[3]
1
Berlin W., 4 Mai 1905.
5
Amu, coane Păvălucă, iaca în
să trajem un chef, bri omule!
Ghici ce cântă muzica pe când
... Uvertura ... Wilhelm Tell.
II
Iubite Coane Păvălucă,
frumseţa aia sta di gradină 1), a
scriu?
Cal'.
Edgar [FlaYian 1
Wilmersdorf bei Berlin.
Cu părere de bine - ca optimist ce sunt - trebue să te anunţ
că prevestirile d-tale meteorologice s'au desminţit cu desăvârşire:
18 primăvara, ca o mândră fecioară de împărat, păşeşte înainte mol­
com, zâmbitoare şi tot mai zâmbitoare, spre întâmpinarea adora­
torului ei, junele voevod - Mitică; aşa că, săptărnâna viitoare, le
vom săruta împreună cu d-voastre cununiile în Zoologischer Garten ..
Foarte nerăbdători aşteptăm Iunia viitoare. Răcitoarea s'a 'n--
15 fiinţat; un grătar sistematic pentru fripturi a la daco-romaine arde
de nerăbdare să fie inaugurat; în fine, fiindcă-i vorba de ospătarea
unui distins filolog, opera fundamentală a marelui Justus Hilde­
brandus pfungstaedterius s'a găsit la o vastă librărie în nenumă­
rate exemplare cu iscălitura autentică a celebrului savant, întărită
20 de autorităţile sanitare superioare berolinense.
1) C. p. ilustrată, în colori: Grosse Berliner-Kunst-Ausstellung,
[4]
l
i;,'I'
II,
II
1.'
4
CORESPON D ENŢĂ
Aşadar, la revedere luni. Complimente dela toţi al noştri. Săru
mâna, madam' Zarifopol.
.\1it Hochachtungswohl (sic),
Caragiale
6 P. S. - Am uitat sa msemn adresa d-lui Prof. Weigand 1). Aşa,
ca să mă ţin de cuvânt, sunt silit să te deranjez. Nu te supăra,
rogu-te, şi remite-i din parte-mi cărţile ce i-arn fost promis, spune-i
multă sănătate şi că doresc mult să-I revăz.
Şi încă odată, luni!
w ��
Berlin, Joi 4 Maiu [1905].
HI
Wilmersdorf bei Berlin, 6 Mai 1905.
Stimate Domnule Doctor,
Am primit carta dumitale de aseară; am înţeles din durerea­
sele-i rânduri starea desperată a soţului, care nu-şi regăseşte soţia,
a amicului, care nu-şi revede amica, şi când asta? tocmai când
15 conta să-şi regăsească pe una, să revază pe cealaltă! ! O! sex frivol! ! !
mi-am zis, şi mi-am explicat - căci a înţelege tot, este a ierta tot ­
de ce soţul, de ce amicul n'a putut face alta decât a căuta în ma­
liţia unui om Just 2), mângâiere la durerea ce i-a trebuit produce
inichitatea fomeelor. - Dar să trecem la altă ordine de idei, ca să
20 zic aşa.. Zici dumneata că o plăcere împărtăşită se îndoieşte, o du­
rere se înjumătăţeşte în intensitatea ei. Această nouă observaţie
a dumitale o găsesc atât de adânc adevărată, încât sunt silit În­
dată a-ţi da aci În copie următoarea misivă, ce am primit acuma
din Paris, pe o cartă postală: « Dragă Caragiale, vremea urmează
25 să fie groaznică la Paris. E imposibil de eşit pe stradă; eu insă
aicea mă simt destul de bine. Scrisorile trebue să le scriu cu gazul
') Profesor de filologie romanică dela Lipsea.
') Joc de cuvinte, în legătură cu berea Justus Pfungstaedter.
[5]
PAUL ZARIFOPOL
aprms ziua mare. Scrie-mi câteva cuvinte. Dacă vremea urmează
să fie aşa, nu mai rămân aicea 1). Sărut pe tine şi ai tăi cu drag,
6 Maiu 1905.
C. Dobrogeanu-Gherea
Am notat prin subliniări deosebitele-rni stări de emoţie ce mi-au
cauzat acele rânduri. Vezi notele copistului mai jos.
Probabil că el mi-a scris înainte de a primi răspunsul meu la
prima lui cartă, pe care ţi-am comunicat-o.
Aşteptăm, iubite coane Păvălucă, cu mult dor ziua când să
vă primim aici şi să vă salutăm cordial, şi pot pentru ca ză zic,
1� din toată inima. Isprăviţi mai degrab şi haideţi odată. Inghiaţă
Justus în răcitoare. Salve
Caragiale
.\lultă sănătate fetelor.
N. B. - Eu îi spusesem să tragă la un otcl mai scumpuşor,
15 însă luminos şi călduros. Dar moscalul tot moscal ! - Oh! la puis­
sance des tenebres l O! Tolstoi! O! Gorki! O! GorciacoH! 1 proci!!
P. S. - Fanny 2), ai făcut o mare Încurcătură cu pachetul: în
loc de şapca Didinii 8), am găsit un găvănoşel cu un fel de compo­
ziţie sărată, care miroase a ţelină şi nişte pachete cu pesmeciori.
20 Pesmeciorii - ştiu copiii ce să facă cu ei; dar cu compoziţia din
găvănoşel, nu ştie Didina cum s'o întrebuinţeze. Trebue topită
întâiu în apă, or s'o dea pe păr aşa simplu; că ea zice că e doftoră
pentru căderea părului. Fii bună şi scrie-i cum să şi-o aplice, să
nu te pomeneşti că-i albeşte părul dacă nu ştie exact doza şi ma-
21> mera.
IV
Potsdam, 15 Mai 1905.
Multă sănătate, Herr Doctor.
Cal'.
1) Atunci cu VOI ŞI mine, cum rămâne (n. a.)?
1) Fanny - dona Stefania P. Zariîopol, fiica lui Gherea.
a) Didina - dona Alexandrina 1. L. Caragiale, născută Burelly.
[6]
CORESPONDENŢĂ
Berlin W., 15 Mai 1905.
Iubite Coane Păvălucă,
Până în acest moment, 11 ore a. m. Mitteleuropaeische Zeit,
nu s'a prezentat niciun inel 1) cu niciun conductor. Să sperăm că nu
vor întârzia să se prezinte. Nu voiu lipsi atunci de a opri pe con-
s ductor, dând cele zece mărci inelului, mai cuminte decât conduc­
torul lui. Acuma, spune-mi mă rog matale cum te amuzezi la Paris?
Ce face Costică? Ce face Fanny? Cum îi place Doamnei Doctor
creerul omenirii? Fiţi buni şi ne spuneţi şi nouă, provincialilor.
Lui d. Costică nu-i scriu, fiindcă dumnealui, odată ce a pus
10 mâna pe dv., m'a dat cu totul uitării - nici măcar o vorbă, nu
mersâm, că v'am expediat la vreme - căci, dacă nu stăruiam eu ­
cine ştie cât îl lăsaţi pe bietul moscal să vă dorească! - Dar să
nu mă plâng. Aşa este omenirea noastră - cât îi pasă - depeşi
şi scrisori! - cum nu-i mai pasă, nici măcar o Ansichtspostcarte
15 CU turnul lui Eiffel! Bravos, domnule Costică!
Scrieţi-ne când şi Încotro plecaţi şi, daca mai dai prm Berlin,
când şi la ce gară să te aştept.
Pe aici vreme splendidisimă. Era să merg la Hamburg, dar
trebue să stau să expediez întâiu pe Mateiu 2), ca să nu pearză
20 vechimea pentru înaintarea la general de brigadă. Glumeşti cu
cariera armelor!
Complimente dela toţi ai noştri vouă tutulor.
Indată ce pleacă Mateiu, mă plimb o zi şi apoi mă pun la lucru
pe brânci. Asta nu mă va împiedica să beau cu d-ta un pahar de
25 pfungstaedter, urându-ne reciproc succesele meritate ce ne aşteaptă
cu celebrele noastre opere.
Din tot sufletul al vostru prietin,
Caragiale
Sâmbătă seara am prânzit cu dornnişoarele de Witzleben Şi
30 de Bardeleben 8) şi cu d. doctor Gusti. Şi lui d. doctor i-a plăcut
masa, aşa gândesc. Fetelor nu ştiu daca le-a plăcut - masa, fireşte.
1) Caragiale îşi pierduse vcrighela în tren, la toaletă.
2) Pentru examenul de admitere În şcoala militară.
3) Rude cu scriitoarea Mite Krcmnitz.
[7]
PAUL ZARIFOPOL
VP)
De Berlin, 16/5 1905.
7
Partant Nord huit matin arrivez six soir Cologne priere tele­
graphier immediatement jour depart attendrai Cologne gare, Allen
herzliche Gruesse
Caragiale
VII
Berlin W., 1 Iunie 1905.
5
A. S. - Rogu-te, beţi, împreună cu prietinul care-ţi vine la
Lipsea, câte un pahar de Justus şi pentru mine
C.
Stimate Domnule Doctor, ştii d-ta că Românul este emina­
mente punctual. Până acu n'am primit banii. Fireşte că în două
10 trei zile îmi vin. Deci excursia noastră rămâne pe săptămâna
viitoare. Te anunţ la vreme. Până atunci, o strângere de mână
Car.
VIU
Berlin, 4, Iunie 1905.
Stimate Domnule Doctor, te rog responde, nu latine, ci la mine,
prin telegraf imediat, când să te aştept, ziua şi ora. Ar fi de dorit
15 să pofteşti chiar de dejun, anunţându-rnă din vreme. Vremea este,
deşi călduroasă, minunată pentru o repezeală spre marea Nor­
dului. Aştept nerăbdător telegrama d-tale. Complimente băetelor.
Al d-tale stimatoriu,
Mitică
20 D. Dr. Gusti regretă că nu ne poate însoţi; este ocupat cu o
conferenţă pe care trebue s'o ţină în curând Într'un cerc de savanţi:
despre Libegtate! Zice că la toate chestiile lăturalnice e pregătit
să răspunză, dar nu e Încă gata cu răspunsul la una singură: Ce
este, ce poate fi, Libegtatea! Dar asta de sigur o să-i vie mai uşor
25 ca tot, să sperăm.
1) Telegramă adresată la Paris.
[8]
8
CORESPONDE�TŢA
IX
Wilmersdorf bei Berlin, Joi 22/VI [1905J.
Stimate Domnule Doctor,
Am primit carta d-tale, care mi-a făcut deosebită plăcere. Sunt
fericit a constata că nu uiţi a ridica şi pentru amicul d-tale câte
un toast bine simţit (toast, adică pahar).
5 Eu n'am început încă să lucru, dar fierb şi sper că în curând
. .
VOlU porm.
Dar nu de asta vreau să-ţi scriu, ci pentru a-ţi anunţa că Dela­
vrancea mi-a scris: s'a hotărît să se conformeze dorinţei şi poveţei
mele, şi, În curând, peste vreo cinsprezece zile, vom avea plăcerea
10 să petrecem împreună; când, anume - te voiu vesti cu cea mai
strictă precizie.
Rogu-te, spune-mi dacă Weigand profesorul s'a întors şi co
munică-rni adresa lui: aş vrea odată să-mi împac conştiinţa umană
cu ortografia română; n'aş voi să mor nepocăit, dacă. am greşit;
15 e o chestie pe care aş vrea s'o lichidez aci pe pământ, nu în cer,
faţă cu bunul Sfpietru şi cu severul meu amic Rostogan.
Ce veşti ai de-acasă? Aş vrea să-i scriu lui Costică; dar am scris
în două zile zece scrisori de afaceri şi mi-e capul incapabil, ca să
mă exprim astfel, pentru ca să mai poată turna o scrisoare de un
2 o gen susţinut.
Ii voiu scrie săptămâna viitoare.
Complimente dela toţi ai noştri, rugându-te să le transmiţi
ş'acasă cu prima ocazie.
O strângere de mână
25 dela al d-tale,
Caragiale
x
Wilmersdorf bei Berlin.
Stimate Domnule Doctor,
Ce ai păţit dota cu zeiţa gravă a filologiei nu e nimica pe lângă
ce am păţit eu cu cele două uşuratice surori - Thalia şi Melpo-
30 mene. Au luat amândouă câmpii. Bănuesc că trebue să fie acuma
în patria noastră, îndrăgostite (o! incest mitologic pot pentru ca
[9]
PAUL ZAlUFOPOL
9
I
\
•
I
. �
i
I
1
)
I
li
I
,
..
să zic) cu cumnatu-meu Dutzescu 1), care trebue să fie deja borţos
cu două gemene, o tragedie şi o comedie. Să aşteptăm, cu Încre­
dere în viitorul literaturii şi artei române, momentul fătatului!­
Deci, văzându-rnă aşa părăsit de cele două secături, m'am hotărît
� şi eu să nu le mai chem: or să se sature ele de haimanalâc şi OI'
să se 'ntoarcă umilite şi pocăite acasă - scroafele ! - pardon!
Fii dar şi d-ta cuminte şi fă tot aşa cu zeiţa d-tale, dacă-ţi face
nazuri: vino la Berlin, să ne consolăm împreună.
Când să te aştept, cât de curând, cu un dejun dacorornân ?
10 Responde daco-lamine. Aştept cu nerăbdare o telegramă din mo­
ment în moment. Tout il vous
de erou!',
Caragiale
P. S. - Nu te teme că pedagogul-cantatorc 2) ar mai fi pe
15 malurile Spreei. O nu! A plecat de mult, şi acuma de sigur far­
mecă cu talentele lui pe concetăţenii mei, fericiţii Ploeşteni. Asta
e bine - mai ales pentru amicul nostru d-I Costică, nou Saul,
care are atâta nevoie de glasul acelui nevinovat David ... Psal­
t irea şi năstrapa ... !
Marţi 1l./27 /VI/905.
XI
Freienwalde (Oder), 3 Iulie 1905.
20 Prosit!
Caragialeştii
XII
Halensee, 12 Iulie 1905.
Domnule Doctor,
Daca ştiam ce văd acuma (uite-te pe partea ilustrată), d-ta
n'ai fi încă la Lipsea.
1) Teodor Dutzescu-Duţu, poligraîul, căsătorit cu sora cea mică a d-nei
Alexandrina 1. L. Caragiale.
2) D. E. Flavian, profesor al lui Luca 1. Caragiale, la Berlin - acelaşi
care semnează la 4 Mai (1).
[10]
10
conESPoNDENŢĂ
Cu toate astea, în sănătatea d-tale şi a familiei d-tale bem eu
Şl familia mea.
Cal'.
XIII
Potsdam, 18 Iulie 1905.
A votre bonne sante l
5 Prosit, Herr Doctor!
Car.
XIV
Wilmersdorf bei Berlin, 21 Iulie 1905.
Stimate Domnule Doctor,
Am scris domnului Doctor Urechia o dare de seamă despre cele
întâmplate aci când cu trecerea lui Barbu. Neputând intra în prea
10 multe amănunte, cari n'ar fi putut încăpea în cadrul unei scrisori,
i-am recomandat ca să te roage pe dota, când vă veţi întâlni la
Sinaia 'n curând, să i le dai. Crez că n'am abuzat prea mult de
prieteşugul d-tale. Dar ca dota să fii mai comod la ocazie, aş dori
să-ţi citesc scrisoarea mea compte-rendu. Pentru aceea, m'am gândit
15 să-ţi scriu şi să te rog a -rni răspunde mâne peste zi telegrafic: nu
te deranjează cumva să viu eu mâne seară la Lipsea la 7,40 şi la
opt să cinărn la Kunstlerhaus sau alt undeva? După cină, ţi-aş
citi lucrarea mea. Aş dori să o controlezi şi dota din punctul de
vedere al exactităţii. Despre stil, fireşte, nu încape vorbă. Eu n'am
20 pretenţie de autor ... Dar să sperăm că şi factura şi stilul docu­
mentului meu oficial n'au să fie cu desăvârşire desaprobate.
Să aştept mâne sâmbătă o depeşă dela d -ta? Complimente dela
to ţi ai mei.
o strângere de mână
25 dela amicul d-tale,
Caragiale
Dar dacă, în locul depeşii, ar veni chiar autorul aici ? ...
Nu îndrăsnesc a spera. Aici răcoare frumoasă.
=r
[11]
PAUL ZARIFOPOL
X\'
Stimate Domnule Doktor,
Vineri 15/28 Iulie [1905].
11
i
I
1
�
r
I
i
t
j
i
I
..
Cu bucurie am aflat că ţi-ai găsit pe alle gesund 1); crez că ai
primit depeşa mea ca răspuns la a d-tale. Dar aşa scurt nu mă
pot mulţumi: îmi trebue o dare de seamă mai amănunţită despre
5 starea şi petrecerea voastră a tutulor acolo în Sinaia, de care fi­
reşte mi-este destul de dor. Mângâie-mă, rogu-te cu câteva cuvinte
daco-române în singurătatea mea de aici, atât de completă după
plecarea d-tale. Ce te-ar costa să arunci măcar la zece zile 'odată
un plicuşor în cutia poştei de hatârul unui biet exilat? Ia exemplu
10 dela soţia d -tale: cum ne scrie dumneaei de regulat la fiece două
zile! Nu îndrăsnesc a mai gândi să 'ndemni pe Costică a face acelaşi
sacrificiu, ocupat cum îl ştiu cu Costicuţia Rusească!
Mai cu seamă de când cu vacanţele, nu mai primesc din ţară
nicio vorbă, par'că am murit, aşa m'au uitat toţi. Asta mă afec-
15 tează prea mult; sunt ambiţios, n'am ce face! Dacă nu altceva,
măcar persecuţia, dar nu indiferenţa!
Dacă vezi cumva .pe d. dr. Urechia, coborît din întâmplare
un moment din piscurile carpatine pe şesurile Sinaei, spune-i,: te
rog, că eu tot sper să am răspunsul d-sale până pe după Crăciun:
20 ştiu că până atunci nu se instalează biurourile poştale pe vârfurile
Caraimanului.
In ziua plecării d-tale din Lipsea, ţi-am scris şi eu (crezând că
a doua zi vei pleca) o cartă poştală, pe care n'ai mai avut când s'o
primeşti, prin care te rugam să spui complimente călduroase tutulor
25 ai d-tale din partea noastră a tutulor. Iţi repet aci aceeaşi rugăminte.
Pe d. dr. Gusti nu l-am mai văzut din ziua când ai plecat din
Berlin. E, se vede, tare ocupat. Mi-a trimis o revistă a Corpului
Didactic - cu un articol iscălit de d. X, « Momente fericite pentru­
neamul românesc », Aşa vomitiv mai rar chiar în literatura daco-
30 română! « Succesul . nostru diplomatic în Macedonia! Uimirea
geloasă a Bulgariei; invidia şi ura Greciei, pentru care au luptat
sufletele înamorate de idealul umanităţii, ca marele Lord Byron;
prietenia Germaniei; entusiasmul clasicei Italii, a cărui inimă aude
chouri strămoşeşti; apoi activismul fraţilor ardeleni. în ajunul
1) Toţi sănătoşi (germ).
[12]
12
COR ESPONDENTÂ
năruirii Ungariei, care ca Faeton etc.; apoi mişcarea rusească,
menită să îndreptăţească la reprezentarea naţională a Imperiului
pe toate populaţiile - Basarabia etc., etc.» - Leonardescu curat.
O! mamă fără parte de copii decât de X! O! sărmană, dar
5 mândră Românie! bucură-te!
Spune d-ta, iubite d-Ie Doctor, dacă - mai e loc în această fru­
moasă patrie, pentru un grec păcătos ca mine, cu toate sacrificiile pe
cari le-a făcut marele Lord Byron în favoarea nenorocitei mele rase?
Eu m'am aşternut pe scris, şi dacă n'aş fi cam prea contrariat
10 de grije, par'că ar merge binişor. Printre picături aş vrea să com­
pletez pe « Rostoganu» şi să fac o ediţie frumoasă. Dar aş găsi
editor? zic, un editor nu cu 300--400 de lei, a Ia Alcalay, unul
care să-mi dea pentru o ediţie de 3000 exemplare, măcar 2000 de
lei; - fie chiar pentru o ediţie de 5000. - Dar să lăsăm visurile
15 în aceste « momente fericite pentru neamul românesc»!
Pe aici vremea se mânţine cum ai lăsat-o. Ieri a fost cald; astăzi
ploaie şi pâclă, după o furtună violentă azi dimineaţă.
Scuză-mă că, silit, fac indiscreţia de a-ţi aminti ce am vorbit
când ne-am despărţit duminica trecută la Lipsea. Bucureştii (aflu
20 în acest moment,) - se lasă a fi dorit până la 10 aug. stil vechiu.
Cam prea mult până atunci, pentru un expatriat aşa de sentimental
şi simţitor ca mine, şi aceasta numai graţie incuriei lui d. Dutzescu.
Nu-l iert până nu mi-o face o tragedie nouă!
Barbu se aşează de vară la Tekior Ghiol, unde se află şi soacră-
25 ruea , cu cumnată-mea, Mvme de Zlatko. De ce nu sunt o păsărică
să sbor acolo într'o seară, să ascult conversaţia franţuzească a lui
.\1-me Burelly cu Mesiu Barbu! Trebue să ştii că acolo la Tekirghiol
este o localitate copur chic. Dacă băile nu i-ar face bine soacră-mii,
atmosfera aristocratică de sigur că o s'o întremeze. Altceva e să
so trăeşti între ai tăi! - Mersi, mesiu !
Dau scrisoarea aceasta recomandată, căci bănuesc că poate te-ai
dus la ţară în Moldova: aminteri ştiu că poşta română ar arunca-o
ca o belea în foc. Dacă mergi la moşie, deosebite sărutări de mâini
respectuoase D-nei Zarifopolu mama. Aminteşte-mă lui Ştefănucă
35 şi comunică-i o cordială salutare; cred că nu m'a uitat de tot.
Incă odată complimente tutulor Ghereştilor.
Sărut dulce pe maladetz Costică.
O strângere de mână,
Caragiale
[13]
\',
1
PAUL ZARIFOPOL 13
XVI
WilmersdorC bei Berlin, 30 Iulie 1905.
Prosit! Vivat noră-mea!
Car.
XVII
Heiligendamm, 1 August '1905.
Noroace l
XVIII
Wilmersdorf bei Berlin, 2 Aug. 1905.
Rostocker = Riebeck!
Prosit! auf Ihre speziălle ...
XTX
Berlin W., 12 August 1905.
Salut cu respect şi admiraţiune Clubul Cocoanelor şi pe demnul
său Preşedinte! Hoch!!
Car.
Multă sănătate familiilor Metronomi.dis 1) ŞI Zarifopulos dela
10 familia Caradzali.s. Zito!!!
XX
Bucureşti, 22 Oct. 1905.
Umblaţi sănătoşi! Beţi câte un Pfungstădter în sănătatea noastră!
La revedere peste câteva zile; sper, cât de curând! Uf!!! A vous
De tout cceur,
Caragiale
1) Pianistul Dimitriu, profesor la Conservatorul din Bucureşti, poreclit
astfel de Caragiale.
[14]
14
CORESPONDENŢĂ
XXI
Stimate Herr Doctor,
20
Sper, . în sfârşit, că nu mă înşel anunţându-ţi apropiata mea
ieşire din captivitate... Uf!!!
Cu ajutorul Inaltului ziditoriu, vom avea, crez, plăcerea să-ţi
5 strâng mâna de azi într'o săptămână.
Atunci îţi voiu povesti pe larg variile şi multiplele împrejurări
cari m'au Întârziat atâta.
Complimente dela Didina şi dela copii pentru Frau Doctor.
Cocoana Sofia 1) cu lonel2) vin în curând - poate-poate ŞI
10 d. Costică.
Până la revedere o călduroasă strângere de mână dela
prietenul d -tale,
Caragiale
Buc., Luni 5/18 Dec.1905.
Dacă ai vreme, scrie, te rog Wandei, că venim cel mai târziu
15 duminică; îi vom depeşa exact ziua şi ora sosirii. Când venim,
n'avem nevoe de mâncare acasă.
Adresa el:
Wanda Winkler bei Caragiale
Preussischestr. 10
Wilmersdorf bei Berlin
XXII
Berlin, 23 Decemvrie 1905.
Iubite Coane Păvălucă,
Am ajunsă-ră în sfârşit în Berlin şi am şi mâncat din franzela
exilului. Cu multă nerăbdare aştept ziua când să ne vedem.
Depeşaţi-ne îndată ce ştiţi că soseşte Domnul Costică cu familia
S5 - vreau să-I întâmpin la gară în Li.psca, precum i-am făgăduit­
dacă nu cumva evenimentele din Rossia l-or fi făcut să-şi schimbe
1) Soţia lui Gherea.
2) Filosoful 1. D. Gherea, fiul criticului.
[15]
PAUL ZARIFOPOL
15
li
I
1
gândul şi să mearga m Caucaz în loc să vie în Saxonia. Acolo îţi
mărturisesc că n'aş merge să-I întâmpin, măcar de-aş conta că
mă proclamă preşedinte al republicii huliganilor.
Cu toţii ardem de dorinţa să vă vedem. Complimente dela toţi
1) pentru Frau Doctor. O strângere de mână dela al d-tale prietin
doritor
Caragiale
Costică mi-a spus că ar fi să sosească acolo luni, poimâine.
Rogu-te depeşează-mi îndată: cu ce tren la ce gară şi oră
10 soseşte - să pot pleca d'aci la timp.
Car.
XXIII
Berlin, 24/12 1905.
Trăiască 1) vouuc ŞI vesel. Trăiţi
Caragiale
XXIV
Wilmersdorf bei Berlin, 25/12 1905.
Până să-mi permită durerea ischiatică, ce m'a. ţintuit pe loc,
să mă mişc - mă simt dator a vă zice solemnaminte :
15 Dorim şi urăm toate fericirile pentru junele. gentleman Zari-
fopol! Ursească-l cele nouă surori divine spre strălucit viitor! Fie,
sănătos şi vesel, vrednic reprezentant al ilustrei rase elline, spre
onoarea nobilului său părinte şi mândria graţioasei sale mame!
Vivat! crescat! floreat!
20 Dela toţi cătră toţi călduroase salutări frăţeşti,
Caragiale
Brava Frau Doctor!
(semnat şi de d-na Caragiale:) Didina
1) Telegramă de felicitare la naşterea lui P. P. Zarifopol, Cf. şi c. p. urmă­
toare.
[16]
16
CORESPONDENŢĂ
xxv
Berlin, f. d. [sfârşitul Decemvrie 1905J.
Speciale salutări respectuoase tânărului tenor de forţă Păvă­
luţică Zarifopol.
Hoch Pavalutzica !
Car.
5 Mâine sâmbătă, petrec pe Exc. Sa P. P. Carp pana la Weimar.
Seara mă 'ntorc la Berlin. Dc poimâine duminică încep să v'aştept
cu dragoste frăţească.
(Pe faţa c. p. ilustrate:)
1\1 ulţi ani fericiţi!
Car.
XXVI
Weimar, 30.12 1905.
10 Prosit Neujahr!!
La mulţi ani cu toate fericirile!
Car.
XXVII
Wilmersclorf bei Berlin, 5 lan. 1906.
Hoch Pavalutzica l
Hoch Ghereştii!
15 lIoch Zarifopoleştii!
Car.
Costică [Gherea]
XXVIII
Hoch Stephania und Kinder l
Carageleştii
27 Dec. (v. st.) 1905.
[17]
[)
10
PAUL ZARIFOPOL
XXIX
Berlin, 18 lan. 1906.
190 6
Aurora azi apare
Mai mândră şi mai frumoasă,
.Căci e zi de sărbătoare,
Zi plăcută şi voioasă.
Anul nou să vă găsească
Petrecând cu mulţumire!
Bine să vă dăruiască
Şi deplină fericire!
Hoch! familiile-amice
Zarifopolu şi Gherea!
Curgă viaţa lor ferice
Şi mai dulce decât mierea!
Un tânăr poet daco-român.
17
15
(Sub urarea de pe recto, «Herzlichen Gluckwunsch s, Caragiale a semnat:)
Familia Caragiale
XXX
Dresden, 20 lan. 1906.
Salutare cât de tare
Dela un marinar călare 1).
Car.
xxxr
Wilmersdorf bei Berlin, 21 lan. 1906.
Dragă Paul, marţi plecăm la 101/2 din Berlin la Halle şi d'acolo
mai de vale, adică la Lipsea - unde vom ajunge la 3 d. a. Mergem
l} « Marinar călare ,) era porecla d-Iui Gh. Mateescu, din Sinaia.
2
[18]
18
CORESPONDENŢĂ
d'a dreptul la Sachsenhof, lăsăm bagajele şi imediat ne îndreptăm
spre Fichtestrasse, 13, Hpt. Vor veni cu trenul dela 6, din Dresda,
şi Manliu 1) cu soţia - nişte oameni aşa de ispravă, că mi-ar fi stat
pe suflet să nu-i remo:rchez. Am apucat să le spun de concert şi de
(; proiectata noastră sintrofie cu Popovici 2) şi Weigand; ei au exprimat
aşa de călduros dorinţa de a intra în combinaţie, încât mi-am zis
că nu i-aş putea refuza, fără să fiu un sans-coeur. Vin şi ei la Sach­
senhof, marţi, pe seară, dacă le comunic că s'au găsit bilete, cum
te-am rugat prin depeşă. Aşa dar iată un program pe care ţi-I comunic
10 spre aprobare din partea voastră: (vezi sus). Marţi ziua, venim la voi
pe la 31/2, Seara prânzim noi (dacă nu voiţi şi voi) cu ei la Sach­
senhof. Mercuri, concert; apoi, Dejun, unde vreţi voi. - Seara,
masă împreună la Sachsenhof; apoi, doamnele şi copiii merg la
odihnă şi savanţii încep desbaterile lor asupra viei chestiuni.-
15 (Aranjaţi dar cu Weigand şi cu Popovici],
Cu rugăciunea de [a] aproba, vă salut cu toată dragostea
Caragiale
P. S. - Sunt legat numai până la sintrofia ştiinţifică cu
Manliii. Pe urmă, sunt deslegat. Rămân de capul meu - pe al
20 vostru încă o zi, două.
Car.
Apropos: rogu-te spune-i obărului dela Sachsenhoţ să-mi păstreze­
cele două odăi comunicante la etajul II, cum mi-a promis.
25 Multă sănătate tutulor, mari şi mici, dela noi toţi.
Mi-e lene să mai copiez, ostenit de drum: dă-ţi rogu-te osteneala
a înţelege.
Tout a vous.
XXXII
Wilmersdorf bei Berlin, 28 lan. 1906.
După cum fusese vorba, aşteptam dela d-l Doctor să ne scrie
.0 câte ceva. Văzând Însă că suntem trataţi cu tăcere, vă trimitem
1) Ion Man1iu, profesor, autor de manuale şi al unei gramatici.
1) Aurel C. Popovici, fruntaşul ardelean.
[19]
P,\UL ZARIFOPOL
19
noi de aici multă sănătate, şi vă rugăm, răspundeţi-ne cum mai
petreceţi. Pe aici e o vreme foarte urâtă, să nu ea să din casă nici
.n căţel înamorat. Cu mare plăcere ne aducem aminte de petre­
cerea de-acolo şi, dorind s'avem veşti bune dela voi, vă salutăm
5 cu dragoste pe mari şi mici.
Toţi Caragiale
P. S. - Când e la Gewandhaus un Beethoven exclusiv?
XXXIII
Berlin, 29 lan. 1906.
Dorim să avem ştiinţă despre sănătatea voastră a tutulor, Vă
rugăm deci a ne răspunde în două-trei vorbe bune.
10 După atât de bună petrecere, sunt cam discordat, - mai cu
seamă că am primit, dela Bucureşti, ştiri urîte despre cumnată­
mea Tita, care iar a avut crize teribile.
Aşteptând veşti bune dela voi, vă salut pe toţi cu dragoste,
Caragiale
li Pe aici, vremea e tot vrăjmaşă: de două zile ne bate o furtună
grozavă şi e frig uo. - Straşnic aş lua câmpii spre blagoslovita
miazăzi! Dar... răbdare.
XXXIV
Wilmersdorf bei Berlin, 30 lan. 1906.
Mare bucurie mi-au făcut bunele voastre veşti. Tont est bien
qui finit bien. Şi oleacă de necaz şi spaimă degeaba nu strică din
20 când în când: e ca un praf de piper peste o mâncare prea dulce
- deschide poftă omului pentru bunătăţile vieţii. - Dacă d. Costică
nu vrea să fie absolut singur la Dresda, atunci imediat să-mi dea
de ştire câtă vreme are de gând să stea şi la ce han a coborît (îi
recomand pe Hoeritzscli peste drum de Hauptbahnhof - foarte
2& convenabil). M'aş repezi să-I întâlnesc şi i-aş fi oarecum de folos:
cunosc aşa pe d'asupra orăşelul - acest Ploeşti al Occidentului, ca
să mă exprim astfel. - Aici, după o vreme infamă, trei nopţi şi
trei zile de furtună şi întuneric, de azi dimineaţă norii se risipesc,
şi Phoebus par'că ne-ar face cu ochiul- ca un ofiţeraş jermân
2"
[20]
20
CORESPO:-!DENTĂ
încercându-şi întâia curte cu monoclul. Eu, cochetă petrecută, nu
mă las sedus cu una cu două: îmi trebueşte mai mult decât ochiade
de agiamiu. Să-I văd pe tânărul ce poate o zi întreagă.
Aşteptând răspuns, rămân al vostru cu dragoste,
Caragiale
te
Cu părere de rău, nu pot veni la concert.
Dela toţi tutulor, multe complimente.
Dacă vrei să citeşti ceva interesant din ţară,
Popovici şi spune-i să-ţi dea Universul, pe care
cu « Liga Franco-Română >). Hoch-interessant!
caută pe Aurel
l-am trimis eu,
Car.
P. S. - Până să trimit această carte 13 cutie, ofiţeraşul s'a
ascuns de ruşine, dindărătul unei perdele foarte groase.
xxxv
Wilmcrsdorf bei Berlin, 1 Febr. 1906.
Dragă coane Păvălucă,
l6 Greva birjarilor s'a isprăvit; a lui Phoebus, nu. Aici ne aflăm
în toiul unei ierne de bărăgan daco-român : vis col clasic. Daca ţine
aşa până deseară, umblăm la noapte cu sania. Barometrul arată
tempestă mare; iar termometl'ul coboară la patinaj. E numai bine
de trăit - în casă. Păcat că nu sunteţi şi voi aici, să-i tragem pe
20 'nfundate un chef la căldurică.
Am primit o cartă dela Costică, din Budapesta; pare 'ncântat
şi de Viena şi de capitala lui Kossuth Lâjos, bizon Işten 1)! Ii scriu
câteva vorbe chiar astăzi.
Dela toţi tutulor multă sănătate.
2& Tout il vous de coeur,
Car.
( Pe verse, tăetură de jurnal:)
Muzica reg. 4 roşiori, bine instruită şi bine condusă de către
mult simpatizatul şef d. It. N. Popovici.
1) Pe Dumnezeul meu! Zău! (magh).
[21]
Dragă Paul,
PAUL ZARlFOPOL
XXXVI
Wilmcrsdorf bei Berlin, 4 Febr. 1906.
21
Fiindcă ţine Costică la Hafael, mulţumeşte-te cu Holbein 1). N'ai
ce-i face! el, din cauze economice, ţine la « cose rarissime e singo­
lari ». Să-i dăm dreptate! - Ce concert e mercuri? imediat, rogu-te,
5 spune-mi. Aş veni. Aşa de bine am petrecut cu voi, că par'că aş
reîncepe. - Aştept o vorbă, chiar telegrafică, dacă e nevoe -.-: să
pot veni marţi seara. Atunci - ia-mi două bilete (2).
Complimente cocoanelor şi copiilor.
Cu dragoste, al vostu,
10 Caragiale
Bine 'nţeles, - bilete pentru proba generală, dimineaţa.
XXXVII
Wilmersdorf bei Berlin, 6 Febr. 1906._
Dacă sunt damele ŞI copiii binc, - de ce, adică, n'aţi vem
arnândoi la Berlin? Ba nu? spuneţi. Par' că al' fi mai frumos! Tare
bine mi-ar păre să mai petrecem toţi trei împreună înainte de pIe-
I" ,carea lui Costică. Pentru voi doi, bărbaţi, e loc, fără absolut nicio
jenă. Mai gemuthlich crez că nu se poate. Am Apollinaris, am
soda, vin, bere, ciaiu şi poftă de taifas asupra tutulor cauzelor
economice. Mă rog vouă, dacă nu e ·imposibil, nu mă refuzaţi.
Fiţi toţi sănătoşi şi veseli.
20 Răspundeţi, telegrafic, da! când v'aştept la gară.
Car.
XXXVIII
Wilmersdorf bei Berlin, 6 Febr. 1906-�
Rămâne bine 'nţelcs că, venind singur d. Lostică la Berlin,
trebue să vie În gasdă la mine.
1) C. p. ilustrată, în colori: Die Madonna des Biirgermeisters Meyer, nach
Hans Holhein, Dresden.
[22]
22
CORESPONDENŢĂ
Aminteri, să ştie Madame Gherea, că eu, mă rog, nu pot garanta
de nimica. Eu nu pot lua nicio răspundere dacă nu-l am în groija
mea. Pot eu şti ce imprudenţă ar comite, Doamne fereşte, lăsat
aşa În voia lui, fără niciun control, într'o capitală plină de atâtea
/; curse, ispite şi primejdii?
- Aşa dar, aştept o telegramă, să ştiu când trebue să merg
a-l lua în primire dela gară.
Până la revedere, dela toţi tutulor multe călduroase salutări.
Caragiale
XXXIX
10
Stimate D-Ie Doctor,
Am găsit rătăcită la mine alăturata reţetă, pe care l-a dat-o
D-rul Ewald lui d. Costică. Probabil, o să-i trebuiască. Rogu-te,
la ocazie, înaintează-i-o ; costă 20 M.
Ţi-am mai scris adineaori o cartă.
15 Mă recomând.
Al D-tale
stimatoriu,
Cal'.
Freitag, d. 7-en Febr. [1906).
XL
Wilmersdorf bei Berlin, 12 Febr. 1906.
Dragii mei, ImI pare foarte rău de păţania voastră, care deşi
20 n'are importanţă, totuşi vă plictiseşte destul. Daca n'aş fi reţinut
aici, având în gazdă pe Madame Roman 1), m'aş repezi îndată să vă
văz, cu speranţa că v'aş putea oarecum distrage. Indată ce pleacă
mosafira mea, viu neapărat. Până atunci, nu strică să mă înştiin­
ţaţi ce mai e pe la voi. Slava Domnului, de boale infecţioase n'a-
25 veţi a vă teme, căci astfel de rele nu prea există în ţara nemţească.
Probabil că tatăl şi băiatul au răcit şi au obosit prea mult. Apoi ...
nervii şi urmările lor. Până la revedere, vă salut aşteptând veşti
1) Soţia dramaturgului Ronetti-Roman.
[23]
f
PAUL ZARIFOPOL 23
bune dela voi. Cocoanele noastre bat târgul, după mode. Eu şi
cu Luki - bărbaţii - mergem la un antiquariat.
Complimente călduroase tutulor dela toţi.
O strîngere de mână
;; Cal'.
XLI
Wilmersdorf bei Berlin, 16 Febr. 1906.
Dragă Coane Păvălucă,
10
15
Şi eu am fost cam bolnăvior din cauza frugalităţii şi sobrie­
tăţii - probabil. Stomachul, ficatul - şi lupte - intestine. Acu
mi-e bine, slava Domnului! Fiţi buni şi telegrafiaţi-mi clar la ce
ceas pleacă daco-românii noştri, ca să ştiu veni cu o zi înainte,
neputându-mă scula prea de dimineaţă, ca bătrân infirm ce sunt.
Pe aici vremea e urîtă, deşi nu plouă, nu ninge, nici e frig; dar
e posomoreală, aşa că par'că aş lua drumul în wagon-lit, să dorm
până oiu da de niţică lumină - să mai mă scutur de ipochondrii.
Complimente tutulor dela toţi,
Al vostru cu dragoste,
,.
Car.
P. S. - După socoteala mea, ei vor pleca, duminică sau luni,
cu trenul dela 9.30 dim. prin Dresda, ca s'ajungă în Viena seara
20 la 9.22. Dela Dresda încolo au vagon-restaurant până la Viena.
XLII
Berlin, 22 Febr. 1906.
Stimate domnule Doctor,
Am găsit tutun îndată la Berlinerbhf - atât e de adevărat că
viţiul mai degrabă decât virtutea găseşte prilej în oarbele împre­
jurări. Mă 'ntreb dar: Ce poate face slaba făptură omenească? Şi
25 tot eu răspunz: Dacă găseşte tutun, îl bea!
Dela Bitterfeld, iar oarbă împrejurare: wagon-restaurant - iar
viţiul! o bere excelentă, care prinde foarte bine după domnul Ring,
fa soli că şi ceapa oportună ...
[24]
24
CORESPONDENTA
la-mi rogu-te bilet pentru mercuri dimineaţa şi confirmă-mi din
vreme că pot conta pe locşorul meu (dacă posibil, jos, nu sus).
Complimente din partea tutulor Doamnei Doctor. O strângere de
mână. La revedere, sper, mercuri. Spune-i Soniei multe sărutări
/) din partea amicului său.
Cudzidale
P. S. - Dacă nu viu marţi seara, atunci laşi biletul meu în
plic la Sachsenhof oberului de sus, şi ne întâlnim la concert. Fiţi
sănătoşi.
XLIII
Wilmersdorf hei Berlin, 24 Fehr. 1906.
10 Domnul Perscheid tânărul este un asin, care nu are niciun fel
de educăţiugne, şi cred că ai tot. dreptul să-i ceri restituirea celor
16 M. pe cari le-a primit cu antiţipaţiugne, sau să-I obligi a plăti lui
Costică un bilet Riickfahrt Ploeşti-Berlin-Leipzig cu Schlafwagen, ca
să poată veni, să pozăm a doua oară. Aştept confirmarea în privinţa
16 biletului de concert. Aici o vreme eminamente scârnavă; plouă,
ninge, ceaţă, nor; toate excrementele unui firmament disenteriac:
Jupiter cacans!
Al vostru, foarte plouat,
Cudzidale
(Pe recto, reprezentând un e Husaren Damen-Trompeter-Corps », Cara­
giale a adnotat:)
20 N. B. A se observa mândria d-lui Capelmcister.
XLIV
Wilmersdorf bei Berlin, 25 Febr. 1906,
Dragă Paul, uite un plan inkilijinke!
lei biletul pentru concert, şi-l laşi la intrarea principală în mâna
controlorului, recomandându-i să-I dea aceluia care se va prezenta
cu un al doilea exemplar al acestei carte de vizită (1. L. Caragiale
�5 etc.).
[25]
PAUL ZARIFOPOL
25
Viu mercuri exact pentru concert; dejunez la voi, şi la 3 d. am.
plec înapoi.
Voiu să fac cu asta o experienţă. Până la revedere,
o strângere de mână
Car.
Rog, confirmă-mi telegrafic primirea acesteia.
Dela toţi la toţi, multă sănătate!
XLV
Wilmersdorf bei Berlin, 9 Martie 1906.
Stimate Domnule Doctor,
Mâne, sâmbătă iO/III, aţi fi dispuşi să primiţi pe cineva la dejun?
10 Acel cineva va sosi să ia răspunsul dv. (însufle-l Dumnezeu
drăguţul afirmativ) mâne a. m. la orele 11, m. 5 in Bayrbhf.
Dela toţi, tuturor, multe complimente.
Al dv. stimatoriu
Caragiale
15 Aici bântue un spăimântător uragan de 40 de ore şi tot crescendo.
Dacă aveţi ceva Comisiuni pentru patria daco-română. pregă­
tiţi-le: le iau bucuros.
XLVI
Wilmersdorf bei Berlin, 14 Martie 1906.
Stimaţi Doamnă şi Domn Doctor, am ajunsără cu bine, slavă
Ziditorului! am supatără, şi pe urmă pă-pat-ără.
20 Noapte bună şi bună dimineaţă!
Probabil, plec sâmbătă în patrie, şi - având o demoni că inspi­
raţie pe drum - poate mă 'ntorc, săptămâna viitoare, cu cine
credeţi? cu Ţa'Katia! Soacră-mea!!! Atunci, având şi eu o go­
vrnantă de încredere, voiu putea cu consoarta mea să-mi fac plăcerea
25 de a vă vedea cât mai des - dacă pardon, asta nu vă face mult
deranj!
Al dv. stimatoriu, mulţămitoriu de bună petrecere
Cal'.
Mi-a SCrIS Costică. Sunt bine - dar (după regula lui) relativ!
[26]
26
CORESPONDENŢĂ
XLVII
Stimate D-Ie Doctor,
Berlin, 16 Martie 1906.
Am scăpat de datoria împatriării! -Ura! Am de scris câteva scri­
sori şi apoi mă pun pe lucru. Cu aceasta eu poate să câştig ceva,
şi dota nu perzi nimic; căci comisiunea cu care in'ai însărcinat,
ţi-o pot face fără să mai consult pe nimini. Iţi afirm cu siguranţă că:
Copiii legitimi născuţi pe teritoriu străin urmează statul personal
al tatălui. Actele lor de stare civilă sunt bune şi absolut valabile,
ca şi cele de pe teritoriul naţional; numai, atunci când sunt produse
în faţa autorităţilor naţionale, trebuesc legalizate în traducere oficială
10 de cătră ministerul de externe respectiv ... 'm da!
Probabil ar mai trebui îndeplinită vreo formalitate? .. 'm nu!
Pe aici, uragan îngrozitor.
Dela toţi la toţi multă sănătate.
Al dv.
15 Caragiale
P. S. - Copilul născut pe teritoriu străin din tată român,
şi care, la chemarea contingentului din anul naşterii lui, nu s'ar
prezenta la recrutare, este considerat ca desertor, - afară dacă
n'o fi fată; aşa că dv. nu trebue să vă 'ngrijiţi şi pentru Sonia-
20 numai pentru Păvălutzică: să fie prezent la apelul nomi:r{al!
'M Pardon! uitasem. Ca să scapi de alergături ulterioare la
nevoe, nu faci rău să ceri Legaţiunii noastre de aici chiar de pe
acuma să-ţi legalizeze, în traducere oficială, actele de stare civilă
ale copiilor.
25 Incă o strângere de mână,
Car.
XLVIII
Wilmersdorf bei Berlin, 18 Martie 1906.
Şi totuşi imposibil să resist la glasul Patriei care mă chiamă.
Plec mâne seară, musai! prin Budopeşto, zău lu Dumgnezeu dră­
guţull Duminica viitoare, sper să fiu iar expatriat la Berlin. La
[27]
PAUL ZARIFOPOL
27
�f,
r
,.,
Il
•
+-
revedere dar pe la sfârşitul lui Martie. Iţi scriu trei patru vorbe
din sau despre Ploeşti. Fiţi toţi sănătoşi şi voioşi!
Stimatoriu,
Car.
XLIX
Wilmersdorf bei Berlin, 25 Martie 1906.
Stimată Doamnă ŞI preţuite Domnule Doctor Zarifopol,
Adineaori sosit acasă; 'găsit toţi bine, aşa cum doresc să vă gă­
sească aceste rânduri. Primit-aţi mă rog, o telegramă a mea din
Bucureşti, ca urmare a unei cărţi postale a dv.? Daca aţi primit-o,
şi prin urmare ştiţi la ce plictiseală trebue să vă aşteptaţi cu patru
10 musafiri, vă rog confirmaţi-ne telegrafic, aşa ca să ştim dacă putem
conta pe amabila dv. ospitalitate. Vă aduc bune veşti de acasă din
patrie şi nişte bonboane tot atât de bune dela Budapesta, bizon
Işten l Apo ala nă rog frumos la Doamna şi la Domnul, hele mai
fain din tăte, zău! Mare chef am de pitrecere, coane Păvălucă,
16 ăraca 'n di mine! Amarnic! Până la revedere şi în aşteptarea cu
palpitaţii a telegramei dv.
sunt al Dv. adânc stimatoriu,
Caragiale
P. S. - Mai capăta la D. doctor, nă rog, ŞI un ştuc ghe salami
20 unguresc, prima primissima!
Leipzig, 26/3 (1906).
Ai tăi toţi perfect bine fără grije, îndeplineşte curagios dure­
roasa datorie, fii sănătos
Caragiale
1) Telegramele L - LI, LUI - LIV, precum şi scrisoarea LII, îl urmăresc
pe Zarifopol plecat în ţară, cu prilejul boalei şi sîârşitului mamei sale.'
[28]
28
CORESPONDEN'I'Ă
LI
Leipzig, 27/3 (1906).
Toţi foarte bine, Fani trimite multe sărutări, ignoră încă trÎstul
adevăr, preparăm Încet pentru aflare ulterioară, Dumnezeu să o
odihnească buna mamă
Caragiale
LIT
Marţi 14/27 Martie [1906] 2% după amiazi.
5 Drăguţule,
Ai primit fireşte depeşile mele, două până acuma, una la Bur­
dujeni şi alta la Galbeni. Incă odată, de aici să-ţi fie numai dor,
grije să n'ai: sunt totzi foarte cuminţi şi sdraveni. Aşadar vezi-ţi
de durere. N'aveţi ce face toţi decât s'o plângeţi cu toată evlavia
10 fiească, cum merită o �şa sfântă femee şi mamă. Ca şi pentru
a mea zic, din fundul sufletului, Dumnezeu s'o odihnească pe iubita
voastră I O mângâere tot vă rămâne în durerea voastră, că s'a stră­
mutat de aici fără sbucium şi îndelungă tortură.
Fanny încă nu ştie în momentul când îţi scriu tot adevărul;
16 dar am preparat-o şi o preparăm noi mereu, aşa ca aflarea neno­
rocirii să nu-i poată face sguduire. Am ajuns s'o facem a nu prea
avea speranţe de scăpare.
Presupun că eşti acolo împreună cu Costică. Luni în ziua când
ai plecat de aici am primit, transmisă din Berlin, o telegramă a lui
20 cu ştirea supremă. l-am răspuns că ai plecat şi că suntem aici la voi.
Fanny a primit chiar luni 400 Mărci telegrafic dela Costică.
Acuma, să-ţi dau o povaţă frăţească. Aşa sdruncinat cum eşti,
nu te apuca să conduci vreo afacere; în orice caz, în momentele
de emoţiune prin cari treci, nu cumva să dai vreo iscălitură de
25 compătimire. Dă numaidecât o procură generală lui Costică, cu drept
de a pune la orice nevoe advocat în locul lui. Nu ai acuma altceva
de făcut şi n'ai fi bun pentru nimic altceva, decât să-li plângi pier­
derea mamei, - şi cât se poate mai curând să vii a-ţi lăsa mân­
gâiată rana sufletului lângă nevastă şi copii.
[29]
•
PAUL ZARIFOPOL
29
n
"
1
I
"*
Incă odată n'ai nici o grije de aici; spune-mi la ce pot să-ţi fiu
util şi primeşte o frăţească îmbrăţişare.
Comunică fraţilor condoleanţele mele respectuoase.
Dacă-I vezi - adică, îndată ce-l vezi - pe Costică (scrisoarea
lui a făcut aici mare plăcere) sărută-I cu toată căldura şi din partea
amicului vostru
Caragiale
In momentul când închid scrisoarea, Domnul Păvălueă trage
la măsea şi d-ra Sonia face destule nebunii cu Tuşki şi cu Luki.
10 Multă sănătate dela ai mei.
Fanny îţi trimite multe sărutări şi te roagă să-ţi îngrijeşti, orice
s'ar întâmpla, de sănătate.
LIII
Leipzig, 28/3 (1906).
Toţi perfect bine - Griisse.
Caragiale
LIV
Leipzig, 29/3 (1906).
15 Toţi bine, aşteptăm răspuns. Griisse.
Caragiale
LV
Wilmersdorf bei Berlin, 12 Aprilie 1906.
Ajuns bine acasă. Găsit vreme împărătească. Dorim să vă ştim
bine. Orice primiţi dela Costică relativ la venirea lui, rog să-mi faceţi
şi mie cunoscut. Vă dorim toţi la toţi sărbători vesele, cu poftă de
20 mâncare, de băutură şi de somn şi la toate cele bune şi vă salutăm
cu toată dragostea frăţească.
Caragiale
[30]
3Q
CORESPONDENŢA
LVI
Wilmersdorf bei Berlin, 13 Apr. 1906.
Christos a 'nviat ! La mulţi ani!
Cal'.
LVII
Wilmersdorf bei Berlin, 15 Apr. 1906.
Christos a 'nviat l
Am regretat foarte mesaventura stimatei mele amice d-ra Sonia 1)
5 Zarifopol; Însă trebue să ne plecăm în faţa legilor fundamentale
ale progresului omenirii - experienţa trebue plătită mai scump
ori mai eftin. Ne putem deci chiar felicita că, de data asta, tânăra
mea am.ică a cumpărat atât de eftin marea experienţă, atât de
importantă pentru domnişoare mai ales - cari 'trebuesc să ştie
10 a nu cădea niciodată.
Incă odată, la mulţi ani, cu toate cele dorite după pofta inimii.
Aici, după câteva zile foarte calde, aseară am avut furtună cu mari
descărcări electrice şi azi, avem frumoasă răcoare. Minunat.
Fiţi sănătoşi şi veseli. La revedere
15 Cal'.
LVIII
Wilmersdorf bei Berlin, 18 Apr. 1906.
Sărut mâna Frau Doctor; mai întâiu dorim ca această mică
epistolă să vă găsească veseli În cea mai deplină sănătate, căci
şi noi toţi din mila Ziditorului ne aflăm foarte bine. Noi am aflat
pe aici - ne-a spus băeţelul nostru că a citit într'un călindar nern-
20 ţesc (toută ziulica, mititelul, citeşte călindare nemţeşti) că după
săptămâna luminată de SI. Tomiţa se deschide acolo la Lipsea
un iarmaroc straşnic: şi ziceam aşa: ce petrecere ar fi să putem merge
şi noi la târg de SI. Tomiţa! Mai te 'ntâlneşti cu negustori, mai afli,
mai vezi mode noue, mai cumperi câte ceva - câte nu trebuesc
,) Copila lui ZarifopoJ, în vârstă de 2 ani.
[31]
PAUL ZARIFOPOL
31
la o gospodărie!? Mai bem o bericică, un vinişor, o cafeluţă cu clăbuc,
mai te duci la un Tingl-tangl+) ! - Dacă am avea nişte preteni, unde
să tragem, de! par'că am veni; dar aşa să mergem la han ca toţi
isnafii, par' că nu face pentru nişte feciori de boeri! - Aminteri,
5 cum aţi petrecut de sfintele sărbători? ce-aţi mai făcut? unde v'aţi
mai plimbat? - Vă trimitem multe complimente pentru d. Doctor
şi pentru toată familia şi vă rugăm să fiţi buni a ne răspunde şi nouă
două vorbe ş'un cuvânt, ca să ne bucurăm că nu ne-aţi datără
uitării.
10 Al dv. doritor de răspuns,
1. L. Caragiale
P. S. - Dacă sunteţi buni şi nu vă supăraţi, şi vi se 'ntâmplă
ocazie, vorbiţi cu Madame Weigand şi cu dumnealui; poate că să
aibă dumnealor loc, să ne primească în gazdă pentru două trei
15 zile - mai mult nu stăm - nu vrem să facem prea mare deranj
pentru nimic în lume.
Al dv. stimatoriu,
LIX
Wilmersdorî hei Berlin, 20 Aprilie 1906.
Stimate domnule Doctor, un învăţat preten al meu clarisimul
29 vir Rostoganus, mi-a spus odată aşa: Quidquid aghis prughenker
agas et răşpite fignem! Hotărît a-i asculta totdeauna înţeleptele
poveţe, nu pot da deocamdată răspuns categoric la onorata Dv.
din 19 Prier. Şi iată de ce - daţi-mi voe să mă explic. Din zi în zi
trebue să-mi sosească pianul, expediat din Bucureşti de mult.
25 Indată ce primesc factura dela gară, trebue să mă duc a-l ridica,
deoarece, fiind greu şi voluminos 2) mă expun prin întârzia re la
plată mare pentru magazinaj. Aştept prin urmare factura. - Apoi,
pe aici, a început de ieri să vremuiască, parcă am fi în postul Cră­
ciunului, nu în dulcele Paştelui. Trebue, prin urmare, prealabil să
50 fiu informat despre ce fel de vreme e pe la Dv., nu cumva degeraţi
şi pe acolo - încai să ştim, să ne luăm ipingelele. Aştept prin urmare,
1) Teatru rle varietăţi.
2) Nu eu - pianul (n. a.).
[32]
32
CORESPONDENŢĂ
pe lângă factura dela gară, şi desluşirile Dv. climaterico-meteoro­
logice. Care va să zică, din prin urmare în prin urmare, ajungem
a zice: prin urmare, deoarece iarmarocul, care ţine trei săptămâni
în cap, d'abia se deschide poimâne, putem fără multă pagubă
5 amâna pe sfârşitul săptămânii viitoare petrecerea proiectată - ba
chiar e mai bine; cădem tocmai în toiul târgului. Prin urmare,
până la revedere, în aşteptarea facturii şi onor. Dv. răspuns, vă
rugăm să primiţi multe complimente toţi dela toţi
Caragiale
10 I. P. S. - Ce ştiţi dela Gherea?
II. A propos de Gherea, rogu-te, primit-ai o foaie (NI'. 200)
din Reichs-Kursbuch? - Spune-mi, am nemerit răspunsul la
ghicitoare? - Ghera 1) este locul cu pricina? Dacă în adevăr am
nemerit, aşa e că mai bune combinaţii de Verkehr nici că s'ar
16 putea?
Responde la-mine!
LX
Buckow, 22 Apriiie 1906.
Viele Griisse.
".
Caragiale
(Contrasemnează) D. Gusti.
LXI
20 Dacă pana poimâne vineri dim. nu primesc factura, atunci ne
pornim cu trenul dela 3,50 ca să sosim la Bayr. Bhf. la 7.10. Spre
mai bună înţelegere rămâne să aşteptaţi în cursul zilei de vineri,
o confirmare sau contramandare pe cale electrică. Planul pe care
l-am făcut este, pot pentru ca să zic, destul de ingenios - şi adică:
25 Sosim seara, aşteptaţi de cătră Dv. cu o mică colaţiune germână.
Ne culcăm frumuşel, nu prea târziu şi nici prea de vreme, ca să ne
putem scula dimineaţa la pont. Lăsăm cocoanele şi copilaşii la Lipsea
şi noi plecăm din Thiiringer Bhf. la 11 a. m. fixum fix! cătră capitala
principatului Reuss branche cadette. Sosim cu zugul la 12.14,
1) (Gera), localitate şi staţie de cale ferată în Germania.
[33]
PAUL ZARIFOPOL
,.
33
I
fi
1
J
tocmai la momentul oportun, când se serveşte taplito 1). Dacă mirosul
este destul de engageant, ne punem la masă; dacă nu, plecăm cu
tramvaiul în zentrum, d'a dreptul la Ratskeller, să-i cercetăm
archivele şi să ne convingem de vechimea documentelor de deose­
bite feţe. După ce vom aprofunda toate chestiunile respective, vom
face o promonată prin acest alt Braşov, unde, nu ştiu de ce, presimt
că vom găsi emoţiuni patriotice înălţătoare. După care, poate să
avem nevoe de o droşcă, să ne ducă la Bahnhof, să apucăm zugul
dela 6.20 spre a fi la Lipsea la 8 seara fixum fix 1 unde desigur ne
10 vor aştepta cocoanele şi copiii cu o mică colaţiune germână. A doua
zi, vom face apariţiunea noastră oficială în iarmaroc, de unde musai
să cumpărăm spre amintire câte ceva. Putem merge la un Tingl
Tangl, însă aci incognito. Nu putem frecuenta oficial spectacule
unde se debitează în limbi străine. Apoi îndată ce m'ajunge de pe
15 urmă factura dela gară, mă 'nchin dumilor voastre cu toată stima
şi, promiţându-mi ca, în cel mai scurt timp, să-mi renoesc plăcerea
de a vă saluta spre a lua împreună cu du mile voastre o mică colo­
ţiune germână, o pornesc spre Berlin inapoi.
Nu mă 'ndur să crez că planul acesta nu va avea inalta favoare
20 a aprobării Dv. şi, în speranţa că vom fi sănătoşi şi cu voe bună
îl vom aduce la îndeplinire din punct în punct, ba chiar cu oarecari
avantajoase adaosuri, sunt Doamnă şi Domnule Doctor, şi rămân
Al dumilor voastre prea supus şi devotat servitor,
Caragiale
25 Dela toţi la toţi multe complimente.
Mercuri 12/25 (Aprilie) 1906.
LXII
Wilmersdorf bei Berlin, 4 Mai 1906.
Stimate domnule Doctor, a voit Dumnezeu drăguţul să înceapă
de ieri încoace o apreţiabilă schimbare în bine a temperaturii. Azi
dimineaţă la 6 erau 9 grade; peste zi cald - mai cald afară decât
în casă, unde caloriferul nu mai lucra deloc. M'am convins acuma
30 că vechiul sistem cu sobe nu era de lăpădat, ba chiar din contra.
Nu ştiu cum o fi pe la voi; dar aci, dacă ţine tot aşa, apoi, peste
1) Pronunţare germană pentru table d'hăte,
3
[34]
34
CORESPONDENŢĂ
vreo săptămână, fără grijă, puteţi veni cu copiii. Acu, când scriu,
e foarte frumos; Însă noaptea se răcoreşte de-a binele. Acum altceva,
de resort intelectual. « Universul » de vineri, mi-aduce astăzi ştirea
următoare:
6 « Eri a fost la Focşani un duel cu pistolul ghintuit între d-nii
Vartan D. Manuc, avocat, şi V. Mamigonian, avocat şi ziarist.­
S'au schimbat două focuri fără rezultat ». Această ştire a provocat,
din partea sufletului meu afectată serviciului liric, câteva versuri,
pe cari, cu toată modestia, le supun apreţiării d-tale competente.
10 Nu pretind a fi făcut un cap-de-operă; nu! Dar, ori şi cum, mă
măgulesc cu speranţa că, orice s'ar zice, versurile mele umile pot
găsi, ca să zic aşa, locul lor într'o mică antologie a poeţilor din veacul
lui Carol J. Vedeţi numai şi, rogu-vă, spuneţi-vă părerea sinceră:
« Din Focşani s'a anunţat
15 « Că Manuc, un avocat,
«Ş'alt armean, tot avocat,
« La duel s'au provocat.
« Două focuri s'au schimbat
« Fără nici un resultat.
26 « Pe urmă s'au împăcat
« Mâna amical şi-au dat,
« Avocat la avocat,
« Şi 'mpreună au mâncat
$ După uzul consacrat )}.
25 Cu multă dragoste şi plăcere vă aşteptăm.
Pianul şi spinelta sunt acordate la acelaşi diapason: e o frumuseţe.
P. S. - Dacă merge tot aşa, puteţi veni chiar mai degrab.
Mă 'nsărcinez să vă dau, dacă se mânţine vremea cum a început,
semnalul plecării voastre încoace; şi credeţi că n'aş fi nebun să vă
30 expun la primejdii, pentru o petrecere care se poate amâna.
A vous de cceur,
Car.
LXIIl
Wilmersdorf bei Berlin, 11 Mai 1906.
Stimate D-Ie doctor, pe de-o parte mi-a părut foarte rău că n'aţi
venit, pe alta foarte bine. Aici, în urma frigului, au venit călduri
36 uscate; aerul tot a fost şi e încă plin de pulbere de nisip; toată lumea
[35]
PAUL ZARIFOPOL
30
sufere de guturai şi tuse. E o secetă cum nu s'a mai pomenit în ţara
asta. De cinzeci de zile n'a plouat. Astăzi par'că s'a mai răcorit
şi cerul e acoperit; însă bate vântul şi acuma barometrul se urcă.
Să sperăm că peste câteva zile se va milostivi cel de sus cu puţină
5 stropeală. Ce mai nou pe Ia d-v.? Aveţi vreo ştire dela d. Costică?
In « Universul », se spune că e numit prezident al unui Congres Ia
Expoziţie. Daca n'aş avea afurisitul ăsta de guturai, m'aş repezi
să vă văd; acu însă nu pot, mi-e teamă să nu mă dea afară nemţii
din vagon ca pe o infecţiune, şi afară de asta, n'am nici atâtea basmale
10 câte mi-ar trebui pe drum.
Aşteptând o vorbă bună dela Dv. vă salutăm cu toată dragostea
pe toţi,
Car.
Am primit o carte dela nenea Iancu Manliu. S'a întors în Dresda
15 şi se plânge că n'are cu cine petrece. Imi pare rău că, fiind indispus,
nu mă pot duce măcar o zi, să-I vedem ce poate. Dar helbet! n'au
intrat zilele 'n sac. Eu nu mi-am perdut speranţa că odată tot.
o să-I punem noi pe conul Iancu Ia prubă.
Am scris lui Barbu în [raruuseşte ( !) ca să-I felicit pentru discursul
20 său gallophile 1), şi ca să-I îndemn a trece iar prin Berlin, mergând
spre Paris ca să ia pe CeIlica. Indată ce primesc un răspuns. ţi-l
comunic.
Didina trimite multe complimente lu Frau Doctor. Ii pare rău
că nu s'a putut executa planul nostru de petrecere, Ia care nu a
115 renunţat cu totul. Ii va scrie în curând, după ce va fi isprăvit nişte
haine pe cari le lucrează pentru copii. Până la revedere, multă să­
nătate dela toţi Ia toţi.
Car.
LXIV
Wilmersdorf bei Berlin, 14 Mai 1906.
Presupun, d-Ie doctor, că ţi-au sosit atâţia bani dela provinţie,
o încât nu mai ai loc unde să ţii sumuşoara mea. Aminteri ce zor?
Eu te rog să nu-mi trimiţi nimic decât complimentele d-tale ; pentru
') La Jeunesse, discours prononce dans la reunion puhlique du 20 mars
dans la Salle « Dacia », Bucarest, Impr. « Minerva », 1906.
[36]
36
COHESPO", DENŢĂ
altceva, viu eu in persoană; în orice caz, nu înainte de a-mi treee
gutunarul; până atunci, n'am nas să es din Wilmersdorf. Voiu veni
eu fără prealabilă anunţare la Lipsia, unde am să te rog să mă duci
la editura de geografie a lui Freytag, de ale cărei nişte mărunte
publicaţiuni foarte interesante am numaidecât nevoe. Aprobarea
d-tale pentru modestul meu talent liric m'a atins până'n suflet.
Iată, mi-am zis, un critic în adevăr modern, pe cât de luminat pe
atâta de imparţial. Numai cine înţelege arta aşa de adânc poate fi
un judecător autorizat în materie. Mă măgulesc dar că am putut
10 obţine sufrajele unei aşa de incontestabile autorităţi. - Aflu că
d. Tudorică (Bisserica 1) a terminat o piesă teatrală de gen eroic
şi nişte ode şi poeme triumfale pentru Jubileul Regal. El contează
să câştige atâta cu aceste patriotice producţiuni, încât să poată veni
cu familia pe aici. Inţelegi dota bine că nu eu aş putea lipsi să-i doresc
15 mai mult succes decât îşi doreşte singur. Inchipue-ţi petrecere,
să-I avem pe daco-românaşul nostru în mijlocul nemţiei 1 Mi se pare
că ţi-am mai scris că l-am engage pe Barbu să treacă şi anul acesta
prin Berlin mergând spre Paris, spre a-şi lua de vacanţie pe copilul
lui! Maică Precistă ncmţească 1. .. Domul mă-sii şi Catedrala
20 Odicolonului.
Vremea e tot uscată: geme împărăţia toa tă de aşa secetă; or să
se scumpească picioicile. Să rădicăm glasuri umilite spre Inaltul
Tăriei ca să se milostivească odată cu ploaie asupra prea dogorîtelor
ţarini. Moaştele lui sf. mucenic Dumitru Basarabov şi ale Prea-
25 Cuvioasei muceniţe Parascheva sprijinească insetata rugă a noastr 'a
păcătoşilor şi nevrednicilor robilor lui Dumnezeu, cari pentru
greşalele şi rătăcirile noastre sunt horopsiţi de Prea Milostivul şi
Iubitoriul de oameni. Rugămu-ne, pocăiţi, să nu se potrivească unor
ticăloşi ca noi. In bunătatea lui nemărginită, erte-ne! întoarcă-şi
so iară sf, faţă cu blândeţe cătră noi, cari destul am fost certaţi
cu focuri şi cutremure din măruntaiele acestui pământ, sătul şi el
de atâtea păcate şi blăstămăţii câte poartă! Amin 1 - Aminteri, ce
ne facem la iarnă fără barabule, coane?
Dela toţi la toţi, multă sănătate şi călduroase salutări. Până
35 la revedere, o strângere de mână.
Car.
P. S. - Ideea de ° slujbuşoară la Exposiţie nu e rea de 101.
In vacanţele de vară, trebue să fie o voluptate să slujeşti, su
[37]
PAUL ZARIFOPOL
37
căldură, patria în câmpul Filaretului. Ce vilegiatură! Pune, rogu-te,
pe lângă iubitul nostru prezident, o vorbă bună şi pentru mine.
Am fi împreună. O plăcere împărtăşită sporeşte: am simţi fiecare,
în loc de + 36 grade, câte + 63.
-Contagiată probabil de atmosfera literară în care viează, Wanda
Winkler a făcut aseară un miticism, demn de notat, cred eu; judecă
şi dota. Am auzit căzând ceva, ca o farfurie, în cuine, unde se făcea
jumări. Am mers şi am Întrebat-o ironic dacă a mai spart ceva;
ea mi-a răspuns serios:
10 - Ja, sechs Eier!
Ce va să zică influenţa mediului! Il n'y a que le milieu,
c'est fini.
LXV
Berlin, 21 Mai 1906.
Hen und Frau Doctor,
V'am expediat astăzi la Belle Helene, piesa şi musica, precum
16 ŞI numărul dinlle Matin cu deslegarea jocului «Uite popa, nu e
popa l).
Citiţi-le sănătoşi.
A plouat straşnic şi are de gând să continue. E foarte plăcut
pe aici. Tocmai mâne marţi îi scriu lui Costică: să mă credeţi că
� n'am avut vreme; am avut şi am şi astăzi nişte musafiri. Regele
şi familia d-sale s'au întors cu ma! e alaiu în capitala Bucureşti.
Primarul capitalei şi doamna lui au avut un teribil accident de
auto. Femeea, în primejdie mare; bărbatul, două coaste rupte:
ehi non va piano, non va sano.
�6 Fiţi sănătoşi. Dela toţi la toţi viele Griisse
Car.
LXVI
Wilmersdorf bei Berlin, 22 Mai 1906.
Am scris, d-Ie Doctor, d-lui Costică câteva rânduri bine sim­
ţite. Crez, adică sper, că o să-i fie greu a ne refuza. Primit-aţi pe
la charmante Belle Helene ? - Eri am avut şase daeo-rornâni de
[38]
38
CORESPONDENŢĂ
ispravă Ia masă 1). Detalii când ne-om vedea. Dela toţi tutulor
cordiale sălutaţiuni. - Fiţi sănătoşi.
De tout cceur votre devoue.
Car.
6 La 4 aZI dimineaţă m'am culcat. Scuză caligrafia.
LXVII
Berlin W., 3 Iunie 1906.
Am tot aşteptat, dragă domnule Doctor, să-mi aducă postaşul
ceva ştiri mai de seamă pe cari să ţi le comunic - nimic şi iar
nimic. Junimiştii au ţinut duminica trecută, a doua zi după în­
cetarea serbărilor jubilare, întrunirea lor. Au vorbit un oarecare
10 Negulesc, apoi Filipescu şi Marghiloman, - Foarte anodini, inco­
lori şi inodori toţi trei, au protestat contra « [alsilor conservatori »,
cari compromit inst'uţiunile noastre const'tuţionale şi au declarat
că ei se vor ridica dintru toate puterile să apere aceste
ins'tuţiuni! După aceea s'au împrăştiat oamenii (cari nu erau de
15 loc numeroşi) în ordine şi linişte. Din sorginte particulară nu am
vreo ştire. Barbu nu dă semne de viaţă - pe semne că se află tot
în ira. Il a la colere discrete. Costică e, pe semne, şi el tare necăjit,
că până acu o vorbă nu mi-a răspuns. - De sigur ai citit în gaze­
tele nemţeşti ştiri despre groaznicul atentat anarchist contra tinerei
au perechi regale. Cele franţuzeşti nu mi-au adus până acum decât
ştirea fără multe amănunte. - A propos de politică. La mine, am
avut o criză de cabinet, care s'a terminat prin demisia ministrului
subsistenţei. - Mina Zimermann, ilustra mea bucătăreasă, s'a certat
în lipsa noastră cu Wanda Winkler, şi a părăsit postul său. La
!6 întoarcerea noastră nu am mai găsit-o pe banca ministerială. A
doua zi a venit să ne declare categoric că nu mai poate continua
a servi decât cu condiţia licenţiării Wandei. Ca suveran imparţial,
care am jurat să păstrez intacte legile fundamentale, fără însă a -rni
ştirbi câtuşi de puţin prerogativele Coroanii, am respins condiţiunea
80 şi astfel Mina s'a retras dela putere II). Interimul îl exercită pe
1) Intre care d. D. Gusty (n. a.}.
') Spre marele meu regret. Păcat! aşa de inteligent îşi conducea departa­
meutul (n. a.)!
[39]
PAUL ZARIFOPOL
39
i
J
"
rând M-me Caragiale şi Nietzold 1). - Aici de alaltăeri e o vreme
îngrozitoare: grindină, tempestă, frig şi 'ntuneric. Brr!
Eri Gusty a mâncat la noi şi a rămas şi seara. Azi mâncăm cu
toţii la Nietzold. Variatie delectat! - cum zicea răposatul C'conul
i Vasilică Pogor.
Aştept cu nerăbdare un cuvânt dela voi să ştiu ce v'aţi hotărît.
Dacă vii prin Berlin, anunţă-mă cu o zi două înainte. Poate avem
norocul să se mai îndrepte vremea - să facem o mică excursiune.
Eu, cum ţi-am spus, pe la sfârşitul lui Iunie o să trebuiască să mă
10 răped la Bucureşti. Atunci, neapărat, să ne concertăm pentru un
studiu superficial al celebrei capitale.
Complimente dela toţi la toţi.
Cu toată dragostea
al matale,
15
Car,
LXVIII
Bad Nauheim, 5 Iunie 1906.
Stimate d-le Doctor, îţi trimit chiar originalul lui Conul Iancu.
Eu cred că vrea să zică
Villa Emmy
Bad Nauheim.
r
20 Eu aşa i-am adresat chiar eri o cartă. Ia vezi şi dota.
Ce impresie v'a făcut răsgândirea d-lui Costică? Mie mi-a făcut
o impresie foarte penibilă. Să las că mi-a stricat atât ea frumoase
planuri; dar m'a făcut să-mi perz orice iluzie despre seriositatea
oamenilor societăţii viitoare.
26 Aşteptând răspuns la carta mea de ieri, sunt şi rămân
Al dv. plecat serv,
Car.
Tutulor dela toţi etc., etc., etc.
Eu până aci ştiam că e la Bad Nauheim, dar unde trăsese 'n
30 gazdă nu ştiam. Ii scrieam pur şi simplu B. N.; d'aceea pe semne
n'a primit nimic.
') Restaurant din cartier.
[40]
40
CORESPONDENTA
LXIX
Berlin, 6 Iunie f 906.
Cartele noastre posta le s'au întâlnit pe drum. Iţi poţi în­
chipui ce plăcere mi-a făcut a d-tale despre d. Costică. Fireşte că
acuma planul vostru pentru Sinaia trebue modificat puţin -lucru
care nu-mi displace deloc. Nu puteţi pleca aşa îndată după sosirea
6 lui Costică. Aşa dar sper că planurile noastre despre o raită pe la
Coln, Bonn, Rothenburg, Hildesheim, etc. vor găsi realizare, spre
marea mea bucurie. Fii bun şi scrie-mi o vorbă - să ştiu dacă
nu-mi fac deşarte iluziuni în această privinţă. Ce D-zeu! ar fi păcat
să nu profităm de o ocazie aşa de rară. Şi, apoi, nu poate d. Co-
lO stică să vie în Germania numai şi numai spre a pleca imediat înapoi.
Aşa dar, rogu-te, nu contramanda planul făcut şi imediat anun­
ţă-mă despre sosirea iubitului nostru oaspete, căruia trebue să-i
facem toate onorurile. Aş vrea să ştiu exact pe unde şi când so­
seşte, ca să-i eşim înainte. Dacă poţi, dă-mi precize indicaţiuni, -
15 Vremea, de eri seara, este splendidă: barometrul stă la beau-fixe;
senin, calm, căldurică - tocmai bine de plimbărică! Ce frumuseţe
trebue să fie acuma pe la Bonn! Aştept cu multă nerăbdare ve­
ştile d-tale. Dela toţi Ia toţi multă sănătate.
A d-tale plecată slugă,
20
Car.
Nimic din ţară - nimic - nimic. După «Universul >i alaltăeri,
luni, a trebuit să se ţină o întrunire publică junimistă. Darea de
seamă n'a avut când să sosească până acuma. După Jubileu a În­
ceput Moşii, cu mare brio. Atâta tot.
LXX
Wilmersdorf bei Berlin, 8 Iunie 1906.
26 Mă puteam prinde că d. Costică o să ne joace festa, şi câştigam.
Acuma, rogu-te, scrie-mi imediat ce aveţi de gând? Când plecaţi?
Mai vii pe aici, cum spuneai? Să ştiu preciz când să te aştept. Aş
vrea şi eu să mă mişc puţin. De când am venit din Lipsea n'am
eşit din halat. Am mucezit de tot; trebue să mă scot la aer ca un
[41]
PAUL ZARIFOPOL
41
covor bătrân îmbâcsit de molii; aminteri simt că mă destram.
Aştept cât mai iute răspunsul d-tale. Multă sănătate tutulor dela toţi.
Cu toată dragostea,
Car.
6 Nimic din ţară!
LXXI
Wilmersdorl bei Berlin, 10 Iunie 1906.
1.
li
Di ieri seara, dila nouă,
Plouă, c'coani, plouă, plouă ...
Şi eu, sângur, sângurel,
Tot mă lupt c'un păărel.
Duşmană şi-i soarta me,
Că nu am cu şini be ;
Că mai vreme di băut,
Di băut şi pitrecut,
De cându-s n'am mai vădzut!
Al matale,
Caragiale
LXXII
Hamburg, 12 Iunie 1906.
Viele herzliche Griisse
Caragiale & Sohn
Hamburg bleibt Hamburg!
LXXIII
Lubeck, 13 Iunie 1906.
26 (Urkunde:
Hiemit thu Euch kund und zu wissen dass ich unter heutigem/am 13 ten
Tage des VI ten Monats Eintausendneunhundert - 6 im Rathsweinkeller zu
Lubeck beim Edlen Rebensaft Euer gedenket und I'iele Glass auf Euer ganz
spezielles Wohl geleeret hab. - Ich send euch meine herzlichsten Griisse und
26 verbleib in Freundschaft.
Euer
1. L. Car.
Diess Unterschrift wird hiedurch beglauhiget und unter Insiegel geleget.
Semnătură şi completări pe formularul- e, P» de la Rathsweinkeller-Liibeckş,
[42]
42
CORESPONDENŢĂ
LXXIV
Liibeck, 13 Iunie 1906.
5
Până la revedere, când să-ţi spun pe larg, ce minuni am văzut­
te salut cu toată dragostea. Sărut mânile doamnei doctor. Fiţi
sănătoşi.
(Pe faţa c, p. ilustrate, cu legenda: Lubecl« - 1 nneres der Schilfergesellschaft,
Caragiale a Insemnat:)
Stabiliment - mai bătrân decât descoperirea lui Columb - ex­
traordinar de interesant... Prosit!
Car.
LXXV
Wilmersdorf bei Berlin, 20 Iunie 1906.
Vedeţi, vă rog, d-le doctor, villa d'asupra căreia fâlfâie gloriosul
tricolor daco-roman? Aceea este residenţa pe care mi-am ales-o
10 pentru vilegiatură estivală. Pot zice cu poetul:
Locuinţa me di vare
E la mare ...
Remarcaţi, vă rog, că toate steagurile străine, supuse vântului,
curg dela dreapta la stânga; pe când tricolorul nostru, în veci
16 nebiruit, curge dela stânga la dreapta: el nu ştie să se plece vân­
turilor duşmane,
Iată ce va să zică adevărată independenţă. Onoare lui!
Noi cu ajutorul Proniei vom pleca luni la 25. Dacă s'ar putea,
aş dori să vă mai văd; dar e foarte greu; căci trebue multă pre-
20 gătire. Eu mă duc acolo cu speranţa să pot, pe verandă, la umbra
falnicului tricolor, să lucru ceva spre glorificarea fui, drăguţul!
Poţi face o revoltă contra tabietului, să te scoli odată de di­
mineaţă şi să vii să ne calci aici la Berlin spre a petrece câteva
momente, înainte de plecarea noastră pe ţărmuri străine şi a voa-
25 stră spre scumpa patrie? Responde la mine! Mare plăcere mi-ai face.
A propos, la Travemiinde avem o excelentă orchestră, filarmo­
nică, mă rog frumos.
[43]
PAUL ZARIFOPOL
43
Dela Travemiinde până la Lubek, care este o minune, am zece
trenuri pe zi, dela Lăbeck la Hamburg, tij 1). E ceva minunat. Of!
Doamne ce ar fi fost să fi venit barbarii din Ploeşti cu voi şi cu
Hai la Travemiinde, în loc să vă duceţi voi acolo! Eftin, frumos,
Il curat, în sfârşit tadelos (sic).
Eu tot sper să ne mai vedem; Însă dacă nu se poate, atunci
vă urez să umblaţi sănătoşi şi să petreceţi bine şi veseli şi să vă
'ntoarceţi tot aşa.
Adresa voastră o ştiu. lat-o pe a mea:
10 Traoemiinde Ostseebad
Villa Iris
Didina nu mai poate de ciudă că n'a putut găsi stofă la fel.
Vă salută ea ŞI capul.
O strângere de mână,
15
Caragiale
P. S. - Caută de vino o zi inainte de sâmbătă.
- Aşteptăm scrisoarea promisă dela Frau Doctor, cu multă
nerăbdare.
LXXVI
Wilmersdorf hei Berlin, 21 Iunie 1906 .
.\-Iă rog ţie, fă o jertfă şi vino! Să petrecem, inainte de despăr-
20 ţire pentru vilegiatură, măcar câteva momente: un mic eolloqium,
Servus,
Car.
(Pe faţa c. p. ilustrate şi în colori, cu legenda: Gruss lIom Seetempel, Tra­
Ilem unde, Caragiale a desenat cu creioane colorate tricolorul român şi a scris:)
Uite-I cum flutură de victorios drăguţul!
şi iarăşi contra vânturilor străine! Să
25 tremure duşmanii!
Car.
1) De asemenea (slav.).
[44]
1) Beethoven.
Am auzit acu Ouvertura dela Egmont - bine cântată.
5 Tot boerul+) rămâne.
După ce arunc la cutie această cartă, ca să nu scap poşta, voiu
auzi Orphee aux Enfers di jădanul şala di Offenbach - mare şoltic,
coane.
Am fost tare suferind - o maladie curioasă. Pe cât am putut
lua seama - căci această afecţiune debilitează Între altele şi pu­
terea de observaţiune - iată simptomele şi fazele ei. O perdere mereu
15 crescândă a tonicităţii muşchilor supuşi voinţei; treptat îi scad pa­
cientului forţele picioarelor, braţelor şi cerbicei, Încât ajunge să
nu mai poată sta decât lungit, fără să se mai întoarcă pe altă parte,
ceasuri Întregi. Cufundat Într'un fel de toropeală (assoupissement),
care nu se poate numi somn, dar nici atâta stare de trezie, aşteaptă,
zo calm, să dispară lumina zilei spre a putea gusta binefacerile som­
nului reparator. Somnul lui e profund; niciun vis frumos sau cau­
chemar. A doua zi, se deşteaptă foarte târziu; cască Într'una, pro­
ducând, prin mişcarea articulaţiunilor maxilare, un fel de sgomot
ce seamănă mult cu acel produs de spargerea unei alune verzi.
26 Să pună bucăţele de zahăr, să toarne în ceaşcă, să 'nvârtească lin­
guriţa - nu poate. Trebue altcineva să se ocupe de toate astea;
astfel, dacă dispune de avere şi de libertate, Îşi ia o soră de ca­
ritate sau mai multe, după mijloace; dacă nu, atunci se mulţu-
1
'1
!
,,*
Al matale,
LXXVIII
Wilmersdorf/Berlin, Mercuri 1/VII 1906.
Car.
LXXVII
Travernunde, 25 Iunie 1906.
COHESPONDENŢĂ
Vă trimrtem dela mare
O frăţească salutare
Toţi.
Stimatc Domnule Doctor,
44
10
[45]
PAUL ZARIFOPOL
46
meşte, ca mine, cu ajutorul familiei. Toate obiectele îi par cu mult
mai grele decât îi păreau în starea normală; papucii, de exemplu,
i se par ca nişte ghiulele de Ioreat. Simte apoi că toate articula­
ţiunile i se 'nmoaie, până i se desprind de tot; iar membrele, ca
5 independente, nu mai vor să răspundă la palidele desiderate ale
conştiinţei, care d'abia mai are curajul a face din când în când
apel la concursul lor, şi asta numai în momente de nevoi absolut
imperioase.
O alterare remarcabilă se face şi 'n psichicul şi intelectul pa-
10 cientului. El cade într'un fel de apatie, o completă lipsă de irita­
bilitate şi de iniţiativă faţă cu non-eul: nu se mai apără nici de
muşte; apoi, cele mai grave chestiuni, politice, etice, estetice, etc.
îl lasă indiferent ; cele mai sguduitoare împrejurări ale vremii lui,
ca, bunăoară, reabilitarea comandantului Dreyfus, disolvarea Dumei,
16 succesul Expoziţiei jubilare daco-române şi altele, nu-l mai pot
mişca. Pare că nu mai e 'n stare a fixa în focar normal obiectele.
Ai crede, văzându-i privirea, că el, uitându-se de-a'ndăratele în­
năuntru-i, caută ceva ascuns departe în magaziile memoriei, ori
flanează prin grădinile imaginaţiei. Nu. Nu se uită nicăeri, nu caută
20 nimic, nici înnăuntru ca nici în afară. Devine din ce în ce mai puţin
exigent cu cei cari şi cu ceea ce-l încunjură. Incapabil de vreo pre­
tenţiune, care ar trebui formulată măcar printr'un gest, renunţă
la cerinţele strictului necesar, chiar la satisfacerea viţiilor sale;
de exemplu, nu mai e 'n stare să spună ce i-ar plăcea şi ce nu să
26 mănânce - noţiunea de plăcere şi neplăcere este stinsă; nu mai
poate cere un pahar de bere sau o ţigaretă, etc., deşi este un în­
veterat băutor, fumător, etc. - până şi imperiul viţiului este pa­
ralizat. In fine:
« Nu se vaită, gnişi tânjeaşke :
30 • Numa zaşe şi boleaşke! •.
Iată ce am suferit. Familia, pe drept cuvânt alarmată, a trimis
după d. Arzt al Bezirkului, care, venind îndată, m'a turmentat
cu fel-de-fel de examinări, palpări şi auscultări. M'am lăsat să
mă'ntoarcă (neputând-o face singur) cum i-a plăcut; mi-a pus fel-
15 de-fel de întrebări absurde, între altele, dacă noaptea dorm bine,
la care d'abia am putut răspunde: nu ştiu. Alte indicaţiuni i-a
dat apoi Frau Director. Ii auzeam vorbind fortissimo, ca după
obiceiu. Dintre acele indicaţiuni, cele mai multe erau cu totul false;
[46]
1) De aci. poate. vine la Daco-Români obiceiul de a-şi stimula boii, când
li se lasă pe tânjală cu : (. Dii, boală! » - Recomand, fără nici o pretenţie ştiin­
ţifică, atenţiuuii dumitale de filolog şi linguist, această fugitivă ipoteză (n. a.).
1) Pe cât mi�aduc aminte, am auzit odată pe amicul nostru M. C. Rostogan
zicând elevului său favorit, junelui Otopeanu, care se cam lăsa un moment
pe tânjală: (. ŞcoleruJ să-şi plinească datorinţa numa!... Să nu fie putoare..
mă rog [n. a.)!
una e destul să ţi-o spun, ca să judeci şi d-ta : auzi, că eu de regulă
nu beau mai mult de două-trei pahare de bere pe zi. Poftim ... Să
nu fi fost suferind, aş fi sărit fireşte să le rectific, dacă nu chiar
să le desmint categoric; dar, în starea de completă abdicare în
5 care mă aflam, mai puteam eu deschide fălcile să articulez măcar
o simplă negaţiune spre restabilirea adevărului? Dar ce-i mai pasă
unui biet bolnav de adevăr? Şi, în fine, ce este adevărul? - Ba zău ...
D. Arztul a spus că:
« .,. nu vede nimica grav. Este o maladie clasică. Hippocrates
10 nu vorbeşte nimica despre ea; desigur din causa benignităţii ei,
ilustrul părinte al Iatriei a socotit de prisos a o mai pomeni în vasta
lui operă; e probabil însă că era cunoscută cu multe veacuri înaintea
lui, încă dela clădirea Ninivei. Această urîtă maladie îşi atacă vic­
tima pe furiş. După primele simptome, pacientul cade la pat ori
rs la canapea. Temperatura şi numărul pulsaţiilor sunt normale, uneori
chiar scad puţin sub normal. Tocmai pentru asta, maladia pre­
sintă ceva cu totul particular, anume, subiectul nu simte, ca în
genere la maladiile invasive, vreo durere; nu e cuprins de acea
abatere sufletească numită angoisse; din contra, e foarte liniştit
20 şi 'ncrezător; simte chiar, dacă ne putem exprima astfel, un fel
de bien-etre indicibil. Despre jugularea maladiei, nici nu poate fi
vorba; în această privinţă, ştiinţa, cel puţin până astăzi, se de­
clară impotentă. Răul trebue lăsat să-şi facă evoluţiunea, care
durează între 9 zile la subiecţii adulţi şi 9 săptămâni la cei în vârstă
2e înaintată. Din norocire, lucrul nu e de loc primejdios; niciodată
pân'acuma, nu s'a 'nregistrat în analele savante vreun caz mortal.
Maladia apare spontaneu la om (foarte rar la occidentali şi la nor­
dici) şi la vitele bătrâne, mai cu seamă la bovine 1); poate deveni
chronică - cum, din nenorocire, este la mine. E cunoscută în ştiinţă
eo sub numele de Pigritia orientalis fetida 1). In anticitate (ca şi până
astăzi la popoarele înapoiate, cari nu se bucură încă de avantajele
regimului representativ), se tărnăduia expeditiv, prin masajuri
46
CORESPONDENŢĂ
"
[47]
PAUL ZARIFOPOL
47
sistematice, cu un instrument lung şi flexibil, d'a lungul şi d'a curme­
zişul muşchilor lombari şi spinei dorsale. Astăzi, graţie principiilor
dela 93, aceste masajuri sunt scoase din modă; metoadele moderne,
în lipsă de specific, recomandă: odihnă şi somn şi iar odihnă. Tra-
5 tamentul acesta, deşi mai îndelungat, e mult mai comod pentru
pacient, şi fără greş dă resultate excelente ».
Am trebuit să-I urmez cu sfinţenie. Iată de ce, stimate d-Ie
Doctor, a întârziat răspunsul meu la preţioasele dumitale scrisori,
cea din Lipsea şi cea din Sinaia. Intrat în convalescenţă, dar tot
10 ameninţat de o recidivă, mă grăbesc a-ţi răspunde. Inainte însă,
am ţinut să-mi împlinesc o sacră datorie amicală, dându-ţi aci
amănunţit descrierea suferinţei mele şi părerea bărbaţilor de ştiinţă,
comunicându-ţi totdeodată şi tratamentul indicat în asemenea ca­
zuri. D-ta şi iubita d-tale consoartă nu sunteţi occidentali, nici
15 nordici. Cine ştie? Mai cu seamă în vacanţii, pe timpul căldurilor
mari, bântue această oribilă Pigritia. Doamne fereşte! La un caz,
nu uitaţi cele arătate mai sus: nu vă alarmaţi, căci primejdie nu
poate fi; lăsaţi fără grije să-şi urmeze răul evoluţia lui normală
şi aplicaţi-vă tratamentul modern, care, cum v'am spus, este su­
veran: odihnă şi somn, şi iar odihnă.
La scrisoarea d-tale din Lipsea, nu pot deocamdată răspunde
altceva decât că mi-a făcut o nespusă mulţumire. Luminoasa d-tale
metodă de critică, pe lângă adâncă pricepere şi covârşitoare pu­
tere de analiză - calităţi datorite unei înalte educaţiuni intelec-
2& tuale - mai denunţă şi acele, şi mai rare, calităţi ce nu se pot
căpăta, ci se posedă - calităţi ale spiritului de elită şi ale talen­
tului: dragostea caldă de artă şi entusiasmul de frumos, fără po­
sibilă amăgire în pornirea lor. De aceea, recitind adesea rândurile
d-tale, am, fără teamă de vanitate, momente de orgoliu. Când am
31) câştigat sufrajele unui eminent critic, atât de frumos şi de solemn
exprimate, încetez a mai mă 'ndoi de mica însemnătate a trudei
mele. Astfel, felicitându-mă c'am putut câştiga amiciţia şi stima
unui bărbat ca dota, îţi mulţumesc cordial că (lucru de care nu
prea am fost răsfăţat în cariera mea) nu esitezi a mi le manifesta
30 cu atâta prietinoasă generositate.
La a doua scrisoare, răspund că ştiam tot cancanul de care ţi-a
vorbit Costică; încă de astă iarnă, l-am aflat dela Exc. Sa P. P.
Carp, când am avut plăcerea să-I însoţesc d'aci până la Weimar.
Ceea ce nu ştiam e că acel interesant interview s'a produs şi 'n
[48]
48
COHE�PON DEN'j'Ă
româneşte. Rogu-te dar, fă c'ei face şi trimite-mi două-trei exem­
plare din « Protestarea » aceea. Am mare nevoe să citesc acel factum
înainte de Întoarcerea din vilegiatură - mititica!
Frau Director a scris alaltăeri o cartă postală cătră Frau Doctor.
5 Trebue să vă fi sosit, dacă cumva greva factorilor postali nu s'o
fi 'ntins de pe malurile Dâmboviţei inferioare până în valea su­
perioară a Prahovei.
A. propos de grevă, ce zice d. Costică de desfăşurarea eveni­
mentelor rosiene? - Imbrăţişază-l Irăţeşte din parte-mi. Spune-i
10 că-I doresc foarte mult şi că-mi promit de pe acuma ceasuri de
înaltă petrecere, când vom fi cu toţii împreună aci la toamna vii­
toare: N'ai uitat, cred, că 'n primul loc al programului nostru stă,
un pelerinaj la Bethleemul de pe Rin 1). D'abia aştept să mă 'nchin!
Pe aici, slava Domnului, bună pace. De două săptămâni, secetă
15 de bărăgan moldo-valach. De vreo cinci zile, foarte cald; seara,
plăcut. Ce trebue să fie la Lipsca! închipue-ţi. Acu când scriu,
par'că s'ar apropia un Gewitter2). Să poftească! va fi primit cu
aplause furtunoase.
Fiţi sănătoşi. Beţi un pahar de pelin şi în sănătatea eonva-
20 Iescentului. Tutulor d'acolo, dela toţi d'aci, viele herzliche Griisse.
Cu frăţească dragoste, al vostru
Caragiale
La ocaziune, rogu-te: o salutare cât de tare lui Mateescu, ma­
rinar călare.
25 P. S. - Pe lângă « Protestarea », rogu-te, tr-imite-mi şi conte-
renţa lui Costică; dacă n'a tipărit-o În extenso, măcar o cât mai
fidelă dare de seamă. Vale.
LXXIX
Travemtinde, 2 Iulie 1906.
Am lipsit câteva zile la Lubeck, Intorcându-mă am găsit carta
voastră. Sper că necazul v'a fost trecător şi că în curând veţi scăpa
30 de călduri. Dorim să avem veşti dela voi - bune.
Fireşte că nu plecaţi fără să ne spuneţi o vorbă. Pe aici răcoare
ŞI frumos, după o straşnică furtună. Veste politică din ţară:
1) Bonn, locul de naştere al lui Beethoven.
') Furtună (germ.).
.._. 0_-·
��------ -- .. - -
[49]
r
l'
PAUL ZARIFOPOL
49
"
"
Bădărău a fost exoflisit din rrumster ; în locul lui la justiţie
este numit Dimitrie Greceanu, duşmanul lui politic, ŞI pur conser­
vator ruginit. L-au regulat boerii pe mojic.
Fiţi sănătoşi. Multe complimente dela toţi tutulor,
6 Car.
Ce veşti aveţi de acasă dela Ploeşti? Nu lipsiţi a duce acolo
cele mai călduroase salutări dela noi. Aş dori să am şi eu conferenţa
lui Costică. Eu sper să ies cu ceva de aici.
Vi ele herzliche Gruese,
10
15
20
2b
30
35
Car.
LXXX
Travemănde, 5 Iulie 1906.
Fabulă democratică
MOTTO:
Pe Iona l-a tnghiţit,
,Spune Biblia, un chit.
Fiind greu de mistuit,
Inapoi l-a asvîrlit.
Zise Iona zăpăcit:
«Cum rămânem în sftrşit? »
Chitul zise: « Suntem chit l».
Nişte ciocoi au înghiţit
Pe Bade, unul dela noi;
Dar le-a fost greu de honipsit
Şi, jumătate mistuit,
Il aruncară înapoi.
Pe Bade rău 1) l-a supărat
Acest afront neaşteptat,
Şi, nespălat, numaidecât,
El pe noi toţi ne-a convocat.
Noi toţi l-am mângâiat pe rând:
« Nu fi mâhnit până 'ntr'atât!
«Vine pedeapsa lor curând,
« Şi, sicu t canis 1), iar la noi
« Se vor întoarce-aceşti ciocoi! ,)
El însă zise amărît:
«Eu ştiu ce vreţi să spuneţi voi;
« Dar - orişicum şi orişicât,-
« Eu. .. cum rămân?
Morala
- Ciocoiu ... ' urît.
1) Joc de cuvinte pentru Bădărău, ministrul debarcat.
2) Ca şi câinele (Ia t.).
_.
4
---��.�------------------------------------------------------------------
[50]
10 Aici, o vreme minunată - o bunătate!
Şi petreceri - o frumuseţe! care pot să ZIC.
Car.
Car.
la anul şi la
Travemiinde, 8 Iulie 1906.
LXXXI
CORESPONDEN'fĂ
LXXXIII
Travemiinde, 11 Iulie 1906.
Travemiinde, 10 Iulie 1906.
Joi
29 Iunie st. v.
12 Iulie st. n.
(t) SI. Petre şi Pavel
(Repaus dominical)
60
Vivat Paul! Vivat Paulucă! Vivat familia!
Sfinţii apostoli Petre şi Pavel fie-le întru ajutor,
mulţi ani, cu sănătate şi veselie!
LXXXII
Stimate d-Ie doctor, mâne joi 12 iulie ne înapoiăm la Berlin.
VINE SOACRĂ-MEA!!!!!!!!!!
Explicaţii mai târziu. Tot a dumitale mal cuminte: te face-să
mergi Ia ea, nu vine ea la d-ta,
Dragă d-Ie Doctor, cred că nu mai trebuesc comentarii la mica
poesioară .pe care mi-a inspirat-o nestatornicia valurilor politicei
daco-romane, mai straşnice decât a valurilor mării. Spune-mi,
rogu-te, cum ţi se par progresele pe cari lira mea modestă le-a rea-
5 lizat numai după trei patru băi de mare? Mă 'ntreb: unde voiu
aj�nge, când voiu fi sleit abonamentul de 24 băi? Incalculabil.
Aşteptând un mic cuvânt de încurajare, vă salut.
Dela toţi la toţi viele Grusse,
15
20
I
1,
li I
I
II
[51]
5
IQ
15
2Q
25
30
PAUL ZARIFOPOL
Orice comurucarr, le aştept la Berlin, unde rămân statornic.
Dela toţi la toţi multă sănătate.
Devotatisim
Car.
LXXXIV
Wilmersdorf, Sonnabend 14jVI 1906 (pe stamp. post. 14.7.06).
Stimate Domnule Doctor,
Cu voia A-Tot-Ţiitorului, am ajuns acasă teferi împreună cu
Ţakatia, ceea ce a făcut mare bucurie jumătăţii şi sferturilor mele
- savoir Didinei şi copilaşilor - cu cari Maman a şi tras un somn
straşnic până azi dimineaţă la 10. Bravei mele provinciale i-a făcut
Berlinul o impresie pentru care nu găsesc epitet în nicio limbă, din
câte puţine cunosc, decât în limba sublimă a lui Alighierescu 1) - o
impresie stupenda. A rămas cocoana paf! Inchipue-ţi dumneta acuma
ce are să fie când, după ce s'o mai drege puţintel de hodorogeala
zugurilor, îi voiu arăta minunăţiile Neamţului ... Plusios tu cosmu! II)
Altă bucurie am avut, eu în deosebi, azi dimineaţă când am
primit, în sfârşit, scrisoarea du mita le , plimbată câteva zile pe
Baltica: ca pe un bordeaux retour des Indes, am savurat această
plină de buchet scrisoare de bon cru. Pentru a-ţi răspunde cum
se cuvine la aşa rânduri preţioase cer un termen. Cred că n'are
să-ţi pară rău a primi replica mea la Sinaia.
Primit-ai, rogu-te, şi carta mea postală din Travemunde, cu
felicitări pentru ziua onomastică a celor doi Paveli?
Incă odată, umblaţi sănătoşi, petreceţi sănătoşi, şi să ne vedem,
la toamnă, sănătoşi! Imbrăţişaţi şi pentru noi pe ai voştri Carpa­
tini. Dela toţi la toţi viele herzliche Grusse. Frau Director mulţu­
meşte din suflet lui Frau Doctor pentru graţioasa găzduire a lui
Guliţă al dumneei, Încântat de buna primire.
Cu frăţească adâncă dragoste
al d-tale
C• .
aragiale
') Dante Alighieri.
') Expresie admirativă, în limba neo-greacă: Bogatul lumii. Vezi şi tntre­
buinţarea dictonului, cu subînţeles ironic, în scris. CX.
4*
[52]
10
62
CORESPONDENTi\.
LXXXV
Rothenburg o. T., 29 Iulie 1906.
Cu mult dor. Hoch Bavaria! Prosit!!
Car.
LXXXVI
Goslar, 6 August 1906.
Vicle herzlichste Grtisse
Car.
LXXXVII
Wilmersdorf bei Berlin, 28 August 1906.
Cutremure se 'ntâmplă 'n lume
Cu grozăvii fără de nume;
Dar grozăviile din Harz
Le fac pe toate marţ 1).
Tutulor dela toţi vicle herzlichste Griisse
Car.
LXXXVIII
Saalburg, 4 Septemvrie .1906.
Saltă, Române, plin de mândrie! B)
M. Ch. Rostoganul
1) c. p. ilustrată i şarjă, în colori, cu beţivi şi case împletici te, sub lumina
lunii. Legenda: Goslar, Grad' au.s deni Wirthshaus, Komm ich heraus, O, Markt»
platI, wie wunde,.lich schaust dlt mi,. aus.
1) C. p. ilustrată: Mommsen-Denkmal-Saalburg.
[53]
PAUL ZARIFOPOL
LXXXIX
Wilmersdorf bei Berlin, 6 Octomvrie 1906.
03
l
I
Reta Walter dela Opera-Comică 1). Această frumoasă şi talentată
creatură a fost alaltăeri ucisă cu un glonţ de revolver în tâmpla
stângă. Moartea a fost fulgerătoare. Ucigaşul ei s'a sinucis pe loc.
Fata avea un prodigios succes de începătoare (21 de ani). In lumea
o artistică şi 'n tot publicul amator este o mare jale. Nenorocirea
s'a întâmplat la 4 Oct. pe la 3 după amiazi - joi.
XC
Berlin W., 24 Octomvrie 1906.
Iubite Domnule Doctor, inima mi-a tresăltat de bucurie citind
călduroasele cuvântări daco-române... Dumnezeu al străbunilor
noştri.I ce 'aavele trebue să fi fost după acel banchet triumfal! ... 2)
10 şi . .. fom'mei!
-- M'am bucurat apoi, şi mai ales, că te-ai săturat să mai cânţi:
e Şhie pâne cât di ră,
« Tăt mai bini 'n ţara me ! ... �.
şi că te-ai hotărît, în fine, să te 'ntorci iar la franzoala surgunului.
Vă aşteptăm cu mare nerăbdare; veniţi sănătoşi şi cu chef!
Până atunci, ia citeşte, mă rog, aceste rânduri:
(Tăetură de jurnal:
- Un viu conflict s'a ivit Între d-nii A. C. Cuza şi Paul Bujor, profesori
universitari. Cauza este cuvântarea pronunţată de d. profesor Cuza, cu ocaziunea
solemnităţei inaugurărei cursurilor universitare.
(Probabil că chestiunea va veni înaintea consiliului profesoral al Universi-·
tăţei},
şi rogu-te, cercetează şi adu-mi cât mai ample amănunte asupra
interesantului conflict dintre aceşti doi iluştri savanţi. Nu uita ..
1) C. p. ilustrată: Reta Walter-Mignon.
t) Banchet politic al partidului conservator.
[54]
CORESPONDENTĂ
Pe aici o vreme împărătească. Am să te văz, dacă eşti diplomat:
adu-mi-I şi pe Costică: mare bucurie şi folos mi-ai face.
Dela toţi ai noştri la toţi ai voştri viele herzlichste Griisse.
Al matale
Car.
P. S. - Scriu o piesă de teatru: « Titircă, Sotirescu & C-ia�,
3 acte.
Merge binişor. Să sperăm că n'o să-ţi displacă.
Dă scrisoarea alăturată lui Costică şi insistă să nu mă lase fără
10 răspuns.
Vale.
XCI
Wilmersdorf bei Berlin, 14 Noemvrie 1906.
Stimahililor, când veţi fi pe deplin reparaţi de hodorogeala
drumului, cred că ar fi consult să ne vedem pentru ca, după datina
străbună, să vă putem ura bună sosire. Eu, după făgăduială, aştept
16 aci pe d. Doctor măcar, dacă nu şi pe dona doctoroaia. Fireşte că
all�ândoi ne-ar îndatora mai mult; dar în faţa datoriilor materne
a unei matroane daco-române trebue să ne plecăm. Aştept prin
urmare o depeşe pentru sosire. Veniţi de-a dreptul acasă, chiar
dacă nu vă 'ntâmpin la gară. Aşteptând cu mare nerăbdare să ne
20 vedem cu toţii împrejurul unei mese, în odae caldă, cu bere rece,
rămânern ai dv. vechi preteni,
Car.
Multe complimente Kinderilor dv.
XCII
Berlin W., 23 Noemvrie 1906.
Stimate D-Ie Doctor, preferind deocamdată (nu vă fie cu supă-
25 rare!) Lipsia Ploeştilor, îmi voiu face o deosebită plăcere a vă saluta
acolo mâne seară sâmbătă 24/XI. Prin Halle la Magdbhf 1) sosesc
la 6.5 p. m. Ce zici de o mică combinaţie pentru pela 8-81/2 cu
1) Magdeburger Bahnhor.
[55]
PAUL ZARIFOPOL
66
Weigand undeva în loc discret? Dacă n'ai alt plan mai bun, aVI­
zează-l pe d. Profesor, care ar dori să mă vază având nevoe de o
comunicare din parte-mi.
Tutulor dela toţi sănătate.
l) Devotat
Caragiale
Dacă ai ceva mal bun, primesc bucuros, lăsând p� Weigand
pe duminecă.
XCIII
Wilmersdorf bei Berlin.
Stimate D-Ie Doctor, plecarea la Ploeşti amânată. Aici vreme
10 îngrozitoare: frig, ploaie, vânt. Caloriferul absolut impotent. Nu
e de umblat cu copii. Am făcut o prostie că n'am mai stat în bunul
culcuş dela Sachsenhof.
Peste câteva zile sper să ne aşezăm în noul domiciliu din piaţă,
unde să putem primi frumos pe dona Doctor, şi pe Kinderi.
15 Multă sănătate tutulor dela toţi,
Al d-tale
Caragiale
29/XI/1906.
XCIV
Berlin, 10 Decemvrie 1906.
Aici ninge, fără ger - închipue-ţi: ca o proastă reputaţie, fără
avantajele ei. Ce bine trebue să fie acuma în colţişorul nostru din
20 birtul dela Sachsenhof! of! of! of t Săptămâna asta ne mutăm.
Poate să viu o zi două la Lipsea cu Luki, spre a lăsa mâna liberă
Doamnei Director - Să-şi facă mendrele de gospodină. Până să
ne vedem - acum sunt tare mahmur (am nişte nevralgii inter­
costale, cari mă bagă 'n fel de fel de ipochondrii) - încă un pahar
2;; beu (afurisită vreme!) în sănătatea dv. şi a familiei. Hoch!
Car.
[56]
56
CORESPONDENŢĂ
xcv
Berlin, 10 Decemvrie 1906.
Stimate d-Ie Doctor, eu nu sunt poet antic; sunt modern; nu
fac anacreontice, nici epigrame metri ce în distichuri; fac din când
în când câte un cuplet în gem'e Caveau sau Kommers 1), d. ex.:
BarometruJ se tot lasă-
Vezi numa cum vremueaşke ...
Ş'apoi? par'că mie-mi pasă?
Incă un pocal!-Noroc!
Să se Iese cât pofteaşke,
Că eu nu mă las ghe loc!
10 Mă rog să mi-l pui pe muzica ; mie nu se pare - cum se ZIcea
odinioară în « Junimea 1), că este cantabil.
La revedere zilele astea.
Multă sănătate dela toţi la toţi,
Car,
XCVI
Wilmersdorf bei Berlin, 11 Decemvrie 1906.
16 Al doilea cuplet:
Şi ghe-i vorba pe Iăsake,
Apoi lasă-ke pe mine!
Să se Iese el cât poate,
Eu tot ştiu că l-am rămas:
20 Că, să nu dau ghe ruşine,
Până 'n pimniţă mă las!
Cu stimă
Poeta
1) Cântece studenţeşti germane.
[57]
Al treilea cuplet:
PAUL ZARIFOPOL
XCVI bis
Wilmersdorf bei Berlin, 11 Decemvrie 1906.
La el consecvenţă nu e,
Că 'z, cum vremea i s'arată,
Când se lasă, când se suie;
Pe când eu, mă rog frumos,
Dacă m'am lăsat odată,
Singur nu mă scol ghe jos!
57
10
Incă odată, mă rog frumos la d. Doctor pentru muzică - cât
s'ar putea mai aghecvată.
La revedere,
Car.
XCVII
Wilmersdorf hei Berlin, 12 Decemvrie 1906.
\
Stimate d-Ie Doctor, în dârdora mutatului, sunt expuI sat din
Wilmersdorf. Unde să găsesc azil? M'am gândit la Lipsea. Sosesc
cu Luki mâne seara joi la 7 ore 8', în Bayrbhf 1). Dacă sunteţi plecaţi
15 de-acasă, lăsaţi vorbă unde să vă găsesc.
Până sâmbătă n'am dreptul să calc în Berlin. Cocoana vrea să
dirijeze fără control operaţia. Bravissima!
Până la revedere, o strângere de mână,
Al d-tale
20
Caragiale
XCVIII
Berlin W., 20 Decemvrie 1906.
Responde la mine:
1°. Cum vă e cheful? - 2°. Ce ne facem de Crăciun? - 3°. Mân­
ţineţi programul?
1) Bayrischer Bahnhol.
[58]
58
CORESPONDENŢĂ
Tăcerea cu care ne tratează Frau Doctor ne dă bănueli că stă
la îndoială.
»> Multă sănătate
Car.
P. S. - Mutat şi tot aşezat. Aici ger uscat ŞI acoperit.
Hohenzollerndamm 3 Hpt.
XCIX
Berlin, 24 Decemvrie 1906.
Dragă d-le Doctor, din exces de zel tapiţeresc, la aşezarea casei
după mutat, mi-am zdrelit piciorul drept jupuindu-rni epiderrna
d'a lungul fluerului. Două-trei zile am neglijat lucrul. Au venit
10 aici Conu Iancu Manliu şi soţia; am petrecut. După plecarea lor
peste două zile, m'a răsbit ustureala. Am pus, fără să 'ntreb doc­
torul, un plastur, care mi-a aprins rana. Aşa că acuma îndurerat
mai rău decât un poet liric, sunt osândit la orizontalitate pentru
- ştiu şi eu cât? Doctorul zice că nu e primejdie; dar spune că
15 plăcut lucru nu e. La glesnă sunt congestionat şi pielea ruptă ustură
straşnic. In fine, să rabd.
La plictiseala mea, care fireşte plictiseşte şi pe ai mei, D-ta
ai mai adăogat încă pe atâta prin vestea despre Frau Doctor.
Chiamă îndată doctor şi caută să o faci a rupe scurt relaţiile cu
20 d. Pavalutzică, dacă dumnealui nu ştie de omenie. Dumnealui e
băiat mare acuma; să-şi caute de hrană aiurea. Iată dar că împre­
jurări neplăcute ne obligă a ne întoarce la religia sfântă a străbu­
nilor noştri. Nu ne-a fost dat să prăsnuim Crăciunul papistăşeşte:
îl vom serba pe al nostru - greceşte.
25 Pe aici, ger straşnic uscat şi senin. Eri noaptea ne-am coborît
până peste 11 sunt O. Lucrul e nepomenit la Berlin. Pe acolo cum
staţi?
Doresc să am ştiri bune dela voi. Nu trebue să vă demoralizaţi.
Odihnă şi hrană şi puţină răbdare. Am felicitat azi pe Pavaluză.
30 Spune-i să fie băiat cu minte şi sănătate şi noroc să-i dea D-zeu.
Cu frăţească dragoste vă îmbrăţişează toţi pe toţi
. Car.
Fiţi sănătoşi. La revedere.
[59]
PAUL ZARIFOPOL
C
Wilmersdorf bei Berlin, 29 Decemvrie 1906.
69
Stimate d-le Doctor, după mult necaz, acu sunt mai bine; doc­
torul e mulţumit de procesul de reparaţiune al rănii. Accidentul
acesta totuşi m'a demoralizat foarte mult şi numai o petrecere
bună mi-ar restabili acuma buna humoare. Imi pare bine că şi la
3 voi merge lucrul spre îndreptare. In curând ne vom vedea prin
urmare să 'nchinăm creştineşte: la mulţi ani. Desigur că d. Pavli­
ţică trebue să protesteze contra măsurii ce aţi luat: nu vă lăsaţi
seduşi de protestările d-sale, Toţi au trecut prin aşa supărare - să
rabde şi d-lui l
10 Pe aici ger ca la Bucureşti - straşnic ; zăpadă şi sănii -lucru
foarte rar, cum spun nemţii. Scrieţi-ne lucruri bune şi petreceţi
sănătoşi, cu tot necazul afacerii Pavliţică.
Cu toată dragostea dela toţi tutui 01' multă sănătate.
Al d-tale
15
CI
Car.
Berlin, 30 lanuari 1907.
Stimate D-Ie Doctor, cum mai staţi din gutunar? Noi, slava
Domnului, binişor; Luki însă foarte amărît din pricina desastrului
sozial-democraţiei 1) - datorit, fireşte, coaliţiei infamilor burgheji!
Mare desamăgire, ce e drept, şi mai cu seamă sigură dovadă că
20 « tovarăşii» sunt nişte zevzeci lăudăroşi: după atâta bravadă, aşa
resultat l Numai de unul îmi pare rău - de domnul Costică'[al
nostru: ce figură are să facă el faţă cu « generoşii » români? Ce buze
trebue să-i facă ce cher docteur Radovitzi 2) şi ceilalţi lepădaţi de
sfânta credinţă!
25 - Iţi trimit « Convorbirile» lui Mihalachc: s'a certat cu Maio-
rescu şi a deschis prăvălie pe seamă. Vezi şi dota marfa. Despre
scena divortului lui Mihalache de Maior, am interesante detalii
dela Barbu, pe care l-am întâlnit la Viena. Ţi le voiu spune la vreme.
1) In alegerile parlamentare.
2) Dr. Ion Radovici, fruntaş naţional-liberal, fost socialist, din grupul
(, generoşilor ».
[60]
60
CORESPONDENŢĂ
In Viena am pătimit frig de 23° sub 0, aşa că am stat închişi
toată ziua şi scara în birt. M'ai priceput? Resulta tul - foarte con­
venabil - nimic regretabil. Aici, acum vreme frumoasă, ziua des­
gheţ. Dar vom avea ploaie, aşa scrie la barometrul meu. Tutulor-
6 dela toţi multă sănătate.
La revedere cu bine,
Car.
CII
Wilmersdorf bei Berlin, 2 Februarie 1907.
Stimate d-Ie Doctor,
Dorim să ştim lucruri bune despre dv. Vă rugăm prin urmare
10 pentru un cuvinţel. Ai primit « Convorbirile ?». In curând îţi trimit
numărul 2. Aştept, după promisie pe « Elena » 1). Aci, vreme urîtă:
zăpadă până la brâu.
Fiţi sănătoşi. La revedere. Până atunci, încă odată ne rugăm
faceţi sacrificiul unei mărcuţe de 5 pfenigi.
16 Car.
CIII
Berlin, 4 Februarie 1907.
Dragă Domnule Doctor, îmi pare foarte rău de necazurile dv __
trecătoare fireşte, dar destul de plictisitoare. N'ai ce-i face - asta
e regula iernii; fără niţel guturaiu şi oleacă de tuse, nu prea se
poate. Şi la noi am bătut toţi toba şi încă o batem. Aşa iarnă afu-
20 risită ! mai rar! Helbet! O veni ea primăvara. Să avem răbdare.
Şi după ce mi-oiu şi isprăvi piesa, o să tragem o petrecere moldo­
vinească, să ne scoatem din capete. Elena n'am citit-o, dar sper,
după titlu, să o găsesc la înălţimea lui Manoil. Iţi trimit numărul
2 din Convorbiri. Halal să-i fie! merge progresând cum vei vedea.
26 Eu scârţâiu - merge greu, dar nu rău, slava Domnului! Spune,
rogu-te, lui Frau Doctor toate urările noastre pentru o grabnică
restabilire. Nu vă încredeţi în vreme chiar când se 'nmoinează ;
1) Romanul lui D. Bolintineanu,
[61]
PAUL ZARIFOPOL
61
atunci e chiar şi mai primejdioasă pentru guturaiu şi tuse. Vă rugăm
<daţi-ne ştiri bune şi primiţi dela noi toţi pentru toţi cele mai căldu­
roase salutări.
Al dv.
6 Caragiale
Pe aICI ninge pe un cap: circulaţie foarte grea.
Ce mai veste din Ploeşti? Eu îi sunt dator lui Costică o scrisoare;
sper să mă plătesc săptămâna asta. Dacă-i scrieţi mai nainte,
vă rog spuneţi-i şi din parte-mi multe complimente.
10 Ai văzut şi rezultatul balotajelor: cădere serioasă pentru « tova-
răşii» lui Luki. Gazetele din toată lumea înregistrează această
împuţina re a sozial-democraţiei ca un semn epocal. - Aproposito
- amicul lui Gusti, d. profesor von Liszt, a căzut straşnic ; l-a bătut
un primar semi-rural cu o majoritate sdrobitoare. - Dacă n'ar fi
15 aşa vreme împotrivă, m'aş repezi într'o zi să vă văz şi să mă 'ntorc
seara acasă. Să vedem când s'o mai drege vremea. In orice caz,
la revedere cu bine şi cu sănătate. -
CIV
7 Februarie 1907.
Stimate d-le Doctor, când o damă este zaifă după troahnă,
cum este Frau Doctor, i se recomandă de autorităţile medicale
20 (şi lucrul a fost probat până la evidenţă de Frau Director) să facă
următoarea cură: ia în fiecare zi de două ori, cu o jumătate de ceas
înainte de prânzuri, un pahar ca de 250 grame de bere Parter cu un
gălbenuş de ou proaspăt. Bate bine gălbenuşul cu puţin zahăr (căci
berea Port el' e prea amară), toarnă binişor berea d'asupra şi ame-
2& stecă; lasă să treacă puţin spuma şi dă frumuşel pe gât. Băutura
aceasta este cam capitoasă; asta nu face nimica; dama mănâncă
bine şi-i trage apoi o bună moţăială. In trei-patru zile se constată
cu siguranţă o vădită întremare şi bună dispoziţie. Incă odată,
nu credeţi că glumesc, - Didinii, după o teribilă influenţă în urma
30 căreia nu se putea ţine pe picioare, i-a recomandat doctorul Wulsten
cura asta, care i-a făcut un bine vădit în două zile-trei. Incercaţi
şi veţi constata îndată eficacitatea acestui leac atât de plăcut şi ca
gust. - Imi pare bine că ţi-a plăcut « Convorbirile »; ţi le voiu
împărtăşi regulat. - Am citit Elena: e o minune. Demnă soră a
[62]
62
CORESPONDENŢĂ
lui Manoil - amândoi copii sublimi ai genialului lor părinte! O vom
spicui împreună ; cu sfinţenie, am notat variile minuni de care e
plin acest capo-d'operă politico-filosofic ! Geniul liberale-naţionale
nu se putea urca mai sus. - Eu scriu mereu şi merge greu. Mi-e
5 teamă să nu mă covârşească intenţia. Aici e vremea, par'că s'ar
îndura să se'ndrepte. Astăzi a fost soare. Mi-e teamă numai de vreo
surpriză cu 'nzăpădire. - Cât p'aci s'o pat cât m'am întors dela
Beciu 1). Să mai aşteptăm dar. - Rogu-te urmează sfatul ce ţi l-am
dat şi comunică-mi efectul, care mai dinainte îl ştiu: într'o săptă-
10 mână Frau Doctor va căpăta o forţă erculeană, cu care va impune
în casă voinţa d-sale necondiţionată. Aştept vorbe bune.
Dela toţi tuturor multă sănătate.
Cu dragoste,
Car.
Hohenzollerndamm 3. Hpt.
CV
Wilmersdorf bei Berlin, 7 Februarie 1907.
15 Leac! ŞI babii colac!
Car,
(Pe recto al c. p. ilustrate, a lipit marca berii englezeşti: Barclay Perkins
& Co 's double brown stout this labeI is issned by Barclay Perkins & Co. limited
Brewers. London].
CVI
Wilmersdorf bei Berlin, 9 Februarie 1907.
Nu ştiu ce vreme o fi pe la dv.; p'aici, am onoarea să-ţi co­
munic, d-le Doctor, azi dimineaţă ne-am coborît la 11 minus. Crapă
petrele. Aşa îndrăcit cald nemţesc de mult n'am mai pomenit, şi
so ţine. Apoi de! să nu ... ? Ţi-am trimis marca berii englezeşti, Şi dota,
cum eşti necăjit, poţi să guşti; face bine şi cui n'a avut guturaiu;
1} Viena (magh.).
[63]
e nutritivă, stimulantă şi calmantă, aperitivă şi digestivă. Cu nerăh­
dare aştept o mulţumire pentru rezultatele binefăcătoare ce sunt
sigur le veţi obţinea.
Fiţi sănătoşi.
1
PAUL ZARIFOPOL
63
1
Al dv.
Car.
Hohenzollerndamm 3
CVII
WiImersdorf bei Berlin, 23 Februarie 1907.
Multe şi mărunte am să-ţi spun, stimate d-le Doctor. Conferinţa
ţinută de d. ministru Beldiman despre Cuzea Vodă, moartea bietului
general Lahovari, în urma unei operaţii care a « reuşit perfect l),
1. şcI. şcI. Ţi le voiu spune când, cum mi-ai făgăduit, vei veni aici.
Şi, fiindcă sper că ai petrece bine marţi d. a. la noi, unde avem
la ceaiu nişte simpatrioţi, rogu-te repede-te marţi pe la noi. Loc
de hodină este heI mai fain. Să te aştept? Ai? -. Cum mergeţi cu
vremea? Pe aici se joacă babele nemţeşti. - Depeşază-mi ora sosirii.
16 Nu viu la gară dacă soseşti cu trenul de 5; căci sunt musafiri acasă;
dar vino dela gară drept. Multă sănătate dela toţi tuturor. Cu dra­
goste te aşteaptă
Al d-tale mult stimatoriu
Cal'.
CVIII
Wilmersdorf bei Berlin, 23 Februarie 1907.
20. Am uitat să-ţi spun că musafirii simpatrioţi sunt artişti. Intre
ei este tânărul Barozzi, precoce violonist. Remarcabil! Ton. şi
siguranţă de călcătură în adevăr cam rare. Mi-ar părea bine
să-I auzi.
Cu dragoste
26 Car.
[64]
Wilmersdorf bei Berlin.
Berlin W., 9 Martie 1907.
1) Quartetul.
Wilmersdorf bei Berlin, 4 Martie 1907.
A. Vlahuţă
CIX
CORESPONDENŢĂ
(Pe recto:)
Fartetul? 1)
(Pe verso, tăetură de jurnal:
(Nu de moarte mă cutremur, ci de veşnicia ei .
64
Car.
Primit-ai ({ Convorbirile »?
Donnerstag, 7/III [1907].
CX
CXI
cu 'ultimele puncte de suspensie, ale lui Caragiale).
Am primit stimate d-le Doctor, carta privitoare la Fartet. Luni,
- mai devreme nu pot - mă înfiinţez la dv. cu zugul dela 1.37
prin Halle. Să ne ajute Pronia în cele puse la cale de noi păcătoşii
6 robii ei! Amin! - NemuritoruI stih nu e acolea ca motto; este
scos din rubrica permanentă a ({ Universului» literar CARTEA
VIEŢEI, unde odată pe săptămână se publică cinci-şase maxime,
aforisme, sentinţe celebre ale bărbaţilor iluştri din toată lumea
şi toate epocele, dela cel mai depărtat până la cel mai apropiat
10 Confusius. E cazul să zicem: plusios tu k6smu! - Politicale
am destule să-ţi spun din Dacoromânia. şi hoch-interessante.­
Până să ne vedem, ţine minte vorba nemuritorului Buffon: Stihul
este omul! - Fiţi sănătoşi!
Dela toţi tutulor
15 vieIe herzlichste Griisse
TELEGRAMA. - (9jlIIj906. Hohenzollernplatz 4).
Sosesc, luni (11/IIIj906), ţii seara, Magdbhf (d. HaIIe). Merg
20 direct Zentral Theater. - Aştept încrezător cafine sus. Nu uitaţi
[65]
PAUL ZARIFOPOL
65
acasă, ori perdeţi tramvaiu, beletele. - Naum-Lykophron demisionat
1 Aprilie st V., regulând drepturi pensie. Grtisse.
Car.
CXIl
Berlin W., 10 Martie 1907.
In ţara di sus, Botşăni Ieşi Dorohoiu, răscoale ţărăneşti contra
5 posesorilor - contra Jădanilor. E lată rău. Verbal pe larg, mâne.
Car.
10
Rămâne bine înţeles că v'aştept începând dela 61/,,-63/, seara
la Caţine sus (Zentral Theater) - unde merg direct dela Magdbhf.
La revedere,
Car.
•
CXIII
Wilmersdorf hei Berlin, 19 Martie 1907.
Rog, stimate d-le Doctor, primiţi « Convorbirile », împreună cu
cele mai călduroase salutaţiuni dela toţi noi tuturor ai dv.
doritor,
Caragiale
15 Pe aici, babe nemţeşti cu toane. Rogu-te, spune-mi: sunteţi în
messe 1)? ori, când încep?
CXIV
Berlin, 29.3 (1907].
Teroarea Muntenia întrece orice macabră închipuire africană,
După Lokalanzeiger, pare rezerviştii resvrătiţi ucis colonelul Lambru
prietenul. Telegrafiat Delavrancea. Aştept răspuns. Nu pot sta
20 locului. Probabil ne vedem serbătorile abstea (sic). Fiţi sănătoşi.
Caragiale
1) Bâlci, târg (germ.).
5
[66]
66
CORESPONDENŢĂ
CXV1)
Berlin 29.3 [1907].
In heutiger v. Berlin 15 an Zarifopol Leipzig Fichtestr. 13
bitte Iesea: serbătorile astea-fiţi etc. Wiederholen astea.
CXVI
Berlin W., 18 (?) Aprilie 1907.
Stimate domnule Doctor, îmi pare destul de rău că nu te-ai
repezit în persoană până pe la noi. Iţi mulţumesc de atâta bunătate.
5 Deşi nu ştiu nemţeşte, mi-a plăcut foarte mult cum sună textul
dumitale 2). In momentul când îţi scriu, sper că die Zeit a intrat în
posesiunea scrisorii şi articolului. Să vedem dacă va găsi de cuvi­
inţă să-I utilizeze 8). Rogu-te urmăreşte şi d-ta acolo de mâne. Cred
că la Universitate trebue să vie gazeta vieneză. - In Homânia ,
10 evenimentele se precipită cu destulă aiureală. S'a descoperit că
armata a comis atrocităţi nespuse (oameni nevinovaţi ucişi sumar,
sate nevinovate prefăcute'n cenuşă), care se denunţă precis şi cu
dovezi netăgăduite. Se pretinde că făptuitorii vor fi urmăriţi şi daţi
judecăţii: altă serie de procese criminale! In multe părţi, ţăranii
15 stau liniştiţi, dar nu vor să iasă la muncă şi tot mârâie, La mai
toate percheziţiile se găsesc broşuri de-ale lui Haret (Ministrul
Cultelor) despre « Chestia ţărănească» şi « Discursurile» lui V. G.
Morţun (al Lucrărilor Publice). M. S. a dat un ordin de zi pe armată,
în care se felicită că, la extremă primejdie, a putut dispune de,
20 nici mai mult, nici mai puţin, 140.000 de oameni. - Din ziare au­
striace şi ungureşti, « Adevărul t aduce chestia revendicărilor bul­
gare în privinţa Dobrogei cu prognosticuri foarte nefavorabile nouă,
1) CXIV - CXV, telegrame. In traducere: « In telegrama de azi din
Berlin, 15, către Zarifopol, Lipsea, Fichtestrasse 13, rog citiţi: serbătorile
astea-fiţi. Să se repete astea ».
1) Textul în limba germană, al articolului despre răscoalele ţărăneşti (eL
Opere, V, 1907, Din primăvară până în toamnă, şi la Note şi Variante, deosebi­
rile din ziarul vienez).
8) kticolul a apărut la data de 3 Aprilie (st. n.) sub titlul: Rumiinien,
wie es ist şi cu semnătura: van einem rumănischeri Patria ten. Data, de pe stam­
pila postală (18 Aprilie), nu poate fi aşadar cea exactă. Zarifopol va fi pus
scrisoarea într'un plic străin.
[67]
PAUL ZARIFOPOL
67
şi cu afirmaţiuni că armata bulgară ar fi superioară celei române
şi ca număr şi ca armament şi ca avânt etc.; iar « Universul » publică
nişte depeşi din Viena în care se spune că, de teama unor nouă pro­
gromuri în Basarabia (unde epidemia ameninţă să treacă din Mol-
5 dova), s'ar fi concentrat acolo 40.000 de Cazaci. Numai atâta ne-ar
mai trebui acuma! - Aştept în zadar comunicări din ţară. Am scris
şapte-opt scrisori, nimini nu mi-a răspuns până acuma, nici harem
bietul .Tudorică, cumnatul meu, pe care regimul actual l-a trimis
în opoziţie. E ,cazul să ridicăm mai multe « biserici » ! - In vremea
10 asta, politicienii noştri au turbat. « Pester Lloyd »a publicat
o scrisoare a Exc. Sale P. P. Carp cătră un vechiu prietin, politician
austriac, trimisă încă de pe la începutul răscoalelor. Carp nu vedea
altă scăpare decât o intervenţie străină. Gazetele liberale îl rad acuma
fără săpun; junimiştii dau din colţ în colţ, iar Filipescu e gata să
16 treacă la Cantacuzino, spre a-i îngropa de vii pe Take Ionescu
şi pe Bădărău - un balamuc de ţesături şi de intrigi bizantine.
Filipescu, prin « Epoca », a scornit că « unii din miniştri plenipoten­
ţiari străini ar fi făcut stăruitoare reprezentaţiuni d-lui Sturdza
în privinţa numirii de prefecţi socialişti-nihilişti tocmai în judeţele
20 limitrofe cu teritoriile respective ». Inţelegi dumneata cum vine
vorba dumnealor. Liberalii îl denunţă ca trădător de patrie. Regele
ar fi exclamat, foarte atins: « După 40 de ani de progres şi de inde­
pendenţă ne întoarcem, care va să zică, la timpii de neagră memorie,
când boerii cereau, cu capul pe tipsie, ajutorul străinilor contra
25 patriei! », (Carp dela Nemţi - Filipescu dela Moscali!) şcl. şcl,
La liberali iar este încurcătură, cu toată aparenta armonie. Sturdza
a voit (din ce ai citit mai sus, înţelegi) să elimineze din minister
pe Haret şi pe Morţun, înlocuindu-l cu Poni pe cel d'întâiu şi păstrând
interimatul Lucrărilor Publice pentru vreun colţat. (Să nu uit a-ţi
30 spune că la atelierele din Paşcani C. F. R. s'au arestat 12 maeştri
socialişti, cum se pretinde, turburători, car! ar fi ajutat Ia răscoale
şi ar fi înlocuit într' o sală de adunare portretele familiei regale cu
ale lui Marx, Engels, Lassalle etc. Arestaţii au fost maltrata ţi. S'au
găsit la ei « Discursurile» şefului lor suprem, ministrul Lucrărilor
35 Publice). La remanierea dorită de Sturdza, s'a opus Ionel Brătianu,
care este trup şi suflet cu generoşii. - En attendant, teroarea de
jos fiind potolită, a început reacţiunea, teroarea de sus. Administraţia
şi armata stau la dispoziţia arendaşilor şi proprietarilor: liste de
proscripţiuni contra ţăranilor mai independenţi. Ţăranii merg 1:'1
[68]
68
CORESPONDENŢĂ
arendaşi şi proprietari să se răscumpere, dând poliţe iscălite în alb.
In sfârşit, cum e mai bine. - Gazete zenzaţionale spun prăpăstii
despre eventuale remaniări de cabinet.
Să aşteptăm pe d. Costică. Sunt sigur că ne vine cu desaga plină
5 de ştiri plăcute. Rogu-te, anunţă-mă precis când e să sosească. Dacă
asta nu ţi-ar deranja vreo combinaţie, te-aş însoţi bucuros întru
întâmpinarea simpatriotului, sau, pe altă cale, v'aş eşi înainte undeva.
Am nerăbdare să scotocesc în desagă.
Cu frăţească dragoste al d-talc,
ro ���
Tutulor dela toţi multă sănătate.
Ai primit desigur depeşa în care te rugam eri încă pentru două
copii pe hârtie cât se poate mai subţire.
N'apucai să 'nchiz bine plicul şi primesc două numere de « Con-
15 vorbiri ». Ia vezi, mă rog, ai pe NI'. 5? - lţi expediez pe 6 şi 7
als Drecksache.
CXVII
Berlin W., 21 Aprilie 1907.
Stimate d-le Doctor, s'au prrmrt aci două copii şi o rochie­
pentru cari mulţumim frumos.
Sunt curios: primit-ai o scrisoare a mea şi două numere de « Con'
20 Mihalache »? Ţi le-am expediat de joia trecută.
Pe aici vreme splendidă, numa cam răcorel.
Când vine d. Costică?
Multă sănătate tutulor dela toţi.
Al dv.
H �
CXVIII
Berlin W., 23 Aprilie 1907.
Foarte nerăbdător să ne vedem, rog telegrafiază când să te
aştept. Multă sănătate tutulor dela toţi.
Al d-tale,
Car.
[69]
�
I
PAUL ZARIFOPOL
CXIX
Berlin W., 26 Aprilie 1907.
69
1
1
1
i
Stimate Domnule Doctor, când Persull-a somat să-şi dea armele,
străbunul nostru Leonidas a răspuns: « Vino de le ia! ». Noi străne­
poţii lui, epigonii vremilor moderne, cărora m zica ne-a îndulcit
moravurile, nu mai putem vorbi laconic şi aşa gros. Astfel, îmi permit
5 a vă pune următoarea chestiune: oare n'ar fi consult să poftiţi
la Berlin, unde să am plăcerea a vă înmâna suma datorită, împreună,
se 'nţelege, cu dobânda legiuită - un prânzişor filo-daco-roman?
Sper că mă exprim cu destulă hristoiftie 1) şi delicateţe, şi nu-mi pot
închipui de ce să fiu tratat cu varvarie din partea dv. Aud?
10 Rog pentru urgent răspuns, pe care ar fi frumos să mi-l aduceţi
în persoană.
Dela toţi tuturor viele Griisse.
Cu perfectă stimă al Dv.
Car.
15 Vreme răcoroasă, dar plăcută.
CXX
Berlin W., 6 Mai 1907.
Christos a înviat!
Stimabililor,
Aştept nerăbdător răspunsul la cartea mea de alaltăeri. Trebue
să ştiu numaidecât când vine d. Costică. Aici vreme imperială.
20 Primăvara şi-a făcut cu multă solemnitate intrarea triumfală.
Din ţară: în Maiu, alegeri generale. - Tutulor dela toţi multe
complimente.
Tout a vous
Car.
CXXI
Wismar, 12 Mai 1907.
Un salut.
Delabaltica
1) Sau hristoitie (cuvânt de origine neo-greaeă] - omenie, curtenie.
[70]
70
CORESPONDENŢĂ
CXXII
Berlin W., 26 Mai 1907.
Stimate D-Ie Doctor, ce mai faceţi? Doresc ştiri bune dela dv.
Eu am fost supărat, întâiu pentru că sunt silit a merge în ţară pe
câteva zile şi al doilea fiindcă am primit vestea că Mateiu a fost
bolnav de pojar (coriă). Acu, slava Domnului merge spre bine. Asta
5 m'a supărat la prima înştiinţare foarte adânc, aşa că nu am fost
în stare să-ţi răspunz la carta d-tale. Când vine Costică? L-oiu
mai apuca în ţară? Plec peste vreo săptămână. Astă seară sosesc
aci din Liittich Dimitriu cu nevasta. Tutulor dela toţi multă să­
nătate.
10 Al d-talc,
Car.
In ţară desastru agricol. - Atât ne mai trebuia! - şi febră
electorală acută.
CXXIU
Berlin W., 29 Mai 1907.
Stimate d-Ie Dr., cel mai târziu duminică trebue să plec. Ai vreo
15 comisiune? Mi-ar face plăcere să te slujesc cu credinţă. Sper în
vreo zece zile să isprăvesc şi să mă 'ntorc iar la Teutoni. Am aci
în gazdă pe Dimitrii, cari au intenţia a se stabili în Berlin, unde le
place foarte mult. - Dv. ce faceţi? ce ştiri mai aveţi dela Ploeşti?
Aştept o vorbă bună înainte de plecare şi vă trimit la toţi dela toţi
călduroase salutări. Pe aici vreme frumoasă, dar cam prea răcoroasă.
O mie de ani pace.
Al d-tale cu dragoste,
Car.
CXXIV
Guben, 5 Iunie 1907.
Rămâneţi sănătoşi!
25 La revedere cu bine!
Car.
[71]
-.,.
\
.• '
PAUL ZARIFOPOL
CXXV
Multă sănătate la toţi.
(pe recto:)
Vi ele Griisse.
CXXVI
. 71
Iaşi, Iunie 1907.
Car.
Car .
Berlin, 17 Iunie 1907.
I
,l
t
I
\
!
;
•
I
5 Stimate d-le doctor, mă aflu iar în exiliu, cu voia Ziditoriului.
Peste putinţă să-mi scriu impresiile, coane! trebue să ţi le spun,
prin viu graiu, bre omule. Ăra!! Dacă e adevărat ce spune Frau
Doctor, că voiţi să petrecem împreună de vară, -, atunci numai de
cât, după sosirea d-sale aci, viu eu la Lipsea să desbatem cuminte
10 asupra proiectului. Eu am unul buniceI. Să vedem de vă convine.
Poate să conving şi pe maestrul Dimitriu să ne însoţească. Am fi
au complet. Până la revedere, o salutare cu toată dragostea.
Car.
Bine înţeles că Ghereştii sunt cu nOI la vară.
CXXVII
Berlin, 23 Iunie 1907.
Herr Doctor,
In Berlin, cu întunecime grozavă, a căzut furtună mare făcând
stricăciune în oraş, mai ales în pieţele deschise. In Wilmersdorf
a fost numai potop fără urmări de pagubă. Spre nord a dat şi grin­
dină, dar nu s'au pricinuit nenorociri. Asta a fost pe la 3 d. a.-
20 Acum, de două zile, plouă din patru 'n patru ceasuri, dar liniştit ­
e cald şi plăcut, seara e mai frumos decât la munte şi decât la mare. ­
Didina a depeşat cătră Frau Doctor. Aşteaptă răspuns. Am găsit
o hartă minunată a ostrovului în chestie. După cum crez, n'ar fi
[72]
72
CORESPONDEN1'Ă
imposibil să mergem şi noi cu Dimitriii tot pe acolo. Să vedem cum
o să le placă cocoanelor. Aştept probele de imprimate musicale
promise pentru M-ro Ştefănescu. Vom bea la masă un pahar în
sănătatea Dr. Zarifopolu şi a familiei. Fiţi sănătoşi!
;; Al dv, devotat,
Car.
Lui Costică-i vom SCrIe după descinderea în Riigen.
CXXVIII
Berlin, 23 Iulie 1907.
Stimabililor, ce vă mai faceţi? De ce nu răspundeţi? Unde este
d. Doctor? Costică e tot la Kissingen? Iată atâtea importante ce-
10 stiu ni la cari dorim un răspuns. Vă rugăm să ne faceţi onoarea
a ni-l expedia degrab.
Cu distinsă stimă dela toţi tutulor viele hezlichste Griisse.
Al dv.
Car.
CXXIX
Berlin, 27 Iulie 1907.
15 Stimate d-Ie doctor, după carta d-tale de alaltăeri, tot aşteptam
pe cocoanele dv. şi dumnealor nu se arată. Eu făcusem socoteala
aşa: când or veni dumnealor aci, să viu eu la Lipsea, să ne vedem,
având a-ţi spune multe. Rogu-te scrie-mi, dacă şi-au luat înapoi
hotărîrea cocoanele, n'aş putea veni pentru câteva ceasuri să ne
20 vedem? Adică, de ce s'ar supăra dumnealor de asta? că mai ales
eu sunt om foarte discret - nu v'aş prea deranja. Costică mi-a
scris; de aminteri ştii, - adresa era de mâna d-tale j acu trebue
să fie la Nauheim. Aştept o vorbă dela dota. Vă salutăm toţi pe toţi.
Cu frăţească dragoste,
25 Car.
Multe am să-ţi spun, destul de caracteristice.
In orice caz viu singur fără coadă după mine.
[73]
PAUL ZARIFOPOL
CXXX
Berlin, 8 August 1907.
73
Stimate D-Ie Doctor, în momentul când îţi scriu acestea, Ghe­
reştii, cu cari am petrecut eri, mercuri, o zi întreagă minunat de
bine, sunt pe drumul Sassnitzului. Erau toţi foarte bine dispuşi­
de mult n'am văzut pe d. Costică aşa de vesel! Imi promiţi că vei
veni zilele astea la Berlin « dacă voiu avea poftă într'o zi de pa­
lavre ». Mă rog să pofteşti: când n'am eu poftă de palavre, mai
ales sopraţine - cum e cazul să zicem - ?
- Bag seama, aţi renunţat la vilegiatură.
Şi eu am renunţat: e aşa de frumos şi răcoare, că ar fi adevă-
10 rată prostie să-mi schimb culcuşul. Aşteptând o vorbă bună, vă
trimit dela toţi tuturor multă sănătate
Car.
In curând vom avea plăcerea să prrmim aci pe d. M. Drago­
mirescu « Convorbiri », Ne putem promite câteva momente de bună
5 petrecere. VaIete!
CXXXI
Berlin, 9 August 1907.
Stimate d-Ie doctor, scrisoarea d-tale şi a lui Racovsky s'a 'n­
crucişat pe drum cu carta mea. Regret că nu l-am putut vedea pe
acest cavaler rătăcitor - îi puteam da vreo povaţă asupra situaţiei
lui faţă cu prietenii generoşi. - D. Costică nu mi-a spus nimica
20 despre motivele cari l-au hotărît să părăsească Lipsea, Aşadar ră­
mâne să le aflu dela dota. De aseară joi, el se află la Sassnitz, dacă
nu cumva în ultimul moment şi-o fi schimbat gândul; despărţin­
du-ne mercuri seara, m'a întrebat încă odată dacă nu cred eu că
ar fi mai bine să renunţe la Baltica pentru Adriatica: te pomeneşti
25 că a nemerit la Abazzia. In fine, cum mi-a promis să-mi scrie În­
dată o vorbă, o să aflăm curând cine a biruit: nordul sau sudul. ­
Când te aştept? Aici, răcoare destul- chiar prea. - Grigorescu,
ilustrul pictor, a murit la Câmpina: 69 de ani, pneumonie masivă
şi doctorul Costică Istrati: - Que vouliez-vous qu'il fît .•. ? - Ni-
30 mic pân' acuma dela d. dr. Gusti despre moştenirea moscovită.-
[74]
74
CORESPONDENŢĂ
In Oltenia, oarecare nelinişte - aşa că oştirea se cam plimbă pe
Ia ţară, ca şcolerii diliginţi în vacaţiugne. - St. Şendrea, blacbulat
de fraţii liberali Ia alegerile din urmă, e foarte bolnav: de doua. ori
a 'ncercat să se sinucidă. - Incă o victimă a generoşilor! - bătrân
5 eliminat şi suprimat. - Te aştept. La revedere. Fiţi toţi sănătoşi.
Al dv.
Car.
Rog anunţă-mă din vreme când soseşti, să te prind îndată.
CXXXII
Berlin W., 21 August 1907.
10
15
20
25
Stimate domnule Doctor, d. Costică îmi scrie, în fine! Că este
indignat acolo de vreme, de oteIuri, de mâncare (etc.), de serviciu,
de toate cele: le-a dat nordul prin pele, aşa că 'n curând vor trece
pe aici cătră sud. II aştept şi sper că pân' atunci vei birui gutu­
raiul şi voiu avea plăcerea să ne vedem cu toţii.
La noi, tusea este ca şi biruită, slava Domnului! Avem aci în
gazdă pe cumnată-mea Caterina cu copilul, venind din Karlsbad.
Din ţară se svoneşte că se va porni o goană extremă contra
socialiştilor şi sindicaliştilor străini şi români. Zilele trecute au
expulsat iar câţiva, între cari şi un român get-beget. La gară au
fost turburări; sindicaliştii au vrut să conducă în corpore pe ex­
pulsaţi; poliţia şi gendarmii i-au bătut şi maltratat. Se zice că
prefecţii de judeţe au decrete de expulsare în alb (un nou soiu de
lettres de cachet); e foc!
Mi se pare că nihiliştilor noştri o să li se facă dor de oblăduirea
rosiană, de focul generoşiIor.
Dela toţi tutulor multă sănătate.
Al dv. stimatoriu,
Caragiale
Astăzi 8/21 Aug. se 'mplinesc 37 de ani dela Republica din
Ploeşti. La ceasul când îţi scriu aceste rânduri, tămbălăul dela
20 grădina Lipănescului era pe drojdii.
Simt pieurându-mi o lacrimă de duioasă amintire: eram de
optsprezece roze! O! scumpa mea Republică! Par' că n'a mai fost
de când lumea!
[75]
PAUL ZARIFOPOL
75
r;"
5
...
r�
10
"
i
II
Cc. Bogdan-Petriceicu e pe ducă.
Sindicaliştilor bătuţi la gară vor generoşii să le facă proces de
rebeliune - crimă contra siguranţei Statului.
Citeşti gazete nemţeşti: văzut-ai ceva despre o cometă care,
spune « Adevărul », .că apare dimineaţa precedând la răsăritul soa­
relui Între 3--4 pe orizontul Bucureştilor? De aci nu se vede ni­
mica. Trei nopţi pe rând m'am păcălit - şi era cerul destul de
senin. Am să cercetez la Observatorul dela Treptow.
Fiţi sănătoşi,
Car.
CXXXIII
Berlin, 28 August 1907.
Stimate Domnule Doctor, mai întâiu nu lipsesc a cerceta despre
scumpa dv. sănătate, căci noi, dela mila Proniei, ne aflăm sănă­
toşi. Vă rugăm apoi să ne spuneţi ce e cu Costică, care până acuma
nu s'a arătat pe aici: tot la Sassnitz stăruie, ori a sburat peste
15 Berlin cătră miazăzi? Dacă-i aşa, lucru regretabil pentru mine,
scrieţi-le că în împrejurimile Abazziei s'au ivit rechini - fără nicio
glumă - cari au jertfit până acuma pescari şi înnotători destui.
Aici astăzi vreme plăcută; dar hotărîtă toamnă: se arată a fru­
moasă. Când ne mai videm? Tare m'aş da cu dota la un pilsnişor
20 la Sachsenhof. Dacă ţi-a trecut mahmureala, spune-mi o vorbu­
şoară bună. Multă sănătate dela toţi tutulor.
Al d-tale,
Car.
,1,
20
Regele a amnestiat pe ţăranii răsculaţi.
P. S. - Dragomirescu, întremat, tot vine, peste câteva zile.
CXXXIV
Berlin W., 2 Septemvrie 1907.
Stimate D-Ie Doctor,
Ce mai faceţi? Pe aici pe la noi e o vreme împărătească. Ce
ştiţi dela Abazzia? Eu pe la sfârşitul săptămânii poate să mă repez
[76]
76
CORESPONDENŢĂ
spre Bavaria pentru vreo două trei zile. Dacă e să trec prin Lipsea,
n'ar fi rău să ne putem vedea măcar la gară. Aş vrea să ştiu dela
Mormoceanu pentru ce « I'Jndependance roumaine» îi dă numele
de Stanciof 1). Cum vine asta? - Indată ce citim aci acest ziar, viol
5 expediez - deseară: e un entrefilet prea lung ca să-I copiez.
Când pleacă Frau Doctor? - Dacă Dragomirescu vine, ai vrea
să-i faci cunoştinţa? Atunci, dacă da, aş veni cu el pentru o Zl
două la Leipzig- Halle.
Din ţară n'am nicio ştire decât cele din gazete: cald teribil
10 şi secetă grozavă. Tutulor multă sănătate.
Al dv.,
Car.
Am primit acu Viitorul Social. Mulţumesc.
Luni dim.
CXXXV
Berlin, 6 Septemvrie 1907.
Stimate d-le Dr., peste două-trei zile poate să trec cu Drago-
15 mirescu prin Lipsea. Te anunţ telegrafic în ce gară şi la ce oră
sosim. Eu cred, neştiind încă în ce apă s'adapă acel tatar, că ar
fi bine dacă vrei să ne întâmpini; să vii singur - şi pe urmă om
vedea de putem face un cadril fără teamă de inconveniente. Aşadar
pe luni aşteaptă telegrama mea: bine mi-ar părea să ne vedem.-
20 După câte pricep eu, Costică a plecat şi din Abazzia. Unde?­
de aceea nu mai pleacă Frau Doctor. - Despre impresia ce mi-o
face Viitorul subliniat, prin viu graiu. Mă rog nu uita să-mi spui
cine este incomparabilul d-tale concetăţean Herovan? Aproposito
de Iaşi, bunul nostru prietin Leonardescu a murit subit la Slănic
25 alaltăieri. 62 ani. - Dacă poţi, vino, te rog, la chemare, poimâne.
Tutulor multă sănătate.
Al d-tale,
Car.
1) D-rului Chr. Racovski.
[77]
PAUL ZARIFOPOL
CXXXVI
Berlin, 17 Septemvrie 1907.
77
Stimate d-Ie doctor, ce mai faceţi? Cum mai petreceţi? l\oi
aicea vegetăm. Sunt într' o stare de impotenţă mentală cum rareori
mi s'a 'ntâmplat, - incapabil să scriu o replică, ne-mi-te o scenă
şi asta mă afectează grozav. Imi place să atribuesc starea asta a
5 spiritului meu lipsei de petrecere şi de distracţie, şi dacă n'aş aştepta
ştiri de afaceri din ţară, ce trebuesc să sosească din zi în zi, iar
m'aş repezi la Lipsea să mai stăm puţin de vorbă - mi-e aşa de
greu să lucrez călugăreşte. - Ce veşti dela Costică? - Vă trimit
Opinia cu mica reproducere după « Viaţa rom.»
10 Aştept o vorbă bună şi vă trimit tutulor dela toţi multă să-
nătate.
Al dv.
Car.
Indiferentistul Mihalache este acum în patrie. La plecare mi-a
15 lăsat pentru dv. amândoi multe complimente: i-a plăcut tare petre­
cerea dela Lipsea - orcând, îl aveţi bun prietin.
Din cronica ilustrului nostru Herovanu vei vedea că Hasdeu
a murit şi l-au şi îngropat. La înmormântare a lui au fost, număraţi,
27 de asistenţi, afară bine înţeles de babele şi moşnegii ohavnici
20 ai cimitirului. Acu am înţeles eu vorba lui V. Hugo: « Grands
hommes, sachez mourir a temps! » adică să nu moară în la saison
morte, când nu e ni mini în Bucureşti.
CXXXVII
Berlin W., 25 Septemvrie 1907.
Plec Bucureşti silit absolut. Scrieţi-mi recomandat daca aveţi
ceva deosebit. Adresa: Otel de France. De aminteri mă ocup de
25 afacere şi fără asta. Fiţi sănătoşi. Iată după caligrafia mea în ce
stare de nervositate m'a pus obligaţia de a-mi revedea patria.
Să ne vedem sănătoşi.
Car.
Cărţile ţi le expediază Luki mâne.
[78]
78
CORESPONDENŢĂ
CXXXVIII
Berlin, 3 Octomvrie 1907.
Stimate D-Ie Doctor, o mie de ani, pace! Dacă n'aud măcar
de două ori Ifigenia şi a Patra, mă îrnpuşc ! eu, care
(tăetură de jurnal):
« vorba poetului: (, nu de moarte mă cutremur, ci de vecinicia ei 1» (, Gh. Ghi­
hănescu ».
Rog dar îngrijeşte-mă de câte două bilete: (viu cu Luki -la
mine, după plecarea cumnate-mii, e scuturătură generală) pentru
5 probă şi pentru Conzert.
La revedere marţi seara. Potriveşte aşa lucrurile, ca să petrecem
seara undeva. Fiţi sănătoşi!
Car.
In caz că nu primeşti telegramă, rendez-vous general la Sach-
10 senhof, locul cunoscut, marţi seara 71/1-73/,. Dela toţi tutulor­
herzlichste Griisse
Gl. Director, Car.
CXXXIX
Berlin, 6 Noemvrie 1907.
15
20
Stimate DIe Dr. Mulţumesc de grija ce-mi porţi şi te rog fă-mi
rost şi mie de un locşor bun la Stădt, Kaufhaus-) pentru luni seara.
Despre sosirea mea, dacă nu te anunţ din vreme, nu purta grijă.
Spre mai sigură rânduială, te rog lasă biletul la portarul dela Sach­
senhof. Aici vreme frumoasă - dar cam răşe,
Fiţi sănătoşi.
La revedere luni.
Al d-tale devotat,
Car.
Dacă poţi, află până atunci unde gasIm pe tipograful A ug.,
Pries; poate cu el să am mai mult noroc.
1) Stădtisches Kaufhaus, sală de concert din Lipsea.
[79]
5
10
PAUL ZARIFOPOL
CXL
f. d. [cu o zi-două înainte de 12 Noemvrie 1907].
Mângâiăre 1)
Fabulă
O babă chioară-aşază tingire a cu păsat
_ Pe-o pirostrie şchioapă... Hiertura 'n foc a dat
... Şi scuipă biata babă, şi blestemă, se 'nchină:
« Spurcatu! .. Necuratu! .. }) (El singur e de vină l)
Morala:
Spre mângâiăre-adeseori,
Ne trebuesc ... instigatori.
1907
Sâmbătă dejunez la C-nul Iancu - Dresda . .. Oi, mamă!
CXLI
Berlin, 12 Noemvrie 1907.
79
Stimaţilor, e ceva nou sub soare prin Lipsca? Vă rog comuni­
caţi-mi şi mie. Ce mai faceţi? Cum petreceţi? Sunt doritor de veşti
bune. Eu în zilele astea sunt dator a merge la un dejun daco-roman,
15 în Dresda, la Conul Iancu Manliu. Mare plăcere, sunt sigur că i-ar
face, să mă vază sosind împreună cu d. doctor Zarifopol. Ce zici?
Până sâmbătă ne-am putea concerta cum să ne ajungem unul pe
altul la Hauptbhf. în Dresda. Am avea pe lângă un bun dejun
şi un frumos taifas file-român. Aştept, doritor, răspuns amabil.
20 In momentul când scriu, la Bucureşti se trage la maşină bro-
şura mea 2), pe care Urechia şi Pauker o cred genială. Mi-au prorocit
enorm succes de vânzare. Să vedem! Peste două zile Patria o să
fie inundată de proza mea revoluţionare-reacţionară.
1) Fabula a apărut în Convorbiri de la 15 Noemvrie 1907, nesemnată, ­
la sumar, indicarea autorului: Un mare anonim.
1) 1907, din primăvară până'n toamnă.
[80]
80
CORESPONDENŢĂ
5
Ce e joi seara la Gewandhs? Când mai avem ceva la Stădtisches
Kaufhaus?
In fine, vii sâmbătă la Dresda? - Responde la-mine! Fiţi toţi
sănătoşi.
devotat,
Car.
CXLII
Berlin, 15 Noemvrie 1907.
Stimate Domnule şi stimată Doamnă Doctor!
Duminică ne poftim la dejun la dv. toată familia subscrisului.
V'o surâde, ori nu, propunerea noastră - trebue s'o primiţi. Venim
10 din Dresda. Telegrafiem exact ceasul sosirii.
Cu frăţească dragoste,
Carageleştii
CXLIII
Berlin, 20 Noemvrie 1907.
Stimate D-Ie Doctor, am sosit cu bine şi am găsit acasă o plă­
cută surpriză daco-română : primul exemplar din broşurica mea
15 plin de greşeli, nu de ortografie, sau de punctuaţie, acelea sunt
numai sosul; plin de enorme greşeli de text; în 32 de pagini, 43
de greşeli, dintre cari 12 fundamentale; de ex.: întrebuinţată în loc
de întreţinută, şi pe urmă fraze cu propoziţii sărite dintr'o parte
într'alta, şcI. şol.
20 Am alergat noaptea la un birou central de poştă; am telegra-
fiat să se oprească vânzarea şi, cu scrisoare recomandată, am trimis
errata; azi am trimis a doua. (Când îţi spun eu dumitale că daco­
românul e duşmanul slovei !). Un adevărat desastru, după atâta
reclamă! Bravos domle lancule!
25 Fiţi sănătoşi. Nu publica numea în Daco-România.
Devotat,
Car.
M
M" .p -fES J ·f 4.
·4;
[81]
PAUl. ZARIFOPOL
81
I
l-
I
Primit adresa dorită.
(Pe recto al c. p. ilustrate, reprezentând o vedere de Ia Expoziţia Generală
Română din 1906, e Water-Chut şi Toboggan american », Caragiale a adnotat:)
Pentru dc ce să nu ma dau în tobogan? parcă nu e ceva ame­
răcan? Aşa să fiu sănătos!
CXLIV
Berlin, 24 N oemvrie 1907.
5
10
15
Stimate d-le Dr., iată broşura corijată; ediţia 1 dc 3000 e epui­
zată; astăzi trebue să se vânză a doua: aştept un transport ca să-ţi
trimit una curată. Am trimis şi lui R[acovski] la Viena. Mi-a
scris: vrea să facă o dare de seamă la Rom[ânia] Muncitoare şi la
Viitorul social. - Eu sunt s.uferind de foaIe şi stau la regim.­
Vremea e aspră. Ninge cu temeiu. - Ce veşti? - Când vii? D.
Dr. Gusti e scump la vedere. - Tare aş vrea, cum sunt suferind,
să mă reped la Sachsenhof prendre mes eaux. Ce bine mi-ar face o
cură! Dar nu pot - am treabă ş'aştept veşti de daraveri din ţară.
Numai de n'aş fi obligat iar să vizitez scumpii mei Bucureşti!
Să sperăm că voiu scăpa deocamdată. Fiţi sănătoşi.
Al d-tale,
Caragiale
CXLV
Berlin, 26 N oemvrie 1907.
6
Stimate domnule Doctor, « a aproape cinci milioane etc.» stă
în genitiv; subiectul la « clocotesc » este « sufletele etc. ». Vezi dar că
• a cel moldovinesc ne face uneori Încurcătură. Dacă puneam « ale
20 aproape ... » nu mai Încăpea ne'nţelegere, cu toată răsturnarea cam
prea violentă, ce-i drept, a membrelor propoziţiei; şi de răsturnare
aveam neapărată nevoe, cum sunt de lungi complementele şi al
nominativului şi al genitivului. Nu face nimic! puţină obscuritate
dă oarecare prestigiu unui publicist. - Lui d. profesor Weigand o
să-i trimit un exemplar din ediţia II, care trebue să-mi sosească
'n curând. - N'am din ţară multe veşti. Parcă guvernul liberal
stă să nu mai stea. Ii frământă disensiuni intestine foarte adânci,
25
1/
l
1
&Q
;"zî
[82]
82
CORESPONDENŢĂ
Carp ar fi declarat (conservatorii s'au împăcat între ei) că e gata
sa Ia puterea; aşa e Exc. Sa: în opoziţie, e gata să ia puterea; şi la
putere, e gata s'o dea. Toane redzeşo-iuncăreşti. - O veste tristă.
Incă o figură clasică aleşilor ... a dispărut, cea mai dulce fără
'ndoială - Georges, confizerul. - D-ta ce mai ştii?
- Fiţi sănătoşi! Tutulor dela toţi multe complimente.
Devotat
Caragiale
CXLVI
Berlin, 27 Noemvrie 1907.
Stimate d-Is Doctor, am primit, citit şi expediat pachetul daco-
10 roman. Ce presă, Dumnezeu al străbunilor noştri! R[acovskiJ
mi-a scris. Fericitul surgunit, de Crăciun, are să se ducă la Roma.
Inchipue-ţi, dacă nu-l expulsau, unde era să petreacă sfintele săr­
bători: la Ghelengic!! în mijlocul muncitori mii tătărăşti! - Iţi
mulţumesc de grija bună ce-mi porţi în privinţa hranei spirituale
15 şi te salut cu toată dragostea.
Car.
Dela toţi d'aci la toţi. d'acolo, herzlichste Griisse.
CXLVII
Berlin, 29 Noemvrie 1907.
Iubite Cc. Păvălucă,
La acela rătăcit carele, pentru a sale împotriva otcârmuirii şi
20 obşteştii rândueli grele abateri, în surgun se află necăit, şi d'apu­
ruri, precum de soartă-i este scris, ahotnic de politicale şi, cu toate
că d'a dreptul, acolo unde stăruieşte acuma, de cătră duvaroşi în­
destul îndopat, vecinic chinuit de nesaţiul acelora şi de nepotolită
lacomă foame a havadişurilor se găseşte, din vreme gândindu-mă,
25 i-am şi, până chiar a d-tale prea dorite rânduri la cunoaştere să-mi
cadă, cu cea de întâia la 'ndemână ştafetă, dupăcum întocmai
primit, întreg vraful de gazete, pornit.
După care, precum, printr'un adineaori picat răvăşel dela însuşi
Cc. Iancu Manliu, aflu că va fi lunea viitoare, în 2 ale lui Dechemvrie
[83]
PAUL ZARIFOPOL
83
evropieneşti, cu acest loghiotatos, În WiImersdorf- HohenzoIIernpI.
4, Împreună să dejunăm, alta nu mai pot zice decât că, de a lipsi
dumneta dintre noi, .prin aceasta multă pricinuindu-ne Împuţinare
pitrecerii, mare păcat ar fi, Coane!
5 Cu frăţească dragoste mă 'nchin Întru aşteptarea unui Întocmai
răspuns.
A d-tale slugă
Car.
P. S. - Aştept « ideile mari ».
10 Fiţi sănătoşi!
(Pe faţa c. p. ilustrate, reprezentând Wilmersdorf, Hohenzollernplatz, cu
tricolorul românesc zugrăvit de Caragiale pe turnuleţul clădirii în care locuia, ­
următoarele cuvinte:)
D. Doctor Gusti şerbe ca un samovariu.
CXLVIII
Berlin, 4 Decemvrie 1907.
Iubite Cc. Pavalachi,
Una singură greşală de tipar (mică) s'a strecurat În Cronică.
Apoi să nu dzîc eu că-s mai deştepţi jădanii dela Ieşi şi mai daţi
15 la slovă decât bucureştenii noştri?
Iată, în coloana III, rândul 49, în loc de avea, citeşte alJem.
Cum a fost concertul dela Kaufhaus?
Era peste poate să viu; am avut aici luni şi marţi pe nenea Iancu
Manliu, cu care am petrecut frumos.
20 Aici am avut câteva zile splendide: geruleţ şi soare. De azi s'a
stricat. Moină, barometrul cade repede, burniţă, Întunecos.
Aflu că broşura a trecut de 10.000 (dzăşi mii, bri omule! Şi
socoţi mata, coani?)
Când te hotărăşti să ne onorezi?
21\ Fiţi sănătoşi. La revedere.
A matali plecată slugă
Car.
Mittwoch
[84]
84
CORESPONDENŢĂ
CXLIX
Berlin, 9 Decemvrie 1907.
Spectate Domnule Doctor, vă rog frumos să reflectaţi la aceea
că, dacă posibile, voiţi a merge zilele sequente la Praga Bohemiei,
unde să convenim cu doctorul nefilistrul. Eu voiu veni să vă iau
dacă vă lasă - nu onorata matroană doamna doctor - ci pi­
gritia. Scoposit, am onoarea a vă aminti vorba lătinească, pe cum
că Tres faciunt collegium.
Cu aceasta apoi, mă rog frumos, la onoratul domn doctor, sunt
şi rămân al Dv. stimatoriu,
Car.
10 Sănătate multă tutulor dela toţi.
CL
Berlin.
Să trăeşti, d-Ie doctor! Am primit dela d. A. Twietmayer mi­
nunatul volum al lui Maspero. Halal să le fie, şi autorului şi edito­
:rului! Ca conţinut - o bunătate! ca aparenţă, o frumuseţe! ca
'preţ, o bagatelă! ... Am făcut îndată, sosind, o baie să mă curăţ
-15 de vermina cehească. A doua zi, am stat până la 7 seara în pat.
Apoi mi-am terminat Cronica de Crăciun, care, sper, o să-ţi placă.
Pe aici, vreme frumoasă şi uscată jdar cam răcoroasă şi foarte
întunecoasă. Ce idei aveţi de Weihnacht?
- Partidele istorice s'au împăcat şi lucrează împreună la re-
20 forme: Regele i-a conjurat să nu-i amărască ultimele zile. Dacă
ai gazete, rogu-te, mână-le încoace. Fiţi sănătoşi.
Tutulor dela toţi multe complimente,
Al d-tale
Car.
Marţi 4/17 Dec. [1907].
CLI
Berlin W., 24 Decemvrie 1907.
25 Stimate d-Ie doctor, iartă-mă că nu ţi-am scris îndată după
primirea volumelor lui Heine, ca să-ţi mulţumesc. Am fost foarte
[85]
PAUL ZARIFOPOL
80
zăpăcit. Am prmnt o telegramă că Ronetti Roman e tare bolnav
şi că trebue să expediez urgent pe băiatul lui acasă. A fost rău de
tot bietul om. Acuma pare că e scăpat de primejdie. Nu mi s'a
spus ce boală; dar desigur a fost pneumonie moldovinească. Ştirea
5 asta m'a răsturnat. Fiţi sănătoşi. Sărbători fericite. Ce mai nou?
Stau 1nchis de sărbători. Poate mai târziu vă surprinz. Jncă odată
petrecere bună vă urăm tutulor toţi,
Car.
CLII
Berlin W., 24 Decemvrie 1907.
La mulţi am cu fericire!
10
Stimate d-le doctor,
CLIII
Car.
Berlin 'V., 27 Decemvrie 1907.
Ştirea despre d. Costică ne încântă, Fireşte ne-aduce o ploscă
plină de novitale politice şi sociale. Ronetti merge mai bine. Ultima
depeşe îmi spune că pericolul iminent e înlăturat; dar că va ră-
t5 mânea cardiac. Va să zică a avut un acces de inimă, iar nu pliv­
monie - aşa se zice pe la noi. - Heine e foarte plăcut; dar nu ţi se
pare cam prea ... şcoală romantică liberală (o idee ma'e !). Ori noi
suntem prea lepădaţi de ideile generoase libegtate, egalitate şi
fgategnitate! Insă oricum, îl gust foarte mult. Cu tot liberalismul
20 lui, spiritul îi rămâne şi este pe partea asta în adevăr preţios. ­
Rogu-te anunţă-mă, când vine Costică, din vreme. - Pe aici frig'
şi zăpadă sburată: nu-i de eşit. Gazetele le voiu înainta cui de drept ...
Fiţi sănătoşi! petrecere bună. Tutulor dela toţi complimente.
A d-tale slugă,
25 Car.
Nici vorbă să merg în Dacoromania.
[86]
86
Iar:
CORESPONDENŢĂ
CLIV
Berlin W., 27 Deeemvrie 1907.
(Tăetură de ziar:
Şi după cum poetul ziee in frumoasele versuri că « nu de moarte mă cutremur,
ci de oeşnicia ei».
Gh. Ghibănescu}
CLV
'Wilmersdorf bei Berlin, 2 Ianuarie 1908.
Iţi scrisei adineaori şi am uitat să te 'ntreb ce e cu d. Costică.
Vine? când? Am nerăbdare să-I văd. Voi trebue să organizaţi aşa
ca să ne putem vedea cât mai iute. Eu de poimâine duminică,
6 sunt liber de musafiri. Oricum, mai cuminte ar fi, să veniţi voi
aici - nu atât ca să mă scutesc eu de drum - cât să mai pitrecem
în capitalie, că foarte demult n'am mai pominit de pitrecere.
Cu dragoste,
Car.
CLVI
Berlin W., 8 Ianuarie 1908.
10 Stimate d-le doctor,
Mai întâiu, rog transmite d-lui Costică o salutare frăţească de
bună sosire. Apoi, te mai rog să-mi spuneţi când vă aştept, anun­
tându-mă cu o zi înainte, căci până pleacă Missir sunt legat oarecum.
Vestea despre biata Emmy 1) m'a mâhnit destul. Sărmana!
15 Aştept vorbe bune şi mai ales vă aştept în persoană. Fiţi sănă-
toşi, petreceţi bine. Tutulor toţi multe complimente,
Car.
Programul cu Ciaicovski ŞI St-Saens nu-l votez nici de hatârul
lui Ysaye 2) şi al lui Bach.
1) Servitoare la familia Zarifopol; cf, ser. către Gherea (VIII).
') Mare violonist belgian.
[87]
PAUL ZARIFOPOL
CLVII
Berlin W.
La mulţi ani! Noroc! sănătate! bucurie!
Toţi Carageleştii
27 Dec. st. v. 1907.
CLVIII
Berlin.
Stimate d-le Doctor,
87
Incă odată, Sf. Stefania la mulţi ani cu cele dorite! Venit-a
5 d. Costică? Bine-a venit! Daca n'a venit, să vie sănătos şi cu inimă
bună. - Iţi expediez două mici cadonuri daeo-romane de anul nou:
Calendarul « Minervei» şi o Cronică de Crăciun. Aştept, potrivit
celor ce v'am mai scris, vorbe bune dela dv. şi mă iscălesc,
al Dv. slugă
10 Car.
Donnerstag, d. 9-en. 1. 1908.
Dela toţi tutulor multe Griisse
Car.
CLIX
Berlin W., 15 Ianuarie 1908.
Stimate d-le doctor, ce mai faceţi dv.? Eu am pătimit zilele
astea de dinţi, aşa că n'am putut nici să citesc, nemite să scriu.
15 Acu, slava Domnului! parcă mi-e mai bine. La concerte nu pot veni
- mi-e frică de răceală; stau închis ca un urs care ibernează, şi
beau punciuri călduţe. Vremea este infamă: ger cu soare; azi noapte
am avut 8 sub O şi dimineaţa s'a arătat un soare cât o roată de
vagon, roşă ca focul - asta e semn! să ştii că se 'ntâmplă răsboiu!
20 D. Costică e pe semne supărat pe mine, că la salutările mele nu
răspunde măcar: « ai sictir! » Ce să fie asta? Când vine să mă mân­
gâie de atâta uitare? Am primit dela Ristaki vorbe bune. - Bietul
[88]
88
CORESPONDENŢĂ
Ronetti Roman s'a sculat odată din pat; i s'au suprimat brusc
doctoriile şi i s'a permis să mănânce mai substanţial; a avut Îndată
un acces de intermitenţe cu aritmie; l-au pus iar în pat şi la doctorii.
Acuma, îmi scrie băiatul lui că merge iar mai bine; dar că sunt
5 toţi prăpădiţi de osteneala şi emoţiile prin cari au trecut. - Unde
şade ilustrul meu criticant, junele Horia? Mi-a trimis felicitări de
sărbători, şi nu-i ştiu adresa, să-i mulţumesc. Daca nu o ştii, îi
voiu scrie la Zeminariu. Mai fericiţi-ne cu câte o vorbă bună, şi
primiţi călduroase complimente. Vremea asta mă oripilează, mă
10 face stupid. Fiţi sănătoşi!
Speciale salutări dela Frau Director pentru Frau Doctor.
Devotat,
Car.
Ce mai face Emmy?
Mittwoeh, 2/15.XII (Ilie).
CLX
Berlin, 20 Ianuarie 1908.
15
20
Stimaţilor,
Când vine d. Costică?
Mercuri, 3-5 p. m. este Înscris la dr. Ewald. Ce mal faceţi?
Ce mai ştiţi din patrie? Mai onoraţi-mă cu un cuvinţel.
Tutulor dela toţi viele herzlichste Griisse.
Car.
Delavrancea, cand'dat conservator al partidului lib'ral, ales la
Focşani col. II Cameră. Hoch!
CLXI
Berlin W., 21 Ianuarie, 1908.
Stimate D-Ie Doctor,
Iţi scriu foarte mâhnit ; azi dimineaţă, marţi, am prrmrt din
25 Iaşi o veste grozavă, - bietul Ronetti Roman a murit aseară luni.
Păcat de el! Bietul meu prietin! cât era el de bun!
[89]
PAUL ZARIFOPOL
89
Aştept din moment în moment pe Costică. Mi-ar face multă
mângâiere.
Fiţi sănătoşi şi veseli.
Al d-tale
5
CLXII
Car.
Berlin W., 29 Ianuarie 1908.
f
j,
Stimate d-Ie doctor, îmi pare şi mie destul de rău că nu m'am
putut bucura de atâtea bunătăţi la care mă pofteai: o seanţă de
Kammermusik şi apoi una de Hannes 1). N'aveam inimă de petre­
cere. D. Costică, grăbit ca de obiceiu să « schimbe cerul »), a plecat
10 cu ipohondriile dumnelui şi m'a lăsat cu ale mele; apoi s'a stricat
vremea; pe urmă s'a stricat şi grătarul dela soba din salon şi fel­
de-fel de eţeterale. Să spcrăm ca grătarul şi vremea se vor drege,
după care să se risipească şi ipohondriile. Până atunci, vă salutăm
toţi pe toţi cu frăţească dragoste.
15
�
1.
i
20
*
!
25
Al d-tale
Car.
Vânt, ploaie, ninsoare, zloată, ca la Crăciunul lui Caracudi 2).
M'am sculat prea de dimineaţă - mă pun iar în pat. Te povăţuesc
să-mi urmezi exemplul, dacă şi p'acolo aveţi tot aşa vreme plăcută.
CLXIII
Berlin W., 7 Februarie 1908.
Stimate D-Ie Doctor, nu simt aplecare pentru muzică până nu
se mai milostiveşte vremea. Mare dorinţă aş avea să mai stăm
oleacă de taifas; dar mi-e frică de răceală; pe aici bântue straşnic
influenza. Să aşteptăm pe Cehi 8); poate mai dăm în primăvară.
- « Adevărul ») nu mi-l mai trimite; îţi mulţumesc; îmi vine acuma
şi mie direct din Bucureşti împreună cu ediţia de dimineaţă. Fiul
lui Belzebut f) a întors lumea cu josu 'n sus; şi el, graţie prostiei
1) Restaurant la Lipsea, în faţa sălii de concert, Gewandhaus.
1) O cronică de Crăciun, în Opinia, Iaşi, 25 Decemvrie 1907 (Opere, II).
S) Quartetul ceh.
4) Take Ionescu.
..
[90]
90
CORESPON DENŢĂ
/
lui Carp-Filipescu-Marghiloman, a ajuns tocmai în vârf. I-au scurtat
drumul la şefie cu zece ani, ba poate i-au dat şefia la care nici el
nu spera pentru vreodată. Halal să le fie ciocoilor şi gogomanilor
lor! - Adică dota, ca mai tânăr şi mai voinic, de ce nu te repezi
5 prin capitalia împărătească?
Fiţi sănătoşi!
Al mata li
Car.
Mă miră că d. Costică nu mai crede în mişcare. Ce este această
10 schimbare? Aştept dela Ristaki cărţi postale ilustrate din bella
Italia. Ţi-a trimis vreuna?
CLXIV
Berlin W., 7 Februarie 1908.
Frau Dnctor şi Dom Doctor,
Am plecatără. Incă odată, la mulţi ani cu toate fericirile ! Vă
mulţumim cordial de ospitalitate, şi contăm negreşit pe visrta
15 D-nei Doctor şi D-rei Doctor, cât se poate mai curând. Rămâneţi
sănătoşi şi la revedere.
Pâne şi sare nu mai mâncăm împreună, dacă D-na Doctor nu
se ţine de vorbă.
Ai d-voastră îndatoraţi
20 musafiri
Caragieleştii
toţi.
CLXV
Berlin W., 10 Februarie 1908.
Stimate domnule Doctor, am onoarea a vă anunţa că am intrat
în starea de beatitudine - sunt complet ramolit. Bucata muzicală
as care te tachinează (o gavotă, desigur) o ştiu toată cu toate cele trei
părţi ale ei şi cu toate detaliile de desen. Dar mi-este peste putinţă
să-mi aduc aminte de cine este. Inclin a crede că e de Haendel;
dar nu m'aş prinde. Am răscolit toate caetele pe care le am aici ­
nu se află. De ieri, nu mai am moment de pace; o fluier mereu
[91]
PAUL ZARIFOPOL
91
întreagă şi nu pot prin asociaţie de gândiri s'o atribui sigur unui
anumit autor. Parcă dela Dimitriu am auzit-o întâiu; apoi, par'că
chiar dela d-ta. Şi tot mă 'ntorc la Haendel , .. ori Gluck ... ori
Scarlatti ... ori Scărlătescu - Dumnezeu să ştie, că eu nu mai pot
5 şti. Imi pare rău acu mai mult ca totdeauna că nu pot scrie notele
muzicale - ţi-aş transcrie-o întreagă. Ia vezi rogu-te în Gluck,
Ifigenia, ori Alcest ori Orfeu.
Fiţi sănătoşi.
Al d-tale beăt
10 Car.
Şi iar o fluer d'a cap o al fine. De geaba.
Daca cumva dai prin vreun caet de Haendel, ori de Gluck, ori
poate de altul, peste această gavotă, fă-ţi pomană şi cu mine;
denunţă-mi pe autorul ei, pe care-I înjur de ieri într'una. Şi tot
15 Haendel cred că e, tot puişorul săsesc - bisserica din Halle!
Duminica viitoare se ţine la Bucureşti marele Congres al parti­
dului conservator democrat sub preşedinţia lui Take.
Mergem? Ce zici? Ar fi o idee - mare.
Astăzi a fost aci o vreme ca la Nizza, şi barometrul promite
20 o serie întreagă.
CLXVI
Berlin W., 5 Februarie 1908.
Stimate d-Ie Dr., nu ştiu cine a rămas dator cu un răspuns - eu
or d-ta? Asta nu mă 'mpedică să vă trimit un călduros salut daco­
roman, declarându-vă tot odată că tare mi s'a făcut dor de un
pahar de Pilsner în preţioasa Dv. companie. Dv. ce mai faceţi? cum
25 mai pitreceţi pe această urîtă vreme de iarnă? Ce ştiţi dela d. Costică?
De când a plecat nu s'a tndurat să-mi dea cea mai mică dovadă de
consideraţie. - In ţară, mari evenimente politice: ruptura conser­
vatorilor - Take proclamat şef al partidului conservator-democrat
il l'anglaise. La 2 Iebr. st. v. mare Congres la Bucureşti. După semne,
30 Carp-Nababul-Filipescu stau rău de tot. Nu se aşteptau la atâta
succes al lui Take. Urmăreşte gazetele - sunt foarte interesante.
Aşteptăm vorbe bune dela Dv. şi toţi tutui OI' vă trimitem multă
sănătate.
Devotatul dv.
35
Car.
[92]
92
/
CORESPON DENŢĂ
CLXVII
Berlin, 12 Februarie 1908.
Care va să zică, stimate domnule doctor, nu sunt încă beat
complet, de vreme ce tot pe saxon îl bănuiam mai cu stăruinţă.
Cât despre d. dr. Niemann, ai tot dreptul să-I dai în gazetă, fiindcă
bucata are un parfum destul de caracteristic, că să nu bănuie cineva
pe orişicine; şi, dacă acelaş dr. Niemann este cel care critica, precum
mi-ai spus, acu câtva timp, sinfonia IV, atunci, nu-l mai da în
gazetă - dă-I mai bine în - alta.
Pe aici, după o zi frumoasă, s'a stricat iar vremea: ieri ploaie
şi 'ntuneric; azi, tij. Şi tare mi-e teamă că va trebui să mă execut,
10 să revăd patria; în orice caz nu acu îndată. Le-am trimis pentru
congres blagoslovenia mea.
Nu cumva, pe la concerte sau pe stradă, ai dat cu ochii de gra­
ţioasă mea amică Miss Skinner? De opt zile stăruie în Lipsea şi
nu dă semne de viaţă. Nici chiar d. dr. Gustea nu ne poate da nicio
15 informaţie. Dumnealui ferbe în focul tipăriturilor - e lucru mare!
Ce mai ştiţi de d. Costică? Când îi mai scrieţi, spuneţi-i, şi dela
mine multă sănătate. Apropos: ţi-am trimis o reţetă pe care a
cumpărat-o dela un profesor d'aci cu 20 M şi pe urmă a uitat-o
la mine. I-ai expediat-o?
20 Dela Missir şi dela Barbu am primit jalnice rânduri asupra rup-
turii conservatoare, din care se confirmă seriositatea aventurii
lui Take. Să nu uit a-ţi spune: Barbu ales la Focşani col. II, a fost
candidat conservator al partidului liberal; şi 'n această calitate,
a ţinut pe malurile Milcovului, o conţerenţă despre Doină, dinaintea
25 alegătorilor putneni 1).
Fiţi sănătoşi şi veseli.
Al Dv.,
Car.
Vă salută toţi pe toţi.
30 P. S. - Rogu-te mai ai ceva în franţuzeşte de Heine? Tare m'ai
îndatora. De l'Allemagne mi-a plăcut tare. Degeaba, romanticii
au fost foiletonişti clasici; modernii nu înţeleg ce e foiletonul.
1) Fireşte cu mult succes (n. a.).
[93]
PAUL ZARIFOPOL
CLXVIII
Berlin W., 16 Februarie 1908.
93
Dela o întrunire din coloarea de Albastru din Capitală - textual:
(l ••• Intr' o fericită figură oratorică, d. J. Th. Florescu compară
pe ilustrul nostru Şef (Take) cu mama răniţilor, căci a venit în
coloarea de Albastru, cea mai mult lovită de reacţionari ca să vin-
6 dece rănile sufleteşti ale cetăţenilor ... >).
Mă rog, destul!
t. s. Y. r')
10
15
Apa, dac'o vreai curată,
Cana să-ţi hie spălată­
Şi zi, când ke-ai adăpat,
Bogdaproste cui o dat!. ..
Apa spală toate şeale,
Fără doar ghe voarbe reale.
(Catrenul scris pe recto al c. p., repres., '� ... d Fântâna Slugilor, Măgde­
brunnen din Lipsea, - în stânga inscripţiei arhaice de pe fântână, reprodusă
tn colţul din dreapta:
Wer rein Wasser will,
Muss rei ne Kannen han.
Wer mit will trinken,
Muss mit klinken,
Wasser nimmt alles weg,
Nur schlechte Reden nit.)
CLXIX
Berlin W., 16 Februarie 1908.
20 Stimate d-Ie Doctor, de Heine am numai cele două volume
de l' Allemagne, Calmann Levy, pe cari mi le-ai dat. Aş dori deo­
camdată de la France şi Allemands et Franoais, aceeaşi ediţie. - Con­
gresul democrat-conservator se ţine astăzi 3/16 Febr.: o să fie lată
1) Tournez, s'il vous plait.
[94]
94
CORESPONDENŢĂ
de tot. - Ştirea despre dr. 1. Radovici am văzut-o şi'n ziare 1): Ale­
xandru a fost chemat telegrafic; după căsătorie, politică-i �ai
trebuia lui bietul Iancu! - Pe aici primăvara, cu toate graţiile şi
disgraţiile ei, şi nevralgii şi influenza. Până şi cancelarul împărăţiei
5 a căzut la pat. - Peste vreo două săptămâni gândesc să merg în
ţară cu familia, să stau vreo lună-două; să vedem, nu o da Dum­
nezeu să lichidez odată şi să scap de dara veri. Poţi să mă 'nsăr­
cinezi din vreme cu orice comisiune ai. - Aproposito de ţară;
d-ta ştii, ca bărbat învăţat ce te cunosc, vorba străbunilor
10 noştri Romani: « nu-i departe dela Capitoliu la râpa Tarpeia! ».
Dar să te mai învăţ eu una, a strănepoţilor străbunilor: « nu e de­
parte dela Focşani la Odobeşti l ». Să regretăm în adevăr că n'am
fost să auzim Doina şi să asistăm la acea vărsare de sânge - al
Domnului. - Dela Costică ce mai ştiţi? - Ce ai făcut cu d. dr.
15 Niemann al d-tale ? l-ai dat? - D. dr. Gustea fierbe, fierbe şi iar
fierbe: nu-şi poate găsi astâmpăr. - Iţi trimit o cărţulie sublimă:
citind-o, îţi vei face o idee de mentalitatea corpului nostru profe­
soral. - X. a scris un articol, pe care, cu foarte mici adausuri, îl
voiu pune Între capitolele noue ale lui Rostoganu: l-a publicat
20 în « Cultura Română» din Iaşi - fenomenal.
Fiţi sănătoşi şi petreceţi bine.
Cu dragoste al dv.,
Car.
P. S. - Sunt CUrIOS să văz cum Îţi place « O judecată unică ».
25 P. S. - Rogu-te, ce se mai cântă Mercuri-joi la Gewandhaus?
Nu cumva ceva Mozart, Haydn, Beethoven? fie măcar Epigoni,
dar de-ai noştri: m'aş repezi pe la voi; că sunt tare 'mbâcsit de
ibernare, şi drept să-ţi spun, la concertele d'aici nu-mi place să
merg; prea m'am păcălit, de câte ori am Încercat.
30 Noroc şi sănătate,
Car.
CLXX
Berlin, 19 Februarie 1908.
Stimate d-le doctor, vremea iar vremueaşte. Oricâtă dorinţă
aş avea să auz o serenadă, vechea cunoştinţă aşa de graţioasă;
1) In drum spre ţară de la Marsilia, dr. I. Radovici se sinucisese, aruncân­
du-se în mare.
[95]
Car.
Al d-tale,
95
PAUL ZARIFOPOL
oricât m'ar îndemna un pilsneraş ori mai multe la Sachsenhof,
şi mai presus de toate oricâtă dragoste aş avea de un bun taifas
prietinesc cu dv. - frica nevralgiilor mă osândeşte a nu întrerupe
ibernarea. Dela plecarea lui Costică n'am mai eşit din casă decât
o singură dată până la postă aici aproape. Mă raz la o săptămână
odată şi trimit să-mi aducă pe Figaro acasă.
Am primit astăzi o cartolina postale da Firenze della parte
di dottore Ristaqui. Astăzi trebue să fie în Roma. E încântat de
primăvara italiană, de monumente şi mai ales de măşci. Ferice de el!
Să mulţumească generoşilor - fără stăruinţele lor cine ştie ce altă
bătaie mai mânca pe la Constanţa, în loc să mănânce macaroane
la Roma. Şi vorba aia: două bătăi strică, da două macaroane nu. ­
Parcă ţi-am fost scris că mă gătesc să merg în patrie. Ah! Doamne!
unde am norocul să 1 i p i de z. Parcă aş mai întineri măcar
un an!
Dela Costică ce mai ştiţi? - Conservatorii au turbat de când
cu ruptura: ambele grupări se ble stemă şi se scuipă una pe alta
ca orice pravoslavnic adevărat pe Necuratul. - Liberalii sunt
bântuiţi de mare nenţelegere asupra Casei Rurale. Sturdza, pe faţă
contra Brătienilor, s'a pus în grevă şi nu merge la Cameră. Regele
e foarte îngrijat de nenţelegerea austro-rusă şi de răsboiul ruso­
turcesc în perspectivă. Numai Pronia să ne ajute! - Ai primit o
cartă postală a mea de alaltăieri, în care-ţi spuneam că dacă ai de
Heine De la France şi Allemands et Franşais, m'ai îndatora mult
să mi le 'mprumuţi? Tare bine mi-ar prinde pe drum. - Multe
complimente pentru Frau Doctor dela Frau Director şi dela copii
şi fireşte şi dela mine. Fiţi sănătoşi toţi: petreceţi bine!
Păziţi-vă de gutunar!
25
5
30
20
l5
io
r
I
t
CLXXI
Berlin, 25 Februarie 1908.
Stimate d-le doctor, am primit şi carta matali şi cărţile dela
Thielmayer, două volume de Heine: îţi mulţumesc, şi te rog să -rni
spui cât şi cui datoresc. Eu am pus de gând să plec spre Dacia felix
[96]
96
\
CORESPONDENŢĂ
peste vreo zece-douăsprezece zile - până s'o mai limpezi vremea.
Fireşte că înainte de plecare, nu voiu lipsi a-mi lua rămas bun dela
el-ta şi dela familia d-tale. Pusesem de gând să viu astăzi cu gândul
să dau de vr'o probă mâne la Gewandhaus. Dar când m'am sculat
6 la 6 dim. am crezut că mă aflu într'un Luftschiff1) perdut în nori:
e o ceaţă aşa de groasă că nu se vede trecând jos pe stradă; se
aude numai pasul calului. N'am văzut până acuma fenomenul
acesta nordic. Acum la 10 dim. când îţi scriu, parcă e şi mai întu­
necos ca azi dimineaţă. Ce plăceri trebue să fie pe marea Nordului!
10 Şi când mă gândesc că Ristaki e la Roma! Mi-a scris. Mai stă acolo,
după cum spune, de azi încolo vreo cinci-şase zile. Iţi comunic
adresa lui: Vella Arturo per Rakooski - Via Alissandria 153, Roma.
Ce mai se cântă săptămâna asta pe la dv.? Ce program are Crystal­
palast? 2) Dacă s'ar ridica ceaţa, poate m'aş da la un pilsner autentic.
15 Până atunci şi în aşteptarea unui răspuns, sunt a matali slugă,
Car.
'1'0 ţi salută pe toţi.
Sănătate şi bucurie să vă dea Pronia!
In momentul când termin, se produce pe cer un extraordinar
20 ,fenomen. Jos nu se vede omul la doi paşi şi sus pe cer se vede soa­
rele portocaliu absolut rotund, când mai strălucitor când mai opac.
Vreo zece minute l-am putut privi fără nicio supărare; acum însă
nu se mai poate; a 'nceput să strălucească. Bucătăreasa îmi spune
că tramvaiele, droşcile, căruţele, automobilele, toate rotatele merg
26 la pas. Oamenii merg cu mâinile întinse şi vorbesc tare de teamă
să nu se lovească pept în pept. - Pela 101/a încep să se zărească
siluetele caselor de peste drum în piaţă. Pân piaţă se vede bine
norul cum umblă de colo până colo şi pe urmă se ridică 'n sus Încet.
Aşa ciudat lucru n'am văzut niciodată. Barometrul scrie - soare
30 pe cer; o s'avem o zi de primăvară. Soarele e roşu ca o ghiul ea de
fer aprinsă, şi cerul e trandafiriu. Asupra acestora voiu să meditez
în linişte: mare e puterea lui Dumnezeu! Să ne vârâm sub plapomă.
Nu c vreme de plimbare: mi-e frică să nu calc vreun tramvaiu,
să dau de belea cu neamţul. Fii cuminte: fă şi d-ta ca mine.
1) Balon dirijabil (germ.).
') Teatru de varietăţi la Lipsea.
[97]
1
1
PAUL ZARIFOPOL
97
-,
,
�
"
k. i,
I
l'
),
1
\
CLXXII
Berlin W., 27 Februarie 1908.
CHRONIQUE MONDAINE
Cum se pitrece la noi.
(Tăetură de jurnal:
Berlin, 11 Februarie. - Din Dinsburg ') se comunică, că poliţia a surprins
noaptea trecută o societate de 40 de bărbaţi, într'o atitudine cu totul imorală,
Intreaga societate aparţine cercurilor bunei societăţi din Dinsburg, Essen şi
Bonic. (?). Ei organizaseră regulat întâlniri nocturne la care parte din parti­
cipanţi se presentau în costume femeeşti.
In momentul sosirei poliţiei, societatea era foarte animată şi se delecta
in sunetele unei cap ele muzicale).
CLXXIII
Berlin W., 28 Februarie 1908,
(Tăetură de ziar, cu suhlinierile lui Caragiale:
Isprava unui satir
Focşani, 12 Februarie. - Individul N. Dinache, în etate de 72 de ani, cunoscut
proprietar, condamnat de mai multe ori pentru îalş în acte publice şi alte delicte,
a sedus prin ademenire şi a deflorat pe copila Raşela Bercu, în vârstă de 12 ani.
Părintele copilei a denunţat pe satir Parchetului. D. substitut Dimitriu a
făcut largi cercetări.
Instrucţia a continuat până târziu noaptea.
Monstrul a fost depus. Faptul a produs mare senzaţie, Amănunte urmează.-R).
CLXXIV
Berlin.
Stimate d-Ie doctor, fiindcă am bănuială că, din pncma răs­
punsului telegrafic ce aştept mâne, mercuri spre amiazi din Krakau,
în privinţa reţinerii locurilor la Wagon-lits, poate să scap zugul
dela 1 d. a., care soseşte în Bayrbhf la 4. 3 şi că voiu fi silit să
plec la 3.20 şi să sosesc prin Halle la 6.1.1 în Berlinerbhf, cred că e
') Duisburg. Mai jos, Bonn.
(Nota, sublinierile şi semnul de întrebare, ale lui Caragiale).
[98]
�8
CORESPONDENŢĂ
bine să nu te mai deranjezi a veni la gară, ci să laşi biletul şi indi­
carea locului unde se dă concertul la portarul dela Sachsenhof. Viu
absolut fără bagaje; aşa că dela hotel, după ce beau un adălmaş­
pilsner, viu de-a dreptul cu Albalat 1) la concert. Pentru Albalat nu
5 trebue să iei bilet; îl las să m'aştepte la garderobă şi să-mi îngri­
jească de blană. - Dacă poţi, aranjază aşa ca să mergem cu Frau
Doctor la Sachsenhof ori în altă parte după concert. - Inainte de
a pleca din Germania, voiu să avem o mică conzultaţiune. Pre­
gătiţi-vă lista comisiunilor.
10 La revedere la fartet.
Al dv, devotat,
Caragiale
3 Martie [19081 Marţi d. a.
CLXXV
Berlin, 4 Martie 1908 •
. Stimate d-Ie doctor, nu-ţi poţi face idee cât de contrariat am
fost că pe de o parte vremea, pe de alta întârziere a răspunsului
15 dela Cracovia, m'au împedecat a pleca astăzi. Am suduit şi eu de
necaz ca d. Dutzu. - Aici a nins şi a viscolit toată noaptea; acu e
lapoviţă şi vânt - o vreme cânească. - Indată ce primeşti aceasta
mâne joi, scrie-mi cu ce mă pot folosi în ţară: mai e vreme să primesc
răspunsul d-tale. - Iţi trimit amândouă volumele lui Albalat, care
20 sunt aci. - Nu te supăra că iau pe He.ine cu mine pe drum. Ţi
le înapoez cele două volume, din Bucureşti. Iţi voiu scrie regulat
d'acolo, şi te rog să mă onorezi şi d-ta cu câte un răspuns. Pe partea
din faţă îţi dau de pe acum adresa mea; poate înainte de a-ţi scrie
eu să ai nevoe de ceva. Nădăjduesc să ne revedem, cu ajutorul
2Ii Proniei peste cel mult două luni, când să-i tragem un chef la Sach­
senhof să-i meargă pomina. Merg la muncă pe brânci, să dea Dum­
nezeu să-mi meargă în plin; încai să nu fi[e] alergătura şi munca
degeaba. O să mă dau şi la olecuţă de politică: suntem datori să
ne jertfim pentru patrie! Poate o ieşi şi de acolo vreun bine.
1) Cu o carte de Albalat, scriitor francez, - autor de lucrări didactice
asupra stilului literar.
[99]
•
PAUL ZARIFOPOL
99
Aştept îndată un răspuns cu vorbe bune. Incă odată, rămâneţi
sănătoşi, nu vă 'ncredeţi în babele nemţeşti; petreceţi bine. Să ne
vedem cu noroc şi veselie!
Ai d-voastre
Toţi Car.
Adresa:
Bukarest.
Str. Ţepeş- Vodă 1.
O specială salutare din partea lui Frau Director ŞI a copiilor
10 pentru Frau Doktor şi pentru copiii dv.
CLXXVI
Bucureşti, 30 Martie 1908.
Stimate domnule Doctor,
Dela toţi tutulor multe călduroase complimente! Fiţi sănătoşi!
Să ne vedem cu bine! Cu voia Proniei cât mai curând! Beţi un
pilsneraş ori un pfundstaedteraş şi în sănătatea exilatului vostru
16 amic devotat
Car.
Pe mCI am degerat: Africa x Siberia = Dacoromania.
(Pe c. p., la formularul de expediţie):
Caragiale
Bucureşti
20 Strada Ţepeş-Vodă No. 1.
CLXXVII
Bucureşti, 4 Aprilie 1908.
Stimate domnule Doctor, prin ce trec şi cum petrec vor face­
obiectul unei ample povestiri senzzaţionale când, cu ajutorul Dom-­
nului, ne vom revedea teferi. Până atunci, nu sunt în stare, adu­
cându-mi aminte cu mare dor de Dv. şi de locurile pe unde stă-
26 ruiţi, decât a vă saluta călduros, - ridicând fierbinţi rugăciuni la
Ceriti ca să nu-mi rămână oasele pe aicea - şi-a vă zice din toată,
[100]
00 CORESPONDENŢĂ
mrma : fiţi sănătoşi şi veseli, o! voi, cei departe de aici! La reve­
dere cu bine cât s'ar pute mai degrabă. Rugaţi-vă şi pentru noi
A-tot Ţiitorului!
Al Dv. cu toată dragostea şi
6 nerăbdarea de revedere
Car.
CLXXVIII
Bucureşti, 28 Aprilie 1908.
La mulţi ani!
Car.
CLXXIX
Bucureşti, 30 Aprilie 1908.
Stimate d-Ie Doctor, mult a fost, puţin a rămas. Cu ajutorul
10 Proniei, nădăjduesc să ne vedem peste vreo 15 zile. Vf! Multe am
să-ţi spun şi tare mă tem că n'ai să le crezi pe toate. - Pe d. Co­
stică l-am văzut şi-I văd adesea; este în toane foarte pesimiste.
Arzând de dorinţa unei întâlniri 'la Sachsenhof, toţi vă salutăm
pe toţi cu toată stima şi dragostea.
16 Al Dv.,
Car.
CLXXX
Piatra, 1 Mai 1908.
20
Stimate d-Ie Doctor, vă salut din Kiatra Nearnţu şi vă anunţ
cu bucurie că în curând ne vom vide: termenul exilului s'a scurtat.
Uf! In dzeşi dzili mă pornesc. Să vă găsim sănătoşi şi cu voie bună.
Cu toată dragostea,
Car.
[101]
PAUL ZARIFOPOL
CLXXXl
Ploeşti, 6 Mai 1908.
101
Stimate D-Ie Doctor, îţi scriu câteva rânduri daco-romane din
Ploieşti, sub copleşirea celui mai greu pesimism - o foarte ma­
cabră atmosferă mai cu seamă în urma morţii năprasnice a lui
bietul 1. Radovici doctorul. - Cu voia Domnului, sper să scap
5 foarte curând de sub cerul acesta. Lunea viitoare (11 mai st. n.)
ne călătorim. Uf! uf l ! uf!!! Să ne vedem cu bine. Fiţi veseli!
Al Dv. devotat,
Car.
Cum sosesc Berlin, VIU Lipsea.
10 La revedere la Sachsenhof! of! of! of!
CLXXXII
Piteşti, 25 Mai 1908.
In curând la revedere.
Fiţi sănătoşi!
Car.
CLXXXIII
Buzău, 31 Mai 1908.
Şi amu din Budzău, c'coane! multă sănătate!
16
Car.
(Contrasemnează) Ştefan Zariţopol
CLXXXIV
Sinaia, 5 Iunie 1908.
Stimate d-le Dr., un poporr carre se respectă trebuie să lupte
pentru progres: a lupta - a birrui.
Am luptat - am birruit!
20 Urna!
[102]
102
CORESPONDENŢĂ
Peste câteva dzîli ne-om vide şi daca nu ţ'a plăce ce ţi-oiu po­
vesti - să-mi dzici mie cuţu.
Al matali,
Car.
Mai am Tîrgoiişte ŞI Severin, - apoi Berlin-Leipzig.
CLXXXV
Sinaia, Iunie 1908.
Stimate d-le doctor, cine ţi-a spus că sunt mai fericit decât
mi-e permis să fiu? - că sunt deja în Berlin? - Nu! sunt în Si­
naia, legat să rămân în ţară până la 10 Iunie st. v., când se ispră­
veşte campania takistă. Şarpele vanităţii m'a muşcat de sfârcul
10 inimii mele de patriot daco-român : voiu să sdrobesc idra reac­
ţiunii în calitatea mea de democrat. Până să mi-i pună pe cap­
i-am mâncat laurii!
Fiţi sănătoşi! Vă dorim mult. In curând la revedere. Vf!
AI dv. devotat,
15 Caragiale
Am fugit din capitală de groaza căldurii. 400 la umbră: ceva
ne mai pomenit.
Frau Director şi copiii salută călduros pe Frau Doctor şi pe
copn.
CLXXXVI
Sinaia, 9 Iunie 1908.
20 Raport.
Stimate d-Ie Dr., Mercuri 21 maiu st. v. R. Vâlcii; Duminică,
25 maiu st. v. Târgul-Vestei.
Căldura în toată ţara de vale şi deal a variat între 550 şi 570
la soare, şi 39--41 la umbră. Noaptea, în odăi, temperatura s'a
25 coborît până Ia 350 - o bunătate! - sans blague.
Duminică, 1 iunie, ultimul concert democrat-conserv. la T. Se­
verm, Să sperăm că temperatura va rămâne staţionară.
[103]
'PAUL ZARIFOPOL
103
..
,
1.
�
I
I
a
Mercurea viitoare, 3 iunie st. v., pornim spre Teutonia, VIa
Arad. Joi 4 iunie, Berlin - vineri, 5, Leipzig-Sachsenhof-Fichtestr.
etc. etc.
Până atunci, cele mai călduroase salutaţiuni tutulor dela toţi.
Suntem în Sinaia până Sâmbătă, când plec la T. Severin;
de-acolo, mă 'ntorc luni seară; mă hodin puţin, şi mercuri, cu
voia Proniei, o luăm în sus la deal. Uf!
Să ne vedem sănătoşi.
Al matale,
10 Car.
Prin VIU graiu, multe ŞI mărunte.
Adu-ţi cu pietate aminte de străbuna acestor inocente - de
ilustra Gnioriţa laie, laie bucălaie!
(Aceste rânduri finale, pe faţa c. p. ilustrate: Sinaia, Turmă de oi la Varţu
en Dor; cele din urmă trei cuvinte, în ortografie specială, subliniate de Caragiale).
CLXXXVII
T.-Severin, 15 Iunie 1908.
o salutaţiune daco-romană dela picioarele bustului divului
is Traian drăguţul.
La revedere foarte curând.
Fiţi sănătoşi!
Car.
CLXXXVIII
Berlin, 23 Iunie 1908.
Domnule Doctor, ian priveşte, mă rog mata li frumos, ce s'a
20 Întâmplat - la spate, pe partea din dos.
Aşa să am noroc! .
Vântul iresistibil al civilizaţiei occidentale a trecut la popoa­
rele balcanice:
(Tăetură din ziar:
Un proces urît
Bucureşti. - Inaintea secţiei I-a a tribunalului, s'a judecat eri un proces
de homosexualitate.
[104]
104
CORESPONDENTĂ
Pe banca acuzaţilor şedeau doui băeţi, unul de 13 şi altul de 15 ani, fii d-lui
Paul Rosnel, care erau acuzaţi de atentat la bunele moravuri.
Au fost ascultaţi ca martori, vre'o 10 copii, între 8 şi 12 ani, care au declarat
că de mai mult timp, într'o grădină de lângă Filaret, acuzaţii practicau reciproc
homosexualitatea.
Tribunalul a condamnat pe cei doui copii, pe cel de 12 ani la 20 zile închi­
soare iar pe cel de 15 ani Ia 25 zile).
Ghe jaba! dă-le numa pace bună!
CLXXXIX
Berlin, 26 Iunie 1908.
Stimaţilor, mai întâiu: Bine aţi venit! pentru d. Costică ŞI
familia. Apoi, vă anunţ că datoria mă calcă să plec mercuri d. a.
spre Daco-România; aşa că, dacă are cineva să-mi dee vreun com-
5 mission pentru patrie, apoi să se grăbească. Mă 'ntorc peste 9-10
zile. - Aici e răcoare; azi, aproape frig. In ţară, pe cât spun ga­
zetele, plouă şi s'au (sic) mai potolit zăduful. Să vedem ce voiu
constata cu biata bătrâna mea piele.
Până la revedere, sunt devotat al dv. al tutulor, pe cari toţi
10 d'aici vă salută călduros,
Car.
« L'assiettc )}1) mi s'a părut mai infamă decât chiar infamia de
care vrea să-şi bată joc. Multe ticăloşii am văzut în viaţa mea,
dar ca asta, mai rar ... Pfui!
CXC
Budapesta, 2 Iulie 1908.
16 La revedere cu sănătate ŞI VOIe bună!
Car.
CXCI
Budapesta, 7 Iulie 1908.
Of!
Bine v'am găsit!
C.
1) Probabil un număr din revista-pamflet, l' Assietle au beurre,
[105]
PAUL ZARIFOPOL
CXCII
105
Berlin.
i
\6-
\
f
('
1&
In fine, iată-mă iar, stima ţii mei amICI, m exiliu! Nu mă voiu
plânge, nu voiu profera blesteme în contra soartei şi a oamenilor!
voiu fi tare! mă voiu resemna ca oricare demn martir, cu speranţa
că voiu primi foarte curând o vizită de demult promisă. Casa este
complet reinstalată; avem bucătăreasă bună; răcitoarea funcţio­
nează tadIlos (sic); afară de asta, am chef mare de a vă face o dare
de seamă asupra ultimelor evenimente daco-romane. Aştept nerăb­
dător o eclatantă confirmare a primirii acestor rânduri şi vă salut cu
toată dragostea
ergebenst
Cal'.
Mittag, 8/VII [1908J.
Complimente dela G. Mateescu - Coloniale Sinaia.
CXCIlI
Berlin W., 14 Iulie 1908.
"
t
,
,�
I
Mă rog să mă ertaţi că m'a zăpăcit călindarul papistăşesc şi
am trecut cu vederea să vă felicit de sf. Petre şi Pavel 12 iulie
15 stil n. - 29 iunie st. v.
Să trăiţi la mulţi ani cu cele dorite!
Noroc şi sănătate!
Al dv.,
Car.
20 Când vă arătaţi?
CXCIV
Travemiinde, 16 Iulie 1908.
Stimate d-le doctor,
Vă trimit tutulor o salutare dela mare.
Mă 'ntorc îndată acasă, unde vă aştept.
Cu dragoste frăţească,
Car .
. Joi.
[106]
106
CORESPONDENŢĂ
CXCV
21 Iulie 1908.
Mult stimate domnule Doctor, îmi pare rău că nu ne-am putut
vede olecuţă înainte de a ne asvârli ca Glaucus în braţele blondei
Amfitrite. Inţeleg că ţi-era nu greu, ci chiar imposibil. Dar nu
face nimica! n'au intrat zilele 'n sac. - Mâne seara, mercuri, noi
li suntem în Lubeck ; iar vineri seara, în 'I'ravemunde. Să dee Pronia
să pot isprăvi în sfârşit piesa mea, de care (să zic într'un ceas bun!)
am destulă poftă. Am, slava Domnului, la Tr.vmunde, o atmosferă
destul de artistică: o orchestră curăţică - de trei ori pe zi! - ce
zici d-ta?.. nu ţi se pare cam mult? - In zăstîmpuri, când vă
10 vor da răgaz variile sporturi nautice, vom primi, sper, câte o vor­
buşoară dela Dv., să ştim cum petreceţi, la care, fireşte, nu vom
lipsi a da numai decât răspunsul aghecvat. Până atunci, vă tri­
mitem tutulor multe salutări. Să ne vedem sănătoşi cu bine.
Ergebenst,
15
Adresa:
Travemiuule Strarui [Liibeck]
Villa Iris
CXCVI
Car.
Travemiinde, 26 Iulie 1908.
Tricolorul daco-roman din Travemunde salută p� fratele său din
28 Binz 1). Să fâlfâe cu mândrie ambii, că'z doară:
Din Carpaţi şi pân' 'Ia Mare,
Dela Mare la Carpaţi,
Ori din câtă depărtare
Toţi Românii suntem fraţi!
Al dv. stimatoriu
Car.
1) Familiile Zarifopol şi Gherea se aflau Ia Binz, în insula Riigen, din marea
Baltică.
[107]
PAUL ZARIFOPOL
Tutulor, toţi, multă sănătate.
107
.,.
, I
, I
,1
\ ,
(Pe faţa c. p. ilustr. in colori, Caragiale a desenat cu cerneală, deasupra vilei
unde locuia, un tricolor, cu literele a, r şi g Înscrise pe secţiunile verticale;
jos, a notat):
a = albastru
r = roşu
g = galben
CXCVII
Travamiinde, 30 Iulie 1908.
Una salutaţiugne daco-romană celor ghe sub umbra tricolo­
rului daco-roman ghela Binz, mă rog frumos!
CXCVIII
f. d. Liibeck, [Iulie-August 1908].
Viele herzlichste Griisse
Car. und Familie
CXCIX
Travemiinde, 8 August 1908.
Stimate d-le Doctor,
10 Ce mai faceţi dv. la Binz? cum petreceţi? D. Costică, dacă nu găseşte
cerneală pe acolo, îmi poate trimite o salutare cu condeiul de plumb:
mă ştie că nu ţin mult la deşarte etichete. Ce vreme aveţi pe acolo?
Aici, o avem foarte frumoasă. - Ce mă plictiseşte grozav, - căci
îmi turbură liniştea de care aş avea mare nevoe pentru lucru - e
15' că soacră-mea este greu bolnavă de intestine, complicate cu 73 de
ani; aşa că apucăturile mele stilistice se cheltuesc în redigere de
telegrame cu răspuns plătit (o cură foarte asiduă) iar talentele mele
retorice, în a demonstra nevestii că, faţă cu eternitatea, adesea
73 ani plus încă o săptămână au o imensă valoare. Asta, materna-
[108]
108
CORESPONDENŢĂ
ticeşte poate fi absurd - eu însă continuu a crede - quia absur­
dum ...
Mă ştii ce bun creştin sunt.
Vă rog pe toţi, pe cari toţi d'aci vă salută, trimiteţi-mi când
5 puteţi, câte o veste, bună.
Fiţi sănătoşi! petreceţi bine! La revedere.
Devotatul vostru
Car.
P. S. - La sfârşitul lunii se săvârşeşte la Leipzig ceremonia
10 după care Miss Skinner devine Frau .Iăger (Emil). Graţioasa noastră
amică ne invită să . mergem negreşit la cununie - « aminteri, fără
bunii ei prietini (noi şi Mister Giusti) toată ceremonia would
have nosense i - adică pe româneşte: n'ar avea niciun chichirez.
Ce zici? să merg şi eu? Adică .. Giusti singur să nu fie destul? - Tout
15 il vous,
C.
ce
14 August 1908.
20
26
Prea stimaţilor, peste câteva momente plecăm din Tr[ave­
munde], Astă seară, vineri, suntem la Berlin. Mâne sau poimâne,
nevastă-mea cu fata pornesc spre Buc. să asiste pe cocoana Agata,
care cam scârţâie, Eu cu sohnul, rămânem încă o zi în Berlin;
pe urmă ne luăm lumea 'n cap. Merg undeva la un loc călduros,
unde să lucru în linişte, măcar o lună. Vă voiu comunica, îndată
ce sosesc undeva, multe complimente.
Fiţi sănătoşi şi veseli. Pronia să vă dea bine.
Devotat,
Caragiale
Vf! scap măcar câteva săptămâni de atmosfera macabră ŞI de
melancolica Baltică.
(Pe faţa c. p., cu creionul):
Vike, mă rog, ghezolăţiugne! Şi un vânt, ŞI aproape ger.
[109]
PAUL ZARIFOPOL
CCI
109
Berlin, 19 Septemvrie 1908.
II
1>
\�
�
10
Stimate d-Ie Doctor, după carta din Heringsdorf, aruncată în
cutia zugului, îmi vine a crede că aţi şi ajuns, cu voia Proniei, în
lăcaşul dv. din Lipsea, Pe noi, după multe drumuri şi greutăţi,
ne-a ajutat să ne vedcm iar acasă de. acum patru zile. Când ne-om
vedea, ţi-oiu povesti prin câte am trecut dela 1 aug. stil nou şi
până zilele trecute. Despre lucru - nici vorbă! Poate o da Dumne­
zeu de-acu încolo, căci până acuma şi casa şi viaţa mi-au fost răs­
turnate cu josu 'n sus. Pricina? - boala şi moartea soacrii-mi,
Dumnezeu s'o odihnească. Ce să mai zicem? Toţi suntem nişte
păcătoşi muritori! Ba, zău! Măcar de-aş trăi şi eu 7;3 de ani!
Aş dori ştiri dela dv. toţi. Nu mi-ar părea rau să ne vedem
câteva momente, să mai mă scutur de presiunea sub care am fost
atâta vreme copleşit. Cred c'aţi petrecut frumos la Binz.
Aştept vorbe bune şi sunt al dv.
()
·It
15
devotat
Car.
r.ând pleacă Gherea? Ne mal vedem? Cum ŞI unde?
CCH
Berlin, 28 Septemvrie 1908.
Stimate d-Ie Doctor, tot aştept o vorbă din partea d-tale ; ba
pot merge mai departe: te aştept chiar pe d -ta ; şi văd că aştept
20 degeaba. Multe şi mărunte am avea de taifas. Veneam eu la Lipsia ;
dar a trebuit negreşit să merg la Viena, pentru o zi. Tare aş be un
pahar îndelete cu d-ta, Ce zici? Nu s'ar putea să mă anunţi electric
când trebue să viu la Anhalter Bhf. întru întâmpinarea d-tale?
Aici vreme imperială; adevărată binefacere a Ziditorului. - Ghe-
21> reştii probabil sunt acuma la Ploieşti. Ştii ceva nou afară de catas­
trofa Hochbahnului?
Dela toţi tutulor multă sănătate.
Al dv. cu dragoste frăţească,
Car.
[110]
110
CORESPONDENŢĂ
CCIII
Berlin, 4 Octomvrie 1908.
Stimate d-Ie Dr., sunt încântat de efectul Marşului 1) şi istoricului
respectiv. Fireşte, orice succes al Democraţiei române trebue să mă
umple de mulţumire. Nu sunt şi eu democrat? nu sunt şi eu Român?
D'abia aştept momentul să te pot auzi pe dota, care eşti român
5 şi democrat ca noi toţi, executându-mi această perlă a genului
eroico-triumfal: rogu-te, prepară-te pentru asta cu sfinţenie.
Carta d-tale şi gazetele le-am primit. Gazete dacă mai ai, bine
ar fi să-mi mai trimiţi. Prin Daco-România se sună de răsboiu.
Căpăţinoşii connaţionali ai lui Ristaki 2) vor să facă tărăboiu, şi mi-e
10 teamă să nu ne 'ncurce şi pe noi. A ajuns bietul turc de bătaia de
joc a gianabeţilor şi a capsomanilor.
- Ce mai ştii dela Costică? Când isprăveşti cu pricinile şi cu
aucaţii? Când te hotărăşti a te repezi pe aici?
- Noi tot am aşteptat pe Frau Doctor, care ne promisese o
15 vizită apropiată. Cu părere de rău trebue să constatăm că ne-a
dat uitării. - Pe aici, de aproape. o lună secetă, senin desperant
şi călduri nesuferite; azi dim., 38 în soare. In curând, d. dr. Gusti
ne părăseşte. - Apropos, Frau Emil Jăger se află acum în Port
Natal (Durban) 3).
20 Fiţi sănătoşi. Tutulor dela toţi multe salutări.
Devotatul dv.
Car.
Nu mă uita de gazete.
CCIV
Budapesta, 29 Octomvrie 1908.
o salutare ghe pe malul bătrânului Istru, drăguţul.
25 Car.
Mai multe - ghe pe malurile Dâmboviţei, mâne - poimâne.
') Marşul partidului conservator-democrat, compus de A. Kratokvil.
') Bulgarii.
a) In Africa de Sud, pe malurile Oceanului Indian.
[111]
PAUL ZARIFOPOL
111
I
----
I
i
CCV
Bucureşti, 3 Noemvrie 1908.
Multe salutări de pe malurile râului cu « apă dulce ».
Cal'.
Raport verbal la vreme.
Berlin W.
CCVI
Dienstag d. 17-en XI [1908].
CCVII
Car.
Iată, stimate domnule Doctor, tot ce pot scoate din Larousse
5 al meu spre serviciul d-tale, dorind să-ţi poată fi de vreun folos 1).
- Carta d-tale primită astăzi dim. s'a încrucişat pe drum cu prea
graţioasa noastră prinţesă Maria (Nu-i aşa că este foarte-prea gra­
ţioasă ?). - Le drame des poisons este o lucrare minunată; în câteva
ceasuri am dat-o gata. Păcat numai că se sfârşeşte aşa degrabă.
10 Bietul Brentano, ce agiamiu! (Unde este ilustrul nostru amic Ne­
culai Iorga? Câte tomuri ar fi durat el dintr' atâta calabalîc de docu­
mente!) Dacă mai ai ceva de el- nu de Neculai! - şi mai ales
Legerules et Archives de la Bastille, rogu-te dă-mi-le şi mie. - Ce
să fac? să-ţi trimit le Drame des P.? ori, cui să plătesc costul-lui
Gamber sau dumitale? - Eu am comandat lui Gamber (i-am scris
româneşte, fiindcă mi-ai spus dota odată, că şi el este nepotul di­
vului Traian) nişte cărţi în valoare de 154 frs. cu Nachnahme.
Sper că are să mi le trimită. Totuşi n'ar fi rău să-i scrii şi dota o
vorbă arătându-i că va avea în mine �n bun muşteriu, şi bun platnic.
Fiţi sănătoşi şi petreceţi frumos.
Sluga dumitale credincioasă,
'\
15
,
i
:le
0-
I
�
tI..
Berlin, 18 Noemvrie 1908.
Stimate d-Ie Doctor, am primit carta d-tale postală ; mulţumesc;
asemenea mulţumesc şi pentru le Drame des Poisons, care mi-a
1) Trei pagini de note biografice, despre M assieu [Guillaume} şi (J ean­
Baptiste), şi Mervesin (Joseph).
[112]
112
CORESPONDENŢĂ
sosit dela Gamber. Excelente studii! Nu cumva ai Legendes et
Archives de la Bastille, tot de Brentano? Tare aş vrea să le văd.
- Aici după trei zile de uragan, s'a aşezat pe ger uscat şi senin
sticlă. - Din ţară ce mai ştii? Din gazete nu văd nimica. - Cum-
5 nată-rnea pleacă poimâine, mercuri, dimineaţă. Mă pun pe lucru
iar. Asta nu înseamnă că n'aş primi cu dragoste oarecare vizite
plăcute. - Cum petreceţi? Ce mai nou pe la conţerturi? - Tare
bine am petrecut cu Dv. şi tare aş reîncepe peste vreo câteva zile,
când aş vedea lucrul meu urnit bine din loc. Aşteptând vorbe bune.
10 vă trimit din partea tutulor la toţi multă sănătate.
Devotat
Car.
Să -ţi trimit « le Drame des Poisons»?
CCVIII
Berlin, 19 Noemvrie 1908.
Stimate d-Ie Doctor, rău ImI pare că nu pot veni sâmbătă-
15 sunt rebegit de vremea asta în doi peri. Ieri dimineaţa, la 71/2, am
îmbarcat pe cumnată-mea şi mi-am stricat odihna pe o săptămână
întreagă. Mă simt nevoit să nu ies câteva zile din halat. - Aşa
dar îmi reserv să petrecem altădată, - până când, vă trimitem
la toţi multe salutări distinse. - Aflu din ţară că p'acolo bântuie
20 ger straşnic şi sărăcie grozavnică. Numai Dumnezeu drăguţul să
ne, păzească de mai rele! - Fiţi sănătoşi şi petreceţi bine.
Devotatul Dv.,
Car.
CCIX
Berlin, 23 Noemvrie 1908.
Stimate d-le Doctor, îmi pare rău că nu te pot sluji cu nimica:
25 « Dimineaţa » nu o capăt şi despre d. dr. Gusti nu ştiu alta decât
că a dispărut ca un meteor d'acum aproape două luni şi d'atunci
n'a mai dat semne de viaţă. Am să cercetez zilele astea la ultima-i
locuinţă şi am să-ţi comunic tot ce voiu afla.
[113]
PAUL ZARIFOPOL
113
li
Şi pe la noi, slava Domnului, bună pace; numai atâta prost,
că lucrul meu nu merge deloc sau aproape deloc. Să avem răbdare!
Fiţi sănătoşi şi cu voie bună. Tutulor dela toţi multe complimente.
Sluga dv.,
Car.
CCX
Berlin W., 30 Noemvrie 1908.
Stimate domnule Doctor, mă grăbesc a răspunde la onorata
d-tale din Leipzig 29/11/08:
1°. La concertul de sâmbătă 5 Dez., nu pot veni, (s'thut mir
leid!) deoarece, în aceeaşi zi şi a doua zi, eu însumi sunt, prin înaltă
10 poroncă, chemat să iau parte, ca solist obligato, la două concerte
- unde, crezi? - Poftim, mă rog:
(Două tăeturi de jurnal lipite, cu rândurile cursive subliniate de Caragiale:
Intrunirea conservatorilor-democraţi
Botoşani, 10. - Clubul conservator-democrat a hotărît să facă o primire
impunătoare d-lui Take Ionescu, care va fi găzduit la d. Teodor Silion, fost
prefect.
In seara sosirei (corectat de Caragiale: sosirii), la 22 Noemvrie, (adăugat de
Caragiale în margine: - (5 Dezember)) comitetul organizator va da un banchet
de 160 tacâmuri în sala teatrului Popovici.
După banchet va urma o consfă tuire la club, iar a doua zi se va ţine intru­
nirea la care vor vorbi (adăugat de Caragiale: ... (aud?)).
2°. « Convorbiri critice ).
Director Mihail Dragomirescu.
Singura revistă pUI' literară şi critică din ţară (critică subliniat de două ori).
abonamentul 18 lei pe an.
Ediţie ordinară 12 lei. - Ediţie populară. pentru învăţători, preoţi elevi
de liceu, pe un an plătit înainte, 6 lei. - Redacţia şi Administraţia, Gramont 11).
3°. Adevărat c'a fost aici o furtună straşnică cu donnere şi bli­
tzuri 1) ca în luna lui Cuptor. Despre fetele dela telefon, ce să zic?
1) Tunete şi fulgere (germ.).
[114]
114
CORESPONDENŢĂ
Aşa e electricitatea: o fată care se tot joacă cu gâdilitul, se poate
uneori pârli.
Patria mă cheamă! ... Nu mai pot sta un moment! ! •.• Plec!!!
La revedere! Să vă găsesc sănătoşi şi cu voie bună.
6 Plecată slugă,
Car.
:11
II,
,
'1.
�
j
,
10
[
;1'
,
Il
I
i
, I I
I
P. S. - Plec joi dim. Pân'atunci pot primi cu dragă inimă
arici comisiune pentru 'n ţară.
2. P. S. - Inchipuiţi-vă ce bucurie ar fi pe familia mea, în lipsa
tatălui său, să primească vizita lui Frau Doktor. Dar la aşa favoare,
poate o familie sărmană să aspire? Gândiţi-vă la Crăciun. .. Don­
nant-donnant. Fiţi sănătoşi.
Car.
CCXI
Vereşti Gara, 4 Decemvrie 1908 (?).
Vineri, 3 Decemvrie.
Stimate Domnule Doctor,
!
I �
'1
II
,
15 Din Vereşti, în aşteptarea de �1/2 ore a trenului spre Botşăni,
am onoarea a vă ruga să primiţi salutările mele distinse ..
Al dv. devotat,
Car.
In Burdujeni am dat de urma d-lui Dr. Gustea: acum o lună
20 ŞI mai bine, a trecut spre Ieşi.
(Pe recte al c. p, ilustrate, reprezentând: Schouische Landschajt, Caragiale
a scris):
(Atâta videre din Ţara di sus am găsit p'aici ... ).
[115]
115
Berlin, 11 Decemvrie 1908.
PAUL ZARIFOPOL
CCXII
Stimate d-le Doctor,
Bine v'am găsit!
Mai de vale de târguI Romanului nu m'am coborît, dar, de
pitreşere, slava Domnului! *) Multă vreme n'am s'o uit! - Aştep­
tăm vorbe bune dela dv. Nu cumva ar fi chip de vre-o combinaţie
pentru Crăciunul nemţesc?
Cu multă dragoste
devotat,
'O
i
li
I
r
I
I
I
• t
I,
I
I!
I
j;
:)1
6
Cal'.
10 *) .
Oh, Moldovă, ţara me,
Cine pleacă şi te lasă,
E pătruns di [ali gră!
P. S. - Complimenturi dila fratele mata li Georges, cu care
15 am pitrecut, în tren, două frumoase ceasuri. Ăra! coani!
Adresa nouă (tot la casa vechiă):
Wilmersdorf /Berlin
Hohenzollerndamm, 12.
P. S. - Frau Direktor tot aşteaptă un răspuns dela Frau
20 Doktor.
CCXIU
Berlin, 18 Decemvrie 1908.
Coana Didina, slava Domnului! merge bine, dar Încet. Doctorul
este mulţumit; însă i-a spus că nu-i lucru de glumit cazul dumneei;
aşa că, pentru cel puţin două săptămâni de astăzi, nu poate fi vorba
de dat jos din pat - necum de vreo partidă de plăcere afară din
25 odaie - necum afară din capitală. Păcat! dar ce să facem? Iar
bine că n'a fost mai rău! Helbet! i-o trece dumneei; şi, cu cât mai
târziu, cu atât cheful ce-l vom face va fi mai straşnic.
8'
[116]
116
CORESPONDENŢĂ
Până atunci, fiţi sănătoşi şi veseli! După frica prin care am
trecut, mă'ntorc la vorba bătrânească: sănătate, că-i mai bună
decât toate! Incă odată dar, fiţi sănătoşi!
Cu dragoste,
Car.
La noapte sper să dorm bine. Sunt, după asigurările doctorului,
care acum a plecat, foarte liniştit; pacienta e asemenea. Vă salută.
CCXIV
Berlin, 24 Decemvrie 1908.
Stimate d-le Doctor, merge bine de tot, slava Domnului! dar de
eşit din casă, nici pomeneală până peste trei săptămâni. - Sper
10 că n'o să aveţi vreun necaz din pricina vecinătăţii de care mi-ai
scris; desigur medicii vă vor fi dat ample instrucţii pentru pază.
Oricum, înţeleg cât e de neplăcută o aşa vecinătate. Pe aici e o
vreme tocmai cum îmi place mie - posomorîtă. Tare bine aş fi
petrecut să fi putut veni la Lipsca ; dar dacă nu s'a putut, n'avem
15 ce face. Am să trag şi eu de sărbători nişte soamne de urs ursuz.
Bine c'am scăpat de grija cocoanii! - Dacă nu bănueşti că-mi
aduci microbi patogeni dela Lipsea, abate-te odată şi pe la noi
- am unde să te sălăşluesc, O noapte de taifas e cea mai potrivită
petrecere la solstiţiul de iarnă.
!O Fiţi sănătoşi! La mulţi ani!
ergebenst,
Car.
CCXV
Berlin O., 25 Decemvrie 1908.
Plec astăseară, vineri 12/25 dec., spre Bucureşti. Rămâne ţi
sănătoşi! Să ne vedem cu bine!
25
Car.
[117]
PAUL ZARIFOPOL
CCXVI
3 Ianuarie 1909.
117
Basme am să vă spun, stimate D-Ie Doctor. Până atunci pornind
spre casă vă zic: bine v'am găsit!
Devotat,
Car.
5 Budapesta.
CCXVII
Berlin, 7 Ianuarie 1909.
Stimate domnule Doctor, sunt trei săptămâni de când nu m'am
învrednicit să dorm o noapte ca lumea; m'am hodorogit, şi trebue
să stau la reparat măcar o săptămână. Prin ce am trecut, îţi voiu
povesti. Mi-ar părea tare bine să ascult un aşa frumos concert ca
10 acela; dar zău! n'am curaj să ies din halat. - Frau Director să
repară şi dumneei încet-încet. - Până la revedere, vă urăm săr­
bători fericite! Mâine este Sf. Ştefan. La mulţi ani cu tot ce doriţi ­
şi cinstiţi socri! Mâine îţi expediez « Calendarul Minervei » pe 909
şi « Amintiri din Junimea )} de G. Panu. - Gamber nu vrea să răs-
15 pun dă; nu 'nţeleg pentru de ce.
Incă odată: vivat Frau Doktor cu întreaga familie!
La mulţi ani.
Cu frăţească dragoste,
Car,
CCXVIII
Berlin, 13 Ianuarie 1909.
20 Stimate Coane Păvălucă,
Foarte doritoriu te aştept. Fă rost să stai măcar două zile aici.
Am mare poftă de un bun taifas moldovinesc. Telegrafiază-mi când
te aştept.
Tutulor, dela ai noştri, multă sănătate.
2b Ergebenst,
Car;
[118]
118
CORESPONDENŢĂ
Astăsară n'am avut cu cine face chef de reveillon. Găteşte-te,
să-I facem împreună. Ce sunt două zile de 'ntârziere într'o eter­
nitate? - Ba, pot pentru ca să zic, din contra.
CCXIX
Berlin, 19 Ianuarie 1909.
Stimate Domnule Doctor,
li După ce am petrecut în zug minunat cu fărmecătorul nostru
amic Duilică, am ajuns acasă, slavă Proniei! sdravăn, şi am găsit
aici pe toţi bine. Incă odată, vă mulţumesc pentru neuitata pitrecere
Ia Dv. Rogu-te, nu mă da uitării în predmetul iughurtului 1).
Dela toţi tutulor multă sănătate.
16 AI dv. devotat,
Car.
Sf. Ion Botezătorul să vă ajute!
CCXX
Berlin.
Stimate Domnule Doctor, cu ajutorul lui Dumnezeu, l-am dat
'in sfârşit gata pe Dracu! Kir Ianulea 'i isprăvit: acu, nu-mi mai
15 rămâne decât să-I dichisesc, să-I piepten şi să-i dau lustru, ca să-I
pot presenta în faţa lumii. Chiar astăzi îl iau la frecuş, şi sper că
peste o săptămână să-i dau drumul - fireşte mai întâiu are să vie
Ia dv. să vă salute, Ia dv. care '1 cunoaşteţi de când era mititel şi
neţesălat. Până atuncea, vă rog să citiţi pe aci alăturatul « Le Demon
20 marie », ca să puteţi la ocazie compara pe Kir Ianulea cu originalul.
Gamber îmi trimite cărţile câte le-a putut găsi. Aştept, - după
carta d-tale pe lângă care ai avut bunătatea să-mi trimiţi şi « Roma
învinsă ) - informaţii despre iaurt.
Gusti scrie lui Luchi că vine peste câteva săptămâni ---:. câte?
25 nu spune.
1) In privinţa iaurlului.
[119]
PAUL ZARIFOPOL
119
5
Frau Direktor, care acuma merge bine, aşteaptă cu multă dra­
goste pe Frau Doktor.
Până la revedere, pe toţi vă salută toţi.
AI d-tale,
Car.
8/21/1 1909.
Mulţumesc pentru telegrama de felicitare.
Stimate Domnule Doctor, rogu-te când ai vreme, aruncă -ţi
ochii pe această frumoasă poveste a nemuritorului nostru Nicolaki
Machiavellis, ca, pe urmă, să vedem daca nu l-am necinstit cu
10 povestea lui Kir lanulea al meu.
Ergebenst,
Car.
ce XXI
Berlin, 29 Ianuarie 1909.
Ţiganii:
1. Statului, 1843-44 (Mihaiu Sturdza, Moldova - G. Bi-
15 bescu Valahia).
2. Mânăstireşti, 1847 (aceiaşi hospodari).
3. Particulari, ţ855-56 (Mihaiu Sturdza, Moldova - Barbu
Ştirbeiu, Valahia).
Pentru mânăstireşti şi particulari, Statul a plătit despăgubire
20 10 galbeni de cap.
Despre vreme, să nu mai vorbim! Aznoapte 71/2 unter Null+};
acum, Soarele zâmbeşte printre nori, iar eu, emancipat la rândul
meu de orice pietate faţă cu Apoline, înjur ţigăneşte.
Ei fi primit carta mea de aseară.
25 Dorim sănătate tutulor ai Dv.
Devotat,
Caragiale
1) Sub zero (germ.).
[120]
120
CORESPONDENŢĂ
CCXXII
Berlin, 24 Ianuarie 1909.
Stimate domnule Doctor, Kir Ianulea, după ce m'a chinuit
destul cu găteala d-sale, vrea numaidecât să vie cu mine la Lipsea,
să-I prezint la lume învăţată. - In acest moment, îi scriu câteva
cuvinte şi d-Iui Profesor Dr. Weigand. - Vezi-I, rogu-te şi dacă se
6 poate, organizaţi, ori la Deminarium, ori altundeva, o şezătoare,
dela care rog să nu lipsească tânărul meu protector, poetul Horica 1) ;
şi, fiindcă sans raison mai poate un poet, dar sans rime nu, neapărat,
că, lângă Horica, trebuie minken şi Florica 2), fireşte!
I-am scris şi lui Horica ...
16 Vorbeşte cu Florica!
Kir Ianulea soseşte cu mine deseară luni, 12/25 1, ub, Halle,
la 6.10, în Berlinerbhf 8).
Tutulor dela toţi, multă sănătate. La revedere! Să vă găsesc
bucuroşi la oaspeţi.
15
Devotat,
Car.
P. S. - Asigură, te rog, pe toţi, că citirea povestei nu poate
dura nici un ceas întreg.
CCXXIII
Berlin, 28 Ianuarie 1909.
Stimate Domnule Doctor, lucrez pe brânci la ceva nou, tot în
20 janrul lejer - aşa să am noroc!
Aşteptăm cu multă dragoste pe Frau Doctor.
Să ne mai vedem cu bine şi cu chef de pitrecere!
Tuturor, multă sănătate!
Devotat,
u ���
P. S. - Aştept iaurtul ŞI tot ce poţi (pe scurt) aduna despre
Belfegor pe jermăgneşke!
1) D. Horia Petra-Petrescu.
2) D-şoara Florica Muzicescu.
8) Rog tngrijaşte din vreme de un Auto (n. a.).
[121]
PAUL ZARIFOPOL
121
1
J
�.
I
I
I
"
La ocazie, salută din parte-mi pe toţi câţi au fost la citire.
Ierte-mă; n'am vreme să le scriu - mai bine Ie-oiu mai ceti cumva
ceva cândva.
CCXXIV
Berlin.
Stimate Domnule Doctor,
5 Am primit iaurtul! Să trăiţi! Dumnezeu să primească şi de unde
daţi să sporească! Vă rog imediat să comandaţi a mi se trimite
regulat la fiecare două zile câte 1/2 duzină cu orice condiţii îi con­
vine grecului, rog neapărat. Acuma, recunoscător, ştiind cât vă
plac dulciurile literare, pozitive, mă grăbesc a vă trimite şi eu, în
10 schimb « Universul» cu o acade finisimă a unuia dintre cei mai
clasici rahagii daco-romani. Gustaţi-o, vă rog, şi spuneţi-mi drept:
aşa e că ştiu s'aleg?
Fiţi sănătoşi. Să ne vedem cu bine. Aşteptăm pe Frau Doktor.
Până la revedere, tutulor dela toţi multe complimente.
15 Devotatul Dv.
Car,
P. S. - Să nu mal mâniărn pe A-tot-Ţiitorul ocărînd iarna
nemţească! Uitaţi-vă, mă rog, la buletinul meteorologic din « Uni­
versul» şi la ştirile din judeţe - la Roman, 32° minus - zi:
20 Treizeci şi două!
- Dacă, isprăvind basmele cele în lucru, suntem bine dispuşi
- adică în stare a călători - viu cu tot calabalâcul familiei pentru
câteva zile la Lipsea - să bem aldămaşul, Dacă-i chef, chef să fie!
Sănătate,
25
Car.
Marţi 2 Febr. [19091.
CCXXV
Berlin, 4 Februarie 1909.
Stimate Domnule Doctor, îţi trimit de data asta ceva filosofie
de Queuqueu- le Grandieux-Jassy. Totdeodată spune-mi ce zici
[122]
122
CORESPONDENŢĂ
d-ta : s'ar potrivi în tonul lui « Kir lanulea », acolo unde, după
împăcăciune, e ziafet cu lăutari, să pun pe ţigani să cânte; ca un
fel de cântec favorit al Coanei Acriviţii, următoarele:
Zori de ziuă se revarsă,
5 Şi eu ochii n'am închis.
Cum să-i închid când ei varsă
Pâraie de foc nestins 1)
Şi mă bat cu pumnii 'n cap:
Ce să fac şi cum să scap,
10 Of! să mă tămăduiesc
Şi să nu mai tot iubesc;
Căci îmi face foarte mare
Şi necaz şi supărare!
Iar când Kir lanulea, cam afumat, strigă: « Of! alta, ţigane! »,
15 îi cântă cântecul lui favorit:
Dela uşă mă repez
Numa 'n papucei şi 'n fes 2)
Căci, de grabă foarte mare,
Nu mai pot să am răbdare!
20 Ce zici? Nu s'ar lumina şi mai bine tabloul ziafetului?
Despre celelalte două poveşti, ce să spun? Pân 'acuma, nu mă
pot pronunţa. De lucrat, le lucrez pe brânci meştereşte, cu mare
canon; dar helbet! până'n săptămâna viitoare, cu voia lui Dum­
nezeu, poate să le gătesc. De când am sosit dela Dv., crede-mă,
26 să te crează Cel-de-sus, că n'am avut pân'acuma moment de odihnă:
zi şi noapte le tot ciocănesc. De nu mi-ar fi munca degeaba! Indată
ce le isprăvesc, nu lipsesc a te anunţa, ca să punem la cale a doua
şezătoare daco-romană.
Pân'atuncea, multă sănătate vă dorim tutulor toţi. Devotat,
30 Car.
P. S. - Aproposito de « postumele» lui Fleva, ia vezi lipită,
alături de « Din viaţă », o bucăţică din « Opinia » - jos.
Despre d. dr. Giusti nu ştiu nici cât ştii dota.
1) Pân'aici de Log. Konaki - le ştii, fireşte (n. a.).
') Vechi (n. a.].
[123]
PAUL ZARIFOPOL
CCXXVI
Stimate d-Ie Doctor,
123
Berlin, 17 Februarie 1909.
Am găsit cam prost acasă. D. Luki cam bolnav de istericale
cu palpita ţii - cauza, zice doctorul: prea multă mâncare grea şi
prea puţină mişcare -la aşa vrâstă şi cu aşa cherestea, trebue mai
6 multă muncă materială decât citire. Dietă: Sport, gimnastică,
umblet, băi, comprese reci şcl., vegetarianism cu foarte puţină
carne albă. Azi deja e mai bine. Să vedem la noapte, dacă va dormi
mai bine.
Fiţi sănătoşi. La revedere cu bine.
tO
Cal'.
Luni seara, alaltăeri, s'a jucat (< Apus de soare» la Teatrul Na­
ţional-Bucureşti. Aştept dări de seamă. Ţi le comunic.
CCXXVII
Wilmersdorf bei Berlin, 19 Februarie 1909.
r
Stimate d-le Doktor, Slava Domnului! mergem bine. Iţi trimit
Bazullui Anton Pan pentru d-ta şi la ROlis$erie pentru d-ra Florica.
15 La concertul din săptămâna viitoare nu pot veni, păcat! Am de
lucru până peste cap. Sper că am găsit un J. Tournebroche prima
ediţie. Apus de soare s'a jucat: după primele notiţe din « Universul »
şi (< Ordinea », pare că am păţit-o mai rău ca cu Barlaboiu. Aştept
detalii. Scrie şi d-ta să-ţi trimită (< Adevărul» cu cronica teatrală
20 respectivă. - Fiţi sănătoşi!
Pe toţi vă salutăm toţi!
Devotat,
Cal'.
Cu multă plăcere am recitit pe Jac Negruţiganul, cum îi zicea
25 răposatul Cc. Vasilică, D-zeu să-I odihnească!
CCXXVIII
Berlin, 22 Februarie 1909.
Stimate d-le Doctor, suntem slava Domnului, bine de tot. Eu
lucru; am început a expedia transporturi de caşcaval de Penteleu
[124]
proaspăt « Universului », şi din două câte am trimes, sper că măcar
unul o să ţi se pară destul de sărat. Acuma, rogu-te de un lucru.
Daca mai ai cumva « Univers urile » cu articolele lui VIăhuţă, Scri­
soarea cătră Culuă şi Spovedania cu urmarea: Din acelaş carnet,
5 te rog îndată trimite-mi-le, să mă scuteşti de a mai căuta o idee ­
o parafrazare m'ar sluji grozav. Ai primit cărţile? (Bazul şi A.
France) Grozav m'aş repezi până la voi, dar datoria cătră patrie
înainte de toate. Ce tot face Frau Doktor, şi nu catadicseşte să se
arate prin capitala noastră?
10 Ce mai nou?
Ştii că avem Mitropoliţi noi?
Fă-ţi cruce!
Dela toţi tutulor multă sănătate.
15
124
CORESPONDEN'rĂ
Devotat,
Car.
In ţară a bântuit alaltăeri nişte viscole îngrozitoare. Circulaţia
aproape general întreruptă. Ieşii blocaţi complet. Ara! coane t
CCXXIX
Wilmersdorf bei Berlin, 24 Februarie 1909.
Stimate Domnule Doctor,
Dacă nici eu nu ţi-oiu crede, apoi nu mai ştiu cine altul.
20 De prisos cred să te povăţuesc a o erta pe Frau Doktor de
imprudenţele dumneei, dar totuşi te 'ndemn a fi sever în privinţa
executării punctuale a prescripţiilor medicale.
Doresc s'o găsesc voinică săptămâna viitoare, când voiu trece­
un moment pela Dv., având o mică daraveră la Spamer. Până
25 atunci, vă dorim multă sănătate, că-i mai bună decât toate.
In privinţa « fenomenelor naturale )}, eu zic că tot mai bine puţin
mai târziu cu o anemie oarecare, decât foarte târziu cu lapte dulce ...
Să ne vedem cu bine, să dea Dumnezeu!
Al Dv. devotat,
30 Caragiale
Articolele ţi le păstrez, n'ai grIJe.
[125]
PAUL ZARIFOPOL
CCXXX
Stimate domnule Doktor,
125
Berlin, 27 Februarie 1909.
Dorim ştiri bune dela Dv. Ce faceţi? De trei zile nu ne-aţi mai
spus nimica. Sperăm că pas de nouvelle, bonne nouvelle.
Aici am avut o nouă ediţie de iarnă, revăzută şi considerabil
5 augmentată. M'a plictisit, drept să-ţi spun.
In ţară a fost zilele din urmă grozăvie de ger şi viscol. Patru
zile Iaşii au fost blocaţi, nici tren nici poştă, şi în oraş circulaţia
imposibilă chiar cu sania.
O să ne 'mbătrânească iarna asta ca trei la un loc.
10 In că odată, aşteptăm veşti bune dela Dv.
Fiţi sănătoşi.
La revedere
devotat,
Car.
15 Dr. Gusti mi-a trimis din Iaşi o cartă şi o carte:
« Die Grundbegriffe des Presserechts s von Dr. phil. et jur. D. G.
CCXXXI
Berlin, 1 Martie 1909.
Stimate d-Ie Doctor, după atâta tăcere din partea d-tale, carta
de astăzi cu ştiri bune despre sănătate mi-a făcut deosebită bucurie.
Iţi trimit, totodată cu aceste rânduri, notelc lui Vlahuţă şi
20 două bucăţi despre « Apus de soare 1). Sper că te vor face să pe­
treci câteva minunte.
Ziarele spun că în Iaşi acu o săptămână, când cu viscolul cel
mare, a intrat prin bariera Sărăriei o potaie de lupi - ziua, adică
pe seară - oi mamă!
26 Şi mie d. dr. Giusti îmi promite că ne vom vedea prin Aprilie.
Ce zici de Bazul lui Anton Pan? Nu cumva poţi înţelege ceva
din psaltichie. Ia uite-te bine. Ştii ceva din ţară? Când îţi vin ga­
zete şi e ceva interesant, te rog, nu mă uita. Aş veni, dar am treabă.
M'am încurcat rău cu « Universul 1), şi vreau să fac un stoc mai
[126]
126
CORESPONDENTĂ
mare de articole, ca să-mi menajez timp ŞI pentru basmele mele,
care aşteaptă în carton.
Tutulor dela toţi sănătate multă.
Devotat,
5
Car.
Frau Doktor a 'nceput să iasă?
Frau Doktor Urechia a primit andantele. Iţi mulţumesc.
CCXXXII
Wilmersdorf bei Berlin, 2 Martie 1909.
Stimate d-le Doktor, ce vreme-i pe la Dv.? că pe-aici este ceva
care nu pot pentru ca să mai spun. De 24 de ceasuri ninge 'ntr'una -
10 ninsoare deasă, ninsoare repede, ninsoare grea, ninsoare bogată,
stăruitoare, nentreruptă, din plin, din dăstul! iar barometrul s'a
'ntors pe dos, aproape să nu mai aibă unde merge d'a 'ndăratele:
dacă mai coboară două milimetre, plesneşte - se rupe aţa! şi pe
urmă, ustură.
15 Marele Berlin, ca o nobilă şi tânără inoţentă mireasă din po-
veşti, adormită prin vraja baghetei unei vrăjitoare, dacă putem
pentru ca să ne exprimăm astfel, doarme învălit într'un linţoliu
alb, dar rece, visând cu dor pe Făt-frumos April sau pe frate-său
Maiu şi mai june, care, şagalnici, să vie, ca miri adoraţi şi adorabili,
20 să o deştepte molcom din adâncu-i somn, în care, aşteptându-i,
este aşa de profund cufundată, pentru că aminteri nu s'ar mai
deştepta niciodată - ar aştepta mireasa, în somnul ei, inco nştientă,
încă multă vreme, dacă ei n'ar veni să bată cu delicatele lor de­
gete la poarta orizontului, care, în fine, trebue să li se deschidă
25 din porunca strălucitului Phoebus, care deja trebue să-şi pregă­
tească săgeţile ferbinţi, cu care să gonească pe urîciosul Achilone,
chemând la domnie pe graţiosul copil care, se numeşte Zefir ...
Ah! Zefirul! unde-i? să vie! să vie tânărul copil!
En attendant, eu am un gutunar de chept, pe care-I combat-
30 cu bravură - cu toate armele din arsenalul meu; luptă pe faţă,
luptă francă, luptă leală: bere rece, cafea ferbinte, jamaică de
Jiiterbog, adevărat care este! - o Gumbenace 1) !
1) Combinaţie.
[127]
PAUL ZARlFOPOL
127
Astă seară sunt liber; n'am treabă. Straşnic aş fi tras un chef
cu d-ta ; dar mi-a fost frică să plec: nu ştiu, cu aşa vreme, dacă şi
carta asta are să ajungă la timp până la Lipsea. Nu ştii ce potop
este! o teribilitate, dacă pot pentru ...
5 Ţi-am trimis eri Drucksache şi o cartă.
Mai scrie-mi o vorbă. Are haz, pe vremea asta, să primeşti
dimineaţa o vorbă prietinească din depărtare.
Fiţi sănătoşi.
�'
I
10
Devotat,
Car.
Aici, se zirculă cu sănii aduse de pe la laptagiii de p'împrejur.
Parcă sunt în patrie! Dacă n'aş tuşi de gutunar. aş Ii complet
fericit - în pat. Je m'y bague.
Vale te
CCXXXIII
Berlin, 3 Martie 1909.
r
I
15 Stimate D-Ie Doktor, nos vceux sont exauces l Adineaori, la
5 d. a., am primit două exemplare; te rog, primeşte unul, comandat
înadins pentru matale.
Citeşte-l sănătos! şi varsă şi mata, ca orice moldovan adivarat,
câteva lacrimi.
20
La revedere,
Car.
J
\
�
,
I
I
I
[
�
i
Iarnă la toartă. Umblăm cu târlia.
Pentru « Universul» fac Cronici, Momente, Schiţe - după ve­
chiul calapod. Mâne trimit pe a şasea. La vreme fireşte nu vom
26 lipsi la datoria de a vi le comunica.
Tout it vous de cceur,
Car.
CCXXXIV
F. d, [între 3 şi 7 Martie 1909].
Stimate domnule Doktor, mă 'ntrebaşi mai alaltăieri ce spanac
dau « Universului ». Iţi trimit, als Muster ohne Werth 1), porţia
80 întâia, ca să judeci dota însuţi; te rog numai, nu fi prea aspru cu
1) Ca mostră fără valoare (germ.).
[128]
Berlin. 7 Martie 1909.
CCXXXV
Devotat,
CORESPONDENŢĂ
128
manuscrise.
1) Universul, 16 Februarie 1909, apoi in Reminiscenţe şi în Opere, IV.
2) Con/erenţă-Dare de .eamă, în Univereul, 20 Febr. 1909.
8) Poeme în proză, Universul, 27 Februarie 1909 şi în Opere, IV.
e) Poate Florea- Voeyod (Uniyersul, 6 Martie 1909) - Mamă, în Schiţe
nouă şi Ion, în Universul, 9 Martie 1909 şi in Schiţe nouă.
') Poveste, tipărită prima oară de Luca 1. Caragiale, în volumul îngrijit
de el, Reminiscenţe, apoi în Opere, II, de Paul Zarifopol, cu variante după alte
e) Caragiale a notat cu sic, eroarea lui Delavrancea: Ieronimo, în loc de
Girolamo.
mine ca Domnul X ... 1), luând sama că-mi dau toate silinţele să
amestec în spanacul meu şi olecuţă de măcriş, ca de poftă. Pc rând
ce-mi vor sosi porţiile următoare, ţi le voiu comunica. Poimâine,
sâmbătă, îl căpătăm pe al doilea 1), un capitol ca din « Momente ».
5 Să vedem. Ţi-am făcut şi câteva « poeme în prodă 8) � de gen strict
naţional-poporanist, ca fond; ca formă, de şcoală maeterlinckă. Pe
urmă, ţi-am mai făcut şi două băsmuşoare A), care vor putea, cred
(să văz ce zici şi dota) trece în volum cu celelalte. Dacă mi-ajută
Ziditoriul să-mi meargă peana tot aşa cum s'a pornit, apoi îmi
10 menajez vreme să isprăvesc şi pe Ler li), din care am note gata destule.
Fă-mi, rogu-te, într'un moment de chef, o dare de seamă de­
spre opiniile lui Horică în privinţa « Apusului de Soare »? Ce gân­
deşte el despre scienza di quello porco di signor dottore leronimo
(sic) 6) da Cesena e di tutti quanti? A, briconi!
15 Dar despre acest « Apus )}, a opta minune a lumii, mai pe larg
când ne-om vedea. Ca să-i înţelegi gustul, dota care n'ai fost sufler,
trebue să te ajut şi eu puţintel - care am fost. Sunt înăuntru
comori teatrale.
Aici, Phoebus dentatus. Apoi să nu... templul mă-sii P Fiţi
20 voinici şi veseli! Noi bine, slava Tatălui! Despre guturaiu şi tuse,
n'avem ce zice: destule.
Car.
Adu-mi aminte, când ne vedem, să-ţi spun ceva de Aleeu Vlahuţă.
26 Stimate d-Ie Dr., ce vreme pe la dv. şi cum o mai duci cu troahna
mat alo ? că pe la noi. slava Domnului, a 'neeput iarna cu temeiu,
",
I
li'
II
II
[129]
PAUL ZARIFOPOL
129
aşa că stau închis în casă ca o nenorocită cartoafă degerată en robe
de chambre; şi sobele nu au nicio putere. Dacă te-aş şti bine dispus,
parcă m'aş repezi pe mercuri să mai stăm de taifas, că m'am ru­
ginit de tot. Să vedem, cum ţi-este şi mi-este cheful. Aştept ştiri
5 din Bucureşti, pe care nu voiu lipsi a 'ţi le împărtăşi. Spune-mi
o vorbuşoară bună şi primeşte salutaţiunile mele şi ale tutulor de
aici pentru toţi ai Dv.
Devotat,
Caragiale
CCXXXVI
Berlin W., 13 Martie 1909.
10 Stimate domnule Doctor, ţi-am expediat « Verzi şi Uscate 1));
citeşte-le sănătos! - e o lectură lejeră, Poţi păstra exemplarul, e
al d-tale. - Ştirea din gazeta lipscană era, din păcate, (păcatele
noastre!) adevărată. A fost în ţară potop. După inundaţii (Iaşul
e în plin desastru), a pornit un vis col turbat, care a ţinut trei zile
15 (reglementar); a rupt copaci, poduri, pari de telegraf; a desvălit
şi dărâmat case; în Bucureşti, a smuls despre ziuă firme mari de
pe la dughene. In sfârşit, prăpăd schito-sarmatic. - Aici la noi,
vreme mai moale, dar mai urîtă, nu se poate: din toate părţile
mă dogoreşte a umed şi a frig. Mocnesc în halat. Ce să fac? « Stau
20 în loc şi mă gândesc, cum să fac să mă 'ncălzesc! » - Am primit
răspuns dela Vlahuţă: foarte nostim! - mare şoltic!, bine l-ai cu­
noscut. La ocazie, îţi voiu arăta proba irefutabilă. - Scriu la ar­
ti.colul pentru « Apus» 1), adică pentru « Orient ». Crez că o să-ţi
convină.
25 Multă sănătate vă dorim tutulor toţi
Car.
P. S. - Iţi trimit « Opinia» cu de toate şi cu un Queu-queu! 8)
Atenţiugne! mă rog frumos.
1) De d. dr, Alceu Urechia.
2) « Apus de soare », Câteva note, în Universul dela 13 şi 14 Martie 1909
(Opere, V).
3) C. Dimitrescu-Iaşi, filosoful: Din ale zilei (Opinia, 24 Februarie 1909);
Oueu-queu pentru Coco.
9
[138]
138
CORESPONDENŢĂ
Complimente cocoanelor dela toţi ai mei şi dela mine. La reve­
dere în curând.
Cu toată dragostea.
Stimatoriu,
5
CCXLVIII
Car.
Berlin
Stimate d-le Doktor, am pnmrt monografia despre Universi­
tatea Lipsca; mulţumesc. Dacă ai zor de ea, scrie îndată chiar,
să ţi-o expediez; căci poimâine, vineri, la 4 d. a., plec spre Daco­
românia prin B-pest. N'am ce face! Sper să nu stau mult deocam-
10 dată. Daca aveţi vreo comisiune pe lângă d. Costică, scrieţi îndată.
Am vreme să primesc cartea dv. vineri dimineaţa. Nu te 'ndoi
că-ţi aduc acadele literare naţionale. Dacă, în curs de patru-cinci
zile, ai să-mi comunici ceva, scrie-mi, în plic închis, la adresa: D-lui
Caragiale, la d. Vlăhuţă, Bucureşti, Palatul Funcţionarilor, Piaţa
15 Victoriei. - Frau Doktor e aşteptată aci cu dragoste: negreşit e
poftită. Vremea e plăcută; or să petreacă bine cocoanele împreună. ­
D. Dr. Gusti parcă a intrat în pământ de când planează prin sferele
înalte. - N'am ce să-ţi mai scriu alta decât că, îndată ce mă'ntorc,
cu de-a sila am să te fac să citeşti ceva din Părintele Literaturii
20 Române, Heliade - e fenomenal! D-ta încă nu-ţi poţi da seama
bine de calităţile fiicei, dacă nu cunoşti de aproape pe părintele
ei - geaba! - Rămâneţi sănătoşi! să ne vedem cu bine şi cu
veselie, cât mai curând!
Ganz ergebenst,
25 Caragiale
Frau Doktor e aşteptată din moment în moment.
22 Apr./5 Maiu [1909] Mercuri seara.
CCXLIX
Budapesta, 8 Mai 1909.
Stimate Domnule Doktor, că-z nu ghe jaba s'a zis că poetul
este, mă rog frumos, ca şi un prooroc; pe lekineşke cum spune
[139]
PAUL ZARIFOPOL
139
5
10
străbunul nost: poeta vates. Poetul liric cel mai ghe seama, Poporul,
a cântat dă dămult moda de pălării de damă din zezonul actual "),
în neuitatele sale versuri:
(, Pupă-mă, bade Ilie!
- Da nu pot de părălie
- Da dă păralia jos
Şi mă pupă mânios! ».
Vă trimit un salut din Budapesta.
Să ne vedem cu bine cât mai curând!
Al dv. ergebenst,
Car,
CCL
Berlin, 23 Mai 1909.
Stimate Domnule Doktor, aştept mereu ştiri bune dela d-ta.
Sper că te-ai pus pe întremare. Am uitat să-ţi spun alaltăieri seară
că Sanatogenul este un minunat aliment pentru convalescenţii prea
15 slăbiţi, care nu pot mânca şi bea orice. Ia Întreabă pe medicul d-tale.
Rugăm pe Frau Doktor, în caz că osteneşti a scrie d-ta însuţi, să ne
comunice ştiri vesele.
Pe aici au început căldurile de vară. Până pe joi, nu mă pot
mişca de aici; sunt încărcat de treabă. Aşteptăm răspuns şi vă salu-
20 tăm cu dragoste frăţească.
Al dv.,
Car.
CCLI
Berlin W., 30 Mai 1909.
Stimate Domnule Doktor, era să venim de Rusalii pe la Lipsca ;
dar am înţeles că e năvală mare la zuguri, şi am lăsat-o pe după
26 toiul sărbătorilor. Sper că te-ai scăpat de tot de năjit şi că te-ai
1) (C. p. ilustrată şi cu semnătura Max Aurel, Paris 1908, reprezintă o
pereche de îndrăgostiţi pe bancă, ascunşi după uriaşa pălărie de damă).
[140]
140
CORESPONDENŢĂ
şi pus pe hrană regulată. Mă rog anunţă-mă, când e să vii pentru
paşuş 1), cu două zile înainte, ca să mă aranjez, să fiu şi eu liber, să
ne mai plimbăm oleacă. De când am venit din Lipsea, n'am mai
eşit din halat; mi-e lene să mă 'mbrac nemţeşte. - Ce mai ştii din
5 ţară? - P'aici, după trei zile de ploaie frumoasă, avem zile de vară
foarte plăcută, fără praf şi fără vânt.
Aştept răspuns bun şi vă trimit tutulor dela toţi multe com­
plimente.
Devotat,
10
10
20
Cal'.
A propos, să nu uit. O Să-ţi trebuiască curând romanele greceşti
ŞI Le paysan al lui Marivaux?
CCLII
Hamburg, '3 Iunie 1909.
Viele herzlichste Griisse.
Cal'.
CCLIII
Berlin W., 18 Iunie 1909.
Stimate D-Ie Doktor,
Binevoiţi, mă rog, a aranja toate aşa ca duminică, 7/20 iunie,
să vă prezentaţi, împreună cu graţioasa d-tale Frau Doktor şi cu
gentilele domnişoare Florica Muzicescu şi Musa Ghermani, la Sach­
senhof, la dejun, la orele l1/a-18/. d. a. Noi vom fi sosit cu unul
din zugurile matinale.
Până la revedere, multe complimente tuturor dela toţi.
Caragieleştii
1) Paşaport.
[141]
PAUL ZARIFOPOL
CCLIV
Berlin
141
Drăguţilor, am plecat spre Ibraila, unde mă chiamă datoria
sfântă. Fiţi sănătoşi! să umblaţi sănătoşi! Să ne revedem sănătoşi.
Al D-voastre devotat,
Car,
5 Dela toţi tutulor complimente.
Joi 11/24 Juni [1909].
CCLV
Travemunde, 27 Iunie 1909.
Stimată doamnă,
Stimate domn, se găseşte aici pe ţermurile Balticei, un fel de
cerevisia, vulgo bericică hlondină, care, cu un hering sărăţel, resolvă
în acord perfect orice disonanţă şap'panică: ceva clasic - o bună-
10 tate! Sunt dres. O importantă descoperire! Am găsit în fine de
ce e marea sărată - fiindcă e plină de heringi. Putem zice iarăşi ­
oul lui Columb. Până plecaţi, rugăm pentru o salutare. Fiţi sănătoşi,
umblaţi sănătoşi, să ne vedem sănătoşi! Complimente călduroase
celor dela Ploeşti. Viele Griisse dela toţi la toţi.
15 Devotat,
Car.
Aici, vreme tadelos (sic). Adio! mă arunc în braţele Amfitritei
cu Luki împreună.
CCLVI
Bucureşti-Predeal, 4, Iulie 1909.
Plecând din creerii Carpaţilor cătră Capitală, creerul Naţiunii,
20 am onoarea a vă trimite o salutaţiune dacoromană.
Un ficior de-a lui Trajan
[142]
1) Viena (lat.).
2/15 Iulie 1909.
Am găsit aici excelent iaurt - et je m' en donne; îi zic: maya
Yogurth.
Vezi adresa pe partea ilustrată.
30 Ostseebad Travemiinde
Villa Maris. - Germania
Stimate domnule Doctor, dv., care vă proslăviţi în înaltele sfere
kesarokrăieşti austromaghiarodacoromane, ne-aţi dat pe noi, repu­
blicanii hanseaţi, uitării, şi nu ştiţi cât de doritori suntem a avea
ştiri bune din creerii Carpaţilor. Ce mai: nou pe la dv.? Cum petre-
10 ceţi? Noi, slava Domnului! trăim aicea la Baltica destul de liniştit;
atăta supărare am, că Melpomene şi soră-sa Talia fac nazuri; iar
eu altă putere n'am decât să le ridic templul tată-său şi mâni-sii.
Daca ar începe peana mea să scârţâie câtuş de cât, mai că ţi-aş
face o surpriză - să te comand la Budapesta cu Aradul, şi de
15 acolo s'o luăm pentru trei-patru zile spre Vindobonna 1) (dacă am
pus un n de prisos, să mă erţi; aşa sunt eu, galantom; mai bine las
să treacă dela mine). Ce zici? - Aş avea un plan ingenios! Dar să-I
mai lăsăm pentru peste vreo două-trei săptămâni. Până atunci,
rogu-te, Îndură-te cu o scrisoare, În care pe larg să-mi arăţi impre-
. 20 siile d-tale din patrie: trebuie să le ai bogate. Ce face d. Costică?
lucră? Ce vreme face pe la dv.? La noi ai cea face cam răcoare, cam
prea -lucru care mie nu-mi displace; ba, pot pentru ca să zic,
din contra. Incă odată, dorim ştiri bune dela dv. şi toţi pe toţi vă
salutăm frăţeşte.
Car.
6 Iulie 1909.
Caragiale
Ergebenst,
CCLVIII
CCLVII
CORESPONDENŢĂ
VieIe herzlichste Griisse.
Tutulor dela toţi.
Travemiinde Strand
Vina Maris
142
25
[143]
II
I
PAUL ZARIFOPOL
CCLIX
143
17 Iulie 1909.
.�
Stimate Domnule Doctor, eartă-mă că te deranjez prea mult:
ce ştii despre ofensarea unui drapel maghiar, la Sinaia, în timpul
visitei Arhiducelui 1), sau mai nainte? Ce a fost în realitate? Unde
şi cum s'a petrecut lucrul? Rogu-te, comunică-mi toate amănuntele
& de care poţi dispune: am neapărată şi urgentă nevoie să fiu cât
mai amplu şi mai fidel informat. - Ţi-am mai scris alaltăieri, sper
că ai primit carta mea.
Aşteptând răspunsul d-tale, îţi trimit pentru toţi ai voştri multe
salutări dela toţi ai noştri.
10
Ostseebad Travemunde.
Villa Maris.
CCLX
Al d-tale,
Caragiale
Travemiinde, 28 Iulie 1909.
Stimate domnule Doctor, când d-ta primeşti aceste rânduri,
15 eu mă călătoresc înapoi, spre casă, în Wilmersdorf, sătul de fru­
museţile naturii, ale cărei farmece nu le pot pricepe, dar ale cărei
lacrimi celeste m'au răsbit până la măduva oaselor; aşa ploi, cred
că nici patriarhul, care de focul apei a născocit altă băutură, n'a
pomenit. Mă întorc în atelier, la halatul meu: acolo, desigur, mă
20 aşteaptă musa mea inspiratoare - Emma, cu minunatele ei zupe,
cărora le-am dus o lună dorul. Tot acolo aştept vorbe plăcute dela
dv. Până atunci, vă trimitem tutulor dela toţi de aici, multă sănă­
tate. Să ne mai vedem cu bine, să dea Dumnezeu!
Al dv. ergebenst,
l
25
Car.
La Lipsia nu mă duc. Ce să fac singur acolo? Daca eraţi şi dv.,
fireşte că nu li psiam . .. (a ud P).
t. s. v. p.
1) Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului.
[144]
144
CORESPONDENTĂ
(Pe c. p. ilustrată, cu o vedere de corăbii din Ostseebad Tral'emiinde, rân­
durile:)
Această corabie este încărcată cu complimente pentru amicul
nostru G. Matheescu: conţine mai mult decât « 18 vagoane».­
Ii voiu scrie în deosebi peste câteva zile.
CCLXI
Travemunde, 31 Iulie 1909.
Dela toţi tuturor multă sănătate! Pronia cu dv.! Cu regret
5 părăsind serenissima Republică Liibeckană, vă trimit un salut
frăţesc. Mă rentorc în welthauptstadtul t) imperial, unde e, după
ultimele informaţiuni, răcoare şi vreme frumoasă, şi unde aşteptăm
veşti plăcute din creerii Carpaţilor.
Al dv., ergebenst,
10
Car.
(C. p. ilustrată, în colori, reprezentând «Deutsche Kriegsflagge », Caragiale
a însemnat de două ori, pe steag şi sub inscripţie):
Hoch! Hoch!! Hoch!!!.
CCLXII
Berlin W., 3 Octomvric 1909.
Stimate d-le Doctor, nu te mira că nu ţi-am mai dat semn de viaţă:
nevastă-mea d'abia acuma a scăpat de o foarte grea boală; de care
am găstit-o trântită la pat când m'am întors acasă acu vreo trei
15 săptămâni. Pân ce-am trecut cu toţii şi mai ales pân ce-a trecut ea,
numa Dumnezeu ştie. Acu slavă Lui, mergem spre bine. Vă dorim
şi vă salutăm pe toţi. Până la revedere, vă urăm sănătate şi veselie
la toţi.
Devotat,
20
1) Capitala mondială (germ.).
Caragiale
[145]
I
i­
I
PAUL ZARIFOPOL
CCLXIII
145
Berlin w.: 12 Octomvrie 1909.
Stimate domnule Doctor, am primit carta postală şi cărţile,
pentru care foarte mulţumim. Pe la noi, acuma, slava Domnului!
mergem mai bine. Frau Director, deşi încă slabă, mai ales de nervi,
poate umbla în trăsură şi pe jos câte o jumătate de ceas; atâta
5 numai că, dacă osteneşte, cade la melancholie şi la fel de fel de idei
pesimiste. Să sperăm că încet-încet are să treacă şi faza asta a con­
valescenţei. - Vă dorim şi v'aşteptăm cu multă dragoste. Mare bine
mi-ar face un taifas de seară târzie, după atâtea necazuri! A filozofa
e, de bine de rău, o mare mângâiere, şi mare nevoie am de puţină
10 mângâiere. N'am lucrat până acuma nimic alta, decât am aranjat
un volumaş de poveşti 1), pe care sper să-I public în tovărăşie cu
Administraţia « Adevărului ». Dacă aş putea veni pe o săptămână
în ţară, ar merge uşor; dar nu pot lăsa casa pe grija copiilor, Frau
Director având încă nevoie de congediu dela grijile administraţiei
15 casnice. - Multe salutări dela toţi tutulor. Fiţi sănătoşi şi veseli!
Al dv. devotat şi vechiu prietin,
Caragiale
P. S. - Nu-i aşa că'n prost hal a ajuns biata slovă românească?
Ori eu m'am ramolit? - E prea-prea! Ce zici şi d-ta? Ce grozave
20 testimoniuri de paupertate mentală! şi cu ce sfinţenie le înregi­
strează amicul d-tale S.! Traurig II) !
� D. Gusti - dispărut iar.
Aici, vreme splendidisimă! Tocmai bine de plimbat pentru
Frau Direktor.
CCLXIV
Berlin W., 16 Octomvrie 1909.
25
Stimate d-le Doctor, mulţumim Proniei că mergem tot spre bine.
Iţi scriu astăzi pentru a te ruga să aduci negreşit: 10• Criticile lui
Costică, daca nu toate, măcar volumul cu « Pesimistul dela Soleni »;
1) « Schiţe nouă ».
2) Trist (germ.).
10
[146]
146
CORESPONDENŢĂ
2°. « Indrumări» de Zuiliu Dampfirescu; şi 3°. daca a apărut cât
eşti d-ta acolo piesa cea nouă a lui Barbu, « Viforul ».
Complimente tutulor.
Pe aici, vreme nu se poate mai frumoasă. Te aştept cu mare
5 nerăbdare, rămânând
Al d-tale ergebenst,
Car.
Ai aflat, desigur, că amicul nostru Anatole 1) se însoară cu o
actriţă tinerică. L-au ajuns blestemele lui Iz-ere Ange.
CCLXV
Berlin W.
10 Stimate domnule Doctor, Slava Domnului! la noi acuma totul
e bine de tot. Cu voia Proniei, eu sosesc joi 15/28 Oct. la 5.40 seara
cu Expresul-Orient în capitala română, şi, dela gară, merg d'a
dreptul la Vlahuţă în gazdă. Acolo, rămân de joi seara până sâm­
bătă seara sau duminică dimineaţa, când mă pornesc spre Roman,
15 de unde, după o zi de repaos, plec spre casă la Wilmersdorf. Daca
eşti dispus, n'ai vrea să vii să petrecem împreună câteva ore în
Bucureşti? In orice cas, aştept la Vlahuţă (Palatul Funcţionarilor,
Piaţa Victoriei) o vorbă bună dela d-ta, chiar joi seara, dacă-i
posibil. - Fiţi sănătoşi şi veseli toţi!
20 Ergebenst,
Caragiale
Nu 'ndrăsnesc să-ţi spun ce bucurie mi-ar face să te văz pe
peronul gării de Nord joi, ca după buna noastră datină în Bay­
rischerbahnhof.
25 Dela toţi tutulor multe salutări.
10/23 Oct. [1909], Sâmbătă.
1) Anatole France se îndrăgostise în timpul turneului de conferinţe din
Argentina. Frere Ange, personaj din la Râtisserie de la Reine Pedauque.
[147]
PAUL ZARIFOPOL
CCLXVI
147
Berlin W.
Stimate domnule' Doktor, adineaori, cu voia Proniei, am sosit
în Penaţii mei, unde, mulţumesc Domnului, am găsit tot bine.
Ştiu că te afli în Leipzig. Mă grăbesc a te saluta şi a-ţi spune că
te doresc foarte. Când ne vom revedea, îţi voiu explica de ce şi
fi cum n'am putut merge să-ţi văd familia Ia Sinaia - asta, spre
părerea mea de rău. In ţară, aflu că, după plecarea mea, s'a făcut
revoluţie pentru Ristache, care stă călare pe Carpaţi şi nu poate
descăleca nici spre nord nici spre sud. Eri, marţi, în Budapesta,
au sosit pe urma mea, plecat de luni seara, depeşi în care se spune
10 că noaptea trecută au fost vărsări de sânge în Bucureşti şi mari
turburări la Galaţi şi Brăila - după întruniri-monstre socialiste.
Aflat-ai şi dota ceva? - Multe avem de vorbit. Când? In aşteptarea
unor vorbe frumoase dela dota, îţi trimit multă sănătate. - Nu
mă mai mişc de acasă; am mult de lucru.
15 Ergebens t,
Car.
Mittwoch, 3 Noemvrie [1909] amiazi.
CCLXVII
Berlin W., 31 Noemvrie 1909.
Stimate d-le Doktor,
Nu ştiu daca mi-am exprimat îndestul de exact, prin carta mea
de azi dimineaţă, dorinţa ce am de a ne vedea, fiind totuşi impie-
20 decat prin daraveri de a mă mişca din loc.
Prin urmare îţi mai adaog aceste rânduri, convins că lipsurile
expresiei mele vor fi covârşite cu prisos de înţelegerea d-tale, a
cărei putere de pătrundere am plăcerea de a o cunoaşte.
Rugându-te a constata însuţi de câte ori, într'o proză română
25 de primă aruncătură, nu poţi scăpa de de, te rog să mă anunţi în­
dată când să te aştept.
Ergebenst.
Car.
M ere uri seara
30 Te aştept negreşit.
10*
[148]
148
CORESPONDENŢA
CCLXVIII
Berlin W.
Stimate domnule Doktor, ard de dorinţa să ne vedem. Daca
nu eram legat acasă aşteptând din moment în moment corecturi,
te-aş fi călcat mâine, sâmbătă. Luni, am neapărată treabă acasă.
Aşadar, imposibil să viu zilele astea. Celebrul Ristache a fost predat
li Austro-Ungariei sain et sauf. In schimb, fraţii sindicali şti au fost
stâlciţi la Bucureşti, după ce şi ei au sdrelit destui poliţişti. Când
ne vom vedea, îţi voiu demonstra că ţiu recordul mişeliei eu - nu
dota, cum te lauzi. Să scapi prin noroc este una j să fugi prin calcul
este alta. Şi nu ştii cât m'am aplaudat marţi la B-pesta, aflând
10 telegrafic cele petrecute în ajun seara la Buc., după plecarea mea
- via Vârciorova ... Dar, rogu-te, încă odată, să ne vedem, cât
de curând: două nopţi n' or să ne-ajungă pentru importantissime
comunicări. - Când îţi vin ai dumitale? Dă-le zor! Să ne vedem
sănătoşi! Dela toţi de aici pentru dota şi toţi ai d-tale multe corn-
15 plimente.
Ergebenst,
Car.
'S'a zis odată de cătră poeţi că « lumea aceasta tiranilor s'a
dat !» eu zic: caraghiojilor! Trăiască dar caraghiojii - naţionali şi
20 internaţionali!
5.XL[1909].
P. S. - Daca mame primesc de dimineaţă corecturi, nu e ex­
clusă posibilitatea de a ne vedea, de seara până a doua zi duminică,
la 2. Te anunţ din vreme telegrafic.
CCLXIX
Berlin W., 6<oNoemvrie 1909.
Stimate d-Ie Doktor, cu bucurie aflu că foarte curând ai d-tale
26 iubiţi vor fi lângă dota. Doresc întâiu să ajungă acasă bine dispuşi
şi voinici: meritaţi asta după sacrificiul îndelung al exilului volun­
tar j şi al doilea, doresc să am îndată ştiri despre fericita lor sosire
- pentru ca apoi, după ce vă liniştiţi bine şi vă aşezaţi frumos,
[149]
�'
r
I
PAUL ZARIFOPOL
149
să punem la cale o convenire în toată regula, pe 'ndelete, ca nişte
laşi burghezi ce suntem, convinşi că noi nu suntem, ca alţii, chemaţi
a reforma soţietatea şi a ne amărî existenţa cu grija veacului viitor
şi cu ura veacului nostru. Şi de aceea, ţi-am trimis astăzi un Ca-
6 lendar românesc pe 1910, ştiind că pe masa de scris a unui bun
burghez, care mai des are nevoie a socoti cu zilele viaţa lui, decât
cu veacurile progresul umanităţii, trebuie să se afle totdeauna o
astfel de cărticică. Rog pe Dumnezeu să n'ai a însemna niciuna
din zilele socotite acolo cu vreo supărare, fie cât de uşoară, şi tot
10 aşa la anul şi la mulţi ani! Aşteptând, la potrivită vreme, vorbe
frumoase dela dv. toţi, vă sunt, cu toată frăţeasca dragoste, ce
crez că mi-o cunoaşteţi,
Ergebenst,
Car.
15 P. S. - Am pnrmt gazetele şi extractele asupra marelui inci-
dent bulgaro-daco-roman. Să iei pe unii şi să dai în alţii -lucru
care l-au şi făcut acei caraghioji. La aşa cap, aşa chiulaf'!
CCLXX
Berlin W.
Stimate d-le Doktor,
J
r
20
Ai primit desigur şi telegrama mea a doua, prin care te rugam
să iei 3, nu 2, bilete. Daca le-ai putut căpăta, răspunde-mi, te rog,
la ce ceas e concertul. Daca e seara, atunci venim cu un zug de
peste zi, duminică. Venim trei bărbaţi. Nu te gândi cum să ne găs­
dueşti. Am o conditio sine qua non: merg la Sachsenhof. Am, după
concert, tabiet. Of! şi de mult nu m'am dat la un pilsneraş cu eţe­
terale! Şi n'am să te las să mergi la culcare decât la ultima extre­
mitate. - Aştept răspunsul d-tale cu ora precisă a concertului ..
Te anunţ prealabil de sosire.
Dela toţi de-aci tutulor dela Dv. multe complimente.
Ergebenst,
Car.
Marţi XI 9/27 X, (1909).
[150]
150
Un docoment.
CORESPONDENŢĂ
CCLXXI
Berlin W., 10 Noemvrie 1909.
« Iaşi 6/11 Octomvrie 1909.
«Iubite Caragiale,
(, Iţi trimit volumul de poezii al Ririei, pe-care dacă-l vei citi, cred că te vei
(, convinge că este productul unui mare talent. Ca toate talentele, Riria însă
{i (, întâlneşte o opoziţie înverşunată mai ales între piticii care nu pot îngădui ca
« mărimile să le arunce umbră. Oamenii de valoare ca Gion (cel mort prea
«timpuriu), Rădulescu-Motru, G. Panu, deşi din taberile cele mai deosebite,
«recunosc întâietatea minţii Hiriei. Te-aş ruga şi pe tine 1) să-ţi spui cuvântul
(, care va cădea ca o boambă pe capetele pigmeilor.
10 «Amic,
(,A.D.X .... »
Pentru copie conformă
Ergebenst,
Car.
15 Iţi aduc şi d-tale volumul, pe care cred că te vei convinge ..•
La revedere cu bine!
Car.
Ristache se agită ŞI agită pentru moment în Budapesta. 1 s'a
urît se-vede ş'acolo.
cel XXII
Berlin W., 10 Noemvrie 1909.
2G Stimate d-Ie Doktor,
Ţi-am depeşat în rândul al doilea să-mi prmzl 3 locuri pentru
duminică la Kammermusik Gewandhs.
Contez pe ele şi, până la revedere, sâmbătă seara sau duminică
dimineaţa, am onorul să vă salut cu sperarea că nu v'am supărat
25 prea mult. Eu nu-ţi voiu telegrafia de sosire. Dar, oricum, dumi­
nică dim. la 10-11 te calc. Ingrijeşte de belete.
Să dea Dumnezeu să ne vedem cu bine şi să pitreşem frumos,
coane!
30
1) In cauda venenum (n. a.).
Al matali,
Car.
[151]
PAUL ZARIFOPOL
CCLXXII[
151
-1)
\
t
Berlin W., 11 Noemvrie 1909.
Stimate domnule Doktor,
Noi sosim sâmbătă seara în Bayrbhf. la 6.49. Al treilea este
d. Cerna, tânărul poet-filosof, distins matematic şi mare meloman,
care, aflându-se pe doi ani la Berlin, a binevoit, spre bucuria noastră
5 să se 'nsărcineze cu educaţia ştiinţifică a lui Luki. - Cum eşti
d-ta acuma încă fără stăpân, o să putem sta mai târzior într'un
colţişor călduţ şi discret luminat la Sachsenhof, pe care de atâta
timp îl doresc. D-ta ştii, mi se pare, că, en fait de paysage, mie
nu-mi pare altul mai frumos pe lume decât o Stammtisch 1) burghe-
10 zească. - Să. ne vedem sănătoşi şi cu bună dispoziţie împrejurul
ei sâmbătă seara! Ergebenst,
Car.
Am primit gazetele. Iţi mulţumesc. Până la sosirea mea, nu
mai trimite. Pe unele le am - « Adevărul », « Ordinea» şi altele.
15 La revedere cu sănătate.
CCLXXIV
Berlin W., 17 Noemvrie 1909.
Stimate d-le Doktor, mulţumesc pentru carte. Rogu-te, nu uita
ce am vorbitără. Gusti pleacă, mâne joi dim., prin Cerveneţ-Bor­
dijeni, pe (sic) Bucureşti. Cerna e încântat de petrecerea dela Lipsea.
Eu am un guturaiu tătăresc. Aici vremuieşte: omăt cu aşezare,
20 dar nu ger. Aştept nerăbdător o vorbă înţeleaptă dela matale:
nu ştii ce vreme de stat în casă la taifas avem aci. Fiţi sănătoşi
d-ta şi toţi ai d-tale ! Tuturor dela toţi, viele Griisse. Ergebenst,
Car.
P. S. - Rogu-te, când vii, nu uita să aduci fartetul cu pricina
25 de alaltăseară - să vedem: nu-i dăm de 'ncheiături pe 'ndelete?
(Pe recto, c. p. ilustr.: Salutări din Roman, Gimnasiul Roman-Vodă,
Caragiale a adnotat:)
« Ştiinţa baza Verităţii! ».
1) �Iasă permanentă la cafenea sau berărie (germ.).
I
� --
[152]
Berlin W., 3 Decemvrie 1909.
Car.
\,1
I
i
�
.
1,
Berlin W., 22 Noemvrie 1909.
CCLXXV
CORESPONDENŢĂ
152
1) Mersul trenurilor cu legături pentru Europa tntreagă (germ.).
Stimate d-Ie Doktor, îţi şpedez un mic transport de zaharicale,
dorind să le guşti sănătos şi să-ţi placă şi d-tale cum mi-au plăcut
mie. Vei recunoaşte, de sigur, că bonbonul generalului ministru
de răsboiu este, Între toate delicatisim. - Eu zac de guturaiu; nu
5 sunt în stare să fac nimica, aşa mă necăjeşte. Aşa troahnă tătărască,
de mult n'am mai pătimit. - Straşnic mi-ar prinde bine un taifas
prelungit. D. dr. Gustea a plecat de joi dim.; pân'acuma n'am dela
dumnealui nicio ştire. Bănuesc că se află în Bucureşti, alergând
pela 'nnaltele locuri. Aici vreme urîtă - cu soare. Dar pe la dv.?
10 - Când vii, găseşti aici toată colecţia «( Vieţei Rumâneşti li,
minus două numere, ce nu se mai găsesc. Să ne vedem cu bine.
La toţi, dela toţi, călduroase salutări.
CCLXXVI
Car.
Ergebenst,
15 Stimate d-Ie Doktor, mi-au făcut mare bucurie ştirile ce mi-ai
trimis; atâta numa mă mâhneşte că vizita dv. nu va ţinea decât
câteva ceasuri, pe când eu gândeam să facem o privi ghere în regulă,
ca nişte adevăraţi christiani ce suntem. Orcum, văd că-mi dai
speranţa că vom putea pune la cale ceva mai fundamental. Când
20 veniţi, vom desbate împreună asupra problemei de itinerariu.
Până atunci, mă prepar: mi-am cumpărat Reichskursbuchul t) cel
nou. - Multe, multe foarte avem de depănat. - Vă aşteptăm cu
nerăbdare şi cu frăţească dragoste.
Să ne vedem cu bine! Fiţi sănătoşi şi veseli!
Ergebenst,
De scris, nici pomeneală. Cheful mi-e mai întunecat ca vremea,
care mai întunecată nu se poate. De şase ani de când sunt p'aici,
aşa jos n'am mai pomenit barometrul - 730! !
30 D. Dr. Gusti e în Iaşi. Să nu uităm a vorbi despre d-sa .
li
1:1
""j
'1
II
I
1,
11,'1
• I
li,
i'l
I
I
[153]
PAUL ZARIFOPOL
CCLXXVII
Berlin W., 8 Decemvrie 1909.
Stimate domnule Doktor,
153
Ne-aţi desperat! nu pot întrebuinţa un cuvânt mai potrivit
pentru a vă arăta starea în care ne aflăm de alaltăieri aşteptări­
du-vă din moment în moment.
6 Când? când? când vom avea onoarea?
Te rog, spune o vorbă categorică, bri omule! Pâră când să mai
suferim, coane?
Iţi păstrez pentru citit una perlă daco-romană finississimă: O
minune 'ntre minuni! Mai presus decât chiar cele « 4 zile în
10 Ardeal » 1). Rogu-te, le ştii?
Spune o vorbă. Noi vă aşteptăm mereu.
Ergebenst,
Car.
CCLXXVIII
Berlin W., 11 Dccemvrie 1909.
Stimate d-Ie Doktor, am primit telegrama, care desigur s'a
15 'ncrucişat pe drum cu a mea. Aceste rânduri ţi le scriu ca să-ţi
declar că noi considerăm termenul de luni ca unwiderruflich 2). - Vă
aşteptăm cu un dejun dacoromân, adevărat care este. După masă,
am pentru d-ta dulciuri literare finisime. - Adu-mi, nu uita, pe
Duilă şi pe Gherea.
20 La revedere cu bucurie!
Ergebenst,
Car.
Sâmbătă seara.
Il De C. Stere, in Viaţa romdmascd, 1906-1907.
al Irevocabil (germ.).
[154]
15,1
CORESPONDENTĂ
CCLXXTX
Stimate domnule Doktor,
Berlin W.
Daca nu biruiesc cu masa şi cu o altă trebuşoară până la vreme,
nu vă supăraţi că nu vă 'ntâmpin la gară, vă rog frumos. Urcaţi­
vă îndată într'un Bedag 1) şi poftiţi la noi, unde sunteţi aşteptaţi
5 cu multă, foarte multă frăţească dragoste de toată lumea d'aici.
Veniţi sănătoşi!
Ergebenst,
Cal'.
Sâmbă tă ii/XI I.[ 1909) .
CCLXXX
Berlin W., 15 Decemvrie 1909.
Stimate d-le Doktor, îţi mulţumesc pentru cele Două măsuri.
10 Imi pare bine că ai găsit acasă toate bune. Aici am primit îndată
după plecarea d-tale o cartă dela Frau Doktor, care te vestea că
nu trebuie să ai grijă de acasă şi că mai poţi rămânea. Nu mai era
vreme, că mă suiam într'un auto şi te 'ntorceam înapoi dela gară.
Universul de astăzi, afară de urmarea « Viforului », mai conţine
15 şi o altă minune - ţi-o păstrez. - Ce organizăm de sărbători?
N'ai fi de părere să pitrecem olecuţă? Am pornit Ia stricare de hârtie.
De m'o ţine tot aşa ca azi, apoi într'o săptămână, scap de grije
pe cinci. Aşa să am noroc! - Pe cât îmi pare, după scrisorile ce
primesc, domnii dela « Viaţa Românească» sunt destul de mulţu-
20 miţi de colaborarea mea-; îmi cer să le mai dau ceva. Ce zici? Cum
înţelegi d-ta asta? - Dela toţi d'aci tutulor dela dv. multe frăţeşti
salutări. Fiţi sănătoşi şi cu voie bună!
Ergebenst,
Car.
25 Aşa-i că zug D. 42 este heI mai fain din tăte?
') ? .
[155]
PAUL ZARIFOPOL
CCLXXXI
155
I
�
I
'1
I
J
Berlin, 15 Decemvrie 1909.
P. S. - Rog trimite-mi « Minerva» cu darea de seamă despre
« Viforul ».
Ergebenst,
Car.
CCLXXXII
Berlin W., 17 Decemvrie 1909.
Stimate domnule Doktor,
De subt sala Bliithner, după un conzert, am onoare să vă de­
clar că Sinfonia IV a Babacului 1) este, orice s'ar zice şi orice s'ar
face, una minune nentrecută; iar d. maestro Sigmund von Hau­
segger este un mare artist. Aşa conducere de orchestră mal rar.
10 Fiţi sănătoşi şi veseli.
Ergebenst,
Cal'.
CCLXXXIII
Berlin W., 22 Decemvrie 1909.
Stimate domnule Doktor,
Cu voia Proniei, sosim vineri după amiazi: ori la 3.3 în Berliner
15 Bhf. 2), ori la 4.3 în Bayr Bhf. Prin urmare, dv. aşteptaţi frumuşel
acasă.
Să ne vedem cu sănătate şi voie bună!
Ergebenst,
Car.
20 P. S. - Pe aici vifor mare cu ploaie ŞI omăt.
II Beethoven.
2) Prin Halle (n. a.).
[156]
Berlin W., 5 Ianuarie 1910.
Berlin, 3 Ianuarie 1910.
al dv.
Keckemet, 26 Decemvrie 1909.
CCLXXXIV
CORESPONDENŢĂ
166
CCLXXXVI
Car.
Car.
Din KecIkemet scriu, mă rog frumos, în ţug, la domnu Doktor
pentru o gratulăţiugne, respekkive complimenke la familie.
Plecată slugă,
CCLXXXV
5 Stimate domnule Doktor, pentru a mă scuza de tăcerea mea
după ce aşa frumos am petrecut împreună, mi-ar trebui o coală
de hârtie ministerială, şi tot ar fi lucrul greu de aşternut în proză,
fiindcă-i vorba de adânca mea stare psichică. Am fost melancolic
şi ursuz ca o vită bătrână obosită. Aşadar, zic, voiu îndrăsni zilele
10 acestea să viu a vă prezenta scuzele mele prin viu graiu. Până
atunci, dela toţi la toţi multă sănătate.
Cu toată dragostea,
15 P. S. - Păstraţi-mi gazetele. Se spune în « Ordinea» că « Vii-
torul» a publicat o scrisoare deschisă a lui Garabet Ibrăileanu
cătră Costică ... E cazul să zicem: cine strică! cine i-a dat nas? _
vorba răposatului Conul Alecu.
Stimate d-Ie Doktor, am pnmit « Viitorul» cu articolul lui Ar-
20 ţibur. Incă odată: cine strică? cine le-a dat nas? Eu ori d. Costică?
Hei! de când îi tot tocam pe cap că are să se frigă cu băieţii « buni ».
Dar, pe semne, aşa e scrisul apostolilor şi prorocilor după Chri­
stos. - Rogu-te îngrijeşte-mă de un bilet pentru 11 ianuarie, şi
[157]
PAUL ZARIFOPOL
157
I
O
)
• 1
J
It
I
t
1.
scrie-mi mai dinainte la ce oră fix şi în ce sală se dă concertul. Eu
te anunţ la ce ceas vin la dota, sau la concert d'a dreptul, daca e
seara. - Conservatorii takişti au sdrobit pe liberali şi carpişti car­
telaţi, la Bucureşti. - Mai multe din viu graiu. Tutulor dela toţi
5 multe cordiale salutări.
Ergebenst,
CCLXXXVII
Berlin W., 8 Ianuarie 1910.
Stimate d-Ie Doktor, ieartă-mă că ţi-am căzut belea cu dorinţa
mea de erudiţiune. Şi dumneata eşti un intelectual: trebue să te
10 jertfeşti pentru cultura şi propăşirea neamului! - D. Costică l-a
stâlcit pe Garabet. Iţi trimit numărul « Adevărului ». Bravo, d.
Costică! cred că l-a săturat pi arman! Aşa execuţie magistrală,
mai rar! Incă odată: bravo, Costică! Bieţii generoşi! dacă le-o
mai fi rămas un pic de ruşine! - Fiţi sănătoşi şi veseli! Pentru
16 Frau Doktor, cu ocazia onomasticei, deosebite salutaţiuni. La mulţi
ani cu noroc, sănătate şi voie bună!
Ergebenst,
Car.
CCLXXXVIII
Berlin W., 12 Ianuarie 1910.
Stimate domnule Doktor şi stimată doamnă Doktor, ajungând
acasă cu bine, nu pot să vă zic decât atâta: mulţumesc de gratioasa
dv. ospitalitate şi nu mă 'ndoiesc că mesia mea va fi încoronată
de succes. Aşteptăm telegrama dv. şi vă salutăm toţi pe toţi cu
frăţească dragoste.
Ergebenst,
Car.
[158]
158
CORESPONDENŢĂ
CCLXXXIX
Berlin W., 23 Ianuarie 1910.
Stimate d-Ie Doktor, cu ajutorul Proniei, nădăjduesc să viu
marţi la Lipsea, cu rugămintea să mă găzduiţi pe O noapte, după
ce mă veţi ajuta într'o daraveră mică la stabilimentul tipografic
al lui Spammer. Pe aici, soare şi ger - foarte neplăcut lucru pentru
5 mine, amator de moină şi de lumină moderată. M'a mişcat mult
vestea despre simfonia hoerului 1). Criticul e un moftangiu care vrea
să-şi dea aere de om priceput. Pariez că o să plângem amândoi
când om auzi această a zecea minune. Nu cumva se găseşte deja
pentru piano? Ia cercetează. Ce ar mai fi să te găsesc cu caetul
10 dinainte! La revedere marţi.
Fiţi sănătoşi şi veseli toţi.
Ergebenst,
Cor.
Dela Costică am ştiri. Ti le aduc.
CCXC
Berlin W., 2 Februarie 1910.
15 Gând la gând cu bucurie - zice o vorbă vechiă, d-Ie Doktor.
Parcă vorbirăm noi alaltăseară dc « Eroii» lui Carlyle. Pe când
vorbeam noi, iată, aci alăturat, ce apărea în « Universul» 2).
Ne aflăm în dârdora mutatului. Frau Direktor mă tot goneşte
la Lipsea. Ce să fac? Mă primiţi pentru o seară-două?
20 Ţi-am trimis azi dim. pe Pătrăşcanu şi pe Le Vaillant. Să le
citeşti sănătos! Tuturor dela toţi, viele herzlichste Grusse.
Ergebenst,
Car.
1) Zarifopol îi comunicase ştirea că s'ar fi descoperit o simfonie, atribuită
lui Beethoven.
2) Recenzia lui Vlahuţă, a traducerii Eroilor, de către d. Const, Antoniade
(19 lan.).
[159]
PAUL ZAIUFOPOL
CCXCI
159
Berlin W., 4 Februarie 1910.
Stimate domnule Doktor.
Să te ferească Pronia de foc, de cutremur, de înnec şi de mutat!
orcâtă voluptate ar afla damele în mijlocul unor atari calamităţi.
Mulţumesc din suflet pentru telegrama de ieri şi pentru carta po-
S stală de astăzi. Viu, fără Luchi (însărcinat fiind dumnealui cu
transportul cărţilor şi hârtiilor), să vă cad belea pe două trei zile,
până mercuri, când Penaţii mei vor fi transporta ţi - « fără ner­
vosităţi » - aud? - din Wilmersdorf în Schoneberg. Neptun, stă­
pânul talazurilor, şi Eol, starostele vânturilor, aibă grijă de ra-
10 milia şi de tărăbuţele mele! ocrotească-le împotriva oricărei duş­
mănii a oarbelor elementuri! - că tare mi-e teamă de oscioarele
familiei şi de 'ncheiăturile mobilelor ... Eu n'am bărbăţia , ca laş
ce mă ştii, să asist la aşa încercare supremă, şi deci viu să mă pun
sub adăpostul prietinesc din Fichtestr. 13, todeuna aşa de graţios
15 primitor. - Plec poimâine, duminică 6 Febr. st. n. la 1 d. a. şi
sosesc în Bayrbhf. la 4. d. a. - care, multă aplecare aş ave pentru
ceva de clavir, în bună căldurică - ceva de papa Joseph 1). Tot la
el mi-e gândul din zilele trecute. Că, drept să-ţi spun, stimate dom­
nule Doktor, multe lucruri bune mi-ar fi plăcut şi mie, ca oricărui
20 muritor, pe lumea asta, însă niciunul mai mult ca vorba pe d'asupra
limpede, dar adâncă la înţeles. .
Să ne vedem cu bine luni!
Ganz ergebenst,
Car.
25 Ţi-aduc ceva de citit - bun.
De mercuri încolo, cu voia Tatălui ceresc:
(Cartă de vizită imprimată, cu noua adresă şi lipită pe scrisoare):
30
J. L. Caragiale
Schoneberg
bei Berlin
Innsbruckerstr. 1.
') Haydn.
[160]
10 Vă trimit un pachet cu exquisite dulceţuri literare. Gustaţi-le
sănătoşi!
Stimate domnule Doktor, v'am eşpedat adineaori un pachet de
bunătăţi. Citiţi-le sănătoşi! - Pe aici e o vreme regretabilă, daca ne
putem exprima aşa. A nins, şi s'a fIeşcăit după două ceasuri. Ţi-e
15 milă de ciubote să le scoţi afară din casă. - Când să vă aşteptăm
săptămâna ce vine? Am loc de găsduit fără necaz două persoane
de familie. - Aşteptându-vă cu dragoste, batcm cuie cu furie.­
Fiţi sănătoşi!
Car.
CCXCIII
Berlin, 6/2 1910.
CCXCII
Schiineberg b. Berlin, 11 Februarie 1910.
CORESPONDENŢĂ
Renunţ ghiveciul muzical. Costică telegrafieze sosirea. Salutări
Caragiale
Ganz ergebenst,
Ce ziceţi de dezastrul ({ Generalului Chanzy i 1) ?
') Transatlantic francez, eşuat Ia 9 Februarie, pe coasta insulei Minorca.
160
Berlin W., 12 Februarie 1910.
Car.
CCXCIV·
Călduroase mulţumiri şi salutări din Schoneberg Innsbrucker­
str. 1. ••• Atâta mai pot spune! îmi vîjiie creerul de ciocănituri,
de hîrîieli, de scîrţîituri de... etc.
Fiţi sănătoşi şi veseli!
Dela toţi d'aici, tuturor de acolo, multe salutări.
Mult îndatorat,
20
[161]
PAUL ZARIFOPOL
CCXCV
Berlin W., 23 Februarie 1910.
161
Stimate d-le Doktor, coada Comeatei 1) a ajuns şi pe la noi de
vreo două zile, prieinuindu-ne multă supărare cu călduri şi pâclă;
s'a milostivit însă Pronia de noi păcătoşii robii ei şi ne-a trimis
astăseară o ploaie sdravănă să stingă pojarul; şi aşa, cum plouă
afară şi bate vântul, eu cu perdelele lăsate, stau la masa me di
brad, şi zic în gândul meu: unde e acuma d. Doktor aici, să-i tragem
un taifas în halat şi 'n papuci - călugăreşte! Am să mă pun la
poliţă şi să citesc viaţa şi operele lui Budapeştaloţiu, în speranţa
că trebue să găsesc un rând-două vrednice de subliniat: mă ştii ce
10 pasionat vânător sunt; cu ce răbdare urmăresc, în vastul câmp al
publicisticei daco-romane, ceva bun de 'mpuşcat. - Din ţară, nimic
deosebit. Dacă aflu, nu voiu lipsi să vă comunic îndată. Dela Mi­
halache încă nu mi-a sosit scrisoarea anunţată prin telegramă. Iţi
fac, în caz de vreo importantă comunicare, o scurtă dare de seamă.-
15 Poate că 'nainte de a pleca în ţară (peste zece zile), să ne mai ve­
dem. - Dela toţi tutulor multă sănătate.
Cu frăţească dragoste
al dv.,
Car.
20 Cum staţi din muzică zilele astea? Comunicaţi, vă rog.
CCXCVI
Schoneberg bei Berlin, 28 Februarie 1910.
Stimate d-le Doktor, rog�
1. Un taifas mâine seară marţi; vreau să aud soluţia chestiunii
etice-estetice ;
2. Un loc tocma 'n fund la Gewandhs. pentru General-probe;
25 3. O primire cordială a paltonului meu la Hannes;
4. O pereche pantaloni dela jădanul din colţ;
1) Ca şi în scrisorile următoare, e vorba de corneta Halley.
it
[162]
Car.
Schoneberg bei Berlin 2 sau 3 Martie 1910.
CCXCVII
CORESPONIJENŢĂ
162
Al dv. serv,
Stimate d-le Doktor, în Budapesta este o căldură şi o frumuseţe
de vreme cum numai o comeată poate aduce. Rugaţi-vă la Dum­
nezeu să nu vă ocolească acest minunat astru pletos, ca să puteţi,
peste trei săptămâni mânca fragi şi cireşe proaspete.
25 Să ne vedem cu sănătate.
Budapesta, 5 Martie 1910.
CCXCVIII
5. O pereche ori două di colţuni di lână prima pentru călătorie;
6. O mică seanţă mudicală acasă - pe alese, şi
7. Să vă găsesc sănătoşi şi bucuroşi la oaspeţi mâne seară marţi,
(la ora 7 d. a.) sosesc în Berlinerbhf. la 6.10.
5 Daca-mi poţi trimite un auto, eşti om di dzahăr.
Ergebenst,
Caragiale
Stimate d-le Doktor,
1) Ziarul unui pierde-vară de G. Coşbuc.
Car.
Frau Doktor e rugată dela noi toţi să nu ne trateze cu refuz
în privinţa vizitei atât de dorite.
20 Poate veni cu amândoi copiii.
Rog studiaţi alăturatul document uman, şi, neatins, păstraţi-mi-I
10 până la revedere. Plec poimâine, vineri, tot prin Budapeştaloţiu­
n'am ce-ţi face; sunt un om cu tabieturi şi belaliu la drum - nu-mi
place să umblu la şabas pîn Galiţia cu scărrrrnăviile di jădani.
Imediat după aceste rânduri, primeşti « Ziarul» - Coşbuc 1), şi
« Viaţa Românească» cu cele două articole dorite (Verax, Kautsky).
15 Rămâneţi cu bine. Să ne vedem sănătoşi şi veseli.
Al matali,
: �
I I
I
!
[163]
PAUL ZARIFOPOL
CCXCIX
HI3
Budapesta, 14 Martie 1910.
Stimate d-le Doktor, permiteţi-mi, vă rog, a vă trimite, depe
malurile frumoasei Dunări albastre, un pachet de salutări pentru
toată lumea din Fichtestr. 13. - Pe aici călduri straşnice, venite
de-odată. .. Pe semne tot Coma ta: lucrează natura, drăguţă. Mi
5 se pare însă că trebuia să lucreze astă iarnă, mai bine. Dar să nu
mâniăm Pronia! Tot e plăcută o comată măcar vara, daca n'a
putut veni iarna. Pe aici, lume, lume, lume şi ... Destulu-ţi-i atât.
Până la revedere în curând, iscălesc al matale îndatorat
cu dragoste multă,
10 Car.
CCC
Budapesta, 15 Martie 1910.
Stimate d-le Doktor, Salut! Plec împreună cu aceste rânduri
spre Teutonia.
Multe minuni îţi aduc şi ţi-am trimis şi istorii.
Să ne vedem cu bine.
15
Ergebenst,
Car.
CCCI
SchOneherg hei Berlin, 17 Martie 1910.
Stimate D-le Doktor, am salutat eri în faptul zilei, ca orice
poet, patria lui Friedrich cel Mare şi a lui Martin Luther. Sunt
acasă, slava Domnului! Când ne vedem? Zi o vorbă frumoasă.
20 Primit-ai nişte cărţi dela Bucureşti şi de aici? Şi încă mai am ceva
pentru dota. Mâine vineri îţi expediezi (sic) 200 M. Aş dori însă să
ne vedem. Daca cumva termin până sâmbătă seara ce am de lucru,
poate viu duminică la Lipsea. Am văzut pe Costică. Vă trimite
multă sănătate pregătindu-se a porni cătră dv. Fiţi sănătoşi şi veseli.
25 Ergebenst,
Car.
11'
[164]
164
CORESPONDENŢĂ
CCCII
Wilmersdorf bei Berlin.
Stimate d-le Doktor, tare mi-a părut bine că d. Costică s'a
hotărît în fine să vie a se spăla puţin în aerul nordic de rugina orien­
tală. Să poftească sănătos! II aşteptăm cu frăţească dragoste.­
Indată ce am primit carta d-tale astăzi mercuri, ţi-am expediat
suma reclamată prin mandat telegrafic, aşa că desigur până acum
ai şi primit-o. Eu lucrez; asta însă nu ar împiedeca să stau o noapte
întreagă de taifas, înainte de sosirea lui d. Costică. Aud? .. Ă. bon
entendeur salut. Aţi înţelegut? Fiţi sănătoşi şi veseli. Dela toţi
la toţi multe complimenturi.
Ganz ergebenst,
Car.
Mittwoch d. 17/30 II1.1910.
Intoarce te rog.
Nu ţiu minte ce otel i-arn recomandat lui Costică la Viena;
în orice caz cred că era pentru a fi mai aproape de o gară oarecare.
15 Dar nu cred să mai ţină minte nici el. Prin urmare, mai cu seamă
cum îl ştim inconstant, să-I aşteptăm; desigur, a tras la un otel
mai de vază, dacă are să stăruie la Viena mai multe zile. Il invidiez.
Tare mi-ar surâde o mică partidă vieneză; mai ales după doliul lui
Lueger, tare lustige Leute 1) trebuie să fie acolo!
CCCIII
Schoneberg bei Berlin, 7 Aprilie 1910.
20 Stimate d-Ie Doktor, am umblat ieri dim. foarte frumos; este
un zug excelent. - Birul l-am plătit după cum ne-a fost vorba
cu d. Vorsteherul S). - Din Arene n'am citit nimica; după atâtea
păhăruţe, mi s'au părut slovele prea mărunte. - P'aici, bine-pace:
vremea e acoperită; dar nu se hotărăşte odată să ne stropească. -
25 Eu fac corecturi până deseară şi mâine m'apuc de scris. - Aştept
cu multă dragoste pe musafirii noştri, pe cari toţi ai noştri îi doresc
1) Oameni veseli (germ.).
1) Perceptorul-şef (germ.).
[165]
PAUL ZARIFOPOL
165
şi îi salută. - Cuminte ar face dumnealor, dacă nu vor să vie în
gazdă la noi, s'o lase măcar pe Frau Doktor. Avem alături staţie
de otomobile, cum ştii. - Ţi-am expediat odată cu asta un exem­
plar « Viforul )}. Citeşte-l sănătos.
,.
Ganz ergebenst,
Car.
CCCIV
SchOneberg bei Berlin, 19 Aprilie 1910.
Stimate d-Ie Doktor, slavă Proniei! am ajuns acasă frumos şi
aci le-am găsit toate bune. - Ştiind cât de mult te fac să-ţi perzi
somnul şi liniştea marile probleme ale ghumanităţii, mă grăbesc
10 a-ţi expedia cartea teologului Drews. Dee Maica Aceluia despre
care vorbeşte atât de puţin respectuos acest eretic să poţi recăpăta
somnul şi liniştea d-tale atât de compromise de marea chestiune care
agită borghejia teutonă. - Spune-mi, rogu-te, o vorbă plăcută
despre cum mai pitreceţi, şi, până la revedere, primiţi toţi dela toţi
15 d'aici multe salutări frăţeşti. Frau Direktor crede ca şi mine că aţi
fi foarte detreabă oameni dacă v'aţi repezi, dota şi cu Frau Doktor,
într'acoace, măcar pe două-trei zile. - Când să v'aşteptăm? Hes­
ponde la-mine!
Erg.,
Car.
E loc de găzduit convenabil pentru o pereche aşa de graţioasă
ca a dv.
CCCV
SchOneberg bei Berlin, 24 Aprilie 1910.
Stimate domnule Doktor, îmi pare destul de rău că sunteţi
necăjiţi. Eu aveam de gând să mă repez săptămâna viitoare să vă
26 mai văd şi să mai umblăm după cărţi vechi; dar acuma ştiu că
n'aveţi chef de vizite. Sper că dr. Curschman va da de leac lui'
d. Costică, şi nu bănuiesc pe coana Sofia, pe care o ştiu femee cu­
minte, să plece în ţară, pe atâta drum, până nu se tămăduie bine.
[166]
166
CORESPONDENŢĂ
Le urez la amândoi grabnică însănătoşire, ŞI, până la revedere,
vă trimitem tutulor toţi multe salutări.
Erg.,
Car.
5 Mulţumesc pentru Posthandbuch. E o preţioasă publicaţie
instructivă. - Pe Domnina 1) o citesc săptămâna viitoare. Am citit
pe Turghenef. Mare meşter! mare de tot. - Critica literară a lui
Panu este elegantisimă. Aşa-mi place mie: scurt şi coprinzător.­
D. Dr. Prof. Gusti şi-a citit lecţia de deschidere: şi dumnealui a fost
tO coprinzător, dar pe cât spun gazetele, nu şi scurt. Vreo 2 ceasuri.
Le temps ne fait rien it la chose.
Rog ţine-mă în curent cu progresele convalescenţei pacienţilor
noştri. .
CCCVI
Schiineberg bei Berlin, 26 Aprilie 1940.
Stimate d-Ie Doktor, bucurându-mă de cele ce-mi împărtăşiţi
1.5 prin onorata dv. postală de azi dim., mă grăbesc a vă răspunde că i
1°. Aştept telegrama dv. îndată, cu arătarea ceasului când sosiţi
în gară joi;
2°. Veţi avea pregătit culcuş bun şi confortabil, după tabietul do.,
la noi;
110 3°. Vineri, prânziţi la noi cu tinerime daco-romană din branşele :
ştiinţe, litere, artzi!
4°. După prânz, aranjăm pentru plecare, - ori vineri d. a. la
2.25, ori sâmbătă la 2.40.
Vă aştept cu bucurie, veniţi cu voie bună, şi Dumnezeu să ne
25 dee la toţi sănătate.
Aştept telegrama îndată.
Dela toţi tuturor frăţeşti salutări.
Car.
Am pentru partida de plăcere, un plan, pe care, fără să mă laud,
30 cred că-I veţi aproba cu aplauze unanime. Aşa să trăiesc!
1) Roman de Paul Arene.
[167]
PAUL ZARIFOPOL
CCCVII
167
Schoneberg bei Berlin, 13 Mai 1910.
Stimate d-le Doktor, am primit 200 M. Mulţumesc. Plec mâine,
vineri, prin B-pesta. Să ne revedem cu sănătate şi voie bună. Iţi
dau semne de viaţă din Capitala daco-romană, Complimente la toţi
dela toţi. Pe aici căldură extraordinară şi pâclă. In fine, cometa
5 începe să fie de ispravă.
La revedere.
Ergebenst,
Car.
Dacă ai vreo cormsiune p. Bucureşti, scrie-mi în timp de patru-
10 cinci zile, la Vlahuţă, Palatul Funcţionarilor.
CCCVIII
Sinaia, 21 Mai 1910.
Stimate d-Ie Doktor, când d-ta primeşti aceste rânduri, eu sunt,
cu voia Proniei, acasă. Imediat ce sosesc, mă execut cu 200 M.
Am trecut azi dim. sâmbătă, prin gara Ploieşti, unde sunt
toate bune. Până la revedere, primiţi, vă rog, toţi cele mai căl du-
15 roase salutări din partea
devotatului dv. preten,
Car.
Acu, într'un ceas, mă pornesc cu Aradul spre Budapesta. Luni
sunt acasă. Şi Dumnezeu cu noi!
CCCIX
1
I
20
Schoneberg bei Berlin, 23 Mai 1910.
Stimate d-Ie Doktor, graţie Tatălui ceresc, am scăpat de Co­
meată şi am ajuns teafăr acasă, de unde numai-decât ţi-am expediat
suma ştiută. Iţi mulţumesc încă odată că m'ai îndatorat la nevoie,
şi te rog să-mi răspunzi cum am face să ne mai vedem. Dece nu
[168]
CCCX
SchOneberg bei Berlin, 31 Mai 1910.
Car.
CORESPONDENŢĂ
168
CCCXI
Car.
Erg.,
SchOneberg bei Berlin, 27 Mai 1910.
profiţi de presenţa socrilor şi nu te repezi cu Frau Doktor măcar
pe o zi-două aci? Tare aş dori să petrecem bine înainte de a mă
pune la pedeapsa perdelelor lăsate şi şederii la masa me di brad.
Aştept o vorbă frumoasă.
fi Tutulor dela toţi călduroase salutări.
Stimate domnule Doktor, cunosc vorba vechiă « când n'ai veste,
bine este »; totuş, ce să zic? parcă nu mi-ar displăcea să am o vorbă
10 ş'un cuvânt dela dumiile voastre. Cum pitreceţi de când aţi rămas
singurei? Când ne mai videm? Ce mai nou în Lipsia după cometă?
Vă rog dar să vă pronunţaţi, şi în mod categoric: veniţi după pro­
misie? Inainte de a mă aşterne pe lucru, aş dori să elucidăm îm­
preună câteva cestiuni prealabile, referitoare la Estetica belelelelor-
15 lit're. Aud?
Tutulor dela dv. din partea tutulor dela noi multă sănătate.
Erg.,
Frau Doktor e foarte dorită aICi,.. dar, - cu părere de rău
20 vedem - degeaba ...
Stimate domnule Doktor, când d-ta primeşti aceste rânduri,
eu sunt pe drum, cătră Moldova: datoria mă calcă. Vineri Sf. Impă­
raţi, îi prăsnuim la Roman. Marţea viitoare seara, cu ajutorul Pro­
niei, voiu fi înapoi acasă, unde nădăjduiesc să aflu veşti fr�moase
25 dela dv. Dacă pot, mă reped un moment pe la Ploieşti Între două
trenuri. In tot cazul, nu voiu uita să heretisesc pe Costică de ziua lui.
i
, I
: I!
I I
I I
[169]
PAUL ZARIFOPOL
169
Până la revedere, pe care o doresc foarte, vă trimitem tutulor dela
dv. toţi dela noi multe cordiale salutări.
Cu frăţească dragoste.
Al d-talc,
Car.
Uitasem: complimente călduroase dela Paul Bujor, pe care
l-am văzut la Bucureşti.
CCCXII
SchOneherg hei Berlin, 8 Iunie 1910.
Stimate d-le Doktor,
Am sosit acasă, după multă pătimire de căldură, şi mă grăbesc
It a vă comunica multe salutări dela d. Costică şi consoarta. Aştept
o vorbă dela dv. A bon entendeur salut. Am multe de comunicat.
Cum o duceţi cu herbinţeala pe la dv.? Primit-ai o cartă a mea
din Roman?
Dela toţi tuturor multă sănătate.
15 Cu dragoste,
Car.
Am găsit o carte literară vechiă de mare valoare. Vei judeca
însuţi. O giuvaerica.
CCCXIII
Friedrichroda, 13 Iunie 1910.
Stimate d-Ie Doktor, frumoasă o fi Turingia, n'am ce zice; dar
20 inima mă trage tot spre miază-noapte. E frumos popo'anismul,
simpe tici ţăranii, da; decât tot la cupeţii navigatori am să mă duc.
N'am ce-ţi face! sunt viţă de idriot. Te aştept neapărat cătră
sfârşitul săptămânii. Depeşază-mi la vreme potrivită.
Sănătate şi bucurie să dea Dumnezeu!
25 Ergebenst,
Car.
[170]
Schiineberg bei Berlin, 26 Iunie 1910.
CCCXV
10 La 3 d. a. sunt acasă. De-ar da Dumnezeu să dau de răcoare.
"
I
�'
'b
t
l'
1f
CCCXIV
Berlin-Eisenach Bahnpost, 14 Iunie 1910.
CORESPONDENŢĂ
Car.
Erg.,
Dacă aceste rânduri mai prind în Lipsea pe Frau Doktor, o rog
să transmită la Ploieşti frăţeşti salutări dela toţi d'aici la toţi d'acolo.
170
25
Car.
Stimate d-Ie Doktor, cu drept cuvânt Erfurtul se poate numi
Ploeştii Germaniei, şi fireşte trebue să fie mândru de asta. Resta­
urantul gării de-aici (vezi ilustraţia) este ca şi al lui d. Costică,
precum frumos a spus răposatul Conul Bogdan-Petriceico, « mai
" presus de orice critice ». Merită aşadar cu dinadinsul vizitat, ceea
ce am făcut între două zuguri. - Nu uita, mă rog, că te aştept
spre sfârşitul săptămânii. Multă sănătate la toţi.
Erg.,
Stimate d-le Doktor, urăm graţioasei Frau Doktor şi odraslelor
dv. călătorie bună şi petrecere frumoasă în patria daco-română.
D-ta, dacă mai stai şi nu prea ai treabă grabnică, n'ar fi rău să te
hotărăşti a face cu mine un mic târcol de două zile pân Harz. Ştii
15 că eu nu am obiceiul să mă hurduc când merg la plimbare, şi că
prin urmare nu te expui la oboseală pre mare. Scrie-mi: când ai fi
dispus să facem o mică recunoaştere prin Halberstadt, Gnedlin­
burg, Thale etc? Pe odihnite, putem vedea tot în două zile. In orice
caz, eu, după vorba d-tale, te aştept negreşit săptămâna asta. Fii
20 bun şi-mi telegrafiază la vreme ora sosirii.
Pe aici avem, slava Domnului! răcoare plăcută, aşa că nădăj­
duesc să n'am nevoie în curând de vilegiaturare. Aştept o vorbă
scurtă, dar frumoasă dela d-ta şi iscălesc.
li
11 .. 1 il
l' I
1·, I
. ,
li
li
1
I
[171]
PAUL ZARIFOPOL
CCCXVI
171
Thale (Harz), 2 Iulie 1910.
Stimate domnule Doktor,
Până la revedere în Berlin, vă rugăm a primi din Thale multe
complimente dela
Caragiale - tatăl ŞI fiul
(fără sf. Duh)
CCCXVII
SchOneberg b. Berlin, 5 Iulie 1910 .
.5 Stimate d -le Doktor, pOlmame JOI, seara la 7, avem lume fru-
moasă la abendbrot 1). Eşti rugat să pofteşti negreşit. De bună
petrecere garantăm.
Cu perfectă stimă,
Dir. Car.
CCCXVIII
Schoneberg bei Berlin, 10 Iulie 1910.
10 Ziua S-lor Apostoli Petre şi Pavel la mulţi ani cu sănătate,
noroc şi veselie, pentru Paul şi Paulucă Zarifopol! Ura!
Car.
Călătorie bună! Multe complimente acasă.
CCCXJX
Weinbiesnitz, 15 Iulie 1910.
Multe salutări dela toţi tutulor.
15
G. Erg.,
Caragiale
O specială strângere de mână junelui meu amic Pipifax.
1) Masa de seară (germ.).
[172]
172
CORESPONDENŢ.�
CCCXX
25 Iulie 1910.
,
Stimate d-le Doktor, carta d-tale mi-a făcut deosebită plăcere,
arătându-rni că te-a interesat caietul de marşuri teutonice. Marşul
de care ţi-am vorbit zilele trecute (Fehrbeliner) nu există în acest
caiet; dar, la pag. 12, îmi pare, găseşti marşul Herzog Braunschweig,
5 pe care adu-ţi aminte bine, l-am auzitără la Hildesheim anţărţ
şi care ne-a plăcut atunci foarte mult. Despre ce parfum de loc
şi de vreme se degajează din această lucrare, voiu avea plăcerea
să mai stau de vorbă cu d-ta la un pahar într'o noapte neguroasă
de nord. Până atunci, dela noi toţi d'aici, la voi toţi de-acolo, cele
10 mai frăţeşti salutări. Fiţi sănătoşi şi veseli!
Să ne mai vedem veseli şi sănătoşi!
Ganz erg.,
Car.
Adresa:
1 ă Travemiinde/Strand-Hotel.
CCCXXI
Travemiinde, den 15/28 Juli 1910.
Stimate domnule Doktor,
Cu drept cuvânt, după a me părere, a comparat poetul Mitică
viaţa cu o mare stăpânită de furtuni, iar pe om, cu un corăbier
aruncat pe valuri, şi, în sfârşit, idealul, cu un far, a cărui lumină
20 sclipitoare prin negura oceanelor să călăuzească pe sărmanul coră­
bier. Cunoscând dispoziţiile d-tale de intelectual şi patima ce o
ai de frumoasele invenţiuni poetice, îmi permit să-ţi alătur aci
un far ideal, în dublu exemplar. Dă-le odraslelor dumitale aceste
simbolice jucărele atât de ingenioase; să se joace cu ele în aştep-
26 tarea valurilor vieţii; şi spune-le din parte-mi acestor odrasle că
le doresc să n'aibă niciodată prilejul a constata cât de apropiat
adevăr a spus poetul Mitică aşa de pe departe. Şi aminteri, - �
� - cum mai pitreceţi în creerii Carpaţilor? Tare aş dori ştiri
[173]
PAUL ZARIFOPOL
173
�
I
mai pe larg de pe la dv. Aici la Baltica, după câteva zile de ploi
straşnice, avem, însfârşit, vreme strălucitoare; asemenea, după o
săptămână de Trompetaşi de Săkingen, am auzit astăzi şi uvertura
dela « Zauberflote >}. Zice că o minune nu ţine decât trei zile. De
5 patruzeci de ani auz uvertura asta şi astăzi mi s'a părut mai minune
ca oricând. - Iţi alătur asemenea o poezie, care mi se pare c'ar
trebui intitulată « Culmea eufemismului », Citeşte-o şi dota şi spune
dacă n'am dreptate. Am tăiat-o din « Lupta >} dela Budapesta
/Nr, 117/7/20 Iulie 1910), părându-mi-se un capodoperă în genul ei.
10 Doresc să aflu ce face d. Costică în privinţa chefului. Ce face
cu publicaţia lui? S'a hotărît în fine să-şi ridice greutatea de pe
suflet? - Hogu-te, dă-mi veşti frumoase. Când să sper că ne vom
mai revedea în părţile de miazănoapte? - Dacă ştiţi ceva canca­
nuri, rog nu mă uitaţi; nu că sunt indiscret; dar mă 'nebunesc
15 după cronica delicată. - Ce temp'ratură aveţi p'acolo la munte?
Dela vale, mi se scrie că arde lumea.
Ce să te mai întreb? Nu mai am ce deocamdată.
Adăstând răspunsuri la cele de mai sus, rămân al vostru al tu­
tulor, devotat pretin, cu potrivite călduroase salutări după vârstă
2Q şi sex la toţi şi toate. Fiţi sănătoşi şi veseli! Dumnezeu cu VOI,
Car.
(Tăetură de jurnal: Foiletonul $ Luptei ».
Cronică rîmată, Noaptea de Iulie [Poetul şi Muza)
Parodie după romanţa lui C. A. Rosetti, cu refrenul:
«Astfel ţi-este sexul
Nu e vina ta! »).
CCCXXII
Travemunde, 3 August 1910.
Stimate d-Ie Doktor, sperăm că accidentul graţioasei d-tale
Doamne nu a avut urmări prea neplăcute, şi aşteptăm să avem
dela dv. confirmarea speranţei noastre. De! eu todeuna am spus
25 tinerimii neastâmpărate că excursiunile prea îndrăsneţe sunt pri­
mejdioase. Dar cine m'ascultă? - Adresa lui Horică eu nu o am
aci, şi e foarte complicată ca să ţi-o spun din memorie; dar m'am
gândit că o poţi căpăta dela « Luceafărul >}, revista lui Tăslăuanu
[174]
174
CORESPONDENŢĂ
din Nagy Szeben Ungaria, cu care poţi comunica din Sinaia comod.
- Când s'aştept ştiri mai ample despre cele din Sinaia?
Tutulor dela toţi multă sănătate.
Erg.,
5 Car.
Cred că poţi adresa d'a dreptul aşa:
Redacţiei «Luceafărul », pentru d. Horia N. Petrescu-Petra
colaboratorul Revistei,
Nagy Szeben
10 (Ungaria)
CCCXXIII
Travemiinde.
Stimaţi Domni şi Doamne,
Cu cele mai distinse salutări, venim a vă comunica, pentru
eventualitate, că, dela primirea acesteia din partea dv., noi ne-am
restabilit în penaţii noştri din Schoneberg b. Berlin Innsbruc-
15 kerstr. 1. - unde am fi încânta ţi să primim veşti frumoase dela
vila Albuletz.
Să ne vedem sănătoşi şi cu voie bună.
Al dv.
devotat,
20
25
28 iul.
Mercuri -10 910.
aug.
CCCXXIV
Incă O salutare
In fuga mare
Dela Bayrbhf
din depărtare.
Caragiale
Leipzig, 23 August 1910.
Car.
[175]
1
PAUL ZARIFOPOL
CCCXXV
Stimate d-Ie Doktor,
17&
Bad Elster.
\
t
N'am mai primit de mult veşti dela dv., -de cari sunt todeuna
doritor. Sâmbata şi duminică fusei prin Austro-Bohemia - Te­
plitz-Karlsbad - şi aseară m'am oprit să rnâiu în Bad-Elster.
6 Să strigăm cu toţii: Vivat Teutonia! Şi de trei ori Hoch!
Primiţi toţi, vă rog, cele mai călduroase salutări dela
Al Dv.
Ganz ergebenst
Caragiale
Bad-Elster (Vogtland), Marţi 23 Aug. [1910].
10 Când aveţi ceva de comunicat, scrieţi-mi la Schoneberg/fserlin,
de unde nu mai mă mişc, având foarte mult de furcă. - Herr Dr.
Gusti, Professor an der Universităt, a trecut prin Berlin, mergând
la Norderney.
Am văzut zilele trecute pe un bun prietin al nostru. Ghici, care?
15 - mă rog spune-mi d-ta, care zici că eşti om învăţat, ce ţi se pare
mai nostim: catârul cu potcoave de aur, 01' nerodul urcat la măriri?
CCCXXVI
1 Septemvrie 1910.
Stimate domnule Doktor, când ai multe de spus, puţin poţi
scrie. Mă aflu în aşa caz acuma cu dota. Mă mărginesc deci la o
tablă de materii cu scurte lămuriri pe de lături. Să procedem metodic.
20 A) despre lucruri
1°. Telegrama cu deslegarea enigmei d-tale muzicale, sper c'ai
primit-o. Desigur, ai auzit inevitabila uvertură la un concert sim­
fonic al lui Dinichiş (aşa zice că-I alintă cinevaşilea, care ţine la el).
2°. Iţi trimit « Fulga sau Ideal şi Heal » al răposatului meu amic
26 Gr. H. Grandea. Citeşte-o şi fii bun de-mi spune dacă acest clasic
nu e absolut modern, tot aşa cum toţi modernii sunt clasici.
[176]
176
CORESPONDENŢĂ
3°. Rogu-te, trimite-mi « Facla}) cu articolul lui Costică 1), ŞI,
dacă poţi, şi numerele privitoare la Cuza şi Iorga.
4°. Vremea la noi prea bună, adică foarte luminoasă şi foarte
uscată; prin urmare, de lucrat, nici vorbă: contactul cu Muza cere
5 lumină mai puţin indiscretă şi oarecare umezeală.
5°. Aici se svonise cu multă larmă despre câteva cazuri de cho­
leră ivite în Spandau, apoi în Moabit şi chiar în Charlottenburg
(oi, mamă !). Din fericire, s'a constatat că numa cei d'întâi doi
bolnavi din Spandau au avut choleră muscălească autentică. Ime-
10 diat au fost puşi la păstrare, unul chiar bine de tot, mai bine nici
că se poate - acolo unde durere nu se află. Ceilalţi au avut numai
mezelicholeră, provenită din Ham and Eggs Il) - da, nu de găină,
de muscă, - se 'ntâmplă, la iuţeală. (Cholera a fost adusă la Span­
dau de nişte mosafiri rosieni. Avis lui Costică).
B) despre persoane
1°. Dă-i lui Cerna, rogu-te, - nu-i cunosc adresa - alăturata
scrisorică. Din greşeala slujnicii, nu i-a sosit omului scrisoarea pe
care i-o expedia sem la plecarea mea spre Travemunde,
2°. In privinţa dilemei ce ţi-am pus şi răspunsului d-tale nea-
20 dequat, totuşi plin de pătrundere (catâr, filosofie etc.) tej-og să
rămână vorba absolut numa 'ntre noi. Nu e bine să mai ştie şi alt­
cineva ce gânduri avem noi asupra unor aşa d�licate chestiuni
zoologice, încă nu în destul de elucida te.
3°. Ristache a trecut prin Berlin spre Copenhaga, la Congres.
25 E sănătos şi vesel, şi tot cum îl ştii, apostol infatigabil. Poate să 'se
'ntoarcă tot p'aici, dacă interesele cauzei sfinte nu-i poruncesc
să ia altă cale.
4°. Foarte mulţumesc pentru « Libera Cugetare}) a dorului Thiron.
Ştii că nu sunt liber-cugetător; totuşi nu-l pot îndeajuns admira
30 pe acest mare-om; şi o fac asta cu oarecare mândrie, fiindcă­
deşi, ca om vechiu, cred că efect fără cauză nu se poate, şi că acelaş
ce nu poate fi, în acelaş timp, şi efectul lui propriu şi cauza lui însuşi
(aud?) şi, astfel, cu părere de rău, nu pot fi monist-haeckelian
fiindcă, zic, văd că într'o privinţă ilustrul d-tale profesor e de
1) Studiu critic asupra socialismului în România, Facla, NI'. 23, 14 August
1910 şi urm,
1) Ochiuri cu şuncă (engl.).
[177]
PAUL ZARIFOPOL
177
so
I
�
"1
I
I
1
aceeaşi părere cu mine: « Prin libera-cugetare se cere revizuirea Con­
stituţiei române» (pag. 7). Tocmai acuma îmi explic eu solidele
baze ştiinţifice ale culturii dumitale. Se vede că ai avut, din tine­
reţe fragedă, de unde să sugi laptele ştiinţei. Fii mândru de pro-
5 fesorul d-tale, precum şi el e mândru de d. Prof. Haeckel!
5°. Dacă ţii mult să prinzi pe Sache 1), te-aş învăţa eu ce să faci;
dar te ştiu tabietliu Ia pat; mi-e teamă că n'ai să poţi urma instruc­
ţiunilor mele. Oricum, iată: trebuie să-I pândeşti, nu seara târziu,
ci dis de dimineaţă, când îi dă afară ca să măture cafineaua. Aşa
10 dar ia-ţi într'o zi hotărîrea şi du-te de-I aşteaptă, la ieşire, pe la
6-7 ante meridiane: o să-I vezi, galbăn ca făclia de galbănă ceară,
şi, văzându-l, spune-i, rogu-te, numai atâta, dar în tocmai: « E greu
viaţa, domnu' Işpector l : că ştie dumnealui de unde vine, din de­
părtări, vorba asta. Asemenea spune-i, după aceea, multă sănătate
15 dela mine.
Noi, slava Domnului, suntem bine şi ne bucurăm că şi la dv.
merge frumos. Vă trimitem tutulor multe frăţeşti salutări şi dorim
să ştim când ne mai vedem, spre marea noastră hucurie.
Ganz ergebenst,
Caragiale
P. S. - Aştept corectura a doua pe cele două coaIe din urmă.
Volumul (< Schiţe nouă ») apare peste vreo lună. Sper "că n'are
să se prezinte prea urît. Fiţi veseli şi sănătoşi! Dumnezeu cu voi!
In momentul din urmă, « Lokal Anz[eiger]. » de dim. aduce ştirea
25 că, într'o hală din Bucureşti, o precupeaţă a picat trăsnită de cho­
leră; că hala a fost înconjurată de oştire, distrugându-se spre desin­
fectare toate mărfurile şi Iuându-se în păstrare toată lumea află­
toare acolo. Imediat apoi, ziarele româneşti mi-au adus veşti despre
cazuri bănuite, în Bucureşti, laşi şi Ploieşti, precum şi ordonanţele
30 Primăriei, aşa de groaznice, încât cred că multă lume are să moară
de spaima lor, înainte de ivirea cholerei. Mă rog, ce-o fi adevărat
din toate prăpăstiile gazetelor şi Municipalităţii? lămuriţi-mă şi pe
mine. Numa Dumnezeu drăguţul să ne apere de toate relele, şi de
molimă, şi de reporteri, şi de municipali! Care, care savant doctor
35 ilustrisim are să descopere odată microbul şi leacul la cea mai va­
jnică boală ce bântuie umanitatea - furoarea notorietăţii sau
turba importanţei?
1) 1. Suchianu,
12
[178]
178
CORESPONDENŢĂ
CCCXXVII
Schoneberg h. Berlin, 8 Septemvrie 1910.
Stimate domnule Doktor, îţi trimit «Luceafărul» cu o notiţă
asupra volumului II de Amintiri al lui Panu. N'ar fi rău dacă ai
cumpăra acel volum, care, precum se vede, promite să 'ntreacă pe
cel d'întâiu. Ne trebueşte. Vine iearna şi ştii dota cât e de plăcut, în
5 nopţile acelea lungi, să ne cufundăm, uneori, până târziu în cerce­
tări asupra literelor, scienţelor şi arţilor daco-române. Nu-ţi poţi
închipui cât doresc o noapte de acelea! iearnă straşnică afară,
primăvară blândă în odăiţă şi mai ce? ghici! ... o carte română ...
o carte interesantisimă... Adu numai-decât volumul! - Amin-
10 teri, ce mai veste-poveste pela dv.? Aici, slavă Proniei, suntem
bine. Dorind o apropiată revedere, vă trimitem la toţi viele herz­
lichste Grtisse.
Erg.,
Caragiale
15 In momentul acesta primesc carta d-tale, cu Cerna şi Flavian,
iscăliţi alături. Nu-mi spui dacă ai primit «Fulga &, şi scrisoarea
recomandată. Nu l-ei fi primit? Sunt paraxin 1) să aflu.
CCCXXVIII
SchOneherg h. Berlin, 12 Septemvrie 1910.
Stimate domnule Doktor, ori ai primit, ori n'ai primit o scri­
soare recomandată prin care te rugam să-mi trimiţi revista «Facla »
20 cu articolele lui Costică. Dacă da, trebuia să-mi trimiţi revista;
dacă nu, trebue să mi-o trimiţi acuma. Din această dilemă nu
poţi eşi.
Primit-ai «Fulga» şi «Luceafărul»?
Sănătate şi bucurie.
25 Ganz ergebenst,
Car.
1) Curios (ueo-grec.).
[179]
Car.
al dv.,
179
Schoneberg bei Berlin.
CCCXXIX
PAUL ZARIFOPOL
Stimate domnule Doktor, am primit cinci numere din «Facla »,
între cari numărul 25, care mă interesează îndeosebi, nu se află.
Nu s'ar putea, prin protecţia d-tale, să-I capăt mai degrabă?­
Care va să zică, apreţiezi ca şi mine delicioasa operă a lui Grandea;
îmi pare bine că ne potrivim şi de data asta la gusturi. - Nu te
potrivi (it propos de potriveală) gazetelor româneşti cu privire la
cazurile de choleră din Germania; sunt toate mofturi, fantezii
meridionale.
- P'aici vreme admirabilă; după secetă îndelungată, astăzi
avem o zi nu se poate mai plăcută; a plouat toată noaptea. Mă
bucur că o să ne revedem; v'aşteaptă cu intenţiuni frumoase - o
şedinţă solemnă la Sachsenhof, în simpaticul nostru Stammcolţ.
- Gusti e în Berlin. L-am văzut de două ori. - Complimente lui
Cerna şi lui Sache, dacă ai reuşit a-l prinde. - Multe, multe şi
16 mărunte am să-ţi spun. Rogu-te, vino cu tot atâtea. Pentru toţi
din Villa Alhuletz cordiale salutări dela toţi ai noştri.
Cu dragoste frăţească
1.
I
1
l-
I'
,1
�
I
1
li
i
J
. 10
Marţi 7j20.IX.[1910].
f
1
CCCXXX
F. d. [Sept.-Oct. 1910?].
20 Stimate domnule Doktor,
Am primit colecţia « Faclei ». Bogdaproste! Am primit şi cartele
poştale. Aproposito de filosofie, Doamne-iartă-mă! dumneata ţi-ai
uitat lătineasca ; într'un singur cuvânt, faci trei greşeli: scrii pro­
pitius! . .. In loc de 0, trebueşte ae ; în loc de i din silaba a doua,
25 trebueşte u, şi în loc de s final, trebueşte m ; şi, astfel, philosophiae,
stă, nu în dativ, ci, precumu-l indică înţelesul în cazul arătat, în
genitiv.
1Z·
[180]
180
CORESPONDENŢĂ
Rogu-te, dă la destinaţie alăturata fotografie, şi spune-mi un
cuvinţel dulce: când mai mă 'nvrednicesc cu scumpa dv. vedere?
Dela toţi tutulor multă sănătate.
Pronia fie-vă Întru ajutor!
G. erg.,
Car.
CCCXXXJ
Schoneberg bei Berlin, 9 Octomvrie 1910.
10
15
Stimate domnule Doktor, sunt literalemente desesperat de taci­
turnitudinea d-tale, Un pianino elegant, posedând cea mai simpa­
tică voce de salon, provăzut cu duplă sordină, parcă 'n"tr'adins
turnat pentru Haydn şi pentru atâtea alte venerabile peruci, aştea­
ptă cu nespusă impacienţă atingerea unor degete măiestre. - Aud? !
- Vremea p'aici splendidisimă.
Aşteptând ştiri frumoase din culmile Carpaţilor, vă trimitem
tutulor cele mai călduroase salutări.
Ganz erg.,
Car.
D. Dr. Prof. Gusti e tres affaire cu jubileul centenar al Univer­
sităţii Berolinense, măcar că, printr'o neiertată scăpare din vedere,
aranjatorii solemnităţilor oficiale au uitat să-I invite personal.
20 Inchipuie-ţi !
Eu lucru, Încet-încet, să aduc şi eu micul, modestul meu prmos
la altarul Thaliei naţionale. (tăetură de ziar).
Când s'aştept o veste de bucurie dela Breslau?
CCCXXXII
Schoneberg bei Berlin.
Stimate domnule Doktor, tocmai când luasem pana să-ţi răs-
25 pund la scrisoarea dumitale din săptămâna trecută, primii tele­
grama d-tale din Sinaia (luni seara, ieri). Azi marţi dim. am primit
şi scrisoarea d-tale de duminică 10/23 Oct.; şi îndată ţi-am înde­
plinit poronca. Ţi-am telegrafiat la Galbeni şi totodată ţi-am
[181]
PAUL ZARIFOPOL
181
expediat 300 lei daco-romani la Bacău poste restante (telegrafic);
căci, la Galbeni, mandat telegrafic nu se poate, nea vând staţiunea
depozit de bani. Am calculat cu mersul trenurilor în mână şi am
văzut (sper că nu m'am înşelat) că e mai bine la Bacău decât la
i Roman. In detaliu, îţi voiu explica verbal când voiu avea fericirea
să ne revedem. Până atunci, te îndemn, nu te lăsa prea terorizat de
fisc: nu un adaos de impozite poate determina de via ţa unui om ...
In sfârşit, eşti destul de cuminte, ca să n'ai nevoie de nicio povaţă.
Scrie-mi o vorbuşoară, cum staţi din sănătate; când ne mai
10 vedem? Vă dorim destul, şi toţi pe toţi vă salutăm cu frăţească
dragoste.
Ganz ergebenst,
Caragiale
Dienstag d. 12/25. 910 [Octomvrie].
Multe, multe am să-ţi spun.
CCCXXXIII
Schoneberg bei Berlin, 27 Decemvrie 1910.
15
Stimate domnule Doktor,
Dorim cu nerăbdare ştiri bune, cât pe scurt, dela Dv. toţi­
a căror urmă v'am perdut-o.
Cu frăţească dragoste,
Caragiale
2C Prosit Neujahr 1911!
CCCXXXIV
Schoneberg bei Berlin, 28 Decemvrie 1910.
Stimate domnule Doktor, nu ţi-am mai scris, fiindcă aşteptam
zi după zi (cum trebuia să nădăjduiesc după ultima d-tale scri­
soare) să aflu că ai pornit spre casă. Nu ştiam unde vă mai găsiţi
- la Sinaia, la Ploeşti, la Galbeni, ori pe drum încoace. Alaltăeri,
2i cu o zi înainte de a primi carta d-tale, ţi-am scris câteva rânduri
în două exemplare, unul adresat la Costică şi altul Ia Galbeni, ca
doar ţi-oiu da de urmă. - Ştirea d-tale m'a supărat, drept să-ţi
[182]
1) Al. Dobrogeanu.
Gioi
CCCXXXVI
CORESPONDENŢĂ
182
Stimate domnule Doktor, până să mă'nvrednicesc a primi o
25 vizită a d-tale (pe care cu regret constat că O cam prea întârzii),
rogu-te, fă -mi o mare pomană filologică, şi anume:
Christos a 'nviiat!
Schoneberg bei Berlin, 24 Aprilie 1911.
Caragiale
Stimate Domnule Doctor, rogu-te completează d-ta adresa lui
15 Saşca 1) pe alăturata carta şi dispune a porni la destinaţie.
Pe aici, frig straşnic şi uscat 785 la Tres-sec. Senin. Missir e
în Berlin. Sâmbătă prânzeşte la noi. Ai? ce zici?
Sărut mâinile lui Frau Doctor, pe care o dorim toţi. Aşteptăm
o vorbă bună. Sunt al d-tale,
20 Ergebenst,
Director Car.
F. d. [8 Februarie 1911J.
CCCXXXV
spun. Sunt deplin convins că aţi fost toţi atinşi de aşa numita
troahnă ploieştenească, influenza, lucru neprimejdios, dar destul
. de plicticos. Acum sper că nu va mai trece atâta vreme fără să ne
ştim de' rost şi că, în curând, voiu afla că sunteţi pe drum cătră
6 Lipsea, unde pare-mi-se că vă priieşte clima mai bine ca la Ploeşti,
care numai reputaţie de oraş sănătos nu are, şi unde se mănâncă
prea mult, se respiră prea puţin şi nu se petrece deloc.
- Puţine îţi scriu; multe aş avea să-ţi spune. Pe aici, slavă
Proniei, toate bune. Toţi ai noştri salută cu frăţească dragoste
10 pe toţi ai voştri, urându-vă sărbători frumoase, sănătoase şi vesele.
- Aşteptând răspuns plăcut, rămân al d-tale,
Ganz ergebenst,
[183]
PAUL ZARIFOPOL
183
Ce înseamnă cuvântul lătinesc treuga l Este un feminin singular,
or un neutru plural? In niciunul din dicţionarele mele nu se găseşte.
Probabil că e un cuvânt posterior clasicităţii; vorbă călugărească
or administrativă medievală: treuga dei.
6 Aşteptând lămurire, mulţumesc anticipat şi te salut cu frăţească
dragoste.
Car.
CCCXXXVII
Schoneberg b. Berlin.
Stimate domnule Doktor, rogu-te, spune ceva Sir John Dunlop
(Istoria poveştilor, basmelor, etc.) despre « O mie şi una de nopţi »?
10 Unde le-o fi fost isvorul? Când şi cum au apărut în limbile europene?
şi, în acestea, cari sunt cele mai însemnate versiuni?
Dacă ai câteva momente libere şi lucrul nu cere prea multă
muncă, rogu-te, fă bunătatea a-mi da în româneşte tot ce poţi afla,
de care am mare şi urgentă nevoie. Ar fi şi mai frumos dacă ai pofti
16 să-mi aduci chiar d-ta în persoană acele dorite notiţe, pentru care
aş fi de două ori mulţumitor.
Vă dorim sănătate şi petrecere frumoasă tutulor.
G. ergeb.,
Caragiale
7/V/911.
CCCXXXVIII
Schiineberg bei Berlin.
20 Stimate domnule Doktor, am prrmrt interesanta notiţă, şi mă
grăbesc a-ţi mulţumi: e tot ce-mi trebuie. Tot nădăjduiam că o
să laci iconomie de 35 de pf. şi să vii în persoană; dar cu un risi­
pitor ca d-ta, nu-i chip.
Cum mergeţi cu sănătatea? Cum vi-i cheful? Eu am de lucru
25 peste cap. Vorba ceea: nu intră şoarecul în bortă, şi-şi mai leagă
tigva de coadă! Pe la noi, pâclă cu furtună uscată. Pe la dv.? Dacă
până sâmbătă isprăvesc un stoc de lucru, ca să pot răsufla o zi
două, poate să viu pe la dv. it la fortune du pot. - Citesc în ziare
I
[184]
184
CORESPONDENŢĂ
că bietul Dr. Petru 1) este grav bolnav. S'a depeşat după Korolenko
şi după d. Costică. -Mai spuneţi-ne ceva plăcut. Aşteptând, vă
salutăm pe toţi, toţi.
Cu frăţească dragoste,
Car.
Marţi 8/V [1911].
Unde e d. Costică? Ii mai ştiţi de urmă? Mare bucurie ne-ar
face să mai dee pe aici la 'ntoarcere.
CCCXXXIX
Schoneberg bei Berlin.
Christos a 'nviiat!
Stimate domnule Doktor, ce vreme e pe la dv., că pe la noi
10 hântue mare hiţe cu gheviter 2). Eu sunt la canon în interesul cauzei
naţionale: până peste vreo săptămână nici pomeneală să mă pot
mişca. Aşa dar, ai face foarte bine să te repezi d-ta pe aici; şi mie
mi-ar ajuta foarte mult să stăm oleacă de vorbă. - Cum bănuiesc
eu, dv. aveţi în curând să vă retrageţi iar în creerii Carpaţilor şi
15 atunci iar nu ne mai vedem cu lunile. Cu toate astea fiindcă eu o
să am oarecare treburi prin Arad, sper că poate la ocazie nu te-aş
chema de geaba acolo. Ar fi, cred, interesant pentru d-ta să cunoşti
şi acele frumoase locuri. - Ce zici? să te aştept mâine, poimâine?
Zi o vorbă frumoasă! fă o faptă laudabilă!
20 Slava Domnului, suntem aici toţi bine; vă dorim sănătate şi
bucurie tutulor.
Al dv.
plecată slugă,
Cal'.
Duminică 1/14 V [1911].
25 Ce mai ştiţi despre bietul dr. Petru?
') Refugiat rus, cumnatul lui Korolenko; stabilit ca medic la Tulcea.
1) Căldură cu furtună (germ.).
[185]
PAUL ZARIFOPOL
CCCXL
185
Schtineberg b. Berlin, 16 Mai 1911.
Stimate domnule Doktor, când primeşti 'aceste rânduri sunt
orele 9 dim. trecute, mercuri 4/17. Te rog dar, hopa din pat, şi poftim
la Bayrbhf., căci te aştept negreşit, fără vorbă. Am mare poftă
de pitreşere. Aminteri, jurat, nu mai pot lucra nimic.
i Multe complimente la Frau Doktor şi odraslelor dv. din partea
tutulor de aici. La ·revedere.
G. ergeb.,
Car.
Marţi seara.
CCCXLI
Schtineberg bei Berlin, 21 Mai 1911.
Stimate domnule Doktor, am primit caieturile expeduite: îţi
10 mulţumesc foarte. Sunt în dispoziţii destul de urâte de când m'ai
părăsit. Mi-e silă şi de lumină şi de sgomot şi de tot. Dacă aş putea
lucra 01' dormi măcar! Dar nu sunt bun nici de una nici de alta.
Fiţi veseli şi sănătoşi. La revedere.
G. ergeb.,
16
CCCXLII
Car.
Charlottenburg.
Stimate domnule Doktor, sunt foarte doritor să capăt despre
cheful dv. veşti frumoase. E cam de mult de când nu mai m'aţi onorat
cu o cât de micuţă comunicaţiune. Ce gânduri aveţi? Din gazete
aflu că d. Costică s'a şi instalat la Sinaia. - Cumnatu-meu Zlatku
20 se află în Berlin cu familia. El pleacă mâine joi; cocoana cu băiatul
mai rămân la noi. - De ce nu vă repeziţi şi dv. până p'aici? D.
maestro Nottara ne stă bucuros la dispoziţie pentru o şedinţă de
sonate. - Ai? - Aş fi tare ahotnic să încercăm ceva de Haydn.
[186]
186
CORESPONDENŢĂ
5
De păcăleală, nu avem teamă. Nevastă-mea se plânge că Frau
Doktor a uitat-o cu desăvârşire, şi mi se pare şi mie că are dreptate.­
In aşteptarea unui răspuns plăcut, vă trimitem tuturor toţi multe
salutări distinse.
G. erg.,
Car.
7fVI/911.
CCCXLIII
Schonenberg bei Berlin.
Stimate domnule Doktor, eu mame mercuri dim. 9.20 plec,
prin Dresda, la Karlsbad. Vrei să fii băiat de zahăr? Urcă-te în
zugul direct Leipzig-Karlsbad, 9.30 Uhr friih, la Dresdnerbhf. In
10 Dresda vino deadreptul în Speisewagen 1), unde mă aflu declarat în
permanenţă. O cură de trei zile la Karlsbad, împreună cu Domnii Dr.
Vaida şi G. Coşbuc, cred că ne va prii. Nu mă 'ndoiesc că graţioasa
Frau Doktor îţi va da consimţimântul marital, deoarece aci nu e
vorba decât de sănătatea d-tale atât de scumpă familiei şi amicilor.
15 Multe complimente tutulor dela toţi.
Ganz ergebenst,
Car.
Marţi amiazi, 31/V/13/VI.911.
P. S. - In Karlsbad avem probabili sorţi să aflăm ŞI alţi SIm­
batrioţi. .. Ărra! coane.
CCCXLIV
Berlin 17/6.1911.
20 Dau oonsultaţiuni gratuite deseară ora 7 la Hannes Pfungs-
taedterius. Salve
Mitică
1) Vagon restauranL (germ.).
[187]
PAUL ZARIFOPOL
CCCXLV _
187
SchOneberg b. Berlin, 19 Iulie 1911..
Stimate domnule Doktor, on en revient toujours... şi, aşa,
ne-am hotărît să mergem tot la Travernănde. Sperăm să plecăm
luni 24 dim. Dv. când vă porniţi? Ne mai vedem? Nu voiţi să vă
repeziţi un moment încoace? Tare plăcut ar fi pentru noi. - In
5 orce caz, vă urăm călătorie bună. Umblaţi sănătoşi şi veseli! Multe
călduroase salutări frăţeşti tutulor Ghereştilor. Să ne ajute Dum­
nezeu a ne revedea cu bine!
G. erg.,
Car.
10 P. S. - Din când în când, un cuvinţel, cu veşti frumoase din
creern Carpaţilor, ar înveseli ţărmii Balticei. Il vom aştepta tot­
deuna cu multă dragoste. Sănătate!
Car.
Ştii, desigur, ce este « o liră polichromă )}; poftim acuma şi o po-
15 lifonie de culori (tăetură din ziar) etc.
CCCXLVI
Schoneberg bei Berlin.
20
25
Ce-mi tot vorbeşti dumneta, stimate domnule Doktor, de ci­
vilizaţie şi de victimele ei! Eu am un proverg, mă 'nţelegi: mă­
garul, să-I potcoveşti cu aur şi să-i pui samar cu diamante, ar­
măsar arăbesc nu se face; el, tot el rămâne şi din ce în ce tot mai el !
Şi acum, ai p'ţintică răbdare ...
Calevru, i (grecesc) = papuc de strap�, pantof de casă gro­
solan, făcut dintr'o cismă sau gheată, căreia i se taie cât mai jos
căputa fără multă grije de simetrie sau estetică.
Isnaţ, i (turcesc) = petit bourgeois, negustoraş de mahala, me-
seriaş.
Tricoga, e (rusesc, probabil) = semnalul de alarmă al trompetei.
Exemplu (ca dintr' o nuvelă poporanistă):
«Cum a auzit trivoga pojarnicilor, şi-a vîrît isnaful labele 'n
calevri şi a dat fuga să vază unde e foc ».
[188]
188
CORESPONDENŢĂ
Poimâine, luni, 24, dim., plecăm cu ajutorul Proniei. De atunci
încolo, până la alte comunicări, adresa noastră este:
Ostseebad Travemiinde- Strand
Postlagernd.
5 Umblaţi sănătoşi! petreceţi frumos şi cuminte! Aduceţi-vă câte-
odată aminte şi de noi! Să ne vedem cu bine!
G. erg.,
Car.
Sâmbătă, 9/12[VII/911.
P. S. - Costică primeşte « Facla». Dacă găseşti din când în
10 când numere aruncate, rogu-te, trimite-mi-Ie; ştii cât ţiu să mă
lămuresc asupra marilor chestiuni cari preocupă umanitatea. Fii
sănătos!
CCCXLVII
Travemtinde, 11 August 1911.
Stimate domnule Doktor,
Când dv. primiţi aceste rânduri, noi suntem întorşi acasa In
15 Schi:ineberg. Am dori ştiri plăcute din Sinaia, cari ne lipsesc cam
de multişor. Am să-ţi spun ceva care întrece orce închipuire, şi
ştii că fără docomenturi nu mă pronons niciodată: să vezi pur­
tare de măgar potcovit cu aur! - Ce mai nou prin creierii Car­
paţilor? Multe salutări frăţeşti tutulor d'acolo dela toţi de-aici.
20 Fiţi veseli şi sănătoşi! Să ne mai vedem cu bine!
G. erg.,
Car.
CCCXLVIII
Stimate domnule Doktor, ai să te miri văzând de unde primeşti
această cartolină; dar - ai p'ţintică răbdare! - ai să te miri şi
25 mai mult peste două zile văzând de unde primeşti încă una.
Am fost, precum ţi-am mai spus de multe ori, un copil ne­
astâmpărat, sămânţă de idiot, vecinic doritor de alte orizonturi.
[189]
PAUL ZARIFOPOL
189
Vă salut pe toţi cu frăţească dragoste ŞI vă doresc foarte. Fiţi
veseli şi sănătoşi!
G. erg.,
Car.
Budapesta, Sâmbătă 13/26 August [1911].
CCCXLIX
s Stimate domnule Doktor,
Cu mare bucurie vă aşteptăm, cu atât mai mare cu cât, pe
cât miros eu, aduceţi cu dv. şi pe Ghereşti. Să poftiţi sănătoşi!
P'aici toate bune, slavă Domnului! atâta numa e rău, că eu merg
tare greu cu lucrul. Vai de oasele mele! nu-mi găsesc astâmpărul;
10 mă aflu exact în starea în care era Costică (acuma îi crez), când
se canonea să fete Neoiobăgia lui. Şi, harem, el a fătat-o viabilă;
mie tare mi-e frică să nu scot vreo lepădătură... Apuff!
Aduceţi, mă rog, desaga plină de impresiuni dacomoldoromâne:
am să-mi permit a o scotoci până 'n fund; foarte ahotnic sunt.
15 C!l nerăbdare de a vă revide,
Al dv. g. erg.,
Car.
P. S. - Mulţumesc lui Costică pentru cartea trimisă - Kautsky­
Gherea. E excelentă.
Sâmbătă 11/Nov./29 Oct. 991.
CCCL
Schoneberg bei Berlin, 11 Ianuar-ie 1912.
20
Anul nou cu bucurie
Şi cu toate ce doriţi!
Mulţi ani Domnul să vă ţie
Todeuna fericiţi!
Car.
1912.
(Tăetură de jurnal lipită pe c. p. cu rândurile cursive subliniate de Caragiale:
Fremde in Berlin. In der Pension Herzberg sind der Majoratsbesitzer Karst
mit Familie aus der Provinz Posen, der Universiuusproţessor Dr. Gusti mit
Gattin aus Mailand, der Landrat Dr. Weissmiiller mit Gattin aus 'I'rier und
Konsul Nicoriano mit Familie aus Valparaiso (Chile) abgestiegen.).
[190]
190
CORESPONDENŢĂ
CCCLI
Schoneberg bei Berlin, 9 Februarie 1912.
Lieber Hen Doktor,
Doresc mai întâiu să vă găsească rândurile acestea sănătoşi şi
voioşi, Alaltăieri, mi-am făcut plăcerea - ştiindu-te iubitor de marfă
proaspătă primisima, - să-ţi şpedez prin poştă o bunătate, o fru­
museţe: Disertaţiunea junelui Doktor (lipscan) Horică 1) despre prea­
umilitul d-tale preten, Herr Direktor. Mă cunoşti ce vanitos sunt
pe de o parte şi pe de alta ce pasionat după critica modernă ...
Ah! iubeşte-mă, dar nu intra, mă rog frumos, ca într'un dulap
de lemn, în sertarele unde se ascund măruntaiele mele, căci asta
10 mă rog frumos, mă doare. - Te doresc mult, lieber Herr Doktor.
Când? când ne mai vedem? In această epocă de analiză ştiinţifică,
mă simt tare ahotnic de a face cu dota o bună promenadă aristo­
telică - ai p'ţintică răbdare! - nu în grădinile lui Akademos, ci
într'un călduţ gemutlioh colţişor la Sachsenhof! of! of! şi iar of! ..
5 Iartă-mi acest acces sentimental! Nu ştii cât de emoţionat sunt,
cât sufer de palpitaţiuni în preajma aniversării mele. La potrivită
vreme vom vorbi despre acest eveniment « cultural », şi dota ştii
că eu când vorbesc, vorbesc cu documente... Le am, sistematic
aranjate în dosar: or să-ţi placă, sunt sigur. - Tare m'a fript
20 Vlahuţă scriindu-mi cum aţi petrecut împreună fără mine. - Vă
îmbrăţişăm frăţeşte toţi pe toţi.
Al d-tale g. ergebenst,
Car.
P. S. - Să nu uit, fă-ti pomană, trimite-mi dela Gh. Mateescu
25 (să se 'nsărcineze fireşte el cu expediarea) 3 kilo (zi trei) de haloa
prima primisima, - cât se poate mai hine împachetată şi mai de­
grabă. Il salut din depărtare pe bravul marinar călare.
freitag d. 9-en fehr. (27-en ian.) 1911 (sic).-
(Pe verso, tăetură de ziar:
W. K. Philharmonie, recenzie muzicală din Lokal Anzeiger, Freitag Febr.).
1) Teza de doctorat a d-Iui Horia Petra-Petrescu despre viaţa şi opera
lui Ion Luca Caragiale, apărută în Siebzehnter und achtzehnier Jahresbericht
des Insiituts fiir rumănische Sprache zu Leipzig, sub conducerea prof. Gustav
Weigand, 1911, pag. 241-360.
[191]
11
;'I�:'.
J '1
1.
PAUL ZARIFOPOL
CCCLII
191
rf
,
.. 1
!
�,
1
SchOneberg bei Berlin.
Stimate domnule Doktor, scrisoarea d-tale de alaltăieri, mercuri,
pe care o primii acuşica, vineri, d. a., m'a Încântat superlativ, aşa
că n'am mai avut răbdare să vă ştiu sosiţi acasă, şi am întrebuinţat
scânteia electrică, - robită de geniul uman (o! Prometois!) după
5 atâtea mileno-seculare năzuinţe (puah!) - pentru a vă saluta pe drum
la pornirea dv. din Nordwestbhf. Salut pe binefăcătorii ! pe eroii
umanităţii! pe născocitorii zugului şi telegrafiei! Onoare lor. - Dar
numai cu o telegramă nu mă pot mulţumi. Viu dar printr'aceasta
a vă saluta, eu cel d'intâiu, după Hausmeisterul t) dv., la intrarea
16 voastră triumfală în Penaţi, - pe cari bănuiesc cât i-aţi dorit atâta
îndelungă vreme - ca nişte dacoromâni denaturaţi, ce vă cunosc.
Rog Pronia, dle Doctor, să vă abată din calea oricărui necaz
ŞI să reverse asupra casei dv. toate bunătăţile şi harurile sale!
Stimate Domnule Doctor, mare bucurie e la noi, că iarăşi în
15 sfârşit ne aflăm cu toţii mai aproape, şi iar o să ne vedem. Timpul
şi spaţiul sunt nemărginite; pentru aceasta, multe spirite înalte
au tăgăduit că timp şi spaţiu ar exista în realitate, nefiind inen­
surabile şi pipăibile; că sunt aşadar numai un mod de pricepere
al minţii omeneşti, că sunt adică nişte idei înainte de orce expe-
20 rienţă. Eu, nefiind dat la carte, nu ştiu ce să zic despre timp şi
despre spaţiu, despre aceşti doi fraţi gemeni, fără mamă creaţi.
Mă mulţumesc a zice că aşa a vrut Dumnezeu A-tot-Ţiitorul. Dar
cât despre cheful meu, când e vorba să revăz pe un prietin, fără
pereche nici preţ ca dota, te pot asigura că este incomensurabil,
25 dar pipăit. Te poftesc aşadar ca numai decât să laşi în pace pe
iubita d-tale şi a noastră Frau Doktor, să-ţi vază de dereticat şi
să pofteşti aici, unde avem de vorbit multe - am docomente!
Aşteptând telegrama d-tale, te anunţ că nu viu să te 'ntâmpin
la gară. Iţi explic atunci de ce. Vino d'a dreptul orcând. Te aşteptăm
30 cu mare plăcere şi cu mult dor.
Al d-tale vechiu şi devotat preten,
Caragiale
Nici o scuză nu se admite decât comunicată verbal.
Multă sănătate dela toţi pentru Frau Doktor şi pentru odrasle.
Vineri seara 10/23 Febr. 1912 .
1) Portar (gel'm.).
[192]
192
CORESPONDENŢĂ
CCCLIII
Schonehsrg bei Berlin.
Stimate domnule Doktor, ieri am primit din partea Domnului
Costică două pachete pline - unul cu toate felurile de bosmagi,
şi altul cu o bucată de halva primisima, de dimensiuni gargan­
tueşti. M'am grăbit a-i mulţumi; dar, fiindcă d-tale îi datoresc
6 inspiraţiunea lui d. Gherea, iată nu lipsesc a-ţi aduce printr'aceste
rânduri cuvenitele cordiale mulţumiri. - Ce mai veste dela ai d-tale?
când îţi pică? - Aici se află d. profesor D. Gusti cu familia, cu
care ne vedem; asemene se află şi d. Tzigara Samurcasiu. Când
vii, ţi-i pot comanda. Avem vreme plăcută - tocmai bine de stat
10 în casă, la taifas. Un teanc de publicaţiuni pline cu minuni te
aşteaptă - vom spicui în această grădină mirifică spre a compune
un buchet demn de a sta pe altarul muzelor dacoromane, drăguţele!
Cum vezi pe Frau Doktor şi pe d. Koki, comunică-le, rogu-te,
din partea noastră cele mai distiuse salutări.
15 La revedere.
G. erg.,
Caragiale
Hj27 jII.1912.
P. S. - Când vii, adu-mi, te rog, dacă-ţi pică sub mână, fără
multă bătaie de cap să le cauţi, toate numerele din Viaţa româ-
20 nească ; mai ales de cele patru cu povestirile lui Hogaş, aş avea
nevoie - dar nu urgentă.
CCCLIV
ScMneberg bei Berlin.
Stimate domnule Doktor,
Am intrat la grijă: ce-i cu tăcerea d-tale? Sositu-ţi-au ai d-tale
iubiţi? Sunteţi voinici? Mă rog matale, răspunde-mi printr'un cu-
25 vinţel, că am mare neastâmpăr.
Am mai căpătat docomente nouă - ai p'{intică răbdare!
Aştept un semn bun şi sunt
Al dv.
G. erg., Caragiale
4jIIIj1912.
[193]
PAUL ZARIFOPOL
CCCLV
Schiineherg hei Berlin.
198
1
I
j
I
I
I
'j
Stimate domnule Doktor, mai întâiu multe distinse cordiale
salutări pentru Frau Doktor şi pentru Herr Koki, despre a căror
fericită sosire ne-a bucurat foarte. De joi d. a. încep să te aştept.
Socrat Barozzi este aici: cât e Luki la şcoală, Socrat cântă din
5 vioară; când vine Luki, joacă amândoi table, ca doi juni ellini
ce sunt. Cerna a fost pe la noi când eram la Lipsca, dar n'a vrut
să intre - fiindcă nu poate suferi lumea care vorbeşte franţu­
zeşte - slăbiciune de intelectual-cultural. Cât o sta aici Barozzi,
n 'are să vie. - Ale lumii!
10 Dela noi toţi la dv. toţi, multă sănătate.
G. erg.,
Caragiale
Marţi 21 Febr./5 Marti9 1912.
CCCLVI1)
Schoneherg Berlin, 21.3.1912.
Veniţi lua Herr Doktor aminteri oprim aci rugăm nu refuzaţi
onoarea aşteptăm negreşit Mittagstisch telegrafiaţi îndată ora ple-
15 cării. Sărumâna
Caragiale
CCCLVII
WiImersdorf hei Berlin.
Stimate domnule Doktor,
, Iată, aci alăturat, răspunsul pe care, după multă chibzuială,
l-am turnat lui Motru. Vezi-l de aproape, şi, dacă ţi se pare potrivit,
20 lipeşte, rogu-te, plicul şi dă-i drumul la postă, einschreiben 2) ; _
1) Telegramă.
") Recomandat (germ.).
13
[194]
194
CORESPONDENŢA
dacă ai de făcut vreo observaţie, trimite-mi-I înapoi cu amenda­
mentele d-tale,
La revedere săptămâna viitoare, cu sănătate şi voie bună.
G. Erg.,
il
5
Duminică 11/24/111/ [1912].
CCCLVIII
Stimate domnule. Doktor,
Caragiale
Schoneberg bei Berlin.
, 1..
r"
I!
l'
'1
i
i'
!
Iţi trimit Revista psichologului 1). Uite cum a 'nceput să mă
lucreze. Ce-i de făcut? Primit-ai vreun răspuns dela Gherea? Ai
expediat scrisoarea mea cătră d. psicholog? Sunt în adevăr plic-
10 tisit până peste urechi. Ce să fac, nu ştiu. Cum să scap de protec­
tori? Spune-mi o vorbă.
Al d-tale,
Caragiale
Luni 12/25 III [19t2].
CCCLIX
Schănberg bei Berlin.
Stimate domnule Doktor,
15 Am primit: carta d-tale poştală - pachetul cu bunătăţi ghe-
re şti - « Port-Tarascon * şi volumul lui P. Arene. - Bogdaproste!
Dumnezeu să primească! de unde daţi, să isvorească şi să sporească!
Rogu-te, îngrijeşte la Sachsenhof de pe acuma de: două odăi
cu câte două paturi şi cu uşă de comunicare, pentru: de vineri,
20 5 aprilie, seara, până marţi, 9 aprilie, dimineaţa. O să venim,
1) Noua revistă Română.
[195]
PAUL ZARIFOPOL
196
5
probabil, cu zugul dela 6.49 seara în Bayrbhf. In orce caz, tele­
grafiăm prealabil ora sosirii.
Să ne vedem sănătoşi şi voioşi, cu voia Proniei!
G. ergebenst,
Car.
Mercuri 27/II1 [1912].
Iţi trimit « Facla ), numărul din urmă. Primele două articole
fulminante 1) or să-ţi placă. Ai să-ţi faci cruce când ţi-oiu spune
din a cui călămară au ieşit.
CCCLX
Schoneberg bei Berlin, 30 Martie 1912.
Stimate domnule Doktor,
10 M'aş fi mirat, în adevăr, să se poată face ceva în aşa vremuri
turburi - şi e chiar bine (dacă e posibil a se face ceva) să nu se
facă în fuga mare. In ţară e astăzi aşa frământare (cum nu ţiu
minte să fi fost dela 1889 li), - când cu răsturnarea (t viziriatului &
lui Brătianu răposatul), că nu crez să mai fie minte dacoromână
15 în stare normală de limpiditate: nu pot în scris să-ţi dau imaginea
stării din ţărişoara noastră; mă mărginesc, până să ţi-o povestesc,
a ţi-o caracterisa cu puţine cuvinte: febră acută cu accese continue
- frenetice şi tetanice alternante - iar « Doctorul ), bolnav el
Insuşi, sub paza lui Mamulea! Numai Dumnezeu poate ajuta la
20 aşa cazuri grave:' Nihil sine Deo! Incât îmi explic, mai bine ca d-ta,
din textul atât de laconic al lui Saşca, cum stăm cu afacerea noastră •.
Dar asta nu ne 'mpiedică pe noi, sper, a ne pregăti să prăsnuin»
împreună sfintele serbători ale Invierii Aceluia care s'a pogorât pe'
pământ ca să răscumpere pe om de păcatul - pardon! - Rog să
lID mi se pregătească ouă roşii: voiu să ciocnesc cu Koki: să mă las
biruit, ca o teorie reacţionară de ultimele moderne credinţe. Jos
1) Probabil n-rul 8, dela 10 Martie st. v. 1912; articolele respective, cu.
semnătură redacţională: Facla şi F.
1) 1888, după guvernarea de 12 ani a lui 1. C. Brătianu.
[196]
196
CORESPONDENŢĂ
Reacţiunea ! La revedere vineri; rog îngrijeşte de odăi la Sachsenhof.
Telegrafiăm despre sosire. Până atunci rămân al d-tale,
G. erg.,
Car.
& P. S. - Rog, în timpul sfintelor sărbători, să nu mi se facă
teorii antialcololololice; nu de altăceva, dar mi se vor face degeaba!
nu sunt dispus să le ascult. Am un şpurius 1) !
CCCLXI
Schiineberg b. Berlin, 31 Martie 1912.
Nu uita, rogu-te, stimate domnule Doktor, să ma Inscrii la
Sachsenhof pentru două odăi cu uşă de comunicare (4 paturi) de
10 vineri seara până marţi dimineaţa. Ştii că vin iar mesele 2).
Multă sănătate la toţi ai dv. dela toţi ai noştri.
G. erg.,
Caragiale
Duminică.
La Offenbach n'am să merg, fiindcă este imoral: eu sunt de
15 şcoala luid. Dr. Horică.
CCCLXII
Berlin, 10 Aprilie 1912.
Christos a înviiat!
Sosit acasă sănătoşi. Vă salutăm adânc recunoscători pentru
neuitatele patru zile de sărbători ce le-am petrecut cu voi.
-Fiţi sănătoşi şi veseli!
Dumnezeu cu voi şi cu ai voştri!
G. erg.,
Carageleştii
1) Bănuială, presentiment.
1) Bâlciul (germ.).
[197]
PAUL ZARIFOPOL
CCCLXIII
Stimate domnule Doktor,
197
Berlin-Schăneberg,
15
I
•
I
Mai intâiu, săru' mâinile Ia Frau Doktor pentru marinata ro­
siană, din care am să mă 'nfrupt chiar acu Ia masă. Bogdaproste!
căci cine are să mă 'ngrijească pe mine Ia bătrâneţe decât copiii
5 mei!? Să-mi trăiască şi să aibă milă de mine!
Iar apoi zic: ce pot eu să trimit în schimb decât hrană spin­
tuală? Iată: căpătaţi prin acelaş curier un pachet de bunătăţi
intelectuale - şi politice, şi literare, şi ştiinţifice, şi artistice, şi ...
Aici a fost vreme foarte rea toate .zilele Paştilor: azi noapte a
10 viforît şi a nins; avem Ia amiaz 4 grade plus, Celsius; azi dimineaţă,
pe la 5, era ger subt zero - toate, pentru păcatele noastre - şi
soare, pentru ale mele!
Toţi d'aci pe toţi vă salută cu mare dragoste.
Fiţi sănătoşi şi veseli! Dumnezeu cu voi!
G. erg.,
Dir. Car.
Joi, 29 Martie/11 Aprilie 1912.
Şi încă odată, mersâm din parte-ne pentru cât de frumos am
petrecut cu voi sfintele sărbători! Să trăiţi.
P. S. - Ia aminte la « Opinia » pag. 2-a, unde e însemnat cu roşu.
(Tăetură din Lokal Anuiger, Donnerstag, 11 Apr., Morgenblatt, despre
schimbarea ministerială din România, cu nota: Toderilă minciună] În dreptul
lui Rosetti şi cu jocul de cuvinte: cabinet pur ma-junimist).
CCCLXIV
Berlin-Schăneberg, 12 Aprilie 1912.
i
20
Stimate domnule Doktor,
Ai primit, sper, telegrama mea de astăzi vineri. Iţi mai scriu
şi aceste rânduri, ca să te rog stăruitor a hotărî pe Frau Doktor
să vie şi dumneei. Avem sigur pe d. şi dona Dr. Gusti, şi, poate, şi
[198]
198
CORESPONDENŢĂ
pe micul M-ro Nottara. Pe aici e frig: îmbrăcaţi-vă ca de iarnă.
Ţi-am pregătit ceva bun de citit. Clavirul te aşteaptă să te pri­
mească în braţe, dacă mă pot exprima aşa. N'ar fi rău să-mi tele­
grafiezi îndată după primirea acesteia, că primiţi a ne face onoarea
5 promisă, ca astfel să adorm mâine seara sâmbătă în vise plăcute.
Cu frăţească dragoste,
Car.
CCCLXV
Berlin, 14 Aprilie 1912.
Stimate domnule doctor, am regretat mult că supărările părin­
teşti v'au împiedicat de a ne face onoarea mult dorită a vizitei
10 dv. - Dorim sănătate odraslelor şi sperăm la o grabnică revedere
împreună cu onor. familia Prof. dr. Gusti. - Eu însumi, suferind,
dictez aceste rânduri unui ignorant în materie ortografică şi, din
paiul meu de suferinţă, vă transmit din partea mea şi a familiei
mele, ganz ergebenst, călduroase salutări. Pronia să vă încarce cu
)5 toate bunătăţile ei.
Al dv. devotat,
(ss) pentru 1. L. Caragiale
L. 1. Caragiale
CCCLXVI
Berlin-Schăneberg.
Stimate domnule Doktor,
3. Până alaltăieri seara nu eram hotărît; nu ştiam dacă e bine să
merg. Alaltăieri seara însă, găsind un preţios tovarăş de drum
m'am hotărît să mă duc la d. Costică şi să-i zic: ai p'ţintică răb­
dare! m'ai chemat să-mi arăţi docomentele, arată docomentele!
De aminteri sunt perfect convins că mă duc degeaba: ştii bine că
30 eu în daravera asta nu pot face nimica; poate doar să exercit vreo
presiune morală prin prestigiul unei atitudini calme de erou desin­
teresat, imposibil egal şi 'n faţa triumfului şi'n faţa căderii. Nu
[199]
PAUL ZARIFOPOL
199
prea am le physique de l'emploi; dar, în sfârşit, să 'ncercăm: ma­
sele sunt totdeauna gata să aplaude pe eroii lor, fie cât de pârliţi.
Cum ţi-am scris, deci, ieri, plec mâne vineri seara şi duminică
sunt la d. Costică.
5 Rămâneţi sănătoşi! Purtaţi-vă guturaiul cu bărbăţie! Să ne
mai vedem sănătoşi!
G. erg.,
Car.
P. S. - Am primrt musica dela Iost 1). Mulţumesc. Ne socotim
10 la Întoarcerea mea, care, sper, nu va fi prea târzie. - In acest
moment primii şi pe d. Arene. Bogdaproste! O să-mi prinză bine
pe drum.
P. S. - Iţi expediez Les cinq nuits de la Pas sion.
Dacă nu ţi-o plăcea, nu ştiu cu ce să te mai împac. Eu am tot
16 notat, în carte, până ce am obosit; te rog, mai notează şi dota mi­
nunile rămase nenotate.
Dela toţi tutulor multă sănătate.
Al d-tale,
Car.
Joi 5/18 [Aprilie 1912].
CCCLXVII
Berlin W.
20
2i
Stimate D-Ie Doktor,
Aştept răspuns favorabil la comunicarea mea de ieri din Buda­
pesta.
Dela toţi la toţi, multă sănătate,
Devotatisim
Car.
14/27 [Apr. 1912].
Ce băiat de zahăr ai fi, să vii în persoană a-mi aduce răspunsul!
1) Magazin cu articole muzicale, din Lipsea.
[200]
200
CORESPONDENŢĂ
CCCLXVIII
Berlin-SchOneherg, 3 Iunie 1912.
Stimate d-Ie Doktor, mi-a făcut mare bucurie azdimineaţă când
am găsit, la sosirea mea, carta d-tale postală, prin care îmi spui,
cum eram aproape sigur, că v'aţi speriat de geaba; şi, de bucurie,
m'am hotărît să vă poftesc, adică să Îndrăsnesc a vă pofti, pe sâm-
1\ bătă seara, 8 iunie, SI. Medardus, (quand il pleut a St. Medard ...
etc.) la orele 8 precise fix, la Sachsenhof, la o mică cină daco-ro­
mană: afară de noi, patru, avem un al cincilea - Cellica. Despre
dorinţa nesecată ce nutresc de a vă revedea cu voie bună, nu permit,
mă 'nţelegi, niminui să se îndoiască. Sunt tare ahotnic de un col-
10 ţişor simpatic în grădiniţa mea burgheză dela otelul meu favorit,
unde sper că, îndată după trecerea mea la cele vecinice, Sfatul
oraşului Lipsia şi Primăria Ploieştilor vor bate o tăbliţă comemo­
rativă cuprinzând următoarea inscripţiune bine simţită: « Aici îi
plăcea iubitului Herr Direktor să se dea la speculaţiuni transcen-
15 dentale ».
Vă rog să nu ziceţi: ba! şi să aprobaţi întocmai planul meu,
în toate amănuntele, studiat din punctul de vedere obiectiv pur.
Cu mare nerăbdare aştept un răspuns dulce ca zaharina ; cu mare
nerăbdare, însă cu deplină încredere.
20 Vă trimit un pacheţel cu zaharicale : să le mânca ţi sănătoşi!
fără să le arătaţi la copii; vorba poetului Teleor:
Rahatul le strică stomahul, hârbari!
Rahat. .. să mănânce când or fi mai mari!
Mai multe n'am a spune: ghestulu-ţi-i atâta, mă rog frumos la
21\ d. Doktor!
Cu plecată frăţească dragoste,
al matale,
Car.
Marţi dim, 3.VI.92 (sic).
Tutulor dela toţi multe, multe complimente!
[201]
PAUL ZARIFOPOL
201
CCCLXIX
Berlin SchOneberg.
Stimate d-le Doktor,
I
r
•
Precum v'a comunicat (sper) Frau Doktor, vineri, poimâine, la
6.45 seara, mă voiu afla în restaurantul dela Kiinstlerhaus, aştep­
tându-vă să mergem împreună la Conzertul maistrului Cocoşilă 1),
5 atât de simpatic. Rogu-te, ia-mi prealabil şi mie bilet. Nu vă supă­
raţi să mâiu o noapte la dv.: a doua zi, dis de dimineaţă, scăpaţi
de mine. Să ne vedem sănătoşi!
G. erg.,
Car.
Dienstag d. ti/VI [1912].
CCCLXX
Berlin SchOneberg.
..
\
10 Stimate domnule Doktor, uite ce m'am gândit eu: n'ar fi fru-
mos să avem vineri seara şi pe Cerna, şi la şi după Conzert? Ce
zici şi d-ta?
Mă rog, ia măsuri cum crezi de cuviinţă.
Până la revedere, sunt, ca todeuna,
15 al Dv.
g. erg.,
Car.
Caragiale
Berlin, 14.6.1912.
CCCLXXI2)
1) Un pianist şi mim muzical, cocoşat.
2) Aceasta şi următoarea, telegrame.
Programul fiind numai pentru iniţiaţi aştept restaurant după
conzert salut,
Miercuri 12{VI [1912].
Iţi aduc dări de seamă amănunţite asupra (1 inaugurării » statuei
lui Cuza •..
Bunătăţi!
\
20
,
l
r
1
I
:;
.-4-
[202]
202
CORESPONDENŢĂ
CCCLXXII
Berlin, 14.6.1912.
Leider komme nicht. Griisse,
Caragiale
CCCLXXIII1)
Berlin WiIm. Sâmbătă 30 IuI./12 Aug. 905.
Iubite coane Păvălucă,
Am scris lui Costică o scrisoare lungă; sunt sdrobit de osteneală
5 ŞI m'a apucat crampe la mână, grăbindu-mă să termin.
Eartă-mă că de astădată îţi scriu prea puţin şi în fuga mare.
Vreau să te pui sub protecţia plicului lui Costică. Dar câteva vorbe
trebue să răspunz la ultima d-tale, care m'a încântat ... Am să
te scot din minţi şi din ... filologie şi să te târăsc în beletristică: un
10 aşa subţire spirit grecesc e menit să strălucească în Daco-România
pe alt teren decât al filologiei romanice ... Vlahia produce roade ­
ElIada, oameni!
Mă grăbesc a te felicita de frumoasele relaţiuni ce ai contractat
în Sinaia, precum, şi mai ales, pentru demnitatea la care, graţie
15 meritelor d-tale, ai ajuns în fine - preşedinte al graţiosului Club!
Sper - căci poate să ne vedem în curând acolo, că locul de vice­
preşedinte este încă vacant. Dacă însă, spre mâhnirea mea, I-ar
briga altcineva mai marcant, d. Costică sau d. dr. Petru, atunci
reservaţi-mi cel puţin locul de secretar. Ce Dumnezeu! Atâta lucru
20 mi s'ar cuveni şi mie între cocoane ... Ca să-mi asiguri majoritatea
voturilor, spune-le că le sărut mâinile cu tot respectul cuvenit
şi cu toată dragostea tutulora în « unanimitate» (il la conul
Gh. Sion).
Am scris lui Costică sa la seama la pelinul cel faimos, să nu-l
25 isprăviţi până viu şi eu. Faceţi, vă rog, puţintică economie la acel
1) Scrisoarea aceasta şi următoarele două, datate, ne-au fost înmânate
prea târziu, ca să mai fie intercalate cronologic.
[203]
PAUL ZARIFOPOL
203
nectar; în curând are să vă sosească însetat un fervent închinător
al OIimpului antic.
Complimente la toţi şi toate dela toate şi toţi.
Cu toată dragostea,
'5 al matale, coane Păvălucă,
Caragiale
P. S. _. Jidanul cuminte are o vorbă frumoasă: sLas' să ZICa
el! )) Aşa spun şi eu despre vorba tânărului d-tale, care ţi-a pro­
clamat, de pal' la volonte du peuple, la decheance du genie et du ta­
iO lent: ... Las' să zică el.
CCCLXXIV
Schoneberg bei Berlin. F. d. [Martie 1910]
Stimate d-le Doktor, mă bucur că v'a fost spaima degeaba în
privinţa boalei giupînesei. Noi vă purtam grozav grija, drept să-ţi spun.
- Am primit cărţulia franceză. Mersîm! Impreună cu asta,
îţi expediez Selecta de răposatul conul Alecu Odobescu (care mi se
15 pare mai spălat decât toţi cei din dzîlili di aur a scripturilor române),
şi un « Universul» cu comemorarea lui Lueger. După discursul lui
Barbu, nu neglija să citeşti şi urmarea: incidentul Popovici-Său­
lescu 1). Une toute petite note gaie ne nuit jamais au paysage. - De
venit eu la Lipsea, nici vorbă; nu mă pot mişca din loc. Dar dota,
20 de! parcă mi se pare că ar fi frumos să te porneşti încoace şi anume:
să vii sâmbătă cât mai de timpuriu şi să pleci d'aci luni sau marţi ..
Am să-ţi cer un mare ajutor literar. O rog pe Frau Doktor cu pro­
fund respect să te învoiască. Fac din asta o chestiune de înaltă
încredere ministerială. - Aştept dar vineri depeşa care-mi va
25 anunţa ora sosirii matale. Până atunci, cu toată dragostea frăţească
vă salutăm toţi pe toţi şi vă urăm sănătate şi voie bună. Aşteptând
telegrama d-tale iscălesc,
ganz ergebenst,
Car.
36 P. S. - Când ne vedem, adu-mi aminte să-ţi spun ceva despre
d. dr. Gusti.
1) Univer8ul, 9 Martie 1910, Pioasa 80lemnitate pentru Dr, Karl Lueger,­
la Bucureşti, 7 Martie.
[204]
204
CORESPONDENŢĂ
CCCLXXV
Schoneberg bei Berlin, 29.3. [1910]
Stimate domnule Doktor, vremea trage a primăvară, zezonul
rozelor şi al poeţilor; iar noi stăm aşa indiferenţi, fără să luăm un
stimulant reconfortant. Care-va-s'zică, daca nu suntem poeţi lirici
şi nu prea-mărim umana înţelepciune, trebue să renunţăm la marile
5 principii ale Revoluţiunii -la drepturile omului? Şi este oare un
drept mai sacru pentru orce om decât dreptul la pitrecere? Tot
aştept un semn dela dota, şi văd că nu-mi mai vine.
Cât despre speranţa de a te videa picând în Innsbruckerstr.,
pe aceea am perdut-o de mult! Aşa dar, daca nu-ţi fac trebuinţă
10 deocamdată « Dan » şi volumul de poezii Vlahuţă, rogu-te trimite­
mi-le pentru câteva zile: cel puţin să am cu [ce] mă mângâia de
uitarea la care m'ai osândit. Ce bărbat cumsecade ai fi să mi le
aduci în persoană! Cum staţi din sănătate? In ţară bântuie multe
boleşniţe. Toţi nepoţii noştri sunt pojarnici. Fiţi sănătoşi. Să ne
15 vedem cu bine.
Ergebenst,
Car.
Aflat-ai de marele desastru din Ungaria în satul Octtoruti,
unde au ars într'o şură, la un bal popular, cinci sute de damezi 1)?
20 Ce ştiri dela d. Costică? Când vine? Când apare cartea?
Pe Creangă-l ai şi dota. Rogu-te trimite-mi, împreună cu « Dan »
şi cu Poeziile Vlahuţă, şi pe Creangă. In schimb, ţi-am trimis pe
Odobescu.
CCCLXXVI
F. d. [1907-1908]
Fraţilor simbatrioţi, plec la 2.50 prin Bayrbhf. Vă salut! La
25 revedere! Rog daţi aducătorului « Convorbirile » cu articolul Cau­
zele Hăscoalelor 2), care mi se pare că a rămas la voi.
1) Dame (plural sui-generis, în loc de «dameze >1); in Universul dela 18
Martie 1910, Groaznica nenorocire din Okorit6.
1) Cauzele răscoalelor ţărăneşti, în COnl'orbiri, 10 Octomvrie 1907, fără nume
de autor, fragment; din articolul lui Caragiale (die Zeit, Viena), mai târziu bro­
şura 1907, Din primăvară până 'n toamnă.
[205]
PAUL ZARIFOPOL
205
Fiţi sănătoşi. Păziţi-vă de vântul dela Nord, care paralizează
orice avânt. Fiţi tari de drepturile voastre imprescriptibile.
Devotat,
Caragiale
CCCLXXVII
F. d.
� Stimate domnule Doktor, îţi alătur o poezie romana şi două
documente române, pe care te rog să mi le păstrezi cu toată discreţia.
Din ţară, absolut nimic interesant. Sfintele sărbători care
s'apropie au amorţit orce activitate politică.
La noi, slava Domnului, toţi bine. Vă dorim tutulor multă
10 sănătate şi pitrecere bună.
Cu dragoste al Dv.,
Caragiale
(poet naţional)
(Tăetură din ziar: Foiţa ziarului « Tribuna ». - Impresiile unui spec­
tator. De Corneliu Moldovan, - O mare artistă japoneză. Cu sublinieri de
Caragiale) .
CCCLXXVIII
F. d.
Hochverehrtes und liebes Frl ... 1) adică, pardon, prea stimate ŞI
15 iubite Domnule Doctor,
Daca era trădare, trebuia s'o ştim şi noi!
Eu am venit să te scol pe la 71/1 şi mi-a fost milă să-ţi stric
somnul � prea dormiai cu poftă. Din parte-mi pedepsit de VIŞI­
napurile noastre celebre, nu aş fi fost capabil să plec, şi aşa m'am
20 gândit să mă mai dau puţin pe o parte în culcuşul meu ... Dum­
nezeul meu! Când m'am trezit, trădătorul era departe! Atunci,
de necaz m'am culcat iar, şi tocmai la trii fârtale la doi după dois­
prece m'am trezit, mă rog, foarte mahmur şi cu interiorul meu
lipit cu vişinap peste tot.
1) Prea stimată şi iubită Dvşoară (germ.).
[206]
206
CO RESPON DENŢĂ
Apo, mă rog frumos de iertare la d. doctor, mi-au părut tare
rău că n'au fost d. doctor la masă să guste numai un zup de ga­
linaţeu acru, carele dreje. Mai departe apoi, pot spune că nu mă
simt capaţe a porni la drum, având încă multă mustrare _ de
5 intestine.
Sper numai să am câteva cuvinte explicative despre petrecerea
domnului doctor în preseara plecării din Berlin, care trebue că au
fost destul de faină, mă rog.
Eu mă pun la dospeală o zi-două, adastând o vorbă dela d.
10 doctor, pe care deja îl doresc şi mai departe la timp şi'n şpaţ voiu
comunica d-lui doctor, când va fi să avem plăcerea a bea un Pfungs­
taedter zusammen 1), şi asta, curând, mă rog.
Al d-lui doctor cu multă dragoste
stimatoriu,
15
Complimente dela toţi.
CCCLXXIX
Prea stimate Cetăţene,
Car.
F. d.
'1
, '
I
\�[
l'
I
� ,
II
I
I
' I
: ,
,
1:
Şi ca Român, - căci, mai nainte de a fi om, Românul este
Român, - şi ca poet, - căci Românul este născut poet, - pot
!O zice că mă aflu astăzi în culmea fericirii ... Vezi nu ma ! După ce
primii dela dota fragmentul nepreţuit cu începutul « Tricolorului �,
o împrejurare providenţială mă făcu să dau peste atât de mult şi
cu drept cuvânt desideratele de dota, ca şi de Românimea întreagă,
ţeterale, nu ale aerului Taţitus, (că'z acelea nu-s pentru noi acuma
25 de samă !), ci peste ale dulcelui bard dela Mirceşti, Inchipuis-ţi
noroc! Am găsit, într'o colecţiune de poezii naţionale legate, pe
partea din năuntru a scoarţei scriptura, (o recunosc perfect) oda
« 'I'ricolorul » - în-trea-gă, scrisă, fără doar şi poate, de mâna olim­
pianului nostru. Zic odă, fiindcă trebue să fim prea nedaţi la slovă
30 ca să punem în altă categorie decât a odei o concepţiune poetică
de aşa înaltă inspiraţiune.
1) Impreună (germ.).
[207]
PAUL ZARIFOPOL
207
N'am nevoie, cred, să-ţi transcriu şi partea pe care o al d-ta;
presupun că originalul îl vei fi păstrat cu scumpătate; mă mărgi­
nesc a-mi face cu mare plăcere datoria cetăţenească de a-ţi da,
aci alăturată în copie fidelă, urmarea «Tricolorului », dela versul
1) din urmă al fragmentului pe care ai avut dragostea de simpatriot
a mi-l împărtăşi.
Iţi scriu din Ltibeca-roşă, unde am dat (iar noroc!) peste un
pilsneraş la înălţimea celui dela Sachsenhof! - unde pui, că localul
(z. Ratshalle) este tot aşa de gemitlihP) ca şi cel lipscan.
10 Vă trimit, din partea noastră a tutulor la toţi, cele mai daco-
romane salutaţiuni.
Al d-tale devotat,
Car.
Aşteptăm totdeauna şi primim cu bucurie veşti bune dela dv.
15 - Vezi, mă rog frumos, alăturata urmare a « Tricolorului ».
25
30
35
Că Ii-i groază lor,
Groază tutulor,
Groază liftelor
Şi păgânilor ...
Şi Maghiarilor
Sălbaticilor
Fii ai Hunilor;
Fana ticilor ;
Otomanilor,
Ulemalelor,
Şi paşalelor,
Budalalelor ;
Şi An tarţilor,
Grecomanilor
Caţaonilor;
Schipetarilor,
Capsomanilor,
Şi Bulgarilor,
Sârboteilor,
Geanabeţilor ;
Şi sectanţilor
Pansla viştilor,
Lipovenilor
Şi Scapeţilor
1) Gemiitlich - confortabil, comod, plăcut (gel'm.).
[208]
5
10
15
20
208
... Aud?
CORESPONDENŢĂ
Şi Jădanilor
Scărrnăviilor l
Groază tutulor
lnimicilor
De-al Românilor
Braţ răzbunător
Şi triumfător ...
Voi! Poeţilor,
Proza torilor,
Oratorilor,
Muzicanţilor,
Lăutarilor,
Trubadurilor!
Toţi cântaţi în chor
Cu viers tunător
Mândrul Tricolor
Ş'al său brav popor,
Rege iubitor,
Patrie ş'onor .
CCCLXXX
F. d.
Stimabili domni, nu ştiu ce vreme o fi pe la dv., dar pe aici vă
pot asigura că e o vreme superlativă, ceva care nu se poate spune.
De aceea nu pot îndestul regreta că d. Costică se lasă biruit de
osteneală şi nu se hotărăşte să vie odată. O ocazie mai bună de
25 plimbare prin Berlin, prin Lăbeck şi Hamburg nu se poate 'nchipui,
şi cine ştie când se mai întâlneşte d-lui cu asta. Acuma e Nordul
. în toată splendoarea lui: zile lungi crescând mereu; verdeaţă tâ­
nără; lumină şi căldură cum îi plac dumisale. Nu-i mai trebue
decât puţină petrecere ca să combată cu deplin succes starea de
30 melancolie în care l-a cufundat politica daco-macedo-română,
bat-o focul ori norocul! - Din ţară nu mai ştiu nimica: sărbătorile
şi vacanţa Paştelui au întrerupt toată activitatea publică. De trei
zile, nicio gazetă, nicio scrisoare. Dv. ce mai ştiţi? - Eu aş voi
să plec pe la sfârşitul săptămânii. Până atunci, sper că se decide
35 Costică la un fel. Vă rog spuneţi-mi o vorbă dulce. - Să nu uit
a vă spune: dela 1 Maiu s'a desfiinţat biletele de dus şi 'ntors; dar
preţurile pentru clasele inferioare s'au redus aşa că tot acolo revine;
[209]
Car.
adică s'a luat ca normă jumătatea preţului de dus şi 'ntors. E chiar
mai bine; nu eşti constrâns la anume linie, nici clasă, pentru întoar­
cere. - Costică poate merge din Hamburg la Briissel, presupunând
că vrea să vază Lubeckul şi Hamburgul.
Multă sănătate tutulor dela toţi.
Al dv. cu toată stima,
I
J
j'
I
I
II
I
,:
t
I
1
I
1
PAUL ZARIFOPOL
209
CCCLXXXI
F. d.
Dimitriu şi consoarta plecat mercuri seara. Când vine Costică?
Ce mai faceţi? Pe aici, după atâtea zile de toamnă rece, par' că
10 dăm în spre bine. Ce mai ştiţi din ţară? Eu n'am mai eşit să citesc
gazete; am fost cam indispus la intestine, şi asta m'a demoralizat
foarte mult. Daca printre gazetele voastre, aveţi ceva mai intere­
sant, trimiteţi-mi şi mie. - Dela Gusti n'am până acuma nicio
ştire despre marele eveniment. - N'ar fi rău să veniţi amândoi
15 bărbaţii odată. Am loc să vă găsduesc. Am mai sta de vorbă despre
multe. Mi-ai face mare plăcere să mai stăm de vorbă în papuci.
Răspundeţi.
Dela toţi tutulor multă sănătate,
Car.
CCCLXXXII
Kiel-Lubeck, data indescifrabilă.
20 Stimată Doamnă şi stimate Domn Doctor, dela Liibeck, fiind
cam turmentat, m'am suit într'un tren, ca să merg cu familia la
Travemiinde, şi am ajuns la Gleschendorf. Am greşit trenul ...
Nu face nimic! găsim noi altul! En attendant, vă salutăm din
Gleschendorf, şi aşteptăm la Travemiinde din partea dv. o salutare.
21> Dela toţi la toţi
viele Griisse,
Car.
und Familie
14
[210]
I
).
I
I
I
.ii.iiiii.iiii.--..;;.;;;.;....;;;;iiiiiiiiiiiiiiiiiiiîiiiiiiiiii ............ iiiiiiioo-.---'zJ_��. ==�_
[211]
NICOLAE PETRA-PETRESCU
14·
[212]
I
)
�
·1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
1
[213]
f. d. [Berlin, 1906}.
Prea stimate amice,
De atâta vreme nu ne-am văzut, unul de altul nu mai ştiam
nimica; dar iată că, de curând, am avut nespusa plăcere să te revăz
la Lipsea, în frumoasa arătare a unui june de douăzeci de ani.
o Să vă trăească Horia, flăcăul dv., care mi-a făcut o escelentă im­
presie!
Cu multă bucurie am constatat la dânsul o vie inteligenţă,
luminată printr'o lectură deja vastă la vârsta lui, apoi dragoste
pentru cultura înaltă, onestitate în apucăturile mentale şi o entu-
10 sia stă ardoare juvenilă pentru cauzele mari. Pe lîngă acestea, ju­
nele nostru are foarte sănătoase vederi morale şi o purtare vred­
nică de laudă în societate. Fără pretenţie nepotrivită, fără acea
displăcută afecta ţie aşa de comună la tinerii din ziua de astăzi,
totuşi fără stângăcie, deşi cu o nuanţă discretă de modestie şi cu
\5 acel binecuvântat dar de a roşi, care şade atât de bine la douăzeci
de ani, Horia se vede numai-decât a fi bun copil de oameni buni.
E un tânăr desăvârşit, care-ţi va purta cu onoare numele şi va fi
o podoabă a societăţii noastre româneşti.
Aşa, am rămas Încântat de dânsul şi încă odată vă zic: să vă
20 trăească flăcăul, să vă bucuraţi ani îndelungaţi de succesele la
care este menit, să-i sărutaţi cununiile şi să-i binecuvânta ţi urmaşii!
Fireşte amabilităţii lui Horia-i datorez că dota mi-ai aflat adresa
şi, cu bunăvoinţă prietenească, mi-ai trimis frumoasa d-tale povestire­
morală, « Ilie Marin », pentru care şi eu şi fiul meu nu lipsim a-ţi
25 mulţumi călduros.
Sper că zilele astea - de anul nou românesc - am să merg la
Lipsea, poftit la o familie română prietină. Cu acea ocaziune nu
[214]
214
CORESPONDENŢĂ
voiu lipsi a petrece câteva ore plăcute cu Horia. El are să pună,
peste judecata mea rece de bătrân, căldura lui tinerească, şi asta
o să ne facă la amândoi bine - mai cu seamă mie, căruia-mi lip­
seşte acea sfântă căldură, mai mult decât îi lipseşte lui judecata
5 matură.
Aşteptând o vorbă prietinească dela dota, stimate şi vechiu
amic, vă urez, din parte-mi şi din partea familiei mele, d-tale şi
Doamnei, să vă dea Dumnezeu sănătate, noroc şi veselie: sfintele
sărbători şi anul nou, la anul şi la mulţi ani cu bine!
10 Al D-tale ve chiu arme,
1. L. Caragiale
Wilmersdorf-Berlin.
Hohenzollerndamm. 3 Hpt.
[217]
, l'
il
f
I
«Stimate Domnule Petrescu,
5
I
,
I
!
I
�
10
l'
1,
I
15
Il
"i
I
1'1
II
"
"
111
20
I
, l'
I 1:
�I
I �
�'
25
Eartă-mă că la niciuna din chestiunile d-tale nu pot răspunde
precis aşa de 'npripă.
Astfel:
- la 1-a. Eu, când am început a scrie, nu m'am gândit că
are să vie 'n o vreme depărtată atâta onoare pentru mine, să se
intereseze cineva de aşa amănunte ale vieţii mele de meseriaş;
nu mi-a dat prin cap să ţiu zi cu zi socoteala de data şi de natura
lucrărilor mele, de împrejurările în care le-am produs şi de locul
unde s'au publicat.
- la 2-a. « Epoca literară) apărea pe cât mi-aduc aminte acu
vreo 9-10-11 ani, exact n'aş putea spune; dar asta o poţi afla
la Biblioteca Academiei - colecţia ziarului trebue să se găsească
acolo.
- la 3-a. In multe gazete ŞI reviste am publicat ŞI iscălit,
ŞI neiscălit,
Dar mai le ţiu eu minte şi când anume?
- la 4-a. Cât despre aceasta, referitoare la familia mea, mărtu­
risesc că nu o 'nţeleg. Ce-are aface familia mea, care nu e nobiliară,
cu operele mele? Şi eu socotesc că dota despre aceste opere vrei
să faci un studiu critic de literatură şi artă - iar nu despre umila
mea familie vreunul eraldic.
Imi pare destul de rău că, fiind silit să plec din Bucureşti în
grabă, nu ne-am putut întâlni acolo. Să ne vedem sănătoşi în cu­
rând pe aici; atunci voiu fi gata să-ţi dau cu dragoste orice in­
formaţiuni voiu putea mai exacte.
[218]
218
CORESPONDENTĂ
Până atunci, Dumnezeu cu d-ta! O strângere de mână dela
prietinul d-tale
Caragiale
P. S. - Rogu-te, la prima ocazie, spune şi din partea vechiului
dumnealor prietin multă sănătate Ia părinţii d-tale,
10/23 Oot. 906.
Wilmersdorf-Berlin. Hohenzollernpl. 4.
II
Berlin, 12.12.1906·
(1 Stimate Domnule,
Dorind să contribuesc şi eu, în marginile puterii mele, Ia numărul
de sărbători al « Tribunei», Vă trimit, alăturat, un mic cântec
studenţesc în genul Kommers 1). Dacă vi se pare demn de a vedea
10 lumina, vă rog înaintaţi-I respectivei redacţiuni.
Cu stimă,
L ...
P. S. - Rog a se păstra punctuaţiunea ŞI, de posibil, ŞI or­
tografia.
III
Berlin, 19.2.1908.
15 (1 Stimate amice,
M'am născut în anul 1852, Ia 30 ianuarie (Trei Ierarchi) st, v.,
dis de dimineaţă; aşa că, cu voia Ziditorului, numele lui fie lăudat!,
am împlinit zilele trecute 56 de ani.
Dacă mi-o sta 'n putinţă, bucuros voiu face ceva de ocazie
20 pentru jubileul bătrânei decane a presei române 2).
1) Kommers-Lieder, termen generic pentru cântecele studenţeşti.
1) «Gazeta Transilvaniei. din Braşov.
[219]
HORIA PETRA-PETRESCU
Fii sănătos! Dumnezeu cu D-ta!
Cu distinse salutări
219
•
5
al D-tale,
Caragiale
P. S. - Rogu-te când scrii acasă, spune şi din partea mea multă
sănătate bunilor mei prietini de acolo.
IV
"
Tânărul meu amic, mă aflu în Lipsea la d. Dr. Zarifopol (Fichte­
strasse i3). Doresc să ne vedem. Vrei să vii mâne la 4 d. a. să luăm
împreună un pahar de ceaiu?
10 Vei fi primit ca la casa părintească.
Al D-tale amic,
Caragiale
Kereuri 27 Dec. st. v. [1908].
v
Stimate Domnule Petrescu,
'[
15
I
l
(
'-
2Q
< •
Sunt în Lipsea, la amicul nostru d. Doctor Zarifopol (Fichte
strasse i3). Aci, mă pun la disposiţia dumitale mâine, luni 18 lan.,
ora 31/a d. a. până la 71/ •. In caz că nu poţi veni, te rog anunţă-mă.
Cu stimă, al d-tale,
Caragiale
17/1 909, Duminică seara, 7 ore.
VI
Stimate Amice,
Am propus d-lui Profesor dr. Weigand şi D-Iui dr. Zarifopol,
să facem la Lipsea, undeva, o şezătoare literară, unde să vă citesc
ceva de mine, care poate v'ar interesa ca noutate 1). Aşa dar, ro­
gu-te, fiindcă ţiu să fii şi dota la citirea mea, ia îndată înţelegere
1) � Kir Ianulea »,
[220]
VII
Car.
Iubite amice,
Caragiale
CORESPONDENTĂ
220
[BerlinJ Dum. 11/24.1.909.
6 P. S. - Organizaţi aşa să ŞI putem petrece oţîră, după citire,
care n� ţine mai mult de un ceas.
Aşteptând scrisoarea d-tale din Braşov, mă grăbesc a-ţi pune
10 următoarele întrebări:
- 1°. Oare publicul cititor din Ardeal şi din Ungaria ar primi
bucuros şi ar considera ca bine-venită pentru cultura noastră o
revistă strict-literară 1), de a cărei onestitate profesională să garantez
eu, cu semnătura mea, ca Director şi colaborator?
16 - 2°. Aş întâmpina de undeva împotriviri, dacă nu chiar ani-
mosităţi, cari să-mi zădărnicească întreprinderea, paralizându-mi
pornirea la lucru? '
- 3°. M'aş putea bizui pe colaborarea D-tale din când în când,
ŞI cari ar fi condiţiile d-tale pentru aceasta?
20 Rogu-te, gândeşte, şi fă-ţi vreme a-mi răspunde, fără încunjur,
la toate trei întrebările mele. Aştept. Multe salutări distinse prea
stimaţilor d-tale părinţi. O strângere de mână dela prietinul d-tale
Caragiale
1) Proectata revistă urma să se numească: Momente libere.
cu dumnealor. - Eu mâne seara luni 12/25 lan., mă aflu în Lipsea
la d. dr. Zarifopol. La revedere, cu bine!
Al d-tale prietin,
Schiineherg b, Berlin. Insbruckerstr. 1.
1/14 lan. 1911.
P. S. - Prea stimatul nostru fruntaş d. V. Goldiş mi-a scris,
2-6 invitându-mă să colaborez Ia (< Românul ». I-am răspuns pentruce,
în împrejurările de faţă, nu mă pot bucura de înalta onoare ce-mi
face. La prilej, îţi voiu comunica şi d-tale motivul meu. _ Fii
sănătos şi vesel! Dumnezeu dee-ţi binele pe care-I doresc copiilor mei 1.
[221]
i
.1
HORIA PETRA-PETRESCU
VIII
221
II
5
10
Dragă Horia, ai scăpat din vedere o elementară regulă disci­
plinară în materie; ca literat conştiinţios ce te ştiu, trebuie să arăţi,
într'o notă, amănunţit anume: din care lucrare franţuzească, a
cărui autor, când apărută în Franţa, ai localizat opera d-tale Păcat 1),
dramă În 3 acte. Localizatorul măcar atâta trebuie să 'nţeleagă
că datoreşte autorului original. - Sper că 'n interesul d-tale chiar,
te vei grăbi să repari scăparea din vedere.
Cu părintească dragoste
al d-tale prietin,
Caragiale
[SchOneberg-Berlin], 13J26JV.911.
,) După. Le juif polonais s, dramă de Erckmann-Chatrian (n. d-lui H. P.-P.).
[226]
1912.
IV
Schiineberg b. Berlin, S.1.12.
CORESPONDENŢĂ
226
Caragiale
1) Vezi şi scrisoarea către d. C. Rădulescu-Motru (IV).
Caragiale
6/19 Apr., 1911. SchOneberg bei Berlin.
Insbruckerstr. 1.
Caragiale
III
documente. Colecţia ziarului « Ziua » trebuie să se găsească în bi­
blioteca Academiei.
Aştept cu nerăbdare răspunsul tău, care m'ar ajuta mult la
o lucrare pe care trebuie s'o fac pentru « Românul ».
a Incă odată, te salut, cu frăţească dragoste, creştineşte : Christos
a înviiat! La mulţi ani cu toate bucuriile! Fiţi sănătoşi şi veseli
tu şi toţi ai tăi! Dumnezeu să vă ţină în sfânta sa pază!
Al tău stimator prietin,
Schoneberg bei Berlin. 11/24/V.911.
20 P. S. - Stăruie de Motru: 1°. să 'ndrepte stricăciunea băiatului
aceluia, A. C. C. - cine-o fi procopsitul acela? şi 2°. să la seama
mai departe, să nu se mai strecoare ticăloşii în Revistă.
La mulţi ani cu noroc, sănătate şi veselie!
Dumnezeu să vă aibă în sânta sa pază pe tine şi pe toţi iubiţii tăi!
25 Cu frăţească dragoste,
10 Dragă Aureliu, te rog, citeşte alăturata scrisoare, lipeşte plicul
cu discreţiune şi dă-l, cât se poate mai de grabă, la destinaţie.
Suntem datori să apărăm pe un prietin preţios şi onest ca Motru
de cursele ce i le 'ntind aşa de grosolan latronii condeiului 1).
Auzi ce lucră dumnealor pe de desubt la Bucureşti!
15 Apoi, lasă-i l că, după Vaida, îmi vine iar şi mie rândul la « Ro-
mânuI» şi daca nu ţi-o plăcea, să nu-mi mai zici pe nume.
Dumnezeu cu tine şi cu toţi ai tăi.
frăţească îmbrăţişare,
!'
[227]
V ASJLE GOLDIŞ .
[228]
-.
1
i
[229]
F. d. [Ian.-Febr. 1911).
Stimate ŞI iubite amice, Domnule Goldiş,
o împrejurare neaşteptată vine să mă împiedice dela îndepli­
nirea cuvântului ce v'am dat zilele trecute. Aflând că între re­
dactorii « Românului » se numără şi Domnul Locusteanu - cu care
fi n'am avut vreodată, nici măcar din vedere, cunoştinţă - mi-amin­
tesc, cu destulă neplăcere, că acum doi ani, pe vară, printr'o serie
lungă de articole, în coloanele unui ziar de prima ordine din Bu­
cureşti, « Viitorul », un domn cu acelaş nume m'a maltratat şi
calomniat, într'un mod neobicinuit de crud, chiar în presa bal-
10 canică. După afirmările acelui domn, eram, ca literat, o secătură,
o nulitate impertinentă ; iar ca om privat, un individ malonest,
neruşinat, vinovat de chantage faţă cu Direcţiunea Teatrului
Naţionali).
Pentru calomnie, n'am mai avut nevoie să-mi JOc cinstea la
16 noroc cerând reparaţiune dela Juraţi 1): mi-a fost de ajuns să dau
la lumină o scrisoare autentică a unei persoane înalt puse 8), ca să
mă şterg de necurăţenia ce-mi asvârlea în obraz acel brav. Pentru
maltratare însă, ce reparaţie aş mai fi. căutat? Impotriva cuiva
mult mai tare, nu poţi -lupta decât răbdând şi tăcând: doar se va
20 'ndura ori sătura de tine şi, lăsându-te, pălmuit şi scuipat, în plata
1) Campanie stârnită de articolul lui Caragiale: Un nou teatru, in Noua rel'iatd
romdnd, 28 Iunie 1909 (Opere, V, Note şi Variante).
1) Ca în afacerea Caion.
1) Scris. lui Pompiliu Eliade, directorul general al Teatrelor, în Opinia,
8 Aug. 1909 {ibiâ.).
[230]
230
CORESPONDENŢĂ
Domnului, ca pe un ticălos ce eşti, i-o abate să se mai lege şi de
altul, cine ştie care. Şi aşa, am răbdat, am tăcut şi, slavă lui Dum­
nezeu! acel onor. Domn, până în cele din urmă m'a iertat.
Imi place a crede că Domnul redactorul Dv. nu este acelaş
!) onor. Domn Locusteanu dela « Viitorul» din Bucureşti; căci, dacă
ar fi acelaş, înţelegeţi, ca om de onoare ce vă ştiu, că, alăturea
unui brav care m'a maltratat, m'a calomniat şi, de saţiu, m'a iertat,
mi-ar fi peste putinţă, spre adânca mea părere de rău, să cola­
horez la ziarul Dv.
10 Cutez a Vă ruga aşadar, stimate şi iubite amice, Domnule Goldiş,
să binevoiţi, jertfind un moment liber, a mă lămuri în privinţa
identităţii Domnului P. Locusteanu, redactorul Dv.
In aşteptarea preţiosului Dv. răspuns, sunt şi rămân, cu senti­
mentele de înaltă stimă de care sper că nu vă îndoiţi,
16 al Dv. devotat servitor,
1. L. C.
II
F. d. [după 20 Febr. 1911]
'Stimate amice Goldiş,
Am primit nepreţuitele d-tale rânduri şi tare m'am bucurat că
pedica nu mai îmi stă în cale. Eu crez că n'aţi perdut nimica lipsin-
20 du-vă de colaborarea unui <om <care-şi bate joc de omenie> <care
nu 'nţelege ce înseamnă omenia> aşa brav mercenar al conde­
iului. Sunt, mai ales pentru voi, ardelenii şi ungurenii, foarte pri­
mejdioase alianţele şi daraverile cu soiul acesta de români din regat,
<cari au o şcoală> crescuţi la <o> şcoala perversităţii şi dis-
!li trucţiunii - o şcoală care n'admite nici Dumnezeu în cer, nici auto­
ritate pe pământ, <nici <dragoste> <respect de> nici respect
faţă de cele sfinte nici omenie <între> faţă de oameni, o şcoală
care <adesea seamănă a> are multe asemănări cu un ospiciu de
aliena ţi : grandomani, persecuta ţi, deprima ţi, furioşi şi între ei,
se cuminţi mişei, cari de dragul şcoalei şi de pofta scandalului, se
prefac nebuni. Şi barem, <măcar nici> dacă <ar fi talente> aşa
smintiţi, s'ar găsi <talente> vreo scânteiăre de talent, <prin
toată activitatea> în tot sbuciumul lor bolnăvicios! Inculti sub
nivelul gramaticei elementare, <şi cu atât e-mândri ca Dante Ali-
[231]
VASILE GOLOIŞ
231
ghieri, <măIăeţi> <nuli ca gândire> <măIăeţi ca expresie>
gândire nulă, expresie mălăiaţă, toţi sunt <toţi atâţia » nişte
chemaţi, <şi la alegere> şi absolut atâţia aleşi, căci fiecare se alege
pe sine, unul <n'are> nu e în primejdie a rămânea neales <Sunt>,
i În fine toţi moderni şi modernizatori. Sus şcoala nega ţiunii în cre­
dinţă, în ştiinţă, în artă, spre <suc> progresul Binelui, Adevărului
�i Frumosului. Unde nu sunt câini nu trebue ciomag, te plimbi,
ragi cu mâinile 'n şold (?), unde nu e opinie publică, <trebue>
<poţi> <trebue numai> nu merit trebue, ci <impertinent>
)(c neobrăzare.
Vrei să ai succes, tinere <? Intri>, dacă n'ai avut încă?
Intră <în Mitropolie când ese > cu sgomot în biserica Mitropoliei
la <o slujbă împărătească> slujba unei sărbători împărăteşti.
Imbrânceşte în dreapta şi'n stânga mulţimea credincioasă, fă-ţi
13 loc larg şi treci drept în faţa Mitropolitului, care a eşit cu sântele
daruri. Ia-l de barbă, sguduie-l, scuipă-l în faţă, răstoarnă-i sfintele
daruri şi calcă-le 'n picioare. Apoi <pune-ţi (?» cu pasul demn
şi măsurat, retrage-te mândru <de isprava d-tale >, Toată lumea
va zice: Iată un modern! <Şi> iar toţi emulii d-tale de aceeaşi
so şcoală vor gândi toată noaptea <la isprava ta> la isprava d-tale,
căutând fiecare să născocească pentru a doua zi ceva care spre
succesul lor să Întreacă neomenia d-tale 1).
III
Vineri (18/31.II!, 911) 12Y2 ziua.
Drăguţule, am dormit, slavă Domnului, destul de frumos, dela
5 dimineaţa până adineaori la amiazi şi am visat că mergeam cu
25 şnelzugul s] cătră Arad, ca să-ţi fac o rugăminte. Şi mă bucuram
că iar o să mă aflu între atâţia buni prietini. Atâta numai mă în­
grija: mă gândeam că am să dau iar de drăguţul meu amic Dr.
Iancu li). Eu, drept să-ţi spun, ţiu mult la băiatul ăsta, căci e inte­
ligent şi vesel, înzestrat cu bune purtări şi frumoase sentimente,
n şi apoi simţ că şi el are oarecare simpatie pentru mine. Dar ...
1) Concept neisprăvit, pe feţele curate ale unei scrisori a lui V. Goldiş, cu
data 18 Febr. 1911.
2) Rapidul (germ.) .
• } n r. Cornel Iancu, avocat la Arad.
[232]
232
CORESPONDENTĂ
are un grozav cusur: mereu îmi dă zor să mă 'nscriu şi eu numai­
decât în Loja 3 a Bunilor-Templieri: Ei! cât îl iubesc, sacrificiul
convingerilor mele ştiinţifice, mărturisesc că nu i-l pot face aşa
de grabă. Spune-i, te rog, mai dinainte ca să ştie la ce se poate
5 aştepta dela mine... Să nu mă pomenesc, mâine-poimâine,' că
mă aeuză de a-i fi sdrobit cele mai frumoase iluziuni de misionar.
Deocamdată, îl rog să se mulţumească cu cele mai cordiale frăţeşti
salutări din parte-mi. - Să revenim însă la rugămintea pentru
care pornisem în vis cătră d-ta, E vorba de un erratum sau, mai
rn bine corrigendum în copia articolului « Termitele », pe care trebuie
să-I fi şi primit. Şi anume iată •..
Cam pe sfârşitul primei treimi din acest articol, te rog negreşit,
nu uita, fă următoarea schimbare:
In aliniatul care începe cu « Vai de oraşul . .. »
în loc de:
Vai de oraşul în care au pătruns şi s'au prăsit Termitele!
să se pună:
Vai de oraşul în care au apucat să se 'ncuibe termitele!
Sperând că Termitele mele, ca mică satiră uşurică, n'or să-ţi
20 displacă, te salut frăţeşte dorindu-ţi multă sănătate şi veselie pentru
d-ta şi pentru graţioasa d-tale doamnă.
Devotatul d-tale,
Caragiale
P. S. - Nu te supăra şi dă-i domnului dirigent al Librăriei
2!i noastre alăturata comandă.
Al d-tale,
Car.
In urma celor conţinute Românul joi despre amestecul scrii­
torilor din Ţară în luptele Dvoastră regret imposibil continua co-
30 laborarea. Urmează scrisoare.
[Caragiale]
16/29 [Aprilie] 1911 dimineaţa.
1) Telegramă.
[233]
VASILE GOLDIŞ
233
v
C[ aragiale]
Sâmb. 16/29 [Aprilie] 1911.
Notiţă la lnformaţiuni. - D. Caragiale ne scrie că, fiind peste măsură
ocupat cu nişte lucrări literare, regretă a nu mai putea colabora la ziarul nostru.
Stimate frate Goldiş, citeşte, rogu-te, alăturatele rânduri din
« Rom. », .. (joi 14/27 apr.) subliniate cu roşu şi spune-mi dacă
eu nu mă aflu în situaţia unui om dat afară dintr'o casă unde a
intrat nepoftit.
5 In adevăr.
Tinerii scriitori din Ţară se mărginesc a cutriera lumea româ­
nească, dedându-se la diletantism artistic, ţinând şezători literare,
nişte inocente sporturi - fatuitate juvenilă. Aceste exhibiţiuni fac
poate o bună reclamă de popularitate impresariului lor; nimini
10 însă nu i-ar putea învinui pe ei de scopuri politice ori ascunse.
Nu pe ei deci îi poate atinge asprul avertisment al «Rom. �;
el mă loveşte direct numai şi numai pe mine, singurul dintre scrii­
torii din Ţară care făţiş, cu pornire hotărîtă şi cu manifestă păr­
tinire m'am amestecat în luptele Dv. Am greşit, mărturisesc ...
15 Vina mea! Şi Domnii dela (l Trib.. trebue să fie din cale-afară
iertători faţă cu mine, ca să nu releveze şi să nu-mi vîre sub nas
acest avertisment care, deşi ireparabil, îmi place a crede că este
isvorît într'un moment de precipitare nevinovată, nu combinat
cu răutăcioasă precugetare, precum ar putea părea.
Regretând că mi s'a 'nchis atât de de grab - şi încă într'un
aşa mod brusc, - ca să nu zic mai mult - coloanele Dv. şi prin
urmare ale întregei prese româneşti din Ungaria, te rog stăruitor,
frate Goldiş, să dai loc alăruratei notiţe în cel mai apropiat număr.
Pentru lichidarea echitabilă a socotelelor noastre, voiu trece cât
mai curând pela Dv., poate chiar pe la sfârşitul săptărnânii viitoare.
Până Ia revedere, vă trimit tutulor cele mai distinse salutări.
al Dv. devotat servitor,
20
J(
,
I
li
li
26
i'
1
J
(
. ,
I
�
I
1,
t
f
I
VI
Frate Vasile, iată aci alăturat articolul cu pricina 1), 7 file, care
80 m'a muncit mai tare decât o comedie în trei acte. Fă cu el ce te
1) «Ser';soarc t, în Românul din Arad, dela 30 Apr./13 Mai 1911 (Op81'e, V),
[234]
234
CORESPONDENŢĂ
taie capul, întrebuinţează-I cum crezi mai bine în interesul cauzei:
iartă-mă, mai bine decât aşa nu am fost în stare să-ţi fac ceva;
totuşi, cred că nu e tocmai de dispreţuit. Ia seama, rogu-te, să
iasă corect. Introdu-l aşa şi comentează-1 oricum îţi place, numai ia
6 aminte să nu mă obligi a mai reveni asupra chestiunii. Fii cu băgare
de seamă, nu te mânia. Nu mai pomeni de poetastrii noştri, lasă-i
în pace; cred că destul le-am dat eu. Aştept o vorbă de aprobare
dela voi. Vă trimit multe salutări frăţeşti. Spune-i lui Dr. Cornel
Iancu să nu mă uite.
10 Mă grăbesc să apuc poşta. Fiţi sănătoşi toţi: Dumnezeu cu voi.
Al vostru devotat prietin,
Caragiale
sţv, 25/IV.911.
VII
F. d. [7-10 Mai 1911].
Dragă Goldiş, te rog nu neglija, în caz că publici articolul meu,
să faci următoarea îndreptare neapărat necesară, şi adică: la foaia
16 a doua de sus, unde e vorba despre poezie, în loc de: nu când prea
. numai să fie, schimbă aşa: nu când numai prea să fie; adică or­
dinea cuvintelor prea şi numai trebue intervertită: [în loc] de prea
numai, să treacă: numai prea. Căci la care verb se leagă? Astfel
aci trebue să preceadă, pentru claritate, verbul său anume. E bine
20 înţeles că, aici, numai e un singur cuvânt: ia seama să nu ne joace
festa zeţarul şi corectorul, să ne pomenim cu nu mai în loc de numai.
Salve.
Tibi,
Caragiale
VIII
25 ••• aşa de târziu îţi răspund: am lipsit de-acasă. Până in sep-
temvrie românesc să mă ierţi că nu pot da nimica pentru ziar;
sunt până peste cap ocupat cu o piesă de teatru 1), care nu mai su­
fere amânare. Indată ce o termin, merg în ţară şi, in trecere ori la
1) Titircă, Sotirescu & C-nie.
[235]
VASILE GOLDIŞ
intoarcere, mă opresc negreşit la Arad pentru câteva zile. - Până
atunci primeşte, te rog, pentru dota, pentru gratioasa d-tale Doamnă,
precum şi pentru toţi prietinii noştri, cele mai distinse salutări
din partea devotatului Dv.
:1>
serv ŞI prietin,
Caragiale
8/21 VII.911.
IX
F. d. [1911].
Frate Goldiş, mă iartă, rogu-te, dacă ţi-am scris aseară prea
nepoliticos într'un moment de necaz. Am fost în adevăr, furios
de atâtea greşeli şi mai ales de aceea de neiertat: politica scoţiană
'10 în loc de politeţă scoţiană - de care cu drept cuvânt ne poate lua
la refec adversarii. Ce Dumnezeu! un ziar aşa de serios şi cu atâta
răspundere, şi politică şi culturală, să nu se 'nvrednicească a apărea
într'o formă convenabilă! Să apară fuşer, ca toate fiţuicile de
provincie din fericitul regat al României! Asta este un testimoniu
15 de lipsă de cultură naţională. Văzut-ai ziar european în aşa hal
de înfăţişare rurală? - Rogu-te, în interesul demnităţii naţionale,
ia măsuri, şi, încă odată, iartă-mă dacă, Ia necaz, te-am supărat.
Frăţească salutare,
Caragiale
[236]
[237]
-
TITU MAIORESCU
[238]
.-,
.�
[239]
15
Piesa 1) este gata toată.
Când poftiţi să săvârşim botezul după datine?
Al dv.,
1. L. Caragiale
19/9/1884.
II
Stimate Domnule Maiorescu,
Favoarea de a obţine dela Dv. câteva minute de audienţă
particulară o doresc aşa de mult, încât nu mai pot să nu În­
drăsnesc a vi-o cere. Aşa ocupat cum am văzut că sunteţi, nu
mai am curajul a veni deadreptul la Dv. ca să vă deranjez; - astfel,
10 dacă am norocul să puteţi dispune de un moment pe care atâta-l
doresc, vă rog respectuos anunţaţi-mă când permiteţi a vă vedea
vechiul Dv. cunoscut
« cinicul »
1. L. Caragiale
(Calea Victoriei 148, catul de sus)
Miercuri 6 Apr. [1888].
III
Stimate Domnule Maiorescu,
Dar Chibici? Noi l-am fost uitat alaltăieri-seara. Il înştiinţaţi
dumneavoastră sau să-I înştiinţez eu? Dacă nu v'aş supăra prea
1) O scrisoare pierdută.
[240]
240
CORESPONDENŢĂ
mult, v'aş ruga să-mi împrumutaţi pana mâine seara « Convor­
birile. cu Amintirile lui din timpul răsboiului.
Devotat,
Caragiale
Marţi 21 Nov. 1889.
IV
i
10
Stimate Domnule Maiorescu,
Sunt gata; mâine chiar aş putea citi 1). Când dar? Aştept un
cuvânt dela dv. - Ştiu că şi dv. şi dona Maiorescu aţi convenit
ca să nu mai Iie altcineva decât Jacques şi dona Negruzzi.
Al dv.,
Caragiale
Sâmbătă 9/21 Dec. 1889.
V
24 Dec. 1889
Bună dimineaţa la Moş-Ajun!
Ne daţi or nu ne daţi?:
« Poezia Rumănă» cercetare critică, « Beţia de Cuvinte» şi ur­
marea ei, răspuns la răspunsul « Revistei ».
15 Fac, în familie, o conferenţă despre Junimea şi am mare nevoie
de aceste preţioase documente.
Mulţumesc mai dinainte şi
la mulţi am
cu cele dorite
20 a] dv.,
Caragiale
1) Năpasta.
[241]
'fITU MAIORESCU
VI
241
Berlin, 28.2.1908.
5
Din toată inima ca pe frumoasele vremuri ale tinereţii un bă­
trân şcolar urează ilustrului învăţător la mulţi ani 1) cu sănătate
şi veselie. Trăiască Maiorescu.
Caragiale
VII
19 febr./3 marto 1908.
1. L. Caragiale
hătrânul scolar este fericit că o pornire din inimă i-a fost întâm­
pinată cu atâta graţie din partea ilustrului şi totdeauna neuita­
tului învăţător. Incă odată, la mulţi ani, cu sănătate şi veselie,
trăiască Titu Maiorescu!
Wilmersdorf Berlin.
VIII
10 Ilustre Domnule Profesor,
Un scolar puţin însemnat, care a ştiut poate mai mult să te
supere decât să se folosească de învăţăturile D-tale, îşi permite,
cu tot respectul, a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială:
Să trăească Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu Întru mulţi
15 ani, sănătos, cuminte şi vesel! aşa cum din tinereţe îl ştie
bătrânul şcolar,
1. L. Caragiale
15/28 Febr. 909.
1) De ziua naşterii (15 Februarie st. v.).
16
[244]
_ 1
[245]
5
10
15
20
,
25
1
F. d. [Oct. 1907]
Frate Barbule,
Am părăsit amândoi de mici umilul acoperimânt părintesc, şi
care dincotro - tu din prăfăria Delei-vechi, eu din mocirlele Ploeş­
tilor - am pornit sub paza Unuia singur de sus. Aspre cărări am
bătut: amorţiţi la 'ncheiături, însângeraţi la tălpi, loviţi peste
obraz - pe când eram departe de odihna cu icoana la căpătâi
şi de mâna care să fi mângâiat cu milă fruntea pălmuită de străini.
In momente când, după îndelungi tenebre, se aprindeau pe vaste
orizonturi zorile după cum socoteam [ale] epocei de lumină, am
ajuns copii încă în Forum, să reclamăm toga virilă ... Acolo, trâm­
biţa Patriei chema din toate depărtările pe toţi bravii - pe cuminţi,
la strălucitoare triumfuri; pe creduli, la jertfă crudă. Acolo ne-am
întâlnit aşa de tineri şi cu pieptul nainte, fără să stăm o clipă la
'ndoială, ne-am luat locul mai dinainte Însemnate (sic) de sorţi.
Acolo, aceeaşi pe deoparte umilitate a extracţiunii, pe de alta
aceeaşi îndrăsneală pentru bătăliile viitorului, ne-au apropiat. - Intâi,
ne-am înţeles fără să ne iubim; apoi, ne-am iubit fără să ne'nţe­
legem; şi tocmai târziu spre bătrâneţe, după atât ea lupte, am ajuns,
dar biruiţi, să ne 'nţelegem, fiindcă ne iubim - şi să ne iubjm
fiindcă ne 'nţelegem. Şi sper că şi tu gândeşti, ca şi mine, că întâl­
nirea, apropia rea şi prietenia noastră a fost o favoare - eu cred, mare.
Să fi avut Patria nevoe de jertfirea noastră? Asta-i altă vorbă ....
Daca nu, păcat de noi! daca da, onoare nouă! <Dumnezeu fie lăudat.
Mai la urmă, pentru cine este sortit la luptă, după norocul de a
birui, cel mai mare noroc e a fi biruit>. Fiindcă văz, cu foarte,
foarte adâncă plăcere că ţi-a plăcut articolul, <meu> publicat şi
[246]
246
CORESPONDENŢĂ
5
În die Zeit şi în Convorbiri trunchiat şi plin de greşeli, ţi-l trimit
întreg aşa cum l-am aruncat eu atunci. Te rog primeşte-mi omagiul
cu dragostea cu care ţi-I aduc şi crede în nestrămutata prietinie
şi înalta stimă ce-ţi păstrează
al tău vechiu,
Car.
P. S. - In ultimul moment, acu, primesc din <ţară> Patrie
o cartă postală reprezentând triumful grandioz 1906. Adevărat
clasic: Mire Caesar resplendescens! Sunt un dilettante în istorie
10 mai norocos chiar decât <îmi închipuiam> puteam crede după
<magulito> aplauzele tale atât de măgulitoare: iată am găsit
pentru micul meu Essai de istorie contemporană şi ilustraţia gata.
O lipesc în josul <articolului> prozei mele. Tu care ai gust artistic,
spune-mi rogu-te � aşa e că nu se poate ceva mai potrivit?
la Fiţi 'sănătoşi tu şi ai tăi. Dumnezeu cu voi.
Al tău frate,
Car.
II
[F. d. circa 15 Febr. 1908] .
Frate Barbule, am primit şi ultima ta cartă scrisă în fuga mare
grăbit să mergi la Curte. Nu posta germană ci eu singur sunt de
20 vină - cartă-mă. Am tot amânat să-ţi scriu cu gândul să-ţi răspund
pe larg odată la toate şi până să mă hotărăsc a pune mâna pe con­
deiu, am şi aflat de alegerea ta 1) şi apoi de ruptură 2). Cu cât m'am
bucurat de întâia, cu atât fireşte m'am mâhnit de a doua; nici
de una însă nu m'am mirat: ştiam că neapărat era să se 'ntâmple
25 amândouă.Cine pe de oparte îl cunoştea pe Carp, iar pe de alta
ştia animositatea dintre cei doi stâlpi ai partidului conservator,
trebuia să prevază ruptura, ca inevitabilă şi foarte apropiată, încă
dela presentarea contra-proiectelor « sacre, inviolabile şi nediscu­
tabile 1>. Ba, daca ai cumva ocazia să vorbeşti cu Panu, el îţi va spune
30 că, încă de astă vară, când a fost aci în Berlin, amândoi am pro­
rocit-o aproape cu siguranţă! Carp trebuia până'n sfârşit să aleagă
Între cei doi fraţi tebani şi să se aplece într'o parte atât de tare
1) Ca deputat de Putna.
II Dintre Take Ionescu �i conservatori.
[247]
DELAVRANCEA
247
încât să se rupă cu totul de cealaltă; şi nu era de stat la 'ndoială
Încotro se va apleca - pornirea lui naturală era mai dinainte indi­
cată. Sângele apă nu se face. Prin urmare ... prin urmare, şi la
alegerea ta - pe care tu nu ţi-o explici, părându-ţi ceva fenomenal
5 - trebuia să m'aştept, ca la un corolariu, ce se impunea: nu putea
fi lăsat pe din afară Delavrancea, când se pregătea darea lui Take
afară; era absurd să fie Delavrancea expus primejdiei ereziei;
Delavrancea trebuia închinat frumos şi pus între icoane, la loc
sigur de apărare împotriva ispitei fiului lui Belzebut; - un aşa
10 ă-tout nu se trece cu vederea într'o partidă de ori-ori.
Acuma (fiindcă trebuie să-ţi fac această confesiune), îţi spun
că eu am cerut lui Take să mă înscrie printre ai lui, şi sper că cererea
mea n'are să întâmpine vreo serioasă pedică. Neînsemnat cum
sunt, înţeleg că la voi n'am ce căuta. Vouă, în formaţia actuală, nu
1. vă trebuesc oameni ca mine; şi omul nu trebue să se vâre unde
nu trebueşte. Şi să nu mă compari cu tine. Tu faci stăruitor poli­
tică de atâta vreme; tu eşti o forţă personală prin talentul tău şi
prin popularitatea ce ţi-ai cucerit-o cu talentul; forţa ta e cotată:
dacă nu utilizarea, măcar neutralizarea ei este încă un mare câştig
� pentru un partid, mai ales în momente de fermentaţie supremă.
Dar eu? Eu ce forţă am? Proprietate, nu; bogăţie, nu; relaţiuni
de familie puternică, nu; talent, trecut politic, nu. - Atunci?
Atunci, m'am gândit să mă duc la Take, să mă cufund în gră­
madă - în tramcar, acolo unde şi cum i se cade unei valori absolut
Zi neglijabile ca ... - şi m'am dus cu dragă inimă. Sunt bătrân
fireşte şi ştiu că dela vârsta mea 'ncolo nu se mai reface o viaţă
trăită; orice regret pentru vremea perdută ar fi nu numai de prisos,
dar şi de mauvaise grâce. Cariera unui om este o indisolubilă căsă­
torie mistică: soţul nu poate beneficia, mai ales cătră declin, de
se corectivul divorţului ; ba, orice plângere tardivă din parte-i ar fi
gratuit TIdi�hlă.:. ,Nu crede că-mi fac cumva ilusiune că voi găsi
acolo unde mă . du� vreo strălucită compensare la adversitatea ce
m'a bătut pân'acuma. Mă voi mulţumi cu foarte puţin. Acolo cea
mai mică atentiune, o privire binevoitoare, o strângere de mână,
B5 dată nu în silă cu un singur deget fricos de mânjire la contactul
plebeian, mă vor plăti de extrema nesocotire sub apăsarea căreia
am îmbătrânit; o recunoaştere cât de platonică a unei mici cali­
tăţi, ce poate cu bunăvoinţă mi s'ar găsi şi mie, m'ar mângâia
de umilirea ce am îndurat-o o viaţă 'ntreagă întâmpinând
[248]
248
CORESPONDENŢĂ
mereu numai inventariarea amănunţită a marilor mele lipsuri ŞI
cusururI.
Frate Barbule, eu cred că de când mă cunoşti n'ai dovedit la
mine nicio clipă de vanitate; gândeşte-te bine şi vezi că afirmaţia
5 mea nu este de tăgăduit. Dar Între vanitate şi renunţare perpetuă
la demnitate, Între Îngâmfare nelimitată şi desăvârşită supunere
la nesocotire şi la despreţ, sunt, mi se pare, destule trepte - multe.
Când intru într'o casă, nu pretind să mi se dea la masă un anume
loc în vază; mă mulţumesc şi la coada mesei să stau; căci, oriunde
10 m'or pune, mai mic decât sunt n'am să fiu; ba, pot zice că mi-a
plăcut oricând să stau mai departe de frunte şi să las pe alţii a trece
înainte: nepotrivirea cu un loc de onoare mi s'a părut totdeauna
mai onorabilă când este în paguba persoanei decât când este în
paguba locului. Dar daca nu mi-a plăcut deloc să mă vâr spre partea
15 de sus a mesei, iarăşi nu pot primi să fiu trimis la bucătărie a linge
talere le ca un nepoftit, numai ca să pot spune a doua zi celor de
teapa mea că am avut cinstea să intru sub acoperimânt de casă
boerească. Şi asta, cred eu, e o dovadă că nu sufer de trista infir­
mitate a vanităţii.
20 Ei! mai ales astăzi, cum aţi rămas voi absolut puri la voi, boerii
sunt prea mulţi şi prea strâmtă masa ca şi unul ca mine să încapă
acolo unde n'a putut încăpea nici unul ca Take Ionescu. Ştiu bine
că la bucătărie s'ar găsi vreun locşor biet şi pentru mine printre
domesticitate; dar deşi nepotul unui grec bucătar, la bucătărie
25 mi-e greu să merg: e o deprindere care trebue învăţată de tânăr;
la bătrâneţe de geaba aş încerca să o învăţ oricât aş fi convins de
multiplele-i dulci foloase. Gândesc că Take, cum îl ştiu om bun,
mă va pune la masa lui, bogată ori săracă, în cel din urmă loc din
coadă, mă va pune însă la masă - între meseni.
80 Să sperăm oare că într'un viitor cele două mese se vor apropia
una de alta? Inţelegi bine că daca, unindu-se, n'ar mai rămânea
un scăunel pentru mine, n'aş fi chiar mâhnit; m'aş bucura din
contra stând pe afară în picioare, să văd iar prin geamurile luminate
a giorno familia conservatoare (naştere, avere, merite, talente),
85 şezând ca oamenii de omenie în frăţească înţelegere la aceeaşi agapă
sub acelaş acoperământ.
Fiţi sănătoşi tu şi ai tăi. Te doreşte mult şi te îmbrăţişează,
al tău vechiu,
Caragiale
[249]
'-
DELAVRANCEA
!Il
249
[F. d. circa 15 Febr. 1908]
5
��r
I
�.
10
1
II
1:
15
l'
După ce am expediat scrisoarea recomandată adineaori, de
frică să nu-ţi mai întârziez răspunsul, aşa de multă vreme datorit,
mi-am adus aminte că nu te-am rugat a nu comunica rândurile
mele niminui, Toate câte ţi le spun Între noi trebue să rămână,
afară fireşte de un singur om - singurul prietin căruia, fără pagubă
nici pentru tine, nici pentru mine, ai putea să-i destăinueşti scri­
soarea mea - înţelegi cine e acela - Vlahuţă.
Sper că În luna viitoare ne vom vedea - asta nu va să zică
de loc că nu trebue să -rni răspunzi Ia scrisoarea mea. Când ne vom
revedea vom comenta Îndelete împrejurările, de a căror perspectivă
tu, îmbrobodit peste ochi, nu-ţi poţi da seama. De ce nu sunt eu
în locu-ţi? Sau harem de ce nu am nici talentul, nici încrederea
ta, a-ţi face înţeles interesul tău suprem şi ca persoană privată
şi ca om public. Dar ... Dumnezeu să-ţi dea gândul cel bun, atât
de aproape de mintea omului - atât de departe de mintea ta
- boule!
Fii sănătos! să ne vedem sănătoşi t
AI tău,
I
j
1.
Car.
20 Părăseşte clanul feudal. Lasă-te de castele medievale; leapă-
dă-te de iunkeri. Dă-ţi demisia din Cameră şi mergi numai decât
de te 'nscrie în rândul Întâi în viitoarea combinaţie ministerială!
O lume Întreagă are să te aclame când te-o vedea suind bărbăteşte
Ia locul tău, încă odată: boule t
[250]
-,
.1,
I
[251]
--
i
1
\
C. DOBROGEANU-GHEREA
[252]
o
,
'.
!
'1
T
[253]
I
Berlin-Wilmersdorf, Sâmbătă 30 Iul./12 Aug. 1905.
Dragă Costică,
(Neplăcuta mea scrisoare de alaltăeri, în care nu-ţi vorbesc
decât de proastele mele afaceri, nu o pun la socoteală; şi de aceea,
fără să aştept un răspuns la ea, mă grăbesc a ţi-o trimite pe aceasta,
5 întârziată ştii din ce cauze).
Imi place să crez că profiţi de situaţia comodă în care se află
amicul meu Nicolae II, ca să ţi-o aranjezi pe a ta aşa, încât la iarnă,
dacă nu şi mai degrab, să poţi veni fără grije aici la Berlin, unde,
împreună cu copiii tăi şi cu un bun prietin (poate cel mai bun
10 - măcar dintre prietinii daco-rornâni) să faci o cură pentru nervii
tăi saturaţi de ne curăţenia orientală. Trebue să te aeriseşti, să te
desmorţeşti, să te desrugineşti, făcând şi un altfel de sport decât
sportul îndeplinirii datoriei pe un teren atât de ingrat, în mijlocul
unei lumi, pe care, oricât de optimist ai fi, e vreme să 'ncepi a o
15 cunoaşte, în sânul unei societăţi umane pentru care - t'ei fi convins,
în sfârşit, de vorbele mele -- e atâta de necunoscută noţiunea
« datorie umană »,
Ştiu cu câtă pasiune ţii la acest sport umanitar şi social; de
aceea, n'aş fi în stare să fac glume cu tine asupra acestui punct,
20 şi mă grăbesc a-ţi declara (eu, omul incapabil de orice alt sport
decât al contemplaţiunii) că din toate punctele de privire consider
sportul tău ca singurul (după al meu) demn de un om întreg la
suflet: fireşte că e mai demn pentru un bărbat să se mişte şi să
se trudească pentru binele şi progresul omenirii, decât pentru pro-
25 gre sul pulpelor şi braţelor sale, să-şi bată capul cu un scop mare
şi nobil, decât să-şi bată labele, fără de niciunul, Insă, dragă Costică,
sport şi sport: toate sunt bune când au, cum trebue, o metodă;
[254]
şi cine le face exclusiv şi abuziv, mai ales pe un teren şi într'un
mediu ingrate, cum îţi spun mai sus, se poate expune la perturbări
şi accidente nervoase. Prin întindere continuă fără sistemă, vrând
să sporeşti peste măsură elasticitatea unui fir, i-o poţi compromite:
5 ori se rupe firul, ori, în cazul cel mai bun, dispare elasticitatea,
rămânând firul întins, fără să se mai poată 'ntoarce la loc în starea
normală.
Iată ce crez eu. Şi mai crez iarăşi, că altruismul, ca să fie în
adevăr efectiv, nu trebue să însemneze anihilarea absolută a egois-
10 mului, ci conciliarea bine echilibrată cu acesta. Să nu zici repede
că astea sunt numai vorbe goale. şi jocuri de cuvinte fără fond.
Ai răbdare. " Cum poate cineva concepe ideea de datorie faţă cu
lumea prin negaţiunea aceleiaşi datorii faţă cu sine însuşi, care
este şi el o parte a lumii, parte demnă de atenţie cu atât mai mult
15 cu cât ea are mai multă atenţie pentru necazurile altora, supusă
şi ea aceloraşi desastre, doritoare şi ea de aceleaşi delicii? - Un
suflet întreg, tocmai printr'un fel de egoism delicat şi iper-iritabil,
devine altruist: îi este milă de durerile altora şi vrea, cu paguba
lui, să le liniştească, şi doreşte să facă bine altora chiar sacrificând
!O binele lui; fiindcă acele dureri ale altora sunt supărătoare pentru
simţirea lui, îi turbură binele lui. El trebue să-şi ştirbească binele
lui pentru al altora, vrând tocmai să şi-l asigure pentru partea
care-i mai poate rămânea: îşi împlineşte o datorie cătră sine, in­
deplinind alta cătră ceilalţi. Când văd o nedreptate care personal
25 nu m'atinge deloc, pentru ce mă revolt şi caut s'o reprim şi să-i
împedic recidiva? Pentrucă este pentru mine o ofensă intolerabilă,
care trebue reparată: îmi tulbură liniştea pe care trebue să mi-o
re capăt. Mă simţ dator cătră nedreptăţit, simţindu-mă dator cătră
mine insumi. Aşa crede şi bunul nostru vechi amic Don Quixotte,
so care poate nu este un tip atât de neînţeles, şi încă şi mai puţin de
ridicul, cum gândesc toţi cei de seama burtosului său scutier.
Ne cunoaştem cam de mult, iubite Costică ; ai avut destulă vreme
să 'nţelegi cât de puţin aş fi în stare să rănesc pe cineva în credinţele
şi pasiunile lui, când le văz nobile şi le ştiu sincere şi oneste. Mai'
S5 cu seamă pe tine, unul dintre foarte rarii oameni (ca să nu zic chiar
singurul) pe cari i-am întâlnit la noi, având onestă şi sinceră cre­
dinţă - cum aş putea să te rănesc? Dacă glumesc câte odată, crez
că 'nţelegi că nu glumesc asupra credinţei, ci asupra falşilor cre­
dincioşi, a căror carieră publică de mult ţi-am prorocit-o. Ai în-
·254
CORESPONDENŢĂ
[255]
C. DOBROGEANU-GHEREA
265
ţeles, sper, câtă dreptate am avut eu când ţi-am spus odată 'n glumă,
că tu ai făcut în România mulţi socialişti şi n'ai putut păstra nici­
unul; şi singur pe mine nu m'ai putut face socialist, şi eu singur
ţi-am rămas şi-ţi voi rărnânea - cu toate că tu mă consideri «bur-
& ghez, reacţionar» şcI. - toate ... nişte invective socialiste, pe cari
un anarohist ca mine nici nu le ia în seamă.
Prin urmare, reviu: altruist fii cât pofteşti, asta e bine şi frumos;
păstrează însă un fond de egoism: îngrijeşte puţin şi de tine; vino
într'o atmosferă curată să-ţi reîmprospătezi forţele trupeşti şi su-
10 fleteşti, pe cari destul şi peste măsură le-ai frământat atâta vreme­
o viaţă de om! Câtva timp petrecând aici cu toţi ai tăi, sunt perfect
convins că ţi-ar face mare bine... Dar încă mie? Poate că aici,
alături cu tine, aş da literaturii ceva mai bun şi mai de valoare
decât se poate socoti după fleacurile ce i-am dat până acuma. Când
15 să te aştept. Spune ...
Şi acum, să trecem la câteva divagaţiuni politice de actualitate.
Ei, domnule legalist! aşa e că teoriile noastre anarchiste nu sunt
aşa de absurde cum ziceţi .dv.P Aşa e că, odată ş'odată, când voi
legaliştii de toate soiurile, aţi încurcat lumea şi n'o mai puteţi
20 descurca, tot noi, anarchiştii, trebue să aruncăm câteva bonboane
cu surprize, ca să mai îndulcim situaţia? lţi place cum d. conte
Lew Tolstoi îndeamnă pe Bratuşca Nicolae să împartă părnânturi
la ţărani? Inţelegi la ce tinde îngenioasa propunere a d-lui conte.
Ţi-am spus eu odată şi despre dumnealui ce om de treabă e! Ţii
25 minte? - Apoi, de! N'ar merita d. contele o mică petrecere hobo­
rană la Yasnaia-Poliana? - o vizită entusiastă a vreo câteva mii
de mujici beţi muscăleşte, cu parul, cu securea şi cu masalaua,
să 'nceapă de acolo realizarea visului politic al nobilului apostol
neo-christian? - parcelarea teritoriului împărăţiei, spre încheiarea
30 definitivă a chestiunii ruseşti?
Ascultaţi-mă şi pe mine, domnilor legalişti. Dv. trebue odată
să consideraţi partea absolut morală a anarchismului. 0, Doamne,
e un lucru atât de simplu!
Cum? un tiran, cu o bandă de haiduci şi archi-haiduci, cu câteva
35 cete de canalii poliţieneşti şi soldate şti şi de gâzi, fiare nesăţioase
de crime şi sângiuri, poate pe vecie amăgi, umili şi batjocori, tor­
tura şi teroriza o lume întreagă, tâmpită de atâtea suferinţe, oarbă
de besna ignoranţei, şi cineva din mijlocul acestei nenorocite lumi,
putând împiedica continuarea oprobriului şi infamiei şi crimei, să
[256]
256
CORESPONDENŢĂ
ezite de a-şi împlini această datorie, când şi-o înţelege? Dar ideea
de justiţie, sentimentul de rriilă şi de ruşinea aproapelui, nu sunt
înnăscute, sau cel puţine inerente spiritului uman, având adânci
rădăcini în teama de a i se face şi lui însuşi ceea ce simte că nu e
5 bine şi just să i se facă semenului?.. Nu există deci, întemeiată
aşa de bine, o solidaritate umană latentă? Cum? tu, tiran, rupi
această solidaritate, şi eu să consfinţesc ca orice brută unealtă a
ta, ca orice infam cointeresat al crimelor tale, această răsvrătire
a ta contra umanităţii? Să stau nepăsător, când poţi (sic) să-ţi
10 dovedesc că solidaritatea umană poate deveni patentă prin voinţa
mea? când pot să te astâmpăr şi să te îngenunchi, să te pedepsesc
pentru faptele îndeplinite, şi să te 'mpedic a-ţi urma atentatele?
Să mă erţi! asta nu se poate!
Răsvrătirea ta o numeşti drept, şi sancţiunea acestuia care
15 este? - e forţa brutală, ce o deţii prin laşitatea acelora cari rabdă
ofensa şi provocarea ta, şi nu se simt încă aşa de ofensa ţi de ele
cum mă simţ eu. Ei bine, eu - care le simţ mai mult decât toţi,
căci le simţ şi pentru mine şi pentru toţi, aşa de adânc, încât au
ajuns să-mi facă viaţa insuportabilă, eu îţi zic:
20 Tu eşti, faţă cu omenirea, un trădător răsvrătit, un uzurpator,
cu atât mai condamnabil, cu cât împrejurările te puseseră mai sus,
păstrător al ordinii publice; tu singur te-ai pus afară din legea
omenirii. Tu nu mai eşti un om, nu mai eşti membru al umanităţii.
Eşti o fiară ascunsă într'o vizuină sus pusă, de unde ameninţi să
25 sfâşii pe cine se urcă blând până la tine. Eu mă simţ dator a mă
sui să te caut în vizuina ta. Tu eşti idra, eu sunt Ercul. Sunt dator
să curăţ lumea de tine. Poftim! primeşte bomba! Şi altul să-ţi
vie în loc, mai am destule şi pentru acela şi pentru urmaşii lui.
De armistiţiu să nu mai vorbim. Până când tu nu vei cere pacea
30 în genuchi, n'o capeţi, şi, până atunci, nu te aştepta să fiu mai
puţin implacabil ca tine. Sunt sigur că tu ai să osteneşti întâi şi nu
eu, care sunt toţi şi nimini. Şi când vei osteni, vai de tine, de seminţia
şi de banda ta. In scurtă vreme veţi plăti cu prisos toate crimele
seculare: straşnică pilduire, să se 'nfioreze lumea îndepărtatului
35 viitor ca de o groaznică povestire mitologică!
Până la răfuirea completă, teroare contra teroarii! bomba contra
tunului! revolver, pumnal, otravă, contra suliţei, glonţului şi tem­
niţei! şi 'n curând flacările din sute şi mii de părţi să s'aprinză
spre purificare, şi prin suferinţe de câteva clipe să facă dreptate
[257]
C. DOBROGEANU-GHEREA
257
cu prisos agomzarn de veacuri a unei lumi întregi - restabilind
prin cutremur echilibrul şi prin groază liniştea.
Ştiu că ai să zâmbeşti de aceste nimicuri, pe cari le vei numi:
declamaţii deşarte il la Caţavencu. Tu eşti acuma absorbit de des-
I) baterile placide ale Costicuţiei ruseşti. Eu ştiu ce vreţi voi! vreţi
să evitaţi ce vă prorocesc eu, împăcând capra cu varza. Nu se mai
poate! Şi, ca să vezi că puţin îmi pasă dacă mă taxe zi de Caţa­
vencu, iată-ţi aduc, ca şi el, un celebru citat clasic il propos de re­
voluţiuni :
10 «Lorsqu'une reforme est devenue necessaire et que le moment
de l'accomplir est arrive, rien ne I'empeche et tout la sert. Heureux
alors les hommes s'ils savaient s'entendre, si les uns cedaient ce
qu'ils ont de trop, si les autres se contentaient de ce qui leur manque;
les revolutions se feraient il l'amiable, et l'historien n'aurait il rap-
15 peler ni exces ni malheurs; il n'aurait qu'ă montrer I'humanite
rendue plus sage, plus libre et plus fortunee. Mais jusqu'ici les
annales des peuples n'offrent au cun exemple de cette prudenco
dans les sacrifices: ceux qui devraient les faire les refusent; ceux
qui les desirent les imposent, et le bien s'opere comme le mal, par
20 le moyen et avec la violence de I'usurpation. Il n'y a guere eu encore
d'autre souverain que la for ce ! �
Dar este momentul să părăsim aceste înalte chestiuni, şi, ca
să terminăm, să vorbim puţin şi despre mai neÎnsemnate lucruri.
Ţi-am spus că biata soră-mea este condamnată şi că eu trebue
25 să fac ce-oi face să viu, atât de mila ei cât şi de interesul meu, a
împlini trista datorie de a o asista până la sfârşit. Să vedem cum
se resolvă afacerea mea la minister. Deoarece nu pot lăsa atât de
îndelung familia mea aici - e foarte probabil că dacă domnii aceia
îmi trimit banii făgăduiţi, voi veni cu toţi ai mei În ţară la Sinaia.
30 Aşa dar nu ar fi imposibil ca de azi în câteva zile (dacă nu-ţi pare
rău) să ciocnim un pahar din pelinul tău, despre a cărui celebritate
a ajuns vestea până în Wilmersdorf. Numai, de celebru ce e, să
nu mă pomenesc că până la sosirea mea devine o simplă legendă_
Rogu-te dar, ca să nu treacă şi pelinul tău cu desăvârşire în dome-
35 niul mitologiei, ascunde la loc sigur şi pentru amicul tău câteva
probe din acest nectar vrednic de zeii iluştrilor <mei> străbuni
ai mei şi ai ginerelui tău.
Când voi fi în stare a veni, lucru ce-l doresc a se 'ndeplini cât
mai degrabă, îţi mai scriu. Până atunci, dragă Costică, fii băiat
17
[258]
II
r
Berlin W., Joi 11/24 Aug. [1905J.
CORESPON DENŢA
Frate Costică,
258
de treabă şi scrie-mi ŞI tu câteva rânduri recomandate, şi mai re­
comandabile decât o simplă exclamaţie entuziastă asupra portre­
telor demnei familii gorjene. Să trăiască Boborul şi Costicuţia!
Foarte bine! Dar să trăim şi noi! Noi nu suntem din bobor? Nu
5 ţinem şi noi la Costicuţie? Noi de ce să ne prăpădim?
Multe complimente la toţi ai tăi dela toţi ai mei.
Aşteptând răspunsul tău, te 'mbrăţişez cu drag şi dor,
al tău frate
Caragiale
10
Nu ştiu cum să-ţi mulţumesc de câtă bunăvoinţă mi-ai arătat
şi de câtă osteneală ţi-ai dat pentru afacerea mea, care, fără tine,
nu 's'ar fi aranjat nici poate cu bugetul 190()--,-1907. Voiu fi vreodată
în stare să-ţi răsplătesc atâta dragoste? Voiu incerca; dacă dra­
gostea numai cu dragoste se plăteşte, am toată speranţa că nu vei
rămânea in pagubă.
Aştept mâine vineri banii şi imediat pornim - (( democratic •.
In privinţa acestei recomandaţiuni, ne vom explica. Am onoarea
să-ţi spuiu că încă nu mă cunoşti şi încă nu cunoşti Daco-România.
Mai întâiu, tu ştii că eu nu sunt democrat, şi al doilea trebue să fi
învăţat până acuma că, la noi şi ai noştri, aristocraţii umblă cu a
II-a şi a III-a şi democraţii cu I. Ei! dacă aş fi avut şi eu norocul
să fiu democrat, aş veni măcar cu un tren de lux, dacă nu chiar cu un
tren express, ca amicul meu Costică Stoicescu, «< democratul » d-tale.
25 Cu o zi înainte de plecare, îţi depeşez clar în ce seară trec prin
Ploeşti. Dacă s'ar întâmpla să fii acolo n'ar fi rău să aştepţi. Eu
voiu fi în vagonul direct Berlin-Bucureşti. Am putea schimba,
până la o mai îndelungată întrevedere, câteva vorbe. Aveam de
gând întâiu să viu prin Predeal cu trenul de Arad: să las familia
30 la Sinaia şi eu să trec seara spre Bucureşti; dar acuma, în toiul
sărbătorilor, mi-e teamă că nu se mai găseşte la otelurile mici
niciun loc. Aşa dar rămâne să merg direct la Bucureşti, şi apoi,
văzând şi făcând. Când mă gândesc ce m'aşteaptă acolo, m'apucă
groaza. Dar dacă trebue, n'am ce face.
II
1
,i
I
f
l'
i
15
,i
'1
!I
,
20
[259]
C. DOBROGEANU-GHEREA
269
Mă prinde multă mirare că de aproape o lună n'am primit dela
Urechia nicio ştire - deşi mi-era dator răspuns la o scrisoare şi
vreo patru cărţi postale. Dela Paul l) nici nu mă aşteptam să-mi
răspunză, căci el ştia că din moment în moment trebue să viu acolo.
6 Asemenea dela Dimitriu nicio vorbă. Mă tot gândesc nu cumva
voiu fi supărat cu ceva pe Dimitriu şi pe Ureche, fără să-mi dau
seama.
Complimente călduroase la toţi ai voştri dela toţi ai noştri.
Iţi mulţumesc încă odată din tot sufletul de tot ce-ai făcut
10 pentru mine şi aştept cu nerăbdare momentul când să te îmbră­
ţişez ca pe un bun frate.
Mult îndatorat, al tău,
Caragiale
III
Wilmersdorf bei Berlin, 30 Ianuarie 1906.
Un saluto romano! Evviva Galibardi! A rivederla (sic)!
16 Carti.
(Pe faţa c. p., vedere din Roma: Piazza e Basilica di S. Pietro in Vaticanot
La (sic) prego scrivermi da Dresden.
IV
Wilmersdorf bei Berlin, 4 Febr. 1906.
Dragă Costică, am ajuns cu bine acasă, unde am găsit toate
- bune. Mi-aduc aminte cu mare plăcere de cele câteva ceasuri,
pe cari le-am petrecut-ără împreună, şi pe cari desigur nu le voiu
20 mai uita. Sper să ne vedem iar mai degrab decât crezi tu. Nu cumva
să pleci încoace fără să mă anunţi prealabil la timp (să nu [ne]
încrucişăm pe drum !).
Multe complimente la ai tăi. Cu multă dragoste te salut din
depărtare. Mă gândesc într'una la cauza economică şi rărnân al
25 tău vechiu,
Caragiale
1) Paul Zaritopol.
17"
[260]
Lipsea, marţi 3 Apr. st. n. [1906].
... una cosa rarissirna veramente e singolare!
v
CORESPONDENŢĂ
260
(Pe faţa c. p. ilustrată în culori, reprezentând Madona Sixtină a lui Rafael,
din Dresda:)
Nevastă-mea te salută şi pare foarte mulţumită că m'am distra t
departe de ea câteva ore. Fată bună.
Dragă Costică, am primit depeşa ta din Ploeşti, azi marţi dimi-
5 neaţa, aici la Lipsea, transmisă din Berlin, de unde îţi telegra­
fiasem eri luni. Eram acolo pentru două-trei ceasuri, să mai văz
ce e pe acasă, unde găsii totul în regulă. Seara m'am întors la opt
în Lipsea, unde iarăşi, slava Domnului! i-am găsit pe toţi, şi pe ai
voştri şi pe ai mei, cum îi lăsasem dimineaţa, foarte bine, petre-
10 când nebuneşte, ca toţi oamenii cuminţi.
Ba, ceva mai mult, dacă se poate ceva mai mult peste foarte
bine. Domnul Doctor Universae Medicinae a fost adineaori aici,
de a deslegat pe junele Păvăluţică, pardon, la buric; pentru ultima
oară l-a spălat şi l-a legat uşor; după care, savantul om a declarat
15 solemn că numitul tânăr este, din toate punctele de vedere, apt
să presteze patriei braţul său şi anume în Găvălărie, mă rog! Atunci,
mai sus menţionatul june a început să chiuie de bucurie, recla­
mându-şi foarte imperios, ca orice bravă catană, raţiunea lui de
băuturică. Satisfăcut la moment de cătră devotata-i vivandieră,
20 s'a culcat sub umbra drapelului şi acuma doarme mândr�pe laurii
lui. Trăiască apărătorul Patriei Sale! Vivat, crescat, floreat daco­
romanul! Dar aproposito de patria daco-romană - ce am auzit?!
Dumneavoastră sunteţi pe acolo în toiul unei supreme revoluţiuni!
Bravo! mă bucur. Frumos! Sublim!! Jos străinismul! Sus limba
Rromână!!! Incai, dacă o vorbim şi scriem mai mult sau mai puţin
deplorabil, cel puţin, în contra vitregilor înstrăinaţi, cari n'o ştiu
de loc, s'o apărăm mai puţin să'U'mai mult - ridicul. O eterne
Moft Rrromân, immortal Phoenix! -
După depeşa ta, înţeleg că Paul va pleca din Ploeşti încoace
pe vineri ori sâmbătă. Dacă, înainte de plecarea lui de acolo, apucă
această scrisoare a mea, îl rog să-mi depeşeze aici în Lipsea îndată,
25
J
l'
,
I
• l '
II
30
I
[261]
pe ce drum are să apuce. Aş dori să-I întâmpin la Viena, unde să
petrecem câteva ceasuri împreună - de-om avea, mai ales, noroc
de vreme bună.
Spre mai bună înţelegere să -rni depeşeze:
5 1 0. clar, ziua şi ceasul plecării (cu o zi înainte) şi
2°. calea pe care apucă, prin Arad ori Koloszvar.
Mă va găsi în gara Staatsbahn-Wien.
Ar fi foarte cuminte dacă ar pleca din Ploeşti în modul următor:
�
1
I
C. DOBROGEANU-GHERE.<I.
261
I
$1
Vineri după amiazi din Ploeşti la orele 5.4
l' Vineri seara Ia Braşov sosire orele 9.18
Vineri seara dela Braşov plecare orele 10.26
Sâmbătă dim. (prin Arad) sosire Budapesta orele 7.50
Sâmbătă d. a. sosire Viena Stbhf. 1.50
Ne-ar rămânea, până seara, la 9.15, destulă vreme de plimbare.
15 Seara sâmbăta am pleca prin Dresda cu vagon lit, şi a doua zi
dim. la 9 am fi la Leipzig.
Acuma, dacă ai tu puţină imaginaţie poetică, fă-ţi idee ce pe­
trecere ar fi pentru subsemnatul tău amic, să se pomenească la
Staatsbahnhof în Viena şi cu tine!!!! Juhe!!!! Reflectează puţin,
!O aibi un moment de nebuneală, după atâta cuminţenie, şi acordă
această mare bucurie aceluia care te sărută frăţeştc din depărtare,
Caragiale
Dela toţi la toţi călduroase complimente.
P. S - Să nu uit a întrebuinţa toate mijloacele de corupţiune:
25 pe aici şi pe la Berlin, în toată Germania nordică în fine, e o vreme
cum nu se poate închipui. Trebue un talent poetic, ca al lui Vla­
. huţă, care să ridice imnuri la cer, demne de aşa strălucită apariţie
a Friihlingului. Acu să vezi măreţia Nordului. O Apollo, de ce
mi-ai refuzat darul sublimei poezii lirice! Nu-i vorba mi-a dat alt
SQ dar - al. ..
VI
F. d.�906J.
Dragă Costică, scriu o piesă într'adins să-ţi placă ţie: artă cu
tendenţă, de hatârul tău, şi artă pentru artă de hatârul ei. Vrei
[262]
VII
1) «Titircă, Sotirescu & C-nie t.
I
I
1
1
I
I
',"
1
4
Saalburg, 4 Sept. 1906.
M. C. Rostoganul
VII
CORESPONDENŢĂ
(Pe faţa c. p. ilustrate, înfăţişând statuia lui Antoninus Pius, din Saalburg:
Saltă, Române, plin de mândrie!
262
să m'ajuţi S'O fac cât mai bine? - Vino şi tu pe aici. Intr'o lună
şi jumătate ne Întoarcem cu piesa 1) gata la Bucureşti. Te rog nu zice
nu, şi dacă ai nevoe de guvernantă pe drum, depeşează laconic, ca
străbunul meu Leonidas Spartiatul: « Vino de mă ia l » şi imediat
5 mă execut. Aştept negreşit o vorbă bună. Fiţi toţi sănătoşi.
Al tău frate,
Caragiale
După atâta fiertură cu Expoziţia şi cu Manevrele Regale, cred
că ai şi tu dreptul la un congediu de recreaţiune.
Dragă Costică, după ce că eram abătut şi fleşcăit de fel-de-fel
de ipohondrii, au mai venit şi scrisorile voastre să mă copleşească
de tot. Vestea despre nenorocita Emmy m'a îngrozit, şi-mi închipui
15 ce efect a trebuit să-i facă mai ales lui Frau Doctor pierderea bietei
fete. Ce să mai stăm să filosofăm? După câte am pătimit şi văd
şi pe alţii pătimind, eu crez că cea mai bună filosofie e să zici aşa:
cine mai stă să filosofeze este un prost. Vezi câte un hodorogit,
d'abia se târăşte şi trăeşte par'că l-a uitat moartea, şi o fată cât
20 un mal se duce 'n câteva zile. Apoi să nu scuipi pe problema exis­
tenţii, şi pe credinţă, şi pe ştiinţă, şi 'n oglindă când te uiţi în ea?
Am dispus să vie Gusti la mine; eu nu pot încă eşi. Cel mult
mâine sâmbătă îl văd. Va merge să te 'nscrie la Dr. Ewald, care
e'n adevăr o celebritate. De unde ştii? poate să-ţi dea de leac!
16 Am s'anunţ pe Gusti să se ţină gata a veni să te vază îndată după
sosirea ta.
Mare bucurie mi-ai face să stăm împreună :câteva zile. Am pat
bun, ceaiu bun şi căldură. Să mai stăm seara de vorbă bătrâneşte,
1, 1
I
I
,1
i
l'
! I
18
: l'
, I
'1,
I
, I
1'1'
I j
I
: I
l'
"i I
I
[263]
C. DOBROGEANU-GHEREA
263
III
cum stam în tinereţe. Poate că din două pesimismuri să scoatem
o picătură de optimism consolator. Te pomeneşti că din două adânci
plictiseli să iasă câteva momente de veselie.
Anunţă-mă din vreme când vii. Tragi la mine, negreşit.
Nu-i mai scriu lui Paul deosebit. Spune-le multe complimente
dela noi toţi. Vă trimit Conoorbirile cu o fabulă de mine 1).
Citiţi-le sănătoşi.
Până la revedere te sărut Irăţeşte.
Al tău vechiu,
Car.
Vineri 4/17.1.908.
IX
Amicii mei, 2)
Am sosit. Plec deseară spre casă. Aş dori să vă văd ca să vă
comunic ceva; însă nu mă pot mişca dela locul de unde vă scriu.
Stau aci dela 11% până la 3%. După aceea trebue să merg un ceas
15 după o afacere, şi apoi iar să mă 'ntorc aci, unde stau până la 6
fără un sfert, când plec la gară (West). Aşa dar, vă rog, faeeţi rost
să veniţi voi Încoace.
Răspundeţi-mi când să vă aştept. Sunt ori în cafenea ori în birt.
Cu frăţească dragoste,
w ���
Caragiale
Mercuri 8 fevr.
[Budapesta]
1) Boul şi viţelul.
') Gherea şi d-na Fanny Zarifopol erau la Budapesta. Caragiale le scrie pe
Q foaie cu en-tele dela Hotel Jăgerhorn,
[264]
.r
I
••
•
[265]
PIANISTUL C. DIMITRIU
[266]
••
1 •
'';
"
��� I
[267]
1
Scumpe Maestro,
Cu mare dor, foarte mare, îţi trimit o salutare călduroasă din
fundul sufletului.
Dela toţi ai mei, frăţeşti îmbrăţişeri pentru dona Dimitriu.
i Când? .. Când o să te văz intrând pe uşa mea, să-mi luminezi
casa şi să-mi întăreşti puterea de gândire?
Spune-mi: când?
Al d-tale exclusiv admirator
Caragiale
7 Octombrie 1906.
II
Berlin, Marţi 7 Noemvrie 1906 ..
10 Iubite maestrule,
Ce să-ţi mai adaug după rândurile de mai sus ale Didinei?
Cu toate astea, tot îţi mai adaog că nu-ţi poţi închipui ce dor
mi-e de dota şi cu ce dragoste te-aş întâmpina. Hotărăşte-te odată
şi dă-mi nespusa bucurie de a te vedea la Berlin. Ce bine am să
15 te fac să petreci şi ce petrecere ar fi şi pe cocoanele noastre!
Despre odihnă, mâncărică şi băuturică să n'ai grije. Vă adă­
postim aici mai bine decât oriunde.
Haide! Zi odată un da hotărît, şi porneşte către casa frăţească.
Vă aşteaptă-aici o soră bună şi un frate bun cari din suflet
20 vă doresc - ba încă nu numai un frate şi o soră, dar şi doi nepoţi
cari mereu şi-aduc aminte de băiatul voluminos şi 'nalt.
[272]
20 Ianuarie 1911.
IV
III
II
CHESTIONAR
CORESPONDENŢĂ
272
Stimate Domnule Birăuţiu,
Caragiale
Câţi sorţi am avea de cititori în condiţiunile vorbite?
2. Cât ar costa tiparul, hârţia, administraţia, expediţia pentru acel număr
de exemplare?
3. Care ar fi câştigul datorit domnului Birăuţ pentru administraţia revistei?
4. In ce proporţie s'ar împărţi câştigul, după ce va fi plătită şi direcţiunea
şi redacţia? .
5. Să trimită o declaraţiune Liviu Popescu şi Leonard Paukerows] dacă
se angajează cu dragă inimă pentru a lucra la revistă, dacă vor să fie
10 ucenici ca să-i scoată meşteri.
6. Să sondeze Liviu Popescu, care băeţi s'ar mai angaja la munca aceasta.
Direcţia
Stimate Domnule Birăuţiu,
1) Foşti redactori ai (, Luptei ».
Ce facem, rogu-te, cu afacerea noastră? Aştept răspunsul d-tale
15 la chestionarul propus. Spune-mi te rog, o vorbă, fie oricum. Multe
salutări,
Mă grăbesc a-ţi răspunde că,' în principiu, suntem de acord,
20 .însă asupra multor puncte din programul propus de dota, sunt
de deosebită părere. Deci, neputându-se, cum ţi-am spus, lămuri
toate amănuntele prin corespondenţă, voiu veni la Budapesta, să
ne înţelegem prin viu graiu. La desbaterea noastr.ă doresc să asiste
şi amicii Liviu şi Paukerow.
25 Astfel dar, te rog, potriveşte dota aşa ca marţia viitoare 31
Ianuarie dela 10 jumătate a. m. până la 1 d. a. şi dela 2 jum. până
[273]
D. BIRĂUŢIU
273
la 6 jum. d. a., să putem avea loc în biroul d-tale pentru desbatere
îndelete. Eu sosesc Marţi dimineaţa la Westbahnhof, unde n'ar fi
rău să m'aştepte cineva din partea d-tale. (Mă voiu coborî din
vagonul de dormit). Rămân în Budapesta până a doua zi mercuri
5 seara, când la 11.30 pornesc cu trenul expres spre Bucureşti, unde
trebue să mă aflu neapărat joi seara. Dacă e vreo piedică la acest
plan al meu, în privinţa întâlnirii noastre, te rog, telegrafiază-mi
îndată, ca să ştiu să viu la întoarcerea din ţară.
Cu toată stima rămân al d-tale prietin,
10 Caragiale
Joi, 13 (26) Ianuarie 1911.
UI
[276]
I
•
\
I
,
[277]
1
Dragă Emil Isac,
Inaintea d-tale, un alt scriitor de talent mi-a cerut o precu­
vântare la un volum al său. Iţi răspund şi dumitale ca şi aceluia ...
O fată, intrând în bal împodobită cu toate graţiile frumoase-i
li vârste, nu mai are nevoie de recomandaţia unei mătuşi. Trebue
să priceapă amândouă - şi fata, că la farmecul ei nu poate adăoga
nimic vorba bătrânii - şi hătrâna, că n'are ce căuta la bal, nici
la spatele tinerei, necum să-i treacă înainte şi printr'un discurs
de preţioasă factură, să-i consacre o carieră evident predestinată
10 succeselor.
Nu. Volumul d-tale n'are nevoe de o precuvântare a mea ...
Aruncă-l la lumină, să-şi caute în lume norocul, singur -liber de
orice reazăm de prisos: prestigiul talentului îi va fi deajuns.
Gata să te slujesc, după slabele-rni puteri, sunt cu distinsă
16 stimă,
al dumitale,
Caragiale
12/25 Aprilie 1911.
II
Stimate d-Ie Emil Isac,
Prefaţă nu-ţi fac, fiind şi eu foarte ocupat cu o lucrare ce nu sufere
se amânare. Şi pe urmă, e drept ca fiecare artist să îndure insultele
ce i se aruncă anume, cum şi să se bucure singur de aplauzele ce
[278]
278
CORESPONDENŢA
le poate zmulge... Şi apoi, dacă artistul este cuminte ŞI are con­
ştiinţă de valoarea sa, trebue să fie nici prea încântat de aplauze,
nici prea mâhnit de insulte. Adesea, când eşti aproape asfixiat
de năduful celor dintâi, prefăcute sau pornite după comandă, în
5 general proaste, parcă-ţi redă viaţa o ploaie răcoroasă a celor din
urmă, sincere şi inteligente, pornite din fundul necazului. Nu sunt
oare şi insultele ce ţi se aduc, omagiu deandoasele adus talentului?
Aşadar - nu cere prefaţă.
Comedia dumitale, dacă poţi să mi-o trimiţi, nu faci rău: ci-
10 tind-o, te-aş servi şi mai bine. Eu am promisia actualului director
general al teatrelor, că o va căuta şi va face tot ce se poate pentru
a o pune în scenă chiar în stagiunea viitoare.
Urându-ţi din parte-mi tot succesul, îţi trimit multe salutări.
Al dumitale amic,
15 Caragiale
14/27 Iulie 1911.
III
Dragă domnule Isac,
« Focul din Constantinopol », minunatul articolaş din « Românul »
este o strălucită evidenţiare a talentului dumitale. Citirea lui mi-a
cauzat bucurie şi îndestulare. Eşti demn elev, cu toate calităţile
20 admirabile ale unui meşter.
Multe salutări dela
vechiul d-tale,
Caragiale:
8/21 August 1911.
IV
Iubite amice,
'25 Cu mare bucurie am aflat că « Maica cea tânără» este o stră-
lucită manifestaţie artistică, o strălucită promisiune. Rog cu stă­
ruinţă pe tânărul autor să caute a o îndeplini - şi să nu se 'ndoiască
[279]
EMIL ISAC
279
un moment de dragostea mea părintească, pe care se poate rezema
cu încredere oricând.
Cu distinse salutări,
al dumitale prietin,
5
1/14 Februarie 1912.
v
Iubite domnule Isac,
Caragiale
Iţi trimit astăzi contractul cerut şi iscălit de nune şi mă în­
voiesc să stau alături de piesa d-tale. In interesul literaturii noa­
stre naţionale, n'ar strica să ne cunoască străinii. Cât despre cele
10 materiale: te încredinţez pe dota, să tratezi cu orice teatru de a
mi se juca piesele. Am aflat că lucrezi la o nouă piesă: « Iancu » ­
fi-va şi aceasta, un minunat prilej pentru prietinii şi duşmanii
dumitale, de-a te discuta? Când o ai terminată, mi-o trimite să o
citesc, eu vreau să fiu întâiul care să o cunosc. Noroc şi spor la
15 muncă.
Al d-tale frate mai bătrân şi prietin,
Caragiale
6/19 Mai 1912.
[280]
[281]
EMIL D. FAGURE
[282]
'1
.'
. ,
I�
j
"
I
•
[283]
1
Stimate confrate Fagure,
Un amic îmi trimite Cronica d-tale din « Adevărul i despre de­
butul companiei Davila. Mă grăbesc a-ţi mulţumi de două ori:
întâiu - pentru buna voinţa cu care pomeneşti şi despre mine 1),
5 aşa de jinduit cum sunt de o vorbă de omenie şi dota îmi spui,
poate, prea multe după merit;
al doilea - că mi-ai dat nepreţuitele citate din Dramaturgia
lui Lessing, pe care, dacă o cunoşteam, cu entusiasm aş fi adăugat
în instantaneul meu, între semne de aducere: « adevăratul gust
10 este cel general, care nu aşteaptă dela niciun gen mai multă plă­
cere şi farmec mai mult decât îi poate acesta da în felul său ».
Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o
sută treizeci de ani cu starea de azi a artei la noi ... Miră-te mai
bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani, vor fi mulţi, foarte mulţi
15 « epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui
spuse aceleaşi adevăruri - şi. .. tot de geaba spuse.
Zici că ascult de glasul acelei cocoane « când aristocrată, când
mahalagioaică » 2) în care-mi recunosc stăpânul. A ! dragul meu! dacă
stăpânul pe care eu îl recunosc ar fi adevărat stăpân, cum încă,
20 din nenorocire, nu este - ce bine ar fi! Atunci, o slugă credincioasă
ca mine, n'ar fi fost cum a fost, şi n'ar fi, cum este, batjocura atâtor
stăpâni cari, într'o lume ca lumea, nici de slugi n'ar fi buni!­
nici măcar de slugi proaste, nu de lux!
1) Pentru instantaneul « Incepem s, cu care s'a deschis întâia stagiune
a companiei.
1) Doamna abracadabrantă din « Incepem �.
[284]
28�
CORESPQNDENŢĂ
5
Dar ... să nu mai oftăm după ceea ce nu s'a putut pe clipa
noastră; să sperăm că, odată, stăpâna îşi va lua stăpânirea. Până
atunci, fii vesel şi sănătos şi împreună cu mulţumirile mele, pri­
meşte cele mai cordiale salutări dela
vechiul d-tale,
Caragiale
P. S. - Adică, să fie ruşine pentru un bătrân publicist, vechiu
sufler, director general al teatrelor, registrator la R. M. S., etc., etc.,
să solicite dela voi a-i trimite, ca odinioară, « Adevărul i gratis?
10 Arată-i lui Costică MiIle aceste rânduri, în care-I salut frăţeşte,
şi stărue să mă protejeze. Nu ştiţi voi cât bine-mi prinde dimi­
neaţa o gazetă din patrie! de departe! aşa de departe! Tutulor
adeveriştilor multă sănătate.
2. P. S. - Am un volum de poveşti ... 1) Cine e administrator
15 la voi? N'aş putea, în tovărăşie echitabilă cu administraţia voastră,
să fac o daraveră, cum am mai făcut cu broşurica « 1907 »? Ia vezi,
zău! Poveştile pot figura cu cinste într'un volumaş de sensaţie,
în formatul alăturat - circa 200 pagine.
Fireşte că ar trebui să fac eu ultima corectură.
19 Septemvrie 1909.
II
20 Iubite amice Fagure,
Iţi mulţumesc foarte pentru călduroasa d-tale scrisoare şi fiindcă
văd dragoste din parte-ţi, iau Îndrăzneala a-ţi trimite aci, pe verso,
chipul meu, rugându-te « să nu-l arunci în foc ».
Spune-i lui C. MiIle că de câte ori primesc « Adevărul », nu uit
26 să zic din toată inima, ca un reintegrat în lista abonaţilor poma­
nagii: bogdaproste! să trăiască! şi de unde dă să sporească şi să-i
isvorească !
Volumaşul meu de Poveşti e gata. Aşteptând comunicarea pro­
misă dela administraţia voastră, tot îl mai Îngrijesc, ca să se pre-
30 zinte, mititelul, cât se poate mai spălat şi mai pieptănat în faţa
lumii. In privinţa asta sunt mai mult Mama decât Tata operelor-
1) Schiţe nouă.
[285]
EMIL D. FAGURE
286
li
o
mele, al cărora « fiu 1) sunt. Dacă n'au avut noroc să fie destul de
frumoase, încai să s'arate curate şi dichisite - să n'ajungă de ocara
duşmanilor.
Fiţi sănătoşi şi veseli!
5 O strângere de mână dela Îndatoratul d-tale prietin,
Caragiale
Salutări călduroase Directorului ŞI Companiei «Davila t.
30 Sept. 1909.
III
Iubite Fagure,
Iţi mulţumesc de buna prietenie ce-mi arăţi; te rog să crezi
10 că nu ţi-o răpesc pe nedrept, nici n'o dărueşti unui nerecunoscător.
Protectorului meu Câmpescu 1), i-am telegrafiat de alaltăeri, Du­
minică, să binevoiască a comanda hârtia afânată. Dar'ar Dumnezeu
să n'o mânjim ... româneşte! Cât e de frumoasă, ar fi păcat­
de noi!
15 La revedere în curând!
Viu cu pachetul de poveşti, Să ne vedem cu bine!
O frăţească salutare dela
al vostru devotat,
Caragiale
Dienstag, d. 6/19-en X [1909].
IV
20 Ne aflăm, de vineri, în Travemiinde pentru o lună şi jumătate.
Aci am primit carta voastră din Feldafing, care ne-a bucurat mult.
Să ştiţi că de acum, de câte ori veţi trece prin Berlin, sunteţi ju­
raţi să veniţi la dejun în Innsbruckerstr. 1, fiindcă aşa muşterii
de omenie ca voi rar mai putem găsi. Cum mi-a plătit Fagure mo-
16 destul dejun din zilele trecute, numai un gentleman de înaltă ge­
nerozitate o poate face. Articolul din « Adevărul t este o plată în
1) Administratorul s Adeveeului t.
[286]
286
CORESPONDENŢĂ
adevăr seniorială, pentru care mulţumesc cu toată căldura. Din
cale afară măgulitor pentru mine!
Până la revedere vă trimitem dela toţi de aici frăţeşti salutări.
Fiţi sănătoşi şi veseli! Petreceţi frumos!
5 Tout it vous de cceur,
Caragiale
Travemilnde (Ostseebad] Strand-Hotel, 27 Iulie 1910.
v
17 Februarie 1912.
Iubite amice Fagure,
Incă odată viu să vă mulţumesc, dumitale, lui Costică MiIle
şi tutulor dela « Adevărul t pentru dragostea ce mi-aţi arătat-
10 cinstindu-mă cu atâta covârşitoare omenie. Recunoscător, vă urez
tutulor, pentru voi şi pentru iubiţii voştri, noroc, sănătate şi veselie.
Acuma vroiu să te rog ceva; deşi te ştiu destul de încărcat
de treburile d-tale, îndrăsnesc a te supăra, contând pe buna d-tale
prietinie.
16 Iată:
1°. Spune-mi, rogu-te, cine şi cum a jucat pe .Dandanache, acea
meschină bucăţică de concerto obligato, pentru care aştept de-atâta
vac un virtuoso ; şi
2°. Spune-i lui Câmpescu, pe care-l salut în deosebi, să porun-
20 cească unui brav june-tânăr din administraţie (sunt bătrân! tinerii
sunt datori de-acu să mă slujească!) a strânge toate ziarele şi re­
vistele 1) unde am fost tăvălit ca o cheftea de carne de vită bătrână
prin sare, piper şi alte condimente, înainte de a fi prăjit la tigae
(quelle odeur!). Aminteri nu ştiu cui şi unde să mulţumesc pentru
25 măgulitoarea atentiune a acelora, cari n'au crezut de cuviinţă a-mi
înainta, după datina europeană, un exemplar, adică o linguriţă
de dulceaţă din borcanul dedicat « maestrului »; - să nu te po­
meneşti că mă cred oamenii, după aproape zece ani trăiţi în ţara
disciplinei occidentale, c'am rămas tot un oriental rău-crescut!
30 O frăţească strângere de mână dela
bătrânul d-tale prietin,
Caragiale
1) Pe cât posibil (n. a.).
[287]
t
r
}
r
1
+
, 1
t.
l'
J
1
,
I
'{
I
.�
r
,
:Q
J
I
T
IACOB C. NEGRUZZI
[288]
l
•
,
)
[289]
1
6 Ianuarie 1881, Bucureşti.
Onorabile Domn,
Bagă de seamă după acest vocativ că sunt necăjit ... Onora­
bile Domn, pentru ce mi-ai pus în numărul acesta scrisoarea, când
ne învoi sem amundoi 1) ca să rămâie pe luna viitoare? - pentru ce
5 dacă mi-ai pus-o, mi-ai pus-o aşa la coadă ca un fel de umplutură
sau ca o belea? - pentru ce dacă ai vrut să mi-o pui, ca belea­
mănţin cuvântul- nu mi-ai trimis a doua corectură, şi mi-ai lăsat
opera plină de greşeli, greşeli compromiţătoare? - pentru ce să­
mi văz eu opera între poeziile lui T. V. Ştefaniu şi ale lui 1. V. Şte-
10 faniu? - răspunde pentru ce?
Eram hotărît să nu-ţi mai dau urmarea, dar d. Maiorescu mi-a
citit o scrisoare, ba două, din partea d-tale, şi în cari te arăţi a fi
într' o nesucită poziţie. Eu, cum sunt generos, nu mă Iasă inima
să te mai prigonesc. Iţi trimit pe a doua, am onoare însă să-mi
15 formulez nişte condiţii, fără de cari nu voiu să mai apară ceva
de mine în « Convorbiri ». Iată condiţiile:
« Să-mi trimiţi două corecturi şi să mi se execute toate însem­
nările făcute de mine; apoi să mi se pună în foaie oriunde, numai
nu între 1. V. Ştefaniu şi T. V. Ştefaniu. Scrisoarea a doua, schim-
20 hându-se numai titlul şi semnătura cum am însemnat eu, să se
culeagă tot cu garmond ca cea d'întâi, şi să se aşeze şi pagina tot
în coala din urmă.
1) Ortografia dela Convorbiri literare.
[290]
290
CORESPONDENŢĂ
:1,
I
I
1
I
5
Salut respectuos pe dona Negruzzi, asemenea pe toţi domnii
din « Junimea >}, în deosebi pe d-nii Pogor, Gane, Naum, Carp,
Misir şi chiar pe dumneata.
Mă rog nu mă mai batjocori.
Al d-tale,
1. L. Caragiale
In cercurile bucureştene, cari citesc « Convorbirile >}, scrisoarea
mea 1) n'a prea plăcut. Toţi o iau ca o răsbunare în contra actorilor.
II
Ilustre şi iubite Hatmane 2),
I
I i
I ill
I '1
:,'·1
il
1·1
Iii
'i
I
I
10 Aseară am terminat de copiat libretul complet partea prozii.
Eram să vă bat o depeşă în această privinţă spre a vă da ştirea
cea de bucurie, când am găsit pe fratele dv. siimatul primar, care
mi-a permis cu bună-voinţa caracteristică familiei, să-I rog a se
însărcina d-sa cu aducerea acestei scrisori. Muzica este lăsată Ia
15 competentele locuri spre cea d'întâi încercare. In principiu, însă,
aceşti domni mi-au spus că piesa fiind neapărat admisă, teatrul de
aici ar avea nevoe de o găluşcă; trebue dar numaidecât să înghiţim
găluşca. Oare să fie imposibil? Ce zici? Oare nu, după Constituţia
noastră cea liberală, stagiunea Teatrului coincidează cu sesiunile
20 Senatului şi Sfântului Sinod?.. Să dăm parastase Ia vreo episco­
pie; Romanul nu piere, să sperăm dar. Pe de altă parte, Teatrul
de aici, foarte ahotnic de reprezenta ţii productive, ar fi prea doritor
să realizeze opera noastră, şi astfel nu s'ar târgui mult să acorde
multă zamă găluştii în chestie. Până una alta pune-te dota în vorbă
25 cu maestrul Codiţă 8) despre afacerea aceasta, însă numai în prin­
cipiu, de oarece tratativele afacerii şi le rezervă Teatrul.
Astfel dacă dota şi Codiţă aţi pune afacerea pe un teren aşa
încât să îndreptăţească pe persoana să formuleze <vreo> pretenţie
1) c Din Carnetul unui vechi sufleors, sub titlul t Amintiri din teatre s,
întâia scrisoare în Convorbiri literare dela 1 Ianuarie 1881.
1) După numele operei bufe Hatmanul BaltatI, scrisă de Caragiale în cola­
borare cu 1. C. Negruzzi.
1) Eduard Caudella, care a compus muzica pentru opera bufă «Hatmanul
Baltag •.
" I
,
[291]
IACOB C. NEGRUZZI
291
neadmisibilă, atunci s'ar periclita afacerea, la care, de aminteri,
nimeni nu se interesează mai mult ca noi. Eu nu o declar aceasta
celor dela Teatru; eu mă las greu, ba chiar le-am spus că nu cred
să le-o pot da, pentru că voiu s'o păstrăm pe altădată.
5 « Junimea» începe; talanga mă chiamă.
Răspunde-mi când vii. Am nerăbdare să-ţi arăt opera gata şi
sfârşită şi să te fac a recunoaşte că nu sunt aşa de leneş pe cât ziceai.
Sărutări de mâini d-nei Negruzzi. Complimente lui Codiţă,
tutulor domnilor din « Junimea ». Nu mai mă lasă să scriu.
10 Al d-tale stimatoriu,
Stacan Comis 1}
Bucureşti, Sâmbătă 29 Oct. [1883].
9 fără 1/4 seara la d. Maiorescu.
Salutările mele lui Pleaşcă zis ŞI Missir,
III
1883 [1884/] februarie 4 st. n. dim., Bucureşti.
Onorabile,
Mai întâiu nu lipsesc a cerceta despre scumpa Dv. sănătate şi
15 doresc ca mica mea epistolă să vă întâmpine în momentele cele
mai ferice; căci eu, din mila Creatorului, mă aflu în cea mai deplină
mulţumire, fizicaminte, moral minte şi intelectualminte; nu pot
însă, vai! a zice tot aşa şi dintr'un punct de vedere mai impor­
tant cu mult - adică pungaminte vorbind. Aceasta chiar mi-a
20 întârziat şi mie călătoria ce trebuia s'o fac încă dela ianuarie 25
st. n. spre a doua capitală a noastră.
Am sosit ieri din Hâmnicul-ne-Sărat şi am găsit la domiciliu
stimabilele Dv. două (2) carte postale din 4/16 şi 5/17 ianuarie,
pentru cari mă şi grăbesc a vă acuza recepţiune.
25 Alătur, pe lângă prezenta, copia a patru (4) numere de muzică
menite a potoli, până să viu eu în Iaşi, voracitatea, dacă mă pot
exprima astfel, a D-Iui maestru Codiţă, pe care-I salut cordial.
Nu puţin m'am bucurat când am aflat, din stimabilele Dv. men­
ţionate, că imisul maestru s'a suit la înălţimea Jibretului cu ferma
1) Unul din personajele operei bufe � Hatmanul Baltag ».
19*
[292]
292
CORESPONDENŢĂ
resoluţiune d'a nu se coborî d'acolo niciodată, - şi mă bucur cu
atât mai mult, onoratul meu colaborante, cu cât prin laudabila
suire a citatului componist, se adevereşte o vorbă a mea memo­
rabilă, pe care am zis-o cu toată încrederea ce o am în priceperea
mea şi în talentul maestrului: « Opereta de Codiţă - am zis - va
fi un cap de operă! lt.
Ziceam mai SUS, onorate colaborante, că anexele de pe lângă
prezenta mă premerg cu puţine zile în municipiul Dv. In adevăr,
după toate probabilităţile voiu fi în Iaşi peste vreo zece zile.
10 E nedescriptibilă impacienţa cu care adăst momentul când
să ne întoarcem iar la cheful de operă al nostru (N. B ... A nu se
trece cu vederea jocul).
Până atunci, rog a arăta Doamnei Negruzzi respectuoasele
mele salutări. Domnilor din « Junimea» asemenea, după vârstă
15 Şl importanţă.
Iar eu rărnân ca totdeuna al Dv. mai mic colaborante,
Inspector 1) 1. L. Caragiale
1. P. S. - Rog a arăta junelui Missir căinţa mea profundă că
am fost un infam în respectul său. Când oiu veni la Iaşi, am să-I
2J fac să mă ierte. .. Să mă ierte? . .. Da! mă va ierta, de sigur; dar
va uita el oare, Dumnezeul meu?! ...
2. P. S. - Spuneţi lui Codiţă să sc ferească de coarda lirică
- şi să rămână - în caracterul odată convenit.
3. P. S. - (Cu rugăciune de a se publica). Ce deosebire este
2;; Între D-rul Kremnitz şi o sofa? - Niciuna: sofaoa este un pat
olog, doctorul asemenea.
4. P. S. - (Publicaţi-I măcar pe acesta, spre încurajare). Care
este culmea greşelii de punctuaţie? - Să treci o gârlă pe virgule,
în loc s'o treci pe punte.
30 Sincer stimatoriu,
Caragiale
1) Caragiale era revizor şcolar pentru judeţele Argeş şi Vâlcea.
[293]
Dr. 1. DUSCIAN
[296]
296
CORESPONDENŢĂ
şi stă acuma pe veci îrnpământenit în pământul Moldovei, pe
care-I iubea atât de mult. Dumnezeu să-I odihnească pe bietul
meu ve chiu şi bun prietin!) Vorbeam într'un grup de domni sena­
tori despre meritele şi patriotismul prietenului-meu; când un domn
6 senator, care se plimba de colo până colo, ţifnind şi aruncându-rni
căutături foarte dârze şi de care, cunoscându-I destul de bine, nu
îndrăsneam nici să rri'apropiiu, se apropie el de mine şi mă inter­
pelează foarte de sus, fără să mă salute întâiu:
- Ia'n ascultă, c'coane: ce ne tot baţi capul cu jîdanul aista
10 al matali?!
Eu, neputându-i răspunde cum se cuvenea, căci aveam cu totul
altă treabă acolo decât să dau lecţiuni de politeţă unui sălbatic
congestionat, care se vedea bine că vine dela dejun, i-am răspuns
blând, după un moment de gândire:
15 - Domnule senator, n'am venit aici să supăr pe cineva; ştiu
cât de respectuos trebue să mă port îri această incintă; dar, dacă
am făcut, fără să gândesc vreo ne cuviinţă , sau dacă pur şi simplu
vă supără prezenţa mea - ertaţi-mă, mă retrag.
Ceilalţi domni senatori au înţeles cât de penibilă era situaţia
20 şi unul dintre ei, un boer moldovean, om de inimă şi bine crescut,
a intervenit şi, cu un ton destul de aspru, a spus colegului:
- Da dă-ne pace, bre omule, şi cată-ţi de treabă! ce te amesteci
dumneata nepoftit în vorba noastră?
Dar domnul congestionat n'a 'nţeles şi m'a 'ndesat cu vorba:
25 - Mai întâiu, ce e jîdanul matali?
- Literat, i-am răspuns eu umilit.
- Dar cu ce se ocupă?
- Cu agricultura.
- Undi?
30 - In Moldova.
- Apăi dumneta ce eşti?
- Tot literat, zic şi mai umilit.
- Nu te 'ntreb de aia sta . .. De unde eşti?
- De aici ...
36 - Nu, bre omule! ce eşti? moldovan ori muntean? spum ...
-Muntean.
- Apăi, dă-ne bună pace, c'coane! Aista-i jidan de-a noştri:
ce vă amestecaţi dumilorvoastre, Muntenii?
Quasi textual.
[297]
/
1
I
DR. 1. DUSCIAN
297
�,
I
II
I
t.
�
!
)
�
Am CItIt câteva din articolele d-tale j ştiu câtă reală valoare
au j înţeleg câtă dreptate ai, când voeşti s'atragi atenţia lumii
noastre asupra celui mai important element al şcoalei, element la
care aproape nimeni nu gândeşte astăzi; văd şi eu, ca şi dota şi ca
5 mulţi alţii desigur, că ar trebui s'avem şi şcoală pentru copii, nu
numai copii pentru şcoală ... Dar ... dar cum vrei dota să m'a­
mestec şi în pedagogie? S'o mai pat iarăşi, spre umilire a mea şi
spre nenorocul publicaţiei d-tale conştiincioase, cu cine ştie ce
pedagog absolut, sau, şi mai rău, cu cine ştie ce bărbat politic?
10 Căci am uitat, să-ţi spun dintru început, când ţi-am pomenit de
asprimea graniţelor de autoritate, că la noi (d-ta ca tânăr nu ştii
încă) o seamă de oameni pot trece de gânditori universali, pot adică
trece ca suverani graniţele aspre pentru comunii muritori - băr­
baţi politici. Aceştia sunt aşa de gânditori şi aşa de universali,
15 încât chiar specialiştilor le pot tăgădui competenţa în materie.
Eu nu sunt nici specialist in pedagogie nici bărbat politic; prin
urmare cel mult mi-ar fi permis a spune, în prefaţa ce-mi faci onoa­
rea a-mi cere, că admir opera, fiindcă autorul respectă gramatica
elementară j asta cred că aş putea-o face fără primejdie din partea
20 ilustraţiunilor politice şi nici din a pedagogilor; dar atâta, înţelegi
dota ca şi mine, că n'ar fi de ajuns pentru publicul cititor. Aşadar,
cartea d-tale, căreia-i trebueşte, ca tutulor cărţilor, şi noroc pe lângă
valoarea ce i-o cunosc, are nevoe de o prefaţă semnată de un pedagog
absolut, sau, şi mai sigur noroc, de un bărbat politic - ori n'are nevoe
26 deloc de prefaţă - şi poate asta ar fi mult mai frumos decât orice.
Nu! în interesul d-tale mai mult decât în al meu, trebue să
declin onoarea ce atât de graţios îmi propui, şi, tocmai pentru asta
te rog să mă consideri ca pe unul dintre cei mai buni şi mai devotaţi
prieteni ai d-tale.
ao Rămân cu toată stima al d-tale,
Caragiale
II
Joi 24 lanuarie/6 Februarie 1908.
Stimate Domnule Doctor şi Confrate,
Iţi mulţumesc pentru vorbele bune ce-mi trimiţi şi mă gră­
besc a-ţi răspunde că publicarea rândurilor mele uşurele ca prefaţă
[298]
298
CORESPONDENŢĂ
la valoroasa D-tale lucrare e o mare onoare pentru mine - pentru
care-ţi rămân recunoscător.
Urez cărţii D-tale tot succesul ce-l merită o lucrare conştiin­
cioasă, inspirată de frumoase sentimente, şi-ţi trimit. cele mai di-
5 stinse salutări.
Al D-tale
devotat prietin,
Salutări,
10
Caragiale
P. S. - Dacă cumva vezi, săptămâna viitoare, în « Opinia ))
noastră, o vechiă schiţă a mea, din 1897, intitulată « Take Ionescu »,
şi-ţi convine, rogu-te reprodu-o şi în « Ordinea )}, .ca o curiositate
literară, la un loc convenabil.
C.
III
Luni 18 Februarie/2 Martie 1i08.
15 Stimate Confrate,
Te rog binevoeşte ca îndată ce primeşti aceste rânduri, să spui
la administraţia « Ordinii » să înceteze a-mi trimite gazeta aci la
Berlin-Wilmersdorf, deoarece, de poimâine chiar, sunt pe drum
către Bucureşti.
20 Am să te mai rog ceva, dacă nu e prea târziu: nu tipări scri-
soarea-prefaţă până nu viu eu (cel mai târziu mercuri-joi 27-28
Febr.). Aş dori să văd eu o corectură. Ştii - altceva e când vorbeşti
Între patru ochi unui prietin, şi altceva, când îi vorbeşti în vileag,
unde te aude atâta lume străină.
26 Până la revedere, o strângere de mână dela
al D-tale devotat,
Caragiale
IV
8/21 Februarie 1912.
Stimate şi iubite prietine Dusciane,
Iartă-mă că, dintre toţi prietinii cari m'au felicitat de ZIUa
30 mea, pe dumneata te-am lăsat să-ţi răspund la urmă: asta
[299]
(
DR. 1. DUSCIAN
299
30
!a
'\
'1
S6
-1
l
"t
......t_
�
./ .
.
I
l
am făcut-o din pricină că am cu dumneata de vorbit mal în­
delete. Iată.
Mai întâi doresc să te găsească, pe malurile Svistociului, sănătos
şi vesel aceste rânduri, prin cari vin a-ţi mulţumi că de aşa departe
li te-ai gândit la mine. Atât de delicată atentiune din partea unui
spirit distins ca al du mita le îmi face multă onoare. Ş'apoi mai
zici dumneata că munca mea grea este nerăsplătită! De grea, ce-i
dreptul nu prea e uşoară, căci e migăloasă. Dar, gândeşte-te, care
meşteşug subţire nu e migălos - şi, prin urmare, greu? Ii trebuie
10 multă răbdare, fireşte, şi multă încăpăţânare cuiva, până să poată
birui resistenţa materialului chaotic al Naturii celei fără margini,
care, ca divină şi eternă ce este, n'are logică nici intenţiune, şi,
cu hotărîtă intenţiune umană, să-I ordoneze în margini date într'un
chip logic. Numai Dumnezeu şi Compania luminatului ştiu cât
15 costă o pagină scrisă în sfârşit pe curat. Grea muncă, adevărat! ...
Dar, nerăsplătită? - iată, dragă doctore, n'ai dreptate, cel puţin
întrucât mă priveşte pe mine. Eu mă simt cu prisos răsplătit.
Iţi mărturisesc că dacă eram copilul unei familii bogate şi de
nume strălucit, aş fi luat toate manifestaţiile de dragoste ce mi
20 s'au arătat zilele acestea ca o adulaţiune nevrednică să deştepte
în sufletul meu cea mai slabă mişcare de recunoştinţă. Dar mă
ştiu ce copil sărac şi umil am fost, necăpătând dela răposaţii mei
părinţi - Dumnezeu să-i odihnească! - decât sănătate. Aşadar,
faţă cu atât ea şi atâtea manifestări de dragoste, să mai zic că munca
26 mea n'a fost răsplătită? Aş fi un ingrat fără inimă.
Nu! Nu pot fi îndestul recunoscător binevoitorilor mei, şi între
aceştia te număr pe dota între întâiele rânduri, şi viu printr'aceasta
să-ţi mulţumesc din inimă pentru graţioasa d-tale atenţiune.
Când, obosit de citirea prozei mele, vrei, cu alt procedeu, mai
expeditiv şi mai puţin obositor, să evoci o viziune din patria ro­
mână, să te 'nvăţ eu ce să faci. Iată.
Fă foarte cald în odaie i toarnă două-trei pahare de votcă pe
faţa mesei: în căldură, are să se evaporeze alcoolul, umplând odaia
cu o ema naţiune subtilă; chiamă apoi pe Iăutarul d-tale şi pune-I
să-ţi cânte, de unul singur, în surdină, dar cu brio, ritmo, risolutto
e ben marcato: (< Cine te-a făcut pe tine, Tudoriţo, lele... etc. ».
Dumneata, lungit pe canapea, aruncă-ţi ochii pe discursul vreunui
tribun dacoroman... şi... încet-încet, ai să simţi o moleşeală
delicioasă în tot trupul; are să te apuce o moţăială iresistibilă,
[300]
300
CORESPONDENŢĂ,
şi ai să moţăi, să tot moţăi, până când pleoapele o să ţi se
'nchidă frumos; şi atunci, deannăuntru, ai să vezi că te afli la Moşi,
în miezul verii, subt un umbrar, la o masă rustică, înconjurat de
cea mai veselă lume din lume.
5 Ai să auzi cimpoaiele VIăscenilor şi trâmbiţele şi tobele pa-
noramelor, şi tivloaiele şi hârâitorile copiilor şi guiţături de purcei;
ai să vezi baloane tricolore j unele captive, Iegănându-se Ia adierea
vântului j altele, scăpate din mâna ageamiilor, ridicându-se libere
departe spre Înaltul văzduhului j ai să simţi mirosul de ţuică ri-
10 sipită, de gogoşi prăjite în uleiu, de cârnaţi şi de fleici arse Ia gărtar;
ai să simţi gustul lipicios de turtă dulce ... şi ai să 'ncepi a te apăra
de muşte... muşte, multe muşte, ce de muşte!
Ia încearcă, rogu-te odată procedeul ce-ţi recomand şi dacă
nu-ţi reuşeşte, scrie-mi: poate să-ţi găsesc altul mai bun pentru
15 altă evocare.
Până atunci, stimate şi iubite amice Dtfscianule, sunt al d-tale
îndatorat şi măgulit bun prietin, cu cele mai distinse salutări,
Caragiale
[301]
N. N. CARAGIALE
J
[302]
1
•
I
1
"
[303]
Berlin, 25 Febr. 1912.
Bunii mei nepoţi 1),
Să mă iertaţi că vă răspund aşa de târziu, căci a trebuit să răs­
pund mai întâiu felicitărilor care le-am primit dela străini. Regret
şi eu că nu ne cunoaştem încă personal, dar să sperăm că odată
5 tot ne vom cunoaşte. Pînă atunci vă urez multă sănătate şi noroc.
Fiţi harnici; cu hărnicie, cu sănătate şi cu credinţă în Dumnezeu
poate nu va (cuvânt indescifrabil) birui toate pedicile din lumea
asta. Să trăiţi. .
Al vostru bun unchiu,
10
Caragiale
1) Scris. recomand. pe adr. Nicolae Caragiale - Bukarest, ca răspuns
nepoţiJor Nicolae, Aurelia şi Anna N. Caragiale, str. Schitu Maicilor 12:
pentru felicitarea lor, datată Bucureşti, 30 Ianuarie 1912.
[304]
[305]
1
l
!
1
!
I
I!I
I
I
1
I
i
j
-.,.­
I
'l
I
SCIPIONE 1. BĂDESCU
20
[306]
J
I
" I�
Iii
j
. �'
,1
I 1
'1 I
[307]
Bucureşti, 13/25 Februarie 1899.
Iubite Bădescule,
Tocmai când, după mature desbateri în familie, hotărâsem un
menu vrednic de-un epicurean inteligent ca tine, vechiul meu dascăl
în publicistică, pleca şi fără să ne luăm ziua bună.
5 N'ar trebui să te iert că, după mai bine de douăzeci şi cinci
de ani. de dragoste nestrămutată, m'ai trădat şi n'ai vrut să luăm,
şi de astă-dată, cum puseserăm la cale, tradiţionala noastră cola­
ţiune ţraternă, la care, pe lângă paharele facultative, aveam şi
unul _ obligatoriu: « pentru trăinicia dulcilor noastre amintiri din
10 tinereţe! ».
M'ai făcut, trădătorule, să perz o sară încântătoare... Atât
mai rău pentru mine şi - pentru tine! Ne-am fi întinerit unul pe
altul cu aproape un sfert de veac, prin reconstituirea acelor scumpe
timpuri trecute de la « Timpul », - când strălucea pe scena tine-
15 retului bucureştean, celebrul trio Eminescu - Bădescu - Caragiale, ­
când gândeam, speram şi râdeam, împreună, aşa de mult! ...
Cu condiţia ca, la o nouă venire a ta în capitală, să nu mai uiţi
obligativitatea colaţiunii fraterne, îţi trimit portretul meu: păstrea­
ză-l cu dragostea pe care-l păstrez şi eu p'al tău.
20 Al tău vechiu, ca totdeauna,
Caragiale
P. S. - Complimente tutulor prietinilor botoşăneni; în deosebi,
bunului filosof Gr. Goilav. Ii datorez de mult o îmbrăţişare; spune-i
însă că nu perde aşteptându-o : cu cât mai târzie, cu atât va fi
2S mai caldă.
Te sărut dulce,
Caragiale
20·
[308]
[309]
AL. DAVILA � C. STĂNCESCU
[310]
Î
Î
,
1·
1
,.
I
\
I
I
I
j
I
T
[311]
1
Dragă Alexandre, Dumnezeu cu voi!
Tare bine mi-ar părea să te fi 'nţeles cu amicul nostru Motru
în privinţa publicării simultanee a Instantaneului. In orice caz,
nu uita să pui pe broşură, en vedeue, notiţa: « Reproducerea oprită �.
5 Ăi fi cunoscând şi tu, ca şi mine, năravurile eroice ale presei
noastre.
Iţi alătur mai jos o mică îndreptare în text. Trebue introdusă
Şl la joc şi la tipar.
Şi acum, bravii mei, încă odată, Dumnezeu cu voi!
10 Incepeţi! ...
Isbândă strălucită! Păşiţi voioşi şi sănătoşi din victorie 'n vic­
torie; şi nu uitaţi, rogu-vă, după câştigarea primei lupte, a bea
un pahar, cu toată inima, şi pentru
Al vostru devotat ca un frate,
15 Caragiale
7/20 Sept. [1909].
�
La sfârşitul tiradei Damei abracadabrante, - în loc de: « ••• să-I
farmece, să-l aiurească ... - să se zică şi tipărească: « să-I far­
mece, să-l orăţească ... ».
20 P. S. - Rog stăruitor pe tânărul meu amic Stăncescu, să ia
două afişe şi, numai suluite, fără să le 'ndoaie sau sgârcească, să
le ducă la Librăria Alcalay împreună cu alăturata cartă din par­
te-mi. Doresc să am afişele dinaintea biuroului meu chiar în seara
de Sâmbătă, 12 Sept. a. c.
[312]
312
CORESPONDENŢĂ
II
Stimate amice Stăncescule 1),
Berlin W., 26 Sept. 1909.
Mai întâiu, îţi mulţumesc pentru afişele trimise prin Alcalay.
Apoi, îndrăsnesc a-ţi mai face o rugăminte şi anume:
In « Universul» No. 250 (Sâmbătă, 12 Sept. 1909) pagina I-a
5 coloana 3-a sus, s'a publicat, după « l'Tndependance Roumaine»,
un entrefilet intitulat: « Constatare tristă ).
Rogu-te, fă tot posibilul şi trimite-mi, cât se poate mai de­
grabă, un exemplar din pamfletul imond de care-i vorba în acel
entrefilet. Rogu-te asemenea, dă-mi şi detaliile pe care le mai poţi
10 şti în această afacere.
Sper că n'abuzez prea mult de prretima ce mi-ai arătat şi te
rog să primeşti salutările mele distinse.
Al d-tale îndatorat,
Caragiale
15 P. S. - Trimite-mi tot în plic recomandat.
Mă achit de datorie când, în curând, cum sper, ne revedem.
III
7 Sept./24 Oct. 909.
Stimate amice,
Iţi mulţumesc de bunăvoinţă şi te rog să mă ierţi că, neştiind
că e vorba numai de atâta, te-am supărat pentru aşa nimicuri,
!O cărora mă mir de ce unele ziare le-au dat atâta importanţă. - Să
ne vedem cu bine!
Al d-tale devotat,
Caragiale
Complimente Directorului şi întregii Companii « Davila »,
1) C. Stăncescu, secretarul Companiei c Davila s, apoi societar al Teatrului
Naţional.
[313]
AL. DA VILA - C. STĂNCESCU
313
3 Febr. st. n. 1912.
Vândut Na ţionalului 2). Bacalbaşa 3) consimţind, bucuros. Vale
amICC
Caragiale
v
4 Febr. st. n. 1912.
Telegrafiat Bacalbaşa ') <dacă nu reia> nereluând 5) permite.
i Aştept răspuns. Imbrăţişări
Caragiale
VI
5 Febr. st. n. 1912.
Leonida imposibil. <Lecturi> Recitări e) bucuros. Pcntru Car­
navalului aştept răspunsul Bacalbaşa. Imbrăţişez.
Caragiale
VII
7 Febr. st. n. 1912.
10 Jmposibil veni 7) regret mult. Piaza rea.�Acces acut sciatic. Mul-
ţumesc delicata atenţiune. Imhrăţişări
Caragiale
1) Telegramele IV-VII, adresate lui Al. Davila.
1) Conu Leonida.
a) Directorul Teatrului Naţional.
') Bacalbaşa, Teatrul Naţional, Bukarest,
<Dacă nu> Nereluând Carnavalului, rog <cordial> călduros
permite joace Davila. Răspunde. Imbrăţişări <frăţeşti>.
15 Caragiale
6) D' ale Carnavalului.
Il Din Momente şi Schiţe, la sfârşitul spectacolului jubiliar, dela 29 Ianuarie.
7) La convocarea Reginei, la 28 Ianuarie şi a doua zi, la Teatrul Modern, spre
a conferenţia.
[314]
[315]
'1
t
ADMINISTRATORULUI TIPOGRAFIEI
v
"AD EVERUL"
[316]
\.
t
I •
�l
•
[317]
F. d. [1910].
Stimate amice, iată şi corectura a doua pe sfârşitul volumului 1).
Trebue să mărturisim împreună că, pentru o corectură a doua,
este prea bogată în greşeli. Eu v'am mai atras atenţia în privinţa
a ceea ce constatasem: că, cu linotipul, la corectura a doua, când
o vrei să te dregi, mai rău te strici, căci se îndreptează după corec­
tura primă şi În rândul cu îndreptarea se fac din nou alte multe
greşeli. Pentru convingerea dv., v'am lipit pe corectura a doua
câteva mustre din Întâia: veţi vedea şi dv., la locurile Însemnate
cu un cerc roşu, că la corectura întâia acele greşeli nu existau.
10 Aşa dar, vă rog trimiteţi-mi îndată o revizie pe aceste din urmă
coale, Vă alătur şi Cuprinsul volumului. Rog, măcar acest Cuprins
să se culeagă cu mâna, nu cu linotipul.
In coalele tipărite pe cari le-am primit pînă acum (1-7 inclusiv)
s'au strecurat, tot din pricina linotipului, câteva greşeli grave,
15 cari strică cu totul înţelesul textului.
Pentru acestea trebue neapărat să dăm o Erată la finele volu­
mului, înainte de Cuprins. Aşa dar, aştept cât mai degrabă revizia
pe coalele 8 şi 9, precum şi Cuprinsul, corectura Întâia. Impreună
acelea revizuite definitiv, vă trimit şi Erata, la care sper că nu
20 ne va mai trebui încă o Erată. Şi această Erată, rog să se culeagă
tot cu mâna.
In aşteptare vă salut pe toţi dela « Adev�L'UI» cu frăţească
dragoste.
Al dv. prietin devotat,
26
Caragiale
P. S. - Se înţelege că, împreună cu revizra, îmi trimiteţi ŞI
corectura a doua a mea, ca să am după ce revizui.
1) Schiţe rwuă, edit, Adevărul, 1910.
[320]
\
I
[321]
Drăguţule, ieartă-mă că-ţi răspund cam târziu: n'am avut vreme,
crede-mă. Lucrez şi eu ceva, şi-mi merge greu. Eu am nevoie de
fie-ce moment; iar voi n'aveţi numai decât nevoie de concursul
meu. Cu mare nerăbdare aştept « Luceafărul s cel nou, căruia îi
5 urez covârşitoare strălucire pe firmamentul culturii daco-române atât
de bogată în astri 'de întâia mărime - încât e o adevărată mân­
dreţe, mă rog frumos. Mai urez apoi ca « Luceafărul» să fie steaua
vestitoare a zilei frumoase în care să se rentoarcă pacea Între in­
telectualii români 1). In mâna d-tale stă mai mult decât în a oricuia
10 altul astăzi îndeplinirea acestei urări de bine. Adu-ţi aminte că
eroul antic a săvârşit cea mai măreaţă faptă a vieţii sale când a
iertat Roma.
Insfârşit, îţi mai urez, din parte-mi şi din partea familiei mele,
sărbători fericite pentru dota şi pentru toţi ai d-tale.
15 Cu frăţească dragoste, sunt şi rămân al d-tale
vechiu prietin,
Caragiale
Schoneberg b. Berlin
Innsbruckestr. 1.
15{28 XII 911.
1) Dezideratul de împăciuire dintre c tribunişti e şi comitetul partidului
naţional, s'a. realizat foarte curând.
21
[324]
,)
,i
T
[325]
Stimate amice,
Hogu-te, publică alăturatul articol 1 ), care nu s'ar potrivi nicăieri
mai bine decât în « Revista » d-tale, Daca n'ai vreun cuvânt a mi-I
refuza 2), rogu-te dă-I să-I culeagă şi trimite-mi, în plic recomandat,
b o corectură împreună cu manuscrisul. Indată ce o primesc, o
revizuiesc şi ţi-o înapoiez.
V'am trimis două telegrame, una d-tale şi alta lui Davila. Sper
că v'aţi înţeles împreună, spre completa mea bucurie. Rogu-te,
daca publici piescioara 3), nu uita a pune în vedere notiţa: R,epro-
10 ducţia oprită, şi neapărat spune-i şi lui Davila să pună aceeaşi
notiţă pe broşură.
Eartă-mă că n'am căutat să te văd la Bucureşti - nu ştii în
ce am fiert câteva zile! Imi voiu repara greşala la a d'intâiu
ocazie.
16 Aşteptând un răspuns favorabil din partea d-tale, te rog să
primeşti o frăţească salutare dela
prietinul d-tale devotat,
Caragiale
Duminică, 6/19 Sept. [1909).
1) • Scrisoare asupra Teatrului Naţional s, în Noua Revistă Română dela
20 Sept. st, v. 1909. (Opere, V, la Note şi Variante).
2) Ca direcţia ziarului _ Universul •.
') • Incepem t, instantaneu într'un act.
[326]
326
CORESPONDENŢĂ
II
Stima te Profesore,
10
15
20
25
Rogu-te, când ai un moment liber, spune-mi daca « Incepem»
s'a mai tipărit cumva şi afară din « Revistă », şi daca, din numărul
respectiv, s'a petrecut prea multe exemplare peste obicinuitul tiraj;
căci, dacă nu e saturată strîmta piaţă, aş vrea să tipăresc instan­
taneul Într'o broşurică de lux.
Apoi, cartă-mă, să te mai supăr cu ceva: te rog, la prima ocazie
când dai pe la tipografie, lasă acolo alăturatul model de format
şi de compoziţie, Împreună cu textul instantaneului din revistă.
Il rog pe d. tipograf să facă preţul pentru 1000 exemplare, pe hârtie
ca a « Revistei », o coală de 32 pagini, cu o copertă colorată ca la
Ij Studiile» d-tale, cu broşat cu tot.
Dacă Îmi convine, şi dacă, fireşte, mai e loc pentru aşa publi­
caţie, atunci trimit eu textul corectat, după care trebue să se cu­
leagă broşurica.
D. tipograf să fie bun a-mi trimite mie d'a dreptul preţul şi
condiţiile, fără să te mai deranjezi dumneata.
Multe aş avea să-ţi vorbesc şi multe am putea pune la cale
împreună; dar deocamdată mi-e peste putinţă să mă mişc de aici -­
nevastă-mea fiind bolnavă: nici vorbă, să las casa pe grij a copiilor
cel puţin Încă o lună. Dar, cu voia Domnului, tot o să ne vedem,
şi sper' să facem bună treabă amândoi .
. Pînă atunci, te salut cu frăţească dragoste,
al d-tale devotat,
Caragiale
7 Oct./24 Sept. 909.
III
Iubite Profesore,
Ieartă-mă că nu ţi-am răspuns mai degrabă: sunt În muncile
facerii. Pînă peste două-trei luni, nu-i chip să mă uşurez. La vita
bătrână e mai greu fătatul, decât lepădatul; şi tare aş dori să nu
30 mă fi muncit pentru ceva neviabil. Aşadar, pînă atunci, trebuie
[327]
să stau departe de lume ca orice cucoană cam prea matură în lu­
nile din urmă ale borţului. De n'ar fi asta, aş fi alături de voi astăzi.
Sper însă că partidul, lipsindu-se de câteva cuvinte uşurele, va
câştiga o piescioară de teatru 1), ca să-i folosească mai mult.
Revista e frumoasă şi interesantă.
Fii sănătos şi vesel.
Cu frăţească dragoste al d-tale prietin,
f­
I
I
,
I
II
i
'1
5
PHOF. C. HĂDULESCU-MOTHU
327
l'
I
I
I
ti!
I
1
Caragiale
3f15.XII. 910.
IV
27 Mai 1911.
Dragă Motrule,
10 Iţi atrag atenţia asupra unei apucături care n'ar trebui să gă-
sească loc de joc în « Revista )} ta. Iţi alătur aci o bucată din nu­
mărul de duminică 8 Maiu (No. 4). Ia seama să nu te tîrască băieţii,
necontrolaţi d'aproape, la răspunderi pe cari, ca om cuminte, nu
trebuie să le iei decât când de-a -dreptul personal afirmi ceva intr' o
15 chestie atât de gravă. Ştii cum se petrece lucrul în Transilvania?
De sigur că nu mai bine ca mine. In tot cazul pînă să ne vedem,
cum sper în curând, întreabă, rogu-te pe Aur-elin C. Popovici 2),
amicul nostru, care-ţi va da ca şi mine povaţa, să nu mai permiţi
domnilor dela « Tribuna )}, să-şi mai vîre coada şi 'n Revista ta, fără
20 ştirea şi fără învoirea ta, de sigur. Mă rog ţie, ia seama. Nu-ţi
poţi închipui ce rău poţi face din nebăgare de seamă. Pentru
Dumnezeu, dacă nu-i putem ajuta pe bieţii fraţi, încai să nu-i mai
lovim şi noi.
Sper că nu vei lua în nume dc rău ce-ţi spun, şi că nu ţi-am
25 spus degeaba.
Pînă la revedere
al tău devotat prietin,
Caragiale
1) (' Titircă, Sotirescu & C-nie�.
'i Vezi şi scrisoarea către Aurel C. Popovici (II).
[328]
VI
Caragiale
. Dragă Costică,
CORESPONDENTĂ
Caragiale
Christos a înviiat
La mulţi ani cu toate cele bune!
1.912
328
1) O subscripţie publică, cu caracter de recompensă naţională, în folosul
lui Caragiale.
11.24.III,1912.
Schăneberg bei Berlin
Innsbruckerstr. 1.
(Tleturl din Noua Rellistă Română: O ceartd care tUgtmereasă, notă sem­
nată A. C. C.).
Aureliu Popovici trebue să fi căpătat broşura lui Dr. Vaida.
Cere-i-o, şi mă rog ţie, uite-te prin ea, ca să înţelegi ce este « Tribuna >},
care, cu ajutorul băieţilor tăi, vrea să-şi facă advocat din Revista ta.
5 Pentru atâta prietenie călduroasă ce-mi arăţi, nu ştiu în adevăr
cum să-ţi mulţumesc altfel decât rugând pe Dumnezeu să te răs­
plătească, aruncându-şi harul asupra ta şi asupra iubiţilor tăi: să
trăiţi cu toţii până la adânci fericite bătrâneţi, sub sfînta lui pază,
sănătoşi şi voioşi ! Printr'aceasta viu totodată a-ţi observa, din
10 vreme, că eu, fără de a comite o indelicateţă, nu m'aş putea ame­
steca, fie direct, fie indirect, în întreprinderea de care e vorba 1) ;
iar că, pe de altă parte, orice amestec oficial, câtuşi de platonic,
Ia opera voastră cetăţenească, precum şi orice subscripţie pe cale
publică i-ar paraliza cu desăvârşire scopul, întru cât m'ar pune pe
15 mine în imposibilitate absolută de a beneficia de rezultatele gene­
roasei voastre iniţiative. - Pentru un psiholog ca tine nu este,
fireşte, nevoie şi de explicaţiuni. Sapient, te ştiu; destul ţi-e atâta!
Aceste rânduri, încredinţate perfectei tale discreţiuni, sunt de­
stinate exclusiv ţie.
20 Sunt şi rămân al tău
îndatorat ŞI devotat prietin,
v
25
[329]
r·
,
j
1.
,
I
l
)
!
I
PROF. M. DRAGOMlRESCU
[332]
332
Iubite amice,
CORESPONDENTĂ
IV
Dacă, fără intenţie de vreun resultat practic, ai poftă şi vreme
să mai schimbăm două vorbe de clacă, mă găseşti, după amiazi,
4%-5, la Gambrinus ori la Cooperativa, piaţa Teatrului.
O strângere de mână,
Caragiale
Joi, 6 lan. 900.
V
1 u bite Dragomirescule,
Pentru dignitatea ambelor părţi, nici să mai gândim la vreo
redeschidere a faimosului proces. Asta însă nu te 'mpedică să VII
10 deseară - 5 %-%, la « Cooperativa l), daca doreşti să vezi pe
prietinul tău,
Caragiale
Vineri, 21 lan. [1900).
VI
Mon cher,
Rămâne bine înţeleasă condiţia noastră. Nu se publică numele
15 meu până ce nu am primit porunca ştiută şi am răspuns Ia ea:
chemat, ascult, orice m'ar ameninţa; nechemat, nu exist, orice
mi s'ar promite.'
A revorr,
Caragiale
Sâmbătă, 22 lan. [1900].
VII
20 1. L. Caragiale
este astăzi Marţi de Ia 5 d. a. până Ia 5 % Ia Cooperativa, piaţa
Teatrului. Daca poţi, nu faci rău să treci pe acolo.
Salve
(f. d.; carta de vizită identică cu aceea de la II, miercuri 27).
[333]
I
I
1
I
PROF. M. DRAGOMIRESCU
VIII
Wilmersdorf bei Berlin, 2 lan. 1906
Prosit Neujahr, Herr Professor!
Caragiale
,
IX
Nota. - Onor. Redacţie este rugată a păstra, la caz de publicare
(ceea ce ar fi o mare încurajare pentru un începător), punctuaţia
5 originală. Contând pe absoluta discreţie a d-Iui M. Dragomirescu,
îl salută cu vechea dragoste prietinească
Autorul-
(care are, ca Farfuridi, curajul să păstreze ano­
nimul.)
(F. d.; data probabilă, 21 Iunie/4 Iulie 1907; Nota urmează după textul
fabulei Duel, apărută în Convorbiri de la 1 Iulie 1907).
x
10
Stimate Domnule Director,
..
\
rr
Nu de-geaba zice ro mânul « dă-mi, Doamne, gândul din urmă! »
După ce v'am expediat, ieri, scrisoarea cu fabula Duel, mi-am
aruncat încă odată ochii pe copia rămasă şi, cu părere de rău hătrâ­
nească, am constatat (lucru ce în tinereţe nu mi se prea 'ntâmpla) o
1& mare greşală de punctuaţie, care păgubeşte simţitor intenţia morală
a fabulistului anonim. Fiindcă tot nădăjduesc că se va găsi un locşor
în coloanele dv. pentru modesta mea încercare lirică, - ce mi-a
fost inspirată, mărturisesc, din critica dv. asupra unei fabule aproape
cu acelaş subiect, în numărul 12 al «Convorbirilor» - mă grăbesc
20 a vă ruga să binevoiţi a face, la caz de publicare, următoarea în­
dreptare la versul întâiu: «N oivul plug odată (probabil, ofensat) » ­
adică, emistichul al doilea închis între parenteze, şi adverbul des­
părţit, printr'o virgulă, de participiu, ca membre ale unei eliptice;
în franţuzeşte ar fi: (offense, probablement).
2;; Acuma, il propos de franţuzeşte, vă rog să primiţi călduroasele
mele complimente pentru rândurile dv. (superior de bine gândite
[334]
334
CORESPONDENŢĂ
,1 I
I
I I
şi aşa de frumos spuse), tot din numărul 12, despre « neertatul defect
(ticălosul, zic eu) al societăţii noastre înalte (bastarde, zic eu cu voia
dv.) ... » Toţi câţi gândim şi simţim sănătos nu putem în deajuns
Înfiera această apucătură atât de rău-făcătoare bietei noastre na-
5 ţiuni. Trebue să denunţăm nencetat odiului public, să pilduim fie­
care cum putem mai crud, cu biciu fără milă, această ofensă pe
care bastarzii o aduc familiei noastre. Şi chiar dacă proşti ori ne­
buni vin să ne dea concursul, să se alieze cu noi la luptă, să nu
ne părăsim, printr'o rău înţeleasă susceptibilitate, ori o falsă teamă
10 de ridicul, dreapta noastră cauză: cu toţii 'nainte! unii ca nebuni
şi proşti 1), alţii ca oameni cuminţi şi. de spirit - numai bravi
să fie! Par'că se ia vreo cetate altfel! - Din parte-mi (par'că am
fost tot la un gând) sper, dacă o vrea Dumnezeu, să-mi fac şi eu
datoria, cu arma cu care mi-a fost partea să fiu înzestrat; căci,
15 stimate domnule Director, eu nu sunt filosof şi critic ca dv., lucru
de care, drept să spun, îmi pare rău destul; eu sunt, cum poate o
să aflaţi vreodată, un meschino comediante; dar, dacă nu v'o
plăcea, să nu-mi daţi nici o para. Am să-i aranjez eu pe par-veniţii
cari, fiindcă au mâncat în copilărie du cacao, dat cu linguriţa de
20 vreo bonă schwizerană sau belgiană, au pierdut pe r şi au câştigat
secretul nazalelor pariziene. N� să-mi ajute Dumnezeu să ne­
meresc cum doresc!
Pînă atunci, sunt ca totdeuna al dv. bun prietin,
A utorul anonim
Vineri, 22 Iunie/5 Iulie 907.
XI
25 Priveşte adânc ţarinele patriei şi le salută şi pentru mine mult.
Sănătate acasă, Dumnezeu cu voi
Caragiale
Berlin, 1lt Sept. 1907.
(Telegramă trimisă pe adresa: Profesorul Mihail Dragomirescu, Burdujeni,
trenul 6 dimineaţa).
1) Şi ei sunt susceptibili de mâhnirea ofensatului (n. a.).
[335]
I
PROF. M. DRAGOMIRESCU
XII
335
I
�I
1
)
(
j
,
•
,
!
r
5
Berlin W., 11 lan. 1909.
Tuturor confraţilor urez: la mulţi ani cu spor, noroc şi sănătate!
Caragiale
(adresa: Onor. Redacţiuni a « Convorbirilor Critice », Bukarest, str. Gra­
mont, 11).
XIII
Berlin W., 2 lan. 1910.
1910
La mulţi am cu sănătate, noroc ŞI veselie!
familia Caragiale
XIV
1910
La mulţi afli!
Caragiale
(adresa: Revista « Convorbiri Critice », Bukarest, Str. Gramont 11).
[336]
1
r
I
1
I
I
•
[337]
V. MESTUGEAN
22
[338]
1! I
II
il
I
1,
l' I
, I
I
, f
,
,
I
. I
f
[339]
1
Berlin, 25 Februarie 1909.
Stimate confrate,
Am trimis d-lui Câmpina 1) manuscris şi o scrisoare. Rogu-te şi
pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea şi să îngrijeşti cât se
poate să apar convenabil, fără greşeli, mai ales de punctuaţie.
5 Să nu zică publicul că nu suntem conştiincioşi. Sper că articolele
mele să placă; eu cel puţin îmi dau toată osteneala să le fac după
puterile mele cât pot mai bine, şi mai bine, zău, n'aş putea să le fac.
Dacă nu te-ai supăra prea mult, te-aş ruga din numerele şi
articolele mele să dispui a mi se trimite câte două exemplare.
10 Voiu să le strâng pentru un volum.
Iţi doresc sănătate şi până la revedere sunt cu toată stima,
iubite confrate,
al d-tale servitor,
Caragiale
15 Multe salutări confraţilor, în deosebi lui Marion. Nu ştiu cum
aş face să capăt şi eu Cartea soacrelor.
II
Berlin, 20 Aprilie 1909,
Christos a înviat!
Frate Mestugene, am trimes eri Antologia. Rogu-te nu te su­
păra că te deranjez şi ia măsuri să se facă următoarea îndreptare
20 în text:
1) N. Dumitrescu-Câmpina, directorul ziarului. Universul s.
22*
[340]
I
I
, II
·11
1,
1.:
1
1
I
I
'Ii
"1
'.
CORESPONDENŢĂ
La sfârşitul scrisorii a ii-a care începe cu « Domnule Nădrăgilă �I
în loc de dezastros să se pună caraghios.
Mulţumind anticipat, sunt al tău cu toată dragostea,
confrate,
Caragiale
Multă sănătate tutulor al e Universului e.
[341]
l.
)
'1
I
I
I
I
p
I
I
N. PETRAŞCU
[342]
'. '
1,
'� I
I I
11.'1
I
,1
: I
il
,
I '
j !:j
i ' I
I I
,
Il " :
�
1:
(
I
I
I
!
"
[343]
1
ce lundi 20 fevrier [1895].
Son A. R. la Princesse Louise se trouve presentement chez
la Majeste ma femme.
Sa Majeste et Son Altesse Royale permettent it Votre Excel­
lence de se rendre it l'instant rneme dans notre château de Pitar
& Moşu 15.
Tout il vous,
De Caragiale
Mă rog ţie, nu lipsi. Te aşteptăm cu cea mai caldă dragoste ŞI
cu cea mai rece şampanie.
II
10
15
Dragă Petraşcule,
Nu crez nici nu vreau să-mi închipui că ai lipsi diseară la '7 fix
la masă la noi.
Caragiale
Luni 15 fevr. (1899)
strada Colţii 78.
Vin bun
Cognac fine Ch.
(cuvânt indescifrabil)... poate şi... idem.
[346]
!
I
j
I
r
1
,
..
1.
I
t
'1'
[347]
Frate Anestine, dragă Tizule, celebre artist, bătrâne şi iubite
prietine!
Sufler ţi-am fost, regisor ţi-am fost, director ţi-am fost, fabri­
cant de roluri ţi-am fost - şi, în toate m'am bucurat că ţi-am fost
pe plac. Dar, mai presus de toate, crede că mai mare bucurie mi-a
făcut să constat astăzi, primind frumosul tău portret şi cuvintele
calde, cu cari l-ai însoţit, că, şi ca prietin, m'ai preţuit din toată
inima. Iţi mulţumesc, şi-ţi urez şi eu, iubite frate lancule, ani în­
delungaţi - vesel, sănătos şi cuminte, cum te ştiu, - om de spirit
ro şi de inimă, fire de adevărat meşteşugar subţire. Dumnezeu să vă
păzească de rele pe tine şi pe ai tăi şi să vă dăruiască tot binele
ce-l doresc pentru mine şi pentru ai mei!
Imbrăţişându-te cu frăţească nestrămutată dragoste, sunt şi
rămân
15 al tău bătrân prietin,
Caragiale
10/23 febr. 1912.
(adr. Decanului Scenei Române.
Artistului 1. Anestin
Craiova)
[348]
[349]
I
Q:
I
1
_ 1 I
IOAN URBAN JARNIK
[350]
,
,
I
. I
,
[351]
SchOneberg bei Berlin
3/16/11 1912.
Stimate Domnule Profesor,
Lungi, sunt numai scrisorile urîte şi plicticoase; cele frumoase
şi amusante sunt totdeauna prea scurte. A dumitale m'a Încântat.
Iţi mulţumesc din suflet că ţi-ai mai adus aminte de mine, şi-ţi
urez. la rândul meu, sănătate, noroc şi veselie pentru D-ta şi pentru
toţi iubiţii D-tale, Întru mulţi ani până la adânci bătrâneţi.
Sunt al D-tale, stimate Domnule Profesor, cu stimă
devotat servitor,
Caragiale
[352]
I I
I
I
r
I
f
I
[353]
SOCIETĂŢII ACADEMICE
"ROMÂNIA JUNĂ" DIN VIENA
[356]
306
CORESPONDENŢĂ
(Cu] cele mai distinse salutări, sunt, prea stima ţii mei Domni,
al Dv. şi al Onoratei Societăţi
plecat servitor,
Caragiale
4/17.VI. 912.
li P. S. - Rog a mi se trimite, la apariţia « Albumului », un exem-
plar cu Nachnahme, pe adresa:
Schoneberg bei Berlin
Innsbruckerstr. 1.
[357]
I
l
I
f
I
�
[
,
!
UNUI PSEUDONIM
[358]
�
r
•
1
I
I
,
J
T
[359]
Bucureşti 21/XI [1896].
N ecunoscutule Şandernagor,
Ultima ciorbă a bucătăresii dumitale 1) am gustat-o cu multă
poftă - era delicioasă. Cu aşa feluri de bucate, dacă urmezi înainte,
sper să-mi serveşti un adevărat regal care să mă dreagă de indi-
5 gestia ce mi-a produs-o arta culinară a poeţilor noştri.
La pletele lor pesimiste şi nepeptănate, prefer şuviţa ideală
şi curată a frumoasei dumitale unguroaice.
Intelegi că, după ciorbă, aştept cu nerăbdare rasolul - pe care
probabil ţi l-a dat Ianoş, şi care desigur va fi suculent. Numai,
10 nu-l da rasol- fă-mi-I îngrijit.
Al dumitale pasionat gustător,
Caragiale
P. S. - Rogu-te onorează-mă cu adevăratul nume al rafinatului
gourmet care s'ascunde sub acest oribil şi barbar pseudonim - Şan-
15 dernagor. Desigur că trebue să fie un membru corespondent al
Societăţii Geografice. Atunci mi-aş permite să-I rog să renunţe la
Chandernagor, şi considerând înălţimea avântului său liric, să
iscălească Cimboraso sau mai bine Gaurisankar.
C.
1) Cronica rimată, cu titlul Amintiri, dela rubrica Din Carnet (Seara, Iaşi,
20.XI.1896).
[360]
r
[361]
"
li
,.
PETRU VULCAN
[362]
�
I
1
j
[363]
F. d. (Oct. 1898).
Domnule Preşedinte,
Ca om de litere şi publicist trecut de vârsta tinereţii, mărturi­
sesc drept, că am ajuns foarte simţitor la măguliri, mai ales când
vin din parte autorisată, din partea unor oameni puşi mai presus
li de nivelul intelectual comun, din partea unor tineri confraţi talen­
taţi şi însuflaţi de dragostea literaturii naţionale.
Astfel, onoarea ce mi-a făcut Cercul literar « Ovidiu l), numin­
du-mă Între membrii săi de onoare, mă atinge cu deosebire.
Mă grăbesc dar a vă ruga să comunicaţi Cercului via mea
10 mulţumire ce am simţit primind adresa d-voastră.
Fiţi siguri, iubiţi confraţi, că după mijloacele mele nu voiu
pregeta să dau concursul meu, pentru propăşirea bunei şi folosi­
toarei instituţiuni de cultură românească pe care aţi Înfiinţat-o în
noua Torni.
16 O strângere cordială de mână pentru toţi din partea amicului
D-voastră
1. L. Caragiale
[364]
[365]
Q
I
AL. CIURA
[366]
1.
�
l'
t
I
[367]
Vineri 8/21 Iunie 1912] 1).
Iubite amice Ciura, până la revedere, tocmai înspre iarnă, pri­
meşte deocamdată călduroase mulţumiri pentru volumul ce mi-ai
trimis 1). Nu i-am tăiat încă foile: ai răbdare până să ne vedem şi nu
te teme, prea smerite ucenic, cum nu mă tem nici eu că va trebui să
5 fiu aspru. Te cunosc că eşti o calfă vrednică, de care poate fi mândru
orice meşter cinstit, chiar în vremuri de cinstire a meşteşugului,
nemite în vremea noastră - de cârpăcerie - când ciubotarii croiesc
nădragi şi croitorii tălpuiesc ciuboate, spre gloria « culturală » a
ruralilor cis şi transcarpatini.
10 Iţi urez petrecere furmoasă în timpul verii. Să ne mai vedem
sănătoşi şi cu voie bună la Blaj!
Dumnezeu cu dota şi cu ai dumitale.
Devotat frate mai bătrân
Caragiale
1) Scrisoarea a fost scrisă cu o zi înainte de moarte (Nota ziarului Românul).
') Amintiri, schiţe şi nuvele, Orăştie, 1911.
[368]
,
i
t
I
I
I
I
ti
[369]
RASPUNSURI CU PRILEJUL
SARBĂTORIRII CELOR 60 ANI
24
[372]
Adânc pătruns de recunoştinţă, mulţumesc din suflet pentru
16 onoarea ce-mi face Românul, covârşitoare meritelor mele. Devotatul
vostru frate,
13.2.1912.
IV
6.2.1912.
Budapest
12.2.1912.
Caragiale
Bukarest
III
CORESPONDENŢĂ
Kepviselo 1) Dr. Teodor Mihaly
Hotel Jăgerhorn
Caragiale
Aristizza [Romanescu]':
Teatrul Naţional
Caragiale
Mulţumesc, să trăieşti, brava mea.
V
Arad
Vasile Goldiş
1) Deputat (magh.).
372
Mulţumesc adânc recunoscător pentru graţioasa Dv. atentiune.
Cordiale salutări tutulor preastimaţilor amici
)0
[373]
RĂSPUNSURI CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII CELOR 60 ANI 3-7'3
VI
13.2.1912.
Bacalbaşa [C. J.]
Teatru Bukarest
Cordiale mulţumiri şi Dumnezeu cu VOI toţi.
Caragiale
VII
13.2.1912.
6 Delavrancea
Bukarest
Noroc, sănătate, veselie, urează bătrânul prietin,
Caragiale
VIII
13.2.1912.
Gârleanu [Em.]
li
Teatru
Craiova
Adînc mişcat călduroasa du mita le dragoste Iiească, te îmbră­
ţişez şi blagoslovesc părinteşte,
Caragiale
IX
14.2.1912 ..
15 Octavian Goga
Schewissgasse 15
Nagyszeben
Mulţumiri celorlalţi. Vineri dimineaţa Budapesta. Caldă îmbră­
ţişare părintească, bătrânul tău prietin
20
Caragiale
[374]
Mulţumiri cordiale drăguţilor. Vechiul vostru fidel devotat
10 sufler
13.2.191!.
,
f
1:
"
ti
,
12.2.1912.
12.2.1912.
Caragiale
Bukarest
x
XI
Bukarest
CORESPONDENTĂ
Palatul Funcţionarilor
Vlahuţă
Mulţumesc cordial mângâitorilor.
XII
Craiova
Maria Ciucurescu [şi] camarazi
Teatrul Naţional
Caragiale
Societatea dramatică
Caragiale
Mulţumiri cordiale. Să trăiţi.
12.2.1912.
XIII
374
'15
II
li
II'
:1
, ,
II
,1
,
l'
Gherea
Restaurant gară
I
J
!
I
20
Ploeşti
Din suflet mulţumesc iubiţilor. Bătrânul vostru frate
Caragiale
[375]
RĂSPUNSURI CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII CELOR 60 ANI 376
XIV
12.2.1912.
Andreiu Popovici
Bukarest
Călduroase mulţumiri. Trăiască naţia
Caragiale
xv
13.2.1912.
5 «Opinia»
Iaşi
Trăiască buna, fidela mea amică « Opinia �.
Caragiale
XVI
Trăiască « Opinia» !
10 Iubiţi şi stimaţi confraţi,
Primiţi, vă rog, cele mai călduroase mulţumiri pentru « Opinia >)
cu pricina - cam prea lăudăroasă pentru mine, căruia mi-e greu,
la 60 ani, să mai roşesc. Dar, în fine - să trăiţi! Mai rogu-vă trans­
miteţi, fiecăruia în parte dintre colaboratorii ocazionali, cu cele
15 mai distinse salutări din parte-mi, mulţumirile mele cordiale.
Sunt ca totdeuna al vostru devotat bătrân confrate
Caragiale
1/14 Februarie 1912.
Schiineberg bei Berlin.
[376]
376
CORESPONDENŢĂ
XVII
M-lIe Millerverghi [Margareta]
Şcoala Cotroceni
Mille remerciements gracreuse attention.
XVIII
Societăţii Cultura română
Czernowitz
Adînci mulţumiri delicata atenţiune.
XIX
14.2.19i2.
Bukarest
Caragiale
13.2.1912.
Caragiale
12.2.1912.
10 Professor Doktor Puşcariu [Sextil]
Czernowitz
Herzlichster Dank. Herzlichste Grusse.
XX
Andreiu Bârseanu
Caragiale
13.2.1912.
15
Nagyszeben
Mulţumesc preastimate profesore. Trăiască neamul.
Caragiale
[377]
RĂSPUNSURI CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII CELOR 60 ANI
377
r
!� I
I
I
I
XXI
25.2.1912.
Patria, Humănische Studenten-Gesellschaft
Munchen
Multe mulţumiri. Să trăiţi
Caragiale
XXII
15.2.1912.
6 Cercul Studenţesc
Jassy
Recunoscător mulţumesc
Caragiale
XXIII
14.2.1912.
10
Cerna [P.]
Hertcestr. 12
Leipzig
15
Pînă viu îmbrăţişez, vă blagoslovesc cu părintească dragoste.
Fiţi sănătoşi, cuminţi, veseli
Caragiale
XXIV
19.2.1912.
Petru Maior Gesellschaft
Matyasutca 11
Budapest
Mulţumiri cordiale. In spe laboreque salus, vivat, crescat, Ilo­
reat Academia Petru Maior. Al vostru cu părintească dragoste
� ���
[378]
378
Constantin Stere
Iaşi
CORESPONDENŢĂ
xxv
20.2.1912.
15
După stingerea paielor prinde bine sinistratului mângâierea
cuminte potrivită. Mulţumesc. Prietin
Caragiale
XXVI
Ioan Th. Florescu
avocat
Bucureşti
Adânc recunoscător mulţumesc
Caragiale
XXVII
16.2.1912.
Nottara
Teatru
Bukarest
Asemenea cordial
Caragiale
XXVIII
12.2.1912.
Dr. Zarifopol
Sinaia
Herzlichster Dank an alle
Caragiale
[379]
1
, I
I
"
.'
:\
1
1
�
'1
I
I
o:
10
15
%0
RĂSPUNSURI CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII CELOR 60 ANI 379
XXIX
12.2.1912.
Duţescu [Duţu T.]
Ţepeşvodă t
Bukarest
Calde îmbrăţişări frăţeşti ŞI părinteşti
Neaiancu
XXX
12.2.1912.
Fagure
Adevărul
Bukarest
Mulţumiri cordiale. Noroc, sănătate
Caragiale
XXXI
14.2.1.912.
Robert Kraus
Cornmissionăr
Wien
Herzlichster Dank. Herzlichste Griisse. Ergebenst
Caragiale
XXXII
Take Ionescu
Bucureşti
Pretutindeni şi oricând trebue să fii flacăra tuturor flacărilor 1).
Să trăeşti, te doreşte mult soldatul recunoscător.
Caragiale
1) Madrigal de mulţumire pentru articolul lui Take Ionescu din Flacăra dela
4 Februarie, despre Caragiale orator,
[380]
XXXV
Stimate amice Solomoane,
Solomon Ancel, [cârciumar?]
Bucureşti.
11.2.1912.
Schoneberg bei Berlin
13 Febr. 1912.
Bucarest
al vostru
Caragiale
XXXIII
Georges Taşcă
CORESPONDENŢĂ
Domnului ŞI Doamnei
Prof. Al. Ciura
Blaj.
Prea iubite frate Ciura,
XXXIV
380
Mulţumesc.
6 Cu părintească dragoste,
Vă mulţumesc din suflet pentru delicata dv. atenţiune. Tutulor
10 prea stimaţilor amici blăjeni cari v'aţi adus aminte de mine de
ziua mea, vă urez mulţi ani fericiţi. Dumnezeu să vă ţină pe voi
toţi şi pe toţi ai voştri departe de orice rele, în sfînta sa pază, pînă
Ia adînci fericite bătrâneţi. Fiţi sănătoşi şi veseli.
AI dv. devotat prietin
15 Caragiale
P. S. - Aştept să ne trimită Pronia altă primăvară, când să
mă prezint cu toată dragostea, pentru o conferenţă, în mijlocul
dv., unde nu mă 'ndoesc că voi fi primit frăţeşte, după sfânta stră­
moşească datină românească, pe care am văzut cu câtă evlavie
JO creştinească o păstraţi.
Carta dumitale mi-a dovedit că nu m'ai uitat. Iţi mulţumesc
din inimă pentru felicitările ce mi-ai trimis şi te rog să primeşti
[381]
RĂSPUNSURI CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII CELOR 60 ANI -381
şi d-ta din parte-mi cele mai călduroase urări de bine. Dumnezeu
să vă dee, d-tale şi la toţi iubiţii d-tale, noroc, sănătate şi veselie
întru mulţi ani pînă la adînci fericite bătrâneţi! Sunt cu perfectă
stimă ca totdeuna,
i
al d-tale de demult bătrân bun prietin
Caragiale
3/16 febr. 1912
Schoneberg bei Berlin
Innsbruckerstr. 1.
XXXVI
P. P. Paşcanu, Inginer C. F. R.
Bucureşti.
Iubite amice, Petrică dragă,
Iţi mulţumesc din suflet pentru atenţiunea ta delicatisimă cu
ocazia aniversării mele.
10 Iţi urez şi eu din parte-mi să ajungi voinic şi vesel a fi străbunic.
Dumnezeu să vă ţină sănătoşi şi veseli pe tine şi pe toţi iubiţii tăi!
O frăţească îmbrăţişare de la al tău ve chiu prietin
Caragiale
1/14 febr. 1912.
XXXVII
Em. Gdrleanu
Preşedintele Societăţii Scriitorilor Români.
Stimate Domnule Pr.eşedinte,
15 Vă sunt dator cu atât mai multă recunoştinţă, Dv. şi onor.
Societăţi ce prezida ţi , cu cât, printr'un exces de generositate, cin­
stirea ce mi-aţi făcut a fost din cale-afară covîrşitoare modest ei
şi umilei mele cariere.
[382]
382
CORESPONDENTĂ
Viu dar prin aceasta a vă exprima tutulor mulţumirile mele
adînci şi a vă ruga totodată să binevoiţi a primi cu toţii salutările
mele cele mai plecate.
Sunt, cu tot respectul, stimate Domnule Preşedinte,
s al Dv. şi al onor. Societăţi
devotat servitor,
Caragiale 1)
4/17 Febr. 1912
SchOneberg bei Berlin
Innsbruckerstr. 1.
XXXVIII
Profesor N. Bogdan,
Preşedintele <asociaţiuni[i]> <Astrei > Sectiei 1 a Astrei Brasso.
10 Scrisoarea dv. 2) <mi- > din 4/17 Martie umblând r-e multe
drumuri de ocol, mi-a sosit d'abia astăzi <după ce a ocolit pe multe
dru>. Mă grăbesc a vă răspunde rugându-vă să primiţi pentru
dv. şi pentru Onor. Asociaţie cele mai profunde mulţumiri pentru
< prea înalta > onoarea prea înaltă ce aţi binevoit a face operelor
15 mele. Sunt, D-Ie preşedinte, cu perfectă stimă, al dv. şi al onor.
Asociaţii
prea plecat servitor,
[Caragiale]
1) Mulţumiri prin cartă pos tală, la telegramele primite dela: Prof. Th,
Ionescu, Craiova; in numele societăţii de lectură « Gh. M. Fontanini s, Gh. Ma­
theescu, Sinaia, Viaţa Românească, Iaşi, Ofiţerii Vlahuţă, Bucureşti, Ottilie şi
Emil Michail, Bucureşti, Arhitect D. Ciocdrlan, Bucureşti, Nicu Popp, Craiova,
Mimi şi I. D. Ştefănescu, Bucureşti, B. Brănişteanu, Bucureşti, S. Pauker,
Bucureşti, Nic. Petra-Petrescu, Nagyszeben, Tudor Rădulescu, Bucureşti, Prof.
Ion Ursu, Bucureşti, Scarlat C. Moscu, Craiova, etc.; recomandat, la tele­
gramele primite dela Racowsky, Bucureşti, St. Georgescu-Sergent, Constanta, etc.
Aceste răspunsuri nu ne-au rămas.
1) Adresa de felicitare, cu prilejul împlinirii celor 60 ani, omagia opera. ma­
relui dramaturg şi povestitor », precum şi persoana « celebrului nepot al unei
braşovence ».
[383]
"
"
I
l
EJ
1
AL. VLAHUŢÂ
[386]
I
! � I
386
CORESPONDENŢĂ
Expediat <astăzi> aZI scrisoare. Conjur absolută discreţie
[Caragiale]
Marţi 24 ian./6 febr .. 1911 (sic).
IV
5
I
I
I
1 I
10
i
I
I J
II
15
II
II
I
70
Adevărat nenoroc. Acces sciatic. Imposibil mIşca. Rog comu­
nică amicilor. Vale
Caragiale
[7 Febr. 1912].
V
Discret, nImIC scrie despre fosiIa
Caragiale
[8 Febr. 1912].
VI
Puiule dragă,
Nu trebuia nimic spus ... 2) Las' să zică el! <El are branşa lui! >
<Asta> Ce să te amesteci tu în branşa lui! Să te-auză Dumnezeu!
să ne mai vedem şi atunci când <spui că> cum m'ameninţi, n'ai
să <mă> mai m'asculţi. <Atunci da, fă ce pofteşti: ce i-a fost
tatii> şi (?) <mamii mi-o fi şi mie). Atunci, <da> haida! slobod.
Cum să-<ţi> vă mulţumim de copiile <după> Grigorescu?
<Şi mai ales fata, cum le spune anii (?) > Le vom privi <eu şi>
una după alta, seara şi ziua, cu aceeaşi componcţiune, cu care
ascultăm <ca> un caet Scarlatti-Cellica.
. Spune-mi daca s'au stins bine paiele mucede, ca să ştiu când
pot veni fără primejdie de vreo pîrleală. Nu vroiu să <ştie> afle
nimini <când vin> de sosirea mea. Mie cele întâmplate zilel e
1) 1, III-IV-V, telegrame.
1) ... gazetarilor (Flacăra, 4 Fevruarie 1912, închinată lui Caragiale - Mo­
mente. .. inedite din I'iaţa lui Caragiale, aflate dela d-l Al. Vlahuţă).
[387]
AL. VLAHUŢĂ
387
trecute mi-au făcut adevărată groază. Astfel <când> în orice
telegramă primeşti să ştii că
trimit înseamnă <viu> sosesc
negreşit cu Aradul 11.45 a. m.
5 sIgur prin Vârciorova, cu trenul accelerat dela
<amiazi> ziua
neapărat prin Vârciorova cu expresul dela 6.36 seara
<Daca s'ar putea, ia pe socoteala mea un automobil şi vino
<de> de mă <ia> încarcă dela Chitila; să nu mai mă treacă la
10 raportul poliţiei în gara de Bucureşti. <Eu> In caz că se poate,
<depeşea[ză] > telegrafiază >. In toate cazurile, mă cobor din
vagonul cu paturi.
Până la revedere multe îmbrăţişări frăţeşti
Car.
8/21 febr. 1912
[390]
I
I
[391]
Stimate domnule,
Autorizaţia 1) ce-mi <cereţi> faceţi onoarea a-mi cere, v'o dau
bucuros, cu <o singură> două <simple> condiţii <uşor de
acceptat din parte-vă>:
5 10 Să-mi trimiteţi <manuscriptul> prealabil spre cercetare
traducţia dv., în manuscript;
2° Să se lege casa de editură a d-Iui profesor Borghese, a-mi
trimite la adresa mai jos arătată, <gratuit> <la> din fiecare
ediţiune un număr de 25 exemplare din volumul respectiv şi în
10 pachet postal recomandat, în mod gratuit.
Sunt cu toată stima al Dv.
Car.
Adresa ...
20 febr./4 martie 1912
1) De a-i traduce un volum de schiţe .şi nuvele în limba italiană; proectul
nu s'a realizat.
[392]
[393]
D-NEI ALEXANDRINA
1. L. CARAGIALE
[394]
,
[395]
Viena, 11 Mai 1905
Drăguţă, vă sărut dulce din depărtare. Aseară ţi-am scris din
Dresda o cartă; nu ştiu dacă ai putut-o descifra. Paul cu Fanny
vin la Berlin. Au acceptat bucuros ospitalitatea noastră. Ei au să-ţi
depeşeze cu o zi înainte, ca să te pregăteşti chiar de dejun a doua
5 Zi. Ei poate. că vin cu o zi două înaintea mea. Fiţi cuminţi, sănă­
toşi şi veseli. Luaţi seama la lămpi, la tranvaie etc., etc.
Multe, multe sărutări dela al vostru care vă doreşte mult
Tata
II
Bucureşti, 13 Iunie 1907
Drăguţilor, când veţi primi aceste rînduri eu sunt pe drum spre
10 casă. Mi-e foarte dor de voi. Urmaţi, după cum ne-am învoit, cu
depeşile. Cu dor vă sărut şi aştept momentul să vă revăz sănătoşi
şi cuminţi.
Tata
Dutzeştii 1) şi Urecheştii sunt bine şi vă trimit la toţi multă
15 sănătate. Fiţi cuminţi şi sănătoşi. Vă sărut cu dor. Călduroase
complimente Dimitriilor. Incă o sărutare
Tata
Vă pll:lce această cartă postală? i)
1) Familia poligrafului T. Duţescu-Duţu, căsătorit cu sora cea mică a d-nei
Alexandrina 1. L. Caragiale.
2) C. p. ilustrată, în culori: Port naţional român, reprezentând pe soţia lui
Caragiale, ca domnişoară (ef. Viaţa lui 1. L. Caragiale, planşa 2, verso).
[396]
396
GORESPONDENŢĂ
Pe mama 1) şi pe Tita 2) nu le-am mai putut vedea - plecaseră
la Tikir Ghiol.
(Adresa:
Caragiale
Otel Splendid, 12).
III
Budapesta, 2 Iulie 1908
Cuşilor , mai întâiu, bună dimineaţa! Apoi, fiţi cuminţi şi veseli:
cine e cuminte e şi vesel. - Aici în Budap. este o vreme admira-
5 bilă; lumină şi răcoare. Aştept depeşa voastră, şi la 2 plec înainte
spre Sinaia. Vă doresc şi vă sărut de multe ori. - Am dormit
perfect: dela 8 aseară pînă azi la 7 dim. - Am să fac tot aşa şi la
noapte. Mă gândesc la voi şi încă odată vă sărut pe toţi cu dor
Tata
10 Spuneţi-le Leonorei şi lui Muţu 1), şi din parte-mi, călătorie
bună. Complimente distinse pentru Mils Skinner.
Vă sărut încă odată. La revedere cu sănătate
Tata
IV
Budapesta, 2 Iulie 1908
A doua cartă,'
15 Drăguţilor, acum, după un bun dejun, am primit telegrama
voastră şi, în schimb, vroiu să vă dau şi eu o veste bună, dacă nu
bună, cel puţin plăcută: am găsit mătase pentru haină (tocmai
după cum îmi închipuiam), într'un magazin �peţial de mătăsuri
- ceva admirabil ca asortiment. Asta, fireşte, m'a amizat. - Am
20 loc bun în wagon-lits. Plec acum îndată, după ce beau un pahar
de bere fn sănătatea voastră. Rendez-moi la pareille. Să ne vedem
sănătoşi. Fiţi cuminţi.
Al vostru
Papaia
25 Vă sărut, cela va sans dire.
1) D-na Agata G. Burelly, mama d-nei Alexandrina 1. L. Caragiale.
1) D-na Zlatku, sora cea mare a d-nei Alexandrina 1. L. Caragiale.
'l D-na Ronetti-Roman şi fiul ei de-al doilea.
[397]
)
,[
D-NEI ALEXANDRINA I. L. CARAGIALE
v
397
I
I
1:'
I
,1
A
I
10
15
Dragii mei Cuşi,
Nu mai pot de dorul vostru al tutulor. Imi dau toată osteneala
să scap mai degrabă şi să mă'ntorc lângă voi. Sper că scap mere uri
şi îndată să plec, că nu mai pot.
Aici e o căldură de cuptor. Toţi sunt bine.
Vă sărut de mii de mii de ori. Fiţi sănătoşi, cuminţi.
Al vostru cu dor mare
Tata
[Bucureşti]
Sâmbătă, 2/15 Maiu [1909]
VI
Budapesta, 26 Octomvrie 1909
Cuşilor, am primit buna veste. Multe sărutări vă trimit pe o
ploaie torenţială. Dacă şi p'acolo e vreme urîtă, păziţi-vă bine.
Mâine mercuri seara, conferinţa, apoi plecare spre Bucureşti. Găsit
loc minunat în Express, care nu are muşterii mulţi. Fiţi sănătoşi
şi veseli şi cuminţi.
In că odată multe, multe sărutări dela
Tata,
[400]
I
II,
I I
1 .
i'
!
- I
f
f
[401]
..
I
3 Sept. 1911
Stimate domnule ŞI amice,
Mă grăbesc a răspunde la amabila dumitale scrisoare din 1/14
Sept.:
Dau Teatrului Naţional din Craiova dreptul să joace, numai
5 pe seama sa proprie, lucrările, în ordinea şi modul în cari va crede
Onor. Direcţiune de cuviinţă, de câte ori şi orcând, în orce
localitate a ţării, afară de Bucureşti şi de laşi, pe tot timpul
stagiunii 1911-12, Octomvrie-Maiu inclusiv, cu următoarele
condiţiuni:
10 1° Să respecte integritatea materială a textului respectiv, edi-
ţiile anterioare ediţiei « Minerva » ;
2° Să-mi plătească, în schimb, ca drept de autor, de odată
pentru toate eventualele representaţiuni, şi înainte de chiar prima
representaţiune, 2000 (două mii) lei n., sumă pe care Onor.
15 Direcţiune mi-o va expedia în mărci germane la adresa aci mai
jos arătată.
Urându-ţi tot succesul ce-l merită un devotat şi harnic mun­
citor în ogorul culturii naţionale ca dumneata, sunt şi rărnân, sti­
mate domnule ŞI amice,
20 al dumitale vechiu prietin
Caragiale
Schlineberg bei Berlin
Innsbruckerstr. 1.
26
[402]
402
CORESPONDENŢĂ
II
Stimate domnule Director,
Am primit scrisoarea Dv. din 12/25 Sept., pentru care vă mul­
ţumesc. Acuma vă mai rog să fiţi bun, când aveţi un moment liber,
a-mi spune cam pe când trebue să aştept suma hotărîtă - ca nu
6 cumva să lipsesc tocmai atunci de-acasă - şi a-mi trimite o copie
de pe condiţiile noastre iscălită de Dv. spre confirmare.
Vă urez din suflet spor şi isbândă. Multă sănătate şi cu Dumnezeu
înainte!
Al Dv. vechiu şi bun prieten,
10
Caragiale
21 Sept. 14 Oct. 1911
SchOneberg bei Berlin
Innsbruckerstr. 1.
III
27 Oct./9 Noem. 1911.
Stimate domnule Gârleanu,
Nu vă supăraţi că repet rugămintea ce v'am făcut acu vreo trei
săptămâni prin scrisoarea recomandată. Binevoiţi, vă rog, a-mi
face cunoscut cam pe când ar trebui să aştept suma convenită;
15 căci eu voiu fi silit în curând să lipsesc pe câtva timp de-acasă,
şi, aici, posta, când adresantul lipseşte, păstrează banii numai
câteva zile, după care Îi înapoiază biuroului expeditor; - aşa dar,
întârziări şi formalităţi ce le putem evita.
Vă salut cu multă stimă.
20 Al Dv. servitor,
1. L. Caragiale
P. S. - Vă rog asemenea, binevoiţi a-rni trimite ŞI o copie a
condiţiilor noastre iscălite de Dv.
[403]
EM. GARLEANU
IV
Prea stimate Domnule Director,
403
,.
Imi permit a vă aminti schimbul nostru de scrisori, început cu
o propunere din partea Dv., de unde resultă că, între onor. Direc­
ţiune a Teatrului Naţional din Craiova şi mine, ca autor, există
5 un contract, prin care onor. Direcţiune se leagă a-mi trimite, înainte
de Crăciunul stil vechiu, suma de 2000 (două mii) franci în mărci
germane Ia adresa mea, Schoneberg bei Berlin, Innsbrukerstr. 1.
Crezând că 'nu comit o prea mare indiscreţiune arnintindu-vă
aceasta, vă rog, prea stimate Domnule Director, să binevoiţi a
10 primi salutările mele cele mai distinse.
Cu perfectă stimă,
al Dv. servitor
Caragude
Joi 22.XII.1911/4.I.1912
V
Stimate domnule Director,
1& Răspunsul Dv. la scrisoarea mea recomandată de acum zece
zile întârziând, vă rog să binevoiţi a mi-l adresa eventual Ia adresa
mai jos arătată.
- In acest caz, se 'nţelege că nu mai este nevoie să schimbaţi
banii româneşti în Mărci germane: îmi expediaţi 2000 Iei. Voiu
20 stărui în Bucureşti trei zile, vineri, sâmbătă şi duminecă (6, 7 şi
8 Ianuarie); iar luni voiu pomi înapoi spre Berlin, unde trebue să
mă aflu mercuri (11 lan.).
Cu multe' salutări distinse, sunt, stimate Domnule Director, al
Dv. servitor,
25 Caragiale
Adresa:
Caragiale Ia D. Al. VIahuţă
Bucureşti, Palatul Funcţionarilor
Piaţa Victoriei
. 26·
[404]
404
CORESPONDENŢĂ
V bis 1)
Prea stimate Domnule Director,
14 lan. 1912
Sperând că la scrisoarea mea recomandată de acum zece zile
(22 Dec./4 Ian.) am drept la un răspuns din partea Dv., - care
întârzie - vă rog, deoarece plec de aci, să binevoiţi a mi-l înainta
5 la adresa arătată mai jos. - In acest caz, nu e nevoie să mai schim­
baţi banii româneşti în mărci germane; îmi trimiteţi, după învoială,
2000 (două mii) lei la Bucureşti, unde voiu rămâne a de vineri, 6
Ianuarie, până luni, 9 Ianuarie st. v., când plec înapoi spre Berlin,
unde mă voiu afla în ziua de 12 lan.
1G Sunt, Domnule Director, cu toată stima
al Dv. servitor
Caragiale
Adresa: la D. Vlahuţă,
Bucureşti, Palatul Funcţionarilor
VI2)
Ultima oară rog răspundeţi. Aminteri, reclam Ministerului,
Direcţiei Generale, eventual Justiţiei,
15
Caragiale
13/26 lan. 1912
VII
,Aşteptat zadarnic scrisoarea anunţată telegrafic. Regretând
voiţi rîde de mine, silit reclam cui va fi, sper, mai puţin glumeţ.
Caragiale
16/29 lan.
1) Variantă poate reconstituită din memorie, după originalul de mai sus (V).
primit de Gârleanu.
VI-XII, telegrame.
[405]
l
EM. GÂRLEANU
VIII
401}
\
�
\
I
I
6
10
Daca VOlţI cinstirea mea respectaţi întâiu învoiala; expediaţi
suma datorită; găndim apoI la aniversarea neprevăzută contract.
Caragiale
18{31 lan.
IX
Mulţumesc. Cum primesc, pornesc, vestind telegrafic
Caragiale
1 Febr. st. n.
x
Rog tclegrafiaţi daca următor promisiunii, expediat astăzi suma.
Caragiale
5 Febr. st. n.
XI
Imposibil veni. Regret mult. Piaza rea. Acces acut sciatic 1)_
Mulţumesc delicata atenţiune. Salutări distinse.
Caragiale
7 Febr. st, n,
XII
Primit. Mulţumesc. Urez sănătate mal bună decât toate ..
Caragiale;
26 Ian./8 Febr.
1) Boală diplomatică.
\
-- ..... _-------
..
[408]
I
1
"j
� I
I
�
r
I
,
1,
1·
1\
':: ...
[409]
Dragă Slavici,
Vrei să ne Întâlnim Într' o zi Împreună cu Coşbuc şi cu Sfetea
librarul, pentru ca să vorbim despre o afacere 1) care desigur te-ar
interesa?
5 Dacă vrei, anunţă-mă prin o cartă postală când ai fi liber într'o
seară, şi În ce loc ar fi mai bine să ne Întâlnim. Se 'nţelege că îmi
vei hotărî aceasta cu trei-patru zile înainte ca să o pot comunica
şi celorlalţi.
10
luni 27 oct, 1893
1) Scoaterea revistei Vatra.
Salut
Caragiale
[410]
[411]
Q
ACTORUL CONST. IONESCU
[414]
414
CORESPONDENŢĂ
deja găsite - adică VlU când ursul e împuşcat, nu când e în
pădure.
Complimente lui Scutaru, Perşinaru, ŞI d-tale o strîngere de
mână
Caragiale
Răspundeţi la adresa:
Sf. Spiridon 3 bis.
[415]
,
i
I
I
I
I
}
j
..
HERBERT KANNER
[416]
(
,
I
1
_ ..... �--
[417]
Berlin W., 20 Aprilie 1909
Stimate Domnule.
Eartă-mă că, din causa ocupaţiunilor mele, n'am destulă vreme
să-ţi îndeplinesc dorinţa; acu mi-ar fi peste putinţă a sta s'aştern
notiţele auto-biografice ce-mi ceri. Dar eu gândesc că nici nu-ţi
/; trebuesc pentru disertaţiunea d-tale : întru cât opera care te inte­
resează stă înaintea d-tale întreagă, -- spre a fi înţeleasă, gustată
şi criticată, ce nevoie mai are de alte date biografice despre autorul
ei, decât că e născut atunci şi acolo şi că trăieşte încă, până când o
muri, în cutare loc? Ba, eu cred că şi asta e de prisos. Când ai d -ta '
10 o pereche de ghete, şi eftine şi potrivite, poartă-le sănătos, şi nu-ţi
mai pese de locul naşterii autorului lor şi de 'mprejurăriIe vieţii
lui, care n'au de loc aface cu ghetele d -tale.
Mulţumindu-vă călduros, stimate Domnule, atât d-tale cât şi
Domnului Profesor al d-tale, că onoraţi cu atâta atenţiune opera
15 mea, vă rog să primiţi cele mai distinse salutări din partea devo­
tatului Dv. servitor
Caragiale
P. S. - Aş dori să ştiu unde înveţi dota şi cum îl chiamă pe d.
profesor de limba română al d-tale.
27
[418]
s
[419]
B. BRĂNIŞTEANU
I
.1
��---------------
[420]
I
�
I
I .
[421]
[Berlin, 21 lan. 1908J.
Stimate amice,
Iţi scriu mâhnit de tot. Azi dimineaţă până 'n ziuă, am primit
o telegramă din Iaşi, care m'a sdrobit: Ronetti Roman a murit
aseară luni. Păcat de el! Bietul meu ve chiu prietin l Cât era el de
b bun! Ce om de inimă şi de spirit s'a prăpădit aşa iute!
Al d-tale prietin
Caragiale
[422]
[423]
�
I
I
Dr. A. STEUERMAN-RODION
REDACTOR LA OPINIA DIN IAŞI
[424]
a
I
[425]
I
Stimate confrate,
Mai întâi îţi mulţumesc, cam târziu, pentru măgulitoarele rân­
duri ce-mi adresezi prin « Opinia» (281, 31 Oct.) şi-mi fac tot
oda tă o plăcere să sal ut respectuos pe cea mai legitimă a d - tale
5 cititoare. Şi acuma iată de ce am întârziat - ca să-ţi trimit şi câ­
teva rânduri pentru gazeta voastră. Vreau să fiu om drept. Văd că
nu e bine să capăt de pomană « Opinia », singurul ziar român care­
mi vine aci, şi a cărui sosire îmi face totdeauna bucurie, fiindcă
afară de ştirile politice, îmi aduce în toate dimineţele amintiri dc
10 fizionomia Iaşilor - şi eu cu sufletul sunt mai mult ieşean decât
bucureştean, deşi de fel sunt ploeştean... E uşor de explicat: în
Iaşi mi s'a deşteptat Întâi dragostea de patrie şi de artă şi de altele
ale lumii ... şi cât e de mult d'atunci! - Şi m'am gândit aşa dar,
cum să-mi plătesc abonamentul? şi am găsit un mijloc - să vedem
15 dacă am norocul să vă convină şi vouă. Iată.
Vă trimit o Cronică. Dacă vă convine, o publicaţi - fără să o
ciuntiţi 1). Bine, eu înţeleg să aveţi respect de opinia publică; asta e
frumos lucru din partea unor publicişti.rnai ales tineri; dar, de respectul
opiniei publice, să nesocotiţi pe un confrate bătrân - iar nu merge.
20 Dacă dar vă convine cronica mea, atunci trebue şi voi la rândul
vostru să fiţi echitabili cu mine şi anume:
Eu, de regulă, la gazete, luam pentru
un articol ca acesta 50 de lei, zi ... l;i 50
Abonamentul vostru pentru străinătate
25 costă 40 de lei, zi .. . . ... . . . . . . . . .. 1) 40
Imi rămâneţi dar datori cu lei 10
1) Orice ciuntire sau pocire m'ar mâhni foarte. Dacă nu se poate întreagă.
atunci, de loc (n. a.).
[426]
426
CORESPONDENŢĂ
Iată cum doresc să mi-i plătiţi. Să mergeţi la Ermacov sau la
Smirnov (păcat că s'a prăpădit răposatul meu hădia Drăgănescu!
un moment n'aş fi ezitat: la el vă trimiteam, la el care era român
întreg, iar nu la nişte străini neîntregi!); la unul dintre aceşti doi
5 nenorociţi lipoveni, la care s'ar găsi marfă mai bună, să-mi cum­
păraţi de 5 lei icre negre tescuite prima şi de 1 leu masline mari
şi mici amestecate, şi să mi le expediaţi îndată prin pachet postal
la adresa mea. Prin urmare:
10
Icre tescuite prima 5 lei, zi .
Masline amestecate 1 leu, zi .
Costul pachetului postal 2 lei, zi .
Rămân lei 2 .
lei 5
)} 1
» 2
» 2
Total ...... lei 10
Adică rest doi lei, cu care să beţi, cu moderaţiune, aperitive în
15 sănătatea subsemnatului vostru confrate.
Acu, fiindcă afacerile băneşti le-am regulat, să trecem la cele
intelectuale şi profesionale. Iată ce mai doresc.
Să-mi trimiteţi, presupunând că aţi primit afacerea, vreo patru­
cinci exemplare din numărul respectiv. Dacă nu publicaţi cronica,
20 vă rog stăruitor (supărare nu poate Încăpea pentru aşa ceva Între
buni camarazi) să mi-o Înapoiaţi în plic recomandat negreşit.
In caz iar că da, atunci şi mai stăruitor vă rog, luaţi cu dina­
dinsul aminte la punctuaţie mea, păstraţi-o cu toată scumpătatea.
Dragii mei! să nu uităm niciodată că semnele scrisului sunt
25 roabele gândirii noastre, cu multe necazuri şi răbdare cucerite de
străvechii noştri părinţi. Să fim cu ele stăpâni severi, dar şi cuminţi
şi omenoşi! să nu le cruţăm când trebue anume să ne slujească,
dar nici să le punem cu d'a sila la slujbe nepotrivite cu puterea
lor - căci în amândouă cazurile trădăm egal interesul nostru pro-
30 priu, păgubind intenţiei gândirii noastre. '
Aşteptând un răspuns bun. dela voi, vă salut pe toţi, iubiţi
confraţi,
cu toată stima
al Dv.,
Caragiale
WiJmersdorf bei Berlin
Hohenzollernpl. 4-
Vineri 9/22,XI.907.
[427]
DR. A. STEUERMAN-RODION
427
1
I
R'
" '\
I
I
"
P. S. - Broşura « 1907» conţine nu numai articolul din « die
Zeit» ci:
1. acel articol întregit (şi acolo m'au ciuntit)
2. alte două articole inedite.
6 Aşa dar, dacă vreţi să ajutaţi la vânzarea broşurii, anunţaţi aşa.
IP)
23 Noemvrie 1907.
· .. Am primit dela secretarul teatrului, P. Petrone, tantiemele
din urmă; i-arn răspuns. Mă rog vouă, nu-l slăbiţi până nu dă satis­
facere sfintelor mele drepturi ...
III
6 Decemvrie 1907.
· .. Iţi mulţumesc pentru gazete, în deosebi pentru micul «Vot
10 Universal» din Galaţi: e charmant! M'au ajuns blestemele lui
Rică Venturiano - să predic la bătrâneţe sufragiul universal .. ,
IV
10 Decemvrie 1907.
· .. Am primit o scrisoare dela preşedintele Asociaţiei Studen­
ţeşti « Uniunea ». Mă invită la o festivitate studenţească-univer­
sitară la Teatrul Naţional din Iaşi. l-am răspuns că nu pot. Pe
15 paginile interioare veţi vedea copia scrisoarei mele 2). In caz că mă
maltratează sau mă ia peste picior d-nii studenţi că declin onoarea
a mă lăsa apoteozat de dumnealor, atunci vă autorizez a publica
scrisoarea mea către d. preşedinte al Uniunii, ca să înţeleagă publicul
că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifestaţiuni
1) 1- VII, fragmentar, după spicuiri le date la iveală de adresant.
1) Apărută în România muncitoare, 23-30 Decemvrie 1907 (Opere, V;
[Libertatea tiparului]).
[428]
17 Decemvrie 1907.
VI
v
CORESPONDENTĂ
428
20 Decemvrie 1907 .
. . . Şi acum te întreb şi între noi, mă rog, să rămână: cum se
putea, când prietinul meu, poate cel mai bun, se lupta cu Stăpâna,
eu să viu acolo să chefuesc cu băeţii? Şi doar şi acela nu-i « un
certain epicier »! Să las că n'aşi fi avut nici inimă pentru paradă;
dar nu era nici convenabil; vorba ceea: unu 'n pat şi altul beat!
De! Şi noi literaţii suntem un fel de boeri - aş îndrăsni să zic,
din naştere: avem şi noi etichetele noastre, dacă n'avem blasoane ...
Caragiale
studenţeşti, cu atât mai puternice cuvinte cu cât manifestaţia era
chip şi seamă simpatică mie. Aştept răspunsul vostru ..
· " V'aş fi trimis mai dc mult Cronica, dar vestea despre H,»
netti Roman m'a trăsnit. Ce are omul? Cum îi merge? Rog ţineţi-
[) mă în curent. « Opinia ) care am primit-o astăzi, văd că nu spune
nimic. Pas de nouvelles, bonnes nouvelles. Dumnezeu să dee bine.
Dacă nu vă place Cronica, trimiteţi-mi-o urmând fidel indicaţiile
mele în privinţa variaţiei caracterelor şi formatelor la citate.
· .. Rog îngrijiţi-mă de alimente (de acelaş fel) înainte de Cră-
10 ciunul oriental.
· .. am primit acuma scrisoarea d-tale de Vineri seara. Vă
închipuiţi că n'aş vrea să viu la Iaşi, să văd atâţia buni prietini
şi mai ales pe Roman - şi pe deasupra să gust deliciile unui triumf
de cabotin? Credeţi-mă pe onoare că-mi este peste putinţă.
15 ••• Pe d-ta te rog, comunică încă odată celor dela « Uniunea )}
că le sunt foarte recunoscător de gratioasa lor atenţie; regret mult
că nu pot fi în mijlocul lor şi să le urez petrecere bună.
O strîngere de mână
20
25
[429]
DR. A. STEUERMAN-RODION
429
... Apoi, rogu-te, către final, la alineatul:
« Un om de caracter etc .... ca sub bătaia unei forţe elementale ...
etc.j să nu cumva, adiectivul acesta fiind foarte rar întrehuinţat,
crezând zeţarul că e greşală, să fi zeţuit elementare! 1)
VII
5 Dragă Doctore, mi-am găsit beleaua cu Radu Crăciun dela
« Evenimentul ». Trebue numaidecât să-i dau o desminţire cate­
gorică. Ţi-o alătur 2). Mă rog �� găsiţi-i un locşor în « Opinia ),
îngrijind, dacă aveţi vreme, să nu iasă cu greşeli, mai ales că relevez
puţinul respect al junelui Crăciun faţă cu g['ama tica.
, 10 - V'am scris ieri -- sper că aţi primit. Incă odată: să trăiţi!
La mulţi ani!
Devotat confrate,
Caragiale
27/J{II st. v. 907.
VIII
... n'am îndrăzneală să gândesc că a plăcut Cronica mea şi
Ij vouă şi cititorilor, cum mi-au plăcut mie icrele şi maslinele voastre;
căci atuncea ar trebui să las la o parte cunoscuta mea modestie şi
să zic că'n adevăr proza mea este potrivită din sare, de un exquizit
gust picant şi de o delicatisimă aromă specifică; că n'are decât un
singur cusur: se isprăveşte prea iute; în fine, că sunt un prozator
2;) tot aşa de emerit, ca şi eminentul vostru bacal. Vă mulţumesc şi
vă declar că primesc propunerea bucuros: vă voi expedia la vreme,
pentru numărul special, o Cronică anume asupra sărbătoarei Cră­
ciunului. O voi face într 'adins mai lungută, pentru ca, pe urmă,
ŞI voi - mai iese, iar masline puţin mai ... multişoare.
1) O cronică de Crăciun, Opinia, 25 Decemvrie 1907, apoi în Schiţe nouă, de
unde pasajul respectiva fost scos (Opere, II, ed. P. Zarifopol, Note şi variante:
elementarel).
i) Deeminţire. In Opinia. 1 Ianuarie 1908 şi în Opere, V, Addenda,
pag. 467.
[430]
430
CORESPONDENŢĂ
lX
24 Ianuarie 1908 .
. . . In anul 1897 apărea la Bucureşti o revistă franceză ilustrată
a lui Leo Bachelin şi a unui biet publicist rătăcit prin Orient, Pe­
raldi, cu titlul « La Roumanie illustree ». In fiecare număr, dedea
câte una din figurile noastre româneşti însemnate - portretul şi o
schiţă în proză. Amicul meu Bachelin m'a rugat să le fac o schiţă
J...pentru Take Ionescu; m'am executat cu plăcere şi le-am dat-o.
Revista a publicat portretul lui Take şi schiţa mea în fruntea nu­
mărului 9, duminecă 8 Iunie 1897. Din întâmplare, am găsit aci
colecţia revistei franceze şi am dat peste articolul meu, acolo semnat
10 cu un simplu C. - pe atunci nu perdusem încă toată modestia.
L-am prescris în româneşte şi vi-l alătur aci; poate să vă convină
a-I da în « Opinia ». Dacă da, cum mi-ar părea bine, [îl] alătur aci;
poate să vă convină a-l da în « Opinia ». Dacă da, cum mi -ar părea
bine, atunci vă rog... ghiciţi ce?.. adică ce nu? •. nu greşeli
15 de tipar şi de punctuaţie. Ca o curiozitate literară, eu cred că s'ar
potrivi foarte bine în momentele de faţă, pe care parcă le între­
zăream de pe atunci, cum veţi vedea şi voi. A! un lucru să vă mai
rog şi aceasta cu toată stăruinţa: nici un cuvânt de laudă sau reclamă,
la adresa mea; fiecare din noi să ne ţinem locul împrejurul carului
20 lui de triumf, fără să căutăm a lua cumva loc alături de el în car,
sub pretextul că vrem să-I cântăm mai deaproape şi cu intenţia
de a smulge şi pentru persoana noastră o parte din atenţia publică,
care în interesul binelui public, trebue dată întreagă eroului ... 1)
x
Dragă Doctore, bănuia la mea că pe criticul lui Taine l-ar chiăma
25 Aulard, iar nu Anlard, precum ţi-am scris aseară, mi-a confirmat-o
« Opinia» primită astăzi (355) prin notiţa din pag. II col. 2-a.­
Acum, tare aş fi curios să ştiu nu cumva chiar Max Nordau a făcut
greşeala să-I boteze Henri pe Taine; căci, încă odată, nu-mi vine
a crede să fi făcut astfel de greşeală chiar profesorul Aulard.-
30 După ce mă vei desluşi, îţi voi comunica o anecdotă foarte nostimă,
1) Articolul in Opinia, 30 Ianuarie 1908 (Opere, V).
[431]
DR. A. STEUERMAN·RODION
481
din istoria gazetăriei noastre, tot despre Henri Taine -lucru de
acu vreo 17-18 ani. Dar mai la urmă, tot reposatul e de vină!
Când ai fost botezat cu un nume aşa de puţin comun, trebue să
ţi-I scrii întreg, nu cu o simplă iniţială. Inchipue-ţi că poetul nostru
5 Cincinat P. s'ar iscăli: C. Pavelescu; care duduiă dintre cititoarele
lui n'ar zice: tare frumos scrie Costică Pavelescu? Aşa şi cu Taine:
cui să-i dee prin cap că H. înseamnă Hippolyte, şi nu Henri? - Tot
mai deştept Cincinat al meu!
Până la un răspuns, vă salut pe toţi.
J() Al Dv.,
Car.
Joi 7/20/11/908.
XI
F. d. [18-19 Febr. st. n. 1908].
Stimate confrate, te rog, luându-ţi cuvântul de onoare, dacă-ţi
convine alăturata litanie în genul medieval, copiază-o exact şi dă-o
la tipar. Fac o condiţie sine qua non, pentru colaborarea mea pe
15 viitor la « Opinia », din discreţia d-tale: absolut nimini să nu ştie
de unde vine această satiră. Nicio vorbă - nicio aluzie cât de pe
departe. O poţi recomanda cu discreţie şi celor dela « Ordinea.
să-i dea drumul pe uliţele primei capitale. Vă mulţumesc de lau­
dele cam prea-prea exagerate ce-mi faceţi şi vă salut contând pe
20 discreţia d-tale.
Fi-i sănătoşi d-ta şi ai d-tale,
Car.
(pe recto, poezia:
Litanie
(pentru sfârşitul lumii) 1)
XII
F. D. [2�2.9 Febr. st, n. 1908].
'--
"
Ţi-am răspuns de-aseară, stimate d-le doctor, la chestiunile lin-
guistice. - Iată acum încă un mic Klatsch în versuri. Te conjur pe
!5 onoare a păstra şi de data asta aceeaşi discreţiune. Dacă-ţi convine
1) In Opinia, 10 Febr. 1908 şi Opere, IV, Addenda.
[432]
432
CORESPONDENŢĂ
să le publici, rogu-te, copiază-le d-ta exact; nu arăta manuscrisul
meu alt cuiva.
Sur.t curios să ştiu dacă ţi-au fost de vreun folos poveţele mele
în privinţa traducerii ce ai întreprins.
5 De ce nu introduceţi o rubrică zilnică în « Opinia » despre vreme:
observaţiuni meteorologice şi notarea stării cerului - senin, ploaie,
zăpadă, vânt, etc?
Cu frăţească dragoste,
Cal'.
10 Care e adresa d-tale acasă?
Lipeşte o cartă de vizită într'unul din numerele « Opiniei»
pentru mine.
(alături, pe coloana din stânga a paginii, manuscrisul poeziei: Semnul) 1).
XI! r
F. d. [sfârş. Aprilie 1909].
Trop de zele! ...
Citim în « Opinia », nr. 698, col. V sus 2):
(Tăetură de jurnal, cu rândurile italice subliniate de Caragiale: dintre toate
domniile pe care le-a cunoscut istoria poporului român, - cu trei [ani] mai
lungă, până acum, decât domnia de patru decenii a lui Ştefan-cel-Mare. ( 1)).
1'; (1457-1504 -1866-1909).
Să sperăm că Domnia gloriosului Rege va întrece cu mult mal
mult Domnia viteazului Voevod! ... Până atunci însă, rămân să
.Iemonstrăm că:
47 < 43, sau:
20 43> 47; şi anume:
47 = 43-3, sau:
43 = 47+3.
Acu să te văd, dacă eşti ingenios şi poţi s'o dregi ...
Cu cele mai cordiale salutări pentru toţi confraţii.
25 Al vostru
Caragiale
1) In Opinia, 17 şi 19 Febr. 1908 şi Opere, IV, Addenda.
1) Dela 10 Aprilie 1909.
[433]
DR. A. STEUERMAN-R' DION
XIV
433
[F. d. sfârş, Aug. 1909].
Stimate domnule Redactor,
Mult m'am mâhnit când, în valorosul dv. organ (791, 8 Aug.),
am citit, la începutul scrisorii d-lui Caragiale: « " .de a-i ceda drep­
turile mele de ajutor ... » - E destul de trist, în adevăr, ca un vechiu
5 publicist, având pretenţia şi bucurându-se de reputaţia că J'crie
corect, să facă astfel de brutale greşeli de limbă: nu se zice, pe
româneşte, « drepturi de ajutor », ci « drept la ajutor ». Să sperăm
că pe viitor, cu vreun alt prilej, « distinsul nostru amic» se va
bucura de acest drept la ajutor din partea dv., care, precum se vede,
10 ţineţi la dânsul; dv. nu veţi lipsi desigur să-i îndreptaţi greşelile
prea-prea - dacă nu În interesul lui personal, măcar în interesul
partidului nostru.
Dacă Însă m'a mâhnit cazul Caragiale, am fost cu prisos rnân­
gâiat citind mai departe, cu sfinţenie ca totdeauna, « Opinia » acelaş
15 număr. Astfel:
1. la ultima oră am găsit desminţirea ştirii tendenţioase că
YI. S. Sultanul s'ar duce la Mehadia. Era fireşte absurd ca, în aşa
momente de 'ncordare Între Români şi Unguri, Mohamed IV, care
ne iubeşte atâta, să prefere o staţiune balneară maghiară, când
20 avem la noi Govora, Băile Nastasaki şi câte încă!
2. în vertiginoasa Chronique mondaine a deliciosului dv. cores­
pondent din T. Neamţ (pag. 2-a), Quousque Tandem, între altele,
la rândul 46 di gios în sus, col. 3-a, am aflat cu bucurie pentru
prima oară de existenţa unui mare artist modelator de statuete,
25 subtilul florentin Tanagra! Aşa mulţumire n'am mai avut din tine­
reţe, de când am aflat de existenţa unui alt mare sculptor Milo,
care făcuse o statuă celebră a Venerii; dar acela, pe semne, n'a
fost aşa de cuminte şi de subtil ca emulul său Tanagra: în loc să
se mărginească a modela statuete, s'a apucat să facă o statuă peste
30 mărimea naturală; n'a mai avut mijloace să-şi procure material
şi a fost silit să-şi lase capodopera neisprăvită - fără braţe. Păcat!
Bravo Quousque Tandem!
Cu toată dragostea,
Un Ploieşteati
35 fervent Conserv. - Democrat
28
[434]
434
CORESPONDENŢĂ
P. S. In momentul când termin rândurile dinainte, primesc
numărul 792 al « Opiniei », care, în pag. 3-a, la « Ultima oră », mi­
aduce grozava ştire despre Barbarismul unui proprietar faţă cu
nişte ţărani. Acel proprietar, după părerea mea nu poate fi decât
5 un agramat, capabil chiar de solecisme. Regretabil ... barbarismul
şi mai condemnabil decât orice barbarie!
2. P. S. A propos de Tanagra, Milo, Venus, Quousque Tan­
dem, etc., nu ştiu, stimate domnule doctor, dacă ai auzit şi d-tn ,
ca şi mine, ceva despre un vestit tată de familie din anti-
10 citate cu multe graţioase copile, pe care genialul nostru clasic
Bolintineanu, în mirificul roman Manoil, le numeşte: « fiicele lui
Paphos! ».
Şi iar mă 'ntreb: quousque tandem?
XV
Dragă Doctore, iartă-mă; n'am ce-ţi face; trebue să te supăr
15 cu o rugăminte. Sosesc în Iaşi mercuri seara (9/22 Febr.), prin
Paşcani, la 6.10. Doresc să văd cât se poate mai degrabă pe Bă­
dărău, fără să dau mai nainte cu ochii de lume. Iată prin urmare
ce te rog: În cel mai discret chip, - adică fără a spune la mai mulţi
că sosesc, - fii bun şi trimite la gară pe un om de încredere, care
20 m'ar cunoaşte personal, să m'aştepte şi să mă piloteze până la
ţinta mea. Şi, pe urmă, îndrăsnesc să te mai rog ceva: comandă
şi reţine din vreme pentru mine o odaie încălzită la « Europa-Buch 1).
Până la revedere, o prietenească strângere de mână,
Caragiale
Duminică 6/19/11/911.
XVI
8 Februarie 1912.
25 Rog anunţaţi, interzic oricărui teatru reprezentarea pieselor
fără autorizaţia mea în scris. Salutări cordiale
Caragicle
[435]
DR. A. STEUERMAN-RODION
XVII
436
8 Februarie 1912.
Pentru stagiunea 1911-12, numai celor două teatre naţionale,
celui din Bucureşti şi celui din Craiova, le-am dat autorizarea să
joace piesele mele. Astfel sunt hotărît a da în judecată orice Di­
recţiune sau Companie de teatru public care şi-ar permite - sub
5 ce pretext, nu-mi pasă - să calce drepturile mele de proprietate
literară, garantate prin Legea Presei şi prin Codul Penal ...
Sunt cu toată stima, al vostru devotat
Caragiale
SchOneberg b. Berlin.
XVIII
Berlin, 6 Mai 1912.
Stimate amice,
1. Duminică, 29 Apr. st. v., voiu fi în Ieşi, unde voi rămânea vreo
trei zile. Imi voi face plăcerea să te văd, şi vom vorbi despre edi­
torul lui Roman.
Până atunci, multe salutări distinse d-tale şi confraţilor.
Al Dv. bun prieten,
15 C< ragiole
Luni seara.
[436]
[437]
Dr. ALCEU URECHIA
[438]
•
-/.
[439]
5
10
15
20
25
1
Stimati domnule doctor,
Mă eflu cu famelia di mai multe dzîli în Chiatra-N. Aice-i tare
frumoasă pozîţia. Mănânc şi beu, cocoane, di mama focului, că-i
aerul sănătos. Apoi dup' aşeea tăte şele-s di un îftişug .. Vremea-i
tare bună, numai atâta că ploaie câtu-i dzîua - pozîţie di munte,
mă rog matali. Trebui să îmbIi tăt cu birja cu poclitu ridicat. Atâta
doară-i bini că-s birji cu un cal şi nu au taxă; mărg pe târguială,
cum ti poţi agiungi din preţ. Is mulţi şî-i concurenţă mare; pi mini
mă plimbă unul cu câti tridzăşi di bani şeasul. Ba încă, conul 'I'o­
derică, un prietin, mi-o spus: « Ăl'acan di mine, bri omule! da ce-i
dai. jadanului atâta? Ai să strişi preţurili », Pi d-sa îl duşi cu
. doădzăşi şi şinşi di bani.
Sara-i tare răcoare; trebuie să pui un surtuşel di şele groase.
Mărg la grădina poblică undi cântă mudzica reghimentului; da
poate să ploaie cu şiutura, să trăsnească, să plesnească, ei tot cântă
regulat di câti două ori pi dzâ, câti patru şeasuri în şir, di la opt
- până la douăspredzăşe, dimineaţa şi sara: ti mieri, cocoane, că
nu li crapă foalele di atâta suflări.
Aice-i şi feredeu di idrotirapie, da pacat că ni băgăm cu tăţi
jadanii la un loc. Incalte, vineri sara e o halalaie di ti ţii di cap;
că vineri sara orce jadan, fie cât di parşîv e poroncă de la legea
lor să sî spele, pi urmă să margă la havră, ş'ap' dup'aceea să se
dea la balabustă. Apoi să veţ mata, cocoane, ce gloată-i la bazen
di jadani şi ce scărnăvie! Mai rău ti feşteleşti.
Noi om şede aice pâră pi la Septemvrie; dacă voi pute, poate
că pâr'atunşi m'oi răpedzi şi pi ·la Sinaia, într'o doară.
[440]
440
CORESPONDENŢĂ
Pâr'atunşi primiţi complimenti di la noi. Di la fimeea rne sărutări
pintru duduia matali, pintru mata, o strângere di mână dela al
matale
Caragiale
Chiatra N., 18 Iulie 97.
Il
5 Din sînul maICII noastre, şi dela picioarele drăguţi ului ghe el,
îţi trimet o salutăţiugne - daco-romană, mă rog!
Cal'.
Roma mercuri 14/1/904 [st, v.],
(C. p. ilustrată: Foro Traiano).
III
Nuernberg, 9 Aprilie 1904.
Inchipuiţi-vă ce aţi lăsat!
P. S. - Asta se ia înainte de cafea cu lapte, foarte de dimi-
10 neaţă.
Cal'.
(C. p. ilustrată: Gruss aus Niirnberg, Zwei Portionen mit Kraut vom Brat­
wurstglăckle} .
IV
Koln, 29 Aprilie 1904.
Aş vrea să ştiu dacă al îndrăsni să te sui pînă 'n vîrf, alpini­
stule!
Car.
(C. p, ilustrată: Koln-Dom).
[441]
DR. ALCEU URECHIA
v
Moussiou Docteur 1),
441
A voir moi douleurs jambe toujours, mais pas comme Bukarest
fortes. Douleurs vouloir pas passer, fini antipyrine, moi desesperer,
dire beaucoup jurons roumains - croix, saint, chandelle, circ, etc.
fi - et aIler, schontîk-schontîk, pharmacie aIlopathique et homeo­
pathique (toutes comme \(a ici Berlin). Moi trouver apothicaire
brun tres fonce, yeux grands noirs , barbe riche noire comme aile
corbeau, nez gros, plein mor-ve. Moi penser: apothicaire pas Alle­
mand ! Dire moi douleurs jamhe, vouloir prendre antipyrine, re-
10 cette Moussiou docteur mon ami Urechia, professeur Acaderr ie
haute sergents viIle royaume roumain, Apothicaire sourire et dire:
Ah! antipyrine bon, aspirine mieux! Moi acheter aspirine tube
tablettes. Bon gout I rien sentir commencement; ama apres, sentir,
pour sur, aspirine ihre toujours antipyrine, ama melee artzibour
15 gregorien, pas beaucoup, ama con centre, tres fort. Alors moi corn­
prendre pourquoi apothicaire mien pas sembler AIlemand. Main­
tenant moi prendre matin et soir aspirine, faire hien, sentir plus
rien, ha bit uel' medicament oriental. Bon, schon l l
Quand passer douleurs completernent, une semaine encore
20 -- promesse apothicaire boktschi - moi aIler revoir Moussali Ef­
fendi, ami, voir tapis persans, schon ! prendre cafe, sehăn l comme
aspirine, bon! fumer cigarettes turques, tabac ghioubok, mele par
Moussali Effendi, avec quoi, moi ne savoir pas, lui ne vouloir pas
dirc secret de fabrication - ama doux, bon, schon ! fumee delicate,
15 remplir parfum, odeur, salon entier!
Moussiou Docteur, ami et frere bien aime, moi et familIe en­
tiere souhaiter fihes heureuses, beaucoup annees heureuses, il. vous
et familIe entiere, et penser toujours avec bonheur voir vous et
Madame et chel' enfant venir voir nous Berlin ... Oh! Berlin schon,
30 Moussiou Docteur, schon Berlin! Ama - avec vous encore sehr,
sehr schon Berlin.
Ami bon comme frere li vous, qui desire vous chaque moment
Caragiale
Ce jeudi 23/XII 904/5/1.905.
1) Pastişă de limbă franceză-armenească.
[442]
442
Dragă Alceu,
CORESPONDENŢĂ
VI
Gara Breslau, 14 Martie 1905.
Plânge-mă! In acest momcnt pun în gură prima franzelă a eXI­
lului. Vă salut, cu o foame îndrăcită, mânca-v'ar nenea!
Complimente lui Metronimidis 1).
5 Nu mai pot scrie. Mi-a adus băiatul zupa, mă rog frumos.
·Car.
VII
Wilmersdorf bei Berlin, 18 Martie 1905.
Stimate Domnule Doctor,
Imprejurarea m'a făcut să aflu ceva neplăcut pentru d-ta!
pentru familia d-tale şi pentru amicul d-tale Maestrul Metroni-
10 midis şi pentru familia d-sale. Nu căuta să afli cine este autorul
acestor rînduri; el vrea să pătreze anonimul: destul că el îţi este
binevoitor şi d-tale şi familiei şi amicilor, şi un moment nu poate
ezita a te preveni de un rău care te ameninţă. Dar să venim la
obiectul nostru. Iată. Beţivul care a fost sâmbătă trecută şi durni-
15 ni ca trecută la masa dv., a umplut lumea p'aci cu calomnia că I-aţi
omorît cu bucate de post şi cu varză; că toată noaptea pe drum
în sleeping-car a stat, nu în pat, ci pe scaunul dela pour Messieurs ;
în fine că va veni iar la Bucureşti şi că va pretinde să-i faceţi frip­
tură de miel şi borş; fiindcă aşa e învăţat: într'una mănâncă borş,
2B beţivul! Vă anunţ dar ca binevoitor, să ştiţi că o să primiţi o depeşe
dela el, scurtă, dar cuprinzătoare, cam aşa: cutare zi dejun sau
cutare zi prânz, Pregătiţi-vă dar, şi avizaţi şi pe maestrul cu familia
şi cu unchiu-său ; să fie gata toată lumea, că iar vine beţivul!
Un amic care vă doreşte binele,
25 X ... Y ... Z ...
1) Pianistul Dimitriu.
[443]
DR. ALCEU URECHIA
VIn
Vineri 8/21 Iulie st. n. (�ic) (1905]
Drăguţule,
N'apucasem eri să lipesc bine plicul asupra scrisorii mele triste,
şi iată că primesc cărţile tale poştale. N'am ce face, rup plicul,
ca să-ţi alătur un răspuns şi la ele.
Despre persoana de care ţi-a vorbit Fany Zarifopol, cred că
ţi-am răspuns destul.
Despre călduri, fii pe pace; nu suferim de călduri deloc; ba am
putea zice chiar din contra. După o foarte târzie primăvară, au
fost, în adevăr, tocmai pe la sfârşitul lui Iunie şi începutul lui Iulie,
10 e îlduri bunicele (mai ales în oraş) pînă la 32° ziua şi 25° noaptea.
Dar trebue să ştii că aici casele nu se'ncing pe rte zi, ca să te frigi3
noaptea. D'asupra locuinţei mele se mai ridică încă trei caturi.
Dar căldurile au ţinut numai, cu o întrerupere de vreo patru
zile, în t.otal opt zile. De atunci însă, adică de vreo douăzeci de
15 zile, bate vântul dela Marea Nordului, şi ploaie rece mai în toate
zilele. De atunci iată temperatura:
16° ziua - 14° noaptea
l5° ) - 13° )
14° ) - 10° )
20 Alaltăeri noaptea s'a scoborît la 8°. Aseară, pela 10, când m'am
dus la culcare, 12°; azi dim. la 51/2, 11°; acuma, când, înfăşurat
în Şlafrocul ") meu de iarnă, îţi scriu aceste rânduri (9 dim.), terrno­
metrul dela fereastră arată 13°. Vânt, nu aşa de violent ca zilele
trecute; cerul tare acoperit, şi iată, începe iar ploaie măruntă şi
25 rece. Toamnă în toată puterea cuvânt ului ; aşa că, - fiindcă pro­
prietarul n'ar vrea să ne mai acorde încălzitul caloriferului (care
de aminteri este acuma în reparaţie) - vă rugăm. pe voi, dacă
se'ntâmplă să aveţi pe acolo câteva grade în plus care nu vă fac
trebuinţă, trimiteţi-le cât mai urgent aci cu mare vitesă; ori, şi
30 mai bine, aduceţi-le chiar voi. Ei! ce-ar fi! Acu o să te mai rog
ceva. Ce zici tu de Lenci? 2) Ai văzut-o. Mi se plânge într' o scrisoare
1) Halatul de noapte (germ.).
1) Elena L. Caragiale, sora scriitorului, grav bolnavă, decedează la 5 Sep­
temvrie.
[444]
444
CORESPONDENŢĂ
ca Iar se cam umflă şi că ar simţi şi oarecari dureri într'o parte.
Tare greu mi-ar fi să vin acuma; dar iarăşi nu mi-ar conveni deloc
s'o las la urmă pe mâna străinilor ... Destul au jefuit-o pînă acuma.
Spune-mi câteva vorbe: ce prognostic, aproximativ fireşte, fie
5 chiar vag, poţi da tu?
Ca un complement la scrisoare întâia, îţi trimit aci în original,
(căci o copie cât de exactă n'ar avea haz, şi nici n'ar fi credibilă)
o scrisoare pe care am furat-o dela Didina. Pe semne că ea trebue
să fi lăudat confortul de aici din ţara nemţească. Elementul-barbu
10 din sufletul complex al Jenichii se revoltă (Bisserica! ... ) Iti tiu
parola ta de onoare, că cu răspunsul tău, pe care-I aştept (mi-eşti
dator o scrisoare bună, sau cel puţin 24 cărţi poştale, scrise mai
des) îmi vei înapoia în plic recomandat preţiosul document, fără
să spui cândva doamnei Dutzeseu că am îndrăsnit a-i viola secretul
15 corespondenţei. Aş fi pierdut pentru toată viaţa.
Ce ştii dela maistru Metronimidi? Aş vrea să-i scriu. Unde?
Spune-i Margaretei că am proclamat-o cu de Madame de Sevigne
a României: ceva mai mult, am proclamat-o al doilea şi ultimul
scriitor român, în sensul european al cuvântului. (Ghici, cine e
20 primul?) Scrisorile ei sunt minunate şi cu multă plăcere le citesc
şi recitesc.
Vă dorim foarte mult şi crede că dacă aş avea mijloace, nu ţi
s'ar părea că mă vezi în piaţa veche stând de vorbă cu Galibardi
băiatul ori cu beţiva de Ţica; ea, desigur, cât de afumată, nu m'ar
25 face bou şi nu mi-al' servi nişte zarzavaturi mai puţin indigeste
decât principiile de estetică.
Al tău de cceur, de tout cceur
Car.
P. S. - Pe contrapagină, îţi dau o listă a persoanelor 1) cărora
30 te 'nsărcinez a le transimite complimentele mele.
G. Matheescu, « Paradis» şi famiI.
Măcelarii şi Pescarii şi Precupeţii.
lorgu Ionescu expoliţmaistru.
D. Wild, lipscanuI.
35 D. Farcaş şi famil.
1) Cunoscuţii din Sinaia.
Costică Gherea şi familia.
Fany Szeculics.
M-me Szeculics şi D-I.
D-na Urechia Sen[ior).
D-na Leria.
[445]
DR. ALCEU URECHIA
445
5
10
15
Niculae BirjaruI.
Niţă ha malul No. 1.
Demnul lui tată.
Şeful gării.
Casierul gării.
Magazionerul gării.
Tănăsică Verzeanu.
M-me Wappner şi D-I.
>} Finkel şi D-I.
Pungaşul cu franzelele.
Bello Giovanni şi famil.
Valentino.
Pisicarul ăI şchiop (Gentilini).
M-me Paraschiva (comerciantă de
legume şi terra-cotta in piaţa
veche).
Ghiţă Badea şi fam.
Şeful Poştei.
Galibardi băiatul.
IX
M-me Rosa Venturini.
>} Esthera.
>} V. Teodorescu şi D-I.
>} Gologan şi D. cu M-lIa
Popa ăl nemţesc.
Grassoski Legaţia austro-ung.
(pe aceşti doi îi găseşti la
jauzend 1) la Matheescu­
pelin albastru).
» Bârsan Marica.
Gentila ei fiică Parasehiva vă-
duva etc. etc. etc.
Uitam:
M-me Fromage et Neveu
Gogueschor Fromage
Deoamnea de Şchiau
(Mai adu-ţi-i şi tu aminte pe
cei uitaţi).
Berlin Wilmesdorf. 25 Iuliei 7 August 1905.
20 Dragă Alceu,
Nu te supăra, dar n'ai dreptate aproape deloc. Nu e vorba de
teapă, de educaţie, mediu şcI. - toate astea. sunt nimicuri trecă­
toare: e vorba de ceva etern, ca timpul şi chaosul, ca însuşi unul
Dumnezeu, ţie-te nu ma ! de PROSTIE!
23 Să fie strănepotul lui Godefroy de Bouillon ori al lui Dran-
daibulea din fundătura Mitropoliei, dacă, individual, i s'a 'ntâmplat
omului să nu-i fie destul de nimerit la vreme şerbetul din borcanul
care-i creşte pe umeri - e p-r-o-s-t-zevzec, sec, neghiob şcl. - fără
speranţă de dres şerbetuI.
30 Ia un ţăran cât de dejos, fie şi beţiv, numai deştept să fie, şi
pune-l deodată în mijlocul New- Yorkului, ia pe leica Paraschiva
Badea, de exemplu. Are să caşte ochii în patru, ca să vază lucrurile
1) Aperitiv abundent (germ.).
[446]
ne mai văzute, căutând cât poate ea să-şi dea seama de ce vede;
are să se mulţumească, spurcăciunea, cu impresia ce i-o pot face
ei lucrurile acelea şi n'are să înşire verzi şi uscate, ca să -şi afirme
personalitatea proprie. S'a uitat pe sine ca să se uite la lucruri,
5 şi are să zică: Mari binale, măiculiţă l Cum or fi făcute de nu cad?
Doamne fereşte aici de un cutremur! sau: « Gândeam să fie şi
mai mari, că auzisem că pe aici sunt de o sută de ori mai mari ca
otelul lui Mazăre! ».
Dar ia şi pe un strănepot de cruciat; dacă e prost,- o să se 'nţe-
10 penească în călcâie, o să se umfle în guşă şi o să se screamă a judeca
personal buildingurile americane. Nu se poate uita la un lucru
uitându-se pe sine: ba, lipsă de proporţie între înălţime, lăţime sau
îngustime; ba, trivialitate de gust; ba, comparaţii cu celebrele capo­
d'opere clasice, ionice, dorice, corintice, gotice, romane, renais-
15 sance, rococo, etc .... « ,Vronstruosităţi, mon chel'! ... Asta, nu e
gigantic. .. Asta e monstruos! ».
Paf! Te-a înfundat?
SecuI nu ştie ce contenenţă să-şi dea în faţa lucrului nou, fiindcă
nu e în stare să aibă siguranţă de impresie ; aparatu-i de prins im-
20 presiile nu-i destul de legat: se punc pecetie pe ceară roşie, nu pe
şerbet Ileşcăit. Pe de altă parte iarăş, ar fi o ruşine să se lase biruit,
ori să treacă indiferent: să nu emită el părerea sa fără nicio ezitare?
Se poate?
Pentru prost, lucrurile nu sunt afirmări fatale, al căror înţeles
25 omul trebuie să-I caute; ci întrebări ingenioase, la care el e dator,
pentru demnitatea lui, să răspunză cât se poate pe mai negândite
- spre a epata pe alţii. Vrând să fie grav şi personal, caută în
fleacuri copilăreşti şi în locuri comune (< legile simetriei, necesitatea
echilibrului, logica şi consecvenţa stilului) şi alte baliverne rân-
30 cezite) independenţa ce i s'ar părea perdută dacă, cu absolută sin­
ceritate, ar suferi pur şi simplu impresia, favorabilă sau nu, şi ar
trece cu gura închisă mai departe, să mai vază cu ochii deschişi
şi altceva. Omagiul de admiraţie, ori o simplă mărturisire a unei
medio cre satisfacţiuni, or indiferenţă, fără comentarii, ar fi o ah-
35 dicare, o scădere a demnităţii lui. Se umflă şi se creşte pe sine;
îi trebuie o reparaţiune promptă pentru mândria lui atinsă, pare-i-se,
de înfăţişarea lucrului ce-i stă dinainte neclintit, cu atâta brutală
nepăsare de judecata trecătoare a atâtor trecători. Ce este lucrul,
e un moft; cum judecă dumnealui, e important.
I
1
1 ! .
. /
.1
446
CORESPONDENŢĂ
[447]
DR. ALCEU UHECHIA
447
Ascultă-mă pe mine, iubitule, lumea toată, cu toate frumuseţile
Şi ororile ei, cu toate durerile şi voluptăţile ei, cu toate minunile
ei tele- şi micro-scopice, în fine cu toate ale ei, toată - nu sunt
nimic! El, prostul, el este totul! El este buricul Universului ...
i Nu mai umbla deci cu explicaţii pe departe - teapă, rasă,
mediu, educaţie, viţiu - zi-i scurt: prost! şi dă-i paşe numa, că
nu se mai ghereje, mă rog!
Trebue însă să spun drept, că într'o mică privinţă ai şi tu,
par' că, oare care dreptate: dacă descinde de la cruciade şi nu din
10 altă teapă, nu face atâtea-atâtea gesturi melo-epileptice, nu-ţi
sparge ochelarii, nu ciocăneşte în pahare, se încheie frumuşel la
nădragi, nu scuipă 'n talere, îşi spune prostiile şi inepţiile cu poli­
teţă şi nu şi le sbiară cu clăbuci la gură; în fine e prost, dar nu şi
mojic, e prin urmare un degenerat! Să iubim deci poporul! el c
15 şi mojic, nu numai prost, - şi să trecem la altceva.
Zici că ştiu că iubeşti Braşovul. Iartă-mă: e o greşală de limbă
pe care o faci, un barbarism, un galicism foarte regretabil din partea
unui strănepot al lui Traian-divul şi al Andradei; în daco-româ­
neşte se zice « îmi place» Braşovul. Insă barbarism o fi, este ex-
20 presia cea mai exactă; aşa e, cum zici tu; mie asemenea, nu « îmi
place» Germania, ci o iubesc!
Cum să nu ştiu, dragă Domnule, mă rog frumos, că iubeşti
Braşovul şi toate cele săseşti, ungureşti şi româneşti din Ardeal?
Fără să-mi fi spus, ştiam şi anume de ce. E desigur mai departe
25 dela Bucureşti şi Ploeşti, până la Braşov, Feldioara, Sighişoara etc.
etc. de cât dela acestea până pe malurile Rinului, ori la coastele
celor două mări nordice. In Ardeal ajung picioarele încălţate ale
corpului european; la Bucureşti şi Ploeşti, etc. stă plin de paraziţi,
sângerat de scărpinătură, dar frizat il la Parisienne, corpul trupului
80 bulgaro-ţigănesc, cea mai infectă şi mai desgustătoare parte a acestui
bastard şi ignobil tip oriental. Şi sunt convins că ai iubi şi tu, cu
atât mai mult, Germania, fruntea corpului care a ajuns cu picioa­
rele până 'n Carpaţi şi, spre nefericirea noastră, a celor de astăzi,
nu a putut trece măcar până 'n Balcani. Nu trec prin niciunul
35 din locurile acestea, din atâtea puncte de vedere minunat (şi mai
cu seamă din ar omeniei) şi nu mă bucur de nimic, fără să gândesc
cu mult dor la tine şi la ai tăi. In fiecare stol de biciclişti, cari ca
păsările cutreeră ţara asta mândră, bravă, şi bună plină de frumu­
seţi incomparabile, parcă te văz şi pe tine, cu bluza ta de mătă-
[448]
448
CORESPONDENŢĂ
sica umflată de vânt, pedalând la întrecere cu ţugul ori cu şiful I),
ca să ne'ntâlnim seara la cină în cutare loc favorit, în piaţa vreunui
Rathaus bătrân, ori în vreun parc secular, la Waldschenke. Intreabă
numai pe Zarifopol ce seară am petrecut noi la Hildesheim, ce
5 muzică am auzit şi cum te-am pomenit! Alaltăeri, mergând cu
vaporul de la Rostock la Warnemiinde pe Baltica (13 kl. dus şi
întors, 26 kil, 40 pfenigi = 50 bani) am avut o adevărată halu­
cinaţie. Pe şoseaua care ajunge la cheiu, veneau în goană un bi­
ciclist Înainte, după el un diavol mic sfîrîind din roate, şi 'nap oi
10 o bicicletă grăsciană, cam anevoe, d'abia ţinându-se pe urma lor.
Alergau, probabil, să apuce unul din vapoarele cari fac de câteva
ori pe zi excursiuni de plăcere, cu muzică, mâncărică şi băuturioă
în largul mării. Repede mi-a fulgerat prin minte: « Cum trebue
s'o hombănească pe biata Margareta ! 1).
15 Ştiu că mai iubeşti şi florile, pe cari eu nu le prea făceam haz.
Află că acum le iubesc şi eu: m'au corupt nemţii. Ei sunt tot atât
de pasionaţi de flori ca şi de bere - aş putea zice un alt vitiu. In
cele mai infime localităţi sunt tot atât ea florării câte berării şi
cârciumi - fă-ţi o idee câte florării! Eu, odinioară aşa de puţin
20 simţitor faţă cu aceste legume cari nu se mănâncă, stau acuma
să case gura la etalajurile florarilor, la florile de pe bulevarde, pieţe,
grădini publice şi particulare, verande, balcoane, intrări de restau­
rante, cafenele, etc. Când a fost nunta prinţului de coroană aici,
acu vreo două luni, era o adevărată orgie de culori şi mirosuri:
25 faţade 'ntregi de palate pe bulevarde kilometrice, pasaj uri, mo­
numente, toate numai în flori, până şi la ferestrele grave ale Băncii
Disconto, zăbrelele de oţel erau îmbrăcate în trandafiri şi garoafe.
Aşa minunăţii nici la Sinzeana şi Pepelea n'am văzut.
Afurisită sărăcie! bine zici tu, de ce n'am cu ce să te răpesc
30 patriei, să te aduc aci, să mâncărn împreună franzela amară! O
durere împărtăşită, nu-i aşa că e pe jumătate uşurată? Ţi-ar veni
greu la început, desigur; ai ofta cu gândulla Schitul Măgureanului ;
ai plânge de dorul Palatului Poştelor; ai slăbi de lipsa prafului şi
noroiului daca-române ... dar aş căuta eu, amicul tău, tot aşa de
desolat ca şi tine, să te mângâiu; ne-am duce de colo până colo,
ca să nu dăm pas nostalgiei să ne birue, până când, obosiţi poate
de vîrstă, ne-am deprinde cu durerea exilului.
1) Cu trenul ori cu vaporul (germ.).
[449]
DR. ALCEU URECHIA
Şi pe urmă, Margherita nici nu-şi poate imagina ce e pe aci: ce
frumoasă regulă! Vinerea şi Sâmbăta dimineaţa până la 1 d. a. se bat
şi se scutură covoarele tutulor locuitorilor. Este în curte la noi, ca în
toate curţile de Herşafţi 1). o fuziliadă şi o canonadă ceasuri întregi
5 ca la Port-Arthur: paca-paca! Alaltăeri, vineri, de atâta luptă şi
de atâtea mirosuri antimoliice, Madame Caragiale a început să
strănute grozav, ş'a strănutat până i s'a umflat nasul (ţi'nchipuie!)
şi pe urmă o durere de cap apilpisită ... dar în fine covoarele s'au
scuturat, s'au curăţit lămpile şi lustruit parchetele cu un fel de ceară
10 foarte odoriferantă. Mie mi s'a înfundat creerul: nu mai înţeleg ce
este - camfor, naftalină, terebentină? Cafeaua mi se pare zeamă de
varză şi Pfungstaedterul, lapte bătut. Sper însă că pînă vinerea
viitoare o să-mi revie facultatea de control exact al sensaţiunilor.
Imi pare rău că Maestrul se prăjeşte în Bucureşti. Mi se pare
15 că, de cuminte ce este, greşeşte socoteala. Stând acolo tot atâta
cheltueşte ca şi la Sinaia, iar chiria îi este cu prisos compensată
de câştigul lecţiilor, Cine are să plătească bine lecţii de piano nu stă
vara, în Bucureşti de hatîrul Maestrului j cunoaştem noi câtă dra­
goste de artă au elevele high-life ale lui M-ro Metronimidis. Dar
20 ce să-i fac grecului? Bine zice amicul nostru Rostoganu (la com­
pletarea portretului căruia lucru acuma, eu): « Non est magnum
injegnium, signe mixtura dementiae, Otopegne l ».
Imi spui într'una că ţi-e dor de mine. Probează-mi-o, bibilo­
iule ! E foarte uşor. Pînă să completezi suma ca să vii să ne îmbră-
25 ţişăm aici, ia odată pe săptămână condeiul tău şi scrie-mi verzi
şi uscate, multe, cât de multe, cum îţi scriu şi eu ţie numai de dragul
de a vorbi cu tine dintr'atâta depărtare.
Al tău vechiu, din toată inima
Caragiale
30 P. S. - la miroase cu nasul tău de perfecţiune - nu cumva o
ediţie absolut completă 1), cu vreo 10 capitole inedite, peste cele
cunoscute, ar avea vreo şansă? Cine ar putea fi editorul? Cât? etc.
Dacă reuşesc - ţi-l. " dedic.
1) Herrschaften (germ.) - domni e mari »,
2) Titlu:
Mariu-Chicoş Rostogan
pedagog-absolut
Viaţa lui - operele - activitatea - etc. (n. a.).
..
[450]
450
CORESPONDENŢĂ
x
Iubite Alceu, s'au vorbit multe şi mărunte despre fudulia gre­
cească, despre orgoliul britanic şi morga spaniolă - mofturi toate!
- Toate astea nu mai Însemnează nimic! ele pot să mai aibă tre­
cere printre aceia cari nu cunosc ce este mândria daco-română.
Daco-românul e aşa de mândru, că nu vine decât foarte rar la
rendez-vous, şi atunci, foarte târziu; iar la scrisori, nu se pleacă
mai niciodată să răspunză.
Daca ne mai vedem vreodată, am să-ţi spun o aventură a mea
- aproposito de toate cele mai de sus - care de sigur, ca anec-
10 dotă, are să te amuze, cred. Pînă atunci, în aşteptarea moderării
mândriei tale daco-române,
te salut cu dragoste
al tău
Caragiale
Joi 4/17 August [1905).
XI
Viena (?), 22 Decemvrie 1905.
15 Săru'mâna, madam Urechia!
Complimente soţiorului şi băeţelului dv. Trebue să fi crescut de
când nu l-am mai văzut.
Sfintele sărbători cu fericire deja!
AI dv.
20
1 ancă cu familia dela el.
XII
Berlin W., 22 Februarie 1906.
Dragă Alceule, tot îţi place ţie Braşovul - mai Braşov ca
Lipsea nu găseşti. La Paşti, suiţi-vă pe biciclete şi haideţi. In săptă­
mâna luminată e iarmaroc mare - ce n'ai văzut nici la moşi. Tîrgul
se ţine în toate pieţele mari şi mici ale oraşului şi pe strade: turtă
[451]
DR. ALCEU URECHIA
451
dulce, gogoşi, alune prăjite, tot ce pofteşti; panorame, căluşei
etc., e lucru, mare. Scrie-mi o vorbă când să v'aşteptăm, că ni
s'a făcut foarte dor de voi.
Car.
XIII
Wilmersdorf bei Berlin, 25.4.1906.
5 Mai pofteşti ascensiuni? Poftim de! Ca prin minune am scăpat:
eram tocmai în vîrf! Oribil! Vino la Berlin, să-ţi povestesc prin ce
am trecut.
[C. p. ilustrată. Napoli, Erruzione del Vesuvio).
XIV
Berlin, 5 Iunie 1906.
Dragă Aleeu, iată că răspund, după oarecare chibzuială, la
carta ta din urmă. Precum am înţeles eu din scrisoarea Margaretei
10 şi din rândurile tale mai puţin categorice, tu ai pus de gând să faci
- pardon'! - o mare prostie în vara asta: vrei să mergi în Elveţia.
Bravo ţie! Ca să scapi de atmosfera care te-a asfixiat atâţia
ani cu mucigăiala orientală, asta îţi trebue ţie? Asta te-a plictisit
pe tine o viaţă întreagă? Nesuficienţa înălţimii Carpaţilor, îngustimea
15 orizontarilor pitoreşti? - Care va se zică eşti blazat de variile
aspecte ale civilizaţiei, te-a obosit pitorescul architectonic al ora­
şelor, nu mai poti suferi producţiile de artă! Fireşte! Ce-ţi tre­
buesc ţie Berlinul, Colonia, Brunşvigul, oraşele. Harzului, Ham­
burgul, Brema, Amsterdamul, Rotterdamul şcI.? Nu ai trăit tu Q
20 viaţă în Bucureşti? Nu cunoşti Curtea de Argeş, Ploeştii, Buzăul,
oraşele Olteniei? Nu cunoşti Constanţa, Galaţii, Brăila, Giurgiul,
Olteniţa etc.?
Sătul până la desgust de astfel de bunătăţi şi putând, în fine>
după atâta răbdare, să-ţi plăteşti luxul unei escapade, fireşte nu
25 poţi găsi nimic mai nemerit pentru divertirea spiritului tău decât
nişte munţi mai nalţi de cât Carpaţi! Nu mai poţi înghiţi bucătăria
rafinată; eşti, în fine în stare să scapi de ea cât-va timp şi, pour te
[452]
452
CORESPONDENŢĂ
refaire I'appetit, alergi la o mămăligă alpină - ca două mămăligi
carpatine superpusc. Dar, .. despre gusturi şi culori nu se discută.
Regret că nu nc potrivim şi trec a răspunde la întrebările tale.
In principiu şi din toată inima, (nu cred să vă îndoiţi cumva) îţi
·5 răspund DA! DA! DA! Veniţi cu Vasilică neapărat! Ca pe cei
mai iubiţi fraţi vă aşteptăm. Nu pot măsura bucuria ce vom simţi
văzându-vă aici. Trebue Însă să-mi dai îndată planul tău măcar în
lineamentele generale. Poate că ar cadra mai bine cu intenţiile
noastre să nu stăm toată luna Iulie în Berlin: poate că până la poa-
10 lele enormei mămăligi te-aş conduce, rămănând în vale să gust
din bucătăria rafinată de care am fost o viaţă întreagă lipsit.
Aşa dar, drăguţule, îndată ce primeşti aceasta, fii bun şi aşter­
ne-mi clar proiectul tău; sper că amendat de mine, o să devină
un capod'operă de legislaţie.
i5 Didina aşteaptă răspunsul Margaretei.
Eu aştept cu mare nerăbdare o scrisoare amplă dela tine, nu o
cartă postală în fuga mare, şi te îmbrăţişez cu mult dor.
Al tău ve chiu
Caragiale
20 P. S. - Se zice că în vremea Jubileului ar fi apărut un pamflet
în franţuzeşte intitulat cam aşa: « Franşois-Joseph, Roi de Rou­
manie � sau « Charles I vice-roi de Houmanie s.
Nu cumva poţi să mi-I trimiţi în plic recomandat foarte dis­
cret? Aş fi curios să-I văz. Se pretinde că porneşte dintr'o oficină,
25 odinioară, extrem-dinastică. Mare lucru e şi paraponul!
XV
Berlin W. 31 Ianuarie 1907.
Dragă Alceule,
In Germania s'au întâmplat zilele astea mai multe desastre
serioase - desastru într'o fabrică de chimicale, desastru într'o
mină de cărbuni, desastru în alegerile generale pentru Parlamentul
30 imperiului: sozial-democraţii au căzut într'un mod deplorabil, aşa
cum ni mini nu s'ar fi putut aştepta. După ce trîmbiţaseră Inainte
de alegeri că 01' să aibă în viitorul Reichstag peste 100 de locuri,
[453]
30
1
I
,
!III
�
I
I
I
I
,1
-
astăzi, cu balotaje cu tot, mare mirare să ajungă la 60, şi în Heichs­
tagul disolvat aveau 81. Toată lumea, plictisită de bravadele şi
aroganţa lor, jubilează. Ei caută să cxplice trista cădere atribuind-o
la coaliţiunea tutulor partidelor reacţionare şi burgeze. Adversarii
lor - adică toate partidele celelalte - interpretează explicarea so­
cialistă tot în defavoarea tovarăşilor, care va se zică voi nu contaţi
numai pe propriile voastre forţe, ci pe neînţelegerile din sânul
celorlalte partide; locurile (81) ce aţi avut în trecut erau datorite
nu numai voturilor voastre proprii, ci şi voturilor nemulţumiţilor
din alte partide înaintate (de exemplu liberalii independenţi - un
fel de radicali). Graţie acestor voturi aţi obţinut atâtea locuri.
Sau trebue să admiteţi aceasta, sau atunci (atât mai rău pentru
voi) trebue să mărturisiţi că aţi fost părăsiţi de o mulţime dintre
ai voştri.
Hogu-te, ce zice Costică de trista cădere a tovarăşilor Bebel
şi Comp.? Marele Bernstein, celebrul teorist revizionist al sozial­
democraţiei a căzut la Breslau, unde s'alegea regulat de atâta vreme.
Marţea trecută, la 9/22 Ianuarie, m'am întâlnit la Viena, adică
cu dinadinsul am mers înainte-i cu Barbu. Am petrecut foarte bine
şi foarte convenabil, probă că a doua zi am dejunat perfect. Vezi
dar ce cuminţi am fostără. La Viena era un ger de 22° minus şi
barometrulla 789, aşa că mulţi austriaci s'au zolidifiziert. La Berlin
19° su_b zero, şi barometrul la 793,5. Ceva ne mai pomenit.
Barbu mi-a spus multe şi mai nimic despre politică. Aci în Berlin,
Take Ionescu a avut succese mari. Impăratul l-a primit în au­
dienţă şi apoi l-a poftit la prânz intim. Toate cercurile înalte burgeze
şi boereşti I-au festivat.
După plecarea lui, rărnânând încă Madame Ionescu, a fost
poftită la serată intimă la palat, cu ocazia aniversării Kaiserului.
- Ce trebue să fie pe sufletele poiliticianilor noştri? Mă prind că-I
denunţă pe fiul lui Belzebut că a vândut Nemţilor patria şi naţia­
rromâne! - A propos, când dai în publicitatea noastră peste câte
un articolaş aşa mai cu haz, de ce nu mi-I trimiţi, egoistule şi mie?
Să mă bucur şi eu.
Mă rog ţie, am aflat că bocrul Bogdan P. Hasdeu, din ordinul
spiritelor, ar fi cerut prinţesei Maria o audienţă ca să-i remită
testamentul lui în favoarea micului prinţ Nicolae, şi că micul prinţ,
care nu-l cunoştea, văzându-I acu pentru prima oară, s'a repezit
în braţele bătrânului ca la o veche simpatică cunoştinţă. Ce să
t
10
15
1Jn.. ALCEU UUEClIlA
4b3.·
[454]
454'
CORESPONDENŢĂ
mai fie şi asta? Pune-mă în curent. Trimite-mi gazetele cu ştm
despre această minunată împrejurare. Universul meu s'a păcă­
toşit de tot. Aştept nerăbdător.
De pe vremea lui Luther nu s'a mai pomenit, dragă Alceule,
s aşa iarnă. După câteva zile de desgheţ, de aseară (notează că încet­
Încet de vreo săptămână, după gerul cel teribil care a ţinut vreo
două zile şi trei nopţi, barometrul a început să coboare ajungând
alaltăeri la 742, cu o temperatură de O şi + 1) de aseară, zic, a
inceput să ningă din putere. Azi joi, tramvaiele nu mai circulă;
ie trăsurile pe roate şi automobilele nici n'au eşit la piaţă, pentrucă
se 'nnomolesc în zăpadă; nu mai e chip să umbli decât cu sania,
şi sănii sunt aci foarte puţine, fiind aduse de la ţară din împre­
jurimi. Acu când îţi scriu, joi la amiazi, zăpada e până la brâu,
şi ninge mereu, mărunt şi cu temeiu. Vremea asta mă face să-mi
15 tie şi mai dor de voi. Pe aşa vreme, să stăm noi colea, şase persoane
cuminţi, la căldură, cu .Iumină dulce, cu o zupuşoară de galinacee,
mă rog frumos, cu o marinată de heringi prima, cu un curcănoiu
rumen pe varză acră ştraspurhi 1), cu mere creţeşti de California
.(0 bunătate!) şi ananas de Kamerun (o frumuseţe !), cu vinişor
20 uşurel de Mosel, cu bericică proaspătă ca chihlibarul; şi pe urmă,
după masă, cafeluţă cu caimac făcută de Madame Margot, şi un
păhărel de licoare cordială; şi' cucoanele, sub lumina lămpii, să
�optească lucruri bune despre amicele şi cunoştinţele dumnealor,
şi să facă bagadele; şi eu să trag ţigări ca mea, şi maestrul') să tragă
ss ţigărica lui şi pe urmă să tragă la clavir ce-o vrea dumnealui şi
dumneata să tragi la aghioase. Ah! ce lirică existenţă! Halal de
viaţă! Tare mi s'a făcut dor de ea!
Dacă mi-o ajuta Dumnezeu să isprăvesc cum sper şi cum se
cade lucrul de care mă ţin, apoi atunci, helbet! vine şi vremea
30 noastră. Nu-mi închipuesc, în starea în care se află teatrul nostru
naţional, să treacă fără oare care sensaţie o piescioară mai spălăţică,
lucrată· pe măsură, cu altiţe şi bibiluri.
. Până atunci, doresc să mai aflu câte ceva de la voi, măcar câte
o vorbă şi-un cuvinţel.
16 Deocamdată, protestând sus şi tare contra tăcerii sistematice
a consoartei d-tale, care par'că ne-a uitat de tot, vă trimitem toţi
1) De Strassburg.
1) Pianistul Dimitriu.
[455]
DR. ALCEU URECHIA
455
r
I
•
6
10
tuturor Urecheştilor Alceizi şi Metronomizilor cele mal călduroase
îmbrăţişări.
Cu dor tropical
al tău,
Caragiale
XVI
Rothenburg o. d. Tauber 23 Febr. 1907.
Excelentisimă conferenţa ta! Astăseară o citesc pentru a patra
oară. Să trăeşti l Mi-e dor mult de voi toţi, mai cu seamă de tine.
Peste câteva săptămâni ne vedem. Pînă atunci
o călduroasă îmbrăţişare
dela vechiul tău
Car.
xvn
Berlin W., 26 Aprilie 1907
Dragă Alceule, graţie!
In duelul de tăcere la care m'ai provocat fără motiv, mă declar
învins. Depun deci arma şi, en attendant que tu me rendes la pa-
15 reilIe, te salut deocamdată.
Cu frăţească dragoste
Caragiale
Sfintele Paşti cu toate fericirile.
Wilmersdorf/Berlin, 4, Hohenzollernplatz 4.
C. p. cu legenda: Brieţmarken-Sprache (Limbajul florilor). Caragiale a lipit
cele două mărci în aşa fel, ca să însemne, după cheia dată: Warum erhalte
ich keine Nachrichi] (De ce nu primesc nici o veste?) şi Lass mich nicht warteri
(Nu mă lăsa să aştept).
[456]
466
Dragă Alceule,
CORESPONDENŢĂ
XVIII
Ai primit desigur plicul cu materia pentru broşura mea. Nu
ştiu pîn'acuma ce soartă va avea întreprinderea; în caz însă să
reuşeşti, atunci, rogu-te, fă următoarea mică schimbare:
1> la aliniatul final al părţii III, care începe aşa:
«Aşadar, mai întâiu : jos sistema oligarchică etc .... ! jos mame
lucăria inică! IOS Constituţia etc ... )}.
înlocueşte pe cei trei jos cu: destul cu - adică să vie aşa:
«Aşadar, mai întâiu : destul cu sistema oligarchică etc ..•.
10 destul cu mamelucăria... destul cu Constituţia... etc. )}.
Şi, daca se poate, daţi-i zor să apară pînă nu se'ntâmplă vreo
schimbare de situaţie 1). Eu cred că între cele câteva sute de broşuri
despre împrej urările noastre, nu broşura mea va fi fost cea mai.
neroadă ca gândire şi mai proastă ca stil sau ca factură. Multe am
15 învăţat de când trăiesc în mijlocul Europei civilizate - unde e
dreptate la tribunale fiindcă este şi pe stradă - şi Între toate una
mai ales, că omul trebue să spună europeneşte, nu greco-ţigăneşte,
ceea ce crede.
Ceea ce crez am spus şi am să mai spun - asta e numai capi-
20 toIul prim al unei serii mari - ori la ce pagube m'aş expune. In­
trarea în viaţa publică mi-a fost pîn'acuma închisă de boerii şi de
ciocoii noştri pe simpla bănuială instinctivă că n'aş fi amantul
destul de fidel al sacrei noastre Constituţiuni. De ce adică astăzi,
la bătrâneţe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, ară-
25 tând de faţă de ce sentimente sunt animat faţă cu actuala lor orga­
nizare de Stat? de ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împreju­
rările sociale şi politice la cari am asistat, - şi ca istoric, nu numai
ca simplu comediante? - Şi, deşi mamelucărimea mă va huidui în
unison, poate să am norocul ca în mulţimea lumii cinstite, inteli­
gente şi desinteresate să găsesc câteva aprobări, cari să mă plă­
tească cu prisos de necazurile îndelungatei mele proscripţiuni. Şi
sper că între acestea (măcar că poate nu aprobi În totul concluziile
mele) cea d'întâia îmi va veni dela tine, pe care te ştiu capabil să
1) După câte înţeleg eu, maşina scîrţîie rău de tot - tare mi-e frica să nu
plesnească mai degrab decât spuneam. Se prea poate (n. a.).
[457]
deosibeşti simplicisima mea proză terre-ă-terre de cine-ştie-ce splen­
didisim discurs dela « Dacia )}, - contra ciocoilor sau ... pro.
Mă poţi ajuta s'o fac citită şi de alţii, cari desigur gândesc ca
noi? Aştept telegrama ta cu mare nerăbdare, după care îndată
îţi mai scriu.
\
r
I
DR. ALCEU URECHIA
467
l'
I
e
10
1&
20
Al tău Îndatorat mult
Caragiale
Wilmersdorf-Berlin, HohenzollernpI. tl•
Sâmbătă 27 Oct./9 Noem. 907.
Ce pomană ţi-ai face să revezi şi tu corectura! - încai sa lasă
convenabil tipărită. Am întrebuinţat ortografia modernă fonetică ­
a Academiei. (Vezi că parcă sunt sigur că nu voiu rămânea netipărit).
Iţi atrag atenţia pentru telegraf:
Wilmersdorl bei Berlin se taxează ca un singur cuvânt. Tot­
deuna trebue să atragi atenţia impiegatului asupra Nomenclaturii
dela Berna, pag. (îmi pare) 752 coloana II sus. Fă gură!
Să nu dai Statului ciocoiesc 20 de bani mai mult, cari să treacă
în punga Fabricelor dela Letea-Buşteni, ori Chitila-Sascut etc.
Apoi, Hohenzollernplatz, nu-l scrie întreg, căci o vorbă de 15
litere + 1 se socoteşte ca două vorbe. Se'nţelege că europenii tre­
buiau să ia această măsură, aminteri Nemţii erau capabili să scrie
o depeşe de 20 de cuvinte într'unul singur: Allgerneineberlinerelec­
trischedroschken3ctiengesellschaftsollhabenbilanz, adică: Bilanţul
de credit şi debit al Societăţii generale pe acţiuni de trăsuri electrice
din Berlin.
Scrii prin urmare Hohenzollernpl., prescurtat.
Fiţi sănătoşi! Didina scrie Margaretei mâne-poimâne. Pînă
atunci şi ea şi copiii vă trimite (sic) multe complimente tutulor.
Vremea aci se mânţine la beau-fixe. Aşa limpiditate şi cură­
ţenie de aer nici la munte nu poţi găsi. Şi eu trebue să stau la canon
- să lucrez pentru Patrie. Ce ştii şi asta la ce-o fi bună! - ori rea!
XIX
Dragă Alceule, îţi mulţumesc din suflet: broşura a eşit frumoasă
de tot. Absolut fără greşeli, fireşte că nu se poate ediţia întâia, cu
zeţarii noştri şi mai ales cu ortografia aceasta nelogică. Dar nu
face nimica. Cea d'intâiu ediţie de 3000 s'a epuizat.
[458]
458
CORESPONDENŢĂ
Am trimis lui Pauker hroşura cu oare cari mici schimbări pe
care din grabă uitasem să le fac. Mă rog ţie, dacă ai un moment,
fă o revizie, şi spune-i lui Pauker să-mi trimită tot ce găseşte prin
gazete şi reviste despre publicaţia mea. Fireşte că nici vorbă să
r; m'apuc de polemici; dar, pentru urmarea seriei, desigur voi găsi
elemente preţioase în comentariile gazetelor facţiunilor oligar­
chice. Sunt de aminteri prea cuminte şi destul de convins că le-am
aruncat o bombă explosibilă tocmai Ia punctul slab al fortăreţei
lor, ca să m'aştept să-mi dea bomboane. Ceea ce aş dori să ştiu de
10 la tine, este ce impresie a făcut asupra publicului imparţial, care
ştie tot ce-i spun tot aşa de bine ca mine şi ca tine, Şi care, ca de
regulă, e foarte mulţumit când îşi aude propriile păreri cuminţi
exprimate nebuneşte de unul care se suie pe un treteau să
declame în gura mare lumii întregi.
15 Tu zici că nu le pasă politicienilor că-i arăt goi în faţa publi-
cului nostru. Eu crez că nu puţin rău le face asta acuma când dau,
zăpăciţi, din colţ în colţ, desperaţi că nu pot opri consumarea fali­
mentului absurdei lor sisteme. Ţi'nchipui tu ce harababura are să
fie în Camere? Nu vezi ce moft a ieşit din faimoasa comisie? Nu
20 înţelegi că Între ei chiar sunt mare parte interesaţi acuma a se da
de partea părerilor generale, exprimate prin broşura mea? Căci cei
mai inteligenţi pricep că a luat apă corabia, şi cei mai de treabă
sunt sătui de flibusteria politică, şi cei nemulţumiţi speră în schim­
bare să sosească şi pentru dânşii ceasuri mai bune.
25 Degiaba se tot învârtesc boerii; zilele Constituţiei actuale sunt
pe sfârşite. Poate Regele s'o mai ţie cât o trăi; dar odată cu dis­
pariţia lui, toată şandramaua !ire să se surpe pînă 'n temelie. Vom
vedea. Se poate însă prea bine ca tot actualul rege să prezide la
dărâmare şi Ia începutul reclădirii. EI e om cuminte şi când nu se
30 poate ceva, înţelege că nu se mai poate.
Incă odată îţi mulţumesc de dragostea ta prietenească.
Fiţi sănătoşi tu şi ai tăi.
Ce fericit aş fi să ne vedem Ia iarnă. Poate.
Al tău îndatorat ve chiu prietin,
35 Caragiale
Ce ai zice să viu la Bucureşti, măcar câteva luni să scot o publi­
caţie măcar săptămânală în sensul broşurii? Răspunde, mi-aş
scoate cheltuiala?
Berlin, 9/22.XI.907.
[459]
DR. ALCEU URECHIA
xx
459
Dragă Alceule, aICI avem ger sclipitor, zăpadă scîrţîitoare, pe
pământ, iar pe cer lună strălucitoare, dacă mă pot pronunţa astfel:
vreme splendidă pentru amanţii naturii; pentru mine însă, pe care
nu m'a'ncântat nici în tinereţe sublimul cosmic extensiv, această
;; serie de zile senine şi de nopţi şi mai senine, cu aproape 10° sub
zero, este un scandal ruşinos din toate punctele de vedere. Şi fiindcă
simţ totdeuna aversiune pentru scandaluri, stau închis în casă ca
un urs care ibernează, cu ţigărica şi beri cica mea la biurou, în faţa
pozelor dumitale, şi te'ntreb: nu-i aşa că, dacă termometrul nu
10 s'ar sui niciodată mai sus de 20 şi nu s'ar coborî decât foarte rar
nu mai jos de 16; dacă barometrul ar urma, în regulate perioade
de 15 zile, să suie încet şi să coboare domol dela 750 la 770, şi toate
astea fără altă mişcare în atmosferă decât suflarea dulcelui Zefir
atunci când ar fi neapărată nevoie, - omul, acest Rege al creaţiunii
15 ar fi mai moral, n'ar mai fi nici plouat, nici pîrlit? Şi întrebân­
du-te, mă uit la poza dumitale din urmă şi înţeleg bine că vrei
să-mi răspunzi, fără şovăire, cu deplină convingere, da! - Da! zic
şi eu. Dacă ar fi aşa, omul ar avea dreptul să se numească un ade­
vărat membru al S.P.A. Atunci ar rămânea oile netunse şi fiarele
:20 nejupuite de podoabele lor preţioase. Când mă gândesc câte fla­
nele port - sărmane oiţe! când îmi pun, cât se poate mai rar,
blana 'n spinare - nenorocit şconc - imătaţie ! - aşa să mor! De
ce să nu declar că este imătaţie? parcă sunt şarlatan, ca Zigmund
Pragăr?
25 Dar să lăsăm aceste triste reflexiuni inutile!
Iţi trimit de anul nou câteva rânduri - o « Cronică de Crăciun )
şi două bucăţele de versuri 1), pe care o să le publice « Convorbiri
Critice) de 1 Ianuarie. Sper că ele pot ţinea loc (numai de I-ar
ţinea cu onoare!) de o scrisoare mai lungă, şi că prin urmare te
30 obligă la un răspuns în plic recomandat, nu pe o jumătate de cartă
poştală; cu atât mai mult am dreptul la aceasta, cu cât, lucrând
îndelete fugitivele rânduri alăturate, nu puţin n'am gândit să le
fac pe placul tău. Dacă am reuşit, atât mai bine şi pentru lucru şi
pentru autor!
1) Boul şi viţelul şi Savant; această epigramă a apărut în numărul următor al
revistei hilunare.
[460]
460
CORESPON DEN'l'Ă
Didina are să scrie zilele astea Margaretei. Am avut săptă­
mâna asta musafiri, cari ne-au scos şi din casă, comme qui dirait
pour nous donner la revanche, en cabinet particulier - schampăr
zebarei!
i Vă urăm Încă odată: Ia mulţi ani, cu sănătate şi noroc!
Să ne vedem cu bine la primăvară!
Al tău doritor,
1. L. Car.
P. S. ---- Costică e Ia Leipzig la Zarifopol. Nu l-am văzut Încă.
10 Rogu-te, Barbu - s'a ales undeva? Când ne-om vedea, am să-ţi
dovedesc ce politician diplomat este.
Spune-mi, dacă ştii, ce Înseamnă Bucura Dumbraoă.
Dacă poţi, trimite-mi, ca imprimate, Însă în plic recomandat,
o cartă poştală cu portretul tău; dar pune-o Între două cartoane,
15 ca să nu o mai strivească cu stampilele poştale şi să-ţi strice mutra
drăguţă.
Ia negreşit C� lendarul « Minervei» 908 şi citeşte articolullpoi
Luceţeri, pag. 112; apoi să-mi spui: te-am povăţuit rău ca prietin,
care-ţi cunosc gustul şi slăbiciunile? - Delicios!
20 Mă rog ţie, scrie exact şi clar după formula oficială:
D. 1. L. Caragiale
D
Wilmersdorf/Berlin
Hohenzollernpl. 4
Germania
Sâmbătă 29/XII/1907-11/I/1908.
O! Sfîntă ortodoxie! Apăi să nu, ca Teodor, bisserica?
XXI
La revedere cu bine, în curând, d-le Doctor! Pînă atunci, păs­
trează-mi, te rog, un exemplar din Conferenţa ta asupra monopolului
[461]
DU. ALCEU URECHIA
voturilor alcoolice. Asemenea, păstrează-mi şi discursul lui Bd.1)
pentru proprietatea mare periclitată de Cantacuzino-Paşcanu,
Ghica-Dumbrăveni, Ghica-Deleni şi Comp. - şi'n favoarea bieţilor
proprietari mari, atît de prigoniţi şi de exploataţi! Şi, daca, precum
5 trebue să sperăm, va ţine vreun nou discurs, şi pentru restrîngerea
votului, pentru gubernii şi pentru reînfiinţarea Censurii, atunci
păstrează-mi-I şi pe acesta. Ţii minte, sper, ce infam şi carrraghios
rrreacţionarrr sunt eu! şi ce - moftangiu 1'1'1 idicul ! ca să nu zic
deplorrrrabil I
10 Să n� vedem sănătoşi!
Al tău
Car.
Didina a scris Margaretei.
Aici dăm în primăvară: când frumos - când urît. Pe la voi?
Joi 7/20 Febr. 1908.
XXII
Berlin W., 2 Martie 1908.
15 Bibicule, din momentul ce primeşti aceste dulci rânduri, nu
mai îmi scrie nimic: sunt pe drum; zbor ca un fluture leşinat de
foame să cad peste o floare - o floare de varză acră şi de fasolică
cu ardei. Rogu-te îngrijeşte ca un hun grădinar, să găsesc favo­
ritele mele flori demne de pofta mea fără seamăn. Dacă aş mai
20 sta aci încă zece zile, mor de foame: mi s'a lipit maţele de sos urile
germâne.
La revedere, fără râutaş.
Berlin
Car.
XXIII
Raport meteorologic.
Am găsit aci ultima zi a unei serii de cinci zile călduroase cu
29° în umbră. De alaltăeri, avem 18° ziua, HO noaptea. La Lipsea
asemenea. Cerul cam acoperit.
il
Q�
u
,
16
,1
-
1) Barbu Delavrancea.
[462]
462
CORESPONDENŢĂ
Curăţitul şi aranjatul casei este însă în culmea căldurii; plus:
naftalină, terbeutină şi vaxolină.
La 20 Iunie dim.1) sunt în Sinaia; la 22 banchet monstru în
Bucureşti. - Ce zici?
5 Fiţi sănătoşi!
La revedere în creerii Carpaţilor,
al tău
Caragiale
Dela toţi tutulor multe complimente.
Marţi 10/23/VI [1908].
XXIV
Berlin W., 26.2.1909.
10
15
20
Madarn' Rozalie!
Am primit cartă dela d-ta şi mulţumesc; regret Însă că ai scris
numai en-gros despre chestia tristă, care le taie pa ele cu cămaşă
de noapte cu bibilurile şi cu sabie, şi Nestor deja leşină de frică
-oi, mamă!
Aşadar, te rog cu respect să mai scrii ce s'a mai întâmplat cu
ele toate en detail, dacă şi el moare deja, care zice că are aşa un
trecut glorios, şi cum trebue să plînge toate când apune soarele
dela ele - oi tată!
Vreau să ştiu ca sa pling şi eu. - Parcă n'am drept?!
Şi te rog asemenea, Madam' Rozalie, să spui complimentele.
multe Ia d. Doctor Urechia şi la familie dela el, dela noi toţi de
aicea care le doreşte: aşa să am parte de bine!
Cu respect şi stimă
M oritz Berliner
25 Ce face Mitiche şi Margo dela el? Ştii ce dor mi-e de ele? .. ,
Aşa să am noroc! complimentele dela toţi.
1) st, v. (n. a.).
[463]
DR. ALCEU URECHIA
463
xxv
Dragă Alceulc,
Peste cel mult trei săptămâni viu în ţară; am să te rog să mă
pofteşti la masă într'o seară când, a doua zi, să n'ai treabă prea
de dimineaţă, fiindcă, după masă, doresc să facem la voi, încât
se poate mai restrîns comitet (numa cu Grecul şi Grecoaica), o
şezătoare literară: am să vă citesc un volumaş de povestiri inedite 1)
(fructele veghiărilor mele de-o iarnă!), pe care nu le-aş da pe tot ce
am scris în viaţa mea.
Pîn' atunci, vă trimittot astăzi un ceanac de spanac, als Druck-
sache, Echt Dako-rumănischer Spinat li). Vă conjur, cu sfinţenie
să mi-I păstraţi, după ce-l veţi citi îndelete; - adevărat, vorba
Rozaliei: c' est petrifiant, fantastique, abracadabrant! 8) - Fără
această prealabilă prepara ţie, nu veţi putea înţelege una dintre
poveştile mele, la care ţiu mai mult decât la toate ').
15 Fotografia ta este unvergleichlich 6) -- întreabă pe Rosalia ce
va să zică asta. Mai trimite-mi.
Suntem, slava Domnului, bine. Să ne vedem sănătoşi.
Tutulor complimente dela toţi.
f
li
1
1,
5
i
I
,
i'
1:
r
10
Al tău
20
li
(
26
f
Q
"
"
Caragiale
Iţi trimit şi o posă a mea: să nu mi-o arunci în foc, când ore
de 'ntristare ...
Cu toată dragostea,
al tău
Car.
14/27 Febr. [1909].
Adresa mea exactă:
Wilmersdorf bei Berlin, Hohenzollerndamm, 12.
Rogu-te, a primit ieri Rozalia o cartă dela Moritz Berliner?
Aş vrea să ştiu deja.
i'
"
1.
I
-+-
t
1) Schiţe nouă.
1) Ca imprimat, autentic spanac daco-român (germ.).
a) De-abia acuma m'am convins de grozăvia alcoolismului. Ce înspăimân­
tătoare urmări! Ce ruină! ce desastru! (n. a.).
t) Poate Ion.
6) Incomparabilă (germ.).
[464]
464
COflESPONDENTA
XXVI
Wilmersdorf bei Berlin
17 Martie 1909.
Primit «Verzi şi Uscate 1). Mulţumesc. Să trăieşti! că ai cap
sănătos. Mă rog ţie, ajută-mă: mai înjură şi tu iearna asta, că eu
am obosit, nu mai pot! Biblia, Vanghelia şi Coranul!
Bisserica, Havra şi Giamia!!! Temple antice şi moderne!!!
Când? Când are să se isprăvească? Contez pe tine; ajută-mă! Ntl
mă lăsa deja!
Al tău
M. Berlinerbaum
Ce ZICI de acest colţişor pitiresc?
10 Citeşte exp 1 ica ţia dincolo.
[C. p. ilustrată: Bamberg, Die alte Residenz. Im Renaissance-stil mit htih­
schem Erker, interessantem Portal an der Stelle der Burg der Babenberger
gebaut. Hier wurde am 21. Juni 1208 Konig Philipp VOII Schwaben von Otto
von Wittelsbach ermordet. Hofraum mit sehr alten Fachwerkbauter).
XXVII
f. d., înainte de 1904.
Dragă Doctore,
Sunt într'o situaţiune desperată, şi nu pot conta pe alt sprrjm
decât pe devotamentul tău amical, care-mi place a crede că nu se
va desminţi nici de astădată. Iartă-mi stilul şi caligrafia ; îţi scriu
15 la arnan. Iată de ce e vorba: avem deseară la masă, între altele,
şi o plăcintă cu carne şi cu brânză, de nişte dimensiuni aşa de vaste,
că n'aş putea-o birui decât cu concursul devotat al vostru, bunii
mei amici. Facem un desnădăjduit apel la mărinimia voastră: nu
ne lăsaţi, deseară 6%-7, singuri şi fără o mână de ajutor în faţa
20 monstrului, căruia noi trebue să-i numărăm foile nenumărate.
Aştept cu bătae de inimă un răspuns afirmativ.
Al tău devotat
Caragiale
Duminică.
Artocreas, vulgo plăcintă, plaţenta plaţet!
��_.- ---=-��.----
[465]
DU ALCEU URECHIA
XXVIII
Ilustre Nemrod,
1. d., înainte de 1904.
465
Un moment nu m'am fost îndoit că dota, care ai vânat cu atâta
succes pe Ghiţă Porcul 1), nu vei răpune până 'n sfârşit şi un purcel,
- aşa că de mult beam, în vederea ultimului d-tale succes cine-
5 getic, aperitive peste aperitive.
Sunt gata - şi aştept cu nerăbdare momentul - să viu, îm­
preună cu consoarta mea, a serba la dv. acest triumf, care, sper,
că nu va fi cel din urmă al dv.
Cu toată stima şi admiraţia,
10 al Dv.
Caragiole
XXIX
f. d., înainte de 1904.
Dragă Alceu,
Mi-a căzut o mare greutate în spinare, să ţiu o conferenţă (lectură,
bine 'nţeles), pentru Societatea (( Tinerimea Română» şi totdeo-
15 dată să te rog şi pe tine să ţii una. Asta ar fi sâmbăta asta sau joia
din săptămâna viitoare sau chiar sâmbăta ailaltă.
Ce zici?
Dacă poţi, închipue-ţi ce onoare ar fi pentru mine că te-am
putut căpăta. De aminteri, eu le-am spus că fără tine singur nu
20 pot să le fac nimic.
Aştept răspunsul tău; până la revedere
o strîngere de mână
Caragiale
Marţi 14 d.
(( Societatea Tin. Română» este o societate mei grozavă, dar
20 nici ridiculă. Are scopuri absolut filantropice şi culturale, că fără
cultural nu se poate; încai, dacă nu e cultură, să fie măgar (pardon,
măcar) cultural.
1) Un personaj fictiv al dorului Alceu Urechia.
30
[466]
I
II
II
1·
i r
I r
I
1,
l'
, ,
r'
CORESPONDENTĂ
xxx
I. d., înainte de 1904.
Clarisime domnule doctor,
Jumătake la şepke, mă rog frumos, fiţi nesmintit la numeruţul
15 strada Rotari, unghe vă aşteptăm cu cina, la care vom face o
familială colaţiune. Ineă mă recomînd cu gratitudinitate,
al d-voastră
Caragiale
;;�
,;
'I'
II
"
II
I
I
[467]
1
1
1
r
I
r
\
1
I
Dr. CORNEL IANCU
[468]
'1
1·1
"
,
,
"
i I
, '/
I
II
1
! j
II
II
1
I'
'1,
'1
,
I
I
:1
;: �
II
I ,
i
I
1
!
I
!I
,�
I
�
I
,
�
l'
J
J
I
I
,
I
,i
:
"
I
1
II
t
[469]
Berlin, 16/29 Aprilie 1911.
Dr. Cornel Iancu
Stimate amice, rogu-te stăruie îndată pe lângă amicul nostru
d. Goldiş să insereze cât mai neîntârziat în Rom[ânul] notiţa pe care
i-am trimis-o astăzi sâmbătă prin poştă 1).
" Sper să ne vedem săptămâna viitoare. Până atunci primeşte,
te rog, o frăţească salutare
din partea devotatului d-tale
Caragiale:
') Vezi Notita la scrisoarea către V. Goldiş, din aceeaşi zi IV)-
[470]
[471]
r
!
I
-i
,
I
I
t
JJ
UNUI TÂNĂR POET
[472]
r
�I
r
I
ii;'
, II
1,'
!'
I I
,/
II
r
�!
I
I
ifl
I
:,
1:
I
II,
�
I
I�
:�
1
,
jl�
I
j
�i
,
1
,
I
, !
,
r
I�
i '
1
�
I
"
I
,Il
. ,
r
, I
[473]
« Stimate Domnule,
Locuind în străinătate, la adresa mai jos arătată, am primit
d'abia alaltăieri carta postală ce mi-aţi înaintat-o greşit la revista
« Flacăra» în Bucureşti - cu următorul cuprins:
(rândurile respective. barate de Caragiale, sunt nedescifrabile)
D Mă grăbesc dar a vă răspunde. Iată.
In principiu, prin rectificarea sau, altfel zis, prin repararea unei
bucăţi în versuri înţelegem fireşte prefacerea numai a expresiunii
materiale, adică a cuvântării, iar nu şi a gândirii, adică a poesiei
în ea-însăşi. Tot astfel, când mergem la un meşter croitor să ne
it potrivească o haină ce nu ni se potriveşte, nu-i cerem să ne re­
formeze corpul, ci numai să ne răscroiască pe corp, aşa cum a crescut
el, haina rău-croită.
Aşadar, pentru repararea versurilor, sunt următoarele:
A) TAXE
10 1. Pentru fiecare cuvânt schimbat:
a) în corpul versului 1 leu.
b] la coada versului, adică la rimă, cum ziceţi dv., poeţii 10 lei.
2. Pentru Îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 lei.
3. Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune, se face, după
2. caz, deosebită învoială cu ridicata.
4. Meşterul capătă dela client, odată cu înaintarea manuscrip­
tului, o sumă fixă, socotită astfel: 20 de bani de fiece vers - adică
20 de lei suta.
B) CONDIŢIUNI
2i 1. Clientul renunţă dintru început la orice pretenţiune faţă de
judecata meşterului în care s'a Încrezut odată, şi a cărui conştiinţă
[474]
474
CORESPONDENŢĂ
l'
il
li
I
II
-II
I
III
, I
h
1,1
II
II
!
1/
I
II!
II
l'
",1
Il
\
�\ '
II
1,
"
i
I
l
profesională trebue, în această afacere, să aibă autoritate sumară,
ca ultimă instanţă.
2. Şi în cazul că versurile ar fi cu desăvârşire nereparabile (cum
se poate întâmpla uneori), precum şi în cazul (mult mai rar) că ar fi
5 atât de nemerite încât să nu" mai aibă nevoie de vreo reparare,
meşterul îşi rezervă dreptul a le înapoia clientului intacte cu simpla
menţiune: « La aceste versuri, n'ai ce le mai face l).
3. In orce caz când îşi publică acele versuri în volum, autorul
este obligat a trimite un exemplar meşterului cu următorul epigraf
10 scris de mână citeţ: « Maestrului (Cutare) cu stimă şi recunoştinţă
din partea Autorului ).
Dacă vă convin, stimate Domnule, taxele şi condiţiile acestea,
îmi puteţi trimite versurile Dv., împreună, se 'nţelege, cu suma
prevăzută la alineatul 4 de sub titlul A, - având deplina încredere
15 că-mi voiu da toată osteneala să vă servesc cu scumpătate lege artis.
Sunt al d-voastră servitor
Caragiale
[475]
r
1':
I
I
!
I
li
I
1
LIBRARUL G. FILIP
[476]
r
;11
i;
I
r
l
I
l.-
[477]
Stimate domnule Filip,
La scrisoare dv. din 22 Aug. vă răspund:
Vă pot expedia înainte chiar de 25 Sept. v., în condiţiile arătate
de dv., o lucrare inedită, gata de mult, copiată pe curat foarte citeţ,
5 de circa ... pagini manuscris, după proba alăturată.
Condiţiile mele sunt:
1. Dv. vă obligaţi a face pentru publicaţiune absolut stricta co­
rectură, şi, eventual, a-mi plăti câte zece (10) lei pentru fiece infide­
litate, fie câtuş de minimă, a tiparului dv. faţă cu originalul meu de
10 mână - asta indiferent de orce Errata aţi adăoga la publicaţiune;
2. Manuscrisul mi-I veţi păstra întreg şi intact, pentru ca, după
colaţionare din parte-mi cu tipăritura, să mi-l înapoiaţi, în schimbul
unei descărcări în regulă dela mine;
3. In caz de totală sau parţială perdere, 01' distrugere a manuscri-
15 sului meu, fie chiar prin forţă majoră, îmi veţi da îndată o despăgubire
de două-mii-şi-cinci sute (2500) de lei;
4. Imediat ce primiţi manuscrisul meu, îmi trimiteţi aici una
mie Mărci germane (1000) -1250 lei - ca onorar; şi
5. Indată după apariţia Calendarului, îmi veţi trimite gratis
� cinci exemplare în pachet postal recomandat pe socoteala dv -.
Primind dela dv. învoirea fără vreo reservă la cele cuprinse aci,
reprodusă în copie exactă de dv., vă înaintez manuscrisul îndată.
Cu toată stima al Dv.
J. L. Caragiale
Wilmersdod bei Berlin
Hohenzollerndamm 12
Vineri ll/17 Sep t.. 1909.
[480]
,1
I
l
J
i
I
,I
il! '
I
',il I
I[
III
III
III
1 I
I
: 'II
10
(;:
I
I i
. :1 I
I
, li
'I I
1,
.1
I
I
i '
1,
,
I
. ,
[481]
21 Septemvrie 1896.
Domnule Primar,
- Subsemnatul autor dramatic şi fost director general al Tea­
trelor, aflând că postul de director al noului teatru comunal din Iaşi
nu este până acuma ocupat, îmi permit a vă oferi pentru acest post
serviciile mele.
Experienţa ce am în afacerile de teatru, atât ca administraţie
cât şi ca direcţie artistică, aş pune-o în serviciul Teatrului din Iaşi
cu tot devotamentul profesional. Aş lua pe lângă sarcina direcţiei
şi legământul de a da teatrului măcar odată pe an câte o nouă
bucată dramatică.
Sperând că veţi lua în nume de bine oferta mea, vă rog D-Ie
primar să binevoiţi a primi, etc.
r Caraziole 1
[482]
[483]
Dr. ALEX. S. MARCOVICI
[484]
r
j
r:
I
l'
J
II
1,
I
I L
: �
,
, ,
Iii
!ill
I I
,i,J.'
;:II!
II'
, ',III
, II
, t'
i II
I ,
, '1
, ' '1
1'11
[485]
•
Domnule,
Vă rog să binevoiţi a scusa dacă vă importunez cu aceste rânduri.
Insă fiindcă s'a întâmplat să fiţi martor la scena petrecută ieri după
representarea piesei mele 1) între mine şi Domnul director genera!
i al Teatrelor în cabinetul său oficial, mă cred dator a vă alătura tn
copie scrisoarea ce tot astăzi am trimis-o acelui funcţionar.
Binevoiţi a primi, Domnul meu, împreună cu scusele mele,
încredinţarea înaltei mele considerări.
fI. L. Caragiale)
Ihlcureşti, 22 Ianuarie 1879.
1) A doua reprezentaţie. a comediei • O noapte Iurtunoasă Bau norul 9 ..
[486]
[487]
ION GHICA
DIRECTORUL GENERAL AL TEATRELOR
[488]
[489]
1
Domnule.
Ieri, Duminică seara, îndată după representarea comediei mele:
« O noapte Iurtunoasă )), văzând că s'a schimbat partea ei finală,
fără o prealabilă înţelegere cu mine, autorul, am intrat în cabinetul
a ce-l aveţi în edificiul teatrului ca Director general, pentru a vă
cere explicarea acestui fapt, D-voastră m'aţi întâmpinat cu cuvin­
tele: « Eşi afară».
Atunci eu v'am răspuns prin expresii insultătoare la adresa
Ii-voastră.
10 <Vârsta Dv. mă împiedică de a da din partea mea acestui incident
urmarea lui obicinuită în societate. Mă mărginesc dar a mânţinea
prin scrisoarea de faţă ofensa şi insulta ce v'am făcut-o oral>.
O copie de pe această scrisoare o trimit tot acum D-lui Dr.
Marcovici, care a fost martor la scena petrecută Între noi.
li [1. L. Caragiale]
Bucureşti, 22 Ianuarie 1879.
II
Domnilor Membri ai Comitetului teatral.
Intr'un chip arbitrar şi fără a fi fost eu consultat prealabil s'a
tăiat la a doua reprezentare a comediei mele, « O noapte furtunoasă »,
partea ei finală. Această nerespectare a proprietăţii mele literare
[490]
490
CORESPONDENŢ!
mă face a vă declara că retrag piesa mea dela Dvstră şi nu admit
a se mai representa. Vă invit tot odată, să-mi înapoiaţi manuscriptul.
In alăturare vă trimit suma de... diferinţa de la 420 lei noi,
câţi mi se cuvin după regulament din cele două representaţii de
5 până acum, la 600 lei, câţi primisem ca avans.
Primiţi, domnilor, încredinţarea prea osebitei mele considerări.
[1. L. Caragiale}
Bucureşti, 22 Ianuarie [1879J.
[491]
Î
I
• I
I
I 1
G. IBRĂILEANU
[492]
, "
r
I
I1II1
"1
1
i
\
r'
,
f
I
.
[493]
[Berlin, Martie 19U].
Prea stimate <domnule> amice, el-le Ibrăileanu,
<Articolul el-tale este din cale afară amabil >
Nu mă Iasă inima să mă mărginesc la o simplă mulţumire prin
telegraf pentru articolul <d-tale despre mine; > <oare nu te 'nşeli
cu atât> <ce ai binevoit> cu care ai voit, printr'un exces de
bunătate, să mă răsplăteşti <de <modesta> mediocra> dc
<munca mea> truda <mea> <vieţii> mea, mai presus de va­
loarea <ei> <operei mele> resultatelor ei. Voiu să -ţi mulţumesc
ŞI prin aceste câteva rînduri şi să primeşti
10 Nu mă pot mărgini numai la o telegeamă; <trebue şi> voiu şi
prin aceste rînduri să-ţi mulţumesc pentru articolul d-tale, Ai voit
să mă <plăteşti> boereşte de truda mea <dându-mi> plătindu-rnă
generos cu mult peste valoarea operei rnele.
Incă odată viu să<-ţi> vă mulţumesc prin aceste rînduri atât
15 d-tale cât şi <colaboratorilor> autorilor celor două notiţe <dela>
din <« Viaţa Românească 1) > «V. H. 1), cu care m'aţi <răsplătit>
<onorat> cinstit boereşte, răsplătindu-rni cu <generositate> dăr­
nicie, truda profesională, <cu> mult peste valoarea operei mele.
<Din toate şirurile dv. > <Asta> Eu, drept să vă spun, orcât ele
20 conştiinţios meşteşugar m'aş
socoti
Eu, să-ţi spun de
Eu Eu Eu
Şi d-ta şi d. Arghezi şi autorul notiţei prime din Miscellanes
25 m'aţi cinstit hoereşte ; mi-aţi răsplătit <cu dărnicie> <foul'te
[494]
494
CORESPONDENŢĂ
-
I I
I
.1
I
I
li
j
darnici> truda profesională cu mult peste valoarea operei mele.
Mă simţ dator să vă <mai> mulţumesc încă odată, înţelegând că
<simpatiei personale> numai acelei porniri morale <ce n'are>
cărei foarte adînc i se <pot> poate afla <rădăcinile> <punctul
) mişcării iniţiale c- <cauzele> isvorul, şi care se chiamă simpatie,
îi datoresc <generositatea dv. > <prisosul de> dărnicia cu care
m'aţi <acoperiv > cinstit de ziua mea. <Căci de ce n'aşi mărturisi
drept? Sub scoarţa atât de grosolană cu care sunt acoperit <stă în
sufletul meu> am şi eu în sufletul meu multă simţire pentru bună­
voinţa>
Iţi mulţumesc p. carte. Am citrt-o în fugă <şi mi-a plăcut>.
Ca formă n'am nimic de zis; conştiinţios îngrijită, e foarte bine
făcută, aşa că e o lectură plăcută şi; ca fond am o singură obser­
vaţie să fac; <printr'o întrebare � crezi în> în fond pentru (?)
15 d-stre acei ce cred în <puterea> virtutea poveţelor bune <pe
calea raţionamentului> şi în prestigiul raţionamentului? Eu <sunt
dintre acei cari cred că <numai nevoia> <omul şi societatea>
numai nevoia îi poate preschimba <pe oa> omul şi> <în bine
ca şi în rău> şi o societate în bine sau în rău, că bunul trai şi pro-
20 gresul mental şi moral este opera vremii nu a> mai degrabă crez
în descântece şi 'n farmece decât în asta.
j
f
I
i
I
î
[495]
ANGHEL DEMETRIESCU
.. � .. _--
1"
l'
I
ti
[498]
�98
CORESPONDENŢĂ
Ce mă fac eu, ţaţo, la Ploieşti, numai cu 2 fr. şi 50? Gândeşte-te
ŞI dumneatale, ţaţo dragă, şi răspunde-mi o vorbă de mângâiere.
Şi alta nemaiavând ce scrie şi rugându-te să mă ierţi de supărare,
rămâiu în aşteptarea dulcelui matale răspuns şi a părinţilor « puilor
5 de lei ».
al tău până la moarte îndatorat prietin
Caragiale
Encore une fois, ţaţo dragă, ne m'oubliez pas!!!
Ploieşti 14 August [1895?]
II
Dragă Ţăţico,
10 Aşa m'a apucat un alean la inimă că o îrnprejuranie familială mă
forţează a nu fi deseară la tine, încât crede-mă că merg agale, par'că
ar fi să urmez pe Papa dela Roma, cu ale trei coroane puse una peste
alta, la ţintirim, AI! 1) Plec chiar acuma pentru daraveri ale sorii-mii
(sic) la ţară; mâne însă mă 'ntorc şi sper să punem la cale pe poimâne
15 ceva sistematic -- cu sferchiuză.
Al tău până la moarte
Caragiale
Azi mercuri 2/15 Iulie [1897?].
1) Foarte citeţ: Af I Nu cumva însă pentru: Uţ I P
[499]
D. D. PATRAŞCANU
[500]
...
�
1
I
I
,1.
I
I
I
tl
I
I
1,
[501]
Prea stimate domnule Pătrăşcanu,
Aten tiunea dumitale m'a măgulit foarte; numai (să mă ierţi, te
rog) o singură observaţie am de făcut: 'imi spui că «doreşti să nu
regret timpul etc. 1). Imi pare rău! Dumneata nu ştii desigur că eu,
r; deşi mult mai în vîrstă decât d. Ichimescu, nu sunt aşa de distrat
ca dumnealui, şi că astfel, primind frumosul volum, eu mi-am adus
aminte îndată de vechile şi iubitele mele cunoştinţe, şi de d. Varto­
lomei dela cafine, şi de d. Constantinescu dela Papadopulos, şi de
doamna Mavrichi dela Buzău, şi de Wellington dela Waterloo, şi
10' de toţi simpaticii eroi cari forfotesc în cadrul unde, cu atâta dibăcie
şi subt aşa de potrivită lumină, îi arată şi-i pune să joace meşterul
artist al minunatelor « Schiţe şi Amintiri 1).
Acestui artist amabil- inteligentului impressario al atâtor pre­
ţioase figuri de comedie umană în costum local românesc, care-mi
15 fac atâta bucurie cu graţiosul lor joc fantazist - îi trimit, împreună
cu mulţumirile mele, cele mai cordiale salutări.
Te rog, domnule Pătrăşcanu, să mi le primeşti cu aceeaşi dragoste
cu care am primit şi eu pe ale dumitale trimise pentru Kir Ianulea ;
şi, urându-ţi din suflet şi alte multe 'nainte l iscălesc
20 al dnmitale cu multă, deosebită stimă, confrate
Caragiaie
16/29.XII.909.
[502]
[503]
n
I
N. DUMITRESCU-CÂMPINA
[506]
606
CORESPONDENTI
II
Berlin, Aprilie 1909
Stimate amice, am primit scrisoarea d-tale din 19 martie, care
desigur e o păcăleală nostimă de 1 aprilie nemţesc, căci odată cu
scrisoarea am primit şi numărul 77 al « Universului 1), cu articolul
meu « Greu, de azi pe mâne Il, în care am găsit mult respect pentru
5 manuscriptul meu, adică nil mai multe greşeli decât următoarele:
Coloana
1
7
gl'eşeli
li
II
16
Il
li
III
51
1)
1)
IV
18
1)
10
»
V
34
1)
It
VI
30
li
--
Total
. 156 (adică
Una sută cinzeci şi şase)
10
Daca ţi se pare că exagerez, de curiositate păstrează manuscriptul,
şi daca vrei ai să ne prindem: pentru fiecare exageraţie, eu să-ţi
15 dau 50 de franci, iar dota să-mi dai pentru fiecare greşeală 50 de
bani. - Dar ce să fac? am hotărît să tac şi să 'nghit; băeţii mă pot
maltrata de acum cât poftesc, să ştie bine că deocamdată n'am să
mă plâng; dar le promit că prin chiar coloanele « Universului Il o
să-mi răsbun aşa încât să pomenească; fiindcă n'am să mă las eu
20 multă vreme călcat în picioare de nişte tineri, care'şi închipuiesc că
dacă ştiu carte românească mai multă ca mine, au dreptul să-şi'
bată joc de ignoranţa mea în materie de publicistică literară, şi încă
într'un mod aşa de despreţuitor. Adică, fiindcă eu am apucat scolile
din vechime când se 'nvăţa gramatică cu atâta bătaie de cap (şi
25 ••• de altceva), iar dumnealor au avut parte să 'nveţe în şcolile
moderne unde nu se mai perde vremea cu aşa învăţături inutile au
dumnealor dreptul să mă umilească? .. Să se ştie dar că în contra
acestei cruzi umiliri, ce mi se aduce de către junii zeţari şi corectori
de scoală modernă, voiu apela la tribunalul imparţial al marelui
30 public, prin chiar coloane[le] « Universului •.
Până atunci fiţi toţi sănătoşi. Dumnezeu să vă dea Sărbători
fericite.
Al vostru confrate
Caragiale
15
20
25
[507]
N. DUMl'rRESCU-CAlIfPINA
TII
507
F. d. [circa 20 Sept. 1909].
Iubite d-Ie Câmpina,
<Am primit scrisoarea d -tale şi> Verificând socoteala <a m >
<ce faceţi> din scrisoarea dv. îmi permit a face următoarea mică
rectifica re.
<V'am tr > Am primit . " " .
V'am trimis 27 «nu 25 dc articole> a lei 57.70
rămân dator
<Pen tru aceasta>
lei 2245.90
lei 1557.90
lei 688.-
Zic că v'am trimis 27 de articole nu 25, căci articolul despre
« A pus de soare » 1. ublicat în două numere se socoteşte ca două
articole, iar articolul despre Teatru pe care mi l-aţi <refuzat>
respins 1) eu îl <cons> socotesc ca trimis. <şi aşa se socoteşte
pretutindeni în ga>.
Acum ce vă rog este să adăstaţi până <când viu prin> în
noembre <la Bucureşti> când viu negreşit la Bucureşti şi imediat
cum v'am spus şi la Karlsbad vă <înapoiez suma de 688 lei>
restituiesc diferenţa până la 2245 lei, neputând în alt chip să mă
plătesc dc această datorie. Deşi mie-mi pare rău că mi se închide
calea unui câştig cu muncă cinstită; dar dacă nu se poate, zic:
mai bine sărac şi curat. .. <Ca totdeuna a m iscălit> Ca totdeuna
în cariera mea de modest publicist, eu iscălesc articolele mele, tocmai
ca <nimini> niminea altul decât mine să nu le poarte răspunderea .
. \.şadar <ca> să mai urmez a colabora la « Universul s cu con­
diţie ca articolele <melc> <iscălite de mine> să fie <publicate
sau respinse după convenienţele> supuse la censură, cu puteri
absolute şi mai ales cele <unde> privitoare la chestii asupra căror
mă cred <mai competent> că am şi cu oarecare competenţă, vă
mărturisesc că nu pot. <Eu iscălesc articolele mele <pur literare
şi critice > de invenţie pur literară> <tot ce scriu> <Cum tot­
deauna am iscălit> <permite?> <îex >,
1) Apărut tn Noua re"iBtă română, 28 Iunie 1908: Un ",ou tfJ4tru şi în Opere,
VI, pag. 552 unu.
[508]
608
CORESPONDENŢĂ
5
10
Aşadar iubite d-Ie Cârn] ina, nu te supăra şi <pr> aşteptând
D-ta mă ştii că sunt
Crede te rog stimate el-le Câmpina că <mie> îmi pare mult
mai rău mie decât <vă> îţi pare dumitale şi câtorva puţini citi­
tori, că nu mai pot colabora la « Universul 1). Să ne mângâiăm Însă
toţi aceştia cu ideea că <eliminarea mea> dispariţia mea dintre
colaboratorii dv. face mare plăcere foarte multor <altor persoane>
altora.
Până la revedere, sunt şi rămân al d-tale
<vechiu> Îndatorat servitor,
Caragiale
[509]
I
a
i
,
Dr. ADOLPHE STERN
[512]
512
CORESPONDENŢĂ
deci, te rog, că nu sunt în stare să răspund acum în grabă la ces­
tiunea ce-mi pune Onor. Dv. Societate 1), cestiune pe atât de grea
pc cât de importantă, şi care merită prin urmare o severă cercetare ­
�i binevoeşte a primi cele mai distinse salutări, o strîngere de mână
5 dela prietinul d-tale, care iscăleşte
cu toată stima
Caragiale
5/18/IV/1912.
P. S. - Aşteptăm cu bucurie, eu şi fiul meu, cărţile promise 2) ;
mulţumim anticipat.
1) Uniunea Evreilor pământeni.
1) Traduceri din Shakespeare şi «Visul unei nopţi de vară � în manuscris.
[513]
FRATII ŞARAGA
3J
[514]
[515]
5
10
16
20
25
1
INVOIALĂ
Subsemnaţii 1. L. Caragiale, Bucureşti, şi Fraţii Şaraga librari
Iaşi, am convenit:
Eu Caragiale am vîndut d-Ior Şaraga dreptul de a tipări operele
mele teatrale şi adică: « Noaptea furtunoasă �), « Scrisoarea pierdută �),
« Conul Leonida », « Năpasta �), « D'ale Carnavalului �) şi încă o piesă
într'un act, ne tipărită încă până acuma nicăieri, precum şi trei
articule din volumul meu « Note şi Schiţe »: « In Nirvana », « Două
Note » şi « Ironie» ca prefaţă la poeziile lui Eminescu în ediţia
Şaraga, cu condiţiile următoare:
D-nii Şaraga vor tipări piesele mele în două volume cu titlul:
I. L. Caragiale, Teatru 1 şi II, a cîte 6000 şase mii exemplare unul,
toate iscălite de mine sau de un însărcinat al meu Ia Iaşi. Dd. Şarago
mă vor anunţa prin o scrisoare recomandată cu 15 zile înainte de­
apariţia coalii întâia. La caz dacă nu voiu merge sau nu voiu da
însărcinarea cuiva, vor putea pune în vînzare volumele neiscălite,
dîndu-mi un act autentic din partea tipografului respectiv că nu
s'au tras mai mult de 6000 şase mii exemplare de fiece volum.
Preţul ediţiei întâia l-am primit în suma de Trei sute Iei 300 şi
mă oblig a le acorda d-lor Şaraga prelungirea indefinită acestei
învoeli de faţă, ori de cîte ori mi-o vor cere, cu aceleaşi condiţii
aci mai sus arătate. Fără de altă învoială Între noi, mă oblig a nu
mai da drept de editură a acestor opere nimănui în România, pe
viitor, nici nicăieri, în limba românească.
Se înţelege că aceasta nu priveşte decât cele două volume ale
mele, iar nu şi prefaţa la operele lui Eminescu pe care le-o dau
fraţilor Şaraga din prieteşug şi fără nicio pretenţie.
33*
[516]
b16
CORESPON DENŢĂ
1,
II
I
Corectura pe curat trebue s'o văz eu şi să dau bunul de imprimat.
N'au voie fraţii Şaraga a mai publica un şir macar străin în volumele
mele, fie ca prefaţă, ca note, ca orişice, fără o prealabilă şi anume
învoire a mea, nici a schimba o iotă măcar din textul meu.
s Fraţii Şaraga se obligă la fiecare ediţie a -mi trimite de fiecare
volum al meu cîte patruzeci (40) exemplare ediţie populară şi cîte
(10) zece exemplare de lux, asemenea şi câte două exemplare (două 2)
din orice volum apărut sau ar apărea în colecţia populară literară
Şaraga.
{O Voiu preda manuscrisul până într'o lună de astăzi, complet.
Făcut astăzi în Bucureşti, cu bună învoială, 1893 Ianuar 22.
T. T.. Caragiale
Strada Colţii 78, Bucureşti,
II
Stimate Domnule Şaraga,
(�O noapte [urtunoasă t rămîne cu dedicaţia cătră d. T. Maio­
l" rescu.
Prefaţa lui Maiorescu nu se mai pune.
La « D'ale Carnavalului � şi la «Soacra) (pc care o chiamă
« Fifina » iar nu Tifina ca în (� Evenimentul Literar )) nu trebue nici o
dedicaţie.
eo La « Soacra ) vreau o corectură s'o fac eu - ar fi preferabil să
am corectura întâia.
Ce facem cu afacerea Teatrului?
Salutare
Caragiale
Str. Carol 65, Bucureşti.
7 Aprilie 1894.
III
INVOIALĂ
I
I
�I
f
I
l·
I
,1
,
l:
: I
: '
Subsemnatul 1. L. Caragiale, publicist, domiciliat în Bucureşti,
�i fraţii Şaraga, librari-editori, domiciliaţi în Iaşi, am convenit:
1. Eu Caragiale am vîndut d-lor Fraţii Şaraga dreptul de a
edita, şi tipări operele mele întitulate « Nuvele ) conţinând: « Păcat »,
[517]
FRAl'll ŞARAGA
517
« Făclia de paşte 1), « Poveste 1), « Răzbunare 1), etc., şi « Mofturi }) din
articolele mele din « Moftul Hornîn » cu condiţiunile următoare:
D-nii Şaraga vor edita şi tipări scrierile mele sus arătate în două
volume cu titlurile următoare: un volum întitulat « Nuvele », altul
5 « Mofturi » în câte 6000 (şase mii) exemplare.
2. Preţul ediţiei întâia de cîte 6000 (şase mii) exemplare l-am
primit în suma de 500 (cinci sute) lei la facerea acestei învoeli şi mă
oblig a acorda în aceleaşi condiţiuni d-lor Şaraga prelungirea inde­
finită a învoelii de faţă, ori de cîte ori mi-o vor cere, plătindu-mi
10 anticipat pentru fiecare volum cîte 250 lei două sute cinci-zeci, la
punerea în vînzare[a] unei nouă ediţiuni tot de 6000 (şase mii)
exemplare. Fără altă învoială Între noi, eu Caragiale mă oblig a nu
mai da drept de editură a acestor opere nimănui în limba română,
nici în ţară nici în străinătate.
1. Manuscrisul l-am predat d-lor Şaraga şi mă oblig a face corectura
cuvenită.
3. Noi fraţii Şaraga ne obligăm a trimite d-lui Caragiale, din
fiecare volum, la fiecare ediţie, cîte 25 (douăzeci şi cinci) exemplare.
Făcut azi în Bucureşti la 20 Octomvrie 1894.
2Q 1. L. Caragiale
[520]
1
[521]
1
31 Martie, joi [1883].
Iubite Petrache,
Sunt până mâine dimineaţă în Bucureşti. Nu pot să-ţi spun
starea în care mă aflu, ceea ce mai pot e să te rog să aibi milă de
mine. Sunt foarte, foarte, foarte nenorocit. Am plâns toată noaptea
ii în vagon ca un mizerabil. Acuma, scriindu-ţi, plâng. Ce să fac?
'Portretul cu nasul asa e rece şi nu vrea să răspunză la niciuna din
mângâierile ce-i fac.
Te rog scrie-mi. Sunt pierdut. Ce am să mă fac într'o lună de
zile? Dacă nu-mi scrii tu, dacă îmi lipseşte şi trăsura asta de unire
10 între Craiova şi Iaşi, ori mă împuşc, ori rămâiu cel mai ticălos om
din lume.
Du-te la Caudella. Vorbeşte cu An., 1) cu M-me C. 2) Du-te mai
ales la Konya 8) şi la M-me Reineke t) şi trimite-mi răspuns despre
aceea la ce trebue să mă aştept. Nu mă cruţa de loc. Aminteri
15 mă înebuneşti mai rău.
Te rog scrie-mi. Nu uita ce mi-ai făgăduit la gară: că o să te
duci să studiezi bine terenul, că ai să mă informezi exact despre
toate, că ai să obţii o viză feminină pe una din scrisorile tale, că
poate să obţii o scrisoare dela nasul cel momos, că poate să capeţi
20 pentru mine autorizarea să scriu însumi doamnei Reineke. Ce să-ţi
mai scriu? Sunt absolut prostit.
Incă odată te rog nu mă uita, aibi milă de mine. Sărută din
parte-mi cu toată căldura mâinile pe cari le poţi săruta, şi pri-
1) Aneta, mai târziu d-na Anna G. Pădure, fiica d-nei Clara Ed. Caudella.
2) D-na Clara Ed. Caudella, soţia compozitorului.
3) Carol Konya, farmacist în Iaşi.
4) Mama Fridolinei, de care va fi vorba mai departe.
[522]
622
•
CORESPONDENŢĂ
meşte din partea mea, care-mi confiez toată fericirea ţie, cea mal
adâncă prietenie şi cea mai mare recunoştinţă,
Caragiale
Complimente tutulor. Mai ales lui Jacques şi D-nei Ne­
s gruzai, lui Gabriel]) şcl.
Spune-i Anetii cât sunt de nenorocit şi cât contez, pentrucă
o ştiu cât e de bună şi de simţitoare, pe compătimirea ei.
Sărutări de mâini se 'nţelege cele mai călduroase să le păstrezi
pentru D-nele Rein. cum şi respectivele domnişoare.
10 Aştept scrisoarea ta în Craiova.
II
Craiova 4/16 Aprilie, luni [1883].
Dragă Petrache,
Am primit ieri seară duminică laconica ta scrisoare. Am CItIt-O
de sute de ori şi încă o mai citesc, tot mi se pare că nu i-am pătruns
bine înţelesul.
16 Pentru ce îmi scrii aşa « Pe scurt»?
Aţi primit scrisorile mele, tu şi Caudella?
Eu v'am scris joi, îndată ce am sosit în Bucureşti; VOI aţi tre­
buit să le primiţi vineri. Tu îmi scrii sâmbătă (văz asta după ştam­
pila peştii - Iaşi) şi nimic nu-mi pomeneşti de scrisoarea mea.
20 Ce să fie? S'o fi pierdut la poştă amândouă scrisorile? Adică ar
putea merge nenorocul meu până acolo? Ţi-am trimis complimente
cu Inge Rober 1), cu care am făcut drumul dela Iaşi la Bucureşti;
l-am însărcinat să-ţi spună că, cu acelaşi tren cu care el se Întoarce
în Iaşi, adică cel de joi seara, îţi scriu. Şi tu nu-mi spui nimic. Nu
25 cumva bietul Inge, pentru că era însărcinat de mine să-ţi amin­
tească făgăduclile tale de protecţie pentru mine, o fi pierit pe drum?
Adică le guignon să mă lovească până şi în Inge?
Dar ... se lesemo tote aţeste ...
Am fost silit să stau în Bucureşti trei zile, în timp ce a plouat
30 mereu. Era o grozăvie. Ieri am plecat la 8 şi un sfert dimineaţa
din Bucureşti şi la 3 am sosit la Craiova. Tot drumul am stat afară
1) Poate Gavril Muzicescu.
2} Armean, proprietarul celei mai vestite tutungerii din Iaşi.
[523]
PETRE TH. MISSIR
023
pe prispa vagonului căutând în zare direcţia nouă a Iaşilor (cea
mai nouă, singura şi cea din urmă).
Influenţa ameţitoare a primăverii şi contrastul violent al vremii
foarte frumoase cu demoralizarea mea adâncă, m'au afundat într'o
completă tâmpire.
La Piteşti, unde se schimbă capul trenului, am schimbat cu­
peul ca să pot sta afară fără să am curentul în faţă. Din nenoro­
cire aveam înaintea mea un wagon de clasa I-a Ratsbahn direct
pentru Viena. In cupeul din faţa mea călătorea (sic) doi străini,
10 probabil doi germani austriaci, o bătrână şi un bătrân. Erau căsă­
toriţi ori nu, nu ştiu, dar ştiu că, contrar teoriei tale, deşi având
o vârstă foarte respectabilă, făceau un echange de tendresses foarte
călduros, cu atât mai caracteristic, cu cât nu se amesteca în aceasta
nimica trivial. Moşneagul îi ţinea babii paharul să bea, ·şi baba
15 îi dădea îmbucătura de pâine în gură, şi amândoi făceau mult chef.
Perechea cea sentimentală mi-a făcut mult bine. Le-am urat
din inimă călătorie şi petrecere bună. Latura din traiul lor pe care
împrejurarea m'a lăsat s'o prinz în treacăt mi-a dat imaginaţiei­
mai cu seamă cum e acuma imaginaţia mea bolnavă - câteva
so minute de înaltă plăcere. M'am trezit în cupeu de clasa I-a mer­
gând direct la Viena - singur cu Fridolina 1). A dejunat, am făcut-o
să râză, am mângâiat-o, am culcat-o, i-am pupat mâinile, ochii,
capul, peţeţele maichii şi nasul asa, până când am adormit şi ea
şi eu - cu capul pe peţeţele ei. Şi am dormit, am dormit până la
25 Viena, adică până la Craiova. Uşor sfârşisem o viaţă, care mi-e
teamă că nu o să înceapă niciodată.
Sunt în Craiova, mai nenorocit decât oricând.
Scrie-mi. Nu te uita că nu pot să-ţi spun cât sufer; nu pretinde
retorică şi stil dela mine; crede-mă numai că niciodată în viaţă
30 n'am fost în starea asta. Sunt dureri de moarte, omule, fie-ţi milă
de mine, că poate s'o paţi şi tu.
Spune-mi dacă tu şi Biberl â) aţi primit scrisorile ori nu. Scrie-mi
amănunţit ce ai mai făcut. Ce face Fridolina? Ce ai vorbit cu Aneta,
cu M-me Caudella şi cu alţii? Pentru că mă tem că n'ai primit
15 scrisoarea mea întâia, îţi repet rugămintea:
Nu uita ce mi-ai făgăduit când am plecat din Iaşi:
că o să-mi arăţi clar toată situaţia;
1) Leopoldina Reineke, vară primară cu Ed. Caudella.
1) Porecla, În familie, a lui Ed. Caudella
[524]
624
CORESPONDENŢĂ
că O să-mi trimeţi regulat scrisori, între cari una cu o viză fe­
minină;
că o să capeţi pentru mine autorizarea să scriu Doamnei R.;
că, poate, o să capeţi o scrisoare directă către mine dela ei-
5 neva . .. mai ştiu eu ce ».
Scrie-mi ce zic femeile de mine; se interesează de mine cumva,
se mărginese la o indiferentă compătimire de cuviinţă, sau, curat
ŞI simplu, râd de mine?
Mai cu seamă, cum stau cu Fridolina însăşi?
10 Azi a fost o vreme foarte frumoasă aici; dacă şi pe acolo o fi
aşa de frumos, ea trebue să fi fost mornoaţa ailaltă la pimbale.
Aştept scrisoarea ta. Nu uita să pui anume data, ca să-mi pot
da seama mai bine de informaţiile pe cari mi le vei da şi în pri­
vinţa cărora sper că o să fii de astădată mai puţin avar. Mai ales,
15 nu începe cu « Pe scurt ». Scurtul tău mă costă pe mine o săptă­
mână şi săptămânile astea prin cari trec numai scurte nu sunt.
Iţi mulţumesc pentru nasul asa 1).
Portretele Fridolinii şi Anetii sunt, deoparte şi de alta a por­
tretului lui Biberl pe masa mea. Dimineaţa - râzi sau nu de sen-
20 timentalismul meu german -le sacrific buchete de vi orele după
maniera antică. Să vezi ce bine le şade momoaţelor în încadratura
albă şi albastră de flori. Imi pare uneori că fetele ar 'voi să râză de
prostia mea, dar, din nenorocire, portretele nu pot râde: mie-mi
pare destul de rău fiindcă nu le pot vedea dinţii.
26 Sărută mâini în dreapta şi în stânga pentru mine. Să ţi le număr
anume pe rând nu e de prisos; enumeraţia o să mă mai uşureze
de dorul ce-l port Iaşilor: D-nelor R. şi C., d-şoarii Fridolina et,
Il la bonne petite et charmante /ee qui me protege, Annette, sărutări
de mâini foarte, foarte călduroase 2). Lui Biberl şi lui Konya corn-
30 plimente. Nu uita pe nimeni şi mai ales pe Marica, Clara (în plural)
şi pe Georges. Respectele mele D-Iui şi D-nei Negruzzi. Scriu lui
Jacques şi lui Gabriel mâine. Complimente lui Volenti şi tutulor
domnilor din « Junimea ». In toate sâmbetele seara să ştii, răzând
1) Nasul Fridolinei, desemnat de Missir, în scrisoarea trimisă lui Caragiale;
un nas uşor ridicat.
') Fă d-nei Reinecke o specială vizită ca din parte-mi şi scuzează-mă că
mi-am luat congediu fără carti. de vizită. Reprezintă-mă călduros. Crez c'ar
trebui asemenea o vizită specială la Koynia (sic). Scuză-mi. că n'am fost
la ei (n. a.).
[525]
PETRE TH. MISSIR
525
la « Junimea », că mă gândesc la voi; ştiu cam când începe do­
sarul, apoi corespondenţa redacţiei, apoi blăstămăţiile lui Roesler,
apoi « uşile, uşile! ».
Petrache dragă, ai milă de un suflet în pierzare. Scrie-mi te rog,
s pc larg, pe larg şi, dacă poţi, fă şi pe Caudella sau pe altcineoa să-mi
scrre.
Ah 1 il. propos, era să uit. A ici în Craiova, ieri, durr inică, pe Ia 5,
eram Ia birt. Mă gândeam la Fridolina, la Iaşi, la tine, Ia « Ju­
nimea », când zăresc pe trotoarul din faţă un animal care sămăna
10 cap tăiat, cu cine? cu însuşi ilustrul Leonardescu, Invăţătorul, fon­
datorul şi prezidentul Tift imiştilor români. Cum ştiu că nu prea
pot pune temei pe ochii mei, am crezut că iluzia optică, printr'un
rin proces fiziologic, rezultase din adâncirea mea în gânduri despre
taşi; o imagine deşteptată poate, fără obiect real, prin mişcarea
15 respectivei cel ilie cerebrale în legătură strânsă cu celule muncite
de reveria mea 1) asupra minunatei cetăţi unde mi-am lăsat mintea
şi sufletul. Urmam deci mai departe să reconstruesc lanţul impre­
siilor mele încă fierbinţi, când Invăţătorul intră în birt (mă văzuse
de afară). Era el ... el însuşi. Petrache dragă, şt.ii ce dulce şi ce căl-
20 duros l-am sărutat? Ştii cu ce pasiune l-arr, strâns în braţe? Un om
din Iaşi 1 un tiftimist în Craiova! o fiinţă vie care vine din acele
locuri unde respiră Fridolina! Poate că aduce în barba lui, mai
ales cum nu prea are aerul că şi-o spală des, o emanaţie subtilă
şi impondorabilă din respiraţia Fridolinii ; poate că a intrat în spi-
25 ţăria lui Konya şi poartă încă în haine o atomă de creuzot sau
de acid fenic ce a trecut şi pe lângă Fridolina. In sfârşit omul ăsta
nu mai este pentru mine un simplu Leonardescu, el cste un trinis
al cerului.
După ohligatoriile şi riguroasele: « când ai venit? când pleci?
80 o să mai stai mult pe aici? », Invăţătorul mi-a desluşit că se află
aici cu cea mai nenorocită ocazie. Părintele şi o soră i-au murit
zilele astea. Ştii că Nazarethul României este Craiova: în această
frumoasă cetate, Invăţătorul a văzut prima rază de lumină.
Invăţătorul este foarte trist; iată caracterizată de el însuşi
55 starea lui sufletească; citez onest şi exact: (, Inchipueşte-ţi, să-ţi
moară doi din familie în câteva zile, şi ceea ce e mai mult: să pierzi
') Consultă, pentru o mai bună pricepere a lucrului, «Mica Bibliotecă �i
vade mecum al Tiftimistului Român � (n. a.).
[526]
526
CORESPONDENŢĂ
O cutie de tutun de 7 fr. şi 50 ». In adevăr Invăţătorul a pierdut
cutia, uitând-o în birja, cu care a venit în oraş dela gară. De patru
zile este în Craiova şi caută mereu pe birjar, - al cărui număr
nu-l ştie, - pentru ca să-şi recapete cutia. E hotărît să mai urmeze
5 cercetările până miercuri, când este silit să se întoarcă la post în
Iaşi, însă... este un Însă... dacă va putea căpăta un congediu
de două săptămâni, va rămâne să-şi găsească cutia. O jumătate
de ceas n'am putut ieşi nici el nici eu din cutie. L-am strâns încă
odată în braţe şi l-am lăsat să plece în fuga mare după o birjă şi
10 un birjar, ai cărui cai semăna (sic) cu cutia.
Mi-a făcut mare plăcere, şi, dacă cumva cercetările lui nu vor
fi încoronate de succes, sper să-I pot face a lua dejunul cu rrnne,
ca să vorbim despre Iaşi.
Dar ... se lesemo tote aţeste.
15 Petrache dragă, încă odată, nu mă lăsa, scrie-mi. Aştept scri-
soarea ta. Mi-e nesuferită viaţa; poţi să mi-o uşurezi Întru câtva.
Te ştiu bun, te rog ai milă de mine şi primeşte o sărutare frăţească
din toată inima dela
mâhnitul tău prietin,
20 Caragiale
P. S. - Du-te la Heck, ia fotografiile: sunt plătite toate şase.
Imparte-le, dacă le găseşti bune, cum ne-a fost vorba. Dacă nu,
scrie-mi să-ţi trimit pe dată altele. Trimite-mi şi mie un exemplar,
împreună cu un portret al tău şi cu un exemplar din cele două
26 vechi ale mele pe cari le-ai luat cu colecţia dela Buiucliu. - Ţe faţe
Fridolina? O doresc de-mi seacă sufletul. Mânţe-i măsa nasul asa
şi peţeţele!
Scrie-mi. Nu mă uita, scrie-mi curând şi pe larg.
Al tău,
10 C.
N. B. - Recomandă scrisorile. Te desdăunez la revedere.
P. S. - Poşta de astăzi luni, am scăpat-o. Asta îmi întârzie­
cu o zi răspunsul tău. Am uitat că aici nu se primesc scrisori reco­
mandate decât până la amiază. Scrie-mi şi tu « recomandată », e·
S5 mai sigur; cine ştie? se poate pierde ori intercepta, mai ales cum
sunt aici în dara veri electorale şi cum se ştie că În Iaşi sunt opo­
zanţi şi eu stau în legătură cu ei. Pentru ce să pierz o bucurie aşa
de mare ca aceea ce mi-o face totdeauna scrisoarea de la tine r-
[527]
PETRE TH. MISSIR
527
Recomandă-o cu retour-recepisse şi te desdaunez eu când ne vedem.
Poimâine, miercuri, primeşti scrisoarea mea, cu curierul de joi îmi
răspunzi şi astfel eu aştept vineri răspuns anume la aceasta­
afară numai de nenorocitul caz când, mai nainte de a primi-o
5 aceasta, tu îmi vei fi scris deja că nu mai trebue să am nicio spe­
ranţă. Ce rău ar fi!
Ce să-ţi mai scriu? Mi-e dor grozav de toţi: mai ales de tine,
cel mai omenos şi cel mai inteligent prietin ; de Anetta cea mai
îngerească inimă; şi de nasul asa mi se frige inima. Cu portretul
10 Fridolinii înainte, clădesc castele spaniole, şi apoi mă întreb când
îmi vine ameţeală din înălţimea lor, dacă nu cumva în adevăr
am înebunit. S'ar putea să fie vreodată Fridolina cu nasul asa,
cu ochii ei albaştri, cu capul ei frizat, pentru care am plâns şi plâng
mereu, Fridolina să fie nevasta mea? Aşa sunt de înalte castelele
15 mele, aşa de sus se ridică turlele lor frumoase şi festonate la lumina
unui cer totdeuna lipsit de nori, încât mi-e groază când gândesc
că vântul nemilostiv al unor împrejurări banale le poate răsturna
în pulbere.
Răspunde la tot ce te-am întrebat şi iartă-mă, dragă Petrache,
20 că te tot supăr. Roagă-o şi pe Aneta să nu uite că într'o seară mi-a
spus: « Dama de tobă sunt eu; ai încredere în Dama de tobă ».
Arată-i cât merit mila dela dânsa mai ales, care cu inima ei deli­
cată înţelege cât e de dureros un sentiment contrariat.
Al tău,
25
Dragă Petrache,
III
Cal'.
Gara Craiova, 23 ApI'. [1883].
Iţi scriu din gară; e urât pentru că nici n'am vreme să-mi scot
mănuşile; încurcat, căci n'am când să-mi mai polisez stilul.
Ştirile politice pe cari le am din Iaşi mă îngrozesc pentru vii-
30 torul caracudei. Mi se pare că ne-am Înecat la mal ca ţiganul. Scăr­
năvia de copilI) să ni-o fi făcut? Luminează-mă căci sunt foarte
1) Calamburul tău aminteşte-ţi-I: culmea neuzării contra opoziţiei (n. a.).
[528]
628
CORESPONDENTĂ
departe de a înţelege prin mine însumi ce se petrece pe acolo. După
câte am vorbitără la Roman, mai ales sunt rătăcit şi nu mai prinz
firul care să ne scoaţă din labirintul revoltatului electoral dela Iaşi.
Scrie-mi neapărat. Aici lucrurile stau ca în toată România,
5 mai bine nu pot să stea, mai rău s'ar putea, Însă de ce să se di­
strugă Craiova? Ea este modestă, ea niciodată nu a pretins să
se numească altfel decât a treia capitală a noastră, considerându-se
Ploieştii ca republică de hine stătă toare.
Complimente tutulor. Scrie-mi dacă mai rezistă bătrâna Junime
10 la împrejurările nenorocite de astăzi. Ce zic jacheta şi al ei? Aştept
răspunsul tău. Anetii complimente.
La revedere,
Car.
IV
[Craiova, Mai (?) 1883).
Şarmantisimul meu Misiraş,
15 Pe scurt, - până să am timp a-ţi răspunde amănunţit la mi-
nunata ta scrisoare şi să-ţi arăt starea în care m'a găsit şi efectul
ce mi-a produs. Nu încrunta sprâncenele, scumpul meu moralist!
Te ştiu ce inimă bună ai pentru mine în deosebi şi mă grăbesc a
te linişti la rândul meu: răspunsul meu, te asigur sincer, n'o să
20 facă cea mai mică disonanţă cu părerile tale; din contra o să sur­
prinză foarte completa-le armonie.
Sunt bine, foarte bine în Craiova şi anume o singură gândire
turbură o stare sufletească de adevărată fericire: iute trec zilele,
mai iute, pentru că mai dulce trec nopţile, şi o să vină ceasul când
26 o să trebuiască să părăsesc Craiova, şi tare mi-e teamă, c .. ţă, că
lacrimile din Iaşi nu erau decât aroma, 'din' presimţire, pentru
o plată crudă ce trebue s'o fac aici.
Nu mai avansa nimic nicăiri în privinţa prostiilor mele cu Fri­
dolina. Ţine-te şi mai cu seamă ţine-mă într'o onorabilă rezervă.
30 Spune-i lui Jacques să fie gentil ca totdeuna şi să mă ierte
pentru câteva zile. In curând mă voiu executa.
Pentru ce nu mi-ai trimes fotografia mea a veche? Ai două
exemplare şi eu nu mai am niciunul. Pentru ce nu mi-o trimeţi
pe a ta. Tu ai două dela mine şi o să-ţi mai trimet una de aici. Le
35 aştept.
[529]
1
,1
PETRE TH. MISSIR
529
t
I
I
I
It
\
:1
\
Nu da fotografia mea la maestru, cu atât mai puţin Fridolinii
sau la tabloul şi albumul « Junimii ). Iţi trimet negreşit altele mai
reuşite în câteva zile.
A! să nu uit. Am primit dela maestru 1) o scrisoare foarte gentilă.
5 Bietul om! mă compătimeştc şi mă încurajează. Spune-i tu cam
pe departc să nu-şi prea rupă inima, căci voiu avea putere să mai
viu la Iaşi cândva.
Pour le moment ce n'est pas excessivernent pressant. Mai cu
seamă spune-i că de vreme ce p'în August sau cel mult Sept. trebue
10 să prezintăm piesa 2) la Bucureşti, el caută să se cam pună pe lucru.
- Suhliniază-i bine că trebue să se păzească de nota lirico­
sentimentală, să fie cât se poate de simplu, de melodic şi de amabil,
graţios, cochet şi picant, şi chiar cu o uşoară nuanţă de triviali­
tate, care nu stă rău în lucrările bufe, mai ales când este spiritual
15 intenţionată. Să nu caute inspiraţia la un chilometru distanţă-­
când o poate avea (şi mai cu seamă când nu o poate avea) sub
mână. Să se gândeasoă în sfârşit să-mi placă mie dacă are, cum
mi-a spus, încrederea că eu înţeleg puţin arta şi mai mult natura
ŞI gustul publicului.
20 Complimente Clârchenii şi lui Gabriel şi tutulor,
al tău din toată inima,
Caragiale
v
Dragă < Petrache > ...
Oameni ai extremelor, în « faza noastră trecătoare », noi nu ne
25 scriem deloc unul altuia, ori ne prea trecem din scris - şi mai cu
seamă eu. - Am primit scrisoarea ta şi mă grăbesc a-ţi răspunde,
rugându-te chiar dela început a nu neglija cumva să-mi răspunzi.
« Scrisoarea pierdută ) se joacă pentru întâia oară Marţi 13 Noem­
vrie. Acuma, răspunde: puteţi veni pentru întâia sau voiţi să ră-
3Q mâneţi pentru la a doua. Mie, se 'nţelege, mi-ar plăcea să fiţi la
Întâia. Ia vezi tu ce e de făcut, şi spune-mi să ştiu şi eu ce fac. In
ziua plecării noastre de acolo daţi-mi o depeşe ; viu să vă iau dela
1) Ed. Caudella.
2) Partitura la comedia bură • Hatmanul Baltag 1); proza de Caragiale,
versurile de J. Negruzzi.
R4
[530]
530
CORESPONDENŢĂ
gară. Pe aici multe se vorbesc despre piesa mea: unu-şI promit
succes enorm, serii lungi de reprezentaţii; alţii nu-i acordă mai
mult ca trei-patru. Unii speră că o să cază cu desăvârşire, pe câtă
vreme alţii desperă că cu piesa asta mă fac, nu cumva, om. Ia
5 ghici tu ce părere dintre aste toate împărtăşesc eu? Nu-i aşa că
am oleacă de dreptate să împărtăşesc desperarea cestora din urmă.­
In sfârşit! ce-o da târguI şi norocul! Mai este o săptămână şi-mi
văz visul cu ochii. Până atunci sunt extra-nervos. Sfera intelec­
tuală în care m'a pus piesa aceasta, mai ales de când cu banchetul
10 « .Iunimii r şi după aceea cu repetiţiile ei cari merg din ce în ce
mai bine, mă face incapabil să mai urmez viaţa dela fabrică 1); aşa
încât, ori îmi dă Directorul General un alt loc în Administraţia
Centrală, - lucru la care se opun multe lichele - ori sunt silit
să demisionez, şi să mă pun cu burta pe lucru pentru ca înainte
15 de 15 Ianuarie să termin o altă piesă începută 2). Cu ceea ce voiu
lua dela « Scrisoarea pierdută» şi cu premiul dela 15 Ianuarie
(1200 lei) pe care dacă mă prezintă la concurs, am toate şansele
a-l câştiga, mi-aş putea încropi viaţa până la o eventuală politi­
cească înjghebare. Ce zici de asta?
20 Mai cu seamă ce zici 13 Noemvrie, marţi? Veniţi? Să v'aştept?
Răspunde. - Complimente la toţi (ai catalogul, nu ţi-i mai înşir),
mai cu seamă lui Mortzun şi Panu (hors catalogue) .
. Al tău,
1. L. Car.
5/11.84.
Buc.
VI
25 Dragă Petrache,
Mai întâi şi 'ntâi despre publicarea plesu In « C. Lit.»: nu se
poate face acuma. M'am înţeles şi cu Jac, El a scris în privinţa
asta lui Ionescu şi s'a vorbit cu Nicu Gane să înlocuiască cu alt­
cineva în numărul ăsta piesa. Iată răspunsul la « categoricul şi
30 If. urgentul tău imperativ».
Acuma am şi eu un categoric, de altă categorie - implorativ.
Iată: să -mi faceţi rost de un bilet de liber parcurs, pentru ca să
1) Fabrica de Tutun Belvcdere.
2 D'ole Carnavalului.
[531]
PETRE TU. MISSIR
531
pot asista şi la ultimele două repetiţii şi la prima reprezentaţie. Gabriel
îmi scrie că ai fi zis tu cumcă lucrul ar fi cu putinţă. Eu gândesc că
Morţun m'ar putea trece între spionii lui, mai ales cum am ieşit dela
Tutunuri, « Lupta » n'ar pute striga că cumulez. Mă rog ţie, ia vezi 1
5 După carta ta de alaltăieri, eu socotesc că chiar duminica ce
vine va fi prima, pentru că măcar că nu ai pus data, nici pentru
scrisoarea ta, nici pentru duminica de care vorbeşti, - eu primind
misirva ta duminică dimineaţa (9 Dec.), tu a trebuit neapărat
s'o fi scris cel puţin cu o zi înainte (ce pătrundere 1). - Astfel dar
10 « de duminică într'o săptămână» al tău înseamnă pentru mine
16 Decemvrie.
La Craiova (cu contract în regulă) la 16, 18 şi 20 Dec. se joacă
« Noaptea furtunoasă»; la 23, 25, 26, 27 şi înainte până la sa­
ţietate, se dă « Scrisoarea ». Care va să zică aş putea apuca două
15 repetiţii şi prima ale « Scrisorii » şi în a doua şi în a treia a noastră
capitală. Pentru Craiova sper să capăt aici bilet dela d. Generalul
Radu. Ingrijeşte, mă rog ţie, Petrache, pentru laşi, şi dacă s'ar
putea de clasa J. De 1 celebru autor ... Ce dracu! Cum ai să te sui
în a II-a! nu merge... Dar se lesemo tote aţeste.
20 Mă rog ţie: Care măgar a îndrăsnit să bârfească în contra « Scris.
pierd.» în Veruşinatul1) pamflet ce, spre ocara principiilor, se fleor­
ţăieşte, cu obrăsnicia unei prostituate întreţinute, sub pomposul
titlu de « Liberalul »? Nu cumva, obosit şi, desgustat, Buduşcă
nu mai « Lupta »? Scărrrnăvia!
25 - Iată, Petrăchel, ce socoteală fac eu: « mâine miercuri tu ai
scrisoarea aceasta; poimâine joi îmi trimiţi răspunsul şi biletul
de drum (cu retur recipisă, negreşit); vineri dimineaţa le primesc,
vineri seara plec; sâmbătă apuc repetiţia de dimineaţă măcar ac­
tele ale mai grele, III şi IV; sâmbătă seara şi duminică dimineaţa,
30 am două probe pe scenă, şi seara apoi, după prima - pregătiţi-mi
coroane! - îmBuchăm 2) şi noi ceva! Dacă nu vreţi să mă daţi de
multă cheltuială, luaţi cu chirie coroanele lui Caudella.
N'ar fi rău să iasă socoteala mea; ce zici tu? şi mai ales, vezi
numaidecât ce zice domnul poliţaiul. In caz afirmativ, e absolută
35 nevoie să primesc biletul vineri. Oricum ar fi, tu, mâine, primind
aceasta, dă de Morţun şi telegrafiază-mi cât de târziu: se poate
ori nu se poate; căci, în caz negativ, - de care, după proiectele
1) Verusi, Jirectorul (, Liberalului »,
2) Imbucăm, - joc de cuvinte, stârnit de restaurantul Buch.
34*
[532]
632
CORESPONDENŢĂ
mai sus aşternute, înţelegi cât de rău mi-ar părea, - aş pleca de
pe acuma la Craiova să fiu acolo şi pentru « Noaptea furtunoasă s
şi să şi pot conduce cât mai multe repetiţii ale « Scrisorii ).
Complimente călduroase prea iubitului, bunului şi inteligentului
5 şi amabilului (arată-i scrisoarea) meu amic Morţun din partea de­
votatului său, admiratorului său
şi al tău amic,
Caragiale
Marţi, 11 Dec. 84.
P. S. - Inainte dc scrisoare, nu uita că aştept depeşa, da sau ba.
10 Sâmbetele la Titu. Trei până acuma.
Prima: nu 'ncăpeau în trei saloane;
A doua: un salon tocmai bine;
A treia: slăbuţ rău.
Exc. Sa P. P. Carpp în a doua sâmbătă a zis:
15 « Nu-i aşa, Titule, că par'că eram mai mulţi sâmbăta trecută? ».
Iar Conul Nicu, întrebându-l eu cum stăm cu politica, mi-a
răspuns scârbit:
« Prost, bri! Ni-o tras pi şfară scărrrnăviile! ).
C.
2() Apropos! Am utilizat colaborarea ta în « Bărbierul ) 1) :
Iancu Pampon urmăreşte pe Crăcănel, pe care nedrept îl crede
\!ă i-a înşelat amanta; îl prinde în bal şi se repede la el:
« Pamp. (repezindu-se) Mizerabile! te-ai dat furiş la amanta mea!
«Crăcăn. (ocolind pe după mese) Nu-i adevărat!
26 « Pamp. (acelaşi joc) Canalie! nu-i adevărat? Am dovezi! Ai
fost la amanta mea, ai uitat la ea un bilet de abonament la frizărie.
« Crăc. (acelaşi joc) Nu-i adevărat. Mai întâi şi 'ntâi, eu nu
mă raz niciodată cu abonament, eu mă raz il la carte ».
VII
Iubite Petrache,
Tu, care ai trecut printr'un concurs românesc, unde cel puţin
acei cari te judecau cunoşteau materia respectivă şi unde nu avea
de ce să încapă invidie din partea judecătorilor pentru cei jude­
caţi, înţelegi în ce ape dulci înnot eu acuma, cu atât mai mult că
judecătorii mei nici materia nu o cunosc şi nici nu pot vedea cu
1) D'ole Camavalului, actul Il, scena IX, replicile modificate în textul tipărit,
[533]
PETRE TH. MISSIR
633
ochi huni succesul altuia. Un instinct adânc şopteşte acestor domni
că dacă după « Scrisoarea» a venit aşa numaidecât « Bărbierul »,
asta este simptomul sigur al unei mari şi apropiate primejdii pentru
autoritatea d-Ior artistică.
5 Astfel se 'ntâmplă că, deşi din unsprezece piese, zece sunt nu
proaste, ci d'a dreptul imposibile, nule, absurde (în fine nu sunt
piese, sunt altăceva fără nume până acuma în literatură), iar a
mea este foarte bună, arătând chiar un progres vădit de technică
asupra « Scrisorii », - deşi, zic, lucrurile stau astfel sunt totuşi
10 ameninţat să caz, pentru că dd. Stăncescu, Alecsandri şcl, cu un
ton de adevărată furie strigă mereu că piesa ar fi bună, dar nu
e literară şi morală. Şi apoi d'aci trage-i ! că Teatrul, mai ales la
un popor tânăr ca al nostru, trebue să fie o şcoală şcl. - Ars-o
fi ars focul şcoala dela patuzsopt.
1& Inţelegi dar cu câte trebue să lupt aici, având toată dreptatea,
şi având făcută o piesă, care dacă nu ţi-o plăcea ţie, să nu-mi dai
nici o ţigară! Se' 'nţelege că să caz nu s'ar prea putea lesne; pentru
că ar fi prca groasă de tot; dar întârzierile, dar şicanele, dar ame­
ninţările şi lecţiile de morală teatrală ce mi se aruncă când pieziş
2Q când direct, de maeştri examinatori de sigur nu sunt plăcute lu­
cruri. Intr'o soţietate Însă ca a noastră trebuind să aibi şi puţin­
tică răbdare, tac şi rabd cu gândul că are să vie odată şi ziua mea.
Dintre membrii Academiei s'au chemat, în comisia examina­
toare, Maiorescu, Hasdeu şi Alecsandri. Titu, care este cntusiast
25 de « Bărbierul» şi care contează sigur pe Hasdeu (căci acuma Hasdeu
merge cu noi de când cu plecarea lui Chiţu şi exoflisirea-i din Ca­
meră), mi-a promis că el şi Hasdeu fiind pentru piesa mea, cconul
Vasilică va trebui să se Întoarcă la calea cea bună. Astfel dar,
mâine seară sâmbătă, la Titu, faţă cu Hasdeu şi Alecsandri au să
30 se citească câteva din piese, între cari şi a mea. Impresia colectivă
a auditorului fiind desigur bună va fi hotărîtoare asupra lui Cconul
Vasilică (Oinvidie 1) - citeşte mă rog ţie printre rânduri).
Iţi mulţumesc din suflet pentru buna recomanda ţie ce mi-ai
făcut-o către Exc. Sa Mitiţă 1). Fiind foarte imbestiat cu daravera
86 concursului nu m'am putut până acuma duce să-i cer o audienţă.
Aştept să văz ce iese cu concursul: crez că m'aş prezenta mai bine
după ce voi fi căpătat premiul, - pentru că tot sper să-I capăt.
1) V. Alecsandri, autorul lui Ovidiu.
") Dim. A. Sturdza.
[534]
534
CORESPONDENŢĂ
Am. consumat mai mult de jumătatea scnsorn cu chestia mea
personală. Scuză şi să trecem la altceva.
Crede-mă că mie, în deosebi, mi-a părut mai rău ca multora
de constituirea noului cabinet; prima idee ce mi-a venit, într'o
5 clipă, când am aflat de trecerea lui Cc. Mitiţă la Culte a fost asta:
s'a tăiat fraicartele lui Petrache, deacu o să ne vedem mai rar.
Şi cum sunt eu acuma deocamdată fără treabă, obosit de lucru
şi de frământarea concursului, tare mi -ar fi prins bine să mă po­
menesc cu tine în Bucureşti. Tu cum mai petreci acolo? Mai scrie-mi
10 din când în când câte-o scrisori că; foarte multă plăcere îmi fac
scrisorile tale.
Am văzut aici la Teatru pe Kikun Liki Ganef 1) şi pe Constan­
tiniu, în aceeaşi seară. Liki. este tare supărat de strămutarea din
laşi a bairacului şi bairactarului. Mi-a spus şi. mie (şi Constantiniu,
15 ca junimist şi stâlp al Convorbirilor (?) a aprobat) că dacă Jac
ia foaia din Iaşi, apoi ci scot alta. Na! Proiectul pentru noua foaie
protestantă cu cât ar fi mai serios, cu atât mi s'ar părea mai cara­
ghios, - i-am zis eu lui. Lichi; el ca un cap al celor 9, neînţelegând
bine, treaba a rămas încurcată; Însă Scărrnăvia e tare scârbit
20 de faptul lui Jac, pe care-I califică de-a dreptul de trădare.
Petrache, mă rog ţie, fă-ţi vreme un minut şi treci pe la Ti­
pografie; spune-i lui Ionescu că să nu uite la expeduirea numă­
rului pe Martie să-mi trimeată şi mie patru exemplare. Imi trebue
pentru tipografie aici. - Cu Socec am aranjat pentru tipăritura
25 (sic) pieselor mele în volum. In Aprilie dau şi « Bărbi.erul ) în Con­
vorbiri, fie sau nu până atunci jucat, pentru ca să o pot da şi pe
asta noua în volumul editat de Socec 2).
'-.;:. Te rog mai scrie-mi, şi spune-i lui Pa nu că tot aştept Lupta
. . .
�l ea nu mai VIne.
30 Complimente tutulor, Panu, Morţun, Penescu, Caudeleşti, Naum,
Buiucliu, J unimii toate! Pe tine te doresc şi
te îmbrăţoşez frăţeşte,
c».
22 Fevruarie vineri [1Ş85).
P. S. - Nu s'ar mai putea da « Scrisoarea) la Iaşi? Tare aş
35 JWlml cu bucurie o mătuşică, fie cât de mititică.
') N. Gane.
2) Proiect realizat tocma in 1889.
[535]
PETRE TH. MISSIR
VIII
Dragă Petrache,
636
5
10
15
20
25
30
Am să-ţi cer o consulta ţie gratuită. Citeşte bine şi răspunde-mi
limpede şi desluşit; răspunsul tău va fi hotăritcr pentru mine. Iată
de ce e vorba:
La « Voinţa Naţională » 1) mi se propune pentru concursul meu
literar şi administrativ o leafă lunară de 500 (cinci sute) de lei.
Să primesc sau nu? Ce zici tu?
Ştii toate cuvintele pentru care, deşi în mare lipsă aflându-mă ,
tot mai stau la gânduri, dacă trebue să primesc o muncă relativ
onestă (căci mi se cer 9-10 ceasuri de lucru zilnic), sau să rămân
a fi vână tor de franci, cu slaba perspectivă a unei noue căderi 2)
la Teatru?
Pune-ţi toate cuvintele acelea înainte - relaţiile cu Junimea,
pierderea în viitor a unei perspective datorite păstrării de cre­
dinţe politic� sau cel puţin de rezistare în anumite timpuri - şi
dă-mi cu mintea ta cea sănătoasă răspunsul, fără a lua în consi­
derare nehotărîrea mea prin înclinare la ispită.
. Incă odată: ce să fac?
Răspunde-mi frumos şi răspicat, ca un om cu minte ŞI ca un
adevărat şi inteligent prietin ce eşti.
Nu crede că doresc să am un anume răspuns, şi că oricum eu
sunt hotărît < a urma >, mai dinainte, a urma o anume cale.
Pe cinstea mea atât sunt de nehotărît încât eu însumi găsesc
tot aşa de tari cuvinte ca pentru da şi pentru nu.
Tu ce zici?
Aştept dela prietinia ta răspunsul înţelept, pe care eu Însumi
nu mi-I pot da, şi te rog nu mi-I întârzia, deoarece aici eu trebue
să-I dau în aste două-trei zile ... - Oricum [ii discret.
Complimente tuturor.
Aştept,
al tău,
Caragiale
Strada Olari 21.
1885 Iunie 2.
,) Organ guvernamental, naţional-liberal.
2) D'ole CarnalJall!ll/.i, fluerată la premieră, fusese scoasă de pe afiş.
[536]
636
CORESPONDENŢĂ
IX
Dragă Petrache,
Vineri 4 Oct. [1885]1).
E un loc vacant în comitetul teatral de aICI, poate vor fi chiar
două. Maiorescu nu vrea, hotărît nu, să mă ajute. Mi-a spus-o.
Ajută-mă cât se poate pe lângă d. Sturdza.
5 Am vorbit cu el, cu d. Sturdza, < a fost > la Academie, acuma;
a fost rece cu mine; i-arn pus titlurile mele înainte şi i-am zis că
îl rog să mă aibă în vedere, dacă cumva în adevăr e vorba a se numi
alţi membri în Comitet. Mi-a răspuns că asta se hotăreşte cu con­
simţirea colegilor lui din Consiliul de miniştri.
10 Ajută-mă, rogu-te. Scrie-i d-Iui Sturdza, lui Beldiman, fă ce-i
face şi nu mă lăsa. Aici Teodor Rosetti s'a însărcinat a-i vorbi
ministrului. Mare supărare aş avea să nu reuşesc. Incă 5 ani de
aşteptare.
Continuă, stărue, fă pe dracu 'n patru şi nu mă lăsa în pier-
15 zare. E un pas de mare, de enormă importanţă în viaţa mea. Cum,
îţi voiu' explica când ne vom vedea.
Dar nu mă lăsa.
Sunt foarte agitat, nu pot urma mai departe. Te rog ajută-mă:
e o chestie mare pentru mine. Postul e onorific să ştii: e chestie
20 de ambiţ. Te rog serios, Petrache.
Al tău,
Caragiale
Aştept răspuns urgent.
X
Iubite Petrache,
25 _ Ai trebui judecat cu asprime pentru îndoiala ta în privinţa
sentimentelor mele de devotament reciproc şi de 'dreaptă iubire
ce-ţi păstrez -- cu atâta mai mult cu cât ştiu că ştii că prietinii
noştri cari-ţi şoptesc ţie câte ceva la ureche nu-mi lasă nici urechea
1) Scrisoare cu en-tâte :
Administraţiunea ziarului «Voinţa Naţională '1, Bulevardul Elisabe ta,
Bucureşti 188 _
[537]
PETRE TH. MISSIR
537
mea În pace Întru cât priveşte schimbul de prietinie dela tine la
mme.
Dar nu te judec; te las să te judeci singur după ce vei fi citit
cele ce urmează.
5 Plecând la Viena, am lăsat lucrurile aranjate - cu Socec şi
Comp. Librărie şi Socec şi Comp. Tipografie (două lucruri cu totul
deosebite) aranjate astfel:
!O
Să se trimiţă
)})} )}
)})} )}
autorului 100 broşuri
lui Sturdza 10 broşuri
la Librării restul spre vânzare.
Librăria Socec şi Comp. să trimită la fiecare gazetă câte 2 exem­
plare cu un afiş special.
Aranjând astfel lucrurile, am pornit. Peste câteva zile, Întors
În Patrie, Întreb la Tipografie ce s'a făcut cu broşura ta şi mi se
15 . spune că totul s'a regulat aşa cum fusese stabilit înainte de ple-
carca mea.
Zilele trecute când nici nu mai gândeam la asta, primesc scri­
soarea ta în care îmi spui - cum să aranjez achitarea Tipografiei
şi că trebue să duc d-lui Ferechide 100 exemplare. Bun. - După
so cum era aranjat lucrul, eu credeam că exemplarele astea trebuia
să le iau dela Li.brărie, ştiind că toate fuseseră depuse la Librărie
din partea Tipografiei. Mă duc deci la Socec şi Comp. Librărie
şi cere 100 exemplare. Mi: se răspunde că nu au decât 100 toate,
din care au şi vândut câteva; că restul este la Tipografie. Alerg
25 la Socec şi Comp. Tipografie, şi mi se spune că s'aştepta la 01'­
di.nile şi comanda Librăriei pentru a libera şi restul. Atunci mă
duc Înapoi la Librărie şi aflu că nici la gazete nici la alte Librării
nu trimisese nici un exemplar. Mă Întorc în sfârşit la Tipografie,
iau o sută de broşuri pe care le şi duc îndată la Externe.
30 Vezi dar că nu te-am neglijat eu pe tine ci Socec şi Comp. Li-
brărie a neglijat pe Socec şi Comp. :Tipografie, şi acesta pe mine.
Văzând eu această ticăloşie socecială, eliminez numaidecât din
afacere pe amândoi Socecii şi rămân numai cu tine, adică cu Drep­
turile de succesiune, pe care mă pornesc a le plasa la prăvălii şi
35 gazete ... Când, ce mă pomenesc? O a doua scrisoare dela tine
cu mustrări. Aceasta înveninează şi mai mult necazul ce mi-l fă­
cuseră negustorii mei, şi într'un moment de justă indignare pentru
Îndoelile tale, zicând În mine Însumi - despre tine - Tu quoque,
[538]
538
CORESPONDENTĂ
bruto! - ţi-am aruncat electric memorabila: « Ingrate! urmează
scrisoare » !
Şi iat-o.
Acum că m'am calmat, acum când acel transport a trecut
5 lăsând ca raţiunea rece să vie a-şi relua imperiul ce ea trebue
să-I aibă asupra tutulor actelor şi mişcărilor noastre, pentru ca
acestea să fie în adevăr demne de natura şi menirea acestei
fiinţe ce se chiamă omul, - acum, zic, iau pana în mână pentru
a-ţi arăta că:
10 1. la toate librăriile sunt depuse la fereastră broşurile tale şi
pe fereastră alăturatul afiş roz: a apărut Drepturile etc. de P. Th.
Missir aucat.
2. la toate gazetele cotidiane s'au depus câte 2 broşuri cu ru­
găciunea de a le trece la Bibliografie pe pag. 3.
15 3. s'au depus suta de exemplare la d. Frichinide, care crez că
il citit-o toată, dovadă că astăzi s'a şi încasat mandatul de Socec
şi Comp. Librărie pentru Socec şi Comp. Tipografie.
Când dar toată Socectatea este mulţumită, vei rămâne tu singur
nemulţumit - tu care eşti un membru al ei, şi nu dintre aceia
20 striviţi de nişte întocmiri înguste sau inice şi cari au dreptul a geme
şi a se revolta, ci dintre aceia ajutaţi de organizarea socială şi cari
pot să se bucure de Drepturile de succesiune?
Nu, asta nu e cu putinţă! Nu! Tu vei fi, tu trebue să fii mul­
�umit şi vei veni în curând, sperăm, să lichidăm definitiv afacerea
25 aceasta. Aruncă-te la o fraicartă: calculează, alcătueşte, inventă
ceva aşa ca una din Excelenţele în activitate să fie nevoită a se
tranzita pe linia Iaşi-Bucureşti, la al cărei căpătâi meridional
te aşteaptă amiciţia şi amorul- două patrimonii sublime ale uma­
nităţii, singurele care fac din om o fiinţă superioară; căci acolo
30 unde ele lipsesc, lipseşte omul; acolo unde ·este om ele trebue să
fie şi să dea direcţia - o direcţie care n'are decât un cusur­
estc veche.
Dar se lesemo tote aţeste.
Eşti somat ca îndată ce vei primi această epistolă să-mi trimiţi
35 într'un mandat poştal:
1. 180 lei pe care mă oblig a ţi-i reda în două săptămâni;
2. Mătuşi ca intreagă dela Teatru d'acolo cu Scrisoarea pierdută
(Mofturi actoriceşti şi pictoriceşti, aşa să trăiesc eu, nu se trec
la Bibicul!)
[539]
PETRE TH. MISSIH
&39
Sper că în totul se vor facc vreo 250 lei de cari am urgentisimă
nevoie.
Mă rog ţie, Petrăchel, nu te supăra; n'aş fi atât de nepoliticos
cu tine dacă n'aş avea mare nevoie.
;; Aşteptând răspunsul tău luni chiar,
rămân al tău ca totdeauna
Caragiale
Vineri 7/19 [luna (?) 1885J
1 nioarce foaia
A propos : Ieri am dejunat la Grand-Hătel cu scărnăvia, cu
10 Liki Ganef. Amicii noştri din Junimea, care mă cred un om pierdut
de când nu mai frecuentez ilustra societate, estimează pagubele
mele la Monaco cam la 2-3 sute de mii de franci. Tu insinuează-le
că am pierdut tot şi că, văzându-rnă redus la mizerie şi ştiind că
nu o să mai pot fi primit în' Junimea, m'am împuşcat. - Ce ma-
15 halagioaice !
- Am fost la Pesta şi la Viena. Ei, Petrache! faţ m'mos! N'am
ce să-ţi spun altceva decât că ai fost un măgar că n'ai venit cu
mine şi eu un măgar că am mers fără tine. Sper că la Paşti vom
putea să redevenim oameni. Sache 1) şi Mirescu 2) vor să meargă
20 Şl ei cu noi: Pesta, Viena şi poate Dresda.
Aştept răspunsul tău. Complimente la toţi,
C.
P. S. - Dacă Teatrul nu SI' execută, pune-le sechestru.
XI
Dragă Petrache,
25 Un bărbat de elită, totodată cetăţean distins şi brav, magi-
strat integru care, nestrămutat ca legea, are curajul- pentru că
are dreptul - să zică opiniei publice cu mândrie: « - Eu Sum­
onescu!. .. « mi-a spus că tu v'aţi întors în penaţi (Păcurari).
Mă grăbesc dar a « te vesti că viu la laşi pentru banchetul
30 « Junimii » - însă cu câteva zile mai nainte.
1) I. Suchianu, profesor.
2) D. Mirescu, profesor şi autor do- manuale de aritmetică.
[540]
540
CORESPONDENŢĂ
Plec de aici luni 3 Noemvrie şi sunt acolo la 4 Noemvric marţi.
Odată cu acesta către tine, scriu şi lui Gabriel. Nu mi-ar părea
prea rău dacă m'aţi întâmpina la gară.
Rogu-te treci dacă poţi pe la Buch 1) (Tivoli) şi spune-i să pă-
5 streze până viu eu orice depeşe ar veni la el pentru mme.
Complimentele mele Doamnei tale. Iar ţie
Cu nerăbdare la revedere,
Caragiale
Bucureşti, Marţi 28 Oct. 1886.
XII
Iubite Caragiale!
10 - Dragă Petrache! 1)
Ce mai faci?
- Caut, adică sper alt coledzi, neicusorule!
De ce tăcere?
- N'am nimic bun să-ţi spun.
15 Am auzit că procesul tău 3) impresie asupră-ţi ... !
- Plicticoasă.
De ce?
- Amânat iar.
Veste Iaşi. Titu ') divorţ?
20 Klărchen 1 Titchen 1- Se non e vero, e ben trooato ...
Nanu ia pe Livia I)?
- Tous nos souhaits au /eune couple... Claymoor.
Unde adevărul?
- In aritmetica lui Mirescu.
25 Articolul lui Maiorescu contra frăţine-meu Alexandru şi răs-
punsul acestuia - paralela cu Brătianu - pus Alecu în evidenţă, ­
ca colectivist atacat şi afirmat .. !
1) Antreprenorul hotelului Buch, unde se ţineau banchetele Junimii.
1) Caragiale a răspuns direct, cu adnotări în marginea sau printre rândurile
scrisorii lui Missir, căruia i-a trimis-o îndărăt, a doua zi. Rândurile cursive,
de Caragiale.
3) Probabil succesiunea mătuşii Ecaterina Mo.uolo Cardini (Momuloaia).
a) Titu Maiorescu.
5) Livia, fiica lui Titu Maiorescu.
[541]
,
--­
,
I
!l
I
I
I
�
5
10
PETRE TH. MlSSIR
- Scărrrrrnăoii !
Ei, perdea, perdea?
- Ai p'ţintică răbdare.
Sau cumpără şi altele sau restitue bucata. Necesitate.
- Se 'nţelege, dar mai ai p'ţintică ...
Salutări frăţeşti,
Al tău ca totdeuna. Complimente Doamnei,
Missir
Car.
Iaşi 3 Dec. 1886.
Bucureşti 4 Dec. 1886.
XIII
90/7 Noemvrie, Bucureşti.
Dragă Petrache,
541
)
I
}
I
I
I
1
")
-t ..
I
In starea în care mă aflu - dar mai întâi să ţi-o descriu această
plăcută stare:
Chiria n'am plătit-o şi sunt dat în judecată;
Lemne n'am deloc;
15 Palton nici atâta;
Aştept din ceas în ceas apariţia unui nou moştenitor;
Unul mi-este bolnav;
Ca culme: m'am apucat să scriu o piesă, şi din pricină că trebue
să stau să scriu noaptea foarte târziu, am căpătat la ochi conjunc-
20 tivită catarală.
Dau din colţ în colţ şi nu ştiu ce să mă fac.
In starea asta, mare noroc aş avea de un prietin care să ştie
să facă un sacrificiu pentru mine. Şi astfel m'am gândit la tine.
Tu stai acuma cu mult mai bine decât totdeuna. Dacă tu ai
2b vrea - însă să vrei a vrea - mi-ai putea uşura, sunt sigur, tre­
cerea acestor grele momente; şi iată cum:
Eu mai am a lua dela tine 2.600 de lei. Plătesc 600 cu; iai de
undeva 2.000 şi mi-i trimeţi. Şi astfel suntem achitaţi. Asta n'ar
fi o plată de datorie, ar fi cea mai creştinească faptă bună, ar fi
30 o binefacere prietinească, pe care dacă vreodată aş uita -o aş fi cel
mai ticălos ingrat.
[542]
542
CORESPONDENTĂ
Să sper sau nu? Te rog răspunde-mi în orrce caz; dar răspun­
de-mi măcar.
Al tău ca totdeuna,
Caragiale
fi Adresa mea nu este la şcoală, CI « Strada Polonă 96 ».
9/21 lan. 1899 .
Mulţumesc caldei salutări. Cu cât mat mult mă doreşti cu atât
mă plăteşti mai drept.
Caragiale
xv
Dragă Petrache,
10 Săptărnâna « în care nu ai perspectivă» este prea lungă: mă
rog ţie, ca lui Dumnezeu, scurteaz-o. Voind să plec şi fiind aci
atât de dator, îţi poţi închipui câtă nevoe am de bani. Ca să pot
pleca să mă aranjez, am trebuit să împrumut dela Grigorie Buicli
200 lei, pe care te rog dă-i tu din parte-mi şi mie trimete-mi restul
15 de 600; dacă însă nu voeşti să ai dara veri cu el, trimite-mi tot
şi-i expediez eu de aicea. Este o chestie de onoare, şi la oameni
ciufuţi ca Grigore, în afară de punctualitate, onoare nu există.
Mă rog ţie încă odată fă o sforţare supremă şi scapă-te de mine.
Inchipue-ţi că n'ai avea să-mi dai şi că aş fi expuI sat ; că n'am cu
20 ce mă mişca din loc şi totuşi caută să plec; ei! recurg la tine, să
m'ajuţi a pleca de unde nu mai pot rămâne. - Crez că ţi-am zis
destul şi aştept răspunsul tău.
Te rog asemenea cu toată stăruinţa, Înapoiază-mi odată scri­
soarea mea în care mă plângeam de Junimea. Intre oameni ca
25 noi, nici interesele politice nu ar pute justifica un refuz la o aşa
rugăciune, de atâtea ori repeţită. - Eşti prea inteligent ca să mă
abţin de a-ţi da o mică desluşire la acest ultimat al meu.
1) Telegramă.
[543]
PETRE rn, MTSSIR
543
Iată-o.
Voi « Junimea » politică mi-aţi făcut mult rău. Aceia cari dintre
voi au omenie, şi dintre ei eşti cel d'întâi, trebue să priceapă că
eu acuma, în urma hotărîrii ce am luat-o de a pleca din ţară, nu
5 mai pot avea pentru « Junimea» sentimentele cari mi le cuno­
şteaţi odinioară - sincere şi călduroase, cum, în deosebi tu, le
ştii că erau. - Ştiu că sunt unii dintre voi cari aţi avut bună­
tatea a nu mă irita chiar d'a dreptul; v'aţi mulţumit cu simpla
uitare - completă. Acelora le-am rămas prietin şi urmez a-i numi
!O cu acelaşi nume, pentrucă prietenie şi uitare merg foarte adesea
braţ la braţ, în lumea aceasta. - Dar sunt între voi alţii, cari
d'a dreptul m'au deservit şi persecutat cu răutate şi învierşunare; ­
şi cu cât mai mult invoacă ei, ca scuză a purtării lor neomenoase,
defectele mele, cu atât sunt mai convins că tocmai altceva mi-a
15 asigurat ura şi persecuţia acestor mişei. Pe aceştia nu pot decât
să-i urăsc şi oricând îi voiu putea lovi, o voiu face fără nici o cru­
ţare; îi voiu trata jidoveşte ca pe nişte vrăjmaşi ce mi-au fost
şi-mi sunt. Până s'o pot face, înţelegi cât trebue să-mi pară bine
de tot răul ce li se poate întâmpla.
20 Aşa fiind, trebue să-mi înapoiezi scrisoarea pe care ţi-o cer-
şi nu ţi-o cer pentru că aş crede-o în mâinile tale o piedică pentru
răsbunarea mea legitimă: mai întâi că ea nu cuprinde nimica ce
v'ar face vouă onoare, iar mie ruşine; ş'apoi chiar aşa de ar fi,
te ştiu prea cinstit ca să pierzi o scrisoare a cuiva - fie chiar seri-
25 soarea indiferentă a unui prietin. Ţin s'o capăt înapoi - iartă-mi
comparaţia prea romantică - cum ţine cineva să-şi reîntoarcă o
o scrisoare în care a mărturisit cuiva în contra unei femei neoneste,
ciuda unor sentimente amăgite, voind astfel să distrugă orice urmă
a unei slăbiciuni ruşinoase.
30 Dacă nici acuma nu pricepi că trebue să te execuţi în sfârşit,
îmi mai rămâne un mijloc: am copia acelui document. Ei bine!
am să te scutesc de a-l mai păstra cu atâta scumpătate. Eu tot
am de gând să fac o mică publicaţie înainte de plecarea mea din
ţară spre a justifica acest pas al meu, despre care mulţi mă plic-
35 tisesc cerându-mi desluşiri : voiu găsi loc să reproduc în întregul
ei acea scrisoare, arătând că tu o deţii. Mai la urma urmelor, să măr­
turisesc, ca un act de pocăinţă, o slăbiciune rătăcită, pentru ca
odată pentru totdeuna să nu mai mă emmerdeze ori cine mă vede
cu titula de « junimist ».
[544]
544
CORESPONDENŢĂ
M'a plictisit în sfârşit! Alaltăeri un găgăuţă începuse să mă
consoleze de abjurarea voltairianului în Senat, şi de căderea juni­
rniştilor dela putere!
Care va să zică, dragă Petrache, aştept îndată banii şi seri-
5 soarea mea, şi te rog nu îndrăsni a te îndoi o clipă măcar că în
inima mea largă, alături cu tot veninul ce-l strâng de-atâta vreme,
nu stă ca mai de mult, la locul ei, neştirbită şi curată dragostea
frăţească, ce-ţi va păstra totdeuna
al tău prietin
Strada Polonă 96,
Fevruarie 25 [1901].
XVI
1:J lan. 1905.
? ..
Manu, Take, Pares! 1)
Preussischestrasse 10
Berlin, W.
XVII
Iubite Petrache,
Acuma eşti liniştit, sper. Reclam dar foarte stăruitor scrisoarea
10 datorită. Să fie lungă şi plină. A titre de revanche, Complimente
la ai tăi.
Al tău vechiu,
Caragiale
Berlin Wilmersdorf
Preussischestr. 10.
11/24 Fevr. 1905.
Vivat Prinţipatele Unite!
1) Joc de cuvinte, după: Mane, Tekei, Fares; gen. Gh. Manu-Take Ionescu.
[545]
PETRE TH. MISSIR
XVIII
Berlin W., 12 lan. 1906.
Citim în « Lokal Anzeiger» din Berlin:
« Suntem în măsură a comunica, din sorginte demnă de toată
încrederea, că mâne seară sâmbătă, la un reveillon vieux style,
în Preussischestr. 10 Hpt., Dd. Lupu Costaki şi Caragiale vor bea
5 un pahar de şampanie în sănătatea familiei P. Th. Missir, corn-
patriotul şi amicul lor. Hoch! Hoch!! Hoch!!! •.
u. s. w.
XIX
WiImersdorf b. Berlin, 81 lan. 1906
Mare plăcere mi-ai face să-mi trimiţi « Monitorul Oficial. cu
şedinţa întreagă în care Exc. Sa şi-a desvoltat interpelarea şi i-a
10 răspuns M. Sa Conul Iorgu. Pe tine te-a hirotonisit maturul corp?
Eu cred că nu poate face altfel; precedentele sunt destule şi lucrul
e de mult hotărît în sens favorabil ţie. De mult, de când cu alege­
rile generale, mi-eşti dator o scrisoare. Nu crezi c'a venit vremea
să te plăteşti?
u M�u
Caragiale
Aştept asemenea replica Ia ultimele ilustrate, cari, sper, au
căpătat deplina dv. aprobare.
Ce mai e şi cu istoria aceea, « Liga Franco-Română l>?
XX
Wilmersdorf h, Berlin, 18 Fevr. 1906.
20 Dragă Petrache, nu voiu să fiu un laş; de aceea, vă anunţ că,
în duelul nostru de ilustrate, veţi primi, şi tu şi d. Nicolae 1), care
m'a vârît în colţ cu propria d-sale fabricaţiune, o lovitură, la care
cred că n'aveţi să puteţi aşa de grabă răspunde. Vă strâng mâna
cu dragoste, şi ... în curând, Domnii mei!
25 En garde, Messieurs!
Primit-ai câteva rânduri, unde te rugam ceva?
\) Nicolae P. Mi�sir.
3i
[546]
M6
CORESPONDENŢĂ
XXI
Aşteptând replica, te salut cu dragoste
XXII
COMISUL STACAi\ 1)
Leipzig, 21 Febr. 1906.
Car.
Berlin W., 9 Mai 1906
(Legendă, scrisă de Caragiale pe c. p. ilustr., reprezentând un bătrân,
ridicând paharul cu vin rubiniu).
Prosit t
XXIII
Berlin W., 5 Iunie 1906.
il Dragă Petrache,
Mai întâi îţi mulţumesc că te-ai gândit să mă 'mpărtăşeşti
şi pe mine, bietul exilat, cu două-trei picături din dulceaţa .Iu­
bileului. N'am putut însă expedia M. Sale carta poştală specială;
nu te-ai îndurat să-mi trimiţi decât un exemplar. Dacă aveam
10 două, da; dar una singură, trebue s'o păstrez: aşa document se
lasă moştenire la copii. Nu toţi copiii au norocul să înveţe istoria
naţională În fond; aşa, ştiu măcar genealogia şi chronologia exactă
a suveranilor: Decebal, Traian, Carol, etc.
Aproposito de M. Sa, marele nostru suveran, aflu că zilele tre-
15 cute, tocmai în toiul entusiasmului naţiunii, ar fi apărut un pamflet
francez contra M. Sale, marele nostru suveran, cu un titlu cam
aşa: « Franeois- Joseph, roi de Roumanie�, ori (i Charles 1, vice-roi
de Roumanie» - nu mai ţiu minte bine. Rogu-te, dacă poţi găsi
un exemplar, trimite-mi-l cât se poate mai discret, în plic reco-
20 mandat. Sunt foarte curios să văz această infamie, care desigur
porneşte din cine ştie ce oficină străină, inspirată de ură şi de in-
') Personaj din «Hatmanul Baltag •.
[547]
-,
PETRE TH. xrssm
-',
vidie faţă cu colosalele şi strălucitele progrese ale naţiunii române,
pe toate terenurile vieţii publice, sub înţeleapta domnie de patru­
zeci de ani a lui Carol-cel-Mare. Tare aş vrea să văd până unde
poate merge mişelia duşmanilor noştri, şi să combat, dacă aş avea
5 destulă vervă, ca bun român, această scandaloasă turpitudine. Ştii
că scriu destul de curăţel franţuzeşte şi aş găsi în Paris un ziar
care să-mi dea ospitalitate binevoitoare.
Aminteri, ce mai faceţi voi cu politica? merge, ai? Cum v'au
eşit întrunirile? Aţi avut public destul? Aţi luat şi voi parte la
10 Jubileum, cu toată mâhnirea voastră de nedreptatea imprejură­
rilor? V'a primit şi pe voi Regele la heritiseală? V'a poftit la vreun
banchet? La Moşi, a ţi fost? Citesc în «Universul» că e vorba de
o animaţie colosală anul acesta. Dar Expoziţia? S'a deschis? Trebue
să fie în Bucureşti lume peste lume ... Halal de M.M. L.L.! Grele
15 tinereţi au avut cu neastâmpăraţii de Români; dar încai au ajuns
la frumoase bătrâneţi! Primirea care aflu că li s'a făcut joia tre­
cută la Moşi e ceva de pomenit, pe onoarea mea! Zice că d. Pa­
raschivescu a dăruit principesei Elisaheta o păpuşă extraordinară,
care cântă « Trăiască Regele!» şi « Deşteaptă-te, Homâne l » şi M.
20 Sa Regele, cu cunoscutu-i zâmbet afabil, ar fi' zis lui d. Para schi­
vescu că ar trebui « să se bună un daxa famal foarde mare de ba­
buşi, ca să se 'ndemeieze aceasta industrie în ţară; să-ţi fie dod
babuşi naţionale! ». Tare-mi pare rău că nu mai pot avea copii mici!
Mai fă-ţi, rogu-te, vreme din când în când şi scrie-mi ceva mai
25 pe larg, nu ştiu ce plăcere-mi fac în exilul meu rândurile prieti­
neşti - mai ales dela un aşa deosebit prietin ca tine. Spune-i lui
Delavrancea că eu tot n'am ostenit să aştept scrisoarea-i promisă
de atâtă vreme. Ce Dumnezeu! nu i-a mai trecut mânia P Să-mi
răspundă măcar scurt dacă, mergând spre Paris, - mă va ocoli,-
30 lucru care m'ar mâhni foarte.
1 -am trimis tânărului meu amic N. P. Missir o cartă poştală
cu o procesiune în Schwarzwald. O fi primit-o? Nu se poate mai
nemerit pendant la frumoasa lui fotografie cu procesiunea pentru
ploaie. Salutându-I cordial, aştept replica lui.
35 Dela nevastă-mea şi dela mine cele mai calde salutări pentru
Doamna Missir ,
O strângere de mână
dela vechiul tău
Caragiale
[548]
CORESPONDENŢĂ
P. S. - Pe aICI este de vreo săptămână o vreme îngrozitoare.
Tempestă continuă şi frig straşnic.
Incă odată - aştept răspunsul tău. Fii sănătos şi ve Bel !
XXIV
Wilmersdorf bei Berlin, 8 Iunie 1906.
? •
XXV
Wilmersdorf b. Berlin, 21.6.1906.
5
Prea stimaţi Domni,
Fără vreo amăgitoare speranţă de a căpăta vreun răspuns,
am onoare a vă comunica, spre ştiinţă, că adresa mea, dela i2/25
Iunie 906, până la noui comunicări, este:
T'ravemiuule Ostseebad
·10 Villa Iris (acolo unde flutură falnic, tricolorul daco-roman !).
Cu perfectă stimă,
al dv.
Car.
XXVI
Dragă Petrache, după ce mă ţinuşi doi ani aproape fără să
15 te 'nduri cu un dram de vorbă ca lumea, acu mă prididişi cu ocaua
·de filozofie. Par 'că ai fi dat cu bobii să mă prinzi la strâmt, când
am cu totul altceva de făcut cu cerneala mea, decât să combat
înaltele dumitale principii asupra concepţiunii, intenţiunii, perfec­
ţiunii şi... voluptăţii creaţiunii. Prin ce trec eu acuma numai
20 voluptate nu se poate chema. - Dar - se lesemo tote aţeste.
Eri, sâmbătă, ziua, a sosit în fine vaporul cu scrisoarea ta,
care-ţi poţi închipui câtă plăcere mi-a făcut găsindu-rnă în mo­
mente de intenţiune către perfecţiune. Citindu-i sfârşitul, am gândit:
o iluzie junimistă mai mult! - deşi ziceai că e fapt împlinit, căci
[549]
PETRE TH. MlSSIR
tocmai asta are haz la agiamiştii noştri, că toate iluziile lor le so­
cotesc fapte împlinite. Când colo, iată că azi dimineaţă îmi so­
seşte (< Universul )} - cu portretul cui? - al Domnului Dimitrie
Greceanu, . noul ministru de justiţie! - Nu seamănă; n'are aerul
6 deloc, dar deloc; ştii că eu îl cunosc bine pe Conul Mitică.
Bietul Bădărău! De nevoe I-au înghiţit boerii; însă până la
urmă nu-l putură honipsi; I-au aruncat înapoi pe jumătate mi­
stuit. Aşa face şi căţelul flămând; înghite orice-i ese nainte, şi
pe urmă măruntaiele-i aruncă afară ce nu pot tolera. Numai de
10 nu s'ar întoarce boerii sicut canis... Şi chiar dacă nu, pe el cel
puţin, de voe de nevoe, strâmbând din nas, tot I-au înghiţit odată­
pe Guţă Panu n'au putut boerii nici măcar să-I apropie de gură.
(Acu, dă-mi voe, mă rog matale, să deschid o mică parenteză.
Pe greşită cale ai apucat, dragă Petrache; poate cu mult mai gre-
15 şită decât a mea. O fi păcat de mine, dar de sigur mai păcat de
tine! Atâta deocamdată despre tot din scrisoarea ta cu privire
la tine şi la mine. Şi aci, să 'nchidem parenteza).
Ce trebue să fie pe sufletul lui Manolaki Buzne şi pe al lui Co­
stică Pirilă? Ce sudalme şi ce scrâşneli pe conta lui Conul Iorgu!
20 Scărrrnăvie di Nabab bizantin!- Unul care trebue să giubileze,
foarte umflat în guşă, par 'că-l văd, e Conul Vasilică Vlădoianu,
Mie unuia, drept să-ţi spun, schimbările ministeriale de vară nu-mi
prea plac: mi-aduc aminte cu melancolie de ceva cam aşa, acum
câţiva ani, prin Iulie - şi pe urmă - în Fevruarie... Pearză-se
25 în besna uitării acele triste pagine ale Istoriei Constituţionalis­
mului Român! şi, dacă nu e posibil tocmai atâta, atunci, cel puţin
să nu pomenim de ele în momentele când Naţiunea ca un singur
om sărbătoreşte patruzeci de ani de domnie glorioasă a ilustrului
său Rege Carol-cel-Mare. Astăzi nu ni sunt permise decât veselia
30 şi entusiasmul - So steht's in Programm! - Donnerwetter Kru­
zi fix ! de ce nu am un talent liric, să fac şi eu o odă jubilară!
Ce frumos ar rima o domnie de patruzeci de ani cu un popor de,
de ce? de Dacoromani!
Despre Tache (vreau să 'ncheiu degrabă, de aceea sar aşa de-
a6 parte; nu pot scrie mult: voluptatea creaţiunii mă reclamă), eu
zic că greşeşti; nu-l cunoşti. EI nu e un om pasionat, e numai un
sentimental; de ură nu e capabil; dar, când iubeşte, iubeşte
serios; - nu prin ură contra voastră o 'nghite, ci prin dragoste de
sine însuşi.
[550]
CORESPONDENTA
Incheiu. Rogu-te, trimite-mi negreşit gazetele « Adevarul ),
« Epoca s, « Protestarea � şi «Voinţa � în care s'a vorbit despre
cancanul Bădărău-Greceanu. Aştept răspunsul tău graţios; scrie-mi
mult şi multe, însă fără multă filosofie, mă rog ţie ... Nu trebue.
li Al tău vechiu obiect care te doreşte mult,
Caragiale
Oatseebad Travemunde
VilIa Iris
19 lunIi luI. [1906].
P. S. - Alta, mai lată. In momentul când să iscălesc, primesc
o scrisorică, prin care mi se comunică ştiri despre alte eventuale
prefaceri de cabinet: ceva cu atât mai de necrezut, cu cât ar fi
10 mai după pofta mea. Mă rog ţie, ţine-mă 'n curent. - Să nu uit
să-ţi mulţumesc că mi-ai trimis « Protestarea i cu articolul care
mă interesa. Cu două zile înainte, căpătasem dela altcineva 'ori­
ginalul francez. L'ancien diplomate, dacă nu s'o fi zaharisit, atunci
desigur e un tânăr ag.iamiu. Ca fond, lucrul e un moft ca toate
15 modificările de chartă a Europei pe cari le fac băeţii despre ziuă
pe o masă de berărie. Ca formă e apă de trandafir. Aşa se scrie
când vrei să turburi cheful lui Iancu Calinderu? aşa se spun lu­
crurile când vrei să risipeşti fumurile şi să 'ngenuchi impertinenţa
Megalomanului? - Când l-ăi atinge, să-I usture până 'n măduva
'10 . noadei, să nu mai aibe nici glas să ţipe; să sfârâie şi să miroasă
a' carne arsă.
Ah! încă odată, de ce nu pot face o odă măcar în proză!
Cine m'ar apăra contra Calindroiului?
Fii sănătos cu toţi ai tăi,
25
Cal'.
XXVII
Berlin, W., 28 [Februarie?] 1907.
Ce ŞI cum?.. Nerăbdător... Câteva cuvinte!
XXVIII
F. d. [Martie 1907]
Dragă Petrache, îţi scriu în culmea emoţiunii şi necazului.­
Ştiu ce se petrece în ţară; îmi explic de ce, şi-mi închipui cum-
[551]
PETRE 'fH. M1SSIR
501
d
I
şi fireşte asta adaogă încă mai multă amărăciune dorului meu
de patrie. După părerea mea, Conservatorii nu or să poată, iar Li­
beralii n'or să vrea să restabilească ordinea; cunosc şi capacitatea
politică a celor d'întâi şi patriotismul celor din urmă. După cheful
5 jubilar de 40 de ani de sublimă domnie, i-a sosit M. Sale, ilustrului
amant al ordinii, păcii şi liniştii, - care abhorează sângele după
datina Sfintei Ecclesii Catolice, - i-a sosit le mauvais quart d'heure
de Rabelais. Tare mi-e teamă prin urmare că Prea graţiosul Su­
veran are să facă apel iar la patriotismul, la devotamentul pentru
10 Coroană, al Junimiştilor, spre a pune rânduială în ţara Moldovei
de sus. Ei! dacă cumva vă păcăleşte şi de data asta şi nu mi-I strân­
geţi bine cot la cot (cu astfel de tip de lâcheur nici o precauţie
nu-i de prisos), apoi cu drept cuvânt veţi rămânea în Istorie ce­
lebri - voi, ca gogomanii şi Şeful, nu ca Nebunul Regelui, cum
15 se zicea odinioară, ci ca Prostul Regelui. (Rog, discreţie).
Am primit carta ta cu mutra mea: mersâm!
Fiţi cu toţi ai tăi sănătoşi şi veseli. Scrie-mi, rogu-te, o vorbă
bună, şi primeşte o caldă, caldă îmbrăţişare ca în vremile bunei
noastre tinereţi dela vechiul tău prietin, care te doreşte mult,
20 C aragial e
Adresa mea:
Wilmersdorf bei Berlin
Hohenzollern Platz 4.
XXIX
Dragă Petrache,
Dacă ai şti în ce stare sufletească mă aflu, desigur nu m'ai
ferici că sunt atâta de departe, şi crede-mă că dacă n'aş fi legat
de coadele mele, de mult eram lângă tine, să ne jeluim unul altuia
25 de urgia ce ne-a trimis-o cel de sus, nouă, pentru păcatele altora.
Curioasă este natura omenească! Oricând eşti îngenunchiat sub
flagel, cum ştii să născoceşti o tristă mângâiere, atribuind cine
ştie cui sau la ce, cauza nefericirii în care te vezi precipitat!­
Cum se poate tu, creatura atât de superioară să atribueşti unui
30 aşa mititel vina la aşa mari împrejurări? Iartă-mă, am înţeles cu
atât mai bine imensitatea răului, cu cât te-am văzut pe tine nemai­
putând găsi altă mângâiere, decât în învinuirea nevinovatului între
nevinovaţi - Cantacuzino!
[552]
552
CORESPONDENŢĂ
Având şi eu nevoe de trista mângâiere a celui flagelat, am căutat
şi eu vina şi răspunderea undeva şi pare-mi-se că de departe am
nemerit mai aproape decât tine, care te-ai aflat în inima cata­
strofei. Ţi-alătur un articol, care s'a publicat, cum o să vezi, foarte
5 mutilat, în die Zeit din Viena mercuri 3 Apr. st. n.; îţi trimit şi
originalul meu românesc. Numai tu în ţară ştii asta, şi te conjur
să păstrezi absolută discreţie: n'ar trebui să ai pe suflet că mi s'a
tras vreun rău tocmai dela tine. Dacă însă, cu toată discreţia,
poţi să-I reproduci undeva (şi, cu rezerve complete, cred că orice
10 gazetă cuminte ar putea să-I reproducă, măcar ca document), nu
mi-ar părea rău. Eu l-am trimis şi la alţii cu următoarea notiţă
tipărită (din Leipzig):
{< Un publicist român a fost solicitat de cătră unul german să
dea un articol pentru un mare ziar, spre orientarea mai exactă
15 a opiniei europene în judecarea împrejurărilor ce au isbucnit aşa
pe neaşteptate la noi. Germanul a tradus şi trimis articolul la die
Zeit din Viena, care, mercuri 3 ApI'. st. n., l-a şi publicat sub ti­
tlul, cam nepotrivit, {< Rurnănien, wie es ist », dar foarte mutilat
după conveninţele redacţiei.
20 {< Autorul, socotind că asta poate v'ar interesa, vă trimite ală-
turat originalul românesc ».
Da, iubite Petrache, aici nu este urmarea vreunei personale
greşeli sau răutăţi, şi deci nu poate fi vorba de nevinovăţirea cuiva
anume, fie chiar un om, cum ar fi Unul, în mare parte responsabil,
25 nemite o bestie nevinovată. E falimentul unei întregi sisteme;
e urmarea fatală a sacrei Constituţiuni, cu care ne-au dăruit În
66, după o noapte de chef şi de traducere din belgieneşte, carica­
turile jacobine dela 48. Dela arderea Regulamentului, am lucrat
zi cu zi din răsputeri să ajungem aci, În halul de astăzi. Am ajuns
30 în sfârşit. Să ne fie de bine!
Multe aş mai avea să-ţi spun, dar acu nu mai pot; sunt tare
obosit şi am de lucru peste cap; am părăsit biata mea comedie,
cu care puneam de gând să te 'nveselesc, ca să scriu pe comandă
o serie de articole asupra Rrromâniei. Vezi primul capitol şi spu-
35 ne-mi ce zici. - Să nu uit ceva caracteristic. Astă toamnă m'am
întâlnit în ţară cu un tânăr generos, actual prefect liberal, care
mi-a prevestit, ca o isteaţă cărturăreasă, că înainte de primăvară
Ciocoii or să se năruiască dela putere printr'o grozavă mişcare
ţărănească în Moldova. Imediat ce am aflat de primele mişcări
[553]
PETRE TH. MJSSIR
563
.....
j'
Il
ii
5
l'
,1
de-acolo, mi-au fulgerat prin minte cobirea generosului meu. Dacă
aş fi fost procuror-general, primul pe care-I strângeam generosul
ar fi fost, şi dacă nu era astăzi în altă parte decât pe jeţul de pre­
fect, să nu-mi mai fi zis pe nume. Şi nu crez că generosul, care
e şi prost pe lângă că e rău şi obraznic, să fi fost indiscret până în­
tr'atât numai cu mine, cu care nu e intim deloc. E drept că era
cam ameţit de chefuri naţionaliste cu ocazia Jubileului, dar asta
i se 'ntâmplă şi 'n vremuri mai puţin triumfale. Astfel, când s'a
Împlinit prorocia domnului prefect de astăzi, am zis: bine, au să
10 cază Ciocoii, dar, până una-alta, să păzească Dumnezeu să nu
treacă măcar o scânteie peste Milcov dincoace, şi mai cu seamă
peste Olt! Dar bunul Dumnezeu n'a voit să asculte ruga păcăto­
sului robului său, şi s'a făcut voia Domnului prefect.
De prisos să-ţi spun că sper să am cât se poate mai curând
15 un amplu răspuns, cu veşti mai bune. Scrie-mi recomandat.­
Focul s'a potolit de-a binele. Nicuşor al tău crez că nu mai trebue
să plece din oraş. - Fiţi sănătoşi tu şi ai tăi.
Cu frăţească dragoste,
vechiul tău
20
25
e
t
j�
30
I
UI
Caragiale
luni 26/111 [st. v. 1907).
xxx
Dragă Petrache, n'am răbdare să mai aştept răspunsul tău,
ba chiar aş dori să nu te fi hotărît încă a-mi scrie, ca să-mi poţi
spune câteva cuvinte lămurite şi despre ce te rog acuma. Iată.
Despre activitatea Excelenţei Sale 1) ca nou preşedinte ale So­
cietăţii Agrare şi despre întrunirea Comitetului executiv al libe­
ralilor, ştiam cât se poate şti din discretul meu « Universul •. Nu
eşisern din casă de vreo săptămână, când un amic veni aseară luni,
să-mi atragă atenţia asupra cazului Carp - « Pesther Lloyd &, de
care se ocupă cu tot dinadinsul «1' Independance roumaine &. Am
eşit numaidecât şi am mers la cafenea, unde le-am citit toate.­
Cum se poate un om de spirit să-şi compromită astfel, într'un mo­
ment de humoare, o viaţă întreagă şi cariera politică a câtorva
devotaţi, cari i-au înghiţit deja atâtea şi atâtea momente nenoro-
') P. P. Carp.
[554]
554
CORESPONDENŢĂ
cite de humoare P Curat vorba din scriptură, rătăcirea din urmă
mai rea decât toate. Mă rog ţie, completează-mi informaţiile. Spu­
ne-mi ce este, ce nu este, ce mai este adevărat în această afacere,
care mie îmi face o impresie atât de desastroasă.
1\ După cum văd că se precipită evenimentele la noi, eu nu cred
că, odată ce s'au putolit mişcările huliganilor noştri, putem dormi
pe trandafiri. Dezordinile acelea au fost, pare-mi-se, semnalul unor
vremuri grele: începem o altă istorie mai puţin veselă decât cea
de până ieri; râsul şi �luma nu ne vor mai putea sluji de mân-
10 gâiere ca altădată faţă cu cele ce se vor petrece în lumea noastră
românească. Copiii noştri vor avca poate de ce să plângă - noi
am râs destul.
Să dea Dumnezeu să fiu eu proroc mincinos, dar tare mi-e
teamă că bieţii copii o să regrete în curând că nu i-am învăţat
15 bulgăreşte. Cu oamenii noştri politici, începând dela Cel mai de
sus şi isprăvind cu Petrache Gruber, intendentul Clubului Mandy,
văd eu bine unde mergem. Un dezastru mare ne pândeşte - un
dezastru incalculabil; şi nu. văd în toată Europa astăzi pe nimeni
care să ne compătimească măcar daco-macedo-românismul în fa-
20 liment, dar-mi-te să ne dee o mână de ajutor. Ce am făcut, ce am
dres, nu ştiu; ştiu că lumea întreagă nu ne poate suferi. Am abuzat,
prin spirit de paradă şi de bravadură, de închipuit prestigiu; am
profesat cu furoare insolentă grandomania; am tot aruncat praf
în ochii lumii - până când am ajuns în sfârşit să dispunem lumea
25 întreagă a face astăzi haz de nenorocirile noastre. Au ajuns Bul­
garii să ne dee în faţa lumii lecţiuni de omenie şi de tact politic.
Ungurii, Sârbii şi Grecii ne amintesc cu zâmbet caracteristic suc­
cesul Expoziţiei şi jubileului regal de acum câteva luni. Iar fratele
nostru dela Tibru, după ce ne stoarce convenţia comercială, se
se duce, cu tradiţionala bună credinţa italiană, la Atena, să îmbăr­
băteze avânturile către idealurile elenice.
Ce ne pasă însă? Nu ne rămâne un voinic sprijin, tânărul Franz­
Joseph? un suveran de atâta viitor!
Sturdza pune pe socialişti să aranjeze raporturile canonice dintre
35 proprietarii şi arendaşii devastaţi cu ţăranii devastatori, sub ame­
ninţarea reînceperii dezordinilor sau părăsirii totale a muncii;
Carp, în gazete ungureşti, cere intervenţia străină; iar M. Sa dă
un ordin de zi, în care se felicită că, la extremă primejdie, poate
dispune de, nici mai mult nici mai puţin, 140.000 de oameni, ar-
[555]
PETRE TH. MI88IR
666
.....-
'1
mată pe care rămân s'o hrănească şi s'o cinstească cu ţuică şi tutun
casele de cartoforie şi de camătă, societăţile de doamne şi ovreii
zionişti prin subscripţie publică.
Aşa politică, înţeleg şi eu. Bravi tutti!
<> Multă sănătate ţie şi la ai tăi. Aştept impacient o vorbă dela tine.
Al tău vechi
Caragiale'
Marţi 3/16 ApI'. [1907].
XXXI
"
.
1.
I
I
I
1,
I
1
Petrecere bună pe malurile Bosforului! Mă rog, trimite-mi prm
posta d'întâi oleacă de căldură de pe acolo: aici degerăm. La toţi
10 dela toţi, viele herzlichste Griisse,
Cal'.
Wilmersdorf Berlin
Hohenzollernpl. 4.
Donnerstag d. 25/V1I [1907].
,'"
XXXII
Dresdeu, 16 Nov. 1907.
! .. ?. ::..
XXXIIJ
Berlin W., 29 Dec. 1907
Prea stimată Doamnă Missir,
Vă sărut mâinile şi vă rog respectuos să binevoi ţi a da pre-
16 ţiosului dv. consoarte (sic), fraichement debarque, această cartă 1).
Devotat servitor
Caragiale
Stimate domnule Senator, mai Întâi: bine aţi venit! Apoi,
vă somăm ca, marţi 31 dec. st. n., să vă ascultaţi şi să vă urmaţi
20 consoarta acolo unde va voi dumneei să vă ducă, împreună cu
') Reprezentând pe Caragiale şi Missir, fotografia în bust, cunoscută.
[556]
Wilmel'sdorf b. Berlin, 8 lan. 1908.
bravul pelotonier roşior 1). - Vă rugăm negreşit să prindeţi ŞI
Lupu moldovinesc a) şi să ni-l aduceţi legat.
Cu frăţească dragoste,
Dragă Petrache, doamna Caragiale, aflându-se faţă cu doamna
Missir in aceeaşi stare sentimentală În care mă aflam eu odinioară
faţă cu matale, zice că ar fi păcat să nu ne mai întâlnim asupra
unor chestii prealabile înainte de plecarea Dv. Eu, din parte-mi,
10 fiindu-ţi rămas fidel, zic asemenea. Rămâne să ştim ce ziceţi şi dv.
Aţi putea să nu ne refuzaţi sacrificiul a patru ceasuri, vineri sau
sâmbătă, dela 2-6 p. m., unde, la timp, vom hotărî noi? _ bine
'nţeles după stilul doamnelor noastre? fără fum.
Cu emoţie, dar cu Încredere, aşteptăm o vorbă bună rohrpo-
15 stalissimă 8).
Dacă n'a plecat Lupu, Îl luăm în combinaţie cu puiu cu tot ').
Al matale,
:1
,
,
i
Caragiale
?
Caragiale
Wilmersdorf b. Berlin, 1 Febr. 1!V·g.
XXXV
CORESPONDENŢĂ
XXXIV
E greu viaţa, domnu işpector!
(Pe reeto, Caragiale a scris:)
Mercur; seara.
056
1) N. P . .Missir, fiul, care-şi făcea serviciul militar
') Lupu Costake.
1) Prin scrisoare pneumatică.
') N. Lupu-Kostake, fiul.
20
I
I 1
'I
�
;1
[557]
PETRE TH. MIS8IR
XXXVI
Domnule Profesor,
Berlin W., 19 Iulie 1908.
567
Cu onoare vi se comunică prin aceasta că de îndată adresa
noastră sună astfel: Traoemiinde-Strand [Lubeck} -- Villa Iris.
Hugându-vă a binevoi să luaţi notă de comunicarea noastră spre
6 cât mai promptă întrebuinţare, suntem toţi ai dvoastre ai tutulor
foarte devotaţi,
Familia Caragiale
XXXVII
Dragă Petrache,
Ţi-am expediat eri în plic recomandat o mică doză de sare
10 marină 1) prima calitate; o cantitate mai mare nu s'ar putea tri­
mite: tu trebue să ştii că importul sării la noi este absolut proibit
şi contrabanda foarte aspru pedepsită - trebue să ne mulţumim
cu ce avem, cu sarea noastră naţională, care e mai dulce decât
orice sare străină.
li Despre « evenimentele cari se precipită )}, aş ave foarte multe
să-ţi « scriu �; dar mă mărginesc deocamdată la câteva conside­
raţiuni sumare; - nu vreau să-ţi răpesc prea mult din momen­
tele tale de far-niente, la care ai drept după atâta activitate po­
litică şi sbucium parlamentar din sesiunea trecută. Iată:
20 1. Constituţiunea la StambuL.. Dacă asta a ieşit din devIa
amicului tău Abdul-Hamid, apoi atunci, cu drept cuvânt putem
să-i zicem Aferim! şi să-I considerăm ca pe cel mai mare ciapcân
peşecher după Nastratin-Hogea. De multă vreme Europa (atât de
doritoare acum în urmă de restabilirea ordinii, prin reforme largi,
26 în peninsula balcanică) n'a mai înghiţit aşa chiul otoman!
2. Despre discursurile Nababului... Cred că Delavrancea este
un foarte bogat stilist.
1) Intr'un ambalaj de carton, cu inscripţia de mână: Acht[tng I Vorsichiig
auţmachen (Atenţiulle! A se desface cu precauţiune).
[558]
568
CORESPONDENŢĂ
3. Despre prefaţa lui Delavrancea... Sunt sigur că Nababul
nu prea e generos.
Infine.
4. Despre interviewul « Pester Lloyd » , .. gândesc că ar fi bine
5 să nu-l mai lăsaţi voi gogomanii pe Conul Petrache să umble sin­
gur - mai ales vara şi aşa departe.
Noi petrecem, slava Domnului! foarte bine aici. Am petrece
mult mai bine, fireşte, dacă aţi fi şi tu cu ai tăi împreună cu noi.
Aşa vilegiatură înţeleg! Ce palavre, coane ! ce pitrecere, bri omule t
10 Dar - de ce să oftăm după ce nu se poate?
Aşteptăm cu mare plăcere din când în când câte o vorbuşoară
bună dela Scorţeni şi vă trimitem tutulor toţi multe cordiale salutări.
Fiţi sănătoşi şi veseli! Dumnezeu cu voi! Să ne vedem cu bine
la toamnă!
16 Al tău vechiu,
Caragiale
Seehad Travemiinde
Villa Iris
(Germania)
Mercuri 23 lul./5 Aug. (1908).
XXXVIII
Hamhurg, 3 Iunie 1909.
Hoch! Hoch! Hoch Deutschland! 1)
Viele herzlichste Griisse,
Car.
XXXIX
Travernunde, 27 Iunie 1909.
Villa Iris
20 Mă uit toată ziua cu ochia nul în largul mării, doar voiu zări
la orizont vaporul care să-mi aducă vreo scrisoare dela matale ..
Aşi! mata nici gând văz că n'ai.
Viele Gri.isse In die Ferne,
Car.
1) C. p. ilustr. Hamburg-Bismarckdenkmal;
[559]
PETRE TH. MISSIR
XL
9 Iulie 1909.
609
Sîmpietru la mulţi ani cu noroc, sănătate şi toate cele dorite
pentru tine şi pentru ai tăi! - urăm cu toţii ai mei Şi eu,
al tău vechiu
Caragiale
Travemunde Strand
VilJa Maris
- Germania-
XLI
Travemunde, 31 Iulie 1909.
5 Dragă Petrache, pe aici vreme răcoroasă şi petrecere frumoasă ---
aşa de frumoasă, că e peste poate să lucrez ceva. Mă duc înapoi,
la atelierul din Wilmersdorf, că destul am petrecut şi hoinărit.
Acolo, mai aştept vorbe frumoase şi veşti bune dela matale. Dela
toţi d'aici tutulor Missireştilor cele mai cordiale salutări.
10 Fiţi sănătoşi şi veseli! Să ne mai vedem cu bine! Dumnezeu
cu VOI ŞI cu noi!
Al tău,
Car.
(Pe recto, reprezentând drapelul german de război, Caragiale a scris odată
pe unul din pătratele albe, a doua oară sub legendă:)
Hoch! Hoch!! Hoch!!!
XLII
Hels ... , 1 Aug. 1909.
15 P'aioi nu e cald deloc; dar semn ŞI frumos.
Cine nu cunoaşte extremul nord (pe care d'abia îl miros de
aici), nu ştie frumuseţea Europei, şi multe din istoria ei nu le poate
prIcepe.
Fiţi sănătoşi!
to Al tău vechiu,
Car.
,
[560]
Travemiinde.
XLV
XLIV
Car.
Travemiinde, 2 Aug. 1910.
WiImersdorf h. Berlin, 17 Dec. 1909.
XLIII
CORESPONDENT.;;'
560
Sf. Nicolae 1) la mulţi ani cu sănătate, noroc şi voie bună!
Cinstiţi socri după pofta inimii! Hoch! Hoch!! Hoch!!!
Familia Caragiale
Mercul'i 28 luI./l0 Aug. 910.
1) Onomastica tânăl'uIui N. P. Missir.
f) D-na Elisa P. Missir.
Caragekştii
Dragă Petrache,
Dragă Petrache, cunoscându-ţi slăbiciunea pentru postale
fi ilustrate, precum şi inima ta de dacoroman, cred că nu-ţi pot
trimite nimic mai ({ înălţător» decât un drapel tricolor arborat
d'asupra reşedinţei noastre de vară. - Priveşte-l ce demn fâlfâie el
singur inspre stânga, in pofida vântului, pe când toate celelalte,
străine, ,se lasă spre dreapta după vânt. Incât _ nu putem zice
10 decât: onoare lui!
Sănătate şi veselie vă urăm
Cu cele mai distinse salutări pentru Coana Trandafirica 2) din
15 partea noastră a tutulor, îţi trimit' comunicarea că, de îndată ce
primeşti acest « spectacol» marin, noi suntem reinstalaţi in pe­
naţii noştri din SchOneberg bei Berlin, Innsbruckerstr. 1, _ unde
ne-ar face mare bucurie să primim ştiri frumoase dela Scorţeni.
Ganz ergebenst,
��' ----_ ..
[561]
PETRE TH. MIS8lR
XLVI
Dragă Petrache,
661
F. d.
Am văzut pe Nicuşor : voimc şi vesel. Nevastă-mea şi copm
trimit împreună cu mine multe călduroase salutări Doamnei Missir.
Doresc dela tine câteva cuvinte în privinţa ultimelor eveni-
5 mente. Te rog nu mă lăsa în nedomirire.????!!!!!
Cu dragoste,
al tău
Car.
Incă odată te rog ... ?!
XLVII
F. d. [Febr. 1908 ?).
10 Dragă Petrache, îţi trimit aci un far 1), să te joci cu el în mo-
mente de recreaţiune, imaginându-ţi că te plimbi pe depărtate
albastre valuri ... Plimbă-te sănătos şi vesel! - Cât despre faru
politic, nu e decât unul! t). Ia-te după acela, care sigur te va duce
acolo unde un om deosebit ca tine trebue s'ajungă, lăsând pe
15 « gogomanii s să mai iee une vessie (depuis longtemps cassee) pour
une lanterne, după atâtea desamăgiri.
Călduroase salutări dela toţi ai noştri pentru graţioasa ta Doamnă.
Al tău vechiu,
Car.
') C. p. ilustrată, în culori, cu un disc mobil.
0) Take Ionescu!
36
.-
--- f
[562]
[563]
NICOLAE P. MISSIR
.,STUDIOSUS·
[564]
,�.
I
}
o
\
I
1
[565]
Leipzig, 21 Febr. 1906.
Hoch Nicolaus studiosus! Hoch! Hoch!! Hoch!!!
Caragiale
II
Altona (Elbe), 20 Mai 1907.
Tânărul meu amic,
Rechiămându-mă memoriei d-tale, care, spre regretul meu, m'a
5 cam părăsit dela o vreme, te salut, dintr'un loc foarte frumos,
cu părintească dragoste.
Al d-tale bătrân amic
Caragiale
III
Tabloul din faţă reprezintă pe M-lle Cotincă 1} considerând cât
10 este marea Baltică de « vastă» şi de « albastră». E opera lui d.
Luki, care se prepară să dea concurs pentru a obţine brevetul de
Hofphotograph al Republicei lubeokane 2). - Petele galbene de pe
cer reprezintă norii.
Am fost rugat pe Conul Nicuşor să-mi trimită oarecare opere
15 fotografi ce din propria d-sale fabricaţiune. Am onoare a repeta
cu această ocaziunea rugămintea mea, şi vă salut.
Car.
1) Ecaterina (Tuşki) fiica scriitorului.
') Situaţie foarte onorabilă, şi postul-onorific (n. a.],
[566]
[567]
I
I
,�
1
I
I
i
I
.�.
\
1
(J
r
j
INST. D. SCUREIU
[568]
j�.
1t·l.
... !
I
1
I
It
1.
t)
"
t
II \
.1
I
I
�
[569]
Bucureşti, 7 Iulie 1881.
Frate Scureiu,
Scrie-mi imediat: poţi să mă înlesneşti cu 60 franci pe termen
de vreo patruzeci de zile? Iată pentru ce ţi-i cer: sunt fără slujbă
de două săptămâni şi mai bine, n'am para chioară, şi nu sper a
!; intra în lucru decât peste vreo lună. Aş voi să am câteva parale
să le las acasă mamii şi eu să viu să răsuflu vre� săptămână la
tine, că n'am ieşit din acest oraş de putregaiu moral şi material
de doi ani. Dacă tu, care nici tu nu eşti bogat, dar tot ai putea
acolo sta mai bine ca noi aici, poţi să mă înlesneşti ar fi bine, mai
10 rămânând pe urmă să mă şi găzdueşti la Câmpina.
Despre ieşirea mea de la « Timpul », care a fost silită, ţi-oi po­
vesti eu când ne-om vedea. Răspunde-mi pe dată la întrebarea
finanţiară pe care ţi-am făcut-o mai sus, la adresa:
Doamna E. Caragiale, str. Armenească 33.
16 Pun adresa mamii, căci poate când soseşte scrisoarea eu să
lipsesc de acasă.
Al tău,
Caragiale
,
[570]
[571]
UNUI REDACTOR AL ZIARULUI
EPOCA
[572]
,
ii
,
"\
.
I _
,
1
I
j
l'
I
[573]
F. d. [Apr. 1907J
D-sale Domnului Redactor al ziarului « Epoca » - Bucureşti
Stimate Domnule Redactor,
Binevoiţi, vă rog, a da ospitalitate în coloanele preţios ului dv.
organ - la un loc mai de vază, de e posibil - micii fabule de mai
5 la vale. Rogu-vă, dacă o admiteţi, păstraţi-i cu scumpătate orto­
grafia originală.
Cu toată stima şi modestia,
Autorul
10
15
« Nebun ce sînt! ... »
Fabulă
Un publicist s'a lăudat
Că e nebun bun de legat ...
Ei aşi! nici nu e, nici n'a fost:
Cui Mile 1) taie?
Morala
'1 numa prost.
1) Mi le taie, - joc de cuvinte cu C. Miile, directorul Adevlrului.
[574]
,f
•
[575]
I
I
f
./'
.(
I
I
I
:,�i.!"
\,
.
ALEX. MACEDONSKI
[576]
t
l' '
I �
/. ţ'
i
i •
�I;
l'
I t
;'1,' �
� 'i. �
1\
[577]
10
Iubite Domnule Macedonsky,
D'abia acuma, vineri dimineaţa, am primit buna d-tale scrr­
soare, pentru care mă grăbesc a-ţi mulţumi.
Deosebită plăcere mi-ar face dacă ne-am putea 'ntâlni, să mal
stăm de vorbă împreună, ca pe vremea când eram tineri.
Ce frumos ar fi dacă d-ta ai avea vreme şi bună dispoziţie să
vii astăzi vineri d. a. 5-5% la berăria « Căpitanul », unde eu mă
voiu afla negreşit.
Cu cele mai bune sentimente, cele mai distinse salutări,
al d-tale
Caragiale
29 Maiu, 10 dim. ')
1) Probabil tntre 1893 şi 1901.
37
j'l
[584]
2u
15
Domniei-Sale
Doamnei Lupu Kostaki
Bârlad
Dealul-Mare
Prea stimată ŞI graţioasă Doamnă,
Astăzi, Sâmbătă 22 Decembre 1907 st. V., orele 2Yz d. a., sub­
semnaţii, întruniţi în şedinţă plenară, în Wilmersdorf-Berlin, Ho­
henzollernplatz 4, regretându-vă foarte mult absenţa din mijlocul
nostru, am avut onoarea să ridicăm primul pahar în sănătatea
10 Domniei-voastre.
Rugându-vă cu profund respect, prea stimată şi graţioasă
Doamnă, a primi omajul nostru spontaneu, vă urăm: Să trăiţi!
la mulţi ani cu sănătate, noroc şi veselie!
Devotaţii Domniei-voastre
pentru Familia P. T. Missir
» Lupu Kostaki şi fiul
» Familia Caragiale
Secretarul perpetuu,
1. L. Caragiale
publicist român
'.
:1
r
[585]
.""::' ....
[587]
ISVOARE
Pag. 1: PAUL ZARIFOPOL. Corespondenţă în cea mai mare parte inedit".
Sub titlul Corespondenţa dintre 1. L. Caragiale şi Paul Zariţopol (1905-1912),
în Revista Fundaţiilor Regale, II, Martie, Aprilie şi Mai 1935, apoi în tiraj dr-o­
sr-hit, la Fundaţia Regală pentru literatură şi artă, 1935 (85 pag. in-B], fragmente
de scrisori şi câteva chiar în întregime. Scrisorile, în păstrarea d-nei Ştefania
P. Zarifopol, care a selecţionat materialul, în copiile extrase de noi, revăzându-I
apoi şi tn corectură.
Pag. 211: NICOLAE PETRA-PETRESCU, publicist ardelean. Inedită, în
păstrarea d-Iui Horia Petra-Petrescu, care a comunicat regretatului Paul Zari­
fopol, copie după original.
Pag. 215: HORIA PETRA-PETRESCU, publicist, fiul precedentului. Inedite,
în păstrarea d-sale şi comunicate aceluiaşi, ca şi precedenta. Alte câteva
scrisori, de natură mai intimă, se găsesc în păstrarea d-lui Horia Petra-Petrescu.
Pag. 223: AUREL C. POPOVICI, om politic şi publicist ardelean. Inedite,
din arhiva Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă, care a intrat în stăpânirea
unui lot de manuscrise şi scrisori ale lui.
Pag. 227: VASILE GOLDIŞ, om politic şi pnblicist ardelean. Scris. I-II
şi IV-V, concepte, În arhiva d-uei Alexandrina I. L. Caragiale. Celelalte, în
Românul, Arad, 12/25 Iunie 1912: Din corespondenţa lui Caragiale cu ziarul � Ro­
mânul�.
Pag. 237: TITU MAIORESCU. Comunicate în original de d-na Livia Dymsza,
spre a servi acestei ediţii. Ultima scrisoare, din acelaşi isvor, ne-a fost înmânată
de d. I. E. Torouţiu şi a mai fost publicată de noi.
Pag. 243: DELA VRANCEA. Ciorne, în arhiva d-nei Alexandrina I. 1.. Cara­
giale. Reproduse de noi, aproape în textul integral, în Viaţa lui 1. L. Caragiale,
la i Fundaţia pentru literatură şi artă �, 1940.
Pag. 251: C. DOBROGEANU-GHEREA. In păstrarea d-nei Ştefania P.
Zarifopol, fiica destinatarului. Inedite, afară de scris. II, din care am reprodus
o parte, în • Viaţa lui 1. L. Caragiale ».
I
,i
II
I
I
t
. '
1
I!
·1
I'l
III
,1
1'1'
, I
� I
[588]
588
COl1ESPONDENTA
Pag. 265: PIANISTUL C. DIMITRIU, profesor la Conservatorul din Bucureşti.
Publica te în Flacăra, 1 Decernvrie 1921, Trei scrisori ale lui Ion. L. Caragiale.
Pag. 269: D. BIRĂUŢIU, ziarist şi tipograf, directorul ziarului « Lupta. din
Budapesta. Publicate în Rampa, 27 Sept. 1912: Caragiale voia să scoată o revistă,
- ultimul mare proeci al maestrului, de L. Paukerow.
Pag. 275: EMIL ISAC, literat ardelean. Publicate în Rampa, Duminecă 8
Iulie 1912: Câteva scrisori de ale lui Caragiale (Adresate lui Emil [sac). Posedă
şi alte scrisori, « de interes privat ».
Pag. 281: EMIL D. FAGURE, publicist. Publicate în Adevşrul, Sâmbătă 16
Iunie 19'12 (scris. V în fac-simile}: Câteva scrisori de ale lui Caragiale.
Pag. 287: IACOB C. NEGRUZZI. Din lotul de autografe dăruite Bibliotecii
Academiei Române. Tipărite în « Studii şi Documente literare », I, «Junimea »,
de T. E. Torouţiu şi G. Cardaş.
Pag. 293: DR. 1. DUSCIAN, publicist. ln Adeoerui literar şi artistic, Caragiale
intim, Patru scrisori inedite ale lui Caragiale, de Liviu Marian. Din aceste e ine­
dite s, prima fusese publicată de destinatar în Noua revistă română dela 9 Dec.
1912 (Caragiale şi Ronetti-Roman} şi ultima, ibid., dela 18 Noemvrie 1912 (Cara­
giale pedagog); de asemenea; scris. I în Adevlrul literar şi artistic, 2 lan. 1921:
O scrisoare inedită a lui Caragiale, - Caragiale şi Ronetti-Roman, scris. IV şi
III, ibid., 30 lan. 1921: Cum scria Caragiale, - Cu două scrisori inedite de
Caragiale.
Pag. 301: N. N. CARAGIALE, publicist, nepot de fiu al lui Costaehe Cara­
giali. Ciorna, în arhiva d-nei Alexandrina 1. L. Caragiale.
Pag. 305: SCIPIONE I. BĂDESCU (Ioniţă Bădescu), poet şi publicist arde­
lean. In Curierul român, Botoşani, Joi, 18 Februarie 1899, articolul editorial:
O preţioasă surpriză.
Pag. 309: AL. DAVILA-C. STĂNCESCU. Scris. 1-111 au fost în păstrarea
defunctului C. Stăncescu, secretar al companiei Davila, în 1909. Telegramele
IV-VII, concepte, în arhiva d-nei Alexandrina 1. L. Caragiale.
Pag. 315: ADMINISTRATORULUI TIPOGRAFIEI «ADEV�RUL�. In
Dimineaţa, 16 Iunie 1912: Caragiale şi linotipul, articolul nesemnat.
Pag. 319: OCTAVIAN GOGA. Luceafărul, 26 Iunie st. v. 1912, scrisoarea în
fac-simile.
Pag. 323: PROF. C. RĂDULESCU-MOTRU. Scris. 1, II, IV şi telegr. VI,
inedite, comunicate în original, de destinatar. Scris. III, în fac-simile, tn Noua
revistă rom4nă, 1912; scris. V, comunicată în original d-lui P. Manoliu, care a
tipărit-o în România.
Pag. 329: PROF. M. DRAGOMIRESCU. Inedite, în păstrarea destinatarului,
care ne-a comunicat originalele.
[589]
ISVOARE
689
Pag. 337: V. MESTUGEAN, publicist, fost redactor la (' Universul ». In
revista armenească, Ararat, după 1928 (n'am găsit referinţa exactă, deoarece
revista din anii ulteriori acestei date, dela colecţia Bibliotecii Academiei Române,
este dată la legat).
Pag. 34.1: N. PETRAŞCU, critic literar. In {( Studii şi Documente literare �,
VI, Junimea, de 1. E. Torouţiu. Biletul II, în Iac-sirnile.
Pag. 34.5: 1. ANESTIN, actor. In FLacăra. 23 Iunie '1912, Un autograf al lui
Caragiale, în [ac-simile.
Pag. 34.9: IOAN URBAN JARNIK. In {( Studii şi Documente »,111, Junimea,
de 1. E. Torouţiu. Intâi, în Românul, Arad, 7/20 Februarie 1912: D-l Dr. Urban
Jarnik şi d. 1. L. Caragiale, răspunsul lui Ca/agiale.
Pag. 353: SOCIETĂŢII ACADEMICE « ROMÂNIA JUNÂ.') DIN VIENA.
In lucrarea Societatea Academică, socială, literară, România-Jună din Viena (1871-
1911), Monografie istorică, de I. Grămadă, Arad, 1912.
Pag. 357: UNUI PSEUDONIM. In Seara, Iaşi, Duminică 24. Noemvrie 1896:
O scrisoare a Lui Caragiale.
Pag. 361: PETRU VULCAN, publicist. Scrisori însemnate, în Ovidiu, Prima
revistă literară dobrogeană, 1, 4., 1 Noemvrie 1898.
Pag. 365: AL. CIURA, profesor la Blaj, publicist. O epistolă a lui Caragiale
cătră d. Al. Ciura, în Românul, Arad, 16/29 Iunie 1912.
Pag. 369: RĂSPUNSURI CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII CELOR 60
ANI. Concepte în păstrarea d-nei Alexandrina I. L. Caragiale, scrise direct pe
scrisorile sau telegramele de felicitare. Telegr. II, către Take Ionescu, în Ordinea,
Miercuri 1 Febr. 1912; XXXII, către acelaşi, în Ordinea, 9 Febr. 1912. Telegr.
V în Românul, 1/v.. Febr. 1912. Scris. XXXV, comunicată de un descendent al
destinatarului.
Pag. 383: AL. VLAHUŢ Ă. Concepte, în păstrarea d-nei Alexandrina 1. L.
Caragiale. Scris. I-II-III, reproduse de noi în articolul de introducere la Scri­
sorile lui Al. Vlahuţă către 1. L. Caragiale [Revista Fundaţiilor Regale, 1 Decern­
vrie 1933), care Iigurează şi În «Viaţa lui 1. L. Caragiale ».
Pag. 389: CONSTANTIN PETRESCU. Concept inedit, din arhiva d-nei Ale­
xandrina 1. L. Caragiale.
Pag. 393: D-NEI ALEXANDRINA 1. L. CARAGIALE. Inedite. nu.
Pag. 399: EM. GÂRLEANU. Scris. IV, V bis şi telegramele VI-XII, din
caetul autograf: Afacerea Teatrul Craiova-Caragiale, 1911-1912, în păstrarea
d-nei Alexandrina 1. L. Caragiale, reprodus în « Viaţa lui 1. L. Caragiale t. Scris,
I ne-a fost comunicată în original de d. Gustave Finkelstein, colecţionar, iar scris.
II, III şi V, de către d. prof. N. 1. Russu.
I
,
"
.1
t '
I
I
[590]
Pag. 411: ACTORUL CONST. IONESCU. Inedită, comunicată de d. prof.
Al. C. Ionescu, fiul destinatarului.
Pag. 407: ION SLA VICI. Inedită, în păstrarea d-Iui prof. Scarlat Struţeanu,
ginerele destinatarului.
590
CORBSPONDENTĂ
1
I
I
,1
I
.1
Pag. 415: HERBERT KANNER. Comunicată lui Paul Zarifopol, care a luat
copie după originalul, pare-se, inedit.
Pag. 419: B. BRĂNIŞTEANU, publicist. Reproducere fac-simile in Adevlrul
literar şi artistic, 19 Decemvrie 1920: Ronetti-Roman despre s Manasse D, de B.
Brănişteanu,
Pag. 423: DR. A. STEUERMAN-RODION, redactor la (' Opinia Il din Iaşi.·
Scrisorile 1, VII, X-XV şi XVIII şi telegr. XVI, comunicate în original de d-na
Angela A. Steuerman-Rodion; inedite, cu excepţia scris. XVIII, reprodusă de
Românul din Arad, 17/30 Iunie 1912, după Ordinea. Scris. XVII, în concept, în
arhiva d-nei Alexandrina 1. L. Caragiale. Fragmentele II-VI şi VIII-IX sunt
scrisori excerptate de Rodion, la rubrica Oameni şi lucruri, din Opinia, 1907-1908
şi în cartea sa, Reminiscenţe. Rodion a spicuit de asemenea din scris. XIV, pe care
o dăm În' întregime, În articolul Scrisoarea găsită, Opinia, 18 August 1909.
Pag. 437: DR. ALCEU UR ECHIA. In păstrarea familiei; defunctul ne
comunica se scrisorile, parte în copie, parte în original. Câteva din ele au fost spi­
cuite, cu prilejul unei comunicări radiofonice (O conferinţă a d-rului Urechia
despre Caragiale, în Universul, 3 Iunie 1941). Altele, au fost reproduse parţial
sau integral în Dimineaţa, dela 25 Dec. 1935, 1 lan. şi 4 Febr. 1936. O
scrisoare şi o c. p., în Iac-simile, în Veselia, 8 Augusf 1940, (, număr consacrat
marelui umorist Dr. Urechi a », Majoritatea, inedite. Alte scrisori, cu caracter mai
intim, în păstrarea familiei.
Pag. t.67: DR. CORNEL IANCU, avocat, Arad. Concept, în arhiva d-nei
Alexandrina 1. L. Caragiale.
Pag. 471: UNUI TÂNĂR POET. Concept, ibid. Reprodus în «Viaţa lui 1.
L. Caragiale .>.
Pag. 475: LIBRARUL G. FILIP. Id., ibid. Reprodus ibid.
Pag. 479: N. GANE. B. A. R. P.II.511.1. Programul Teatrului Naţional, No.
1, Deschiderea Stagiunii 1896-1897, rubrica De-ale Teatrului. Articolul program
are data Bucureşti, 21 Sept. 1896. Scrisoarea e reprodusă şi în NI'. 2.
Pag. 483: DR. ALEX. S. MARCOVIGI, profesor la Facultatea de Medicină
din Bucureşti. Concept, în arhiva d-nei Alexandrina I. L. Caragiale. Reprodus
În «Viaţa lui I. L. Caragiale l).
Pag. 487: ION GHICA, directorul general al teatrelor. Id., ibid. Reproduse
ibid, Conceptele scrise de o mână feminină, probabil de d-şoara Livia Maiorescu,
sub dictarea tatălui ei. Vezi de asemenea petiţia scrisă de Caragiale cu acelaşi
[591]
ISVOARE
591
�
1
I
f.'
l'
I
t:
t
f
I
prilej, şi reprodusă în «Introducere * Ia Opere, VI, Teatru (din dos. 445/1879,
Arhivele Statului, cu data 25 Ianuarie 1879); data acesteia pledează pentru ipo­
teza că scris. II, către Membrii Comitetului teatral, n'a mai fost expediată, rărnâ­
nând în stare de proect.
Pag. 491: G. IBRĂILEANU. Concept de mulţumire pentru rândurile închinate
în «Viaţa Românească », cu prilejul jubileului de 60 ani. In păstrarea d-nei Ale­
xandrina I. L. Caragiale.
Pag. 495: ANGHEL DEMETRIESCU. Origiualele în păstrarea d-Iui G. Taşcă,
ginerele destinatarului; d-sa a spicuit din scris, 1, în cursul unei conferinţe despre
Anghel Demetriescu.
Pag. 499: D. D. PATRAŞCANU. Originalul Iac-similat în fruntea volumului
Schiţe şi amintiri, cu o scrisoare a lui Caragiale, ediţia a treia. Viaţa Românească,
Bucureşti, 1922; de asemenea în Adeverul Iiterar şi artistic, Dum.11 Iunie 1922:
O scrisoare a lui Caragiale.
Pag. 503: N. DUMITRESCU-CAMPINA, directorul ziarului c Universul s.
Concepte, în arhiva d-nei Alexandrina L L. Caragiale. Scris. II, reprodusă În
(, Viaţa lui I. L. Caragiale ».
Pag. 509: DR. ADOLPHE STERN. Din «Tnsemnăr i din viaţa mea », II.
Bucureşti, 1921.
Pag. 513: FRAŢII ŞARAGA, editori din Iaşi. C. Săteanu : Inooelile editoriale
ale lui Caragiale, în V iata Românească, Decemvrie 1921.
Pag. 519: PETRE TH. MISSIR, profesor la Facultatea de Drept din laşi.
Originale inedite, în păstrarea d-lui ing. N. P. Missir. Scris. VIII şi răspunsul
lui Petre Th. Missir, În articolul nostru: Despre o vorbă istorică a lui P. P Carp,
din Libertatea, 20 Decernvrie 1940.
Pag. 563: NICOLAE P .. \USSIR, (, studiosus », Inedite, în păstrarea destina­
tarului.
Pag. 567: INST. D. SCUREIU, o figură de seamă a invăţământului primar
muscelean. După Carnaval literar - Anecdote politice şi culturale - laşi, de C.
Săteanu, care a reprodus scrisoarea din ziarul Presa, Câmpulung.
Pag. 571: UNUI REDACTOR AL ZIARULUI EPOCA. Ciorna în păstrarea
d-Iui N. P. Missir; din scrisorile trimise lui Petre Th. Missir.
Pag. 575: ALEX. MACEDONSKI. Originalul inedit, comunicat de d. Gustave
Finkelstein.
Pag. 579: CELLA DELAVRANCEA. In păstrarea d-nei CeHa Delavrancea­
Lahovary.
Pag. 583: D-NA LUPU KOSTAKI. Din lotul de scrisori donate de d. N. Lupu­
Kostaki, Bibliotecii Academiei Române.
[592]
TABLA ILUSTRAŢIILOR
Planşa
L l. L. Caragiale la vârsta de 38 de ani (1890).
II. Scris. CCXLII către P. Zarifopol; vezi pag. 135.
[593]
TABLA DE MATERII
,
PREFAŢĂ
INTRODUCERE
Paul Zarifopol .
Nicolae Petra-Petrescu
Horia Petra-Petrescu
Aurel C. Popovici
Vasile Goldiş
Titu Maiorescu . .
Delavrancea . . .
C. Dobrogeanu-Gherea
Pianistul C. Dimitriu
D. Birăuţiu
Emil Isac ....
Emil D. Fagure
Iacob C. Negruzzi
Dr. 1. Duscian . .
N. N. Caragiale
Scipione 1. Bădescu
Al. Davila - C. Stănescu
Administratorului t.ipografiei « Adevărul �
Octavian Goga . . . . .
Prof. C. Rădulescu-Motru
Prof. M. Dragomirescu
V. Mestugean
N. Petraşcu . . .
I. Anestin
Ioan Urban Jarnik
Societăţii Academice «România Jună» din Viena
Unui pseudonim
Petru Vulcan
Al. Ciura
Răspunsuri cu prilejul sărbătoririi celor 60 ani
Pagina
XI
XV
1
211
215
223
227
237
2�3
251
265
269
275
281
287
293
301
305
309
315
319
323
329
337
341
345
349
353
357
361
365
369
38
I
(
1
[594]
6M
CORESPONDENŢĂ
f ..
..
Al. Vlahuţă . . . . o • o o o •
Constantin Petrescu
D-nei Alexandrina 1. L. Caragiale
Em. Gârleanu . o • o
Ion Slavici ... o o
Actorul Const. Ionescu
Herbert Kanner
B. Brănişteanu
Dr. A. Steuerman-Rodion
Dr. Alceu Urechia
Dr. Cornel Iancu
Unui tânăr poet
Librarul G. Filip
l'{. Gane
Dr. Alex. S. Marcovici
Ion Ghica
G. Ibrăileanu
Anghel Demetriescu
D. D. Patraşcanu
N. Dumitrescu-Câmpina
r». Adolphe Stern
Fraţii Şaraga
Petre Th. Missir
Nicolae P. Missir
Inst. D. Scureiu
Unui redactor aI ziarului � Epoca l)
A!ex. Macedonski
CeHa Delavrancea
D-na Lupu Kostaki
ISVOARE .... o
TABLA ILUSTRAŢIILOR
[436]
436 ARTICOLE POLITICE ŞI CHOI\ICI DHAMATICE
Teatrul Naţional a jucat anul acesta o sumă de încercări dra­
matice originale; din nenorocire, niciuna n'a putut obţine vreun
succes de seamă. Să sperăm că pentru anul viitor se va alcătui
din vreme un repertoriu din piese străine încercate, mai con ve-
5 nabile decât încercările tinerilor noştri autori. Teatrul Naţional
este o instituţie de artă dramatică, nu de literatură originală. Ar
fi bine să avem şi o literatură originală de teatru; dar, dacă nu se
poate, atunci trebue să ne hotărîm a nu pierde de hatârul uneia şi
pe cealaltă: să nu pierdem arta de hatârul literaturii. Cu aşa lite-
10 ratură nu poate merge Teatrul Naţional.
(România Ilustrată, 1,1,10 Decemvrie 1900, semnat: I. L. Caragiale)
« MOLDO-VALACHIA»
]5
20
25
30
40
Intre nişte cărţi vechi, am găsit una cu deosebire interesantă:
este o descriere scurtă a Principalelor-Unite române pe la 1864-
1865, făcută de un călător francez. Coperta cărţii e ruptă, aşa că
nu se poate şti numele autorului; dar din colon-titlurile de pe pa­
gini se vede că titlul cărţii este: « Ia Moldo- Valachie », Deşi este o
lucrare cam superficială, are însă multe observaţiuni şi impresiuni
juste şi adesea destul de picante; aşa, am crezut că voiu face plă­
cere cititorilor « Gazetei Săteanului », dându-le din acea carte câ­
teva şiruri alese. Deocamdată e interesantă impresia ce moravurile
societăţii moldo-rornâne de acum patruzeci de ani a făcut-o asupra
călătorului francez.
Ceea ce-l isbeşte mai mult pe acesta este între altele pasiunea
neînfrânată a moldo-românilor pentru jocul de cărţi. EI crede că
Ruşii ar fi introdus la noi obiceiul jocului pe vremea ocupaţiei din
1808-1812; căci boerii bătrâni cu cari a avut aface i-au afirmat
că înainte de venirea Ruşilor nu se pomenea să se joace. Tot boeri
mari i-au spus însă că se juca mult încă de pe vremea Fanarioţilor,
şi că prin urmare Ruşii dedeseră de teren bine pregătit.
Ceea ce i pare caracteristic străinului e că la moldo-români nu
se joacă niciun joc savant, de combinaţie şi de inteligenţă, care
cere timp mai îndelungat pentru săvârşirea unei partide; ci numai
jocuri de noroc, jocuri oarbe, când sunt jucate cinstit, jocuri expe­
ditive, cari dintr'o aruncătură de carte într'o clipă dccide (sic) de
soarta jucătorului. Cu deosebire se juca pe vremea aceea aşa
numitul de europeni faraon,' moldo-românii îl numeau ca şi Ruşii,
dela cari-I învăţaseră, ştos (sic).
Dibăcia jucătorilor inspiră francezului o adevărată admiraţie.
Un joc de cărţi în mâna unui moldo-român este un instrument care
ascultă de orice poruncă a jucătorului: un talent extraordinar de
cea mai înaltă scamatorie. Deşi în genere Moldo-Homânii au aerul
foarte liniştit şi domol, deşi sunt nepăsători mai în toate împreju­
rările vieţii, la joc sunt foarte ageri şi arată un temperament fierbinte.
[437]
ADDENDA
437
Foarte rar un român se mamc ori IŞI Iese din fire; el es te tot­
deauna stăpân pe sine şi cuminte; are în genere sânge rece; nu sc
turbură uşor; aceste daruri fac din români dela vârsta cea mai
tânără excelenţi diplomaţi. La joc însă se schimbă lucrul: la joc
5 nu-l mai cunoaşti pe român - febril, nervos, iritat într'una.
« Cine nu a văzut pe români, zice autorul, mânuind ameste­
când, aruncând, întorcând, mototolind şi rupând cărţile - n'a vă­
zut nimica! Acolo, la joc, îşi petrec nopţile şi zilele, uitându-şi de
toate, de casă, de masă, de slujbă, de datorie, de rude şi de prie-
10 tini. Pe o carte au pus tot: moşii, acarete, cai, trăsuri, mobile, giu­
vaere; şi-al' juca femeile şi copiii, dacă s'ar primi şi astfel de miză.
Cu felul acesta dc traiu, românii se ofilesc şi se prăpădesc foartc
de tineri; la patruzeci şi cinci, mult la cincizeci de ani, sunt bătrâni
hodorogiţi.
15 In cincizeci de ani s'au prăpădit - autorul vorbeşte la 1864-
colosale averi. Au trebuit boerilor bani, bani şi iar bani ca să aibă
cu ce juca. De aci, şi asemenea din iubirea luxului nemăsurat, a
isvorât răul cel mare: camăta; şi din aceasta apoi, sdruncinarea,
răsturnarea unei întregi societăţi prin trecerea avuţiilor mari din
20 mâinile boerimii româneşti în mâinile zarafilor evrei.
Dar vă lăsăm să vorbească autorul!
« Jocul a năvălit pretutindeni, în administraţie, în magistra­
tură, în armată.
« Se spune, dar eu n'am verificat deloc, ba chiar voiu să crez
25 contrariul, că aicea o prea strictă lealitatc nu domneşte totdeauna
la joc şi că uneori talentul ajută norocului, - dar ce importă? se
cunosc jucătorii între ei; sunt preveniţi, luptă cu arme egale; dar
agiamiii nu e rău să ia seama bine.
« Dacă unele averi se surpă, altele se ridică. Se vorbeşte dc un
30 jucător foarte dibaciu şi foarte ... norocos, archi-milionar, care dă
serate şi petreceri ca în Halima şi ziafcturi ca Baltazar; clădeştc
castele, spitale, biserici! Acest predestinat n'a întâlnit până acuma
vânt protivnic. Se spune că pe portalul uneia dintre strălucitele
sale locuinţe stă sculptat en eventail un joc de cărţi cu un as de pică
35 în mijlocul cercului - cartea credincioasă, isvorul nesecat al câşti­
gurilor nesfârşite.
« Dar un jucător se ridică; câţi însă cad spre a se târî în mizerie
murdară. Exemplele acestor căderi nu folosesc nimănui; camăta
lacomă urmează a-şi ţine gura căscată înghiţând aurul.
40 « Jocul este o plagă socială gravă, şi nu va dispărea, teamă mi-e,
decât cu cel din urmă galben de aur al celui din urmă hoer,
« Astfel se risipeşte aci viaţa în galanterie, în joc şi în alte uşu­
rătăţi, printre cari domină şi consumarea unei mulţimi incredibile
de ţigaretc, cari ard fără întrerupere. Ce timp mai poate rămâne a
45 pentru afacerile private, necum pentru cele publice? Lumea d'aci
nu e curioasă să studieze. Şi punându-ne din acest punct de vedere,
nu descoperim oare cuvântul prostraţiunii crescânde a claselor
[438]
,
,,[
I
I
I
"
li
, Ji
,1 i
II
I
II
, '
I!
II
I
II
L
II
I ,
II
II
II!
II
\,.1
I
Il
I
r
I
I
II
1
1
!
I
1
I � 1
"1
1,
li:
i�
I
II
1,
ti
illl I
1:1 I
I
,1
"
. I
438 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
înalte? Nu înt ele gem astfel pentru ce spiritul de familie este stins.
cinstea în dara veri foarte rară şi plata datoriilor imposibilă? pentru
ce gustul studiului, practica artelor şi literelor, integritatea magi­
stratului şi funcţionarului sunt virtuţi aşa de rare? Iată poate şi
5 cuvântul pentru care religia nu e decât un simulacru şi morala e
numai o formulă resumată în două vorbe: fă tot ce nu-i d'adreptul
oprit şi permite-ţi tot ce poţi ascunde.
« Mai e oare nevoe să adăogăm că spiritul de salon este incom­
patibil cu această societate aşa de strălucită pe din afară şi atât de
10 puţin consistentă înăuntru? Cum se poate înfiinţa aci un centr-u
intelectual, vreo întrunire intimă, unde să se schimbe idei, unde să
scânteeze conversaţia, unde ciocnirea unei gândiri de spirit să facă
a ţâşni una după alta alte scântei ? Nu există, crez, o altă ţară, cu
pretenţii de civilizaţie, unde les resources d'une spirituelle causerie
15 să lipsească mai mult. La bărbaţi instrucţiunea este ori nulă ori
prea puţin solidă, afară se 'nţelege de rari bărbaţi cari au făcut stu­
diuri comp1ete în străinătăţi; dar în genere aceştia nu fac parte din
înalta societate. La femei instrucţia este încă şi mai rară şi mai
neîngrijită.
20 « Se vorbeşte mult franţuzeşte în Bucureşti şi chiar destul de
curat, cu un uşor accent meridional, care nu e deloc neplăcut. Nu
poate cineva pretinde Românilor să cunoască perfect bogăţia şi
subţietatea extremă a acestei limbi străine. Aceia cari au locuit în
Franţa s'au întors de acolo în patria lor aducând cu dânşii de pre-
25 ferinţă limbajul de turf şi dela Palais- Royal. Cărţile cari fac sgomo t
la Români sunt romanele franceze cele mai puţin serioase ale zilei
şi celei mai uşoare ca moralitate ale unei alte epoce. Se găsesc însă
şi biblioteci cu opere de buni autori franceji; dar mai mult ca mo­
bile de lux şi de paradă ».
30 Sunt aproape patruzeci de ani de când călătorul francez a vă-
zut ţara noastră, umblând de colo până colo cu căruţa de postă.
Deşi superficiale impresiile şi observaţiile lui, ele au, precum
ştim dela părinţii noştri, şi precum ne amintim vag să fi văzut
chiar noi în copilărie, un fond de adevăr, - pentru vremea de
35 atunci, fireşte.
De atunci până acuma lucrurile, din norocire, s'au schimbat
mult - mult, dar nu de tot.
Să sperăm că în curând se vor schimba cu totul, aşa că peste
alţi patruzeci de ani copiii noştri să nu mai aibă despre aşa stare
40 altă amintire decât descrierile uşoare ale călătorilor străini.
Asupra cărţii la M oldo- Valachie, voiu mai reveni încă odată.
II
In numărul 2 din luna trecută a « Gazetei Săteanului », am vor­
bit despre interesantele impresiuni de călătorie ale unui francez în
45 ţările române, pe la 1863-1864, cunoscute atunci Europei sub
numele de Principatele-Unite sau Moldo- Valachia.
T
I
[439]
ADDENDA
439
Continuăm a SpICUl din cartea călătorului francez, alegând priă
ţi le cele mai pitoreşti; căci, ce e drept, - dacă, în privinţa obser­
vaţiilor ce el face asupra moravurilor, limbii şi aşezămintelor moldo­
române, i se poate aduce multă imputare de uşurătate, - în pri-
5 vinţa părţii pitoreşti are netăgăduite merite.
Astfel, capitolul despre mână stirile noastre este cu deosebire
atrăgător, cu atât mai mult cu cât astăzi sunt aproape uitate cu
desăvârşire moravurile şi fisionomia acelor aşezăminte religioase ...
Mânăstirile din Moldo- Valachia aveau pe atunci o fisionomie
10 foarte caracteristică; ele erau una (sic) dintre semnele particu­
lare ale ţărilor. Fără să cunoască cineva acele mânăstiri, nu-şi
putea da seama bine despre ţările acestea.
Călătorul francez le vizitează un an după secularizare, când încă
acele aşezărninte nu-şi schimbaseră decât numai proprietarul. Mo-
15 ravurile, întreţinerea şi modul de administraţie erau încă, cu foarte
putine schimbări, aceleaşi ca şi înainte de secularizare.
Cele mai vechi dintre mânăstiri fuseseră întremeiate de pe vre­
murile eroice, depe vremurile propoveduirii şi credinţei puternice;
mai târziu s'au ridicat altele prin evlavie şi prin adiate (sic) de
20 cătră credincioşi boeri şi oameni avuţi.
Toate aceste aşezăminte închinate crucii fuseseră ridicate pen­
tru scopuri de binefacere; pentru ajutorarea sărăcimii şi neputinţii;
pentru uşurarea scăpătăciunii, îngrijirii bolnavilor şi nevoiaşilor;
pentru adăpostirea bătrânilor; pentru ocrotirea şi învăţătura co-
25 piilor sărmani; pentru găzduirea călătorilor scl. şcl.
Dar scopul pentru care erau clădite acele frumoase şi sfinte aşe­
zaminte n'a fost decât prea puţin urmărit. Afară de găzduirea că­
lătorilor, nimic alt, sau, mai exact, prea puţin alt au mai făcut
mână stirile închinate cătă vreme au fost sub administraţia călu-
30 gări mii greceşti.
Dacă scopul primitiv ar fi fost urmărit cu scumpătate de acei cari
administrau mânăstirile, şi barem dacă abuzurile acestora n'ar fi luat
proporţiuni din cale afară scandaloase, poate că guvernul prinţului
Cuza n'ar fi cutezat să se atingă de instituţia mânăstirilor sau, în orice
35 caz, n'ar fi putut seculariza bunurlie mânăstireşti cu atâta uşurinţă.
Averile mânăstireşti închinate, în loc să fie, cum gâadiseră şi
socotiseră fundatorii, un isvor de binefaceri pentru societatea ro­
mânească, ajunseseră a fi un mijloc puternic pentru îndeplinirea am­
biţiilor şi poftelor personale, pentru întreţinerea trândăviei cele
40 (sic) mai neruşinate şi a tutulor viţiilor şi întregului desfrâu ce
decurg din o astfel de bogată trândăvie.
Fiindcă boerii şi domnii fundatori hotărîseră odinioară ca din
veniturile unor mânăstiri să se trimită ca dar o parte la mână stirile
dela Sfântul-Munte, din Alexandria Eghipetului şi dela Ierusalim,
45 şi la patriarchia din Ţarigrad, aceste daruri Încet-Încet au fost so­
cotite ca drepturi de posesiune asupra veniturilor întregi; domnii
fanarioţi, se 'nţelege, au consfinţit aceasta.
[440]
Astfel deveniseră mânăstirile deplină posesiune a călugătilor greci.
Veniturile mânăstirilor închinate erau evaluate la peste 15.000.000
de franci;
Bunurile mânăstireşti, deşi călugării greci se bizuiau pe sprijinul
5 Rusiei şi Turciei, au fost în fine secularizate prin votul adunării
legislative dela 12 Decembre 1863.
Puţin în urma acestei secularizări, trece călătorul francez prin
ţară. Iată cum vede el acele aşezăminte şi ce gândeşte despre ele:
« Când intri pe moşiile mânăstireşti, recunoşti îndată că felul
10 cum se cultivă pământul este cel mai cuminte din toată ţara. Tre­
când prin pădurile cari înconjură aceste moşii, admiri conservarea
lor, măreţia şi bogăţiile lor. După pădure, vine un lac, apoi un
ostrov, în mijlocul căruia se ridică mânăstirea. Nu numai că au ales
cele mai frumoase locuri acei ce au ridicat acele locaşuri sfinte, dar
15 s'au gândit să aleagă în mijlocul pădurilor un azil nepătruns;
lacurile apoi au fost ca un al doilea adăpost, ca o a doua linie de apă­
rare. Pe acele vremuri, aşa măsuri trebuiau luate contra prădăciu­
nilor şi atacurilor cu mâna armată.
« Astăzi, asemenea primejdii mai că nu mai există; mânăstirile
20 sunt astăzi nişte răcoroase şi Încântătoare cuiburi de repaos, unde
găseşti linişte şi traiu bun. Multe familii îşi adă postesc rămăşiţele
pământeşti ale părinţilor la mânăstiri ; de aceea, plimbările prin
acele sfinte locuri nu sunt numai partide de plăcere, sunt mai mult
pelerinaj uri de evlavie.
25 « Bisericile, architectura lor, turnurile scânteetoare, arhonda-
ricurile unde sunt ospătaţi trecătorii şi musafirii, casele monachilor,
despărţite cu grădiniţe, totul e foarte elegant, totul străluceşte de
colori vii şi având un aspect foarte plăcut, cu toată iregularitatea
lor. Nimic nu e mai pitoresc decât, după ce ai umblat pe poteci
30 ascunse 'n păduri, descoperirea acelei îngrămădiri de turnuri, că­
suţe cochete, porticuri bătrâne, grădiniţe, viişoare şi copaci, cari
se oglindesc în apele limpezi ale lacurilor.
« Astfel sunt în genere mână stirile de câmp. Cele de munte se
deosibesc numai prin lipsa lacului; însă ce locuri pitoreşti! ce fru-
35 museţe de vederi! >}
Acei dintre noi cari în copilărie au apucat încă mânăstirile
noastre 'n floarea lor, de sigur vor gusta mult rândurile sincer en­
tusiaste ale călătorului francez, amintindu-şi de pădurile mânăsti­
reşti şi de grădinile acelea, de pe vremurile când toporul nu-şi în-
40 deplinise fapta, nici părăsirea nu se abătuse asupra acelor mult
căutate locaşuri de închinăciune 'n ticnă.
Dar să lăsăm pe călătorul francez să-şi spună mai departe con­
statările şi impresiile:
« Disciplina în mânăstiri este foarte blândă, afară de slujba hi-
45 sericească, slujbă obligatoare pentru toţi fără excepţie, şi de munca
cu care sunt însărcinaţi fraţii... Cea mai severă regulă de păstrat
este postirea, care este îndoit de aspră pe vremea celor patru po-
440
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
T
[441]
ADDENDA
sturi anuale. Şi aşa se cam explică aşezarea mânăstirilor în apro­
piere de lacuri, din cari se scot peşti mulţime şi l'a ci şi scoici ...
« ••• Sub toate raporturile, mânăstirile femee şti seamănă cu
cele bărbăteşti; cu deosebirea că la cele Iemeeşti domneşte mai
5 mare libertate şi că personalul este în general mai bine compus
întru cât priveşte extracţiunea. Călugării sunt ţărani şi oameni de
rând; călugăriţele în mare parte sunt copile de familii nobile şi
burgeze ».
Călătorul francez se miră de moravurile sociale ale călugăriţelor
10 române. In loc să găsească în mânăstiri nişte creaturi bigote, res­
pingătoare şi ursuze, găseşte nişte dame cu maniere destul de li­
bere, niştc persoane de lume, foarte deslegate de bigoterie, mai
toate de un comerţ social foarte accesibil. La cele mai multe vede
o instalaţie de femee de lume, piano, bibliotecă profană şi toate
15 superfluităţile lumeşti. Unele dintre ele dau prânzuri, unde se di­
nează ti la [rancaise, iar după masă se iau cafele şi des liqueurs şi se
fumează ţigarete împreună cu stăpâna casei.
Francezul adrniră ospitalitatea bogată şi graţioasă cu care ori­
cine este primit, ospătat şi 'ngrijit în mânăstiri.
20 Mai cu seamă îşi aduce aminte de ospitalitatea măreaţă ce i s'a
dat la episcopia Buzăului, unde pe atunci era archimandritul Ef­
timie, mort la anul 1863. Călătorul spune într'o notă că acel ve­
nerabil bătrân a murit, pe cât se crede, de mâhnirea ce i-a prici­
nuit-o secularizarea. In niciun palat prinţiar nu i s'ar fi putut face
25 străinului călător o mai splendidă primire.
Francezul închiee capitolul despre mânăstiri cu următoarele
cuvinte, ce par ar fi fost o adevărată cobire:
« Nu ştim ce păstrează mânăstirilor române viitorul . ..
« ••• Ceea ce am dori noi este să fie măreţele păduri prin cari
ao am trecut scutite de secure, şi acele asiluri, unde călătorul sărac ori
bogat găseşte, noaptea şi ziua, masă şi adăpost, să fie respectate
de casmaua dărâmătoare! »
Cine a cunoscut mânăstirile noastre şi le vede astăzi înţelege
de ce am considerat cuvintele sentimentale ale călătorului străin
35 ca o adevărată cobire.
S'au dus pădurile!
Zidurile, câte nu le-au (sic) atins casmaua, se surpă unele,
ne mai fiind nimini să le proptească, iar altele sunt proptite şi
întărite pentru ca să slujească drept puşcării şi temniţe.
40 Cât despre vestita ospitalitate mânăstirească, acum, zilele ace-
stea, s'a hotărît a i se şterge şi cea din urmă slabă umbră de amintire:
neînsemnata subvenţie, pe care o dedea statul mână stirilor în acest
scop de omenie, a fost suprimată din buget - arhondaricurile sunt
cu desăvârşire suprimate.
4.5 Păcat!
(Gazeta Săteanului, 20 Februarie şi 20 Martie 1900, semnat: Caragiale �
prima parte are în revistă, titlul: « Moldo- Romănia »)
[442]
, i
'1'
I
i
I I
I
1, '
I I
,
1�
: II
II
!!I.
II
I
I� ;
:1
I
I
442 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
TRIBUNA LIBERĂ!
Pătrunşi pe deplin de legile progresului şi de nevoile de civili­
zaţie mereu crescânde ale societăţii noastre, voim să facem o ino­
vaţie în presa română: deschidem în coloanele revistei noastrc
5 aşa numita Tribuna Liberă sau Stâlpul Infamiei.
Este o rubrică de care direcţia, nici redacţia nu răspund - o
rubrică de care dispune oricine pofteşte, cu intime condiţiuni între
dânsul şi administraţia foii.
Citi�orule, eşti om, eşti român! ia uite-te cu atenţie la icoana
10 de mal sus.
Ai văzut? Ei! acum, ascultă bine.
Un croitor nu voia să-ţi lucreze pe datorie;
o soacră te supăra;
te jena un rival;
15 o slugă 'ţi cerea simbria întârziată;
nu voia un stăpân să ţi-o plătească înainte de termen
un bucătar bun te părăsea;
îţi prindeai iubita cu altul mai galant;
te insulta un mitocan;
20 un om distins te nesocotea;
un creditor te prigonea;
te ocolea un debitor;
un profesor pedant îţi lăsa copilul repetent;
un concurent te distanţa;
25 te mata un adversar politic;
o femee 'ţi des preţuia stăruinţele;
nu se grăbea un impiegat să te slujească pe dumneata întâiu
în îmbulzeală;
un reprezentant al autorităţii publice voia să-şi exercite atri-
30 buţiile faţă de dumneata ca şi cu oricine - a! cu dumneata!
un judecător nu-ţi dedea dreptatea când şi cum îţi trebuia;
talentul şi succesele d-lui Cutare nu te lăsau să dormi;
într'un cuvânt, erai de atâtea ori lovit în amorul propriu! şi
se 'nţelege, aşa de adânc lovit, simţeai acolo buba cocând; te durea,
35 scrişneai şi nu vedeai leacul mântuitor, ne-având măcar cui să
te plângi.
Aşa era înainte de inovaţia noastră în presa română.
A! dar astăzi lucrurile s'au schimbat.
Cui să te plângi? cui?
40 - Opiniei publice!
Da! Ia uite-te încă odată la icoana de mai sus ...
Vezi-I pe acel nenorocit legat cobză la stâlpul infamiei! Uite,
ce canon cumplit pe el! uite, ce furie în mulţimea răsculată îm­
potrivă-i! Auzi huiduiturile, fluerăturile, ocările, blestemele opiniei
45 publice! Iată cum, mici, mari, femei, bărbaţi, copii, îi dau unii
cu tifla, pe când alţii îl bat cu pietre şi cu lături, şi pe când acei ce
[443]
ADDENDA
443
l-au legat la stâlp, unul îl stupeşte şi altul îl chiorăşte cu cer­
neală!
Ei?! Ai pe cineva la inimă? Haide! Ce mai aştepţi? Ce stai?
Repede vin şi-I dă la Tribuna Liberă a « Moftului Român »! Şi dacă
5 are tată, mamă, soţie or soţ, copii, fete mari - atât mai bine!
Adu-i aci pe toţi! pe toţi să-i legăm la stâlpul infamiei - să-ţi
sari inima, văzându-i cum se canonesc ca nişte muncenici sub
turba şi oprobriul public.
(Moftul Român, nr. 2, 8 Aprilie 1901, semnat: Carageale)
10 ECONOMII
Directorul « Moftului Român» fusese numit impiegat la Regia
Monopolurilor Statului, două luni după venirea partidului con­
servator la putere, în 1899. Imprejurări politice, asupra cărora,
chiar dacă ne-am permite, n'avem deocamdată loc să desbatem, au
L5 făcut să revie la putere partidul liberal.
Ţara trecea printr' o criză ne mai pomenită: trebuia degrab
găsită o soluţiune care să restabilească faţă cu Europa creditul
mai mult decât compromis al regatului român, ameninţat a fi pus
sub interdicţie ca ori ce tânăr stricat şi risipitor. Atunci s'au propus
20 trei soluţiuni:
1. Impozite indirecte fără economii;
2. Impozite directe şi mici economii;
3. Mari economii şi mici impozite directe şi indirecte.
Această a treia soluţiune - a liberalilor - a convenit M. Sale
25 Regelui; M. Sa Regele a chemat pe liberali la putere şi astfel, fi­
reşte, aceeaşi soluţiune a convenit şi ţării.
Atunci, individul numit de conservatori în slujbă, ca recom­
pensă pentru mici servicii aduse prin publicitate în opoziţie, a primit
dela noul director general al Regiei onor. d. C. Mănescu, urmă-
30 toarea adresă, cu data de 30 Martie, când printr'o stranie pre­
vedere, primul număr al « Moftului Român» ieşise de sub tipar:
D-lui 1. L. Caragiale, Registrator, etc.
Domnul meu,
Postul de Registrator ce ocupaţi în administraţiunea centrală
35 fiind suprimat prin budgetul exerciţiului 1901-1902, cu regret
vă facem cunoscut că rămâneţi în disponibilitate pe ziua de 'l
Aprilie 1901.
Director general
C. Mănescu.
40 Acel « cu regret» era prea delicată vorbă, ca să nu merite un
răspuns politicos. De aceea, directorul revistei noastre se grăbeşte
a răspunde d-lui director general al Regiei prin numărul acesta:
[444]
444 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
D-sale D-lui Director General al Regiei M. S.
Prea stimate domnule,
lnţeleg şi, dacă voiţi, împărtăşesc chiar regretul d-voastră pentru
aceea ce mi-aţi făcut cunoscut pe ziua de 1 Aprilie. Trebue Însă
5 să ne resemnăm: ţara are atâta nevoie de economii! Când mă gân­
dese că numai prin suprimarea postului meu de registrator, regatul
face o economie enormă! D-voastră, ca om de calcule, veţi înţe­
lege îndată.
In adevăr, eu primeam efectiv pe lună lei 389, bani 50; asta
] o face câte 4.674 lei 40 bani pe an. Ei! dacă slujeam 30 de ani, asta
făcea 140.220 lei; dacă apoi, după acei 30 de an, slujiţi fără să fi
fost lovit de vreo penalitate, care să mă facă a-mi pierde dreptul
Ia pensiune, m'aşi fi retras, regulându-rni acest drept, şi aşi fi pro­
fitat de el încă, să nu zic alţi 30 de ani, dar măcar 25, câte 300 lei
15 pe lună, 3.600 pe an, şi asta face un condeiu de 90.000. Care va să
zică; 140.220 lei, leafă, şi 90.000, pensiune, fac un total de 230.220 lei.
Să nu regretăm dar, stimate domnule, când prin sacrificiul
nostru, fie chiar, silit, se poate aduce atâta folos statului, înecat
aproape în ruină prin atâtea risipe, atâtea lefuri exagerate şi pen-
20 siuni exorbitante,
Convins că împărtăşiţi şi d-voastră sentimentele mele patrio­
tice sunt şi rămân al d-voastră devotat servitor.
1. L. Caragiale
fost impiegat clasa 1 în ad-ţia centrală R.M.S.
25 P. S. - Ştiind că administraţia centrală a R.M.S. are pe de o
parte o sumă alocată în budgetul său pentru abonamente la ziare
şi deosebite reviste, iar pe de altă parte face, în ziare şi reviste, pu­
blicaţiuni în interesul serviciului de exploatare, - profit de oca­
ziune, prea stimate domnule Director General, spre a vă ruga să
30 bine voiţi a onora şi revista noastră cu un abonament şi să-i primiţi
şi ei oferta pentru publicaţiuni şi anunciuri ale Regiei. Mai ales în
această privinţă, cred că administraţia d-voastră ar face bine, în
interesul său, să trateze şi cu noi, pretenţiunile noastre fiind cu atât
mai modeste cu cât tirajul nostru e foarte însemnat şi foaia noastră,
3;; ca ebdomadară, citită cu multă insistenţă şi atenţie în toate stra­
turile sociale.
Cu tot respectul, 1. L. C.
(MoltuZ Român, nr. 2, 8 Aprilie 1901)
POLITICĂ INALTĂ
40 Am un isnaf dela ţară bun prietin, care crede orbeşte în ce-i
spun eu, mai cu seamă atunci când îi convine să crează. Mai ales
în politică mă consultă ca pe un oracol. A venit alaltăeri la mine;
[445]
ADDENDA
44G
mi-a spus că a intrat într'o daraveră de păcură şi m'a rugat să-i
spun tot ce ştiu despre Americanul ăla, care vrea să ne cumpere ţara.
Eu care, în privinţa acestei afaceri nu ştiu nimic decât că odată
ne-a trecut Rockfeller pe la nas şi n'am ştiut să-I prindem, n'am
.5 vrut să-I las pe provincial să plece desilusionat de mine, să mă
socotească lipsit de orice cunoştinţă a culiselor politice, - şi, tot
sunt gazetar, zic: de ce nu i-aş clădi amicului meu câteva caturi
de baliverne, cu care şi el la rându-i să facă furori la cafeneaua
centrală din orăşelul lui?
10 - Ascultă-mă, neică, zic eu, îţi spun ce ştiu, ce am putut afla
până aseară; însă te rog să rămână 'ntre noi; nu voiu să se afle
că eu am dat sfoară 'n ţară.
- Doamne fereşte! zice isnaful.
- Uite ce e ... Ştii că venise odată Americanul cela cu bani
15 buni, şi făcea propunere foarte folositoare pentru noi, şi nu s'a
putut face nimica.
-De ce?
- De ce, de ne ce! nu s'a putut.
-- De ce nu s'a putut?
20 -- Pentru că n'au vrut liberalii.
-- Apoi, acuma auz că ei vor ...
Văzând eu că isnaful mă 'ncurcă, zic: să-I iau repede ...
- Uite ce e, neică, zic, dumneata eşti dela ţară, nu prIcepI
cum se joacă de sus politica subţire.
25 - Spune dumneata, ca să pricep; de aia am venit.
-- Când eră să se isprăvească daravera cu Americanul, a venit
altcineva şi a zis: nu se poate!
- Care altcineva?
Eu, văzând că isnaful mă ţine de scurt, ca să-I ameţesc, ZIC:
30 -- Disconto-Gesellschaft !
- - Cum?
c - Disconto-Gesellschaft! Ai auzit dumneata de Disconto­
Gesellschaft ?
- Nu! Tot American e?
35 - Nu, zic eu, e Neamţ.
--- Ei şi, ce treabă avea Neamţul să se amestece?
- Ştiu eu?
- Şi atunci?
- Atunci Americanul a înţeles cum merge şiretenia, şi, se zice
40 a propus Neamţului ... să-I ia tovarăş la parte ... Dar ...
- Dar ce?
- Dar, s'a întâmplat şi liberalii să se hotărască atunci să strige
ca să auză ţara, că vor ciocoii să o vânză la Americani ... Şi când
au văzut ciocoii că nu merge, s'au închinat cu plecăciune Ameri-
45 canului, şi Americanul a 'nţeles cum devine politica, şi-a luat gea­
mantanele şi a plecat.
- Care va să zică am rămas cu buzele umflate.
[446]
446
5
10
15
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
- Ba nu, fiindcă au căzut ciocoii şi au venit liberalii, şi acuma ...
- Ce?
- Acuma, zice că vine Neamţul ...
Apoi, Neamţul dă cât da Americanul?
- Dacă n'o da tocmai atâta, tot o să dea ceva ...
- Apoi are de unde?
- Are, şi dacă n'o avea destul, o să ia acuma el tovarăş pc
Americanul la parte ...
Isnaful, auzind balivernele mele, zice:
- Ia ascultă-mă, dela ţară oiu fi eu, dar nici aşa prost nu sunt
să-ţi crez toate mofturile dumitale.
- Ce mofturi, nene? întreb eu serios.
- Astfel de lucruri numai p'în capul celui mai mare moftangiu
poate să- treacă.
Şi a plecat isnaful meu cam supărat, înţelegând că dacă ar fi
adevărat ce spun eu, ar fi prea-prea, că vreau adică să-mi bat joc
de el.
(Moftul Român, nr. 5, 29 Aprilie 1901, semnat: Car ... )
« ROMÂNII VERZI»
I
t
,
20
25
30
35
I
,
I
40
,
,1
li
,
,
,
Spiritul de asociaţie, trebue să constatăm cu bucurie, a lua t
un mare avânt la noi.
Numărul deosebitelor societăţi române, pe faţă sau secrete,
este astăzi aproape incalculabil.
Românul cât trăi este trebue să fie membru în mai multe socie­
tăţi; ba ceva mai mu'lt, sunt români cari, chiar înainte de naştere,
sunt membri în « Cornel ia, societatea mamelor române pentru
ajutorul mutual în caz de naştere»; iar alţii, chiar după ce mor,
continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală:
în schimbul unei neînsemnate cotizaţiuni, orice membru, la caz,
Doamne fereşte, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica.
Ca orice român, am căutat şi eu să fac parte din cât mai multe
societăţi. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi,
graţie stăruinţelor celebrului meu amic, eminentului pedagog,
Mariu Chicoş Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua,
cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai bine venită;
ea răspunde la o mare şi arzătoare necesitate naţională. Cetitorul
se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înfiinţarea
nouei noastre societăţi.
Dar să lăsăm pe promotorul înfiinţării acestei societăţi să
vorbească ...
« Noi, Românii verzi, purcedem dela următoarele prmclpll să­
nătoase de progres naţional:
A iubi neamul său e peste putinţă din partea aceluia care nu
urăşte celelalte neamuri.
[447]
ADDEl'IDA
447
Un neam nu poate avea vrăjmaşi în propriile sale defecte;
vrăjmaşii lui sunt numai şi numai calităţile altor neamuri.
De aceea, un neam nu trebue să-şi piardă vremea a se gândi
cum să-şi îndrepteze defectele şi cum să-şi cultive calităţile; el are
5 altceva mai profitabil de făcut; să le numere defectele si să le po­
nigrească sau d'a-dreptul să le tăgăduiască altora calităţile.
Prin urmare, un neam trebue să aibă vecinic groază de celelalte,
de oarece existenţa unuia n'are altă condiţie decât compromi­
terea completă a altuia.
] o De aci, necesitatea imperioasă a exclusivismului naţional celui
mai extrem.
Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau vice-versa,
creşte la sânul lor nişte monştri, cari jumătate vor iubi până la ne­
bunie neamul în mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate îl
] 5 vor urî cu înverşunare.
Să ferească Dumnezeul străbunilor noştri pe orice român sau
orice româncă să dea naştere Ia aşa specimente teratologice!
Acestea sunt principiile cari ne·au călăuzit când am pus bazele
nouei noastre societăţi.
20 Noua noastră societate este chemată să deştepte spiritul public
naţional, solidarizând pe toţi românii; de aceea sperăm, nu! nu spe­
răm, suntem siguri că toţi românii - şi când zicem toţi românii,
înţelegem nu pe toţi levantinii, cari se dau drept români, ci pe
românii adevăraţi - se vor grăbi să se 'nscrie împreună cu fami-
25 liile lor în rândurile noastre.
După această esenţială expunere de motive, ne grăbim a da
aci, în strâmtul spaţiu de care dispunem, câteva extracte din
Statutele Societăţii « Românii Verzi)}
Cap. 1
30 Despre numele, membrii şi emblema societăţii
Art. 1. - Se înfiinţează în România o Societate Română cu nu­
mele de « Românii Verzi )}.
Art. 2. - Oricine poate face parte din această societate, fără
deosebire de sex, de etate sau de coloare politică, dacă este român
35 sau româncă verde.
Art. 3. - Emblema societăţii va fi un român verde sdrobind
falnic sub călcâiul său şearpele străinismului, care scrâşneşte
şi ţipă.
Cap. II
40 Despre datoriile membrilor societăţii în genere
Art. 4. - Membrii de orice sex şi etate ai societăţii « Românii
Verzi » sunt datori să urască tot ce e străin şi tot ce e de la străin,
tot ce nu e român verde sau tot ce nu e dela român verde.
[448]
448 ARTICOLE POLITICE ŞI CROi\"ICI DRAMATICE
Urmează apoi mai multe articole unde se enumără cu deamă­
nuntul tot ce nu este verde românesc şi care trebue sistematic
respins de orice membru al societăţii, ca, de exemplu, sentimente
neromâneşti, artă neromânească, idei şi spirit neromâneşti.
5 Apoi:
Art. 9. - Se exceptează dela această regulă capital urile ne­
româneşti.
Statutele prevăd înfiinţarea unui organ de publicitate al so­
cietăţii, cu titlul de « Românul Verde », pus sub direcţi unea unui
10 comitet de 40 membri, iar comitetul sub preşedinţia eminentului
meu amic, M. Ch. Rostogan.
In acest comitet nu vor putea figura mai mult de jumătate rne­
brii nevârstnici.
Ziarul « Românul Verde» va fi redactat de toţi membrii so-
15 cietăţii: fiecare mmebru, indiferent de vârstă sau sex, va fi dator
a colabora măcar odată la lună cu un articol de fond.
Se 'nţelege dela sine ce idei e chemat să propage « RomânuJ
Verde ».
Mai departe, statutele arată că îndată ce societatea « Românii
i() Verzi » va număra o sută de membri, se va declara constituită şi
va proceda la alegerea comitetului.
Cap. III
Despre datoriile membrilor minori ai societăţii
Art. 30. - Membrii minori ai societăţii, indiferent de etate Şl
25 de sex, sunt datori a fi cât se poate mai curaţi.
Art. 31. - Ei sunt datori a asculta pe părinţii lor de ambe sexe,
ele preferinţă pe acei cari sunt membri activi ai societăţii.
Art. 32. - Acei cari urmează la şcoală nu pot, sub niciun cu­
vânt, să se joace cu conşcolari străini; ei trebue sa se joace numai
ao cu con şcolari români verzi, de preferinţă cu membrii activi ai
societă ţii.
Art. 33. - Membrii minori ai societăţii sunt obligaţi a obţinea
note bune numai la profesorii români verzi, de preferinţă la acei
cari sunt membri activi în societate.
35 Cap. IV
Despre datoriile membrilor de sex feminin
Art. 40. - Membrele societăţii sunt datoare să fie virtuoase
ca nişte matroane romane.
Art. 41. - Membrele societăţii sunt datoare să devie bune
40 mame române.
-
[449]
ADDENDA
449
Art. 42. - Ele sunt datoare a naşte copii sănătoşi după pre­
ceptul străbun: mens sana in CorpOl'e sano.
Art. 43. - Membrele societăţii cari sunt încă june domni­
şoare sunt datoare să se mărite numai cu români verzi, de pre­
s ferinţă dintre membrii activi ai societăţii.
Art. 44. - La cazul când o jună domnişoară s'ar mărita cu un
român verde, care însă nu face parte din societate, este datoare
a-l înscrie imediat printre membrii activi.
Art. 45. - Indată ce o membră devine mamă, ea este datoare
10 să-şi înscrie imediat copilul în societatea « Românilor Verzi ».
Art. 46. - Membrele societăţii sunt datoare a-şi boteza copm
cu nume străbune ca Reea-Silvia, ca Tiberiu, ca Cicerone, ca Cara­
cala, ca Cornelia, ca Catone etc.
Art. 47. Membrele mame sunt datoare să dea copiilor lor o edu-
15 caţiune maternă în limba maternă. Sub niciun cuvânt apoi, nu-i
slobod să încredinţeze educaţiunea copiilor la alte guvernante decât
român ce verzi.
Art. 48. - Ele sunt datoare a da singure să sugă copiilor, alăp­
tându-i în acelaşi timp cu sentimente şi idei de român verde, con-
20 form statutelor de faţă.
Art. 49. - In cazul când un membru nu ar avea lapte, sau,
întâmplător, nu i-ar fi sfârcul mameleI 01' perforat, sau s'ar gâdila
prea tare, sub niciun cuvânt nu va putea lua o doică străină, care ar
da copilului să sugă lapte străin, alăptându-l în acelaş timp cu sen-
25 timente şi idei străine; ci va fi datoare să ia o doică româncă verde,
de preferinţă o membră activă a societăţii.
In capitolul despre membrii de sex masculin ai socie tătii, sta­
tutele impun aceleaşi obligaţiuni şi taţilor ca şi mamelor, afară,
30 se 'nţelege, de obligaţiunile privitoare la alăptare.
Se înţelege că orice abatere dela îndatoririle s latutelor atrage
după sine: întâia oară un avertisment, a doua oară o amendă şi a
treia oară excluderea, în şedinţă plenară, a membrului vinovat
din societatea « Românilor Verzi » şi declararea lui ca străin de neam.
35 Abaterea dela îndatoririle privitoare la alăptarea atrage după
sine dela întâia oară pedeapsa excluderii.
(MoltuZ Român, nr. 6, 6 Maiu 1901, semnat: Caragiale)
LIGA
« Moftul Român» vrea şi trebue să fie cronica vremii în care
40 i-e dat să trăiască, sub soarele todeuna vesel al acestei adesea
mâhnite patrii. Istoricul viitor, voind să aştearnă povestirea inte­
resantei noastre vremi, nu va trebui, credem, să nesocotească nota
noastră, dacă va dori, în folosul lumii lui, să dea acordul exact al
împrejurărilor lumii noastre româneşti.
29
[450]
450
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
15
II
.. :
I,I;
"
I
'.
i ]!
20
I
I
I
I
I I
Il\
'ii
I
II
r
25
1'1
:1
I
!
�I i
II I i
I I I
I
il
,1 .
1:
1: I
"
I
"1
: I
_ A! dar ce-i asta? iată că « Moftul Român» îşi permite să
la un ton grav!
_ Ei! şi de ce nu, domnule cetitor? . .. De ce, odată, la o ocazie
mare, « Moftul Român» să nu-şi permită şi el un ton grav, când
5 atâţia confraţi gravi, foarte adesea în cele mai mărunte ocazii, îşi
aleg de preferinţă tonul caraghioz?
Da. .. Luăm tonul grav, fireşte, fiindcă voim să vorbim de
un lucru sacru, la care trebue să se 'nchine orice român - de « Liga
pentru Unitatea culturală a tuturor Românilor ».
10 Ştim că s'au găsit pe ici pe colo pesimişti şi sceptici - pădure
fără uscătură, nu se poate - cari au zâmbit maliţios când, acum
câţiva ani, naţiunea noastră, toată românimea, străfulgerată de
unul şi acelaş fior, a înfiinţat Liga ... Ridicau din umeri la orice
manifestaţie - şi trebuiau să ridice foarte des; pufneau înfundat
în faţa acelui entusiasm grandios; de câte ori le arătai pornirea
aceea generoasă a unui neam întreg, acel uragan de patriotism şi
românism, îţi răspundeau ca nişte cobe: urma alege!
A! n'am să uit vreodată ce mi-a fost dat să văz!
Era în primele zile ale înfiinţării acestei sacre instituţii naţionale
_ o zi strălucitoare. Oraşul sclip. a adornat cu flori, ramuri şi co­
lorile noastre. Un popor întreg în veşminte de sărbătoare. Clopo­
tele sfinte umpleau largul cu glasurile lor evlavioase. Sus, albastrul
topit în lumina soarelui; jos, păduri imense de tricoloruri, fâlfâind
mândre la bătaia vântului, d'asupra unui vast ocean de capete ome­
neşti. Un popor întreg, vrăjit de atâta frumuseţe din afară şi de atâta
avânt din sufletu-i, avea deodată una şi aceeaşi halucinaţie: năluca lui
Traian! ... Iată-l I vine călcând rar cu mândria romană, cu fruntea-i
şi privirea maestoasă peste capetele tutulor! iată-I vine să cheme
la triumf uri nouă pe aceşti colo ni ai lui părăsiţi de-atâta vreme
30 mizeriei seculare! ... Şi poporul românesc plângea de bucurie.
Priveam şi eu, uimit ca tot poporul, magica nălucă imperială şi
tremuram în faţa acelei sublime privelişti, când simţii că mă bate
cineva pe umăr. Mă 'ntorsei ... Era una din acele cobe ... Rânjind,
îndrăzni să-mi propue o prinsoare, - că « în vreme relativ scurtă,
35 Liga are să iasă un moft ca toate mofturile! ».
A! ticălosul!
Am făcut rău, ştiu, să accept prinsoarea lui infamă; trebuia
să-I despreţuesc, să nu stau un minut la vorbă cu un copil atât
de pervers al patriei mele. Un astfel de rămăşag este, în orice caz
40 şi din orice parte, o impietate .. , Dar m'am gândit că poate a mai
rămas sub cenuşa sufletului lui o scântee ascunsă: atunci când eu
voiu scormoni cenuşa, şi scânteea aceea captivă, pâlpâind iar li­
beră, îi va re'nflăcăra credinţa.
A! am făcut rău!
45 Ştiţi până unde merge acuma omul meu cu infamia? - nu -şi
poate închipui o minte sănătoasă: pretinde pur şi simplu că, în
urma congresului Ligei, a câştigat definitiv prinsoarea.
[451]
ADDENDA
45l
Şi se apucă a-mi argumenta.
- Bine, ticălosule, îi zic, o instituţie întemeiată pe dragostea şi
jertfele unui popor mare, o instituţie menită să cultive şi să a­
propie din ce în ce idealul unui neam mândru, de atâtea veacuri
5 călcat, ofensat şi umilit - poate fi profanată? Cum îndrăzneşti?
O instituţie care a răspândit atâta cultură naţională în toate unghiu­
rile locuite de ai noştri, a susţinut atâţi misionari ai sfintei idei,
atâtea şcoli şi atâtea biserici, învârtind în mânile ei sute de mii
de lei, peste milion, poate - cum îndrăzneşti să susţii că a ieşit
10 un moft ca toate mofturile, numai şi numai fiindcă la Congres nu
s'au adunat nici atâţia membri cât să poată face o partidă com­
pletă de popici, şi fiindcă nu se potriveşte în catastife o mizerabilă
sumă de câteva mii de lei, nici măcar o sută!?
Cu cea mai greţoasă neruşinare, omul meu mi-a răspuns:
15 - Toate bune cum le spui d-ta; dar eu ştiu că am câştigat ră-
măşagul ... Nu-mi dai banii?
- Nu ţi-i dau cobe!... Ieşi afară!
Nu mai puteam suporta prezenţa unui aşa ticălos!
i Moţtul Român, nr. 9, 27 Maiu 1901, semnat: Caragiale)
20
LA KERMESSĂ
(Mare consiliu de războiu }
Se non e vero ...
Cătră seară, Regele, care a trecut prin toate vămilc parcului
princiar, plătind pretutindeni în monede de aur, ajunge foarte
25 uşurat, urmat de un general, un colonel, un căpitan şi un subloco­
tenent, la un chioşc - cel din urmă şi singurul pe care M. Sa nu l-a
vizitat încă.
Regele se caută în buzunar şi foarte discret, se adresează ge­
neralului:
30 - Generale, poţi să mă 'mprumuţi cu o sută de lei până deseară?
- Sire, răspunde generalul, cu mâna la chipiu, nu mai am
decât trei poli... dar... (către colonel) Colonele, poţi să mă 'm­
prumuţi cu doi poli?
- Domnule general, răspunde colonelul salutând, numai unul
35 mai am ... dar (către căpitan) Căpitane, dă-mi un pol!
- Domnule colonel, numai zece lei mi-a mai rămas... dar
(cătră sublocotenent) Mişule, dă-mi zece lei!
- Domnule căpitan, o pata că mi-a mai lăsat!
- Adu-o 'ncoace !
40 Căpitanul ia pataca şi trece 15 lei colonelului; colonelul ia 15 lei
şi trece 35 generalului; generalul ia 35 şi trece 75 M. Sale.
- Sire, zice colonelul, numai atât s'a mai putut găsi!
M. Sa mulţumeşte zâmbind, s'apropie de chioşc, ia un obiect
dela graţioasa vânzătoare şi dă tot mărunţişul; apoi, cătră ofiţeri:
29'
[452]
'I
I
I
il·1
I
I I
II
/,52 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
_ Domnilor, după o zi de luptă cu atâta bravură, iată-ne sleiţi!
... cred că a venit momentul să batem puţin în retragere, până
să ne sosească rezerve.
(Moftul Român, nr. 9, 27 Maiu 1901, semnat: Luca)
5 ŢARA LUI HUBSCH
Iată în sfârşit, iubite cititor, că se face dreptate unui numc
ilustru atât de scump nouă ca şi tutulor bunilor Români! iată că
se realizează dorinţa tutulor câţi ţin să venereze memoria bărba­
ţilor cari au gândit bine şi drept pentru şi despre patria noastră
10 română!
Uite-te în numărul nostru de astăzi ŞI vezi proiectul statuei
nemuritorului nostru amic Hubsch.
Cine a fost Hubsch, toţi o ştim.
Muzicant de mare talent şi om de mult spirit - în afară de
15 atâtea frumoase compoziţiuni muzicale şi în afară de atâtea şi
atâtea glume neuitate, - el ne-a lăsat două producţiuni ale spi­
ritului său în adevăr neperitoare.
Cât va exista o ţară românească, se va cânta măreţul imn regal
« Trăiască Regele!» compus de Hubsch ! cât va fi ţara românească,
20 ea va fi ţara lui Hubsch !
Ţară frumoasă cu veselă lume! nimini nu te-a caracterizat mai
bine decât bunul nostru amic Hubsch cu două vorbe l
Două vorbe! pe cari. le spun copiii tăi la toate împrejurările
mari şi mici, dela cel mai neînsemnat accident până la o adevărată
25 catastrofă publică! două vorbe pe cari le aruncă Românul şi asupra
unui act de supremă şi sfântă dreptate şi asupra celei mai monstruoase
şi mai diabolice nedreptăţi! două vorbe, pe cari le aruncă fiii tăi şi
celor din urmă secături ca şi celor mai talentaţi şi mai distinşi dintre
dânşii! două vorbe, pe cari Românul le scuipă şi asupra făcătorului
30 de rele şi asupra eroului, asupra opincii ca şi asupra Vlădichii, asu­
pra celui mai mic ca şi asupra celui mai mare lui!
Ţară şi lume cuminţi şi egale de humor şi de filosofie faţă cu orice,
cu binele şi cu răul, cu urîtul şi cu frumosul, cu adevărul şi cu min­
ciuna, cu Dumnezeu şi cu Dracul!
35 Trăiască ţara lui Htibsch !
Rămână vecinic în picioare statua eroului nostru spre pomenire!
_ Ei! dar ne va întreba cititorul. Bine, Hubsch merită fără'n­
doială o statuă şi proiectul « Moftului Român» este admirabil, o
adevărată operă de artă, operă plină de adevăr şi de inspiraţie.
40 Dar fondurile? unde sunt fondurile?
_ O, Doamne! am putea răspunde noi; am văzut multe fon­
duri fără statue, ce mirare să vedem odată o statuă fără fonduri?
Şi pe urmă să nu uităm a spune că şi noi ne-am gândit să deschidem
liste de subscriptiuni pentru scopul nostru, şi punem multe spe-
45 ranţe în obolul publicului românesc.
[453]
ADDENDA
453
Haide! grăbiţi-vă de subscrieţi voi toţi câţi n'aveţi de dimi­
neaţă până seara pe buze decât vorbele sacramentale cari le-a
prins Hubsch ca să pecetluiască locul şi vremea noastră!
Voi toţi câţi aţi smintit cinzeci de ani o lume întreagă cu pan-
5 glicării sau cari o amintiţi cu aceeaşi metodă, ridicându-vă din
gunoiu la treapta celor mai superbe boierii şi, zâmbind, proferaţi
la adresa neghiobilor, aiuriţi de suferinţe morale şi materiale,
cele două celebre vorbe;
Voi cari, cuminţi, nu mai credeţi în nimica şi ziceţi despre orice
10 nerod, care mai are naivitatea să crează în ceva, cele două faimoase
cuvinte;
Voi toţi, mulţime înţelepţită de necazuri, cari, ori la ce lovi­
tură primiţi, ridicaţi din umăr şi vă răcoriţi sufletul smăcinat mor­
măind cele două sacramentale cuvinte;
15 Veniţi toţi de subscrieţi pentru ca să ridicăm cât mai degrabă
la lumina soarelui nostru statua aceluia care a scris măreţul imn
regal şi a consemnat spre vecinică neuitare cele două cuvinte­
pecete.
Sus Hubsch !
20 Trăiască ţara lui Hubsch l
(MoltuZ Român, nr. 10, 3 Iunie 1901, semnat: Caragiale)
DOUĂ CAPETE! ...
Dacă doamna Smara şi amicul d-sale, ilustrul ciobănel român
25 Cârţan, sunt nepoţii lui Traian, - lucru de care astăzi nu mai
poate 'ncăpea nicio îndoială, - atunci Bucureştii noştri nu pot fi
decât fiul mamei-Rome. Şi fiindcă fiul trebue să semene mamei,
fireşte că şi capitala noastră, ca şi capitala Italiei, trebue să aibă
catacombele ei.
30 Odinioară acele catacombe erau în strada Blănari, la cârciuma
unde ilustrul An ton birtaşul-enciclopedist făcea adesea marţ în
discuţii istorice, literare, filosofice şi politice pe unii dintre cei mai
distinşi profesori speciali şi competenţi în materie.
Dar comerţul român a dat dela o vreme înapoi; celebrele cata-
35 combe, cari luaseră până în fine aerul unei adevărate academii
libere, s'au închis, şi Bucureştii era ameninţat să rămână lipsit de
una dintre cele mai caracteristice trăsuri de asemănare cu nobila-i
mamă Roma.
Ce se 'ntâmplă însă? Iată că se descoper în Cişmegiu alte cata-
40 combe! Acestea, dacă n'au ca acele vechi, mândria adevăratului
vin de Drăgăşani şi a discuţiunilor înalte, au în schimb aceea ce
trebuc să aibă nişte adevărate catacombe romane - au aerul lu­
gubru, conţin mistere macabre.
In adevăr, nu se poate ceva mai macabru decât descoperirea
45 din zilele trecute, care a emoţionat întreaga noastră Capita IrI.
[454]
� 1, I
"
I I
I I
�
I
I
454 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
Două capete de om! fără trup! şi ce e şi mai grozav, moarte!
moarte de cel puţin câteva săptămâni ...
Ale cui să fie acele capete, cari rămân mute la orice întrebări?
Toată ziaristica şi întreaga OpllllC publică s'a pierdut în. con-
5 jecturi.
Un dublu asasinat! au zis unele gazete independente.
Un ziar oficios după multă gândire, a crezut şi a avut curajul
să-şi spună credinţa, că acele două capete sunt încheierea actului
final al unei oribile drame pasionale: nu poate fi la mijloc, a zis
10 confratele liberal, decât o îndoită sinucidere; cel doi tineri s'au
înjunghiat şi apoi şi-au tăiat unul altuia capul.
Dar un ziar opozant - până unde poate merge orbirea pro­
vocată de pasIUnea politică! - a trebuit ŞI aici să combată pe
confratele oficios.
15 Nu-i adevărat! a zis organul opozant; cele două capete nu sunt
capete nici de asasinaţi, nici de sinucişi, dovadă oisum et repertum
al medicilor legali. In adevăr, capetele sunt pline cu câlţi ; ele sunt
desigur pierdute de cineva acolo în catacombe.
Şi de aci, ziarul opozant trage concluzia, logică după părerea
20 sa: capete perdute, pline cu câlţi - trebue să fie, nu se poate să
fie decât ale d-Iui D. A. Sturdza.
Auzi comedie! am zis noi dela « Moftul Român »; aUZI exage­
raţie de opozant sistematic! auzi absurditate!
Dar când a avut d. Sturdza două capete?!
25 Să isprăvim cu mofturile!
Afacerea asta trebue odată clasa tă !
(Moltul Român, nr. 10, 3 Iunie 1901, semnat: Luca)
UJ3IQUITAS
Reporterul confratelui nostru « Patriotul », în darea sa de seamă
30 asupra manifestaţiunii de duminica trecută la mormântul marelui
liberal C. A. Rosetti, spune că între alţi cetăţeni a remarcat « în
capul cortejului » ŞI pe directorul nostru d. Caragiale.
Credem că trebuc să facem o mică rectificare; fiind însă c'am
fost totdeauna contra rcctificărilor neîntemeiate, cari tind să corn-
35 promită reputaţia presei române, vom întrebuinţa în scopul nostru
un document oficial. Iată ...
Regatul României
Comisariatul Gării Ploeşti
T
40
Certificat
In urma petiţiunii d-Iui 1. L. Caragiale de profesiune publicist,
cu domiciliul în Capitală, cunoscut nouă personal, certificăm prin
aceasta că numitul a sosit, cu trenul 13, venind din Bucureşti,
[455]
ADDENDA
455
Duminecă 3 Iunie, dimineaţa la orele 10 şi 25 min., în gara Ploeşti,
unde a stăruit toată ziua şi noaptea la amicul d-sale d. C. Gherea,
până a doua zi Luni, 4 Iunie, la ceasurile 5,45 dim., când a plecat
înapoi spre Bucureşti cu trenul 18.
Comisarul Gării Ploeşti
A. Zira.
Aşadar, directorul nostru, chiar dacă o fi fost la manifestaţia
de care vorbeşte reporterul « Patriotului» n'a putut fi în capul
cortejului.
10 (Moltul Român, nr. 11, 10 Iunie 1901, semnat: Luca)
DIALOGUL MORŢILOR {I,
Alexandru Lahovari, - Imi pare bine, iubite cocoane Iancule,
că te-ai gândit a mă 'ntâlni astăzi, când şi eu 'mă gândeam la d-ta.
I. C. Brătianu. - Bănuiai că n'am să caut a te saluta la o zi
15 aşa mare pentru memoria d-tale pământească? Ştii câtă stimă
am avut todeuna pe lumea aceea pentru d-ta şi cât ne 'nţelegem
de bine aci, cu toate c'am fost adversari acolo jos. Multe momente
de greutate mi-ai dat, dar niciunul de mâhnire.
A. L. - Cocoane Iancule, nu adversarii acolo jos îşi pot da
20 momente de mâhnire, ci partizanii.
I. C. B. - Asta o ştiu mai bine decât d-ta. Nu adversarii mi-ar
fi umplut sufletul cu amărăciune până să dea pe din afară şi să mă
facă a spune nişte vorbe, ce până astăzi şi multă vreme încă nu
le vor uita pământenii locului nostru. Mi-aduc aminte încă cu du-
25 rere de momentul în care, ne mai putând suferi, am aplicat stigmatul
la ai mei.
A. L. - Cu durere? Aşa dar trebue să mai simţim durere şi aci?
I. C. B. - Da; n'a trecut încă destulă vreme de când i-am
părăsit pe ai noştri. Iată-i! suntem prea aproape de ei, ca să se fi
30 şters amintirea clipelor ce le-am petrecut pe acel glob. D-ta, nu
simţi şi d-ta câte odată durere uitându-te într'acolo?
A. L. - O! da. Dacă mi-ar fi permis să cobor acolo pe o rază
- măcar câteva momente - i-aş face pe ai mei, te asigur, să înţe­
leagă că am avut un talent oratoric mai mare decât au putut ei
�5 crede. A! câte aş avea să le spun!
I. C. B. - Desigur asta nu ai face-o acuma, când iată-i cum
te festivează. Iată-i ce de lauri aduc frumoasei d-tale înfăţişări de
bronz, ridicată spre veşnica d-tale pomenire. Cel puţin pe partea
aceasta d-ta n'ai dreptul să te plângi: s'au purtat faţă cu memoria
40 d-talemai bine decât ai mei cu a mea.
A. L. - Doamne iartă-mă, cocoane Iancule, nu cumva marele
d-tale suflet este atins de asta?
[456]
456
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
f
•
,
!!
il
,II
5
I
c"
II
:Ii
10
'i
:11
I
r
'1
15
II
li
: I
'\
III'
I
iil
1'·
II
" 1:
ill�
20
,
( "
I
I IL
!III'!
' ,1
,;.1
25
1
, l
'i
I
t
I I
'1' '1' '1
i �
,1
'1
··i
I
• 1
I
1. C. B. - Nicidecum; dar fiindcă, precum am spus, nu ne-am
rupt bine până acuma de toate legăturile sufleteşti cu pământenii,
mărturisesc că 'mi pare rău să văd de-aci cum ai d-tale se mân­
dresc pe drept cuvânt faţă cu ai mei; şi măcar dacă ai mei ar înţe­
lege şi mi-ar da mai curând satisfacţia de a te invita şi eu la solemni­
tate a mea! Uite; ia priveşte ce mândri sunt conservatorii dumi­
tale de frumoasa lor faptă.
A. L. - O, Doamne, cocoane lancule, la ce te uiţi dota şi la ce
mă gândesc eu! d-ta, vezi ce se petrece azi. Când me gândesc ce
ai să vezi mâne ...
1. C. B. - Desigur statua mea n'am s'o văz.
A. L. - Lasă statuele, sunt lucruri de frumuseţe... Ai să
vezi ceva mult mai util pentru ai d-tale.
1. C. B. - Ce?
A. L. - Aci, avem eternitatea; poţi avea răbdare până mâne ...
Ai să vezi mâne, în gazetele conservatoare.
(Mo/tul Român, nr. 13, 24 Iunie 1901, semnat: Luca)
[DESVELIREA STATUII]
Duminecă 17 Iunie se desveleşte cu pompa cuvenită frumoasa
statuă a lui Alex. Lahovari.
Nu cu tirade banale vom căuta să onorăm memoria acestui om
deosebit între cei aleşi ai neamului nostru: numele lui este înscris
în Capitoliu cu semne neperitoare, şi orice laudă nu i-ar adăoga
la glorie.
Privească mândru sufletul ilustrului bărbat la mărturia de ve­
neraţiune ce i-o dă poporul său, atât de nevoiaş de bărbaţi mari,
şi pe care, din poruncă neînţeleasă pentru socoteala oamenilor,
el bărbatul mare a trebuit să-I părăsească atât de devreme.
Insufle înfăţişarea bronzului gândul cel bun tutulor câtor le e
30 lăsată moştenire aceea ce omul a crezut, iubit şi apărat ClI ma­
rele lui suflet, cu mândru] lui talent, cu inima lui românească, spre
onoarea patriei .
Asculte cei cari s'apropie cu pietate de picioarele nobilei figuri
de bronz - asculte de gestul ei impunător plin de atâta elocvenţă
35 pentru zilele prin cari trecem.
Nu s'ar putea venera mai bine astăzi memoria lui Alexandru
Lahovari, menită să nu piară câtă vreme va exista o patrie română.
(Mo/tul Român, 17 Iunie 1901, la locul editorului semnat: C ... )
ORIBILĂ STAGNAŢIUNE
40 Mările despre miază-noapte, în genere foarte mişcătoare, iau
câteodată înfăţişarea perfectă a unei oglinzi. Pe vaste întinderi,
suprafaţa lor nu mai prezintă niciun creţ; nicio suflare nu mai
[457]
ADDENDA
457
este în aer; pe cer, niciun nor; parcă marea a murit; e un cadavru
nemişcat; şi această înţepeneală durează uneori săptămâni întregi.
Navigatorii cu pânze, de orice vajnică furtună, de orice uriaş ciclon,
n'au mai mare groază decât de această stare cadaverică a mării,
5 pe care ei o numesc calme plat, linişte lată. O corabie cu pânze,
în mijlocul unei linişti late, rămâne pe loc fără putinţă de mişcare
ca o bucăţică de hârtie lipită pe o oglindă. Marinarii cad într'un
fel de melancolie sdrobitoare, ca nişte prizonieri închişi într' o tem­
niţă cu şapte verigi; ei se uită pierduţi în zare aşteptând să so-
lO sească suflarea de graţie: ei se roagă disperaţi la cer să le trimită
furtuna, care să spargă calmul plat, redându-Ie libertatea sau
moartea expeditivă.
Ceea ce este pentru marinari calmul plat, pentru noi gazetarii
este uneori aşa numita morte saison, adică stagiunea moartă, şi nu
15 cred să fi trecut ziaristica română vreodată printr'o stagiune mai
moartă decât cea actuală.
A! Dumnezeule! când mi-aduc aminte de verile trecute!
Războiul Sud-african! chestia nenorocitului Dreyfus! rema­
niarea ministerială din Iunie! uciderea lui Mihăileanu! uciderea
20 lui Umberto! şi mai presus de toate, conflictul româno-bulgar r
Sarafoff! Dumitroff! Trifanoff ! Ciciu-Penciu! şcI.!
Atunci era de navigat pentru noi gazetarii!
Dar astăzi?
Iată intrăm în toiul verii şi niciun conflict interior sau exterior,
25 care să pasioneze publicul cetitor! Calm plat!
Două nenorocite capete în Cişmegiu! şi pe urmă, ce? Afacerea
se clasează.
Câteva biete cazuri de ciumă la Constantinopol, şi acelea, din
nenorocire, nu destul de mortale!
30 Câteva cazuri de insolaţie în New-York! ş'apoi ce? Căldura
tinde să dispară şi 'mpreună cu dânsa şi insolaţiile.
Revoluţia îngrozitoare ce ameninţa să isbucnească din cauza
scandalului provocat de profesorii cari lăsaseră atâţia repetenţi
la examene, e conjurată printr' o măsură ministerială: se reînfiin-
35 ţează corigenţele!
Ei! şi pe urmă?
Ultima genială ispravă a simpaticului nostru amic, a tânărului,
dar deja celebrului jude de instrucţie d. J. Th. Florescu: prin­
derea ilustrului bandit Lache Ţiganul!
40 Şi apoi?
Apoi, nenorocire! Numai cu atâta nu se poate naviga pe oceanul
publicităţii române! Morte Saison! calme plat!
Sfinte Karkaleki, patron al ziariştilor români! scrie numaidecât
un articol de fond sensaţional în Monitorul Paradisului, buletinul
45 oficios pe care-I redactezi cu atâta talent şi cu aşa de frumoasă
subvenţie, - scrie un articol de fond, sau mai bine o serie de arti­
cole de fond cu va-urmale, în care, atrăgând atenţia asupra respon-
[458]
"II
I
i
'1 I
,
, '
il!
I! 1,11
, III
1"
II
li
II
\' I
li k!
, I
k'
,
i
1,1
,1
'il
r
'1
:11
I
I II
II',
I
, l
I !I
' II
1,
':�
1,
I
I' Il
1, �.
li!
I
,1
'II
"
III
!I
l'
·:1
I '
; I
, ,
1:
I
I
i
I
I
I
1:
,
II:
' I
1,
:1
'!
458 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
sabilităţilor în direcţia mişcării universale, să provoci pe Creator
a ne trimite şi nouă câteva zeci de mici scandaluri, ori măcar o
mare calamitate publică - conflict intern său extern, călduri şi
dezastru agricol ca la N ew- York, ciumă măcar ca la Constantinopol,
5 ori altceva din vastul arsenal de bice cu care din când în când ohiş­
nueşte El să bată omenirea păcătoasă!
Ne trebue sfinte Karkaleki, ceva senzzaţional l Aminteri, leşină,
piere ziaristica română de acest oribil calme plat!
(Moltul Român, nr. 14, 1 Iulie 1901, semnat: Caragiale)
10 DIVERSITATE DE OPINII
Politica la Fialcowsky.
Guoemamentalul. - Nu merita ţara asta să aibă un aşa rege!
Opozantul. - Din contra, şi eu zic tot aşa!
Eu. - Exageraţi şi unul şi altul.
15 (Calendarul Moţtului Român, 1902)
INSTANTANEE
- Un oficios -
Clasa reptilelor - Ordinul Saurienilor - sub-ordinul Guver­
nului - Familia săracă, dar neonestă - Genul ennuyeux - Speţa
20 infectă.
Particularităţi: iubeşte cu deosebire fundurile secrete.
(Calendarul Moţtului Român, 1902)
CHESTIUNI MILITARE. - PROGNOSTICURI RĂZBOINICE.­
FUMURI DE CUCERIRE
25 Depeşe cifrată a Impăratului Germaniei către Regele României:
Extra-urgentă:
« In România ai tu tunuri bune?
Răspuns plătit zece cuvinte ».
Răspunsul Regelui României:
30 « Da; aşa zice Directorul Regiei; dar eu ohişnuesc ha va ne
austriace! »
(Calendarul Moţtului Român, 1902)
CUGETĂRI
In politică, un om fără principiile noastre e un om pierdut; el
35 se poate regăsi când ni le îmbrăţişează.
(Calendarul Moţtului Român, 1902).
[459]
ADDENDA
ELOCVENŢA
459
Auzite la o întrunire publică:
« Ciocoii vor să meargă mai departe: ei vor să calce în picioare
tot ce e mai înalt, religiunea, pentru ca apoi să ne poată pune taxe
5 ca să ne omoare şi să ne îngroape de vii şi apoi să ne sugă toată
sudoarea dela care atârnă viitorul copiilor dumneavoastră, pe când
ei se resfaţă la putere, susţinuţi de cineva mai sus pus în contra
voinţei acelora ce le strigă: până când? Iată viitorul pe care l-am
văzut de mult realizat sub guvernul reacţionar!
10 Insă nu! Reacţiunea nu va reuşi să asasineze o naţiune care a
ştiut aşa de bine să moară la Plevna ... etc.! ... ».
*
15
20
25
30
35
Obolul proletarului.
La sfârşitul unei adunări populare, în care s'a vorbit despre soli­
daritatea ce trebue să existe Între proletarii din toată lumea, prezi­
dentul ia cuvântul:
« Fraţilor, am o comunicare de făcut. E vorba de o colectă în
favoarea unei familii proletare căzută în mizerie: o văduvă dată
afară de stăpânul său, şi care împreună cu bărbatul ei şi cu şapte
orfani ai lor, dintre cari cel mai mic a fost luat chiar la armată,
această instituţiune menită să năhuşească voinţa poporului, sunt
rămaşi pe drumuri în ajunul verii fără ajutor. Să ne dăm fiecare
obolul nostru pentru a le uşura greutăţile vieţii şi pentru a-i apăra
de asprimea intemperiilor >).
*
Auzit la înmormântare a unui om politic:
« Decedatul era dintre acei bărbaţi cari-şi ridică din viaţă un
piedestal, de unde numele lor sboară din gură în gură şi din secol
în secol! Marile principii sunt totdeauna baza puternică şi solidă
care face frontispiciul oricărui edificiu naţional: răposatul era aceia.
Fără asemenea răposaţi, o naţiune nu poate trăi. Să luăm dar cu
toţii stindardul patriotic care era infiltrat în vinele şi 'n inima
ilustrului decedat, pe care-l plângem că nu mai este Între noi, şi
să-I punem în fruntea noastră ... s,
SFATURI
Luaţi o jumătate de afirmare a unui ziar opozant şi amestecaţi-o
bine cu o jumătate de desminţire a unuia guvernamental- iată o
reţetă adeseaori bună pentru a afla adevărul.
(Calendarul Moţtului Român, 1902)
[460]
460 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
NEDESCIFRABIL
Primim adesea scrisori care ne fac un efect analog cu întâlnirea
neprevăzută a Sfinxului antic. Sunt oameni cari au urîtul obiceiu
sau capriciul de a se iscăli aşa încât nimeni afară de ei să nu poată
5 citi iscălitura. Le recomandăm următoarea anecdotă istorică, ce
se cuvine a le fi dedicată:
Impăratul Nicolae Pavlovici primeşte odată dela guverna­
torul general al Siberiei un raport foarte frumos scris, iscălitura
generalului însă nedescifrabilă. Numai decât trimete stafetă să
10 vie generalul la Petersburg în cea mai mare grabă. Peste trei luni
soseşte generalul. Cere audienţă la împăratul, şi i se răspunde să
plece pe loc înapoi la post. Alte trei luni de drum înapoi. N'apucă
s'ajungă la Tobolsk şi o stafetă îl ajunge de pe urmă. Indărăt, la
Petersburg. Cum ajunge, cere iar audienţă, şi e iar trimes urgent
15 înapoi la post. Altre trei luni pe drum. Şi iar o stafetă şi iar îndărăt
peste Ural şi Volga la Neva. In sfârşit sdrobit, - cincisprezece
luni de plimbare, trei ierni şi două veri, - ajunge la curte. Impă­
ratul îl admite şi cum îl vede:
- Cine eşti dumneata?
20 - Sunt guvernatorul general al Siberiei, Sire.
- Ce pofteşti?
- M'aţi chemat, nu ştiu de ce.
- A da! te-am chemat să te întreb cum te cheamă, caci iscă-
litura dumitale mi-a fost peste putinţă ca s'o descifrez.
25 - Boris Spanac of, Sire.
- Foarte bine... Porneşte chiar astăseară la post.
MOFTURI
Politica la Kuhler :
Un guvernamental dinastie (cu ifos). - Fiu -rneu trece premiul
30 întâiu cu Coroană.
Un opozant antidinastic (cu pică). - Se 'nţelege, dacă sunteţi
vânduţi Neamţului!
(Calendarul M oţtului Român, 1902)
MOFTURI
35 Mititelul Spănăcel Spanacovici, rămas repetent, se consolă:
- Mai bine; tata e republican, e 'n contra Coroanei.
*
Spănăcel Spanacovici a lipsit dela şcoală trei zile.
A patra zi, aduce profesorului o scrisoare dela baba ca :
r
[461]
ADDENDA
« Domnule profesor.
« Vă rog să scuzaţi absenţele fiului meu Spănăcel, pe motivul
că a fost cu mine la revoluţie.
« Primiţi etc. »,
5 (Calendarul Moţtului Român, 1902)
CAVEAl\T CIVES
Spinatberger (către confrate-său Spanachidi). Dragă Spana­
chidi, dă-mi o concluzie sensaţi.onală la articolul meu: Caoeant
Cives l
10 Spanachidi (caută în gând, şi găsind numaidecât inspiraţia).
Scrie:
« De aceea terminăm zicând:
« Suntem Români! dar chiar înainte de a fi Români sun tem
anti-semiţi, suntem în contra Jidanilor! Nu avem ură de religie,
15 ci temeri de rasă! Deci Jidanii să se boteze, dacă vor să fie Ro­
mâni! dacă vor să capete ce le lipseşte!!
« In fine, fie siguri cetăţenii că Monarchiile sunt în genere ostile
ideii republicane!! »,
Spinatberger (după ce a scris - cu oarecare invidie). Mersi! ...
20 Spanachidi (cu dignitate). Pentru puţin ...
(Calendarul Moţtului Român, 1902)
REFLEXIUNI
Din carnetul lui Spanachidi:
Daţi-mi republica, şi monarhia e suprimată.
25 (Calendaml Moţtului Român, 1902)
INTERVIEW
Deoarece, dela o vreme, mai tot românul trebue să intervieweze
un evreu, m'am gândit să interviewez şi eu pe unul.
M'am dus la el, - un ve chiu prieten al meu, om din popor,
:30 meşteşugar, care a făcut armata în vremea războiului şi a făcut
şi bune parale, - şi m'a primit cu multă amabilitate.
Iată absolut exact ce am vorbit cu el:
- Amice Moritz, ştii dumneata la ce am venit aici?
- Ştiu, dacă-mi spui ...
35 - Să te interviewez.
-- Despre ce?
- Despre emigrări... Ce crezi dumneata despre curentul
acesta de emigrare al coreligionarilor dumitale?
[462]
462 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
- Nu crez nimic.
- Dar e bine să emigreze?
- Las' să emigrezc!
- Dar despre expulzări?
5 - Las' să expulzeze!
- Dar, în fine, care e părerea dumitale?
-- Ce treabă am eu?
- Se zice că emigrarea e provocată de criză.
- Las' să fie!
10 - Da, dar zic unii că emigrează şi din cauza persecuţiunilor ..•
- - Las' să zică ei! parc'arn zis eu!
- - Care va să zică, dumneata n'ai de gând să emigrezi.
- - Da de ce să emigrez?
-- De! ştiu eu? .. ca toţi.
15 - Iu sunt împământenit.
Bucureşti, 7 Iunie 1900.
(Universul, la sfârşitul articolului « Notiţe Critice », 9 Iunie 1909)
PROIECT DE DEFIl\IŢIE JURIDICĂ .\ PĂMÂNTENILOR
A. [Textul celor 5 foi; - cu < > însemn ce e tăiat de Cara-
20 giale-]:
a) Se numeşte şi este pământeari oricine, fără deosebire de con­
fesiune, care fiind născut pe pământul regatului român sau pe
pământul unuia din vechile principate Valachia şi Moldova, a fost
statornic locuitor aci fără să se fi bucurat în vieaţa lui nicicând şi
25 nicicum de vreo protecţiune străină, şi a făcut serviciul militar sau,
pentru vreunul din cazurile prevăzute de legilc recrutării a fost
scutit dc acest serviciu.
< Se numeşte şi este pământean oricine, fără deosebire de con­
fesiune, care dacă este fiul unui părinte locuitor al regatului român>.
30 Se consideră ca pământean şi poate căpăta prin justiţie acest
titlu oricine, fără deosebire de confesiune, dacă dovedeşte că:
1. este fiul unui locuitor al regatului român sau al unuia din cele
două vechi principate Valachia şi Moldova, care părinte nu s'a bu­
curat în vieaţa lui nici când şi nici cum de vreo protecţie străină.
35 2. este el însuşi <locuitor născut, crescut> locuitor al rega-
tului român fără să se fi bucurat în vieaţa lui cândva sau cumva
de vreo protecţie străină, şi a făcut ori face serviciul militar <ca
toţi pământenii> sau a fost ori este, pentru cazurile prevăzute
în legile recrutării, scutit în regulă de acest serviciu 1).
40 1) Pe verso filei a: Curtea de Casaţie <va publica în sala de intrare drept
orice procedură de citare a părţilor> va proceda la judecarea formei fără să
intre în desbaterea fondului după normele stabilite <în toate afacerile> pentru
casare, trimitere sau judecare.
[463]
ADDENDA
463
b) Se consideră ca pământean oricine, fără deosebire de confe­
siune, <sau> fără cumva să fi fost osândit la vreo pedeapsă in­
famantă or să fi făcut vreo meserie ruşinoasă, ori să fi dat faliment
fraudulos ca negustor, care dovedeşte:
5 1. că este fiul unui părinte locuitor al regatului român sau al
unuia dintre cele două vechi principate Valachia şi Moldavia, care
părinte nu s'a bucurat, în vieaţa lui nicicând şi nicicum de vreo
protecţie <alta decât cea română> străină.
2. că este el însuşi locuitor al regatului român fără să se fi bu-
10 curat în vieaţa lui cândva sau cumva de vreo protecţie <alta
decât cea română> străină, şi a făcut ori face ori se supune a face
serviciul militar, sau a fost ori este, pentru vreunul din cazurile
prevăzute în legile de recrutare scutit în regulă de acest serviciu.
<3. că el însuşi n'a fost cândva sau cumva osândit la vreo
15 pedeapsă infamantă nici ar fi exercitat cândva sau undeva, fie în
ţară fie aiurea, vreo profesiune imorală >. - (Pe marginea acestui
alineat, sunt notate cuvintele: la contestaţie).
<Oricine se ştie a întruni îndeplini aceste condiţiuni şi doreşte
a-şi confirma pe cale oficială calitatea sau titlul de pământean>
20 Orcine se ştie a avea astfel calitatea de <cetaţe> pămân-
tean şi doreşte a şi-o vedea confirmată pe cale oficială, va face,
<pentru dovedirea îndeplinirea condiţiilor mai sus arătate, urmă­
toarele demersuri> el însuşi, sau printr'un advocat anume însărcinat
pentru aceasta, o cerere în acest sens cătră tribunalul <local>
25 de j urisdicţia căruia atârnă, la care cerere va alătura actele ce do­
vedesc îndeplinirea întreagă a condiţiilor de mai sus.
c) In termen de <şapte zece o lună> 30 de zile îndeplinite
dela primirea actelor, Tribunalul va da publicitate, în sala de in­
trare <publică> <pe o anume tablă ·cu inscripţia « cereri de re-
30 cunoaştere a calităţii titlului de pământean »> <următorului
anunţ> unei comunicări în felul următor:
« D-I X ... locuitor în jud .. " comuna ... str .... no .... de pro­
fesiune. .. cere <recunoaşterea pământeniei> <întărirea titlul
de pământean> a <fi recunoscut pământean> i se confirma titlul
35 <calitatea> de pământean, însoţindu-şi cererea cu actele pre­
văzute în legea pentru aceasta şi care pot fi cercetate de cătră
oricine la grefa <Tribunalului> respectivă în orele de serviciu.
(Pentru o mai întinsă publicitate se poate pretinde reproducerea
actelor în « Monitorul Oficial» după intervenirea Tribunalului sau
40 după intervenirea interesatului).
<După expirarea a 60 de zile>.
Se anunţă printr'aceasta toţi cetăţenii alegători ca în caz de ar
avea vreunul vreo împotrivire de făcut la cererea domnului X ...
ori <din punct de vedere> că actele <acestuia> numitului n'ar
45 fi măcar cum temeinice, or că acesta cândva sau cumva a fost
osândit la vreo pedeapsă infamantă, ori a făcut vreo meserie ruşi­
noasă, or a dat ca neguţător faliment fraudulos, - să se prezinte
[464]
464 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
în ziua de ... (45 de zile <după> împlinite dela data pub�ica­
ţiunii) în faţa acestui Tribunal, <care atunci> spre a-şi susţmea
contestaţiunea, or el însuşi or printr'un avocat anume însărcinat
cu aceasta.
5 La ziua arătată în şedinţă publică <Tribunalul cercetând atât
temeinicia actelor cât şi > după ce grefierul va da citire cererii
şi actelor reclamantului precum şi contestaţiunilor eventuale, pre­
sidentul Tribunalului va întreba în gura mare pe toţi cei de faţă
la şedinţă: Este vreun cetăţean alegător aci care are vreo împo-
10 trivire de făcut asupra temeiniciei actelor d-lui X... sau care
poate dovedi că d. X <a afirmat> n'a spus adevărul când a afir­
mat cum că... etc.?
d) Dacă <cine> s'ar presenta vreunul <ar răspunde da sunt
eu> va trebui să-şi arate numele şi cartea de alegător şi să-şi do-
15 vedească identitatea, în caz că nu e personal cunoscut <de Pre-
şedinte> Tribunalului. t
Desbaterea între reclamant şi contestator se va face contradic­
toriu după normele deja statornicite prin lege.
După închiderea desbaterilor, potrivit convingerii sale, Tribu-
20 nalul va încheia un jurnal prin care fără drept de opoziţie numai
cu drept de apel va admite sau va respinge ccrerea reclamantului
sau contestaţiunile eventuale. - (Pe marginea acestui alineat se
citesc cuointele : Şi cu şi fără contestator, Ministerul Public va face
concluziunile sale).
25 In termen de 10 zile împlinite dela aceasta Tribunalul va înainta
Curţii de Apel de care atârnă jurnalul cu dosarul întreg al afacerii.
Contra încheiării Tribunalului atât reclamantul cât şi contesta­
torii eventuali, ori personal, ori prin avocat anume însărcinat cu
aceasta pot face apel. înaintea Curţii respective în termen de 20
30 zile împlinite dela data pronunţării acelei încheiări.
Curtea după încheia rea a 10 zile dela primirea dosarului <va
proceda> la rându-i va <da publicităţii> publica în sala de in­
trare <avizului> această comunicare: D. X ... locuitor în ju­
deţul. .. în comuna... strada... N o. ... de profesiune... a pe-
:\5 lează contra hotărîrii Tribunalului respectiv sau eventual:
D-l Y. alegător în colegiul ... din judeţul ... face apel contra
<hotărîrii Tribunalului> încheiării prin care TribunaluL.. dă
titlul de pământean d-Iui X ... - (Pe marginea acestui alineat
se citesc cuointele : Aceasta serveşte de citaţ.iune a părţilor).
40 <I� ambele Curtea> Şi într'un caz şi 'ntr'ahul <Curtea>
comunicarea
e) Curţii va mai cuprinde:
Oricine dintre alegători mai are vreo contestaţie de făcut este
chemat ori însuşi ori printr'un avocat anume însărcinat cu aceasta
45 s'o facă până în ziua de ... (30 zile împlinite dela data comunicării)
când Curtea are a se pronunţa definitiv asupra fondului afacerii.
<Dacă sau reclamantul >
T
I
I
I
[465]
ADDENDA
465
La ziua hotărîtă, în şedinţa publică după ce grefierul va da
citire dosarului, preşedintele va întreba în gura mare pe cei de
faţă. .. Este aci vreun cetăţean alegător care ar avea vreo împo­
trivire de făcut asupra temeiniciei actelor d-Iui X ... sau care ar
5 putea dovedi că D-I X n'a spus adevărul când a afirmat cum
că etc .... ?
Dacă s'ar prezenta vreunul va trebui să-şi aratc numele şi cartea
de alegător şi să-şi dovedească identitatea în caz că nu e personal
cunoscut <de Preşedinte> Curţii.
10 Desbaterea între reclamant şi contestatori se va face contra-'
dictoriu după normele <stabilite> statornicite prin lege. Şi cu
şi fără contestaţiuni Ministerul Public <va lua concluzia> va face
concluziunile sale.
După închiderea desbateriIor, Curtea va <admite> da hotă­
] 5 rîrea sa definitivă, fără niciun drept de opoziţie ci numai cu drept
de recurs, prin care va admite sau va respinge cererea reclamantului
sau contestaţiunile eventuale.
In termen de 10 zile Curtea de Apel va înainta Curţii de Ca­
saţie hotărîrea sa împreună cu dosarul afacerii.
20 Contra hotărîrii Curţii de Apel nemulţumitul poate face recurs
în Casaţie până în termen de 20 zile împlinite dela pronunţarea
acelei hotărîri.
B. a) <Este> Se numeşte, fără deosebire de confesiune, pă­
mântean, cum în adevăr şi este, cine, fiind născut <în ţară, Ro-
25 mânia> pe pământul regatului român sau <într'una> pe pă­
mântul unuia din vechile principate Valachia şi Moldavia, din
părinte tot pe unul din aceste teritorie născut, care părinte nu s'a
bucurat în vieaţa lui cândva sau cumva de vreo protecţie străină,
sau care a făcut serviciul militar şi care el, fiul, asemenea nu s'a
30 bucurat cândva sau cumva de vreo protecţie străină, şi care, sau
a făcut serviciul militar, sau, pentru vreunul din cazurile anume
prevăzute de legile recrutării, a fost scutit în regulă de <itributul
sângelui> acest serviciu, şi că <n'a suferit> n'a fost lovit de nicio
pedeapsă infamantă.
35 Rămâne a se dovedi de cătră oricine aceasta în faţa <tribu-
nalelor> justiţiei precum urmează:
Oricine se ştie a avea calitatea de pământean şi doreşte a şi-o
confirma în mod oficial va face însuşi sau prin avocatul său anume
însărcinat pentru aceasta <o cerere> tribunalului de jurisdicţia
40 căruia atârnă o arătare <însoţită> cu acte <doveditoare> ce do­
vedesc îndeplinirea condiţiilor mai sus arătate şi reclamând titlul
de pământean. <Tribunalul va publica dispune publicarea acestor
acte prin Monitorul Oficial sau printr'un ziar local> Tribu­
nalul va da în sala de intrare publicitate acestei reclamaţiuni afi-
45 şându-o pe o anumită tablă cu însemnarea cererii de recunoaşterea
pământeniei <împământenire> şi cu menţiunea: D-I X ... locuitor
în comuna, strada, de profesiune, cere recunoaşterea pământeniei,
30
[466]
,
I
, I
l
III
r
Ilii
,
I
I
I
il
'II
I
J!III
, !
III
'1'
,
II:
: i
III
I
I '
1: I
1
,1
'Iii
,I[
1
, I
I
: l
'Ilf
i
,
Iii
466
5
10
15
20
25
30
35
40
45
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAYlATICE
insoţindu-şi cererea cu actele <ce are necesare> ce le-a depus la
Tribunal <predat la grefă> şi pot fi cercetate de cătră oricine la
grefa respectivă în orele de serviciu. Se anunţă prin aceasta toţi
cetăţenii alegători <ai acestui judeţ> ca în caz de ar avea vreunul
ceva de spus la <aceasta> cererea d-lui X din punt de vedere
al temeiniciei <or validităţii> actelor produse de acesta să facă
<că pot face>, deadreptul sau printr'un avocat împuternicit
anume pentru asta, contestaţiuni în termen de 45 de zile împuter­
nicite începând de astăzi. La expirarea acestui termen, tribunalul,
cercetând în desbatere publică, actele precum şi contestaţiunile
eventuale <găsindu-le în regulă va da> <asistat de> [trei cuvinte
indescifrabile], va încheia un jurnal prin care va admite sau va
respinge cererea <cererea sau negăsindu-le în regulă>.
b) Tribunalul va înainta Curţii de Apel de care atârnă dosarul
întreg al afacerii până într'o săptămână.
Contra încheiării Tribunalului atât reclamantul cât şi contesta­
torul pot face la Curtea de Apel respectivă în termen de 7 <10>
zile împlinite. Curtea va proceda întru toate cum a procedat şi
Tribunalul <atât în privinţa publicaţiunii cât şi în privinţa> cu
deosebirea termenului de judecată care aci va fi de 30 de zile (Pe
marginea acestui alineat se citeşte,' Cel lovit de pedepse infamante;
dar copiii ei nu sunt prejudiciaţi).
Curtea <va hotărî definitiv> cercetând actele <pretenden­
tului> reclamantului şi apărarea lui d'adreptul sau prin avocatul
său precum şi <contestaţia> întâmpinările contestatorilor sau avo­
caţilor lor va hotărî definitiv acordând sau respingând titlul de pă­
mântean aceluia care l-a cerut.
Contra acestei hotărîri atât <şi> reclamantul cât şi contesta­
torul pot face <în Casaţie> după normele stabilite în toate aface­
rile deferite justiţiei, în termen de zece zile împlinite dela data ho­
tărîrii, recurs în Casaţie, care Curte de Casaţie va proceda în termen
de 21 zile împlinite dela introducerea recursului după normele tu­
tulor afacerilor pentru casare, trimitere sau judecare în secţii unite
(trei cuointe indescifrabile).
Copiii celui care a căpătat definitiv titlul de pământean rămân
pământeni fără rezerva vreunei contestaţiuni ulterioare afară de
cazul când de bunăvoie ca majori au solicitat şi primit o protectie
străină.
Copiii celui a cărui i s'a respins reclamaţia nu pot fi prejudiciaţi
prin <această> respingerea tatălui. Lor se recunoaşte întreg
dreptul de a reclama pământenia producând atât actele lor proprii
cât şi actele părinţilor pe căile arătate la deosebită judecată.
Procedura este şi pentru cerere şi pentru contestare scutită de
orice cheltuială, afară se 'nţelege de taxele normale percepute
prin lege pentru dresarea şi autentificarea actelor prealabile.
Recunoaşterea prin justiţie a calităţii şi titlului de pământean
dă dreptul numai la deosebirea de străin faţă cu <deosebitele>
[467]
ADDENDA
467
5
10
15
2.0
25
30
legi orgamce Însă câtuşi de puţin <nicidecum> dreptul de ce­
tăţean, drept care nu se poate căpăta câştiga pentru cine nu l-a
exercitat Încă decât pe <altă> căile prevăzute pentru aceasta
prin Constituţiune.
(Ms. D. Gusti (A) 5 foi format ministerial, nepaginate, pagi­
nate de noi cu litere a-e, scrise numai pe jumătatea din dreapta,
longitudinal + (B) 2 jumătăţi de foi, acelaş format, neliniate, cu­
prinzând, cum se vede, prima schiţare, cu ştersături multe).
[LIBERTATEA TIPARULUI]
Stimate domnule preşedinte,
Nu ştiu cum să vă spun cât de rău îmi parc că nu pot veni în
mijlocul d-voastră, In urma recentelor incidente dintre d-nii stu­
denţi ieşeni şi ziarul « Opinia », la care am onoarea a colabora din
când în când, înţelegeţi ce greu mi-ar fi să profit de graţioasa d-v.
invitaţiune.
Om din popor, fără nume de naştere, fără avere, fără sprijin,
mie nu mi-e permis un moment să uit, oricât de puţin ar Însemna
persoana mea ca publicist - că n'am avut pe lume alt protector
decât libertatea tiparului. Şi aşa dar, credincios acestui singur şi
bun protector, n'aşi putea vreodată trece în tabăra cui crede că
trebue să-I lovească. Cu cât ar fi mai măgulitoare primirea pentru
mine acolo, cu atât, fireşte, felonia mea ar fi mai reprobabilă.
Mă adresez, stimate d-Ie preşedinte, unui tânăr de inimă ca d-v, ;
îI Întreb: nu-i aşa? Imi place să fiu convins că-mi veţi răspunde:
da, aşa e!
Făcând urări călduroase pentru prosperarp.a tinerei d-voastre
universităţi pe terenul generoaselor ştiinţe şi nobilelor arte ale
gândirii umane, vă rog, stimate d-Ie preşedinte, să binevoiţi a primi
salutările mele cele mai distinse.
1. L. CARA G IALE
publicist român
(România Muncitoare, 23-30 Decemvrie 1907, scrisoare adresată preşedin­
telui unei asociaţii studenţeşti din Iaşi)
DESMINŢIRE
35 Mistificat pe semne de cine ştie ce farsor, un june licean, proba-
bil foarte june, dorind să arăte cititorilor « Evenimentului» că mă
nesocoteşte pe mine mai mult decât nesocoteşte gramatica ele­
mentară, pe care o nesocoteşte cu desăvârşire, a afirmat mai alal­
tăeri, cu o caracteristică neşovăire:
40 că eu mi-am înstrăinat sufletul faţă de neam!
că sunt amestecat în procesul Moltke-Harden!!
şi că am raporturi cu Alianţa Israelităl l l
30·
[468]
468 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
Cu toată stima
1. L. Caragiale
publicist-rornâ n
"
l'
5
In interesul adevărului, mă grăbesc a anunţa publicului cititor,
odată - dar numai odată - pentru totdeauna, că nu trebue să
dee câtuşi de puţin crezământ unor asemeni afirrnaţiuni pe cât de
puerile pe atât de nedelicate.
27 Dec. 1907.
(Opinia, V, 328, 1 Ianuarie 1908).
, II
'1
10
I I
,1,
"1 :
, 'i
I
II ,1
15
I III
,I'I[
i
lT
,
,1
I
20
i: 'i
� I
"
25
Iii
i
Il!'1
I
1
,
1,
1
l'
Il'
II
30
,
i II
fi
I1II
'1
I � I
!'
II
'r
I"'
,
I
J ..
35
1,
li
I
,1'
40
III
f
;1"
1
,
,
, iJ
TEATRUL ITALIAN
« Doi sergenţi » este, credem, piesa, în care talentele comando­
rului Ernesto Rossi găsesc cea mai bună ocazie spre a se desvolta
şi a ni se pune în vedere. Pentru aceea măiestrul a ales această piesă
la reprezenta ţi a dată în beneficiul său.
Cele .dintâi două acte sunt o admirabilă gradaţie de efecte;
sublim dela început până în sfârşit, jocul maiestrului, la încheiare,
ajunge la culme şi ne răpeşte minţile. Mai presus decât momentul
în care Luigi se repede în mare, ca trecând înnot să-şi facă datoria
şi să moară, mai presus decât acest moment nu e decât entusiasmul
publicului. Cununile cad la picioarele marelui actor, întregul public
se rădică, teatrul se cutremură sub bravele pline de căldură; deo­
dată însă de sus, din galerie, începe a cădea un pohoi de bucăţi de
hârtie asupra oamenilor din parter.
Ce-o mai fi şi asta?
Sunt versuri franţuzeşti, un sonet al d-Iui FI'. Dame, tipărite,
credem, cu cheltuiala autorului-poet.
Nu ar fi fost oare mai bine, ca în loc de a fi scris acest stih, d.
FI'. Dame să fi făcut seamă pentru răniţi? iar în loc de a fi chel­
tuit pentru tipărirea lor, să fi cumpărat câteva sacale de apă rece
şi să le fi vărsat de sus asupra publicului entusiasmat?
(Timpul, 19 Fevruarie 1878, la <1 Cronica 1), nesemnat)
MILLO IN BUCUREŞTI
Luni d. Millo a reprezentat în sala Bossel « Lipitorile satelor »,
cu care ocazie am văzut, că bătrânul artist n'a pierdut nimic din
vigoarea şi virtuositatea lui.
Rolul său propriu l-a jucat cu o vervă, care ne făcea să uităm
cu totul că artistul are astăzi peste 65 de ani. Aceeaşi vioiciune,
acelaşi joc al Iisionomiei, aceeaşi putere de mai nainte. Publicul era
încântat, ba chiar actorii erau cuprinşi de acelaşi curent de veselie,
de râdeau împreună cu publicul. Un lucru avem însă de observat,
care ni se pare destul de însemnat pentru a reveni şi altădată asu­
pra lui.
[469]
ADDENDA
Actorii, cari au dat concursul lor în această piesă, sunt în mare
parte diletanţi ori începători, încât nu s'ar fi cuvenit ca d. Millo
să se înconjure cu ei. Nu zicem nimic de d. Mincu, care ca rutinar
în vârstă joacă în maniera lui toate rolurile cu un fel de haz cu
5 totul propriu, care priveşte mai mult persoana şi maniera lui de a
juca, decât caracterul reprezentat. Dar Mariuca de ex. ar fi trebuit
reprezentată de o persoană cel puţin simpatică. Cităm tocmai acest
exemplu pentrucă nu se cuvine indulgenţă, acolo unde observăm
o absolută greşală în alegerea carierei. Alegându-şi cineva cariera
10 reprezentării dramatice, trebue să ştie că tocmai arta aceasta are
exigenţe fizice, pentrucă instrumentul artistului e chiar fizicul lui.
Cu acea zestre fizionomică, pe care o are d-na ce a jucat pe Ma­
riuca din « Lipitorile satelor », nu se prezintă cineva pe scenă.
O părere nefavorabilă avem şi despre restul trupei improvizate.
15 Deci, oricât am preţui de mult geniul individual al lui Millo, găsim
totuşi că se cuvine neapărat, ca să se înconjoare altfel. Nu zicem
că toţi aceşti domni ar fi lipsiţi de talent, dar a recunoaşte un talent
mediocru sau ascuns, sau nedesvoltat, nu va să zică a recunoaşte,
că el are deja dreptul de a seconda pe un om ca Millo într'o piesă.
20 cu care acest din urmă a culcs atâţia lauri şi atâtea aplauze.
Cestiunea se prezintă sub puncte de vedere, unul estetic, altu!
de bună cuviinţă. .
Esteticeşte o piesă e totdeauna un întreg, ca şi un tablou, ca şi
o statuă. Un tablou în care o singură figură e escelentă. foarte
25 escelentă chiar, iar celelalte caricate, e un tablou rău.
Din punctul de vedere al bunei cuviinţe întâmpinarea noastră
e şi mai aspră. Asemenea înjghebări sau improvizări de trupe arată
din două lucruri unul, sau puţin respect pentru public sau igno­
rarea deplină a exigenţelor unui oraş mare cum sunt Bucureştii.
30 Foarte cu greu ne-am hotărît a face aceste observaţii, numai
pentrucă n'am dori să atingem persoana unui oaspe atât de iubit,
care după ce-a lipsit un an aproape din Bucureşţi, vine astăzi înapoi,
şi are drept de a fi întâmpinat cu bine şi cu bucurie. Dacă deci
reprezentaţie în întregul ei ar fi fost - oricât de mediocră - numai
�5 admisibilă, dacă privazul, ce înconjura portretul măestru ai câr­
ciumarului evreu ar fi fost câtuşi de puţin bun, am fi tăcut. Dar
reprezentaţia a fost purtată, întreagă dela început până la sfârşit
de umerii unui singur om. E drept că publicul venise să-i vadă
pe Millo, şi l-a văzut tot aşa plin de spirit şi vioiciune, ca şi mai
40 nainte, dar publicul venise să vadă şi o piesă, nu numai scene izolate,
căci adesea când personajul Evreului lipsea de pe scenă, fundul
salei Bossel nu mai semăna a scenă, ci a altceva.
Găsim că e interesul artistului, în interesul său cel mai bine
înţeles, ca să se înconjoare altfel; nu zicem cu genii sau cu artişti
45 eminenţi, dar din şirul celor ce-l secundează să lipsească cel puţin
figurile imposibile. Repetăm dar, că deşi întâmpinăm cu bucurie
sosirea d-lui Millo, deşi preţuim fără rezervă talentul său propriu,
[470]
470 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
suntem totuşi siliţi a stabili ca o exigenţă inevitabilă ca să joace
înconjurat de o trupă regulată, care să-şi înveţe rolurile, încât să
putem vedea piese întregi - şi nu numai virtuositatea individuală
a unui singur personaj din piesă.
5 (Timpul, 21 Aprilie 1878, la (, Cronica ,) nesemnat)
TEATRUL ROMÂI"\ESC
Societatea dramatică naţională în anul acesta a mai căpătat în
sânu-i o nouă societară de mâna întâia, al cărui nume este destul
de cunoscut publicului românesc, şi care cu drept cuvânt, între
10 toate femeile din teatrul naţional, se poate numi o artistă emi­
nentă: voim a vorbi despre d-na R. Stavrescu, pe care în zilele
astea publicul o va vedea pentru întâia oară în această stagiune.
D-na R. Stavrescu se va arăta în « Comediana », unul din rolele
sale de predilecţie. Celor ce au mai văzut pe artista română în acest
15 rol, este de prisos să le mai atrăgem atenţia asupra afişului, ce va
anunţa, precum aflăm, în curând întâia reprezentaţie a « Come­
dianei ». Celor ce n'au mai văzut-o, ne credem datori a le atrage
serios atenţia, ca să nu scape acest spectacol din toate punctele de
privire interesant. - « Comediana» este o piesă, în care cele mai
20 frumoase sentimente, caracterele cele mai interesante, unele înalte,
altele triviale sunt cu mult meşteşug ţesute ca să dea naştere la o
acţiune foarte dramatică, plină de situaţii teatrale. - D-na R.
Stavrescu joacă rolul artistei. O altă societară, nu mai puţin sim­
patică publicului, d -na Sarandi, joacă rolul falsei artiste. E foarte
25 interesantă împletirea acestor două existenţe, - una, reflexivă,
plină de sentimente mari, şi a cărei viaţă jumătate stă în domeniul
idealului; alta, uşoară, neroadă, plină de patimi comune, şi pentru
care tot ce nu e realitate, tot ce nu-i pipăit nu are fiinţă. Opoziţia
aces lor două caractere şi situa ţii dramatice, ce se nasc din cioc-
30 nirea lor, este resortul de căpetenie al acestei drame.
Marţi, 21 n., va fi întâia reprezentaţie a « Comedianei ». Lângă
numele unei artiste de atâta merit, cum este d-na R. Stavrescu,
nu pot să treacă laudele banale, cu cari cronicarii teatrali încarcă,
prin anticipare, unele nume, ce nu strălucesc decât numai prin
35 lipsa de merit a celor ce le poartă. Meritul şi adevăratul talent
sunt mult mai presus de nevoia reclamei, şi de aceea ne mărginim
numai a anunţa reprczentaţia de reintrare a artistei n. Stavrescu.
(Timpul, 12 Noemvrie 1878, nesemnat).
[471]
NOTE SI VARIANTE
,
Pag. 3: [ ... OARECARE MODERAŢIE]; în Timpul, 25 Februarre 1878,
editorial- sau, cum se spunea, pe atunci: (' Prim-Bucureşti» - nesemnat;
neretipărit.
5 Pag. 6: NAŢIONALI-LIBERAL!; în Timpul, 29 Martie 1878, nesemnat;
neretipărit.
Pag. 9: LIBERALIl ŞI CONSERl'ATORII; în Timpul, 8 Aprilie 1878,
nesemnat; neretipărit.
Pag. 12: [LIBERALIl ENGLEJI ŞI ROMÂNI]; în Timpul, 28 Nocm-
] O vrie 1878, nesemnat; ncre tipărit.
Pag. 16: [FRA ŢIi RADICALi ŞI D. DIM. STURDZA]; În Timpul,
18, 23 şi 25 Mart ie 1879, editorial; ncsemnat ; nerct ipări t.
Pag. 28: [APELUL LA UNIRE]; în Timpul, 2 Iunie 1879, editorial;
nesemnat; nere tipări t.
15 Pag. 32: [GUVERNUL ŞI MODIFICAREA ART. 7]; În Timpul, 5 Iunie
1879; nescmnat; neretipărit.
Pag. 36: [PROCEDEE ELECTORALE]; în Timpul, 7 Iunie 1879; nesemnat;
ncretipărit.
Pag. 4.0: [CE ESTE « CENTRUL »]; în Timpul, 14. Noemvrie 1879, cdi-
20 torial; nesemnat; neretipărit.
Pag. 4.6: CULISELE CBESTIUNII NAŢIONALE; în Ziua, organ al
partidului democrat-radical, n-rele 38-4.3, 25 Fcbruarie - 2 Martie 1896;
semnat, în ultimul număr: L.
Retipărit într'o broşură, format în -16, de 54. pagini, de toată rari tate a ;
25 lipseşte la Biblioteca Academiei Române; la Biblioteca Fundaţiei Regele Carol 1
se găseşte un exemplar, fără coperte, fără fals-ti tiu, fără indicaţie de tipografie
şi dată, fără nume dc autor în interior (dela pag. 5 la pag. 54.).
Pag. 71: CRONICA DE JOI [1]; în Seara, Iaşi, 16 Noemvrie 1896, semnal:
Caragiale; neretipărit.
30 Pag. 74.: CRONICA DE JOI [II]; în Seara, Iaşi, 23 Noemvrie 1896, semnat:
Caragiale; neretipăriL.
Pag. 77 : DECADENŢĂ; în Epoca, 15 Noemvrie 1896, editorial, semnat:
Caragialc; nere tipări t.
[472]
,.
i'
I
. .
472
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
Pag. 80: REACTIUNEA; în Epoca, 30 Noemvrie 1896, editorial, semnat:
Caragiale; neretipărit.
\
I
Pag. 83: LASCAR CATARGIU; în Epoca, 8 Decemvrie 1896, editorial
semnat: Caragiale; neretipărit.
5 Pag. 88: TOXIN ŞI TOXICE; în Epoca, 15 Decemvrie 1896, editoria,
(Tocsin şi Tocsice), semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 118: NU-l LOC DE MIRARE ... ; în Epoca, 16 Februarie 1897, edi­
torial, semnat: Caragiale; neretipărit.
25 Pag. 122: DIM. A. STU RDZA; în Epoca, 23 Februarie 1897, editorial,
semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 127: INFAMIE; în Epoca, 2 Martie 1897, editorial, semnat: Cara­
giale; neretipărit.
Pag. 92: LIBERALll ŞI LITERATURA; în Epoca, 22 Decemvrie 1896,
editorial, semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 95: ENERGIE ŞI SA TIU; în Epoca, 29 Dccemvrie 1896, editorial,
10 semnat: Caragiale, neretipărit.
Pag. 98: CABINETUL HAGI-TĂNASE; în Epoca, 5 Ianuarie 1897,
editorial, semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 101: PUTEREA CREDINTEI; în Epoca, 12 Ianuarie 1897, edi­
torial, semnat: Caragiale; neretipărit.
15 Pag. 104: MONUMENTUL LUI BRĂTIANU; în Epoca, 19 Ianuarie
1897, editorial, semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 108: RĂRUNCHll NATIUNll; în Epoca, 26 Ianuarie 1897, edi­
torial, semnat: Caragiale; neretipă;it.
Pag. 111: CARADA.LE ŞI BUDALA.LE; în Epoca, 2 Februarie 1897,
20 editorial, semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 115: VISURI DE RĂZBOIU; în Epoca, 9 Februarie 1897, editorial,
semnat: Caragiale; neretipărit.
J
I
I
I
I
I
�
1
(
I
•
Pag. 131: ALEXANDRU LAHOV ARI; în Epoca, 9 Martie 1897, edi­
torial, semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 135: CRIZĂ; în Epoca, 16 Martie 1897, editorial, semnat: Cara­
giale; neretipărit.
Pag. 141: CERINTE ABSURDE; în Epoca, 23 Martie 1897, editorial,
semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 145: SFARŞIT MERITAT; în Epoca, 30 Martie 1897, editorial,
semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 148: O LICHEA; în Epoca, 13 Aprilie 1897, editorial, semnat: Cara­
giale; neretipărit.
Pag. 151: TAKE IONESCU; în Opinia, laşi, 30 Ianuarie 1908, editorial,
semnat: Caragiale şi la sfârşit cu data: 1897, Iunie. Acelaşi articol, apărut întâiu
în La Roumanie illustree dela 8 Iunie 1897, fusese reprodus în Epoca dela 11 Iunie
1897, cu iniţiala C.; după impresia lui Paul ZarifopoI (Opere, III, Prefaţă),
textul din Epoca, « nu pare scris de Caragiale }), - ar fi deci o traducere redac­
ţională. Aşadar nu mai re dăm micile deosebiri din Epoca, ca lipsite de interes .
40
35
30
I
I
,
,
,1
i
. 1
[473]
NOTE ŞI VARIANTE
473
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
Pag. 155: POLITICĂ IN TOATE; în Epoca, 30 Noemvrie 1896, semnat:
Ion; neretipărit.
Pag. 157: GRIGORE P ĂUCESCU ; în Epoca, 8 Maiu 1897, semnat: Cara­
giale; neretipărit.
Pag. 160: LIPSĂ DE PIETATE ŞI DE GUST; în Epoca, 22 Martie
1897, semnat: Ion; neretipărit.
Pag. 163: NIlUL SINE DEO; în Gazeta Săteanului, 5 Mai 1898; edi­
torial; semnat: Caragiale; neretipărit.
Un fragment din acest articol, e re compus după scurtul enire-ţilet din
Epoca, 24 Maiu 1897: « Merge mai bine! », - ncsemnat. Deosebirile din Epoca.
Pag. 165, r. 8-11: Alaltâeri, când Prinţul moştenitor a trecut ultima cum­
plită criză, M. S. Regele, înecat de bucurie, a apărut în balcon şi, cu glas tare,
a vorbit Poporului, care înecat de spăimâniăioare grije, aştepta în curtea Palatului
dela Cotroceni. M. S. Regele a strigat Poporului; rândurile 13-14: ani Po­
porul românesc a auzit; r. 16: După trecerea fericită a unei primejdii de moarte
a Moştenitorului, Carol 1, în culmea ... ; r. 17: acestui Popor; rândurile 17-18:
fără cătră un vechiu. prietin de inimă; r. 18: ca înalt magistrat al lui; r. 20:
Era de ... ; r. 23: fără şi de neam nobil amândoi; r. 24: să facă manifestări sgo­
motoase pe tema sentimentelor lor de reciprocă stimă şi iubire; urmează: Din
această sobrietate de maniţestaiiuni exterioare, din această lipsă de expansiune,
unele spirite fără pătrundere mai adâncă au dedus adesea că legăturile între Di­
nastia şi Poporul român se reduceau la simpla oportunitate politică, fiind numai
şi numai legături raţionale [ără vreun caracter moral şi sentimental; r. 28: Aceşti
doi; ei au; r. 29: să părăsească; etichetă particulară practicată de 31 de ani; r.
30, fără: adânci şi; după atâta vreme: In faţa expansiunii M. S. Regelui şi a
Poporului român, în faţa acestei declaraţiuni de dragoste [ără rezervă între cei
doi Suverani, orice spirit necrezăior a trebuit să crează, şi orice glas răuvoitor să
amuţească; r. 33: a pricinuit această manifestare, pecetluind cu jocul vieţii sale;
după Poporul român, articolul se încheie astfel: Urmările acestei supreme mani­
festări sunt nemăsurate. Să trăiască şi să se bucure de ele El, urmaşii şi urmaşi
din urmaşii Lui!
Acelaşi eveniment, boala principelui moştenitor, în momentul ei cel mai
îngrijorător, a prilejuit articolul-editorial:
NIHIL SINE DEO; în Epoca, 18 Maiu 1897, nesemnat; dela d. T. Pisani,
pe atunci în redacţia ziarului, deţinem că articolul a fost scris de Caragiale,
- cu atât mai veridic, cu cât fragmentele finale din aliniatele 5 şi 7 au trecut
în articolul din Gazeta Săteanului. «Incercarea prin care trec Ţara şi Dinastia
e mai lungă şi mai dureroasă de cât am putut crede un moment, în graba
noastră de a răsufla, apăsaţi de înfiorătoarea ameninţare.
După o zi relativ mai bună, când nădăjduiam toţi că grozava criză era
biruită, Principele iubit a trebuit să treacă încă o noapte de sbucium, şi, poate,
mai are încă mult de suferit!
Momentele sunt prea lungi şi prea sdrobitoare ca să mai putem gândi;
prea repezi şi prea ameninţătoare, ca să putem da expresie mai largă senti­
mentului chaotic produs de consternarea ce a cuprins Românimea întreagă!
In palatul dela Cotroceni se dă în aceste momente o luptă crâncenă: Viaţa
luptă cu Moartea piept la piept. Toţi Românii, toţi, dovedind, în clipele de
groază, că simt soarta lor legată de a Dinastiei, precum şi toţi prietenii bine­
voitori ai Românilor, se uită în culmea încordării sufleteşti la această tragică
şi supremă luptă.
In palatul dela Cotroceni, pe lângă soarta unei Auguste familii, se joacă
soarta unei Patrii, a unei Naţiuni, care avea dreptul să spere că era necazurilor
şi mâhnirilor seculare se închisese în sfârşit.
Viitorul nostru întreg atârnă de voia lui Dumnezeu, ca tot, ca tot în lumea
aceasta: Nihil sine Dea!
[474]
4.74 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
Pe Dumnezeu să-I rugăm a ne reda linistea si încrederea în viitor! Să-I
rugăm a ne reda binele ameninţat! Să-I rugăm să aibă milă de bunul nostru
Rege, de mult încercata Augustă familie, de Patria noastră, care a suferit
destule veacuri, de micul şi nevinovatul Carol II, viitorul Rege al Românilor! »
5 Cu câteva zile înainte de primejdia prin care a trecut principele moştenitor,
Caragiale scria, pentru Epoca dela 11 Maiu 1897, un articol editorial, nesemnat,
cu titlul: 10 Maiu 1897; neretipărit:
(' Ziua de 24 Ianuarie şi cea de 10 Maiu sunt cele două mari sărbători naţio­
nale.
10 Ele amintesc punctele culminante ale istoriei noastre contemporane, cari
strălucesc cu atât mai puternic, cu cât, dindărătul lor, înspre trecut, se 'nde­
seşte negura atâtor vicisitudini seculare.
In mai puţin de patruzeci de ani, două ţări surori, unite înîine, după o des­
părţire de veacuri, constituind un Stat, îşi re capătă neatârnarea, se proclamă
15 regat şi devine una dintre garanţiile de ordine şi de pace în orientul Europei.
Fără 'ndoială, succesele politice, desvoltarea economică, progresul nostru
în general se datoresc tutulor forţelor poporului nostru. Acei ce au voit să facă
din acest progres o legendă particulară, a unui singur partid politic, au fost
niste sarlatani, Fără 'ndoială că tot ce tara noastră a realizat ca propăsire şi
20 m�raIă, şi materială, este datorit ţării îl�tregi; dar e tot aşa de adevărat eă nu
puţin a contribuit la realizarea acestui bine concursul superioarei inteligenţe,
prudenţei totdeauna deştepte, înaltei dibăcii politice a Regelui Carol I.
In mijlocul frumoasei pat-ade de astăzi, e bine să amintim că acum două­
zeci şi şase do ani şi două luni, exact, partidul politic care a tins mereu, dela
25 o veme, să-şi facă din progresul ţării noastre, o legendă particulară, hotărîse
isgonirea tânărului prinţ Carol 1 de pe tronul României, după d'abia cinci ani
de domnie.
In noaptea de 10-11 Martie 71, fiind prim-ministru răposatul Ioan Ghica,
iar prefect de poliţie Simeon Mihălcscu, prinţul Carol 1, obosit de agitaţiile anti-
30 dinastice ale partidului căruia îi încredinţase cârma afacerilor publice, se pre­
gătea să părăsească tronul şi să plece.
Şi ar fi plecat ... Dar il venit atunci un bărbat politic lângă i\I. Sa şi i-a spus
cu ho tărîre :
« M. Ta, ai o legătură cu ţara aceasta cu mult prea serioasă ca să o rupi
35 într'un moment de oboseală sau de desgust. Ţara aceasta mai arc Însă ele­
mente sănătoase şi cuminţi, pc lângă elementcle turburătoare şi smintite cari
vor s'o arunce la fiecare cinci ani în aventuri nebuneşti. M. Ta, trebue să rămâi! ».
Şi M. Sa a rămas ... Omul care vorbise astfel �I. Sale era L. Catargiu.
Astăzi la '10 Maiu 1897, ne întrebăm: ce s'ar fi 'ntâmplat, .dacă scopurile
40 Şl dorinţa agitalorilor s'ar fi realizat la 10 Martie 71?
Desigur nimini nu o poate spune. Dacă istoria lucrurilor întâmplate este
aşa de îndoioasă adesea, şi, din nenorocire, adesea este aşa de uşor uitată, de­
sigur că istoria lucrurilor ce a fost să nu se 'ntămple, e cu atât mai greu de
închipuit şi nici nu trebue să ne gândim la dânsa.
71.5 Fără a uita istoria celor întâmplate, mulţumim norocului cii n'a lăsat să
se întâmple altceva, şi, ca partid conservator, care am ajutat la opera acestui
noroc, salutărn din toată inima pe M. Sa Regele Carol 1, cu t oat ă dragostea
şi respectul ce se cuvin unui suveran brav şi înţelept ».
Pag. 167: 1907, D1N PR1MĂl'ARĂ pANĂ'N TOAMNĂ, CÂTEVA
50 NOTE; Partea l-a, în ziarul vienez Die ze«, nr. 1624., 3 Aprilie 1907, sub
titlul: Rumâruen, wie est ist, vo n einem rumiinischen Pa trio ten, şi cu nota:
Die vorstehenden Ausfiihrungen stammen aus der Feder eines der hervor­
ragends ten rumănischen Publizis ten. Sie geben ein ungeschminktes Bild der
Zustăndo in Rumănien, die die Iurchtbare Bauernbewegung verschuldet haben.
55 Wenn der Verfasser bei seiner Kritik manchmal uber das Ziei hinausschiesst,
so ist es de e Schrnerz, dor dem Palrioten dic horbcu Worte iu den Mund legt.
[475]
i'\OTE ŞI VARIANTE
475
D[ie). R[edaktion). Traducătorul nu semnează; es te, după Paul Zarifopol,
Hermann Kienzl, « din cercul doamnei Mite Kremnitz (Prefaţă la vol. III
Opere) », Deosebiri în textul german:
Pag. 167, rândurile 7-9, traducere greşită: cinen Iriedliebenden Staat,
5 der Verstăndnis besitzt sowohl fur die inncren sozialen Fragen wie fiiI' dic
internationalen Beziehungen - confundându-se « buna înţelegere », armonia,
cu înţelegerea problemelor sociale interne, etc.; r. 11: fără şi glorioasă ; r. 14:
fără atâta; r. 15: fără adeoărat ; rândurile 17-20: So ist est kein lVunder, dass
der rumănische Bauernaufstand in Europa Bewegung und Entsetzen hcrvor-
10 rufen muss tc ; r. 21: fără ca noi; în loc de « funcţionarea lor », ihre lVirksamkeit;
rândurile 22-2l" fără: - dacă a existat, .. în acele mase -; rândurile 2l,-25:
în loc de acest enorm scandal public, « dieses furchtbare offentliche Ungluck »;
rândurile 25-28, în locul frazei: 1n adevăr, e tc., fraza: « Vielleicht wunderten
sich auch andere dariiber, dass uberhaupt im rumănischcn Volkc noch so viei
15 unverrnu te te Energie vorhanden war ».
Pag. 168: rândurile 2-6, dela « câteva » la « agricolă », lipsesc; r. 6: « Das
Land ist an drei Gruppen aufgeteilt »; r. 8, după « apanaj »: « ferner kommen
hiel' in Betracht » ; r. 10, traducere greşită: « schliesslich die grosse Anzahl der
Privatbesitzer »; r. 12: « Drittens die Unzahl der kleinen urul kleinsteti Grund-
20 besitzer », etc.; r. 13: 1889 (în loc de 1888); r. 16: « ungefăhr 4 Yz Millionen
Seelen »; r. 17: « (Diese Kleingutsbesi tzer] ... konnen vom Ertrag ihres Eigen­
tums weder sich und ihre Familie erruihreri noch die Staatsabgaben auţbringen ;
r. 23: fără prin compensare; r. 26 în loc de lipsei ... de răbdare: « ••• auch ein
angeborner Mangel an Sorgfalt »; r. 34: fără şi 'n muncă; r. 35: fără după obi-
25 ceiul locului;
Pag. 169, r. 2: « Die Weide ist das ausschliessliche Vorrecht des Grossgrurul­
besitzes »; paranteza dela rândurile 5-13 lipseşte; r. 25: fără după obiceiul
locului; rândurile 29-30: « Bargeld erţorderi nur noch der Ankauţ der Aussaat
und der an bedurîtige Bauern zu leistende Vorschuss »; r. 31: pentru în por-
30 ţi uni : « in lauter kleinen Teilen »; rândurile 33-36: « iar toamna. .. şi lui »,
lipsesc; în locul lor: « abel' alle diese Arbeit leistet er nicht fiiI' sich und die
Seinen, sondern fur den Fremden. Nul' ",as er uber den Tribut hinaus dem
Bodcn abringt, gehort ihm. Est ist wenig; r. 36: fără: Să nu uităm a spune;
pag. 170, r. 2: la socotealct, cu adaosul: samt Zimsen; r. 3 în loc de o muncă de
35 peste opt luni: « nachdem er sich drei Fierteljahre halbtot gearbeitet hat »; r. 5
pentru \letre: « sein trauriges, niedrigcs Strohdach »; r. 7: fără a ridicat şi; r. 8:
pentru « lucru ce convine proprietarilor »: « was dem grossen und mittlcren
Landbesitzer natiirlich sebr behagt »; în locul frazei « Aşadar ... a plugarilor »,
rândurile 10-13: « Bei dem Einander-Ueberbieten der grossen Păchter wird
40 der Strick um den Hals des Bauern immer straffer angezogen »; rândurile
16-17: « Şi răul... îndat,l », lipsesc; r. 19: fără puţini; rândurile 20-21:
fără afară de rare excepţiuni onorabile; r. 21: fără aspri la câştig; r. 22: fără
elementară; rândurile 23-30: Cru;:;imea interesului .. " răbdător, lipsesc; r. 31:
fără Iată; r. 32 în loc de 1: « zunăchst der »; r. 36 în loc de 2: « Sodann der »;
45 fără mari; pag. 171, r. 1: în loc de 3: « endlich »; rândurile 2-6 lipsesc; în
locul lor: « So vieI iiber die rumănischen Agrarverhăl tnisse »; r. 7, fără Pe de
asupra acestei realităţi; l'. 12 pentru: « pe interese », « auf irgendeinem », etc.;
r. 13: fără principii; rândurile 16-17: facţiuni = « Lager (Factions) »; r. 17:
clientelă = Nutzniesser; rândurile 19-20: pentru elll'atele lor intenţiuni - Un-
50 bestechlich/,eit; rândurile 2/,-25: fără apoi productul ibrid al şcoalelor de toate
gradele; rândurile 26-27 în loc de dascali si dăscălasi, « Kandidatcn »; r. 27
fără şi răspopiţi; r. 28: fără toţi teoreticieni 'de berărie'; pag. 172, r. 1: fără a­
ceastă imensă clasă; r. 2: fără cam; r. 4: « wăhlt indirekt »; r. 9: în loc de tre­
bue să 'nflorească - « gedeiht also »; r. 10: « eine einzige gr08se, weite Indu-
55 s trie », ctc.; r. 11: în loc dc: trebue să prospereze, « sie bluht »; r. 16: în loc de
Plebea, clienţii, « dic IIungrigen »; r. 17: fără uneori; r. 18: « răsturnarea >}
« Wechsel »; rândurile 20-21: fără adică facţiunii răzbite de foame; rândurile
21-30, dela « iar Regele ... », lipsesc; rândurile 36-37: fără şi cea de judeţ;
[476]
II
,
I
L
�
I
II
I
I
'1
,
I
I '
I
I .
l'
, I
1'"
II
1
I
�l
I
I
, 'fi
'1
i '
I
J
:'
r
� I�
l'
,!I
,
II
:1 :
I
l'
II
"
� '11
:!
I
,il
1
1,
,
1:
,1
1,
i
l'
I
476
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
pag. 173, rândurile 3-4; fără şi pe rând din trei în trei ani, ba şi mai des uneori ;
rândurile 6-7; pentru (, seriozităte şi scrupuluri » - ein Gewissen ; r. 10; fără
în proporiie ; rândurile 12-13; (, Şi oamenilor de afaceri asta trebue să le con­
vină })- « Die Geschaftsleute mussen sich dem fiigen und diesen Zustand dulden s ;
r. 13; fără în aşa stare de lucruri ; r. 14; fără nicio sfială, lipseşte; r. 17 un homme
li la mer şi în textul german; r. 18: fără care, lipsit de cel mai elementar tact ;
r. 21; fără afară de netăgăduite rare excepţii onorabile ; r. 22; « offenherzig mit
bitterem Lăcheln » ; r. 23; « hatârului » - des Nepotismus ; rândurile 24-25
lipsesc; r. 26; fără Justiţia? ... ,. r. 28; (, agenţii » - « die Agenten der Verwal­
tung ; rândurile 29-30, fără; (' ea are... prestigiu; r. 30; (, Şi între această
justiţie fără prestigiu ,) - (, Und zwischen dieser Justiz mit Autorităt, aber
ohne Prestige » ; rândurile 35-36 lipsesc; r. 38 şi pag. 174 rândurile 1-9, în
textul german; (, Die Schulen werden allmăhlich, vom niedrigsten bis zum
hiichsten Grade », etc.; rândurile 11-12, fără; o pletoră de semidocţi, fără ca­
ractere, fără omenie ,),. r. 13; « onoruri » - « die g; ăssteri Ehren ,); rândurilc
14-15; « fără multă osteneală » - « ohne [ede Muhe ,); r. 17; (' exolus iv a=->
(, volkommen ,); rândurile 17-18; (' iese şi se premeneşte şi creşte », - (, speien
J ahr fur J ahr ,),. r. 20; fără proaspeii ; r. 21; fără în poze teatrale ; « teoreti­
cienii » - (, neue Theorctiker ,); rândurile 22-23; fără placizii făuritori de
sistemă nouă, instigatorii exaltati ; r. 23, « şovinişti » - « begeisterte Chauvi­
nisten » ; rândurile 24-25; dela « călărind ... », lipsesc; rândurile 26-27;
lipsite de orice mijloace de producţie » - « die keine Mitt.el haben, um. vor­
wărts zu kommen. ,),. r. 27; (, trăind ,) - (' die. .. muhsam leben ,); rândurile
28-29: (, ori din slujbe sau slujbuşoare ,) - (' odeI' die eine dUl'ftig dotierte Beam­
tenstelle erniihrt}),. r. 30: fără graţie şcoalelor naţionale,. rândurile 32-33: « în
cel mai bun ... miniştri ,) (' wo miiglich aber ins Ministerium kommen, wenn
sie nicht gleich Minister werden; r. 24; greşală de tipar Koterien, în loc de Lo­
terien,. r. 35; (, Aşa se recrutează oligarhia ,) - (, Das ist die Oligarchie»; r. 37:
(, de obligaţiuni morale ') - « moralischen Qualitaten ,), rândurile 38-39; fără
de perpetuă premeneală,. pag. 175, r. 1: (' prin aventură ') - (' durch Gunst ,) ,.
frazele din rândurile 1-7; prescurtat - (, Auf diese Weise gelingt auch der
kiihnstc soziale Sprung von einer Gencration zur anderen ,); r. 7: « ţârcovnic ')­
(' Dorfpope ,); r. 10: (, excl'OC ') - (' Verbrecher ,); rândurile 12-17: dela « din­
tr'un ... ,), lipsesc; rândurile 19-28; dela (, semicultă ,), la (, lor ') lipsesc; r. 28;
(' bande ,) - (, Faktionen ,); rândurile 31-32: fără frică de Dumnezeu, lipseşte;
pag. 176 r. 2-3: « ei văd şi depâng, ca şi noi, răul patriei ,) - « die das
Ungliick des Landes erlrennen ')" pag. 172, r. 4: fără blestemata,. r. 5; (, cu
zălogirea intereselor lor vitale ,) - (, durch ihre wichtigsten Lebcnsinteressen ,) ;
1'. 7; lumea ,) uimită ,) - (' das verwunderte Europa}),. (' prăpăstiosul faliment ')
- (, das entsetzliche Resultat ,); rândurile 8-9: (, la catacstrofa carc era
inevitabilă ,) - (, Es war unvermeidlich ,).
Pag. 1'76, rândurile 10-38 şi pag. 177, rânsurile 1-7, au fost suprimate
de redacţia zairului vienez.
Un fragment în Convorbiri, 1907, pag. 765-771 cu o introducere şi o
încheiere de d. M. Dragomirescu.
Lucrarea completă, în trei părţi, apare în broşură, Bucureşti, Tipografia
ziarului Adeverul, 1907, în Octomvrie, cu această notă a autorului, în frunte:
• In Martie trecut, un scriitor romîn a dat pentru (, die Zeit ') un articol pri­
vitor la răscoalele ţărăneşti, pe care acel ziar l-a şi publicat, suprimîndu-i,
după convenienţele redacţiei, încheierea. Niştc ochi deprinşi înţelegeau asta
îndată. Dar articolul a trecut cu totul neluat în seamă de presa noastră, şi,
probabil, rămînea uitat de tot, dacă d. M. Dragomirescu, jertfind din strîmtul
spaţiu al revistei d-sale literare « Convorbiri ,), nu-i făcea acum în urmă fa­
voarea să-I reproducă, după originalul romînesc, măcar în bună parte.
Astăzi, cînd orcine are dreptul a se preocupa de marile noastre probleme
de Stat, i se pare autorului că n'ar fi nepotrivit să-şi publice articolul aşa cum
l-a aşternut el pe atunci, cu un adaus, ce se impune acuma, o jumătate de an
mai tîrziu.
[477]
NOTE ŞI VARIANTE
477
Propunîndu-şi a da la lumină încet-încet o serie de note asupra înprejură­
rilor la cari asistăm, el socoteşte să aducă un oarecare serviciu public, util,
dacă nu în momentele actuale, barem în unele viitoare; de aceea, se gîndeşte
mai puţin la aprobarea multora dintre contimporani, decît la înlesnirea vre-
5 unuia, care va veni poate cîndva să judece această vreme a noastră, pe atunci
trecută, şi - precum se cuvine unui adevărat istoric - s'o povestească cu
minte şi cu inimă, limpede şi frumos, la ai lui şi pentru mai departe urmaşi.
Drept un simplu document, ca orcare altul, şi fără altă pretenţie - aşa
apar rîndurile de mai la vale.
10 1. L. C. »
Pag.186: NEVOILE OBŞTII ŞI AŞA NUMITELE« CASA NOASTRĂ,) ... ;
în Românul, Arad, 1, 64., 19 Martie/1 Aprilie 1911, ziarul conducerii partidului
naţional (director V. Goldiş); semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 193: DIPLOMA ŢIE SUBŢIRE, - CRONICĂ -; în Românul,
15 22 Martie/4 Aprilie 1911; semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 193: TERMITELE ... UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATU­
RALĂ, PENTRU POPOR; în Homânul, 27 Martie/9 Aprilie 1911; semnat:
Caragiale; neretipărit. In acelaşi număr, la Informaţiuni, cu subtitlul De-ale
noastre: « D. Caragiale, amicul şi colaboratorul nostru, ne roagă stăruitor să
20 declarăm categoric, pentru a evita orice confusiune sau bănuială, că în Ro­
mânui nu publică şi nu va publica măcar un singur rând de proză fără a-l iscăli
cu numele d-sale ».
Pag. 201: SĂRBĂTORI MÂHNI TE ; în Românul; 10/23 Aprilie 1911,
numărul de Paşti; semnat: Caragiale; neretipărit. Partea literară din acest
25 număr a fost îngrijită de Caragiale, care publică următoarele cuvinte de mul­
ţumire: « Mă simt dator a mulţumi aci din toată inima d-lor Delavrancea,
Vlahuţă, Coşbuc şi Brătescu-Voineşti, cari m'au onorat totdeauna cu buna
d-lor prietenie, că au binevoit a subscrie alături cu mine într'un număr festiv
al Românului, dând prilej astfel cititorilor noştri a se bucura de aşa giuvaere
30 literare în frumoasa limbă românească. Şi rog să primească omagiile mele de
recunoştinţă şi admiraţiune.
Caragiale ».
Pag. 205: INTRE STAN ŞI BRAN; în Românul, 15/28 Maiu 1911; semnat:
Caragiale; neretipărit.
35 Pag. 211: SCRISOARE; în Românul, 30 Aprilie/13 Maiu 1911; semnat:
Caragiale; neretipărit, (Scrisoare şi răspuns, prin care i se dădea satisfacţie
lui Caragiale, ce se formalizase de întâmpinările ziarului, relativ la « amestecul »
scriitorilor din România, în afacerile interne ale românilor din monarhia austro­
ungară) .
40 Pag. 216: O SEPARA ŢIUNE; în Românul, 15/23 Februarie 1911; semnat:
Caragiale; neretipărit.
Pag. 218: LITERATURA ŞI POLITICA; Toastul d-lui Caragiale la ban­
chetul dat în onoarea d-lui N. Filipescu la 29 Ianuarie; în Epoca, 2 Februarie
1897; neretipărit.
45 Un alt toast, « pentru bărbaţii de Stat luminaţi ai partidului conservator
- un toast plin de spirit, care, din nenorocire, n'a fost stenografiat », a fost
ţinut de Caragiale la « Banchetul cercului de studii », dela 23 Martie 1897,
(Epoca, 13 Aprilie 1897, supliment).
Reproducem aci, pentru notele, referitoare la desconsiderarea scriitorilor
50 de către politiciani, cuvântarea lui Caragiale la banchetul în onoarea lui Coşbuc,
premiat de Academia Română (Epoca, 2 Iunie 1897):
[478]
\1
I
I
I
,I!
il
i
·1
I
�I
I':
1
h
Il
1.
II
:
I
1:
II
1
i
'1
, I
I
� f
I
lu I
t
h
�,
•
II
"
"
"
=1
. 1'
,
I
I
478
5
10
]5
20
25
30
35
40
45
50
55
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
Domnilor,
Cine, cunoscând foarte bine desvoltarea talentului lui Coşbuc, n'ar cunoaşte
îndestul condiţiunile particulare ale vieţii publice şi ale progresului nostru,
şi ne-ar vedea adunaţi aici ca să sărbătorim pe acest minunat poet, fiindcă a
obţinut un premiu academic, ar trebui să gândească rău despre noi, amin­
tin du-şi vechia judecată pesimistă: succesul moral inspiră foarte multă in­
vidie, respect prea puţin şi dragoste de loc; iar succesul material inspiră, pe
lângă invidie, tot atât de mult respect şi, dacă nu dragoste, închinăciune desigur.
Care va să zică, i-a trebuit un premiu academic pentru o traducere acestui
original talent, autorul incomparabilelor « Balade şi Idile », ca admiratorii lui
să se strângă la un loc şi să-I festiveze!
Cel ce ar gândi aşa rău despre noi, ar fi poate prea nedrept. In condiţiunile
particulare de viaţă publică în cari trăim, premiul lui Coşbuc nu e numai un
succes material: e un mare succes moral.
Desigur, poetul zâmbeşte acum ascuns; el, ca toţi semenii lui, n'are nevoe
şi râde de succesul moral: pe acesta îl are mai mare, decât I-ar putea găsi alt­
undeva, în puternica şi nobila lui conştiinţă de artis t ; şi astfel, dacă nu-l dispre­
ţueşte chiar, venind dela alţii, cel mult, îi este absolut indiferent. Ceea ce-1
poate afecta într'un mod plăcut nu e decât un succes material. Dar, pentru
noi ceştilalţi, cari nu ne putem bizui pe atâta talent, cari nu putem găsi prin
încrederea 'n noi înşine virtutea de a nesocoti aplauzele - pentru noi e cu
totul altfel.
Intr'adevăr, noi, literaţii în genere, nu ne putem tăgădui starea noastră
de inferioritate socială. Oricât de puţin talent am avea noi, oricât de puţin
Iolositori am fi societăţii noastre, această stare de inferioritate ne produce un
fel de de presiune morală, care s'ar asemăna cu mâhnirea unui copil nevoiaş
între atâţia alţi copii procopşiţi, tolerat la coada mesei, în intimitate şi exclus
dela orice reprezentaţiune de dignitate a familiei. Şi aşa, noi, cari facem pro­
fesiunea literară, obicinuiţi cu atâta lipsă de consideraţie din partea societăţii
noastre, obicinuiţi cu atâta nesocotire, aş putea zice chiar dispreţ, din partea
tutulor fraţilor din alte profesiuni liberale, cari stau la cârma mişcării publice,
cum sunt avocaţii, medicii, technicii, oameni de afaceri, toţi în genere, oameni
politici, noi, deprinşi a juca în societate un rol sărac şi umilit adesea până la
a părea chiar neonest, trebue să considerăm că ni se face o mare favoare când
ni se întinde cu oarecare bunăvointă, o mână, fie amestecată acea oarecare
bunăvoinţă cu oricâtă mândrie. Când., mai ales din înălţimea unei măreţe insti­
tuţiuni publice se aruncă unuia dintre noi, cât de în treacăt, o privire bine­
voitoare, trebue să ne simţim cu toţii măguliţi şi încântăţi, şi să fim recu­
noscători.
De aceea consider, în afară de succesul material al lui Coşbuc, actul Aca­
demiei Române ca un succes moral pentru noi toţi. Savanta adunare pre­
miând pe acest mare poet, a arătat că ştie a avea consideraţiune pentru literaţii
români în genere; ea a dat dovadă pipăită că nu-i nesocoteşte totdeauna.
Şi de aceea daţi-mi voie ca aducând şi eu, ca literat, umilul meu omaj Inaltei
Academii Române, să beau acest pahar pentru cea mai frumoasă podoabă a
ci şi fală de căpetenie; în sănătatea celui mai celebru academician, î� sănă­
tatea bărbatului de talent prodigios, care va covârşi cu numele lui mişcarea
intelectuală românească a unui veac întreg, în sănătatea ilustrului Bogdan
Petriceicu Haşdeu.
Pag. 221: CUV ANTARE [1]- Cuvântarea d-lui Caragiale rostită la întru­
mrea partidului conservator-democrat din Iaşi, în ziua de 2 Martie 1908-
după notele stenografice; în Ordinea, organul conservator-democrat. Bucu­
reşti, 9 Martie 1908; neretipărită.
Paz. 225: CUV ANTARE [II]- Cuvântarea d-lui I. L. Caragiale rostită
la întl:'unirea partidului conservator-democrat din Ploeşti în ziua de 9 Martie
1908 - după notele stenografice; în Ordinea, 17 Martie 1908; neretipărită .
1
I
I
[479]
NOTE ŞI VARIANTE
479
Pag. 230: CUV ÂNTARE [III]- Cuvân tarca d-lui I. L. �aragiale rostit.ă
la întrunirea partidului conservator-democrat din Roman în ZIUa de 30 Martie
1908; în Ordinea, 13 Aprilie 1908; neretipărită.
Pag. 239: CRONICA TEATRALĂ; în România liberă, 29 Decemvrie
5 1877; semnat: Luca; neretipărită.
Pag. 243: CERCETARE CRITICà ASUPRA TEATRULUI ROM­
_VESC, CRITICA TEATRALĂ ŞI PRESA NOASTRĂ; în România liberă,
5 Ianuarie 1878; semnat: Luca; neretipărit.
Pag. 247: CERCETARE CRITICĂ ASUPRA TEATRULUI RO-
10 MrÎNESC (Urmare), LITERATURA IN TEATRUL NOSTRU [1]; în
România liberă, 11 Ianuarie 1878; semnat: Luca; neretipărit.
Pac. 252: CERCETARE CRITICĂ ASUPRA TEATRULUI RO­
MÂNESC (Urmare), LITERATURA IN TEATRUL NOSTRTj [IIJj Î1� Ro.­
mânia liberă, 17 Ianuarie 1878; semnat: Luca; neretipărit; s îărşi tul st.udiului,
];; anunţat la sfârşitul acestei cronici, n'a mai apărut.
Pag. 258: TEATRUL ROMÂNESC, Deschiderea stagiunii 1878-1879;
în Timpul, 6 Octomvrie 1878; nesemnat; nerc tipări t.
Pag. 261: RUY- BLAS şi în subtitlu - Reprezeruaiia Marţi 17 Octomvrie ;
în Timpul, 20 Octomvrie 1878; nesemnat; neretipărit.
20
Pag. 265: CRONICA TEATRALĂ [1]; în Foinţa naţională, 8 Octornvrie
1885; semnat: Luca; neretipărit.
Pag. 272: CRONICA TEATRALĂ [II]; în Voinţa naţională, 18 Octornvrio
1885; semnat: Luca; neretipăril.
Pag. 281: SCRISOAREj tipărită în foi volan te, cu menţiunea: Bucuresci,
25 1888; Typografia Curţei Regale, F. Gobl Fii, 12, Pasagiul Român, 12; nere­
tipărită.
Pag. 287: SCRISOARE DESCHISĂ j foaie volantă, fără indicaţia tipo­
grafiei; neretipărită.
30
35
40
45
Iată textul scrisorii lui Caragiale, apărute în Adeverul, d�la 3 Septemvrie
1898, sub titlul O CHESTIUNE JURIDICO-LITERARA, şi urmată de
răspunsul lui P. Grădişteanu.
Il-le director general, Numirea unui aşa de reputat jurisconsult ca dv. în
capul Teatrului Naţional a trebuit se 'nţelege, să facă multă bucurie acelora
cari au vreo firească legătură cu această instituţiune artistică, sau cari se inte­
resează de dânsa cât de departe, ca amatori sau diletanţi. Intre aceştia din
urmă, din întâmplare, mă număr şi eu, care am făcut, odinioară, câteva încer­
cări literare pentru teatrul românesc.
In adevăr, nu mai putea merge cum mergea: trebuia numaidecât în fruntea
importantei instituţiuni artistice naţionale un om de legi - dacă n'ar fi să
judec decât măcar după modestele mele interese personale. Astfel, în sfârşit,
pot şi eu, fără îndoială, să găsesc ascultare la o veche plângere a mea, ascul­
tare ce-mi era peste putinţă să capăt dela profani în materie de drept. Iată,
cu tot respectul ce vă datorez, d-le director general, acea plângere:
Legea presei din 62, apoi cod. pen., precum şi legea pentru organizarea
Teatrelor (care lege, precum s'a spus, a fost concepută şi alcătuită, acu vreo
douăzeci şi cinci de ani, de către nişte jurisconsulţi eminenţi ca d-v.) consfinţesc,
toate trele, proprietatea literară. Toate trei - cele dintâi două, prevăzând
chiar pedepse straşnice - opresc categoric pe oricine a reprezenta vreo bucată
[480]
480 ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
de teatru fără învoirea expresă a autorului. Cu toate astea, până la venirea
d-v., d-le director general, în fruntea Teatrului Naţional, cele trei legi, mai
ales întrucât priveşte interesele subtiscălitului, au fost mereu călcate de către
mai toate companiile artistice emigrătoare din ţară, ba chiar (lucru de ne-
5 crezut!) de către Societăţile dramatice oficiale, stabile, din cele trei capitale
ale Regatului-Român.
Viu deci, cu cel mai profund respect, d-le director general, a pune dreptu­
rile mele de autor sub înalta d-v. protecţiune şi a vă ruga, potrivit legilor, ca,
uzând de toată autoritatea de care dispuneţi, să opriţi a mi se mai juca vreo
10 bucată a mea de către oricine, fie chiar de către Societăţile dramatice oficiale
din Bucureşti, laşi şi Craiova.
In afară de interesele mele materiale, cred că acele bucăţi literare sunt nişte
încercări cu desăvârşire nenorocite, şi nu mai voiu, la vârsta mea, să mi se
exhibeze pretenţiunile regretabile, şi pentru mine şi pentru public, ale uşură- I
15 tăţii unei vârste puţin coapte; nu voiu să mai menţin prin senilitate greşelile
datorite juvenilităţii, scuzabile întâia oară, de neiertat la urmă. Sunt hotărît ti
a nu mai permite nimănui, cu niciun preţ, să reprezinte acele proaste glume
puerile, de cari nu m'aş putea vreodată căi îndestul.
Fiindcă un jurisconsult ca d-v. nu este obligat a cunoaşte numele tutulor
20 scriitorilor naţionali, din norocire atât de numeroşi, şi fireşte, cu atât mai puţin
ale tutulor scrierilor acestora, îmi permit a adăoga, spre lămurirea d-v. aci
mai jos, după semnătura mea, lista încercărilor mele teatrale, despre cari am
pomenit.
Binevoiţi, vă rog, domnule director general, a primi dela acela care-şi pune
25 drepturile şi dignitatea de publicist subt înalta d-v. protecţiune, mulţumiri
anticipate, precum şi asigurarea respectului cu care este, şi rămâne al d-voastre
servitor,
1. L. Caragiale, (Piatra-Neamţ)
Lista încercărilor teatrale ale lui 1. L. Caragiale:
30 O Soacră, farsă într'un act, -1876; O noapte furtunoasă, sau Nr. 9, farsă
în două acte si 4, tablouri - 1879; Conul Leonida faţă cu Reacţiunea, farsă
într'un act, -'1880; D'ale Carnavalului, farsă în trei acte, -1881; Scrisoarea
pierdută, farsă în 4, acte, -1883; Năpasta, piesă în două acte, -1890. Ediţia
I « Socec şi Comp. », Bucureşti. Ediţia II, « Fraţii Şaraga », laşi. '
35 D-sale,
D-lui director general al teatrelor P. Grădişteanu, jurisconsult, senator, etc.
Pag. 289: CRONICA [1]; în Pagini literare, 3 Octomvrie 1899; semnată:
Caragiale; neretipărită.
Pag. 294 : CRONICA [II]; în Pagini literare, 10 Octomvrie 1899; semnată:
40 Caragiale; neretipărită.
Pag. 297: CRONICA TEATRALĂ, ELEONORA DUSE-MOUNET­
SULLY; în Pagini literare, 17 Octomvrie 1899; semnată: Caragiale; nere­
tipărită.
Pag. 302: TEATRUL NAŢIONAL [1]; în Universul, 19 Noemvrie 1899;
45 semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 307: TEATRUL NAŢIONAL [II]; în Universul, 3 Decemvrie 1899;
semnat: Caragiale; neretipărit.·
Pag. 312: TEATRUL NA ŢIONAL [III]; în Universul, 22 Septemvrie
semnat: Caragiale; neretipărit.
[481]
NOTE ŞI VARIANTE
481
Pag. 315: [BENE�ISSU!--); Notiţe critic�, în U,!,i.versul, 7 Aprilie 1900;
la sfârşitul foiletonului menţiunea: Bucureşti, 5 Aprihe 1900; semnat: Cara­
giale; neretipărit.
Pag. 320: [PUBLICUL TEATRULUI NA ŢIONAL]; Notiţe critice, în
5 Universul, 20 Octomvrie 1900; cu menţiunea, la sfârşitul foiletonului: Bucu­
reşti, 18 Octomvrie; semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 324: RAPORT CĂTRĂ D. BARBU ST. DELA VRANCEA PRI­
MARUL CAPITALEI; În Universul dela 25 Maiu 1900; semnat: Caragiale;
neretipărit.
10 După cuvântul din titlu: Raport, asterisc şi notă: «Dau azi aci, în locul
notiţelor critice, acest raport pe care l-am supus d-Iui Barbu St. Delavrancea,
primarul Capitalei, după cererea d-sale, Cred că raportul meu va interesa pc
toţi amatorii de teatru şi de muzică fI.
Pag. 330: «APUS DE SOARE,), CÂTEVA NOTE; în Universul dela
15 13 şi 14 Martie 1909; semnat: Caragiale; neretipărit.
Pag. 338: CELLA DELA VRANCEA; în Universul, 4 Maiu 1909; semnat:
Caragiale; neretipărit.
Pag. 360: DESLUŞIRE. O nouă versiune în Moftul Român, NI'. 4, 1893:
Succesul Moţtului Român. Deosebirile din Moţtul Român.:
20 Incepe cu r. 36: (' Intr' o ţară ca a noastră. .. constituţională şi în concertul
marilor puteri; r. 38: Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii; r. 39: No­
bila misiune ... luat-o din interes, pentrucă n'ar fi putut face ceva mai de seamă;
r. 40: nu pentru un mizerabil câştig el şi-a luat spinoasa carieră a luminării con­
cetăţenilor săi; r. 43 până la lui, lipsesc; pag. 361, r. 1-2: din sentimente ..•
25 pentru ridicarea poporului român, pentru; r. 2: suveranităţii acestuia uzurpate;
fără: de Suui ori de Bran, ori de cine ştie care tiran; r. 3: nu pentru vreun;
r. 4, începe: ca adversarii săi, s'a făcut el aprigul apărător; r. 4-6: dela al
drepturilor, la porecla de, lipsesc; r, 6: fără eterne; r. 7: pactul nostru; şi în sfârşit;
1'. 8, după sus şi tare: asupra aiâior şi tutulor chestiilor de ordine politică, eco-
30 nomică, ţinanţiară, ştiinţifică, literară, artistică, şcl, şcl.; r. 10-12, dela nu!
la că, lipsesc; r. 12: nesecat; r. 13: naţiunii rromâne, patriei rrromâne, popporului
rrromân, l-a; r. 14: de toate; r. 15: Rromânia, câtă; r. 17-18: brutari conştiin­
tioşi, de sigur că opinia publică trebue să fie destul de bine hrănită; r. 19--22:
Şi iată dar ceea ce explică într'un mod neîndoios succesul Moftului Român. Dela
35 apariţia lui, acest organ, care tinde a fi formula exactă a opiniei publice române,
a întâmpinat, afară de mici excepţii, o unanimă aprobare. De ceP Pentru că această
modestă foiţă, având în vedere numărul îndestulător de hrutării pentru hrana
zilnică a inteligenţii române; r. 24: de unde (cum onor. public trebue să se fi con­
vins deja), îşi ...
40
45
50
Pag. 390: [(, GUVERN AL INGAJAMENTELOR CU STRĂINII ,)]. Să se
compare amănuntele reprimării mişcării republicane dela Ploeşti, din acest articol
pag. 391, r. 2 urm., cu pasajul corespunzător din Boborul (Opere, III, pag.
159-160). Relativ la intrarea trupelor şi fuga lui Candiano, simultan, pe barie­
rele opuse ale Ploeştilor, - sunt ciudate inversiuni topografice; în Boborul e
vorba apoi de un efectiv de (, un batalion complet de vânători » - în Timpul
doar de o companie. Privitor la arestarea lui Candiano şi răspunsul lui, textele
concordă, ca şi în « le mot d'auteur »: « ... a şi sosit în Ploeşti reacţiunea, adică
o companie de vânători ». (' Reacţiunea ... un batalion complet de vânători ,).
Colaborarea lui Caragiale la Timpul nu se încheie cu anul 1879, aşa cum am
afirmat în Prefaţa la voI. IV. După ce am dat bonul de tras, am găsit întâm­
plător o confirmare a presupunerii noastre, cum că această colaborare a urmat
31
[482]
482
5
10
15
20
25
30
35
40
ARTICOLE POLITICE ŞI CRONICI DRAMATICE
şi în anii 1880-1881. Intr'adevăr, în timp ce ne fixam asupra atribuirii arti­
colelor, am renunţat la câteva, din 1880-1881, sporadice, poate şi din pricină
că ne aşteptam a întâmpina dârze contestări cu privire la articolele politice,
din 1878-1879, atâtea câte le pusesem pe seama lui Caragiale. O hârtie din
arhiva familiei Caragiale ne îndemnase de altfel să cercetăm colecţia Timpului
şi pe anii următori: e vorba de câteva inîormaţiuni, scrise de Titu Maiorescu
şi înmânate lui Caragiale, spre a fi inserate în ziar; - au apărut în Timpul dela
14 Ianuarie 1881 il niormoşiuni, pag. 1); publicarea lor nu era însă o dovadă că
1. L. Caragiale era încă redactor la acel ziar. Pe de altă parte, ne-am ferit să
publicăm tot ce eram înclinaţi a socoti contribuţia lui Caragiale, dintr'o suspi­
ciune faţă de perspectiva prea zeloasă a editorului critic. Documentul care ne-a
dovedit însă că împinsesem prea departe scrupulele, a apărut în cartea d-lui G.
Săteanu: Carnaval literar - Anecdote culturale - laşi, Tip. « Albina }), f. d.,
dar după 1930. E o scrisoare, prin care Caragiale cere un împrumut învăţăto­
rului Dimitrie Scureiu dela Câmpina (reprodusă după Presa din Câmpulung,
Anul? Nr. ?) şi e datată 7 Iulie 1881. In ea vorbeşte de plecarea sa dela Timpul,
ca de un fapt recent: « Despre ieşirea mea dela Timpul, care a fost silită, ţi-oi
povesti eu când ne-om vedea »,
Nu vom da aci lista celor câteva articole, lăsate de-o parte (ca, spiritualul
reportaj parlamentar din editorialul dela 15 Ianuarie 1881). Ele-şi vor găsi locul
într'o eventuală reeditare a volumului îngrijit de noi.
Pag. 409: TRĂDAREA ROMANISMULUI! TRIUMFUL STRĂINIS­
MULUI II CONSUMATUM EST I! 1 In chenar negru, ca să se ia în râs de­
prinderea Românului lui C. A. Rosetti, moştenită îndată apoi de Adeverul lui
Al. Beldiman, de a arbora doliul, în semn de protest contra guvernului sau a
Suveranului.
NOTĂ. Să se adaoge, la observaţiile ortografice făcute de pâul Zariîopol (Opere,
1, pag. XIV), următoarele:
Vocalele a, e, i, primesc accentele grafice, după uzul etimologist, învăţat de
Caragiale în şcoală: tăcend, (eran, adever, etc.
Prefixul ne, din cuvintele compuse, despărţit prin eliziune, ca nc'nchiriat,
na'ntrccut, etc., este legat din nou, într'un cuvânt: nenchiriat, nentrecui, etc.
A eşi, a erta, eri, earna, eţtin.
A perde, a peri.
Posta, scoala (rămăşiţe etimologiste).
Doă pentru două j noă-voă pentru nouă-vouă. . .
Particularită ti ortoepice: ai, aide, pentru hai, haide j otel, ibrid.
Totdeuna sau todeuna, pentru totdeauna; aldată, undelemn.
Nimini, niminui pentru nimeni, nimănui.
Aminteri pentru altminteri.
Viu, tiu, pentru vin, ţin j pă pentru pe; pîn pentru prin j crez, auz, văz şi
să crează, vă auză, să cază, să vază, să scază, să piarză, să prinză, să răspunză,
să pătrunză, etc.
[483]
TABLA ILUSTRAŢIILOR
Planşa
1. 1. L. Caragiale la vârsta de 50 de ani (1902).
II. Fabulă (manuscris autograf al lui Caragiale; vezi pag. 364
din volumul IV).
[484]
II
\
II
II
I
i ;;
ii
n
,
f
1·
I
1 '
[485]
TABLA DE MATERII
INTRODUCERE
PARTEA 1. - ARTICOLE POLITICE
[ ... Oarecare moderaţie]
Naţionali-liberali . . . . . . . . .
Liberalii şi conservatorii. . . . . .
[Liberalii engleji şi români] . . . .
[Fraţii radicali şi d. Dim. Sturdza]
[Apelul la unire] .
[Guvernul şi modificarea art. 7]
[Procedee electorale] . . .
[Ce este « Centrul »]. . . .
Culisele chestiunii naţionale
Cronica de joi [1]
Cronica de joi [II]
Decadenţă ...
Reacţiunea
Lascar Catargiu
Toxin şi Toxice
Liberalii şi literatura
Energie şi Saţiu . .
Cabinetul Hagi- Tănase
Puterea credinţei. . .
Monumentul lui Brătianu
Rărunchii naţiunii . .
Cara dale şi budalăle .
Visuri de războiu
Nu-i de loc de mirare
Dim. A. Sturdza. .
Infamie .
Alexandru Lahovari
Criză . . . . .
Cerinţe absurde
XI
3
'6
9
12
16
28
32
36
40
46
71
74
77
80
83
88
92
95
98
101
104
108
111
115
118
122
127
131
135
141
[486]
486
TABLA DE MATERII
Sfârşit meritat
O lichea
Take Ionescu
Politică în toate
Grigore Păucescu
Lipsă de pietate şi de gust
Nihil sine Deo ....
1907 . . . . . . . . . . . ...
Nevoile obştii şi aşa numitele {( Casa noastră »
Diplomaţie subţire .
Termitele .....
Sărbători mâhnite .
. Intre Stan şi Bran .
Scrisoare. . . . . .
O reparaţiune . . .
Literatura şi politica
Cuvântare (.I)
Cuvântare (II)
Cuvântare (III)
PARTEA II. - CRONICI DRAMATICE
145
148
151
155
157
160
163
167
186
193
197
201
205
211
216
218
221
225
230
Cronica teatrală . . . . . . . . . . . . .
Cercetare critică asupra Teatrului Românesc
Critica teatrală şi presa noastră .
Literatura în teatrul nostru (1)
Literatura în teatrul nostru (II
Teatrul Românesc .
Ruy-Blas .....
Cronica teatrală [1] .
Cronica teatrală [II]
Scrisoare. . . . . .
Scrisoare deschisă
Cronică [I]
Cronică [II] . . .
Cronica teatrală .
Teatrul Naţional [I] ...
Teatrul Naţional [II] . .
Teatrul Naţional [III]
[Benefissul] . . . . . . .
[Publicul Teatrului Naţional].. .
Raport cătră D. Barbu C. Delavrancea, primarul
« Apus de soare» .
CeHa Delavrancea
Capitalei
239
243
243
247
252
258
261
265
272
281
287
289
294
297
302
307
312
315
320
324
330
338
[487]
TABLA DE MATERII
ADDENDA ...
Cronica fantastică: 340. Istoria unei epigrafe: 343. Cronică sentimen­
tală: 345. Cronica: 347. Una alta: 350. Resbelul: 350. Prospătură:
351. Gogoşi: 352. Situaţiunea Europei: 353. Ultime gogoşi calde: 135.
Parlamentare. 1. Camera din Stambul: 356. Gogoşi: 358. Gogoşi:
358. Ultime gogoşi calde: 359. Desluşire: 360. Gogoşi: 361. Resbelul
1877: 362. Un stat în miniatură: 363. [Convenţii eu Rusia]: 368.
[D. C. A. Rosetti la Roma?]: 370. [Ştiri franceze despre cestiunea
Dobrogei]: 371. [Criza de Cabinet]: 372. Noul cabinet otoman: 374.
[Poziţia ministerială faţă cu revizuirea]: 376. [Reportaj parlamentar]:
378. [Un incident la Cameră]: 379. [Plăteşte vizirul]: 380. [In ajunul
crizei: 383. [Linia ferată Ploeşti-Prcdeal]: 385. [După votarea revi­
zuirii]: 386. [Mesajul domnesc]: 388. [« Guvern al îngajamentelor
cu străinii »]: 390. [Nepotismul]: 392. [Pentru coalizarea opoziţiei]:
395. [Prostia în viaţa noastră publică]: 397. [A la Don Ranudo de
Colibrados]: 399. [Regula de trei simplă]: 401. [Justificarea unor
expuI zări] : 403. Trădarea românismului! Triumful străinismului!!
Consumatum Est! ! ! : 409. Excelsior!: 411. Ingeniozitate parlamentară:
411. Instantaneu: 412. Accident parlamentar: 412. Politica: 414. S'a
pierdut!!!: 416. Politica: 416. Mişcarea dela 5 şi 6 Aprilie: 417. In­
semnătatea presei: 418. Un interwiew : 418. Jurnalul nostru: 419. Re­
acţionari neprevăzători: 421. Sub ce regim trăim! ... : 421. Inova­
ţiune: 421. Iarăşi promisi a d-lui Fleva: 423. Principii şi vaccină:
463. Frumos rol: 425. Procurorul, Da, Dumnezeu, Ba!: 427. Galan­
toniile lui Ghenadie: 428. Cronica: 432. « Moldo-Valachia »: 436.
Tribuna liberă!: 442. Economii: 443. Politică înaltă: 444. (, Românii
verzi »: 446. Liga: 449. La Kermessă: l.51. Ţara lui Hubsch : 452.
Două capete!. .. : 453. Ubiquitas: 454. Dialogul morţilor: 455. [Des­
velirea statuii]: 456. Oribilă stagnaţiune; 456. Diversitate de opinii:
458. Instantanee: 458. Chestiuni militare. - Prognosticuri război­
nice. - Fumuri de cucerire: 458. Cugetări: 458. Elocvenţa: 459.
Sfaturi: 459. Nedescifrabil: 460. Mofturi: 460. Mofturi: 460. Caveant
Cives: 461. Reflexiuni: 461. Interview: 461. Proiect de definiţie
juridică a pământenilor: 462. [Libertatea tiparului]: 467. Desminţire:
467. Teatrul italian: 468. Millo în Bucureşti: 468. Teatrul românesc: 470
NOTE ŞI VARIANTE.
TABLA ILUSTRAŢIILOR
487
340
471
483