şi Jitian stolnic şi postelnic. S’a scris Iulie 14 zile. Ispravnic Gherghe vistier. Am scris eu, Vintilă grămăticul, în anul 7029 <15 20 f Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 212. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1847. <1521> 170 înţeleptului ţi de bun neam si cinstitului si de dumnezeu dăruitului jupanului Hanăş Begnăr din Braşov, multă sănătate dela Neacţu din Câmpulung. Şi iarăşi dau ştire domnie tale de lucrul Turcilor cum am auzit eu că înpă-râtul au eşit den SGfiia şi amintrea nu e şi s’eau dus în sus pre Dunăre. x) loc şters în orig. 169 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi să ştii domniia ta că au venit un om dela Nicopoe de mie mi-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut c61e corăbii ce ştii şi domniia ta, pre Dunăre in sus. Şi iarăii să ştii că bagă den toate oraşele căte 50 de omini, să fie în ajutor, în corăbii. Şi iarăşi să ştii cumu s’au prinsu neşte me[ş]şteri den Ţrigrad cum voru trece acele corăbii, la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta. Şi iarăşi spui domnie tale de lucrul lu Mahamet Beg, cum amu auzit de boiari ce săntu megiiaşi şi de genere-miu Negre, cumu i-au dat înpăratul slobozie lu Mahamet Beg pre i-oi va fi, pren Ţeara Rumănească iară elu să treacă. Şi iarăşi să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărabu de acel lotru de Mahamet Beg, mai vârtos de domniele vostre. Şi iarăşi spui domnie tale ca mai marele miu, de ce amu înţeles şi eu. Eu domnie tale, iară domniia ta eşti înţelepţii. Şi aceste cuvinte să ţii domnua ta la tine, să nu ştie umin mulţi; şi domniele vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine. Şi dumnezeu să te bucure, amin. Bianu I. şi Cartojan N.: Album de paleografie românească, planşa XXIII. Fotocopie. Orig. rom. la Arh. St. Oraşul Stalin. (Braşov), publicat de numeroase ori Data stabilită de N. Iorga, în Hurmuzaki, voi. XI, p. 843, n. 1. 171 1522 (7030) Februarie 3, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri numite Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, preasfintei ei uspenii, părintelui egumen Gherasim şi sfinţilor fraţi cari trăesc în acel sfânt lăcaş, ca să le fie morile din sus, care au fost făcute de Drăgoteşti, pentrucă sunt dăruite de Basaraba voevod sfintei mănăstiri. Iar după aceia, au avut călugării pâră dela Dumitru Drăgotescul cu fraţii săi în faţa domniei mele, de au pârît ei că au cheltuit pentru acele mori, când au săpat iazul, aspri 2700. La aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi astfel am aflat că simt dăruite de Basaraba voevod. Iar pentru acei aspri ai Drăgoteştilor, sfânta mănăstire a avut a treia parte a morilor de jos, care a fost partea lui Crivăţ, dăruită sfintei mănăstiri de B1) l) loc rupt în orig. 170 www.dacoromanica.ro tab voevod <şi>1) domnia mea, pentrucă a fost domnească. Astfel, pentru aceasta, ei s’au întocmit, 1)gumenul şi ceilalţi fra<ţi> x) cu Dumitru şi cu fraţii lui 1), de a lor bunăvoe, de au dat călugării acea a treia parte din morile de 1) ca s’o ţie Dumitru şi fraţii lui, ca să fie plătiţi acei mai sus scrişi aspri, iar sfintei mănăstiri să-i fie morile din sus în deplină pace şi nimeni altul să nu se amestece la ele. Şi încă, pentru acele mori mai din jos, Dumitru şi cu fraţii lui şi popa Staico cu fraţii săi să dea ajutor să facă şi ei împreună cu călugării morile sfintei mănăstiri. De aceia, oricare dintre dânşii nu va ţine această întocmire care s’au întocmit în faţa domniei mele, ci va pârî altfel, unul ca acela să fie osândit în faţa judecăţii. De aceia, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi sfinţilor fraţi de hrană şi de întărire şi domniei mele veşnică pomenire. Şi de nimeni nfeatinse în veci, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Harvat logofăt şi jupan Pârvul mare ban Cralevski şi jupan Udrea fost vornic şi juţ an Radul vornic şi Oncea vistier şi Neagoe spătar, Drăghici paharnic, Dicul comis, Şerban stolnic şi Neagoe şi Danciul mari postelnici. Şi eu, Tatul, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Februarie 3 .zile în anul 7030 . Ispravnic Arghel clisiarhul. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 254. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din sec. XIX. 172 <1522—1523 > Februarie 3, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahi^i, fiul bunului şi marelui Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagu cu fraţii săi şi cu fiii săi, ca să-i fie pe Plaiul Peceneagăi până la Peceneaga şi până la podul dela săvârşirea Bogdanei, oricât loc se va alege domnesc, pentrucă l-a miluit domnia mea. Şi la poduri, împrejur, pană la Omşor şi până la drumul Bisovcei, la săvârşirea Văii Boului şi dela Menedic in sus până la Cheie şi până la drumul Buzăului şi podul Brebului şi Claşna şi Breazul, să le fie de ocină şi de ohabă lui Neagu cu fraţii săi şi cu nepoţii săi. Şi nimeni să nu fie volnic să stăpânească afară de Neagu cu fraţii săi şi cu fiii săi şi cu nepoţii *) loc rupt in orig. 171 www.dacoromanica.ro săi, pentrucă i-am miluit domnia mea pentru slujba pe care au slujit-o domniei mele şi de nimeni neclintit, după poruncă. Scris în Februarie ţ zile, la Târgovişte. Ispravnic Udrea vornic, f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 255. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. Cu o trad. tom. din 1852. Datat după anii de domnie ai lui Radu dela Afumaţi voe^d şi după Udrea vornic- 173 <1522—1528> Februarie 28. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă 1) şi preacuratei stăpânei născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, care se numeşte A. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Depuneri particulare sub dată. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. Cu o trad. rom. dela începutul sec. XX. 175 1523 (7031) Aprilie 4, Târgovişte. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Argeş, unde este hramul cinstitei şi slăvitei uspenii a preacuratei născătoare de dumnezeu, ca să-i fie averile, satele şi morile şi Aţiganii şi viile. Satele anume: Târnăşani jumătate şi cu gârla şi bălţile jumătate şi Dichiseştii cu gârlele şi cu bălţile şi Răzvadul şi vinăriciul domnesc şi boieresc şi Stefăneştii jumătate şi vinăriciul domnesc şi boieresc. Şi la Piteşti, la gura Geamenei 2 mori şi Domneştii cu tot hotarul şi o moară şi Corbii x) otarul şi 2 mori şi la Argeş 3 mori şi Iaşii şi Albeştii şi Dobştiix) şi Domireştii şi Brădeşăştii2) şi Prăvălenii şi Şeoaşul şi cu vinăriciul domnesc şi boieresc şi Bârseştii şi Ruda şi Orleştii şi cu vinăriciul domnesc şi boieresc şi Stoneştii1) şi Slăvenii şi Topana şi cu tot hotarul tuturor satelor mai sus scrise. Şi să le fie dela ocna din Târgovişte, cât este partea domnească, pentrucă am aflat domnia mea toate averile mai sus scrise, sate şi mori şi Aţigani şi vii şi gârle şi bălţi, dăruite sfintei mănăstiri Argeş de către domnii de mai înainte. De aceia, am dat şi domnia mea ca să fie pentru întărirea şi împuternicirea acestui sfânt hram, iar fraţilor care trăiesc într’ânsul de hrană, iar domniei noastre de veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. încă şi martori punem domnia mea: jupan Harvat fost logofăt şi jupan Barbul ban şi jupan Udrea fost vornic şi jupan Radul vornic şi jupan Oancea vistier şi *) loc rupt în orig. *) Dela cuvintele „Albeşti____Brădeşăştii“, şters cu cerneală roşie şi adaus deasupra: « S'a scos sub Alexandru voevod Iliaş, a scos Simca logofăt». 173 www.dacoromanica.ro jupan Drăghici paharnic şi jupan Neagoe spătar şi jupan Diicul comis şi jupan Şerban stolnic şi Barbul şi Danciul postelnici. Ispravnic Balaur logofăt. Şi eu, Misail gramatic, am scris în cetatea Târgovişte, luna Aprilie 4 zile, chiar în ziua învierii, în anul 7031 . f Io Radu voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 259. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. dela începutul secolului al XlX-lea. 176 <1523—1525> Mai 10. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn al Ţării Româneşti Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Tis-mana, ca să fie volnici călugării din sfânta mănăstire care este mai sus scrisă să-şi ia vama de sare la vadul Vidinului dela Vlahi şi nimeni să nu cuteze să-i oprească sau să împiedice sau să turbure peste cartea domniei mele, pentrucă i-am miluit pe ei domnia mea cu această vamă, precum au fost miluiţi şi de alţi domni. De aceia, vă spunem şi domnia *) vouă, care sunteţi vădeni 2) la vadul împărătesc al Vidinului, să vă înveţe dumnezeu, să nu turburaţi oamenii noştri, ci să-i plătiţi ce le este vama dreaptă din sare. Şi voi şi Vlahii să nu opriţi nimic, ci toată vama s’o plătiţi sfintei mănăstiri, cât îi este legea. Şi altfel să nu faceţi, după spusa domniei mele. Ispravnic părintele vlădică. Scris în Mai 10 zile. fio Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 260. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată căzută. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XVIII. Datat după domnia lui Vladislav voevod. 177 <1523—1525> Mai 22. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satelor sfintei mănăstiri dela Bistriţa anume: Şeoşul şi Bă-benii şi Milostea şi Părăul şi Potel cu balta şi Vădeastra şi Gândenii şi Vultureştii şi Stroeştii ca să fie slobode şi în pace de toate slujbele şi dăjdiile câte se află în ţara domniei mele. De aceia, nimeni să nu cuteze să-i turbure, nici vornicul, nici banii, nici slugile băneşti, nici domneşti, nici slugile boiereşti, nici vătafii, *) Omis în orig. *) In textul slav: brodnici, dela brod «= vad. 174 www.dacoromanica.ro nici un om să nu aibă amestec cu acele sate mai sus zise, ci singuri călugării dela sfânta mănăstire să fie volnici să-şi stăpânească satele lor şi vecinii, pentrucă cine s’ar încumeta să-i turbure sau să-i supere cu ceva, iar acel om rău va păţi. Altfel nu va fi. De aceia, voi, vecinii toţi, să ascultaţi de egumen şi de posluşnicii sfintei mănăstiri; iar cine nu va asculta dintre voi, părintele egumen să aibă voe să-l certe şi să-l pedepsească după fapta sa şi să-l aducă legat la domnia mea. Şi după aceia, iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri căşăria din munţii Vâlcii oricât este ce se cuvine domniei mele, pentrucă am miluit domnia mea sfânta mănăstire precum au miluit şi alţi bătrâni domni, care au fost înainte de domnia mea Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic vlădica Theodor. Scris Mai 22 zile. fio Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Am scris eu, Estratie gramatic. Arh. St. Buc., S. I., nr. 261. Orig. slav. hârtie, pecete aplicată. Cu două traduceri rom. : una dela sfârşitul sec. XVIII, alta dela începutul sec. XX. 'Datat după anii de domnie ai lui Vladislav voevod. 178 1523 (7031) Iulie 11, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Vladislav voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Dobruşa, unde este hramul sfintei vo-videnii a preacuratei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, ca să-i fie satul numit Crivina toată, pentrucă i l-au dat jupan Badea şi jupaniţa Vladaie. Şi iarăşi să-i fie ocina care se cheamă Poiana Cio*) nului întreagă şi sălaşele de Aţigani anume: Ivan cu copiii săi şi Nica cu copiii săi şi Nan cu copiii săi şi Mutul cu copiii x) şi Oprea cu copiii săi şi Ungurul cu copiii *), pentrucă aceste mai sus zise ocine şi Aţigani le-au dat mai sus zişi boieri, jupan Radul şi jupan Badea paharnic şi jupaniţa Vladaie, ca să fie sfintei mânăstiri de hrană şi de întărire, iar lor de veşnică pomenire. Iarăşi găleata, cât este partea domnească dela Crivina, iar aceia să fie a sfintei mânăstiri Dobruşa. De aceia şi domnia mea am dat sfintei mânăstiri, ca să-i fie ocină şi de roh^) abă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi încă şi blestem punem domnia mea, ca <"după>1) moartea domniei mele, pe cine alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă cineva *) loc rupt în orig. 175 www.dacoromanica.ro va călca şi va strica acestea mai sus scrise şi întocmirea, iar acela să fie blestemat de 318 părinţi cei dela Nicheia şi să-i fie sfânta vovidenie a preacuratei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu răsbunătoare la cumplita şi neînduplecata judecată, unde nu este făţărie şi nu va fi în veci. Martori: jupan Pârvul mare ban şi jupan Tudor 1) logofăt, jupan Jugoran mare vornic <şi>J) jupan Drăgan mare spătar şi jupan Badea comis şi jupan Drago mir paharnic şi Capotă vistier şi Şerban stolnic şi Drăgan postelnic. Am scris eu, Vladul gramatic, în minunata cetate Bucureşti. Ispravnic Cap Tare logofăt. Scris luna Iulie ii zile, în anul 7031 . t Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc.. S. I., nr. 262. Orig. slav, hârtie, pecete timbrată, (nu este pecetea lui Vladislav III, ci a lui Alexandru Mircea (1568—1577), deci adausă mai târziu). Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XVIII. 179 <1523—1525> Iulie 27. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri şi dumnezeescului hram al preasfintei uspenii numită Tismana, ca să le fie satul anume Ceurii2), sfintei mănăstiri pentru nevoie, iar altul nimeni să nu aibă amestec cu acel sat, pentrucă i-am iertat domnia mea de toate slujbele şi dăjdiile, oricâte se vor afla în ţara domniei mele. Astfel, nimeni să nu cuteze să-i supere pe ei sau să-i ia cu sila fie la orice muncă domnească, oricare dintre dregătorii domniei mele fie sluga marelui vornic fi; sluga vreunuia dintre dregătorii domniei mele fie acei ce vor trage la oaste, nimeni să nu aibă treabă cu dânşii, numai birul să-l plătească, iar alta nimic să nu plătească; căci cine s’ar încumeta la aceasta sau birar sau găletar sau dijmar sau vameş, acel om va primi mare rău din partea domniei mele, ca o slugă necredincioasă şi nesupusă. încă şi pentru răul său va sta cu capul. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic Theodor mare logofăt. Scris Iulie 27 zile f Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 263. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. dela sfârşitul sec. XVIII. Datat din anii de domnie ai lui Vladislav voevod. *) loc rupt în orig. *) „Ceurii" şters cu altă cerneală şi transformat în „Sohodol1. 176 www.dacoromanica.ro 180 1523 (7032) Septembrie 12, Gherghiţa. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Neacşa cu fiii săi şi surorii ei, jupaniţa Neaga cu fiii săi, ca să le fie Ci\il*), pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. _ Iar după aceia, au avut pâră în faţa *) mele cu Aldea şi cu Tatu! din Pârscov cu ceata2) lor, pentru mai sus zisa ocină. Astfel au scos Aldea cu ceata lui cartea lui Vlad voevod cel Bătrân, care a fost înainte de străbunicul domniei mele, av x) voevod- Iar jupanul Oprea vornic, bărbatul jupaniţei Neaga şi jupan Vintilă şi jupan Şerban stolnici, ei au scos cartea bunicului domniei mele Vladislav voevod. Astfel, domnia 1) am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele, după lege şi după dreptate, de am dat domnia mea lui Aldea şi lui Tatul cu ceata lor lege 12 boieri, să jure că au ţinut Cislăul de atunci, din zilele bunicului domniei mele Vladislav voevod. Iar ei singuri au 1) faţa domniei mele că nu au ţinut din acea vreme până în zilele domniei mele, x) lege. De aceia, le-am dat <şi domnia mea> x) ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Iar la dânşii prădalica să nu fie, ci 1) fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martorii: jx)pan Jigoranul mare vornic şi jupan Theodor logofăt şi jupan Drăgan postelncio1) şi jupan Dragomir paharnic şi jupan Capotă vistier şi jupan Drăgan spătar, Pravăţ portar, Radul Bughenescul pitar, Radul al lui Vasie armaş, Radul Maţii şetrar, Badica com, Şerban stolnic, Stan mednicer. Scris la Gherghiţa, luna Septembrie iz zile,în anul 7032 . Ispravnic Toma portar. f Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 265. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1851. 181 1523 (7032) Noembrie 8. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui vlădica Ilarion, ca să-i fie perperii dela Ani-noasa şi dela oraş şi dela toţi oamenii cari au vii pe locul părintelui vlădică la Aninoasa, pentrucă l-am miluit domnia mea, ca să fie pentru întărirea sfintei mitropolii. *) loc rupt în orig. 2) în orig. ,,podrujie“. 177 12 www.dacoromanica.ro De aceia, nimeni să nu cuteze să turbure sau să oprească sau să împiedici, căci un astfel de om va primi mare rău şi urgie din partea domniei mele. Şi voi, vinăriceri, cari sunteţi ai domniei, mele să-l lăsaţi în pace. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic Theodor mare logofăt. *) Scris luna Noembrie 8 zile, în anul 7032 . t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 266. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 1853. După indicaţiile cronicarilor şi după alte izvoare, In Noembrie 1523 se urca pe tron Radu Bădică voevod, în luptă cu Radu dela Afumaţi. Nu este sigur dela care din cei doi Radu provine acest document. <1523—1528, 182 f Intru Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hnstos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu domn, fiul preabunului şi marelui Radu voevod, cu darul lui dumnezeu stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi încă şi al părţilor de peste munţi, Am-laşului şi Făgăraşului herţeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest a tot cinstit şi cu frumoasă faţă, care este mai presus de toate cinstitele daruri, hrisovul de faţă al domniei mele, slugilor şi boierului domniei mele jupanului Balaur logofăta) şi soţiei lui Anca 3) şi cu fiii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie la Bădeni partea Zorească toată, care se numeşte a lui Mihnea cu fraţii săi, pe care aucupmărat-o dela Zorea; şi partea Buzeştilor toată, pentrucă au cumpărat-o dela Zoreşti şi dela Pruncea, pentru 500 aspri şi pentru 25 oi4); şi partea lui Pruncea toată, cât se va alege din Bădeni, pentrucă a pierdut-o Pruncea cu rea hiclenie faţă de domnia mea. Iar din acea parte a lui Piuncta, o parte a fost pusă zălog la Boldea, pentru xooo aspri, iar jupan Balaur i-au plătit-o lui Boldea, ca să-i fie lui ocină. Şi iarăşi să le fie la Bădeni o parte din partea Zorească, care a fost vândută de Zore lui Albul cu fraţii săi, pentrucă jupan Balaur logofăt*) a întors tot lui Albul şi fraţilor lui, cât au dat pe acea parte de ocină şi aspri şi oi, cât a dat Albul lui Zorea. *) Cuvintele „Ispravnic Theodor mare logofăt" s’au scris de altă mână. *) „Balaur logofăt", ras şi scris deasupra „Mihnea postelnic". 3) „Anca", ras şi scris deasupra „Neaga". 4) dela „partea Zorească". . . „2ţ oi“, şters ulterior cu cerneală roşie. 178 www.dacoromanica.ro Şi să le fie la Pătărlage partea lui Mihnea postelnicl) şi a fraţilor lui, oricât se va alege şi Crivina toată, In faţa Poienii lui Gâltea, cu tot hotarul şi din sm şi din jos şi în toate părţile, cât ţine de acea ocină, pentrucă a cumpărat jupan Bălaur logofăt dela Sibin vornic şi dela jupaniţa lui Stana pentru 1800 aspri. Şi Predealul tot, care este pe ocina Bădenească şi cu tot hotarul. Şi Aţiganii, anume Badiul cu copiii săi x); pentrucă acestea toate care sunt ma' sus zise, ele au fost ale lui jupan Mihnea postelnicul şi ale fraţilor lui, vechi şi drepte ocine şi dedine, dar ei le-au dat surorii lor Anca de zestre. Şi iar să le fie un Aţigan, anume Tetradi cu fiii săi, pentrucă a dat jupan Bălaur logofăt cumnaţilor săi, lui Mihnea postelnic şi fraţilor lui, trei cai turceşti, unul Sangeacul, altul armăsar sur, al treilea cal, Roman. Astfel, pe unul dintre cai jupan Bălaur l-a dat pentru mai sus zisul Aţigan Tetradi cu copiii săi. Iar cu acei doi cai, i-a dăruit jupan Bălaur logofăt pe cumnaţii lui, pe jupan Mihnea postelnicul şi pe fraţii lui. Şi iarăşi să le fie o Ţigancă, numele ei Zoica, pentrucă a fost a jupaniţei Neacşa, mătuşa lui Mihnea postelnic, veche şi dreaptă dedină, dar ea a dat-o nepoţilor ei, lui Mihnea şi lui Bălaur logofăt. Iar Mihnea postelnic, el a dăruit cu ea pe jupar Bălaur logofăt, ca să-i fie Ţigancă cu toate. După aceia, a venit jupan Bălaur şi soţia lui Anca în faţa domniei mele de s’au întocmit peste aceste toate mai sus zise ocine şi Aţigani, ca oricăruia dintre dânşii i se va întâmpla mai înainte moarte, iar cu averile, satele şi Aţiganii nimeni să nu aibă amestec şi să fie celor rămaşi dintr’înşii şi fiilor lor. Iar dacă după moartea jupanului Bălaur logofăt, nu se va mai afla nici un fiu din trupul său, niciur fiu, nici fiică, atunci oricâte se vor afla părţile jupanului Bălaur, cumpărate de dânsul cu asprii săi şi din agoniseala lui sau sate sau Aţigani, toate să fie ale fraţilor lui. Altul nimeni amestec să nu aibă. Şi domnia mea le-am iertat calul. De aceia, le-am 8) şi jupaniţei lui Anca, ca să le fie ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de 8) Iată şi blestem punem domnia mea ca după moartea domniei mele, pe cine * alege domnul dumnezeu să fie domn hram sfintei, cinstitei şi slăvitei adormiri născătoarei de dumnezeu, ca să fie ale ei satile anume: Corbi cu tot hotar şi Domneştii cu tot hotar şi Ştefăneştii partea lor cu z vinăriciuri şi Iaş cu tot hotar şi Prăvălen cu tot hotar şi Cornet şi Crivăden iar cu hotar şi Suaşul cu hotar şi cu vinărici domnesc fi boeresc fi Bărseştii cu hotar şi Ruda cu hotar şi Horneştii cu hotar şi vinăriciuri z şi Slăveni cu hotar fi Stoeneşti fi Tomşan cu balta, Dichisiştii, iar cu gărla şi cu tot hotar şi Răzvad cătă iaste partea Argeşului cu vinărici domnescu fi boerescu. Şi să aibă a ţinea şi din ocnă căt au fost partea domnească; şi să aibă a ţinea şi 2 mori la Piteşti cu toate locurile lor înprejur şi la Argeş 3 mori, care le-au cumpărat răposat Basarab vodă şi Topana cu hotar, cu toţi Ţigani, căţi sănt daţi de răposatul Basarab vodă fi de boiari ca să fie ai sfintei mănăstiri di’ntărire fi de hrană fi domnilor celor ce au fost mai dinainte fi boiarilor care au adaos cu danii la sfânta mănăstire şi domnii mele ca să fie vecinică pomenire. Şi de nimen neclătit, peste zisa domnii mele. Fevruarie 9 %ile, văleat 7032 Arh. St. Buc., S. I., nr. 268. Trad. rom. 184 1524 (7032) Iunie 16, Bucureşti. t Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voe1) şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voevod. Dă domnia 1) această poruncă a domniei mele egumenului şi nastavnicului dela mănăstirea Tismana, care este lăcaş întru Hristos, hramului preacuratei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria, chir părintele Istratie şi tuturor celor întru Hristos fraţi cari se află în sfânta mănăstire, ca să le fie vama dela Calafat cu târgul şi balta Bistreţu cu vama şi Balta Albă şi Jieţul şi Plateţ şi Cotlov şi Calişte, pentrucă le-au fost vechi şi moşteniri dela bătrânii domni. Astfel şi domnia mea i-am dat, ca să fie sfintei mănăstiri precum i-a fost şi mai înainte. Şi să fie 1) hrană călugărilor şi veşnică pomenire părinţilor domniei mele şi domniei mele. De aceia, să fie volnici călugării dela Tismana să-şi ia ce li se cuvine dela ace'e vămi şi dela acele bălţi. Şi oricare boier va ridica vama, el să fie volnic să x) loc rupt în orig. 180 www.dacoromanica.ro ia vama la Jiu, unde a fost şi mai înainte; iar la Calafat să nu aibă treabă, ci să aibă numai călugării dela Tismana. Şi oricare boier sau curtean sau oricine va fi, dacă va transporta sare sau oi sau orice fel de marfă ca să o vândă, iar călugării să aibă voie să-şi ia vama. Şi nimeni să nu cuteze să-i oprească, căci mare rău şi urgie va primi din partea domniei mele un astfel de om. Iar altfel să nu fie. Şi să fie volnici vameşii călugărilor să-i scrie în catastih pe cine nu va plăti, ca să-l aducă la domnia mea. Şi oricine va strica această poruncă a domniei mele şi nu o va întări, aceluia să-i fie potrivnică preacurata maica lui dumnezeu la cumplita şi neînduplecata judecată şi să aibă blestemul celor 318 părinţi purtători de dumnezeu cei dela Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu ceilalţi Iudei cari au strigat asupra domnului dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este şi va fi în veci, amin. Şi altfel să nu fie. Scris în Bucureşti, Iunie 16 zile, anul 7032 . f Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I. nr. 269. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri rom.: una dela sfârşitul sec. XVIII, cealaltă din 1829. 185 1524 (7032) Iulie 24, Dridih. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele locului şi lăcaşului numit bolniţa dela Simidreni, tinde este hramul sfântului şi slăvitului mare mucenic Dimitrie şi celor ce trăesc în acest sfânt loc şi încă şi altui loc de binefacere, care este în faţa porţilor bisericii dela mănăstirea dela Argeş, numit locul primitor de călători, ca să le fie pentru hrana fraţilor dela bolniţă şi a călătorilor din adăpostul de călători, toată căşăria, oricât se va alege din judeţul Pădureţului. Astfel, oricât se va alege venitul căşăriei sau burdufe de brânză sau caşuri sau orice venit, totul să fie al bolniţei şi al adăpostului de călători. Dar bolniţa să fie peste o jumătate şi adăpostul de călători peste celalaltă jumătate, pentrucă le-am dăruit domnia mea pentru sufletul domniei mele. De aceia, le-am dat domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă în veci. Iar după răposarea domniei mele, pe cine alege domnul dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, vezi deci, doamne, că până acum domnia mea am dăruit mai sus zisul obroc pentru sufletul meu, iar de acum dacă vrei să fii cu mine şi mai sus de domnia mea spre veşnică pomenire, îngrijeşte şi milueşte, precum şi noi am miluit, ca să primeşti dela dumnezeu jertfă vie şi neprihănită. 181 www.dacoromanica.ro Şi pentru această martori pune domnia mea: jupan Pârvul mare ban Cralev-ski şi jupan Jugoranul mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt, Capotă vistier, Drăgan spătar, Bădica comis, Şerban stolnic, Drăgan postelnic. Şi eu, Mareea diacul, care am scris la Dridih, lima Iulie 24 zile. Ispravnic Trifa logofăt. In anul 7032 . ■f Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I.. nr. 270. Orig. slav. perg.. pecete aplicată, căzută. 186 1525 (7033) februarie 10, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, care este hramul sfintei uspenii a născătoarei de dumnezeu, ca să le fie un sat, anume Alun cu tot hotarul şi cu toate morile, pentrucă l-a dăruit jupan Standul dela Baia acel sat sfintei mănăstiri pentru sufletul său. Şi nimeni să nu aibă amestec cu acel sat Alun, numai sfânta mănăstire dela Bistriţa. De aceia şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pârvul mare ban şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Neagoe mare vistier şi jupan Dragomir mare spătar şi jupan Radul mare paharnic şi jupan Radul mare comis ţi jupan Şerban mare stolnic şi jupan Drăgan şi Badea mari postelnici. Ispravnic Radul mare logofăt. Scris în cetatea de scaun Târgovişte, lima Februarie 10zile, în anul7033 <1 j2j>. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. \rh. St. Buc., S. I. nr. 271. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Cu o trad. rom. din 20 August 1849. 187 1525 (7033) Februarie 11. t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Argeş, unde este hramul preasfintei şi curatei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu, pururea fecioară 182 www.dacoromanica.ro Mar ia, cinstitei ei uspenii, ca să-i fie satul, anume Tătarii, pentrucă l-a cumpărat Basaraba voevod dela sfânta mânăstire dela sfântul Munte numită Iviri, pentru 5600 aspri. De aceia, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri dela Argeş, precum făgăduise răposatul Basarab voevod, veşnică pomenire. Şi de rumeni neatins, după spusa domniei mele. Ispravnic Pârvul mare ban. Scris luna Februarie 11 zile, în anul 7033 t Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. L, nr. 272. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată, căzută. 188 1525 (7033) Martie 8. 'f Den mila lui [lui] dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Ru-miinMtriij ficior marelui şi preabunului Radului vodă. Dat-am domnna mea adastă carte a domnii măle boiarilor domnii mele jupânul Dragul spătar şi cufedorii lui, căţ dumnezeu i va dărui, ca să-i fie lui siliştili în Jiiul de Josu pe nume Crovna..........x) Obrăşie fi Salcea fi Suharul fi Nicuia fi Plopşorului fi Drencea den Gura ......^ pân Obârşie...........a) fi Călina cu gărla şi cu balta fi Comani fi Poiana........*) fi Vărbiţa cu toate hotarele, pentrucă le-au agoni- situ acestu mai sus numite silişti boiariul domnii măle Dragul spătar cu credin-doasa şi dreapta lor slujbă şi cu vărsarea lui di singe d şa-u vărsat de cătră prodeţi de Turci, pentru neamul criştinescu. Drepţii acda şi domniia mea am dat boiariului domnii măle jupanului Dragul spatar, ca să-i fie lui acăste mai sus numite moşii ohabnice şi fiicorilor, nepoţilor, strănepoţilor lor şi de cătră niminilă nedătit, după pr domnii m61e. Şi mărturii am pus domniia mea: jupân Manea mare vornic fi jupan Radul mare logofăt fi jupân Dumitru mare spătar fi jupăn Vălsan mare vistier fi Radul stolnic fi Staicu paharnic fi Drăgan mare comis fi Staico păharnic fi Dragul fi Mihăil postelnic. Şi Neagoe vornic şi Theodor logofăt. Am scris în Târgovişt.........*) logofeţii cei mici. Martie 8 vfik, leat 7033 : „Aceştia sânt cărţile mincinoase ale lui Hopciocoi pentru moşia Comam“. Arh. St. Buc.. S. I., nr. 275. Trad. rom. l) loc alb în text. 183 www.dacoromanica.ro 189 <1525—1528> Martie 29. Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domnu. Scriem domniia mea ţie Frăţilă şi cu ciata ta, pentru căci când aţi venit cu acele capete înnaintea domnii mele, iar voi aţi arătat domnii mele cum aţi avut acea moşie înpresurată de către egumen Efrem din mănăstirea Tismana şi aşa aţi cerşut dela domniia mea, ca să vă miluescu domniia mea. Intru aceia, domniia mea v’am miluit cu acea moşie, anume Varonic şi faţă nu aţi stătut cu călugări din Tismana; iar călugări au adus cartea lui Mircea voevod şi a altor domni, a tuturor carii faţă au fost pe rând până la domniia mea şi le-am căutat domniia mea cărţili şi aşa am găsit domniia mea cum că au fost acea moşie a sfintei mănăstiri de moştenire. Pentru aceasta, în ce cias veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi din-tr’acel cias să vă părăsiţi de acea mai sus zisă moşie, mai mult amdstec să nu aveţi şi să daţi cartea aceia care v’o am făcut domniia mea în mâna părintelui egumen Efrem, ca să o rumpă. Iar de nu veţi vrea a da precum v’am poruncit domniia mea, iar voi aşa să ştiţi că voi porunci domniia mea de vă va pune întru o ţapă. înnaintea uşilor voastre. Intr’alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Şi ispravnic Balaur logofăt. Mart. 29, fără văleat. Io Radu voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Tismana, nr. 330 f. 155. Copie rom. Altă copie rom. ms. 33; f. 44. Datat după ispravnic. 190 <1525—1528> Martie 31. Cu mila lui dumnezeu, Io Radu voevod şi domnu. Scriem domniia mea ţie Frăţilă cu cetaşii tăi şi aşa-ţi vorbescu domniia mea, pentru că au venit călugării din sfânta mănăstire Tismana, de au jeluit la domniia mea cum că le împresuraţi oarecare selişte, anume Varonicu şi seliştea Bresniţa şi cu tot hotarul, cât să aldge a sfintei mănăstiri. Drept aceasta, în ciasul ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi într’acel cias să vă părăsiţi de seliştele sfintei mănăstiri, pentrucă s’au găsit acdste selişti scrise în cărţile sfintei mănăstiri; pentru aceasta, să vă părăsiţi şi nimene să nu îndrăsnească a le opri sau a stăpâni înnaintea aceşti cărţi a domnii mele, pentrucă cine s’ar ispiti să le oprească sau altă ceva a bântui sfânta mănăstire, 184 www.dacoromanica.ro acel om rău va păţi. Iar într’alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Iar de ţi să va părea cu strâmbul, să staţi faţă înnaintca domnii mele. Ispravnic Barbul logofătu. Martie 31, fără leat. Io Radu voevod. Arh. St. Buc. Condica m-rii Tismana, ms. 330 f. 134 v. Copie rom. Altă copie rom. nr. 335 f. 44V—43. Datat după ispravnic. 191 1525 (7033) Aprilie 19, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele jupanului Stanciul gramatic şi cu fiii săi, câţi îi va lăsa dumnezeu, ca să le fie averile părintelui său Stanciul Ob az Lat toate, peste tot, cât a avut sate şi Aţigani. Satele, anume: Drugăneşti, oricât se va alege partea lui Stanciul Obraz Lat şi la Cornăţeni jumătate şi la Conţeşti iarăşi cât se va alege partea părintelui său Stanciul Obraz Lat. Şi iarăşi, din Vinti-leşti jumătate şi din Cliciu iarăşi cât se va alege partea părintelui său Obraz Lat. Şi după aceia, iarăşi să le fie din Aţigani partea părintelui său Obraz Lat, oricât se va alege, penttucă le simt vechi şi drepte ocine, dedine. Iar după aceia, a fugit unchiul său Radul, fratele lui Obraz Lat, peste munte; astfel a pierit acolo şi a pierdut şi averile acolo. Iar după moartea lui Radul fratele lui Obraz Lat, fiul său Vintilă a venit în zilele lui Mihnea voevod, de a cotropit pe Stanciul gramatic cel mai sus zis. Iar când a fost acum, a venit Stanciul gramatic în faţa domniei mele, de mi s’a jeluit că l-a cotropit Vintilă vărul său primar. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii vlastelini ai domniei mele şi am aflat domnia mea că Stanciul gramatic a fost fiu legiuit al lui Obraz Lat; şi mulţi boieri au mărturisit în faţa domniei mele că este fiu legiuit al lui Obraz Lat. De aceia, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Martorii: jupan Jigoranul mare vornic şi jupan Drăgan postelnic şi jupan Capotă vistier şi Vârjoghi clucer şi Păun vornic şi Costea armaş. Şi eu, Estratie gramatic, care am scris cu mâna în cetatea de scaun Bucureşti. Ispravnic Turcinu fost clucer. Scris lima Aprilie 19 zile, anul 7033 < 1525>. f Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., CCXVI/2. Otig. slav, perg., pecete mică timbrată. 185 www.dacoromanica.ro 192 <1525 Aprilie—August>, Bucureşti. f Cu mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată Ţara Rumă-nească, feciorul preabunului şi marelui Vladislav voevod. Dat-am domniia mea adastă poruncă a domniei mele Stoicăi şi fratelui lui..........*) şi cu feciorii lor, ca să le fie lor satul Bădicenii tot şi munţii ce să numesc Gruişor şi Brădişor şi din Gliganul trei părţi. Şi să le fie lor moşiia părinţilor lor dela Buneşti din Valea Calului oricâtă li să va veni, pentrucă sânt bune, bătrâne şi drdpte moşii şi de baştină. Pentru aciasta, am dat şi domniia mea ca să le fie lor moşiia stătătoare şi ohab-nică lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de dânşii vânzare să nu fie în veci. Şi de nimend să nu să clătească, după zisa domniei mdle. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Jigoran mare dvornic şi jupan Drăgan mare logofăt şi jupan Stan spatar şi Neagoe al lui Drăghici comis şi Capi2) vistier şi Vârjoghe 3) stolnic şi Stănilă portar şi Mania şi Petriman fi Mălaiu mari postelnici. Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în scaunul ce se numeşte Bucureşti. Ispravnic Dragomir sluger. Arh. St. Buc., S. 1., nr 267. Copie rom. Altă copie rom. la aceiaşi cotă. Datat după divan. 193 1525 (7033) Mai 30, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vladislav voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele numită Tismana, hramului şi lăcaşului preasfintei stăpânei noastre, născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei uspenii şi părintelui egumen, năstavnicului sfintei mănăstiri chir Efrem şi tuturor fraţilor care trăiesc în sfânta, mănăstire, ca să le fie Vodiţa Mare cu seliştele Bahnei şi cu tot hotarul, pe amândouă părţile Vodiţei până la hotarul Răciţei şi Vârful Vladului până la hotarul Ştiubeiului, unde se întâlneşte cu un lac, adică o baltă oarecare, pentrucă s’a pârît egumenul şi fraţii din sfânta mănăstire în faţa domniei mele cu fiii lui Răsipă. Astfel, egumenul Efrem şi fraţii din sfânta mănăstire au înfăţişat cărţile bat- ânilor domni, dela părintele meu Vladislav voevod, care a fost mai înainte şi 1) loc alb in text. *) Probabil Capotă. 3) In documentele din 19 Aprilie şi 18 August 1525 Vărjoghie este clucer. 186 www.dacoromanica.ro cartea străbunicului domniei mele şi după aceia şi cărţile tuturor domnilor pe rând. Şi am cercetat domnia mea acele cărţi cu cinstiţii vlasteli ai domniei mele şi bine am aflat domnia mea că este Vodiţa Mare cu toate seliştele Bahnei şi tot hotarul, a sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină. Şi am cercetat şi cartea lui Vlad voevod Călugărul; astfel am şl aflat precum au scos călugării în faţa lui cu 24 boieri de au jurat şi au mărturisit precum că este a sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină. De aceia şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Jogoran mare vornic şi jupan Dră-gan mare logofăt şi jupan Capotă mare vistier şi jupan Stan mare spătar şi jupan Conţea mare armaş şi Neagoe mare comis şi Manea mare stolnic şi Petriman mare postelnic. Am scris Radu gramatic in cetatea Bucureşti, lima Mai 30 zile, în anul 7033 . f Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh St. Buc., S. I., nr. 274. Orig. slav. hârtie, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. din 6 Aprilie 1845. 194 1625 (7033) Iulie 24, Târgovişle. Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Maria a jupanului Baldovin pârcălabul şi fiului său Ivaşco şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie satele, anume: Goleştii toţi şi cu toate hotarele şi viile câte sunt în dealul Goleştilor, toate şi Mărăcinenii toţi şi cu morile şi Virăşul tot şi Băltenii toţi şi din Dobroeşti partea lui Stan, oricât se va alege toată; şi din Prodileşti partea lui Buhtea toată; şi dela Slănic partea lui Lalu şi partea lui Doiciu toate; şi din Topliceani partea lui Stoica şi partea lui Dolofanu toate. Şi iarăşi să le fie la Deagu loc de stupină, însă care a fost a lui Dan Durducu vornicul. Şi hotarul le este pe valea Siracului şi pe Mămăliga. Şi iarăşi să le fie la Dobroeşti de asemenea loc de stupină. Şi iarăşi să le fie sălaşele de Aţigani, anume: Bacrea cu copiii săi şi Macea cu copiii săi şi Pedelea cu copiii săi şi Parnica cu copiii săi şi Mara cu copiii săi şi Buna cu copiii săi şi Lala cu copiii săi şi Darciul cu copiii săi şi Sârbul cu copiii săi şi Ţitea cu copiii săi şi Ciochină cu copiii săi şi Radu cu copiii săi şi Ciudatu cu copiii săi şi Voina cu copiii săi şi Bogdan cu copiii săi şi Stan cu copiii săi şi Bădilă cu copiii săi şi Nana cu copiii săi şi alt Dragciul cu copiii săi şi Bejan cu copiii săi şi Mălaia cu copiii săi şi Scorţea cu copiii săi şi Paşiva cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Slav cu copiii săi şi Gonţea cu copiii săi şi Curchea 187 www.dacoromanica.ro cu copiii săi şi Bade cu copiii săi şi Păpone cu copiii săi şi Bobina cu copiii săi şi Leapa cu copiii săi şi Visa cu copiii săi şi Marina cu copiii săi, pentrucă aceste toate mai sus scrise averi, sate şi Aţigani sunt ale jupaniţei Maria şi ale fiului ei jupan Ivaşco vechi şi drepte ocine, dedine şi cumpărături. Iar după aceia, a venit jupaniţa Maria înaintea domniei mele de a întocmit averile ei, care sunt mai sus scrise. Deci mai întâi şi-a luat partea ei de avere, dar va fi din Aţigani două sălaşe de Aţigani, anume Bejan cu copiii săi şi Lala cu copiii săi, astfel să fie ai jupaniţii Maria şi ea singură să facă cu dânşii după cum îi va fi voia, fie ca să-i dăruiască la mănăstire pentru sufletul său, fie la bătrâneţea ei şi la slăbiciunea ei, ca să-i vândă, fie să-i dăruiască cui va voi sau fiului său sau fiicelor sale sau nepoatei sale sau oricui va voi din neamul ei, iar altul nimeni amestec să nu aibă, în veci. Şi iarăşi a dat fiicei sale jupaniţei Calea, Băltenii toţi şi Aţiganii, anume: Bădilă cu copiii săi şi Mălaia cu copiii săi; şi o vie care este în dealul Goleştilor, unde sunt celelalte vii, însă din partea de sus. Şi iarăşi să fie celeilalte fiice a jupaniţei Maria, anume Velica, zestre partea lui Stan toată din Dobroeşti şi sălaşele de Aţigani, anume Bobina cu copiii săi şi Leapa cu copiii săi şi Visa cu copiii săi. Şi iarăşi, după aceia, nepoatei sale, care a fost fiica lui Stan, fiul jupaniţei Maria, numele îi este Maria, să-i fie zestre la Slănic partea lui Lalu şi partea lui Drăghici toate şi sălaşele de Aţigani, anume: Curchi cu copiii săi şi Macea cu copiii săi şi Popoe cu copiii săi. Şi după aceia, când se va apropia vremea ei să-şi facă casă şi să se mărite, atunci să-i cumpere, însă unchiul ei jupan Ivaşco, din averea lui, o vie însă pe hotarul Goleştilor; deci şi această vie să-i fie zestre. Astfel să li se ştie zestrea fiicelor jupaniţei Maria şi ale jupanului Baldovin şi ale nepoatei sale, cari sunt mai sus scrise. Iar cu celelalte averi, sate şi Aţigani nimeni amestec să nu aibă, numai singuri jupan Ivaşco şi fiii lui, ei singuri să-şi stăpânească averile, satele şi Aţiganii. Numai când nu vor rămâne dela Ivaşco nici fii, nici fiice, nici nepoţi, atunci averile lor, oricât se vor alege, să nu fie pră-dalice, ci să fie ale surorilor lui, anume Calea şi Velica şi ale nepoatei lui Maria şi fiilor lui. Iar cât timp vor fi dela Ivaşco, fie fii, fie fiice, singuri să-şi stăpânească averile; iar după moartea lor, să nu fie prădalice, ci să fie ale surorilor sale şi ale nepoatei lui Maria. Iarăşi de asemenea, dacă nu se va afla dela surorile lui şi dela nepoata sa nici fii, nici fiice, iarăşi prădalica să nu fie, ci să fie ale lui Ivaşco şi ale fiilor lui cu fiicele lui în veci. Astfel s’au unit şi s’au întocmit în faţa domniei mele. De aceia şi domnia mea le-am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre dânşii i s’ar întâmpla mai înainte moarte, iar la dânşii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 188 www.dacoromanica.ro Martorii: jupan Pârvul ban Craleyski, jupan Drăghici mare vornic, jupan Radul mare logofăt, Neagoe mare vistier, Radul mare paharnic, Dragomir spătar, Radul comis, Manea armaş, Şerban stolnic, Badea şi Cârstian mari postelnici. Şi eu, Mareea logofăt, care am scris în minunatul oraş Târgovişte, luna Iulie 24 zile, anul 7035 < 1525 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., XXIX/332. Orig. slav, perg., pecete timbrată. In acelaş pachet, la nr. 126, o trad. tom. din a doua jumătate a sec. XVIII. 195 <1525* Iulie, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Glavaciov, hramului şi lăcaşului preacuratei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu, pururea fecioară Maria şi slăvitei ei blagoveştenii, părintelui egumen Sava, ■ca să le fie în stăpânire satul numit Obislav, însă din jumătate două părţi, cât a fost partea lui Dimitru din Băneşti, căci i-a fost veche şi dreaptă ocină, dedină. După aceia, a venit înaintea domniei mele jupan Dimitru din Băneşti de a dăruit sfintei mănăstiri partea lui din Obislav de bună voe, pentru sufletul său şi al părintelui său, ca să fie dumnezeeştilor călugări dela sfânta mănăstire de hrană şi de întărire, iar jupanului 1) să-i fie cveşnică pomenire1), <în veci* 1) şi părintelui egumen Sava şi călugărilor cari ctrăesc în acel sfânt lăcaş.*1) ca să le fie de ocină şi de ohabă în veci <şi de nimeni noatins1), după porunca domniei mele. Altfel nu este. Martorii: man1) şi Mălaiu mari postelnici. Şi eu, Danciul gramatic, care am scris în minunata cetate Bucureşti, luna Iulie ..............!) Ispravnic Sin logofăt. t Io Vladislav voevod, «lin mila lui dumnezeu, domn*.1) Ath. St. Buc., S. I., nt. 264. Otig. slav, hârtie, foarte rupt, lipsind cam un sfert din text care cuprinde şi data, pecete timbrată. Cu o trad. rom., din 1752. Datat după divan. *) loc rupt în orig. 189 www.dacoromanica.ro 196 1525 (7033), August 18, Bucureşti. f Din mila lui dumnezeu, Io Vladislav voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stănilă cu fiii săi, anume Neagoe şi Standul şi Filip, ca să le fie în satul din Negoteşti, a treia parte. Şi iarăşi din Necşeşti a şasea parte, pentrucă le este veche şi adevărată şi dedină, ocină. Şi iarăşi, Nanu din Negoteşti el a dat surorii lui, anume Dobra, un ogor ca să-i fie de zestre. Şi iarăşi, după aceia, li sa hotărnicit cu 12 boeri cu Radul al lui Milos, încă zilele lui Basarab voevod. De aceia şi domnia mea am dat ca să le fie odnă şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi iarăşi, dintre dânşii oricui se va întâmpla moarte, iar dânşii ptădalica să nu fie, ci să rămâie lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi de nimeni alţii , după porunca domniei mele, <în> veci, amin. încă şi martori punem domnia mea: jupan Jigoran mare vornic şi jupan Vişan mare logofăt şi Capotă vistier şi Stan spătar şi Manea stolnic şi Vârjoghc clucer şi Neagoe comis şi Gonţea armaş şi Sahat şi Mălaiu mari postelnici. Ispravnic Vladul portar. Scris luna August 18 zile, <în> cetatea Bucureşti, în anul 7033 . t Io Vladislav voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Afb. St. Buc.. S. I.. nr. 275. Orig. slav. perg.. pecete aplicată, căzută. 197 1525 (7034) Septembrie 8, Târgovişte. f Intru Hristos dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Radul voevod, fiul preabunului şi marelui Radul voevod, din mila lui dumnezeu şi cu darul lui dumnezeu stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, din inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe dumnezeu care m’a proslăvit pe mine şi m’a ridicat cu slavă pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată dar am văzut şi domnia mea, cum cei ce au fost înaintea noastră, împăraţi şi domni, urmând lui dumnezeu şi împlinind scriptura, din porunca domnului nostru Isus Hristos, au zidit şi au înfrumuseţat sfintele biserici şi mănăstiri, pentru sufletul lor bine întocmindu-se către dumnezeu. 190 www.dacoromanica.ro De aceia, m’am grăbit şi eu, nu numai să cârmuiesc această împărăţie, ci şi a iubi pe dumnezeu din tot sufletul, împreună şi cu fapte bune domneşti, cele de bine cuprinzătoare; mare lucru este a întinde mâinile către toţi, căci precum însuşi cu gura sa a tot cinstită spune că: « nu vreau moartea păcătoşilor, ci să-i îndrept pe ei şi să fie vii» şi « n’am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă». Pentrucă multe chipuri sunt ale pocăinţii, precum faptele bune sunt în multe chipuri, dragostea şi milostenia, postul şi înftânarea şi pomenirea fără de încetare. Către acestea şi Efrem Siriul spune: « celor ce sunt în supărări şi în temniţă fii sprijinitor şi celor lipsiţi ajutător, celor căzuţi ridicător şi orfanilor îndestulător, văduvelor sprijinitor, pentrucă dumnezeu să-ţi ajute în ziua judecăţii şi să capeţi bunurile cu şederea la dreapta lui». De aceia şi domnia mea fiind încă...............x) şi plin de greutăţi, am râvnit şi domnia mea către mai înainte zişii domni şi împăraţi, care pentru sufletul lor bine au întocmit şi pe dumnezeu bine l-au bucurat, pentru care şi domnia mea astfel am văzut sfintele biserici şi mănăstiri rămase fără sprijinitori şi slă-bindu-se, în aceste vremuri de nevoe; deci aceasta am căutat şi domnia mea, pe cât mi-a fost putinţa şi după împrejurări, din averea noastră dată nouă de dumnezeu, căci nimănui nu am făcut în silă, ci din venitul domniei mele am dăruit acestui sfânt şi dumnezeesc şi preasfinţit lăcaş, sfintei biserici, episcopia din Buzău, unde este hramul preasfintei şi curatei şi prea binecuvântatei stăpânei noastre născătoare de dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi preacinstitului părinte episcop, chir Paisie, ca să le fie Aţiganii, anume: Hămei cu copiii săi şi Curchi cu copiii săi şi Momce cu copiii săi şi Patea cu copiii săi şi Slab cu copiii săi şi Barbul cu copiii săi. Şi să le fie 3 mori, care sunt pe Buzău. Şi să aibă din bălţile domniei mele pc fiecare an câte 2 maje de peşte sau câte 2000 de aspri şi 152) vedre de miere şi găleţile dela 1702) de case şi căşăria din judeţul Buzău, burdufe 62) şi 16*) caşcava-luri şi vinul din vinăriciul dela Sărata 300 vedre2) şi pogoane de vie, 10 pogoane cu vinăriciul şi din braniştea domnească câte 4 care de lemne de fiecare lună. Şi un popor3) din judeţul Buzău, însă din partea de sus, să muncească la morile episcopiei, pentrucă am dăruit domnia mea acestui sfânt şi dumnezeesc şi preasfinţit lăcaş, sfintei biserici a episcopiei şi mai sus zisului părinte episcop chir Paisie, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi fraţilor de hrană şi de întărire, iar strămoşilor şi părinţilor domniei mele şi domniei mele veşnică pomenire şi de nimeni neatins, în veci. încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine domnul dumnezeu alege să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei x) loc şters în orig. *) Cifrele ij, 170, 6, 16 şi 300 sunt scrise posterior, peste un alt text care a fost ras, documentul suferind astfel o încercare de falsificare. a) «Popor», aşa în orig. 191 www.dacoromanica.ro mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumne2eu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l pă2ească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va pă2i şi nu va înnoi, ci va strica şi va călca şi va risipi şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul dumne2eu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l risipească în domnia lui şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi să-i fie potrivnică preacurata mamă a lui dumne2eu la cumplita şi nefaţarnica judecată. Şi iarăşi să aibă parte cu acei Iudei care au strigat asupra domnului dumne2eu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceiace este si va fi în veci, amin. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Pârvul mare ban Cralevki şi jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Manea Persanul mare vornic şi jupan Radul fost mare logofăt şi jupan Theodor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic Trifa logofăt. Şi eu, Coresi diacul,care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna Septembrie 8 2ile şi dela Adam ani curgători 7034 <15 2 5 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumne2eu, domn. Acad. R. P. R., XCIV/96. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. la Arh. St. Buc., condica Ep. Buzău, nr. 171 f. 105—106. 198 1525 (7034) Septembrie 11, Afumaţi. ■f Cu mila lui dumne2eu, Io Radul voevod şi domnu a toată Ţara Rumănească, feciorul bunului, marelui Radul voevod. Dat-am domniia mea adastă poruncă -a domniei mele sfintei şi dumene2eeştii mănăstiri ce se chiamă Glavadog, unde iaste hramul slăvită blagoveştenie a preacuratei, prea blagoslovitei stăpânei noastre născătoarei de dumne2eu şi pururea fecioarei Măriei, ca să-i fie moşie la Bărăganul, partea lui Calotă dvornecul, jumătate şi din moşie şi din rumâni; şi să-i mai fie la .. ..x) toată partea lui Calotă dvornic oricât să va al6ge pentru că aceste mai sus 2ise şi scrise moşii, iar Calotă dvornic când au fost el viu, iar el singur cu gura lui li-au dat şi li-au închinat sfintei mănăstiri dela Glavadog. Iar după moartea lui, iar ginere-său jupan Drăgan postelnic, aşijdere au dat şi au închinat după porunca răposatului Calotă dvornic ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumne2eeştilor călugări de hrană, iar lui Calotă dvornicul şi părinţilor lui vecinică pomenire. loc alb în text. 192 www.dacoromanica.ro Pentru acdia, am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri dela Glavaciog ca să-i fie moşie de baştină şi ohabnică şi de nimeni să nu să clătească depe zisa domniei mdle. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Părvul mare ban dela Craiova şi jupan Drăgici mare dvornic şi jupan Radul logofăt şi Neagoe vistier şi Dra-gomir spatar şi Radul paharnic şi Radul comis şi Şărban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Şi am scris eu, Vişan logofăt, în satul.ce să numeşte Afumaţi, în luna lui Septemvrie ii vşile, leat 7034 < 1525> Arh. St. Buc., S. I., nr. 276. Trad. rom. din 1752. 199 1525 (7034) Octombrie 23, Târgovişte. ■(■ Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei fiul preabunului şi marelui Radu voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiilor şi fiicelor lui Butea, anume; Albul şi Naica.............x) şi cu fiii lor, câţi le va da dumnezeu, ca să le fie în Merişani oricât se va alege partea tatălui lor Butea şi în Păpuşari şi în Găleşeşti, oricât se va alege partea lui Butea. Şi să le fie în Bădeşti, cât este partea lui Butea şi moştenire şi cumpărătuiă, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi după aceia, au venit fiicele lui Butea, Naica şi Vişa, înaintea domniei mele şi s’au plâns cum au fost aşezate de Butea peste ocinele sale, ce simt mai sus zise, încă în zilele părintelui domniei mele Radul voevod. Astfel şi domnia mea le-am dat deasemeni fiicelor lui Butea, mai sus scrise, ca să fie fraţi nedespărţiţi cu fratele lor Albul peste aceste ocine mai sus scrise. Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori: jupan Pârvul ban Cralevski şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Perşanul mare vornic şi jupan Radul logofăt şi Neagoe vistier, Dragomir spătar, Radul paharnic, Radul comis, Şerban stolnic, Badea şi Mihnea mari posttlnici. Ispravnic Tatul logofăt. Scris în cetatea de scaun Târgovişte, în luna Octombrie 23 zile, dela Adam anul curgător 7034 <1525> Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Muzeul Municipal Buc., nr. 878. Orig. slav, pecete aplicată, căzută. x) loc ras în orig. 193 13 www.dacoromanica.ro 200 1525 (7034) Noembrie 13. Târgovişte. Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele cinstitului boeriului domnii mele, mai vârtos din casa. domnii mele, jupanului Manii mare dvornic, pentruca să fie lui toate avuţiile, satele şi Ţiganii a lui Cărstian Şupitul, pentrucă Cărstian Şupitul ş’au. pierdut a sa bogătate cu viclenia ca un răpitor, iar jupan Manea dvornicul le-au câştigat dela domniia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă ce au slujit domnii mele. Pentru aceia, am dat şi am miluit domnia mea pre jupan Manea marele dvornic cu aceste mai sus zise avuţii cu satele şi cu Ţiganii ale lui Cărstian Şupitul, ca să-i fie lui moşii ohabnice şi stătătoare şi de nimine nici o supărare să n’aibă, după porunca domnii mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Părvul mare ban dela Craiova, jupan Drăghici fost dvornic fi jupan Radul fost logofăt fi Neagoe vistier fi Drago-mir spatar, Radul paharnic fi Radul comis fi Şerban stolnic fi Badea şi Dragu marii postelnici. Şi s’au scris în cetate, în Târgovişte, în luna lui Noembrie 13 zile. Şi au scris Neagoe vistier la leat 7034 < 15 2.5 > Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 400 v. — 401. Copie rom. 201 1525 (7034) Noembrie 22, f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri dela Argeş, ca să-i fie satul, anume Flămânzeşti, pe care i l-a dat şi de mai înainte Basarabă voevod. Şi să-i fie hotarul pe unde a fost hotărnicit din zilele lui Basarabă voevod. Deaceia, i-am dat şi domnia mea aceşti vecini ca să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Martori punem domnia mea: jupan Pârvul mare ban şi jupan Manea mare vornic şi jupan Td1) mare logofăt şi Neagoe mare vistier şi Dragomir l) loc rupt în orig. 194 www.dacoromanica.ro spătar şi Radul paharnic şi Radul comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic Balaur logofăt. Scris la Târgovişte, luna Noembrie 22 zile, în anul 7034 < 1525 >. f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 277. Orig. slav, hârtie, pecete aplicată. 202 1525 (7034) Decembrie 17, Târgovişte. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele jupanului Fătul şi cu fiii lui, anume • Gherghe şi Anachi şi Chiriacos ţi Neagoe şi cu fiii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie la Cârcimari, oricât a fost partea lui Radul Covăltir şi cu deal de vie. Şi iarăşi să le fie la Băbeni dela Teleajen, oricât a fost partea lui Radul Covăltir şi pe apă şi pe câmp, ori pe unde a ţinut Radul Covăltir, pentrucă a cumpărat jupan Fătul dela Radul Covăltir, pentru 2500 aspri, încă in zilele lui Basarab voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a răposatului Basarab voevod. Şi iarăşi, să le fie la Albeşti, dela Rătunda şi la Negovani, din partea lui Dan, fiul lui Mânea jumătate, oricât se va alege din ocinele lui Dan, din toate să aibă jupan Fătul jumătate, pentrucă l-a aşezat Dan, fiul lui Mânea, pe jupan Fătul peste ocinele lui care sunt mai sus scrise, de a lui bună voie, încă din zilele lui Basarab voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Basarab voevod de aşezare, că l-a aşezat f Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Acad. R. P. R., CCXaX/14. Orig. slav, perg., pecete aplicată, căzută. 195 13* www.dacoromanica.ro DOCUMENTE ÎNDOELNICE www.dacoromanica.ro DOCUMENTE ÎNDOELNICE 1 1504 (7012) Iunie 12. f Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod a toată ţara Ungrovlahiei, fiul prea bunului şi marelui Io Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Dragotă şi cu ficiorii lui şi Barbul şi Trâmbă şi cu ficiorii lui şi Manail şi cu ficiorii lui şi lui Roman cu ficiorii lui şi Stan cu ficiorii lui şi Barbul cu ficiorii lui şi popa Standul cu ficiorii lui şi Vâlcul cu fraţii lui şi cu ficiorii lui şi Standului cu fraţii lui şi cu ficiorii lui şi Mihnei şi frăţini-său Nandul şi cu feciorii lor şi Stoica Şodea şi cu frate-său, ca să fie lor plaiul şi muntele tot care să chiamă Vai-de-Ei, prin Frăsinet şi prin Zănoagă şi pre la Fântâna lui Roman şi preste Pietrile Roşii şi preste mocirlă şi preste Balotă şi preste curmătura Bunicelului şi păn în păraole Dragoslavelor, pintrucă aceşti munţi au fost ■de moşie acestor oameni ce scriu mai sus şi i-au ţinut tot cu bună pace păn acum în zilele domniei mele. Iar când au fost acum, în zilele domniei mele, sculatu-s’au cu pâră satul Măi dăre ştii şi cu satul Bârzotenii şi cu satul Căndoi, zicând aciaste trei sate cum aceşti munţi cari scrie mai sus sint ai lor, iar aceşti oameni care scriu mai sus, ei aşa să jăluia, cum munţii aceşti sint ai lor de vac, Intr’aceia, domniia mea n’am crezut nici pre unii, nici pre alţii, ci le-am dat 24 de boiari hotărnici, ca să-i hotărească şi să-i aleagă cu sufletele lor, precum vor afla. Şi a pusu •domniia mea ispravnic sluga domniei mele Radul Brănescul şi Stoicin al doilea portar. Deci au căutat aceşti 24 boiari împreună cu slugile domniei mele şi au adevărat cum au fost mai pre direpătate şi s’au aflat cum aceşti munţi ce scriu mai sus au fost acestor oamnei den Vai-de-Ei. Iar satul Măldăreştii şi cu satul Bârzotenii şi Cândoi n’au avut nici o treabă cu aceşti munţi, pintrucă au fost aceşti munţi ce scriu mai sus ai Vai-de-Eilor de vac şi de moşie, precum au venit aceşti 24 de boiari, de au mărturisit aida, în divanul domniei mele. 199 www.dacoromanica.ro Inr’aceia, domnia mea am dat adastă carte a domniei mele la mâna acestor oameni din Vai-de-Ei, ca să-şi ţie aceşti munţi cu bună pace, pintrucă sint ai lor de moşie. Iar satul Măldăreştii şi Bârzotenii şi Cândoi au rămas de lege şi de judecată din divan naintea domniei mele, ca mai mult ei treabă cu aceşti munţi să n’aibă. Şi au pus domnia mea şi boiarinii domniei mele mărturie: jupan Barbul ţi Pârvul Cralevski fi jupan Cârstiian şi Badea fost dvornic fi jupan Stroe dvornic fi jupan Stoica logofăt fi Pârvul comis, Bogdan spătar fi Calotă vistiiar fi Badea paharnic fi Dragomir stolnic, Neagoe, Dragomir toţi stratornici. Scris luna Iunie 12 %ile, în anul 7012 f Io Radul voevod, din mila lui dumrrţeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 135 Trad. rom. Falsificat, după. hârtie şi semnele de validare. 2 1518 (7026) Aprilie 30, Bucureşti. j- Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Datco cu fiii şi cu fiicele, câţi ii va da dumne-nezeu şi cu fratele său Mihail, pentrucă au cumpărat dela Fiat jumătate din Bereşti, partea Stănislavţii Surii şi partea lui Buestru, pentru 30 florini. Şi iar a cumpărat Dumitru cu fraţii săi şi Stan cu fraţii săi ocină din Bereşti, dela Fiat... si iarăşi, pentru 30 florini, pentrucă s’a întocmit Fiat cu ceata sa, findcă a avut Fiat cinci părţi din Peştişanii de Jos şi Feştişanii de Sus cinci părţi şi din Ohabiţa cinci părţi. Astfel, a lăsat acele trei părţi din acele trei sate cetei sale... şi a vândut Fiat acestor oameni pentru 60 florini, Si iar a avut Datco.. . *) cu fratele său Mihail ocină veche... şi din Bereşti a patra parte... tot cu fraţii săi. Şi iar a cumpărat Datco şi fratele său Mihail şi Tatul şi .. . şi Romanul din Brădiceni,____florini. Şi iarăşi a cumpărat Datco singur partea lui Drăgoi şi a lui Stan din Brădiceni, pentru 600 florini. Şi iar... şi fratele său Mihail cu şi domnia mea să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor şi fiicelor lor şi la ei prădalica să nu fie. Şi au dat domniei mele un cal. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. i) Şters cu chinovar în text dela « Datco cu fiii şi cu fiicele .... Datco ». 200 www.dacoromanica.ro Martorii domniei mele: jupan Barbul ban Cralevski şi jupan Calotă mare vornic şi jupan Harvat mare logofăt şi Radul spătar, Dumitru vistier şi Drăghici paharnic, Hamza comis, Jitian stolnic, Badea şi Neagoe mari stratornici. A scris Stanciul.. . în cetatea Bucureşti, luna Aprilie 30 zile, în anul 7026 <1518 >. Ispravnic Fiat ... t Io Basarab voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 229. Orig. slav, perg., rupt şi şters în multe locuri, pecete aplicată, căzută. Cu o trad. rom. dela jumătatea sec. XIX. După caracterele paleografice, probabil că este fals. 3 1524 (7032) Mai 23, Bucureşti. Din mila lui dumnezeu, Io Vlad voevod, domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voeovd. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan Sturza cu fratele său şi cu fiii, câţi îi va da dumnezeu şi lui Stoica cu fiii lui, câţi va da dumnezeu şi lui Grozav cu fratele său şi fiii, câţi îi va da dumnezeu şi lui Blândescul cu fratele său şi cu fiii, câţi îi va da dumnezeu şi lui Barbul cu fratele său şi cu fiii câţi îi va da dumnezeu, să le fie ocina din Studina de Jos, dela Sturzeşti, pentrucă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. De aceia, le-am dat şi domnia mea aeestor mai sus zişi oameni ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Teodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi Vlasan mare logofăt şi jupan Barbul mare ban Cralevski şi Dragomir spătar şi Toma ban şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Staico vistier şi Vintilă stolnic şi Staico comis şi Radul Paşadia paharnic şi Barbul Deatcovici mare postelnic. Şi eu am scris, Badea scriitorul, în oraşul Bucureşti, luna Mai 23 zile, în anul 7032 (1524). Io Vlad voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 389. Orig. slav, perg., pecete atârnată, căzută. Cu o trad. rom. din 1844. Documentul având acelaşi obiect ca şi doc. din 23 Mai 1534, precum şi acelaşi divan şi diac, credem că e vorba de un fahifsieat; la aceiaşi concluzie duce şi locul aşezării banilor in divan. www.dacoromanica.ro FOTOCOPII DUPĂ DOCUMENTELE ÎN LIMBA SLAVĂ www.dacoromanica.ro Doc. Ni. 2 (pag. 3) www.dacoromanica.ro . ^ —- . f . Z î./..«Ji / Y v J . >♦*»•<’ m<*J .îţn^r n/n«l Doc. Nr. 3 (pag. 3—4) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 7 (pag. 11—14) H—rtr •» -r-r— •**«'*iV**—" nt* *»**d*7f 207 www.dacoromanica.ro 208 i«" £«r.t Doc. Nr. 8 (pag. 14—15) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 9 (pag. 15 — 17) 209 14 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 10 (pag. 17—18) - ~x y c- — - \* •— ___ —w - J,U 'vA . 4 V -V i ,' “ . V • N V \ ' / /l .*'« ^ • •* * “TT* s * * ««^Y^OtS .-*^7 c f]f * \ ^ ^-4L v— r — - 4m ;r ‘ .•‘/^(J‘S ^ ’ f**' V^“ **> rr*^'-** »• • **•» r T»rf7T-»^A.’^f.-»-*rT.«.%. ^-'fTrr-**3 ^-yv *N ^v ?7w^..,. vv.r T\ ^'..,. r^fv> T"-.—■> -—< —. \. ~> ^ -— ....... „Z^rTirT*! ..,< r,^uf,.T- >..*jţ~rn~s» *. f* s —„ 7— n^> ■ 2 -ţţSn~.tj~yr* /s^X 7~7. * ~ ~7""; iir* • , . „ ___••—* —s- J ST |]‘ s 71 -4-i <4; svH f" ttltf :{ j> ţ£ SVl- *r: di 210 www.dacoromanica.ro \ f -'. . V» V * . fi* * '' /1 ,> >-4'yK'w • :'1 -1 vi'-“ • r. i -v ,.r„- f « v. <, •« r»«' ^ tf. •»'» , ■ t n • $ %• ~«* it.*{ y*v,v..... •■<•!•*“{<$v»'V ' v»s ■ • . -.•■*,«{ in .••. . , ) .'<... ■ •'■* :" ** ' - . ■ ; ' , * • > * .««‘"■'V * („j;..; »••• •« n 4-‘<1 »( “'*• “*'*(■<'> n I* 4 (* I iHfcn u j; .. . . j..nl .* . .,v. •••V’' . 1 V I ' 1 • * . • M ' ' 4 *--- V v . V • . , , tJS,„ r' , ) • l'1 . m •»•' * r • 7- ; ■ * -„Ai in-’ • « \l\'1 '• ,«ffi r«(, i «J ' ty'&f•>^Yrc,H 1 "’ t •*. > ■ ... J-^A—jJJhM 1 ^ V ^ : , , ţ^" " W - ---' •• • .* T ’ ~ \»*' yrn«fH 1 j, ... j. ««<*S *»*//&. C» r*-;-»»**- "*»*»», ţT*TP~ţ . < p .«•«••"**'" * V>"H( '* • : li îX ţl .} ..... ...- ".:. .. vv ■' r. x .. .t î ’ î.^f..................i- - J ' ■• *<• e .- 'r1.' ■ ” ^ v. - y .. . . ■ ■ •*“*<•» ,N\\ Hrt-ytifYy ^ . • r i',7 < ie-”'5' j1 j-»,i ay/nn -! iSE^wt/f r1 ‘"f'1 —: {/•«■»*' ’v . 1 _ 1 1 1 f i , _ __ i k . i •* is4 >.' ' s - ■ ■' r .< .<■ ^ ... . c - 1 > ' e'. • r : . .7- ’ • 1 s f «V /V ■ . . f • / r fi llKV1 1 ‘ s ”/* « % ^ ' t. n ^ 1 ' C ( i |A W •. ‘U\ t i rt m .1 f r <* c ţ* J f ‘f **M ' 1 jHa Doc, Nr. 14 (pag. 20—21) www.dacoromanica.ro v t iLi ;' Vi •r *> > — 1 * / t—- * - ,_*. »i ii i3,'f 1 V» ‘ ‘ *f ^ f ^ j^-ţ ' * »• Pn •' - V- • « 'i* ri< j. !.!>".».» i,., . , ^ > V v • “ r • „lf x r'* • \ l N—> \ % VT „ ^ r■■ *ffa xţ.» • 11 < *» . - M| rr* < tui'. • * -"'f'i'Y' -r • -iV- 'u a ; ’ * -j$+*«>** /' ■ ‘ " ---1. L m* j * - i ^ . • ‘ /'(•< '1 ^ J f- ^ 0 < ■* C*^ " ‘ ' ' ^ * ' '* \ ‘ I -n t T-r^ . . t _ f*S \ri ■ —^ ' Z" * * '*** - . CTt“ 1 ( ’ •• *' »i v ■Wf * «-*-77JT~- H f*\iS ttry* x ..t- > -T^.« . N- -\T- r V ^ 7- -? 0 •• -1 ' v#>‘ţ **• .SL)nc *.* 14 '"'art ',^r7dl? «Vr* u »*-ut » j.r1„ . v •mH rV t~-;v ^ ’■--»> rr r rT.f t, , . . n '• •3T7 I p. _^r I ' ■» ( \ 3A1 «r . .T'.^ .f-r- ' Ut ’ J*c~in 4 >_ ^r\ ‘ '; ' - " . ' *V' H> ! -r* ’T"r . TT-r 4 Oi < V r,‘ .. . .. V. rrr *-» ri H AL > A ţSX* U î *• a* Doc. Nr. 15 (peg. 21—22) www.dacoromanica.ro £IZ Doc. Nr. 16 (pag. 22) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 17 (pag. 23) www.dacoromanica.ro SIZ Doc. Nr. 18 (pag. 24) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 20 (pag. 26—27) n<>n*r 215 www.dacoromanica.ro r- 'ii • **• r* . , *'T“ i şf * ,-j~ iiiW 'V-f’**1*'* “W ţi^OT* aKT«^^|^,«,.,ji, uft «*j*-'H**^k « (71 J J ' . f I ***’ f"J'' /-J" V^' J "•» »•• * . • n- t ■ ;V ■ ■ i. ' ^ t ~zt'J I ■> (WrilW ll^bM A. * , ii!J.«lf «M.ţ rr, 1 ■ 1- * • ___ . ^ ~ 4' A :"V. 7C /•% ^ % - A. . ' f> '~1 “I«t^fcll ^ .1 Ym'X^ ♦ 'MTW*^ f*V ’ 1-f >•>• ; — —> ' J| • îl;;'/'7" 1' \v »-is v- k* V ’: .4i ■ >, / '1. ■ ih Ii Doc. Nr. 21 (pag. 27—28) www.dacoromanica.ro m " /•' *. i * 1 M| C■ U C M i : vrTjFk* ,- M « fifltJ ^ M- * • "~ 1 . < w i«.«V p.1H l ! »"in. t _ , , . ,, • **%'*•** ’t i .** jrrfi' v» < , V H J . "N -I--- J - t \ j J - ^ « \ . t « ‘ « ■, < *--1 ■ •* t 1 - .'tV‘ -X-4 w --- • -• v v^ţ'» 'rM /itwfjv» j .... .'» •« * i^i VÎ *n,.-. . 0«‘ W.'l1 .• ' f ' rfV. * •o • M l r i . i/vr*ift |t « n t 4.'-n-*» • Tt- Hţ-n 4 J •• -’ţ r> J« v ..*•■-■! ^ »■ r,'*v< ** *». — ■“ *•* ţl , -^ ( r^V<> •• h -" ••" r-'n.......n c"”rt-:” , ....‘"tyY^'f*" ”‘1" ’"W "l ^ 1.,.. V*/ ,.,4 ‘HriTiMit ,. ,— ».<• ~v ’ tâ st t i ' V j'Yr’j?’1f .73 ,\viiV^,^‘: rr , 7‘ j**. -f<6raC -7 ;i: ' , , \ v r t V\ > I ‘. * 4. Doc. Nr. 22 (pag. 28) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 23 (pag. 28—29) '*• ............................ 1-if►. •t *»»>• ^ r-f ('.• , i ^ IM < r^4.ii - > ....1 v. , . ,1 f'4ll>ltii|ţ rr> rftH**1 • . iv - «*!<<*< -, < i,,u Ml • «i t-*“* il'tlW.'l« rrf ţ ^' ~Y K*4*t u1 7< /*« r^»»t , ţtj iui*-'j*i*u«'•'■(• f*tr-t.-'f * «l* *T,‘“ — r - • - Mr;’" ţ....... • .. » •» a P i 4 i »(»<> i«r(M ( ^ * \ 4 •. v . .V * ' >nf, 1 r‘»f # »« #. 'L.. * . ' v ' • - < lt..Vlil,,"'H!''"'' t •*‘♦'•'1 .,r. .. rv ^-> , .-« im i- < • • / r /S«'. /'•.», . in r* | ' «.‘V* . 'T'» V, 11 •. •r* •’ •' ; > i r* <• | ---. . - - 1 IIII- . M'1/ *'»• *" < * , ,t »<•»*< iirTi'^l'"' •«SC ..ml . •,»•<• ••' •*< „7 ri ’ -l-l (M k’ f ♦ * In*, !* ry -jy r 4* i - ■ *-. ■ ■ - *« *r> .. j.■ ... 229 www.dacoromanica.ro to Doc, Nr, 24 (pag. 29) www.dacoromanica.ro £° «NO Doc. Nr. 25 (pag. 30) www.dacoromanica.ro 222 Vrt.^ f 7 f ca I^Mţ* $>ţ &***£<** y44orfJ-<<> rtJ <^lrC(- "w MiJk» iVrrj/’' /* t rr* rrth ' T# *> '?'. H&M +* â^rTf,Jp?.U ■ H "1H rrrfrjtlt t c^-tun Y7L.J - ryŢxf * Poc. Nr. 97 (pag. 31) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 28 (pag. 32—33) 223 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 29 (pag. 33—35) 224 www.dacoromanica.ro N} tu Www.dacaroman.icair@-36) Dqc. tfr. 32 (pag. 37—38) www.dacoromanica.ro Ui rjl „;,^u ,T,.\x.-I» *"v -r—r —r* f- “T;v •”*............ "'srv* y'r................. ”'w riVirri'vri , v-vf'r- -h ■•■••*1 T'^n-'r" •— r— :i'ţ';:: \1 1 , «fi.«•■ H"«S . X|.| •«,. ''{i •>•«• I .<ţO«-Y“-)* "■• ;'*.' 1 "If"”' {w*~r;. ^\»r: <# 1 - a"“,t,‘“‘,,;^,t,,''‘,‘: ^t}"r,,,ri.....;v M,...X ...( . «'«VV*' "'Vi'"' 6r"***»**fi'— ... «wti» ■ W«**“•■'* • •**< -1 »M *•;’• f ..... .■»•• /X *:t*'*% - > ^ iNţ,n«..<»...fV" "’^f! ..< ^r--r --rn'- "~:r V-Y" ‘‘ r*....."*VH \ f‘,r rr’y*e*"*fj t V nln*"i£ nt,v-'‘1 t5î+ " '’<•■' -y-f Mi ' • *- w ,.im\ ./ir*-'**/»** * f* “N 1 ' ^ • am *• <■*<«« £" "Y‘ c; >9* i.f ! I L.' H’ \ f 3 v •O tî ti1 h Doc. Nr. 36 (pag. 40—41) www.dacoromanica.ro Î\D Qo t (/•*««# «i»f «t*| «v** ft ţ"f> c- ’-WK —•jH —• Tr# ■ Xl«n> •■.*.«. r^M ^ ri^.tA» #%.»•»*#••%* |h • s „-wV^"M . t-v'rT '* . ~?ri '^,1‘*/* V* # **^C* jr‘f.**•••** */#!.■•**»•• iti» WttiiwdjmM M***^«t»*ţ r^»y .Y'rVc' ——V'cr <•*T,l\t* ■»▼»•• M rn‘* TT,M# lUjt^ M^p ^ m'i + Vv:V ir* -V » n^toi1' n|»^» n*^»i ** K - •'*v'"i"'1 ""*w;,*r3 4»*•>-' —* i ^ y ' l^T~» ,. -—-| 1MfflT£ 7 ' -t "“' r*aX^rf ''* ti /’M"-'>' 'llio«v»Vr,..lt-,rt < »»»■♦ »rv«*!5ţp,xl1 • / *" f if • #*• ^^** ^*4^’** *^ £ ...r:2,jy T.£U: «Y .•.'r,*î| .y^t,;. •i? J'-f —i ' jT**"- ~! l 7^ ^ I ^ ^ ~ - l <■ ^ > - Drt'J ...j wai ^ft.ţ^ujl^l nt.jp *• 'V-- (im ) r»H rrt .v_~ “}• ■. -• _.< >i f! H L ; I —*»-»i t % * 225 www.dacoromanica.ro Co Doc. Nr. 40 (pag. 45) www.dacoromanica.ro K) Oj Doc. Nr. 41 (pag. 45—46) www.dacoromanica.ro Doc. >r. 44 (pag. 49—50) ■M 232 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 47 (pag. 53) * ; *■ «/* ■ / rv L I - * .. *,;J" s,* ^ '• tjţyi •«» r- ■••* »1 <> ■ . ** i. /.Ti ■. f ‘ . ». *• •"V'r-J , . " rr f\ 4^' .......... '••'> J* C ' ' - i'/' >1 » .»« f .*.•/•' . „ . «t-t. •* l -*>v ^ t # \ ■ fv-tM.'-\-v:^u-4fv i•rr<’“ T^Vt ?ţ*' ...t- -nţ ••* *.T .---A , ‘ ^ >4”^ t •' 233 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 49 (pag. 54—55) iVTM^ HiV. #■' i »_ j tVTM ft n t t r»âk r«w,*« n (I ' *r*t«*%i *'cM i.rtHf ijy m /t i i f ( < *' 11 * *Vm #y»t£ *"* 234 www.dacoromanica.ro N> Ci c* rxntJtf' t> ;7^T' t t-*c HH • »tPj ' • _ . r—■ _ .~W*t~ ^c^pr^Tsrf-r -V*^- ..T~r• cn'*« . «‘•Mr ‘»t' Ir.. / /W»®! ' /. rK ■ • 3 tt' . > •* Vi'.-’ ' * ’ \1 ’ ■ ,:Dr'.' Doc. Nr. 60 (pag. 55) www.dacoromanica.ro yftc^ *’ r* n » <•» »* rr / j>f rs ^ vfr1') r*ţ)J**r'^* fv\ r(1‘,1rrT"f,H*16* 'lf‘ ’• • î r^*> i . / ' l V Nt -f* f Doc. Nr. 51 (pag. 55— 5o) > • r1 ■V www.dacoromanica.ro 237 ■ * k% i - - 1'« A- . , . ryT. .1 ~.7y „ » 1 #»• •• r- * > A f • • o i* o ‘ ' * * ...» «} .• i r »• « ‘ f ‘ I f' -V<‘ ■ • ■ • * ' * ‘ ' ' • * • ' • ’"** n •-?■***** «i t- ^ >*»*( *» * »Tf 3.' • « , , rA" ** ”H t M*ţ c" • 14+ ' ' : •*■ 'l . r». ».*••<■•»••• “■« I --*« -T-I11 a, r . < r»> s M * ?AA» n ^ • # 1 ^ f .■ T-r» # t > jn * 4 r n 4 v_^. * \; t r i f , ( .?.»»• i* * /f r . \ A .'C -.... 4v *»wr* 1 »* "■*. ' •'•«<« .. - • . •\ ,W - -------------»~ 16}' H»« M* V» <| ţMI • ••’ fi* «.*••-'^v* • '*'* . /»• A - r : . J. -:... ' f * ij ». r ,*j .*1.1 4 ^ **\ «i — * ' • vi *.»• I ,’v ‘ ,\ •♦* • - v v*« ■ i *i« t ■»» , • .- -» --^ mi „v n • • ." ţ.< ( ( i T» * d « " 1 1 r »m ... ■ . . . •'ţ -TT1 9 f * <'• Hi. i - i it < " '-O ’•• n. . i!»Ya , • . » >A m f 4 /*• v-> >1 17 i .> .** j - ■'T * A > i A TT V4 ' t i j -4 ^ A .ţrr.-f .V ’ .1>- f»wr» 4 ^ îi ^ /M *-r* i ^4 4 • < *» • rOi t«*> ..i'in2Vli/» C • t*» i ,n%4 * r; • _____ ^ -7 r * V a « f» «> r /: ♦ r. a ^ *, ^ «ViW ',.* 7pH im ’-CT / O.-l ; iM.t// »i I//7» -rr • ^rijlitr«) ^^4».»* n«M»M ^ ‘ ^ ~ '' T.i MU|>' »<** »' »/7*l< >* ,‘\( »» i \ v»* i Vlt M 1 f./i-îi *V - fr-ju.n wţ ^ 4 < ii -4 ^ rM ..»*» / r r f j r. , *ji f /<* y ^ # ,^7 v> k * r' i ..«.,^7r •>v .. c'>■*• *>• -A*-<». '• ••,4ni(‘r,>A■ ti•*• • v . *’ • . ,% ' .r i v ' * v ‘ / * ‘ •’ . *.k. * Tr.*»! .*•. I»" *•»• V”) '* y« » < i»4Mf4TTi4 nK «■ .* r»« , . y livr ^.wy. b A • t • ) \ >«4 114 M ^ r. j tif .~rn ;\\t»l >^,,*^,7 i \,t 0,V. M ^,i*l ?r'*Tr,M"v<*^1 ^£/i<%*»ictff~v T?#* . ^.j.< c r#ft »1 «5c7f^ *\ , , „ ^Ţ^ttm'^V . *nrtr#*«<<7*^rt^-m*r-K*« V*««^ <*** v‘ mip-nni ţi ,« /**V h'7i1tl «&/ - . . »".7 . * — Z* F t ahi i #9^<*ot ar< l1 i*r pi e tt/• ii r» aj «îtf v* T~-r_. .4* v 1*7nfr '»r»,/yi ••«•- - ^yT' XJ": T/' ’ "T '-" • iT Uf«*rrţ.n» 'x^ r-'• - -'t;'" ‘;r cn—‘Vv"’ ^ Doc. Nr. 54 (pag. 58) www.dacoromanica.ro Co ,;.*.i.>l'",r'r J V 1 ',v. j, ...r.»..- TTT** % *•**% «jf*‘ ^ ^ ^ #, , y ' .,,(,it,«f-t rr»»« * . rnxrfVi^ M -.- ^ rr./ ■• <îi. * ms*7Ş m. ,y j n^„ yt« rtrf. H|,-(/” .* e>#r ?•<• *0 • *rltyţ>'• y>'t. =4 *. •* r-/ ^^* •» • ** ' t- » I" I > ' * 1/ft V 1 l r'O»*' ■■ W / mV «Hm s "M • ■> . * • Cf .*<•■ ^rVjfV *r \ *“ v " ■ * * 1 - ; . » h -#H /■• ' y ,r—"* . • r> tf ,-. ** f rtuf -M - J _ _ , •»’ .1 ^ V# rrr 4 . • o. r i ( \ ' ’• / i I r‘ r**** *• ~i ir,rf • v ,.•<<• _%/ r>»/v^ m £*»~\•* €* *t «r^H • r : .‘H ' • r» r f ^ rrr^ « *' tf •| , « *1 . %' fT7 tj t •*+.' » ^ m "• S L-1' • » N ' • r t *• f >» r n % ■ ' r* 4 ^ ■ 1 - - ■ % *. .• , 4- » ^ r r» * f 7' >v OJ H v ' ** . * v , ,»)l ,-v - , 1 j' >• j* C^-* m. «.. **^ t**--, n1 ,rţ*i' “'ţ\ ,>cf' " *’ lţ tiiV» , rnSa^hKyViT. 5v " % ît rr .:- N »- ^ . • « • j < i - »* i/i Mni< »• ^ —■* *.' ii #1 / • ' HI' Doc. Nr. 55 (pag. 58—59) www.dacoromanica.ro cttt fviiAnmti* ’ l tr***1- flrtv# îty n met (■ ■mi m( M/ff/'i tr tr-mi ef * » a» i7r<;» -» Doc. Air. 6? (pag. 62—63) www.dacoromanica.ro .. .s. to tft- •• ‘ r, -'-v ; • . ■rrnitrfi ( il . a £ »A >• r J j • ţ * J b '' *' >î •C'' n ...I .7rM)liTUM>f/yirn, <•« I , , , , ,s v ţ\ • i . ^ » rT/r.1» »-m.\?V «* . i.-l ni„.|r„‘, - r7‘ <~r , •< v■ ' > ,; / -* ‘ 1 *»> .»* rfl ry»«rrtrr»l. •""'lVrA;’ \ rttrfttx i\ VVfrX „Ury.Vmjl ...... /—n1^ t »•.•'■' 'i J x>ttif m l<,*4 %.jyf I r.x' M ,4 > 1 . / . . 7 **«♦ ■‘v ”" ‘ •^rr.^nv. n , * -yj ‘M7*- "17 ! ■ 1' 1 a! rp;-.\ r^r Al !1> ^4j9C'r» Doc. Nr, 59 (pag. 63—64) www.dammmanica.ro ’ I I .. I JL ii y»h Doc. Nr. 61 (pag. 65) | N -~v ___7 ^ ------- . . ^ n r.~.- »«M rnt r.* • *t • »« * ^ / , i v v v ^ f'CJ" r'-'*'" /<‘**’‘* -t | J^wrrTf- £M»i/ ..■<■«« , " l ' x - . C--------- I ^ fV^ .’rn J 'v^' "' f 4| j >* n < .O *-'-<«> .■•[ «,V* •*4)"’'1 f ^4 J • .t .f .rVo. i «... ^ y ’■’•{< // ^Tj’i • •* f r‘‘J -11 v •’ ’ * *' 4»< i «tj••. •f‘(.V< *" '•*» 4 m(. rrr tu .«* jjTTr'.Ut - i •>, ,•' ___ __^ ‘ f } «I- ^ -rrr.|.. .*« ^ •v.tH.u.u i S. * ‘ *---* . ^ < y- ^ 1 / * îYV» -«J l^(H <('">.>,„>rr, f, nf S|^VfA •* Vr'f^ -| •• n „,,’ T7 -V J ^0 rr»f l'H «J v. i 242 www.dacoromanica.ro 243 %K%***uCă* • ,c î‘%' f , 4 . < t ' 1 •• m-y,., • : ’ .........■ ' V"s................ ^ *.T . ,%y ’ f 1 U......r . V7 T v |.v; if, .. ( WY"M' . "Îix Y-Vr................‘v;,r'.r A.........................’"r ■'T;'";:'...rj...n«sV A •A' ■ \ V • - -• ;■ v !••• Jt I i ’ <•» ... ,. - — »,• < • V"- - • .... ; .-■ ... .. K. 1 r ^ ■ , #< ' • •*.*«» • ,\ * t. u 4 * l('* Cr,H^\ -7M rtjf âei»l* " v “ ţ...........r ....c.^.,V, '»> .- ' ., • ••.• v. ' N l ••}*«« .... n.liy* ><>• , >|S,J , ... ,1 ..rtll, .....*:•„„* - ‘ -h 1'x‘- v ' L ......'..........< i..V" v"f Tr ' r L'- 1 < i y .....„ ... i •- . - ' -AS, l I - .......................*“*/«• .y, .oV,.v . ' M4~ ;-.f * - ...__________________________ AL \ 4'-.- 7V I I " *.........i :,^T ^ 1------- ^ n * itu T,v,:'vV ''*• < i f' *n«f« . i.r» i ■^V‘ . ... r.. r, , .... „. „ „j,,M v ' i'* *' ^|‘■* *'^n(. «iÎ.i**,. - . .1'*' ^h) i 11 mjjmI . :------- -»•------^y r Vn k •' r>'‘ <■">*« ..i ^ .. i . ‘-C f.M - { si r~r"1............ ■ " i•• •■ i y*-»» f)„ ■' ■••• .......... V ' .. ' 1___' -J ■ ^ t ' «| • •»»♦ yi>i »!• y..‘ i I uf II •* •  "*.;........................... 4 ir»>, • hr-Â' :-vr” V* v i' j i " f| v •' '-i< • , ,f .• , » ; ’ r .« . 1 • i . , K .......!1I <"Vw -.i< »/'l . '...ir.il .. .. • j . .. ........’ | C,;,...,„i-| .ţ>si .» .y ^c; ‘ ' : rv ■•.••• ' ...... . V- r-..................i^v ■‘■•i, -V.. r) J A' I T c^ L li •h Doc, Nr. 62 (po^. 05-J-66) www.dacoromanica.ro N> tu f :ţ •i>*v ■ » .« i , - ' •’ »• \ • I . / < t , ... . *v-f Vrv 1 V r ' / ( f. ^ • rru''''| T Ir-fl" ' ^ l*J .-\ *4 â % * *'♦*»« • { r*. r _ »4 V' *i< | *<» x'f* t‘•'•"l' "'‘‘? A,|' J < ' r.>' *: j *i-f « r'i "Jr i»ţ>l •M ** * t> ' ) r**»» *» # ni , X , r> ir Ci i £ ^4 ^ ‘1* '4 i- V lirrti.jT’ - i j.£ *x ’J" ' i r*- £'T» ţ ? >* • m ~ihrti^ţl-1 • ^ Y"- M‘*î- ; ' «nrV <^/îr*o*»M - ii . ."^v , /l?trr) n-j. (.t*< .♦»*» ‘'J'i” <*r*v/l. •«**.■»«..*, i l l ,>•(. ) ’ .—> J-a ' • • ţi l-fi/ *' nţ it J -i~T'rT »1.1.-1-| 1 m np~ţ _ «iţ.» jtirV( ^ 4^’<..1- <- . w **'Sil'V r ti * ”*‘ *»• |,Mf.in«:^i • r r<(|'(Ut ^ T. ! .^, ■“ * * * ‘ / r>-' ! j J"~-i ; j A i ; if in », ,v • •> ' r>» ’ 1 j ™4 > — - i t-i'tKrfţi-m .v'l -1 t-j-rr Hf’J i»*- ,,tf miwn rr< < «Yr ■"<>'' *•'•■♦ .. t > V ,-< f «. ••( - ' iIp - n ■ -H \l ■”> , ; ■ .•>.' 4t.' .'tu;' rAf-fll k/-'4 w =’ f <*■ •<«> IwiJ ifA ■•< t* frtttf-j <-». -'f 1 •A v H^>s ^ ■ r?X î',-4 ;>• '• •% d r ■*■>■♦'• u n » < < : rr •f'Y‘i:' cw .-' rr -Vr '< / .: »* v<* H •it ţ„-4 Y " •< t i A 'r','; pr/1 ‘<<- V'^ >l <• ' l. *• *' { ■ , -rt,r~J ir m |<1;i ^c,7j 4 r> r>" f /»»^ ^■••i .*1 1 • u > / îf' . ■/ ?r ! ; ,' . -, 1 4't f;r •■ t < 1 1 ■fT •■ rl,1 |^* "(4 w e */A ţ>VM * 7<*n rtifcţ ,-C- ( » v ' > 5U. cr ] , . «Pv' ^rr>./sdtirftMj 1 AfT(»mo *>«■ ,6K •' ' i * 4\jţi ii v* r^v A rr^irf (_( ^v> C i'e croff~ttrt(e ct^nt C^rrr<»^îS .■, rA W^V m M n-rrr^" ti 11 rr^Tc' B^O-w /w ^'ha 1 j-ţTo' >-mi^ '■-m ^rr>.i ^7m^/ r£rfVt 1^6 nr- *ricvr,6! ^ îl * • • ^ jyfty-urTfl rgt’ HM T+ţ «Mtc 0 1 ' S N' —‘“/I ^ -lTT A'—o V» -j/oVr A^»*Ff <*^3* \A n < <■' -ţ M «jf^iivni f) ^ ţt ^ M1£rf I ________w , * f ţtfTcŢŢ^g^^j^luiy.i/wJ^mTuX >, ^ -rr?j (fN f^Ti.1«t V^TTTj jM». -j •'^T'1t- <> ci j tî 6 I (fbfs^ţţ3" ' Ct r*Y^ "r^tf/fiii/irm' tiN rmijH ) r v^ti.vN 11/7 tva-ţ^^ri 11 rfi\ c«t -41 -r ^ ' _iv/ ■”*” j’t- fVj 1 im $m(-\ 1 f ,,r, w, . ţ*' a4/U> iyi /»f 1 m t ^ • -w 24S www.dacoromanica.ro N> fe. «O ll(Wn <'« .* I rtj ' ’ "-.iâf'trmi fc urmi rtl C#4# nHi»y4#|^ ' • V ^ l‘M*M '’M-" r**—■•£ k^rtrt poc. Nr. 70 (pag. 72) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 71 (pag. 73) -j ** •"”*■' ». f.j[ C(t ny »***• '*’rrţ.i£A^jţ,vicit "&1'!1lr' fc”"Hrr£ * ' 4" > I' I ^ , . , l*i> rnn/wr^f Vţ*^^ 4 li ff%K o mi# rny *%<«. L ,kî| ' W X^x ^ '• X il/^f jvl^Y r>/“f»T,*'« TmiHHft/i ^ I. J ^ ^llrs X 1 flA rti'ADfif nn JH ft/i d '**■/• H u •***«< l< p<*.ţ f ■ M W«jy f'rV»l» |(^f> nn >4 ilfrr'i*'!' ^irr' fc_ y^x «Tvi '** £ ţtAS *4 ti*** rAt 1^1 r*'A*i< ffn^.Vtţ‘*i‘Y.-y . M ţ-jti-Af aho fY t * rrU»Y rrM*^7» cer'^^/ţ ‘ l',^n/'••.Ţ^ P «Y^ C««,A»Va*"**| I ‘ţl t. r<*“fţi- rri^40fi^f r«*/i»Y *..'/-.-f'■"“fY •Ti rrM TA iofr'P''M' - 1 1 ~ 4 A • at^j n ritfir* /V r" 1 ţ' ^ ' r'^ M '<• r»^|i '•‘'rr'i^ rf,/A.‘jţ“ ' ',"fA'^( rtn/^Y rvi« m f «j*7j>f rrfrYE U r+6 sin" r^/ a* ;: *\ui\+4»4*C jil % ,1 < ' ^ i •' ^ I l.ll* £ »/<^4-4'- • I I r *■ • */» . • u - - * ■ 7 iP'— «• r‘^7). •*■»■► *Sk>»f>rp« •«., .—* •, i Jr*-^ — -? _ _ t- J~.,T *'nsrtn.^Tj. rt^nn» c4Vrr^ nţlfr . slZp.'J fs,iL*. (Y*^n‘- “•* *• IV/ ^ ^.7 ^* .. —' -4— r—• -N 1 .— -_ _ _ cni — V^-o[V^ o'.njcrrfn^ JrnŢ'fn^ 'rn“'"u :4\-?w i'jhff-i-H,* “fi /♦ 4 fi? l':') :- p ii' / i -•?r siv 1 f, hi. h 250 www.dacoromanica.ro ' I r’« i £.'< v/SkMV,^ fţr, „ *ţJ*H ',m ' rtri,#,f%,H >Vţyr,<''» ^ l ry«.n> *t,,» .” - • . .♦ <’ •* # >TT»<*m ^ t 'Sv^> t.irt iT ' tf^ri»A4ţ*h% f irw^|*i^-fo< VTHA/ .’ ţ* ' ^ • 'v” r t f" rT,S^' 1 "" e ' J **<* *<{ i \ ( r rT^ . '-'v.ţrtH^.vVJwV __£ ^ . %%j*iffi 1 naL^t. «mw.# . i.jni ~~ jst .«a/.a 1~2.. ^ ^ v • <« _ ISO .V%f i*‘^ ¥■ UI' i*r * fii .1 * * r \n s (• f' ‘ ii ÎUN M *. i r i/; Doc. Nr. 72 (pag. 73—74) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 74 (pag. 75) C- ^ oXT.. vi. ' 1' r •. j £~c* w«i r|»^ ■« ^ni i<7j»|r* /,im/i(V^Hirif *ri|’ i‘jx r.(n u, ^ yt^itu .mA^ *•*'''#.< ^» ,-r.*fi£‘”ijM [lj^u ”jMM‘M *■ Vj' * *“ * ti*.'rj£riV»1j>Y MţţHtfj f.ilM- rfTM.' t1^! ffy H.%> >. (f ti/*> r<> V6\; r:' , Jf1?'f M7 J' f'• ■ • >*''- «*'* ,1, v ' Vv *,"V. V I ^ 1 v /•/ • ; ' JJ- x .'.,■( ,'1 • ... *7^ 1 . A k/.y •.*-rrr'if,v i .;%/J -i ... ]~ > ;,) , . r.V'fY */i ■ *£■■ ((■i'-Lt; « <■ 1'\ ’ /rn, î' V^M- ( .V- « 11 Zrttnf.uf'f'l <1 •'’C'lVf•.v,'r‘»f'ţA;■*,rf ^ n‘4j^-v^Vnt[SY|f • . %* < /r- wtr .s.r, <*• —•■ j%^p^Vtl!TV r,e]u ,u •im ■irrt rn> ^ 1 /# ( * '—7 < () ,v ■ 1 • *< | p>it*tvr*Y» 'i'j ,y u’T>r/n I ' !> 0 252 www.dacoromanica.ro 253 , ~s f —_ •. ii* x ; ‘ţ£;•’‘l C'i%, net *d<( ^ trf'-.voS l ‘ tt'Jrtiv>n£'*< • •y-nn:-/;/ •' ’ > j •, ;U1 i fMf'Jl, fl/\t l'l'Wi Ol vt. * ,:M ( • if-VO v > '<■ >t> .'An> ‘’V / *: ( e! ( ■ > U ■)! i\ • N />» <. t-' o.l i •ii’1' '• » ' ' »i > ^ r .£>1 Jrrtf -Kj , ,» *’f , r»|/-,^ 4ţ»10> ‘M * ,-rnM ,-jnr»i.i>j .y.''" j'*1 •• /J Cr,n ; >(/j»/j40 t J '•Sţrt ' r .y.^rff* TT^^f m((f ' I Lf„ rf-f /'v rfcw .... • \ •/*- .' • A . r Doc. Nr. 76 (pag. 76—77) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 78 (pag. 77—78) tl < 'IJ.im h4? -14 t-t îsV»ir<^/4V^I| ^ rrr^p ^l^vtrr* +**A4 t-'lxi'fMI&iffî 254 www.dacoromanica.ro c» o» rfc . i:>\..&+,«fţ«.»*• ■ V'’~T f **—*|; '■ . •. r* • !V h « :r'f.."'j J ~T7 - ^ ^ .y/. 7 ,<(.{^ „ f''. ţ•'(" £ u^TÎÎu ' ' rzt*tA^ctti f< . r**fr< Mmm tîvlff tt*A"**i tlOWi **c»c» V|Mf^rt” *f * ^t^*«♦rt,'©'• l£c*j # ţ .' jmt •«*)', Âj.n.." „-.Zin »>) ,t\ J.> *(* ' ~ ~ rr. ~ A.|f <*.>»>*I l^'•lr)f^r• ţ jj»« IU ""fi* ,,tf -f f x&-itţ^i i..v*M.i.*f Aţ *«) •n^|(.o«M(il>rViJr»/* >' 4^1if|||i*«i>'1^ J,» £*'"••■ -J > ’5 « J-.-T* " »'K * lv-^, n^rt» *4 »** j** -f I-rr jrrrţţf n <Ţ?Fn« |i/i V • fl |> i-i y v*yn('f.i .If.i^i .1^ >ir*ţl ţflt-1t ma p»H(J/JrJvî(^j( ■'r’J <-J O” ro j.'« l’( i/ffTHtll <Î %. I .- rt. . 1 y ~N. ' • • • iiU|* t nr+1-ri-^^f.Jjj.J rr»i«*» ^ iTT’ţm^t** 4^'r»’ *'t#jff*i - ■ - < »**■'.-< '‘i 'TtA *• t* .'■»■ *»X •Ivti. .’»«*« %m4âA9 i*-m *<-«»> •»«.♦•# H C-/ y *1 -» I ţM n y.â »,, ku4/S/WM •j Mm «**«»* }l t r '? il 71 7.< K- ,' -t- •' i 'T' ^7 ,/i jrr*t *| -rtii t*-*T» . . ... " 4 I—m«ii >1^ «l-l y.| ji, *m rr«fm,,«M * -r r ;) n | -‘v , -l •1 1 ' { 1 4 r j •f ;| i -'-'5 _^.f T. f !I i '>1 255 www.dacoromanica.ro «o >v« Y'5iT “r fi ___•*- ’AM ~V* > *j> i-nt| A4>rnMW^-T • • ^jy -)^ /tr ^ v ^ rn^" '**'*;» i'rr UV“ •H'" ^ ;')^''şyns'. X*»» 'r'j_^v,'l V“' ' (>>1 VAA __ , ^ %'U^). f fli ^ v"-' f' /VfV r P't -mt> ,KV^ r’ ««V -1' * . <.p> I (~m 9 ^.*h » \i m * -ii* vvnJ Doc. JNr. 88 (pag. 9U) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 90 (pag. 92) fi ’ur:- A* •;rr. ' , V- < :' ^"4'°7irtfvi’ . "■■ ^ A 1 «L l ( TR* \ ' i*M “• *• "> \ J ’ I* | r 1 4 ~ A • » ..jj < t^ ruv « M#Ct”V*-'t >* -c. 1.1: i-i C(a\**■ * -.UC-*7 1 ' •« f»« ^ » # ^ r r^. ■r ^ rrl* UK ■ "m I ,f«« 1 «y ■ . • ---'* f * VJ '"'V *MK; *it <• * A . V - » « f **, f i/,T' (..«»»'jŞVrV . * ‘ \ ^ ’ 1'' Ttn-rrrij,i i c— . ' r.,s-n» i •--'*»' *' v f' '” ) .-. - . . mS>.' ,-•■ A t . c « ✓ : 4 ' . *• , »—>m^r- » * [\ j tiv. rrţi#* ^, /. ** * i tv""ru . • ♦ # . '•■'» ' ’ i ■{* ţ *«-« <■ rrrr . f T7^YV* VtJt4(\i t ■< < < ' -i ~ / I / •<< T77V^ <• - ; WV :* ţ K •<*v *. i , . • v^,- 260 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 92 (pag. 94—95) -m* 4M WA A-c.-'.jf-ff . itfuTrnb 4»<\^^Wfe ‘ rrjl 1 * r",(f'7^‘ | (7T^(n,( N<,^TT>uj)A >j^• %\^l/ţ*.vu s«^r^ -rn^»*n ’ <« >'ţv. i;^i^-rn/n^ţ.-u»<-»n ✓* ( J\ (C7. » . i. . J*\<■“^ /'','v£S^|*£®t,w,"m‘T yyty*w«rtiti* . • î *4 ' y %* .* 1 tfc/k'n*»i,c'rrf- «.*»• i-TTT/«l/n^<<**WTrk jT|j4MW . 1Xr" r>ZF ^/drr&r *v-i ^ riM« fy1 " * >v • •* >-*~ »’/# * ^î\l ^^-T-n" .*. |>,y, ^-r ,|-rr?Y. »< ^|rv,Tt -- .^ * i A - • .. ^ »h* .. Pj : -’j .-m . -l-t.’*7-n/.-n« .' ■ 261 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 93 (pag. 95) . f . . t î > ' • # t. I ,----- . . V S, I V ’/v -y ' • {u(â * jc* >' v\ (lurostA nurr swţ r.v\< I 4 \î I •i*;-»:'• • • [ V1:r >' , ir)\t ■ ClifrTii'iJ u/o(f tfiirf.'t’lK , y 1 rJ<^ >1 . ^ •\ * \r? .Mm'»»,1 A •<<' ii \tjr/.i ,;h m1 *- . xVyji \\\ • nm . V'lii* • Oj.i/J'l/i'Hi ţltfitt t II —*■ .t I-1 ■■ • < .( ° 'O ^ ,<• ,1,1^' “|>P ‘ frîMi f C' " ■ \«rtJK£j«<'HiiU ‘ ' ' v. i • -ti.u>^n v t ' < ~s.^Z>r- cV .fv ,/ . » mon fîJ AriS A* £ er{J»'K*iart4 ■ , (JJ. , J f«. j Sn *■ f c. rrr*j w a ’ vf ' u) c't.> i/JM.iJ • • 1 """n v J . . Jţţxtmtj XXii^kW - t^rt^îwrTj it«» vU Xjtm'j , . ' i- , r‘ * , ' y * • ' H , .,«* ' ' /A,C 1 • rfî' •! ' • <(' roA aJ porţii * r WA* .J «VNrtX fî^, : . ,„MI ! 1 i».« i|l |’\' t-6hWl t » • * .| .n ti N \i|fv J ' i > . y \ .1 —^ . . ' «V* -i. . , . unu Ji.-.tiV \jju /.JrtJ :/aţlr. j*>\, JV rT 1 L‘ '' t] ■ *i fit r a t^fUI u \ -\ \ . •I V I •■}■'! <•(.** 1 11 ■f‘ —\ ' ' . I I '-V J \ rr < - V • / ' j i r jyt iuţiţi/ t .■(•< i» • * > V 7 * 7 • 4 • < ^ \ ‘ * i \-» t.><7 i • r * 1 \ ( '• st 4 » /iw fii)A X / > i * » - ' A .A1 >!« A VJL. ^ ,l'5‘ > ». 2' \ < t ■ r\. ■ +. - ' - - V \ • > r y , ' +- .< *’ ţ \ !/-•'( trnJclii ■ n/y‘ii4j**„ ^h-mu. v«i ., ■ - 1 ,. > - T' i -/» »• 1> u f\ :j ‘ m« ^r.j tfiTJ fii, e\jji'. *,j.j 7^»w 262 www.dacoromanica.ro Oi o» Doc. Nr. 95 (pag. 96—97) www.dacoromanica.ro t'O tf*. ■ ■ ; V. CT VS**"1 w m nil M/.-nM. rWWA» . I,4/4I '«'M , • m:r'._"wt'jîţc 9 P S* _. ^ - Y'vJ*' fî'"riAT’ "îsr,jyc5 ‘â (V i *» 11 i ! * * iL _T 7 & s. ■ >s • ta* fc Poc. Nr, 96 (pag. 97—98) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 97 (pag. 98—99) . ......./,=Şr.^Tirr<1v • .........,..*Trr.~7v^f"T i7sC .-7 ... v ..M‘.” ~«t»..t-'-T * TV’^TA" ......;., J'-r ^ •• •' •••4-» >- —f.\ ^ i. » ..*' ;?l (,..*,.-i.. .Vr^Vvw^4? -i ■ -<«... ,• ^.7 rT44*rr m %m. ?T | > <1^ tM> W H '5 A • \• tj* \ . /N ,. -. rîirf,' ••«••• •»•■<•'••' I ■ I : »..• ' •* '1 ' --V-V-4' “* ‘ ’ -*» V * ? . , *, •*4V »tf/ , “V 1 ^ _ - •■« - - y j* ţ • • *» O f^ţ**’* 1 •' »* « « **«ţ *'*•••*« {- y ^ *• »«*<| I NN fT*0f*V* i* *V «i ^ 1*1 f "* ' • I X T *- **" *'’* •*«•» n# ■ «4 ■» 1. • » ,—*1» tT* f . *•» I *»•' ••• T* HI ^ 'AA(Vm, ^ ^ ..;t'«. „v *♦ ■ *fl^S .yy),.,„ 265 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 100 (pag. 101) Ti www.dacoromanica.ro Oi Doc. Nr. 101 (pag. 102) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 104 (pag. 105—106) •;V,;..,oMrt. ,. ,v;....j/»:-iv., -.,m-c'.^.. Tu'Xs'.y* v" .7* •■• “ .——>••0 -,♦•/<'.tA,*Wjy»l, ^ * V. V . . , „ r.....*.-■&■ J„>'mV» „4 r).-,., -^ \ l T «■ .. # :5Ţ> iv-T*r .’~Y(y/I V*^ 'Vr.rr**-H ~-1 y,n'<’" '’*f ‘ "vr* x 1 ^ X, afcwaMff'Tft/?-?m ». \iî*7&&&*** ~ "*>Vf** !-J?j* "BJj[ţ2ff'^4 ..-W^TTf..••_ -'4^'M V»*- V'r4- ...’ «/fm'....iM ” 4 lj*» E-h".» .s _ T t * ► tr f * r 4 %* ^ 0 i :ţ 1 * ' t ■ ii 1 L 268 www.dacoromanica.ro J-*. «M Doc. Nr. 105 (pag. 106—107) K3SS2" rC «»..►» , • ti rf^«’^'W< u itf**c*k etn&X* y^'.f -> 14ftUi.ţ*»'<^U4 n^miurenb‘^>tr^'iAreXfilâi"tl'ţup^tt,^(u 7 rr,77 /-*)«!*< I .. f ^ r f V» f*|n'« V*' .* ' y»“"",y t * i •»* \ '• 1 ' _f"Ji ' *wf» f — -' • '•'stfTw.y • ) r ^(ji*r> txi ^^rT<Î>t <«feras^,, _, _ 1' v o -i^^VTTTErwXi«wf■ •Ştţjrf'rf Ji*ririţfu ^frfa~ '*4'f^‘jrfllf.t'»ţ't^f< ' V- k_ 269 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 106 (pag. 107—108) i .l : r: -- 7 Y. . I __*r. ji' • 0.' I* f nil' “» c^.('•[•!• "■ ■ .vU.^.tAi ifr* *£/}'* H rrs*7'C ^ i ,— ^ y '•>.■. i —*. M .| tr^y^ «mAt-rr'U-fs ""..■•ytr.'tjţî # .’• >« fY»v<'M <) %£<•«.*«*» *■c*“ ^r-^/iOTV'V^A '■< ••'' ! »«.«"• P *'r3‘ ' ţ t “ ,7 ,<<«n/< •', -,f -jV- v x t ■—' _ jjţ >, « "‘-.li’ ff ■ raî.t'1 * “* jT i' f.’Mvu» ‘ l- . IM! -- V& KC«ry " ‘ 1 — I *- , 1 I fţjU» «<•*“*£* r,'‘ ' ' vv'' <\ v ~/ -4 V- ^ ’ "v • ii •r c V'vM* S • • vM • |N . » • »> ••' *4-. i> <: *. • > \ V -y *« { ^cri- ,‘ , <* I > -r- (/•• Y.? 'v ,.£>•* . *. ■• ' m j’i ■> ' ' TT* /.♦"'* ••••-■■ •' \ \ . ' Y s ( ' . * ^ -A * X v*. . * A: '4- * x'^':' Y ' ’• * ' 1 w ;# *• <, ' v' ' v' 'm.«.*■ ,i <<-»-• ii p „ s____ , r e r . * _, - X-y . J—j -. . '<4 . ‘ ; • ';• ' Jr - - 1 *■•’ v ■*- .i . rr N f t ■ y]\*- r . V: : t\ * ^ \ 270 www.dacoromanica.ro Doc, Nr. 107 (pag. 108) 271 www.dacoromanica.ro 272 ( t ^ *• . »-Tj n v v -J#1 rv. «#*••* N . ,.y."«m-' ‘*f * ,.<»1 ‘ ’ţj *' • "• ;V‘ ■• •’* <_ YJrâ .' (.»••<« •• V -• - *••••' V-( ,-•.,« .• ■•■ ,*!.........* r"" ■ r*1* «><\ • * «•/rt-»** rr** » \*> »*t *i -rrf... *■»• '••• .• -V. *• i'"' •■<«» ""I fl.Vimi V.-• *.* / n •jit,+««. Doc. Nr. 103 (pag. 103—109) www.dacoromanica.ro 273 'v r \ 7\:t 4i4f1 *• n 1 y^\t rf» %« IAJ* f \4% r«'t 1<7«I r*W H* !o C(i*i "***«•$? 3,-^f‘tV ' * • -4 * .»â /«i.âîJi-A' v« 7 #,f'* *' ‘âii ,,M *'■”%)' v T ^ ^ * - «* ' n v * * -^ * J&jV 4- *. ~Jr? tfh •V' •*? '"• ■*' *«• "‘ ¥w*n^ 7^- ' ^->:r, v--. . - * <î* ' V*'' *‘~v. *,%,<. t-<-- t'- * . "i • f v " •■■ "V.V r. . ' ■, X .Ai »«i 4 ♦ ,.;,«fl<"'rrl ' •*• ci. •■ri-’ «■ *‘ "VV* ^ 'V-ie JSU w" ^^ ; "r’t^ 1 ,.M Xro'" ^ ,1 rVv ■r,\' Doc. Nr. 110 (pag. 110—111) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 113 (pag. 112—113) . CH • mrr„( -i t j »• t’ «ţ < » *• "jfciţrţ Y* :*t* »' '* £> (<'u-«^**TlM,*r4 j M'*' ' « f » P * j^'1 * *t,‘ '••<^>TA,-nrv 0> Z'^-T’irJ" •»■•►£**$ •".''“’V ** fc V^' .•/«, t jvn-.^ nrf^^.|fc»<"*v. t '^wri-t (,< v^*j~Jfcrt’ţfrfi ’*'*" ■•Or»,,. r r.«,» 41 * ■•“trtf rt-lu*/ Mrrff^ u » rfV.w t.» -î 1 < ^v. t-TV^ v»« ' •^tţţV* *\ •*»trjrr^,:jy virf^s«( ^ V- v -rrr.j ,• ^ m -^TS la. ■'■*% .s . k e yn»/ J ^ v ^ ^ __ - * <*m* *TT~#♦ ^ /mu . ^ H;' “V tyE-** W• u 5 r- < {■**.& » c* «fiS> 274 www.dacoromanica.ro f***-vt« \*s*t4r* .ir.^ «/»4y**\) «•**•****'#^r r*« L AI4W Jr«|W _ .. H'7 ji- v'--1 .. . ./Jir*, i W»H -h •;i•*#■-r*rrwr• . Bcc. Kr. 11B (pag. 114—115) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 117 (pag. 116) • . >1 -t. ' . • ♦•••-» «• -t- (*•"”%■ *rrrcn"" ' 1 i - M , . ' » ____<« <• (**C* .îT.Ti mm ntti *<1ţ . V*** tvV. Jfli» l**" ♦M/*’ 11 *AA* /4* * * ^ •n* "V^^,V t . . ~ f _‘ 2T . , ** I #0 »i m *1 1 •**'-• n- tn // —'.f " ...; .-■ <*'• -r ■ «ţ*>rr' V: \ •• J ' * ,*• >'•-<* ~«V? ^ -"-'.-i • 7/f-.. rf »•• •■■’■ ~-V ' 4^<» ‘2ÎT'?/ V*« «.ttfr *• 4"*^' r ^ mŢ ^ â / '• •I I- ./ .,V.«*5 '■•*' ^\\* _ > - * , ^ -.«.•iT-.-»"4 ,«s7«»\n'* «\ Cvtm> v - !»-.'> i ’,f'* ~ţr«<(*«7“ •4-*' _^- "i^-y »*Ak'• -**••• -Vi--4 ;7r»\ * ... r - _x>>.’»-«ic * ^ - ‘ — t- T4 - — • fi \ * l f ••« . • VA»- ' nh)-. •Sţ f —l-.f r ' \ ! <><* 2"c> t ^ ((>V »*> 277 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 119 (pag. 117—118) rr*f f*»iO /svţ f n j -rv ... "kţ <■*»+"* fytt/Y'jirrrf^Y'.tj vt*i ‘ ’ ffrM »« ^t, ii ^ n|» f rrA M ) rrtir rrp»1 «r*S ff *> £ ' i fi «Virrtu ' ^,^4^** W** ^ ţi r^lV-*tţ m r'"rt# *.ţ. j?y ., : 4;;,^. iHlAAtjţTH . • *«.**!* "T « .-r- ♦ f'* rT^fWLrTrr^fffcrr* Mfrt»rA/H|fjl *,. ţ ţi ‘if <^fT#rr»ia / rnţO>rilţ»w \rrj.«A. Ji . a 1\. Tu . ' . Mk n«,rf< *jrh nlkdii'ii . 4,)fnil^ /ITtdAH ..Z\r; m ^^ > fT tw y; -r -. .. -* • f"» ' «< r«f ţ I |* i »)% > *"'VS' ^ ,•! . u* v ţ T’iTÎ Tvr| ti i ( i ,?‘l-—, . .*» ! ’.ţ TTT. I ' 4“-, . ^ v*~~r «tyi • »▼#<»< •i4.*i«*»»-4rţ*v^ •• — •<.•»<<*<',«# m- v/* «*' „ **^ţ t nt+ ^ tM**1 '*’(''*« . . f.f, - r..^ «£/-.X4 ^ • -r~ * .", ^^.^'i.V-^,1 .>^ V'. J rr^.f ,p> _i'iJ^ f «y • C*.t,v-»*i>f*.;yj...» y --- _ T jf ’ i ■> T" < 4 / s • j > rv» trx» A,»ff >» TT • ,Wj^h 4 . ■ T r 280 - ţr’4*4«”rr.• ;1 } l\ r« rxr ‘ <7 ( ' w 1/ i • k~> Rf^r-T. r' yy !■««. <^»4 «Tt ^ .-ininvi * *" '*'■•- *^,**‘> >fc* *** V*«.*£~'V^ C' -c . - r* ■■ 1iV / 1 Doc. Nr. 185 (pag. 123) www.dacoromanica.ro Oo S\ţiS v»X*^V« rr.|g> «rr J ^ rt» »ii /fj'M m *•( n|>!| !‘i ^ % %\ Wj •«• . vicl*»f-n<* ***£** V* 'ft'***' r • i1' /*. » ,| !('<’»• *•* Klii ' ‘ i___ { >j«*Vr» { ţ-ff <"| -' IM.V? ^ rrtj ‘Z>Attî*i**A* •■ iysTC v'.f.S', rt/u>tri ft. J)oc. Nr, 127 (pag. 124) www.dacoromanica.ro to Oo »N0 -gw* i?'" i|§&§ *&*t,c <** c 1<*C6 *1?-'---~ ^ ~ | IfyrVtţS^'*1 6' ‘jf***~" ,# "#^Trt ,# r^*,H ^ "V “'trTT^# M>v \^(mV *4b"^rtw rj^rL TT^ri-n , irx|u4/H «i>jH t*jd«j«SfTrfrt(( »mM<%.*«*f<^T''M^(|r(^i.4.jri>. f/^^. xrm«( ££SM'“’*' fijTT^’J ' r« ...j**i i/!i.iuHr4flK' it«(vm( rr#£/rjf TrţHri *AkH ■ w *' ' *■' * " * '■^j* ţr^h-i^ n,sr.< a™*- *r H* T%: a. ’ r W? I I .a Ji/J -TT^liXif rr ■•" —-^(er^"*'V";Trtta'Zr’" *YyT \ ^)qrj* ’ . r—* /v» ^ *-> ^Doc. Nr. 130 (pag. 131) www.dacoromanica.ro Oo Oo Doc. Nr. 134 (pag. 134) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 135 (pag. 134—135) fijHj. «’«• H ,vsi ^ t r r ’ \ ■»« <♦'(*•/ * '' -I S *' ' A > •. V 7" > \ yT1 'T ^ ■ , ,,./TW >IMAh .'.**»•«?•• I '>Ojn (I ^rt^n'l>/rf.M.(lirUAn* •"£ -n 4. 'p* <—--r;, r. < „J 'V.S ‘.\r./*>« *' a^*<-rr4« .<■«’• rrfţ* [ »«r * * >> • ^K, » I . 4 »« . , J / " ţ4,, v* >j7^* ,vj <•<* *» V '*.«•'■»•«<•» .4^ «> N “im s T, TT —V ’’ t' —i i i 6 , 1 j „ aBţi, ^ .. Jk • «* . •*’ < 'V.....k' ^’£rr‘; 1/^7 . ~ I ^ -' ’T ' y ‘ / Y'ţVj"'* v«-^rt •*(*iVsrT I» al /•<■♦•*' •' ' t ' '■' ../r‘d'-k' '"," jr * T' ♦ r . \Vl N lll .. ( r« -V. «c. S —r~>' I W. 284 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 136 (pa». 135) ( (V/* Wl , , l r . . ■ r *'.0. 'V)' •- \ , , * • »«m I (f ri-'-’ix-ftt. . . . • •“ . - - -■ /-V î4- i ' * \r~7t fAhf ' (( ^ ,,M ^HfTT ^ r*|*' «H • HfiV IMi.ifV il^Yf H/h^lţiţ* l*rii|**h -. yf^ - gţ'tf M(«*^<'r«V ( VI W> M n«ft 1 iT:* t* V x , f.Oi.K rJ r»pf «>«i i iţ^ j ,,s,e£» rt.j '4o»rvjfi> •4^11IN'^ .3< fj.T.^fJ „ ^Jj'^|t.< !4orrf^rnr4 I "' S ‘ «... . ' t-y=-_» . J* . ‘‘( 4^/»iVm i«.i^ V* . v- J ‘ C~r ‘a . | » ■ '■] . I~r ■•. ' '***l*c?*r,<' rf»^^<’»* KT^J-mV f^1M ' miIo^wV i.^WV.r* ■• n^i^jiVi«..w m iMif-j^ J»n»• * ^1'jiti‘^jn M MrlM* •''<**’<>*f rr#»»{lsM«£frt y^' ,____ * JfjjL fu TtfJ J c.t kg ^ ’ ' r-7*.-^ * >v 4 _JL -x T“ Jco Cg*s***^{-ri^fr/*tci 11 rg rtt« rţ> •’• njjrif/'r'1’j^-rţ *» '.-i„„,a u ' » . i *• JliBi « ^ ■yj’-ţl ■•rjrii .< -ţ-Hi»Jrl |T( ri ftfi /.AtOHlf nJ,*A.-Jri if( ' • ' "> " _ », ^ , ;,1 *U r n /) .*•£*' *> iriH U~ţ( r \ J>h\ţC MltJ , ,,.nV jf '— ;. i ... ' ............ . .. N,|(;oî *: C, *». r \ an ‘ ' .-r V '<''<■>n « H7 M 6| ,n, ,-tt |'r f K.M^ff .. ... .%n -4f* *.%r .t % -> . i i, i “•/■ A'*- ^Ay’ XrV ( ' ^ pi itlfl' * HH** ,r .’ «•« (.'■••< v- r,^ I * - ,, “*■'» — • / p ' “ 1 n- ,, vVjl- ^Vt'’ -•■ Lm«. v*. ^ ^ # % j * ■ • 'fi' . »j»v*vtrrr •»’,»>< m'i.j 15 j^' V>>< rt‘Tt \ 7 ’ 4.-,!.,,) -.■ *, . ir/c jMHijMiij i/aii ■ţ \n^n <*d i V • '' ^ ' 1 ‘ • -ti mi* ,*n,- t\ JrtM. ’ 1 • iv*! I \ ,\ / i/i i *>1 1 1 f 1 i'..< 1 290 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 145 (pag. 143) --------- _L • ____l,STT*4l\ HfiHMUMre Jg-j rakr** i 11 n-^ r“ 1 .— ”7"<— , r*—. * <* i*t KrrrM M^^rrrr^a^r» ^ i? ” 'T~ r*** |4<*{ZZ .«,<;< ‘ **“ /-'•' p~ 4_^_ ' i'^ ^^“ivvy'z ‘ --------- 1 ’ 1 — C> Ir '7! ^ -a_ r / u irTXOri^ ^ylj/n^h 'gr ' '«V * 8.1 29J 19* www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 146 (pag. 143—145) 292 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 152 (pag. 153) 293 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 153 (pag. 154) ■"1M'"'t'*C' ".J< «fw. i . ! .... ......mV ■« v. V(+*0r‘' "f *T ff» t . ,/r+ 4.-’ rfH< / U-T^v—; ^r*“V ■" } ' "W** 4”^*:. \. .,7.. ..pp-<£M ^..‘^‘(c ‘j'.Hxf** ^ v 'A ***.;'„ . <•?• '\ A r.,.|-ir( « ___ '*’t' ’ / ,, '*'''/« ()- _ i iy ^ » Ix -r'/^V^vUjf * {'rr'i‘i'^,4' '•^■■'n- '*,J*~'j v.-i/(....4*' n ‘~i:r' ---------~ ■ vrr" ''<^'4**^ * " i„... ;.^‘«...*r «l ;(/■..(««— .1 ^, y .- >

*i***rtjc* Hry ţ^Vfjrj *• jfj*'* • • f \ V / ^ ~" 7^ ■^N' ) '/^.S n.ytl^M ( •«> ' ^7 ^Tr, ‘ jî/*’ ^ ^ xjr*.**l ry/n»,M .., .**«•• ~rn/m^»/H */<»« «< «i'J -«X. —X ♦ f « 7**p I .4.- ,'''ţ**lfîf i',]~f“t’1 *• ^ '"1 M*^ -rt*•-*•%•’ ţ "TT(‘10f *ţ->t .Ji.ţ.'fi.-,*. t-mjţl nris. , u>v rn- *'j<*r'i",rfr................’ r,rrV,'‘^Uy;7'1 %•’ v**"" r*(--W 7/ '7''f)'rrl0' *f?v* Hrr- ° ^.r* rT.. (.. < •• N "Ir- ^ ‘ ',M^' • ' ‘Yn ■'/‘, *V ^•». ^ ^ ^ , *7 , iJT’•*«/•. rrr-.-.x^*. .Wf*'» *f* 't\ ‘ Ai ■ . ■• - : •; * 7 *1________________________________— .. , / ţ(j^fflDyTS' ‘ m ^-f^v K,Cj f}h' S ® ■ * • • * * 1 w • • ' h; /ll| .........M■ ■ *’Of*' *- .... M (fr-TTT* ^*1* 4“^^' ‘ /*' ♦ "?V,‘j Xlf'r-~'i lf.-'~£cY Cy2) www.dacoromanica.ro 50 Vf *4 44* *4t V«*> 'Iţtrtn i>« % * l’i- W»M*< f 'K ‘ ff f ' m>< r'1* \ ■ .i> . • • ' .V , _•■ ] .J. ... *’ fVit \*4 U\sţf •» f' «1 Jj^n jsSt . x f * ) I .- u V» • . ^ V . •• { Vw • < < n*/M H *• -4»* • „'.ii i? ^ r- —. rs ‘-f >v . . • 'v . Z * X J' ^ . N « * . . ' —> J 1 ,< A— ___ ^ t \ « v“ * ' i ' f l}-Ţ „ rV'f * . ■ $*• r- __.V a ; „„-rt.Iww;fw; •,/ • « , c*..rH\rrr^f-7-<: • 'f,rv......'^'1' .. fTW ,W-- hV- 301 www.dacoromanica.ro Dcc. Nr. 168 (pag. 168) • . •• ■ •. 4 ; ■' ' /'"*■ . - . ;%• ‘ ....\} "* . ..... g,f* .*« I ' * •' V- > •■ !» „.•'.,•1 * '*?»**•• "* ‘,n1 ***•<'•--<> v,". •‘ \ ' "'T“ V#iri'My * £a*v* •) ;»•• '•• ( •*> _ '* % ’ ţ1*■*, . • / ”■ « n#«/ry« 'it ^ f , f,.«( >(•«■.'■ ...........'f< •«• '•'** • +*T * . . * • jţ( rt-ft'tf* - ^»*‘.’ | * 'ţt.- ,^if. .. >4 î-'T-'f | y»i^__ c_ , i,.'r^îVÎ ţ*ţ< ***¥*. - -»**•’•!' Mt-* (•'*'*> V >’ •'”■ w r if ."•< //• fM I» „,.sr..*« '••' Vf v <■ ? • ‘ Ţ' | •” -*• I —V ■* , 1 ••«v>f«v -.-iu M» <, i‘ 1 , •* irU'lt n^| . |MU "I.<ţ;rr< -*■*' I jl'ii 'Ij't ■ < • 4 * -mirlu • /f ** ‘'f.ţfW** ' «-.i ««î/ - > 'T-tt ’W, ■ - >> ..'./m rrx '^ii.n.-^r *yi ~rr- ■; //!/•• • . • !. / 'l-.W.. ' ■ , ■ . ' 'V -.V ’ lţ •t *■-' 302 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 171 (pag. 170—171) v % , . : iTt'J' ' ~' r'-t • r vjV* -V -J N“,ii- - — . « - Sl V ^ X. x- ;^v. c\, „f,, V V w C- • ’ , -mv ''| v.-Vr...)(,|, t, î , V —■ _ „ ţî -• I •<■%** <“^r TT’/ mu1 - f ,VN ?/— f *1 U * • ’ V»* » . V ' V a •.*-» v »• o «r î rr.»n -rr»« «tt»• f ~ “** *- * • » ' . t, r *■ yt 1 *.ţ4 *lN ,U / M ,*N *7 | l .________ — .. —i /fj ».'***/ *• 4 -m »*'s %«• * i« r »»*j. \ 4. T" ^ •' ^ - v .,. - . 1 i>«v«f .*•'$/'»*’ fi •■rr\. ..> « j,.1 f •>*• nA'-y' V V • _ -* o. ' —' , , . % ' - -m .**• r t S>'»7»< ■* ««1 ■ U ^ >|«| .j ■»’ .V -r*‘»•>/ . -rr ( ■■’■'• f t . .** , - —^ .11 — ,w ^ 1 , • t •» %% u *i,♦ m 1 1 ^-îi t,.. * w -* • **. c,1 f . __ 'T" ' v - I %%*'*! 14 rr t %•( «.J M-r*.*)} r’f *’*’ -?so/r vV%-nTVnH|%> ’ r- _,- - 'Ţ" • 1 T •• « 2 U >....•?.v«*i -<•>/ • .s • ^ — . 1 '-St/ .* r.' ( l,k' f ' ^ *— rî. ^V ţo.-'-' ••”*'' -f ”’f' -r» / r^S r *rr -,Y ^ - c ev/. / \ ^4* ‘ fTt .. r1 mJv N *’-M -K 303 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 1 <3 (pag. 172) W.'Vw»* {<*1 f ».rr * rr»i<"Y>^ p 1 rv T v _____<. /u. * //-. *y hv, rr»v rrr,i > f v * 'f 'ttt , HUtt» >4NKfrnţf •(ah 4 rt* ■ -•tir—... * .- •/««» • '-.Bffîwg t-^ --r-, / v ^ r - <- - - ^^ »~ ^ • ţ— ■" _ T'n ‘ fl îar^'>'M<'tTT "M • ,rT^‘o*'*«rTT«/V**^yr<. #i* * <-- ,o* www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 177 (pfg. 174—175) 9 ^ *ţ- ^'' >vv.» . * ,—... i■ . ^ ^ «; **\(?*{* *<‘l* M K^tnV,^ Xrv.^ __*_. ' o- * /■»* wnnrffU1 <■!>(•< ttf,| * ^ <^c^- 1 ■ —jî^ 7^" *-^^7" v< * .—^ < »^~rr1'• nw.*^, ' *^r l r ,K ft»< • ** ^V'#TTT,.-1 ,.*, f.v,y <>. r»i« ^ f.*w t77~'< : '^V- vV ^ > -.-TT1 t » fo o ^T vV 's*^r'x~>'-v v' ' ___. ___ ‘ «VÎ4 Wp, , » 1 ’ X % « . \ ^T» k » v « •*■ v \ v | *•/'*» f» tv ^TT â lly.VlTI,, , ' • . O -.'^b •• '■r\<--------------------------- M* i"'* l’*"■’^ . -m t T~' .V, '1.V- - 5^£* — .. . \ , • „ * “ T .^ ^ ■ j U ^ TTT.^V" ţt ^ * W' \ ’ • «^/«tm» ,• .<-m, / ^n rt( ; * t * \\£lu^tu* r' f .>> / ^ ? " •„•■ * * £^$i‘r- ■‘t-'T’- t-nirl-'l-™»—.■<"'??*' ^ ri_^ _ ^ ‘ * , *Ş * t"J*4in »-**rwf-nr..^ m .«Y-mM^Sr •, f^v rt'H/#M ^ ' -P- rW ’ . W " -f- nt^ ' i - r>- " ^ ■' -i ^. ^7 , H < W f A‘ Ai • TU. Vijtf . *V . î< . w _ " ’ ^ — __ _ MW^fTrt* ^‘fZrti i/A^K . w .' /» ^ fU ■?'""' ;1 ' J / î»' 1 M ■ ■"*• «Y < *îâ k '• kyfc 308 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 178 (peg. 175—176) r *• " ' • . * \ • 'V' _____I '* C>\ ' ^ ^ ~f****Wr-- *~1r. ">v\ J . 1 <Î7 . - ______ , . __ * -' | |r<*£** ^jtjk H'iVTrJr**lj11 fA'\*r ()]- > C c :i cl>*jyg'^y* uff&ţfhjr**'* W'*"'] ^jn» c k_ _ y*<» ^Hî‘“ •• •''•"•■) ‘-‘r^ •!.•■• ^1- •’—./ t < •’ ." . J .-w-^V rr*/*» tt*“4 u . ________ «/«•j My,^t tbjţtfi X*Ur»••■'"(•-"•» rr.| l.v «\ • -f" * rni'M 1‘ '*'}'} * iTr,~'^ —A-'.jnr.^ *r£1'’" itt** '* ^Jţy ,'«■ "”1* ••■.ITT li... ..-rrpf—i ••/**) r*-*t ****/t A‘^H* fcr?. ^ ; -(V> ft/"*"* ^ fV r?j«.'»f‘Jt"'w •> r'^f 4Î**^*| •*v.^^4- <17? fr < **•!’« I-, t-.'+V rT*r»«*«"**'* 7T . /« ^ r ■ •- / ^ »». >£,,**«* ^-^vfc 1^1»rni. '•* ţ^A,n^<> i |- W’ i. >;•: % »-*• ' Y ', a* ^ ^'1 . ": i ✓ 303 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 179 (pag. 176) t * ^ * . fi ::i'tMAu*rn>«gAg,x*~s J, J, + 'tr ' V “ * ^ ' V S* '<■ • ‘ ~ '" , • • .• \ AA(*r" rrr»;A u irT/ - v\ ; r.'i ^WY-r-, ^ . (jiwv""'” r _ o -j ^ - , • ;,w* ............r” r*t (v» •■* " nr ^ ^ ■* .a*—r*~ '— ‘ 'T'^Z~v - '■ .V . W - O?—»* . V ' ‘ ' ,- -•--*<-- • . - *. -i « f- V . te .. . ;7 . Vn - •. . -V—.' 71 ,,v> > - A"r,'~'i'* '•' ~“* ■' ' j •rr-'irr71' ' I • — ' ,—r ^ r____^ \ y ,r :t * * 4 < » . 7A«W N#" U-t/*'* ?*<(** ►. - ■//". ___^—A — ■ itfr f " ,<.•«-* • • - _x T , , j-f77Y ,"•*•■ . I ■■ \ -- * r10ft r£f /*“■ ^ ' r \ r—" <7 . ' r- ' ’. ' H 1 ■ *- 1* , f 1 ' vv<. ,;‘1 :7' % < . •1 -1 •* ‘ • M1 *• . A 310 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 180 (pag. 177) 2<-'V& rf*'?--. ‘ . ' j v &-*> -r *4*^''J'y‘ % -'^TT £‘<■*■*—■ • • xm^ V^v--------. ' I j'+Ltii Wn. v . ‘jf - i 'a , n • « O uxho'» •«*.■<(V * I r, , . < ' ^ <"T - J' ' »• ‘ * ’ ‘ ‘ * rr*«P*M p- f "" «V»** f I .l'rH^vL ’ _ -Tr 1 r • /< „ i2 •> • i . " V./ tihrf nerVw • __n*7«''* **™*'Nl . „,. ,. ..\».V,i,....r---f(<.. ,,. •«.£* '^"ir » ’ ■ ••"* 1 V / V jv f /- * .' .;' Ot. ..« .*• r» ' I i<- ' ■' ‘' 4 S ^- '■•. <■— ^ rt * • ^ , ‘ <- JiYnî+fUĂ*' !'^r t^n^rnfifir 1 . ,7 Uv -■'.■/> r* . ... .'■' .■•• * fî«ra^7î^“rt‘ • 1 -', • . ,iz, iv^cr - ;*•' ■ • • ■ : *••.♦•* ş.i . • , ' ' “ "' n i j'. r. ’ K 1 • n r r!:, i ’A> rr^C i ' I iii l fc i. r,\K'- 'in-; r Vi* V* T‘ V | -.\ > \ 311 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 181 (pag. 177—178) 312 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 184 (pag. 180—181) "* |fj“j■ f rV/v.,k’ X,)* ’ W#<»»ry»V ^«(lyrrrM^^fn^ iîV/i**^ Xri.L /?s J 1 n ,r *" • -A* ttr i î' C.Mi/r/ . f (tM #i/r >• ' • .• . . . rr^.M Miiim * < < i.»miX,/.V>1 ' ' ’ *»» tip^/ - ><)ţft t* fsy'HCtjtn* ţt r£*/V>H ' (tcc? ^cirj/y.^ y*i isj.ytr,? ~ rrr^^nV <" \ Aiu* mr.wt,*/ yfirt • (oloi* •> J/»k u/^nrn ^n4tt< 4 ^ ’ i A] .rj? .Lr.s -.it- JJSl '®?i.-.v ;„v •Sr;- >. r .* y. . 1,0, «*uj. - % vvvi^|-»»«irjj** .*rT(j r'Jj?fU T'* <1** r ■ -f«v|yf k vv*Hir ^ V, ++•■*+* V . ^»iyv,k,:T,‘ ' j^^frfey%^y,-v-::- «rv ^7 W1 w ffiî'"*>^(V SIC*/%' Ttry ')f*'y'C*4 <■>'»»• v.W>* **/• f/'t'Aţ im ni *#•"* .1 • f, ' ■ , • , H • v«^|,<>. / 1 4 , tn, (/m u-yf 1 *rrs#.. •< srr — r J- * 1 VI<* • HV»H H % rfeVi v*,1>Y£v' ,<^1_______a :,- > „ > vs :.' »«ţ**f«|r^^>-.r»//. -t »Y a ■*' • r» '■'' , >c I ' r ., *»• ivrt«V^r>< - rrv, *-».<■> • w L;< f .. 3J3 www.dacoromanica.ro ba tU, Doc. Nr. 185 (pag. 181—182) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 186 (pag. 182) www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 187 (pag. 182—183) 316 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 191 (pag. 185) 317 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 193 (pag. 186—187) j • , X.‘\? ţ " V . " r"'J r * , j» ^ t ^ , --c; . \a - - -. . .-" - vrrv*yv^°' ,,r,vf '^rii,r( •,■*•*• ■crn '''*-'trr,y.......................•• . •< -<— iv * . *• / ■"> fi OV.VIV.M v'> • CJSH* 'TT. ►* «n -J I ►"• *t ^ <* { ’ O.l’lf'n i.n nn»\ \ J, ■> * ■ J >‘ t •■ . ’< t< •‘■li V “ , i-fil "glit/rtfiem 4 f | •’f’ ' —N . , .> O 9 t* O <> * / ^ ^ rTT*'ţ MJ ^ f »* •. f j I r # r? ~% «——» *. I 9tt%hS *•** f*4 rrt%, ţ . N »• *» ^ f' •*'»('•!'•"•• '**-*<•, ov. .., ' r*'| frrt^ m »« t $Jn>n •« ♦ I , '^T - "*“* •' . ' "*s ' * ^ rw -.......‘-f-vd^,»' -ţi—V_____________________ ^■'p‘Tf?rr«* "r''ovc""~„ , . ^ ^ C 1 »f rfT| MM ..»c *n < * M *« *« ;' ~X •"V~''înr .t .7 «"//r».ţ *,^a |y# 7S^*^— ,• » ^ ’ f tfi rvi“'*' ... . , (l) '"♦'j'Vri.H pi.fn(r,i ,i . a »»»«• •'■• ~T,, ^ >',>'» fi 'I .'yiwltcn,,... ,„ . — * r- , ^ , _ V • . II •**^' •• “^* ** y « | | || .<,1 i ’ t 01(1 - --v—(» .-,,î‘r.. '‘r %■'«"•.........r‘-v.... «' -‘y-'-"* ^ i v> ^ • nmirvt**..... ? / ’ 1 rî > 1 318 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 194 (pag. 187—189) 319 www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 195 (pag. 189) •» 1 V-/. ____’ w » —ju CfAftU Cftj MM. i.m mo ft'jrrin^- ~g&a V1M tM-fejt* ■ Sfii** c~’-n"'rn* ' nfxo ^ . frlijy trjţw-r^^af T /. $£*• £ r-«3M| » —ii i a —*_ k, ^ 7 v Y < » j ^’oHfca ■ wrtfk C*HAb'a'rrjv t 1 --* ’l ~ 1* I V - * a £cg<»*inr<'f6njAj^*»f«. i(,<^ (/v-"''j< ‘r”'(‘,(f',v"'TT^ Wnţ.nUe'i ,(« 2h& i ~^ăpn^4*,vfs3 ^Ţj7^,-1’. tr\fj> tf r^AVţffjc* nt^ţV- b> ‘*~ . . .1 r4 C6#‘< A^' . ' VI.—- ---" */ ifc. . ir .i !/• t( -rr r r*< A'i «î • |lfn«. . '* - * ' - > ) ţ I *,! ‘ ---- ^ * A ^ y _,, -*pi •• fv”i^d«‘:r;'" "'f „JW-i-"' ^<'d,‘T’ -dcd'" ,s Tort«“ “' drt* ■'.. >. \ .i >, ,'r\ a I *«3>? / / 320 www.dacoromanica.ro Co C • • ‘ iWFtfM •.. • r 1*>t' r"' >V' '’■•-• >••’• , . r te ■ H w %r 1 .. - r ' 1 • / .. ’A " 3* • >A>-^ ^ **'" '.'4?mi | \. j " 1;" ^ ^.. " ■■ ' ', Ţi, ■ ci ~4 ~ 4 - ' ' ' ' «tf — (? rV ' I f . -şi ' • V-* , ■ v-rT CW> + • i'* >î'V.-{ * ""#,T^ ' ' AMMv /tri.jr* vTr.^- ' > ■* \ *, * n_ n . * r -- 1 ! ■<■ • | i ‘ v) "r+rj ~ . f<*im >*vu;. \ 1 4 l. ' •*•* *>. „ \ . , -»nV *** '«/>**'/'■ ■/*^'AfA w -'*c» i-2!;:, Uoc. Ar. 196 (pag. 190) ' ' V- www.dacoromanica.ro Doc. Nr. 201 (pag. 194—195) 322 www.dacoromanica.ro FOTOCOPIA DOCUMENTULUI ÎN LIMBA ROMÂNA DIN 1521 www.dacoromanica.ro Oo ÎO O, +*y* rr*» ntrtf/Vfi Mynemu mdA*£ rt.flr***aO £fftnt wnrf Doc. Nr. 170 (pag. 169—170) www.dacoromanica.ro Dat la cules: 27.IV. 1951* Bun de tipar: 28.VI.1951. Coli de editură: 20. Coli de tipar: 20,1/2. Tiraj: 2000. Format: 70x100/16. Clasificarea zecimală: 9(498)001—12. întreprinderea Poligrafică Nr. 14 B. www.dacoromanica.ro