Lui Badea Nâstasă Creta
ţăran fruntaş din satul Broşteni comuna Drâguşeni judeţul Fălticeni
deta care am auzit toate aceste cântece.
!
Bădiţă Năstasă,
Ce fericit sânt, că putem sta o ieacă | Je vorbă !...
Sânt aproape 6 ani de când am părăsit ! sătişorul vostru drag, pitulat sub dealurile' şi colinele dintre apa Moîdovii şi a Şiretului, în care am petrecut cei mai frumoşi ani ai tinereţii mele .. Doamne cum mai trec anii!..
Mi să desvăluie şi acum limpede în suflet acea zi mohorâtă de toamnă, când ne-am despărţit cu lacrimi în ochi, unul de altul.
„Du-te domnişorale cu sănătate şi cu Dumnezeu înainte! Noi te vrem să rămâi în sat dascăl, dar dumneata trebuie să treci şi pela şcolile cele mari din Bucureşti, acolo
► unde să învaţă din adâncul cărţilor!....
i
i — 5 —
Sfatul tău, iubite prietene —, izvorât din sufletul curat şi supus a! ţăranului nostru, care nu şovăieşte niciodată dinaintea unei datorii cât de grele, — mi-a fost cel mai puternic îndemn pentru a trece cu fruntea sus peste toate piedicele care mi-au stat în cale.
Viaţa mea zbuciumată şi plină de chinuri ; aşa cum o petrece oricare student sărac ce are îndrăzneala să vină în acest târg mare; îşi găsea totdeauna alinare, când mă gândiam la traiul vostru şi mai greu şi la tine dragul meu prieten, în care am cunoscut tot ce are mai curat şi mai sfânt, sufletul neamului nostru.
Pribegind pe uliţele pline de lume grăbită din oraşul acesta mare şi gălăgios lîn gândul meu să redeşteaptă un crâmpei din viaţa voastră. ţE în dricul verii. Toate ogoarele sânt împânzite de oameni Ia prăşit. I în arşiţa nemiloasă a soarelui te văd pe tine îndoit de şale şi plecat spre pământ, lovind din greu cu sapa în pământul grunzuros
şi uscat. Alăturea lucrează cu faţa înnăbu-şită de zăpuşală nevasta dumitale. Ca laju-i mătate de obraţ de voi, zace7 pe pământul
| gol un copilaş vioi ce tot gunguref şi să
f joacă cu nişte petricele. De dogoarea soare-j lui îl apără nişte frunze triste şi pălite de
boz agăţate pe două beţe____
' iLa doi paşi de mititel, se vede un flă-
căuaş cât o omidă de mare, cu cartea într'o J mână şi cu funia vacii, ce paşte mohorul
, de pe hat, în cealaltă./ E copilul dumitale
; mai mare, care învaţă la şcoală.. Dar cine
cunoaşte şi cine încearcă să afle de traiul vostru greu?.. Mi să rupe inima de jale când mă gândesc la copilaşii tăi. Cei mai mari au isprăvit şcoala primară. Ce vioi şi isteţi erau ei Ia carte !... Totuşi sânt sor-}, tiţi să rămâie acasă-cu vitele la păscut, ca ■ şi atâţia alţii din satele voastre,
j Pentru voi sunt încă închisă şcolile
j        cele mari dela târguri, unde învaţă acuma
\ mai mult copiii altor neamuri  străine!____
| Copiii vostrii nu sânt vr«dnici să
meargă ia şcolile orăşăneşti. Ei trebuie să rămâie în sat !a coarnele plugului!. învăţătura dela târguri cere întreţinere multă şi grea, peste slabele voastre puteri.
Ce mare înlesnire a fost pentru voi, şcolile care să deschisăsă pe la sfârşitul războiului, în satele cele mai mari din cuprinsul ţării. Atunci au plecat, cu traista pe spate şi pe jos, o grămadă de copilaşi din comuna noastră, care astăzi, după ce au trecut prin mari şi grele nevoi, au putut isprăvi cu bine şcoala normală, iar unii chiar şi liceul; şi au ajuns şi ei oameni cu multă carte, spre folosul copiilor voştri de astăzi . Dumnezeu să dea sănătate stăpânului şcolilor de atunci, care s'a gândit şi ■ la soarta celor dela sate !...
Tare aş vrea să ştiu despre traiul vostru de acum ? Pământul care vi 1-a împărţit Vodă drept răsplată pentru vitejia voastră fără samăn din timpul războiului, cred că v'a uşurat nevoile ? Şi Jnu e departe vremea când veţi arăta lumii că şi pe tărâmul
învăţăturii, odraslele voastre ştiu să mânuiască tot aşa de bine condeiul, cum mânu-esc acum coasa şi sapa !.{.
*
• Doamne |ce frumoase zile am mai petrecut odată, când stăteam amândoi la gura hoarnei şi în vreme ce viscolul sufla cu putere afară tu îmi povestiai cu atâta farmec din vremea veche, despre acei oameni cu sufetele dârze, şi acele legende şi credinţe, uitate acum !...
* Când omătul se ochia, prevestind primăvara, tu mă făceai să simt împreună cu voi, bucuria ce v'o aducea noul timp:;.
—„Primăvară muma noastră Suflă bruma din fereastră, Şi omătul dila dos,
Să pornesc pi câmp voios !...
ICând frunza în codru să încheia ţi-aduci aminte de pribegiile noastre •?/Ţi- aduci a-minte când am plecat împreună, după sărbătorile Paştelui la Bâtca Smeilor ? ..
\ Ce bucurie pe mine în acea zi din luna lui Prier, când ne-am hotărât să pornim, a doua zi de noapte, la locul mult ;| dorit. I ^
I De  cu sară făcusem pregătirile de j
plecare. Când m'am sculat, luna ca o se- |
ceră, împânzită de o purpură argintie, să (
înălţa pe cer.) Comoara cu sflederul şi cu ■<.
carul cel mare să apropiau de ameazăJBoii ^ I mergeau înaintea carului ţinând tot ţală.JFa-    . ' ta împăratului ducea coromâsla cu cofele de
apă. Crucea cea mică îi lumină calea. Stră- t s; jile veghiau spre miezu-nopţii. Drumul robilor  schipea  mereu. / Luceferii străluciau
ca pietrile cele scumpe şi găinuşa să pitula . după o pală de nouraş.iAm pornit-o amân- . doi liniştiţi şi veselLlPrin sat era linişte adân- t |
că. Unde şi unde să auziâ câte un hămeit U
somnoros de câne. 1 Am coborât pe uliţa sa- J
tul ui, ce trece pela orândă tot la vale. Pe ;|
zoana drumului să zăriau buruieni de ros- f
topască.) Am trecut pe lângă un gard de că- |j
tină înverzită şi am ieşit din sat, dând în |]
bahna boirească la coada heleşteuluU Zorile începeau să să reverse. Cucoşii cântau de ziuă, \iar dumneta îmi povestiai:
„Zorile domişorule sânt un buhai care trebuie să calce dialungul pământului de când ies zările şi până când dă răsăritul soarelui. Pi cari s'o tâmplă să-1 întâlnească boul în calia lui, îl prifaci în duh necurat!...
înfiorat de această minune mare, pe care mi-o istorisiai cu atâta credinţă, eu mergeam tăcut şi cu frică în urma dumitale. f Pe bahnă aburea un val cald de vânt, aducând o miroznă de flori de calce. fCristeii cu penele castanii roşietice fugiau prin' iarbă strigând: „naşti, haşti, naşti! J..IHaidăii stârniau vitele din stanişte. Pârăuaşul cu susurul lui liniştit împrăştia în preajmă-i o răceală plăcută, i Din spre iazul Cazacului veniau sunete de tălănci. I Florile îmbrobodite în rouă, începeau să să desvelească./
Din bahnă am luat-o pe^ sub poala dealului Nisipăria Holmului, îndreptându-ne spre heleşteu. Ciocârliile se înălţau la cer,
cântând vesele. în ţarnă, plugarii harnici în-j;';;au( boii la arat. {Colorobăturile mergeau pe brazde în urma plugului, purtându-şi cu gingăşie cozile lor spancilite.f Ajunserăm la heleşteu.
IBuratecii şi broaştele să întreceau din cântece. Cucu broaştelor le ţinea hangu.jŞu-eratul ascuţit al broaştelor ţestoase amuţise. Râţiie sburau pe deasupra plăgiilor ocăind iar răţoii în urma lor: „taci, taci, taci! . . Cucoşeii piutiau pe faţa. netedă şi sclipitoare a apei, făcând tot văiurele şi strigând :, pui, pui, pui !. . iLişiţele cu ciocul roş şi cu penele \jastanii, alergau după hrană. 1 Privighi-torile de baltă, sprinţare şi mânânţele, sburau pe deasupra pănuşiţelor cântând:,, chi, cili, chi!, rac, rac, rac!, tagan, tagan, tagan !.. (Pescăruşii iuţi se aruncau după peş-{■■--. Apa purtată de vânt, făcea valuri, valuri; care se mişcau în faţa zărilor roşietice ca o purpură purtată de abureala unui vântişor de sară. Stimul des şi înalt se leagănă încet. Am luat-o la stânga prin livada boie-
— 12 -
i '
\ ,   v '
rească de vişini şi trecând pe lângă biserica satului, am dat în Grumăzăşti. De , aici am eşit din sat. Din Grumăzăşti ne-am mai i        prins uri tovarăş de drum. Un băietan chi-.■ peş cu farul negru şi cu ochii verzi, înto-
j        vărăşit di-un câne cu părul miţos. ' ISuim la deal pe o pârloagă alăturea
•t        cu drumul.I în stânga avem ogoarele boic-v " ' ^     ieşti din Ghindă, iariîn dreapta cnrătura Glie* t'! rvasiei cu hagâile şi pământul  ei ponorit;
Din spre piscul Corbului vine miroznă de .'• '      floare primăvăratică. j Când am urcat coasta curăturii, dum-
! neata ai început să cânţi:
j — V.Cucule cu pana sură
] Am vorbit gură la gură, ,
& Ca să-mi cânţi la curătură,!
V Să fac chef şi voie bună;
I v Da tu-mi cânţi pi mqsjnpi
.j Tot a scârbă ş'a război!...
I IMai urcăm încă vr'o două hârtoape şi iată-;] ne în deal la pădure. |Faptul zilei se arată.
Sătişorul nostru să vede ca  în strachină.
i. -n-4^
Văile munţilor sânt încă împânzite de ne-, gura nopţii./ Dealurile acoperite cu pajişti şi păduri se întind în faţa noastră. Valea Mol-dovii, Holmul, Bursucăria şi alte văi din preajmă, sânt înecate în negura dimineţii. Fermecaţi de frumseţia meleagurilor, aţi început a cânta amândoi, într'o melodie veche poporană:
' — „ieti, ieti neguriţă
Di pi văi, di pi culniţă
Di pi apa Moldoviţii,
Di pi rauguru răchiţii;
Di pi pana sturzului,
Di pi frunza stuhului;
Să văd coama murgului.
Şi chica voinicului!____
Melodia cântecului vostru era aşa de duioasă şi cuvintele aşa de potrivite cu priveliştea ce o aveam în faţă, încât eu am crezut că ele au fost zămislite de voi în a-cea clipă de frământare a sufletului. Intrăm în pădure. In mâna dreaptă avem mladă cu smidărie deasă, în mâna stângă, eărpiniş.
\ Bâtea Smeilor, ţinta drumului nostru,
1 «ă înalţă spre zorit ca o căciulă de uriaş.
] , Ajungem la gura şleahului. De aici o luăm
i spre miezu-nopţii pe o sosea nouă, până la
\ podul lui Alecu, Mantaca zis şi Surcică, unde
î odinioară, îmi spueai, era velniţă şi tot aici
j fusese mai de mult, lăcaşul haiducilor, care
;■ ieşiau la şleah înaintea drumeţilor, ziua în
^ j; nămiaza mare. Dela podul lui Surcică ne
rj abatem spre dreapta, întrând pi-un colnic, \] .    în pădurea deasă. Mergem pe drumul că-prioarelor.
I i Din fundul codrului se aude flueratul
j mierlelor \şi glasul trist a Iui Florea, ce tot
t strigă pe fratele său Cucu, ne-a întovărăşit
T în tot drumul nostru prin pădure. Pe dea-
I supra copacilor, ciocârliile, te fermecau cu
•s cântecele lor din rai. Privighetoarea amuţa
.,; cânii să sară la căpuşă: „huuiu, huuiu, hu-
. s uiu!, nia, nia, nial, hâss, hâss, hâsş!, Gri-
/ vei, Turuzan, ţâni-măi!...
I La rădăcinele copacilor să întinde co-
I vorul de flori primăvăratice. Viorelele şi răş-
i — 15 —
chiîoraşii albaştrii stau tot smocuri ici şi
colo pe sub tufe de smidării. Brebeneii, pi pigioii şi toporaşii unde şi unde câte ur. mănunchi. Scrada verde ne fură privirea la tot pasul. Poarta raiului şi dumbravnicul te îmbătau în cale cu mirosul lor plăcut. Covorul alb şi galben al florilor de Paşti să împânzia la rădăcina copacilor, presărat din loc în loc cu mămăluşcă, alior şi mierea ursului.
Intr'un luminiş, înconjurat de suihari de fagi şi carpeni, am dat de ciuboţica cucului, coada cueoşului şi de florile roşietice albăstrii, numite aişor.
Pe la prânzişor eram în părăul Mătioii. - 1 Căile cu picioarele galbene şi cu aripile întinse să legănau în văzduh, strigând ploaie. Turturica îşi cânta numele pi-o mlă-diţă de arin. Cinţiţele cu guşa roşie sburau în stoluri. Fugăii pluteau pe sub tulpinele copacilor, zărind tot cei din coadă în frunte.
\Q luăm spre amiază pe matca pârăului,
în susul apii. Pe mal să văd lespezi de piatră, netede ca masa. |
La prânz am ajuns la fântâna lui Bunduc. Această fântinjţă aşezată în inima codrului este făcută ca o boltă şi împrejur are cruci împodobite. De aici o luăm spre Răsărit, pe muchea unei coline de deal. Urcăm prin pripoare, ţurăni şi desimi de codru.
— „Pi aicia domnişorule, sânt locuri tari! mi-ai zis dumneata, Şi într'aderâr, a-veai dreptate, căci cale mai bine de un ceas, cât timp am străbătut aceste locuri, am trecut numai prin, tihărăi umbrite, hogaşe, văgăuni, hagaie şi ţurăni. Când am scăpătat după un dâmb iacă în faţa noastră o poiană înconjurată de giugaştrii, venişi şi palteni, în mijlocul căreia&se afla un tău. Din tău îşi trăgea obârşia un sfârîac, care-şi mâna apele verzui, la vale în adâncul pădurii.
Ciocănitorile cu ciocul lor tare, pâraiau prin trunchiurile gorunilor. Tulpanele!» cu penele mândre ciripeau prin caturi; iar geiţele
de culori albastre, găgăiau pe aricii e «arpe-nilor, îmbătrâniţi de vreme.
Dăm în poala Bâtcii.
De aici o luăm pe un colnic împodobit pe amândouă părţile cu ciufari şi sufhari, căzuţi'de chidia şi omătul mare de atunci patru ani. |După ce urcăm mai multe dâmburi şi pripoare în pieptiş, la prânzul cel mare. ne vedem scăpătaţi sus, pe ţiglăul cel mai tonali,'pe Bâtca SmeiIor[sau Scările Domnului.
Acest pisc măreţ aşezat în tăria codrului nestrăbătut are înfăţişarea unor scări uriaşe, de unde şi numele de „Scările Domnului", întinderea pe vârf nu este aşa de mare, abia de câteva obraţe în lung şi în lat. Tot aşa şi copacii, ia numai nişte cârtaci şi ciufari. Singurul copac mare, este un stejar cu cră-cile întinse ca nişte braţe în care ne-am suit cu ajutorul unui, flrepeleag. Din piscul copacului aceluia mare," priveliştea era mândră de tot.
I In#pre zorit să vedea Târgul Lespezilor CU casele sale tăbluitejşi cu fabrica de sti-
clărie, aşezate pe malul stâng al Şiretului. După el, dealurile Hărlăului să perdeau în zarea drumului îndepărtat. Liniile şerpuite ale Şiretului par ca nişte fire creţe de beteală argintie. Satul Dolhasca să împânzeşte pe la poalele dealurilor împădurite.
Spre Miezul Nopţii, Tătăruşii, marele sat de ungureni corciţi, să întinde în toată mărimea sa. Deasupra lui, Probota cu sfânta mănăstire zidită de Petru Vodă să iveşte numai o leacă • de după nişte pripoare împădurite.
In spre ocnă, copacii depe Bâtca Rujii, Lac şi Descălicătoare să văd ca o perdea veide. Alăturea satul Homiţa înghemuit într'o poiană încunjurată de trei părţi cu pădure.
Dar vederea cea mai măreaţă o aveam spre Asfinţit.
Piscul Căprienii cu cei doi copaci din vârf, să ridică peziş, parc'ar fi vrut să iasă la lumină peste toate colinele împădurite. Drăguşenii, mândru sat de pe apa Moldovii, acoperea cu mărimea lui trei coline de deal.
- 13 -
Valea largă a Moldovii, cu apa sclipitoare ca o cordică de argint, să întindea dinaintea ochilor noştri până la Tupilaţi, dincolo de Morile Zavului. \ln lungul şesului cu sclipiri aurii, dintre apa Moldovii şi streşina Carpa-ţilor, să lămuresc satele presărate pe sub crâmpeie de codru. \
Dar/ceace ne-a răpit mai mult privirea au fost munţii!. ,|.
Doamne bădiţă, frumoase locurhmai sânt pe acolo! De când am plecat din satul vostru, am colindat în fiecare vară, toţi munţii ţării noastre, da meleaguri ca acele dela noi, n'am mai văzut!....
Şi acum îmi apare, vie în minte, priveliştea aceia. Ceahlău falnic, mândru rege al munţilor Moldovii, să înalţă în negura drumului depărtat, ca o mănăstire uriaşă cu turlele spre Miezu Nopţii. In preajma lui munţii Horaiţii, Sihlii, Petru Vodă şi mulţi alţii să ridicau la nouri, după multe şiruri de haiăuci şi obcine, ca nişte stoguri fără margini. Mai spre Miezu Nopţii să întindea şira
lungă şi pădurită a Halăucii. La poalele Car-paţilor, după dealul dela Boişte să vedea Văratecul cu mândra-i mănăstire de maice şi cu culmea dela Ciungi, aşezată ca un parapet în dosul lui.
Târgul Neamţului cu vestita lui cetate, să arătă numai pe jumatorte, fiind pitulat după dealul dela Răttceşti
De pe Bâtcă să vedeau devale, cioatele de copaci, ca nişte mei culcaţi.
--- „Vezi dumneta colo spre Asfinţit în zarea culmilor, lângă găvanul acela, un ţig-lău ? -~ m'ai întrebat.
— Văd! răspunsei eu.
— Apoi acolo, lângă găvatiu acela, e muntele cu coama verde Pleşu, la poalele căruia este mănăstirea dela „Sfântă" !...
Dându-ne jos din copac, am *dat la tainiţe. Aceste sânt nişte hrube, trei la număr, săpate-adânc în stanele de piatră. La gură sânt strâmte şi înfundate de pământul risipit şi de frunzele copacilor căzute an cu an. In năuntru în schimb, erau foarie largi şi adânci,
- 20 —
._ 21 -
după cum am oblicit noi cu ajutorul unei nuele lungi de alun.
— „ Ce ştii despre aceste vizunii mari ? te-am întrebat.
— „Ia numai nişte jâtii şi poveşti auzite din bătrâni! mi-ai răspuns.
— „Spune-le, spune-le! mai grăii eu şi dumneta gata totdeauna Ia istorisirea faptelor bătrâneşti, ai început a grăi:
—„Apoi aicea în tainiţili aiestia, o fost în vechime domnişorule, curţile zmeilor. Aiştia ierau tari răi şi îndrăsneţi, căci vinieu în Uda şi furau fetili celi frumoase aii gospodarilor.
Oamenii din aciastâ pricină au părăsit satul şi s'au aşezat în altă parte.
Mai târziu, după smei, au sălăşluit aici haiducii codrilor cari prădau prin meleagurile noastre. Taţi banii şi tăte odoarili câţi li furau, li aseundiau în Bâtcă Ia cuptoarili aiestia. Dila o bucată di vremi hoţii s'o îm-prăştiet cari încotro şi nişti oameni di Tă-tăruşi oblicind di lucru aista, s'o urcat aici
sus. Cu ii ierâ şi un ţâgan. Oaminii l-o sâlit pi ţâgan să să vâri iei întăi.
Şi i-o dat drumu în gios pi o funii. Ţâganul o agiuns într'o căsoaie undi să afla o uşă cu o lacată cât un ciaun di mari şi două grămezi di galbini.
Un marţafoi în straii nemţăşti i-o işât înainti:
— Ci umbli pi aicia măi ţâganl ? i-o zâs. Ţâganul spăriet răspunsă:
— „Am auzât boiarule, că sânt bani şi lucruri minunaţi aici şi am vinit şi ieu să văd minunia aiasta!...
Niamţul i-o dat un ban di aur, povă-ţuindu-1:
— Na-ţi acest ban scump, da să nu-l dai nimărui!...
Ţâganul o luat banul, s'o prins di funii şi o işit la lumină. Afară o spus tovarăşilor lui tătă pătărania şi i-o rugat şi pi ii să nu spue la nimeni istoria aiasta.
De nu ştiu prin ci întâmplare oblici Domniţa lui Mihai Sturdza dj acest lucru
minunat şi chemând pi ţâgan la curtia- ii din Cristeşti i-o luat banul.
Şi iaca aşa cu ţâganul nostru.
Tot pi vremia lui Mihai Sturdza, s'o . scos şi chiatră di aici, atunci când ş'o clă- ] dit  Domnitorul, palatul dila Cristeşti.  Şi       . f minunia iui Dumnezău ... Spun bătrânii : cât scote zaua, noaptia să astupă la loc.
Când trăia Beizade Vital, ficiorul Dom- fi nitorului, era aicia foişor în vârvul unui gorun cât Ciahiăul di mari. El viniâ câte odată şi să suia sus, ca să priviască în tăt cuprinsul moşii sali întinsă; iar în zalele ; mari state chiar la masă. ,
Mai spun bătrânii că tot aici la Bâtcă şi-o făcut Voivodul Ştefan nişte scări. Şi din piscul goronului celuia mari, priviâ în cuprinsul Niamţului şi a Sucevii, ca să vadă când vin hoardili duşmani asupra locurilor. Di pi vremia aceia i-o rămas dealului şi , numiria di „Scările Dumnului". — Mândreţe '.. i de locuri şi oameni, ierau pi atunci prin ţinuturile noastre, Domnişorule !...
Când dumneta ai isprăvit de povestit ne-am aşezat jos pe un covor de flori şi am scos merindea din traistă. Ni să pusese soarele drept inimă şi trebuia să mâncăm. In preajma noastră ciocârliile cântau.
Vântul aburea şi făcea ca frunzele codrului să să freamăte neîncetat.
Tufele de salbă moale şi de curpen alb să încâiciau în toate părţile.
Lăicerul de flori să împânzia de pe vârf şi până devale la poale.
Acolo mi-ai arătat dumneta o buruiană cu florile roşii, pe care ai spus că o numiţi teletin.
Ne-am ridicat şi luându-ne rămas bun dela stejar, flori şi tainiţe, am plecat.
Din spre Asfinţit veneau huete grele de tunuri în bătae. Codrul le primiâ cu .mâhnire şi le alungă mai departe, vestind căminurilor triste, războirele şi învrăjmăşirile dintre oameni.
Eră în vremea bejeniei şi răzmeriţii celei mari.
- 24 -
- 25 -
Scoboram pe acelaş colnic înpodobit cu copaci căzuţi. Soarele eră trecut de ame-ază. Flăcăul Dumitru, doineşte:
— „Frunză verde peliniţă, Găteşte-mă măiculiţă, Di-un cal bun şi di-o suliţă Şi di-o biată puşculiţă, Că'n iest vară-i răzmeriţă !... Di-un cal bun di călării, Ca să plec în bătălii...
Dela poalele Bâtcii am schimbat calea apucând spre Miezu Nopţii, pe un drum de pădure acoperit cu iarbă verde.
Ciorile cârâiau pe crăcile copacilor. Corbii negrii ca păcura croncăniau cerând carne. Ulii se repeziau după pradă. Dam într'un păltiniş, Piţigoii îşi alcătuiau cuiburile prin scorburile copacilor şi prin smidăriile de sânger. Cap în turturăîşi învârtiâ gâtul cântând : „tâ, tâ, tăi... Sturzul cânipiu, vornicul păsărilor de pădure, fluerâ prin tufari. Trecând printr'un făget am dat într'o poiană. Aici
- 26 -
Imult ne-am minunat de frumuseţ«a unui sorb. Eră înalt de trecea pe deasupra tuturor copacilor şi drept ca o lumânare. - Din poiană, mai străbatem un aluniş şi eşim din pădure, dând în Mătioaia. — „Aici mai de mult o fost sat de ungureni şi un făgădău," mi-ai spus.
vSoarele era la ojână. Stoluri de presuri ,       zbor pe deasupra noastrăA
Băeţi rumeni şi bucăiăi la faţă, mân vitele la păşune. Trecem iarăşi pârâul Mă-S .     tioii înconjurat de lozii pletoase, de răchiţică şi răchitei.
Când am ajuns Ia o fântână, ne-am întâlnit cu d-1 Chihai al pădurii.
/Străbatem câteva racle de ogoare şi dăm din nou în pădurea deasă. \
Soarele să îutunecă. Pale de nori îa-tunecoşi să ivesc pe bolta cerului. ţVântuI să porneşte şi o bură de ploaie măruntă şi deasă începe să cadă pe deasupra codrului.! Tunetele se stârnesc şi fulgerele pornesc.
— 27 -
— „Hai răpidi sub sulharul aista de fag! mi-ai spus dumneta cu grabă.
— Să ştii dila mine domnişorule : fagul este binecuvântat de Dumnezău să pă-zască de fulgere şi tunete în vreme de furtună pe taţi drumeţii fără adăpost!...
După un răstimp de vreme norij, s'au risipit. Ploaia îndată a contenit şi mândru soare s'a ivit din nou şi mai măreţ.
Am plecat de sub fag, lu|nd-o aposto-ieşte la drum. tPământul eră ghiftuit de apă. Păsările cântau cu mult mai drag. Codrii abureau de ploaie, t
Eşim din pădurea deasă, dând în sosea. Mai mergem un conac de cale şi iată-ne în s deal la pădure. De aici am luat-o prin Ghindă, scoborând printre tufe de ciritei şi rnăcieş. Trecem prin locuri râpoase şi ponorite şi scăpătăm după o jidovină. Zăgrăelele stau tot tufe în calea noastră, iar dumbrăviie de brăile^că albastră împestriţează ogoarele. După ce tăiem peste o cărare înconjurată de
I        scai voinicesc şi crânguri de aluniş, ne oprim pe un tăpşan cu iarbă verde. ~
— „Cred că-i cii ostinit di atâta drum domnişorule ? Să măi stăm o leacă gios, povestea cântecului: chică un om dtntr'un copac şi tot mai stă două, trii zâli să să odihnească, da mi-te-noi ?...
— „Bădiţă Năstasă, — te-am întrebat eu —, nu ştii dumneta de ce-i spune acestei
s        brumene, scai vdinicesc?...
Şi mi-aduc aminte că mi-ai povestit. „Cică   odată s'o   pornit   de prin părţile noastre, o tabără de cară în ţara de ,   '\ gios. Cu căruţaşii aciâ să aflau şi doi băeţi la o căruţă. Şi cum mergeau ii aşa pi un drum întins, fără nici o fântână, fără nici un copac, s'o rupt un cui dila căruţă băe-ţilor şi o ieşit răscolul care ţâne dranghinii. \ „CM di făcut bădiţă ?, o grăit cel mai
I   nic, cătră cel mai mari. | „Să tăiem o tulchină di scai şi să fa-
\    cern driul, i-o grăit frati-su. Zâs şi făcut. Aiasta ierâ pi înainte de amiază.
- 28 -
- 29 -
Căruţa fiind direasă, tabăra porni înainte, leraîntr'o zi curTîuna Iui Cuptor. Căldură şi năduşală.nemai pomenită. Când ie-râ soarele Ia toacă, zăpuşala să domoli. Nori negrii şi groşi împânziră cerul albastru. Fulgerile să iviră. Vântul năprasnic trânriâ şi luă tot din cale. Scoibana începusă. Bieţii căruţaşi aflaţi în mijlocul câmpului fără adăpost, căzură xpradă mânii lui Dumnezău. Carele să răsturnară. Vitele rupsără giugu-rile şi spăriete fugiau pe câmp.
Da cii doi flăcăuaşi nu păţiră nimic. Scaiul avusăsă darul să-i păzască de furtună..
Şi iaca di atunci luă numili aciastă buruiană di scai voinicesc 1 Ne-am sculat de jos şi am plecat. Trecem pe lângă un hu-ciag, dând în ogoarele omeneşti.
Oamenii ară din zori. Ciorile umblă în urma plugului, căutându-şi hrana. De aici o luăm pe un răzor, până în Bercenî. în urma noastră să aud glasuri de cântări- bărbăteşti :
- 30 -
— „Colo *n dial în cirîtei, S'o ivit trii voinicei, Caii suri porumbăcei, Ş'aceia-s maică di-a m«; Şi'ncalţaţi cu iminii, Şi'n capiti pălării, Şi pi trup cu straii verzi, întră'n codru nu-i mai vezi... Sânt flăcăii dela pluguri. Când am ajuns acasă, soarele scăpata în asfinţit, punând cununi de aur pe creştetele munţilor îndepărtaţi. Halăuca era învăluită într'un noian de foc. Soarele să prăvăli încet după munţi şi amurgul înserării să lăsă asupra sătişorului nostru. Oamenii trudiţi să întorc dela munca câmpului. Pâlcuri de flăcăi şi fete îmbujoraţi de focul tinereţii urcă cântând priporul din vatra satului. Vin vacile la muls şi în noaptea care să lasă tristă deasupra satului, strălucesc în bătătura caselor, focuri vii.
* *
După ce ţi-am reamintit drafă prie-
31 —
f
mm
tene de viata trăită împreună, altă dacă, să-ţi spun   ceva  şi despre cum trăiesc eu aici.
în acest oraş mare am întâlnit oameni cu învăţătură multă. Aici am aflat case unde se găsesc clituri mari de tot felul de cărţrpentru cetit. Aici sânt şcolile cele mai maritale ţării noastre, aici trăiesc cei mai învăţaţi cărturari ai neamului.
Dela început am fost cuprins de o lume nouă şi de un nou câmp de învăţătură. Totdeauna însă n'am uitat de viaţa voastră simplă şi curată, dragul meu prieten, şi de câte ori nu aşi fi vrut s'o mai retrăiesc încă odată'!... Dar ştiu eu? Voi mai putea-o întâlni în drumul vieţii mele ?
Singura mea mângâere de acum, o găsesc numai în mijlocul cărţilor şi mai ales într'un colţ din biblioteca mea, unde păstrez caeteie, în care am izbutit să rup şi să aduc în preajma mea, o parte din viaţa voastră fără de prihană", aşa cum a-ţi putut să o înfăţişaţi în cântecele şi legendele voastre.
— 32 -
Şi de câte- ori sufletul meu este cătrănit de cititul cărţilor străine, venite dinspre soarele apune, deschid filele şi retrăesc o viaţă nouă şi sănătoasă, viaţa pe care am cunoscut-o în mijlocul vostru.
îmi spuneai odată, că tare ai mai dori să vezi capitala ţării noastre.
Să ştii însă dragă prietene, că aici portul- şi limba voastră sânt dispreţuite. Aici să vorbesc alte limbi. Boerii noştrii învaţă întâi oe copiii lor limba franţuzască şi numai când :i dan la şcolile statului îşi aduc aminte şi de limba aspră a ţării lor. Iţi povestiam eu odată, dacă-ţi mai aduci aminte, că s'a vărsat şi sânge pentru limba ţării, pe străzile acestui târg mare.
înainte de a sfârşi această scrisoare, te rog tare mult, dragul meu prieten, să primeşti un sfat dela mine.
Rămâi liniştit în satul tău sălbatec şi părăsit, fă-ţi datoria şi de acum înainte faţă de legile ţării, respectă pe Vodă şi pe toţi cărturarii mari ai neamului nostru; şi nu în-
Cântece pop. meldov.    — -33 _ Qli. C»rdaş. ?.
cercă niciodată să afli de viaţa dela oraş,] ori să cauţi să părăseşti satul tău; căci atunci vei plânge, aşa cum a plâns şi un frate al: tău necunoscut :
„Trandafiru rău tânjăşti,
Dacă-1 săpi di undi creşti;
Tot aşa tânjăsc şi eu,
După sătişorul meu!..
Mă închin cu sănătate, Al dumitale prieten, care nu te uită niciodată,
Qh. Cardaş
Bucureşti, 5 Ianuarie 1926.
— 34 —
Cântece de jale
- î. - XLIX.
I.
La podeţul ciel di-alamă
Plângi ciel ci n'ari mamă
La podeţul ciel di chiatră,
Plângi ciel ci n'ari tată,
La podeţul cu doi brazi,
Plângi ciel ci n'ari fraţi,
La podeţul ciel cu flori,
Plângi ciel fără surori,
La podeţul cu doi peri
Plângi ciel ci n'ari veri,
La podeţ cu micşuneli
Plângi ciel ci n'ari veri. *
* *
II.
Frunză verdi rug1) di muri Pi su' poală2) di păduri Să duci-o nevastă'n lumi; Să duci dila bărbat C'un păr galbăh cheptănat
- 37 -
Cu pruncul nibotizat. Pruncul ii tot gângâia3) Ia din gură-aşa zâcia:
— Pruncule nu gângâi Pi-aici îi păduria mari Şi stau hoţii la cărări : Pi-aici îi păduria deisă Hoţii 'n cărari-au să iasă. Bini vorba n'o sfârşit Hoţii'n cărari-au ieşit. Frunză verdi ş'0 lalia
Ii din gură-aşa zâcea:
— Ci eşti fată, ori nevastă Pruncul gios din braţă-1 lasă !
— Taie-mă prin foc rrit-i da Pruncul gios nu l-oi lăsă. Fă-mi tu Doamni-un legănaş într'un vârf di păltinaş. Acolo când o ploua Pruncul neu ni s'o scălda Ş'o gândi că-i maică-sâ. Frunză verdi bujoraş într'un vârf di păltinaş
- 38 -
Straşnic gioaeă-un legănaş
Şi'ntrânsul uh cuconaş4)...
*
* * III.
— Păsăruică păsăriâ Puişor di rânduniâ Dacă ieşti din ţara mia Spuni-mi tata ci făcia?
— Iei caru' şi-1 şinuia5) Tot di moarti să gătia!..
— Păsăruică păsăriâ Puişor di rânduniâ Dacă ieşti din ţara miâ Spuni-mi maica ci făciâ? Maica ta pani cocia
Tot di moarti să gătia!...
— Păsăruică păsăriâ Puişor di rânduniâ Dacă ieşti din ţara miâ Spuni-mi fratili ci făcia?
— Iei calul şi-1 potcoviâ Tot di nuntă să gătiâ !..,
— Păsăruică păsăriâ
39 -
Puişor di rânduniâ Dacă ieşti din ţara miâ Spuni-mi sora ci făcia?
— Soră-ta la gherghef6) cosă Pi maică-ta că plângiâ
Şi di nuntă să gătiâ. Sădi la gherghef şi coasă, Nu ştiu coasă, ori discoasă Că lacrimi pi pânză varsă !...
* *
IV.
Frunzuliţă brad molid Ci ti legini făr' di vânt; Făr'di vânt, făr'di ploiţă Făr'di liac7) di negii riţă ; Făr'di vânt, făr'di puteri Făr'di liac di mângâieri?
— Altă frunză ş'o pară Di ci nu m'aş legănă Că mă doari inimă:
C'o pus stăpânul di gând Să mă taie la pământ : Să mă facă pătrăreli,8)
- 40 -
Să mă pui 'n cotiugeli,9) Să mă ducâ'n târgureli, Să mă facă pătureli,10) Să mă ducă'n grosureli,11) Să moară voinici pi ieli. Şi părinţii di-a lor jăli...
* *
V.
Cucuie cu peni murgi18) Vara vii, vara ti duci Mă mjer sângur ci mănânci? — Mânânc putrigai di tei Şi cânt în codru temei;13) Mânânc putrigai di-alun Cânt în codru cu glas bun; Mânânc putrigai di fag Şi beu apă dintr'un lac
Şi cânt codrului cu drag»
*
* *
VI.
Săraca frunza di fag
Multi-mi spuni c'am să trag ;u)
- 41 -
Săraca frunză di tei
Mult îmi spuni c'am să chei;
Săraca frunză di-alun
Mult îmi spuni că-s om bun;
Dară frunza cia di-arţar
Tot îmi spuni că-s tâlhar.
VII.
Ardă-ti-ar un foc năcaz Di tânăr copil ti-am tras !.. Di ti-ar tragi ori şi cini Di tânăr copil ca mini. Nici nu fur, nici nu omor Nici nu pot trăi uşor; Alţii fură şi omoară
Şi trăiesc în a lor ţară.
*
VIII.
Frunză verdi foaie lată Când ieram la maica fată Mâneam turtă coaptă'n vatră15) Şi rasă cu răzătoarea
- 42 -
Şi-mi iera faţa ca floarea; Mâneam turtă coaptă'n spuză16) Imi-ierâ faţa ca ş'o rujă.17) Da di când m'am măritat: Mânânc pâni cum îi spuma18) Şi mi-i faţa cum ie huma ; Mânânc pâni şi beu vin Pun ia inimă venin; Mânânc pâni şi beu beri Pun la inimă dureri. *
* * IX.
\ Rămâi taică sănătos Ca un trandafir frumos ; 1 Rămâi maică sănătoasă Dacă n'ai fost bucuroasă, Să mă vezi sara prin casă, Diminiaţa stând la masă, Albă, tânără şi grasă Ca o garoafă frumoasă.
* *
_ 43 -
r
X.
Frunză verdi ş'o sulîină Străină-s dragă străină, Ca ş'o floari 'ntr'o grădină. Da nici floaria nu-i străină, Că-s trii, patru 'ntr'o tulpină ; Bati vântu ş'o desbină Rămânî şi ia străină. *
* * XI.
Frunză verdi trii măslini Ardi inimioara'n mini Ca 'ntr'un cuptoraş cu pâni; Ardi, ardi nu pria ardi Numai pară nu sloboadi.!9) Când ar slobozi şi pară, Aşi ieşi pi prisp'afară, Ş'aşi strigă 'n guriţa mari: Veniţi fraţi, veniţi surori Şi-mi daţi mână di-agiutori.
* *
XII.
Di urât mânca-I-ar focu Am să-mi lâs casa şi locu Di urât ardă-l-ar para Am să-mi lăs locu şi ţara. Di urât mă duc pi lumi El să ţini tot di mini. Di urât mă duc di-acasă, 'El di mini nu să lasă. Fugi urâţi di-acole, Că am cu cini mă mângâe! Fugi urâţi di-acole, Să vie nădejdia2^) me. Fugi urâţi şi mă lasă, Nu stâ cu mini la masă ; Fugi urâţi şi mă lasă Nu-mi chică bele21) prin casă; Fugi urâţi şi mă lasă, Că ieu am alta frumoasă, Fugi urâtule din prag Să vie cini mi-i drag! ..
- 44 -
- 45 -
Ardă-ti-ar legi noroc Când ti-aşi prindi la alt loc Di trii părţi ieu ţi-aş dă foc. ^ Din trii părţi
Cu lemni verzi Şi di-o parti Cu uscaţi,
Ştiu că nei făcut dreptăţi!... Ardă-1 focu şi potopu Pi ciel ci-o 'mpărţit norocu. Când s'o 'mpărţit norocu leu m'am tâmplat cu plugu : Tari bini s'o 'mpărţit Că puţân ni s'o venit. Când s'o 'mpărţit binili leu ieram cu vitili: Tari bini s'o 'mpărţit Că puţân ni s'o venit. Când s'o 'mpărţit scârbii!*) M'am tâmplat cu dânsâli : Tari bini s'o 'mpărţit Că mulţi ni s'o venit... * *
- 46 -
XIV.
Când a dă din chiatră lapti
Atunci faci străinul fraţi;
Când a puşcă, puşca goală
Faci străină soţioară23)
Şi duşmanca sorioară,
S'o licheşti la inimioară.
Ia să faci foc şi pară
Şi spargi pi subţioară {.
Şi iesă din tini-afară.
Când a puşcă puşca goală
Faci străina soţioară
Şi duşmanca sorioară.
Când a puşcă, puşca ş'un pistol
Ş'aciela să fii gol
Faci străinul frăţior ..
XV.
Foiliţă ş'o laie Maică măiculiţa me Când ierai cu mini gre: Să fii mărs maică 'n păduri Ca să rădici Ia nueli
- 47 -
Şi să mă faci bucăţăli; Să rădici la lemni verzi Să mă faci mii di bucăţi. Maică tu când m'ai făcut Doamni bini ţi-o părut. Cu chicioru.mă legănai, Cu driapta ţâţă îmi dai, Din buză mă sărutai Cu gura mă blăstămai. Blăstămai blăstăm di foc Ca să nu mai am noroc. Să umblu din sat în sat Ca cucu din brad în brad Nebăut şi nemâncat; Să umblu din ţară'n ţară Cu straili24) subţioară Să n'am ci mânca 'ntr'o sară\...
XVI.
Dila noi dumbrava-5) 'n gios, La stejarul cel tufos, Cântă turturica gios. Ş'aşa cântă di frumos
I
Tătă frunza chică jjios ; Ş'aşa cântă di cu jali Cadi frunza gios în vali.
# *
XVII. Ici îi tină*8) Ici îi baltă87) Ici îi nevestiţa moartă. Ici îi tină Ici îi glod28) Ici îi bărbăţeîul mort, N'am parali să-1 îngrop: Părăluţe nici un ort29) Pânzişoară nici un cot30J
XVIII. -Frunză verdi iarbă grasă Pi cia vali întunicoasă Vini moartia mânioasă C'o săcuri şi c'o coasă. — Mă rog moarti mă mai lăsă Că nu mi-i bărbatu-acasă
- 48 -
- 49 -
Şi-i la crâşmă după masă;
Ş'am o casă di copii
Ş'o sută di datorii. *
* * XIX.
Părinţii di mult 'averi Mă ţineau di-o mângâieri. Când o fost la măritat, Nu s'o uitat cui m'o dat. S'o bucurat la argint31> Şi m'o dat după urât. Arginţălul sădi 'n ladă Şi urâtu stă pi vatră; Arginţălul sădi' 'n casă leu cu urâtul la masă; Arginţălul s'o cheltuit Urâtul m'o 'nbătrânit. Fugi urâtuli din prag Să vii cini m-i drag; Fugi urâte di-acole Să vii nădejdia rae.
* *
XX.
Tot pi drum pi lângă gard Lumia-mi zaci că sânt bat, leu di trii zâli n'am mâncat. Tot pi drunj^ şi pi carari >   Lumia-mi zaci că-s bat tari leu nu mai pot di picioari. *
* *
XXI.
Gios pi malu Bistriţi Plângi-un copilaş străin.
— Fugi copiii mai la vali, Că vini Bistriţa mari!
— Las' să vii, să mă mâie Că n'am tată să mă ţâe Nici maică să mă mângât!..
XXII. —„Oiţă, oiţă,
Ci paşti peliniţă?
— „Ca să-mi vii ţâţă, Să duc la mieluţă,
Ca s'o cresc drăguţă !...
- 50 -
— 51 —
XXHI.
Bati vântu printri munţi, Mi-aduci dori di părinţi; Bati vântu printri brazi, Mi-aduci un dor tiila fraţi, Bati vântu printri flori, Mi-aduci-un dor di surori. Bati vântu, iarbă culcă, Doru di fraţi mă usucă; Bati vântu iarba scoală, Doru di fraţi mă omoară. *
XXIV. Frunză ş'o laliâ Bună ni-i vremia Ră ni-i inimă Niagră ca tină. Ca tina di vară, Şi di primăvară, Călcată di cară; Şi di dobitoaci, Mergând la otaci,*-)
- 52 —
7 ' \
Şi la iarmaroaci, 3*) încolo şi 'ncoaci.
*
XXV.
Frunză rozmalin, Voinicel străin; Străin şi sărac, Nimărui nu-i drag. Undi stă şi poposăşti, Iei gazdă nu-şi mai găsăşti. Frunză rozmalin, Voinicel străin; Străin şi bogat, Tuturor -li-i drag. Undi stă şi poposăşti Acolo gazdă 'şi găsăşti!. . *
XXVI. Frunză verdi rozmalin Vai di lin, vai di pelin, Vai di copilu străin,
Că slujăşti la stăpân !..
- 53 -
Şi slujăşti, nu-i plăteşti Şi tot hacu 34 i-1 opreşti; Şi slujăşti cu dreptăţi Şi-i dă hacu giuraătati. *
XXVII. Frunză verdi pădureţ, Oliolio, fraţi răzleţ! Ci nu vii să ni mai vezi ? Că di când ti-ai răzleţit, Pi la noi n'ăi mai venit Să vezi cât eşti di jălit! Cum ti plâng surorili Şi ti piâng sărmanii! Pi toati cărărili. Cum ti plângi cia măi mari, C'un păr galbăn pi spinări, Curgi frunza gios pi vali; Cum ti plângi cia mijlocii, Cu rochiţa naramgii,35) Curgi frunza di pi gii; Cum ti pângi cia mâi mică,
Cu rochiţa di-ală*tâncă,36)
Curgi frunza di pi luncă, *
XXVIII. Măicuţă când m'ai făcut, % Doamni bini ţ'o părut: Cu chicioru mă legănai, Cu driapta ţâţă îmi dai, Din buză mă sărutai, Cu gura mă blăstămai. Blăstămai blăstăm di foc, Ca să nu mai am noroc; Să umblu din sat în sat, Ca cucu din brad în brad, Nebăut şi nemâncat; Să umblu din ţară'n ţară, Cu straili subţioară Să n'am ci mânca 'ntr'o sară!,
XXIX. Frunză verdi ş'o alună Pi sub cier şi pi sub lună
- 55 ■-
Mergi-un mânz cu iarba'n gură. Nu ştiu mânzu-i, ori îi leu Ori e puişorul neu. Când aşi ştii că-i puiu neu leu la dânsu-aşi alergă în braţă că l-aşi luă » în faţă l-aşi sărută. Foaie frunză trii laleli, Pi sub cier şi pi su steli Merg-un pâlc37) di rânduneli; Da nu-i pâlc di rânduneli, C'acelia-s surori di-a meii!... *
XXX.
Sloişor di ghiaţă reci, Iarna vini, vara treci, Şi n'am cu cini-o petreci. Treci vara bogată Vini iarna duşmancă; Treci vara ca o pâni,' Vini iarna ca un câni, Şi stă di vorbă cu mini.
Ia din gură m'o 'ntrebat:
— Da astă vară ci-ai lucrat, Di ieşti gol şi disbracat? Iarnă ieu că i-am strigat:
— Am şăzut ş'am şuerat.
Şi prin codrii m'am plimbat!..
*
XXXI.
Frunză verdi ş'o agudă, Cucu cântă, Mierla zaci:
— Nu-ţi be banii măi voinici, Că bani-s făcuţi la câmp, Tot pi ploaie şi pi vânt;
Şi bani-s cheltuitori, Doar di ai gând ca să mori ; Şi banii s'or cheltuii Doar di ai gând a muri.
#
XXXII. Frunză verdi-avrămiască Puică di dragostia noastră,
_ 57 -
O ieşât un nuc în coastă. Nucu-i nant şi frunza rară S'o strâns cucii di prin ţară Şi cântă di ^să omoară. Sus Ia vârful nucului, Cântă tata cucului; La poalili nucului, Cântă mama cucului; Iar mai gios la rădăcină, Cânt'o pasări străină. — Taci cuci nu mai cânta Coi luâ puşca ş'oi dâ Şi clonţul ţi l'oi farma Limba'n gură ţă-i muşca Să n'ai cu ci măi cânta. *
XXXIII. Frunză verdi trii gârnati Ţini-o bini măi îordachi, * Ţini-o lungă, Sâ ni-agiungă. +) Un lăutar din partea tocului.
- 58 —
Să ni-agiungă pi la toţi, Pi la toţi pi Ia nepoţi. La voinici cu caii murgi38) Cari-or măi vâră pi-aici; Di varat-or mai vară La Moldova sărmana. Di-ar fi Moldova Ia cruci Di trii ori pi zi m'aşi duci; Da aşa că-i mai diparti, Nu pot mergi făr'di cârti,39) Că mi-i drumu prin oraşe. Şi mă 'ntriabă di răvaşe.40) Doi mă 'ntriabă, Doi mă liagă; Şi mă liagă cot la cot, Şi-mi dă Prutul să-1 înot. înotai la giumătati, Maica mă plângi la spati; Prutule înota-ti-aşi tot, Maica mă plângi di mort. Prutule apă gioară41) Faci-ti-ai niagră cernială, Malu tău o mesişoară,
- 59 —
Stuhul tău o penişoară,") Ca să scriu o hârtioară, S'o trimăt la maica'n ţară, Să-mi dia bani di cheltuială, Şi straii di primenială*3) Ş'un cal bun di călării Ca să plec în bătălii. Să ştii maică să mă caţi, Intri munţi, întri Galaţi. De-i vidiâ steagu'n picioari, Să ştii maică că-s mai mari; De-i vidia steagu plecat, Să ştii maică c'am chicat.
XXXIV-Frunză verdi di-alior, La livada- lui Ion, Tăti păsărili dorm; Numai una n'ari somn, Tot umblă din pom în pom, Şi strigă : „Ion, Ion ! C'o făcut moarti di om.
-60 r-
/
XXXV.
. *
Duci-m'oi şi n'oi vini Să văd cini m'o dori : Grădina cu florili, Mama cu surorili; Stratul cu garoafili, Tata cu nurorili. Di m'o dori cineva înapoi m'oi înturna.
*
XXXVI. Cuculeţ di pişti jâi,*4) Ci mai faci, di undi vii, Da di mândra me ci spui? Mândra ta tari-i chefoasă*5) Sădi la gherghef şi coasă; Nu ştiu coasă ori discoasă Că mulţi lacrămi mai varsă.
*
XXXVII.
— Aliti, Aliti un' să ti găsăsc?
— La pământu di cheii, La iarba di busuioc. Undi iarba creşti,
In patru să 'npliteşti!... Şi 'n vârf mărgărintăreşti.46) *
XXXVIII.
— Cruciuliţă crucia me, Ştii ceva di frati-meu?
— Frati-tu-i la gre belea47): Bati chica48) călcăili,-Barba genunchii),
Şi musteţile umirili.
XXXIX. Biru-i greu, Podvada-i48) gre, Fugi puicuţă di-cole, Că am cu cini-mă mângâie\ *
XL.
Uiti maică urâtu Cum îmi poartă inelu
— 62 -
leu îl cer ca mi-1 deii El zaci că să mă ieiî. Când aş şti că m'ar lua Singură m'aş spânzura.
XLI. ' Frunză verdi baraboi, O vinit vremia di-apoi, Să punim primari din noi, Să judici pi ciocoi : Primăriţa cu altiţă5,0) Primarili cu bondiţă,51) Şi giudică cu credinţă; Primăriţa cu tulpan,52) Primarili cu suman, Giudcă'n boieri amar; Primăriţă cu casâncă6*) Primarili cu cojoc, Giudică'n boieri ciţ foc; Primarili cu opinci, Primăriţă cu catrinţă,54) Giudică'n boieri di viţă.
XLII.
Vini Turcu pân' ia mal
Şi tot strigă : „Aman, Aman !
înapoi săctiman55)
Că nu-i din noi bre olan !...5a)
*
XLIII.
Frunză verdi rostopască Săraca raiaua57) noastră, Cini s'o măi stăpâniască; Ori Ruşii din ţara rusască, Ori Nemţii din ţara nemţască?
*
XLIV.
Di-ar şti om u ci-ar păţi Nici din casă n'ar ieşi; Di-ar mai şti omu cievâ Nici n'ar be, nici n'ar mânca; Di-ar şti omu ci-ar agiungî Ar ofta şi tot ar plângi.
*
- 64 —
XLV.
Frunză verdi trii laleli, -  Săracili nemureli,
Undi-s ieu şi undi-s ieli, Pişti garduri di nueli, Tari mai trăiesc cu jăli!..
XLVI. Frunză verdi lobâdă, Tătă lumia-i slobâdă, Numai ieu stau la 'nchisoari Şi c'on frati-al meu- mâi mari, La Ieşi la grosu 6K) cel mari.
XLVII. Mierhişcă, mierluşcă, Sora me mierluşcă, Tu-i peri di puşcă ... Tu n'ai ascultat, Cum ti-am învăţat, Cuibu  ţ'ai mutat: Sus mierlă pi-un crac di-alun,
Cântece pop. moldav.      — (j5 —        Gh.. Cardaş. 3
Apreapi mierlă di drum, ©ărăuş 59) pi drum trece, Strămuraş 80) mierlă rup£ Şi'n puii tăi azvârle ..
Mânânc pâni şi beu vin, Pun la inimă venin; Mânânc pâni şi beu beri, Pun la inimă dureri.
XLIX. *
Eu  ţ'am spus, Mierlă ţ'am spus,
*
Tu n'ai ascultat, Cuibu ţ'ai mutat... Ş'oi vini 'ntr'o sară bat Şi ţ'oi da cuibu su' pat.
XLVIII.
Frunză verdi rozmarin,
S'o dus cucul ciel bătrân,
Şi s'o dus la Rusalim,61)
Ş'o lăsat puii di chin;
I'o lăsat pi-o rânduniâ,
Să-i mai hrăniască şi ia.
Şi cucu când o venit,
Puii mari că i-o găsit;
Da puii îi stau în caii
Când la dial, când mai la vali
Şi tot dau ca să-I omoari.
*
- 66 -
- 67 -
*
CÂNTECE OSTĂŞEŞTI
— L. — LX. —
Frunză verdi spic de orz, Cini-o stârnit :62) hai la sorţi63). Putrezi-i-ar carnia'n gros Şi ciolanili pi gios; Şi sângili la ţânţari Chelia'n târg la dubalari64) *
LI.
Frunză verdi mintă criaţă, Of, aman, aman! într'o Gioi di diminiaţă, Of, aman, aman!*) Pi-o negură pi-o ciaţă, Stau ostili faţă'n faţă. Strânsă 'n câmpu di război, Acolo sântem şi noi; Chică unu, chică doi,
*) Se zice după fiecare vers.
Chică o mii dintri noi; Chică doi lângă carari Iaca vini-o fată mari, Şi li-aprindi o lumânări. Ofiţeru di-a călări lei striga 'n guriţa mari: — Fugi fetiţă din cărări, Că soldatului îi dat, Ca să moaVă împuşcat, Fără om din a lui sat, Fără lumină la cap; Fără lumină di său, Fără om din satu său; Fără lumină di ciară, Fără om din a lui ţară.
LII.
Foaie verdi di-asomie, Mă suii în dial Ia vie, Mă uitai în Sloboză Văzui casa mia pustie. Numai una nu-i pustie Ş'aceia-i cănţelărie65),
- 70 -
- 71 -
Şăd doi logofeţi"") şi scrie. Toată ziua scriu la cărţi67) Iară noâptia pun peceţi Să trimiată 'n alti părţi; în alti părţi şi 'n alti sati, La flecăi ca să să gati: Cu cămeşi mari, cu guleri lati, Pălării cu copuri68) 'nalţi; Cu cprdeli60) stângenii70} Să pleci în bătălii!..
LIII.
Frunză verdi di-alior, Plângi-mă maică cu dor, Că şi ieu ţ'am fost ficior. Am scos boii din -»ocoJ, 71) Şi i-am pus la pluguşor, M'am dus pi dial la obor, 72) Nici-o brazdă n'am brăzdat, Paznicii m'au încunginrat, In murali m'au legat; In curăli lustruiţi Cât îi trăi să ţâi minţi; In curăli încrucişaţi 73)
Când ti'mbraci bini-ţi măi şadi Frunză verdi di măr dulci, Sui mămuţă 'n dial la cruci, Di vezi Cuza ciim ni daci. Cum ni duci ca pi boi, Şi ni tundi ca pi oi, Şi ni dă păru 'n gunoi. Părul meu cel gălghior u) La maiuru sub chicior, Frunză verdi di dudău Strângi, maică păru neu ; Şi ni-1 strângi 'n buzunari Şi-1 scoati la zâli mari Ca să-1 plângă feti mari; Şi-1 scoţi la sărbători Ca să-1 plângă trii surori, Şi-1 scoati Duminica Să-1 plângă ibovnica.
LIV.
Frunză verdi ş'o para
Hei, hai, hai inimă şi iar hai!
— 72 —
. I
1 I
Bati vântu papura
Hei, hai, hai inimă şi iar hai! *)
Să porneşti tabără.
Tabăra de soldăţei,
Tari-s 'nalţi şi subţirei!..
Şi să duc în altă ţară,
Undi nu-i grâu nici sacară,
Numai .sângi până'n scară.
Sângi di-a Muscalului;
Până'n cheptu calului;
Da-i mai mult di-a Turcului
Până'n scara murgului! ... *
LV.
Colo'ndial la ciritel,76) S'o ivit un hrănicer, Calu sur porumbăcel,76) Dă-mă maică după iei!... — Dragu mamii nu ti duci, Hrănicer îi gre bele Chic'un ordin şi ţâ-1 ie
*) Se repetă după fiecare rând.
Tu rămâi copila trre;, Chică-ordinu ciel mari Şi ţâ-1 ie" dila mâncări; Chică ordinu ciel nic
Şi ţâ-1 ie din aşternut.
*
LVI.
Plângi-mă maică cu dor Că şi ieu ţ'am fost ficior, Ţ'am scos boii din ocol, Pi Hulub şi pi Bujor, Şi i-am pus la pluguşor, Ma'm dus cu ii la ogor.77) Două brazdi n'am brăzdat, Potira m'o'ncungiurat, In curăli m'o legat; In curăli încătrăniti.7s)
Cât'oi trăi să ţân minţi.
*
LVII.
Frunză verdi di-alior,# Plângi-mă maică cu dor,
74 -
- 75 -
Că şl ieu ţ'm fost ficior,
Ţ'am scos boii din ocol,
Pi Plăvan şi pi Bujor,
Şi i-am pus la pluguşor,
M'am dus pi dial la ogor.
Nici-o brazdă n'am brăzdat,
Paznicii m'o 'ncungiurat,
In curăli m'o legat,
In tevniţă79) m'o băgat.
Vindi-ţi maică papuci
Şi-mi discui butuci,80)
Vindi-ţi maică rochiţa
Şi-mi discui tevniţa.
Vindi-ţi maică boii toţi
Şi mă scoţi dila sorţi!...
— Ti-a scoati, maica ti-a scoati,
Dila două nu ti poati;
Dila sorţi şi dila moarti. *
LVIII.
Frunză verdi baraboi Lungă-i drumu'n Dorohoi
- 76 -
Nu-i bătut di car cu boi
Numai di răcruţi ca noi. *
LIX.
Foiliţa di doi brazi, Di-aşi agiungi pân'n Marţi, Să pun şaua pi-un cal briaz,*1) Ca să pliec pân' la Galaţi, Să privesc la dorobanţi, Tari-s tineri şi galanţi!... Dorobanţii ne'nvăţaţi; Lasă caii dislegaţi...
LX.
Vini-un nouraş din sus, Cu vezti şi cu răspuns, Dila puiul ci s'o dus. Şi s'o dus la Bozieni Şi l'o dat la artileri.
77
CÂNTECE HAIDUCEŞTI şi de voinicie
— LXI. — LXXII. —
LXI.
Frunză verdi iarbă grasă M'o mânat maica la coasă: Coasa-i lată, Iarba 'naltă.
Cosăi două, trii poloagi82) Foamia la pământ mă tragi. Mă uitai pi Olt di vali Văd nevasta cu mâncări; Mama mamii cui o ari Târziu ni-aduci mâncări ! Frunză verdi di mohor, Luai coasa di chicior, Ş'o izbii di-un păducel83) Ş'o rupsăi di prin căţel84). Ş'am făcut din căţel Un băltăgeP)
Şi din măsia80) o securice87). Şi plecai la cia luncuţă88) Tăei două, trei zminceluţă89)
Şi făcui o vârşuliţă90) Ş'o pusăi în cia toplită91) leu am pus-o fără vesti Ş'am scos-o plină di peşti Eşii la drumul ciel mari Pusăi oca"2) cinci parali,' Iaca un harap calări!.. Ieu gândiam şi iei chiteşti''3) Să-mi ia banii di pi peşti. Ieu am pus mâna pi baltag81) Şi i-am tras vr'o opt în cap, Iei, striga : „aman, aman !.. Ieu mă 'nturnai şi-i mai dam.
LXII.
— Ci ni facim căpitani C'o vinit Vinirea-Mari; , Frunza'n codru să răreşti Şi potira ni'ndesăşti ? Căpitani Solomoani, Puni mâna pi pistoali, Din două una ţ'alegi:
Ori la muncă,
Ori la luncă,
Ori la pustia95) di fugă;
Ori în codru la hoţii,
Ori pi şăs la bătălii____
LXIII.
Tragi puică cu boghii Nu'ţi mai lăcrăma ochii; Tragi puică şi ghiceşti, Di ci codru 'ngălbineşti ? — Di zurătul96) armilor Di fumu pistoalilor, Di rănchezul97) murgilor, Di fâşcâitul98) hoţilor, Şi di glasul haiducilor!... *
LXIV.
Hai, teiule frunză lată, Mult bini ne-i prins odată ! Când di potiră fugiam, La umbra ta m'ascundiam,
Şi di potiră scăpăm. Potira din Slatina Bat-o maica Precista Că tare-i gria ca chiatra Şi măruntă ca ploaia ... Frunza verdi di harbuz Când ploua ploaie din sus, Cu grindină şi cu Rus; Cu grindină îngrindinată, Cu mult Rus amesticată. Ieu vidiam grăimia99) toată Suflam numai câti-odată Şi mai stam câti-o bucată!
LXV.
Foiliana bobului,
Sus pi muchia100) Holmului,
Ţipă puiul corbului.
Ci ţipi puiul corbului,
Sus pi muchia Holmului?
Di ţi i foami,
Să-ţi dau poarai;
I1.
Di ţi-i săti, să-ţi dau vin Că tu ieşti copil străin? — Nici mi-i foarni Nici mi-i săti,
Făr mi-i dor di codru verdi, Să mai strâng vr'o şăpti ceti Toţi ca mini laţi în speti ; Şi subţiri pi subţiori Când îi vezi ti iau fiori!...
LXVI. Colo'n dial în cin'tei S'o ivit trii voinicei Caii suri porumbăcei; Şi 'ncălţaţt cu iminii101) Şi 'n capiti pălării, Şi'aceia maică-s di-a mii. Şi pi trup cu straii verzi
întră 'n codru nu-i mai vezi.
*
LXVII. Oltule pe malul tău Creşti-ar iarbă şi dudău1"2),
Să pască şi murgu meu; Casară l'am cumpărat Dila părintele Vlad, Şăizăci di galbini i-am dat, Fata lui i-o numărat. Oltule câni turbat Ci vii aşa tulburat Şi cu sângi-amesticat. Aduci plăgii 10Si) şi butuci Şi căpesiri di cai murgi Şi săbioari di Turci Şi copiti di haiduci.
*
LVIII.
Tudor, Tudor, Tudorel Dragu mamii voinicel Cum fug Turcii după iei!.. Las'să fugă, nici nu-i pasă Parcă-i pi târnaţ lo4) acasă lauzi maică ci-am visat Ci vis mari minunat: Maică pistolili meii,
84
85
Li-am visat făr'di oţăli, Făr'di cremini pila ieli, Tot scurtaria vieţii meii... Băsmăluţa 105) me ce nouă Am yisat-o ruptă'n două; Puşca me ce ghintuită,106) Am visat-o ruginită....
/
LXIX. Bată-ti-ar legia ciocoi Puişor di radavoi 107) Când ti-aşi prindi la zăvoi los) Să ti bat, ca să ti moi Di cheli să ti dispoi. Cu chelia ce di pi cap Să-mi fac tiacă la baltag Şi cu chelia di pi tini Să-i fac murgului tafturi. 10') *
LXX. Oltule câni turbat Ci vii aşa tulburat
Şi cu sângi amesticat? Ş'aduci plăgii şi butuci Şi săbioare di Turci Şi căpestri di cai.murgi Şi capiti di haiduci, Undi ai gând să li duci? *
LXXI. lancule Jianule, Dila mulţi am auzit, Că tari ti porţi urât: Din creştit 110) până'n pământ Numai 'n aur şi'n argint. ■ *
LXXII. Frunză verdi pui di nuc Digiaba mă ţin voinic Că n'am cal ca să-1 încing Şi curăli ca să-1 strâng.
- $6 -
- 87
ti
li
Sic
I
I
CÂNTECE DE DOR
LXXIII. — CI.
LXXIH. Frunză verdi buruiană lană, lană, soră Iană, lană din pricina tâ Dădui casa, cbivniţâ111) Pi trii zile velniţâ112). Dădui casa cu chirii Şi chivniţa 'n velesii113) Dădui coasa pi trii zili Iană dragă pentru tini. Avui vii, ş'avui moşii, Tot cu lana li cheltuji; Şi-a vui cirezuici114) di boi Tot cu lana li băui; Ş'avui herghelii115) di cai Tot cu lana li mâneai. Dintr'o herghelie toată, Am rămas c'un cal ş'o iapă, Şi c'o butcă116) nestricată. — Adă butca să mă duc,
- 90 -
Ia butca că nu mă duc, Puni masa să mânânc, Ia masa că nu mânânc. Tragi butca să mă duc!" Trecui valia ş'un părău, Iană sufleţelul meu; Trecui valia cia glodoasă117) La lana me ce frumoasă. La 'ntorsura118) uliţl119) La gârliciu120) chivniţi: Vinu 'n cană curăind121), Papuci galbini plioscăind122), Tulpan galbăn1*8) pălăind154), Şi rochiţa vânt făcând. Cât mi-o fost punga mai plină, lana mă ţâne pi mână Când o fost la giumătati, lana m'o 'nturnat la spati, Iar când o fost pi sfârşit, Bună palmă mi-o croit, Di pi divan125) m'o zvârlit.
- 91
LXXIV.
Frunză verdi trii agudi Strig la puica nu m'audi. Di i-ar fi guriţa 'n chiatră, Tot mi-ar măi răspundi-odată ; Di i-ar fi gura 'n pământ Mi-ar răspundi când şi când — Ba ti-aud bădiţă bini Da-i duşmanu lângă mini Cu două pistoali plini
, Când di când să deie 'n mini.
j Unu 'n mini,
■\ Unu 'n tini;
i Unu 'n noi
I într'amândoi,
j Să chicăm alăturia,
| Ca doi pui de rânduniâ.
Noi am fost doi fraţi iubiţi ' Ca doi pomi mândri 'nfloriţi,
Cii doi pomi s'au scuturat, Şi noi ni-am înstrăinat.
— 92 —
LXXV.
Frunză verdi cardamâ126) Da-ar Dumnezău ci-ar da Două zile drept una Să să eie negura127) Să trec apa Moldova Să-mi privesc ibovniea128) Pi braţâli altuia. N'am cuţât la mâna mia Pi-amândoi i-aşi junghia!.. Să miargă vestia prin ţară Cam giunghiet o curvană; Să miargă vestia prin târg Cam giunghiet un voinic. Un voinic şi c'o voinică Pentr'un lucru di nimica. *
LXXV . Ieti, ieti neguriţă, Di pi văi di pi costiţă129) Di pi apa Moldoviţii, Di pi mugurul răchiţii;
- 93 -
Di pi pana sturzului, Di pi frunza stuhului, Să văd coama murgului Şi chica haiducului. Di pi pari, di pi nueli Di pi casa mândrii meii. Când mă uit la casa ta, Mi să rupi inima, Cred că me-i făcut ciava. Crucili dila fireşti130), îmi par lumânări domneşti; Şi paili di pi casă, îmi par sculi di mătasă.
LXXVII. Şăpti văi ş'o vali-adâncă, Straşnică131) muchi132) di stâncă, Valeu lupu mă mănâncă !.. Lupule nu cii nebun, A sări la mini 'n drum; Lupule nu cii turbat, Şi de muieri farmacat, A sări la mini 'n sat.
Las' lupule doar a 'nserâ Pân' ci-o răsări luna Să dau mâna cu mândra Şi di-acolia măi mânca.
LXXVI1I. Frunză verdi nucă sacă Pişti dial la Valia-Sacă Am avut o puică dragă. Ş'am lasat-o să mai criască Minti'n cap să dobândiască. Di crescut o măi crescut, Minti'n cap n'o dobândit. Nu ştiu străini-o 'ndemnat-o Ori părinţii că ni-o dat-o; O dat-o, Ş'o măritat-q^. Di-ar fi dat-o a treilia sat Nu-mi paria loc dipărtat; Da' o dat-o a treilia casă Di-s tot cu inima arsă.183)
LXXIX. Frunză verdi peliniţă Când tocă la Topoliţă leu ieram cu a mia mândruţă Ş'o ţinem di cingătoari ls*) Ş'o giuram la sîântu' soari Că pi altu' nu mai ari.
LXXX. Frunză verdi lemn uscat, Păunaşul s'o 'nsurat, Păunită ş'o luat. Păuniţa-i cam scumpie115) Merge la Mitropolie După cârti di dispărţie. le suie Iei cobora,
Iei din gur'aşa zace:
— Unde-i fost cucoana me?
— Am fost la Mitropolie Să scot cârti di dispărţie ...
*
— 96 -
LXXXI. Frunză verdi trii măslini leu mă duc puica rămâni Ci să fac s'o iau cu mini ? Măcar vr'o două trii zîli Batră136) calia 'n ginmătati Să nu-mi par'aşa diparti.
LXXXU. ' Alunaş cu-aluni mulţi Puişor cu mândri mulţi. Pân'ci umblă pi la toati Ni-1 apucă miez di noapti; Pân'ci-ajungi pi la mini Ii să faci ziuă bini.
LXXX1II. Cărăruşa, cărăruşa, Cărăruşa prin păduri, Cărăruşa mâi Vasali Pardosâtăt?7) cu aluni Cam fost dragi două, trii zili, Pân'a nu ni sâmţi nimeni...
Cântece pop. moMov.       _i 97 _ Ch. Csrdaş
Dacă lumia ni-o aflat, Am fost dragi şi ni-am lăsat, Cam ieşit dfrâs în sat. *
LXXX1V. Frunză verdi ş'un bureţi Câmpuşor cu iarbă verdi Nimeni umbra nu ş'o vedi... Numai păsărelili îşi umbresc aripili Ca ,biţa138) sprincenili. ' Şi cată posomorât, Şi la dus şi la vinit Şi la focul di iubit... Şi iubeşti tireneşti139) Ca să nu-i mai trag nădejdi.
LXXXV. Cini vedi şi nu credi N'ar mai călca iarbă verdi; Cini iubeşti şi lasă, BIastămă-1 să n'aibă casă:
Aibă casa racului, Şi pasul gândacului, Şi hodina vântului în mijlocul câmpului.
LXXXVI. Crişancă, crişancă Dalbă140) murăşancă, Cu cămaşa albă, Cu rochiţa niagră Tari ne-i fost dragă !.
LXXXVI1. Frunză verdi ş'un dudău Şăpti mori-s pi-un părâu, Toati macină la grâu. Iar la moara cia din gios, O turnat puicuţa 'n coş: Grâu din vară, Cu săcară,
Ca să fac'o azimioară141;) Frământată 'n lăcrămioară,
— 98 —
— 99 -
S'o coacă la inimioară, S'o dia puiului să moară.
LXXXVîII. Frunză verdi ş'un harbuz, Cat în gios şi cat în sus, Cat la lună, luna-i sus, Cat la giug, boii s'o dus. Ieu mă luai după boi, Puica mă strigă 'napoi — Vină puiule înapoi: Cari tata doi viţăi Di-or trăi s'or faci boi Noi ni-om iubi amândoi.
LXXX1X. Frunză verdi lozioară, Asară ş'alaltă sară, Mă plimbai pi-o ulicioară Pi-o uliţă, Pi-o hudiţă, Wî) Mi-o işit puica 'n portiţă:
— 100 -
Albă ca o păunită, 'Grasă ca o prepeliţă. Ieu am râs, Şi ia n'o râs, Inima mi s'o aprins, Foc la inimă mi-o pus. Am ameţit ş'am căzut, Am oftat şi m'am sculat, Şi pi cal m'am aruncat, Şi la maica am plecat. Ia di diparti m'o întrebat, Di aproapi-am descălicat:
— Ionel *dragu măicuţii Ci ieşti negru supărat Murgu ci ţi-i asudat ?
— Cum n'oi fi Măicuţă fi u Casară ş'alaltă sară,
Mă plimbai pi-o ulicioară Pi-o uliţă, Pi-o hudiţă,
Mi-o işit puica n portiţă: Albă ca o păunită,
- 101 -
k l!t i"*| f;
\
Grasă ca o prepeliţă. Ieu am râs, Şi ia n'o râs, Inima mi s'o aprins, Foc Ia inimă mi-o pus.
— Dragul mamii nu mai plângi Frumuşel mi te găteşti
Şi 'n calia puicii porneşti: Ia a radi, Tu nu-i radi, Inima i s'o aprindi: Că satu-i mari Feti-s mulţi
Şi mai mari şi mai mărunţi.
— Taci măicuţă nu mai spuni Că şi ceriu-i mari,
Steli-s mulţi
Şi mai mari şi mai mărunţi;
Da' ca luna,
Nu-i nici una.
Luna-i îmbrăcată 'n sângi
Soaţili-o 'nceput a plângi;
Luna-i îmbrăcată 'n ciaţă,
Ceriu plângi şi oftiază.
102 —
XC.
Leliţă Săftiţă,
Ian mai ieşi afară,
Că-i distul di-asară,
Di când stau pi-afară.
Vremia vremueşti143)
Vicolu144) 'ntăreşti;
Din straşină pică
Giubeluţa148) 'mi strică.
Oiţili sghiară
Să cier în pornială ;146)
Vacili cu lapti
Să cier înprourati.147)
*
XCI.
Frunză verdi iarbă niagră Răvaş148) puică, răvaş dragă, Răvaş dila împărat nou Să vii barbatu tău. — „Las'să vii, dracu-1 ştii Calia mărăcini să-i fii leu cămeşa i-am spălat Pi mărăcini i-am uscat,
103
Mâncărică "i-am gătit: Curechi 40) verzi din trii livezi Şi borş150) acru din trii căşi!"'i) Chisăliţă152) di urzâca la bărbaţi şi mănâncă !... Mănâncă mânca-oi foc Dacă n'ai avut noroc!...
— Răvaş puică, răvaş dragă Răvaş dila stoinicu153) Că-ţi vini ibovnicu.
— Las'să vii drumu ştii Calia 'n dragosti să-i fii. leu cămeşa i-am spălat Pi flori dalbi i-am uscat. Mâncărică i-am gătit,
Un curcan ş'un purciel fript; Două raţă cu curechi Şi cinci ocă di vin vechi
XC1I.
Frunză verdi iarbă niagră Răsai lună, răsai dragă Să să vadă prin livadă154)
104
Să cosâm pelin şi iarbă, Să dau murgului să roadă Şi puicuţăi să-mi disfacă. Disfă-mi puică ci-ei făcut Că ţ'oi dă un leu bătut. — Poţi să-mi dai şi zaci lei Că nu ţ'am făcut să chiei Ţ'am făcut ca să mă iei; leu nu ţ'am făcut să zaci Ţ'am făcut ca să fim dragi; leu nu ţ'am făcut să mori Ţ'am făcut să fim am ori. Nu ni-i di luatu tău Cum ni-i di alianu155) meu Că trăiesc în lumi greu : Ca un şărpi la dudău
. Cu coada la heleşteu.15")
*
XCI1I
Frunză verdi măr domnesc Fă-mă Doamni ci gândesc Fă-mă hulubaş157) popesc Să mă sui pi zid domnesc
105
Ca să stau şi să privesc. Să iau zidu di-alungu Dughenili168) di-arându Să-mi privesc ibovnicu Cum ni-1 duci saracu. Dila duci-în car cu boi, Poati-a mai veni-înapoi; Dila duci călăreşti169) leu să nu mai trag nădejdi! *
XCIV. Frunză ş'o laie, De murgule de, Pi ici, pi cole C'aşa-i triaba me La muntili Criş Iesti-un păltiniş Şi su' păltiniş Iesti-o casă mari Cu fereşti di soari Stau feti la şăzătoari.
106
XCV.
Frunză lozioară Dragă Mărioară Ian mai ieşi afară, Că-i distul di-asară, Di când stau pi-afară. Vremia vremuieşti, Vicolu 'ntăreşti. Din streşină chică, Giubeluţa-mi strică. Nu mi-i di giubia,160^ Că mi-i di ferminiâ; m) Nu mi-i di ferminiâ Că mi-i di găitan 1C2) Cam slujit un an La un căpitan.
*
XCVI.
Frunză verdi trii măslini Cum nu-i doru mari câni Pişti  câţi dialuri vini Şi să vâră 'n sân la mini. Un'i m'agiungl nu să 'ntriabă
— 107 —
Tot di capu meu să liagă; Un'i m'agiungi nu să 'ntină Şi di capu meu s'alină. w) Mergi dorule un' ti mâi Şi ti-aşază undi-ţi spui La puiii la căpătâi, ies) Di lă-i găsi adormit Spune-i că  ieşti dorit; Di lă-i găsi stând la masă, Fă-ti-o săgiată frumoasă, Şi-i săgiată inima n Ca să-i tremuri mâna, Ca să-şi scapi lingura Să-şi aducă - aminti-aşa : Că nu-i biăsiăm părintesc
Că-i blăstăm amorizăsc»
*
xcvn.
Săti-mi-i şi apa-^.i be Din cociţă n'aşi mat- vre. Di pi-o frunză di-alior, Din guriţa lui Ion ; , Di pi-o frunză di susai,
Din gura lui Neculai; Di pi-o frunză di-alunică, Din gura lui Vasâlică.
XCVII1.
Ochii-albaştri sânt mai rari
Da negrii şi la ţâgani;
Ochii-albaştri-s boiereşti
Da cii negri-s ţâgăneşti,
Ochii-albaşti-s di divan1613)
Da cii negri-s di ţâgan. *
XCiX
Frunză verdi trii zminceli
Măi băieţi, băiţăli
Nu vezi faţa ta cum chieri
Pentr'o curvă di muieri...
Ci umblă pi hătureli167)
Şi culegi buruieni
Să li fiarbă 'n trii ulceli168,)
Să ti farm ici cu ieli.
108 -
— 104 -
Frunză verdi baraboi. Măi bădiţă, măi ciocoi, Puişor di radavoi, Vină sara pi la noi, Puni-ţi clopoti la boi; Fă-ţi ghiciuşca di mătasă Să ti-aud pocnind din easă.
CÂNTECE BĂTRÂNEŞTI
ci.
Col' divali 'n prundureli'69) Răsar maică două steli; Două steli roşioari Parcă-s două surioari: Cia-mai mică tot plângia Cia-măi mari-o mângâia Şi din gură-aşa-i zâcia: — Taci fetică nu mai plângi Ia'uzi maică-ta ci zaci: Pi-amândouă ni mărită : Una 'n sus pi Tutova Una 'n gios pi Moldova
- CIL - CIX. -
110 —
CH. ILINCA
Lată-i frunza ulmului Da-i măi lata a bobului Sus pi malu Oltului Sânt curţili Şandrului. Şăndruliasa cia frumoasă Ţini-o copilită 'n casă Cu stătu 17°) di giupâniasă, Cu ochii di puică-aliasă Cu portu di priutiasă; Di frumoasă ci iera I-o miers  vestia 'n Turcia. Diminiaţă să sculă Faţa albă îşi spală La icoani să 'nchinâ, Cofili 'n mână luă Şi la apă că plecă. Ş'o plecat să eii  apă, -Paluşu să-i taii capu. S'o uitat la răsărit Ş'o văzut măru 'nflorind Şi răchita 'nbobocind.
- 113 -
S'o uitat Ia asfinţit, Ş'o văzut Turcii viind. Cofili că li-o trântit,»*) Cercurili Ii-o plesnit, Fundurili Ii-o sărit. Ia acas'o alergat Şi din gură c'o strigat:
— „Şăndruliasă cia frumoasă, Da ieu uni să m'ascund,
Că iaeă Turcii viind ?
— In cămară873) sub covată,174) Ca să fii mai apărată.
Bini vorba n'o sfârşit Iată Turcii c'o sosit.
— Şăndruliasă ce frumoasă, Da Ilinca ţi-i acasă ?
Ia din gură c'o grăit:
— Ilincuţa mi-o murit. Că di-un an şi giumătati Am şi dat scârba'75) la spati. La cap strat di bosuioc,
La inima me tot foc
Dacă nu-mi credeţi cuvântu
- 114
Haideţi să v'arăt mormântu. Da cucoşu că cântă Şi din gură tot striga:
— Cucurigu-ga-ga-ga, Turcilor măria voastră, Ilincuţa ce frumoasă
I'n cămară su covată!... Ii atâta-o aşteptat, Şi la dânsa o alergat. Frumuşăl că mi-o legară Şi spri Dunări plecară, Ca s'o triacă'n a lor ţară. Când la Dunări-agiunge Ia din gur' aşa grăie:
— Turcilor, Spahiilor, Dislegaţi-mi mânili Să ieu apă cu ieli
Ca să-mi spăl ochişorii, Să-mi mai privesc curţâli. Când mânili-i dislegâ, Ia din gură aşa grăia : • — Dicât roabă Turcilor, Şi slugă Spahiilor;
115
Mai bini hrană peştilor, Şi cotloani176) racilor, Şi cotlială") apilor, Si rugină chetrilor h .. Şi când vorba o sfârşit, In Dunări o sărit. —
Cili.
TRH VOINICI ARD1LINEŞT1 Frunză verdi ş'o laie Trii voinici pi drum merge. Trii voinici ardilineşti Cu caii mulduvineşti178) Cu haini braşovineşti.1™) li merge, merge, merge Nici di gândit nu gânde Nici din căciuli nu clăte.180) Ii merge pi şleah181) la dial Pân' agiunge Ia hotar, La hotar, la crâşmuliţă. — Crâşmăriţă vrednicită, Să dai vin, nu chisăliţă, Că-ţi dau bani, nu-ţi ian tărâţă,
... ne -
Să-mi dai vin nemăsurat,
Că-ţi dau ban nenumărat,
Să-mi dai vinu cu vadră182)
Că-ţi dau bani cu chivără ;18!))
Să-mi dai vin di cel măi bun :
Chicuru184) şi galbănu
Di cari be împaratu,
Chicuru şi leftiru185)
Bată-ti-ar discântecu
Că ţ'om da banii cu poala
Că nu li măi ştim samă
Şi vînă şi ţ'om măi dâ.
Că ieu nu-s cu cârpă di muieri
Să ştiu di potiră-a mă temi;
Ci-s voinic cu comanac,180)
Ştiu potirii ci să-i fac !...
Ia nouă vasă o dişartat
Şi ii tot vin o strigat;
Iară ia s'o spăimântat,
La 'mpăratu-o alergat,
Şi din gură c'o strigat:
— înălţaţi şi împăraţi !
O sosit trii voinicei
- 117 -
Şi călări pi căluşăi. Ş'o cierut vin di ciel bun : Chicuru şi galbănu Di cari be împăratu
— Cum îs voinicii la stat187) ? împăratu c'o 'ntrebat.
— împăraţi, ciel măi mari Esti 'n portu dumniatali!...
— „Da aciel măi mijlociu?
— îi frumos şi cilighiu188)!
— Da aciel măi mâtâtel189)?
— Aciela măi mâţâţel, 'I 'mbrăcat în cojocel,
Din cinci zăci di chei di miel Când o fost di nouă ai190) S'o bătut cu nouă crai. Di bătut că i-o bătut Şi di bătut ar mai ci vrut!... împăratu aşa o zâs :
— Du-ti 'napoi la dânşii Şi li dă ci-or mă pofti Cu dânşii nil ti. sfădi'91) C'aciia-s voinici di ţară
iu
Nu-i pot prindi 'n astă vară^ Că-s haiducii câmpului, Voinicii pământului.
CIV. FLORIA Frunză verdi ş'o laliâ Păsărică păsăriâ Spuni-mi dragă turturiâ Când înghiaţă Dunăriâ Să triacă Floria pi iâ, Cu doi suri192) alăturia, La crâşmuţa di colia. La crâşmuţa lui Ghiorghiţă, Să ia vin în gărăfuţâ193) Să ia rachiu di-o pară Ca să 'mbeti potiră. la rachiu di cinci parali Potira l'aştiaptă 'n vali. — Măi fraţilor,, măi potiraşi, Poftim masa şi mâncaţi, Ş'apoi daţi şi mă 'npuşcaţi! Frunză verdi di susai,
119
Tot pi plai, pi plai, pi plai, Că pi-aicia nu-i di trai. Când urcam pi plai la dial, Mă 'ntâlnii cu un jâdan; Când urcam pi plai mai bini
— Buna calia măi jupani, Nu-i schimba murgu cu mini ?
— Ba ieu murgu schimba-l-aş Dacă-i da un aldamaş194)
— Aldămaşu ti l-oi da, După cap cu durdurâ195) Şi ti-oi tragi măi la vali
Şi ti-oi scutură198) di parali Aşterni mantaua gios Şi numără banii frumos: Două părfi tâlharilor, Şi una haiducului, C'aşa-i dijma197) codrului. Foaie frunză sânziana O ieşit Floria'n poiană, Să vânezi-o căprioară Tinca să-i coasă năframă.198) Căprioară n'o vânat,
- 120 -
Da pi dânsu l'o 'mpuşeat, Prin picioari şi prin cap. Tincuţa să deii samă
Că nu i-o cusut năframă.
*
CV.
HOLIRA
Frunză verdi rostopască Pi uliţa anniniască Iesti-o şatră199) ţâgăniască. în şatră cini şădiâ? Biţa murgu-şi potcoviâ Holira la el priviâ Şi biţa aşa ziciâ :
— Sorioară holiră, Na-ţi calu şi armili, Puşca şi pistoalili Numai lasă-mi zililî,
— Nu-mi trebuii calu tău Numai zilili să-ţi ieu !
— Sorioară holiră,
Na-ţi galbini şi irmilkv00) Gologani vr'o patru, cinci,
~ 121 -
Numai să mă Ieşi aici!
— Nu-mi trebuii bani şi irmilici, Numai să ti ieu di-aici!
— Sorioară holiră, Na-ţi galbini şi talioni,201) Numai să nu mă omori!
— Nu-mi trebuii paralili Nu-mai să-ţi ieu zilili.
— Sorioră holiră,
Na-ţi galbini şi galbanaşi,
Numai viaţa să mi-o laşi!. .
Da ia nu I-o ascultat
Zilili i Ii-o luat;
Nici parali n'o luat
Da di zili 1-© scurtat
Şi'n pământ că l-o băgat!...
CVI.
Foaie verdi baraboi, La moară la Dorohoi, Mergi-un car cu patru boi, Şi în urmă vini un ciocoi.
— 122 —
Ciocoieşui satului, Vini'n urma carului.
— Buna ziua măi ţărani!
— Nu-ţi mulţămesc măi cucoani!
— Măi ţărani tu ieşti bat!
— Latri ciocoi gulerat,202) Că «ti trii zili n'am mâncat, Şi tot mă mai faci că-s bat !... Da ciocoiu dracului,
Ştii haru203) drumului: Bagă mâna la botîni204) Şi scote un ghici subţâri; Şi dă una şi dă două, Până când înplini nouă. Da ţăranul dracului, Ştii haru carului: Bagă mâna sub-o liasă206) Şi scote o nuie groasă; Şi dă una şi dă două Şi dă patruzâci şi nouă. Ciocoiu mult că s'o vâitat La crâşmă o alergat Şi la crâşmar o strigat:
— 123 —
— Măi loani Bălăbăni Descuii uşa măi tari Şi mi-aprindi-o lumânări, Dă-mi rachiu di cinci parali Şi mă spală pi spinări Valeu, valeu, rău mă doari ! Că m'am bătut cu ţăranu. Cu ţăranu nu ti puni, Că ţăranu dracului, Ştii haru carului. Că bătaia di ţăran Faci rană la ciolan ; Şi ţăranu când ti-o bati Zaci un an şi giumătati. *
CVH.
BOIERII ŞI MUSCALII Frunză verdi trii castani, La Ieşi la uliţa mari, Ies boierii la primblări, Cucoanili la mierari; Ies boierii să priviască Măria oasti moschiciască
124 -
Notă.
Cari o intrat în ţară
Ca să facă jali-amară.
Boierii mierg în podhod*06)
Cucoanili mierg prin glod;
Muscalii strigă stupai207)
Cucoanili chiu şt vai;
Muscalii strigă podhod,
Şi boierii umbla prin glod
Cu căruţi, cu cai cu tot.
Altă frunză di mohor
In timpu muscalilor
Vai ş'amar di traiu lor,
Di traiu boierilor,
Mai rău c'a ţăranilor.
Unii cântă acest cântec cu refrenul hei hai, hai inimă şt iar hai!
*
CVIII.
ŞTEFAN VODĂ Pi ciel gard di rămureli, Cântă patru turtureli: — Alei, Doamni, Alei, dragă,
- 125 -
Alei, Ştefan Vodă; Di ieşti viu Să ti măi văd; Di ieşti mort Să ti jiUesc ? ..
— Nu sânt mort, Da nu-s nici giu;
Nici sfârşitu, nu mi-1 ştiu!...
*
CIX. VOICU Frunză verdi mintă criaţă, Duminică diminiaţă, Pi Voicu ni-1 cercetiază:
— Voicule soţia208)me, Ci-ei făcut paralili?
— Li-am luat dila bogaţi, Şi li-am dat pi la săraci, Să-şi cumperi boi şi vaci. Boii când i-or îngiugâ Tot pi Voicu l-or cântă200) Vacili când ni li-or mulgi Tot pi Voicu ni l-or plângi..
*
- 126 -
HORE ŞI CHIUITURI |
l
— CX. — CCXXXÎ. — j
1 (
\
ţ
ţi
ţ
s
' 1
I
i \
1
!
I
cx.
HORĂ UNGURIASCĂ. Ungurian dila Suciavă Cu ochinci di scroafă niagră, Cu cojoc di bou baltat2'0) Căciulă di câni 'n cap: Ochincili grohăie211) Cojocul boncăluie212) Cuşma213) 'n cap îi hârâie. Ungurian di pi valii214) Cu ochinci di ciocârlii, Ungurian di pi pârloagi215) Sădi gios şi puşcă 'n broaşti, Ungurian di pi izvoară216) Sădi gios şi puşcă 'n cioară: Di păleşti, Nu păleşti,
Tot o zamă plăzuieşti.217)
*
CXI.
DURDULIANA Frunză verdi baraboi Bolnăgioară hăi!
Cântece pop. inoldov.
— 129 -
Oh. Cardaş.
Asar'am venit la voi Bolnăgioară hăi! *) Şi ti-am găsit intri doi, întri doi, întri ciocoi. Unu ti ţâne pi braţă, Unu ti sărută'n faţă ; Unu cu vin ti strope Frumos faţa 's rumine. Doi la vatra focului, Doi în gura podului, Doisprăzăci la fireşti Toţi cu cuşme ţurcăneşti.21")
CXH.
-Frunză verdi ş'un dudău La crâşmă la Făgădău Mă 'ntâlnii cu socru-meu. Frunză verdi ş-o lalia Socru-meu aşa zicea: ia băeti fata me Că-ţi dau patru boi cu ie
*) Se repetă după fiecare rând,
Şi moşie ca a me!...
— Boii-s buni, moşia-mi placi Da fata nu mai nu ragi. Când o văd sara la foc Parcă văd un poloboc.
Când o văd sara prin casă Parcă văd o iapă grasă, Când o văd sara torcând Parcă văd un urs giucând. lesă sara la ocol Gitili să fac potmol219) Că gândesc că-i boala lor. lesă sara să li mulgă Gitili ni-o ieu pi fugă. Ierâ un giţăl bălţat Ş'o luat portiţa 'n cap Ş'o fugit pân' ci-o crăpat iar barbatu-aşa zâciâ:
— Nea, nenia, marţoli niâ Că asta-i stăpânită,
Ia mânca-or holirâ !... *-
CX1II.
Pîiacă draeu să să 'nsoaii S'o 'ntâlnit cu broasca 'n caii — Hai tu broască după mini,
— 130 —
- 131 -
Că ti-oi ţâne foarti bini Cu pâni şi cu măslini Cu rachiu di tescovini220) Cu găluşti221) cu curechi Cu pumni pi după urechi; Cu găluşti cu pasat322) Şi cu pumni pi după cap !.. *
CX1V.
Frunză verdi ş'un dadău
La crâşmă la Făgădău
Undi be barbatu neu
Acolo mă duc şi ieu.
Ieu mă duc să-1 chiem acasă
Iei mă chiamă după masă.
După masă
Pită223) arsă
Lângă pită
Carni friptă;
Lângă carni
Două câni:
Una cu vin îndulcit
Nu pot be di ostenit, Una cu vin chiparat
Nu pot be di supărat.
*
cxv.
Ungurian. cu suman scurt*) Hai la Dorna după unt. Ungurian cu suman lăi224) Hai la Dorna după oi.. Ungurian cu stogu'n pod Ţipă-ţi225) fata să ţi-o gioc ... — Hop, ţup, ţup, balsamana228) Ba ieu fata n'oi ţipă
Măcar naiba227) ti-ar luă !..
*
CXVI.
Băiţăl cu chielea goală**) Ce-i mâncat carnia din oală ! Ş'o rămas ciolanili Să li lingă fetiH. ..
*) Să strigă la jocul „hora ungurească" **) Să strigă la jocul numit „Băiţelul".
— Poartă stângii ursăreşti Şi dreptu melităreştl, Poartă stângu ca ursaru Şi dreptu ca melitaru. Poartă coada păstrăveni Liagă ata la ismeni» Poartă coada prin ungheţe Şi ti lingi pi musteţe. Poartă coada cărăbuş
Că ţ'oi da o jarc228)'amuş!
— Am purtat-o Ş'oi purta-o
Şi ţ'oi dau-o Şi-i mânca-q!..
CXVII.
Pentru tini îa Catrină N'o crescut iarba'n grădină Pentru tini fa Iliană S'o uscat iarba'n poiană.
- 134
CX11I. Frunză verdi mărăraş*) Omuraş229) Din Tătăraş Vede-ti-aş călugăraş ... Până'n patruzăci di zâli Să ti văd la mănăstiri Cu mâna pi pisaltiri
Cu ochi pi la copiii...
*
CXIX.
— Vai săracii ţânţăroi**) Că disară-am să ti moi.
— Ba-i muie tu pi dracii
— Ba pi tini săracii!..
CXX.
Cini gioacă deleneşti***) Pânză vara nu ghileşti230)
*) Să strigă la jocul, numit „Wărăraşul". *+) Să strigă la jocul numit „Ţânţărciul". ***) Să strigă la jocul numit „Deleneasca".
— 135 -
111. 'MW'JIP
O ghileşti la Crăciun Când îi laptill măi bun, Ş'o ghileşti la Ispas231)
Când îi laptili măi gras.
*
CXXI.
Da boierii din Galaţi*)
Cu perciunii rătizaţi...
Cu giubell232»
Di nueli
Cu papuci
Din corji di nuci
Merg a peţî la duduci233).,.
CXXII.
Tot di brâu, di brâu, di brâu**) Ca la săcerat la grâu Tot dl brâu şi di curăli Ca vara Ia meri peri.234) Tot di brâu şi di bârneţe235) Ca vara la pădureţe.
*) Să strigă la jocul numit „Polca Braşovanoă". ") Să strigă în joc la „brâu."
CXXIIf.
Di-aşi agiungi pân 'la toamnă Să beu vin, să mânânc poamă236) Vin aşi bia Pâni-aşi mânca în pungă nici o para Dă o pâni Domnule! — Ieşi afară porcule !.. *
CXXIV. M'o trimăs mama di-acasă Să gioc fata cia frumoasă, leu o gioc pi cia urâtă C'aceia nu-i rumenită. M'o trimăs mama di-acasă Să gioc fata cia frumoasă, .leu o gioc pi cia urâtă Că-i cu cămeşuică mândră.
cxxv.
Am o nevastă ca o cruci Da la ogor n'o pot duci!
- 136 -
- 137 -
Ieu o înghii237) la ogor Ie se suii pi cuptor
— Hai fimeie la ogor
— Lasă-1 bărbaţi mohor238)
— Hai fimeie la prăşit!
— Valiu rău m'am bolnăgit. !]                       — Măi.fimeie sapa sădi!
— Sara ochii cui o vedi!
*
5 CXXVI.
Frunză verdi ş'un harbuz Di când Muscalii s'o dus, Nici un fir pi fus n'am pus; Nici casa n'am măturat Nici blidili239) n'am spălat Numai ;la crâşmuţ 'am stat
*
CXXVI I. Cairu 'n furcă pusăi ■ Şi ia crâşmă mă dusăi.
Trii firi pi fus n'am pus Trii litri pi gât s'o dus.
Da tandalicu2*0) di fus S'o dus la bărbat ş'o spsts. Taci bărbaţi nu hui Că trii cămeşi ţ'oi croi : Una 'n. buci241)în poloboc Una 'n târg la iarmaroc Una 'n ladă nu-i di loc.
*
CXXVIII. Câţi feti să râdică Nu pot faci-o mămăligă, Numai una-i mai stătută2*2) S'aceia o faci crudă. Când a fost la mesticat O chiemat una din sat Iacă că ie o scăpat!...
*
CXXIX. lauzi maică cânii bat Chică, chică, chică! întră peţitorii 'n sat, Chică chică, chică ! *)
*) Se repetă după fiecare rând.
Fă maică plăcinti moi
Să vii şi pi la noi.
Când o fi la cununii
Multă vorbă să nu fii
Doar nu m'or cată şi 'n gură:
Numai un an di-a măi treci
îs di patruzăci şi zăci.
*
cxxx.
Frunză verdi odolian Câţi zâli-s într'un an' Toati li pitrec cu-alian; Numai ziua ast di az O pitrec cu mari haz.
*
CXXXI. Pentr'un pui cari-1 iubesc Fac un an di boiresc248) Da pentru unu ci-i urât Fac un cias şi-mi pari mult.
*
CXXXII. Săracu bărbatu meu lei munceşti şi ieu beu; iei munceşti la cârlig Şi ieu beu cu oca 'n târg. *
CXXXIU. Frunză verdi ştejărel Cât îi omu tinerel Doru să ţini di iei. Frunză verdi solzi di peşti Omu dacă 'nbătrâneşti Doru să călătoreşti Puni paii şi-1 pârleşti Că nimărui nu-i trebueşti.
CXXX1V. îii săracii dupălăi244) Par' că-s saci cu ciucălăi,245 Iii săracii husarii Cum li zurăiesc246) banii.
— 140 -
— 141 -
Nu ştiu banii zurăi
Ori păduchii hârâi.
*
cxxxv.
Undi gioacă hârtopenii Di di supt pământu gemi, Undi gioacă melitarii Didisupt pământu-i tari, Undi gioacă Dumitru Să hurducă247) pământu
*
CXXXVI. La pământ cu talpa goală Să sară zamaX4S) din oală, La pământ cu chicioru Să răsară bujoru, Să răsară câti-un fir S'amiroasă249) a trandafir; Trandafir, di mănăstiri, Răsădit di trii copchili.
!42
CXXXVH. Legia ta di jâi250) pustii Di trii ori ti ocolii Şi ci cătai nu găsii. Cătai papuci cu mărgeli Şi colţuni251) cu găureli Pi plăcu mândruţi meii. *
CXXXVIII. Chişco badi pi lelia N'aştepta să-ţi zică ia; Ia a zici îi ruşini Dac'o chişti îi pari bini.
CXXXIX. Mă uitai la o propia lacă-tă şi toanta252) mia Că be vin dintr'o lulia Că be vin şi rămânia. Da şi ie cât rămâne Gios la pământ că-1 svârle.
CXL.
— Nu giucâ fată turceşti Că făina să găteşti!
— Lasă-mă mamă să gioc C'am.râşnit un tăbâltoc.*53)
CXL!.
Drag mi-o fost a mă primbla Pi la voi prin mahala Cu strafidili'n basma.364)
De-i vide că tragi rău
Acaţă şi mânzu neu,
De-i vide că tragi bini
Acaţă-mă şi pi mini. *
CXL1V. Dragă-mi-i oiţa laii Bâr, oiţă bâr! Şi copila ce bălaii Bâr, oiţă bâr!...
CXL1I.
Dă-mă mamă pişti Prut*) Că mă ceri-un arnăut; Arnăutu cam fudu! Cu şacşârii255) rupţi în c-, Strângi colbu256) di pi drum. *
CXLI1I Huţa huţa Mărăndiţă**) Puni iapa la căruţă.
*) Să strigă la jocul numit „Hora arnăuţească" ++) Să strigă la jocul numit „Mărăndiţă".
- 144 -
CXLV.
Ciobănaş cu cuşma criaţă*) Triii-râ-râ-râ! Vină sara adă-mi caş, Diminiaţa urdă dulci,
Mă-i săruta şi te-i duci!
*
CXLV1. Aşa gioacă bătrânii Când înfloresc călinii;
•:•) Se cântă din drâmbă.
- 145 -~
I I
Călinii s'o scuturat Bătrânii s'o sărutat.
CXLVII. Tot pi loc, pi loc, pi loc, Dumnezău va da noroc. Da şi nouă sănătăţi Să vă mărităm pi toati; Să vă dăm pi la bărbaţi Să nu ni mai blastamaţi. *
CXL VIII. Di-aşi trăi cât chiatra 'n munţi N'aşi iubi fată di curţi Că ştii năravuri mulţi Mai bini una săracă Numai ochii ii să-mi placă!, .
CXLIX.
Frunză verdi lemn di scai
Inimă di putrigai
Cum n'am cuţit să ti tai
- 146 -
Să văd ci puteri ai. Cu puteria dila tini Şi cât mai ieşti la mini Mai trăesc un an di zâli.
Frunză verdi ş'un dudău
Mari-i dialu la Bacău,
Da-i mai mari aftu257) meu !.
*
CLI.
Bravo puică ş'aferim,358) Ştiu dragă că ni iubim Tot la luna ni 'ntâlnim, Nici atuncia nu vorbim Numai cât ni dondănim259)!
CUI.
Cât îi lumia şi pământii Pi cuptor nu bati vântu Nici ti ie cini ţi-i gându.
CLIII
Fetili dila Crisţeşti, Parcă-s iepi tătărăşti, Fetili din Drăguşăni, îs iernaţi'cu strujăni,2(;o) Şi-s varati cu tărâţă, Li curg ochii ca la mâţă.261) Fetili dila Broşteni, Parcă-s feti di boieri.
CLIV
©ini gioacă pristanda?* Fata popii Maranda ! *
CLV.
Mă dusăi asară 'n sat,
La nevasta cu bărbat,
Dracu l'aduci din sat.
Ieu îl întreb di hodinit
Iei mă ie cu moaca262) la trântit,263,)
Nu ştiu pumnu-i, ori îi palmă, Că din spati-mi iesă zamă; Nu ştiu palmă-i, ori îi pumn, Că din spati-mi iesă fum.
*
CLVI.
Fetili dila Honiţă îs iernaţi cu tărâţă Li curg ochii ca la mâţă; Fetili di la Broşteni îs iernaţi cu strujeni Parcă-s feti di boieri.
*
CLVII. Tiucă, tiucă pui di raţă Vin la liţâşoara264) 'n braţă, . Tiucă; tiucă, pui di om Vin'la liţâ să ti-adorm, Să ti-adorin un somnişor, Cu mână la cheptu gol, Ca pi-un puişor marghiol205)
*) Să strigă la jocul numit „Pristanda."
CL VIII Casa ta cie lăudată Măi Toadiri măi! Pi dinuntru cu var dată Măi Toadiri măi !* Şi pi-afară făr di poartă. Pi dinuntru-i zugrăvită Şi pi-afară-i râsâchită260)
*
CLIX. Hai cu toţii, Hătui morţii!.. . Să suim fântâna 'n dial Să să speli fetili Că-s negrii ca iepili; Şi flăcăii, Ca căpăii.
*
CLX.
Strâgă, strâgă, Să să strângă
*). Se repetă după fiecare rând.
150
Fetili din Valia Lungă Ca oiţili la strungă Stau ciobanii să li mulgă. Să li mulgă 'ntr'o mănuşă Să să'nchegi257) după uşă ; Să li mulgă 'ntr'o lule Şi mânca, şi rămâne Şi ieu cu nevasta me. v
CLX!.
Mă dusăi asară'n târg Şi găsii mândrili bând, Ală dădui şi ieu la rând. Când mă uitai cât cole, jaca şi amanta me, Răzămată di-o prope Că be gin dintr'o lule, Şi be gin şî rămâne; Da şi ie cât rămâne Gios la pământ că-1 zvârle.
151 -
CLXII. VĂLfANCA.
Frunză verdi iarbă niagră Văliancă Văliancă! Ci ţi-i cămeşuica niagră; Văliancă, Văliancă! Ori ţi-i apa pre diparti Văliancă, Văliancă! Ori barbatu rău ti bati!.. Văliancă, Văliancă!..
CLXIII.
Mergi toanta la ocol
Vitili să fac potmol
Că gândesc că-i boala lor.
Barbatu tot strigă:
— Nia, nia, nia Marţoli nia,
Că asta-i stăpânită,
ia mânca-o-ar holiră!..
Dicât brânză cu smântână,
- 152 -
Mai bini palton pi mână; Dicât în talgir2fi8) să pui Mai bini paltonu 'n cui!..
*
CLX1V. Frunză verdi liliac, Mari-i saiu ieu nu 'ncap, Mult mă mier ci li măi fac, Căci cămeşa nu li-o 'nbrac Nici paharu nu li—1 beu Numai câti-un pui li ieu!..
*
CLXV.
Urc la dial, cobor la vali, La Mariţa-i lumânări, La Mariţa-s cânii răi, Sar la drum ca nişti lei, Ş'aceia-s duşmanii mei.
CLXVI. Dragustia di undi să 'ncepi Dila mâni, dila ineli,
— 153 —
Dila gâtu cu mărgeli, Dila ochi dila sprinceni, Dila buză subţireii. Di n'ar fi ochi şi sprinceni N'ar mai fi păcati greii.
*
CLXVII. Haidi'n lin, în lin, în lin, Ca soarili pi sănin, Ca lună pi noureli, Rău mă tiem di două veri, Rău mă tiem să nu mă'nşăli; Că m'o înşalat una măi an Di-am umblat nebun pi dial, Şi m'o 'nşalat una măi proastă
Di-am umblat nebun pi coastă.'''69
*
CLXVII î. Haidi roata rotiliţă, Am o roată fără schiţă ; Două schiţă nu-s di loc
- 154 —
Că li-o pus mama pi foc; Două schiţă nu-s difeli Li-o dat mama pi chiperi.
\
CLXIX.
— Măi Vasali, măi munteni Ian mai lasă-ti di răii!
— teu di răii m'oi lăsa Când-o cânta scândură, Şi popa cădelniţa Când o faci plopu nuci, Şi răchita meri dulci. Ştejărelu vişineli, Atunci m'oi lăsa di răii, Dar atunci, dar nici atunci!..
*
CLXX. Bătă-ti-ar leliţă27") bată, Nouăzăci di draci odată, Omora- m'ar şi pi mini Nouă cruci di mănăstiri.
*
— 155 -
CLXXI. Di când beu şi veselesc, Nimărui nu datoresc; Di când beu şi nu mă 'mbăt, S'o făcut vinu oţăt, Şi rachiu lapti dulci, Dila crâşmă nu m'aş duci !..
*
CLXXII. Dur la dial şi,dur la vali, Dur la poarta dumitali; Dragostili celi mari, Şăd în drum ca doi tâlhari; Dragostili celi mici,
Şăd în drum ca doi voinici.
*
CLXXlll. Frunză verdi alămâie Nu ştiu cini mi-o zâs mie, Să ieu fată cu moşie Să-mi porunciască ie mie; Mai bini una săracă,
Numai ochii iei să-mi placă. Că-mi dă socru-miu doi boi, Şi i-aşi da patru 'napoi; Şi-ţi mai dă şi două vaci Şi cu toanta nu ti 'mpaci!.
CLXX1V
Săi băieţi,
Gioacă feti Că dacă te-i însura Ţă-i giuca pi toanta ta.
*
CLXXV. Cini mi-i drag în astă viaţă, Puişor făr'di mustiaţă, Mă sărută nu mi-i griaţă Cini mi-i drag pi astă lumi, Puişor cu mândru numi!.. •
* \\ CLXXV.I. '{
Frunză verdi nucă sacă, Duminică pi la toacă271)
Pi păduri promoroacă272) Pişti vaii brumă groasă, Şi !a câmp iarbă di coasă, Să-mi cat nevastă frumoasă.
*
CLXXVII.
Părinţi părinţăii, Să nu-i dai pacati greii; Şi să-i dai mai puţinteii Să- li facă şi pi-a meii.
CLXXVII Frunză verdi ş'un dudău . Tragi puică, trag şi ieu, C'amândoi am făcut rău; Şi tragi şi pentru mini, Cam trăit odată bini Şi nu ni-a ştiut nimini.
*
CLXXJX. Leliţă n'ai n'ai bondiţă275) Că ia poşt'o cherit o mâţă,
Ia-i chelia şi-ţi fă bondiţă; Leliţă ti. n'ai tulpan, La poşt'o cherit un cal, Ia-i chelia şi-ţi fă tulpan
Şi din coadă-ţi fă coian.
*
- CLXXX.
— Hai la gioc genunchi goali
— Las. la naiba că mi-i foam
— Du-ti-acasă şi-i mânca, C'o tăiet măta mâţa,
Şi ţi-o lăsat codiţă ;
Ş'o pus'o pi poliţă271)
Ş'o chicat în doniţă;
Ş'o pus'o pi policioară275)
Ş'o chicat în donicioară. *
CLXXXI.
Di-i ochinca cât di bună, Ca ciubota276) nu mai sună ; Da ochinca săracă: Pun potlog277) Ş'o ieu la gioc.
- 158 —
- 1*9 -
CLXXXI1. Tragiţi hora măi băieţi, Cari vreţi, cari puteţi, Cari nu măi rămâneţi.
*
CLXXX111. Frunză verdi odolian Ci ieşti cucuie hiclian?278 Ţ'am plătit să-mi cânţi un an.. Tu ai agiuns la Sânzâieni279; Şi ti-ai îmbrăcat cu leni Şi ţ'ai vârît capu 'n peni.
■r-
CLXXX1V. Cucuie eu pana sură, Am vorbit gură la gură, Ca să-mi cânţi la curătură280) Să fac chief şi voie bună. \ Tu mi-ai cântat la snoşinoi, Tot a scârbă281) ş'a război.
— 160 -
CLXXXV.
— Foaie verdi odolian, '          Puiule di pişti dial,
Nă-i vinit ia noi di-un an.
— N'am vinit că n'am putut, Am fost bolnav ş'am zăcut ;282)
{ Ş'am luat murgu 'mprumut;
; S'am vinit diti-ani văzut.
CLXXXVJ. Ghiţişor crăpa-ţi-ar calu, Că digrabă-i trecut dialu; 1 Ghiţişor crăpa-ţi-ar iapa,'
' Că digrabă-i măi trecut balia ...
: CLXXXVIi. Când ierâ odată Şăpti flecăi la o fată; , Da amu di când sânt ieu, Săpti feti ia flecău.
I '    ,   ■ *
clxxxviîi
, Sirângă, strângă, să să strângă,
' Fetili din Valia Lungă,
I Ca oi ţi I i la strungă,
Stă ciobanu să li mulgă.
i
^Cântece pop. moidov.     — \§\ —      Gh. Cardaş.
Să li mulgă 'ntr'o lule j Iei mânca şi rămâne
Şi ieu ca amanta me. j
*
CLXXXIX. Ciobănaş cu oili, Bată-mi-ti ploili, Şi iarna nevoili283)
* i-
CXC.
Ciobănaş la oi am fost | Fetili nu mă cunosc ; ( Iar la vară,di-oi mă fi Nici atâta nu m'or şti.
CXCI. Şăpti ani am ciobănit, Dila zăr n'am fost oprit, j Cu caşu nu m'am întâlnit. j Dila caş şi dila urdă Mă lua baciu284) pi fugă. | Mi-o făcut troacă285) di fier Şi mi-o dat cu cânii zăr.
*
CXCII. Frunză verdi trii agudi,
- 162 -
Câmpuşor cu flori bătuţi286) Dragosti cu conturi287) mulţi; Câmpuşor cu floriceli
Dragosti cu amăgeli.288)
*
CXCIII. Vai săracu dascălu, Când audi cloputu : Azvârli coasa 'n buruieni
Şi fugi după pomeni.
*
CXC1V.
Nu ti bocesc că mi-i dor
Ti bocesc să-mi dai un ţol;289)
Nu ti bocesc că-mi ieşti niam,
Ti bocesc să-mi dai suman ;
Nu ti bocesc di mătuşă290)
Ti bocesc să-mi dai o fuştă,2^)
leu ti bocesc di alian292)
Ca să-mi dai şi mii un oghial.293)
*
cxcv.
Foaie verdi bob năut Din Şiret şi pân'n Prut Trii amanţi am avut;
- 163 -
O sârboaică, ş'o oltiancă, Ş'o dragă bucureştiancă,
Cu ochii ca di şărpoaică!.
*
CXCVL Di cât cu căciula lungă, Să nu ai parali 'n pungă; Mai bini măi rătungioră, Şi parali grămăgioară.
CXCVH.
Vini cioîu din Cordun,294) Calări pi-un cotoi295) bun, Cu catrinţa ruptă 'n c .. . Şi s'o făcut mort în drum. Şi fetili dinpregiur, Da să i-o cârchiască 'n c ..; Da babili câţi două,
Ca să-i facă una nouă.
*
CXCV111. Ciofu ici, ciofu coliâ Ciofu 'n bfaţă la leliâ; Ciofule mânca-ti-ar boala Ci-ei făcut capu ca oala.
CXCIX.
Hop ţup, Ţup vai, Patruzăci di ai!..
CC.
Când stai şi li dai paci Şăpti sati n'au ci-ţi faci...
CCI.
Frunză verdi odolian, Copilită cu alian, Vin' la bădiţa 'n suman, Să ti strâng odată bini Ş'apoi să mor lângă tini,
CCII.
— Frunză verdi trii măslini Spuni-mi tu drăguţă mii La cini ţi-i     măi bini: La bărbat, Sau la amant ?
La amant; Că barbatu mă horopseşii-'0R) Iar amantu mă iubeşti. Mă iubeşti şi Vasili
— 164 -
- 16S -
Că mi-o rupt inima 'n mini; Dara ţiu şi la bărbat, Că cu iei m'am cununat. *
CCIH
Haidiţi feti la călini
Că la gioc nu vă ia nimeni
Cini dracu să vă iâ
în toată Duminică
Că sânteţi mujti ca iarbă
Şi bătrâni ca mama !...
CCIV.
Di giucat aşi giucă bini
Mi-i rumâni di copiii
Că ţiu ochii tot la mini.
Copilită ci ţ'am spus,
Undi-or fi oamini mulţi,
La mini să nu ti uiţi;
Undi-or fi măi puţintei,
Ochii tăi să fii ai mei. *
ccv.
Frunză verdi pui di nuc, La fântâna cu uluc,*97) Să itrâng fetili buluc,898)
Şi mă 'ntriabă uni mă duc?
Dară ieu aşa li spun
Că mă duc în ciel Cordun.
CCVI Gia căpriţă199) gia? Dila munţi ti-am adus, într'o coar-jă di harbuz;300) Ti-am iernat201) şi ti-am varatm) Nici un ied nu mi-ai fătat; La vară di tl-oi vărâ Atunci doi că mi-i făta
CCVII. Frunză verdi iarbă lată, Când văd bărbatu la poartă. Ieu mă fac în tindă803) moartă; Când îmi văd bărbatu dus leu mă dau cu trupu 'n sus; Când îmi văd bărbatu 'n casă Parcă am o boală 'n oasă; Când îmi văd amantu 'n tindă Parcă mă uit în oglindă. *
CCVIII. Frunză verdi măr pătat, Inimioara s'o giurat,
- 166 —
- 167 —
«4m
Că nu-i trebui amorizat; Inimioara iar să 'n toarci Făr' di-amor n'ari ci faci.
CCIX Frunză verdi di-alior Zaci tata să mă 'nsor; Dară mama nu mă lasă, Să-i aduc lenişă 'n casă. *
ccx.
Vara me cia prăpădită, Prăpădită pi cosâri Pentru tini măi Vasali.
CCXI
Mergi rusu prin căcniţi*) Şi rusca: coviţ, coviţ!.. La copacu cu doi craci Mândră horă di godaci :n04 Cia pestriţă,305) Li dă ţâţă; Cia bălaii,306) Cară paii.
*) Să strigă la jocul numit: „Horodinca"
— 168 —
CCXII.
Cini gioacă cernită*)
Nastasia pârlită307) . ..
Cini dracu ti-o cernit
Un călugăr dila schit. *
CCXI1I.
Cini gioacă ciuliandrâ,**) Nastasia muntiancâ !..
CCXIV. Frunză verdi ş'un dudău, La crâşmă la Făgădău, Mă 'ntâlnii cu socru-meu. Frunză verdi s'o laliâ Socru-meH aşa zicea;
— Ia băieţi fata me Că-ţi dau patru boi cu ie Şi moşie ca a mei..
— Boii-s buni, moşia-mi Da fata numai nu ragi. Ieu am fost cu niamuri mulţi, Logodii pi neştiuţi,
Ş'o luai pi nevăzuţi.
placi
*) Să strigă la jocul numit: „Cernita". •*) Să str.gă la j'ocul „Ciuleandra"
— 169
Sara dila lumânări 1
Nu mi-o părut hâdă308) tari. |
Când cole la ziua mari 1
M'o slăbit di pi picioari; 1
Iară când s'o luminat, 1
Of-îi Doamni ci păcat, 1
Mă mier că nu m'o mâncat, I
Când să scoală noaptia 'n pat: 1
Parcă-i buha309)aşa 'mpanată310) |
Şi 'ncă-aştiaptă sărutată. 1
Săruta-u-ar buhili, 1
Tăti cucuveicill, I Că ieli-s di sama ii.
Când o văd sara la foc, I
Parcă văd un poloboc ; 1
Când o văd sara prin casă, ']
Parcă văd o iapă grasă. ]
lesă sara la ocol, J
Gitili să fac potmol, 1
Că gândesc eă-î boala lor, |
lesă sara să li mulgă ]
Gitili ni-o ieu pi fugă. 1
Ierâ un giţăl bălţat, |
Ş'o luat portiţa 'n cap, |
Ş'o fugit pân' ci-o crăpat. J
Iar barbatu-aşa zâciâ: I
—- Nia-nenia, Marţoli niâ 1
- 170 - I
Că asta-i stăpânită
Ia mânca-or holirâ.
*
ccxv.
Frunză verdi trii agudi Satu-i mari Feti-s mulţi
Şi nu vor să mă săruţi; Să mă săruţi ş'o sută,
Ca mândra nu mă sărută.
*
CCXV1. Cât-îi ţara di-alungu, Nu-i tâlhar ca Unguru ; Cât-îi ţara 'n lungul ii
Nu-s tâlhari ca Ungurii.
*
CCXVII. Frunză verdi plop şi sălci Dragă-mi calia 'ntracoaci Şi n'am pentru cini-o faci; Că pentru cini-am făcut,
S'o dus şi n'o măi vinit.
*
CCXV111. Frunză verdi di alior Brava  crăişor!
- 171 -
Col' divali la izvor Brava crăişor! *) Bati murgu din chicior Să 'ntâlneşti dor cu dor,
Să sărută pân'ci mor !...
*
CCXIX. La crâşmuţa din pârloagi511) Trii jâdauci, Trii armânei Trii curvi- di moldovanci Vând vinu di trii soroaci;312) Cini be Copchii nu face. Da măică-mia di ştie Să duce şi ie şi be
Pi mini nu mă făce.
*
ccxx.
Fata mamii ce frumoasă Puni pânza după casă Cini-o treci să i-o ţasă. Fata mamii giucăuşă, Puni pânza după uşă; Nu-i agiungi 'n bătătură313) Bati paii di pi şură314)
») Se repetă după fiecare rând.
Fata mamii cia giucată, (iu casa nimăturată, Cu cânipa nilucrată. Şi din an, Şi din ist an,
Intr'o, halcă315) di bostan318) Şi guzganu ciel măi mari • Mergi cu chita317) 'n spinări; Iar guzganu ciel măi nic Faci un calabalic.318,) Ari-o liacă di bumbac Şi 'ncâlcit tăt. pi-un căliap ;319) Azi-o liacă di borangic Fac şoarici hargalic.320)
CCXXI. Frunză verdi fir di linti Măi bărbati-am prins la minţi, Ia cânipa şi mi-o vindi. Şi mi-o vindi făr' di preţ, Că ieu lunia nu lucrez, Maftia-i pentru dobitoaci321) Şi miercurla nu să toarci Joia-i pentru fată mari Viniria di sărbătoari, Sâmbătă di-amiază 'n gios, Mă Iau,322) mă piepten frumos,
Şi mă duc la popa 'n gios: — Părinţi sfinţia-ta, Mâni s'o lucra cieva? Cam un cap di displetit Ş'un ibovnic di iubit
CCXXII. Di cini mi-i dor şi săti Diparti di mini sădi; Da di cini mi-i urât, leu ş'asară l-am văzut,
Mai urât mi s'o părut!
*
CCXX1II.
Tragi puică, trag şi ieu Camândoi am făcut rău; Şi tragi şi pentru mini Cam trăit odată bini
Şi nu ni-a ştiut nimini.
*
CCXXIV. Copilită di pi coastă, Păru lung şi mintia proastă, Şi firia copilăriască; Ţ'ar fi fost mintia ca păru Nu iubiai pi tăt mişălu.
CCXXV. Rabdă inimă şi taci Ca pământu cari-1 calci Că tu tăti mi li faci; Rabdă inimă, şi 'niacă Că |'o fost mintia buiacă888) Şi firia copilăriască: Ţ'ar fi fost mintia ca păru Nu iubiai pi tăt mişălu. *
CCXXVi. Dă-mă mamă după Ghiorghi Că-i frumos mânca-l-ar colbi,384) Nu mă da după Vasali Că-i urât stuchi-l-ar câini
CCXXV1I.
Măfioară bălăioară, Mulţi voinici ăi pus la boală; Ian mă bagă şi pi mini Măcar vr'o două trii zâli.
CXCXV1II. Răsai lună di cu sară, Pân' bădiţa385) nu să 'nsoară;
175 -
Că di undi s'o 'nsura Ori îi răsări, ori ba !..
*
CCXXIX.
Străinei băiet ca mini, Nu mai ieşti em pi lumi; Numai tufa din păduri Ie străină ca şi mini: Da nici tufa nu-i străină, Ari vârf şi rădăcină, Şi mai mulţi rămureli Undi cântă turtureli.
*
ccxxx.
Frunză verdi di-alunică,
Ci vom faci noi fetică,
Câţi flecăi ni să râdică,
Tot babili ni-i apucă ! ?
Foaie frunză trii cucuti
Să ni strângem feti mulţi
Să dăm un răvaş326) la curţi,327)
Di-o ieşi răvaşu bun
Să dăm babili 'n surgun328)
Să li scoatim din Cordun.
CCXXXI, Frunză verdi di-alunică, Bată-ti-ar legia furnică, Ligioaie829) mititică, Spuni-mi cucu uni să culcă Să mă duc să-i dau o frică330) Să-1 întreb di ci nu cântă.
GLOSAR1)
— 1. — 330 cuvinte. —
Aferim, 258 = bravo ! afu, 257, dorul. ai, 190^== ani.
aldamaş, 194, cinstea cu băutură care să face în
,      urma unei vânzări, alian, (u), 155, 292, dor întristat. alină, 164, potoleşte, mângâe un dor. altiţă, 50, cămaşa cusută cu flori pe la umere. amăgeli, 288, înşelătorii, momeli. aninoasă, 249, = amiroasă, miroasă. Se zice numai
despre flori. argint, 31, = avere.
azimioară, 141, azimă, turtă coaptă în vatră.
Baciu, 284, ciobanul stăpân la stână.
bădiţa, 325, un frate mai mare, sau în genere unul
mai mare de vârstă. bălaie, 306, de culoare cenuşie deschisă, aproape
albă.
1) S'au înregistrat în acest glosar numai c a-vintele numerotate Numărul nu indică pagina, ci numai însemnarea -Cronalogfcă- a cuvintelor. Cine doreşte să găsească sensul cuvântului în propoziţi-unea întrebuinţată de popor. îl poate afla după numărătoarea făcută în ordinea obişnuită.
— 178 —
1, \
■'mi
balsamana, 226, cuvânt unguresc. baltă, 27, lac mic, apă rămasă după o ploae. baltag, 94, armă în formă de toporaş tu două ascuţişuri.
băltăgel, 85, diminutiv dela baltag.
balţat, (bou), 210, cu părul negru având şi pete albe pela bot-şi pela cap.
bărnefe, 235, cingătoare, un fel de brâu lung şi îngust.
basma, 254, o batistă de pânsă, mare şi cusută cu flori.
băsmăluţa, 105, diminutiv dela basma.
bătătură, 313, loc liber dinaintea unei case la ţară
batră, 136, măcar.
bătuţi, (flori), 286, flori de aciaş culoare în specia roşii.
bele, 21, 47, necaz, povară pe cap.
biţa, 130' un frate mai mare. Sinonim cu bădiţa.
blidili, 239, tacâmurile.
botresc, 243, munca câmpului pe care o făcia ţăranul boerului.
boricăluie, 212, mugetul pe care-1 face boul sau taurul.
bondiţă, 51, 273, pieptar făcut cu flori.
borş. 150, un lichid acru preparat de tărăncile noastre
bostan, 316, dovleac.
— 179 — '
âo/z'm', 204, ghete.
Maz, (ca!), SI, cu o pată albă pe frunte şi pe bot. baci, 241, cânepă nelucrată. buna, 309, să zice despre o femee urâtă. buiacă, 323, zăpăcită.
buluc, 298, când vine ceva repede şi cu grămada.
butcă, 116, un fel de trăsură închisă şi mică.
butuci, 80, pedeapsă care se da în vechime, punând picioarele osânditului în butuci.
Caii mtildavineşti, 178, în-trecut caii moldoveneşti erau foarte renumiţi.
calabalic, 318, tapaj, bagaje sau diverse lucruri aşezate în dezordine.
călăreşti, 159, calare.
căliăp, 319, scule de lână sau cânepă.
cămară, 173, odaie la casa ţărănească pentru conservat hrana,
cânta, 209, pomeni
cănţelărie, 65, ==■ cancelarie.
căpătâi, 165, partea dinspre cap când doarme cineva,
căpriţă, 299, un joc cu capra la Sf. Vasile.
cărăuş, 59, cel ce conduce şi transpoartă cu căruţa.
car dama, 126, plantă de apă.
cârti, 39, scrisoare.
cărţi, 67, scrisori, anunţuri.
casâncă, 53, broboadă ^pentru ţărancele noastre.
căşi, 151, = case.
căţel, 84, rădăcina coasei.
— 180 -
catrinţă, 54, un fel de şorţ de lână cu flori în două
părţi, chefoasă, 45, veselă. chica, 48, plete îungi.
chicuru, 184, o măsurătoare mică pentru băuturi. chisăltţă, 152, o mâncare ţărănească făcută din ceva
pisat (chisat) fărămiţit tare. chită, 317, fuioare de cânepă. chiteşti, 93, socoteşti, chibzueşti. chivără, 183, coif. chivniţa, 111, — pivniţa. cilighiu, 188, frumos, chipeş. cingătoari, 134, curea sau brâu de încins trupul. dondănim, 259, certăm. cirezuici, 114, grămezi de vite. ciritel, 75, tufe de copaci mici. ciubota, 276, cizma. / ciucălăi, 245, partea care rămâne când luăm boabele
de pe porumb. ciurăind, 121, zgomotul care îl face un lichid într'o
cană. clăti, 180, a mişca. Coastă, 269, versantul unui deal. colbi, 324, mânca-l-ar colbi, probabil mânca-l-ar
corbii, expresie de blestem, colbu, 256, praful. . colţuni, 251, ciorapi.
comanac, 186, o tichie făcută din postav.
181
conturi, 287, secretari, fntortochieri. copuri, 68, fundul pălăriei. cordelii, 69, panglici. Cordun, 294, Bucovina. costiţă, 129, un deal mai mic. cot, 30, măsură de lungime. cotiugeli, 9, căruţe lungi fără coş, pentru transportul lemnelor. cotteală, 177, apă stătută şi murdară. cotloani, 176, găuri pentru adăpostul peştilor. cotoi, 295, pisoi, motan.
covată, 174, vas de lemn în care se frământă pâinea.
creştit, 110, creştitul capului.
crucili dila fireşti, 130, înflorituri cu roş pe pereţi
caselor împrejurul feresteior. cuconaş, 4, copilaş mic.
curătură, 280, loc rămas liber după tăerea unei
păduri. curecki, 149, varză.
curţi, 327, locuinţa proprietarului, boeruluidintr'un sat
cuşma, 213, căciulă ciobăneasca.
Dalbă, 140, frumoasă şi gingaşă.
dialăstâncă, 36, materie scumpă.
dijma, 197, vama.
divan,-166, divan domnesc.
divan, 125. pat mare de scânduri.
dobitoaci, 321, vite,
dubalari, 64, cer care dubesc peile.
dudău, 102, buruiană. duduci, 233, fete de boer. dughenili, 158, prăvălie, dumbrava, 25. pădure de stejari. dupălăi, 244, flăcăi voinici şi graşi, durdura, 195, puşcă haiducească. Fâşcâitul, 98, flueratul, ferminia, 161, scurteică cu blană. frică (să-i dau o), 330, să-i dau o spaimă. fustă, 291, rochie. Găitan, 162, fire împletite. gălghior, 74, gălbior. găluşti, 221, sarmale. găngăiă, 3, plânsul copilaşilor mici. gărăfuţă, 193, sticluţă. gârliciu, 120, gura sau intrarea la pivniţă. gherghef, 6, un instrument pentru cusut flori pe pânză ghileşti, 230, a înălbi pânza spălând-o şi uscând-o mereu.
ghintuită, 106, puşcă cu ţeava scobită spre a merge
glontele mai repede. gioară, 41, limpede ca şi cristalul. giubeli, 232, haină lungă purtată de boeri şi de
haiduci.
giabetuţa, 145, diminutiv dela gittbia. giubia, 160, Ci. giubeli. * giupăniasă, 171, femeia unui om mai bogat. glod. 28, noroi.
- 182 -
183 -
glodoasă, 117, noroioasă.
godaci, 304, purcei.
grăimia, 99, mulţime de oameni.
grohăie, 211, ţipătul înăduşit al porcilor.
grosu, 58, închisoare. ,
grosureli, 11, diminutiv deîa gros.
gulerat, 202, cel ce poartă guler şi haine orăşeneşti
Hacu, 34, simbria, leafa.
hâdă, 308, urâtă tare.
haini braşovineştt, 179. manufactura de Braşov era
foarte răspîndită în trecut. halcă, 315, o bucată de dovleac sau de carne. harbuz, 300, pepene verde.
hargalic, 320, tapaj, răscoală şi deranj de lucruri.
haru, 203, obiceiul, năravul.
hătureli, 167, hotarul între două ogoare.
heleşteu, 156, un lac cu stuf împrejur.
herghelii, 115, grupuri de cai.
hiclian, 278 = viclean.
horopsăşti, 296, pedepseşti.
hudiţă. 142; o stradă mică şi îngustă.
hulubaş, 157, porumbel.
hurducă, 247, să-cutremură, să mişcă.
larmaroaci, 36, bâlciuri.
ibovnica, 128, iubita, amanta.
iernat, 301, hrănit cu nutreţ în timpul iernii.
iminii, 101, pantofi de piele scumpă.
împănată, 310, îmbrăcată, împodobită.
- 184
încătrăniti, 78, înegrite. închegi. 267, a închegă laptele cu cheag. încrucişaţi, Ti, pusă una peste alta în formă de cruce.
înghii (o), 237, o invită, o chiamă. inima arsă, 133, supărat
înprourati 147 = în prouri, să zicea mai de mult când plecau cirezile de vite la păscut.
întina (să), 163, să prinde fără multă siguranţă, în suspensiune, agăţat.
întorsura uliţii, 118, la răspântia uliţii.
irmilici, 200, monedă veche turciască.
Ispas, 231, înălţarea Domnului la 40 de zile după Paşti.
izvoară, 216, locuri jo*se de unde curg izvoarele. Jâi, 44, 250, pădure mare şi pustie. jarcă, 228, palmă.
tăi, (suman), 224, suman de culoare cenuşie. Iau, ,322, spăl.
leftiru, 185, o monedă veche.
leliţa, 270, o soră mai mare.
liac (fără di), 7, fără nici o.
liasă, 205, împletitură de nuele.
llighioae, 329, animal domestic sau şi sălbatic.
Uţâşoara, 264— liţişoara,
livadă, 154, grădină cu pomi roditori.
logofeţi, 66. scriitori, copişti.
uncuţă, 88, diminutiv dela luncă, locul a'coperit cu
- 185 -
arbori sau iarbă în preajma unei ape curgătoare.
Mărgărităreşti, 46, rodeşte mărgăritare. marghiol, 265, ştrengar, glumeţ cu tetele. măsia, 85, partea lată dela coasă. mâţă, 261, pisică. mâţ&ţel, 189= mititel. mătuşă, 290, babă bătrână sau tuşă. meri-peri, 234, un fel de meri eu fructele mici. moaca, 262, un fel de măciucă de lemn gros. mohor, 238, când se lasă un ogor nelucrat creşte mohor.
muchi, 132, vârf. jf
muchia, 100, vârful dealului. %
murgi (pene), 12, pene cenuşii.
murgi (cai), 38, cai de culoare cenuşie închisă.
Nădejdia, 20, speranţa, protectoarea.
năframă, 198, o batistă cu flori.
naiba, 227, dracul, necuratul.
naramgii, 35. postav de culoare galbenă roşiatică
negura, 127, ceaţa ce se lasă pe ape dimineaţa.
nevoiţi, 283, necazurile, suferinţele materiale. fc
Obor, 72,îîmprejrauire de vite pe câmp. jf
oca, 92, măsură mai mare decât un kilogram. m
ocol, 71, împrejmuire de vite pe câmp său în  sat- f
oghial, 293, plapumă. 1
ogor, 77, câmp cultivat. ţ
olan, 56, voinic. ;
- 186 -
i
omuraş, 229— omuşor, diminutiv dela om, formă veche.
ort, 29, bani din trecut care valo/au 2 lei vechi şi 4 parale.
otaci, 32, un loc împrejmuit pe câmp unde dorm
vitele noaptea Păducel, 83, un copăcel mic în pădure. pălăind, 124, fluturând sgomotul ce-1 face o rochie
sau o broboad^pf'timpul mersului. vâlc, 37, grămadă, grup. , pardosâtă, 137= pardosită. pârlita, 307, necăjită, amărâta. părloagi, 215, 311, un loc acoperit cu iarbă şi ior-t mat din mai multe dealuri şi văi.
pasat, 222, boabe de porumb măcinate mari. pătrăreli, 8, lemn tăiat tit formă de dreptunghiu. pătureli, 10, diminutiv dela pat. penişoară, 42, pana de scris, condei. pestriţă, 305, alb cu negru. pită, 223, pâine.
plăgii, 103, bucăţi de pământ şi iarbă ce vin pe
râuri. ' plăzuieşti, 217, face, alcătueşte. plioscăind, 122, zgomotul ce-1 fac papuci în timpui
mersului. poată, 2, marginea unui codru. poamă, 236, struguri. [      podhod, 206, la carat provizie pentru armate.
i - 187 -
podvadă, 49, munca obligatorie către stăpânirea străină.
policioară, 275, diminutiv dela poliţă. poliţă, 274, un rost mic la hoarnă sau sobă. poloagi, 82, brazde cosite. pornială, (tn) 146, când pleacă oile la păscut. porumbăcel, 76, cenuşiu roşietic. potlog, 277, cârpitura care se pune la opincele stricate. potmol, 219, strânse roată Jji grămadă. primenială, 43, schimb de haine curate. promoroacă, 272, bruma ce se pune pe copaci dimineaţa mai ales iarna. v prundureli, 169, diminutiv dela prund, petriş. pustia, 95, blestemata, nenorocita. Radavoi, 107, necunoscut. roiaua, 57, nume dat de Turci, Principatelor. rănchezul, 97, nechezatul cailor. râsâchită, 266 = risipită, dărâmată. ; răvaş, (e) , 40, 148, 326, scrisori, legitimaţii. rug, 1, arbustul spinos pe care rodeşte murele. ruja, 17, floare roşie. Rusalim, 61 = Ierusalim.
Şacşârii, 255, un fel de pantaloni largi ca şalvarii
turceşti^ săctiman, 55, cuvânt turcesc. Sănzâieni, 276 = Sâmziene, sărbătoarea florilor la
24 Iunie.
şatră, 199, organizaţia iganilor în grupuri.
- 188 -
scârba, 175, 281, supărarea, tristeţea.
scârbili, 22, pl. dela scârbă.
scumpie, 135, niândră şi pretenţioasă, v/
scutura, 196, a* curaţi, âlua tot.
securici, 87, din nutiv d#a secure, unealtă de tăiat
lemne. ^ •
sfădi, 191, ce;ta.
şinuia, 5, a pune şine laţ roatele carului, k
şleah, 181, ^rum mare dţ ţară.
sloboadi, 19) a da drumu la ceva, a izbucni.
soroaci, 31^, ceva hotărât de soartă.
sorţi, 63, rierutarea flăcăilor.
soţia me, ?08, tovarăşul meu.
soţioară, p, tovarăşă, p^etenă.
spuma, Iţi ceva alb şi delicat când serveşte de comparaţie.
spuză, lo. jăratic, jar.
stângenji, 70, culoare violet închis. „.stârnit, 62, inventat, iscodit. \stat, W, statură.
stătu, 170 înfăţişarea corpului. Istătutâ, 242, fata staturi,, care stă mai mulţi ani I nemăritată.
stolnicu, 153, şeful bsicatar la masa domnească. straiii, 24, hainele.
strămuraş, 60, creangă subţire şi tânără. straşnică, 131, grozava, teribilă. — strujăni, 260, tulpina  porumbului  lăiată şi fără boabe.
- 189 -
stopai, 207, înainte. * ja\
şură, 314, grajd pentru phut tmeltele de lucru la ;| câmp. I surgun, 328, exil. , 1
suri (cai) 192, cai de culoar» cenuşie deschis*. Tabâltoc, 253, un sac mic ţtentru rnălâj şi făină. talfturi, 109, curele la şeaua calului. I '
talgir, 268, talger, tacâm, farfurie de târlă. j talipni, 201, bani vechi. \ ;|
tandalicu, 240, zăpăcitul, ştrengarul.      1 i târ/ia/, 104, prispă, cerdac, balcon în faţa casei ţă- !l "*•-—    r răneşti. temei, 13, cu multă stăruinţă; cu mult avâitt. tescovine, 222, rachiu făcut ^n fructe. 4 )
rewrifrz, 79= temniţă, m'Chisbare. \f fz'/zd, 26, noroi, glod. \ tindă, 303, antreul la o casă de ţară. ţipâ-ţi, 225, adă, trimite. ■ M tireneşti, 139, ca un tiran. ' toacă (pila), ZII, când este soarele spre asfinţit h
pela ora 4 p. m. \\ j
toa/ite, 252, proastă şi urâtă. 1 '
ţol, 289, lăicere, aşternuturi de pus pe jos. I topliţă, 91, un pârău mic care pleacă dintr'un râu. trag (să), 14, să pătimesc, să sufăr. trântit,^172, 263, azvârlit, aruncat şi sensul de lovit. troacă, 285, vas de lemn sau şi de fer în care se dă de mâncare porcilor.
tutiăk, 52, broboadă de satin. tuqfan galbăn, 123> Jn vechime o mare podoabă. jjţrcăneşti, 218, căciule ţurcâneşti, cu lâna moale ş creaţă
yicelî, 168, vase mici făcute din lut. uiiţi, 119, drumuri drfţară prin sat. ; uluc, 297, o înctpereîăeută din scânduri şi pusă la fântână pentru a bea vitele apă Vadra, 182, vas mare pentru măsurat vin. vălie, 214, locuri joase, pe văi. varat, 302, a ţine vitele în timpul verii cu nutreţ. vârşuliţă, 90, plasă de prins peşte, vatră, 15, o sobă deschisă (hoarnă) unde arde focul, obişnuită la casele de ţară. vele&ie, 113= veresie, credit. velniţa, 112, fabrică de spl^t. vieolu, 144= viscolul, ninsoare cu vânt. vremueşti, 143, când timpul (vremea) să schimbă în rău (frig). | i Zăcut, 282, când zaci bolnav, j zama, 248, supa sau borşul ciorba preparată cu j carne. zăvoi, 108, tufişul sau pădurea de pe malul apelori
curgătoare. zminceluţă, 89, nuele tinere şi subţiri. ' urăiesc, 246, zgomotul pe care îl fac buni de nichel şi argint. zurătul, 96, zgomotul armelor.
CUPRINSUL:
Scrisoarna culegătorului către bădiţa Nâstasă Crefu dela care a adunat cântecele-.
pag-
Cântece de jale: I-XLIX.  . .  .  .  .  . .35
Cântece ostăşeşti: L-LX.  ....... .  .  . 69,
Cântece haiduceşti şi de votnkie : LXI-LXXH. 79 Cântece de dor: LXXIH-CI.  . ...... 89
Cântece bătrâneşti; CJfcGIX.  ...... 111
Hore şi chiuituri: eX-GCXXXl.  ..... 127
Glosar ■. 1-330 cuvinte.  .........178