This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project to make the world's books discoverable online. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the publisher to a library and finally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. We also ask that you: + Make non-commercial use of the file s We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner any where in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. About Google Book Search Google's mission is to organize the world's Information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web at |http : //books . google . corn/ ISTORl'A IMPERIULUI OTTOMANU CRESCEREA SI SCĂDEREA LUI r.i: NOTE FORTE INSTRUCTIVE DE DEMETRIU CANTEMIRU PaiKCIPB DE MOLDAVI'A -cx>c=>- TRADUSA DK Dr. lOS. HODOSIU PARTEA I. ^BUCURESCl EDITIUNEA SOCIETATEI ACADEMICE ROMANE MDCCCLXXVl ISTORIA IMPERIULUI OnOMANU ISTORIA IMPERIULUI OTTOMANU CRESCEREA SI SCĂDEREA LUI cn NOTE p6rtb instructive DEMETRIU CANTEMIRU PRIKOPB DB MOLDATI'A TRADUCERE ROMANA DB Dr. lOS. HODOSIU BUCURESCI BDITIDNSA SOCIETATEI ACADEMICE ROMANE MDCCCLXXVI. I • •••••• •• • •• . i Prefatiunea auctorului înainte de a trece lectorii mei la istori'a imperiului osmanu ceur- mddia aci, va Q necessariu, că eu se le esplicu mai de aprâpe unele lucruri, asupra cărora mi se pare că istoriografii creştini au com- missu adesea errori grele. Errorile principali d'intru acelea sereducu la urmatoriele puncte : 1. Reducerea aniloru Hegirei la er'a christiana. 2. Numele de Turcu si de poporu turcescu. 3. Originea gentei osmaujB, care ocupa astadi tronulu turdedâur * •. . • • * » I. HEGIR A COMPARATA CU ER'a CHRI&tlXlîiA^ •/. '- -. •' ','. Suntu mulţi istorici, inca si d'intre cei mai demni de jcfj^d/iţtia; cari, precumu aflu eu, au pusu multe evenimente de impârtâ:ritia in e- poce diverse, d*in causa că le lipsise cunoscerea exacta a erei turcesci, pe care turcii o aumescu Higeret, era noi Hegira. Dela strămutarea scaunului imperiale la Constantinopole, de siguru nus'a intemplatu neci una fapta de importantia mai mare, de câtu fusese cucerirea a- cestei cetati de catra turcit prin care tota lumea christiana venise in periculu; cu tote acestea, anulu acestei epoce triste este asia de puţinu cunoscutu, in câtu scriptori forte invetiati differu in acestu punctu. Unii adecă punu acelu anu la 1452, âra allii la 1453. De aici se pole pricepe^ cate eroris*au commissu in alte parti ale istorii tur- PREFATIUNEA cesci, precumu ia Qxarea dileloru nascerei si a raorliei sultaniloru, si altele ca acestea. Pentru a delatură aceste errori, amu judecatu ca aru fi bine se scrutamu mai esactu ac6sta era, fiindu ca cu ea m'amu servi tu ia istori'a prese ate. Nu vreu aci a esaminâ numele Hegira, nici d6ca acesta epoca incepe de la fug'a lui Mahomedu dela Mecc'a la Medin'a, sâu dela mortea acestuia, precumu a&rma unii mahomedani. Pentru scopulu meu este de ajunsu a aretâ, cumu annii erei mahomedane s re-ducu la annii erei creştine. Voiu areta acâsta cu esemple din scriitori creştini. Riccioli pune pr6 bine inceputulu Hegirel la annulu 622 dela Gbristu. Lasu se urmeze cuventele salle proprie (Qindu-ca scriitorii nu suntu de accordu mai allesu asupra dilei). «Disput'a— dice elu— «se reduce asupr'a dilei. Ga-ci astronomii, Alfr^ganu (i), Âlba- « tegniu («) si Jordanu numera annii Ismaelitiloru si Turciloru dupe ucalcululu astronomicu, de la o di de Joui, i5Iuliu, Qindu-ca in . « diu'a ac6st'a a fostu adeverat'a luna noua. Arabii inse si Turcii, si •'.vVQU:ei Qhronologistii Scaligeru si Petaviu, urmeza sistem'a civile si • ••• .• : tfconrputst^^ii.de la o di de Vineri, 16 luliu, adaugendu si n6piea • •* •* • t * *• •* • • ...V prQcAoşnte/^ffirfdu-ca in n6ptea dela 15 spre 16 luliu a fugi tu Ma- •* *••* • *•**• **• •* •' ^hptţpdî^ defla Mecc'a, si chiaru in ac6sta nopte s'a aretatu mai ân- • •,•••• « tăiu m^iTa jâoua. De aci Arabii incepu lun'a noua a loru in a siese'a « di de septemana, s6u Vineri, care la ei e di sânta», (s) De ora-ce Riccioli mention6za aci doue diverse mciduri de a computa, fora câ se ne dea raţiunea , credu ca nu va â inutile de a informa pe le- ctori, că Mahomed candu a introdusu religiunea sa in lume, a datu poporului nepriceputoriu in astronomia urmat6ri'^ regula generale (1) Propriu : Elfergani, d'iD provinci'a Ferganu. Trad. Germ. (2) Seu : Elbatani, d'in cetatea Batanu in Mesopotami'a. Trad. Germ. (3) Trebiie se insemnanui ca intrcg'ă sementi'a lui Avramu, atatu d'in partea lui Is- maelu, catu si d'in partea lui Isacu , a tienutu usulu vechiu de a numera dilele d'iu s^r'a precedente, dupe cuventele : Et factum est vespere ot mane dies.unus. Gen. C. I. V. 5. Nota Trad, Franc. AUGTORULUI despre inceputulu lunei noue : «Gandu veţi ved6 lun'a, incepeti po« « stulu; candu veţi ved6 lun'a, serbaţi Bairamulu.» Acumu fiindu-ca lun^a noua nu se vede nici-o-data io diu'aprima^ ci cate-odata intr'a duo'a, ba uneori (candu adecă ea coincide cu sârele Ia appusu), chiaru intr'a trei-a di; asia nu este mirare, daca atâtu Mahomedu, care nu era inveliatu, catu si poporale infectate de superstitiunile salie si preocupate mai multu de auctoritatea legislatorului loru. decatu de raţiunea propria, au luatu a dou*a di de luna dreptu luna nuoa, si după acâsta'si regulau ordinea luneloru, posturiloru si serbatoriloru. Apoi este forte de crediutu ca Mahomedu a inceputu a calcula Hegir'a de la fug'a sa d*in Mecc'a. Successorii lui si-au facutu lege d'in acâsta si, s6u pentru a nu urma contra acestei legi^ s6u d*in negligenlia ori nesciintia, au inceputu a calcula er'a, nu dela lun'a noua astrono- mica, care dupe marluri*a tutuloru matematiciloru a cadiutu Joui, 15 luliu, ci' de la lun'a civile, care a cadiutu in diu'a urmatoria. Vineri, fissandu acâst'a de prim'a di a lunei Muharem. Proba despre celle disse aci, este usulu ce domnesce asta-di la Turci; martoru sun tu eu, care amu vediutu ac6sta cu ochii mei. Asia, d9 âî Turcii suntu in stare asta-di de a computa prin efemeridjele îoru nu^iite la ei fiusnameh (4) or'a^ si chîaru minut ulu de lun'a nuoa/ lotuşi el nu incepu nici Bamazanulu nici Bairamulu (s) loru, pene^oe^u.le at- (4) Ifahme, după cumu scrie d'Herbelot, ins^mna in limb'a persiană carie seu IU- tera; este tiUu alu mai multoru scrieri atâtu persiane câtu si turcesci, precumu Cara« man Nameh, Kiar Nameh, Iskender Nameh, etc. Trad. Fr. (5} Remazan, seu dupe Arabi Ramadan , este a nou*a luna d*in annu la Turci, in care ei se abticnu de mâncare, de beutura si de femei dupe resaritulu pene la appu- sulu sdrelui. Candu appare lun'a noua urmat6ria , incepe Bairamulu ; acesta e tim- pulu de festivităţi si petreceri. Cu unu cuventu, Ramazanulu respunde la postulu ere* stiniloru , si Bairamulu Ia carnevalulu papistiloru. Auctorulu nostru pare a imputa aci Turciloru, ca incepu a numera lun'a nuoa de- la a dou'a di. Ac^st'a inse correspunde bine cu intentiunea loru, si este in usu si la Evrei. Dara, ce aru dice unu turcu eruditu despre lun'a n6stra besericesca s^u ima- ginaria, după care ne regulamu variabilile serbatori ? si ce aru dice despre calenda- riulu de stilu vechiu ? Nu i s'aru pare ridiculu, candu aru audi ca tienemu de diu'a 8 PREPATIUNBA testa cine-va ca a vediutu lun'a noua. Pentru aceea, in totu annulu, pe acestu timpu se tramitu d'in ordinulu Sultanului anume persone peununaunte inaltu (numitulstrangîadaghi, situatu spre Marea-n6- gra, camu i26redistantia (e) delaConstantinopole), pentru a observa momentulu candu appare lun'a nuoa. îndată ce vre-unulu o a za- rilu, trei d'in ei aWrga la Istambol Eîendisi, s6u judele Constanti- nopolei, si unulu anuntia ca a vediutu lun'a nuoa, 6ra ceialalti duci attesta declaratiunea acestui-a. Adeveritu flindu resaritulu lunei nuoa prin trei naartori (fora care numeru in acestu casu nime n'aru crede nici insusi Sultanului), Istambol Elfendisi tramite la momentu anuntiatori in tota urbea, spre a anunciâ la ori-ce ora aru fl, Bama- zanulu si Bairamulu. La strigatulu acestoru preconi amu vediutu mahomedani ridicandu-se immediatu de Ia m6sa, scuipandu mân- carea ori beutur'a ce o aveau in gura si incependu a posti. Deca e casulu câ ceriulu se fia norosu si lun'a se nu se pota ved6, s4ud6ca • acei trei nuntii au fostu impedecati pe caile, se aştepta diu'a antaia '••'.^81 iV^'fi ; a trei'a di inse, ori au venitu nuntii ori nu, se anuntia modulu acesta, nu inceteza nuoa in lun'a lui Sievval nu •V|f fi qdetveriî» prin trei martori. » • »•• • • Geire'diie^ene aci aru fl de ajunsu, pentru câ se delature induoe- lile ce lectorii aru put6 ave asupra esactitatoi de calculu alu lui Ilic- cioli. Cu tote aceste, nu va fl inutile de a 'Iu illustrâ cu cate-va alto esemple, precumu sunt celle duoe cuceriri memorabili, a Gonstan- tinopolei si a Rodosului. Cea d'antaiu, dupe marturirea patriarcului prima a luDei pe aceea, care in fapta este a unsprcdiecea? Cu unu cuventu, noi scimu, si totuşi perseveramu iu modu absurdu intr'o crrore, care o au comissu pnrintii d'in Nicea in nesciinti'a loru, inse acesta err6rc li se p6te ierta chiar pentru ignoranţi 'a loru. Va veni de siguru timpulu, candu va trebui se indrcptamu crrori atAtu de evi- dente şi de pipăite Traci. Anglu. ; (6) Turcii [precumu si Românii H.] computa distanti'a locuriloru dupe orc. Una :6ra dtstantiaiace cam trei mile anglezesci. Trad. Anglu. AUCTORULUl 9 Ck)iistantiQopolei, s'a efectuata Marti la 29 Maiu 1453 , âra dupe cei mai esacti istorici turci, la 20 alle lunei Jemaziul-evvel, annulu He- girei 857. Creştinii dicu ca insuVa Rhodosu a fostu cucerita la 25 De- cembre 1522, era Turcii tienu ca la 3 alle lunei Safer, annulu Hegi- rei 929 , şi adaogă ca obsidiunea durase cinci luni , incependu din lun'a Ramazanu , annulu 928 , si tienendu celle din urma trei luni alle acestui annu, adecă Sievvel, Silcade şi Silhige, precumu si alte doue d'in inceputulu annului urmatoriu 929, adecă Muharem âi Sa- fer, candu la 3 alle acestei d'in urma cetatea s'a supusu. Una alta proba de mare Însemnătate este scrisâri'a diploma deschisa a Sulta- nului Muradu III, catra imperatulu Rudolfu II, unde atatu annulu Domnului nostru , catu si annulu Hegirei , se vedu lamuritu memo- raţi ^vm urmatoriele cuvente : «In prim'a lanuarîu, annulu dom- fiiulu lui Ulidge- cban, fiiulu lui Takva, d'in cas'a lui lapbelu. 18. înainte de a inchiaie aceste cercetări, vreu se observu, ca dupe opiniuneacommune a Turciloru, tribulu Ogianu are dude linii prin* ci pali : lini'a ottomaniloru, si line'a oliginghisianiloru, si ca, d'in acâsta d'in urma linea au avutu Tătarii dUn Grimea peGbanii loru in successiune neîntrerupta. Prob'a cea mai forte pentru ac6sta opini- une este legea stabilita de Sultanii ottomani, care tiene, ca in casu candu d'in cas'a aliothmana n'aru mai fi eredi masculini, atunci imperatulu se se al6ga d'in cas'a oliginghisiana, fiindu-ca estesciutu, ca amehduoe deriva de la uniilu si acelasiu trunchiu. De acf Tătarii de Grime'a au mare sperantia, ca stingendu-se odată famili'a otto- AUCTORULOI 33 mana, eî ârasi voru succede la tronu. Legea ce amu memoratu nu e stersa ; ea este viia anca in spiritele âmeniloru, precumu s'a vediutu pe timpulu meu cu ocasiunea unei seditiuni contra sultanului Mu- stafa, si despre care voiu vorbi mai pe largu in a dou'a parte a isto- riei mele. Atunci soldaţii, cetatianii si preoţii au tienutu mai multe dile consultări in Hipodromu pentru a detrona pe Mustafa şi a a- lege altu imperatu. Dara, âindu-ca Mustafa tienea, dupe datina, sub ochii sei in Adrianopole intr'o inchisore pe toţi consângenii sei, precumu pe Ibrahimu Sultanu Ahmedu , unchiulu seu cu doui âi, pe fratele seu Ahmedu, care occupa astadi (19) tronulu, de aceea poporulu se temea ^ ca daca va veni la cunnoscinti'a lui Mustafa , ceea ce se petrecea in Gonstantinopole, elu va curaţi de pre lume pe toţi acei principi, si esterminandu astfeliu pe toţi eredii legitimi ai imperiului , poporulu va fi constrinsu, vrendu nevrendu, a'lu ooora c& pe alu seu imperatu. Pe candu acâsta temere tienea t6te spiritele in perplessitate, noulu allesu Mufti, accompaniatu de ceia- lalti părinţi ai legei, se redică si dîse aceste cuvente : « Este pr6 a- « deveratu, ca a da imperiulu unei persone , care nu sta in nici-o «legătura de sânge cu cas*a ottomana, este in contra legiloru atatu «divine catu si umane. Dara, de ore-ce Tătarii de Crime'a , cari « deriva dMn acelasiu sânge cu Ottomanii, au eredi capabili de a gu- « vema legitime acestu Stătu, in vanu poporulu se teme ca va cada « in anarchia ; că-ci , d6ca Mustafa aru omori pe toţi consângenii « sei, atunci elu trebue pedepsitu c& parricidu si perturba toriu de pace «publica ; 6ra successoriu alu lui trebue allesu unulu d'in Qii Tata- «riloru de Crimea, cari sunt de aceeaşi seminţia cu Ottomanii ». Si mai multu, in puterea acestei legi sunt esclusi de la tronu bărbaţii născuţi d'inlinea femenina. Intr'adeveru, chiaru cu occasiunea des- pre care vorbescu , propuseseră unii de erede la tronu pe âiulu u- I (19) AsUhUt adecă in anulu 1712, candu auctorulu scriea acesta istoria. J7. 8 34 î>HErATltJNfiA nicu alu Saphiei {1$), fii'a Sultanului Muradu, care locuia in subur- biulu numitu Besbiktash; toţi inse se oppusera, declarandu in pu- blicu : (c ca imperiulu ottomanunu va cada nici-odata sub fusu (21); (c ca nu recunnoscu alţi eredi capabili de a succede pe tronu, de fola cdiU TABELA COMPARATIVA INTRB ANII HEGIREI 81 ANII DE LACHRI8TU, CBOBVINU IN ACE8TU0P0 Nota : H. insemna adică anii Hegirei ; I. G. anii dela Christu ; L. lun'a si diu'a d'in luna ; D. diu'a din septemana ; Liniora (— ) anulu bisextilu. H. 1 I. C. L. -■1 H. I. C. L. D. 611 1214 13 Maiu 3 882 1477 15 Aprilie 3 616 1219 20 Marti u 4 884 1479 25 Martiu 5 680 1281 22 Aprilie 3 886 1481 3 Martiu 7 687 —1288 6 Fevruariu 6 887 1482 20 Februariu 4 688 1289 25 lanuariu 3 889 -1484 30 lanuariu 5 698 1298 9 Octomvrie 5 890 1485 18 lanuariu 3 699 1299 28 Septemvrie 2 —891 1486 7 lanuariu 7 -700 -1300 16 Septemvrie 6 -894 -1488 5 Decemvrie 5 717 1317 16 Martiu 4 895 1489 25 Nocmvrie 4 726 1325 8 Diecemvrie 1 9i)l 1495 21 Septemvrie 2 —727 1326 27 Nocmvrie 5 -902 -1496 9 Septemvrie 6 728 1327 17 Nocmvrie 3 -905 1499 8 Augustu 5 729 —1328 5 Nocmvrie 7 -907 1501 17 luli 7 -.730 1329 25 Octomvrie 4 916 1510 11 Aprilie 5 734 1333 12 Septemvrie 1 917 1511 31 Martiu 2 730 1335 22 Augustu 30 luliu 3 —918 —1512 19 Martiu 6 —738 1337 4 920 1514 26 Februariu 1 -760 1358 3 Decemvrie 2 -921 1515 15 Februariu 5 761 1359 23 Nocmvrie 7 922 —1516 5 Februariu 3 702 —1360 11 Nocmvrie 4 923 1517 24 lanuariu 7 —763 1361 31 Octomvrie 1 925 1519 3 lanuariu 2 7b6 —1364 29 Septemvrie 1 —926 1519 23 Decemvrie 783 1381 28 Martiu 5 927 -1520 12 Decemvrie 4 784 1382 17 Martiu 928 1521 3 Decemvrie 1 788 1386 2 Fevruariu 6 -929 1522 20 Nocmvrie 5 791 -1388 31 Decemvrie 5 930 1523 10 Nocmvrie 3 792 1389 20 Decemvrie 2 931 —1524 29 Octomvrie 7 797 1394 27 Octomvrie 3 933 1526 8 Octomvrie 2 800 1397 24 Septemvrie 2 934 1527 27 Septemvrie 6 1 -804 1401 11 Augustu 5 —935 -1528 15 Septemvrie 3 -809 1406 18 luniu 6 936 1529 5 Septemvrie 1 : 814 1411 25 Aprilie 7 938 1531 15 Augustu 3 816 1413 3 Aprilie 2 -940 1533 23 luliu 4 —820 1417 18 Fevruariu 5 941 1534 13 luliu 2 824 1421 6 lanuariu 2 942 1535 2 luliu 6 -825 1421 26 Decemvrie 6 -943 -1536 20 luniu 3 827 1423 5 Decemvrie l 944 1537 10 luniu l 830 1426 2 Nocmvrie 7 -945 1538 30 Maiu 5 -831 1427 22 Octomvrie 4 946 1539 20 Maiu 3 832 1428 11 Octomvrie 2 947 -1540 8 Maiu 7 838. 1434 7 Augustu 7 —948 1541 27 Aprilie 4 840 -1436 16 luliu 2 949 1542 17 Aprilie 2 -845 144L 22 Maiu 2 —954 1547 21 Fevruariu 2 -847 144^ 1 Maiu 4 955 1548 11 Fevruariu 7 -850 1446 29 Martiu 3 —956 1549 30 Ianuarie 4 851 1447 19 Martiu 1 -959 1551 29 Decemvrie 3 -855 1451 3 Februariu 4 960 1552 18 Decemvrie 1 857 1453 12 lanuariu 6 961 1553 7 Decemvrie 5 —858 1454 1 lanuariu 3 963 1555 16 Nocmvrie 7 860 1455 11 Decemvrie 5 974 1566 19 luliu 6 -864 1459 28 Octomvrie 1 -975 1567 8 luliu 3 865 -1460 17 Octomvrie 6 976 —1568 27 luniu 1 867 1462 26 Septemvrie 1 977 1569 16 luniu 5 868 1463 15 Septemvrie 5 -978 1570 5 luniu 2 870 1465 2i Augustu 7 979 1571 26 Maiu 7 -872 1467 2 Augustu 1 980 —1572 14 Maiu 4 874 1469 11 lulTu 3 982 1574 23 Aprilie 6 -875 1470 30 luniu 7 983 1575 12 Aprilie 3 876 1471 20 luniu 5 -986 1578 10 Martiu 2 11—877 -1472 8 luniu 1 2. 988 -Î580 17 Fevruariu 4 TABELA COMPARATIVA 41 H. I.C. L. D. H. I. C. L. ^ 991 1583 15 lanuariu 3 1080 1669 22 Maiu 7 993 —1584 24 Decemvrie 5 1083 -1672 19 Aprilie 6 994 1585 13 Decemvrie 2 1084 J673 8 Aprilie 3 — 995 1586 2 Decemvrie 6 —1085 1674 28 Martiu 7 «997 -1588 10 Noemvrie 1 —1087 —1676 6 Martiu 2 1002 1593 17 Septemvrie 2 1088 1677 24 Fevruariu 7 1003 1594 6 Septemvrie ' 6 1089 1678 13 Fevruariu 3 1004 1595 27 Augustu 4 -1090 1679 2 Fevruariu 1 1012 1603 1 luniu 4 —1093 1681 31 Etecemvrie ■7 1013 —1604 20 Maiu 7 1094 1682 21 Decemvrie 5 -1014 1605 9 Maiu 5 -1095 1683 10 Decemvrie 2 1015 1606 29 Aprilie , 2 1096 -1684 29 Noemvrie 7 , 1026 —1616 30 Decemvrie 2 1097 1685 18 Noemvrie 4 -1021 1617 19 Decemvrie 5 —1098 1686 7 Noemvrie 1 10-29 1619 28 Noemvrie 1 1099 i687 28 Octomvrie 6 1032 1622 26 Octoravrie 7 1101 1689 5 Octomvrie 7 -1033 1623 15 Octomvrie 4 1102 1690 25 Septemvrie 5 1039 1629 11 Augustu 3 1103 1691 14 Septemvrie 2 -1041 1631 20 luliu 4 —1104 -1692 2 Septemvrie 6 1043 1633 28 luniu 6 1105 1693 23 Augustu 4 -1044 1634 17 luoiu —1106 1694 12 Augustu 1 1045 1635 7 luniu î 1107 1695 2 Augustu 6 -1046 —1636 26 Maiu 5 -1109 1697 10 luliu 7 1047 1637 16 Maiu 3 1110 1698 30 luniu 5 1048 1638 5 Maiu 7 1111 1699 19 luniu 2 -1049 1039 24 Aprilie 4 1113 1701 8 luniu 4 1054 —1644 29 Fevruariu 5 1114 1702 28 Maiu l -1055 1645 17 Fevruariu 2 — IU5 1703 17 Maiu 5 1058 -1648 17 lanuariu 2 -1117 1705 25 Aprilie 7 1059 1649 5 lanuariu 6 1121 1709 13 Martiu 4 1066 1655 22 Octomvrie 2 1122 1710 2 Martiu 1 1070 1659 8 Septemvrie 5 1123 1711 19 Fevruariu 5 J-1074 1663 26 luliu 1 PARTEA ANTAIA A ISTORIEI OSMANE CARE COPRINDE GRE8CEREA IMPERIULUI 08MANU DEI^ilL DOMMI'ilL I^UI OSMilLlVIJ FOMOATORULU ACBLUIA PÂNĂ LA DOHNrA LUI HUHAHEDU IV. AOECA DBLA ANVLU 1300 PAHA LA OBSIDUTHEA TIENEI IH AXULV 1683. ISTORI'A DESPRE CRESCEREAIMPERIULUI0SMANU(i)SEU0LI0SMANU(2) COMPUSA IN TREI CÂRTI GâPU I. DIN CARTEA I. DELA ESIREA TATABILORU SUB SIAHULU SULEIMANU GAV8BLB DITBBSBLOR PARBRI DBSPSB CBIfTBii OgMÂNA Decâ vomu cerceta cu diligeatia originea familiei osmane care se afla astadi in possessiunea tronului turcescu , vomu da preste acea OBSBRVATIUIVI înainte de a incepe notele ndstre, se premittema câte-va despre titulaturele mai usitate la curtea ottomana. Acesta curte, că si cellelalte d'in Orientu , isi arroga si pretinde titulaturele celle mai superbe si mai pomp6se. Edictele imperiali, numite Fermanu, suntu pline de asemenea frase ; precumu : Babi humaiun, Port'a sublima. Babi AdaleU P6rt'a dreptatiei; Babi Saadet, P6rt'a mârirei; Babi s6\x Den Devlet, P6rt'a fericirei. {*) Pela acesta d'in urma frase este espressianea familiaria intre Turci de «Devleti othmanie», Maiestatea, seu Felicitatea ottomana. D^ca lectorului curiosu a cundsce mai multe tiUe de aceste, n'are de cAtu se consulte dictionariulu turcescu de Meninski . unde le va afla adunate in massa. (1) OUtomanu. Acestu nume care 'Iu p6rta naţiunea turc^sca dela imperatulu Os- f *) Orientalii numescu residcnti^a guberneloru loru Pârta, dela porţile mari ce sunt la palatele domniloru lom; ci si europenii, dela loculu s^u curtea d'inaintea palate- loru domnesci, dicu curte la resiedinti'a acestor-a. De aci titulaturele indicate aici saot identice cu espressiunile n6stre, de: Curte serenissima, inaltu s^u pr^naltu monarchu. maritu gubernn etc. Pârta, ni se pare pr6 duru, pentru aceea ne vomu abtienâ de a*lu intrebuintia pe viitoriu. Tr. Germ, (Nu ni se pare mai duru de cAtu ewie. Bodoiiu). ISTORIA DESPRB GRESGBHBA pe Gbursetn (5) Siah (0) alunganduUu dein statulu seu ilu si omo- rise, ci si pe domnitorii dein tâte acelea tieri, penlru-că se aQă in dissensiuni intestine, prin ndcurmate invasiuni debilitandu'i ii alungase, — pe atunci dicu, se intemplâ, că Suleiman (7) Siah, fi- (5) Churzem iasemna propriu marea Gaspica seu Hircanica ; totu asia se chia ma si ticrrile de pre langa tiermii acestei mari, allu caroru suverana se numesce Churzem Siah, adecă regele seu domnulu tierriloru situate la marea Gaspica. Turcii pronuQcia câteodată C/iu^rem, pentru asemenarea littereloru A. si S., candu semnulu de distincţiune nu b pusu pe elle ; ceea ce se intempla de multe-ori, mai allesu ia scrierile Turciloru celloru mai invetiati. Geografulu nubianu (Partea 7 clima 5) pre- tende, ca acestu cuventu deriva de la Chosar, fiiulu lui Togarmas, care mai ftntâiu a populatu aceste tierri ; pare inse ca opiniunea sa nu se baseza atatu pe realitatea fap- tului, catu pe assemenarea numelui. Mcninski mai dice ca acosta mare se numesce CtUzum Deng iz ; dara nu vedu pe ce argumentu, de 6rc-ce Turcii dau acestu nume la marea-rosiă. Grestinii inse o numescu marea Baku , de la cetatea Bacuie situata la tiermii ei. (Aci nu trebue se ne inchipuimu ca d6ra tdte tierrile situate la marea Gaspica s'aru numi Ghurzem. Acestu nume *lu pdrUi numai acea parte a marei Cas-> pice. care spală marginile regatului Gurzem, a cărui estindcre merge, precum se dice^, pene la gurele Oxului, rîu ce se vdrsa in marea Gaspica. Regatulu Ghurzem asta-di b sub dominatiunea Tatariioru Usbeghiani, cari l-au occupatu de la descendenţii lui Tamerlanu, dupe ceacest-a allungasede acolo pe succesorii lui Ginghiscan. Ghurzem Schah, despre care vorbesce auctorulu nostru, a fostu titlulu unei familii de regi ai acelloru tierri, cea mai putinţe in t6ta Asi'a; dar pe care Ginghiscanu o a stinsu cu to- tulu in pers6n'a lui Mahomed Ghurzem Schah, pe care 1-a omoritu. Herodotu vor- besce de Ghorasma ; atatu c de vechiu este acestu regatu! dcca cum«va Herodotu pe acest-a 1-a avutu in vedere Trad. Ângl.J. (6) Shah (•) sdu Scheh, cuventu persian u, identicu cu arabiculu Sultan. De aci p6rta impcratulur^urcescu titlulu : Schahi Alem Penah, imperatulu refugiu lumei. Este de insemnatu inse ca Padishac trece la curtea Ottomana de titlulu mai onora- bile de catu Schah. Titlulu de Shach simplu se da regiloru Persiei, Padischah nici-o- data. Vomu spune raţiunea, candu vomu esplica ciiventulu Padischah. (7) Suleimanu, Tatalu lui Erdogrulu si mosiulu Iui Osmanu, originariu d'in famili'a oguziana, cea mai nobile intre Sciţi. In prefatiune amu relevatu err6rea lui Lonicem, care 'Iu face rege alu Niceei, (Trebue se observamu aci, ca in limb'a turc^sca, ara- bica (si persica) vocalile a si e au acelasiu semnu, precumu acelasiu semnu au si vo- calile o si u (si o si u in limb'a turcâsca). De aci vine , ca istoricii noştri scriu unulu si acelasiu cuventu in varie forme , precumu ;.Schah si Scheh, Soliman si Suliman etc rr. Angl). (*} Guventulu Schah insemncdia si regele in joculu asia numitu Schah, jocu carele l-amu luatu de la Persiani, si ei dupre t6ta probalitatea l-au invetiatu de la indiani. De acî Schah mat, la angli Gheck mate, la francesi Echec mat,, la italiani Scacoo matto. Tr. Angl. Mat in limb'a persica: confusu, constcrnatu; prin urmare Schah mat, rege adusu in confusiunc, de nu mai p6te scapă. Dupe Tr. Germ. ItfPBAlULUl CSMAKU SBI) OLlOSllANO S liuâlu lui Cbiia-ChaD, domnu alu cetatiei Nere (s) si alu talariloru Ogusani (9)^ si domnitoriu alu tierei Merusiabgeao , unu principe (8) Nera. Acdsta cetate, dupe rap6rtele Turciloru , este apr6pe de marea Caspica. Nomele ei inse invanu l-ai caută in chartele geograllce ale crestiniloru; dcca nu cum-va vomu dice ca h cetatea Herat , capital'a vechiei Aria, s4u a tierrei Nurketsur d'in Masanderan, in provinci'a Ghilan. Annalile turcesci tienu, ca cetatea Nera a fostu oc- capata si derimata de Tătarii lui Ginghiscanu, candu s*au intorsu acestî-a dela de- Tastatiunea cetatiei regali Belch. Istoricii persiani confirma opiniunea n6stra. câ-ci ei făcu menţiune de siepte regi cari au domnitu pe atunci in Ghilan, si d'intre cari anula cu probabilitate a fostu Solimanu alu nostru. (9) OgvLzani. Turcii sunt de accordu asupr'a acestui punctu si convinu cu toţii ca tribulu Oguzaniloru avendu de conductoru pe Ginghischanu , a esitu d'in Tatari'a mare, v^tr'a, de unde s'au respanditu atăte roiuri nenumerate de Sciţi. Eu nu cunoscu nici unu scriitoriu crestinu, care se attribuie lui Gingischan alta patria. Opiniunea nostra o conflrma pene la evidenţia Niceplioru Gregoras , care in cartea II. capu 4 , nndevorbesce despre irruptiunea acestoru Tătari, dice : «Câte- va secle dupe aceea , ca undele ce essu d'intr'o f6ntana nesecata , au cursu Tătarii d'in estrem'a Scitia si •s'au impartitu in doue turme. Unii au petrunsu departe pene la marea Caspica , unde •uitandu de numele si de patri'a loru natale , se numiră Sarmati, Massageti, Me- ■lanchlani, Amazon i etc. Ceialalti 'si luară callea spre Europ'a, predandu t6te castele •maritime etc.i £r la capu 5 secţiunea prima dice : «Sub Ion Duca imparatu, turme •nenumerate de Sciţi, lasandu-si locuintiele nordice, s'au respanditu cumilidnelc pe •ticrmii marei Caspice. Intr'aceea raorindu ducele loru Sitzizchan (sub acestu nume •Gregoras intiellege pe Ginghischanu, precumu amu arctatu in prefatiune), command'a •preslc trupele loru s'a impartitu intre duoi fii ai acestui-a, Ghalaus si Telepugas». Atâta spune Gregoras. Dîsele sale ne făcu se observa mu . ca ceea ce numesce elu OpoiTi) SxuS^xT], seu prim'a ori estrem'a Scitia, este chiar acee'a ce numimu asta-di Tatari'a marc, si catu pentru numile ce a placutu istoriciloru a da locuitoriloru ace- loni tierri , noi le consideramu numai ca imaginari si nici de cumu ca proprii Sci- tiloru, pene candu acesti-a au remasu in vechiele loru vetre. Asia , ddca lectorulu a vediutu in prefatiunea ndstra ck famili'a oguzana s'a impartitu in duoe linii , adecă aiiothmana si aliginghisiana— nu trebue se'si inchipuiesa nici-decumu ca acesta dis- tinctiune s'ar fi facutu anca pe candu trăiau fundatorii sdu mai bine trunchi i ace- stora dinastii : ar fi absurditate se vrd cine-va a da anca sub Soliman numele de A- liothnmni aceloru-a, cari nu l-au primitu de câtu dela nepotulu seu, cu un'a suta de tnni mai in urma ; assemene ar fi falsu de a affirma, ca principii Crim-Tatariei s'aru numi Aliginghis chiar de la insusi Ginghiscanu. Acesta numire li s'a datu numai dupece au fostu supuşi prin armele osmanice, si chiar nici Chanii Tatariloru d'in Crime'a nu*si deriva originea dela Ginghischanu, ci numai dela nepotulu acestui-a , cu numele Ohirai , care elu cellu d'antaiu a cuceritu acelle tierri. Ba s'a vediutu ca aceşti principi , imitandu pe impcratii d'in Occidentu (cari in ondrea f undatoriloru imperiului se numiau Caesar şl Augustus)^ numai in timpii din urma au inceputu 4 Istoria bssPRB CRteCBlifiA acesta, carele întrecea pe toţi principii poporului seu cu nobilitatea nascerei , cu glori'a mai-mariloru si cu propriele virtuţi, — in a- nulu Hegirei611 după chronologi'a lui Nisrin (6ra după chronolo- gi'a christiana in anulu 1214) indemnatu prin exemplulu si fortun'a lui Ginghis-Chanu, s'a decisu cu vreo cincidieci de mii tătari ogu- sani aleşi, a'si lasă locuintiele vecbi si a Întreprinde expeditiune asupra Europei, (io) spre a'si caută una alta patria. Cuceririle sale. Asia dara Soleiman-Sîah străbătu cu celeritate mare si cu pro- gressu totu asia de bunu in regiunea Oserbedgean (n), care se marginesce cu Siri'a si, atătu prin poterea armeloru, cătu- si a purta numele gloriosiloru loru antecessori si Tau transmisu succesoriloru lom : Turcii pe acela de Othomani, si Tătarii pe acela de Ghirai. De aci Ghanii Tatariei a- daogu asta-di numelui loru propriu anca si pe cellu de Ghirai, precum Selim Ghirai, Caplan Ghirai etc. Dara despre aceste vomu dice mai multe intr'alta locu. (10; Europa s^u tierile europene. Rum-ili s6u simplu Europ'a ori Rum, dupe opl- niunea Arabiloru se marginesce cu Siri'a ; asia in catu pene asta-di la ei se dice des- pre cei ce vinu la Aleppo , capital'a Siriei , ca au trecutu in Europ'a {*), Turcii inse dau Europa aceleaşi margini cari le damu si noi, adecă : Bosphorulu (canal ulu Con- stantinopolei), Tanais (Donul), si gurele Nilului. (11) Ozerbegian seu Shirvan, seu Biladulgebel, Armeni'a mare, alle cărei margini nu mai sunt celle d'in vechime ; câ-ci Turcii, cari nu'si făcu scrupulu de a se estinde preste tierrile vecine , nici de a schimba numele celloru cucerite, au mai adaosu mare parte d'in Assiri*a septemtrionale , alu cărei restu porta asta-di numele de Kurdistanu (unii 'i dicu Gordiana) , si se Idga la apusu cu Armeni'a mare. Cuventulu Os^r&f^'anu 6 compusu d'in Ozer, focu, si Cian, anima, cu conjunctiunea he in, prin urmare se p6te traduce focu-in-inima s(^u inima cu focu. O«6r&0;(m,(d*Her- belot si alţii 'Iu scriu Adherbigian), Shirvan si Biladuljebel sunt trei provincie dis- tincte in Persi'a. Azerbegian, despre care traditiunea tiene ca acolo a fostu lăganulu vechiei dinastia a rcgiloru persiani, şi ca faimosulu Zoroastru acolo a instituitu cu!« tulu focului, contiene o parte din Medi'a, Siri'a si Armeni'a mare. Cetăţile principali jn Azerbegian sunt : Tauris, Ardebal (sdu Ardevil), Selmas. Nakschivan, Merend etc. Provinci'a Shirvan, care anca este o parte d'in Medi*a, se estinde de-alungulu c6stei oc- cidentali a marei Caspice ; o despartu de Azerbegian si de Daghestan fluviile Aras si Cur . adecă Araxes si Cyrus. Cetăţile ei principali sunt : Schamakie seu Scamachi. care h capitel'a tlerrei, Bakula 39 grade 30 min. de latitudine, si un 'a si alfa la tier- murii marei Caspice; si Beraah la fluviulu Cyrus Tr. Franc. Biladulgebel si Daghestan , inscmna tidrra muntdsa. Tr, Germ. (*) In Romani'a se dîce despre cei ce calletorescu d'in tierra spre părţile occiden<« iali alle Europei, ca au trecutu in Evrop'a ; ck si candu Romani'a n'ar 11 in Europ'a. iMPBRluLui OSBlANU siu OLIOSMANO ^ CU ajutoriulu faimei lăţite despre faptele sale cuceri totu ce in- tempină in calea sa pana la Ahlad , care este regiune si cetate in Armeni'a mare. Dara fiendu-că tătarii lui Ginghis-Chanu devasta- seră tote prin pregiuru cu furia si crudelitate neaudita, si petrun- sera pana in Oserbedgeann, asia Suleiman-Siah, s6u pentru-că tre* buea se c6da unei poteri mai mari, seu câ se'si conserve pe cre- dintiosii sei pentru sorte mai buna, fu necessitatu a*si aduna pe omenii sei si a se retrage dein Asi'a mica in interiorulu Oserbed- geanului. Poporulu seu inse nascutu pentru bellu si predaliuni, isi perdiipatienti'a, penlru-că i se urise de acea vietia fora ocupatiune, si lipsita de lucrurile cele mai necessarie in acea regiune desierta ; asia in anulu hegirei 616 (alu lui Chr. 1219). Solei man esîndu ârasi dein Oserbedgeanu isi conduse victoriâsele sale trupe de nou asu- pra tieriloru Asiei mici. In acelea Întreprinderi elu făcu preste a- steplarea sa progresse asia de mari, in catu supunendu sie-si multe capitale si cetati mai mici, continuă cuceririle sale pana la Eufrate. Aici Suleimanu insiolatu de fortun'a inconstante, se incercă ellu de antaiu se treca riulu calare; rapitu inse prin potentele riu, se in- neci in acelasiu anu. După aceea cadavrulu seu fu scosu dein riu siastrucatu prin filii sei aprope de murii cotatei Geaber (12), nu departe de Aleppo (is). Unu poetu anonimu dein acelea tempuri (12) Gtaber. sân Baber , a fostu odini6ra [cetate langa Aieppo ; asta-di h o Tekih âeu monastire de călugări turci, si p6rta numele de Sieikh Ebii Bekjr ; in cartele geo- grafice mai nuoe k scrisu Bir si Elbir , dar acesta /alsu, (câ-ci Bir sdu Elbir este o localitate cu totulu difTerente de Giaber , si este situata cu multu mai susu , pe flu- viulu Euphratc. Tr. Franc.) Sepulcrulu lui Ebubekiru atrage aici pe Turci d'in t6te părţile ; vinu in tdta devotiunea spre a*lu yisita. Ceea ce face acestu locu anca si mai Tenerabile, este unu altu monumentu seu Turbd, ce Sultanulu Selimu a redicatu acolo la reintorcerea sa ca cuceritoriu d'in Egiptu. 8e dîce ca acestu monumentu a fostu redicatu intru memori'a atatu a lui Solimanu . catu si a lui Ebubekir , unulu d'intre cei patru interpreţi ai Coranului , si successoriu immediatu alu lui Mahomedu. (Acesta inse nu este probatu, cA-ci Ebubekir successoriulu lui Mahomedu este ingropatu in Medina : Ebubekir, care este immormentatu aici, este fundatorulu monastirei si n'a fostu alta decâtu Scheik, adecă cgumenu seu abbate. Tr. Franc.) D'Herbelot numesce acestu locu Khaibar ; si dîce. ca mormentulu lui Solimanu Schahu , după cum at- testa faimosulu istorica turcu Saadi , pene 'n diu'a de asta«di se numesce Mezari Turki, mormentulu turcului. Tr, Angl (13) Lectorii meip6te 'mi voru imputa ca amu fostu prea scurtu in relatarea fapte* 8 ISTORIA DBSPRE GRE8CERBA IMPERIULUI OSUANU StV OLIOSMANU ii facu epitaphiu s6u inscriptiuae la mormeatu in urmaloriele doue versuri : Sevmess idi ciu Nehri saili ol : Nehri sailde buldi Reftegjan lol. adecă : Pentru că ellu nu iubia acellu fluviu repede , Isi afla mortea tocma in acellu repede fluviu. loru lui Solimanu, si ca acesta procedere a mea nu correspunde demnitatiei subiectu- lui ce amu tractatu : memori'a fundatorului unei familie aUtu de illustre aru cere mai multu. Dar uoi , tienendu inaintea ochi loru adeverulu , amu crediutu mai bine a inipartesi fapte bine constatate , de si pucine, decdtu a da lectoriloru o narratiuoe lunga, plina de fabule, de barbarisme si de anachronisme. Noi n'amu potutu se alu- necamu in err6rea unoru scriitori creştini , cari , vorbindu de affacerilo turcesci , an incarcatu operele loru cu narratiuiii absurde si necdpte. Ne si miramu.cum bărbaţi de eruditiune si in alto respecte de mare perspicacitate, au potutu fi induşi se cr^a ab- surdităţile unui Abulfarage (*), pe care Turcii nici nu 'Iu tieuu demnu de a'i attribui numele de istoricu. Sunt iu adeveru si la Turci cârti pline de fabule , precumu A^ liothman Teoarlchi (istori'a aliothmana) si altele, care ne presenta liste pomp6se des- pre antecessorii lui Othmanu ; Dar' dmenii de simţi u si de sciintia intre turci nu le pretiuiescu mai multu decâtu «Narratiunile seu Nopţile arabice», publicate nude multu in limba francesa (si germanesce) in Europa (si pe cari Kurop'a^puţinu le-a gustatu Trad. Franc). De altminterea, spunendu adeverulu, Turcii nu 'si facu nici*''^Vatu in littere f6rte elegante. Eca inscripţiunea ce se vede pe monet'a Sultanuluj ^^Hinedu, care tiene sceptrulu astadi (1712), ^Ultan Ahmed Ibni Sttltan Muhamed d-Svlian Ibni el-Sultan. Adecă: Sultanu Achmed ^^U\ lui Sultanu Mahomedu, insusi Sultanu si fliu de Sultanu. ^U partea inversa ; Sultan el Beriung ve Hakîumiul Bariung. sorb fi Constantanie. Adecă ; Imperatu si cuceritoriu lumei, domnu mâriloru. Tiparitu in Constau tinopole. In locu de fi Constantanie p6te se fla : /S Edrene, adecă Adnanopole, ori fi Misr, atieca Cairo ; ori, fi hmir, adecă Smirna, precum monet'a este imprimata in un 'a seu 14 ISTORIA DOMNIBl LUI ci pentru a-i dă. onore anca si mai multa, i-a concesu că in tote ce- tăţile si satele cucerite de tatalu seu, seu pe care le-ar supune densulu in viitoriU; se aibă dreptu de Chutbâ (io), adecă sei se memoredie numele in rogatiunile publice. De aci, de la ac6sta concessiune, da- tâdia unii istorici inceputulu imperiului ottomanu ; dar, precumu voiu aretă mai in josu, ei se insiela in acestu calculu alu loru. OTHMANU SUPRIME O REBELLIUNB, SI OCCUPA MAI MULTE CETATl DE LA GRECI VII. Othmanu vediendu-se investitu cu at&le onori, i se părea ca nu'i lipsesce alta pen 'la dignilatea regale, decătu titlulu de Sul- tanu (ii) ; dara i se păru câ nu 'iar folosi se'lu ia pen' ce Aladinu este anca in vi6tia (12); ci 'i părea mai prudentu a aştepta mortea alt'a d'in aceste cetati. Alte cetati n'au privilegiulu de monetaria. Candu imperatulu este in campania in fruntea armatei sale, atunci prcss'a e cu sine, si monet'a ce sd bate, p6rta inscriptiunea : fi, Ordai Humamn, aleea: in corturile cellui sublimu. Cu t6te aceste, chanului tatariloru de Crimea ii este permissu a bate moneta cu' inscriptiunea numelui propriu. (10) Chutbd. Este o formula usitata in rogatiunile publice, de a striga seu suplica la Dumnedieu pentru sanetatea, fericirea si mărirea sacrei maiestăţi a imperatului, pentru invingere asupra inimiciloru, si mai alesu asupr'a creştini loru. (U) Titlulu deSultanu. Amu obscrvatu degik ca cuventulu Sultanu este arabicu si respunde la Chan, care eite persianu seu mai bine mongolicu. Unii tienu ca b formatu d'in SeUiiat, adecă cuceritoriu seu potente. De altminlerea trebue se observu, ck in discursurile de tdte dilele terminulu 8ultanu se aplica că pronjme la ori si cine fara distincţi une. Asia se dîcc StUtanum, domnulu meu, chiar' precumu dîcemu in frantiosesce la t6ta lumea Monsieur. Dar* candu intrebuintiamu cuventulu Sultan numai singuru s6u numai cu articlulu el, atunci inscmna imperatu ; de si, precumu amu aretatu mai in susu, titlulu de Padischah este consideratu mai escellente. Fiii chaniloru d*in Grim-Tataria au pcrmissiunea de a porta titlulu de Sultânu, precumu Caplan Ghirai Sultan, etc. Ricaut ne-a conservatu stilulu cu care se serve Sultanul u candu scrie la Ghanu, Eca 'Iu : Gatra gubernamentulu, unde infloresce massa si originea regentiei, care este radiemulu fortunei, şi canalulu fericirei ; possessorulu de potestate eximia, şi de glo- ria stabile, alesu prin fav6rea regclui.'dela care totu adjutorulu trebue se se c4ra : regele Grimcci. Gian, Beg, Ghirai, Ghav, a cărui altetia fia in perpetuu mantienutî. După ce acestoru benedictiuni alle noslre, sigilate cu ambra, si salutariloru profu- mate cu narcissu, purcediet6rie d'in grati'a imperiale, voti fi datu respectulu cuvc- nitu : Ve facemu de scire si cunoscutu, etc. Tr, Ăngl. (12) P4n' ce Aladin este anca in vUtia. Prudentele Othomanu, nu voi, pen* ce A- ladinu era anca in vi^tia, a accepta titlulu de Sultanu, ce i seolTerise. bine vediendu. OTHMANU 8BU OSUANU 1 15 acestui principe, decâtu a'si periclita atătu imperiulu cătu si vieti'a, prin o dorintia precipitata de a ajunge la domnia. Si nu s'a insie- latu. Tienendu inviolabile credinti'a ce a juratu lui Aladinu, elu a potutu lucra si in interesulu seu ; si intorcendu armele sale victo- riose contra principiloru cari se revoltassera , i-a supusu de nou. După aceea se intorse contra greciloru, si, la anulu Hegirei 687, de la lisusu Chr. 1288 luă cetatea Culse, si o adnectă la imperiulu lui Aladinu. Acestea fusera primele fructe ale victorieloru sale viitorie. In acelasiu anu batii intr'o lupta sanger6sa pe comandantele d'in Carasheri s6u Cetate-n6gra , prinse pe fratele acestui-a cu numele Calanos s6u Callinicu,puse de'lu beliră si după aceea ilu ingropara; apoi comandă la tata oştea sa că se se pisie pe mormentulu lui ; de atunci acestu campu, numitu mai inainte Tomalidz, are pene asta- di numirea de It Ishini sâu Pisiatu de cane. De altminterea, acâsta victoria a costatu multu sânge si lui Othmanu ; câ-ci afara de unu numeru mare de soldaţi cari au cadiutu d'in partea sa, elu a perdutu si pe fratele seu Giunduz, care a moritu luptandu-se eroicesce ; 1-a immormentatu langa tatalu seu Erdogrulu in Sugutcicu. Immediatu după acâsta victoria, Othmanu ocupă cetatea Carahisar, si o adnectă la statulu Seldgiucu. ALADINU ^LV VffNALTIA AHCA SI LA ALTS D16RITATI VIII. Aladinu n, informatu de atâtea victorii alle lui Othmanu, ilu denumi gubernatoriu preste Eskischeri sâu Cetatea-vechia. In anulu urmatoriu alu Hegirei, 688 de la lisusu Ghr. 1289. Othmanu bate si allunga pe Tatarii-Mongoli; suprime din tote părţile incur- siunile inimiciloru : elu trece d'in victorii in victorii. In fine se a- sedia cu locuinti'a in Carahisar, aduna locuitori d'in tote părţile, o largesce, lasandu a se construi edificie splendide si muri noi, si asia o transformă in resiedintia pomposa. Relativu Ia anulu memoratu aci, istoricii selgiukiani nu sunt de ca dupe m6rtea lui AladiQu nu va put^ fi altul u Sultan u decâtu numai elu. I-a pla- cutu mai bine a purta numele de Seraskir s^u generalu, spre a nu cadd in suspitiune ca ar* aspira la tronu. Ma, indata ce a moritu Aladinu, elu nu se mai temii se lape- de pelea de vulpe si se imbrace pe cea de leu. 16 ISTORl A DOMNIBI LUI acordu in calculu.Ei punu victori'a lui Othomauu asupr'a Tatariloru- Mongoli la anulu Hegirei 698, adecă cu diece ani mai tardîu. Saadi anca urmâdia acestu calculu in descrierea ulterioreloru fapte alle lui Othmanu ; prin urmare noi anca 'Iu vomu urma câ pe cellu mai exactu. OmiHAKU OPPVNB FRAUDA LA FRAUDA, SI RESPINGE FORTl^A CU FORTIA IX. In anulu acest-a, 698, Michael supranumitu Kose, s6u Barba- de ţîapu (13), principe cetatiei Bilegiki, vrendu a celebra nuptiele âiei sale invită la ceremonia si pe Othmanu, că amicu si patronu alu seu. Ac6sta ocasiune parii favorabile principiloru greci de a. pune man'a pe Othmanu. Mesurile inse nu se poteau luâ fara scirea lui Michael. Acest'a informatu de negr'a intentiune a principiloru, tra- mise unu servitoriu fîdelu la Othmanu spre a'lu anuntia. Othmanu resolutu a oppune frauda la frauda, se prefăcu eh nu' scie nimica de curs'a ce i se prepara, si ordina la vre-o câte-va sute de soldaţi se se tiena ascunşi in apropiarea locului^ unde era se fla ospetiulu ; er patru-dieci de teneri bine armaţi si travestiţi in vestmente fe- meiesci, se se furisiedie de spre sera si se intre in castelulu Giar- hisar, er noptea se dea focu caseloru de prin pregiuru. Intr'aceea Othmanu merge c'o suita mediocra in Ghakirbunar, locu intr'una suburbe de assemene nume, si unde era se se tiena ospetiulu. Os- petii compăru voioşi, fia-care convinsu de reusit'a planului seu. Atunci acei patru-dieci de teneri travestiţi (cari au intratu in ceta- tea pe atunci lipsita de garnisona), au datu focu la mai multe case deodată, si in midi-loculu focului consummatoriu au ocupatu por- ţile si fortiflcatiunile. Othmanu vediendu foculu s'a convinsu că stratagem'a 'ia succesu, si asia soldatiloru carii stă la panda le dete semnu prin unu strigatu tare, ci se apuce armele, si se se repeda asupra inemiciloru carii acumu toţi era beţi. Abiâsemnalulu fu datu, si ordinulu era degiâ esecutatu. Toţi, fara distinctiune de secsu, au cadiutu parte prinşi parte uccisi. Singuru Michael in recompensarea fldelilatiei sale a fostu crutiatu. Intre femeile captive era s\ mires'a Holophira, de nobile genu născuta; pe care Othmanu in urma o (13) Fiindu-ca avea barba ascuţita câ caprele. OTHMANU StV OSMAND I 17 xaaarită după fiiulu seu Orchanu. D'in acâsta căsătoria s'au nascutu epoLii Solimanu si Muradu, deintre cari acesta d'in urma a suc- essu lui Orchanu in imperiu (14). (14) Acesta istorî6ra este imperfecta si obscura, din causa ca unele jurstari suntu ^«Isu espuse, er altele suntu cu totulu ommisse. Eu me voiu incerca se o corregu si ^.e o intregescu, imprumutandu datele dela istoricii creştini. Michael Cossi, guvernatoru de Hirmen Gata, amicu intimu alu lui Othmanu , ilu invitaşi la nuptiele liiei sale, chiamandu si pe gubernatorii creseini ai castelleloru vecine. Acesti-'a erau geloşi de Othmanu, fiindu-că i-a intrecutu in galanteria prin presentele magniflce, pe care după usulu observatu in assemenea caşuri, lea datu mirelui si miresei. Asik se resolvira a'lu surprinde prin trădare şi a'lu uccide. Gu- bematorulu de Bilegiki, cellu mai potente intre ei, şi care voia a*şi maritk pe fiica sa cu comandantele cetatiei larhisar, se intielese cu ceilalţi a esecuta planulu cu a- cesta ocasiune, si, invită pe Othmanu a onora ospetiulu cu presenti'a sa ; dar* totoda- tă l-a informatu si pe Gosi despre planulu loru, si 1-a rogatu că chiani elu se aducă pe Othmanu la ospetiu. Cossi mergendu la Othmanu, ilu găsi fdrte dispusu a lua parte la ospetiu ; dar* ilu dorea se lase unu barbatu atâtu de bravu a deveni victim'a unei perfidii, si-i descoperi totu complotulu. Othmanu resolutu de a'si resbuna, rogă pe Cossi se assicure pe guvernatoru că nesmintitu va merge la nunta ; dar* se*i spue tot-odata, că fiindu incurcatu in belu cu unu principe vecinu, se teme că acela va face vre-o incursiune in absentia s*a ; deci roga pe cela, ca se'î permitta a'si tramite pe socra-sa si pe socia-sa Împreuna cu sierbitorii si cu unele lucruri dein cele mai prctidse in castellulu seu Biledgicu. Cererea 'i fu accordata f6ra greutate. Atunci Othmanu lasandu 40 de tineri soldaţi a se imbraca in vestmente fcmeiesci sub pretestu de a servi do cortegiu, er* pe alţii punendu-i in saci si incarcandu-i pe cară că avuţii si mobilii, i-a tramisu la loculu unde in diu'a urmatdria avea se se tiena ospetiulu; elu anca le urm^dia, si ajunge la loculu destinatu pentru ceremonia ; acesta era unu campu largu, alessu anume pen- tru comoditatea dspetiloru, si nu departe de castellu. Oupe ce 'si face salutările la gubernatoru acesta da indata ordinu, de a lasă se intre in Bilegicu acelle domne pre- tinse cu totu bagagiulu si cquipagiulu loru. Abia au intratu in castellu soldaţii, candu adjutati de companionii loru travestiţi, sarira d'in saci, si toţi Împreuna, după puţina resistentia, coprinsera castellulu. Indata-ce gubernatorulu se retrase in camer'a sa de dormitu, Othmanu, suppunendu ca omenii sei au si cuprinsu castelulu, incaleca ca- lulu cu amiculu seu Cossi, si curgu amendoi câtu se p6te mai repede spre Biledgidcu, Gubernatorulu informatu de plecarea repede a lui Othmanu, merge in urm'a lui si'lu adjunge cu omenii sei; dar. precumu acesti-a erau mai toţi beuti, Othmanu *i bate, uccide pe gubernatoru, şi restulu ilu pune la fuga. Dupa-ce Osraanu coprinse ain modulu acesta castellulu Bilegiki, nu perdîi timpulu, ci in demăneti'a urmatdri mergendu ocupa si castellulu larhisar cu cea mai mare celeritate, prinde pe coman- dante de inpreuna cu frumus'a fiica, care acumu era mirdsa, chiar candu se preparau merge la cununia. Tr, Angl. Id ISTORICA DOIffNlISl LOl Indâta după acâsta victoria Othmanu cuceri cetatea Ainegiol, si o suppuse la imporiulu lui Aladinu dUmpreuna cu multe alte cetati si castele si cu totu territoriulu loru. ALADUfU LASATV DB POf OHf 007 FUGE LA IMPIUIATORULU GlftCESCU MIGBAILIT X. Era la anulu Hegirei 699^ pe candu una noua oste de tătari ga- zaniani au irruptu in staturile lui Aladinu. Principii si iiiaLHa:iarii tierei, suppusilui mai multu de frica de cătu d'in iubire, au crediutn ca desastrulu si căderea lui Aladinu va fi fortun'a loru, si se revol- tară a dou'a-ora. Acâsta desertiune infidela au adusu pe Aladinu in starea cea mai desperata ; elu fii constrinsu a'si lasă domni'a, sf, pentru a'si scapă vi6ti'a, a se refugia in secretu la Michael Paleo- logulu, imperatulu greciloru. Ma, vane sunt puterile omenesci^ d6ca destinulu 6 incontra! Elu speră ca ia greci va aQa braţia deschise, asilu si adjutoriu; ei inse tractandu'lu fara mila, ilu aruncară in cap- tivitate perpetua. Nicephoru Gregoras dîce , ca mai in urma ar* fi fostu eliberatu prin suditii sei ; după marturirea unanima a istori- ciloru inse, este constatatu, ca elu a moritu in anulu Hegirei 703, de la Ghristu 1303. aTBMAHIT ESTE IN URARIIMITATB ALE8V SVLTAICC XI. Othmanu , care prin valore, prin reputatiune, prin putere si avere era superioru tuturoru celorulalti principi suppusi pân'acumu lui Aladinu, a facutu parte prin daruri mari si promissiuni si mai mari, parte prin favorea protectiunei sale si impartesirea la putere, si parte prin amerintiari, de i s'au supusu cu toţii si l-au recuno- scu tu de domnu suprenm preste totu imperiulu. Asiâ la inceputulu ■~~f^ anului urmatoriu, care era 700 alu Hegirei, toţi magnaţii tierei cu u febr. votu unanimu ilu proclamară Sultanu, si, in cetatea Carisibisar, elu cellu d'ânt&iu a lualu titlulu de imperatu alu Ottomaniloru. Dela acâsta data numera f6rte mulţi istorici inceputulu imperiului Oth- manu ; Saadi inse afirma cu tăria, precumu amu vediutu mai iu susu, ck acâsta data incepe cu anulu Hegirei 687, candu după ocu* părea cetatiei Carahisar dela greci, anca traindu Sultanulu Aladinu, a stabilitu acolo cu consimtiementulu acestui-a unu Gadi sâu jude. A. 700 f OtHBiANU ââu OSBCANU 1 19 si unu Ghatib sâu diaconu, care se'i mentionedie numele in rogatiu- nile publice, si a batutu moneta cu numele seu si cu titlu de Sul- t3.nu. Cu tote acestea noi ne tienemu de opiniunea comuna si pu- ri emu anulu antaiu alu domniei lui Othmanu la inceputulu anului TOO alu Hegirei, care respunde anului 1300 de la Christu. Noi amu aretatu in prefatiune, ca acesta este calcululu celu mai esactu si xrrai conformu chronologiei. OTHMAS1T »UNB PE FIII SEI^GUBEENATOBl PRO¥UiaBLORC XII. Othmanu vediendu-se in possessiunea unui imperiu pe care *lxa aşteptase de multu, fara case fla parutu că ilu caută, si stabilin- dti-si scaunulu imperiale in Carahisar^ institui pe fiii sei guberna- t-ori si defensori provincieloru si cetatiloru, câ se le guberne si a- I>©r6. Orchanu primi Sangiaculu de Caragedagbi, cetate renumita ^=cifiii tardîu prin numele Sultanului Onghi; lui Giundus Aleb (u), s'a •J^atu Eskiscberi; lui Aigud Aleb, Ain Onghi; lui Hasan Aleb co- ^^'^aiid'a in Giarbisar; lui Dorgud Aleb Aiuegiol-ulu. Aladinu, fiiu- s^io. cellu mai tineru a primitu gubernamentulu cetatiei Bilegik, ^^J^fa tutel'a mamei sale si a socru-seu Baliad (ie). SnUMUTA RBSIEDINTI^A IMPERIULUI IN 1ENGH18HERI XIII. După ce a distribuitu gubernaraentele, Othmanu anca in a- ^^^lu anu cuceri cetatea Kiuprihisar; apoi 'si muta resiedinti'a d'in *^arahisar ia lenghisheri (17); o adornâ cu palate regali, scalde si ^^It^ edificii pompose ; o intari cu muri noi, si o provediîi cu forti- ^^ocitiuni diverse. ATACA IN VARU NiCOMEOrA ^V. Spre a 'si consolida si mai bine imperiulu si capitaPa resie- (15) Aleb Însemna gladiatoru, xlupa Tr. Germ. Ct6) Baliads, De aci este evidente, c& Michael Ktose sdu Cossi n'a fost guber- ^^^tjoni de Bilcgiki ; pentru-ca nu se p6te prcsuppune, că Othmanu se fia voitu a lua ^'^bemamentulu de!a c^Uu mai fidele amicu, care cu puţinu mai inainte 'i salvase "^ifSti'a. Prin urmare trebe se fia er6re in articlulu IX. d'in textu, unde autorulu no- ^^^^ ilu face gubernatoru de Bilegiki ; si este f6rte probabile, că lucrulu sta asi A ^^ecam l-am naratu noi in not'a precedenta. Tr. Angl. (17) lenghisherif insdmna : Cetatc-nu6a. Tr. Germ. 20 I8T0R1 A DOMNIEI LUI dentia a lui se puse pe pace, si intrebuină câtu-va limpu spre a 'si regula afacerile interne. Regulate aceste după placulu seu^ cea mai de aprâpe grija a sa fu, că se abată pe soldaţi dela viâti'a loru cea desfrenata, la care se dedasera pre catu petrecea in nelucrare si abundantia de tote. Spre acestu scopu merse cu armat'a sa contra cetatiei Iznimid s6u Nicomedi'a in Bithini'a ; pe care o maltractâ ce e dreptu^ prin obsidiune Îndelunga ; garnison'a ei inse ilu respinse si sili că se se retragă de acolo. Deci elu ridica obsidiunea, a pusu insaindata, ca tocma in faci'a cu lengisheri se se edifice pe unu munle fârte inaitu, unu castelu tare, si după ce 'Iu puse in stare de ape- rare, lasă in intru o buna garnisâna sub comand'a faimosului Tar- ganu ; 6r cu restulu armatei intră in quartiere de iarna, intorcendu- se la resiedinti*a imperiale in lenghisheri. Observamu aci ceea ce se spune^ ca după cbronic'a lui Meulan Idris, nu Othmanu, c\ fi- iulu seu Orchanu a fostu, care a edificatu acestu castelu, numilu Targanu de la mftnele acestui comandante. BÂTE n GftEO SI CUPBISIDB CETATEA EVTAHI XV. Cam pe acestu timpu , gubernatorii provincieloru grecesci, intre cari Ornus seu Honorius, gubernatoru de Prusa, tienea ran- gulu primu, observandu progressele armeloru lui Othmanu, si ve- diendu ca victoriele sunt totu in partea acestui-a, se invoira in se- cretu a'si concentra tâte fortiele sub murii cetatiei Goiunhisar^ si a merge se 'Iu atace prin surprindere. Fortun'a inse priveghia asupra lui Olhman, si-i descoperi la timpu intentiunile loru. Scose fara sgo- motu armat'a sa in campu, surprinse pe inimici, ii bătu si 'i resipi. Principele cetatiei Costelu peri in bătaia cu mulţi alţii. Ornus gu- bematorulu Prusei, precumu si gubernatorululu de Kiutahia, alu cărui nume nu se mentionâdia, scapără prin fuga. Othmanu 'i per- secută si in cale dede preste castellulu Ulubad, alu cărui coman- dante, infricatu de esemplulu confederaţilor u sei» si ne vrendu a se espune la furi'a ottomaniloru, i deschise calea sub certe conditiuni, spre ai urmări mai departe. Dar' era impossibile de a'i ajunge; asi& in locu deajperde timpulu, Othmanu Împresură si ocupă cetatea Kiu- tahi, pe care mai tardiu grecii erasi o au luatu dela turci. Acesta OTHMANU SEU OSMANU 1 " 21 cucerire a constatu pe OLlimaau multa dorere si perdere ; câ-ci pre candu armat'a intra in cetate, se rupse unu podu de lemnu preste care Irecea, si nepotulu seu Dogris au cadiutu cu mai mulţi alţi soldaţi in riu si s'au innecatu. Cadavrulu seu a fostu scosu si immormen- tatu la ordinulu lui Othmanu intr'una suburbe d'in Coiunhisar. IMPRESORA PRUSM, 81 O LASĂ ifcRA XYI. Dupa-ce Othmanu cucerise mai tote cetăţile Bithyniei si isi vediii consolidatuimperiulu seu, se apuca de obsidiunea Prusei (^*), capital'a acestei tieri. Asia la anulu Hegirei 717 merge si impresora ^* 717 acesta capitala. Dar' vede indata dificultatea si chiar impossibilita- ^- ^- *®*® tea de a cuceri o cetate, care era forte bine intarita si aperata de garnisona numeroşa. Totu cea potutu face, a fostu de a o bloca pjin dune forturi ce le-a construitu in fagi'a ei, spre a impedeca impor- tarea de provisiuni si denuâe trupe. Unulu d'in aceste forturi ilu lasâin grigea nepotului seu Artimur ;6r'in celalaltu puse pe faimo- sulu capitanu Balangicu; dandu-le stricta ordme a nu asupri s6u injuria intru nimicu pe locuitorii tierei. Ac6sta politica dulce attrase in forturi unu numeru considerabile de greci de prin pregiuru, cari pentru securitatea vietiei veniau a cerca asilu, si se suppuneau de ^una voia dominatiunei Ottomaniloru. OTHMANU OFFERE CRESTINILORV CORAXULU ORI SABINA XVII. Era datin'a lui Othmanu, ca după cucerirea unui numeru ^i^e-care de cetati, se opresca cursulu rapede alu victorieloru sale, C18) Prus'a. Urbe f6rte vechia ; oaleologulu 1262—1282.; Andronîcu Paleologulu 1282—1325. JnOccidentu. După rnortca lui Friderlcu II., aMEDI*A CAPITITIjftDIA îndată după mortea lui Othmanu, fiiulu seu Orchanu (i), in etate ^^35 de ani, a fostu salutatu imperatoru'aiu Turciloru in 10 alle '"Qei Ramazanu anuiu Hegirei 726. Orchanu, care precumu amu ve- a. 726 (1) Orclianu, Nicephoru Gregoras, in cartea XV. capu. 5. sect. 2., 'Iu numesce ^^''canus s^u Orchanes, si dîce ca a luatu de S09ia pe lii'a imperatului de Ck)nstan- "lopole, loan Cantacuzenu. cu numele Măria, seu după insusi Cantacuzenu. cartea *^- capu 92., Thoodora. Istoricii tiirci nu vorbescu nimicu despre acestu casu; eu **^^ti totu nu me pociu indoi despre elu; cA-ci nu este de crediutu cu Cantacuzinu cu ^^*'Utoriu crestinu si tata alu Theodorei, se spună unu neadeveru despre unu lucru, ^^^'^le atatu religiunei creştine, catu si imperatului era se'i lia numai spre ruşine, ^^^ că elu se lia avutu de a caută vreo gloria in una căsătoria ca aceea. Istoricii nu ^I*Uuu, deca Orchanu va fi avutu copii d'in acesta căsătoria seu nu; de aceea nici ^'^ Uu mai vorbescu nimicu despre acesta. loanu Cantacuzenu, tutoru la duoi iii ai imperatului Andronicu, usurpase tronulu la ^^^lu 1338; fiendu inse detronatu se retrase intr'o mdnastire in muntele Athos; aici ^^^ise elu istori'a dominatiunei sale, care se considera că unu capu-de-opera in grec'a Moderna. Tr, Angl. 1. G. 1326 30 ISTORIA DOMNIEI LUI diutu mai in susu, ocupase Prus'a (2) anca in vi6ti'a parentelui seu, a petrecutu anulu priinu alu domniei sale intru a regula afacerile in Asi'a, si a da o forma durabile gubernamentulu seu. La alu doi- lea anu elu cutrierâ tota provinci'a Semendura, dela cetatea Aitos pene la Iznigmid s6u Nicodemi'a. In fine impresorandu si acesta ce- tate, o cuceri. Triumfulu seu n'a fostu atâtu de dificile, precum ar' fi trebuitu se fia fagie cu una cetate atatu de tare. Gologianu, gubernatorulu cetatiei, n*a fostu atatu defensorulu câtu desertorulu ei ; elu fugi indata ce a vediutu ca s'apropia armat'a lui Orchanu, si se retrase aoptea in castellulu Goiunhisar. Orchanu intielegendu dela unii captivi despre acesta fuga, incungiura immediatu castel- lulu ; Cologianu strapunsu de o săgeta cadiu mortu, si castellulu se si supuse. După aceea Orchanu comandă ca se se taie capulu lui Cologianu si se se infiga intr'unu păru la vederea tuturoru Nicome- dianiloru. Terrorea ce le-a causatu acestu spectaclu, i-a determinata a capitula, după care tramissera deputaţi la Sultanulu, ca se le da- ruesca vieti'a si se le permitta a se retrage la Gonstantinopole cu tote efifectele loru. Domnitori ulu accordandu-le tote acestea, ei ii Închi- nară cetatea. ORCBAXr SE ASI^DIA CU RESIEDINTIA IN PRUSA. SI ORGANIS^DIA ARMAT* A A. 7'28 II. De alta parte Alibeg la anulu Hegirei 728, cuprinde prin ca- I. c. 1328 pitulatiune cetatea Herkie, numita in urma Caramuseke. capital'a provinciei Semendura. Orchanu, după cea suppusu potestatiei sale tota Bithyni'a cu esceptiunea cetatiei Niee'a, isi strămuta anca in acelasiu anu resiedinti'a imperiale d'in lengisheri la Prus'a. La con- siliulu fratelui seu Aladinu, şterse monet a selgiukiana, si puse ca se se bata nuoa moneta cu inscriptiunea numelui seu. Elu intro- (2) Occxipase Prus'a. Scriitorii creştini punu OLHiparea cetatiei Prus'a |)e timpii lui Othmanu, care, dîcu ci, la anulu după acc«;.1 au m )ritu. Acosta err6ro pare a deriva de la scirea despre căderea acestei retati ; cA-ci pcrderea deplorabile a unei cetati a- tAtu de importante, ajunse la curtea imperatoruluij;rc'îiloru inaintea scirei despre nior- tea lui Othmanu. La curtea ottomana a«ieca este usitatu, ca despre nuktea imperatu- lui se se tienamare secretu» maialcsu d'inoinlca inimiciloru. Dar' scriitorii turci sunt forte esacti intru a inseinna cu precisiune diua mortiei sultauiioru loru ; prin urmare nu ne este permissu a dubita in veritatea narratiunci loru. ORCHANU 31 duse apoi legi si usantie, cari pene asta -di se observa in imperiulu ottomanu. Anume a datu ordinu, cd locuitorii celaliloru şese distin- gă de cei dela sate prin imbracamente ; că soldaţii sei se formedie armata separata, câ-ci aceştia pene aci nu diferiau intru nimicu de soldaţii creştini ; se se institue o nuoa miliţia de infanteria, necu- noscuta pene acumu la otkomani ; se invetie a prepara si folosi ma- chine pentru baterea si cucerirea cetatiloru, despre cari pen acumu n'aveau nici o cunoscintia. Si pre langa tote aceste, făcu pe frate- seu Aladinu, generalu a t5ta armat'a, si 'Iu puse in capulu admini- stratiunei afaceriloru publice, dandu-i titlulu nou de Mare-Veziru, seu locotenente civilu si militariu. STABILESCE PLATA PETTRU SOLDAŢI ETC. III. La anulu Hegirei 729. Orchanu face plata regulata pentru soldaţi, cari mai inainle erau numai voluntari. Plat'a ac6st'a era o a. 729 Nocra pe dî (asia se numiâ monel'a nuoa a lui Orchanu, care făcea i- c. 1329 apalr'a parle d'intr'o drachma de argintu). Candu soldaţii nu erau in servitiu, le era permissu a trai in pace pre langa bunurile loru, scutiţi de ori-ce contribuliune. Dar', fiindu ca aceasta miliţia nuoa de infanteria se recruta d'in tierani, omeni brutali si fara crescere, a- siâea se revolta de multe-ori, seu celu pucinu era forte aplecata a se revolta. Orchanu observandu acest'a, o cassâ si o inlocui cu alfa, care a contribuitu forte multu la latîrea superstitiunei mahomeda- ne. Elu adecă lasă a se instrui in legea mahomedana atati juni cre- ştini, cati numai a potutu aduna, si apoi 'i inrolâ : cu modulu a- cest'a i se inmultî armat'a preste tota aşteptarea , se propaga sf re- ligiunea mahomedana. In câtu pentru turcii tierani, cari trăiau pe mosi'a parintiesca si aveau voia de a se inrola, nu le era permissu aservi decâtu numai la cavaleria sub Sangiakbeghi ; ei se numiau Musellem-i, adecă liberi. OCCrPA NICEA ; SI MABITA VEDl'VELE GRECILOBV DCPA SOLDAŢII SEI IV. Prin acestea regulamente si institutiuni militari, Orchanu ve- diendu-se cu armata numerosa, se determina a cuceri cetatea Iznik s6u Xice'a. Elu o impresorâ anca in acelasiu anu ; si, redusa la e- stremitate, parte prin assediu continuu de mai doi ani^ parle prin 32 ISTORIA DOMiNIEI LUI f6me si pestilentia, ea a fostu constrinsa a se suppune gratiei lui Orchanu. Deputaţii locuitoriloru d'in cetate se presentara inaincea acestui principe rogandu-lu se le accorde vieti'a si se le concâda a se pot6 retrage la Constantinopole. Orchanu prin unu simtiu de generositate neaşteptata, le permisse nu nnrnai de a se pot6 retra- ge cu vi6ti'a, ci de a 'si lua cu sine atâtu-a avere câta voru pote du- ce. Niceanii, mişcaţi de atâtu-a clementia a lui Orchanu, preferiră a renaane liberi in possessiunile si casele loru, si a se face de buna voia tributari imperiului ottomanu. Asia Orchanu intra in Nice'a I. c. 1330 '^ anulu Hegirei 730. Aici unu altu spectaclu se presanta. Femeile greciloru, morţi prin fome s6u fpru, vinu inaintea lui Orchanu, si 'si plangu starea veduvita in care au remasu. Elu ordina indata cur- teniloru si nobililoru sei a le lua de socie , si a le tracta cu stim'a cu care se tractedia femeile musulmane. Cu modulu acesta, elu provediii cu bărbaţi pe o mulţime de persone desolate, unele de classea nobile, altele de condiliune mai mediocra, si totodată facil totu atăte proselite pentru legea mahomedana. Faim'a despre generositatea lui Orchanu si umanitatea sa facie cu supuşii s'a la- tltu ca fulgerulu in tote tierile vecine ; in câtu nu numai niceanii, deintre cari mulţi fugiseră de fric'a obsidiunei. ci multîme de locui- tori d'in alte cetati si sate, unde nu ajunseseră anca armele turciloru, veniau in masse la Nice'a. Asia Nice'a in mai pucinu de unu anu deveni atatu de impopulata, in câtu părea ca ar disputa prioritatea Constantinopolei. CUPRINDE CASTELLITLU KKMLUC ; SI FITND^.DIA SCOLE A. I. CHR. 1534. A. 734 V. La anulu Hegirei 734, Orchanu dupe obsidiune vigorosa de I. c. 1334 unu anu intregu, cuprinde prin capitulatiune castellulu Remluc, care prin natura si arte era bine fortilicatu. Olhmanu. tatalu Iui Orchanu a tentatu mai de mulle-ori, dar' totdeauna in vanu,a ocu- A. 736 pa acestu castellu. In anulu Hegirei 736, Orchanu a stătu in pace. k I. c. 1336 si a fundatu in Prus'a o noua Moschea , academia si unu spitalu: tote edificie intr'adeveru regali. In speciala academi'a , care e fun- data intr'o monastire, ajunse atatu de celebra pentru artile liberali si professorii ei illustri, in catu o cerceld multtme de studenţi de ORCHANU 33 prîn Arabi'a si Persf a ; si aceste popora, ai caroru docţi treceau pen' acumu de magistrii lumei, nu credea ca ar fl nedemnu de ei a 36 face discipolii otomaniloru. DK^EUfcDIA PE GRECI IX ASIA ; PE PRINCIPII MrSULMANI 11 CÂŞTIGA PRIN POLITICA ^I. Orchanu, dupa-ce prin arme a ocupatu dela greci cetăţile si tierile memorate mai in susu, omu astutu si bunu politicu precumu era cunoscutu de toţi, incepu se facă planuri cumu ar' pot6 uni cu tierile sale inca si restul u aceloru provincii asiatice, cari erau su- puse mai multoru principi musulmani, si cari mai remassera anca d'in imperiulu selgiukianu. Elu face inceputulu cu tierile lui Adgi- lanbeg. Acestu principe morindu alasatu după sine unusinguru fiiu in etate forte tenera, cu numele Gasimbeg. Orchanu sub pretestu ca elu 'i ar fi parente adoptivu si protectoru, ilu luă la sine si- occupâ tote provinciele. Tursonbeg, unu altu principe teneru, ur- D^andu exemplulu acestuia, de buna voia dona elujinsusi sceptrului ottomanu cetăţile Aidingik, Minas, Balikesre, Bergame si Ermid. Cele ^ai de aprope in ordinea acestora era cetăţile Ulubad, Gublius si E- Wius. Acestea pana atunci mai recunoscna supremati'a greciloru, au ^c^stu insa supuse prin forti'a armeloru. Michalcea, fliulu Kiramasto- riei, nobila matrona, intimidatu de exemplulu veciniloru sei, se da vasalu Sultanului cu tote staturile patrimoniali, pe care turcii de la nu- velele seu le numescu pene in diu'a de asta-di Muchalici. Intr'aceea se escâ certa intre Tursonbeg si intre fratele seu Hagilbeg; celu ^*antaiu, dedicandu cetăţile sale imperiului ottomanu, si vrendu ^^sî jmplini promissiunea, le offere in realitate lui Orchanu ; alu do- ilea se oppuse. De aci se aprinde bellu intre ei, sirecurgu la arme. Hagilbeg simtindu-se mai slabu, parasesce lupt'a si se inchide in cetatea Bergam. Orchanu se folosesce de cert'a intre fraţi sile ocu- pa tier'a. Elu cu cunoscufa lui ipocrisia, le dtse: « Nu e dreptu nici « permissu după religiunea niahomedana, câ pentru c6rt'a intre duoi * fraţi se se verse nici măcar o singura picătura de sânge musul- « maau ; si este pecatu a se certa cu arme pentru lucruri, ce se ^ potu decide prin lege ». Dreptu aceea ordina laamenduoi fraţii, ci SQ se intrunesca sub murii dela Bergam, si se se imparlia averea- i 34 istori'a domniei ll-i parentesca ^lupa prescriptele legei in parti egali. Si unulu si altulu s'a multiumitu cu ac(Jsta sententia. Ma la ântai'a vedere, Hagilbeg prefacendu-se ca vre se 'mbraţiosiedie pe fratele seu, ilu străpunge cu o darda prin anima, si Tursonbeg cade mortu inaintea interme- diatoriloru tramisi de Orchanu. Hagilbeg, ca unu altu Gain, cuprinsa de orr6rea faptei sale, nu scia de cine se tremure mai multu, de poporulu seu, seu de Orchanu. Cu tote aceste se determina a incliide porţile cetatiei si a'si sustiene caus'a cu arm*a in mana. Dar* tote in vanu. Cetatianii detestandu o fapta atatu de nâgra, si ne vrendu a atrage asuprea lorujust'a vindicta a lui Orchanu, au prinsu'pe Ha- gilbeg si Pau datu dimpreună cu cetatea in manile Sultanului. Ha- gilbeg, după o vietia miserabile de duoi ani in carcere, a moritu in Bursah. Principele de Ulubad nu avii sorte mai buna : acusatu prin calomnii ca ar' voi a se revolta, elu isi perdii vieti'a. După aceea tota provinci'a Carasus d'inpreuna cu cetatea Ulubad, recu- noscu desuveranu pe Orchanu. Tote aceste evenimente s'au petre- cutu cutra finea anului 737 alu Hegirei seu 1337 de la er'a cre- ştina. MAI MCLTB CRTATl SE rXBSCC IMPEKICLCI OirOXANT A.738 vn. Pe la inceputulu anului 738 alu Hegirei cetăţile maritime I. c. 1338 \nachor si Emrud, cari erau anca sub deplorabil'a dorank a cresti- niloru, informandu-se de preparativele lui Orchanu de a le ocupa cu arma, au voitu mai bine a cerca clementi'a acestui principe si a se suppune de buna voia, de câtu a se espune furorei sale prin o vana resistentia. Esemplulu loru au atrasu si pe alte mai multe ce- tăţi si castelle, si s au ineorporatu si acestea imperiului oltomanu. OftCHAXr TEAMITR PE FIUXC SWT SOUMAXt IX EIHOPA TUI. Atâtea victorii urmate un'a după alta in Asi'a, in locu S6 satisfacă ambiţiunea lui Orchanu. ele păreau ca oaţitiasi mai multu, Domnu a Iota Bilhyni'a. elu cugelA hi alte cuceriri: si anca inacelu anu 738, Iramite pe fiiulu seu Solimanu ca se cerce a trece in Eu- ropa, dandu-i pe cei mai esperimenlati căpitani de pe acelu timpu. orchanu 33 precumu Accebeg, Gazifazil si Ornusbeg, son prccumu 'i numescu alţi scriitori Gazifaril, lacubgebeg si Mihalbeg (3). Soliinanu, luandu cu sine 80 de feciori totu aleşi, sub pretestu ca merge la venaiu, descinse pe nesimţite pene la li6r'a Aidingik spre a visita tiermu- rile marei asiatice. Dar', fiindu-ca prin edictu publicu ala imperatu- lui dein Gonstanlinopole, conQrmatu si de ceialalti principi cre- ştini, era interdîsu sub pedepsa de morte a trece, fia si nu- mai cu simpla luntre, pe cestele Asiei, precumu era interdfsu sub a- ceeasi pedâpsa unui turcu a trece in părţile Europei: asia necesita- tea, matreainventiuniloru, invetia pe Solimanu caso lege pe besici de bou doue luntrii cu grumazii un'a de alfa. Pe un'a de aceste se puse elu insusi intr o nâpte la luna frumosa, si trecu mai ferici tu de cumu spera, dela unu satu d'in Asi'a la castellulu Hami iu Eu- rop'a. Cu modulu acest'a 'si trecu Solimanu si omenii sei; si Înain- te de tote prinseră pe unu tieranu care le arata una cale subterana, preunde se pota intra in cetate. Aceea nu avea nici macaru custo- dia, si tota lumea dormia, candu Solimanu, intrandu pe nesciute cu omenii sei, pune man a pe toţi locuitorii si ocupa cetatea. Elu inse vediendu ca este mai consultu a tracta mai bine dulce decatu aspru cu ei, asia se portă forte omenesce cu ei si le jură, ca 'i va lasă liberi si le va face inca si daruri considerabili, d6ca vreo-cativa dintre densii carii se pricepu la artea navigatiunei, voru duce in Asia vasele ce erau in porturile de la Balair si Akcilimauu. Cu mo- dulu acest'a, Solimanu câştigă animile locuitoriloru, si in câte-va (3) Michalbeg. Scriitorii creştini nu spunu nimica certu, nici despre nascerea nici despre sortea acestui Michalbeg. Din contra istoricii turci dîcu ca elu descende dela iuiperatii de Trebizonda (p6te d'in famili'a Coinaiina), si adaogu ck abj urând u. legea «creştina si trecundu la mahomedan ismu, Orchanu iutr atâtu ilu iubia, in cAtu nu fă- cea nimicu fara a'lu intrebâ pe elu mai âutdiu. In Adrianopole se vede pene in diu'a tle asta-di unu podu frumosu de petra prcste rîulu Arfa, ediflcatu de fliulu seu, care cd si părintele se numiă Michail ; accstu monumentu a conservatu pene asta-di me- mori'a auctorului seu, cd ci elu se numesce Michalogli Koprisi, adecă podulu Aiului ^ui Michail. N'asiu pote aflirniacu securitate ca Michail ar* fi d'in sânge regale; dara numele de Michael nu ne la-?a a dubita despre religiunea sa de mai inainte. Io nu'mj aducu aminte ci turcii se dea acestunume la altulu, decâtu la archangelulu Michail, si laacestu Michal aci. In Alcoranu se scrie Mikail; dar candu vorbescu seu scriu catra creştini, ei dicu Michal. 36 ISTORl A DOMNIEI LUI A. 760 I. G. 1359 ore trei mii de turci au fostu transportaţi d'ia Asi'a in Europ'a. In diu'a urmatoria surprinse castellulu Liasabonia ; ilu provediii cu cele necessarie pentru vietia si' cu garnisona, dandu'lu in grij'a lui Acebeg, dela care acestu tienutu se nuinesce pene 'n diu'a de asta- di Aceovasi (4}. SOLIMAXU OCrPA GALUPOLEA Geliboli s6u Gellipolea Uu opricevasi in progressuluinvingeriloru sale. Gubernatorulu acestei cetati, pe care scriitorii turci ilu'nuaie- scu Callacomas, chiamandu la arme pe toţi tinerii de prin pregiuriu, se resolvi a seoppune cu energia lui Solimanu. Lupt^a a fostu lunga si dubiosa; in urma, Ottomanii superiori in numeru si in curagiu, au invinsu, si au fortiatu pe greci a lua fug^a si a se Închide in ce- tate. Solimanu a vediatu ca n'o pote lua prin asaltu fara a perde multu sânge, asia se determină a umili pe inamicu prin obsidiune si prin fome. Aduce garnisonele d'in castellele degiâ cucerite, În- chide Gallipolea d'in tote părţile, si nu lasă se intre nici victuatii niciadjutoriu. Gubernatorulu si garnison'a se tieneau cu curagiu si apărau cetatea cu tota bravur'a possibile. Dara in urma, fatigati prin lunga obsidiune, debilitaţi prin desele assalte, si storsi anca si mai multu prin lips'a de victualii: au capitulatu la anulu Hegirei - 760. Cu Gallipolea au cadiutu in potestatea turciloru tota provin- ci'a Chaireboli, seu Charipolis (5). Se dîce ca imperatulu greciloru, audiendu de capitulaţi unea Gallipolei, care cu dreptu cuventu se consideră de chiei^a nu numai a Constantinopolei, ci a Europei În- tregi, ar Q dîsu ca din batjocura, ca turcii n*au cuprinsu alta decfttu o cocina de porci si o cana de vinu (e). (4) Gampulu lui Acce, Tr. Germ. (5) Chaireboli. Pare a fi Gristopole. unde Gregoras dice la cartea VII. capu 6. sect. 3., ca imperatulu Andronicu voindu a Închide trecerea catra Macedoni'a, a construitu unu metru care se întinde dela mare pcn' la cuhnea muntelui vecinu, nnmitu la turci Despot lallsi. Me miru dar, de unde pretinde Ion Duns, că Gristopole la turci se numesce lanboii, candu lanboli este cetite in Thraci'a, situata pe tiermii fluviului Tunge, la pol'a muntelui Emu. că la sieptedieci mile do la Pliiiippopole. (6) Face allusiune la numele unui castellu, pe care l-au ocupatu turcii si care se numiă Staulu de porci. Tr. Angl, ORCHANU 37 ORCHANU TRAMITB PE FIICLU SEU M VRADF IN BVROP A X. Id anulu urmatoriu, Orchanu tramite o a duo'a armata in Eu» ^' "^^^ I C 136J rop'a sub comand'a fiiului seu Muradu. Fraţii 'şi intrunescu fortiele si se lupta cu puteri unite. Solimanu cuprinde Malgara si Ibsalam- ulu, pene candu Muradu occupa castelluiu Epibatos^ cale de diece ore de la Gonstantinopole. De ac\ Muradu merge si impresora ceta- tea fortificata Ciorlu s6u Tyrilos, situata intre Gonstantinopole si Adrianopole. Locuitorii incrediuti in forti'a cetatiei , tare prin natu- ra si arte, despretiuiescu armele ottomaniloru si nu numai refusa a se pleca sub conditiunile onorabili propuse de Muradu, ci anca făcu vigorose eruptiuni, ucidu multe mii de inimici, si-i bătu adese- ori de sub murii cetatiei. In urma cutropiti mai multu prin nume- nilu celu mare aîu ottomaniloru decatu invinsi , fusera taiati toţi pana la unulu. Muradu după ce cuceri cetatea, voindu a'si resbuna peotru sângele versatu, dete ordinu ca se o derime si se o aseme- ne pamentului, asia in câtu asta-di abia se mai potu vede unele urme ale ei. Acestu actu de crudelitate, atât-a terrore a bagatu in locuitorii d'in Pirgos, urbe situata intre Adrianopole si Ciorlu, in catu parasindu-si casele au lasatu cetatea prada inimicului. După aceste cuceriri, Muradu acoperitu de lauri se intorse cu armat*a sa in Asi'a, 6r Solimanu remase cu trupele sale in Europ^a. SOLlMAirV CAME D1TPB CALU 81 MOAAB ' XL Acestu anu, pe câtu a fostu de fericitu pentru imperiulu otto- inaiiu^ preat&tu fu de fatale pentru sultanulu Orcbanu. Solimanu(7) fiiulu seU; sub pretextu de a esi la venat6re, scotiendu*si oştea spre a 'i face revista si a o exercita in arme după datin'aosmaniloru, pre <^ndu calarimea aruncă cu dardele si dă cu săgeţile, calulu seuspa- 0) Solimanu. Gregoras pare a'lu onoră cu titlulu de capu si conductoru alu Tro- iwjiloru, candu la cartea XIV. capu 2. sect. 2. ne spune că a luatu de soţia pe fiic'a iui Ion Batatzes, si c& elu a fostu care mai antaiu a trecutu d'in Asi'a in Europ'a ; *i in adeveru ca turcii nu mention^dia pe nici unulu care se fia trecutu înaintea lui Solimanu in Europ'a. 38 istori'a domniei lui riatu ilu răpi, si tranlindu'Iu de unu arbore ii franse pitiorulu in doue, după care cadiu atatu de greu, incalu remase indala raortu. ACCEBIIG OCCVPA CETATEA DTDOMOTHYCOX ; DAR* ORCHAXV O RESTITUIR LOCriTORlLORlT El XII. Orchanu cuprinsude durerea perderei atâlu de repen tina a iu- bitului seu fîin,cddiuinir unu morbu incurabile, care in scurtu tinopu 'i causâ mortea. Nevrendu inse a par6 ca mortea Aiului seu si mor- bulu propriu ar' fl stinsu in elu tote cugetele bellice, tramite pe Accebeg in fruntea unei armate numerose cu ordin u de a cuceri cetatea Dydomothychon. Gubernatorulu esise pe murii cela tiei spre a lua aeru,.candu Accebeg se apropia pe neaşteptate; puse man'a pe elu si ilu duse in captivitate ; dara nascutu d'in familia impera- tiloru greci, elu nu potea suferi dura captivitate si 'si cumperâ li- bertatea cu predarea cetatiei. Orchanu inse miscatu de rogarile u- nui principe crestinu, amicu bunu alu seu, restitui cetatea vechiu- lui ei possessoru. Acestu amicu era loanu Cantacuzenu, care ina- inte de a ocupa tronulu, isi măritase flic'a sa cu Orchanu. MOARTEA Lri ORCHANU SI CARACTERVLV SEU XIII, Morbulu causatuprin mortea Aiului seu, rodea in continuu la corpulu betranu aiului Orchanu, si crescead'in dt in dî, pene 'n urma mori in acelasiu anu, duoe luni după casulu fatale alu Aiului seu. Elu fii immormentatu in Manastir seu monastirea d'in Prus'a (s). (8) Manastir sSu monastirea d'in Prm'a, In Prus'a seu Bursah era o vasta monas- tire, despre care se spune că pe timpii imperatiloru creştini incapeau cinci mii de roonachi; astardi h transformata in giamia seu templu, si'si tiene numele vechia de monastire. Turcii narredia lucruri surprindiet6rie despre aceşti monachi intr'o carte intitulata lacobi Madianu. Ei dîcu intre altele, c& monachii aceia nu mancă decatu c&te-o oliva seu smochina in siepte dile.si ca d'in înălţimea muntelui Olimpu, numitu la turci Kiesish Daghi, seu muntele calugariloru, ci sboră prin aeru pe de-asupr*a roarei Marmora p6n' labcseric'a 8-taSophia, in Constantinopole. Candu vre-unu cre- stinu ar voi se tragă la indoicla veritatea acestei naraţiuni, turculu o probedia, cumu ? diccndu, ca asia este scrisu in carte; si elu crede ca atAt'a k destulu. In gencralu? neinvetiatii turci credu c& nu pote fi falsu aceea ce k scrisu in -cărţile loru. Proba despre acesta credulitate este urmat(3ri'a istori6ra curiosa, care s*a petrecutu pe tim- ORCHANU 39 A traitu sieple-dieci de ani (9), d'intre cari a domnitu 35 du- pulu meu in Oonstantînopole, si care credu c& nu e in contradicere cu scopulu meu, deca o voiu aduce aici ca proba a credulitatei loru. Sub Sultanulu Mustafa, fratele imperatului deacum Achmedu(*), era in Gonstantinopole patriarchu grecescu unu anume Gallinicu, omu destulu de invetiatu in grecesce, prelatu de purtare irreproba- bile. Miuteveli seu procurorii moscheei Sultanei Valida ('*) ilu provocă neincetatu cd se platâsca interessele după banii cari dctoriA besericei. Patriarchulu nu avea bani, si se rogă de aceşti coUectori se aştepte pcnd luni in septeman*a viit6ria. La termi- nulu pusu, colectorii vinu, si insistu mai multu că se platdsca banii. Patriarchulu mai cere o septemana: atunci cellu mai betranu d*intre colectori 'i dîse : «Ce sunt •aceste minciuni, Patriarchule?! Cărţile n6stre ne'inv^tia, si noi credemu f6rte, ca ■monachii voştri d'in betrani nu numai se inflorau de pecatulu minciunei s^u de ori- •ce alta fapta rea, ci anca ajunseseră la unu gradu atâtu de inaltu alu virtutiei, in «câtu ei sborau prin aeru, si treceau d'in muntele Olimpu d'in Bithyni'a (ei intele- •gea muntele Olimpu d'in Bîthini'a, dra nu pe ce tu d'in Grecia) p6n6 la Ş-ta Sophia • in Gonstantinopole si inderetru ; si ca ei făceau si alte minuni, cari întreceau t6ta •puterea omenesca.» Patriarchulu, cumu era omu glumetiu, '^respunse : « Nu numai «monachii noştri cei betrani au facutu aceste minuni ; le facemu si noi pe t6te dî- «lele. Eu anca sboru de aici de multe-ori la Pera (le vorbiă in palatulu seu d'in Pha- «naru). Dar' eu mai bucurosu sboru după apusulu sdrelui, si nu pr^ susu, că se nu me «v^ia mulţimea, si se'mi impute ca sunt unu impostoru sdu magu. » «Nu v'amu ■ spusu — replicară turcii-* că acelea sunt scrise in cărţile n6stre, si in cărţile n6« ■stre nu sta alta decătu adeveru ». Cu t6te aceste, trebue se marturisimu că nu toţi turcii credu asia. Intr'unu poporu asia mare sunt mulţi 6meni luminaţi cari nu credu t6te câte sunt in Alcoranu ; numai cătu nu cutedia se spună in publicu ceea ce cu- geta ei. Gontrariulu se adeveresce prin urmatori'a istoria. Eu intrebaiu odată pre doctulu turcu Saadi ElTendi, cărui singuru amu de a multiami totu ce sciu turcesce, că elu, că matematicu mare ce este, si atatu de amblatu in sciinti'a democratica, cumu p6te se creda, că Mahomedu a taiatu lun'a in du6e, si că a prinsu in mane* c'a sa diumetatea care cădea d'in ceriu ? Elu imi respunse : « După cursulu natu- ■ rei, acdst'a este impossibile; ba este chiar in contra principicloru naturei. Dar, a- «cestu miraclueste scrisu in Alcoranu că fapta; asia ronuntiu la raţiune, si me ■submittu credintiei. Gă-ci — adaose elu — Dumnedieu p6te face totu ce voiesce t. (9) Siepte-dieci de ani, D'in numerulu aniloru vietiei lui Orchanu, se p6te proba căti ani a domnitu elu. Gă-ci, d6ca a fostu de 35 de ani candu a successu Iui Oth- mana, părintelui seu, si deca a traitu 70 de ani : atunci h f6rte claru, ca elu a tre- baitu se domndsca 35 de ani. Pentru aceea, eu me mira cumu unii potu afirma, că Orchanu a domnitu numai 22 de ani. Dara istoricii nu sunt de accordu nici asupr'a (*) La a. 171. candu auctorulu scria acesta istoria. (^) Valida Sultana h mam'a imperatorului regnante; cumu amu dice noi : domn'a mama imperatrice. Auctorulu tractddia despre acesta subiecta pe larga in not'a 36, la capu L cartea IV. Tr, AngU 40 i8T0RI*A DOBCNIEl LUI pa calcululu lui Saadi. I-a successu in imperiu fiiulu seu Muradu. Turcii n'au destule elogiuri pentru acestu imperatu alu lom. .Ei 'i lauda clementi'a, valorea, dreptatea si liberalitatea facie cu seracii. Elu avea datin'a — dîcu turcii — de a conversa cu invetiatii, si de a nu Întreprinde nici-unu lucru importantu inainte de a le cere con- siliulu. Elu mai antaiu a fundatu in onorea natiunei sale Moschee, Giamie (io) Medrese (n) seu scole, si Imarete fit) seu spitale. Faci'a causei morţii lui Orchanu. Unii dicu. că a cadiutu mortu de o săgeta in obsidiunea de la Prusa ; alţii, ca a peritu intr'o bătaia contra Tatarilora. Fora a mai insiste a- supr'a celloru ce amu disu, că istoricii turci in alTacerile lom interne merita mai multu crediementu de câtu alţi scriitori, voiu menţiona aci numai, că ei toţi suntu de accordu, că Prus'a fu ocupata in primulu anu alu domniei lui Orchanu ; prin ur- mare ar' li ridiculu a cerca moartea sa acolo, unde a inceputu a domni. Apoi, eu nu cunoscu nici-unu istoricu, care se mentionedie de vre-o bătaia intre Orchanu si 8citi seu Tătari ; prin urmare cade si acesta opiniune, care că si cea d'antaiu, n'are nici-unu fundamentu. (10) Giamie. Templu turcescu, care are privilegiulu de a se celebra in elu rogatiuni- le de Vineria, numite Giume Nemassi ; ceea ce nu este permissu in Moscheele seu Metgidele mai mici. O giamia ediiicata prin vre-unu Sultanu se numesce Selatin, templu imperatescu. (li; Medrese. Acestea sunt academie seu sc61e supcriore. situate de comunu seu chiar in curtea Giamiei, seu apr6pe de ea. Sunt si alte sc61e inferiori, numite Mek- teb ; aici se instruiescu copiii in primele rudimente alle sciintiei. Pers6nele cari di- regu aceste academii se numescu Muderis seu magistri de 8c6Ia ; ei au unu salariu anuuale in proportiune cu venitulu Giamiei de car« se ticnu ; de aci diferenti'a cea mare intre salariele loru : avendu unii cAte trei sute aspri pe di, dr alţii numai câte siepte-dieci. D in aceste scole esu persanele cari se făcu judecători in cetăţile prin- cipali si se numescu Mevla seu Mola ; cei d'in localităţile de mai pu9ina importantia, se numescu Kasi sdu Cady, cari sunt cutotulu de altu ordinu, si nu potu ajunge nici- odată Ia unu rangu mai inaitu, cumu nu potu nici popii seculari seu par ochii. Dela Molarangulu immediatu superioru este Cadilulasker, seu judele armatei; de acesti-a sunt numai duoi, unulu pentru Europ'a. care este capulu, si altulu pentru Asi'a. In fine cea mai inalta demnitate eclesiastica este Mufti, ceea ce Însemna : interprete alu legei. Deca voimu se comparamu aceste diverse auctoritati turcesc! cu celle usitate la creştini, potemu dîce că Mufti h c& Papa ; Cadîulasker, patriarchu; Mola, archie- piscopu seu mitropolitu ; Cady. episcopu (bine observandu, că precum amu dîsu, elu nu p6t<) inainta Ia rangu mai inaitu) , si Imam. preotu. Danishmend-ii se potu compara cu diaconii noştri. (12) Imaret. Este casa edificata apr6pe de Giamia ; forma de ospitalu sdu ospetaria pentru primirea si adjutorarea seraciloru si caletoriloru. OBGHANU 41 lui era rosteteca, ochii albaştrii, perulu gâlbioru ; de statura midi-lo- cia, si corpu indesatu. Ceea ce se vede d'in portretulu seu copiatu de Levni celebi^ s6u pictorulu de curte aiu Sultanului, după unu vechiu original u. Sub durata domniei lui Orchanu, de la anulu 1326, pdn' la a. 1360 au domnitu ia Europ'a : La Constaniinopole : Andronicu Paleologulu celu tineru, 1325—1354 ; loanu Paloo- gulu, 1354—1384. In Occidentu: Carolu IV.. fiiulu lui loanu regelui Bohemiei, 1246—1356. M Angli'a : Eduardu III. 1326—1377. FnFrancla : Philipu dîsu de Valois, 1327—1350 ; si loanu de Valois, 1350—1364. ISTORI'A DOMNIEI LUI MURADU SEU AMURATU I. FIIULU LUI ORCHANU ALU TREILEA IMPERATU ALU TURCILORU CAPU IV. DIN CARTEA I. MCRADU OCCrPA AXCTRA A. 761 1. Muradu (i) primulu cu acestu nume, era de 41 de ani candu. I C. 1360 • (I) Muradu. Daca ar suferi combinaţi unea chronologica, eu asiu fl aplecatu a crede ca acestu Mura«l (*) este una si aceea-^i persona cu Arauriu, geueralu de Lydi'a si aiiiicu alu lui Cantacuzenu, pe care Grogoras atâtu d« fruinosu 'Iu lauda. Acestu scriitoriu inse spune că Ainuriu a muritu la anulu i;U8 dela Cristu s6u 749 alu He- girei d*in o vulnere de săgeta ce a primitu cu ocasiimca obsidiunei unui castellu edilicatu de creştini pentru apărarea cetatiei Smirna; cr numele lui Muradu a fostu cunoscutu in Europa, numai la anulu Hegirei 761, adecă un-spre-diece ani după mor- tea lui Amuriu. candu apoi la anulu dnpa m6rtea părintelui seu a successu acestuia in imperiu. De aci trebue se suppunu, eh Grcgoras avuse in vedere pe vre-unu altu principe persianu d'in Asi'a, de acelaşi u nume cu Muradu, ale cărui tieri necunos- cute scriitoriloru turci, ori ca au trecutu la aliii in lipsa de eredi, ori le-au inghi- tîtu vre-unu principe potente din vecinătate. Ori-cumu ar' fi, dar*, pe catu de con- damnabile a Tostu nobuni'a lui Cantacuzenu de a se arunca in brahiale unui infidelu, care nu potea se 'i bata inimicii fara a nu devasta tiorilc creştine, si prin acesta a deschide mahomedaniloru calea spre Europ'a, chiar' atAtu de lăudabile este fapt'a (•) Murad după etimologia inscmna dorintia seu vointia. Tr. Germ. 44 ISTOIU'a domniei lui MURADU seu AMUaATU 1 succese la tronulu părintelui seu ; elu eredîse si vertutile paterne, îndată la inceputulu domniei sale a luatu numele de Ghudavendi- ghiar(2), care in limb'a persica ins6mnaservitoriululuiDumnedieu, spre a convinge lumea despre inclinatiunile sale religiose. Elu deda proba si despre eroismulu seu, suppunendu indata la inceputulu imperatiei sale cetatea Ancyra cu alte mai multe castelle de prin acelu tienutu. APOI adriahopolba si philippopolba II. După ce 'si consolida in modulu acesta imperiuluin Asi'a, Mu- radu 'si intorse tâte cugetele spre afacerile europene. De aci anca in lui Amuriu, care cu generoşi tate fara parechia merge intr'adjutoriulu amicului seu si alu crestiniloru acestui-a, de si elu insusi nu*i tracta decatu de Ghiauri . adecă infi- deli. In adeveru, Amuriu conservandu amiciţia inviolabile lui Cantacuzcnu anca si in dile rele. elu merita t6te acelle elogiuri, cu cari anticii descriu amiciti'a lui Pilade si Oreste. Gregoras, pe care totdeauna cu stima 'Iu citamu, ne-a conservatu in car- tea sa XIII, una frum6sa descriere a acestei rare amiciţie. Cartea sa nu o are ori si cine ; pentru aceea credu eh făcu bine, d6ca voiu narrâ aci unu esemplu. Cantacu- zcnu era incurcatu intr'unu bellu contra Triballiloru ; Amuriu vediendu pe amiculu seu cspusu periclului, se determină a*i merge intr'adjutoriu si a'i assicura successulu. In capu de i^rna trecU Dardanellele, si grabia intr'adjutoriulu imperatului cu arma- ta f6rte considerabile. Dar* timpulu reu si cAlile stricate ilu constrinsera a se opri in Dydomothicon, unde era remasa Imperates'a Irina cu câti-va 6meni de servitiu ; elu se asiediă in campulu liberu cu corturile, si nu voia se intre in cetate , nici se accepte comodităţi le ce imperates'a i le oferiâ; ba, nu voia nici măcar a se presenta iniaintea ei, de si ea dorea se *lu vedia ; elu dîcea, că nu se cuvine a merge in visita la muierea amicului seu, candu acest'a nu este acasă, si c& este in contra legiloru a- micitiei a gusta comoditatile vietiei, candu amiculu seu se lupta cu necasurile in ti^ra depărtata. (2) Chudavendtghiar. Cuventu persianu, Însemna servi toriulu lui Dumnedieu, scude- votatu lucruriloru divine. Nu se scie ce a potutu indemna pe Muradu a'si lua acesta nume ; atât-a 6 certu, că şi-l-a atribuitu atdtu pe acesta, câtu şi alte mai multe ('). (*) Chodavend in limb'a persica ins^mna domnu. possessoru, mare principe Cho- davendi Kar s^u contrasu chodavendicar însemna capu intreprinderiloru ; câ-ci Kar e Întreprindere, afTacere, lucru. Prm urmare, nu p6te 11 dubiu eh Muradu prin acesta supra-nume a vrutu seşi dea Însemnătate de auctoru si esecutoru alu lucruriloru mari. Tr. Germ. FIITJLU LUI ORCHANU 45 acelasiu anu comisse marelui Yeziru Etabeghi Schahin Lala (s) , generala pe câtu de prudente pre atât de valorosu, câ se treca cu armata usiora strimtorea dela Gallipole, si se atace Adrianopolea, âr elu ii urmă indata cu oste multu mai numerosa. înainte de a a- junge Sultanulu, vezirulu la primulu assaitu ocupase cetatea. Mu- radu audiendu ac6sta scire, si vediendu ca presenti*a sa nu mai este Decessaria, se intorse cu trupele sale la Prus'a. Dara, pentru câ pla- nurile sale se nu sufere vreo amânare^ Murad denumi peOrnus-beg de Begler-beg («) preste Rumeli*a (5), adecă preste tierile sale cuce- (3) Lala. După etimologia inscmna tutoru, epitropu sou care tiene locuia de părinte, earui ca si unui pedagogu se concrede grigea si instrucţiunea principilora juni. Ma- rele veziru alu lui Muradu I, a fostu mai unteiu onoratu cu acestu titlu După aceea imperatorii turci s'au dedatu, atâtu în vorba cAtu şi in scrisu, a numi Lala nu numai pe marele viziru, ci şi pe toţi cei-laUi veziri mai inferiori, precum Lalam (*) AliPasia si Mi Lala Aii Pasia. Se dă acestu titlu si lui Agasi (**) s6u comandantelui ieniceri- oru, si la toţi alţi ofliciari p^ne la Bostangi Baschi, seu capulu grad inariloru seral iu- lui şi pene la capu-portarîi palatieloru imperiali, de si aceşti d'in urma sunt oficiari de rangu multu mai inferioru. Comandantelui ieniceriloru se dă acestu nume d'in causa câ au sarcina de a ingrigi de vieti'a fliloru Sultanului, ca sa nu'i om6re unchii seu fraţii ; er capulu gradinariloru , pentru-ca elu are de a ingrigi de palatele impe- riali, mai alesu in absenti'a Sultanului. Acestu din urma officiu la greci se numesce Curopalatis (***). {\) Beglerbeg. Acestu cuventuinsemna ;»principele principiloni , precum Schahin Schah imperatulu imperatiloru. De si toţi vezirii cu cAte trei c6de de calu au titlulu de Beglerbeg, cu acesta totuşi sunt onoraţi mai alesu numai trei pers6ne, adecă: Ru- meli Beglerbegi. beglerbegulu de Rumeli'a, care 'si are resiedintia in Sophi'a ; Ana- doli Beglerbegi , celu de Anatoli'a cu resiedinti-a in Cutahia, si Scham Beglerbegi . celu de Damascu, eare resiede in cetatea cu acestu nume. Acesta cetate in limb'a arabica se numesce Demeshk, vulgulu 'i dice Scham ; de aci Schamî Seherif, sân- tul Damascu. (5) RumelU Turcii intielegu sub acestu cuventu Greci'a si Europ'a, precum si tdte provinciele europene de dependentia ottomana. De aci beglerbeg vr6 se dîca princi- pele principiloru Greciei, seu alu provincieloru europene, (f) (•) Lalam, Mi Lala insdmna Lala meu. d Tr. Germ. (••) Candu i seu si se adaoge la capetulu cuventului, inscmna ca cuventulu preceden- te esse in geneli\'u. precum u ieniceri Agasi, Aga ieniceriloru; Bostangi Baschi, ca- pulu gradinariloru: Scham Beglerbegi, beglerbegulu Damascului etc. Tr. Anglu. {***) Pasia este titlulu consiliariloru intimi, gubernatoriloru si generaliloru. Pasia in generalu insemna superioru, si se da la superiorii servitoriloru inferiori. Veziru este ministru afaceriloru publice ; numire ce se da consiliariloru de «tatu, guberna- toriloru si altoru ofliciari mai inalti. Veziri azam , mare-veziru, este primulu ofl~ cialu dnpa imperatulu. Tr. Germ. (+) A SC vede mai in susu nota 20 la capu I. cartea L Tr. rom. 46 ISTORI'a DOBCNIEI LDI MURADU StV AMURATU rite in Europ'a, dupe-ce mai anteiu demandase supremului veziru, câ cu oştea sa a ta tu de victoriosa se străbată in laintrulu Thraciei. Acâsla se intemplă cu atala celeritate, iu cătu nu numai Filipopole, ci si Eskisagena si alte cetati Învecinate luanduse dela greci, se in* corporara la imperiulu otQmanu. MURADU EDIFICA O GIAMIA A. 761 III. In anulu urmatoriu vedemu pe Muradu ocupandja-se cu trebile i. c. 1301 religiose. Pene aci sultanii nu aveau datiu'a se merga cu poporulu la rogatiunile publice, numite Nemas (s) Dara Mufti. Menla Fenari care pre langa dignitatea sa eclesiastica , portă anca si oQciulu de jude alu natiunei, nu potea se sufere ac6sta datina. Menla (6) yemaz. Asia se numescu rogatiunile de tdte dilele, ce legea impune turciloru- a le recita de cinci-ori in 24 de 6re. Si\nt iinpartite precumu urmedia : Sabah^ye- mazi, rogatiunea de demanetia ; OUe-yemazi , rogatiunea de amedia-di ; Ikindi-ye- mazi, rogatiunea după prandiu ; Ăchstiam-yemazi, rogatiunea de sera ; si latzi-ye- mazi, rogatiunea de n6pte. Trei d'in aceste sunt tot-deauna la ora fixa, cea de dema ndti'a, cea de sera si cea de n6ptea ; cr celelalte du6e, Oile si Ikindi, se schimba după cumu diu'a b mai scurta seu mai lunga. Pentru exetnplu. in timpu de equinoctiu, rogatiunile de dem&ncti'a se făcu inainte de 12 6re dein n6pte, adcca in or a inainte de resaritulu sorelui, ceea ce este demancti'a intre cinci si siese 6re ; rogatiunea de amcdia-di, la 6rele siese din di, ceea ce la noi este amcdia-di seu 12 dre d'in di ; rogatiunea după prandiu la n6ue ore, seu trei 6re d'in dî la noi ; rogatiunea de sera la 12 6re, seu siese 6re de sdra Ia noi ; rogatiunea de nopte la IVa 6rc după santitulu s6relui. seu VI9 6re de sera Ia noi. 8uperstitiunca turciloru intru a 'si face rogatiu- nile punctualu atâtu este de mare, in câtu ddca ar* lipsi dela timpulu fixu, tienu câ este inutile de a le mai recita ; câ-ci, recitate după ora fixa voru trebui a le recita anca odată in Araf, adecă in purgatoriu. Ei credu, ca a recita rogatiunea de dema- netia după resaritulu s6relui, cea de amedia-di la n6ue ore, cea după prandiu la doue-spre-diece, cea de sâra in n6ptc, cea de nopte spre reversatulu dîlei — ar' În- semna a nu implini legea si a face lui Dumnedieu lucru neplacutu. Candu sunt ia campania, sunt obligaţi a'si face Nemazulu inainte de > intra in bătaia ; dar, dcca batai'a este inceputa, seu tiene preste timpulu fixu pentru rogatiuni , nemazulu se p6te intrelasa fara a pecatu'i . din- motivu ca după opiniunea loru , ei nu potu face unu servitiu mai meritoriu si mai placutu lui Dumnedieu, decătu a se luptă cu bra- vura contra crestiniloru. (Vinerile la Turci cari sunt câ si duminecele la noi, se dis- tingu de celelalte dile prin aceea, ca mergu de siese-ori la Moschee , si recitedia totu de atâte-ori rogatiunile. A siese-a rogaţiune, seu additionale, ce cade pe acesta di , se pronunţia intre resaritulu sdrelui s amedia-di ('), si se numesce Salah-Ne- mazi. Tr. Angl, (•) Adecă : intre rogatiunea de dcmaneti'a si cea ţie amcdia-di. FIULU LUI ORGHANU 47 Fenari 'si puse in capu a reforma acestu abusu. Odaia Muradu veni înaintea lui ca martoru intr'o certa causa ; Mufti(7), pontefice şi jude, (7) Mufix, P6rta si alte numiri composite, precumu ; 3fufti^zeman, patriarchulu lu- mei ; Scheichul-islam, Capuiu adeveratei religiuni ; Sahibl-fetva , domnulu sententie- loru judecatoresci. Elu este capuiu Întregului stătu eclesiasticu , si person'a de cea mai inalta auctoritate in imperiulu ottomanu. CA-cî nici Suitanulu insusi, deca vre se treca macara la părere de omu religiosu. nu pdte dicta m6rte nimerui , inca nici a*lu pedepsi trupesce, fara a avd mai Antaiu opiniunea lui Mufti. Modula cu care 1 cere opiniunea in t6te caşurile şi mai alesu in caşuri criminali, este, ca'i submitte o charthia, in care se cuprinde statulu faptei sub nume flctu» pentru esemplu : «Zahid, (părinte!) doca se p6te proba prin martori buni, ck Titus a lucrata contra porunci- •loru Sultanului si că nu s'a suppusu cu obedientia ordiniloru acestuia : se lia pe- ■depsitu sân nu?» Mafti, dupe ce a cetitu acesta charthia, si a esaroinatu casulu , subscrie Otur Asia, seu Otmaz Nu. Candu inse Mufti are se decidă si asupra modu- lui pedepsirei, atunci i se presenta o charthia in următorii termini : «Deca omulu scie ca calulu seu a perdutu potc6vele si avendu timpu si midi-16ce sdu comoditate de a'i bate nude potcâvOt elu totuşi, fara a av^ mila de animalulu seu, ilu mana des- cultiu pe cale grea si petr6sa tdta diu'a pene ser'a ; ce ped^psa merita unu domnu asia nemilosu. «Mufti va subscrie : ^Detie se i se dea». 8i inadeveru ca legea ordina beţie in asemenea caşuri. Turcii credu că la diu'a judecatiei Dumnedieu va judeca pe 6meni nu numai pentru faptele comisse contra omeniloru, ci si pentru celo con- tra animaliloru, precumu si pe animalu care a pecatuitu contra altui animalu. După pronuntiarea sententiei lui Dumnedieu : t6te animalile voru muri ^rasi, si se voru int6rce in pulberea de unde au esitu ; inildelii voru trece la pedepsa eterna ;. mu- sulmanii cari au facutu fapte bune, voru ave fericirea eterna ; cr acei musulmani , cari voru fi facutu pccate in vldti'a acdsta, se voru pedepsi in proportiune cu peca- tele loru pe timpu mai lungu seu mai scurtu in Araf s6Ci purgatoriu, si după aceea voru fi admişi in sinulu fericire! eterne. Că si Suitanulu , de assemenea toţi turcii sunt obligaţi prin lege a cere consiliulu lui Mufti in t6te căuşele , fia acelea eccle- siastice seu civili, si mai alesu candu e cestiunea de pace s^u de bellu. Reverenti'a din afara ce se dă lui Mufti este asia de mare, in cAtu Suitanulu insusi candu vede ca vine la densulu, se redica de pe scaunu şi merge siepte paşi înaintea lui ; si nu- mai lui 'i este pcrmisu a săruta umerulu stangu alu Sultanului : pe candu supre- mulu veziru numai arip'a vestmentului cu cea mai profunda reverentia o p6te să- rută ; si Suitanulu numai trei paşi face mergendu Înaintea lui. Ricaut dice, că Sui- tanulu da lui Mufti urmatoriulu titlu ; «Tie Ezzahid , care tu esci celu mai sapiente «intre sapienţi, si care t6te le scii ; celu mai escellente intre escellenti , care te ab- «tieni de totu ce este interdisu ; sorgintele virtutiei si alu adeveratei sciintie ; eredi- •tariulu doctrinei profetice si apostolice; resolvitoriulu problemeloru credintiei, re- «velatoriulu capeteloru adeveratei credintie ; chiei'a thesauriloru adeverului ; lumi- « narea allegorieloru dubi6se ; intaritu prin grati'a supremului Legislatoriu si Con- «servatoriu alu genului umanu : Dumnedieu prcainaltu, se 'ti conserve virtuţile in «eternu !* T6ta acesta reverentia potea odini6re se purceda dein sentimentu si con- 48 ISTORPA DOMNIEI LUI MURAD S6U AMURAT 1 ii recusă c& pe unulu ce du merita crediementu. Sultanulu miran- du-se de acea procedura neusitata, intrebă, care se fla caus'a ; 6ra Mufti 'i respunse : « Guventulu vostru câ imperatu este sacru, si nu «p6te fi suppusu la nici-o dubietate; dar înaintea justiţiei n'are « nicî-o valore; fiindurca vine dela unu omu care n'a fostu anca nici- « odată la rogatiunile publice cu ceialalti musulmani» (a). Muradu se aretă ca'i pare reu de celle trecute , si pentru espiarea acestei errori dede ordinu a se edifica in Adrianopole o giamia spati6sa in faci*a palatului imperatescu. Acesta Giamia se numesce pene in diu^a de asta-di Muradie (9) dela numele fundatorului seu Muradu. vingere interna; asU-di inse nu mai este alta dccAtu o simpla formalitate. Câ-ci deca Mufti interpreta legea, seu pronunţia vre*o sententia precum nu place Sulta- nului, ilu destituie immediatu, si 'Iu inlocuiesce cu altulu mai promptu a se pleca. Si deca are nefericirea de a fi convinsu cA tradatoriu seu de alta crima grava, p5teli sicuru ra mortariulue alu lui, in care 'Iu punu si 'Iu piscdia in bucati, pene ce 'si da suQetulu. Acestu mortariu facutu anume pentru accstu scopu, se conserva in carcc- rile de Siepte-turnuri in Constantinopole. (8) Musulmani. Acest'a e unu cuventu corruptud'in Musliman, Misliman s^uMîus- ITuman ; assemenea si Mîusiurman . d'in care s'a formata mai departe Bîusiurman. Musulman insemna, care are credintia pura si nefalsificata, seu cumuamu dice noi orthodoxu. Guventulu Iman este espresiune generica de toţi acei-a cari observa re- ligiunea lui Mahomedu după riturile şi ceremoniele regulate prin cei duoi santi mari ai turciloru, Imam Azem si Imam Shafi. Cari nu se conforma acestoru rituri, seu 'si prescriu si introducu altele, se numescu Mezhebi, ritualisti, eretici; seu Kifarin, in- fideli, precumu sunt consideraţi persianii ; s(Su Hafissi, care însemna cc-vamai reu decâtu infidelii. De aci turcii musulmani dicu ca Dumnedieu p6te se'si întindă mîse- sicordi'a sa asupr'a infideliloru, precumu sunt creştinii si judeii. dara nici-decumu asupr'a rafiziloru, ale caroru pecate sunt pe de siepte-dieci de ori mai scarnave in ochii lui Dumnedieu decâtu ale acelora (*). (9} Muradie. Adecă templulu lui Muradu. c6.s\Suleimanietemp\\i\\i lui Solimanu, Muhamedie templulu lui Muhamed etc. Este o prerogativa rescrvata numai impera- tiloru, de a'şi potd da numele la vreo giamia seu templu. Nici chiar marele veziru, n'are acestu privilegiu ; si ori câtu de mare si pomp6sa ar' fi giami'a ce ar' edifica elu din devoţiune, ca totuşi nu se va pote numi. p . e. MusiafU, templulu lui Mu- stafa. Cu t6te aceste, sunt unele temple vechi, cari au conservatu pdnâ asta-di nu- mele fondatoriloru, deşi aceia n'au fostu Sultani. Asi'a se dice anca si asta-di Dav^d Pastă giamisi, si AH Pasia giamisi. Aci inse trebue se se adaoge cuventulu giamisi , C) Islam la turci inscmna suppunere lui Dumnedieu si imperatului, ori credintia adeverata. Deaci se deriva Afui/t»i, dreptu-credintiosu. si in pi ural u jtfi^iman in limb'a arabica si Musliman in cea persica. De acî s'aderivatu apoi, in nţodu corruptu Jlfu- sidman. Tr. Germ- FlIULU LUI ORCHANU 49 mSTITIJTIVXEA IBlflCBRlLORU IV. Anulu Ilegirei 763 esle memorabile pentru infiintiarea corpu- a 763 lui militariu, numitu leng-iceri. Ornus Beglerbeg alu Rumeliei, du- i- C 1362 pa ce a cuprinsu Ipsala si Malgaia^ si devastase lierile vecine prin focu si feru, au adusu d'in acelea mulţime nenumerabile de captivi. Atunci Gara Halii Pasia (i o), marele veziru, vediendu ac6sta multîme de captivi, se folosesce de ocasiune si dîce că d'in gluma urmato- rîele. «Lanoi se dîce de comunu câ tote spoliele sunt ale impera- ff tulci. Io vediu că nu este asia Eca atftti-a captivi, si nici unulu « nu e alu imperatului. Io credu ca ar fi nu numai justu, ci si de ccfolosu, a pune pe câte-unu fidelu Agavat (n) la strimtorea dela « Gallipole, care se ia in numele Sultanulni pentru servitiulu acestuia ff pe totu alu cincilea captivu : cu modulu acestua imperatulu ar' « ave si la curte si in armata pe cei mai frumoşi si mai robusti « omeni >. Muradu lua glum'a vezirului in seriosu, şi 'i ordină ca consiliulu pe care'lu dete se'lu si aducă la Îndeplinire. Preste puginu ceea ce nu h necessariu candu se vorbesce de Selaiin , seu de temple fundate da Sultani. De assemenea, Sultaniloru nu e pcrmissu a'si da numele la alte edificie, de- catu numai la giamie. Asia* pre câtu imi aducu aminte, nu este nici-o urbe , care se fia porcatu numele Sultanului fundatoru. Esceptiunc este un'a fundata de Othmanu, primulu imperatu alu turciloru, care 'si tiene si asta-di numele de Othmangick. Despre acesta voiu ave ocasiune a vorbi mai la vale. (10) Kara Balil Pasia. Halii este numele propriu alu acestui pasia. Gara însemna negru. In generalu. 6menii cari sunt mai negri la faţie de câtu alţii, au datin*a de a'si apropria acestu nume ; precumu Gara Muhamedu , Gara Hasen , Gara Mustafa pasia etc. Acestu Halii parc a fl totu acela pe care istoricii creştini ilu numescu Chairadin si Garatinus ; câ-ci nu ^altulu cu acestu nume la turci, care se fia ajunsu celebru, decâtu numai rcnumitulu admiralu alu lui Solimanu, pe care inse creştinii de comunu ilu numesc Hariadenus Barbarossa. {\\) Agavat seu mai vulgaru Agnlar, este pluralulu singularului Aga, si ins6mna proprie domnu , terminu usitatu pentru a esprime respectulu catra o pcrs6na. Dara candu k vorb*a de Dumnedieu, nu se servescu nici-odata cu terminulu de Aga, ci'i dicn Rehh^ terminu sacru, care numai lui Dumnedieu apartiene si nici-odata faptu- rilorusale. Guventulu Aga in sensu mai speciale se da unoru oficiari dela' curte s^u dela armata ; precum : leng-iceriler Agasi seu generalu alu leniceriloru ; Sipahilar Âgatiy generalu alu Spahiiloru %6m alu calarimei ; Silahtar Agasi, generalu alu in- fanteriei : mai este anca Kislar Agasi , sdu supremulu inspectoru alu femeilom, care totdeauna este unu eunucu negru, etc. 50 istori'a domniei lui muradu sâu AMURATU 1 apparîi unu edictu publicu (12) in numele Sultanului, care ordina esecutarea propunere! vezirului, după care se si formă d'm captivi unu corpu numerosu de soldaţi^ totîi omeni bravi si instruiţi in arme ; caroru in fine nu lelipsiâ alta decâtu unu nume. Era peacelu timp unu lurcu cu numele HagiBektash (13) renumit pentru minunile si profetielesale(i4). Acesta fundase pe acea classe de Dervişi (15) (12) Edictu publicu. Muradu făcuse o lege, că d*in cinci captivi unulu se fla inro- latu la armata. Cu timpu inse, acesta lege a trecutu in desuetudine, si 'i s*a substi- tuitu unu altu decretu, care tienea, ca pentru ori-care sclavu cspusu spre vendiare in Constantinopole se se platesca cinci taleri leonini. Ac^ta taxa, d'in caus'a nume- rului de cinci care rev6ca in memoria usulu vechiu cu totu alu cincilea captivu, se numesce pânâ 'n diu a de asta-di [zpendgiy adecă D'in cinci ; câci iz in limb'a per- sica insemna trasu seu scosu d'in, sipendz cinci. Unii turci scriu Ispendz. In urma necessitatile bellice cerendu Înmulţirea soldatiloru, s'a facutu o nu6a lege, care dis- punea ca totu alu diecelea fi iu de crestinu se fia inrolatu la Ieniceri, era acesta lege a remasu in t6ta vig6rea sa pdne sub Muradu IV. , candu prin voia Iui Dumnedieu, care avâ mila de starea deplorabile a creştin iloru, ea fu abolita cu totulu. (13} Hagi Bekiash, Primulu fundatoru alu unei clase de Dervişi s^u monachi la turci, cari dela numele seu se numescu Bektashi. Mormentulu seu se vede anca in- tr'unu satu pe c6st'a europ^na a Bosforului, numitu Beshiktash, nu departe de Ga- lata ; si este in mare veneratiune. Este permisu acestoru monachi de a se casatori .si de a locui permanentu in cetati ; dara prin legile institutului loru, ei sunt obligaţi a caletori departe prin tiara, si a saluta cu Gazel si Esma pe toţi câţi intimpina. Gazel este unu cantecu de amoru, aplicatu prin allegoria la amorulu divinu. Esma este in- vocatiunea de unu nume alu lui Dumnedieu, de care ei numera una miie si unuia ; si binecuventandu-i le dorescu fericire si prosperitate multa ; acesta o esprimu de comunu prin cuventulu Elvallah (*): treminu de esclamatiune usitata intre luptători, canda invinsulu vine si presenta invengâtoriului ramur'a de finicu a victoriei ; prin acesta vr^u se arete câ se considera mai inferiori de câtu alţii, si că toţi sunt mai mari de câtu ei. D'Herbelot dice ca Dumnedieu la Musulmani are 99 de nume, si cu nuipele Allah făcu o suta. De aci este ca Tesbisk sdu rosariele loru au 100 de măr- gele, si la fia-care mărgea inv6ca unulu d*in celle o suta de nume alle lui Dumne- dieu. Ei credu, prin o vechia traditiune, că porţile paradisului vorufi deschise ace- luia, care va invocă adese-ori aceste nume sacre ; pentru aceea sunt mulţi intre ei, cari in continuu sunt ocupaţi cu recitarea rosariului. Tr. Ang, (14) Profeţii. Turcii au o singulara opiniune despre miracule si despre spunerea viitoriului. Darulu de a face minuni, după ei, d datu numai profetiloru, daru datu de la Dumnedieu fara nici unu meritu; er' a spune viitoriulu, este datu la ori-cine se deprinde in fapte bune. In consecentia ei dîcu, ca Mahomedu a lostu OcHr Per^ gamber, adecă ultimulu d'in profeţi, si prin acesta vreu se dîca, ca după Mahomedu este impossibile că cine-va se mai p6ta opera miracole. Dara că se predica viito- (*) Multa fericire si sanetate de la Dumnedieu ! d. Tr, Germ, PÎIULU LUI ORCHANU 51 care pana astadi sunt cunoscuţi sub numele de Beciâse, luatu de- la acelaşi. La acesta tramise Muradu cât^a cea nuoa formata d'in cap- riulu, tieou ei. ca si-o p6te apropri& totu musulmaaulu bunu, prin deprindere continua in fapte bune, in virtute, prin umiliatiune si postu. Cei cari au adjunsu la acesiu gradu de perfecţiune, se numescu Veli, in pluraiu Evită, binecuventati. santi, amici ai lui Dumnedieu, seu VeliiiUlah, bine-cuvcntati de Dumnedieu. Despre aceşti 6meni se crede că potu fi d'intr'odata in du6e s<5u in mai multe locuri, cu corpulu pentru esemplufiinduinConstantinopoIc, cuspirituiu potu fi in Cairo seu in alta parte, si se scie ce se petrece aici ; prin urmare ei credu ca aceşti santi n'au necessitate de dis- tractiune fisica, si ca. ce 6 mai multu, ei se bucura anca in acesta vietia de faţi'a beatiflcat6ria a lui Dumnedieu. I numescu in generalu Etishmishlerden, adecă df'intre cei perfecţi, s4u cari se bucura pe deplinu de charitatea divina. Isaad EfTendi, omu de mare sciintia , a practicatu catu-va timpu acdsta austera vietia, pene ce in urma intr'atâtu se debilitase, in cAtu a fostu constrinsu a renuntia la superstiti6sele sale austerităţi . si a chiama unu medicu pentru a*si recupera sanetatea. Prin sciinti'a si cura deligenta a lui Siciniu, medicu renumitu pe acelu timpu in Constantinopole» elu fu scapatu d'in gur'a raortiei. (15) Dervişi. Dervisiu (*) este numele comunu alu tuturoru calugariloru turcesci , de si ei difleru unii de altii după classca si după regulele loru. Mai insemnati sunt intre ei Bectashi, Mevelevi. Cadri si Seîiah. Despre Bectmhi amu tractatu intr'o nota precedente (*'). Mevelevii isi au numele dcla Mevelana, fundatorulu loru. Conformu regulamentului loru ei se invertu c&te doue trei orc neincetatu si cu atÂtu-a celeri- tate, in câtu abia li «e p6te zAri faţi'a sunt mari amatori de musica, atAtu vocale câtu si instrumentale. Acesta d'in urma este o fluiera făcuta d'in trestia de India, numita Nei, si dk unu sunetu atAtu de dulce, cumu nu dă nici-unu altu instrumentu mnsicale. In monastirile loru profcssedia umilintia si paupertate, era candu ie face cinc-va visita, nu făcu distinctiune intre pers^nOf i primescu pe toţi. micu si mare cu assemenea respectu. Ei inainte de t6te inbiie pe 6speti cu cafea; era deca au ve- nitu pe drumu tinosu, le spală pici6rele si caltiamentea. Pe 6spetii carii pleca, ii pe- trecu in modulu celu mai obligatoriu pana la p6rta, si mai la t6ta vorb'a ori la periodu ropetu cuventulu Eiuvallak, vrendu a areta atAtu in portare, cAtu si in vorba cele mai sincere afliectiuni de modestia si umilitatea legata de professiunea loru.— Cadrii isi maceredia (***) corpulu din superstitiune singulare. Ei ambla in pelea g61a, cu esceptiune de partea c6pseloru. Se prinJu de mana si j6ca siese 6re in continuu, cAte- odata t6ta diu'a, strigandu neintrcruptu si d'in t6te puterile Hu, Hu, Bu, unulu din* tre numele lui Dumnedieu, pene ce făcu spume la gura. 'i nâpcdescu sudorile, si cadu ca smintiţi si fora simtiu la pamentu. Marele veziru Kupruli seu Kioprili Ach- med Pasia aflandu de aceste jocuri nebunesci, dede ordinu ase suprime o secta su- (*) Derviş in limb'a turcesca si persica. ca si Takir in limb'a arabica ins^mna omu, scracu. In specialu inse, si un'a si alfa inscmna calugaru s^u monachu. Tr. Angl. (•*) A se ved($ mai in susu not'a 3. Hod. (•") A ungp trupulu cu marga. Se prepara din varu si lutu, calce si argila si da o col6re de castania. Hodosiu. 52 ISTORIA DOMNIfil LUI MURADU S6u AMURATU I ti\î, si Uu rug& se le dea unu st6gu (is) si unu nume, si se roge pe Dumnedieu, că se adjute acestei trupe. Mergendu soldaţii la Sieichu perstitiâsa, care desondra religiunea mahomedana ; dar' indata după m6rtea lui, sect'a crasi a inviatu, si asta-di este mai numer6sa de c&tu ori candu alta-data, mai alesu in Constantinopole. — Setiahi sunt adeverati vagabundi. Au si ei monastirile oru ; dar' esiti odată de acolo, arare-ori s^u nici-odata nu se mai intorcu, ci *si pe- trecu totu restulu vietiei vagabundandu intr'o parte si intr'alt'a. Câ-ci superiorii seu prelaţii loru candu i tramitu d'in monastire, ii obliga se stringa anumite summe de banii sivictuali. si numai dupa-ce voru fl adunatu si>dministratu tote aceste mo- nastirei, se se p6ta int6rce inderetriL Asia, candu unu Seiah ajunge intr*o comuna, merge in piatia s6\i in curtea unei Giamie, si striga câtu ilu prinde gur'a ; Ia Ăllah sen den besh bing altun isterim, adecă : O ! Dumncdieulc, tramite-mi cinci mii de ducati, seu o mie mesuri deorediu eic. Si dupace a strinsu elemosina intr'o comuna, trece mtr'alt'a si face aceeaşi meseria ; si asia mai departe, pene ce aduna sum'a ce se cerea dela clu. Intre monachu indiani sunt muiti cari apartienu acestei secte ; ei percurgu t6ta lumea mahomedana, si precum u sunt buni de gura , intretieuu pe po- poru cu narratiuni plăcute despre curiositatile ce au vediutu si auditu in caletoriele loru ; si asia cdstigandu animilc 6meniloru cari voiau a sci cele ce se petrecu in tieri străine, monachii capetau mulţime de elcmosine. Aceşti vagabundi indiani sunt spre mare greutate imperiului ottomanu, ceea ce lectorulu p6te se vedia d*in casuhi urma- toriu, care s'a petrecuţii pe timpulu meu in Constantinopole sub Solimanu II. In a- cele dile venise unu indianu, care după estcriorulu seu părea mai multu unu cu- rieru decâtu ambassadoru, si cerii a fi admissu in audientia la marele veziru luupruli Mustafa. Introdusu inaintca acestui-a, i presenta o chartia dela marele Mogulu seu precumu ilu numeseu turcii, Padischahulu Indiei; si-i dîse cu graiu viiu : Domnula meu a intielesu ca imperiulu ottomanu ar* fi in decadentia, si ca inimicii legei mahomedane se intarescu totu mai multu ; pentru aceea, gelosu de religiunea sa, imi dete ordinu se'tî anuntiu in numele seu tic Vezirului, ca elu este gata de a'Iu ajuta sau cu bani, sau cu 6ste, diipa cumu voru cere impregiurarile. Respunsulu veziru- lui, precumu se dîce. a fostu: Multiamescu f6rte multu Marelui Mogulu pentru bu- na vointi'a sa catra ottomani, si me voiu adopera d'in partea fnca a*i fi recunoscători u la t6ta ocasiunea ; dar' imperiulu ottomanu pentru presentu este in stare de a'si sus- tiend glori'a revindicata prin cucerirea Belgradului : si maiestatea sa indiana, deca p6rta ce-va interesu pentru P6rta, n'ar' pot^ se'i facă mai mare servitiu, decâtu in- terdic^ndu cersitoriloru sei (allusiune la monachii despre cari amu vorbitu} de a mai intra in regiunile ottomane. (16) Stegu. Pe stdgulu lenicerilorn se vede una sabia cu dude ascutlsie in form*a fulgerului, si facia cu sabia b semilun'a in forma unei cruci. Ei p6rta pe capu unu Kicc, s^u velu albu in form'a unei mânece. Restulu imbracamenteloru este ca si la ceealalta miliţia de infanteria. PIIULU LUI ORCHANU 53 (17) acesta puse manec'a(i8) veslmen tului seu pe capulu unuia d'intre căpitanii loru, si pronunciă cu gravitate urinatoriele cuvente: « leni- «ceri (19) se fia numele loru ; faci'a loru totu-deauna se fia senina; «vicloriosa man'a loru; ascuţita arm'a loru, si sabi'a totdeauna tf promta a taiă capulu inimiciloru loru ; si ori in ce parte ar merge, «cu fagie alba(20)se se intorca inderetru ». De aci, pene asta-dile-a remasu numele de Ieniceri, si coperementulu capului loru are for- m'a unei mânece. (17) Sieik s6\i prelatu, asemenea unui archimandritu d'in ro6nastirile grecesci, sdu unui abate d'in abatiele catolice: Numele de Sieik se da de comunu nu numai la su" periorii giamieloru iroperatesci, cisi la capii TekkMoru, adcca la localităţi unde stau Dervişii. De aci este, că Mufti in calitatea sa depatriarchu porta lUumele de Sieik- uiislam, seu prelatulu celloru alesi, ori Supremu-sacerdote. (18) Mâneca. InveUt6ri'a de Ia capu a leniccriloru, are p6n6 in diu'a de asta-di for- m'a unei mdnece. [19; Ieniceri seu lenghiceri, numele miliţiei de infanteria a Sultanului, e compusu d'in leng-i nou, si Ceri soidatu. Numerulu loru este de comunu patrudiecide'mii. Ace- sta 6ste stă in on6re si demnitate Înaintea toturoru celorulalti ostaşi. Toţi cati se in- roledia la ostca acdsta, au solda pe di trei aspri, duoe pani, duoe sute dramuri carne de berbece, o suta dramuri de orcdiu, trei-dieci dramuri de untu. Dar' victualiele a- cestea nu se dau deadreptulu in man'a inrolatiloru, ci precum Ienicerii au Od'a s^u camcr'a loru, si sun tu de aceste in Ck>nstantfnopole 162 edicate de catra mai mulţi Sultani, si in cari laniciarii locuicscu Împreuna câ intr'unu cenobiu, si precumu fia- care oda seu camera (*) are magazinulu seu, asia se sc6te de aici dintr'odata totu ce apartiene soldatiloru, se dă unui asia numitu mare bucatariu, care le prepara mânca- rea, si la or'a prandiului o pune pe m^sa celloru presenti. Absenţii in vanu reclama după 6r'a prandiului câ se li se dea porţiunea; ei nu capeta nimicu; câ-ci legea Sul- tanului dîce : acei-a se mance, cari stau in oda-ele. loru. Dar' despre aceste vomu tracta mai pe largu intr'altu locu. (20^ Fagia alba. (') E de observatu, că faţia alba seu faţia n6gra>unt termini de lau- da seu de batjocura la turcu. Unu domnu candu vre se laude, pe servitoriulu seu, tlîce : Aferin! luzung ac olsun, pr^-bine ! faţi'a la se fia alba si stralucit6ria ; d'in contra, candu h maniosu, si vre fe 'Iu injure, dîce ; luzung cară olsun, negra se fia faţi'a ta. Dar nu b permissu că unu inferioru se se serv^sca de aceste espressiuni fa- ţie cu superiorulu seu. Asia pentru esemplu, candu unu soidatu ar' vrb d'in mania se lingusiesca pe capitanulu seu, va striga numai Afeiin f prâ-hiuey s6\x Eivallah sanetate ! f*) Mai bine Casarma, in limba moderna. (*} Noi amu dice mai bine : faţia curata. 54 ISTORI A DOMNIEI LUI MURADU StV AMURATU I CrCBRlRRA SERVIŞI A TfiG V. Evenimentele au aretatu ca justa a fostu observarea vezîrului. I. c 13G4 buna ins^itutiunea Sultanului, si efficace benedictiunea Sieichuliii. Acesta miliţia nuoa de Ieniceri face minuni in anulu Hegirei 766. Ea in Europ'a cuceri Bath'a, in Asia, Zagar'asi Gumurgin'a ; si atât-a re- nume castigâ armeloru ottomane, incâtula anulu Andronicu Paleo- logu, imperatulu greciluru, fiindu in bellu cu principele Bulgariei , cerîi dela Sultanulu adjutoriu contra acestui-a. Muradu se invoi a'i da succursu, si tramise pe Shahin Lala cu armata in Europ'a, care surprinse pe bulgari atacăndu-i la unu locu cu numele Zermen, si punendu-i la fuga. — In acelasiu anu Prus'a fu infrumusetiala cu Giomia seu templu, ce Muradu lăsase a se construi in strad'a nu- mita Gapluge; (21) apoi o Medrese seu coUegiu, si unu Imaret seu ospiciu. MURADU CASATORBSCR PB FIIVLU SEU BAIAZBTU. SI GASTIGA MAI MCLTR CETATI VI. După ce Muradu a datu probe invederate despre virtuţile sale militari, nu remase alta in deretru decâtu a areta, ca s\ in artile pa- cei se pricepe totu asia de bine. In Asi'a unii principsîori infestau de multe-ori statulu ottomanu, si'lu impedicau in cursulu victorieloru sale. Deci pentru-câ^e desbin^ pe aceşti principi si dein desbina- rea loru se tragă folosu, si asia se'şi prepare calea pentru intreprin- A.783 dori D[^ai mari in viitoriu, in anulu 783 casatori pe fiiulu seu Baia- I. c. lasf" zet cu fiiic*a lui Germian Ogli (22), care 'î dede in dote cetăţile Ku- tahia, Egrigos si Tavshanlic. Cu assemenea prudentia câştigaşi âni- m'a lui Hamid Ogli (23); care d'in propriulu indemnu 'i oferi in (21) Bai calde. (22) Germian Ogli. Principe dePhrigia supcricire ; unulu d'in satrapii persiani cari 8'au revollatu contra Gubernului loru pe timpulu espeditiunei lui Ginghis-chanu. (23) Hamid Ogli. Si acesta a fostu unulu d'intre satrapii rebeli ; clu câ si ceialalti a prolitatu de ruinarea imperiului, a occupatu o parte d'in Asia minore: i-a datu nu- mele seu, si pene 'n diu'a deasta-di se numesce Hamida, precumu se p6te vede in chartele geografice. Dar pare că acestu nmnc nu este atâtu de vechiu : c'i turcii o au numitu asia după ce s'au faeutu domni asupr'a ei ; fiindu la ci usulu de a numi tierile cucerite după numele colloru ce le-au avutu mai inainte in posessiune Asia după ce au ocupatu Servi'a dela principele Lazaru, o au numitu hasviluieti (*) ; si este n Vilaiet insemna regiune, tienutu, provincia, tiera. Lasvilaeti, tier'a lui Lazar Tr. Germ. si Rom. J-llULU LUI ORCHANU feudu cetăţile Elvadz, lengishehir, Archerih, Garagais si Seidishehri. Mai mulţi alţi principi se dedesera vasali imperatiloru ottoinani. CUCERBSCB BOLIX'A PRIX RrGATir?ÎILE SALE \TI. Aduse in ordine si consolidate in modulu acesta afacerile in Asi'a, Muradu la anulu urmatoriu, 784, adunandu-si armata nume- a. 784 roşa, trece pe la strimtorea dela Gallipole in Europ'a, si impresora i. c. 1382 Bolin'a, castellu fortificatu prin natura ca si prin arte. Tari'a locu- lui si resistenti'a eroica a garnisânei face obsidiunea atâtu de difi- cile, in câtu Muradu incepii a despera de successu. Atunci 'si lua refugiu la adjutoriulu ceriului, si se rogi lui Dumnedieu ca se'i suppuna ac6sta forteretia atâtu de tare. Se spune câ in urm'a ruga- tiuniloru sale anca in acea nopte s'a sferimatu o parte mare de muri , după care ottomanii strabatendu prin spărtura , trecură prin ascuţitul săbiei pe toţii apărătorii ei. Se dîce apoi, ca in maga- sine era unu mare numeru de caciule roşii (24) , pe cari Muradu le distribui soldatiloru sei , si in memori'a acestui evenimentu lasâ a se face asemeni caciule pentru tota armat'a sa. OCCUPA MAI TOTA MACEDONIA SI ALBAXIA Vm. In acelasiu anu, Schahin Lala occupa cetăţile Iskenderie, Darme si cetatea fortificata Gavalla, si suppune imperiului ottomanu faUu ceea ce^ dîce Meninski ca Las Jin acestu cuventu ar* fi Vladislav. Assem(^nea Moldavi'a se numesce la turci Bogdan, dela principele de acestu nume, si care cellu ^'anteiu s'a facutu tributariu'turciloru. Asia si are si provinci'a Hamida numele dela Haniid Ogli. (24) Caciule roşii. Se pare eh Iscuf era mai de multu unu coperementu alu capului Usitatu la turci candu mergea la bătălia, care inse acuma nu se mai p6rta; si astadi nu ixirta nici coifu.nici corassa la peptu sau ori-ce alta arma apară t6ria,pcntru ck ei credu, câ de aru li omulu tare ca diaraantulu, totuşi nu p6te scapă de alu seu destinu. Turcii credu asia,că la toţi 6menii este scrisa pe frunte 6r'a mortiei loru cu litere, pe care ce e - tele loru eroice, iluştri prin geniulu si rar'a loru integritate, au fost stimaţi de po- poru mai pre susu de ratu alţii. Istori'a acestora o voiu descrie pe largu la locul seu. (30) C6rda de arcu. Acesta esecutiune de morte ^ considerata la turci ca cea mai onorabile, şi e reservata numai pentru cei mari. Tâiarea capului este considerata ca mortea infama ; anca si mai mare infamia este a li si)endiuiatu seu trasu in tiepa, că-ci acestu supliciu h reservatu numai pentru furi. FIIULU LUI ORCHANU 59 zetu dimise armat'a, era cadavrulu părintelui seu ilu tramise la Prus'a spre a'lu depune in Giami'a imperiale de acolo, unde, petre- cendu-lu si elu, pentru a 'i eiernisa memori'a, fece a i se erige o Kubbe (si) superba, seu monumentudecea mai fina marmore. Tur- cii nu sciu indestulu lauda calităţile acestui imperatu. Ei ilu repre- senta câ oglinda a justiţiei ; că principe de fortitudine invincibile a spiritului, câ esemplariu de a'si face rogatiunile totdeauna regulatu, si câ celu mai mare amatoriu de a conversa cu invetiatii ; ilu lauda apoi pqntru remarcabil'd sa abstinentia dela luxu, si dîcu câ atâtu ©^a de modestu, in cdtu nici-odata nu s'a imbracatu in alte vest- ei eute, decătu in cele de materia numita Sopli (32). Elu a domnitu tr'eidieci de ani, si a traitu siepte-dieci-si-unulu. C3l) Kubbe. Turnu seu monumeutu construita cu multa arte prestc mormentele ve- zi riloru seu altoru 6ineni mari. Preste mormentele 6ineniloru de class'a mediocra se P^nu du6e pietre de-a inaltulu, una la capu si alta la piciure. Asupra unei-a d'in aoeste, se gravcdia in littere elegante numole defunctului, in prosa seu in versuri «Aupa gustulu erediloru. si cu o mica formula do rogatiune, in următorii sou alţi assc- "^«=5 nea termini : Dame Allah huteală rahmeti^ misericordi^a lui Dumnedieu se'i fia e- teroa î Pentru bărbaţi se scobesce ori depinge pe petr'a dela capu unu turbanu tur- cescu; cr pentru femei ce-va altu ornanientu. Petra dela pici6re are aceeaşi forma, *Uitu pentru bărbaţi cAtu si pentru femei. C32) Soph. Materia de lâna, preparata catu se potc de fina si usiora. O porta prestc totuşi mai alosu preoţii, fiindu-ja legea 'i opresce de a porta îmbrăcăminte de me- t«^^^i, permissa numai Sultanului si camerariloru sei. Do aci, care porta vestmentu d® Soph, se numesce Sophi. ÎSub durata imperatiei lui Muradu, adecă dela 131K) pc-un la 1390, au domnitu in Europa : Jm Constantinopole. Andronicu Paleologulu. 1384--1387 ; si Emanuilu Paleologulu, V387-1417. In Occidentu: Carolu IV. fiiulului Toanu regelui de Boliemia, 1346—1378; si Ven- ccslau, fifulu lui Carolu IV 1378—1399. In Anglta : Eduardu III. 1326-1377 ; si Uichardu II. 1377-1399. In Franci'a: Carolu V. disu sapientele 1364-1380. si Carolu VI dîsu placutulu 1380-1122 Tt\ AiKji. ISTORI'A DOMNIEI LUI lILDIRIMBAIAZET I, FIIULU LUI MURAD ALU PATRULEA IMPBRATU ALU TURCILORU CAPU Y. DIN CARTEA I. PRIMA BSPBDITIVNE A LUI BAIAZETU I. Murindu Muradu in modulu descrisu, âiulu seu Baiazetu i-a successu in imperiu. Gelosu acest-a de a demonstra lumei că a ere- ditatu nu numai coron'a, ci si virtuţile parentelui seu, a occupatu numai decâtu la anulu urmatoriu in Europ'a cetăţile Caratova si Isseib, er in Asi'a Aidiri, Sarichan, Carsu si Monteshe, si le-au ad- nectatu imperiului. Pu^inu după aceea, s'a certatu cu socrulu seu Germîaou Ogli. Differintiele intre principi se decidu mai bine prin arme decâtu prin cuvente. Asia cugeta Baiazetu. Deci lovindu'lu cu osie, ilu invinse si'lu alungă dein totu coprinsulu imperiului, după aceea ilu exila la Ipsala. Principele de Caramani'a, care luase in că- sătoria pe sor*a lui Baiazetu^ era se patia totu asia, deca espeditiu- nea in Moldov'a nu chiamâ pe acestu politicu imperatu in Europ'a ; elu lasă pe cumnatu-seu pentru alta ocasiune mai favorabile, si de- cise a se ocupa cu alte lucruri mai importante. BĂTAIA CU MOLDOTBXll II. Duoi ani mai inainte, Moldovenii balussera si nimicissera langa Prutu armat'a Seraskerului Solimanu Paşia. Baiazetu inspai- 62 ISTORIA DOMNIEI LUI IILDIRIMU BAIAZET 1 mentatu de acesta perdere, nu cutediă aincredintia generaliloru sei <;omand'a armatei contra unei naţiuni atâtu de belicâse, ci se decise a o comanda in persona, crediendu ca obstaculele ce au incercatu armele Pasiei, nu voru resiste fortunei imperatului. Face deci celle mai mari preparative pentru acesta espeditiune, si trece tote cele mai bune trupe ale sale in Europ'a. Puse podu preste Danubiu, in- tră in Moldavi'a, si devastandu tota tier'a, se pune in castre la tier- murea Şiretului intr'unu satu numitu Resboe. Pucinu după aceea Stefanu (i), principele Moldaviei sosesce aici cu armata alesă. Lupt'a seincope; ea era inversiunata, si victori'a lungu timpu dubiosa. In urma Moldovenii sunt invinsi. Stefanu insusi prinde fug'a si cerca scăpare in cetatea Nemjiu, unde lăsase pe muma-sa si-o gar- nisona valorosa. In reversatulu dîlei ajunge langa cetate, si cere a i se deschide porţile. Mam'a, care nu aştepta pe principele , fliulu (l) ştefan. Principele Moldaviei, cellu mai mare erou alu timpului seu. Elu a in- vinsu pe celebrulu rege alu Ungariei, Mathi'a Corvinu, si i-a luatu Alpii Transilva- niei, cari si asta-di fonnodia Urniţii Moldaviei in partea de catra apusu. Repeiîtelc sale victorii i-au assicuratu Pocuti'a si Podoli'a, adncctandu-le tierei sale. Elu a batutu pe Poloni la Gotnariu, locu rcnuniitu pentru vinulu seu celu bunu ; i-a nimi- citu cu totulu, si a facutu cinci-spre-diece mii de captivi, pe cari i-a pusu in jugu, si au aratu cu ei o bucată de pamentu duoe milo in lungu si preste uua mila in latu, si a plantatu duoe selbe de stejariu, pe care Polonii pene asta-di le numescu Buco- vina, er locuitorii le dîcu Dumbrava-rosia, fiindu-cA suntu plantate si udate cu sânge de poloni. T6te cetăţile intre Moldavi'a si Leopole au fostu cucerite de elu. A sus- tienutu duoe bătălii cu Baiazetu -. in amendu6e a fostu victoriosu ; dar' mai alesu a dou'a fu nimicire totale a turciloru : siepte gramedi mari de turci ucişi in lupta, ce a lasatu a se face după bătaia, attestau acdsta victoria memorabile. O spune acesta si insusi Ilezarfenn. probulu si fidelulu istoricu turcu. A suppusu dominatiunei sale Romani'a pen' la Bucurescî. lasandu pe Vintilft gubernatoru acestei ticri. Era domau Basssarabiei, numita asta-di Budgiacu, si cetatiei Chilia la gurele Dunărei, fara a mai vorbi de A:kierman, adecă Alba-greca seu Oxi'a celloru antici, locu memorabile prin esiliulu poetului Ovidiu. Cu unu cuventu, elu a intinsu marginile Moldaviei in tdte părţile, ceea ce si>eru a poto areta pe largu, deca Dumnedicu imi va da vietia ca se potu termina descriptiunea mea despre starea antica si presenta a Moldaviei. In acesta stare glori68a a lasatu elu lucrurile sale, morindu după ce a domnitu patru- dieci-si-siepte de ani si cinci luni. Fiiulu seu Bogdanu, a facutu Moldov'a tributaria turciloru. Dela acest'a numescu Turcii Bogdani pe Moldoveni : mai inainte 'i numiau Ak Iflac seu mai vulgaru Ak Vlach. adecă romani albi ; er pe Romanii d'in Munte- ni'a 'i numescu pene asta-di Cară lllac seu mai vulgaru Cară Vlach, adecă Romani negri. FllULU LUI MDRADU 63 seu, se se intorca asia pe neaşteptate, esî pe murii cetatiei , si-i re. fusâ intrarea, dicendii: « O! liiulu meu, de candu te sciu io, anca «tnici-odata nu te-ai intorsu d'in lupta fora victoria! Fiendu-că tu « ti ai uitatu de bravur'a ta de inainte, mai bine asiu ii voitu ca se «Bi peritu de man'a inimicului, de câtu se ajungi ruşinea, ca se te «scape o femeia. De»n pl(^ea indata ina[)oi si se te intorci victoriosu «seu nici-odata. » Stefanu, miscatu de acesta infruntare materna, se intorce dela cetate mai iute de cum venise. Venindu'i in cale unu bucinariu , acestuia ii comanda se sune de bătălia, si asia adu- na eraşi doue-spre-diece mii de ostaşi, carii scăpaseră prin fuga de sabi'ainemicului. Principele 'i conjura a invinge seu a mori. Atunci Moldovenii se arunca asupr'a inimicului, care se resfirase pe câmpii cautandu pr6da, ilu bătu si'lu punu la fuga. Stefanu ajutatu de ar- mele sale , merge inainte pene la Vasluiu cam 20 mile de la Iaşi , occupa cortulu imperiale alu lui Baiazetu, dissipa armat'a turc6sca, era pe imperatulu care mai inainte era spaim'a lumei, acumu sin- guru inspaimentatu, ilu constringe cu pucini ai sei a fugi la Adria- nopole (2). YIGTORI ASUPRA LUI CARAMANU OGLl III. Lucrurile acestea care decurgea in Europ'a, produseră totu-o- data unu bellu multu mai inflacaratu in Asia. Principele Gara- manu Ogli, audindu de batai'a ce Baiazetu a suiferitu de la Moldo- veni , crediîi ca momentulu este propitiu pentru a umili puterea ottomana. Deci elu aduna trupele, frânge tracta tulu inchieiatu cu (2) La descrierea acestui cvenimentu extraordinariu auctonilui nostru i s'a intern- platu ceva despre care se p6te dice : Et bonus inter lum d()rmitat llomerus. Baiazet lldirim se făcuse Sultana in anulu dela îs. Ghr. 1390 alu liegirei 792, si a domnita 1 4 ani si trei luni, adecă pana in anulu 1405. Dein contra, Stefanu-celu mare V. domni mai tardiu, adecă intre anii 1458 si 1504. prin urmare nu p6te 11 nici de cumu vorba de belluri portate intre Baiazet I si Stefanu V. Baiazet a potutu se se bata cu Stefanu III dom nu alu Moldovei, carele după chronicarii tierei a stătu pe tronu intre anii 1390 si 1398, adecă tocma in «lilele lui Baiazet I. In anii de anteiu ai domniei lui Ste- fanu a fostu SuUanu Baiazet II, Uiulu lui Mahomed II, urmh tatălui seu in anu H81 si domni pana in 1512. Cu acestu Baiazet s'a pututu bate prea bene Stefanu V. In sodentiele scctiunci istorice se observh acestu anaclironismu, dara conciliarea lui cu adcverulu istoritu se rcserv^i pentru tempulu candu se va face recensiune comen- tatatoria Ia tdle scrierile lui Dim. Cantemiru. NoVa coirectoriiUui. 64 istori'a domniei LUIULDIRIMU BAIAZBTU I .4 Baiazetu, devasta prin focu si feru tierile ottomane d'in Asi'a, si in fine impresora cetatea Kiutahia. Baiazetu, pe care fortun'a adversa nu'lu descuragiase, primindu scirile acestea se infuriă forte. Elu inse dedatucu operaţiuni forte iuti (3), ridica armat'a d'in Europa, o trece in Asi'a si ajunge in faci'a armatei lui Caramanu, care era desfăcuta in mai multe cete si nu'lu aştepta de locu. Se incinge lupt'a, si ilu invinge indata in prim'a lovire. Caramanu Ogli, după ce si-a vediutu armat'a nimicită, prinse fug'a cu fiii sei spre cetatea Acgiani ; dara cade in manile inemicului. Caramanu adusu inaintea sultanului, din ordinulu acestuia i se si tăia capulu ; era cei doi fii ai sei fusera condamnaţi la inchisorepe vi6tia inPrusa, pentru a stirpi radacin'a a ori ce revolte in viitoriu. In acestu modu Caramani'a a fostu subju- gata si suppusa potestatiei lui Baiazetu. ALTE PROGRESSE ALR LUI BAIAZETU IN ASIA SI EUEOP'A IV. Baiazetu neindestulatu cu acesta victoria, trece in Europ'a si occupa cetăţile de lariga Dunăre, Nicopoli, Silistri'a si Rusciucu. In anulu urmatoriu occupa dela Sultanulu Ahmed-Burhan-Elledin (4) cetăţile Aniasia, Tocat, Niksar, Samsun si Gianik. După acestea se intorse cu planurile sale erasi la afacerile din Europ a. Dar' abia isi trecii armat'a numerosa prm strimlorea dela Gallipole, pre candu (3) Dedatu cu operaţiuni f6rte iuti. Istoricii turci uau destule cuvente pentru a lauda ^celeritatea acestui principe in adunarea trupeloru si in esecutarea planuriloru sale, si in devingerea inimiciloru sei ; ci facdndu comparatiune intre celeritatea na- turale a tatariloru si admirabilele expeditiuni bellice ale lui Baiazetu. dicu ca tătarii se tcîrdio ca melcii. Pe candu credeai ca este mai occupalu cu afaceri in Asi'a, ilu vedeai de-odata in Europ'a ; si orasi, candu ti se parca ca ests mai incurcatu in Eu- ropa, chi la primul u a vis de disordine in Asi'a. sbor.1 cu tuta armat'a sa aici. I>e aci turcii i-au datu numele de lildirim, careva se dîcafulgeru. I*c langaacesta calitate: elu era f6rte reservatu •• nu comunică cugetele seu planurile sale nimcrui ; si esecu- tarea lucruriloru mai diffioili no incredintiâ nici unui-a din amicii sei *. elu lucră de sine si prin sine. (4) EUtdiix. Pare a li unulu d'in acei gubernatori persiani, cari pe timpulu lui Gin- ghis-canu a scuturatu jugulu persicu. Câ-ci Asi'a pe atunci era impartita numai in du6e imperiuri s^u regate : alu monarchului de Persi'a, si alu imperatului grecu de Constantinopole. Principatulu Iui Elledin făcea o parte din Armenia superi6re. FIIULU LUI MURADU 65 unu nou bellu ilu chiamâ inderaptu in Asi'a. Guturum-Baiazet {&) principe de Gostamoni, crediendu ca imperatulu este cu multu mai incurcatu in afacerile europene, decâtu se mai pota cugeta Ia cele d'in Asi'a, calea provinciele turcesci d'in Asi'a minore si le devasta. Baiazetu audindu ,ac6sl'a, a cugetatu ca mai bine va fi a conserva possessiunile proprie, de câlu a cuceri tierile altora, si lasandu ge- neraliloru sei comand'a in Europ'a, pleca imraediatu cu mare parte a armatei sale si intra in Asi'a. Ajunsu aici, aude ca Cuturum-Baia- zetu, auctorulu incendiului, a moritu; prin urmare n'avu timpu a Încerca fortun'a lui Marte; câ-ci Isfendjarbeg, fiiulu lui Cuturumu, vediendu mortea parentelui seu, si mai puginu temerariu s6u mai multu prudente de câtu acesta, schimba planulu si tramise ambas- sadori la Baiazetu, pentru a'i cere iertare de crim'a parentelui seu si a'i spune d'in partea sa, câ desaproba fapt'a repausatului ca forte neintielepta ; si deca parentele, prindiendu arm 'a contra Sultanului, a causatu pedeca cursului victorieloru ottomane, fiiulu seu nu scie alta reparatiune pentru acesta offensa, de câtu a promite si a intari cu juramentu câ va fi pururea vasalulu Sultanului. Situatiunea de atunci a imperiului nu permitea lui Baiazetu a fi pre-severu, si prin urmare primi pe Isfendjarbegu in bunele sale gratie, si puse garni- sone in cetăţile Gostamoni , Tarakliborli si Othmangik (e). După aceste, trece iute cu trupele sale erasi in Europ'a, si in acea espe- ditiune ocupa qetatea Selanik seu Thessalonica. VICTORIA DELA NICOPOLE V. După aceste espeditiuni bellice, Baiazetu se intorse la Prus'a spre a da trupeloru cevasi repaosu. Abia inse ce Începuse a gusta dulce- (5) Kiuturum seu Kioturum. Se pare ca si acesta fusese unulu deintre susu memo- raţii satrapi ai Persiei. Dapa numele seu sar părea ca suferise de vreunu morbu in piti6re seu la inchiaieturi, cumuar U podagr'a ; pentru-ca Kioturum turcescu semni- fica unu paraliticu, seu omu pe care nu'lu tienu venele, seu schiopu. (6) Osmnngick. Cetate , după cumu ne spune Busbeque , in Bithinia d'incolo de muntele Olimpu. E f6rte insemnnta la turci, tiind-că este fundata de Othmanu, pri- mulu loru impcratoru : si este singura in totu imperiulu, care a conservatu numele fandatorului seu. de si suntu multe altele cari au aceeaşi insemnetate de a fi fundate de Sultani. Dar este usu trecutu in lege, ca imperatorii se nu 'si pota da numele de câta numai la Giamie, precumu amu observatu mai in susu (*}. (') A se vede la capu 4, not'a 9. 66 ISTORi'a domniei LUi IILDIRIMU BAIAZETU 1 ti'a odihnei, şi curierii veniau unulu dupe altuia chiamandu-lu ia Europ'a, si anunciandu-i ca Sigismundu, regele Ungariei facenduliga cu ceilalţi principi creştini (7) , cu armata de 100 mii de omeni a intratu in tierile turcesci, si vinu a impresora Nicopulea. Baiazetu, care nu cunoscea niraicu mai periculosu pentru caus'a sa decfttu in- tardîarea, 'si aduna cu celeritate incredibile glotele sale d'in A.si'a si Europ'a, merge dreptu in contra inimicului, si asia cu vre-o 60 mii de omeni, 'Iu ataca cu atât'a furia, in câtu indata la prim'a lo- vire creştinii remanu batuti, si nimiciţi cu totulu. Mai toţi capii con- federatiloru lui Sigismundu sunt parte ucişi parte prinşi ;'insusi Si- gismundu numai cu greu a potutu sc^pa. Se dîce ca elu a fugita mai antaiu la Constau tinopole (s), si de aci pe mare a luatu calea spre tierile sele. După ac6sta victoria s'au afla tu in castrele crestiniloru o mulţime de instrumente si munitiuni bellice, precumu si samoie prodigiose de auru si argintu; cari tote le-a întrebulntiatu Baiazetu pentru a edifica in Adrianopole si in Prus'a câte-o Giamk superba si metrese magnifica, si afara de aceste anca o Darush-Sliifa (t ) grandiosa. BAIAZETU FORTIFICA STRIMTOAREA DELA ?nCOMfiDiA VI. Baiazetu neavendu acumu de a se mai teme de principii deia A. 797 Occidente. se intorse cu tote puterile asupra Thraciei , cuceri una I. C. 1395 (7) Turcii numescii in cartile hiatorice si in epistolele lom /««♦/ pe toţi creştinii atunci, candu voru se Ie facă complimenta. Asia, pentru esomplu. pe principele Mol- (laviei ilu intituledia : ^Kidvetul Vmerail MUlcUl Mesihie . Omdetul Kinberait taifeU Issevie » ; adică : Celu mai cscellente intre princii)ii de scct'a lui Messi'a, celu mai escelente intre poporale cari credu in Isus. De altminterea ei dau la toţi creştinii nu- mele ins.iltatoriu de Ghlavr , infideli; cumu si K ia/ir , blasfematoriu (hulitoriu) de Dumncdieu, si Kiefere, poporu blasfematoriu de Dumnedieu, dra in pluralu Kiitffar, omeni blasfcmatori ; mai Încolo Ifaesrani, adecă nazarineni ; era greciloru Ic dicu Junani, si evrei loru Ibrani. (8) Constaniinopole. Toţi istoricii creştini, in speciala Filipu Loniceriu, diligentele compilatoriu de evcnimenlelo turcesci , arata ca Sigismundu după acesta perdere a fugita la Constantinopole, si de aci prin varie schimbări ale sortiei au ajunsu in line in impcriulu seu. (9) DarushrSliifa, Casa de sanetate ; cA-ci Dar insemna casa, Sliifa medicaraentu. Aceste sunt nisce spitaluri maretic, fundate de iniperatori in inini»»diata apropiare de Giamie. Au inspectori puşi de iuiperatulu, era vcnitulu in bani dein care se in- grijcscu bolnavii, li se dh dein veniturile giamiei, in a oarei apropiere se atla. PllULU LUI MDRADU 67 castolii situatu la tiermurii marei-negre, căra siese-dieci miile dis- tanlia dela Constantinopole, si pentru a taia Europeniloru tota co- municatiunea cu Asi'a, le închise calea, edificandu o cetate nuoa inlr'unu locu numitu Bogaz Kesen ; o fortifică bine si o numi Giu- zelhisar (lo). LA PEESVASIUXEA TBEIRULUI DRSISTR DELA crCRRIREA COXSTANTIXOPOLEI VII. Assicurate marginile imperiului de tote părţile, Baiazetuanca in acelu anu merge cu armata mare pana sub murii Constantinopolei, fora ca se dea de cea mai mica resistentia (n). Tote erau preparate pentru a dâ assaltu cetatiei, candu marele veziru vine si-si iea li- bertatea dea disvade pe Sultanu dela obsidiune, dicendu'i in cuvente alese: «Imperiulu ottomanu este degiâ atâtu de mare si intinsu, «in câtu elu pote impune legi nu numai la tota Asi'a , ci si la cea «mai mare parte a Europei: indestuliti-ve cu aceste vaste domeniuri, «pentru câ se nu mai escitati invidi'a principiloru creştini. Potes- «tatea vostra este degiâ atâtu de mare, in câtu n'aveti de a ve teme «nici atunci, candu tota lumea s'ar scula sisi-ar' uni puterile contra «vostra. Dar', de unu lucru trebe se ne tememu. Cetăţile de cu- «rendu cucerite, pe câtu timpu spiritele locuitoriloru anca nu sunt «impacate, se voru incerca la cea d'ânteiu occasiune a scutura ju- «gulu ottomanu spre cea mai irreparabile dauna a imperiului. Lu- « mea tremura de armele ottomane. Deca va străbate scirea despre «obsidiunea Constantinopolei , nu me indoiescu ca toţi principii «christiâni isi voru Întruni poterile loru, voru declara bellu musul- «maniloru si se voru adopera dein tote poterile, case conserve im- «periulu grecescu, pentru ca ei sunt de părere, câ apunerea acestuia (10) Giuzclh'isar sou castellii frumoşii. Asta -di se n imescc /iogazyhrcid seu canahilu strimtoreide mare, inlrc sinulu mArci Marmora si munţii de Xir'eea , numiţi Iznic daglari. De aici, d'in a eşti munţi se provede Constantinopolca cu materialu pentru edilicarea casc loru si construirea de nâi. (11) Fora r«/.«^(?/i//V7. Creştinii atrihnie redicarea obsidiunei dela Constantinopole I»arte riigamcnteloru lui Emanuel Paleologu. parte fricei de apropiarea Iui Tcmur- lenky. Ma acesta espediune a lui Te>nurl»'nky cade cu sieptc ani mai tardiu; mai de- parte este lucru ahsurdu a su()unc. ca Sultamdu sar fi abatutu atUu de usioru dela scopulu seu pentru plăcerea lui Paleologu. Prin urmare, ni se pare eh este mai a propc de adcvcru aceea, ce amu relatatu noi. basati pe analilo turcesci. k 68 ISTORI'a domniei lui IILDIRIMU BAIAZETU 1 (camerintia la tote celelalte staturi perire, de care nu voru potea CC scapă ; pentru-ca ei nu sunt asia de năuci câ se nu vedia, ca per- cc diendu-se capital'a imperiului grecescu, apoi rapedele progressu c( alu armeloru ottomane nu va da de nici o resistentia. Deci de si CC eu nu desperu că cetatea acesta se pote cuceri, totuşi sunt de pa- ce rere câ cucerirea ei se mai fla amânata, pentru-câ nu cum-va CC apucandu-ne de prea multe, se venimu in periculu de a perde cele CC câştigate pana acilea cu atâtea fatige. Totuşi, pentru câ se profi- cc tamu ceva dela fric'a in care se afla acuma locuitorii Consiantino- cc polei, se se tramita soli la Istambulu-Teccuiri (n) si se i se pună ccori-ce conditiuni va voi Baiazet. Acela in locu se le respingă, le CC va accepta ca unu daru cerescu, dein causa ca elu abia pote spera CC se scape dein acestu pericol u. ELU TRAMITE SOLI LA IMPEBATULV GRECILORr VIII. Baiazetu aproba opiniunea vezirului, si trami te delegaţi la imperatulu Paleologu cu scrisore in următorii termini: ce Prin indu- ce rărea divina, imperiulu nostru, cărui Dumnedieu n'a pusu margini, cea suppusu mai tota Asi'a, si mai multe tieri intinse in Europ'a. CC Numai cetatea Constau tinopol ei este indereLii. Afara de murii ei M nu ti-a remasu nimicu. Poţi ved6 dar pre usioru, ca o corona tre- ce be se aibă unu capu care se o porte. Asia, inainte de aproba sortea ce unui bellu infelice, si de a vede tristulu spectaclu de macellulu «atâtoru omeni innocenti ; inainte de a vede destructiunea inevi- ce tabile a cotatiei tale, care nu se va pote atribui decâtu obstinaţi- CC unei tale si impietrirei aniraei tale ; noi te provocamu si admo- cc nimu prin cuventeamicabili, ca se dai cetatea. 'Ti lasamu in voia, cea pune tu conditiunile. Er' deca te vei oppune, noi suntemu si- ce curi ca'ti va pare reu câ n'ai urmatu consiliulu nostru; atunci inse (12) fstambol Tckkiuri. Istambol se vede a fi nume corniptu d'in Constanţi nopo Ie s6q d'in fras'a vulgara grccesca ^i- tîJv r6XXiv. Atâta invetiatii turci, cAtu si impera- torii in mandatele loru scriu Constantinie. Tekkiur, ddca 'mi epermisu a (K>niectura este o corruptiune din tou xupiov. Se scrie iuse câte-odata si Ciasar si (kusar, Cae- sar. Afara de ac^st'a, Tckkîuri este unu titlu ce turcii dau gubernatoriloru creştini precum: Selanik Tekkîuri, gubernatoru de Tessialonichi'a ; Gi(»liboli Tekkîuri, guber- Datoni de Gallipole. FlIULU LUI IIURADA 69 € va fi pre-tardîu. » Acesta era coprinsulu scrisorei. Delegaţii inse aveau instrucţiuni, ca^ in casu candu ar' vedea ca grecii sunt re- soluti a defende cetatea, ei se indulcesca pretentiunile, si se inchieia pace sub conditiunea unui tributu anuale. GRECII SE 8UPUNU LA TEIBUTU ANTALE IX« Admişi delegaţii in cetate, au presentatu lui Paleologu scriso- ri'a Sultanului. Imperatulu mai spaimeotatu de cumu se cuvinea in dignitatea sa, se invoi a implini pretentiunile lui Baiazetu: elu nu vedea alta scăpare pentru a'si conserva coron'a si a salva capital'a; si consimţi a incbieiâ unu armistiţiu pe diece ani sub urmat5riele conditiuni : « Paleologu va respunde in totu anulu unu tributu «de diece mii de Tiuluri Altun (13). Otlomaniloru li se perraitte CC de a edifica in Constantinopole un'a Giamia, si Mekkieme; ei « voru institui acolo si unu Gady, a cărui jurisdictiune este limi- « tata asia : daca unu crestinu d*in Constantinopole are c6rta cu unu « musulmanu, se o judece patriarcbulu cetatiei ; er' d6ca duoi mu- ff sulmani au c^rta intre sine, se o judece Gady loru : asemenea, deca a creştinii in Adrianopole ar' avea c6rta intre sine , s'o decidă pa- ce triarcbulu acellei cetati; 6r' d6ca cârt'a este intre crestinu contra ff unui musulmanu, s'o decidă Edrene-movla-si » (14) 8E BDinCA GIAHIA IN GONNSTATINOPOLB X. Aceste au fostu conditiuiiile armistiţiului, după care turcii au edificatu in Constantinopole prim'a Giamia , pe candu creştinii inca (13) Tiuluri Altun. Nominatiune particulara pentru ruspii (ducatii) turcesci , cari sunt egali ducatiioru venetiani, si valorodia trei sute aspri ('). Tilwi, cuventulu in sine, deriva dela vulgarulu grecescu ţXopi* (14) Edrene-inevla-u. Jude eclesiasticu in Adrianopole. Edrene este Adrianopolea, si Mevia {**) jude eclesiasticu, inferioru in rangu lui Istambol EfTendi si lui Cadiju- iaskîer. Si este ca si articlulu grecu 6 ; ca cum amu dice : O MoXa^ ty); ASpiovouno- Xctt>( iAfoţ ici>v Iavtxţipo)v. Jude de Adrianopole ; Ag*a laniceriloru). Mola sunt in mai multe cetati ; dar* numai celu d'in Constantinopole, in on6rea acestei cetati, are tit* lulu de KlTendi ; ceilalţi se numescu puru si simplu Mola, precumu : Misr-Molasi, judele Egyptului ; Biurusa-Mola», judele de Prusa ; Haleb-Molasi, judele de Aleppo. (•) Siepte si diumetate lei (franci) Tr. Franc. (**) Mevla de comanu se pronunţia Mola. 70 ISTOKI*A DOWNIEI Lî^I IILDIRIMi: BAIAZETU î domnia in acea cetate. Giami'a aceea pene in diu'a deasta-di se nu- mesce'a lui Daud Pasia (15), si apoi o Mekkieme (ie). TAMEBLÂXU INTRA IX ASIA XI. Pe acea cale nu numai insigniele imperiului oltomanu, ci si religiunea mahomedana a fostu introdusa in capital'a imperaiiloru grecesci : prognosticu fatale de proxim'a stingere a lineei imperiali. Grecii de aci inainte se poteau considera cd suppusi de fapta ai lui Baiazetu. cu tote provinciele loru si cu capital'a loru cu totu. Dar' ori-cari ar' fi fostu cugetele lui Baiazetu in asta privintia, aceeaşi fortuna care 'Iu elevase alâtu de inaltu, prin unu jocu alu seu 1-a si resLurnatu. Pe candu se bucură de triumfele sale in Europ'a, si in ambiţiunea sa nu cuge[<1 la alta decâtu la imperiulu a t<^ta lumea : Temurlenkj (17) omu de origine obscura, si alesu rege Ia Scythi, isi aduna armata numerosa de tătari orientali, irrumpe in Asi'a, si face se tremure tote provinciele de elu, subjugandu mai multe cetati parte de ale persian iloru, parte de ale turciloru. I 8E OFFBRE COKSTANTIXOPOLEA, DAR RBFUSA XII. Paleologu in starea critica in care era , tramise delegaţi la (15) Daud Pasia. Daud s(>u Davud, pronunţ iatiune turcesca a numelui ebraicu Da vid. (16) Mekkieme. Pretoriulu seu sala de audientia, unde se desbatu si sedecidu cău- şele. Muhkiem semnifica forte, stabilu, flruiu ; si Aiukim, sententia. decretu. In Con- stantinopolc sunt mai bine de ()6ue-dieci de Mekkieme ; dMntre cari cea principale se numesce Melikicmei Mahmnd Pasia^ dela numele fundatorului, caro a fostu si mare veziru. (17) Temurlenkj. Nascutu d'in hord*a seu tribulu Ciagatianu, barbarii după nas- cere, dar' finu si f6rte cuitu după crescere. Adeveratulu seu nume e Temurlenky, care in limb'a comuna s'a coruptu in Tamerlan, 6ra in limb'a persica ins<^mna schiopu ; si se dice ca elu intr'adeveru ar fi avutu acestu defectu. Proba, urmat6ri*a istoridra, ce tradiţiunea turcesca u a conservatu despre elu. Intre mai mulţi alti captivi pcrsi- ani era si unu pictoru judccatu la m6rte. Aduccndu-lu la loculu de supliciu, a ru- gatu pe Tamerlanu, ca se nu 'Iu i^ciga, câci cu elu ar peri artea picturei, si ddca vrâ, ilu va convinge despre cscellenti'a acestei arte chiar prin Qgur'a insasi a lui Tamer* lanu. Acesta consimţi, si ordinA sc'i facă portretulu. Pictorulu se puse, si vedieadu ca Tamcrlan'i c schiopu de piciorulu dreptu, si orbu de ochiulu stangu, ilu depinge cu piciorulu dreptu cam plpcatu seu strimbu, si cu ochiulu stangu inchisu» ia posi- ţiunea unui omu care fiindu la venatu, vre se descarce o săgeta si tientesce eu o- chiulu dreptu. Tamerlanu admirandu agerimea de spiritu a pictorului, ii darai vi6» ti*a si libertatea. FIirLU LUI ML'RADL* 71 TamerlaDu, pentru a se plânge de injuriele ce sufere de la Baiazetu, si a'i implora adjuioriulu, promiliendu a i se face vasallu si a'i d& imperiulu in feudu. Temurlenkj a respunsu ca voiesce a'lu protege si a'lu defende contra iniiniciloru sei, dar' ca nulu lasă consciinti'a a pofti avuti'a aitui-a. O ! generositate incomparabile dela unu bar- bara! (l8). PACB BELLU LUI BAIAZBTU XIII. In realitate, acesta anca a fostu unulu d'in motivele , ce au îndemnatu pe Temurlenkj a'si intorce armele contra lui Baiazetu. Insîi scriitorii turci dfcu : la anulu Ilegirei 800. Ahmedu Halamird») ^' ^^ chanulu de Bagdadu, se revoltase contra Sultanului dein Egiptu, ^- ^- ^^^^ dela caredependea, si nepotendu inghiti unele injurie ale acestui-a, se arunca in bragiale Iui Baiazetu; care apoi. cu propriele sale tuedi* Idee rupendu dela Egiptiani provinciele Ilbistan, Malati'a, Diurge si Nehbi, le adnecsă imperiului seu. La reintorcere d'in acesta espedi- tiune , Baiazetu irrupse in provînci'a Azerbegianu do) supusa prin- (18) Dela vnu barbaru. In adevcru, generositatea acestui principe barbaru nu p6te fi admirata destulu ; respunsulu seu merita a fi transmisu posteritatieî in litere de auru. Paleologu i ofere imperiulu seu si capital'a sa ; Temurlenkj i promite ajutoriu. dar' refusa ofertulu, si tramite urmatoriulu generosu respunsu: «Nu este justu a • schimba nimicu intr'unu imperiu atatu de anticu. nici a supune unui jugu strainu • o casa atâtu de mare si ilustra, g cărei rcputatiune au ajunsu pdn* la tătari •. A- cesta mărime a animei sale i-a datu poterea de a sustien<^ sanger6sele lupte, si de a forma armate totu atâtu de grandi6se, dcca nu mai superiori, ca ale lui Dariu si Xcrse atâtu do renumite in istoria. (19) Ahmed Ifalamir. Unulu dintre acei satrapi persiani, despre cari de atâte-K)ri amu vorbitu. Halamir in limb'a arabica inscmna domnu actualu si perpetuu. Totu istoricii, atâtu j)crsiani câtu si turci, convinu intr'aceea, ca dela timpulu lui Halamir inc6ce s'a transferatu scaunulu imperiului persianu dela Babiloni'a (turcesce Bagdad) Ia Revanu, si de aici la Ispahan. Babiloni'a deasta-di. ce turcii o numescu Bagdad, nu h situata in partea orientale a Eufratelui, ci in partea occidentale, care caută spre Europ'a ; in partea orientale se vedu resturi multe de ruine, cari după alTirmatiunea unanima a istoriciloru areta, ca aici a fostu Babiloni'a antica. — In Indiele orientali se vede si asta-di unu tuniu micu, care turcii Mu numescu Gusiu Chiabuyisi s^u tur- nulu paseriloru (*). (20) Azerbegianu, A . multu lui Tamerlanu. smocbine sau gutuie?» « Gutuie — respunscea — ca sunt mai • mari si mai frum6se ; sciu ca*i voru place. • Atunci dise elu : « Ori-câtu de bunu • ar' fi consiliulu iu caşuri de nevoia, dar' consiliulu muierei niciodată nu b bunu. • Io voiu duce smochine, si nu gutuie ». Deci aduna iute căte-va smochine si alerga ca ele la Tamerlanu. Acest'a intielcgdndu ca faimosulu Nasradin Hogia a venitu in castre ca delegatu d'in partea cetatiei, dede ordinu a'lu introduce la sine. Dietulu E- sopu turcescu era plesiu ; TamerUn vediendu acâst'a, ordina se i se arunce t6te smo- chinele un'a cdte un'a in capu. Servitorii punctuali, esecuta ordinulu ; er' Nasardinu la fia-care lovitura striga câtu potea, dar' f6rte seriosu : « Laudatu se lia Dumnedieu ! Laudatu se fia Dumnedieu !» Tamerlanu curiosu a sci raţiunea acestei esclamatiuni. ilu intrebâ ce va se dica cu acesta ; er elu, totu cu acelasiu sânge rece , respunse : • Multiamescu lui Dumnedieu, ca a*amu urmaţii svatulu muierei ; ca dcca in locu de < smochine ve aduceam gutuie, prccumu a vrut ea atunci de sigururemancamu cu ca- < pulu spartu ». După accstu accidentuNasradinu ajunsese se cunosca mai deapr6pe cu Teraurlenky si odată 'si lud libertatea de a'i face unu altu presentu de diece curcu- bete (*) forte tinere» culese numai de curondu si raritate anca. Tcmurlenky 'i remu- nera presentulu cu diece taleri de auru. Câte-va dile in urma, candu curcubetele erau acumu prcUutindenea destule, incerca ca unu caruplinu de acelea si le duce lui Te- murlenky totu in presentu. Portariulu inse, care 'si adusese aminte de profltulu lui Nasradinu cu cei diece crastaveti de mai nainte , nu 'Iu lasă se intre, pdnd nu-i va promite ca *i va da diumetate d'in recompens'a ce va primi pentru noulu presentu. Ilsas- radinu se invoiesce. si se introduce la Tcmurlenky. Acest'a 'iu intreba ca ce voiesce; ÎT elu respunde, că i-a adusu in presentu acumu mai mulţi crastaveti decâtu mai îna- inte. Temurlenky da ordinu, se capete atăte bâte câţi crastaveti au adusu. Se nu- mera crastavetii. si sunt cinci siite. Nasradinu a trebuitu se se suppuna ; si sufiere cu tota patienti'adu6e-sute-cinci-dieci de lovituri. Candu au ajunsu la acestu numeru (•) Vulgo crestaveti, crusta veţi seu crastaveti. 74 istori'a domniei lui iildirimu baIazetu 1 prin unu capriciu, pote se arunce pe cei mai potenţi in starea nai- serabile de sclavi. Temurlenky immediatu după acesta victoria, intra in Prus'a, si suppuse potestatiei sale pe celelalte tieri asiatice. CALITĂŢILE LUI BAIAZETT XV. Acestu sultanu, demna de memori'a omeniloru atatu pentru fortun'a sa buna, cătu si pentru cea rea, a domnitu patru-spre-diece ani si trei luni, si a traitu ani cinci-dieci-si-optu. Principe de o ini- ma intrepida; politicu raSnatu intru a sci alege momentulu si oca- siunea propria affaceriloru sale. Incomparabile in promptitudinea de a ridica armat'a si a o trece in locurile cele mai depărtate : de aci se si numi lildirim s6u fulgeru. Era colericu : defectu ce'lu au mai tote spiritele mari ; dar' irritatiunea 1 trecea îndată, si gratie- sitatea 'i luâ loculu. Amatoriu passionatu de arcbitectura, elu in totu anulu las& a se edifica câte-o moscbea^ giamia, medrese siimarete. Se spune despre elu, ck se porta cu mare stima catra erudiţi si 6- menii religioşi. Intre imperatii ottomani elu a fostu primulu care a porlatu bellu pe mare ; spre acestu scopu a construitu flota de trei- sute de vase lungi (ss), si pote ck ar Q apuca tu a domina si pe mare incepe a striga ca : « elu si-a primitu partea fara scădere, si spera ck regele va face dreptate si portariului seu, dandu acestui-a partea ce i se cuvine». Regele intreba : «ce vre se dîca cu acest'a ?» « Amu facutu accordu — respunse elu — cu portariulu ■ vostru case 'mpartimu in diumetate profitulu ce va aduce presentulu meu: si nu- « mai cu acestu pretium'a lasatu se intru la Maiestatea vostra». Portariulu f\i cbia- matu indata, si recunosc endu accordulu, a trebuitu se se suppuna, si a primitu si elu contingentulu seu de du6e-sute-cinci-dieci de beţie. Cu timpu după aceea, Te- murlenky care prinsese gustu de glumele lui Nasradinu. pentru a'lu incuragia, *idise se 'i cera ce va vre, si se fia siguru ca nu i se va refusa. Nasradinu 'i ceru nu mai multu decâtu diece taleri de auru pentru a face unu monumentu demnu de a trece la tdta posteritatea. I se numera banii ; si elu se pune si face unu portalu de p^tra in midf-loculu unui campu. si'lu provede cu t6te lacătele si incuietorile. Intrebatu fiindu ca ceinsemniSdia acesta porta estraordinaria, elu respunse : «Posteritatea cea mai de- « partata, va conserva memoria acestei porţi chiar atatu de bine, precum va con- « serva si memori'a victorieloru lui Temurlenky ; cu acea distinctiune, ca pe candu «acestu monumentu. Iab6rea maniloru lui Nasradinu, va deştepta risulu acelora cari « *lu voru vedd, pe atunci memoria fapteloru lui Temurlenky va st6rce lacremi dela • toţi cari, dela unu capu alu lumei pen* la celaltu, voru audi de ele. ■ (?3) Vase lungi. Asupr'a acestui punctu scriitorii creştini difTeru de scriitorii turci. FllULU LUI MURADU 75 deca dein nefericirea sa nu s'ar fi incurcatu in acelu bellu mare cu Temurlenkj si nu ar fi cutediatu a esi in persona pe campulu bă- tăliei. FIII SKl XVI. In câtu pentru fiii sei pe cari falsu i (24), numescu Erdogul, Oei-a pretindu ca Muradu. tatalu lui Baiazetu, a fostu primulu care a introdusa usulu x^âiloru la turci ; pre candu cesti-alalti affirma, ca Baiazetu este auctorulu marinei ttarcesci ; si dicu ca antecessorii acestuia n'au trecutu strimt^rea dela Gallipole de*« c^^tu in barce mici, si d^ca au avutu vase, aceste au fostu luate numai imprumutu. ^o d*in parte-mi tienu la alTirmatiunile turciloru, cari pentru mine au mai multu XX>ndu decâtu ale străini loru. (IA) Fiii sd. Georgiu Phranza, marele vestiariu alu imperatului grecu» ne lasă scire xiQultu mai confusa asuprea fiiloru lui Baiazetu. Adcveratu, ca elu e contimpuranu si x^us'ar cade se comitta erori, dar unui omu care in lucrurile despre imperiulu grecu, V^a se dica in celle ce atingu patri'a sa, cade in dese contradictiuni, se pute ierta pr6 Xisioru ca gresiesce in cele turdesci. Si nici nu'i facemu vre-o imputatiune, fiindu ca ^In singuru dice in epilogulu istoriei sale, ca a scrisu 0[>er'a sa pre candu era frantu «ie anii betranetiei si in esiliu. unde n'a potutu ave occasiune de a consulta acte pu- Hice, si n'au avutu altu sorginte decâtu memori 'a sa. Apoi amu prepiisu ca scrierile 9ale sunt falsiCcate de o pena moderna ; ca-ci imi vine pr^ suspectu, candu vedu, pentru esemplu, in Cartea I. Oapu 31. ca vorbesce despre lioţ,Mani'a ca tributaria turciloru sub Mahomedu II, candu t6ta lumea scie, ca acesta tiera uumitu Moldavi'a pe atunci, n'a fostu suppusa turciloru pene sub Soliiuanul, candu principele Bogdânu o a suppusu acestui-a de buna voia, si numai dela acestu timpu si dcla numele a- cestui principe au inceputu turcii a o numi Bogdania. Asemenea sunt inventiuni si suspecte circumstantiele cu cari insoţiesce descrierea batailoru civili intre fiii lui Baiazetu ; istoricii atâtu creştini câtu si turci nu sciu nimicu despre acelea. Elu dice aici. ca Baiazetu avuse cinci flii: Moses. lusuph, lesse, Musulman si Mehcmed,si ca Mo- ses a cadiutu prinsu in batali'a contra lui Temurlenky ; ceialalti patru fraţi ai sei au trecutu in Eim)p'a. lusuph s*a facutu crestinu. lesse, favoratu Ia inceputu do fortu- na, a batutu pe Ungureni si pe Serviani ; dar* in urma certandu-se cu frate-seu Musulmanu. s*a incaieratu cu acesta in lupta pe siesurile dela Capadoci'a, a remasu batutu, si voindu a fugi a fostu prinsu si uccisu din ordinulu fratelui seu. Temur- lenky atitia pe fraţii Musa si Musulmanu, unulu in contra altui-a. Musa trece in Eu- rop'a. unde cu ajutoriulu despotului Serbiei, suppuue t6te provinciele Europei ce apar- tienea la dominatiunea ottomaniloru. Musulmanu, luandu-si calea prin Constantino- pole merge in contra fratelui seu Musa in Europa, peţde inse batai'a, si 'si perde si vieti'a. ucisu fiindu prin ordinulu acestuia. După aceea , Emânuel Paleologu imperatul de Ck>n8tanopole, chiama in Europ'a pe Orchanu, fiiulu lui Musulmanu, si *lu inarma contra lui Musa ; dar' po Orchanu ilu vinde vczirulu seu Sampanu, si i se scotu ocţiiii 76 ISTORi'a DOMxVIEI lui IILDIRIMU BAIAZBTU 1 Issa, Calepin, Ciricelebis si Cibelin (ss) , scriitorii creştini sciu se spuQâ multe lucruri despre ei ; dar sunt desmintili prin cursulu istoriei si prin datele istorieiloru turci. Aceştia in unanimitate afflr- ma, ca Baiazetu au avutu patru fii, anume : Mustafa (je), care a ca- diutu in batai'a cu tătarii luiTemurlenkj, apoi Soliman^ Musa^ si Mahomeâu. Ceşti trei dUn urma adec£^ : Solimanu Celebi, Musa Ce- lebi si Mahomedu , au fostu toţi Sultani portandu sceptrulu tur- cescu ; dar' numai Mahomedu se numera intre imperatorii ottomani; ceea ce vomu vedea mai pe largu in cursulu acestei istorie. Musa vine apoi a 'si isbcndi contra lui Emanuel, si appare cu flota grandidsa înaintea Gonstantinopolei ; perde inse batali'a, î>i lasă acestu bellu intr'atatu. — Mahomedu ambia Ia inceputu ratecindu d*intr*unu locu intr*altulu, si 'si sustienea vidtia cu Iu- crulu maniloru sale. In urma, principele de Capadoci'a i da adjutoriu, si declara bellu fratelui seu Musa. In dude lupte a fostu batutu; dar' reintaritu prin adjutorulu prin- cipilor de Serbi'a si de Bulgari'a, reînnoi bellulu contra lui Musa, si corrumpdnda pe ofTiciarii acestuia, remase In urma invingctoriu. Musa fu prinsu in fug'a sa, si ucisu de unulu d'in generalii sei. — Acesta h narratiunea ce ne da Georgiu Phranza. Si t6te aceste fapte urmate un'a după alta, le Îndesa intr'nnu intervalu numai de trei ani si du6e luni. Gata absurditate este aci, o pote vede ori-cine, care pricepe numai ceva d'in chronologia ; prin urmare me credu dispensatu de a o mai demonstra. ^5) Calepin, Ciricelebis, si Cibelin. T6te sunt numiri corrupte d'in cuventulu tur- cescu Celebi. Amu notatu mai in susu C), ca cei mai de frunte d'in junii turci isi a- daogu numelui loru propriu numirea de Celebi, precum Solimanu Celebi etc. Cirice- lebis pare a fl corruptiunea d'in cuventulu vulgaru grecescu. RiSptxCt^ diminutivu d'in KiSpioţ. domnu ; câ-ci Phranza in cartea I. capu 82 da lui Mahomedu I. supra-numeie de Cyritzis. (26) Mustafa. Fiindu celu mai mare alu lui Baiazetu. Toţi scriitorii creştini si turci dicu cn acestu Mustafa remase mortu in batai'a contra lui Temurlenky. După bătaia corpulu seu fu cautatu cu de-a-meruntulu printre morţi, dar' nu l'au potutu cun6sce nimene ; nici după aceea n'au apparutu in nici-o parte, nici intre captivi, nici altu unde-va ; de aici s'a datu epitetulu de Nabedid seu perJutulu. Unii scriitori creştini ilu numescu Erdogul, dar nu sciu pe ce motive. Atdtu-a h ^ciutu, ca in totu cursulu istoriei nu obvinu decâtu patru fii ai lui Baiazetu, dara intre acesti-a nu este Erdogulu Principi contimpurani lui Baiazetu in Europ'a au fostu : La Canstantinopole, loanu Andronicu Paleologulu 1384—1388; si Emanuel Paleo- logulu 1388—1418. In Ocddentu. Venceslau fliulu lui Carolu IV. 1378—1399 ; si Robertu de Bavari'a 1399—1410. In Anglia. Richardu II. 1377—1399; si Henricu IV. 1399—1412. In Franc^a. Carolu VI 1380—1422. Tr. Angl. n A se vede la capu 4, nota 27. INTEREGNULU SUB SOLIMANU CELEBI FUULU LUI ULOIRnCU BAIAZBTU CARTEA II. CAPU i. flmUMANV 8E PftOCLAMA UIPEBATU I. Dupâ ce marele Baiazetu cadiutu in captivitate, fu incbisu in- colîvi'a de feru precumu vediuramu, 6ra Mustafa fliulu seu eelu mai mare remase mortu in batali'a cu talarii, celalaitu Qliu alu seu Su- leimanu Geiebi (i) scapandu prin fuga inpreuna cu Aii pasia, marefe viziru alu tata-seu^ trecii la Nice'a, pentru a scapă de persecutiunea (1) SiUeimanu Celebi. Istoricii creştini daa acestui principe differite numiri, pre- cum Calepin, C/ricelebis, si Cibelin. Turcii n*au in limba loru nume proprie de acestea; si după etymologi'a loru n'au nici-o semnilicatiune. Totu ce se p6tedice este ca, precumu amu inseniaatu mai in susu (*), aceste sunt derivate in modu cor- mptu dela cuventulu Celebi. De altminterea, sub t6te aceste numiri nu se p6te in- tielege altulu decdtu Soleimanu alu nostru ; câ-ci elu 6 a^elu Capelinu, care scapandu d'in batali'a cu Tamerlanu, se retrase Ia Adrianopole» unde fu proclamatu rege de către suditii sei. Inse nici elu nici fratele seu nu se numera intre imperatii ottomani, de si ei au gubernatu imperiulu tnrcescu in intervalu de unil-spre-diece ani ; si nici cu titlulu de Padischah, care este numele usitatu alu SuUaniloru. n'au fost ono- raţi nici-odata. Raţiunea aci este, ca nici unulu nici altulu n*a domnitu numai sin- guru in imperiu ; ci au gubernatu separatu, unulu in Europ'a si celalaitu in Asi'a ; pene ce au peritu amenduoi prin mutuali imparechiari si fraticidiu ; 6r Mahomedu fratele loru au trasu apoi la sine potestatea imperiului inţregu, si se considera de alu cincile-a rege seu imperatu alu turciloru. n A se ved^ nota 21 la capu 5 cartea I. 78 INTBREGNULU SUB SOLIMANU CELEBl fatalei sale sorti. Aici, după câtu-va timpu isi reveni in curagiu, si trecendu preste marea Marmora vine la Adrianopole, unde tru- pele remase in Europ'a l-au salutatu imperatu. INTIMPIX CU DBSPRETIU PE DELE€ÂTI1 LUI TBMURLEXRl II. Temurlenkj după victoria (2) a intratu in Prus'a, de unde tra- mise delegaţi la Solimanu cu scrisore de urmatoriulu cuprinsu: (c Me dâre de catastrofa pe cfttu de neaşteptata, pe atâtu de incom- « prensibile a părintelui Vostru lildirim. Dar' trebe se recunoscemu, (c ca Dumnediu scie umili pe aceia, cari orbiţi' de ambiţiune nu vreu « se asculte de alta lege, decătu de arbitriulu loru, crediendu ca <( este justu totu ce le dictâdia vanitatea propria. Io m'asiu pot6 fali LIMA3IV 'LU PROPUGA l\\ Ambiţiunea fratelui seu inse nu'lu lasă lungu timpu a gusta imperiulu in pace. Solimanu audiendu ceea ce a făcu tu Temurlenkj in favorea lui Musa, 'si aduna indata trupele europene, cari nu suf- ferissera a tatu de tare in batali'a d'in urma câ cele dMn Asi'a, si merse cu ele dreptu spre Prus'a. La apropiarea sa, Musa Celebi fu cupriosu de terrore panica ; elu nu avuse timpu de a'si intregi trupele, si cele ce le avea sub mana erau cu mullu mai dissolvale decâtu ale lui Solimanu ; de aceea lasă residenti'a si totu, si fuge la Caramanu Ogli ^7), unde petrecu catuva timpu. Pucinu după aceea, (4) TramUiendu după Musa. Unii auctori crestiai dicu, ca Musa d'impreuna cu ta- talu seu a cadiutu capii vu in bătaia cu Temurlenkj. ca acesta I-a liberatu indata st cainsusi l-a proclamatu de imperatoru. Io inse n'amu nici celu mai puţinu scrupulu a declara acesta assertiune de falsa, cu atAtu mai vertosu, c& turcii nu atingu acestu subiectu; ei ar* vre, in cAtu se p')te, a inveli in profunda tăcere si cea mai mica circamstantia ce ar* potea li odiosa seu dejosit6ria casei ottomanc. (5) Cautu eu. Guvente demne de lauda eterna. EUe vinu din gur'a unui barbaru, dar* nu sunt barbare nici-de-cumu. Si, dela Alesandni celu mare inc6ce, care a res- tituita lui Porus regatulu după ce Ua invinsu, istori'a nu ne dk altu esemplu de-o asemeae generositate. • (6) In Asi'a. Scriitorii creştini cari vorbescu despre Musa, precumu Pbranza, in cartea I. capu 30, dicu eh elu a domnitu mai antaiu in Europa si nu in Asi'a, unde panu pe fratele seu Musulmanu. Nimicu mai pucinu exaotu , si este surprindietoru a v^jde pe aceşti scriitori, cumu confunda nu numai faptele, dar* si numele acestoru (iuoi fraţi : in cdtu iti trcbc multa abilitate, pentru că se descurci, c& cine au fostu Masa, Isa, lesse, Casem, Ertucal, Galepin, Gibelin, Gyricelebis, Musulman, lusuph si Mehemed. Pentru aceea speram c& nime nu ne va imputa, deoa in aceste obscu- rităţi de istoria si de chronologia, preferimu a urma pe turci, ale caroru scrieri sunt sj mai clare si mai exacte H) Carnmnn Ogli. Rege de Cdramani'a, o Udra in AsiVpfiica, si care pdnd 'n dinu 80 LVTERErxNULU SUB SOLIMANU CELBBT elu fuge si de Ia acestu principe , unde nu se credea in destula se- curitate, si merge a cerca altu asilu la Isfendjarbeg {%), sperandu ca acest'a 'Iu va protege contra lui Solimanu. de astanli p6rta acestu nume. Contiene cea mai mare parte d'in Capadoci'a antica si Galati'a. Caramanu, gubernatoru persianu înainte de invasiunea lui Oinghis-canu , a. datu numele seu acestei provincia si regiloru ei. Elu a fosta primulu, care după res- turnarea imperiului persicu prin tătari, s'a facutu domnu absolutu preste Carama- ni*a ; sî după Aladinu Sultanulu Iconiei, elu a fostu celu mai potente intre principii confederaţi. Nu potu trece aci cu vederea unele alunecări ale annalistiloru creştini, precum Nicephoru. Gregoras, GeorgiuPhranzasi alţii. Sunt ((resiti canduaffîrma, câ divisiunea provinciiloru imperiului persicu s*ar fi facutu pe timpulu lui Otbmanu. Ei ne dau unu catalogu fastidiosu despre acesta impartîre, care nu merita nici măcar a*lu pune sub ochii lectoriloru. Turcii Ii contradicu. Se scie ca ei aduna cu scrupu- lositate totu ce p6te ave cea mai mica umbra de verosimilitate pentru a face on6re casei ottomane ; si cu t6te aceste, ei nu nega ca regatulu Garamani'a este cu muitu mai vcchiu docâtu imperiulu loru. ba *lu punu contimpuranu cu cellu de Iconi'a, pe ruinele carui-a s'a fundatu imperiulu ottomaou. Si mai multu, deca pentru plăcerea aceloru-a cari punu acesta divisiune pe timpii lui Otbmanu, amu accorda ca partea Bithiniei suppusa atunci monarchului persianu, si care nu potea fl de mare întinde* re, a fostu singura care a cadiutu in partea lui Otbmanu : atunci«cumu voma pote pricepe, ck elu in timpu atâtude scurtu a potutu se occupe Nice'a, Nicomedi'a. Pru- sia si alte cetati in Asi'a dela imperatii. greci, cari pe atunci anca na erau nici atAtu de slabi, nici încurcaţi in belluri străine, si totu in ftcelu timpu sep6rte bellu contra veciniioru sei sî confederat iloru acestoru-a? Dar mai bine se lasamu aceste absurdi- tăţi si fabule, si se nu ne mai pcrdemu timpulu cu relevarea loru; cursulu bine in- tielesu alu istoriei orientali le rest6rna pe t^te. Candu Ginghis-can apparU pe scena, nu era alta potestate intre marea egeica si 'ntre Indii, decAtu a Romaniloru. In pro- vine iele acestoru d*in urma s'a estinsu Ginghlscanu cu armele sale. De unde h evi- dentu, ca după ce capitala Persianiloru si provinciele ce le appartînea in partea de catra resaritu, au fostu inundate de invasiunea tatariloru lui Ginghiscanu : tierile d'in partea de catra apusu ar* fi trebuitu nccessariu se devină preda seu lui Ginghis- canu s^u imperatului grecu, seu satrapiloru particulari. Dar* nici un'a nici alta ; câ-ci tătarii n'au remasu lungu timpu domni Persici. Prin urmare nu ne remaoe alta, decdtu a tien(§ la istoricii turci, si a dice cu ei ca, satrapii s4u gubernatorii pro- fitandu de disordinea generale, se atirmâ flatare in independenti'a sa si isi luk titluiu de rege. Scopulu istoriei presente nu ne permitte a tracta acestu subiectu mai pe largu; amu indicatu numai calea pentru acei-a cari ar voi in viitoriu a tracta mai in fonda istori'a Orientelui. (8) hfendjarbeg. Nu sunt cu toţii de accordu asupra conditiunei si calitatei acestui principe. Unii 'Iu considera de satrapu persianu, despre cari de atâte-ori amu vor- bita ; alţii 'Iu credu crestinu si toparchu seu gubernatoru de Caston si alu tienuturi- loru vecine. Tatalu seu s'a numitu Cutrum Baiezid, nume turcescu ; dar numele seu propriu u'are nioi^unu sensu, nici in limb'a turca , nici in cea persiană PIIULU LUI IILDIRIMU BAIAZBTU 81 ISFBNDJÂIBBG ILU BRFU8A V. Dar' si aici vediii ca sortea este in contra sa. Tsfendjarbegu in- formatu de venirea si intentiunea lui , 'i traniise în cale delegaţi , spre alu ruga se nu intre in staturile sale, seu deca ar' fi intra tu , se se retragă indata, dein causa ca se teme , ca nu cumva Suleiman se ia ocasiune de a'i calea tiâr'a cu oste si a *id devasta tota. Musa Gelebi persecutatu de sdrtea sa fatale, si nesciindu incotro se'si in- torca paşii, dă d'in intemplare de o naie mica aprope de Nice*a ; se pune m ea si traversandu marea Marmora trece in Europ'a. Isfen- djarbeg audiendu despre venirea lui Solimanu, tramise la elu dele- gaţi spre a'lu informa că ia facutu pe voia , pentru-c& nu a suferitu ca Musa se treca pe teritoriulu liii ; de aceea elu crede că a meri- tatu ca se se confirme traclatulu de pace si de amiciţia ce esiste intre ei. Solimanu primesce cu multa gratia pe delegaţi, confirma pactolu precumu au cerutu, si*i dimitte cu tdta onorea. După aceea se intorce la Frus'a, unde pucinu pasandu-i de Întreprinderile fra- telui seu Musa, se dă cu totulu la desfrenari si la beţia (t). souaMAHU n porta cv pvaii u rbspbgtu catra solo eratblui sec hvhambd VL Tote mergeau după placulu lui Suleimauu. Fratele seu Muba- si nici in cea arabica. CA-ci este in contra geniului accstoru limbe de a lega du6e con- sonante la inceputulu cuvinteloru, afara numai deca cuventele sunt de origine stră- ina ; precumu : htambolu Constanţi nopole ctc. Nu m'asiu indoi a dice, ca acestu Is- fendjarbegeste parenteie seu avulu acelui Sfentiar, care după cumu ne spune Georgiu Phranza» a perdutu Sinopea sub Mabomedu II. Ia anulu dela Ghristu 1462. seu ala Hegirei 866 ; cu atâtu mai vertosu ca Castamoni'a, alu cărei domnu a fostu, după cumu dicu turcii, nu h departe de Sinopea . Dar* annalile turcesci tienu ca domni a lui Isfendjarbegu» s'a stersu anca sub Mabomedu I. la anulau Hegirei 814. Lasu judeca- tiei lectorului că se decidă asupr*a acestei ambiguităţi*. (9) PlacerUoru lumesci. Numai trei (*) imperati ottomani sunt despre cari turcii nu n^a ca au fostu daţi cu totulu vinului si beţiei. Acestu Solimanu mai antaiu ; apoi 8ultanuluSelim, care s'a numitu ilfes^ adecă betivu ; si alu treile-a Sultanulu Muradu, care a cuceritu Babiloni a. Toţi ceialalti, dicu ei, au fostu principi sobrii si rigorosi observatori ai legei ; asia sunt memoraţi si in monumentele publice. HDupa nota ce urm^ia No 14. sunt cinci. 82 INTEREGNULU SUB SOLIMANU CELEBI medu (lo), principe de Amasi'a, singur'a pers6na de care purta frica după fug'a lui Musa, 'i tramise delegaţi Ia Prusa. pentru a'lu saluta de imperatoru in numele seu , si a'i presenta cele mai pretiose da- ruri. Soli mânu , care nu scia a se domni pe sine in prosperitate , vorbi forte aspru cu delegaţii , si 'i retramise fara a le da vre-una respunsu. Prin acâsta portare nu numai si-a instrainatu aflfectiunea fratelui seu Muhamedu, dar ea a fostu sorgintea calamitatiloru ce au cadiutu in urma asupr'a lui. IHUS OGCUP ADRIANOPOLEA VIL Intr'aceea Musa Gelebi , după refusulu lui Isfendjarbegu, a percursu multe tieri in Europ'a, pene in urma se opri in Romani'a. Aici se puse in fruntea unui mare corpu de armata, totu soldaţi de parlid'a sa, si intaritu de trupele romane, intră in tierile imperiu- lui ottomanu. Elu trecu Danubiulu fara nici-o oppositiune, si in pu- Qinu timpu ocupă residentia imperiale Adrianopolea. 8ULB1MANU ILU ALIHfGA VIII. Scirea despre ac6sta invasiune deşteptă pe Solimanu că dUn somnulu amortitoriu, si adunandu-si trupele asiatice, trecii laanulu Hegirei 809 in Europ'a. Mus'a nici acumu nu cutediâ a caută in fa- ci'apericlului si a se espune la sortea incerta a bellului: fia pentru^ timiditatea (u) sa naturale, fia pentru neîncredere in fortun'a sa. Elu prinde erasi mai bine fug'adecâtu se stea la bătaia, si se intorce in Romani'a. flULBIMANU SB DA PLACERILORU IX. Atâtea favoruri ale fortunei au corruptu spiriluhiiui Solimanu. (10) Mahomeiu, Turcii dicu ca Solimanu Celebi si Mahomedu Celcbi au fostu fraţi uterini (*) ; si ca Musa Geicbi anca a fostu fiiulu lui *Baiazetu, dar' dela alta muiere. Mus'a ucide pe Solimanu, frate uterinu a Iu lui Mahomedu : 6r acdst'a 'si resbuna pentru mdrtea fratelui seu, bate pe Musa si 'luucride. (11) Timidiiate. Vitiurile au inaiutatu aUtu de bine t6te afacerile sale ; candu dein contra Musa care fusese unu domnu dotatu cu multe virtuţi , Iu atâta de nefericitu in belluri. in catu elu seu de frica, seu dcin corcumspectiune, nici-odata nu se io- cumetâ se dea vreo bătălia cumu trcbuo. (*) De aceeaşi muma. FIIULU LPT IILDÎRIMll BAIAZETt 83 £lu isi iaiagiQ& ca iote aceste succese sunt de a se atribui numai prudentiei si bravurei sale; si crediendu-se mai pre susu de capri- ciele fortunei, se dede cu totulu luxuriei si beţiei, unindu asia in sine viciele asiatice cu cele europene. Disciplin'a militară , prin care se inaltiase asia multu imperiulu ottomanu, decadiîi. Funcţiunile de onore se d& la debitau ti de vinu si tienetori de lupanarie; cu unu cuventu, curtea imperiala semană mai multu unei case de prostitu- tiune, decâtu unei sc51e a virtutiloru. Urmarea ârâsca fu^ ck spiri- tele comandatiloru si ale celoru mari se instrainara de catra elu. SOLDAŢII LUI MVS ILU PlINDU Si' LV VCIDU X. Musa Celebi care mai petrecea totu in Romani'a, crediii că ar trebui se tragă folose dein desfrenarile frate-seu ; asia elu trimise pe sub ascunsu omeni inadinsu cu scrisori si cu scopu ca se irrite si mai tare pe mai-mari in contra lui. Aceştia era irritati si altmin- terea contra lui Solimanu pentru faptele sale brutali, prin urmare era si applecati la rebelliune. Suleiman, cofundatu in desfrenari nu sciâ nimicu de tote acestea. Deci Musa isi aduna 6rasi armata si du- p'o lunga caletoria ajunge la Adrianopole. Aici afla pe frate-seu ne- preparatu, câ si candu nu s'ar petrece nimicu pe d'in afara. FA\i nu polu nici se'si adune trupele, nici alminterea se resiste inimicului neasteptatu. In asta situatiune desperata, singurulu remediu ce 'i remasese, eraa'si salva viâti'a prin fuga, si a implora assistentia de la imperatulu greciloru d*in Constantinopole. Elu pleca; si dupapercur- gerea lor duoe-dieci de mile, se credea acumu afara deori-ce periclu si scapatu de man'a inimicului; darWitiurile sale favorite l-au ven- dutu in momentulu candu fortun'a se părea ca anca totu se mai in- teresa de elu.jNepotendu resiste passiuniloru sale, Solimanu mergea dein una ospetaria in alfa, unde intre beţii vorbia cu despretiu de poterea frate-seu : pene in urma fu surprinsu la o baia dela unu satu(is) intre Constantinopole si Adrianopole, si uccisu de solda- (12) Satu. Numele acestuia nu h notatu in annali. D^ca nefe permissu aconiectura, apoi nu p6te fl altulu decâtu Ciorolu seu Tirilos alu antic iloru, ori altu locu in veci- nctate, cam duoe-dieci si du6e mile dela Constantinopole si totu atâte dela Adriano* pole, adecă la diumetatea cale intre aceste du^e cetati. 84 INTBREGNULU SUB SOLIMANU CELBBl tii (is) lui Musa. Corpulu seu adusu înaintea acestui-a, care de si se bucura ca a scapatu de unu rivalu atâtu de periculosu, totuşi a la- satu a se immormenta in sepulcrulu avului seu Amuratu, supranu- mitu Godavendigjar(i4) CALITĂŢILE LUI SULBIMANU XL Suleimanu a domnitu siepte ani si diece luni. June principe; care a intrecutu pe toţi ceilalţi in calităţile rele ca si in cele bune. Soldatu bravu si ajutatu forte multu de fortuna, de perseverantia invincibile, principe prea clemente si generosu Dar' 6rasi, candn uitk de sine si isi imaginii ca nu are a se teme de nimicu, atunci ca- diii in pecatu si se cufundă cu totulu in desfrenari. (is) Prin acea por- tare a sa elu facii, ca fortun'a care pana acilea 'i fusese socia nedes- părţita, se'lu parasdsca, si totuodata instrainandu de catra sine tru- pele si pe funcţionarii cei de frunte, ii aruncă in partea lui Musa. A- c6sta fu caus'a ca elu pe langa tota starea sa de fericire isi perdii deintr'odata viati'a si reputatiunea, 6ra asupra casei otomane, care prin virtuţile sale isi câştigase pana atunci destula gloria, prin vi- tiurile sale aruncă pata mare. ^3) Soldata. Unii auctori creştini dicu ca Solimanu, sdu precumu ilu numesca ei Gyricelebis, a moritu chiar candu se preparA espcditiune contra despotului Serbiei. Pare inse ca *lu confunda cu fratele seu Musa, care in adeveru portase bellu contra Servianiloru si contra lui Sigismundu regele Ungariei. Nu6e ni se pare ca annalile turcesci sunt mai apr6pe de adeveru. (14) A se \eă6 nofa 2. la capu 4. cartea I. (15) VttiurUe. Turcii cunoscu cinci imperati ai loru, cari s*au datu cu totulu vitiu- riloru. Trei pe cari i-amu mentionatu mai in sus sub not'a 9 ; apoi Mustafa I, care. ineptude a guberna, de d6e-oria fostu destituitu; si Ibrahim, a cărui luxuria n*a- vea margini, si pentru aceea pu9inu după suirea sa pe tronu a fostu destituitu si strangulatu. Despre toţi ceilalţi, turcii vorbescu cu respectu, si lauda in modu inde- scriptibile virtuţile lor> Ba chiar si despre acei-a, ale caroru vitiuri nu le sciu ascun- de, adaogu că nu imperatulu, ci vitiulu este de condemnatu. INTEREGNULU SUB MUSA CELEBl FIIULU SULTANULUI BAIAZETU » CARTEA II. CAPU II. MVS'A PSOGLAMATU IMPERATOSU IN EUROPA I* Mus'a Gelebi , după multe fatalităţi ^ varie scene ale fortunei si crunte belluri, au ajunsu in âne ca se 'si câştige corona^ că-ci ar- naat'a europ6na indata ce a audîtu de m6rlea lui Solimanu, ilu pro- clami imperatoru. im. MAHOMBDU IX A8I*A II. Mahomedu fratele Iui Mus'a d'in alta muma (i) si frate uterinu luî Solimanu, era in Amasi*a, si audîndu de mortea acestui-a, con- cepti ide'a de a resbuna fraticidiulu. Elu cu scopulu acesta aduna tota. puterea armata, si occupa Prus'a, unde fii proclamatu impera- toru de trupele asiatice. Dar esemplulu nefericitului seu frate, 'i in- spiră mai multa circumspectiune , si inainte de a se decide se de- Ct) Alia muma. Na h dubiu ca Musa a fostu frate lui Solimanu Ceiebi si fiiu iui Baiazetu d'in alta muma. Unii scriitori străini punu Ia acestu locu pre unu anume Orchanu, despre care dtcu ca ar* fi fostu fiiulu lui Calepinu s4u Solimanu. si pe care nnchiulu seu Moise seu Musa l-ar fi uccisu apr6pe de fluviulu Ebru langa Adriano- pote. Ceea ce este falsu: si âdestulu a ne provoca la auctorii indigeni, cari nu recu- noscu nici-unu Orchanu pretinsu fiiu alu lui Solimanu Ceiebi. D*in contra , ei ne ar^ta ck unu soldatu alu lui Mahomedu din regimentulu Serageaprinsu pe Mus'a.si că ac^sVa a fostu uccisu prin ordinulu fratelui seu, precumu amu vediutu mai in susu 9 INTBRBGNULU SUB MUSA CBLBBI tronedie pe Mus'a , crediii de bine a'si regula mai ântaiu lucrurile in Asi'a. După espeditiunea lui Tamerlanu, Asi'a nu era decatu unu vastu spectaclu de pr6da ; tătarii nimicissera trupele ottomane ; nu era nime cine se o apere : pretutindenea bande intregi de lotri, cari infestau si devastau tier'a, si prin incursiunile loru continue causau plage d'in ce in ce mai profunde. Mahomedu incepe a persecuta a- ceste bande ; le ataca cu vigore ; prinde si uccide cea mai mare parte , si restituie in fine cu mare gloria pacea in Asi'a. IMPASTU IMPBRirLU INTEB SINB III. Adjungeudu la Adrianopole scirea despre aceste fapte, Musa fii cuprinsu de atâta terrore , in câtu departe de a cugeta la revin- dicarea imperiului intregu , precumu pretindea la inceputu, elu se credea prefericitu de a pote conserva partea eredilaria ce possedea. Elu tremura că. va fi attacatu de Mahomedu fratele seu; si c& se'lu abată de la cugetulu de a 'si resbuna pentru mortea lui Solimanm , tramite delegaţi si 'i offere a imparti cu elu imperiulu, promitiendu a se mdestula cu părţile europene, si lasandu lui părţile d'in Asi'a. MITSA ATTACA MORBA IV. Si pentru a nu lasă lui Mahomedu nici umbra de suspitiune A. 814 despre intentiunea si, Musa la anulu Hegirei 814 se intorce cu ar- 1. c. \\\\ ^q\q ^aie contra crestiniloru. Sortea de care avea atat'a frica, 'i ad- juta asta-data; si intrandu in Morea, attacâ si cuprinse cetăţile Pe- raverde si Matruna; apoi lasandu in ele garnisdne^ isi tramise tru- pele in quartire de iarna. BATB PB UNGURI V. Musa, esaltatu de succesele acestei espeditiuni, indata la anulu urmatoriu întreprinde lucruri si mai mari. Adunandu-si armata nu- merosa, merge contraunguriloru (2), alu caroru rege era Sigismundu; (2) Contra Vnguriloru. Philipu Loniceru, Tomu I. pag. 28, si cu elu mai toţi scriitori creştini atribuie acesta espeditiune lui Ciricclebi s^u Solimanu. Ei pretendu ca Ci- ricelebi adunandu-si 6stea. a facutu impetu6se invasiuni asupra veciniloru Bulgari, Serviani si Macedoniani; ca Sigismundu regele Ungariei , pentru a*lu respinge 'si aduiiă mare armata de Bohemi si de Bulgari, si mergendu-i Înainte , se incinsne o lupta sangerdsa langa Columbaciu, unu satu in Servi'a apr6pe de Semendri'a. si Ia FIIULU 8DLTANDLU1 BAUZBTU 87 ilu ataca langa Seinendri'a, cetate situata in vecinetateaDanubiuIui ; ilu bate siUu nimicesce , in cătu abia a potutu scapă unu singuru omu, care se duca scirea despre o bătaia atătu de fatale. Se dtce ca iocurcatur a cea mai mare a inimicului a fostu immensulu thesaurn si pretiose ce adusese cu sine. După victoria^ atatu auru si argintu au remasu in corturile loru, in că tu laniciarii Uu cărau si impartiau intre sine cu pelarie si cu corfe mari, si totuşi a mai remasu o suma (iestulu de considerabile pentru edi&carea unui vastu templu (s) numitu Giami ^tik, ale cărui fundamente s'au pusu anca in acelu anu. MAHOMBDU SE INASMA CONTRA LVI HUSA VI. Pene aci fortun'a surrise lui Musa ; dar' de adinainte si-a in- torsu faţi'a de catra elu; si acâst'a este caus'a secreta a calamităţi- lom celoru mâi funeste ce au urmatu asupr'a lui Musa, principe de altminterea cu calităţi escelente^ justu, şi esemplariu de modera- tiune. Pe acestu timpu, Kiorscbab Muluks(4);marele seu veziru, si faimosulu generalu Ornusbeg (s) se rupsera de catra Musa ; ei trac- ceva distantia de Dunăre. Ac(Sst*a a fostu la anulu de la lesus-Christu 1409. Turcii pQou acesta bătaia cu trei ani mai tardiu . adecă la anulu Hegirei 815 s6\i 1412 dela ^^ristu ; si flindu-ck pe la acestu anu domnia Musa Gelebi , ei atribuie acestui-a ^Poditiunea d'in cestiune ; prin urmare errorea scriitoriloru creştini despre acestu ^^'^oimentu provine numai d'in confusiunea numeloru. (3) Vastu templu. Ceea ce me confirma in opiniunea mea este, ca pe pdrt'a acestui ^mplu , numitu pene in diu'a de asta-di Giami Atik sdu templu vechiu, este o in- ^■"Iptiune , care attesta ca Mus'a Gelebi i-a pusu fundamentele d'in spoliatiunile luate in acesta bătaia, pentru a'si areta multiamit*a către Dumnedieu, si a lasă po- ^^eritatiei unu monumentu perpetuu de victori 'a sa. (4) Kiorshah MulukJ. Muluk pare a fl nume propriu. Kior Shah in limb'a persiană ii^mna principe orbu s^u chior u. De aci s*ar* pote conclude ca elu a fostu persianu, dar* acestea nu se p6te afiirma cu certitudine. (5) Ornmbegu seu cumu cetescu alţii Evremus (*) , cli*cl in limb'a turc^ca si una si alta pronuntiatiune k buna. Scriitorii străini spunu istorii fabul6se despre acestu nume. Io le-amu aretatu in prefatiunea acestei istoria. De altminterea nume turcescu (*) Ga se intielegemu cumu Ornus se' p6te ceti Evrenus, trebe se observamu ca acestu cuventu in limb'a turcesca incepe cu Elif si Vav (e si r). care se esprime prin O seu Ev ; prin urmare deca după r punemu unu e, avemu din Ornus Evrenus. Tr, Angl. Dar ca se intielegemu si mai bine acestea, trebe se scimu , ca turcii ca si ara- bii si persianii, de oniinariu nu scriu vocalile. ci numai consonantele : de aci marea diversitate ia pronunciatiunea cuventeioru. Tr, Germ. 88 INTBRBGNULU SUB MUSA CELBBl tau in secretu cu Mahomedu, si 'i dedeau se intielega prin scrisori ca: « impartirea imperiului in duoe este numai in detrimentulu lui, ermisu a sicdo la ea proste frontarielc im- periului ; pentru-ca, afara de aceea ca anca totu nu este sicuru pe pameutulu strainu, dar' s'ar pote interopla ca femei'a se fuga in stare bine-cuventata, si ca prunculu ce l-ar' nasce se so crcsca in reiigiunea creştina : ceea ce la turci se considera de pecatu de m6rte. • MAHOMBDU I FIIULU LUI BAUZETlî 97 indaU ceaudf ca Mahornedu si-a trimisu trupele pe acasă, frangendu pacea, reiacepii incursiunile sale in imperiuluotlomanu. Mahornedu indignatu , se puse in fruntea unui numeru de soldaţi aleşi, merse contra lui Garamanu, ilu attacâ , si 'Iu puse la fuga după o lupta la care acesta nu se aşteptase. In urmi Garamanu cu fliulu seu cade prinsu, si esteadusu inaintea lui Mahornedu. Acest'ainfruntandu-lu pentru perfldi'a sa, 'i dîse urmatoriele cuvente : « Eu sunt invinge- «toriulu teu, dar suntomu Jreptu; tu esci invinsul meu, dar esci «omu nedreptu ; io vreu si demandu că tu se traiesci.. Onorea co- « ronei mele nu'mi permitte că se tractediu cu tine, precumu tu ai i turci convinu intr'aceea , ck deca principii creştini ar* fi sciutu profita de disordinea imperiului ottomanu in ca- re ajunsese după lovirea fatale ce a primitu Baiazetu dela Tamerlanu, si deca in locu de discordii s'ar' fi unitu intre sine , ei ar' fi potutu, deca nu a nimici cu totulu pu- terea ottomana, dar cella pucinu a'i pane capetu in Europ'a, de unde poteau s*o 3c6ta forte usioru. Dar* judccat'a lui Dumnedieu este impenetrabile ratiunei n6stre, si este mai bine a o adora in tăcere, decâtu a o suppune judecatiei n6stre. Sub interregnu si sub Mabomedu, au domnitu in Europ'a : La Constantinopole. Emanuilu Paleologu 1387—1421. In Occidentu. Sigismundu regele Ungariei 1410— 1437i In Anglia. Enricu IV. 1399-1412, si Enrîcu V, 1412—1422. \n Franci'a. Carolu VI. 1381—1422. ISTORTA DOtolEI LUI MURADU SEU AMURATUII, FIIULULUI MAHOMEDU # ALU SIBSELEA IMPBRATU ALU TUltfCILORU CARTEA II. CAPU Y. ALTU MUSTAFA FALSV I. Muradu II, in etate de optu-spre-diece ani , a succesu paren- telui seu Mahomedu I, mortu la anulu Hegirei 825. Fiiulu a fostu ^- ^^^ demnu de marele seu parente. DiQcultatile cu cari s'a luplatu in ^* ^* ^^^^ primii ani ai domniei sale, au fostu totu atâte probe despre virtuţile sale viitorie. îndată *a inceputu apparîi unu altu pretinsu Mustafa c& fiiu alu lui Baiazetu, differentu de celalaltu impostoru (i) , des- pre care amu vorbitu mai in susu. Atâtu la unulu cfttu si la cesta- laltu au servilu de pretestu incertitudinea mârtiei lui Mustafa, fiiulu lui Baiazetu , in bellulu avutu contra lui Tamerlanu. Acestu alu doile impostoru se tienu lungu timpu ascunsu in părţile Tessalonicei ; 6r candu isi apropriâ numele de Mustafa, atâtu-a reputatiune 'si câ- ştiga prin acestu nume^ in câtu nu numai poporulu accurse la elu , ci insasi militi'a d'in Europ*a si cea mai mare parte d'in officiari s'a (1) Dtferentu de celalatu impostoru. Acesta a fostu europ^DU, si apparti mai an- taiu in Tessali'a ; este cu totulu diflerentu de cellu d'in Asi'a, despre care amu vor- bitu mai ia susu. Err6rea creştin iloru, cari *iu tienu de adeveratulu Mustafa. este de iertatu cu atâtu mai vertosu, c& ei nu poteau se aibă cunoscintia despre trebile tur. cesci decAtu dela greci ; ^r acesti-a sub impressiunea terrbrej de care erau coprinsi, aru fi luatu dreptu rege si pe unu cersitoriu. 106 ISTORI'A domniei lui MURADU SlfeU AMLRATU II datu sub stindardulu lui, crediendu ca in adeveru e person'a care pretinde a fi. Atrageadu asia ia partea sa nnai tota Romeli'a, si for- mandu-si o armata considerabile, elu trecu in Asi'a pe la strimtorea Gallipole, adjutatu fiindu in secretu (2), precumu se dîce, de impe- ratulu grecu , si merse in Asi*a cu scopu de a occupa Prus'a , capi- tala pe acelu timpu a imperiului otlomanu. BATE PB TIZIRULU LUI MURADU II. Muradu urmandu esemplulu parentelui seu si voindu a stinge reulu in radecina, tramite in Asi'a (s) pe marele seu veziru Baiazetu cu unu corpu de trupe alese. Portun'a inse nu favoră pe veziru , cumu favorase sultanului Mahomedu. Pretinsulu Mustafa cu armat*a sa , vine cuţagiosu Înaintea lui Baiazetu ; se Încinge lupt'a^ Învinge si uccide pe veziru, si 'i resipesce tota armat'a, care acum-a nu mai avea comandau te. REFUGIULU LUI MURADU LA RUGATIU?EI III. Ajungendu acea trista scire in Europ'a, Muradu fara a areta vre-o descuragiare , dîce aceste cuvente : « Amu greşi deca amu a- « tribuî acesta perdere la eroismulu impostorelui, s6u la neabili ta tea « vezirului meu, pe care d'in esperientia 'Iu cunoscu soldatu bravu a si generalu escellente. Altu undeva trebe se cercamu caus'a ace- (î) In secretu. Mai bine credu ca este o calumnia inventata (ie turci contra grcei- loru pentru a ave pretestu de a se scola cu arme asupra loru ; nici nu este altul u decâtu Phranza, care in cartea I. capu 39. si 40. dice ca Mustafa, despre care presu- pune ca a fostu adeveratulu fiiu alu lui Baiazetu. a fostu adusu dela Peloponesu la Gallipole prin midilocirea lui loanu Palcologu, care l-ar' fi recunosculu de domnu partiloru occidentali ale imperiului otomanu, in contra protesteloru lui Muradu făcute Ia greci dea nu *i da adjutoriu. (3) InAsi'a. Phranza la loculu citatu ne spune altminterea. Elu dîce ca aprdpe de Adrianopolea fostu bălaia intre Mustafa si vezirulu lui Muradu numitu Baiazetu. omu, precumu'dice elu. de multa esperientia si abilu in artea militară ; si caMustn- f a castigandu victori a, s'a intorsu in Asi'a pentru a se bate contra lui Muradu, dar' ca acest'a I-a invinsu si a fostu constrinsu a se int6rce erasi spre apusu ; ca Mura viu persecutau du-lu cuajutoriulu unorunave genuese, l-a prinsu si omoritu. Dara, precum nu incape dubiu ca Mahomedu I. a muritu in Adrianopole, si ca Muradu II. fiiulu seu, intomandu d'in Romeli'a, a ocupatu immcdiatu tronulu, asia 'mi vine mie sj^ acusu mai curendu pe Phranza, decAtu pe scriptorii turci pentru lips'a de exactitate. FiirLi: Lri mahomedl 107 « stei fatale loviri : este mâni'a lui Dumnedieu contra poporului seu ; « noi ne-amu attrasu indignatiunea sa prin pecatele nostre : unu CC singuru midi-locu este de a'lu imblandi, si a face câ se prospere CC lucrurile nostre : penitentia sincera , dese rogatiuni , si lacremi « ferbinti (i). Eu nu asteptu de câtu de ia acestea victoria si drâpt'a cr vindicta asupr'a inimiciloru mei ». Elu termina cu acestu prover- biu comunu : Virmenge Maahud ne eite sun Mahmvd ? D6ca creato- rulu este in contra, ce poteface creatur'a? (5). Pe acelu timpu era unu omu cu numele Seid Bechar, renumitu la turci pentru virtutea si sanctitatea sa. Despre acesta credea turcii , că elu pote se câştige dela Dumnedieu orice'i va cere. Elu se tienea departe de vanităţile (4) Lacremi ferbinti. Turcii tieau ca nu mulţimea numerului, nici abilitatea u- mana, nici bravur'a soldaţi loru, ci numai provedinti'a divina este auctorulu victori- eloru. De aci ei caută totu deauna causa legitima pentru bellu, ca st; nu para ca ar vre a se bate contra vointiei lui Dumnedieu. Unu bellu justu, si singuru legitimu du- pă maximele lom, este bellulu pentru propagarea roligiuneî maliomedane ; si d'in contra, injustu este bellulu candu prindu armele pentru lăţirea imperiului sau aug- mentarea venituri loru statului. De unde se prtte vede pre usioru» ca turcii potu avo totudeauna pretestu de a da bellului o colore legitima. Kioprili Mustafa Pa^ia, mare veziru sub Solimanu II. unchiu alu imperatului de asta-di Achmedu, a sciutu cu multa desteritate a profita de acesta opiniunc dominanta intre turci. I>a ocasiunea candu soldaţii turci descuragiati prin relele successe ale bclleloru, refusara scrvitiulu. acestu Pasia in plin u consiliu 'si espuse părerea precumu urmddia: « Nu virtutea ini- ■micului, ci pecatele musulmaniloru sunt caus'a ca germanii invingu si noi perdemu. • Trebe vendute tote utensiliele pretiose de argintu si de auru ale imperatului, si d'in < banii aceştia se se platcsca soldaţii. Imperatulu se dea o proclamatiune, in care se de- < clare, ca bellulu contra germaniloru n'are altu motivu decAtu numai si singuru pro- « pagarea religiunei mahomedane; ca cei cari pdrta la inima preceptele Alcoranului. 1 trebe se'i urmedie, nu fortiati, ci de buna voia ; si ca elu promitte, ca deca ar' ave - in servitiulu seu numai duoe-spre-diece mii adeverati observatori ai Coranului ' • este sicuru ca in puţinu timpu ar reporta victoria asupr'a germaniloru si ar' re- « cupera totu ce acesti-a au rapitu d'in imperiu ». Acestu consiliu a produsu la ince- putu totu eflectulu doritu. îndată in prim'a espeditiune vezirulu a cuceritu cetăţile Sîehirkioi, Nissa, Somendri'a si Belgradulu ; dana in a dou'a expeditiune bellica a per- dutu in batali'a dela Salankemcn mai t6ta armat'a, impreuna cu viaţi 'a si glori'a sa. • (5) Creatura. Turcii atribuiescu acesta sententia sultanului Muradu II. Sensuluei este ca fara Dumnedieu omulu nu p6te nimicu si t6ta lab6rea -sa este in vanu. Ma^ abud este unulu d'in cele una-miie-si-unulu nume ce turcii dau lui Dumnedieu, si însemna pi*evedietoriu, ingrigitoriu de servitorii seu adoratorii sei. Numele propriu Mahmud este aci antithes'a lui Maabud. Asia sententi'a tradusa din littera in littera, ar' fi : deca Maabud nu da, ce pote face Mahmud ? 108 ISTORI'A domniei lui MURADU său AMURATU II lumei incbisu iotr'o chilia (cella). Muradu merse la elii pentru a'i narră scirea despre perderea rusinosa a armatei sale , si intr^unu toDu umilitul dîse aceste cuvente : ce Măni'a lui Dumnedieu se arata « prin victoriele inimiciloru noştri ; este evidentu ca naţiunea nd- « stra e culpabile de infinite călcări de lege, pentru aceste Dumne- « dieu ă-totu-potinte ne pedepsesce acumu. Eu suntu celu d'antaiu « a recunosce pecatele mele ; dar' chiar' pecatele mele me făcu se « nu cutediu a redica ochii c&trâ tronulu maiestatiei divine si a cere « 4er tarea pecateloru poporului meu. In ac6sta stare penibile, eu me (c adressediu tie, si'ti ceru a & intermediatorulu nostru, si a obtienâ « prin rogatiunile tale c& Dumnedieu se'si intorca indurarea sa spre cr noi ; adjuta-mi a imblandi spiritulu profetului nostru pre-santu , a c& se*mi fia induratoriu , si se dea tarVa armatei musulmaniloru ». Si acumu urmâdia partea miracul6sa seu mai bine' fabulosa a lu- crului. Seid Becbar promitte lui Muradu a face precumu cere ; si ia ndplea urmatdriapunendu-se la rogatiuni. fii rapitu la ceriu că prin minune ; [aici se apropia de spiritulu puru si immaculatu alu lui Mahomedu («); cade la pamentu, *i săruta (7) de trei ori pulberea (6) Spiritulu lui Mahomedu. Aci se vede, cumu satan*a, care cerca a imita operele si misteriele divine, vrendu a restuma doctrin'ade dupla natura a lui Christu, inven- ta ce-va assemenea si despre MahomcJu ; dar inventiunea sa aUltu este de fabuidsa, inc&tu oricâtă de paradoxa s'ar* părea ratiunei n6stre umane doctrin*a despre Christu, doctrin'a despre Mahomedu este cu totulu absurda si impertinente. Pentru exemplu, ce p6te fi mai ridiculu decAtu cele ce panegiristii Iui Mahomedu spunu despre spiri- tulu acestui falsu profetu? si sectatorii sei tienu atâtu de tare la ele, ca si creştinii Ia divinitatea lui Christu. Ei dicu ca siepte-^re-diece mii de ani înainte de a crea Dumnedieu universulu, acestu spaţiu unde este lumea n6stra asta-di a fostu unu pa- radisu pusu de man*a lui Dumnedieu, in midi-ioculu carui-a era unu arbore numitu Tuba, si in ramurile acestui unu Tavus seu paunu, si in inim'a acestuia a pusu Dum- nedieu spiritulu lui Mahonie Iu, pentru a fi acolo cu grige conservatu. Candu in ur- ma s*a determina tu Dumnedieu a crea acesta lume visibile unde suntemu noi, care după cumu credu ei va fi cea d'in urma, si vrendu a o da locuintia 6meniloru, a luatu una porţiune d'in spiritulu lui Mahomedu, a suflatu vidtia in primuluomu. 1-a numitu Odem (Adam), 1-a pusu in paradisu, si I-a opritu a manca grâu. Odem avendu t6ta gradin'a la dispositiunea sa, a uitatu de porunc'a lui Dumnedieu si a mancatu grâu ; dar^ îndată a simtitu ca a ingbiţitu ce-va ce *i va causa m6rtea; elu inse a simtitu in intrulu seu si spiritulu lui Mahomedu. si îndată a sciutu ca va veni o dt candu elu prin acestu spiritu erasi va învia. Intr'aceea Odem mori. si n'a sciutu nimicu, nici despre nascerea sa nici despre m6rtM urmasiloru sei , pdn^ ce s'a nas- FlIULIJ LUI MAHOMEDi: J 09 picioreloru, si'lu roga cu tota umiliati'a c& prin rugatiunile sale â- totu-poliati se esopere de la Dumaedieu Învingere lui Muradu asu- pr'a ininiiciloru. De trei-ori repete acâsta rogare, pene in urma Mabomedu profalulu se indura a'i respunde : are a fi si a- cest'aunulu d'in descendenţii satrapiloru |)ersiani. despre cari de at;\te-ori amu men- liondtu. (10) Morbu aviitu. Turcii dîcu ca acrst'a a fostu o minune, carr confirma pro- missiunea If'gislatorelui loru, si implinesce profeţia lui SieikSeidi Bechar. AtAtu rt- mcnii se la^a in superstitiuni estravagante candu au incci)utu ai predomniî (11) Mtistafa. K^te una si aceoasi persuna cu Mustaphopulus, despre care vorbesce Phranza in cartea 1. capu 10, si despre care dice ca a veni tu la Constantinopole candu Muradu redicase asscdiulu. Dar' 'mi este impossibile de a'lu pricepe , candu adao- fţc ca turcii, cari veniseră din Asia. plini de a( Îmi raţiune dîceau ca acestu Mustafa semeua cu Mahomedu, fundatorele relipiunei loru, si d'in fayic 'Iu cunoscu ca elu este imperatorele CA-ci abstragondu «lela aceea ca turcii nu i»otu se facă o astfeliu de assenienare, după ce ei nau portrctulu lui Mahomedu. dar' nu se p6te nici măcar conicctura. ca aceste cuvente s'ar' poto aplica la altulu decAtu la falsulu Mustafa. care după cumu spunu toţi cari l-au vediutu, si in specialu garda sa. ca semena intru tote lui Mustafa alu cărui nume 'Iu usurpase. De aci trebe se deplangu pe Phranza, mai alcsu ca sa pusu a scrie istoria sa atunci, candu botranetiele, calamităţile, ne- 112 ISTORI'A domniei lui MURADU siv AMURATU II celu mai tineru, sedusu de intrigile greciioru, sâu pote si de dorulu iniempeslivu de a domni, se revolta in Asi'a; ocupa Nice'a, unde nu era decâtu o mica garnisona, si stabilindu'si aici resiedinti'a impe- riului seu imaginariu , 'si concentra in acâsta cetate operaţiunile bellului viitoriu, si 'si aduna munitiuni ce grecii 'i dedeau in abun- dantia. DEYIIIB PRINSV SI VdSV Vin. Muradu voindu a sugruma si acâsta rebeliune cătu mai iute, merse cu armata mare in Asi'a. MustaPa Celebi n'avii cura- giulu a aştepta pe Sultanulu fratele seu in lupta deschisa ; câ-ci afara de vre-o câte-va trupe regulate ce le recrutase d'intre greci, armat'a lui nu se compunea decâtu d'in brigânti, cari se alăturaseră lui dUn impulsulu de spoliatiuni. Elu se inchide in Nice'a. Dar, nici aici nu se simtiâ sicuru ; c&-ci Amuratu vine^si impresara cetatea, o inchide din tote părţile, face mai multe assalte vigorose, si in Qne după obsidiune de doue-dieci-si-cinci de dîle ocupa cetatea, prinde pe fratele seu, si ordina numai decâtu a'lu strangula in presenti*a sa. MURADU SE CÂSATORESCE CU FII*A LUI LAS OGLI IX. Pentru a repara perderea ce famili'a aliothmana a suferitu prin uciderea lui Mustafa, Muradu cugeta a se insura, si la annulu Hegirei 827 , se casatori cu Bi'a lui Las Ogli (12), fldantiat'a sa de I c im ^^^ nainte. O principessa, care Întrecea in frumsetia pe tote femei- le timpului seu : ea era Elen'a Servianiloru. ISFBNDJARBE6 SE RETOLTA X. Anulu urmatoriu 828, dede lui Muradu ocasiune singulara de .a se produce cu bravur'a sa si a'si mari imperiulu. Crescerea impe- riului era de mai multu tempu nesuferita lui Isfendjarbeg principe- lui de Sefab (13); si fiind -că elu isi temea tronulu, isi bătea capulu caşurile si grigile, in atâtu 'i debilitase memori'a, incAtu celle ce audise in tinerctie despre falsulu Mustara, le-a aplicata la cestalaltu Mustafa, adeveratulu frate alu lui Muradu. (12) Las Ogli. D'in famili'a lui Lazaru, despotu alu Serviei, dela care Servi'a se numesce de catra turci Laz Ogli Vilaieti, adecă ti<5r'a lui Lazaru. (13) Stpkab. Regiune in Asia mica. I. C, 1425 FIILLU LUI MAHOMEDL' 113 cumu se debilitedie imperiulu turcescu. Nefericitele succese ale predecesoriloru sei inse erau probe vile a nu teota fortun'a arme- loru contra unei naţiuni atâtu de belice; se resolvi dreptu aceea a urma calea politicei; si nu numai ca făcu pace cu Muradu, c\ in- tra si in liga cu elu ; si pentru a nu'i lasă nici umbra de suspitiune, 'i dede pe fiiulu seu Casimbeg de ostaticu. Si pen' ce a vediutu ca Sultanulu sta cu oste bine inarmata, promptu de a'lu ataca la cea aiai mica mişcare, elu a remasu fidelu conditiuniloru contractate. După ce inse Muradu si-a congediatu armat'a, si părea a Q datu cu totulu placeriloru căsătoriei, Isfendiarbeg crediii ca acesta este oc- casiunea cea mai opportuna de a'si etfectuî propusuiu. Elu 'si aduna trupele ce le avea de lungu timpu preparate, si c& unu tigru ce a- stâpta prâd'a sa^ se arunca cu furia terribile asupr'a cetatiloru Ta- racii si fiurni, le derima d'in fundamentu, si face cele mai neaudite crudelitati devastandu cu focu si feru totu ce'i vinea in cale ; pentru că asia se infrice pe toţi care ar refusa de a se suppune lui. dar' cere IBRTâRB, si este AGRATIATV XI. Audindu Muradu de acâsta rebelliune , isi aduna immediatu trupele, si trece cu ele dUn Europ'a in Asi'a. Abia ajunsu laBolova, mai-marii si nobilii cetatieni vinu si se arunca la piciorele Sulta- nului, detestandu nebunâsc'a si cutediatorea intreprindere a prin- cipelui loru, si rogandu-lu se destitue pe Isfendiarbeg, si se pună in locu-i pe fiiulu seu, pe care maiestatea sa ilu are de ostaticu. Is- fendiarbegu surprinsu de acesta si nesciendu ce se mai facă, vine si elu la Muradu si cerendu-i iertare 'i offere de ostaticu pe aiu doi- lea fiiu alu seu , si 'i promite anca a*i dă in căsătoria pe unic'a sa fiica, princessa de o frumsetia incomparabile. Sultanulu imblanditu prin ac6sta, ii promitte ertare pentru crim'a comissa. ESPEDITlVIfEA LUI MURADU IN EUROP'A Si ASI'A XII. La reintorcere d'in ac6sta espeditiune Muradu ocupa faimo- s'a cetate Ismir, locu de mare comerciu pana as ta- di; suppune apoi tienuturile vecine, precumu Montesi'a (14), Aidin (15) Sari- ci 4} MontesCa^ tiera cunoscuta geografiloru sub acestu nume. (tS) Aidint cetate in ti^r'a Montesiei. 114 ISTORI 'a domniei lui MURADU SfeU AMURATU II A. 830 chan (ie) cu tote tierile dependente de Hamid Ogli (n). După aceste I. c. 14-26 cuceriri in Asi'a , trece Ia anulu Hegirei 830], in Europ'a, si ataca pe Venetiani, devasta insul'a Gianta (is), occupa castelluîu Giogergin- lik (19) , si face spoliaţi uni considerabili in tienuturile vecine : in urma se inlorce victoriosu in Adrianopole. Apoi anca in acelu anu lasă a se construi in Ergena (locu mârecinosu, diumetate cale intre Gonstantinopole si Adrianopole) unu podu admirabile de petra tă- iata , cu siepte-dieci-si-duoe de arcuri, si in partea de câtra apusu o Giamia^ o scalda, unu Imaretu si unu Chanu. CARAMAXU OGLI SUPPITXB TIERILE SALE LUI MURADU XIII. Caramanu Ogli , despre care amu facutu menţiune mai de multe-ori, vediondu sortea veciniloru sei, si aducendu-si aminte ca si elu de multe-ori a fostu la marginea precipiciului si de abii a scapatu, se resolvi a imblandi furorea leului mai nainte de a cade in unghiele lui ; asia in anulu Hegirei 831 se presenta la curtea lui Muradu si 'i ofTere in tota umilinti'a si de buna voia cbeile de la tote cetăţile sale. Muradu ilu primesce cu respectu mare, ilu onâra cu presente magnifice, si 'Iu face Sangiacu s6u gubernaloru perpetuu in Ipsalam. MURADU INTRA IH GRSa'A XIV. Muradu indata după aceea isi aduna trupele d*in Asi'a si Eu- rop'a si intra in Greci'a pentru a occupa acele câte-va parti ce mai remasesera anca sub potestatea imperatului greciloru ; si Qindu-ci n'a datu de nici-o resistentia, a potutu ocupa fora dificultate Tes- salonic'a , Athen'a si Carlin'a ; apoi urmatu de oştea sa , se inlorce in Adrianopole incarcatu de predi si ducendu cu sine o mulţime de captivi si de vite. (16) Sariehanu, romancsce Ospellu la citr6ne. Nume de ticra si de o cetate in aceeaşi tiera. (17) Hamid Ogli. A se vede nota 22, la capu 4, cartea I. (18) Giantă, O insula in marea adriatica. Anticulu ci nume h lacinthus, asU-di se numesce Zante. (19) Giogerginlik. După etimologia inscmna columbariu, s6u casa de porumbi. Este unu fortu hi marginile Moreei, alu cărui nume anticu s'a perdutu. FIIULU LUI MAHOMEDU 1 15 A. 838 I. C. 1434 SB CASATORBSCB CV FIIA LUI ISFENDURBBG A. 83Z XV. Iq anulu ce a urmatu acestei espeditiuni , 832 alu Hegirei , j q 1408 Afluradu se casatori cu fii'a lui Isfendiarbegu , care'i era promissa i jQainte cu patru ani. D'in acesta căsătoria se născu la siese ani in Xarma marele Mahomedu, cuceritoriulu Con stan tinopolei si ilagelulu ^c^restinataliei. CARAMANU OGLl SB BBTOLTA XVI. Caramanu Ogli (10) pare câ ar' fi avutu inlentiunea de a stirpi anca in uascere pe acelu-a care cu timpu a devenilu terrorea universului si cuceritoriulu a diuraetate de lume. Elu se revolta in Asi'a chiar in anulu candu se nascîi acestu erou, care era 838 alu- Hegirei. Acesta rebelliune neaşteptata altrase pe Muradu in Asi'a, unde occupâ prin asaltu cetăţile Aksiehri (21) si Gonia. Garaman Ibrahimu beg se simţi cu mul tu mai debile de catu se pota resiste armateloru victoriose ale Sultanului, si recurse la unu monachu cu numele Menla Gamse (22), omu de reputatiune pentru santitatea si virtutea sa, câ se intrevina la imperatulu si se 'Iu induplece a se impaca. Monachulu acceptă bucurosu insarcinarea, si cu pietatea sa, pentru care era adoratu de toţi musulmanii , s6u cu elocenli'a sa singulara, a potutu imblandi anim'a lui Muradu intr'atâtu, in câtu acesta uitandu injuri'a lui Garamanu, nu numai ca I-a iertatu, dar^ i-a restituitu tote titlurile si onorile de mai inainte. MUBADU BATE PB PBUICIPBLE MOBBRl XVII. Restituita ordinea in Asi'a , unu nou inimicu appare in Europ'a. Acesta era Moracrali (23), frate cu imperatulu greciloru. Elu impresora cetatea Giogerginlik ^ situata la conţin iele Moreei; (20) Caramanu Oglu Este acelasiu principe de Garamani'a, care s'a suppusu Sulta- nului Muradu, si s'a casatoritu cu s6r'a mai mare a acestuia. Dar* nu se scie cumu a fugitu d'in Homeli'a in Asi'a. (%\) Aksehri, seu cetatea alba; ea este in Asi'a mica, (22) MetUa sSu Mola Gamse. Cehi mai renumitu santu pe acelu timpu intre turci. Cellul a sa in Garamania'a si asta-di este cercetata cu multa devoţiune si piotate« (23) Mora Craii. Pare a fi despotulu Demetriu, care, precamu ne spune Pliranza, domnia pe acestu timpu in cea mai mare parte a Moreei. Se numesce aci frate alu imperatniui grecu, fiindu-caera confederatu si in afHnitate cu acesta. It6 ISTORI'A DOMNIEI LUI MURADU S6u AMIJRATIÎ II dar' Gassimu Pasia Beglerbeg (14) de Romeli'a ilu atlaca pe neaştep- tate cu o trupa alesă de soldaţi europeni, si 'Iu pune la fuga. O naa- re parte d'in greci au fostu ucişi s6u captivaţi, si victoriosulu Pasia se intorse incarcatu de spoliatiuni luate d'in castrele creştine. BKLLU UV UNOARI'A XVIII. Intr'aceea se nasce bellu crancenu intre turci si regele Ungariei. Lupt'a curge cu focu. dar' cu successu dubiosu, câte-odata ungurii, mai adese-ori turcii erau batuti. In urma bravulu generalu Michal Ogli Alibeg in fruntea unei numerose armate se respandesce câ unu torente in cele mai avute tienuturi ale Ungariei, duce in cap- tivitate unu numeru mare de locuitori, cari nu se aşteptau la ac6sta invasiune , si luandu-i cu sine d'impreuna cu alte multe predi, se intorce victoriosu la Adrianopole, unde Sultanulu Muradu, la anulu A. 840 Hegirei 840 ordină a se construi o Giamia (25) si unu Imaret, edifi- I. c. 1436 q[q demne de unu imperatu. (24) Despre semn ifîca ti unea etymologica a acestui cuventu vorbiramu mai susu. Aci inse mai avemu se observamu acestea. T6te gubernamentele in care pasiali gu- bernatori au on6rea de a porta cate trei tuguri, se numescu Beglerbtsgate; dara in sen- sulu eminente alu cuventului au si pana in dio'a de astadi numai trei pasiali titlu de beglerbeg, adecă gubernatorulu Rumulici, a cărui rcsiedentia este in Sofi'a ; ceiu de Anatoli*a cu resiedentia in Kiutahi'a. si celu dela Damascu. înainte de acosta.' pasi*a deia Buda incaera beglerbeg. De si linguşitorii loru dau si ia ceilalţi pasi-ali titlu de beglerbeg. dara curtea imperiale nu le dk altu titlu, du c&tu Destur Mîakserrem, a- deca plenipotente. Cuvcntulu acesta vine dela Tugra, care dendta acea semnătura, prin care se exprime numele Sultanului, pentru^că, afara de marele veziru, numai a« cest ora le este permissu a porta Tugra si a emitte durata in provinciele lom in nu- mele imperatului. Pre cătu timpu beglerbegii se afla in funcţiunea aceea, auctoritatea loru in imperiulu otomanu este asia de mare, in c&tu candu esu din capitala in provinci'a ce li s'a datu, seu candu sunt trimişi dein una tidra in alfa, cu esceptiune de interiorulu Constantinopolei, unde n'au nici-o jurisdictiune, in calea loru au po- tere ca si marele veziru, preste toţi cati sunt loru inferiori in rangu, fia aceia dein ori-care provincia. Ei potu spendiura, tăia seu pedepsi cu alta specie de m6rte după cumu le place, pe toţi căti se voru aila culpabili, fara ca pasi'a locului se le p6ta pune cea mai mica pedeca, in cătu acestuia i remane singurulu mediulocu de a reclama la curte in contra abusului de potere a accloru plenipotenţiari. (25) Giamia. Cea mai mare bescrica intre câte sunt in Adrianopole ; e aprbpe de palatiulu unde marele veziru *si are resiedenti'a. Se numesce de comunu Eski Oiam\ i6\x baseric'a vechia. HlULl- Lri MAHOMEDU 117 XIX. Uogurii au luatu mergerea lui Alibeg la AdrianopoLe dreptu fuga, si irrumpu de nou in tierile turcesc! , preJandu cu focu si feru totu ce le stă inainte. Muradu spre a infrena acesta cutediare si a da o reparatiune eclatanta, trece Dunărea nu departe de Vidinu, si preda tota ti^r'a pe unde au potutu numai se adj ungă cu trupele sale. In fine impresara Belgradulu {2$), acestu antemuru alu Unga- riei. Prin cucerirea acestei cetati, Muradu ar' fl ajunsu duoe scopuri : si-ar' fi assicuratu tierile si suditii contra invasiuniloru unguresci, si si-ar' fi deschisu calea de a face escursiuni continue contra ini- miciloru. Dar' fortun'a nu i-a secundatu in acâsta Întreprindere. £- roic'a aperare a impresoratiloru , si iern'a ce se apropia, ilu con- strinsera a ridica obsidiuneachiarucandui se părea ca acumu-acumu devine domnu cetatiei. La intorcere cuprinde Sophi'a (27) si alte vre-o cftte-va cetati in Bulgari'a. TALAK OGLI DBPOSSBDATU XX. Muradu era forte necajitu, ci nu a potutu cuceri Belgradulu, 6ra acea lipsa de succ^ssu nu o atribui valorei inimicului, ci suppu- nea că este trădare la midi-locu. Principele Serviei Yalak Ogli, u- nitu cu Sultanulu prin legaturi de sânge si de amiciţia (28), totdea- (26) l^e/yracfuftf. Alba-greca. ia timpii antici Taurunum; cetate f6rte cunoscuta, care asta-di formedia frontari*a imperiului turcu spre Ungari'a. Creştinii dicu ca ottomanii au pcrdutu unu numeru considerabile de soldaţi in obsidiunea acestei ce- tati; dar* avemu causa de a ne indoi in acesta, mai alesu deca vomu considera eh ilupa redicarea obsidiunei, turcii au ocupatu prin assaltu Sophi'a, si alte cetati, pre- cumu Nlssa. Scopia, Novomonte seu Siehiâkloi ; ceea ce sî creştinii recunoscu. Dis- puta este, d6ca. aceste cetati au fostu cucerite inainte s6\i după obsidiunca dela Bel- gradu ;. creştinii dicu ca inainte ; turcii ailirma contrariulu. (27) SopMa. Gapital'a Bulgariei si resiedinti'a Heglcrbegului de Romeli'a. Cetate fara muri de aperare. Se parc ca numele i se deriva dela o baserica numita Sant'a 8ophia, construita după modellulu baserlcei B-ta Sophi'a d'in Constantinopole, dar nu este atâtu de mare ca acosta, nici prefăcuta in Oiamie. (28) De sânge si de amiciţia. Scriitorii creştini dicu ca Georgiu, despotulu Serviei, pentru a consolida amiciti'a cu Muradu, si pentru a confirma pacea cu acesta, i-a datu pe fiia-sa in matrimoniu. Auctorii creştini sunt mai exacţi decAtu turcii intru a însemna numele principi loru ; pentru aceea n*amu causa de a dubita despre ceea ce dicu ei aci, mai alesu ca turcii sunt de acordu cu ei asupr'a faptului, ca du- pă ruptur'a intre acestu despotu si intre Muradu, s'a datu ordinu de catra acesta, ca se se scdta ochii fiiloru lui Georgiu, pe cari *i avea de ostatici. 11 118 ISTORICA DOMNIEI LUI MUIIADU stv AMURATU II una seareta at&tu de devotatu interesseloru acestuia, in câtu i s'ar' fi parutu UDu pecatu a dubita in fidelitatea lui. După o cercetare rigorosa inse s'a descoperitu, ca elu nu numai câ a informatu pe regele Ungariei despre planurile ottomaniloru , ci că a facutu lotu pentru a impedica cucerirea Belgradului. Muradu se Înfuria pentru asta trădare neaşteptata , si spre a o pedepsi , dede ordinu a tăia liinb'a si la cei duoi fii ai lui Valak Ogli, pe cari 'i avea de ostatici. Apoi intrandu cu armat'a sa in Servi'a, cuprinse Semendri'a, cetate situata la tiermurea Dunărei; ocupa tote tierile lui Zerin Ogli (29), alungă pe principe d'in tiâra^ si in fine suppuse potestatiei sale tota Servi'a. FUGE LA ftEGBLB UNGARIEI XXI. Valak Ogli scapă prin fuga de mani'a Sultanului, si se duse a caută asilu la regele Ungariei (so). Dar' sortea 'Iu persecută si aici d'impreuna cu pe principele care 1-a primitu ; părea ca totu s'a con- juratu la ruinarea Ungariei, de candu a pusu elu piciorulu aici. Elu aţitiâ pe regele in contra turcilor u, si'lu facii se franga tractatulu de pace inchiaialu cu acesti-a. De a^i immens'a versare de sânge si fla- gellele ce au urmatu. însuşi regele a cadiutu victima, si si-a per- dutu vi6ti'a. ALTA REVOLTA A LVI CARAMAXU OGLI A. 845 XXII. La anulu Hegirei 844 se puse cea d'in urma p6tra la edifl- I. c. 1441 ^jyj^ Moscheei numita Eski Giami (si), care o incepuse anca Musa Celebi in Adrianopole. In anulu urmatoriu, Garamanu Ogli Ibrahim be*', nepotendu innabusi vechi'a ura ce o avea contra ottomaniloru, se revoltă de nou. Nici indulgenti'a precedente a Sultanului , nici sanctitatea tractateloru de pace întărite cu juramentu , nu potura a'lu relienâ; elu irrupse cu armat'a sa in provinciele asiatice fara defensa atunci, si le devasta intr'unu modu neauditu. Muradu in- (Î9) Zerin Ogli. Asia se numesce Ia lurci ti^r'a ce 8e iotinde de-a-lungulu 8a vei, tic unde acestu fluviu intra in Dunăre p^n' la Petrovaradinu. (30) Regele l'vgaHei. Aci se intielege Vladislau regele Ungariei si Poloniei, ou- noscutu mai multu prin baUli'a fatale dela Varna, decAtu prin vre-o alU fapta a sa. (31) Eski Giami. Dnpa etimologia însemna baserica vechia. Vedi nota 27. moi in susu. PlIl'Lr UI MAHOMfiDl) 119 sciintiatu deacâsta irrumperd, sbură in Asi^a , si pentru a preveni flageilele, la cari potea se Qa espusa tier^a prin violentiele lui Gara- manu Ogli, tramisein contra luiunu corpu de trupe alese, âr* in- tr'aceea isi aduna alta armata numerosa la Prusa. Inaintandu tru- pele, le vine inainte soci'a lui Garamanu, sora mai mare(s2) a lui Mu- rddu, pe care Caramanu o luase in căsătoria pentru mai Qrma con- servare a confederatiunei, si-i roga se stea pe locu, si se departedie (lela sine ori ce cugetu de bellu : insarcinandu-se a midi-Iocl pacea, si a da satisfactiune Sultanului, fratelui seu. Immediatu după aceea merse la fratele seu. Si departe de a desculpa pe barbatulu seu, ea deplora ca n'a sciulu pretiui o confederatiune precumu e a Sulta- nului ; cere se ierte crim'a bărbatului seu, se offere de garanta pentru Qdelitatea sa in viitoriu, si*i promitte cu juramentu si in numele bărbatului seu, că nu va suferi nici-odata si sub nici unu pretestu, că soldaţii sei se intre in tierile ottomane, nici că se se facă ce-va contra interesseloru Sultanului. Eloquenti'a scăldata in lacrime a sororei de o parte , si de alfa affectiunea fraterna a lui Muradu, imblandi anim^a acestui-a ; elu pardonă lui Caramanu Ogli, si Iu primi 6rasi in amiciti*a sa sub conditiunile dictate de soru-sa. Pactulu de pace se confirmă de nou prin unu Ahd-name (ssj si Muradu se internă in Europ'a. MtRADr RRNrirru la iMPsair XXin. Imperiulu era in pace d'in tote părţile ; nici-unu inimicu nu'lu mai turbură. Ungurii (34) atâtu de arroganti pen'acumu, s'au imblanditu si au facutupace cu turcii. Muradu desgustatu de trebile statului si fatigatu de espeditiuni atâtu de laboriâse, se decise la (32) Sora mai mare. Na se pole determina cu precisiunc tiinpulu acestui matri- moDiu; probabile ca a fo3tu la anulu Hegirei 831 după suppunerea principelui de Caramani'a. (33) Ahd name. Cuventu arabica, compusu d'in Ahd, pactu seu conditiune si nam carte seu scrisdre. Acestu nume insC'mna literele seu chartiele ce delegaţii străini ob- lienu dela Sultanulu pentru principii loru după ce au inclieiatu pace. Aceste littere conticnu conditiunile pacei, numite la Arabi Mevad, si sunt ratiRcate cu Tugra 86u Bignatur'a numelui imperatului. (31) Ungurii, Vladislau a frantu aciwta pace, precumu vomu vcd^ indata d'in isto- ricii turci, la not'a 39 mai in josu. 120 ISTORI'A domniei lui MIUADU SfeU AML'RATIJ II A. 8i7 anulu Hegirei 847 a abdica coronei in favorea fiiului seu Mahomedu 1 c. 1443 si se retrase la Magnesi'a (35) pentru a duce vi6tia privata. GARAMANU OGLI INTITA PE RBGBLE UNGARIEI CONTRA LUI MURADU XXIV. îndată ce s'a audîtu ac6st'a, Caramanu Ogli , care numai la intercessiunea sororei lui Muradu obtienîi anulu Irecutu iertare dela acest'a , rapilu erasi de ur'a contra ottomaniloru , crediu ca acumu este timpulu opportunu de a'si resbuna ; si in cugetulu seu tradatoriu, de a distruge imperiulu ottomanu, elu scrise urmalori'a littera catra regele Ungariei : « Muradu, acestu vechiu tiranu alu a lumei» au abdicatu dela tronu in favorea Aiului seu Mahomedu ; « acesta e unu omu tineru fora esperientia, si incapabile prin etatea a si mintea sa de a conduce afacerile civili si militari. Aci este mo- ft mentulu favorabile de a ve resbuna de atâte rele ce turcii v'au « facutu. Nu lasati se ve scape acesta occasiune, câ-ci nici-odata n'o CC mai poteti av6. Se atacamu de-odata tierile ottomaniloru, eu d*in a partea Asiei si voi d'in pjir tea Europei ; si nu este dubiu ca curendu CC vomu estermina tdta gentea Osmaniloru , si vomu restabili pe c( atâti principi alungaţi si despoiaţi de bunurile loru ». INVASIUNBA UNGURILORU XXV. Regele Ungariei, care nu de mul tu făcuse tractatu de pace cu turcii, si cu man'ape Evangeliu jurase pe immortalele corpu alu lui Christu ca va observa conditiunile pacei, n'ar' fi ascultatu atătu de usioru de consiliulu lui Caramanu, deca nu'lu seducea auctoritatea papei dela Roma (se). La instigatiunea acestuia, deslegandu-lu si de (35) MagnesVa.'Sici unu istoricu crcstinu, cîelu pucinu d'in cdticuDOSCU eu, nuvor- besce despre acesta abdicaţi une a sultanului Muradu. Turcii sunt furte cspliciti si clari in privinti*a asta : ei punu batai'a dela Varna sub Mahomedu II., si di cu ca Muradu pe acelu timpu nu era imperatu. ci numai comandante in armata, si ca du- pă ac^ta bătălia s'a retrasu la Magnesi'a, er Mahomedu a remasu singuru domni- toriu dela anulu Hegirei 847. pi^n* la 850 La acestu anu, dicu ei, mai-marii tierei au rechiamatu pe Muradu la tronu, cr Mahomedu ca prea tineru a fostu tramisu la Magnesi a, pentru a aştepta acolo in retragere mdrtea părintelui seu. In cursulu isto* riei vomu vede t6te aceste mai pre largu. (36) PapH dHa Roma. Zelulu falsu alu acestui omu nu ])otu se'lu deplângă destulu creştinii. De altminterea, turcii de comunu, afara de cei invetiali, credu ca pap'a este nemoritoriUi si opiniuuea loru h basata po o fabula, care dice, ca . Califulu Ama vi 'a FIIULU LUI MAHOMEDU 121 juramentu, regele Ungariei 'si adună armata nuraerâsa, si adjutatu de trupele auxiliarie ale Bohemiloru, Poloniloru. ItaKaniJoru, Bul- gariloru si Servianiloru lui Valak Ogli, cari 16 te juraseră nimicirea imperiului ottomanu, merse cu aceste contra turciloru si irrupse io teritoriulu loru. MURADU REPRIMESCR IMPERIULIT XXVI. Armate asia mari compuse dein popora atătu de bellicose inbarbata pe creştini pe atătu, pe cătu insufla musulmaniloru ter- rore; care crescea cu atatu mai multu, cu catu reflectă mai multu la tineretiele si lâ lips'a de experientia a imperatului loru; deci tienendu consiliu se deciseră a cbiama inderetu pe Muradu. Gon- simtindu si Mabomedu, fiiulu acestuia, tramitu immediatu delegaţi la Muradu, pentru alu roga se ia frenele gubernului erasi in mana, si se apere statulu cu consiliulu si arm'a sa atâtu de terribile ini- miciloru. Muradu reiectandu acesta ambassada, dise: «Aveţi impe- li, sunt suppusi judeca torieloru ordinarie ; dar' nu potu ii pedepsiţi de nimene aitulu, vxici insusi de imperatulu, decâtu numai de capulu loru numitu Narib ori Naribut esref, sb4Îu capulu, prepositulu santiloru, si care est6 de aceeaşi origine cu ei si descendente <5iela Patima. E de observatu ceva in acesta familia, ce s'ar parc incredibile d^ca nu ^r* fi fapta. Si ac6sta Qste, ca emirii pcnt^ Ia etatea de patru-dieci de ani sunt forte ^fteriosi. plini de gravitate, de sciiutia si sapientia; indata inse ce au trecutu preste jpatru-dieci de ani. decadu, si de si nu devinu cu totulu idioţi sdu stupidi, totuşi ob« aservi in ci 6resicare usiurintia seu tâmpire a mintiei. Turcii ieau acestu fenomenu, «^reptu inspiratiune divina, si 'Iu atribuie paupcrtatiei d'in nasccre si sanctitatiei ori- -^inarie a acestoru Emiri. Cu t6te aceste, candu vreu se apostrofedie pe cine-va de ^viebunu. ei intrebuinticdia proverbiulu: Emir soi dur; unu emiru ; unulu d'in familia ^miriloru; ca si candu ar' dice.* cea unu nebunu. (50) Mecca, Medin'a, Krtdigsierif. Mecca, Medin'a si Ierusalimu sunt trei cetati, unde burcii făcu peregrinatiuni. Mec&a seu Caabcc esto in Arabi'a, unde Sclimu, cuceri- toriulu Egiptului , a lasatu a se edifica o moshea mare si frum68a in loculu unei iniei. Traditiunea turcesca tiene, ca Avramu si-a facutu aici o casa s4u cortu, con- "struitu osia, in câtu caletorii 'Iu poteau vede ori d'in ce parte veniau; si nu potea trece nici-unulu fara a nu be unu pacharu de apa si a nu manca una a trei'a parte de pane. Cu timpu apoi, Mahomedu a transportatu aici d'in paradisu o petra quadrata de col6re ncgra si o a locatu acolo cu man'a propria, pentru a servi de Mihrab seu altariu, la care se se inchino si se ad6re pe Dumnedieu. Turcii credu ca Dumncdieu ierta pecatcle si cele mai grele tuturor u acelora cari făcu peregrinaţi unea la Mecca. Ei mergu in peregrinagiu si la Medina, locu sacru pentru mormentulu legislatorului loru. Ei credu ca trupulu acestuia h conservatu aici intregu si neputreditu; si canu'i lipsesce decâtu unu dinte, care 1-a perdutu intr'o bătaia, unde a cadiutu martiru. In- tre carte intitulata Muhamedie, care contiene victi'a lui Mahomedu. se dîce ca: -Ar- -changelulu Gabrielu nici-odata na fostu in mai mare perplessitale dea merita mâ- «ni'a lui Dumnedieu ca atunci, candu intr'o bătaia unu inimicu cu măciuca sa a tnimeritu gur'a profetului si a facutu se'i sară unu dinte: ceea ce vediendu archan- t gclulu a descensu iute d'in ceriu si a prinsu dintele înainte de a cada la pamentu. {*) Turcii 'i dîcu Dulben , o lcgat6ria de lâna cu care se invelescu la capu. Euro- penii 'i dlcu turbanu dela turbe, cupola. Tir. Germ, 130 îSTOni*A DOMNIfil LDl MURADU Stl) AMURATU U medu a moritu si a fostu ingropatu in Amasi'a, alu cărei domnu era. Aladinu, care a successu lui Achmedu si a fostu saDgiacu de Ama- si a, a moritu totu acolo, 6v corpulu lui a fostu transportatu si im- mormentatu in Prus'a. «si I-a pu6u i^rasi in gur*a profetului, dar' nu la loculu unde a fostu mai inainte > Sultanii tienu in thesaurulu loru unu dinte de omu. despre care credu ca h dintele lui Mahomedu. si 'Iu conserva intre rarităţile loru cele mai preti6se. Assemenea con- serva in thesaurulu loru unu caputu, despre care credu ca a fostu alu lui Mahomedu. Trei dtle inainte de Ramasan, care este lan'a postului, Mufti atinge arip'a acestui ca- putu in apa, pronunciandu mai ântâiu unele rogatiuni.. Turcii credu ca prin acesta atingere ap'a devine santita. er caputulu neputreditoriu; si o numescu ObiuMrki sierif, ap'a sântului caputu; o punu in butclce mici, si le sigilddia cu sigilulu thcsaurariei ; era imperatulu le tramite marelui veziru si altoru persane mai insemnate in semnu de inalt'a sa fav6re. Candu postulu cade după apusulu sdrelui, turcii punu o pică- tura d'in acesta apa santita intr'unu pacharu mare cu apa comuna, apoi o gusta câte- unu picu de trei-ori, si in urma o beau t6ta dintr odată, ca se nu mai remana nici-o picătura. Kudsisierif, locu pr^santu sdu Ierusalemu, anca este unu locu pr^ venera- bile pentru turci; dar care mergdndu la Mecca, trece mai anteiu pe la Ierusalimu. nu este perfectu Hagi seu perfectu peregrinariu. Obiectulu devotiunei loru in acesta ce- tate esta o beserica ediflcata anca de imperatulu lustinianu, care ei falsu o atribue lui Solimanu. Ei dicu ca aici este o petra de trei coti in quadratu, aternata ca prin minune in aeru de insusi Mahomedu. Câ-ci dicu ei, candu se sui Mahomedu pe Bo- rak-ulu seu (asia se numesce in Alcoranu asinulu lui Mahomedu), primi ordinu dela archangelulu Oabrielu a se sui la ceriu, si indata se redică in susu dimpreună cu asinulu seu, si cu o p^tra ce se acâtiâ de pici6rele acestui-a. Arhangelulu vediendu petr'a dîse profetului: ce caută aici petra, candu a chiamatu numai pe Mahomedu. Acesta dise atunci catra petra : Dur ia Mubarekyt opresce-te p^tra fericita ; si indata pdtr'a a remasu in acellu locu pendente in a^ru. Crestiniloru nu k permisu a cer- ceta aceste trei locuri. A fostu unu ambassadoru de Holandi'a, care, nu sciu cumu, a obtienutu unu ordinu dela Sultanulu adressatu gubernatorului de Ierusalimu pen- tru a'Iu lasa se intre in Mosheca ; gubernatorulu inse i-a refusatu. Ambasadorulu ilu intrebă, ca pentru ce nu se suppune la ordinulu Sultanului * atunci gubernatorulu respunse: Io sunt promptu a esecuta ordinulu imperatului: acesta permitte a intra, «dar, nusi-a esi; prin urmare 'ti sta in voia se intri, sub conditiune inse de a nu «mai esi nici-odata». Acest'a a fostu destulu pentru a satisface curiositatea amba- sadorului ; elu se int6rse inderetru si nu intră. Principi contimpurani cu Muradu II, in Europ'a au fostu : La Constantinopole : loanu Paleologu 1421—1445 ; si Constantinu Paleologu 1445— 1453. Jn Occidcn^tt.-Albertu de Austria 1437—1439; si Fridericu III. de Austria 1439—1 493. In Angira: Henricu VI. 1422—1460. In Fnincia ;Carolu VII, 1422—1461 Tr. Angl. ISTORFA DOMNIEI LUI MAHOMEDU II ALU SIBPTKLEA IMPERATU ALU TURCILORU CAPU I. DIN CARTEA III. MAROMBDU SE INTOIBSCB CU CARAMANU OGLI I. Venimu acumu Ia Sultanulu Mahomedu Fatih (i), decâtu care imperiulu ottomanu, se nu dtcu tota lumea, mai illustru s6u si mai fortuDatu priDcipe n'a vediutu. Ceea ce multi predecessori ai sei au dorilu, dar' puţini au avutu inim'a de a ieuta, elu a implinitu; a- deca : elu a cuceritu Cpnstantinopolea. Ac6sta cetate, fortificata prin natura si arte, cu doue mari deschise ia c6stele sale, aperata de una armata mai numerosa decâtu fusese a inemicului : a fostu cucerita de Mahomedu, care o face capital'a regatului seu ; si prin acdst'a s'a implinitu apoi căderea totale a vechiului imperiu orientale. Dar' se ne intorcemu la firulu istoriei nostre. După mortea lui Muradu, Mahomedu II. care acumu era in etate (1; Tasih. Guvenlu arabicu; însemna: care infrunta pericolele, carebrav^2a obsta- colele, invingâtoriu. S'a datu acesta nume Iui Mahomedu II. pentru assaitulu si cu. cerirea Gonstantinopolei. 132 ISTORICA DOMNIEI LII A. 855 de doue-dieci-si unu de ani, se incoronâza a dâu*a 6ra (t) in dîece I. G. 1451 alle lunei Muhareoiu anulu Hegirei 855. Anca in aceeaşi vdra mer- ge cu oştirile sale contra lui Caramanu Ogli^ care nu interlasi nici-o ocasiune binevenita spre a face turburari si a infesta tierile vecine. Caramanu, audtndu ca iinperatulu se apropia, a vediutu ca este cu multu mai slabu decâtu câ se i se pota oppune; asia 'si luă refu- giulu la apucaturele sale consvete si-i cerii pace sub ori ce condi- ţiuni ar' voL Sultanulu, de si cunoscea sufletulu perfldu alu acestui omu, totuşi, pentru că prin unu inimicu atătu de neconsiderabile se nu Qa impedecatu in intreprinderile sale mai mari, isi sufocă resimtiemintulu seu si se invo\ la pacea ceruta. IMP1B80RA G05STA1ITI50P0LBA, DAR P1J9B PACB SI 8B EBimACB II. In anulu urmaloriu face cele mai mari preparative, ordina a se versa tunuri grele, si adunandu-si d'in t5te provinciele o armata considerabile, merge cu ea spre a impesora Constau tinopolea. Im- peralulu grecu inspaimântatu de marele periclu ce ilu amenintii, isi tramite delegaţii la Sultanulu, şi cu tota umilinti'a 'i cere pace sub ce conditiuni i-ar' plac6 a'i dicta. Mohamedu dîse delegatiloru : a Compatimescu s6rtea imperatului vostru, si consciinti'a nu 'mi crpermitte a 'i refusa pacea candu elu se umilesce inaintea mea. « Dar pentru că poporulu meu se nu me accuse, ca amu facutu spese d atătu de mari si amu inarmatu mai tota Asi'a, fara că se flu casti- « gatu prin acdst'a nici cellu mai micu folosu pentru imperiulu ot- ff mânu: poftescu dela imperatulu vostru ca.se'mi c6da pe veck o a mica bucata de pamentu nu mai mare decătu o pele de bou (s). (2) A ddv^a &ra. De aci este evidentu ca elu a mai fostu coronatu odată anca pdo^ traiă tatalu seu. Dar' candu a reluata acesta sceptrulu, candu a resignatu si 1-a res- tituitu drasi in manile tiiului seu? Despre acdst'a tăcu scriitorii creştini. (3) Pele de bou. Aci Mahomedu a vrutu se imiteze pe Elis'a (Didone) regin'a Car- thaginei, a cărei Arauda se p6te ceti in Iiistinu cartea 18. capu 5. De altminterea nu numai Turcii, dar* si insusi Loniceru» tomu I. pag. 37. affirma, ca Mahomedu a fostu mare scrutatoriu alu anticitatiei ; in speţialu dîcu, ca elu avea mare plăcere in lec- tur'a cartiloru, unde sunt descrise espeditiunile regiloru si capitaniloru antici, pre* cum Alexandru celu mare, Scipione Africanulu, Ilanibalu. luliu Osare si alţii. mahomedij ii 133 « pe tiermurea europena a Bogas-uIui(4). Sub acesta conditiune me « voiu retrage numai decâtu cu oştirile mele, si voiu redica obsi- ffdiuoea ». Grecii se iovoira pr6-bucurosu , si isi tienura de mare eastigu, ca cu unu pretiu atâlu denimicu potu se scape de unu pe- rida atătu de qţare. După ce aceste conditiuni au fostu conBrmate si de o parte si de alfa, Mahomedu si-a tramisu armafa inderetru la Adrianopole. ÎNCHIDE MABB KlteRA PRIM mV CASTELLU III. Mahomedu, după redicarea obsediului, areta delegatiloru greci unu locu stancosu (5) pe tiermurea Bosphorului , si pretinde se 'Iu alba in posessiune. Dandu-si ei consensulu, Mahomedu ordina a tăia una pele de bou in cordele câtu se pote de subţiri , incun- giura cu ele o bucata de pamentu in circumferentia de cinci-sute de paşi, si ilu ocupa pentru scopulu seu, fara câ Grecii se cutedie a seoppune. Aici in patru-dieci de dîle edifica unu castellu cu muri groşi, si ilu fortifica cu cinci tunuri, crai representa litterele cinci d'in numele Mahomedu (e); si imediatu după aceea lasă a se edifica unu altulu (7) pe cdst'a asiatica , care cade chiar in faţie cu cellu d*aotaiu. Provede aceste castelle cu tunuri grele si alte munitiuni, (4) Bosphonilu s4u canalulu Constantinopolei. (5) Locu stancosu. Asupr'a Bosphorului in partea de catra Europ'a , in distantia cam de siese mile italiano dela Gonstantinopole. (6) Numele Mahomedu. La Turci acestu nume h unu fcliu de tctragrammaton sâu CQventu d'in patru littere, adecă 31. h. m. si d; si aceste, cu unu Tesdid, s^u sem- nala duplicatiunei asuprea de alu doile m. făcu cu totulu cinci caractere (*}. Si fi- inda-ca castellulu h fortificatu cu cinci turnuri, Turcii tienu ca in acestu numeru este ce-va assemenare misteri6sa ce hazardulu o a pusu intre turnuri si intre litte- rile d'in numele lui Mahomedu. De aci imperatulu scose prognosticulu, ca elu va cu- ceri Constantinopolca, cA ci sdrtca a vrutu ca edificiulu ce elu a construitu, se pdrte inscriptiunea numelui seu. Acestu castellu se numcsce pîîn6 asta-di Rumeli Hisari aea Castellulu europ^nu. (7) Unu altulu. Acesta b construitu in fa^i a cellui despre care amu memoratu a- cumu, pe tiermurea asiatica a Bosphorului, unde miculu riurelu, Gioksu apa azuria, se perde in mare ; si se numesce Anadol Hisari seu Castellulu asiaticu. (*) Pentru cari nu sunt versaţi în limbele orientali, trebe se inscmnama, ca in acelea vocalile sdu se omittu cu totulu, seu se insdmna numai cu trăsura de asupr'a fl^u de desuptulu consonanteloru. Tr. Germ. 12 134 istori'a domniei lui A. 857 I. C. 1453 pune o garnisona buna in ele^ si da ordinu comandantiloru de a nu lasd se treca nici-unu vasu , cari pe tota diu'a aduceau provisiune in Constantinopole de pe marea n6gra. gupa ces'au facutu tote ace- ste, Manomedu sub apparenti'a pacei, s'a inturnatu la Adrianopole, si in a trei*a dî după sosirea sa aici, a pusu fiindaqientulu la unu palatu grandiosu, care si asta-di porta numele de Gihan Numa (g). IMPRBSORA COXSTANTIXOPOLBA A DOC*A OARA IV. In alu treilea anu alu domniei sale , adecă la anulu Hegirei .857, Mahomedu a datu in fine pe fagie inlentiunile ce le tienea pen acumu ascunse in peptulu seu. Elu isi puse pe piciâre o armata câtu s'a potulu de mare , pleca cu ea de la Adrianopole spre Con- stantinopole, si inchise cetatea de tote părţile. Afara de machinele necunoscute pene acumu si intrebuintiate la ac6sta obsidiune , in spegialu admirabile a fostu aceea , cu care iu partea de catra me- dia-n6pte s'au transportatu unele vase prin dâluri si vâli pene in intrulu porturiloru , ceea ce a causatu apoi căderea cetatci (9). Nu incape indoi6la , ca in vanu ar' fl fostu tote adoperatiunile armatei pe uscatu, (care de si făcea assalturi terribili asupra portiloru Edre- ne-Gapu (lO) si Egri-Gapu, ea totuşi nu potea se facă nimicu contra (8) Gihan Numa, Adecă : Turnu-observatoru, flindu ca d'in appartementulu feme- ieloru. care h f6rte inaltu, se vede in t6te părţile lumei. (9) Căderea cetatiei. Turcii dlcu ca Mahomedu vediendu ca vasele sale nu potu intra in portulu care se estindea in mare distantia pulu, care se cânta inainte de rugatiunile de demanctia. si precede immediatuacestoru rugatiuni; amendu6e sunt doxologie seu cântece intru laud a lui Duumedieu datatoriulu de lumina, si facatoriulu sântei di de Vineri. Professiunea credintiei mahomedaniloru sta numai din aceste du6e capete : «Nu h Dumnedieu afara de Dumnedieu » ; si • Mahomedu h profetulu seu» (*). Candu cânta Ezan-ulu, de comunu mai adaogă aceste: «Dumnedieulu pro «'naltu; nu k Dumnedieu afara de Dumnedieu; si Mahomedu h profetulu seu». A> c^st'a se repete de du6e-ori, apoi adaogu: «Veniţi poporulu la loculu pacei sdu « integritatiei, aci se intielcge Mecca.» veniţi la asilulu salutei seu loculu mantuin- «tiei». Precumu creştinii candu ocrupa vre o cetate cânta Te Deum-ulu loru, asia turcii in asemeni occasiuni făcu a resuna Ezanu-lu loru in besericele crestiniloru, si prin acâst'a le transforma immediatu in Giamie seu Moschee. (20) A se ved^ not'a 6 la capu IV d'in Cartea I. (*) Inlimb*a arabica: La Ilahe illalah, ve Muhamed ResulîuUah. Tr. Germ. MAHOMEDi: II 141 persiană (tt). Cucerirea Constantinopolei (s2) s'a intemplatu in anulu Hegirei 857 la doue-dieci dile ale lunei Gemaziulu-evveL (21) !n limba persiană. Eca acestu disticu : Perd& dări mikluoed ber kysri Gaisar aokebut. Hume neuv^t miz5end bcr kiumbeti Efrasiyab. Adecă : Paiaginulu tiesse pans'a m palatulu imperatului : Buh*a cânta pe turnurile Efrasiyabului. Efrasiyab este unu palatu alu regiloru ţ)er9iani , despre care turcii au f6rte multe fabule. Aci prin acestu oraculu pare a se face alusiune la căderea superbei maiestăţi a imperatiloru greci; cft-ci, precumu painginli implu do tiuscturile loru cafele de- sierte si ruinate, cari devinu apoi locu de cuiburi pentru buhe si cânta n6ptea in modu intioratoriu ; chiar* asia vorii deveni palatele imperatiloru greci, alu caroru imperiu va trece la domnii noi : ele voru 11 assemenea palatului Efrasiyab. Profeţia, care s'a implinitii in tdte circurastantiele sale! Palatele superbe alle vechiloru impe- rati greci, asta-di nu sunt alta decAtu imaginea desolatiunei orribile a potestatiei loru: nu locuiesce acolo alta, decAtu, precumu nmu observatu, buhele sililiacii*. em- blema terribile a ruinei acestui imperiii. (21) Constantinopolei. Sciu ca mulţi istorici creştini, atâtn greci cAtu si latini, nu 'su de accordu cu mine intru descrierea ocnparei Constantinopolei, si dîcu ca ea tdta a fostu cucerita prin arme. Auctoritatea loru inse on cAtu ar* fi de respectabile, nu me confunda intru sustienerea celloru dise de mine ; si amu motive de a ticne ca adeverulu este in partea mea. Priniulu argunientu este, assertiunea unanima a tutu- roru celloru mai gravi istorici turci, atAtu vechi cAtu si moderni. Acesti-a toţi, do si nu sunt de accordu asupr'a multoru particularităţi cari concernu faptele imperatiloru loru. dar* asupr'a acestui punctu ei nu variază de locu, si declara că d'intr'o gura ca: diumetate, ba partea cea mai considerabile a cetatiei s'a suppusu lui Mahomedu prin capitulatiune sub certe conditiuni, cari au fostu insemnate de ei si au ajunsu pdn6 la noi. Se scie ca scriitorii orientali, si io intielegu aci si pe turci, au datin'a de a mari lucrurile proprii , si de a mici si injosi pe ale altoru-a ; de aci greu asiu potea cuprinde ca ei se affirme una minciuna, care n*ar servi decAtu spre ruşinea loru. Totu omulu cu simtiu militariu scie, ca este cu multu maigloriosu a cuprinde o cetate prin arma decAtu prin capitulatiune. A Iu doilea, cu multu mai gravu ar- gumentu este, ca grecii au remasu in possessiunea besericeloru , in partea cetatiei care a capitulatu, nu numai sub Mahomedu II. ci si sub Baiaze tu II. si sub Selimu I., care din urma inse le-a luatu cu timpu si pe acelea dela cresciui. Actele acestoru beserici de sub timpulu acestoru trei imperati, se conserva p<'?ne in diu'a de asta-di in archiv'a besericei patriarcale. Voiu spune cumu s*au luatu aceste beserici dela greci; voiu urma aci narratiunea lui Aii ElTendi , nascutu in Philippopole , unulu d'intre cei maigravi auctori la turci, si care a traituchiari)eacelu timpu;elu a fostu Chazine Kiatibi , sdu secretariu alu thesaurariei . sub celebrulu Ferhad Pasia Def- terdar , seu mare-thesaurariu alu Sultanului Seliinu I. Acesta narratiune va con- firma opiniunea mea despre capitularea Constantinopolei. Selimu L intr'unu acceMU 142 istori'a domniei Lri DBSGOPEEIREA MOBMBXTITLUI LUI ElUB EKSARl X. După ce s'au adusu in ordine totu ce era mai de insemnatu in cetate, a trei'a di după cucerirea ei se spune Sultanuluii ca unu anu- de zelu pentru propagarea religiunei sale. tramise după Mufti, si după ce a vorbitu cu elu in modu familiariu despre mai multe lucruri indiflerente, in urma schimba discursulu , si luandu unu aeru seriosu 'Iu intreba ; ce crede ca ar' fi lucru mai pla- cutu lui Dumnedieu, si ar' servi mai multu spre on6rea sa? a suppune lumea in- trega, si a face pe sectatorii lui Isevi (lesu) si lui Musavi (Moise) tributari ottomani- loru, si a aduna cu modulu acesta in Beitul mali Muslimin, adecă in thesaurulu mu- sulmanu, avutiele atâtoru regate? seu a dcspretui t6te aceste thesaure, si a converte tdte naţiunile la credinti'a mahomedana ? Mufti , fara a pricepe intentiunea Sultanu- lui» dîse; « Ca conversiunea Ia credinti'a adcverata a unui singru sufletu perdutu, si perdute sunt sufletele tuturoru crcstiniloru si evreiloru; are mai marc pretiu in ochii lui Dumnediu, decătu avutiele atdta lumea». Ac6sta Fetva, intari pe impera- tulu in opiniunea sa. Gate-va dile in urma chiama la sine pe marele veziru, si-i or- dina a converte in Giamii seu Moschee tdte besericile crcstiniloru ; a le interdîce professiunea publica a cultului loru reiigiosu ; a face totu pentru ca se treca la legea lui Mahomedu, pdnd a intrebuintia si pedepsa de mdrte contra aceloru-a cari n'ar' asculta si ar* refusa de a se suppune ordiniloru sale. Că de fulgeru fu lovitu vezi- rulu, audindu acestu ordinu atâtu de contrariu legei lui Mahomedu , si prejudiciosu chiar binelui imperiului; elu nu sciă ce se replice. Dar' audindu ca Mufti prin Fetv'a sa a conflrmatu intentiunea imperatului , immcdiatu după csirea sa dela curte, a mersu la Mufti si 'Iu mustra pentru consiliulu ce a datu imperatului. Mufti marturisesco ca 1-a surprinsu imperatuiu cu vorb'a, dar' 'i promittc sub jnra- mentu de a face totu pentru a îndrepta gresiel'a, si pentru a abate pe impera- tuiu dela propusulu seu. Se consulta apoi amenduoi despre mesurile de a preveni reulu. Resultatulu consultatiunei loru a fostu. ca au tramisu in secretu una pcrs<^na de incredere la patriarculu, ca se ilu previia despre lucru, si se 'i spună ce are se respunda la ordinulu imperatului, candu va fi trebuintia. După aceea comunica Cai- macamului mandatulu imperatescu ordinandu-i a converte in moschee tdte beseri- cele crestiniloru. si a constringe pe toţi locuitorii de alta religiune din Constantino- pole a trece la religiunea mahomedana. Gaimacamulu primind u mandatulu, sommeza pe patriarchu si pe totu clerulu seu de a compărui la palatu, pentru a li se ceti in- strucţiunile ce a primita Patriarchulu, care era degiă instruitu in lucru de marele veziru si de Mufti, prescntandu-se inaintea caimacamului, si ascultandu lectur'a or- dinului imperialu, respunse : t Ca elu appelddia la imperatuiu, inaintea carui-a vre ca «Mufti si alte persdne sciut6rie de legi se'i asculte aperarea; si ca desbaten. Acesta sententia pronunciata de insusi imperatulu a fostu punctualu esecutata. T6te besericele au fostu luate dela creştini, incependu dela beseric'a patriarchale numita Panmakaristos (*)• c&re a fostu convertita in Giamia sub numele de Fetibie; acesta beserica in partea decatra resaritu avea in faţie palatulu românu numitu Gara lllak seu după prommci'a corrupta Vlak Ser&i, si in partea de catra apusu palatulu Moldavici, numitu Bogdan Serai.— Amu crediutude utile a re- produce aci pe lungu acesta espunere a istoricului meu mai suSu memoratu ; espu- nere ce merita t6ta attentiunea, cu atâtu mai vertosu, cad'intre toţi auctorii turci nici unulu nu yorbesce despre faptele crestiniloru cu atâtu-a rescrva si moderatiune ca acesta. Amu datu de cartea acdst'a la unu grecu in Philippopolc ; trebe ca este uni- culu esemplariu, fiindu ca u'amu vodiutu altulu nicâiurea. Io l-amu lasatu in Gon- stantinopole candu m'amu mulatu de acolo, siaudu ca, d'impreuoa cu alte mai multe colcctiimi alle melle despre trebile si datinele turciloru, au cadiutu in manile lui Ion Maurocordatu , de presentu interprete pre langa curtea ottomana. « Asia creştinii au fostu despoiaţi de besericele loru , in possessiunea caroru-a au fostu conservaţi de aprdpe unu seclu dela cucerirea Gonstantinopolei iucdce. O singura biserica le lă- sase Selimu, si accst'a anca numai d'in favorc catra unu architectu grecu. care *i e- dificase unu templu mare si frumosu in Adrianopole. Acestu architectu era nepotu unui altu architectu, pe care sultanulu Mahomedu II ilu insarcinase a edifica o Gia- mia in Constantinopole ; si Selimu, pentru fidelitatea si puntualitatea cu care a esecu- tatu templuju seu in Adrianopole, i-a donatu Giami'a acumu memorata d'impreuna (*) Sda tuturora santiloru. MAHOMEDU II 145 coperi mormentulu seu. Sultanulu desidorosu de a Împlini acâsta profeţia, roga pe Scheich Akshemsudio, care, precumu se afQroia, d'in Impulsu divinu Insoţia pe icnperatulu pretotindinea , se c6ra prin rugatiunile sale dela Dumnedieu, ca se'i arete mormentulu lui Eiub Ensari (ts), că asia se nu se perda o proba atâtu de momen- losa despre originea divina a legei mahomedane. Si intr*adeveru Sheicului se arata in visu loculu. Elu după aceea duce pe Sultanulu in suburbiulu , care si asta-di dela numele acelui generalu se nu- mesce Eiub, si ajungendu la unu anumitu locu, lasă a se sapa pa- mentulu. Aici da de o p6tra mare cu urmatorea inscriptiune : Hassa Kabri Sahibi Resul-Allah, Ehi Biubi C/ialidins Gidul^Ensari. Care ro- manesce se pote traduce asij : « Acesta este sepulcrulu lui Eiub, «amicu neadormitu s6u consiliariu si apostolu immortale alu lui ca t6ta strad'a uade este situata ; patent'a despre acesta donaţi une se conserva pân^ asta-di in archiv'a acestei besericc. Apr6pe de acestu locu amu edificatu , pe candu siedeamu in Constantinopole, palatulu meu situatu pe o inaltimc ce se numesce tur« cesce Sangiakdar lokuf^hi; potu dîce ca h tdrte elegantu, si totu respira a frumuse- setia; situatiunea h admirabile: are unu prospcctu, de unde poţi vede t6ta cetatea si subarbiele. Socnilu meu , Sierbanu Gantacuzenu . principe României , a ince- puta acestu palatu sub Mahomedu IV., redicandu murii d'in funduiu valei pând ia ioaltime de 25. de coti ; terrenulu 1-a aplanatu si a facutu o gradina ; in fine redica&esi murii principali ai casei Ibrte înalţi ; spenastirea Blacherna dedicata Sân- tei Măria vergine, si celebra pentru multe miraclc ce s'au facutu acolo; asta-^i h Io- cuinti'a ţiganiloru puşi acolo de Sultanulu insusi. D'in bcserica n'a remasu alta de câtu o f6atana , d'in care curge in abuodantia apa salutaria pentru cei credintioii , asta-di k in possessiunea unui turcu, care ierta crestiniloru a cară de acolo apa pen« tru bani. nb) Ensari. Insâmna adjutatoriu. Este nume deon6re lacetatianii de Medina, fiindn ca au adjutata pe Mahomedu in fug*a sa, si sau associatu lui. Tr. Germ. O MOra-de-charthia. 1*6 ibtori'a domniei lui n distantia de patru-dieci-si-optu de 6re pe tiermurea Dunărei este cetatce Galaţi, locu rooumitu de comerciu in Moldavi'a. Cil) Akkierman. Numita mai inainte Moncastru 'Oţ-a la Hcrodota Moldovenii (') Vedi nota?, la capu IV din cartea II. Tr. Rom. D Vedi Descripfio Moldaviae, Pars I. Caput IV. Editiunea academiei romane, Bu- îuresci 1872. Tr. Horn. 178 ISTORIA DOMNIEI LUI aci , la tiermurii pontului euxinu. Prin acesta a impedecatu nu nu- mai pe Moldoveni de a-si esercita piratariele loru pe acesta mare , dar' anca i s'a deschisu calea de a debilita prin frequente incursiuni ac6sla tiârra, pe care de atâte-ori s'a incercatu in vanu a o cuceri. CIJCRRBSCE C4TE-T CETATI 131 ASl'A. INIMICITIELE SALE CU CAIETBAl XV. Anca in acelasiu anu, sub comanda Beglerbeg-ului d'in A- si'a, cuceresce faimâsele cetati Tarsus(28), Kurshunli (29) , si Ka- sunli. In Adrianopole, marele generaiu Gieduk, Ahmedu Pasia, a fostu accusatu cu trădare, si pedepsitu cu morte (30). Totu de pe a- cestu tirapu dateza inimiciti'a intre Baiazetu si Caietbai, regele de Misr, si se încinse bellulu intre ei, care după numerose lupte s'a terminatu in fine cu resturnarea regatului lui Caietbai. Ei de multu se uitau cordisiu unulu la altulu, dar' nici unulu nu cutediâ a ataca pe celaltu ; câci ei credeau , ca amenduoe imperatiele atâtu stau de tare, in câtu ar' fl preste putintiaa le cuceri prin potere seu dispositiune omenesca. Imperiulu otomanu era superioru celuilaltu prin estensiune si numerulu armatei; imperiulu egipteanu d'in con- tra, se intaria pe totu anulu cu truppe cercassiane, cari erau cei mai asta-di i dicu Cetate-alba, care correspunde numelui turcescu Akhierman, Ea esU^ una cetate fdrte vechia; si renumita, pentru ca aici a fostu in esiliu marele poetu Ovidiu ; apr6pe de ea esle unu lacn, care Moldovenii ilu numescu laculului Ovidiu. Dar' despre accst'a voiu vorbi mai pe largu inlr'altu locu ('). (28; Tarsus. Tarsus in Cilicia, patria, precumu se crede, a sântului apostolu Pa- velu. (29) Kurshunli. însemna plumbatu seu de plumbu. Dar cuventulu immediatu ur- matoriu, Kasunli, după etimologi a sa nu are nici unu intielesu , si eu nu cunoscu nici una cetate cu acestu nume, nici ca unde ar fi situata D»> altminterea mai este una alta cetate cu numele Kurshunli in Crimea , numita Ia Herodotu , rptuvT] , si'u cumu vreu altii Chersonesu, de unde apoi tota peninsul'a si-a luatu acestu nume. (30) M6rte. Se dîce ca Gieduk Ahmedu Pasia a fostu accusatu ca are inlentiunea de a detrona pe imperatulu, si a face mari schimbări in stătu ; assemenea , ca elu ar' fi sollicitatu pe Achmeda fîiulu celu mai mare alu lui Uaiazetu, de a se revolta contra părintelui seu. Dar după mdrtea acestui Pasia , Sultanulu a venitu la cunos- cinti'a innocentiei sale, si s'a plânsu de multe-ori ca a pedepsitu cu morte pe unu omu innoceDtu, pe unu abilu consiliariu alu seu, si pe unu faimosu generaiu alu armatei sale. Asia vcrsa crocodilulu lacremi asupra victimei, ce însuşi o a ucisu ! (*) V'eJi Descripţia Moldavix, Pars I, Caput IV. Editiunea academiei romane, Bu- curesci 1872. Tr. Rom. nAIAZETU II 179 bellicosi omeni inlre Iote poporale. Baiazelu avea pretestu destulu (le plausibile pentru bellu^ fiindu-ca Caietbai nu numai ca a pri- mitu in ospitalitate pe fratele seu Gemu , ci i-a datu pe ascunsu si bani (31) spre a-lu pune in stare de a incepe nuoe turburari. Dar, Gindu-ca acesta nu i se vede motivu sufflciente pentru a-si incurca imperiulu in bellu, asia tienîi ca este mai consultu a'si ascunde in- lentiunea pene ce i se va are ta una ocasiune mai favorabile. Ac6st'a i se si presintă in scurtu timpu, si anca intr'unu modu precumu nu se aşteptase. Olaidevlet (32), unu micu principe alu unoru provin- cie in Asi'a,sedusu de a lăcomia intempestiva dea-si estindeterito- riulu, se inc6rca a ocupa in Asi'a câte-va cetati dela Gercassiani (53). (31) Bani. Pare ca aci se intolcgu banii ce Saltanulu Egiptului i-a datu pentru a caletori la Mecca. (32) Oiaidevlel. Parc a fi si acesta unnlu dintre principii persiani. Annalile tur- cesci nu spuau alta despre elu, de si tier'a sa p6rta anca numele seu, nume, care in unele chartc geografice se scrie in modu corrupta Aladuli. Acesta 6 una ti^ra în- chisa intre Taurus si Antitaurus, seu Capadoci'a. /33) Cercassiani. Cea mai nobile naţiune intre t6tc poporale scithice. Locuiescu intr'una tiera forte munt^sa si aspra, intre pontulu euxinu si marea caspica. Russii i numescu Cerkiesi pactigorscoi. si prin acestu nume i distingu de Cozacii cercassiani. Ca-ci in limb'a russosca toţi Cozacii de Ucrania se numescu cercassiani, dar in specialu aceia cari locuescu pe ticnnurii Iluviului Donetiu, si traiescu in Slobo- denie , adecă ca coloni. Aceşti cercassiani . distribuiţi in aceste colonii , au cinci provincie, alle caroru capitale sunt Issy, Charcov, Ochtirka, Ribinska şi Sumy, Ia cari se mai adaoge vechi'a cetate rusesca, numita Ciuhuiov , care odini6ra a fostu fortareti'a imperiului rusescu spre conQn iele de catra Tătari, pe candu adecă acestu imperiu nu era inca atâtu do estinsu precumu este asta-di. Ciu- huiovia e situata la Donu. — Cercassiani! patigorici nu recunoscu nici una di- vinitate ; ei n'au nici cultu, nici religiune. Ei possedu una pădure ddsa in- tr'unu siesu intinsu, incungiuratu de t6te partilecu munţi inalti. Acestu locu 6 pro- Vediutu bine cu apa, si inchisu juru-impregiuru cu unu siantiu largu. Aici se intru- nesce totupoporulu catra finitul u lui Augustu, câ, si candu s'ar' aduna la jocuri olim- pice si-si făcu daraverile intre sine prin schimbulu de totufeliulude marfe. Cuoca- siunea accstoru adunări, după o traditiune, a cărei origine nici ei nu o sciu, ei isi consacra celle mai bune arme alle loru, si le acatia de unu anume arbore in acesta pădure. Acestea, la anulu candu se intrunescu erasi, le curăţia frumosu, Ie săruta, si erasi le punu la loculu unde au fostu. Armele stau aici acatiate fara cea mai mica paza.pcnd in urma le manca rugin'a seu le consume timpulu. Mai mulţi istoriografi, cari sau occupatu cu descrierea acestoru pop6ra, ne spunu ca mai de multu Geno- vesii, domni pe atunci in Kiefe, i-ar' fi convcrtitu la fidea christiana; dar ca cu timpu, cucerindu Turcii Crimea, aceşti- a li au luatu preoţii, si ei drasi au cadiutu 180 ISTORIA DOMNIEI LL'I Dar' flindu batutu cu ruşine, şi vediendu ca elu singuru este pre pu- ţinu de a le pot6 stâ in contra, asia rogi pe Baiazetu se 'i dea ad- jutoriu, si 'i promitte ca i va concede a imprime pe moneta numele in ignoranti'a lom de mai nainte. Intre confirmarea acestei opiniuni, istoriografii a- daogu, ca Oabartanii, înainte de a se infecta de doctrina mahometanismuhii, au a- vutu pe unulu intre ei f6rte stimatu cu numele Petru, si ca le-ar' fl fostu peroiisu de a manca carne de porcu, ceea ce unii dintre ei asta-di nu o făcu. Ei nu stau sub nici-o lege, si nu au nici judecători , pentru ca ei sunt (6rie convinşi, ca remorsuiu consciintiei omului culpabile, este sufficiente si adequata punitiune pentru elu. Mai nainte nu era nici umbra de stiintie intre ei; dar' de vre-o câtu-va tlmpu inc6ce, unii cari au imbraciosiatu mahomedanismulu, au inceputu ase iniţia in litteratur'a arabica; er' ceilalţi persevera in vechiulu loru paganismu, si isi conserva p6n6 asta- - di vechile loru datine selbatice. T6ta ticr'a loru 6 impartita in trei principate, din- - tre cari cellu mai de căpetenia este Kabarta. Ei tramitu in totu anulu Chanului Cri- - meei tatarice c'â tributu duoe-sute de tineri si un'a-suta de tinere vergine. Acesti-a j se alegu nu după plăcu, ci după s6rtc. Cei dintre ei, cari s'au nascutu intre Tătari, nu i mai au nici fisionomia nici statur'a acestui poporu ; si n'ar greşi multu de la adeveru, . care ar* dîce ca ei sunt cei mai frumoşi dintre t6te pop6rale orientali. Ei inventa - totdeauna ceva nou in imbracaminte si armele loru , si tătarii i imiteza in acest'a - cu t6ta passiunea, in câtu sar' pote dîce ca ei sunt Francesii Tatariloru. Tiar'a loru e sc6ra deeducatiune pentru Tătari, si care nu a invetiatu artea militară si buna purtare in acesta sc61a, unulu ca acelu-a se considera de unu Tevtek , adecă prostu, imbecile, netântocu. Fiii Chaniloru de Criine'a, indata ce s'au nascutu, se tramitu la Cercassiani pentru a G crescuţi si educaţi acolo. După ce ajunge infantele in Cer- cassi'a, trebe se i se procure o nutrice ('), si acela care i-o procura se numosce A ta seu tutorele Sultanului, s'apoi atiUu acest'a catu si t6tafamili'a sa este esempta pentru totdeauna de la ori-ce imposite, din causa ca c;4 A ta intra in uresi-care legătura de fraternitate cu Sultanulu. Si chiaru pentru acest'a, fia-care cercassianu 6 gplosu de a av<5 o muiere seu o sora, care se dea măcar odată tîtia fiiului Sultanului, si a do. bendi prin acest'a liberarea de la tributu. Câte-odata vine lucrulu pcn' la violentia; câci se intempla de unu barbatu . deca este mai forte decâtu cellu la care 6 prun- culu, merge pe ascunsu sdu cu puterea in cas'a unde se gasesce miculu Sultanu la titia; ilu iea cu sine, ilu duce dreptu in cas'a sa, si ilu da fomeiei ori sororei sale spre a-lu lapta. In duci ani. in câtu timpu prunculu este la tîtia. se intempla caşuri pe acestea f6rte multe, După ce principele a cresculu si a prinsu ceva putere, ilu invetia cu multa grige a calări, a trage cu arculu, a purta arm'a, si a se deprinde in tcite sciintiele si preparativele bellice, si apoi ilu tramitu icrasi acasă. — Femeielc loru se considera de nobile, deca au degete subţiri si pici6re mici. Din contra, deca una vergine c corpulenta si are degete si pici6re difforme. ori cAtu ar' D ca de il- lustra după nascere , totuşi se considera de ignobile ; si deca cumu-va nu are vre-o avere mare, ea nu pote ave sperantia ca-si va capeta barbatu. Pentru aceea , (•) Djica. crescutoria, laptatrice. Tr. Rom. BAIAZETU II 181 seu, si a se menţiona in rugatiunile publice, si-i da tote tierile in feudu. Sub aceste conditiuni, Olaidevlet obtienendu de la Baiazetu îndată ce o fota ajunge etatea de siepte ani, o incingu cu unu cerca de feiTu, patrii pene in cinci degete de latu, si piciurele i le stringu in papuci de lemnu : si atâtu cerculu de ferru, cÂtu si papucii de lemnu. trebe se i p6rte p6ne ce cresce mare, Eca dar\ ca ceea ce I'acu muierile fran:;ese prin osu de pesce si alte măiestrii pe- nibili, aici se face fara cea mai mica incomoditate anca din frageda etate, si-i gu- sta plăcerea in totu restulu vietiei loru. Băieţii si băietele nu se culca in patu m61e, ci pe scânduri ori pe pavimentu asternutu cu fenu s4u paie, pentru a preveni că se nu seingrasie seu efTemeieze, care nu fara raţiune concludu ca este sorgintea a tdta le- nea si laşitatea. Prin acest a poporulu cercassianu devine atâtu de valorosu si tare, in câtu,dupa mărturisirea chiar aXatariloru, cinci cercassiani ajungu câtu diece Tătari, precumu diece crimeani ajungu catu cinci-sprediece budgiacani. Despre acesta forti- tudine vreu a servi lectoriloru mei cu unu esemplu , care sa petrecutu cam cu siese ani inainte de acest'a, si care nu este tare dissimile acelloru fapte prin cari Greci'a antica a devenitu AtAtu de renumita. Odată Selim Ghirai , chanulu pe acellu timpu ala Crimeei (omu cu multa intieleptiune si virtuosu, si vechiu soldatu), n*a primitu tributulu annuale cu care 'i erau detori cercassianii ; asiA, indata la anulu urmatoriu tramite pe (iiulu seu Shalibass Ghirai sultanu, ck se le cera sclavi-captivi pe amen- daci anii. Elu a fostu priimitu cu tota on6rea , fiindu ca nu luase cu sine cortegiu spaimantatoriu . si a priimitu numai decâtu tributulu din manile betraniloni asia precumu s'a cuvenitu. Din intemplare inse , elu a vediutu o făta f6rte frum6sa a anui Cercassianu , care nu era pusa in îist'a sclaviloru pentru tributu ; o prinse in- data, si, contra usului tierei, o duse cu forti a in cas'a sa. Fraţii ei, duoi tineri bravi si robusti, isi ascunseră la inceputu mani'a ce simtiau din caus'a acestui accidentu , »i consolau pe părintele loru lingusindu-lu cu prospectulu, ca sor'a loru va pote ave ^Qca onbrea de a 11 priimita m patulu Sultanului. Intr*aceca ei aşteptau numai oc- oas lunea binevenita, si in urma au irruptu pe neaşteptate in cas'a principelui, pe Oxxndu acesta se credea siguru si se gasia singuru cu fdt'a pe care o răpise; gard'a 3«, parte era dusa de acasă, parte era beata; si ilu strâpungu atâtu pe elu câtu si pe ^^>r'a loru, si uccidu gard'a pdn* la cellu din urma omu. Audindu tatalu sultanului <:f espre acesta fapta, si innebusîndu resimtiemintulu seu de indignatiune, declară ca ^Cercassianii bine au facutu ca au punitu pe unu omu, care contra usului tierei a cu- ^ediatu a rapi o vergine si a o duce cu forti'a la cas'a sa. Intr'aceea ra6re Sultanulu felini Ghirai , si-i rcmane succesore Iiiulu seu cellu mai mare cu numele Devl.et Ohirai, pe care nu preste multu după aceea l-a detronatu Marele Sultanu si 1-a tra- ^~ni$u in esiliu la Chios. Fratele cellu mai tineru si succesorele accstui-a , cu numele ^aplanu Ghirai, a obtienutu permissiunea de la curtea ottomana, de a esl la lupta c:ontra cercassiani loru cu optu-dieci de mii de Tătari , si ai amenintia cu destru- diune totale. Caplanu Ghirai trecundu Donulu, i se allaturara cinci-dicci de mii de cubani. Principele de (Jaburta, audindu de acesta irruptiune, se retrage cu siepte mii infanteria si trei sute cavaleria pe vervulu unui munte inaltu , incungiuratu de rui- nele unei mari si vechi cetati, si se fortifica aici, implendu crepaturele murilom <^.u 16 l82 ISTORI*A DOMNIEI LUl câte-va truppe in adjutoiiu, attaca de nou pe Cercassiani, şi după mai multe lupte , sustienute cu schimbatiose successe , occupa ce- pietre, arbori mari si bolovani de pamentu. Caplanu Ghirai vedea bioe marea difti- cultate de a attaca accstu munte, care na av^ decAtu unu sinţ^ru locu de intrare, si tramite unu nunciu la principele de Cabarta se-i spună ca : Sultanulu are de cugeti se facă una espeditiune contra Usbeghianiloru, si ca i cere trei mii de cercassian intr'adjutoriu ; afara de accst'a, ilu r6ga se vina in josu din munte, flindu ca are se i vorbesca ceva in pers6na. Cabartanulu pricepu slratagem'a inimicului si respuns4 nunciului, se mcrga se spună domnului seu, ca pentru momentu nu p<)te se se de; josu din munte. Uindu ca suffere de unu accessu violentu de podagra , dar* indati ce-i va fi mai bine, si multu in trei dilo, pe caiu ori in lectica (caru de care au e cu du6e r6te}, va merge se facă curtenire Sultanului. După ce se depărta nunciulu Cabartanul *si adună cercassian ii sei , si le adressă urmat6riele cuvente : « . . .O « cugetaţi, corapatriotiloru, despre starea presenta a lucniriloru n6stre ? Credeţi 6rc « ca e bine, că se ne damu sclavi in catusiele Sultanului, si se ne lassamu a ne ma- « celari po noi, er* pe sociele si pe tiii noştri se-i duca in sclavia perpetua? seu ci t voiţi mai bine a invinge ori a muri? Murindu cu toţii, vomu scapă cellu pucini « de spectacolulu abominabile , de a vede cumu tiranulu isi versa furi'a asupr*a n6- « stra ; er* invingcndu , resultatulu va fi, ca cu una singura lovitura vomu scapă d< « crudelitatea insupportabile a Tatariloru ». Respunsulu lom unanimu afostu : « Mu- t rimu mai bine cu toţii, de catu se ne damu in mana inimicului». După aceea i o- bligâ a tiene tare si vertosu la resolutiunea ce au luatu . si . după datină, i jură p< sabia si arma loru. După ce a facutu acestea . Cabartanulu anca in aceeaşi sen tramite pe ubulu din omenii sei Ih Chanulu, se-i spună, ca : podagr^a i este acumi mai supportabile, si ca voiesce in diu'a urmatoria a-i face visit'a dimpreună cu be< tranii armatei sale, si a i se suppune cu t6ta umilinti'a. Caplanu Ghirai transportaţi de acesta scire imbucuratOria. ordină a lasă liberu caii se pasca la campu, si se re solvi a-si petrece tuta n6ptea fara grige. Cercassianii intielegdndu celle ce se petreci in ordele Tatariloru. se punu si făcu din scorti'a arboriloru nisce fasce mici, le ungi: bine cu regina, le lega de cOdele cailoru loru, si apoi in tăcerea cea mai mare i mdni p^ne intre corturile (') Tatariloru, si aici le aprindu fascele si dau cale cailoru. Caii parte pentru lumin'a focului, dar* mai vertosu pentru durerea ce simtiau in c6da,de- vinu dîntr*odata furioşi , si că selbatici fugu si alerga cătu polu in t6te părţile , si , fiindu noptea intunecdsa, se amesteca cu una mulţime infinita de cai tataresci, cari, la acestu spectaclu vinu si ei in turbare , rumpu capestre si strenguri, si fugu si al- lerga cu mare tumultu in tote părţile. In acosta rum6re Tătarii se deştepta, dar nu vedu nici nu audu alu decatu o flacăra intinsa suOandu de la unu capu ala câmpu- lui pi^ni^ la celalaltu : căci de frica, ori de intunerfculu noptiei. ei nu vedeau caii : s credeau ca focu a cadiutu din ceriu : si mai antaiu infanteria a inceputu a fugi c^ netmnii in cea mai maredisordine. Vediendu Cercassianii acesta, si-arunca t6te ar- mele, lasandu-se numai cu sabiele. si tăia cu aceste tota ce gasescu in cale pene in (•} Cortn in limh'a ccroassiana se dîoo (ai^îu. BAIAZETi: II 183 utile Giuliki (s*) , Sues, Adana , Kaisarie si Antab. Gaietbai price- pu astuti'a iui Baiazetu, si vedea ca acesta are intenţiunea de a-lu slabf cu armele altui-a , fara ca elu se cutedie a hasarda ceva ; asia rcversatulu dîlei unnaWrie, candu se vediil ca acest'a a fostu mai muItii unu ma- tu indura lab6rea cea mai fatigi6sa , pentru care calităţi ei se tramitu de matrosi l^a galerele marelui sultanu; a{>oi urmexa Cosacii. apoi Georgianii , si in urma Min- ^aţrelianii. Pe Germani, Unguri si Venetiani (pe cari in generalu i numcscu cu nu- ^^nele coUectivu de Ifrenki), i tienu incapabili de ori-ce lucru mai greu, din causaca sî^unt facuti slabi că femeicle ; er pe femelele acestoru-a le tienu incapabile de deli- ^c^iele ce se aştepta de la acestu sexu. din causa ca carnea loru e prt^ dura. Asik, ^iJeca din tdte aceste pop6ra aru aduce ncgutiatorii in piatia sclavi de aceeaşi etate, ^Krumusetia, si robustime, unu cercassianu, barbatu ori femeia, sar vinde cu un'a ^^Kmiie galbeni imperiali ; unu Polonu cu siese sute; unu Abassianu cu cinci sute ; unu ^^Russu seu Gozacu cu patru sute ; unu Mingrclianu cu doue-sute-si-cinci-dieci ; unu ^^[iermanu adecă Ifrcncu cu pretiu totu mai scadiutu. In Egiptu, Cercassianii si Abas- '^^ianii se vendu cu pretiu indoitu, fiindu ca aici ei singuri succedu in drepturile si firoprietatea domnului loru, si anca cu escluderea totale a fiiloru legitimi. Adeveratu ^»i acestu usu este in contra precejiteloru Coranului, dar egiptianii totuşi ilusustienu ^in acea singulara si superstiti6sa părere, ca loseph. pe candu era sclavu in Egiptu, se, Sufi le presentă una carte legata, cu foile tute albe si nescrise anca, si le disc .. « Occa mai dubitati anca • in doctrina mea, Dumnedieu va confirma adeverulu prin una minune, că care o- « chi n'au vcdiutu si urechi n*auauditu». Apoi puse cartea nescrisa in scorbur'a unui arbore betranu , si pre langa ea una alta carte cu Ck>ranulu scrisu asia precumu era pene acumu in usu. Aţ)oi apertura golctatiei, pe unde au pusu acelea cârti, o au in- chisu cu cercuri de ferru si o au legatu cu trei sigille, dintre cari unulu a remasu la regele, er' celelalte du6e la partea contraria. Sofi venia in t6te dilele si făcea ruga- tiuni sub acestu arbore misteriosu; in urma, la a patru-spre-diecea di, cerd a rumpe sigilele si a se sc6te cărţile. Atunci sa vediutu ca cartea cea cu foile albe s*a gasitii t(5ta scrisa de la unu capetu pcn' la celalaltu. si că consuna intru t6te cu copila reve> diuta si corresa de elu ; er cartea cea scrisa, adecă copi*a vechia, era cu totulu stcSrsa, si numai marginile remasessera neatinse. La vederea acesta, t6ta adunarea strigă: AUah, Allak! Dumnedieule, Dumnedieule ! 6i indata imbra^iosiara doctrin'a Iui Sofi că unica adeverata si afara de t6ta suspiciunea ; er* copiele cele vechi ale Coranului t<')te le-au adunatu si le-au aruncatu in focu , fac6ndu-si nu6e copii din acesta carte a minuniloru. Pre langa acesta, au schimbatu si scri^orea. Căci pe candu copiele ce- le vechi de p6n6 acumu ale Coranului erau scrise cu litterele numite y(a(chi (ceea ce la Turci se conserva anca si asta-di. pe atunci Sofi ordină ca tdte esemplariele Co- ranului se se transcrie cu litterele numite TaHk^ spre a pote face distinctiune intre copiele celle genuine si cele false (*) : Astfeliu descriu Persian ii acesta istoria. Se vcdemu acumu, ce dIcu Turcii. Ei dau cu totulu alta col6re acestei istori6re , si dicu ca : Sheitanu Kuli sub timpulu cătu a fostu preceptore pre langa ilii lui Ismail , regele Persiei , pre celu mai tineru dintre ei (i-amu uitatu numele , căci multe lucruri trebe se le scriu numai dupe cumu me adjuta memori'a, (iindu ca notitiele ce 'mi facusemu după narratiunile o- rali alle unoru turci erudiţi si din alte documente , s6rtea invidi^sa tdte mi le-a ra- pitu) , ilu ducea adese-ori intr'o pădure , si acolo i aretă unu arbore vechiu , reco- medandu-i a-lu tienc bine minte, si deca odată tatulu seu l-ar* întreba , se-i nume- (*) Sub genuine intieliege cele uu6e si sub false cele vechi. 7Y*. Rom, HAIAZETL II 191 A. 916 ruri nuoe, a inceputu la anulu Hegirei 916 a propaga eresi'a sa in ^ ^ ^^ — [oran, premoditata de lungu timpu mai nainte; o sustienea prin :a unu arbore , se nu arete pe altulu decâtu pe acesta. In acestu arbore, dicu Tur- i mai departe, au pusu elu cu unu anu mal înainte una carte a Coranului , asia *ecum ilu corresese elu insusi , si scrisu in littere necunoscute pcno acumu, dar* rtc (Elegante, si pre langa elu una alta carto, copia simpla din Alcoranulu vechiu, aculatu, rasu, stersu si desflguratu cu totulu. Goletatea acestui arbore era prin na- ra seu prin artea mof^ica a lui Soli atdtu de bine «inchi;^ , in cÂtu pe dinafară nu potea observa nici cea mai mica urma de crepatura. Candu apoi in urma si cu Tipu, Sofi a fostu infrimtatu de catra Ismail pentru rebelliune^ ce a escitatu in po- )rii cu doctrinele sale, acesta s'a folositu de ocasiune , si luandu-si refugiulu la in- elatiunea sa premeditata, se ofTeri regelui a conlirma doctrin'a sa prin unu mira- u. Regele se invoi, si primindu oirerirea, conchiemâ un'a multîmc de omeni spro fi presenti la vederea miraclului. Conditiunile au fostu cele urmat6ne : ddca veri- tea doctrineloru sale va fi confirmata prin unu miraclu , atunci totu omulu , fara ;ceptiune, b detoriu a Ic primi , er* dcca nu , atunci morte se fia resplat'a lui Shei- inu Kuli, cil unui-a care a insielatu poporulu. Nesuppunendu niuie vre-o frauda, .>ti s'au invoitu in aceste conditiuni, si asia regele* insocitu de unu mare numeru de ivetiati si de poporulu intregu , merge afara la pădure. Impostorulu se adresseza isusi catra regele , si pentru că se prevină ori ce suspiciune de frauda , i dise : se îinande celui mai tincru principe, liiu alu seu, se-i arete unu arbore, care-i va iacea Iui. Aprob andu atâcu regele câtu si poporulu acdsta propunere, dise regele ca- a fiiuluseu : ardta-mi tu dar* unu arbore ore-carein acosta pădure. Junele principe facutu , precuinu a fostu invetiatu, si arcta chiar arborele cu fraud'a. Sheitanu ;6se immediatu astupusiulu de la scorbur'a arborelui , si pune in elu cartea nc- risa si vechiulu Coranu, precumu disesemu mai in susu, si după ce a simulatu una igatiunc de ipocritu , lasă amenduoe acolo, si Iasă a se inchide vacuitatea cu cer- iri de ferru si a se lega cu sigille. La patru-spre-diece dîle, poporulu crasi se a- ina in gi iruUi arborelui . si aci impositorulu (cu manile gole si cu rugatiunilc salo ?ntru a depărta ori ce suspitiune) se apropia de arbore, atinge icorbur'a, petrunde 1 manile in ea, si scose cariile, dar* nu cele duo'e puse in urma, ci celelalte duo'e ise de mai nainte. Le anUa poporului , si ilu intreba : dcca acestea sunt cărţile, u*i la vederea ochiloru sci Ie-a pusu in acestu arbore ? Si iiindu ca legatur'a si rm'a esteri(3ra correspundea cu t6ta esactitatea « poporulu respunse : acelea sunt. upe aceea dandu-le in mana la spectatori vodiura ca cartea cu foile albe a impo- orclui este scrisa cu litere fdrte elegante, si comparandu-o cu noulu Coranualu lui )t\, a găsi tu ca este in perfecta consonantia cu acest'a. Atunci unu strigatu se re- ca Asiss AUah ! laudatn fia Dumnedieu ! Er' vechiulu Coranu, vediendu-lu totu ma- ilatu cu ţinta, esclamara dia t6te puterile : Hak Allah! Subhan AUah ! Dumnedicule 'eptu ! Onmncdicule bune ! Si acumu , spre a şterge pentru totu-deauna ori ce .sus- tiune de frauda, Soli, asia dicu Turcii, a farmecatu pe Isuiail cu magiciele sale, in itu acesta a datu ordinu, se se ardă arborele numai de cAtu, sub pretestu de a pre- ini poporulu de la ori ce adoratiune superstitiosa a acelui arbore. Cu modulu ace- 192 istori'a domniei lui minuni, si farmecă cu acestea pe vulgulu credulu intr'atâtu, in câlu in urma a fostu in stare a scote la campu una armata intrega de assecli ai sei. Buiazetu tramite immediatu pe Aii Pasia cu truppele. necessarie spre a sparge acele tumulte seditidse. Acesta invingundu st'a — dicu Turcii — a propagata impostoruhi religiunea sa la Persiani. Dela acesti^^ timpu dateza disput'a cea vehementa intre Turci si Pcrsiani despre religiune. Pun— — . ctulu principale pre langa care se inverte disput'a loru este , ca Persianii blastem^ din t6te puterile pe trei descendenţi si succesori ai lui Mahomedu, pe Ebubeklr, Omew si Osmanu, si 1 numescu impostori, falsificatori si furi, si nu recunoscu de adevera- tulu succcsore alu lui Mahomedude cAtu numai pe AU. care, precumu ei aflirma, au fostu ucisu de rivalii sei intr'o Giamia. Turcii din contra, recunoscu pe toţi patru de successori legitimi ai profetului, si le conserva acelasiu respectu si reverintia memo- riei după m6rtea loru. Una alta causa de certa religi6sa intre aceste du6e popora este, ca Turcii indata ce se sc61a dimineti'a din patu si inainte de*a-si face alu loru Sabah Nemasu. suntu obligaţi , după legea loru , a 'si spală pici6rele cu apa, si a le freca si şterge bine inainte de a-si pune ale loru Mest adecă papucii seu pantofii. Persianii din contra, tienu ca e de adjiinsu ca cine-va la sculatulu din patu se-si frece numai pici6rele, si ori ce alta spălare este supcrtlua. Ori câtu de mica si neîn- semnata s'ar' pare acesta certa, ea totuşi in consecentiele sale h de mare insemnetate, cuci prin ac « meu nu are intentiunea de a cerceta pe tatalu seu, ci, cu dreptu (58) l nu cercasslanu. Regele Egiptului. (59) Consimticmcntu. Perfidiilu lliu cerca aci pretcstu spre a detrona pe tatalu seu si a-i lua vieti'a. 200 ISTORI'A DOMNIEI LUI « ori fara dreptu, a ocupa imperiulu. Si chiar ceriulu anca, lui i 1-a « destinata ; despre ac6st'a m'amu convinsu d'intr'unu visu («o) ce « amu avutu in noptea trecuta; amu vediutu adecă, ca soldaţii au ub patru-spre-diece suverani successivi. Si acesti-a sunt pe cari noi i numimu in modu corruptu Mamaluki de la Mamluk, in pluralu Memaliki, care in limba arabica insemna sclavu. Tr. Angl. {^**) A se vede si nota la Capu II din Cartea IU. Tr. Rom. 226 istori'a domniei lui citi'a sa cu promissiunea de a-i da adjutoriu contra Persianiloru. _ Dar' pe căndu armatele si de una parte si de-alt'a steteau in pace si ^, in nemişcare in corturile loru, pe atunci se intemplâ de unii cercas- — siani, s6u din indulgenti'a domnului loru, s6u din ordinari'a in- solentia a solda tiloru, prindu si despoia câte-va câmile cari mergeau-^i_i incarcate in castrele lui Selimu. Acesta infuriatu esplica fapt*a cer cassianiloru dreptu provocatiuae si despretiu contra sa, si se decides^ae a-si versa acumu immediatu contra Egiptianiloru măni'a ce o nutriai^sa contra Persianiloru : declara numai de c&tu bellu cercasianiloru ,^^ , pentru ca l-au o£fensatu fara causa; si-si propunea debella sicucer^rri totu Egiptulu. insulta si mai multu, tramitu la elu pe Zaraf Bashi, sâw mare-cambiariu, care de or dinariu e jidanu, si care după ce si-a facutu mai ântâiu 5e{am-ulu, adecă salatarer ^n seu complimentele sale, i dice : « Domnii principi ve ordina a restitui toţi banii , c^ e « pe nedreptu si contra legei ati adunata. » Si d^ca Pasia refusa seu face 6re-care ea ^tj- cusatiune, evreulu insiste cu mai multa insolentia, si-i dice -. • Trebe se-i restituiţi « ve assiguru, O ! fericite Pasia ! > Acesta procedura se observă la ei inainte de ac^fa^Ba faţie cu ori-care Pasia tramisu loru de curtea ottomana ; si o observau atAtu d e constantu, in câtu din diece abia potd scapă unulu cu oo6re din manile loru. Dar a cumu, după ce, precumu isi aducu aminte părinţii noştri, Ibrahimu Pasia prin diapoi^v sitiunile sale a umilitu pe principii egiptiani, de atunci incdce vi^ti'a Iui Pasia e8t=^ •< cu multu mai sigura acolo, de si nu este esempta de ori-ce periclu. Modula de a ^ ^ redita, anca este f6rte singulariu in Egiptu. Pers6n*a care m6re, esclude prin testi^^ mentu de la successiune pe toţi fiii sei , si numesce pe 6re-care sclavu s^u captivii^ a cărui virtute si probitate 6 recunoscuta, de singurulu erede alu seu ; acesta apo & • indata după m6rtea domnului seu. iea in possessiune t6te bunurile remase de elu, ^ > face pe tiii decedatului de Sais seu gleba-adstricti ai sei , si ei trebe se fia multiami '^^ i cu acesta stare , si se fia suppusi pe t6ta vieti'a loru acellui-a care a fostu sclavul «^ părintelui loru. T6te acestea se atribuie de comunu benedictiunei lui loseph , ce ^ reversatu elu asupr'a sclaviloru din Egiptu; si acumu nici nu s*ar' poUS altera ac^t'^ fara mare detrimentu alu binelui communu; si acâst'a din causa , ca indigenii egif^-"' tiani sunt de Ia natura acumu atAtu de stupidi, in cdtu nu au nici-o aptitudini de a guberna ti^r'a. Mai mulţi dintre principii indigeni egiptiani au încercata -^ de multe-ori a cultiva pe fiii loru cei barbari, dar totdeauoea au vediutu ca fatigiuli^ loru este in vanu. Fiindu-ca dar, precumu amu vediutu, ereditatea descendenţilor!.^ nu trece la fii ci la sclavii invescuti cu virtute, Turcii au venitu Ia cugetulu de a ni^ mai da officiulu da Pasia la unu captivu, si cuatAtu mai pucinula unu cercassianu. 9 ci mai bine la unu turcu, seu la alta pers6na libera care professeza leligiunea mia.^ hamedana. GAci si ei credu, ca este unu destinu alu fătului, ca Egiptulu nu-lu vorv-S- pote ocupa si cuceri altminterea . de câtu deca va fi gubernatu de unu sclavu. SKLIMl' I 227 UTI^IGB PRIX TEADAmEA GBNBRAULOEV LORU XVII. Selimu lasandu-se de planulu de a irrumpe in Persi'a, si resolvindu-se a bate pe Egiptiani, a priimitu nisce scrisori de la Chairbegu, gubernatorele Damascului (se), si de la GasselibegUi gu- bernatorele din Aleppo (inimici de morte, de si numai in secretu, ai lui Sultanu Gavri). In aceste epistole spuneau ei , c&te servitiuri au facutu lui Gavri, si cumu elu totuşi, condusu de tirania, ingrati- tudine ^ avaritia si gelosia, nu c6rca alta decătu a le lua viâti'a; to- todată i promittu a deşerta de la cercasiani in midi-loculu cellei mai deaprope lupte, si a trece la elu si a-i fi suppusi pentru totde- auna; 6r in recompensa pentru acâst'a nu ceru alta, dsc&tu c& unulu se Qa pe viâtia gubernatore in Damascu,si cest alaltu in Egiptu. Se- intielege că interessulu lui Selim cerea, că mai bine se attraga pe aceşti generali in partea sa^ decâtu ca se-i fi potutu măcar veni iu minte a refusa cererea loru. Asia, nu numai că conQrma prin juramentu si prin subscrierea numelui seu tâte conditiunile pactului, dar' da anca instrucţiuni tradatoriloru, cumuse'si esecute mai bine intentiU' nile loru. Aceştia priimescu instrucţiunea lui Selim^ si sub diversa preteste incita pe Sultanu Gavri, a intra in cerlamine cu Turcii , dicendu intre altele^ ca Turcii sunt unu poporu efiemeialu , 6r cer- cassianii sunt valoroşi că nici-unu al tu poporu pe lume; ar* fi o deso- n6re, adaogeau ei, pentru numele cercassianu, a suferi că Turcii se (36) Gu0€rnai4)rele DanuuaUui. &eu, după cuma se oumes e asU-di, Skam BejfUr- beghi (*). De si acestu oume de da prio liDgusire U fia-care Pasîa. cmth are yririU^ giula de a puita trei o6de-de-calu« elu totuşi de drepta «« coTioe ooiiui U paini , acesti-a sunt : Sham Beglerbeg, seu ţub<^rnatorele Damaficolai , BegUrbeg ie Knlahia'. care e pusu preste Natolî'a ; Beţflerbeg de Sapkia^ cmt% guTenaa profiAcî^le e^ruytaui ; si Beglerbeg de Bwiutt , seu gubernatorele de Buda , pe care dia urnvik uu^srMUffieW T>eopold acomu in di lele n^stre l-a tierm din lisU. Tarcîj ooinera I>aiiiasctsJu intre locurile sanie, din catisa ca Mahomoda, du^ oe a fectorelui muriloru si stradeloru. Mimar Aga seu Shehr Emini, ori care adecă, care a primitu mandatulu Wirului, chiama indata la sine jxî Naib , seu delogatulu judelui de Constantinopole ori de Pera (deca casa este in Pera) , si prin acesta tramitte descriptiunea seu deli- neatiunea casei la Istambol ElFendisi. adecă supremului jude de Constantinopole. In urma, o copia a mandatului si a descriptiunei architectului se pune in archivu, ce Ia Turci se numesce Sidgil, si numai după aceea se confirma person'a respectiva m pos- sessiunea casei donate de Sultanulu. (42) Credu Turcii. De si opiniunea communa la Turci este . ca sulletole mortiloru nu potu da nici-unu adjutoriu ccloru in victia {*), totuşi anca si la cei vii prin ru- gatiunile loru, potu se facă impressiune asupra mortiloru, că acesti-a se r6ge pe Dum- nedieu că se le asculte rugatiunile. Assemenea, ei admitu ca o bine si cuviintiosu a venera memori'a santiloru. si a cerceta cu religioşi tate mormentelo loru. In specialu- legea loru le ordona a invoca numele lui Mahomcdu si alu urmatoriloi-u sei. dicendu . Ia (**) MuJuimedu f Ia Efmbekîr ! la Omer ! Ia Osmana ! Ia AU ; si a scrie aceste. (*) A se vedo nota 1 la'capu IV. din cartoa II. Tr. Rom. n 0\ Tr. Rom. sEMMr I 233 ORDISTA DECAPITAREA LI'I HFSANV PASIA XX. Occupatu cu regularea trebiloru parte civili parte bisericesci, a petrecutu aici vre-o câte- va dîle: după aceea, cu trupele sale, nume cu litt.TP fnrto elegant*», si a le pune po pareti in Cliamii si in alte localităţi ; s«ni a-i (lepingo pe pan»ti in urmatoriulu modu . m raidilocu punu si descriu pe Mahomedu ; adecă, ca elu a avutu faria rosia si lungaretia, nasu subţire, ochi vineţi, barba ncgra de optu policari, ţ^eptu iatu', talia subţire, mani rotunde, degete lungi, tlaierilo picioreloru subţiri, piciorelc late cu degete cam lungi. etc. După acesta des- criptiune s'ar pote depingc portretulu lui Mahomedu f6rte usioru ; cu t6to acestea : nu o permissu ai depingc alta decâtu numai manele si pici6rele; si a i dopinge vre-o alta ori-caro j)arte , se considera de pecalu. Persianii inse nu suntu atâtu do super- stiţioşi: ei ilu depingu intregu, si-lu punu de comunu in fruntea scrieriloru loru is- torice. Assemenea depingu portretele profetiloru si imperatiloru. Amu vediutu o as- semenea carte persica pe candu eram in ConsUntinopole . si care rontiene istoria Persianiloru incependu «le la creatiune p respunse elu. «Ei bine, replicaiu io, totu asia merge « si la noi, la creştini, iu rcsi)cctulu cultului imaginiloru. Nu d imaginea , nici Icm- <« nulu . nici altu lucru do mana omenosca , co vencramu . ci vencratiunea n6stra se c reporta la pers6na pe c^ire o representa imaginea». « Deca esto asia — dise ellu — apoi intr'adeveru ca este injuslu a numi pe creştini But Perestu, adcca idololatri ». Admiraiu canddrea turcului, si animatu de acosta. Qontinuaiu: ■ Asia dar ca, dintele • profetului vostru, inestimabile |>entru voi. se conserva in thesaurulu imperiale, si ff in totu anulu, inaintc de prima di a lunci Ramazanu , după ce mai ântâiu s'au fa~ « rutu rugatiunile publice de iH*asiune , ilu ica Sultanulu cu cea mai mare reverentia « si ilu prescnta mai mariloru tierei pentru a-lu săruta ? Nu conservaţi voi cu t6ta « religiositatea Snndgiacxdu adecă Stindawlulu lui Mahomedu, si Hirki SherifsoM sa. «crulu seu caputu . a cărui margine in totu anulu si totu in acea di o atingeţi in apa • si diceti cA ap 'a acosta apoi (i santita si neputreditrtrp, si o numiţi Abi Hirki Sherif • adecă ap*a sântului caputu ,*;si o impartiti intre mai marii tierei. c^ in dilele de • postu se pună cAteo picătura din ca intr'unu pacharu mare cu apa, carogustandu-o t de trei ori, <> beau apoi dintrun'a spre a-si stempera setea. Nu veneraţi voi dintele n profetului vostru , de si acesta e mortu: nu ilu conservaţi si nu-lu adoraţi? 8i a- • cumu, Uind-ca aceste lucruri se făcu in publicu la voi , te intrebu sc-mi spuni. deca tunu lucru neinsutleţitu, precumu este dintele si apa, ilu veneraţi voi pentru elu in- • su-si. sau ilu veneraţi numai in vederea spiritului immaculatu (precumu diceti voi, fl alu profetului vostru si in vederea increderci ce o are olu la Dumnedicu? » « Se in- n tclege — dise elu — ca t6te aceste lucruri se reporta la elu, pentru a cărui voia ello ■ se considera de sanctiticate si sânte». După aceea eu amu conclusu dicîmdu: • Cu « multu mai puv-inu dar' sepotu christianii accusa de idololatria; cAci on<^rea ce dau ff ei imaginiloru si reliquicloru santiloru. o dau mai Antliu si in prima Unea lui Dum- 1 nedieu, si numai in adu6*a linea o dau prototipului seu personei ce elle representa. c Ei nu se inchina la santi c<'l santi seu 6meni santiti, ci că la servii lui Dumnedieu. « seu, cumu amu dice, santii lui Dumnedieu*. Acesta csplicatiune clara si intoUigi- bile a doctrinei n6stre placîi Turcului, dar* pentru aceea totuşi nu l-amu potutu so6te din retacirea sa. (43) Chani Inmis. 03i>cllulu lui Ion. Nu potu se spunu de siguru, «loca turcii credu ca acesta ar' ti fostu casa lui S-tu Ion profctulu. SELIMI' I 235 « Kais(44)?» Imperatulu vediendu ca pre marea familiaritate cu ser- vii sei degenera in despretiu, /espunse : « Vomu intra candu va vr6 « Dumnedieu; er' io vreu câ tu se remani aici». Si dicendu aceste cuvente, ordină immedi^tu a-i lua capulu. CALKTORBSCR LA IRRrSALIMlT SI CMXITPA ITNRLE CRTATI XXI. De aci isi continua calea pene la Gasse , unde intielegendu ca Kudgisherif(45) nu mai e departe de aci, ilu cuprinse unu doru irresistibile de a vede ac6sta cetate , care a fostu leganulu atâtoru profeţi, si teatrulu atâtoru miracule. Insocitu de vre-o câti-va călă- reţi ai sei face acesta cale, si in trei dîle implinesce totu ce reli- giunea cerea de la elu, si apoi se intorce la armat'a sa in Gasse. De aci isi urm6za calea direptu spre Elkahire(46), si in trecere cuprinde cetăţile Sifidulbahr (47) si Chanuldgiuni. Dar' nu tienii de consultu a lasă in ele garnisone, câci, cugetă elu, ca deca invinge, ele nu se mai potu scutura de sub jugulu cuceritoriului, er' deca remane in- vinsu, atunci nu-i potu da nici-unu refugiu securu. A.sia lasă in ele numai pe acei-a inderetru , cari pentru vulnerile loru seu pentru lung a caletoria au fostu incapabili do a urma grosulu armatei , si (44) Kutbuinr KaL^. Tnii satu s('mi mai bine. suburbiu m Cairo, se pare a !i fostu unu locu strimta si tliflirilo de amblatii , «iar' nu potu »itla in care parte a cetatioi SC Ha. (45) Icrusiilimulu. Tr. Rom. (40) Elkakire. In tierilc nr^stro scriu de comunu intr unu modu falsu Alkair ; ca si Alcoranu in locu de Elvuronu. Elkaire este capitala Egiptului , si cunoscuta la trtta lumea ; se numcsce si cu numele de Misr. Trecu in adinsu cu Uicere preste fabulele turce despre acesta cotate si despre loseph HayxaXo; (*) ; 'Me se pnsescu pe largu in o mulţime de cârti, ce an esitu Ia lumina «lespre faptele ej^iptiane. (47) Sifidulbahr, etc. Propriamente Însemna marea-alba ("). Sunt aceste du<'M> ce- tăţi, alu cărora nume anticu nu-lu cimoscu. (^Aci nu amu anca atâta abilitate, in cAtu se potu descoperi t^He numirile vechi ale atAtoru cetati . care după atâte secle stau ascunse sub modernele numiri barbare. (•) Adecă, celu mai frumosu. Este o generale opiniune intre orientali, ca patriar- chulu loseph na avutu parechia de frumosu. Si dicu ca a fostu mare architectu si geometru ; Iui atribuiescu construirea columneloru in Cairo, cu cari mesura înălţi- mea Nilului ; construirea canalului |)eniru dcrivatiunea acelui lluviu . construirea fontaneloru, magazineloru , si piramideloru : mesurarea s:i impartirea ticrci duţKi di- luviu ; si alte mai multe fapte Tr. Germ. (*•) Asia numo'îcu Pcrsianii marea moditcranea. Tr. Ger m. 21^6 istoiu'a domniei mi merge mai departe. Vediendu ac6st'a cetatianii din Gasse, si cuge- tandu ca imperaiiilu nu se va mai intorce nici-odata, ci ca cercas- siauii iiu vom ucide dimpreună cu pe tota armat'a sa, se punu si omora pe toţi invaiidii si pe toţi medicii însărcinaţi cu ingrigirea acestor'a. ÎNVINGE PB CRRCASSIAXI XXII. Pote, că Încercările nuoe ale Cercasianiloru de a-si apera re- gatulu, au indemnatu pe locuitorii din Gasse a se revolta si a face acelu masacru. Gâ-ci cei cari scapassera din ultim'a bătălia de la A- leppo, indata ce au ajunsu in Kaliire, au convocatu o mare adunare, si au proclamatu de re^^e pe Tumanbai , descendente dintr'una din cele mai nobile familii ccrcassiane. si maugurandu-lu, i-au datu ti- tlulu de Muluki Esliref-^s); si totodată se lega cu toţii prin jura- mentu a-si apera imperiulu contra tiraniei injustului Selimu, seu a muri cu arm'a in mana si a-si rescumpera scumpu vieti'a si vastulu loru territoriu. Sub comand'a acestui generalu se aduna si toţi ceia- lalti cercassiani, caroru-a se mai alătura ca truppe ausiliare anca Arabii corturari ; se provedu cu tunuri grele si alte instrumente bellice, si cu una armata alesă de patru-dieci mii de omeni se punu in castre la unu locu numitu Ridanie; aici se fortifica prin tote stratagemele imaginabili, cugetandu ca Selimu, incrediutu de suc- cesele salle do mai nainto, va veni immediatu se attace castrel^ loru, si cadiendu apoi in cursa , voru pote pr6 usioru a-lu bate sî a-lu invinge. Selimu inse, informalu bine prin spionii sei despre aceste curse , precumu era superioru in numerulu trupeloru , da ordinu unei parti a armatei salle a se trage in giurulu castreloru inimice pe la spatele muntelui Gebeli Maktab(i9), si la primulu semnalu datu, se nevalesca asupra loru. Cu modulu acest'a, Cercas- sianii fiindu incungiurati de tote părţile, in primele dîle(50) alle Iu- (48) Muluki Eshref. Adoca pre-santu seu pr<>-fcricitii. (49) Geheli Makfaf). Eu cu^etu ca nu Maktab ci Machtab ar' trebui se dicemu. cea ce ce ins6mna culme seu inunto, undo este mausoleulu anticiloru si faimoscle piramide. (50) /;i primele dile. In privinti'a mscmnarei dileloru , la Turci este usulu . ca ei in literele loru si mai alesu in ordinatiunile imperiali, insomna seu dîlele a iDtrefrei luna. seu impari u Iun a in trei decade, \siti doca se face ceva^in primele diece dile SEIJMl I *^-»" \ 9*23 nei Gemaziulu evvel,anulu Hegirei 923 se incinge o lupta atâlu -~ ■— ^ It \j. Io 17 ele sangerosasi obstinata, in câtu aceea abia sepote descrie. Cer- oassianii adeseori cutropiti omţ)68^ , si apoi ilu nu- mesce Vakilimus seu vicariulu seu si alu profetului in U')ta imperati'a lumci. Se dice rn totu asi.1 scrie si in cărţile sale catra imperatii Indiei. Amu vediutu odată unu Sheich de aceştia, candu merscsemu la Sultanulu Mustafa. fratele imi)cratului de a- cumu (*) , caro p MAI ANTAIU TRACT^A OXORIFICU Cr TUMANBAI. 81 APOI LASĂ DE-LU SPRIVDIITSA XXIII. Asia dara, acesta ti6ra fertile părea a fl cu totulu suppusa imperiului oţtomanu ; dar* Tumanbai era anca in vietia si se tienea in vecinătate promptu la ori-ce mişcare; ceea ce'insuflâ frica Tur- eiloru ca voru perde o tiera ce atâta sânge le-au costatu. Era lu- cru sciutu ca Tumanbai sa refugiatu la Arabi, si asceptâ numai câ Selimu se se retragă din Egiptu, spre a incerca o resturnare. Selimu spre a preveni periclulu ce-lu amenintiâ din acesta parte, tramitte delegaţi cu pretiose daruri la Sheich Areb, fîiulu lui Bekaar, că se-lu roge se-i estradea pe fugariulu inimicii, avisandu-lu totodată ca e mai consuUu a-i câştiga ainicili'a prin bune servjjîuri, de câtu a- merita mâni'a prin vane obstinatiuni. Scheichulu , seu ca se teaiea de puterea lui Selimu, seu ca era sedusu de pretiosele daruri, co- mitte fapt'a rusînpsa si estrada pe Tumanbai , pe care-lu luase sub protectiunea sa : fapta contraria dreptului gintiloru , si mai alesu contraria la Rai arabicu (52). Dar* deca bravur'a lui Tumanbai n'a potutu mişca inim'a unui amicu lasiu, ea a potutu se imblandie- (5'2) Rai arabicu. Rai nrebi , la Turci se esprinic prin Eman , seu mai vulgaru ^- nian, dar este mai usitata espressiunea v|)t>ica. Este aceea ce italianii dicu Parola englesii si francesii parole) ; adecă cuventu datu de sicuritate, de pace , de allian- tia, de protectiune; asia cuventulu Berai la Arabi (ceea ce Turcii dicu ei Eman usre) inscmna : securii ! gratia ! (juartini ! Arabii se lauda ra intre toii omenii pamentu- lui, ei se tienu mai strictu de cuventulu (parol'a) loru : si p<^te ca au drcptu. CAci d6ca cine-va ar' ucide, lia chiar si in foculu luptei, pe unulu cui s'a datu Hai . uniilu cA acel'a după legile Arabiloru 4 culpabile do m6rte. Deca prindu pe unu inimicu de alu loru (precum sunt in certa continua unii cu alţii), i dau Rai, si tragu in giu- rulu lui unu cercu , impunendu-i se nu dsa de acolo ; si captivulu nici nu cut*îdia se facă acest'a, chiar deca ar' sci ca are se m6ra do f6mc seu de seteN Intr'accea în- vingătorii anuncia pe inimici, ca cutare si cutare este inchisu colo si colo in cerculu Rai, si deca vreau se-lu răscumpere, trobc mai antaiu se respunda talionulu ce cap- tivulu a promissu. După co sa respunsu acestu pretiu de rescumparare , merge la captivu unulu din acelu tribu , din care st fostu cclu care 1-a prinau, şterge cerculu sELiMr i 239 sc5a mâni'a unui inimicu generosu. Candu s'au adusu acestu rege legatu in ferra inaintea lui , si a vediutu cumu inim'a lui brava lu- cesce din ochi-i, atunci Selimu nu s'a potutu retienâ se nu-i redea libertatea, si a-lu ruga se vina in tâte dilele la elu la mesa. Tumanbai , recastigandu-si libertatea cu pretiulu virtutiei sale , a conversatu după aceea multu cu Selimu despre lucrurile atâtu pu- blice câtu si private, si 1-a informatu despre starea lucruriloru in Egiptu, despre legile, geniulu si datinele poporului de acolo. Dar' nefericitulu Tumanbai a trebuitu in urma se arate prin tristulu seu esemplu, cumu sortea se joca cu lucrurile omenesci. Selimu nu potea se nu admire virtuţile eroice, singular'a fortitudine, consiliurile in- tielepte, si portarea grava si seriosa a lui Tumanbai ; elu tienea, ca e lucru vile de a ucide pe unu barbatu atâtu de superiore altoru-a ; si, departe de a se teme de ceva periclu din partea lui , elu se re- solvf a-lu primi in amiciti*a sa, si a-lu pune domnu preş te regatulu Egiptului. Dar' chiar pre candu se occupă cu aceste cugete, se laţi vorb'a intre poporu. ca 6ca Tumanbai au ajunsu in mare favore la imperatulu, si acuşi va ti gubernatore in Egiptu; atunci apoi po- temu avo sperantia câ, indata ce Selimu se va retrage din Egiptu , Tumanbai cu restulu Gercassianiloru si cu Arabii va bate si alunga garnisonele de aici, si va restaura dominatiunea cercassiana. Acesta rumore nu potea se remana in secretu denaintea lui Selimu, care era vigilantu', observatoru nu numai a totu ce se făcea , ci si a totu ce se vorbii Dar* cu tote aceste, elu nu voia bucurosu a da cre- diementu acestoru vorbe; câci credea câ ele potu se vina chiar din cu picionilu , si captivulu este liberu. ('are a cadiutu odată in ccrcu , nu p<')te se-s! recâştige libertatea decUu numai solvindu pretiulu de rescumperare. Câ-ci chmr dcca consotii sci ar' baie in urma pe inimici, si le-ar sta in putere a-lu libera din cercu , elu totuşi nu cut(idia a esi fara consimticmintulu acelui-a carui-a i-a datu Rai ; cAci "eca ar* face un 'a c4 accst'a, elu po tota victi'a este ticnu{.u de omu fara on6re, atAtu dinaintea amiciloru cMu si a inimiciloru , si nu mai p6te nici-odata prin nici-o fapta mehtdsa se-si recapete numele cfelu bunu. Er' d6caar cutedia se esa din cercu si so fuga, atunci chiar compatrioţii sci ilu prindu si-lu tramitu legatu la inimiculu , cA sw»-lu judece sdu la m6rto s) Mataiie etc Dintre acesUîa , Malatic, Derende, Beredgik. Antab si Antakie seu Antioclii'a , sunt cetnti «lestuUi de marisi(>r»i ; dar cele-1-alle sunt mai multu oppido mici dccatu cotaţi mari (57) D'llerbelot dicc, ca cuventulu arabicu Sficrif insemna in gcncralu nobile seu de innalta origine ori dignitate . si in specialu este titlulu ce-lu intrebuinticza «iescen- dontii lui Mahoiiiedu din gciierelo acestui-a Alt cu liica sa Fafime. Acesti-a se mai numcscu anca Emir si Seid, adecă principe si domnu, si se distingu de ceialalti prin turbanulu loru celu verde. In Africa a fostu o mulţime d«.» dinastii din aceşti Sheritl. Asia numiţii Edrisiti anca au fostu Sherili , si familia care ilomnesce asta-di 242 ISTORI'A DOMNIEI LUI a presentatu chieile cetatiei sale lui Selimu , pre candu acesla er^ anca in Cairo ; si a recunoscuta publicamente suveranitatea ace^ stui-a. Selimu iiu primi cu Iota onorea , si a ordinatu că fliulu seu renumitu prin virtute , pietate, si sciintia , se-i fia succesore i^m. principatu. Acestu omu a miscatu apoi tote triburile selbatice aL ^ Arabiloru, precumu Beni Ibrahim,(59) BeniSevalem, Beni Ata, Berai in Fess si Marocco , anca se numesce Sherif. Sherilii de Mecca si Medina se bucura si asta-di din partea Turci loru de potere suverana. Tr. Angl. {bS)Sherifulu din Mecca. înainte de domnia lui Selimu, acestu Sherifu era prin- cipe suveranu si domnu absolutu m Mecca si in vre-ocate-va alte cctati in Arabi'a. Dar" de la timpii lui Selimu incdce a recunoscutu si elu pe imperatorii turci de păzi- tori si protectori intereseloru musulmane. (59) Beni Ibrahim. Sunt prestc sieptc-dieci de pop6ra seu triburi, originari din dif- ferente linii , cari inse t6te se lauda ca sunt de origine de la Abraham; elle ratecescu prin vastele deşerte alle Arabici, unde isi au locuintiele incerte. T6tc vorbescu limba arabica; dar' in dialecte atAtu de differente . in cAtu abia se potu intielege unii pe alţii. De aci, cu dreptu cuventu se p6te dice , ca limba arabica este cea mai copi^sa si cbiar infinita. Câci unulu si acelasiu cuventu insemna o miic de lucruri de natura cu totulu dilferita ; si erasi , unulu si icellasiu lucru se p6te esprime prin o miie de cuvcnte, cari nu au nici cea mai mica analogia intre sine. Afara de acesta, abia vei potcgasi o calitatea unui lucru, care se nu dea subiectului , in care ea se cuprinde o numire cu totulu particulara. In Thesaurulu lui Moninski despre limbele orientali, sunt o mulţime de esemple de acesta natura; cari inse a le copia aci , nu este scopulu nostru presentu. Din floricelele acestoru infinite dialecte este compusu Coranulu ; si de aci vine, ca sectatorii Coranului credu, ca acesta carte nu u scrisa in limba ome* ncsca, ci în limba dumnedieiesca. Câci nici unulu din t6te aceste pop6ra sâu triburi nu este in stare se intielcga intregu Coranulu; si nici cellu mai marc invetiatu din- tre Arabi nu se p6te lauda , ca ar sci da esplicatiune tuturoru cuventeloru din acea carte. Asuprea acestui subiectu ei mai adaogă o istori6ra comica, dar' in care ei credu fdrto tare. Dicu adecă, ca pe timpii lui Mahomedu, limb'a arabica a ajunsu Ia cea mai i nalta perfecţiune ; si ca infloriau pe atunci unii poeţi inventiosi , cari , ci pe tim- pulu jocuriloru olimpice, de câte-ori inventau unu disticu ingeniosu, ilu affigeau pe o columna erecta a nume pentru acdst'a in piati'a publica. Apoi se dA la altu poetu unu terminu de trei luni de dile, că se respunda la disticulu affiptu cu unu altu dis- ticu. numitu Nasir. La diu'a anumita se adunau toţi poeţii, si esaminandu amendudc versurile, dedeau prefcrintia acellui-a, care era mai multu aplaudatu de publicu, si pe auctoru ilu numiau principe alu poetiloru, onorandu-lu cu unu nuou Machlas, a- deca unu supranume nuou. Mahomedu folosindu-se de apportuni ta tea acestei datine, a affiptu si elu pe columna unu Nasm s^u unu versu din Coranu ; toţi poeţii l-au stu- diatu nude luni de dile că se p6ta da respunsu : in urma triumphulu recunoscutu in unanimitate a fostu alu lui Mahomedu; versurile sale au fostu declarate de inspirate de DumnediPU. si doctrin'a sa de la acclu timpu înainte o imbratiosara cu toţii. SELIMT I '2\l Asiie, Beni Saad, si mai multe alte,(6o) alu caroru nume nu 'mi este cunoscutu, si locuescu in tierile deşerte intre Mecca, Cairo si Da- mascu ; si le-au facutu de s'au suppusu de buna voia lui Selimu , dandu-i in scrisu ca-i voru fi pururea fideli , si tramitiendu-i in osta- tecu vre-o câti-va din cei mai iluştri compatrioţi ai loru. (G()) Mai multe niţele. Intre ccialalti erau si monachii cari locuiescu in muntele Si- nai. Desjire aceştia se vorbescc o istoria sinf^larc, pe care vreu a o reproduce aci , li- mdu-ca , pre cÂtu sciu eu. nu s<î face ineutiune despre ea decAtu numai intr'o carte plina do fabule despre monachii acestei monilstiri. Se dico adică, in modu cu totulu fabulosu, ca: Mahomeilu câ umu de origine mai inferi6re, avea datin'a in tincre- tielc sale do a mana dintr'unu locu intraltulu cămile luate cu chiria. Intr'o calctoria de aceste elu a ajunsu odată la muntele Binai. si sa pus in campulu deschisu pentru a dormi puţintelu. Pe candudormia, a vediutu egumenulumonâstirei ca unu nuoru se rodica asupra capului lui Mahomedu. si-lu apora de radiele s6relui. De aci abatele a eonolusu . ca acestu omu tinoru trebe se tia ceva mai multu , de căt ceea ce-Iu arctu esteriorulu seu ; pentru ca. unu presemnu ati\tu de singulariu, după a sa părerea nu se potca areta altui-a, ilecdtuacelui-a, care pe viitoriu are se 11a domnu asupra acestoru tieri. Merse, dreptu aceea la elu, ilii salută cu totu respectulu , si ilu invită in camera su , rugandu-lu a gusta acolo linişte neturburatu de nimeniî. După aceea crediendu ca prin acesta si prin alte mai multe maniere do curtenire , i-a castigatu buna-vo- inti'a, 1-a intrebatu: in casulu candu ar ajunge odată domnu in aceste tieri, ce i-ar li cu plăcerea dispune in privinli'a acestoru monachi? Mahomedu respunse ea: « i-ar ■• scuti câ pe Rukbani (*) -. udeca : pa/.itori de buna viatia si de huna purtare : de la « toto tributelc, si i-ar ave in mare unore^. Acesta promissiune o dede abbacelui si in scrisu , in limba arabica, si liindu-ca nu avea sigilu, o intari cu palm'a sa pro- pria, intingendu-o in ţinta .si apoi apesandu-o pe charthia. Lungu timpu după aceea, tiindu Selimu sultanulu in Egiptu, vine abbatele din muntele Sinai la elu, si-i a- n^a privilegiulu adcveratu seu inventatu alu lui Mahomedu. Impcratulu ilu cumpcră «le la monachu cu patru mii de galbeni , declarandu«i totodată ca sunt si remanu pentru totdeauna scutiţi de la totc tributele . si coniirmandu-i prin unu Ghatishcrifu alu seu atAtu in acestu vcchiu jtrivilegiu cAtu si in t6te alte ale loru privilegiuri. Acosta c^rtc a Iui Selimu, tradusa din arabesce in turcesce. o amu cetitu in Adrianopolc, s^ precAtu imi potu aduce aminte, era scrisa precuuiu urmcza : «Venindu monachii din < muntele Sinai la inaltulu nostru divanu, si aretandu-ne in t6ta umilinti'a. ca Ma- * honncdu el Mustafa('V alu lui Oumnedieu santu profetu (pace si bino-cuventaro asu- "l^r'a lui) in caletoricle sale a fostu primitu cu ospitalitate in monasteriulu loru, si, după « putinele loru midi-loce, l-au servitu^^ t6ta ooorea si reverenti'a ; si ca Mahomedu ■ in consideratiunea acestoru servitiu, au avutu grati'a a scuti pe acesta comunitate ' a numacliiloru nazareiii de la ori ce tributu anualu alu loru , si intru conlirmarea {*) De ia euventulu Bah , cale si Ban , custoto cele-1-altc, din causa ca acesta vine de la regele Persiei. prccumi amu observalu intraltu locu. Dar la curte c^du se face menţiune despnî Sultanulu, seu se adresfV/a lui, nu se introbuintieza nici-odata aceste titulature, ci se dice nu- mai Padiskahi (') Alem Penah, adecă : imperatulu, rcfugiulu s6u scutulu lumei; si {*) Padsluifi seu Padishah se deriva de la cuventuln persicu Padu, a lua, a allunga, si Shah, rege. Adecă Padishah insemna unu rege, care allunga s(*u depărta dăunai si rculu, precumu Padschr scuPadisehr (de comunu Bezoar) insemna o medicina care- depărta veninulu. seu antidotu, rle la Pad. si Sehr, veuinu. d. Tr. Germ. sKLiMi: 1 245 adoca : « Iiuperatulu imporatiloru, si singurulu cuceritoriu (seu au- tocratu, singuru-domnu) alu fiiloru lui Adamu ». AMBITIITKEA SI MOARTKA LVI SELIMU XXVI. Atâte victorii inari , atâte gratulatiuni lingusitorie ce ve- niau nu numai de la poporale' in vinse, ci si de la principii Învecinaţi, implura inini'a lui Selimu de atâta vanitate si ambiţiune, in câtu credea ca elu este singurulu monarchu alu intregu universului, si despretiuindu imperatiele pamentesci, elu isi imagina ca ar' trebui se se suppuna armoloru sale chiar' si imperatiele ceresci» deca ar' pote ajunge la ele. Asia, după ce intra cu pompa triumfale si intre aclamatiunile poporului in Constantinopole, se lega in publicu prin juramentu (02) (câ si candu sortea inconstanta a resbellului ar' tre- bui se se plece la comand'a sa), ca la anulu urmatoriu va Întreprinde una alta espeditiune si nu se va intorce acasă, pene ce nu va fl re- sturnatu cu totulu pe rivalulu seu imperiu alu Porsiei, si nu va fl stinsu cu totulu pe unu poporu necredintiosu lui Dumnedieu si odiosu omeniloru; convinsu flinduca după aceea va pote suppuno /ara dificultate si pe principii creştini. Dar câtu sunt de deceptiose planurile omeniloru, ce nu vinu de la Dumnedieu, si câtu este de fragile unu pumnu de lutu candu se imfla de ambiţiune vanitosa, :i aretatu domnulu supremu alu universului , altoru-a spre invetia- Lura, prin urmatoriulu esemplu. Era lipsa totale de bani; câci es- peditiunea egiptiana desecase cu totulu fondurile tesaurului publicu internu si esternu(63); si Selimu a fostu necessitatu a amenâ bel- lulu seu intentiosu pe altu anu, si a ved6 cumu ar' pot6 se adune ^jliosman Padisliaki, adecă: imperatulu liiloru lui Osmanu. Prin acest*a din urma numire Turcii vreau a da se se iutielcga, ca intregu poporulu turcu nu rccun6sce silta fontAna a nobilitatici decdtu numai pe Osmanu, primulu loru impcratu. (02) Juramentu. Turcii crcdu ca imperatulu loru nu p6te nici dice nici face ceva, tlccAtu numai din inspiratiune divina. Prin urmare, ce coniirma imperatulu prin juramentu, aceea si trebe, si pote se se implinesca. Dar' csporienti'a a aretatu de nmlte-ori, ci\tu de falsa este acosta imaginatiunc a Turciloru ! (()3) Fondurile Ikesaurului .... esternu. Turcii au du6e thesaure seu duîi se-i lase lui remuneraţi unea ce se as- ci'pta in lumea ceealalta pentru unu beneficiu atătu de mare ce a facutu j)entru ge- nulu omenescu (Trebe se observamu, ca după legea Coranului, unu turcu pote se dea seu se vcnda la unu altulu operele sale bune, fapte de charitato, cdificie erecte in onorea si glori a lui Dumnedieu seu pentru binele omenirei, asia, ca romunerati- unea ce merita pentru aceste de la Dumnedieu in lumea ceealalta , se tia a cumpera- toriului). Pasia respunse iraperatului, ca nu-i pote implini cererea, pentru ca nu are altu opera, care se lia calilicata pentru a se pote presenta cu ea inaintea maicstatiei ilivine. Câci-dise elu mai departe — n'amu făcuta acestu podu pentru a câştiga aplau- sele omeni loru, ci pentru binele publicu, si pentru mântuirea sulletului meu iSultanulu de trei-ori isi repeţi cererea, si Pasi'a de aUUe-ori i-o denegA. Rabiatu pentru acestu refusu , Baiazetu omora pe Pasia , se pune p«î calu, si urmatu de >ndu-si aminte de ordinulu im- hrifa. Asia pontru esemplu, la consultatiiini asupra unui bellu . ei caută iiminte «le tote la canoneli' ucestui-a. Si di'ca crcJu ca jfasescu in ele o justa cau^a pentru l)ellu : ilu decreta si-ilu proclama uumai «Icc.Uu : «'t' ilin contra, concludu a-lu o- vita. Deca este a s-.» incliieia vre-o pnce ou unu principe crcstinu, oraai consulta a- celcasi canonc, ca nu cumu-va se s«? facă ceva re este in contra Ici^ci Coranului s<'*u in detrimentulu imperiului ottomauu Este unu canonu in (>oranu. care onlina. «-a pacea se nu se inchioia nici in Constantinopole nici in alta cetate a^^imperiului, ci la conlinii. in campu, sub arme : c.^ se nu para ca dnra s ar ti facutu «lin frioa, ci ca ea s'a Jatu inimici'lui din indurarea imperatului, si din solicitudinea acestui-a i>en- tru quietea poporului seu. Pontru raţiunea accstoru con^îtitutiuni, se vede in bildio- tec'a inijicriale. Solimanu dcpinsu'cu o carte in mana ; după ac«' la Cesari'a a fostu dintr o data cuceritu de elu. si a fostu recunoscutu de domnu suveranu acestoru tieri. Dar sortea orba a Ottonia- niloru a fostu abile destulu, de a nimici anca si pe cei mai sagaci beligeranţi. Minu- nate sunt totuşi caile secrete ale Provedintiei ! soMMANi: I 265 rXU TVRCU PUXITU cu MOARTE PEXTRU EVANGBIJU XII. Anulu urmatoriu a inceputu cu turburari religiose. Era in GonstaQtinopole unu anume Cobişi Agemu, omu cu maro inveliatura intre Turci, si forte versatu in lege si in alte sciintie. Acesta nu numai privatu in sc51e, ci si in publicu prin discursuri in Giamie, se adoperd a convinge pe poporu, ca docLrin'u christiana are base mai arma decâtu cea mahomedana. Opiniunea atâtu de neaşteptata a unui omu atâtu de prudente, a trebuitu se înstrăineze atâtu pe omenii de lege, colegi ai sei, câtu si pe poporulu comunu. In vanu ilu făceau attentu , si-lu admoniau a retracta şi a numai propaga doctrinele sale; nu adjutânimicu; asia in urma l-au prinsu si Tau dusu înaintea lui MufLi. Aici, nu numai ca repelî publice si liberu totu ce a predicatu la poporu, dar' anca prin comparatiuneareligiunei creştine cu Goranulu si prin alte argumente forte tari, se adopera a demonstra superiortatea legei creştine si a pre- cepteloru evangeliului. — Ilu făcu attentu anca odată , şi-Iu adhorta din nou a renuntia acostoru doctrine, si a nu macula cu rusinosa defecţiune de la lege , o vi4tia atâtu de sânta precum este a sa. Dar elu despretiui tote esliortatiunile si tote amerintiarile, si remase firmu in convicţiunile sale : asia in urma, la ordinulu imperatului a fostu punitu cu perderea capului; totu-odata s'a publicatu unu edictu , prin care se declară ca assemenea penalitate voru incurge toţi acei-a cari aru cutedia pe viitoriu, fia chiar si numai in forma de disputa- tiune, a da doctrinei lui Ghristu preferentia asupr'a doctrinei lui Ma- homedu. TOTI ALBANESII DIX (:0?(STA.\'TI3iOPOLE PUMTl CV MORTE XIII. Totu pe acellu timpu unii furi din Gonstantinopole spargu cas'a unui negutiatoriu crestinu aprope de templulu lui Selimu(26) (*i6) TeinpliUu lui Selimu. Sta pe unu muutc cjiro se inaltia asupr# j)ortiei Pha- naru. Cu atiU'a elegantia si arte este construitu, in catu numai fiii lui Dedalu (*) aru fi in stare a descrie pro])ortiunile si sinictriele acelui templu. Structur'a e (juadrata, si tdta din pietre cioplite; lungimea paretiloru arc cinci-dieci, er' inaltimea sieptc- dicci de urme cubice. Involiulu conlieno atâta spaţiu cAtu si pavimentulu. Arcurile nu icsu din anjţhiuri ; ci volt'a (**) isi iea rotunditatoa sa pe nesimţite din paroti asia. ca din puntulu anghiurilorn se form<>zaarculuunui cercu aprope liorisontalc (*"). (•) Măiestri, arcliitecti. Tr. Ro)ii. {"*) Bolta, boltitura, ccriulu bisericci etc. Tr. l{om. ('••) Adecă boltitura simpla .^i nucomposita, nucUiptica. Jr. Horn. 266 istohi'a doaTxiki hi omora pe negutiatoriu , si-i iau nu numai banii , ci tote effeclele ce avea in casa. In alta di demineli'a, se da plansdre la divanulu impe- ratului , si după o stricta cercetare ese la lumina , ca faptulu l-au commisu uniialbanesi ; dar' nu se pole constata numele auctoriloru ; din jurstari inse se vedea ca mulţi dintre ei sunt culpabili. Asia Sul- La intregu acestu edificiu spatiosii, nu sa intrehuintiatu, precumu so spune, nic»- unu picu do ferru ; ceeu ce esto o minune. Architoctulu a fostu unu grecu din Gon- stiiiUino])ole , care afara de acestu templu a facutu unu altulu anca si mai maretiu in Adriauopole. in care sunt nu6e-sutc-nu6e-dicci-si-nu6e de ferestre. Sultanulu or- dinase ca se o facă cu un'a mile de ferestre , dar* architectulu a omisu intr'adinsu un'a. După terminarea edinciuiui s'au numeratu ferestrele, si s'a vediutu ca intr'ade- vcru cu una sunt mai pucine d^ câtu cumu ceruse ordinulu imperatului : atunci a- cesta a venitu in furia, si a ordmatuse spendiure pe arcliitcctu. Architectulu a ce- rutu se-si &pe*re caus a, declarandu ca 6 gata a suferi acesta pedepsa, d6ca Sultanulu si după ce-i va fi auditu motivele, va găsi de bine a-lu condamna. Accordandu-i-se acesta cerere , elu dîse : « O ! imperate , doca se va potc găsi in tota lumea unu ai*- • chitectu, care, fara a greşi in contra reguieloruarchitecturei, va pote se mai facă « o fercstra la acestu edificiu, atunci se-mi luati vi6ti'a ; «^r deca nu, atunci cr6du « ca meritu grati'a vostra imperatosca. Dar' mai amu anca o alta mtiune, pentru ce o nu amu facutu cea de a mii'a fercstra ; si ac6si'a este , ca numcrulu de o miic •• parc vulgului noinvetiatu mai de purina valoro ». Architectulu nu se incelâ in aşteptarea sa, cA-ci nu numai ca i s'a icrtatu crim'a pentru ca n'a facutu â mii'a fer^^stra, dar' imperatulu i-a datu anca daruri USvic frumose. Acestu magnllicu edificiu, intre alte lucruri memorabili, are j»atru turnuri, do undo s»» anuntia Esîiu-ulu ; dar' ele păru pr«^ unguste in pro- portiuno cu inaltimea lom. In distnutia doj)artata diu «rele pîitru stradc mari , nu stî potu vedo de cAtu numni diioe. Kr' candu siinl vânturi mari, so vede după umbra lom, ca se inisca. Porticulu «'.ohi maro donaintea usi«.'i, aro diioe columne forte înalte si grose de ţMirfiru , pe cari se vede o linca alba do susu pone josu , pare cii ar' fi trasa cu pt^nolluln. Cumu s'a potutu ra<'o acosta, ahia se jioto cugeta; deca cumva nu vomu suppune cu amenduMC columnele sunt cioplite de unu singuni trunchiu de porfiru. asia ca lino'a alba caro a fostu ascunsa in midi-loculu trunchiului, aoumu se ^de pe suprafari'a amonduror'a. Mai sunt in acestu porticuanca si alte columne locate un'a in fcioia de ceoalalta, si fia-care corrosimndiendu in colore cu so^i'a sa. Le-au adusu din Troas, ale care! ruine dau materialu abundante Turcih>ru anca si [jentru alto edficiuri. Giami'a, despn» care vorbescu aci, este o quadratura, cu la- turele do siepte-dieci urme cubice. Ac«^st*a 6 form'a. ce place mai multu Turciloru in construirea edificieloru loru. Porticii in goneraluau figur'a quadrangulara. După. ce si-a terminatu architectulu lucrarea , 1-a intrebatu Sultanulu : in care din aceste duoc edificii a aretatu mai multa ingenuitate , si mai multa arte ? Architectulu a respunsu : cu cea din Adrianopole amu avutu mai multe espense ; la cea din CoQ- Slantinopole amu pusu mai urnita arte. SOLIMANi: I 267 taoulu da ordinu ca se se aresteze totl Albanesii căli se ailă in Con- stantinopole, fia câ locuitori, fia că veniţi numai in trecatu pentru traficuiu loru , se-i aducă inainte pe toţi pene la cellu din urma omu, si se-i punesca cu morte pentru acellu singuru omoru (27). (27) Sinyuru omoni. Sultanulii a iucratu aci in modu mal multa decâtu tiranicu, dar' nu in contra legei. Gîl-ci e lege la Turci, ca ddca. o miie si unulu de omeni ar omori in tumuitu j>e o singura pers«'»na. si ri'ar' voi a spune care a datu lovitura d'ântâiu, toţi cei una-miie si unulu trebe se m6ra. Amu vediutu unu assnmcnea casu pe timpulu meu. S'a intemplatu adecă in Constantinopole sub Caimacamulu Mustafa Pasia (pe care-lu prinseseră Polonii la Strigoniu, si numai după siepte ani a fostu eliberatula interces«^iunt*a părintelui meu), ca unu tieranu de origine grocu, cenindu pe cale de la Kiuciuk Cekmege , o cetate pe strada do către Adriauopole, vam du6e ore de la Constantinopole, se intelnescc ou unu-spre-diece lenicieri ; ace- sti-a incepu mai antaiu a-lu injura ca nu se da mai iute josu de pe calu , apoi se arunca asupr'a lui, si-lu omora strapungendu-lu cu cuţitele. Din inlcmplare vinu totu pe acea cale alţi Turci calări (cd-ci lenicierii erau podcstri si mergeau se bea vinu), si, vedieudu ce făcu acesti-a, le-au spusu cu frumosulu se nu corailta o fapta atâtu de hidosa si illegale asupr'a unui suditu alu imperalului. Dar' Ienicerii le- au respunsu cu insulte si Înjuraturi. Turcii si-au continuatu calea, si indata ce au a- junsu la Constantinopole, au mersu la Caimacamulu si i-au spusu cele ce au ve- diutu. Câci Turcii credu, ca precumu Duumcdieu remunera j)e aroia cari făcu o des- coperire de buna voia. chiar* asia acel'a, care contra cousciinliei sale refusa de a face descoperirea, vine a ti corvsideratu câ pors6n'a culpabile insasi. Muierea ucisu- lui viue si ea cu o petitiune , si inlriî ttirrente «le lacrime cere la judecatoriu se facă drejitate. S*a tramisu numai «looAtu după Ieniceri , si-i gasescu bcti in .satu. A- ducendu-i la Constantiiioj)ole, c.iuilu sau destejUatu in demiucti'a urmattiria, si au inticlesu ca sunt acusati pentru omoru, si ca degijl mulţi martori au depusu contra loru : s au resolvitu in nesciinlia loru de legi , ca deca-i va intreba judecaloriulu . ca care din ei a omoritu pe Kaiii, adecă pe suditulu : se rcspundia, ca cu tutii deo- dată au romisu faptulu. Ei adecă nu-si j»olcau imagina ca ar ti ]»ossibile, ca pentru unu singuru omu, si acesta anf-n crestinu liindu, se se ioa vi 'ti'a la unu-sp»-e-diece musulmani si ieniceri. Aduşi Înaintea divanului , au marturi^itu ca oi cu toţii au omoritu pe omulu din cestiune. I-au intrebatu apoi, ca care din ei au datu mai an- taiu cu cutîtulu? La acesta au resjMinsu, ca nu sciu :.dar' pe catu isi aducu aminte, ei cu toţii au datu deodaUi , si cleodata l-au strapunsu cu cuţitele. După terminarea interogatoriului , judecaloriulu resume casulu , si-lu tramite la Mufti cu urmatori'a Întrebare -. « D«^ca unu-spre-dioc^* musulmani fara justa causa omora pe unu (îhi- « aur (•) , caro este suditulu imperatului si platesce tributu, ce este de facutu?» Mufti subscrie cu mana sa propria, precumu urmcza : « Si deca ar' fi una-miie-si- « unu musulmanu, ei toţi trebe se m6ra ». Judecători ulu cetindu acesta sententia a lui Mufti, si venindu-i mila de atâti Ieniceri, se intrtrsc cati-n femei'a ucisului, si o (•) Intidele, necroilintiosu. Tr. Hom 268 istori'a domniei lui tOCClTORll Dllf ALEPPO PUNITI PBNTRV OMORULV jrDECATORlU>R DE AGOMI XIV. Si totu pe timpulu cându se făcea acestu masacru in Gon- stantinopole, o mare c6rta se esck in A.leppo intre judecătorii eccle- siastici de acolo , ilfey/a ^£ Kasiler (ss). Gesarianii ne mai polendu suferi acesta certa, si vedienJu ca ea nu mai are flnitu , au făcu tu o conspira tiune, si i-au omoritu chiar' in Giamia pre candu işi fă- ceau rugatiunile malutine. Soliman audindu de âc6sta fapta, a ordi- natu numai decâtu La vre-o câti-va Paşi, câ se merga acolo cu ar- mata , si se uccida pe toţi locuitorii fara disinctiune de vinovatu seu nevinovatu. Dar' vezirulu Ibrahim Pasia s'a intrepusu pentru ei, si prin vedi'a sa ce o avea înaintea imperatului , a obtienutu cd nu- mai principalii si capii conspiratiunei se fia puniti cu varie pedepse de morte ; er' pe poporulu comunu, flindu ca mai multu a fostu nu- mai sedusu de conspirator?, decâtu se fia participa tu la crima din propriulu seu indemnu, se-lu deporteze in Rhodes. o PLOIA MARK IMPEDECA PE SOLlMA^fH IX ESPEDlTirNEA SA LA TNCARl^A XV. Intr'aceea, pre candu Solimanuera ocupatu cu aceste turbu- rari interne, catra finitulu anului Alamanu Kirali (29) occupa Bu- d'a de la loanu regele Ungariei (3 o), o intaresce cu noue fortificatiuni jntrebâ , nu curau-va s'ar' invoi a primi unu pretiu (numitu Diiet) pentru sângele bărbatului seu : olTeri douc dioci mii galbeni pentru vi^Hi'a a loru unu- spre- diece Ieniceri. Sorman'a femela respunse , ca sub auspiriele gnbernului si sub gratiosulu scutu alu Sultanului, na nu are trebuiritia de bani, ci ca cere dreptate ;si rcfusă cu o tirmitate admirabile oirertulu. Si liindu ca dar' nu se potea i)ersvade nici-de-cumu dea primi bani intru rescumporarca sângelui bai balului seu , «isia unu-spc-diece Ieniceri au fostu in realitate puniti cu morte. (28) A se vede not'a 10 la Capu III din Cartea I. Tr, llom. (20) Alamanv Kirali. Asi.4 numiau Turcii mai de multu pe imi)eratorii Cîermauiei. Asta-di mse in scrisorile loru i onrtra cu titlulu de yemtce KiroU , rege alu (îerma- niloru, si Ciasar, Cesariulu, precumu si Huma imperaduri , imperatulu Romaniloru. (30) Regele Ungariei. Cu câta infidelitate a purtatu Solimanu tutoratulu incredin- tiatu lui. si cumu , după esilarea reginei si a liiuhu ci la Lchcssus sou Legosiu San- giacu . a pusu dintr'odata mana pe rcgatulu Ungariei : sunt lucruri cu nniltu mai bine cunoscute, decAtu ci se no ocupM^mu aci mai i»e largu cu ele. Cu totc acestea . pentru a vede mai bine acosta trădare in tola nritiimca sa, nu va 11 inutile de a adaoge aci urmatori'a istoriora asi.i precumu inşii Turcii ui o relata. După mrtrtea lui loanu» regelui Ungariei, Solimanu a fostu rogatii a libera Duda din mana Oer- roaniloru, si junele rege cu nobilimea Ui»garici a vcuituiu castre pentru a-i face vi- SOLIMANT I 269 si pune in ea garnisona germana. Solimanu pentru a-si resbuna de acesta injuria data unui rege de sub protectiunea sa, pl6ca la anulu Hegirei 935 din Gonstantinopole cu armata mare , si apr6pe de Fi- libe (si) intr'unu campu forte spatiosu se pune in castre cu inlenti- ■ unea de a-si aduna aici tote truppele europene. In loculu acest'a , Mufti, fara nici o causa legitima, cade in disgratia la Sultanulu, care după ce Ta infruntatu. Ta si destituitu din officiu. Dar innocenti'a a- cestui santu omu, care imperatulu nu o pot6 ved6, o a descoperitu ceriulu insusi! Dumnedieu, cărui a displacutu (32) ac6sta procedere a lui Solimanu, spre a-lu puni, a tramisu anca in acea di o ploia a- tâtu de terribila si torrentiala, in catu aceea, assemenea unui mare diluviu, nu numai a dusu cu sine cassanele (33) cu banii si pretio- Sit'a. Sultanulu indata a ordinatu a se pregăti mesa strălucita, si a lasatu vezirului a invita pe nobilii unguri, si liiului seu Sciimu a invita pe junele rege la mesa, dicendu acestui-a : «Ada-ti aminte, iiiule, ca ou-ti sunt tatalu teu naturale, cr* celui-a i sunt «Ochirit (adoca tata de cecalalta lume) seu tata spirituale. După m6rtea mea, iube- «sce-lu că pe fratele teu, si porta grige de elu si de regatulu seu». După mesa dise vezirulu catra Sultanulu; «Kca ! atotpotinto impcratc, aci este ocasiuuea de a-ti «suppune t6ta Ungari'a cu o singura lovitura de sabia*. Sultanulu s'a mAniatu f6rte asuprea cuventeloru vezirului, sâu cellu pu^inu se prefacii ca ar' li fdrte maniosu, si dise : «Asia ! imperiulu ottomanu nu are -trebuintia de a se largi nici prin tra- • dare, nici prin frauda, nici prin perfidia, cu aUUu mai pu^.inu prin uciderea in- t> justa a celloru principi, cari vinu se cera protectiunea n6stra, dara intre arme si • in lupta deschisa. Ungaria nesmintitu are se vina odată sub dominatiunea otto- • mana ; proba suficiente despre acesta este chiar ceea ce so petrece asta-di sub o- ■ chii noştri». Turcii sunt de la natura f(')rte copiosi in cuvente frum6se, dar' cu atâtu mai sterili in fapte bune, in cAtu au ei unu proverbiu communu care dice: Osmanii ciu soUer fen aishler : vorbele Turcilor sunt bune, dar faptele loru sunt rele. (.31) Philopopole Tr. Rom. (32) Desplacutu, Dintre t5te popt^rale din lume, Turcii sunt cari tienu mai multu Ia superstitiune. Si nicaiurca preoţii nu se respecta mai multu cA la Turci. Impera- tulu chiar, potc se-i deporteze, sc-i tramitta in esiliu. dar' nu p6te sc-i condamne la morte. Si dintre toţi Sultanii, uniculu Muradu IV a fostu care a condamnatu pe unu Mufti la morte prin sdrumicarea lui intr'unu moitariu de marmora, dic(>ndu: «Cape- « iele pe cari dignitatea le scutesce de a ii tăiate cu sabi'a, trebue sfărâmate cu piua». Unu casu de asemenea superstitiune s'a intcniplatu in resbcllulu din urma cu im- peratulu (Tcrmaniei sub Achmedu II , care eu cu ochii mei l-amu vediutu , si j)p care-lu voiu narra in partea socunda a istorici mele. (33) Cassf/ncle. Casscle cu banii ce Turcii icau cu sine in espcditiune, le punu tot- deauna in niedi-loculu castreloru. intre cortulu Sultanului si alu vezirului, si le pa- xescu cu Spahii seu călăreţii, cari se schimba din cilnd in când. Oasselc de multc-ori A. 935 I. C. 1528 270 ISTOia'A DOATNIEI LII sele, ci a pusu in periclu de vietia chiar pe Sultanulu si pe tota ar- mat'a sa (34). SOLIMANU REOC€UPA BUDA DB LA GERMANI XVI. Nimicite tote provisiunile beliice prin violenti'a.torrentelui, Solimanu a fostu necessitaiu a amena espediiiunea sa pe alta data. Gu tote aceste a datu ordinu trupeloru sale a se inquartira pe ier- na in proyinciele invecinate, câ armat'a se fia cu atâtu mai la inde- mana in primavera. Intr'aceea, elu face nuoe coUectiuni de bani si nuoe preparative beliice, mai mari de cumu au fostu celle distruse prin to- rente. După ce au fostu gafa tote preparativele, merge in anulu ur- matoriu cu m.are celeritate prin Ungari'a si trage dreptu la Buira; aici se pune in castre sub murii cetatiei, si o inchide din tote părţile. După ce s'a fortiflcatu bine in castrele sale, a inceputu a bombarda murii cetatiei, si a face continue assalte cu atâta furia, in catu gar- nison'a pre langa tota brav'a sa apărare , in urma totuşi a trebuitu se promila a se suppune sub conditiune de a-si ave vieti'a si armele. Solimanu a primitu aceste conditiuni, si le assigurâ salva- vi6tia, deca i voru preda cetatea. Pre candu osiau inse din cetate , incepu unii . Turcii, si in specialu fenicierii, a-i insulta si a le imputa laşitate. Unu soldatu germanu nepotendu suferi acestu affrontu, se uita furiosu in ochilaleniceriu, sidîce: «io n'amu dea comanda, io amu de aas- culta»; si cu acest'a isi scote subi'a si trcntesce pe leniceriulu bat- jocoritoriula pamentu. Atunci ceialalti lenicieri incepu a striga: arti- clulu 6 violatu! ; si contra ordinului Sultanului (asia dicu Turcii pen- suiit gole , (Iar* totuşi elle sunt acoperite cu covore si stau espuse la vederea solda- tiloru, Cîi se nu cugete ca impcratulu este fara bani, si prin acosta se scadă ard6rea iruiKîloru cAnd trebe se se lupte. Unu medi-locu acesta fdrte eflicace, după opiniunca nica, de a inspira curagiu soldatiloru. Relativu la acesta ne spunu Turcii, ca sub domni'a lui Eghir 8ultanu Muhamedu cAnd inimicii au petrunsu ptHio in castre si pcn<> la casscle cu thesaurulu, soldaţii ottomani s'au rapeditu cu cellu mai mare eii- tusiasmu intru aperarea loru, asia in cAtu din invinsi ce erau, au devcnitu inving<'- tori n. (3i) Trebe se observamu , ra atAtu aci , cAt si in alte locuri unde autorulu nostru face menţiune despre vre-o intervcntiune a ceriului prin miraclu, elu se servescc de chiar cuventele istoriciloru turci, pe cari i-a decopiatu cu fidelitate. Tr. Angl. •) A se ved6 mai injosu paragraphulu III la Capu IV. Tr. (iertn. SOLIMANi: I 271 tru a escusa pe compatrioţii loru), a nevalitu asuprea Germaniloru, si inainte de a se potâsupprime tumultulu,i tăia si dimica pe loti (ss). Asia, pre candu nemţii au predatu Turciloru o cetate atâtu de tare pen- tru a-si preserva libertatea si averea , pe atunci ei le-au predatu pe amenduoe si pre langa aceea anca si vieti'a. MOLDATI'A TBIRrTARIA XVII. După cucerirea cetatiei, Solimanu s'a retrasu pe cate-va dile in părţile vecine, spre a lasă timpu soldatiloru de a se restaura pucinu. Intr'aceea, Teutulu Logotheta (se), vine câ delegatu alu lui (35) Dimica pe toţi. Cotimu adesse-ori in istoria, ca Turcii candu li se preda o ce- tate, s6u omrtra garnis6n*a. sou o face prisoniera contra capitulatiuniloru confirmate cu juramentu , prccurou s'a intemplatu acesta cu garnisonele din Constanţi nopole, din Bud*a si din Bagdadu. Turcii nu potu nega acosta, cAci sunt martori vii carili-o* punu in fa^ie ; dar* pentru cA se nu para culpabili de crim'a frangerei jurământului, si dicu ca nu fara justa causa au fostu necesitaţi a lucra contra conditiuniloru de capitulatiune. Acestu poporu forte subtile in inventarea escusariloru, recurge indata la Goranu, unde gasesce sute de passagie, ce-i servescu bine intentiunei sale. Asia , ]>entru esemplu . se suppunemu ca garnisc^n'a a capitulatu sub condiţiun e de a esi (iin cetate fara arme. Acumu, dcca turculu vcfle numai nnu cutîtu seu o secure la vre- un soldatu, numai decAt striga ca creştinii au violatu articlulu.si intrebuinti^za con- tra loru cele mai mari severităţi, ftr' dcca conditiunile de capitulatiune au fostu, ca gamisrtn'a se <^sa nu armele, tunurile si bagagiele sale, si ea ar* intardia a oşi nu- mai cu ceva după (')r'a delipta, seu ar da vre-nnu rospuns^ aspru, s6u ar' da cellumai micu pretestu de frivolitate : Turcii nn-si făcu nici-o consciintia dea viola capitula- tiunea-si a-si frânge juramcntulu. Pentru aceea este mai bine si mai con sultu pentru creştini, ca se mora mai bine de î^'^m^^ , de forru si' de focu intre murii cetatiloru loru, decAtu a se espune perfidiei si barbariei Turciloru ! (3G) Logoihftfr. Unulu din celle mai illustre familii nobile din Moldavi'a, de la care si pend asta-di mai multu de cinci sute familii isi deriva originea; dar' multe au sc^- . patatu f6rte deia âplendrtrea loru deodinirtra, si semenamai multu a tierani , decAtu a nobili. SciA perfectu limb*a grcca, latina, polona , si alte limbi alle popAraloru in- vccinate; avea multa esperientia in politica, si era fc^rte [irndentu. Când a fostu tra- misu in calitate de ambassadoru la curtea ottomana, si a fostu adm isu in audientia la marele veziru, a ordinatu, precum se spune, servitoriului seu, se-i adiica cal^iunii in sal'a de audientia. Vezirulu \ di se : ca pote se teme Ca-i va fura cine- va calciunii ? Er* Î/Ogotbeta respunse : de 6meni cari trtte pretindu, trebe se-ti pazesci trtte lucru- rile. Vezirulu i replicA : N'aveti ce ve teme. cAci Turcii ve sunt acumu amici si nu inimici. Asiu dori— incheik Logotheta— ra Turcii se fia atatn de buni amici pentru capu, că i>entru pici6re. Acestu Logotheta a edificatu in Constantinopole unu pala- tiu, caro pene in diu'a de asta-di se numesce Bogdan-Seraiu . adecă palatiulu Mol- diviei. in care este si o biserica dedicata sântului Nicolae. 27 2 ISTOUrA DOM. VIEI LII Bogdanu (37), principelui Moidaviei in castrele turcesci. Admisa in audientia, declara ca are missiunea de la principele si dela poporulu (37) Bogdanu. Nume slavonescii, formatu din grecesculii Bsoooptuţ. Moldovenii i-au dalu supranumele de Negru. Annalilo moldovene dicu, ca Stefanu cellu mare , după ce a domnitu patru-dieci si siepte de ani si cinci luni , si după ce sub acestu timpu a facutu atAtea lucruri frum6se. si a reportatu atâtea victorii glori6se asupr'a Turciloru, Unguriloru , Poluniloru , Ilouianiloru si Tatariloru , in urma simtiadu ca, de si tare anca in spiritu, dar' puterile trupeşei i slabescu, si ca mortea i se apro- pia, a chiamatu la sine pe uniculu seu liiu si crede alu tierei si pe mai-marii boieri si le-au vorbitu precum urmcza : «O î Bogdanu, liiulu meu , si voi toţi amici ai mei « de arme , cari ati fostu martori atătoru victorii glori6se, si ati luatu parte io elle ! « Kca , amu linitu cursulu naturci melle fragile si vedu inaintea ochiloru , ca vie- " ti'a mei^ câ umbr'a spre sera, grabesce cd se apună. Eu nu voiu mai calea pe caile, ce « ca muritoriu, ba ca unu verme . am lasatu in urm a mea ; m6rtea e la usia. Dar « Qu acâst'a este de ce me temu : căci sciu eu, ca indata cu nascerea mea , amu in- '« ceputu a grăbi spre mormentu. Periclulu ce ameriutia acesta tiera din partea acel- « lui racnitoriu si tiorosu leu de Solimanu , care arde de setea sângelui creştin u , •« dea ce disturba si imple de frica si de cutremuru inim'a mea. Elu a ingbititu pOne « acum prin intrige si uneltiri mai t6ta Ungar ia ; a suppusu prin puterea armcloru « sale Crime 'a si celle pene acumu anca neînvinse triburi alle Tatariloru, si le-au le- N gatu sieşi prin introducerea superstitiunei mahomedane ; Bassarabi'a n6stra cutro- « pita de violentiele sale ; Valachi'a, ai cărei locuitori de si inimici n6ue. dar* suntu « creştini câ si noi , geme sub jugulu acelui tirauu ; cu unu cuventu , cea mai fru- » m6sa parte a Europei si Asiei , este sub potestatea lui. Dar' anca nu este indestu- « litu cu atAtu, ci-si estinde armele fatali in t6to părţile, si nu vre se cun6sca inar- • gini puterei si ambitiunei sale de a domni. Asiei, standu lucrurile, credeţi voi . ca « după devingerea atâtoru obstacule, isi va retienc elu mana de a nu o pune asupra « Moidaviei , care este incungiurata de atâte provincii ale sale ? Nu ve temeţi voi , tr ca după ce va li suppusu t6ta Ungaria, se va intorce cu tote puterile in contra n6- « stra? Nu sciţi voi, ca elu nutresce ura implacabile contra crestiniloru, si acosta nu ♦-numai pentru inim'a sa depravata, ci si pentru ca asiA-lu invetia legea Coranului? ■ Deca cautu la vecinii mei de prin pregiuru, eu nu potu decâtu se deplangu dcplo- « rabil'a stare a lucruriloru nostrc.Pe Poloni i cunoscu si sciu ca sunt inconstanţi si « incapabili de a resiste furiei Turciloru ; Ungurii gemu degiîl cu toţii sub jugulu loru; • Germanii au precum mi se pare . atâte incurcaturi interne , iu catu nu vreu seu « nu potu a se ocupa cu celle esterne. Câci a intiude velurile contra fortunei si tem- « pestatiei , face numai unu ncbunu . dar' nu unu navigatoriu intieleptu. Puie- • rile nostre sunt pro pucine; adjutoriulu strainu. inceitu si departe : cr' periclulu ccrtu, tr si apr6pe. Pentru aceea, eu judccu ca este mai bine se inblandimu si pe acesta be- «stia turbata si selbatica . decâtu că se o irritamu si mai multu prin strepitulu ar- «meloru. Câci, eu nu vedu cumu amu poto usiora intr'altu molu acesta stare cala- • mit^sa a n(>stra, decâtu moderandu llacar'a inestingibile a furiei sale , prin nSu'a « binefacetoria a suppunerei. Si pentru aceea , in aceste ale mele ultime momente, ve -« esprtu, cri unu tata si cii Irate, ci • deca pre langa preservatiunea legiloru abstre SOLIMANl' I 273 Moldaviei, de a ofFeri Sultanului amenduoe Moldaviele (ss) sub con- ditiuni onorabile; in specialu câ religiunea loru se remana neatinsa si tier'a se plat6sca tributu annuale porţiei. Pentru Solimanu ni- micu nu potea fi lucru mai placulu decatu acesta ; câci grelele o- cupatiuni ilu impedicassera de a-si intorce armele si in regiunile aceste de o parte, si de alfa, bătăile ce au suferitu de atâte-ori Tur- cii de la Moldoveni, ilu făceau se petreca cu attentiune continua mişcările loru. Asia accepta din tota inim'a conditiunile propuse, le confirmă cu scrierea manei sale proprie, si actulu despre aceste • civili si cclesiastice , poteti obtientS pacea sub conditiuni onorabile, chiar tia si pre « lan^a unu tributu : atunci este mai consultu a ve increde in clementi'a sa decâtu « in armele sale. Dar' deca v'ar' prescrie alte conditiuni, atunci mai bine se periti cu «toţii de uian'a inimicului, de câtu se liti spectatori otiosi la profanatiunea religiu- «nei v6stre si la calamitatea tierei v6stre. Er' Dumnediculu parintiloru noştri, care n face minuni, va intinde grati'a sa inesauribile asupra v6stra, si miscatu de lacri- 1 melc servitoriloru sei, va tramitc pe unulu care se ve scape, seu se scape posteri* « tatca v63tra de sub jugulu barbariloru, si se redea tierei libertatea si puterea 8a.«! Bogdanu, urmandu acestei ultime vointic a parentelui seu, a tramisu in alu sicptelea anu alu domniei sale delegaţi la Solimanu, si elu ccllu mai dntAiu i-a suppusu Mol- do v'a sub titlu unui tributu. Dar' vai ! asta-di nu credu se fia vr6 unu omu de lit- tere, care se nu cun6sca tirani'a miscrabile sub care gfme Moldavi'a ! (38) Amenduoe Moldaviele. Moldavi'a este impartita in supcri6ra si inferi6ra. Mol- davi'a infcridra incependu de la Iaşi, resiedinti'a in prcsentua principelui, se estin- de spre resaYitu pdn<5 la Bender. care Moldovenii o numescu Tigina; spre m^ia-di se marginesce cu Galaţii la Dunăre; la apusu cu Valachi'a si cu munţii Transilvaniei, cari SC intindu dealungulu drumului numitu Petra , si appartienu Moldoveniloru si nu Transilvaniloru. Moldavi'a superi6ra anca incepede la Iaşi, si spre apusu se margi- nesce cu munţii Carpatiloru seu alpii Transilvaniei, si se estinde p<$n(^ la Sniatim, o ce- tate in Podoli'a. De Moldavi'a inferidra se ticnea odată t6ta Bassarabi'a , numita la Turci Budgiak; aici sunt celle du6e cetati renumite, Akkiermanu si Kilia (*). Ak- kierman la Herodotu se numesce Ovia ; Moldovenii i dîcu Cctate-alba ; cr la Romani se dicea Julia-Alba ; si 6 renumita , pentru ca aici a fostu Ovidiu in ecsiliu-, nu de parte de ca se vede unu lacu. pe care Moldovenii pc^nc^ in diu'a de asta-di ilu numescu I^aculu lui Ovidiu. Kilia, in timpi antici s'a numitu Licostomon ; oste apr6pe de gura Dunărei, unde acestu fluviu intra in marea ncfera. De Moldavi'a inferidra, a- siâ prccumu ea este suppusa asta-di principelui Moldaviei, se mai ticneau anca si alt din cartea III. Tr. Rom. (••) Bender insihnna pasu, trecere. Tr. Rom. 274 ' ISTORICA DOMNIEI LUI liu da delegatului pentru a-lu duce principelui seu la Suceava (39). După acesta, Solimanu se intorce din espeditiunea de estu anu catra casa, si pre candu era aprope de Sophi'a, o civitate in Serbi'a, vine Bogdanu cu unii din boerii sei Înaintea lui , si-i presenta patru mii ilc Galaţi, sub ale cărei ruine se gascscu monote anca din timpii Romaniioru. Acesta cetate este fundata chiar' de impcratulu Traianu; ceea ce se vede din ioscriptiunea pe o petra de marmora ce s'a sapatu anca pe timpulu meu; inscriptiunea este accst'a: Imp : Caesari JHuo filio Nervae Traiano, Avgusto, Ger. Dacico, Pont. Max. Fel. B, dict. XV F. Imp VI. \ Cons. PP , Calpurnio i Marco , C. Aurelio Rufo (*). Apoi mai esteo cetate pe riulu Milcovu, care desparte Moldavi'a de Romani'a, sicaredeconumn se numi.! Craciun'a ; cr pe Prutu, nu departe do Falciu, era Taiphalia lui Herodotii. caro atrebuitu se fia forte marejudecandu după ruincleide muri ces'au descoperitu a- colo pe timpulu meu (**). Mai sunt anca Sor6ca, numita inainte de acest'aOlchionia. langa Nistru, ai caroi muri sunt construiţi totu din petra arsa ; in fine lassi langa tluviuiu Bahlui, patru mile dela Prutu. Moldavi'a supcri6ra contiene anca cetăţile fortificate : Suceava, odini6ra capitala tierei/ apoiNemtiu, Romanu si Chotinu. lo- cuitorii Moldaviei superiori sunt renumiţi pentru marea loru avuţia ; cr' cei din Mol- davi'a inferidra pentru bravulu loru curagiu in bătălii : si unii , si altii, pentru ma- rea ospitalitate a loru, cu care se p6rta catra toţi pre langa t6te perderile mari ce au suferi tu. Ci , despre t<3te aceste , dcca Dumnedieu imi va da viatia si putere » voiu tracta mai pe largu intr'o scriere propria pentru acestu obiectu (***). (39) Suceva. Pene .candu anAa Turcii nu-si int<>rsera armele contra Europei, Suceva era capital'a principatului Moldaviei, si resiedinti'a domnitoriului ei. Dar', după ce Turcii au cuceritu Costantinopolea. Despotii moldoveni, pentru a 11 mai apr6pe de frontariele turcesci. si-au mutatu tronulu la Iaşi. Iaşii nu este cetate mare, dar' e tare prin natura si arte, si memorabile peno indio'a de^asta-di pentru ruine le palatiului de acolo. Intre alte lucruri demne de memoria, ce se gasescu acolo, nu este in Moldavi'a afara de Iaşi, in care se se gascsca vre-o inscriptiunc seu vre unu semnu măcar', despre numele fundatorelui seu anticitatiei ei. In murii lasiloru se gasesce unu mo- numentu taiatu intr'o petra mare, representandu siepte turnuri, de asupra caror'a duoi lei tienu redicata o cor6na imperiale; in josu Ia pici6rele accstoru turnuri se vede unu campu, si in acestu campuduoi pesci solzosi, incrucisiati unulu preste al- tulu cu capetele in josu si cu codele in su-iu; sub ei unu capude bou avendu in frunte o stea cu siese radie. Inse chiar' acestu semnu din urma areta, ca acellu monumentu nu c pusu acolo de cellu dAntâiu fundatore alu cetatiei ; din causa ca capulu de bou a inceputu cu multu mai tardiu a se pune intre insigniele tierei. Dar' si des-- pre accst'a voiu vorbi mai pe largu intr'altu locu (****). n Nu putemu ghici ce inscmna in acesta inscriptiune Fel. B. dlct. GAci dup.'tf PonL Max. do regula urmdza tribunicia iMtestas. Apoi la Imp. VI. vino Cons VI. sS nu Cons VII. Tr. Germ. (**) A so vede nota II la Capu I Cartea III Tr. Rom . (•**) Intiele^ţe «Descriptio Moldaviae». Tr. Horn. SOLIMANU I 27& galbeni (40), patru-dieci cai moldo venesci ,* si doue-dieci-si-palru falconi, cu promissiunea de a-i tramite i totu anulu la Consl^nti- nopole assemenea daru in semnu de feudal'a sa suppunere. Impe- ratulu primesce pe Bogdanu cu tota distinctiunea", si ratifica de nou conditiunile contractate cu delegalulu; i da o cuca (4j) mare in- (40) Galbeni. Chiar nici Turcii inşii nu cuteza a nega , ca Moldov'a li s'a suppnsu numai că tributaria. Diplomele Sultan iloru prin cari s'au ratilicatu aceste condiţiuni, s'au conservatu lungu timpu dinpreuna cu alte documente publice in archivele Moldaviei. Dar* anca pe timpulu meu, si anume la anulu 1686., candu luon Sobieski, regele Poloniei, au nevalitu in Moldavi'a, le-au scosu din archivu, si dinordinulu, seu cu permissiunea sa, le-au arsu publice in Iaşi, faccndu urmatori'a declaratiune catra poporulu adunatu : « Vedeţi ! cumu maiestatea sa regale ve elibera de jugulu turcescu». Nu sciu dcca a fostu intielepta acesta fapta. Destulu ca. intre nenumerate alte privilegiuri. ce se acordau Moldoveni loru după imprcgiurarile aceloru timpuri, acesta a fostu cellu mai inscmnatu; câci m elu se dice apriatu, ca : «Moldavi'a do buna • voia si neconstrinsa de nimene a oiferitu suppunerea sa imperiului ottomanu; si • chiar pentru areea vointi*a Sultanului este» câ t6te besericele loru, riturile religi6se • si legile tierei, neatinse se remana; si nici ca pretinde alfa de la principe , decâtu ■ că in totu anulu se trimită prin boiari credintiosi la sublima Porta, patru mii •(,de galbini, patru-dieci de cai moldovenesci si d6ue-dieci-si patru de falconi , t6te « aceste sub titlu de Peskisiu , adecă presentu seu donu». Turcii s'au si tienutu de aceste condiţiuni cu t6ta punctualitatea pene pe timpulu lui Petru Raresiu. Sub domni*a acestui-a au inceputu a cere unu Ilaragiu , adecă o summa mai mare sub titlu de tributu. si pretinsera anca de la principe, ca cellu pucinu odată in trei ani se merga a-sl face inchinatiunile sale la pragulu sublimei Porţi. Petru refusk cu indig- natiune aceste innovatiuni umilit6rie ; si pentru că se nu figureze sub numele son calamităţile ce p6te ar* urma de aci pentru tiora , elu a abdicata la tronu si s*a re- trasu la Ciceu, una urbe in Transilvani'a, unde si-a cumperatu cu banii sei o avere nu neinsiBmnata, si traiă din venitulu ei. Dar Stefanu cellu tineru, care a fostu alesu in loculu seu, miscatu seu de ambiţiunea propria . seu chiar* cu consensulu senatu- lui (*), a promisu F6rtei du6e-spre-diece mii de galbeni tributu annualu. Er* succes- sorii sei , rapiti de pro marea lăcomia de a domni , au immultitu cu timpu acesta summa intr'atătu, in cătu afara de siese-dieci de mii de galbeni, ce se platescu asta-di ca tributu in thcsaurulu imperiale, si pre langa doue dieci-si-patru mii ce se dau eh daru de Pasci : sunt anca o mulţime de dări ce aceşti vampiri insaţiabili storcu de pe tiora. Gî\ci, precumu ei n'au lege contra avaritiei, asia nici pretentiunele si estor- tiunile loru nu cunoscu margine. Totu depinde de la voi*a marelui veziru ; si care ar face vre-o remonstratiune contra placerei lui , unulu ca acela incurge periclulu de a-si perde victi'a. (îl) Cuca (**) Ac6sta este o cresta seuurnamentu de capu. facutu din penede strutiu (•) Seu inaltulu divanu, Tr. Rom. (**) Cucu este numele unei passere cu grumazi lungi, de Ia care probabilmente si-a luatu numirea acestui ornamentu. Tr. Germ. 276 ISTOUI'A DOMNIEI LUI carcata cu pietre scumpe, si pre laaga acesl'a si unu Ghilat Fa- chir (42), precumu si unu armasariu provediutu cu insieleminte im- periali. După aceea da ordinu la patru guardisti ai sei (4s), a-i face servitiu de onore. Acestu usu se observa si asta-di de cate-ori mer- ge principele Moldaviei la curtea ottomana. 8OLIMANU IMPRESSOARA VIEXN'A XVIIL Gatra finitulu aceluiaşi anu , Solimanu intarindu bine ce- tăţile cucerite si provediendu-le cu Iote celle necessarie, merge cu Accstu ornainentu nu se da altoru-a decâtu numai la Buluc Agalari (coloneii), la Scgban Bashi seu capu-officieriuludo Segbani. care in rangu urmcza immediatu după Ag'a icniceriloru; apoi se mai da principiloru Moldaviei si Valachiei. Este o alta cuca mai mica. care o pdrta Solokii (*). Cuc'a destinata pentru principii Moldaviei si Valachiei, li-o pune pe capu Muhsir Aga (care in totu deauna este langa marele ve- ziru ; are comand'a gardei de Ia curtea acestuia ; si-Iu representa inaintoa a intregu corpulu icniceriloru) ; cr marele veziru insusi le pune Caftanulu {**), in semnu ca ci appartienu la Odgiak (***), seu la cet'a icniceriloru. (42) Vestmentu de ondre. A so vede not*a 32 Capu III din Cartea III Tr. Rom. (43) Gardista ai sei. Nici Pasia, nici vezirii nu se installeza cu atâta pompa ci priiH cipii Moldaviei. Că-ci unu Pasia indata ce Marele veziru i-a pusu caftanulu in spate, merge acasă, si in ceealalta di primesce patenfa despre pasialiculu seu , dinpreuna cu stindardulu numitu Rangiacu. Dar' principele Moldaviei , după ce a primitu caf- tanulu de la marele veziru ca semnu alu potestatiei sale suverane , merge , insocîtu de intregu divanulu si intre aclamatiunile ciausiloru (**'*) la biseric'a patriarchale unde patf'iarchulu de Constantinopole cu totu clerulu si nobilimea greca , ii aştepta pentru a-lu intimpina si a-i da santirea. După ce principele aajunsu in curte, se da josu dupe armasariu, si trece pe o petra quadrataasiediata anume pentru acesta oca- siune; intr 'aceea ciausii cu toţii cânta cu voce inalta versuri usitato la assemeni cere- monii «Dumnedieule mare ! tiene la mulţi ani pe imperatulu nostru, si pe principele nostru ElTendi, si le da loru victia îndelungata si fericita. « (Elfendi se vede a ti cu- vontu corruptu din grecesculu 'AuOsvtt);) Principele apoi merge in bescrica , or cei cari l-au insocitu, stau afara in curte si pe strade, si ascepca in tăcere respec- tu6sa pene ce iese era. In momcntulu candu principele a pasitu pe pragulu beseri- cei , cântăreţii incepu a intonk 'Aţi4v/oiv(f), unu imnu compusu in on6rea S-tei vcr- gura Măria. După ce a gatatu cu cântarea asta* , principele se pune pe unu tronu , care e facutu anume pentru principii Moldaviei. Când diaconulu recita rugatiunea (•) Trabanti. D Seu Chalatul. Vedi nota 32 la Capu III din Cartea III. Tr Rom. {***) Insemneza ; familia Tr. Rom. (••*•) A se vede nota 10 la Capu II din Cartea I. Tr. Rom. (f) Cuvine-se cu adoveratu se to fericimu pre tine, otc. Tr. Rom. SOLIMANU 1 277 tota armat'a sa la Vieana, si impresora celatea. Elu pune in acţi- une tote pentru a o cuceri, si patru-dieci de dile o bombardeza ne- Tiţ şXTCvacţ (*) , totdeauna amintesce si pe noulu principe in următorii termini: «Er' « ne rugamu, pentru pr6 induratulu, stralucitulu si de bine-facdtoriulu nostru domnu ■ N. N., pentru că domulu Diimnedieu se-idea putere, învingere, tăria, sanetate si inde- ■ lunga vieti'a ; si pentru că domnulu Dumnedieulu nostru se-i adjute, se-lu pazdsca « si se-i suppuna sub pici6rele lui pe toţi contrarii si inamicii lui ». După aceea pa- triarchulu in ornatulu seu pontificalu, si inso9itu de patru sdu mai mulţi metropo- liti merge in altariu ; er' principele urmandu-i se apropia de altariu, si patriarchulu facij simbolulu crucei in faţie cu amendu6e manile ; apoi plecandu-si capulu pe sant'a mesa, patriarchulu ilu acopere cu Homophorulu (**) , si recit^za rugatiunile ce erau in usu odini6ra Ia santirea imperatiloru orthodoxi, si in urma ilu unge pe frunte cu santulu miru. După acesta ceremonia, principele se int6rna Ia tronulu seu, cr can- torii intondza urmatoriulu Polychronion (**') : « Si da d6mne, prea induratului, si da « binevoitoriului nostru domnu N. N., domnu a t6ta Moldo-vlachia, vi^tia indelun- «gata, ; tiene-lu domne! la mulţi ani! » După aceea patriarchulu ese din altariu si se apropia de tronulu principelui ; aicea reciteza in tăcere o rugatiune, apoi tiene o scurta allocutiune , si o termina cu Polychronionulu de mai susq, pronuntiatu de insusi patriachulu. In flne, după t6te aceste , patriarchulu si principele , urmaţi de lotu poporulu, essu impreuna din beserica. In porticu principele săruta man'a dr^pta a patriarchului ; cr acesta, prin cuvinte si prin semnulu crucei i da binecuventarea. Principele apoi incaleca armasariulu seu, si se int6rce acasă cu aceeaşi pompa cu care a venitu ; cr' acasă Împarte daruri cel lor u ce I-au insocitu si apoi i lasă se merga pe Ia alle loru. La câte-va dile după aceea, vme Mir Alem Aga, vexiliferulu imperatu- lui, si, intre sunetele musicei imperiali, tubilchana, aduce stindardulu mare, numitu Sangiacu, din scraiu Ia palatulu Principelui , unde acesta ilu aştepta si-lu primescc in anti-camera. Aici Aga iea stindardulu in mana , ilu săruta , după usu , cu gur'a si cu fruntea , si apoi ilu da in manile principelui. Acesta primindu-Iu ilu săruta in acelasiu modu,ţsi apoi ilu da vexiliferului seu, si pronunţia aceste cuvinte : « A-totu- « laudatulu si marele Dumnedieu se dea viatia Îndelunga prea potintelui , pre t graţiosului si pre dreptului imperatu , si se-i immultiesca dilele Iui!» După a- ccea, principele da lui Mir Alem Aga unu caftanu, si ilu dimitte onorandu-lu mai antaiu cu darurile usitate Ia assemeni ocasiuni. La câte-vadile după aceea, princi- pele, terminandu-si regularea trebiloru sale cu curtea, este in vita tu in Divanulu cellu mare, unde ilu aştepta imperatulu avendu de adrdpt'a sa pe marele veziru, pe ceia- lalti Cubbe vezirleri, si pe duoi Caduleskieri. In anticamer'a de Arsodasi s6\i de la sal'a de audientia , ilu aştepta Oapudgilar Kietchudasi , adecă marele portariu , si*i pune caftanulu in spate , âr' Muhsir Aga i pune cuc'a pe capu si da tuturoru boie- riloru principelui, cari de comunu suntu du6e-dieci-si-optu, cate unu caflanu nou. In acestu ornatu iotra principele in sal'a de audientia cu patru boieri ai sei, cu duoi (*) Ectenia, rugatiune pentru beserici, preoţi, principi, etc. 7V. Rom. r*) Ojioţp^piov. Patrafiru. Tr. Rom. (**•) Rugatiune pentru Îndelunga vietia. Tr. Rom. 278 istori'a domniei lui incetatu cu adjutoriulu minelora, distruge o parle a muriloru,si co- manda soldatiloru a intra in cetate cu assaltu. Dar' de căte-ori fa- Capudgi Basi cari-lu ducu de du6e parti de suptu suon, cu marele portariu inainte si cu interpretele curtiei in urma , care de comunu este unu crestinu grecu. La in- trare, principele se inchina de trei-ori p6nc la pamentu, apoi merge si sta in medi- loculu salei, care de altminterea nici-de-cumu nu e prtî mare. Atunci imperatulu de pe tronu (Tacht) se int6rce către marele veziru, si-i dice se spună principelui urma- tdriele : « Audindu Maiestatea mea de fidelitatea si lealitatea lui, i conferu diu gra- < tia ca recompensa, principatulu Moldaviei. Dctorinti'a Iui este, de a nu lipsi nici pe vii- «toriu de la credinti'a si servitiuiu seu. Elu are se protega si se defenda tieriledesub «domni'a sa; si se se pazesca bine a nu face nimicu in contra sau preste manda- • tulu meu». La aceste principele respunde : « Punu votu pe victia si pe capulu meu, «ca voiu servi din t6te puterile mele pre dreptului si pro graţiosului meu imperatu, «pe cutu timpu elu nu-si va int6rceaspectulu gratiei sale de Ia nulitatea servului seu.» « Prin aceste din urma cuvinte vrea se arete pucinatatca servitieloru sale). După a- coste , principele ese din sala accompaniatu de acei-a cu cari a intratu ; si mcale- candu unu armasariu imperatescu la p6rta din intru a curtiei , saluta pe marele veziru si pe ceialalti veziri cari mergu trecundu pe dinaintea lui , si cari i multia- mescu facdndu complimente din capu; apoi se int6rce acasă insocitu de boierii sei si de t6ta suit'a sa. Ei*" candueste acumu semcrga in principatu pentru a-si ocupa tro- nulu, Sultanulu. iia in Constanţi nopole sâu in Adrianopole, da ordinu unui-^ din of- ficiarii sei de curte, se merga se-lu petroca pene acasă, si se-lu instaleze in domnia. Aceşti officiari de ordinariu suntu Silahtar Aga, Ciokadar Aga, Miri Ochor Aga, Ka- pudgilar Kiehaiasi, sdu unuia dintre cei mai betrani Kapudgi Basi. Pre langa unulu ('jre-care din aceşti ofQciari mai mergu duoi Peiki, seu duoi gardişti imperiali , im» bracati in costumulu loru de parada , ornatu totu cu auru si cu argintu ; si apoi alţi duoi Akkiulahlu H (numiţi asia de la pclariele albe, ce obisnuescu a purta), si atâti capugi si ciausi , cati place principelui se iea cu sine. Oniciulu acestoru din urma este . că de câte-ori principele incaleca seu se da josu de pe calu , totdeauna se strige acclamatiunea usuale de Alkisiu (**; , si in cetati seu sate se procure celle neccssarie pentru cortegiulu principelui. Candu cortegiuln . intra seu ese din vre-o cetate , ciausii totdeauna mergu ccvasi inainte pede- stri ; 6r* capugii tienu scările de câte-ori principele incaleca s^u se da josu de pe calu In raodulu acesta este servitu pe t6ta calea, pene ajunge la loculu resiedintiei sale. Aici toţi mai marii tierei , civili si militari, cam du6e mii la numeru, vinu inaintea lui. La toţi acesti-a principele f ara a se da josu de pe calu, le intinde man'a se o să- rute Tia-care. si apoi intrebandu-i de sanetatc, le dice se incalece cu toţii, si se plece. Atunci Boierii se punu de-a-drcpt'a si de-a-stang'a lui, care-si după rangulu seu, er' ofGciarii militari mergu inainte; si in acesta ordine intra in cetate, mergdndu numat in pnsi, cA parad'a se Ha cu atătu mai pomp6sa. Ajungendu in curtea besericei ca-* (•) Ah insemnaalbu, kiulah pclaria, si /u este tcrminatiunca possessivului. 7V. Cerm^ (••) Multa fericire ! Tr. Rom. SOLIMA.NÎÎ 1 279 ceau unu assaltu, de atatea-ori gamison'a curagiosa, de si cu mari perderi, 'i bătea inderetru. Si creştinii, pre langa t6ta valorea lorui in urma totuşi ar' fi fostu constrinsi a se suppune armei cucerito- riea Turciloru, d6ca prin fraudulente appromisiuni (44), nu ar' fi deceptatu pe insusi prudentele Solimanu. Ei adecă tramitu impe- tedrale, dedicata S-tului Nicolae , se da josu de pe calu. Aici metropolitulu insoţitu de trei episcopi (ca-ci in Moldavi'a sunt trei episcopii, pre candu in Valachi'a snntu numai duoe), si de celalaltu cleru, i presenla crucea si sant'a evangelia se le sărute. Sub acestu actu solcinnu niusic'a imperiale observa tacore. La intrarea principelui in besiTica, se int6na imnulu aţiovlaivţ apoi se cetosce rugatiunea xa^eXTEvoc si după aceste, se apropia de altariu ; aci metropolitulu , după ce dice in tăcere rugatiunea usilata. iiu unge cu sautulu miru, deca cumu-va n'u fostu unsu degiâprin patriar- chulu din Constantinopole , ce se pote intempla atunci, candu promotiunea la digni- tatea de domnu se face in Adrianopole, seu candu patriarchulu din Constantinopole este absente. Elu este apoi, si se numesce unsulu lui Dumnedieu. După ce s'ou facutu Iote aceste , si după ce sa cantatu si Polychronionulu , principele , intre sunete de tromi)€te. de tympane, si de alta musica, trage la palatu. Intrandu in divanu se pune inaintca tronului preparatu anume pentni acesta ocasiune, «■'r' boierii cari au venitu cu elu, isi ocupa lia-car« loculu seu. Atunci officiariulu insarcinatu de imperatplu pentru a fi prescntu la instalare, da Cbatisierifulu s6u mandatulu imperiale, lui Di- vanu EtFendi, seu secretariului curtiei , care este turcu , câ se-lu cetesca. Acesta ce- tcscc mandatulu cu voce inalta , frasa de frasa , si marele postelnicu le esplica in limb'a loru. După aceea , officiariulu imperiaiu pune in spatele principelui caftanulu' ce a adusu cu sine , si luandu-lu de man*a drepta ilu duce pe tronu. In acestu mo- mentu se da cu t6te tunurile, si ciausli reduplica acclamatiunile usitate. Principele apoi inca la rcndulu seu, da officiariulu! imperatescu unu caftanu căptuşi tu cu er- melinu : or' secretariului unu altulu mai simplu. Pusu cu ihodulu acest'a pe tronu , principele lasă pe boieri se vina a-i săruta mana ; după aceea i saluta , si se retrage in cabinetulu seu. Festivitatea se termina cu unu prandiu splendidu in ondrea offi- ciariulu! imperiale, la care ilu insofiescu mai mult! curteni de ai principelui.— Dar crcdu ca ati\ta e destul u, pentru a vede, in ce modu se !nstall(5za si se confirma prin- cipii Moldaviei in dignitatea de domnia. Care desidera mai larga cunoscintîa , con- sult»^ istori'a mea despre Moldavi'a , care speru ca in scurtu timpu se va publica ('). (4i) Aprommiuni. Turcii dicu ca garnis6n a creştina de Vienn'a vediendu ca ceta- tea nu se mai p6te tienc lungu timpu, a tramisu la Sultanulu se ccra unu armistiţiu de (licee dile, pentru ca se pota informa pe gubernulu loru despre circumstanticle in cari se afla. dic<3ndu ca suntu legat! prin juramentulu loru militare, de a nu deschide porţile fara scirea sa nici unui strainu; or' ddca in aceste dieco dile nu li-ar' veni nici-unu rcspunsu, atunci se voru crede dispensat! de la juramentulu loru , si vom poto chiar' contra voie! sale a preda cetatea Sultanului ; droptu aceea, ilu rrtga se (•) Vedi . « Descriptio Moldaviae » Pag. II, Cap. III. 280 ISTORI'a DOxMNIEl LUI ralului prin unu dolegatu inchinatiunea Eiuvalah (45) se-i spună ca suntu storsi cu totulu, si ca-i promitu a se suppune si a-i fi va- salii sei ; drepLu aceea 'i ceru unu armistiţiu. Dar' sub diverse pre- toste , ei anieaa confirmarea conditiuniloru de capitulatiune. Prin acest'a nu numai ca au castigatu timpu de a se reculege, dar' au in- suflatu nou curagiu in garnisona, sperandu ca in scurtu timpu au se urmeze ploile de tomna, si Turcii voru fi necessitati a redica ob- sediulu. Si nu s'au insielalu, Gâ-ci pre candu se ocupau cu conditiu- nile tractatului^ au inceputu ploile naturali pe acestu timpu a cada in atâta abundantia , in cătu obsediatii nu mai dubitau acumu , ca voru pot6 tiene cetatea; 6r Turcii suferira atâtea stricatiuni, in calu departe de a spera succesulu doritu , din contra isi vedeau chiar' si vi6ti'a periclitata. Mulţi au peritu de frigu si de moina ; si cei care erau tramisi a face assalturi, mare parte au fostu ucişi de ferulu si foculu inimicului. SOLIMANU REDICA OBSIDIUNEA XIX. Aceste calamităţi continue si perderi diurne, constrinsera pe Solimanu a redica obsidiunea (46). Dar' nu mai pucina sagacitate binevoiesca a nu mai bombarda tumulii S-tului Stefanu , si se crutie acestu monu- mentu de structura frum6sa si admirabile, a cărui destructiune nu-i ar* aduce nici- unu folosu. Sultanulu se invoiesce la cererea lom , si, pentru cA se dea si ela timpu de restaurare trnpeloru sale, le accorda armistitiulu atâtu pentru cetate catu si pen- tru tuniu, sub conditiune inse, ca se puna^semilun'a in loculu crucei pe vervulu tur- nulu. Obsediatii se dice ca ar' fi implinitu acesta conditiune . dar' de promissiunea de a capitula nu sau tienutu. (45) Fericire si prosperitate de la Dumnedieu Tr. Rom. (4G) A ridica obsidiuixea. Unii istorici turci, cari ticnu forte niultu la fabule, dîcu ca : Pe candu Solimanu era resolutu de a mai continua obsidiunea. dar* totoiUta în- cepuse a dubita de bunulu succesu, i sa aretatu in visu Mahomedu . si i-a disu , • doca nu vei imbiandi mania lui Dumnedieu prin sacrificarea ă loru patru-dicci-de- « mii de berbeci : , tu nu vei scapă din pcriclu •. Solimanu si-a esplicatu visulu in sensulu Uteralu, si Iramite la vezirulu ordinu ca se-i procure patru-dicci-de-mii de berbeci. Vezirulu i dise : acosta este impossibile : câci, cu acestu obsediu. care tiene de atâtu timpu, mai t6te provisiunilc sau consummatu, si ceea ce a mai remasu. Abia va pote ajunge câ soldaţii sc-si p6U stempera f6mea. Afara de accsfa , tienutorite vecine atâtu sunt de predate prin incursiunile tatariloru, in câtu nu este nici-o spe- rantiadea mai pote stringe vre-unu nuou materialu de provisiuni. Atunci Solimana si aduna pe toţi officiarii sei. si le spune visulu ce a avutu. Acesti-a re^pundu, c« : soLiMAxr I 281 se cerea a-se retrage si a-si scapă armat a de totala porire. Truppele inimice erau apr6pe , si Solimanu, după atâte perderi , vedea bine, ca este cu multu inferioru in poteri de catu câ se ie pota sta fa- cle. De alta parte, armata sa avea de a face cu o mulţime de cap- tivi de ambe sexele, pe care Tătarii si ceealalta cavaleria usiora i aduceau de prin escursiunile ce făceau pene pe la podulu Isken- der (47). Se-i tiena prinşi, i părea periculosu ; sa-i lase liberi, părea lucru imprudente. Pentru a scapă din acosta incurcatura, da ordinu a ucide in presenti'a sa pe toţi captivii fora distinctiune do sexu seu etate. După aceea da ordinu a redica corturile, si fara c& inimiculu se observe , pleca cu restulu armatei sale , si merge dreptu spre Buda. Ajunsu aici, a datu câte-va dile timpu de repaosu soldatiloru; acesta revelatiune divina nu trube espUcata după seasulu literale , ci după Sf.>nsulu ei internu ; si anume » ca cei patru-dicci-dc*mii de berbeci însemna palru-dicci de- mii de musulmani, ce trebc se-si sacrifice vioti'a sub murii cpt.itiei. si sn nutra vii adevcrati martiri pentru legea Ioni. Candu in urma Sultauulu s'a intorsu Iu Buda. si a luatii in revista armat*a. a vcdiutu ca chiar patru-tlicci-dc-mii lipsescu. Si din a- costa causa a legatu pe succesorii sei cu cellu nmigravu blastemu (Lnnot), a nu mai obside in viitoriu Vienn'a. Acosta istoria insa, nu-o adeverescu ulti isloViri mai ac- curati ai loru. Cu iote aceste , Turcii atAtu de tare credu in ca . iu câtu nu-ti făcu Dici-unu scrupulu do a aflirma in publicu, ni pordcrca loru fatale de la Vienrra , ce s'a intemplatu acumu pe timpulii meu, a urmatu numai prnlru aceea, pontru ca au calcatu [te pamcntulu, unde prin blastemulu lui Solimanu nu Ic^a fostu perinîssu a intra, si prin acosta au irritatu mania lui Dumnedieu in contra loru, care este rcs- buuatoriulu tuturoru coUoru ce-si frânau votulu loru. {\1) Iskemier. Acesta este de siguru pore situatiunei locuriloru, cA ordelo Tatariloru. Ei nu au ni^i cârti nici mippe geogra- li*;c; dar' cu traditiunea in mana, ei au o cunoscintia esactii despre toie câhle, riu- rilo. podurile, vadurile . lacurile, cetăţile si satele ; c.l-ri ei vorhescu d«^pre aceste atAtu de adese-ori, in cîUu deca nu lu-ar* 11 vcdiutu nici-oilata. totuşi clic se implanta in memoria loruatUu de tare, in cAtu nu Io uita nici-odata. Pentru aceea Turcii au facutu proverbiulu : Tatnnuig Knlavme Ikfiagr. loklnr, adică : Tătarii nu ieau nici- 04laU calauzu. si totuşi nu gi*esiescu calea. E de ajunsu ca se lia fostu numai otlata intrnnu loou, că se-lu cuui'Kca atAtu de bine ci si candu ar* ti fostu nascutu de acolo si-lu descrie copiiloru sei atAtu do esactu, in cAtuchiaru dupn uni multe goneratiuni {', La antici se numi.i Kcginapttlis. Tr. Rom* 282 KSTOni'A DOMNIEI LII tolu aici a primi tu de la Voivoda (ib) Transilvanei (Turci-iiu nu- miau Banu), decim'a de tributu collectata in Ungari'a, si Ta conQr- inalu in dignitalea de dooinu alu principatului. CIRCUMCISIITNRA A TREI FII Al LUI SOLIMANr XX. După ce s'a inlorsu la Constantinopole, a celebralu cu mare pompa in lun*a Rebiul-evvelcircumcisiunea a trei fii ai sei, Mustafa, Muhamedu 'si Selimu. La acesta solemnitate au fostu presenti nu numai loti Vezirii si Paşii imperiului , ci anca si delegaţii principi- loru creştini, si celu alu Persiei, care de care cu daruri mai mari si mai pretiose: in câtu ti se părea ca tota lumea a venitu se congra- tuleze cu acesta ocasiune Sultanului. După ceremonia, a urmatu unu festinu splendidu pentru toţi cei presenti. La mesa langa imperatulu de-a-drept'a a lasatu se siedia (49) MuftiKiemal Pasia Sade si pe Ka- siulaskier Kndri Cclcbi, or* de-a-stang'a Hodge (50) alu seu si Muhi lllcdiii Celebi. A dou'a mesa era pentru veziri; a trei'a pentru paşi ; si a patr'a pentru Ulemi seu invetiatii ia legi. Ceialalti offlciari civili si militari au lualu locu la mese care-si dojpa rangu. O mesa sepa- totusi ilu alia. Ei se aplica la accstu studiu cu forte multa ilili^cntia si-lu considera de unu lucru fara de care nu le-ar' pott? succede a face incursiunile loru quotidiane. Dar' ei daulocuriloru, numiri particulari după fantasi'a loru propria. asiA,incAtii unu strainu. ori câtu de bine ar' cunosce tienutulu. totuşi cu mare dificultate va pricefie ceea ce voru se dica ei cu numirile loru ima^inarie. (\S Voi roda. AceM A este unu cuvcntu slavonescu. si insi'mna capitanu s«>u gene- ralu de armata. Polonii inse dau acesta numire la gubernatorii de provincii ; pre- cumu Vaivoda Kiowsky, Posniasky (') ctc. Er' Turcii au usulu da a dâ acpstu nume principilorii creştini din Moldavia. Valaclii'a si Transilvania, cari snnt tributarii lom mai alesu occuro acestu nume in mandalele si scrisorile iniiHTiali ale marelui vizirii, precumn : lîoj^lan Vaivodasi. îllak si»u Erdel Vaivo<1asi : cu tote ca principii Molda- viei înainte de acosta, pnvum attesla istoriojjralii, s'an numitu Tekkiiir. adecă regi. OUc otlata se da acestu titlu si gubernatoriloru tle cetati mai mari. pre.Mipunendu ca acesti-a nu .sunt I\isi : precumu : Pera Vaivoilasi. (ialat«i Vaivodasi. etc. (49 Se .m'dia. Acestu usu a inceputu a se porde >nh SMimanu ; si asta-di Sultanii mi admitu pe nimene se siedia cu ei la mosa. (r>0) Instructonilu seu. Tr. Rom. {•) Adecă •• Voi voii a de Kiovi'a. de Posnani a. etc Tr, Rom. SOLIMAXU I . 283 rata a fostu pentru ambassadorii străini , intre cari cellu de Persi'a si de Germani'a aveau pe acellu tirapu precadentia (51). FIBIXDOS IMPBESOARA BUD'A XXI. Pre candu aliiar' se incepea acestu ospetiu la Solimanu, unu nunţiu neasteptatu din Ungari'a 1-a dislurbatu in bucuriele sele. Firindos (s») regele Gechiloru (53), crediendu ca Solimanu este cu- fundatu in aceste preocupatiuni de familia, impresora pe neaştep- tate Buda, si in du6e-dieci-si-siepte de dtle o attaca cu tote fortiele sale. Dar' Ienicerii, cari tieneau garnison'a, respingu cu bravura as- sallele inimicului , si dau lui Mehemedu beg^ fiiulu lui Iahia Pasia , gubernatorelui de Semendri'a, timpu de a veniintr'adjutoriulu ceta- tiei cu trupele din sangiaculu seu. Mehemedu inse, simlindu-se "prâ slabu, a cugetatu a dejuca forti'a inimicului prin o stratagema. Cu scopulu acesta, a lasă tu se se latiesca faim'a intre captivii ce-i prin- sese de prin tienuturile vecme, ca elu este Ibrahimu pasta, primulu veziru, si ca imperatulu in trei seu patru.dile are se ajungă aici cu totu restulu armatei sale; si cu acesta informatiune fictiva, i lasâ pe toţi se scape. Asesti-a indata alerga in castrele crestiniloru, si spunu celle ce au auditu. Spusele loru atâta terrâro au bagatu in creştini, in catu lasandu-si tunurile si cellelalte provisiuni bellice inderetu (51) Precadentia. Loniceru in istoria sa despre Turci, reproduce o seri sdre a unui literatu catra David Chytraeus, in care se descriu pe largu petrecerile usitnte in as- semeni ocasiuni ; in speţialu se descrie acolo lupt'a intre unu leu cu unu porcu, pe care o reproducu aci chiar* cu vorbele sale : « Erau — dice ellu — si lupte de ani- «male. Intre altele, unu porcu adusu din curtea ambasadorelui germanu, s'a luptatu « cu trei lei unulu după altulu, asia in c^Uu nu numai ca a sustienutu atacurile intr' « unu modu admirabile, dar', dcca nu era legatu de unu picioru , p6te ca i-ar' li in- « vinsu mai bine si i-ar' (i pusu la fuga. Mai alesu pe celu din urma 1-a apucatu cu «rostrulu seu si 1-a trcntitu asia, in cAtu s'a dusu totu tevâlindu-se, si a fugitu cu • ruşine. Acesta a causatu mare confusiune Turciloru ; fiindu-ca ei se assemana pe • sine cu leii, cr' |)e creştini, si in speciala po Germani, cu porcii ». {?i2) Firindos. Fordinandu, pe acelu timpu roge alu Ungariei si Bohemici. Dar Turcii, precumucredu ei , din nebăgare de soma au pusu aci numele regelui iu locu de numele vre unui generalu aiu seu. (53) Seu Bohemiloru. Tr. Rom, 284 ISTOnrA DOMNIEI hVl redica obsediulu, crediendu-se destulu de fericiţi a pole scapă prin o iule retragere (54) de periclulu imminente. DAR REMANB BATCTIT DE SOL|!MA?ir XXIL Cu modulu acest'a Buda a fostu liberata. Dar* necasulu lui Solimanu era, ca cumu regele Gechiloru s'a potutu retrage fara per- \ 038 ^^^®' ^^^l*^^ ^"Si resbuna pentru acesta ruşine, intra la anulu Hegi- "771371531 " r ei 938 cu o mare armata in regatuluRohemiei, si peunde au potutu se adjunga, totu au prepeditu prin arma si focu. Firindos audindu de acesta invasiune, vine inaintea lui in graba cu o armata nu mai pucinu considerabile; primesce lupt'a, si se bate lungu timp.u cu mare bravura. Dar' in urma a trebuitu se c6da vaHrei Turciloru , armat'a sa este resipita si constrinsa a refugi la Gradisca (55) resie- dinti'a sa, si a se ascunde de inaintea persecutiunei Turciloru. Acesta victoria nu numai a adaosu imperiului turcescu mai bine de du6e- dieci de cetati, ci a intimidalu pe micutieii principi ai Slaviloru si Ghirvatiloru (se) intr'atâtu, in câtu s'au suppusu de buna voia si ei lui Solimanu. ITALIANII ESPULSI DIN MOREA XXIII.^Intr'aceea si inainte de ce prin acesta victoria s'ar fi re- (54) Retragere. Unii istoriografi turci . do si pucinu accreditati . eratului. (70) Succesorii. Vedi numele loru mai in susu laCapu II din Cartea III, in nota 41 . Persianii nega pe cei trei d'Antdiu , si recunoscu de succesore alu Iui Mahomedu numai pe Aii. (71) RUli^. Urbe însemnata in Persi'a In marginile Ctcorgiei . pe unu rîu ce porta acelasiu nume. Rîulu accst'a abuodeza de o specie de pesci, numiţi moruni ; cei mai mari pesci de apa curgc^tcVria , si de cari nu se mai alia decAtu numai in Dunăre si »0LIMANII I -289 I.C. 1535 tia , nu numai i promisse ca va fl in viitoriu suppusu impe- riqlui ottomanu, ci si offere cu t6ta umilinti'a cheile de la tâte cetăţile de sub jurisdictiunea sa; Solimanu primindu-i offertulu , ilu dimitte acasă incarcandu-lu cu celle mai distincte onori. Du- pă dftţiartarea Ghanului, Sultanulu isi continua calea preste Amse la Aleppo, si in urma in lun'a Regebu intra in triamfu in Constan- tinopole. La trei dile după aceea ordina mortea , mai naintc atătu de iubitului seu şi bravului generalu Ibrahimu Pasia. COMITTE LVI MBHBMBDU CBAJiV SE CVPBINDA GirRGISTAXrLr (rs) XXX. In anulu urmatoriu s'a vediutu necessitatea de a intre- __^i^!i_ prinde o nuoa espeditiune in Persi'a pentru a preveni câ cuceririle făcute mai in urma, se nu se p6rda. Dar' flind-ca imporatulu, pen- tru calea cea lunga si fatigiâsa, se infioră a face insusi acesta espe- ditiune , asia tramite cu o buna armata pe Mehemedu Chanu, care i se suppusese acumu de curendu , că se ocupe Giurgistanulu (rs). Volga. Ei nu remanu preste ierna in acestu riu , ci in de cu primăvara mergu in marea caspica, si in spre t6mna se intorcu inderetru in Volga» asia in cdtu preste ierna nu vei găsi nici unulu in marca caspica. Russii, cari au gurile fluviului Volga, sciu acesta, si primăvara candu sciu ca acuma csu si mqrgu spre mare, astupa esirilc cu gardu de tresthia, si prindu o mulţime din ei. Locuitorii din Bitlis, vc- dicndu ea cu modulu acest'a li se subtrage pescuitulu loru, au facutu eu Rusii o în- voire , ca in diu'a inainte de duminec'a Floriiloru , pentru binele crestiniloru din Bitlis, se ridice celu pucinu unu gardu . si se lase libera esirea pesciloru iii cursu de trei dile. îndată după ac Unii suntu de părere ca numele acesta li s'a datu de la 8-tulu George, patronulu loru. după ce adecă au imbraţiosiatu religiu- nea creştina Dar' falaitatea acestei opiniuni este mai raultu decfltu evidente ; cAci inca Pliniu si Mela , cu multu mai nainte de timpii 8-tului George, făcu menţiune despre Georgiani. Ei profcscza religiunea greca-orthodoxa. Afara de artea venatului. de măiestria de a trage cu arculu , si de a fura , abia , si cu greu vei găsi la ei alta 290 istori'a domniei lui Mehemedu , pentru a-şi areta fidelitatea sea si zelulu catra impera- tulu, pl6ca immediatu cu armat^a si intra in Georgi'a ; si după miţite si sângerase lupte umilesce pe locuitori intr'at&tU; in c&tu ei inşii au tramişu delegaţi la imperatulu, si i-au suppusu t6ta tiara sub certe conditiuni. HAflRUD BEfiiT BATE PE CBESTINI IN BOSNl'A XXXI. Chiar pe acestu timpu, unu numeru considerabile de Mol- doveni, Poloni, Bohemi, Germani si Spanioli se intrunescu in niodu voluntariu, făcu o invasiune in Bosni'a, si impresara Suli'a. Dar' Hasrudu Beg, bravulu guvematore alu Bosniei, fara a aştepta or- dinulu s6\i adjutoriulu imperatului, i attaca, de si cu armata puci- na, dar cu atâta rapediune, in câtu acei-a cuprinşi de terrore, nu nu- mai au redicatu obsidiunea, dar' cugetau fia-care cumu se-si scape vieti'a prin fuga. Hasrudu Begu, neindestulitu numai cu liberarea cetâtiei, persecutâza cu vigore pe fugari, si ajungiindu-i aprope de Kilis se descarcă cu furia asupr'a loru, si-i resipesce cu totulu. După aceea impresara cetatea Kilis , si o cuceresce in câte-va dile. Ga modulu acesta elu a adnectatu imperiului unu sangiacu cu totulu arte seu sciintia. Dar' se dîce ca de vre-o trei ani inc6ce au adusu unu typariu gre- cescu din Hollandi'a, si au typaritu o carte, in care se cuprindu laudele beatei Mă- ria vergine ; si se pare ca au prinsu gustu de a se ocupa cu literatur'a grâca. Ghanulu seu principele loru anca se tiene de rcligiunea creştina; dar* nu p6te se ajungă pe thronu , inainte de a face professiunea credintiei mahomedane ; dar , după aceea regele Persiei i da licenţia se-si facă rugatiunile seu in vre-o Oiamia seu in beserica creştina. De unde cu dreptu cuventu se p6te dice, ca elu in privinti*a religiunei este unu amtibiu. Unu Chanu de acesti-a a fostu nccessitatu pentru certe cause a fugi in scclulu trecutu laRussi'a ; si fiiulu seu au adjunsu gencraiu de artileria in armat'a lui Petru celu mare ; elu a cadiutu prinsu in batali'a cu Svedianii, si-a muritu in 8tock- holmu. Candu amu mersu la Moscu'a in anulu 1712. l-amu intelnitu aici. si mi-a datu una geneologia a Ghaniloru din Georgi'a , tradusa in grecesce . si plina de cele 'mai curidse fabule. Asia, in acesta geneologia se dice, ca Davidu regele ludeiloru a fostu fundatorele familiei acestoru Chani ; si anumo ca nepotulu lui Davidu din lini'a Iui Solomonu a esitu din lude'a si a trecutu in Georgi'a , si a fundatu aici unu imperiu,, apoi in urma(Dumnedieu scie cumu) a fostu botezatu prin tatalu seu in numele &-tei trinităţi. Ck)nvinsu de aceste istorii idilice, elu affirmâ susu si tare, ca după sânge ostc ruda cu Domnulu lisusu-Ohristosu că omu. De aci, Lectorele va pote vede pro iisioru, câta ignorantiii este la acestu poporu. SOLIMANIJ I 29 1 nou, şi a tramisu scire la Gonstantinopole despre acesta imbu- curatoria noutate. CHAIRBDIHU DSVASTA APULIA XXXII. Pre candu imperiulu ottoraanu se latiea in Asi'a, pe atunci nu mai puginu crescea si in Occidentu. Chairedinu Pasia(74) (pe care Solimanu , cumu amu vediutu mai in susu, din simplu pira- tariu Ta facutu mare-admiralu), lasă a devasta tote costele africane in marea mediteranea, ocupa cetăţile cari nu voiau a se suppune de buna voia, si distruge cu focu si feru provinciele inveciuate. După ce a suppusu tâte cetăţile intarite din aceste parti^ in reintorcere ajunge la Apuli'a, ocupa cetatea Kuslube, inunda tienuturile ve- cine, si iea cu sine o mulţime de captivi. IMPRKSORABBA DE LA CHirRFUS NU SrC(!kDK XXXIII. Catra finitulu anului, imperalulu prepara alta tlota, si o tramite in marea adriatica sub comand'a luiLufti Pasia (succesorele lui Ibrahimu Pasia in dignitatea de mare veziru), si sub comand'a lui Chairedinu capudanu Pasia, sprealuăde la VenetianiinsuraKir- fus (75). Elu insusi, acompaniatu de duoi fii ai sei, Mustafa si Mahomedu, merge in armat'a terrestre prin Avlonia (te), cu scopu (74) Chairedinu Pasia. Acestii cuvcntu, dupu etimologia insiSiuna bunetatea si gra- ti*a crcdintiei. Accstu Chairedinu a fostu mai antaiu unu piratu renumitu, si ai)oi s*a facutu mare-admiralu alu imperiului ottomanu; elu a fostu terrdrea crestiniloru, cari de comunu ilu numcscu Barbarossa. După elu au mai avutu Turcii pe unulu Capudanu Pasia , renumitu sub Sultannlu Mustafa , si care s*a numitu Mezzomorto ; acesta a adusu marin'a turciloru ia cea mai mare reputatiunc. Acestu Capudanu Pasia , de si purtă trei tugan si avea t6te onorile unui veziru , totuşi elu nu se imbrac catu cevasi in susu picidrele patientului. care era mai multu mortu decâtu viiu , au deschisu niticlu ran'a. si au versatu in rana albusiulu de la nu6e 6ue prospete. Dcca intr'o 6ra seu duoe albusiulu incepe a spuma s^u a clocoti, atunci e scmnu bunu ca cur*a succede. &r' duca , după aşteptare de trei 6re , albusiulu 6ualoru nu iucepe nici a spumă nici a clocoti, atunci ticnu si dicu ca bol'a c mortale, din causa ca pa- tientulu este atâtu de slabu, in câtu este peste putintia sc-i adjute bunetatea medi- cinei. De altminterea, dintr'o suta abia le m6re uuulu sou duoi; si acest a anca o atribuiescu mai multu debilitatiei seu betranetiei personei, decâtu neajunsului ar« tei loru. Adou a si a trei'a di se repete infusiunea cu albusiulu de due. Si in totu timpulu acest'a, patieutulu a trebuitu se stea in continuu intinsu pe spate ; si eră a- tâtu de storsu de tdte simţirile , in câtu elu semenâ mai multu a mortu decâtu a viiu. Nici ca-i permitteau a manca seu a bo ceva , ci diceau ca este desţulu a-i u- medi limb'a din candu in candu si câtu se p6te mai adose-ori cu câte o picătura de apa. In a patr'a dî au luatu pe patientulu legatu de scândura cumu era, si l-au pusu pe padimentu ; aici elu si-a revenitu in simţiri, si cu o voce debile se văietă de du- rerile ce simtiiv Apoi i-au datu pu9ina apa calda pentru a-i stempera setea ; er in urmatorielc trei dîle i-a permissu a lua pucina suppa, fia de ori ce. numii se gri- gesca a nu-si incarca stomacbulu cu alte mâncări. In a sicptea di i-au deslegatu in- fasiuraturcle, si l-au puiu iucetu-incetu ia patu. Dar' pentru că se nu-si redicc pi- (') Ilernies. Tr. Rom. SOLIMANU I 293 Avlonia , d6ca la indemnulu lui Aias Pasia, compatriotu alu loru , nu s'ar' fi suppusu de buna voia imperatului. Suppunendu-i-se Ar- naudi'a (77) fara un picu de versare de sânge, Solimanu a stătu aici aprope o luna de dile, pentru a regula trebile interne alle tierei, si apoi a trecutu in insula, crediendu-se degia domnu asupr*a ei. Dar' sortea a voitu altminterea. Aici esindu pe uscatu cu trupele sale , a comandatu a da focu tuturoru cetatiloru si sateloru, si a impre- sora si inchide cetatea de tote părţile ; in urma inse după multe ciocniri si perderi de amendoue părţile, fu liberata prin apropiarea iernei, care a silitu pe Sultanul cu atătu mai vertosu o redica obsi- diunea si Vşi luâ calea inderetru la Gonstantinopole, fiindu ca ma- rea anca Începuse a juca tempestatile sale oragiose. MEHEMBD BEGV BATE PE CREŞTINI A. 9U XXXIV. La anulu Hegirei 944 , o armata de doue-dieci mii de 6- i. c. 1537 meni adunaţi din ditferite naţiuni, sub comand'a unui anume Koh- pan (73), intra pe la Serem (79) in granitiele imperiului ottomanu, ci6rele seu se se misce. duoi au stătu ia continuu langa patientulu, si repetiau infu- siunea cu albusiu de 6ua in t6ta diu'a. După a n6u*a di si pdnd la a d6ue-spre-diccea infusiunea se făcea cu albusiu numai din siese 6ua, si inspumatiunea se parea ca e mai mare decâtu mai nainte. Intima cinci-spre-diecea di, rana abia potea primi mai multu decâtu albusiulu unui ou; dar' infusiunea totuşi s'a continuatu pene mai po> tea intra in rana ori câtu de pucinu albusiu , si p6ne canJu se mai vedea ceva in- spumatiune. Candu t6te aceste semne au incetatu , au aplicatu pe rana unu emplastru preparatu din resina, oleiu si alte mixturi, si au permissu patientului a-si miscâ picidrele si a se culcă pe c6ste. Intr' aceea, in t5ta deminâtia inainte de ce patientului ar* fi lua tu ceva la sine, trăgeau incetisioru de capetulu ayiei ce spendiură afara, că se vâda» 6re nu s'a deslegatu cusutur'a. După dude-dieci, trei-dieoi, seu patru-dieci de dîle , după cumu pcrmitte etatea seu puterile patientului, tragu afara aci'a, aplica unu altu emplastru pe rana, si cur'a h teroiinata. Si cu acestu metodu duru, care eu cu ochii mei l-amu vediutu, \endeca aceşti 6meni neinvetiati unu morbu atătu de greu. (77) Adecă: Albania. Tr. Rom- (78) Kohpan. Cine se fia fostu acesta, cu greu se p6ie ghici. Ca Turcii dau Germa- niloru numele de Spanoli, caus'a, precumu credu eu , trebe căutata in acea irapre- gfiurare, ca imperatulu Carolu V. a fostu totodota si rege alu Spaniei. (79) Seremu. Turcii dau acesta numire unui siesu largu, situatu dincolo de flu- viala Sava intre Belgradu si Petrovaradinu ; pe locuitorii acestui tienutu i numescu de comunu Serin Ogli. 83 ^94 istori'a domniei lii A. 915 I. C. 1338 CU scopudea impresora Semendri'a. Dara inainledea adjunge acolo, Mehemedu Begu, gubernatorele cetaliei le ese inainte, i altaca de'ndala , si le resipesce tota armat'a. După ce cu modulu acesta a curalitu tienutulu seu de inimici, a tramisu pe fiiulu seu Arsianu Begu la Sultanulu spre a-i duce scire despre ac6sta noutate plăcuta. Imperatulu anca in recompensa i dărui unu sangiacu (so). SOLIMAXr PBIX GENERALII SEI OGCrPA REGATULU JEMEX XXXV. Aceste victorii alle generaliloru sei, au animatu pe Sulla- -nulu la alte Întreprinderi si mai mari. Asia, in anulu urmatoriu tra- mite pe admiralulu seu Chairudinu, si pe Solimanu Pasia, coman- dantele infanteriei, cu o armata considerabile la Indi'a(8i) cari a- menduoi esecuta ordinulu imperatului cu atâta zelu si diligentia, in cfitu in pucinu timpu suppunu si adnecta imperiului ottomanu totu regatulu Jomen (82), dimpreună cu tote provinciele adjacente. (80) Sangiacu. Acesta cra in timpii mai dinainte cellu mai unorillcu olliciii la Turci. Dar' după ce s'au introdusa regulamentele civili si militari alic lui Solimanu, Sangiacatulu este cellu din urma din spcciele de guhemamentu ; cdci cei cari se in- vestescu cu acestu ofOciu , nu porta tugu seu c6da-de-calu , ci au numai unu stin- dardu, care se chiama sangiacu. (81) Indi'a. Aci se intielegu marginile Aiabiei Fclice: câci io namu cetitu nicaiu« rea, ca o armata turcesca se fîa trccutu vro-odata in Indi'a. (82) lemen. Este unu regatu de o estindere forte mare intre marca roşia si golfulu persicu , care după geografii atdtu antici catu si moderni , face o parte din Arabi'a. si care in comunu se numesce Arabia iuoatjicov ^'u Arabi'a Felice. Dar* nici-uou is- torîografu turcu ori arabu, n'au numeratu po locuitorii lemcnici intre arabi. De aci presupunu eii, ca opiniunea geografUoru curo{.>eni, ori cdtu ar' avâ sancţiunea atâtora timpuri trecute, ea totuşi nu are nici-unu fundaraentu Urmu. Pentru a intielege mai bine acesta materia, trebc a se observa, ca arabianii impartu po locuitorii Asiei si Africci in trei triburi : Tătari, Persiani si Zeugi. Sub numele de Tătari cuprindu t6te naţiunile dintre oceanulu septemtrionale si munţii caucasi, si anume pe Tătari, pe Calmuci, Siberiani , Chinesi etc. Sub numele de Persiani , inliolegii pe toţi locui- torii de asta-di ai Persiei. Cu numele comunu de Zengi numcscu pe toţi . cari lo- cuiescu pre langa si in giuru de Persi'a, ai de Ia marginile Chinei pene la oceanulu occidentale, in Asi'a si in Afric'a , precumu sunt Indianlî, Arabii, Egiptianii, Abis- sinii, Ethiopianii, locuitorii din Marocco, Tunis , Trijioli si Fez, ai>oi Maurii si Ne- gri, si tote acelle i)op6ra barbare , care loouiescu acellu vastu continentu alu Asiei si Afrîcei. Acesta numire de Zengi se deriva de la jierulu scurtu si cretiu. cu care a distinsa natur'a pelote aceste popora, dar' numai pe aceste. De ari Persiani i pe cei cari au peru lungu si eretiu. ii numescu Mui Zengi. (In cdtu pentru Asi'a minore. 80LIMANU I 295 SOLlMAUr DEVASTA MOLDATl'A XXXVI. Pre candu generalii sei ilu informau despre aceste petre- ceri victoriose , Solimanu insusi in fruntea unei armate numerose intra in Moldavi'a sub titlu de amicu (ss) ; dar', preste aşteptarea lo- cuitoriloru , elu de la Dunăre si pene la Suceav'a, capital'a tierei de atunci, devasta tota ti6r'a prin focu si feru. Se pune apoi in corturi aprope de acesta cetate, si ordina a i se respunde tributulu annuale. Moldovenii ^vediendu ca nu este alta cale de a scapă din acesta calamitate neaşteptata , se roga in tota umilinti'a de pace, si pro- mitu a-i respunde tributulu annuale sub singur'a conditiune, câ se remana liberi ca si pene acumu in usulu (s*) de a-si alege pe prin- arau aretatu la o nota precedenta ('), ca ea de comunu a fastu considerata că partea Europei seu a imperiului romanu). £r' in câtu pentru numele de Arabu, acesta nu se dadecâtu acelloru Triburi, cari nu au locuintie stabile, ci traiescu vi6tia errante prin deşertele siesuri intre Aleppo , Damascu , Mecca si Bagdadu , care este chiar' acea parte de pamentu ce in chartele moderne se numesce Arabia Deşerta si Petrosa. Deca dar' geografii europeni sub numele de Arabi , după sensulu primu , intielegu pe toţi Zengii, atunci trebe se dea Arabiei o estensiune cu multu mai mare decâtu ceea ce se vede in chartele si comentariele lom. £r dica, urmandu sensulu alu doilea sub Arabi intielegu numai pe acei-a , cari ei inşii se numescu cu acestu nume, a- tunci este evidentu, ca tier'a ce o numescu ei Arabi'a Felice, cade afara de margi- nile adeveratei Arabia. Câci chiar si numele insusi de Sarihindi. adecă indiani gal- bini seu olivastri, ce se da lemenianiloru de catra toţi orientalii, anca ar^ta inde- stulu ca ei nu sunt Arabi, ci Indiani după originea loru. Turcii dau numirei de In- diani galbeni , duoe raţiuni. Unii dicu ca pentru aceea se numescu galbeni, pentru ca imperatulu loru porta vestmente numai in colorea galbena, si d interdisu parti- culariloru din tota tier'a a porta vestminte de acesta colore ; chiar' precumu la Turci nu e permisu nici unui strainu a porta vestminte in col6rea verde. AUii erasi tienu, ca chiar' col6rea naturale a feliei loru, care in comparatiunc cu a Ethiopeniloru , trage alburia, le-a datu acestu nume. Dar, după opiniunea mea^ pu9inu imp6rta a sci care din aceste disputabile păreri este mai npr6pe de adeveru. Destulu atilta, ca acestu poporu , locuitoriu in lemeni'a, se numesce in unanimitate Indiani si nu A- rabl, si caprin urmare lemeni'a nu face propriamente parte din Arabi'a, ci din Indi'a. (83) Amicu. Annalile Moldaviei dicu , ca Turcii sub pretestu de a merge se facă o espcditiune in Polonia, au cerutu dela Moldoveni se treca prin ti6r'a loru ; după a- ceea inse au intorsu armele in contra loru, si au devastata tota Moldavi'a in modulu ce se pate mai miserabile. (84) In usulu. Turcii, aprdpe un seclu intregu au sciutu sa nu disturbe pe Moldo- veni indreptulu de libera alegere a domniloru, dreptu garantata loru prin tractate. (*) A se vedd nota 20 la Capu II. din Cartea I., si not'a 16 la Capu 3 din Cartea I. Tr. Rom, 296 ISTORI'A DOMNIEI LUI cipele , si acesta se-si conserve potestatea regale (ss) illimilata că mai nainte.SolimaQu le acorda cererea, le confirma pe principele (se) pe care l-au alesu ei^ si le da inderelru liberi pe toii captivii. Dar pe diu'a urmaloria, da ordine tutoru boieriloru a se aduna Înaintea sa, si aici le face aspra infruntare^ ca au cutediata a uita benefi- ciurile primite de la imperatorii musulmani, si a redica ariii*a con- tra unui imperiu atătu de potente, si nu numai a da focu la cetatea Kilia, dar* anca a ucide o mulţime de musulmani. De si aceste fapte se punescu, după legea mahomedana cu morte ^ totu-si elu — So- limanu— dice că pentru a-si arelă clementi'a sa le concede vi6li*a si libertatea, sub conditiune inse de a-i estrada toţi thesaurii ulti- mului loru principe (s?). Nefericiţii Moldoveni cumu poteau se re- Dar' cu timpu au inceputu a le pune domni ei inşii, si de comunu le puneau domnu pe iliulu principelui pe care-lu tieneau cA ostatecu in Constantinopole. In urma au otreritu acdsta dignitate la cutare grecu din Constantinopole ; asid a fost inainte cu patru-dieci de ani Demctrie Cantacuzenu, cu trei-dieci de uni Antonu Rossctta. si pe timpulu meu Duca Rameiiota si Nicolac Maurocordatu , fiiulu renumitului Alexandru Maurocordatu, primu-interprete pre langa curtea ottjmana, si con-delegatu lui Râ- mi Mehemcdu, Reis elTendi, Ia pacea do la Carlovitiu. Dar' despre t6te aceste voiu vorbi mai pe largu in Descriptiunea Moldaviei, ce am de cugetu in scurtu timpu a o dă la lumina. (85) Potestatea regale. Acesta potestate a remasu anca pdn6 asta-di neviolata prin- cipiioru de Moldavi'a si de- Romani'a. Ei impartu după plăcu tote deregatorielc mai inalte, făcu legi nu6c, si au deplina putere de vidtia si m6rtd asupra tuturoru ai loru suditi. Si după ce este instalatu odată in dignitatea sa de domnu, du so mai priroesce la curtea ottomana nici-o plângere pentru punirea cu mdrte a vre unei pers6ne, fla boieriu s6\i altulu> si ori câtu de innocentu ar' II fostu acest'a. Dar* deca asupresce pe suditii sei fac^ndu esactiuni in modu tiranicu si illegale, elu pote ii trasu la respundere pentru astfeliu de procedere a sa. (80) Principele. Istoriografii moldoveni ilu numescu Stefanu cellu tineru, unu Iiiu naturale aiu lui Bogdanu. (87) Ultimului loru principe. Aceea este sistema la Turci, că se Încarce cu crime fic- tive pe acela, pe care 8i*au propusu a-lu puni. Este adeveratu, ca Moldovenii au datu focu cetatiei Kilia , dar' acest'a nu s'a facutu cu conscnsulu statului , ci numai din pofta de resbunare a unoru pers6ne private , si anca nici acesti-a nu erau a- tătu de culpabili că tătarii din Budgiacu. Gâci mergendu aceşti tătari in societate cu alţi nuoi coloni turci, la o pădure că se tăia lemne, s'a escatu certa intre ei si in- tre locuitorii din Kiegeci , in urm'a carei-a aceşti din urma au alungatu pe Turci din pădure. După cdlu-va timpu. Turcii se intorcu a doua 6ra se tăia lemne ; atunci locuitorii i-au pusu crasi la fuga si i-au urmaritu p^nd la Kilia , si au datu focu 80LIMANU I 297 fuse? Defterdariulu accompaniatu de unii lenicieri intra încetate , si despoia thesaurulu , atâtu cellu publicu câtuşi celu privatu alu principelui (ss) , unde pre langa summe considerabili de bani , e- rau anca si diademe de alle principiloru, sceptre, cruci , si o mul- ţime de imagini adornate totu cu pietre scumpe, pe cari Soli mânu a- busandu după plăcere, le luă cu sine , si se duse cu elle si cu tru- pele sale indoretru la Constanlinopole. In rentorcerea sa, a ordinatu câ Kili'a(8») distrusa de Moldoveni, se se edifice din nuou; si fiindu ca in aceste parii nu erau păduri , darul spre scopulu acesta lem- nulu podului ce lăsase elu a se construi preste Dunăre. CHAIRrDIHU BATE DUOE FLOTB CRRSTINE XXXVII. In traceea, Chairudin in intorcerea sa din regatulu Ie- men , da pe neaşteptate, aprope de Creta, de o flota inimica consta- loria din trei sule de nâvi, si după o lupta fierosa si obstinata o ni- micesce cu totulu, ocupandu multe din nâvi, spargendu celelalte si cufundandu-le in mare. In alta di, da de o alta flota a inimiciloru, conslatoria din nâvi de diferite naţiuni sub comand'a lui Andrea virius (f o) in portulu de la Prevesa, si o attaca cu curagiu. Inimi- cetatiei. Asia Moldovenii, cari odcniora se luptau pentru libertăţile loru, asta-di sunt constrinsi prin tirani'a Turciloru a-si dd nu numai arborii din păduri, ci anca si ca- pulu, sub securea barbariloru ! Pcnd candu , O ! ddmne, se mai domnesca anca reu- tatea in lume ! (88) Thesaiirulu .... principelui Ilezar Fenn (*) , unu istoriografu turcu f6rt© dreptu si accuratu, dice, ca in acestu thesaurus'agasltu o avuţia immensa, intre care elumentioncza despre o cruce de auru adornata cu atâte pietre scumpe, in câtunimo n'a fostu în stare se-i scia spune pretiulu. Mi s'a spusu ca acesta cruce si asta-di se conserva Intrega in thesaurulu imperiale. (89) KUia. Moldovenii i dicu Chilia, âr* in vechime se numid Lycostomon ; 6 situata /a gur'a cea mai lata a Dunărei spre media-n6pte. pe unde singurupotu intra nâile in marea n6gra ; nu 6 departe de cetatea Akkiermanu. Ambe aceste cetati s'au tienutu rimai nainte de Moldavi'a; asta-di se tienu de tiera Budgeacu, care moldovenii o nu- ixicscu Bessarabia. (90) Andrevirius. Pare a U numele vre unui generalu crestinu, pronuntiatu in for- ^"ria corrupta de Turci ; dar' n'amu potutu afla ca cine ar potd fi (*'). (*) Numele acesta insâmna pe romanesce : Mii-de-astutii. n Acestu generalu pe care autorulu nostru ilti numesce Andrevirius, a fostu re- i:^ vimitulu Andreas Doria (numitu la Paul lovius Auria) , unu genovesu, care pe tim- b>iJila mentionatuaci, a fostu in servitiulu imperatului Germaniei. Tr. Angl. 298 istori'a domxiei lui A. 946 culu , aperatu de positiunea [favorabile a locului , se tiene cu mare bi^avura , in câtu victori'a lungu timpu a fostu dubia ; in urma tuse creştinii vediendu ca nu se mai potu tiend , si facendu-se si nopte, s'au retrasu lasandu vre-câte-va nâvi admiralelui turcu că unu pre- liu alu fatigieloru sale. Admiralulu se intorce după aceste victorii la Constantinopole crediendu-se in cea mai mare sicuritate. Intr'aceea inse, Andrevirius scapatu degiâ de periclu, impresara Nova, si ocu- pandu-o lasă a trece prin sabia pe ţoti mahomedanii locuitori acolo, spre a satisface pe cei malcontenti din caus'a perderiloru din urma. Dar' ac6sta cucerire a lui Andrevirius a fostu de puţina durata ; I. c. 1539 ^^^^ Chairudlnu in anulu prossime urmatoriu attaca Nova cu o pro- speta flota, si reocupandu cetatea, in resbunare pentru compatrioţii sei, sacrifica si ucide pe toţi creştinii fara distinctiune de etate seu sexu. GERMAXII SUXT ALUNGAT! DE LA BrOA A. 917 XXXVIII. La anulu Hegirei 947, se incinge unu nuou resbelluin I. c. 1540 Ungari'a. luon de Zapol, regele Ungariei, care sub protectiunoa lui Solimanu isi porta trebile cu bunu succesu , more in urma, si lasă erede regatului pe unu fliu alu seu minorenu cu numele Istifan (91). Regele Germaniei, (92) crediendu ca e usioru a detrona pe unu ba- iatu, merge si impressora Bud'a cu o armata de optu-dieci de mii de omeni, totu soldaţi aleşi. Veduv'a regelui luon insciintiâza nu- mai de câtu pe Solimanu, care luase sub tutel'a sa pe junele prin- cipe, si-i cere adjutoriulu contra unei invasiuni atâtu de neaştep- tate. Solimanu tramitto înainte pe vezirulu seu Sofi (93) Mehemedu (91) Stefanu. Tr. Rom. {91)Regfle Germaniei. Acesta nu c Carolu V. care pe acellu timpu era iniperatu alu Oermaniei. ci fratele seu Ferdinandu imperatu alu Romaniloru si rege alu Bo- hem i Ioni, care pe motivu de aflinitate, si-a formatu titlu de pretendente la Regatulu Ungariei (Elu luase in căsătoria pe Anna, fii'a lui Vladislavu VI, s6r'a lui Ludovicu II. care a cadiutu in batai'a de laMohaciu). Dar vediendu ca nu \y6te face nimica cu for- ţi'a, s*a impacatu cu luon Zapolia asia, ca acesta se tiena regatulu pdnt!* va trai , er* după mrtrte-i se treca la Ferdinandu. (93) Sofi. Sofi numescu Turcii pe cei mai stricţi observatori ai legiloru (*), tlar' aceia, cari acesta observare a mâna?^>cnc la escessu , se numescu Zahid, adecă i- (•) Seu cu unu cuventu: Rigorisd. Hur.iMANT- I ijyy Pasia cu o buna parte de armata, si scrie reginei o epistola, in care incuragiandu-o i promitte ca in scurtu timpu are se vina chiar' elu in persona cu tote poterile sale intr'adjutoriu. Mebfemedu Pasia in urmarea ordineloru primite de la Sultanulu, merge cu tota iutiel'a spre Buda. Aici a gasitu pe inimicu bine intaritu in siantiuri siţilte fortificări; dar' nu-lu potea descuragia nici-unu obstaclu, si indata comanda âmcniloru sei a da attacu. Regele Germaniloru audindu de la spionii sei ca Turcii nici-de-cumu nu sunt numeroşi, si-a im- partitu armat'a in duoo truppe, cu un'acontinuandu obsidiunea, er' cu ceealalta oppunendu-se assalteloru ottomaniloru. Astfeliu trei- dieci de dile au tienutu attacurile in continuu si Cu unu succesu a- lalu de dubiosu, in câlu nici o parte nu se potea lauda cu vre-unu avantagiu. Anulu se apropia catra finitu, si Solimanu vedea bine ca cu modulu acesta departe de a potea elibera cetatea, din contra o pune in periclu de a fi cucerita de Germani, cu atâtu mai vertosu, ca acesti-a derimassera degiâ fortificatiunile ; asia in primaver'a ur- . raatoria vine in persona]cu cellelalte truppe intr'adjutoriulu veziru- lui seu. Germanii audindu de apropiarea lui Sulimanu, pre candu acesta ora anca in depărtare cam do patru dile de la castrele loru, rodica obsidiunea, necutcdiandu a primi lupt'a, si se retragu noplea lasandu-si tote tunurile cele grele inderetru. Meliemedu Pasia, tie- nendu ca 6 o desonoro pentru elu a lasă se se depărteze inimiculu fara nici-o perdere , ilu urmaresce cu vigore, si ajunge mai nainte de elu la loculu undo voii a se imbarca pe Dunăre : omora o mul- ţime; prinde mai po mulţi precumu veniau unii după alţii fara a se păzi : er' allii lapodandu-si armele au scapatu prin fuga. După ce inimiculu a fostu resipitu cu modulu acest'a, Solimanu sosindu a intratu in Buda, si a tramisu in Transilvani'a pe Stefanu, eredele tronului, dimpreună cu mama-sa, pentru ca-i tienea incapabili de a apera regatulu (94), pe unulu pentru juneti'a sa, pe cestalalta nocriti. Uc .iltminterea cuvcntulu Soli, se pare ca deriva de la grecesculu aoyoţ ca si 9iXo7oţJo;. care Ia ci se pronunţia Feilrsuf. (OV lirgatulu. Anui dîsii intr'iina din notele precedenţi (•), ca Turcii la vorbe sunt buni, dar' la fapte sunt rei. Proba despre accst'a purtarea lui Solimanu iu casulu (•) A se vede not'a 2i, la acestu Capu. A. 948 I. C. 1541 300 ISTORI'A DOMNIEI LUI A. 949 I. C. 1542 pentru sexulu seu , tramise pe bordeie tierei si pe mam'a lui in Transilvani'a , si acolo le-a assiguratu unu sangiacu pentru sub- sistenti'a loru.'^Dupa aceea pune o garnisoua respectabile de Ie- niceri in Buda sub comand'a lui Solimanu Pasia , pe care-lu insti- tui 'gubernatore, si convertindu apoi besericele in Giamie, si nu- mindu si unu Kady, s'a intorsu cu gloria la Constantinopole. SOLIMANU FACB COXFEDERATUTNB CC FRASfCESIl XXXIX. Acestu cursu atâtu de repede alu victorieloru, nu numai a insuflatu respectu sudijiloru sei si a implulu pe inimicii sei cu ter- rore, dar' a făcu tu chiar si pe principii creştini a implora adjutoriulu lui Solimanu contra injusteloru opressiuni alle veciniloru loru. Cu - scopulu acesta , Firance Padishahi («5) in anulu Hegirei 949, fiindu presentu. După ce sub apparioti'a virtutici si-a attrasu aflectiunea a tdta nobilimea ungara ; vediendu ca acumu este occasiunea bine venita de a-si satisface insatiabili- tatea monstru6sa , intdrse spatele , le aretk călcâiele calului seu , si inghiti regalulu carele appartienea unui orfanu. O ! de ar' ved6 de aci creştinii, la ce le servesce pro- tectiunea Osman iloru ! Asiu 11 doritu că Carolu XII., Regele Svediei (in alte res- pecte unu erou alu vecului seu), se Oa cumpenitu bine acesta, inainte de a se arun- ca clu insusi in brajale pururea perlidiosei curţi ottomane. Si in adeveru, evcntulu a aretatu pene la evidenţia, câtu de prejuditiosa a fostu procederea sa, atAtu regatului seu câtu si intregei creştinătăţi ; si anca este de temutu ca ea va aduce stricatiuni a- tatu unu^-a, câtu si cestei-lalte. (95) Firance Padishahi. Curtea ottoman*.nu da titlulu de Padishahi la altu principe crestinu, decâtu numai regelei Franciei. Remarcabile este casulu si originea acestei numiri, asi'a precumu ni-o reporta inşii Turcii. Ei dicu ca o nep6ta a regelui Fran- ciei a pusu votu se facă unu peregrinagiu \)6n' la Ierusalimu , dar pe calo apr6pe de Cipru o au prinsu piraţii turci si o au dusu inaintea lui 8olimauu. Aici, atAtu I)entru inalt'a sa nascere, câtu si pentru rar a ei frumsetia a fostu susceputa intre cele mai amabile concubine alle Sultanului, care apoi prin aerulu si manierele sale fran- cese, prin jocurile sale, si prin poesiele sale de amoru , intr'atâtu si-a attrasu af- fectiunea Sultanului, in catu in urma avea o inUuintiaabsoluta asupr'a lui, si ea diregea tdte trebile interne si esternc. Nu multu după aceea , ajunge unu ambassadoru din Franci'a chiar in acesta causa la Constantinopole ; care inse vediendu ca nu mai p6te fi lucru practicu de a o sc6tc din Stîraiu, a facutu din necesitate virtute , si a disu catra impcratulu : « Regele Franciei se simte forte fericitu de marea onore, ca pro- « vedinti'a a destinatu pe fiasa (cîici asia dicu ei ca o a numitu, s\n\inep6la sa, cum « ar' fi trebuitu se-i dica), pentru patulu unui imperatu atâtu de potente ; si spera ca « allianti'a perpetua si amiciti'a intre cei duoi mai mnri monarchi din lume, va H « confirmata si mai multu prin ac6sta legătura de sânge ». Si după acesta apoi, la staruintiele Sultanei. Solimanu nu numai ca s'a invoitu la tote câte cerea regele Fran- ciei, ci anca i-a datu titlulu de Padishahi, si a datu ordinu, câ ambassadorele francesu SOLIMANU I 301 ca nu se mai potca lienâ contra Spanioliloru , tramille unu ambas- sadoru estra-ordinariu la Solimanu cu o scris6re, in care i ar6ta in- jurielo ce sufere de la ei, si-lu roga in tota umilinti'a, se-lu scape: de puterea inimiciloru sei. Solimanu primesce cu tota bunavointi'a peambasadoru ; face confederatiunecu Ficance Padishahi; si pentru câ se câştige crediementu proraissiuniloru sale, tramitte pe Chairudinu Pasia cu o flota numerosa in Spani'a. Elu intr'aceea cu trupele sale se pune in quartire de ierna in giurulu Adrianopolei , cd in prima- ver'a viitoria se pota face din bunu timpu invasiune in Germanica. OCCUPA VRE-O CATE-TA CBTATI IN UNGARIA XL. După ce au priimitu Francesii acestu adjutoriu, au incepulu a molesta ei de o parte pe Germani , pre candu de ceealalta parte Solimanu intra in Ungari'a cu oste forte considerabile, şi indata la inceputu a ocupatu cetăţile Liposa, Beciovi si Shoklova (»f),pecari Ger- manii le recucerissera inainte cuduoi ani. După aceea petrunde mai departe in Ungari'a; occupa cetăţile Usturgun Beligrad (97), Tatarhi- sari (as) si Ustuni Beligrad (99); convertebesericele celle mai bune in Giamii; fortifica apoi cetăţile cu garnisâne tari, si se intârce apoi catra casa spre a intra in Constantinopole cu triumfu. Dar' chiar' candu era aprope de cetate, si comandase deja a pune in ordine se aibă totu-deauna intrare la persana sa inainte de toţi ceialalti ambasadori. Tota acesta naraţiune parc a fi o pura fabula, mai alesu ca eu nu am ga^itu nici un isto- riografu s^u genealogistu christianu, care se facă vre-o menţiune despre acdsta ma- teria. Cu I6te aceste, francesii nu-si făcu nici unu scrupulu a se lauda in Constan- tinopole . ca regele loru este in afliuitate cu famili'a osmana, si pe acestu temeiu a pretinde precadentia (') asupra tuturoru altoru creştini. Din acesta causa. imperatulu Germaniei nu tiene nici-odata ambcsadoru estraordinariu la curtea ottomana, ci nu- mai un residentu ; dar' cămlu se tracleza do lucruri mai moraentdso., precum con- flrmatiunea unui tractatu do pace, s6u de prolungirea unui armistiţiu, atunci tramite si elu unu picnipotontiariu (Murachas), care in ac6sta calitate are preferentia asupra tuturoru cclloralalti. (U6) Lippova, Bescherecu, si Ciacova? Tr, Germ. (97) Usturgun Bdigradu. Strigoniu seu Granu. (98) Tatarhisari. Adecă : caslellulu Tatanioru. Totu pe acestu timpu pare ca s'a ocupatu si cetatea numita germanesce Funf-Kirchen. 90) Vstuni Beligradu. Alba-regale, in germanesce Stuhlweissenburg. f La curtea ottomana. Tr. Rom 302 isxori'a domniei lui Ala-iulu,(i«<>) primesce trist'a scîre despre mortea repentina a Aiu- lui seu Muhamedu; ceea ce atâtu de tare a afîectatu inim'a cea alt- minterea invincibile a lui Solimanu, in câtu, lasandu la o parte tola pomp'a triumfale, a intra tu in cetate plinu de doliu ca unlilu care a remasu invinsu. Intru meraori'a acestui Qiu alu seu, si pentru salu- tea sufletului seu, Solimanu a lasatu apoi in Con stan tinopole, in strad'a ce duce spre port'a numita Eng-Gapu (loi), a se redicâo Gia- (100) Âla-itUu. Alaiu nu este atâtu unu triumfa , catu mai vertosu unu mcrsu alu soldatiioru in anumita maniera, ce trebe se-lu observe de câtc-ori imperatulu ese din cetate s4u intra in cetate. Triumfulu ce so tiene in urm'a unoi Învingeri, se numesce Donanma humaiun, adecă triumfa maiestaticu. Alaiu se numesce si aceea, când la o lupta cu inimiculu, soldaţii so punu in ordine de'bataia, care, fiindu-ca nu credu ca voiu avea occasiune a o menţiona intr altu locu, cea o descria aci. Tota armat'a se divide in cinci parti, si anume in: SaghoU arip'a drcpta; Solkol, arip'a stânga ; Dib alai, grosul u armatei ; Ciarkagi , precursorii (son avant-garda) ; si Dundar , post- cursorii (seu post-garda), cari din urma sunt destinaţi pentni a intorce pe cei cari retirdza seu fugu, si a-i constringo se intre din nuou in lupta. In frontu stau Ser- den Ghiesdi , după acesti-a urmcza Ienicerii, comandaţi do Aga loru; apoi vine ar tileri*a cu Topci si Dgebedgi , seu conductorii artileriei : imme(*ninalu numele acestoru ticri, si io anca nu le potu găsi nicaiurea. (104) GnOcrnamrntulu seu. Sunt unii chronojrrafi turci, cari «licu ck Solimanu ar li au- dilu jit» suplu mana, ca tiii soi au veniUnMi intcntiuneade a-ludctrona. Si cuWteace- sl.o. t.'lu [lentru reputaţi unea sa , ncvrondu a-si macula manile cu sânge din sanpcie seu, au ordinatu llilnni sei a so iiitorcc acasă de unde au vcnitu ; dar in urma, după CC lucrulu sa descopi^ritu si mai bine, a punitu pe Mustafa cu m6rte, precum voniu vede aci-*e Casianu,dar' acesta este unu modu corruptu de scrierea originalului ; er Kamid, pote ca e un a si aceeaşi cu ceea ce in descriptiunile moderne se numesce Corn. ^u li.ma.au trecutu, si promilte a-i fi credintiosu in vliloriu chiar' si intre ini- mici, si ca i va reporta cu diligentia despre tote mişcările Turciloru. Acesta intriga inse n*a potutu se scape dinaintea collegului seu Mehemedu Pasia, care petrecea cu ochi ageri tote mişcările lui Mirsa, si numai decâtu ilu accusă la imperatulu de crim'a proditiu- nei , care immediatu i Iramite ordinu, că se-lu pună in fera si se-lu tramita Ia porta. Dar' Mirsa anca din partea sa inainle de ce ar fl ajunsu ordinulu imperatului la Babiloni'a, afostu informatu prin unii amici ai sei (pe cari i câştigase cu bani persiani), despre sortea ce-lu aşteptă, şi vediendu ca nu este alta cale de scăpare, a fugita in Giurgistanu. Din acestu incidenlu Solimanu isi aduse aminte de tră- darea din urma a Georgianiloru, candu acesti-a cu unu anu mai na- inte (107) au surprinsu pe Mustafa Pasia, gubernalorele acestoru parti, intr'o strimt6re, nevalindu assupra lui inlr'unu modu perfl- diosu si dumicandu-i arraat'a. Dreptu aceea, Solimanu tramise pe Mehemedu PaSia cu o buna armata pentru a resbuna acesta fapta , care , intrandu, in Giurgistanu , după căte-va bătălii sustienute cu Yariu succesu , in urma risipesce cu totulu tote armatele Giur- gistaniloru. După acesta victoria , ocupa siepte din celle mai tari celati, si derimandu-le Ie assemenă cu pamentulu. Anotimpulu in- aiotatu nu-i mai permittea a face alte progresse ; asia a iernatu cu trupele sale in Diarbekir. In primav6r'a urmatoria merge din bunu A- ^^^ limpu ierasi in Giurgistanu, unde negasind acum nici o resistentia, ^- ^' *^*^' a suppusu imperiului ottomanu mai multu de duoe-dieci de cetati; si apoi; după ce a intaritu acesta provincia in obedientia catra impe- ralulu; si a pusu garnisone in fortaretie, a plecatu spre Constanţi- nopole pentru a reporta Sultanului despre celle ce a faculu. OCCrPA TBMISIOARA XLIV. Gonsolidatu, în estu moduimperiulu in Orientu, Solimanu a. 959 cugeta a-si largi dominatiunea si in occidentu. Cu scopulu acesta ^' ^- *^^^ tramite pe Mehemedu Pasia, Beglerbegu de Rumili cu armata eu- ropena spre a ocupa Temisior'a, una din celle mai tari cetati in Un- (107) Pare ca nu cu unu anu, ci cu mai muUi ani mai nainte. A se vcd6 mai susu § VI. Ti\ Rom. • 306 is'roRrA domniei lui gari'a Mehemedu in missiunea sa, occupa mai ânlâiu cetafile inve — cinate, precum Baci, Bucigergi , Ratiu si Genadu (los) , si apoi im- presara si inchide Temisior'a de Iote părţile. In acelasiu timpu vine o armata pentru a libera cetatea, care, vediendu Mehemedu ca este superiâra trupeloru sale , insciinti6za immediatu pe imperatulu despre periclulu ce-lu amerintia, si cere se-i Iramita fara intardiare adjutoriu. Solimanu si tramite numai decâtu pe marele seu veziru Mahmud Pasia, cu restulu armatei spre a se allatura lui Mehmedu, care, intaritu.prin acestu adjutoriu, attaca si bate pe inimicu ; ocupa cetatea prin assaitu, si adnecta imperiului ottomanu totu tienutulu Temisiorei, care este aprope atâtu de mare câtu ori-care Beglerbe gatu; după aceea pune in cetate o garnisona buna, si o lasă intru aperarea lui Kasim Pasia (109). PERSIANII RATV PE TURCI XLV. Pe candu dominatiunea ottomana se latiâastTeliu in Europ'a, pe atunci lucrurile nu mergeau atâtu de bine in Asi'a. Shah Ismail fliulu lui Tomasib,rege aluPersiei, candu avediutu ca s'a depărta tu armat'a musulmana de la fruntariele persice, a intratu in tierile subiecte Turciloru, siingrabaaocupatucetatileErdishsi Aglash(iio) omorindu in modulu cellu mai miserabile pe toţi Turcii, câţi a po- tutu gasi in acelle cetati. Iskender Pasia a fostu insarcinatu a merge cu o buna parte a armatei asiatice, spre a reprime acesta întreprin- dere temeraria. Shah Ismail inse merge cu curagiu contra lui , si incingendu-se lupt'a, ilu bate, si-lu pune la fuga omorindu-i cea mai buna parte a armatei sale. Acesta fortuna lingusitoria Persiani- loru ia bătălii mici, i*-a animaţu a intra in altele mai mari, dar' nu- (108) Baciu, ele. Aceste, după t6ta probabilitate, sunt cetati situate intre Quviurilc Dunărea şi Sava, alu caroru tienutu Turcii ilu numescu Batcia uvasi. (109) Kasim Pasia. Generalu rcnumitu la Turci, care in urma a adjunsula dignitate de mare veziru. Acesta a fundatu, seu intinsu colonia noua iu Galata, uude asta-di sunt magasinele de provisiuni ; si chiaru pentru acesta, acestu locu p6rta pend in diu'a de ast^-di numele lui. (110) Erdish si i4^^a5/t. Sunt cetati situate la conQnicle Shirvanului. In cbartele geo- gratice, in locu de adeveratulu loru nume , se scriu in modu corruptu Ergish si E- Iau. • SOLIMANU I 307 mai spre a simţi spinulu acestor'a. Că-ci Solimanu audind de acâsta scire rea, intr'alâtu se indignase, in câtu infruntandu aspru pe Is- kender Pasia pentru fug'a sa rusin6sa, se resolvi a merge in persana cu o armata mai numerosa si a umili pe Persianii inganfati de vic- tori'a loru. Dar' anotimpulu era cu multu mai inaintatu , de câtu ci se pote intra in acţiune bellica in acelie parti ; asia a tramisu inainte pe marele veziru Mehemedu pasia, ordinandu-i a petrece iârn'a cu armat'a câta avea, in giurulu cetatiei Tokad (in); 6r' in lun'a Ilemasan, a anului Hegirei 960 , a mersu insusi in persona cu ^ ^^ cellelalte oştiri alle sale pene aprope de unu locu ce se numesce ^ ^- *^^^ Erkile, unde erau castrele vezirului seu. Aici primesce informatiuni sigure, ca fiiulu "seu Mustafa (112) pe care in anulu trecutu pentru suspitiune de trădare ilu pusese sub rigorosa paza), a intralu in complotu contra vietiei sa!e,si ca are mulţi complici. După o stricta cercetare Solimanu s'a convinsu de adeveru , si a datu ordinu a-lu strangula numai decâtu. După aceea, venindu la Aleppo, aude ca unu altu fliu alu seu cu numele Gihanghir, (us) a muritu. Asia i-a remasu numai fiiulu celu mai betranu, Selim, cărui i-a datu ordinu a petrece i6rn'a cu trupele in Merash. SOLIMANU OCCrPA GBTATBil RET AH SI DBTASTA PBRSIA XLVI. Adunandu-si tota armat'a in anulu Hegirei 961, Solimanu ^Q^> I. C. 1553 (111) Tokad. Este o cetate in Natoli'a nu departe de Amasi'a. Unii tienu ca ar" fi an- tic'a GuJoxia. (llî) Mustafa. Alu patrulea fiiu alu lui Solimanu, care se dice ca a escitatu pe toţi fraţii sei contra părintelui loru. Turcii dicu , ca Solimanu cu mare politetia a sufTe- ritu unu anu iiitrej^'u nopunitu attentalulu loru ,• in sperantia ca se voru câi si În- drepta. Dar' după ce a vediutu ca ei porsistu in obstinatiunea loru, a ordinatu strangularea unicului Mustafa, ca autorulu robelliunei. Unii credu ca nici Gihan- ghir na muritu niorto naturale, ci ca din ordinulu părintelui seu a fostu inveni- natu. După acosta rcbelliune a liiloru sei, Solimanu a facutu o lege, că. fiii Sulta- niloru imî viitoriu se nu mai pota ti gubernutori, ci se lia detienuti in residenti'a im- periale. Si cu tota acesta lege, unii. precumu se spune, totuşi au fostu puşi guborna- lori ; asta-(li inse ai'est'a nu se mai face. (113) Gihanghir. Se dlco ca a fostu ghebosu. in câtu aifl cugetatu ca are unu globu in spate; si pentru aceea i-a datu Solimanu numele de Gjhanghir, ceea ce vre se dica, unu atlanto seu r.nu p6rta-globu. Despre 86rtealui, vedi not*a precedente. . 308 istori'a domniei lui intra ia Shirvanu, si tramite unu heraldu la Shahulu, (114) care se-i spună ca-lu aştepta la lupta deschisa, si totodată 'Iu provoca se vina in campulu de bătaia, deca are curagiulu a-si incredintia sortea in valorea omeniloru sei. Persianulu inse n'a respunsu la acesta pro- vocare nici cu vorb'a nici cu fapt'a. Asia Solimauu impresora ceta- tea Revanu, (115) resiedenti'a regelui persianu, in lun'a Siabanu, o ocupa in cate-va dîle, si distruge tote gradinele, palatiele, si villele regali ; in urma da focu cetatiei si preface in cenuşia acâsta cunuoa de gloria a Persiei. După aceea trage cu trupele sale calra Neh-Gi- van, (iie) si sub conducerea lui Sultanu Husein (in) lasă a se de- vasta totu iienutulu intre Tibris si Meragii, (us) distrugendu cu focu si feru tote cetăţile , urbile si satele. După ce si-a resbunatu cu atâta severitate contra Perşianiloru, apropiandu-se i6m'a, si-a tramisu armat'a in quarlire de iarna in giurulu Amasiei. mCHlBIB PACE CU PBRSIANII XLVII. In primaver'a anului urmatoriu, Înainte de ce ar' esi So- (114) Shahulu. La Turci este opritu prin lege de a incepe resbellu Înainte de a in- sciintia pe inimicu. Acest'a se face (dicu ei) parte pentra aceea, că bravura osmani- loru se nu suircre scădere, candu ei ar' bate si suppune pe adversariu prin frauda si stratagema ; er* de alta parte , că se nu p5ta dice inimiculu ca nu a avutu timpu a imbraciosia legea Coranului si a trece la religiunea mahomedana. Care deca o ar' refusa inimiculu, ei nu numai ca se tienu nevinovaţi de tota versarea de sânge ce ar' urma, ci anca credu, ca murindu in lupta, se făcu martiri in ochii Iui Dumne- dieu ; 6r' invingându , devinu totu atati Gâzi. Cu t6te aceste inse, ei na se tienu strictu de acesta lege, ci de multe-ori o interpreteza după urgenti'a evenimenteloru, si declara bellulu numai după ce a infiptu sabia in corpulu inimicului. Amu ve- diutu acăst'a acumu pe urma in bellulu portatu contra Venetianiloru. candu Sultanulu Achmedu prin generalulu seu Aii Pasia , in patru luni de dilc le-a luatu t6ta Mo- re'a. Dar' nu ar' fi cu dreptu a condamna numai pe Turci pentru o practica ce este communa tuturoru mortaliloru. • (115) Revanu. Celebra cetate in Perşi 'a; in chartele moderne se scrie in moducor- ruptu Ervan. (116) Neh-Givan, In chartele geografice se scrie după o pronuntiatiune corrupta Nah-Schuan. (117) Sullanu fftusein. Pare a Q unulu din acei persiani refugiaţi, cari se suppuneau pe acestu timpu unulu după altulu potestatiei ottomane. Câ-ci Amadi'a, care este o provincia in Ghirvanu seu Azerbedgianu , este de presentu suppusa Persiei, Din cuventulu Amadi'a, se pare ca deriva ebraiculu Madian si grecesculu Midian. (118) Meragie. In chartele geografice se scrie incorrectu, Marraga. SOLIMANU I 309 limanu in campania cu armat'a sa^ Sultanu Shah Kuli (119) vine la elu aprope de Ersirumu, (120) si cerendu-i gratia se suppune cu to- tulu prolectiunei lui. După aceea, mergendu de aci la Bagdadu, primesce o deputatiune de la regele Persiei^ rugandu-lu umilitu de pace, care după mai multe conferintie in urma s'a si inchieiatu, si prin trens'a cetăţile Van, Merash (121) si Musulu (122) s'au designatu de cetati frontiare ale imperiului ottomanu. SE PRUIDE IJXI7 FALSU MUSTAFA XLVIII. Pre candu imperatulu era occupatuin*Asi'a, unu ore-care impostoru appare in Dobrudgia (123) sub falsulu nume^de Sultanu (119) shah Kuli. Unulu din Chanii persiani , cari revoltandu-se au trecutu la Soli- manu. N'a fostu pentru alta renumita , decâtu numai pentru artea sa in musica. Esistu penc^ asta-di de la ela unele arii incomparibilu de frumose, puse pe note pen- tru instrumente, despre cari dicu artiştii musiciani, atâtu cei dinTurci'a câtu si cei din Persi'a, ca sunt inimitabile. Anume este un'a ce se numesce Shah Kuli Sakili cu cchoulu husseinianu. si alfa Kiupare in echoulu hisar : ambe in metrulu numitu Diveki. (120) Ersirumu. După etimologia , insemna tiera grec^sca seu europena. Câci Tur- cii numescu parti alle £uropei totu ce este situatu dela Ersirumu spre apusu, din« preuna cu Asia mica seu Anadoli'a. Dar' acestu Ersirumu este capital'a Armeniei mari, care 6 suppusa Turciloru, nu departe de confiniele Mediei, sidse dile depăr- tare dela Trapesund'a, langa marea negra spre media-di. Acest'a d unulu dintre celle principali pasialicuri alle imperiului ottomanu , si nici nu se tramitte aici altu Pasia, decâtu unulu dintre acei-a cari au privilegiulu de a purt trei tuguri, adecă trei c. {\2\) Regele Francesu. Acesta e Franciscu I., care prin resbellele continue cu Carolu V., a datu ocasiunile celle mai bine- venite lui Solimanu de a cuprinde re- gatulu Ungariei. (125) Carii Elibegu. Acesta pare a fi fostu unu vechiu admiralu , dar* nu pare a fi fostu investitu cu dignitatea lui Capitanu Pasia. După numele de Carii s'ar pote con- iectura ca a fostu unu christianu renegatu. (120) Corbon. După tota probabilitatea, acesta pare a fi Carolu Ducele de Bourbon, generalu in armata imperatorclui Carol V. , care revoltandu-se contra Franciei , a trocutu in urma la acesta. Este in usu la Turci de a confUnda forte adese-ori nu- mile generaliloru creştini. In catu pentru ac^ta bătălia , nici istoriografii germani, nici cei francesi, nu făcu menţiune dofţpre ea ; pentru acQea, io tare credu ca ac^t*a este numai o ficţiune a francosiloru , pentru a aduce pe Solimanu se le stea cu aWtu mai tare intr'adjutoriu. O apucătura do care se servescu ei in Constanţi nopole f6rte 3 1 2 istori'a domniei lui toria asupr'a Spanioliloru, lasandu acesti-a , precumu se spune, pa- tru-dieci de mii de morţi pe campulu de lupta. TRAMITB O ALTA FLOTA IN HUEMIUS Ii. Solimanu, incuragiatu prin acestu succesu , tramite o alta flota sub comand'a lui Peri Reis in Hurmius (127), spre a devasta costeld acestui regatu; ceea ce acestui-a i-a si succesu la inceputu, câ-ci de- predandu tote provinciele maritime ale regatului, si incarcandu-se de spoliatiuni , se intorce cu aceste la Gonstantinopole. Dar' pre- candu naviga^ precumu credea elu , in cea mai mare sicuritate pe marea egiptiaca, dintrodata se vede urmaritu deflot*a inimica, care attacandu-lu, fiindu-ca vasele lui erau Reparate, ilu bate, si o parte din vase le cufunda in mare, altele le prinde, mai alesu cele ce erau forte incarcate cu spoliatiuni; dintre năile cele usiore au scapatu unele cu fug'a ; intre acestea era un'a, alu cărei comandante era âeid Aii Capudanu. Acesta readunandu naile disperse y ce s6u nu luaseră parte in bătaia, s6u scăpaseră cu fug'a, reataca flot'a inimicului chiar pre candu se retrăgea in disordine, si prin o rara schimbare a for- tunei remane superioru, si innâca o mulţime de nâi de ale inimicu- lui. Cu modulu acest'a armele lui Solimanu au avutu bunu succesu atâtu pe mare câtu si pe usca tu , si o mica perdere printre ele nu era decâtu nuntiulu de o victoria si mai mare. Si intr'adeveru ca totu pe acestu timpu Toigun Pasia, Beglerbegulu de Bud'a, a occu- adese-ori » precumu o cunoscu din esperienti'a ce amu facutu pe timpii mei chiar acolo fiindu. (127) Hurmius. Turcii dau acestu nume la doue tieri si la d6ue mari ; tierile sunt- Portugali'a si insul'a Ormus ('ApjiouSa la Ptolomeu); er marile sunt : marea pprtuge- sica si golfulu persicu. fiindu ca intramendu6e se gasescu perle , ce la Turci se nu- mescu Hurmius. Este in generalu cunoscutu. ca Turcii au avutu o flota mare in cursu de hmgu timpu in marea roşia, numita la ci Bahrul Kulzum, seu mai usitatu Suveid Dengi-isi; se scie si aceea ca Sclimu a incercatu a uni marca roşia cu marea medi- teranea , de Ia care propusu alu seu nici nu a desistatu. pcn6 cdndu canalulu acumu pe aci pe aci terminatu. nu s'a implutu pe neaşteptate de nesipu. Pentru aceea ar' trebui se credu, ca aci 6 vorb'a despre golfulu persicu, dcca nu sar' dice ca flot'a s'a intorsu la Gonstantinopole. Dar' accsfa nu se pole fara ca se nu incongiure tota A- frica , ceea ce inse Turcii ne cumu se o fia a facutu, dar' nici n au incercatu-o nici odată. 80LIMANU I ,313 itu de la creştini trei cetati, (iss) si a facutu o mulţime de captivi. ) alta parte Salih Pasia, gubernatore de Dgesair, (129) suppune ce- tea Bidgiane, (130) si alte trei castele ia Spani'a. MAI TBAMITE O ALTA PLOTA FRAXCB8ILORU UCTR'ADJUTORIU LI. In anulu Ilegirei 963 se presenta lui Solimanu o noua ocasiune - ntru a-si câştiga gloria. Francia Padishahi, fiindu-ca succesulu ntra Spanioliloru nu a fostu asia precumu elu ar' Q dorilu, cere amu a trei'a ora dela Solimanu flota intru adjutoriu. Solimanu bucură forte , ca pote se franga unu ou cu altulu, fara a se va- na la mana, si implinindu cererea regelui • tramite pe Gapudan alo Pasia (131) cu o flota mare in marea spanica, spre a fi intr'ad- ioriu flotei francese. Piiale esecuta ordinile imperatului cu multu 128) Trei celafi. N'amu cetitu anca nicairea numele loru. 120) Dgessair. Seu cu articlu El Dfjessair (') ; in chartcle geograiice se numesce piu sou Algeria. Este suppusa Turciloru, dar' se guberna după legile sale proprie, si Tunisu. Este inse obligata a da Sultanului in timpu de rosbolu siese pân<^ in u mii de soldaţi. Er' candu Sultanulu are pace cu Venetianii si cu celelalte state stine, atunci «a esto libera de la ori ce obligaţiune far.ie cu elu , si prtto se con- ue deprinderea piratagiului, chiar' precumu făcu cavalerii de Malta printre cre- li. Ki au unu Pasia, pe care ilu tramite loru Sultanulu ; dar' acestu Pasia nu pate facă nimicu de capulu seu, precumu se face in alte locuri. In cAtu pentru sub- yftnti'asa, precumu victuale, Îmbrăcăminte si alte necessarie, elu este in abundali- provediutu do către locuitorii tierei : dar* afara de acestea, elu nu arc nici drcptu, i putere do a pretinde alte lucruri in numele imperatului. De multe-ori se intem- ca locuitorii ilu destituie din propri'a loru auctoritate ; dar' pentru a salva om'w L curtiei ottomano . ei ilu accusa la Sultanulu ca se porta reu, si ceru altulu mai in. Curtea nu aproba acesta j^rocedero, dar' se uita printre degete, si temendu-so nu prov(îce vre o revolta, condamna totdeauna pe Pasia , si da dreptu locuitori- u din Dgcssair. 130) Hidgiane. Probabilmente este Nizza, unu castellu in Piemontu, pe care Fran- ii cu adjutoriulu Turciloru l-au occupatu chiar' ţ)e acestu timpu (*'). 131) Piale "Pasia. Unu maro-admiralu forte renumitu la Turci, r^iro a făcut n tia si o Criamia in (Jonstintinopole, care si asta-di se vedu. •) După D'Iferbelot, cuventulu Dgessair, in limb'a arabica se scrie Oezair seu Kes- r, carciliccclu, ca este unu cuventucorruptu din latinesculu Gaesarea. .si ca Algiru e antic'a lulia Gaesarea, c^ipitafa acelei 'parti a Mauritanici . care la Romani se mia Caesariensis, pentru a odistingede celelalte dude provincii mauritane, adecă Ţineţi t.'ina si Sitifensis. Tr. Aiigl. *') K mai probabile ca autorulu intielege aci Bugia in Africa, pe care o au reo- >atu Turcii de la Carolu V. Ir. Franc. A. 963 I. C. 1555 314 istori'a domniei lui zelu, si in unire cu flot'a francesa cuceresce Misina (132) Ridge (153) si Marioca (134), si alte mai mici trei insule vecine (135); si lasandu apoi a devasta tote costele Apuliei, in spre tomna se intorce la Con- stantinopole incarcatu de bogate spoliatiuni. FACE NOUE LEGI IN STATIT LII. Dupa-ce Solimanu cbnsolidâ asia imperiala seu , si ilu in- tari de tote părţile, a datu respiriu soldatiloru sei, si aprope diece ani a intrebuintiatu pentru a introduce ordine mai buna in trebile civili ale statului seu. Prim'a sa ingrigire a fostu, se termine con- struirea Giamiei, la care cu trei ani mai nainte pusese fundamentele; si care intr'adeveru, ca e făcuta cu o frumsetia alâtu de alesă, in câtu, pre langa S-ta Sophia, precumu opiniunea publica crede, ea nu mai are parechia in lumea introga ; si se numesce de la numele seu Suleimanie (ise). Dupe aceea, vediendu ca multe lucruri atâtu la curte câtu si in imperiu m.ergu neregulatu, si ca incurcalele gra- (132) Mtsine. Messina in Sicili'a (*). (133) Ridge. Regium lulium (•') in Galabha. Turcii mistifica (cam cumu făcu ei de comunu), punendu Messin'a si Ridge in Spani'a. (134) Marioca. Acost'a este inaura Maiorca. cea principale dintre t(He insitlele ba- learice. (135) Trei insule vecine. Aceste p6te ca suntii: Minorca. Ivica, si FormenttTa. Dar acdst'a este numai o simpla conjectura. (136) Suleimanie. Acestu templu e locatu pe o culme ce caută spre portu, si c con- struitu cu atAt'a arte si elegantia, in cAtu nici unu altu edificiu nu se p^to compara cu elu. Amu duditu acesta affirmandu-se nu numai de la Turci, ci si de catra străin din diirerite tieri. Nici ca este vre-o mirare, ca acestu edificiu este atAtu de frumosu, candu s'au pusu si aplicatu aici nu numai pietrele de marmora si resturile ruineloru de la Troad'a , oi anca totu ce au gasitu pretiosu si raru in structurele antice alo grociloru, prin cari Turcii , nebunii de ei , isi imaginau a-si face nume immortale. Patru turnuri adornAza acestu templu, dintre cari du6e sunt cu cAte trei sherifi' , seu balcone ori coridore, de untie se cânta si se anuntia Esanulu : er' celelalte dune turnuri au numai cAte du6o balc6ne. Prosiedintele coUogiului de pre l.inga acesta beserica arc prec^dentia inaintoa tuturoru ceU)rl.ilti , si din acestu offlciu inaintoza immediatu la dignitatca de Mevla. (*) N'amu aflatu ca Turcii ar' li ocupatu acesta cetate. Dar' este Masaa langa si- nulu neapolitanu , care dimpreună cu Sorrenfo au fostu devastate de catra Turci la anulu 1558, după «-e mai nainte cetatea Reggio avu aceeaşi sorte. Vedi Giannone. Istori'a Neapoloi, Temu IV, pag. 161. Tr. Germ. (•*) Reggio in Calabri'a Tr. Rom. ^UljlAlAi^ U 1 duri de officiuri caus6za certe si discordine intre offlciali, a facutu nuoe regulamente atâtu civili câtu si militari, dandu-le putere de lege obligatoria pentru intregu poporulu musulmanu, si regulandu asia' ierarchi'a atâtu la curte , câtu si in statulu civile si in celu ' militariu. Dar', de si armele lui Solimanu durmiau, nu durmi'a insa spirjtulu seu; elu , assemenea berbecelui impungetoriu, se retrase numai pentru a da inimicului seu o pocnitura cu atâtu mai vehe- menta. Elu observase adecă in espeditiunile din urma, ca imperiulu germanu este cu multu mai tare, de câtu ca se-lu pota resturna numai cu potcove de cai morţi, ci se ceru preparatiuni mai mari si timpu mai lungu, pentru a pot6 distruge murii ce-lu apera. Pentru aceea ^ in cursulu acestoru diece ani, elu a facutu cele mai mari preparatiuni bellice, a reimplutu cu bani thesaurulu desecatu, aadu- natu truppe din tote părţile; si candu tote aceste au fostu gata, se resolvi a esecuta planulu , ce afara de elu numai Muhamedu Fatili si-lu formase, dar' pe care si elu in vanu l-a incercatu degiâ. MOARE IU OBSEDIULU DB LA SEGRTTAR LIII. Cu scopulu acest'a, in anulu Hegirei 974, pleca cu armata- puternica din Constantinopole la Adrianopole ; si dandu de aici o parte a armatei sub comand'a marelui veziru Pertev Pasia, ilu tra- mile inainte pentru 'a ocupa GiuVat (137), urmandu-i elu mai incetu cu ceealalta parte a armatei. Nimicu nu lipsiâ acestei espeditiuni ; ceea ce i lipsiâ, era juvenilitatea lui Solimanu: etatea sa betrana erâ degiâ o pedeca in esecutarea intentiuniloru sale. Storsu de pu- teri, abatutu de betranetie, ajunge la Segetvar (us); aici pentru immensele fatigiuiri, a fostu atacatu mai ântâiu de nisce friguri u- si6re, cari inse incetu cu incetulu se schimbaseră in frigurile cele mai reutatiose. Do si imperatulu suferiâ torture terribili, si abia era sperantia de a se mai pote reinsanetosia , totuşi , elu invincibile si totodată immortale in sufletulu seu, ordină a impresora cetatea si a-i da assaltu. Dar' comandantele cetatiei făcea o resistentia la care Solimanu nu se aşteptase, si acâst'a ilu ataca si mai mullu in mor- (137) Giula. Asia se numesce si asta-di in chartele geogralice. (138) Segetvar* Crestiaii i dicu Sigeth. A. 943 I. G. t56G 3 1 6 ISTORI*A DOBfNIKI LUI bulu seu; peatru aceea in pr6 marea grige a sa pentru binele sta- tului seu , ilu audia repetindu adese-ori esclamarea : ce O ! cetatea , a a cărei vetra (139) trebe stersa; ea^ nu 6 cucerita anca. » După a- 'ceea, simbindu ca i se apropia or'a mortiei;» a redicatu manile spre ceriu, si pronunţia urmatori'a rugabiune : «0\ Dumnedieule & tata « lumea (uo) , O ! domnitoriule mare si domnu a tote creaturele! en- tru aceea ilu si tienu de o mai inalta elegantia, de câtu cumu sunt celelalte. SOLIMANU I 319 cutu renumitu ; dar* reformele ce a introdusu in justiţia, si legile escellente, prin cari se tiene anca in flore imperjulu ottomanu, i-a castigatu gloria anca si mai mare. Pentru aceste tote i-au datu Turcii numele de Ganurii. Elu a domnitu imperiulu ottomaj^u patru- dieci si unulu de ani, si a traitu siepte-dieci si patru. A avutu siepte fii : Muradu, AbduUah, Mehemedu, Mustafa, Selimu, Baiazetu, si Sihanghir, cari toţi afara de Selimu, succesorele seu , au muritu mortea nenaturale inainte de mdrtea părintelui loru. Domnitori in Europ'a, contimpurani cu Solimanu I., au fostu : Jn Germani'a: Carolu V. 1519—1558., si Ferdinandu I., 558—1563. In Angli'a: EdM&vda VI. 1546—1553.; Mari'a 1553—1558. ; si Elisabeth'a 1558—1602. In Franci'a : Franciscu I. 1525 — 1547.; Enricu II. 1547 — 1559.; Franciscu II. 1559—1560. ; si Carolu IX. 1560—1574. Tr. Aiigl, ISTORrA DOMNIEI LUI SELIMU II. 8UPRANUMITU MEST (i) AXU XJNSPREDIBGBLBA IMPERATU ALU TURGILORU CAPU Y. DIN CARTEA IH. SBLIMU SE PROCLAMA IMPERATORE L După mortea lui Solimanu nu era altu âiu alu seu, decatu sia- gurulu Selîtnu care se-i succ6da pe tronu ; si care pe acestu timpu se tienea in Amasi'a , precumu amu vediutu mai in susu (s). Elu a plecatu de aici ia ndue-spre-diece ale lunei Rebiul-ewel, anulu He- gîrei 974., in care domnia, chiar' planet'a lui Merrich (s), si ajungfindu j. ^ ^gg (1) Mest. Adecă : betivu ; supranumita asia, pentru ca era f6rt6 dedatu yinului si beuturei ; si acest'a era plăcerea lui cea mai mare. Dar' cu t6tc ca era dedatu acestui vitiu p^nd la estremu , totuşi se dice . ca nici-odata n'a intermisu de a-si face ruga- tiunile usitate in t6ta diu*a. Mai sunt apoi alţi istoriografi, cari nu voicscu a lipi a- itcsta p^ta rusin6sa pe fa9i*a unui impcratorc atâtu de celebru, si dicu. ca elu n*a a- vutu nici de cumu patim'a beţiei, ci de multe-ori a fostu rapitu de dre-carc cnthu- siasmu divinu , si pentru-câ poporuiu se nu-Iu suspecteze de hypocrisia , elu insusi spunea ca nu e enthusiasmu divinu, ci numai o beţia,, voindu astfeliu mai bine a-lu tien^ de betivu decâtu de unu hypocritu. Dar* aceste sunt vorbe, cu cari se p6te a- amăgi numai lumea ignorante. (2) La capuluprecedentuj. LIV, unde inse nu se dice Amasia, ci Mi\gnesia Tr. Horn, (3) Marte. Tr. Rom. A. 974 322 istori'a domniei lui lâ Constantinopole, s'a suitu pe tronulu părintelui seu. In diu'a ur- maboria^ toţi mai-marii imperiului, urmandu datinei, s'au presentatu in mare doliu (4) la curte, si raanifestandu-si omagiele lom catra no- ulu imperatore^ totodată ilu consolară in cele mai alese cuvinte pen- tru mortea părintelui seu. ARMATA ANCA 1 SE ÎNCHINA II. Trei dile in urma, pleca cu vre-o câte-va persone din Con- stau ti nopole spre Segetvar. Dar' in acelasiu timpu marele veziru Mehemedu Pasia a ocupatu cetatea, si lasandu acolo o buna garni- sona si-a trimisu armat 'a in quartire de iarna, si ajunsese degi& pene la Belgradu, tienendu sub totu timpulu acesta mortea imperalului in secretu (5). Chiar' pentru acest'a, soldaţii s'au turburatu candu au vediutu ca Selimu a ajunsu aici atâtu de iute si atâtu de neaslep- tatu; si fiindu ca erau ingrigiati, nu cumu-va Selimu, la esemplulu avului seu de acelasiu nume, se âa facutu ceva injuria părintelui seu : au cursu cu toţii la arme. Dar' după ce li s'a spusu in modu autenticu, ca Solimanu au muritu morte naturale , ei anca au pri- mitu cu toţii pe Selimu de legitimu succesore la tronu , l-au recu- noscutu de alu loru suveranu si s'au suppusu lui. SBLIMIT FACE PARENTELVl SEU INMORBIENTARE SPLENDIDA III. Dupa aceea Selimu a lasatu se se facă tote preparativele ne- {\) Doliu. Mai inainte era ia usu a se observa celle mai mari solemnităţi la mdrlea nnai imperatore turcu, si a alege celle mai distincte colori in vestmintele de dolia. Asta-di tienu doliulu in vestminte roşie si numai trei dile , dar' nici acesta nu h de rig6re, si dupa trei dile crasi se imbraca cu toţii in vestmintele loru usitate. (5) In secretu. Atâtu scriitorii creştini câtu si turci affirma in unanimitate, ca ma- rele veziru in cursu de patru-dieci-si-un'a de dile a tienutu in secretu m6rtea lui. Solimanu, si anume pdne la sosirea lui Selimu in Belgradu. Lectorele, care nu cu- n6sce datinele Turciloru, va crede ca acâst'a este impossibilc intre atâte mii de sol- daţi ; dar' nu va dubita acella, care cun6scc tăcerea mai raultu decâtu pithagorica ce observa turculu in intrulu curtiei osmanicc. Nime nu pronunţia acolo unu cu- ventu, afara de casulu candu i se demanda ; nime nu vorbesce aici unulu cu altulu ; nici nu cuteza 6re-care a strănuta seu a tuşi, ori câtu stranutarea s6u tus'a l'-ar ghw dili. Candu vre unulu vrea se" comunice altui-a ceva, o face in limb*a mutiloru, prin semne. Nici unulu din domestici nu p6rta papuci, si ambla numai in vervulu dcge- teloru, si atAtu de linu si cu grija in catu abia le audi paşii chiar' si candu mergu in fuga. Care ar' face cea mica rum6re, se punesce forte aspru. SELIMU II 3*23 cessarie pentru immormentarea părintelui seu, si s'a intorsu la re- siedinti'a sa imperiale. Aici, după ce s'au terminatu ceremoniele fu- nebrali, a fostu confirmatu din nuou pe tronu de catra tote auctorita- tilesi staturile tierei, si apoi a celebratu victoriele părintelui seu cu unulu din cele mai splendide triumfe. După aceea adistribuitu leni- ceriloru si Spahiiloru Baksismlu (e) s6u darulu usitatu ; 6r' Ulemi- loru si celorialti preoţi , cari au facutu officiulu funebrale la immor- mentarea părintelui seu ^ le-au impartitu bani si vestminte de metaso. BATE PE RBRELL11 ARABI IV. Intr'aceea, arabianulu Beni Omeru (7) Ulian Ogli, audindu de mortea lui Solimanu , si-a luatu curagiulu nu numai de a scutura jugulu ottomanu , dar' anca si de a indemna pe vecinii sei a se al a- (6) Bacsisiulu, adecă dani. ce de comunu se da soldatiloru cu ocasiunea instalarei unui nuou imperatore. Fie-care leniccriu (si sunt patru-dieci de mii de ei) capeta câte douc-dieci de taleri, si unulu (ie-carc din cinci-spre-diccc mii de Spahi, câte d6ue dieci-si cinci de taleri. Câte-odata Sultanulu , candu are plăcere , Ie immul- tiesce soldulu lom quotidianu câte unu aspru ; dar* acesta se intempla f6rte ara- rc-ori, si ccllu multu in casulu candu Sultanulu arc necessitate de a-si câştiga favo- rea soldatiloru sei. (7) Beni Omeru. Fiii seu posteritatea lui Omeru, cari sunt unulu din triburile ara- biane vagabundc prin deşertele Bagdadului . si cari n'au nici-o locuintia perma. nente. Câte-odata sunt suppusii imperiului ottomanu, si platescu gubernatorelui din Bagdadu in totu anulu unu tributu r6rte considerabile in bani din productulu loru de curmale, care este singurul u loru sorginte de avere. Dar' de multe-ori ei se re- volta , si petrundu cu devastatiunile loru pdne prin suburbiele cetatiei Basre. Sub domni'a lui Mustafa Sultanulu , ci au nevalitu prin surprindere chiar si asupr'a ce- tatiei Basre, si au remasu domni asupr'a ei apr6pe duoi ani. Dar' după aceea. Dalta ban Mustafa Fasia, gubernatorelc Babiloniei, i-au allungatu de acolo , si au stirpitu mai totu tribulu, omorindu preste trei-dieci de mii de 6mcni. alle caroru capete apoi lea-a espusu înaintea lui Capudgi Basi Badtal Ismail , pe care imperatulu ilu tra- misese anume pentru accst'a. Prin acesta victoria, Daltaban Mustafa Pasia si-a ca- fltigatu mare reputatiune la imperatulu , in câtu puţinu după aceea a fostu inaintatu la dignitatca de mare veziru. Dar' acesta inaintare a fostu si perirea lui. Câ-ci, a- bia după trecerea a trei luni de dilc , Mufli a redicatu accusa do rebclliune contra lui, si, de si innocentu. a fostu punitu cu perderea vietiei. Acestu actu de crudeli- tata a datu nascere in scurtu timpu unei conjuratiuni , ale cărei urmări au fostu detronarea Sultanului Mustafa, si ucciderea lui Mufti (unu casu acesta , ce f6rte a- rare-ori se practica intre Turci). După detronarea lui Mustafa, corijn'a imporatesca a fostu data lui Achmedu, Sultanului asta-di regnantcH. {•) A se vede Partea II. 324 istori'a domniei lui A. 975 I. C. 1567 tura jugulu turcescu, dara a induplecatu si pe vecinii seî, ca unin- du-se cu elu se'i dea ajutoriu rebelliunei sale. Asia face invasiune in tienutulu Bagdadului , si-lu devasta in modulu celu mai crudele. Dar* cutediatoriulu n'a potutu se remana lungu timpu nepunitu. Gâ-ci Selim irrformanduse de procedarea lui, a ordinatu Dumsd decâtu gubernatoriloru de Bagdadu , Basre (s) si Shehresul (9), a a- duna unu numeru bunu do Ieniceri pre langa trupele din acele tienuturi , si so merga a caută pe acei răpitori. Ordinulu lui Selimu afostu la momentu osecutatu : arabii vagabundi prin deşertele Bas- rei , au fostu atacaţi , batuti , resipiti si alungaţi , si tienutului i s*a restituitu tranquilitatea sa de mai nainte.Totu in acelu anu Selimu a terminatu unu podu (10) care- Iu incepuse părintele seu cu cinci ani mai nainte, nu departe de Constau tino pole. INCERCâREA DE A LBGA DONI7LU CI7 VOLGA» NI7 SUCCEDE V. Intr'aceea era necessariu unu-nuou rebellu , ca virtutea os- manica se nu se tocesca sub lips'a totale de ocupatiune. Dar' cu im- peratulu Germaniei s'a inchieiatu pace numai acumu de curendu, si nu era nici-o causa de a rumpe cu elu. Shahulu Persiei era singu- rulu principe, contra cărui s'ar' pot6 intorce armele ottomane,fîindu ca elu prin invasiunile sale continue se părea a fi datu justa causa la resbellu. Dar' erasi Selimu se ingroziâ de difficultatile de a potâ penetra prin acelea locuri de o parte, 6r' de alfa vedea ca chiar pen- tru ac6sta, nu pote se-si transporte acolo tote munitiunile bellice si (8) Basre. Balsora, numita inainte de acest'a Dostra ; in chartele geografice se pune de comunu Ia gur'a Eufratelui, dar* fdrte erronatu, căci ea este situata cale de siese dile in susulu ace»tui fluviu. La gur*a Eufratelui e situata Gurm'a, cea mai Însem- nata cetate mercantila in orientu, dar' care geograDloru din câţi cunoscu eu. a re* masu cu totulu necunoscuta. (9) Shehresulu. Acdst'a este o cetate si provincia f6rte cunoscuta in Asi'a. Paşi 'a de aici are privilegiulu de a purta trei tuguri. Dar' acest'a numai atâta inscmni§za la Turci, ca unu Pasia care e transferitu dintr'unu altu pasialicu in pasialiculu de Shehresulu, se considera că. si candu ar* ii tramisu in esiliu si condamnatu la eterna paupertate. (10) Podu. Acestu podu este edificatu preste laculu Buiuk Gekmege, unde acesta, langa unu satu de assemenea nume , se vdrsa in marea marmora, distantia de du6e 6re de la Constantinopole . Intregu podulu este construîtu din petra cioplita , şi are in lungime- du6e-mii de paşi ; opera intr'adeveru demna de unu imperatu. Hu- SELIMU II 325 provisiunile necessârie, fara de cari sciă bine ca aumerdse armate ale antecessoriloru sei s*au fostu ruinatu cu totulu. Pentru a preveni aceste obslacule^ a tramisu o truppa de soldaţi preste marea nâgra la Kiefe (n), si a datu ordinu catra Clianulu Crimeei ca se adune pe lucratorii din tote triburile tartarice, si punendu-se cu ei in corturi, langa fluviulu Essel (12)^ intr'unu locu ce nu este departe decatu siese miile italiane de la fluviulu Teri (13), se facă prin q\ unu ca- nalu care se impreune aceste duoe fluviuri. Elu spera că reusindu a- cestu planu alu seu, va pot6 trece forle usioru din marea n6gra prin Maille (14) Teri si Essel, in marea caspica , si precumu Persianii nu au acolo nici-o flota, se va pot6 transporta forte usioru cu o armata dai, unu poetu renumita de pe acolu timpu, a lasatu o inscriptiune in versuri f6rte elegante, adresata Sultanului, care si asta-di se vede tăiata intr'o p6tra de marmore, si care, prc câtu mi-aducu aminte, este urmat6ri*a : Bashadi bu dgisri, olmadan temam, Kildi asmi sui Gennat, Errahim. Ghieldi Sil hakk Schah Sultan Selim, Itti tekmil. oldi bu gisr asim. Didi Tarichin Hîudai olseman, lapti Ob usre bu Gisri Scheh Selim. Ad«ca : Elu (*) incepu acestu podu a-lu ediflca; Dar plecă la ceriu Înainte de a-lu termina. Fericitulu Schah Selimu, care i-a unnatu , împlini lucrulu, şi podulu 1-a terminatu. Iliudai, poctu pe acellu timpu, semnă anulu, Gandu Selimu, preste a]*a-a terminatu podulu. Din acestu din urma distichon , după o computatiune, ce la Turci se numesce £b- ged, ese numcrulu anului Hegirci 974. (11) Adecă CalTa, mai Înainte Theodosia. Tr. Rom, (U) Adecă Volga, odiniora Rha. Tr. Rom, (13) Seu Tanais, vulgo Donu. Tr, Rom. (14) Maille. Cu numele acesta numiau Turcii mai înainte marea meotica (Palus Moeotis) ; precumu concludu io chiar din insesi vorbele istoricului , acest'a nu pdte ii alta , dccÂtu o corruptiune din cuventulu Moeotis. Dar' asta-di Turcii numescu Maille acellu golfu de la marea negra, care spală Ociakoyulu, numitu la antici 01- biopolis. Incatu pentru marca moeotica, ea la Turci se numesce asta-di Azak Deng- isi, adecă marea de Azovu ; er' Bosforulu, numitu la antici si Cimmerius , Turcii 'Iu numescu Ghierci Taman Bogasl. Osmanu Pasia, marele admiralu alu Turciloru , dupa-ce Russii au fostu ocupatu Azovulu, au inchisu Bosforulu cu du6e fortaretie ; cari daca mi-aducu bine aminte, la Greci se numiau mal de multu JSimphaeum Cim» merium si Tauricum, (*) Adecă Solimanu, părintele lui Selimu. n 326 ' ISTORI'A DOMNIEI LUI A. 977 I. C. 1569 in Shirvanu, si va pot6 fara multa difflcultale a suppune tota Per- si'a. La acesta opera pote ca i-ar' â succesu iote după dorinti'a sa, deca supremulu domnitoriu a tota lumea ar' fi sufferitu, ca margi- nile ce le-a pusu elu insusi acestoru riuri, se le pota schimbă pute- rea omenesca. Chanulu Crimeii indata ce a primitu ordinulu Sulta- nului Selimu, s'a pusu pe cale si trecendu prin Aisderchan(i5 si i6) au ajunsui la loculu destina tu, unde s*a apucalu de lucru; dar' abia cea facutu a trei'a parte din canalu, a trebuitu se desiste dela continu- area lucrului, câci lucratorii infestaţi prin ploile continue si prin venturile reci, si suferindu de lips'a provisiuniloru, muriau de fome si de frigu. Dar' cu tdte aceste nefericiri, espeditiunea Întreprinsa cu acâsta ocasiune totuşi a avutu si folosele sale , si anume , ca trei- dieci de mii de tătari nigaiani (i?)^ cari pen'acumu aufostu suppusi imperiului russescu, au trecutu la ottomani, si s'au asiediatu cu tâte familiele loru in Crimea , in localităţi designate anume pentru ei. După acdsta nefericita Întreprindere a lui Chan Kirim (i8) Turcii s'au intorsu Ia Constantinopole. SBUMV SVPPRIMB ABBBLLIUNEA IN IEME5 VI. Chiar' pe acestu timpu, Muttahir, Sherifulu regatului lemen, (15) Aisdercan. Udu regatu f6rte bine cunoscuta in Tătari a ; asta-di este suppusu Russiloru , si in comunu se numesce Astracanu. Acestu cuventu in limb'a persiană însemna locuinti'a Balauriloru suo ce n'a auditu de bunulu succossu alu anneloru sale. (33) Deschidicndu-lu. Turcii crcdu ci divinatiunile scose din C*»ranu sunt in- falibile. De aci, candu i npesa vre-o superare, siMi sunt in dubiu ca cumu so inccpa vre-unu lucru , ei ieau Coranulu si citescu mai ântAiu uua Sura (') seu duoe, af»oi inchitiu cartea si erasi o deschidu pe nimerite ; aici citescu prim a linia de po prî- m'a pagina. D.'ca cuvintele cetite consuua cu alu loru cugetu , atunci se arcta plini de bucuria, si indata so punu a-si esccuta propusulu indivinatii. Din contra, deca acelle cuvinte nu correspundu propusului loru, atunci nu numai ca devinu, melancolici, ci de multe-ori dcsistu de la a loru Întreprindere si-si schimba cu to- tulu planulu ce l-au avutu mai naintc. (3i) Plafondulu de lemnu. Amu observatu intr'altu locu, ca tcmplulu din Mecc'a . pe care Turcii 'Iu tienu ca a fostu oratoriulu lui Abrahamu , nu aro coperisiu j ci (•) Vulgo: Surata, adecă: Capu, Stichu. Tr, Rom. sELiMr II 333 I. C. 1572 din Mecena ; celu pucinu asia ne interpretâza acesta casu sapienţii de pe acellu timpu. Asia, pentru câ pe viitoriu acellu plafondu se fia o emblema mai Qrma a imperiului, Selimu a lasatu de s'ji refacutu totu din p6tra. REPARA FLOTA SA DIN NOU SI ATACA GU BA PE CRRST19I1 XIII. In anulu urmatoriu Kilidgi Aii Pasia, care a urmatu lui Aii ^- ^^^ Pasia in postulu de mare-admiralu, unu barbatu de o bravura im- mensa si navigatoriu escelente, a repara tu flot*a cu atâta celeri- tate, in câtu in ver'a acellui anu a pusu pe mare doue-sute-cinci- dieci de galere. In fruntea acestora a plecatu din portulu de la Con- stantinopole , si a infestatu litoralele crestiniloru pe totu loculu pe unde au potutu ajunge. Si canduflot'a crestiniloru s'a aretatu aprope de Evarin (35), atunci Gapudanu Pasia, ardiendu de a şterge ruşinea perderei din urma, se pune si o attaca cu mare^vigâre. Dar', după lupta ce a tienutu câtu-va timpu cu succesu dubiosu si fara perderi mari din ambe părţile, apropiandu-se noptea, părţile combatanţi s'au despartitu un'a de alfa si Gapudanu Pasia anca s'a retrasu. Pa- tru dile in iirma, admiralii creştini s'au consultatu cumu ar' pot6 se surprindă flot'a musulmana ; ei sperau a o pot6 face ac6st'a cu atâlu mai usioru , câci stancele inalte ce incungiura portulu Goron, impe- deca vederea libera , si aici s'ar' pote ascunde bine cu floVa loru. Dar', Kilidgi Aii Pasia, informata prin spionii sei de intentiunile i- nimicului, ese din portu si-si pune flot'a in ordine de bătaia. Intr'a- ceea vine inimiculu, dar' a remasu surprinsu candu a vediutu ca Turcii (pe cari i credeau cu corăbiile pe ancora), stau in largulu ma- rei, preparaţi de a primi lupt'a. Gu tote aceste se apropia mai tare este ^ specie do copcrcinentu, care merge din anghiurilo paretiloru in susu , redi- candu-se in arcuri si las,andu o apertura in midi-locu (*). Acostu coperementu a fostu mai inainte de lemnu, er* Selimu a lasatu a se iace din petra. (35) Evarinu. Acesta fara dubiu c Navarinu ; câci nu este altu poporu in Morea, care se pdrte acestu nume. Ci amu observatu acumu de multe-ori, o mai repetu si aci, ca Turcii sunt forte negligenti intru a insemoa accuratu numele locuriloru si alu generaliloru. (*) O spepie de coperisiu asiediatu , cu paretii elevaţi giuru-impregiuru, in câtu se se p6ta prinde ap'a de ploia. Tr. Germ. 334 ISTORfA DOMNIEI LUI catra Turci, câ si candu ar' voi se-si esecute intentiunea; dar' ve- diendu totuşi, ca după tota probabilitatea i-ar' merge forte reu candu i-ar',attaca, asia intârce velurile, si lasă flot'a musulmana a-si continua calea in pace si a se intârce la Constau tinopole Încărcata cu spoliatiuni grase. NOVA LIBERATA XIV. In anul u acesta armele ottomaneau fostu coronate de acel- lasiu succosu si pe uscata. Germanii, cari de o parte isi imaginau ca tata puterea imperiului ottomanu s'a nimicitu in anulu proxime trecutu prin perderile ce au iuduratu pe mare, 6f do alta parte do- rian cu sete de a recupera fara vre-unu obstaclu cele ce au fostu perdutu, au intratu in Bosni'a si au impressoratu cetatea Nov'a. Dar' gubernatorele Bosniei si cei din provinciele vecine, au grabitu a veni cu puteri unite intr adjutoriulu si scăparea cetatiei, au sur- prinsu pe inimiculu care cugetd numai la obsediune, ilu punu la fuga» si in semnulu victoriei tramitu trei-sute de captivi la Gonstantinopole. SELIMIJ ORDINA REPARAREA S-TEl SOPHIA XV. După ce prin aceste victorii s'au vediutu pe deplinu reparate daunele causate prin perderile celle din urma, Selimu spre a-si a- reta pietatea sa si simtiulu de gratitudine pentru atâtea favoruri di- vine, si-a propusu a imfrumusetiii edilîciurile sacre. Intru realisa- rea acestui propusu alu seu, a ordinatu anca in acellu anu a se re- para in templulu S-ta Sophia totu ce injuricle timpului au fostu stricatu; a lasatu a se construi in patru cornuri a templului , patru Menare seu turnuri in differite forme (se), a derimatu vreo câte- va (36) Dt/ferite forme. Totc Mcnarelo sou turnurile Gianiioloru, dcca sunt tluoo ori patru, au un'a si aceasi forma; or' «leca sunt sicso , atunci patru sunt facuto după un'a si aceeaşi figura, si sunt infrumusctifitecuc.\tc trei shorife (') ; era celelalte diioe, construite la anghiurilo Haremului (*•) esterioru, sunt mai mici, si au numai duoo sherife. Numai S-ta Sophia are patru turnuri ilc forma dilferentc. Deca intrchi pe Turci, ca ce este raţiunea acestei (litferentie de fij;ura, ci de comunu iti respundu : templulu S-ta Sophia este o constriictiune de architectura inimitabile ; imporatului a placutu ca se aibă menare de difTerenta forma , ca chiar' prin accsl'a ea in nimiou se nu mai pota ave parechia vre-o alta Giamia. (*) Adecă : balcone, terase, ambito. Tr. Rom (") Aci insemncza : porticu, tinda. Tr. Rom. SELIHU TI 335 case de ale particulariloru de prin pregiuru, si a fundatu in loculu loru duoe Medrese de o architeclura admirabile. TRAMITE O FLOTA CONTRA SPANIOLILORU XVI. Pre candu Selimu era ocupatu cu aceste lucruri, si-a aduce aminte, ca inainte de espeditiunea sa in Cipru , a promisu la depu- taţi Musulmaniloru din Spani'a , ca le va da ajutoriu contra chri- stianiloru. Pentru ca se nu para dar' , ca elu nu si-ar' tienâ cuven- tulu de o parte, şi de alt'a ca se tăia superbi'a ingânfata a Spanio- lii , si se-si resbune asupr'a loru pentru perderea ce a^suferitu de la flot'a spaniola in Lepanto : tramite pe vezirulu seu Piale Pasia (37) si pe marele admiralu cu o flota contra Spaniei. Acesti-a ajungu la Mesina, cu intentiune de a o cucerit si in cale si prin pregiuru devasWza tote tienuturile cu focu si ferru. Si, precum se vedea ca nici-o armata nu este care se vina intr'adjutoriulu cetatiei, ei ne- gresitu ca o ar' fi cuceritu, daca insasi natur'a nu s'ar' fl oppusu la tote Întreprinderile fortiate ale Musulmaniloru. Câ-ci in momentulu candu acesti-a aveau cea mai mare sperantia de unu bunu succesu, marea a devenitu dintr'odata atătu de tempestuosa^ in câtu trupele ottomanesub risiculu de a nuperde lotu, au trebuitu se se retragă. TUIflS OCVPATA DE SPANIOLI SI REOCUPATA DE TVRCl XVII. Regele Spaniei, vediendu ca flot'a ottomaniloru s*a retrasu si s'a inlorsu catra casa , se intorce cu 'puterile sale ce le destinase pentru liberarea cetatiei Messina , si merge în Afric'a, surprinde si occupa cetatea Tunis, uccide si face captivi pe toţi musulmanii lo- cuitori acolo ; intaresce apoi cetatea prin fortiflcatiuni si mai bune, si pune in ea o garnisona din proprii sei soldaţi. Tota culp'a ace- (37) Piafe Pasia. A mai fostu unu altul u cu acesta nume (*) sub Sultanulu Soli- manu. Dar* nu sciu , dcca a fostu totu din una si aceeaşi familia, seu numai prin accidentu i s'a datu accslu nume. Mai probabile pare a fi acesta din urma ; căci, cu esceptiunea familiei imiMjratesci, nici un'a, s<îu f6rte rara familia este, care se se lia coDscrvatu, seu cumu amu dice, perpetuam intre Turci. Unic'a familia a lui Ibra- bimu Ogli si a lui Kioprili Ogti, este unde numele parintiloru a trecutu si trece la iii de Qi. n Vedi not'a IU la capulu precedente. Tr. Rom. 336 istori'a domniei lui A. 982 I. C. 1574 stei perderi a cadiutu asuprea lui Piale Pasia, pentru-câ, pre-incre- diutu ic sine^ s'a intorsu cii tdta Qol'a acasă, si n'a lasatu nici- o parte a ei pentru pazirea c6steloru africane. Si chiar' pentru ac6st'a elu a fostu destituitu din poslu, si in ioaulu seu s'a numitu mare- -veziru Sinan Pasia (as); pe care, in anulu Hegirei 982, I-a tramisu -imperatulu cu tota -flot'a spre a reocupa Tunisulu. Sinanu Pasia descalecandu cu trupele sale pe uscaţii, le-a datu ordinu a ataca nu mai de câtu cetatea, si o alta fortaretia ce era in apropiare cu nu- mele Chalkulvadi (39) ; si după mai multe assalte le occupa pe a- menduoe, si sacrifica t6ta garnison'a pentru sufletele aceloru mu- sulmani, pe cari creştinii i ucissera in Tunisu in anulu trecutu. După aceea dirima din fundamentu fortareti'a Chalkulvadi, repara murii Tunisului^ si pro vede cetatea cu garnisona sufficiente. UXCURII BAITTl SI UGISI LA SEGETYARU XVIII. Chiar' pe acestu timpu cinci-spre-diece sute de ungureni se aduna si se consulta cum ar pote se surprindă si se occupe Segetva- rulu(4ii).Dar' Giafer Pasi'a* gul>ernatorole din Giul'a, informandu-se despre acest'a , si luandu cu sine cinci-sute do lenicieri , da de un- guri in-tr'unu locu ascunsu, i attaca chiar candu esiau ca siguri de acolo , i bate bine, ucide pe mulţi , si cea mai mare parte i Iramite ca captivi Ia Constanţi nopole. MOARTEA Ln SELIMIT XIX. Catra finitulu acestui anu Selimu lasă a se construi o buia mare si cea mai eleganta (41) in partea de catra resaritu a palatului. Selimu, cel dântaiu intra in stabilimentu pentru a lua o baia, pre candu murii nu erau anca bine uscaţi, si varulu producea anca eva- (38) A se x-ede nofa 12 la capulu precedente. Tr. Rom. (39) ChaiculvadL Pare a li acelu forte caslclii de Goleta , oare este situata Ia Bai'a din Tunisu. (40) Sigetu. Tr. Rom. (41) Baia .... eiegania. Acest*a este unu editioiu de o structura admirabile ; este impartitu in patrudieci de camere, construilu \*e din intru tolu cu jK^ra de marmora, si pe din afara cu petra cioplita. Sta chiar* in midi-loculu Sei aiului, intre apparte- mentele destinate pentru bărbaţi si intre celle designate i^ntru femei, si asîĂ, ca trec^ndu prin Bosforu. iti cade ciiiar* in fa^ie. SELIMU II 337 poratiunile sale veninâse ; elu , deca potemu se credemu unoru scriitori, a beutu o buna porţiune de vinii pentru a paralisa aceste evaporatiuni stricatiose. Puginu după aceea a resimtitu o durere usiora de capu, apoi i-a venitu o ametiâia,' si in urma o spegie de apoplexia, care după unu-spre-diece dîle de continua indispositiune, in doue-dieci-si-optu ale lunei Siabanu, 1-a luatu din vi6tia. Fiiulu seu Muradu auajunsu laConstantinopole cu inceputulu lunei urma- torie Uamazanu, si imniediatu a fostu proclaniatu imperatore prin toţi mai marii tiorei , cari-si manifestară condolenti*d loru pentru mortea părintelui seu, care de care in oratiuni mai elegante. Cada- vrulu lui Selimu Sultanulu, după celebrarea ceremonieloru usitate^ s'a imormentatu intr'o Turbe, aprope deS-ta Sophîa. CALITĂŢILE LUI SELIMU XX. Sultanulu Selimu a vietuitu cinci-dieci-si-duoi de ani, si a domnitu optu ani, cinci luni si noue-spre-diece dile. Elu a fostu unu principe valorosu; dar' fortun'a nu 1-a favoratu, ca întreprin- derile sale sa Qa încoronate de successele ce elu le-a dorita. Era de o inima invincibile in tote circumstanţele ; abile în facerea planu- riloru, si celu mai capabile de a tienâ secrelulu <4«). Amatoriu de dreptate, si gelosu de bun'a reputatiune a numelui seu ; generosu si alâtu de induratoriu, in c&tu ti se părea ca natur'a I-a donatu cu o dispositiune a inimei mai blânda de câtu precumu au fostu toţi predecesorii sei ; familiaru si glumetiu in vorbe cu domesticii sei ; iubitoriu passionatu atâtu alu carturariloru,câtu si ala comedianti- loru. Si pre lângă tote aceste, elu era anca fortejesactu intru a-siface iot-deauna regulatu rugatiunile sale de s6ra si de dimin6tia. Unii scriitori inse, cari pretindu a fi avutu ocasiune mai buna de a cu- nosce cele ce se petrecu in intrulu Seraiului, seu cari c6rca a plac6 uiai multu lectoriloru prin noutăţi de lucruri, dicu, ca sub pretestu (W) Secrelulu. O rara calitate intr'anu omu care este dedatu beţiei. Ci eu, acestu caracteru misteriosu alu iui Selimu, nu Iu atribuiescu atAtu temperamentului seu natu- ralu, câtu mai vertosu taciturni taliei ce se obseiva la curtea ottomana, despre care amu vorbitu degiă mtr'altu locu (*). n Vedi mai in susu noU 3 la acestu capu. Tr. Rom. 338 ISTORrA DOMNIEI Ll.'I SELIMU II de (levoliune^ Selimu se retrăgea in appartementele secrete ale pa- latului seu, numai pentru ca se se delecteze in beutur'a de vinu si in alte plăceri lumesci. Adeverulu este, ca Selimu se purta in pu- blicu cu cea mai mare apparintia de religioşi tate; si deca s*ar' pare ca faptele sale câte-odata nu correspundu precepteloru ratiunei, a- ces ta este de a se adscrie nu atâtu vitiului beţiei opritu rigorosu prin Alcoranu , câtu mai vertosu fragilitatiei umane, răpite de inspi- ratiunea divina. Domnitorii contimpurani lui Selimu II in Europ a au fostu .- In Germani'a: Maximilianu II, 15C5— 1578. In Angli'a : Elisabeth'a, 1558—1602. In Francta: Carolu IX, 1560—1574. si Enricu III, 1574—1589. Tr Angl. «•— ISTORl'A DOMNIEI LUI MURADU III. ALU DOISPRBDIECELEA IMPERATU ALU TURCILORU CAPU VL DIN CARTEA III. MURADU SUCCEDE PĂRINTELUI SEU LA XRONU * I. Dupa trecerea lui Selima din vi6tia, a urmalu pe Ironu fliulu seu Muradu, alu treilea sub acestu nume , in etate de trei-dieci-si- unulu de ani, la anulu Hegirei 983. Primele trei veri le-a petrecutu cu cultivarea pacei, cu regularea trebiloru publice, si cu facerea pre- parativeloru bellice. A.983 I. C. 1575 ÎNCEPE BELLULU CU PERSIAKII II. Candu tote au fostu gala si in ordine, Muradu se resolvi la anulu Hegirei 986 a debella pe Persiani. însărcina cu acesta espeditiune a. 986 pe generalulu Mustafa Pasia, unu militariu bravu, care se purtase ^- ^- *^^^ atâtu de escellentu in espeditiunea din Cipru, siri dede sub comanda tote trupele din Erzirum si din Diarbekir. Mustafa nu a voitu ca domnulu seu se se incele in aşteptarea ce o a pusu in elu, si asia a lasatu numai decâtu a se repara forturile de la frontarii, a se forti- fica cetatea Kars , care era mai cu totulu ruinata prin desele obsi- diuni, si a se face acolo magazme de provisiuni , ca nu cum-va se cada in inconvenientulu belleloru precedente, de a nu-i succede es- 340 ISTORfA DOMNIEI LUI peditîunea numai din lips'a provisiuniloru de bucate. După aceea, pl6ca cu armal'a, si impresora Gialdiranulu, o cetate forte bine în- tărită in Persi'a, ^ după mai multe asalte in fine o si cuceresce, Sl-I INVIKGE III. îndată după aceea i vine scirea ca Tokmak Ghanu (i), geno- (I) Tokmak Chanu. Giivonlulu Tokinak, după origine inscranâza ciocanu, maiugii, berbece; unu instrumentu cu care se bătu pari in pamentu. Er' in sensu figuratu ins^Smna unu omu activu fara astemperu , care insist42 la unu lucru cu inipatienlia si chiar' cu vehementia. De aci proverbiulu Basiumuse Tokmak Ghieldi , ne vine berbecele asupra capului ; care va se di ca : acestu omu nu inccta a ne tormenta. Dar' cuventulu Tokmak nu pare a fi nume de familia, cdci nu e nici-o familia per- siană care se fi avutu acestu nume ; elu este o inventiune de la Turci. Scimu ca ei au usulu a da supranumiri de acestea nu numai gcneraliioru dela inimici, ci si la pop6ra intregi : supra-numiri ce nu suntu pre onorabili pentru cei cororu se dau. dar' cari totuşi in multe respecte au ce-va analogu eu caracterulu s6u calităţile su- biectului. Asia pentru esemplu, pe Augustu regele de acumu alu Poloniei, pe candu era elu singuru principe electorale alu Saxoniei si generalu alu imperialistiloru in Ungari'a, Turcii ilu numiau Nai Kiran, adecă Frange-potc6ve. Pe'Evrei i numescu Cifud, (*) adecă : cdni. Pe Persiani Kisilbasi, capete-rosio. Pe Armeni, PochicL adecă : manca-ca. . . Pe Georgiani, Bit-leUdgi, manca-peduchi. Pe Scithiani, (**; Liash-ieiîdgU manca-hoitu. Pe Indiani, Dilengi, cersitori. Pe Arabiani, Akilsis, nebuni. Pe pop6- rale carii le sunt suppuse, in specialu pe Qreci i numescu Boinus sis Koiun, s6u oi iară c6rne. Pe locuitorii de la tiara, Arabadgi , carausi. Pe insulani GUmigi , mari- nari. Pe Albanesi Gihiergi , vinde- plomuni. Pe Moldoveni, Bogdani nadan» boi-bog- dani. Pe Romanii din Valachi'a , Cing/Uane, (*"). Pe Bulgari si Serviani Haidud , (•{-) adecă tâlhari. Pe Dobrudgiani CUak(\\). PeCJigani Firauni, Pharaoni. Pe Ragusani Ciausus, spioni, insielatori, trădători. Pe Bosniaui Potur (f f f ) , proda-tiera , destnic tori. corsari. Pe Russi, RmUmenkius, perverşi Pe Poloni Fodul H) Ghiaur, inganfati. necredintiosi, anoganti.Pe Germani Gurur Kiafir, neruşinaţi calumniatori. Pe Vene- tiani Balikgiy pescari. Pe Italiani si pe ccialalti latini Firenki hesar Rcnki, seu de o miie de colori, adecă incelaiori. Pe Francesi Ainadgiy astuti. Pe HoUandesi PHnirgi, (*) Acesta este unu cuventu corruptu din lehud , si se intrebuinti^za in sensu de batjocura. Tr. Germ. (••) Seu Tătarii. Tr. Angl. (**•) Cenki insemneza Harfa , si Cenghii, musicianu-violonistu. Tr. Germ. (de la acestu cuventu se vede ca deriva ungurcsculu cseng (oicng). a suna). Tr. Rom. (•}-) De aci unguresculu Haidu, seu cumu pronuntiamu noi Uaiducu ; specie de gendarmi seu darabanii in Ungari'a. Tr. Rom. (++) ^^^ insemna gardu; asia cu terminatiunea ak (precumu Kosak, Kalmak) p6te se insemne : aflatu-sub-gardu. Jr. Germ. (t+t) Asia şe numescu neo-convertitii de po la margini, seu adecă cari au trecuta la religiiinea mahomedana. Tr. Germ. (O Vedi not'a 13, la Gapula precedente. Tr, Rom. MUR ADU III 341 ralulu Persianiloru , se apropia cu armata considerabile pentru a libera cetatea ; asia , indata tramite in contra lui pe Fasi'a de la Erzirum si pe celu din Diarbekir cu o parte a armatei sale. Acesti-a surprindu pe inimicu, nevalescu asupr'a lui, ilu invingu si-lu punu la fuga. Profitulu acestei victorie a fostu căderea cetatiei Tiflis , o cetate forte cunoscuta in Armeni'a ; câ-ci Turcii immediatu după bătaia o au occupalu si o au distrusu prin focu si feru. După aceea Mustafa Pasia pleca cu trupele sale victoriose spre Schemachie; dar' ploile continue impedecau ori ce espeditiune mai departe ; asia a lasatu lui Osdemir Ogli (2) Osmanu Pasia si Beglerbegului din Er- zenurrumi (3) , ca se pazâsca si se tiena cetăţile cucerite , 6r^ elu s'a intorsu 6rasi in Europ'a. finilfETGBHIR APOSTATC TRECE LA TURCI IV. Intr'aceea după căderea lui Tokmak Ghanu, fiindu Mustafa anca in.Tiflis , vine la elu unu crestinu de origine nobila, cu numele Munevgehir (4), care pene acuma era suppusu Persianiloru , si i of- fere chieile de la tâte cetăţile de sub comand'a sa, promitiendu-i vinde-casiu. Pe Anglesi Ciokadgi , vinde-panura. Pe Spanioli , Tembel, idili , leneşi, si asia mai departe , precumu cunoscu pe unu poporu s^u vinu in contactu cu elu , indata i dau unu nume de batjocura. (2) Osdemir Ogli. Cuventulu osdemir , după etimologia insemna toiurde^feru. Pre- cumu amu aretatu mai in susu (*), a mai fostu la Turci unu campionu cu assemene nume, despre care se vorbcscu fapte miracul6se ca despre llamze s6u Samsonulu Turciloni. Acestu de aci inse s'a numitu Osdemir pentru tari'a inimei sale cu care a fostu dotatu de la natura. (3) Erzenurumi. Nu sciu ce anume cetate ori provincia se intielegc sub acestu nu- me. Dar' se vede ca a fostu reocupata de la Turci , pentru ca asta-di nu este nici unu pasialicu in totu imperiul u turcescu, care se p6rte acestu nume. (4) Munevgehir. Pare 'a ii unulu din gubcrnatorii din Georgi'a; cA-ci pe acestu timpu nu era nici unu principe christianu, care se fia fostu domnu a atAtu de multe cetati, si anca fortificate in Persi'a. Scriitorii ] creştini făcu menţiune despre elu in descrierea vietiei lui Muradu II , si dicu ca Mchcmedu Pasia , unu consangenu alu lui Mustafa Pasia , si care după m6rtea acestui-a a fostu insarcinatu cu comand*a asupr'a armatei, ar' li chiamatu la sine pe Munevgehir sub pretcstu de amiciţia , in realitate inse cu intentiunca de a pune man'a pe elu si a-lu tramite in ferra la Con-* stantinopole. Dar' Munevgehir a simţi tu intentiunea lui Mehcmedu ; a luatu cu sine n Vedi not'a 30. la Capu II. din Cartea III. Î5 342 istori'a domniei lui totodată ca pe viitoriu va fi credialiosu suppusu alu imperiului ol- tomanu. Mustafa 1-a primitu in modu amabile , si 1-a assecuratu de favorea lui Muradu. Nu multu după aceea, Munevgehir a trecutu la legea muhamedana , si in recompensa pentru acest'a i s'a datu Sangiacatulu Achisca (5), si a fostu numitu Beglerbegu in Tiflis, ce- tate cucerita acumu de curendu. PERSUHll BĂTU PE TURCI V. După plecarea lui Mustafa spre Europ'a a urmatu o i6rna atâtu de grea , in câtu soldaţii ottomani cari nu sunt dedaţi cu frigulu, periau pe tota diu'a in castreleloru. Vediendu Osdemir Ogli Osmanu Pasia ca tota armat'a este in periclu, a tramisu trupele sale in quar- tire de i6rna, dar' in ceva depărtare unele de altele, câ-ci in acele locuri deşerte si regiuni desolate nu era nici-o localitate capabila de a primi tota armat'a. Evris Chan, generalulu Persianiloru , intiele- gendu de acesta dispositiune a lui Osmanu Pasia, nevalasce pe nea- şteptate asupra osmaniloru dispersi in modulu acesta si le face stri* catiuni forte mari. DAR TURai DUPĂ ACBKA lOMlCESCU TOTALU PB PERSIANI VI. Osmanu Pasia, unu generalu de altminterea forte abile, a re- masu nu pucinu consternatu Ia audiulu acestei nefericite perderi ; că-ci elu se temea că totu desastrulu acesta se va imputa numai ne- gligentiei sale. Resolutu dreptu aceea^ ca s6u se-si resbune , seu se stdrga acâsta ruşine cu chiar sângele seu, si-au adunatu in capu de iarna tote trupele, si s'a batutu cu Persianii, de si cu succesu dubiu, in mai bine de patru-dieci de locuri. In fine, inimiculu care era la numeru de trei-dieci de mii, incuragiatu prin victori'a ce reportase acumu in urma, sub comand'a lui Iman Evli, ataca pe ottomani cu cinci-dieci de dmeni dintre cei mai credintiosi ai sei, si venindu Ia Mehemedu Pasia, le-a ordinatu c sub prctestu de curiositatc se intre cu elu de-odata in sal'a de au- dientia. Aici , vediendu acesti-a ca pe domnulu loru vreau se-Iu aresteze , au saritu cu elu dimpreună asupr'a acelora cari voiau a pune man*a pe clu , le-au taiatu ca- petele, si vulnerandu chiar' si pe Mehemedu Pasia, si-au facutu cale printre ceialaltu si au scapatu din acosta cursa muhamedana. (5) AcUisca. Unu Saogiacatu in Asi'a minore. MrRADIJ III 343 O furia escessiva. Lupt'a a tienutu patru dile, penfi in urma eroismulu Osmaniloru a invinsu ! Persianii au foslu batuti, si mai toţi au re- masu morţi pe campulu bătăliei. Osdemir Ogli vedea bine ca trup- pele sale s*au impu(;inatu si debili tatu prin atăte lupte si batai; asia a lasatu a se repara murii cetatiei Shemachie, si a pusu in garni- s6Da pe Giaferu Pasia cu o buna parte din armata , 6v cu restulu trupeloru s'a intorsu in Europ'a spre a da raţiune despre cele ce a facutu pene acumu. MUSTAFA SUFOCA O BBBBLLirifE 131 CRIMBA TATARICA YII. Pre cându cea mai buna parte a armatei turcesci trebuia, pre cumu amu vediutU; a se tiene in Persi^a, pe atunci Chanulu Ta- tarîloru din Grime'a se incercâ a se libera de sub jugulu ottomanu. Dar' Muradu nu intardia a da ordinu lui Mustafa Pasia ca se merga se stioga anca in nascere acâsta flacăra. Mustafa anca, urmandu indata acestui ordinu imperiale ^ si-a luatu calea spre muntele Caucasu pe la passulu Demir Capu , si trecendu preste Donu cu barce , sur- prinde pe Chanulu pre candu acest'a nu cugetă la nici-unu periclu din ac6sta parte, pe unde anca nici-unu inimicu n'a fostu intratu ; ilu bate, ilu prinde, ii tăia capulu, si-lu tramite la Pârta. PBRSIAIIII GERV PACE VIII. După suprimerea acestoru inimici interni, Maradu la anulu* Hegirei 988, tramite pe marele seu Veziru cu una armata considera- a. 989 bQe contra Persianiloru. Acesli-a vediendu ca totu poporulu persianu ^- ^- *580 este amenintiatu cu perire inevitabile , au mai lasatu din ardorea loru bellica, si au cerutu pace ; spre acestu scopu au tramisu la Turci unu delegatu in persân'a lui Ibrahimu Chanu, barbatu de o mare subtilitate si sagacitate. Acesta, parte prin vorbele sale fine , parte prin daruri, intr'atâtu a miscatu pe marele Veziru (care acumu tre- cuse preste frontarii in Persi'a), in câtu acesta immodiatu a datu ordinu trupeloru sale a se intorce indereptu , si pe delega tulu Ibrahimu Chanu 1-a tramisu cu scrisori de recomendatiune la Porta. DAR* LI SB REPUSA IX. Dar' Muradu n'a primitu opiniunea Vezirului seu. Elu credea 344 ISTORI'A DOMNIEI LUI ca anca 6 pre de timpuriu a pune pace, si ca inimiculu anca nu este asia storsu de poteri^ in cătu se voiâsca pacea cu totu pretiulu ; afara de ac6st*a i se părea ca este rusîne pentru o armata care s'a preparatu la o espeditiune atâtu de mare^ se se lase a se amegi prin vorbe fraudulose de pace^ si a sta otiosa fara ocupatiune. Asia dimisse pe delegatulu de la sine , refusandu-i petitiunea, si destitui pe Sinan Pasia din dîgnitatea de mare veziru, pentru-ca, fara se c6ra ordi- nulu imperatului, a lucratu de capulu seu intr'o causa atălu de momentosa; 6f in loculu lui a pusu mare veziru pe Ferhadu Fasia« A LVI FEEHADU ESPBftmUNB IN PBMSl'A RBMAIIB FAEA RESULTATV A. 991 I c t583 "" ^' Noulu Veziru intrandu la anulu Hegirei 991 /cu armata nume- r6sa in Persi'a, repara murii cetatiei Revanu, care de la unu timpa inc6ce erau cu lotulu ruinaţi ; dar' afara de acâst'a, s6u pentru ca a fostu unu trentoru , s6u pentru ca l-au corruptu inimicii , n'au facutu nici-unu lucru memorabile. Ba ce 6 mai mul tu , au perdutu si ceta- tea Tibris, si după câte-va Încăierări nefericite, cu inceputulu ier- nei s'a intorsu cu tota armat'a sa la Gonstantinopole. Muradu ve- diendu ca si in acestu generalu s'a insielatu , 1-a destituitu indata din veziratu, si a numitu in loculu lui pe Osdemir Ogli Osmana Pasia, a cărui valâre eroica si prudentia militare s'a vediutu mai inainte ^hiar' in bellulu portatu contra Persianiloru ; si, onorandu-lu cu in- signiele de mare veziru si cu titlulu de generalissimu , 1-a tramisu la armata. OSMAlir FASl'A RSOCTVA TIBRIS XI. Osmanu Pasia^ pentru a fi in mai mare apropiare de Persian!, A. 993 I. C. 1585 si-a pusu trupele in quartire de iarna in Gastamoni, si in primavdr'a . anului Hegirei 993, intrandu in acţiune^ ocupa cetatea Tibris si o iea dela Persiani cari o cuprinsesera pre candu Ferhadu Pasia avea co- mand'a asupr'a trupeloru turcesci. Vediendu Osmanu Pasia, ca t6ta cetatea Tibris e dominata de unu munte ce este in a ei vecinetate^ a datu ordinu a se construi acolo unu castellu («) ; ordinulu seu a (G) Castellu. N'amu potutu afla numele acestui castellu nici la istoricii turci nici la cei christiani. MURADU III 345 fostu esecutatu cu atâta promptitudine, in câtu in patru-spre-dioce dile murii erau in stare de a sustienâ assaltulu inimiciloru. TEEGB PRIN SABIA PB TOTl LOCUITORII XII. Pre candu Osmanu era ocupatu cu fortificarea castellului si cu procurarea provisiuniloru necessarie, unii locuitori din Tibris intra in c6rta cu lenicierii ce erau puşi acolo in garnisona ; din vorba in vorba vine lucrulu la bătaia, si in urma unii soldaţi remanu vul- neraţi, 6v alţii morţi. Osmanu Pasia indignatu de acestu accidentu. si temendu-se de vre-o rescola , da ordinu a trece in sabia pe toţi locuitorii cu esceptiunea femeiloru si copiiloru , si tote bunurile loru a se imparti intre soldaţi. După aceea a populatu cetatea cu nuâe colonii , si a instituitu gubernatore cetatiei pe Giafer Pasia cu titlulu de Veziru. IN INTOARCBRE BATB PB PBRSIANI SI MOARE XIII. După ce aduse in ordine tote trebilein aceste parti, Osmanu se decise a se intorce la Europ'a cu partea cea mai mare din armata sa. Dar* in cale, pre candu era pe la SoQanu (?), Hamze Mirsa («), celu mai bravu generalu, ce au avutu Persianii, i ese inainte si-lu atlaca cu armata considerabile. Ambe părţile se luptară cu obstina- cilate, de la resaritulu pene la santîlulu sorelui, pentru patri'a loru. Hamze Mirsa alergă de la unu capu alu armatei sale pene la cela- laltu, pretutindenea cu foculu ce-lu ănimâ, ; attacâ pe inimicu acumu in frunte, acumu in coste, si acumu in dosu, si intr'aceea isi adună si trupele cadiute pe ici colo in disordine , indemnâ pe omenii sei a se tiene cu bravura , si le inspira curagiu atâtu prin cuvinte câtu si prin esemplulu seu : cu unu cuventu, elu isi făcea detorinti'a de unu adeveratu bunu generalu. Din contra Osmanu Pasia , flindu-ca se bolnăvise anca pe cale, nu potea a se servi de calulu seu, ci a (7) Sofianu. Este o provincia pre-cunoscuta in Persi'a. Cuventulu Soţi , după ori- gioea sa inscmna doctu . sapienta , invotiatu , si este o pronuncia corrupta a greces- cului 0096;. Este si o speţio de metru ia musica, care se numesce Sotian. (8) Hamze Mirsa. Părea fi tataru de origine, si numai din ceva accidentu a trecutu in Persi'a. Că-ci Mirsa . precumu amu observatu mai in susu, la Tătari inscmna aceea ce la Turci inscmna Beg, la Persiani Chan, si la noi domnii s6u principe. 346 ISTORI'A DOMNIEI LUI incalecatu unu catâru ; dar' atătu era de storsu in puterile fisice , in cătu nu potea prin fapta se incuragieze pe omenii sei, ci numai prin cuvinte i indemnâ si-i rugă, se lupte cu bravura si se nu lase a se intuneca glori'a armei oru ottomane. In urma Turcii au remasu pe de asupr'a , si Persianii au trebuitu se le c6(la campulu bătăliei. In noptea după ac6sta victoria , Osmanu Pasia nu atâtu storsu prin morbulu seu, câtu mai vertosu ruinatu de fatigiele luptei din diu'a precedente, si-a datu sufletulu si a muritu pe patulu onârei, incoronandu-sî cu morte de martiru vi6ti'a sa plina de fapte ilu- stre si gloriose, PRRSIAXII SE RETRAGU DE ÎNAINTEA LUI SIN AN PASIA XIV. Prin mârtea lui Osmanu Pasia , armat'a remase fara coman- dante. Soldaţii vediendu-se incuugiurati din tote părţile de inimici, au alesu pe Sinan Pasia (9) de generalu, si si-au continuatu calea mai departe. Hamze Mirsa insa i urmaresce pe picioru , si liindu-ca pen- tru perderile din urma nu cutediâ se'i altace in campu deschisa , a- siâ se Încaieră cu ei numai in lupte mici si continue; se punea prin locurile ascunse si trecutorie strimte , si le făcea prin aceste mişcări ale sale mai multa stricatiune , dec&tu intr'o lupta regulata. Debili- tandu cu modulu acesta de o parte armat'a ottomana, 6r de alfa adunandu pre langa sine mai multe truppe, merge in urma si attaca pe inimicu la Selmas (10) si se arunca asupr'a lui cu cea mai mare furia. Dar' indata la primulu atacu, candu comandă pe omenii sei si-i incuragiâ prin esemplulu seu , cade mortu , si prin mortea sa li- bera pe Turci de unu mare periclu. Gâci Persianii vediendu mârtea (9) Sinanu Pasia. Acolasiu. care pentru negligenti'a sa in Persia, a fostu destitui tu (precumu s'a disu mai in susu) din offlciulu de mare-vcziru. Că-ci aceea nu c lucru ram !a Turci . ca unu generalu destituitu orasi se se pună in postulu seu de mai nainte. s^u anca a-lu redica la unu postu si mai inaltu. De aci , cându sunt tramisi pentru esemplu, in esiliu, toţi vinu. chiar si inimicii loru a le tramite presente, fiindu ca so temu că nu cum-va rehabilitati fiindu odată in postiyile ce le-au avutu , se-si resbune asupra loru si se le facă reu. (10) Selmas. O cetate ce eu nu o cunoscu, si nici in cbartcic geografice nu â insem- nata. Pare inse ca e situata in provinci'a Sofianu , câ-ci nu c probabile, că armat'a turcâsca incungiurata si infestata in continuu de Persiani , se fia potutu ajunge mai departe. MURADU III 347 generalului loru intr'atâtu se consternaseră^ in câtu s'au retrasu indata indereptu , si au lasatu pe musulmani se-si continue liberu calea spre Vanu. FERHADU FASIA LUPTA CV SVCCESU GOTnU PBE8UN1LORU XV. După tote acestea, truppele ottomane pentru impuginarea nu- merului loru au fostu necessitate a perasi cuceririle loru. Persianii vediendu acâst'a , si-au readunatu armat'a , si in anulu Hegirei 994, - impresara cetatea Tibris , alu cărei comandante era Giaferu Pasia. Dar' Muradu tramile pe Ferhadu Pasia (n) cu puteri numerose in- tr^adjutoriulu cetatiei. Acesta constringe pe Persian! a redica obse- diulu ; ediQca unu fortu nuou intre Tibris si Revanu , si patru ani intregi se sustiene cu armat'a sa intre aceste dude cetati că intre dude fortaretie tari. Y6r'a se bătea cu inimicii , 6r iârn'a se retrăgea in Erzirum pentru a fi mai aprope de confiniele loru. In urma ir- rumpe in Giurgistanu, occupa tdte castellele din acesta provincia , si pune fundamentu la du6e cetati , anume Luri si Ghiunge. Apoi se incinge o lupta intre elu si intre generalulu Persianiloru , Care- bagi (is) Mehemedu Chanu^ in care pune la fuga si resipesce tota armat'a persiană intr'atâtu , in câtu aceste capete-rosie de atunci incoce n'au mai avutu curagiulu nici de a se areta , nici de a-si mai incerca noroculu in lupta deschisa. SE PUNE PACE Cr PEESlANll XVI. După atâte bătălii perdute si după perderea provincieloru Revanu, Ghiunge si Carebeg, au potutu-vede Persianii ca nu suniu in stare a se mai oppune Ottomaniloru. Asia au inceputu a cugeta seriosu, cumuar* potea se obtiena pacea. Dar' Muradu nu părea nici decumu propensu a li-o accorda. Atunci regele' Persiei promitte a lasă tote provinciele cucerite de ottomani ; a nu calea nici-odata armat'a persiană pe territoriu turcescu ; a nu Întreprinde nimicu nici in publicu nici in secretu, ce ar' pote fl in prejudetiulu impe- riului ottomanu : si ca garanţia pentru tote acestea , tramite pe fra- (11) Ferhadu, Pasia. Goneraiu f6rte rcaumitu la Turci, caro si-a castifi^atu mare re- putaţi une in acestu bellu. (12) Carebagi. Pare a ii fostu chiar patri a natale a acestui generalu. A. 994 I- G. 1586 348 istori'a domniei lui tele seu Haidargian dreptu ostatica la invincibil'a Porta. Pe aceste conditiuni au juratu amenduoe părţile, si pacea in fine s'a inchieiatUi si prin ea s'a pusu capetu acestui bellu lungu si saugerosu. SE NASGE REBELLIUNE I2f COlISTAlfTUfOPOLE XVII. Dar soldaţii cari lărgiseră pene acumu marginile imperiu- lui , au inceputu după pacea cu Persianii a-si intorce furi'a contra sinului loru propriu. Defterdariulu s6u marele thesaurariu , a fostu accusatu de catra lenicieri , ca a falsi&catu monet'a si cu ac6sVa i-a platitu. Incitaţi si mai multu prin inimicii lui^ ei se adunară grupe de grupe si amerintiau a-lu uccide in palatiulu seu. Defterdarulu in- sciintiatu prin amicii sei de periclulu imminente , fuge in palatulu imperiale, si roga in tota umilinti'a pe Muradu , se-lu ia sub scutulu seu si se'lu apere contra furiei soldatiioru. Rebellii abia audu despre acâsta, si indata incungiura palatulu lui Muradu, si in modulu celu mai vehemente ceru a li se da afara Defterdariulu. Imperatulu le refusa ; ei insistu in modu anca si mai violentu ; apoi ocupa t6te esirile , si amerintia cu perire si morte atfttu pe Sultanulu câtu si pe toţi boierii tierei. REBELLII SUNT ALUNGAŢI SI AGRATUTI XVIII. In ac6sta stare sirimtorata , Muradu crediii de bine a in- trebuintia remediul u estremu, ca se salveze celu puţinu prestigiulu maiestatiei imperiali. Elu armă pe toţi camerarii si Baltagii^is) sei» le ordina a deschide porţile si a attaca pe lenicierii, ca pe totu atâti infideli si rebeli. Ordinulu Sultanului a fostu esecutatu cu bărbăţia, câci omenii sei pretiuindu vieti'a imperatului mai multu de câlu pe a loru propria , s'au aruncatu ca leii asupr'a lenicieriloru , ca- roru in tumultulu loru nu le mai venia in minte a se pune in or- dine de lupta. Indata la primulu attacu si inainte de a se pot6 aduna cu toţii, au fostu omori ti trei-sute-siepte-spre-diece din ei , 6r' ceia- lalti parte risipiţi, parte ei inşii au fugitu pe la casele loru. In urma se pune la midi-locu marele veziru Sinanu Pasia, si prin cuvintele (13) BaltagU. Acesti-a, pentru servitiulu ce au facutu cu acesta ocasiune, porta in palatiulu imperiale pene in diu'a de asta-di numele de fihasculleri , adecă servi probi si fideli. MURADU III 349 sale se incârca a imblandl indignatiunea Sultanului, aretandu ca nu trebe se pedepsâsca pe toţi intr'o forma. Autorii principali ai re- belliunei trebe pedepsiţi nesmintitu , c& altor*a se le servâsca de e- semplu ; dar' a puni intr'o forma şi pe acei-a , cari au fostu numai răpi ti de torentele revoltei , un'a ca acâst'a nu numai ca ar' fi con- tra justiţiei^ dar^ ar' pot6 se fia chiar in detrimentulu statului. Mu- radu miscatu de aceste cuvinte ale vezirului seu , a iertatu pe toţi, afara de autorii principali^ pe cari a ordinatu a-i arunca in mare. După suprimerea in acestu modu a rebelliunei, soldaţii umiliţi s'au in- torsu la detorintiele loru. ^ BSPEDITIVNEA LUI SIN AN PASIA IX UNGARIA XIX. Pentru a preveni pe viitoriu alte turburari de ac6sta natura, Huradu la anulu Hegirei 1002 tramite pe marele veziru Sinan Pasia. cu armata mare in Ungari'a , şi cuceresce sub comand'a acestui-a mai multe cetad. Apropiandu-se i6Tn% a datu ordinu trupeloru a se inquartira in Rumeli'a, si in primav6r'a urmatoria a impresoratu cetatea lanik (ii) , care după obsediu de optu-spre-diece dile'a fostu adnectata si ea imperiului ottomanu. După aceea a facutu dispositi- unile nccessarie pentru ca se aducă in ordine trebile in aceste parti, si apoi s'a intorsu 6rasi la Conslantinopole. MOARTEA LUI MURADU XX. După ce a supusu atâtu pe rebelii din intru, c&tu si pe inimi- cii din afara, Muradu anca in acelasiu anu a trecutu dela cele pamen- tesci la cele ceresci. Elu a traitu cinci-dieci de ani^ si a domnitu doue-dieci de ani si optu luni. Atati fii au avutu^câti ani a domnitu. Dintre aceştia celu mai in etate a strangulatu pe toţi ceialalti , si i-a tramisu in urm'a părintelui seu la imperativa nem urirei (is). Ceea ce (14) lanik. lauarinum sdu laurinum , pe care Germanii o namescu tlab , si despre care istoriografii christiani dicu ca a fostu ocupatu de Turci prin trădarea comitelui de Hardeck. (15) Imperativa nemurirei. Turcii tienu ca toţi imperatii loru sunt sftnti. 8i pentru aceea candu făcu menţiune despre mortea vre unui imperatu alu loru, ei totudcauna se serversu cu terminii cei mai respectuoşi. Asia pentru esemplu, ei dicu : « In anulu acesta, Maiestatea sa , din vointi'a si dorinti'a sa propria . s'a departatu « din lumea acdst'a, care este port'a vanitatiloru; şi a trecutu in locuintiele eterne». A. 1002 I. C. 1594 350 iSTOm'A DOMNIEI LUI MURADU III me prinde mirare este, ca nici-unu istoricu turcu din c&ti cimoscu eu, n'a insemnatu caracterulu'si calităţile acestui imperatu , ceea ce este contra usului loru constantu. Domnitori in Europ'a contimpurani cu Murad III., au fostu : In Germanica: Rudolfa II. 1574-1611. In Anglia: Elisabeth'a 1559—1602. In Francia: Henricu HI. 1574—1589; si Henricu IV. 1589—1610. Tr, AngL ISTORPA DOMNIEI LUI MAHOMEDU III. ALU TRBISPRBDIBCXIiXA IMPXIU.TU ALU TURCILORU CAPU VII. DIN CARTEA Hi. MAHOMBDV SVCCBDB LVI MVRADV I. Dupa m6rtea lui Muradu III, la anulu Hegirei 1003, chiar' intr'o- di de Vineri, in siese ale lunei Gemaziul-ewel, âiulu seu Mahomedu a ereditatu nu numai tronulu, ci si bellulu inUngari*a. Elu, precumu amu vediutu mai in susu , a maculatu inceputulu regimului seu cu sângele a loru n6ue-spre-diece fraţi ai sei (i). OGCUPA AGEI*A II. Mahomedu dupa ce s'a stabilitu pe tronu, si-a intorsu t6te cu- getările sale spre a termina in Ungari'a bellulu inceputu de părin- tele seu , ca apoi cu atătu mai usioru se se p5ta da repausului , ce forte multu i plăcea^ si se pota gusta neconturbaiu deliciele (s) co- (1) Frali ai sei. Scriitorii creştini dicu , ca elu a omorita du6e-dieci-8i-7 I. C. 1618 362 ISTORI'a DOMNIEI LUI A. 1029 A. 1030 I. C. 1621 mai mul tu dreptu la domnia decâtu Mustafa, ci, precumu amu ve- diutu, l-au foslu alesu pe acesta câ pre unulu care se vedea forte asiediatu, si pentru aceea forte blandu si nepericulosu. IT5U FEXOME?(U PE CBBIU III. Sub domni'a acestui principe a apparutu in Constantinopole unu fenomenu raru, că care inainte de aceea nu s'a mai vediutu, si — pote ca nici nu se va mai vede vre-odata. In anulu Hegirei 1029, I. c. 6120 f ^, ^. . o ' la doue-dieci-si-optu ale lunei Rebiul-evvel, s'au aretatu pe ceriu o sabia curbată pe de cinci-ori mai lunga de cătu o lance , si lata de trei piciore. Ea se intindea de la resaritu spre apusu ; si s'a vediutu o luna intrâga de dile, totdeauna după apusulu sorelui^ stralucindu forte luminosu. întrebaţi flindu astrologii si alţi cari pretindu a pricepe acâsta arte, se spună insemnatatea acelui fenomenu , au de- claratu ca acera e semnulu victoriei si latîrei imperiului ottomani- loru. Totu aceşti astrologi au interpretatu de unu reu omenu gerulu -ce a domnitu chiar' pe acelu timpu, si anume chiar' in anulu urma- toriu, si care atâtu au fostu de aspru, in câtu locuitorii din Constan- tinopole poteau trece pedestri pen' la Iskiudar («) si inderoptu. KSPEDITIUNKA Lri OSMANP IX POLOXI'A IV. In ver'a ce a urmatu după acea ierna grea, Osmanu contem- mandu tote aceste presagiuri,a intreprinsuo espeditiune contra Po- loniei, si reocupandu Chotinulu (s), pe care Polonii 'Iu ocupassera prin assaltu , tramitte apoi pe Ghanulu Tatariei cu truppele tatarice si turcesci in intrulu Poloniei spre a o preda si devasta, or' elu incun- giurâ cu 6menii sei truppele inimice, si intr atâta strimtore le adu- se, in câtu in urma au fostu constrinse a cere pace. Imperatulu le (2) o cetate in Asi*a, in fa^ie cu Constantinopole. Tr. Rom. (3) Choiinuln. Cetate in Moldavi'a langa Nistru, in fa9ie cu Caminicli , fortilicata atAtu de la natura cAtu si prin arte. Turcii au reparatu pe timpulu meu, după bătaia de la Prutu , murii acestei cotaţi , si au mai adaosu si alte fortificaţi uni făcute după sistem'a moderna ; |iu cAtu asta-di cu dreptu cuventu se pote numi bulevnrdiilu intregului imperiu contra Russiei si Poloniei. Dur despre acosta voiu vorbi mai p<* largu in tractatulu meu despre Moldavi'a antica si moderna (*). n Vedi « Descriptio Moldaviae ■ Partea I, Capu IV. pag. 10. Editiunea societutiei academice, Bucuresci 1872. Tr. Bom. MUSTAFA ŞI A LUI OSMANU I 363 accordâ cererea si iachieia pace sub conditiunile dictate de elu. După aceea apropiandu-se iârn'a , se intorce la Gonstantinopole in- carcatu cu spoliatiuni si ducendu cu sine multiine de captivi. osMAXV uasr si mustâfa restituitv pe troxu V. Dar' soldaţii nededati cu comand'a unui imperatu atâtu de ti- neru pe o parte, si de alfa neavendu nici- o ocupatiune, ci traindu o vi6ti'a a lenea in Gonstantinopole, incitaţi de amicii si partid'a lui Mustafa, s'au revoltatu in contra lui Osmanu indata la anulu urma- - toriu; si fara a respecta sângele din care s'a nascutu acestu impe- ratu tineru si de mare sperantia, l-au uccisu in modulu celu mai barbaru , in alu patrulea anu alu domniei si duoi-spre-diece alu e- tatiei sale, si l-au immormentatu aprope de părintele seu in Giami'a ce acesta edificase. Dupe aceea scotiendu pe Mustafa din carcerile de la siepte turnuri, unde 'Iu inchisesera dupa-ce Tau detronatu, l-au pusu erasi pe tronu. MUSTAFA DETRONATU DIN NUOU. SI STRANGULATU VI. Dar' nici Mustafa n'a domnitu multu. Pe câtu timpu a fostu in prinsore, a sciutu se-si ascundă, dar nu si se-si indrepte vitiurile perversei sale nature. Lumea credea-ca după, ce a gusta tu pocha- rulu aflictiuniloru, se va fi indreptatu si-si va fi schimbatu modulu vietiei si a gubernarei imperiului. In ac6sta sperantia soldaţii l-au redicatu 6rasi pe tronu. Dar' elu crediendu-se mai pre susu dfe pu- terea sortiei, s'a intorsu erasi la vitiurile sale de mai nainte; făcea pe tiranulu ; cerca a estermina pe toţi acei-a carii-lu destituisera ; negligea cu totulu administrarea trebiloru statului, si nu făcea ni- micu nici prin vorbe, nici prin fapte, ce ar' merita memori'a poste- ritatiei. Asia o duse cinci-spre-diece luni, mai multu tiranindu de câtu gubernandu, pene in urma maimarii tierei ne mai potendu sufieri domni'a unui nebunu , l-au detronatu din nuou, si spre cea mai mare ruşine, l-au pusu pe unu magariu, si intre risetele si in- sultele plebei l-au transportatu 6rasi in carcerile de la siepte tur- nuri, unde puginu după aceea, din ordinulu lui Muradu IV. succe- sorelui seu, a fostu strangulatu. A. 1031 I. c. i&n ISTORI'A DOMNIEI LUI. MURADU IV. SUPRA-NUMITU GÂZI ALU SIKPTB-SPRB-DIEGELBA IMPBRATU ALU TURGILORU CAPU X. DIN CARTEA III. MURADV SUCCEDE LA TEONU . I. Sultanu Muradu , care pentru faptele sale eroice si-a castigatu supranumele de Gâzi seu Dravulu, a fostu nasculu in anulu Hegi- rei 1018, si după destronarea lui Mustafa a succesula tronulu im- periului ottomanu in patru ale lunei Silcade, anulu Hegirei 1032. ~ BATE PE REBELLULU ABA8SA 11. Acestu domnitoriu au aratatu indata la inceputulu domnirei sale , CM cftlu este mai bine pentru osmani a fl suppusi ascultători unui domnu tineru si activu de câtu unui somnore molesîtu. Abassa Pasia din Erzirumu anca pe timpuiu lui Mustafa Începuse a devasta provinciele asiatice si a se oppune pe fagie suveranului seu ; er' acumu credea, ca pe câtu timpu Muradu tinerulu va tienâ in mana frenele gubernului, va put6 se-si continue nepedepsitu devastatiu- nile sale. Dar' imperatulu voindu a infrena insoIenti*a acestui omu, si aimpedica lăţirea mai departe a acelei flăcări, in alu doilea anu după - A. 1032 I. C. 1622 A. 1033 I. O. 1623 366 istori'a domniei lui suirea sa pe tronu a tramisu pe marele veziru Gerkies. Mehemedu Pasia (i) cu armata contra rebelliloru in Asi'a. Acesta attaca vigorosu pe AbassaPasia(2)apr6pe de Gaisaria,si după lupta sangerosa si ob- stinata, ilu invinge si-lu constringe a fugi in Erzirumu. Gerkies pote ca punea capetu acestei rebelliuni; d6ca indata după acea victoria nu muriâ in Tokadu. ▲LI PASIA ATTACA IN VANU BAGDADULU III. Muradu crediendu ca puterile acestui-a sunt cu totulu nimi- cite , ilu despi»etiuesce si-si intorse cugetulu la alte intreprinderi mai mari. Gu scopulu acesta tramite o armata considerabile in Asi'a sub comand'a lui Hafiss Aii Pasia, gubernatorele din Diarbekir, cu or- dinulu de a se intruni cu truppele asiatice de acolo si a attaca fara intardiare Bagdadulu. Acesta nu intardiâ a pune in lucrare ordinulu imperatului ; dar' după obsidiune de cinci luni a fostu respinsu cu (1) Cerkies Mehemedu Pasia. Mulţi cercassiani au fostu in posturi inalte la curt«»a ottomana, dar' nici-unulu. afara de acesta n'au ajnnsu la dignitatea de mare veziru. Elu a fostu unu generalu de uiarc rcputatiune intre Turci , si a luatu in căsătoria pe Ilatidgcmu sor a lui Muradu, pe care o iubid forto multu. Fratele seu a ediiicatu in satuIU numitu Ortakioi unu palatu fdrtc elegantu, infrumsotiandu-lu cu giadini si a- peducte. Mai tardiu apoi amu cumpcratu eu acestu palatu, si anume pe timpulu candu Turcii sub Achmedu II. au vediutu ca imperatulu Leopoldu cu armele sale au facutu mari progresse in Ungaria, ocupandu-o t6ta dimpreună cu Belgradulu si Niss'a, si se temeau seu prcsuppuneau numai, ca Germanii vor petrunde p<în' la Constantino- pole, sdu ca celu puţinu Adrianopole va cade in mana loru, atunci mulţi din ei, sub pretestu de peregrinare la Mecc'a, au trecutu in Asi'a superi6ra cu tote averile si elTec- tele loru ce au potutu lua cu sine: si chiar' pe acestu timpu, cumu amu disu, amu cumperatu eu acelu palatu cu doue-deci-si-cinci mii de thaleri de la lusuf EfTendi, lliulu lui Tersane Emini , adecă inspectorului marinei ; si apoi l-amu mai largitu , infrumsetiatu , si cu timpu l-amu datu erasi indereptu. Prccumu audiu, asta-di este in posscssiunea filiei imperatului de acumu , care este măritata după marele vczini Aii Pasia ('). (2) Abassa Pasia. Elu portă acestu nume de la patri'a sa Abassa, ai cărei locuitori somena f6rtc multu in limba si in datine cu Cercassianii. De aci sclavii captivi cari se aducu din Abassa, au apropo acelasiu pretiu că si cei din Cercassia. Abassa Pa- sia anca a fostu unu generalu do cea mai mare reputatiune intre Turci : si agra- tialu după rebel liunca sa, elu a fostu unu niodelu de lidelilate catrc imperatulu seu. (•) A se vede plnnulu Constantinopolei , care după editiunea traductorelui anglesu se va ad&oge la finea acestui opu. MURADU IV 367 mari perderi de calra brav'a garnisona, si a trebuitu se se retragă, c& se nu-lu apuce iern'a grea ce se apropia. HALIL PASIA ÎMPRESOARĂ CETATEA ERKIRFM IV. Dinac6sta causaHaflssAli Pasia(3)indata ce ajunse laAleppo, fa destituitu din dignitatea sa, in locu-i a foslu numitu mare veziru Halii Pasia. Dar' nici acesta n'a correspunsu asteptariloru impera- tului. Câci avendu ordinu a merge contra Persianiloru , elu a trasu spre Erzirumu, crediendu ea va pote pune man'a pe Abassa. De aici, acestu rebellu a venitu la suspitiune ca espeditiunea contra Persiani- loru ar' fi numai pretestu, armat'a inse in realitate este indreptata contra lui ; asia sa retrage si se inchide in Erzirumu , care de catu- va timpu incoce i serviâ de locu pentru arme, si-lu provediuse cu tote cele necessarie pentru vietia si cu alte provisiuni si munitiuni bellice. Halii Pasia a luatu acesta retragere a lui Abassa dreptu fuga de frica, si crediendu ca va pot6 acumu nimici cu totulu pe inimi- culu inspaimentatu, lasandu-se de espeditiunea contra Persianiloru, merge spre Erzirumu si impresoca acesta cetate. DAR' REMANE BATUTU V. Dar' pre candu speră a-si face gloria cu puţina labore , pe a- tunci isi procura numai disgratia si rusîne intinita. Căci Abassa au aperatu cetatea in modulu celu mai bravu ; in câtu chiar' pentru a- cesta tota lumea la tienutu de celu mai bunu soldsitu si de celu mai intieleptu generalu pe lume. Elu nu sa indestulitu numai ca a res- pinsu pe inimicu,ci cu o trupa mica, dar' alâsa, a strabatutu pe nea- şteptate in castrele ottomane, a ucisu sentinelele, si au adusu tota ar- mat'a intr'atâta terrore, in câtu nimicirea ei a trebuitu se urmeze immediatu. Cu modulu acesta , o mana de omeni a invinsu pe o truppa de armata forte numerosa, omorindu o mulţime si captivandu anca si mai mulţi. Insu-si vezirulu lapedandu-si armele , abid potii scapă cu vre-o câti-va omeni ai sei. (3) Ha/iss AU Pasta. liafiss estft unu supranume, care de comunu se da in scmnu de distinctiune onorifica tuturoru cari se potu lauda că sciu totu Coranul pe din afara. Cuventulu însuşi se deriva de la arabesculu Ilifss , care însemna buna-mcmoria, tîe- nere de mente. 368 ISTORI'A DOMNIEI LUI CHOS&ETU PASIA CUCBRB8CB CETATEA EEZIBUMU SI PRINDE PE ABASSA PASIA VI. Muradu audindu despre acâsta perdere, s'a Întristata indoitu: câci pre langa erorea vezirului seu vedea ca si elu insu-si a gresitu, ca prea desconsiderata pe Abassa ; si erârea vizirulai era, ca a in- termissa trebile cele mai momentose ^ si a intrebaintiata armele imperiulai la unu lucru de mai pucina Însemnătate. Spre a Îndrepta amenduoe aceste erori destituie pe Halii Pasia, 6ra in loculu lui nu- mesce mare veziru pe Ghosrevu Pasia, pe care 'Iu si tramite îndată cu truppe suplimentarie la armat'a ce era inquartirata de iarna in Diarbekir, ordlnandu-i ca Îndată ce se va desprimavera, se m6rga a- supr'a lui Abassa si se stingă foculu rebelliunei din acele parti. Esemplele nefericite ale predecessoriloru sel au facutu pe Ghosrevu Pasia mai prevedletorlu ; asia pentru a esecuta insarcinarea sa cu mai mare Ingrigire , Isl aduna tote truppele , se provedlii cu tunuri din cele mal grele, apoi cu tote aceste puteri Incunglurâ murii ce- tatiei Erzlrumu , si o Închise din tote partite asia , in câtu locuitorii ei cuprinşi de spaima si cutremuru , in a clnci-a di a obsidlunei i-au predatu si cetatea si pe rebellulu Abassa. MURADU AGGRATIEAZA PE ARASSA VIL După cucerirea cetatiei, Ghosrevu Pasia pune in ferra pe re- bellulu Abassa si-lu tramile la Porta. Dar' Muradu audise degîâ de mai Înainte de faptele eroice ale acestui omu si sciea degiâ, ca este unubarbatudeunucuragiu si inima invincibile, si ca numai prin tră- darea omeniloru sel 1-a cadiutu in mana, si asia a vediutu, ca de si acestu rebellu ar' merita de o mile de ori mortea, totuşi nu ar fi bine a-i lua viati'a si a lipsi imperlulu ottomanu de unu ornamentu atfttu de raru. Dreptu aceea Muradu 1 dede numai o Înfruntare severa pen- tru rebelllunea ce a facutu, sl-1 promise a-lu ierta (*) sub conditiune (4) A-lu ierta. Istoricii turci, cari totdeauna se adopera a areta faptele imperatiloru lor in cele mai frumose colori , dicu ca acea iertare ce Muradu a facutu rebelluiui, este unu esemplu imcomparabile de clenienti'a acestui Sultanu. Sunt inse alţii carii dicu, că Abassa a capitulatu lui Ghosrevu Pasia sub conditiune de a potâ esi din cetate cu t6te onorile si cu salva viotia; si aciist'a este caus'a pentru care Muradu nu 1-a potutu puni cu m6rte. Câci e lucru fote raru, că imperatii Turciloru se franga cuventulu datu persdneloru de legea mohamedana; si afara de acesta, calităţile escel- lente ale acestui rebelu anca păreau caprctindu agraliarea lui. MU RADU ly 369 de a-si şterge crimele din treculu prin purtare buna in viitoriu , si arm'a ce a redicatu pene acuma contra imperiului, se o intorca de ' aci inainte contra inimiciloru ottomaniloru. Abassa consimt! din tdta inim'a la aceste conditiuni neaşteptate din partea sa ; er' Muradu nu numai ca-lu primi in favorea sa, ci anca-lu numi Beglerbegu in Bos- ni'a, că pe unulu care prin valorea sa este in stare de a înfrânge pe inimici, in casu candu acesti-a ar' attaca imperiulu din ac6sta parte, pe timpulu candu armat'a ceealaita va fl occupata in luptele bellice contra Persiei. CHOSEBTU ÎMPRESOARĂ IN TANU BA6DADULU VIII. Dupa-ce in modulu acesta turburarile interne au fostu su- presse, Muradu la anulu Hegirei 1039, tramite pe Chosrevu Pasia- cu nuoa armata in contra Bagdadului. Acestu veziru pentru a pre- veni obstaclele ce au stătu in cale predecessorelui seu, placa imme- diatu in Âsi'a, si ajungendu in Musul, face preste tdta iern'a cdie mai mari preparatiuni bellice pentru espeditiunea viitoria. In de cu pri- maver'a urmatoria, pentru a tăia Bagdadului totu adjutoriulu possi- bile , intra in proyinci'a Arak, unde gubernâ Seinei Ghanu in nu- mele regelui Persiei ; occupa tote castellele ; derima si nimicesce totu ce nu potea lua cu sine ; sugruma cu modulu acesta rebelliu- nea de mai nainte, si impresara Bagdadulu din tote părţile. Dar' sor- tea n'a voitu, că glori'a destinata pentru imperati se cada asuprea unui generalu. Câci, de si vezirulu in cursu de patru-dieci-si-un'a de dile a batutu si bombardatu cetatea cu cea mare bravura, totuşi in urma a vediutu ca este preste potintia de a o cuceri , si asia a fostu constrinsu după mari perderi a redica obsidiunea. UJAS PASIA REBBLLU, PRUISU SI PUNITU IX. Reulu succesu alu acestei espeditiuni se pote atribui in mare parte unei nuoe rebelliuni ce se escase la conâniele Persiei. Ilias Pasia/pe care Muradu ilu numise Beglerbegu in Erzirumu in lo- culu lui Abassa Pasia, că si candu ar' fi succesu acestui-a nu numai in ofOciu , ci si in poft'a si instinctulu de a domni , a sciutu se at- traga in partea sa pe soldaţii si locuitorii de acolo, si a refusatu de a se mai suppune Sultanului , sperandu ca nu va cad6 in curs'a in A. 1039 I. C. 1629 370 ISTORI'A DOMNIEI LUI A. 1041 care câdiuse Âbassa^ Dar' sortea n'a fostu assemenea pentru a mea- duoi ; câci pre candu ea a procura tu numai mărire si onora pentru Abassa, pe atunci a adusu numai rusîne si punitiune pentru Ilias I. c. 1631 P^sia, asia ca, la anulu Hegirei 1041, invingendu-lu Kiuciuk Mehe- med Pasia (5), I-a prinsu si 1-a tramisu la Porta, unde fu decapitatuin piati'a publica, si asia a platitu cu capulu fantasielesale estravagante. PERSlANll 1MPBBS80AR4 CETATEA VANU. TURUI O BLIBEEA X. Chiar' pe acestu timpu, candu armat'a musulmana prin atâtea revolutiuni interne era cu totulu debilitata, Rustem*Chanu / gene- ralulu Persianiloru irrumpe in tierile ottomane si devasta t6te tie- nuturile in giurulu cetatiei Vanu, era in urma impressora cetatea. Armat'a asiatica a Turciloru nu era capabile a resiste Persianiloru, si cetatea ajunsese acumu la estremu. Atunci Muradu audindu de acestu periclu imminente, a tramisu pe Beglerbegulu din Rumeli'a cu trupele sale europene intr'ajutoriulu cetatiei. Acesta sosindu cu graba, bate pe Persiani si elibera cetatea chiar' in momentulu candu era se capituleze. MrRADV TBAMITTE ARMATA CONTRA POLONILORU ; DAR' IN URMA INCHIAIB PACE CU El XI. Muradu , după debellarea Persianiloru se decise a-si inlorce armele sale victoriose contra Poloniloru , si adunandu-si Iruppele de armata in Adrianopole, da ordinu lui Murtassa Pasia, câ dim- preună cu Giambalat Sade (e) , pe care-lu numise mai nainte gene- ralu cavaleriei din Romeli'a, se irrumpa in Poloni'a. Aceşti generali trecu Dunărea pe la Giurgiu (7), o cetate in Romani'a, si se punu aici in castre. Pre candu stăteau aici si aşteptau ordinile ulteriori ale imperatului , vinu n iscări delegaţi poloni la Murtassa Pasia , si se roga in tota umilinti'a a lega pace. Murtassa n'a voitu a lua asupr'a (5) Kivciuk Mehemedu Pasia. Kiuciuk (*) inscmna micu. Uqu nume ce turcii dau de comunu pers6neloru de statura mica. (6) Giambalat Sade. Fiiulu lui Giambalat. Pare a fi tataru de origine ; eh ci acostu nume 6 propriu Tatariloru , precumu Polad Mirsa, etc. (7) Giurgiu. Urbe vechia in Romani'a, intre Silistr'a si Nicopole. n De aci pare a deriva ungurescul» Kicsi Kici) micu Tr. Rom. MI-RADU IV 371 A. 1043 I. C. 1G33 sa , fara scirea imperatului transactiunea unui lucru alâtu de mo- mentosu, si i-a tramisu la Porta. Aici Muradu, mişca tu de rugarile loru, le accorda pacea sub conditiunile dictate de elu. EDICrrU PENTRU LICKNTl'4 DR k ERA TIHC XII. La anulu Hegirei 1043, se publica unu edictu alu imperatu-- lui pene acumu ne mai auditu Musulmaniloru. Prin acestu edictu adecă se da permissiune nu numai negutiatoriloru de vinu si os- petariloru de a trafica si vinde vinuri , ci se concese fla-carui de a pot6 h6 vinu in publicu câtu i place , ceea ce este in contra legei muhamedane ; si 6r' de alta parte, se interdise sub grea pedepsa de a mai tiene cafenele publice. MURADU MERGE IN CONTRA PERSIANILORU SI OCCUPA CETATEA REVANU XIII. Intr'aceea, grigea de bellulu persianu tienea pe Muradu in continua nelinisce. Elu vedea bine că este peste putintia de a con- solida imperiulu si a-lu largi precumu avea intentiunea, pene candu Bagdadulu, acea superba cetate in Asi'a si antemurulu imperiului ottomanu, este in man'a Persianilaru. Dar' a vediutu câ tote între- prinderile generaliloru sei n'au adusu nici-unu folosu pentru impe- riulu ottomanu ; asia se resolvi a face elu insusi pe generalulu, si prin maiestatea imperatesca a invinge obstaclele ce au impedecatu pene acumu progressele atâtoru veziri ai sei. Cu acestu propusu pleca la anulu Hegirei 1044 din Gonstantinopole si in fruntea unei- numerose armate intra in Asi'a, si trage cu trupele sale dreptu spre Bagdadu , truppe care indata la inceputu promitteau bunu succesu. In cale impresora cetatea Revanu, ce Persianii o reocupassera acumu de curendu , si o ataca cu atâta fortia , in câtu garnison'a ne mai putendu sustienâ assalturile Turciloru , a opt'a dî s'a predatu din- preuna cu cetatea la discretiunea inimicului. Acesta inse n'a detie- nutu pe alţii, decâtu numai pe gubernatorele Emirgiun Ogli (s), si 1-a tramissu la Gonstantinopole. In anulu urmatoriu a stătu câtu-va a. lois I. C. 1035 (8) Emirgiun Ogli. Fiiulu lui Kinergiiin, care a fostu Clianu persianu. A fostu adusu vă captivu la Constantinopole ; dar' prin desteritatea sa in musica intr'atAtu si-a cas- tîgatu grati'a lui Muradu, in cAtu 1-a facutu cunsiliariu alu seu intimu; si candu iiupcratulu se veselia intre pocharc cu vinu , nu-si petrecea cu altulu decAtu numai A. 1014 I. C. lG3i 372 ISTORI'A DOMNIEI LUI timpu la Tibris, a reparatu castellele vecine, le-a provediutu cu gar- nisdne tari, si apoi la Gassim Giuni (9 şi 10) s'a intorsu cu armat'a sa victoriâsa la Gonstantinopole. cu acesta si cu Bekin Mustafa. Muradu ilu cercetă f6rte adese-ori in palatula seu , care si acum se vede pe maiulu Bosphorului, si de la elu p6rta numele de Emirgiun OgliJalisi, căci Jali (*) se numesce ori-ce palatu, care este situatu apr6pe de mare; si SC ioveseliă Ia elu bendu yinu. Odată pe candu imperatulu isi petrecea la elu in- tre p6chare cu vinu» se intempla ck trece pe acolo unu nobile grecu pe una luntre, si, fiiadu-ca nu sciă ck Sultanulu se afla in acelu palatu, cântă cu o rara desteritate si atraget6ria frumsetia, o melodia persiană. Atunci Emergiun deschide fer^tr*a, er greculu immediatu inceta de a mai cânta. Dar' Emirgiunu ilu r6ga pe numele lui Dumnedieu si pentru Isusu Ghristosu se continue mai departe cu cântarea sa, si co- manda luntrasiloru se stea naisi6r'a pe locu. Dupa-ce si-a terminatu greciriu cânta- rea» Emirgiun merge la elu si*lu intreba, că cine si de unde este, de vorbesce atâtade perfectu limb'a persiană, si se pricepe atâtu de bine in artea musicei. Acesta i res- punde ca h grecu si suditu alu lui Muradu. Emirgiun la cuvintele aceste săruta man'a grecului de trei-ori, si se desparte de elu dandu-i unu bunu [presentu. După aceea intornandu-se in palatu Ia imperatulu, diso accstui-a : «Grecii acesti-a, cari sta asta-di sub sceptrulu vostru , au fostu odini6ra domnii voştri : si eu amu vediutu « chiar* acumu ca ei au meritatu acesta on6re. Intr*adeveru , eu amu cetitu in isto- « ricii voştri multe' despre laudele loru ; cu t6te acestea n'amu potutu ajunge că se « aQu in poporulu acesta pe unulu măcar , care se merite laudele ce i se atribuiau « odini6ra. Dar spre norocirea mea ; asta-di amu datu de unulu , carui-a ddca toţi « ceilalţi greci sunt assemeni , atunci intr'adeveru că acestu poporu a meritatu atătu « a fi domnu asuprea imperiului vostru, cdtu si a fi acuma in servitiulu vostru. Căci « de si credu că intre toţi omenii imperiului vostru nu este unu altulu mai destru in « artea musicei decâtu mine, totuşi eu abia sunt demnu a me numi şcolari ulu acestui « grecu. » (9; Adecă : la doue-dieci -si-siese Octobre stilu vechiu. Tr. Rom, (10) Casam Giuni. Cu numele acesta numescu Turcii pe Santulu Dumitru , des- pre rare, că si despre Santulu Oeorge (numitu la ei Chisrelles) (^) dicu legendele loru fabul6se, că au fostu musulmanu. Ei tienu serbatorile acestoru duci santi chiar* in dilele in cari le tienu si creştinii orientali , adecă in 23 Aprile* si in 26 Octobre (***]. După aceste d6ue dile ca după du6e poluri universali , isi reguleza Turcii espeditiunile loru bellice. După 23 Aprile mergu afara in campania, ăr* după 26 Octobre se reintorcu orasi acasă. Soldatulu care după S-tu Qeorgie nu se presanta in campulu de esercitiu , unulu că acesta isi perde soldulu si recopens'a , său trebe se suifere alta punitiune; si cepunitiune pdte se fia mai amara pentru unu soldatu, decâtu * n lali insemna propiamentc tiermurc, portu. Tr. Germ. (") De comunu se numesce Chidrelles, dar propnamente este Chissir Elles, im- mortalulu llie, despre alu cărui sufletu dicu ca a trecutu in S-tulu George, care sb6ra prin lume si adjuta pe omenii buni. Tr. Germ. (***) După calindariulu vechiu. Tr. ftom. MURADU IV 373 PBK81ANI1 OGCUPA CBTATRA TAICC XIV. Dar' Persianii cari de fric'a săbiei turcesci se tieneau ascunşi, - indata ce audira ca Muradu s'a departatu , au esitu cu unu numeru forte mare de trupe , si au impressoratu cetatea Vanu , cu a cărei aperare era insarcinatu gubernatoreie Abassa Pasia. Musulmanii s'au tienutu cu multa bravura , in câtu Persianii pre langa t6te frequen- tele si repeţi tele loru assalturi, in patru luni n'au potutu câştiga nimicu; si pote ca anca si cetatea ar' fi fostu scăpata, d6ca nu mu- ria gubernatoreie Abassa Pasia , de la care părea a depinde tari'a si salvarea ei. Căci Ottomanii descuragiati prin a'cestu accidentu, nu se mai aperau cu atâta vigâre că mai Înainte ; pre candu Persianii din contra au luatu curagiu mai mare^ si inoindu ass^lturile loru cu mai multa furia, in urma au occupatu cetatea cu sabi'a in mana, si au sacrificatu pe toţi musulmanii pentru sufletele aceloru compa- trioţi ai loru, pe cari-i omorise Muradu. MURADU MBE6B DIN NUOU COBmiA PBRSIANILORU XV. După ce ajunse noutatea despre ac6sta perdere la Constan- tinopole, inim'a lui Muradu, care după espeditiunea fericita din a- nulu trecutu la nimicu nu se asleptă mai puţinu de câtu la un'a ca acâst'â^ s'a Înfuria tu fârte. Celu care a trebuilu se simtia mai ânteiu effectele acestei mânie, a fostu marele Veziru Mehemedu Pasia, care immediatu fu destituitu din causa ca a neglesu a fortifica mai bine cetatea si a aperă marginile. In loculu seu a fostu numitu Bairamu Pasia , pe care 1-a tramisu cu cele mai terribili amerintiari contra Persianiloru. Si pentru că aceste amerintiari se nu remana numai vorbe desierte, după ce a trimisu anca in acelu anu pe vezirulu ina-- a fl SC03U cu ruşine din armata? Er' după ce a facutu servitiulu in lunile dela S-tu Georgie p6n6 la S-tu Dumitru , dela acesta di inainte nici-unu soldatu nu p6te fi constrinau a se suppune generaliloru , ba nici insusi Sultanului , afara de casulu candu elu pentru binele publicu se l^ga din buna voi'a sa a servi si mai departe. G&ci soldatulu care după diu*a S-tului Dumitru vine la Ordicadisi, s^u la judele armatei si *i cere Cassim sigili, adecă certificatu, câ in acestu anu si-a implinitu cu fidelitate ser- vitiulu, ceea ce nu i se p6tc refâsa , unulu ca aceia p<)te merge sccuru si liberu din armata, fara a purta frica de vre-o Înfruntare ori penalitate. Câci nici -unu soldatu turcu, de si ci cu toţii tragu soldulu prestc totu anulu , nu b obligatu a servi mai multu de siese luni intr'unu anu A. 1046 I. G. 1636 A. 1047 I. O. 1637 374 istori'a domniei lui inte cu câte-va regimente de cavaleria usiâra, i-a urmatu si elu in persana cu grosulu armatei in Asi% si a trasu dreptu spre Bagdadu. OGCUPA RA6DADULU XVI. Candu a ajunsu inaintea acestei cetati, Muradu agitatu mai multu de instinctulu de resbunare , decâtu de simtiulu valorai sale eroice, attacâ cetatea cu atâta vehementia, in cursu de trei-dieci de dîle, câtu ti se părea că nu e lupta cî macellu si taiare continua. Focu, ferru si tunuri n'au incetatu unu momentu sub totu timpulu acesta spre a distruge pe soldaţi din amenduoe părţile. Assalturile se in- noiau in tota diu'a, si imperatulu cu sabi'a in mana constringea a intra din nuou la lupta pe cei cari Încercau a se retrage ; ce 6 mai multu, elu a ucisu cu mau'a propria pe marele Veziru, pentru ca i se părea pre mole. In urma, prin eroismulu ottomaniloru si prin per- serveranti'a imperalului, cetatea a fostu occupata , apoi preste trei- dieci de mii de Persiani (u), cari ei inşii s'au datu in nian'a Sulta- (11) Tret'dieci'de'-niii de Persiani. Acesta crudelitate a lui Muradu Sultanulu 8t<5rc6 pene si asta-di lacremc din ochii Persianiloru. Elu ora rcsolutu a nu pardona pe nici-unu captivu , iia nobile ori ignobile, dedese ordinu a-i tăia pe toţi p^nâ la celu din urma omu. Pe candu se esecutâ ordinulu, vine sortea si pe unu muslcantu. A- cesta se roga de ofUciarulu insarcioatu cu esecutiunea , ca se suspenda punitiunea sa pe unu momentu si so-i permitta a vorbi cu imperatulu numai unu cuventu. A- dusu inaintea imperatulu! si iutrebatu câ ce voiesce , dise : « Nu lasă, o ! imperate f pr^induratu , ca cu mine Sh/il^aili (alu imperatului servu , care nume apoi i-a si « remasu) se pora asta-di t6ta artea musicci. Nu dorescu eu victi a pentru mine că * omu , dar' cA invetiatoriu alu musicei , ale cărei misterii anca nu le-amu potutu I pctrunde pe tote , me rogu se-mi laşi anca câtu-va timpu ca se me potu mai bine « perfecţiona in ac6sta arte divina , care doca voiu ajunge se fiu perfectu in ea , eu « nu o voiu da nici pentru totu impcriulu vostru». După aceea i s'a demandatu se dea o proba despre sciint'a sa ; er elu a luatu in mana unu Siesdar (instruinentu musi- cale numitu in arabesce Zabur, in grecesce Psalterion) si cantâ atâtu din elu câtu si cu vocea, tragic'a cădere a Bagdadului si triumfulu lui Muradu cu atAtu simtiu si dcsteritatc, iu c^Uu Muradu insusi irrupse in lacremc si nu-si potu conteni piansulu, prne candu musicantclc nu-si termină canteculu. Imperessionatu Muradu, si chiar' din consideratiuni cAtra acestu musicantu , a datu ordinu că acei captivi cari mai era in viciia, nu numai se nu iia ucişi, ci se se lase cu toţii in libertate. După aceea Muradu a luatu pre langa sine pe acestu musicantu si ducundu'lu la Constantinopole, 1-a tienutu in multa stima. Si intr'adeTeru, ca acele opere persianede musica , cari păreau a li îngropate sub ruinele muri lor u Bagdadului , au reinviatu prin elu in tuta Turci'a. Instrumentuiu de musica numitu Siesdar semena forte multu cu harp'a, MUHADU IV 375 A. 1048 I. C. 1638 nului, au fostu decapitaţi in presenti'a acestui-a. Asia cadiii acâsla faimosa cetate, intru aperarea carei-a Sciiahulu Persiei isi adunase tota florea armatei sale si mai t6ta nobilimea sa cea mai al6sa ^ si pentru cucerirea carei-a Muradu a intrebuintiatu tota puterea impe- riului seu ottomanu. După acâsta ultima perdere Persianii n'au mai cutedialu a-si redica capulu contra puterei ottomane ; si baluti in tier'a ioru, ei nu au mai cugetatu nici măcar' a-si resbuna vre-odata. MOARTEA LUI MURADU XVII. După cucerirea Bagdadului, Muradu a mai remasu câlu-va timpu aici pentru a repara murii ruinaţi, si a regula trebile in pro- vinci'a Arak. Apoi lasandu noului seu Veziru Mustafa Pasia, câ sein- deplinesca ceea ce elu Începuse, merse preste i6rna in castre la Di- arbekiru, si in primaver'a urmatoria se intorse la Constau tinopole. insoţitu de gard'a sa. Aici , pre candu cugetă la o nuda expeditiune contra christianiloru, fii cuprinsu de unu morbu repentinu, in care după cinci-spre-diece dile , si anume in cinci-spre-diece ale lunei Siewal, anulu Hegiriei 1049 a si trecutu la regiunile eternitatiei , a. ioi9 după ce a ^etiuitu ani trei-dieci-si-unulu , si a domni tu ani siepte- ^- ^- ^^^ spre-diece. CALITĂŢILE LUI MURADU XVIII. Turcii cu scirile Ioru despre moralulu si lucrurile domes- tice ale acestui imperatu atâte volume au scrisu, in câtu cu dreptu cuventu ti se potu părea de suspecte, ca sunt numai fabule. Io voiu insemna numai unele lucruri , ce le mentionâza cei mai accreditati istoriografi din vieti'a sa. Acesti-a au observatu câ lucru principale, ca Muradu a comissu lucruri ce nici de cumu nu se unescu ca ono- rea imperat^sca si cu regulele naturei , sianumeeidtcu, ca avea da- tin'a de a merge cu omenii si amicii sei particulari in anumite lo- curi de plăcere si grădini afara de cetate, unde isi petrecea intr'unu modu njBcuviintiosu unui imperatu ; elu făcea focu, ferbea bucate, aducea vinu pe mesa, si-lu bea in modu cu totulu familiaru cu com- si aci se si numesce Sies^lar seu *EţacX6p8iov. Este celu mai escellerite iastrumentu de musica, si se crede că insusi Davidu 1-a inventata ; dar' asta-di puţini sunt cari se scie cânta bine cu elu. 376 istori'a domniei lui panionii sei. Apoi avoa capritiulu de a mărita pe femei betrane de câte optu-dieci de ani, după juni tineri abia de câte cinci-spre-diece ani, si ârasi june cu totulu tinere după âmeni forte betrani si ne- putintiosi. Si alte o miie de acestea secature făcea. BKTIA U7I MURADU XIX. Intr'aceea s'ar pot6 dîce pentru escusarea lui , ca cu aceste petreceri n'a avutu alta intentiune de cătu a cunosce mai deaprope natur'a si inclinatiunile omeniloru, si a gusta plăcerea vietiei locui- toriloru de la tiara. Este inse unu pecatu, in care a intrecutu pe loti predecesorii sei câţi au cadiutu in acelasiu ^ adecă beti'a. I^a acestu vitiu a fostu sedusu de Becri Mustafa (12) ; si după ce i s'a prefacutu (\2)Becri Mustafa. Turcii aflirma in unanimitate că acestu omu a datu mai âatAiu ocasiune Iui BAuradu de a se imbeta. Eca cumu nareza ei faptulu. Odată Muradu imbracatu in vestminte necunoscute, merge in piati'a publica si din intemplare vede pe acestu Becri Mustafa tevalitu in tina si mortu de bctu. Muradu mirandu-se de acestu lucru , intreba pe cei de prin pregiuru , ce s*a intemplatu cu omulu acesta , căci lui i se pare ca ar' 11 lunatici? I s*a respunsu , ca 6 botu de vi nu. Atunci Mu- radu intreba . că ce beutura este acâsta, căci elu anca nu-i cundsce p6nd acumu cf- fectulu ? Intr' aceea Becri Mustafa isi revine in simţiri , se ridica in pici6re , si cu nesce cuvinte de insulta dice imperatului se morga de acolo. Acesta surprinsu de in- solenti'a acelui omu, i dîse : Tu omu de nimica . nu scii ck eu sunt Muradu Suita- nulu, si tu cutedi a-mi dice se me ducu de aci ? Si io, respunse Mustafa. sunt Becri Mustafa(*), si daca vrei se-mi vindi cetatea acesta, eca eu ti-o cumperu, si atunci cu voia 11 Muradu Sultanulu, âra tu vei fi Becri Mustafa. Muradu ilu intrdba eh de unde ar' potc avarte a lumei a duce vietia plăcuta. Adoratorii imaginiloni cioplite sunt de acea opiniune constante, ca principele idoliloru paganismului a fostu nascutu in Grefa. Totu din acosta tiera s*a nascutu music'a si alte arti carii tindu a delecta si a polei omeni- mea. Au avucu f6rte multe si f6rte faim6se cetati ; mulţime de sate, si numeroşi lo- cuitori ; fiindu-c& aerulu dulce si clima blânda au atrasu aici nu6e colonii din t6te părţile lumei. Lungu timpu a fostu sub domnia Greciloru ; mai tardiu a fostu cuce- rita de armele Musulmaniloru (**) din Spani'a. Adecă la anulu Uegirei 204 , pe candu Hakim, tiiulu lui Hesam. din famili'a Ummie. domnii la Cordub'a in Spaini*a, s'a es- catu o revolutiune terribele in contra lui. care atâtu de repentinu crescu, in câtu o ct^ta de conspiratori au incongiuratu palatulu lui Hakimu. si-lu amerintiau cu mdrte. Regele ţlakimu se apcră cu bravura, si după o lupta sangerosa a resipitu pe rebelii^ omorindupe mulţi , si pardonandu pe ceialalti, sub conditiune case esa din tiera si se-si caute alto locuintie. Musulmanii ved:endu-se espuisi cu modulu acesta din ve- tr'a străbuna, s'au pusu pe mare cu trei-dieci de nii. loandu-si calea câtra Egiptu. si au ajunsu la Alexandria. Abdulah, fiiulu lui Tahir , care gubeml pe acela timpu Egiptulu in numele regelui Persiei. audindu de venirea aceloru Musulmani, a pleca- ta de la Cairo cu o mare armata in contra loru si surprindiendu-i pe neaşteptate i-au inci^ngi urata de tdte părţile. EIu potea se-i uccida pe toţi. dar* le-a compatimitu sta- nca, si i-a Usatu liberi sub conditiune ca se se curăţia dio Egiptu si se nu se mai intorca nici-odata. Musulmanii ne fiindu in stare de a face vn^H> resistentia, au cau- (": AoeMa fara dubiu este Diotamnus eretica, care la Turci se oamesce Gjirid Oti seu erba de Creta fr. Germ. **^ Aceşti -a sunt asi.A numiţii Saraceui. Tr. Rom IBRAHJMU 383 tiune; ea contemnâ puterea Turciloru, si serviâ de porlu siguru a- celoru piraţi, cari spoliau corăbiile turcesci. Port'a pusese de multu ochiulu pe acesta insula , si desele plângeri ce i se făceau de catra suditii sei in contra Yenetianiloru^ erau ocasiune numai bine-venita de a cuceri insulta ; si mai alesu o injuria comissa acumu din urma tatu se SC suppuna poruncei , s'au pusu erasi pe n&i si si-au luatu calea spre Grefa. Fertilitatea si clim'a dulce a acestei insule i-au attrasu atatu de tare, in cAtu se deci- seră A se asiedia aici ; si au tienutu consiliu, cumu ar' pot^ se o occupe. Că acesta occupare se se efTectuie cu mai mare alacritate , au datu focu Ia t6te nÂiie si le^ au arsu , câ. asia se-si taie ei inşii t6ta speranti'a de a se potd retrage in casu candu ar' remanS batuti. Asia resoluti , attaca insul'a , se respandescu in t6te părţile , si o cuprindu mai iute de cumu ar' fi cugetatu ; fortifica apoi cetăţile cu muri nuoi, si le provedu cu t6te munitiunile necessarie. Michaele , imperatulu grecescu pe acelu timpu in Goastantinopole , audindu ca Musulmanii (proprie Sarar cenii) auoccupatu insul'a Cret'a, tramitte o flota considerabile in contra loru. La pri- mulu attacu Musulmanii au fostu invinsi ; dar' indata după aceea si-au readunatu tote puterile loru, si au attacatu pe Greci in chiar' castreie loru cu atâta fortia , in câtu n'a scapatu nici măcar' unulu care se duca scirea in Greci'a despre acesta fatale j>erdere. Musulmanii inşii au insciintiatu pe imperatulu despre ceea ce s'a petrecutu , si s'au offeritu a inchiai6 pace cu elu. Imperatulu sa invoitu pre bucurosu, câci ve- dea pre bine, că cu fortia nu p6te face nimicu. După inchîaierea acestui tractatu de pace, Umru, principele Musulmaniloru si succesorii sei au domnitu cu pace in insula optu-deci de ani. După aceea inse, si anume in anulu Hegirei 281, imperatulu grecu din Constantinopole tramitte pe generalulu seu Nicephoru Phoca cu armata numer6sa la Cret'a pentru a alunga pe Musulmani de acolo. Phoca debarcandu in insula cu trupele sale. attaca si invinge pe Musulmani, le occupa tote cetăţile si for- taretiele, si pe care nu i-a potutu ucide, i-a constrinsu a se suppune potestatiei im- peratului grecu ; acesti-a apoi in decursulu timpului parte au peritu . parte s'au in- torsu la crestinismu; asia dupacâti-va ani nu mai era nici urma de Musulmani in in- sula. Câtu- va timpu după aceea, Alexiu, celu mai tineru frate alu lui Isaacu irope- ratorului de Constantinopole, ilu aduce pe acest'a in cursa, ilu prinde, i sci^te ochii, si asia omorindu-lu i occupa tronulu. Dar' nu sa indestuliatu numai cu acestu fra- tricidiu, ci amblâ anca a ucide si pe fiiulu lui Isaacu , care avea acelasiu nume cu elu, că asia se nu mai aibă nici-unu rivalu. Junele principi inse insciintiatu de pe- ricolulu ce-lu amerintiă, scapd numai cu cÂte-va 6re mai inainte de a se esecuta crim*a, si fugi la Venotiani. Aici misck totu occidentulu si-lu facîi a-i sta intr'adju- toru. Venetianii i-au datu o flota ; Francesii o armata ; si preparatu cu acestu ad- jutoriu, merge dreptu spre Constantinopole, insoţitu de principii Franciei si Spaniei, cu cari Venetianii pe atunci erau in amiciţia. Cu aceste puteri petrunde pene in ma- rea marmora , si pune ancora in fagi'a cetatiei aprope de unu satu ce asta-di se nu- mesce Kadikioi. Imperatulu Alexiu vedlendu că, Ua surprinsu, si că-i este cu nepu- tintia de a-si adiina in timpu atâtu de scurtu o armata cu care se-p6ta resiste cu ef- Xectu : fuge pe ascunsu din Constantinopole, ca-ci se temîi se nu patia chiaru aceea 384 ISTORI'A DOMNIEI LUI ia contra unora ce voiau a caletori la Mecc'a si la Egiptu^ a indem- nalu pe Sultanulu si mai multu de a-si esecuta planulu. Eca adecă casulu. Kisiar Agasi Sumbul Aga, care a fostu destituitu din oQciulu seu, si a fostu primitu unu certifica tu de libera-missiune (s), cu scopu de a naviga la Egiplu s'a pusu pe naie in societate cu Cădi din Mecca si cu Molia din Pruss'a, numitu Mehemedu Effendi. Pre candu ei trecea pe aprope de Gret a, dintr'o data nevalescu asupr'a loru siese galere din Malta. Turcii se apera cu bravura. Dar' Kisiar Aga , Gadi , si comandantele navei cadu in lupta morţi ; 6r* ceilalţi cutrupiti de mulţimea nevalitoriloru , cadu in man*a inimicului cu t5le bunurile ce le aveau pre langa sine. Maltesii cu pr6d*aloru fugu intr*unu portu de la Grefa, dau gubernatorelui ceva din spoliatiu- nile loru , si acesla le concede se mârga siguri mai departe cu toţi captivii si cu tote predile loru. DE ACI IBBAHIMIT DECLARA BELLU TEXETUNILOEU IV. A lasă acesta injuria nepunita^ ar' fl insemnatu a espune po- testatea imperiului ottomanu la despretiulu inimiciloru sei; din con- tra, pentru o resbunare era occasiunea numai bine venita de a sup- pune ac6sta insula dorita de atăt*a timpu. Asia Ibrahimu incura- giatu si de consimtiementulu consiliariloru sei^ frânge pacea cu ve- netianii, si le declara bellu câ unorufuri si protectori de piraţi. Pen- ce a făcuta elu cu Isaacu. Junele Alexiu, fiiulu lui Isaacu occupa după aceea cetatea, remasa fara de nici-unu aperatoriu : si după ce s'a contirmatu in tronu , recunosca- toriu principelui de Spani'a pentru senitiele lui, i-a dăruita insul'a Creta pe vecia. De la sucessorii acestui-a o au cumperatu Venetianii la anulu Hegirei 520, cu o summa mare do bani , si a remasu in possessiunea acestor-a pone in timpulu lui Ibrahimu Sultanulu. (3) Uhera-missinne. Kisiar Agasi, adeoa capulu eunuchiloru, pe câtu timpu p6rta ofliciulu de inspectore asupra femeiloru din Seral iu. ori câtu ar' li de mare onOrea ce i se da de catra toţi, elu totuşi nu se considera si nu se numesce altmentrca de- colta sclavu. Candu inse se dimittc din postulu seu, primesce unu certifica tu de li- bera-missiune; care elu nu o ar cere nici-odata, dtVa nu i a'ar" impune se o accepte, câoi pono candu este la curte , autoritatea lui este forte mare. Toţi aceşti Kislari, după ce se destituie, se iramitu in Egiptu ; aici primescu de la imperatulu una pen- siune de optu mii j»arale I»e dî : o parh face trei a>uri. Mulţi dintn» ei . pene sunt in serviiiu la curie . isi cumpera bunuri si-si făcu stan» in Egiptu . unde după aceea traiescu vi/tia domncsca. Ciu-tea anoa le Ci^ncedc se-si cum^^re bunuri , câci după m6rte eflectele loru t6te trecu la imperatulu. IBRAHIWTJ 385 A. 1055 I.C. 1645 tru a esocuta acestu bellu cu successu câtu se potemai bunu, elu a- ^' ^^^ duna armata nuoierosa sub comand'a lui Musa Pasia si a lui Muradu Aga Kulkietchudasi seu locotenenlului generalu alu lenicieriloru, si prepara o flota sub comand'a lui Capudanu lusuf Pasia , care a datu probe de valorea sa anca pe timpulu candu era portatoriu de spada. CXGBABSGB GANB'A V. Dupa-ce li s'au datu trupeloru generali, au plecatu din Con- stantinopole la patru ale lunei Rebiul-evvel, anulu Hegirei 1055, si in doue-dieci ale lunei urmatorie au ajunsu la Grefa. In alta di sol- daţii au primitu ordinu se debarce si se ioipressâre Cane'a , care după o resistentia de duâe-dieci-si-cinci de dile s'a si predatu ar- matei musulmane. îndată după aceea s'au reparatu murii cetatiei , si remanendu o parte a armatei acolo că garnisona^ ceealalta parte s'a intorsu la Gonstantinopole cu flot*a adornata de lauri. Pu(;inu după aceea Husein Pasia a fostu tramisu cu nude puteri la Cret'a , care după multe lupte cuprinde anca in acelasiu si in urmatoriulu anu tdta insuPa, cu esceptiunea cetatiei Gandi'a. MOARTEA SI USMATORII LVI IBSAHIMIT VI. Pre candu Ibrahimu făcea nude si mari preparatiuni pentru cucerirea acestei cetati, in optu-spre-diece ale lunei Regebu, anulu ^ j^^g Hegirei 1058, a trecutu din acesta lume si a fostu coronatu cu j q ^^^^ morte de martiru. Au remasu nude âi după elu : Selimu si Osmanu, născuţi in anulu Hegirei 1054 ; Mahomedu (4), Achmedu, Solimanu Muradu si Gihanghir, născuţi in 1056; Baiazetu siOrchanu, născuţi in anulu 1058. Trei din ei, si anume Mahomedu, Solimanu si Ach- medu, au ajunsu pe tronu ; 6f ceilalţi siese au muritu âindu anca in etate fdrte tinera. CALITĂŢILE LUI IBRAHIMU VIL Turcii descriu vieti'a acestui Sultanu chiar cu aceeaşi necru- tiare, cu care au descrissu pe a predecessorelui seu, d6 si ei prin a- c6sta isi punea vi6ti a in periculu. Precumu Muradu era dedatu cu (4) Mahomedu , precumu se va vede la Gapu XII. ce urmcza , a succesu pe tronu Ia anulu Hegirei 1058, in etate de siepte ani. prin urmare elu trebe se se fla nascutu la anulu Hegirei 1052. Tr. Germ. 386 istori'a domniei lui ibuahimu totulu vinului, asia Ibrahimu era dedatu voluptatiei. Se dice că t6ta vieti'a si-o petrecea in plăceri sensuali; si candu uatur'a st6rsanu*lu mai ajută, elu recurgea la beuturi irritatiose si la alte secrete pen- tru a-si reinnoi puterile la delectatiunile venerice. Totevinerile, ceea ce la Turci e Sâmbăta, le consacră dieesei Venus ; si lasă chiar' prin marele veziru, seu prin altu servitoriu inaltu, se-i aducă câte o ver- gine frumosa imbracata in cele mai elegante vestminte. Paretii in camer'a sa de dormitu erau giuru«impregiurujmbracaticu oglindi, că se se pota vede elu singuru in mai multe positiuni a le actului seu brutale. Terinele sale las& se le imple cu peri dela pelile cele mai fine, că asia patul u destinatu placerei sale imperatesci se fia cu a tatu mai pretiosu. In gradin'a de la Palatu numita Ghassi adună de multe-ori pe tote concubinele sale, unde le făcea se se desbrace cu totulu, si elu anca se desbraca in pelea gala , ninchâză ca armasa- riulu, si se arunca intre ele ; acestea la porunc'a lui, trebuiau se se apere cu mani cu picidre, pene candu in urma rapia pe una si pe alt'a si le făcea fortia. Odată din imtemplare a vediutu partea geni- tale de la una vaca selbatica ; rapitu de poft'a brutale, lasă a se face din auru unu modelu că aceea, si-lu tramise in totu imperiulu cu ordinu de a caută o muiere, care se aibă chiar' ca vac'a si care se-i serv6sca placeriloru sale. In fine, se dice ca sar' fi aflatu un 'a , pe care apoi a si luatu-o intre concubinele sale. Elu isi făcuse o col- lectiune mare si vjoluminosa de picture, cari representau variele mo- duri de coitiune, si unde totdeauna gasiâ positure nuâe^ si pene a- tunci necunoscute. — Qji acestu modu thesaurulu publicu diminuitu prin beti'a lui Muradu, prin luxuri'a si plăcerile sensuali ale lui Ibra- himu, a desecatu cu totulu ; si poterile imperiului folosite de ante- cessorii loru pentru debellarea inimiciloru , si pentru lăţirea impe- ratiei, ei le-au intrebuintiatu pentru ruinarea vietiei loru proprie. Pe timpulu lai Ibrahimu, domnitori in Europ'a au fostu ; In Germania: Ferdinandu III. 1637— 1G57. In Francia: Ludovicu XIV. 1G43— 1715. In Spâni' a : Filipu IV. 16Î1— 1665. In PortugalVa : Ion IV. (Duce de Braganti'a , care s'a re voi tatu contra Spaniei) 1640—1656. /n Angli'a: Carolu (decapitatu) 1625—1649. Tr. Franc. ISTORPA DOMNIEI LUI MAHOMEDU IV. ALU NOnS-SPRE-DIECELEA IMPERATU ALU TURCILORU CAPU XII. DIN CARTEA III. MAHOMRDU SE PROCLâBIA IMPRRATORE I. Dupa-ce Ibrahimu a priimitu cunun'a de martiru , lenicierii au proclamalu ioiperatore pe fiiulu seu Mahomedu (i) in etate de siepte ani , si-lu redicara pe tronu in optu-spre-diece ale lunei Regebu , a. io58 anulu Hegirei 1058. i. c. ig49 BYEXIME^fTBLE DIN TIMPULU BflNORlTATIEI SALE II. Anca din fraged'a sa etate Mahomedu a datu probe evidente despre grandorea sa viitore , si despre speranti'a ce ottomanii au (1) Mahomedu. Mama-sa a foâtu fii'a unui prcotu grcou, pe care o au adusu din Mo- re*a anca pe timpulu lui Muradu Sultan ulu , candu adcca anca nu era stersa acea rege, in puterea căreia fii de creştini se poteau lua ci tributu ; si pentru rar'a ei fru- musetia a fostu priimita in scraiulu imperiale. Dupa-ce s'a facutu Valide Sultana, a lasatu se întrebe de muma-sa. In-urma s*au atlatu, cd după cine a intrebatu era chiar* la ea in palatu ; si a traitu acolo anca mulţi ani ; dar' nime nu o a potutu face se primesca religiunea mahomedana: si acolo a si muritu in legea orthodoxa cre- ştina, in care a remasu constanta pen6 la morte ; candu apoi nepotulu seu Sultanulu Mahomedu a lasatu se-i aducă cadavrulu din palatu, si se o immormente după ri- tulu besericei creştine prin patriarchulu insoţitu de intregu clerulu seu. 388 ISTORI'A DOMNIEI LUI pusu in elu. Dupa-ce thesaurulu publicu desecatu cu totulu prin viâti'a luxuriâsa a parinlelui seu , s'a implutu 6rasi prin abilitatea lui Kioprili («) Mehemedu Pasia, si lurburarile intestine au fostu su- (2) Kioprili. Acesta 6 fundatorele nobilei case Kioprili Ogli , care pdn<î asta-di se numera intre cele mai distincte familii la Turci. La inceputulu domniei lui Maho- medu ducea o vidtia retrasa si stoica in Constantinopole. si aşteptă se i se dea unu pasialicu 6re-care, fla ori câtu de neinsemnatu ; cdci, de si sveix titlulu si dignitatea de Pasia, elu totuşi, flindu-ca nu avea midi-l6celB dea-si sustiene famili'a coDformo rangului Si3u , asia. fdrte arare-ori se arctă in publicu. Chiar' pe acestu timpu vine Ia Constantinopole unu delegatu din Persi'a, pentru a gratula lui Mahomedu la sui- rea sa pe tronu. Sultanulu d^de in on6rea lui o m^sa splendida , si ordină tuturoru Pasiloru se facă cu toţii si fla-care assemenea. Marele veziru si toţi ceilalţi pdnk la celu din urma Pasia a tractatu pe dclegatulu persianu cu atAt*a luxn . in câta pe fia-care l-a costatu celu puţinu una-suta de pungi. Candu a venitu rendulu la Kio- prili, elu recurse la unu evreu, care-lu mai ajutorase de multe-ori in lipsele sale; acesta 'i'promitte ca-i va procura si acuma bani. Kioprili contandu pe promissiunea evreului , face pe diu'a determinata unu prandiu splendidu cu musica , comedianţi si alte divertimente usitate la Turci. In alta di vinu comedianţii la evreu, si-si cern plata; cvreulu, liindu-că nu se tocmiseră de mai nainte , le offere du6e-8ute de ta- leri , pre candu toţi ceilalţi Paşi le-au datu cAte patru p6n6 in cinci sute de taleri, Lascaris, capulu trupei, unu grecu, luandu banii, i arunca cu despretiu lapamentn. si dice : mai bine nu voiu nimicu de Ia unu Oppordos (*) Pasia ! ; care in dialectulu evreo-spaniolu va se dica , unu vile si miserabile scrântocu. Evroulu stringe banii , merge la Kioprili Mehemedu Pasia, si-i spune ceea ce s'a petrecutu. « Ei f trebuie se suiTeriu a fi batjocoritu de unu necredintiosu , si nu amu atat'a putere cAtu se-mi potu resbuna : atunci eu in puţine dile seu trebe se-mi făcu noroculu , s^u se-mi perdu capulu >. Urmarea a confirmatu acesta profeţia. Căci puţinu după aceea Spa- hii din Constantinopole s*au revoltatu si au ucisu pe marele veziru si pe toţi ceia- lalti Paşi ; uniculu Kioprili Mehemedu Pasia a scapatu , fiindu-câ in obscuritatea sa nime nu-lu bagă in sama. Dupa-ce s*a stinsu foculu seditiunei , Silahtar si Kisslar Agasi , si toţi ceialalti officiari de curte au vediutu , că nu mai este nici-unu Pasta in vietia. cărui se pota. ofTeri dignitatea de mare-veziru ; asia au trimisu după be- tranulu Kioprili, si că unui omu bunu si de on6re, i dau in mana sigilulu imperiale, dreptu semuu alu noului seu officiu ; dandu-i totodată se intieldga, că totdeauna se- si aducă aminte, cumu si prin cine au ajunsu din starea sea infima la gradulu cela mai inaltu de on6re. Kioprili Ie promitte totu ce i-au cerutu ; si la inceputu nu fă- cea nimicu fara a se consulta măi Antăiu cu ei prin scrisori despre t6te lucrurile. Ei isi tramittcau opiniunile loru in scrisori ; pond in urma a cugetatu a se folosi de ele; deci elu chiama la sine in secretu pe capii Spahiiloru , le arata scrisorile , si se plânge de arroganti'a lui Kisslar Agasi. â lui Silahtar si a tuturoru celorlalţi of- (*) Acestu nume de batjocura, după t()ta probabilitatea, deriva de la o Pordituerăf care este cuventu spaniolu cu artidu p«rtugesu, si insemna cersîtoriu si sdrantiosa miserabile. Tr. Germ. MA.HOMKDL' IV 389 A. 1070 grumale, Mahooiedu a datu ordiou a strangula pe mam'a-betraDa a sa, fliodu-ca luase parte la rebelliuoea ieaicieriloru , si pe mulţi alţi complici i-a punitu cu mârte. După aceea reocupa insulele Tenedos si Lemnos de la Veneliani; pune mau*a pe rebellulu Pasia din A- leppo, si-'i tăia capulu acestuia si^le tuturoru compliciloru sei. Tra- niite apoi pe marele Ve^iru Kioprili Mehemedu Pasia in contra ce- tatiei lanova, care după obsîdiune de vre-o câte-va dile o si occupa si o suppune potestatiei ottomane. Cu assemenea succesu porta bellulu in Ungari'a, unde la anulu Hegirei 1070. AU Pasia occupa . prin assaltu cetatea Varadinu. Er' la anulu Hegirei 1074 , vezirulu a. 1074 Fazii Achmetu Kioprili Ogli (3) suppune cetatea Uivar. Declara apoi i.c. igcF ficiari de curte ; aviscza si pe soldaţi se nu satfere cd aceşti unu pumnu de omeni se guberne unu imperiu atâtu de mare , ci se se oppuna si se sterga acesta mare ruşine p6n6 candu le este anca in putere. Spahii se facura focu audindu aceste in- famii ; se aduna din nuou, mergu la curte, si ceru imperatului a le estrada pe cui- pabiluluKisslar Âgasi, pe Silahtar si pe toţi complicii loru, căse-i pedepsăsca că pe turburătorii de pacea publica si autorii rebelliunei din urma. Toţi acesti-a au fostu o- moriti, si Kioprili Mehemedu Pasia contirmatu in postuluseu; după aceea cu timpu a esterminatu pe toţi Spahii cari au redicatu armele in contra imperatului, in câtu in duci ani nu mai era nici-unu rebellu in vietia. După ce a purtatu dignitatea de mare-viziru in curau de siepte ani, elu a cadiutu bolnavu ; âra candu era apr6pe de morte, l-a cercetata Sultanulu Mahomedu , si vorbindu cu elu despre lucrurile pu- blice ale statului , i dise : sciu si pretiuiescu f6rte multu servitiele ce mi-ai facutu ; dar* pentru a le încorona iti ceru se-mi areti pe cine credi tu capabile si demnu de a urma in oHlciulu teu, in casu candu a-i trece in lumea ceeaialta ? Pationtulu veziru respunse, ca elu nu cun6sce pe altulu care se merite acesta dignitate, decâtu numai pe fiiulu seu Achmetu. atâtu pentru prudenti'a câtu si pentru seriositatea sa. Acesta recomendatiune a unui părinte pe patulu mortiei, pronuntiata in fav6rea liiului seu, atâta impresssiune a facutu asupr'a lui Mahomedu, in câtu immediatu după m6rtea lui 1-a facutu mare-veziru, de si era anca f6rte tineru. (3) Kioprili Ogli. Fiiulu lui Kioprili Mehemedu Pasia , despre care am vorbita in punctulu precedente. Candu s'a facutu mare-viziru, a fostu numai de siepte-spre- diece ani : si este forte renumitu intre Turci pentru invetiatur'a. prudenti'a. fortitu- dinea si constanti'a sa. In adeveru turcii afla câ victoriile dela Creta s*au castigatu mai virtosu priu Kiuprili celu dotatu cu spiritu neinvinsu si cu mare elocentia , in care se spune câ a intrecutu pe toţi contimporanii sei. Turcii ilu numescu vicariulu umbrei lui Dumnedieu ; lumin*a si splend6rea a celoru mai frum6se si amabile na- ţiuni; supra-veghitoriulu si pazitoriulu legiloru celoru adeverate. si alumosalei celei bune si sânte ; sfarmatorulu campaneloru poporaloru celoru ratecit6rie si blasfema- tdrie de Dumnedieu ; comandante terribile ; celu mai sapiente j celu mfti indurato- S8 390 ISTORI'A DOMNIEI LUI bellu Iui llacotiu, si-lu invinge (care a si muritu in urm'a une vuli- nere mortali ce a priimitu in lupta). După aceea petrunde cu trupele sale prin tota Transilvani'a , si pune pe Michael Apafi principe lie- rei, sub conditiune de a-i respunde unu anumitu tributu anuale. MABOMBDU lXCBIAl£ PACE CU GBEMANII Iir. Iniperatulu Germaniei spaimentatu de progressele Osmani- loru, tramite unu delegatu la marele Veziru spre a-i cere pace, pro- mittendu de a lasă Turciloru totu ce au degiâ in possessiune. Ve- zirulu sâu ck nu intielegea bine intentiuuea imperatului , seu ca voia a cunâsce mai de aprâpe dispositiunea Sultanului , luft cu sine pe delegatu si merse cu elu la Porta. Aici delegatulu cu capulu ple- catu si facia (i) prosternuta pene la pamentu şterge pulberea de la pragulu sublimei port e^ si prin umilitele sale suplicatiuni obtiene pacea desiderata pe duoe-dieci de ani, sub conditiunile ce insusi Sultanului a placutu a le dicta. I3IX01KSCK BBIXVLr CMETAXr IV. Dupa-ce pacea a fostu intarita prin juramentu solemnu din partea delegatiloru ambiloru imperati, Mabomedu se resolvi a innoi cu mai multa vigâre bellulu cretanu , care pane acuma pentru alte aifaceri se continuase numai fârte incetu. Acestu bellu contra Ve- netianiloru 1-a fostu inceputu anca părintele seu Ibrahimu , care a fostu si cuprinsu Cane'a si fortaretiele invecinate, si a fostu alungai u din insula pe mai toţi locuitorii ei cei vecbi. Singurulu locu ce mai remasese in manile inimiciloru, era Candi'a : o celate, unde natur'a si artea se pare ca a vrutu se arale, ce potu ele produce pentru a distruge pe cei cari ar voi a o impressora. Truppele musulmane au rin, etc. Elu a fostu uniculu veziru, care a succesu părintelui seu in acesta dignitate si care ca prin dreptu de ereditate a transmisu-o fiului si nepotului sou. (4) Fa^i'a. Aceste si alte assemeni espressiuni pomp6se intrebuintio/a istoriografii turci fav'ie cu delegaţii creştini ; si acest 'a numai pentru a da cu atâtu mai mare onure imperiului loru, si a arata despreţ iu cu atîltu mai profundu faţ'ia cu creştinii. K ade- veratu, ck una delegatu candu este admissusi intra in audientiu la Sultanulu. trebe se-si depima spad'a, se-lu tiena ile bra^ia duui Capudgi Basi , se se inchiue cu ca- pulu de trei-ori : dar' afara de aceste ceremonii, nu se cere nici-odata vre-unu altu semnu de submissiune. MAHOMEDUIV 391 altacatu mai de multe-ori acesta cetate , dar' totdeauna au fostu respinşi cu mari perderi. Si totuşi nu putea cine-va se fia siguru de possessiunea acestei insule, pane candu inimiculu mai avea anca unu pertu liberu si deschisu , de unde o potea attaca candu i plă- cea. Asia Mahomedu se decise a intrebuintia t6te puterile imperiu- lui seu pentru a sfarima acea stanca/jn care flot*a ottomana de atâte- ori s*a impedecatu. Cu esecutarea acestei espeditiuui insarcinâ elu pe Acbmetu Kiopriii Ogli Pasia^ care a datu semne destule de de- steritatea sa in bellulu din urma contra Germaniloru. DISGUR8ULU LVI MAHOMEDU GATRB TBZIRII SBl 81 CATSA ALTll V. A trei'a dt după ratificarea tractatului de pace cu Germanii , Mahomedu adună pe Sheich-ul Iskm (s6u marele Mufti) dimpreună cu pe toţi Yezirii si generalii, pentru a se consulta despre afacerile de atunci ale statului ; si după ce a comandatu tăcere , se dice ca a pronuntiatu catra ei urmatoriulu discursu : «Voindu a lua de esem- a piu in faptele mele , faptele antecessoriloru mei , amu studiatu ovidti'a loru, si amu eercetatu prin ce midi-loce au castigatu, su- a stienutu si intinsu ei acestu fericitu si in perpetuu duratoriu im- « periu ; si amu gasitu ca du6e sunt căuşele principali, caroru dato- «rescu ei atâte victorii, adecă , ingrigirea loru pentru cetatiani , si a fortitudinea loru invincibile in fagi^a inimicului loru. Aperandu pe «cetatiani cu credintia in contra a ori-ce atacu, facendu dreptate c tuturoru si gubernandu cu clementia, ei nu numai ca au castigatu CI amorea suditiloru , dar' anca au facutu de aceştia au fostu gata «totdeauna a sta alături cu ei in ori-ce vicissitudini ale fortunei. « Si candu puneau ei in faci'a inimiciloru sabi'a trupeloru loru in- «vincibili: atunci inimicii amutiâ si atât'a terrâre bagă in ei, in a câtu era constrinsi mai de multe-ori a le cere pace. Cu modulu a- acesta nu numai ca au redicatu imperiulu din decadentia, dar' au aesecutatu in contra celoru mai potenţi inimici fapte de acelea, ce « posteritatea abia le-ar' potâ crede, d^ca ele n'ar' fi sub ochii a tdta «lumea. Ei au nimicitu puterea Romaniloru^ cari se stabilissera de « atâta timpu in Greci'a ; ei au luatu Egiptulu de la Cercassiani, celu « mai belicosu poporu intre Tătari ; ei au suppusu Persi'a si o parte « mare din Ungari'a; ei au facutu se tremure Germani'a;si mai 392 ISTORICA DOMNIBI LUI eriti nimerui planulu meu. Eca dar' midiuloculu ce ve propunu pentru ct cucerirea cetatiei. Eiste impossibile că obsediatii se scia despre apropiarea flotei « francese , deca cumu-va nu vomu presupune aci o revelatiune divina ; căci cetatea « este de tote partite incbisa, si atâtu de bine pazita , in cătu nu p6Ui se intre acolo ir nici-unu siârece fara scirea n6stra. Intcntiunea mea este de a-i insiela chiar* prin a- « ceea. prin ce ei credu că ar' potc scapă din pericolu. Vreu adecă a invita pe Moro « sini, comandanlele cetatiei, la o consuUatiune secreta , ii a-i spune că unui amieu , « ca se nu se increda in flot'a francesa, căci intentiunea ei este mai pericul6sa pentru « cetate decătu intentiunea Turciloru. Elu imi va crede f6rte usioru, parte pentru- a câ. precumu e sciutu« si eu me tienu de religiunea creştina ,si parte pentru că prin «t cele mai frumose cuvinte me voiu preface că voiescu binele si prosperitatea creşti- « natatiei. Cu modulu acesta .speru că-lu voiu face că se predea cetatea». Vezirulu consimte la acesta propunere, si recomanda Interpretelui a o esecuta cu fidelitate si cu prudentia. Panaiotu tramisse numai-de cutu cu una scris6re la Morosini, co- mandantele cetatiei. pe tideluiu seu sclavu Maxud (Acesta e unu nume arabicu, care insemna desideriu seu pofta ; asia numescu creştinii cari sunt aplicaţi la curtea ot- tomana, pe sclavii loru ; pentru că Turcii arare-ori esprimu numele crestinilora MAHOMEor IV 397 zirulu, cu începutulu lunei Gemaziul-ewel , anulu Hegirei 1080, a» luatu in possessiune Candi'a, după ce venetianii esird diu ea. A la- satu de s'au pusu pe totî murii stindarde turcesci ; transforma t6te fara a nu adaoge epitetele batjocoritorie de Ghiaur s^u Kiafer , adecă infidela . blas- fematoriu). In acâsta scris6re Panaiotu simulandu unu zelu crestinescu , dice lui Morosini că ar' dori se vorb(58ca cu elu intre patru ochi , spre a-i descoperi unele lucruri de cea mai mare importantia, si cari se referescu la binele si prosperitatea christianiloru. Morosini, câ omu de mare prudentia si circumspectiune , isi imagina la inceputu ca aci sierpele este ascunsu sub i^rba , si stă Ia indoi^la , se prim^ca Întrevederea cu Panaiotu ori nu. In urma comunica lucnilu cu Grecii si cu Veneti- anii. cari erau in cetate, si după o matura deliberatiune se resolv£ se audia dela Pa- naiotu, ceea ce voiesce se-i spună ; si-i tramitte pe sclavulu indereptu , designan- du-i loculu si timpulu de introvedere. Anca in aceeaşi siva Panaiotu se face ca esse a visita sentinellele si posturile, ceea ce la comand*a Vizirului făcea mai demulte-ori, si se apropia de un'a din porţile cetatiei. Morosini anca nu intardiâ a veni aci. Elu veni, precumu se intielessera, imbracatu in vesminte străine pentru a nu deştepta in garnisiina vre-o presupunere sinistra. Panaiotu vediendu-se in fa^ie cu comandante- le. dîse acestui-a: « Me întrista si me dore candu vediu ca lucrurile crestiniloru si • mai alessu aceloru de o naţiune, si de o religiune cu mine, mergu din di in dl mai • reu, si candu vedu de alta parte că puterea Turciloru cresce pe dî ce merge, a ca- « rom infidelitate si tirania, cu careamerintiat^to lumea, trebe sd deştepte in noi cea « mai justa indignatiunc. Nu se p(5te nega, că pecatele ndstre si ale parintiloru noştri eri ni- merui calea ce-i va comunica ; pentru-că pretindea elu , că se teme nu cumu-va unuiu seu altulu dintre obsediati se cadia in manile Turciloru, si prin torture din partea acestora se fia constrinsu a divulga aceea ce elu din instinctulu unui zelu divinu voesce a-i descoperi , si prin acost'a tote intentiunile sale bune ce le arc pentru christiani , se se intdrca numai spre reulu si ruin'a sa. Anim'a lui Morosini părea a fi liniscita prin aceste cuvente, si Panaiotu reincependu discursulu seu, dise: « Se sciţi dar' ca ieri mi s'a datu o scrisrtre a admiralului francesu , spre a a o interpreta, si ea contienea urmat6rielc: «Din ordinulu cristianissimului rege, " pregatiosului meu domnu , plecu la Creta cu armata numercSsa si cu flota bine •• preparata. Ar' strici si Ia o parlc si Ia alfa dcca v'asiu descoperi in scrisu scopulu « acestei espoditiuni ; asia amu datu ordinu secretariului meu, purtatoriulu acestei « scrisori, că se ve informe verbalu despre tote. ». După ce a fostu introdusu secre- « tariulu in camera din intru a Vezirului , unde nu era altulu decâtu cu si elu , se- « cretariulu a vorbitu in numele admiralului seu , precumu urmcza : > Scimu degiă A. 1080 1. C. 1669 398 ISTORT'A DOMNIET LUI besericele in giaţnie, si ordina a se celebra in ele Ezan-ulu si Ne- maz-ulu. Asia a successu Turciloru in urma după unu bellu de du6e-dieci-si-patrude ani (io) a suppune si incorpora cu imperiulu din luoga esperientia . câ Venetianii sunt vechi inimici do m6rte ai Franciei. De cAte-ori s'a facutu vre-o invasiune in tierile nostre , ei totdeauna au adjutatu pe inimicii noştri cu consiliu, cu hani » cu arme si altele. De si nu poteau se ne facă atâto stricatiuni câte ei voiau, totuşi ne causau multe incomodităţi. De alta parte candu se vedeau strimtorati , oi totudeuna recurgeu la astutia si la minciuni spre ale da noi insine adjutoriu, pretestandu si laudandu-se cu amiciţia ce aflectă ck o pdrta catra noi. Chiar' asia au facutu ei si in casulu de facie ; candu au vediutu eh armele imperiului ottomanu i apesa ; au tramisu delegaţi la regele nostru , si prin intercessiunea Papei l-au* rogatu se-i scape din acestu pericolu. Apoi pentru a câştiga si mai muitu pe regele nostru in partea loru, ci au ofTeritu urniatoriele conditiuni : 1* deca numai Candi'a singura va fi liberata de sub obsidiunes Tur- ciloru, atunci ea se românea intr^^a in possessiunea regelui nostru ; câci mai bine voiescu din tota inim'a si cu t6ta bucuri'a a o lasă in manile unui rege crestinu, decâtu a o vede sub jugulu Turciloru; 2* er dcca cu puteri unite voru pott^ alunga pe Turci din t6ta Grefa, atunci diumetate din acesta insula dinpreuna cu capitala ei se fia a Francesiloru , er* ceealalta diumetate se remana Venetianiloru. Regele nostru a priimitu la apparintia aceste conditiuni. Dar' fiindu-că clu tiene că este injustu a rumpe bunele relattuni ce le are cu p6rt'a ottomana, si prin accst'a a de- bilita legaturelo cele tari de amiciţia reciproca; si venindu-i acumu chiar' bunao- casiunc de a frânge temeritatea acestoru omeni inconstanţi si insielatori , asia a lasatu a se prepara acesta flota . si a datu ordinu admiralului , c indata ce va in- tra in Candi'a se prindă po toţi Venetianii si so-i tramita in Franci'a , er' cetatea se o lase in possessiunea vezirului. Câci regele nostru are una imperatia atâtu de inttnsa si floroscente, in cAtu nu mai are trebuintin do unu regatu strainu si a- tâtu de indepartatu ; mai alesu ca acesta ar* p6tc fl unn maru do perpetua certa si discordia. Asia dar, vezirulu nu arc de a se teme nimicu de venirea flotei n6stre aici. Câci pe data ceadmirarulu va intra in cetate, coca ce siiera a face in cele mai apropiate dile, elu va areta ordinulu regelui Francei intaritii cu man'a si sigilulu propriu , si va face cunoscuta tota starea lucrului. IVno aci secretariulu admira- lului francesu. Dar' cu — continua Panaiotu — care nimicu nu dorcscu mai fer- binte cA fericirea crestinatatlei si inaintarea religiunci mele . mi-amu pusu totu spiritulu meu pentru a inventa unu cspcdiente, prin caro se ţiotemu delatura pc- riclulu ce amerintia pe christianismu presto totu, si ahid ilu potuiu ghici. Deca voi nu veţi lasă pe Francesi se intre in cetate, atunci ei se voru confedera cu Turcii, si cu acesti-a dinpreuna voru intorcc armele in contra vi'istra , ca in contra unor a cari despretiuti adjutoriulu loru, si ve voru tracta că po inimici publici ai creştinis- mului ; si asia nu numai că veţi pcrde cetatea , dar' veţi remano petati cu ruşine si infamia perpetua intre creştini , mai alesu că voi nu aveţi nici-o proba despre trădarea loru. Er* din contra, deca pe inimicii carii ve vinu intr'ajutoriu sub pre- testu de amiciţia , i veţi lasă se intre in cetate , atunci poteti voi insive calcula, MAHOMBDU IV 399 loru acdsta cetate superba , glori'a secleloru trecute si a opt'a mi- nune a lumei , pe care insasi natur'a pare a o fi facutu inaccessibile contra a ori-ce atacu. In aceste lupte ottomanii au perdutu preste • fara ca S4>. vi le spunu eu , relele ce voru urnia asupra v6stra si asupr'a republicei « v6stre. In cetatea ast'a este acumu de presentu adunata nu numai fierea nobilimei « venetiane , ci si cea mai al^sa parte a armatei vostre. Acumu , deca toţi acesti-a t voru fi omoriti 86u voru cădea in captivitate, atunci nu va fi greu Franciei a cu- « tropi tdte tierile venetiane. 8i mai multu. Fiindu că vediu ca Francesii nu-si făcu • nici-unuscrupulude a minţi si insiela pe alţii, asia eu credu că ei chiar* atâtudetra- « datori voru fi fa^ie cu Turcii ca si facie cu voi « ve voru allunga pe amenduoi din « insula, si voruoccupa singuri ac^ta intinsa si frum6sa tierra.Si canduvoru fi ei domni « aici, atunci cu greu credu ca li se va mai pote luă vre-odata din mana. Acumu că nu u mai poteti tiene cetatea iungu timpu.ci sunteţi necessitati a o da s^u in man*a Francesi- « loru sâu in man a Turciloru , eu lasu se judecaţi voi , ce este mai consul tu se fa- • ceti : se ve dati sclavi Francesiloru, si pre langa acesta se perdeti nu numai cetatea, « cî pote si tdta republica v6stra ; sdu a ve invoi cu Turcii si pre langa conditiuni « onorabile a le da Candi'a, de la cari apoi cu timpu , candu adecă voru fi incurcati fl in alte intreprinderi bellice, pr6-usioru o veţi reocupa? Solicitudinea ce o amu pcn- < tru religiunea christiana , si zelulu ce-lu portu pentru binele si salutea compatrio- « tiloru mei , m'a indemnatu se ve făcu aceste descoperiri , si vi le-amu facutu cu « periclulu vietiei mele si cu possibilitatca de a-mi perde starea destulu de onorifica « ce o amu pre langa curtea ottomana ! Remane acumu la voi, ca se judecaţi ce p6te « seu ce trebe se faceţi pentru binele patriei v(Vstre«. După aceste cuvinte Panaiotu sa intorsu la castre indereptu. £r* Morosini, de si jurase a nu descoperi nimerui nimicu din cele ce i s'auspusu, elu totuşi anca in acea ndpte aduna pe toţi of- ficiarii generali, si pe alte pers6no de frunte, in cari avea mai multa Încredere, si le spune totu ce audisc de-la Panaiotu , si apoi le cere consiliulu despre ceea ce ar fi de facutu. După matura deiiberatiune , ei au conclusu in unanimitate , ca decâtu a se suppune unei lungi si urilidse captivităţi, preferu maî bine a da cetatea in man 'a Turciloru, d6ca voru pote obtiene conditiuni onorabile. In dcmaneti'a urmat6ria Panaiotu merge la vezirulu si-i spune cele ce a vorbitu cu Morosini , dar după aceea pentru ca se stingă totu curagiulu in garnisdn'a si altminterea destulu de desperata, i-a datu urmatoriulu consiliu: se ordine adecă, că in sera ur- matoria , in cea mai mare tăcere se essa din portu du6e-spre-diece din cele inai mari corăbii bellice , si se-si iea calea catra insul'a Cipru , si candii se voru fi departatu cale cam de du6e-dieci de mile, se arboreze steguri francese si se se În- tărea indereptu. Vezirulu aprobă acesta manopera, si ordină numai decâtu. că anca in acea nopte. fiindu si ventulu favorabile, se essa du6e-spre-diece vasse din portu, si se-si iea calea spre Cipru. In urma acestora se tramissera totu atâte altele, spre a intimpina pe cele la reinG6rcere. îndată ce sau vediutu in faţie unele cu altele si atătu de aprope in câtu se potura cundece, se salutara intre sine după usulu prac- ticatu in assemcnea casu. Diipa aceea vinu atătu vasele cele cu llamure francese, cătu si cele cu fiamure turcesci , si reintra Împreuna in portu. Sentinellele din tur- 400 istori'a domniei lui du6e-sute de mii de omeni , precumu afflrma cei mai buni istorici ai loru , dintre cari unii sunt anca in vi6tia. BUBOMEDU PBIMB8€E PE COSACI SUB PBOTBGTIUlffBA SA IX, Pre candu armat'a ottomana era ocupata cu obsidiunea Can- nurilc cetatiei , vediendu in depărtare flamurele francese , credeaa ca flota francesa vine pentru a libera cetatea, si latiescu numai decAtu acesta scire intre toţi locui- torii, cari se bucurară fiVte. Si cânduau vediutu ca o escadra turcesca merge in con- tra presuppusei flote francese, ei au crediutu ca-i va opri intrarea in portu, si aştep- tau cu frica si cu cutremuru resultatulu luptei ce-si imaginau ca se va incinge in- tre escadrele inimice. Dar' candu au vediutu ca escadrele se apropia un'a de alt'a fara celu mai micu semnu de ostilitate, si se saluta imprumutatu , ei au remasu im- marmuriti, si nu-si poteau imagina ce intentiune potu ave Francesii de se arata cu atAt'a amiciţia catra inimicii loru. Morosini inse si ceialalti caroru le comunicase cele ce audise dela Panaiotu, lapedandu t(Sta dubietatea ce p6tc o mai aveau in des- coperirile acestui-a, făcu cunoscutu t6te ce Io-a fostu spusu Panaiotu. Si iiinduca nu era al tu midi-Iocu de a conserva vieţi 'a si libertatea, vorbescu si indemna pe soldat si pe poporu că se capituleze ; cAci , mai bine este — adaogoau ei . a se încrede intr'unu inimicu cunoscutu, decâtu intr'unu confederatu perfldu. Asia Morosini anca in aceeaşi di pune duoi bărbaţi intr'o barca, si-i tramitte cu betie albe io mâni Ia marele Veziru, spre a-lu ruga că intr'unu locu anume dintre cetate si castrele turci- loru se tramitta vre-o cAti-va dintre principalii sei ofticiari, cari se convină acolo cu cei pe cari va trimite elu din partea sa. apoi aceştia voru comunica conditiunile de capitularea cetatiei. Vizirulu consimte cu acesta cerere , si immediatu ordina lui Ibrahimu Pasia de Aloppo, lui Kvlkiet'hudasi Sulflkar Aga, si lui Teskîeredgi Basi, adecă primu-secretariu. hhak E/fendi. se mdrga dimpreună cu interpretele Panaioiu, a tracta cu in im icul u si a regula t6ta acosta aflacere. Accsti-a mergu la delegaţii ve- netiani in cortulu instituitu anume pentru ac6st'a sub turnulu rosiu ; aici după lun^a desbatere, delegaţii venetiani promittu a preda cetatea sub conditiune, că toţi lia sol- datu ori cctatianu Grecu ori Francesu, se p6ta esi din cetate cu totu ce au , familia ori avere, si se fia liberi a se pote inturna in patri'a loru. Dupa-ce s*a comunicatu acesta Vezirului, si a ratificata pacea cu inceputulu lunci (îemaziul-cvvcl, anulu Tfe- girei 1080, (adecă anulu de la Ghristu 1G69,) Morosini a esitu celu din urma din cetate, dupa-co adcca se depărtaseră din ca toţi soldaţii si toţi cetatianii , si a- siă o a predatu in possessiiinea Turciloru. Sciu pre-bine , ck scriitorii creştini narra acestu lucru cu totulu altminterea. Si eu anca nu cutediu a Ic contradic^ ; nu vediu inse, pentru ce narratiunca relatata mai in susu ar' pote fi cu totulu de reieptatu. Deca consideramu că Venetianii au datin'a inradecinata de a as- cunde intentiunile loru:, si mai alesu a retace cu totulu evenimentele c^lte au esitu in defavorea loru, apoi nimene nu se va mira că nu au publicatu unu lucru, despre care scieau'că este purulu adeveru, câci ei cari se mandrescu că sunt f6rte prudenţi, au vrutu se evite ruşinea de a p6te ti insielati. Singura scire că se apropia flot a francesa, de si ac^st'a anca nici nu era preparata , a fostu de adjunsu , că se aducă MAHOMfiDL' IV 401 diei , Mahomedu, sub prelesiu de venalu, merge de Ia Adrianopole la leng-ishehîr (i i) , spre a fi mai aprope de campulu luptei si prin acesta a incuragia pe soldaţii sei de o parte, 6r' de alfa pentru a se in ratecîre atAtu pe turci cAtii si pe Venetiani. Acesti-a erau cu totulu inchisi in ce- tate, si prin urmare nu potoau se scia nimicu despre ceea ce se petrecea pe dina- fară; er* Turcii anca nu poteau fi informaţi despre alte trebi esterne , decâtu despre cari aveau comunicate dela ămbassadorii de pre langa puterile străine , cari false ori veridice, poteau de assemenea sc-i aducă in ratecire. In cAtu pentru mine , ou amu garantele meu f6rtc demnu de credintia si anume pe Maxudu . acelu Maxudu pe care Panaiotu ilu tramisese la Morosini. EIu a fostu in curtea părintelui meu Constantina Cantimiru, si apoi in curtea fratelui meu Antiochu servindu cu fide- litate du6e-dieci-si-patru de ani , si in urma a adjunsu la dignitatea de postelnicu seu magistru de curte. Pentru aceea amu crediutu c& lectoriloni acestei istorii nu voiu face lucru neplacutu , ddca aceea ce amu auditu din gur'a lui , voiu introduce in paginele acestei lucrări. In cAtu pentru Panaiotu, elu a avutu la curtea ottomana cu multu mai mare incredere decAtu ori -care crestinu Înaintea lui , si decAtu care uiai mare abid credemu că cine-va va mai p6te av^. Candu era de a se da unu con- silia, seu de a se deiatura o difQcultate la Întreprinderi decisive, elu era pentru ve- zirulu ceea ce a fostu Achitophel la evrei , si Ulisse la greci. De cAte-ori isi dA elu opiniunea seu in ce este de se a face, seu in ce are de a urmă, s'a vediutu c&elu nlci- o-data nu s'a insielatu in judecata sa. Ceea ce unu bellu obstinatude du6e-dieci-si- patru de ani, si elTusiunea de torrente de sânge, si aplicarea a t6ta puterea imperiu- lui ottomanu n'a pututu se facă , a facutu Panaiotu cu subtil'a sa stratagema si cu ingenios'a sa inventiune , adecă: cucerirea Candiei ; si pe Morosini. pe celu mai bravu beiliducc pe acele timpuri (a cărui purtare in ultimulu bellu dintre Turci si Venetiani a datu probe sufflciente de desteritatea sa) ilu seduse a preda cetatea. Prin aceste maniere ale sale Panaiotu in atAtu de mare favorea era la Turci , in cAtu elu din ordinulu imperatului a cutediatu a se lasă in disputa publica cu Vanii Eflendi in presenti'a marelui Viziru Kioprili Achmedu Pasia . despre religiune ; cu acelu Vanii Etrendi, care era unulu dintre cei mai invetiati bărbaţi la Turci , si fdrte es- pertu atAtu in religiunca christiana cAtu si in ceu mahomedana, si care odinidra a fo^^tu preceptorele lui Mahomedu Sultanulu. Anca de pe timpii lui Solimanu I. candu unu literatu turcu, precumu amu aratatu mai in susu (*) intr'o confereniia publica a datu preferintia religiunei christianc asupr'a celei mahomedane , n'a mai fostu permissu nimerui a ticne dispute de acelea ; ba ele au fostu interdisse prin unu edictu publica sub pedcpsa de mdrte. Vanii Etfendi a remasu invinsu in ac^ta dis- puta, si de necasu a accusatu pe Panaiotu la Sultanulu cu crim'a de blasfemia, si a cerutu aplicarea edictului si punirea lui Panaiotu cu m6rte. Dar Mahomedu se dîce ck i-a respunsu urmatorele: «Nu ti-aniu spusu, se nu intri in disputa cu acestu «I infidela, ca nu-iu vei pottS invinge? Pe viitoriu lassa-lu in pace, cAci elu este o « necesitate pentru maiestatea nostra.* Credu c& este superfluu de a reproduce aci (*} A se ved^ i XIL la Capu IV din Cartea III. Tt\ Rom. 402 istori'a domnieî lui prevede mai bine in contra ori cărei eventuaiilali. Pre candu era a- ici, i vine o depuialiune din partea lui Sari Camisb Cosak(it), care in numele compatriotiloru se ofifere dinpreuna cu t6ta tiârr'a a se intriga acea disputa; ca a esitu de sub tipariu in Veneti'a si se vinde in publica ; se p6te citi si in comentariele lui De la Croix dospre biseric'a orientale. Afara de acestea , Panaiotu este renumitu la Turci pentru cunoscintiele sale astrologice, si pentru sciinti'a sa de indivinatiune, adecă de a predice viitoriulu. Eca aci unu casu. Pe candu vc/.irulu era occupatu cu obsidiunea Candiei, vine intr'o dî la elu Panaiotu totu intr' o fuga, si-lu r6ga se perasesca numai decutu cortulu, cÂci vieti'a-i este in periclu, deca mai remane numai unu momentu acolo. Vizirulu ilu asculta si cse din c6rtu, dar' isi lasă orologiulu pe perin'a pe care sediuse, si , de si plouă de versâ . merge intr'altu cortu. Abia ce a ajunse aici, si o bomba de tunu de pe murii cetatiei trece prin cortulu vezirului si lovesce chiar' in loculu unde siediuse, sfarmă o- rologiulusi perin'a: si eta, profeti'a lui Panaiotu împlinita i Altu casu. Candu sa intre- prinsuespeditiunea contra cetatiei Gaminietiulu, elu a predisu că in a dieceadî cetatea va ti cucerita. Toţi câţi cunosceau situatiunea locului, diceau ca absurditate vorbesce Panaiotu. Dar' eventulu i-a datu lui dreptate. Pre langa t6te aceste , precum vieţi a asia si m6rtea lui Panaiotu a fostu remarcabile. Căci marele Veziru Kiopriii Acb- meda Pasia, candu era in castre langa Sakce, glumindu cu elu ilu intrebă, ca după ce t6te profetiele lui s'au implinitu, si nici intr'un'a nu s'a insielatu, n'ar' sci acumu ■ se spună un'a si despre sine? Panaiotu i respunse ; « D^ca veţi binevoi, asta-di de « s^ra la siese dre^se veniţi in cortulu meu , veţi vedd unu lucru straniu t dar* se I nu ve spariati nici se ve întristaţi ». Vezirulu mirandu-se că ce ar' potă fi acestu lucru, merge la meiliulu noptiei in cortulu lui Panaiotu. îndată la intrare aude plan- şetele si lamentatiunile domesticiloru sei , si apropianduse mai tare . vede pe iubi- tulu seu Ulisse ca trage de m6rte. LJnulu dintre servitori dîse Vezirului, ca Panaiotu inainte de a mori l-a insarcinatu se-lu r6ge că in recompensa pentru servitiele sale făcute curtiei ottomane, se-i facă grati'a de a permitte se se transporte cadavrulu seu la Constantinopole si se se immormente acolo (on6re, ce se da numai Sultanu- lui, nimene altulu, nici chiar* insusi marele Veziru nu se bucura de acesta distinc- ■ tiune). Vezirulu se dice că au respunsu : «Plangu pe Panaiotu numai intr'unu res- « pectu; si acesta este, că după ce a lucratu in interessulu si pentru binele ottoma- 9 niloru cu mai multa lealitate, decAtu s'ar' ii potutu aştepta acest'a de la unu cres- «tinu, si asia a intrecutu pe toţi musulmanii in fidelitate si in politica, elu totuşi « la m6rtea sa na trecutu la adeverat'a credintia in Dumnedieu prin siQ)punere la pre- «ceptele-divine si la cele ale profetului; prin acest'a ar' G meritatu că se-i ducu eu I insami in spatele mele cadavrulu cale de o mila de locu. Cu t6te acestea . de si « p6te că pentru acestu alu seu pecatu nu va fi admissu in Paradisu, totuşi eu credu «ca este justu, că in recompensa pentru servitiele sale se-i accordu cererea sa ul- « tima, si se nu-i denegu a se immormenta acolo unde elu a doritu ». După acestea Vezirulu a permissu domesticiloru lui Panaiotu se-i transporte cadavrulu la Con- stantinopole , si totu-odata le-a datu unu Chatisierif cătra Caiuiacamulu, in virtutea carui-a acesta se ordine patriarchului Constantinopolitanu, că se immormente pe de- MAHOMEDU IV 403 suppune Sultanului io iota umilinti'a. In capulu deputatiunei era insusi Hatmanulu Doroshensco. Imperalulu 1-a primilu cu tota gra- ti'a, i-a daruilu unu vestmentu de stătu, si 1-a dimissu onorandu'lu functulu cu cea marc pompa in loculu unde elu a lasatu prin ultim'a sa vointia. S'au adunatu dreptu aceea toţi grecii si străinii, locuitori in Constantinopole , si cu cea' mai mare ceremonia au trausportatu cadavrulu intr'o insula a marei marmora, si a» rolo l-au iramormentatu in mănăstirea de la S-ta Trinitate, pe care o reparase elu p*Sn6 ce era in vietia. (8) Seu Dragomanulu, adcca: interpretele curtiei. Tr. Rom. (9) Guberna (orele. Acesta 6 Francesco Morosini, care 6 cu multu mai cunoscutu din bellulu din urma dintre Turci si Venetiani, decâtu că se fia necessariu a mai spune aci ceva despre elu. Dupa-ce a cuceritu Morea , a fostu alessu Doge de Ve- neti'a. (10) Dâue-dieci'Si'patru de ant.,Deca acestu bellu sar' li portatu pe timpii antici- loru poeţi , fara dubiu elu ar' 11 fostu mai celebru decatu celu de la Troia. Căci deca facemu comparatiune intre aceste dude, potemu vedâ'pr^-usioru, ca luptele dio Cret'a au fostu mai sanger6sede cÂtu cele troiane. Si intradeveru, că sub t6ta durat'a acestui bellu n'au fostu alta decâtu bătăi continue, si continua versare in torrente de sânge omenescu, nu numai in Cret'a. ci in totu Archipelagulu si pe tdte frontarlele terito- riului turcescu si venetianu. Ce <^ mai multu, Turcii, cari altminterea sunt fdrte di- ligenţi a ascunde perderile proprii , confessa , că numai in Cret'a au remasu morţi preste du6e-sute-dc-mii de 6meni de ai loru. necomputandu anca aci pe acei-a cari nu erau in listele soldaţi loru. precumu voluntarii etc. si dintre cari nu mai pu9ini la numeru au remasu morţi acolo. Imagină-ti-ve apoi, căti creştini nu voru fi trasu acesti-a cu sine in imperati'a mortiloru ? ! Venetianii punu spesele acestui bellu la aprope una-suta milli6ne de taleri. (11) leng-ishe/iir. Asia numescu Turcii Larissa, o cetate f6rte renumita in Thessa- li'a, si care asta-di este capital'a tierei. (12) Sati Camish Cosak. însemna : Casaci din trestia galbina. Asia numescu Tur- cii pe locuitorii dintre Dnistru si Dnipru (*) Mai inainte au fostu suppusi Poloniei , asta-di o parte suut vasali Poloniloru. si alta parte vasali Rusbiloru. După ditferite timpuri, Turcii dilferite numiri le-au datu. După suppunerea lui Dorosliensko, Tur- cii de la numele Hetmanului loru i-au uumitu Doroshensko-Kasaci ; si după ce au desertatu si sau datu Russiloru, au fostu numiţi Sirca-Kasari , assemenea de la că- pitan ulu loru cu numele Sirca. După primulu tractatu de pace cu Ion Sobieski. re- gele Poloniei, prin care au fostu daţi sub dominatiunea Turciloru, Sultanulu Măho- uiedu i-au adnectatu la principatulu Moldaviei, «rdinandu lui Duca, principelui d6 atunci alu Moldaviei, că se p6rte si titlulu de Hetmanu alu Ucraniei, si dandu ceta- tea Nomirovu de locu alu resiedintiei sale. Dar' după căderea terribile ce Turcii au suferitu la Vien'a, Duca au cadiutu prinsu in man'a Poloniloru, si Turcii prin pa- cea de la Carlovitiu au restitui tu Poloniei tdta Ucrani'a dinpreuna cu cetatea Ca- minietiu. Amu auditu adese-ori din gura Turciloru, ca ei isi aducu aminte candu in (*) Nistru Bi Nipru : Boristene Bi Tyraa. Tr. P,om. 404 istori'a domniei lui cu unu Tug (is) si cu unu Alem Saugiak in seninu de potestatea sa. TotoJata i ordină a face se incete predatiunile ce comoiittu (Posa- cii petrundiendu câte-odata pena in suburbiele Constantinopolei, si-i retomenda a remane credintiosu imperiului ottomana , eira ar- mele sale, cu care a făculu pene acumu aldtea stricatiuni musulma- niloru, se le intârca pe viitoriu in contra inimiciloru acestora. Sui- tanulu de alta parte i promitte că in casu de vre-unu bellu intre Cosaci si intre Poloni seu Muscali , le va adjuta din tote puterile sale si-i va protege in contra a ori ce ostilitate. REtiBLR POLOXIKI 8K MAXI X. Doroshensco după ce s'a intorsu a casa, publica poporului seu tractatulu inchiaietu cu Mahomedu. Cu toţii s'au bucuratu si l-au priimitu cu tota plăcerea ; dar' pe vecini i-au cuprinsu mare terrore, căci ei vedeau ca prin acesta aliantia sunt espusi la tote inconveni- entele ce potu urma Qresce de aci. Cosacii pena acumu au facutu cele mai bune servitiuri atâtu Poloniloru câtu si Russiloru , nu nu- mai prin continuele loru răpiri ce comitteau in tierile ottomane^ ci pentru c& tiâr'a loru Qindu plina de mocirle si provediuta cu passuri fârte strimte, se potea considera de unu antemuru atâtu pentru Poloni'a câtu si pentru Russi'a. Derimatu acumu acestu antemuru , Polonii si Rusii poteau ave causa sufficiente de a se teme , ca in vi- itoriu ei voru sufferi t6te acele stricatiuni din partea Gosaciloru, pe care le causau acesti-a mai inainte tieriloru musulmane. Regele Po- loniei simtia acestu reu mai multu decătu ori-care altulu; pentru a- ceea se decise , câ din inim'a acestoru Cosaci , suditi ai sei de mai nainte]^ se estermine supunerea la care se obligaseră catra impe- riulu ottomanu, anca inainte de a prinde ea radecini mai afunde. Cu acesta ti^ra se cântă Chutbe si Ezan-ulu, si pentru aceea-dicu ei, este impossibile ca se placa lui duninedieu a sutreri că se remana acesta ti^ra in manile christianiloru , deci ea trebe recucerită la cea d'ântdiu occasiune bine-venita. (13) Tug. C6da-de-calu. Distinctiunea acesta a incetatu de a se practica de la tim- pulu candu acesta tiera a fostu data lui Duca, principelui Moldaviei ; căci veziriilu. precumu dicea elu insusi , nu voia mai multu a onora pe nici-unu iniidelu cu tugUt si prin acest'a a-lu face sicsi assemcnea (cu t6te acestea. Ieremia Movila, prin cipele Moldaviei, gustase anca mai inainte acdsta on6re). S'a conservata inse san- giaculu sâu stindardulu, că semnu alu potestatiei gubernatofelui acelei tieri. MAHO\rEDU IV 405 scopulu acesta tracnite o armata considerabile contra Cosaciloru, petrunde in ti6r*a loru cu ajutoriulu acelora cari i remassesera anca fideli, si face cele mai miserabili devastatiuni. MAHOMBDI7 I PACB MAI A2ITAID MU8TIUBI AMICABILI XL Acesta singura fapta potea se fia causa sufficiente, pentru că Mabomedu se declare bellu regelui Poloniei. Dar' elu a crediutu c& esle cu muitu mai equitabile a muslra mai antaiu pe infractorulu de pace. Cu scopulu acesla tramite pe unu ciausiu la regele Polo- loniei cu scrisâre de urmatoriulu cuprinsu: « Amu intielesu că ai fa- ce cutu o invasiune si ai attacalu tier'a Cosaciloru^ cari, tu scii bine « că ei si-au luatu refugiu sub umbr*a aripiloru nâstre. Prin acestea c tu celu din duatâiu ai frantu pacea inchiaieta intre regatulu teu si «intre imperiulu maiestatiei nostre, si care pene acuma s*a obser- c( vatu cu religiositate din ambe părţile. Sant'a nâstra lege ne auto- «riseza a ve declara immediatu de inimicu alu nostru, si amu pot6 « se te facemu a simţi amaru ceea ce insemnâza a irrita pe unu leu «dormitandu. Dar' noi compatimimu debilitatea ta, si ne indestulimu «acumu âatdiu numai a te provoca, că immediatu se-ti ieai man'a c< ta nedrepta de asupra Gosaciloru , se-ti revoci trupele din tiâr'a «loru, si pentru cele ce ai facutu se ceri iertare de la noi. Er' daca « vei refusa a face acesta, si ai ave celu mai micu cugetu de a-ti a- « pera nedreptatea prin arme, atunci se scii că legea nostra prin crmine iti declara morte, regatului teu dissolutiune , si poporului « teu sclavia perpetua; si vei scî apoi, ca tota lumea va imputa a- « costa calamitate numai inimei tale corrupte si inpetrile. I>AE* EBGELK POLOlIlfil HIJ ABGTLTA XII. Dar' regele Poloniei nu luâ in consideratiune acâsta mustrare a Sultanului, si incrediutu seu in puterile proprii, s6u in promis- siunile minciunâse ale Germaniloru, nu numai ca nu s^a lasatu de Întreprinderea sa, ci anca din ce in ce irrild pe osmani mai multu in contra sa. Mahomedu vediii ca o Înfruntare usi6ra nu ajuta ni- micu la unu omu obstinatu ; asia se resolvf a-si resbuna cu focu si cu ferru. Declara dreptu aceea in publicu bellu trăda toriloru Poloni, 29 406 istori'a domniei lui A. 1083 I. C. 1672 aduna trupele sale , face tote preparativele necessarie pentru espe- ditiune, si da ordinu Tatariloru a-i urma in acâsta espeditiune. MAHOMEDU MERGE l?l CONTRA POLORILORU . XIII. In optu ale lunei Saferu , anulu Hegirei 1083 , pl6ca insusi imperatulu din Adrianopole cu armata considerabile contra Polo* niei. La Saktce (14) pune unu podu preste Dunăre, trece cu trupele sale in Moldavi'a, si după cale de mai multe dîle lasandu Moldavi'a inderetru, se pune in castre la tiermurii Dnistrului nu departe de Chotinu. Aici da ordinu la o parte mare a armatei, c& se treca preste fluviu cu luntri si se occupe Svanietiulu. careimmediatu laprimuiu atacu a fostu si occupatu. Puginu după aceea au sositu si Tătarii cari aveau de comandante pe Chanu Selimu Ghirai (15), si Mahomedu immediatu le dete ordinu a construi unu podu spatiosu preste flu- viulu Dnistru. PRIRGIPBLB MOLDAVIEI DETROHATU XIV. Duca (ic) principele Moldaviei cadiuse in mare suspitîune inaintea imperatului^ câ elu ar* vre se impedece s6u celu pueinu se intardie construirea podului preste Dnistru , câci lemnele ce trebu- iau administrate acolo, s6u nu veniau de locu, s6u veniau numai in- (14) Sactce. Mai inaintc se numid Oblucitia, cetate situata pe tiermurea de media-di a Dunărei, nu departe de Galaţi in Moldavi'a. Ediiiciele vechi ce se vedu intr'cns'a. sunt probe evidente de anticitatea ei. Dar' nu se vede urma nici in muri nici în fundamente, c«4 cine ar' fi fostu fundatorele ei. Se pare totuşi ca ea este oper*a colo- nieloru romane in Dacia, seu pote chiar' a Daciioru, chiar' asia precumu sunt Tul- cia, Babadagi, Carassu, si alte forte vechi cetati in Dobrudgia (15) Chanu Selimu G/Urai. Ceiu mai renumitu Chanu alu Tatariloru in seclulu nos- tru. Principe pu cAtu de prudentu pe atatu de bravu. (16) Duca, după origine era grccu din provinci'a Rumcli'a si la inceputu a foslu servitoriuiu unui negutiatoriu in Iaşi. Mai tardiu principele Basiliu si 1-a facutu ca- merariu. Apoi fliulu aceatui-a la boicritu si i-a datu de soţia pe flic'a lui Eustachiu principe de Dabija ; in urma cu adjutoriulu baniloru si alu amiciloru sei ajunse la tronu. Nu era omu litteratu, dar sciea se conducă trebile publice cu atdta prudcn- tia, in cdtu a fostu numeratu intre cei mai cscellenti bărbaţi din seclulu seu. Elu a fostu de trei-ori domnu alu Moldaviei, si odată domnu alu României. Dar* in fîne si chiar' catra Hnitulu viotiei sale, n indinatu mai multu spre tirania, decătu spre o justa gubernare, si chiar' pentru aceea boierii ticrei l-au datu Poloniloru in cap- tivitate, unde apoi a si muritu in Varsovi'a. MAIIOMEDT' IV 40' cetu si in quantitate fdrte mica. S'a corcetatu lucrulu si s'a desco- perilu ,. că Duca favoresce in secretu pe Poloni, si ca acesti-a l-au coruptu pentru a face se intardie construirea podului. Pentru aceea Sultanulu 1-a destituitu si lasandu-i vieti'd, Ta despoiatu de tote averile lui. In loculu aceluia nobilimea moldava alese domnu pe unu altu domnu anume Fetru. MAHOMEDU IMPBBSSOB GBTATBA CAMI?I1ET1D XV. Dupa-ce in urma a invinsu tote greutăţile, imperatulu trece Dnistrulu, si in trei ale lunei llebiul-achir appare de Înaintea cetatiei Gaminietiu. Acesta cetate 6 in distantia de trei oro de la Dnistru ; are o situatiunQ forte favorabile : intarita de la natura si prin arte^ cu greu se pote attaca si este aprope inaccessibile pentru assalturi. In giurulu ei curge fluviulu Smotritiu , unu rîu forte repede, ale că- rui tiermuri sunt nisce stanei gole, care că totu atăti-a muri inalti apera cetatea in contra a ori-ce attacu. Afara de acâst'a, in midi-lo- culu cetatiei este o citadella incungiurata cu muri atâtu de inalti, in câtu pote resiste la ori-ce detunari de artilleria. Polonii n'au esitu in campu, fiindu-ca incrediendu-se in aceste intarituri ale cetatiei , ei credeau ca acestea voru & suificiente pentru a stinge primulu focu alu Osmaniloru : si asia s*au indestulitu a pune o buna garnisdna in cetate, si a o provedâ cu tote munitiunile necessarie pentru durat'a unei lunge obsidiuni. Dar* Sultanulu , după ce si-a pusu armat'a in castre, a conchiamatu la unu consiliu bellicu pe toţi oETiciarii si co- mandanţii esperti , si după o conclusiune luata in unanimitate, a datu ordinu a incungiura cetatea de tote părţile, a deschide lupl'a , si a attaca cetatea dintr'odata din trei parti. Cu ataculu dintr'o parte a insarcinatu pe marele veziru Achmedu Pasia si pe Ag'a lenicieri- loru, dandu-le sub comanda pe lenicieri si truppele europene ; de alta parte a pusu pe alu doilea veziru Musahib Mustafa Pasia cu truppele asiatice ; 6r' din a trei'a parte a pusu pe caimacamulu Gara Mustafa Pasia cu caramanianii si cu celelalte truppo. CAMI2llFTirLr CAPITTLRAZA XVI. Generalii dispuşi in modulu aratatu , se intrecea care de care 408 istori'a domniei lui in a bate cetatea , si bombardă murii cu atâta vigore , in câtu in timpu de diece dîle, pre langa tota tarVa loru , au fostu derimati ca totulu prin puterea glontieloru, si de câte-ori se făcea vre-o aperlura prin muri, de atâte-ori se dedeau assalturi. Garnis6n*a vedea bino că nu este capabile de a sustien6 assalturile , asia perasi fortifica ti- unile esteriori si se retrase in cidadelFa interiora. Dar' nici aici nu se credea iu securitate^ si asia se oQeri a capitula sub conditiune de salva viâtia si de a esf libera din cetate. Mahomedu a primitu acesta conditiune, si Polonii cu Hetmanulu loru sau intorsu acasă ducendu cu sine trist'a scire despre perderea ce au sufferitu. După aceea, Mahomedu la trei ale lunei Gomaziulu-achiru, a luatu iu possessiune cetatea, a transformatu tote besericele cele mari in Giamie» âra cele mici in Mosheie , si după ce a reparatu apoi murii , a lasatu pe Ha- lii Pasia cu o buna garnisona in cetate. MAHOMEDU TRAMITTE ARMATA CONTRA LEOPOLEl XVII. Căderea cetatîei Gaminietiu a causatu in Poloni consterna- tiune ce nu se potQ esprime. Cetatea despre care se credea ca se va pote tienâ ani intregi , a fostu cucerita in diece dile ; timpu care acumu părea pre de ajunsu pentru a pot6 devasta regatulu intregu, daca ottomanii si-ar* continua calea înainte. Acesta idea era o spaima înfricosiata pentru Poloni. Mahomedu anca pentru că se bage si mai multa terrâre in inîmicu, tramitte pe Caplanu Mehemedu Pasia, gu- bernatorele de Aleppo , si pe Chanulu Tatariloru din Crimea cu truppele usiore la Leopole, că se impresore ac6sta cetate ; 6r' e!u cu grosulu armatei se pune in castre la Buciaci , pentru a-i pole urma câtu mai curendu. Caplanu merge cu trupele sale spre Leo- pole, devasta tota ti6rr'a pe unde ajunge, si ajungendu Înaintea ce- tatiei, o incongiora si face mai multe assalturi asupr'a ei. POLONII CERU PACE XVIII. In acesta strimtorare, candu cetatea era adusa acumu la estremu , Polonii incepura a-si vede erorea si au tramissu delegaţi, la Chanulu Tatariloru in castre, cari in numele regelui si alu tierei MAHOMBDU IV 409 ilu roga se se intrepuna pentru ei la Sultanulu si se-lu misce a pune pace, pentru acâsta ei se declara inclinali a lasă Sultanului patru- dieci de cetati si sate in tienutulu Caminietiu, a-i respunde unu tri- butu (17) annuale de duoe-dieci de mii de taleri imperiali, a recu- nosce pe Cosaci sub Doroshensco de amici ai loru, si a nu mai in- cepe nici-odata certa cu ei. SI PACEA LI SE ACCORDA XIX. Selim Ghirai Chanu ascullandu cererea si offertulu delega- tiloru, i-a tramisu numai decâtu la imperatulu^ care după matura considera tiune a starei lucruriloru , Ie acc6rda pacea sub conditiu- Dile propuse de ei , si o confirma prin nuou documentu redactatu după formele usitate din vechime intru compunerea tractateloru intre Poloni si Oltomani. După schimbarea ratiQcatiuniloru , Maho- medu dimite armat*a cu inceputulu iernei pe acasă, si in lun'a Sia- banu, anulu Hegirei 1083 se intorce victoriosu Ia Adrianopole. a. io83 Dela anulu Hegirei 611 pene la 1083, acâst'a a fostu cea din urma i. c. 1672 victoria, care a adusu ceva folosu statului ottogtianu, sâu prin aqui- sitiunea unoru cetati, sâu prin adnexarea unoru provincii la vechile confinii ale imperiului. De aci inainte, mai alesu pe tempulu dom- niei imperatului Leopoldu in Germanica, urmară bătălii infricosiate, pe care posteritatea le-ar crede cu anevoia^ d6ca acelea nu aru fl confirmate cu auctoritarea documenteloru publice. Pe atunci pote- rile Osmaniloru au scadiutu forte tare prin perderea multoru regate si provincii, prin nimicire de armate Întregi , precumu si prin bel- luri si dissensiuni civili. T6te aceste fapte petrecute in acestu mare imperiu, vediute si de noi insine, scrise chiar' de istoricii turci, le vomu narra in a duo'a parte a istoriei nostre cu aceeaşi fidelitate si cu chiar' cuventele istoriografîloru turci, precumu amu faculu acesta in partea prima. (17) Tribyiv. Inşii Polonii nu n^ga, că ei au promissu a rof^punde tributu; numai ck ei n'au implinitu acdsta promissiune nici*odata ; si de altminterea acestu punctu s*a stersu cu timpu de totulu prin pacea de la Suranno. 410 istori'a domniei Lur mahomedu iv In primii ani ai domniei lui Mahomedu IV, Domnitori in Europ'a au fosta : In Germanica : Leopoldu I. 1658—1705. In FrancVa: Ludovicu XIV. 1643—1715. In SpanVai Filipu IV. 1621—1665. Carolu II. fliulu lui Filipu 1665—1700. In Portugaira: Alfonsu VI. 1656—1669. si Petru IU fratele lui Alfonsu, 1669—1706. InAngli'a: Parlamentulu după decapitarea lui Carolu I. , 1649.— 1653 ; Olivie Cromvell. protectorulu republicei. 1653—1658; Richard Crom vel I, fiiulu lui OHvieru, protectoru alu republicei in urm'a acestui-a, 1658—1660, si regele Carolu II. resta- bilitu pe tronu 1660—1685. Tr. Franc. Fine pârtiei antai. Bdcurssci. — Typographia Curţii Walter & Goîbl, Passagiul Român. ^■^ Bin operele principelui Demetriu Cantemiru care se ti- parescu sub auspiciele Societatei Academice romane , au mai esitu de sub tipariu si se alia de vendiare atâtu in localulu acestei Societăţi câtu si la librari'a Socecu & Qoiiip. DESCRIPTIO M0LDA7IAE m limba origmale latina , cu cîiart'a Moldaviei , si unu fac-simile alu auctorului. — Pretin lei noi 4. DESCRIEREA MOLDAVIEI tradusa după textul originale cu chart'a Moldaviei si unu fac-simile alu auctorului. — Lei noi 4. ISTORl'A IMPERIULUI OTTOMANU "'^'' insocita de multe note instructive. Partea I pana la a. Hegirei 1083, dela îs. Chr. 1G72. - Lei noi 8. Istori'a Imperinlai Ottomanii, PARTEA II, se afla sub tipariu. BccuRESCi. — TypoKraphia (Ciulii, Waltcr & GObl, Passagiul Român. ' -^