Coperta: Elena Marinescu ION DIACONU ŢINUTUL VRANCEI ETNOGRAFIE — FOLKLOR — DIALECTOLOGIE II S3 19 6 9 EDITURA PENTRU LITERATURA CUPRINSUL TEXTE Balade Giţî Cătânuţî .................................. 9 Cînticu BadjuluJ ............................... 23 Corbia.......................................... 42 Cîntic dim bătrînl.............................. 62 Cînticu haiducului Drâguş..................... 65 Cînticu ferului............................... 65 Cînticu lu Gimiş ............................. 71 Cînticu lu Giorgilaş.......................... 78 Cînticu lu Ionici haiducu..................... 94 Cînticu lu Manoli............................. 95 Cînticu Hoitului ............................. 99 Cînticu Radului............................... 101 Cînticu Soarilui ............................. 103 Cînticu lu Iorgovan .......................... 109 Nicu Şlogiu .................................... 113 Tănislav........................................ 121 Doine .............................................. 125 Boâiti ............................................. 373 Strigături ......................................... 375 Calăcâsîia ..................................... 401 Colindu ........................................ 406 Cîntic di stja ................................. 407 Pluguşoru ...................................... 408 Discîntisi...................................... 425 Note şi comentarii.... 170, 194, 428, 434, 438, 439 Indicele temelor lirice............................. 455 Indice de sate ..................................... 456 5 TEXTE BALADE GIŢl CĂTĂNUŢt1 XCII Djaluli, Ardialuli, Poartî-mi-sî, şî sî-mplimbî, Sî-mplimbî d-o Cătănuţî, 1 Alecsandri, 97 „Vidra", 24 „Păunaşul codrilor**; Alexici, 61 „Ianoş Ungurul", 65 „leneşei"; T. Bud, 11 „Domnul Vidru cu Vidra'*; T. Butada, O călătorie în Dobrogea, 195; Bibicescu, 168, 317 „Pintea“, 320 „Stoica şi Vidra** (din Ardeal), 323 „Stoian şi Vidruşca“ (din Basarabia); Candrea, Densusianu, Sperantia, I, 17, 118 (din Muscel; motivul e ca în Vrancea); II, 11 „Vidra" (din Basarabia); Caranfil, 66, 75 „Viţă Cătănuţă"; Eminescu, 84 „Viţă Cătănuţă“; D. Furtună, 107 „Ghiţă şi Florea"; Georgescu-Tistu, 30, 42; E. Hodoş, Poesii poporale din Bănat, II, 33, 40; 5. FI. Marian, Poesii pop. rom., I, 161—169 „Tudor**; Păscu- lescu, 285; Rădulescu-Codin, Kira Kiralina, 18; Sevastos, 302 „Vidra"; G. Dem. Teodorescu, 626, 631; Tocilescu, I, 168, 171, 199, 207; II, 1065, 1066, 1247; Tulbure, 29; A. Vasiliu, 17 „Cîn-tecul Vidrei". Bucovina, II, n-rul 36; Conv. Ut., XXXIV, 440 „Vidra**; Floarea Darurilor, II, 173; Grai şi suflet, III, 170 (din Prahova); Poporul (B.-Pesta), V, 331 „Ianoş Ungurul**; Şezătoarea, II, 5 „Păunaşul codrilor" (din Suceava); XII, 84; XIII, 200; Ţara Oltului (Făgăraş) I, n-rul 24. V. pentru completarea bibliografiei: Ion Diaconu, Folklor din Rimnicul-Sărat, Focşani, 1933, pag. 7; M. Gregorian, Folklor din Oltenia de sud (în Ethnos, I2, 168; II, fasc. 1—2, pag. 237). Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în voi V. al colecţiei. 9 Cu doi banj[ îm punguliţî 5 Şî cu doi dîm buzunar, Cu doispsi lăutari. Iarî Stoian Popî-veki, Popî-veki şî dă dămult: „Tu ştiiei cîti-un cuvînt, 10 Aleo, Câtănuţa mia: Ia, cîntî-ni tu cînticu, Cî ri-i drag ca suflitu“. Da Cătănuţa aşa-m zîăia: „Aleo, Stoian Popî-veki, 15 Cîn oi sta jeu, ş-oi cînta, Munţ mari s-or cutrimura, Văi adînsi s-or turbura“. Iar Cătănuţa-nsepja, Inăepia a cînta; 20 Păunaşu c-auza: Păunaşu codrilor, Vătafu haiducilor. Jel îndatî cî-m sosa Şî din gur-aşa-n zîăia: 25 „Aleo, Stoian Popî-veki, Cum te-i lăsat di pokii Şî di sfînta leturgii, T-ei luat di haiducii? Vrei la luptî ni luăm, 30 Sau în săbij sî ni tăiem?“ Jar Popa si-m spunia? „Las" sabiia, cî-i drăsiascî, Hai la luptî voinisiascî". Şî-ncî ii cî sî lupta 35 Zî di vârî, pînî-n sarî. Iar Popa si-m spunia? „Aleo, Cătănuţa mia, Ja, Hagî-n tu bîrneţu, Cî mă prăpădeşti lotru“. 40 Iar Cătănuţa si-m spunia? „Ai, Stoieni Popî-veki, Car pa car v-ăţ dovidi, Tot um bărbăţăl m-eţ fi“. Iar Popa si mi-ş făsia? 45 La Dumnezău sî ruga, Pa haiduc cî-1 dovidia Şî pa dînsa mj-o-nzungia, (1927), Herăstău — lăutarju Neculaj Predoj Cîtu, 65. 10 XCI1I Aleu, Giţî Cătănuţî, Şî cu-a lui dalbî mîndruţî: Iei la socri cî pleca Cu doispresi lăutari, 5 Cu doi bani la buzunar Şî doispresi catîraş, încărcat cu gălbănaş. Şî iei merzia, tot merzia, Di-o poianî cî dădia, 10 Mîndrî masî sî-ntindia Şî sta, şî benketuja. Da Cătănuţî ¿i-rii zîsia? — Aleu, mîndruliţa mia, leu di cîn ni ti-an luat, 15 Nisj-un cîntic n-ai cîntat. — Aleu, Giţî Cătănuţî, leu cîn ţîja ţ-oi cînta, Livez verz s-or scutura, Păduria s-o dărîma, 20 Malurili s-or surpa, Apili s-or turbura, Păunaşu-a auzî: Păunaşu codrilor, Paşmankeru hoţîlor”. 25 Cînticu cîn însepja Pădurja sî dărîma, Malurili sî surpa, Apili sî turbura, Păunaşu auza: 30 — Aleu, Giţî Cătănuţî, Ia, sî-rii dai pi murgu mii. — leu pi murgu nu ţ-oi da, Cî n-i dat di soacrî-mja, Sî-ni poarti suflitu neu. 35 — Aleu, Gitî Cătănutî, Ia, sî-ni dai paluşu tău. — leu paluşu nu ţ-oi da, Cî-i dat di cumnatu neu, Sî-rii-apiri capu neu. 40 — Aleu, Giţî Cătănuţî, Ia, sî-ni dai pi mîndra nii. — leu pi mîndra nu ţ-oj da, Cî-i datî di soacrî-mia Ca sî ţîu tîrlî cu ia. 11 45 — Alei, Giiî Cătănuţî, Trii lucruri cî ţ-an serut, Nisi-unu n-ai ziuruit; în săgii sî ni tăiem, Sau la luptî sî ni luăm? 50 — Las sagiia, cî-i drăâiascî, Hai la luptî voiniăiascî“. Ii, mări, cî sî lua Şî izmenili-i cădia. — Liagî-rii, mîndro, bîrneţu, 55 Cî mă prăpădeşti hoţu. — Car pi car s-o dovidi, Tot um bărbăţăl ni-o fii“. Iei cu driapta sî lupta Şî cu stînga sî lega; 60 Ş-odatî rii-1 adusia, Pînî-m brîu ni-1 îngropa Şî capu i-1 răteza; Mîndrî masî-ş întindia, Lăutari îi cînta ; 65 Iei di mîni ni-o lua, Pin creştit cî iei dădja, Patru siovîrţ rii-o făsia Şî pim braz cî ni-o suia Di corgi ni-o croncănia. 70 Iei înăinti merzia, La socru-su sî dusia; Dar socru-su ni-1 vidia: — Alei, Giţî Cătănuţî, Şî cu-a ta dalbî mîndruţî, 75 Da pi mîndra âi-ai făcut-o? Ori d|-acasî n-ai luat-o, Ori pi drum capu i-ai pus? — leu di-acasî am luat-o; Ţ-a fost iapa di furat, 80 La ¿i dracu ni-ai măi dat-o? Păunaşu codrului, Paşmakeru hoţului înăinti ni-a ieşît Şî pi mîndra ni-a ¿erut; 85 Şî kefu cî m-a pălit, Ia di-un cîntic rii-a cîntat; Cîn, gersu ş-a adunat, Pădurja s-a dărîmat, Malurili s-a surpat, 12 90 Apili s-a turburat, Păunaşu-a auzît, Şî pi mîndra ni-a serut. leu pi mîndra nu i-an dat; La luptî cî ni-an luat, 95 Izmana s-a dizlegat: „Liagî-ni, mîndro, bîrneţu, Cî mă prăpădeşti hoţu“. „Car pi car s-o dovidi, Tot um bărbăţăl ni-o fii". 100 Foarti rău m-an supărat Şî pi mîndra ţ-an tăiat. Di nu-ni crez cuvintili, Iaca-i şî căpestrili“. Ii-afarî cî işa, 105 Balamaua cî punia, Foc casîlor cî dădia, Tot în casî îni ardia. (1927), Neřežu — Mărioara Dragonir Edu, 41. XC1V Foai verdi romăniţî, Sini, nicî, ni sî plimbî Cu doispresi călăraş însărsinaţ di gălbănaş, 5 Şî cu mîndra pintri ii? Dali, Giţî Cătănuţî Şî cu-a lui dalbî mîndruţî. — Mîndruţî, mîndruţa mia, Cîntî tu un cînti£el, io Ca s-ascult cu drag la iei. — leu, nicî, cîn oi cînta, Brazî s-or cutrimura, Livez verz s-or încurca, Pînî-n vali-n cunziuria“. 15 Şoimu Panî auza: Pusî mîna într-un fag Şî luă o frunzîşoarî Şî-nsepu a cînta, Pînî-n caii cî-i işa. 20 Dacî-n caii i-a işît, Cu Giţî c-a vorbit: 15 — Dalei, Giţî Cătănuţî, Ia, dă-ni tu sia ta mîndruţî, Sî mă primbl şî ieu cu ia. 25 — Măi fraţi, spuni cum ti kiamî? — leu îs haiduc di codru-nverzît, Mîndruţî n-am măi văzît; Măi, dă-ni tu pi mîndra ta, Sî mă primbu ieu cu j[a. 30 — leu mîndruţa nu ţ-oi da Odatî cu viaţa mia, Cî rii-a dat-o soacrî-mia, Sî-n fiii di-o soţîoarî, Pînî-n dalba primăvarî. 35 — Dalei, Giţî Cătănuţî, Cum vrei tu sî ni luăm: La luptî sî ni luptăm, Or în săgii ni tăiem? — Hai la luptî, cî-j măi driaptî 40 Şî-i di Dumnezău lăsatî“. La luptî cî sî lua: Di diminiaţî pîn la prînz, Lupta fusî tot cu rîs; Di la prînz pîn la-n kindii, 45 Lupta fusî cu mînii. — Mîndruţî, mîndruţa mia, Puni mîna, nu lăsa, Cî m-akitî şojmu! Cî hi s-a kicat nădrazi, 50 Puni mîna di-i ridicî“. Dar mîndruţa răspundia: „Nicî, nicî Cătănuţî, leu, cari pi cari v-eţ dovidi, Tot um bărbăţăl n-eţ fi“. 55 Dar Giţî s-a atacat, Din inimî a suflat Şî la braţî l-a luat Şî l-a trîntit, şî 1-a-ngropat îm pămînt pîn la zenunki; 60 Paluşu cî l-a luat, Gîtu cî i l-a tăiat. — Hai, mîndrî, tu, în lumi, Sî trăim amîndoi gini. Ştii cî az-var-an clădit 65 Şăpti clăi di fîn an făcut, Ştii cî una n-ari vîrv; Hai, dragî, sî-i fasim vîrv. 14 S-a dus cu dînsu, şî j-a tăj[et capu, di j-a făcu' vîrv cu capu i|. 70 în inimî s-a gîndit La mă-sa cî sî sî ducî; Ţîţîli i li-a luat. Şî s-a dus la mă-sa, s-o tai şî pi ia. Mă-sa 1-a-ntrebat: 75 — Di uni gii, Cătănuţî? — Giu di la vîrvuit. Catî, mamî, în dăsazi: Ţ-a trimăs nicî-ta doi colasi... Iei gînia sî-i tai capu, cîn s-a pleca ia. Mă-sa a 80 găsît ţîţîli, şî pi urm-a zîs: „Lasî, mam,-aşa sî-i .fiii. Gini, mamî, i-aj[ făcut: Cî ieu o strigam di la vesinj, Ia-n răspundia dim mărăăini“. 85 A mers şî l-a sărutat; pi urmî iei s-a-ndura’ di ia, şî n-a măi omorît-o. (1927), Nistoreşti — Ioniţî Cornja, 68. XCV Pi culmiţa dialului, Dialului, Ardialului, Plimbî-mi-sî, poartî-mi-sî, Alei, Giţî Cătănuţî 5 Şî cu-a lui dalbî mîndruţî, Cu doispreći lăutari, Cu doi bani îm buzunari; Douizaśi di cătăraş, încărcat di gălbănaş. 10 „Mîndro, mîndruliţa mja, Ştii, mîndro, si-am pus di gînd? Ia, sumeti mînisi larźi Şî-mpleteşti la colaśi; Şî di-o ploscî sî găteşti: 15 O ploskiţî mititia, Di śinśi vedri, ş-o oca, 15 S-o atîm la şaua mia, Sî plecam la soacrî-mia. Vo trii colăCei sî fasi: 20 Fă colacu dintr-un sac Şî covrig, dintr-un riertic, Pintr-un cumnăţăl măi nic, Şî la socri sî plecăm“. Îndatî cî li gătia 25 Şî pi drum cî rii-ş pleca. Mergîndî, pi drum merzia, Mari foami i-aziunzia: Punia masa, şî mînca, Şî bia, şî sî vesălia, 30 Di niminia nu gîndia. — Mîndro, mîndruliţa mia, leu di cîn cî tj-an luat, Un cîn tic nu nj-ai cîntat: Un cîntic di vitezîi, 35 Sî cazî la hajduăii. — Aleo, Giţî Cătănuţî, Şî cu-a ta dalbî mîndruţî, Cun focu cî ţ-oi cînta? Um pustii di viers cî am: 40 Viersu ieşti fimeiesc, Cuvintili: haidusesc“. Iei odatî di-auza, Odatî cî sî-ntrista: — Mîndro, mîndruliţa mia, 45 Cîntî-ţ, mîndro, cînticu, Cî n-i dra(g) ca suflitu. — leu, fraţi, cînd oi cînta, Malurli s-or dărîma, Apili s-or tulbura, 50 Păduria s-o răsuna, Păunasu m-a auzî: f Păunasu codrilor, Voinicu haiducilor; Cî di nicî m-a iubit, 55 Di mari m-a părăsît; Şî la mini c-o vini Şî pi mini m-o lua, Fărî mine-i rămînia. — Cîntî, mîndro, cînticu, 60 Cî n-i dra(g) ca suflitu“. Ia odatî cî-nsepia, Păduria sî răsuna, 16 Malurli sî dărîma, Apili sî turbura, 65 Păunaşu rii-auza, Tocma la ia cî vinia, Mîna cu dînsa cî da, Pi obraz o săruta, Şî la Giţî sî duCia: 70 — Aleo, Giţî Cătănuţî Şî cu-a ta dalbî mîndruţî, Pi Cini-ai întrebat Hotaru cîn l-ai călcat, Şî vama tu nu ri-ei dat? 75 Ia, sî-n dai tu pâluşu. — leu pâluşu nu ţ-oi da, Odatî cu viaţa mia, Cî-i dat di cumnatî-niu S-atîrni la şoldu neu, 80 Sî-m păzascî capu neu. — Una, veri, ţ-an Cerut, Nisi-una n-ai dăruit; Ia, sî-n dai tu calu tău. — Io calu nu ţî l-oi da, 85 Cî-i dat di la socru-neu, Ca sî-m poarti trupu neu. Douî, veri, ţ-an Cerut, Nisi-una n-ai dăruit; Ia, sî-n dai tu pi mîndra ta. 90 — Io pi mîndra nu ţ-oi da, Odatî cu viaţa mia; îi datî di soacrî-mia, Ca sî-n ţîu casî cu ia. — Trii, veri, cî ţ-an serut, 95 Nisi-una n-ai dăruit; Or la luptî ni luăm, Sau la săbii ni tăiem? Darî Giţî Cătănuţî: „Lasî sabiia drăsiascî, 100 Hai la luptî voiniCiascî“. Ii la luptî sî lua Zî di vârî pînî-n sarî. Cîn a fos’ soarili-n kindii, Fusî luptî cu mînii. 105 Păunaşu codrului Odatî sî năcăzia, îm pămînt cî ni-1 trîntia, Pînî-n glezni ni-1 băga. 17 Darî Giţî Cătănuţî 110 Şî cu-a lui dalbî mîndruţî Odatî sî năcăza Pînî-n zenunki îl băga, Bîrnovesi cî-i Kica: „Aleoleo, mîndruţa mia, 115 Sai di-n liagî bîmeţu, Cî-n tai capu hoţu“. Darî mîndra si zîăia? „Haidi, dat, şî vă luptat; Cari cum s-o dovidi, 120 Tot um bărbăţăl rii-o fi“. Darî jel dac-auza, Bîrnetu-n dint cî-1 lua, > » * Pâluşu cî rii-1 scoţia Şî gîtu cî i-1 tăia, 125 Patru bucăţ îl făsia Şî la mîndra sî dusia Şî la masî sî punia Şî bia, şî sî vesălia, Di niminia nu gîndia. 130 „Mîndro, mîndruliţa mia, Ia, ia gin dim mîna mia: Or ăi bia, or n-ăi măi bia Di la mînuşuţa mia. Astî vârî mi-an cosît 135 Şî trii clăi cî mi-an făcut, Vîrfu nu li-am isprăgit: Si-o vria Dumnezău cu mini, Am sî-| fac vîrfu cu tini“. Patru bucăţ o făsia, 140 Pişti Păunaş o punia, Pletili cî li tăia, îm buzunar cî li băga Şî la socri cî pleca. Soacrî-sa, dacî-1 vidia, 145 Porţîli cî-i diskidia, în casî cî ni-ş intra. — Alei, Giţî Cătănuţî, Da pi mîndra ¿i-ai făcut-o? Or di-acasî n-ai luat-o, 150 Sau pi drum capu i-ai pus? — Aleo, soacrî, poamî acrî, Ţ-a fost iapa di furat, Di ¿i dracu rii-aj[ măi dat-o? Cin’ a fos’ la aldămaş, 155 Ujti-ti, ş-um păgubaş! Dacî nu-n crez cuvîntu, Poftim, maicî, căpăstru“. Pletili cî li scoţia Şî pi masî li-arunca. 160 Iei afarî cî ieşa, Foc casîlor cî ni da; Ş-acasî cî rii-ş plecă, Altî nevastî lua, Frumoasî nuntî făsia, 165 Cum îi lezia domnilor Ş-a noastrî, ţiganilor. (1927), Spulbir — lăutarju Neculaj Dima, 67. XCVI „Cîntî-ţ, mîndrî, cînticu, Cî n-i drag ca suflitu“! Iar mîndruţa răspundia: „Aleu, Biţî Cătanâ, 5 Cíñ-oi íñsepi, ş-oj cînta, Fruñza-ñ codru a cădia, Kiatra-ñ gîrlî s-a usca Şî pi noi ni-a auzî Păunasu codrului, » «’ io Iubitu nevestilor, Drăgălaşa feţilor; Şî pi mini m-o lua, Iar pi tini ti-o tăia“. Nisi-asta nu isprăgia 15 Şî Lotrianu cî sosa. „Alei, Biţî Cătanâ, Dă-ni pi mîndra ta di vamî, Sî ti las sî treši în ţarî“. Biţ-aşa cîn-auza, 20 Pi Lotrianu-1 întreba: „Ei, Lotřeni, liftî ra, leu pi mîndra nu ţ-oi da, Cî ni-a dat-o soacrî-mia, Ca sî ţîi casî cu ia“. 25 Nisi-asta nu isprăgia Şî Lotrianu iar vinia, Pi Biţî cî-1 întreba: „Alei, Biţî Cătanâ, Dă-nj pi murgu tău di vamî, 30 Sî ti las sî tresi în ţarî“. Biţ-aşa cî răspundia: „Ei, Lotřeni, liftî ra, leu pi murgu nu ţ-oi da, Cî ni l-a dat socru-ňiu, 35 Ca sî-ni ducî trupu neu, Trupu neu ş-a mîndrii meii“. Niši-asta nu isprăgia Şî Lotrianu iar vinia, Pi Biţî cî-1 întreba: 40 „Alei, Biţî Cătanâ, Hai, îm puşsj sî ni-mpuşcăm, în săbii sî ni tăiem“. Biţ-aşa cî răspundia; „Ei, Lotřeni, liftî ra, 45 Lasî puşca, cî-i hoţascî, Sabiia, cî-i diavoliascî, Hai la luptî, cî-i frăţascî“. Ii la luptî sî luarî, Sî luptarî pînî-n sarî. 50 Cîn fu soarili-n disarî, Fusî luptî cu ocarî; Cîn fu soarili-n tiňgii, Fusî lupta cu mînii. Dar Biţî cî răspundia: 55 „Alelei, mîndruţa mia, Sai, di-ni sloboadi brîuleţu, Cî mă supuni Lotreţu“ ! Iar mîndruţa răspundia: — Aleu, Biţî Cătanâ, 60 Cari v-ăţ birui, Tot um bărbăţăl n-eţ iii. Biţ-aşa cîn1 auza, Pi Lotrianu-1 adušia. Tesacu cî i-1 scoţia, 65 Pi Lotrianu-1 supunia, Biţî iar cî răspundia: „Alelei, mîndruţa mia, Toatî vara an cosît, Nouî căKiţ an făcut; 70 La toati an făcut vîrv, Numa una ni-a rămas; Ş-am pus gîn* la Dumnezău Sî-i fac vîrv cu capu tău“. Niši-asta nu isprăgia, 20 75 Biţî iar sî supunia, Capu mîndri-i răteza, Vîrv la căkiţî făsia, Carnia iei o siopîrţa, în dăsazi iei o puma, 80 Pi murguţ o arunca, în ţarî cu ia pleca, La maicî-sa o.dusia. Maicî-sa cin’ îl vidia, Răpidi cî-1 întreba: 85 „âi-j cu tini, Cătanâ?“ Biţ-aşa cî răspundia: „Na, măicuţî, carni grasî Din liicî-ta sia frumoasî, Cî ia a fost o păcatoasî“. (1928), Valia-sării—Victorija V. Irimija, 17 XCVII Foai verdi peliniţî, âin sî plimbî pin colniţî? Giţî, Giţî Cătănuţî: Giţî cu mîndruţa lui, 5 Pi doi azirj căluşăi încărcaţ cu gălbinei; Cu doi bani îm buzunar, Cu doispresi lăutari. Din doispresi si avia, 10 Nisi-unu nu-1 mulţămia. Numaj Giţî cît grăia: — Deli, mîndro, mîndra mia, Di cîm, mîndro, ti-an luat, Niăi-un cîntic n-ai cîntat; 15 Cîntî-ţ, mîndrî, cînticu, Cî n-i drag ca sufli tu. — Deli, Giţî, dragu neu, Cîn oi sţa ieu di-oi cînta, Munţ înalţ s-or zdrunsina, 20 Văi-adînsi s-or răsuna, Api răsi s-or turbura, Frunza-n codru s-a usca“. Şî însepia a cînta: Munţ înalţ sî zdrunsina, 25 Văi-adînăi sî răsuna, 21 Apili sî turbura, Frunza-n codru sî usca. Şî gersu cîn îl urca, Copasi ramuri vărsa, 30 Ipimî di om saca! Da sini rii-o auza? Păunaşu codrilor, Vătafu haidusilor; Înăintî li işa 35 Şî cîtri Giţî grăia: — Deli, Giţî, dragu rieu, Nu posiu sî ti sufîr ieu: âi cat pi moşîia mia, Cî jeu sin' stăpîn pi ia? 40 Ti plimbi pin ia cîntîn, Munţ înalţ zdrunsinîn, Văi-adînsi răsunîn Şî frunza-n codru săcîn Şî fîneţîli-ncurcîn. 45 Or pi mîndra rii-o dai Aii» Or sî stai, sî ni luptăm, în săgii sî ni tăiem; Şî cari pi cari ni-on dovidi, Asela pi mîndra s-o ia. 50 — Ba la luptî ni-on lupta7 Da ieu dizmî nu ţ-oi da. Sî luptarî într-o zî, Soarili pîn asfinţi. La luptî si s-a luptat, 55 Ra-ntîmplari s-a-ntîmplat: Lu Giţî mult îi păsa Sî-ş scapi pi mîndrî-sa; Brîu i sî diznoda, Cîtri fimei grăia: 60 „Deli, mîndrî, mîndra mia, Ia, lasî calu di frîu Şî puni-rii pustiu brîu, Cî-m puni capît Codrianu, A rieu, s-a tău dusmanu“! a ' > ^ y 65 Iar fimeia si-n grăia? „Cari pi cari v-ăţ dovidi, Tot um bărbăţăl ri-eţ Iii“. Da Giţî cin' auza, Capu-n zios cî şî-1 pleca, 70 Cu dinţî di brîu ţîma, La Codrianu sî supuma; 22 Diodatî cîn îl trîntia, Pînî-m brîu îl îngropa, Paluşu îi straluśia, 75 Pintr-însu îl petreśia, Drept în douî-1 răteza, îl tăia, şî-1 îngropa; La fimei sî-ntorsia Şî digrabî-i porińśja, 80 Frumoasî masî faśia, Cu plosca ńi sî śiństia Şî cu gur-aşa grăia: „Deli, deli, mîndra mia, în az-varî an cosît, 85 Şăpti clăi fîn an făcut: La şăsî vîrf li-an făcut, Numa una-j fundăsitî; Ş-aşa ieşti gîndu ńeu: Sî-i fac vîrf cu capu tău“... (1927), Văsîj — Ivan Juga, 65. CÎNTICU BADJULTJJ1 XCVIII Dj-alaiuria, prim plajuria, Umblî turśi tot kitiş, Cu paluşy rostogolişy. Di cătat pi śini-ńi catî? 5 Tot pi Badju crîşmariu; 1 Alecsandri, 124—127 „Badiul"; Alexici, 27; Candrea, Den-susianu, Sperantia, I, 331 (din Covurlui); Caranfil, 76—87 „Badiul Crişmariul", Costin L., Mărgăritarele Banatului, 37 „Bogdăneasa"; Furtună, 23, 26; S. FL Marian, Poesii pop. române, I, 128—141; C. N. Mateescu, Balade, 71; Pamfile, 81 „Badiul“; Păsculescu, 280—283; G. Dem. Teodorescu, 538; Tocilescu, I, 71, 75, 729 (din Putna), 1245; Rădulescu-Codin, Kira-Kiralina, 26; A. Vasiliu, 8; Arhiva Dobrogei, 1,107; Contemporanul, VI, 512 (cules de M. Schwarz-feld); Floarea Darurilor, I, 238; Poporul (B.-Pesta), V, 253; Şezătoarea, V, 61; VI, 119; XII, 205; Ion Creangă, IX, 42 (din Tutova); XIV, 23. V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sărat, I, 15. Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în voi. V al colecţiei. 23 Încî zîua-i cîrsjumariu Şî-ncî noaptia măsilariu: Măsilarju tursilor, Hăngeriu zîdovilor. io Iarî cît rii-a căutat, Pişti Badiu nu rii-a dat. într-um munţi s-a urcat, Zios pj-o luncî s-a uitat; Cîm pi luncî sî uita, 15 Pi Băduliasî rii-o vidia: Flori în grădinî-rii muta, Busuioc cî-n răsădia. Iar tursi c-o cunoştja Şî la dînsa cî-n vinia, 20 Bunî-zîua cî-j didia: „Băduliasî, tu, frumpasî, Spuni di ţ-î Badiu-acasî. Di-i în casî, zî sî iasî; Di-i la gii, 25 Zî-i sî gii; Di-i la cramî, Pas di-1 kiamî; Di-i în tîr(g) la carni grasî, Trimeti, sî vii-acasî; 30 Cî nu-l cătăm di vun rău Şî ii bun ioldaş a neu; Avem bani mult di-a număra Şî moşîi di-a hotărî.“ Băduliasa Ci-n zîCia? 35 „Tursilor, spafiilor, Di sinsi ani şî ziumătati N-an văzi' pi Badiu, fraţi“. Iar tursi si rii-ş făsja, Cî vidia cî-i minCiunia: 40 Mîna pi dînsa-m punia Şî-n casî cî rii-o băga, Ţîţîli cî-i sc.izîla, Sari albî presîra. Băduliasa si făsia? 45 Cî vidia c-o ustura: „Tursilor, spatiilor, Ia, stat, nu mă prăpădit, Cî pi Badiu rii-1 găsît Intr-o riicî kimnisioarî; 50 Da îi riicî, di niriicî: Kimnisioara-i cu sinzăăi di uş, 24 Cu ăinzăCj di but; Ja, tot but şî bărlăzeli, Dj-o sutî sinzăsi di vedri: 55 Oca Ţarigrâdului, Măsura-mpăratului“. Iar tursi cîn rii-auza, Frumuşăl sî bucura, La Eimniţî c-alerga, 60 Uşîli cî li strica Şî pi Badiu rii-1 găsa Tuma-ri fundu Kimniţî, Lîngî ăepu iebuţî. Iei tot îm bia, şî-ri vesălia, 65 Di niminja nu gîndia, Niminia cî nu-ndrăznja. Jar un tur(c) cam mititel: Mult ie gol, îi vai di jel! Iei di zîli sî lăsa 70 Şî-năinti cî merzja, Mîna pi Bad^u puma, Toţ turCi cî-n tabăra, Pi Badiu pi mînî ni-1 lua Şî-ii casî cî ni-1 băga; 75 Şî-ncî ii cî ni-1 lega C-o sforiţî di mătasî, Împletitî viţa-n şasî. Şî ij, veri, ni-1 lega ¿ios, la stîlpu hornului, 80 La dogQaria focului, Cum îi păs voinicului. tfi-1 bătia, rii-1 skinzmia Cu latu paluşului Curmezîşu Keptulm. 85 Şî-ncî, veri,-l măi bătia Cu sfîrcu gîrbaCiului Pi faţa obrazului. Văzu Badiu c-a sî Kei, îş deti sfatu la fimei: 90 „Băduliasî, tu, frumoasî, Si tot stai tu, mă priveşti Şî nimic nu folosăşti? în kiliparî ca sî-ni intri, Puni faţî la £iHalî, 95 Prinăeni la condeialî, Buzî moi la ruminialî; Şî tu, mări, ca sî-ţ iej, 25 Ia brîu lat, din Ţărigrâd, Sinsi galbini cotu-i luat. 100 Poali di galbini sî-ţ umpli; Şî-n casî cîn ai intra, Sî ti fasi-a-nKedeca, Gălbiori n-ei răvărsa; Iar tursi cîn ni-aş vidia, 105 Dim bătăi m-ăr conţină“. Băduliasî ¿i făăia? în kilioarî cî-ş intra: Puma faţî la giljalî, Prinseni la condeiall, 110 Buzî moi la ruminjalî; Şî brîu cî şî-1 lua Şî pi dînsa-1 înâinzia, Un capît tîrîş lăsa, Poali di galbini umplia. 115 Cu ia-n casî cîn' intra, Sî făsia a-nkedeca, Gălbiori cî răvărsa; Iar tursi cîn rii-ş vidja Şî măi tari ni-1 skinzjuia. 120 Iarî Badiu măi zîsia: — Băduliasî, tu, frumoasî, Cu stătu di zjupiniasî, Si tot staj, şî mă priveşti Şî nimic nu folosăşti? 125 Da tu, mări, ca sî-ţ iei Cofili, ca florili; Cogeliţa, ca crăiţa, Sî ti fa^i-a dusi la apî, Ca tursi sî nu prisiapî. 130 Băduliasî si-n făsia? Cofili cî li lua, Cogeliţa, ca crăiţa; Sî fă^ia a dusi la apî, Ca tursi sî n-o priCiapî. 135 Cîm’ pi pQartî cî-ş ieşa, Cofi-m pămînt cî trîntia, Ţăndăreli li făsia; Cogeliţa-m mînî-ş lua, La Neculsia cî-ni pleca; 140 Di la inimî-n ofta, Di lăcrîni di-agia-n zăria, Nisi curtia nu nimerja, Di-o sluznici cî-ntreba: 26 — Uni şădi NeculCia? 145 — AiCi şădi Neculăja; Da-ntr-o nicî kiligarî, Cu vo douî, trij curvuşoari: Una-1 Kişcî, Una-1 muşcî, 150 Una cu ¿in ni-1 stropeşti, Frumos faţa-j rumineşti“. Băduliasa, cîn acolu di-aziunzja, Buna-zîua cî rii-ş da; Iar Neculsia cîn o vidia, 155 Iei din gurî nj-o-ntreba: — Aleo, cumnăţîca mia, Mă mir ăi vînt a bătut, Di la mini n-ei vinit? — Păi tu bei, şî-n vesăleşti, 160 Di frati-tu nu gîndeşti, Cî tursi ni-1 skinziuiesc“! Iar Neculsia cîn auza, Di-um pahar di gin umplia, Mîna cumnati-sî cî-i da. 165 Ia dim mînî i-1 lua Şî sî făăia cî ia-1 bj[a; Da ia-n sîn cî şî-1 turna Şî din gît nu măi merzia, Cî di sjudî ăi-i jera. 170 Iar Neculsia ¿i zîCia? „Algo, cumnăţîca mia, Tu năinti sî ti duCi, Cî j-oi vini măi pi urmî, Huhurîn şî kiotin 175 Şî din KistQali, mări, dîn Şî dim buzdugan zvîrlin. Iar ii cîn ti-a întreba: „Aseîa si-ar Hi sî Kii“? „Asela-i negustor di boi; 180 C-a vîndut sirezîli Ş-acu bia dobînzîli; Şî j-an da* şî noi doj boj, Ca sî-1 găzduim şî noi“. Iar Neculsia ¿i făâia? 185 Iei din casî cî-m pleca, Huhurîn şî kiotin Şî din Kistoali, mări, dîn. Cîn acolu s-aprokiia, Iar tursi cî ni-1 vidia, 27 190 Pi Băduljasa o-ntreba: — BăduHasî, tu, frumpasî, Da asela sj-o sî-n fiii? — Asela-i negustor di boi: A vîndu’ sirezîli 195 Ş-acu bia dobînzîli; Şî i-an da' şî noi doi boi, Ca sî-1 găzduim şî noi“. Cîn Neculsia s-aprokija, Cu buzduganu zvîrlja, 200 PQarta ţăndîri-o făCia. Jar tursi cîn ni-ş vidia, La o parti sî didia; Iei în casî cî-nj intra, Iei din gur-aşa striga: 205 „Băduljasî, tu, frumoasî, Ia, scoati di-o vadrî di gin, Cî măcar c-o fii puţîn“. BăduHasî si făsia? La Kimniţî sî duăia, 210 Vadra di gin c-o scoţia Şî pi masî m-o puma. Da Neculsia si făsia? Di-um pahar di gin umpHa Şî pi masî cî-1 punia. 215 Iar Neculsia ¿i făsia? Vadra di pi masî lua Şî la gurî c-o punia, Tuma-n fun(d) sî răsufla Şî la vorbî sî lua: 220 „Turcilor, spafiilor, Nu v-ă robu di vînzari, Sî vî-1 cumpîr cu părali? Di trii ori cu gălbion, Di trii ori cu bam mărunt, 225 Cî la mini pria sîm’ mult. Iar tursi ¿i mi-ş zîCia? „Nu n-i robu di vînzari Şî n-i robu di Kerzari“. Iar Neculsia si făsia? 230 Iei, mări, cîn' auza, Pahar îm mînî-ş lua Şî din gur-aşa zî&a: „Aâest păhărel di gin Sî Cinstim pi-aist creştin: 235 Nu-i cu caii sî beu iey, 28 Sí ñi-1 bia uñ frati-a ñeu“. Cím paharu i-1 didia, leí diñ gur-aşa zîsia: „Aleo, frati Badiuli, 240 Cun ti-ai da* tu priñs, legat, La babi cu círpi-ñ cap? leu îs voinicu Comanac, Sí vez tursilor éi-añ sî li fac!" Cím paharu i-1 didia, 245 Pâluş diñ siobotî scotia, Sforili ci li tăia, Badiu-ñ Kisioari-ñi săria; Şî sí punia spati-ñ spati Şî la turái cî ñi-s tăia; 250 Şî ni-j tăia, mări, grîieşti Şî ni-i lega, mări, znopeşti. Iar Neculsia cí-ñ zîâia: „Aleo, cumnăţîca mia, Scoati si ai bun íñ casî, 255 Cî ţ-î casa cu năpastî". Băduliasa si făâia? Scotia si iera bun íñ casî. Şî la turéi si ni-ş făâja? Sus, îm pod cî ni-i suia: 260 Lua Badiu cîti doi, Băduliasa cîti unu Şî Neculsia cîti trii; Şî-m pod cî ni-i suia. Îndatî Neculsia poríñsia: 265 Pai cu braţu adusia, Sî casa cî ñi-o-ñfunda, íñ kibrit cî scăpăra, Foc la pai cî didia. Pînî para di-ş işa, 270 Ii dioparti cî ni-ş sta; Cîn-îş para di-ş işa, Neculsja diñ gurí zîsia: „Aleo, frati Badiuli, Cum îţ ardi curţili!” 275 Iarîş Badiu si zîsia? „La' sî ardî, f... -li-aş, Di nimic nu-s păgubaş: Di siñáizaéj di mascuri graş, Cî li ar(d) slăninili 280 Şî li curg unturili". (1928), Colacu — cobzariu Marin Curtjanu, 78, XCIX D-alaiuria, pim plajurja, Di cătat pi cini-n catî? Tot pi Badiu cîrciumariu, Cî ri-i zîua cîrciumariu 5 Şî ri-i noaptia măsilariu: Măsilariu tursilor, Hăngeriu zîdovilor. Da tursi si mi-ş făcia? Colia-n vali scobora, 10 Cu douî feti-n vorbia: „Feţilor, sîrboajCilor, Pi Badiu nu 1-aţ văzît? Cî noi, mări, v-on dărui Di tot turcu gălbioru“. 15 Da tursi si mi-ş făcia? La Bădjuliasî merzia Şî din gurî rij[-o-ntreba: „Bădiuliasî, tu, frumoasî, Cu oki di curv-aliasî, 20 Dîntr-um milion aliasî, Uni ţî s-a dus Badiu? Dă-i în casî, zî-i sî iasî; Dă-j în tîrg la cami grasî, Du (-ti) dă-i zî sî vii-acasî; 25 Cî nu-1 kemăm dă vun rău, Şî, mări, di-un jurdaş di-al meu; C-aven galbin di-a-mpărţî Şî moşîi di-a hotărî“. Bădiuljasî si-j zîcja? 30 „Nisi în casî, ca sî-rii iasî, Nisj în tîrg la cami grasî, Ca sî-j zîc sî vii-acasî. Da-i în fund di Kimnisioarî, Savaj, c-o sutî di but; 35 Ş-auz sepu scîrţîindî, Vinu-n ocî şuruindî Şî rokiţa fîşîindî". Iar turCi cîn mj[-auza, Unu pişti altu-ş da 40 Şî la Badiu mi-ş intra; Tabăra di mi-1 lega C-o sforiţî di mătasî, Împletitî viţa-n şasî. Şî-n casî mi-l aduqa, 30 45 2os, la horn cî rii-1 lega: 2os, la stîlpu hornului, La dogoaria focului, Uni-i păs voinicului; îsfi-1 bati, şî rii-1 skiriziuieşti. 50 Văzu Badiu c-o sî Kei, Deti sfatu la fimei: „Bădiuliasî, tu, frumoasî, Dintr-um milion aliasî, Si stai tu dă mă prigeştj 55 Şî nimic nu folosăşti? Du-ti-n fun(d) dă Kimnisioarî Şî dăscui ¿ia lădiţî: Ia galbini cu poala Şî ti fă-ti-a-nkedeca, 60 Ca galbini dă-i vărsa, Dor tursi m-or măi lăsa“. Iar tursi si rii-ş făsia? Tot măi rău mi-1 skinziuia. Iar Badju si mi-ş făsia? 65 Iar deti sfatu la fimei: „Bădiuliasî, tu, frumoasî, Cu oki dă curv-aliasî, Si stai tu dă mă priceşti Şî nimic nu folosăşti? 70 Ia cofi, ca florili; Cogeliţa, ca crăiţa Şî ti fă-a ti du la apî, Ca tursi sî nu prisiapî. Ia crîşmuţî d-a rîndî; 75 In capîtu crîşmilor Pi frati-riiu rii-1 găsăşti.“ Ia cofili-ş lua Şî-năinti cî pleca, Crîşmili di-a rîndu li lua; 80 în capîtu crîşmilor Pi cumnatî-su-1 găsa. Iar iei cîn rii-o vidia: — Aleo, cumnăţîca mia, La mini or si-ai vinit? 85 Or galbini i-ai fîrşît, Or strai ai ponosît, Dă la mini d-ai vinit? — Ni£i strai n-am ponosît, Nisj galbini n-am fîrşît; 90 Da tu bei, şî vesăleşti, 31 Dă frati-tu nu gineşti, Cî ni-l bat, ňi-1 skiňžiujesc“. Iar frati-su Neculsja si spunja? „Aleo, cumnăţîca mia, 95 Ia, ti fă-a ti du năinti, Cî ieu rămîi măi pi urmî“. D-o vadrî di vin seria, Tuma-n fund o răsufla. Iar iei pleca 100 Díň gurî huhurîn, Dîn kistoali tot dîn. Iar turši cî mi-ntreba: — Šini jesti ašela? — Ašela-i negustor di viti, 105 C-a vîndut sirezîli Ş-acu bia dobîfizîli; Ş-a vinit şî rîndu ňeu, Sî-1 găzdăluiesc şî ieu. Iei acolia cîn sosa, no Aga afarî cî-n| işa Şî pă iei cî ni-l vidia, Šialmaua díň cap îj[ řica; Iar Neculšia si-j[ spunia? „Aleo, ago, dumnjata, 115 Sau cî ieşti-uft fărmăcat, Di fimei cî ieşti stricat, Dă šialmaua ţ-a kicat“. Iei în casî cî intra, Pă Badiu legat îl găsa 120 Şî dîn gur-aşa zîsia: „Iartî-ni, D^amni, greşala, Cî dau frati-nju palma“, Ş-o palmî cî îi didia Şî dîfi gurî-1 žiudeca: 125 „Aleo, fraţi Badiuli, Cum tu te-i lăsat? Ti-a pus nişti babi žios“. Ş-afarî cî mi-ş işa, Pâluş pi arcuş trăzia 130 Şî dîn gurî-i žiudeca, Şî dîm paluş ňi-i šioplia Pînî cînd îi isprăvia Şî dîn gur-aşa-i zíšia: „Aleo, fraţi Badiuli, 135 Zvîrli tu cîti doi, Cî ieu oi lua cîti trij[ 5? Şî tot îm pod sî-J aruñcam". Foc la casî cî-n didja, Dăparti sî dăpărta 140 Şî dañ gur-aşa-nj zîsia: „Vai, saraśi Badiuli, Cum îţ ard casîli!“ Iar Badiu śi mi-ş zîsia? „La(sî) sî ardî, f ...-H-aş, 14G Dă nimic nu-s păgubaş: Dă ciñzacj dă mascuri graş, Cî li ard zlăninili Şî li curg unturili Pi toati drumuli“. (1928), Herăstăy — lăutarju Neculaj Cîtu, 65 C Umblî turśi alăj[uria, D-alămna, pim plaiuria, Întrebîndu-ş di Badiu, Di Badiu cirśiumaru, 5 Cari-a fos’ zîua crîşmar, Íñsí noaptia măsilar: Maśilaru turśilor, Hañgeru žídanilor. íñsí turśi śi-ńj faśia? 10 Acasî la Badiu traźia, Pi BăduHasî-ntreba: — Băduhasî śia frumoasî, Cu statu di ziupimasî, Cu oki di curv-aliasî, 15 Acasî-i Badiu? — Nu-i acasî. — Di-j acasî, Zî-i sî iasî; Di-i íñ gii, 20 Zî-i sî gii; Di-i în tîr(g) la carni grasî, Trimeti, sî gn-acasî.“ Iarîş turśi śi faśja? Navalí la Badm da, 25 Ńi-1 prindia, şî ńi-1 lega Cu sforiţî di mătasî, Împletitî giţa-fi şasî; S3 £ios, ia stîipu hornului, La dogoaria focului, 30 Undi-i pasî Badiului. Darî Badju si zîsia? „Băduljasî sia frumoasî, Cu oki frumoş di curv-aliasî, âi stai, mări, şî prigeşti 35 Cîn tursi m-a conziurat Şî pi mini m-a legat? Ia cofili, ca florili, Cogeliţa, ca crăiţa, La frati-neu sî ti duăi, 40 La frati-ruu Neculsia“. Bădulias-asa făsia: * i « La Neculâia sî duâia Şî din gur-aşa-i grăia: „Bei, cumnaţi, vesăleşti, 45 Da la Badiu nu gîndeşti; Cî tursi l-a conziurat Şî-i legat, şî-i ferecat Zios, la stîipu hornului, Undi-i pasî Badiului.“ 50 Da Neculsia si făsia? O canî di gin seria, Di sinsi vedri ş-o oca Şî di duşcî cî ni-o da Şî la Badiu cî-rii pornia. 55 Iar turâi cîn ni-1 vidia, Tot pi Badiu-1 întreba: — Da asela si sî hii? — Ia, un negustor di vasi, Cari-a vîndut vaăili 60 Ş-acum bia dobînzîli". Şî Neculsia si făăia? Drep(t) la Badiu-ni tresia Şî frumos ni-1 dizlega Şî din gur-aşa-i grăia: 65 „Bati tu mizloasili, Cî li ştij soroasili; Bat şî ieu laturili, Cî li ştiu potesili“. Ş-amîndoi cî sî puma, 70 Pi tot tursi rii-i tăia, Şăpti grămez rii-i făsia Şî foc casîlor dădia. Cari cum pi drum tresia, 34 Tot pi Badiu căina: 75 „Oi, săraci Badjuli, Cum îţ ardi casîli!“ Iar Badiu ¿i-ni zîsia? — La(sî) sî ardî, f...-li-aş, Di riiriic nu-s păgubaş, 80 Numaj di-o sutî ¿inzăsi di măscuraş. (1927), Nerezu — lăutarju Tgadir Albineţ, 38. CI Pi iâi, pi eolia, Umblî turái adipâ Dupî Badm crîşmariu. Cu BăduHasî sî-ntîlma, 5 Pi BăduKasî-ntreba: „Băduliasî sia frumoasî, Cu stătu di zmpîmasî, Cu oki di curv-aliasî, Undi îţ ieşti Badm? 10 Iesti-ñ ¿ii, ca sî gii, Sau în tîrg la cami grasî, Ca sî gn-acasî?“ Da BăduHasî si-a zîs: „Nu-i íñ gii, ca sî gii; 15 Niéi în tîrg la cami grasî, Ca sî gn-acasî. Iei s-a dus íñ Eiviniţî Ş-a-fisercat um butoi di ¿in: Unu, pînî-n douî; 20 Unu, pînî-n nouî“. Cî jel c-adorma, Cu pâluşu pi Eept iera. Turái la iei cî intra, Patru palmi luj cî-j da; 25 Da Badm nu sî treza. Atuñéi turái si făsia? C-o sforiáicí di mătasî-1 lega, Pín* la Qasî-1 aziuñzia. Da Badiu éi-ni zíéia? 30 — BăduHasî áia frumoasî, Di éi stai, di mă prigeşti Cun turái m-a legat? — Si sî fac Badiului? 35 — ia cogiliţa, ca crăiţa, 35 Cofiii, ca florili Şî du-ti în kiviniţî, Ia o poalî di galbini, Fă-ti a ti-nkedica, Galbini cî i-ai vărsa“. 40 Tursi cî vidia, Măi rău cî-1 lega; Da iei si zîsia: „Băduliasî sia frumoasî, Du-ti-n Dunîria, 45 Cogiliţa sî rii-o frînzi Cof iii sî li fărîrii. Sî ti dusi la frati-riiu Neculâia, Sî-i spui ca sî gii-ndatî Ca di la tursi sî mă scoatî“. 50 La Neculâia aziunzia, Cu patru curvi iera: Pi una ni-o săruta Şî pi alta rii-o muşca, Pi una cu gin rii-o stroKia 55 Faţa di j-o rumenia. Ja cîn aziunzia, Lu Neculsia cî-j spunja: — Măi cumnaţi Neculsja, Tu stai, ŞÎ ti vesăleşti 60 Şî di Badiu nu gîndeşti? — Băduliasî sia frumoasî, Cu stătu di ziupîmasî, Cu oki di curv-ahasî, Tursi cî ti-or întreba: 65 „Sini ieşti asela Cari ¿ini, Din guriţî kiuindî, Din Kistoali slobozîndî, Dim buzdugan azvîrlindî?“ 70 Sî spui cî-i negustoraş, C-a băut dugenili Ş-acum bia dobînzîli. Im poartî iei c-aziunzia, Calu cu potcgavili 75 îm poartî iz£ia, Iei din gurî kima, Din Kistgali sloboza 36 Şî áiñ gurí mi zísja: „Băduljasî šia frumoasî, 80 Sí-ñi daj-o vadrî di gin, Ca sí tí-1 íñáerc di-i bun; Da-ñi-o vadrî pin la nouî“. Di pi cal discălica, Íñ ogradî cí-ñi intra, 85 Záéi focuri sloboza, La turši íñ casi intra Şî pi turši îi întreba: „Nu v-ă robu di víñzari, Sî-1 cumpănes' cu părali?“ 90 Darî turši ši zíéia? „Nu n-i robu di víñzari, Ši n-i robu di fcerzari“. Iei la Badiu c-aziuñzia, Patru palmi cî-i trăzia, 95 Diñ gurí ñi-1 žjudeca: „Ei, saraái Badiuli, Cum ti leg muierili!“ Jel sfşara i-o tražia Cu pâloşu sî răpeza, íoo Pi tot turši ñi-i tăia Şî-m pod pi toţ îi suia, Foc la casî li punja. ,Ja, saraši Badiuli, Cum îţ măi ard casîli!" 105 Darî Badiu răspundia: „La* sí ardî, f..,-li-aş, Nu-s di niñic păgubaş, Numai di siñsizási di slăninaş: Cî li ard unturili HO Şî li curg grăsîmili". Iei cu Badiu ši făsia? Iñ gurí sî săruta: „Mulţămes', măi Neculšio, Cî di la păgîni m-ai scos“. 115 Amîndoi cî sî punia Şî nouî zîli cî-ni bia: Fiicari nouî vedri; Badiu nouî vas-avia Şî pi toati ni li bia. (1927), Neřežu — Săndulaki Stojan Creţu, 53. 37 Cil Umblî, mări, umblî, dragî, Umblî tursi într-aleiiiri, într-aleiurj, şî pi plaiuri. Di cătat pi sini-ni cati? 5 Tot pi Badiu cîrsiumaru, Cî zîua ri-i cîrâiumar Şî noaptia n-i măăilar: Măăilaru tursilor, Hăngeru zîdovilor. 10 Da tursi cît a umblat, Ii di Badiu n-a măi dat. Sus, pi munţi s-a urcat, în zios pi luncî s-a uj|tat, Pi Bădulias-a văzut-o 15 Flori în grădini puin Şî busîioc răsădin. Da tursi cîn o vidia, Pi loc ni-o şî cunoştia Şî la dînsa sî duăia. 20 „Bună-zîua, Băduliasî. Băduliasî, tu, frumoasî, Cu stătu di ziupîniasî, Cu sprînăiana tras-aliasî, Şî din douîsprăzăăi scoasî, 25 Uni-i Badiu? Zî-i sî jasî. Di-i în casî, zî-i sî iasî; Di-i în gii, zî-i sî gii; Di-i în tîr(g) la cami grasî, Trimeti, sî gii-acasî; 30 Cî nu-1 poftin niăj di-un rău Ş-avem bani di socotit, Şî moşîi di "hotărît." Băduliasî prisepia Cî tursi o minăjunia, 35 Adivăru li-1 didja: „Di trii ani şî ziumătati Badiu nu-rii măi ieşti, fraţi“. Da şî tursi priâepja Cî dînsa ni-j minsiunia; 40 Mîna pi dînsa punia, Ţîţîli îj scrizîla, Sari albî presura. Băduliasî si făăia? Ja di moarti sî-ngroza: 88 45 „Turcilor, scafiilor, Măi marj mustafiilor, Stat, şî nu mă omorîţ, Pi Badiu a sî-1 găsîţ: Doarmi-m besiu kefăluit, 50 Cu paluşu-m masî-nttipt. Sî nu-i bat di rakiu, V t " a7 Si-i di ginu marmazîu, Cules tţ>amna măi tîrzîu.“ Da tursi, cîn auza, 55 Foarti mul(t) sî bucura: Unu pişti altu da Şî la Badju-m beăju intra. Da cîţ di mult cî iera, La Badiu tot nu-ndrăzn^a! 60 Da un tur(c) măi mititel — Şî mult îi, of, vai di jel — Cîtri turăi cî rii-ţ grăja: „Gelu, Gelu, bre aga, Ia, daţî-1 pi mîna mia, 65 Sî prigiţ si i-oj lucra“. Iei di zîli sî lăsa Şî la Badiu rii-ţ merzia, Frumuşăl cî ni-1 lega C-o sforicî di mătasî, 70 Împletitî giţa-n şasî; Şî-ri casî cî rii-1 dusja. Da aiăj uni-1 lega? 2ios, la stîlpu hornului, La dogQarja focului. 75 Ş-aşa bătăi âi-i da: Cu pana gîrbasiului, La sfîrcu obrazului; Cu latu paluşului, Curmezîşu KeptulujL 80 Badju, văzîn c-ar sî Kei, Deti cuvîn(t) la fimei: „Di si stai, şî mă priceşti, Cî niriic nu-rii folosăşti? Ia, ja, mări, tu keili, 85 Discui cămărili, Puni faţî la gilialî, Buzî moi la ruminialî; Ia galbini îm pgala ta, Fă-ti a ti-ntedeca, 39 90 Galbini i-ai rîsîKi, Turái dQar mă m-or slă£i". Keili cî li lua, Cămărili discuia, Punia faţî la ¿ilialî, 95 Buzî moi Ia ruminialî; Galbinj îm poalî lua, Íñ casî sí-ñ£edeca, Galbini îj rîsîKia, Turái măi rău skiñzjuja. 100 Iar Badiu cî măj vorgia: „Di âi stai, şî mă priceşti? Tot niñic nu-nj folosăşti. Ia, ja, mărj, tu, cofili, Fă-ti-a ti duâi la apî, 105 Turái sî nu ti prisiapî; Şî tu sî-ni-apusi Pi uliţa zîdoviascî, La crişma éia arminiascî, Pîn la frati-niu Neculsia, no Ca sî gii pîn-aisia.“ Ia cofili li lua, Pi uliţî sî duâia, Pi Neculája îl găsa într-o nicî Kivnisia — 115 Făcutî numa di vârî, Pintru mari răcorialî — C-o fetiţî di zîdan, Cu una di lipovan Şî una di moldovan; 120 Una-1 muşcî, una-1 Kişcî, Una-i puni-m pahar gin; Şî cu ¿in cî rii-1 stropeşti, Frumos faţa-i rumineşti. Băduliasî aziuñzia: 125 „Bei, cumnaţi, vesăleşti, Di frati-tu nu gîndeşti: Cî iei stă la stîlp legat Şî-i di turái íñcoñziurat; Ş-aşa bătăi si-i dă: 130 Cu pana gîrbasiului, La sfîrcu obrazului; Cu latu paluşului, Curmezîşu Septului''. Neculéja, dac-auza, 135 Iei digrabî porînâia, 40 O vadrî di gin scoţia Şî la gurî rij-o punia Şî pi toatî cî rii-o bia; Di-um pahar măi rămînia, 140 Bădulesî i-1 didia; Sî-1 îngiţî> nu putia. Neculăia cît rii-ţ grăia: „Cumnaţi, cumnata mia, Tu acasî ni ti du, 145 leu la voi c-oi vini Cu banta dipi mini; Şî turăi ti-or întreba: „Sini jesti aăela"? Tu adivăru 1-ei da: 150 „Iesti-un negustor di boi, Şî trazi-n gazdî la noi; Ş-a vîndu' sirezîli Şî ş-a scos capitili Ş-acu bia cîştiurili“. 155 Ja acasî sî duăia Şî Neculăia cî vinia. La poartî, cîn aziunzia, Cu buzduganu zvîrlia, PQarta ţăndîri-o făsia. 160 Tursi cît di mult iera, Tot mereu ni sî stolia, Pi Bădulias-o-ntreba: — Sini ieşti asela? — Si, îi un negustor di boi 165 Şî trazi-n gazdî la noi; Ş-a vîndu' sirezîli Ş-a scos capitili Ş-acu bia cîştiurili Şî-nsiarcî ginurili; 170 Ginurili di mănoasî Şî cîrsiumăriţ di frumoasî; Ş-a vini* şî rîndu rieu, Aziuta-i-ar Dumnezău“! Neculsia cîn aziunzia, 175 Bună-zîua li didja: — Tursilor, boierilor, Măj[ mari mustafiilor, Nu v-i robu di vînzari, Sî vî-1 cumpîr cu păr aii? 180 7- Nu n-i robu di vînzari, Si n-i robu di Kerzari. 41 Şî Neculsia porînsja, Dj-o cofî di ¿in scoţia Şî la gurî o punia 185 Şî pi toatî cî rii-o bia; Ca um pahar rămînia, într-um pahar îl punia Şî din gurî povestia: „Şî ais(t) pahar di gin 190 A sî-1 bia un ¿et creştin“. Pi lîngî Badiu tresia, Şforili i li tăia, Ginu cî i-1 didia Şî douî palmi-i trăzia; 195 Şî pi tursj rii-ţ tabăra, Pi tot snopuri ni-i lega, Sus, îm pod îi ridica Ş-afarî cî ni-ţ işa Şî Neculâia cît grăia: 200 „Alei, fraţi Badiuli, Ia, ia-ţ tu si aj măi bun“, âi-avia măj bun îş lua Şî foc casîlor li da Şî la crizmî sî duâja 205 Şî pi băut sî punia. — Vai, săraăi Badiuli, Tu sersi băuturili, Şî cum îţ ar(d) casîli! — La’ sî arzî../tu-le-n c... 210 Cî nu-s pusî la loc bun, Şî-s pusî pria lîngî drum! Nu ri-i cî ar(d) casîli, Da ar(d) sinzăăj di godănasi: Godănasj cu porăi bătrinj; 215 Li ar(d), mărj, trupurili Şî li curg unturili. (1928), Văsîi—Ivan Iuga, 65. CORBIA1 cm Pintri Săbij, pintri ¿îi Majca blastîmî la fii: 1 Alecsandri, 86—92 „Codreanul“, 141—142 „Corbac“, 144— 147 „Novac şi corbul", 156—157 „Bujor“ (pentru a se vedea inter- 42 „Du-ti, fiu, sî nu măi fii! Maica dă cîn ti-a făcut, 5 Ni^i-um bini n-am avut“. Iar Corbia, cîn auza, Şaua pă cal cî-ş puma, La cîmpii sî limpeza, La o crizmî mi-ş trăzia, 10 D-o vadrî dă vin sena, Tuma-n fund o răsufla; Ş-afarî cî mi-ş işa Şî pă cal încălica Şî blăstămu 1-azunzia, 15 Zos după cal mi-1 dicHa. O corbpaicî cloncănia, Iei dîn gur-aşa-m zîsia: „Ja, taăi tu, corboaicî, Nu măi cloncăni; 20 Cî dac-oi muri, Sînzili n-ei bia, Carma n-ei nrînca. Ia-n dezeţălu cu inelu Şî la maica sî rii-1 dusiţ, 25 Im bătături sî-1 lăsat.“ Maica si mi-ş făsia? într-o zoi di diminiaţî sî scula, Aşkii îm poalî strînzia, Dezeţălu îl găsa 30 Şî dîn gur-aşa-n zîsia: polările); Bibicescu, 329 „Mîrza Voinicul“; T. Burada, O călătorie în Dobrogea, 151—156; Buzdugan, II, 127; Candrea, Densusianu, Sperantia, I, 288 (din Putna); Furtună, 41; Georgescu-Tistu, LXXIV, XCVII, XCVIII; Hodoş, Poesii poporale din Bănat, II, 72 „Mîrza“ ; S. FI. Marian, Poesii poporale române, I, 116—127 „Voinicul scăpat“; C. N. Mateescu, Balade, 35; Niculifă-Voronca, 765; Pamfile, 24, 26, 30, 31; Păsculescu, 224, 228; Pompiliu, Balade poporale române, 36—39 „Gheorghe“; G. Dem. Teodorescu, 527, 531; Tocilescu, I, 147, 149. 179, 191, 1224, 1256; A. Vasiliu, 14; Gazeta Ţăranilor (Argeş), I, n-rul 16 (din Dîmboviţa). V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sârat, I, 17; II, Focşani, 1934, pag. 3; M. Gregorian, Folklor din Oltenia de sud (în Ethnos, I 2, pag. 167; II, fasc. 1—2, pag. 223). Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în voi. V al colecţiei. 43 „Cari-ş blastîmî fiu, N-ar răbda-o pămîntu! Cî ieu ni l-am blăstămat Şî di dînsu m-an lăsat“. 35 La temniţî, la Opriş, Uni sădi Corbia-nkis, Dă nouî ani dă cin' şadi, Nouî anj[ şî zumătati: Ii bati barba braţîli 40 Şî mustaţa coatili Şî kica călcăili. Iar jel si mi-ş făsia? La maicî-sa trimetia. Iar maicî-sa, cîn auza, 45 Maicî-sa cî mi-ş pleca Cu douî, tril ouşoari Şî cu doi, trii colăsei, Sî dia unu la grosari Şî unu la temniţari, 50 Sî-mi-arati temniţa Uni mi-ş zăăia Corbia. „Dă ieşti viu, ca sî ti ştiu; Dă ieşti mort, sî ti zălesc". Iar Corbia si-i spunja? 55 „Niâi nu-s viu, ca sî mă ştii, Niăi nu-s mort, sî mă zăleşti; Da numa cu zîli trăiesc Dă orăcu broaştilor, Dă şuiru şărKilor. 60 O năproaicî dă şărpoaicî A ouat la mini-m barbî Ş-a făcu’ pui mărunţăi, Tari m-i fricî di iei“! Iei maicî-sî si-i spunia? 65 „Ia, ti du, măicuţa mia, Scoati-m pă Roşu dîn grazd Ş-aisia sî mi-1 aduăi, Sî dăruieşti pă Roşu, Sî-n scoaţî miia capu“. 70 Maicî-sa ¿i-n făiia? Numa-n fugî sî duâia Şî cu Roşu cî vinia. Iar Vodî cîm' mi-1 vidia: „Aleo, băbulicî slabî, 75 Dă ţ-ă Roşu dă vînzari, Sî-1 cumpărăn cu părali: 44 Dă trij ori cu bani mărunt, Dă trii on cu gălgiori“. Iar maicî-sa ¿i-i spunia? 80 „Nu ri-i Roşu dă vînzari, Da n-i Roşu d-un dar mari: Sî-ţ dăruies(c) pa Roşu, Sî-n dănneş(ti) pa Corbia“. Jar Vodî, cîn auza, 85 Bărbiieri mi-ş adusia, Pă Corbia mi-1 bărbiia Şî d-acolu mi-1 scoţia, Dă şapti ani mi-1 făăia; Iei dan gur-aşa-n zîăia: 90 „Algo, doamni, Ştefan-vodî, Ia, dă-n tu straili tali, Dă-n guzumanu tău, Sî scoţ Roşu la-mplimbari, Şî nu-ţ facî supărări: 95 Cîn ăi işî la vo lumi, Sî nu-ţ facî vo ruşîni“. Iei frumos cî sî-mbrăca Şî pă Roşu-ncălica Şî pă mă-sa mi-o smunsia, îoo La c... calului c-o punia, Zîua-bunî cî-ş lua Şî dîn gur-aşa zîsia: „Rămîi, Vodî, sănătos, Cî la mînî ieu ţ-afi fost.“ (1927), Herăstâu — lă-utarju NeculaJ PredoJ, 65. CIV Şî iar verdi flori domneşti, Doamni,-n tîrg la Bucureşti, La éeli casî domneşti, La arestu lu Opriş 5 Uni şădi Corbia-nkis; Da niši pria dimul(t) nu şădi: Nouî ani, mări, di vârî Şî nouî di primăvarî Şădi Corbia la-nkisoari, 10 N-a văzu' soariH-afarî. Da maicî-sa ¿i fă&a? în viniria Paştilor, 45 în sîmbita ouilor, Nouî ouî-nj înroşa 15 Şî la Corbia cî-ni pornia; Dădja trii portarului Şî trii temniserului; Trii s* li dia cu Corgiţî, Sî-ş măi udi-a lui guriţî. 20 Pi Corbja cî-1 întreba: „Algo, Corbi, maicî, Corbi, Di ieşti viu, ca sî ti ştiu; Di ieşti mort, sî ti zălesc, Pi la po£i sî ti plătesc“. 25 Da Corbia cî-i răspundia: „Makî, măiculiţa mia, Ni^i nu-s mort, da nisi nu-s viu, Numa sufleţălu-m ţîu. C-ai^ia cîn am intrat, 30 Iera sărki ca aţîli Şî broaşti ca nuăili; Ş-acuma-s ca ploşsili Şî şărki ca grinzîli. Am intrat tînîr, copKil 35 Ş-acuma-s moşmag bătrîn: Barba-rii bati braţîli Şî kica călcăili. Şî ieu, maic,-aş măi trăi; Da nu po^iu, maicî, trăi 40 Di şuiru şărKilor, Di zgomutu broaştilor. Şî ieu, maic,-aş măi trăi> Da nu posiu, maicî, trăi Di-o pustii di şărpoaicî, 45 Di-o niagrî balaurQaicî; Cî, maicî, ni s-a-mpuiat îm poala caftanului, în gura buzunarului; Şî puilor, cîn 1-i foami, 50 Cu carni di-a mia sî-mbucî, La inimî mă usucî! Şî puilor, cîn 1-i săti, Cu sînzi di-a rieu i-adapî, La iniriioarî mă sapî!“ 55 Da mă-sa si-1 întreba? „Aleo, Corbi, maicî, Corbi, Auz cî ti-ai însurat C-o fatî din Carpina, 46 Vinitî din Slatina: 60 Numa din topor sioplitî Şî dim bardî bărduitî, La rădăsinî, pîrlitî Şî la cap ri-i ascuţîtî“. Da Corbia ăi-rii răspundia? 65 „Maicî, măiculiţa mia, Aseia nu ri-i logodiasa, âi-aăeia cî ri-i ţâpa Cari sî mă pui-n ia. Maicî, măiculiţa mia, 70 Tu acasî sî ti duăi, Sî caut keia grazdiului îm bălegaru calului Şî pi Roşu sî-nj-adusjL“ Da maicî-sa ăi făsia? 75 Ia pi Roşu rii-1 scoţia, Ii punia şaua femeieşti Şî-1 îrikinga bărbăteşti Şî-ncălica voiniseşti; Şî la Corbia cî-rii pornia, 80 Pintr-un orăşăl tresia, Cu Ştefan-vodî sî-ntîlnia Şî din guri rii-o-ntreba: — Babî slabî şî di triabî, Cu cuvîntu di ispravî, 85 Nu ţ-î Roşu di vîrizari, Sî-ţ dau bani, sî-ţ dau părali? — Nu ri-i Roşu di vînzari Şî ri-i Roşu di-un dar mari: Sin ni-o da pi Corbia-afarî, 90 Dăruit sî-i ftii Roşu. Da Ştefari-vodî ăi făsia? Bărbiieri cî rii-ş punj[a Şî pi Corbia rii-1 scoţia Şî frumos rii-1 bărbieria, 95 Tînîr copKil îl făsia. Da Corbia si-rii zîăia? ^Aleo, doamni, Ştefan-vodî, Dacî ţ-î fricî di mini, Zăvorăşti-ţ porţîli 100 Cu iiiarîli plugului, Tăriia pămîntului; Şî dă-ni riii hainili tăli, Sî mă-mbrac şî ieu cu ieli, Sî~nveţî Roşu cu ieli. 47 105 Dă-ni şî gužhimanu tău, Sî-nveţî Roşu cu iei. Dă-ni şî săbioara ta, Sî-nveţî Roşu cu ia.“ Da Corbja ši-ňi fašia? 110 Sus, pi Roşu s-arunca Douî volţi cî faéia Şî la mă-sa sî dušia, Mîna-m brîu îi arunca, Sus, pi cal o arunca 115 Şî-n air sî rîdica Şî din gur-aşa-ni grăia: — Rămîi, Ştefafi-vodî, sănătos, Cî la bunî mîn-am fos\ — Du-ti, Corbja, sănătos, 120 Cî cărţîli meii di domnii îs la tini-n antirii, Undi-ai Kica, domn sî iiii. Ia, vez hoţ niferecat Cun ti lasî dizbrăcat? (1927), Neřežu — cobzarju TQadir Albineţ, 38 < CV Pintri Şîj şî pintri 7a\ Majca blestimî la Wij[: — Du-ti, fiy, sî nu măj[ vij! Carnja corgi ţ-o mînînsi, 5 în temniţî sî ti-mbuši. — Maicî, măiculiţa m^a, Numai tu nu mă blăstăma; lartî-ni , majcî, greşala“. Ia măi rău ni-l blăstăma: io „Du-ti, fiu, sî nu măj[ Iei la gražd cî îni meržia, Şaua pi Roşu punia, Pi-un cîmp lung cî iei pleca, Di-o crižmutí cî iei da: 15 „Măi crižmar, măi făgădar, Di-o ocâ di ¿ifi sî-ni dai“, Mîna-m buzunar băga, Păralili-i-azvîrlia Şî-napoi ňi sî-ntorâia, 20 Păcatu cî ni-l sosa 48 Şî corgi-1 împresîra. „Corgilor, ca nişti fraţ, Toatî carnia sî-rii mmcai, Numai oki sî-ni lăsat ; 25 Deiitu cu inelu în gurî sî ni-1 luat, La maica sî-1 lepădat; Cîn maica lemni rii-o strînzi, Di dezit s-o-nkedica 30 Şî pi mini m-a ierta“. In viniria Paştilor, în sîmbîta ouîlor, Aşkioari c-aduna, Di dezit sî-nKedica. 35 Douî, trii ouî cosia, Douî, trii turti făsja: Sî dia una la groşarj Şî una la temniţari, Sî-i araţi temniţa 40 Undi iesti-nkis Corbia. — Aleu, băbulicî slabî, Ori bani i-ai keltuit, Ori din strai-ai ponosit, Di pi-aisia rii-ai vinit? 45 — Nisi bani n-an keltuit, Nisi strai n-an ponosît Di pi-aiăia an vinit, Sî ti aflu, sî ti ştiu Di jeşti mort, sau di ieşti ¿iu. 50 — Nisi nu-s ¿iu, ca sî mă ştii, Niăi nu-s mort, sî mă zăleşti, Numai cît mă pătiriesc. Aleo, băbulicî slabî, Ai nouî mori pi sup pămînt, 55 Di maăinî la arzint; Şî ai, mamî, nouî iepi, Mări, roaibi şî sîrepi, Cu serzi albi pi sKinari, Pintenoazi la Kisioari. 60 Ori adu-rii, mamî, pi Roşu, Di-rii diskidi riii grosu. — leu ¿ini c-am auzît Cî tu, mamî, c-ai logodit C-o fatî dim Prâhuva, 65 Vinitî din Slatina: îi la cap cam ascuţîtî, 49 La ňilžoc, mărzian făcutî. — Nu-ňi ieşti, maicî, niriasî Şî n-i , mări, ţăpuşâ 70 Cari sî mă pui-ň ia. Adî-ni, mamî, mări, pi Roşu, Di-ni diskidi nii grosu“. Mă-sa cu Roşu vinia, Stefaň-vodí si zîsia? 75 — Aleu, băbulicî slabî, Nu ţ-î Roşu di vînzari, Sî-ţ dau galbini şî părali? Di trii ori cu gălbiorj, Di trii ori cu bani mărunt. 80 Di ţ-î Roşu cu skimbari, Sî-ţ dau, babî, unu, doi, Sî-ţ dau, babî, pînî-n nouî. — Nu n-i Roşu di víňzari Şî n-i Roşu di-un dar mari: 85 Cui ni-a dărui pi Corbia, îi dăruiesc ieu pi Roşu“. Ştefan-vodî si făsia? Iei pi Corbia ni-l scoţia, Pi-o grătişoarî-1 scoţia 90 Ňi-1 spăla, ni-l bărgiia, Di şăpti ani ni-l făsia Şî pi Roşu-ncălica. „Alei, doamni, Ştefaft-vodî, Ia, opreşti, mări, pi Roşu: 95 Ia, dă gužiumanu tău, Ca sî mă îmbrac cu iei; Şî dă-ni, mări, pâloşu tău“. Iarî Corbia si-ni făsia? Iei pi cal cî s-aruňca, îoo Douî, trii roati făsia, Lîngî mă-sa sî liKia, Mîna-m brîu cî-i arufica Şî pi cal o azvîrlia Şî la šer cî sî-nănţa. 105 Stefaň-vodí si zîsia? „Ia, vez hoţ niňfericat Mă lasî gol, dispoiat: îm poala caftanului îi cartia di-mpărăţîi, no Undi-a sta,-mpărat sî tiii.“ (1927), Neřežu — MăriQara Dragoňir Edu, 41. 50 CVI Verdi foai măr mustos, La tivniţî pi Ojtuz, Undi sădi Corbja-nkis, Vini, vini muma Corbii 5 Tucma din Ţara Moldovii, în sîmbîta ouîlor, în viniria Paştilor, Cu trii ouî-ncondeieti: Unu-1 da portariului, 10 Unu gardiianuluj, Unu-ngrizîtoriuluj; La feriastî c-o lăsa Şî cu Corbja cî-n grăia. Darî Corbia c-o vidia: 15 —Si, maja, măiculiţa mia, Gini c-ai vini' cu ¿ini; Du-ti la Vodî, şî-i spuni Şî-nzenunki di diparti, Sărutî-i poala di-aproapi, 20 Zî: „Ti rog, doamni din domnii, Lasî pi Corbia sî ¿ii; Cî pediapsa ş-a făcut-o Şî ani şî i-a-mplinit; Şî vremia cî i-a vinit, 25 Vremia di căsătorit“. Darî Vodî si-n zîsia? „Babî slabî şî uscatî, Şî di Dumnezău uitatî, leu pi Corbia-an sî-1 însor 30 Şî miriasî i-an găsît: ¿upiniasa Carpina, Adusî din Slatina: Nu-i din coadî bărduitî, Numa din topor sioplitî 35 Şî la vîrf îi-ascuţîtî“. Darî baba sî-ntorsia Şî lu Vodî-i mulţămia Di vorba si i-o spunia; Iera proastî: ia credia. 40 La temniţî sî dusia Şî lu Corbia cî-i spunia. Darî Corbia si-n zîsia? — Babî slabî şî urîtî, Fimei nipriseputî, 51 45 Poali lunži şî minti scurtí, Di ţ-o spus Vodí aşa C-ašeia-i ňiriasa mia, îi pustiia di tapa: Ši, cari-a murit, a murit; 50 Cari-a scăpat, a scăpat; Cari nu, i-a spíňzurat. Ši, numa ieu sînt, vai di mini, Şî-ni-aştept ziua ca mini... Du-ti, maicí, di ňi-1 adí 55 Tot pi Roşu din livadí. Da, ši, puni-i şaua fimeieşti Şî-1 íňkingí voinišesti‘ť. Darî baba sî dušia Şî pi Roşu cî-1 lua. tio Dar Vodî, cîn o vidia, Numai îm palmi bătia. Ia pi drum cît-uş meržia, Cu negustori sî-ntîlnia, Bani cu baniţa cî-i da, 65 Ia diň gurî cî zîsia: „Nu n-i calu di vîfizari Şî n-i calu di-un dar mari“. Vodî-ndatî porînsia, Calai pi iei s-arunca, 70 Praf, grămadî cî-i făsia! Darî Vodî sî gîndia Şî pi Corbia cî-1 scoţia, Cît iera iei di legat, Şî legat, şî-ncătuşat. 75 Darî Corbia si-n zîsia? „Ti rog, domnuli Ştefani, Hii-ţ milî di cătani: Nu-ţ omorî stražili Şî-ţ fărîma gărzîli; 80 Lasî-mî sî-1 călăres(c), Ca sî ţî-1 dumestišes(c)“. îi rupia peseţîli Şî-i tăia cătuşîli. Darî Corbia ši-ň zîsia? 85 „Di ţ-î fricî c-oi scăpa, Zăvorăşti-ţ porţîli, Rîdicî-ţ podurili Şî-ncui zăvoarîli“. Iei di cal s-aprokiia, 52 90 Mustaţa ş-o răsusia, Uñ kiut diñ Kep(t) scoţia Şî pi iei sí aruñca Şî piñ curţi cî pornia, Numa praf cî sî vidia. 95 Di-aşa iuti si merzia, Toatî curtia mărmuria, Boieri sí-ñgalbinia, Dintí-ñ gurî-i clănţănia; Binişor cî mi-1 lăsa 100 Şî la scarî sî opria, Líñgí scara sia domniascî, La sia curti-mpărătiascî. Darî Corbia si-ñ zîâia? „Ştefani, Măriia ta, 105 Di vrei sî-ţ dau calu bini, Ia, sî-n dai hainili tăli, Ca sî-1 călăres(c) cu ieli. Mă ştii-mbrăcat hoţăşti, Nu pot ca sî-1 călăreşti.“ lio Stefañ-vodí, ca un domn, Nu avu minţi di om: îmbrăcă pi hoţ domneşti, Calului mersu-i potriveşti. Darî Corbia si-ñ făsia? 115 Măi iuti calu mîna, Măi cî nu sî măi vidia Dj-avan, iuti si merzia. Di mă-sa s-alătura, Mîna-m brîu cî i-o-ñííizia 120 Şî măi iuti cî pornia, Uñ kiut diñ Kep(t) scoţia, Mustaţa ş-o răsusia, Calu tari-1 răpeza, Diñcolu di zîd săria 125 Cu Corbia şî mamî-sa. Diñcolu dacî săria, Iei diñ gur-aşa zîsia: „Rămîi sănătos, La bunî mînî t-añ fos’, 130 Vreinic di mini n-ai fos,u. Darî Vodî si-m zîsia? „Sî merzi, Corbia, sănătos, La mînî bunî n-ei fos’, Vreinic di tini n-añ fos\ 53 135 Du-ti, Corbia, un-ei vria, Cí di-acuma-j[ ţara ta.“ (1928), Paltin—Luca C. Jžtcub, 50. CVII Foai verdi ş-um măcriş, La temniţa lu Opriş, Uni sădi Corbia-fikis: Sădi Corbia la-nkisoari 5 Di trii ani, lipsit di soari; Di trii ani şî şăsî zîli, Şăpti cu zîua di mîni. în sîmbîta Paştilui, Diminiaţa sî scula, io Pi oki negri sî spăla, Barbî niagrî-ş Keptăna, Cruši driaptî cî-ş făsia La icoanî sî-fikina, Di diparti cî-ni zăria: 15 Zăria di-o niagrî corboaicî. Iarî Corbja si zîsja? „Aseia-i măicuţa mia“. Iar corboaica îi zíéia: „Alelei, Corbiş a ňeu, 20 leu ti-aştep’ din haidušii Şî tu-ni ieşti la gria urzii! Vidia-o-aş niagrî pustii, Sin ţ-a dăruit-o ţîi?“ Iarî Corbia si zîsia? 25 „Alelei, măicuţa mia, Tot acasî sî ti duši, Mînî pi sapî s-apusi: Sapî-n uşa graždiului, Bălegaru cailor 30 Şî pi murgu sî-1 aduşi; Cî l-an lăsa* mititel Ş-acu m-ar hi mărisel, Bun di pus şaua pi iei“. Mă-s-acasî sí-ntoršia, 35 Mîna pi sapî puma, îm băligar rîcîia, Di uşa graždmlui da Şî pi murgu ni-l scoţia. Prins-a murgu-a nekeza, 40 Munţî sî cutrimura; Şaua pi iei c-o punia, Crusi driaptî cî-ş făăia Şî pi murgu s-arunca; Baba-năinti merzia, 45 Cu boieri mari sî-ntîlnia; Iar bojeri si-i zîsia? „Nu ţ-î murgu di vînzari, Di vînzari, di skimbari, Sî ţî-1 cumpîr cu părali? 50 Pintru unu sî-ţ dau doJ, Sî fasin skimb amîndoi“. Iarî baba li zîăia: „Nu n-i murgu di vînzari, Di vînzari, di skimbari, 55 Şî rii-1 cumpiri cu părali; lî-i murgu di-o dăruialî: âin rii-a da pi Corbia-afarî“. Boieri cî-ni-auza, La o parti sî didia, 60 Baba năinti merzia, Drep(t) la Ştefan-vodî trăzja. Ştefan-vodî ni-o vidia, Babii năinti-i işa Şî din gur-aşa-j spunia: 65 — Nu ţ-î murgu di vînzari, Di vînzari, di skimbari, Sî ţî-1 cumpîr cu părali? Pintru unu, sî-ţ dau doi, Sî fasin schimb amîndoj. 70 — Nu n-i murgu di vînzari, Di vînzari, di skimbari; lî-i murgu di-o dăruialî: Sin ni-o da pi Corbia-afarî“. Ştefan-vodî rii-auza, 75 La căpcăuni porinăia, Pi Corbja ni-1 adusia, Cu murgu di-1 călăria; Iar Corbia aşa-i zîsia: „Ştefani, mărja-ta, 80 Dă-nj hajnili dumniata, Sî mă plimb cu ieli călări, Sî sî dja murgu cu ieli, Sî călăreşti cu plăăeri“. Ştefan-vodî, cîn auza, 55 85 Di haini sî dizbrăca; Iarî Corbia sî-mbrăca Şî pi murgu s-arunca, Cu murg-o roatî-ş făsja, Drep(t) la mă-sa cî-ni trăzia, 90 Mîna-m brîu cî-j înlnzia, Pintini calului cî da, Cu nori s-amesteca. (1927), Păuleştj — Mârija Popa, 54. CVIII Verdi foai di măcriş, La temniţa lu Opriş Undi şădi Corbja-nkis, Di nouî anj şî zjumătati 5 Şî nouî zîli di vari N-a işî’ Corbia pi-afarf. în sîmbîta Paştilui Mă-sa aminti ş-aduâia, Trii ouîşoari gătja io Şî trii colăsei di vârî Şî la Corbia sî dusja: Da unu portarului, Unu temniserului, Unu Corbii ca SH dja. 15 La feriastî sî duâia: „Aleo, Corbi, dragu mamii, Di ieşti viu, ca sî ti ştiu; Di ieşti mort, sî ti ¿ălesc, Cu prioţ sî ti grizăsc“. 20 Iei ca pîn vis cî-m auza Şî la feriastî sî duâja: „Maicî, măjculiţa mja, Ni si nu-s mort. Da nisi nu-s viu, 25 Numa sufleţălu-n ţîu. Poati, maic,-aş măj trăi; Da nu măi posiu odihni Di şuiru şăriilor, Di răcnitu broaştilor. 30 Cî iey, maicî, cîn am intrat, Am intrat tînîr, copiii Ş-acu sîm’ măi mul’ bătrîn: 56 Barba-m bati braţîli, Mustaţa, urekili. 35 Pgati, majc,-aş măj trăi... Da tu, maici, sî ti dusi La sfinţîtu soariluj, îm bălegaru cailor Dai di uşa grazdiuhn, 40 Grazdiului, di-a murgului; Şî pi murgu sî ni-1 scoţ îiişălat şî înfrînat, Cum îi bun di-ncălicat; La Ştefan-vodî sî-m pleăi, 45 Cu calu sî—1 dăruieşti: Cari boier s-o afla tfiia drumu ca sî-n dja". Numaidicît cî pleca, Şî calu iii-1 scoţia, 50 La Ştefan-vodî pleca; Calu-odatî nekeza, Zîdurli sî dărîma, Ştefan-vodî cî işa: — Algo, babî, babî slabî, 55 Cu cuvîn(t) bun, di ispravî, Nu ţ-î Roşu di vînzari, Sî-ţ dau galbini şî părali? Pintru unu sî-ţ dau doi, Faâim, babî, di-amîndoi. 60 — Nu n-i murgu di vînzari Şî n-i murgu dj-un dar mari, Pintru faţa dumitali. Si ţ-î Corbia ¿inovat, La temniţî l-ai băgat? 65 — Aleo, babî, babî slabî, Cu calu mă dăruieşti, Cî pi Corbia l-an logodit Cu fata din Carpina, Vinitî din Slâtina: 70 La vîrf jesti ascuţîtî, Numa din topor ¿ioplitî Şî dim bardî bărduitî, La nilzoc mărzia făcutî, Pintru Corbia ie gătitî“. 75 Darî baba di-auza, Cu calu îl dăruia, La Corbia cî sî duăia: — Algo, Corbi, dragu mamij, 57 Cu calu l-an dăruit; 80 Pi tini tj-a logodit Cu fata din Carpina, Vinitî din Slatina: La vîrf ieşti ascuţîtî, La mizloc mărzia făcutî, 85 Pintru Corbia îj gătitî. — Maicî, măiculiţa mia, Aia nu-i soţîja mja, Şî aia ieşti tapa, Ca sî mă pui pin ja. 90 Maicî, pintru Dumnezău, Măj mul(t) sufleţălu rieu! înapoj ca sî ti dusi Şî din gurî sî-i vorbeşti: „Drumu Corbii ca sî-n dai, 95 Sî-ncalisi pi Roşi*, Sî diprinzî Roşu bini: Cîn ăi işî la vo lumi, Sî nu ti dia di ruşîni; Cîn ăi işî la vo ţarî, 100 Sî nu ti dia di zmintialî“. La Ştefan-vodî pleca Şî din gurî cî-i vorbia: „Aleo, doamni Ştefan-vodî, Drumu Corbii ca sî-n dai 105 Sî-ncaliăi pi Roşu, Sî diprinzî Roşu bini: Sî nu ti dia di ruşîni Cîn ăi işî la vo lumi; Sî nu ti dia di zmintialî 110 Cîn ăi işî la vo ţarî“. Ştefan-vodî di-auza Trii arnăuţ trimet ia Şî pa Corbia mi-1 scoţia, Răpidi-1 felezuia, 115 Ca pi-un flăcău mi-1 făsia Şî pi cal cî-ncălica* „Aleo, doamni Ştefan-vodî, Dacî ţ-î fricî di mini, întăreşti porţîli 120 Cu Hiarîli plugului, Tărija pămîntului“. Porţîli cî li-ntăria, Roatî pin ogradî da, Pînî cal cî-nfterbînta. 58 125 Iel diñ gurí éi zíáia? — Algo, dgamni Ştefari-\odî, Dizbracî-ti di caftan, Di caftan şî di guzman, Ca sí ma-mbrac jeu cu ieli, 130 Sí dipriñzí murgu bini". Numadicít sí dizbrăca Şî Corbia cî sí-mbraca Şî pi cal íñcalica, Roatí piñ ogradí da. 135 Mína-m ma-sa cí punja, Di pi cal c-o aruñca, Cu nori s-amesteca Sí diñ guri cî grăia: „Algo, doamni Ştefafi-vodî, 140 Ai cai buni sí mă goneşti Şî voinisi ca sî-ndrăzneşd?“ Zîdurili cî săria Cu nori s-amesteca. „Merzi tu, Corbi, sănătos, 145 Cî la mînî cî n-ei fost Şî di minţi c-añ fos' prost. Uiti, hoţu niñferat Mă lăsări dispuiat! Uni, Corbi,-ei poposî, 150 Mari-mpărat cî n-ei fi: îm poala caftanului Je răstoavi-mpărăteşti; Uni, Corbi,-ei poposî, Mari-mpărat cî n-ei fi.“ (1927), Spülbir — lăutarju Neculaj Dima, 67. CIX Zaâi, mări, zaâi, dragî, Zaši Corbia la-ňkisQari Di trii ani, lipsît di SQari, Di trii ani, mări, di vârî 5 Şî di trii di primăvarî. Da, âi, mări, cum îţ zăâia, Mă-sa la iei sî duâja — în zîua di Paşti îera Nouî ouî-n sîn băga, io Nouî oyî roşÎQari; 59 Şî la gros ni sî dusja Şî da trii grosariului Şî da trii portariuluj Şî trii fterestrariuluj. 15 La feriastî sî litja Şî cu Corbia rii-ţ vorgia: — Deli, Corbia, dragu neu, Pi ieşti giu, ca sî ti ştiu; Di ieşti mor(t), sî ti zălesc, 20 Cu grizî sî ti grizăsc. — Deli, maicî, maica mia, Nu sîm' mor(t), da nisi nu-s ¿iu, Di-agia sufleţălu-n ţîu: Barba-rii bati braţîli 25 Şî păru călcăili. Ş-aisi nu măi posiu trăi Di răcnitu broaştilor, Di şuiru gărzilor: O drăcoaicî di şărpoaicî 30 S-a scăpat şî s-a-mpuiat în gura buzunariului. Cîn' şărpoajca sî gîrseşti, Inima-m mini sî sfîrşăşti! — Deli, Corbia, dragu neu, 35 Tj-am ştiut în hajdusii Şî tu jeşti în gria urzii. — Deli, maicî, maicî-mia, Tu acasî ni ti du, Ia doispreăi săpători 40 Şî doispreăi lopătan, Sapî-n grazdju şî-m bălegariu Şî scoati a nii trii cai, Si-s prădaţ di la trii crai. Pi Roşu sî ni ti-ncalisi, 45 Pi Roşu, pi nebunu; Di-nfrînat îi, di-nşăiat, Cum îi bun di-ncălicat, Da grăunţi nu i-an dat“. Ia acasî sî duăia, 50 Trii caî"a Corbii scoţia, Pi Roşu cî-ncălica, Pi drum pin tîr(g) îm pleca, Cu boieri mari sî-ntînHa. — Bună-zîua, babî slabî, 55 Nu ţ-î murgu di vînzari, 60 Nu ţ-î murgu di skimbari, Sî-ţ dau unu, sî-ţ dau doi, Sî-ţ dau hărgeliia toatî? Or cu bani sî ţî-1 plătesc, 60 Di trii ori sî-1 cîntăresc? — Nu n-i murgu di vînzari, Nu n-i murgu di skimbari, N-i murgu di dăruialî: Cari Ai sî va găsî 65 Sî sî va adiviri Cî pi Corbia sî ni-1 scoaţî, Sî-1 scoaţî di la-nkisoari, Ca sî vazî sfîntu soari“. Niminia nu sî găsa, 70 Nisi nu sî adiviria, Pîn-a aziuns la palát. La palat cîn aziunzia, Ştefan-vodî ni-o vidia, Mustăâioara-ş rasuéia 75 Şî kip la groşar făăia Pi Corbia di-1 libira; Şăpti bărbieri punia Şî pi Corbia ni-1 radia. Da Corbia si ni-i grăia? 80 „Deli, doamni, dumniata Înfundî-ţ fereştili, înzăvoarî porţîli Şî dă-ni voi-a-iicălica, Pi Roşu di-a ţî-1 purta“. 85 Fereştili înfunda, Porţîli înzăvora, Voi lu Corbia didja Pi Roşu di-ncălica. Di trij Ori roatî cî-ni da, 90 Pi lîngî mă-sa treâia, C-o mînî cî ni-o zmunsia, Sus, pi cal o arunca; Doi pintini cîn îi didia Pisti zîduri cî săria. 95 „Rămîi, doamni, sănătos, Cî la mînî ieu ţ-an fost Şî nu ierai bucuros“. (1928), Văsîj—Ivan • Juga, 65. 61 CÎNTIC DIM BĂTRlNJ1 CX Niia ni şî vedi Dj-o dumbrăvi verdi, Jarba-ntr-însa creşti, j Im patru sî-mpleteşti ; 5 Tot găităneşti; Apa-i nibăutî, Iarba-i nipăscutî. La nilzocu iei I^i sî vedi, vedi 10 Di-um paltin durat. La tulEina luj Sî vedi, sî vedi Dj[-um paltin rotat, Cu scîndurj di brad, 15 Cu stîlki di fag. Pi pat i-aştemut Un ţol mohorît, Cu ţurţurj di-arzint. Pi pat ¿ini-odihnja ? 20 Un tînîr voinic, C-um murguşor nic. Murgu i legat Di*un lcisior di pat. Turăi cî-ni vinjay, 25 Calu sî spăimînta, Lanţu zornaja, Voinic diştepta, Voinicuţy-aşa zîsia: — Murguli, murguţuli, 30 Si măi somn dormam: Cu mîndra mă iubjam. leu aşa gisam: Cî mă însuram, C-o fatî di craj, 35 Numili din rai. Lupki tj-ar mînca, Furu ti-ar fura! 1 Alecsandri, 195 „Ianoş Ungurul“; Densusianu, Antologie, di al., 20 (din Brăila); G. Dem. Teodorescu, 686 „Voinicul"; Tocilescu I, 195 „Ianoş Ungurul" (din Romanaţi); G. Tulbure, 65. Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în voi. V al colecţiei. 62 — Stăpîni, stăpîni, Nu mă blăstăma, 40 Cî nu-j[ gina mia; Furi m-or fura, Pi tini ti-omora, Mîndruţa-ţ rămînia. (1927), Spineştj — Nihaj Gavrilî, 23. CXI FQai di-avrămascî, Drag n-i calia noastrî: Calja-i pi dumbrăvi, Cî-i cu iarba-ntrjagî; 5 Iarba-i nipăscutî, Apa-i nibăutî. Măi în zios, la munţi Ni sî vedi, vedi Di-o poianî verdi; 10 Şî iarba cin’ creşti, Im patru sî-mpleteşti Tot găităneşti. La nilzocu iei Ni sî vedi, vedi 15 Di-um paltin gălbiu: Sus, cu frunza diasî; 2ios, cu iarba groasî; Sus, frunza-i măruntî; 2ios, umbra-i rătundî. 20 La tulkina lui Ni sî vedi, vedi Di-um pat înkeiet Cu scînduri di brad, Cu stîlki di fag. 25 îm paăi-aşternut Voinic hodinin; Murgu-i priponit, Lanţu-i di arzint Şî di găitan, 30 Di Kisior legat. Fgai ş-o lalja, Furi cî-rii vinia — Patruzăâi fî sinâj, Sinzăsi fărî sinăi, 63 35 Tot vojniáj livinţ Şî făr di părinţ— Capu sî i-1 ¿a. Murgu âi-rij făâia? Din kisior bătia, 40 Lanţu zomăja, Pi nas flujera, Patu-rij clătina. Voinic diştepta, Din gurî-nj zîsja: 45 — Dja, murguŰ, dja, Lupki ti-ar mînca, Furi ti-ar fura! Cîn ti-an cumpărat, Mulţ galbinj-an dat; so Di éi m-aj[ dişteptat? Cî ieu cîn dornjam Frumos ¿is gisam: Cî jeu mă-nsuram Şî ieu cî-ni luam 55 Dj-o fatî di craj, To(t) di pişti plaj. — Stăpîni, stăpîni, Nu mă blăstăma Sîmbîtî sara, 60 Cî nu-i ¿ina mja: Cî furu vinia Capu sî ţî-1 ja. Da ieu si-an făcut? Pi nas an fluierat, 65 Din Kiéior an dat, Patu-an clătinat Şî tj-an dişteptat, Capu ţ-an scăpat. Cini ti-am purtat 70 Şî ieu ti-an suit Şî tj-an coborît Şî ieu cî ti-an dus La colţ di grădini, La fîntîni linî, 75 La Kep(t) di copkilî. (1927), Tulnisj — lăutarju Vasîli Pîrvu (Botiţî), 64 CÎNTICU HAIDUCULUI DRÂGUŞ1 (fragment) CXII Foai verdi di-asomii, Pljacî Draguş în hoţîi Cu doi frăţiori dj-a lui: Unu-1 kiamî Mănăilî 5 Şî pi unu Ion Spînu Cari-aţîni noaptia drumu. Pi sjocoi îi zăfuieşti, Pi săraci îi riiluieşti. Foai verdi salbî mari, 10 Mă uitai din dial la vali, Văzui pi Dragiiş călări, Cu cămeşa ca o floari, Spălatî di-o fatî mari... (1927), Pàulèsti— Ion Macovej, 78. cîNTicu Aerului 2 CXIII Diparti, veri, diparti, Nilj-aşa parti, diparti: Sfîrşîtu pămîntului, La marzina éenului, 1 Ion Creangă, IV, 50. Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1930—1968, va fi in voi. V al colecţiei. 2 Densusianu, Flori alese, 140; Giuglea-Vilsan, 275 „Colceag-Paşa"; Păsculescu, 212 „Moş Marcu, Paloş bătrîn"; Tocilescu, 1238 „Marcoş Paşa şi Crivăţul" (din Teleorman); Arhiva Dobrogei, I» 104 „Marcuş Paşa şi Crivăţul“; C. N. Mate eseu, Balade, 105; C. Râdulescu-Codin, Din Muscel, 206. V. pentru completarea bibliografiei: Dîaconu, Folklor din Rînmicul-Sârat, I, 52 „Cîntecul Gerului“; II, Focşani, 1934, pag. 15 ».Cîntecul Crivăţului“; III, partea I, Focşani, 1948, 76 „Cîntecul Crivăţului“; Ethnos, 1221 „Crivîţ“; pag. 228, bibliografia baladei, precedată de melodia transcrisă de Const. Brâiloiu (pag. 219). 2 Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în yol. IV,V ale colecţiei. 65 5 La fîntîna Zerului Nimerit-a, poposi t-a, Dalei, Veki Paşa bătrîn, C-o mii di călăraş, C-o mii di prez ostaş, io Toatî oastia-j di-mbrăcatî, Ca cu Zeru sî sî batî. Acolu, cîn aziunzia, Din gurî, mări, cî striga: „Aleo, sfinţi Criviţî, 15 leş afarî, sî ti văz, Sî ti văz, şî sî mă vez“! Sfîntu Crivîţ Din fîntîni cî-rij[ işa; Di-ncălţat şî di-mbrăcat, 20 Pînî-n seriu iesti-nănţat: Cu sizmî di caprî starpî, Cari sufiri la apî; Cu toiag di giaţî-m mînî, Cu barba di kiâjurî, 25 Cu mustăţ di promoroacî, Cu păru făcut (t) di brumî Cari nu ştii di glumî. Pi iei cî rii-1 întreba: „La mini la ¿-ei vinit, 30 Ori zîlili t-ai urît?“ Iar Paşa si ni-ş zîsja? — Aleo, Sfinţi Criviţî, An vini(t) ca sî ti bat, Sî ti bat, şî sî mă bat. 35 — Di bătrîn, bătrîn îni ieşti, Da di minţi prost îni ieşti ! Tu acun sî-n fii vinit Colia-n luna lu cuptior: Ieran vition şî slab 40 Şî putei ca sî mă bat. Iar acuma n-ej vinit în luna lu făurariu Cîn sîny vremurili tari: N-ăi putja ca sî mă bat“. 45 Pînî vorba ş-o făsia Noaptia-acolu l-apuca. Iar ostaşî si zîăia? „Aleo, Veki Paşî bătrîn, âi sî fasim, cî pierim?“ 50 Iarî Veki Paşă bătrîn Iei din gur-aşa zîsja: „Armili li discotromaţ, Ţăgiili li luat, Paturili li stricat, 55 Focureli sî-ncărcaţ Pănî mîni ca sî-n scăpat.“ Iar ostaşi si-rii făsia? Armili cî li discotroma, Ţăgiili li lua, 60 Paturili li strica, Focureli li-ncărca. Sfîntu Crivîţ si-rii făsia? Pi-o nari di zer sufla, Focu cî li-1 mătura, 65 Corturili-n sus cî-nălţa, Cu nori li-amesteca. Diminiaţa ostaşi sî scula, Iarî vorba cî ş-o da: — Aleo, Veki Paşa bătrîn, 70 Si sî fasim, cî pierim? — Voi, osvaşîlor, Şî voi, prevestaşîlor, Bahameţî sî-i tăieţ, Maţîli li lepădat, 75 în coşuri sî vă băgat, Pînî mîni sî scăpat. Iar ostaşî si-n făsia? Bahameţî cî-rii tăia, Maţîli li lepăda 80 Şî-n coşuri cî sî bă.ga. Sfîntu Crivîţ si făsia? Din fîntînî cî ieşa, Pi-o nari di zer sufla, Toatî pastia c-o-ngeţa, 85 Numa di-agia cî riişca. Iarî Veki Paşa bătrîn Diminiaţa sî scula, Si vidia, sî spăimînta: Soldaţî numa din oki sî uita, 90 Altî puteri n-avia. Iarî Veki Paşă bătrîn Di diparti-nzenukia, La fîntînî cî merzia, în gura mari striga: 95 „Aleo, Sfinţi Criviţî, leş afarî, sî ti văz, §7 Sî ti văz, şî sî mă vez“. Sfîntu Crivîţ cî-rij işa: Di-ncălţat şî di-mbrăcat 100 Pînî-n seriu iesti-nănţat: Cu toiag di giaţî-m mînî. Iarî Vekj Paşă bătrîn Iertăsiuni cî-ş seria, Din zenukiu înzenukja, 105 Din guri cî-n zîsia: „AleQ, Sfinţi Criviţî, Iartî-rii greşala Şî dărujeşti-rij driapta". Dj-aproapi s-aproKiia; 110 Cîn drjapta-j[ săruta, Buzîli-acolu-i rămînia Şî măi râu cî sî zluţa. (1928), Colacu — cobzariu Marin Curtianu, 78. CXIV La poalili serjului, La fîntîna Źerului Sî duşi Mârcuş Paşî bătrînî Cu oastja lui dimpreunî. 5 La fîntînî cî sî duśia Şî din gur-aşa zîsja: „Alei, tu, măi Criviţe, Din fîntîni ca sî ieş, Ca ieu cu tini sî mă bat; io Cu cîti oşti m-am bătut, Pi toati li-an supus“. Da Crivîţu śi făsia? Di cu sari kicura, Pişti noapti źer cădia, 15 Armata cu jel duśia. — Alej, Mârcuş Paşî bătrînî, Învaţî-ni sî trăim, Cî pînî mînj tot kerim! — întindiţ corturili, 20 Dipărtaţ armili Şî clădiţ focurili“, Crivîţu śi faśja? Pj[-amîndouî nărili sufla, Corturili li zvîrlja. 68 25 Da armata ši făiţa? La Mârcuş Paşî bătrînî sî dusia: — Îfivaţî-ni sî trăim, Cî pînî mîni toţ kerim! — Tăieţî-vî bergili, 30 Ifi coşuri sî intrat, Cî pînî-fi zîuî toţ scăpat“. Da Crivîţu si făsia? Crivîţu nu sî-flcurca: Amarnic žer cî-nj didja, 35 Pînî-fi zîuî toţ murja. Mârcuş Paşî bătrînî si făsja? La fîntînî sî dušia: „Alej[, tu, măi Criviţe, Din fîntînî sî ieş, 40 Ca pi mini sî mă jerţ“. Crivîţu difi fîntînî cî işa: Cu toiag di giaţî-m mînî, Cu mustăţîli di brumî. Mârcuş Paşî bătrînî s-apleca, 45 Toiagu îl săruta; Şî di raši ši iera, Oki îfi cap cî-i pleznia Şî Crivîţului îi spunia: „Nu trebuia sî £u în luna lu călindarju 50 Cîn îs vremili măi tari; Trebuia sî gii în luna lu cuptior Cîn îi Crivîţ bolnăgior." (1927), Neřežu — Ion Stojan Creţu, 71. CXV La poalili serjului, La fîntîna ferului Sî duăi Mârcuş Paşî bătrînî Cu oastia lui dimpreunî: 5 „Alej, tu, măj[ Criviţe, Din fîntîn-acu sî-Ai ieş, Ca jeu cu tini sî mă bat; Cu cîti oşti m-am bătut, leu pi toati li-an supus: io Cu fumiâili m-am bătut, Şî pi ieli lj-an supus“. Iar Crivîţu din fîntînî cî-ni işa: 69 „Di śi n-ai vinit în luna lu cuptior, Cin îj Crivîţ bolnăgior? 15 Ai vinit în luna lu călindaqu Cîn îs vremili măi tari.“ Armata cî-m vinia La Mârcuş Paşî bătrînî Şî diň gur-aşa zîsia: 20 — Alei, tu, Mârcuş Paşî bătrînî, Învaţî-ni sî trăim, Cî pînî mîni tot kerim! — Intindiţ corturili, Dispăturaţ armili 25 Şî clădit focurili, Cî píní-ň zîuî tot scăpat.“ Da Crivîţu śi faśia ? Pi-amîndouî nărili sufla, Corturili li strica; 30 Iar armata sî duśia La Mârcuş Paşî bătrînî Şî diň gur-aşa ziśia: — Alei, tu, Mârcuş Paşî bătrînî, Învaţî-ni sî trăim, 35 Cî pînî mîni tot kerim. — Tăieţî-vî bergili Sí-ň coşurj sî intrat, Cî píní-ň zîuî tot scăpat.“ Da Crivîţu śi faśia? 40 Odatî cî sufla, Tot sloiuri di giaţî îfi coşuri cî-i faśia, Píní-ň zîuî tot muria. Iar Paşa śi faśia? 45 La fîntînî sî duśia: „Alei, tu, Criveţe, Diň fîntînî tu sî ies, Ca pi mini sî mă iert“. Crivîţu işa 50 Diň fîntînî, ca sî-1 ierţi: Cu toiag di giaţî-m mîni, Cu mustăţîli di brumî. Mârcuş Paşî bătrînî sî pleca, Toiagu i-1 săruta 55 Şî oki-ň cap cî-i pleznia Di źer śi iera; Şî Mârcuş Paşî bătrînî muria. (1927), Neřežu — Săndulaki Creţu, 53. 70 CÎNTICU LU GIMIŞ1 CXVI Gimiş sel mititel Cari-n tem turâi di iei... Iar Gimiş ¿i mi-ş făâia? Da un vin, da un rakiu, 5 Cî m-i vinu-mbătător Şî rakiu-nşălător, Dă voinisi-ameţîtor. Dacî Gimiş sî-mbăta, în graz(d) dă kiatrî cî-m intra, 10 Pî Vînîta mi-o scoţia, Cu Vînîta sî li sai Şapti but, şapti butuci; Şapti but d-alăturja, Şapti punzi di bani sî-m ia. 15 Cu Vînîta li săria, Pă Vînăta mi-o speria. „Mi-an spetit pă Vînăta, Mi-a kerit vitezîja!“ Iar Gimiş si mi-ş făsia? 20 Iei mi-o lega dj-un alun Ş-o plînzia ca un nebun; Cari pă drum cî mi-ş treăja, Tot la falangî-i punia. Bătu bun, bătu rău; 25 Cîn’ la urma totolor, Iaca, un get di âerşător. Di-un kisjor mi-1 discălţa Şî din gurî-1 zjudeca, Dî-ntrebat mi-1 întreba: 30 — Nu ştii tu vun hat, Măj[ bun dăcît Vînăta? — Ştiu d-un hat Măi bun dăcît Vînăta: Ia, la turcu Bahamet". 35 Atunâj Gimiş ii făăia? Frumuşăl mi-1 îmbrăca, Bani dă keltujalî-i da 1 Alecsandri, 129; cf. şi Şezătoarea, VI, 34 (balada „Tanislav“ — din Mehedinţi); Tudor Pamfile, II, 19 (din Olt). Bibliografia motivului, ulterioară anilor 1930—1968, va fi în voi. V al colecţiei. 71 Şî iei cî mi sî dusia Tot la turcu Bahamet 40 Şî hatu cî i-1 lua. Iar turcu si mi-ş făsia? Iei plîngîn cî rămînia. / (1927), Herăstău — lăutariu Neculaj Predoj, 65. CXVII Umblî tursi d-alăjuria, Pin răriş, pin cărpiniş Umblî tursi tot tukiş, Tot di frica lu Gimiş: 5 Lu Gimiş ăel mititel Cari tem tursi di jel. Vo cîţva din Slatina Gimiăiu li-a furat iapa: Pi Vînîta sia frumoasî, io Cu şaua moldoviniascî; Zalili, ca soarili. Iar tursi si mi-ş făsia? La rămăşag sî lua, Nouî but c-alătura: 15 Cari, mări, cî s-a găsî Ca buţîli sî li sai, Sî dia trii bănit Di galbini mărunt, A doilia, di bani mărunt; 20 Niminia nu sî găsa. Da Gimiăiu cu Vînîta, O plimba cît o plimba; Cîn odatî sumuţa, Buţîli cî li săria, 25 Pi Vînîta rij-o spetia. Dacî văzu, şî văzu, Legă japa di-un alun Ş-o plînzia ca un nebun. Iar Gimism si mi-ş făsia? 30 Iei la drum cî mi-ş işa Şî cari cum mi-ş tresia, Cîti-o palmî cî li da: „ Spui-un cal ca Vînîta, Sî i sî driagî inima?“ 35 Frunzî verdi pătrunzăl, 72 Treâi dj-un nic vătăşăl: Douî palmi cî-i didia Sî spui-un cal ca Vînîta. Vătăşălu si zîsia? 40 „Stăj, Gimiâi, nu măi da, Cî-ţ spuj cal ca Vînîta: Bagî mîna-n sîn la mini, Scoati-o coalî di hîrtii Ş-un condei di vişinii; 45 Cî ţ-am aflat di-un cal bun Tot la turcu Mahamur“. ScrisQarja cî i-o făs^a Şî la tur(c) cî sî dusia, Scrisoaria j-o arîta; 50 Jar turcu si mi-ş făăia? „Asta ri-i hurduc-belia: A vini(t) calu sî-rij ja; Aşa sî-1 dau di frumos: înşălat şî înfrînat, 55 Cum îj bun di-ncălicat, C-aista capu rij^a scăpat"! Vătăşăl calu-ş lua, La Gimiâju cî sî du^ia Şî Gimisiu cî ni-1 vidia: 60 Aşa di gini-j paria, Trij bănit di bani didia, Pi vătăşăl bogăţa. Bati vîntu pulbirja Viniria şî nercurja, 65 Gimiâju tresi Dimîria La sorî-sa Rusanda. Sori-sa cîn îl vidj[a: ,.Oj[lj[ol3[o, fraţi Gimiăju, Gini-tii pari cî viniş; 70 Cî cumnatu-tu-i zjurat: Pintr-o palmî £i ¿-ei dat, Sî ti dia la turâj legat“. Încî iei cî n-asculta: Sî sîlja şî sî-mbăta. 75 Jar sorî-sa ăi făsja? Armili i li lua, Frumuşăl li discărca, Cu pămîn’ cî li umplia, Vesîl la turâj[ cî-ni didia. 80 Şî turâi-1 împresura 73 Şî la dînsu sî dušia. Iei puteri cî n-avia Şî turši cî ni-1 lega Cu frîfigii di mătasî, 85 Împletitî ¿ita-ň şasî. Atuňái Gimisiu sî treza Şî legat cî sî vidia; Cîn odatî-i sumuţa, Šinši sfori la mîn* ruPÎa, 90 Una la os l-aziunzia Şî puteri nu m-avia. Iei difi gurî ši zíšia? „Turšilor, boierilor, Ňi-adušit patruzaši di potropoki, 95 La bisăricî sî meržim Ca sî mă mărturisăsc, C-am curvit cu sorî-mja Ş-am iubit pi maicî-ima.“ Cîn la bisăricî rnerzia, 100 Iei din gurî si-m zîsia: — Dizlegaţî-ni pi driapta, Ca sî-m fac crusi cu ia“. Pi driapta cî-i dizlega, Cruši la Dumnezău făsia. 105 Iei aminti ş-adusia Tot di-uň nic păluşăl, Di cîn iera băieţăl. Iei din gurî si-ni zîsia? — Şî pâluşu cî scoţia: 110 —Tursilor, muierilor, Ši-at kitit, si-aţ socotit: Fimei-s cu cîrpî-n čap, Şî nu ştiu ši sî vă fac? Îs vomicu Comanac, 115 Sî privit si-afi sî vă fac.“ Di trii ori sî răsusia, Turši ca perili cădia. Iar Gimišm ši mi-ş făsia? La sorî-sa sî dušia 120 Şî din gurî m-o-ntreba: „AKo, soro, sorî-mia, Ši ţ-an fost ieu ginovat Di m-ai da(t) fa turši legat?“ Niši zabaví nu iera, 125 Frumos capu cî-i tăia 74 Şî la cîni c-o arufica. Da Gimisju ¿i mi-ş făăja? La codri cî mi-ş pleca. (1927), Tulnisi — lăutarju Vasîli Pîrvu (Botiţî), 70. CXVIII La răriş, la cărpiniş, Uni fug tur£i tikiş, Tot di frica lu Gimiş: Gimişăl ¿el mititel, 5 Si trimurî tur£i di iei. Vo cîţva din Sclâdova Gimiş ni-a luat iapa: Pi Vînîta ¿ja frumoasî Cu şaua moldoviniascî, io PintenQagî di ki^ioari, Di-i buiestrî-n fuga mari. Iar Gimiş si-ni măi fă^ia? Mari rămăşag punia: Cu Vînîta lui P9ati 15 Nouî but di ¿in sî sai, Noyî punzi di bani sî ¡ei. Pi Vînîta m-o purta Pînî cîn o spumega. Diodatî c-o sumuţa, 20 Nouî but di ¿in săna, Nouî punzi di bam lua; La Vînîta sî uita: Dinăinti, stîngăăeşti; Dinapoi, ni sî tîrăşti. 25 Da Gimiş ¿i-rii măi fă&a? Lega iapa di-un alun Ş-o plinea ca un nebun. Ş-apăj sta, n-o măi plînzia, La drumu mari işa: 30 Cari cum pi drum tresia, Cîti-o bătăi li da, Ca sî măi spui di-un cal ca Vînîta. Da la urma tuturor Tre^i-un rău di vătăşăl; 35 Trii toiezi cî-i didia, Vătăşălu şî răcnia: „Stai, domnuli, nu măi da! 75 Bagî mîna-fi sîn la mini, Scpati-o coalî di hîrtii 40 Ş-un condei di Veneţii, Tu ăj seri, şî jeu ţ-oi spuni; Cî ieu ştiu di-un cal bun, Turna la turcu Mahmět“. Iei spunia, Gimiş scriia, 45 Frumos răvăşăl fašia, Turcului i-1 trimitia. Da turcu, cîn îl vidia, Foarti rău ni sî-ntrista: „Da asta-i hurduc-belia, 50 Ca calu ňeu sî ni-l ia! An sî pribežes(c) la Ardâjl, Numa sî scap cu-ais(t) cal“. Iar turcoaica si-i zîsia? „Gelu, Gelu, brě aga, 55 Sî ti pribezeş(tj) la Ardiâl Pintr-o žoagilí di cal? Înfrîniazî-l şî-nşăiazî-1 Şî-i măi puni la oblînsi Ş-o păreki di kistoali: 60 Gimiş îj cu mînli goali.“ îl îfifrîia şî-nşăua, Kistoalili li punia> Lu Gimiş li trimitia. Da Gimiş, cîn îl vidia, 65 Inima i sî drežia, Mustašioara îş faéia, Di diparti ni-ţ răcnia: „Luaţ şaua éia turéiascí, Puniţ şaua hajdusiascî; 70 . Luaţ frîu šel turšes(c), Puniţ frîu haidušes(c)“. Gimiş cîn încălica, Trij talazuri cî făsia Şî Gimiş sî-nspăimînta: 75 „De, de, tu, cal turšes(c), Sî-nveţ nărav haidušes(c)“. Bati vîntu pulbiria, Gimiş treši Dunîria La sorî-sa Rusanda. 80 Sorî-sa cîn îl vidia: „Alelei, fraţi Gimiş, Čini-ói pari cî viniş; Da dacî tu nu viniaj, 76 Şî măi gini cî-iii făsiai: 85 Cî cumnatî-tu-i źiurat Sí ti dia la turśi legat, Pintr-o palmî śi i-ai dat. Tu i-ai dat-o într-o sarî, Şî iei zăcu într-o vârî.“ 90 Iei íñ samî n-o băga, Ristoalili-ñ cui punia Şî-m pat ńi sî culca. Sor-sa iatî śi-i făsia: Dacî díñsu adorńia, 95 Kistoalili li lua, Creminili li zvîrlia, Apí-ntr-íñsíli turna Şî di vesti ci-ńi didia La potira śia tursiascî, îoo Pi Gimiş sî-1 prăpădiascî. Şî turśi, cîn îţ vinia, Pi Gimiş cî ńi-1 lega. Da Gimiş śi ńi-t făsia? „Turśilor, boierilor, 105 Măi mari mustafiilor, Vai ńii! Si-ńi-aduśit Nouî polłi duhovniseşti Ca sî mă murtirisascî, C-am iubit pi maicî-mia no Ş-afi curvit cu sorî-mia“. Turśi, proşti, cî ńi-1 credia, Poři tot cî-i-adusia, Pi Gimiş mărturisa. „Gelu, Gelu, brè agà, 115 Dizlegatí-ňi pi driapta, Sí-ňi fac cruśi cu díñsa; Sî-ni fac cruśi creştiniascî, Cî sínt îm mînî turśiasci“. Turśi mîna-i dizlega, 120 Pâluşu cî şî-1 zmuñsia Şî pin turśi şî-1 răsusia Şî pi tot îi dobora; Cîti unu cíñ scăpa, Spri criñg sî răfuziia. 125 „Gelu, Gelu, brè agà, Stai ca viteží la cîmp, Nu ca fimeili la críñg!“ La sorî-sa sî-ntorsia, Uñ foc mari ńi-t faśia 77 130 Şî pi foc ni-o arunca, Uni trupu i sî toKia. (1928), Vâsîi— Ivan Juga, 65. ClNTICU LU GJORG1LAŞ1 CXIX Šiň sî sui la Imbriy C-o ploskiţî di rakiu? Nisj prja mari nu iera, Di sifisj vedri ş-o oca, 5 Cum ie bunî dj-a-nkina: Gjorgilaş cu hajni scurţi, Fije scurţi, dacî-s scumpi! Iei merži difi stînî-n stînî, Sî serši brînza di-j bunî, io Sî-ş aliagî \o Kelája, Sî-ş facî cuşmî diň ja. Iei la stînî cî-m meržia — La stîna dim Padina — Acolu pe âifi' găsa? 15 Pi moş Stănilî barbî surî. — Moş Stănilî, barbî surî, Măi ai pi sineva-n stînî, Sî nu fašim vo prisinî? — Măi am o ploscî di gin 20 Şî pi una cu rakiu, Amîndoj sî ni šiňstim.“ Cu-atîta nu sî lăsa: Roatî strunžii cî didia Pi Macovei ni-l zăria; 25 Giorgilaş aşa-i zíéia: „Alej, fraţi Macovei, 1 Bibicescu, 335; Caranfil, 56; Georgescu-Tistu, CXXXIV, CLIII, CCXVIII; Pamfile, 52; Cîntece b&trîneşti, 3, 27 (contaminare); Pâsculescu, 211 „Moş Marcu, Paloş bâtrîn“, 275; G. Dem. Teo-dorescu, 591; Tocilescu, I, 155; A. Vasiliu, 17 „Vidra şi Stoian“. Grai şi suflet, III, 330; Ion Creangă, VI, 51; VIII, 232; Rev. p. ist. arheol. şi filologie, III, 183. V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sărat, I, 56 „Gheorghilaş“. Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în vol. V al colecţiei. 79 Šin ti scoasî-n oki mei"? Macovei, dací-1 vidia, Foarfiši dim míní scăpa, 30 Di nituit sî lăsa Şî din gurî-i răspundia: — A meii zîli sfîrşîti, A tăli păcati scrisî! Alei, fraţi Giorgilaş, 35 Mîndru ca un năsturaş, Faţa ta-i bulgîr di caş, La inimi, om vražmas; Măi lunzeşti-ni zîlili, Sî-ni măi văz cop&ilili, 40 Cî ňi-s draži ca soarili! — Lezni-i, fraţi,-a ti ierta, Da-i măi greu-a ti uita... Ştii tu, fraţi Macovei? Cin ierai vornic di plaj, 45 Goştinăritu strînziai; Şî măi-aviam, mări, -o gîscî Ş-aseia-o punei íň šislí. leu n-aviam, fraţi, părali, Şî n-aviam niši-o crezări; 50 Şî mă legai cot la cot, Mă trešiai izvoarî răsi ; Şî mă plecam sî beu apî, Şî-ni didiai cu sizma-n siafî, Di biam apî sífižeratí, 55 Cu măsăli-amestecatî.“ Din gurî ňi-1 žiudeca, Dim pâluş ni-l disEica, Bucăţăli ni-l făsia; Şî făsia tot bucăţăli 60 Şî-mpărţa pi la căţăli; Şî la carni cî striga: „Oca, mări, douî părali!“ Şî n-a via nisi-o catari. Iei în stînî sî-ntorsia 65 Şî lu Stănilî-i zîsia: — Moş Stănilî, barbî surî, Numîr-o ňii di lei, Sî nu pat ca Macovei! — Alei, fraţi Giorgilaş, 70 Mîndru ca un năsturaş, Faţa ta-i bulgîr di caş, La inimî om vrăămaş! 79 Botezat-am, cununat-am: Dat-am di fin cîti-un tretin, 75 Cîti-un gălbănaş pi sîn; Şî di finî, o tretinî, Cîti-un gălbănaş pi mînî; Pi uni iera zmîrcureli, Făcut-am ieu podureli; 80 Tot pomana ta va fi... (1928), Colâcu— preutu Ion Băznî, 70. CXX Şî iar verdi ş-o crăiţî, Sini-ni urcî la Istriţî? Savai, căpitan Gjorgiţî, Cu dojspresi lăutari, 5 Cu doi bani îm buzunari. Şî umbla din stînî-n stînî, Da cîti doj lei-arvunî, Sî strîngî niţî şî lînî. La stîna dim Padina — io Bat-o Ma^ca Preăista Şî sfînta Duminica!— Acolu cîn azmnzia C-um moş bătrîn sî-ntilnja Şî din gurî-1 întreba: 15 „Bună-zîua, moş Stănilî, Moş Stănilî, barbî surî, Barbî surî şî puţînî, N-ai pî Cineva în stînî, Sî nu fasim vo prisinî?" 20 Moş Stănilî-i răspundja: „leu zîc, zău, pi lezia mia, Nu măi-am pi niminia! Am um mic di mînzărar Ş-a mîncat zîntiţî multî, 25 Ş-apăi s-a umflat îm burtî; Di-o saric-a îmbrăcat Şî-ntri burduşî s-a băgat“. Da Giorgiţî si făsia? Di-o custuri cî-rii sena, 30 Sî-nsersi brînza di-i bunî Şî urda di săraturi. 80 Ifisercă una, íňšerca douî, Deti pisti Macovei: „F...-t ležia, Macovei, 35 Šin ti-a scos în oki mei? Orj zîli sfîrşîti-a tăli, Ori greii păcati-a meii! Cî di-atunsia sîn žiurat: Un(di) ti-oi prindi, sî ti bat, 40 Di Keli sî ti dizbrac. Ţ-aduâi tu aminti-odatî ? La fîntîna šia di lciatrî leu mă plecam să beu apî; Tu-ni trîntiai cu ¿izma-ft siafî, 45 Di biam apî sînzeratî, Cu măsăli-amestecatî.“ Da Macovei si zîsia? „Mă rog ţîi, Giorgilaş, Giorgilaş, numi zifigaş, 50 La inimî om vražmas: Măi lufizeşti-ni zîlili, Sî-ni măi văz copilili, Sî li-mpart averili“... (1927), Neřežu — lăutariu Toadir Albineţ, 38. CXXI lesa Giorgi la Sudriu Cu ploskita di rakiu, La stina lu Macovei Sí din gur-a^a striga: 5 — Mái Stánili, barbi suri, Ai pi sineva la stini? — Ba, zic, záu, pi ležia mia, Ci ieu n-am pi niminia; Numai-um buriu di rakiu, Si bem, si ni-nvesálim, Sá fašiň kefu diplin“. Gini vorba nu sfirsa, Iaci Macovei sosa. Din guri asa-ňi zisia: 15 „F..-t ležia, Macovei, Spune-ňi, sin ti-a isKitit, Di-ai vinit la nituit? Ziiili s-au sfír§it!M 81 Da Macovej si zîsia? 20 — Na-ţ, veri, şî oili Şî-ni lufizeşti zîlili. — Ba, tu ňii si-ňi fašiai? Mă prindiai, şî mă legai, Şî la Jeş mă trimetiai; 25 leu mă plecam sî beu apî: Mă păliai cu sizma-fi siafî, Di biam apî turburatî, Cu măsăli-amestecatî“... (1927), Neřežu — Anica Pavîl Doni, 63. CXXII Šini sî sui la munţi? Giorgilaş cu haini scurţi, lîii scurţi, dacî-s scumpi! „Măi Stănilî, barbî surî, 5 Pi sini ai tu la stînî?“ Iar Stănilî îi spunia: „Šini dracu ţ-a şoptit, Di-ai plecat la nituit? Ori zîli sfîrşîti-a tăli, io Ori greii păcati-a meii! Na calu şî trăsura Di ti-ntoarâi înapoi, Di-ţ măi vez, mări, băieţî Cum măi razîmî păreţî. 15 Na boi şî caru ňeu, Di-ţ măi vez copkilili, C-a umplut vîlselili“... (1927), Neřežu — Mărigara Dragoňir Edu, 41. CXXIII Foai verdi peliniţî, Šini-m urcî la Istriţî? Sava, căpitan Giorgiţî Vinin di pi Dîmboviţî 5 Cu-a lui dalbî zluguliţî; îm mînî c-o măsiucuţî, 82 Numa din topor sioplitî Şî dim bardî barduití. Šini ureí la Istrití? 10 Sava, căpitan Giorgiţî Ureí la stíná dim Padina, Bat-o maica Prešista Şî sfînta Duminica! Macovei ši mi-s fasja? 15 Di diminiaţî sî scula, Barbî albî-ş Keptăna, La icoaní sí-fikina, Keili-m mînî-ş lua Şî la graždiu sî dušia, 20 Di-uň cal negru cî-ş scoţia: Rotocgali, Pi sup poali; Dufigî albî, Pi spinări. 25 Murgu şî-1 înşăla, Şaua pi iei cî-m punia, Fgarfiši la dăsazi băga, Pisioru-n scarî cî-m punia, Sus, la stînî sî urca: 30 La stîna dim Padina, Bat-o maica Prešista Şî sfînta Duminica! Macovei si mi-ş fašia? Bušiumelu şî-1 lua, 35 în trii părţ cî răsuna, Oili cî s-aduna: Mioarsi, la miorar; Cîrlănarj[, la cîrlănar. — Bună-zîua, moş Stănilî; 40 Ai pi šineva pin stînî, Sî nu fašim vo prišiní? — Căpitani Giorgilaş, La inimî om vražmas, Zîc, zîc, zău, pi ležia mia, 45 Dj-oj-avia pi sineva: Ufi get âjobănaş Frigurili l-a luat". Cîn Giorgilaş ni-auza Navalí în stînî da, 50 Cu Eisioru uşa izgia, Burduşîli li număra: 83 Sî-nsersi brînza di-i bunî, Şî urda di săraturi. Moş Stănilî barbî surî — 55 Surî, surî cîti-un fir, Albî ca un trandafir — Din guriţ-aşa zîsia: „Căpitani Giorgilaş, La inimî om vrăzmaş, 60 Zîc, zîc, zău, pi lezia mia, Di-oi-avia pi ¿ineva, Di cît un get ăiobănaş: Frigurili l-a luat“. Giorgilaş ii ni-ş făăia? 65 Mîna pi pâluş cî punia Şî dim pâluş rii-1 sioplia. „Căpitani Giorgilaş, Măi lunzeşti-rii zîlili, Sî măi văz copilili, 70 Cî rii-a umplu’ drumurili“... (1928), Pâltin — lăutarju Vasîli I.eftir, 55, CXXIV Macovii cu oili Pi plai cî-m pleca, Şî pi plai cîn li tundia, Şî di tuñs nu li sfîrşa, 5 Giorgilaş cî sî ivia, La Macovii sî duâia Şî diñ gur-aşa-i spunia: „’tu-i-tj-a-n Iezi, Macovii, Ia, sî prindim um batal, io Sî nu scoţ vruñ iatagan“. Macovii, cîn auza, Pim păduri iei fuzia; Giorgilaş cî ñi-1 vidia Mîna pi toaipî punia, 15 Dupî iei cî sî lua Şî diñ gurî-i cuvînta: ,/tu-i-ti-a-n Iezi, Macovii, Di ti-oi prindi la bordei, Sî ti fac sî—1 frizi di giu!“ 84 20 Gjorgilaş, dacî vidja, Iei la stînî sî dušia Şî la bašiu cî-ni-aziunzia Şî din gur-aşa-i grăja: „Nu, nu, nu, şî ba, ba, ba, 25 Moş basjuli, barbî surî — Surî, surî, cîti-un ii ir, La riilžoc un trandaiiir — Ia, discui astî stînî, Sî-ţ înserc brînza di-i bunî“. 30 Iei în stînî cîn intra, Burduşîli răsturna, Puţîn afar-aruňca Şî pi bašiu cî ni-l lega; La Macovii sî dušia, 35 Mustaţa ş-o rasušja, Şî din gur-aşa-i grăia: „Ši ţ-an spus jeu, Macovii? Sî dai gloabî zaši ňei“. Atuňšj toaipa o-nvîrtia; 40 Şî cu dînsa cîn dădia, Bucăţăli ni-l făsia Şî cu sari ni-l dădj[a Şî la cînj cî ni-l zvîrlia; Batalu cî ni-l prindia, 45 La cuţît cî ni-l trăzia, Pi di-o parti ni-l frizj[a, Şî cu šimbru ňi-1 strožia, La dăsazj cî ni-l punia Şî la plai cî înj pleca 50 Şî din gur-aşa-nj cînta: „Dj-aş ažiunži-n crížmulití, Sî mînînc o fripturiţî“. Jel la crížmí ažjunžja Şî din gur-aşa-ni striga: 55 —Fa leliţî crîămăriţî, Scoati gin cu oala mari, Sî bja haiducu călări, Cî nisj capu nu mă doari! — Scoati, fraţi, şî plăteşti, 60 Cî potira ti sosăşti. — Apoi la si focu măj[ hajdusesc, Dacî stau jeu sî plătesc?... (1927), Spině$tj[—Stojca Forîi, 44. 85 cxxv Foai verdi ca nalba, N-avia dracu ši lucra: Macovii cî sî scula, Pi oki negri sî spăla, 5 La icoanî sî-nkina, Şaua pi murgu punia, La nituit cî pleca îfi vîrfu Pintelěului, La stîna vătafului. 10 Ş-an zî(s):„verdi peliniţî", Širť sî plîmbî pi Mistriţî? Giorgi dj-a lu Negoiţî, C-o dalbî di măsiukiţî Nistruzîtî, nisioplití; 15 C-o ploskiţî di rakiu, Niši pria mari nu iera: Di šinši vedri ş-o oca. Şî umbla din stînî-fi stînî, Sî-ş aljagî vo Kelšia, 20 Sî-ş facî cuşmî din ja. La moş Stănilî, sî dusia: — Moş Stănilî, barbî surî, Ai pi âineva la stînî, Sî nu fašim vo priéiní? 25 — Oj, Giorgilî Giorgilaş, Faţa ta-i bulgîr di caş, La inimî om vražmas: Barlažel, mări, di vin, Sî bem, sî ni-nvesălim“... 30 Giorgilaş cîn auza, Niši pi-atît nu sî lăsa: Ocol struňžii cî-ni didia, Pi Macovii ni-1 zăria. „Foilianî, foi di tei, 35 'tu-i-ti-a-n Iezi, Macovii, Sin ti-a scos în oki ňii? Păcatili meii scrisî, A tăli zîli răpusî!“ Macovii, cîn îl vidia, 40 Frigurili cî-1 prindia, Cîrlan dim mîni îl scăpa, Di diparti-nzenunkia, Din gurî cî sî ruga: — Iartî-nj, veri, greşala 86 45 Cari m-añ greşi' cu j[a ! — Lesni-i, veri, di-a ierta, I-anevoj-a ti uita ! Da ştii,- veri, or nu ştii, Cîn ierai vătaf îm plai, 50 Oili cíñ cumpărai? lera oaia siñsi parali, Tu puniai zaśi parali, Ti faśiai negustor mari... Şî śiftśi oi cî nu-ţ plătiam. 55 Şî ieu, veri, m-ascundiam; Şî tu, veri, mă găsai, Frumuşăl cî mă legai*. Scur(t), cu mînili-ndărăt, Di mă văitan di kept. 60 Mă treśiai izvoarî răsi: Mă plecañ ca sî beu apî, Tu-m trîntei cu sizma-ñ siafî; Şî biam apî síñzeratí, Cu măsăli-amestecatî. 65 Ş-aşa síñ\ fraţi, źmrat Bucăţăli sî ti fac ; Sî ti fac ieu bucăţăli, Sî ti dau pi la căţăli“ ! Diñ gurí ńi-1 źiudeca, 70 Dim paloş ńi-1 siocîrtia; Şî ńi-1 faśia bucăţăli Şî ńi-1 da pi la căţăli ! Striga la carni di víñzari: „Oca, mă, douî părali!“ 75 N-a via nisi-o căutări... Ş-apăi di-aisia-ñcolia La moş Stănilî sî duśia Şî diñ gur-aşa-i vorgia: „Moş Stănilî, barbî surî, 80 Ia, scoati vo ńii di Iii, Sî nu pat ca Maco vii“. Moş Stănilî śi-ńi faśia? „Hoi, Giorgilî, Giorgilaş, Faţa ta-i bulgîr di caş, 85 La inimî, om vrăămaş: Bărlăzel, mări, cu ¿in, Sî bem, sî ni-ñvesalim. Cununat-am, botezat-am : Tot di-o finî, ostrofinî, 90 Cíti-uñ galbanas pi míní ; 87 Şî di liin, cîti-un cal bun, Cîtj-un gălbănaş pin sîn. Pi uni-a fos’ gloduri răii, Făcut-am ieu podureli, 95 Tot pomana ta ţ-o fii.“ Giorgilaş, cîn auza, Mîna-ri kimăraş băga, La gălbion cî-ni scoţia, Lu moş Stănilî didia 100 Şî din gur-aşa-i zî&a: „Moş Stănilî, barbî surî, Aratî-ni vo potisia Cari mer(g) vomiţi pi ia; Potisiaua sî mă scoaţî 105 La «Poiana aşăzatî», Unkm măi prînzît odatî“. Moş Stănilî si făsia? Poti&aua-i arîta Cari mer(g) vomisi pi ia... 110 Potisiaua cî-1 scoria La „Poiana aşăzatî“, Uni-a măi prînzît odatî. Cîn acolu c-azmnzia, Sî sîlia şî sî-mbăta, 115 Potira-1 împresura: Potira lu Moş Stănilî Şî cu fiu-su Ştefan, S-a dus vestia la divan! Cîn acolo c-azmnzia, 120 Iei din gurî si-rii zî&a? „Cătat, boieri, şî videţ: C-aista-i Giorgi Busîioc, Di-am avia noi vun năroc Cu mult galbim sî mă zioc!“ 125 Deri-un foc, şî deti douî, Deti, boieri, pîn la nouî: Niăi din loc nu ni-1 hîrneşti, Niăi din somn nu rii-1 trezăşti! Moş Stănilî si făăia? 130 Arma cî ş-o discărca, Glonţ di-arzint în ia punia Şî la okm cî rii-1 lua, La kiăior cî rii-1 păHa; Drept în kiâioari săria, 135 Mîna pi durdî punia, Pi durda, pi nebuna: 88 Turna iarba cu pQala Şî giganţi cu kivîra; Drumu-m potirî cî-i da, 140 Cu pămîntu-amesteca! Di asta sini scăpa? Moş Stănilî, bărbi suri, Şî cu fiu-su Ştefan, S-a dus vestia la divan! 145 Da nu fuzi cun sî fuzi: S-arunca iortomăneşti, Sî uita-n urmî curveşti. Giorgilaş si rii-ş făsia? Dipi-un copasiu cî sî da, 150 La kisior cî sî lega. Moş Stănilî ¿i făsia“? Iei la okiu cî ni-1 lua: în linguriţa kieptului Uni-i păs voinicului. 155 La dînsu sî năpustja, Frumos capu cî-i tăia. Foai verdi peliniţî, Dusi-i capu în suliţî La taicî-su Negoiţî. 160 Taj[cî-su, cîn îl vidia, Lăcrîriili-1 năpădia: „Las" sî tlii rob, aşa, Nu ni-a asculta’ vorba! Cî ieu, mă, l-am învăţat 165 Sî nu bia, sî vesăliascî, Crîşmili sî ocoliascî: Cîsi cîti beleli fac, Tot din crîşmi ni sî trag. Cari n-ascultî di părinţ, 170 Plînzi cu lăcrîrii Ăerbinţ“. (1927), Tulnisi — lăutarju Vasîli Pîrvu (Botiţî), 70 CXXVI Foai verdi ca naiba, Macovei ni s-apuca — Marţ în zîuî s-apuca — Pi oki negri sî spăla, 5 La icQanî sî-nkina, Calu din cîm(p) ş-aduăia: «9 Di-nfrînat şî di-nşăuat, Numa bun di-ficălicat; Foarfiši în dasaži punja 10 Şî la nituit pleca íň vîrfu Pintiliului, La stîna vătavului. Foai verdi peliniţî, Šifi sî plimbi pin colniţî? 15 Giorgi di-a lu Negoiţî: îQi sî plimbî, şî sî sui La Imbriu, la Pintiliu, C-o ploskiţî di rakiu; Mari, niši nici iera: 20 Di sifiši ocî, ş-o ulšia. Sî plimba cu ia pim mînî, Sî plimba din stînî-n stînî, Sí-nšerši brînza di-i buni; Sî-ş aliagî ş-o kelsja, 25 Sî facî cužmí dift ia. Da şî iei, cum sî plimba, Aminti cî-ş adus^a Di Macovei si-i făsia. La Stănilî s-abătia, 30 Bună-zîua cî-i didia: „Bună-zîua, moş Stănilî; Moş Stănilî, barbî surî, Măi ai pi sineva-n stînî, Sî nu fašiň vo prišiní?“ 35 „Oiu, Giorgiţî, Giorgilaş, Mult ieşti tînîr şî zifigaş: Faţa ta-i bulgîr di caş, Inima-i di om vražmas... « 9 leu n-am pi niminj în stînî, 40 Nu fašin nisi-o priéiní; O ploskiţî di rakiu Şî una plinî di gin, Sî bem, sî ni-fivesălim, Sî fasiň kefu diplin“. 45 Gjorgilaş nu sî lăsa, Roatî struňži cî ni-i da, Pi Macovei ni-l găsa: — F...-ţ ležia, Macovei, Numa dracu ţ-a şoptit 50 Sî pleši marţ la nituit! Nu ştiu: a tăli zîli răii, Or a meii păcati greii? 90 Macovei, cín auza, Fęarfiśi dim mini îi kica, 55 Cîrlănaşu îl scăpa Şî-fi zenuñki ţî sî pleca Şî la Gjorgilaş merźia: — Oju, Giorgiţî, Giorgilaş, Mult ieşti tînîr şî źiñgaş: 60 Faţa ta-i bulgîr di caş, Inima-i di om vrážmas... Iartî-m, fraţi, greşala, Cari m-añ greşî(t) cu ia. — F...-ţ lezja, Macovei, 65 Ştii, Macovei, or nu şti}? Cîn jerai vătav di plai, Goştina o cumpărai: lera oaia siñsi parali, Tu didiai douî părali, 70 Ti faśjai negustoriu mari. — Oiu, Giorgiţî, Gjorgilaş, Na-ţ calu cu armili, Kimeriu cu galbini; Na-ţ stína cu oili 75 Şî h^eşti-iij[ zílili, Sí-ñi mărit copkilili, Sí li dau muşîili, Sí li-arît hotaríli. — Nu, 'tu-t leźja, Macovej[, 80 Ştij cím' mă plecañ sí beu api Şî tu-n didiai cu ¿izma-ñ śiafi, Sí beu apí síñzeratí, Cu măsăli-amestecatî, Di Macovei zdruñáinatí? 85 Ştii, Macovei, or nu ştii, Cî di-atuñsia síñ’ źmrat Şăpti grămez sî ti fac; Sî ti tai îm bucăţăli, Sî ti dau la cîni, catali?ť< 90 Jel diñ gurî-i cuvînta, Dim palùs îl dihoca, Şăpti grămez îl făsia Sí-ñ gura mari striga: „Oca, ma, douî parali!“ 95 Şî n-ari niśi-o catari... La Stănilî si-ntorśia: — Moş Stănilî, barbî suri, Ia, scoati-o ńii di lei, 91 Sî nu pat ca Macovei! 100 — Of, Gjorgiţî, Giorgilaş, Di-aş avia niia di lei, N-aş măi umbla pim băsii... Am avut, i-an keltuit, Di tot tiinu ieu li-an dat: 105 Di tot ii in, cîti-un cal bun Şî cîti-un galbîn pin sîn“. Giorgilaş ¿i măj făsja? Mîna-n kimir băga, Sinzăsi di rîli scoţia, 110 Lu Stănilî li didia: „Moş Stănilî barbî, surî, Na-ţ di la mini-o riii di lei, Sî-i bei tu cu iiini tăi; Şî niia, hai, di-rii-aratî 115 O potiâia Cari mer(g) haj[dusi pi ia“. Potica i-o arîta, La poj[anî mi-ţ işa: La „Pojana aşăzatî“, 120 Unj[-a măi prînzît odatî. La poianî cîn işa, Zios, la masî sî punia, Cu plosca ni sî sinstia, Sî culca şî-hi-adorhja. 125 Da Stănilî si-n făsia? Potira cî ni-o stîrnia: Potira lu Geboşîlî; Pi potirî ni-o-ndrepta, Pi Giorgilaş ni-1 găsa 130 în somnu lui, cun dornia. „Acu stat, boieri, pi loc, Di-am avia noi vun năroc Sî ni ia armili foc, Cu mult galbini sî mă zioc... 135 C-aista-i Giorgi Busîioc“. Deti una, deti douî, Deti, batîr, pin* la nouî: Cît di mulţi cî didia, Niâi di loc nu sî treza! 140 Geboşîlî cît grăia: „Căutaţî-1, măi băiet, Căutaţî-1, di-1 videţ: Di vo potirî-i gonit, Or di vun glonţ îi rănit, n 145 Cî prja doarmi adînâit". Da-m puşca di-a zăsilia, într-o riicî porîmbia Un liir di arzint iera; Pintr-un kisior rii-1 palia, 150 Drept în kisioari săria; Punia mîna pi. durda, Pi durda, pi nebuna: Turna prafu cu mîna Şî gloanţîli tot aşa, 155 Şî-ndesa cu măsiuca; Şî-m potirî cîn didja, Cu pămînt o prefăsia. Numa unu cî scăpa: Numa sîngur Geboşîlî, 160 Sel si căta pi flintî ¿ini. Da şî iei, dacî scăpa, Cu fuga ni-o alunga. Şî nu fuzia cun sî fuzi: S-arunca ortomăneşti, 165 Sî uita-napoj[ curveşti. Giorgilaş si-m măi făăia? Î,\os în c.. ni sî punia, La kisior ni sî lega. Geboşîlî ni-1 vidia, 170 Drept un copac sî didia, Arma lui ş-o discărca, Arzint înţr-însa băga, La okj[ gini ni-1 lua. Da, şî uni rii-1 palia? 175 Sus, la capu keptului, La casa suflitului. Foai verdi peliniţî, Dusi-i capu-ntr-o suliţî La tatî-su Negoiţî. 180 Tatî-su, cîn rii-1 vidia, Lăcrîriili-1 năpădia: ^,Lasî sî păţascî, aşa-i ¿ini, Cî n-a asculta(t) di mini! Sini n-ascultî di părinţ, 185 Plînzi cu lăcrîrii Kerbinţ“. (1928), Văsîj — Ivan luga, 65. 93 ClNTICU LU IONICÎ HAJDUCU1 CXXVlI Foai verdi ş-un susai, La sja gurití di piai Sí coboar-um plug cu cai. Cum merg murzi dinăinti, 5 Ia, luat, băiet, aminti! Di diparti ieu zăriam Şî la murzi cî m-alergam Şî trii gloanţî-n spati-j dam, Di dălozi cî ni-j luam 10 Şî la plai cî-nj-apucam. Frunzî verdi di-alunicî, Şî işîi în dial, la stîncî, Sî-ni pui-aţî la okinsi; Mă uitai în zios, pi lunâj, 15 Sî-ni măi-aleg di doi ziunéi, Sî tai coada la măsiusi. Şî greşîi coada can scurtî: Numai cît încapi-n glugî Şî sî ies pi la dumbrăgi, 20 Sî mă las pi la zăvoi, S-aţîn calia la ¿iocoi, Sî dispoi la negustori, Sî ieu polj[ şî gălbiori, Cî-s măi uşori la purtat 25 Şî cu spor la numărat. — Bună-zîua, măi Ioani. — Nu-ţ mulţămesc, máj cucoani. — Măi Ioani, tu ieştj biat. — Sîctir, ciocoj gulerat, 30 Nu mă fasi că sîm> biat: Di trii zîli n-am mîncat, Nisi ¿inu nu l-am gustat, Numai în calia ta am stat, Cî ţ-î murgu di skimbat. 35 — Măi Ioani, tu fiii bun: Murgu tari cî ni-i drag, Asarî l-am cumpărat, 1 Cf. cu text. CXLIV, CLXXIV, CCXX, CCXXXIX, CCXL, CCXLVII, CCLXVII, CCLXX, CCCXXV, CCCXCI, cdxx! CDXXI, DCLXV. Bibliografia motivului, ulterioară anilor 1930—1968, va fi tn voi. V al colecţiei. 94 Obzăsi di galbini-am dat“. Da Ionici si-rii făsia? 40 Mina-n glugi ci punia, Di-o măăiucî cî-ni scotea, Trii măsiusi în kept cî-i da, Una-n spati,-l îndrepta, Di pi cal cî-1 poliîrnia 45 Şi pi murgu-ncălica, La prefec(t) cî si duăia: Da prefectu si zîsia? — âi-aj făcut tu, măi Ioani, Cî ăiocoiu mai cî moari. 50 — La' sî moari la pămînt, Iei di voi cî n-a vrut. La' sî moarî, ca un cîni, Cî n-a fos’ haiduc ca mini, Sî păzascî frunza bini. (1928), Păulâşti -Coza — lăutariu Ion Latu, 40. CÍNTICU LU MANOLI1 CXXVIII Manoli, Manoli lei ni s-a-ntilnit Cu trii turmi di oi Si trii šiobánei. 5 — Pi Aržif in žios Cu turmi ňi-at fost; Pi Arži^ iň sus Cu turmi v-at dus; Šini ňi-a vážit 10 Uň zid párásit? — Noi am vážit Uň zid párásit. Cini, cin il vád, La iel si rápádří. Alecsandri, 186; Giuglea-Vîlsan, 177, 183; Pamfile, 19; Păsculescu, 188; G. Dem. Teodorescu, 460; Tocilescu, I, 18, 21, 25. V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sărat, II, 40 „Manole“. Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în voi. V al colecţiei. 95 15 Manoli di-odatî turba Şî cî iei pleca, Acolu-azjunzia, Sforili-ntindia Şî rii-1 măsura, 20 Di zîd s-apuca Şî ii tot lucra. Si zîua lucra, Noaptja sî surpa: A doua zî iarî, 25 A triia zî iarî. Manoli nu măj lucra, Sî punia, dornia. La iei cî vinia O şoaptî di sus, 30 Aievi j-a spus: „Mîni în zori di zî Sini s-ar igi, Aducîn bucati La soţ şî la fraţi, 35 Ca sî ni-1 zîdiţ. Dacî 1-aţ zîdi, Zîd nu s-a surpa“. Tovarîş sî dusia Şî soţîili-nvăţa. 40 Manoli zî^ia: „Cuconiţa mia, Sî caţ bou sel măi bălan, Prăpădit di-un an; Cu betisî-1 lezj, 45 Acasî ni-1 duăj Ca sî rii-1 tai, Bucati sî faăi, Aisi sî-ni-aduăj“. Ja cu bou sî-ntîlnia 50 Şî ia ni-1 lega, Acasî-1 du^ia, Pi loc îl tăia, Bucati făsia, Pi loc cî vinia. 55 Jel ni sî suja Şî măj[ sus, pi skeli, Pi gard di nuieli; Drumu-ni sierleta, Mîndra-ş cunoştia, 60 La Dumnezău sî ruga: 96 „Suflî, Doamm,-un vînt, Un vînt pi pămînt, Brazî sî-i dispoai Paltini sî-ndoai, 65 Mîndra sî rii-o-ntoarni: S-o-ntgarni di vali, S-o-ntgarcî din cali“l Ia, amar di ia, Ia cî şovăja, 70 Năinti merzia. Iei ni sî suia Pi gard di nuieli Şî măj[ sus> pi skeli. Ja, amar di ia, 75 Ni s-apropiia. Jel ni sî ruga: „Dă, Dpamni, pi lumi O ploai cu spumi, Sî curgî diodatî 80 O ploai spumatî; Sî curgî şîroai, Sî umpli pîrai, Mîndra sî rii-o-ntoarni: S-o-ntgarni din caii, 85 S-o ducî la vali“! Şî, amar di ia, Ia cî şovăia, Năinti merzia. Iei rii sî su^a 90 Pi gard di nuieli Şî măi sus> pi skeli. Zos rii sî didia, îm braţ-o lua, Bucati-i vărsa, 95 Mîndra-ş săruta, în zîd o suia: „Anicuţa mia, Nu ti spăriia: Noi vrem să glumim, îoo Ca sî ti zîdim“. Ii mereu zîdiau, Nouî meştiri mari, Calfi di zîdar, Cu Manoli zăsi 105 Cu cari sî-ntresi. „Manoli, Manoli, 97 Aziungî-ţ di şagî, Manolicî dragi“ ! A aziuns la glezni, no Ia tot a crezut Cî iei a glunit. A aziuns la zenunki, Ia tot a crezut Cî iei a glunit. 115 A aziuns la brîu: — Manoli, Manoli, Aziungî-ţ di şagî: Zîdu rău mă strînzi, Cuconaşu plînzi. 120 Manoli, Manoli, Aziungî-ţ di şagî: Zîdu rău mă strînzi, Ţîţîşoara curzi, Cuconaşu plînzi. 125 Manoli, Manoli, Sin l-a legăna? — Vîntu cîn a bati fii l-a legăna. — Ţîţa sin i-a da? 130 — Ploaia cîn a ploua. — Di-nfăşat sin 1-a-nfăşa? — Frunza cîn a Kica. Iei mereu zîdia Pîn ¿i auza 135 Un gomut frumos, Mîndru şî duios: Negru-vodî ¿ini Ca sî i sî-nkini La sj[a mînăstiri, 140 Falnicî zîdiri: Mînăstiri-naltî, Precum n-a fost altî. — Manoli, Manoli, Oari sî măi fii 145 Altî mînăstiri Cu mult măi frumoasî? — Asta-i di-nvăţăturî; Sî ti uit la urmî Di altî făpturî... 150 Negru-vodî porînSeşti Scări sî sî rîdisi, Skelili sî strisi, 98 Ca sî-1 părăsascî Colu, pi grindiş, 155 Sus, pi-acoperiş; Sî rii-1 părăsascî Ca sî putrezascî. Iei cî tot făăia AriKi zburătQari, 160 Di şîndilj uşoari. Iei cî tot zbura; Şî zios cîn cădia, O fîntînî sî făăia: O fîntînî linî 165 Cu apî puţînî; Cu apî săratî, Cu lacrîrii udatî. (1927), Nereău— Mărioara Dragonir Edu, 41. CÎNTICU HOLTULUI1 CXXIX Sup poali di codru verdi Di-o zari di foc sî vedi. Nu ştiu, zaria-i potolitî, Sau di haidusi-ocolitî. 5 Stau haiduśi codrului impreźiuru focului. Nu ştiu: zaśi, sau śinspreśi, Cî nu li putui-aleźi. Şî ńi-s friźi di-um berbeśi: io Di-um berbeśi runcănel, La trii oi-aplecăţăl, Nu-ńi iera-m botei ca iei... Şî nu-1 friźi cun sî friźi: Şî ńi-1 friźi pin cirliźi, 15 II întoarsi pim belśiuźi, Ca sî-i hii carnia dulśi. Cari-i haiducu śel mari, Ńi-1 puni-m batiharâli. Ş-apucî pi Hól(t) di vali. 1 Cf. cu text. CXL, CXLIII, CCXXXVII, CCCCXXIII, CCCCLXII, DLXXIL Bibliografia motivului, ulterioară anilor 1930—1968, va fi în voi. V al colecţie1. 99 20 Supt umbri di făgăsel Mînîncî-ş carni di nel, Cu muntiancî lîngî iei. Niâi pria mul(t) nu-n zăbovia, Potira cî rii-1 sosa. 25 Da iei, mări, si rii-ş făSia? Di la umbri sî scula, Punia mina pi durda, Turna gloanţî cu poala Şî iarbî, cu kivîra. 30 Potira din Zlâtina: îm potirî rii-o-ndrepta; Iei di potirî scăpa, Iei din gur-aşa-rii zîsia: „Ţîn-ti, mîndro, di pi mini, 35 Cî-s voinisel trăit bini, Pin codru, şî pim păduri: îs voinicu Comanac, Ştiu potiri si-an sî-i fac. Am intrat tînîr, copkil 40 Ş-acu sim' moşniag bătrîn; Am intra(t) far di mustaţî, Ş-acu sîn' cu barba groasî“. Iei în codru cîn intra, Cu mîndra alăturia, 45 Iei la Olt cî ni-ş pleca; Cîn la Olt, nu iera pod... în gura mari striga: „Măi podariu, măi făgădariu, Trazi podu, sî-ni trec Oltu, 50 C-aisia mă calcî focii“. Iar podariu si făsia? Iei tot sta şî-rii zăbogia: Vria potiri sî rii-1 dia. Iarî iei si mi-ş zîsia? 55 „Di cît o para la pod Şî m-aş ruga, mări, di-um prost, Măi bini cu murgu-nnot“. Murgu-înnoatî, şî strănutî, Potira dim mal sî uitî... 60 „Trecui Oltu ziumătati, Străzăr mă-ntriabî di cârti; leu li-arît flinta la spati, S-o setiascî, di sî poati“... (1928), Colâcu — cobzariu Marin Curtianu, 78. 100 CÎNTICU RADULUJ1 cxxx Foai verdi fir mătasî, La un fag mari-ntr-o coastî Şădi Radu ca-ntr-o casî, Da di ploai niši nu-i pasî! 5 La ňilžocu fagului Sînt armili Radului. Frunzî verdi ş-o lalia, Soarili cîn scăpata Radu din fag cî-ni işa, 10 Di-o foiţî cî-ni rupia; Cîn odatî fluiera, Voinišei s-aduna Cum îi frufîza şî iarba... Frufizî verdi-o nicşunia, 15 Da Radu ši ni-ş făâia? Mîna pi durdî punia — Pi durdura nebuna — Turna ploai cu poala Şî iarbî cu kivîra 20 Şî-ndesa cu măsiuca; Cu potira cî-ni pleca, La um boier sî dušia: — Bunî-sara, boieri mari. — Mulţămescu-ţ, căpitani. 25 leu síň Radu sel din tîrg Cari la părali stríňg. Fruňzí verdi ş-o lalia, Ia, scoati bani, colia, Cî ţ-oi da vo cîtiva. 30 Da boieru si-ni făsia?... Mîna pi măsiucî punia, Trii mašiuši íň kept cî-i da, Una-ň spati,-l îndrepta. Da boieru-aşa zîsia: 35 „Nu da, domnuli, nu da!“ Şî nevasta cî plíňžia: „Nu-ni-omorî soţîia; 1 Candrea, Densusianu, Sperantia, I, 106 (din Argeş); Pamfile, Tocilescu, II, 1245. Bibliografia motivului, ulterioară anilor 1930—1968, va fi voi. V al colecţiei. Cî fimeia fărî om îi ca ţara fărî domn. 40 Ia, măi catî dupî uşî, Cî m-aviam di-o găletuşî.“ Foai verdi-o micşunia, Radu bani şî-i lua. Da iei nu sî mulţănia: 45 Alti trii mašiuši cî-i da. „Foai verdi peliniţî, Ia, măi catî pi poliţî, Cî m-aviam di-o sălbuliţî: O păstram pintr-o fetiţî“. 50 Foai verdi ş-o lalia, Da Radu ši ni-ş făsia? La crişmî cî sî dušia, Trii zîli, trii nopţ cî-ni bia, Potira-1 íncoňžiura: 55 Potira lu Bimbarâ, F...-i crušia mîni-sa! Iei în crişmî cî-nj intra Şî di Radu cî-ntreba; La crîşmariu cî sî dušia 60 Şî din gur-aşa-ni zíšia: „Foai verdi ş-o năgarî, Ia, scoati pi Radu-afarî, Cî ni-l găzduieşte dj-asarî Şî i-ai dat şî di míňcari!“ 65 Fgai verdi-o micşunia, Crîşmariu cî nu-1 scotj[a. Da vătafu ši-ňi făsia? La bătăi ni-l lua Şî pi Radu ni-l spunia. 70 Da vătafu ši făsia? Iei afarî cî-ni işa, La potirî cî-ni grăia Şî din gur-aşa-ni zíšia... Foc dim puşcî porînsia: 75 Curzia gloanţî ca ploaia. Da Radu ši ni-ş făsia? Iei pi masî cî-ni dorňia; Odatî sî diştepta Şî pi urmî ši-ňi făsia? 80 Toati-m palmî li prindia: „Na, li vîrî-m mumî-ta, Sî-ţ arît prubî dia mia“! Cu mîna pi durdura, m Pi durdura, săraca! 85 Şî cu durda cîn didia, Cu pămîntu-amesteca. Foai verdi di doi sfanţ, Da un hoţ di dorobanţ Turna-n durdî numa sfanţ, 90 Numa sfanţ di ¿ii ferecat, Di nouî poki discîntaţ; Rubla-m patru c-o tăia Şî-n durdî cî ni-o punia Şî la oki cî rii-1 lua, 95 Trii vătămuri cî-i făsia: Una-n kept, şî douî-n spati, „Zău, m-a atacat, măi fraţi!“ Frunzî verdi ş-o lalia, Sia din kept o astupa, 100 Sia din spati, n-o putia. La dînsu sî răpeza, Frumos capu cî-i tăia; Crişmăriţa cî-ni plînzia Şî din gur-aşa-ni zîăia: 105 „Frunzî verdi ş-o năgarî, Nu-rii-aduâi-ntriaga ţarî: Cît aduşi Radu-odatî, Nu ni-adusi ţara toatî. (1929), Tulnisj—Vasîli Pîrvu, 30. CÎNTICU SQARILUJ 1 CXXXI Doamni, pişti Nadoli, Ţărmurili Dunîri, Umblî soarî sî sî-nsgari. Şî iei, mări, ni-a umblat 5 Nouî ani, pi n°yî caî: 1 Alecsandri, 27; Alexici, 51; T. Burada, O călătorie în Dobro-gea, 163—173; Candrea, Densusianu, Sperantia, II, 37 „Fata soarelui (din Maramureş), 143 (din Bănat); Hetcou, 67; Hodoş, Poesii poporale din Bănat, II, 9; 5. FI. Marian, Poesii pop. române, Cernăuţi, 1873, 152—160; El. Niculiţă-Voronca, 591; Păsculescu, 182 „Ioana Sînziana", 183, 184; Pompiliy, 32—43 „Ion Bradu m Nouí-ñ cíñkj i-a sjumpavit, Nouí-ñ grazdiu i-a obosit, Potîrnicî n-a găsit. Şî iei, mări,-a cutezat 10 La sorî-sa Iliana, Iliana Cosiñzana, Sî-ş ţîi casi cu ia. Şî pi díñsa ñi-o găsa In năsîpu mării, 15 într-o nicî arzeluşî: Ţasî píñzí di mătasî, Fasi lu soari cămaşî. Cîm’ pi soari cî-1 vidia, Ia diñ gurî-1 întreba: 20 „Aleo, soari luminaţi, La mini la â-ei cătat? Ori haini ţ-ai ponosit, Ori galbini i-ai sfîrşît?“ Iar SQarili ái-ñ zîâia? 25 „Alşo, soro, sora mia, Nisi strai n-am ponosit, Nisi galbini n-añ sfîrşît; Da ñiia cî ni-a sosît âjasu di căsătorit. 30 Şî ieu, mări, iii-am umblat Nouî ani pi nouî cai: Nouí-ñ cíñki i-am siumpăvit, Nouí-ñ grazdiu i-am obosit, Potîrnicî n-añ găsît. 35 Şî ieu, mări,-am cutezat La sorî-mia Iliana, Iliana Cosiñzana Cari sî kiamî cî-i luna, Ca sî-n ţîi casî cu ia.“ 40 Iar sorî-sa âi zîsja? „Aleo, soari luminat, Sa vai, frăţîoru ñeu, Si cuvînt ai cuvîntat, şi soru-sa“; G. Dem. Teodorescu, 410; Tocilescu, I, 13, 15; Poporul (B.-Pesta), V, 302; Arhivele Olteniei, VI, 102. î V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor diti> Rîmnicul-Sărat, I, 66 „Cîntecul Soarelui“. \ Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi ÎD1 voi. V al colecţiei. . m în greii păcatî-ai dat: 45 Cu iadu t-ej (în)tunecat.“ Jar sparili ¿i zîsja? „Las’, soro, păcatu neu, Las', cî ni l-ai trazi j[eu, Curi ni l-a da' Dumnezău.“ 50 Iar sorî-sa âi-i spunja? „Daci ţ-î vorba di-aşa, La Dumnezău sî ti du£i, Pozluşănii rii-a da, Dj-amîndoi ni-an cununa.“ 55 Iar soarili si-rii făsia? Pi pămînt întuneca, Sus, la ser, sî ridica, La Dumnezău sî duăia; Pi Dumnezău ni-1 găsa 60 Cu pragila pi zenukj Şî cu cărtisicî-m mînî; Iei din gurî, mărj, ¿etin, Păcătoşi-j împărţîn: Cari păcati rii-a fapt, 65 Cu iadu 1-a-ntunecat; Cari păcatu n-a fapt, Cu ram l-a luminat. Dumnezău cî ni-1 vidia Şî difi gurî-1 întreba: 70 „Aleo, soari luminat, La mini si ri-ei cătat? Ori haini ţ-aj ponosit, Ori gaîbini cî i-ai fîrşît?“ Iar soarili si-ri zîi|a: 75 „Nisj haini n-am ponosit, Niâj galbini n-an fîrşît; Da nija cî nj-a sosît Timpu di căsătorit. Şî iey, mări, ni-am umblat 80 Noyî ani pi nouî cai: Noyî-n cîmp ni-am iiumpăvit, Potîmicî n-an găsît. Şî jeu, mări,-an cutezat La sorî-mia Ileana, 85 Iljana Cosînzana, Sî-n ţîi jeu casî cu ia.“ Dumnezău si-rii spunea? — Si cuvînt ai cuvîntat, Di giu ai intrat în iad, 105 90 îii greii pâcati-ai dat! — Lasî, D^amni, păcatu riey, Lasî, cî l-oi trazi ieu”. Dumnezău si rii-i spuma? *,Dacî ţ-î vorba di-aşa, 95 Sî ti dusj la moş Adam: Pozluşănii ţ-a da, Di-amîndoi v-ăţ cununa.“ La moş Adam cî-m pleca, Pi moş Adam cî-1 găsa 100 Cu pragila pi genuki Şî cu cărtiăicî-m mînî, Iei din gurî, mări, ăetin, Păcătoşî-j[ împărţîn: Cari păcati ni-a fapt, 105 Cu iadu i-a-ntunecat,.. îm pometu iadului Sîn’ nişti păsăreli: Păsăreli negri, Nu cîntî, pi cun sî vaitî: lio „Vai di noi, şî di părinţi noştri Cari cu noi nu s-au sîlit Pi noi si ni-ncreştinezî! Cîsi cu noi nu s-a sîlit, Pi noi nu nj-a-ncreştinat, 115 Cu iadu nj-a-ntunecat: Tot locurj împăcurati. Cu suflitj-amestecati, Cu făclij întunecati. Cîsi cu noi di sî sîlja, 120 Pi noi di ni-ncreştina, Cu raiu ni lumina/4 îm pometu raiului Sîn’ nişti păsăreli albi, Aşa cîntî di frumos: 125 „Ferişi di noi, şî di părinţi noştri, Cî cu noi cî s-a sîlit, Pi noi di ni-a-ncreştinat, Cu raiu ni-a luminat”, îm pomeţi raiului 130 Ia, tot mesî-ntinsî Şî făclioari aprinsî. Moş Adam la inzin porînăia, Inziri cî mi-ş vima, Pi soari di mîna drjaptî-1 lua 135 Şî la rai cî rii-1 pornia. 106 Iar soarili si făsia? Ői vidia, sî bucura. Di mîna stîngî-1 lua Şî la iad cî ni-1 pornia, 140 Si vidia, cî sî-ntrista... La moş Adam cî-m vinia, Pi soari-1 întreba: — Plasi-ţ raiu, plasi-ţ iadu? — Plasi-ni raiu, plasi-ni iadu; 145 Pozluşănii sî-nj dai.“ Moş Adam cî si-rii spunia? „Daci ţ-î vorba di-aşa, Pod la mari ca sî-ţ fasi, Mînăstiri ca sî-ţ fáéi. 150 Şi tu, mări, sî-ţ aduşi Patruzăâi di prioţ sfinţ, Patruzaéi di dăscăluş: Ii din gurî ar seti Şî Dumnezău tj-ar jerta.“ 155 Iar soarili si-m făsja? Îndatî podu făsia, Mînăstiria c-o gătia Şî poki cî-j aduáia Şî dascăli, tot aşa. 160 La sori-sa sî-nturna, Pi sorî-sa ni-o lua. Cîm pi pod cin ni-ş tresia, Di păcătos si jera Podu sî cutrimura... 165 La bisăric-a^iunzia; Cîn im bisăricî intra, Tot poki cî ni-ş muţa, Dascîli cî răguşa, IcQanili cu dosu sî-ntorsia. 170 Cîn înapoi sî-ntuma, Cîm pi pod cî ni-ş tresia, Di păcătos éi iera Podu sî cutrimura. Iar sorî-sa âi-rîi zîsia? 175 „Aleo, soari luminat, Frăţîoru neu, Sloboadi-ni mîna dnapta, Ca sî-ni fac crusi cu ia, Dor Dumnezău ni-a ierta. 180 Cîm pi stînga o dizlega, Di stînga cî sî zmunâia 107 în Dunîria cî săria. Iar moş Adam si fă£ia? Di-o mrenuţî ni-o făsja: 185 Moş Adam la dînsa vinia, Sus, pi seriu cî-i aşăza: Cîn îi soarili la sfinţit, Luna n-i la răsărit; Cîn îi soarili la răsărit, 190 Luna ri-i la asfinţit, Amîndoi nu s-a-ntîlnit. (1928), Colâcu — cobzarju Marin Curtjanu, CXXXII Umblî soari sî sî-fisoari; Nouî ani ni-a umblat: Nouî ani pi pămînt, Surioarî n-a găsît. 5 A găsît pi Iliana Cosînzana Cari-mpleteşti giţa-n şasî, Ca sî facî soarilui cămaşî, Cu suveica di aržint. Da luna si ni-a spus? io „Un-ei auzît, ş-ai cunoscut, Sî ia frăţîor pi surioarî, Surioarî pi frăţîor? Dacî-i vorba, mări, di-aşa, Scarî di aržint sí-ňi faâi, 15 Din faţa pămîntului Pînî-n nantu ¿eriuluj.“ Dumnezău îl vidia Şî pi lunî, şî pi soari Şî li-a spus: 20 „Uni, măi, ai-auzît, ş-ai văzît Sî ia frăţîor pi surioarî?“ Dumnezău ši făsia? Pi lunişoarî pi palmî ňi-o lua Şî pi soari tot aşa 25 Şî din gurî li spunia: „Lunî, mări, la răsărit Şî soarili, la sfinţit“-... Niéiodatí sî nu sî-ntîlniascî cu dînsa (1927), Neřežu — Ion Stojan Creţu, 108 CÎNTICU LU |ORGOVAN1 CXXXIII Pi lusiu cîmpului Merzi-un tinerel mislian, Cu cal alb şî dobrozian. Diparti, diparti 5 Cî i sî zăreşti O zari di foc: Nu ştiu: îi okiu şărpilui, Sau îi zari di foc? Acolu cî-rii-aziunz}a, io Bunî-noaptia cî-rii didia, Şărpilui cî-i mulţăriia. „Dă-ti, veri, hodineşti: Pînî-n zorj s-o răvărsa, Pi tini cî ti-oi mînca; 15 Cî mă-ta, cîn ti-a făcut, Nii, mări, ti-a dăruit; în covatî ti legăna, Din gurî ti blăstăma: „Lu-lu-lu-lu, culcî-mi-ti, 20 Pui di şărpi-ngiţî-mi-ti 1“ Iar şărpili si făsia? Ziumătati-1 îngiţa, 1 Alecsandri, 11, 14; Alexici, 103, 109; Marienescu, 9—22; Păsculescu, 180; AL Popovict, Băile lui Ercule, Pesta, 1872; Rusu, 22 (motivul degradat); Hodoş, Poesii poporale din Bănat, II, 16; G. Dem. Teodorescu, 415, 419, 444; Radulescu-Codin, Kira-Kira-Una, 40; Tocilescu, I, 6, 8 „Cîntecul şerpoaicei“, 10, 12, 33, 34 (în Vrancea motivul e contaminat cu „Cîntecul şarpelui“); II, 1228; Tulbure, 43; Arhivele Olteniei, IV, 145; VI, 224 (mai multe legende din Oltenia despre Iorgovan), 326; Bucovina, III, 133 „Balaurul"; Floarea Darurilor, II, 331; Gazeta Transilvaniei, LII, nr. 140; LVI, nr. 52; Ion Creangă, IV, 201; Prietenul nostru, 1,34 „Cîntecul şarpelui“; Ţara Oltului (Făgăraş), II, nr. 8; Rev. critică-lit., V, 23. V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sărat, I, 70—80 „Cîntecul Şarpelui“ (3 variante); II, 58 „Cîntecul Şarpelui“ (o variantă); M. Gregorian, Folklor din Oltenia de sud (în Ethnos, II1“2, 266—72; I2 171; v. şi bibliografia motivului). Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi în voi. V al colecţiei. 109 Ziumătati, nu măi poati Di kistoali ferecaţi, 25 Di cuţîti ascuţiţi. Da uň voinic cí-ňi vinia; Legă calu di-un alun Şi plecă, ca un nebun, C-o dalbi di măsiukiţî: 30 Numa din topor sioplitî, Di bardî nibărduitî; Şi drept la şărpi ci vinia Şi pi şărpi ni-l palia Drept în ţînta capului, 35 Uni-i moartia şărpilui, Şî pi şărpi-1 omora. Da iei frăţior cî sî prindia Cu šel cari l-a scos di la şărpi. Ş-amîndoi cî sî dušia 40 La stîna dim Padina, Frăţiori cî sî făsia, în lapti cî sî scălda, Di venin cî sî spăla. La stîna dim Padina 45 Şăpti lei pi lapti da, Scăldătoari cî făsia, Di venin sî curăţa, Frăţiori cî sî prindia, în guri sî săruta. (1927), Neřežu — Ion Stojan Creţu, 71. CXXXIV „Măi Ivani Iorgomani, Cum îni ţîpî di-un voinic! L-a luat di pi-un colnic, Pintr-un lucru di nimic.a 5 Da Ivan, mări, Iorgoman, Iei cî, mări, tot auza Şî pi cal încălica. Da poclitu ni-l vidja: „Măi Ivani Iorgomani, io Strînzi-ţ frîu, catî-ţ drumu; Nu căta că iei vorgeşti: 110 Dim bríy ífl žios putrezăşti! Cî pi iei cî l-oi lăsa. Şî pi tini ti-oj mînca, 15 Cu cal cu tot ti-oi míňca/' Da Ivan nu-ntaležia, Iar hoţu ňi sî ruga: „Măi Ivani Jorgomani, Sai, bădiţî, di mă scgati, 20 M-apucî li ion di moarti! Sai, bădiţî ortomani, Cî m-a aiiuns la âiolanil“ Da şărpili cî vorgia: „Măi Ivani Iorgomani, 25 Azmtî-ni ca sî-1 mînînc; Cî ieu ţîia cî ţ-oi da Douîsprăzăsi diamanti, Douísprazasi talžiri di pietri scumpi/' Ivan sta, şî sî gîndia: 30 — Cî ieu dacî l-oi tăia, Tot pi-aseHa H-oi lua. Rîdicî, proclet, guşa, Sî videm, nu 1-ăi mînca? — Nu căta cî iei vorgeşti, 35 Dim brîu în žios putrezăşti. Maicî-sa l-a žiuruit Di cín iera copkil nic: „Tasi, cu mama, di ti culcî, Pui di şărpi sî ti sugî“! 40 Dim pišior l-a legănat, Din gurî l-a blăstămat. — Ia, rîdicî-ţ, mări, guşa, Sî videm, nu 1-ăi niînca? Cîn guşa ş-o rîdica, 45 Luua pala lui šia nouî, Tăia şărpili în douî. „Crediam ieu sî ti mînînc, Da tu m-ai mîncat pi mini!“ Iei din şărpi si făsia? 50 Nouî clăi în nouî drumuri. Iei pi hoţ cî mi-1 lua — Cuň şărpili cî-i spunia: Dim brîu în žios putreza — La sorî-sa ni-l dusia, 55 Ii cumnat cî sî făsia. Da sorî-sa ši zîsia? „Alei, frăţîoru ňeu, iu Iaca, zîua c-a vinit, Numa šiasu n-a sosît 60 Cari tu cî ai murit; latí, ňiia ňi-a vinit: Uiti, proclitu-a sosît.“ Da Ivan, mărj, Iorgoman, Iei pi cal încălica 65 Şî-năinti îi işa, Cu iei cî sî întîlnja: — Bună-zîua, măi cumnaţi. — Mulţămăsc, măi nicumnati. — leu pi undj-am umblat 70 Şî cu šini-am întîlnit, Vorba nu ni-a-napoiet; în luptî sî ni luptăm, în săgii sî ni tăiem? — Las’ sagiia, cî-i drăsiascî, 75 Hai la luptî voinisiascî“. Ii la luptî sî luau Şî Iorgoman îi zîsia: „Ia, măi îfisiatî-ţ oastia“. Cîm' procletu sî-ntorsia, 80 Numa gîtu sî vidia; Ivan, cu pala lui sia nouî, îl tăj[e pi şărpi-n douî. Numa capu îi lua, La sorî-sa îl duéia, 85 Di şăpti palmi iera: Di şăpti palmi în frunţi, Di douîsprăzăsi-n kept Şî lung, mări, di-un cot. „leş, surioarî, afarî, 90 Cî procletu c-a vinit Şî sjasu cî ni-a sosît.“ Sorî-sa cî ni-l vidia — Numa capu i-1 vidia —, Frigurili ni-o prindia, 95 Lumînari c-aprindia Şî pi lagiţî cădia Şî cîtiş trii cî muria. (1927), Neřežu-—Mărioara Dragoi'iir Edu, 112 ÎSÎICU ŞLOClU 1 cxxxv „De, litvuli, de, Lupu ti-ar mînca, Furu ti-ar fura; Cî ieu cîn ti-an cumpărat, 5 Mult bani am măi dat Di la Popa Vlad, Din tîr(g) di la Bîrlad..." ¿ios, la stîlpu grazdiuluj Sădi ieslia Negrului... 10 — De, litvuli, de, Or ţîi si-ţ pasî? Or şaua ti-apasî, Or şaua, or zalili, Or dalbi poclăzioarili, 15 Or scări cu tunuri, Or trupuşoru neu Niiiodatî far di îiacu-i di păcat? — Stăpîni, stăpîni, Nu mă blăstăma, 20 Cî ninic nu-m pasî, Ninic nu m-apasî; Cî aisi sî kjamî La „Drumu săpat", La „Teiu plecat", 25 Di armi-ncărcat: Patruzăâi şî sinsi, âinzăsi fărî ¿insi. — Da a cui sîn’ armili ? — Aii lu Ianuş Ungurjanu; 30 Şî n-i cî riii-rii pasî, Cî aiâj sî kiamî La „Potica strîmtî", Calia-n codru-ni intrî; La „Fîntîna linî", 1 Alecsandri, 62, 195; N. I. Apostolescu, Balade, 112; Giuglea-Vîlsan, 63; Pâsculescu, 230, 233; Rădulescu-Codin, Din Muscel, 191; G. Dem. Teodor eseu, 439, (motivul degradat), 490, 496; Tocilescu, I, 187; Bucovina, III, 86. V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sărat, II, 45—50 „Mihu Copilul“; III partea I, 86—91 „Mihu Copilul“. Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi In voi, V al colecţiei. U8 35 Mult voinisi s-adunî: Patruzăsi şî sinsi, Sinzăsi fărî sinsi, Tot voinisi livinţ Şî far1 di părinţ: 40 Roş la barbî, Strîriş la vînî, Gras la mînî. — De, litvuli, de, Nu purta griza, 45 Cî di mini-i purtatî“. Cî iei cîm’ merzia Pi la riez di noapti, Din căpuţ cîntîn — Capu-i di os, 50 Mul’ cîntî frumos — Pi la riez di noapti, âi frunzî sî zbaţi? Frunza teiului, Şî cu-a plopului. 55 Iei cîm merzia — Din Kistoali pocnin, Codri istitin — Ianuş Urigurianu auza; Diminiaţa sî scula, 60 Siata cî ş-o strîrizia: „Aii riei voinisi, Patruzăsi şî sinsi, Sinzăsi fărî sinăi, Voi az-noapti rii-aţ dorriit, 65 Voi ninic n-aţ auzît: La riez di noapti trecîn Un vojnic, cîntîn, Din Eistgali bocănin, Buzduganili-aruiicîn, 70 Codri istitin. Alezi-vă-ţ doi, şî trii: Pi diparti ocoliţ, Şî-năinti sî-i işîţ; Di rii-o fi um fărmăcat, 75 Voi palmi sî-i daţ Şî drumu sî-i arîtaţ. Da di-o fi un vojnic ales, La mini sî-1 adu£iţ.“ Da ii-aşa făsja: Doi, şî trii s-alezia, 1H Pi diparti ocolja, Năinti-i işa Şî ii cî-l întreba: „Di ieşti-un voinic ales, 85 Cu noi cî ai sî merzi; Iar de-i fi un fărmăcat, Noi palmi îţ dăm Şî drumu-ţ arîtăm“. Da îiicu Şlogiu si zîsia? 90 „Haidiţ, băiet, Na-vă gin, şî beţ; Sini v-a mînat, Capu ş-a mîncat". La Ianuş Unguru cî merzia 95 Şî lui asfeliu îi grăia: — îm puşsi sî ni-mpuşcăm, Or în săgii sî ni tăiem? Lasî puşca,-j mujerjasci Şî sagiia, cî-i drăsiascî, îoo Hai la luptî voiniăiascî.“ Uicu Şlogiu la luptî sî lua, Pi diparti-1 învîrtia; Cîn îm pămin' cî-l trîntia, Ziungetura cî-i rupja 105 Şî viiaţî cî nu măi avia. (1928), Bîrsâştj — Angil Coiocarju, 70. CXXXVI „Haj, murguli, hai Pi coasta di plaj; Ia, lasî-ţ drumu Şî ia-ţ colnicu ..." 5 La vali adîncî, La muki di stîncî, La stînca di piatrî Cu slovi săpatî: Cu slovi di cârti, io Cu aur suflaţi; Şî benketuiesc, Din cobuz di os îni sunî frumos. Da îîihu copkilu 15 Cari ştii drumu, 115 Ňi s-aţîni la potiši Patruzăsi şî šiňši; S-aţîn la strímtorj Patruzăsi şî doi. 20 Da uňguri tot îs lu Ianuş nepot. Ianuş li spunia: „Voi-aţ auzît Uň cobuz di os 25 Si sunî frumos? Voi sî ni-1 adusiţ; Do-a fi vuň vitiaz Cu flori pi obraz, Sî nu ni-1 stricat, 30 Numai sî-1 legaţ.“ Iei, unguri tot, La Ňihu sî dušiau Şî nu îndrăzniau Şî ňi-1 adušiau. 35 Ianuş la luptî sî lua, Cu Nihu sî lupta, Ňihu li zîsia: „Voi, ungurilor, Haraminilor, 40 Nu sînteţ ca noi: Oamini di mîndrii, Buni di vitezîi; Şî sînteţ di gloatî, Buni di sapî latî.“ 45 Iei ni sî lupta Ca doi žuni Puť si Ianuş ni-1 omora... Ňihu li zîsia: „Rîdicaţ armili meii, 50 Cît sînt ieli greii; Buzduganu ňeu, Cît ¿eşti di greu.“ (1927), Neřežu — Mărigara Dragoriir Edu, 45 CXXXVII Ňihu băjeţaş, Mîndru păunaş: Copiii laş di munţi, 116 Băj[eţaş di frunţi 5 Sî dusi la munţi. Calu cin călca, Kiatra scăpăra, Noaptia lunina, Noaptia ca zîua. 10 Calu lui mergîn, Sî pusî-ntr-un gîn(d): Lăsări drumu Ş-apucî colnicu. Jar IsTihu îi zîsi: 15 „Hai, murguli, hai Pi coastî di plai; Di si laş drumu Ş-apusi colnicu?“ Iar calu îj spusî: 20 „leu îrii las drumu Şî ieu colnicu Cî la «Valia-adîncî» I-o masî di stîncî Cu slovi săpatî, 25 Cu aur suflatî. Ş-acun sî găsăşti Ianuş Ungurianu, Vekiu hoţomanu, Di benketuieşti; 30 Şî-i amar di tini, Şî-i amar di mini“. Iar Nihu-i răspunsî: „Hai, murguli, hai, Lasî colnicu 35 Ş-apucî drumu, Cî ieşti cu Nihu. Braţu lui H Nu temi di barbari; Unguru-i fălos, 40 Nu-i primezdios.“ I^ihu-atunsi îm scoasî Un cobuz di os Si sunî frumos. Calu cîm merzia, 45 Kiatra scăpăra, Noaptia lunina, Noaptia ca zîua; Cobuzu suna, Ianuş auza U7 56 înima-mblînzâ, Ianuş Ungurjanu, . Vekju hoţomanu Zîsi-ngrizorat: „Voi, voiniśilor, 55 Harańinilor, Ia, voi vă gătit: Gătit lanśili, Gătit armili; Cî voi n-auzîţ 60 Cîntu śi-auz ieu: Un frumos cobuz Ńi-aduśi răspuns. Şî voi căutat Năinti-i işîţ. 65 Di-a Iii om fărmăcat, O palmî sî-i dat; Di-a iii vun vitiaz, La mini l-aduśit Şî ńi-oiu faśi ieu 70 Cu iei, śi ńi-oiu vria.“ Ńihu tot suna, Ianuş auza, Uńguri-auza, Inima-piblînza; 75 Şî sî luńina, Zianî sî faśja. Ńihu la ii sosa Şî discălica, Cu ii mîna da: 80 „Gini v-an găsît, Voiniseilor, Harańinilor“. Ploşsili-au siocnit Şî s-au vesălit. 85 Dipi śi-au gătit Plosśili di śiocnit, Ćinu di băut, Apăi au vorgit. Ii l-au întrebat: 90 „Ńihu, Ńihuli, Tu di uni gii, Şî uni ti duśj? Aiśi n-ai ştiut Cî-i Ianuş śel rău: 95 Ianuş Unguriari, ] 13 Pui di hoţoman?" Iar ?sfihu-a răspuns: — Iatî, şî ¿eu sînt: Nihu băieţaş, 100 Mîndru păunaş; Băieţaş di frunţi Sî dusi la munţi; Tocma c-am poftit Ca sî mă-ntîlnes(c) 105 Cu Ianuş Ungurianu, Pui di hoţoman, Ca sî ni sinstim, Sî ni ospătăm Şî sî ni-ntrebăm 110 Şî sî ni luptăm, Ca tot sî videm: Cari ni-om învinzi, Asela s-a kema Omuşor di frunţi, 115 Şî s-a număra Di rîn(d) cu vitezî“. Apăi amîndoj Ii sî dizarma, La luptî sî lua; 120 Cu lupta la braţ, Puţîn sî lupta. Iarî ungureni iii s-a proţăKit Tot aşa privin 125 La sii doj vitez Cum ni sî lupta: Ianuş Ungurianu Cu îîihu Moldovjanu. tfihu 1-a-nvîrtit 130 Şî ni l-a trîntit. Cîn ni l-a trîntit, Burta ¿-a pleznit; Bucăţ s-a făcut Căpăţîna lui! 135 Atunăi Nihu-a zîs-„Voi, voinicilor, Haraninilor, Cari v-iţ găsî Di n-iţ rîdica 119 140 Tot armili meii Cît îm sin' di greii; Di n-iţ ridica Tot zalili meii, Cît îni sîn’ di greii, 145 Ašiia ăţ merži Cu mini-m mîndrii, La bunî frăţîi Şî la vitežíi.“ Unguri pusărî 150 Tot mîna pi armi Fiicari-m parti Şî iei ridica; Da-n zădar purta, Cî nu ridicări 155 Ňiái-un iftir di armî, Niši-ufi ii ir di zalî. Atuňéi Ňihu-a zîs: „Voi, vomišilor, Haraniniîor, 160 Lăsat colnicu, Nu sînteţ di colnic: Sînteţ tot di gloatî, Bum di saPÎ latî14. Ňihu ši fašia? 165 Masa o fărma, Difi slovili mesî Auru ştrînzia Ş-apăi îm zîsia: „Auru-aista 170 An sî-1 duc cu mini La o mînăstiri“. Auru dušia La mînăstiria Putna; La Ştefafi-âel-Mâri 175 îm poartî-i bătia: „Ştefani, Ştefani, Tu, măriia ta, Gin la pQarta ta Di vorgeşti, 180 Şî vez cu si ti dăruieşti Ňihu vitiazu, Pintru mînăstina ta Di la Putna“. (1927), Spirrâştj — Neculaj S^ari, 120 TĂNISLAV 1 CXXXVIII Tari vini tari, dragî, Tari vini di-un caic, Cu postav verdi-nvălit, Pi diasupra zugrăvit, 5 Şî-năuntru poleit! Da-n caic sini iera? Mustafâ di la Baba, Cu tur(c) Sulimân Paşa. Di cătat pi śini-fi catî? io Pa Tănislav copilu, Şărpişoru Dunîrii, Fisioraşu mătuşî... „Cî nu-1 cat ieu di vun rău, Cî jesti drăguţu ńeu; 15 Am moşîi di-a hotărî Şî galbinj mult di-a-mpărţî..." Ii di vali sî lăsa, La o fîntînî mîndrî, bunî, Trii feti pînzî-nălgja: 20 „Feţilor, frumgasîlor, Pa Tănislav n-aţ văzît?“ Spunia tgati, n-a văzît: Una ziśja cî nu ştii; Una ziśia, n-a văzît. 25 Da o fatî smedioarî, Cu cosîţa gălbioarî, Nu-j da, Dęamni, niśi-o bgalî: ,Jeu pa Tănislav n-am văzît, Da pă mama lu Tănislav: 30 Tot îm malu Dunîrii Clatin danţeriili To(t) di sifiźi di hajduc ____________ Şî di sinźi, mări, di turc“. 1 Pamfile, 74; Păsculescu, 244; Tocilescu, I, 80; Vasiliu, 2 „Stănislav“; G. Dem. Teodorescu, 561, 573; Ion Creangă, VI, 36. V. pentru completarea bibliografiei: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sărat, II, 61—66 „Tănislav“ (o variantă); III partea I, 104—106 „Tănislav"; M. Gregorian, Folklor din Oltenia de sud (în Ethnos, II1“2, 246—52 „Stănislav“ —din Dolj). Cf. Ethnos, I2, pag. 170, pentru bibliografia suplimentară a motivului. Bibliografia aferentă, ulterioară anilor 1943—1968, va fi In voi. V al colecţiei. 121 Da tursi, dac-auza, 35 Mari curaz cî făsia Ş-acolu cî sî dusia, Cu baba cî sî-ntîlnia, Frumuşăl cî ni-o-ntreba: „Alei, babî, babî slabî, 40 Cu cuvîm(t) bun di ispravî, Undi ieşti Tănislav? Cî nu-1 cat ieu di vun rău, « A A 7 Cî ieşti drăguţu rieu.“ Poali lunzi, şî minţi scurtî, as Pa Tănislav rii-1 spunia: „Tănislav ieşti bjat La marzina Dunîrii, La salcia aplecatî, Cu rămureli pi baltî; 50 Cu caicu priponit, Cari n-an văzî(t) di cîn’ sin’ Ii-acolu sî duăia Şî-nnot la iei cî pleca. Da sluga lu Tănislav — 55 Sîrbuşor di sîrb sărac, încălţat şî-nhîrzobat — Afarî cîn mi-ş işa: „Turâilor, hagâlilor, âi-nnotaţ voi muiereşti, 60 Di nu-nnotaţ voîniseşti? Dat un sin suti di lei f ^ Sî vî-1 dau îm mîni legat, Ca pi-um mari vinovat.“ Sin' suti di lei făsia, 65 îm mîna lui cî rii-ş da; Di legat frumos cî-1 lega, îm mîna tursilor cî-1 da: Unu zîsia sî rii-1 tai, Altu zîsia sî-1 omoari. 70 Darî turcu mititel, Mititel, şî bun di stat, Jesti tursilor di sfat: „Ia, daţî-1 îm mîna mia, Sî văz ieu si voi lucra“. 75 îm mîna lui cî rii-1 da, Riatra^mori c-o lua Şî di gît cî i-o lega, 122 Drumu Dunirij cî-i da: „Dunirja ni tj-a crescut, 80 Dunîrja ti Kirdosascî, Ca pj-um puişor di broascî!“ Merzia Kiatra vîzîin, Tănislav, borborosîn. Peştili, dacî-1 vidia, 85 Casî di solz îi făâja, Trii zîli-n apî-1 ţînia Pînî ¿el sî dizbăta. Iei, dacî sî dizbăta, Numa din urniri făăja 90 în faţa api cî işa Şî din gurî cî striga: „Cun n-am un frăţîor pi lumi, Ca sî ¿ii pîn' la mini, Sî-n tai sforisiaua, 95 Sî Kisi Ketriâiaua!“ La apî cî sî-ntîmpla Fata cafeziuluj: Cofili li lăsa Şî-nnapoi cî sî-ntorâja, îoo Lu tat-su cî-i spunja Şî la Tănislav pleca: în caic cî sî puma Şî la Tănislav pleca, Pînî bini c-aziunzia: 105 „Taicî, tăjculiţa neu, Ia, dă vîsla-m mîna mia, Sî-ţ arăt cun sî vîsleşti, Pi paimn’ cun sî trăieşti“. Şî la iei cî ni-azunzia no Şî sfgara cî ni-o tăia, Afarî cî ni-1 scoţia, Acasî cî sî duâia. Iei din gurî ¿i spuma? *— Ei, sî-n li ii di-un fisjoraşl 115 — Ba sî-ţ liiy di-un zinăraş. — Hai, di-un ziniri sî-n ttii, Tot di bini sî vă fii!" Şî pi fatî c-o lua, Frumgasî nuntî făâia. (1928), Spulbir — lâutarju Neculaj Dima, 67. 123 DOINE 1. BÎRSĂŞTI DI HAIDUCII CXXXIX1 Foai verdi dj-alunicî, Sini şuirî pi luncî, Zî-i la Domnu sî sî ducî, Cî-1 cunos(c) pi şuierat 5 Cî nu-i voinicel curat Ş-aăela-i haiduc Zîian! C-a iubit fetili-n ¿îi Şî li-a lăsat cu copkii: Cu copkilaşî la braţî, 10 Cu lăcrăriili pi faţî. (1927) — Stanca Vasîjanu, 90. CXL 2 Sup poali di codru verdi Mititel foc ni sî vedi: Mititel şî potolitu, Di haidusi-ocolitu. 5 Şî-rii măi frizi di-um berbesi: Um berbesi sugarei, La trii oi-aplecăţăl. Şî nu-1 frizi cun sî frizi: Şî-1 întgarsi pim belsiuzi, io Ca sî-i tiii camia dulsi. 1 Cf. text. CCXXXVIII, CCLXVIII, CCCXVI, CCCXXIV, CCCXC, DCXXIII. 2 Cf. text. CDXXIII, CDLXII, DLXXIII. 125 Bunî-i carnja di berbesi Şî ginu di la šep, răsi! (1927) — Ion Apanagii, 62. CXLI1 Foai verdi jarbî njagrî, Tajca, majca tot mă-ntriabî: Cari muňcí n-i măi dragî? Muňca šia di vitezîi, 5 Kistoali di Vineţii! Žiaba beu, žiaba mînînc, Žiaba mă măj ţîi vojnic Dacî armi n-am sî-fising Şî cal bun sî ni-l îfiking. io Vojnišelu ninarmat îj ca ştjuca pi uscat Şî ca măru lîngî dram, Nu-i dă paši nišidicum: Cîţ trec, îl zburătoiesc 15 Şî di crăsi îl sărăsesc. Drăgălaşî-i şî frumos Ca un lušiafír luňinos! (1927) — Acelaşi. CXLII2 Şî iar verdi mirmilic, Pi ¿el dial, pi ¿el colnic T^i-o mîndrî ş-un voinic: Voini¿elu şuierîn, 5 Mîndra dipi iei plîngîn Şî din gur-aşa zîcîn: — Puni-mă, nejcî, călări, Cî nu măi P°sj di ^¿ioari... — Fata neni, jeu ti-aş puni, io Da ri-i murgu nic di zîli: Agja-ni duc păcatili Şî zianta cu rafturili. 1 Cf. text. CXLIV, CCLXIX, CDXVIII, CDXXV, DCXXX. * Ci. text. CLXVI, CLXXV, CLXXVII, CCXV, CCXLVI, CCXLVIII, CCLXXX, DCXX, DCLXXIII, DCCXX. 12$ — Măi neniţî, neni măi, Murgu-i nic, da poati mul(t): 15 Iei îs duši doi şî trii, Da pi noi: nişti copkii! Iei îs duši trii şî patru, Da un flăcău şî c-o fatî! Iei îs duši patru, šifiši, 20 Da pi noi: nişti voiniši! Poati duši šifiši şî şasî, Da uň ňiri c-o niriasî! (1927) — Ion Pogan, 30. CXLIII1 Foai verdi di năhud, Di cîn mama m-a făcut Codrului m-a dăruit; Sîngur codru m-a crescut 5 Ca pi-um puişor di lup: Cu ploili cî m-a scăldat, Cu frunza m-a înfăşat. Cî niia cî-ni ieşti: Munţ cu braz îni sin’ fraţ; 10 Surorili: căprioarili... — Surioarî căprioarî, Ia, scoalî-n douî kisioari Pi odrasla socrului, Di-ni roadi poala codruluj, 15 Sî mă uit la matca Hoitului. Cîtu-i Holtu, ia, di mari Numa o poticî-ni-ari: Cît merzi hoţu călări. Cîtu-i Holtu, ia, di mari 20 Totu-i plin di cătani. Şî-s cătani ungureşti, Dai cu plumbu, nu răzgeşti! — Holtuli, Holteţuli, Si gii mari şî vărsat, 25 Cu plăgii-amestecat, Cu căpestri di cai murzi, Cu capiti di haidusi? 1 Ci. text. CXLV, CLXXI, CLXXII, CCXLIV, CCXLV, CCXLVII, CCLXIV, CCLXV, CCXCI, CCCXX1, DCXXII, DCXCVI. 127 Höltuli, Höltuli, | Da-u-a unu Dumnezău 30 Sí-t sasi izvoaríli, Sí ramíi ketrili, Sí li arzí soarili, j Sí li calsi murgu cu potcoavili, Sí-1 auzí míndrili ... 35 Daci văzîi sí vazíi, Strínsai pi murgu-n frí i Şî dădui cu murgu-nnot: ’noata murgu, ínnoata; Ii ma-ntriabí di am carti, 40 leu li-arît flinta ín spati; Didei Höltu tót la spati, Pusăi casiula-ntr-o parti... — Höltuli, pi malu tău Criascî iarbî, şî dudău, 45 Sí pascî şî murgu neu, Sí triacî şî bun, şî rău, Sí triacî ş-un frati-a neu. (1928) — Angii Cozocarju, 70. CXL1V1 Tot aşteptai, ş-aşteptai Di la sfîntu Neculai Şî pînî la luna lu mai... —’tu-i ti-a-n Iezi di răkitî, 5 Di ti-aş vidia-mbobositî, Sî-ni pui curaua la flintî! Şî sî ni-o pui pintri speti, Sî intru la codru verdi; Sî-ni-auz pi crîng tunîn, io Zios, la poali fulzerîn, Iarba pin vetri crescîn Şî cu murgu nekezîn. Da pi mini cî mă-ntriabî — Tot maica cî mă întriabî — 15 Cari muncî n-i măi dragî? Drumu lung şî cotit, Cu troscut acoperit, Cu potiri îngrămădit. 3 Cf. text. CLXIX, CCLII, CCLXIX. 128 Pusăi mîna în śia zari, 120 Iaca di-un tur(c) călări! Dacî văzîi şî văzîi Mă dădui măi dincolia: Pusăi flinta pi butuc Şî-1 împuşcai ca pi-un turc. 25 Turcuşor sî tăvălia, Kisaua cî-i zornăia. Iar altu, măi dincolia: — Śi făcuş tu, măi dużmani? împuşcaş turcu di călări! 30 — La' sî moarî ca un cîni, Cî kisaua-i în sîn la mini. (1928) — Acelaşi. CXLV 1 — Oltuli, Olteţuli, Săca-ţ-ar pîraili Şî toati izvoarîli, Sî rămîi ketrili, 5 Sî-1 tre(c) cu kisioarili, Sî-ni măi văz mîndruţîli! Oltuli, pi matca ta, Dari-ar Dumnezău sî dia: Pi uni-ţ merzi luntria io Sî răsai papura, Papura şî trestiia, Sî-m puiezî lupoaica, Lupoaica şî sîşîţa, Sî ieu ieu puşculiţa, 15 Sî vînez io lupoaica, Sî pui sî li io kelia, Sî fac mîndri-o malătia, Sî intru-n codru cu ia ... — Căprioarî surioarî, 1 Cf. text. CLXX (pentru vers. 30—35), CCXXI, CC\C (pentru vers. 35—40), CCCLXXXI (pentru vers. 40—44), CCCLXXXIV, CDLXI (pentru vers. 40—44), CDXCIV, DLXIX, DLXXVIII (pentru vers. 35—40), DCXVII (pentru vers. 30—35), DCXIX, DCXCVI. 20 Înalţî-ti-n douî Kisioari, Di roadi codru pi pgali; Roadi poala codrului, Sî-ni văz matca Oltului, Gura Topologului. 25 Cîn ieran di şăpti luni, Furam siapî din grădini. Furai siapî, furai praz, Mă-nkedecai di-un cal briaz, F ...-i lezia, n-o sî-1 las, 30 Dor di-oi păţî vun năcaz! Sî mă duc la Cîmpulung, Sî măsor grazdiu di lung, Sî-rii-aleg un cal porîmb: Scurt în gît, şî lung în trup, 35 Cum îi bun di zurbalîg. Nj-a da' frunza ca pat acu Şî ierbuliţa ca acu, Am sî las sapa la dracu, Sî intru-n codru, săracu! 40 Cî cu sapa nu prăşăsc, Nisi cu coasa nu cosăsc, Bani dim pungî nu-n lipsăsc: Sî nirî şî cîrsimari Di uni scot io bani. (1928) , Topeşti— Giorgi Okjan, 50. CU CUCU CXLVI 1 — Cîntî, cuculeţuli, — Nu măi posiu, băietuli! C-an cînta’ la Izmail Şî m-am umplu’ di venin. 5 Ş-an cinta’ la Calafat, Băieţi, m-am ofticat! (1928) — Stanca Văsîjanu, 90. 1 Cf. text. CDLXXVII, DCXXXVI, DCXXXVII. 130 CXLVII1 — 'tu-ni-ti-n Iezi di cuc! Vara gii, vara ti dusi, Mă riir iarna si mînînsi? — Putregai di fag uscat 5 Şî cînt codrului cu drag. La Sîntu Ketru mă duc, C-am fura1 boi dim plug. (1928) — Aceeaşi. CXLVIII4 Arzî-ti focu di cuc, Tu ieşti cuc, nu ieşti haiduc! Sî pui puşca, sî ti-mpuşc; Cu untura di la »Hieri 5 Sî-ni-ung puşca la oţăli. Cu untura dipi rînzî, S-o mînînc, sî nu mă prinzi: Sî m-aţîi pi la strîmtori, Sî cîştig la gălbiori. io Sî m-aţîi pi la potisi, Sî cîştig la irmilisi Cît oi da la ibovnisi. (1928) — Aceeaşi. CXLIX — Altî verdi ş-o sicoari, Pasîri privigitoari, Si cînt noaptia pi răcoari? — Di si, veri, n-aş cînta, 5 Dac-a vini' vremia mia? (1927) — Ion Apanagii, 62. 1 Cf. text. CLXXX, CCXXIV, CDLXXVIII, DLXVI, DLXXXII, DCXXXIV. 2 Cf. text. DLXXII, DCXXX. 131 CL Foai verdi foi di bob, Cîntî cucu sus, pi plop Şî-rii spuni di pişti Olt, C-a-nfrunzît codru măi tot: 5 Dă gîrniaţa îm boboc. Da la noi, pişti vîlsicî, A-nfrunzît um mărăcini, Şî ri-i di mari ninuni! (1927) — Acelaşi. DI STRĂINĂTATI CLI1 Ş-an zîs: „verdi rug di muri", Pi sup djal, pi sup păduri Tre£i o nevastî-n lumi: Horopsîtî di bărbat, 5 Cu prun cu nibotezat, Di trii zîli nu-i scăldat Şî di una nu-i mîncat. (1927) — Stanca Văsîjanu, 90. CLII2 Foai verdi sălsioarî, Oltuli, apî vioarî, Fasi-te-i niagrî sernialî, Ca sî-ni scriu di-o hîrtioarî, 5 Sî-i trimăţ nevesti-n ţarî, Sî-ni trimaţî di mîncari, Părali di. keltuialî, Cămeşi di priminialî, Cî nii A-i viaţ-amarî. (1927) — Aceeaşi. 1 Cf. text. DC. 2 Cf. text. CCCXCV (de la vers. 16—21), DCLXVII (de la vers. 9—15). 132 CLIII Foai verdi di mătasî, iii s-a făcu' dor di-acasî Di copkii, şî di nevastî. Di nevastî nu-ni pria pasî, 5 Di copkii n-i inima arsî: Cî nevastî măi găsăsc, Di copkii mă prăpădesc! (1927) — Aceeaşi. CLIV Rău m-ai blăstămat, măjcuţî, Cîn am fos’ copkii di ţîţî: în scutiśi mă-nfăşaj, Din gurî mă blăstămai. 5 M-ai blăstămat sî nu fi iu în lumi niśi mor(t), niśi ¿iu: Ca sî umblu pi kiśioari Cît pămînt ieşti sup soari. (1927) — Alisandru Vâsîjanu, 27. CLV 2 Maicî, măiculiţa mia, Cîn ierai cu mini gria, Tari gini cî-ţ pana! Mamî, dacî m-ai făcut, 5 Ţărilor m-ai dăruit: Ţărilor, bulgarilor, Tursilor, zermanilor; Sî umblu din ţarî-n ţarî, Ca banu di la comoarî. (1927) — Ion Apanagii, 62. 1 Cf. text. CXCI, CCXXXV, CDXCII, DCLIV, DCCXLIV. a Cf. text. CCLXIV, CCLXV. 155 DI DOR CLVI1 Du-ti, dor, pin ierburi , fîn, Du-ti la mîndruţa-n sîn! Du-ti, dor, pi su’ pămîn\ La mîndruţa-n aşternut 5 Şî-i ia salba di la gît! Şî inelu ii sel nic Sî-1 aduşi la mini drep(t), C-an făcut o ranî-n kept: Nu n-i ranî di cuţît, 10 Şî n-i ranî di iubit. Du-ti, doruli, şî-i spuni La mîndruţa vorbi buni! De-i găsî-o stîn la poartî, S-o sărut, doruli,-o datî. 15 De-i găsî-o kefuin, Şî cu alţî petrecîn, Sî ti sui pi-o rămuria Şî sî-nseki-a blăstăma: Sî arzî casa pi ja 20 Cum ardi inima mia! Sî arzî tulpanu ii Cum plîng okişori nii Pîntru cî duc doru ii! (1928) — Vasîli Coăocarju, 68 DI DRAGUSTI CLVII --- Ş-an zîs : „verdi ş-o lalia", Sini-a făcu’ dragustia, Bati-1, Doamni, nu-1 ierta, Sî n-aibî parti di ia! (1928) — Alisandru Văsîjanu, 27 1 Cf. text. DVIII, DCXCVIII. 134 CLVIII 1 Sini ni-a iubi, ş-a spuni, Blăstămat sî iiii-n lumi! Sini iubeşti, şî lasî, Blăstămat, sî n-aibî casî! (1928) — Acelaşi. CLIX 2 Foai verdi di urez, Gino, nicî, di mă vez Cîtu nu-s grîili verz: S-or coasi, s-or săsera, 5 Or m-ăi măi vidia, or ba. (1927) — Ion Apanagii, 62. CLX 3 Di-ar iii ngaptia un conac, M-aş dusi pi un' ri-i drag. Di-ar Iii noaptia trii conasi, M-aş dusi, şî m-aş întoarăi 5 Pi la mîndra cari-m plasi. (1927) — Acelaşi. CLXI 4 Di trii ori potcogii calu Ca sî trec la pujca dialu. Mersăi calia ziumătati, Sî rupsî potcoava-n şăpti. 5 Nu ştiu: gina calului, Or a potcovariuluj ? 1 Cf. text. CCII, CDXCVI (de la vers. 21—26)> DCIV. 2 Cf. text. CLXXVII (de la vers. 8—15), CDX. 3 Cf. text. CCLVI, CCLVII, DCXCIX, DCC. 4 Cf. text. CDXCIX, DCLXVI, DCCXXVIJ. 155 Da-i ginâ mindruţî meii: ] C-a pus casa-n dialuri răii, ] Cî nu posiu sui la ieli. (1927) — Acelaşi CLXII1 Ş-an zîs: „verdi di-alunicî", Măi bădiţi Ionici, j Di ţ-a fos’ gîndu pi ducî, i La si m-ai prins ibovnici? 5 M-ai iubi* ca pi-o copkilî, ] M-ai lăsa' ca pi-o străini. ! M-ai iubi' ca pi-o nevastî, M -ai lăsa’ sîngurî, proastî. M-ai iubi' ca pi-o cucuanî, io M-ai lăsa’ ca pi-o vădani. (1927) — Acelaşi. DI INIMÎ ALBASTRÎ CLXIII 2 Foai verdi ş-o lalia, Săraca inima mia, Sî ni-o ştii sineva, Niăi n-ar bia, nisi n-ar mînca, 5 Inimî ră rii-ar purta. (1928) — Ion Lupu-Mari 54. CLXIV 3 Cît îi muntili di nant, Tot omătu s-a luat. Da si-i la inima mia: âi s-a pus, nu sî măi }a: 1 Cf. text. CCXCIX, CDXCVIII. 2 Cf. text. CCCLXXVI, CDXI, CDLIX, DCXXXI, DCLXI, DCLXII. 3 Cf. text. CCXVII, CDXVI, DXLVI, DCVIII. 136 5 Tot gîndes', gîndes’, gîndes': Cîti zîli-an sî trăies’, Cî vreu sî mă socotes'. Cîti zîli-ar hi pi mini, Dumnezău nu gîn(d)eşti di mini! (1928) — Acelaşi. DI MILIŢÎI CLXV Frunzuliţî ruptî-n zăsi, Fost-ai, lumi, şî ti tresi, Io nu m-am putu' petresi: Cîn ieran sî mă petrec, 5 îii-a vinit ordin sî plec. Cîn di-acasî am plecat, Ieran numa um băiet. Acu, di-amărîti zîli, Îmbătrînii, vai di mini! io Di zîli sîn cam băiet, Da di cap mulţi rii-a dat. Stau di mulţi ori pi loc Şî la Dumnezău mă rog, Ca sî mă-ntorc înapoi 15 La frăţiori, la surori. (1928) — Alisandru Văsîianu, 27 CLXVI — Supt umbrî di pădusel Hodineşti-un grăiniseriu, Io mă duc, maicî, la iei. — Nu ti dusi, fata mia, 5 Grăiniseriu i-o belia: Kicî ordin, şî ţî-1 ia, Şî tu rămîi cu lăcrîni pi faţî, Cu copkilaşî îm braţî... — Aziunzi-ti-ar zalia mia 10 Uni-a h#i calia măi gria! Azjunzi-ti-ar doru neu Uni-a Ki priporu rău! Calu sî sî poticniascî, 137 In creştit sî ti trîntiascî, J 15 Mîna stîngî sî ţ-o frîngî, I Mîna driaptî sî-ţ scrîntiascî, ? Sî ţîj dălozi cu dinţî, i Ca sî ti plîngî părinţi, ] Şî sî mîi calu ca muţî! (1928) — Acelaşi, 2. COLACU \ \ DI HAJDUâlI j CLXVII1 Verdi foai ruguleţ, Pi marzini di Olteţ Răsărit-a nuculeţ: Nucu-i mari, frunza-i rari, 5 S-a strîns cusi dupî-n ţari Şî cîntî di sî omoarî! Sus, pi vîrfu nucului, Cîntî maica cucului. La tulkina nucului io Cîntî pui cucului. Ş-aşa cîntî di frumos Di kicî frunza pi zios! Iar la fagu din cărări Stă căpitanu sel mari 15 Şî din gur-aşa-ni zî^ia: — Mă rog, fazi dumitali, Ca la un fraţi măi mari, Sî mă laş la umbra ta, Sî mă umbres’ cu mîndra. 20 Dar fagu si-i răspundia? — Ti-aş lăsa la umbra mja, Da n-i fricî di belja: Cî ţ-î mîndra tineqa, 1 Cf. text. CLXXVI (pentru vers. 15—27), CCXCII (pentru vers. 1—12), CCCXXIII, CDLXXIII (pentru vers. 1—12), DLXIV (pentru vers. 15—27), DLXV (pentru vers. 1—12), DLXXIX (pentru vers. 15—27), DCXXIV, DCXXV, DCXXVIII (pentru vers. 15—27). 138 Aj fasi glumi cu ja 25 Şî ni s-a usca frunza... Frunza-nj umpli grokili, Haidusi: grosurili. (1928) — Priut Ion Băznl, 70. CLXVIII Pînî codru frunza-ş ţîni, Toţ hajduâi petrec bini. Dacî codru frunza-ş lasî, Toţ haidusi pliac-acasî 5 La copkii şî la nevastî: Şăd la vatra focului Plini di zalia codrului. (1928) — Acelaşi. CLXIX1 Di-aş azjunzi pîn’ la mai, Sî-nj-auz pi ser tunîn, Ploaja-n codru răpăin, Voinisj la codru-ndemnîn! 5 —Surigarî căprigarî, Ia, pogori din djal la vali Şî rgadi-ni codru la poali, Sî străbatî soarili, Sî-nj zgisiascî armili: io Ruzinesc oţălili Şî-i păca(t) di dînsîli! (1928) — Acelaşi. CLXX 2 Ş-an zîs: „verdi foj di nuc“, Di cîn zîc: „mă duc, mă duc", S-a strîns mîndrili buluc Şî mă-ntriabî: un’ mă duc? 1 Cf. text. CDXXIV, DLXII (pentru vers. 5—11). 2 Cf. text. CCXLIII, DCXVII, DCXIX. 139 5 Io li spui: „La Cîmpulung, Sînj-aleg cal di haiduc: Lung în trup şî scurt în gît, Cu coama pin’ la pămînt, C-aşa-i calu di haiduc“... 10 Ş-acolu cîn azîunziam, Dintr-o riii aleziam Şî din gur-aşa-i zîsiam: — Murguli, murguţuli, Aisi ti beu, ti mînînc, 15 Şî de-isi nu ti măj duc, Cîsi ca tini-o sut-aduc! (1928), Poduri—Tănasî Vulparju, 72 CLXXI — Maicî, măiculiţa mia, Cîn ierai cu mini gria, (jini, maicî,-ţ măi paria! Dacî, maicî, m-ai făcut 5 Şî măi gini ţ-a părut. Da, maicî, di la scăldat Rău, maicî, t-ei înâiudat: Cu gura m-ai blăstămat, Codrilor m-ai lepădat, io Dumnezău nu s-a-ndurat: în rouî cî m-a scăldat, în frunzî di fag m-a-nfăşat. Maicî, feşîşoara mia Iera, maicî, lozîţa. 15 Io la umbrî rii-an crescut, Sup setinî ni-an şăzut Şî soari n-am măi văzît; Şî brusturi ni-am aşternut, Cu iarbî m-ara învălit, 20 Apî linî rii-am băut, Cu-atîta ni-am măj crescut. Sini-ni sin' frăţiori? Tot brazî şî paltiori. âini-ni sin' surorili? 25 Majcî, căprioarili. Cîtî-i păduria di mari, Niâj-un drum cî nu-rii măi-ari: N-ari dicît o cărări, 140 Si mţargî hoţi căiari, 30 Sî cîştizi la părali: La părali mărunţăli, La purtatu-s uşureii... — Oltuli, cîni spurcat, Cî io mul1 ti-am aşteptat 35 S-aduâi plăgii şî butusi. Da n-adusi plăcii şî butusi, âi-adu£i capuri di voinisi Şî căpestri di cai murzi. (1928), Poduri—Sanda Bâra, 75 CLXXII — Hei, Oltuli, Olteţuli, Săca-ţ-ar izvoarîli Şî toati pîraili, Sî sî vazî ketrili, 5 Sî trec io cu sizmili, Sî-ni suni potcoavili, Sî m-auzî mîndrili, Mîndrili şî fetili, Nevestili tinereii io Cari mă iubi an cu ieli Din copkilării, veri! (1928), Poduri — Tănasî Vulparju, 72. CLXXIII1 #tu-i tj-a-n Iezi, codruli, ’tuyi ti-a-n Iezi, hoţ bătrîn, Cî/multî lumi-ai înşălat, Pi mini cî m-ai mîncat! 5 C-am intra' tînîr, copkil, Copkil fărî di mustaţî, Ş-am işît bătrîn: gîrniaţî, Di-ni bati barba pi braţî; Mustăţîli: coatili io Şî barba: kisioarili. Dari-ar domnu Dumnezău Sî ftii-un copkil di-a neu, 1 Cf. text. CCXCIII, CCCXX, DLXIII, DCCLXVI. 141 Sî-1 învăţ cun sî trăiascî, Pin codri sî nu hotriascî! 15 Cî io unu kjar an fos1, Din codri io n-an folos: Măi mulţi păcati fasi Şî multi beleli trazi. (1928) — Acelaşi clxxiv 1 : Mă lăsan din dial pi luncî ■ Sî-ni leg aţa la okincî, Sî-m tai di-o sfîntî măsiucî: Niăi măi lungî, nisi măi scurtî, 5 Numa cît încapi-n glugî. Ş-o luai pintri zăvoi, Mă-ntîlnii cu doi siocoi: — Bună-zîua, măi Ioani. j — Mulţămăs' vouî, cucoani. io Măi Ioani, tu ies' biat. ! — Sictir, siocoi gulerat! Di trii zîli n-am mîncat, Nisi ginu nu l-an gustat Şî tu mă faş cî sîm' biat"! 15 Şî io bagaj mîna-n glugî, Ii credia cî li dau urdî. Jo scosăi sfînta măâiucî, Sî-i loges' la supsîoarî, Cî 1-i moartia măj uşoarî; 20 La rătezu părului Uni-i păs voinicului. Măi la vali» Pi-° cărări, Cum mă strigî-n gura mari: — Si făcuş tu, măj[ Ioani, 25 Cî, iaca, siocoiu moari? — La* sî moarî ca un cîni, Cî n-a fos* haiduc ca mini! La' sî moarî, f..i-1-aş, Di ninic nu-s păgubaş, 30 C-am punga cu gălbenaş. (1928) — Acelaşi. 1 Cf. text. CCLXIX. 142 CLXXVi 10 15 20 25 30 S-aň zís: „verdi arsanic“, Pi šel dial, pi šel colnic Merži-o prunci s-uň voinic: Voinišel merži călări Şî-ncî prunca pi pišioari. Vojnišel merži cîntîn Şî-ncî prunca suskinîn, Şî diň gur-aşa zîcîn: — Puni-mă, neicî, călări, Cî nu măi pošiu di kišioari! Cî n-i drumu glodoros Şî nu pošiu merži pi žios“. Iar voinicu si-n zîsia? — Ti-aş puni, neicî, puni, Da ň-i murgu nic di zîli, Di-agia mă duši pi mini; Di-agia-ňi duši trupu ňeu: Trupu, şî păcatili, Dasažiori cu galbini, Mižlošel cu armili. — Măi neicuţî, neicî mî, Ažiufigí-ti ňila mia Un’ ţ-a Ki calia măi gria! Ažiuňgí-ti doru ňeu Undi-a Ki glodu măi rău! Calu sî sî poticniascî, Iei în gît sî ti trîntiascî, Mîna stîngî s-o scrîntiascî Şî pi driapta sî ţ-o frîngî; Marin Curtianu, 78. CLXXVI2 — Şî iar verdi vioria, Păduriăi, păduria, Lasî-mî la umbra ta. — leu la umbri ti-oi lăsa, Dacî nu strisi nimica. Ethnos, l2, 154 (eronat anul culegerii). Ethnos, I1, 207 (eronat anul culegerii). — leu nimic nu ţ-oi strica: Ia, ţ-atîrn o lămuria, Sî-rii-alin puşca di ia, Puşculiţa şî curara, 10 Iarba-n cîmp îi ca andriaua, Frunza-n codru: ca paraua. Iarba-nj umpli grokili Şî voiniâi ocnili. Iarba-ni creşti-n supsîori, 15 Voinisi stau la-nkisorj. (1928) — Mârija Cristijan, CLXXVII1 Pi coasta lu Gergeleu Merii-o fatî ş-un flăcău: Flăcău şmerîn Şî fa.ta măj mul’ plîngîn. 5 Iei sî-ntearsîrî la ia: — Taâi, fatî, nu suspina, Or ţ-î dor di maicî-ta? Hai la dînsa di-o măi vez Cît îs grîili măi verz; io Cî dacî s-or săsera, Mă-ta nu ti-a măi vidia: Cî ti-a da’ pi mîna mia Sî ti por(t) pi um-oi vria: Şî pi hotărî străini, 15 Cî sîfi haiduc di păduri. (1928) — Ac CLXXVIII — Luniţî, luniţî, Ţîni luniniţî Noaptia pi uliţî Pîn-oj scăpata 5 Cu ieş(tj) doi caî murzi. Cî na ¿-an furat, Şî i-a.n cumpărat > Cf. text. CCXV, CCLXXX, DI, DXI.I. 144. Din tîr(g) dim Bîrlad: Rezîş li-an lăsat 10 Furca graidiului, Ieslia calului.... (1928) — Tuduraki Menger, 33 CU CUCU CLXXIX1 Frunzî verdi iasomii, Cîntî, cuăi, numa mii Cît por(t) florj[ la pălării; Cî la vârî nu sî ştii: 5 Măj P01** fl°ri kt pălării? Or măi port, or nu măi port, Or oi putrezî di tot. Or măi sînt, or nu măi sînt Sî calc iarbî pi pămînt. (1928) — Mârija Cristijan, 19 CLXXX — Cuculeţ cu pana surî, Vara gn, vara ti dusi, Mă nir iarna ¿i mînînăi? — Putregai di fag uscat 5 Şî cînt codrului cu drag. (1928) — Neculaj Muntjanu, 51 DI STRĂINĂTATI CLXXXI 2 Tot an zîs: „mă duc, mă duc", Mîndrili nu m-a crezut. Da acu ar sî mă criazî, Cî trij anj n-au sî mă vazî. 1 Cf. text. CDLXXVI. * Ci. text. CCXXVIII, CCCLXXXVJI, DCXXXVI. 145 5 Cî trii ani i-o vremi lungî: Dor di mini-ar sî li-aziungî. Dar ma duc, ş-an sî mă-ntor(c) Ca sî pui satului foc, Sî arzî di la o parti, io Sî arzî fetili toati. Sî arzî din colţ în colţ, Sî arzî flăcăi tot. (1928) — Mârija Cristijan, 19. CLXXXII1 Voinic şî sărac Intrî noaptia-n sat: Di cîni îi lătrat, Di gar(d) răzîmat, 5 Di nimini kemat. Voinic şî bogat Intrî noaptia-n sat: Di cîni i-apărat, în casî-i kemat, 10 La masî-i poftit Cu paharî plini, Cu cuvinti buni. (1928) — Tuduraki Menger, 33. CLXXXIII Şî iar verdi ş-un dudău, Lung îi drumu la Bacău, Da măi lung îi drumu rieu... Rău-i, Doamni, pin străini: 5 Ca discuit pim marăsini! Mă pusăi ca sî mînînc, Duzmani sî uitî lung. Cîn luai di-o bucăturî, Iii-a aziuns lacrîma-n guri. io Cîn luai a doua oarî, îii-a căzu' lacrîma-m poalî. Cîn luai a triia oarî, Lăcrînili mă doboarî! 1 Cf. text. CCCXIX, CDXXVIII. 146 Şî jar verdi măr domnes’, 15 Mă pusăi sî mă umbres’, Măi tari mă dogores’. (1928) — Anişoara Şuşu, 21. CLXXXIV Şî iar verdi di măr dulsi, Din trii mîndri una-n zîsi: — Se-i făcu' bani, voinisi? — I-am bău', sî nu sí striái: 5 I-am bău', şî i-am mîncat, Lăutari rij-a cîntat... (1928) — Aceeaşi. CLXXXV — Muntenaş, muntenaş, Muntenaş nant şî frumos, Ja, apljacî-ţ vîrfu-n ¿¿os, Sî mă suj în vîrfu tău, 5 Sî mă uit în satu neu, Sî-ni văz casa şî nevasta: Şî nevasta stă la poartî Măturîn ograda toatî, Şî copkii strigîn: „tatî!“ io — Mamî, tata nu măi gini! — Tasi, cu mama, nu măi plînzi, Turtî dulsi v-a aduâi". Acasî cîn m-am întors: Găsîi casa graz’ di caj 15 Şî nevasta: putregai, Copkilaşî: musegaj... (1928) — Ştefănija Cristiian, 17 CLXXXVI1 Verdi di trii mărăsini, Vai, mîncatu-s di străini, Ca jarba di boi bătrîm! 1 Ethnos I1, 208 (eronat anul culegerii). 147 V mîficat di străinătati 5 Ca iarba di vaši cu lapti! Şî síň’ călcat di nevoi, Fraţi, ca iarba di oi! Şî iar verdi di sulsinî, Sî mor în ţarî străini: 10 Fărî pat, fărî luriinî, Fărî aşternut pi pat, Fărî pernuţî la cap; Fărî luninî di siarî, Fărî om din a mia ţarî; 15 Fărî luninî di său, Fărî om din satu ňeu. Roatî ţărilor an dat, Hodinî n-an căpătat: Nisi hodinî la culcat, 2 a Şî nisi paši la míňcat. De-isi pîn la mini-acasî Trii luňini di său îni-arsî: Zîua plouî, noaptia ninži, Niminia nu li măi stînzi... 25 Ininioara-m mini plînzi, Şî n-ari. sini ni-o stînzi! Dicît într-un sat cu tatî, Măi gini-n stanî di Kiatrî! Dicît îfi satu cu mumî, 30 Măi gini-ngropat în humî! (1928), Poduri — Sanda Băra, 75 DI DOR C LX XXVII 1 Lung îi drumu Clužului, Da măi lung i-a dorului: Drumu Clužului sî calcî, A dorului, nisiodatî! 5 Ş-am avut o cărăruşî, Ši dušia la puica-n uşî. Şî dužmani ni-o aflarî, Cărăruşa ni-astuparî: 1 Cf. text. CC, DCC XXXV. 148 Nisi cu pari, nisi cu nuieli, 10 Numa cu cuvinti răii. Da-v-oar Dumnezău c-un vîn(t) Sî dia gardu la pămîn', Sî văz pi mîndra-n curîn(d) Din oki negri lăcrămîn, 15 Din inimî suspinîn, Şî di mini întrebîn! (1928) — Priut Ion Bâznî, 70. CLXXXV1II Sini are dor la munţi, Ştii luna cîn s-ascundi Şî steli cît sîn’ di mulţi. Sini ari dor la vali, 5 Ştii luna cîn răsări Şî noaptia cîtî-i di mari. Sini ari dor pi luncî, Ştii luna cm’ sî culcî Şî noaptia cîtî-i di lungî. (1928) — Acelaşi. CLXXXIX1 — Verdi foai matostat, Cîm, puicuţî, rie-i plecat Nisi-un răspuns n-ai lăsat. Sî-ţ iei şî doru cu tini, 5 Sî nu-1 laş în sîn la mini: M-a ofticat, vai di mini! — Iatî, puicî, plec, mă duc, Pliacî-ţ gura s-o sărut: S-o sărut o datî bini, io Sî-n ţîi şî az, şî mîni, Cî-s cu gîndu to’ la tini. (1928) — Acelaşi. i Cf. text. DCXV, DCXCVII. 149 CXCI Mîndrî, sara cîn vinjam Pi ferjastî mă uitam: Lucrai la batista mia, Mă-ta, tat-tu ti ¿erta, 5 Ş-un frăţior ti pîra Cî tu jeşti iubita mia. Şî dacî-i vorba di-aşa, Hai si stricăm dragustia, Şî s-astupăm uliţa: 10 Cu pelin, cu rozmarin, Doi ani sî nu ni-ntîlnim. Şî doi ani î“° vremi lungî: Doru neu ar sî ti-azmngî. (1928) — Mânja Cristijan, 19. CXCI* M-a aziuns un dor di-acasî Di copEii, şî di nevastî. Nevesti cî măi găsăsc, Di copkii: mă prăpădesc! 5 M-azmns dor di la doi fraţ • împodogii cai cu braz. M-a aziuns dor di la mumî: Sî fac cai numa spumî. Foai verdi lemn uscat, io Mari sat şî prelungat! Mă riir la si ieu nu-ncap? Mă iiir si focu li fac, Di nu-ncap acolu-n sat? (1928) — Sanda Bara, 75. DI DRAGUSTI CXCII 3 — Măi catî, mîndro, di mini Măcar vo douî, trii zîli, Sî nu prinz vo năluciri. 1 Cf. text. DCCXXX. 2 Cf. text. CCXII, DX (pentru vers. 10—13). V. Elhnos, I2, 155 (eronat anul culegerii). 8 Cf. t. DCLXXIII, DCLXXV. 150 Cî dj-oi prindi vun năluc, 5 'calic murgu şî mă duc La puicuţa di dimul*; Cî nu-s cîni ca s-o uit, Si-s voinic ca s-o sărut. (1928), Poduri — Tănasî Vulparju, 72. CXCIII Verdi foai di piper, Cîti steli sínť pi éer, Tgati píní-ň zîuî pier; Numa luna şî c-o ştia 5 Ştii di patima mia... Šini-J călătonu pi lumi, Ştii luna cîn apuni. Šini-i călătoriu pi caii, Ştii luna cîfi răsări io Şî noaptia cît îi di mari. (1928) —Priut Ion Băznî, 70. CXCIV — Verdi fgai di doj nuăi, Di doi nusi, di doi lăptuci, Leljo cu pletili lunzi, Şî cu strufigăriaţa-n dinţ, 5 La si naiba mă măi mint, Di mă fa^i sî viu pe-isi Discuit, fărî di papusi? (1928) — Acelaşi. cxcv Cît îi Arzişu di mari, Haz ca Săvărelu n-ari: Sávárělu-i cu dulâiaţî, Vini iama, şî nu-figiaţî, 151 5 Şî sî văz vălensili Limpezînu-ş pînzîli, Rîdicînu-ş poalili Şî sî văz Kisioarili: Albi-s ca lebezîli... 10 Cîn mă ui(t) la dînsîli, Mă ia nişti h'iori Din talii pînî-n supsîori, Stau singur, fraţi, sî moriu! (1928) — cobzarju Marin Curtjanu, 78. CXCVI FQai verdi ş-un dudău, Si n-a lăsa* Dumnezău: Si-oi iubi, sî fii-a meu Şî sî moriu cîn oj vria jeu. 5 Sî moriu pînî-n sărbători, Sî-ni ¿ii puica cu flori. (1928) — Acelaşi. CXCVII Foai verdi trij grănati, Dragusti ¿i-avjan noi, fraţi, Gîndiam mQartia ni-a disparti! Sî găsî doi duzmani răi 5 Di ni-nvrăz^i pi-amîndoi. Duzmani, duzmansili Nu-ş măi păzăs’ casîli Şî păzăşti vrăăîli, Plezni-li-ar luriinili! io Cî duzmanu Nisi în casî sî nu-1 laş: Cî sî puni pi tăsiunj Şî-ni înşîrî la minciuni. Şî-ni iesî pi uş-afarî 15 Şî ti faâi di ocarî. (1928) — Acelaşi. 131 CXCVIII * 1 2 gerii). — Pas, murguli, din kisjoari, Ca s-aziunzi în sat cu sşari; C-am o mîndrî ca o tipări, M-a::tjaptî cu dimîncari: 5 C-o găinî friptî, arsî, Cu găraia plinî, rasî, Cu plăâintili pi masî, Cu oki negii pi ferjastî". Da puicuţa aşteptîn io Ja pi pat a ador nit. Da mîndru cîn a sosît, Ia din som(n) s-a dişteptat Şî din gur-a blăstămat: — Mînca-tj[-ar lupki di cal, 15 Cî gini mă hodinjam! — Puicî, nu-m blăstăma calu, Ca sî-m rămîji cu amaru. Cî nu-j gina calului, Niăj-a potcovariuluj. 20 îi ¿ina zgîrbaijului: Cî zgîrbasju bati calu Şî zboarî pi nica dialu. (1928) — Panagija Anton, 47 CXCIX * Diparti, mîndro, diparti: Douî djaluri ni disparti; Douî dialurj, ş-o păduri, Ş-o grădiniţî cu muri. 5 Djalurli di s-ar surpa, Pădurja di s-ar tăja, Sî sî facî drum pi ja, Sî mă duc la mîndra mia! (1928) — Mâriţa Cristijan, 19. Cf. text. DCXIX, DCLXXII. Ci. text. CDLXXXVI; v. Ethnos, I*, 155 (eronat anul cule- 153 CC1 Fgai verdi, foai latî, Dragustja ¿j-avjam o datî: Crediam mgartja ni disparti! Iar duzmanu-afurisît 5 Intr-un sjas nj-a dispărţît: Niâi cu parj, niăi cu nujeli, Numa cu cuvinti răii... (1928) — Aceeaşi. CCI Toatî lumja doarmi, doarmi, Numa io nu po’ dormi, Cî m-aştjaptî mîndrili Pi tgati cărărili, 5 Sî li sărut gurili Pi la tgati tiinbrili. (1928) — Aceeaşi. CCII* âini iubeşti şî spuni, Aâela nu-i om pi lumi! Sini iubeşti şî lasî, Da-i-ar Dumnezău pediapsî: 5 Mărăsini pi la feriastî! Crjascî-j unu şî la pat, Sî cungascî cî-j păcat! (1928) — Aceeaşi CCIII Trandafir, trandafiraş, Draga ţaţî băieţaş, Ti-am iubit di copkilaş Ş-acu ti-nsori, şî mă laş? (1928) — Aceeaşi. 1 Cf. text. CCLXXXI. a Ethnos, I2, 156 (Eronat anul culegerii). 154 CCIV 1 Şî iar verdi di-asomii, Nj-a spus frunza di vii Cî dragustja nu-i moşîi: Numa siartî şî mînii... 5 Şî rij-a spus frunza di nuc Sî jubesc uni mă duc. Şî m-a spus frunza di vii Sî mbes’ si-m plasi riii, Iar nu fatî cu moşîi. 10 Sî iubesc una săracî, Cîn i-oi da um pum(n), sî tacî: Sî ies-afarî plîngîn, Sî intri-n casî rîzîn, Sî mă-ntrebi di sj-an dat, 15 Sî-i spui c‘an fos' supărat. Şî ni-a spus frunza di boz Cî dragustia-i cu fol6s. Şî ni-a spus frunza di fag Sî iubes1 pi sin n-i drag. 20 Şî ni-a spus frunza di tei Cî dragustia-i cu temei... (1928) — Mârija Cristijan, 19; Vasîlca âjutî, 24. CCV2 Şî iar verdi ş-o sfinţoaicî, Fă-mă, Doamni, si m-ai fasi: Fă-mă, Dgamni,-um porîn^el, Sî mă nalt îfi zbor la šer, 5 Sî-ni văz mîndruliţa mia Cum ňi-o bati maicî-sa C-o stiblî di busîioc Pisti supţîrel mižloc; C-o panî di răţîşoarî io Pisti dalba-i feţîşQarî. (1928) — AnişQara Şuşu, 21* 1 Cf. text. DCCX, DCCXXXI. 2 Cf. text. DXVIII. 155 CCVI1 Ş-afi zîs: „verdi peliniţî", Mă sun pi-o moviliţi, Mă suij, şî mă-nălţai, Mă-nălţai, şî mă ujtai: 5 Colia-n vali-n grădiniţî înj zării dj-o copkiliţî Numa-fi fustî şî-m polcuţî. Mă dusăj ş-o întrebai: — Jeşti fatî, sau măritatî, 10 Or zînî din seri lăsatî? ■—. Niái fatî, niši măritatî, Niši zînî din šen lăsatî. Io sîfi’ flgari di pi mari, Trecu tî-fi coră^igarî, 15 Da dumneta šini-ňi ieşti, Di mă-ntregi, mă iskiteşti? Ieşti flăcău, sau îfisurat, Sau înzir din serj lăsat? — Niši flăcău, niši însurat, 20 Niši înzir din šen lăsat: Io sîn* roua florilor Cari cadi ngaptia-fi zori; Şî stau pîn la prinzu mari, Jeu ňirosu di la flgari... 25 Niši spiţăr cu spiţării, Niši doftür cu doftorii... Da-i-ar puica din videri, 'ni deti zîli şî puteri... Afi ¿isat ufi ¿is az-ngapti: 30 An ¿isa(t) di-o copkiliţî Cî-ş lăsa păru pi ţîţî; Pi ţîţî, şî cam pi spati, Iniňioara-ň kep(t) sî zbaţi! (1928), Podurj — Sanda Băra, 75. CCVII Ş-aft zîs: „verdi ş-un dudău", Jar o fatî ş-un flăcău Amîndoj purtau amoriu... 1 Cf. text. CCCVI, DLXX. 156 Cîn iera la logodit, 5 Părinţi nu i-a voit. Cin iera la cununat, Părinţi nu i-a lăsat. Ii di mini s-a luat Şi s-a dus di s-a-nnecat 10 La „Marosfoi“, în „Rotunda“, Undi-i apa măi afundî. Părinţi, cîn auza, Di pi dînşî sî pornia. I-a căutat, căutat 15 Pînî cîn ii i-a aflat La o marzini di sat. I-a luat di i-a-ngropat: Pi fi&oraş, lîngî drum; Pi fetiţî, pişti drum. 20 Din ficior a răsărit Brăduleţ verdi,-aurit. Din fetiţ-a răsărit Viţî vii, auritî. Viţî vii tot creştia, 25 Pi brăduleţ îl cuprindia. Iar pi drum sini tresia, Poamî vii tot mînca, Pi părinţ ni-i blăstăma C-a dispărţît dragusria... (1928), Coîacu — Podurj—Andrei Rusu, 26. CCVIII1 Verdi ş-o crăitî, Măj bădiţî Giţî, Ia, măi zî-i din frunzî! Cun zîâjai, zîâiaj, S Inima-n rupiai! Ja, măj zî-i-o datî, Di nj-o rupi tgatî! Di trii ani di zîli Giţî nu măi vini... io Nu ştiu cum aş fasi Sî-1 aduc încoaâi: 1 Milcovia, I1, 80 (transcris eronat numele informatorului); republ. Ethnos, I2, 156 (eronat anul culegerii). 157 Sî-1 aduc pi lunî, La lelia pi mînî; Sî-1 aduc pi soari, 15 La lel^a pi poali; Sî-1 aduc pi nor, La lelia cu dor; Sî-1 aduc pi siaţî, La lelja pi braţî; 20 Sî-1 aduc pi steli, Pi braţîli meii. (1928) — Acelaşi. DI INIMÎ ALBASTRÎ CCIX1 Vai di mini, si sî fac? Iarna-i gria, fumeia-i ra, Vai di măiculiţa mia! leu toporu, plec la ţarc, 5 Cîn la ţarc: fîn nu-i di liac! Şî-nKig ţăpoiu-n zăpadî, Sî strîn(g) gitili grămadî... Vai di mini, ¿i-oi sî fac, Cî-m prăpădes' ¿itili io Şî mă urăs’ mîndrili! (1928), Podurj — Tănasî Vulparju, 72. CCX2 Cîti lăcrîni-an vărsat I^i-aş fa^i-o fîntînî-n sat: Fîntînî cu ¿in£i izvQarî, Sî bia duşmani, sî m^arî. 5 Sî bia şî duzmanca mia, Sî plezniascî ftieria-n ia! (1928) — cobzarju Marin Curtjanu, 78. 1 Cf. text. CCCLXXXIV, CDLX, DCCXVIII, DCCXIX. 2 Cf. text. CCXI, CCLXXVII. 158 CCXI Şî jar verdi măr tostat, Cîti lăcrîni-an vărsat Sî fac o fîntînî-n sat: Fîntînî cu sinâj izvgarî, 5 Douî dulş şî trii-amarî, Sî bia duzmani, sî moarî! Sî bia şî duzmanca mia, Sî pleznjascî fieria-n ia! (1928) — Ştefănija Cristijan, 17. CCXII Ş-an zîs: „verdi lilijac“, Mari satu-i, jo nu-ncap, Mă Air ¿i focu li fac? Di li fac, di nu li fac, 5 Io văz bini cî li trag. (1928) —- cobzarţu Marin Curt}anu, 78. CCXIII1 Frunzî verdi, verdi, verdi, Di trii ori zîc: „frunzî verdi", Numa ¿ini-ni ştii-n credi: Patima inimi meii 5 Dă-i-o, Doamni, cari-o ăeri! Cî ieu unu n-an serut-o, Văz ¿ini c-am pătimit-o. (1928) — Acelaşi. CCXIV Şî iar verdi di-avrămascî, Di la dial di casa ngastri Creştj-o florisic-albastrî. Di la dial di florisicî 5 Pas(c) cai lu Ionicî. 1 Cf. text. CDLVI, DLXXII, DCCXTI; Ethnos, I2, 157 (eronat anul culegerii). 159 Di la djal di cai lui 1 Stă la umbrî dumnialui: Cu mantaua umbrî-ş fa£i, Cu batista vîntu-ş trazi 10 Şî Leni cu mîna-i fasi: — Vino-ncoasi, Ilenuţî, Sî ti pui cu palma-m mînî, Cî-nj-ardi inima-m mini Cum îi focu primăvara: 15 Focu ardi, sî potoali, Inima-ni-ardi, mă doari... Focu ardi, şî sî stînzi, Inima-rii-ardi, şî plînzi... (1928) — Mâriia Cristijan, 19 ccxv Pi coasta lu Gergeleu Merźi-o fatî ş-un flăcău: Şî flăcău şujerîn Şî fata măi mul(t) plîngîn 5 Şî din gur-aşa zîcîn: — Aleoleo, ardi-ti-ar para, Cu tini ńi-an trecut vara! Iaca, toamna ńi-a trecut Şî noi n-am măi logodit... io Şî tu logodeş' cu alta; Nu cu alta, cu surata: Cu surata mia śja bunî, Vide-o-aş pi cîm(p) nebunî, Şî pi tini legat ¿ini, 15 Plîngîn mă-ta dipi tini! Un' ţ-o iii priporu greu, Sî ti-aźiungi doru ńeu! Un' ţ-o hi calia măi grj[a, Sî tj-aziufigî żalia m!a: 20 Murgu sî sî poticniascî, Źios, în drum sî ti trîntiascî, Mînli sî ţî li scrîntiascî, Ca sî ţîi frîu cu dinţî Şî sî mîi murgu ca muţî! 25 Sî ti-nsori di nouî ori, Sî iej[ n°yî feti mari 100 Şî la urm-o copEiliţî, Sî ti poarti pi uliţî! (1928) — Aceeaşi. CCXVI1 Foai verdi matostat, iii-a vini’ flăcău din sat Şî măicuţa nu m-a dat, C-a zîs cî nu-j liberat. 5 Ş-a vinit unu din lumi, Nivăzut, nicunoscut, Şî măicuţî j-a plăcut: Nuntî cu ¿el an făcut. Dipi nuntî, la trii zîli, io A vini’ maica la mini, Sî mă-ntrebi di trăies' gini. Io j-an spus cî-i ¿ini, ¿ini, Pîn-a prins oftica-m mini... Pim babi m-an căutat, 15 Pişti ljac nu ni-am măj dat. Şî ljacu iii l-am aflat La bisărica din sat... (1928) — Anişgara Şuşu, 21. CCXVII Cît îj muntili di nant, Tot omătu s-a luat; Numa la inima mja âi s-a pus, nu sî măi ia. 5 Şî s-a pus cu ziurămîn' Sî mă vîri îm mormîn\ Sî-ni facî sicriu di lut, Procovăţu, di arzin(t). (1928) — Aceeaşi. 1 Cf. text. DCCLXXXI1. 161 CCXVIII — Kiralinî, Linî, Floari din grădini, Cino-napoi, gino! Di cîn n-ei plecat, 5 Casa s-a-ntristat. — Lasî sî-ntristezî, Focu sî rii-o arzî! Di-a hi ţara-m paăi Iu casî rij-oî faâi. 10 — Kiralinî, Linî, Flgari din grădini, Gino-napoi, gino! Di cîn n-ej plecat Vasili cî-n rag. 15 — Lasî-li sî ragî, Lupţi sî li tragî! Di-ar Ki ţara-m pa£i, Iu casî ni-oi faâi. — Kirahnî, Linî, 20 — (jino-napoi, gino! Di cin n-ei plecat Copkii nu-n tac. — Lasî ca sî plîngî, Dumnezău sî-j strîngî! 25 Dj-ar iii ţara-m pasi, Io copkii ni-oi fasi. — Kiralinî, Linî, Floari din grădinî, (jino-napoi, gino! 35 Di cîn n-ei plecat Bărbăţălu tău Oftjazî mereu. — Lasî-1 sî oftezî, Sî sî domolezî ; 35 Cî nu-i om curat, Şî-j cîni spurcat. (1928) — Panagiţa Anton, 47 DI MILIŢII CCXIX1 Sî ti batî, sî ti batî Rălili din lumia tgatî! Şî jar verdi di-asomii, Mi-a vinit ordin şî mii 5 Sî plec îm militării; Mîndra mia cui sî rămîi? Sî rămîi cui-o vria, Cîn oi vini, sî rii-g dia: Nu-j cu dreptu sî rii-o ia, 10 Dintru-ntăj[-a fost a mia. (1928) — Mkrija Cristian, 19. 3. GĂURI DI HAIDUSlI CCXX1 Stau în loc şî mă gindes': Pi si caii sî pomes’ Pînja sî-m agonisăs', Copilaşi sî-n hrănes’? 5 Ş-aA sî-n fac di-o măsiucî: Nisi măi mari, nisi măi micî, Numa cit încapi-n glugi. Sî m-aşăz pi la strîmtori, Sî m-aţîu la negustori, io Sî-n culeg la gălbiori, Sî-n eres* mari ai mei fisjori. (1928) — Neculaj Bogju, 35. CCXXI Foai verdi ş-o alunî, Cîn ieran copkil di-o lunî, Mă răzîmam într-o mînî, 1 Cf. text. CCCLXXXV. 1 Cf. text. CCCXX.V, CDXIX, CDXXI, 163 Zmulzjam ulmu din tulKinî, '] 5 M-aşăzam la rădăsinî, Şterziam arma di ruzinî... Cin jeran di şăpti luni, Furan sjapî din grădini, Usturoi di la vesini. io Furai az o ¿iapî, mîni-o iapî Pînî işîi om di triabî... Az o siapî, mîni um praz, Mă-nkedecai di-un cal briaz, F...-i lezia, cî nu-1 las, 15 Măcar sî-1 dau di pripas! (1928) — Acelaşi. CCXXII1 M-a trimăs tata la plug, 'tu-l în c.. di meşteşug, Nu ştiu boi sî-i înziug: Io i-nziug cu coadili, 5 îi sî’ntor(c) cu coarnili! M-a trimăs tata la sapî, F..-o-n c.r, cî nu n-i dragî! Sapa-i latî, coada-i lungî, Nu măi văz părali-m pungî. (1928) — Acelaşi. CU CUCU CCXXIII — Cuculi, bătu-ti-ar focu, Cíñ cîntaş, Kerdui norocu! Cuculi, bătu-ti-ar sfîntu, Cíñ cîntaş, Kerdui pi mîndra! 5 F...-Í ti-a-ñ Iezi di cuc, Sî cînţ gini, cî ti-mpuşc! (1928) — Acelaşi 1 Cf. text. CCL, CDXVI1I, DCXXX. 164 CCXXIV — Cuculeţ cu pana surî, Cîntî-ii codru, sî răsuni; Vara gii, vara ti dusj, Mă nir iarna si mînînsi? 5 — Mînînc putregai di fag Şî beu apî dintr-un lac Şî cîn(t) codrului cu drag. (1928) — Ion Lejca, 60. DI DRAGUSTI CCXXV 1 — Şî iar verdi ş-un dudău, Murguli, murguţu neu, Si oftez aşa di greu? Or ţ-î greu di trupu neu? 5 - Nu n-i greu di trupu tău, Şî n-i greu di năravu tău: Căsi cîti crişmi sînt în sat, La toati cî stau legat, Niboot şî nimîncat. io Şî tu bei cu mîndrili Şî io-m bat pisioarili. Că£i cun ţ-î dra(g) cu kilu-m mînî, Şî riiia cu capu-n fîn. (1928) — Giorgi Boacînî, 31. CCXXV1 2 Ş-an zîs: „verdi avrămascî“, Dumnezău sî ti feriascî Di dragustia muieriascî: Ti bagî-m boalî lumjascî! 5 Şî di boalî zasi, ti scoli, Di dragusti zasi şî morj. (1928) — Neculaj Bogju, 35. 1 Cf. text. DCXVIII, CDXIX. 2 Cf. text. DCLXXX, DCCXIV, DCCXXXV. 165 CCXXVII1 Verdi ş-o crăiţî, Măi bădiţi Giţî, Ia, măj zî-i din frunzî, Cun zîăiai-asarî 5 Colia-n vălsioarî! Cun z&iai, zîăiaj, Inima-n rupiai! Ia, măi zî-i-o datî, Di mi-o rupi toatî! 10 Di doi anj di zîli Iubitu nu-n vini. Nu ştiu ¿i sî-i fac Sî-n vii cu drag. Nu ştiu sî-i vorbesc, 15 Sî zîc cî-1 iubesc. (1928) — Nihalaki Bobejcî, 25. CCXXVIII Frunzuliţî foi di nuc, Di cîn' zîc: „mă duc, mă duc“, Şî mîndra nu m-a crezut... Da acum a sî mă criazî, 5 Cî doi ani n-a sî mă vazî. Cî doj ani i-o vremi lungî, Dor di mini-a s-o azungî: — Sî ti-azungî doru meu Un' ţ-o Ki drumu măi greu! io Sî ti-aziung-un dor ş-un drag, Sî-n stai toatî zîua-m prag Cu aţa băgatî-n ac! Şî tu sî nu pot împunzi Făr-a suspina, ş-a plînzi! 15 Cî şî io am plîns măi mul(t) Di doru ¿i l-am avut. (1928) — Acelaşi. 1 Ethnos, I1, 209 (er nat anul culegerii). 166 CCXXIX Mă dúsai la soacrî-mia Sî-i văz zăstria diicî-sa. Míñcaricí śi-n didia? Mămăligi pi-o surśia, 5 Lapti dulśi-ntr-o liulia. (1928) — Vasîli Kerśju, 26. CCXXX Foai verdi mat ostat, I-auz, maicî, dni bat: Intrî petítori-ñ sat... Scoati-o stedî din lădoi, 5 Dor a vini şî la noi. Sî li dai, maid, di míñcari, Dor m-a lua oricari. Sî-i daj popi băuturi, Sî nu mă măi cati-ñ gurí: io Pi di sus, măsăli nu-s; Pi di źios, dinţi i-añ scos... Cî nu-s tînîrî şî veki: Numa patruză’ şî zăsi... Patruzăş di anj[ îm pari 15 Di dn mă kem fatî mari Şî por(t) cgadî pi skinari! (1928) — Maftii Apetri, 22. CCXXXI1 Ş-aft zîs: „verdi tiriplic", Toati nevestili-ñ zic Sî mă priñzí ibovnic; Io li spuj cî sîm1 pria mic: 5 Sî mă lasî sî măi eres’, Pi toati li potoles’: Şî tînîrî, şî bătrînî, Numa cu doi dinţ íñ gurí... (1928) — Vasîli Kerśj[u, 26. i Cf. text. CCCIII, CDVI. 167 CCXXXII1 | "3 Dragustili di-astî vârî Li uitaj pi prisp-afarî: Nu ştiu: vîntu li luarî, Sau căţaua li mîncarî... (1928) — Ion Lejca, 60. CCXXXIII2 âi n-i drag nija pi lumi? Calu bun şî nevasta: Calu mă călătoreşti, Nevasta mă primineşti. (1928) — Acelaşi. CCXXXIV Arzî-ti focu, păduri, Di s-ar fasi drum pin tini, Sî mă ui(t) la mînăstiri, Sî văz cîrduri di copiii! 5 Şî sî văz copila mia Cari m-am iubit cu ia: Cum rii-o bati stariţa Pişti oki, pişti sprinteni, Pişti buzî supţîreli, 10 Mîncarj-ar nejca din jeli! (1928) — Costin Pomanî, DI INIMÎ ALBASTRÎ CCXXXV Trecui puntia pi la liasî, Ni-a vinit un dor dj-acasî Di copKii şî di nevastî. 1 Ethnos I2, 157 (eronat anul culegerii). 2 Cf. text. CCCXLI. 168 Di nevastî nu pqa-m pasî, 5 Di copkii : inima arsî! Cî nevastî măi găsăs', Di copkii : mă prăpădes’ ! (1928) — Ion Călugăroju, 36. CCXXXVI1 Ş-aft sî mor, da nu acuma: La tQamnî cîn a da bruma, Sî mă ştii toatî lumia: Sî mă ştii bun şî rău 5 C-a kerít numili ńeu. (1928) — Acelaşi. 4. HERÄSTÄy DI HAJDUŚII CCXXXVII » Fruñzí verdi ş-o alunî, Drag ńi-a fos’ căluţu bun: L-aş fura, şî nu ştiu cum, L-aş lăsa, şî nu mă-ndur... 5 Stau în drum, şî mă gîndes’ : Cuñ s-o fa’ s-o nj[meres’ în lümi ca sî trăies’, Cu pu¿ca sî mă-ntîlnes’? Şî gîndii la Dumnezăy: io Pâluş din tjací-ñ scosăj Şî la murgu năzuij: Ńiśi íñ gurí nu-i pusă} Şî pi iei îficălicai; Cîn la Olt, Oltu vărsat! 15 Stau îm puşcî răzîmat, Mă căies’ la śi-am plecat Cu mîndruţa dipi cap. Cf. text. CCCLXXXII, (de la vers. 8—14). Cf. text. D, DLXXV, DCXXII (pentru vers. 20—27). Cum îi omu supărai Şî di beleli mîncat! 20 — Măj podar, măi făgădar, Trazi podu, sî trec Oltu! Trazi podu drep* la mini, Sî nu dau un glonţ în tini! Trazi podu măi-aproapi, 25 Sî nu-ţ dau un glonţ în spati! Trazi podu măi ch-a dreptu, Sî nu-ţ dau un glonţ în kept! Da podaru-aşa-n zîăia: — Măi voinici, vomi£eli, 30 Dicît un galbîn la pod, Măi bini cu murgu-nnot... Murgu-nngatî, şî nekiazî, Pmca plînzi, şî oftiazî... La mizlocu Oltului 35 Zării coama murgului Şî kica vornicului... Ehe, hei, di la Nistru pîn la Prut Multî oasti-am omorît! Murgu apî n-o băut, 40 Niâi-otavî n-o păscut. (1928) — Xenofon Berârju, 87. Notă. — Bătrînul informator era un călugăr de la schitul VaHa-Niagrî. Venise din Oltenia, locul de origine. Aşa se explică particularitatea fonetică a textului faţă de graiul curat vrăncean. Coloratura locală s-a petrecut desigur prin legătura bătiînului cu vrâncenii din multe sate care veneau aici mai ales la hramul schitului (8 septembrie) . CCXXXVIII FoiHanî di-alunicî, Sini-n şuirî pi luncî Zî-i la Domnu sî sî ducî... Cî-1 cunos' pi şuierat 5 Cî nu-i voiniăel cilrat: Din gria potirî-i scăpat. Ş-aâela-i vornic 2îian, C-a iubit fetili-n Zîj Şî H-a lăsa' cu copkii: 170 io Cu copkilaşî la braţî, Inimjoara-i friptî, arsî... (1927) — lăutariu Vasîli Nârăţ, 33. CCXXXIX1 Foilianî ş-un susai, La ¿ia guriţî di plaj Sî scoboar-um plug cu caj. Foilianî fir di linti, 5 Staţ, copij, luaţ a minţi Cum îs murzi dinăinti! Cum îs mu zi di la hăţ, Buni-ar Ui di nişti hoţ! F ...-i lezja mîni-sa, io N-ar kica la palma mia! (1927) — Acelaşi. CCXL* Verdi, verdi ş-un susai, La sja guriţî di plaj Sî scoboar-um plug cu cai: Cum îs murii dinăinti: 5 Ia, luaţ, copij, -a minţi! Cum îs suri di la hăţ, Bunj-ar Ki di nişti hoţ! Uni sara ni-ar însăra, Băgar-ar în Kiar(i), -or ba, io Ni-ar kica la palma mja! (1927) — lăutarju Gj[orgi Predoj Cîtu, 38. CCXLI — Foilianî ş-um pelin, Spuni, spuni, hoţ bătrîn, Cînî-ş cai sî ţî-j fur? 1 Cf. text. CCXL, DCV. 2 Ethnos I2, 157. 171 — Pi âjaţî, sau pi sănin, 5 Cîn îi somnu iei măj bun. (1927) — lăutarju Vasîli Nărâu, 33. CCXLII — Foai verdi fîn cosît, Spuni, spuni, hoţ bătrîn, Căişori cîn sî-ţ fur? — Pi ăiaţî, sau pi sănin, 5 C-atunâia ri-i drumu bun. (1927) — lâuţariu, Gţorgi Predoj Cîtu, 38. CCXLIII Foilianî di-alăut, Tot an zîs: „mă duc, mă duc“, Mîndrili nu m-a crezut. Io li-an spus: „la Cîmpulung, 5 La grazdiu lu Osman-turc, Sî-i măsor grazdiu di-i lung Din uşi şi pînî-n fund; Sî-ni-aleg di-un cal porîmb: Lung în trup, şî scurt în gît, 10 Cum îi bun di ha^duiit; Pintenog di tri| Risioari, Umblător în fuga mari“. (1927) — lăutarju Vasîli Năr£u, 33 CCXL1V — Foilianî sălăioarî, Surioarî căprioarî, Ia, cobori din dial în vali Şî-n roadi codru la poali: 5 Rgadi poala codrului Sî văz matca Oltului. — Oltuli, cîni spurcat, Si vii mari, tulburat, Cu plăgii-amestecat, 172 10 Cu plăgii, şî cu butuăj, Cu capiti di cai murzi, Cu capiti di voinisi? FoiKanî grîu mărunt, Maka mia cîm' m-a făcut 15 Codrului m-a dăruit Cu cagula di bursuc, Sî am sămni di haiduc. Haiduc sin’, haiduc sî Jiiu, Da di fricî sî nu ştiu... 20 — Oltuli, Olteţuli, Săca-ţ-ar pîraili Şî toati izvoarîli, Sî rămîî lfcetrili, Sî li arzî soarili, 25 Sî tre(c) cu siobotili, Sî-n suni potcoavili, Sî m-auzî mîndrili: Mîndrili, vălensili, C-an trăit cu dînsîli 30 Ca cu surioarili. (1927) — Acelaşi. CCXLV1 — Sorî, sorî căprigarî, Scoalî-ti-n douî kisioari Şî-n roadi codru la poali: Roadi pgala codrului, 5 Sî-n văz matca Oltului. — Oltuli, Olteţuli, Si viţ mari, tulburat? Or la coadî ti-a plouat, Or malu t-a dărîmat?... f io Cu plăgii, vî cu butusi, Cu capiti di voinici... (1927) — lăutarju Gjorgi Predoj Cîtu, 38. i Cf. var. Milcovia, I1, 71* 173 CCXLVI1 — Frunzî verdi di-alunicî, Măj Nicî, şî iar: „Nicî“, Cîm, pui şaua pi murgu, Spuni: uni ţ-î gîndu? 5 Di ţ-a Hi gîndu la mini, Dumnezău sî-ţ dia mul’ bini. Ţ-a Hi gîndu-n alti părţ, Domnu sî-ţ dia răutăţ: Calu-n gît sî ti trîntiascî, 10 Mîna stîngî sî ţ-o frîngî, Mîna dnaptî sî ţ-o rupî; Sî ţîi frîu cu dinţî, Sî mîi calu ca muţî! Ducî-ţ, neicî, ducî-ţ doru 15 Cum bati vîntu mohoru! Ducî-ţ, nekî, ducî-ţ riila Cum îrii ia HuUu găina! (1927) — Acelaşi CCXLVII Ş-altî, Lianî, di-alunicî, Mă suii în djal, la stîncî, Mă lăsai în zios, pi luncî, Sî leg aţa la olfcincî, 5 Sî-n tai di-o sfîntî măsiucî: Niái măi lungî, nisi măj scurtî, Numa cît i-ncapi-n glugî; Sî m-aţîi pi la strîmtorj, Sî uáig la negustori, io Sî cîştig galbinj şî poli, Cî-s uşorj la purtat Şî-s cu spori la numărat. Mă lăsai pi 01(t) divali, Întîlnii sjocoiu-n caii: 15 — Bunî-zîua, măi loani. — Nu-ţ mulţămăs’, măi cucoani, — Măi iQani, tu ieş’ biat. — Sîctir, siocoi gulerat, Nu mă fáéi sîm’ bjat: 1 Cf. text. DCXXI. DCLXXIII (pentru ultimele versuri) 174 20 Di trij zîli n-am mîncat, Nisi vinu nu l-an gustat, Şî tu mă faş cî sîm' biat! Nu ţî-s negri di skimbat?... — C-asarî i-an cumpărat: 25 Obzăş di galbini-an dat. Iar Ion, mări, si-n făsia? Mîna-n glugî rii-o băga, Măsiucuţa rii-o scoţia, Pi siocoiu ni-1 pohîrnia 30 Şî pi negri rii-i lua, La suprefep(t) sî dusia. Suprefeptu cî-1 vidia: — Se-i făcu’ tu, măi Ioani, Cî siocoiu cî măi moari? 35 — La' sî moarî ca un cîni, Cî n-a fos’ haiduc ca mini, Sî-m păzascî frunza bini! Maicî-mia cîm m-a făcut, Codrului m-a dăruit; 40 Sîngur codru m-a crescut, Cu căsiula di bursuc: în frunzî verdi m-a-nfăşat, Ploili cî m-a scăldat, Vîntu cî m-a legănat. (1927) — Acelaşi. CCXLVIII Frunzî verdi trii migdali, Pi sel dial, pi sia culmoari Tresi-un voinisel călări Ş-o mîndruţî pi-o cărări 5 Tot strigîn în gura mari: — Puni-mă, neicî, călări, Cî n-i drumu glodoros, Nu măi posiu merzi pi zios! — Bucuros neică ti-ar puni, 10 Da n-i murgu nic di zîli, Di-agia mă dusi pi mini: Di-agia-n duc păcatili, Corpu şî cu armili. Rugămintia ii si-avia 15 Voinic 'napoi sî-ntorsia, 175 Mîna-n supsîorj punja Şî pi cal cî rii-o arunca Şî la codru cî-m pleca. Cîn la codru rii-aziunzia: 20 — Ti rog, codri, dumniata, Pliacî-ţ tu cranga ta, Sî mă umbres' cu mîndra; Cî n-i mîndra ostenitî, Din gria potiri-j vinitî. 25 — Bucuros cî tj-aş lăsa, Da ţ-î mîndra tineria Ş-ăi fasi păcat cu ja Şî ni s-a usca frunza, Haidusi m-or întreba: 30 „Se-i făcut, codri, frunza?“ „Frunza-ni umpli grokili, Haidusi, tu, grosuli.“ Cît codru cî frunza-ş ţîni, Tot haidusi trăies* bini. » « « 35 Cîn' codru cî frunza-ş lasî, Tot haiduăi trag pj[-acasî La copii şî la nevastî. (1927) — Acelaşi. CCXLIX1 Foai verdi stezărel, Cînd ieram măi mititel Dorriiam pîn la prînzîşor. Iar di cîn m-an făcu' mari, 5 Corpu neu hodinî n-ari: Şî mîncaria-i din ki^joari Şî somnu: pi cal călări. Frunzî verdi măr domneşti, Stau în loc, şî mă gindes*: io Pi éi caii sî pornes\ Cu mîndra sî mă-ntîlnes1, Douî vorbi sî vorbes’, Inima sî-n răcores*? (1927) — Acelaşi. * Cf. text. CCXCV, CCCLXXIV, DCCLXXIU. J7Ç CCL Maica, taica tot mă-ntriabî: Car' munculiţî ri-i dragî? Majca mă mînî la sapî, F ...-o-n coadî, nu n-i dragî! 5 Zîua-i mari, soari-i tari, Rău mă ardi la spinări Pintru şajzăsi di părali, Li beu sara dan kisioari! Taica mă mînî la plug, 10 Nu ştiu boi sî-i înzug, 'tu-1 în c.. di meşteşug! Io i-nzu’ cu coadili, îi mă-mpung cu coarnili, Plugu-i di-a-ndăratili! 15 Cîti borti sîn la plug Toati mă trimeti-n crîng. (1927) — lăutariu Neculai Cîtu, 65 CCLI1 — Vârî, vârî, mama noastrî, Ia zăpada după coastî, Şî bruma dă la feriastî! leu văz copkilaş pi-afarî: 5 Copkilaş îm pielia goalî, Nevesti numa-n fruntari. (1927) — Acelaşi. CCLII Ş-an zîs: „verdi ş-un susai“, Aşteptai cît aşteptai Dă la sfîntu Neculai Pînă-n sja lunî lu mai, 5 Sî-m văz cîmpu ca un rai, Ca s-auz pa cer tunîn, Zos, la poali fulgerîn, Ploaia-n codru răpăin, Pîraili duduin, 1 Cf. text. CDLVII, CDLX, DCCX' III, DCCXIX. 177 10 Şî mierluşca şujerîn, Voinisi la codru-ndemnîn. (1927) — Acelaşi. CCLIII1 — F...-ţ lezia, om bogat, Toatî vara tj-an rugat Sî-m dai bani pa adunat; Tu ai spus cî n-ai skimbat! 5 Sî-m dai douî,trii părali, Sî cumpîr mălai şî sari, Sî scot băieţî dîn foami. (1927) — Acelaşi. CCLIV 2 Dar-ar frunza ca pătacu Şî ierbuşoara ca acu, Porni-oi gîndu ca dracu: Sî trag brazda dracului 5 Pîn uşa bogatului! (1927) — Acelaşi. DI DRAGUST1 CC LV Foai verdi salbî moali, M-am usca' dipi kisioari Ca siara di lumînari, C-am iubit o fatî mari 5 Cu păr galbîn pi skinari: Pi skinari răvărsat, La inimî m-a săcat! (1927) — lăutarju Gjorgi Predoj Cîtu, 38 1 Cf. text. CCCXXV, CDXIX. 3 Cf. text. CCXC, DLXXVIII. 178 CCLVI1 Foai verdi ş-o sîpicî, A dracului noapti nicî: Zîua pi şuşa m-apucî Vinin di la ibovnici! 5 Ibovnica ¿i-m zîâia: „Stai, pujuli, nu pleca, Cî ti-a vidia ¿ineva Şî ni-a strica dragustia! Dragustîa-i lucru mari: 10 Nu-n dă paăi la mîncari, Ni§i hodini la culcări../' (1927) — Acelaşi. CCLVII Altî, Lianî, trii stambaši, Di-ar Ki noaptia trii conaši, M-aş duši, şî m-aş íntoarši La mîndruţa cari-m plaši. 5 Da m-i noaptia di-un conac Şî m-apucî zîua-n sat, Cu mîndruţa stîn la sfat. Sara plec, sara ma-ntoť, Diminiaţa sîn' la loc io La numitu di soroc; Sî žiuri cătunu tot Cî nu m-am mişca1 din loc! Sî žiuri ş-o cătuniancî Cari ňi-a fos* ňiia dragî. (1927) — Acelaşi. CCLVI II Foai verdi flori mărunţi, Neică cu amanţi mulţi: Pîn-azjunzi pi la tQati, Ňi sî faši ňez di ngapti. 1 Cf. text. CCLVII, CDVIII, CDXXXIX, DCLXXXIX, DCCXXXIV. 179 5 Pînî gini şî la mini, Numa gini sî luriinî... (1927) — Acelaşi. CCLIX1 Foai verdi di-asomii, Păsăricî ¿enuşîi, Du-ti la Ion sî-m gii, Sî nu măi ţîi mînii. 5 Distul c-an ţînut-o ieu, Ş-an dus-o în lumi greu. Sî gii, sî nu măi stia, Cî iei ştii dragustia. (1927) — Acelaşi. CCLX Uiti dialu, uiti valia, Uiti şî ţaţa Mariia: îm fasi din dial cu mîna Şî cu oki-ntodiauna, 5 Sî mă du', sî-i săru’ gura. Io gura nu i-o sărut, Cî si sin’ di amărît: Nu văz iarba pi pămîn’ Pintr-um pustiu di iubit, io Boalî far di crezămînt! (1927) — Acelaşi. CCLXI Asta-i vali: nu-ş(tiu) ¿i vali: Asta-i vali brusturoasî, Parcî-i măiculiţa noastrî! Di-ar avia di-um pîrcălab 5 Sî-m umbli dîn sat în sat, Sî-m umbli dîn casî-n casî, Dupî nevesti frumoasî! _________ (1927) — lăutariu Neculai Cîtu, 65. 1 Cf. text. DCCV. 180 CCLXII — Ştii tu, soro, or nu ştii: La ţarcu dim bălării, Cîn tăiam măru fălii Şî-1 puniam pi farfurii? 5 Bucăţica cja măi mic! O didiam la ibovnici; Bucăţica 6ia măi mari Io ţ-o didiam dumitali. (1927) — Acelaşi. DI INIMÎ ALBASTR! CCLXIII Ş-an zis: „verdi mărăcini“, Drag m-i si trăies’ pi lumi, Frici mi-e ci mor ca mini, Şi toati rămin di mini... 5 Cit oi trăi, si trăies’, Viaţa si ruj-o vieţuies’; Dac-oi muri, putrezăs1, Şi nimic nu folosăs*: Mă duci la mînăstiri io Şi puni pămim' pi mini: Pămîntu mi-esti cu iarbî, Treci puica, nu mă-ntrjabî... Pămîntu-i cu iarbî verdi, Treti puica, nu mă vedi... (1927) — Acelaşi. 5. NĂRUZA DI HAJDUâlI CCLXIV Frunzî verdi ş-o zriisia, Mamî, mămuşoara mia, Cum jeraj în vremja ta Dragî-ţ măj iera lumja! 181 5 Dacî, mamî, m-ai făcut, Rău lumia cî ţ-ai urît: Codrului m-ai dăruit. Dumnezău nu s-a-ndurat: Plgai caldî cî ni-a dat, 10 într-o frunzî m-a-nfăşurat Şî vîntu m-a legănat, Lîng-un codru m-a crescut, Niminja nu m-a ştiut: Numa căprioarili, .15 Cî li suziam ţîţîli. — Mă rog, sorî căprioarî, Ia, scoalî-ti-n douî kiăioari, Şî roadi codru pi poali, Sî mă ui(t) pi 01(t) di vali, 20 Sî-ni-aleg murgu călări! Roadi poala codrului, Sî văz matca Oltului. (1927) — lăutarju Niagu Burtan, 52. CGLXV Frunzuliţî ş-o lalia, Maicî, măiculiţa mia, Cîn ierai cu mini gria Dragî-ţ măi iera lumia! 5 Di cîn, maicî, m-ai făcut Di ¿i lumia ţ-ai urît? M-ai făcut, şî m-ai crescut: M-ai făcut um pui di lup, Codrului m-ai dăruit. 10 Pi mini m-ai lepădat Pi marzina unui lac, Cu buricu ninnodat. Dumnezău nu s-a-ndurat: Şî di-o iarbî cî nj-a dat, 15 Buricu ni s-a-nnodat, Ploai caldî cî ni-a dat Şî pi mini m-a scăldat. Cîn vîntu ni-a alinat, Pi mini m-a legănat. 20 Şî vinja căpriţîli Di li suzian ţîţîli. 182 Şî trăian cu căprigarili Ca cu surigarili. — Surioarî căprioarî, 25 Nu fii curvî şî margioalî, Şî-m fii bunî surioarî: Scoalî-ti-n douî pisioari Şî roadi codru pi poali! Sî-m roz poala codrului, 30 Sî văz matca Oltului; Cî di niamu meu îs oltian, Cî m-an rătăsit pi dial... — Oltuli, cîni spurcat, Si gii mari, tulburat, 35 Parcî ieşti-un lup turbat: Cu butusi, cu vălătusi, Cu mantali di voinisi, Cu voinisi cu cai murzi? ...La nilzocu Oltului 40 Zării coama murgului Şî kica voiniculuj: Şădi-n flintî răzîmat, Cum îi omu supărat Şî di beleli mîncat... (1928) — Toadir Gâlâţanu, 31 CLXVI Şî iar verdi stînzînel, Cîn ieram măi mititel, Cîn ieram copil di-un an, Uni mă culcam, dormiam. 5 Iar di cîn m-an făcut mari, Corpu meu hodinî n-ari: Nisi mîncaria nu-i mîncari; Hodina: pi cal călări Şî mîncaria-i dim pisioari. (1928) — Acelaşi. CCLXVII Ş-altî, Lianî, di-alunicî, Mă cobor din dial în luncî Sî-n leg aţa la okincî, 183 Sî-n tai dj-o sfîntî măSjucî: 5 Niş măi micî, niş măi mari, Numa cît încapi-n glugî; Sî m-aţîu pi la strîmtori, Sî usid la negustorj. Întînlii siocoiu-n caii: 10 Bună-zîua, măi Igani. — Nu-s mulţămăsY măi cucoani. — Măi loani, tu ieş’ biat. — Sictir, siocoi gulerat, Nu mă fasi cî sim' biat: 15 Di trii zîli n-am mîncat, Ni£i vinu nu l-an gustat, Şî tu mă faş cî sim’ biat! (1927)—lâaitariu Ion Dudu, 21. CCLXVIII Ş-altî, Lianî, di-alunicî, Sini-m şuirî pi luncî, Zî-i la Domnu sî sî ducî! Cî nu-i voinicel curat 5 Şî-i dim potirî scăpat: Mi-a iubit fetili-n Zîj, Mi H-a lăsat cu copii; Cu copilaşi la braţî Şî cu lacrimi pi faţî, io Inim oara: friptî, arsî. (1927) — Acelaşi. CCLXIX 1 Fruñzulití s-uñ surduc, Di cîm maica m-a făcut Aviam sămni di haiduc. Tata, mama tot mă-ntriabî: 5 Si muñcuhtí m-i dragî? „Nisi-o muñcí nu-i uşoarî Ca vara la umbruşoarî.“ M-a trimăs tata la plug, F...-1 íñ c.. meşteşug! 1 Milcovia, I1, 72. 184 io Nu ştiu boi sî-i íñzug: 10 i-ñzug cu coadili, 11 ma-mpuñg cu coarnili Ca sî-m versî maţîli, Parcî-s di-a-ndăratili! 15 Nişti viti kinuiti Şî bucati rîsîkiti! M-a trimăs tata la sapî, F...-o-ñ c.., cî tari-i latî, Mj-a míñca' puteria toatî! 20 Sapa-i latí, coada-i luñgí, Mă loveşti pişti burtî, Nu măi vez părali-m pungí! M-a-ñvata’ tata la cgasî, F..-o-n c.., cî nu-i tăioasî! 25 Şî trasai di-o brazdî, douî, Trasai trii la căpătai, Rupsăi CQasa diñ călcâi Sí-ñ iarbî o azvîrlii, Şî plecai pi drum la vali, 30 Intrai îm păduria mari. Fruñzulití mărăsini, Vini-o-a vara ca mini, Di fric-ai sí-ñ zíéi; „zupîni“; Ş-ai sî fii tu bucuros 35 Sî-ţ măi las suflit íñ os... Sî mă dau la hălăsiugî, Sî-m pui coada la măsmcî: Nisi măi scurtî, nisi măi luñgí, Numa cît íñcapi-ñ glugi. 40 Sî-m fac măsiucî di corn, Cîn ti-oi izgi, sî ti-adorm! Sî m-aţîu pi la strîmton, Sî usiz la negustori, Sî-ficăsăz la gălbion, 45 Cî-s la purtări uşori Şî la skimbari cu spori* Mă-ntîlnii c-uñ ¿et siocoi. — Bună-zîua, măi siobani. — Mulţumăscu-ţ, măi cucoani. 50 Şî-m băgai mína-ñ glugî, Iei credia c-añ sî-i dau urdî; Io scosăi giata măsiucî: PieHa bini-i bumbăâiam, Di parali-1 scotosiam... m 55 Zîţia bjau cu mîndrili Şî noaptja bat tufili. Astîz beu, şî mîni beu, Mă mir bani di uni jeu! Cîsi cu coasa nu cosăsc, 60 Nisi cu sapa nu prăşăsc, Nisj din crizmî nu lipsăsc, Bani nu-i măi isprăgesc. Cît fusî vara frumoasî Nu pusăi mîna pi coasî: 65 Mi-alesăi umbra di groasî, Kivniţa di răcoroasî, Crizmăriţa di frumoasî... Unj-auz sepu scîrţîin Şî papusi pliscăin 70 Şî vin în vadrî curgîn, Mă fac broascî pi pămîn' Şî fac oki ca di lup; Şî mă dau la cotituri, Doar cî ni-a cădia la mînî... 75 — Măj zîâiţ, boieri,-amin: V-am cînta' cîntic bătrîn, Măi beţ um pahar cu vin! Vă-nkinai cu cînticu Ca lupu cu colnicu: 80 Vînătoru ni-1 okeşti, Dă zarea, şî sî plăteşti... (1928) — Tgadir Gălâţanu, 31. CCLXX — Luncî, luncî, mult ¿eşti lungî, Şî n-am cal sî ni ti-aziungî! Cî calu si l-am avut M-a pus naiba, l-am vîndut: 5 L-am vîndut şî l-am băut. Golia bia, Golia plăteşti, Nimărui dator nu ieşti: Ar’ sî-i dia, da n-ar sî-i ia. " Fnzi peşti, şî pîrleşti | 10 Şî bia vin, şî kiuieşti, | Vindi calu, şî plăteşti... i (1928) — Acelaşi. 186 CCLXXI Frunzuliţî di trij creşti, Mul' n-i dor, şî mul' n-i săti Sî văz frunza-n codru verdi, Sî măi fac vo şăpti seti, 5 Tot ca mini: laţ în speti, Cu mustăţ în toati part Şî cu barba-n cîrlionţ, Cun stă bini la voinic. Cari n-i voinic,vornic, 10 Iesî sara la colnic Fărî băţ, fărî nimic: Numa cu palmili goali Sî la brîu: şăpti kistQali, invăliti-m muşamali, 15 Stărluâes' ca sfîntu soari; Cîn le-i vidia noaptia-n zari, Bîiguieş(ti) ca di lingoari! (1928) — Acelaşi. CCLXXII Frunza-n codru cît sî ţîni, Tot vomisi trăies* bini. Dacî codru frunza-ş lasî, Tot voinisi mer(g) pi-acasî; 5 Şî la para focului Zac di doru codrului. (1928) — Acelaşi. CCLXX1II Frunzuliţî mărăâini, Haidia, puicî, dipi mini, Amîndoi sî trăim bini. Haidia, puicî, sî fuzim: 5 Sî fuzim la codru verdi Uni urma ni sî kerdi: Uni şăz, nu ti măi vez; Uni calsi, urmî nu fasi. (1928) — Acelaşi ¡87 DI DRAGUSTI CCLXXIV 1 Ş-an zîs: „verdi rug întins“, Di la primării-n sus Tgati lămpili s-a stîns. Numa la puicuţa mia 5 Ardi lampa ca ş-o stja. Trebi sî mă duc la ja Ostenit, cum oi putja: Ostenit şî plin di apî, Oaşa-i omu di la sapî. (1927) — lăutarju Ion Dudu, 21. CCLXXV Foai verdi ş-o lalia, Săraca inima mia, Iar a prins a mă duria. 5 Nu mă doari cun sî doari: Mă doari nicontinit Pintr-um pustiu di iubit. Cî mbitu-i boalî gria: Cî di boalî za&i, ti scoli, 10 Di dragusti ti pui, şî mori. (1927) — Acelaşi. CCLXXVI Pi drumu cari merg ieu: Nisi fîntînî, nisi pîrău, Nisi-un kic di eleşteu Sî-m-adăp căluţu neu, 5 La urmî sî beu şî ieu, Sî-m potoles* focu neu. Focu di la inimioarî Nu ni-1 potoleşti-o ţarî, Numai mîndruţa-ntr-o sarî: 10 Ni^i cu apî, ni^i cu vin, Numa cu ţîţa din sîn; * QL text. CCCXLVII, DCCCV (strigătură). 188 Nišj cu vin, nišjt cu fripturi, Numa cu limba din guri. (1927) — Acelaşi. CCLXXVII Citi lăcrîni-an vărsat, Făsiam o fîntînî-n sat: Fîntînî cu sinsi izvoarî, Douî dul^i şi trii-amarî, 5 Si bia duzmani,sî moarî. Sî bia şi duzmanca mia, Sî plezniascî fieria-n ia, Sî rămîi io cu puica Cari m-ăm iubit cu ia. (1928) — Toadir Gălăţanu, 31. * CCLXXVIII ‘ Okişorî ca mura verdi, Mul' m-i fricî cî i-oi pierdi! Cî i-am măi pierdut odatî, Şî i-an cătat o vârî toatî 5 Şî i-an găsî' la o fatî. Fata vria sî mi-i săruţi, Dumnezău sî nu-i-azuti 1 Fata vria sî mi ţî-i ia, Dumnezău sî nu ti (Ha! (1928) — Acelaşi. CCLXXIX 1 Şî iar verdi maraéini, Mînî, Giorgi, boi bini, Nu ti măi mini! Oki mei îs mititei, 5 îs negri, şî frumuşăi 1 Cf. text. CCCVIII, CCCLXIV, DCI, DCCI; v. Milcoviat I 1, 74. 189 Şî ti lasî fărî boj... NiSjj cu car cu boi nu ieş(ti), Niăi cu mini nu trăieş'. (1928) — Acelaşi. CC LX XX 1 Foaie verde arţăraş, Măi băiete, băieţaş, Ne-am iubit de copilaşi Şi-acum te duci, şi mă laşi ! 5 Băiete, nu ţi-e păcat? M-ai iubit, şi m-ai lăsat Cu trupşoru-mpovărat, Sufleţelul, în păcat... Eu, neică, te-oi blestema: io Să te-ajungă mila mea! Să te ţie, neică,-n pat Din arat pînă-n cărat; Din culesul cînepei Pînă-n ruptul cămaşei! 15 Şi mai rău te-oi blestema: Să te-nsori de nouă ori Şi să ţii nouă muieri Şi să faci nouă feciori! Şi iar verde lămîiţă, 20 Cea de-a zecea: o fetiţă, Să te poarte pe uliţă, Să te plimbi din uşă-n uşă! Să vii şi la uşa mea, Că şi eu ţi-oi de ceva: 25 Vreo cojiţă de mălai Uscată de nouă ani, Aruncată pe sub vatră De cînd era maica fată... Nici pe-aceea nu ţi-oi da 30 Pînă nu te-oi întreba: „Ţi-am fost dragă eu, sau ba“? Şi mai rău te-oi blestema: Să treci prin pădurea deasă, Lupii-nainte să-ţi iasă, 35 Calul să se poticnească, 1 Milcovia, 11, 74. 190 45 50 55 5 1 Milcovia, I Drept în gît să te trinteasca, Mîna stingă să ţi-o frîngă Şi pe dreapta să ţi-o rupă; Vederile să-ţi orbească, Picioarele să-ţi ologească; Să tragi ţolul cu piciorul, Periniţa, cu guriţa; Să te-adăpi cu linguriţa! Cînd vei da să ieşi afară, Să te-ntoarcă răul iară! Că prea te-am iubit cu jale, Neică, ca o fată mare! Şi iar verde bob năut, Fire-ai-al dracului şi-n pămînt! Te-am iubit, nu pot să uit Pînă m-o băga-n pămînt Şi mi-a suna scîndura, Popa: cu cădelniţa! Unul pune, şi-altul ia, De-mi retează inima, C-aşa mi-a mers dragostea... (1928)— Mkrija Panţuş, 18. CCLXXXI Di cîn noi ni-am îndrâzit Dużmani ni-au îngrâdit: Nu eu garduri di nuieli, Numa eu cuvinti râli. Dari-ar Dumnezâu un vînt Sî dia gardu la pàmînt, Numa pari sî ràmîi Dużmanilor: di tâmîi! (1928) — Toadir Gàlà^anu, 31 CCLXXXII1 Hai, salcîm, salcîm de vară, De vară, de primăvară, Dorul mîndrei mă omoară! * 76. 191 Pentru tine, fa Ileana, 5 S-a uscat iarba-n poiană, Păpuşoii-n buruiană Şi doi copaci în corhană... Hai, Ileana, s-o cosim, Ori mai rău s-o tăvălim. 10 Arză-1 focul de iubit: Păpuşoi noi n-am prăşit, Fîn de boi noi n-am cosit! Cînd era iarba de coasă, Noi stam, Leano,-nchişi în casă. 15 Cînd era fînul porcoi, Noi stam, Leano, amîndoi. Cînd era fînul căpiţă, Noi stam cu mîna la ţîţă... (1928) — Stratiţa Colââjoju, 20. CCLXXXIII Foicica de alună, Buna-sara, mîndră, bună, Asta-i sara de pe urmă Care te mai ţin de mîna... 5 S-o petrecem împreună Ca doi mieluşei la stînă, Ca doi fraţi de-o mumă bună. Buna-sara şi-aş pleca, Nu mă-ndur de dumneata, io Buna-sara, eu mă duc, Pleacă-ţi gura. s-o sărut: S-o sărut odată bine, Să-mi ţie trei ani de zile. S-o sărut odată dulce, 15 Să-mi ţie pe un' m-oi duce. (1928) — Simion Hîrnia, 30, CCLXXXIV Şerveţel de untdelemn, Numai din ochi ne vedem, Altă dragoste n-avem ... Frunzuliţă de trei fagi, 192 5 Amîndoi să ne fim dragi, Dar nădejde să nu tragi. Căci nădejdea de la mine E ca sîrma de subţire: Cînd gîndeşti că ţine bine, 10 Ea se rupe, nu mai ţine... (1928) — Stratiţa ColăSjtaiu, 20 CCLXXXV — Trenule, maşină mică, Unde-1 duci pe Ionică? — Peste Prut, la mîndrulică... *— Nu te duce, Ionică, 5 Apa-i mare, luntrea-i mică, Tu te-nneci, măi Ionică! — Doar nu m-oi mai înneca, Ca să trec la mîndra mea; C-am văzut-o la cişmea, io Lua apă, şi plîngea: „Ionică, să te usuci Ca pîinea care-o mănînci Şi ca vinul care-1 bei! Tot ai zis: mă iei, mă iei, 15 Şi-acuma: nu vrei, nu vrei... (1928) — Aceeaşi, DI STRĂINĂTATI CCLXXXVI1 Jălui-m-aş, şi n-am cui: Jălui-m-aş Prutului: Prutul are petricele, M-a umplut numai de jele, 5 Of, amar, şi grea durere! Jălui-m-aş, şi n-am cui: Jelui-m-aş munţilor De dorul părinţilor! Jelui-m-aş brazilor 10 De dorinţa fraţilor! 1 Cf. text. CCLXXXVII. Jelui-m-aş florilor De jalea surorilor! (1928) — Mârija Panţuş, 18. CCLXXXVII Foaie verde-a nucului, Străinei ca mine nu-i: Numai puiul cucului Cînd îl lasă mama lui 5 în mijlocul codrului. Jelui-m-aş, şi n-am cui: Jelui-m-aş codrului: Codrul are frunza lui Şi de mine nu e lui... io Jelui-m-aş, şi n-am cui: Jelui-m-aş cîmpului: Cîmpul are peliniţă, Eu la dînsul n-am credinţă! Jelui-m-aş, şi n-am cui: 15 Jelui-m-aş Nistrului: Nistrul are apă lină Şi de mine nu i-e milă! (1928) — Aceeaşi. Notă. — în această cîntăreaţă am întrezărit cu ani în urmă (cf. Milcovia, I, 74) un puternic talent din lumea satelor, de altfel ca şi Stratiţa Colăsioiu. Numai singurul motiv CCLXXX de l-am fi avut dela dînsa, încă ar fi o dovadă despre capacitatea ei poetică: blestemul acesta poate să rămînă unica realizare estetică a motivului, comparîndu-1 cu ce se ştie pînă acum din restul domeniului nostru folkloric. Din cauza timpului nu am putut-o ancheta personal, ceea ce publicăm aici fiind transcrierea literară datorită unui harnic şi inimos publicist vrăn-cean, din acelaşi sat, Simion Hîrnea, care, la rîndul său, cu toată vădita pregătire cărturărească, este cunoscător zelos de folklor poetic autentic, (cf. text. CCLXXIII). Mi-a comunicat texte, în aceleaşi condiţii, si de la alte două informatoare (text. CCLXXXII, CCLXXXIV - V, CCLXXXVIII, CCLXXXIX). iy4 DI MILITĂRII CCLXXXVIII Şi iar verde şi-o cicoare, Mi-a trimis puiu-o scrisoare Şi eu să-i trimit o floare» S-o trimit pe sfîntul soare: 5 Sfîntul soare arde tare Şi-mi strică faţa la floare. S-o trimit pe sfînta lună: Sfînta lună-i răcoroasă Şi-mi duce floarea frumoasă... 10 Dar mai bine s-o duc eu Şi s-o dau cu mîna mea, Că mai bine i-o părea. Să i-o duc în sînişor, Să-i pară serviciul uşor. (1928) — Stratiţa Colăsioiu, 20. CCLXXXIX1 Ş-am zis: „verde peliniţă“, Mă suii în poeniţă, Mă uitai în slobozie: Toate casele-s pustii. 5 Numai la una-i lumină Şi acolo-i primărie: Stă un logofăt şi scrie; Şi nu scrie bunătăţi, Şi scrie flăcăi la sorţi, io Care scrie militarii, Da-i-ar carnea la cîntar Şi pielea la tăbăcari! Tăbăcarii n-o primeşte: I frică că putrezeşte... (1928) — Irina Hîrnia, 50. 1 Cf. text. CDXXXII. 6. NEGÎRLEŞTI DI HAIDUCII CCXC Foai verdi trij castani, Tocma-n săptămîna mari Cin' în creşti iarba tari: Cin’ îi iarba ca acu 5 Şî frunza ca pătacu, Tot voinicu-ş liagî capu Şî ni-ş ferici baltagu, Şî intrî-n codru, săracu! (1927) — Vasîli Tâftî, 25. CCXCI Foai verdi ş-un susai, Iarna-s bălegar di cai, Vara sin’ vătaf di plai... — Surioarî căprioarî, 5 Lasî-ti din dial la vali Şî-ni roadi codru pi poali: Roadi poala codrului, Sî-ni văz matca Oltului. (1927) — Acelaşi. CCXCI 11 Ş-an zîs: „verdi ruguleţ“, Supt un vîrf di pisculeţ îmi răsari-un nuculeţ: Nuculeţ cu frunza rarî 5 S-a strîns tot cusi din ţari, Şî cîntî di sî omoarî! Iar la poala nucului Cîntî mama cucului. Măi la vîrfu nucului io Cîntî puiu cucului: Cîntî frumos, şî ni spuni Cîsi gazda-i în Valia-ra: Mi-o trudeşti potira 1 Cf. text. CDLXXIII. 196 Di trii zîli, şî trii nopţ, 15 Cu poala plinî di zlot, Ca sî ni spui pi tot. Mîndra fasi cum îi bini Şî pi mini nu mă spuni. (1927) — Acelaşi. CCXCII1 — 'tu-i ti-a-n Iezi, codru des, Cî din tini n-an sî ies! C-am intra’ di mic copil, Ş-acu sim’ moşniag bătrîn. 5 Am intra* far di mustaţî, Ş-acu sin’ cu barba-m braţî. (1927) — Acelaşi. CCXCIV Foai verdi di-avrămascî, Pi uliţa romîniascî Iesti-o şatrî ţîgăniascî: Siocăneşti, bocăneşti, 5 Voinic calu-ş potcoveşti. Siocănirî, bocănirî, Voinic calu-ş potcovirî, Moartia-n faţî mi-1 privirî. Cîm' pusî pisioru-n scarî, 10 Moartia mi-1 întîmpinarî: — Alio, soro moarti, hai, Ia, măi cruţî-ni zîlili, Cî-ţ dau calu şî armili. Măi lunzeşti-hi vun an, doi, 15 Cî-ţ dau um botei di oi. Caş mi-s drazi fetiţîli, Şî li creşti ţîţîli, Des, ca gutuiţîli... (1927) — Acelaşi. 197 DI DOR CCXCV i Doru mîndri cîm m-azunzi, Stau în loc, şî-nsep a plînzi. Noaptia-n vis, cîn hodinesc, Tot la dînsa mă gîndesc. 5 Diminiaţa mă trezăsc, Pi niminia nu găsăsc: Numa doru inimi Scris pe faţa perini... (1927) — Acelaşi, DI DRAGUSTI CCXCVI 2 Fgai verdi di trij sepi, Cine-i om, şî s-ar pricepi Dragustia di un’ sî-néepi : Vara, dim busîj|oc verdi; 5 Iama, din sîn di la feti. (1927) — Acelaşi. CCXCVII 3 — Busîioc, nu te-i măi csasi, Niéi sămînţî n-ai măi fasi, Căş din sămînsioara ta S-a stîrni’ dragustia mia! (1927) — Acelaşi. CCXCVIII * Foai verdi ş-un lipan, Drag mj-era calu bălan: Frîu negru, şaua verdi, Ţîni-1, DQamni, nu ni-1 pierdi! 1 Ethnos, 12, 158 (eronat anul culegerii). 2 Cf. text. DCLXVI1I, DCCXXXVII. 3 Cf. text. DCLXXIX. ♦ Cf. text. DXVI. 198 5 Cîş l-am măi pierdut odatî Şî l-an cătat lumia toatî Şî Craiov-a triia parti! ?î l-an găsît în Focşani ntr-o casî di duşmani, io Duşmani, cîn m-a văzut, Douî palmi cî rii-a dat Şî pi loc drumu ni-a dat, Bodaprosti c-an scăpat! (1927) — Acelaşi. CCXCIX — Ş-an zîs: „verdi di-alunicî", Măj bădiţî Ionici, Dacî ţ-aj pus gîn(d) di ducî, Di éi m-aj prins ibovnici? 5 — Io ti-am prins cîn ai fos’ micî; Da acuma, cîn ieşf mari, Ti iubeşti orşîcari. (1927) — Ion Avrâm. 21. CCC1 âiobănaş la oi an fos’, Oili nu mă cunos'. Draži-ňi sînt oiţîli, Da măi draž fetiţîli 5 Cîn li saltî ţîţîli Şî ni dă guriţîli. Da măi draž nevestili Toamna, primăverili Cîn nălbeşti píňzili: io Albi, ca lebedili... (1927) — Neculaj Lekja, 25. 1 Cf. text. DCCCLXIX (este strigă tură). m CCCI Drum pi dial, şî drum pi vali, Ionel treši călări Pi la poarta dumitali, Cu doispresi căluşăi 5 Şî cu Lina pintri iei. (1927) — Ion Stanici, 18. CCCII Fgai verdi măr dostat, Mer(g) pi drum, parcî sím’ bjat, Puicuţa m-aştiaptî-m pat. Uni-a fi găsît um măr dostat? 5 Cîn am aziuns, ni l-a dat... (1927) — Acelaşi. CCCIII Şî iar verdi ţîpirig, Toati fetili îrii zîc Sî mă prinzî ibovnic. Io li spui cî sîm* pria mic, 5 leii zîc cî nu-i nimic. — Lăsaţî-mă, sî măi cresc, Cî pi toati vă iubesc. (1927) — Acelaşi. CCCIV Şî jar verdi ş-o lalia, Şî ti rog, mîndruţa mia, Sî-ţ îndrept direcţîia încotro ti-a învăţa 5 Sfînta Maica Preăista! Di la mini sî-ţ jei gîndu, Cî ti bati Domnu sfîntu! (1927) — Acelaşi. 200 cccv1 Şî iar verdi di trij florj, Aşa-m vini uniorj Sî beu otravî sî mor! Stau pi loc, şî mă gîndes*: 5 Dac-am zîli sî trăies’, Cu mîndra sî mă-ntîlnes', Douî vorbi sî vorges' Inima sî răcores’. (1927) — Acelaşi. CCCVI Şî iar verdi peliniţî, Colia-n vali-n grădiniţî Frumos doarmi-o copiliţi Cu păru lăsa1 pi ţîţî: 5 Niş pi ţîţî, niş pi spati, Inimioara i sî zbaţi... Şî jar verdi fir năgarî, Tre£j-un trecător în grabî, fti-o sărutî, şî rii-o-ntriabî: io — leş' fatî, sau măritatî, Sau zînî din ¿er lăsatî? — Nu-s fatî, nu-s măritatî, Niş zînî din ¿er lăsatî: Sîn floari mirosîtoari, 15, Cari mă sărutî, moari. Da dumneta sini ieş’ Pi mini mă iskiteş'? leş* flăcău, ieş' însurat, Sau înzir din ser lăsat ? 20 — Nu-s flăcău, nu-s însurat, Niş înzir din ¿er lăsat: Io sîm Brumărel ¿el mari Di vin noaptea pi răcoari Şî ieu nirosu la flgari. 25 Diminiaţa pînî-n zori leu dau nirosu la flori. Diminiaţa-m prînzu mari leu nirosu di la flgari. (1927) — Ion Sjudin, 28. 1 Cf. text. DXLII. 201 CCCVÎ1 Trandafir di la feriastî, Tu sî-1 tai, şî jel sî criascî... La feriasta din obor Bati murgu din k'isjor. 5 Şî nu bati ca s-adorm, Şî bati ca sî mă scol, Sî mă duc uni n-i dor: La Lenuţa dim pripor, Faţa-j albî ca pahăru, 10 Gura-i dulši ca zahăru; Oki-s negri ca negina, Gura-j dulâi ca zmokina. (1927) — Acelaşi. CCCVIII — Mînî, Giorgi, boi bini, Nu ti măi uita la mini! Nisi cu boi, cu cai nu ieş(ti), Nisi cu mini nu trăieş\ 5 Oki mei sîn verz ca iarba Şî ti uiţ la ii diiiaba. Oki mei sîn verz ca pelinu Şî ti-mbatî ca şî ginu. (1927) — Acelaşi. CCCIX Şî iar verdi iarbî niagrî, Sî vez: puica mia éia dragî Treši drumu, nu mă-ntriabî, Parcî âineva o roagî, 5 Credi curva cî n-i dragî! Niši n-o rog, nisi n-o poftes\ Caş ca dîfisa măi găsăs': Măi frumoasî, măi seva, Nu ca ia: o haimana, io Măi frumoasî, măi di viţî, Nu ca ia: o rămăşîţî. Măi frumoasî, măi di soi, Nu ca dînsa: un gunoi. (1927) — Vasîli Taftî, 25. 202 cccx Foai verdi fir năgarî, Mîndra mia di astî vârî Mă roagî s-o iubesc jarî. leu cu dînsa stau la masî, 5 Ia eredi cî n-i ne vast î. leu cu dînsa rîz, vorbesc, Şî ia eredi c-o iubesc. Jeu cu dînsa mînînc, beu, Şî ia eredi c-an s-o ieu. (1927) — Acelaşi. CCCXI1 îm păduria verdi, verdi, Ilenuţa, verdi, verdi, Ilencuţa romîncuţa, frumuşa, Toatî noaptia stau la ia 5 Şî mă zioc cu ţîţîli Ca cu gutuiţîli. Şî-rii cuprindi mizloselu Cum cuprindi lupu melu Şî nevasta bărbăţelu. (1927) — Acelaşi. CCCXII 2 Mîndro, di cîn ni-am iubit Frunza-n codru-a-ngălbinit: S-a-ngălbinit, s-a uscat, Vini vremia di lăsat... 5 Nj-am lăsa, nu ni-ndurăm, Numa ¿ini sămînăm Şî la oki, şî la sprinteni, Ca doi porun^ei îm peni: Unu zboarî, şî sî dnk, io Unu rămîni, şî plînzi, Cî i cărăruia-n crusi, Nu ştii-ncotro s-apusi. _____________ (1928) — Acelaşi. 1 Ci. text. DCCC (din Putna, strigătură; cf. pentru ultimele versuri). 2 Cf. text. DCXCIV; v. Ethnos, I1, 209. 203 DI INIMÎ ALBASTRÎ CCCX1II Fgai verdi iarbî grasî, Pi ¿ia vali-ntunecgasî Tre£i moartja mînigasî C-o săcuri şî c-o cpasî 5 Şî trazi la noi-acasî, La Marna sia frumoasî, Ca sî ni-o furi din casî... Mâriia aşa zîsia: — Stai, moarti, nu mă lua, 10 Caş bărbatu nu-i-acasî Şî s-a dus di lunj la coasî, Sî cosascî fîn cu rouî, Rupî-i-s-ar coasa-n douî, Sî vii la alta nouî! 15 Sî cosascî fîn gizdei, Rupî-i-s-ar coasa-n trei, Ca sî-ş vii la copij! (1927) — Acelaşi. CCCXIV Cîn ieran la mama fatî, Mîncan turtî coaptî-n vatrî Şî-ni iera faţa curatî. Da di cîm m-am măritat 5 Mînînc pîni, beu cafja, Vai di inimioara mial Mînînc pîni, beu rakiu Şî trăies* cu vai, cu kiu! (1927) — Acelaşi CCCXV1 Şî iar verdi ş-q laHa, Săracî inima mia, Iar înâepi-a mă duna! 1 Cf. text. DCLXII, DCLXIII. Nu mă doaií di-o dureri: 5 Di focu drăguţi meii. (1927) — Vâslii Lekia, 24. DI MILIŢÎI CCCXVI Ş-an zî(s) „verdi di-alior“, Supt umbrî di păltior Frumos doarmi-un vînător: Cu raniţa căpătai, 5 Gîndeşti la maica lui. Cu arma pi mîna dnaptî, Gîndeşti la a lui fetî. Cu vistonu aşternut: — Mă duc, maicî, sî-1 sărut. 10 —Nu ti du£i, fata mia, Că-i păţî ruşîni gria: Vînătoru-i om şîret, Ti lasî cu doru-m piept. (1927) — Ion Avrkm, 21. CCCXVII — Ş-an zî’: „verdi ş-o laHa“, Vindi, maicî, si-i-avia Şî mă scapî di-o belia: Vindi, maicî, boi toţ, 5 Di mă scapî di la sorţ! — Di la sorţ, şî di la moarti Nu ti pQati maica scoatil — Vindi, maicî, şî viţălu, Di âinsteşti colonelu; 10 Colonelu şî maioru, Sî nu-ni tai perişoru: Păru ňeu šel gălbior L-am pus, maki, sup pišior... (1927) — Acelaşi. 205 CCCXVIII1 Foai verdi ş-un lipan, leş, puicuţî, pi maidan Şî priveşti spri Ardial: De-i vidia stiagu-aplecat, 5 Sî ştii, puicî, cî-s la pat. Di 1-ăi vidia roşior, Sî ştii, puicî, c-an sî mor. Sî mă cat din loc în loc, Mormîntu sî ni-1 găsăşti; io Şî sî-ni sămini pi mormîn' Citi flori sim' pi pămîn': Di la cap pîn la pisioari Sî-n răsădit lăcrămioari. Di la cap pîn la mizloc 15 Sî-n răsădit busîioc, Sî s-aplesi vîrf în vîrf, Sî sfinţascî stjagu-n vîn(t) (1927) — Vasîli Tâftî, 25. 7. NEREŽU DI HAJDUŠII CCCXIX Fgai verdi ş-um pelin, Vai di vojnisel străin: Voinic străin şî bogat Cîfi cobgarî noaptja-n sat, 5 Toatî lumia ni4 prineşti. Foai verdi ş-um pelin, Vai di voinišel străin: Vojnic străin şî sărac Cín cobQarî noaptia-n sat io Tot cîni ni-1 latrî,-l bat. (1927) — Săndulaki Creţu, 55. 1 Cf. text. DCXI. eccxx F...-ţ lezja, codru des, S-a-nţăles, şî s-a ales Cî din tini nu măj jes! C-am intra’ tînîr, flăcău 5 Ş-am işî* moşnjag bătrîn. Am intra’ fărî mustăţi Ş-am işî’ cu barba-m braţî... (1927, 1929) —Anica Pavîl D6ni, 65. CCCXXI Foai verdi bob năut, Di cîm maica m-a făcut leu pin sati n-an trăit: Ca um puişor di lup... 5 O lupoaicî m-a crescut, Ursu-m braţî m-a ţînut, Lapti di la ăiuti-an sup(t) Pînî mari m-an făcut. Sgarili nu l-an văzît: io Nisi luna, nisi soarili, Numa căprioarili I^i-a fos’ surioarili. — Surioarî căprioarî, Nu tiii curvî şî margioalî: 15 Ti scoalî-n douî ki^ioari Şî roadi codru pi poali; Roadi pQala codrului Pîn la matca Oltului, La setina bradului, 20 La cîrâiuma Radului... (1927, 1929) — lăutarju Toadir Albineţ, 38. CCCXXII — Foai verdi solz di peşti, Primăvara cîn sosăşti Iarba pi coasti-nverzăşti, Mugurelu-mboboseşti, 5 Şî lumia sî vesăleşti... Scoal, maicî, di mă găteşti, 207 Di-Aji dă haini trupului Pi potriva codrului. Foai verdi ş-o lalia, 10 Scoal, măicuţî, nu şîdia: Ja cotu şî foarfica Şî-ni croieşti-un comanac Verdi, ca frunza di fag, Sî intru-n codru cu drag. 15 Şî-ni croieşti nădrăzei Verz, ca frunzîli di tei, Sî intru-n codru cu iei. (1927, 1929) — Acelaşi. CCCXXIII1 — Frunzî verdi salbî moali, Mă rog, codri, dumitali, Ca la un fraţi măi mari: Sî mă laş la umbra ta 5 Sî mă umbres’ cu mîndra. — Ba io, fraţi, ti-aş lăsa, Da ţ-î mîndra tineri a Şî fasi păcati cu ia, Şî ni s-a păli frunza: 10 N-ari cucu si mînca. (1927, 1929) — Acelaşi. CCCXXIV Foai verdi di-alunicî, Sini şuirî pi luncî, Zî-i la Domnu sî sî ducî! Cî-1 cunos’ pi şuierat 5 Cî nu-i vomisel curat Şî-i dim potirî scăpat! Ş-aăela-i voinic Zîian: IsTi-a iubit fetili-n Zîi Şî H-a lăsa' cu copkii; io Cu copkilaşî la braţî, Cu lăcrării Kierbinţ pi faţî. (1927, 1929) — Acelaşi. 1 Milcovia, Il, 79. 20S cccxxv Ş-altî foai di-alunicî, Mă lăsaj din djal pi luncî Sî-ni leg aţa la okincî, Sî-ni găsăs’ di-o hălăsiugî, 5 Sî-ni pui capît la maéjucí: Niş măi scurtî, niş măi lungî, Numa cum ni-ncapi-n glugî; Sî m-aţîu pi la strîmtori, Sî usiz la negustori, 10 Sî cîştig la gălbiori, Cî sínt uşori la purtat Ş-anevoi la skimbat. Foai verdi salbî mgali, Apucai pi Ol(t) di vali, 15 Mă-ntîlnii c-um boier mari: — Bună-zîua, măi cucoani. — îţ mulţumes’, măi Ioani. — Bună-zîua, măj cucoani, Ja, scoati, di-n dă părali! 20 — Măi Ioani, tu ies' biat. — Sîctir, siocoi gulerat, Di trii[ zîli n-am mîncat Şî tu mă faş' cî sím' bjat! F...-Î tj[-a-n Iezi, păgîni, 25 Vini-Q-ar vremja ca mîni Sî-ni pui măsiuca pi tini, Di fricî sî-ni zîş „zjupîni'M Astî jarnî ti-an rugat Sî-n dai bani pi adunat: 30 Sî-n dai douî, trii părali, Sî-n cumpîr mălaj şî sari, Sî-n scot copkilaş din foami; Tu m-ai da’ pi poart-afarî! (1927, 1929) — Acelaş\. CCCXXVI1 — Frunzî verdi di-arţăraş, Căpitani Mateiaş, Mutî-ţ casa, f...-1-aş, 1 Cf. text. DCXVII. 209 Di la umbra nucilor, 5 Din calia haidusilor! Cî io cîn-oj vini di sus, Sî nu zîş cî nu ţ-an spus: C-oi fasi vîn(t) la hajdusi, Şî ţ-or da casa pi brînsj[. 10 Ş-oi puni pi Drâguş-Vodî Sî-ţ muti casa cu totu... (1927) — Acelaşi. CCCXXVII — Ş-altî foai sîriinoc, Ja, staţ voi, haiduâi, pi loc: Di-am avia noi vun noroc Sî ja kistoalili foc, 5 Cu muls galbini sî mă zjoc: Cari-s galbini măi nisi, To' cîti-o sutî şî ¿inii; To' sî bei, şî sî mînînsi, Nisj[-o grizî sî nu duâj. (1927) — Aceeaşi. CU CUCU CCCXXVIII Cîntî cucu îm păduri Şî n-ari pi ¿i sî puni. S-ar puni pi-o rămuria Aproapi di mîndra mia, 5 To' sî skimbi, şî sî bja, Di-o mîndruţî, mări,-a mia! — Mîndruţî, mîndruţa mia, Uni-ţ văz ţîţîli-n sîn, Kisioarili nu mă ţîn, io Parcî nu-s făcu’ diplin! (1927) — Ion Stojan Creţu, 71. 210 CCCXXIX1 Frunzî verdi mărăsini, Cuculeţ di la păduri, Du-ti la puica di-i spuni Sî nu sî măi poarti gini, 5 Cî rii-a fript inima-m mini! Cuculeţ di la dumbrăvi, Du-ti la puica dj-o-ntriabr: Di si-i tînîrî şî slabî? C-a fost iuti la iubit io Şî-nţăliaptî la cuvînt, Uni i-an zîs, a vinit: în ţarcu cu bălării Făsiam merili fălii Şî-j vorgian di margjolii 15 Şî făsian dragustia-ntăi. Şîdian zios pi pazîşti Şî vorgian di dragusti. Şîdian zios, pi locu gol, Strînziam îm braţî cu dor... (1927)—Tudura Creţu, 38. CCCXXX 8 — Licî turturicî, Ti-a dat maicî-ta riii, Ca sî-ni iiii soţîi. — Ba, cuculi, bă, 5 Pintru dumnjata N-aş măi zîsi: „ba". Da măicuţa ta îi fimei ra: N-i cî rij-a cîrti 10 Cî nu posiu cîrki. îQ-i cî m-a mustra Cî nu posiu spăla. (1927, 1929)—Anica Pavîl D6ni, 65. 1 Cf. text. CCLXII, CCCXCVI, CDXXIX, DCCLIV. 2 Ethnos, nt 158. m DI STRĂINĂTATI CCCXXXI Amărîtî turturicî: Cîn rămîni sînguricî Zboarî tristî pim pustii, Măi mul(t) moartî di cît gii. 5 Pi pelin verdi nu şădi; Şî cîn şădi cîti-odatî, Pi cîti-o ramurî uscatî. Sî puni pi cîti-o stîncî, Niş nu bia, niş nu mînîncî. 10 Uni vedi-o apî răâi, Ia o turburi, şî tresi. Uni vedi-o apî linî, Ia sî fasi cî-i nebunî. Uni vedi-un vînător, 15 Cîtrî iei sî dusi-n zbor. (1927) — Aceeaşi. CCCXXXII1 Foai verdi busîioc, Plînz, mîndruţo, plînz cu foc: N-ai avu1 nisi-un năroc... Şî iar verdi trii migdali, 5 Plînz, mîndruţo, plînz cu zali, Cî n-ai avut ursîtoari: Ursîtoaria ţ-a fos* bunî, Da mintia ţ-a fos’ nebunî, Cî n-ai asculta(t) di mumî; io Niş di mumî, niş di tatî, Numa di străinătati. (1927) — Ioana Necula, 24. CCCXXXIII lîi-aş călca din urmî-n urmî, Din străin tot nu-rii fac mumî... îii-aş călca din kiatrî-n kiatri, Din străin tot nu-ni fac tatî... (1927) — Aceeaşi. 1 Cf, text. DXXXV. 212 CCCXXXIV1 Şî iar verdi di măr dulsi, Străin sîn’, străin în zîsi, Străin sîm’ pi um(di) m-oi dusi. (1927) — Aceeaşi. CCCXXXV 2 Alelei, fraţi pelini, Amarî-i frunza pi tini Ca şî inimioara-m mini! Pelin beu, pelin mînînc, 5 Noaptia pi pelin mă culc. Diminiaţa, cîm mă scol, Întîi plîng, ş-apăi mă spăl. Şî iar verdi ş-um buzor, Ies afarî ginişor io Şî mă uit în sat cu dor: Cun trec fraţ pi la surori Şî părinţ pi la ficiori... Da la mini n-ari ¿ini: Mă aflu-n locuri străini. (1927) — Aceeaşi. CCCXXXVI Linî dragî, flori şî steli Sî trimitiţ maisi meii, Sî m-aştepti-m prag torcîn, C-an sî giu cît di curîn. 5 Sî m-aştepti patru luni, Tot cu pos(t) şî rugăăiuni. Pîn-atunsi di n-oi vini, Sî ştii, maicî, c-am murit: Am murit, şî mă-ngroparî io Fărî luriinî di siarî; 1 Cf. text. CCCXXXIX, CDIV. 2 Cf. text. CDIV, DCLVII. 213 în holdi, Iîngî pîriu, Fărî luăinî di său. (1927) — Aceeaşi. CCCXXXVII1 Foai verdi ş-un alun, Am un galbîn, şî nu-i bun Pintr-un răvăşăl di drum, Sî trec la puica-n Cordun, 5 Sî-n găsăsc un loc măi bun, Sî trăies' far di stăpîn. Trecui Oltu ziumătati, St raza mă-ntrebă di cârti. Di uni sî am io cârti : 10 Din niagra străinătati? Doi mă-ntriabî, doi mă liagî: Nu mă liagî cun sî liagî, Şî mă liagî cot la cot Şî-n dă Oltu sî-1 înnot. 15 Valuri mă bat ia la speti, Puica mă plînzja cu săti... Valuri mă bătia la spati, Puica mă plînzia di moarti... (1927) — Aceeaşi. CCCXXXV1II Mîndra mia di-un an ş-o vârî, Sî măi petresim o sarî! Sî ti sui într-um măr dulsi, Sî vez trinu cum mă dusi. 5 Sî ti sui şî-n Reliant, Sî vez cum m-an dipărtat. Şî ti sui tot măi sus, Sî vez trinu cun s-a dus. Cî mă duc pin ţări străini io Uni nu cunos' pi nimini: Numa murgu di sup' mini, C-asela-rii voieşti gini. (1927) — Aceeaşi. 1 Cf. text. CD. 214 QCCXXXIX Străin sîn, străin mă kiamî, Străin sîn cu bunî samî. Străin sîn, străin în zîsi, Străin sîm' pi um(di) m-oi dusi... (1927) — Aceeaşi. CCCXL — ...Cîn la lunî: luna sus; Cîn la foc: focu s-a stîris; Cîn la lemni: lemni nu-s, Ia, scoal, puicî, cî mă duc! 5 — Măi stai, neicî, nu ti dusi, Cî ti-oi scălda-n lapti dulsi! — Măcar, puicî, şî-n zahăr, Cî rii-am pus boi la car Şî rii-am pus şaua pi cal; 10 Şî rii-am pus kiăioru-n scarî, Sî mă duc în altî ţarî. — Du-ti, neicî, şî sî-ri gii îm postu Sîntămării Cîn îi poama coaptî-n gii 15 Şî bunî di leturgii, Atunci, neicuţî, sî-n gii. (1927) — Aceeaşi. DI DRAGUSTI CCCXLI Si ri-i drag în lumia asta? Un cal bun, şî c-o nevastî: Calu bun mă vesăleşti, Nevasta mă primineşti, 5 Ibovnica mă prigeşti. (1927) — Sândulaki Creţu, 55. 215 CCCXLII — Mîndro, mîndruliţa Nu măj dusi voi ra Di calatoriia mia: Az mă duc, şî mînj[ mă-ntorc 5 La pustiu di soroc. (1927) — Acelaşi CCCXLIII i Fgai verdi ş-un dudău, Pi drumu cari merg jeu Nu-i fîntînî, niş pîrău, Numa jarbî şî dudău, 5 Ca sî leg şî murgu neu. L-an lega' di-un alior: Alioru s-a uscat, Murguleţu rii-a scăpat, Turna la mîndr-a răzmat, io Di trii ori-a nekezat, Puicuţa s-a dişteptat: — Murguli, murguţu neu, Si-aj făcut cu-amantu neu? Ori hoţî l-a omorît, 15 Curvili l-a doborît? — Hoţî nu l-a omorît, Curvi nu l-a doborît; Da a rămas adornit La umbruţa unui nuc“. 20 Murgu digrabî s-a dus, Di trij orj-a nekezat, Stăpînu s-a dişteptat Şî pi murgu 1-a-ntrebat: — Si-i, murguli, murguţu neu? 25 Iar murguţu răspundia: — Ti-aştiaptî amanta ta“. Iei pi cal cî-ncălica Şî la mîndra cî pleca. Şî cîm mîndra ni-1 vidia, 30 Dipi cal "Îî ni-1 lua, Di trij or\ ni-1 săruta 1 Cf. text. CDXCVI, DXCVI. 216 Şî pi pat cî ni-I punja, Frumuşăl rii-1 întreba. Jar voinicu răspundja: 35 Cî rij-a rămas adorriit Sup umbruţa di sup nuc... (1927) — Acelaşi. CCCXLIV Şî jar verdi foj di boz, Nj-a stîrnit lumja ponos Cî sîm’ beţîv şî curvarj. Niâj jo nu tăgădujes’: 5 Di curvarj sîn’ can curvari, Da am banj la buzunarj. Banu sî măj keltujeşti, Omu frumos tot iubeşti. (1927) — Igana Neciila, 24. CCC XLV1 Şî jar verdi fîn uscat, Asarî pi însărat Luna, cîn s-a ridicat, Vesti bunî ni-a lăsat 5 Pj-alungatu norilor, Pi suskinu florilor, Pi sunitu frunzîlor... (1927) — Aceeaşi. CCCXLVI Cîti mîndri-m braţ-an strîns, Toati dipi mini-a plîns. Şî dj-acu cîti-oj măj strîiizi, Teati dipi minj-or plînzi. (1927) — Aceeaşi. 1 Ethnos, I1, 210. 217 CCCXLVII Şî iar verdi rug întins, Di la primării-n sus Toati lăiigili s-a stîns. Numa la amanta mia 5 Ardi lampa ca ş-o stia; Ştii cî mă duc la ia, Ostogit, cum oi putia: Ostenit şî plin di apî, C-aşa-i omu di la sapî. io Ostenit şî plin di glod, C-aşa-i omu di la plug. (1927) — Aceeaşi, CCCXLVIII Foai verdi izmî niagrî, La benket la Valia-niagrî Am o puicî, mul' n-i dragî! Di dragî si-rii iera dragî, 5 Niş mintia nu-rii iera-ntrjagî. Di dragi ¿i-ni iera riii, Toţ fraţî-ni purta mînii. (1927, 1929) — Anica Pavîl D6ni, 65. CCCXLIX Frunzî yerdi alunicî, Mă suii în dial la stîncî, Mă uitai în zios, pi luncî: Văzui puicuţa trecîn' 5 Ş-o văzui, ş-o cunoscui. Ni-o cunos' pi călcăturî Cî nu i inima bunî: Cî ni-o mustrî bărbatu Sî spui ibovnicu. 10 — Di m-a bati, di m-a frizi, Şî m-a puni pi-un cărbuni, Ibovnicu nu l-oi spuni... (1927) — Aceeaşi. 218 CCCL1 — Foai verdi di dudău, Nu-j păca’ di Dumnezău? Tu vădanî, jo flăcău! Jo tînîr, fărî mustaţî; 5 Tu, cu copkilaşu-m braţî. (1927) — Aceeaşi. CCCLI — Iacî, pujcî, plec, mă duc, Pljacî-ţ gura s-o sărut: S-o sărut odatî ¿ini, Sî-n hii douî, trij zîli 5 Pîn-oj măj| vini la tini. (1927) — Aceeaşi. CCCLII Fşai verdi lilijac, Di trij zîli stau îm prag Cu firu legat în ac, Sî ¿ii cari fi-i drag. 5 2jaba îi frumos în ¿ii, Dacî nu-i cari sî ftii. 2j[aba îj frumos în fag, Dacî nu-j cari n-i drag. (1927) — Aceeaşi. CCCLIII * — Fuij, urîti, dj-acolja, Nu-n k'ica ¿ii belja: Undi şădi urîtu, Sî-negreşti pămîntu! 1 Cf. text. D. » Cf. text. CCCLIV, CDLIII, DXL, DXLI, DCLXXXV DCLXXXVI. 219 5 Fuzi, urîti, dipi vatrî, Cî pui cîni di ti latrî! Na, urîti, bja oţăt, Şî ti du, sî nu ti văt! Na, urîti, bia rakiu, 10 Şî ti du, sî nu ti ştiu! Cî sini rij-a fost urît, Di trii ori l-am măi văzît... (1927) — Aceeaşi. CCCLIV Di urît mă duc în lumi, Şî urîtu dipi mini! Di urît mă duc di-acasî, Şî urîtu nu mă lasî! (1927) — Aceeaşi. CCCLV1 Foai verdi, şî iar „verdi“, Si-am iubit, nu sî măi vedi: L-an k'erdu' pin iarbî verdi. Cătai iarba tiir cu Kir 5 Şî găsîi-un trandafir: Trandattir bătut îm masî, Poftim, logofeţi,-n casî, Cî măicuţa nu-i-acasî! Sî-ţ dau um pahar cu gin, io Sî-ţ uz guriţa cu iei Di colbu drumului, Di pozaru soarilui. (1927) — Aceeaşi CCCLVI Şî iar verdi nucî sacî, Toati crănzili s-apliacî. Şî s-apliacî la pămînt: Si-am iubit, nu poéiu sî uit. (1927, 1929)—lăutarju Tgadir Albineţ, 38. 1 Ethnos, II1-2, 212 (sărit vers 8). 220 CCCLVII Foai verdi mărăsini, Toatî lumia dipi mini, Numa Dumnezău cu gini, Şî mîndra cu vorbi buni! 5 Lasî lumia sî vorgiascî, Numa puica sî trăiascî, Dumnezău sî ni ferjascî! (1927) — Tüdura Creţu, 38. CCCLVIII — Şî iar verdi ş-un susai, Mă riir, puiuli, si ai: Pi la mini nu măi dai! Cum viniai, mă sărutai, 5 Si guriţî dulsi-aviai! Dulsi-a fos’ guriţa ta: Ca ginu dulsi toamna, Ca somnu primăvara. (1927, 1929) — Angelina Kiţcosiu, 31. CCCLIX1 Şî iar verdi ş-o năgarî, Drag ni-a fos* noaptia di vârî Cîn dorm nevestili-afarî Şî-s bărbaţî duş la plug, 5 Io mă duc, şî li sărut... (1927, 1929) — Aceeaşi. CCCLX — Şî iar verdi mărăsini, Puiculiţî far' di nilî, Măi gin sara pîn la mini, Mă ñir si pămîn' ti ţîni! 5 — Mă ţîni pămîn' cu iarbî, Nu poâiu sî giu far di triabî. I Cf. text. DCCIX. %%\ Mă ţîni păraîn* cu rouî, Nu poSju sî-n taj ngaptja-n douî. Mă ţîni pămîn' cu steli, 10 Nu posiu sî giu măj di vremi. (1927, 1929) — Aceeaşi. CCCLXI Ştii-odatî cîn trăjam, Cîn zjuca hora la han Şî dulapu sî-nvîrtia: Nouî cucu ni cînta; 5 Şî stătjam pi paiîşti Şî vorgjam di dragusti? (1927) — Acelaşi. CCCLXII — Şî iar verdi hir şî nalbî, Anicuţa, neico dragî, Ha} cu nejca la livadî, Sî-ţ facî primaru salbî 5 Şî notaru fustî albî; Notăraşu papusei, Vrei sî ti iubes’ cu iei. Ţ-a lua’ neică mărzeli, Sî vrej sî ti jubeş' cu jeli, io Şî jo nu ti văz cu jeli... Ţ-a lua' neică mărzej Şî j[o nu ti văz cu iei, Dă-i încoa^i, cî-s a nej! (1927) — Aceeaşi, CCCLXIII Şî jar verdi ş-o răkitî, La grădina ocolitî Găsîj iarba tăvălitî Dj-un flăcău şî dj-o fetiţî. 222 5 Fetiţa pliacî plîngînă, Flăcău pliacî rîzînă: — Tasi, fetiţo, nu măi plînzi, Cî ti-ar lua, neică, lua, Dipi si m-oi libira. 10 Şî dacî nu ti-oi lua, Oi vini la nunta ta, Ti-oi dărui cu seva: C-un gălbinaş ş-o modia, Cu papusi di catifia. (1927) — Aceiaşi. CCCLXIV — Şî iar verdi mărăcini, Mînî, Giorgi, boi gini, Nu ti măi uita la mini! Oki nei îs mititei 5 Şî-s negri, şî-s frumuşăi, Şî-ţ dioaki boi tăi. Oki nei îs verz ca iarba, Şî ti uit la iei diziaba. Oki nei: ca iarba verdi, io Şî ti uit la jei cu săti. (1927) — Aceeaşi. CCCLXV 1 — Şî iar verdi măgistat, Si ies', Giorgiţî, supărat? Si-ai seru' şî nu ţ-an dat? îsli-aî serut okişori nej, 5 Io ţ-an dat drumu la iei. î^i-ai seru' sprînsenili, Ţî li-an da’ cu mînili. îsii-ai seru' guriţa mia, Io ţ-an da’ drumu la ia. (1927) — Aceeaşi. 1 Cf. text. DIII, DCCII, DCCXXX1. 223 CCCLXVI Mă dusăi sara la clacî Sî-rii-aleg fatî sî-m placî. Fata cari-m plasi riii N-a lăsat-o mă-sa sî gii. 5 Da di-oi măi vini pe-iăj[ Sî li iu cîni-m patru brînsi! (1927) — Aceeaşi. CCCLXVI I Pădurisi diasî, Puica stă la masî, Plînzi şî oftiazî: Ionic-o lasî... 5 Păduriâi verdi, Puiu nu sî vedi: S-a lăsa' la vali, M-aştiaptî în caii. Pădurisi-uscatî, io Puica-i supăratî C-a făcut o fatî Şî-i nimăritatî. (1927) — Aceeaşi. CCCLXVI II — Şî iar verdi sămulastrî, Dă-ni, suratî, drumu-n casî, Cî ni s-a stîns focu-n vatrî: N-a rămas nisi-o scîntei 5 Cît oi puni-ntr-o liulja. Dă-ţ plapuma la păreţi, Sî dornim ca douî feti... (1927) — Aceeaşi. 224 CCCLXIX1 Sus, pi vîrv di măguri Tot ploai şî neguri: Cîtj-o săptămînî Nu sî măi răzbuni, 5 Sî fac voia bunî Cu mîndra-mpreunî ? (1928, 1929) — Radu Macovei, 62. D1 INIMÎ ALBASTRÎ CCCLXX 2 Frunzî verdi alunicî, Ma «suii la dial, la stîncî, Ma ujtai în źios, pi luncî, Vàzuj[ plugurili: umblî. 5 Numa pługu ńeu nu umblî, Cî ńi-am pus cormana strîmbî... Frunzî verdi di dudâu, Dari-ar bunu Dumnezâu, Sî umbli sî pługu ńeu ! (1927, 1929) — Anica Pavîl Dôni, 65. CCCLXXI 3 Frunzî verdi di śires, Lungu-i drumu pîn la leş; Lungu-i drumu, şî bătut Di la leş pînî la Prut! 5 Nu-i bătut di car di boi, Şî-i bătut to* di nevoi Şî măi cu samî di noi. (1928, 1929) — Radu Macovei, 62 1 Milcovia, I1, 80; republ. Ethnos, II1"2, 212 2 Cf. text. CDXIX. « Ethnos, II !'2, 213. 225 CCCLXXII1 Inimî tălcîzî, Cîni sî ti-ntinzî! Cîni şî cloncani, C-aşa vor duzmani.... (1928) — Acelaşi CCCLXXIII 2 Niagrî mi-esti inima: Niagrî m-i ca păcura, Ca tina di vârî, Vârî, primăvarî... * (1928, 1929) — Acelaşi. CCCLXXIV Şî jar verdi avrămascî, Mă suij cu plugu-n coastî Ca sî-n fac, mîndro, nevastî. Pusăj[ plugu sî trag o brazdî: 5 Io cu oki dipi dînsa, Ni s-a rup’ tiieru şî hîrsa. Pînî-n sarî pui hîrsa nouî, Iii s-a rup' grindeiu-n douî. Pîn sî pui grindeiu nou, io Ni s-a sînzerat um bou. Ş-am plecat cu iei în sat Ca sî-1 cat di sînzerat. N-apucai sî intru-n sat Ş-a muri’ şî ¿elîlant. 15 Sîm' băie(t) di mamî bunî Ş-an rămas cu gisiu-m mînî... Plecai sî mă pui-argat: Di-aş găsî stăpîn cu minţi Ca sî-n dia liafî-năinti, 20 Ca sî-rii io boi şî căruţî, Sî-m măi găsăsc o mîndruţî. (1927, 1929) — Angelina Kiţcoâju, 31. 1 Milcovia, I1, 80; republicat în Ethnos, II1-2, 213. 2 Etknos, II1'2, 213. 226 CCCLXXV1 O pojanî mari: Inimioar-amarî; Luncuşoarî diasî: Inimjoarî arsî... (1927, 1929) — Sândulaki Creţu, 55. CCCLXXVI Foai verdi ş-o lalia, Sărmani inima mia, Cum înnoatî-n voi ra Şî nu ştii niminia! 5 Cîn ar şti-o sineva, Tot ar plînzi, ş-ar ofta... (1927, 1929) — Anica Pavîl D6ni, 65. CCCLXXVII 2 Frunzî verdi bob năut, Inimî cu venin mul(t), Cîn sî ti măi văz rîzîn Şî-n crişmuliţî, mări, bîn, 5 Cu tot fraţî tăi la rîn(d) Mereu bîn, şî kefuin? (1927, 1929) — lăutarju Toadir Albineţ, 38. CCCLXXVIII 3 Frunzulitî s-un dudău, f 9 ^ 7 Oi, sărman suflitu neu, Cum înnoatî-n sînzi rău, Ca şărpili la dudău: 5 Cu coada calcî pelinu, Cu gura varsî veninu... _____________ (1927, 1929) — Anica Pavîl D6ni, 65. 1 Milcovia, I1, 79; republ. în Ehnos, I1, 210 (eronată vîrsta). a Cf. text. CDXIV. 3 Cf. text. CCCLXXIX, CDLIX, CDLXXXIII, DLIV; Ethnos, I \ 210. 227 CCCLXXIX Ş-altî foai ş-un dudău, Pi drumu cari merg ieu Nu-i fîntînî, nisi pîrău Sî-ni-adăp suflitu neu. 5 Sărman sufleţălu neu, Mult înnoatî-n sînzi rău: Ca un şărpi la dudău! Sărmana inima mia, Mult înnoatî-n voi ra, 10 Şî nu ştii niminia! Di rii-ar şti-o sineva, Niş n-ar bia, niş n-ar mînca, Num-ar plînzi, ş-ar ofta, Din loc nu s-ar măi mişca; 15 Ar vini ş-ar întreba, lîi-ar conţină dureria. (1927, 1929) — lăutarju Toadir Albineţ, 38. CCCLXXX Ş-altî foai ş-un susai, Di cît, maicî, mă făsiai, Măi gini-um pom răsădiai: Făsja fructi, nu făsia; 5 Di nu făsia vara flori, Da umbri la călători. (1927, 1929) — Acelaşi. CCCLXXXI Foai verdi ş-un dudău, Astîz beu, sî mîni beu, Mă mir bani di un’ măi ieu: Niş cu CQasa nu cosas', 5 Niş cu sapa nu prăşas’, Niş din crizmî nu lipsăs’, Niş bani nu-i isprăves1, Niş dator nu mă găsăs’. (1927) — Acelaşi. 228 CCCLXXXII într-o zioi di diminiaţî M-a găsî' moartja la masî. Dădui mîna s-o ¿instes', Ia-n spusî sî mă grăges'. 5 Io \\ spui sî mă măi lasî, Sî-n fac cupkiilor casî, Măi nouî, şî măi frumQasî. An sî mori, da nu acuma: La toamnî cîn a da bruma, 10 Sî mă vazî toatî lumja; Sî mă vazî bun şî rău C-a Rerit numili mey. A kerit, şî nu măi ieşti, Gini m^artia fărî vesti... 15 Sî-n vii şTa mja soţîi, C-am pus sfînta cununii. — Sărit, fraţ, sărit, surori, Di mă-mpodogiţ cu flori! Sărit şî voi, cumnăţăli, 20 Di-m măi puniţ floriăeli! Cî văz bini c-oj sî morj Dipi Paşti, în sărbători, Cîn' îi cîmpu plin di flori... (1927, 1929) — Mărigara Dragoriir Edu, 41. CCCLXXXIII Ş-altî foai bob năut, Ziaba beu, zjaba mînînc, Ca lemnili mă usuc... ¿iaba bey şî mînînc bini, 5 Puţîn sî prindi di mini. ¿jaba mă măi duc acasî, Cî n-an nevastî frumQasî; Niş nevastî, niş copkii, bărbat far di capătU! io Io acasî, cîm’ mă duc, ‘ni pui masa sî mînînc: — Ia-ţ masa, cî nu mînînc, — Dă-rn-o pernî, sî mă culc! Ia-ţ perna, cî nu mă culc, 15 Adî-rii calu, sî mă duc; 229 Sî-m puj[ şaua binişor, Sî mă duc pi un' n-i dor: Pi la fraţ, pi la surori, La mîndruţa din răzor, 20 Sî mă zăluj cî ri-i dor. (1927, 1929) — lăutariu Tgadir Albineţ, 38. CCCLXXXIV — F...-ţ lezia, iarnî lungî, Iarnî lungî şî nătîngî, Tu-m mîncaş bani dim pungî! Iama ra, mărj, şî zeroasî 5 Şî nevasta hărţăgoasî, Mă scoati-afarî din casî! leu toporu, sî tai lemni: Pui toporu pi surseli, Mă ui’ la vitili meii: io Cum măi zgiarî, vai di ieli! leu ţăpoiu, plec la ţarc, Cîn la ţarc: fîn nu-i di liac! îniiig ţăpoiu-n zăpadî, Sî strîng gitili grămadî, 15 Cu coarnili sî mă spargî. Cum măi zgiarî Ciorian, Parcî n-a minca' di-un an! Cum măi zgiarî, mări, Bălaia, Sî cutrimurî odaia! 20 Cum măi zgiar-un vital mic, Sî-rii ieu drumu, sî mă duc, Sî mă duc la Cîmpulung, La grazdiu lu Osmân-turc, Sî-1 măsor cît îi di lung 25 Di la uşî pîn la fund; Sî-rii-aleg di-un cal porîmb, Scurt în gît şî lung în trup; Coama sî-i dia di pămînt, C-aşa-i bun pintm haiduc. (1927, 1929) — Acelaşi. 230 DI MILIŢÎI CCCLXXXV Ş-altî foai ş-un susai, M-a dat ţara militar: Militar îm miliţii, Mîndra mia cui sî rămîi? 5 Sî rămîi cui-a vria, Numai sî cati di ia... Cîn oi vini, sî rii-o dia, C-a fos’ mîndruliţa mia Cari m-am iubit cu ia 10 Din copkilăriia mia. (1927) — Acelaşi CCCLXXXVI Foai verdi iasomii, Io mă duc îm miliţîi, Murgu meu cui sî rămîi? Sî i-1 las lu tatî-hiu: 5 Tatî-mu îi om bătrîn, Nu poati cosî la fîn. Am o sori £atî mari: Puni furca-n singătoari Şî pliacî la şăzătoari, io Murgu rieu rabdî di foami... Măi am una> fatî nicî, Şî plînzi di sî usucî... — Tasj, sorî-mia, nu măi plînzi, Inimioara nu ţ-o frînzi; 15 Cî n-am murit cît an fos’ nic, Dar acun cîn îs vornic: Ştiu arma sî rn-o ridic, Şî sabiia sî ni-o-nsing. (1927) — Acelaşi. CCCLXXXVI I Jo ţ-an spus, maicî, ţ-an spus, Şî tu nu m-ai fos' crezut. Iaca, acu ai sî crez, Cî trii ani n-ai sî mă vez... (1927, 1929) — Angelina Kiţcosju, 31. 231 CCCLXXXVIII — Aleu, dQamni căpitani, Dă-rii drumu din cosintrari! Cî di cîm’ m-ai cosintrat, Horî mari n-an zjucat, 1 5 Fetili m-a aşteptat... \ — Rău, mamî, m-ai blăstămat: Sî mor di puşcî-mpuşcat Şî di sagii tăiat! (1927) — Aceeaşi. CCCXXXIX1 lîiri-ai, maicî, blăstămatî, Di si m-ai făcut o fatî? Sî mă hi făcu’ fisior, Sî dau ţări otrocol 5 Cu puiu cari ri-i dor... (1927) — Aceeaşi. 8. NISTOREŞTI DI HAJDUSlI CCCXC Foai verdi di-alunicî, Sini şuirî pi luncî, Zî-i focului sî sî ducî; Cî-1 cunos' pi şuierat 5 Cî nu-i voinicel curat, Şî-i dim potirî scăpat! (1928) — Şărban Gogoriţî, 20. 1 Cf. text. DCXLVIIÎ. 232 CCCXCI Mă lăsai din dial în luncî, Sî tai-o sfîntî măsiucî: Niş măi lungî, niş măi scurtî, Numa cît încapi-n glugî; 5 Sî mă dau pi la strîmtori, Sî usig la negustori. Usisăj-un negustor: A via bani cît ai dusi cu doi boi. Usisăi-un zeneral: 10 Cîn îl cătai îm buzunar, Găsîi o cremini ş-un amînar... (1928) — Acelaşi. CCCXCII Şî iar verdi ş-un lipan, Mi-a vini' timpu di an Sî pui şaua pi Bălan, Sî mă du' la crîşmî-n dial, 5 Sî mă pui la răfenia Cu flăcăi di sama mia: Cu kilu di vin îm mînî, Cu frăţîori-mpreunî ; Cu kilu di vin pi masî, 10 Cu frăţiori pin casî. (1928) — Voinia Nistoroju, 25. CCCXCIII Şî iar verdi foi di nuc, Sus, în dial, la Cîmpulung, Cum măi strig-um pui di turc! Sî io puşca, sî-1 împuşc, 5 Sî-i io capu, sî-1 usuc, Sî-1 mînînc vara la plug! (1928) — Acelaşi- 233 CCCXCIV Foai verdi colilii, Cîntî păsărica-n vii. Io gîn(d)ian cî-n cîntî riii, Ia cînta Iu popa Ilii. 5 Sărmanu popa Ilii, Iesî di la leturgii: Pînî-j[ SQarili-n tingii Tai la tursi cîtj-o riii. (1928) — Ioniţî Cornja, 68, CCCXCV Pi cîmpu Focşanilor Pas(c) cai mocanilor. Fă-mă, Doamni, si m-ăi fasi: Fă-mă brgascî pi pămînt, 5 Sî-i-arunc arcanu-n gît; Pînî-n zîuî sîn1 în tîrg, Pîn la prînz |-an şî vîndut, Pîn di-ariiazî i-am băut Pin toati crizmuţîli io Cu-a meii mîndruţîli. Dar cîn mă uitai, şî văzîi: Păgubaşi cum măi vini! Cum aziunsî, mă legarî, Şî mă pusî cot la cot 15 Şî-n dă Oltu sî-1 înnot. — Oltuli, apî vioarî, Fasi-te-i njagrî semialî, Sî-m pui-în călimarî, Ca sî-n scriu di-o hîrtioarî, 20 S-o trimăţ la maica-n ţarî, Cî m-an luat di prostialî! (1928) — Acelaşi. CCCXCV1 Şî jar verdi trii-aluni, Cuculeţ di la păduri, Du-ti la mîndra şî-j[ spuni 234 Sî nu sî măi poarti gini, 5 Cî m-a ofticat pi mini... (1928) — Şârban Gogoriţî, 20. CCCXCVII — Şî jar verdi foi di nuc, Tu jeş’ cuc, şî io haiduc, Hajdi-n codru sî mă duc. Plîfizi maica, plîn(g) şî jeu, 5 Plîn(g) ŞÎ ketrili-m pîrău Pintru sufleţălu neu... — Alelei, sgari rătund, Cî tari n-i s-a urît Tot la puşcării stîn! (1928) — Acelaşi. CCCXCVIII Foai verdi străzărel, Cîn ieram măi mititel Dormiam pînî-m prînzîşor. Da acuma, di cîn sîm’ mari, 5 Corpu meu-odinî n-ari: M-i mîncaria dim pisioari Şî somnu n-i pi cal călări. (1928) — lăutarju Ion 2ifiga, 26 DI STRĂINĂTATI CCCXCIX 1 — Frunzuliţî plop şî salsi, Tu ti dusi, neicî, sărasi, Io di doru tău si-oi fasi? — Da-j măi rău, puicî, di mini, 5 Cî mă duc în ţări străini Uni nu cunos’ pi nimini, Di cît murgu di sup mini. * Ci. text. DCCXV, DCCXVI. 235 Puşculiţa-i măiculiţa, SăbiQara-j surioara. (1928) — Vojnja Nistoroiu, 25. CD1 Frunzuliţî ş-um pelin, Alunaş cu cranga-n drum, Am un galbîn, şî nu-i bun; L-aş skimba, şî nu mă-ndur, 5 Cî ri-i dat di la stăpîn Pintr-un răvăşăl di drum... (1928) — Ioniţî Cornia, 68. CDI — Ş-an zîs: „verdi di mohor“, Păsăricî di sup nor, Du-ti un1 ti trimăţ ieu: Di-asupra satului rieu. 5 Di-a-ntreba mîndra di mini, Tu sî-i spui cî io o duc bini: Stau la umbrî, nu la soari, Cu lăcat la mînişgari Şî cu fiarî la kisioari. io — Ti rog, domli căpitani, Măi slăbeşti fiarîli, Cî mă dor pisioarîli! Discui lăcat iii, Cî mă doari mînili! (1928) — Ion Băjcan, 19. DI DRAGUSTI CDII — Luniţî luminătoari, Steli marj, stîrlusitgari, Stîrluâiţ pi ser măi tari 1 Ethnos, II1"2, 213 (eronat anul culegerii). 236 'n scumpa mia călătorii, 5 Sî văz drumu a mă dusi La iubita mia ¿ia dulsi. Sî mă duc, şî cum măi tari, Ca sî-i trag o sărutări, Ca sî vazî sfîntu soari... (1928) — Ioniţî Cornia. 68. CDIII Şî iar verdi bob năut, Sini, mîndro, ti-a făcut Cu oki negri di iubit, Cu sprînseni di-amăzit, 5 Di m-ai amăzit pi mini: Nu mă posm lăsa di tini? (1928) — Şărban Gogoriţî, 20. CDIV — Batî-ti, mîndro, ti batî Rălili din lumia toatî: Di ¿-ei pus lampa la poartî Di luninî curtia toatî 5 Şî drumu pi zmmătati? Nu po¿iu tresi la amantî, Sî m-o măi sărut odatî: S-o sărut odatî gini, Ca sî-m tn-uñ an di zîli. io Batî-ti, mîndro, ti batî Boala ¿ia din lumia toatî! Sî mă batî şî pi mini Di m-oi măi lăsa di tini! (1928) — Acelaşi. CDV — Şî iar verdi ş-o laHa, Si stai, mîndrî, trist-aşa? Or ţ-a spus mă-ta ¿eva? — Mama nu iii-a spus ñiñic; 237 5 Cî mama di mul' mă ştii Cî ţ-an fos' drăguţi ţii. (1928) — Acelaşi. CD VI Şî iar verdi foi di nuc, Toati fetili-m zîc Sî mă prinz-un ibovnic; Io li spui cî sîm' pria riic, 5 Ieli-n zîc cî sîn voinic. — Lasî, leii, sî măi cres’ Cî pi toati vă iubes’. (1928) — Acelaşi. CD VII 1 Şî iar verdi di-alunicî, Sini ari ibomnicî, Mult îi pari noaptia nicî Şî plapuma uşuricî 5 Şî perina tari nicî: Ca un ful(g) di rîndunicî... Şî iar verdi trii migdali, Sim-a avut, ş-acu n-ari, Mult îi pari noaptia mari io Şî plapuma grunz di sari. (1928) — Irina Stojan, 30. CD VIII Foai verdi di-alunicî, A dracului noapti nicî: Pi şuşă zîua m-apucî Vinin di la ibomnicî... (1928) — Aceeaşi. 1 Cf. text. CDV1II, CDXXXIX, DCCVIII, DCCXXXIII. pCCLV. 238 CDIX 1 Di cit, puicî, ti iubiam, Măi bini muriam, plezniam! Di cîm, puicî, ti iubes’ N-an cap sî mă hodines’: 5 Cu păreţî mă trudes’, Pui mîna sî ti găsăs' Şî măi rău mă zăpă£es\ (1928) — lăutariu Ion 2înga, 26 . CDX Fpai verdi buburez, Mariţo cu oki verz, leş afarî, di mă vez Pînî sîn' grîili verz. 5 Cî dacî s-or săsera, Num-ai plînzi, ş-ai ofta Di călătoriia mia. (1928) — loniţă Cornja, 68. DI INIMÎ ALBASTRÎ CDXI Foai verdi ş-o lalia, Săraca inima mia, Mult înnoatî-n voi ra Şî n-o ştii niminia... 5 Cî di-ar şti-o âineva, Niş n-ar bia, niş n-ar mînca, Num-ar plînzi, ş-ar ofta... (1928) — Ştefan Zâkijanu, 20. CDXII Foai verdi trii zmiseli, Tinereţi c-ali meii Petrecuti fărî vremi: 1 Cf. text. DCCXIII, DCCLXXIII. 239 Fărî gust, fărî plăseri, 5 Fărî nisj-o mîngîj[eri. (1928) — Tgadir Băjcan, 20. CDXIII Foai verdi mărăsini, Cîti focuri sîm, pi lumi Niăi-unu nu ardi ¿ini Cum ardi inima-m mini! (1928) — Irina Stoian, 30. CDXIV — Şî jar verdi bob năut, Inimî cu venin mul(t), Cîn tj-oj măj vidja rîzîn Şî voi bunî făcîn? (1928) — Aceeaşi. CDXV 1 — Şî iar verdi ş-o lalia, Aileu, oh, inima mia! Zemi, inimî, şî tasj, Cî numa tu ni li fasi! 5 Oki văz, inima seri, Şî jo n-am niâj-o puteri! (1928) — Aceeaşi CDXVI Şî jar verdi măr tostat, Cît îj muntili di nant Tot omătu s-a luat. Numa la inima mja 5 Si s-a pus, nu sî măj ja: 1 Cf. text. DCLV. tfi s-a pus um bulz di zali, Nu ni-1 potoleşti-o ţarî, Numa mîndruţa-ntr-o sarî. Iii s-a pus um bulz di dor, 10 Nu sî ia pîn si-an sî mor. (1928) — Ion Pasîri, 21. CDXVII1 Frăţior, fraţi pelini, Amarî-i frunza pi tini, Ca şi inimj[oara-m mini! Inimjoarî ca a mia 5 N-o da, Dgamni, altuia! Pelin beu, pelin mînînc, Sara pi pelin mă culc. Di amar şi di pelin Getu suflit rii-esti plin! (1928) — Acelaşi. 9. PALTIN DI HAIDUălI CD XVIII Foiăicî iarbî niagrî, Taica, maica tot mă-ntriabî Tot ¿i munculiţî m-i dragi? Maica mă mini la sapi, 5 F...-o-n coadi, nu m-i dragi: Sapa-i laţi, coada-i lungi, Nu măi văz părali-m pungi. Taica, maica mă mini la plug, F..-1 în c.. meşteşug, 10 Nu ştiu boi sî-i înziug, Răstei din crîng s-aduc. 1 Ethnos, II1'2, 214 (eronat anul culegerii). 241 Cîti găuri sin' la plug, Toati mă mînî la crîng, mama lui sî-i f..! (1928) — lăutariu Vasîli Leftir 55. CDXIX Foai verdi ş-un dudău, Dan-ar unu Dumnezău Sî umbli şî plugu meu! Sî pui plugu sî brăzdes(c) 5 Undi-o fi crîngu măi des. Sî trag brazda dracului La uşa bogatului! 'tu-i-ti-a-n Iezi, om bogat, Toatî iarna ti-an rugat io Sî dai bani pi adunat! Şî viniam la mălai, Mă luai cu cîni halai! Şî viniam, mări, la opinsi, Mă-ntrebai: si cat pe-isi? 15 Vini-o-a vreuna ca mîni Sî-m puj măsmca pi tini, Di fricî sî-n zîsi: „¿iupîni“. Di peli sî ti zupoi; Şî pelia dipi ţîrloai 20 Sî-n fac tocu la pistgali. Şî peHa, mări, dipi cap Sî-n fac măsurî di praf. (1928) — Acelaşi. CDXX ...Şî mă-ntîlnii c-un siocoi: Io băgăm, mări, mîna-n glugî, Iei gîndia c-oi sî-i dau urdî, Io scoţian sfînta măsmcî: 5 Bati lungu trupului Uni-i păs vornicului! Strigî unu di-acolia: — âi făcuş, mări, duzmani, Iaca, siocoiu cî moari! 242 io — La' sî moarî, f..i-1-aş, Di nimic nu-s păgubaş! Aiastî hajduăii Fost-a dăruiţi mii Dim mica copilării. (1928) — Acelaşi. CDXX1 Mă lăsai din djal în lunci Sî-m pui coadî la măsiucî, Sî-ni-arunc cura la flintî: La flinta sja gintuitî 5 Sî-m pui cura ţîntuitî; Sî m-aţîu pi la strîmtori, Pi la coturi cu tufoi Ca sî-m prinz la negustori, Sî cîştig la gălbiori. 10 Sărasi-averili meii, îs băgaţi la vîlăeli: Li-am pus la copasi, Sî fac bini la săra^. (1928) — Luca fâcub, 50. CDXXII Foai verdi s-uň sudůc, Astî var-añ fos' haiduc Şi la vârî iar mă duc! Or mă duc, or nu mă duc, 5 Tot por(t) numi di haiduc... Astî vari añ vărat Um-a fos' muntili nant: într-um bordei dărîmat, Far' di uşî, far' di pat, io Far' di horn, far' di cuptioriu, Da di frig iera sî moriu. (1928) — Acelaşi. 243 CDXXÎ1Î Foai verdi nicoreti, Sup pgali di codru verdi Mititel foc ni sî vedi. La luriina focului 5 Stau haidusi codrului; Nu ştiu: zăsi, or sinspresi, Or pişti suti măi tresi, Cî nu li putui-alezi! Şî rii-1 frizi di-um berbesi. 10 Şî nu-1 frizi cun sî frizi: Şî rii-1 frizi pin cîrlizi Şî-1 întoarsi pim belsiuzi, Ca sî ti ii carnia dulsi. (1928) — Costantin Pricopânescu, 73. CDXXIV1 — Dalei, codri frăţîoari, Ia, lunzeşti-ţ poalili, Ca sî-rii-umbresc armili; Cî li plouî ploili 5 Şî li ardi soarili Şî ruzinesc oţălili! (1928) — Acelaşi. CDXXV Ziaba beu, ziaba mînînc Dacî n-am armi sî-nsing, Cal bun în kingî sî-n strîng Şî sî merg uni ri-i-n gînd... (1928) — Acelaşi. 1 Ethnos, II1“2, 214 (eronat anul culegerii). 244 cu cucu CDXXVI1 Cuculeţ cu pana surî, Cîntî-n codru, sî răsuni... Cuculeţ cu pana niagrî, Cîntî-n codru, sî dizmiardî... 5 Cîntî cucu sus, pi-o crangî, Cîntî hoţu di mă sacî! — Cuculeţ, nu măi cînta, Cî rii-ai săcat inima! lii-ai cîntat pi-o crangî di nuc 10 Tot ai zis sî mă duc“... Da o nerliţî A cîntat sî mă-ntorc. Cu dragu ieu cî m-aş întoarsi: Di dor nu m-aş întoarsi! 15 Foai verdi grîu mărunt, Cu cit mă duc, cu-atît uit. Noaptia mă măi ieu cu somnu; Zîua: mă usucî doru... (1928) — Nedelja Apostâriu, 60. DI STRĂINĂTATI CDXXVII Foai verdi mărăsini, Lungu-i drumu pim păduri, Da-i măi lung pi seia lumi: âin sî dusi, nu măi gini... 5 Şî pi uni mă duc ieu Nu-i fîntînî, niş pîrîu, Nisi-apî răsi sî beu, Sî-ni potoles' focu neu. Şî s-a dus draga, s-a dus, io Foc la inimi ni-a pus! S-a dus draga, m-a lăsat Cu coatili pi zăplaz, Cu lâcrînili pi-obraz: A făcut um pătişor, 15 Şî s-a culca’ ginişor; 1 Ethnos, II1*“2, 214 (eronate numele informatoarei şi anul culegerii). 245 Ş-a işî' pi prisp-afarî Şî s-a răzîma(t) dj-uşor, S-a uitat în sat cu dor. (1928) — Aceeaşi. CDXXVIII1 Foai verdi lin, pelin, Vai di copkilu străin: Străinei ca şî flgaria din grădini... Străinei îj iei pi lumi 5 Ca şî floaria din grădinî: Tot măi-ari-o rădăsinî... Da ieu tari-s străin! Sara cîm' mă culc: Pi otavî di pelin... io Cîn diminiaţamă scol, Cu pelin pi oki mă spăl. (1928) — Aceeaşi. CDXXIX Fraţi sîm\ parcî sin’ fraţi, Nidispărţîţ niş di mamî, niş di tatî, Parcî-s făcu’ din kiatrî. Niş n-an fraţ, niş n-an surori, 5 Parcî rii-s născu' din florj. (1928) — Aceeaşi. CDXXX 4 Di trii zîli giu pi plai Cu merindi pi šiňši cai. Pusăi masa di míňcai, Di gin nu mă săturaj. 5 Frunzî verdi avrămascî, Ňi-a vinit un dor di-acasî Di copkii şî di nevastî... 1 Ethnos, II1-2, 215 (eronat anul culegerii). 2 Ethnos, II1-3, 215 (eronat anul culegerii). 246 Sî las calu sî măi pascî, Di-a fti dor di la nevastî. 10 Di-a fti dor di la copkii, Sî ieu calu, şî sî mîi; Cî nevastî măi găsăsc, Da copkii nu pošiu sî cresc. Cî ňila di la tatî: 15 Struguraş di pQamî coaptî. Cî ňila di la mumî: Struguraş di poamî bunî. Iar ňila di la soacrî: Struguraş di poamî acri. 20 Şî ňila di la bărbat Ca frunza di păr uscat: Mă pusăi sî mă umbresc, Măi tari cî mă pîrlesc... (1928) — Margjoala Şuşu, 54. CDXXXI Foai verdi grîu mărunt, Di-amărîtî io si sin Nu văz iarba pi pămîn, Niăi soarili răsăriri, 5 Ni£i luna pi ser mergîn... (1928) — Aceeaşi. CDXXXII CoHa-n vali, la fîntînî Spălai arma di ruzinî. Pintr-o armî ruzinoasî, Lăsai masî, lăsai casî, 5 Lăsai copkilaş la masî Şî işîi îm prăvălii: Toati casîli-s pustii. Numa una nu-i pustii Ş-aseia-i primării: 10 Iestj-un notăraş, şî scrii, Ia flăcăi la miliţii, Şî di mini: nu sî ştii... Scrisăi o scrisioarî, Trimesăi la maica-n ţarî. m 15 Sî-n trimaţ-o priminialî S-uñ galbîn di keltuialî S-uñ cal bun di călării, Sî mă port îm bătălii; Cari-a rămînia, rămîi, 20 Cî di mini: nu sî ştii... Am uñ fraţi, şî-i diparti; Am uñ sor, şî-i mor di dor. (1928) — Aceeaşi. CDXXXI1I Foai verdi di mohor, Scosăi boi diñ obor Şî brăzdai-o brazdî, douî, Şî vă lăsai lumia vouî... 5 Şî sămînai busîioc: Di-a creşti drept íñ sus* Sî ştii, maicî, cî m-an dus. Di-a creşti măi aplecat, Sî ştii, maicî, c-añ scăpat. (1928) — Aceeaşi. CDXXXIV1 Foai verdi lin pelin, Am un fraţi la Berlin: Ar vini, şî n-ari trin... — Trinuli, n-ai avia parti 5 Di şuruburili tçati Şî di şîna dipi roati: M-ai înstrăina, diparti! (1928) — lăutariu Vasîli Leftir, 55. DI DRAGUSTI CDXXXV Fgai verdi foj di foj, Leii, okişori tăj Aş intra zlugî la iei... 1 Cf. text. DLXXXVII, DÇXLV, DCXLVI. 248 Sîmbrii nu ţ-aş lua, S Di la mini ţ-aş măj da: Ţ-aş da douî, trii párali Pîntru sprîfisenili tali. (1928) — Acelaşi. CDXXXVI Pîntru sprînăeni-nkinati Luai sin' suti la spati... Li luai şî li muşcai, Mă-ntorsăi, li sărutai. 5 Sini-o măi fasi ca mini, Blăstămat sî fii-n lumi: Sî-ş urascî nevasta, S-o-ndrăziascî pi alta! (1928) — Acelaşi. CDXXXVII Ibomnica batj[-o, DQamni: Ti fasi di mori di foami! Ia-o, Doamni, n-o răbda, Mul' mi-a săcat inima! (1928) — Acelaşi. CDXXXVIII Di tinerel mă-nsurai, Tinericî ni-o luai: Supţîricî: ca soba, Strîmbî: ca cogeliţa! 5 Dinţî-n gurî stau cununî Ca pari la curaturi... Cîn scoati capu pi uşi: Cu sinsi ocî di senuşî... „Zî-i, naşuli, sî sî ducî, io Cî la noapti mă mînîncî“ ! Aviam un vital bălţat, Di la naşu căpătat: 249 Cu ¿ifiş funij l-an legat Ş-asel-a rup', ş-a scăpat! 15 — Liagî-ti, toanto, la cap, Cî mă laş di boi sărac! (1928) — Acelaşi. CDXXXIX Foai verdi ş-o sîpicî, A dracului noapti riicî Vinin di la ibomnicî! Sini ari ibomnicî, 5 Mult îi pari ngaptia nici Şî plapuma uşuricî Ca un ful(g) di rîndunicî. âini n-ari, n-ari, n-ari, Tot îj pari noaptia mari 10 Şî plapuma gr}a-n skinari. (1928) — Acelaşi. CDXL Foai verdi trij[ stambaii, Pintr-o mîndrî cari-m plaăi Trii zîli pi drum aş faâi: Trii zîli, ş-o săptămînî, 5 Cî i-a ioguriţa bunî... (1928) — Acelaşi. CDXLI Foiâicî solz di peşti, Omu cari nu iubeşti La si focu măi trăieşti? Cî giru nu şî-1 plăteşti, 5 Copilaşi nu-ngrizăşti. (1928) — Acelaşi. 250 CDXLII1 — Fşai verdi ş-o sîpicî, Trinuli maşînî micî, Uni duşi pi Ionici? — Pişti 01(t) la ibomnicî. 5 — Ionici, nu ti dusi: Oltu-i mari, şaica-i micî, Şi ti-nnesi, măi Ionici. — Măcar di m-aş înneca, Sî nu măi văz puicuţa 10 Pi braţîli altuia Sărutînu-i guriţa.., Sî am cuţît, m-aş înzungia: Şî pi mini, şi pi ia, Di s-a dusi povestia 15 Cî s-a-nziungiat un voinic Pintru-n lucru di nimic. (1928) — Acelaşi. CDXLIII 2 — Foai verdi sălsioarî, Fa leliţî Mărioarî, Cu rokiţa gălbioarî, Oki tăi mă bagî-m boalî, 5 Sprmśenili: mă omoarî“!... Didei fuga dipi boi, Maica mă strigî-napoi : — Mărioarî gurî dulsi, Fă-napoi, nu ti măi duśi, io Cî ti-oj scălda-n lapti dulśi! — Măcar, majcî, şi-fi zahar, Cî ńi-am pus boi la car Şî kiśjoru sus, íñ scări, Ş-apucai íñ altî ţari. (1928) — Margjoala Şuşu, 54. 1 Cf. text. CCLXXXV, DCCXXIIT. * Cf. text. CDLXXVII, CDXXII, DCLXXV. 251 CDXLIV lari, liţî, măr mustos, âi-i pi lumi drăgăstos? Banu şî omu frumos: Bani muls ti-mbogăţăşti, 5 Frumosu: ti vesăleşti. Bani ti scgati din iad, Frumosu: trăieş' cu drag. (1928) — Luca jâcub, 50. CDXLV1 Cîtu-i omu tinerel Doru sî ţîni di iei Ca oiţa lîngî miel, Ca vaca lîngî giţăl. 5 Omu, dacî-mbătrîneşti, Doru sî călătoreşti: Puni-i pai, şî-1 pîrleşti, Cî diziaba măi trăieşti! (1928) — Acelaşi. CDXLVI Verdi foai păduSel, Cîn ieram io mititel Or ¿i mîndrî mă vidia Cu mînuţa cî-n făSia: 5 — Vino, badi, pi coHa, Cî tu ieş' di sama mia“... Porţîli cî-n diskidia Şî-n casî cî mă pofria Şî cu vin cî mă âinstia. io Dupî si-am îmbătrînit, Mîndrili cîm’ mă vidia Ca pi cîm mă hîidna: — Si cat, badi, pi-acoHa, Cî nu ieş' di sama mia... (1928) — Acelaşi. 1 Cf. text DCLXXXII. 252 CDXLVII1 Dragî, di si nu muriañ Cîn ierañ copkil dj-uñ an? Da acu di éi sî morju Cîn în dau fetili flori 5 Şî nevestili brăţări? (1928).— Acelaşi. CDXLVIII Iarî, liţî, trii măslini, Trec pi plaj, mă ui(t) la tini, Lumia vorbeşti di mini Cî am dragusti cu tini... 5 Trec pi plai, pi lîngî sat, Lumia zîsi cî sîm’ biat, Da io sînt amurizat. Zîsi lumia cî mbes’: Nisi ieu nu tăgădmes'. io Zîcî lumia cum a vria, Vorba sî ni Hn-aşa... (1928) — Acelaşi. CDXLIX 8 Verdi fgai mărăsini, S-a dus puiu di la mini, Tuturor li pari bini. Numa miia-m pari rău, 5 C-a fos' puişoru rieu. Sini-n spuni: „pum gini“, Ari-un galbîn di la mini... Sini-n spuni c-a vinit, J-aş da salba di la gît... (1928) — Acelaşi. 1 Cf. text. DXIII. a ţf. text. DLXVII. 253 CDL Foai verdi măgeran, Sîn' fisior di gardiian, Por(t) cămeşi di tulpan, Căsiuliţî di-astragan 5 Şi condeiu di tufan, Uni scriu, nu şterzi-un an... (1928) — Acelaşi, CDL1 Foai verdi ş-o lalia, Puiuli, cîn îi pleca Sî gii pin grădina mia, Sî-ţ dau flori cu mîna mia, 5 Şî din sîn §i-oi măi-avja... (1928) — Acelaşi. CDLII Di s-ar vindi dragustia, Aş da boi şî vaca. Dragustia treii pin apî, Nu i frici cî sî-nniacî. 5 Urîtu tresi pin sac Şî strigi: „mă-nnec, mă-nnec“! (1928) — Acelaşi. CDLIII1 Undi şădi urîtu, Sî pîrleşti pămîntu; Undi şădi dragustia, înverzăşti pazîştia. 5 Sini-a măi lăsat urît, N-ar avia loc îm pămin', Nisi tămîi la mormîn\ Nisi popi la prohodit! 1 Ethnos, 11, 211. 254 Sini-a lăsat dragustia, 10 Fi-i-ar trupu ca floaria, Suflitu: ca pažina! (1928) — Acelaşi. CDLIV —>Foai verdi trii grănati, Batî-ti gina, bărbaţi. Nu li băga-n samî toati; Cî nevasta mulţi faši, 5 Da omu vedi, şî taši... Bati-ti-ar focu, bărbaţi, T-ei lăudat cî m-ăi bati, Da ţî-s mínili legaţi... (1928) — Acelaşi. CDLV — Fq£u verdi iarbî grasî, Cit îi vara di umbroasî An stat uni-i umbra groasî Şî păduri&a stufoasî 5 Cu mîndruţa sia frumoasî. Niâi-o munci nu-i uşoarî Ca vara la umbruşoarî, Cu mîna la ţîţîşoarî... (1928) — Acelaşi. CDLVI Verdi, verdi, şî iar „verdi“, Di trii ori zic „frunzî verdi“, Numa sini ştii-n credi La patima si mă vedi. 5 Cî io unu n-an crezut, Văz bini c-am pătimit. (1928) — Acelaşi. 255 CDLVIt1 Toatî vara pi zăvoi, Dor om da oki-amîndoi. Vara, iaca, a trecut Şî noj nu ni-am măi văzut... 5 Tresi vara: ca o pîni; Vini jarna: ca un cîni. Vara ieşti mama noastrî: Cî ia bruma din fenastî Şî zăpada dipi coastî. io Primăvara cîn sosăşti, Zăpada sî musezăşti, Iarba pi coastî-nverzăşti, Cucu cîntî di hmeşti, Frunza-n codru sî-ndesăsti. (1928) — Acelaşi. CDLVIII — LeH,-a dracului măi i^şti: Dai cu puşca-n castraveţ Şî nimereşti în siuperăL. Ioti, tganta cun sî poartî 5 Cu papuş di iapî moartî... (1928) — Radu Şuşu, 49. DI INIMÎ ALBASTRÎ CDLIX Nisi n-am pus masî la vremi, Nisi n-am mîncat cu plăseri! Săracu suflitu meu, Cum înnoatî-n sînzi rău: 5 Ca şărpili la dudău! Săraca inima mia, Cum înngatî-n voi ra Şî n-o ştii nimima! Cî di-ar şti-o sine va, io Nisi n‘ar bia^ n^i n-ar mînca, Num-ar plînzi, ş-ar ofta! (1928)— Acelaşi. 1 Ethnos, II1-2, 216. 256 CDLX — Primăvarî, muma noastrî, Tu ai fos’ măicuţa noastrî: Ia zăpada dipi coastî Şî bruma di la fenastî! 5 Cî síñ' voinisel sărman, N-añ văzî' tatî di-uñ an. Şî jar verdi ş-o lalia, Şî măjcuţî: tot aşa... Primăvarî, muma noastrî, io Tu ai fos1 muma noastrî!... Primăvara cí-ñverzasti, Mugurelu-mboboâeşti, Tot copasi mfnmzăşti, Ierburili toati-ñ creşti, 15 Toatî fina-ñvesalesti. — ’tu-i ti-a-n Iezi, iarnî luñgí, Iarnî luñgí şî natíñgí, Im míñcas bani dim puñgí! Fusăş bunî di cu toamnî 20 Sí-ñ căzîş pi primăvarî... Or sî moarî vitili, Toati dobitoasili, Sí-ñ rămîi şkioapili, Sî umpli hîrtoapili! 25 Iarnî ră, mări, şî zeroasî Şî nevasta-i hărţăgoasî! Ies afarî, sî tai lemni, Mă ui' la vitili meii: Cum măi zgiarî Bolocan, 30 Parcî n-a míñca’ di-uñ an! Şî măi zgiarî, mări, Bălaia, Sî cutrimurî carnia! — Haidiţ, veri, sî cosîm, Şti| la iarnî âi păţîm: 35 Dărîmăm vasilor Piñ vîrfu copaáilor. — Nu ñ-i, veri, sî cosăsc; Cî di-oj Ki dj-um blăstămat, N-oi scoati nisj[-um míñzat. 40 Iar d}-oi Ki dj-uñ om di triabî, Oi scoati vitiü-ñ iarbî. Jar di-oi Ki di-uñ om mişăl, N-oi scgati niái-uñ vital. (1928) — lăutariu Vasîli Leftir, 55. 257 CDLXI Verdi foai măr domnes’, Ies pi dial, sî mă gîendes': âi s-apuc ca sî munses’? Toatî vara nu munses', 5 Numa stau, şî mă gîndes': NiSi din crişmî nu fipsăs', Nisi bani nu-i isprăges\ (1928) — Luca jâcub, 50. 10. PĂULEŞTI DI HAJDUâlI CDLXII Sup poali di codru verdi Mititel foc hi sî vedi: Mititel şî potolit, Di voinisj-otrocolit. 5 Nu ştiu gini: rii-s sinspresi, Pişti sutî cît măi treâi! Şî ni frizi di-um berbesi: Di-um berbesi rucărel, La trii oi-aplecăţăL 10 Şî nu-1 frizi cun sî frizi: Şî ni-1 frizi pin cîrlizi, Ca sî-i li ii carnia dulsi. (1927), Hăuleşca — Ana Jeni Kersju, 70. CDLX1II — Ie-ti, tu, fa negurisi, Dipi d^al, dipi colnisi, Dipi zaria dialuluj, Din kica voinicului, 5 Dipi coama murgului!... — Merzi, murguli,-m pas măi tari, Ca sî trec satu ¿el mari! Şî ni-ţ fă şî coama pali, Ca sî skimb numili tali, 258 10 Sî-rii ieu şaua di-a skinari. Şî rii-ţ fă şî păru creţ, Sî ti trec în ¿el ziudeţ. (1927), Hăulâşca — Ioana Sgari, 60. CDLXIV 1 — Luncî, luncî, mult ieş1 lungî, Stau doj voinisi sî ti-aziungî: Doi voini¿i pi doi caj murzi! Şî murzi ni-s sprinteiori 5 Şî voinisi-s frăţiori, Făcut di douî surori... (1927) — Aceeaşi. CDLXV 2 Foai verdi măr mustos, Drag ni-a fost omu frumos: Şî călări, şî pi zios, Şî din faţî, şî din dos... 5 Calu rieu, şî şaua mia încălicari-oi cîn oi vria... (1927), Tâuca — Măriuţa Cuca, 70. CDLXVI Dragu-ni la umbri groasî Cu voinic nipus la masî, Cu garafa di rakiu Şî cu azîma di grîu... (1927) — Aceiaşi. 1 Cf. text. CCLXX, DCXIX (vers. 9-12). 3 Cf. text. DLXVIII; v. Ethnos, I1, 211 (eronat aiiul cule-erii). 259 CDLXVII i — Bati, vinti, nu pria bati: Bati, nu-ňi pria bati tari, Cî mă obori din kišioari! Şî-ni traži, vinti, măi lin, 5 Cî ňi-s voinisel străin... (1927) — Aceeaşi. CDLXVIII Foai verdi bob năut, Astî var-an fos* haiduc Şi la vâri iar mă duc Si iubes’ fetili-ň crifig. (1927), Coza — lăutariu Ion Latu, 38. CDLX1X 2 Foilianî matostat, Astî vârî c-am iernat într-un vîrf di munţi nant, Supt un vîrf di dărîmat, 5 Fărî uşî, fărî pat, Numa setinî di brad. Da la var-an si vărez Undi-o fi codru măi des Ş-o pojanî aşăzatî, io La pîrîu cu frunza latî Uni stau haidusi roatî. (1927) — Acelaşi. CU CUCU CDLXX — Cîntî, cuculeţuli, Sara, dimineţîli Pin tpati livezîli, 1 Milcovia, I1, 80; v. Ethnos, I1, 211. 2 Cf. text. CLXXVIII. 260 Sî ti-atizî mîndrili! 5 Sî ti-auzî mîndra mia Cari m-am iubit cu ia, Sî plezniascî hieria-ñ ia! (1927) —Ion Kerśju, 19. CDLXXI — Cuculeţ pasîri mîndrî, Sui-ti pi dial, şî-fi cîntî Ca sî-n triacî di urît, C-oj fi şî io amărît! (1928) — Măriuţa Ştefanaki Săcăliiş, 24. CDLXXII — Foai verdi ş-o răsurî, Cuculi pasîri surî, Nu măi cínta-ñ curmături, Cî nu ń-i inima bunî! 5 Di ń-i bunî, di ń-i ra Nu ńj-o ştii niminia... Fuźi de-iśi, nu maj cînta Di la dial di casa mja, Cî ńi-a murit sotíja io Şî ti-oi bati c-o nuja! Oi zvîrli c-o zburaturi, Ţ-oi lua limba diñ gurí! — Măi voinisi dumneta, Dacî limba ńi-i lua, 15 Cu si focu ţ-oj cînta? (1928) — Ion Kersju, 1.9. CDLXXIII Fruñzí verdi saisi oarî, La Focşani, pi-o maržioarí, La nuśi dintri hotărî S-a stríñs cuśi tot din ţari, 5 Şî cîntî di sî omoarî: 261 Sus, pi vîrfu nusilor, Cîntî mama cuăilor; Şî-ş drezi penili, Ca mîndra sprînsenili. 10 Iar măi zios, pj-o rămurja, Frumos cînt-o turturja! Şî cîntî c-un gers măi zjos Pintru-a nostru trai frumos. Alta cîntî cu gers supţîri 15 Pintru-a noastrî dispărţîri... (1928) — Acelaşi. CDLXXIV1 Foai verdi foi di mac, Cîntî cucu sî mă duc, Turtunaua sî mă-ntorc Sî dau cătunului foc: 5 Sî-i dau foc pi nouî part Sî arzî duzmani tot; Sî arzî duzmanca mia Cari m-am iubit cu ia Din copkilărna mia... (1928) — Acelaşi. CDLXXV — F...-ţ ležia di furnici, Ligioanî ra şî micî, Spuni-ñ: cucu uñ(di) sî culcî?... — Cuculeţ pasîri surî, 5 Căde-ţ-ar limba diñ gurí: Sî-ţ cazî tot bucătun, Sî ti saturi di miñámni! (1928), Ploština—Vasîli Stânescu, 38. CDLXXVI — Cíntí-ñ, cusi, numa mii, Cî la vârî sini ştii: Măi Por(t) fl°rÍ Ia pălării?... 1 Cf. text. CDXCIII, DCXXXVI. 262 Sini m-o lega pi mini? 5 Doi mă liagî, doi mă-ntriabî Di doi mînz ş-o iapî niagrî. Io li spui cuvîn(t) curat: Cî la Calafat i-an dat; Şî bani si i-an luat 10 Cu mîndrili i-am mîncat. (1928) — Acelaşi. CDLXXVII — Cîntî, cuculeţuli! — Nu măi posiu, băietuli! C-an cîntat la Dîmboviţa Şî rii-an dezera(t) guriţa. 5 — Cîntî, cusi, nu ti dusi, Cî ti-oi scălda-n lapti dulsi. — Măcar, puicî, şî-n zahăr, Cî ri-i trupu plin di-amar, Cî rii-am pus şaua pi cal. io Şî rij-am pus kiăioru-n scarî, Ca sî trec în altî ţari. (1927), Tâuca — Măriuţa Cuca, 70 CDLXXVII 11 — Cuculi, haiduculi, Vara gii, vara ti dusi, Mă riir iama si mînînsi? —■ Putregai di fag uscat 5 Şî-rii beu apî dintr-un lac Şî cîn(t) codrului cu drag. Fgai verdi ş-un lăptuc, La Sînketru zbor, mă duc, Şî vă las cu doru-n trup. io Trec pisti-un hotar cu grîu Şî di-acu la anu-rii giu... Pintri moliz, pintri braz La anu sî m-aşteptaţ. Cîn(t) pi-o lămurî uscatî 1 Ethnos, II1-2, 217 (eronat anul culegerii). 263 15 Şî m-audi lumia toatî. Şî mă mut pi-o crañgí verdi, Şî toatî lumia mă vedi. (1927) — Aceeaşi. CDLXXIX Cuculeţ di la păduri, Du-ti la mîndra şî-i spuni: Sî nu sî măi poarti ¿ini Cu straili di la mini... (1927) — Aceeaşi. DI STRĂINĂTATI CDLXXX Maşînî cu patru roati, Blăstăma-ti-ar şăpti sati Şî mîndrili meii toati, Cî tu m-ai dus pria diparti: 5 Pistj-un dial, fărî dreptati, în niagra străinătati! Nu-n văz mamî, nu-n văz tatî, Nu-n văz fraţ, nu-n văz surori, Niş grădiniţa cu flori. (1928) — Ion Kerâju, 19. CDLXXXU Foai verdi mărăsini, Sini-i străinei ca mini, Rămas singurel pi lumi? Parc-aş hi născu(t) din kiatrî: 5 Fărî mamî, fărî tatî... Parc-aş fti născu(t) din flori: Fărî fraţ, fărî surori — Numa nerla dim păduri! 1 Cf. text. CDLXXXIV, DCXXXVIII; Ethnos, II1"2, 217, (eronat anul culegerii). 264 Da niăjia nu n-i străini, 10 Cî tot ari-o rădăsinî. Numa puiu cucului Cîn îl lasî mama lui La marzina drumului, în riilzocu codrului: 15 Fărî ariki, fărî peni, Ar zbura, n-ari puteri... Şî niiiiel nu n-i străin, Cî măj[ ari un veâin: Pi sorî-sa privigitQari, 20 Cîntî ngaptia pi cărări... (1928) — Ion Amârii, 60. CDLXXXII — Şî iar verdi di doi nu^i, Tu ti dusi, badi, ti dusi, Da pi mini cui mă laş? — Io ti las íñ satu tău; 5 Da-i măi răy, mîndro, di mini, Cî mă duc pin ţărj străini Uni nu cunos' pi nimim: Numa fruftza şî fIoana, Năframa di la mîndra ... (1928), Hâuleşca — Mătuşa Afigeliţa, 64. CDLXXXIII — Of, of, of, inima mja Cum înnoatî-n voi ra! Săracu suflitu riey, Cum înnoatî-n sînzi rău: 5 Ca un şărpi la dudău! Pelin beu, pelin mînînc, Sara pi pelin mă culc. Diminiaţa, cîm' mă scol, Cu pelin pi oki mă spăl... io — Oliolio, fraţi pelini, Amarî-i frunza pi tini: Ca şî inima îm mini!" Cî pelinu-i tot pelin Şî străinu-i tot străin! 265 15 Şî pelinu ri-i amar Şî străinu-i tot duzman! Mă trudii şî zî, şî noapti, Ca sî-n fac duzmanu fraţi, Şî duzmanu : nu-1 poăiu faâi! 20 Şî zăharu-j tot zahăr Şî duzmanu-i tot duzman ... (1928), Hăuleşca — Postolija Trifu, 70. CDLXXXIV1 âini-i singurel pi lumi? Numa rierla dim păduri... Da nisiia nu-i sînguria, Măi-ari di-o păsăria: 5 Pi niagra privigitoari, Cîntî noaptia pi răcoari Şî-n diştiapt-o trecătoari... âini-i singurel ca mini? Numa rierla dim păduri... io Da nisiia nu-i sînguria, Măi-ari di-o păsăria: Ia, pi-un cuc cam surişor, Cîntî diminiaţa-n zori Şî diştiaptî trecători. (1927), Tâuca — Măriuţa Cuca, 70 CDLXXXV Foai verdi alison, Colia-n vali, la izvor, Tgati păsîrili dorm. Numa una n-ari somn 5 Şî zboarî dim pom îm pom Şî strigî: „Ion, Ion!“ Şî zboarî din crangî-n crangî... Şî strigî: „Ioani dragî, Prindi doru, şî rii-1 liagî io într-un colţ di bazmâ niagrî. Şî di-1 vez cî măi pluteşti, Tu sî trazi, dragî, nădeidi. 1 Milcovia, Il, 75. 266 Di vez cî s-a cufundat, Sî ştij[ cî m-am măritat." (1928) — TţjadirMacovej, 15. CDLXXXVI — Tu diparti, io diparti, Doyî djalurj ni disparti: Doy! dialuri, ş-o păduri, Ş-o grădiniţî cu muri... 5 Hai, pădurja s-o tăiem, Murili sî li mîficăm, Amîndoj sî ni videm. Hai, mîndrî, sî ni-ntîlnim, Doyî vorbi sî vorbim, 10 Doru sî ni-1 potolim. Fgai verdi ş-o aluni, Am auzît-o miňájuní: Cî apa difi şoj îj bunî, Sini bia, doi, sî-mpreunî. 15 Hai, mîndrî, să beň şî noj, Sî ni luăm amîndoj. (1928) —Ion Keráju, 19. CDLXXXVII Foai verdi foj di nuc, Tot an zîs: „mă duc, mă duc", Tata, mama n-a crezut. Da acu ar’ sî mă crjazî, 5 Cî trij-anj n-a sî mă vazî. Şî trij-anj îj vremi luňgí, Doru ňey a sî-j ažjuňgí. (1928) — Ion Buturi, 65. CDLXXXVIII Frufizuliţî foj albaştri, Pujcî, dorurili ngastri Faâi-s-ar parî şî foc, Sî ni lefi la un loc! (1928) — Ion Keráju, 19# 267 CDLXXXIX Foai verdi di-alior, Colia-n vali, la pripor, Sî-ntîlnirî dor cu dor Şî Săndiţa cu Ion: 5 Sî sărutî pînî mor... (1928), Hăuleşca— Dunitru Djaconu, 40. CD XC Cum în ¿ini doru, gini: Tot pi cîm(p), şî pim păduri, Nisi di-o crangî nu s-alinî! Cî n-i doru dipărtat, 5 Cu lăcrîni-amestecat... Ia, tresi şî pim păduri, 6ini pin sati străini... (1927), Hăuleşca — Igana Soari, 60. CDXCI — Foai verdi h'ir mohor, Fisioraş di negustor, Tu n-ai nilî, tu n-ai dor! — Io an hilî, io an dor, 5 Numa n-am ariki sî zbor, Şî potcoavi di arzint, Sî mă duc pi sup pămîn' La mîndruţa la mormîn^ Sî pui capu pi kisioari, io Sî mă zălui li mă doari: Mă doari-n kep(t) şî-n skinari To' di doru dumitali. (1927), Tâuca — Măriuţa Cuca, 70. CDXCII Frunzî verdi ş-o mătasî, Trecui podu pi la liasî Şî m-a aziuns un dor dj-acasî 268 Di copkii, şî di nevastî; 5 Di rii-o Ki di la nevastî, Sî-n las calu ca sî pascî, Voinic sî sî hodiniascî. Di ni-o Hi di la copkii, Sî-m pui şaua, şî sî mîi. (1927) — Aceeaşi. DI DRAGUSTI CDXCIII Şî iar verdi busîioc, Io mă duc, şî iar mă-ntorc Ca sî pui satului foc: Sî-i pui foc pi nouî părţ, 5 Sî arzî duzmani tot; Sî arzî duzmanca mia Cari m-am iubit cu ia Din copkilăriia mia. (1928) — Ion Kersju. 19 . CDXCIV Foai verdi foi di nuc, Cîn an zîs: „mă duc, mă duc“, S-a strîns fetili buluc Şî mă-ntriabî: „un(di) mă duc?" 5 leu li spui: „la bătălii;“ leii mă-ntriabî: „cîn gii?“ leu li spui: „la primăvarî“, leii plîn(g) di sî omoarî! Iar mă-ntriabî: „un' mă duc?“ io leu li spui: „la Cîmpulung“, Sî ţîi cai turcilor, Sî ui(t) doru mîndrilor. Sî ţîi cai di căpestri, Sî ui(t) doru di ne vesti: 15 Di ne vesti frumuşăli Cari m-am iubi(t) cu ieli. Sî ţîi cai di curăli, Sî ui(t) doru mîndri meii. Cî am o mîndrî, n-am o sutî, 20 Şî ri-i dragî cî m-ascultî. Sî-ni-ascultî cuvîntu, N-i dragî ca suflitu... Dacî nu m-ar asculta, Altî mîndrî rii-aş afla. (1928) — Ion Buturi, 65. CDXCV — Foai verdi bob năut, Disfă-ni, mîndro, si-aj făcut Şî-n dă drumu sî mă duc La iubita di dimult; 5 Cî nu-s cîni ca s-o uit, Şî-s voinic ca s-o sărut. — Nu ţ-an făcut sî-ţ disfac, Ţ-an făcut cî rii-ai fos1 drag. Nu ţ-an făcut ca sî kei, io Ţ-an făcut ca sî mă iei... Pumli, cîn ăi pleca, Rupi-ţ-ar Domnu mîna: Mîna driaptî sî ţ-o rupî Şî pi stînga sî ţ-o frîngî! 15 — Mîndro, nu mă blăstăma, Cî rii-ai săcat inima! (1928) — Ion Kersju, 19. CDXCVI Frunzî verdi peliniţî, CoHa-n vali-n grădiniţî Paşti calu lu Giorgiţî, Priponit di-o garofiţî. 5 Garofiţa s-a uscat, Calu lu Giorgi-a scăpat, Di trii ori-a nekezat, Roatî satului-a dat Şî la mîndra-m pQart-a stat. io Mîndra din somn ş-a sculat Şî din guri 1-a-ntrebat: — CaluU, căluţu rieu, Uni ţ-î stăpînu tăy? 270 L-ai trîntit, l-ai omorît, 15 Sau l-ai lăsat adorriit? — Nu-i trîntit, nu-i omorît, Niş nu-i lăsat adorriit: Cî s-a dus dipi iubit La puicuţa di dimult, 20 Cî pi tini ti-a urît..." Foai verdi fir mătasî, âini iubeşti şî lasî, HM-ar spiţăriia-ri casî, Doftoriili pi masî: 25 Sî bia, sî sî lecmascî, Liacu sî nu şî-1 găsascî! (1928) — Ion Săcăluş, 24. CDXCVII Foai verdi trii-aluni, Sini iubeşti, şî spuni, Asela nu-i om pi lumi! Şî iar verdi fir mătasî, 5 âini iubeşti, şî lasî, Da-i-ar Dumnezău pediapsî: Sî n-aibî nevastî-n casî, Ni^i copii sî srîa la masî! (1928) — Măriuţa Ştefănaki Săcăluş, 24. CDXCVIII — Foai verdi alunicî, Măi Ioani, Ionicî, Dac-ai avu> gîn(d) di ducî, La si m-ai prins ibovnicî? 5 — Io ti-am prins cî ierai riicî: Ierai tari frumuşîcî Ş-aviai minţi puţînticî. Da acu ti-ai făcu’ mari, Ti iubeşti orşîcari: 10 Ti iubeşti buri şî rău, Şî flăcăi din satu rieu. (1928) — T^adir Macovej, 15. 271 CDXCIX1 Di trii ori potcogii calu — Potcoava, şî icusaru; Caiaua, şî gologanu — Ca sî ur(c) la mîndra dialu. 5 Urcai dialu ziumătati, Căzu potcoavili toati... Da nu-i gina calului Şî-i-a potcovariuluj. Da nu-i gina nisi-a luj 10 Şî-i gina mîndruţî meii, C-a pus casa-n dialuri greii, Nu mă posiu urca la ieli: Nisi călări, ni£i pi zios, Cum îj lucru măj siudos... 15 Da nu-i gina nisi-a iei Şî i gina toat-a mia: Cî mă duc mereu la j[a, Sara şî diminjaţa... (1928) — Ion Kersiu, 50. D — Şî iar verdi undilemn, Ioani,-an sî ti blăstăm La mînăstiria di lemn! Sî nu crez cî nu tj-aziunzi 5 Cin' oi blăstăma ş-oi plînzj! Şî iar verdi undilemn, Ioani,-an sî ti blăstăm La mînăstiria di sticlî, Cî-i um popî ş-un vlădici, io Şî scrii blăstăm di fricî! Sî nu crez cî nu ti-aziunzi Cin’ oi blăstăma, ş-oi plînzi! — Haidi, sî ni ziudecăm; Cî-i păca' di Dumnezău 15 Amîndoi sî ni luăm, Tu, vădanî, ieu flăcău: Tu, vădanî cu bărbat, Io, tînîr şî ninsurat... 1 Milcovia, 1 \ 74. v% Tu, vădani cu copkii, 20 Io, tînîr fărî idij... Tu, cu doi copkii la braţî, Io, tînîr fărî mustaţî. (1928) — Ştefan KerSiu, 45. DI Şî iar verdi măr mustos, Şăpti săptămîni dim post Di cîn la mîndra n-am fost. Da asarî, cîm' m-am dus, 5 An găsît lăcatu pus... Luai lăcatu cu mîna, Intrai la mîndra cu sîla. Iar mîndra, cîn m-a văzut, Şăpti ¿erzi rii-a aşternut: io Şăpti serzi, şî ziumătati, Şăpti sărutări pi-o parti... (1928) — Ion KerSju, 19. DII Frunzî verdi ş-o lalia, Mîndrî, inimioara ta Mult aş vria sî Hii-a mia: Sî vez cum n-i cîtiodatî 5 Cîn ti las plîngîn la poartî. (1928) — Acelaşi. DIII1 Foai verdi mat ost at, Si stai, Giţî, supărat? Se-i ¿erut, şî nu ţ-an dat? Tu n-ei ¿erut okii nei, 5 Io ţ-an spus sî hii-a tăi. Tu n-ei serut gura mia, Io an spus sî li ii-a ta. 1 Cf. text. DCCII, DCCXXXI. 273 Tu rl-ej âerut douî meri, Io ţ-an da(t) voi la jeli. .. (1928) — Acelaşi. DIV 1 Florisica maculuj, Sî nu crez flăcăului! Cî flăcău-i mari cîni: Pişti şăpti dialuri ¿ini 5 Şî s-aşazî lîfigî tini Şî înşîrî Aii ŞÎ suti, Pînî ti sceati dim minţi... — Plînziţ.okj, şî lâcrămaţ Şî din guri blăstămaţ: io „Osîndi-l-ar, şî l-ar bati Lăcrînili meii tgati!“ (1929) — Acelaşi. DV Foai verdi-a bobului, Sî nu-i crez flăcăului! Cî flăcău-i mari cîni: Pişti mulţi dialuri vini. 5 Şî vini duminica, Ti găsăşti legănîn, Legănîn şî blăstămîn Şî din oki lăcrîni vărsîn. Vini (gini-11) flăcău la tini io C-o batistî di aluni, Şî ti puni pi zenunki Şî ti sărutî pi frunţi Şî-ţ spuni din gurî mulţi, Pînî ti scoati dim minţi:.. 15 Dipi si ti-a scos dim minţi, Sî dă di-o parti, şî rîdi... (1928) — Măriuţa Ştefânaki Săcâluş, 24. 1 Cf. text. DV, DC, DCXC. 274 t)VI Grînili vara sî coc: Zîs-a badia sî mă zioc Pîn la storsu ginului Cîn oi Hi miriasa lui. 5 Iaca, storsu c-a trecut, Badia coc nu ni-a făcut... Cîşlizili încî trec Şî io fatî tot petrec... Di cîm' badja m-a lăsat, 10 Inima ni s-a săcat Şî faţa hi s-a zbîrsit, Oki ni-a păienzănit. — Badi cu suflitu rău, IsTi ti-ar bati Dumnezău, 15 Niş măi gini, niş măi rău, Di cît cum oi zîsi ieu... (1928) —■ Ion Keršju, 19. DVII1 Verdi foai matostati, Şî ti-ar bati, Liano, bati Rălili din lumia toatî, Di si-aj scos lampa la poartî? 5 Luňiniazí curtia toatî Şî drumu pi žiumatati, Nu pošiu treši la amantî, Ca s-o măi sărut odatî: S-o sărut odatî ¿ini, 10 Sî ţîi doi ani di zîli. (1928), Haulě§ca — Paraskiva Bălan. 52. DVIII Şî iar verdi grîu mărunt, Ni-a vinit dor di dimult: Sî mă duc pi su’ pămînt La mîndruţa-n aşternut. 1 Cf. text. DCCXXXII. 275 5 Di-oi găsî-o supăraţi, Sî rii-o măi sărut odatî. Di-oi găsî-o petrecîn Şî cu alţî kefuin, Sî mă fac o păsăricî, 10 Sî mă sui pi-o rămuricî Şî sî-nsep a blăstăma: Sî arzî casa pi ia Cum ardi inima mia! (1928) — Aceeaşi. DIX Foai verdi sămurastrî, Sî măritî Liana noastrî. —• Liano, nu ti mărita, C-a-nflorit tămîioara. 5 — Las-o, neicî, sî-nfloriascî, Cî jo o por(t) şî nevastî. Cî mi-oi fasi-o peteseli Ş-oi purta-o-n testemeli. (1928), Ploştina — Vasîli Stănescu, 38. DX — Da-nfloriţ, florj, înflorit, Măi bini sî vă tokiţ, Mii nu-m măi trebuit! Cîn miia cî-m trebuiaţ, 5 Nu-nfloriaţ, nu-mbobosiaţ... Da-nfloriţ, di stat păreţi, Cî io am işît la feti! înflorit cît gardu-n sus, Nu cat badi cî s-a dus. (1928) — Acelaş. DXI Foai verdi di alunî, Cît a trăi omu pi lumi Cu tot sî sî aibî bini, 276 Cî nu ştii moartja cîn vini. 5 Aş trăi, şî n-am cu cini, Cî nu-i mîndra lîngî mini, Sî-m pui mîna la cap, Sî mă-ntrebi di ci zac. Nici nu zac, nici nu bolesc, 10 Numaj di dor mă tofcesc: Mă mînîncî gîndurili Ca apa malurili, Sî-mi-apuc cărărili... (1928) — Acelaşi. DXII 1 Foai verdi mohorel, Fă-mă, Doamni,-um porungel La lelja pi umerel, Din serâel ca sî-} s}ukes(c), 5 La ureki sî-i şoptesc: Undi-o iii crîngu măi des Sî zîc: „DQamni niluieşti, Iartî-1 pi cari iubeşti“... (1928) — Mârija Popa, 54. DXIII Di si, Doamni, nu muri am Cîn ieram copkil di-un an? Sînişor io nu siukiam, în hori nu mă prindiam 5 Şî nisi feti nu iubiam.. Da acu la si sî mori Cîn fetiţîli-n dau flori, Nevestili: okişori? Murgu-n kingî ştiu sî-1 strîng, io Sî mă duc la mîndra-n crîng, Sî ni-o strîng, sî ni-o sărut Sî sî-i cuprinz nilzoselu Cum cuprinde lupu nelu... (1928) — Aceeaşi. 1 Cf. text. DXVIII. 277 DXIV1 — Fă leliţî, lelişoarî, Di ţ-î bărbatu urît, Liagî-i un curmei di gît. Cîn o hi tîrgu măi mari, 5 Tu sî strizi în gura mari: „Hai la bărbat di vînzari!“ Cîn o hi tîrgu măi mari, Tu sî-1 laş în sinş părali. Dac-ăi vidia, ş-ăi vidia, 10 Sî mi-1 laş într-o para, Ca sî ti scaki di-o belja, Şî sî vii la nejca-ncoa. — Măj nicuţî, aş vini, D-am o soacrî cîrtitgari 15 Ş-o coteicî lătratoari. — Tu sî vii la neica-ncoa, Cî neică ti-a învăţa: Sî iei di sinâi bani slăninî, Sî unzi uşa la ţîţînî; 20 Şî di sinsi bani covrizei, Şî covrizi, şî lapti dulsi: Dai coteici sî mînînci, Sî mînînci, sî sî culci, C-atuncia-i dragustia dulci. (1928), P16ştina — Vasîli Stănescu, 38. DXV Foai verdi foi di ruzî, Di s-ar fasi-o cărăruşî Pîn la Ionica-n uşî. Ionica ţăsî pînzî 5 Şî Giorgi strigî din frunzî: — Giorgilaş, nu măi striga, Cî ti-audi maicî-mia Şî mă dă-n skinaria ta! — Măcar, puicî, di ti-a da, io Cî ti posiu şî j[eu purta. (1928), Hăuleşca—Dunitru Djacdnu, 40. 1 cf. tx. DCCXCVIT. 278 DXVI Foai verdi ş-un lipan, Drag Ai-a fos’ calu bălan: Cal bălan cu şaua njagrî, Şaua niagrî, frîu verdi, 5 Ţîni-ni-1, Doamni, nu ni-1 kerdi! Cî l-am măj kerdut odatî, L-an cătat Moldova tţjatî Şî Focşăni ziumătati... Şî l-an găsît în Focşăni: 10 L-an găsî’ la un duşman Priponit dj-un leuştjan. — Leuştjan, sini tj-a pus? — Moldoviaftca ¿¿a di sus. (1928), Hăulfcşca—Grigori Sâcâluş, 48* DXVÎI TrandaKir cu pana verdi, Mul' ri-i fricî cî ti-oj kerdi! Cî ti-am măi kerdut o datî Şî ti-an cătat iarba toatî: 5 Iarba, iarba cîtj-un Kir, Ti-an găsît sup trandaHir... (1927), Hăuleşca—Ioana Sgari, 60. DXVI11 — Fă-mă, Doamni, si m-ăi faii: Fă-mă, Doamni,-uin porîn^el, Sî mă sui în nant di ¿er, Sî-n văz puiculiţa mia 5 Cum rii-o bati majcî-sa Vinirja şî riercurja C-o stiblî di busîjoc Pişti supţîrel nilzoc. (1927) — Aceeaşi. 279 DXIX — Lupuli, nu mă mînca Pîn-a răsări luna! Şî-n dau mîna cu puica, Şî di-acolu m-ăi mînca. (1927), Tâuca—Mâriuţa Cuca, 70. DXX Foai verdi mărărit, Drag n-i lumia la iubit, Măcar c-am îmbătrînit... (1927) — Aceeaşi. DXXI1 — Leliţî scurtî şî groasî, Fasi-ti-aş mănunkiu di coasî: Zîua sî cosas’ cu tini, Noaptia sî ti culş cu mini. (1927) — Aceeaşi. DXXII — Fa leliţî, drep(t) sî-ţ spui: Cî ca tini alta nu-i Niş la stat, niş la purtat, Niş cu gus(t) la sărutat. 5 Am pus gîn(d) sî ti urăs(c), Ca tini sî măi găsăs(c)... Ti-oi urî douî, trii zîli Şî cu gîndu-s to(t) la tini... Ci dragustia ari-un dar: io îi şî dulsi, şî amar... Dragustia cîn s-a disparti, leu păhăruţu di moarti! (1927) — Aceeaşi. 1 Cf. text. DCCCLXI. 280 DXXIII — Na, la ţaţa, meri dulsj: Une-i sta tu, sî ti culsi, Merili sî li mînînsi, Ş-aminti sî-ţ măi-aduşi 5 Di-a meii cuvinti dulsi. Na, la ţaţa, măr muşcat, Sî-ţ pai c-ai sărutat... Na, la ţaţa, măr din sîn, Sî nu pot merzi pi drum, 10 Sî-ţ pai cî ies1 nebun... (1927) — Aceeaşi. DXXIV 1 Foai verdi trii migdali, Drum pi dial, şî drum pi vali, Drum pi la poarta matali... N-am io cui da trii părali 5 Sî-n tai plopu din vali Şî salsiia din cărări, Sî-ni fac o poianî mari, Sî-ni văz puica pi cărări. Di cîm’ pu^ca n-a vinit 10 Căraria s-a părăsit... (1927) — Aceeaşi. DXXV — AleQ, puicî, s-ei băut? Pi la mini n-ai vinit — Apî dim puţ părăsît, Plezniri-ar car' l-a făcut! 5 Aleg, puicî, s-ei mîncat? Pi la mini n-ai măi dat — Ou di raţî discîntat, Plezniri-ar car' ţî l-a dat! (1927) — Aceeaşi. 1 MUcovia, 11I 74. 281 DXXVT Jancu-n d « y > <% (1929) — Măriuţa Ştefânaki Sâcăliiş, 42. DLV II Di-aş trăi ca bradu-m munţi, N-aş avia supărări mulţi. Da trăies, ca plopu-n dial Şî duc viaţa cu amar. (1929) — Aceeaşi. 1 Ethnos, 11f 212. 292 DI MILIŢII DLVIII1 — Munţi, munţi kiatrî saci, Nu lăsa voinisi sî triacî! Sî triacî la haidusii, Sî scapi di miliţii... 5 — Rămîi, sătuli, pustiu: Io pin tini nu măi giu... — Sî gii, maicî, sî mă caţ Pintri munţ, pintri Carpaţ, Uni-s nanţ şî rătezaţ, 10 Pintri oardi di soldat: Şî calcî din nrmî-n urmî, Parcî-s tot făcut di-o mumî. Şî calcî din kiatrî-n kiatrî, Parcî-s făcut tot di-un tatî... (1927) — Costantin Buşîlî, 65. DLIX Frunzî verdi pătrunzăi, Puicî, okişori tăi Mult aş da sî Kii-a mei, Ca sî vez cum mă usuc 5 Cîn rămîi, şî io mă duc. Cî aşa a fos’ sî Kii: Sî mă duc la miliţîi, Sî păzăsc a mia moşîi Dim părinţ, din răzăşîi. (1928) — Ion Kersiu, 19. DLX — La umbrî di pădusel, Hodineşti-un ifanter, Io mă duc, maicî, la iei. — Nu ti duşi, Kica mami, 5 Grăniseriu-i-o belia: Kicî ordinu, şî-1 ia... 1 Cf. text. DCXI. 293 Stíñga i-o pui căpătai Şî cu driapta îl míñgai... (1927), Hăuleşca — Ięana Sęari, 60. DLXI Pusăi la maica-ñ grădini Trii tufi cu ruzî plinî: Nisi-o floari n-am purtat Sí-ñ armatî m-a luat... 5 Lăsai coasa íñ śicoari Ş-o mîndruţî ca o floari. Lăsai plugu íñcuiat, Mîndruţa: plíñgín îm pat. — Trinuli, n-ai avia parti 10 Di şuruburili toati Şî di şîna di sup roati! Cî m-ai dus diñ garí-ñ garî Şî m-ai scos din ţar-afarî Şî mi-ai dat pîni amarî! 15 Cî n-am părinţ sî mă cati, Niśi sorî sí-ñ scrii cârti: Maica-i bătrîn\-a muri, Acasî la śi-oi vini? Mîndruţa s-a mărita, Acasî śi-oi măi căta? (1929) — Măriuţa Ştefănaki Săcăluş, 24. 11. POIANA DI HA|DUŚII DLXII — Codruli, codreţuli, Ia, măi lasî-ţ poalili! Cî pęalili s-a rărit, Armili ńj-a ruźinit. (1928) — Ion Răduţî, 76. DLXIII — 'tu-i ti-a-n Iezi, codru des, Io din tini nu măi ies! Ivij-am intra' tînîr, copkil: Ş-am intra' far' di mustăţi, 5 Ş-acu-s cu mustaţa grgasî... (1928) — Acelaşi. DLX1V Măi la vali, pi cărări, Iesti-uii fag cu umbra mari: — Faguli, făgasiuli, Lasî-mă la umbra ta 5 Sî-n hodines' mîndruţa. — Ti-aş lăsa la umbra mia Şi ţ-î mîndra tineria: N-ei fasi păcat cu ja Şi nj-a kica frunza mia. 10 Frunza umpli grokili Şi voinici grosurli. (1928) — Acelaşi. CU CUCU DLXV Frunzuliţî sălăigarî, La nusi cu frunza rari Cîntî cu£i si omgarî! La tulkina nucului 5 Cîntî mama cucului... (1928) — Acelaşi. DLXVI — Cuculi, ăi-nj ieş' haini, Di nu-n cînţ vara diplin? Şi njho cînţ’pi zjuimătati, Şî ti duăj în altî parti? 295 5 — Aşa sînt orînduit: Sî giu vara, sî vă cînt. — Vara gii, vara ti dusi, Mă riir iarna si mînînsi? — Putregai di fag mînînc 10 Şî beu api dintr-un lac Şî-i cînt codrului cu drag. (1928) — Acelaşi. Dl DRAGUSTI DLXVII Frunzuliţî mărăsini, S-a dus puiu di la mini! Tuturor li pari gini Cî s-a dus puiu di la mini... 5 Numa riiia-m pari rău, C-a fos’ puişoru rieu. (1928) — Acelaşi. DLXVI1I Oiliolio, şî vai di mini, Si sî mă măi fac pin lumi? Dragu n-i omu frumos Şî călări, şî pi zios, 5 Sî pi fatî, şî pi dos. Oiliolio, sî vai di mini, <■» /* A > » « > Si sî mă măi fac pin lumi? (1928) — Acelaşi. 12. SOVEZA DĂ HAIDUCII DLXIX Verdi foai grîu măruntu, Am plecat la Cîmpulungu, Să măsor grazdu dă lungu, 296 Să-mi-alegu d-un calu porumbu: 5 Lungu în trupu şî scurtu în gîtu, Pintenogu dă trei pi cere Şî fugaru dă drumu mare. (1927), Rucăreni — Panaiti Moruuglâvu, 84. JDLXX — Haida, neică, nu te teme, C-a-nfrunzit codru dă geme! Plin îi codru dă haiduci: La tot fagu patru, cinci... 5 Iar la fagu dîn cărări Zaci-un voinic dă lingoari Şi-l păzeşti-o fatî mari... — Fatî ieşti, nevastî ieşti? — Nu-s nici fatî, nici nevastî, 10 Ci-s floari dă pa mari, Cine mă sărută, moari... (1927) — Acelaşi. DLXXI Ş-unde zic: „mă duc, mă duc,“ Să strîng mîndrele buluc Şi mă-ntriabî unde mă duc? leu li spui: „la bătăliie", 5 leii plîng şi mă mîngîie. Şi mă-ntriabî: „vin dăsarî?“ leu li spui: „la primăvarî...“ Ieli plîng dă să omoarî. (1927) — Acelaşi. DLXXII Foai verdi nicoreti, Apoi, numai cini ştii -ni credi La patima ce mă vedi... — Bată-ti focu dă cucu, 5 Tu ieşti cucu, şî ieu haiducu, 297 Cîntă ¿ini, că te-mpuşcu! Să-ţj iaW untura dă la peni, Să ungu arma la oţăli, Să nu mă dja dă sminteli 10 Undi-o iii potin măi greii- (1928), Ru^ărenj—Simion Moşu, 61 DLXXIII Foai verdi nicoreti, Sup pQali dă codru verdi Mititelu focu ni să vedi: Mititelu şî potolitu, 5 Dă haiduii-otrocolitu. Şî rii-ţi irigi um berbeci: Sî-1 frigi pîn cîrligi Ca sî-i Kii carnia dulci. Dulci-i camia dă berbeci 10 Şî yinu dîm ploscî re£i! (1928) — Acelaşi. DLXXIV Foai verdi mărăcini, Băui azi, ŞÎ băui mîini, Băui murgu dă sup mini. Băui preţu la şapti cai, 5 Dă yin nu mă saturai... Băui preţu la şapti iepi, Gîtu rieu ardi dă seti! Băui şaua murgului, Văzui saţu yinului. (1928) , Rucărenj — Maria Moşu, 58 DLXXV Foai verdi h'iru mohoru, Dragu ni-a fostu calu-m pripony, Priponitu pa lîngă drumu, L-aşi fura, şî nu ştiu cumy, 5 L-aşj[ lăsa, Ş* nu mă-nduru. 298 — Haidi, haidi, murguleţu, Nu-ţi măi faći păru creţ u, Că ti-oi vindi fără preţu! (1928), RucărenJ—Simion Moşu, 61. DLXXVI1 Foai verdi ş-un năutu, Dîn Siretu şî pînă-m Prutu Apî murgu n-a băutu, Nici iarbî nu ńi-a păscutu. 5 Tragi murgu la popasu Şî voinicu undi-a masu? La mîndruţa, la obrazu... — Ciocneşti paarili Şî ieu rozu zăbalili. io Apoi, cun ţi-e dragu cu mîndra-m patu, Şî ńii cu traista-ń capu. Cun ţi-s dragi mîndruţili, Şî ńii grăunţili. (1928) — Acelaşi. DLXXVII — Fgai verdi ş-un dudău, Murguli, căluţu neu, Dă ce sufli aşa greu? Oar ţi-e greu corpu neu? 5 — Nu ni-e greu corpu tău, Dar ni-e greu năravu tău: Pă la cîti crîşmi treci, Pa la toati tu mă legi. Cîti crîşmi-au fostu în satu, 10 Pă la toati m-ai legatu. Tu ciocneşti paarili Şî ieu rozu zăbalili. Cun ţi-s dragi mîndruţili, Şî nii grăunţili. 15 Cumu ţi-e dragu cu mîndra-m patu, Şî nii cu traista-n capu. (1928), Rucărenj — Maria Moşu, 58. 1 Cf. text. DLXXVII, DCXVIII, DCXIX. 299 DLXXVIII1 Fgai verdi dă cicQari, Colia-n stămîna mari Cîndu văzu iarba crescîndu tari, Inima dîn mini sari! 5 Cîndu văzu iarba ca acu Şî frunza ca kitacu, Zvîrlu sârica la dracu Şî intru-n codru, săracu! C-astă iarnă amu iernatu 10 într-unu bordem afumatu: Fărî homu, fărî cuptoru. Dar la var-amu să vărezu Undi-o Ki codru măi desu: Undi calci, urmî nu faci; 15 Undi şăzi, nu te măi vezi. (1928) — Aceeaşi. DLXXIX — Foai verdi ş-o lalia, Pădurici, pădurja, Lasî-mă la umbra ta. — Nu voju, nu voju, voiniceii, 5 Că ţ-e mîndra tinerja Şî faci păcati cu ia, Dă să usucî frunza: N-ari cucu ce mînca, Niii nierla pă ce cînta. (1928), Rucăreni—Aurel Sandu, 48. DLXXX — Fgai verdi dă pelinu, Dă trei zili biau la yiny, Ş-aştepty fraţi: nu măi viny... Ş-amy să mâii biau vo trei nopţi 5 Pîn’ s-oru strîngi fraţi toţi-“ Fraţi că să strîngiay, Iei ¿în gurî li grăia: — Ce staţi, fraţi»-aşa-ftgăjmaţi? 1 Ci. text. CCLXXIII. Luaţi-armi, şî vă armaţi, 10 Şî cai buni încălicaţi Şî suiţi la codri nalţi, Că nu-s dă nimini călcaţi, Numa dă noi, dă doi fraţi! Ni*a făcu tu maica pă doi, 15 Să temi luima dă noi. Dac-ar hi făcutu măi mulţi, N-ar măi Ki stiaguri pă munţi. (1928), Rucăreni— Maria Moşu, 58. CU CUCU DLXXXI Foai verdi mărăcini, Cuculeţu dă la păduri, Te du la maica(di-x) şî-i spuni Că un(di) m-a datu, nu rii-e ¿ini: 5 I-aşternutu dă mărăCini, Şî-nvelişu: rugi dă muri; Căpătăm: dă ciulim... (1928) — Aceeaşi. DLXXXII — Cuculeţ, pasăre sură, Vara vii, vara te duci, Mă mir iarna ce mănînci? — Mănînc putregai dă fagu 5 Şi beu apă dîntr-un lacu Şi-i cîntu codrului cu dragu. (1927), Rucăreni — Panaiti Morufiglâvy, 84. DLXXXIII — Cuculeţ pasăre sură, Nu măi cînta-n curmătură, La margina drumului, Pă vîrfu pelinului! (1927) — Acelaşi. 301 DĂ STRĂ1NĂTATI DLXXXIV Şî iar verdi măru mustosu, Rămîi, Ardialu, sănătosu, Că dă mini n-ai folosul Şî tu, pria doritî ţarî, 5 D-oi trăi, ti-oi călca iarî. (1928), Rucăreni—Giorgi Bungez, 58. DLXXXV Şî iar verdi dă trei cepi, Izvoraşu cu apî reci Pa la poarta mami treci: Işî mama să să speli, 5 Dădu dă urmili meii... (1928) — Acelaşi. DLXXXYI Şî iar verdi ş-o sulcinî, Muriş, Muriş, apî linî, Treci-mî-n ţarî străinî! Ginişor, să nu mă-nneci, 5 Că n-ai bani să mă plăteşti, Nici mamî să mă zăleşti... (1928) — Acelaşi. DLXXXVII1 Foai verdi trei granati, Trinuli, n-ai avia parti Dă şuruburili toati, Nici dă şîna dă sup roati, 5 Că pria m-ai dus dăparti: Dăparti-n străinătati. Căci n-amu tatî să mă cati; 1 Cf. text. DCXLV. 302 Majca-j bătrînî, nupoati; Surorili-s măritati. 10 Măj-amu şî măi mititeii, Dar nu ştiu cărărili meii. (1928), Rucăreni — Paraskiva Buăgez, 36. DLXXXVIII — Cînkii, cînkii, Vidia-ti-aşi pustii! Numai să-rii rămîi Doar unu stezărelu, ^ a r\ ' 5 Să mă suiu în ielu, Să facu oki roatî, Să văzu lumja toatî: Negri porungej, Frăţiori d-ai nei. io Negri păsăreli, Surori d-ali meii. (1928), Rucărenj[ — Maria Moşu, 58. DĂ DORţJ DLXXXIX1 Foai verdi ş-un dudău, Cini-a zisu dorului: „doru", Trăjeşti-n lumi uşoru. leu amu douî doruri greii: 5 Doru neu ş-al mîndri meii. (1928), Rucărenj — Ion Bufigez, 46. DXC 2 Foai aliorului, La gura priporului Ieşti gazda dorului. Şî trăsei la dor în gazdî: 5 Doru-ni pusi să mănîncu 1 Milcovia, Il, 75. * Ibid., I1, 76. 303 O feliparî dă pîni Şî vro douî, trei măslini Şî mănîncu, şî măi rămîni... — Strîngp. masa, nu mănîncu, io Adu-ni calu, să mă ducu! | Să mă ducu dă p-aici locu, Că ie locu far’ dă norocu... Dacă nu-i norocu, şî nu-i, Cu mîna nu poţi să-l pui. 15 Dacă nu-i noroc şî parti, j Dăgiaba te scoli dă noapti... ] (1928), Rucăreni — Simion Moşu, 61 j DĂ DRAGUSTI ! i DXCI | — Foai verdi trei măslini, Spuni-ni, mîndruliţî, spuni, Mă ai vrunul dăcît mini? — Măi-amu unul, măi-amu doi, 5 Şî cu tini sî facu trei: Cu cei doi mă drăgostescu, Pă tini te zăfuiescu: îni dai haini, şî părali, Iei mă ţînu dă sărutări, io Tu-ni dai pumni dă gălgiori, Şî iei: dragusti şî flori. (1928), Rucăreni — Paraskiva Bungez, 36. DXCII — Foai verdi coliliie, Spuni-ni, puică, dreptu, tu, riiie: Spuni-ni, puică, yii, nu yii, Cu vorba să nu mă ţii. 5 Spuni-ni, puică, faci, ce faci, Că te ia cincizeci dă draci! (1928), Rucăreni — Ion Bungez, 46. 304 DXCIII — Foai verdi untdălemnu, Ce dragusti noi-avemu: Numai dîn oki ne videmu, C-altî puteri n-avemu... 5 Şî dă dragi să ne-avemu dragi Şî nădezdi să nu tragi; Că nădezdia dă la mini Ie ca aţa dă subţiri: Cînd îi vria s-o-ntinzi măj gini, 10 Ia să rupi, nu măi tini. Cînd îi îngenunkia, şî-i plîngi, Socoteşti că nu-ţi-azungi. (1928) — Acelaşi. DXCIV — Foai verdi matostatu, Nu ţi-e nilă şî păcatu? M-ai iugitu şî m-ai lăsatu Ca p-unu cîne vinovatul 5 Nu ţi-e nilă, cu blîndeţi, D-ali meii tinereţi? Azungă-te nila mia Un(di) ţ-o fii calia măi gria! Azungă-te doru neu io Un' ţ-o fti drumu măi greu! Doru dă la inimioarî Nu ni-1 potoleşti-o ţarî, Numai mîndra înt>o sari. (1928) — Acelaşi. DXCV 1 — Foai verdi ş-o crăiasî, Mîndro, dă dragustia noastrî A rasăritu Hori pa cgastî: Flori frumoasî, llo:i ca tini, 5 Flori ca dragustia dîm mini 1 Milcovia, l1, 75. 305 Ş-amu fostu viniri pă la ieli Ş-amu văzutu că-s vioreli. Haidiţ, mîndro, amîndoi Să le strîngimu pîntru noi. 10 Să nu le strîngî altu, Că-i mai mari păcatu... (1928) — Acelaşi. DXCVI Foai verdi iUiru mohoru, A plecatu neică Ionu Să pui calu-m priponu: Priponu-i dă alioru. 5 Alioru s-a uscat u, Ionu calu a scăpatu. Dar amanta lu Ionu înainti i-a işîtu, Calu dă dălogu l-a luatu, 10 în grazdu dă kiatrî l-a băgatu Şî dîn gurî 1-a-ntrebatu: — Murguli, căluţu neu, Pă Ionu ce l-ai făcutu? L-ai trîntitu, l-ai omorîtu? 15 — Nu-i trîntitu, nu-j omorîtu, Dă patru mîndri-i stătutu: Una-1 kişcî, una-1 muşcî, Una cu yinu îl strokeşti, Una cu bazmaua-1 ştergi, (1928), Rucărenj — Maria Moşu, 58. DXCVII — Şî iar verdi matostatu, Fetiţî dă omu bogatu, Nu sîli la măritatu, Ca frunza la scuturatul 5 Că frunza măi înfrunzăşti, Dar tu fatî nu măj jeştj! Tu atunći, şî nicj[-atuncj[: Cînd o faci plopu nucj 406 Şî răkita meri dulei, 10 Tu atunci,şî nici-atunfi! (1928), Rucăreni — Aurel Sandu, 48. DXCVIII — Şî jar verdi fgai latî, Ti mă} faci, mîndruţo, fatî Cînd o cînta cucu-m baltî Şî nerluţa pa corlatî! (1928) — Acelaşi. DXCIX — Foai verdi bobu năutu, Ştii, mîndro, ci-amu pusu dă gîndu? Să te lasu în drumu plîngîndu, Dîn oki negri lăcrămîndu, 5 Dî guriţă blestemîndu: „Puiuli, să te usuci Ca pînia care-o mînînci Şî ca yinu caii-1 bej, Cî rii-ai spusu c-ai să mă ¿ej! io Dă luatu nu m-ai luatu, M-ai făcutu dă rîsu în satu: Dă rîsu flăcăiloru, Dă ocara fetiloru. (1928), Hucărenj — Ion Buiigez, 46. DC x Şî iar verdi lemni verzi, Flăcăuli să nu-j crezi, Că flăcău-j mari cîni: Păste şapti dialuri vini 5 Cu batista cu aluni. Şapti djalurj, şî o vali Cu batista cu bombyani. 1 Cf. text. DCXC. 307 Şî ti puni pă genuki 1 Şî-ţi înşîrî nii şî suti. io Şî-ţi înşîrî suti, nii, Dă cînd ieram noi copkii... (1928), Rucăreni—Giorgi Sandu, 36, DCI — Şî iar verdi mărăcini, Mînî, Giţî, boi gini, Nu te măi uita la mini! Oki nei sîntu frumuşăi 5 Şî-ţi mînîncî boi tăi. Oki nei sîntu albăstrui, Furî inima orcui... Oki nei sîntu măritaţi, Nu le trebi bărbaţi. 10 Oki nei sîntu verzi ca iarba, Nu-i măi totu privi dăgiaba. (1928), Rucărenj — Ion Panaite, 38. DCII Uiti-ti, zău, uiti-ti, zău, Să ujtî la mini rău! Şî să uitî duzmăneşti, Ca să nu-i măi tragu nădezdi. 5 Amu iubit-o, ş-amu lăsat-o C-amu dovedit-o cu altu... — Măi dă-ni, Doamni, şasi suti, Să urcu cu ieli la munţi: Douî biau, douî mînîncu, io Douî la ţaţa le ducu. C-aşa-ni zicu mîndrili meii: Ce cîştigu, să biau cu ieli. (1928) — Acelaşi. DCI II Drepty-a avutu cinj-a zisu Că dragustja-i focu nestinsu, Că şî-m mini s-a aprinsu! 308 Şî nimini nu-1 poati stingi, 5 Numa badja cîndu mă strîngi... (1928), Dragoslovenj— Neculaj Vomi£escu, 60. DC IV Foai verdi ş-o crăiasî, Cini iubeşti, şî lasî, Să-i dia Dumnezău pediapsî: Să-i frîng-o mînî ş-un kicior, 5 Ca să rămîie cerşetor; Să umbli pîm mahala Pîn-o găsi gagica. (1928), Dragoslovenj—Gjorgi Popa, 63, DĂ INIMÎ ALBASTRÎ DCV Foai verdi dă susaiu, Pă cia guriţă dă plaiu Coboarî un caru cu cai: Căluşăi dă la roatî 5 Rupseră inima toatî! D-apoi suri dînainti! — Vă luaţi voi, fraţi,-aminti Că plăteşti şapti suti? D-apoi şargi dă la cloţu: io Rupse inima la toţi! Dăsarî, cînd o-nsăra, Doar i-om putj[a noi fura, Să-i plimbăm la Craiova, Să-i vindim cum om putia, 15 Să luăm galgini şî părali, Să cumpăru pîni şî sari, Că-ni moru copkilaşj dă foami! (1928), Rucârenj—Simion Moşu, 61. 309 DCVI Fgai verdi dă ¿icgari, Tgatî lumja ardi-n sgari, Numa ieu stau la-nlrisoari La Iaşi, în grosu cel mari, 5 Cu şapti păreki dă h'iari: Şî dă mîni, şî dă ki£ioari. Hiarili s-au ruginitu, Mînili ni lj-au rănitu. — Vindi-ţi, maicî, carîli 10 Şî dăscui Hiarili, Că ni-au roşu kicioarili! (1928), Rucăreni — Maria Moşu, 58. DCVII Şî iar verdi ş-o cicoari, Cini ari fatî mari, Să trudeşti pîn-o creşti: Nu ştiu cui-o dăruieşti. (1928), Rucăreni—Gjorgi Sandu, 36. DCVII I Şî iar verdi matostatu, Cît îj muntili dă naltu Tot omătu s-a luatu. Numa la inima mia 5 Ce s-a pusu, nu să măi ja... Iii s-a pusu unu bulzu dă doru, Nu să ia pînă £e moru... Şî s-a pusu cu-aşăzămîntu, Să mă toarni la pămîntu. (1928), Rucărenj — Neculaj Bordei, 56. DĂ MILIŢII DCIX — Foai verdi ş-o para, Viniria şî riercuria Bati vîntu salciia S10 Să porniascî tabîra: 5 Tabîra dă soldăţei, Mu-s'* înalţi Ş* subţirei, Pa la keptu cu năsturei, Mă ducu, maicî, după iei, Că-su înalţi şî subţirei, io Pa la keptu cu năsturei. — Nu te duci, dragu mami, Că soldatu-i oasti gria: Kic-un ordinu, şî ţî-1 ia, Şî tu rămîi totu-aşa, 15 Ca o niagrî rînduma... Viniria şî riercuria Bati vîntu papura, Sî porniascî tabîra: Tabîra dă dorobanţi, 20 Mu-s’ tiniri şî galanţi Şî cu bungi răvărsaţi Şî cu mantali-mbrăcaţi Şî cu cureli-nkingaţi; Cu cureli lustruiti, 25 Pîntru nica pregătiti. (1928), Rucărenj — Mana Moşu, 58. DCX Foai verdi trei migdali, S-audi cîntîndu pa vali Flăcăi la răcrutari. Iesu fetiţili în caii, 5 Una strigî: „măi Ioani, Na dă la ţaţa bomboani.“ Alta strigî: „măi Giorgiţî, Na dă la ţaţa guriţî...“ (1928), Rucărenj[ — Aurel Sandu, 48. DCXI — Şî iar verdi Kir măraru, Urcî-ti, maicî, pa dialu: Pa dialu Ardialuli, Să vez umbra stiaguli. * Contractare din mult îs. 311 5 D-o Ki stj[agu cenuşiu, Să ştii, mamî, c-am sî yiu. D-o Ki stiagu roşu-nkisu, Să ştii, mamî, că m-au prifisy. D-o Ki stiagu mohorîtu, 10 Să ştii, mamî, să mă caţi Paste munţi, păste Carpaţi: Acolu sîntemu kemaţi. Dă-i găsi morminti mari, Să ştii, maicî, că-s tunari* 15 Dă-i găsi măi mititeii, Să ştii că-s dă ifanteri. (1928), Rucărenj— Gjtargi Bufigez, 58, DCXII — FQai verdi bobu năutu, Să-ni pui, mamî, pa mormîntu Cîti flori sîntu pa pămîntu: Dă la capu pîn la kicioari 5 Să-ni pui numa cuişoari. Dă la capu pîn la nelzocu Să-ni pui numa busmocu. Dă la oki pîn la sprinceni Să-ni pui numa nicşuneli, io Ca oki mîndruţi meii. (1928) — Acelaşi« DCXIII Foai verdi Kiru măraru, Cini-a stîrnitu militaru Vidia-i-aş camia-n cîntaru Şî keHa la tăbăcaru! (1928), Rucăreni — Ion Bungez 46. DCXIV Şî jar verdi trei zni£eli, Gria-i armata-n ifanteri, Dar măi gria la artileri: 512 Că-s cai mari, şî tunuri greii, 5 Ce m-oi faci ieu cu ieli! (1928) — Acelaşi. DCXV — Şî iar verdi foai latî, Ieşi, Mariţo, pîn la poartî, Dăsculţî şî dăzbrăcatî, Cum işai la mini-odatî, 5 Că mîni plecu la armatî. Să te sărutu odatî gini, Sa-ńi tii doi ani dă zili. « i * * Să te sărutu odatî dulci, Sa-ńi ţii pa un' m-oi duci. (1928), Rucărenj — Ion Panaite, 38. DCXVI Ş-am zis: ,,verdi mărăcini,“ Plîngi pămîntu sup mini, Plîng şî ieu asupra lui, C-am rămas al nimărui, 5 Pa margina Nistrului. Ş-am să las cu zurămînt La cel ci m-a băga-m mormînt: Sî-m facî sicriu dă nuc Şî căpacu dă argint, 10 Sî nu putrezăsc curînd; Sî putrezăsc la doi ani, Sî fac voia la duşmani. Sî putrezăsc la trei zile, Sî fac voia la copile. 15 Sî ia sapa şî lopata, Sî mă scoaţî mai în faţî, Că sin' dus dă mul(t) dîn viaţî. (1928), Rucăreni — Neculaj Djâconu, 29. 313 13. SPINEŞTI DI HAJDUâlI DCX VII Foai verdi di-arsănic, Mîndrili sî strîng buluc Şî mă-ntriabî: un(di) mă duc? leu li spui: „la Cîmpulung, 5 La grazdiu lu Ozmân-turc, Sî-rii măsor grazdiu di-i lung, Sî-ni-aleg un cal porîmb: Lung în gît şî scurt în trup, Cî-j bun, maicî, di haiduc/1 10 Cî haiduc, haiduc an fos’ Şî haiduc, haiduc sî Kiu Şî di fricî nisi sî ştiu! C-oi da voi la haiduci Ş-or sî dia casa pi brînsi 15 Di la umbra nucilor, Din calja haidusilor. (1926) — Stojca F6rîi, 44. DCXVIII — Haj, murguli, haj[ Pi-o cgastî di plai! Ši oftez aşa di greu? Or îţ pari trupu greu? 5 — Nu-ňi pari trupu tău greu, Da n-i dramu lufig şî rău. — Or şaua ti-ndiasî, Or kinga ti-apasî? — Şaua nu mă-ndiasî, io Kinga nu m-apasî, Da n-i urît năravu tău: Tu mă ţîi legat di gard Şî tu dornj cu mîndra-m pat. Tu siocneşti paharîli 15 Şî ieu roz zabalili, în dai fîn cu ¿ioreli, Ti urăs(c) mîndrili tăli. (1926) — Ion Buşîlî, 22. 314 DCXIX M-oi dusi la Cîmpulung La grazdiu lu Osmân-turc, Sî-i măsor grazdiu di-i lung Di la uşî pîn la fund, 5 Sî-nj-aleg un cal porîmb: Scurt în gît şî lung în trup, Cum îi bun di vitezîi, Sî purâez în lumia mari... — Luncî, luncî, mult ieş(ti) lungî, 10 Mult îeş’ lungî şî nătîngî, Stau doi voinisi sî nj-aziungî!... — Hai, murguli,-m pas cu soari, C-am o mîndrî ca o floari, Cu pară la kiotoari, 15 Ni-aştiaptî cu di mîncari... — Dalei, dalei, măi stăpîni, N-i urît năravu tău: Cîti crişmi sînt în sat, Pi la toati m-ai purtat; 20 Tu siocneşti paharîli Sî ieu roz zăbalili. 9 + /S Cun ţ-î dra(g) cu mîndra-n sîn Şî riiia cu botu-n fîn. Cun ţ-î dra(g) cu mîndra-m pat 25 Şî niia cu traista-n cap. (1926) — Stoica Lepădatu, 29. DCXX Foai verdi di-arsănic, Pi ¿el dial, pi sel colnic Treăj-o mîndrî ş-un voinic: Voinicu treăi cîntîn 5 Şî pi murgu netezîn, Mîndra dupî iei plîngîn, Şî din gur-aşa zîcîn: — Verdi foai trii migdali, Puni-mă, neicî, călări, io Cî nu măi pot di piăioari. Drumu-i lung, şî gloduros, Şî nu posiu merzi pi zios.“ Da nicuţa auza 315 Şî difi gur-aşa spunja: 15 — Mîndruliţî kip frumos, Si tj-aş puni bucuros, Da n-i murgu mititel Nu sufiri doi pi iei; Agia-ňi dusi trupu ňeu: 20 Trupu şî cu armili, Corpu cu păcatili. — Sî ti dusi, neicî, ti dusi Pînă-i ažiuňži rob la turéi: Cu kiâjoarili-m butuši 25 Şî cu mînili-n cătuş! Sî dia domnu Dumnezău Sî ti-nsori di nouî ori Şî sî faéi nouî ficiori! Sî ti măi însori, neic,-o datî, 30 Şî sî faši numai-o fatî.; Şî dim palmi sî-ţ tot cari Apî tulburi ş-amarî; Sî bei, neicî, bei mereu Gîndin la blăstămu neu! (1926) — Stojca Forii, 44. DCXXI — Haiduc sin', haiduc an fos', Si vorges’, nu măi întor(c)... — Cîm pui şaua pi murgu, Spuni-ni: uni ţ-î gîndu? 5 Di ţ-o h'i gîndu la mini, Dumnezău sî-ţ dia mul(t) bini. Ţ-o Ki gîndu-ntr-alti part, Domnu sî-ţ dia răutăţ! (1926) — Vasîli C. Leuştjan, 48. DCXXII — Ňi-a vini’ vremia di ducî Pisti 01(t), la ibovnici; Cî pe-isi m-an săturat Haidušin fărî păcat: 5 Numa tursi-an dărîmat! 316 — Nu ti dusi, neicî, dusi, Cî ti-oi scălda-n lapti dulsi... — Da sî mă scalz şî-n zahăr, Cî rii-am pus şaua pi cal 10 Sî mă duc în al(t) hotar. Şî rii-am pus kisioru-n scarî Sî mă duc într-altî ţari. Şî-rii încălicai di tot Ş-apucai drumu la 01(t). 15 Cîn la Olt, Oltu vărsat: ~ Oltuli, cîni spurcat, Si ¿ii-aşa turburat, Cu plăgii-amestecat, Cu căpestri di voinisi 20 Şî cu săli di cai murzi?... — Măi podar, măi făgădar, Trazi podu măi la vali Sî-n Kii la mîndra-n caii; Cî ţ-oi trazi-un glonţ în kept, 25 Or ti culc, or ti diştept! (1926) — Neculai Soari, 72. DCXXIII — Ş-an zîs: „verdi ş-um mohor,“ Supt um pom di stezărel Frumos doarmi-un voinisel; Şî-i cu sizma di giţăl, 5 Mă duc, maicî, lîngî iei. — Nu tu dusi, fata mami, C-asela-i voinic Zîian, Iubeşti feti di-un an. Iubeşti fetili-n Zîi, io Şî li lasî cu copkii: Cu copkilaşu la braţî, Cu lăcrămioari pi faţî, Cu inima friptî, arsî. (1926) — lNiihaj[ Gavrilî, 23. S17 DCXXIV — Fruñzí verdi di dudâu, Codri, dari-ar Dumnezau Sí ftii pi gíndu ñeu: Sí caz, sí sí putrezâçti, La varí sí nu-fiverzàçti ! 5 C-az’ varí, la vremia ta, Nu ma priñei cu míndra, Sí ma umbres’ cu díñsa. — Fruñzí verdi ç-o lalia, Dragí, nu ma blástama, 10 Cí asta nu-i gina mia, Sí t-í gina dumniata: Cí t-í míndra tiñería S-ái fasi pacat cu ia Cín ai sta la umbra mia; 15 §í ni s-a usca fruñza, Cí-i toatí putería mia. (1926) — loan C. Diacónu, 53. DCXXV1 — Şi iar verdi mărăsini, Codruli frunzî supţîri, Lasî-mă si trec pin tini, Si stau zios la umbra ta, 5 Si mă umbres' cu mîndra. — Ba, fraţi, nu ii-oi lăsa, Ci ţ-î mîndra tineria Ş-ai fasi păcat cu ia Şî s-a usca frunza mia 10 Şî la toamnî ni-a cădia; Haiduâi m-or întreba: „Codruli, un(di) ţ-î frunza“? (1926) — Sînion Ţîrdia, 25. DCXXVI Şî iar verdi-a bobului, Pi "luñca Şiretului Paşti calu Iañcului: 1 Milcovia, 11, 79. 318 Calu paşti, iarba creşti, 5 Iarba-n urmi sî-mpleteşti... — Hai, puicî, la Săverin S-aţînim calia la trin". Trinu tresi şuierîn, Puica rămîni plîngîn io Cu lacrîrii ca mazîria, Măi Herbinţ dicît para. Cu lăcrîriili ca bobu, Măi Herbinţ dicît focu. (1927) — Mâriia Partenii, 46. DCXXVII Lumia zîsi cî sîn hoţ, Cî li-an furat cai tot: li-an lăsa(t) di-o iapî şkioapî Sî-ş cari morţî la groapî. 5 leu nu fur, nu fur riic! îni ieu drumu, sî mă duc... (1927) — Aceeaşi. Dcxxviii — Codruleţ frunzî supţîri, Lasî-mă sî intru-n tini Cu puicuţa dipi mini. — Dar, măi voinisi, voinise, 5 Ti-aş lăsa la umbra mia, Da ţ-î puica tinerea Ş-ai fasi păca(t) cu ia Şî ni s-a usca frunza: Frunza-ni umpli grokili, io Haidusi: grosurili. (1927) —Ion Dânţîş, 18. DCXXIX Ş-an zîs: „verdi trii măslini/* Cît îi, codri, frunza-n tini Şî haiduăi trăies' gini. 319 Frunzuliţî fir mătasî, 5 Cîtu-i codru frunza-ş lasî, Haidiţ, haidu^ei,-acasî, Cî văz: cît an haidusit Averi n-am măi făcut... (1926) — Sîiiion Ţîrdja, 25 CU CUCU DCXXX — Şî iar verdi ş-o lalia, Ia, măi cîntî, cuculi. — Nu măi posiu, voiniculi. — F..-ţ lezia ta di cuc, 5 Tu ies’ cuc, şî jeu haiduc! Di cîm' mama m-a făcut Aviam gînduri di haiduc: Tata m-a trimăs la plug, ’tu-lu-n c.r di meşteşug, io Nu ştiu boi sî-i înziug: Io i-nziug cu coarnili, Iei mă bat cu coadili; Io i-nziug cu coadili, Iei sî-ntor(c) cu coarnili 15 Ca sî-n spargi maţîli. (1926) — Acelaşi. DCXXXI — Cuculeţ cu pana surî, Si tot cînţ îm bătături? Or nu ţ-î inima bunî? — Di n-i bunî, di n-i ria 5 Nu ni-o ştii niminia. Cî di-ar şti-o sineva, Nisi n-ar bia, niii n-ar mînca, Num-ar plînzi, ş-ar ofta. (1926) — Sanda F6rîi, 30. 320 DCXXXII Cuculeţ cu pana surî, Cîntî-n codru, şî răsunî. Cuculeţ cu pana niagrî, Cîntî-n codru, sî dizmiardî... (1926) — Aceeaşi DCXXXIII — Frunzî verdi iarbî niagrî, Cuculi di la dumbravî, Du-ti la puica ş-o-ntriabî: Di si-i tînîri şî slabî? 5 Nu-i slabî di felu ii, Şî-i slabî di doru rieu. (1926) — Aceeaşi DCXXXIV — Şî iar verdi ş-um pelin, Ia, ies (ti), cuculeţ, hain, Di cînţ vara ziumătati Şî ti dusi într-altî parti. 5 Vara gii, vara ti duăi, Mă riir iarna si mînînsi? — Putregai di fag uscat Şî cîn(t) codrului cu drag; Şî beu apî din izvor io Şî cîn(t) codrului cu dor. (1926) — Sînion Tîrdia, 25. DCXXXV — Şî iar verdi di Bănat, Cuculeţ di la vînat, Si-ni cînţ în codru-ngînat ? Or ieş’ di mîndra mînat? 5 Di ies’ di mîndruţa mia, Spuni-nj[ vo vesti di ia, 321 Sî-i trimăţ o iminia C-un galbîn legat în ia: Ia sî skimbi, şî sî-n dia; 10 Sî nu-n facî voi ra, Cî mă duc io pi la ia. (1926) — Acelaşi. DCXXXVI Cîntî cucu di dimul(t) Şî io nu l-am auzît, C-an fos’ la un ziurămîn(t) Pintr-um pustiu di iubit. 5 Şî măi cîntî o rierliţî Sî mă'ntor(c) l-a mia mîndruţî, La pustiu di năroc, Sî pui cătunului foc, Sî arzî cătunu tot, 10 Sî rămîi-o cătuniancî Cari n-i riiia măi dragî... — Ia, măi cîntî, cuculi! — Nu măi pot, băiatuli; — C-an cîntat la Izmail 15 Şî m-am umplu’ di venin. Ş-an cîntat la Dîmboviţa Şî rii-an dezera' guriţa. (1927) — Costantin âjutî, 64. DCXXXVII —- Ia, măi cîntî, cuculi. — Nu măi pot, voiniculi; C-an cîntat la Săverini Şî m-am umplu(t) di venin. 5 Ş-an cîntat la Călăraş, Vide-i-aş pîrliţ şî arş! Ş-an cîntat la Dîmbogiţa Şî ni s-a usca(t) guriţa. (1927) — Ion Dknţîş, 48. 322 DI STRĂINĂTATI DCXXXVIII Frunzuliţî mărăsini, âini-j măi străin ca mini Dicît cucu dim păduri? Da niăi cucu nu-i străin: 5 Cî doseşti, scoati pui, Şî-ş fasi vesini distuj. (1926) — Sanda Forîi, 30. DCXXXIX Frunzuliţî mărăsini, Străinei, Doamni,-s pi lumi: Străinei şî nintrebat, Parc-aş fi om blăstămat! 5 Cu străini beu, mînînc, Sara cu străini mă culc. Pişti noapti mă trezăs(c), Cu străini sfătuies(c). Diminiaţa, cîm mă scol, 10 Întîi plîng ş-apăi, mă spăl Şî mă răzîmu di uşor Şî mă uit în sat cu dor: Cun trec fraţî la surori Şî mamili la fisiori; 15 Soacrili, pi la nurori. Da la mini n-ari sini: Mama-i moartî di trii zîli Şî tata-i plecat în lumi, Nu sî ştii dacî gini... (1926) — Aceeaşi. DCXL Zălui-m-aş, şî n-an cui, Zălui-m-aş codrului: Codru ari frunzî verdi Şî pi mini nu mă credi 5 Zălui-m-aş cîmpului: Cîmpu ari flori ŞÎ iarbî 323 Şî pi mini nu mă-ntriabî... Cîmpu-i plin di jarbî verdi Şî pi mini nu mă credi. (1926) — Aceeaşi. DCXLI Aşa-n vini cîti-odatî Sî mă sui pi munţ di kiatrî, Sî-n văz mamî, sî-n văz tatî. Nu-n văz mamî, nu-n văz tatî, 5 Parcî sin' născu (t) din kiatrî. Aşa-n vini uniori Sî mă sui pi munţ di flori, Şî-n văz fraţ, sî-n văz surori. Nu-n văz fraţ, nu-n văz surori, 10 Parcî sîn’ născuţt) din flori. (1926) — Aceeaşi. DCXLII Foai verdi trii măslini, Inimioarî ca la mini: Numa-n lacrîni şî-n suspini! — Rabdî, inimioarî,-n greu, 5 Cî oftez şî ieu mereu! Cî-i rău în străinătati, Cm' n-ai sorî, şî n-ai fraţi: Tot ti-nziurî şî ti bati. (1926) — Aceeaşi. DCXLIII Ziaba beu, ziaba mînînc, Cî la mîndra nu mă duc. Ziaba stric mîncari bunî, Dacî-s în ţarî străinî! 5 Cî străinu-i tot străin Di 1-ăi băga kiar în sîn. Dorinţa di la străin Ca şî umbra di la skin: Cîn caut sî ti umbreşti io Tu măi rău ti dogoreşti. (1926) — Aceeaşi. DCXLIV Foai verdi rug di muri, Pi sup dial, pi sup păduri Sî dusi-o nevastî-n lumi, Di fricî şî di ruşîni; 5 Cu pruncu nibotezat, Di trii zîli niscăldat Şî di una ni-aplecat, — Taâi, măicuţî, nu măi plînzi, C-aisia-i păduna diasî io Şî ni-aud' hoţî di-acasî. (1927) — Mariia Partenii, 46. DI MILIŢÎI DCXLV — Maşînî cu patru roati, Blăstăma-ti-ar şăpti sati Şî mîndrili meii tgati, Cî tari m-ai dus diparti: 5 N-am părinţ ca sî mă cati Şî ni^i fraţ sî-n scrii cârti. Fraţ îni-am, da ni-s diparti Şî nu po(t) sî-n scrii cârti. (1926) — jMărija Macovej, 21. * DCXLVI — Şî iar verdi trii grănati, Maşînî cu patru roati, Nu mă-fistrăina diparti, N-am părinţ ca sî mă cati: 5 Tata n-i bătrîn, nu poati. Fraţi n-am sî-n scrii cârti: Fraţi am, da îi diparti, Nu pgati sî-ft scrii cârti. (1926) — Sînion Ţirdja, 25. 3Í5 DCXLVII Ş-an zîs: „verdi ş-o ¿icgari,“ Cin an fos’ la răcutari Ieran tînîr: ca ş-o flgari. Da di cîm m-a-ncorporat 5 Ca o cgamî m-am uscat, Gîndurili m-a mîncat! (1926) — Acelaşi. DCXLVIII — Hir-aj, majcî, blăstămatî, Cî nu m-ai făcut o fatî! M-ai făcut ostaşu ţări, Krj-ai mîncat zîlili meii! 5 Cî di cîm m-a-ncorporat N-an dornit o noapti-m pat, Di cît pi pămînt uscat, C-aşa an fos’ blăstămat. (1926) — Acelaşi. DCXLIX Ş-altî foai ş-um mohor, Nj-a vini(t) sjasu sî mori Pi lanţu di trăgători, Şî n-am nisj-un azjutorj 5 Sî-m pui ki^ioru-m prag, Sî mă-ntrebi di ăi zac. (1926) —^on Buştli, 22. DI DOR DCL An sercat sî-ţ trimăţ făli Pi măj mulţi dintri steli. Da nori iii s-a grăbit: Stelilj-au-acoperit. 326 5 rŞ-an âercat sî-ţ trimăţ dor, Dor pi-o marzinî di nor. . Da noru-ni di mila dragî A plouat o noapti-ntriagî... (1926) — Sanda F6rîi, 30. DCLI Şî iar verdi măr gutui, N-am o scaii, sî mă sui Sus, la slava serului, Sî dau drumu dorului 5 Pi faţa pămîntului... (1926) — Mâriia Macovej, 21. DCLII1 Bati vîntu di la vali Şî-ni-adusi dorn pali. Bati vîntu di la dial Şî-ni-adusi doru pal... (1926) — Sanda F6rîi, 30. DCLIII Di ne-i şti, mări, ne-i şti Cît îi di rău-a dori, Tu ne-i faâi noaptia zî Şî la mini ne-i vini... (1926) — Sînion Ţîrdja 25. DCLIV Ş-an zî(s): „verdi di-avrămascî,“ M-aziunsăr-un dor di-acasî Di coplcii şî di nevastî... 1 Ethnos, I \ 212. 327 Dj-ar fii dor di la copfcij, j 5 Sî-tij jeu murgu, şî sî mîj. j Dj-ar iii doru di la tatî, Sî-iij fac murgu numaj apî. Dj-ar iii doru di la mumî, Sî-nj fac murgu numaj spumî. 10 Di-ar tti doru di la fraţ, Sî-Ai mîj murgu pintri braz. Dj-ar iii dor di la surori, Sî-nj mîj murgu pintri flori. Dj-ar ¡hi dor di la nevastî, 15 Sî-nj las murgu sî măj pascî... (1927) — tfihaj Gavrilî, 23. DI INIMÎ ALBASTRÎ DCLV — Cînţî cucu sus pi faii, Rabdî, inimî, şî taăi, Şî ti sui-m pat, şî zaăi, Cî pi toati tu li faâi: 5 Tu li faăi, tu sî li trazi! (1926) — Sanda F6rîj, 30. DCLVI — Trazi, mîndro, şî-n gîăeşti: Codru di si-ngălbineşti ? — Di bătaia vîntului, Di cînticu cucului. (1926) — Igan C. Djac6nu> 53. DCLVI I — Alelej[, fraţi pelini, Da amarî-i frunza-n tini: Ca şî inimioara-m mini! (1926) — SlAion Ţîrdja, 25- 328 DCLVIII — Na, mîndro, inelu neu Şî-1 bagî-n dezitu tău. Şî cîn te-i gîndi la mini, Sî ardî inima-n tini: 5 Tot aşa a ars şî-m mini! (1926) — Acelaşi. DCLIX Şî iar verdi trii migdali, Mă lăsai din djal la vali, Văzîi luna cîn răsări: Da nu-i luna cîn răsări 5 Şî ri-i puju neu călări, Adî-1, Doamni, tot călări, Sî-ni măi trag-o sărutări! Cî di cîn nu m-a văzît Inimioara ni s-a fript: io Iii s-a fript, şî s-a pîrlit Di puiu neu sel iubit! Kjar sî stai s-o cîntăreştj Ni^i-o litri nu găsăştj: Nisi-o litri, nisi-un gram, 15 Niâj-un sfer(t) di kilogram. (1926) — Vasîli Leuştjan, 48. DCLX — Curvî cu dinţî mărunţ, Di trij ani di cîm mă mint, Ş-acu spui cî ti mărit! Măritî-ti cu năroc, 5 liija nu-m pasî di loc! Niş gini, niş rău nu-m pari, Da la inimî mă doari... (1926) — Sanda F6rîi, 30. 329 DCLXI Şî iar verdi ş-o lalia, Săraca inima mia, Mult a măi suferit ia! Ş-a-nseput a mă duria: 5 Nu mă doari cun sî doari, Şî mă doari foc şî zali... (1926) — Sînion Ţîrdia, 25. DCLXII Ş-an zî': „verdi ş-o lalia/' Săraca inima mia, Iar îm prindi-a mă duria... Nu mă doari di-un durut: 5 Da di-um pui si l-am avut. Di-ar măi Iii vun dor di-aşa, Ca iarba m-aş legăna, Ca roua m-aş scutura. (1926) —Ion Buşîlî, 22. DCLXII I Ziaba beu, şî mînînc gini, Puţîn sî prindi di mini. ’tu-i lezia, inima mia Iar însepi-a mă duria! 5 Nu mă doari di dureri, Di foc şî di mîngîjeri, Si di focu-amanti meii: Ni-a pus casa-n delureli, Nu mă poăiu urca la jeli, io Sî-ni văz amantili meii. Băui apî dim Putna, Dim Putna, dim Moldova, Şî-rii-urîi căsîsioara: Găsîi casa putregai, 15 Bătătura, numai scai... (1926) — Sanda F6rîi, 30. 330 DCLXIV — Inimî di putregai, Cum n-am cuţît, sî ti tai, Sî văz în tini ¿i-ni-ai, Di-aşa tari di mă doi! (1926) —■ Ion Buşîlî, 22. DCLXV — Foai verdi păpuşoi, Du-ti, neicî, di la noi; Cî di cîn tu ai vinit, Inimioara hi s-a fript. 5 Cî dacî tu ai măi sta, îm momim’ cî m-ai băga. (1926) — Vasîli C. Leuştjan, 48. DI DRAGUSTI DCLXVI Ş-altî foai ca măraru, Di trii ori potcogii calu Ca sî sui la puica dialu. Suii dialu ziumătati, 5 Căzu potcoavili toati. Da nu-i gina calului, Nisi-a potcovariului, Si-i gina mîndruţi meii C-a pus casa-n dialuri greii. 10 Da nu-i gina nisi-a iei Şî n-i ¿ina tot a mia, Cî m-an dus pria des la ia. (1926) — Sanda Forîj, 30. DCLXVII Foai verdi di măr dulsi, Di trii ori pi-o zî m-aş dusi, Cî n-i murgu-n djal la cruâi. SSl Şî m-aş dusi sî-1 aduc 5 Şî mă-ntriabî di răvaş: Doi mă-ntriabî, doi mă liagî. Şî mă liagî cot la cot Şî-rii dă Ol tu sî-1 înnot... — 01 tuli, Olteţuli, 10 Fasi-ti-ai niagrî sernialî, Tot sî scriu pi hîrtioarî, Sî trimăţ la puica-n ţarî, Sî-ni dia bani di keltuialî Şî cal bun di călării, 15 Sî mă duc îm bătălii. (1927) — Mâriia Partenii, 46. DCLXVIII — Ş-altî foai di trii sepi, Di-ai Iii om, şî ti-ai prisepi: Dragustia di un' sî-nsepi? — Di la oki, di la sprînseni, 5 Di la buzî supţîreli, Vara: dim busîioc verdi; Iarna: din sat di la feti... (1926) —. Sanda F6rîi, 30. DCLXIX — Hiri-ai, neic,-afurisit: M-ai învăţat la iubit! Cî ieu pînî nu iubiam, Mă culcam, mă hodiniam. 5 Da acuş, di cîn iubes' Mă cul(c), nu mă hodines': Cu păreţî mă munses' Şî la tini mă gîndes\ (1926) — Sînion Ţîrdia, 25. DCLXX — Frunzuliţî foj di fazi, Sî ti faâj, grîuli, fasj Ca jarba pintri copaci. 332 Sî stai gini la prigit 5 Ca şî mîndra la iubit. Sî ttii bun la săâerat Ca mîndra la sărutat. C-aşa-i rîndu feţilor, Cum îi rîndu merilor: 10 Cît îs meri mititeii, Stau pi crangî, frumuşăli. Dacî cres(c), hi sî-nkirâes(c), Cad pi zios, şî putrezăs(c), Nimănui nu trebuies(c)... (1926) — Sanda Forîi, 30. DCLXXI Šini n-ari norošel, Sî moarî di mititel! Šini n-ari noroc, n-ari, Sî moarî di fatî mari! (1925) — Mâriia Macovej, 20. DCLXXII Pisti toati satili îi sănin ca laptili; Numa pisti satu neu Sî rîdicî un nori greu. 5 — Sî ti duši, badi, cu iei, Uni-a sta noru sî stai, Altî mîndruţî sî n-ai; Cî mîndruţî ţ-an fost ieu Lăsatî di Dumnezău... (1925) — Aceeaşi. DCLXXIII — Ş-an zî': „verdi trii migdali/1 Hai, murguli,-m pas măi mari, S’ažufižin la sat cu soari! Am o mîndrî ca o floari: 5 M-aştiaptî cu di mîncari, 333 Cu oki negri pi feriastî, Cu ocuţa plinî, rasî, Cu găina friptî, grasî, Cu cotili pi zăplaz, 10 Cu lacrima pi obraz“. Di diparti mă zăria, ¿ios, pi scări cî sî didia Şî la fugî rii-alerga, Calu di dălog lua 15 Şî la graz' cî ni-1 baga, Fîn şî orzîşor îi da, Pi mini-n casî mă poftia Şî masa cî ni-o punia: „Ia, puiuli, di mînîncî, 20 Cî ni-ai iii verdi di muncî!“ îmbucai di douî ori Şî-ngiţîi di nouî ori. Măi îmbucai di-o-mbucăturî, Sî făcurî clisî-n gurî... 25 — Ia masa, cî nu mînînc, Adî-rii Negru, sî mă duc La puicuţa di dimult, Cî nu-s cîni sî ni-o uit Şî-s voinic sî ni-o sărut. 30 — Du-ti, puiuli, ducu-ţ doru, Cun duâi vîntu mohoru! Du-ti, puiuli, ducu-ţ nila, Cun duâi huliu găina! Du-ti, puiuli, n-ai pleca: 35 Aziunzi-ti-ar nila mia Un’ ţ-o Iii calia măi gria! Aziunzi-ti-ar doru neu Un' ţ-o itii priporu greu! — Ş-an zî': „verdi ş-o lalia,“ 40 Asta ri-i dragustia mia... — Pi cal ri-ei încălica, Calu vi s-a poticni, Drept în gît cî ti-a trînti, Mîna stîngî sî ţ-o-nfrîngî 45 Şî pi driapta sî ţ-o rupî, Sî ţîi frîu cu dinţî, Sî mîi calu ca muţî! (1926) — Vasîli Leuştijan, 48. 334 DCLXXIV Cucuruz pi vali-n sus, Duminici pi la prînz Frumos ibovnic ni-am prins... Nu l-am prins în tot di-adins, 5 Si l-am prins într-o-năercari Ca sî-1 văz si liiiri ari: Di-ar avia vo iftiri buni, leu l-aş măi iubi vo luni. Di-a avia o ftiri ra, 10 Păca(t) di dragustia mia! (1927) — Sanda F6rîi, 31. DCLXXV — Frunzî verdi mărăsini, Cautî, puicî, di mini, Si nu prinz vo năluăiri. Cin’ ni-oi prindi vrun năluc, 5 îni pui şaua, şî mă duc... — Stai, puiuli, nu ti du£i, Cî ti-oi scălda-n lapti dulăi... — Sî mă scalz tu şî-n zahăr, Cî hj-am pus şaua pi cal... (1926) — Vasîli C. Leuştjan, 48. DCLXXVI — Frunzî verdi fir di nalbî, Răsai, lunî, măi digrabî, Sî sî vazî pi livadî, Sî cosăs(c) pelin cu iarbî, 5 Sî-i dau mîndri sî-n disfacî. — Disfă-ni, mîndrî, s-ei făcut Şî-n dă drumu sî mă duc: Sî mă duc la Cîmpulung, C-acolu-i drumu măj lung. (1926) — Ioan C. Dj[ac6nu, 53. 335 DCLXXVII Şî iar verdi di-alunii, Nu-s bun niâi di-o mesării, Si-s bun numa di una: Cî di-acuş, dac-a-nsăra, 5 Şî badia s-a mîneca Pişti dial, la mîndra mia, Sî-i aştiarnî rokiţa, Sî-i săruţi guriţa. (1926) — Sîriion Ţîrdia, 25. CÎNTIC DI 2ALI DCLXXVIII Şî iar verdi di-alunicî, Mă uitai din dial pi luncî: Văzîi lunca-mpodogitî Cu flori şî cu pălănidî; 5 Ş-o căsuţî mititicî, Cu streşina lătăţîcî, Cu şîndila mărunţîcî Ş-o nevastî frumuşîcî Sî lupta cu moartia-n furcî: 10 — Stai, moarti, nu mă lua Şî ti du la soacrî-mia. Soacrî-mia-i fimeî ra: Şădi-m pat, şî toarsi-m poali Şî-ntoarăi voinici din caii 15 Şî pi neică di călări. (1927) — Mârija Macovei, 22. DCLXXIX — Busîioc, nu t-ei măi fasi Şî sămînţî n-ăi măi coaâi, Cî pintri sămînţa ta S-a stîrnit dragustia mia! (1925) — Sanda F6rîi, 29. DC LXX X1 — Ascultî-mă, tu, măi fraţi, Sî-ţ spui patirii di păcati, Cî lj-am pătinit pi toati: Cî dj-o boalî zaéi, ti scoli, 5 Di dragusti zaéj, şî mori... Şî di bgalî ti usuéi, Di dragusti ti oftiéi ! (1925) — Aceeaşi. DCLXXXI Şî jar verdi trii zriiseli, Uitî-ti la éer, măi veri, Sî vez felu vetî meii, în si stări trajesc jeu: 5 Az măi gini, minj măi rău. Pintr-o curvî di muieri Ni-am urît zîlili meii: O zî bunî, zăsi răii. (1927) — tiihai Gavrilî, 23. DCLXXXII Cît îi omu tinerel, Sî ţîni doru di ¿el. Dacî omu-mbătrîneşti, Păru-n cap i sî-nnăl^eşti, 5 Mustaţa sî-ncărunţăşti, La dragust’ nu sî gîndeşti. (1926) — Içan C. Djacônu, 53. DCLXXXIII 2 Frunzuliţî izmî niagrî, Dragustia di éin' sî liagî Nu-j rămîni mintia-ntriagî. 1 Cf. text. DCCXIV. 2 Cf. text. DCCXXV. 337 Cî di mini s-a legat 5 Ca fasolia di harag. Fasolia ari soroc: înfloreşti, fasi bob, Dar io n-am avut noroc... (1927) — Sanda Forîi, 31. DCLXXXIV1 Ş-altî foai di trii foi, Aş da dragustia-napoi; C-an luat-o cu mínili, Ş-aler(g) cu kisioarili... (1927) — Aceeaşi. DCLXXXV Uni şădi dragustia, înfloreşti pažîştia. Uni şădi urî tu, înegreşti pămîntu ... (1927) — Aceeaşi. DCLXXXVI Urît ni-a fost urîtu Şî n-i traiu cu dînsu! Di urît mă duc di-acasî Şî urîtu nu mă lasî. 5 Di urît mă duc în lumi Şî urîtu, dipi mini... — Fuži, urîti, di-acolia, Cî ni-ai mînca(t) puteria! (1927) — Aceeaşi 1 Cf. text. DCCXII. 338 DCLXXXVII Mărigara ţăsî pînzî Şî Ion rij-o strigî-n frunzî. Da Mărioara zîăja: — Taăj, Ioani, nu striga, 5 Cî tj-audi majcî-mja Şî ni stricî dragustja: Dragustia di-un an ş-o vârî Ni-o stricî maica-ntr-o sarî... (1926) — Sînion Ţîrdja, 25. DCLXXXVIII — Şî iar verdi sălâioarî, Ştii tu, dragî Mărioarî, Ginili di astî vârî Cín dorňiam pi prisp-afarî 5 Şî»ţ luam batista ta, Mă spuniai la maicî-ta? Maicî-ta-i fimei ra: Şî ni-a strica(t) dragustia... (1926) — Acelaşi* DCLXXXIX — Şî iar verdi ş-o sîpicî, A dracului noapti: nicî! Sărutî-mă, Ionicî... (1926) — Acelaşi. CDXC Şî jar verdj-a bobuluj, Sî nu-j crez flăcăului, Cî flăcău-j mari cîni: Pişti şăpti djalurj gini 5 Cu batista cu aluni... (1926) — Acelaşi. 339 DGXCI Şî iar verdi di-alunicî, Sî ti-nnesi, măi Ionici, Ci m-ai jubit pria di nici! Cin în tăi m-ai sărutat, 5 Ni-ai vorgit di măritat, Şî io, proastî, ti-an lăsat: Ti-an lăsa'(t) cu gustu rieu, Ş-acuma an căzî'(t) rău. (1926) — Acelaşi. DCXCII1 Hi-ţ-ar spiţăriia-n casî Şî sî nu ti lecmascî! Cîn ţ-o iii, mîndro, măi Şăpti doftun lîngî tini! 5 Cîn ţ-o hi, mîndro, măi rău, Zăsi poki la capu tău! Şî din cart sî-ţ to(t) setiascî, Sî nu ti măi lecuiascî! (1925) — Mâriia Macovei, 20. DCXCIII 2 — Şăpti nii di fransi îm pungî La dofturi sî nu-ţ aziungî! Cîn ţ-o iii, badio, măi gini, Şăpti dofturi lîngî tini! 5 Cîn ţ-o Iii, badio, măi rău, Zăsi poki la capu tău! Din cart mereu sî-ţ setiascî, Măi ray sî ti zăpăsiascî! (1926) — Sîriion Ţîrdia, 25. 1 Ci. text. DCXCIII. 2 Milcovia, 11, 75. 340 DCXCIV — Hai, mîndro, sî ni luăm, Amîndoi ni sămînăm: Şî la oki, şî la sprînseni, Ca doi porungei îm peni. (1926) — Acelaşi 14. TULNlSl DI HAJDUâlI DCXCV — Foai verdi trii scumpii, Ianculi, di uni gii? — Di la tîr(g) di pişti Zîi. — Ianculi, s-ei tîrguit ? 5 — Măi mul’ lucruri di ninic: Sinş, şăsî oca di plumb Sî duc la băiet în crîng; Cî băieţî-s fărî minţi: Prăpădes(c) gloanţî cam mulţi, io Frunzî verdi trii zmiseli, Sî intru-n codru cu ieli, Sî-ni-apuc pi potiseli... (1928) — Vasîli Pîrvu, 32. DCXCVL — Frunzî verdi ş-o năgarî, Surioarî căprioarî, Scoalî-ti-n douî k'isioari Şî-n roadi codru pi poali: 5 Roadi poala codrului, Sî văz matca Oltului. — Oltuli, cîni turbat, Si gii mari, turburat? Or la munţi ti-a plouat, io Or malu s-a dărîmat, Di gii tari turburat, Cu plăgii-amestecat, 341 Cu plăgii, şî cu butusj, Cu căpestri di cai mura, 15 Cu capi ti di voinisi? La milzocu Oltului Văzui kica voinicului Şî săltariu surului. — Oltuli, Olteţuli, 20 Săca-ţ-ar pîraili Şî tgati izvoarîli, Sî rămîi ketrili, Sî tre(c) cu kisioarili, Sî-n suni potcoavili, 25 Sî m-auzî mîndrili; Mîndrili sărmanili, C-an trăi(t) cu dînsîli Ca cu surioarili. (1926) — Acelaşi. DI DRAGUSTI DCXCVII Şî iar verdi ş-o lalja, Puiuli, cîn ăi pleca Sî dai pin grădina mia, Sî-ţ dau flori şî dragustia 5 Şî din sîn si-oi măi-avia... Sî ti sărut odatî bini, Sî ţîi trii ani di zîli. (1926) — Ion Bulimeă, 24. DCXCVIII — Şî iar verdi bob năut, Ti du, dor, pi sup pămînt La mîndruţa-n aşternut! De-i găsî-o supăratî, 5 S-o sărut, doruli,-odatî. De-i găsî-o kefuin Şî cu alţî vesălin, Sî ti sui Pi~° rămuna, Sî blăstîmi cît ăi putia: 10 Sî arzî păreţî ii Cum ardi ficaţî mii. 342 Sî arzî casa pi ia Cum ardi inima mia... (1926) — Acelaşi. DCXCIX Şî iar verdi trii spanasi, Di-ar fi noaptia trii conasi M-aş dusi,şî m-aş întoarsi. Da i noaptia di-un conac 5 Şî n-aziung pi un(di) ri-i drag. (1926) — Acelaşi. DCC Frunzuliţî trii spanasi, Di-ar fi noaptia trii conaăi M-aş dusi, şî m-aş întoarsi Pi la mîndra cari-m plaii. 5 Dar îi noaptia di-un conac Sî n-aziung pi un (di) n-i drag. Sara plec, sara mă-ntorc, Diminjaţa sîn’ la loc La pustiu di soroc, io Sî ziuri cătunu tot Cî nu m-am mişca(t) din loc... Trii drumuri încrusişati, Trii surati îs ¿ertati Cî nu li-am iubit pi toati... (1927) —Ion Ilii, 19. DCCI — Mînî, Viţî, cai bini, Nu ti mta-n oki la mini! Oki mei: ca murili, înverzăs(c) pădurili. 5 Oki mei sîm* măritat Şî nu-i dau pi la băiet. (1927) — Costantin Alisăndrescu, 19, 343 DCCII — Şî iar verdi matostat, Si stai, Giţî, supărat? Se-i serut, şî nu ţ-an dat? Me-i ¿erut pîni cu vin, 5 Io ţ-an da(t) drumu la sîn. Me-i seru(t) pîni cu sari, Io ţ-an da(t) drumu la poali... (1927) — Acc DCCIII — Fă-mă, Doamni,-un val di beti Şî m-aruncî întri feti. Fă-mă, Doamni,-um bulz di unt Sî mă duc pi sup pămînt 5 La puicuţa di dimult, Cî nu pośiu ca s-o măi uit; Sî-i văz piśioarili Cum li skimbî iepili. (1927) — Ion Ţuţu, DCCIV — Lipovan cu vinu bun, La se-i tras căruţa-n drum, Di n-ai tras-o la o casî Uni-i nevasta frumoasî, 5 Cî bărbatu-i dus di-acasî?... Trazi-o brazdî, trazi douî, Şî cu oki la cărări: Vini duda cu mîncari. — S-ei adus, dudo, di mîncari? io — Mălai crud cu usturoj. — Du-ti, dudo, înapoi, Mîncaria nu-i pîntru noi, Şî-i pregătitî pîntru voi“. Trazi-o brazdî, trazi douî 15 Şî cu oki la cărări, Vini puica cu mîncari: O găinî friptî-n unt Şî rakiu di pişti Prutf 344 — Adî-ţ gura, s-o sărut, 20 Cî mîncarja nj-a plăcut... (1927) — Acelaşi. DCCV — Ş-an zîs: „verdi ş-o sămii", Păsăricî ¿enuşîi, Zbgarî la Mania-n vii, Spuni lu Ion sî vii, 5 Cî iei ştii dragiistia: Dragustia-i un lucru mari, Nu-ţ dă pasi la mîncari, Nisi-odihnî la culcări... (1927) — Acelaşi. DCCVI Şî iar verdi sălăioarî, S-a supărat Giorgi-asarî: — Iartî-mă, Giorgi, mă iartî, C-am uita(t) pQarta-ncuiatî 5 Şî perdiaua rîdicatî, Şî uşa puţîn crăpatî. — Stau di-un sias, şî bat la poartî: Căţăluşa ¿ia bălţatî M-a alergat ograda toatî io Şî grădina ziumătati, Şî tu dorni, dorniri-ai mgartî! Dă-i căţăli sî mînînsi Covrizei cu lapti dulsi! (1927) — Neculai Njagu, 23. DCCVII — Fa leliţî, une-i mas, Di aj[ sămni pi obraz? — Am mas, neicî,-ntr-o grădinî Şî m-a muşcat o albinî... 345 5 —Ţ-or cungaşti sămnili Flăcăi şî fetili... (1927) — Ion Bindârju, DCCVIII Şî iar verdi ş-o sîpicî, Sini ari ibovnici, Mult îi pari noaptia micî Şî plapuma uşuricî. 5 âini-a avut, ş-acu n-ari, Mult îi pari noaptja mari Şî plapuma gria-n spinări. (1926) — Ion Bulimei, DCCIX Şî iar verdi ş-o săcarî, Drag rij-a fos(t) noaptia di vâri Cîn dorm nevestilj-afari Şî bărbaţî-s duş la plug, 5 Io rămîj sî li sărut. (1926) — Ace DCCX Şî rii-a spus frunza di vii Cî dragustia nu-i moşii: Cî dragustia cari-o ştii I-o negustorii. 5 Şî ni-a spus ¿ia di tiraz Cî dragustia-i cu năcaz. Şî ni-a spus şî sia di fag Sî iubes(c) si-m ieşti drag. (1926) — Ace 346 DCCXI Foai verdi trii granati, Io sîn' siobănaş, măi fraţi: Oili-s în sama mia, Li-oi da toamna cîn oi vria. 5 Oili cî di-a k'eri, Li-am mînca(t) cu mîndrili... (1926) — lăutarju Culai Stansiu, 50. DCCXII Di trii ori zîc: „foai verdi“, Numa sini-n ştii, -n credi La patima si mă vedi. — Foai verdi bob năut, 5 Dragî, io nu ti-an crezut: An da(t) dragustia-mprumut.; Ş-an dat-o cu mîna mia, Ş-acu aler(g) dipi ia: Nu măi posiu kisioarili io Tot suin dialurili, Căutîn dragustili... Foilianî ş-o lalia, Colia-n vali-ntr-o vîlsia Găsîi şî dragustia mia... (1926) — Acelaşi. DCCXIII — Foilianî odolian, Dragî, pin’ nu ti iubiam Uni mă puniam, dormiam, Şî la tini nu gîndiam. 5 Dragî, di cîn ti iubes* Nu poăiu sî mă hodines’: Pişti noapti mă trezăs’, Pui mîna sî ti găsăs’ Şî măi rău mă zăpăses', io Uşa nu ni-o nemeres,>.. (1926) — Acelaşi. 347 DCCX1V Foilianî trii zmiseli, Sîn’ dragustili rău, măi veri: M-a usca(t) dipi piăjoari Ca um muc di luminări! 5 Răii sîn frigurili, Măi răli-s dragustili: Cî frigura ti beşîcî Şî dragustia ti usucî, Nu-ţ gini gîndu di muiicî. (1926) — Acelaşi. DI STRĂINĂTATI DCCXV Şî iar verdi mărăsini, Io plec, sătuli, din tini, La duşmani li pari bini. Numa riii-m pari rău 5 Cî mă duc din satu meu. Şî mă duc în ţărj străini Uni nu cunos' pi nimini: Numa murgu di sup mini, C-aăela-n voieşti bini. io Io mă duc, şî iar mă-ntor(c), Ca sî pui satului foc! (1927) — Ion Bindărju, 22. DCCXVI — Şî iar verdi di doi nui& Ti du^i, pmuli, ti dusi, Da pi mini cui mă laş? — Şî iar verdi mărăraş, 5 Ti las, puicî,-n satu meu, Verdi ş-un dudău. Da măi râu, puicî, di mini, Cî mă duc pin ţări străini. Şî mă duc din ţarî-n ţarî, io Cu pînia la supsîoarî. (1927) —Ion IlU, 19. DI INIMÎ ALBASTRÎ DCCXVII — Of, bati-l-ai, Doamni, di of, Cî ńii ńj-aj da(t) di of! Di la of ¿o n-am nińic: Niş pagubî, niş cîştig, 5 Numa inimioara-n stric. (1928) — Vasîli Pîrvu, 32. DCCXVIII Foai verdi bob năut, Mă uitaj spri răsărit: Văzîi primăvara vinin Şî zăpada petesin, 5 Fetili-n frunzî cîntîn. N-aş iii măi îmbătrînit Di tram si l-an trăit: Si garoafi m-am iubit Ş-acum cu oki mă uit io La smda di pi pămîn(t) Cî(t) di mari s-a făcut. (1926) — Acelaşi. DCCXIX — Iarnî, iarnî, mama nęastri, Ia zăpada di pi coastî Şî bruma di la feriastî! Iarna-i gria, nevasta-i ra, 5 Vai di măiculiţa mia! Iarna-i mari şî zergasî Şî nevasta-i hărţăgoasî, Vai di măiculiţa noastrî! Bati-ti-ar focu di iarnî, io Ricaş bunî di cu toamnî! Şî-n k'icaş îm primăvarî, Ca sî-m moarî ¿itili, Tgati do^itoaśili, Sî-n rămîi şkioapili, 15 Si-ńi-umpli hîrtoapili, Sî mă urascî mîndrili. 349 Foai verdi lilijac, leu ţăpoju, plec la ţarc, Cîn la ţarc: fîn nu-i di ljac... 20 Vaj[ di mini, si sî fac? Cî-nliig ţăpoiu-n zăpadî: Gitili sî strîn'(g) grămadî. înftig ţăpoiu-n gunoi: Cxitili sî strîm'(ng) porcoi. 25 Uni vez cîtj-un tufoi, Tot îţ pari cî-i porcoL.. — Haidiţ, veri, sî cosîm, Cî ştii iarna si păţîm: Cî dărîmăm vasilor 30 Din vîrfu copacilor". Foai verdi Hir mătasî, leu ţăpoiu, plec acasî. Ş-an zî(s): „verdi trii zniăeli," Ies afarî sî tai lemni: 35 Pui toporu pi şurâeli, Bag mînili-n sîn la keli, Mă ui(t) la gitili meii: Vai di păcatili meii! Foai verdi tiriplic, 40 Cum măi z£iar-un giţăl nic, Sî-m ieu drumu, sî mă duc! Foai verdi ş-o lalia, Cum măi zgiarî Bălaia, Ni sî zdrunâinî carnia! 45 Foai verdi ş-un lipan, Cum măi zgiarî Bolocan, Parcî n-a mînca(t) di-un an! Şî măi ieşti Tălăşman: N-a rămas nisi-un siocan! (1926) — lăutarju Vasîli Pîrvu (Botiţî), 70. VALJA-SĂRII DI HAJDUâlI DCCXX Pişti dial, pişti colnic Tresi-o pruncî ş-un vornic: Voiniielu şuierîn, 350 Pi murguţu-i hăulin. 5 Jar pruftcuţa susk'ina Şî difi gur-aşa zîăja: — Ia-mă, bădiţi, călări, Cî nu măi po£iu di kiâj[oari! Drumu-j[ lung, şî glodoros, 10 Şî nu posju merzi pi zjos. — Lua-tj-aş, dragî, bucuros Da ri-i murgu mititel, La kisjoari supţîrel: Agia-rii du£i trupu neu, 15 Trupu cu păcatili, tfiilocu cu armili. — Apîi, sî ti du£i, bădiţi, dusj Pîn-ăi cădia rob la tursi: Cu kisioarili-m butuăj 20 Şî cu mînili-n cătuş. Sî ti-nsori di nouî orj Şî sî fasj nouî fiâjorj: Ij sî triacî şuierîn Cîn tj-or auzî plîngîn. 25 Sî ti măj însori-odatî Şî sî fasj[ numa o fatî: Ja sî-ţ cari, sî-ţ tot cari Apî tulburi ş-amarî; Sî ti ştii orşîsini 30 Cî-i blăstămu di la mini. Şî sî ştii orşîcari Cî-i blăstăm di fatî mari. (1927) — Victorija Jerimija, 17. DI DRAGUSTI DCCXXI — Copk'iliţî di la munţi, Di ¿i fa6i păru pi frunţi, Cî ţ-a işît vorbi mulţi? — La' sî-ni iesî, cî nu-m pasî: 5 M-a făcu' maica frumoasî, Sî stau cu boierj la masî, Şî primarju nu mă lasî. Şî-rii iubii-un dorobanţ, Şî-n făcu salba di-un sfanţ: 351 io La Ailiocu sfanţului: Kipu dorobanţului. Şî-ni iubii-un grăiniserm, Şî-rij făcu salba di-un felju: La nilzocu felfului: 15 Kipu grăjniseriului. (1927) — Nicu Ierimija, 20. DCCXXII — Fisioraş di om bogat, La nevesti s-ej cătat? — Nevestili m-a kemat Ca sî-n dia zahăr kisat, 5 Cu măsăli-amestecat... (1927) — Acelaşi. DCCXXIII Foai verdi ş-o lalia, Cum n-oi plînzi, ş-oi ofta: Cîn ieu văz iubita mia Pi braţîli altuja, 5 Sărutîndu-i guriţa ? Cuţît n-am îm mîna mia: Pi-amîndoi i-aş înziungia — Şî pi dînsu, şî pi ia; Sî sî ducî vestia-n ţari io Cî s-a usis o fatî mari. Şî sî miargî vestia-n tîrg Cî s-a uăis un voinic. (1928) — Sandu Bhnu, 21. DCCXXIV ‘ Cît oi iii, ş-oi măi trăi, Fatî mari n-oi iubi: Fata mari sî măritî, Ti lasî cu inima friptî. 1 Cf. text. DCCLXIX. 352 5 Da măj gini-o nevestici, Ci dă guriţa far di frici. (1928) — Acelaşi. DCCXXV Şi iar verdi-aluni, fragi, Dragustia di sin si Hagî Si nu-ţ pai lucru di şagî: Ci di mini s-a legat, 5 La gria boalî m-a băgat! (1928) — Acelaşi. DCCXXVI Frunzuliţî ş-o lalia, La sia casî di colia Acolu-i mindruţa mia. Sini-o zişi si ni-o ia, 5 Dumnezău sî nu j-o dia! (1928) — Acelaşi. DCCXXVII Urcîn la mindruţa dialu Ni s-a dispotcogit calu. Da nu-i gina calului, Nisi-a potcovarmlui, 5 Si-i gina mindruţi meii, C-a pus casa-n dialuri greii. (1927) — Victorija Ierimij[a, 17. DCCXXVIII — Frunzi verdi măr rotat, Măi l'ăieti-amurizat, Nu-n Uni drumu-ncurcat, Ci io nu-s di măritat. 353 5 Kiar di mărita(t) sî liiu, leu în samî nu ti ţîu. (1927) — Gah'iţa âjocan, 18. DCCXXIX — Frunzuliţî lemn uscat, Puiuli, ti-am aşteptat Şî cu foc, şî cu luriinî, Şî cu dor di la inimî. 5 Dacî-i zăbogi măi mult, Nu mă găsăşti pi pămînt, Si mă găsăşti îm mormînt! Dacî-i zăbovi o lunî, Mă găsăş(ti) pi C™P nebunî... (1927) — Ion Iftini Toma, 30. DCCXXX — Asarî, pi vremia asta, Ti prigiam pi la feriastî: Tat-tu, mă-ta ti ¿erta Ş-un frăţîor ti pîra: 5 Cî tu ieşti iubita mia. Dacî ţ-î vorba di-aşa, Hai sî stricăm dragustia Şî sî-nkidim uliţa Cu mărăsini şî pelin, io Sî nu ni măi întîlnim: Sîmbîta numa odatî, Duminica zîua toatî, ÎÎercuna di douî ori Şî ¿ioia di nouî ori... (1927) — Fl^arja RăbSga, 50. DCCXXXI — Şî iar verdi măr tostat, Si stai, neicî, supărat? S-eJ âerut şî nu ţ-an dat? 354 Tu-rii sei pîni şî cu gin, 5 leu ţ-an da(t) drumu la sîn... Tu-ni sej pîni şî cu rieri, leu ţ-an da(t) buzîli meii... Cî rii-a spus frunza di gii Cî dragustia nu-i moşîi, io Dicît o negustorii: La-nseput, cu bucurii; 'n urmî, sfadî şî urzii... (1927) — ion Nirăuţî, 25. DCCXXXII Di la primării-n sus Toati lăntili s-a stîns; Numa la mîndruţa mia Ardi lampa ca o stja, 5 Cum ardi inima mia, Cî mă tot gîndes(c) la ia. — Cî tot gîndin, ţaţo, la tini N-a rămas carni pi mini: Nisi-o litrî, niăi-un dram, io Niâi măduvî pi sjolan... (1927) — Acelaşi. DCCXXXIII Sini ari dor pi lumi, Ştii luna cîn apuni... Sini ari dor şî zali, Ştii luna cîn răsări 5 Şî noaptia cît îi di mari... Sini ari ibovnici, Mult îi pari noaptia nicî Şî plapuma uşuricî... (1927) — Acelaşi. DCCXXXIV Di-ar fii noaptia trii conasi, M-aş dusi şî m-aş întoarsi Di la mîndra cari-ni plasi. 355 Dar íj noaptia di-uñ conac 5 Şî m-apucî zíua-ñ sat: Pi uliţa strîmtisicî Cari dusi la ibovnici, Şî cîni cî mă míníñcí! Cî ieu gini n-am intrat 10 Ş-a mers vestía toatí-ñ sat. (1927) — Ace DCCXXXV Fgai verdi-a dorului, Lung îi drumu codrului, Dar măi lung i-a dorului: Drumu codrului sî gatî, 5 A dorului: nisiodatî! (1927) — Nicu Jerimija, DCCXXXVI — Cin, mîndro, sî ti sărut, Ca sî nu ti ujt curîn(d); Cî pi sini-añ sărutat, O vârî nu m-a uitat... (1927) — Ace DCCXXXVI I Şî iar verdi di trii sepi, Dragustia di uñ(di) sí-ñsepi? Di la oki, di la spríñéei^i, Di la buzî suptíreli, 5 Di la gîtu cu mărzeli... (1928) — Sanda Bânu, DCCXXXVIII — Foai verdi, fgai latî, Si dragusti-aviam odatî Crediam: moartia ni disparti. 356 Da duşmanu-afurisît 5 Intr-un sias ni-a dispărţît: Nu cu pari, nu cu nuieli, Numa cu vorbili răii... (1927) — Ion tfirâuţî, 25. DI MILIŢII DCCXXXIX Şî iar verdi nucî sacî, Mîni tot răcuţî pliacî: Merg părinţi sî-i petriacî. Da pi mini n-ari sini: 5 Maica-i moartî di trii zîli Şî tata s-a dus în lumi... (1927) — Acelaşi. DCCXL — Şî iar verdi vioria, Mîndrî, cin ăi căpăta Scrisoari dim mîna mia, Scrisî din Ungarija, 5 S-o iei, mîndrî, sî seteşti Vorbili milităreşti. S-o seteşti, mîndruţo,-n£et, Sî rămîi cu doru-n kept. Sî n-o seteşti, mîndro, tari, io Sî hi ti-aziungî duşmani. (1927) — Acelaşi. DCCXLI Şî iar verdi lem(n) di brad, Omu cari-i răformat Zacî nouî ani îm pat, Nibăut sî nimîncat 9 5 Şî di nimini căutat ! Sî nu vazî soarili Cun nu-n văz io njamurli! 357 Sî nu vazî niéj[ luna Cun nu-n văz ieu muma! (1927) — Acel DCCXLII — Şî jar verdi măr rotat, Spuni, mîndr,-adivărat: Sini ni ti-a sărutat Cît am fos' mobilizat 5 Astî vârî pim Banat? — Şî iar verdi ş-o lalia, Neicuţî, di m-ăi credja: Di cîn te-j dus dumneta N-an da(t) gurî la niminja. 10 Da asari, la fîntînî, Un solda(t) m-a strîns di mînî Şî m-a sărutat în gurî... Sî mă ierţi Dumnezău Cî l-an săruta(t) şî jeu... (1928) — Sanda Bânu, 16. VÀSÎI DI HAJDUâlI DCCXL1II Fçai verdi di éiucoari, Colia-n vali, mai la vali, Iesti-o criçmî mari, mari: Ginu-i bun çî oca-j[ mari, 5 Crismàrita-i slutî tari; Bia kjaburi di câlari Sî sârasi din kiéioari... Foai verdi di sîpicî, Colja-n vali, pi sia luncî, 10 Iesti-o criçmî nid, nicî: Ginu-j râu çî oca-j[ nid, Criçmàrita-i frumuçîd, Bja kiaburi di beçîcî Çî sàraéi di usud... 358 15 Bia Verzian şî cu Ketrian, Şî cu Giţî Roşcovan: — Bia, bia, bia, Verzeni, bia, Bia, bia, bia, da nu pria bia, Cî-i potira cît colia! 20 — La' sî fiii, bat-o crusia, Cî cum ieşti,-aşa s-a du£i! Cî nu sim’ babî cu consiu, Cît potira sî nu posju! Şî nisi fimei cu cîrpî, 25 Di potirî sî am fricî! îs haiduc cu comanac Verdi, ca frunza di fag, Ştiu potiri si sî-i fac. (1928) — Ivan luga, 65. DI DOR DCCXLIV Frunzî verdi di mătasî, M-a aziuns un dor di-acasî Di copkii şî di nevastî. Di nevastî nu-rii pria pasî, 5 Sî-rii măi las murgu sî pascî, Di copkii n-i inima arsî! Di-ar fti dor di la copkii, Sî-ni pui şaua şî sî mîi. Di-ar iii dor di la vecini, io Sî-ni fac murgu numai crini. Di-ar fti dor di la surori, Sî-ni fac murgu numai fl°ri-Di-ar fii doru di la fraţ, Sî-rii fac murgu numai braz. 15 Di-ar fii doru di la tatî, Sî-rii fac murgu numai apî-Di-ar fii doru di la mumî, Sî-rii fac murgu numai spumî. (1928) — Ion Matej, 76. 359 DI DRAGUSTI i DCC XLV Foai verdi trii zniseli, Di-ar avia lelja puteri M-ar fasi o tabakeri Ş-ar punj-o în sîn, la keli; 5 Ş-ar umplja-o cu tabac Ş-ar ţînj-o în sîn cu drag. (1928) — Ion Acsănti, 70 DCCXLVI — Frunzî verdi mătrăgunî, Mînca-ţ-aş limba din gurî, 1 Cî tari-i dulsi şî bunî! (1928) — Acelaşi DCCXLVII — Foai verdi iarbî grasî, lÎj-aj foş(t), leii, bucuroasî Sî mă vez sara pin casî, Ca um păhărel pi masî! (1928) — Acelaşi, DCCXLVI II — Spuni, leii, vrej[, nu vrej? Nu mă ţînia-n drum sî kej: La vamî mă roagî trei, ; Cu pgala plinî di lej, 5 Şî-n dă loc şî di bordei... (1928) — Acelaşi. 360 DCCXLIX Foai verdi mărăsini, Sini n-ari dor pi lumi, 6ii, sî ia di la mini: C-am un dor ca un izvor 5 Şî li-aziunzi tuturor... (1928) — Acelaşi. DCCL Di cîm bărbatu s-a dus, Niâi-un ii ir pi fus n-am pus Ş-o luai pi uliţî-n sus... Cîn la fundu uliţî, 5 Jaca, gura kivniţî! Mă didei pi lîngî buti Şî mă luai la băuţi. Cîn în fundu kivniţî, Iaca, sacu cu cîlţî! 10 — Batî-vă focu di cîlţ, Da ş-ai^ia mă găsîţ? (1928) — Acelaşi. DCCLI Fgai verdi avrămascî, Cui i gîndu sî trăiascî, Pui mîna sî munsiascî, îîiia nu sî potrigiascî; 5 Cî io kiar di n-aş munâi, Tot măi-am cu ¿i trăi... — Triaba noastrî, fa nevastî: Oi n-avem, brînzî mîncăm, Păpuşoi nu cumpărăm: io Numa altu-n vindi riiia Măsurat cu gimirliia... (1928) — Acelaşi. 361 DCCL1I Foai verdi ş-o lalia, Săraca mîndruţa mia, Kicai nercuria la ia Ş-o găsîi cu rufa ra: 5 Pi ¿ia bunî ş-o cîrkia, Cătrinţa ş-o petesia, Ştergariu şî-1 purica Şî peruca ş-o unzia... (1928) — Acelaşi. DCCLIII — Uni-ţ văz altiţîli, Mă rîcîi ca mîţîli! Nu ştiu noaptia un(di) ti culsi: Aş merzi pi mîni, pi brînsi, 5 Ca căţălu la okinsi... Tot îm brînsi, şî-n kelia goalî, Ca şopîrla pi ogoarî, La kep(t), şî la ţîţîşoarî... (1928) — Acelaşi. DCCL1V — Leii,-a dracului sî riii! Un ţ-an spus, n-ai vru(t) sî ¿ii: Colia-n vali-m bălării, Uni tăiam măru fălii: 5 Fălioara sia măi mari Ţ-o da neică dumitali. Fălioara sia măi nicî O didiam la ibovnici... (1928) — Acelaşi. DCC LV âini ari ibovnici, Mult îi pari noaptia nicî Şî plapuma uşuricî, Ca pana di rîndunicî. 362 5 Iar acelui cari n-ari, Mult îj pari ngaptja mari, Căpătăju: grunz di sari. (1928) — Acelaşi. DCCLVI — Tasj, şî nu măj şuiera, Cî ţ-oj da, badi, gura. Taâj, şî nu măi kiui: Tot a dumnetali-oi Hi... (1928) — Acelaşi. DCCLVII — Mari-i dialu, şî pustii: Io mă uit, şî nu măi ¿ii... Ies în dial, şî cînt în frunzî, Ca mîndruţa sî m-auzî. 5 Pun mînuţîli pi kept Şî mîndruţa făcu fept... (1928) — Acelaşi. DCCLVIII Colia-n vali, pi ¿ia luncî, Cînta un ţîgan din scripcî, Romînca torăja din furcî. Fgai verdi ş-o lalia, 5 Ia din gur-aşa-n zîăia: — Măj ţîgani cu scripca, Cîn jeram în vremja mia, Nu-n trebuia scripca ta: Scripcî jera gura mj[a... (1928) — Acelaşi. 363 DI INIMI ALBAŞTRI DCCLIX Foai verdi ş-o lalia, Săraca inima mia, Iar însepi-a mă duria. N-ari sini-o stîmpăra: 5 Niăi Sîretu cu Putna, Ni£i-01tu cu Dunîria. Numa lelia cu drîmba îrii stîmpîrî inima... (1928) — Acelaşi. DCCLX Săraca inima mia, N-ari ăini-o stîmpăra: Nisi Sîretu cu Putna, Nisi Prutu cu Dunîria, 5 Nisi Buzău cu Rîmna, Numa mîndra cu guriţa. (1928) — Acelaşi. DCCLXI Zîs-an: „verdi ş-un dudău," Gini măi iera flăcău: încălican calu rieu, Mă dusiam uni vriam ieu. 5 Foai verdi di-um păsat, Iar di cîm m-am însurat Griza casî m-a luat: Belelili m-a mîncat, Copkii m-a-mpresurat. (1928) — Acelaşi. 0 DCCLXII Zîs-an: „verdi ş-un dudău,“ Săracu suflitu neu Cum înnoatî-n sînzi rău: Ca şărpili pin dudău... 364 5 Săraca inima mia, Cum înnoatî-n voi ra Şî n-o ştii niminia; Cî di-ar şti-o sineva, Punj-ar mîna, ş-ar lua, io Di ia nu s-ar îndura. (1928) — Acelaşi* DCCLXIII Foai verdi trii călini, Amărîtî-i viaţa-m mini: Amărîtî-i, cu năcaz Şî-s cu lăcrîrii pi obraz: 5 Ni li şter(g) c-o năfrăriioarî Şî li pui la ininioarî... (1928) — Acelaşi. DCCLX1V Foai verdi ş-un năhut, Uni zîc: „mă duc, mă duc“, Ca lemnili mă usuc: Ca lemnu alunului 5 îm postu Crăsiunului, Cîn îl bati vîn(t) cu zer Şî suzi mustu din iei. (1928) — Acelaşi. 17. (jIDRA DI HAJDUSlI DCCLXV Ş-am zîs: „verdi di-alunicî,“ Scoborîi din dial în luncî Sî-n fac di-o sfîntî măsiucî: Niâi măi lungî, nisi măi scurtî, 5 Numa cît încapi-n glugî; 305 Sî mă pui pi la strîmtori, Sî zupoi la negustori, Sî li ieu galbini şî poli, Cî sîn la purtat uşori, io Scoborîi din dial în vali, Întîlnii siocoiu-n caii: — Bunî-zîua, măi cucoani. — Nu-ţ mulţumes', măi Ioani. — Măi Ioani, tu ies' biat. 15 — Sîctir, ciocoi gulerat, Nu mă faci cî sim' biat: Di trij zîli n-am mîncat, Nicj vinu nu l-an gustat Şî tu mă faci cî sim’ bjat! 20 Măj cucoani dumitali, Nu ţ-î calu di skimbat? — Nu mj-e calu di skimbat, C-asarî l-an cumpărat: Obzăsi di galbini-an dat.a 25 Dar Ionicî ci făcia? Măciucuţa mi-o scoţia Şî pi ciocoi mi-1 lovia Şî pi murgu mi-1 lua. (1929) — Costicî Stănilî, 32. DCCLXVI — F...-i lezia, codru des, Cî di mini s-a-nţăles Cî din tini nu măi ies: Am intra' di mic copil 5 Ş-acu sîm' moşniag bătrîn: Cu bărbuţa pîn la brîu. (1929) — Acelaşi. DI DRAGUSTI DCCLXVII1 Cît oi fi, ş-oj măi trăi, Pi-aproapi n-oi măi iubi: Măi bini măi dipărtat, Cî ie lucru-adivărat. (1929), Burca — lăutarju Toraa Laţcan, 44. J Cf. text. DCCLXXII. 366 DCCLXVIII1 — Lasî-ti, pujcî, di mini, Cî dau cu cuţîtu-n tini! — Da cun sî mă las di tini, Cî-s cu casa lîngî tini: 5 Di doi paş ş-o păsaturi Pin la tini-m bătături; Diskiz uşa, dau di tini, Şi tu mă omori cu zîli! (1929) — Acelaşi. DCCLXIX Cit oi fi, ş-oi măi trăi, Fatî mari n-oi iubi: Fata mari sî măriţi, Rămîi cu inima friptî... (1929) — Acelaşi. DCCLXX 2 Leliţa cari-i nantî în dă gurî pişti poartî. Da leliţa scurtisia Sî-ntindia şi n-aziunzia. (1929) — Acelaşi. DCCLXXI — Fir-ar siasu-afurisît Cin întăi ni-am întîlnit! Măi bini nu ni-ntîlniam, Dragusti nu măi făsiam! 5 Cî dragustia di la tini M-a ofticat, vai di mini: N-a rămas inimî-m mini Cit ai puni pi-un cărbuni 1 Cf. text. DI. 2 Cf. text. DCCCLXVIII. 367 Puţînticî si-a rămas, 10 Ş-aseia s-a fript, s-a ars... (1929) — Acelaşi. DCCLXXII Cît oi fi, ş-oi măi trăi Pi-aproapi n-oi măi iubi, Căci cu tini nu trăiesc: Trăiesc bini, trăiesc rău, 5 Ştii unu Dumnezău! (1929) — Acelaşi. DCCLXXIII — Mîndro, pîn nu ti iubiam Uni mă culcam, dormiam. Da acuma ti iubesc, N-am cap sî mă hodinesc: 5 Pui mîna sî ti găsăsc, Dau cu capu di păreţ Şî strîng îm braţî perna Şî crez cî ieşti dumniata. Cî iubiria di la tini io M-a ofticat, vai di mini, N-a rămas inimî-m mini! (1929) — Acelaşi. DCCLXXIV Foai verdi măr tostat, Pi mini cini m-a mîncat? O nevastî cu bărbat, Aceia m-a fermecat. 5 Leliţa cu oki negri M-a mîncat, mînca-o-ar vermi! S-o mînînci şî pa ia Ca pa mini dragustia. M-a mîncat, ardi-o-ar focu, 10 Cî ia mi-a mîncat norocu! (1929) — Costicî Ştănilî, 32» 368 DCCLXXV 1 Foai verdi di siuperâi, Măi bădiţi, cum trăieşti? — Trăiesc bini ca cu dracu, Cî ş-asarî mi-a spart capu. (1929) — Preutu Ion Popescu, 60. DI STRĂINĂTATI DCCLXXVI Frunzî verdi mărăsini, Io mă duc, puica-n rămîni. Si sî fac s-o ieu cu mini Măcar vo douî, trii zîli? 5 Măcar calia ziumătati, Sî nu-m pai-aşa diparti... (1928) — Qansia Tâftî, 45. DCCLXXV1I — Ş-an zîs: „verdi fir mohor“, Plîngi-mă, maicî, cu dor, Cî şî ieu ţ-an fos’ ficior: Ţ-an scos boi din obor 5 Şî plugu di sup şopron, Ş-an tras brăzdiţa cu dor Şî-ţ sămînam busîioc: Busîioc cu frunza rari, Sî ştii, maicî, cî-s în ţarî. io Di-a creşti iei drept în sus, Sî ştii, maicî, cî m-an dus... Di-a creşti zos, la pămînt, Sî ştii, maicî, c-am murit... (1929) — Costic! Stănilî, 32. 1 Cf. text. CDDXCIII, DCCCXIV. 369 Dî INIMÎ ALBASTRÎ DCCLXXVIII Ş-an zîs: „verdi ş-o sîpicî, Pentru tini, măi Costicî, Stau în rîpî-ngrămăditî Şî cu pai-acoperitî... 5 Nouî zîli c-a trecut, Dar niminia n-a ştiut. La nouî zîli s-a aflat: Zîndari-a discoperit, Dofturi mă căsăpeşti, 10 Tpatî lumia mă priveşti. „Pentru tini, pentru tini Vin zîndari dipi mini: Doi mă-ntriabî, doi mă liagî, Doi la temniţî mă bagî: 15 La temniţî, la Doftâna, Ca sî-ş dia părinţî sama... La temniţî, la Doftâna, Cî m-a pus la caii mama. Aoleo, şî vai di mini, 20 Numa mama m-a pus bini! Ş-an zîs: „verdi matostat", Stau îm puşcî răzîmat, Nibăut şî nimîncat, Ca um mari vinovat. 25 Aoleo, şî vai di mini, Numa mama m-a pus bini!“ (1929) — lăutarju Toma Lâţcan, 44. DCCLXXIX — Maicî inimî di piatrî, Ia, cobori din ăer odatî Sî vez traiu cun trăiesc: Trăiesc bini, trăiesc rău, 5 Ştii bunu Dumnezău! O zî bunî, zăsi răii, C-aşa trec zîlili meii: Petrecuti-s fărî vremi, Far’ di gust, far’ di plăseri, io Far’ di nisi-o mîngneri. Am aziuns di n-am puteri 370 Pintr-o curvî di muieri: Cin’ sî-nvaţ-a fasi răii Şî umblî pi hătureli 15 Cu douî surseli-m braţî; Sî faci-a culegi lemni, Ia culegi burîieni: Burîieni mărunţăli Şî li ferbi-n trei ulceli; 20 Trei ulceli părăsiţi, Pentru Giţîşor gătiti. Gustări Giţî odatî, Odatî, di douî ori, Şî oftî di nouî ori. (1929) — Acelaşi. DCCLXXX1 Foai verdi măr domnesc, Si sî fac, sî nimeresc? Căsi toatî vara muncesc Pi ogoru boieresc! 5 Dar ci folos di munca mia, Căsi intrî-m punga altuia. (1929) — Preutu Ion Popescu, 60. DCCLXXXI Foai verdi ş-o castani, Mamî, mamî, La inimi făcui ranî! Şî nu-i ranî di cuţit 5 Şî ie ranî di iubit. Doi copilaş mi-a murit: O fetiţi ş-um băiat; Fetiţa, di măritat Şî flăcău, di-fisurat. (1929) — Costicî Stănilî, 32. 1 Milcovia, I1, 72. 371 DCCLXXXII Şî iar verdi măr tostat, Mi-a vinit băiet din sat Şî măicuţa nu m-a dat. Mi-a vinit unu din lumi: 5 La părinţ li-a părut bini; Nivăzut, nicunoscut, Cu iei nunta am făcut. Dupî o lunî, douî di zîli, Vini măicuţa la mini: 10 Mă-ntriabî di trăiesc bini. leu di fricî, di ruşîni, I-am spus maicî c-o duc bini. Da binili l-am găsît La bisăricî-m mormînt... (1929) — Acelaşi. B O § I T 11 ClNTICU MORŢÎLOR DCCLXXXIII Sup verdi dumbravî Hir di otîntavî, ....dragî, Scţjal, şî ni ti roagî 5 Şî di sfîntu soari Sî ti măi-aştepti; Cî-hi jeşti-ostenit, Di vînturj bătut, Di boali căznit, 10 Di moarti trudit. Şî ti rgagî, rgagî Dj-a tăi frăţiori Şî di-a tăj părinţ Ca sî-ţ facî casî noyî, 15 Cu noyî uş, şî nouî altari, Cu fereşti în soari. Pi-o uşî sî-ţ ¿ii I^iros di tămîi; Pi una sî-ţ ¿ii 20 Dor di la soţîi; Pi una sî-ţ gii Dor di la părinţ, 1 Bocetele alcătuiesc, în momentul de faţă, piesele folklorice de atracţie şi de documentare ştiinţifică. Literatura lor, puţină cîtă este, se poate urmări în culegerile şi periodicele utilizate în colecţie. Adăugăm: C. Brăiloiu, Bocete din Oaş, Bucureşti, 1938, (culegere model); I. Pop Reteganul, Bocete, Gherla, 1897; Bocete adică cîntări la morţi, Gherla, 1906. Bibliografia suplimentară >a fi In voi. IV, V ale colecţiei. 373 C-a rămas pirliţ Ca şî nişti munţ; 25 Pi una sî-ţ gii Dor di la a tăi fraţ; C-a rămas dărmaţ Ca şî nişti braz; Pi una sî-ţ gii 30 Dor di la surori, C-a rămas ca nişti flori în riilzocu cîmpului, îm bătaia vîntuluj. (1927) — Păulâştj — Stanca Ion Kersju, 45. DCCLXXXIV Verdi di sunsiavî, Hir di otintiavî, Pi dial di dumbrăvi ...cî si roagî 5 Ca sî-1 aşteptat, Cî ri-i ostenit, Di drum obosit, Di moarti trudit, înapoi si uitî io Şî iei cî rii-ş vedi Trii peli di foc. Da nu-s peli di foc, Şî-s peli di dor: Unu-i di tăicuţî, 15 Unu-i di măicuţî, Unu-i di părinţ, C-a rămas pîrliţ; Unu-i di surori, C-a rămas în flori; 20 Unu ri-i di fraţ, C-a rămas dărmaţ. Relu, stezărelu, Sus,...,în iei Şî fă oki roatî 25 Şî cuprindi siata toatî. Da nu pi toatî: Măcar ziumătati... (1928), Hâuleşca-Păulâşti — Postolija Trif, 70. 374 STRIGĂTURI DCCLXXXV — Vai, mîndro, ¿ini ţ-ar sta Di-aş ziuca cu dumneta! Da io zioc cu sini-m plasi Şî tu n-aj si dracu-n fasi. (1927), Rîrsăştj—Ion Florja, 32. DCCLXXXVI Vai di mini, si-oi sî fac, Cî toati fetili-rii plac, Ne vest iii: moarti-ni fac! Moarti-ni fac nevestili, 5 Da mă-ngii fetili, Joti ,-aşa-ni duc zîlili... (1927) — Acelaşi. DCCLXXXVII Stă fetili, şî sî mtî La cămeşa mia, cî-i ruptî. Şî nu pui sî rii-o cîrkiascî, Dacî ştiu cî am nevastî... (1927) — Acelaşi. 375 DCCLXXXVIII Strigi, strigi, si si strîngî Fetili din Valia-lungi, Ca oiţili la strungi: Toatî ziua si ziucăm, 5 Sara: si li sărutăm. (1927) — Acelaşi. DCCLXXXIX Sărasili fetili, Dulsi-i gura, plasi-li: Di li-aş da cu lingura, Şî-nci nu s-ar sătura... (1927) — Acelaşi. DCCXC Di cîm mama m-a făcut Zău, mîndruţî n-am avut! Ci n-am avu(t) citi una, Da cu cîrdu-ntodiauna... (1927) — Acelaşi. DCCXCI — Bati, Doamni, pi lelia: Di si ş-a kerdut keia? C-a rămas lada-ncuiati Şi ia umbli niskimbati. (1927) — Acelaşi. DCC XC II — Bati-o, bati-o ş-o mustriazî Ş-o-ntriabi uni-nsăriazi! Io o strig di la vesini, Ia răspundi-m mărăsini... 376 5 Şî ieu o strig la surseli, Ia răspundi pin vîlseli. (1927) — Acelaşi. DCCXCI111 — Albî ieş(ti), frumoasî ies’, Cu bărbatu cun trăies’? * » — Trăies’, licî, ca cu dracu, Cî ş-asarî rii-a spar(t) capu: 5 Ni-a spar(t) capu cu baltagu. Io pusăi bríňzí pi masî, Mă luă tîrîş pifi casî; Şî mă dusî-m bătături Şî-m măi deti-o trîntiturî... 10 Şî cîm’ mă prinsî la poartî, îm măi deti-o scărmînatî.., (1927), Neřežu — Anica Pavîl Doni, 65. DCCXC1V 2 La horî mă-ndes, mă-ndes, La arzia nu ştiu sî tas... Furcî lungî: moartia mia; Oc-adîncî: viaţa mia! 5 Războj, nu ti-aş măi vidia, Cusături: tot aşa! Uni văz furca şî fusu Parcî mă mînîncî ursu: Furca m-apucî di poali, io Fusu intrî-ntri kisioari... Pusîrăn furca pi buti, Ni luarîm di băuţi... Pusîm furca-n foişor, Ş-am pus lacît la uşor 15 Sî şazî măi multişor... (1927) — Aceeaşi. Cf. text. DCCCXIV. Cf. text. DCCCLI, DCCCLXXXV111. DCCXCV Nevasta cari-i iubjaţî Sí scoalî di diminjaţî Şî ia grăunţăli-m poalî Şî iesî pi prisp-afarî 5 Şî kiamî găinili S-audî vesinili: „Alba ieşti, niagra nu-i: A míñcat-o dumnia-iei, Dumnja-iej cu dumnia-luj...“ io Nevasta cari-i iubjaţî, Sî scoalî di diminjaţî, Sî spalî pi oki, pi faţî, Dă buzîli cu roşaţî, Spríñsenili cu negriaţî 15 Ca sî Kii măi frumoasî. (1927,1929), Neřežu — Añgelina Kiţcosju, 31. DCCXCVI Nevasta cari-j urîtî Nu-i păca(t) s-o dai di rîpî, Cî fasi măliga crudî, Niş mîţîli n-o mînîncî. 5 Mîţa sădi pi cuptiori: — Nu mînînc măcar sî mori! Caş am măi mîncat odatî Ş-an zăcut o vârî toatî... (1927,1929) — Aceeaşi. DCCXCVI I Bărbatu cari-j urît Ljagî-1 cu bîmeţ la gît Şî du-1 riercuria la tîrg Şî sî strizi în gura mari: 5 „Haj la bărbat di vînzari, Preţu lui: douî părali! Dac-ai vidia, ş-ai vidia, An sî—1 las şî-ntr-o para, Numa sî scap di belja..." (1927,1929) — Aceeaşi. 378 DCCXCVI111 — Haj[ la zjoc: cari puteţ; Cari nu, nu vă prindeţ! Cî-s flăcăi dim mulţi sati Şî zioacî cari cum poati. (1928), Păuleştj, — Ion Kersju, 19. DCCXC1X Auiley, kisioru neu, Di ¿i merzi, tot măi r^y! itisjoru-aista mă doari, Şî cu-aista dau măj tari... (1928) — Acelaşi. DCCC — Valeu, valey, mor, m-aprinz Şî n-am voi sî mă-ntinz, Sî mă-ntinz, sî ti cuprinz: Sî-ţ cuprinz jo nilzoselu 5 Cum îmbucî lupu nelu Şî nevasta bărbăţălu! (1928), Păuleşti—Ioana Kersju, 21. DCCCI Mă-nsuraj, luai muieri, Mă bucurai la averi: La străkinj şî la ulseli, Vaj di păcatili meii! (1928) — Aceeaşi. DCCCII — Lua-tj-ar dracu di naş, Cu sini mă cununaş? Cu propteaua gardului, Cu urîta satului... i Cf. text. DCCCXLV. 379 5 — Sări-ţ-ar oki di üin, 'nainti di-a o lua Tu nu ti-ai ujta(t) la ia? (1927), PăuleştJ-Tăuca— Măriuţa Cüca, 70. DCCCIII Frunzuliţa bobului, Nu mă poş da somnului Dim prisina dorului Şî dintr-a iubitului... (1947), Coza—Sandu Ursu, 38. DCCCIV Harnicî-i nevasta mia, Harnicî-i, dracu s-o ia! Ia, ti uitî pi su(p) pat: Di tril ani nimăturat! 5 Sî pui boi la tîfizalî, Sî scot gunoiu afarî! (1927), Păuleştj-Tâuca — Măriuţa Cuca, 70. DCCCV Foai verdi ş-o lalia, Di-a vria puica, di n-a vria, Disarî mă duc la ia, Ostenit, cum oi put ia: 5 Ostenit şî plin di apî, Cum giu sara di la sapî. Ostenit şî plin di trudî, Cum giu sara di la muncî. (1928) — Ion Kersiu, 19. DCCCVI — Foai verdi trii măslini, Fuzi, puicuţî, di la mini: Tu ti duş, şî alta gini Ş80 Măi frumoasî dicît tini, 5 Dragustia zjos nu rămîni, (1928) — Acelaşi. DCCCVII — I-auz , leii, popa toacî, leş afarî di ti roagî: Ti roagî lu Dumnezău Sî moarî bărbatu tău, 5 Sî rămîj, sî ti ieu jeu. (1928) - Acelaşi. DCCCVIII — Zioacî, leii, ă-ej ziuca, Du-ti-acasî, s-ei mînca? A tăjet mă-ta mîţa Şî ţ-a lăsa(t) codiţa... (1928) — Acelaşi. DCCCIX Haidj-aşa, haidi-aşa! Şî cu oki la cura! Şî dî brîu, şî di cura, Şî di singătoaria mia! (1928) — Acelaşi. DCCCX Fruiizî verdi mărgărit, Şî ni-o skimbî pi sărit! Şî-i dă drumu pi-amăzeli, C-aşa-i plasi mîndri mfeli! 5 Un zenunki, ş-o bătutî, Şî-i dă drumu sî sî ducî! (1928) — Acelaşi. 381 DCCCXI I-auz: una, raţa, măi, Şî cu dreptu, trii bătăi! Şî cu stîngu, alti trei! (jini raţa di la baltî, 5 C-o aripî dezeratî: Numa una j-a rămas Şî cu dreptu jar s-a ars! (1928) — Acelaşi. DCCCXII — Foai verdi ş-o sîkicî, Oi, sáraéi Ionicî, Nu căta cî sînt urîtî, în dă mama zăstri multî: 5 în dă plug cu şăsî boi, înăinti, nu sîn(t) doi, La ňilžoc, nu sîn(t) di loc, La proţap: acu sî-i fac... (1928) — Ipana Keráju. 21. DCCCXIII Hajdi-aşa cu oakişa, Cî oakişa nu-i-a mia, Şî-j-a âelui di colja Cari sî ujtî la ia! (1928) — Aceeaşi. DCCCXIV — Albî ies (ti), frumoasî ieş', Cu bărbatu cun trăieş(tj) ? — Cu bărbatu trăies* > Cu soacrî-mia, vai di mini! 5 Da şî bărbatu: sî-1 ia dracu, Cî ş-asarî nj-a spar(t) capu... (1928) — Aceeaşi. 3S2 DCCCXV Asarî, la luminări, Iii-a păru(t) toanta o floari. Da astîz, cîm' m-an sculat, Si-a turna(t) di m-an spălat: 5 Mă riir cî nu m-a mîncat! (1928) — Aceeaşi. DCCCXVI1 — Bati, Doamni, pi mîndra Cum bati vîntu frunza: Şî pi faţî, şî pi dos, Pin’ si-oi doborî-o zios! (1928) — Aceeaşi. DCCCXVII — Drazili badi copkili, Sî vă dia Dumnezău gini, Şî riii o sănătati, Sî vă posiu jubi pi toati! (1928) — Aceeaşi. DCCCXVI II Di trij ori-an fos’ şî moriu Dipi pQali di fujor! Di trij orj rii-a fos’ sî zac Dipi poali di bumbac! (1928) — Ac -eaşi. DCCCXIX Frunzî verdi frunzuliţî, M-an trezît la mîndruliţî Cîm plecasîm înspri moarî Cu sasi la supsîoarî... (1928) — Aceeaşi. 1 Milcovia> I1, 73 (transcris eronat vers. 3). 585 DCCCXX — Haj cu tot: flăcăi şî feti, Sî-fivîrtim hora cu săti! Hai cu tot, pînî di-apoi, Şî disarî: cîti doi... (1928) — Aceeaşi. DCCCXXI Frunzî verdi merişor, Toati ni-s cu preţu lor! Da guriţa n-ari tîr(g), Cî fetili nu sî plîng... (1928) — Aceeaşi. DCCCXXII Mă uitai pim pomuşori, Văzîi negri okişon... — Haidiţ dipi iei, fi^ori, Sî ni faâim vînători! (1928) — Aceeaşi. DCCCXXIII Gini-i stă ¿eroului cu luna: Ca şî mîndri cu cununa! Gini-i stă serjului cu steli: Ca şî mîndri cu mărzeli! (1928) — Aceeaşi. DCCCXXIV 1 — Cino, gin la zjoc, fetiţî, Pînî ies (ti) măi mititicî! Cî dac-ăi îmbătrîni, Nimim nu ti-a măi pofti. (1928) — Aceeaşi. i Cf. text. DCCCXXV. \ 384 DCCCXXV Gino, gin la zioc, feticî, Cît timp ieş' măi mititid! Cî dacî măj mari creşti, N-aj loc sî ti învîrteşti, 5 Cî gin altili măi niâj; Şî drăcoşî di vomiţi Tot cu ieli sî-nvîrtes' Şî la tini nu gîndes\.. (1928) — Aceeaşi. DCCCXXVI — Foai verdi lămîiţî, Saltî brîu, măi bădiţi, Nu căta cî casa-i ggalî: N-am lemni di Inert o oalî! (1928) — Aceeaşi. DCCCXXVII — Sai, bădiţî, sai, şî strigî: Sini-i tari, sî ti-nvingî, Sî sî prinzî lîngî tini, Şî sî zioasi şî pi vini! (1928) — Aceeaşi. DCCCXXVIII A^iuta-ni-ar Dumnezău §i-am iubit, sî Jiii-a neu, Ca s-o duc la casa mia, Sî-i fac hainî di aba, 5 Sim-a vidia, a ofta... Sî-i fac hainî di hîrtii, Placî-i ii, placî-m şî nii. (1928), PâuUştj-Tâuca - Mâriuţa Ciica, 70. 385 bCCCxxiX Fata mia-i cucoanî mari: Nisi călţunj în geti n-ari... Şî sî-ncalţî cu hîrtii, Di hori sî nu rămîi... - (1927) — Aceeaşi. DCCCXXX La război nu ştiu sî tas, La horî: mă-ndes, mă-ndes! M-a trimăs mama di-acasî, Ori mă zioacî, orj mă lasî! (1927) — Aceeaşi. DCCCXXXI — leu la zioc, mama la zioc, Şî seunu stă pi foc... De-i fti bun, badjo, sî ¿ii Sî-1 dai zjos diñ hirostij! (1927) — Aceeaşi. DCCCXXXI1 Sini-n horî n-a ziuca, Sî-j moarî ibovnica, Sî-i dau jo pi soacrî-mia Sî cari apî cu ia! (1927) — Aceeaşi. DCCCXXXIII — Foai verdi foi di linti, Măi bărbaţi, Kii cu minţi: Ia cînipa şî ni-o vindi. Şî nj-o vindi fărî preţ: 386 s Lunja, marţa nu lucrez! ¿ioja-i pintru dogitgaéi Şî viniria nu sî toaréi; Nercurja-i di fatî mari, Sîmbîta-i di lăutarj. (1927) — Stanca I. Keréju, 45. DCCCXXXIV Tuma-n fundu k'ivniţî Stă obrocu cu cîlţî... — Batî-vă focu di cîlţ, Cî ş-aiâia mă găsîţ! 5 Tari-j ¿ini şî răcoari, Cî niéi capu nu mă doari! (1928) — Aceeaşi. DCCCXXXV M-a trimăs mama di-acasî Sî zioc fata sia frumoasî. An sî zioc şî pi éia urîtî, Cî ş-aâeia mă sărutî... (1928), Păuleştj — Igana Macovej, 50. DCCCXXXVI Cîti feti cu giosi Toati catî sî li zioéi. Lj-a măi ziuca éioarîli, Cî mă dor Kiéjoarîli! (1928) — Màrija Macovej, 55. DCCCXXXVII Cîti feti cu éeréei Tgatj-aştj[aptî sî li iei. Cîti feti sî rîdicî Nu pot fasi-o mămăligi. 387 5 Ie una maţ priâeputî: 1 Ş-aâeja o faâi crudî... • (1928) — Aceeaşi. DCCCXXXVIII Foai verdi, foai latî, Stă mîndruţa-n drum plouatî, Pi flăcăj foc supăraţi, Ci la horî cin' s-a dus 5 O luări tot în rîs: Spun cî geti c-a iei nu-s, Di catî rău în tot locu: Di sinş palmi numa tocu! Calcî-n vîrf ca maimuţa, io Sî umflî ca buvniţa! Sari-n sus ca um broscoi, Şî sî umflî mîndra-n foj! Faţa: numa suhman Şî roşalî di băcan... 15 Da fusta i di copkilî Şî-i plînzj, bădiţi, di Ailî! (1928) — Aceeaşi. DCCCXXXIX Ioti, una, f..-j[ muma: C-a-ntrecu(t) şaga şî gluma! (1927), Păul&ştj-Tâuca — Mâriuţa Cuca, 70. DCCCXL — Lelj,-a ciracului măi ieştj: Niş nu rîz, niş nu glumeşti, Niş cu mini nu trăieşti! (1927) — Aceeaşi. DCCCXLI — Zioacî, Druţî, Cî-s discuiţi! Cî-ncălţatî ’s ninvăţatî... (1927) — Aceeaşi. DCCCXLII Oi, săraca sgacrî-mia, Cî ¿ini trăian cu ia: Lapti acru-ntr-o liulia, Măliguţî: pi-o sursja; Io mîncam, măi rămînia... (1927) — Aceeaşi. DCCCXLIII — Trazi, neicî, brazda groasî, Sî-riji iesî boala din oasî! (1927) — Aceeaşi. DCCCXLIV — Oi, săraâi ţonţoroi, Cî disar-an sî ti mîi! — îi mîna, leii, pi dracu! — Ba pi ţonţoroi, săracu! (1927) — Aceeaşi. DCCCXLV Asta-i vorbî, asta-j triabî: „Disarî sî ¿ii diziaba? (1917) — Aceeaşi. DCCCXLVI1 — Bărbaţi, nu ti căi, Patru cămeş ţ-oj croi: Douî-n tîr(g), la iarmaroc, Şî douî n-or Ki di loc... (1927) — Aceeaşi. DCCCXLVII — He, he, he, badi iQihai, Di m-ăi săruta, si-n dai? — Sî nu caţ cî sîn’ netot: Ti sărut, ş-atîta-i tot... (1927) — Aceeaşi. DCCCXLVIII 3 — înâinzi-ti, licî, lat, C-a kicat ¿irari-n sat! Şî ti-nâinii măi îiigus(t), Cî girări s-a şî dus! (1927) — Aceeaşi. DCCCXLIX — Usucî-ti, rufí,-ñ cui, Cî altî nădezdi nu-i! Pîn ti-a spăla Sagina Ñi s-a rupi râtina... (1927) — Aceeaşi. DCCCL Cîn auz di zî di lucru, I?-i rău, şî-n trimurî trupu... 1 Cf. text. DCCCXXXVII. a Milcovia, I1, 72 390 Cîn auz di sărbătoari, Saltî lutu sup kisioaii! (1927) — Aceeaşi. DCCCLI — Război, nu ti-aş măi vidia! Furcî lungî-i moartia mia, Oca plinî-i viaţa mia! Cîn auz fusu sfîrîin 5 Parcî-i lupu mîrîin... Şî păharu, cît um puj: Cîn îl pui la guri, nu-i! Şî păharu-i cît o ¿ioarî: Cîn îl pui la gurî, zboarî! (1927) — Aceeaşi. DCCCLII Bou isi, bou colia, Bou trecu Dimîria, Rămăsăi cu nevoia: Cu c..u cît lagiţa, 5 Cu capu cît baniţa, Nasu cît o pătlăzia! (1928), Păuleşti-Hăul^şca — Dunitru Djaconu, 40. STRIGĂTURI LA ŞĂZĂTORI DCCCLIII Cît îi lumia pi sup soari, Nu-i ¿ini ca-n şăzătoari: Numa floari lîngî floari, NiSj nu ştii uni ti doari... (1928), jPăuleşti—Ion Kerâiu, 19. 391 DCCCLIV1 Cît îi lumia pi sup soari, Nu-i gini ca-n şăzătoari: Cîn sî stînzi lunina Lu badia-i creşti inima 5 Şî mîndri asăminia, C-atunăi îi bunî gura... Da nu-i bunî cun sî h'ii, Si-i ca struguri di ¿ii... Da nu-i dulăi cun sî seri, 10 Si-i ca faguru di neri... (1928) — Acelaşi. DCCCLV — Si folos di voi, fiâiori, Cî umblat pin şăzătorj? Rămîn feti niluati Şî buzî nisărutati... (1928) — Acelaşi. DCCCLVI — Du-ti, badi, şî ti culcî, Nu-n ţînia umbrî la furcî! Du-ti şî ti hodineşti, Cî di gurî nu-i nădezdi... (1928) — Acelaşi. DCCCLVI I Pă colia, pă sup păduri Să’c [să duc—II] fetiţîli la muri Şî flăcăi la nujeli. Şî dădu pîn rugi dă ieli 5 Unu vîntu mari, furtunosu: Le trînti pă tgati zosu.t. » Qf. text. DCCCLIII. 392 Dar şî jeu, băiatu nilosu: Mă pusej[ cu ieli zosu... (1928), Soveia-Rucărenj — Giorgi N. Bungez, 21. DCCCLVIII Hamicî-i mîndra la lucru, Şj-a avut norocu cu cucu: C-a cîntatu dă s-a sculatu, C-o mînca muştili-m patu. (1928) — Acelaşi. DCCCLIX tiobănaşu la oi-arnu fostu, Fetili nu mă cunoscu... Şî la vârî d-oi măi Iii, NiCi-atîta nu m-oru şti. (1928) — Acelaşi. DCCCLX Ai, sărasi fetiţîli, Cum li saltî tîtîli, 9 f ' Parcî mer(g) rotiţîli! (1927) — Spinâşti— Ion Călujan, 23. DCCCLXI — Fa leliţî, scurtî-groasî, Puni-m-aş kisior la coasî: Zîua sî cosaş' cu mini, Noaptia sî mă culş cu tini! (1927) — Acelaşi. 393 DCCCLXII Aşa-i lelia cu bărbat: Ia, zvîrli sămînţa-n gard Sî criascî frunza cît gardu, Sî nu vazî iei, bărbatu, 5 Cîn ia s-a iubi cu altu. — Hai, amanţi, sî iubim, Di bărbat tiamî n-avem! (1927) — Acelaşi. DCCCLXIII — Bordeieş cu gura-n vali, Si mă faş di giu călări: Călări, cu capu gol, Şî disculţ la un k'iâior? (1927) — Acelaşi. DCCCLXIV Gini cî mă măritai, Bărbat frumos cî-n luai! — Hai, Pui» Pui> ŞÎ Pui> Puî> Puî> Cin, la driapta sî ti pui! 5 Oi, săracu omu ňeu, Tari-i pros(t) şî nătărău: Iei munâeşti, şî io beu! Iei munâeşti la şuşă Şî io beu la duşumia! io Şî iei muňšesti cu luna Şî io beu cu săptămîna! — Hai, Pui> PUL Pui> ŞÎ Pub Pui^ Gin la driapta sî ti pui! (1927) — Acelaşi. DCCCLXV LeHa cu Roboti nan ti Umblî pin sat dipi lapti! Mă ňiram io ši fašia: Stiria-n drum şî sorbăia... 394 5 Leliţa cu sizmi nouî Ia, umblî-n sat dipi ouî... Mă niram io si făsia: Stitja-n drum, şî li co£ia... (1927) — Acelaşi. DCCCLXVI La putu cu tufili Spalî lelia rufili. Di gini si li spăla Şî cîni i li lătra... (1927) — Acelaşi. DCCCLXVI I Săraca nevasta mia, Frumoasa şî harnica: Pînî ţăs-un cot di pînzî, Mînînc-o vadrî di brînzî! Pînî ţăs-o palmî, douî, Mînînc-o vadrî di ouî... (1927) — Acelaşi. DCCCLXVI II Oi, leliţa sia măi nantî Cun dă gurî pişti pgartî! Da leliţa ¿ia măi nicî Ia sî sui pi okincî 5 Şî dă guriţî di fricî: Sî-ntindia, şî n-aziun£ia, Ş-a kica(t) poarta pi ia, Măi mari ¿iuda-i iera... (1927) — Acelaşi. 395 BCCCLXIX Leliţa cu brîu verdi F.t-o-n Iezi, gini-i şădi! Leliţa cu oki verz Niăiodatî sî n-o crez: 5 Cîn a zîsi: „zău“ şî „zău“, Atunş s-o sărut măi rău... Eişc-o, muşc-o, n-o lăsa, N-aştepta sî-ţ zîcî ia! (1927) — Acelaşi. DCCCLXX 1 — Hai, băbuţî, sî ziucăm, Cî noi păpuşoi-avem: Cîti-o băniâioarî, douî, Cî ni-o vindi alţî nouî... 5 Oi n-avem, bríñzí míñcam, Şî piñ sat ni lăudăm... (1927) — Acelaşi. DCCCLXXI — Sus, ok'iñcí di pursicî, Cî ti iac sî ziosj di fricî! (1927) — Acelaşi. DCCCLXXII Leliţa cari-i stă ¿ini, Nu dă gurí la oréini: Ş-o păstriazî pîntru mini... (1928) — Acelaşi. 1 Cf. text. DCCCLXXXV. 596 BCcCLXXÎll Dj-ar vini primăvară * Sî culezin cînipa, Şî s-o dan la tokitoari, Sî-i faSin leliţî pgali; 5 Ş-o rokiţî frumuşâ, Sî sî cununi cu ia. Rokja-i unsî di unsoari, Faţa s-a-negrit di soari... (1928) — Acelaşi. DCCCLXXIV Tot măj sus> m&i sus> rnăi sus, Poali la cămeşî nu-s! Pgali am, şî nu H-am pus, Şî-s la sgacrî-mia pi fus... 5 Soacrî-mia-i fimei ra Şî nu vria sî ni li dia. (1928) — Acelaşi. DCCCLXXV — Hai & zioc, kisioari goali! — Las’ la dracu, cî n-i foami! Io la zioc mă-ndes, mă-ndes, La ţăsut: nu ştiu sî ţăs... (1928) — Acelaşi. DCCCLXXVI — Pi coasta cu frazili Ad’ la nica braţîli, Sî-ţ săruţi buzîli! (1928) — Acelaşi. DCCCLXXVII Uşurel şî legănat, C-aşa-j plaăi, cî-j băjet: Sî pui lelja pi pat, Cî-i ¿ini di sărutat... (1928) — Acelaşi. DCCCLXXVIII — I-auz, leii, popa toacî, leş afarî şî ti rgagî: Ti roagî lu Dumnezău, Sî ingarî bărbatu tău, 5 Sî rămîi, sî ti ieu iey... La cătrinţa cu petjalî, Cî ia ari-o socotialî... (1928) — Acelaşi. DCCCLXXIX Dragî n-i fata săracî, Cî ia c-o mînî sî-mbracî! Iar fata bogatului Dă-o-m mîna dracului: 5 Pi cămeşî şî pi spati, Dă sălinî di bucati... (1928) — Acelaşi. DCCCLXXX — Nu ti uita cî zioc rău, C-aşa zioacî mamu neu! Cî dac-ar ¿iuca măi ¿ini, M-ar învăţa şî pi mini. (1927), Valia-Sărij — Nicu lerimija, 20» DCCCLXXXI Liţî, verdi, şî iar „verdi,“ Fetili, cît or Ki feti, Nu li vez la crizmî beti. Da dipi éi sî măriţi, 5 Cîti şăpti-s la o litrî! (1927) — Acelaşi. DCCCLXXXII Şî iar verdi habolnic, Treâi mîndra pi colnic Răsusin la buranzic Şî pi fus n-ari niriic... 5 Răsuceşti, răsuseşti, Şî pi fus nu măi sporeşti! Răsuceşti di trii zîli Şî pi fus n-ari trii Kiri! — Si cat, mîndrî, pi colnic? io — 0 vacî cu giţăl nic Ş-um pustiu di ibovnic: L-a pus naiba di-a murit... (1927) — Acelaşi. DCCCLXXXIII Gurî dulsi şî-ndeleti Nu sî aflî ca la feti! Ba sî aflî la nevesti, Numa nu sî povesteşti... 5 Cî dacî s-ar povesti, Gurí dulâi n-ar măi iii... (1927) — Acelaşi. DCCCLXXXIV Cîti oaii pi cuptior: Toati-aştiaptî peţîtor... Iar hîrboiu di la foc Aştiaptî pi potrupop... (1927) — Acelaşi. 399 DCCCLXXXV — Haj, leliţî, sî zmcăm, Cî noi păpuşoi-avem: Numa alţî ni dă noyî Cîti-o bănisioarî, douî... (1927) — Acelaşi. DCCCLXXXVI Ineluş bătut arzint, Amîndoi ni-am potrigit! Ineluş bătut aramî, Amîndoi sîntem di-o samî! (1927) — Acelaşi. DCCCLXXXVII La uñ fun(d) di poloboc îm pusăi furca zălog... — Haj, bărbaţi, di ni-o scgati Pintr-um frañc şî ziumătati! 5 Am’ măi-avut o bondiţî: îi zălog la crişmăriţî! Gî trii cămeş añ sî-ţ croies(c): Una, diñ furcî ţ-o torc; Una-i în tîr(g), la iarmaroc; 10 Una, nu ieşti di loc... (1928) — Ion Iftiñi Toma, 30. DCCCLX XXVII I Mă d(u)săi în fundu kimniţî, Ieti, tîmu ¿el cu cîlţ! Batî-i pustija di cîlţ, Cî mult a măi f°st ai^i! 5 Şî mă pusăi pi băuţi, Şî scăpai fusu pi buti... — Batî-ti pustia, canî, Cî scăpai fusu pi vranî! Cîn la uşî, la gîrli^i: io Niş pi cgastî, niş pi brîiiâi... (1928) — Acelaşi. 400 DCCCLXXXIX Di cîm’ beu la crîşmî-n djal Dj-atunş nu măj am suman! Di cîm’ bey la crîşmî-n vali An rămas făr’ di părali; 5 Hajni buni, supţîreli, Di treâi vîntu pin jeli... mama luj sî-j f... Cuj-a pus prunu-m pămînt: Cîti beleli sî fac 10 Toati din rakiu sî trag!-Cî ieran fisior di popî Ş-an rămas di bat în tobî... Şî niii toba n-o bat ¿ini, Di rîdi lumja di mini! (1928) — VasUi Huzum, 29. DCCCXC — Frunzuliţî peliniţî, Haj di ^ioacî, copkiUţî! Cari vreţ, cari puteţ; Cari nu, măi rămîneţ 5 Răzîmati di păreţ, Di daţ guri la băieţ... (1928) — Ion Purâel, 25. ORAŢIE DE NUNTĂ1 (Colăcăşîj[a) DCCCXCI — Bunî-diminj[aţa, ¿instiţ socri marj[! — Mulţumim dumnevgastrî, bojerj militari! Si cătat, si umblat? 1 în afară de colecţiile şi periodicele citate în care se găsesc publicate răzleţ oraţii de nuntă, vom aminti: Lazăr (Ph.), Oraţii, cîntece populare şi basme, Craiova, 1876; Pâunescu (/.), Oraţii la nuntele ţăranilor români, Bucureşti, 1848; Stoleriu (N.), Urâturi alese, colinde şi cîntece de stea Fălticeni, 1908. Cf. şi Marian (5. FL), Nunta la români, Bucureşti, 1890; Sevastos (E.), Nunta la români, Bucureşti, 1889. Bibliografia suplimentară se va afla în col IV, V ale colecţiei. 401 — Da si-ntrebaţ dumnevgastrî, 5 Aşa-n grabî, di viniria noastrî? Cî noi vinirîm ş-aldatî Pi-iâj, ca ş-aldaţî; Ş-aşa, cî nu v-aţ riirat, Şî nişi si cătăm nu ni-aţ întrebat... io Da acu v-aţ strîns grămadî, Parc-aţ cata a sfadî... Or credit cî di fricî şî tiamî O sî stăm sî vă dăm samî? Nu, niâi pin gîn(d) sî.nu vă trhací! 15 Cî noj nu ni ferim di luiiii, Cî purtăm di vornisi numi! Şî niši nu ni-ngrozaşti vîntu, Cî stăm sî ni dăm cuvîntu. Da di vreţ, şî di vă plaši, 20 Sî stăm, sî vorbim cu paši; Luaţ-o cu-nšetişoru, Sî vorgim cu ginişoru; Cî răpidi cîn sî šeri, Nu sî faši spri plašeri. 25 Şî ca sî nu măi lufizim gluma, Ascultat la mini-acuma: Tinîru nostru-mpărat Di diminiaţî s-a sctdaţ, Faţa albî a spălat, 30 Kicî niagr-a lceptănat, S-a-ncălţat, s-a-mbrăcat ¿ini, S-a-narmat, cun sî cuvini, Şî luîn busmmu-ndatî, Buâiumă difi iei odâtî, 35 Di-adună ostaş mulţimi: Tot vomisi di călărimi, Şî-mbrăcaţ cu măiestrii, Şî cu arc di vînătorii. Ş-aşa, pi la un răsărit di soari 40 A plecat la vînătgari. Şî vînarî Ţara-di-sus Cu munţî di-apus; Şî Ţara,-di-zios Cu cîmpu frumos; 45 Cringunli cu lufisili, >v. Satili cu fetili. . Ş-atîţa alergarî, Incît măj sî dizgustarî. Darî pjari c-o nălucî m 50 Tot zîsia sî sî măi ducî... Şî măi mersîrî dipi-o mogilî Pîn ši-ažuňsírí la o fîntînî. S-aiéi dădurî pisti-o, urmî di fiarî, Şî cu tot discălicarî: 55 Uni zîsia cî-i urmî di zîriî, Sî Kii-mpăratului cpnunî. Alţî zîsia cî-i urmî di căprioarî, Sî Kii-mpăratului soţîoarî. Da s-a găsît alt cunoscători 60 Ş-a spus cî-i urmî di floari crăjascî, Sî Kii-mpăratului miriasî... Deşi, cu cîti cuvîntarî Pi-mpărat îl aţîţarî, Şî-j făcurî-n gîn(d) sî-i vinî: 65 Cî din ši partj-aéia zînî A vinit ia la fîntînî? Şî cu inima-ňfocatí Apucă šia urmî-ndatî; Şî dipi ja sî tot dusî 70 Pînî cîn văzu cî-1 dusî Drep(t) curţîli dummavoastrí, Cu-ntnaga oştina noastrî, Uni şî văzu â floari: Cî di crescut tot creşti, 75 Di-fiflorit íňfloresti, 3a di rodit nu rodeşti... ‘ ar atunsia împăratu !ş făcu în sîni sfatu: Ca sî ia asia floari 80 S-o răsădiascî La curtia-mpărătiascî, Uni sî cnascî, Sî-fifloriascî, Sî-ş dia ia rodu la igialî, 85 Tuturora la prigialî, Aâestia-mpăratu în gîn(d) dipi si-ş' li puni, Sî scoalî, sî-ncalţî, Pi scări di aržint sî-nnanţî, 90 Şî prigi atunsi îndatî Pisti oştina sa toatî. Şî pi noi aâeşti doi nj-alesí, Şî cu porunci ni trimesî Dipi iubita lui floari, 95 S-o duéim, sî cqascí, 403 Sí-ñfloriascí La curtja-mpărătiascî... Iar! noi, pomin îndatî Cu poruñea sia luatî, 100 Nu luarîm sama gini Sî vinim pi drumuri buni; ăi ni luarîm dipi steli, Pişti munţ şî pişti dialuri, Míñcín şî bîn împreunî, 105 Şî cíntíñ cu voi bunî, Şî-ntrebîn íñ calia noastrî Di curţîli dumniavoastrî. Iar aâia stia strălusitî, Di noi foarti mul' doritî, lio Aiâi sî ascufisărî, Aisi diñ oki o kerdurîm... Deái, sî căutat aéia floari, Ş-asia stia străluâitoari: Cu cuvinti di-mpreunî 115 Sî vă lăsăm cu voi bunî! Sî n-aşteptaţ niscai vorbi răii, C-a(ri). sî vă cazî cañ greii! Sau ni credit niscai tilharj! Noi sîntem cu carti-mpărătiascî: 120 Sini ştii lătiniascî, Sî poftiascî, sî setiascî! Sini nu, ca di cărbuni Sî feriascî mîna dj-a puni! Da spuniţ: um popî sî gii, 125 Cî iei lătiniascî ştii. Sî nu gii vuunu cu barba rarî, Sî ni ţîi píní-ñ sari; Sau vuunu cu barba căruntî, Sî rămîi cartia niâititî... 130 Si sî ¿ii unu cari ştii sî sugî, Sî âetiascî cartia diñ fugî... Cî nu-i cârti lătiniascî: Dipi cuñ videţ, i-o ploscî Cu ¿in di la Dialu-mari, 135 Cîn îi trazi, căsiula-i sari! Nu-i ca la dumniavQastrî: zamî di pruni, Cîm' bej măi multî, Ti umfli-m burtî... Socri-mari, ascultat, 140 Şî-fi cap băgat: Aduâiţ fîn cu carî, 404 Sî daţ cailor mîncari! Tăieţ ziunâi cu cami grasî, Sî daţ ostaşî la masî! 145 Adusiţ buţ cu ¿in tari, Sî Kii cu-ndestulari! Gătiţ măi mulţi casî frumgasî, Şî puniţ măj[ mulţi mesî: Tot cu bucati alesî, 150 Şî cofeturi lîng-asesti, C-aşa obiăeiu ieşti! Cătat feti frumoasî, Ca sî dănţuim cu ieli! Socri-man,-ascultat, 155 Şî-n cap băgat! Iar cumva di nu sî poati Ca s-aveţ asesti toati, Niâi nu stat sî măi răspundiţ, Si cătat sî vă ascundiţ; 160 Cî ostaşu nu ştii di glumî, Ş-ari sî Kii vai di mumî! Ş-apăi sî-nştiinţaţ tot satu, C-ari sî ¿ii şî-mpăratu Cu căpitani şî cătani 165 Şî cu măi mulţi rădvani. Adu^i-o rădvanî mari, Cu lăuti şî kintari: în iei stă sinstita nunî Şî-m mînî ţîni-o cununî 170 Di flori frumgasî, aHasî, Pîntru ¿instita miqasî. Da pîn-atunâi: luat aiesti daruri Di la-mpărăţîia noastrî Şî zinirili dumniavgastrî... 175 Iei ni-a zîs: „Merziţ cu ieli, Şî li daţ miresî meii." Di-acu puteţ scoati colacu, Cî noi ispragirîm sacu... Puteţ da ş-o băzmăluţî: 180 Da sî ihii frumos ţăsutî Şî cu flori di Kir cusutî. Puteţ da şî di mătasî, Di-aveţ inimi si vă lasî! Numa sî ttii de-i^i, din casî; 185 Sî nu Kii di la niscai vecini, Ca sî păţîn vo ruşîni! 405 C-atunăi va hi ruşînj[a noastrî Şi nisinstia dumnevgastri... Iar di nu, şi di amisiu h'ii, 190 Numa di-ţ avia ominii! Ci noi-om pririi di tgati, Numa-ngrizîţ a li scoati! Iar ăstor feti viniti, Ca ¿iorîli-ngrămăditi, 195 Si ni stau cam pi la spati, Tot cu gurili căscaţi, Şi daţî-li seva sî-ngiţî, Câ sî-ş măi potoali zîndu, Pin li-a vini şi lor rîndu... (1928), Tikiriş — Ion N. Preutu Sandu, 21. COLINDU 1 DCCCXCII Az i-Azj[unu, Mini, Crăăiunu: Ie, sculat, boierj bogat, Ia, sculat, di rii-ascultaţ, 5 Ci vă ¿in colindători Diladial di kiotori. Şi nu vă gin nisj c-un rău, Şi vă gin cu Dumnezău: Dumnezău sel mititel, 10 Mititel şi frumuşăl, înfăşat în aurel, Cu faşa di flori di măr. Ia, sculat fata sia mari, Si aprinz-o luminări, 15 Si mă uit la djal, divali, Sî văz soari cin1 răsări. Da nu-i soari cin' răsări, Si ri-i Moş Crăsiun călări. Da ¿i feli di cal înj-ari? 20 Ia, un cal caii gălbior. Şî nu-i galbîn di făpturi, Şî-j galbîn dj-alergăturî: 1 V. pentru bibliografie: Diaconu, Folklor din Rîmnicul-Sărat, II, 67; III partea I-a, Focşani, 1948, 65. Cf. şi voi. IV, V ale colecţiei de faţă, unde se va găsi, prezentat antologic şi critic, materialul bibliografic suplimentar. 406 Alergat într-alergat, Pi Moş Crăăiun l-a cătat, 25 L-a cătat şî l-a aflat în kilija cu tămîi, Cu fereşti mari di gutui, Cu uşîli dj-alămîi. Scrisî-i floaria-raiuluj 30 Pi toarta paharului; Scrisî-i luna cu lunina Şî soarili cu căldura. La zăbriaua patului Nu-ş(tiu) si fusî şî sî dusî: 35 Ia, um pui di porîngel! Porîngelu-n gungurarî, Sus, măi sus cît sî-nălţarî, ¿ios, pi mari sî lăsări, Apuşoarî îş luarî: 40 Apuşoarî-n gurişoarî, Ketriăeli-n dezeţăli. Apuşoara-n gîngura, Itetriâica răsuna. Di la uşî pîn' la masî: 45 Numa Hagîn di mătasî. Dar în Hagîn sini sădi? Mărioara sia frumoasî: Coasî, coasî şî discoasî, Coasî, coasî, gîndăseşti 50 Şî di nuntî sî găteşti. Cruăi-n casî, crusi-m masî, Rămîi, gazdî, sănătoasî! (1928), PăuUştj-Hăul^şca — NeculaJ Radu Bratosîn, 54. CÎNTIC DI STJA1 DCCCXCIII O di trii ori ticălgasî, O sufliti păcătoasî! Cît îi lumia di frumoasî Şî vremia di călduroasî, 1 V. pentru bibliografie, Diaconu, Folklor R.-Sărat, II, 67; III partea I-a, Focşani, 1948, 65. V. şi voi. IV, V ale colecţiei de faţă, unde se va găsi — prezentat antologic şi critic — materialul bibliografic suplimentar. 407 5 latí, Domnii cî ti kjamî Pintru toati sî-ţ dai samî: Pintru cit ai făptuit în lumi cit ai trăit. Patruzaši di ani ş-o luni: 10 Nisi-o haini nu ţ-î buni! Patruzaši di ani ş-ufi vac: Niši-o haini nu-ţ măi plaši! Haini lungi, înzeriascî, Di moarti sî ţ-o gătiascî. 15 Haini lufigî, auriţi, Di moarti ţ-a Hi gătitî. Viniţ, fraţ, viniţ, surori, Di mă-mpodogiţ cu flori! Viniţ, fraţ, viniţ, vešini, 20 Di mă-mpodogiţ cu crini! Viniţ şî voj, copkilaş, Draži tati îfîzeraş, Sî vă măi sărut o datî, Cî n-i viaţa prescurtări 25 Pi-o caii niumblatî, Uni n-aň fos’ nišiodatí. Da di-acu pînî-n vešii Ňila ta, Doamni, sî Kii Cu dar şî cu bucurii! (1928) — Acelaşi. PLUGUŞORU 1 DCCCXCIV Buna-vremia la ferjastî, La boieri, la dumnevgastrî! Di cin sara a-nsărat, Bunî-vremia nu v-an dat. 5 Iar acuma, pi-nsărat, Cu pluguşoru v-an kicat: Pluguşoru cu doisprăzăăi boj, Pluguşoru trazi boi, Pluguşoru trazin noi... 1 V. pentru bibliografie: Diaconu, Folkîor R.-Sărat, II, 67; III partea I, Focşani, 1948, 65. V. şi voi. IV, V ale colecţiei de faţă, unde se va găsi — prezentat antologic şi critic — materialul bibliografic suplimentar. 10 Ararîm, Ararîm cît ararîm, Pînî cît ni săturarîm. 'Kipsărîm pluguşoru-ntr-ufi os dirîmî, Făcurîm plugu fărîmî... 15 Şî-1 luarîm di ureki Şî-1 dădurîm la păreţi într-un cuib di castraveti; Pogonisiu-n sat la feti Şî cornasiu: la nevesti; 20 Sij măi riiăi: la mămălizi, Măi mînaţ, măi, hai!... Făcurî mămălizili cît nusili Şî s-aţînurî cu măsiusili, Ca sî nu gii furnisili... 25 Iar hoţoaica di furnicî: Di hoţoaicî si iera, Pi sup iarbî sî vîra Şî măligî tot fura... Măi mînat, măi, hai!... A )’ A 30 Iar dumnialui, Sfîntu Vasîli, La luna, la săptămîna Şî umplu cu aur mîna, Şî sî dusî, ca sî vazî Cum îi grîu di mîndru, di frumos. 35 Grîu iera di mîndru, di frumos Ca faţa lu domnu Hristos: Pi uni iera măi mari, Bătia murgu la skinari; Pi uni iera măi nic, 40 Bătia murgu la buric. Iar dumnialui, Sfîntu Vasîli, Iei voios încălicarî, La Tigina apucarî. Şî cumpărări nouîză’şî nouî di ocî di Kier 45 Şî nouîzăş di ocî di oţăL Sî dusî la Stan ţîganu Cari bati cu ¿iocanu. Işîrî băietu lu Stan ţîganu Cu siocanili-m braţî, 50 Cu foili-ntri kisioari; Şî-i făcurî lu dumnialui, Sfîntu Vasîli, Nouîză'şî nouî di săSereli, 409 Cu mănunki di ¿ioreli, Cu dinţî di kipereli, 55 Ca sî dia la hini, la ftiniăeli, Şî la nepoati, la nepoţăli, Mînaţ, măi, hai!... Iar la nepoţica sia bătrînî S-a-ntîmplat săsiria sia cîrnî... 60 Nepoţica sia bătrînî Cu stîiiga apuca, Şî cu driapta trăzia, Şî poloc mari făăia, Dem poloc: snop; 65 Den snop: clai mari, streşînatî, Tot boieri lăudatî, Măi mînaţ, măi, hai!... Iar dumnialui, Sfîntu Vasîli, Încî arii îş sioplia 70 în capu pămîntului, în răzara vîntului. Şî din grazdiu înc-adusia Zăsi iepi, tot sîrepi; Şî pi toati li lega 75 Şî pi toati li mîna împreziuru parului. Diasupra făţariului, Măi mînaţ, măi, hai!... Iepili mereu fuzia, 80 Demerliia scutura Şî grîu sî triiera. Ş-apăi iepih Cu urekili-n saăi băga. Încî lui dumnialui, Sfîntu Vasîli, 85 Şî măi gini-i paria, Cî nisi căuş nu-i trebuia... Măi mînaţ, măi, hai!... Şî-ncărcarî zăsi carî di pohoarî’ Şî plecarî pi drum la moarî: 90 La moarî la Căpătan, Uni-a măsinat şî an; Cî morariu-i măi fudul, Cu izmeni far di tur, 410 Zbîmîia muştili-n c.. 95 Măi mînaţ, măi, hăj!... Iar hoaţa sia di moarî Cîn văzu atîtia carî, Luă coada pi skinari Şî fuzi la lunca mari. 100 Iar morariu, meştir bun, Zări moara pi cătun, Luar-un siocan ş-un frîu: Moara cu frîu-o legarî Ş-o luarî di lăptuc 105 Ş-o dă iar în vad, la loc; Şî-i deti cu ¿iocanu-n şăli, Di-o aşazî pi măsăli. Şî turnă di-asupra-n coş Grîu mărunţăl, di sel roş: lio Din coş cădia sup kiatrî; Di sup kiatrî, în covatî. Măi mînaţ, măi, hai!... Şî-ncî carîli-ncărcarî Şî acasî cî plecarî: 115 Zăsi carî di po«hoarî, Şî plecarî pi drum acasî. Iar dumniaii, ziupiniasî, Diokiiana sia frumoasî, Auza tuma din casî 120 Scîrţîitu carîlor, Kiutu flăcăilor, în cămarî cî merzia, Sîtî mari-ş alezia Sîtî mari şî can diasî: 125 Sus, tobili bătia; Zios, negurii s-aşternia. Şî-ncî pînia plămădia, Vo op(t) colaci învîrtia, Pi lopatî îi culca 130 Şî-n cuptior îi arunca. Şî-mpărţî trii colăsei La copkii mititei. Iar mîndrului bărbat îi deti-un sărutat... 135 Măi mînaţ, măi, hai!... 411 Da la anu sî trăit, Sî vă găsîm înflorit: Ca meri, ca peri, Ca viţa di vii 140 îm postu Sîntamarii, aho!... (1928), Păuleşti-Hăulâşca—Gligori Săcăluş, 48. DCCCXCV Bini, Doamni, cuvintiazî La casa cari uriazî! Hai, măi mînaţ, flăcăi!... în noaptia di Sfîntu Vasîli 5 Hodinit, boieri, cu bini! Ho, haho, copii şî fraţ, Stat puţîn, şî nu mînaţ, Lîngî boi v-alăturaţ, Sî cuvîntu rii-ascultat: 9 * * 10 Stia di zî, şî stia di zori, Stia di anu viitori, Hai, măi mînaţ, flăcăi!... Plecarîm într-o zioi Cu plugu cu doispăi boi. 15 Ararîm zioili: văili, Vinirili: grindurili; Hai, mînaţ, flăcăi!... La luna, la săptămîna, Cîn îi dă dumnialui mîna, 20 Iei sî dusî ca sî vadî Di i-a da' Dumnezău roadî. Un vîn(t) mari pa pămîn(t) Şî ploi mulţi după vîn(t) Şî sămînţa a-ncolţît, 25 Şî grîu c-a răsărit... Dumnialui, cîn îl vidia, Di diparti cî-nverza, Di di-aproapi-ngălbinia; Mîna-m buzunari băga, 30 Kei di alamî scoţia, Graz' di piatrî discuia Şî din cai cî-ş alezia... Roata, ş-un călcâi, Daţî-i hura, măi flăcăi!... 412 35 ...unu mîndru şî-nfrînat, Cum îi bun di-ncălicat: Iuti ca focu, Negru ca corbu; Cu potcoavi di aržint, 40 Di n-an vazť di cîn sînt, Cî-s spornisi la fužit. Roata, ş-un călcâi, Daţî-i hura, măi flăcăi!... S-a răpezît în tîrg, îm Bîrlâd, 45 A luat nouî ocî di fier, Nouî di oţăl: Oca di fier mari, Şaispsi părali. Roata, ş-un călcâi... 50 Sî dusî la Buhlan ţîganu Cî ştii-a bati cu siocanu: Işî cu ilău di-a skinari, Cu foili-ntri kišioari, Ş-apucă pi Žíi divali... 55 — Măi šiorani, măi ţîgani, Nu ti mîniia, Nu ti bosîmfla, Cî mari platî ţ-oi da! Măi, lucriazî-n fier cu platî, 60 Cum ţ-am plătit şî aldatî. Roata, băiet, ş-un călcâi!... Deti sioc, deti boc, Făcu nouî săâiri mari Pîntru săserători tari; 65 Făcu unle mititeii, Cu mănunki di floriéeli. Strînsî fini şî vesinili Şî vo trii babi bătrîni Cari ştiu rîndu la pîni. 70 Roata, ş-un călcâi!... La fiéiori di negustori — Cî-s măi buni săserători — Di pi cîmp cî i-a adus Şî la lucru cî i-a pus: 75 La lucru pămîntului, în şterniţa vîntului. 413 Şî pi lan înainta Şî-ţ paria cî înnota! Alţî-n urma lor lega, 80 Şî clăi mîndri ridica Şî la soari sî urca. Roata, ş-un călcâi!... Ş-apîi arii cî-n făsia, 'n hărgelii sî răpeza: 85 Scoasî zăsi iepi tot sîrepi, Tot cu coadilî căniţi, Cu coarnili zugrăviţi... Şî grîu sî triiera Şî flăcăi vîntura, 90 Harabâli cî-ncărca Şî la moarî li pleca: Carîli scîrţîia, Galbini curzia, îm poalî-i strînzia, 95 în casî-i trîntia. Roata, ş-un călcâi!... Deti ploai şî c-un vîn(t), Trasî carîli la rîn(d), Deti-ndatî sasi zios 100 Şî turnî digrabî-n coş Grîu măruntăl, di sel ros. a > f i Da nu sî măsinau grîili ca grîili: Curzia aur şî mărgăritari în curţîli dumniavoastrî, boieri marj! 105 Roata, ş-un călcâi...! Şî-n covat-o plămădia Şî lăsa pîn, sî doskia, Colaăi mari cî mi-i făăia, Pi lopatî mi-i culca, 110 Cum a da(t) Dumnezău-an Holdî mîndrî lu Trăian. împărţi vro trii La copii mititii; împărţi vro âinsi 115 La flăcăi sii voinisi. Sî vă găsîm şî la anu-nfloriţ: Ca meri, ca peri îm mizlocu veri. Anu-i mari, sămni ari, 120 Sămni buni anu ari: 414 Iarna-i gria, omătu-i mari. Roata, s-uñ călcâi!... Am măi ura, am măi ura, Da n-i fricî c-om íñsara. 125 Cî nu sînten di isi, di eolia: Sînten turnai di la Dialuluñg Di uni trag fetili-ñ zug: Şî diñ gurí li mîna Şî cu gisiu li ardia; 135 Cîn li-ardia, k'elia pocnia... Ha, ha, ha, făâia! Cî şî ieu an trimăs la ia, Şî n-a vru(t) ca sî mă ia... Roata, s-uñ călcâi!... 135 Bosîioc bătut pi masî, Sî poftit, flăcăi, íñ casî! (1928), Paltin — Luca lâcub, 50. DCCCXCVI1 Sara Sfîntuli Vasîli fli-vă, boieri, cu gini! Sara Sfîntuli Vasîli Numa gini a-nsăratu, 5 Noi cu plugu ni-amu luatu, C-aşa-i dă la Dumnezău lăsatu. Dacî n-ar Hi lăsatu, Noi nu ni-amu hi apucatu. Viorei şî clopoţei, 10 Şî măi roata, măi flăcăi!... Aho, aho, copk'ii-armaţi, Staţi, şî nu mă năvăliţi, Că plugurli ni li zgrogiţi, Şî cu mini n-o opsiţi! 15 Viorei... 1 Cf. pentru început, Şezătoarea, voi. XI, 131 (pluguşor — din Ialomiţa), pentru vers. 9—11; cf. I. Pop-Reteganul, Trandafiri..., 83, pentru vers. 76—80; cf. Ion Creangă, IV, 368 (din Vălenii-de-Munte). 415 Opriţi plugu românescu, Că boieri hodinescu! Hodiniţi, boieri, hodiniţi, Dă noi, plugari, nu gîndiţi? 20 C-afarî-i vârî, primăvarî, Patruzeci dă pluguri-arî... VioreL.. Vă rugămu, boieri, sculaţi, La feriastî ascultaţi, 25 C-al nostru pluguşoru N-aţi văzu tu adesiori. Nici n_aU mai întînkinatu Aşa uri tu riinunatu. VioreL.. 30 Noi sîntemu doisprezeci voinici, încălecaţi pa doisprezeci cai Aici. D-asarî dă cînd amu plecatu Mulţi sati amu umblatu; Şî n-au rămasu feti nekişcati, 35 Nici nevesti nemuşcati: Numai una într-o margini dă satu, Camu stricăţicî dă vărsatu... Viorei... Să nu moru, pă legia mia, 40 Toatî noaptia oi-umbla Şî pă ia oi căuta, Ca să-ni spui cum să poartî, Să-rii dia gură piste poartî. Viorei... 45 CoHa pă su’ păduri— TsTi-e ruşîni-a vă măi spuni: Amu văzutu nişte plugari Totu arîndu cu feti mari... Ş-amu băgatu şî plugu rieu, 50 Să le uşurezu dîn greu... Viorei... Dar vini un nătărău Şî-rii-aruncă plugu rieu... La(să) să tragî în ristei şî-n tîjizăli, 55 Şî la gîtu poartî perdeli! Viorei... m D-ar mîna un om ca mini, Dumnezău să-i dja tot ¿ini! Dar îi mîn-un nătărău, 60 Osîndi-l-ar Dumnezău! Viorei... Cîndu îi loyia cu nuiaua, Li săria dîn gît perdiaua! Şî mergîndu măi în dăvali, 65 Întîlnii vro cinci feti bătrîni Şî vro şasi babi cîrni. Viorei... Iernaţi cu struzenj Şî vărati cu tărîţi, 70 Le sticlia oki ca la mîţi... Viorei... Dă flămîndi ce ierau, Hiarili la plugu rodiau.#. Mînaţi-mî, băieţi, sî mă ducu, 75 Că rămînu far1 dă plugu! Şî mersărămu pa cărări cu lunî, Undi buhu greu răsunî. Şî măi mersărămu pa cărări plini cu flori. Viorei... 80 Busuiocu verdi-n cărări, Răsăditu dă fatî mari; Busuiocu verdi frumosu, Rămîneţi sănătoşi! Viorei... 85 Cîti hopuri hopurati, La mulţi-ani cu sănătati! Cîti hopuri, hopureli, La mulţi-ani cu floriceli! Viorei... 90 Sî măi zîcimu să trăiascî Oastia noastrî romîneascî! Să trăiascî capu ţări Împreunî cu-ofiţeri! Să trăiţi şî dumnjavoastrî, 5 Că nu ieşti vorbî proastî, aho!.... (1927), Soveza-Rucărenj— Neculaj Bungez, 35 DCCCXCVII — Aho, aho, copii şî fraţ, Haidiţ, băiet, îndemnat, Brazda sî nu rii-o stricat! Cîn iera timpu di-ariiazî, 5 Pusîrîm noi plugu-m brazdî. Căâi-aviam noi tot pluguri întăriti Cu arzint, şî oţăliti; Da nu ştiţ gini cun von spuni, Cî plugurli s-au pus gini: 10 S-a făcut nii şî suti di fărîmi... Traziţ boi la otavî Şî flăcăi la dumbravî, Măi mînaţ, mâi, hai!... Aho, aho, di-asarî-ncoasi-am umblat 15 Pîn si-am aziuns la feriastî, La boieri, la dumniavoastrî. — Scoalî, dalbî ziupiniasî, Cu paharu plin pi masî: Cu paharu pocostit, 20 Cu trii steli-acoperit! Iar diasupra, pi pahar: Un lusiafîr luminos, în toarta paharului Scrisî-i floaria-raiului; 25 Scrisî-i luna cu lunina, Şî soarili cu căldura, Măi mînaţ, măi, hai!... Haidiţ, băieţ, înziugaţ Boi la ziuguri înfloriţi, 30 La răstei pocostiti, La tînzăli păluiti Pintru anu-nou gătiti! Haidiţ, băiet, înziugaţ, înziugaţ tot cîti doi, 35 Sî brăzdăm di păpuşoi; Cî di grîu an tot arat 418 Tot cîmpu la Ţarigrad. Ararîm văili, pîraili, Cîmpu Ierusalimului, 40 Djalu Garaliului. Iar în dial La mormîn(t) cîn am aiiuns, An găsît raiu diskis: Mesî-ntinsî, 45 Făclii-aprinsî; Şî Irod stitia la masî Cu tikiia di mătasî, Cu sabiia-m mînî scoasî: — Hai, Iroadi, la brăzdat, 50 Cî-i tim(p) bun di sămînat: Dim bătrîni-am apucat Cî-n ia(stî) sarî sî brăzdiazî“. Din trîmbiţ-a trîmbiţat, Sămni mari s-a arîtat. 55 Di tim(p) bun si iera, Grîili-n galbîn didia. Sîn(tu) Vasîli işî-m palat, La suruziu a strigat: — Adî-ni calu meu din hărgelii: 60 Sel cu coada casalii Şî cu coama cam stănii. Măi mînaţ, măi... Trii în faţî ni-1 trazia, Trii în spati ni-1 gătia, 65 Cu mărzeli ni-1 împletia. Sîn Vasîli-ncălica, în deziti şuiera, Soarili întuneca, Apili sî alina, 70 Luna-n roşu sî-mbrăca: — Hai la dial, la săserat, Cî nu ie mari păcat, Cu tulpanu pus pi cap! Măi mînaţ, măi... 75 Di călări s-a plecat Şî trii spisi ni-a luat Şî li-a pus în cutiuţî Şî mi li-a dus l-a lui domniţi. A lui doamnî l-aştepta: 80 Cu trii meri sî ziuca 419 Šup uň hir di caiomfir, Sup ufi Hir di trandafir. — Nu ti temi, băjeţăli, Cî ieu ştiu-a discînta, 85 Pi toati li-oi vindeca: Sî ti dusi la tîrgu Bîrligăţăl, Cî ieşti bai di oţăl, Negustori di vindi Hier“. Ş-a bătut la tiligraf, 90 Sî gii meştiru-n sias. Ş-a vini(t) Marin ţîganu Cari bati cu siocanu: Cu siocanu siocănia Şî cu kila ni-l kilia, 95 Drept îm brazdî ni-l punia, Trii brazdi-odatî răsturna, Adam grîu îni sămîna — Dintr-a lui nicî greşalî Ni l-a dat din rai-afarî. îoo Măi mînaţ, măi!... — Sî ti dusj la Vînători, Sî-ni-adusi săserători: Suti, suti di copkii, Cu soarili în tikii; 105 Copileli mititeii, Cu ňilžoasi supţîreli, în dežiti cu ineli. „Nu vă sertaţ, dražili meii, Cî-m prînz, măi sup-aniazî, 110 Va vini ca sî vă vazî, Sî văz raza uft(di) s-aşazî: în vîrfu dialului, în gri viţa vîntului". Sin' Vasîli-ncălica 115 Şî la graž cî sî dusia, Nouî žugani c-aduéia. Di dăloazi ni-i dušia Şî-n asâvî ni-i vîra, Cu kisioarili stropşa, 120 Grîu nitriierat nu rămînia. Măi mînaţ, măi... Iar tot vinia trii cuši dispri Zîi: Tot vinia siripiin, Pliava-n nori ni-o azvîrlia, 420 125 Grîu curat rămînja. Iar mororiţa, F..-i perperiţa, Intr-o sobî, într-o coaşcî di bostan 130 ftii di draăi-avia cuibări! Da nouî di ii nu ni iera tiamî, Cî ştiiam pi tot cum îi kiamî: Unu-1 kiamî Vasîliu, Furî şîpu cu rakiu; 135 Altu-1 kiamî Markidan, Stă îm mînî c-un siocan; Unu-1 kiamî Vînător, Furî pînia din cuptior; Unu-1 kiamî Zlataon, 140 Stă ascuns într-un ulsior. Zlataon, cîn-a ţîpat, Tuma-n iad s-a răsunat! — Si ţ-î ţîi, Zlataoani? — Si sî-rii Kii, căpitani: 145 An scăpat moara divali Sî nu posiu s-o-ntor(c) din caii. — Iesti-o dragî priotiasî, Ş-aprindi tămîi-n casî Şî pocneşti-n gisiu di foc 150 Sî gii dracu sel şkiop; C-aâela n-ari tikii Şî nu i fricî di tămîi... Aho!... (1924), Spinâştj—Stoica Lepădatu, 29. DCCCXCVIII — Aho, aho, copii şî fraţ, Stat oliacî, nu mînaţ, Şî cuvîntu ni-ascultaţ: S-a sculat măi-an 5 Bădica Trăian Ş-a-ncălicat Pi-un cal ninvăţat, Cu şaua di aur, Cu numili di Graur, 10 Cu frîu di mătasî Cît ¿iţa di groasî. 421 Şî-n scări s-a aruncat, Pişti cîmpuri s-a uitat Sî-ş aliagî loc curat 15 Di arat, di sămînat. Şî digrabî s-a apucat Cîmpu netid di-a arat în lunziş şî-n curmeziş, Brazdili trăgîn kezîş. 20 S-a apucat într-o zioi C-um plug cu doispresi boi: Boi bourei, Cu coarnili ţintirii, în coadi cudalbii. 25 Măi mînaţ, măi, hai!... Şî toatî zîua a arat, Brazdî niagr-a răvărsat; Şî pi brazd-a sămînat Grîu mărunt şî arnăut, 30 Sî răsarî-ntr-um minut; Grîu di vârî, cu săcarî, Sî răsarî pînî-n sari. Măi mînaţ, măi... La luna, la săptămîna 35 Ş-a umplut cu aur mîna, Şî s-a dus la holda sa sî vazî Di i-a da'Dumnezău roadî. La holdî, cîn a aziuns, Iera grîu frumos: 40 Di diparti-ngălbinia, Di-aprpapi policnia; în skic iera ca vragiia; îm bob, ca mazîria; în foj[, ca trestija. 45 Măi mînaţ, măi, hai... Domnu Sfîntu Vasîli, Văzîndî-1 aşa frumos, Sî-ntoarsîrî acasî, Pusî coatili pi masî: 50 Gîndi una, gîndi douî, Gîndi-n fundu grazdiului La făptura murgului: Cum îi murgu di-nşîrat, Numa bun di-ncălicat, 55 Sî şî ducî-n tîr(g) la Bîrlâd, 422 Dim Bîrlâd la Ţarigrâd, C-acolu-i măi lăudat! Sî cumpiri nouîzăsi di săsereli, Cu mănunkiu "di vioreli, 60 Cu dinţî di kipereli, Sî dia pi la fini, pi la finiâeli, La băiet di negustori, C-asna-s măi buni di săăerăton. Măi mînaţ, măi,.. 65 La o finî măi bătrînî îi vini săsiria sia cîrnî... Da ia di-a dracului si iera, Cu driapta trăzia, Cu stînga holop făsia: 70 Clai mari, streşînatî, Tot boieri lăudatî! Măi mînaţ, măi... Acuma Sfîntu Vasîli sî dusî S-aliagî nouî tiligrafi: 75 lut ca focu, Negri ca corbu. Cu kisioarili stropşa, Cu urekili-n sac băga,. Cu coadili măsura. 80 Da avia caieli di aramî: Nu bătia pişti samî; Şî potcoavi di arzint: Bătia gini la pămînt. Măi mînaţ, măi... 85 Acum sî gîn(d)eşti unidij'sî facî ariia: S-o facî-n vîrfu muntilui, îm bătaia vîntului. Treieră nouîzăăi di poloboa^i, Fărî funduri, fărî doazi. 90 Măi rămasî o povarî Ş-o pusî pi-o iapî kioarî Ş-o-ndreptarî-n sa(t) la moarî: La moarî la Căpătan, Uni Domnu Sfîntu Vasîli-a măsinat şî an. 95 Da hoţoaica di moarî, F..-i mama cui-o ari! Pusî coada pi skinari Ş-o porni la Lunca-mari: 423 Lunca-mari, frunza n-ari; 100 Lunca-j[ Dă un galbîn, ş-o ridici! Da hoţu di morariu, F..-i meşteşugu-n c..! Sî-mbrăcarî c-un cozoc niţos 105 Şî-ş luarî barba-m mînî Şî s-a dus pi la moarî Ş-a luat-o di dălog Ş-o purta pin iarmaroc... Şî cîn îi deti una-n splinî, 110 O aşăzarî pi făinî; Şî cîn îi deti una-n şăli, O aşăzarî pi măsăli. Măi mînaţ, măi... V-am măi ura cît v-am măj ura, 115 Da nu sînten di i£i, di colia: Sînten di la Putna-veki, Uni mîţa streki Şî motocu Nu-ş găsăşti locu... 120 V-am măi ura ¿i v-am măi ura, Da nu sînten di isi, di colia: Sînten din tîr(g) di la Nămoloasa, Uni nu-s fetili frumoasî... Am vinit aisi, în tîr', la dumnia- voastrî, 125 C-am aflat cî-s măi frumoasî. Da şî pi-acolu-s frumoasî, Da-s cam căpăţînoasî Şî cu kisioarîli rapănoasî... La anu, cîn' om vini, 130 Sî vă găsîm înflorit: Ca meri, ca peri, Ca frunza di vii îm postu Sîntămării. (1927), Spineştj — Ion C. S^ari, 12. DISCÎNTIăl1 DI ALBIAŢÎ DCCCXCIX A plecat nouă neveste, Cu nouă rochii albastre, Cu mînecele suflecate, 1 Literatura descîntecelor apare în folklorul nostru relativ bogată. Insă este împrăştiată şi culeasă de cele mai multe ori cu totul la întîmplare. încercăm o sistematizare parţială, excluzînd periodicele, luînd deocamdată în seamă materialul colecţiilor clasice (Alecsandri, G. Dem. Teodorescu, T. T. Burada), pe cel colectat critic (I.-A. Candrea — Ov. Densusianu — Th. Sperantia, T. Papahagi, A. Ţiplea, N. Georgescu-Tistu, AL Vasiliu), apoi pe cel din culegerile comune. Nu ne oprim la materialul disparat, folosit în masivele compilaţii etnografice lipfite cu totul de spiritul sintezii şi de grija selectării, chiar şi prin unghiul valorii literare a textelor, ca 5. FL Marian (Naşterea la Români, 1892, 45, 46,167, 361, 363, 364, 366—8, 371, 376, 377, 383, 384, 385, 386, 388, 394, etc.; Înmormîntarea la Români, 1892, 13, 14, 15, 16, 17 etc.; Sărbătorile la Români, I, 1898, 129, 186 etc.; voi. III, 1901, 65 etc.; Legendele Maicii Domnului, 1904, 102, 325, 327, 328, 329, 330, 331 etc.) şi Tudor Pamfile (Duşmani şi prieteni ai omului, 1916, 229, 230 etc.; Cerul şi podoabele lui, 1914 etc.), la care se adaugă din plin compacta colecţie dubioasă a lui Gr. Tocilescu, Materialuri folkloristice. în voi. V al colecţiei de faţă se va putea distinge — după categoriile colecţiilor critice şi ale culegerilor comune — materialul perfect documentar, de cel îndoielnic chiar sub aspectul imediat al transcrierii obişnuite. Materialul descîntecelor este resfirat şi în anume lucrări de specialitate: botanică (Panţu [Z.], Plantele... [ed. a Il-a] 172, 24ţ 425 etc.), medicină (Dr. Ch. H. Laugier, Sănătatea în Dolj, Craiova, 1910; Dr. Gomoiu [V.], Din istoria medicinei, 1923, 31 etc.). Asemenea material a fost cules şi publicat corect dialectal abia în anul 1925 de către Tacke Papahagi, în colecţia Maramureşului, urmîndu-i N. Georgescu-Tistu (1928), apoi Al. Vasiliu, în 1931 şi 1934 (Descîntece din Huniedoara, în „Grai şi suflet", Vi 50—63; Descîntece din Moldova, ibid., VI1-2, 248—305), la care adăugăm materialul de faţă. Materialul publicat de D. A. Vasiliu (Sufletul Românului în credinţe, obiceiuri şi datine, 1942, 65—77) are o lacună: nu este colectat şi publicat dialectal. De consemnat un detaliu bibliografic: unele dintre aceste lucrări — este drept, prea accidentale, ori imperfecte ca investigaţie etnografică şi transcriere dialectală (V. V. Haneş, 1921), şi de aceea prizărite (Işar, E. Nicoară-V. Netea) — nu sînt folosite nici de Ovid Densusianu, în studiul său fundamental Limba descîntecelor (în Grai şi suflet, IV2, 351—76; V1, 125—157; VI1"2, 75—162). Iată bibliografia generală a materialului descîntecelor, cîtâ s-a putut ea stabili prin investigaţiile noastre bibliografice, ramî-nînd, desigur, deschis cîmpul cercetării critice pentru cine nu lucrează în precaritatea bibliografică a provinciei, uneori fără biblioteci documentare: Alecsandri, Poesii populare ale Românilor, 1866, 271—272; Alexici (G.), Texte din Ut. poporană rom., I, 1899; Bălăşel (2\), Versuri pop. române, I2, 1919; Beldie (I. C. ), La cislă, Vălenii-de-Munte, 1910; Bîrlea (/.), Cîntece poporane din Maramureş, II, 1924, 327—78; Bucuţa (E.), Românii dintre Vidin şi Timoc, 1923, 125—27; Burada (T. T.), O călătorie în Dobrogea, 1880; Candrea (I.-A.), Graiul din Ţara Oaşului, 1907, 41 etc.; Candrea (I.-A.)t Densusianu (Ov.), Poezii populare din diferite regiuni locuite de români, 33, 47, 49—51, 57, 59, 62, 91—2, 108—9; Candrea (I.-A.)> Densusianu (Ov.), Sperantia (D.), Graiul nostru, I, 1906—7, 21—22, 26—8, 82, 90, 95—6, 137—8, 277—80, 281, 292, 293, 295—6, 299, 316—8, 368, 458—62, 498—500, 503—5, 506; II, 1908, 49—57, 68, 70, 134—36, 139—43, 146—7; Carte de desfăcut farmecile, Braşov, 1905; Carte de descîntece culese din gura babelor celor mai bă-trîne, Bucureşti, 1922; Carte de descîntece..., Bucureşti, 1926; Ciau-şanu (G. F.), Fira (G.), Popescu (C. M.), Culegere folklor Vîlcea, 1928, 133—38; Cosac-Brăila (P.), Descîntece şi leacuri băbeşti din România, Craiova, 1935; Costin (Lucian), Graiul bănăţean, I, II, Timişoara, 1926—1934; Densusianu (Ov.), Graiul din Ţara Haţegului, 1915, 98XX, 99XXI, 104XXXIII, 125LXII, 126LXXIII—V, 152 CXLIX, 164CXCII, 165CXCIII, 279—83; Descîntece cuîeit din gura babelor bătrîne de acum 1000 de ani, Bucureşti, 1911; Descîntece, vrăji şi rugăciuni folosite de poporul nostru la boli şi alte necazuri, Braşov, 1908; Gheorghiu (Const. D.), Calendarul 426 femeilor superstiţioase. Credinţe, superstiţii şi obiceiuri din ţară, adunate de ediţiunea I, Piatra-Neamţ, 1892; Gaster (M.), Chres-tomatie română, I, II, Leipzig-Bucureşti, 1891; Georgescu-Tistu (N.), Folkl. jud. Buzău, 1928, 20—21XLV—LIII, 22—23LV—LIX, 33LXXXIII—V, 35LXXXVIII, XC, 36—7XCIV—VI, 51CXLII— IV, 51—53CXLVI — IX, 57—58CLXI—III, 76—77CCXIII, CCXIV, CCXV; Gorovei (A.), Descîntecele româneşti, Fălticeni, 1925; Des-cîntecele românilor, Bucureşti, 1931; Grigoriu-Rigo {Gr.), Medicina poporului. Memoriul I, II, Bucureşti, 1907 (extras Anal. Acad. Rom., tom. XXX, Mem. secţ. lit.); Haneş (V. V.), Din Ţara Oltului, 1921, 69; Hetcou (P.), Poesia poporală Bihor, 1912, 31—33, 92— 96; Ioannescu-Buzău (Dr. D.), Micul magasin de medicină populară sau arta d-a-ngriji oarecum bolnavii, Bucureşti, 1892; lonaşcu (Nicolae Ion), Mîndreanu (Mihail St.), Poesii populare şi descîntece, Alexandria, 1897; Ionescu (Dr. Daniil), Daniil (Al. I.), Culegere de descîntece din jud. Romanaţi (cu o prefaţă de N. Iorga), I, Bucureşti, 1907; II, Vălenii-de-Munte, 1908; Işar, Carte de descîntece şi desfacerea farmecelor întrebuinţaţi de popor la boli şi necazuri, Bucureşti (f. a.); Lupaşcu (Dimitrie P.), Medicina babelor. Adunare de descîntece, reţete de doftorii şi vrăjitorii băbeşti. Bucureşti, 1890 (extras. Anal. Acad. Rom., seria II, tom XII, Mem. secţ. lit.); Marian (S. FI.), Descîntece poporane române, culese de..., Suceava, 1886; Vrăji, farmece şi desfaceri, adunate de..., Bucureşti, 1893; Michăilescu (A. E.), Crîmpeie din viaţa ţăranului român, Bucureşti, 1904; Nicoară (E.), Netea (F.), Murăş, Murăş apă lină..., I, Reghin, 1936, 219—42; Niculiţă-Voronca (EL), Datinele şi credinţele poporului rom., Cernăuţi, 1903; Nour (A. M.) (alias Marinescu-Nour (Antonian), Descîntece şi vrăji din popor, Turnu-Măgurele, 1912; Novacovici (E.), Colecţiune folkloristică română, Oraviţa, 1902; Din comoara Bănatului, II; Pamfile (T.), Boli şi leacuri la oameni, vite şi păsări, adunate din comuna Ţepu (Tecuciu), Bucureşti, 1911; Papahagi (Tache), Grai-folkl. Maramureş, 1925, 125—44; Păsculescu (N.), Lit. pop. rom., 1910, 113—151; Pîrvescu (P.), Hora din Cartai, 1908, 59—65, 65—83; Poezii populare alese din toate ţările româneşti, Bucureşti (f.a.), 154—55; Rădulescu-Codin (C.), Cîntece şi descîntece ale poporului (în ms. la Academia Română); Vrăji, farmece şi desfaceri (în acelaşi caz); Săulescu (G.), Descîntece (în Anal. Acad. Rom., seria a Il-a, tom. V, 158); Săvulescu (C. D.), Rădulescu (G. M.)f Carte de cîntece, poezii şi descîntece, Craiova, 1902; Schmidt (Wilhelm), Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romănen Siebenbiirgers, Hermannstadt, 1866; Şoldănescu (/.), Carte de basme, descîntece, ghicitori, colinde şi superstiţii, Bucureşti, 1902; Teodorescu (G. Dem.), Poesii pop. rom., 1885, 358—98; Tocilescu (Gr.), Materialuri folkl., I, 1900, 543—695, 1135—62; II, 1900, 233—333; Ţiplea (AL), Poesii pop, Maramureş, 1906, 98—104. 427 Cu poalele ridicate, 5 Cu pestelcile lăsate. — Voi, ieste nouă neveste, Cu nouă rochii albastre, Cu mînecele suflecate, Cu pestelcile lăsate, io Nu vă duceţi la biserică, Biserica s-o măturaţi, Icoanele cu pestelcile să le ştergeţi; Că biserica-i măturată, Icoanele cu pestelca-s şterse. 15 Să vă duceţi la... (omul, vita), Că are albeaţă-n ochi: Cu sapa o săpaţi, Cu grapa o grăpaţi, Cu mătura o măturaţi, 20 Cu vineţică o descîntaţi, Cu acul o înţepaţi, Cu foarfecele o retezaţi, De la rădăcină o secaţi Şi după ochi o luaţi 25 Şi-n mare o aruncaţi. Şi... să rămînă curat, luminat, Ca fagurul în stupină, Ca usturoiu-n grădină. Practica descîntecului: Se descîntă de nouă ori în apă limpede, neîncepută, cu „vineţică albastră“, cu pai de la mătură, cu un „gătej“ de la grapă, cu acul şi foarfeca. Omul bea din apă de nouă ori, apoi se spală pe la ochi. Pe vită trebuie numai s-o speli. (1916, 1921), Spineştj[ — Mânia C. Djacdnu, 70. Notă. — Informatoarea de la care am notat acest text, dar numai în transcriere literară, în iarna anului 1916, pe cînd eram în clasa a Il-a secundară, era o bunică a mea, vestită descîntă-toare a satului. Se înţelege de ce notarea nu e diacritică. Nu trebuie să fie nici o îndoială asupra păstrării desăvîrsite a fondului celor nouă descîn-tece culese (text.DCCCXCIX, CM, CMII, CMVIII, CMXI, CMXII, CMXVI, CMXVIII, CMXIX), pe care le-am reluat pe cînd eram în cursul superior liceal, desigur că din curiozitatea mentalităţii magice în care încă eram şi eu prins, şi nu din cerinţa 428 folklorului ştiinţific, spre care pe-atunci nu mă vedeam chemat. La cîteva reluări, bătrîna — trecută de şaptezeci de ani — a păstrat textul integral. Este necesar să adaug că în 1916 bunica m-a convins singură să notez descîntecele, pentru că nimeni din familie nu le arăta interes. Şi-ar fi fost păcat să se piardă — zicea bunica — o dată cu moartea ei, fiindcă Dumnezeu iartă din păcate cui descîntă pentru vindecarea suferinţelor omeneşti, şi chiar la animale... (nu cunoştea magia neagră; de aceea era iubită şi respectată de tot satul). Iar ca să le divulge streinilor, nu s-ar fi putut uşor, din cauza caracterului lor esoteric. M-a făcut atent în repetate rînduri că nu trebuie să le schimb cumva cuvintele, fiindcă leacul şi-ar pierde eficacitatea. Prin urmare, fidelitatea folklorică era obligatorie. Am ezitat să le fac loc în colecţie. M-a convins numai faptul că avem publicat prin ele întîiul material de acest fel din Vrancea. în orice caz, cele zece descîntece pot di cercetate măcar din curiozitate, mai cu seamă că am notat şi indicaţiile asupra practicii lor. DI BUBÎ CM Plecat-au călugăriţele cu plug de fier: în piatră au arat, Orz au semănat; Orzul s-a uscat. 5 Aşa să se usuce buba de la... Din creierii capului, Din faţa obrazului, Din rădăcina dinţilor, Din auzul urechilor, 10 Din muşchii spinării, Din baierile inimii, Din unghiile picioarelor, Din măduva ciolanelor, Din carne, sub carne, 15 Din piele, sub piele. Bubă cu săcitură, Bubă cu-ntîlnitură, Bubă cu ceas rău, Din vînt, din pămînt: 20 Bubă cu nouăzeci şi nouă de săcituri, 429 Bubă cu nouăzeci şi nouă de potcituri, Bubă cu nouăzeci şi nouă de ceasuri rele, Bubă cu nouăzeci şi nouă de vînturi rele. Că (numele descîntătoarei) cu gura te-a descînta, 25 De la rădăcină te-a seca, După trupul lui... (numele bolnavului) te-a lua Şi-n mare te-a arunca! Şi-acolo să piei, să răspiei, Ca spuma din mare, 30 Ca roua de soare! Şi... să rămînă curat, luminat, Cum Maica Precista l-a lăsat! Practica descîntecului: Se descînta de cinci ori, purtîndu-se, cu mişcări circulare, o bucată de cîrpă arsă deasupra inflamaţiei. Deschisă, ori nu, se pune scrumul arsurii peste „bubă“. (1916, 1921)—Aceeaşi. DI CÎRT1ŢÎ CMI Cîrtitî, Bîrtiţî, leu cu foarfisili voi tăia, îm pămin’ voi-arunca, 5 Rădăsina vi s-a usca Di pi kisioru lui..., Di pi mîna lui..., Di pi siolanili lui..., Sî ies, sî răskeieşti! io „leu sî rămîi curat, luninat, Ca maica ii m-a lăsat, Ca domnu ii m-a făcut“. îs golgpazî băbeşti, cu mătuşa, da vindicL Cî sî fa ii cît nuca buba la kisior. Discînţ cu 15 foarfiâili-m mînî, diasupra bubi, şî ti fasi cî tai. (1927), Păulâşti — Mârija Kerâju, 80. 430 DtSCÎNTlCU COSTORltjLUl CMII Tu, sfinte costor, Tu ştii de boala lui... De răul lui... De spaima lui... 5 De junghiurile lui... De groaza lui... De boala lui... De-o fi speriat de femeie, Să te faci femeie! 10 De-o fi speriat de om, Să te faci om! De-o fi speriat de fată, Să te faci fată! De-o fi speriat de om mort, 15 Să te faci om mort! De n-a avea zile să trăiască, Să te faci groapă şi mormînt, Şi să te faci negru şi pîrlit! De-o avea zile să trăiască, 20 Să ieşi mîndru şi-nflorit! De-o fi speriat de vacă, Să te faci vacă! De-o fi speriat de bou, Să te faci bou! 25 De-o fi speriat de cal, Să te faci cal! De-o fi speriat de iapă, Să te faci iapă! De-o fi speriat de oaie, 30 Să te faci oaie! De-o fi speriat de berbec, Să te faci berbec! De-o fi speriat de capră, Să te faci capră! 35 De-o fi speriat de ţap, Să te faci ţap! De-o fi speriat de porc, Să te faci porc! De-o fi speriat de cîine, 40 Să te faci cîine! De-o fi speriat de căţea, Să te faci căţea! 431 De-o fi speriat de mîţă, Să te faci mîţă! 45 De-o fi speriat de găină, Să te faci găină! De-o fi speriat de cocoş, Să te faci cocoş! De-o fi speriat de raţă, 50 Să te faci raţă! De-o fi speriat de gîscă, Să te faci gîscă! De-o fi speriat de lup, Să te faci lup! 55 De-o fi speriat de lupoaică, Să te faci lupoaică! De-o fi speriat de urs, Să te faci urs! De-o fi speriat de ursoaică, 60 Să te faci ursoaică! De-o fi speriat de vulpe, Să te faci vulpe! De-o fi speriat de vulpoi, Să te faci vulpoi! 65 De-o fi speriat de iepure, Să te faci iepure! De-o fi speriat de iepuroaică, Să te faci iepuroaică! De-o fi speriat de şarpe, 70 Să te faci şarpe! De-o fi speriat de şerpoaică, Să te faci şerpoaică! De-o fi speriat de şopîrlă, Să te faci şopîrlă! 75 De-o fi speriat de şopîrlău, Să te faci şopîrlău! De-o fi speriat de coasă, Să te faci coasă! De-o fi speriat de huit an, 80 Să te faci hultan! De-o fi speriat de vrabie, Să te faci vrabie! De-o fi speriat de rîndunică, Să te faci rîndunică! 85 De-o fi speriat de vînt, Să te faci vînt! De-o fi speriat de tunet, Să te faci tunet! 432 De-o fi speriat de trăsnet, 90 Să te faci trăsnet! De-o fi speriat de vis, Să te faci vis! De-o fi speriat de sfadă, Să te faci sfadă! 95 De-o fi speriat de supărare, Să te fad supărare! De-o fi speriat de ciudă, Să te faci ciudă! De-o fi speriat de frică-nfricoşată, 100 Să te faci frică-nfricoşată! De-o fi speriat de groază-ngrozită, Să te faci groază-ngrozită! De-o fi speriat de spaimă-nspăimîntată, Să te faci spaimă-nspăimîntată! 105 Tu, sfinte costor, Cum ştii a izbăvi Şi-a tămădui toată ţara Şi toată lumea, Aşa să izbăveşti de toate ţepile, lio De toate durenie Şi să-i iei lui... frica-nfricoşată De groază-ngrozită, De spaimă-nspăimîntată. Şi să-i iei din creierii capului, 115 Din faţa obrazului, Din vederile ochiului, Din auzul urechilor, Din vinele gîtului, Din muşchii spinărei, 120 Din vinele mîinilor, Din băierile inimii, Din unghiile picioarelor, Din măduva ciolanelor, Din carne, sub carne, 125 Din piele, sub piele, Cu gura... a descînta, Din trupul lui... l-a lua, în mare l-a arunca; Şi-acolo să piară, să răspiară 130 Ca spuma de mare, Ca roua de soare. Practica descîntecului: Cu un pai de la mătură descînta de nouă ori o bucată de cositor care 435 e topită apoi într-o lingură de metal şi vărsată într-o strachină eu apă „neîncepută“: adusă de la un izvor curat şi nefolosită de nimeni. Cositorul, solidificat prin răcire, e bine să nu mai fie întrebuinţat, aruncîndu-se; ori chiar fiind îngropat, la loc curat, ferit de murdărie. Din apa în care s-a vărsat cositorul topit, bolnavul „di likiturî“, bea de nouă ori, se spală apoi pe faţă, pe cap chiar, pe corp: în dreptul inimii. în felul acesta i se „toarnă cositorul“ bolnavului în trei rînduri, după care „se face sănătos“. (1916), Spineşti — Mkrija C. Djac6nu, 70. Notă—Dintre toate descîntecele cunoscute din Vrancea, acesta nu are un caracter de fixitate. La început (rînd. 1—7) şi în final (r. 112—138) formula de incantaţie mi-o amintesc redată într-o relativă stereotipie. Restul descîntecului însă e o improvizare incoherentă, în care cel ce descîntă se referă, enumerînd cauzele suferinţei, am putea zice, la tot universul animal, familiar bolnavului şi descîntătorului, presupus desigur că ar fi cauza suferinţei. Bunica îmi repeta, cînd venea vorba de acest descîntec, să nu care cumva să uit un lucru, sau o fiinţă, ce se află în preajma omului, şi i-ar fi putut pricinui spaima. Le pomeneşti — arăta bătrîna — cum „îţi vin în cap“. Enumerarea se prezintă într-o gradaţie oarecare: întîi e presupus omul (r. 8—13), cu dez-nodămîntul său fatal (r. 14—20); urmează apoi animalele domestice (r. 21—59), cele sălbatice (r. 60—75), vietăţile veninoase şi presupuse veninoase (r. 76—83). Sînt amintite, disparate în gradaţie, chiar şi uneltele de lucru (r. 84—5), apoi paserile (r. 86—91), elementele destructive ale naturii (r. 92—7), iar la urmă factorii psihologici (r. 98 — 113). Poezie nu se întîlneşte de loc în toată monotona enumerare, prin eficienţa ritmului exclusiv mecanic. La urmă abia se desprind două versuri mai expresive. 434 DI DALAP cmiii: Am plecat pi lunăili cu lupki şî cu zderi, M-a-ntîlnit Kulpia: Dat-a cu coada, dalap luat-a; Dat-a cu păru, dala.p luat-a. 5 M-a-ntîlnit lupu: Dat-a cu păru, dala.p luat-a; Dat-a cu limba, dalap luat-a. M-a-ntîlnit zderiu: Dat-a cu cgada, dalap luat-a; io Dat-a cu păru, dalap luat-a. leu am ţîpat şî m-a.m olicăit, Pi mini nimini nu m-a auzît; Numa Maica Măriia^ Sîntămăriia Din ser m-a auzît: 15 — Şi ţ-î ţîi..., si ti olăcuieşti? — Si sî ţîp, ¿i sî mă olăcuiesc: Am plecat pe caii, pi cărări; Cin' an fos' la nez di caii, Am plecat pi lun£ili cu lupki şî cu zderi. 20 M-a-ntîlnit hulpia: Dat-a cu cgada, dalap luat-a; Dat-a cu păru, dalap luat-a. M-a-ntîlnit lupu: Dat-a cu păru, dalap luat-a. 25 M-a-ntîlnit zderiu: Dat-a cu păru, dalap luat-a; Dat-a cu limba, dalap luat-a. — Tasi..., nu măi ţîpa, nu măi olăcăi, Cî ieu din ser ti-am auzît, 30 Bulgîri di aur m-am înănţat, Şî la tini-an vinit. Ti du digrabî la... Cî iei pria ştii discînticu: Di la iei discînticu, liacu di la Dumnezău! 35 Cî iei în rakiu ţ-a discînta, în rakiu, în undilemn şî-n săpun bun. Tu rakiu ¿institu-l-ai, Tămăduit u-ti-ai! Untudilemn unsu-ti-ai, 40 Vindecatu-ti-ai! Săpunu bun spălatu-ti-ai, Curăţîtu-tj-a j! 435 Practica descîntecului: Cu un „gătej" de la mătură se descîntă în rachiu duminecă seara spre luni şi se bea luni dimineaţa de nouă ori, la amiază de şapte ori şi pînă la asfinţit de cinci ori. Se pune în palma bolnavului rachiu să se spele pe unde-1 doare. (1927), Păuleşti — Stan Poienariu (Dodganî), 74. DI DIOKIU CMIV Fuzi, diokiu, dintri oki! Călugîri, bulgîri, Ie-ţ coaih di-a urniri Ş-apucî pin sat: 5 Cîni ti-or lătra, Oki li-or crăpa! Aşa sî crapi oki diznirătoriului Cari-a diznirat Ş-a diokiat pi... 10 Dj-a iii dioket di fimei, Sî-i crapi ţîţîli, Sî-i curgî laptUi, Sî-i moarî pruncu! Di-a Ki dioket di fatî mari, 15 Sî-i ki^i cosîţîli, Sî rămîi pleşuvî! Şalăii zogoditî, Di fatî mari răsăditî, C-un okiu di foc 20 Şî cu unu di giaţî; Ia pi ¿el di giaţî, Şî stîmpîrî pi ¿el di foc! Aşa sî stîmpiri diokiu di la... îi discînţ pişti cap di nouî ori, în gîn(d), şî-1 25 freâi cu mîna pi la oki, şî pi la frunţi. Pi urmî sî spui iei pi di rost „Tatîl nostru“, di nouî ori; şî-i tresi di diokiu di-a ninuni. (1928), Văsîj[—Giorgi Precup, 70. CMV Fuzi, diokiu, dintri oki, Cî ti-aziunzi doriu di maicî! Din criiri capului, 436 Din sfîrcu nasului, 5 Dim maţî, din-keieturi, Din toati oasîli! Şî... sî rămîi curat, luninat, Ca aržintu strecurat, Ca Maica Prešista di curat. Practica descîntecului: Cine descîntă, rosteşte murmurînd descîntecul de nouă ori, suflînd în faţa celui deocheat jur-împre jurul capului, şi scui-pînd într-o parte de trei ori. Bolnavul trebuie să spună apoi în gînd „Tatăl nostru" de trei ori. Dacă durerea nu încetează în scurt timp, se repetă practica, schimbîndu-se chiar descîntătorul care e bănuit că nu are puterea leacului. (1927), Neřežu — Paraskiva Şt. Bara, 60. DI DISFĂCUT FARMIŠILI CMVI M-an sculat marţ, m-an spălat, îm bisăricî sîmbîtî diminiaţa m-am mînicat: N-am auzť niši popí setin, Niši dascîl cíntín; 5 N-am auzť ninic. Am auzť vražítorili şî fermecătorili. Ş-am pleca' pi cărări Spri soari-răsari, Tot plîngîn, şî tot văitînu-mă. 10 Şî niminj nu m-auza. Numa Maica Presista din šer m-a auzit Şî mă-ntriabî: si mă plîng, Ši mă vait? — Nu ti plîfizi, nu ti văita, 15 Cî ieu dim mîna dracului ti-oi lua, Şî-n fîntîna lu Adam ti-oj băga, Şî ti-oj spăla Di toati dátili Şî di toati fâptili 20 Şî di toati hrăkiturili, Di tgati băcăiturili...“ „Şî pi mini sî mă laş curat, Ca aržintu strecurat, Cum Maica luninatî m-a lăsat!“ (1927), Neřežu — Aceeaşi. *437 Notă. — Cînd am cules descîntecul acesta, informatoarea a ezitat să-mi comunice practica lui, spunîndu-mi că nu are vreme atunci: se grăbia la treabă. Mi-a lăsat astfel impresia că poate fi vorba de-o practică în legătură cu magia neagră. Cît am stat în Nereju, în 1927— timp de două săptămîni — nu am mai putut-o prinde în ochi: descîntătoarea se ferea să mă întîlnească sărbătoarea, ori în zi de lucru. în ancheta mea din 1928, lipsea din sat. Starea descîntecului astăzi — în Nereju, ca şi în restul ţinutului — se vede în voi. IV al colecţiei. 7 DI DRAGUSTI CMVII i Mă uitai pi sup soari, pi sup mari: Văzui douî perişoari. Nu fusî douî perişoari, Ši fusî doi sfint sfintîi-sali... * f 9 5 Apa meržia, Codri-nfrunza, Poňi-mbobošja, Dumnezău difî gur-aşa zîsia: — Cari ni-aţ învăţa 10 Aii meii, aii meii Ieşti vo patru cuvinţăli, Sara culcîndu-sî, Diminiaţa sculîndu-sî, Sî ia sufleţălu-m pumn, 15 Sî-1 ducî la poarta raiului Şî-ntr-a lui Isac, Sî K ii di vesi di vac! 1 Cf. pentru vers. 18—23, ca motiv liric: Bîrlea, II, 230; Eminescu, 4; Hodoş, Poesii popor., I, 182; Madan, 73; Mîndrescu, 91; Novacovici, 32; Pamfile, Cîntece, 236; Papahagi, Maramureş..., 4, 8; Sevastos, 206,290; Tocilescu, I, 1295. Albina (Viena), I, n-rul 82 (din Bucureşti; cules de S. FI. Marian); Gazeta Transilv., LV, n-rul 241; Neam. rom. popor., IV, 63; Şezătoarea, I, 103; IV, 183; IX, 73 (din Ialomiţa — colind); vol. XI, 172; Traian, I, 308. 438 îm poarta raiului Iera skicu griului 20 Şî cu soaria-soarilui Žiudeca florili: Şi-a făcu' niroasîli? Li-a nirosît curvili... (1927) , Neřežu — Ion Stoian-Creţu, 71. Notă. — Acest informator care trecea în ochii satului, în momentul anchetei, drept cel mai bun cunoscător de folklor poetic, rivalizînd cu lăutarii (cf. textele culese: „Mioriţa“, „Cîntecul Gerului“, „Cîntecul Soarelui“, „Iorgovan“; vol. I, p. 60, 224, 268, 269), a mărturisit că nu este „vrašiu“; nu ştie aşadar practica descîntecului, învăţîndu-1 numai „dim plăseria cî-j frumos“. Unii bătrîni din generaţia lui îl indicau însă ca pe-un temut cunoscător de descîntece, de care ei chiar se fereau. Era de altfel un om original în vorbă şi atitudini, foarte „umblat pin lumi“, însă cu o gospodărie slăbuţă. Părea să fie şi des-cîntător profesionist din răspunsurile evazive date la anchetă. în Vrancea bărbaţii descîntători sînt rari. El, ştiind aceasta, probabil că s-a ferit să divulge practica descîntecului, după cum a evitat să comunice alte descîntece. di žíuňgiu CMVIII A plecat Grigore la vînătoare Cu vînatul lui, Cu puşcaşii lui. Şi-a ajuns la vale 5 Şi-a descălecat Şi s-a pus jos şi-a mîncat. Şi s-a sculat, Iar a-ncălecat Şi-a trecut valea şi-a plecat; io Şi junghiul de la... a rămas Şi s-a văitat Şi s-a olicăit. Şi el pe furcă a-ncălecat Şi-n mare s-a scufundat. 489 15 Junghiu cu săcitură, Junghiu cu potcitură, Junghiu din vînt, Junghiu din pămînt, Junghiu cu nouăzeci şi nouă de săcetături, 20 Junghiu cu nouăzeci şi nouă de potcituri, Junghiu cu nouăzeci şi nouă de ceasuri rele, Junghiu cu nouăzeci şi nouă de vînturi rele! Tu, junghiu, să ieşi şi să fugi De la... din creierii capului, 25 Din faţa obrazului, Din sfîrcul nasului, Din rădăcina dinţilor, Din auzul urechilor, Din vinele gîtului, 30 Din muşchii spinărei, Din vinele mîinilor, Din baierile inimii, Din unghiile picioarelor, Din măduva ciolanelor, 35 Din carne, sub carne, Din piele, sub piele! Că...cu gura te-a descînta, După trupul omului cu furca te-a lua, Şi-n pămînt te-a băga! 40 Şi omului... leac i-a da, Să rămînă curat, luminat, Ca usturoiul în grădină, Ca fagurul în stupină! Practica descîntecului; Se descînta ţinîndu-se în mîna dreaptă o furcă pe care descîntătorul o mişcă circular deasupra părţii răcite a corpului, în momentul cînd se pronunţă propriu-zis formula de incantaţie (rînd. 37—9), se ia furca şi se atinge de pămînt. Cînd se pronunţă, tot în şoaptă, rînd. 40, se ridică furca. Descîntecul trebuie rostit de nouă ori. (1916, 1921), Spineştj — Mkria C. Djaconu, 70. DI LIKITURÎ CMIX Plecat-a... Pi caii, pi cărări, Gras şî frumos. 440 Cîn a fos' la nez di caii, 5 A trecut pîrîu ¿erjului. în gura serjului L-a-ntînlit un om mititel: Cu capu cît un siubăr, Cu dinţî cît keptini. 10 Pi jel, dacî l-a-ntînlit, Kip di mănuşi l-a făcut, Dilăturia drumului l-a zvîrlit, Likitura cu sjas rău Di trupu lui s-a likit. 15 Da iei a ţîpat, şî s-a olăcăit, Pi iei nimnja nu l-a auzît, Numa Maica Măriia Sîntămăriia Din ¿er l-a auzît: — Si ţ-î,..., di ti olăcăieşti? 20 — Ioti di ¿i mă olăcăiesc: C-am plecat pi caii, pi cărări, Gras şî frumos, Vesîl şî sănătos. Cîn a fos' la riilzoc di caii, 25 M-a-ntînlit un om: Cu capu cît un siubăru, Cu dinţî cît keptini. Pi mini, dacî m-a-ntînlit, Kip di mănuşî m-a făcut, 30 Dilăturia drumului m-a zvîrlit: Likiturî cu ¿jas rău Di trupu rieu s-a likit. — Tasi,..., nu ti măi ţîpa, nu ti măi olicăi, Cî ieu pi tini din ser ti-am auzît, 35 Bulgîr di aur m-am înănţat. Du-ti la... discîntătoriu Cî jel prja ştii discînticu, Liacu: di la Dumnezău! Cî jel în rakiu, şî-n săpun, şî-n undilemn ţ-a discînta, 40 Tu rakiu sinstitu-l-ai, Tămăduitu-tj-ai; Cu săpun bun spălaţu-tj-aj, Sinstitu-t j-ai! Practica descîntecului: Se descîntă, numai duminecă seara, în apă, sau în rachiu, din care se bea luni dimineaţa, marţi seara şi miercuri dimi- 441 neaţa; iar ce mai rămîne, joi seara şi vineri dimineaţa. Întîi se bea de nouă ori, a doua oară de şapte ori şi-apoi de cîte cinci ori, ultima dată pînă la asfinţitul soarelui. (1927), Păuleşti—Stan Poienariu (Dodoanî), 74. DI LiftGQARI CMX Răsari-un soari, Ia o friguri ş-o lingoari! Răsări doi sori, Ia douî friguri şî douî lingori! 5 Răsări trii sori, Ia trii friguri şî trii lingori! Răsări patru sori, Ia patru friguri şî patru lingori! Răsări sinăi sori, 10 Ia sinSi friguri şî sinâi lingori! Răsări şăsî sori, Ia şăsî friguri şî şăsî lingori! Răsări şăpti sori, Ia şăpti friguri şî şăpti lingori! 15 Răsări optu sori, Ia optu friguri şî optu lingori! Răsări nouî sori, Ia nouî friguri şî nouî lingori! Discînticu-i di la mini; 20 Liacu, di la Dumnezău! Cî ieu cu apî v'-oi spăla, Cu focu v’-oi stîmpăra, Cu pelinu v’-oi mătura, Di la... v'-oi dipărta. 25 Şî... sî rămîi curat, luninat, Ca arzintu strecurat, Ca Maica Presista si l-a lăsat. Discînţ, cun ţ-a spus mătuşa: diminiaţa, cu pelin, în apî di băut. De-riiazî iar discînţ în apî 30 di nouî ori,şî zîsj: Nizăşti-un soari, Ia o friguri ş-o lingoari! 442 Sara iar discînţ, tot cu pelin şî cu apî di băut, di nouî ori: 35 Sfinţăşti-un soari, Ia o friguri ş-o lingoari! Dipi si discînţ aşa, di trii-ori pi zî, îi dai sî bia di fiicari datî di nouî ori, şî-i tresi, dacî-i liacu di la Dumnezău. (1928), Pâuleştj — Ioana Stănescu, 65. DI NĂZÎT CMXI — Ieşi, năjit, şi fugi de la...! Ieşi şi fugi Din creierii capului, Din faţa obrazului, 5 Din sfîrcul nasului, Din auzul urechilor, Din vinele gîtului! Nu bate ca vînturile, Nu hui ca văile, 10 Nu vîjîi ca morile, Nu zbiera ca vacile, Nu mugi ca boii, Nu zbiera ca oile, Nu mechechera ca caprele! 15 Că cerbii s-or lăsa, în coarne te-or lua, Şi-n mare te-or arunca! Şi-acolo să piei, să răspiei, Ca spuma de mare, 20 Ca roua de soare! Şi... să rămînă curat, luminat, Cum Maica Precista l-a lăsat, Ca faguru-n stupină, Ca usturoiu-n grădină. Practica descîntecului: Şi aici, ca şi la celelalte descîntece, ¡se cere ca descîntătoarea să fie „curată“ (cenzura actului sexual) în momentul incantaţiei. Altfel „nu are leac“. 443 Se descîntă luîndu-se o petică aprinsă care este purtată în dreptul urechei inflamate printr-o mişcare circulară. Descîntecul se spune „în gînd“ de nouă ori. Bolnavul ţine tot timpul gura deschisă, ca să-i intre fumul înăuntru. Pe urmă vîră în ureche scrumul de la petică. (1916, 1921), Spin^şti — Mâriia C. Diac6nu, 70. DI OBRINTIALÎ CMXII Oaie neagră Zbiară-n vale... Oaia se scutura, Ţepile după trupul lui... le-a lua: 5 „Ai luat toate ţepile, Toate j unghiurile, Toate durerile, Toate obrintelele, Toate bubele, io Toate dalapurile!“ După trupul lui... le-a lua Şi-n mare le-a arunca. Şi-acolo să pieie, să răspieie, Ca spuma de mare, 15 Ca roua de soare. Şi să rămînă...curat, luminat, Ca fagurul în stupină, Ca usturoiu-n grădină. Practica descîntecului: Se ia o strachină cu apă caldă, şi alta cu făină de porumb care se udă cu puţină apă. Se iau trei vergi de alun; apoi puţină lînă neagră nespălată, cu care se descîntă simultan, peste făină şi apă, de nouă ori. Se bea de nouă ori, spălîndu-se şi rana cu apă călduţă. Se pune apoi făina şi lîna, descîn-tate, pe-o bucată de pînză din cîlţi, aplicîndu-se pe inflamaţie. Se descîntă o dată în zi. Dacă in-flamaţia durează, descîntecul se repetă. (1916, 1921)—Aceeaşi. P ÎNTRU TQAÎI LOGIILI CMXIII A plecat... Pi caii, pi cărări, Gras şî frumos Şî bun, sănătos. 5 La nilzoc di caii L-a-ntîlnit morăroiu cu morăroaja, Drîstăroiu cu drîstăroaia, Ţîgănoiu cu ţîgănoaica, Vrăzmăşoiu cu vrăzmăşoaica, io Paraliu cu paralioaica; L-a-ntîlnit leu cu leoaica, Sanca cu săncoiu, Striga cu strigoiu, Potca cu potcoiu. 15 Şî ier a şî siasu-rău cu potsitura: In glezni ş-a bătut, îm palmi ş-a suflat Şî cu siasuri-răli 1-a-nţăpat, Şî cu potsituri 1-a-nHiorat, 20 Şî cu trimăsuri l-a z^i^iulat, Şî cu tot feliu di bgali nicunoscuti 1-a-nţăpat: Înspăimîntati şî Hiorgasî. Şî cu frigărili 1-a-nfrigărat Şî cu hiori 1-a-nKiorat, 25 Şî cu spaimî 1-a-nspăimîntat. Şî iera ş-un lup mari: Cu gura căscatî, Cu limba diskicatî. Carnia i-a hopotit-o, 30 Siolanili i li-a sdrunsinat, Şî di lăturia drumului l-a lăsat. Şî iei s-a văitat, şî s-a olicăit Şî niminia nu l-a auzît. — Si ti vaiţ,...? 35 — Cum nu m-oi văita Şî nu m-oi olicăi? C-am plecat az pi caii, pi cărări Gras şî frumos, Bun, sănătos; 40 Şî cîn la nilzoc di caii, M-a-ntîlnit Morăroiu cu morăroaia, 445 Kjoroiu cu kiorgaica, Drîstăroiu cu drîstărgaica, 45 Ţîgănoiu cu ţîgăngaica, Vrăzmăşoiu cu vrăzmăşoaica, Paraliu cu paralioaica, Sanca cu săncoiu, Striga cu strigoiu, 50 Potca cu potcoiu. Şî iera şî siasu-rău cu potśitura: în glezni ş-a bătut, îm palmi ş-a suflat Şî cu siasuri-răli m-a-nţăpat, 55 Şî cu potśituri m-a-nHiorat, Şî cu trimăsuri m-a zgiśiulat, Sî cu tot feliu di bgali nicunoscuti m-a-nţăpat: lnspăimîntati şî liioroasî; Şî cu frigări m-a-fifrigărat, 60 Şî cu Kiori m-a-nHiorat, Şî cu spaimî m-a-nspăimîntat. Şî iera ş-un lup mari: Cu gura căscatî, Cu limba diskicatî; 65 Carnia ńi-a hopotit-o, Śiolanili ńi li-a zdrunśinat Şî di lăturia drumului m-a aruncat, Şî-n sămnili morţî m-a lăsat. — Nu ti văita, nu ti olicăi, 70 Cî... ţ-a discînta-ntr-o sînziacî di rakiu di tiscoginî, Şî-ntr-un şîp di undilemn, Şî-ntr-ufi caiîp di săpun bun. Şî cu discînticu ţ-a discînta Şî rău din śiolanili tăli 75 Cu frigărili l-a stîmpăra Şî l-a aduna, şî l-a lua, Şî pişti nouîză'şî nouî di mări-adînsi l-a arunca. Ş-or vini lupki Şî l-or grebla cu lăgili; 80 Ş-or vini ftulkili Şî l-or mătura cu coadili. Lupki cu lăgili l-or grebla, Şî ttulkili cu coadili l-or mătura, Şî pişti nouîză' şî nouî di mări l-or arunca, 85 La cîni şî la śioari l-or da. Şî... sî rămîi Luńinat şî curat; 446 Ca arfintu strecurat, Ca maj[ca si l-a făcut, 90 Ca sgarili ¿i l-a văzît! Amin, discînticu neu, Liacu: di la Dumnezău! Sî ¿iii ca la bisăricî di curat, băietu moşului, cî-i di toati logiili, cîti logii sin'! Da alfelju 95 sî vindicî cu rakiu cozănescu, şî c-o strokiturî di undilemn. Trebi rakiu di tiscoginî, undilemn şî săpun roşu, nispălat. Şî sî ia discînticu nu-ma-n zîlili di post: lunia, nercuria şî vinirja. Lunia sî ia di nouî ori, nercurja di şăpti orj, 100 şî vineria di ¿inâi ori. (1928), Văsîj—Gj[orgi Precup, 70. DI POTâlALÎ CU §IAS RĂy CMXIV Plecat-a... Pi caii, pi cărări, Gras şî frumos. Cîn a fos’ la nez di caii, di cărări, 5 Kipigarili 1-a-nţăpat, Trimuri l-a trimurat, Hiori răsj[ l-a luat, Di cap a ameţît, Oki i-a-mpăj|enzănit. io Da iei a ţîpat, şî s-a olicăit, Pi iei nimnia nu l-a auzît. Numa Mărija Sîntămăriia Din ¿er l-a auzît: — âi ţ-î ţîi,..., ii ti olicăjeşti? 15 — Am plecat pi caii, pi cărări, Gras şî frumos. Cîn a fos* la nez di caii, RiSjoarili rij-a amorţît, Trimuri m-a trimurat, 20 Hiori răsi m-a luat, Di cap m-a ameţît, Oki ni-a păienzănit. — Taâi, nu măi ţîpa, Nu măi olicăi, 447 25 Cî ieu pi tini din seri ti-am auzît, leu bulgîr di aur m-am înănţat, Şî la tini-am vinit. Du(ti) digrabî la... discîntătoriu, Cî iei pria ştii discînticu: 30 Di la iei discînticu, Liacu: di la Dumnezău. Cî iei în rakiu, în undilemn şî-n săpun bun ţ-a discînta, Cu rakiu sinstitu-ti-ai, Vindecatu-ti-ai; 35 Undilemnu unsu-ti-ai, Vindecatu-ti-ai; Cu săpunu bun spălatu-ti-ai, Curăţîtu-ti-ai. Practica descîntecului: Se descîntă, ca şi pentru „trimăs“, în rachiu, sau în apă, cu trei smicele de alun; iar apa descîntată se bea în acelaşi fel. (1927), Păuleşti — Stan Poienariu (Dodoanî), 74. DI ŞĂRPI CMXV Izîţî, izîţî, Peliţa di os, Pas, sănătos! Practica descîntecului: Cu o nuia de alun — dacă nu se găseşte nuia verde, „ţăndăreşti-o ţan-dîrî di alun“ — se descîntă în apă curată, neîncepută, de nouă ori. Cel muşcat de şarpe bea apoi din apa descîntată de nouă ori, spălîndu-şi totodată şi „muşcătura“. (1927), Nereău — Paraskiva Şt. Băra, 60. 448 CMXVI Ciulemendriţă pestriţă, De peliţă-ai muşcat, Peliţa de came, Carnea de os, 5 Osul să rămînă sănătos! Stai, venine, nu mai merge! Şi... să rămînă curat, luminat, Ca fagurul în stupină, Ca usturoiul în grădină! Practica descîntecului: Se descîntă numai în apă curată, proaspătă, de nouă ori, cu o creangă de alun, şi ţinînd mîinile la spate. Cel muşcat bea apoi tot de nouă ori, la urmă spălîndu-şi rana. (1916, 1921)), Spineştj — Mâriia C. Diaconu, 70. DI TRIMĂS CMXVII Foc, focuşoru neu, leu ti-nvălesc, tu ti dizvăleşti, într-un solz di aur plezneşti ! Aşa sî plezniascî, şî sî jesî trimăsu di la... 5 Trimăs cu nouîză’şî nouî di soiuri, Trimăs cu nouîză'şî nouî di vînturi răii, Trimăs cu nouîză'şî nouî di vînturi turbati. Tu sî ieş, trimăs, di la... Cî ieu cu zniéeli ti izbesc io Şî ti pleznesc, Din trupu Iu... digrabî ti pornesc! Sî ti duéi din dial în dial, Şî din vad în vad! Sî ti faéi-un lup turbat, 15 Sî ti duéi în capu cui-a trimăs Trimăsu cu sias rău: Di-a Ki di flăcău, Sî ti pm-în slig ! Di-a Ki fatî fiéioarî, 20 Sî ti pui*în casa iei; îm masa iei sî trăieşti, Sî tîngujeşti ! Da... sî rămîi curat, luriinat, Ca soiesu luriinat, 25 Ca maicî-sa si l-a făcut, Ca Dumnezău si l-a lăsat. Practica descîntecului: Se descîntă în rachiu tare, sau în apă proaspătă, adusă de la un izvor de unde nu beau vitele şi din care nu a luat nimeni în dimineaţa cînd s-a adus apa pentru des-cîntec. De preferat apa în descîntec. Se descîntă cu trei zmicele de alun, iar apa descîntată se bea ca în cazul descîntecului „di likiturî“. (1927), Păuleştj—Stan Pojenarju (Dodoanî), 74. CMXVIII — Foc, focuşorul meu, Eu te-nvelesc, Tu te dezveleşti: în solz de aur să plezneşti! 5 Aşa să pleznească trimisul de la...“ ...a plecat pe cale, pe cărare; Şi cînd a ajuns la mijloc de cale, lntîlnitu-l-a sanca şi cataroiul: Cu capu cît plosca, io Cu ochii zgîiţi, Cu dinţii rînjiţi, Cu mîinile întoarse, Cu picioarele sucite, Cu deochiul în ochi, 15 Cu rana în gură, Cu faptul în mînă. Şi pe... cu deochiul l-a deocheat, Cu rana l-a rănit, Cu faptul l-a făptuit, 20 Cu frigarea l-a frigărit, Cu tapa 1-a-nţepat, Cu junghiul l-a înjunghiat. Întîlnitu-l-a trimis din vînt: Trimis din pămînt, 25 Trimis cu nouăzeci şi nouă de săcetături, Trimis cu nouăzeci şi nouă de potcituri, Trimis cu nouăzeci şi nouă de ceasuri rele, Trimis cu nouăzeci şi nouă de vînturi rele. 450 Şi pe omul... l-a luat, 30 în pămînt l-a trîntit Şi sîngele i-a băut, Capul i-a turburat, Faţa i-a îngălbenit, Mîncarea i-a luat 35 Şi somnul i-a stricat. ...s-a văitat şi s-a olicăit: — Nu te văieta..., Nu te mai olicăi! Du-te la... descîntătorul, 40 Că el cu gura te-a descîntă, Frigarea a stîmpăra Şi jungheturile şi durerile le-a lua. A lua toate ţepile, Toate durerile, 45 Toate junghiurile; în mare le-a arunca Şi... a rămînea curat, luminat, Ca argintul strecurat. Practica descîntecului: Se descîntă cu frigarea. în lipsa acesteia, se procedează după indicaţiile textului precedent. (1916, 1921), Spineşti — Mârija C. Djaconu, 70. DI TURBĂRI CMXIX Priinii, priiştii, Dacî nâ, destina! Practica descîntecului: Se descîntă în borş proaspăt „umplut“ de-o femee cu nume „chi-znovaş": care nu e la toate femeile. Formula trebuie rostită în gînd, de cincisprezece ori, pe nerăsuflate, altfel neavînd leac. Cel muşcat de cîine turbat bea tot de cincisprezece ori din borşul descîntat, spălîndu-se la muşcătură. (1916, 1921) — Aceeaşi. INDICI INDICELE TEMELOR LIRICE 1. Di haiduéii: 125, 138, 163, 169, 181, 196, 206, 232, 241, 258, 294, 296, 314, 341, 350, 358, 365. 2. Cu cucu: 130, 145, 164, 210, 245, 260, 295, 301, 320. 3. Di străinătati: 132, 145, 193, 212, 235, 245, 264, 292, 302, 323, 348, 369. 4. Di dor: 134, 148, 198, 303, 326, 359. 5. Di dragusti: 134, 150, 165, 178, 188, 198, 215, 236, 248, 269, 296, 304, 331, 342, 351, 360, 366. 5. Di dragusti: 134, 150, 165, 178, 188, 198, 215, 236, 248, 269, 296, 304, 331, 342, 351, 360, 366. 6. Di inimí albastrí: 136, 158, 168, 181, 204, 225, 239, 256, 288, 309, 328, 349, 364, 370. 7. Di miliţii: 137, 163, 195, 205, 231, 293, 310, 325, 357. INDICE1 DE SATE (Aria de circulaţie a motivelor din cuprinsul volumelor I, II) 1. Bîrsăşti (42 texte): 315, 317, 318, 321, 322 (5 variante Isfioriţa); II, 113 (balada Nicu Ştyiu), 125-^38 (28 doine), 375—77 (8 „strigături"). 2. Bodeşti (2 texte): 425, 435 (2 variante Niorifa). 3. Colăcu (49 texte): 324, 325, 327. (3 variante ftiorifa); II (5 balade: 23 Cînticu Badiuluf, 65 Cînticu ¿eruluj, 78 Cînticu iu Gjorgilaş, 99 Cînticu Hoitului, 103 Cînticu Soariluj); 138—63 (41 doine). 4. Cbza (4 texte): II, 94 (balada Cînticu lu Ionicî hajducu), 260 (2 doine), 380 („strigături"). 5. Găuri (17 texte): I, 334 (o variantă Mioriţa)', II, 163— 69 (16 doine). 6. Hăuleşca (26 texte): I, 383, 386, 389, 391, 392, 394 (6 variante Mioriţa)', II, 258—59, 265—66, 268, 275, 278-279, 290 (16 doine), 374 (un „bosit"), 391 („strigături"), 406 (un „colind"), 407 (un „cîntic di stja"), 408 (un „plu-guşor"). 7. tierăstău (38 texte): 334, 336, 337, 338, 339, 340, 342, (7 variante fîioriţa)', II (4 balade: 9 Giţî Cătănuţî, 30 Cînticu Badjulu}, 42 Corb}a, 71 Cînticu lu Gimiş), 169—81 (27 doine). 8. N&riiîa (30 texte): 343, 344, 345, 346 (4 variante ftioriţa)', II, 181—95 (26 doine). 9. Negîrleştj (30 texte): I, 347 (o variantă Mioriţă)', II, 196—206 (29 doine). 10. Nerezu (110 texte): 349, 351, 354, 355, 356, 358, 359, 360, 361, 364, 367, 368, 369, (15 variante fiioriţa)-, 456 II (14 balade: 11 Giţî Câtănuţî, 33 Cînticu Badjului, 35 Cînticu Badjului, 45 Corbja, 48 Corb}a, 68 Cînticu Zerulu}, 69 Cînticu Zerului, 80 Cînticu lu Gjorgilaş, 82 Cînticu lu Giorgilaş, 95 Cînticu lu Manoli, 108 Cînticu Soarilui, 109 Cînticu lu Iorgovan, 110 Cînticu lu iorgovan, 115 fticu Şlogiu); 206—32 (71 doine), 377—78 (5 „strigăturj") 436, 437, 438, 448 (4 „discîntisi“: „di diokju“, „di disfăcut farmisili“, „di dragusti“, „di şărpi"). 11. Nistoreştj (33 texte): I, 371, 372, 373 (4 variante fiioriţa); II, 13 (balada Giţî Câtănuţî), 232—41 (28 doine). 12. Paltin (50 texte): 375, 376, 378 (3 variante Nioriţa)', II (2 balade: 51 Corbja, 82 Cînticu lu Giorgilaş, 241-58 (44 doine), 412 (un „pluguşor“). 13. Păuleşti (156 texte): 379, 382, 396, 397, 398, 404, 406, 407 (8 variante Mioriţa)] II (2 balade: 54 Corbja 65 Cînticu haiducului Drăguş — fragment), 258—94 (82 doine), 373 (un „boSit“), 379—92 (57 „strigături"), 430, 434, 440, 442, 447, 449 (6 „discîntisi“: „di cîrtiţi“, „di dălap", „di liluturî", „di linggari“, „di potsjalî cu sjas rău", „di trimăs"). 14. Pdduri (14 texte): I, 331, 332 (2 variante Mioriţa); II, 140, 141—42, 148, 151, 157, 158 (12 doine). 15. Poiana (9 texte): I, 410 (2 variante ftioriţa); II, 294—96 (7 doine). 16. Regju (3 texte): I, 413, 414, 415 (3 variante fiioriţa). 17. Soveza (53 texte): I, 416 (o variantă Nioriţa); II, 296—313 (48 doine), 393 (3 „strigături“), 415 (un „plug“). 18. Spinâştj (124 texte): 417, 421, 422, 427, 429, 431, 433, 439, 440, 442, 443, 445. (12 variante Mioriţa); II (3 balade: 62 Cîntic dim bâtrîni, 84 Cînticu lu Giorgilaş, 116 meu Şlogiu), 314—41 (78 doine), 393—98 (20 „strigături"), 418, 421 (2 „pluguşgari“), 425, 429, 431, 439, 443, 444, 449, 450, 451 (9 „discîntiăi“: „di albjaţî“, „di bubî", „diseîntieu costoriuluj“, „di ¿iungiu", „di năiît", „di obrintialî", „di şărpi“, „di trimăs", „di turbări"). 19. Spîilbir (6 texte): I, 446, 447, (3 variante ftiorifa); II (3 balade: 15 Giţî Câtănuţi, 56 Corb{a, 121 Tânislav). 20. Tikiriş (un text): II, 401 „Colăcăşîia". 21. Tulnisi (30 texte): I, 449 (o variantă Mioriţa); II (4 balade: 63 Cîntic dim bătrîni, 72 Cînticu lu Gimiş, 86 Cînticu lu Giorgilaş, 101 Cînticu Radului), 341—50 (25 doine). 457 21. Vălja-Sărij (37 texte): I, 451, (2 variante ftioriţa)', II (o baladă: 19 Giţî Cătănuţî), 350—58 (23 doine), 398— 401 (II „strigături"). 23. Vâsîj (33 texte): I, 452, 453, 454, 456 (4 variante Mioriţa); II (5 balade: 21 Giţî Cătănuţî, 38 Cînticu Badjulu}, 59 Corbja, 75 Cînticu lu Gimiş, 89 Cînticu lu Gjorgilaş), 358—65 (22 doine), 436, 445 (2 „discîntisi": „di diokju", „pintru tQati logiili"). 24. Gidra (19 texte): I, 458 (2 variante Mioriţa', din satul Burca); II, 365—72 (17 doine). Redactor : lOAN ŞERB Tehnoredactor : IONEL GHEORGHIU Dat la cules 23.06.1967. Bun de tipar 10.05.1969. Apărut 1969. Htrtie scris tip I A. de 63 gfrri1. Format 700X1000124. Coli ed. 22.91. Coli tipar 19,17. A. nr. 792211966. C.Z. pentru bibliotecile mari şl mici 859—18. întreprinderea Poligrafici „13 Decembrie 1918“, Str. Grigore Alexandrescu nr. 89—97 Bucureşti Republica Socialistă România Comanda nr. 523