ACADEMIA ROMÂNĂ STUDII ŞI CERCETĂRI XLIX UN ORAŞ ROMÂNESC ÎN ARDEAL CONDICA HAŢEGULUI 1725—1847 PUBLICATĂ CU 0 INTRODUCERE DE n. iorGtA MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NAŢIONALĂ. BUCUREŞTI, 1941 S’a dat «Bun de imprimat» fără ultima revizie a autorului. 15.XII.1g40. I. INTRODUCERE Printr’o întâmplare fericită s’a păstrat Condica Oraşului Haţeg, care, de mai multă vreme, a intrat, printr’o donaţie, în manile mele. începută dela 1742, ea cuprinde cele mai preţioase ştiri nu numai despre tot ce s’a petrecut în acest centru al Jiiului-de-sus, care, atât de vechiu, e pomenit încă din vremea când el întră dela sine în «spaţiul vital», ca să întrebuinţez o formulă actuală, al lui Litovoiu Voevod, Domn al Jiiurilor amândurora. Publicarea pieselor copiate în acest registru, — cele în limba maghiară fiind date în traducerea românească datorită elevei mele, d-ra Viola Papp—, mi se pare, mai ales în împrejurările de astăzi, de cel mai mare folos. Aceasta pentrucă din ele se vede paritatea constituţională a Românilor, totdeauna liberi în cuprinsul ţinutului însuşi, ca şi în acela vecin al Inidoarei şi de acolo, prin pasul murăşan al Dobrei, în « Valahia Citerioarâ » a Lugojului şi Caransebeşului, totul formând, şi supt raportul religios, prin catolicismul, apoi calvinismul, de împrumut, al nobililor, şi supt raportul cultural, legat, fireşte, de forma religioasă, şi supt cel militar, legat de vechile «judeţe româneşti», o singură unitate, o ţară mai mare peste «ţările» mai mici, supt singura ocrotire a Voevodatului, de origine românească şi el, al Ardealului. De fapt, nu e, şi cu o întindere dincolo de munţi, ca pe la Baia-de-Aramă, vechiu târg de acelaşi tip, decât continuarea, pe străvechea bază etnică, a Daciei Dacilor. De altminterea, în margenea Haţegului, la Orlea —, a se apropia de Valea Oriei, în Prahova, de Orlatul sibiiari şi nu ştiu dacă Urlaţii prahoveni nu au fost la început ; Orlaţi —, 4 N. IORGA cu un nume vădit românesc, biserica, acoperită cu fresce frumoase din secolul al XV-lea, vremea Hunyadeştilor, păstrează încă pe păretele altarului icoana unui sfânt răsăritean, cu inscripţie cirilică-slavonă, ceea ce arată că la început pentru Români s’a făcut slujba x). Biserica s’a calvinizat odată cu familia, de care se ţine şi astăzi, a vechilor Cândeşti, prefăcuţi pe ungureşte în Ken-deffy, chiar această formă de derivaţie prin/y, «fiu », putând fi pusă în legătură cu aceea românească în eşti. II. Oraşul Haţeg alege la început, înainte ca Austriecii să ajungă, abia după 1742, a pune în frunte legea lor, juzi şi juraţi din cele două legi: reformată şi valahă, spune primul din actele pe care le înfăţişează condica. Cel dintâi Consiliu e din luna lui Novembre 1725 (no. IV), pomenindu-se dela început că membrii trebue luaţi, după datină, din cele trei religii: catolicii, oamenii Im pârâtului, întâi, apoi reformaţii şi credincioşii religiei «valahe ». Jude e Ungurul Francisc Szanislo (dar nu putem să nu,ne gândim, în ce priveşte originea lui, la vechiul Voevod de peste munţi Sănislav), notar un Ştefan din Uifalău, tot Unguri, poate un Pavel din Vinţ, un Sigismund din Mohu, un Martin Bocsât si doi Szocs, ceilalţi fiind Români, si anume: Martin Groza, îoan Mişa, Lazăr Cismadia, Marian Munteanu şi Ştefan Ciuciu.' Urmează o serie de hotărîri luate de dânşii, care se dau ori se rezumă în documentele acestei publicaţii. O încercare ungurească, timidă şi puţin dăinuitoare, dă, în Mai 1731 (no. LVI), ca fibirău pe străinul Ştefan Lodingos, notarul urmând a fi un Maghiar. Apoi, judele, la 1742, fiind Ungurul Borsos, dintr’o familie care, în secolul al XVII-lea, a îndeplinit solii în Ţara-Româ-nească a lui Matei-Vodă, şi notarul un Andrei din Deva, unde populaţia românească a fost totdeauna numeroasă şi sprijinită pe străvechi privilegii, între juraţi sunt, atunci şi *) V. articolul meu, în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1940. CONDICA HAŢEGULUI 5 după aceea: Isac Dragomir, Gheorghe Cristea, Danciu Străinul, Ianoş Todosie, Petru Roman, Zaharia a Popei, Mihail Macsa (cf. cu scriitorul Moxa sau Moxalie din secolele al XVI-lea·—XVII-lea), Ioan şi Petru Ciuciu, Ion şi Mihail Măţian, Ioan («Iuon »), «Kotke » (Gotcă ?), Gheorghe Popescu (no. X şi urm.). E curios că Ungurii lipsesc, afară de jude şi notar. După un an se vede confirmându-se, prin dreptul «inşpec-torului» Anton Corniş (Kornis), Român de veche origine, familia fiind poate originară de aici, Petru Ciuciu şi Andrei din Deva. Data aceasta, dreptul la alegere e în trei, puindu-se în primul rând, ceea ce era firesc pe vremea guvernării hab-sburgice, catolicii (no. XI). Alegerea din 1743 dă deci ca jude pe Petru Ciuciu, cea din 1748 chiar pe un Român: Nicolae Rusan, din Ruşi, familie existentă şi azi, din care un paroh la Alba-Iulia, ca jurat fiind pe lângă cei de mai sus doar trei, posibil Unguri: Pavel Patachi (dar a se vedea episcopul Ioan Patachi, al Românilor uniţi, în acelaşi timp), Isac Sollymos (adică din Şoimuş), şi Matei Mihâly. E de observat că Român e acuma şi ajutorul judelui, Gheorghe « Berlova », al cărui nume trebue pus în legătură cu satul Borloveni din Banatul vecin (no. XVIII). In anul următor, Pavel Patachi, e jude, notar e un Ungur, iar Consiliul e tot românesc, afară de cei de mai sus trecuţi ca Unguri, şi se adauge un Stoian, al cărui nume de familie e dat, neinteligibil, « Farisznyai » (no. XIX). Peste puţin, la 1754, avem acuma, supt prezidenţia lui Borsos, şi Adunarea obştii, după cea mai veche datină românească. Ei au dreptul de a primi sau a răspinge anumite ordine şi numiri ale Guvernului central austriac, care, fireşte, e principial contra acestei statornice păstrări de autonomie tradiţională. Dar se supun la un ordin al Mariei-Teresei din 25 April 1754, privitor la inspectoratul fiscului pentru comitatul de Inidoara(no. XXVI). Şi, potrivit aceluiaşi străvechiu drept, se face, la 1755, împărţirea locuitorilor în trei clase după însemnătate, aşa cum se face, de alminterea, în toate satele noastre, cu « fruntaşii », « mijlocaşii » şi « codaşii », din cele mai depărtate vremuri (no. XXVII). 6 N. IORGA Un drept de judecată, foarte larg, îl avea această Adunare şi organele ei, şi vedem cum o intervenţie a Guvernului central, care avea ideile «filosofice», cu totul protivnice tradiţiei, cere ca, jurisdicţia în alte domenii rămânând,* cum se va vedea şi mai departe, pe larg, intactă, judecata crimelor şi delictelor grave să fie rezervate unor instanţe de Stat, care reclamă pentru ele, de altfel, şi apelul faţă de sen-tinţile pronunţate în oraş chiar. III. Acţiunea Consiliului se desfăşură prin două căi. Una, rară, e aceea de a da interpretări legilor, după acelea ale ţării, ca măsura de a nu cere ca amanetul ce se pune să fie neapărat ieşit din munca aceluia care-1 înfăţişează. Cealaltă priveşte procesele particulare. Pe cele germane şi latine le-am reprodus sau rezumat eu însumi, cu o deosebită îngrijire, în tot ce aveau esenţial; numai pentru cele ungureşti, prezintate în şir pentru primii ani ai registrului, n’am luat decât pe acelea traduse de d-ra Papp. Acestor sentinţe le aparţine aceea contra lui Gavril Căliman (« Kalima »), căruia i se ia casa pentru o datorie, trecând-o asupra reclamantului, care e un Maghiar. In acelaşi sens e redactată hotărîrea contra unei « Grozoane » (Grozoaia), pome-nindu-se si vecina ei, Frusina lui Mihai. La 1741, un Ioan «Berci» din Aiud se judecă pentru o vie la Dealul-Mare, în părţile Haţegului (no. VIII). Dela 1744 (n-le XIII şi urm.), numărul împricinaţilor români e tot mai mare. Un Costin Grecul-Gorog se judecă, astfel, cu baronul Nalaczi, un « nemeş Popa Gheorghe » opreşte orice vânzare din moştenirea rudei sale, tot nemeş, Popa Mihai, până se va înţelege cu fratele Ioan. Numai Români se întâlnesc în decizia dela 1746, luată de Românul Gheorghe Cristea: un Moise Roman, un Iorga Ieremia, un Nicolae Duca, dintre Grecii cari erau destui prin aceste părţi. Până la capăt se păstrează obiceiul mărturiilor cu jurământ,— formula s’a păstrat —, şi al chizeşilor, de regulă şapte. CONDICA HAŢEGULUI 7 Un nou obiceiu de drept e în actul dela 23 Februar 1749» prin care judele Pavel Patachi hotărăşte să se scadă femeii Ancuţa Cocioabă xlijma ce plăteşte pentru un loc de hrană în margenea oraşului. încă o parte din acea atât de însemnată veche autonomie. După aceasta, până la jumătatea secolului şi încă mai departe, numele de Români se întâlnesc necontenit în afacerile pe care le prezintă registrul: afară de aceia ale căror nume nu se pot ceti cu siguranţă, Ioan Munteanu, Ioan Soitar, Dumitru Neagoe, Stan Diniş, birău (1761), apoi fibirău (1753), Zaharia al Popei (1758), birău, Isac Dragomir, Ioan Ciuciu (1764), unii din ei vechi membri ai Consiliului, Oprea Apostol, Drăghici Munteanu, Gheorghe Filip, Mihail Bucur, Dumitru Băiaşu, Savel Moldovan, Ana Crişan, Constantin « Meriselan », Ion Creţoiu, Radu « Desta », Nistor, loja Iorga, jurat, loja Ivaşcu, Gheorghe şi Ioan Popescu, Fran-cisc Smada, Sava Gheorghe zis «Peiss», Voicu Munteanu, « Michael Petrik, alias Torok de Ponor » (1774), Ioan Sârbu, Ioan Copilul, Ioan Pogan din « Kaluger », Manole Moldovan, Anton Vasile, Cândea Lazăr, Matei Cândea de Sâmpietru, soldatul Ştefan Ţărigrădeanu (« Czeligradian ») sau Bogdan, alt grănicer, în 1783 Iacobiţă Pap, Miclăuş Şandru. IV. In ce priveşte clerul, un popă Cristea era încă din 1694. La 1763 e pomenită chiar « biserica valahă », căreia îi dăru-eşte importanta sumă de 131 de florini, Magdalina Tămaş (no. XXXIII). E o biserică unită, şi, în anul următor (no. XXXIV), îi datoreşte o sumă un Alecu Costa, al cărui «pământ de porumb», «în Lunca-de-jos », lângă loja Ivaşcu şi Ioan Horvat, se sechestrează, ca şi «bucata de păşune». Preoţii sunt ereditari, ca în multe părţi, şi astfel Popa Iosiv e fiul lui popa Radul(1783, Mart). Acel «Zahariia Popa» iscăleşte, ca membru al Sfatului, un act din 19 Mai 1770. Peste trei ani are un proces Popa Mitru, iar la 1776, 4 Iunie, găsim semnătura « Pop Şimon ». 8 N, IORGA Acesta pare să fie lăcaşul căruia Magdalina Tămaş îi face, cum am spus, la 20 Novembre 1763, donaţia, importantă, de 131 de florini (no. XXXIII) şi care-şi are datornici la 1764. O icoană e datorită lui «popa Simeon, zugrav», de ‘sigur unul din pictorii ambulanţi, de cari era plin Ardealul 1). Aici găsim, după acel « Ianăşi din Haţăg », sfinţit de Vlădica Atanasie, al doilea ctitor al Unirii * 2), după « popa Drăgan din Haţeg », sfinţit întâi ortodox la Arad şi câştigat de episcopul Patachi3), şi Iosif, numit de Inochentie Clain 4), pe Dimitrie Papp din 1781, care avea cunoştinţă de limba Bisericii catolice. Apoi a jucat un rol mare acel Chirii Ţopa, învăţat latineşte, a cărui activitate ni e cunoscută, destul de larg, prin alte izvoare5): «prea-cinstitul domnul vicareş » a dăruit bisericii sale cărţile de slujbă complete: Liturghia, Octoihul, Catava-sieriiil, Penticostariul, Molitvenicul şi Ceaslovul, Catehismul, în 1811 6). El atrecutprin multe încercări din partea alor săi7). La 1808 «poporul» cerea ca, de oare ce preotul Simion Popovici e prea bătrân, să se admită alături meritosul Avram Popovici (28 Iulie no. CXX). Biserica ortodoxă era cea mai cercetată. Bisericuţa a fost făcută, şi cu ajutorul Comunei, încă din 1765 (no. XXXVI). Avem pe câţiva din preoţii ei, în faţa neuniţilor, începând cu popa Vasile din 1787, până la Matiaş Sora sau « Soran » de prin 1798—1800 8). Caligrafia lor e dubioasă şi limba chiar nesigură, în cele dintâi timpuri. E altfel însă când preoţii îşi trimet fiii la studii ca să poată lua moştenirea părintească. Când parohul e bătrân, cum e cazul lui Simion Popovici, apoi lui Adam Novac, tot în 1808 şi 1810, obştea cere să i se dea un ajutător. Vedem de aici cum a fost pregătit diaconul, apoi preotul Nicolae. înaintaşul, popa Maximilian, cu o scrisoare frumoasă, chiar cu pretenţii artistice, devenit *) Iorga, Studii şi doc.y XII, pp. 282-3, no. XI. *) îbid.y pp. 288-9, no. XIX. 8) Ibid.y p. 289, no. XXI. 4) Ibid.y XIII, p. iii, no. 336; mai ales îbid.y p. 226 şi urm. *) Ibid.y no. 337. Semnează pe Penticostariu Iosif Laslo şi un Nicolai «Gomfe »(?). 6) Ibid.y p. 110, no. 332; p. iii, no. 340. 7) V. lucrarea vicariului Iacob Radu despre vicariatul unit al Haţegului. *) Iorga, Studii şi doc. XIII, p. 110, no. 330 Pe alta, din 1828, e « malărul * Vasile Teodorovici; ibid., nl. următor. CONDICA HAŢEGULUI 9 protopop, fixează împărţirea veniturilor, — şi cutare din ele are un interesant caracter arhaic —, apăsând asupra îndatoririi noului tovarăş de a nu împiedeca ridicarea fiului său la preoţie (n-le CXX, CLXXXII, CCCLXXIV). La 1795 un paşaport e dat pentru calul cumpărat de vicariul Tiron Dragoş (no. LXVI). Biserica aceasta-şi avea şi învăţătorul. La 28 August 1783 era Iacobiţă Pop, a cărui soţie, Maria, e pârâtă de un negustor din Bălgrad că l-a jignit în cinstea lui prin cuvinte de ocară (no. XXXIX). Cea catolică avea în frunte un pleban cu al cărui titlu se cam încurcă cinstitul Sfat, zicându-i, în loc de plebanus, « Ble-banus», «Bleibanus». Ca şi ceilalţi şefi bisericeşti, dar, în această epocă austriacă, în fruntea lor, el caută să se apere contra pretenţiilor, excesive şi repetate, ale împărătescului « fişe » şi contra cererilor militare, făcând ca birăul şi juraţii să se plângă de această împotrivire a «popilor de toate legile ». De biserica reformaţilor mai nu se vorbeşte, după ce la 3:753 apare şcoala în legătură cu dânsa (no. XXIII). Târziu, la 1787, apare pastorul ungur Ioan Torok (no. XLIV), apoi, la 1793, Iosif Sarhegyi, căruia-i urmează Ioan Istok, pomenit şi într’o afacere de zălogire din 1808, şi aiurea. V. învoielile se fac româneşte: dela Sfânta Vineri, ceea ce înseamnă Sfânta PâfăscKiva, la Sfântul Gheorghe. Din sate vin, cu vitele, la târg, ţărani, ca acel dela Clopo-tiva care-şi pierde boii. Românii ciobani se înţeleg cu Sfatul pentru păşunarea şi a 600 de oi, al căror tarif, variabil în jurul a treizeci de crăiţari, îl cunoaştem. Pe «hotarul» vechiu sunt numai stăpânitori de pământuri. In Decembre 1767 avem un proces al morarului Crăciun « dela moara din Beretea », bătut de un alt morar, Ioan din Haţeg: ei se împacă în faţa judelui. La 1772 se judecă Zeicu din Zeicani (« Zeikfalva ») cu grănicerul (« miles limitaneus ») Mihail Macra din Peşteana Mare. IO N. IORGA Nu găsim în legătură cu Sfatul pe acel « chir Sandul dela Haţeg», pomenit în nişte socoteli negustoreşti încă din 1724 x), Carăle de mărfuri umblau, cu « cherigiii», până după 1800, mereu dela Vulcan la Haţeg 2). Chiar Hăşegani, din oraş, ca Simion Marcu, au cu ce lua în arendă dela oraş, pentru oile lor, în 1793, muntele Coarnele. Un altul, Danciu Morotca, are, încă din timpul războiului recent, « păşunea hotarului », socotită acum pe anul militar 1793 3)· Un «Tzikucz mercator» întră în nişte socoteli la 1772. Nu lipsesc meşterii, uneori gâlcevitori, gata să spargă capul. Astfel un cizmar bătăuş. Atunci Sfatul îi bate în piaţa publică şi-i ameninţă cu izgonirea din breaslă. Tocmai la 1821 apare un zidar, Miclăuş Sandu. Elemente româneşti sau greceşti romanizate apar şi în vecinătate, cu oarecare rosturi. Astfel la Orăştie, la Deva, unde, în 1794, Postmeister e Novac Mihai. Din documentele germane putem să vedem, în moştenirea lui Nicoară Moraru şi a lui Ioan Dumitraş,din ce se compunea mobila chiar şi averea acestei burghezii româneşti: nu lipsesc nici tablourile pe păreţi. Grecii continuă cu «Kosta Gorog Manole», din Iunie 1765, care-şi are temelie de casă. La 1776, 4 Iunie, aflăm semnatar pe MuyaAv)^ Kevr/)pa). Manole Grecul se judecă la 16 Decembre 1783 cu Ianuş Popescu al Ilonei. Tot la 1793 Hăşegani, ca Gheorghe Apostol, au afaceri cu Greci din Orăştie. Stamati « Magarics », care poate fi însă Măgâr-dici Armeanul de mai jos, e, în acel an 1793, « arendatorul târgului Haţeg». Dar numărul Grecilor nu va creşte: e vorba de elemente risipite, aşezarea lor fiind în oraşele mari, în legătură cu vechea lor Companie privilegiată. x) larga, Stud. şt doc., XII, p. 227, no, III (an. 1806). — Cantor la 1838 era, dintr’o veche familie locală, Gheorghe Găină, Inventariul averii sale din casă la 1811; ibid., pp. 227-8, no. IV. Tot acest dosar, aflător la vicariatul unit, ar irebui publicat, întregire neapărată cu privire la ceea ce se prezintă aici. *) Ibid. XII, p. 145. *) Ibid., p. 143, no. CCXCIV. CONDICA HAŢEGULUI II Ca şi în Munţii Apuseni, unde abuzurile acestor arendaşi au provocat în aşa de mare parte mişcarea lui Horea, găsim la Haţeg, încă din 19 Mai 1770, în aceeaşi calitate pe un « Iosef Majârdits, ductor oppidi». El era şi «locotenent al birăului» încă din 1767. La 1772, acest Iosif Măgârdici {«Inainte-Mergătorul», Sf. Ioan) e chiar jude al oraşului. De acum înainte, el se pierde cu totul în marea burghezie românească de acolo, cu atât mai mult, cu cât în aceste părţi biserică armenească nu este. La 1783 ajunsese perceptor crăiesc şi hărminţaş al Haţegului. Ţiganii apar numai în a doua jumătate a secolului, câte unul sau cu şătrile, care, aşezându-se fără îngăduinţă, sunt izgonite. Cutare Ţigan, care face şi « bocşa », cutia oraşului, cu nicovala lui, numită de două ori româneşte, se aşează ca lăcătuş. Unuia dintre dânşii i se zice, cu numele de familie, Perpelea sau Pepelea. Uneori, după obiceiul rasei, se bat între dânşii, şi Sfatul intervine cu pedepsele de beţe. Ca nobili, în apropiere, e castelul lui Nicolae Kendefy, mai departe familia Nalaczy. Familiile româneşti, numeroase, şi cu privilegii dela Domnii munteni, din marile sate vecine, ca Buda sau Budai dela Râul lui Bărbat, Zăicul din Zăicani -1), nu se arată în legătură cu oraşul, pe când ei sunt legaţi în tot felul, prin interesele lor, cu Ţara-Românească, —acela care iscălea « Barbatvizi Miclăuş », cum îl trece, în litere cirilice şi actul domnesc din 1631, fiind intitulat de Leon-Vodă, « prietenul Domniei Mele », într’un act de danie la Jupâneşti, la « Gura Jiiului» unde mai fusese stăpân un nobil de peste munţi, probabil de acelaşi sânge, Fogarâsy Istvân. Cu acest prilej, Vodă se adresează, în raport cu această moşie, Gorjani, şi lui «Matiias din Haţeg, şi cu fiii», rudă a nemeşului din Râul-lui-Bărbat»2). Un « căpitan de nemeşi», Hortobâgy, pe româneşte « Ortobachie», de spre Inidoara, e pomenit în acelaşi secol al XVIII-lea 3). * *) *) Iorga, Studii şi doc., XII, pp. XXVII—VIII, 219 şi urm. a) Ibid., pp. 281-2, no. IX. Pentru Matei-Vodă el e numai « Bărbat Micleuş ot Haţăg, den sat de la Răul-Bărbat »; ibid., p. 213, no. II. *) Ibid., p. 228, no. XIII. Un «Andraş, biv Vel Hognoghiu », pe la 1730; ibid., p. 221, no. VI. 12 N. IORGA Nobilimea mai mică din vecinătate se amestecă şi ea, dar numai rare ori, şi astfel găsim la 1785 pe Ştefan More din Pâclişa (de Paklisa) (no. XLII). Tot aşa, în acelaşi an, un miles Ştefan Bogdâny. Mihuţ Milutin e întitulat nobil încă-din 1772. La 1818 Sfatul trebuia să răspingă cererile nobililor Szâlâspataki, Kenderesi şi Mara de a li se îngădui târguri mari de Joi. Ici şi colo apar Români de dincoace de munte, cărora, în epoca austriacă, pentru a-i deosebi de .Românii ardeleni, « Wallachen», li se zicea « Wallachaner ». învoieli se încheie cu câte un mic boier de pe acolo, şi cutare meşter fără luciu se duce acolo, în « Valahia », pentru pâne, sau un Hăşegan, al cărui tată şi-a căpătat rosturi în această ţară liberă, pleacă într’ acolo să continue afacerile. Găsim la 1807 un proces al boierului Dinu Rovinariu şi al boierului Stanciu din Târgul Jiiului (no. XCV). VII. Dela un timp, alegerea Sfatului se face supt conducerea unui «udvârbiro» delegat, şi îndată se va ajunge la impuneri, tot mai grele, din partea unui « fisc » împărătesc perfect organizat. încă dela 1748 se porunceşte, contra vechii datini de autonomie, a se primi acest Brosdoski, acuma « provisor fiscal », ca inspector asupra întregii vieţi a oraşului, care-1 acceptă numai din datoria de supunere. Nu se recunoaşte nici dreptul de a judeca în cazuri de omor şi chiar de furt. Viena apare, încă de pe la 1750 cu cererile ei. La 1750 chiar, cum Stanciu Szocs, deci un Român: Suciu, n’a dat partea sa din dijma cerută pentru împărăţie i se sechestrează, şi se şi vând, vitele: « doi boi, o vacă şi un viţel» (no. XXI). Dar oraşul ţinea la vieaţa lui osebită: când, în 1751, i-se cere să trimeată reprezintanţi în dietă, birăul Stan Diniş arată că ei nu cred că trebue s’o facă numaidecât (1751). Dela centru vin totu şi ordine birocratice mărunte şi curioase, ca acela de « a distruge păsările » şi se raportează că s’au ucis 650 (18 Iulie 1807). CONDICA HAŢEGULUI 13 Dar la 1765 se arată Administraţiei camerale, aşezată la Ini-doara, dorinţi, între care oprirea «târgului liber », adăugirea încă unui târg pe lângă cele două care folosesc numai regimentului şi care au suferit din cauza foametei, apoi recăpătarea « banilor munţilor », vânzarea morii erariului, scutirea servitorilor, cu protestarea că acea administraţie a tăiat pădurile. In schimb Iosif al II-lea dărueşte oraşului muntele Coarnele {v., la această dată, actul românesc). Prin Guvernul central se introduc, către sfârşitul secolului, schimbări şi de personal, pe cei noi oraşul ajungând însă răpede a-i absorbi. Astfel, la 19 Mai 1770, găsim supt un act ciudata iscălitură negramaticală: « Petro Drosdoffsky, juratus oppidi notario ». VIII. Dregători militari germani se ivesc încă din 1772, când un proces se judecă înaintea căpitanului von Streng. Dar vice-colonelul judecător « de Sburlachi », din acelaşi an, pare a fi un Grec. Intre grăniceri e, la 1773, Antonaş Străiţaru (« Sztrei-czar»), apoi «nobilis militaneus Iosephus Bogsân de Zai-kâny». La 1774 întâlnim pe Moise Sebastian. Regimentele grănicereşti aduc, după 1760, o vieaţă nouă. Sub ofiţeri străini, locotenenţi, căpitani, ai noştri, căutându-şi de’ vechile îndeletniciri în vieaţa civilă, devin grăniceri, -— şi nevestelor trebue să li se zică: « grănicerese », — « gefreiter », caporali, fiind cel mai înalt rang la care poate ajunge până atunci naţia. Sunt între ei « invalizi» şi « y2 invalizi». Cutare a servit însă şi la husari şi s’a întors din campaniile în Apus rănit, « plessiret». Când, în 1815, Sfatul e învinuit că şi acolo s’au produs « emigraţii », adecă treceri peste munţi, el se apără, arătând, că, locul fiind «militarizat», aceasta e cu neputinţă şi că până şi «iobagii de pe pământul bisericii» isprăvesc înră-dăcinându-se. Influenţa militarilor creşte tot mai mult. La 1810, când moare fibirăul Ţeligrădeanu, urmaşul, Filip Petru, e ales ·« cu aprobarea comandantului nobilului regiment», şi e însuşi 14 N. IORGA grănicer. Grănicerii aceştia rămân credincioşi Bisericii lor. La cea unită, iscăleşte, în termini mai mult de tabără, un « Dimitrie, Donci, hodnogi la peenzion » 1), pe care-1 şăsim în condica noastră, într’o afacere cu Sfatul. Cantorii, trecători, erau militari, şi oraşul, dorindu-şi unul permanent, cere, la 1807, pe NicolaePopovici din Bălgrad (Alba-Iulia) (no. XCVI). Chiar, din când în când, membrii Sfatului sunt puşi la lucru de aceşti imperioşi patroni, ca orice oameni din mulţime, lucru de care ei se şi plâng, la 1816. Totodată apare şi meşterul străin, în primul rând tâmplarul, Tischler-ul. El pretinde să nu se mai îngădue altul cu această meserie, căci «locul e mic»; dacă vede că se aşează şi alţii, el, pierzând monopolul, se duce aiurea (no. CC XL). IX. Cum orizonturi se deschid, acum, în vasta Monarhie, legături strânse se observă la sfârşitul veacului al XVIII-lea cu părţile bănăţene vecine. Vin de acolo grăniceri, cu cară cu boi şi cai, ca să-şi caute animalele furate. Aduc certificate dela ofiţeri germani, cari scriu româneşte numele Orăştiei. Intre ei sunt de aceia cari, ca şi în părţile Haţegului şi Ini-doarei, poartă, pe acest teritoriu comun, peste hotarul ardelean, venerabilul nume al lui Băsărabă, păstrat neatins peste o jumătate de mileniu (1795). Limba germană pătrunde astfel în acest vechiu centru de tradiţie, în care Români, mai mulţi, şi Unguri trăiau împreună, în cea mai bună înţelegere şi colaborare, fără Saşi sau alţi Nemţi, cari n’aveau ce să caute aici decât numai, cum era de aşteptat, în epoca iosefină. Avem deci un şir de acte nemţeşti, din care am ales câteva. Găsim de mai multe ori şi pe învăţătorul şcolii împărăteşti, după noul sistem iosefin. II chiamă Hamerle, nume care aminteşte pe al unui vestit diplomat austriac din secolul al XlX-lea, Haymerle (nr-le CXXXII, CLXXXVIII, CCIII). *) *) Iorga, Studii şi doc., XII, p. III, no. 335. CONDICA HAŢEGULUI 15 Dar, în acelaşi timp, limba românească, încă de pe pătrunde în acte publice^ şi am-dat tot ce se cuprinde ronxânesc în acest registru, înlocuind bizara şi caricaturala ortografie ungurească prin aceea de astăzi, cu notarea cuvintelor· nesigure. Avem jurăminte de o formă străveche, contracte private, însemnări ale Sfatului, totul afirmând caracterul din ce în ce mai pronunţat al acestui străvechiu centru românesc. In acelaşi timp limba maghiară a cedat complet terenul înaintea acelei aduse de noua stăpânire. In Consiliu erau, la 1793, lângă Dumitru Băiaşul (Bajas), ca prim jude, Românii: Isac Cismaşul, Gheorghe Muntean, Ştefan Ciuciu, Ilie Todosie şi Andraş Borhac, — cum se vede numai Români. La 1795 se adauge un «Heppa Manolle». In noul secol, la 1807, stăpânirea românească asupra oraşului se dovedeşte încă. Judele, venit din Alba-Iulia, e un Bogdan Beligrădeanu, notar chiar Apostol Munteanu. Lângă ei: Nicolae Apostol, Ştefan Ciuciu, Ilie Todosie, un dubios Ştefan Vâszi. Fusese şi un Iosim Ivaşcu, un Atanasie Todose. La 20 Octombre 1819, retrăgându-se Vasi, se dădu dela Guvern ordinul de a se alege judele « fără influenţa domnilor ofiţeri şi soldaţi», şi voturile se adunară asupra lui Ioan Ciuciu, notar rămânând bătrânul care iscălea cu ortografie ungurească: « Muntyân Apostol». X. Peste doi ani veneau pribegii mişcărilor revoluţionare dela noi, aducând din alte locuri, mai bogate, veşti de o vieaţă mai largă, pe care o tulburaseră acuma fatale, dar trecătoare mişcări. Peste câteva luni însă, la 1821, în toamnă, se putea anunţa că aceştia, « boierii şi alţi locuitori veniţi din Moldova şi Valahia», s’au întors, prin pasul Vulcanului, la ale lor. Era pe atunci o vieaţă aşa de scăzută la Haţeg, încât, la ordinul de vaccinare, trebui să se răspundă că, fiind provincialii în număr aşa de mic, în anii 1818 şi 1819 nu a fost niciun copil de vaccinat. N. IORGA f6 Acuma, în decăderea absolutismului iosefin de-a-lungul războaielor pierdute, Sfatul se întoarce pentru corespondenţa cu Guvernul şi alte instanţe administrative la vpchiul stil maghiar, româneşte scriindu-se numai în afacerile bisericeşti, şi, încă, preotul din 1815, e mândru că poate iscăli supt o învoială în limba sa cu Sfatul: Gorog Gyorgy. Alături, tot ce priveşte pe grăniceri, toate judecăţile în legătură cu populaţia, cea mai mare parte din însemnările zilnice sunt tot în nemteste. 9 3 Biserica unită nu sufere, cum se arată şi în Istoria vicariatului hăşegan de răposatul vicariu Iacob Radu, nicio influenţă ungurească. La 1842, descendenta prin Căsătorie a vechii familii Ciuciu, Maria, închina, cu fiul Ianoş, al cărui nume singur e scris cu litere cirilice, sfeşnicare bisericii unite 1). Dar din ce în ce lucrurile mergeau mai greu. O autonomie care ţinuse veacuri era pe sfârşite faţă de noile împrejurări. La 1830, jude fiind Ioan Novac şi notariu un Mihnea, — ce vechiu nume eroic ! —, Mihnea « Nots », se arată că, lipsitde orice proprietate şi venit, în oraşul « militarizat» al grănicerilor, Sfatul umblă din casă în casă pentru a se aduna, supărând pe gospodari şi familiile lor cu astfel de vizite oficiale. Se roagă, deci, în acea zi de 21 Decembre, ca, deoarece pe locul unei vechi case surpate în piaţă se face şcoala românească, să li se îngădue o cameră pentru şedinţe. O formă românească murea. Dar grâniceria însăşi era o alta. Şi o a treia se ridica, menită să întreacă pe celelalte şi să li supravieţuiască: şcoala liberatoare şi înălţătoare a sufletelor, pregătitoare a voinţilor. *) *) Iorga, Studii şi doc.t XII, p. no, no. 329. DIN CONDICA HAŢEGULUI . L Specificatio rerum filii quondam Ioannis Dumitrasch ex Hâtseg. io Parata pecunia io rflor. et 6 xri, qui erga interesse per annum ab uno floreno trium xrorum apud Dumitru Bajas existunt. 2- do una vacca minor, aut 6 mariani. 3- tio una mensa lignea. 4- to unum scamnum ligneum longum. 5- to unum linteamen. 6- to duo pulvinaria. 7- 0 unum majus ahenum cujus manubria ferro. Magistratus hatsêgiensis. N.B. Quod istud ahenum noverca jurare vuit quod illud ipso cum salario marito (sic) aquisiverit. •II. Formulă de jurământ. Eu T.T. jur pe Dumnezeul mieu cel Sfânt, pe Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Sfânta Treime, un singur veşnic Dumnezeu, că voiu îndeplini dregătoria mea de fibirău cu cea mai mare credinţă. Voiu fi credincios, supus mai marilor miei, cum este Maiestatea Sa Crăiasa noastră, magnificul inspector şi subinspector. împreună cu juraţii miei voiu lucra drept şi legal, pentru toţi, fie sărac sau bogat. Cu ajutorii miei voiu fi supus şi ascultător faţă de Fiscul regal, care e mai marele mieu. Aşa să mă ajute Dumnezeu şi să-mi dea fericirea veşnică. * III. Copia hotărîrii nobililor Ţării (Nemesorszâg deliberatum monak copiâja). In liquidandis ad invicem pretensionibus inter Comitatum Hunyad, oppida Hatzeg et Hunyad sic est: Din declaraţia martorilor din Inidoara şi Haţeg şi din declaraţia altor mulţi martori, s’a constatat lămurit că oraşele Inidoara şi Haţeg ■'* Bucăţile însemnate astfel sunt traduse din limba maghiară de d-ra Viola Papp. 2 A. R. — Studii şi Cercetări. XLIX. 18 N. I ORGA n’au avut dreptul de vieaţă şi de moarte (ius gladii) şi, fiind dependente de judeţ mai ales în chestiunile juridice, de aceea trebue evident accentuat aicea că în căuşele criminale, ca: furtul, asasinatul şi în alte crime asămănătoare judele din Haţeg şi din Inidoara să nu judece, ci, ca şi pănă acum şi de acum înainte, în asemenea cazuri, persoanele prinse să fie predate în mâna oficiului judeţean. Oficiul judeţean însă n’are dreptul să împiedece şi să tulbure pe oră· şeni în legile lor desbătute în judecătoria oraşului, după datinile lor obişnuite, însă partea care nu este mulţămită cu legea poate să ducă în faţa forului prefectural (praefecturale forum). La altele neprevăzute de lege, precum caii de poştă şi plata serviciilor ordinare, să nu fie obligaţi, ci să fie datori a ajuta pentru serviciile Maiestăţii Sale. în aplicarea impozitelor să fie observate legile în uz. Actul s’a încheiat la 3 Mai 1725. Eliberat de către secretarul gubernial. ♦IV. 9 Noemvrie, J725. Oraşul Haţeg alege jude şi juraţi din cele trei religii: rom.-cat., reformată şi românească. Numele lor urmează: Jude: Szaniszlo Francisc Notar: Ujfalusi Ştefan T . f Groza Martin Juraţi cat.:{ Vinczi Paul T r ( Mohai Sigismund Juraţi ref.: ţ Ciuciu St6efan T . f Misa loan Juraţi rom., j Cizmadia Lazăr Szöcs loan Szöcs Iosif Asztâlos Ladislau Szöcs Martin Martin Bociat Munteanu Marian. * V. 6 Februarie, 1731. Supt prezidenţia primarului, cinstitul Lazăr Cizmadia, şi a juraţilor adunaţi în casa sus-numitului primar, s’a prezintat nobilul domn Szabo Ioan, cu depunerea taxei de 1 florin, şi roagă pe susnumitul primar şi juraţi să meargă la locuitorul Kalima Gavril pentru ridicarea unei datorii de 15 florini. De aceea, ei, după primirea taxei, s’au dus la Kalima Gavril, unde negăsind altceva decât casa lui, preţuind 15 florini, a fost trecută în posesiunea domnului Szabo Ioan, cu toată rugămintea lui Kalima Gavril. Fapt despre care dăm aici scrisoarea noastră doveditoare, din porunca domnului jude şi a juraţilor. Solymos Ştefan, notarul oraşului. CONDICA HAŢEGULUI 19 * VI. 12 Mai, 1731. In prezenţa primului jude, cinstitul domn Lodingos Ştefan şi a juraţilor, adunaţi în casa domnului prim jude, s*a înfăţişat domnul Sebeşi Ştefan şi, după depunerea taxei de 1 florin, roagă pe primul judecător şi pe juraţi să meargă la femeia Groza, pentru ridicarea datoriei de 36 florini. în ziua prescrisă, ducându-se la femeia sus-numită, n’au găsit altceva decât 4 lanuri în Lunca-de-sus, cu o valoare de 36 florini, şi au fost trecute în posesiunea domnului Sebeşi Ştefan, mulţă-mindu-se cu această execuţie. Fapt ce a fost scris îndată de către notarul oraşului. Francisc Peszti. *VII. S’a constatat, din obligaţiunile ipotecare, în mai multe rânduri, foarte evident că imprumutătorul pe amanete, în paguba amanetatorului, a început obiceiul de a pune în act că numai cu banii câştigaţi de pe munca sa proprie poate răscumpăra dreptul său, lucru ce este în contrazicere cu legile ţării. De aceea s’a luat hotărîrea, subt pedeapsa stabilită, că nimeni n’are dreptul de a proceda în modul sus notat, ci trebue fixat un termen oarecare în obligaţia ipotecară. Eliberat din şedinţa judiciară a oraşului Haţeg. Notarul Francisc Peszti. * VIII. Eu, locuitorul din judeţul Alba, din localitatea Aiud, Ioa ^ fiind cu soţia răposatului Ujfalüsi Ştefan, răposata Amalia Berc 1. buni, şi fiind tutorul legal şi plenipotenţiarul fiului lor Iosif, protestez solemn că orfanul sus-numit, având în judeţul Inidoara, în hotarul Haţegului, în locul numit Dealul Mare, între vecinii Mihai Sigismund şi Paul Györfi, o vie care, în anul 1739, luna Martie, a fost dată d-lui Pozsoni Mihail de către mine, ca împuternicit al copilului, în schimbul unei datorii făcute de către răposatul Ştefan Ujfalüsi, cu condiţia să fie în posesiunea lui până ce datoria se va achita, Până acum a stăpânit-o cu pace, însă acuma, nu ştiu din ce cauză, vor să-l tulbure în stăpânirea viei, fapt contra căruia protestez solemn, în calitate de tutor al copilului. Cer ca protestarea aceasta să fie adusă la cunoştinţă prin notarul oraşului. Idem qui supta: Ioan Berczi nobilis, oppidi jurat, assessor. Per jud. op. Hateg not. Andr. D6vai. N. IORGA 2,0 *IX. 2i Iunie 1741. Văduva răposatului ca plenipotenţiarul ei Dat prin mine, Csulai Iosif, Cătălină, declară pe Pozson^i Mihail în toate lucrurile juridice. Andrei Devai, notar judeţului. *X. ig Mai 1742.. Oraşul Haţeg alege juzi şi juraţi din cele două confesiuni: reformată şi valahă. Numele judecătorilor şi juraţilor urmează: Tămaş Petru Măţian Mihail Ciuciu Petru Judecător: Borsos Ladislau Notar: Devai Andrei Juraţi: Dragomir Isac Cristea Gheorghe Macsa Mihail Străin Danciu Todosie Ianoş. * Ciuciu loan Măţian loan Kotke loan Popescu Gheorghe Sollymos Isac. *XI. 31 Mai 1743. înălţimea Sa Primul Inspector d. Komis Anton, pentru a îndeplini în aceste două oraşe dregătoria sa, aici, în oraşul Haţeg alege judecători şi juraţi din cele trei confesiuni: rom.-cat., reformată şi valahă, după cum urmează mai jos: Judecător: Ciuciu Petru. Notar: Andrei Devai. *XII. 22 Iunie 1743. On. domn Ştefan Nânasi, provizorul actual al magnificului baron Nalăcsy Iosif, declară pe domnul Kassai Samuel ca plenipotenţiarul său, în procesul ce are cu domnul Ladislau Miloki. în faţa notarului judiciar: Andrei Devai. CONDICA HAŢEGULUI 21 *XIII. 9 Iunie 1744. Domnul Sallar Ivan, din Caransebeş, declară pe domnul Ciuciu Petru, locuitor în oraşul Haţeg, ca plenipotenţiarul său şi îl învesteşte cu puterea de a stăpâni pământurile sale, însă cu condiţia de-a nu vinde fără înştiinţarea şi aprobarea lui. Andrei Devai, not. jud. al oraşului Haţeg* *XIV. 9 Iunie 1744. Fiind adunaţi în casa judelui Patachi Pavel, pentru aranjarea unor lucruri oficiale, s’au înfăţişat înaintea noastră locuitorii oraşului Haţeg: Mihail Cizmadia şi Sallar (zilerul) Ioan pentru o controversă avută din cauza pământurilor. S’a rostit hotărîrea ca Mihail Cizmadia să dea lui Ivan Sallar 7 florini ungureşti, în schimbul cărora Ivan Sallar renunţă la toate pretenţiile, ne mai tulburând nici pe Mihail Cizmadia, nici pe succesorii lui, în posesiunile lor. Ceea ce s’a scris în scrisoarea noastră de contract şi iscălit de notarul oraşului. Eliberat de către notarul oraşului, Andrei Devai. *XV. I Septemvrie 1744. Magnificul baron Nalaszi, Nalaszi Iosif, declară în faţa mea ca împuternicit şi procurator al său pe domnul Bara, în pricina sa cu Miloki Ladislau şi Gorog Costin, *XVI. 13 Mai 1745. Nobilul Popa Gheorghe, locuitor în Zibalia, cu depunerea taxei, aduce la cunoştinţă publicului să nu cumpere nimeni dela fratele său Ioan Popa moştenirea ce a primit dela răposatul Popa Mihail şi Ioan, până ce nu se va face împărţirea. * XVII. 2 Decemvrie 1746. In faţa primului jude Cristea Gheorghe, locuitorul Moise Roman declară ca împuternicit al său pe Nicolae Duca, în procesul lui cu Iorga Ieremia. Andrei Devai, notar. 22 N. IORGA * XVIII. 21 Ianuarie 1748, Din voinţa oraşului, supt prezidenţa domnului Brosdosslri Martin, birău de curte fiscal (fiscalis udvarbiro), s’au ales judecător, juraţi şi notar. Judecător: Rusan Nicolae Juraţi: Dragomir Isac Pataki Pavel Devai Andrei Străin Danciu Cristea Gheorghe Todosie loan Notar: Sârszai Ştefan Prim ajutor: Berlova Gheorghe. Sollymos Isac Simion Cizmaş Roman Petru Zaharia Popi Mihai Munteanu Ciuciu Petru *XIX. 8 Ianuarie 1749· Din voinţa oraşului, subt prezidenţa domnului Brosdosski Martin birău de curte fiscal, s’au ales, judecător, notar şi juraţi. Judecător: Patachi Pavel Notar: Sarszai Ştefan Juraţi: Dragomir Isac Cristea Gheorghe Străin Danciu Devai Andrei Sollymos Isac Suciu Anton Todosie Ion Farisznyâi Stojari Roman Petru Zaharia Popi Szilâgyi Isac (Sălăgeanu) Birăul cel mic loan Mertzin. * *XX. 23 Februarie 1749. Fiind adunaţi în casa fibirăului oraşului Haţeg, domnul Patachi Pavel, s’a prezintat în faţa noastră soţia răposatului Borkâny Ştefan, femeia CONDICA HAŢEGULUI 23 Cocioba (Kocsoba) Ancuţa, cu cererea ca dijma ce trebuia să o dea, de mai mulţi ani de-a rândul, după produsul recoltei făcute în hotarul Haţegului, a crescut la o sumă foarte mare, şi cere să se facă o scădere. La cererea ei, cu învoirea oraşului întreg, se scad 55 de florini, rămânând ca ea, Cocioba Ancuţa, să depuie în sama oraşului 15 florini, cu condiţia ca în viitor să plătească dijma regulat. Despre care dăm scrisoarea aceasta de învoială. P.S. Acei 15 florini s’au dat în mâna perceptorului Cizmadia Simion. Eliberat de către notarul oraşului Haţeg Ştefan Sarzai. *XXI. 6 Ianuarie 1750. Perceptorul Stanciu Suciu (Szocs), având o lipsă de 55 de florini la banii adunaţi din dijme, i s’au luat 2 boi, o vacă şi un viţel, şi, fiindcă n’au fost răscumpărate, şi oraşul având nevoie de bani, vitele au fost vândute aici, în oraşul Haţeg, lui Ioan Szekely şi Petru Szekely. S’au mai adăugat 28 florini, şi au fost daţi de către Dragomir Isac şi Andrei Dâvai perceptorului general, Tury Ladislau, din partea oraşului, ca diurnă pentru solii din Viena. Sarzai Ştefan, jud. not. *XXII. 12 Ianuarie 1752. S’a tocmit turma de oi a lui Farkas Balint pentru pământurile de dincolo de apă, până în ziua de Sf. Gheorghe. * XXIII. 6 Februarie 1753. Fiind adunaţi în casa fibirăului Isac Dragomir, s’a prezintat în faţa noastră soţia răposatului Mihai Sigismund, Horvâth Sârolta, declarând că locuitorii din Haţeg, bătrânul şi tânărul Gheorghe Popescu, au împrumutat dela Mihai Sigismund 100 de florini, din banii strânşi pentru şcoala reformată, în anul 1747. Ei mai târziu au restituit banii, însă contractul n’a fost dat înapoi de către Sigismund Mohai, care a zis că l-a pierdut; de aceea femeia Horvat Sârolta, care a fost de faţă la înapoierea banilor, este martoră. Lucru ce se certifică şi de noi: Isac Dragomir, Paul Patachi. 24 N. IORGA * XXIV. 20 Ianuarie 1754. Din voinţa oraşului, s’a ales domnul Borsos Ladislau ca fibirău al oraşului, Devai Andrei ca notar, şi juraţi: Isac Dragomir Gheorghe Cristea Simion Cizmadia Stoian Farisznyâi Teodosie Ion Satszâri Ştefan Borsos Mihai loan Marian Iosif Szallai Filip Gheorghe. *xxv. 21 Februarie 1754+ Soţul femeii Szemerei Sarolta, domnul Csernatony Benedek Francise, declară ca împuternicit al lui pe notarul oraşului Haţeg şi pe domnul Ioan Muntèanu în aranjarea moştenirii rămase delà răposatul Soitar Ivan. Andrei Dévai, notar. * XXVI. Anno i754j die 25-ta Aprilis. Congressus iudicis primarii, iuratorum civium ac inhabitatorum oppidi Hatzeg, in eodem oppido, in domo nobilis Michaelis Borsos, celebratus. Se ceteşte ordinul magnificului guvernator regal, după care inspecţia oraşelor Inidoara şi Haţeg este încredinţată prefectului din judeţul Inidoara magnificului guvernator, magnificului domn Radnai Bâlogh Ladislau. în puterea acestui ordin magnificul prefect, prezintându-se în mijlocul acestui oraş, unde s’a cetit şi s’a explicat locuitorilor ordinul on. guvernatorului regal, fiind primit şi de locuitori, supunându-se cu toţii magnificului domn, după ordinul Excelenţei Sale guvernatorului regal, înainte de cetirea ordinului, provizorul fiscal (fiscalis provisor) din Haţeg, d. Brosdosski, a expediat o protestaţie germană, subt numele domnului, prin care cere inspecţia oraşului pentru persoana lui. Cu toate acestea oraşul, respectând ordinul Excelenţei Sale guvernatorul regal, recunoaşte pe magnificul inspector. * * XXVII. ig Ianuarie 1755. în datoria ce a trecut asupra oraşului, să fie notată observaţia aceasta: locuitorii oraşului să fie împărţiţi în 3 clase: 1) clasa de sus; 2) clasa de CONDICA HAŢEGULUI 2 5 mijloc 3) şi clasa de jos. Acei cari s’au aşezat în oraşul Haţeg după ce a fost făcut contractul de datorie, aceia să contribue la această datorie* numai pe jumătate, atât locuitorii vechi cât şi urmaşii celor cari bat banii (sic?). * XXVIII. 20 Februarie 1758. Din voinţa oraşului s’a ales fibirău al oraşului d. Zaharia (al) Popii* -Notar: Devai Andrei. Juraţi: Dragomir Isac Stoica Diniş Todosie Ciuciu Ion Szallai Sarzai Dumitru Neagoe Oprea Apostol Drăghici Munteanu Gheorghe Filip Székély Petru. In acelaşi an, domnul Gorfy Paul declară pe domnul Ciuciu Ion ca plenipotenţiarul său în procesul său cu Mihail Bucur. Andrei Devâi, notar. XXIX. ♦ FORMULĂ DE JURĂMÂNT Eu N. N. jur pe Dumnezeul care este Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt într’o singură persoană, un singur veşnic Dumnezeu, că, fiind ales fibirău al oraşului, voiu îndeplini dregătoria mea drept şi legal, voiu face judecata după legea ţării, independent de persoană, fără consi-deraţie de va fi bogat sau sărac, voiu ţinea totdeauna interesele oraşului mai presus de interesele mele personale. Nu voiu face nicio ilegalitate cu ştirea mea, în dauna oraşului, sau în dauna fiscului regal. Voiu asculta ordinele superiorilor mei, şi le voiu executa cu cea mai mare conştiinciozitate. Secretele oficiale, voturile şi sentinţile de judecată le voiu păstra cu cea mai mare credinţă, întru cât am drept de publicitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi Sfânta Evanghelie. XXX. Anul 1760, 9 Decembre, am ales pe Ioan Martin ca jude ajutor al oraşului nostru, până la alegerea judelui. Andrei Dévai, notar. 26 N. IORGA *XXXI. 2 August 1761. Primarul oraşului, domnul Stan Diniş, a anunţat oraşul să aleagă şi să trimeată deputaţi în Dietă, însă oraşul nu vrea nici să'aleagă, nici să trimeată. * XXXII. 3 Iulie 1762. Borsos Cristina, fiica răposatului Borsos Mihail, declară în faţă judecătoriei să nu cumpere nimeni de la Ioan Borsos, fiul lui Mihail Borsos, pământ, până ce nu se va face împărţirea; în caz contrar, vor pierde banii. Haţeg; dat ca mai sus. Andrei Devai, notar. * XXXIII. Tămaş Magdalin donează bisericii valahe 131 florini. Haţeg, 20 Novembre 1763. Andrei Devai, notar. * XXXIV. 10 Martie 1764. Răposatul Alecu Costa fiind dator bisericii valahe unite cu 22 florini, se sechestrează un pământ de porumb al lui în Lunca-de-jos, care este în vecinătatea pământurilor lui loja Ivaşcu şi Horvâth loan. S’a sechestrat şi o bucată de păşune în vecinătatea bisericii. Act ce s’a făcut în faţa noastră. loan Ciuciu, fibirău Filip Gheorghe loan Cizmaş Iosif Roman, loan Zaharia * * XXXV. 2 Octomvrie 1764. Domnul Szabo Ioan declară pe respectabilul domn Pap Ioan, vechil, ca plenipotenţiarul său în toate afacerile sale juridice. Ştefan Tarzai, notar. CONDICA HAŢEGULUI 27 XXXVI. Inidoara, 15 Ianuarie 1765, înţelegere cu organele fiscale Delegaţi: 1- mo judex primarius candidatus et electus ac etiam more solito installatus existit circumspectus Iosephus Mogordits, catholicus, civis hatzegiensis. 2- do notarius ordinarius, circumspectus Andreas Devai, reformatus. 3- tio jurat, ejusdem oppidi, et quidem: Ex catholicis et unitis: Ioannes Horvat, catholicus Alexander Borsos, catholicus Sivan (sic) Takach, unitus Ex reformatis Iosephus Kazai. Ex non unitis: loan Ccizmas Iozssie Roman Ianas Dumitresk Filip Gyorgy, Mojsse Roman Solymos Zaharia, Miklos Popesk Iossie Sztanchul. Se înaintează «Administraţiei camerale» din Inidoara. Urmează cereri. 1. Die Bitte wegen Einstellung des Freyen Markt. 2. Ferner die Bitte wegen Uberkommung einem (sic) Jahrmarkt für der (sic) Gemeinde selbst, weil von den bereits bewilligten 2 Jahrmärkte das löbl. Regiment die Einkünfte benutzet und durch die eingefallenen Hungersnoth nicht einmal eine die dem kurz befürchtenden (sic) nicht unirten Kirche zu bauen aussstandt. • 3. Es sind uns die Gebürgs Gelder abgenohmen, wo leider unter die Gemeinde getheilt, dahero bitten wir, da der Noth im Früchten eingefallen und selbsten für die erhalten Früchte grosse Geld-Beträge schulden. 4- to. Bitten wegen Verkaufung der Aerarial-Mühle zu Hdtzeg, weill durch so oft leisteten Roboth bey demselben, davon Brücken und Strassen, nebst dem Herrn Dienst nicht einmahl 1/4. Jahr zur eigenen Wirthschaft übrig bleibt, wovon die Armuth hier rühret. 5- to. Dass die Hunyader Administration die Hatzeger Gross Waltung zur Kohlenbrennen abgeht, wo doch im Teritorio des Orths Hatzeg besteht und der Grund uns gehöret. 6t. Bishero halten wir Knechte, wo uns die Contribution der Kama-ral-Cassa zahlten, seit 6 Jahren her heriegen müssen sie auch die com-pagnia Grund- und Köpf Steuer zahlen, wo mir eingelegt gar keinen auftreiben künnen und dahero die Gemeinde (întrerupt). 28 N. IORGA * XXXVII, 16 Iunie 1765. Fiul răposatului Gorog Costa (Grecul), Manole, aduce la cunoştinţă orăşenilor să nu zidească nimeni casă asupra temeliei sale. Haţeg, anul mai sus scris. Eliberat de către Andrei Devai, not. * XXXVIII. Decemvrie 1767. Fiind adunaţi la casa locotenentului oraşului Haţeg, au fost aduşi în faţa noastră morarul Crăciun, de la moara din Beretea, fiind bătut de morarul Ioan din Haţeg. In timpul judecăţii ei s’au împăcat. Morarul Ioan dăduse 10 florini morarului Crăciun, cu condiţia că de aici înainte ei vor trăi în cea mai mare linişte şi prietenie şi nu se vor mai ameninţa unul pe altul. Actul s*a încheiat în faţa noastră şi despre care dăm aici scrisoarea noastră de învoială. Haţeg, dat ca mai sus. Magardics Iosif, Patachi Pavel locot. Dumitru Baias Szallai Iosif aseson Szekely Petru XXXIX. Hatzeg, den 28-ten Aug. 1783. H. Dumitru Kondoron, von Karlsburg, Handelsmann, wider die Maria, des Wallachischen Schulmeister Jacobiza Pop von Hatzeg Weib, will Unehre die ihme gedachte Maria dadurch benohmen, da sie ihne den 27-ten Aug. 1783 in der Behausung des hiesigen Oberrichters Dumitru Bajas einen Betrüger gescholten, gerichtlich suchen. XL. 19 Septemvrie, 1783. «D. Iosephus Magardits, perceptor regius et tricesimator.» XLI Anheut, den 16-ten Decembris 1783, erscheinet vor dem hiesigen Magistrat der Gränitzer und griechisch, Handelsmann von Hatzeg, Mihaly Grek, und klaget wieder den Gränitzer Janos Popeszk al Ilion) CONDICA HAŢEGULUI 29 dass er ihme zur Zeit wie selber die Hatzeger Marktsgefähl in arrenda gehabt, als besteiter Weinschenker, sechs und sechzig deutsche Gulden, sage 66 Rfl. schuldig verblieben seye. Der Beklagte bringt an dass er dem Kläger seines Wissens nichts schuldig seye. Da aber der Beklagte nichts schriftliches noch sostiges zum klaren Beweis fürbringen kunte, wurde ihm ein Jurament abzulegen aufgetragen, welches er auch in öfentlicher Session abgelegt und dadurch von Anforderung der Schul zu 66 Rfl. mit dem Michaj Grek sich entlediget hat. Sign. Hatzeg ut supra. Dumitru Bajas, Oberrichter. Joseph (?) Kappenker m. pr. notarius. XLII. Anno 1785, 28 Marţii. în oppido Hâtzeg, domo primarii iudicis, Demetru Bajas, constituto toto magistratu pro tribunali, in praesentia tit. domini Stephani More de Paklisa, assumptae sunt variae praetensiones honestae feminae Susannae Inczedi, prius Petri Drosdovszki relictae viduae, nune vero >conf[iniarii] militis Stephani Bogdâny consortis. XLIII. 5 Mai, 1785. Lista averii rămase delà Nicoară Morar: 1- 0. Unum ahenum cupreum 8 justarum. 2- do. Unum d° d° minus 2 justarum. 3- tio. Unus ferrius sartago pro placentis aptus. 4- to. Unus malleus ex cin1) pro arte coturnariorum. 5- to. Duo cultri mensuratorii pro coturnis. 6- to. Unum veru. 7- 0. Unum pul vinar. 8- 0. Duo mantilia. 9- 0. Una mappa pro ornamento domus. 10. Duo boves in 27 rfl. venditi. ii-o. Parata pecunia rfl-ni 30, qui adjuncţi boum rfl-nis 27 efficiunt summam rfl-norum 57 et traduntur in interesse confiniario et jurato Iuon Popessk per annum, a quolibet rfl-no 3 xrs computando. Tutor autem ordinatus est confiniarius Stama Manolya, qui omnibus orphani bonis invigilare tenebitur. *) *) German: Zinn, cositor. 30 N. IORGA Domus orphani elocatur penes taxam 5 rflorenorum provido Petrutz Dobos annuatim, annus autem incipiet i-a aprilis a. 1787. Quae res per magistratum ordinată est a° 1787, die 12 Ianuarii. Dumitru Bajas judex pr. Iosa Ivask 2darius judex. Iuon Poppessk, juratus XLIV. 15 Februarie 1787. Judecată pentru Nicolae Cristea şi mama sa, tutoarea lui Mihail Cristea, cu datorie la familia fostului pastor reformat loan Torok. XLV. 16 Februarie 1787. Procesul lui Atanase Popescu, grănicer, cu soţia, Iulia, înaintea lui « honorabilis » popa Vaszilie, Ion Kozan et Maria Muntyân. împăcare. XLVI. Eodem tempore (1787, die 16-ta Februarii) providus Petru Botya ex Klopotiva tempore nundinarum nune praeteritarum suos duos boves experditos et per confiniarium Petrutz Szirb hatzegiensem interceptos penes propriam verificationem, depositis pro intertentione 12 grossis, ad seaccepit. XLVII. 27 Februarie 1787. împăcare între grănicerul Moise Sebastian şi « suum socium et quae-storem Kosztandin Focka»: «titulo desudationis nihil aquiret». Dator la Bogdan, la Szemak (Grec: Semaca), la Panaiodot (« Panajododt »)r la Dinu («Gyinu») Apostol şi Atanase Popescu. XLVIII. Chizeşi (Kiszesije) bun[i]. Ci i-iul ieu jupânul Dinu Apostol, chizeş a lu Iuon Bajas, despre partea (dispepartya) muieri dumnelui, c’a fugit (fuszite). A 2-le. leu jupânul Ianoş Abraham, iară chizeş bun. CONDICA HAŢEGULUI 3* A 3-le. Jeu, jupânul Mihai Cornişan, cu mama dumnelui, jupâneasa Crişca (Kriska), chizeş buni, care naintea me, a birăului celui mare, Dumitru Bajas. Anno 1787. Care noi toţi dăm cu sufletele cum că duoă (duoy), 2, ori o fugit şi o prinse. A 3-le o fugit de tot: nu s’o ştiut de vesta (sic) x) iei, nicăirea (nikeurya), şi, de s’ar găsi undeva, să se prindă, să se plătească toată cheltuiala dumnelui. XL1X. Spicefication (sic)2) Anno Ij8j> den 12-t. Dece[m]b. Pintru muntele Cornele, care s’o dot (sic) de la in Păratu (sic) Iosef Il-do al Hatzegului în vetsinetate Szigleu i-mo de ketre Răseritt Negrele, arenda lui Rfl. x în Annu 1787 o fost, fi 20 de Mangir (manjur) din porunca căpitanului Sopor. S*o tijeltuit pe funtinij ay (sic) 20 de mangi pe 3: pe funtina cea dela Manole Szuts, al 2-lea cea de la Iglayi, al 3-le cea de la loja Ivasco. D°, al doile munte: la Paregu (Parângul), care el tijame Bagya, în vetsinetate de ketre Miazenopte gura Plajuluj, de ketre Amnijaszes Muntele Scurtu, subt arinda 11 mangir. Dintr’acei 11 mangir s’o teltujitt un mangir la bitseu (sic) 3) pămuntului, din porunca căpitanului Klementits, schi, al doilei, kind am mers de am veszutt muntele oraşului Hatza[gu]lui, am teltuit pe doi cai 2 f., 16 x. leu Dumitru Bajas, birăul cel mare, schi Ionn Popesc, szurat. L. Anii Domnului 1789, venind Ion Tokats la mine, la Pătruţz Timar,, cerând 12 vonaşi, şi un mur as ca să scoată fânaţu din Kieletz de la doamna Iosena şi să-mi de la mâna me ca să-l ţin ieu până mi s’o da alţibani îndărăpt, care bani ieu i-am şi dat, şi fânaţu nu l-am putut căpăta. Care bani, cu banii mărturii, aret cum că i-am dat în mâna lui Ion Tokats,. mergând la tabăra târgului. Inkija mărturii: Petru Popp Gergy, Imbre Nemeş. Petruţ Szeikenar. Nikolaje Tokats. Mihaj Szokul. Ionos Vontzan, Bauer. Nikolaje Timar. Care cu sufletile noastre arătăm cum că-i adevărat, am văzut dând. 4) Vestea. Veri Planşa I. *} Biciuluialăy evaluare. 32 N. IORGA LI. 9 Mai 1793. înaintea căpitanului von Pfeiffer, pentru o casă între Miklos Borra, Gheorghe Ciula, Grec Ion şi moştenitorii lui Petru Nemeş, Dumitru Bajos, jude, Carol Rom waiter, notar. LII. Contract. Welcher mit Einwilligung des allhiessigen Magistrats gegeben worden ist dass der Szimeon Mark das Gebürg Comele genandt zur Schaaf-weide haben solle, so lange als er und seine Nachkommen selben zum Genuss haben wollen, vor jährlich baare Bezahlung welche besteht aus 27 Rh. Gulden: diese Summe soll auch jederzeit am Hatzeger Herbst-Markt erleget werden, welches wir zu weitem Zeugniss bekräftigen, dass ihme niemand aus selben Gebürge vertr[e]iben könne. E sessione Magistratus oppidi Hatzeg, den 28-ten Maj 1793. L.S. Dumitru Bajas, Oberrichter Isak Csismas Gyorgye Muntyan Csucs Istvan Ilie Todossie Andras Bortsac. iurati Carolus Romwalter, subst. notarius. LIII. 28 Mai 1793. Proces între Nicolae « Popp mik» (sic) şi «Eva lui Ioan Ciulpescu » {Tsulpesku), care trebuie să dea zestre fiicei ei celei mai mari, născută cu un Kelber, Neamţ. LIV. 4 Iunie 1793. Proces pentru vin între « der Arendator des Marktes Hatzeg, Stamatji Magarics », şi Dumitru Costa, cu pomenirea lui Constantin Nedelcu. LV. 24 Iulie 1793. «Sofronis Ban » şi Gheorghe Apostol sunt condamnaţi să plătească o sumă «dem Szasvaroser Grichen Dumitrati». CONDICA HAŢEGULUI 33 LVI. Contractus Welcher von Seiten des allhiesigen Magistrats gegeben worden ist dass der Dantsu Mosotka die allhiesige Pascuation des Hottars pro anno futuro militari 793 I4 zum Genuss haben soll, und zwar in Rücksicht eines Vorrechtes vor allen Andern, dieweil, in dem Feldzuge gegen die Ottomanische Pforte, er die Pascuation in einem Jahre zwar richtig bezahlet, aber keinen Nützen nehmen konte, deroselben ihme, erwähnten Dantsu Mosotka von Petrilla, dieselbe überlassen wird, und zwar mit dem Beding dass er 100 Schaaffe alhier weiden könne, das Schaaf a 6 xr., betraget 40 Rh., welche Summa alhier in die Allodials-Cassa abzulegen sein wird. Welches wir ammit bekräftigen und zur künftigen Glaubwürdigkeit bescheinigen. E sessione Magistratus oppidi Hatzeg, den 16-ten Septembris 793. Mansit supramentionatus contractus pro anno 794. L. S. d-o d-o 795. Dumitru Bajas, Oberrichter. Carl Rom waiter, manu propria. Supst. oppidi nottarius. Obenbemelter Contract ist auch vor das 796-ten Jahr verblieben nur mit 10 Rh. vermehret worden, um dem (sic) Hotar allein dem sub mont. bis Orla zum Genuss zu haben. Scriptum die 27-en Octobris 796. LVII. 10 Martie 1794. Cum Nicolae Munteanu, tutor al lui Iosa Kaszony, a reparat casa acestuia, are dreptul de a sta acolo zece ani; altfel, să i se restitue cheltuelile. LVIII. 3 Aprilie 1794. La « Joszim Argotya » s’au găsit doi cai furaţi de la « Postmeister von Deva, Novak Mihay », căruia i-au fost restituiţi. LIX. 23 Aprilie 1794. Pentru grănicerii Mihai Mihuţ (« Mihuzon ») şi Avram Gruia, din Ciuta, cari vin în «Ardeal» să-şi caute doi cai furaţi. Semnează lângă jude şi notar « Dobosy, Oberleutnant ». 3 A. R. — Studii şi Cercetări. XLIX. 34 N. I ORGA LX. (1794.) împărţire pentru « das Klafter Holtz von Also-Silvas », cu numărul de boi, 6, 12: Zaharia Murgu, Nicolae Murgu, Toma « Boldus », Bartolomei Rogo-van, Pavel Gherghina (Gyorgyina), Mihuţ Văsiiu, Popa Mihai, Gheorghe « Szellej », Mihuţ « Boldus », Petruţ « Boldus », Mihai « Hurdube », Petru « Dja », Ion « Dja », Petru « Rudjan », Atanase Birtea (« Byrtya »), Mihai Rogovan, Gheorghe Crişan, Petru « Soffia», Ianoş « Soffia», Mihai Para, « Szenyra Dja », Petruţ Văsiiu, Prip Moise, Zaharia « Boldus », « Arbelt Istvan ». LXI. 17 Februarie 1795. înţelegere pentru o casă între Dumitrachi Grecu şi fiul vitreg Ianoş Munteanu. Se va plăti «auf den St. Marien-Markt, Flori1) genannt». Iscăleşte şi Ileana Manole. LXII. 24 Martie 1795. Pentru un loc de casă cu gard între «Riszta Oller», grănicer, şi Dumitrachi Grecu, pomenindu-se încă un Român, Mihai Cristea, « grănicer din Haţeg». LXIII. 8 Aprilie 1795. Liberarea Ţiganului prins furând «Ioszim Pitika », pe garanţia acestor şapte chizeşi. Ei sunt datori a-1 pârî şi aduce. « Falls aber die Bürger solches unterlassen sollen und er von sonst Jemanden im Diebstahl ergriefen werde, vo sollen sowohl diese unten gefertigte Bürger, als auch der Czigainer Pittika,mit 40 Stock Streichen beleget und die Ortsduldung ihnen fernerhin versaget werden». Pun degetele: Iosim al Zamfirei, Iştfan Pepellaga, Ioan Mic, Mitru lui Stan, Savu Bona, Iosim « Argotija », Miclăuş Huniedorean (« Henjedoran »). LXIV. Anmerkung Ueber den Oxssen so der Nikolaja Szuts und Nikulaj Pop aufgefangen haben, über welchen Oxssen von weisser Farbe der unten benant, den 28-ten Maj Jürament in Gegenwarth unsser abgeleget hat. *) *) Floriile. CONDICA HAŢEGULUI 35 LXV. 26 Mai 1795. Die Gräntzer Kurio Gallesko und Bou Gallesko aus Domasckna *), Wallach. Illyr. Reg. verfügen mit einem Pferth nach Siebenbürgen um ihre verlohrenen Oxssen zu suchen, und zwar auf 10 Täge. Sig. Domasckna, dt. 26-ten Maj 795. Werner m. p., Oberleuth. LXVI. Anmerkung Über einen Pferd-Einkauf, so zwischen dem H. Vicarius Tiron Tragos und dem Banather Ianos Basaraba aus Mehadica getroffen worden ist* der Preyss ist 28 Rf., 30 xr. Abschrift der Passes. Pettniker Bezirk. LXVII. Wallach.-Illyr. Gräntz Regiments Konto. Gegenwärtige Militaer Granzer Kratsun Bashinaszko, Janku Gim-bossa, Dragu Urekiatu, Janos Urekiatu, Janos Basaraba aus Mehadica fahren mittelst 3 vierspänige Ochssen-Wägen in Siebenbürgen zu Orosh-tia Kukurutz einzukaufen. Werden dahero hiemit legitimiert]. Der Janku et Sandru Protjcs mit einem 6-jährigen Hengst von Farbe neuen auf dem Stirn. Janos Basaraba führet einen weissen Blassei, sonsten aber ohne ander Zeichen. Mehadica, den i-ten Junj 795. Wesselner mp., Untherleuth. Coram nos. Dumitru Bajas, Ober-Richter Carl Romwalter m. propria, nottarius. LXVIII. Muntele Negrile, vocher mit Muntele Kornele [1795]. Andika Culaoa, Bebeteni supt Gura Plajului Negrile Abel Saoulesk. Stephan Lung. Manie Andrei. Stephan Manesk. l l) Domaşna. 3* 36 N. IORGA LXIX. Noi jurăm la puternicul Dumnezeu care să chiamă Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Sfânta Troiţă, un Dumnezeu adevărat, patru posturi într’un an, două zile în săptămână, Sfânta cuminecătură la ceasul morţii, aşa să vă asculte precum veţi mărturisi după cunoştinţă. LXX. Domnule Szolga Biro Abri, x) Tsei doy aitsa szlusz, begatye Avram Dregan schi Stephan Dregan, vinind neintye Magisztratuluj, reszpund prekum ke la tsel tse or foszt adetor, Szimu Tsoban, din Grid lekuitor, szor enpekat, adeka ar fi pletit adetoria, schi pe tsereria Domnuluy Szolga Biro atseszt reszpunsz ei dau ku adeverat, ku 15 florintz. Ay mintrele reszpund peretori ke ar fi dat de kamete 4 szlotz, kare nu fiind omeni de fatze, a sze tsertseta dupe renduyale a iszprevy Domnul ne rugem date prin mine Apostol Muntyan Nott. LXXI. [Sechestru.] O parele (sic), 2 sfredele, 1 Gyilen, zumtor, Un Seyten, Opinc, Un cosor. LXXII. Notta. Quoniam exhibitor praesentium omnibus suis seculis occasione peri-culi et libera mersionis (sic) privatus exstitisset, item et pecuniis 20 fior., hinc vigore haud authenticorum passualium Ö. Regii Officii Came-ralis dentensis (sic) hujus nomen exmissum est, utpote Iosephus Teker, proficiscitur Mehadiam, ad fratrem suum ejatem, tricesimalem militem, fine ulterioris fortunae quaerendae et sortis suae meliorandi causa. Sign. Vershecz, die 19-a Iulii 795. Per Petrum Bittoi m. p. I. Comitatus Temesvar. iuratus assessor. Passirt Caransebeş nach Morga, den 25 Iulij 795. Passirt über Morga nacher Hatzeg den 30-ten Iulij 795. Tescher m. p., Leut. Passirt Waar, den 29-ten Iulij 795. Poszniak m. p., Oberleut. Passirt Hatzeg, den 2-ten Augusti 795 bis Hermanstatd (sic). Carl Romwalter m. p., nottarius. *) *) Vezi planşa II. CONDICA HAŢEGULUI 37 LXXIII. Aufzeichnung deren Pokuraren so die Pascuation von dem Gebürge Badja zu bezahlen haben mit 12 Rfl. Gulden. Dan Bios David Graecu Bukur Bios Petru Bios Avram Vojna Dan Girga Juon Bios. LXXIV. 21 Octombrie 1795, Ascultare a lui Gheorghe Apostol, în legătură cu « das Weib des Popeszk Juon » şi cu un Isac « Chehen » (?). LXXV. Species facti. Super illegalibus actis Thomae Byestyan, inquilini ecclesiae romano-catholicae haczegiensis, coram hujate magistratu, anno 1799, die 14-ta Ianuarii effective probatis, utpote: 1- 0. Sese suspenderat cathena ferrea in atrio domus suae, qui, nisi per vicinos observatus de cathenaque depositus fuisset, inibi crepuisset. 2- 0. In oppido hocce Haczeg nocturnus vigil dispositus, non ut suae injunctae vigilationi paruisset, sed, tunc temporis isthic commorantis Sztancsu Dragomir, concivis, rotam curricularem ferro calcatam abstulit. 3- tio. Interdictas silvas suspecto tempore invasurus, devastavit. 4- to. A milite Gregorio Toader Muntyan ex Haczeg frustulum salis 18 occas ponderantis suffuratus, cum praefato complanare dum ten-derit, interceptus, ad restitucionem astrictus atque pro demerito punitus, ea cum declaratione eidem juculare (?) est emendatio, ut a similibus imposterum caveret, secus..in contrario deprehensus, e oppido expel-letur et ad carceres publicos condemnatus. LXXVI. *799- Proces pentru bani între Nicolae Popovici şi Apostol Muntean. 3» N. IORGA LXXVII. 25 Noemvrie 1806. Proces între «die Grânitzerin Eva Bajos» şi Rusalim Sălăgeanu («Szelesan»), pentru un postav alb furat: pedeapsă: 18*lovituri. Menţiunea lui Ion Ardeleanu. Bogdan Czeligred., primus judex, Apostol Muntyan not. Iosum Ivask. Nicolae Apostol. Antenassie Thodose. LXXVIII. 17 Decemvrie 1806. Mărturie pentru ciobanul Iosa «Demer» şi grănicereasa văduvă « Anitza », cărora li se recomandă a trăi ca soţi «creştineşte». Petrutz Bajos corporal Petr Kiriak Gefreiter. Manole Kornisan 1 Juon Muntyan > Gem. Joseph M., cantor. J Sara Demer, Wittwe. Bogdan Cze[li]gradian, Ober-Richter. Apostol Muntyan, notarius oppidi. LXXIX. Pentru ciobanii cari au luat în arendă muntele «Balja»: Dan Blas, David Grecu, Bucur Blas, Avram Voina, Pavel Brănduş (« Prin-dusi»), Dan « Girga », Ion Blas. LXXX. 21 Decemvrie 1806. Atestat că tâmplarul Adam, cu fiul Dănilă şi cu Iosum « Leszkoy», din Ocolişul Mic, în părţile Orăştiei, au lucrat în Haţeg, dela i-iu Iunie, la grănicerii Frenţ Bay, Pop Filip, Nicolae Apostol, Nicolae Muntean, caporal, judele Bogdan Ţeligrădeanu, Petruţ Bajos. LXXXI. 29 Decemvrie 1806. Procesul lui Gheorghe Catana contra lui « Seller Juon Szuts », pentru zestre promisă de cumnatul Ianoş Tokats, care însă a crescut «ein armes Mâdchen » şi « nach dem hiessigen Gebrauch verheurath », aşa încât Gheorghe Catana nu mai are nimic de reclamat. CONDICA HAŢEGULUI 39 LXXXII. ig Februarie 1807. « Über die unterm 19-t. Febr. 1807 vor das Magistrat erprobten und für acht anerkannten Waagen*» Membrii Consiliului, apoi: «Petrutz Timar», Mihai Băiaşu, Dumitru Muram, Iacob Miţarul (« Mitzar »), Gheorghe Popescu, Nicolae Timarul, Măriuţa Dumitrescu, Manole «Matsian », Ioan Suciu, Petruţ Doboi. LXXXIII. 9 Martie 1807. Pentru o reclamaţie de vin din partea grănicerilor Isac « Fogaras », Atanasie Todosie şi Ioan Ghioca împotriva feldwebelului Pau. LXXXIV. 15 Martie-1807. Pentru « contribuţia provincială » a oraşului, 156 fl., 53 crăiţari, a se da prin « der Granzer und Collecteur [Philipp] Popp » lui « Steuer-Einnehmer Pogany Ferenz ». LXXXV. Tabla despre preţurile curente ale cerealelor stabilite în luna Mai a anului 1807* în oraşul Haţeg, după măsurile ardelene pentru lunile anului (v. Tab. I, la sfârşit). * LXXXVI. Onorat Guvern Regal! Haţeg, 18 Iulie 1807. Ordinul d-voâstre, dat sub no. 2892, cu onoare l-am luat, având Magistratul nostru toată buna voinţă pentru a-1 aduce la îndeplinire. Vă raportăm cu onoare, până la ultimul punct, ceea ce ni-a reuşit, cu observarea că aici, în oraşul nostru, fiind prea puţini provinciali, distrugerea pasărilor dăunătoare s’a făcut într’un număr de 650. Soldaţii în privinţa aceasta n’au primit niciun ordin. După raportarea acestora, suntem ai onor. Guv. Reg. slugile smerite: B. Ţeligrădeanu, jude. Apostol Munteanu, notar. 40 N. IORGA * LXXXVII. On. Consiliu Regal, Haţeg, iS August 1807. * La ordinul on. Cons, regal dat sub no. 4993, referitor la căutarea soldatului loan Mihail, din regimentul Davidovich, cu onoare vă raportăm că aici în circumscripţia noastră a fost căutat, însă n’a fost găsit nici yiu, nici mort. După raportarea acestora rămânem, On. Cons. Reg., smeritele slugi: B. Ţeligrădeanu, jude. Apostol Munteanu, notar. LXXXVII I. 28 August 1807. Pentru Nicolae «Kelenyanytz », de zece ani, născut în Haţeg, care nu e « weder Jobatyen, noch Granzer », şi vrea să servească la « Georg Alb von Fizesch aus Banath ». LXXXIX. 7 Septemvrie 1807. Voie pentru Ianoş « Murar » (« Moram») din Haţeg, care a lucrat « in dem Allodial-Muhle zu Hatzeg durch 9 Monath», la « den hiesigen Arrendator Popp Janos », şi vrea să meargă acum la o moară din Caransebeş. > XC. ig Octomvrie 1807. Voie de trecere pentru Anghel Vălceleanu (« Weltselian ») din Haţeg* «ein Handarbeiter Provincialist», care merge pe opt zile la Toma « Nedestian » ţNădejdean) în Caransebeş. XCI. 27 Octomvrie 1807. Voie de trecere pentru Gruia « Szora », care duce pe jos cereale în Banat. XCII. 1 Noemvrie 1807. Condamnare la lucrul cerut a lui « Seller Petru Muresan » către « der geistliche Mathias Szoara ». CONDICA HAŢEGULUI 41 XCIIL Pentru un hotar între Gheorghe Popescu, Ianăş « Matsian Petru Filip din Valea Lupului, în munte. XCIV. Atestat că numitul Gheorghe Petruţ din Haţeg, care vrea să-şi mai înveţe meşteşugul « în străinătate », e fiul răposatului « Zischmenmacher-meister » Mihail. XCV. Gut-Achten. Welches unter heutigen Dato, als den 16-t. Xber 1807, bey der allhies-sigen Magistrats Sitzung ist geschlossen worden, und, nachdem der Schepssen-Händler Dumitru Miliwoy und Wassille Constandin aus Karan Sebes wieder den Bojerin Dinu Rovinariu klaget dass letzterer den Händler Dumitru Milivoy, als er die Schepsen bereits accordirt und weeg treiben wollte, durch 3 Wochen arretiret, die Schepsen auch alda aufsgehalten, unter welcher Zeit auch fünf und fünfzig st. verlohren gegangen und überhaupt ein Schaden von 2.600 f. verursacht haben sollte. Der Schöpsser-Händler Dumitru Milivoy erleget für die von dem Bojerin Sztantsu aus Tergu Sill erkaufte 640 St. Schöpssen, das Par a 14 Lee1), ein Betrag von 3.630 fl., dann extra ein Tausend Gulden, das ist 1000, zusammen 4.630 fl. Sage: vier tausend sechs hundert dreyssig Gulden Rh., 30 kr., welches der Richter Bogdan Czlig. aus Hatzeg zur Übergaab obbenannten Sztantsu baar übernohmen. Jene aber von dem Bojern Rovinariu und Miheile al Csorj erkaufte 373 St. Schöpsen wird aus obiger Grund, als den Schaden über die Forderung ausmachet, nicht gezahlet, bis der Process bey Karansebeser Stuhl ausgemacht werde, wo auch alle Partheyen zu Beendigung des Process dahin angewiesen werden. [Tot sters.] XCVI. Attestat. Welches wir Endesgefertigter dem gegenwärtigen Nicolae Popovics aus Karlsburg ertheilen dass, nachdem derselbe durch 8 Tag hier in der non unirten Kirche zu Hatzeg die Cantors Gotes-Dienste versehen und *) Lei. 42 N. IORGA in diesem Fach für fähig gezeiget und durch obengemerckte Zeit bestens betragen hast. Das Orth Hatzeg bedarffet ein Cantor sehr nothwendig, weil die bisher gewesene von Militärsstand sind und nicht für beständig hiezu erlaubet werden, wesswegen, um die Zutheilung des4 obbenannten ganz gehorsamst gebetten wird, und dem allhiessigen Magistrat und Kirschen-Tutores hiemit attestiret wird. Hatzeg, deni2-t. Xbris 1807. Sandor Petrovits. Manole Matsian Koszta Petruts, Kirchen-Tutores. Josa Tokats, Alten des Orts. Bogdan Czeligredian, prim, judex, Ap. Muntyan m. pr., notarius, Cşuts Istvan Illie Thodosie Istvan Wassy Josum Ivask juraty Franz Bay, Petru Deniesk. XCVII. Ut A contra Sp. Dominum Iosephum Magardits ut ifnfra] deliberatum est. E sigur, şi cauzele sunt cunoscute ale ilegalităţii contractului făcut în anul 1777 de către domnul Măgârdici. De aici încolo preţul casei să rămâie tot atât, însă preţul mâncării să fie mărit cu 6 florini. în ceea ce priveşte neînţelegerea în declaraţie, A să jure că s'a tocmit cu B, nu cu 5 florini, cumpărarea fânului scris în contract. Să se menţioneze în jurământ de câţi ani s’au învoit între ei. Referitor la preţul pământurilor şi al blănii, să se jure tot A; ceia ce s’a şi făcut în faţa judecătoriei noastre, declarând blana de 20 florini, plus 2 florini de împrumut şi 7 florini pentru vie, 7 pentru pământul de porumb. în total 36 florini. Asupra casei s’au înţeles părţile, iar asupra păşunii s’a hotărît ca domnul Măgârdici să înapoieze jumătatea acum, iar partea celelaltă peste şase ani. XCVIII. « H. Geistlicher klaget wieder den Josem Demer. » 1808. XCIX. Statul personal al Magistratului Haţegului în anul 1808, după ordinul On. Curţii Regale dat sub no. 2545. Iudex primarius Bogdan Ţeligrădean 1 Not. collector Munteanu Apostol 1 CONDICA HAŢEGULUI 43 Juraţi Ciuciu Ştefan i » Ilie Teodosie i » Ştefan Vasi i » Petru Dănescu I » Iosum Ivaşcu i » Francisc Bay i Inspect. Papp Ioan Observaţii Nicolae Apostol a murit. Atanasie Teodosie s’a retras Altă schimbare în anul 1807 în persoanele Magistratului din Haţeg nu s’a făcut. Haţeg. Munteanu Apostol, not. C. Tabla despre preţurile curente ale cerealelor care se dau în lunile Decembre 1807—Iulie 1808, în oraşul Haţeg, după măsurile ardelene (v. Tab. II). Aceste nume: «Feorg Bajosch, Juon Balaş», Mihay Rubturian, Franz Byg, Georg Konz », pe lângă altele, cunoscute. CII. Ausweyss über die von dem Dieben Thoma Bajesti depositirte, etc· Ein wallachischer Tangei. In procesul început la 30 Mai din anul mai sus scris al locuitorului din Haţeg, Gorog Alexandru Petrovits (per nori venit), magistratura Haţegului aduce sentinţa următoare: 1) Luând în considerare dovezile care au servit la bănuială, date de către Alexandru Gorog, le găsesc aşa de importante şi temeinice, ca se recunoaşte pe împricinaţi ca păgubitori; 2) împricinaţii nu s’au prezintat la data stabilită, pentru a apăra interesele lor. Judecătoria dă sentinţa în folosul lui Alexandru Gorog, îndeplinind toate pretenţiile lui. Haţeg, din Magistratul nostru. Dat de către (S.S.) Apostol Munteanu, not. 44 N. IORGA CIV. 15 Ianuarie 1808. Proces între grănicerul «Lada Boldisar» şi «der Edelmann Ianos Serban »: se iau marturi, după rânduiala grănicerilor. - CV. Nachdem Granzer Lada aus Tottierst bey der Compagnie wegen Erschlagung klagte, wurde sowohl er Boldiser, als alle übrige Edelleuthe, zum Magistrat angewiesen, worauf die Sache untersuchet und nachstehender massen befunden, da, sowohl Gränzer als auch Edelleuthe so zusammen gereith, dass fast einer dem Andern ähnlich bei der Haare gezogen und nur der Gränzer Boldiser durch den Edellmann Janos Serban bluthig den Kopf zerschlagen; für welchen That der Edellmann Janos Serban, Mihu Serban und Dumitru Serban sich freywillig mit Bezahlung der Schmerzen dem Boldiser mit 4 ungerische Gulden vor das Magistrat sich verobligirten. So geschehen, Hatzeg, am 15 Jan. 1808. (Româneşte:) Ianos Mihu şi Dumitru Şerban s’or aflat mai vinovaţi pentru că au vărsat sângele lui Lada Boldiser, şi s’or legat cu voinţă a plăti durerea cu 4 florinţi înnaintea Magistratului Haţeg, ut supra. Bogdan Czeligradan Richter Ap. Muntyan m. p., nottarius. CVI. 24 Februarie 1808. Afacere de bani între tâmplarul Pătruţ şi tatăl, loja Murarul. Menţiunea unui « Töpfner Andrei Brenetz CVII. 5 Martie 1808. Proces între Mihai « Rubturian » şi Gheorghe «Laketas « wegen gehabten Zenkereyen ». CVIIL 8 Martie 1808 Proces între « Fiiher Balaş » şi vecina Mârişca a lui Mihut, Muram» cu pomenirea lui Ianoş Ţeligrădeanu, a lui Nicolae şi Anişca Cazan. CONDICA HAŢEGULUI 45 CIX. 8 Martie 1808. Inventariul averii lăsate de Tott Ianoş: Lucruri la Comişan. Eilf Par Kaptye. . Ein Mustyge. CX. 8 Martie 1808. Plângerea lui «Führer Balaş» că vecinii i-au ars un gard. Marturi: Marişca a lui Mihuţ Moraru, care află un par la Anişca lui Nicolae Cazan, ca şi «ein Schull-Buben Czeligredian ». CXI. 20 Martie 1808. Proces pentru bani între Mihai «Rupturian» şi Mihai Popescu. CXII. Tsintit Magistrat schi ohmen de omenie, Kare szunt adunatz de Szudekate I En luna luji April anu atseszta 1808 en Szatul Szinte Mărie la vreme Terguluj nopte dupe noe tsaszur en lineste, kend sze hodine lume, mampus schi jeu de am grischit schatra me pe de tuate letori kassze numisse puate entempla kumva vro o pagube, schi punem negotzul kare nu era aschezat la rend cu lumina sprinsze, schi jare cu kredinza bune, schi fere de asento reu de ketre vetzinul mio, am ales banco zedu-lele de kite 10 schi 5 manger, s. 549 de manger, jare zedullele de kitţe unu schi doi manger nujam numerat; atseste or foszt o vrastine de un sztat bun de mune, pe kum gindeszk, or fosst zedulle de ku bune szame de 880 de manger. Peste tot bani de arame schi un tsasz de auer au remasz peterabe: numay zidullele jam loat, schi mam kulkat, punendum zidulele pe szupt mine. Rinele al meu tsel de kase, kare nu szufere ohmen sztreiny sze sze apropie, jera enschatre ku mine, schi aseha cu gendul de keter Domnezeu am adurmit. De diminatze, kend me szkolam, nam may aflat zidullele nitse una, schi schatra a me nau foszt atinsze nitse de ket, numay au foszt enkisse pe kum am grischit jeu de szara. Bani de arame, tssaszul tsel de aur schi negotza jera la lok, adeki alte bagube nam geszit, numay zidule nu jerau. Schi pipa wetsi-nului mio am aflat pe tarabe de diminatze, kend mam szkulat. Akum merog kasze szudetse Tsinsztita Adunare kum puate veni pipa la 46 N. IORGA schatra me noptya. Jeu nitsenam tsinat cu vetsinul meu Petrutz Greku, nitse ku szluga luj, nitse ke gore am schezut de vorbe, kasse puote zeujta pipa luj la mine, numai din jej kareva, fiind de szara jeu ku lumina en schatre schi jej fere de lumine, asche or fi luat szama de tuate kare am fokut. Fiind jeu en szomnul tsel dinţi, o tunat schi motrasz zidulele de pe szupt mine fore de frike, fiind ke schi kinyele la kunoszkut ke ie vetsinul mio, schi ascha nu o betut la jel. Merog kasze szudekattsz schi Dumneavoasszre dirept. Jeu me prebun x) pe szemnul szpre vetsinul mio Petrutz Graeku szau pe szluga denzuluji: dintre atsestti amendoy pre unu. Sândor Petrovits. (Ungureşte:) Această plângere a lui Alexandru Gorogy este scrisă cuvânt cu cuvânt, fără nicio luare sau adăugire: se adevereşte prin scrisul nostru, întărind cu iscălitura şi pecetea noastră. Bojesdi Francisc, Munteanu Apostol, assessor. magist. not. ♦ CXIII. Noi, fibirăul Bogdan Ţeligrădeanu, şi juraţii: Ciuciu Ştefan, Iosif Ivaşcu, Bajesdy Francisc, Dănescu Petru şi notarul Apostol Muntean, ai oraşului privilegiat Haţeg, aducem la cunoştinţa tuturora prin rândurile scrisorii noastre de dovadă că, noi cercetând pre cinstit parohul oraşului nostru, protopopul judeţului Inidoara, cinstit dl. Ioan Istok, pentru ca partea eclejiei parohiale, casa zidită în vecinătatea cimitirului, împreună cu celelalte clădiri suplimentare, care, în anul 1793, la 7 Ianuarie, supt parohul de atunci, Szârhegyi Iosif, au fost date ca zălog lui Dumitru Marcu şi Toma Baca Sara, din oraşul nostru, în baza unui contract; toate acestea au fost cercetate acuma, pentru a stabili dacă mai preţuiesc 551 florini, suma în schimbul căreia au fost predate, intenţia noastră fiind ca, după preţuirea lucrurilor, să fie răscumpărate pentru o mai mare folosinţă a dregători ei noastre. Pentru care cercetare noi, domnii mai sus însemnaţi, am luat cu noi pe cinstiţii bătrâni ai oraşului nostru, Tacaciu Iosif, Muntean Gheorghe, Maciai Manole şi Timam Petru, şi ne-am dus la faţa locului, cercetând clădirile încă existente, precum: o locuinţă mare, o locuinţă mică, sub alt acoperiş, şura şi grajdul, coteţul şi grădinile. Le-am stabilit, cu toate că mai sus amintitul Dumitru Marcu, cât a trăit, a înoit acoperişul clădirilor, iar, după moartea lui, văduva lui, Baca Sara, neputând îngriji, clădirile au ajuns iar în starea în care au fost date în mânile lor. Aflând toate *) *) Prepun. CONDICA HAŢEGULUI 47 acestea, cu conştiinţă am găsit că, şi în starea lor actuală, preţuesc 551 de florini, daţi atunci parohului Szârhegyi Iosif. Dar femeia lui Dumitru Marcu a dat locuinţa mai mică, împreună cu fiica sa, Iosefa, ginerelui, Kopekes Ioan, care este şi acuma clopotarul bisericii, şi, vrând să păstreze casa aceasta, noi am scăzut preţul casei, socotit 120 florini, din 551 florini, rămânând pentru femeia Baca Sara de plătit 431 florini, cari au fost plătiţi de către onorabilul paroh Istok Ioan, după care femeia Baca a înapoiat clădirile mai sus amintite, afară de locuinţa predată lui Kopekes Ion. După toate acestea şi noi i-am predat d-sale şi am înregistrat (casa) în posesiunea lui. Toate acestea s’au petrecut în faţa noastră, după cum sunt scrise de către noi, şi s’a eliberat, sub pecetea oraşului, de către notarul oraşului. In oraşul Haţeg, în casa fibirăului. 1808, 3 luna lui Sf. Gheorghe. Bogdan Ţeligradian (S S.) Extrădat prin Apostol Munteanu^ Prim. jud. jur. not. oppidi. CXIV. 2 Mai 1808. Voie de plecare pentru Isac Păcuraru din Haţeg, care vrea să meargă şi, dacă-i place, să şi rămâie, la ginerele Petru Nafir, în Şupanec din Banat, cu soţia, Floarea. cxv. 29 Mai 1808. Mărturie de bună purtare pentru negustorul Gheorghe Albu din « Fizets aus Banat». CXVI. 30 Mai 1808. Atestat pentru pagubele lui Dumitru Milivoi, « Schopsen-Handler », din Caransebeş, în procesul cu boierul Rovinariu, care i-a oprit oile şi a avut şi un dar dintre ele, când el căuta să le treacă în Ţara-Ro-mânească. CXVII. întocmit în anul 1808,30 Mai, în Haţeg, în faţa magnificului Magistrat, la plângerea lui Alexandru Gorog din oraşul Haţeg contra lui Ştefan Petruţ, negustor din Inidoara, învinuindu-1 de furtul celor 880 de florini. Din plângerea reclamantului se vede că are bănuială asupra inculpatului că i-a furat banii, fiind el vecinul cel mai apropiat în piaţă la târgul de primăvară, în anul sus scris, de Sântă-Mărie. 48 N. IORGA Cauzele bănuielii: i. în piaţă, şatra reclamantului era sub acelaş acoperiş cu a inculpatului, nefiind între ei niciun părete despărţitor. Trecerea astfel dela o şatră la alta era liberă. 2. Luleaua inculpatului, corpus delictiy a fost găsită îh şatra reclamantului, pe poliţă, cu obiectele de vânzare, fapt ce nu este tăgăduit nici de inculpat. 3. Reclamantul, seara, şi-a numărat banii, la lumina luminării, ceea ce a fost văzut numai de vecin şi de către servitorul vecinului. Ei au văzut şi locul unde a pus banii. 4. Reclamantul, dimineaţa, n’a găsit nicio crăpătură în pânza şatrei, de unde ar fi urmat că furtul n’a fost comis de vre-un străin. Cine a luat banii, gazda sau servitorul, pârâşul nu ştie să indice. Dorinţa reclamantului e să se înapoieze banii şi să se întoarcă pagubele suferite din lipsa banilor, iar inculpaţii să fie pedepsiţi. In acelaşi timp cu întocmirea procesului-verbal, inculpatul declară pe d. Witzmandi Gavril ca plenipotenţiarul său, care, la pretenţia şi cererea fără nicio probă a reclamantului, înainte de a răspunde la cercetare, face următoarea observaţie: Inculpatul se miră foarte mult de pâra reclamantului şi cere în faţa judecăţii, elott kifejezze audintria Prosessu akarjâk ezen keresettel folytatni ha ugy deceat coram hacce magistratualy sedria de legitima in jus vocatione az ar decitatione octavali melyben megfogyatkozvân a felperes kivânjâk az alperesek torvenyesen, hogy in szomagio non citatorum in eretum marasztassek. Ha pedig instantia melet amint hogy instantiat be es atta es praesentaltatta is, igy is hibâs a felseres heresete mert ez nem spoliumos per hanem lopâs preten-dâltatik. Contra căreia dacă reclamantul pe bază legală nu va dovedi, atunci acuzaţii susţin pretenţia de cercetare legală contra reclamantului, kovetkezeskeppen mind fenebb es minthogy instantiâjât is a szeknek benyujtotta, ebbol vilagosan kitetzik, hogy duplex via, ha ordinaria processus es instantia mellett is kivânya ebeli praeten-siojât folytatni es innen az alperesek meltân megkivânjâk ez it£lo szektol a felperes ily ket uton inditott keresete^rt calomnian marasztassek cum expensis et fatiquo es az alperesek e r£szben ha a felperes valamit nem ujjit itelet ala botsâttyâk. Privind judecătoria noastră întregul proces, a găsit că ambele părţi au greşit începutul procesului. Reclamantul n’a dat titlul cuvenit procesului, începând cu s p o 1 i u m . împricinaţii au greşit, fiindcă întăiaşi dată s’au anunţat ca reclamanţi, şi acum spun că sunt împricinaţi. De aceia judecătoria noastră aduce hotărîrea că, ambele părţi greşind modul de procedură, vor începe procesul peste opt zile, pregătindu-se până atunci. Pentru întrunirea actuală a judecătorilor se cere ca plata accesoriilor să fie plătită de ambele părţi. CONDICA HAŢEGULUI 49 împricinaţii protestează contra acestei sentinţe, apelând la On. Guv. Reg., cerând onoratei judecătorii eliberarea întregului « Extractus Pro-thocolli », împreună cu sentinţa şi copia instanţei date de către reclamant· Judecătoria noastră aprobă numai în parte dorinţile acuzaţilor referitor la sentinţă. Opreşte apelarea lor la on. Guv. Reg. pentru un lucru aşa de neînsemnat. Pretinde prezintarea părţilor peste opt zile pentru a reîncepe procesul. Din magistratura Haţegului, i Ianuar 1808. Eliberat (ss.) Munteanu Apostol, notar. CXVIII. Către « wohledle gebohme Frâu Waradin ». I se va trimite «un om de încredere » pentru «das Militair-Orth Hatszeg, bendthiget zu einem Kirchenbau Kalch », şi « hier kommen zwey Joba-dyen als Philip Avram und Jacob Angyel», cari oferă a-1 aduce. CXIX. 14 Iunie 1808. Semi-invalidul loja Pop, pentru un cal crăpat, dat până la Vâlcan, cu Ion Marin. Aviso. CXX. Löblich Siebenbürgisches non-unirtes Consistorium... Das Pöbel von dem gemehlten Station Hatzeg wollen dem ehrwürdigen Geistlichen Szimion Popovits, weil selber allzu bejahrter ist, nicht haben, und würden sich das Böbel beklagen warum der durch 6 Jahre diesem Orthe mit allem Fleiss geleistete Dienste Geistlich Avram Popovits nicht fernershin zur Gehilf beybelassen werden wolle. Hatzeg, am 28-t. July 1808. CXXI. Procesintre «die Neu-Bauer Allmasikao Melderoje von Turdas, Szass-varoser Stuhl», si « der Neu-Bauer in das hierorthliche Neue-Bauer Szetzeler Szuppe von Nalatz, Hatzeger District, Unterthan des Herren Baaron Nalatzy», pentru pierderea unui cal. CXXII. Löblich Magistrats Ober-Beamter, Darum gegenwärtigen hiessiger Handelsmann Allexander Pau von Hatzeg durch den Ladendiener — ((alb) des Handelsmann Ionatyi 4 A. R. — Studii şi Cercetări. XLIX. 50 N. I ORGA Greck aus Hunyad, wegen einem (sic) Schuld Forderung für lodengefärbten Baumwohl auf den öfentlichen Wochen Markt. . ., mit dem Spot-Worth er Käss-Verkaufer solle nicht die heutige Oster Feuer-tag mehr erleben, weil er ein Betrüger sey, 2-ten..., als Handelsmann Alexander zur Abwechslung eines Ban ko-Zettel nächst diesen Ladendiener des Handelsmann Jonaty Greck vorbey gieng, abermahl:« ein Betrüger, schlechter Kerl, Geschlechts Geheusser, (sic), dann Raiber» und mehrere andere ungebürhende Worte demselben ausgerufen .... CXXIII. August 1808. « Der ganz Invalid Georg Muntyan «acusa pe « seyn Schwester »-« Sohn Juon Muntjan », care, de când « als Gränzen conscribirt wurde »* îl tratează rău; îi reclamă unele lucruri. CXXIV. 6 August 1808. Ion « Mikan » a trecut, ca «Seller»1), la Inidoara, la un «nobil»* fără a fi plătit contribuţia. CXXV. 9 August i8c8. Un «Neu-Bauer Lebbe. .., collector», se plânge că i s’a furat o iapă, care a fost cumpărată de «ein Unterthan aus der Sili», grănicerul Horia Csirap. CXXVI. 26 August 1808. Proces pentru un cal între grănicerul Zaharia Diacul din Ciuta, în Banat, venit la târg în Haţeg, şi « der Bauer Avram Kontz aus Gura Reuluy, Hermannstâdter Stuhl». CXXVII. 31 August 1808. Ion Mazere, pentru nişte lucruri «bey Weiss-Körher Ivask» (sic)* ») Ziler. CONDICA HAŢEGULUI 51 CXXVIII. Tabla despre preţurile curente ale cerealelor, care se dau în lunile August — Decembre al anului 1808 în oraşul Haţeg, după măsurile ardelene, (v. Tab. III). CXXIX. 12 Septemvrie 1808. Foaie de trecere pentru mărfuri lui «Handelsmann Sandor» şi « Petrutz Kamentze ». cxxx. 12 Septemvrie 1808. Proces pentru cai între « Avram Konţz », Petru Hanţu, Zaharia Belu, Petru Demian, Coman Rebega. CXXXI. 25 Septemvrie 1808. Proces pentru un bou între Gheorghe Munteanu şi nepotul de fiu, Ion. Termen: «an den Szent Mihay Tag». CXXXII. 3 Noemvrie 1808. « Des Herr Lehrer Frâu Hamerlin », pentru tăierea unui porc, cu un Bîaga. CXXXIII. 9 Februarie 180g. Proces între Andriş Cizmaşul şi cumnata Maria, pentru cucuruz şi fân, CXXXIV. 21 Februarie 180g. Proces al unui Ion cu vărul Gheorghe Munteanu, pentru nişte boi. cxxxv. Unterthänigste Bitte. Endesgefertigte sind bereit alle käyserliche Dienste bestens zu vollbringen und werden nicht unterlassen als gute Soldaten uns zu bezeigen und keinem Befehl auszu weichen, nur bitten wir unterthänigst, da, 53 N. IORGA bei der Militarisirung, die Waldung allergenädigst uns zu überlassen zugesaget worden ist, wozu noch heitiges (sic) Tages Leute zu zeigen sind, und die Hunjader Heerschaft die Waldung uns weggenommen, dass nicht einmahlen von den ihnen zum Gebrauche nicht deine (sic) Holze nehmen durffen, bitten wir submissest gnädigst zu verthelfen zu geruhen dass uns die Waldung dem Versprechen nach allergnädigst zukäme. Zur Zeit, wenn zu einem Haus Bau oder ansonstigen Bedürfnisse Holz benöthigte, Hülfe damit hätten. Unterthänigst bitstellende ganze Comunitait Hatzeg. •CXXXVI. No. 413. Testimonium. Dovadă, Prin care se arată că în acest oraş, după obiceiul vechiu, cu ocazia târgurilor mari ori săptămânale, grănicerii plătesc numai jumătate la vamă. Orăştie, 9 Mart 1809. Jude regal, Benedict Leopold. Sfatul oraşului Orăştie. Notar, Szöke Ioan. * *CXXXVII. Cinst. domnule prim-pretor, Din învoirea noastră comună vă trimetem scrisoarea noastră de garanţie, în care Magistratul nostru garantează pentru persoana lui Crişan Ioan, închis acolo. El a fost doisprezece ani locuitor al oraşului nostru. Garantăm că îl vom aduce orişicând în faţa justiţiei, dacă greşeală se va dovedi asupra lui. Fiind şi locuitor al oraşului nostru, care este teren militar, nu poate fi lăsat, numai pentru examinare, sub mâna primului pretor. Pentru aceasta cerem înapoierea lui, căci şi aici va primi pedeapsa meritată, în cazul când se va găsi vinovat. Ginerele lui fiind în războiu, gospodăria lui poate suferi vre-o pagubă. Din cauzele înşirate vă rugăm încă odată să eliberaţi persoana arestată; altfel suntem nevoiţi să apelăm la forurile mai înalte. Dat de la Magistratul Haţegului. 13 Martie 1809. Ţeligrădeanu, fibirău. Apostol Munteanu, notariu. CONDICA HAŢEGULUI 53 CXXXVIII. Contract. Welche unter heutigen Dato, als den 7-ten May 809, zwischen deren untergeschrieben H. — nicht-unirten Kirchetuttores hiermit geschlossen worden, als: Obstehende geben dem Groszav Muntyan ein von Holtz ungefertigten Haus in der Progatie l) genannt gegen jährlichen Zinnss a 5 fr., —xr.—, aus der (sic) Anlass weil selber Kirchendiener ist uns selbst das Haus zu herstellen und vollkommen zu verfertigen sich verobligiret und die Unkosten der Herstellung aus dem obigen Hauss uns jährlich nachsehen möge. Daher auch niemand herechtigt solle ihme Groszav so lang er lebt hinaus zu stossen, welches in unterfertigten Gegenwart und Unterschrift hiemit bekräftiget wird. Sig. ut supra. Muntyan Ap, notarius. Bogdan Czeligredian Obr. Richter* Csuts Istwan Manole Matsian Georg Muntyan, Kirchen-Tuttores. CXXXIX. 10 Mai 1809. Gheorghe « Kontz », grănicer, arată că a luat în serviciu, pentru 16 fi, pe an şi îmbrăcăminte, pe Ignat Niculescu din « Totiest CXL 19 Septemvrie 1809. După dovada de la dregătorul din gura-Râului, geambaşul, «der Pferde-Kenner», Avram Contz, Petru Honţu, Zaharia Belu, Petru Demian şi Coman Rebega jură pentru caii lui Avram « Kontz ». CXLI. 20 Octomvrie 1809. Ascultarea Ţiganului Gheorghe « Perpelia », potcovar, pentru pagubă de un mânz la grănicerul Gheorghe Duma. Martor: Dumitrachi Apostol. l) Progadie, cimitir. 54 N. IORGA CXLII. 30 Octomvrie 1809. Proces al lui Toma Mihai din « Ober Szalaspatak », şi Ştefan « Szebonye aus Nuksora » contra lui Aron « Szebore ». CXLIII. 31 Octomvrie 1809. Proces al lui « Szavu Murszu aus Szent Marie » cu Toma Metsian şi « Petrutz Szuts ». CXLIV. [c. Octomvrie 1809.] Lista Consiliului: Bogdan Ţărigrădeanu, Apostol Munteanu, Ilie Teodose, Ştefan Vasi, Anastase Todosie, Petru «Denyesk», Francisc « Bayesd », Atanasie « de Rona », Petruş Filip. «Ivask Iosephi consti-tutus est quoniam Ivask armatus est. » CXLV. 14 Noemvrie 1809. Proces între Simion Munteanu şi Ianoş Cornea. Pomenita soacra lui. Stana. CXLVI. 14 Noemvrie 1809. Aceeaşi dată. Proces al lui Ion Cluceru (« Koltseriu »), supus al contelui Kendeffy, cu grănicerul Lascu. (Şters.) Reluat ca între Iancu Munteanu, alt iobag al contelui, şi Ioan Clucerul. CXLVII. c. 14 Noemvrie 1809. Bogdan Ţărigrădeanu către un Waldschaffer. pentru, nişte « Schaff-bauern » de pe hotarul oraşului, amendaţi de gornic. CXLVIII. 4 Decemvrie 1809. Grănicereasa « Tutka Blaga » bănueşte de furt pe alta, « Saria Merian CONDICA HAŢEGULUI 55 CXLIX. 1810. Listă de nume: Gheorghe Dima, Atanase Roman, Gheorghe Băiaşu, Atanase Ciuciu, Nicolae Vlad, Lazăr Lascu, Atanase Pop, Zaharia Lă-zărescu, loja Pop, Petruţ Pop, Mihuţ Cismaşul. Aceiaşi şi Gheorghe Apostol, jurat, fac socoteala pagubei făcute cu oprirea unei cirezi de 45 de boi de către « Feldhirt Avram Grigyan, Manolia Szuts und Jannos Robeszk », intitulaţi « Tschoban », negustorului Peter Kamentzky. CLI 1810. Pentru Mihail «Bregyan», în legătură cu judeţul de Orăştie. CLIL Februarie 1810. Plângerea grănicerului « Anisk Cozan », pentru făină furată. CL1II. Februarie 1810. Proces pentru nişte boi între Gheorghe Opric şi Mihăilă Găină. Martur: «Szion Pert aus Osztrov». CLIV. Februarie 1810. într’o afacere de lemne între «Herr Ploban Ianos Istok», dela: Petruţ Apostol, Moldovan Pop, «Bailas Führer», caporalul Munteanu, Isac «Fogaras», Nicolae Munteanu, Tod. Dumitrescu, Ioan Ciuciu, Ivaşcu Gefreiter, Ileana Manole, loja Pop, Gheorghe Popescu, Nicolae Alexe, Petruţ Anghel, Manole Meţianu, Răducan Boer, Dămian Raţ, Petruţ Timar. Din partea comunei: Petru Filip fibirău, Apostol Munteanu, notar, Ilie Todosie, Atanase Tudosie, Atanase Roman, Ferenţ Bay, Iştvan Văsiiu, Petru Dănescu, juraţi. 56 N. IORGA CLV. Februarie 1810. Către « Herr Waldschaffer » pentru « ţăranul » « Marton Kovats » şi Mihuţ Cerna, privitor la un cal. CLVI. 8 Februarie 1810. Gheorghe «Koszta» din Silvaşul-de-jos în proces cu unchiul, grănicerul Ianoş Costa, pentru nişte boi. CLVII. io Februarie 1810. Sentinţa între « Tambor Mihay Blaga » şi « Szaszvaroser Ladendiener Georgitze Leketos care a furat nişte bani. CLVII I. Heut, als den 15-ten Febr. 810, ist gesamten Handlesleuthen mittelst ein Magistrats-Persohn kund gemacht dass jener so den Gränitzerinen Waaren über drey Rh. Gulden auf Borg geben, nichts mehr zu fodern, noch zu suchen haben, miethin derley Kläger das Recht hiezu ver-lohren hat. Sign, ut supra. (Consiliül.) CLIX. 17 Februarie 1810. Proces între «Viehhändler Ragnay Stephan » şi Boiboca Ioan. Jură: Ursu Duma din Malaţ, Ianăş şi Nicolae Hoban, Dumitru «Szokats»,. « Juon Fintine », Petru Munteanu. CLX. Protocol de îndatorire: C. 17 Februarie 1810. Grănicereasa Arsoka a lui Mihai Popescu, Maria a lui Gheorghe Särbu, Cristina Pavel, soţia caporalului Petruţ Băiaşu, Maris Minye* soţia lui loja Drosdowsky, Cristina Boer, Măriuţa lui Ion Ciuciu, Maria lui Manole Lăzărescu, Maria lui Ioan Ardeleanu, Măriuţa lui Eftenie Popescu, Mărişca lui Ioan Pop, «Tresia» lui Ciuciu Petruţ. Termeni: Floriile, la Inidoara, Sântă-Măria Mare. CONDICA HAŢEGULUI ST CLXI. ly Februarie 1810. Proces pentru un bou la târg, între Rusalim Del din Clopotiva, «aus-7-biirgen », « Mithay » Socaciu, grănicer, un ţăran din Ostrov şi Mihăilă Găină, Marturi: Dumitru Ivan din Clopotiva, Achim «Tureszk», Ianăş Ciorogaru, Crăciun Ciorogaru, Moise Ivan, Lascu Sârbu, Ianăş « Beben », Ioan « Derr », Petruţ « Lihony », Petru « Foatse ». Jură. CLXII. 20 Februarie 1810. Proces al lui Rusalim Del, pentru un bou furat la târgul din Haţeg, *CLXIII. On. Guvern Regal, Cu onoare raportăm Excelenţei Voastre că, în anul curent 1810, în f>rima zi a lui Februar, fostul fibirău Bogdan Ţeligrădeanu a murit, n luna aceea i s’a făcut şi parastasul. în felul acesta statul personal al Magistratului Haţegului a suferit o schimbare. Prin voturile ordinelor militare şi cu aprobarea comandantului nobilului regiment a lost ales ca «iudex primarius », grănicerul Filip Petru. După raportarea acestora, suntem smeritele slugi ale Excelenţei Voastre. Haţeg, 20 Februar 1810. Munteanu Apostol, notariu. * CLXIV. 21 Februarie 1810. Proces al «1/2 invalidului» Ioan Munteanu cu tatăl, Gheorghe, pentru bani* CLXV. 26 Februarie 1810. Proces al lui Rusalim Del, în calitate de chizeş al lui Mihai Păulescu din Ostrov. Menţionat Leontie Opric. N. IORGA 58 CLXVI. Derweil (?) ein bischöflicher Anordung ist unser nichtunirter Geistlicher Adam Novak seiner Charge entsätzet, sohin dass Ort Jiatzeg ohne Geistlichen geblieben, diesem zu Folge bitten wir aller unterthänigst womit ein löblicher Regiments Commando in Gnaden geruhen möge uns einen gut gelehrten Geistlichen von dem betreffenden Amte zu erhalten die gnädige Veranstaltung betreffen zu wollen: zu dieser Unterkunft und Bestand ist ein Lehres Gestion nothwendig. Dahero um die hohe Bewilligung ganz unterthänigst gebetten wird* In Nahmen der ganzen Communitaet von Hatzeg: Apostol Muntyan, notarius. CLXVII. Herr Plebanus wird durch die Com[mmun]itaet Hatzeg freundschaftlich ersuchet zu bestimmen belieben, was für ein Recht suchet: ob das Recht der Bürgerschaft, jus concivilitatis, oder das Recht des jus composses-soratus und von obigen welchen recognosciret wird. * CLXVIII. în ziua de azi chemând în faţa noastră pe Ion Găină, soldat grănicer din Haţeg, aducând martor pe Ioan Bologa, care spune că boul acela a fost recunoscut, acum de curând, la târgul din Haţeg, la Mithay Szakâts, soldat grănicer, de către Rusalim Dell din satul Clopotiva ca proprietate a sa, cumpărat dela Gheorghe Voescu din Sâncraiu şi vândut tatălui soldatului sus-numit cu 60 de florini ungureşti. Clopotiva, 9 Mart 1810. Pogan Gâspar, notarul comunei. * CLXIX. On. domnule fibirău, Scrisoarea oficială trimeasă la 17 Mart 1810 prin comandantul companiei a fost predată încă în ziua aceia magistratului nostru pentru punere la cale: la care magistratul nostru face următoarele reflexii: Se poate căon. d. prim-pretor pretinde, după lege, pe pârâşul Szetseli, (din Săcel), căruia după jurământul păgubaşului şi magistratul nostru i-a făcut judecata. Soldatul grănicer, care a fost la războiu şi a fost şi înaintea războiului, s a obligat că va despăgubi pe contribuabilul Szetseli. Dar acum, după dovedirea dela Clopotiva, iscălită de notarul Pogâny CONDICA HAŢEGULUI 59 Gaşpar, soldatul a găsit pe acela de la care a cumpărat boul în chestie. Copia dovezii v’o trimetem alăturat. Soldatul nu poate fi constrâns la plata pagubei până ce nu va constrânge şi el după lege şi dovedi pe acela de la care a cumpărat boul cu banii săi proprii. Deci e nevoie ca şi contribuabilul Szetseli să aştepte, căci, după jurământ, reiese că boul furat a trecut prin cinci mâni. Până ce vor fi constrânşi toţi, chestia este pusă pe sama hoţului bănuit. Fiindcă deci chestiunile asămănătoare întră în sfera de activitate a on. oficiu judeţean, de aceia magistratul nostru cere şi pretinde să fie Wirthin zurück behalten, eben strafbahr ist. gleichfahls der Provincialist Thodor Murar, weil derselbe das Pferdt gebunden gesehen, und erst in 8 Tagen dem Schadleyder das Pferd ankündigte, sohin judicirt womit alle 3 Partheyen, weil Poplaker 4 Männer das Pitang Pferd mitzunehmen Schuld tragen bis zur Ausfindigmachung der Dieben Bürgschaft zu stellen haben; sohin der Barbu Beldony dem Gränzer Andris Cziszmas der Thodor Murar dem Corp. Nicolae Muntyan und Wittwe Timeritza dem Gränzer Antanassie Poppezk als Bürge setzen. Sig. Hatzeg den 28-ten Xber 1815. So geschehen durch Hatzeger Magistrat. CCLXV. Tabla de indicare a preţurilor curente, în lunile Iulie — Decemvrie din anul 1815, în oraşul Haţegului, (v. Tab. XI, la sfârşit). CCLXVI. 9 Ianuarie 1816. împăciuire între «Czikely Janos, Fleischhaker», şi Franz Frischholtz. CCLXV II. 10 Ianuarie 1816. Attestat dass gegernwärtiger Zimmermansmeister Szilagy Georg aus 7-bürgen, Von Hathzeg gebürtig, nebst dessen Gesell Juon Szletyan, haben sich hierwerths durch mehr als ein Jahr aufgehalten, nunmehro in der Arbeit CONDICA HAŢEGULUI 79* einer Kirchen-Deckung in der Wallachey zu gehen gesonnen und Handgeld genohmen ». (Se cere pasul.) CCLXVIII. Gut Achten. In der Gfr. Eftenie Apostol vor das Magistrat klagbar Vorkommen mit seynem älteren Bruder George, dass von ihren Eltern hinterbliebenen Vermögen zu theilen, so wurden beyde obige Brüder angehört und nachstehendermassen durch unterfertigte gänzlich und für immer, ohne dass ein an dem andern mehr ein Pretenssion zu machen, befriedigt, als: Der Geschworne Georg Apostol, bleibt in dem alten Behaussung, allwo er diesen mit mehreren Reparatur wohnbar stellte und das (mV) nach vorhandem hintere alten Zimmer die Helfte mit ioo fr., sage hundert Gulden Rhf. dem jüngerm Bruder Eftenie ausbezahle, da hingegen erhielt der Eftenie das rechter Hand durch dem Georg Apostol erbautes neues Haussals seyn künftiges Eigenthum und das alte Scheuer nebst Stallungen. Ferner hat Georg dem jüngeren statt Ochsen zwey hundert Gulden Rhf. zu bezahlen, ein Brand wein Kessel, ein zinnernen Suppen Schüssel, 6 Theller, ein beren Brandwein Fass und ein Kraut Beding mit Kraudt angefüllt zu geben, dass diesen Vergleich beyde Brüder frey willig angenohmen und all Unterfertigte auch für billig und recht befunden wird andurch bestättigt. Sig. Hatzeg, den 7-ten Febr. 816. % Inv.*) Corp. Isak Fogaras Istvan Wassy » Lazar Dinis. Richter Auch war zugegen H. Lieut. v. Stanislav: Apostol Muntyan ord. Notar Csuts Ianos Ferenz Bay Henna Manole L. S. Petrutz Philip Peter Deniesk * CCLXIX. On. Guvern Regal, Cu spaimă mare am luat ordinul on. Guvern regal, dat, sub no. 1131, despre emigraţie, din care reiese că noi nu am fi îndeplinit datoria noastră, pe când noi socotim ordinele d-voastră fiind cea mai principală sarcină şi le îndeplinim cu cea mai mare sârguinţă, căci şi la i-iu Octom-vrie al anului 1815 cu supunere am raportat Excelenţei Sale Guv. Reg* că de aici din oraşul nostru nu s’a făcut şi nici nu se poate *) Invalid. N. IORGA Uo face nicio emigraţie, fiind oraşul nostru militarizat, şi militarii nu pot emigra. într’adevăr sunt oarecari iobagi pe pământul bisericii, dar şi aceştia s*au înrădăcinat aici, şi, nu numai că nu emigrează, ci se înmulţesc în continuu. Astfel, noi n’am putut înainta lista emigraţilor, ci nuniai atât că de aici nimeni n’a emigrat. Cauza faptului că răspunsul nu a sosit la termin trebue găsită în reaua circulaţie a scrisorilor, deoarece şi ordinul acesta l-am primit la 12 Mart. S’ar fi putut întâmpla ca şi rapoartele noastre să se fi rătăcit, ori au ajuns mai târziu. Dar noi îndeplinim datoria noastră cu cea mai mare credinţă, După raportarea acestora, suntem Ai Excelenţei Guv. Regal 3 Mart 1816. smeritele slugi .... CCLXX. Deliberat. Heuth, als den 26-ten März 1816, ist der Corporal Juon Gaina vor das Magistrat klagbahr vorgekommen dass seyn Schwiger-Vatter ein Hauss auf seyn Grund gebauet mit dem Versprechen dass nach seynem Tode der Tochter zufahlen möge. Hierauf wurde judiciert dass, nachdem die alte No. mit ein Hauss und Kammer bereits ohne obigen benannten Hauss vorhanden ist, die Wittwe mit diesen Hauss zufrieden seyn könne, hierauf aber der Corporal sowohl Grund als Nebenreparatur, als Kukurutz-Korb und sonsten der Wittwe zu überlassen hat... Will appellieren und wüntschet von dem Hauss die Hälfte des Preyssens. Istwan Wassi Rechter Apostol Muntyan * CCLXXI. On. Guv. Regal, La ordinul d-voastră, no. 1349, cu onoare vă raportăm că am căutat pe individul Aranyitzki Ioan în oraşul nostru, dar, negăsindu-1 nicăiri, deducem că omul acesta nu locuieşte aici. Rămânând ai Ex. Guv. Reg. smeritele slugi Haţeg, 1816, April 4. Magistratul din Haţeg CONDICA HAŢEGULUI 8i CCLXXII. Heut, als den i-ten May 1816, ist derjuon Kelementz mit dessen Stiefsohn Pavel Poppesk vor das Magistrat klagbahr vorgekommen dass sie zusammen nicht leben können und wüntschte ersterer den Pavel aus den Hauss weg zu schaffen. Dahero mich Herr Blebanus bey seyn judicirt, nachdem der Stiefsohn Pavel durch 18 Jahr mitgearbeitet und Juon Kel: mit dessen Mutter den vorhandenen Vermögen zusammen geworben, gehalten seyn solle ihm Pavel ein Ochs nebst eine Kuh in Werth von 150 fr., dann die von dessen Mutter überbliebenen Hausgeräthschaften zurück zu stellen. CCLXXIII. 13 Iunie 1816. Sentinţă între Eva lui Nicolae Timaru, cu fiul Ioan, şi caporalul Gheorghe Munteanu, pentru nişte boi. CCLXXIV. 16 Iunie 1816. Judecată între loja Muraru şi Zaharie Doboiu, de o parte, şi « der Wallachaner Mathey Csimpu», pentru 60 de capre. Se adauge, la 25, un proces al lui « Csimpu » şi Petru Nicoară, pentru bani. CCLXXV. Pass 2J Iunie 1816. GegenwärtigerWallachischer Schullehrer, Nahmens Opre Cserberian1) 4 aus Hatzeg, gehet von hier zu Werschätz ins Banath * 2)» um seyn allda zur Lehre habenden Sohne zu besuchen, und zwar zu Pferde, daher wird Jedermann nach Standes Gebühr Dienst gemäss anersuchet abgedachten frey und ungehindert pass-et (sic) repassiren zu lassen. Sig Hatzeg den 27-ten Juny 816. *) Cerberianu. 2) E vorba {ară îndoială de şcoala slavonă, sârbească din Vârseţ, a cărei influenţă se exercita deci şi până în Sud-Vestul Ardealului. 6 A. R. — Studii şi Cercetări. XUX. 8 2 N. IORGA CCLXXVI. Tabla de indicare a preţurilor curente, în lunile Ianuarie—Iunie, din anul 1816, în oraşul Haţegului, (v. Tab. XII, la sfârşit). CCLXXVII. ii Iulie 1816. Pas pentru Petre Muraru din Caransebeş, în serviciu la Ferenţ Bay, care se întoarce acasă. * CCLXXVIII. On, Guv. Regal, Luând ordinul Excelenţei Voastre, dat sub no. 3827, pentru înaintarea cererilor orăşeneşti, cu onoare vi-1 trimetem alăturat, după ce a fost găsit în Arhiva oraşului. 20 Iulie 1816. CCLXXIX. 11 August 1816. Proces între văduva lui Filip şi ginerele Tănase Pop, pentru locur i «la Kerletye» «di la Szevoy» (« dela Zăvoiu ») şi la Răstoace. CCLXXX. ig August 1816. Pas pentru Filip Sântilie din Râuşor cu Ion Ciuciu, caporal din Haţeg. CCLXXXI. Deliberat. Nach dem Unter Szilvaser Unterthan Ianos Sofia, nach Absterben seyner an dem hiessigen Provincialist Manole Doboy verheurathen Tochter Maria, das Heurath Guth zurück verlanget, dahero wurde Beklagter vorgerufen und das Recht offenbahret dass der Manole gehalten sey ohne das Bett Gewandt all Heurath Guth zurück zu geben, welches. CONDICA HAŢEGULUI 83 im ganzen Werth 70 fr. beträgt, nun aber da Schwiger Vatter Janos Sofia noch von 70 fr. 20 fr. freywillig nachlasset, als wird das Recht hiemit geschlossen womit Manole gehalten seye solle vierzig Gulden Rhf. in baaren dem Schwirger Vater Janos Sofia zu bezahlen. Sig. Hatzeg, am 19-ten Aug. 1816. Gechworene Csuts Ianos Thodor Dumitresk Petrutz Philip Avram Kazan Istvan Wassy Richter Apostol Muntyan Notarius UULAAAU. jg August l8l6. Gegenwärtiger Fleischhaker Onya Hengyes und Nicolaje Bobos aus Wies Ogna1) Hermanstädter Stuhl hat 8 Stück Ochsen vermög bey sich2) habenden Markt Zeugnüs von dem Unterthan des Herrn Edelmann 6 Kenderesi erkauft und baar bezahlt Nahmens Philip Szintilie aus Rusor 3) mit Kamaraden, Corporalen Juon Csuts, jem [als] von Hatzeg, und können unaufgehalten rechter Weg in seyner Wohnung treiben. Sig. Hatzeg den 19 -t Aug. 1816 (repetat). Istvan Wassy Richter Ap. Muntyan Notar Csuts Janos Gfr. CCLXXXIII. 12 Septemvrie 18x6. Caporalul Ioan Găină, ginerele lui Mitruţă şi al Ilincăi, îşi cere partea de moştenire. Pomeniţi: Gherasim Apostol, Iosum Ivaşcu şi bâlciul dela Deva. CCLXXXIV. Tabla de indicare a preţurilor curente, în lunile Iulie — Octombre din anul 1816, în oraşul Haţegului, (v. Tab. XIII, la sfârşit). CCLXXXV. 28 Noemvrie 1816. Atestat pentru fiul «des abgelebten Büchsenmacher Frischholtz. * *) l) Wizakna, Ocna Sibiiului. a) Cuvântul şters. *) Rîuşor. Interesant numele de Sântilie. E singura pomenire a dascălului românesc din Haţeg. De aceea se dă în întregime. 84 N. IORGA * CCLXXXVL On. Guv. Regal, Primind ordinul Excelenţei Voastre sub no. 1856, prin care*cereţi informaţiile noastre referitoare la modul de întoarcere a pagubelor cauzate de răufăcători, noi cu onoare Vă raportăm că, oraşul nostru fiind militarizat, nu numai că asemenea cazuri nu există, dar, dacă s*ar întâmpla, chestiunile de această natură sunt aranjate de judecătoria militară. * CCLXXXVII. Cu onoare îndrăznim să raportăm Excelenţei Voastre ofensa noastră. Un locotenent, anume Danciu, din tabăra de rândul trecut, fiind comandantul oraşului, pe noi, magistraţii şi juraţii, ne-a silit la toate treburile, ceea ce a devenit acuma ceva obişnuit. Pentru aceasta Vă rugăm smerit de intervenţia dumneavoastrei. CCLXXXVIII. Tabla recoltei din anul 1816. (v. Tab. XIV, la sfârşit). CCLXXXIX. 1817. Vite prinse în Lunca. Intre cei amestecaţi: Evuţia Timaru, Marcu Chelement, Franz Frischholz, Zaharia Căzănescu. ccxc. 1817. Ceartă între « der Banater Zigăuner Schmidt Jovan Goman» şi alţi Ţigani. CCXCI. 1817. Stephan Breben « si» Rusu Duden aus der Sill, von Mierestyen, übernohmen vom Georg Apostol das Gebürg Strasa zu 80 f. jährlich und 30 Oka Brenze und 2 Maass Schmaltz». CCXCII. 1817. Pentru ţiglele aduse de Drăghici Tămaş din Silvaşul-de-sus. CCXCIII. 28 Ianuarie 1817. «, Pas pentru Toader Murariu, morar, care merge la Caransebeş să^-şi vadă sora. CONDICA HAŢEGULUI »5 CCXCIV. 28 Ianuarie 1817. înaintea căpitanului von Djurisich, grănicerul Iosum Ivaşcu şi Ilie Tudosie au o afacere de fiert rachiu. «Ivask gab hiezu das Geld, der Illie Thodosie der Brandwein-Kässel.. . Das Eymer Brandwein a 8 fr., 30 k. verkauft.» * CCXCV. On. Guv. Regal, Am primit ordinul recent al Ex. Guv. Reg. referitor la emigraţi, la care şi acuma ca şi în rândul trecut Vă răspundem că în oraşul nostru nu a fost nicio emigraţie, dar nici nu poate să fie, fiind un oraş militarizat. într’adevăr sunt câţiva provincialişti în jurul bisericii, dar şi aceia s’au stabilit în aşa fel că nu mai emigrează. După comunicarea acestor lucruri, suntem ai Ex. Guv. Reg. slugile smerite Haţeg, 29 Ianuar 1817. Munteanu Apostol, notar CCXCVI. 2 Februarie 1817. « Kando Istok » angajează la lucru pe grănicerii Simion Munteanu şi Petruţ Anghel, din Haţeg. CCXCVII. 15 Februarie 1817. împăciuire între «Poppa Anitza» şi Drăghici loja din Silvaşul-de-sus, pentru « das Feld subt Szeliste », « gegen Söhnen Aufgang ». Menţionat Nopcsa Ianoş. CCXCVIII. 17 Februarie 1817. Pas pentru ucenicul de morar Nicolae Pista din Haţeg, care merge pe un an, cu soţia Eva, la Caransebeş. 86 N. IORGA CCXCIX. io Martie 1817. Pentru afacerea lui Franz Frischholz contra lui Ianoş Ţeligrădeanu. CCC. Testament, Welches am izten Aprill 1817 mit Zuziehung des Magistrat und andere unterfertigten durch mich, in Hatzeg wohnhafter Rod-Gärber Manole Matsianu, da ich in solchen kräncklichen Umständen beharrend freywilig zu Erben meine Vermögen erklähren, als. Meine ganze beweg- und unbeweglichen Vermögen meiner bej ährten Ehegathin Anutza, und dem ganz Invaliden Moyse Kottoroga, mit dem Vorbehalt dass Moysze sowohl in Lebenszeit mich und meine Ehegäthin Anutza unterhalten, nach dem Tode hier[ge]gen, nach Landes-Gebrauch, die Begräbnungs-Umkösten zu bestreiten, dahin[ge]gen Niemand von denen bereits mit Heurathgut versehene Töchter berechtiget seyn solle ein Prätension an diesen Vermögen zu machen, sondern da mir Moysze Kotoroga auch bishero in Wirthschafts Betrieb und Handwerk (mir) an Händen gegangen, ihme zur ganzen Vermögen obher (sic) mittelst dieses schriftlichen Testament in Gegenwarth Unterzeichneter erklähre. Sign, ut supra. Iosa Popp, Schwäger Sohn und Zeug der Ankutza Csuts, als Befreun-dter, und Zeug Manole Matzian, nebst desser Ehegathin, Rodfärber, Istvan Wassy, Richter, als erbettener Nahmen. Unterfertigter Apostol Muntyan, m. pr., notarius. CCCI. 17 Iunie (1817). Judecată pentru văduva Buda Luţa. CCCIL 30 Iunie 1817. Comandă, şi pentru o « Stadt-Bokse » către Ţiganii lăcătuşi Nicolae Covaci, Gheorghe «Perpelia», Gheorghe Savu si Nicolae «Klonke». CCCIII. 12 August 1817. Judecată pentru « Bauer Schmidt Georg Szavu ». CONDICA HAŢEGULUI 87 CCCIV. Heut, als den 2-ten 7-ber 1817, bevor die Meldung einem löblichen Comp. Comando gestehet worden, nachstehende hatzeger Inwohner Wegen ein an Sr. Majestätt einzureichen wollender Bittschrift sind in das Haus des Richters Istvan Wassy vorgekommen, als: Stanislas Pens. Leut. Juon Bailas, Führer Isak Fagaras Petrutz Philip Avram Kazan Csuts Ianos. Thodor Dumitresk Georg Apostol Istvan Wassy Apostol Muntyan Corp. Dim George Georg Tokats Juon Gaina Nicolae Muntyan Juon Csutsyan Nicolae Csuts Gr. Josum Ivask Josa Morar Theodosie Csuts Franz Bay Gefr. Petrutz Thodosie Gemn. Antenassie Popp Petrutz Angyel Gr. Szimion Muntyan CCCV. 2 Septembre 181J. 1- te. Bittet die Gemeinde der griechisch nicht unirten Religion wegen Uberkommung der zu Hatzeg befindlichen dermahl reformirten, vor uhralten Zeiten aber wallachisch gewesenen Kirche.*) Ursach, dessen, weil der Seelen Stand in (sic) reichlich ist und nur ein von Holtz baufällige Kirche haben und zu die Reform: Kirche ausser den Geistlichen keine Possessionirte Secelen sind. 2- do wegen Schankfreiheyheit und Grosswaldt. CCCVI. An einem Hoch-Löblich Rgmt. Commando Unterthänigste. Im Jahre 1800 habe ich Janku Juon von der Familie Rahota ausNagy Baar, Deniile, Stephan, Maria und Anka Rahota, vor 15 ungarische *) Deci biserica din Haţeg e din timpuri imemoriale. Ea nu poate fi decât vechea biserică ortodoxă. Trecerea ei la reformaţi s’a făcut în aceleaşi condiţi ca pentru biserica din Sântămăria Orlea lângă Haţeg, asupra căriia şi frumoaselor ei fresce din secolui al XIV-lea, vezi studiul meu în Buletinul Communii Monumentelor Istorice, anul 1940. Biserica din Haţeg va fi fost deci din aceeaşi vreme. Din nenorocire ea a fost de mai multe ori total prefăcută. 88 N. IORGA Gulden in Silber mit dem schriftlich Contract und Accord durch 15 Jahre nicht auszulössen statt haben sollte, nach Verlauf der benannten 15 Jahren das von mir auf den Grund gebauten Hauss und Scheuer nebst allen was ich auf den Grund baute geschätzt worden und nach der Schätzung mich entschädigen möchten, ohne, dass diese Faitrilie den in Versatz gehabten Grund auszülossen fanden Die Gelegenheit eben diesen Grund dem Herrn Obr. Lieut. Maglich gegen 20 f. w. w* auf 90 Jahre in Versatz zu geben, nach dem dieser H. Obr. Lieut. das Haus nebst Scheuer so nicht auslossen wollte. So kam die Sache vor das Löblich Batt-ons Commando H. Hauptmann v. Dyurichich, doch... der mir befohlen dem H. Obr. Lieut. die erlegte 20 fr. zurück zahle, wo es auch bereits gezahlt habe, obwohl die Familie Rahota diese 20 f. w. w. vom H. Obr. Lieut. empfangen haben. Nach dem ich zu Hatzeg conscribirt wurde, habe ich nach Landes Gebrauch diese Familie anersuchet, damit sie den in Versatz habenden Grund und Gebau auslösen möchten oder wenn sie hizu kein Mittel haben, mich zu erlauben anderen Partheyen in Versatz zu geben, damit ich zu meinem Entschädigung gelangen könne, und dermassen haben mir diese Familie schrifdich Zeichniss erteilt das ich in Versatz mehr von diesen Grund samt Gebau geben kann, weil sie kein Mittel hiezu haben solche auszulössen, und war genöthigt das Haus sund Scheuer mit Verlust um 60 f. w. w. von da zu verkaufen um ihnen Familie Rahota den Grund allein auszulössen übrig hatten, und 6 volle Jahre ich von diesem Grund kein Nützen gezog, noch von der Familie Rahotta ausgelösst worden: so war ich gezwungen nach dem in Händen habenden schriftlichen Zeugnuss anderen Partheyen gegen Erlag meines darauf verwendeten Geld Betrag in Versatz zu geben, wesshalb ein Löbl. Rgmmts. Commando unterthänigst bitten von einer Zahlung gnädigst befreyen möchte, in solange die Con-frontation aller Partheyen hier beym Löblichen Batt-on geschikschet und beendiget wird. CCCVII. ij Octomvrie 1817* Pas pentru « Muhlnergeselle Nicolae Pista j>, care a servit la moara locală şi se duce pentru câştig la Caransebeş. CCCVIII. Dass, nach dem Schuld Förderer Führer Johann Balas,andem Walla-chaner Unterthan Petru Nicore gehabten Schuld Forderung keineswegs erhalten konnte, so erschienen diese Partheyen vor das Gericht und CONDICA HAŢEGULUI 89* zwar im Behausung des Substituirten Richter G. Apostol und all Unterfertigten Gegenwarth, mit Vorhaltung der durch 5 Thouren gemachten Re*se nach Wulkan und Szaszvaros um den Schuldner zur Zahlung ziehen zu können, so wurde diese Partheyen ungezwungen mit 250 fr. Schuldner Petru Nicore an dem Führer Johann Balas abzuführen gänzlich vereiniget, welches zur Steuer der Wahrheit stand-und pflichtmassig attestiret wird. Hatzeg, den 18-ten 8-ber 1817. CCCIX. 29 Ianuarie 1818. Hotărîre pentru tovărăşia de a fierbe rachiu între loja Ivaşcu şi Ilie Todosie. * CCCX. On. Guvern Regal, Am primit ordinul Excelenţei Voastre dat sub no. 8256 şi am căutat pe femeia Aurulles Ana Maria, în oraşul nostru, dar, negăsind-o aici, cu onoare vă raportăm că femeia sus numită nu locueşte aci. Haţeg 2 Martie 1818. Ex. Guv. Reg. Slugile smerite, Magistratura Haţegului. CCCXI. Nach dem der Nicola Popp Granzer, nebst den Granzer Georg Muntyan, untern 7-t. April 818 vor das Magistrat klagbahr vorgekommen dass, nach dem Nicolae Popp ein Feld Subt Martin gegen 2 fr. und 2 Maass Sammen Kuckurutz, welches Rfl„20 ausmachten, durch 2 Jahr zum Genuss überlassen, dennoch das i-te Jahr nur Heu darauf gewesen, ohne einen Recht hiezu zu haben das Heu abgemeht und Nie. Popp nach Haus getragen, weil aber Nicolae Popp seyne übrige verpachtet gehabt, seyn grosser Noth vorschützte, womit Georg Muntyan die Hälfte dieses Feldes zur Kuckurutz, bauen überlassen möchte und die andere Helfte zur Entschädigung des bezahlten Geld Betrags zwey Jahre zum Genuss beybehalten und mit Ende des Jahrs 819 respective nach Frucht Schnitt frey seyn solle, somit Gränzer George Muntyan dieses auch eigewilligt, undstäts befridigt. Hatzeg, am obigen Dato* und Jahr. Istvan Wassy Richter Ap. Muntyan Nottar. ^ . f Csuts Ianos Geschworene | Petrutz phüip> * CCCXII. On. Consiliu Regal, 1 Cu privire la ordinul On. Guv. Regal, dat sub no. 5623/25 Mai, în care ni trimeteţi cererea moaşei Magdalena Kis, înaintată la Maiestatea Sa, în care cere să primească leafă. Noi am interogat-o pe ea şi am văzut cererea, şi am aprobat-o, fiindcă îndeplineşte cu sârguinţă datoria ei, mergând zi şi noapte unde este chemată, şi în schimb nu are nicio recompensă. Noi însă n’avem niciun fond în cassă, fiindcă Haţegul este militarizat şi venitul este luat de regiment. Ai On. G. R. respectuoşi supuşi Haţeg, 21 Iunie 1818. Magistratul Haţegului. * CCCXIII. On. Consiliu Dirigent Regal, La ordinul on. C. D. Regal sub no. 8187, referitor la cererea familiilor: Szâlâspataki, Kenderesi şi Mara, în care cer ţinerea a două târguri mari pe an şi în fiecare Joi târg săptămânal în Felsoszalaspatak, pentru aceasta răspunsul nostru este următorul: I. Comuna susnumită este la o depărtare de un ceas şi jumătate de Haţeg, deci nu este nicio piedecă pentru locuitori să vie la târgurile săptămânale din Haţeg. II. După lege nici nu poate fi permis târg săptămânal, fiind comuna foarte aproape de noi, şi ni-ar pricinui pagube mari. III. E ştiut înaintea On. Supr. Cons. directoral, că în regiunea Haţegului sunt târguri destule, cum la Sântămăria, Haţeg, Inidoara, Orăştie, în total patrusprezece târguri mari pe an. Sunt destule pentru pierderea de timp. Dacă se înmulţesc, vor fi în dauna muncii de câmp şi a gospodăriei. Cu comunicarea acestor lucruri On. Sup. Cons. Reg., suntem respectuoşi supuşi: Magistratul Haţegului CCCXIV. 10 Octomvrie 1818. Nach dem gegenwärtiger Provincial Knecht Csura wieder alls Rechte als ein Strassen Räuber sich Herrn Sandor Petrovits missgehändelt, so wurde er seitens des allhiessigen Magistrats Sitzung judicirt, womit gedachter Knecht wegen seynem begangenen That zur Warnung der übrigen Knechte auf dem öffentlichen Marktplatz mit 50 Stock Streiche zu bestrafen. CONDICA HAŢEGULUI 91 cccxv. 14 Octombre 1818. Datoriile unor « Schatterzigeiner» arestaţi, la Ianăş Josan, Chirion (sic) Cotoroga, văduva Lăpăduş Olar, grănicerii Tănase Popescu, Nicolae Popescu, loja Pop, Todor Dumitrescu, Petruţ Murar, loja Murar. CCCXVL Statul personal al magistratului Haţegului în anul 1818, Oct., după ordinul on. Curţi Regale 2545. Ocup. Ind. prim. Not. Juraţi Ofiţeri Numele persoanelor Vasi Ştefan Apostol Munteanu Ciuciu Joan Gheorghe Apostol Filip Petru Isac Fogaraşi Tudor Dumitrescu Anghel Petru Teodor Stanislau Magistr. Avram Cezar a murit. In anul 1818 nu s*au făcut alte modificări în magistratul oraşului Haţeg. Ianuar 1819. Muntyan Apostol. CCCXVII. Novemvrie 1818. Decizie într’o afacere bănească a lui Fähnrich Popescu şi a soţiei. CCCXVIII. 14 Decemvrie 1818. Arendare între «Schaafen Innhaber Poppa Georg aus Klopotiva a teritoriului orăşănesc de păşune pentru 600 de oi, de la 14 Decembre la Sf. Gheorghe pe 150 florini, dând el arvună 10 florini. CCCXIX. Proces pentru nişte cucuruz între grănicerii Nicolae Pop şi Gheorghe Munteanu. cccxx. Testamentul grănicerului Ianăş Costa. 29 Decemvrie 1818. 92 N. IORGA CCCXXI. 1819, Pentru procesul dintre Ioan Balaş, « Führer », şi « der Wallachaner Unterthan Petru Nicore ». CCCXXII. 18 August 1819. împăciuire între fiica grăniceresei Mariuţa Dumitrescu şi alţii. CCCXXIII. Vergleich. Welcher unter heutigen dato als den 18-t. August 1819 nach vorher gemachten genauen Untersuch dermassen geschlossen, als: Nach dem von dem am 10. März 1818 verstorbenen Gränitzerin Me-riutza Dumitresk hinterbliebenen 3 Töchter, und als das baare Geld in Händen der Töchters Eheweib des Gr. M. Dinis, Szavia, gekommen den einen von Szolaspatak Schwester, mit einem Peltz und mehreren Instrumenten bereits befriedigt und weil selbe durch einem Jahr an das Magistrat hierinnen sich nicht gemeldet, auch kein anderen Pretension zu geschriben, der 3 ton älteren Schwester Meriutza al Provincialist Szerofin Thoma, welche ihren Theil suchet, dahin stäts durch das Magistrat befriedigt, dass der M. Dinis 20 fr. an dem Hatzeger Markt, als den 25-ten Aug., und 10 fr. an dem Szentmaer Tag, binnen 3 Wochen^ baar zu bezahlen gehalten sey solle. So geschehen Hatzeg ut supra. Ap. Muntyan Notar CCCXXIV. 31 August 1819. Pentru un contract al lui Franz Frischholtz cu « Herr Haszan Dan »o. CCCXXV. Gutachten Welches heut, als den 6-ten 7-ber 1819 festgeschlossen, als: Nachdem Zischmenmacher Constandin Szirb, bey Abverlangung des Zischmenmachers Lajos Dinis einer gewaldsam genommenen, Hauth zu übergeben den Kopfs, zerschlagen, sohin Bluth vergossen, mit 22 ungarische Gulden bestraft w'urde und, da derselbe noch 4 Mahlen als schlecht CONDICA HAŢEGULUI 93 Händler gegen den löbl. Zunft bezeiget, alles dieses mit dem Verziehen dass, wofeme selbes noch ein derley begehen thun sollte, von der löbl. Zunft ganz ausgeschlossen werden sollte. So geschehen von der Magistrats Session Hatzeg ut supra. Und Lajos Dinis, weil selber die Behausung selbst besuchte und Gelegenheit verschafft, i g. Kertzen der Kirche zu ertheilen hat. * CCCXXVI. On. Supr. Consiliu Dir. Regal, La ordinul Excelenţei Voastre sub no. 2.470 a. c., 15 Maiu, prin care daţi ordin Magistratului nostru ca, după retragerea d-lui Ştefan Vasi, judele oraşului, fiind postul vacant, cetăţenii să facă alegere, după votul liber, fără influenţa domnilor ofiţeri şi soldaţi, cu onoare Vă comunicăm că ordinul Excelenţei Voastre a fost executat după lege, despre care pro-cesul-verbal alăturat Vă lămureşte. Oferindu-ne în graţia Ex. Voastre, rămânem cu cel mai profund respect Dat la sed. mag. din Haţeg, 10 Oct. 1819. supuşii smeriţi Ciuciu Ioan, fibirău. Munteanu Apostol, notariu. Isac Ioan, jurat. * CCCXXVII. Fiind întregul oraş al nostru militarizat, lista copiilor pentru vaccinarea contra vărsatului a fost trimeasă la nobilul regiment, însă, fiind provincialii în număr aşa de mic, în anii 1818 şi 1819, nu a fost niciun copil care ar fi trebuit vaccinat. CCCXXVIII. 1820. Atestat pentru «Joann Onyeska, aus dem Marktfleck Hatzeg, so als Gemeiner bey, E.H.F. Huszem, i-te Escadron, durch 20 Jahr lang gedienet, bere itsam rechten Hand und Fuss zu Hanau, in Bayer Land, Action plesziret, auch unter den Vorhüngen (sic) allhier seyn, statt ehrlich und wie einem ehrlichen Christen gebühret sich aufgeführt hat, und seyne Bitte dahin gehet, womit selber in seyne Heimath entlassen werde, wohin das hiessig Magistrat keinen Austand findet, seyner Zeit und hoher Verordnung gemäss zur allfallssigen Noth wieder zurück zu seynem löbl. Regiment anzuweyssen, welches hietnit attes-liret wird. 94 N. IORGA CCCXXIX. 1820. «Der Seiler Zischmenmacher Constandin Jankovits hat die Grän-zerin Tutka Para mit Schimpfwörter behandelt ohn einem nützigem. Ursachgebung ». cccxxx. Proces al lui Petruţ Filip. 1820. CCCXXXI. Inventariul averii lui Eftimie Apostol, Führer. 1820. CCCXXXII. Mărturie cu privire la «Istvan Henna». Semnează şi «Poppa Josa v. Szetz ». CCCXXXIIL 10 Februarie 1820. Certificat « zur Sicherheit der Avram Nyagoischen Pupillen Sallomie und Laczk». CCCXXXIV. 13 Februarie 1820. Atestaţie pentru un cal furat dela « des Johannes Helfrich aus dem Temesvarer Commitat, von Brukenau, Fuhrleuthe und ihrer 3 Männer mit 3 Wagen und einspännigen Pferde». CCCXXXV. ig Aprilie 1820. Pentru o iapă, între «Istvan Ilena» şi un Muraru din Sântandraş* CCCXXXVI. 9 Mai 1820. Procesul soţiei cizmarului « Szubatay Samu » cu zilerul Gheorghe Suciu. CONDICA HAŢEGULUI 95 CCCXXXVII. 30 Mai 1830. Proces al Evei Timaru, care a fost la târg la Orăştie pentru cumpărături. Socoteli. CCCXXXVIII. i-iu Iunie 1820. Nume: Toma Serafin, Iovan «Tustyan», Avram şi Iacob Grigyan (Grideanu), Nicolae « Szurân », Petruţ « Szanthz », Simeon Văsiiu, Gheorghe Ţeţ, Nicola «Kontos», Toma Crişan, Manole Dobay, Kamenţzky Janos, Tott Janos. Semnează chirilic: «Popa Adam Novak (latin), hatzegi Papp», şi Avram Popovits (semi-latin), paroh Haţegului». CCCXXXIX. 2 Iunie 1820. Declaraţia lui «Iftemie Apostol, Führer und Zeug », pentru nişte boi ai lui «Herrn Handelsmann Jovan Nicolaovics Szewian, aus Pantsova». Menţionat, ca datornic, şi «Nicolae Selep» (Gelep). CCCXL. 3 Mai-Iulie 1820. Hochlöblich K. K. Landesgubernium, unsern gnädigster Herr, Laut hoher h. 1. Gubernium Verordnung dd-o 15-t. May 1820 ist mir unterfertigter die Stelle des Ober-Richter zu Hatzeg allergnädigst bewilliget, für welche hohe Gnade mein unterthänigster gehorsamster Dancksa-gung abzustatten die Ehre habe; zugleich ohnermangle die Recipisse über die abgeführte 3 f., 28 xr. conv. Münz für das taxatorie guberniali für die Oberrichterstelle gehört, zu unterlegen. Sig. Hatzeg, den 3-t. May 1820. CCCXLI. 3 Iulie 1820. Gheorghe Apostol mulţămeşte pentru că prin ordinul gubemial din 15 Mai a fost făcut jude al Haţegului. CCCXLII. 10 Septemvrie 1820. Consiliul către Guvernul Ţării, pentru înlocuirea răposatului Pogan Ferenţ cu Ladislau Nopcsa. N. IORGA *96 CCCXLIII. 24 Octomvrie 1820. învoiala Consiliului cu ciobanii «Petru Lung und Petru Andrey aus Urikany, Siller Thall», pentru păşune, «von Winyere Feuertag bis, Szent Georg », cu 20 de crăiţari oaia.—Şi la 6 Mart 1821, cu aceiaşi. CCCXLIV. 24 Octomvrie 1820. Discuţie între Johann Hamerl, învăţătorul, şi negustorul Kamentzky, pentru plata « der Leer ». * CCCXLV. On. Guv. Reg. Primind în mai multe rânduri porunca înaltă a D-voastră, pentru înaintarea tabloului cu arestaţi, cu onoare Vă comunicăm că, atât în trecut, cât şi în acest sfert de an, în oraşul nostru n’a fost condamnat nimeni la închisoare. După care comunicare suntem ale On. Guv. Reg. slugile smerite, 29 X-bris 1820. Magistratura Haţegului. CCCXLVI. 1821 Pentru marturul Filip Popp şi falsul jurământ al lui Ursul Duma. CCCXLVII. 1821. Pentru împăcarea răposatului Gheorghe Suciu şi mama, Ilona, cu Nicolae Vasiiu. CCCXLVIII. 1821. Nachdem Bokan Janos, wohnhaft zu Hatzeg, vor das Magistrat klagbahr vorgekommen dass am Hunyader Markt, als er, nebst dem Seiler Georg Szuts, in den Wirthshausse zu Anti zu rauhen giengen, haben zugleich einen halben Wein gekauft und getruncken und, wärendem wolte zahlen, das Geld in Papier vorgelegt, und, bis er den halben Wein mit kleines Geld bezahlt, das Papiergeldschein weg waren, als verlustigter CONDICA HAŢEGULUI 97 seynem Nächsten und Mittrinker um das Geld fragte, so antwortete dieser das Geld hab der Daly Janos Gränzer aus Spass genohmen, auch sich gleich umgewendet und gegen dem Gränzer Daly Janos und Georg Seler gesagt hat: «schau, Szuts Janos, wenn mann aus Spass das Geld nimmt und es Niemand sieht, wie mann zu kurz kommen könnte».Darauf antworteten beyde: «ja, so ist» ohne es zu glauben das diese Rede jhme Gränzer angehet. Daherer wurde Zeigenschaft gefodert um zu überzeugen (?) dass der Gränzer Daly Ianos das Geld genohmen hätte. Dahero der Verlästigte: 1- mo selbst geschworen dass Daly einen halben Wein verlangt hätte um das Geld zurück zu geben. 2- tens der Seiler Georg auf die erste Angabe beharret und geschworen dass er Daly das Geld genohmen habe. 3- tens Hat Jossa Murar den Eyd abgelegt dass ihme ein Edelmann beym Hüthkaufen gesagt habe dass Daly Janos von dem Seiler Bokan das Geld genohmen hätten. Dieser aber nicht verbringen kann. CCCXLIX.*) [1821.] Precum că eu din sos (sic) iskelitul dau acaste adeverinţe supt cunoştinţa sufletului precum că, fiind repeusatul Simion Vesi la tateseu de mai (sic) sluge şi Eva slujnică pene cănd i-o căsătorit şi prin slobozenia cinstitul petropop Husovici s’au cununat dupe fecutul ecza-menului. Togma prin preutul Adam Novacii. Muntean Apostol, notariuş. (cu cirilice). CCCL. « Nicolae Barbier, ein türkischer Unterthann, klaget dass aus seynem Quartier ein Sank (?)-Uhr, während dass selber auf den Markt gegangen, entwendet worden». CCCLI. Februarie 1821. Consiliul, compus din Nicolae Munteanu, jude, Todor Dumitrescu, Petruţ Anghel, Zaharia Lăzărescu, Ioan Munteanu, în procesul lui Gheorghe Munteanu şi Manole Suciu. CCCLII. 20 Februarie 1821. Laut 34418-no angekommen gnädigsten Anordnung, welches wir hochverehren, daraus ersehen dass für das hermannstädter Kloster *) Vezi Planşa IV. 7 A. R. — Studii şi Cercetări. XLIX. 98 N. IORGA ein Geldhülf zu sammeln angeordnet, dahero die unterthänigste Anzeige erstattet wird dass hier, zu Hatzeg, das 3-te Theil Individuum Grän-tzer sind, welche dem Aerarium mit grossen Summen Gelder für Getreide halten, das 4-te Theil zwar Provincialisten, Seilers, und sonsten die Arm sind, und kein Geldhülf zu leisten im Stande sind; folglichen nichts gesammelt werden konnte. Ein welches ganz gehorsamst berichtet wird. Sig. Hatzeg, am 2C-t. Febr. 1821. CCCLIII. 22 Mart 1821. Pas pentru «Schlosser-Geselle Michael Wächter, des hiesigen Insassen H. Schlossmeisters Dekan », care merge «nach Gross Karl1) in Ungarn zu Fuss ». Stase şapte ani la stăpân. CCCLIV. Gut Achten: Aus diesem allen Grundsätze haben nachstehende Partheyen judiciret dass der Daly Janos diesen Schaden von achtzig neun Gulden ersatzen mög. Hatzeg, den 3-t. Aprill 1821. Iszak Fogaras, qua Richter, Nitze Muntyan, Thodor Dumitresk, Thanassie Csuts, Juon Novak, Geschworene, Josum Ivask, qua Geschworene. CCCLV. Unterthänigste Bitte. Die Comunitaet Hatzeg der griechisch nicht-unirten Religion hat, ver-mög hohen Verordnung, dd-to Hermannstadt, den 24-ten 7-ber 819, und löblich Regiments Befehl, den 8-ten October 819, den tauglich Nach wachs N. Muntjan zum gistlichen Stande zu übertretten die hohe Passirung erhalten, dahero der erwähnter Studirende Nicol. Muntyan zum Diacon die erforderliche Lehre gesammlet hat und hiezu mündig und gewidmet ist. So unterfangen uns Endesgefertigte im Nahmen der ganzen Commu-taet den geheiligten H. Bischof unterthänigst zu bitten w'omit mehr besagte Nicol Muntyan als Diacon zur nöthigen Gottesdienst-Verrichtung gnädig bestimmen zu wollen. Sig. Hatzeg, den 5-t. Juny 1821. Nicola Muntyan Georg Apostol, Richter Thodor Dumitreszk Apostol Muntyan, notarius - Juon Muntyan, Zaharifc Lazaressk Geschworene und Kirchen- Antenas: Csuts, Tutors. Petrutz Angyal ---------------- Geschworene. 1 Careii Mari. CONDICA HAŢEGULUI 99 CCCLVI. 12 Iunie 1821. Proces între grănicerul Petruţ Copil, gomic, şi Toma Măgureanu, ziler, care l-a pălmuit : pedeapsă, 35 de beţe. Semnează judele Gheorghe Apostol şi Todor Dumitrescu, Nicolae Muntean, Ciuciu Atanase, Petruţ Anghel. CCCLVII. An einem hochlöbl. Regiment-Comando. Ganz unterthänigste Bitte. Unterfertigte Gemeinde der Station Hatzeg wegen in tiefersten (sic) Ehrfurcht nachstehende Bitte um nachfolgenden Punkten einem löbl. Regiments Commando zur gnädigsten Erwägung unterthänigst unter· legen. Nachdem die Gemeinde der griechisch nicht-unirten Religion bemühe die Hälfte der Kirchenbau verfertiget und wegen zugestossenen häufigen Herrn Beniss ( ?) die Hielfe, welche die Gemeinde bishero zu dieser Kirche leisteten aus der obangeführten Grund nicht mehr prä-stiren können und bewogen sind Handlungen gegen Bezahlung aufzunehmen, dahero unterfangen uns gefurliche (sic) unterthänigst gehor-samst zu bitten in der Gemeind Passes befindliche, der Gemeinde zugehörige Gelder zur Bestreitung der zweyen Kirchen-Bau allergnädigst verwenden zu dürfen bewilligen geruhen zu wollen. Für welche höhe Gnade unterthänigst gefertigte ewig dankbar sein werden. Einem hochlöbl. Regiments-Commando .... CCCLVIII. 2 Iulie 1821. Pas pentru Vasile Păcurar, «provincialist», care locueşte la fratele, grănicer, Petru: merge « nach Kertyana Gebürg », să-şi vadă fiul, cioban la oi. CCCLIX. Noemvrie 1821. Pentru căsătoria fiicei Măriei Meţianu cu Mihai Dumitrescu, grănicer. CCCLX. Heut, als den —, hat sich die Zusammenkunft in des Führer Behausung dass heut, als den 21-ten 9-ber 821, traf sich dass der Edelmann Istvan Negomir sen. et junior mit grossen Ungeheil in das Hauss oo N. IORGA des Ruszischen Unterthan, Pantazi Czividi, gegangen, beym Brust ergriefen und Kleyder zerrissen und mit Luderworte behandlet, so wurde der Edelmann mit 4 Fl. abgestraft. Sign, ut supra. Georg Apostol, Richter, Ap. Muntyan, notarius. CCCLXI. 18 Decemvrie 1821. Proces între « Armeanca Rogalia » şi servitoarea Agnis. * CCCLXII. Magnifice Guv. Reg., La ordinul d-voastre sub no. 10.824 cu respect Vă raportăm că am căutat pe acel oarecare Magderburgy Cristofor în oraşul nostru, dar, negăsindu-1 nicăiri, credem că persoana aceea nu locuieşte în oraşul nostru. După acestea suntem ai Magn. G. R. smeriţii supuşi, Haţeg, 24 Decembre 1821. Magistratura Haţegului. CCCLX1II. Heut, als den 24-ten X-ber 1821 ist der Nicolae Hornar mit 12 Stockstreiche wegen aufgethanener Worth. Sie wissen nicht was sie reden und zwar einen Geschworenen: abgestraft. * CCCLXIV. 1822. La ordinul On. Guv. din 822, cu onoare Vă comunicăm că toţi cetăţenii de aici astăzi sunt toţi soldaţi, cari nu pot plăti datoria lor, făcută cu ocazia lipsei de recoltă, şi deci e o imposibilitate de a-i pune pe ei la dări extraordinare. * CCCLXV. La ordinul d-voastre sub no. 1.233, cu onoare Vă raportăm că la noi morile iau, ca vamă, din 16 cofe o cofă. CCCLXVI. 1822. Petru Wayngasse aus der Sill, von Livezenij, ist vorgenohmen und dahin judicirt dass er 14 Zeuge Vorbringen möchte um den Eyd abzu- CONDICA HAŢEGULUI IOI legen, dass in die Wallachey mittelst 7 Zeugen falsch abgenohmene Stutte seyne eigene Zucht-Stutte sey. CCCLXVII. Heut, als den 26-ten Jan. 1822, ist aus obgehaltenen Gerichts Sitzung fqlgen dermassen judicirt und für gerecht befunden, als: Da der Granzer Marku Popp durch 2 Jahre und 2 Monathe lang die bejahrte Frau Illonka mit Kost und Quartier bedienet und besonders bey kräncklich Zeiten wie seyner eigenen Mutter behandelt, bey ihme Popp mit Todt ohne Testament gestorben, bey Hern Bedrosz· und Herrn Obrist Wachtmeister v. Poncett 140 fr. baar und bey dem Granzer Marku Popp einige unbedeutende wenige Efecten verblieben, als wurde der Kläger H. Bedrosz Kementzky und Beklagter Popp dahin delibervet, dass der Gränzer Popp nebst den wenig Efecten noch 40 fr. erhalte, hundert Gulden aber in 3 Theile getheilet, und ein Theil der Katholischen Kirche, ein Theil der Unirten, und der ßte Theil der nicht Unirten neu erbauender Kirchen zu kommen gemacht werde. So geschehen. Hatzeg ut supra, und gegeben durch das Magistrat Sitzung per Apostol Muntyan. Ord. Notar. CCCLXVIII. J5 Februarie 1822. Proces între grănicerul N. Ciuciu şi loja Pop, pentru un cal. CCCLXIX. 2 Iunie 1822. Das nachstehender Dann Burdgya ein aelterlosser Jüngling, von Petrila, Hatzeger Thall, gebürtig, hat hier Orths vor voll 13 Jahre seynes Vatters Grund dem Petriller Playaschu Mitu Burdgya nebst seynen 3 Söhne, durch die mitgefertigte Herrschaft übergeben, folglich Dann kein Grund beitzet, mit, Jahr hin ein freyer Mensch sey, und im Jahr 1794 nach der grichisch nicht unirten Religion getauft worden und nie verheurath gewesen,, daher da selber 12 Jahr lang ins Banat mit Dienen zugebracht hat, bey ergebenden Fall dass er vereheligt wird, alda conscribiret werde, wird bestens anreccomandirt. Sig. Petrilla, den 2-ten Juny 1822. Gyergye, Sigartsu Gevatter Popa Georghe, Geistlicher Janos, Notarius Sasu Balas, Szolga biro Görgöts, fö biro (cirilic) 102 N. IORGA CCCLXX. 7 Iulie 1822. Pâra locotenentului « Dants » cu cizmarul Constantin Sârbu. 2- ten. Hat er gegen den Richter Istvan Wassy mit einer Hauen wider die Befehle entsetzt. 3- ten. Hat derselbe dem Gräntzer Lazar Dinis den Kopf zerschlagen. 4- ten. Hat selber die Gränz.-Witwe mit Schimpfwörter tractiret. Somit, in Ansehung all dieses, ist rechtmässig judicirt, womit er binnen 4-ten Tag, als Mittwoch, ganz von Hatzeg weckziehen. CCCLXXI. Attestat und respective Entlassungs-Certificat. Dass sowohl der mit G. G. wallach.-illirische Regiments N-ro 13 Pass hier angelangte Petru Pokan (= Bokan), als auch dessen Vater Thoader Pokan zu Weltszebe gebürtig und getauft worden, in so lange alda wohnhaft gewesen, erlich betragen, da aber Thodor alda kein Grund gehabt hat, sich nach Hatzeg begeben, alwo er in Türken-Krieg undter dem Wollemter Frey-Cor. bis zur Beendigung des Krieges und Entlassung ehrlich gedienthat, sonachvon hier ins Banath abgegangen und verstorben, wird wegen den Sohn Petru Angel behorig angezeigt gutachtende, Niemand schuldig, weder Hauss, noch Grund hier gehabt hat. Ervon und mittelst nachstehende Zeugen standhaft attestiret. Sig. Hätzeg, den 14-ten 8-ber 1822. Gorghie PetrovicVälceleanu(chirilic, foarte rau scris), Geistlicher Mikleuä Dregoy. Antonie Nyieoy (Neagoe ?) George Apostol m. p. Kirchen-Tutor. primus judex (sters) Muntyan Apostol, magistratualis notarius opidi. * * CCCLXXII. Haţeg, 11 Martie 1823. On. Cons. Direcţoral, La ord. Guv. Reg. sub no. 5.532, am cercetat cererea Măriei Imbre din Orăştie, din care reiese că în oraşul nostru nu pe locul de vânzare s’a pus taxă, ci pentru vânzarea băuturilor oprite. CONDICA HAŢEGULUI 103 CCCLXXIII. Contract. Eu cel mai jos iscălit dau din bună voia mea şi în lipsa mea ce^m trebue mie ajutoriu, adecă vreu să fie diaconu Nicolae Muntean popă, înpreună cu mine capelan a parohii la parohia noastră, şi de ce venit iaste a petrafirului să înpărţim în doaă, şi, când voi avea eu a merje în cercetare în protopopiiat, dânsul să fie datoriu a sluji, şi partia ce mi să cade să mi-o dea, şi eu, până va merje dânsu la vr’un târgu, şi eu ce voi sluji, cu dreptate fără nici înputare i-oi trasă (?), şi din moşiia ce am căpătat-o eu de la cinst.: regăment să nu îndrăznească a cere parte, ci cu moşia ce o dasă tată-său, cu ia să trăiască, şi, când va fi copilu meu în stare, să nu fie dânsu înpotrivitori a nu să hirotoni diacon, ci să binevoiască a fi diacon spre podoaba sfinţi bisărici, pecum am voit şi eu de o fost diacon. Acest contract în faţa cinstitului oraş îl întăresc şi a cinst. maghistrat şi a titorilor întăresc cu iscălitura numelui meu. Hatzeg, 2 Iunie 1823. Ioan Maximilian, paroh şi protopop m. p. Cucernic pe ceale mai sus zisă mă legătuesc înnaintea tuturor bătrânilor că le voi ţinea, şi pentru încredinţarea şi iscălesc. Nicolae Muntyan (latin), diacon. Ventatuc (sic). Precum că acastă legătură întră Sfinţia Sa p. protop. Macţim şi diaconu Nicolae (latin) Muntean înnaintea noastră, mai jos iscăliţi, s’au făcut, cu bună voia amândoau părţile, întărim şi noi cu iscălitula (sic) noastră si peceatia oraşului; Haţăg, 7 Iunie 823. Isfan Vasi Cuc Ianăş loan Muntean Toader Dumitresc. Iosum Ivasc. Nicolae Cuc. Lazar Diniş. Mihai Păias. 1 Isac Făgăraş. Vifriş (sic) Cişmaş. Titori şi bătrâni oraşului. Gheorghe Tocaci. Ioan Găină, că[p]rari de comp., Manolea Boeri, Tănase Popesc, ghemaineri. Gheorghe Apostol, birău oraşului. Sţanislav, hirnoj (sic) la penzie şi titor. CCCLXXIV. In acelaşi an. Cu onoare Vă comunicăm că boierii şi alţi locuitori veniţi din Moldova şi Valahia s’au întors prin pasul Vulcanului încă în toamna trecută. 104 N* IORGA CCCLXXV. 2 Decemvrie 182 învoiala Consiliului cu Tănase «Kokolla», pentru păşune pe 1824: 600 oi, cu 18 crăiţari bucata. — Menţiune a unui tarif de 3Q cr. CCCLXXVI. 7 Martie 1824. Contract pentru locuinţă cu « Büchsenmacher Paul Lengyel». CCCLXXVII. 9 Martie 1824. Scrisoare de la «tănaciul» Orăştiei, « Benedicty Leopold k. biro », şî « Löke Jovan, notarius ». * CCCLXXVIII. în oraşul Inidoara, de altfel şi în ţara întreagă, localnicii nu trebuie să plătească nicio vamă, iar soldaţii grăniceri, atât la târguri săptămânale* cât şi la cele mari, sunt datori să plătească vama jumătate, despre care dau scrisoarea oficială subt sigiliul mieu. 10 Mart 1824. Csik Emeiic, provizorul dominiului Inidoara. CCCLXXIX. 27 August 1824. înţelegere între Franz Tirichshaber şi cumnatul Ioan Costi. Martur: «Johann Hamerle, Normallehrer». CCCLXXX. 29 Septemvrie 1824. Noul Consiliu: jude, Ioan Balaş, Gheorghe Csulai, Zaharia Lăză-rescu, Teodor Dumitrescu, Atanase Ciuciu, Ioan Novac, Petru Angliei* Ioan Munteanu, Petru Kamenitzky, Ioan Papp, Isac Fogaraşi, «fost inspector», Iosif Ivaşcu, Simion Munteanu Senior, Petru Filip. CCCLXXXI. + 19 Octomvrie 1824. Arendare de păşune, «von Simedru bis St. GeorgiTag», pentru An-ghel Neagu din Ohaba Ponorului şi Stan « Bdusche » cu 600 de oir CONDICA HAŢEGULUI 105 câte 18 crăiţari de oaie şi un miel la sută. înnoire la 1825. Iscălesc: judele loan Balaş, Zaharia Lăzărescu, Tudor Dumitrescu, loan Munteanu, loan Novac, Petruţ Anghel. CCCLXXXII. 13 Novemvrie 1827. învoiala pe .anul 1828, cu ciobanii «aus Lunkan David Urschik, Dann Urschik und Juon Bortoy aus Kovrasts», pentru 600 de oi, în aceleaşi condiţii. * CCCLXXXIII. Onorat Suprem Consiliu Directoral, La ordinul D-voastre no. 12.494, în care cereţi lista contribuabililor la impozite, cari în cursul acestui an au suferit pagube, cauzate de foc, grindină sau inundaţie, Vă raportăm că bunul Dumnezeu a păzit pe locuitorii oraşului nostru. Ai On. Cons. supr. Dir. supuşii smeriţi Haţeg, 31 Decembre 1827. Magistratura Haţegului. * CCCLXXXIV. On. Suprem Consiliu Dir. Regal, îndrăznim să Vă supărăm cu smeritele noastre cereri, din cauză că, nobilul nostru Magistrat neavând niciun fel de venit, nu se poate să ni se procure cele necesare, şi, când Magistratul nostru se adună pentru administraţie sau la casa primarului sau într’un alt loc, femeile şi servitorii casei trebuie să se retragă undeva, lucru foarte greu. însă, neavând niciun fond pentru ridicarea unei case, cu toate că oraşul nostru are în piaţă un teren liber şi o casă surpată, care a fost destinată pentru Casă de Sfat, dar aceasta, din hotărârea conducătorilor valahi, a fost ocupată pentru clădirea şcolii naţionale, pentru educarea copiilor, şi care va fi ridicată din contribuţia orăşenilor, iar noi vom da lucru de mână, acum Vă cerem Excelenţei Voastre să interveniţi la Forumul prefecturii ca, în şcoala clădită, în casa oraşului, să se facă o cameră pentru a putea să ţinem consiliul nostru şi să depunem arhiva noastră. Repetând cererea noastră, rătnânem cu cel mai profund respect, Din Consiliul Haţegului, 21 Decembre 1830. Novak Ioan, primarul oraşului. Noso Mihnea, notso. CCCLXXXV. Attestat. Das gegenwärtiger Nicolae Lezar, dessen Aelter, Muntyan Lazar, hier in Hatzeg wohnhaft gewesen, er Nicolae Sohn des Lazar hier* geboren und nach der grihisch nicht unirter Religion Anno 1847 getauft worden, wie alle Unterzeichnete gewissenhaft bezeugen, so unentstehet der hiessige Magistrat, nach vorher gemachten Unterschung, diesen Attestat, da er von gutes Geschlecht ist zu seynem nöthigen Gebrauch zu erfolgen; und mit unser Nahmen Unterschrift und Insiegel hiemit bekräftigen. Am primit exemplarul din publicaţiunea D-voastre: « Arta românească în Banatul muntos» pe care aţi binevoit a mi-1 oferi şi pentru care vă mulţumesc foarte mult. îndată ce am primit indicaţiunea d-voastre am luat arhivele breslelor şi le-am studiat actele; astfel, dintre cele 2 bresle olarilor şi a cisma-rilor, tălparilor, cea mai veche este: Organizarea breslei cismarilor şi tălparilor, care a fost reglementată în cele 21 de articole, care sunt scrise în original pe diploma pe care vă o anexez alăturat în copie. Originalul diplomei fiind scris pe un pergament făcut din piele de câine, după cât se afirmă, se păstrează în stare bună copia reprezintă o copiere fidelă a diplomei, cu deosebirea că cele 21 articole sunt scrise, intri o limbă arhaică maghiară, pe care am tradus-o în româneşte, păstrând pe cât se poate sensul arhaic; de altfel chiar textul, cu inscripţia şi cu încheierea în limba latină, este o alcătuire ce denotă gradul de civilizaţie. Datorită evoluţiunii instituţiunilor juridice de atunci şi până astăzi este un întreg şir de evoluţiuni ale expresiilor şi instituţiilor, chestiunea fiind de comentat în multe locuri, ceea ce vă revine d-voastre, fiind chestiuni de istorie. Ca instituţie juridică este de remarcat că diploma statutară găseşte o situaţiune de fapt în fiinţă. Meseria casnică şi cea cu plată se exercită pe piaţă de anumiţi măeştri cari pe urmă, sub diferite influenţe, pe baza diplomei s’au organizat în bresle, şi ale căror consuetudini şi uzanţe nereglementate s’au cuprins în acele articole din diplomă. Dintre ţehurile care au luat fiinţă prin organizaţiunile lor, în deosebi în urma colonizării Saşilor, organizâte în diferite centre sub litere A—H, fixându-le raza de Grânzer Ap. Muntyan Notarius Philip Petrutz Georg Apostol assessor. als Nachbahrsleuthe und Zeug. CCCLXXXVI Mult Onorate Domnule Profesor, CONDICA HAŢEGULUI 107 desvoltare a ţehului, până unde poate să-şi desfăşoare organizaţia lor, dintre acestea organizaţia din Haţeg şi-a păstrat mai bine caracterul, deoarece a fost ferită de toate influenţele străine, păstrându-şi caracterul primelor organizaţiuni romane ale coloniei din Sarmisegetuza, unde fuseseră trimişi dela Roma cei mai de seamă meseriaşi şi ale căror urme se pot vedea la Sarmisegetuza noastră. Se poate spune că în cei 270 de ani s’au scurs fără a putea influenţa asupra caracterului Românilor din aceste ţinuturi. Iar organizaţiuni existau încă cu mult înainte. Organizaţiunea breslei olarilor a luat fiinţă tot pe baza unei diplome, statutare, înfiinţată sau, mai bine zis, dată la 3 Ianuarie în anul 1730. Diploma nu se găseşte în original, ci numai în copie în limba germană: întru cât v’ar interesa, stau la dispoziţiunea d-voastră a v’o trimite. Principiile generale ale articolelor acestei bresle a olarilor sunt asămă-nătoare cu ale breslei cismarilor şi tălparilor (anexate în copie), cu mici deosebiri; cât priveşte deosebirea organizaţiunii, organizaţiunea are un libel condus în limba română din anul 1777, are două sigilii, unul mai vechiu fără dată, iar altul din anul 1750, cu ceva cratiţe. Deşi în diplomele acestor bresle s’a prevăzut ca, să ia fiinţă Casa Măiestrilor, totuşi nu există niciun imobil al acestor bresle, cu toate privilegiile ce li s’au acordat. Din contra, situaţia Românilor se îngreuiază, încât nu pot prospera. Stăpânirea căuta a desbina pe Români, aţiţându-i, încât se luptau între ei, în timpul ce străinii profitau. Biserica românească este închisă, etc. astăzi existând numai turnul bisericii (declarat monument istoric) care de sigur este important spre a-1 vedea şi d-voastră, (dela 1700.) Abia sub stăpânirea românească s’a putut organiza o temelie mai solidă prin înfiinţarea « Reuniunii Meseriaşilor, Industriaşilor şi Comercianţilor Români din Haţeg» în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor peste care au trecut aceste organizaţiuni. Primiţi, vă rog, domnule Profesor, respectuoasele şi cele mai distinse salutări. Al d-voastre. Ajutor de primar, Dr. Octavian Costna Haţeg, la 26 Septemvrie .rp^o 1). *) *) Diplomele de care e vorba pot forma obiectul unui studiu deosebit. A se vedea şi articolul meu Bul. Corn. mon. ist. pe 1940. TABLA I «despre preţurile curente ale cerealelor stabilite în luna Mai a anului 1807 în oraşul Haţeg, după măsurile ardelene pentru lunile Grâul curat Crâul amest. Secară 3 Ovăs £ Mei s Orz 5 Porumb în oraşul Haţeg 1 HI. 1 HI. M M 1 HI. FI. Gr. FI. Cr. FI. |Cr. FI. Cr. FI. Cr. FI. |Cr. FI. Cr. 7 Mai 1807.......... 9 4 8 _ 6 48 2 48 __ _ 2 30 6 48 14 » » .......... 9 6 8 --- 6 36 2 36 --- --- 2 30 6 48 21 » » ........ 9 4 8 --- 6 48 2 48 ■--- --- 2 30 6 48 28 » » .......... 9 4 8 --- 6 48 2 48 *--- --- 2 30 6 48 7 Iunie 1807 ........ 9 4 8 --- 6 48 2 48 --- --- 2 30 6 48 14 » » ........ 9 4 8 --- 6 48 2 48 ---- --- 2 30 6 48 21 » » ........ 8 40 7 20 6 28 2 48 ■--- --- 2 30 6 28 28 » » ........ 8 40 7 20 6 28 2 48 --- --- 2 30 6 28 7 Iulie 1807.......... 8 40 7 20 6 48 2 48 .--- --- 2 30 6 28 14 * » » .......... 9 4 8 --- 6 48 2 48 --- --- 2 30 6 48 21 » » .......... 9 4 8 --- 6 48 2 48 --- --- 2 30 6 48 28 » » .......... 9 4 8 --- 6 48 2 48 ■--- --- 2 30 6 48 7 Aug. 1807......... 9 4 8 --- 6 48 2 48 _ --- 2 30 6 48 14 » » ......... 9 44 9 4 8 --- 3 24 •--- --- 2 48 9 44 21 » » ......... 9 44 9 4 8 --- 3 24 *--- --- 2 48 9 44 28 » » ......... 9 44 9 4 8 --- 3 24 ■--- --- 2 49 9 44 7 Sept. 1807.......... 9 44 9 4 8 _ 3 24 .--- --- 2 48 9 44 14 » » .......... 8 40 8 --- 6 48 2 48 ■--- --- 2 48 8 --- 21 » » .......... 8 40 8 --- 6 48 2 48 ---- --- 2 48 8 12 28 » » .......... 8 40 8 --- 6 18 2 48 •--- ---' 2 48 8 12 7 Oct. 1807.......... 8 40 8 --- 6 48 2 48 .--- --- 2 48 8 12 14 » » .......... 8 30 6 48 6 48 2 48 1--- --- 2 48 6 54 21 » » .......... 8 36 6 48 6 48 2 48 --- --- 2 48 6 54 28 & » .......... 8 36 6 48 6 48 2 48 ■--- --- 2 48 6 54 7 Nov. 1807.......... 8 36 6 48 6 48 2 48 .--- --- 2 48 7 54 14 » » .......... 8 40 6 48 6 48 2 48 --- --- 2 48 7 54 21 » » .......... 8 40 6 48 6 48 2 48 ---- --- 2 48 6 28 28 » » .......... 8 40 6 48 6 48 2 48 2 48 6 28 HO N. IORGA TABLA II despre preţurile curente ale cerealelor, care se dau în oraşul Haţeg, după măsurile ardelene, pentru lunile: - 3 ' JQ Oraşul Haţeg 6 · 2 Gr âului curat Grâului amestecat Secarei Orzului Meiului Ovăsului c£ FI. Cr. FI. Cr. FI. Cr. FI. Cr. FI. Cr. FI. Cr. FI. Cr. 7 Dec. 1807.......... 8 30 6 48 6 48 2 48 _ _ 2 48 6 54 14 » » .......... 8 24 6 48 6 48 2 48 --- --- 2 48 6 54; 21 » » .......... 8 --- 6 48 6 40 2 48 --- --- 2 48 6 48 28 » * .......... 8 12 6 48 6 40 2 48 --- --- 2 48 6 48: 7 Ianuar. 1808 ...... 8 12 6 98 6 40 2 48 --- --- 2 48 6 48 14 » » ...... 8 --- 6 48 6 40 2 48 --- --- 2 12 6 48 21 » » ...... 8 --- 6 48 6 46 2 48 --- --- 2 12 6 48 28 » » ...... 8 --- 6 48 6 40 2 48 --- --- 2 12 6 48: 7 Febr. 1808........ 8 --- 6 48 6 34 2 48 --- --- 2 12 6 48, 14 » » ........ 8 --- 6 48 6 40 2 48 --- --- 2 48 6 48 21 » )> ........ 8 --- 6 48 6 34 2 48 --- --- 2 48 6 48 28 » » ........ 8 12 6 48 6 34 2 48 --- --- 2 48 6 48 7 Martie 1808 ....... 8 12 6 48 6 34 2 48 --- --- 2 48 6 48 14 » » ....... 8 12 6 48 6 34 2 48 --- --- 2 48 6 54 21 ». » ....... 8 40 8 --- 6 48 2 48 --- --- 4 24 8 28 » » ....... 8 40 8 --- 6 48 2 48 --- --- 4 24 8 --- 00 0 --- --- --- -: 00 7 Apr. M 8 40 8 6 48 2 48 4 24 8 14 » » .......... 8 40 8 --- 6 48 2 48 --- --- 4 24 8 12 21 » & .......... 9 40 8 12 6 48 2 48 --- --- 4 24 8 12 28 » » .......... 9 40 8 12 6 48 2 48 --- --- 4 24 8 Ï2' ’ 00 0 --- --- 7 Mai ] 00 9 40 8 12 6 48 2 48 4 24 8 12 14 » » .......... 9 40 8 12 6 48 2 48 --- --- 4 24 8 12 21 » » .......... 9 40 8 12 6 48 2 48 --- --- 4 24 8 12 28 » » .......... 9 40 8 6 7 --- 2 48 --- --- 2 48 8 --- M 00 --- --- 7 Iunie a 9 40 8 6 7 2 48 --- 2 48 8 ---. 14 » » ......... IO 12 9 4 7 --- 2 5° --- --- 4 --- 8 40 21 » » IO 12 9 4 7 --- 2 5° --- --- 4 --- 8 40 28 » » ......... IO --- 9 --- 7 --- 2 S® --- --- 4 48 8 ---. 7 Iulie 1808.......... IO --- 9 --- 7 --- 2 5® --- --- 3 48 8 --- 14 » » .......... IO --- 9 4 7 --- 2 50 --- --- 3 48 8 ■ ---T 21 » » .......... IO 12 9 54 7 16 2 50 --- --- 3 48 9 -· 28 » » .......... IO 12 9 54 7 16 2 S® 3 48 9 CONDICA HAŢEGULUI IU TABLA III despre preţurile curente ale cerealelor, care se dă în lunile August—Decemvrie a anului 1808 în oraşul Haţeg, după măsurile ardelene Slujba Numele persoanelor magistrale Iudex. prim. Ştefan Wasszy Not. et collector Munteanu Apostol Juraţi Ciuciu loan Francisc Bay » Gheorghe Apostol Ştefan Mşnole Filip Petruţ » Petre Dănescu Insp. loan Pop. I 12 N. IORGA Tabla de indicare a preţurilor curente, în oraşul Grâului 3 3 3 1 3 4) 3 3 3 Ui N > O n n 0 u 4) 0 O •U» O •u» 4) 4> u 4) 4> ■u» 4) u» *C . S : O G O .3 O G O G O .3 8 S O O 3 8 ‘fl ; 2 3 ’Îh 3 ‘C ' G 'u 3 "u 3 ’u 2 *c 2 Ui 3 Z 0 O Z U Z Ô z O u £ u £ u £ ô Prima ... I 48 I 12 I 52 36 I 4 Doua ... 1 36 I 12 I --- --- 48 --- --- --- --- --- 36 1 --- 4 --- Treia ... I 36 I 12 I --- --- 48 --- --- --- --- --- 36 1 --- 4 --- Patra .... I 36 I 12 I --- --- 48 --- --- --- --- --- 36 I --- 4 --- Trimis din Haţeg, 13 Decemvrie 1812. în luna Prima ... 1 36 1’ 12 I --- --- 52 --- --- ---■ --- --- 36 --- 48] 4 --- Doua ... I 36 I 12 I --- --- 48 --- --- --- --- --- 36 --- 48 4 Treia ... I 36 I 12 I --- --- 48 --- --- --- --- --- 36 --- 48 4 --- Patra____ I 36 I 12 I --- --- 48 --- --- --- --- --- 36 --- 48 4 --- Studii şi Cercetări, XLIX* * i 0 vjvjvjvî g VÏ vl V} vj o o o o S O O o o Florini o-g- 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Cruceri § i « tn W Oi Oi Ol Ol Ol Ol Florini o 3 f On O' C' w Qs 0\ Q\ O fo 1 2 & ta 00 Cruceri 0 0- 1 1 1 1 5 II 1 1 1 c& 4* 4^ 4^ 4* Florini Oi Ol Ol Ol Ol Ol Ol Ol w £ 1 1 II 1 1 1 1 Cruceri cr u w w w OO 00 00 u> Florini Cel mai j 0 0 0-0 O 0 0 o bun ] 1 1 1 ! 1 1 II Cruceri N W M M h> h> hi N> Florini Medio¬ Ol Ol Ol Ol Ol Ol Ol Ol cru * II 1 1 1 1 1 1 Cruceri & 20 20 Florini to to h) N> 20 O O O O 20 CD Cruceri £T 1 1 1 1 1 1 1 1 cr 1 1 1 1 MM Florini *£> 4^ 4> 4>> Ol Oi Ol Ol Cruceri ? Si a ? g r II II II II Florini s W P» C o 5 ·* 4* 4^ 4» c cu 2» N> K> to to M M "fe Cruceri o * Prima Prima Numărul Doua Doua săptăm⬠Treia Treia nilor ! Patra Patra a AX C 9 2 O 0- 5‘ 00 ia < CONDICA HAŢEGULUI ._____ ii4 N. ÎORGA Tabela de indicare a preţurilor curente Grâului ! Secarei Orzului Meiului Ovăsului Porum¬ Fânului Numărul Prima A doua A treia bului săptăm⬠cal. cal. cal. nilor 1 hl. majă Forinte Cruceri Forinte Cruceri Forinte Cruceri Forinte Cruceri Forinte Cruceri Forinte Cruceri Forinte Cruceri Forinte Cruceri Forinte Cruceri Prima ... 1 36 I 12 --- 48 --- Doua ... 1 36 I 12 --- 48 --- Treia ... 1 36 I --- --- 48 --- Patra .... I 36 2 --- --- 48 --- Prima ... 1 36 I --- --- 36 --- Doua ... 1 36 I --- --- 36 --- Treia . .. I 36 I :--- --- 36 --- Patra .... I 36 I --- --- 36 i - Haţeg, 28 Februarie 1813. Prima ... 1 36 I _ _ 48 _1 Doua ... 1 36 I --- --- 48 --- Treia ... I 36 I --- --- 48 --- Patra---- I 36 I --- --- 48 --- Prima ... 1 40 I 12 --- 54 --- Doua ... 1 18 I --- --- 54 --- Treia ... I 12 I --- --- 54 --- Patra .... I 12 I --- --- 54 --- Haţeg, io Mai 1813. Prima ... 8 ---' 4 48 4 --- 2 Doua ... 7 12 5 --- 4 12 3 Treia ... 7 12 5 --- 4 30 3 Patra .... 8 ---: 6 ( --- 5 --- 4 S’a trimis în 1813, 4 Iunie. Prima ... 8 30 6 _ 5 _ 4 Doua ... 6 24 5 --- 5 --- 4 Treia ... 6 --- 5 --- 5 --- 4 Patra .... 6 --- 5 --- 5 --- 4 Începând în luna 48 --- ---' --- --- --- 36 --- 36 4 --- 48 --- --- --- --- --- 36 --- 36 4 ---' 48 --- --- --- --- --- 36 --- 36 4 --- 48 --- --- --- --- --- 36 --- 36 4 --- Începând în luna 36 --- --- --- --- --- 36 1 --- 7 --- 36 --- --- --- --- --- 36 1 --- 7 --- 36 --- --- --- --- . --- 36 I --- 8 --- 36 --- --- --- --- --- 36 I --- 8 --- începând în luna 36 --- --- --- --- --- 36 --- 42 8 --- 36 --- --- --- --- --- 24 --- 42 8 --- 36 --- --- --- --- --- 24 --- 42 8 --- 36 --- --- --- --- --- 24 --- 42 8 --- * în luna 36 --- --- --- --- --- 24 --- 42 8 --- 40 --- --- --- --- --- 28 --- 48 8 --- 40 --- --- --- '--- --- 28 --- 48 8 --- 40 --- --- --- --- --- 30 --- 48 8 --- Începând în luna 48’ --- --- --- --- 1 36 2 48] 7 30 12 --- --- --- --- 1 48 2 48 7 30 12 --- --- --- --- 2 --- 3 --- 7 30 --- . --- --- --- --- 2 24 4 --- 8 --- Începând în luna --- --- --- --- 2 24 4l --- 81 --- --- --- --- --- 2 24 5 --- 8 --- --- --- --- --- 2 24 5 --- 8 --- --- --- --- --- 2 24 5 --- 8 --- CONDICA HAŢEGULUI 115 din anul 1813 în oraşul Haţegului VI Came Lumi¬ Păreche de boi Vacă de vită nare de său Numărul Cel mai Medio¬ Slab Cea mai Medio¬ Slab Un funt săptăm⬠bun cru bună cru nilor Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri 1 Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Ianuarie 1813 65 50 40 --- 29 --- - 22 ■ l8 4 ■ 42 Prima 65 50 40 ■ - 29 ■ 22 ■ l8 4 ■ 42 Doua 65 50 40 29 22 l8 4 42 Treia 65 50 40 29 22 • l8 4 ■ 42 Patra Febr uaric 18] 3 65 --- 50 40 --- 25 --- 20 --- 15 --- --- 4 42 Prima 65 --- 50 --- 40 --- 25 --- 20 --- 15 --- --- 4 --- 42 Doua 6S --- 50 --- 40 --- 25 --- 20 --- 15 ---' --- 4 --- 42 Treia 65 50 40 25 20 15 4 42 Patra Mart ie iî *13 70 --- 50 --- 35 ---' 30 --- 25 --- 20 --- --- 4 36 Prima 70 --- 50 --- 35 --- 30 --- 25 --- 20 --- --- 4 --- 36 Doua 70 --- 50 --- 35 --- 30 -; 25 --- 20 --- '--- 4 --- 36 Treia 70 50 35 30 25 20 4 36 Patra Aj>ri] lie îl 813 70 50 --- 35 --- 30 --- 25 --- 20 --- --- 4 36 Prima 80 --- 55 --- 35 --- 35 --- 25 --- 20 --- --- 5 --- 36 Doua 80 --- 55 --- 35 --- 35 --- 25 --- 20 --- --- 5 --- 36 Treia 80 55 35 35 25 20 5 36 Patra Mai \ i8i< î 75 ■ --- 50 --- 40 --- 26 -‘ 22 --- 17 ---' --- 5 --- 36 Prima 70 --- 50 --- 40 --- 26 --- 22 --- 17 --- --- 5 --- 36 Doua 60 --- 45 --- 36 --- 25 . - 20 --- 15 --- --- 5 --- 36 Treia 70 44 36 20 l8 15 5 36 Patra Iuni< ; 181 70 ---' 44 ---' 36 --- 20 -' l8 II --- --- 5 --- 36 Prima 70 --- 44 --- 36 --- 20 --- l8 --- II --- --- 5 --- 36 Doua 70 --- 44 --- 36 --- 20 --- l8 --- II --- --- 5 --- 36 Treia 70 44 --- 36 --- 20 --- l8 --- II --- I 5 --- 36 Patra ii6 N. IORGA Tabla de indicare a preţurilor curente în Numărul săptămâ- nilor Grâului Secarei Orzului Meiului Ovăsului Porum¬ Fânului Prima Doua Treia 1 bului cal. cal. cal. 1 hi. majă ’£ *£ c *£ •e •c *£ ’£ £ ‘c 3 o> •g 8 8 £ 8 8 .g 8 1 8 8 1 8 0 0 O 3 ·§■ 3 2 S 2 0 2 0 2 jo 2 0 2 jD 2 l-t 0 E O fa o fa u fa 0 fa o E u E Ü fa O începând în luna Prima ... Doua ... Treia ... Petra .... Prima ... Doua ... Treia ___ Patra .... Haţeg, în 30 August 1813. Prima ... Doua .. Treia ... Patra .... Haţegy in 2 Octomvrie 1813, 5 30 5 --- 4 --- 4 --- --- --- --- 2 30 4 --- 7 --- 5 24 5 --- 4 --- 4 --- --- --- -: --- 2 15 4 --- 7 --- 5 24 5 --- 4 --- 4 --- --- --- --- --- 2 15 4 --- 7 --- 5 24 5 --- 4 --- 4 --- --- --- --- --- 2 15 4 --- 7 --- începând în luna 6 48 6 --- 5 20 5 2 48 6 --- 5 --- 6 48 6 ---- 5 20 5 --- --- --- --- --- 2 48 6 --- 5 --- 6 48 6 --- 5 20 5 --- :--- --- --- --- 2 48 6 --- 5 --- 6 48 6 --- 5 20 5 ---, --- --- --- --- 2 48 6 --- 5 --- începând în luna 9 --- 8 --- 6 --- 6 ---’ --- --- 2 48] 2 48 8] ■ 7 --- 9 --- 8 --- 6 --- 6 --- ---. --- 2 48 2 48 8 --- 7 --- 9 6 8 ■ --- 6 --- 6 --- --- --- 2 48 2 48 8 --- 7 --- 9 6 8 --- 6 --- 6 --- --- --- 2 48 2 48 8 --- 7 --- începând în luna Prima ... 8 --- 4 --- 5 ---' 5 12 --- --- --- --- 1 36 6 4 --- --- Doua ... 8 --- 4 --- S --- 5 --- --- --- --- --- I 36 6 4 --- --- Treia ... 8 --- 4 --- 5 --- 5 --- --- --- --- --- I 36 6 4 --- --- Patra .... 8 --- 4 .--- 5 --- 5 36 --- --- --- --- I 36 6 4 --- --- Trimis din Haţeg, Noemvrie 1813. începând în luna Prima ... 10 --- 8 --- 5 --- 5 30 --- --- --- --- 1 36 5 20 8 --- Doua ... II --- 8 --- 5 --- 5 30 --- --- --- --- 2 --- 5 20 8 --- Treia ... 10 --- 8 --- 5 --- 5 30 --- --- --- --- I 36 5 20 8 --- Patra .... 10 20 8 --- 5 --- 5 30 --- --- --- --- I 36 5 30 8 --- Trimis din Haţeg, 2 Decemvrie 1813. Prima Doua Treia Patra . Haţeg, 7 Ianuarie 1814, începând în luna II 20 8 --- 5 361 5 12 --- --- --- --- I 36 5 30 8 --- II 20 8 --- 5 36 5 --- --- --- --- --- I 30 5 40 8 --- II 25 8 20 5 36 5 IO ' --- ---- --- --- I 36 5 40 8 --- II 25 8 24 5 40 5 20 --- --- --- --- I 36 5 40 8 --- Cu smerenie înaintăm Excelenţei Sale' CONDICA HAŢEGULUI 117 oraşul Haţegului din anul 1813 VII Came Lumi¬ Părechea de boi Vacă de nare de Numărul vită său săptăm⬠Cel mai Madio- Slab Cea mai Medio¬ Slabă Un funt nilor bun cru bună cru Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Iulie 1813 60 --- 40 --- 26 20 --- 15 --- 10 --- --- 5 --- 30 Prima 60 •--- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- 10 --- --- 5 --- 30 Doua 60 --- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- 9 --- --- 5 --- 30 Treia 60 --- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO ; --- --- 5 --- 30 Patra August 1813 60 --- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO --- --- ---; --- --- Prima 60 --- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO --- --- --- --- --- Doua 60 ---■ 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO --- --- --- --- --- Treia 60 --- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO --- --- --- --- --- Patra Septemvrie 1813 60 --- 40 --- 26 ---' 20 --- 15 ---' IO ---' --- 5 --- 36 Prima 60 --- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO --- --- 5 --- 36 Doua 60 --- 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO --- --- 5 --- 36 Treia 60 --- 40 --- 20 --- 20 --- 15 --- IO --- --- 5 --- 24 Patra Octomvrie 1813 40 --- 26 --- 20 --- --- ---' 15 --- 10 --- 4 ---1 --- 24 Prima 40 --- 26 --- 20 --- --- --- i5 --- IO --- 4 ---, --- 24 Doua 40 --- 26 --- 20 --- --- i5 --- IO --- 4 --- --- 24 Treia 40 --- 26 --- 20 --- --- 15 --- IO --- 4 --- ---- 24 Patra Noemvrie 1813 40 --- 26 20 --- 15 --- 10 --- 8 --- 4 --- --- 24 Prima 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO ---T 8 --- 4 --- --- 24 Doua 40 --- 26 --- 20 --- 15 --- IO -( 8 --- 3 --- --- 24 Treia 45 --- 26 25 15 IO 8 3 --- 24 Patra Decemvrie 1813 45 30 25 30 15 --- IO --- 8 --- 3 --- 24 Prima 45 30 25 30 15 --- IO --- 8 3 --- 24 Doua 45 30 25 30 15 ' --- IO --- 8 3 --- 24 Treia 45 30 25 30 15 --- IO --- 8 3 --- 24 Patra Tabla de indicare a preţurilor curente. n8 „N. IORGA Tabla de indicare a preţurilor curente, Grâului ■n 3 3 1 3 Prima Doua Treia § 3 3 Porurr I Numărul cal. cal. cal. C3 li 0 § > O rQ O fa i hl. ’u C u 'u n C n *c *s C V *5 0) 4> ‘5 ;§ 0 C 2 $ Ui Ui Ut 0 Ui O Ui u Ui 0 Ui 0 Ui 0 Ui u Ui 0 Ianuarie 1815 200 --- 150 -î- 80 --- 50 ---1 25 -' 20 --- --- --- 1 --- Prima 200 --- 150 --- 80 --- 50 --- 25 '- 20 --- --- 5 1 --- Doua 200 --- 150 --- 80 --- 50 --- 25 --- 20 --- --- 5 I --- Treia 200 --- 150 --- 80 --- 50 ---; 25 --- 20 --- --- 5 I --- Patra Februarie 1815 1 200 --- 100 --- 60 --- 50 --- 40' --- 20 -: --- 6 I 12 Prima 200 --- 100 --- 60 --- 50 --- 40 --- 20 ---, --- 6 I 12 Doua 200 --- 100 --- 60 --- 50 --- 40 --- 20 --- --- 6 I 12 Treia 200 --- 100 --- 60 --- 50 --- 40 --- 20 --- --- 6 I 12 Patra Martie 1815 ! 200 --- 100 60 --- 60 --- 40 20 --- --- 6 I 12 Prima : 200 100 60 --- 60 --- 40 20 --- --- 6 I 12 Doua i 200 --- 100 --- 60 --- 60 --- 40 20 --- --- 6 I 12 Treia : 200 --- 100 --- 60 --- 60 --- 40 --- 20 --- --- 6 I 12 Patra Aprilie 1 815 200 ---' 100 --- 60 --- 60 --- 40' --- 25 ---’ --- 6 I 12 Prima 200 --- 100 --- 60 --- 60 --- 40 --- 25 --- --- 6 I 12 Doua " 200 --- 100 --- 60 --- 60 --- 40 --- 25 --- --- 6 I 12 Treia 200 --- 100 --- 60 --- 60 ■--- 40 --- 25 --- --- 6 I 12 Patra Mai 1815 100 ---' 60 --- 60I 40 --- 25 _1 --- --- ---' 6 I 12 Prima 100 --- 60 --- 60 --- 40 --- 25 :--- --- --- --- 6 I 12 Doua : 100 --- 60 --- 60 --- 40 --- 25 --- --- --- --- 6 I 12 Treia 100 --- 60 --- 60 --- 40 --- 25 --- --- --- 6 I 12 Patra Iunie 1815 , 100 --- 60 60 --- 40 --- 25 --- --- --- --- 6 I 12 Prima 150 --- 70 --- 70 --- 40 --- 25 --- --- --- --- 6 I 12 Doua ISO --- 70 --- 70 --- 40 --- 25 --- --- --- --- 6 I 12 Treia ■. 150 --- 70 --- 70 --- 40 --- 25 --- --- --- --- 6 I 12 Patra 124 N. IORGA Tabla de indicare a preţurilor curente din Numărul săptămânilor Grâului Prima Doua Treia cal. cal. cal. ’3 3 3 iii 2 3 3 09 s N >CG V O i > 0 ^ UI O Ph •3 1 i hl. 3 iu *3 iu 3 cu 3 iu i 0 0 'u . 8 1 8 1 s 0 0 1 ’1 s 2 0 2 0 2 0 2 2 0 0 0 e 0 E o e u e 0 fa 0 E u fa O E maja începând la 28 --- 25 --- 25 30 15 --- --- --- 6 --- 18 --- --- --- 250 24 --- 20 --- 20 --- IO --- --- --- 5 --- 16 30 --- --- 300 --- 24 --- 20 --- 20 --- 10 --- --- --- 5 --- 16 30 --- --- 300 --- 24 --- 20 --- 20 --- IO --- --- --- 5 --- 16 30 --- --- 300 --- 24 --- 16 20 16 --- 16 --- 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 16 --- 16 --- 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 16 --- 16 :--- 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 16 --- 16 --- iS --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 l6 --- 16 40 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 16 --- l6 40 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 l6 --- l6 40 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 2° l6 --- î6 40 15 --- --- --- --- --- 16 . --- --- ---- Prima Doua Treia Patra , Trimis din Haţeg. Prima ... Doua ... Treia ... Patra____ Socotit până la 3 Septemvrie. Prima Doua Treia Patra---- Socotit până 8 Octomvrie 1815. Prima ... Doua ... Treia ... Patra____ Socotit până 4 Noemvrie 1815. Prima Doua Treia Patra Socotit până 3 Decemvrie 1815. Prima Doua Treia Patra . Socotit până la 3 Ianuarie 1816. începând la începând la începând lă 24 --- 16 20 16 ---' 16 40 15 --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 16 --- 16 40 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 16 --- 16 40 15 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- 24 --- 16 20 16 --- 16 40 i5 --- --- --- --- --- 16 --- --- --- începând la 24 --- 16 20 16 --- 16 --- 14 ---' ---’ --- 4 48 16 --- 4 --- 24 --- 16 20 16 --- 16 --- 14 --- --- --- 4 48 16 --- 4 --- 24 --- 16 20 16 --- 16 --- 14 --- --- --- 4 48 16 ---> 4 --- 24 --- 16 20 16 --- 16 --- H --- --- --- 4 48 16 --- 4 --- începând la 24 ---' 20 --- 16 --- 16 --- 14 --- --- --- 4 4*1 16 --- 5 --- 24 --- 20 --- 16 --- 16 --- 14 --- --- --- 4 48 16 --- 5 --- 24 --- 20 --- 16 --- 16 --- *4 --- --- --- 4 48 16 --- 5 --- 24 --- 20 --- 16 --- 16 --- 14 .--- --- --- 4 48 16 --- 5 --- CONDICA HAŢEGULUI 125 anul 1815, în oraşul Haţegului XI Came Lumi¬ Păreche de boi Vacă de vită nare de Numărul său săptăm⬠Cel mai Medio¬ Slab Cel mai Medio¬ Slab Un funt nilor bun cru bun cru Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Iulie 1815 150 --- 70 --- 70 --- 40 ■ --- 30 ---’ --- ---' ---' 6 1 20 Prima 200 --- 150 --- 100 --- 100 --- 40 --- --- --- --- 6 1 20 Doua 200 --- 150 ---- 100 --- 100 --- 50 --- --- ---: --- 6 I 20 Treia 200 --- 150 --- 100 --- 100 --- 50 --- --- --- --- 6 I 20 Patra August 1815 350 --- 250 --- 180 --- 100 *--- 70 --- 5o ---' --- 12 I --- Prima 3SO --- 250 --- 180 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I --- Doua 350 --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I --- Treia 350 --- 250 --- 150 --- 100 ---, 70 --- 50 --- 12 I --- Patra Septemvrie 1815 350 ---' 250 --- 150 ---' 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I --- Prima 350 --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 ---; --- 12 I --- Doua 350 ---' 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I --- Treia 350 250 150 100 --- 70 --- 50 --- 12 I --- Patra Octomvrie 1815 350 --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I ---' Prima 350 --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I --- Doua 350 ■ --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I T- Treia 350 ---^ 250 --- î5o 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I --- Patra Noemvrie 1815 350 --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 ---’ --- 12 I 12 Prima 350 --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I 12 Doua 350 --- 250 --- 150 --- 100 --- 70 --- 50 --- --- 12 I 12 Treia 359 ““ 250 150 100 70 --- 50 --- --- 12 I 12 Patra Decemvrie 1815 350 250 --- 130 --- 100 --- 60 *--- 50 --- --- 12 I 15 Prima 350 --- 200 *--- 100 --- 105 .--- 65 --- 50 --- --- 12 I 15 Doua 350 --- 200 --- 100 --- 100 --- 60 --- 48 --- --- 12 I *5 Treia 350 200 120 195 70 50 12 I 15 Patra 126 N. IORGA Tabla de indicare a preţurilor curente, Grâului -t 3 3 1 3 Prima Doua Treia 3 3 g * 3 cal. cal. cal. fi *3 O 3 O § Porurr «a Secare bului U-, Numărul 1 hl. majă săptăm⬠Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri nilor începând la- Prima 25 --- 20 --- 16 --- 20 ---' 14’ --- --- --- 4 48] 20 --- 5 --- Doua ... 25 --- 20 --- 16 --- 20 --- 14 --- --- --- 4 48 20 --- 5 --- Treia ... 25 --- 20 --- 16 --- 20 --- 14 --- --- --- 4 48 20 --- 5 --- Patra---- 25 --- 20 --- 16 --- 20 --- H --- --- --- 4 48 20 --- 5 --- Socotit până la 4 Februarie 1816. începând la Prima ... 28 --- 26 30 16 --- 26 --- 14 --- --- --- 6 48] 20 48 5 Doua ... 28 --- 26 30 16 --- 26 --- 14 ---. --- --- 6 48 20 48 5 --- Treia 28 --- 26 30 16 --- 26 --- 14 --- --- --- 6 48 20 48 5 --- Patra .... 29 --- 26 3° 16 --- 26 --- 14 --- --- --- 6 48 20 48 5 --- Socotit până la 2 Martie 1816. începând la Prima ... 28 --- 24 --- 22 --- 22 --- 22 --- --- --- 6 --- 24 --- 5 --- Două ... 28 --- 24 --- 22 --- 22 --- 22 --- --- --- 6 --- 24 .--- 5 ---- Treia ... 28 --- 24 --- 22 --- 22 --- 22 --- --- 6 --- 24 --- 6 --- Patra---- 28 . --- 24 --- 22 --- 22 --- 22 --- --- --- 6 --- 24 --- 6 --- Socotit până la 3 Aprilie 1816. începând la Prima ... 38 --- 28 --- 28 --- 28 --- 28 --- --- --- 8 --- 29 --- 6 --- Doua ... 3? --- 28 --- 28 --- 28 --- 28 --- --- --- 8 --- 29 --- 6 --- Treia ... 38 --- 28 --- 28 --- 28 --- 28 --- --- --- 8 --- 29 --- 6 --- Patra .... 38 --- 28 --- 28 --- 28 --- 28 --- --- --- 8 --- 29 --- 6 --- Socotit până la 3 Mai 1816. începând la Prima ... 32 --- 28 --- 24 ---1 24 --- 21 --- --- ---1 8 ---1 28 ---1 6 --- Doua ... 32 --- 28 --- 24 --- 24 --- 21 --- --- --- 8 --- 28 --- 6 --- Treia ... 32 --- 28 --- 24 --- 24 --- 21 --- --- --- 8 --- 28 --- 6 --- Patra---- 32 --- 28 --- 24 --- 24 --- 21 --- --- --- 8 --- 28 --- 6 --- începând la Prima 32 ---' 28 --- 24 --- 24 --- 20 ---' --- . ---' 10 --- 24 --- --- --- Doua ... 32 --- 28 --- 24 --- 24 --- 20 ' --- --- --- IO --- 24 --- --- --- Treia ... 32 --- 28 --- 24 --- 24 --- 20 --- --- --- IO --- 24 --- --- --- Patra---- 32 --- 28 --- 24 --- 24 --- 20 --- --- --- IO --- 24 ---- --- --- CONDICA HAŢEGULUI 127 din anul 1816, în oraşul Haţegului XII Came Lumi¬ Părechede boi Vacă de nare de Numărul vită său săptăm⬠Cel mai Medio¬ Slab Cea mai Medio¬ Slab Un funt nilor bun cru bună cru Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri Florini Cruceri | Ianuarie 1816 3SO --- 300 --- 200 --- 120 --- 80 --- 60 ■ --- 12 1 20 Prima 300 --- 300 --- 200 --- 120 ---■ 80 --- 60 --- --- 12 1 20 Doua 300 --- 300 --- 200 --- 120 --- 80 --- 48 --- --- 12 1 20 Treia 300 --- 300 --- 200 --- 120 -: 80 --- 60 --- --- 12 I 20 Patra Februarie 1816 400 --- 300 --- 200 --- 120 --- 80 --- 60 --- --- 12 I 30 Prima 400 --- 300 --- 200 --- 120 --- 80 --- 60 --- --- 12 I 30 Doua 400 --- 300 --- 200 --- 120 --- 80 --- 60 --- --- 12 I 30 Treia 400 --- 300 --- 200 --- 120 --- 80 --- 60 --- --- 12 I 30 Patra Martie 1816 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- ICO --- --- 18 I 30 Prima 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 18 I 30 Doua 500 --- 300 --- 250 --- 200 150 --- 100 --- --- 18 I 30 Treia 500 ~--- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 18 I 30 Patra Aprilie 1816 500 --- 300 --- 250 --- 200 -' 150 --- 100 --- --- 18) I 48) Prima 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 18 I 43 Doua 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 18 I 48 Treia 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- 18 I 48 Patra Mai 1816 400 --- 300 --- 160 ---' 150 --- 100 60 ---' ---‘ 18 I 48 Prima 400 --- 300 --- 160 --- 150 --- 100 --- 60 --- --- 18 I 48 Doua 400 --- 300 --- 160 --- 150 --- 100 --- 60 --- --- 18 I 48 Treia 400 --- 300 --- 160 --- ÎS© --- 100 --- 60 --- --- 18 I 48) - Patra Iunie 1816 300 --- 250 --- 150 150 --- 100 ---1 50 --- --- 18] I 30 Prima 300 --- 250 --- 150 --- 150 --- 100 --- 50 --- --- 18 I 30 Doua 300 --- 250 --- 150 --- 150 ~ 100 --- 50 --- --- 18 I 30 Treia 200 --- 250 --- 150 --- 150 --- 100 --- 50 --- --- 18 I 30 Patra J28 N. IORGA Tabela de indicare a preţurilor curente, Numărul săptămâ- Grâului Prima Doua Treia cal. cal. cal. s O in *3 3 % > O i hl. 1 maja nilor u ’u «H n C X u n '3 0 *3 4> *3 U ‘3 4> *3 0 '3 0 ;s 0 ;a 0 «u O X 0 X Vh ‘C 0 x 3 ‘C O 3 u 'u 0 0 u 0 .0 2 JS Ï & U 0 2 u 2 JO 2 2 J3 2 fa u h u E u E 0 E O E Ü E o E o E u începând la Prima ... 28 --- 24 --- 24 --- 24 --- --- --- --- --- ---■ --- 24 --- ---' --- Doua ... 28 30 24 --- 24 --- 24 --- --- --- --- --- --- --- 24 --- --- --- Treia ... 28 24 20 24 --- 24 ■- --- --- --- --- --- --- 24 --- --- --- Patra____ 28 --- 24 --- 24 --- 24 --- --- --- --- --- --- --- 24 --- --- --- Socotit până la 4 August 1816. Prima ... Doua ... Treia ... Patra .... începând la 28 24 --- 25 --- 24 --- 20 --- --- --- --- --- 24 --- --- --- 28 --- 24 --- 25 --- 24 --- 20 --- --- --- --- --- 24 --- --- --- 28 --- 24 --- 25 --- 24 --- 20 --- --- --- --- --- 24 --- --- --- 28 --- 24 --- 25 --- 24 --- 20 --- --- --- --- --- 24 --- --- --- Prima ... Doua ... Treia ... Patra .... începând la 36 32 32 25 25 --- 30 --- 30 --- --- --- 6 --- 24 --- 5 --- 36 32 32 --- 25 --- 32 --- 32 --- --- 6 --- 24 . --- 5 --- 35 32 32 --- 25 --- 32 --- 22 --- --- --- 6 --- 24 :--- 5 --- 35 32 32 --- 25 --- 32 --- 32 --- --- --- 6 --- 24 --- 5 --- Prima ... Doua ... Treia ... Patra--- Începând la 32 --- 28 --- 24 --- 28 --- 16 --- --- --- 6 --- 20 --- 5 --- 32 --- 28 --- 24 --- 28 --- 16 --- --- --- 6 --- 20 --- 5 --- 32 --- 28 --- 24 30 28 --- î6 --- --- --- 6 --- 20 --- 5 --- 35 --- 32 --- 25 --- 28 --- 16 --- --- --- 6 --- 20 --- 5 --- CONDICA HAŢEGULUI 129 din anul 1816, în oraşul Haţegului XIII 9 Came Lum⬠Pereche de boi Vacă de vită nare de său Cel mai Medio¬ Slab Cea mai Medio¬ Slab Un funt Numărul bun cru bună cru săptăm⬠n 'C u 'u *C •c n ‘C nilor •g c 0 c 1 .£ W !s O 8 0 § •5 8 8 0 8 o s JD 2 2 0 2 2 0 2 0 2 0 2 fc U 0 O O u E 0 E 0 E 0 Iulie 1816 300 --- 260 --- 150 --- 100 --- 160 -' 40 --- --- IS 2 --- Prima 300 --- 260 --- 150 --- 100 --- 160 --- 40 ■ - --- 15 2 --- Doua 300 --- 260 --- 150 --- 100 --- 160 --- 40 --- --- 15 2 --- Treia 300 --- 260 --- 150 . - 100 --- 160 --- 40 --- --- 15 I 48 Patra August 1816 300 --- 200 --- 100 --- 100 --- 160 --- 40 --- --- 12 I 48 Prima 300 --- 200 --- 100 --- 100 --- 160 --- 40 --- --- 12 I 48 Doua 300 --- 200 --- 100 --- 100 --- 160 --- 40 --- --- 12 I 48 'treia 300 --- 200 100 --- 100 --- 160 --- 40 --- --- 12 I 48 Patra Septemvrie 1816 500 --- 3C0 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 12 I 30 Prima 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 12 I 30 Doua 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 12 I 30 Treia 500 --- 300 --- 250 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 12 I 30 Patra Octomvrie 1816 500 --- 300 ---1 200 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 12 I 30 Prima 500 --- 300 --- 200 --- 200 --- ISO --- 100 --- --- 12 I 30 Doua 500 --- 300 --- 200 --- 200 --- 150 --- 100 --- --- 12 I 30 , Treia 500 300 200 200 150 100 12 I 30 1 Patra 9 Ap StudH fi Cercetări. XLJX. 130 N. IORGA TABLA Curat Amestecat Orzului Secarei Ovăsului Porumbului Grâul « 1 Primă cal. Doua cal. Treia cal. Prima cal. Doua cal. Treia cal. Prima cal. Doua cal. Treia cal. Prima cal. Doua cal. Treia cal. Prima cal. Doua cal. Treia cal. Prima cal. Doua cal. Treia cal. 1 1 La 2/X/1817. Onoratul Guvern Regal în raport cu timpurile vitrege aici în oraşul nostru, după sârguinţa oamenilor de calitatea a doua este cu ceva mai puţin. După prezintarea smerită a lucrurilor Haţeg, 2 Decemvrie 1816. S'a trimes. CONDICA HAŢEGULUI I3I RECOLTEI XIV Fânului Otăvii Vinului Cartofilor Fructelor Prima cal. Doua cal. Treia cal. Prima cal. Doua cal. Treia cal. Prima cal. 1 Doua cal. i 1 Doua cal. | Treia cal. Prima cal. Doua cal. Treia cal. 1 Treia cal. Prima cal. 1 1 * 1 1 _ --- 1 _ _ _ 1 _ 1 _ _ 1 __ _ 31, din mila lui Dumnezeu, produsul bucatelor din toate punctele de vedere al soiurilor suntem ai O. G. R. Excelenţei: smeriţii slujbaşi Muntyan Apostol N. lorga. Condica Haţegului 1725—1847. PL 1. Condica Haţegului XLIX. A. R. — Studii şi Cercetări. XLJX. N. Iorga. Condica Haţegului 1725—1847, PI. II. Condica Haţegului LXX. A. R.— Studii şi Cercetări. XL1X. N. lorga. Condica Haţegului 1725—1847. PI. III. Condica Haţegului CXC. A. R. — Studii şi Cercetări. XLIX. N. Iorga. Condica Haţegului 172$—1847, PI. IV. Condica Haţegului CCCXLIX. «4· R. — Studii şi Cercetări. XLIX. J N. Iorga. Condica Haţegului 1725—1847. PI. V, Haţeg, vedere. Casă românească din Haţeg. A. R. — Studii şi Cercetări, XL1X. TN. Iorga. Condica Haţegului 1723—1847. PI. VI. Sân-Pietru, Haţeg. (Septemvrie 1940) Sarmisegetuza. (Ruine) Septemvrie 1940. A. R. — Studii şi Cercetări. XLIX. N. Iorga. Condica Haţegului 1725—1847. PI. VII. Case româneşti din Sarmisegetuza, Huniedoara. Casă românească din Sarmisegetuza, Huniedoara. Septemvrie 1940. A. R. — Studii şi Cercetări. XLIX. N. Iorga. Condica Haţegului 1725—1847· PI. VIIL. Case româneşti din Sarmisegetuza, Huniedoara. Gârgea Elena, Sarmisegetuza, Huniedoara. Septemvrie 1940. A. R. — Studii şi Cercetări. XLJX N. Iorga. Condica Haţegului 172$—1847, PI. IX, Orlea. Huniedoara. — Vedere generală. A* R. Studii şi Cercetări. XL1X. Lei XXII. G. BOGDAN-DUICĂ, Ioan Barac, studii, 1933 . 100 XXIII. VESPASIAN ERBICEANU, Naţionalizarea justi- ţiei şi unificarea legislativă în Basarabia, 1934 . . 150 XXIV. TR. SĂVULESCU ŞI T. RAYSS, Materiale pentru flora Basarabiei, 1934 . .............300 XXV. N. GEORGESCU-TISTU, Ion Ghica scriitorul, cu prilejul unor texte inedite, 1935......130 XXVI. ŞTEFAN PAŞCA, Nume de persoane şi nume de animale în Ţara Oltului, 1936.............«50 XXVII. OTTO WITING, Istoria Dreptului de vânătoare în Transilvania, 1936..................... 80 XXVIII. AL. DOBOŞI, Datul oilor (quinquagesima ovium), 1937 ..................................... 60 XXIX. ILIE CORFUS, Mihai Viteazul şi Polonii, 1937 . 350 XXX. ARTUR GOROVEI, Ouăle de Paşti, 1937 ... 150 XXXI. G. BOGDAN-DUICĂ, « Eftimie Murgu» ... 120 XXXII. PETRE P. PANAITESCU, Documente slavo-ro- mâne din Sibiu (1470—1653)................. 40 XXXIII. GENERALUL R. ROSETTI, Familia Rosetti I, 1938 300 XXXIV. CONSTANTIN GEORGIADE, Originile magice ale minciunii şi geneza gândirii, 1938....225 XXXV. Prof. VASILE GRECU, Izvorul principal bizantin pentru Cartea cu învăţătură a Diaconului Coresi din 1581 150 XXXVI. ŞTEFAN PAŞCA, Cel mai vechiu ceaslov românesc 100 XXXVII. TEODOR HOLBAN. Documente româneşti din arhivele franceze (1801—1812;............. 80 XXXVIII. N. I. ŞTEFĂNESCU, Menandru...............180 XXXIX. Dr. VASILE GHEORGHIU, Codex Argenteus Upsaliensis............................... 5° XL. N. IORGA, Observaţii şi probleme bănăţene . . roo XLI. Dr. VASILE GHEORGHIU, Lecţionarul evan- gelic grecesc din Iaşi (Ms. 194) 90 XLII. N. IORGA. « Le voyageur français » al Abatelui Joseph Delaporte . .......................100 XLIII. AL. CIORĂNESCU, Documente privitoare la istoria Românilor, culese din Arhivele din Simancas 165 XLIV, D. R. MAZILU, M. Eminescu, Poezii şi Variante 500 XLV. I. BRUCĂR, Titu Maiorescu, Logica..........180 XLVI. PAUL MIHAILOVICI, Tipărituri româneşti în Basarabia delà 1812 până la 1918. (sub tipar) . 225 XLVII. GENERALUL R. ROSETTI, Familia Rosetti II, 1940 200 XLVIII. ION G. COMAN, Miracolul clasic, 1940 . . . 140 XL IX. N. IORGA. Condica Haţegului, 1940.........120